Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218), 16 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 27 mai - 2 iunie 2011
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar
Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlăbeni
Ungaria Mare nu a existat!
prof. univ. dr. Ion Coja
(Bucureşti)
Da, istoric aşa este! Este scorni-
tă de minţile înfierbântate care con-
fundă realitatea cu visurile deşarte
de mărire! Ungaria aşa-zis Mare
a fost un artificiu administrativ, o
găselniţă birocratică, a unui func-
ţionar oarecare, numit Buest, deci-
zie luată în 1867, de azi pe mâine,
într-un birou, în urma unor intrigi
şi aranjamente de culise. Ungaria
aşa-zis Mare nu a fost o realitate
istorică, împlinită printr-un eveni-
ment de anvergură. Nici vorbă să
se compare cu procesul prin care
s-a ajuns la constituirea Români-
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
IPS Ioan a târnosit Biserica Ortodoxă
„Schimbarea la Faţă” din Hăghig
8
ei Mari, proces care are la temelia
sa jertfa a zeci, sute de mii de ro-
mâni! Prin jertfă se consolidează tot
ce este trainic în istorie. Unde este
jertfa ungurească la 1867?! Unde a
fost jertfa ungurească atunci când,
după un veac şi jumătate de ocupa-
ţie turcească totală, Budapesta este
eliberată de armatele imperiale aus-
triece? Să le aducem aminte celor
care calomniază România cu atâta
pasiune, faptul ruşinos, penibil, je-
nant, de care ne-am ferit să facem
caz, că în armata care i-a alungat
pe otomani din Budapesta şi din
Ungaria, nu a existat niciun comba-
tant ungur! Repet: când turcii, care
transformaseră Ungaria în paşalâc,
au fost alungaţi de armatele unei
puteri europene, creştine, în acea
armată nu a fost niciun ungur care
să fi ridicat sabia pentru gloria, li-
bertatea sau demnitatea maghiară!
Niciunul! La fel cum, în cele aproa-
pe două secole de ocupaţie turceas-
că, nu s-a înregistrat niciun moment
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
3
Puterea UDMR -
PD-L îi sacrifică
pe bieţii distrofici
4-5
Cine permite
un fals istoric,
sfidarea şi umilirea
românilor în
inima Ardealului?
7
„Zilele Constantin
Brâncuşi” -
o deosebită
de rezistenţă, de opoziţie ungureas- la acelaşi model de organizare po-
manifestare,
devenită
că la ocupaţia musulmană. litică. tradiţională
Nota bene: principatul medi- Insistenţa cu care ne atacă de-
eval ungar, creaţie a Bisericii Ca- tractorii maghiari, ne obligă la
tolice, nu a avut o omogenitate gestul cel mai firesc: comparaţia
etnică comparabilă cu a principa- între cel calomniat şi calomniator!
telor româneşti, între care includ şi Foarte uşor şi la îndemâna oricui
Transilvania. Nu întâmplător regii este să constate că oportunismul şi
Ungariei de origine maghiară îi lipsa de demnitate este mult mai
numeri pe degete, într-o jumătate prezentă la liderii maghiari decât O punte trainică
de mileniu! Asta până la Mohaci, la cei care ne-au condus şi repre- între Ţara Moţilor
în 1527, când statul ungar dispare. zentat pe noi! S-o spunem pe şleau
Dispare Ungaria, dar nu şi Tran- şi pe înţelesul omului de rând: mo- şi Arcul
silvania, care continuă să existe! mentele în care să-ţi fie ruşine de Intracarpatic
De ce nu dispare şi principatul
Transilvania odată cu Ungaria, la
tine că eşti maghiar sunt mult mai
numeroase şi mai jenante decât 9
1527? Simplu de ce: pentru toa- cele care i-ar îndreptăţi, cât de cât, An de subzistenţă
tă lumea, pentru toate cancelariile pe români să trăiască acest sen-
din acea vreme, Ungaria şi Transil- timent dureros… Nu mai intrăm la Subcetate
vania erau lucruri diferite, entităţi acum în detalii, dar aceste detalii
complet separate, care nu puteau de urgenţă trebuie adunate de is-
fi gândite împreună! Dimpotrivă, toricii specialişti şi puse pe tapet,
în linii mari, Transilvania se afla în căci numai aşa vom închide gura
aceeaşi situaţie cu Moldova şi Ţara celor care şi-au făcut o meserie din
Românească, fiind toate trei părta- a calomnia tot ce este românesc!
şe, în mod firesc, la aceeaşi istorie, (continuare în pagina 6)
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Dosarele istoriei

Documente inedite scoase la lumina tiparului de istoricul

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
Petre Ţurlea, colaborator al „Condeiului ardelean”
Unul dintre cei mai importanţi istorici şi a altor reviste, de specialitate, documente extremiste ungureşti, ce-şi fac libere de cap
contemporani, prof. univ. dr. Petre Ţur- cutremurătoare, inedite, din Arhiva Istorică prin Ardeal, ba una chiar la guvernarea Ro-
lea, fost deputat de Covasna şi colaborator Centrală, despre cum au fost trataţi românii mâniei, vor reuşi să-şi atingă scopul - mai
al săptămânalului regional de atitudine şi în vremurile jalnice ale ocupaţiei horthyste. întâi autonomia teritorială pe criterii etnice
cultură românească „Condeiul ardelean”, Asta pentru ca să vadă cei de azi (ador- a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, apoi indepen-

Doru Decebal Feldiorean scoate la lumina tiparului, prin intermediul miţi, naivi, creduli şi trădători, laolaltă), şi să denţa Transilvaniei şi, în final, alipirea ei la
valoroaselor sale cărţi, al publicaţiei noastre noteze bine, ce îi aşteaptă dacă organizaţiile Ungaria.
Director general
Violeta Elena Feldiorean

Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă

Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János

Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti

Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:

Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664

Asociaţia „Noi Românii“

Preşedinte
Florin Ignat
Director executiv
Ioan Mugur Topolniţchi
Colaboratori

prof. univ. dr. Petre Ţurlea

prof. univ. dr. Ion Coja
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Funar
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu
dr. Mircea Măran
prof. dr. Ion Ranca
ing. Nicolae Doroftei
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Vasile Gotea
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor

publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Eveniment
Puterea UDMR - PD-L
îi sacrifică pe bieţii distrofici
Centrul de Patologie Neuromusculară „Dr. Radu Horia” din Vâlcele, desfiinţat în ciuda opoziţiei bolnavilor şi
angajaţilor care îi îngrijesc Cel mai important mesaj al lor: „Lăsaţi-ne în pace. Nu vă dorim să fiţi ca noi!”
Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
La propunerea Ministerului
Sănătăţii, Guvernul României a
aprobat, printr-o hotărâre de gu-
vern, desfiinţarea şi reorganiza-
rea unor unităţi spitaliceşti din
judeţul Covasna. Astfel, spitalul
Orăşenesc Covasna, aflat în re-
ţeaua sanitară a Consiliului Local
Covasna, şi Centrul de Patologie
Neuromusculară „Dr. Radu Ho-
ria” din Vâlcele, aflat în reţeaua
sanitară a Ministerului Sănătăţii,
au fost desfiinţate şi reorganizate
ca secţii exterioare ale Spitalu-
lui de Cardiologie „Dr. Benedek
Geza” din oraşul Covasna. De
asemenea, Centrul de Sănătate
„Întorsura-Buzăului”, unitate fără
personalitate juridică aparţinând
de Spitalul Judeţean de Urgenţă
„Dr. Fogolyan Kristof” din Sfân-
tu-Gheorghe, aflat în reţeaua sani-
tară a Consiliului Judeţean Covas-
na, s-a desfiinţat, iar activitatea a
fost preluată de către Spitalul de
Cardiologie din oraşul-staţiune
Covasna.
Deputatul Horia Grama
a făcut o interpelare
Conform hotărârii de guvern
cu pricina, în termen de 90 de zile
activitatea de asistenţă medicală
din cadrul Centrului de Patologie
Neuromusculară „Dr. Radu Ho-
ria” din Vâlcele se va transfera şi
desfăşura într-un imobil nou, de-
mult aflat totuşi în construcţie, de
la Întorsura-Buzăului. Problema
desfiinţării şi transferării Centru-
lui de Patologie Neuromusculară
din Vâlcele la Întorsura-Buzăului
a fost ridicată de multe ori, în ca-
drul conferinţelor de presă şi nu
numai, de deputatul Horia Grama,
preşedintele PSD Covasna. Acesta
a înaintat, pe această temă, o in-
terpelare ministrului Cseke Attila,
prin care, pe de o parte, îi solicita o
analiză şi motivaţia pentru care s-a
hotărât, practic, desfiinţarea aces-
tei unităţi spitaliceşti, iar pe de altă
parte, deputatul îi expunea dem-
nitarului udemerist de la Sănătate
argumentele ce întăresc convinge-
rea că Centrul de Patologie Neu-
romusculară de la Vâlcele trebuie
să-şi păstreze personalitatea juridi-
că şi să rămână în această locaţie.
Astfel, Horia Grama motiva fap-
tul că Asociaţia Naţională a Dis-
troficilor Musculari din România
(ANDMR) nu doreşte relocarea
la Întorsura-Buzăului, din cauza
climei foarte aspre, iar personalul
medical specializat nu are posibi-
litatea de a face naveta zilnic 100
de km. În plus, spunea deputatul,
unitatea spitalicească de la Vâlce-
le este unică în România cu acest
profil şi deserveşte un număr de
35.000 de persoane cu dizabilităţi
neuromusculare, ea funcţionând
fără probleme financiare, încheind
anul 2010 cu excedent. Totodată,
în imediata vecinătate a Centrului
din Vâlcele va fi dată în funcţiune
o bază de tratament balnear care a
fost finanţată cu fonduri europene
şi constituie un factor important în
terapia bolnavilor.
Ministrul Sănătăţii,
Cseke Attila, i-a răspuns
în bataie de joc
Ministrul Sănătăţii, Cseke At-
tila, a răspuns interpelării înain-
tate de deputatul Horia Grama în
bătaie de joc, explicând care sunt
distanţele ce trebuie să le parcurgă
personalul medical şi orele la care
există curse de microbuz sau tren
de călători dus-întors între Sfântu-
Gheorghe şi Întorsura-Buzăului
şi între Braşov şi Întorsura-Buză-
ului. „Răspunsul lui Cseke Atti-
la a fost dat în bătaie de joc. Am
solicitat o analiză, nu s-a făcut,
spitalele care erau cu pile nu s-au
desfiinţat, iar cele fără pile se des-
fiinţează. Motivul desfiinţării este
un interes foarte mare al Consiliu-
lui Judeţean Covasna pentru a lua
clădirea aceea a spitalului. Prevăd
că pe banii statului o vor reabilita
şi o vor închiria unei firme care va
face turism la Vâlcele. Consiliul
Judeţean Covasna s-a transformat,
mai nou, în agent imobiliar şi tu-
ristic. Aflu că vrea să cumpere şi
Hotelul Bodoc”, a afirmat Horia
Grama în cadrul unei recente con-
ferinţe de presă.
Cu toate că Sindicatul Sanitas
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218)
Covasna şi ANDMR au tras de
nenumărate ori semnale de alar-
mă, organizând mai multe protes-
te împotriva relocării Centrului de
Patologie Neuromusculară „Dr.
Radu Horia” din Vâlcele la Întor-
sura-Buzăului, se pare că interesele
sunt altele, nefiind luate în seamă
argumentele aduse atât de perso-
nalul medical specializat, de depu-
tatul Horia Grama, de Sindicatul
Sanitas Covasna, cât şi de pacienţii
care vin an de an la Vâlcele pentru
a fi diagnosticaţi sau a primi un tra-
tament corespunzător şi, mai ales,
liniştea de care au atâta nevoie.
Proteste ale distroficilor
şi sindicaliştilor la Vâlcele
şi Sfântu-Gheorghe
Miercuri şi joi, protestele Aso-
ciaţiei şi Sindicatului Sanitas au
continuat în localitatea Vâlcele şi
respectiv în faţa Prefecturii Covas-
na din municipiul Sfântu-Gheorghe.
Din acest al doilea loc, s-a făcut
chiar un marş până la sediul UDMR
Covasna, în faţa căruia a fost depus
coşciugul Centrului de Patologie
Neuromusculară „Dr. Radu Horia”
pentru a fi înmormântat de formaţi-
unea care îl susţine pe groparul uni-
tăţii spitaliceşti, Cseke Attila. Loviţi
de soartă, dezamăgiţi şi, totodată,
revoltaţi, distroficii musculari au
afişat pancarte ce conţineau lozinci
şi mesaje pline de emoţie, care, spe-
răm, măcar în ultimul ceas, că vor
atinge inimile celor aflaţi la cârma
ţării. „Viaţa ne-a furat sănătatea,
guvernanţii ne iau demnitatea!”,
„Avem dreptul şi noi la viaţă. Nu
ne ucideţi speranţa!”, „Lăsaţi-ne în
pace. Nu vă dorim să fiţi ca noi!”,
„Acest spital face parte din viaţa
noastră”, „Nu Întorsura!”, „Aten-
ţie! Ne-aţi ciuruit. Dar nu ne luaţi
dreptul de a trăi. Întorsura e o cri-
mă pentru noi”, „Ignoranţa voastră
3
e condamnarea noastră la moarte şi
uitare!”, sunt doar câteva din mesa-
jele transmise guvernanţilor.
Vasile Neagovici: „Ţinta este,
de fapt, valoarea terenului
sau a clădirii pentru alte
afaceri locale”
Prezent la protestul distroficilor
musculari, ce a avut loc miercuri
în localitatea Vâlcele, preşedintele
Sanitas Covasna, Vasile Neago-
vici, a declarat pentru „Condeiul
ardelean”: „Este o realitate deja,
fără să se ţină cont de pacienţi, de
cadre medicale, după trei luni de
proteste, la Ministerul Sănătăţii,
în faţa Prefecturii, aici la Vâlcele,
nimeni nu ne-a băgat în seamă. S-a
luat o hotărâre care nemulţumeşte
atât pacienţii, cât şi salariaţii. Nu
este de conceput o asemenea mă-
sură, practic să transferi o activitate
la Întorsura-Buzăului, la 50 de km.
Salariaţii nu vor avea posibilitatea
să se deplaseze până acolo din lipsă
de bani şi a unei şosele bune, lipsă
de mijloace de transport, iar paci-
enţii vor fi duşi la polul frigului.
Cred că nu-i va duce în clădirea
nouă, ci într-o clădire la fel de ve-
che ca şi asta sau chiar mai veche.
E o bătaie de joc şi cred că se ur-
măresc alte interese, ţinta este, de
fapt, valoarea terenului sau a clădi-
rii pentru alte afaceri locale”.
Deputatul Horia Grama a atras
atenţia în nenumărate rânduri asu-
pra pericolului iscat în urma coma-
sării celor patru spitale covăsnene,
acuzându-i de incompetenţă atât pe
ministrul Cseke Attila, cât şi fami-
lia Sporea, care conduce Spitalul
de Cardiologie Covasna. Liderul
PSD Covasna a spus, totodată, că
vom asista, în cel mai scurt timp,
la distrugerea celor patru spitale
supuse reorganizării prin imposibi-
litatea administrării lor de către o
singură unitate spitalicească.
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Actualitate

