Referat răul Argeș

Râul Argeș

Râul Argeș la lacul de acumulare

Mihăilești-Cornetu
Date geografice
Bazin hidrografic bazinul Dunării[*] 
Zonă de izvorâre Munții Făgăraș
Cotă la izvor 2.030 m.d.m.
Emisar Dunărea
Coordonate la vărsare 44°3′31.32″N 26°37′0.84″E /
44.0587000°N 26.6169000°E
Punct de vărsare Oltenița
Date hidrologice
Bazin de recepție 12.600 km²
Lungimea cursului de apă 350 km
Debit mediu 73 m³/s
Date generale
Județe traversate Argeș,
Dâmbovița,
Ilfov,
Giurgiu,
Călărași
Localizare România
Afluenți de stânga Buda,
Valea cu Pești,
Valea Lupului,
Limpedea,
Chiciura,
Valea Iașului,
Vâlsan,
Valea Satului,
Râul Doamnei,
Izvorani,
 Vrănești,
Râncăciov,
Cârcinov,
Budișteanca,
Sabar,
Câlnău,
Dâmbovița,
Rasa,
Luica
Afluenți de dreapta Capra,
Cumpăna,
Valea lui Stan,
Arefu,
Bănești,
Valea Danului,
Tutana,
Bascov,
Neajlov,
Zboiul
Principalele localități traversate Căpățânenii Ungureni, Căpățânenii
Pământeni, Poienari, Corbeni,
Bucșenești, Rotunda, Albeștii Ungureni,
Albeștii Pământeni, Curtea de Argeș,
Zigoneni, Băiculești, Argeșani, Stejari,
Mănicești, Vâlcelele, Malu Vânăt,
Merișani, Borlești, Vărzaru,
Dobrogostea, Schiau, Bascov, Pitești,
Golești, Catanele, Coșeri, Căteasca,
Baloteasca

Localizarea râului Argeș pe harta

României
Modifică date / text
 
Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar
suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorăște din partea central-vestică a culmii
principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.[1]

Descriere
Modificare
Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la
2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat
sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit
barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de
curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele
Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul
Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu
multianual variază între 19,6 m3/s în cursul superior, 40 m3/s la ieșirea din zona piemontană și 73
m3/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic
constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni,
Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o
interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți
principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.

Râul Argeș la lacul de acumulare Vidraru

Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de
București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea
de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 de metri.

Izvoare istorice
Modificare
Alexandru Vlahuță realizează o descriere armonioasă a cursului râului Argeș in capitolul Pe
Argeș. Curtea de Argeș a volumului său de proză România Pitorească: "Numai Argeșul, călător
fără odihnă, trece pe spintecătura văilor, și undele lui vorbesc într-una, cînd mai tare, cînd mai
încet. Vorbesc undele lui de măreția și frumsețile Negoiului, din coapsa căruia au izvorît [...]
Trece bătrînul Argeș pe vale, îndoindu-și albia spre răsărit pe lîngă orașul Pitești... De-aici, din ce
în ce mai potolit se lasă în largul neteziș al cîmpiilor, și, după ce-și trage, în matca-i nisipoasă, din
stînga Neajlovul și Glavaciorul, din dreapta Vîlsanului, Rîul Doamnei, Sabarul și Dîmbovița, abate
spre miazăzi, taie șesul Ilfovului și merge de se toarnă în Dunăre în dreptul Olteniții."