Cine permite un fals istoric, sfidarea şi

Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
„Ansamblul monumental Matia
Corvin, reprezentându-l pe regele
Matia (ecvestru) şi pe cei patru ge-
nerali ai săi, a fost dezvelit în anul
1902, în piaţa centrală a Clujului.”
„Realizat prin subscripţii publice,
de sculptorul Janos Fadrusz (Ioan
Fadruţiu, din Galda, al cărui nume a
fost ungurizat), monumentul a deve-
nit, de-a lungul timpului, unul dintre
semnele distinctive ale oraşului de
pe Someş, în memoria regelui Matei
Corvin, născut aici - din părinţi ro-
mâni - Iancu de Hunedoara şi Saveta
Sălăjan (şi ea cu nume maghiari-
zat).” „Românul Matei Corvin a de-
venit cel mai mare rege al Ungariei
(1458-1490). În anul 1467, armata
Ungariei, în frunte cu regele Matei
Corvin, a pornit război şi a vrut să
cucerească Moldova.” „După cum
se ştie, în bătălia de la Baia, conform
derulării istorice a evenimentelor şi
a adevărului, a ieşit învingător dom-
nitorul Ştefan cel Mare. O săgeată a
unui răzeş moldovean l-a nimerit pe
regele Matei Corvin în bărbăţie. (...)
S-a salvat cu fuga de pe câmpul de
luptă.” Acesta-i adevărul istoric!
Numai că, prin grupul statuar
Matei Corvin, din centrul Clujului,
situat pe locul cetăţii (Napoca), de
pe vremea dacilor şi a scurtei ocupa-
ţii romane, „autorităţile ungureşti de
la Budapesta au impus, în locul ade-
vărului, un fals istoric”! În ce consta
el? „Steagul Moldovei nebiruite stă
la picioarele regelui Ungariei şi ale
generalilor lui.” Un fals şi, totodată,
o umilinţă. O umilinţă, un afront şi o
jignire pentru români! „Românii din
inima Ardealului, după Unirea de la
Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918, con-
siderau o jignire acest neadevăr în
tânăra Românie Mare şi au intenţio-
nat să demoleze statuia regelui Un-
gariei.” Cuiva i-a venit o idee salva-
toare. În anul 1921, pe soclul statuii
lui Matei Corvin a fost amplasată o
placă din bronz, cu un text scris de
Nicolae Iorga: „Biruitor în războa-
ie, învins numai la Baia, de propriul
său neam, când încerca să învin-
gă Moldova nebiruită!”. O idee,
într-adevăr salvatoare, pentru resti-
tuirea adevărului istoric!
Numai că omul este sub vremi!
Au venit, la 30 august 1940, prin
Dictatul de la Viena, zilele, lunile şi
anii timpurilor învolburate, de jale şi
umilinţe pentru românii ardeleni. În
acele timpuri ale viforului vremel-
nic, placa istoricului Nicolae Iorga
a fost înlăturată de pe monument
Grupul Statuar al regelui
Matei Corvin
din municipiul
Cluj-Napoca
„de către unguri şi alţi alogeni”.
Evident, pe Horthy Miklos, amiralul
fără mare, intrat pe cal alb în Clujul
din inima Ardealului, l-a iritat placa,
conţinând îndreptarea unui fals isto-
ric. Îl enerva adevărul, aşa că a ordo-
nat înlăturarea ei, urgent. Adevărul
de la Baia nu era pe placul autorită-
ţilor horthyste de ocupaţie, neputând
tolera că „oastea regelui Matei Cor-
vinul a fost înfrântă- de bravii oşteni
moldoveni, iar regele, în mod umili-
tor, a fost nevoit să fugă de la locul
confruntării militare”.
„În pofida eforturilor disperate
ale unor forţe revizionist-revan-
şarde, plăcuţa, repusă acolo unde-i
este locul, la 1 Decembrie 1992, de
Gheorghe Funar, primarul Clujului,
preşedinte al PUNR, a rămas până
în momentul demarării lucrărilor
de reparare a monumentului. La în-
cheierea acestor lucrări, însă, ciudat
lucru, executanţii «au uitat» să mai
reamplaseze plăcuţa.” În plus, fal-
sului istoric anterior i s-a mai adă-
ugat un „kitsch ordinar şi de prost-
gust”, dictat de forţele revizioniste
de la Budapesta: la comanda finan-
ţatorului ungur, participant la lucrări
alături de cel clujean, monumentul
original a fost mutilat, prin ampla-
sarea unei „cununi aurite, de lauri,
în jurul frunţii regelui”.
Şi, iată, ce nici nu puteam să gân-
dim noi, românii, s-a întâmplat!
Acum, la început de secol 21
şi de mileniu trei, „la directivele
UDMR, personal ale ministrului
Culturii (maghiare?!), Kelemen
Hunor, şi sub supravegherea am-
basadorului Ungariei la Bucureşti,
odată cu restaurarea statuii, inten-
ţionat, ca pe timpul administraţiei
horthyste, a fost îndepărtată placa”,
precum şi cele două grupuri de ca-
targe cu drapelele României, din
spatele grupului statuar, stârnind
un scandal enorm. Noua provocare
iredentist-şovină şi extremistă a zi-
lelor noastre, a reuşit! Cum se face
că executanţii lucrărilor de reparare
a monumentului „au uitat” să mai
reamplaseze tocmai plăcuţa? Ce au
de spus, apoi, „specialiştii clujeni în
materie de protejare a monumente-
lor istorice”? Pentru ei, „legale” să
mai fie doar măsurile dispuse de
autorităţile administraţiei horthyste
de ocupaţie vremelnică a nordului
Ardealului, prin Dictatul de la Vie-
na, care, samavolnic, au îndepărtat
plăcuţa cu textul istoricului Nico-
lae Iorga? Ne întoarcem, astfel, la
vremurile paginii negre a istoriei
Ardealului, pământ românesc?
Ignoranţă? Rea-credinţă? Prostie?
Sau toate la un loc?! Cine, oare, îşi
permite să susţină că textul acela de
pe plăcuţă „nu mai este binevenit şi
nu mai trebuie reamplasat”? Pe cine
supără adevărul istoric? Oare acest
adevăr nu trebuie să fie precumpă-
nitor şi să ia locul „promovării unor
interese de tip neorevizionist şi re-
vanşard”, în deplină „perpetuare a
dispreţului faţă de istorie şi adevăr,
de către forţe ce n-au încetat să vi-
seze la refacerea Ungariei Mari”,
înteţind tensiunile „dintre români şi
maghiari în spaţiul transilvan”?!
Pentru „respectarea istoriei noas-
tre naţionale şi a adevărului”, pentru
înlăturarea „sfidării samavolnice, a
afrontului adus românilor ardeleni
(şi nu numai!), plăcuţa cu textul is-
toricului Nicolae Iorga trebuie ream-
plasată, urgent, pe monument”. O
cer numeroasele intervenţii publice,
solid argumentate, ale unor academi-
cieni, istorici, scriitori, ziarişti, pentru
eliminarea acestei flagrante încălcări
a legii, a bunului-simţ, a adevărului.
Printr-un memoriu adresat, la 10
aprilie 2011, Primăriei municipiului
Cluj-Napoca şi Consiliului Local
municipal, academicienii Camil Mu-
reşan, Horia Colan, Ioan Aurel Pop,
Dumitru Protase, Nicolae Edroiu,
Marius Porumb, Emil Burzo, profe-
sorii universitari doctori Liviu Pop,
Ioan Bolovan, Gheorghe Lazarovici,
Teodor Vidam, Ironim Marţian, Te-
odor Buhăţel, istoricii Gelu Neam-
ţu, Nicolae Sabău, Ioan Chindriş,
pictorul Teodor Botiş, medicul dr.
Traian Neamţu, scriitorii Constantin
Zărnescu, Doina Cetea, Viorel Ca-
coveanu, Mariana Bojan, inginerul
Liviu Horodan, cărora li s-au alăturat
ieşenii dr. Gheorghe Cliveti, directo-
rul Institutului de Istorie „A.D. Xe-
nopol”, dr. Dumitru Ivănescu, dr. Sil-
viu Văcaru, dr. Andi Mihalache, drd.
Mihai Mîrza, alţi intelectuali români
au protestat împotriva samavolniciei
UDMR-iste şi a unor forţe din Unga-
ria ostile României. „Asumându-ne
întreaga istorie a municipiului Cluj-
Napoca - se precizează în memoriu
-, inclusiv responsabilităţile faţă de
importantul său destin cultural şi
ştiinţific, al promovării valorilor eu-
ropene de toleranţă, umanism, grad
înalt de civilizaţie, adevăr, demnitate
şi dreptate (inclusiv pe durata lor is-
torică), am constatat, cu surprinde-
re, că, la terminarea lucrărilor de
restaurare a grupului statuar Matei
(Matia) Corvinul, nu s-a repus pe
soclu textul marelui istoric Nicolae
Iorga. Cu atât mai mult cu cât acest
text a făcut parte din istoria monu-
mentului şi din mentalul colectiv al
Clujului. Precizăm că aplicarea pe
soclu a respectivului text explicativ
a fost urmarea protestului intelec-
tualităţii române clujene interbelice
faţă de mesajul din 1902, cu steagul
Moldovei înclinat la picioarele re-
gelui Matei Corvinul. SOLICITĂM,
prin urmare, Primăriei şi Consiliului
Local ale municipiului Cluj-Napoca
să întreprindă toate demersurile ne-
cesare, în limita atribuţiilor legale şi
ca responsabilitate faţă de memoria
înaintaşilor, pentru reamplasarea
pe soclul monumentului a textului
marelui Nicolae Iorga. Soluţiile op-
time, înţelepte şi neîntârziate, rămân
un privilegiu al dialogurilor şi al
consultărilor Domniilor Voastre cu
specialiştii în domeniu. Solicitarea
noastră nu se vrea decât o punte de
legătură, respect şi reciproca preţui-
re între două culturi şi popoare, re-
prezentate atât de bine de marea per-
sonalitate a regelui Matei Corvinul.
Restituirea adevărului ar fi un gest
de minimă reparaţie morală faţă de
promovarea, în timp, a unui neade-

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR Asociaţia „Noi Românii”

DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ
COMUNICAT
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş (FCRCHM) apreciază gestul Primăriei Cluj-Napoca
de a repune în faţa grupului statuar Matei Corvin, textul marelui istoric
Nicolae Iorga amplasat în anul 1932 pe soclul statuii, text care repune în
drepturi adevărul istoric şi demnitatea românească, dând astfel curs me-
moriului semnat de distinşi intelectuali ai mediului academic clujean.
Considerăm că acest pas este un semn de normalitate, într-o socie-
tate democratică, în care puterea şi administraţia locală trebuie să ţină
cont de vocea autorizată a societăţii civile şi nu de interese politicianiste
înguste, care aduc grave prejudicii unei convieţuirii interetnice armoni-
oase.
Biroul de presă 24 mai 2011
Stimate Domnule Sorin Apostu,
Primar al Municipiului Cluj-Napoca
Membrii şi simpatizanţii Asociaţiei „Noi Ro-
mânii” Vă transmit felicitări pentru modul în care
aţi rezolvat solicitările venite din toată ţara pentru
afirmarea adevărului istoric în legătură cu statuia
regelui Matei Corvin.
Vă rugăm să nu luaţi în considerare ameninţările
domnului Hunor Kelemen, care nu are pregătirea
necesară pentru a se exprima în acest caz, dumnea-
lui fiind filosof, tolerat la Ministerul Culturii şi Pa-
trimoniului, unde a fost numit politic şi nu în baza
unei competenţe recunoscute. De fapt, singurele
competenţe, recunoscute de toată lumea, sunt cele
legate de ameninţări cu tensiuni interetnice atunci
când nu ies lucrurile aşa cum doreşte domnia sa.
Despre opera literară, cu privire la care se laudă
singur pe site-ul ministerului, cred că românii nu o
cunosc, deoarece nu e scrisă în limba română. Nu
cunoaştem să fie tradusă şi în limba oficială a statu-
lui a cărui membru în Guvern este, vremelnic.
Vă urăm, Domnule Primar Sorin Apostu, să re-
zolvaţi cu aceeaşi dezinvoltură şi problema indica-
torului rutier de municipiu, care conform legii NU
trebuie să fie amplasat şi în limba maghiară. Româ-
nii sunt alături de Dumneavoastră şi Vă roagă să nu
cedaţi în faţa mizerabilelor presiuni ale UDMR.
Cu deosebită stimă, membrii şi simpatizanţii
Asociaţiei „Noi Românii”, prin
Director executiv, 25 mai 2011
Ioan Mugur Topolniţchi
 Actualitate - Eveniment - Învăţământ
umilirea românilor în inima Ardealului?
văr istoric, transmis la nivel simbolic
de monumentul recent restaurat în
forma iniţială din 1902, inaugurat,
în aprilie 2011, în absenţa textului
din 1921. Aşteptăm ca Primăria şi
Consiliul Local să-şi asume respon-
sabilitatea morală faţă de locuitorii
urbei şi să răspundă memoriului
nostru prin gestul firesc de repunere
în drepturi a demnităţii româneşti.”
De asemenea, „Asociaţia Noi,
Romanii”, din Covasna, a cerut repu-
nerea, pe soclul statuii regelui Matei
Corvinul din Cluj-Napoca, a textului
aparţinând marelui istoric Nicolae
Iorga, dat jos la începutul lucrărilor
de renovare a grupului statuar, argu-
mentând, în demersul făcut, că „ade-
vărurile istoriei nu trebuie ascunse”.
Mai ales că plăcuţa amintită a mai
fost odată distrusă, de horthyşti! Iar
azi au fost înlăturate şi catargele cu
steagurile tricolore din spatele gru-
pului statuar. Din răspunsul dat de
Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al
Primăriei din Cluj-Napoca, reţinem,
cu stupoare, că există „voci puternice
care cer reamplasarea plăcuţei”, dar
există şi „o opoziţie, la fel de puter-
nică, împotriva acestui gest, consi-
derat inutil, din moment ce textul nu
era la momentul inaugurării sale”.
Din acelaşi răspuns paradoxal mai
reţinem că acum ne aflăm „în etapa
de evaluare şi de culegere a tuturor
punctelor de vedere, de analiză a ar-
gumentelor istorice invocate de către
ambele părţi, urmând ca o decizie să
fie luată şi anunţată ulterior”.
Ce ruşine! În România anului
2011 adevărul istoric să fie vârât sub
obroc, în urma unei târguieli mizera-
bile între PD-L şi UDMR, aflate la
guvernare! Al cui primar a fost actu-
alul premier, Emil Boc? Al Clujului!
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218)
Cine-i primar actual al municipiului
de pe Someş? Tot un PDL-ist! În ce
ţară se află Cluj-Napoca? Străinii şi
struţo-cămila să fie cei care dictează
autorităţilor şi instituţiilor Statului
Român, pe pământ românesc, ce
să facă? Un guvern trădător accep-
tă un fals istoric nepermis, în inima
României, o umilinţă, o sfidare sa-
mavolnică, un afront, o mutilare a
monumentului, din partea unor forţe
revizioniste? Ruşinii de la Arad, prin
reamplasarea statuii Ungariei Mari,
simbol al urii milenare şi al intoleran-
ţei, i se adaugă acum şi sfidarea istori-
5
ei şi a adevărului, prin umilirea adusă
românilor din inima Ardealului, prin
falsul istoric de la Cluj-Napoca.
P.S. Mulţumiri colegiale doam-
nei Mariana Cristescu, şeful sec-
ţiei-cultură la „Cuvântul liber”,
domnilor prof. univ. dr. Gheorghe
Funar, fost primar al municipiului
Cluj-Napoca şi senator al Români-
ei, prof. univ. dr. Dan Brudaşcu, fost
deputat, pentru sprijinul dat la reali-
zarea acestui material.
(Articol preluat din cotidianul
„Cuvântul liber” de la Târgu-
Mureş, din data de 24 mai 2011)

Asociaţia „Noi Românii”

Comunicat de presă
Asociaţia „Noi Românii” a
transmis o scrisoare de mulţumire
şi felicitare domnului Sorin Apos-
tu, primarul municipiului Cluj-Na-
poca, pentru modul cum a rezolvat,
în scurt timp, afirmarea adevărului
istoric cu privire la statuia regelui
Matei Corvin. În aceeaşi scrisoare,
l-am rugat pe domnul Sorin Apos-
tu să nu ţină seama de comunicatul
Ministerului Culturii şi Patrimo-
niului Naţional în care, conform
presei, se scrie: „Grupul statuar
Matei Corvin, o creaţie a sculpto-
rului Fadrusz Janos, este un monu-
ment istoric de categorie A şi prin
recenta restaurare s-a dorit readu-
cerea sa la forma care a fost ini-
ţial proiectată de artist. Ministrul
Culturii şi Patrimoniului Naţional,
Kelemen Hunor, cere Primăriei
Cluj-Napoca şi domnului primar
Sorin Apostu, să îndepărteze neîn-
târziat acea inscripţie, care se află
în zona de protecţie a monumentu-
lui şi care nu face decât să provoa-
ce artificial tensiuni între comuni-
tăţile română şi maghiară”.
Să explicăm de ce am adus
această rugăminte domnului pri-
mar al municipiului Cluj-Napoca.
Pentru că domnul Hunor Ke-
lemen, preşedinte UDMR şi vre-
melnic ministru în Guvernul Ro-
mâniei, face uz de o stratagemă
deja ştiută şi inacceptabilă într-un
stat de drept. Când ceva nu-i con-
vine lui ori acoliţilor lui, ameninţă
cu tensiuni interetnice societatea
românească, autorităţile locale sau
centrale. Dumnealui nu-şi respectă
statutul de ministru al Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional
din România, ducând o activitate de
marginalizare a istoriei românilor,
de promovare a ideilor iredentist-
şovine potrivit cărora Ardealul nu
ar fi al României. Nu am citit niciun
comunicat al domniei sale cu pri-
vire la manifestările ce au avut loc,
recent, în municipiul Sfântu-Gheor-
ghe, autorizate de udemeriştii ce îi
conduce şi care au jignit profund
toţi membrii comunităţii şi au fost
vădit anticonstituţionale.
Fiind un comunicat de presă şi
nu un rechizitoriu, nu continuăm cu
activităţile antiromâneşti ale preşe-
dintelui UDMR, actualmente mi-
nistru al Culturii şi Patrimoniului
Naţional, care, la timpul lor, au fost
relevate de mass-media şi de multe
organizaţii civice din România.
Pentru atitudinea obstrucţionis-
tă cu privire la afirmarea adevăru-
lui istoric al românilor, făcând uz
de calitatea de membru al Guver-
nului României pentru a impune,
de fapt, dorinţele unor cercuri ire-
dentiste cu care domnia sa, proba-
bil, simpatizează, Asociaţia „Noi
Românii” îi solicită demisia.
Totodată, dacă această demisie
nu se produce în maxim 7 (şapte)
zile, noi, ca reprezentanţi ai so-
cietăţii civile româneşti, cerem
domnului prim-ministru Emil Boc
demiterea acestuia la pachet cu vi-
ceprim-ministrul Bela Marko, care
a afirmat recent că: „Nu se prăbu-
şeşte lumea dacă limba maghiară
stă deasupra limbii române”. Prin
similitudine cu afirmaţiile aprecia-
tului Bela Marko, vă garantăm, sti-
mate domnule prim-ministru Emil
Boc şi stimate domnule preşedin-
te Traian Băsescu, că lumea nu se
prăbuşeşte dacă aceste două per-
sonalităţi nu mai sunt în Guvernul
României.
Pentru spălarea păcatelor lor,
dacă domnii Boc şi Băsescu nu ne
vor asculta, atunci cerem cu toa-
tă responsabilitatea şi fermitatea
noastră, ca aceşti udemerişti să fie
puşi la treabă şi să întreprindă, în
tandem, toate demersurile necesa-
re pentru:
- Obţinerea aprobărilor nece-
sare pentru amplasarea la Gyula,
pe terenul din apropierea Catedra-
lei Eparhiale, aflat în proprietatea
Episcopiei Ortodoxe Române din
Ungaria, a unei Troiţe de lemn,
după modelul celor din Maramureş
- Obţinerea aprobărilor nece-
sare pentru amplasarea la Gyula,
pe acelasi teren, a statuii Mitro-
politului Andrei Şaguna al Ardea-
lului, alături de Sfânta Troiţă fiind
simboluri importante pentru afir-
marea identităţii naţionale româ-
neşti şi a spiritualităţii ortodoxe,
până la sfârşitul semestrului I al
anului 2011, deoarece autorităţile
statului Ungaria şi partidul Jobikk
se opun constant şi fără motive ac-
ceptabile.
Domnilor, aţi primit aceste
funcţii pentru a face bine Româ-
niei! După cum se vede, nu faceţi
altceva decât să o sabotaţi. Din
acest motiv, solicităm, imperios, să
demisionaţi, ori să fiţi demişi.
Director executiv,
Ioan Mugur Topolniţchi
25 mai 2011
75 de ani de la ridicarea Monumentului
„Crucea Martirilor” din Arad
de cruce. Pe laturile crucii au fost
Lucilia Dinescu
(Arad) săpate 86 de nume de martiri. Se
ştie că numărul lor era cu mult mai
Situat în parcul „Mihai Emi- mare. Cei mai mulţi au fost mar-
nescu” din municipiul Arad, „Cru- tirizaţi în perioada premergătoare,
cea Martirilor” este cel mai impor- dar şi după declararea Marii Uniri
tant monument al Marii Uniri din de la 1 Decembrie 1918.
această reşedinţă de judeţ şi este Martirii de pe teritoriul jude-
opera arhitectului Silvestru Rafi- ţului Arad a celui mai mare eve-
roiu. Important prin cuprinderea niment din întreaga istorie a ro-
numelor a 16 martiri din întregul mânilor sunt ţărani, tineri preoţi,
ţinut al Aradului, a fost ridicat şi funcţionari, femei şi câteva fetiţe
sfinţit la 16 mai 1936, ca pomenire din localităţile: Hălmagiu, Vârfu-
şi legământ veşnic şi credincios cu rile, Budeşti, Gura Văii, Gurahonţ, Sâmbăteni, Nicolae Barna din Co-
neamul întregit în dreptul său na- Bonteşti, Aldeşti, Somoşcheş, văsânţ, Teodor Gligor din Şega şi
ţional, România Mare. Ghereluş, Petriş, Săvârşin, Bârzo- Dimitrie Rauca din Mândruloc.
A fost demolat cu degradare va, Sâmbăteni, Mândruloc, Covă- În fiecare an, de Ziua Eroilor
de politicienii anilor 1950 şi insta- sânţ, Şiria, Şimond, Şeitin. (Înălţarea Domnului), coroane şi
lat temporar în curtea Mănăstirii Pe cruce sunt săpate şi nume- jerbe de flori sunt aşezate cu pi-
„Sfântul Simion Stâlpnicul” din le ţăranilor ucişi, de către gărzile oşenie în jurul monumentului, în
Arad - Gai. Acum se află reampla- maghiare înarmate, cu prilejul vi- prezenţa Gărzii de Onoare şi cu
sat în Parcul Central „Mihai Emi- zitei, din 29 decembrie 1918, la participarea largă a arădenilor.
nescu” din Arad, în vecinătatea Arad a generalului Henry Mathias Ca o dureroasă şi veşnică adu-
Palatului Cultural. Monumentul Bertholdi, şeful misiunii france- cere aminte de cei căzuţi pentru
este realizat, din granit, în formă ze în România: Leonte Ciorău din fiinţa naţională.
În ce ţară trăim?
prof. Rodica Pârvan caractere mai mari decât cele în limba română (ca să
(Sfântu-Gheorghe) se vadă cine este stăpânul!);
d) textul de pe diplomă (şi nu e singura mostră)
Să vezi şi să nu crezi. Să participi la un concurs redactat integral în limba maghiară.
gastronomic de preparare a cârnaţilor, să iei prima Acum ne întrebăm:
menţiune (deci te pricepi la ceva!) şi să te trezeşti re- - cine este organizatorul activităţii?
compensat cu o diplomă redactată complet în altă lim- - cu ce fonduri, ale cărui stat, a fost susţinută?
bă, e o treabă nu-i aşa?! - cine a tipărit aceste diplome şi unde?
Am făcut o - de ce nu au
glumă (umor ne- fost redactate şi în
gru) şi am arătat-o limba română.
unui prieten, spu- Cunoscând fap-
nându-i că am fost tul că la competi-
plecată în altă ţară ţia respectivă au
(!?) de unde m-am participat şi echi-
întors cu respecti- pe româneşti, mai
va diplomă. întrebăm dacă nu
Lăsând acum cumva s-au inver-
gluma la o parte, sat diplomele, aşa
fapta ne arată că încât cei din Un-
trăim într-o ţară garia să le fi pri-
unde legile, e clar, mit pe cele tipărite
nu se mai respectă în limba română,
demult. iar cei din Româ-
Pentru a ajunge nia pe cele în lim-
la a se redacta o di- ba maghiară?!
plomă ca cea alăturată, s-au parcurs mai multe etape, sub Lăsând acest caz, deloc singular, la o parte, întru-
ochii îngăduitori ai autorităţilor Statului Român: cât cunoaştem bine, de ani de zile, politica de opri-
a) textele scrise mai întâi în limba română, apoi mare a tot ce este românesc în zonă de către autorită-
în limba maghiară; ţile judeţene şi locale, punem o ultimă întrebare, care
b) textele scrise mai întâi în limba maghiară, apoi ar trebui să ajungă unde trebuie, asta dacă mai are
în limba română; unde: noi, românii abandonaţi de statul nostru chiar
c) textele scrise mai întâi în limba maghiară şi cu în inima lui, în ce ţară trăim?!
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218)
Donaţiile de cărţi, fapte nobile de solidaritate comunitară
dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
Printre obiectivele Centrului
Ecleziastic de Documentare „Mi-
tropolit Nicolae Colan” din Sfân-
tu-Gheorghe, judeţul Covasna, la
loc de frunte se află şi constituirea
unui fond de carte şi documente
şi îmbogăţirea continuă a acestu-
ia, dar şi asigurarea unei bazei de
date referitoare la istoria, cultura
şi spiritualitatea românească din
sud-estul Transilvaniei.
De-a lungul anilor, îmbogăţi-
rea patrimoniului documentar al
Centrului s-a realizat prin schim-
buri de publicaţii cu instituţiile si-
milare din întreaga ţară, dar şi prin
preluarea documentelor donate de
Ungaria Mare nu a existat!
(urmare din pagina 1)
Ţinem, totuşi, să punem o între-
bare pentru bravii noştri detractori
maghiari, mai activi ca de obicei
în preajma zilei de 1 Decembrie:
Câţi sunt românii care au făcut is-
torie pentru Budapesta, şi câţi sunt
maghiarii care au marcat istoria
pentru români? Câţi sunt românii
al căror nume a fost maghiarizat şi
se fălesc azi cu ei toţi maghiarii, şi
câţi sunt maghiarii cu nume româ-
nizat…? Să mi se ierte simplicita-
tea, aproape penibilă, a demersului
pe care îl propun! Dar nu avem
încotro şi trebuie să ne coborâm
la nivelul cerebral al celor care ne
agresează, agasanţi şi insistenţi cu
orice ocazie! Să vorbim, aşadar, pe
înţelesul minţii lor, împuţinată de
ură şi năluciri deşarte! Avem nevo-
ie, zic, de aceste două liste, riguros
alcătuite, ca să le facem publice şi
să tranşăm odată şi pentru totdeau-
na disputa artificială, nefirească,
la care suntem obligaţi să partici-
păm, oricât de neserioasă ni se pare
nouă, românilor.
Pentru cei ce vor face această
operaţiune, de listare a românilor
care împodobesc Pantheonul un-
guresc, le recomandăm să verifice
situaţia din satul Buia, unde s-au
născut cei doi mari matematicieni
Farkas şi Janos Bolyai. Am prieten
un istoric din Sibiu, care mi-a de-
monstrat că tatăl, Farkas din Buia,
scris Bolyai, era român, că tot sa-
tul Buia era românesc pe la 1800,
iar numele de botez Farkas, adică
Lupu, este un binecunoscut nume
de botez tipic românesc, larg răs-
pândit la românii din Ardeal, din
Maramureş! Din păcate, acel co-
leg se teme pentru persoana lui şi
pentru familie să-şi susţină ipoteza,
adevărul…! Să-l ajutăm noi, dacă
nu pe domnul istoric, atunci măcar
pe domnul Adevăr să iasă în lume
teafăr, întreg, nemăsluit!
Acelaşi exerciţiu nu ar strica
să-l facem şi cu ceilalţi vecini, în-
trebându-ne câţi ucrainieni, ruşi,
bulgari, sârbi sau greci au scris
pagini de istorie românească, şi
câţi români i-au fericit pe vecinii
noştri şi ar binemerita nu numai un
cuvânt de recunoştinţă din partea
instituţii şi oameni generoşi. Din-
tre instituţii, consemnăm donaţi-
ile primite de la Muzeul Bisericii
„Sfântul Nicolae” din Scheii Bra-
şovului, Colegiul Naţional „An-
drei Şaguna” din Braşov, Biblio-
teca ASTRA din Sibiu ş.a..
Din rândul persoanelor fizice,
menţionăm pe membrii familiei
Colan, dintre care amintim pe emi-
nentul savant-academician Horia
Colan şi pe Cornelia Costea, ambii
din Cluj-Napoca, şi pe Ileana Le-
uca Colan, din Sibiu, pe regretatul
preot-cărturar Gheorghe Papuc,
din Sibiu, originar din Covasna
ş.a.. Aceleaşi generoase donaţii de
cărţi au fost primite din partea fa-
miliilor Ioan Pascu, Radu Tomuş,
Ioan Hancheş, Nicolae Stan, Nico-
acestora…! Dar ar merita ca în toa-
te aceste ţări, în Grecia, în Bulga-
ria, în Serbia, în Ucraina, în Unga-
ria, să înceteze prigoana împotriva
celor ce simt româneşte şi se consi-
deră români! Oare cât vom mai to-
lera persecutarea şi marginalizarea
românilor fără a face auzit măcar
protestul nostru, al românilor din
România, care nu riscăm nimic de-
mascând neruşinarea guvernanţilor
vecini, a guvernanţilor noştri, com-
plet surzi la suferinţa românilor din
ţările vecine?!
Pentru acei unguri care nu mai
ostenesc blamându-i pe români în
toate felurile, să le reamintim: la
Trianon, în 1920, s-a decis crea-
rea statului Ungaria! Budapesta nu
mai fusese capitala unui stat ade-
vărat, suveran, încă din 1527, după
dezastrul de la Mohaci. Abia după
400 de ani, la Trianon, a apărut din
nou un stat ungar. De data asta,
pentru prima oară în istoria lor, un-
gurii erau majoritari în propria ţară.
Iar statul ungar era, pentru prima
oară, un stat naţional! Comunitatea
internaţională le-a făcut ungurilor
acest dar, iar ei, maghiarii, conside-
ră că atunci, la Trianon, s-a produs
cel mai mare dezastru din istoria
lor…! Care e logica acestor resen-
timente? Cum puteţi deplânge la
nesfârşit dispariţia graniţelor care
aparţineau altora, adică habsburgi-
lor?! Nicidecum maghiarimii! Nu
vă deranjează ridicolul situaţiei?!
Până la Trianon, vreme de 400 de
ani, ungurii au trăit sub guvernarea
şi administrarea altora, ba a turci-
lor, ba a austriecilor.
Abia după Trianon, ungurii
s-au trezit fără stăpân, liberi să se
guverneze cum vor! Şi ştiţi dum-
neavoastră, fraţi maghiari, care a
fost prima iniţiativă a politicienilor
dumneavoastră de atunci, a lideri-
lor de la Budapesta? Care a fost
primul lor gând de auto-guvernare
maghiară, suverană şi independen-
tă pentru prima oară după 400 de
ani? Nu ştiţi, căci este tare jenant
ce a decis, de capul ei, clasa poli-
tică din Ungaria! Au decis să tri-
mită, şi au şi trimis, la Bucureşti
o delegaţie, de trei conţi maghiari,
care i-a propus regelui Ferdinand
lae Moldovan, din Sfântu-Gheor-
ghe. O nouă donaţie de peste 500
de volume de cărţi a fost făcută,
Centrul Ecleziastic de
Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna
recent, de către familia Sorin Gălă-
şi lui Ionel Brătianu ca Ungaria să
se lipească la România, într-un stat
dualist, după modelul dualismului
austro-ungar instituit în 1867…!
Nici mai mult, nici mai puţin! Aşa-
dar, instituirea unui dualism româ-
no-ungar a fost proiectul politic cel
mai dorit, speranţa cea mare a po-
liticienilor maghiari…! Lipsiţi de
exerciţiul guvernării, al libertăţii,
fruntaşilor unguri le-a fost teamă
de riscurile şi provocările la care
te supune suveranitatea. S-au sim-
ţit singuri şi neajutoraţi, neasistaţi!
Nu ştiau încotro s-o apuce! Cam la
fel cum au reacţionat ţiganii noştri
când au fost eliberaţi din aşa-zisa
robie: s-au trezit şi ei dintr-odată
neasistaţi şi s-au întors pe capul
boierului român să afle cu ce l-au
supărat şi să ceară să rămână mai
departe sub pulpana sa…! Unde
era dispreţul politicienilor ma-
ghiari faţă de tot ce este românesc
atunci când au venit la Bucureşti
cu căciula în mână cerşindu-ne
întovărăşirea?! Unde era dorul de
libertate şi neatârnare care anima,
se zice, întreaga istorie a cavaleri-
lor maghiari…?! Prin ce impuneau
românii în faţa vecinilor maghiari?
Prin faptul, evident, că în această
parte a Europei, a lumii, statul cel
mai vechi şi mai stabil, cu o con-
tinuitate neîntreruptă de peste 600
de ani, era Statul Român. Nici în
toată Europa nu găseşti multe po-
poare care s-au învrednicit de o
asemenea performanţă politică!
Semn de cuminţenie şi de înţe-
lepciune atât la nivelul domnilor,
cât şi la nivelul omului de rând de
la talpa Ţării…! Nu întâmplător,
românii se numără şi printre cele
numai câteva popoare din Europa
care au fost în stare să elaboreze
un cod juridic propriu, vestitul jus
valachicum…
… Da, oameni buni, aşa s-au
petrecut lucrurile după Trianon!
A fost un moment jenant pentru
bieţii unguri, iar guvernanţii şi
mai apoi istoricii români, ca nişte
veritabili domni, ca nişte adevă-
raţi boieri, ca nişte buni vecini, ca
nişte oameni adevăraţi, ne-am ab-
ţinut să-l popularizăm, să-l media-
tizam şi să-l comentăm! Să facem
Social - Editorial
ţeanu, tot din Sfântu-Gheorghe. blioteci publice din judeţ, dintre care
Odată cu îmbogăţirea fondului de menţionăm: Biblioteca Orăşenească
carte a Centrului, de aceste generoa- Întorsura-Buzăului, Biblioteca Co-
munală Valea-Mare, Biblioteca Co-
legiului Naţional „Mihai Viteazul” şi
a Şcolii Generale „Nicolae Colan”,
ambele din Sfântu-Gheorghe, a Li-
ceului „Nicolae Bălcescu” din Întor-
sura Buzăului...
Mulţumindu-le tuturor dona-
torilor pentru faptele lor nobile de
solidaritate comunitară, Centrului
Ecleziastic de Documentare „Mi-
tropolit Nicolae Colan” îşi mani-
festă în continuare disponibilitatea
de a intermedia schimbul de cărţi
între viitorii donatori şi bibliote-
cile publice din judeţul Covasna,
instituţii care au atâta nevoie de
se donaţii au beneficiat mai multe bi- carte de bună calitate.
caz, ori, ferit-a Sfântul, să facem fel de minciuni, ne calomniază şi
haz! Căci comentariul, oricare ar ne sabotează cu orice ocazie! Noi
fi fost, nu putea fi decât unul com- nu avem nevoie de minciuni, de
plet defavorabil ne-prietenilor alte calomnii ca să le răspundem, ci
noştri! Şi poate că aşa ar trebui să avem de partea noastră adevărul şi
procedăm şi în continuare! Să fa- nu mai putem întârzia cu punerea
cem uitate asemenea momente de în funcţiune a acestei arme teribi-
slăbiciune ale celuilalt! le: ADEVARUL! Şi adevărul este
Din păcate, abnegaţia ungu- de partea noastră în cele mai multe
rească sistematică, instituţionaliza- cazuri! Numai detractorii noştri au
tă, de a lovi şi calomnia tot ce este motive să se teamă de adevăr! Ceea
românesc, ne obligă să părăsim ce înseamnă că îl avem de partea
îndatinata noastră atitudine de a-i noastră şi pe bunul Dumnezeu,
lăsa pe neprieteni în plata Dom- care este, în fapt, alt nume al ade-
nului. Bunătatea noastră şi bunul vărului. Numai că trebuie să avem
nostru simţ sunt considerate slă- grijă mare: Dumnezeu, oricât ne-ar
biciune, prostie chiar! E timpul ca iubi, nu ne bagă şi în traistă…!
această impertinenţă să capete răs- Ne-a iubit Dumnezeu atunci, la Al-
punsul cuvenit, iar cei fără ruşine ba-Iulia, şi a vegheat Sfântul Duh
să fie obrăzniciţi şi puşi cu nasul la opera care se finaliza în acea zi
la perete, să nu şi-l mai ridice aşa de neuitat. Dar acel final fericit se
de sus fără niciun temei! Dacă nu împlinea prin fapte de vitejie şi de
se găsesc maghiarii de bun simţ dăruire apostolică a cărturarilor
care să-i tragă de mânecă pe co- noştri, şi datorită jertfei româneşti
naţionalii lor mai zănateci - sau nu din acei ani teribili ai Marelui Răz-
îndrăznesc! -, să ne ocupăm noi, boi. 1 Decembrie s-a împlinit prin
românii, de această trebuşoară! Şi voia Domnului, dar nu ne-a picat
s-o facem de data asta temeinic, cu din cer…! Tuturor românilor, aşa-
sistema…! Avem nevoie, aşadar, dar, pentru fiecare român în parte şi
de o strategie bine pusă la punct pentru întreg Neamul nostru cel ro-
prin care să contracarăm eforturile mânesc, inima şi fruntea sus! Avem
sistematice ale celor care, cu fel şi de ce! La Mulţi Ani, frumoşi!
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-
re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).
Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni
(strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere),
cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-
ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are
sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi
acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) 7

„Zilele Constantin Brâncuşi”

o deosebită manifestare, devenită tradiţională
Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
La sfârşitul săptămânii trecute,
în perioada 19-20 mai 2011, a avut
loc la Sfântu-Gheorghe, judeţul Co-
vasna, cea de-a IX-a ediţie a „Zile-
lor Constantin Brâncuşi”, sărbătorită
printr-o suită de manifestări artistice,
culturale, sportive şi de divertisment,
dedicate marelui sculptor şi filosof
român, patron spiritual al institu-
ţiei şcolare ce cu onoare îi poartă
numele. Concomitent cu „Zilele
Constantin Brâncuşi” s-a desfăşurat
Târgul Educaţional, aflat la cea de-a
opta ediţie, o activitate anuală desti-
nată elevilor absolvenţi ai claselor a
VIII-a şi părinţilor acestora, ocazie cu
care este prezentată oferta planului de
şcolarizare pentru anul următor.
Manifestările dedicate părintelui
sculpturii moderne au început joi,
19 mai, cu Ziua Porţilor Deschise,
în cadrul căreia au avut loc: Târgul
Educaţional cu prezentarea ofertei
curriculare pentru anul 2011-2012;
cvintetul de alămuri (Liceul de
Artă, Sfântu-Gheorghe); concursul
anual „Constantin Brâncuşi” cu
tema: „Brâncuşi, părintele sculp-
turii moderne”; lansarea ultimului
număr al revistei şcolii „Aventura
cunoaşterii”; concursul interclase
de iniţiere în debate; expoziţia „Is-
toria în imagini”; concursul „Mate-
matica şi jocul”; precum şi prezen-
tarea proiectului „U4 Energy” şi a
programului „Împreună - un model
de prietenie şi diversitate”, realizat
în parteneriat cu Şcoala Specială
din Sfântu-Gheorghe.
Deschiderea oficială a „Zilelor
Constantin Brâncuşi” a avut loc într-
un cadru festiv, la care au participat
deputatul Horia Grama, inspectori
şcolari, consilieri locali şi judeţeni,
reprezentanţi ai poliţiei locale, dar şi
profesori şi elevi ai şcolii şi din alte
instituţii de învăţământ. Ca în fiecare
an, aşa cum „Zilele Constantin Brân-
cuşi” au intrat în tradiţie, tot aşa, lipsa
primarului Antal Arpad Andras de la
această manifestare este o constantă.
Asta aşa, ca să vedem cât de mult
stimează el partea care nu-i convine
a comunităţii municipiului; că doar
este primar democratic şi european,
obligatoriu european, peste toţi locu-
itorii Sfântului Gheorghe, nu-i aşa?!
În cuvântul de deschidere, di-
rectorul Grupului Şcolar „Constan-
tin Brâncuşi”, prof. Rodica Pâr-
van (foto), a relevat, printre altele,
legătura dintre spiritul lui Brâncuşi
şi instituţia ce cu demnitate o con-
duce: „Munca şi preocuparea de a
ajunge la perfecţiune ne leagă de
spiritul marelui creator, care ne în-
deamnă în permanenţă «să creezi
ca un demiurg, să porunceşti ca un
rege, să munceşti ca un sclav»”.
Totodată, Rodica Pârvan a vorbit,
în alocuţiunea sa, de planurile de
viitor, de ediţia jubiliară de anul
viitor, când „ne propunem să avem
printre noi toţi partenerii noştri din
ţară şi străinătate şi să invităm toate
şcolile care poartă numele marelui
sculptor român, pentru a pune ba-
zele unei asociaţii care să poarte
numele lui Brâncuşi, şi care, prin
intermediul Institutului Cultural
Român, s-o punem în legătură cu
Centrul Pompidou din Paris, unde
se află atelierul de creaţie al lui
Brâncuşi”. De asemenea, directo-
rul şcolii a amintit şi de copăcelul
de magnolia, care este plantat an
de an în curtea şcolii, ca semn de
preţuire şi a trecerii noastre pe aici:
„Vor trece anii, iar troiţa şi bustul
lui Brâncuşi vor fi străjuite de fru-
moasele magnolia în care am pus şi
un strop din sufletul nostru”.
Manifestările au continuat cu
slujba de pomenire a marelui sculp-
tor român oficiată de un sobor de
preoţi, după care participanţii au fost
invitaţi la expoziţiile organizate cu
prilejul acestei sărbători: expoziţia de
icoane şi ouă încondeiate, expoziţia
„Un meniu sănătos”, expoziţia de fo-
tografie, expoziţia „Târgul firmelor
de exerciţiu”, expoziţia de produse
pentru tratamente faciale şi machiaj,
de artă culinară, cofetărie-patiserie,
cocktail-uri. Au urmat o serie de ac-
tivităţi cultural-artistice şi sportive,
precum: parada pălăriilor clasice,
moderne şi ecologice, dans popular
românesc, dans modern, momen-
te artistice, concurs de şah, fotbal şi
tenis de masă, demonstraţie de arte
marţiale, tombolă şi discotecă.
A doua zi, suita de manifestări a
continuat într-o notă mai relaxantă,
când au avut loc finala activităţii
tip debate şi premierea activităţilor
organizate în cadrul „Zilelor Cons-
tantin Brâncuşi”, dar şi ieşirea la
un picnic, la km 4 de lângă Sfântu-
Gheorghe, a elevilor şi profesorilor
participanţi la organizarea şi desfă-
şurarea zilelor şcolii.

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

21 mai 2011 O punte trainică între Ţara Moţilor şi Arcul Intracarpatic
La invitaţia Asociaţiei „Ţara Iancului - Iu-
birea Mea” Deva, a Primăriei, Consiliului Lo-
cal, şi a Grupului Şcolar „Crişan” din locali-
tatea Crişcior, judeţul Hunedoara, o delegaţie
a Forumului Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş (FCRCHM), formată din
reprezentanţi ai Centrului European de Studii
Covasna-Harghita, Ligii Cultural Creştine
„Andrei Şaguna”, Fundaţiei Culturale „Mihai
Viteazul”, toate din Sfântu-Gheorghe, ai Aso-
ciaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”
din Covasna şi ai Fundaţiei „Miron Cristea”
din Topliţa, a participat la Festivalul Cultural-
Patriotic „Ţara Crăişorului”- ediţia a IV-a, care
a avut loc, vineri, 20 mai 2011, în localităţile
Ţebea şi Crişcior, precum şi la simpozionul na-
ţional organizat cu această ocazie.
După ce au participat, la Panteonul Naţio-
nal din Ţebea, la slujba de pomenire şi depu-
nere de coroane la mormântul lui Avram Iancu,
intelectualii din Arcul Intracarpatic au susţinut,
alături de alţi profesori, preoţi, ofiţeri, cercetă-
tori, oameni de cultură din mai multe localităţi
ale Ţării Moţilor, din Deva, Lugoj sau Braşov,
comunicări la simpozionul, integrat manifestă-
rilor festivalului, „Naţiunea română multimile-
nară din Ardeal, numeric majoritară, în drepturi
încă minoritară - la 600 de ani de la atestarea
documentară a comunei Crişcior” , desfăşurat
la Grupul Şcolar „Crişan”, în prezenţa unui se-
lect public iubitor de istorie.
S-au dezbătut teme de largă şi complexă
actualitate vizând: problemele de astăzi ale
românilor din Ardeal; stabilirea strategiei
şi a mijloacelor necesare pentru apărarea
drepturilor şi a valorilor pentru care s-au
jertfit eroii şi martirii neamului; evocarea
eroilor, martirilor şi a luptătorilor pentru
COMUNICAT DE PRESĂ
libertate şi demnitate naţională, pentru păs-
trarea limbii, culturii şi credinţei străbune;
facilitarea cunoaşterii şi colaborării între
participanţi.
În intervenţiile lor, reprezentanţii FCR-
CHM au abordat subiecte precum: Rolul
societăţii civile româneşti din Arcul Intra-
carpatic pentru prezervarea şi afirmarea
identităţii naţionale, în mediul multietnic
şi pluriconfesional al judeţelor Covasna,
Harghita şi Mureş; Modul de prezentare a
Istoriei Românilor în mass-media maghia-
ră din judeţele Covasna şi Harghita; Iniţia-
tivele, demersurile şi proiectele legislative
pentru obţinerea autonomiei teritoriale a
aşa-zisului „ţinut secuiesc” - în mod deo-
sebit cele vizând regionalizarea României
şi adoptarea Legii statutului minorităţilor
naţionale; Consecinţele negative, pe termen
mediu şi de perspectivă, ale separatismului
etnic şi ale formării unei enclave etnice ma-
ghiare în inima României; Activităţile desfă-
şurate de ONG-uri, punţi de legătură între
românii de pretutindeni.
La finalul dezbaterilor, participanţii au conve-
nit să adopte următorul comunicat:
1. Solicităm Senatului României să adop-
te legea care modifică articolele din Legea
Educaţiei referitoare la învăţarea Istoriei
Românilor şi a Geografiei României în lim-
ba română, de către elevii din şcolile cu pre-
dare în limbile minorităţilor naţionale, asigu-
rându-se astfel cadrul necesar învăţării limbii
şi toponimiei naţionale de către toţi cetăţenii
României.
2. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu
adopte Legea statutului minorităţilor na-
ţionale, act normativ care urmăreşte în fapt
reglementarea drepturilor persoanelor ce
aparţin minorităţilor etnice ca drepturi
colective, teritorialitatea ca element funda-
mental al exercitării drepturilor colective,
delegarea competenţelor autorităţii statului
la nivel central şi local către organe alese pe
criterii etnice.
3. Solicităm instituţiilor abilitate ale Statu-
lui Român să ia măsurile ce se impun pentru
respectarea Constituţiei României, comba-
terea tuturor manifestărilor neorevizioniste,
a celor cu caracter fascist, rasist sau xeno-
fob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ
pentru însemnele României, de genul celor
comise de Csibi Barna, la Miercurea-Ciuc
şi Sfântu-Gheorghe.
4. Subscriem la conţinutul memoriului
adresat de prestigioşii oameni de ştiinţă şi cul-
tură din Cluj-Napoca şi din ţară, prin care se
cere repunerea, în spiritul adevărului isto-
ric, pe soclul statuii regelui Matei Corvin, a
plăcuţei cu textul lămuritor propus de Nico-
lae Iorga.
5. Cerem Consiliului Judeţean Covasna să
solicite Consiliilor Judeţene Hunedoara, Alba
şi Sibiu ca, pe bază de reciprocitate, în cadrul
programelor de parteneriat stabilite între
Centrele de Cultură ale judeţelor respective
şi cel al judeţului Covasna, să se prevadă
susţinerea realizării unor programe în do-
meniul cultural, educativ, ştiinţific şi în co-
munităţile româneşti din judeţele Covasna
şi Harghita.
6. Considerăm că una dintre marile priori-
tăţi ale societăţii româneşti actuale trebuie să
o reprezinte sprijinirea iniţiativei de înălţare
a Mausoleului de la Ţebea, închinat perso-
nalităţilor simbol ale Neamului Românesc
- Horia, Cloşca, Crişan, Avram Iancu, pre-
cum şi tuturor martirilor şi eroilor care s-au
jertfit pentru neam şi ţară de-a lungul mile-
narei noastre istorii.
7. Conducerile Forumului Civic al Români-
lor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a Asoci-
aţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din Deva,
de comun acord, au convenit să permanen-
tizeze şi să amplifice relaţiile pe tărâm cul-
tural, spiritual, ştiinţific şi civic, între şcoli,
asociaţii, fundaţii şi ligi ale societăţii civile,
instituţii administrative, ecleziastice, de asis-
tenţă socială şi de cultură din localităţi din
Ţara Moţilor şi din Arcul Intracarpatic, re-
alizându-se astfel o punte trainică de legă-
tură între cele două zone binecuvântate ale
României, în scopul cunoaşterii şi apropierii
dintre locuitorii acestora, a unirii eforturilor îm-
potriva separatismului şi enclavizării pe criterii
etnice.
8. Reamintim faptul că, în perioada inter-
belică, problemele Moţilor şi cele ale Româ-
nităţii din Arcul Intracarpatic şi din Sudul
Basarabiei, au constituit probleme priori-
tare ale Statului Român şi ale societăţii ro-
mâneşti în ansamblu, făcând parte din cate-
goria problemelor „cu care nu se glumea”.
Având în vedere evoluţiile postdecembriste,
din aceste spaţii ale „românităţii periclitate”, a
venit timpul trecerii de la vorbe la fapte, de la
abordări politicianiste, la o strategie pe termen
lung, care să garanteze apărarea intereselor na-
ţionale, în consens cu valorile şi practica euro-
peană.
dr. Ioan Lăcătuşu, av. Ioan Solomon,
ing. Ioan Paul Mărginean
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218)
IPS Ioan a târnosit Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Faţă” din Hăghig
Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Duminică, 22 mai 2011, în co-
muna Hăghig, judeţul Covasna,
Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Se-
lejan, Arhiepiscopul Covasnei şi
Harghitei, a târnosit (sfinţit) Biserica
Ortodoxă cu hramul „Schimbarea la
Faţă”, urmare a execuţiilor efectuate
din anul 2004 încoace (hidroizolaţie
prin subzidire, pictură în frescă şi alte
lucrări de înfrumuseţare în interiorul
şi exteriorul lăcaşului de cult).
Vlădicul Ioan a fost întâmpinat în
centrul Hăghigului, de către românii
locului, de o trăsură cu doi cai şi cu
alţi doi călăreţi ce aveau în mâini
drapelul Ţării. La biserică, Înalt-
preasfinţitul a fost primit, cu multă
bucurie, de mulţime cu pâine şi sare,
în mijlocul oamenilor aflându-se, în
costume populare, preoteasa Alina şi
mai mulţi copii din parohie.
La deosebitul eveniment, alături
de IPS Ioan a fost prezent părintele
protopop Ioan Bercu, însoţit de un
impresionant sobor de preoţi veniţi la
Hăghig atât din această parte a Epar-
hiei Covasnei şi Harghitei, cât şi din
parohiile învecinate din Mitropolia
Ardealului, dar şi corul Catedralei
Ortodoxe din municipiul Sfântu-
Gheorghe şi un cor al Bisericii din
comuna Feldioara, judeţul Braşov.
De asemenea, la slujbă au participat
primarii comunelor Hăghig, Vâlcele
şi Valea-Mare, Alexandru Cucu, Du-
mitru Marinescu şi respectiv, Gheor-
ghe Avram, precum şi alte numeroa-
se personalităţi locale. Nu în ultimul
rând, s-a aflat în mijlocul localnici-
lor din Hăghig familia dr. Gheorghe
Savu, care, la demararea lucrărilor, a
donat acestei bisericii suma de 5.000
de dolari. După Sfânta Liturghie,
Eveniment
în timpul căreia credincioşii intra-
seră, rând pe rând, în Sfântul Altar
pentru a se închina (pentru femei
ocazie rară), părintele Ciprian Bug-
nar, aflat în această parohie chiar din
anul începerii lucrărilor, a primit din
partea IPS Ioan distincţia onorifică
de iconom stavrofor (purtător de
brâu şi cruce).
În cuvântul de învăţătură, des-
pre această Sfântă Biserică, IPS
Ioan a rostit: „Cei care sunteţi din
alte părţi, trebuie să ştiţi că biseri-
ca aceasta s-a zidit în jurul anului
1821, an în care Tudor Vladimirescu
ridica pe românii din sudul ţării îm-
potriva autorităţilor străine. Dum-
nezeu ştie dacă ea a fost sfinţită de icoanele sfinţilor evanghelişti sau ortodoxă. Am pus în altar moaştele
atunci şi până astăzi după orându- sfinte moaşte». A cercetat şi părin- sfinţilor mucenici, de astăzi ştim că
iala ortodoxă. Din discuţiile pe care tele Ciprian şi părintele protopop şi are în altarul ei sfinte moaşte”.
le-a avut părintele Ciprian cu părin- au văzut că nu erau. De pângărit nu Şi a continuat Vlădicul: „I-am
tele Eugen Dragoş, acesta din urmă avem vreo dovadă că a fost necinsti- acordat astăzi un rang onorific pă-
i-a spus: «Părinte, eu n-am văzut tă şi, de aceea, am purces la sfinţirea rintelui Ciprian, de iconom stavro-
niciodată în masa sfântului altar ei după toată orânduiala noastră for, şi i-am adus chiar de la Ierusa-
lim această cruce pe care o poartă
de-acum pe pieptul său. Este crucea
lui, crucea preoţiei sale lucrătoare şi
crucea tuturor credincioşilor care,
cu timp şi fără timp, au ajutat la re-
facerea acestei biserici. (…) Iată că
se află aici, alături de noi, şi primarii
români purtând pe umerii lor crucea
neamului nostru - tricolorul. Aşadar,
putem spune că preotul poartă cru-
cea lui Hristos, iar primarul poartă
o cruce tricoloră, crucea neamului
nostru românesc”.
La finalul creştinescului eveni-
ment, cei prezenţi au participat la o
agapă frăţească oferită de parohie.
 Interviu
An de subzistenţă la Subcetate
Despre comuna Subcetate, situată în partea de nord a judeţului Harghita, pe Valea Mureşului Superior,
în Depresiunea Giurgeului din Carpaţii Orientali, foarte aproape de municipiul Topliţa, am mai scris în pa-
ginile publicaţiei noastre. L-am vizitat pe primarul localităţii, Dan Cotfas (foto), şi atunci când era mai pe
la începutul şi spre mijlocul primului său mandat, însă am găsit de cuviinţă să trecem din nou pe la Subce-
tate, să vedem cum se mai descurcă cu gospodărirea rurală a centrului de comună şi a satelor aparţinătoare
Duda, Călnaci şi Filpea. Veştile aflate nu sunt, însă, foarte promiţătoare pentru anul în curs, criza lovind
puternic socotelile primarului şi, implicit, localitatea.
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
- Domnule primar, cum vă mai
descurcaţi ca prim-gospodar al
comunei Subcetate? Cât de tare
vă încurcă criza asta nenoroci-
tă, care, se vede treaba deja, este
întreţinută artificial de unii pen-
tru îmbogăţirea lor ilicită?
- Greu, foarte greu. Ne vedem puşi
în situaţia nu numai de a nu mai
începe lucrări noi, dar, în acest an,
nici măcar nu le putem finaliza pe
multe dintre cele deja începute.
Trebuie finanţate investiţiile de-
marate în comună în anii anteriori
(reabilitarea unui cămin cultural,
electrificarea satului Duda, asfal-
tarea unui drum comunal), dar, din
păcate, e din ce în ce mai dificil
de obţinut finanţări pentru ele. În
cazul proiectului de electrificare a
l iD
satului d îînceput anull trecut,
Duda,
am făcut studiul topografic şi pro-
iectul tehnic, iar stâlpii sunt deja
amplasaţi. Ne sprijină Consiliul
Judeţean şi, până la finalul anu-
lui, sperăm că această problemă
se va rezolva. Dar, cu un alt mare
proiect nici nu mai ştiu ce să mai
fac. E vorba de reţeaua de apă şi
canalizare a localităţii, care am
în intenţie să o rezolv încă de la
începutul mandatului, şi nu reu-
şesc nicicum. Am depus proiectul
de două ori pe 322 (fonduri eu-
ropene nerambursabile), dar nu
am prins finanţarea. După aceea,
anul trecut, l-am depus o dată la
Ministerul Mediului şi încă o dată
la Consiliul Judeţean, de unde s-a
transmis la Ministerul Dezvoltă-
rii Regionale şi Turismului. Nu
avem, însă, niciun semnal că s-ar
fi aprobat undeva. Cu alte cuvin-
d când
te, de â d sunt primar,
i am ddepus
acest proiect de patru ori, şi de-
geaba. Iar asta în condiţiile în care
comuna Subcetate are sursă de
apă printr-un foraj de 180 de metri
adâncime, din care vine apa arte-
zian, fără pompă, şi are un debit
de poate asigura apa pentru toată
localitatea.
- Domnule primar, noi avem o
bănuială de ce nu primiţi dum-
neavoastră, şi mulţi alţii aseme-
nea dumneavoastră, fonduri.
Ştiţi motivul, dar e bine să îl
amintim şi pentru cititorii noş-
tri, care sunt răsfiraţi prin multe
judeţe ale Ţării: de la Consiliul
Judeţean Harghita nu primiţi
susţinere pentru că sunteţi un
primar din zona românească a
judeţului, iar fondurile la aceas-
tă instituţie, după cum în „Con-
deiul ardelean” s-a dovedit în
Drumul Judeţean 153 D, care face legătura între
comunele harghitene Subcetate şi Sărmaş
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) 9
întreagă această primăvară, se dar nu pe timp de criză. Acum tre-
alocă pe criterii etnice; de la buiau făcute investiţii care să ne
Guvernul României nu primiţi mai aducă înapoi şi nişte bani; la
niciun ajutor deoarece sunteţi un leu investit să vină înapoi mă-
primar de opoziţie
(PNL), iar la televizor
se poate vedea în fieca-
re seara cum împarte
banii, pe criterii politi-
ce, actuala putere.
- Aşa este. Şi mă alătur
şi eu colegilor primari
români din zona noastră
care au declarat în pu-
blicaţia dumneavoastră,
nu odată, că sumele se
alocă pe criteriul etnic.
La localităţile lor din
zonele preponderent
maghiare, dar mult mai
mici decât ale noastre,
Consiliul Judeţean Har-
ghita alocă sume mult
mai mari. Ei nu reali-
zează, sau nu îi intere-
sează, că şi populaţia
maghiară din localităţi-
le preponderent româ-
neşti are de suferit din
cauza acestei politici
Grupul Şcolar „Miron Cristea“ din Subcetate şi
bustul patronului spiritual al acestuia (medalion)
discriminatorii. Pe mine m-au în- car 10 bani, la fel ca într-o gospo-
trebat maghiarii din comună, de dărie.
multe ori, ce ne facem cu drumu- - În aceste condiţii, ce le trans-
rile şi cu investiţiile. Oamenii erau miteţi autorităţilor care nu vă
realmente îngrijoraţi, dar ştiau, to- susţin?
tuşi, de ce nu se dau bani aici. Şi, - În ce priveşte nivelul judeţean,
pentru că vorbeaţi de criză, trebuie solicitarea noastră, a primarilor
să vă spun că în opinia mea s-au din nordul judeţului, este să pri-
făcut foarte multe investiţii care mim 15 la sută din totalul fon-
nu erau necesare în aceste vremuri durilor, adică atât cât reprezintă
dificile. E vorba de sălile de sport populaţia românească în Harghita.
şi de multe altele, care sunt bune, Spun aceasta deoarece până acum
nu prea s-au întâmplat lucrurile
aşa. Referitor la situaţia în care se
află România în ansamblul ei, nu
prea văd căi de dezvoltare. Sunt
dezamăgit de aceşti ani de subzis-
tenţă, de tranziţie prelungită, mai
ales de cel pe care tocmai îl tra-
versăm.
- Prin mare schimbare aţi tre-
cut, în concluzie, de la începutul
mandatului dumneavoastră…
- Am venit la Primărie foarte op-
timist. La început chiar am avut
realizări (dintre care amintesc aici
numai reabilitarea drumului jude-
ţean ce leagă Subcetatea de Săr-
maş ori asfaltarea mai multor dru-
muri comunale), dar acum nu mai
e cazul să fiu exaltat ca în primii
ani de mandat.
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Local

Mureş Liderii UDMR nu văd posibilă reorganizarea

administrativ-teritorială a României până în 2012
Covasna Preşedintele UDMR, Kele- ritate de două treimi”, a declarat mult bine, dacă nu, atunci putem
Parteneriat pentru cumpărarea Hotelului men Hunor, şi vicepremierul presei Kelemen Hunor, vineri, la face declaraţii sforăitoare”, a sub-
„Bodoc” din Sfântu-Gheorghe Marko Bela s-au declarat sceptici
în privinţa reorganizării adminis-
Târgu-Mureş.
La rândul său, vicepremierul
liniat Marko Bela.
În ceea ce priveşte posibili-
Consiliul Judeţean (CJ) Co- Hotelul „Bodoc” din Sfântu- trativ-teritoriale a României până Marko Bela a afirmat, la şedinţa tatea ca alegerile din 2012 să se
vasna şi Consiliul Local (CL) Gheorghe se află în proprietatea în 2012. de constituire a Consiliului Ad- desfăşoare după noua Constituţie,
Sfântu-Gheorghe intenţionează omului de afaceri braşovean Ioan „Majoritatea în acest moment ministrativ „Ţinutul Secuiesc”, că după cum a susţinut preşedintele
să se asocieze în vederea achizi- Neculaie, care l-a cumpărat în nu are destulă putere pentru a nu crede că actuala Putere ar putea Traian Băsescu, Kelemen Hunor
ţionării Hotelului „Bodoc” (foto anul 2003 împreună cu alte active schimba Constituţia şi dacă nu „să materializeze acest deziderat”. a spus că „nu are ce comenta”.
- având în faţă reprezentaţia poţi să schimbi Constituţia, refor- „Preşedintele (Traian Băses- „Nu am ce comenta ce gân-
udemeristă cu panouri „secu- ma administrativ-teritorială nu se cu - n.r.) a spus că ar trebui să ne deşte şi ce crede domnul preşe-
ieşti“, la 15 martie 2011) din poate face fără Constituţie. Cons- gândim la reorganizarea teritori- dinte, eu vorbeam de majoritatea
municipiu şi reintroducerii aces- tituţia scrie care sunt judeţele. ală a României. Aşa e. Aici am existentă şi de posibilitatea de a
tuia în circuitul turistic. Deci acolo trebuie să faci prima avea ceva de spus, însă nu cred că găsi o majoritate de două treimi”,
Potrivit proiectului de hotărâre schimbare. Şi, în acest moment, am avea putere să materializăm a spus acesta.
postat marţi pe site-ul CJ Covas- eu nu văd. Majoritatea parlamen- acest deziderat. Nu cred că până Preşedintele Traian Băsescu
na, cele două instituţii se angajea- tară nu are două treimi şi nu văd în 2012, an electoral, acest lucru susţine că alegerile din 2012 s-ar
ză să contribuie cu părţi egale la de unde ar aduna două treimi pen- se va întâmpla, dar e evident că putea desfăşura după noua Cons-
achiziţionarea imobilului, dar şi să tru amendarea Constituţiei. Odată începe şi pentru noi e important tituţie, urmând ca atunci să se
asigure fondurile necesare pentru în comisia specială, după aceea în cum va arăta această construcţie. treacă la Parlamentul unicameral,
reabilitarea şi modernizarea lui. plenul celor două camere şi încă Că există discuţii e un lucru esen- conform dorinţei populaţiei ex-
În document se menţionează nu am vorbit de referendum. Nu ţial pentru noi. Dacă vom fi în primate la referendumul constitu-
că achiziţionarea hotelului ser- văd această cale, această majo- Parlament, în Guvern, putem face ţional din 2009.
veşte „interesului comun de dez-
voltare turistică”, dar şi că sta- Mureş
rea jalnică în care se află „strică Marko Bela: „Ce bine că există un prinţ Charles,
imaginea” centrului municipiului în sfârşit a spus cineva că Transilvania este un tezaur turistic”
Sfântu-Gheorghe. ale SC Turism şi Agrement Oltul Vicepremierul Marko Bela, fostul preşedinte al
De asemenea, se precizează că scoase la privatizare. UDMR, a salutat, vineri, la Târgu-Mureş, prezenţa în
achiziţionarea clădirii se va face Pentru acest hotel, precum şi Transilvania a prinţului Charles (foto), care a recunos-
prin negociere directă cu propri- pentru alte terenuri şi clădiri ale cut, susţine el, valoarea turistică a zonei.
etarul, respectiv SC Turism şi SC „Oltul” aflate în localităţile „Ce bine că există un prinţ Charles, în sfârşit a
Agrement Oltul, iar bunurile achi- Vâlcele, Malnaş-Băi, Şugaş-Băi, spus cineva că Transilvania este un tezaur turistic.
ziţionate vor face parte din dome- Turia şi Bixad, Neculaie a plătit Şi-a dat seama că este important să vii în Secuime ca
niul privat al judeţului Covasna şi 626.024 de euro. turist, pentru un prinţ de Wales nu e aşa dezonorant să
al municipiului Sfântu-Gheorghe. Hotelul cu zece etaje din cen- cumpere castele şi să locuiască în Ţinutul Secuiesc”,
Proiectul de hotărâre privind trul municipiului Sfântu-Gheor- a spus Marko Bela.
cumpărarea hotelului, precum şi ghe a intrat, în anul 2007, în mo- În context, acesta a afirmat că secuii trebuie să îşi
contractul de asociere între auto- dernizare, dar lucrările au fost asume identitatea, însă nimeni nu trebuie să creadă că
rităţi va fi supus, joi (26 mai 2011 sistate după scurtă vreme. dacă e secui, nu e maghiar.
- n.r.), aprobării Consiliului Jude- Ioan Neculaie a mai vândut, în „Suntem şi secui, iar această identitate nu se poate Marko Bela, la şedinţa de constituire a Consiliului Ad-
ţean Covasna. urmă cu mai bine de un an, Con- înlocui. Nu trebuie ca cineva să creadă că e secui, şi nu ministrativ „Ţinutul Secuiesc” al uniunii.
Preşedintele CJ, Tamas San- siliului Local Sfântu-Gheorghe maghiar. Ţinutul Secuiesc trebuie să îşi arate propria Acesta a subliniat că, prin Consiliul Administrativ,
dor, a confirmat intenţia autori- activele turistice din staţiunea identitate, propria faţă, să fie ridicat din punct de vedere „Ţinutul Secuiesc” este constituit în spiritul sloganului
tăţilor locale de a cumpăra acest Şugaş-Băi, mai exact un teren economic şi identitatea secuiască să fie prezentă”, a spus „Nu suntem la fel, dar ţinem laolaltă”.
imobil, fără a face vreo referire la de circa 4.000 de metri pătraţi,
suma necesară pentru achiziţie. o mofetă, un restaurant cu terasă Braşov
„Din bani publici suntem acum şi un mic centru de tratament cu Apel pentru salvarea Complexului Naţional Sportiv din Poiana Braşov
nevoiţi să răscumpărăm aceas- apă termală, pentru care a obţinut
tă clădire privatizată pe vremea 310.000 de euro, recuperându-şi, Consilierii judeţeni Vasile Un- în ţară, şi lista rămâne deschisă”, a familia Tătuşescu, care a accep-
PSD şi lăsată în paragină. Vă pla- practic, jumătate din suma achi- gureanu şi Dragoş Crăciun au declarat consilierul judeţean Vasile tat suma de 3 milioane de euro pe
ce cum arată?”, a declarat, marţi, tată pentru întreaga societate la făcut apel luni, prin intermediul Ungureanu. Terenul pe care se află care Agenţia Naţională pentru Sport
Tamas Sandor. momentul privatizării. unei conferinţe de presă, la marii Complexul Naţional Sportiv, evalu- urma să le-o dea. Noi ştim că suma
sportivi ai României, dar şi la au- at la 2,5 milioane de euro, a fost scos a existat, dar odată cu alegerile din
Braşov torităţile statului pentru păstrarea în la vânzare, zilele trecute, printr-un 2009 se pare că banii au luat altă
Aristotel Căncescu: patrimoniul statului a Complexu- anunţ dat la mica publicitate de pro- destinaţie. Cert este că moştenito-
„Mulţi investitori cer informaţii despre lui Naţional Sportiv din Poiana prietari, la preţul de 200 euro mp. rii terenului nu au intrat în posesia
Braşov (foto), retrocedat în anul Consilierul judeţean Vasile Ungu- acestei sume până acum”, a mai
aeroportul Braşov-Ghimbav” 2007 proprietarilor de drept, fami- reanu susţine că, în prezent, un me- spus Vasile Ungureanu.
Mai multe firme sunt interesate în construcţia aeroportului internaţio- lia Tătuşescu din Braşov. Consilierii judeţeni au mai ară-
nal Braşov-Ghimbav, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele „Vom trimite în cursul acestei tat că, în momentul de faţă, există
Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. săptămâni o Scrisoare Deschisă Se- trei variante pentru despăgubirea
„Zilnic foarte multe firme ne cer informaţii sau reprezentanţii lor vin natului, Camerei Deputaţilor, Gu- moştenitorilor. Este vorba despre un
personal la mine pentru discuţii. Inclusiv ataşatul economic al Ambasadei vernului şi Ministerului Educaţiei, schimb de terenuri la justa valoare, o
SUA la Bucureşti a venit săptămâna trecută la Braşov, însoţit de câteva firme Cercetării, Tineretului şi Sportului, expropriere pe cauză de utilitate pu-
de consultanţă. Din păcate, ei ca să se implice în această afacere au cerut ca alături de o listă cu semnături de la blică de către statul român sau acor-
să decalăm termenul de înscriere la licitaţie prevăzut pentru 1 iunie, lucru marii sportivi ai României pentru darea unui anumit număr de acţiuni
care nu cred că este posibil. Ceea ce vă pot spune cu certitudine este că din a determina autorităţile statului să la Fondul Proprietatea.
discuţiile pe cale le-am avut, şi nu mă refer la negocieri, sigur vom avea cel aloce suma necesară pentru despă- Complexul Naţional Sportiv din
puţin patru oferte depuse”, a spus Căncescu, fără a arăta despre ce firme este gubirea proprietarilor. Prin această tru pătrat de teren în Poiana Braşov Poiana Braşov are în componenţă
vorba. campanie, dorim să păstrăm Com- se vinde cu sume cuprinse între 40 două hoteluri, Olimpic, cu 40 de
Preşedintele Consiliului Judeţean a arătat că firma care va câştiga lici- plexul Naţional Sportiv din Poiana şi 250 de euro, în funcţie de zona în locuri, trei apartamente, restaurant
taţia va deţine un pachet majoritar de acţiuni, după care procentele vor fi Braşov, unde anual se pregătesc zeci care se află. Cei doi consilieri au mai şi sală de conferinţe, şi Caraiman,
împărţite între Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Ghimbav, iar consiliile de sportivi din loturile de atletism, precizat că Agenţia Naţională pentru cu 55 de camere, 11 garsoniere,
judeţene Covasna şi Harghita vor avea fiecare câte 0,5 la sută din acţiuni. lupte, judo, scrimă, biatlon, haltere, Sport a fost înştiinţată, în anul 2007, restaurant şi sală de conferinţe. Pe
„Obiectivul meu este ca pista aeroportului să fie gata până la sfârşitul gimnastică şi alte sporturi, în patri- despre situaţia Complexului Naţio- lângă cele două hoteluri, Comple-
acestui an sau cel mai târziu la începutul anului viitor. Dacă pista va fi gata, moniul statului. Avem în acest mo- nal Sportiv din Poiana Braşov, astfel xul Naţional Sportiv mai cuprinde
aeroportul va fi gata”, a mai spus acesta. ment semnături de la Elisabeta Lipă, încât familia Tătuşescu să primeas- două săli de sport, un stadion cu
În prezent se lucrează la nivelarea terenului pentru construirea pistei şi Mihai Covaliu, Octavian Bellu, iar că suma de bani solicitată. pistă de atletism, un patinoar, sală
se fac lucrări de desecare. Valoarea investiţiei se ridică la 60 de milioane de în zilele următoare vom avea şi de „După mai multe negocieri, în de tratament, sală de forţă, sală de
euro. la Nadia Comăneci, care va veni anul 2008 s-a ajuns la un acord cu haltere şi clădiri administrative.
Aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav se construieşte în imediata
apropiere a societăţii IAR Ghimbav. În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Politicienii UDMR insistă asupra regiunii de dezvoltare Pă- vasna, a accentuat că în cadrul coaliţiei va fi şi de acum înainte turizează târziu. Necesitatea creării regiunii Pământul Secuiesc
mântul Secuiesc. Tamas Sandor şi Antal Arpad au reacţionat, în pace dacă legea minorităţilor, reorganizarea regiunilor de dez- este sprijinită de argumente euroconforme, regiunea dispune de
cadrul unei conferinţe de presă de joi, la declaraţiile făcute la voltare şi regiunea Pământul Secuiesc vor fi adoptate de către puncte de legătură comune economice, sociale, geografice şi
Covasna de preşedintele Traian Băsescu, potrivit cărora regiuni- parlament. Antal Arpad, preşedintele UDMR Sfântu-Gheorghe, istorice. Antal a venit cu exemplul spaniol. Primul articol din
le de dezvoltare trebuie să fie organizate pe criterii economice şi salută iniţiativa preşedintelui privind introducerea şi în consti- constituţia Spaniei prevede că Spania este un stat unitar, iar al
nu etnice şi că în cadrul coaliţiei, UDMR nu a avut cereri care nu tuţie a conceptului de regiune. Potrivit lui Antal, UDMR insistă doilea articol prevede că Spania are regiuni autonome.
au putut fi îndeplinite. Tamas Sandor, preşedintele UDMR Co- asupra acestui lucru de 20 de ani, însă politicienii români se ma- Postul de radio „Slager Radio” (Sfântu-Gheorghe), 21.04.2011
De la schimbarea regimului, la două gene- În cel mai fericit caz, în anul şcolar 2012- Metaforic vorbind: toată societatea pedago- şi rescrise. Aceste traduceri certifică şi menţin
raţii le-a tot fost promisă reforma învăţământu- 2013 vor fi schimbări, iar din 2015 sigur se va gică maghiară din România ar trebui să tropăie situaţia actuală inacceptabilă.
lui. A vorbi, după 21 de ani, despre schimbări schimba complet - promit specialişti UDMR. de nerăbdare la linia de start. În loc de istoria românilor, am putea vor-
lente şi bine gândite, este mai mult decât bizar. Potrivit acestora, nu trebuie să ne grăbim cu re- Introducerea schimbărilor ar fi trebuit să bi cel mult despre istoria României, eventual
Mii de părinţi şi elevi sunt afectaţi sensi- forma. fie o activitate care să dureze câteva săptă- despre istoria Transilvaniei sau despre cultu-
bil, la început de an, de reforma învăţământu- Ce am putea spune? Că nu este nicio pro- mâni. Dar nu e aşa. ra minorităţilor.
lui, lansată printr-o sărbătoare a unei victorii blemă? Istoria românilor pe gratis? Autonomie şcolară şi manevre de fundal
politice. Nimeni nu se gândeşte să schimbe Dacă nu pentru noi şi nici pentru copiii noş- Kovacs Peter, secretarul general al UDMR, În comunicatul său, Kovacs Peter şi-a
acum complet, în câteva luni, sistemul de în- tri, atunci poate pentru o generaţie viitoare? Din promite că, în anul şcolar următor, elevii care exprimat convingerea că în cadrul consul-
văţământ românesc ce de decenii întregi abia perspectiva ministerului, următorii patru ani nu vor susţine bacalaureatul vor avea 2.500 de tărilor, UDMR şi organizaţiile asociate, îm-
se mişcă. Toată lumea ştie, însă, că trebuie sunt suficienţi. Dar pentru cei de clasa a cincea, exemplare gratuite din traducerile manuale- preună cu reprezentanţii organizaţiilor civile
să aibă loc o schimbare radicală. Cei care în patru ani înseamnă terminarea şcolii generale. lor Geografia României şi Istoria românilor. şi profesionale, instituţiilor bisericeşti, auto-
1990 au început clasa întâi, iar în 2002 au Iar cei care acum încep liceul, vor susţine baca- Kovacs mai promite că documentele şi autori- guvernărilor şi editurilor au putut contribui
susţinut bacalaureatul au putut auzi, cel puţin laureatul până se va finaliza reforma. zaţiile necesare traducerii şi editării manualelor în mare măsură la aplicarea cât mai curând
o dată pe an, faptul că reformele îi vor ajuta Pe ei nu îi consolează faptul că în comuni- pentru clasa a VIII-a, Geografia României şi posibil a noii legi a educaţiei.
să înveţe în continuare. Nu există nicio per- catul său, secretarul general al UDMR numeşte Istoria românilor sunt în curs de elaborare. Aş atrage atenţia asupra faptului că instituţi-
soană de 20-30 de ani în România căreia să învăţământul o problemă primordială, priorita- Acesta este procesul, care atacă în totali- ile bisericeşti, de exemplu, au puţin de-a face cu
nu i se fi promis manuale şi programă şcolară ră. Nimeni nu este interesat nici de planuri de tate credibilitatea reformei, încrederea inves- învăţământul public. Cel puţin aşa mi-ar plăcea
noi. Mulţi suntem cei care ne-am luat rămas acţiune, acorduri politice sau protocoale. Avem tită. Nu aşa a fost vorba! să cred că stau lucrurile, iar separarea educaţiei
bun de la şcoală cu dezamăgire: n-am avut nevoie de reformă, acum, deoarece şi în urmă A fost vorba că a minorităţilor cultură - a bisericeşti de cea religioasă are un rost.
parte de multele lucruri bune promise. Nicio cu zece, douăzeci de ani era deja târziu. maghiarilor, şvabilor, ţiganilor etc. - va primi Cu toate acestea, consider că nu este nor-
problemă, am adăugat noi optimişti (şi naivi), Este greu de înţeles ce aşteaptă reprezen- un loc în învăţământul public din România. mal ca de la consultări să fie excluşi părinţii,
poate vor avea parte copiii noştri. tanţa intereselor maghiarilor din România. Croită pe persoană şi pe comunitate. De ce elevii şi organizaţiile elevilor, toţi cei implicaţi
Anul şcolar 2011-2012 (când copiii noştri Dacă chiar există voinţă pentru schimbare, în anume este nevoie pentru ca elevul maghiar în noul sistem de învăţământ aşa-zis autonom,
au ajuns deja şcolari) primeşte o promisiune momentul în care legea educaţiei a intrat în din Transilvania să cunoască istoria naţiona- care au drept decizional.
mai serioasă ca niciodată. Acum, schimbarea vigoare totul ar fi trebuit să fie gata: propuneri lă maghiară? Site-ul www.manna.ro, 22.04.2011;
este asigurată de lege - însă manuale şi progra- privind programa de învăţământ, manuale Nu avem nevoie de traducerea manualului Titlu: Tovarăşi, să nu ne mocăim!,
me şcolare noi tot nu vor fi. şcolare finalizate. de istorie a românilor, ci de manuale regândite Semnează: Paraszka Boroka
Sfântu-Gheorghe devine un poligonului? se lucrează în oraş. autonomie teritorială. Noi muncim că autonomia va exista? Ştiţi ceva
şantier din ce în ce mai mare. În - Cred că este vorba doar des- - În ceea ce priveşte cazul pentru acest lucru şi consider că dis- ce noi nu ştim?
acest an va începe implementarea pre o chestiune de timp. Banii pot Miko... putele politice dintre maghiari nu - Nu vorbesc despre acest lucru
proiectelor depuse în urmă cu 1-2 fi aduşi aici doar printr-un lobby - În ultimii trei ani am consta- sunt favorabile şi sunt convins că atât în calitate de politician, ci în cali-
ani. Lucrările de construcţie din puternic şi prin negocieri. De mul- tat că locuitorii din Sfântu-Gheor- societatea maghiară, cât şi secuimea tate de civil. Eu cred că generaţia
municipiu vor fi realizate nu numai te ori reuşim să obţinem banii care ghe au început să se comporte ca trebuie pregătite pentru autonomie. anilor ’70 nu s-a socializat încă
din fonduri obţinute din proiecte, ci ni se cuvin. Trebuie spus că în ul- o comunitate. Acest lucru a reieşit Am vorbit foarte mult despre acest atât de mult în perioada comunis-
şi din fonduri guvernamentale. timii doi ani şi jumătate am reuşit tocmai în legătură cu cazul Miko, lucru în ultimii ani, însă, din păcate, mului încât să se teamă, asemeni
- Ce schimbări fizice vor fi să aducem mai mulţi bani în Trei când mii de oameni au ieşit în stra- nici românilor şi nici propriei noas- părinţilor, că va trebui să dea so-
întreprinse în acest an în Sfântu- Scaune, în Sfântu-Gheorghe. dă, dar şi cu ocazia altor manifes- tre comunităţi nu le-am spus ce în- coteală. Forţa generaţiei anilor ’80
Gheorghe? - Spunem întotdeauna că este tări. Consider că în ultimii ani co- seamnă, de fapt, autonomia. Nu am este atât de puternică încât acest
- În primele trei luni ale anului nevoie de sume de trei ori mai munitatea a devenit mai puternică, spus ce responsabilităţi şi cât de mul- proces este ireversibil.
am armonizat lucrările cu cei de la mari decât cât ni s-ar cuveni, de- mai compactă, mai mândră de oraş, tă muncă derivă din acest lucru. Eu - Generaţia anilor ’80 - ’90 este
Distrigaz şi Electrica. Deşi dispu- oarece în perioada 1990-2006 am ceea ce arată că lucrurile sunt în or- cred că va aduce bunăstare, dar nu interesată de autonomie?
nem de fondurile necesare pentru primit sume mai mici decât cât ni dine. Avem sau nu curajul să ieşim de pe o zi pe alta. Cunosc destul de - Posibil, însă nu în măsura în
reabilitarea câtorva străzi, în acest s-ar fi cuvenit. Încercăm să recu- în stradă atunci când sunt proble- bine Kosovo. În ultimii ani, actualul care ar trebui. Şi noi suntem vino-
an lucrările nu vor putea fi dema- perăm acest lucru, însă va fi po- me, să ne apărăm drepturile şi să premier a fost Dumnezeul. Noaptea vaţi de acest lucru, noi, generaţia
rate deoarece trebuie să aşteptăm sibil numai până când miniştrii şi spunem că nu suntem de acord - trăgea focuri de armă, ziua purta mai în vârstă. Poate că nu am fă-
până la demararea proiectului UE secretarii noştri de stat sunt acolo. iată ce ne defineşte puterea. negocieri. Acum a devenit premier cut tot ce trebuia pentru a explica
câştigat în vederea reabilitării reţe- - În multe cazuri nu este sufici- - Comunitatea poate deveni deoarece au câştigat războiul. Nu au avantajele şi dezavantajele. Acest
lei de canalizare şi apă. Dat fiind ent dacă miniştrii şi secretarii noş- mai puternică prin traversarea doar autonomie, ci şi propria lor ţară, lucru intră în sarcina noastră, a
faptul că este vorba despre sume tri de stat sunt acolo, putem da ca unei lupte pierdute, dar ce se va faţă de care protestează în momentul tuturor. Bisericile noastre ne sus-
mari, procedurile de achiziţie pu- exemplu noile evoluţii în proble- întâmpla cu dezbinarea politică? de faţă albanezii, deoarece ar fi tim- ţin, dar nu în toate situaţiile simt
blică durează mai mult. Potrivit ma hotărârii denumirilor de străzi. - Dacă despre cineva se poa- pul să se muncească, ar fi timpul ca că intelectualii şi civilii ne susţin.
unui scenariu mai optimist, aproxi- - Nu este vorba despre o proble- te spune că a încercat să unească cineva să-şi asume responsabilitatea. O altă problemă: atâta timp cât aş-
mativ în lunile noiembrie-decem- mă guvernamentală, ci despre una forţele politice dezbinate, despre Nu ar mai trebui împuşcaţi sârbi, ci teptăm ca totul să vină de la po-
brie vom putea încheia contractul juridică şi în legătură cu acest lucru noi se poate spune acest lucru. Pot ar trebui realizate lucrări de recons- liticieni, nu va exista nimic. Inte-
cu executantul pentru programul pot spune că indiferent ce decizie spune faptul că oraşul nu a avut de trucţie. Suntem responsabili dacă pe lectualii şi civilii au acelaşi rol ca
apă şi canalizare. va adopta justiţia, indiferent de câte pierdut de pe urma obstrucţionări- de o parte edificăm autonomia - pe şi politicienii. Eu consider că pe
- În strada Borviz s-au delimi- ori va fi atacată, noi vom adopta de lor venite din partea PCM, în anu- care o vom obţine cu siguranţă. Nu acest teren pe care se joacă partida
tat încă de anul trecut terenurile fiecare dată aceste hotărâri. Eu am mite probleme. PCM nu au reuşit este, desigur, indiferent - din punctul autonomiei trebuie să fie prezenţi
destinate tinerilor care doresc să convingerea că această problemă nu să obstrucţioneze niciun proiect de vedere al vieţii noastre - dacă o atât civilii cât şi intelectualii, iar
construiască case în cadrul pro- trebuie decisă de organizaţiile civile de mare amploare. vom primi peste 2 sau peste 15 ani, mingea trebuie băgată pe cât posi-
gramului Hai acasă! româneşti, dacă la Sfântu-Gheor- - Când vom ajunge la finalul însă în acest interval de 2 sau 15 ani, bil în aceeaşi poartă.
- Am comandat proiectul pen- ghe va exista sau nu stradă Petofi ultimului război? Mă gândesc, de- oamenii trebuie conştientizaţi că Cotidianul „Haromszek”
tru realizarea reţelei de curent Sandor, ci de către autoguvernări. sigur, la autonomie. autonomia nu înseamnă că pensiile (Covasna), nr. 6.274,
electric. Anul viitor vom ajunge în Eu consider că autoguvernarea din - Consider că acest proces, la fel vor creşte de la o zi la alta, ci că este 29.04.2011; Titlu: Asfalt şi
faza ca terenurile să aibă reţea de Sfântu-Gheorghe şi primarul nu pot ca şi cazul poligonului, sunt ireversi- nevoie de o comunitate puternică şi autonomie / Interviu cu Antal
canalizare şi apă potabilă. fi acuzaţi de nimeni că încearcă să bile. Foarte mulţi sunt foarte nerăb- solidară, de o comunitate care ştie să Arpad, primarul localităţii
- Este posibil ca oraşul să re- distragă atenţia, prin problema de- dători. Şi eu sunt nerăbdător. Toată se edifice şi să muncească. Sfântu-Gheorghe,
dobândească terenul prin mutarea numirilor de străzi, de la ideea că nu lumea ar dori ca mâine să existe deja - De ce sunteţi atât de convins Semnează: Vary O. Peter

www.forumharghitacovasna.ro
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.“ Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (LIV)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Cu toate acestea, în relaţiile sale cu Un-
garia, şi Adolf Hitler (foto) s-a menţinut,
convins de prim-ministrul maghiar Gyula
Gombos, pe linia bismarkiană de sprijini-
re a pretenţiilor Ungariei, fără a interve-
ni decisiv în protecţia germanilor unguri.
Înfiinţarea „Volksbund”-ului, organizaţie
culturală, în 1939, este etichetată imediat
ca trădătoare şi contracarată de „Credinţă
Patriei”, iar şvabii dunăreni servesc drept
carne de tun în armata maghiară. O comisie
a Ministerului de Externe maghiar se ocu-
pă, încă din 1943, cu pregătirea expulzării
germanilor din sud-est. Ordinul pentru re-
forma funciară din 15 martie 1945, îi de-
posedează de proprietăţile lor pe membrii
Volksbund-ului. Urmează deportarea în
Uniunea Sovietică, expulzarea şi, în sfâr-
şit, împrăştierea supravieţuitorilor acestor
măsuri, pentru a nu mai exista în Ungaria
comunităţi compacte germane. Comunitate
care, în acest fel, a fost practic lichidată,
rolul ei actual fiind unul decorativ, desti-
nat imaginii şi propagandei în străinătate.
Pentru a explica această situaţie, în Unga-
ria s-a creat conceptul de dublă identitate.
Identitate care desemnează o minoritate ce
poate încă purta nume nemaghiare, dar şi-a
pierdut limba maternă (vorbind numai ma-
ghiara), şi care îşi mai aminteşte de origi-
nea ei, dar are conştiinţă maghiară. Faptul
că în Germania expulzarea şvabilor dună-
reni din Ungaria nu poate fi tematizată şi
că situaţia rămăşiţelor germane ce au ră-
mas în Ungaria este văzută ca „paradis
al minorităţilor”, ţine atât de schizofrenia
cramponării de tradiţia bismarckiană, de
infinita recunoştinţă pentru deschiderea
graniţei, în septembrie 1989 (cu voie de la
Gorbaciov), dar şi de puterea de convingere
a propagandei maghiare. Propagandă care,
în Germania cel puţin, pare a avea un statut
privilegiat: nimic nu este pus la îndoială,
totul este crezut, însuşit, repetat, conform
dorinţei - „minte-mă aşa cum aştept, ca
să-mi confirmi prejudecăţile!”.
Din păcate, sunt şi în România mult
prea mulţi politologi, ziarişti şi intelighenţi
cari, crezându-se foarte europeni şi bine
informaţi, au înţelegere, explică şi găsesc
normal aproape tot ceea ce întreprinde
UDMR. Căreia nu se sfiesc să-i releve ro-
lul pozitiv (pentru România, desigur) şi
calităţile membrilor. Specialişti în stare să
explice, corect şi convingător, obsesia en-
clavizării etnice prin reacţia de apărare în
faţa atacurilor lui Vadim, a politicii româ-
neşti, sau a societăţii româneşti în general.
Societate românească ce „nu-i înţelege” pe
maghiari (băieţi serioşi, cinstiţi şi sinceri)
şi pe care nu-i respectă aşa cum se cuvine
(Cătălin Avramescu et Comp.).
(va urma)

O carte ghid: cu sutele de sate care înconjoară fiul marelui căpitan ungur Ioan de Maria Theresa şi întărită prin

ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXLIV -
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
„În 1921, puţin timp numai
după terminarea milenarei do-
minaţii ungureşti, la punctul de
contact dintre cele două neamuri,
adică în zona în care elementul
dominant avea cele mai multe po-
sibilităţi de a influenţa elementul
românesc dominat, puteam găsi
în judeţul Bihor plăşi ca: Aleşd
(50.265 locuitori), unde în cele 30
de comune rurale se găseau 40.110
români şi numai 5.155 unguri, Be-
liu (18.733 locuitori), unde în cele
33 comune rurale trăiau 17.696
români şi numai 792 unguri, Cei-
ca (31.497 locuitori), unde, după
1.000 de ani de dominaţie ungu-
rească, populaţia românească se
cifra la 30.078 suflete faţă de…
963 unguri! şi, în fine, plasa Vaş-
cău, unde din cei 28.148 locuitori,
27.276 erau români şi numai 491
maghiari, ceea ce reprezenta o
proporţie de aproape 98 la sută
pentru populaţia românească.
În judeţul Satu-Mare, plasa
Şomcuta-Mare, compusă din 41
comune rurale, număra 24.885 ro-
mâni şi 1.179 unguri, la o popula-
ţie totală de 28.393 locuitori.
În Maramureş, în plasa Iza
(Dragomireşti), compusă din 13
comune rurale, românii au găsit, în
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.“
clipa în care ţinutul se integra din
nou în masa românismului, 22.379
români şi numai… 74 (şaptezeci şi
patru) unguri!
În Arad, judeţ de frontieră, din
cei 397.969 locuitori, 245.113
erau români şi 98.208 maghiari;
în satele care înconjurau Aradul,
proporţia românilor faţă de unguri
era covârşitoare. De pildă, în cele
36 comune rurale ale plăşii Radna
trăiau, în 1921, 27.155 români şi
numai 1.825 unguri, iar în Sebeş, în
49 comune rurale se găseau 30.390
români şi numai 2.141 unguri. Ve-
dem, deci, că în satele de la fronti-
era Ungariei, ungurii nu reuşiseră,
după 1.000 de ani de stăpânire, să
atingă măcar proporţia de 10 la sută
din totalul locuitorilor...!
Dacă toţi apărătorii „nedreptă-
ţii Ungariei” s-ar fi plecat o clipă
cu atenţie asupra cifrelor, ascun-
zând sub haina lor impasibilă şi
rece, realităţi zdrobitoare, desigur
că nici lordul Rothermere, nici
fostul ministru francez Anatole de
Monzie, nici deputatul Tisseyre,
nici Sir Robert Donald, nici Fran-
co Vellani Dionisi n-ar fi putut
aduce un cap de acuzare României
că şi-a integrat în fiinţa ei etnică
pe ţăranii români din Transilvania
apuseană.
Cu ce drept pot revendica un-
gurii Oradea Mare, când Bihorul
oraşul maghiarizat este până în
străfundurile sale românesc?
Cu ce titlu se poate cere înapo-
ierea către Ungaria a oraşelor de la
graniţa de vest, când toate cătunele
şi toate satele din acea regiune -
adică pământul propriu-zis al Tran-
silvaniei de vest - sunt româneşti?
Cum se poate susţine că sunt
„ungureşti” oraşe pierdute în Marea
românească? Cel mult se poate afir-
ma că ele sunt „maghiarizate”, ceea
ce, desigur, nu este un titlu pe baza
căruia se pot revendica teritorii...
Ceea ce a dăunat în gradul cel
mai înalt păcii europene a fost uşu-
rinţa cu care, din motive cu totul
altele decât dorinţa de a face să tri-
umfe dreptatea, unele înalte perso-
nalităţi străine - străine, de altfel,
şi de datele problemei pe care o
apărau - s-au declarat partizani ai
cauzei maghiare.
Domnul Anatole de Monzie, de
pildă, cu vigoarea care îl caracteri-
za, se întreba patetic în 1922: „Prin
ce aberaţie aceşti oameni care au
trâmbiţat în cele patru colţuri ale
lumii dreptul raselor şi al naţio-
nalităţilor, au răpit maghiarilor
oraşe unde totalitatea locuitorilor,
cu mici excepţii, erau de origine
maghiară, erau maghiari sufleteşte
şi prin cultura lor? Pentru ce? Da,
pentru ce?”.
Şi domnul Tisseyre, autorul
cărţii Une erreur diplomatique. La
Hongrie mutilee, apărută la Paris
imediat după războiul mondial şi
pentru care secuii erau „unguri de
rasă pură” şi ungurii „victime ale
liberalismului lor”, nu mai puţin
sensibili la marea durere a Unga-
riei, redusă la limitele ei naturale,
exclama: „Casa natală a faimosu-
lui rege al Ungariei, Matei Corvin,
Huniade, vizibilă şi astăzi, se află
acum pe teritoriu românesc. Nu
este oare aceasta o crudă ironie?”.
Şi alţii, mai mult sau mai puţin
patetici, mai mult sau mai puţin in-
teresaţi, mai mult sau mai puţin de
bună credinţă, au deformat realită-
ţile istorice şi au denaturat înseşi
mărturiile palpabile ale prezentului.
Dacă domnul de Monzie s-ar fi
deplasat în munţii şi pe câmpiile
Maramureşului, Bihorului, Sălaju-
lui şi Aradului, la frontiera însăşi a
maghiarismului, el ar fi putut regă-
si în graiul sutelor de mii de ţărani
români, în accentele melodioase
ale vorbirii lor, toată frumuseţea
graiului strămoşilor lor, perpetuat
până în zilele noastre de neolatinii
de la marginea de vest a Europei,
ca şi de aceia de la frontiera de est
a latinităţii.
Dacă domnul de Monzie s-ar fi
plecat asupra istoriei acestei pro-
vincii prin excelenţă româneşti, el
ar fi putut constata, de asemenea,
că dacă multe oraşe erau în apa-
renţă maghiare, aceasta se datora
unei artificiale creaţiuni a statului
ungar şi dacă, în fine, ar fi cercetat
cu de-amănuntul structura etnică a
acestor oraşe, ar fi putut lesne do-
bândi certitudinea că foarte mulţi
dintre ungurii „puri” erau... ro-
mâni, veniţi în oraşe din satele ro-
mâneşti din împrejurimi, maghia-
rizaţi cu forţa în cursul vremurilor
de administraţia „atât de liberală”
a ungurilor!
Desigur că nici domnul de
Monzie şi nici emulii săi de mai
mică anvergură nu ştiau că Ora-
dea Mare, oraşul „maghiar prin
excelenţă” al propagandei ungare,
adăposteşte încă din anul 1776 o
Eparhie româno-unită, înfiinţată
Bula Indefessum a Papei Pius al
VI-lea din 10 iunie 1777. Sau,
poate, apărătorii cauzei maghiare
de pe malurile Senei credeau că
pentru locuitorii de origine ungară,
unguri prin simţire şi cultură, s-a
înfiinţat cu 150 de ani în urmă o
Eparhie româno-catolică?
Iar în ceea ce priveşte „cru-
da ironie a soartei” care a vrut ca
după războiul mondial România
să adăpostească la Cluj casa natală
a regelui ungur Matei Corvin, fiul
„ungurului” Ioan Huniade, desi-
gur că domnul Tisseyre ar fi fost
mai puţin pasionat şi revolta sa
ar fi fost cu mult mai mică, dacă
înainte de a-şi scrie fulminantul
atac la adresa României, şi-ar fi
dat osteneala să citească o istorie a
Ungariei, fie ea scrisă chiar de un
ungur, de pildă de domnul Doma-
novszky, profesor la Universitatea
din Budapesta. Acolo el ar fi aflat,
desigur, că faimosul căpitan Ioan
Huniade, de care naţia maghia-
ră este atât de mândră, cât şi fiul
său, regele Matei Corvin, au fost
români transilvăneni!
Păcatul cel mare al tuturor ace-
lora care i-au atacat atât de înver-
şunat pe autorii tratatelor de pace a
fost că ei au vrut să scrie o nouă is-
torie, ignorând istoria reală a aces-
tei provincii, scrisă pe răbojul vre-
mii cu lacrimi multe şi cu mai mult
sânge încă, timp de un mileniu.
Îmbrăţişând, în ignoranţă de ca-
uză, dezideratele propagandei şo-
vine ungureşti, nu o dată apărătorii
cauzei maghiare s-au găsit în dez-
acord şi câteodată chiar în conflict
cu înşişi corifeii vieţii politice un-
gare, cu fruntaşii ştiinţei maghiare
şi cu publicaţiile ungureşti dinain-
tea primului război mondial.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Localitatea Araci, satul natal al familiei Nistor (II)
dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
„Faptul că românii din Araci au reuşit să
ridice în mijlocul satului o biserică mare - re-
latează acelaşi autor - nu a fost privit cu sim-
patie de conlocuitorii unguri. Acţiunea lor
prin şcoala comunală este tot mai energică. În
preotul Dionisie Nistor şi cantorul Constantin
Cioflec au găsit, însă, luptători neînduplecaţi
care toată viaţa lor au fost pildă de buni
români nu numai prin faptele lor, dar şi
prin felul cum au ştiut să-şi crească copiii
numeroşi. În 1889, comitetele şcolare din
Araci şi Ariuşd cer lui Dionisie Nistor să
predea în limba maghiară religia pentru
copiii români. Niciodată nu s-a conformat
acestui ordin pe care îl dispreţuia. (…) Anii
construcţie (foto), cu sprijinul substanţial al
Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, Arhiepiscopul
Covasnei şi Harghitei.
La aniversarea a 60 de ani de viaţă a Epis-
copului Veniamin Nistor, referindu-se la casa
copilăriei sale, redacţia publicaţiei „Altarul Ba-
natului” menţiona: „Casa în care a văzut lumi-
na zilei era casa unui preot român, stâlp şi întă-
rire al adevărului naţional în plin ţinut secuiesc
(secuizat - n.r.) şi subt învolburata vreme de
prigoniri şovine. În această casă creşte tânărul
Virgil şi în inima acestei familii se consumă
emoţiile vii ale unei copilării însorite, luminată
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218)
un scaun pentru copii când erau mici, înalt
şi cu margine spre a nu cădea. Mai era şi un
leagăn - când era cazul. Masa se ţinea la oră
regulată. Cine întârzia era pedepsit, de mama.
Masa începea cu „Tatăl nostru” spus de unul
dintre copii, şi cu o binecuvântare spusă de
tata. Nimeni nu primea felul doi, dacă nu ter-
mina supa, şi nici felul trei (dumineca), dacă
nu mânca felul doi. Se termina cu ridicarea în
picioare a tuturor, după care pe rând, după eta-
te, spuneam „mulţumim pentru masă” şi săru-
tam mâna tatei şi mamei.”
Împreună cu biserica, şcoala din Araci a
avut o contribuţie importantă la educarea
şi formarea atâtor personalităţi născute
în această localitate transilvană. Pentru
ridicarea şcolii din Araci, în anul 1807,
s-a făcut o donaţie din partea a 17 familii
de credincioşi ortodocşi români. În 1847,
învăţător era Aron Cioflec şi existau 38
şcolari (21 băieţi şi 17 fete). Şcoala Con-
13
ciaţiunea ASTRA, prin imboldurile şi rosturile
sale culturale, a luminat paşii acestor fii ai satu-
lui Araci, unii devenind remarcabili activişti ai
organizaţiei. Încă din primii ani de după înte-
meierea sa, în 1861, Asociaţiunea a căutat să-şi
extindă activitatea în toate teritoriile locuite de
românii din Ardeal, la început cu rezultate des-
tul de modeste. În Araci, Vâlcele şi Hăghig sunt
consemnate acţiuni ale Astrei încă din 1864. În
anul 1900, agentura (filiala) Araci era arondată
Despărţământului Treiscaune-Ciuc al Astrei. În
aceeaşi vreme, preotul Aurel Nistor inaugurea-
ză seria prelegerilor poporale, la care sunt an-
trenaţi intelectualii satului sau tinerii plecaţi la
studii şi reveniţi acasă în perioada vacanţelor.
Prima prelegere, consemnată ca atare în Regis-
trul de procese verbale al agenturii, a avut loc la
27 decembrie 1907 / 9 ianuarie 1908.
(va urma)
Paznic la Vatră

Cine-a zis
din urmă a păstoririi lui Dionisie Nistor fesională Ortodoxă funcţiona din anul
sunt ani de luptă grea contra maghiari- 1818. În cererea din acel an către împă-
zării, care se transformase în persecuţie. rat, comunitatea românească din Araci
Cântecele naţionale sunt oprite chiar şi în

şcolile confesionale. Se zidesc noile case
parohiale în centrul satului, întrebuinţân-
du-se materialul din biserica veche, despre
care se spune că ar fi avut o vechime de
200 de ani. După câţiva ani de suferinţă, se
stinge din viaţă preotul Dionisie Nistor, în de-
cembrie 1901. În semn de recunoştinţă, credin-
cioşii aşteaptă să sfârşească teologia fiul său,
Aurel, pentru a-l alege paroh.”
Această biserică a fost demolată după cu-
tremurul din 1940, care a lăsat urme în turnul şi
zidurile bisericii. De atunci şi până la clădirea
unei noi biserici, în 1964, slujbele religioase
s-au făcut într-o capelă, care a fost, de altfel,
Casa Culturală Ortodoxă, zidită în 1910. După
numirea ca preot, în 1952, a lui Aurel Nistor,
la 10 iulie 1955, s-a pus piatra fundamentală
a noii biserici, pe vechea temelie. Fiind grav
afectată de ultimele cutremure, astăzi nu se
mai oficiază slujbe în ea, folosindu-se din nou
capela amenajată în casa culturală, până la ter-
minarea noii biserici aflată în stadiul final de
de chipurile altor şapte fraţi şi surori şi prive-
gheată de ochii plini de dragoste ai părinţilor,
preotul Dionsie Nistor şi preoteasa Elena, năs-
cută Stanciu”.
Din „Cronica familiei Nistor”, redactată de
avocatul Aurel A. Nistor, fiul protopopului A.
Nistor, aflăm detalii despre casa amintită, în-
soţite de o descriere a atmosferei familiale, în
care au crescut şi s-au format membrii familiei
Nistor: „Locuiam în casa parohială (casa din
Araci în care a locuit şi viitorul Episcop Veni-
amin Nistor - n.n.)... Avea o cameră mare spre
stradă, căreia îi spune „salon”, deşi în ea se
găsea un pat, masa de sufragerie şi o canapea.
Acolo se primeau oaspeţii. Urma dormitorul,
apoi o bucătărie mare, unde se găsea soba de
gătit, o masă cu scaune pentru toţi ai casei şi
un pat pentru servitoare. În fruntea mesei era
dorului dor
solicita ca dijma dată cantorului calvin
să revină celui român, deoarce acesta şi
preotul se ocupau de pregătirea şcolară
a copiilor români. Mai târziu, în 1852,
preotul Gheorghe Cioflec cere Sibiului
Ciobanului Petru Groza din
să aprobe terenul ales pentru edificarea şcolii Aita-Seacă, judeţul Covasna,
confesionale ca „să avem şi noi şcoală, ca fiii naşul băiatului meu
şi fiicele noastre să nu rămâie în linia dobitoa-
Cine-a zis dorului dor
celor necuvântătoare”, se spune în memoriu.
Şi-a zis om de omenie
Primii învăţători cunoscuţi din Araci au fost
Nu e doar un călător
Iacob Cioflec cu fiii săi Gheorghe şi Aron, şi
Pe această sfântă glie.
Alexandru Cioflec, în timpul căruia s-a cons-
truit şcoala. În 1872, în Araci se ridică şcoala
Cine-a zis cuvântul Ţară
comunală, aşezată în centru, având două săli,
Şi a zis cuvântul Mamă
într-una din ele se învăţa în limba română (în
Nimănuia din afară
1900 şcoala este preluată de stat). Din 1878,
N-are pentru ce da seamă.
învăţământul s-a făcut exclusiv în limba ma-
ghiară. Ridicarea unei noi Şcoli Confesionale
Cine e urmaş lui Ştefan
Ortodoxe în Araci, în 1909, a fost un deziderat
Şi-l are pe Iancu-n suflet
important pentru fiii satului şi un prilej de a-şi
Aparţine României
demonstra vrednicia în numele neamului lor,
Trup şi inimă şi cuget.
în acele vremuri de opresiune naţională.
Alături de biserică, şcoală şi familie, Aso- Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Dezbateri aprinse privind mutarea din centrul

oraşului Sfântu-Gheorghe a târgului săptămânal
dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
În cadrul eforturilor generale
de modernizare a oraşului Sfân-
tu-Gheorghe, la recomandarea
Prefecturii judeţului Treiscaune,
în anul 1938, primarul oraşului
reşedinţă de judeţ a decis mutarea
târgului săptămânal de desfacere
a produselor agricole din Piaţa
Regina Maria (în vecinătatea par-
cului din centrul oraşului) în Piaţa
Carmen Silva (pe actualul ampla-
sament al pieţei agroalimentare).
După adoptarea deciziei res-
pective, un grup de cetăţeni, for-
mat în principal din proprietarii
spaţiilor comerciale din centrul
oraşului, în frunte cu farmacistul
Victor Pop Cerghi (fost prefect al
judeţului Treiscaune), pe baza a
531 de semnături ale cetăţenilor,
printr-un apel, au solicitat Curţii
Administrative anularea Deciziei
nr. 8.271 din 13 septembrie 1938
a Primăriei Sfântu-Gheorghe re-
feritoare la mutarea târgului săp-
tămânal de la Piaţa Regina Maria
la Piaţa Carmen Silva. În susţine-
rea cauzei lor, petenţii au invocat
următoarele motive: lezarea inte-
reselor comercianţilor din zonă,
invocarea distanţei mari ce trebuia
parcursă în plus de cetăţeni atunci
când mergeau la cumpărături şi
lipsa mijloacelor de transport ur-
ban, scăderea chiriilor caselor din
perimentrul central al oraşului etc..
În memoriul Prefecturii ju-
deţului, semnat de prefectul col.
Petrinii, adresat conducerii Ţinu-
tului Bucegi, este argumentată pe
larg decizia luată, document din
care redăm selectiv. „Târgul săp-
tămânal al oraşului a fost mutat
din Piaţa Regina Maria care este
principalul parc al oraşului, loc
de plimbare şi linişte al populaţi-
ei, în Piaţa Carmen Silva, special
amenajată pentru a putea ţine târ-
gul în cele mai perfecte condiţi-
uni. Deciziunea dată de Primăria
oraşului Sfântu-Gheorghe, a fost
anticipat bine studiată şi când s-a
pus în executare eram convinşi că
s-a luat măsura numai în intere-
sul populaţiei şi al oraşului, care
aşa cum se prezenta avea aspectul
celui mai înapoiat oraş din Româ-
nia. (…) Murdăria rămasă de pe
urma târgului mai ales pe timpul
verii, este dăunătoare sănătăţii po-
pulaţiei oraşului… Piaţa Regina
Maria nu era suficientă pentru tot
târgul. Nu numai că şatrele (cor-
turile - n.n.) dădeau aspect ori-
ental, dar mai ales cele de haine
vechi erau frecventate de ţigani…
dând o impresie detestabilă. Afir-
maţie potrivit căreia comercianţii
au pierdut cea mai mare sursă de
câştig, nu e de crezut pentru că
nădejdea unui negustor nu e de la
½ zi vânzare cât durează târgul…
Când în centrul oraşului aşa cum
e azi se găsesc magazine de felul:
4 farmacii, 2 drogherii, 3 magazi-
ne de modă, 2 coferării, 4 debite
de tutun, 3 librării, 2 ceasornică-
rii, 1 magazin radio, 1 magazin
biciclete, 2 magazine porţelanuri,
2 magazine de încălţăminte de
lux, 2 tapiţerii, un depozit de fă-
ină, care nu sunt pentru nevoile
ţăranilor, ci pentru ale locuitorilor
oraşului, nu cred că negustorii au
pagubă… Cine, însă, se plânge
mai mult sunt cârciumarii în nu-
măr de 12, care în zi de târg aveau
cârciumele aproape pline tot tim-
pul zilei, dând centrului oraşului
acest aspect de destrăbălare, de
chiote, cântece cu vorbe murdare
etc.. Ori dispariţia acestora va da
oraşului liniştea şi aspectul civili-
zat. Sunt demontate, apoi, aspec-
tele vizând distanţa mare până la
noul amplasament, competenţa de
aprobare a primarului etc.. În fi-
nal, Curtea Locală Administrativă
Bucureşti, prin Decizia nr. 36 din
3 martie 1939, a respins acţiunea
introdusă de Victor Cerghi Pop şi
alţii împotriva Deciziei primaru-
lui oraşului Sfântu-Gheorghe prin
care s-a mutat târgul săptămânal
de mărfuri în piaţa Carmen Silva.
(Fond Primăria Sfântu-Gheorghe,
dos. Nr. 37/1939)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 14 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Timp liber

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro

Imaginea de mai sus datează din preajma ediţiei 2011 a Zilelor

municipiului Sfântu-Gheorghe, reședinţă a judeţului Covasna.
Atunci, pe simpaticii noștri conducători locali, în frunte cu primarul
venetic Antal Arpad Andras (născut în orașul Rupea, judeţul Brașov),
i-a trădat din nou sângele, care, nu-i așa, apă nu se face. Spunem
aceasta pentru că au găsit de cuviinţă, iarăși fără ca autorităţile
paralizate ale statului să îi tragă de mânecă, să amplaseze la marginea
satului aparţinător Coșeni, o tablă de intrare în Sfântu-
Gheorghe scrisă în trei limbi. După cum se vede:
română, maghiară și una, zic ei runică, transferată spre
prostirea unora și, implicit, îmbogăţirea altora
probabil de prin îndepărtata Asie, de unde descălecau
pe-aici, acum o mie și ceva de ani, așa-zișii lor strămoși.
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

ATAC DEVASTATOR
agrama) frumos sacrificiu de turn decide imediat. 23...
Rxf7 24.Tf1+ Re6 25.Nf5+ Există şi „linia dreap-
tă“ 25.Df5+ Re7 26.Df7+ Rd6 27.Cb5#. 25...Rd6
La 25...Rf7 urma „convingător“ 26.Ne6+!! Rxe6
27.Df5+ Re7 28.Df7+ Rd6 29.Cb5#. 26.Cb5+ Re7
Prezentăm astăzi o foarte frumoasă partidă de atac, jucată în acest an la campionatele 27.Dxg7# 1–0
naţionale de juniori (grupa fete 14 ani). Exact când negrul a crezut că atacul albului s-a cam
sfârşit, s-a declanşat stihia, regele negru fiind scos spre centrul tablei, unde îşi găseşte şi
sfârşitul. Problemã propusã
Andreea-Mărioara Cosman pasionaþilor de ºah
LEROUX G.
Bulletin de la FFE 1925

Confirmând cele spuse în comenta-

riul de la mutarea 15-a. Mai grav este
însă faptul că negrul nu sesizează perico-
lul şi subestimează forţa atacului declan-
şat de alb. Trebuia jucat 17...g6, pentru a
răspunde la 18.f5 cu 18...gxf5 19.Nxf5
Ng5!. 18.f5 „Tzunami“-ul alb va devasta
tot ce îi iese în cale. 18...Nc8 19.f6! gxf6
20.exf6 Nxf6 21.Dc2 Ng7 (Vezi diagra-
ma)

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)

Cosman, Andreea-Mărioara (1756) -
Cucu, Teodora-Laura (1549) [D35]
Campionatele Naţionale de juniori
2011 - F14 Căciulata (1.2), 11.04.2011
1.d4 d5 2.c4 e6 3.cxd5 exd5 4.Cc3
Cf6 5.Ng5 Ne6 6.e3 Ne7 7.Nd3 0–0
8.Cge2 h6 9.Nh4 b6 Mai des întâlni-
tă este continuarea 9...Cbd7. 10.0–0 c5
11.Tc1 c4 12.Nb1 Te8 13.f3 Albul pre-
găteşte înaintarea tematică e3-e4, lucru
care dovedeşte că ştie care este planul
corect de joc, dar uneori este bine să
analizezi şi „meandrele concretului“.
Din acest punct de vedere era mai bine
13.Nxf6 Nxf6 14.b3!. 13...Cc6 14.Nxf6
Nxf6 15.e4 Tc8 Devine clar că negrul
joacă fără plan. Mutarea 11...c4, pe care
nu am criticat-o la momentul respectiv,
avea sens doar dacă negrul ar fi continu-
at acum cu 15...b5!, la 16.Cxb5 urmând
16...Tb8. 16.e5 Ne7 17.f4 Tb8? (Vezi di-
Negrul s-a bazat probabil pe aceas-
tă mutare de apărare, care permite însă
o încheiere spectaculoasă. Mai multă
rezistenţă ar fi opus 21...Rf8 22.Dh7
Te6. 22.Dh7+ Rf8 23.Txf7+!! Acest
Problemistul francez realizează o compoziţie
elegantă, estetica poziţiei fiind remarcabilă.
„Cheia“ are o dificultate medie, fără a scădea,
însă, valoarea construcţiei.
Soluţia problemei:
2.d4# 1–0
d) 1...f5 2.Cxe6#]
[Sau a) 1...cxd3 2.Db4#; b) 1...e5 2.Ne3#; c) 1...c3 2.De3#;
1.Cd8! Rc5
ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
doron50ro@yahoo.com
 Sport - Mica publicitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) 15
Oţelul Galaţi a câştigat primul titlu din istoria sa şi din cea a Moldovei fotbalistice

CLASAMENT FINAL
Rezultate
a I o n etapa
L ig se z M V E I GOL P A

a XXXIII-a
e
1 Oţelul Galaţi 34 21 7 6 46-25 70 +19

l d
2 FC Timişoara 34 17 15 2 63-38 66 +15

na
3 FC Vaslui 34 18 11 5 51-28 65 +14

Fi
în orice caz, foarte puţină lume ar 4 Rapid 34 16 11 7 43-22 59 +8 Sâmbătă, 21 mai
fi avut curajul să parieze la înce- 5 Steaua 34 16 9 9 44-27 57 +6
6 Dinamo 34 16 8 10 68-52 56 +5 FCM Târgu-Mureş - „U“ Cluj
putul competiţiei. Aşadar, Oţelul
va merge în Liga Campionilor, 7 Gaz Metan Mediaş 34 14 13 7 41-32 55 +4 0-2
Andrei Mihai Braşoveanu
Timişoara în preliminariile acestei 8 „U“ Cluj 34 13 8 13 48-54 47 -4 Pandurii Târgu-Jiu - FC Vaslui
(Sfântu-Gheorghe)
competiţii, Vaslui, Rapid, Stea- 9 Astra Ploişti 34 10 15 9 36-30 45 -6
10 CFR Cluj 34 11 12 11 50-45 45 -6 0-1
Sfârşit de sezon în Liga lu‘ Mi- ua şi Dinamo în Europa League,
tică. Cu o câştigătoare surpriză, iar Craiova, Brăneşti, Urziceni şi 11 FCM Târgu-Mureş 34 12 9 13 34-41 45 -6 Rapid - FC Braşov
Oţelul Galaţi, pe care nimeni, sau, Sportul au retrogradat. 12 FC Braşov 34 10 13 11 34-40 43 -8 1-0
13 Pandurii Târgu-Jiu 34 9 10 15 36-46 37 -14
Cupa României Timişoreana 14 Gloria Bistriţa
15 „U“ Craiova
34 8 11
34 7 9
15
18
34-49
35-48
35
30
-16
-21
CFR Cluj - Steaua
1-3

Steaua a câştigat Cupa 16 Victoria Brăneşti

17 Unirea Urziceni
18 Sportul Studenţesc
34 5 10
34 6 7
34 7 2
19
21
25
35-61
23-63
38-58
25
25
23
-26
-26
-28
Victoria Brăneşti - Gloria Bistriţa
2-0
Miercuri, 25 mai 2011, pe Sta- „U“ Craiova - Gaz Metan Mediaş
dionul „Tineretului“ din Braşov, Liga Campionilor Europa League Retrogradare
Steaua a câştigat, pentru a 21-a 1-2
oară, Cupa României, în faţa FC Timişoara - Dinamo
marii rivale Dinamo. Partida s-a 4-1
încheiat în timpul regulamentar
de 90 de minute cu scorul de 2-1.
Cine va fi Regina? Astra Ploieşti - Oţelul Galaţi
Golurile au fost înscrise de Dică Finala Champions League se va disputa, pe Sta- 0-1
şi Bărboianu (autogol) pentru dionul Wembley din Londra, în data de 28 mai Sportul S. - Unirea Urziceni
Steaua şi Torje pentru Dinamo. 2011, între FC Barcelona şi Manchester United.
5-1

zul Nopţii”, şi în pelicula lui An- moarte de ne căutaţi prin toate

A murit scriitorul Fănuș Neagu drei Blaier, „Crucea de piatră”.
Şi-a petrecut aproape 50 de
spitalele? Aşteptaţi-o cu încre-
dere în pragul casei voastre, va
Scriitorul Fănuş Neagu, în vârstă de 79 de ani, a murit marţi dimineaţă (24 mai 2011 - n.r.), în jurul ani printre scriitori, fie ei prie- veni, n-a lipsit la nicio întâlnire”.
orei 3.30, la Spitalul Elias din Capitală. Sicriul cu trupul neînsufleţit al scriitorului a fost depus, mier- A primit, prin-
curi, la Uniunea Scriitorilor. Înmormântarea a avut loc, joi, la Cimitirul Bellu din Capitală. tre altele, premiul
Uniunii Scriitori-
Scriitorul Fănuş Neagu sufe- 1948 la Liceul Militar din Iaşi şi dintre cele mai cunoscute volume lor din România,
rea de cancer în fază terminală, a urmat Şcoala Pedagogică nr. 2 ale sale. În 1968, apare primul pentru volumele
cu multiple metastaze. El şi-a din Bucureşti, iar în 1952 a deve- roman al său, „Îngerul a strigat”, „Cantonul pără-
petrecut ultimele luni în spital. nit cursant al Şcolii de Literatură considerat evenimentul editorial sit”, „Frumoşii
Într-un interviu acordat lui Ovidiu „Mihai Eminescu” până în anul al acelui an. nebuni ai marilor
Ioaniţoaia, într-o rezervă a Spita- 1953, fiind coleg de generaţie cu În 1967, îşi vede pe scenă oraşe”, „Echipa de
lului Elias, Fănuş Neagu spunea: Nicolae Labiş, Radu Cosaşu... visul, adică prima piesă de tea- zgomote”, „Casa
„Am cancer, dar tu poartă-te ca un Între anii 1954 şi 1957, învaţă la tru, „Scoica de lemn”, la Teatrul de la Miezul Nop-
intelectual şi scrie neoplasm”. Facultatea de Filologie din Bucu- Nottara din Bucureşti. În 1991, ţii” sau „Paiaţa so-
Nuvelist, romancier şi drama- reşti, dar nu îşi încheie studiile. reia împreună cu Valeriu Cristea, seşte la timp”.
turg, Fănuş Neagu s-a născut pe 5 Cariera sa de gazetar a început, Eugen Simion şi Marin Sorescu În perioada
aprilie 1932, în Grădiştea de Sus, în 1954, la „Scânteia Tineretului” revista „Literatorul”, iar doi ani teni, apropiaţi sau rivali. 1993-1996, Fănuş Neagu a fost
judeţul Brăila. şi tot în acelaşi an debutează ca mai târziu este numit director al Într-o scrisoare adresată lui director al Teatrului Naţional din
A studiat primii cinci ani de scriitor cu povestirea „Duşman Teatrului Naţional din Bucureşti. Marius Tucă, scriitorul Fănuş Bucureşti.
şcoală primară în satul natal. Şi-a cu lumea”. Opt ani mai târziu În acelaşi an, debutează ca actor Neagu era revoltat de agresiu- Din 2001, era membru titular
continuat studiile între anii 1944- apare „Dincolo de nisipuri” unul în propria piesă, „Casa de la Mie- nea jurnaliştilor: „Vă e foame de al Academiei Române.

Auto
 Vând Skoda Oktavia 2007,
1.9 TDI, consum mic, km reali
93.400, ABS, AC, servodirecţie,
pachet drumuri grele, geamuri
electrice, airbag, oglinzi electrice
încălzite, computer bord, volan re-
glabil, scaun reglabil pe înălţime,
senzori ploaie, discuri frână faţă
spate, cotieră faţă. Preţ: 7.300 euro
negociabil. Tel: 0740-104.440
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12
ari în zonă liniştită. Preţ ne-
gociabil. Tel: 0721-289.856
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
sonieră confort 1. Preţ: 65.000
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând casă în comuna Hăghig,
judeţul Covasna. Tel: 0763-
643.202
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi
exterior la soare. Preţ: 22.000
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
apartament cu două camere,
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
mutare imediată. Tel: 0745-
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
 Vând apartament cu două came-
re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711
 Vând apartament de lux în Sfân-
tu-Gheorghe bloc din cărămidă
liber la vânzare, gresie, faianţă,
uşi şi geamuri termopan, centra-
lă proprie toate noi. Preţ: 12.500
Euro. Tel: 0723-538.501
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

 16 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 183 (218) Viaţa creştină
că fapta minunată fusese săvârşită teren al erudiţiei şi argumentaţiei, fa-

Duminica a 6-a dupÅ Paßti de Mântuitorul Hristos. Mai mult

(A Orbului din naştere)
Iubiţi fraţi în Hristos, într-o zi de
sabat, pe când Mântuitorul străbă-
tea Ierusalimul împreună cu uceni-
cii Săi, zăresc undeva pe marginea
drumului pe un orb din naştere; un
nefericit care-şi trăia destinul vieţii
cu resemnare, aşteptând din partea
trecătorilor un gest de milostenie.
Până şi apostolii sunt tulburaţi de su-
ferinţa şi umilinţa orbului, încât pun
Mântuitorului întrebarea: „Cine a pă-
cătuit; acesta sau părinţii acestuia de
s-a născut orb?” (Ioan 9, 2). „Nici el,
nici părinţii lui - răspunde Mântuito-
rul -, ci ca să se arate în el lucrările
lui Dumnezeu” (Ioan 9, 3); adică nu
orice infirmitate a omului este o ur-
mare firească a păcatului, ci de foarte
multe ori se întâmplă ca prin aceste
neputinţe, Dumnezeu să-şi arate dra-
gostea şi puterea Sa dumnezeiască
faţă de om. (Şi avem ca exemplu
grăitor, suferinţa Dreptului şi mult
răbdătorului Iov. Şi apoi să uităm că
,,suferinţa este semnul distinctiv al
celor aleşi”, nicidecum urmarea ne-
cesară a unor păcate personale sau
a unor păcate făcute de înaintaşi. Şi
cred că acelaşi lucru îl putem spu-
ne şi în legătură cu Părintele Teofil
2 iunie
(+2009); că s-a născut orb nu ca o
pedeapsă pentru păcatele părinţilor,
ci pentru bucuria „revărsărilor de
gând” şi de Lumină, atât ca duhov-
nic, cât şi om al cărţii; pe el Dumne-
zeu l-a rânduit pentru generaţiile de
oameni care l-au cunoscut sau îl vor
cunoaşte mai ales de acum înainte.)
Evanghelistul Ioan ne spune că
Mântuitorul s-a apropiat de cel orb,
„a scuipat jos, a făcut tină din scui-
pat, a uns cu tină ochii orbului” (Ioan
9, 6), spunându-i, apoi, să se spele la
Scăldătoarea Siloamului - considera-
tă de iudei un simbol al binefacerilor
„trimise” sau revărsate de Dumne-
zeu; căci evanghelistul ţine să pre-
cizeze că „Siloam” înseamnă trimis
(v. 7). Puneţi-vă acum întrebarea: ce
putere în cuvânt a putut avea atunci
Mântuitorul, de vreme ce orbul ar fi
putut foarte simplu să-L ia în râs sau
poate să-L mai şi insulte? Pentru că
orbul din naştere, departe de a i se
părea ridicolă cererea Mântuitoru-
lui, Îl ascultă: se ridică în picioare şi
merge să-şi spele ochii fără să cea-
ră explicaţii inutile. (Se aseamănă
această situaţie cu orbirea spirituală
a omului care vine la Hristos, în Spo-
vedanie; iar Hristos voieşte să spele
orbirea păcatului de pe ochii minţii
cu „tina” (canonul) faptelor bune,
atât de necesară omului care voieşte
mântuirea.) Orbul din naştere, ajuns
la scăldătoare şi spălându-se, începe
să vadă. Este vindecat deplin. Evan-
ghelistul nu ne prezintă bucuria aces-
tui orb vindecat, cât mai ales reacţia
vecinilor, cunoscuţilor şi, mai ales, a
fariseilor din sinedriu, care cer expli-
caţii: cine şi cum ţi-a deschis ochii;
pentru că minunea s-a făcut vestită
destul de repede. Prezintă mai întâi
reacţia vecinilor şi a cunoscuţilor,
care întrebau: „Nu este acesta cel
ce şedea şi cerşea?!” (Ioan 9, 8) sau
a altora, că este un alt om care sea-
mănă cu cel orb. Şi pentru că cel ce
fusese orb şi acum era vindecat spu-
nea „sunt eu”, cazul a stârnit reacţia
cu totul neaşteptată a fariseilor. Iar
aceasta pentru că cel ce fusese orb
spunea clar: „Omul care se numeşte
Iisus a făcut tină şi a uns ochii mei; şi
mi-a zis: Mergi la scăldătoarea Siloa-
mului şi te spală. Deci, ducându-mă
şi spălându-mă, am văzut” (Ioan 9,
11). De aceea, pentru farisei nu putea
fi motiv de bucurie, mai ales pentru
decât atât, fariseii din Sinedriu încep
o anchetă, cu scopul de a-L discredi-
ta pe Mântuitorul Hristos, cu acuza
că „nu este de la Dumnezeu, pentru
că nu ţine sâmbăta” (Ioan 9, 16).
Mai mult, pentru a-l intimida pe cel
vindecat, cheamă pe părinţii acestu-
ia, pentru ca prin aceştia, fariseii să
obţină denigrarea Mântuitorului. „Şi
i-au întrebat, zicând: Acesta este fiul
vostru, despre care ziceţi că s-a năs-
cut orb? Deci, cum vede el acum?
Au răspuns, deci, părinţii lui şi au
zis: Ştim că acesta este fiul nostru şi
că s-a născut orb. Dar cum vede el
acum, noi nu ştim; sau cine i-a des-
chis ochii lui, noi nu ştim. Întrebaţi-l
pe el, este în vârstă, va vorbi singur
despre sine, pentru că se temeau de
iudei. Căci iudeii puseseră acum la
cale că, dacă cineva va mărturisi că
El (Iisus) este Hristos, să fie dat afară
din sinagogă. De aceea, au zis părin-
ţii lui: Este în vârstă, întrebaţi-l pe el”
(Ioan 9, 19-23).
În cele din urmă, cel ce fusese
orb este adus pentru a doua oară în
ancheta sinedriului. „Ce ţi-a făcut?
Cum ţi-a deschis ochii? V-am spus
acum şi n-aţi auzit? De ce voiţi să
auziţi iarăşi? Nu cumva voiţi şi voi
să vă faceţi ucenici ai Lui?” (Ioan 9,
26-27). Continuând apoi: „Din veac
nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii
unui orb din naştere” (Ioan 9, 32).
În cele din urmă, bătuţi pe propriul
riseii îl dau afară din sinagogă.
Abia acum, după această dispută
din sinedriu, Mântuitorul intervine. Îl
găseşte pe cel vindecat în templu. Se
apropie de el şi cu vocea-I blândă îl
întreabă: „Crezi tu în Fiul lui Dum-
nezeu? Dar cine este, Doamne, ca
să cred în El? Şi a zis Iisus: L-ai şi
văzut! Cel ce vorbeşte cu tine Acela
este. Iar el a zis: Cred, Doamne şi s-a
închinat lui” (Ioan 9, 35-38).
Iubiţi fraţi, dacă orbirea fizică de
care ne-a vorbit astăzi Sfântul Evan-
ghelist Ioan este o raritate, orbirea
spirituală, în schimb, este parcă o
regulă generală. Fariseii din sine-
driu, deşi anchetează minunea Mân-
tuitorului şi văd pe cel vindecat, ră-
mân orbi. Nu vor să vadă, cu ochii
credinţei, că Proorocul Iisus este
Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Şi cred
că orbirea spirituală de care ne-a
vorbit Evanghelia zilei, este păcatul
împotriva evidenţei. Hristos îţi arată
„calea, adevărul şi viaţa”, pe care tu
ca om trebuie s-o urmezi, în schimb
tu te încăpăţânezi să vezi aşa cum
vrei tu, sau cum crezi tu, sau mai
degrabă cum ai vrea tu să vezi. Şi
în felul acesta, orbirea spirituală de
care ne vorbeşte astăzi Evanghelia
este păcatul împotriva credinţei sau
a bunei şi sănătoasei credinţe - îm-
potriva evidenţei.
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA

(†) ]nÅlˇarea Domnului

Întotdeauna în a patruzecea zi
după Învierea Domnului nostru
Iisus Hristos, Biserica Ortodoxă
prăznuieşte Înălţarea Domnu-
lui. Biserica a rânduit a se citi în
această zi pericopa evanghelică de
la Sfântul Apostol şi Evanghelist
Luca XXIV, 36-53.
Aici ni se relatează arătarea
Domnului nostru Iisus Hristos
după Învierea Sa, iar apostolii
se temeau, dar în acelaşi timp
priveau la Hristos cu îndo-
ială, ca şi când ar fi văzut un
duh. Lucru înfricoşător este că
Hristos nu se arată deranjat de
această purtare a apostolilor, ci
din contră, îi îndeamnă: „Pi-
păiţi-Mă şi vedeţi că un duh
nu are carne şi oase cum mă
vedeţi pe Mine având”. Apoi,
(Ziua Eroilor)
pă evanghelică şi nu alta în care se
face referire la Înălţarea Domnu-
lui nostru Iisus Hristos?
Din primele veacuri creştine
ştim că s-a dus un război atât vă-
zut, cât şi nevăzut împotriva Fiu-
lui lui Dumnezeu, adică împotriva
lui Hristos. Ori această Evanghe-
lie vine să surpe credinţa greşită a
unora că Hristos ar fi înviat cu un
se spune că, totuşi, erau îndoiţi;
atunci Hristos cere de mâncare şi
i se pun înainte o bucată de peş-
te fript şi un fagure de miere. Pe
acestea le-a mâncat înaintea lor.
Cu această faptă se năruie învăţă-
tura greşită a unora, care spun că
Hristos nu a înviat sau că ar fi fost
furat noaptea de ucenicii Săi din
mormânt. Dacă ar fi fost un duh,
aşa cum spun unii, nu ar fi pu-
tut mânca; ba mai mult, nici
nu ar fi avut nevoie de mânca-
re şi nici măcar nu ar fi putut
mânca.
Hristos dovedeşte lumii în-
tregi că a înviat cu acelaşi trup
cu care a şi pătimit şi, mai pe
urmă, S-a înălţat de-a dreapta
Tatălui. Acest lucru l-a făcut
Hristos pentru folosul nostru;
rul, iar adevărul ne va face liberi.
Mulţi dintre noi, chiar şi orto-
docşi fiind, petrecem în întuneric,
necunoscând cu adevărat credinţa
noastră, dar mai ales necunoscând
ce Dumnezeu avem. Din păcate,
nu avem conştiinţa că Dumneze-
ul nostru este Domnul domnilor,
că El este peste toţi şi peste toate.
Dacă am avea această conştiin-
ţă, am face ce au făcut ninivite-
nii: ne-am căi cu adevărat, ne-am
recunoaşte păcatele şi prin post,
spovedanie şi Împărtăşanie, ne-am
înălţa împreună cu Hristos.
Nu ştim cât mai avem de trăit.
Este foarte important să ne dăm
seama că noi suntem doar pele-
rini pe acest pământ. Trebuie să
privim întruna la modelul suprem
Iisus Hristos şi să încercăm să-L
imităm. Să învăţăm de la El să
facem din suferinţa aproapelui su-
ferinţa noastră proprie. Să ne ru-
găm neîncetat pentru lume, pentru
conducători şi pentru mai marii
ţării noastre şi ai planetei. Dacă
toţi într-un glas nu am mai cere
de la Dumnezeu bani, sănătate,
câştigarea proceselor, ci doar ca
El să aibă milă de noi şi de lumea
pe care a creat-o, poate că alta ar
fi faţa lumii de mâine încolo. Dar,
din păcate, noi nu mai credem în
Dumnezeu, nu avem încredere să
ne lăsăm în mâinile Lui, nu avem
încredere în mila Lui.
„Iisus Mântuitorul este Dom-
nul iertării. El n-a venit în lume ca
Judecător. El a venit ca Izbăvitor.
El n-a venit să judece lumea, ci să
mântuiască lumea. El n-a venit să
mustre lumea pentru păcat, ci El
a venit să scape lumea de păcat.
Iisus Mântuitorul este Domnul
iertării păcatelor!” (Părintele
Arsenie Boca).
Tot întru această zi, Biserica
Ortodoxă face pomenire Eroilor
Neamului Românesc care au căzut
pe toate câmpurile de luptă, din
toate timpurile şi din toate locu-
rile, pentru apărarea Ţării noastre
strămoşeşti ROMÂNIA.
Pr. Nicolae Iulian Bota
Parohia Belin, ROMÂNIA

pentru că apostolii în conti-
nuare erau îndoiţi, le cere ceva
de mâncare, iar ei i-au pus îna-
inte o bucată de peşte fript şi
un fagure de miere. „Şi luând
a mâncat în faţa lor.”
În continuare, Hristos le
deschide mintea Sfinţilor
Apostoli să înţeleagă toate lo-
curile din Scripturi care vor-
besc despre El. Le porunceşte
să nu plece din Ierusalim până
când nu se vor îmbrăca cu putere
de sus. După aceste fapte minuna-
te, Hristos i-a dus pe apostolii Săi
afară în Betania şi S-a înălţat cu
trupul la cer.
Poate că ne punem întrebarea:
de ce a fost aleasă această perico-
trup spiritualizat. Aici ni se rela-
tează despre faptul că ucenicii Săi
sunt îndemnaţi să-L pipăie şi să se
convingă că El este în faţa lor în
carne şi oase.
Nu ni se relatează dacă Apos-
tolii s-au atins de El sau nu. Ni
LUMINA LUMII
pentru a ne arăta tuturor ca-
lea care duce sigur la Hristos.
Creştinismul este singura reli-
gie care face din trup templu
al lui Dumnezeu. Atât de mult
a preţuit Dumnezeu trupul
omenesc, încât s-a înălţat cu
el la cer.
Aceasta ne cere, astăzi, şi
nouă Hristos: din trupuri ro-
bite plăcerilor lumii acesteia
să facem biserici ale Duhului
Sfânt, să le umplem de mireasma
privegherilor şi a faptelor bune. În
sâmbăta a patra după Paşti, Hris-
tos ne spunea că omul care săvâr-
şeşte păcatul nu este liber, ci este
robul păcatelor. Atunci Dumnezeu
ne îndemna să cunoaştem adevă-
Trecând prin Ierusalim, Mântuitorul Iisus Hristos,
A întâlnit un tânăr orb, făcându-l sănătos.
Soarele cel luminos, cu puterea Sa cerească,
A săvârşit multe minuni din dragoste curată.
El a redat lumii speranţă şi dor de mântuire,
Dar mulţi refuză să-L primească, fiind orbi de mândrie.
Adevărurile sfinte-l călăuzesc pe om,
Către viaţa viitoare ca izvorul Siloam.
Prin puterea rugăciunii, lepădând păcatul greu,
Să urcăm treaptă cu treaptă spre slăvitul Dumnezeu.
Că Veşnica Putere ce nimeni n-o vede,
Supremă mângâiere e inimii ce crede.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA