Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 11 - 17 martie 2011
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
Duminica Ortodoxiei
Iubiţi fraţi în Hristos, am intrat
în perioada celor şapte săptămâni
ale Postului Mare, fiecare dumini-
că din acest timp punându-ne îna-
inte câte o virtute, necesară pentru
a trece această pregătire duhov-
nicească spre Praznicul Sfintelor
Paşti. Duminica aceasta, numită a
Ortodoxiei sau a biruinţei Ortodo-
xiei asupra tuturor ereziilor apăru-
te în Istoria Bisericii, îşi are origi-
nea în secolul al IX-lea, în timpul
patriarhului Metodie al Constanti-
nopolului (+846) şi a împărătesei
Teodora a Bizanţului (+867). De
fapt, originea acestei sărbători ar
fi mult mai veche, fiind legată de
lupta a peste 120 de ani, timp în
care a fost apărată cinstirea sfin-
telor icoane. Lupta a fost cu atât
mai grea cu cât în spatele hulito-
rilor de cele sfinte n-au fost nişte
simpli oameni, ci chiar împăraţi
bizantini, care s-au autointitulat
„chemaţi de Dumnezeu”, pentru a
„curăţi” bisericile de „idoli”.
Întrucât icoana îşi are temeiul
în întruparea Fiului lui Dumnezeu
şi a întregii Sfinte Tradiţii propo-
văduite de Sfinţii Apostoli, mo-
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
3
Destinul unui
personaj din
Memoriile lui
Vasile Netea:
Dr. Ion Bozdog
6
Deputatul PSD,
Horia Grama:
„E preferabilă o
alianţă cu Partidul
Societate comercială avertizată de
Poporului sau PRM
celei cu UDMR”
Primăria Miercurea-Ciuc pentru că 8
Mare grabă
nu are firma şi în limba maghiară! 2 pentru obţinerea
cetăţeniei ungare!
nahii, îndeosebi, au fost cei care
La 135 de ani de la naştere,
au apărat dreapta învăţătură a Bi-
sericii cu preţul vieţii lor. În anul
787 d. Hr., la Sinodul VII Ecume-
nic Niceea, Biserica a pronunţat
Octavian Codru Tăslăuanu
oficial învăţătura de credinţă că
icoanele nu sunt chipuri cioplite
sau idoli, ci reprezentări a Celui
este actual
Care, Dumnezeu fiind, S-a pogo-
rât şi S-a întrupat pentru mântuirea
noastră. Cu toate acestea, erezia
iconoclastă a reînviat mai târziu,
fapt pentru care un Sinod local
de la Constantinopol hotărăşte, la
data de 4 martie 843, ca prima du-
minică a Postului Mare, respectiv
11 martie, să fie numită Duminica
Ortodoxiei sau a dreptei cinstiri
aduse lui Dumnezeu. De atunci, în
prima duminică a Postului Mare,
se comemorează biruinţa Orto-
doxiei asupra tuturor ereziilor, în
biserici fiind rânduit să se citeas-
că Sinodikonul Ortodoxiei, ca o
mărturisire detailată a Simbolului
Niceo-Constantinopolitan (325 şi
381 d.Hr.) sau, în Biserica Orto-
doxă Română, Pastorala Sfântului
Sinod.
(continuare în pagina 12) 7
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Actualitate

Raduly Robert, primarul UDMR din Miercurea-Ciuc, a început prigoana împotriva

Săptămânal regional
celor care nu folosesc limba maghiară:
de atitudine ºi cultură

Fondat în 2006 Societate comercială avertizată de Primărie

Director fondator pentru că nu are firma şi în limba maghiară!
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA
Cititorii ne pot contacta la:
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Singurul cotidian de limbă
română din judeţul Harghita,
„Informaţia Harghitei”, titrea-
ză în numărul său din 2 martie:
O firmă din Miercurea-Ciuc a
primit avertisment din partea
Primăriei că nu avea text şi în
limba maghiară!
Fiecare firmă, indiferent că
e vorba de un magazin sau de-
pozit, ori una de servicii, are pe
perete un banner, o firmă cum se
zice. Sub denumirea firmei ori
pe vitrina spaţiului comercial se
pot găsi câteva cuvinte care indi-
că profilul de activitate a firmei.
De exemplu, dacă societatea co-
mercială se numeşte LĂCUSTA,
mai pot apărea cuvinte de genul
„cuie”, „pâine” sau „mobilă”, în
funcţie de ceea ce oferă.
Ţinând cont de caracteristi-
ca etnică din judeţul Harghita,
aceste cuvinte pot fi traduse,
apărând în două limbi (adică şi
variantele szeg, kenyer, butor)
pe firmă, numai în română sau
numai în maghiară. Mereu am
Noi dovezi ale şovinismului maghiar din Har-Cov
zis că atâta timp cât în joc sunt
banii unei persoane private şi nu
ai statului (adică ai contribuabi-
lilor), atunci e la alegerea firmei
în ce limbă îşi va scrie oferta.
Căci, până la urmă, patronul va
decide ce e mai bine pentru so-
cietatea lui.
Numai că se pare că lucrurile
nu stau aşa.
O plângere către
primarul municipiului
La mijlocul lunii februarie,
individul Csibi Barna depunea
o sesizare către primarul mu-
nicipiului Miercurea-Ciuc prin
care atrăgea atenţia că mai mul-
te „corpuri şi panouri de afişaj,
firme şi reclame aflate în cadrul
municipiului Miercurea-Ciuc nu
respectă prevederile art. 1 al Dis-
poziţiei nr. 1833/2005 [...] emisă
de primarul municipiului”. Mai
exact, că pe acele firme nu apare
şi traducerea în limba maghiară,
iar acest individ dădea exemplul
unei firme şi a Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă (ISU)
„Oltul” al Judeţului Harghita. De
asemenea, în cadrul sesizării se
mai face trimitere şi la două ar-
ticole din Legea nr. 50 din 1991
privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, la art.
27 (citat şi de reclamant) prevă-
zându-se: „Preşedinţii consili-
ilor judeţene, primarii şi organe-
le de control din cadrul autorită-
ţii administraţiei publice locale
şi judeţene au obligaţia să urmă-
rească respectarea disciplinei în
domeniul autorizării executării
lucrărilor în construcţii [...] să
aplice sancţiuni sau să se adre- (Legea administraţiei publi-
seze instanţelor judecătoreşti şi ce). Numai că sesizarea făcută
organelor de urmărire penală, de secui a dat roade în ceea ce
după caz”. priveşte societatea comercială.
În ceea ce priveşte ISU, Csibi Potrivit unor angajaţi de acolo,
Barna nu şi-a atins ţelul, şe- această societate comercială a
ful inspectoratului, col. Gheor- fost avertizată de Primăria Mier-
ghe Pop, precizând că este o uni- curea-Ciuc să-şi schimbe panoul
tate militarizată, astfel că nu se firmei, în caz contrar urmând să
supune prevederilor Legii 215 apară şi amenda!!!

Cei cu firme exclusiv în limba maghiară nu sunt

Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664

Asociaţia „Noi Românii“

Preşedinte
deranjaţi de autorităţile UDMR!
Florin Ignat ‡ Posesorii de firme doar în limba română, AVERTIZAŢI să le pună şi în limba maghiară!
Director executiv
Urmare a materialului semna- îi aducem în faţa ochilor mai decembrie 2005, autorizaţiile de eliberate doar dacă acestea vor fi
Ioan Mugur Topolniţchi lat mai sus, singurul cotidian de multe firme din municipiul construire pentru următoarele scrise atât în limba română, cât
Colaboratori limbă română din judeţul Harghi- şi în limba maghiară”.
ta, „Informaţia Harghitei”, a titrat Şi, domnule primar, aşa cum
prof. univ. dr. Petre Ţurlea în ediţia din 3 martie 2011: se precizează şi în sesizarea făcu-
dr. Mircea Dogaru tă de Csibi Barna, pe care aţi pri-
dr. Ioan Lăcătuşu mit-o şi aţi onorat-o, aveţi obligaţia
dr. Gheorghe Funar Să se aplice legea pentru să urmăriţi respectarea disciplinei
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea
fiecare şi nu diferenţiat în domeniul autorizării executării
dr. Mircea Frenţiu lucrărilor în construcţii în cadrul
dr. Mircea Măran După ce o firmă din Miercu- unităţilor administrativ-teritoriale
ing. Nicolae Doroftei rea-Ciuc a primit avertisment să-şi şi, în funcţie de încălcarea preve-
prof. Ilie Şandru schimbe panoul de pe clădire pen- derilor legale, să aplicaţi sancţiuni.
prof. Ligia Dalila Ghinea tru că nu avea traduse câteva cu- Şi asta conform dispoziţiei emise
prof. Vasile Stancu vinte şi în limba maghiară, dorim de dumneavoastră, indiferent dacă
prof. Rodica Pârvan ca legea să se respecte şi viceversa. Miercurea-Ciuc care nu respectă lucrări de construcţii cu carac- pe corpurile, panourile de afişaj,
prof. Doru Dobreanu Continuăm campania de in- prevederile art. 1 al Dispoziţiei ter provizoriu corpuri şi panouri firmele şi reclamele sunt texte ex-
prof. Alexandru Ciubîcă formare a primarului prin care nr. 1833/2005: ,,Începând cu 1 de afişaj, firme şi reclame vor fi clusiv în limba maghiară.
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
După 3 ani de
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
zile s-a sesizat
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
şi Cotidianul.ro!
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Mai bine mai
târziu decât
Constantin Mustaţă
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă

niciodată!
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr
http://tanasadan.blogspot.com/
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Cultură - Opinii
Destinul unui personaj din Memoriile lui Vasile Netea: Dr. Ion Bozdog
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Între zecile (dacă nu cumva sute-
le!) de nume amintite de Vasile Netea
în „Memorii” se află şi cel al profeso-
rului doctor Ion Bozdog (foto meda-
lion), prezent chiar în primul capitol
al cărţii („Mureşul în amintirile mele
literare”), dar şi în cele următoare, de
mai multe ori. Când autorul Memo-
riilor l-a cunoscut pe profesorul Ion
Bozdog, era elev al Şcolii Normale
din Târgu-Mureş, iar Ion Bozdog
profesor la Liceul „Alexandru Papiu
Ilarian”. Era prin 1927-1928, când
Vasile Netea a început să colaboreze
cu cele dintâi creaţii literare, proze şi
poezii, la săptămânalul „As-
tra”, editat chiar de pro-
fesorul Bozdog.
După eveni-
mentele tragice
din anul 1940,
Ion Bozdog,
precum şi
alţi tinerei
politicieni
şi intelectu-
ali români
mureşeni,
s-a refugiat
în România.
Unii dintre
ei: Ion Boz-
dog, Eugen Ni-
coară, Ioan Ves-
can etc. s-au oprit
la Braşov. Profesorul
Bozdog a lucrat o vreme
acolo (1943-1944), la Arhivele Na-
ţionale. Reîntors la Târgu-Mureş,
în toamna anului 1944, a fost numit
prefect al judeţului Mureş, având im-
portanta misiune de a reinstaura ad-
ministraţia românească în judeţ.
Să vedem însă, pe scurt, cine anu-
me a fost doctorul Ion Bozdog şi care
a fost destinul vieţii sale. (Înainte aş
dori să precizez faptul că tot ceea ce
vă voi spune despre el nu mi se da-
torează mie, ci publicistului clujean
Constantin Mustaţă, care a valorificat
într-o carte un manuscris documen-
tar de o inestimabilă valoare istorică,
pentru noi, românii ardeleni, dar în
primul rând, pentru românii din „se-
cuime”.)
Documentul la care fac referi-
re este întitulat „Viişoara, 25 iulie
1944” şi a fost păstrat cu mare grijă
de nepotul lui Ion Bozdog, Eugen
Vescan-Viişoreanu, acum octogenar.
Iar tipărirea lui într-o carte intitulată
„Comoara dintr-un manuscris”
(Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
2010) se datorează inginerului Ion
Roman, primarul comunei Viişoara,
din judeţul Cluj. Cu alte cuvinte, ma-
nuscrisul scris în 1944 a văzut lumina
tiparului după 66 de ani!
Autorul lui, prof. dr. Ion Bozdog,
s-a născut în Urca-Viişoara, lângă
Turda, în 1891, fiind unul dintre cei
şapte copii ai soţilor Filon şi Maria
Bozdog, o familie de plugari români
ardeleni. Şcoala primară a făcut-o
la Turda, iar studiile liceale,
ca şi Facultatea de Teo-
logie, la Blaj. A urmat,
apoi, şi cursurile Fa-
cultăţii de Litere
şi Filozofie de la
Universitatea din
Cluj, acolo unde
a simţit chema-
rea înaltelor vi-
braţii patriotice,
hotărând să se
pună în slujba
marilor aspiraţii
ale neamului ro-
mânesc.
Anul 1918 şi eve-
nimentele sale istorice
l-au găsit ca tânăr paroh
în comuna Dârja, judeţul
Cluj, care i-a încredinţat cre-
denţionalul de a o reprezenta la Ma-
rea Adunare de la Alba-Iulia, cu misi-
unea de a semna actul Unirii.
Dr. Ion Bozdoga a trăit intens
pentru fiecare clipă mare din isto-
ria neamului nostru. O vreme a fost
profesor la Liceul „Alexandru Papiu
Ilarian” din Târgu-Mureş, fiind unul
dintre dascălii iubiţi de elevii săi,
mereu aproape de ei, sprijinindu-i în
toate iniţiativele lor pozitive, iniţiind
chiar el acţiuni cu adânci rezonanţe
în sufletele elevilor, cum a fost, de
exemplu, excursia făcută în Italia, în
1938, când elevii săi au putut vedea
Roma, cu Cetatea Eternă a Vaticanu-
lui, Florenţa, Veneţia, Napoli etc..
Din 1927, era preşedintele Des-
părţământului Astra din Târgu-
Mureş. Şi până atunci el a fost unul
dintre cei mai activi membri ai Asoci-
aţiunii, sprijinind, chiar greco-catolic
fiind, edificarea Catedralei Ortodoxe
şi făcând propuneri pentru ridicarea
unei statui Craiului Munţilor, Avram
Iancu, marele erou al revoluţiei ro-
mâne din Transilvania. Acestea şi
încă multe alte iniţiative le-a avut şi
când a fost ales deputat de Mureş, în
perioada 1928-1933.
În timpul refugiului la Braşov, a
fost unul dintre cei mai harnici re-
dactori ai „Gazetei Transilvaniei”,
gazetăria fiind una dintre pasiunile
sale încă din tinereţe. Tot la Braşov,
în perioada în care a lucrat la Arhi-
ve, a elaborat şi tipărit, pe baza unor
documente maghiare descoperite, o
importantă lucrare: „Statul politic”,
apărută, în 12 aprilie 1944, la Institu-
tul de Arte Grafice Braşov. Evident,
este vorba despre Statul politic ma-
ghiar, în care autorul scoate la lumi-
nă momente importante din Istoria
Transilvaniei. Sunt dezvăluite eta-
pele colonizării maghiare în oraşele
transilvane, precum: Câmpia Turzii
(colonia Triteni), Luduş, Miercurea-
Nirajului, chiar şi în zona Năsăudului
(comuna Nimigea Ungurească) etc..
Sunt dezvăluite momentele tra-
gice trăite de românii transilvăneni,
mai ales cei din
Valea Nirajului,
în studii precum:
Românii de pe
Niraj, Românii
uitaţi, Ni se dă-
râmă biserici-
le, Încă o cruce
etc.. Autorul în-
treabă: cine sunt
„ungurii” de azi
de pe Valea Ni-
rajului? Şi tot el
răspunde: „În-
trebaţi de nume
şi vă vor spune
că se numesc:
Munteanu, Radu,
Cristea (nume cu-
rat româneşti), că au fost obligaţi să
treacă direct la Biserica Reformată
sau Catolică şi să asculte slujba în
limba maghiară. În perioada Pri-
mului Război Mondial, românii de
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207)
pe Valea Nirajului au fost batjoco-
riţi, închişi, bătuţi. Maghiarizarea
s-a făcut prin şcoli, administraţie
şi biserică. (...) Azi este valea suspi-
nelor pentru români! Pentru aceşti
români n-a sunat încă clipa dezve-
lirii, cătuşele înstrăinării le strâng
cu putere buzele şi limba, iar inima
este încă timidă şi nu îndrăzneşte să
zvâcnească sub cerul liber al Ţării
Mamă. Sunt năuciţi de lumea pe
care atât de puţini au ajuns s-o soar-
bă şi sunt încă înfricaţi de negura
ce a trecut peste capetele lor şi ale
părinţilor, că nu li se întinde mâna
frăţească de ajutor”.
Aşa au lucrat cu spor „fabricile de
unguri”, care au condus la creşterea
spectaculoasă a ungurilor în oraşe-
le Transilvaniei şi la descreşterea, la
fel de spectaculoasă, a românilor. În
judeţul Mureş, la recensământul din
1900, s-au înregistrat 103.105 unguri,
a căror număr a crescut, în scurtă vre-
me, cu încă 85.000 de suflete! În acest
scop, a fost inventată o nouă confe-
siune: ungurii greco-catolici, pentru
care s-a introdus oficierea slujbei
religioase în limba maghiară! În Târ-
gu-Mureş, scrie Ion Bozdog, în 1940,
când s-a refugiat, trăiau 30.000 de lo-
cuitori. În numai 4 ani, în 1944, când
s-a reîntors, a găsit numărul locuito-
rilor „umflat” cu încă 20.000, toţi
numai un-
guri! Era rezultatul „operei”de ma-
ghiarizare a Transilvaniei.
În Valea Nirajului, batjocorirea
românilor a continuat şi după 1944.
De exemplu, preotul unit din Fă-
3
răgău, Octavian Gherea, hăituit şi
întemniţat în puşcăriile ungureşti în
perioada 1914-1918, în 1945, chiar în
ziua de Bobotează, a fost chinuit şi, în
cele din urmă, ucis de membrii gărzii
civile ungureşti, iar cei trei fii ai săi
au fost maltrataţi. „De fapt - scrie Ion
Bozdog - dictatul nu se încheiase.
Crime şi fărădelegi continuau şi sub
noua administraţie românească”.
Dr. Ion Bozdog şi-a închinat în-
treaga viaţă cauzei româneşti din
Transilvania. Ce a primit în schimb?
Cruntele închisori comuniste de la
Târgu-Jiu, Caracal, Poarta Albă,
Medgidia, Canalul Dunăre-Marea
Neagră. Eliberat după ani buni de
puşcărie, a trăit dintr-o pensie mize-
rabilă de 817 lei. În cele din urmă, a
fost încadrat ca bibliotecar şi cercetă-
tor la Biblioteca Academiei Române,
filiala din Cluj-Napoca, oferindu-i-se
posibilitatea de a lucra la alcătuirea
Dicţionarului Enciclopedic Român.
A început să lucreze şi la o nouă car-
te-document: „Un an şi o lună pre-
fect de Mureş”, rămasă doar în fază
de proiect. În ea, Ion Bozdog dorea să
arate evenimentele din toamna anului
1944 din Transilvania, când prefecţii
români din Transilvania au fost des-
tituiţi de regimul sovietic de ocupa-
ţie; dorea să scoată la lumină docu-
mente legate de instalarea regimului
comunist, acţiunile duşmănoase
ale Uniunii Populare
Maghiare, când se
striga „Jos prefectul
burghezo-moşie-
resc!” sau „La zdup
cu toţi reacţionarii!”.
Era perioada în care
în Ardeal hoardele lui
Horthy mai mişunau
încă, iar românii învă-
ţau să scrie pe cereri,
sub semnătură, „Lup-
tăm pentru pace!”.
Profesorul doctor Ion
Bozdog s-a stins din via-
ţă în 14 aprilie 1967 şi îşi
doarme somnul de veci în
Cimitirul Central din Cluj-
Napoca. Cartea la care am făcut re-
ferire în rândurile de faţă, „Comoara
dintr-un manuscris”, a fost lansată,
în toamna anului 2010, chiar acolo, la
mormântul autorului.

USL ŞI PD-L: RĂSĂRIT ŞI ASFINŢIT
# dr. Mircea Frenţiu
(Blaj, Mica Romă)
Pe scena politică românească, în anul de
graţie 2011, au rămas două forţe politice im-
portante, două tabere politice antagoniste, şi
un al treilea partid etnic, veşnic la guverna-
re. Prima tabără este PD-L şi UNPR + mi-
norităţile naţionale, care guvernează astăzi
România cu ajutorul UDMR. A doua tabără
este formată din două partide mari, PSD şi
PNL, şi unul mai mic, PC, semnificativ prin
televiziunile sale, care împreună formează
USL. În fine, al treilea „partid”, UDMR,
care nu-i partid pentru că nu s-a înscris
niciodată la Tribunalul Bucureşti în Regis-
trul Partidelor Politice, îşi schimbă culoarea
în funcţie de cei ce guvernează România,
dar îşi păstrează mereu aceeaşi grosime a
obrazului. Culoarea preferată a udemerişti-
lor este verdele, dar, după cum ni s-a dovedit
în anii interminabili de tranziţie prost înţe-
leasă şi aplicată, aceasta se poate dilua rapid
cu portocaliu, roşu sau galben, în funcţie de
cine a fost pus de români să guverneze ţara.
Glumeam, că doar se fură în România vo-
turile ca-n codru, s-a dovedit asta, cu vârf
şi-ndesat, de către portocalii la ultimul scru-
tin, dar şi, ulterior, în cel mai important for
al statului - Parlamentul.
Între timp, udemeriştii îşi continuă, cum
se vede, voiniceşte drumul spre obţinerea
autonomiei teritoriale pe criterii etnice,
deziderat pe care, dacă noi, românii de
rând (că pe conducători, e clar, nu ne pu-
tem baza), mai dormim mult, s-ar putea să
îl vedem dus la bun sfârşit. Iar acest lucru
ne afectează în mod direct pe toţi românii,
indiferent că suntem la Alba-Iulia, Bucu-
reşti, Craiova, Iaşi, Chişinău, Bonn, Paris,
Roma, Londra, Washington, Sydney, Bei-
jing ori Moscova, şi nu doar pe cei din aşa-
zisa secuime.
Aşadar, revenind, PSD, PNL şi PC au
făcut, de curând, un prim pas important
prin formarea USL, trecând peste orgoli-
ile personale şi divergenţele staff-urilor.
Principalul scop al USL, pe fondul crizei
economice şi financiare a României, este
înlăturarea de la Putere a Regimului Băses-
cu-Boc, prin mijloacele legale, democrati-
ce, desigur. Cât de periculoasă este această
Uniune pentru guvernanţii actuali rămâne,
însă, de văzut anul viitor. De ce? Pentru că
UDMR (iarăşi revenim la UDMR) a spus-o
foarte clar prin vocea noului preşedinte,
Kelemen Hunor, că nu pleacă de la guver-
nare. Răsăritul USL a fost, prin urmare,
unul frumos, dar iată că după congresul
UDMR de la Oradea (care, apropo, a în-
semnat dovedirea maximului în domeniu
de laşitate a partidelor, de la un capăt la
celălalt al eşichierului politic), răsăritul s-a
înnorat rapid pentru actuala Opoziţie.
În ciuda celor de mai sus relatate, a nu
se înţelege că PD-L doarme liniştit. Nu,
nici pe departe, partidul de guvernământ
simte pericolul şi, în replică, a dorit certifi-
carea, încă o dată, a unei alianţe, cu UNPR,
UDMR şi minorităţile naţionale, care func-
ţiona, cum spuneam, deja demult. Tare ne
este, însă, că nici măcar această nouă ali-
anţă a coaliţiei, sau coaliţie a alianţei, spu-
neţi-i cum vreţi, nu mai scapă PD-L de la
naufragiu, asfinţitul pentru Băsescu&Co.
fiind foarte, foarte aproape.
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XXXXIV)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Cele şase teatre maghiare şi o operă maghia-
ră la Cluj (câte oraşe din lume îşi pot permite
două opere, în două „limbi”?) contrazic şi ele
categoric „etnocidul cultural” incriminat pe
toate meridianele. Adevărata situaţie a minori-
tăţii maghiare din România o oferă, involuntar,
cartea sociologilor maghiari Gereben Ferenc
Lorintz, Judit-Nagy, Attila Vidra, Szabo Ferenc
- „Cultura cititului dincoace şi dincolo de gra-
niţă”, Budapesta, 1993 (deci, imediat după „et-
nocidul comunismului”). Autorii au comparat o
zonă din Ungaria cu două din afara graniţelor,
una din Slovacia şi alta (care ne interesează în
mod deosebit) din România (Odorheiul şi îm-
prejurimile). În privinţa limbii maghiare, cei din
România o folosesc în proporţie de 97 la sută la
locul de muncă, de 99 la sută în magazine şi ofi-
Din 158 ascultători de radio chestionaţi, doar 35
ascultă şi în limba română. 150 din 159 urmă-
resc programele TV române în limba maghiară.
Ziare cotidiene în limba maghiară citesc 94,3 la
sută, săptămânale 85,4 la sută şi lunare 75,9 la
sută. Cărţile cele mai citite sunt de beletristică,
mai ales clasică (Jokai, Gardonyi, Moritz, Ta-
masi), unele scrieri contemporane (Suto Andras,
Raffay Erno, Tokes Laszlo), dar şi de istorie ca
„Istoria Transilvaniei” editată la Budapesta,
şi, mai ales, volumul „A fi maghiar - a rămâne
maghiar”. Iată concluziile cercetătorilor: „Cea
mai importantă constatare este că la distanţă de
aproape 1.000 km şi 71 de ani, nu există deose-
biri între cele trei ţări. Trăieşte şi funcţionează
convenţia, tradiţia literară, nu numai la nivelul
cunoaşterii autorilor, a biografiilor, a titlurilor,
ci şi a stilului, al mijloacelor de recunoaştere şi
apreciere.” … „Putem afirma cu hotărâre că cel
puţin în zonele cercetate, maghiarimea cunoaşte
tul că, dintre toate comunităţile germane din
ţările est-europene singură cea din România
şi-a păstrat limba şi tradiţiile. În Germania
acest fapt este recunoscut deoarece la încetă-
ţenirea în Germania ei, sunt singurii care nu
sunt nevoiţi să reînveţe la şcoli speciale limba
strămoşilor lor.
„Dacă Europa doreşte pace în cele două te-
ritorii, şi Jeszenszky în acest sens a apelat la fac-
torii de siguranţă politică, atunci vom recurge la
dreptul convenţiei internaţionale (instrument a
cărui lipsă eu am reproşat-o în perioada istorică
anterioară), şi pe baza unei asemenea convenţii
internaţionale să se decidă unirea Basarabiei şi
Moldovei cu România, numai dacă aceasta se
va realiza sub forma unei confederaţii.” Au urlat
românii. Herman Janos, purtătorul de cuvânt al
Ministerului de Externe ungar, a spus: „Nu înţe-
legem reacţia românilor, mă rog, doar este vorba
despre o ţară independentă, Moldova!? Ce are
Ungariei să ne afle înmulţiţi şi întăriţi. De aceea
strigăm contra asupririlor de fapt şi închipuite,
de aceea ne plângem la Liga Naţiunilor, la papa,
la bisericile protestante. Trăim cu amintirile do-
minaţiei din trecut, pentru că este dominaţia ce
trebuie să ne revină. Noi ne folosim de toate mij-
loacele căci nu avem ce pierde, numai câştiga
putem. Fraţii noştrii din Ungaria şi amicii noştri
din străinătate subminează statul român dinafa-
ră, noi dinăuntru. Pe ei îi apără situaţia lor de
străini, pe noi ei, Liga Naţiunilor, legile româ-
neşti şi prostia voastră. Cu cât avem mai multă
libertate, cu atât vom lucra mai intensiv. Cu cât
vom avea mai multe drepturi, cu atât vom fi mai
periculoşi pentru români, căci nouă drepturi şi
libertate de la români nu ne trebuie, decât ca să
le îndreptăm contra lor“ („Un om pentru Târgu-
Mureş - Emil A. Dandea”, Fundaţia Culturală
„Vasile Netea”, 1995). (va urma)

cii publice şi 99-100 la sută în familie şi cu pri-
etenii. Au urmat şcoli primare în limba maternă
95 la sută (cei de la ţară 98 la sută); 77 la sută
şcoli profesionale şi licee în limba maghiară;
studii superioare în limba maghiară 16 la sută.
şi îşi însuşeşte cultura maghiară comună, în con-
tinuitatea ei, îmbogăţind-o cu accente locale.”
La întrebarea „Ca maghiar pentru ce sunteţi
mândru?” - cele mai multe răspunsuri se refe-
ră la limbă, literatură maghiară, mentalitate şi
naţiune maghiară, aptitudini şi istorie maghiară.
Relativitate
România cu această ţară? Dacă moldovenii nu
au protestat, atunci românii de ce protestează?”.
A fost o palmă uriaşă. Slavă Domnului!
Aceste expresii ale urii şi dispreţului faţă de Cât de mică e distanţa
români pot fi explicate cunoscând declaraţia Dintre moarte şi viaţă…
unui funcţionar maghiar, consemnată în 1922,

Rugă
Câteva exemple de răspunsuri: „în primul rând
pentru că sunt maghiar; pentru că pot folosi
limba maghiară; pentru că pot trăi în România,
Doar TU, DOAMNE, ai avea dreptul
Să-mi atingi creştetul
dar pe pământ maghiar; că-mi pot însuşi cul-
tura maghiar-secuiască; pentru că la ora 12 în
Să-mi colorezi inima
Să-mi pui la ureche
întreaga lume bat clopotele în cinstea noastră;
pentru că Odorheiu-Secuiesc este mândria ma-
vorbele mele
ghiarimii, nu prea sunt români pe aici; pentru
Să-mi oferi cupa
cu nectarul iubirii.
atitudinea curajoasă a lui Tokes Laszlo; pentru
că pot trăi în România ca maghiar; pentru că
Ajută-mă, DOAMNE, să pot
după 895 am speriat ţinuturile învecinate; pen-
respinge paharul cu fiere
tru că Farkas Bertalan a ajuns în spaţiul cosmic
Ajută-mă să rabd foamea
înaintea românului etc.”.
şi setea
Până ce-ţi vei aminti de mine
Explicabilă, deci, constatarea cercetătorilor
privitoare la pregnanţa conştiinţei şi mândriei
Şi-mi vei întinde potirul
naţionale la maghiarii din România şi Slovacia
împărtăşaniei.
faţă de cei din Ungaria.
Anthonia Amatti Un indicator incontestabil al adevăratei
(Covasna, judeţul Covasna)
politici româneşti faţă de minorităţi este şi fap-
O carte ghid: Linia de demarcaţie a frontierei
Ce fragil este hotarul
de primarul de atunci al Târgu-Mureşului, Dintre jale şi speranţă…
Emil Aurel Dandea:
„Ţară, naţiune şi tot ce este valah este îna- Cât de mare e distanţa
intea noastră superlativul odiosului ce trebuie Dintre iad şi paradis,
urât din toate puterile şi combătut cu toate mij- Ce subţire e hotarul
loacele. Orice comunicare sau împăcare cu spi- Dintre trezire şi vis…
ritul acesta, ori cu situaţia de egal vouă este un
sacrilegiu. În trecutul nostru de dominaţie ne-a
Cât de mică e distanţa
devenit o a doua natură dispreţul valahilor. Cul- Dintre ură şi iubire,
tură şi civilizaţie nu poate fi decât Budapesta. Ce fragil este hotarul
Bucureştii nu pot fi decât personificarea bi- Dintre dor şi fericire…
zantinismului şi balcanismului celui mai întu-
necat, unde nu mergem decât să corupem şi să
Cât de mare e distanţa
facem afaceri în stil balcanic. Legile le privim Dintre-aproape şi departe,
numai din punct de vedere al eludării lor, pentru Ce subţire e hotarul
a trage un eventual profit pe care ni-l asigură. Dintre viaţă şi moarte…
Nu există între ungur şi ungur deosebire, toţi vă
Mihai Horga
urâm, toţi tindem, cu toate mijloacele, la păstra-
(Roman, judeţul Neamţ)
rea supremaţiei noastre, pentru ca ora reînvierii
nism pierdut în masa maghiarismului se profila haotic prăbuşirea, este dem-

ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXXIV -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Planurile secrete maghiare
„În lucrarea sa despre Transil-
vania, domnul Romulus Seişanu
dezvăluie unul din acele faimoase
planuri pe care le-au elaborat ungurii
cu privire la naţionalităţi în general,
şi la români în special, în epoca în
care mai sperau că vor ieşi victorioşi
din război. Pe de o parte, Ştefan Tis-
za arbora faţă de români o atitudine
conciliantă, ducând tratative de îm-
păcare cu Partidul Naţional Român
- renăscut - din Transilvania, cu sco-
pul ascuns de a slăbi poziţia frunta-
şilor acestuia printr-o solidarizare a
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
românilor transilvăneni cu Puterile
Centrale, iar pe de altă parte, făurea
planuri secrete de acord cu arhiduce-
le Iosif, pentru a răpi României por-
ţiuni din teritoriul ei de pe versantul
răsăritean al Carpaţilor.
„Aşa cum s-a constituit în Evul
Mediu zona de siguranţă militarizată
de la estul Imperiului German, spune
domnul Romulus Seişanu, zonă cu-
noscută sub numele de Oest-Mark,
care a fost nucleul Austriei de mai
târziu, tot aşa Tisza Istvan, în acord
cu arhiducele Iosif, a crezut că va
putea da o lovitură de pumnal în ini-
ma românismului prin crearea acelei
zone de siguranţă militarizată şi stra-
tegică, sub forma unei Mărci de Est
maghiare, ce ar fi dominat ambele
versante ale Carpaţilor.”
româno-ungare, astfel cum a fost ea
proiectată de cei doi oameni de stat
austro-unguri, avansa profund atât în
Moldova cât şi în Muntenia. Urmau
să devină maghiare: întreaga regiune
răsăriteană a munţilor Carpaţi, văile
Lotrului, Oltului, Dâmboviţei, Buză-
ului, Teleajenului şi Bistriţei şi, last
but not least, regiunile petrolifere,
bogăţia de căpetenie a pământului
românesc de dincolo de Carpaţi.
Pentru ca maghiarizarea să fie
completă, arhiducele Iosif prevedea
în planul său colonizarea cu unguri
a întregii regiuni de siguranţă de
pe ambele versante ale Carpaţilor,
căutând în felul acesta să pună sta-
vilă pentru vecie unei renaşteri ro-
mâneşti în Transilvania, cordonul
maghiar având menirea de a separa
pentru totdeauna cele două blocuri
româneşti de pe cele două versante
ale Masivului Carpatic.
Aceasta era imaginea românis-
mului în conştiinţa ungurească, încăl-
zită de speranţa victoriei.
Dar ceea ce este mai caracteristic
încă pentru mentalitatea păturii con-
ducătoare a naţiei maghiare este fap-
tul că această imagine a unui româ-
a persistat chiar şi după ce ungurii au
început să piardă nădejdea într-un
succes final al Puterilor Centrale.
În propunerile de pace pe care
Austro-Ungaria le-a adresat Aliaţi-
lor prin intermediul prinţului Sixte
de Bourbon, chestiunea graniţelor
răsăritene ale Împărăţiei este cu to-
tul trecută sub tăcere, intenţia ungu-
rilor fiind de a obţine mână liberă în
Est, pentru a lichida, după bunul lor
plac, a la maniere hongroise, ches-
tiunea delimitării graniţelor dintre
Ungaria şi România.
Războiul mondial nu fusese însă
purtat timp de patru ani, milioane de
oameni nu sângeraseră pe câmpiile
de luptă, pentru ca rezultatul războ-
iului să însemne instaurarea în Eu-
ropa a unei noi Ungarii despotice şi
nici pentru a face ca formele anacro-
nice de guvernământ, instaurate de
unguri în Europa Centrală, să reîn-
vie la o viaţă nouă.
Evoluţia implacabilă a destinului
omenirii a făcut ca la prima zguduire
mai puternică, conglomeratul nevia-
bil al monarhiei dualiste să se destra-
me ca un eşafodaj de carton.
Atitudinea ungară, în clipa în care
(Tudor Gheorghe)
nă de reţinut. Nici chiar în momentele
premergătoare dezastrului, ungurii
n-au înţeles să renunţe la concepţia
lor politică exclusivistă.
Cuvintele contelui Tisza adresate
croaţilor şi sârbilor cu câteva săptă-
mâni numai înainte de prăbuşirea
monarhiei, pot fi citate în fruntea
unei antologii a intoleranţei: „Este
posibil, spunea contele Tisza, cu
ocazia vizitei pe care a făcut-o în
Bosnia şi Herţegovina la sfârşitul
lunii septembrie 1918, ca să ne pră-
buşim. Dar, înainte ca noi să ne pră-
buşim, vom găsi încă suficiente forţe
pentru ca să vă distrugem”.
Era acelaşi Ştefan Tisza care,
cu patru ani în urmă, declarase în
Parlamentul ungar: „Noi insuflăm
antipatie naţionalităţilor prin ace-
ea că patriotismul nostru se mani-
festă pe căi atât de păgubitoare şi
într-un mod nedemn de caracterul
cavaleresc maghiar”, iar cuvintele
adresate bosniacilor erau rostite în-
tr-o epocă în care se făcuse auzit de
acum glasul preşedintelui Wilson,
în favoarea autodeterminării (self
determination) popoarelor din mo-
narhia habsburgică.” (va urma)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (II)
# dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş)
LUKACS BELA despre
AVRAM IANCU
Renumitul economist şi fost mi-
nistru al Comerţului din Ungaria, s-a
născut în familia unor proprietari de
mine din Zlatna. Urmează cursuri-
le gimnaziale la Alba-Iulia şi, apoi,
Facultatea de Drept din Pesta. Ap-
titudinile sale publicistice îl îndru-
mă succesiv spre literatură, istorie,
studii economice şi fiscale şi chiar
militare. Colaborează la mai multe
publicaţii („Patria”, „Ţara”, „Gaze-
ta de duminică”) şi elaborează mai
multe lucrări cu caracter economic şi
social, printre care şi „Robii aurului
- convorbiri despre Ţara Moţilor şi
descrieri din viaţa minerilor”. Textul
selectat din „Robii aurului” descrie
atmosfera revoluţionară din sânul
tinerimii târgumureşene (maghiari,
saşi şi români), care, seară de seară,
în lunile februarie şi martie ale anu-
Ludovic Mocsary,
ales deputat de către români (II)
# Mircea Popa
(Cluj-Napoca)
Cuprins de acelaşi entuziasm faţă
de cuvântul sincer al unui confrate
maghiar, se arată şi Iosif Vulcan, re-
dactorul revistei „Familia” de la Ora-
dea, care pentru întâia oară îşi permite
să facă o excepţie cu privire la meda-
lioanele însoţite de portrete pe care el
le publica în mod obişnuit în fruntea
numerelor revistei sale, în ideea de a
face popularitate marilor figuri con-
temporane, scriitori, oameni politici,
artişti, capete încoronate etc., în rân-
dul cititorilor săi. Aşa se face că în nr.
31 din 26 aprilie - 8 mai 1879, el va
publica pe prima pagină a numărului
portretul deputatului maghiar, înso-
ţindu-l de un elogios articol, menit
să facă cunoscut printre români pe
acest spirit justiţiar şi demn spadasin
politic, care s-a încumetat să-şi ridice
în cap pe toţi conaţionalii, deoarece
a fost singurul „durere numai unul”,
spune Vulcan, „carele a fost capabil
a se înălţa deasupra netoleranţei şo-
vinistice”. Vulcan conturează portre-
tul curajosului şi dreptului luptător
pentru cauza naţionalităţilor: „Acest
mare patriot şi adevărat bărbat de
stat, precum cititorii noştri au văzut
în numărul trecut al foii noastre... cu
aceeaşi plăcere grăbim şi noi să adu-
cem tributul stimei noastre faţă de
acest bărbat, publicându-i portretul
pe pagina 1-a. Portretul unui ungur în
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
lui 1848, se întâlneau într-un
restaurant pentru a afla ce
se petrece pe la Guberniu şi
în restul Europei (Palermo,
Paris, Viena, Buda, Milano),
unde se declanşaseră puter-
nicele mişcări revoluţionare.
La aceste întruniri aveau loc
discuţii aprinse privitor la vi-
itorul principatului, cât şi la
desfiinţarea regimului urba-
rial, adică desfiinţarea rapor-
turilor de tip feudal stabilite
prin „Codul lui Werboczi”
şi legile ulterioare acestuia,
care prevedeau obligaţiile
ţăranilor iobagi sau jeleri, în
marea lor majoritate români,
faţă de nobilimea maghiară.
«Pe măsură ce ziarele
publicau veşti tot mai inte-
resante, creştea şi numărul
membrilor cercului de tineri
din Târgu-Mureş. Iancu a
fost participant nelipsit al
acestor întruniri. Se retrăgea
modest lângă o masă şi aco-
lo asculta ştirile citite. Cel
„Corbul alb între unguri”
„Familia”!? De cincisprezece ani de
când se publică foaia aceasta, acum
se vede întâia oară”, pentru faptul de
a se fi remarcat „prin sublimitatea
ideilor şi prin ardoarea cu care susţine
libertăţile constituţionale, prin mărtu-
risirea şi propagarea principiilor cu
adevărat democratice cu care cuvân-
tează, prin calităţile sale de om de stat
a devenit şi este unul din corifeii vieţii
noastre parlamentare. Partidul Inde-
pendenţei l-a onorat cu încrederea sa,
alegându-l mereu preşedinte. Ceea ce
îl distinge mai mult şi îl înalţă în ochii
noştri este tăria convincţiunilor sale
şi nobilitatea sentimentelor. După Fr.
Deak şi Paul Nyari, însă mai rezolut
decât aceştia, cu admirabilă bărbăţie
înfruntă şi combate şovinismul con-
fraţilor săi, ca abietel munţilor pe dea-
supra piticilor josepeni”. Vulcan arată
mai departe falsitatea poziţiei apărate
de Tisza şi demontarea ideilor sale de
către Mocsary, menţionând că ideile
acestuia „sunt un adevărat scandal şi
o flagrantă vătămare de drept în con-
tra românilor transilvăneni. Cuvân-
tul lui Mocsary, ţinut în şedinţa din
30 aprilie, a căzut ca fulgerul lui Joe
tonante asupra capetelor şoviniştilor
maghiari! Poporul român este dator
cu recunoştinţă acestui mare fiu al
naţiunii surori! Români! Închideţi-l
profund în inimile voastre, căci Lu-
dovic Mocsary este adevăratul vostru
frate maghiar, întru care nu este vicle-
nie, iară în rogaţiunile voastre cereţi
lui Dumnezeu ca acestui pur caracter
să-i deie mulţi imitatori, spre a putea,
până mai e încă timp, a îndupleca pe
maghiari la adevărata frăţietate cu ce-
lelalte naţionalităţi ale ţării”.
Aceste aprecieri au avut un mare
ecou printre români. Atât deputaţii
din parlamentul budapestan, cât şi
presa îl vor avea mereu în obiectiv,
mai ales că omul politic maghiar îşi
face o misiune de onoare din apăra-
rea cauzei naţionalităţilor şi denun-
ţarea tuturor manevrelor prin care
mulţi dintre politicienii maghiari au
încercat să îmbrobodească opinia
publică din ţară şi din străinătate cu
privire la scopul real al planurilor
lor. S-a întâmplat, însă, că oameni de
bună-credinţă din lumea europeană
civilizată au sesizat intenţia ascunsă
a unor astfel de măsuri abuzive şi au
încercat să avertizeze asupra con-
secinţelor lor dezastruoase. Putem
afirma, astfel, că vocea lui Ludovic
Mocsary a fost susţinută din exterior
şi de aceea a autorului englez Seton
Watson, cunoscut şi sub pseudonu-
mul de Scotus Viator, care a denunţat
politica guvernamentală în domeniul
electoral, iar marele scriitor norvegi-
an Bjoirnson a trimis repetate scrisori
de protest politicienilor maghiari în
legătură cu abuzurile lor în materie
de naţionalităţi. Şi Ludovic Mocsa-
ry s-a văzut nevoit să iasă din nou în
arenă, publicând, în 1886, două bro-
şuri care veneau să confirme poziţia
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) 5
care-l urmărea cu atenţie în trie, pe ei însuşi). Tinerii trăiau ani-
acest timp putea să-i obser- maţi numai de interesele personale;
ve emoţia crescândă. Ziarele prin această lege îşi vedeau pierdute
anunţau sancţionarea legilor frumoasele zile de la Aranjuez (loca-
din 1847-1848 şi, între al- litate în Spania cu un castel pitoresc,
tele, desfiinţarea regimului reşedinţă regală - n.n.), zilele slăvite
urbarial. ale puterii, ale afluenţei nemărginite
Odată cu acestea sosise şi numai ale desfătării. Bănuiau că
şi chemarea însufleţită din vor fi nevoiţi să concureze într-un
ziarul lui Kossuth („Pesti domeniu pentru care au simţit o prea
Hirlap”) adresată transilvă- puţină chemare.
nenilor, în care li se trasa ca În timpul dezbaterilor, şi alţi co-
sarcină să urmeze exemplul legi ai săi de naţionalitate română
strălucit al ţării frăţeşti, desfi- avură prilejul să semnaleze şi men-
inţarea grabnică a sistemului ţiuni despre poporul român care,
urbarial şi dincolo de Piatra într-un fel puteau fi acuzate numai
Craiului. La citirea chemării de prejudecăţile şi stupiditatea spi-
mobilizatoare, faţa lui Iancu rituală, de părtinirea mult cultivată
se aprinse într-un mod neo- în decursul secolelor. Între aceşti
bişnuit. Domnişorii tineri, domnişori nobili se aflau câţiva care
însă, erau toţi de aceeaşi pă- încercau să îndrumeze pe alţii spre
rere în această privinţă. Gă- o concepţie mai cumpănită. Aceştia
seau că desfiinţarea iobăgiei susţineau că eliberarea poporului ro-
şi, prin aceasta, eliberarea mân înseamnă pentru nobilime pier-
poporului român care era dere şi dezavantaj, însă pierderea,
cel mai crunt asuprit, apare totuşi, nu pare a fi tocmai irepara-
prea timpurie şi dăunătoare bilă, căci iobagii nobililor vor fi răs-
patriei (înţelegând prin pa- cumpăraţi de patrie.» (va urma)
sa intransigentă în domeniul trata- deoarece s-au sculat toţi ungurii îm-
mentului aplicat naţionalităţilor. Cea potriva lui, dar toate strigătele şi pro-
dintâi se intitulează A kozmuvelodesi testele şoviniste n-au putut să-i mo-
egyletek es a nemzetisegi kerdes difice opinia. Punctul său de vedere
(Asociaţiile de cultură şi problema
era acela că „tuturor naţionalităţilor
naţională) şi cea de-a doua intitulată (trebuia să li se asigure) existenţa şi
Nehany szo a nemzetisegi kerdesrol libera dezvoltare, ca în orice alt stat
(Câteva cuvinte despre chestiunea poliglot”. „Naţionalităţile, spunea el,
naţională). Amândouă aceste bro- trebuie să se simtă acasă în statul ma-
şuri au fost amplu discutate în presa ghiar şi de aceea trebuie să li se ga-
românească, iar în unele cazuri au ranteze libertatea şi bunăstarea”, căci
fost şi traduse. Aşa, de pildă, „Ga- a arunca jumătate de populaţie una
zeta Transilvaniei” îi va comenta împotriva alteia va duce la o ruptură
scrierile în două materiale apărute şi la o catastrofă greu remediabilă.
în 1886, unul cu titlul Broşura lui El păşeşte chiar mai departe pe calea
Mocsary, apărut în numerele 40-50 raţiunii şi a bunului-simţ, cerând po-
ale publicaţiei, iar concluziile fiind pulaţiei să nu-i urmeze pe politicienii
reluate în nr. 71 al aceluiaşi ziar. Tot cu vederi anacronice, deoarece „dacă
„Gazeta Transilvaniei” va fi cea care statul, prin legea din 1879, a pornit
va publica celebrul articol de defi- din nefericire pe această cale greşită,
nire a poziţiei lui Mocsary în sânul el nu trebuie să fie urmat de opinia
clasei şi rasei sale. Sub titlul Corbul publică”. El avertiza pe colegii lui
alb între unguri, redacţia revistei pu- obtuzi că dacă până acum naţiona-
nea în evidenţă meritele lui Mocsary, lităţile au înţeles să-şi apere poziţiile
arătând că „a rămas singurul cu ve- deschis, de acum înainte există riscul
deri opuse, un corb alb” ce face notă ca lupta lor să se transforme într-o
discordantă în rândul conaţionalilor conspiraţie, izbucnind în „erupţii pe-
săi, prin cuvântările sale curajoase riculoase” care nu vor mai putea fi
„care au produs o adevărată vijelie”, stăvilite. (va urma)
Paznic la Vatră
Precum lăstarii
Economistului Ionel Radu din Braşov,
judeţul Braşov
Grindeni ne loviră din plin
dar aşa cum lăstarii roşi
de nişte aprigi dinţi,
am odrăslit robuşti şi mai frumoşi
din părinţi în părinţi.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Local

Braşov
Preşedintele CJ, Aristotel Căncescu: „Până în primăvara anului
Covasna viitor, pista aeroportului Braşov - Ghimbav va fi gata”
Deputatul PSD, Horia Grama: Pista aeroportului internaţional zonă, tot din creditul luat de Con- Potrivit lui Căncescu, firma
Braşov - Ghimbav va fi gata în pri- siliul Judeţean. Suprafaţa pe care care va câştiga licitaţia pentru
„E preferabilă o alianţă cu Partidul Poporului măvara anului 2012, până la ale- se va construi aeroportul este de construirea aeroportului va veni cu
sau PRM celei cu UDMR” gerile locale, a declarat joi, într-o 200 de hectare, teren pus la dis- finanţarea, cu proiectul, execuţia şi
Preşedintele PSD Covasna, depu- conferinţă de presă, preşedintele poziţie de Primăria Ghimbav. exploatarea.
tatul Horia Grama (foto), consideră Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Din punct de vedere tehnic nu s-a Pe de altă parte, preşedintele
că o eventuală alianţă a Uniunii Soci- Aristotel Căncescu (foto). schimbat nimic, dar valoarea in- CJ a anunţat că va începe şi licita-
al Liberale (USL) cu Partidul Popo- „Săptămâna viitoare vom da
rului (PP) sau Partidul România Mare drumul la licitaţie. Cel puţin două
(PRM) ar fi mult mai potrivită uneia firme din străinătate sunt interesate
cu UDMR. să participe la licitaţie, dar numele
Deputatul a declarat joi, în cadrul acestora nu vi le spun acum. După
unei conferinţe de presă, că UDMR a licitaţie, vom da mai multe amă-
primit din partea USL o „ofertă foarte nunte. Dacă nimeni nu ne va băga
serioasă” în schimbul retragerii de la strâmbe, dacă toată lumea este bine
guvernare, însă liderii acesteia au pre- intenţionată, nimic nu se mai poate
ferat „avantajele pe termen scurt, fără să se gândească la viitor”. întâmpla cu construcţia acestui ae-
În opinia acestuia, o alianţă cu partidul condus de Corneliu Vadim roport”, a precizat Căncescu.
Tudor ar fi preferabilă, în condiţiile în care formaţiunea condusă de În prezent, firma SC Casim
Kelemen Hunor are „proiecte politice ce exced prevederile Constituţi- SRL din Braşov lucrează la ame-
ei şi prevăd fărâmiţarea Statului Naţional Unitar”. najarea terenului pentru pista ae-
„Practic, UDMR nu ne mai foloseşte. Vom avea o majoritate de roportului, pentru care Consiliul
peste 50 la sută la următoarele alegeri, după cum arată sondajele, şi Judeţean a prevăzut 6,9 milioane
avem ca alternative alianţe cu Partidul Poporului şi cu PRM, care sunt de lei dintr-un credit de 14 milioa-
în creştere”, a declarat Horia Grama, potrivit căruia la alegerile din ne de euro luat de la BCR. vestiţiei a ajuns la 60 de milioane ţia pentru spitalul pe care Consiliul
2012 UDMR va „deconta” scump greşeala de a fi rămas la guvernare Lucrările presupun nivelarea de dolari, faţă de 100 de milioane doreşte să îl construiască în locali-
alături de PD-L. terenului şi ridicarea acestuia cu de dolari cât era prevăzut în docu- tatea Hărman, la 5 km de Braşov,
Horia Grama a menţionat că, la nivel judeţean, a fost semnat pro- peste trei metri în unele locuri, mentaţia firmei canadiene Intel- Căncescu precizând că, deocam-
tocolul de colaborare între PSD, PNL şi PC, iar în scurt timp cele trei după cum au precizat, în conferin- can, care a dorit, în urmă cu patru dată, doar o firmă din străinătate
formaţiuni politice îşi vor desemna candidaţii pentru viitoarele alegeri ţa de presă, reprezentanţii firmei. ani, să construiască aeroportul, s-a arătat interesată.
locale şi vor face două sondaje de opinie paralele. În baza acestor son- „Este o lucrare prealabilă, ca dar care s-a retras din afacere, iar „Aeroportul este o afacere, pe
daje, se va stabili ordinea pe listele comune pentru preşedinţia Consi- la fiecare construcţie de aeroport, documentaţia acesteia nu mai este când spitalul nu este, şi de aceea
liului Judeţean Covasna şi primăriile Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secu- unde se vor face toate testele de valabilă”, a susţinut preşedintele firmele pentru spital nu vor veni
iesc. specialitate, conform regulamen- CJ Braşov. buluc”, a spus Aristotel Căncescu.
În acest context, Horia Grama a declarat că nu exclude posibilitatea telor internaţionale de aeronau-
ca USL să sprijine candidaturile unor etnici maghiari apreciaţi de co- tică. De asemenea, se vor face În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă -
munitatea locală. lucrări de îndiguiri ale apelor din AGERPRES
 Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) 7

La 135 de ani de la naştere,

Octavian Codru Tăslăuanu este actual Adunare Naţională de la Alba-Iulia, din 1 lă din Bilbor, în referatul „Realitate şi ficţiune
„Ţara întreagă e învrăjbită, răscolită de patimi urâte şi ruşinoase. Străinii ni Decembrie 1918; Bucureşti - vicepreşedinte în nuvelele lui O. C. Tăslăuanu”, arată că tema
s-au urcat în cap şi ne râd în nas. (...) Oamenii de caracter şi de talent sunt înlătu- al Societăţii Scriitorilor Români; ministru al principală a nuvelelor este primul război mon-
raţi şi înlocuiţi la conducerea statului cu lichele şi cu slugi plecate, lipsite de pregă- Comerţului şi Industriei; ministru al Lucră- dial, făcând referire la cele şapte scrieri cu scene
tire şi de conştiinţă. E un adevărat haos apocaliptic. Duhul răului tronează sadic şi icoane în războiul din Galiţia, din volumul
şi râde de destinele ţării noastre, mărită cu atâtea suferinţe şi cu atâtea jertfe. „Hora obuzelor”, apărut în iunie 1916, la Bucu-
Ne-a părăsit norocul. reşti, carte considerată primul volum de proză
România totuşi va trăi, deoarece e o necesitate internaţională (...) tocmai din scrisă de un scriitor român despre primul război
cauza misiunii ce o îndeplineşte, situaţia României e extrem de critică şi de duş- mondial. Concluzia este că nuvelistica lui O. C.
mănită (...) de aceea nu se poate răzima decât pe puterile ei proprii, oricâte alianţe Tăslăuanu este o proză de memorialistică litera-
ar încheia. (...) ră care prezintă imaginea reală a războiului, cu
Tineretul e dator să se ridice ca un uragan, să măture inconştienţa şi imorali- oameni apăsaţi de tirania morţii, văzuţi de ochii
tatea de la conducerea statului şi să mântuiască ţara din ghearele hrepăreţe ale unui combatant. Totul este adevăr istoric scris
exploatatorilor. în spiritul celui mai puternic patriotism.
România trebuie să fie patria libertăţilor, a demnităţii naţionale şi a datoriei Prof. Mărioara Stan, de la Şcoala Genera-
prevăzătoare. lă din Bilbor, a prezentat un interesant referat
România a fost creată ca un stat de drept, în care legile nu pot fi înlocuite cu intitulat „Sentimentul tragicului în memoria-
hatâruri şi abuzuri.” listica lui O. C. Tăslăuanu”, din care se des-
prinde concluzia că scriitorul recunoaşte fap-
# Vasile Gotea După deschiderea oficială a manifestării, tul că în scrierile sale sunt multe pagini triste
(Miercurea-Ciuc) făcută de prof. Angela Stan, director al şcolii care redau cu fidelitate chinurile, mizeriile,
gazdă, prof. Vasile Stan, preşedintele Asocia- înfrângerile, demoralizarea şi monotonia
Am redat acest citat scris de Octavian Co- ţiunii ASTRA din Bilbor, a citit mesajul pre- zilelor trăite pe prima linie a frontului unde
dru Tăslăuanu la sfârşitul deceniului 4 al seco- şedintelui Despărţământului ASTRA Covasna Austro-Ungaria trimitea detaşamentele for-
lului XX şi care se referă la situaţia de atunci – Harghita, Constantin Costea, care, cu regre- Octavian Codru Tăslăuanu mate din români, unde oamenii, în confrun-
a ţării noastre, dar care este de o actualitate tul că nu poate fi prezent la Bilbor, a adresat tarea directă cu moartea, au devenit simple
incontestabilă, pentru a scoate în evidenţă şi felicitări organizatorilor şi mult succes parti- rilor Publice; deputat de Tulgheş; senator de marionete mânate de forţa oarbă a destinului.
afirmaţia din titlul acestui articol. cipanţilor la această prestigioasă manifestare Mureş etc.. Protopopul de Topliţa, părintele Dumitru
Săptămâna trecută, la Bilbor, în judeţul Har- ştiinţifică cu caracter interjudeţean. Prof. Gabriel Trif, director al Şcolii Gene- Apostol, a concluzionat, cu mari emoţii, ororile
ghita, s-au marcat 135 de ani de la naşterea unu- Primul care a vorbit a fost prof. Ilie Şan- rale „Ion Moraru” din comuna Dirlos, judeţul prin care au trebuit să treacă românii ardeleni
ia dintre cei mai iluştri fii ai localităţii, publicist, dru (foto, în picioare), unul dintre cei mai Sibiu, a prezentat referatul „O. C. Tăslăuanu într-un război care nu era al lor, iar O. C. Tăs-
scriitor, om de cultură şi mare patriot - Octavian buni cunoscători ai vieţii şi activităţii lui Oc- - viziunea social-economică şi politică asupra lăuanu a fost omul veacului său şi este la fel de
Codru Tăslăuanu, printr-o sesiune de comuni- tavian Codru Tăslăuanu, cel actual şi autentic şi astăzi, prin viziunile sale
cări ştiinţifice şi referate cu tema „OCTAVI- care prin multe cercetări şi politice, economice, dar şi prin dramatismul
AN CODRU TĂSLĂUANU - IMPACTUL prin scrierile sale l-a adus la pe care îl redă în lucrările sale. Părintele proto-
ISTORIEI TRĂITE ASUPRA VIEŢII ŞI lumină şi a militat ca Tăslă- pop a venit, totodată, cu propunerile ca refera-
tele prezentate, de înaltă ţinută ştiinţifică, de la
această ediţie şi de la comemorările trecute ale
lui O. C. Tăslăuanu, să fie adunate într-o carte,
ca să fie citite şi de alte generaţii. De aseme-
nea, părintele Apostol a mai propus ca ediţia din
2012 a manifestării să dureze două zile şi să fie
organizată la scară naţională, pentru că există
toate condiţiile create, drept recunoştinţă pentru
Octavian Codru Tăslăuanu, care a fost şi este
României”, din care, pe lângă probleme sociale, unul dintre cei mai iluştri fii ai Bilborului.
economice şi politice, am reţinut un citat din O. Au mai luat cuvântul prof. Camelia Ver-
C. Tăslăuanu, destul de actual, care ar trebui
să dea de gândit şi actualilor politicieni: „Dato-
ria faţă de generaţiile viitoare ne impune să ne
apărăm neatârnarea economică, fără de care (...)
independenţa politică e o iluzie. Nu sunt împo-
triva capitalismului străin. Îl doresc să vină şi să
facă investiţii cât mai mari şi cât mai rentabile,
dar nu cu ingerenţe asupra politicei economice
interne a Statului român”.
În lucrarea „Drama primului război mon-
dial în viziunea lui O. C. Tăslăuanu şi Liviu
Rebreanu”, susţinută de prof. Simona Ger-
man, de la Şcoala de Arte şi Meserii din co-
muna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a scos în
evidenţă faptul că Tăslăuanu şi Rebreanu au
ACTIVITĂŢII SCRIITORULUI”. Această uanu să-şi ocupe locul binemeritat în cultu- luptat cu condeiul şi cu arma în primul război
manifestare s-a desfăşurat la Şcoala Generală ra română. După ce a povestit celor prezenţi mondial, amintind lucrările acestora în care
din Bilbor, ce poartă numele lui O. C. Tăslăua- cum a luat hotărârea să pornească pe urmele descriu ororile războiului. Lucrarea ce susţine,
nu, organizată de conducerea acestei instituţii lui O. C. Tăslăuanu, Ilie Şandru a punctat cu argumente, faptul că Rebreanu, unul dintre
de învăţământ împreună cu Catedra de limbă şi marile evenimente istorice trăite de acesta, cei mari prozatori români, a debutat în revista
literatură română, având parteneri de nădejde, printre care: Budapesta - secretar al Consula- „Luceafărul” lui Tăslăuanu şi Goga, se încheie
printre care Despărţământul Covasna - Harghi- tului General Român şi om de bază la apariţia cu afirmaţia, în concluzie, că: „Făcând parte
ta al ASTREI, Primăria comunei Bilbor şi, nu revistei „Luceafărul”, pe care o considera „o din generaţia de război, Liviu Rebreanu şi Oc-
în ultimul rând, Protopopiatul Ortodox Topliţa. flamură de luptă naţională” ; Sibiu - secre- tavian Codru Tăslăuanu, alături de alţi români
Sesiunea de comunicări ştiinţifice şi refera- tar administrativ al Asociaţiunii pentru Lite- adevăraţi, au arătat prin meşteşugul condeiu- Liviu Rebreanu
te, moderată cu profesionalism de profesorul ratura Română şi Cultura Poporului Român lui, prin numeroase pledoarii publice şi atitu-
Vasile Stan, director adjunct al Şcolii Generale din Transilvania „ASTRA”; ofiţer al armatei dini, că sunt patrioţi autentici, angajaţi profund teşescu, de la Şcoala Generală din Panaci,
din Bilbor şi preşedinte al ASTREI bilborene, a austro-ungare în primul război mondial şi al faţă de poporul din care s-au ridicat, luptând judeţul Suceava, şi prof. Gheorghe Ţifrea, de
reunit oameni de cultură şi înalte feţe bisericeşti armatei române; membru al Marelui Stat Na- pentru dreptatea celor mulţi şi oropsiţi”. la Şcoala de Arte şi Meserii din Şieu, judeţul
din judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Sibiu. ţional din Ardeal, organ ales de către Marea Prof. Mihaela Vâlcan, de la Şcoala Genera- Bistriţa-Năsăud.
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Eveniment

Mare grabă pentru obţinerea cetăţeniei ungare!

Filiala Mureş a Partidului Civic
Maghiar (PCM) a inaugurat, cu o
grabă nedisimulată, „Birouri pentru
cetăţenie” la Târgu-Mureş şi Sighi-
şoara, în cadrul cărora se vor oferi
servicii de consiliere pentru obţinerea
cetăţeniei ungare, astfel de birouri
deschizându-se şi la Fântânele şi So-
vata. Acţiunile Partidului Civic Ma-
ghiar vin după ce „Centrele pentru
Democraţie” ale Consiliului Naţio-
nal al Maghiarilor din Transilvania
(CNMT), cu acelaşi rol, inaugurate
la începutul anului, în judeţul Mureş,
au fost accesate deja de mii de per-
soane. Purtătorul de cuvânt al PCM
Mureş, Olvedi Zsolt, a declarat,
luni, corespondentului Mediafax că
„Birourile pentru Cetăţenie” deschi-
se la Târgu-Mureş, la sediul filialei
partidului, şi la Sighişoara, în curtea
fostei Case a Pionierilor, vor fi urma-
te în această săptămână (săptămâna
trecută - n.r.) de alte două. Astfel, un
„Birou pentru Cetăţenie” a fost inau-
gurat la Fântânele în sediul Casei de
Cultură, iar vinerea trecută altul la
Sovata, acesta din urmă fiind deschis
în colaborare cu CNMT la Centrul
Educaţional „Teleki”.
„Vrem să ajutăm în plus cetă-
ţenii pentru redobândirea cetăţeni-
ei. Avem personal pregătit la toate
aceste birouri”, a declarat Olvedi.
Peste 1.000 de oameni s-au adre-
sat, de la 1 ianuarie 2011 până acum,
Centrului Democraţia din Arad, pen-
tru a se interesa cu privire la obţinerea
cetăţeniei ungare. Pe strada Lucian
Blaga nr. 3, trei angajaţi ai Asociaţi-
ei „Consiliul Naţional Maghiar din
Transilvania” îi sprijină prin consili-
ere, acordarea formularelor şi progra-
marea la serviciile de stare civilă din
localităţile ungare: Gyula, Baltony,
Elek, Kevermes, Dombegyhoza şi
Mezohegyes. „Oricine vine la noi e
sprijinit. Pot fi şi cetăţeni din alte ju-
deţe, dar majoritatea celor care s-au
adresat până acum sunt din judeţul
Arad. Cei mai mulţi sunt maghiari,
dar au venit şi români, unii cu nume
pur româneşti. Cel mai vârstnic soli-
citant are 97 de ani”, precizează Nico-
lae Murvai, reprezentant al Centrului
Democraţia. Acest Nicolae Murvai
este nimeni altul decât acelaşi consi-
lier UDMR care se opunea cu vehe-
menţă ca prof. dr. Gheorghe Şosa, cel
mai mare biograf al lui Vasile Goldiş,
să nu fie făcut cetăţean de onoare
al Municipiului Arad. Acelaşi care,
când s-a dat Proclamaţia de la Arad
pentru a nu se amplasa monumentul
„Ungaria Milenară” (supranumit de
unguri „Statuia Libertăţii”) în cu-
prinsul judeţului Arad, îi fotografia,
grăbit şi viclean, pe toţi reprezentanţii
formaţiunilor care se opuneau sama-
volniciei şi care purtau cocardele tri-
colore, între care mă aflam şi eu.
Şi atenţie ce denumire şi-a dat
această Asociaţie: Consiliul Naţio-
nal Maghiar din Transilvania! Păi
cum e cu treaba aceasta, domnule
Murvai? E Consiliu sau Asociaţie?!
Şi mai e băgată şi denumirea de
Naţional? Care Naţional, domnule
Murvai? Noi suntem în România,
nu în Ungaria. Transilvania e româ-
nească! Atunci ce Consiliu Naţio-
nal visaţi, domnule Murvai? Sun-
teţi cam repetent în probleme de
istorie! Şi ce e până la urmă, Aso-
ciaţie sau Consiliu Naţional? Se
aseamănă chestiunea cu UDMR-ul
pe care-l proclamaserăţi Asociaţie
culturală. Atunci dacă e Asociaţie
culturală, ce caută la guvernare în
calitate de partid politic? Nu mai
vorbesc de fondurile alocate Asoci-
aţiei Culturale - Partidului UDMR?
E în ordine, nu? Fireşte, din punctul
dumneavoastră de vedere, domnule
Nicolae Murvai. Şi a celor care vă
servesc cauza!
Să vedem mai departe. Nu con-
tează naţionalitatea şi etnia celor
care solicită cetăţenia ungară! Im-
portant e să îndeplinească două con-
diţii, cumulate. Şi anume: să aibă
aparţinători care s-au născut, înainte
de 25 iulie 1921, în vechea Austro-
Ungarie şi să fie vorbitori la nivel
mediu de limbă maghiară.
Până acum, la nivelul judeţului
Arad, au fost depuse peste 250 de
dosare pentru obţinerea cetăţeniei
ungare, unele dosare conţinând so-
licitări pentru mai multe persoane
(membri ai aceleiaşi familii).
Aşadar, iată până unde s-a ajuns
cu graba UDMR-istă, dragi români!
Eu am o propunere. Toţi acei
care au solicitat cetăţenie ungară să
fie obligaţi să părăsească urgent te-
ritoriul României şi să se instaleze
în draga lor Ungarie. E nevoie de o
schimbare în România. Şi de o asa-
nare. A tot ce este antiromânesc!

Generaţia care nu mai are răbdare a Mitropolia Basarabiei a

serbat Ziua Unirii la Chișinău
Sute de tineri din Basarabia au
sărbătorit Ziua Naţională a Români-
ei pe străzile din Chişinău. Cei mai
mulţi dintre ei s-au aflat în primele
rânduri la protestele din luna aprilie
2009, reprimate violent de către fosta
la realitate şi acea pătură a societă-
ţii din Republica Moldova care este
refractară la ideea regăsirii români-
lor de pe ambele maluri ale Prutu-
lui în acelaşi stat. La cei 21 de ani
ai săi, Ursu spune că: „România şi
sărbătorit Ziua Naţională
Alba-Iulia”.
Mihai Iuzvac, liderul grupului
„SPIRIT ROMÂNESC”, este de
a tuturor Românilor
părere că Statul Român ar trebui să
fie mai serios în demersurile pe care
la întreprinde în Republica Moldo-

La 1 Decembrie, ziua când întreaga suflare românească a sărbătorit Ziua

putere comunistă. Manifestările s-au
desfăşurat pe o ninsoare năprasnică.
Grupurile de iniţiativă intitu-
late sugestiv „Spirit românesc” şi
„Deşteptarea” şi-au chemat colegii
de liceu şi facultate pentru a marca
şi la Chişinău Ziua Marii Uniri. La
invitaţia celor două grupuri au răs-
puns pozitiv circa 300 de persoane
care au participat împreună la un
marş, o Horă a Unirii şi la un con-
cert inedit. Mesajul transmis de ti-
neri se poate deduce lesne din ceea
ce era scris pe bannerele afişate pe
parcursul activităţilor: „UNIŢI ÎN
CUGET ŞI-N SIMŢIRI”, „CINE
UITĂ NU MERITĂ”, „MAI PRE-
SUS DE ORICE, ROMÂN!”,
„RE-UNIRE” şi „BASARABIA,
PĂMÂNT ROMÂNESC”.
Liderul grupului „DEŞTEPTA-
REA”, Anatol Ursu, a precizat că
scopul manifestării este de a trezi
Marii Uniri de la Alba-Iulia, la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” din Dur-
leşti, municipiul Chişinău (Stareţ Arhimandrit Andrei Carmalău), un sobor
de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei au oficiat un Te-Deum de mulţumire. La
eveniment au asistat şi Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului
şi Mitropolit al Basarabiei (foto sus), împreună cu Marius Lazurca, am-
basadorul României la Chişinău (foto jos), reprezentanţi ai Preşedinţiei,
Guvernului şi Primăriei Durleşti. Un moment festiv au prezentat elevii de la
Liceul „Hiperion” şi Grupul „Ştefan Vodă” de la Căpriana, condus de Tudor
Ungureanu. În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru i-a
felicitat pe toţi cei prezenţi cu ocazia Zilei Naţionale a României, făcând o
scurtă incursiune în istoria recentă a Mitropoliei Basarabiei, accentuând cal-
Republica Moldova sunt două sta- va: „Nu mai avem răbdare, oficia- varul prin care a trecut structura ecleziastică românească din acest spaţiu şi
te care au aceeaşi limbă, aceeaşi lităţile Statului Român trebuie să exprimându-şi nemulţumirea faţă de guvernanţii actuali, care „n-au dat curs
istorie, aceeaşi credinţă, iar cheia renunţe la declaraţii demagogice şi cererii Mitropoliei Basarabiei de a i se retroceda măcar un imobil din cele câ-
rezolvării situaţiei este aplicarea să treacă la fapte. Măcar pentru noi, teva zeci care i s-ar cuveni”. Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a îndemnat
modelului german de reunificare şi cei care ne considerăm români, în la „unitate nu doar prin vorbe, cum se mai întâmplă, ci prin fapte concrete”.
în niciun caz calea violenţelor de acest colţ de Românie”.
genul celor care se întâm-
plă acum în Coreea”.
În timpul marşului, ti-
nerii au scandat, la fel ca în
aprilie 2009, sloganul „Ro-
mânia nu uita, Basarabia e
a ta!”. Mulţi dintre ei ar fi
dorit să fie prezenţi în Ceta-
tea Marii Uniri, la Alba-Iu-
lia, însă condiţiile grele de
obţinere a vizei de intrare
pe teritoriul României i-au
determinat să rămână de 1
Decembrie la Chişinău. Pe
o pânză mare, însă, li se pu-
tea citi regretul: „Cu trupul
la Chişinău, cu sufletul la Pagină realizată de Lucilia Dinescu (Arad)
 Sport - Publicitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) 9
Oţelul Galaţi este, şi de la reluarea campionatului, liderul Ligii I
car va reuşi să încheie campionatul Rezultate Televizări
I etapa etapa
pe banca roş-albaştrilor. Ne pare rău

g a
l
de „Sorinaccio“, că e un băiat serios

Li t o r u şi un antrenor bun, dar ce importan-

a XXI-a
u , u r m ă ţă are asta, că doar rău ne-a părut şi
a XX-a
ţ
pentru Piţi, Oli, Hagi, Lăcă şi iar Piţi,

Câr
şi iar Lăcă, şi tot aşa. Până când acest
individ care se crede patronul patro- Vineri, 4 martie Vineri, 11 martie

L ă c ă t u ş nilor, antrenorul antrenorilor, Mihai

# Andrei Mihai Braşoveanu
(Sfântu-Gheorghe)
Cu toate că pare un dur în poza
de faţă, Sorin Cârţu, chiar dacă-i un
vulcanic de fel, va avea, cu siguran-
ţă, soarta lui Marius Lăcătuş, un alt
coleric supranumit şi „Fiara“. Adică,
ce am vrut să spunem? Mai pe ro-
mâneşte, că va pleca din Ghencea la
fel de mieluşel ca şi toţi predecesorii
lui din „mandatul“ Oierului-Şef, din
sezonul acesta sau din precedentele,
n-are importanţă. În plus, fiind deja
al cincilea antrenor al Stelei în acest
sezon, avem serioase îndoieli că mă-
Viteazul, ba chiar câteodată şi Dum-
nezeu nu va pleca el din Ghencea,
Steaua nu va mai lua nimic. Ba mai
U. Urziceni - FCM Târgu-Mureş
0-1
Dinamo - Pandurii Târgu-Jiu
Pandurii Tg. Jiu - Gloria Bistriţa
(GSP TV - 15:00)
Victoria Brăneşti - Steaua
2-2 (Antena 1 - 20:30)
mult, va fi umilită în continuare, ea,
istoria ei, simbolurile ei, oamenii ei,
suporterii ei... Sâmbătă, 5 martie Sâmbătă, 12 martie
Cât despre etapa trecută a Li- Oţelul Galaţi - Rapid „U“ Cluj - Unirea Urziceni
1-0 (GSP TV - 14:00)
gii I, rezultatele arată clar că apele
au început să se limpezească deja, Gloria Bistriţa - S. Studenţesc FCM Tg. Mureş - Oţelul Galaţi
1-0 (Digi Sport - 15:45)
iar gluma se îngroaşă: Oţelul e o
CFR Cluj - FC Timişoara Rapid - Dinamo
trupă redutabilă, greu de prins. În
1-2 (Digi Sport - 20:00)
week-end, urmează derby-ul Ra-
pid - Dinamo.
Duminică, 6 martie Duminică, 13 martie

Optimi de finală
Gaz Metan M. - Astra Ploieşti Sportul Studenţesc - Gaz Metan M.
RETUR 0-0 (GSP TV - 15:00)
Steaua - FC Braşov FC Timişoara - „U“ Craiova
Marţi, 8 martie Marţi, 15 martie 0-3 (Digi Sport - 18:00)
FC Barcelona - Arsenal 3-1 (în tur 1-2) Bayern - Inter (în tur 1-0)
Shatior Donetk - AS Roma 3-0 (3-2) Manchester - Ol. Marseille (0-0) Luni, 7 martie Luni, 14 martie
Miercuri, 9 martie Miercuri, 16 martie „U“ Craiova - Victoria Brăneşti Astra Ploieşti - CFR Cluj
Schalke 04 - FC Valencia 3-1 (1-1) Real Madrid - Ol. Lyon (1-1) 1-1 (GSP TV - 17:00)
Tottenham - AC Milan 0-0 (1-0) Chelsea - FC Copenhaga (2-0) FC Vaslui - „U“ Cluj FC Braşov - FC Vaslui
2-0 (Digi Sport - 20:30)

Micuţii înotători ai Clubului Sportiv CLASAMENT

Ciprian, din nou pe podium 1 Oţelul Galaţi
M
20
V
14
E
3
I
3
GOL
27-14
P
45
A
+12
Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu“ din Oradea, luca Artene (2003), Farkas Krisztina (2002), Bogdan 2 FC Timişoara 20 10 10 0 35-23 40 +13
judeţul Bihor, a fost, în perioada 5-6 martie a.c., locul Suciu (2001), Sorin Busuioc (2001), Tompa Kadosa 3 FC Vaslui 20 11 5 4 29-18 38 +5
de desfăşurare a celei de-a doua ediţii a Concursului (2000), Van Dooren Henrietta (2000), Ioana Her- 4 Rapid 20 9 6 5 29-13 33 +3
„Schier Herman“ la înot, cu probe la patru procedee, menean (2000), Ioana Todoran (2000), David Lazăr 5 Dinamo 20 9 6 5 43-33 33 0
plus proba de 200 m mixt. (1999), Mihaly Zsolt (1999), Daniel Suciu (1999). 6 Steaua 20 9 5 6 26-19 32 +2
Au fost prezente 17 cluburi sportive din Ro- Prin eforturi susţinute şi demne de laudă, tinerii spor- 7 Gaz Metan Mediaş 20 8 7 5 24-19 31 +1
mânia (reprezentând oraşele Arad, Cluj, Bistriţa, tivi ai clubului, pregătiţi de antrenorul Ciprian Grosu, au 8 CFR Cluj 20 7 7 6 32-27 28 -2
Târgu-Mureş, Oradea, Timişoara, Reşiţa şi Sfântu- reprezentat municipiul Sfântu-Gheorghe cu succces, reu- 9 Astra Ploieşti 20 5 10 5 20-20 25 -2
Gheorghe) şi din Ungaria (Hajduszloboszlo, Szarvas, şind să se facă remarcaţi, şi cu acest prilej, la un concurs 10 FC Braşov 20 5 9 6 20-23 24 -6
Szazhalomatta, Mezokovesd, Debrecen şi Gyongyos), internaţional, urcând pe podium, la şase probe, prin: 11 Gloria Bistriţa 20 6 5 9 22-27 23 -10
care au aliniat la start un total de 453 de participanţi, - Raluca Artene (2003): locul I - 50 m craul 12 FCM Târgu-Mureş 20 6 5 9 20-30 23 -7
pe categorii de vârste născuţi între anii 2003-1998 şi (41”84); locul I - 50 m spate (46”48); locul III - 50 13 „U“ Craiova 20 5 6 9 24-23 21 -9
1997 şi mai mari (open). m bras (59”25). 14 „U“ Cluj 20 5 6 9 22-36 21 -9
Datorită sprijinului acordat de Primăria Sfântu- - Bogdan Suciu (2001): locul II - 50 m craul 15 Victoria Brăneşti 20 4 8 8 26-34 20 -7
Gheorghe, judeţul Covasna, Club Sportiv Ciprian (35”21); locul II - 50 m spate (39”69); locul III - 50 16 Pandurii Târgu-Jiu 20 4 7 9 19-30 19 -8
(CSC) Sfântu-Gheorghe a putut fi prezent cu un nu- m fluture (39”87). 17 Unirea Urziceni 20 4 6 10 12-24 18 -15
măr de 11 participanţi la probele de copii, astfel: Ra- Având în vedere numărul mare de participanţi şi 18 Sportul Studenţesc 20 3 1 16 19-36 10 -17
prestaţia celorlalte cluburi, demne de lau-
dă sunt şi rezultatele altor sportivi ai CSC, Liga Campionilor Europa League Retrogradare
cum ar fi:
- Sorin Busuioc (2001): locul IV - 50
m craul (35”45); locul IV - 50 m spate
(42”16); locul VI - 50 m fluture (43”09).
- Ioana Todoran (2000): locul V 50 m
spate (41”10).
Închirieri, la preţuri
- Farkas Krisztina (2002): locul VI -
50 m spate (49”91).
Antrenorul Ciprian Grosu s-a arătat mul-
foarte avantajoase,
ţumit de rezultatele obţinute de elevii săi,
fiind optimist în apropierea campionatelor
naţionale de luna aceasta, de la Piteşti, ju-
în judeţul Mureş
deţul Argeş. (A.M.B.) ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
Anunţ public privind depunerea ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
solicitării de emitere a acordului de mediu gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
SC TRANSGAT-SORT SRL anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
de mediu pentru proiectul EXPLOATARE A RESURSELOR DE NISIP propus a fi amplasat în satul Ghid- tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
falău, extravilan, titular SC TRANSGAT-SORT SRL. Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Co- ferată propriu şi acces direct la E60.
vasna, municipiul Sfântu-Gheorghe, bd. Grigore Bălan, nr. 10 şi la sediul SC TRANSGAT-SORT SRL,
oraşul Covasna, str. Mihai Eminescu, nr. 116, de luni până joi, între orele 11:00 - 14:00.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro

Municipiul Brașov, 8 martie 2011

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
Ei bine, iată că se poate și așa, numai un pic de voinţă să fie. Și identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
respect faţă de Ţară, și de simbolurile și legile ei, firește. Într-unul trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
din cartierele municipiului de sub Tâmpa, unde se finalizează zilele trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
acestea un bloc imens cum numai pe timpuri se mai Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
construiau, în vârful macaralei era arborat un drapel Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
mare, al României. O nimica toată - veţi spune unii sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
dintre dumneavoastră - maaare descoperire. Păi nu rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
e mare, într-adevăr, dar așa se întâmplă când nor- rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
malul ajunge să ni se pară anormal. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

Analizele de după partidă au arătat că mai bine era aici

IMPROVIZAŢIA ÎN ARTA ŞAHISTĂ

20...Nxe5. 21.Nb3! Nxe5 Sau 21...Ce6 22.Cxh6+ gxh6
23.Dxf6 cu poziţie câştigată pentru alb. 22.Cxe5+ Rh7
La 22...Rh8 urmează tot ca în partida 23.De4 şi ame-
ninţarea Txf8 urmată de Cg6+ decide. 23.De4+ şi ne-
Titlul nu-mi aparţine. El este titlul unei cărţi scrise de David Bronstein (foto), unul dama+nebun. 13...Te8 14.Dd3 e2? Este grul a cedat, la cea mai bună apărare 23...g6, urmând
dintre cei mai de seamă novatori din şahul modern. Iar splendida partidă care urmează cunoscut faptul că în poziţii grele apărarea 24.Txf8 Dg7 25.Tf7 cu câştigul damei. 1–0
a fost rodul improvizaţiilor ambilor jucători, sătui parcă de recomandările teoriei. este dificilă şi acum negrul nu găseşte cea
mai bună continuare. Trebuia jucat 14...Cf8,
pentru a apăra câmpul h7. 15.Cd6!? Duce Problemã propusã
la mari complicaţii. Cel mai simplu era
15.Dxe2 cu avantaj pentru alb. 15...Cf8? O pasionaþilor de ºah
nouă greşeală, după care poziţia negrului se
prăbuşeşte rapid. Şanse mai bune de apărare VALUSKA Jan
dădea, după părerea lui Spassky, acceptarea Gazeta Czestochowska 1969
sacrificiului de turn: 15...exf1D+, dar anali-
zele ulterioare ale lui Kasparov au infirmat
această părere, albul obţinând mare avantaj
şi în acest caz. (Vezi diagrama)

Spassky, Boris - dă teoria. 5...Ce7 O idee inspirată de par-

Bronstein, David [C36]
Al 27-lea campionat al URSS,
Leningrad, 1960
1.e4 e5 2.f4 Celebrul Gambit al regelui.
Interesant este că Spassky îl crede pe cuvânt
pe ...Bronstein, care declarase că Gambitul
regelui nu este o deschidere mai rea decât
Partida spaniolă! În perioada romantică a
şahului acest gambit era extrem de popular,
dar odată cu evoluarea tehnicii de apărare
el a trecut pe planul al doilea, posibilităţile
de egalare de care dispune negrul diversi-
ficându-se. 2...exf4 Acceptarea gambitului
este considerată de mulţi drept cea mai rapi-
dă cale spre egalare. 3.Cf3 d5 4.exd5 Nd6
Din acest moment ambii jucători încep să
improvizeze, lăsând cale liberă imaginaţi-
ei în detrimentul teoriei seci a deschideri-
lor. Teoria recomandă aici 4...Cf6, dar nici
mutarea din text nu poate fi condamnată.
5.Cc3?! Şi albul improvizează. Totuşi mai
bine este aici 5.Nb5+!, după cum recoman-
tidele fostului campion mondial Wilhelm
Steinitz. Calul ia sub control câmpul d5 şi
la nevoie poate apăra pionul f4 prin Cg6.
6.d4 0–0 7.Nd3 Cd7 O mutare îndoielnică
după părerea lui Kasparov, care recomandă
aici 7...c6 „pentru a elimina pionul incomod
din d5“. 8.0–0 h6?! Pentru a evita continua-
rea 9.Cg5, dar acum albul, cu preţul unui
sacrificiu de pion, poate să profite de slăbi-
rea flancului regelui negru. În comentariile
sale Spassky recomandă aici 8...Cf6 9.Ce5
Cexd5 10.Cxd5 Cxd5 11.Dh5!? g6 12.Dh6 16.Cxf7!! Un splendid sacrificiu de fi-
Df6 cu poziţie aproximativ egală. 9.Ce4! gură care destabilizează complet poziţia Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Activizând poziţia figurilor albe. 9...Cxd5 negrului. 16...exf1D+ 17.Txf1 Nf5 Comen- O problemă puţin mai complicată, cu o „cheie”
10.c4 Ce3 11.Nxe3 fxe3 12.c5! Ne7 Sin- tatorii au recomandat aici mutarea 17...Dd5, destul de rafinată. Variantele secundare sunt la fel
gura continuare bună. Greşit era, după cum dar după 18.Nb3!! Dxf7! 19.Nxf7+ Rxf7 de frumoase ca şi soluţia propriu-zisă.
arată Boris Spassky, 12...Nf4?, din cauza 20.Dc4+ Rg6 (Sau 20...Ne6? 21.Cg5+)
13.g3 f5 14.Ch4! g5 15.Dh5 gxh4 16.Dg6+ 21.Dg8! Nf6 22.Ch4+ Nxh4 (22...Rg5 Soluţia problemei:
Rh8 17.Txf4 fxe4 18.Dxh6+ Rg8 19.Nc4+ 23.Dd5+ Rxh4 24.Tf4+ Ng4 25.g3+ Rh3 2.Cxd4# 1–0
şi mat la mutarea următoare. 13.Nc2! Spas- 26.Dg2#) 23.Df7+ Rh7 24.Dxe8 „albul [Sau a) 1...cxb4 2.Cg5#; b) 1...d3 2.Cd8#; c) 1...Re4 2.Cg5#]
sky afirmă că această mutare, simplă la pri- câştigă.“ (Spassky). Acceptarea sacrificiului
1.Nf7! (o mutare subtilă, care finalizează plasa de mat) 1...Rxc6
ma vedere, a fost una din cele mai grele din duce la dezastru: 17...Rxf7 18.Ce5+ Rg8
partidă. Ideea ei este de a folosi slăbiciunea 19.Dh7+!! Cxh7 20.Nb3+ Rh8 21.Cg6#. ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
diagonalei b1–h7, după formarea bateriei 18.Dxf5 Dd7 19.Df4 Nf6 20.C3e5 De7 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Din ce în ce mai mulţi oameni au temeri, în libertate, în care să existe le grave prin intermediul unui acord să realizăm multe alte lucruri, obiec- despre ceea ce vrem să facem, aju-
pretenţii la înfiinţarea paşnică a au- moralitate, interesele comunităţii să cinstit, raţional. Nu vrem ca soluţiile tivele fiind stabilite, pe parcurs, de tă-ne să facem să apară un Pământ
toguvernării teritoriale a Pământului primeze în locul celor personale ale să ne fie impuse de o minoritate poli- membrii naţiunii secuieşti. Secuiesc cu autonomie teritorială.
Secuiesc. În spatele acestor obiective unora, iar viaţa şi familia să fie valo- tică egoistă, care subordonează trans- Peste mai mulţi ani, când toate Dacă faci cu noi doar un pas, poţi
stă o masă mare de secui. În fundal rile principale. Trebuie să avem un formarea propriilor interese. Sistemul acestea se vor realiza, iar copiii noştri da naştere schimbării. Dacă eşti de
nu se află partide, ci doar noi, se- Pământ Secuiesc ce să le dea spaţiu de valori sociale a noii epoci să se ba- ne vor întreba ce am făcut noi pen- acord cu ceva, sprijină realizarea
cuii-maghiari. Scopul este înfiinţarea maghiarilor secui pentru a-şi duce zeze pe iubire, colaborare, toleranţă, tru realizarea lor, vom putea afirma acestui lucru, independent că eşti
unei autonomii teritoriale sănătoase, traiul, pentru a se dezvolta, unde să tinerii să rămână aici pe Pământul mândri că am fost acolo atunci când sau nu de acord cu totul. Nu căuta
cinstite şi viabile. Întrebarea care ne nu fim umiliţi din cauză că suntem Secuiesc, unde să întemeieze familii aceste schimbări au pornit, am fost diferenţele, ci concordanţele! Re-
trece tuturor prin minte este ce fel de secui şi din cauza culturii noastre. şi să crească copii. Vrem ca cei care părtaşi şi am făcut tot ce trebuie pen- zultatul nu va fi al unor persoane,
autonomie teritorială vrem. O auto- Trebuie să avem o autonomie teri- vor să muncească să obţină locuri de tru obţinerea succesului. Dacă ne so- partide, ci va fi un Pământ Secu-
nomie în care trebuie să corespun- torială în cadrul căreia să putem trăi muncă şi să simtă că este nevoie de lidarizăm şi trecem peste dezbinările iesc comun.
dem celor de peste hotare, investito- din salarii. Trebuie să avem un Pă- ei. Vrem să nu se poată profita de aju- şi conflictele generate artificial, dacă Fii şi tu părtaş al schimbării, fii cel
rilor, Băncii Mondiale etc., sau una mânt Secuiesc sănătos în care spiri- toare. Intenţionăm să ne consolidăm vom avea curajul să privim dincolo care face ceva pentru un viitor mai vi-
care să ne corespundă nouă? tul să se poată dezvolta în libertate, economia internă şi să potolim pofta de grijile noastre, vom putea crea o abil! Fii şi tu unul dintre cei care vor
Ştim că sunt probleme pentru că lumea să poată porni spre reuşită cu firmelor multinaţionale şi a băncilor autonomie teritorială la care sperăm să dovedească faptul că Pământul
acestea se pot întâmpla în orice do- şanse egale, iar obiectivul economic care înghit totul, să avem preţuri şi cu toţii! Acum trebuie să creăm regu- Secuiesc poate fi dirijat eficient cu
meniu. Ştim că atunci când este criză să nu fie acela de a fura unii de la salarii convenabile. Vrem să reali- lile de funcţionare ale unei lumi mai implicarea organizaţiilor civile care
se ia de la pătura cea mai aservită, din alţii. Acest Pământ Secuiesc poate zăm un sistem de reprezentanţă mai umane, în colaborare cu autonomiile reprezintă mulţimea şi nu cu exclusi-
salarii, din pensii şi ştim cât de aser- fi realizat în viitor prin încrederea ieftin şi mai cinstit, intenţionăm să teritoriale care funcţionează în lume vitatea partidelor!
viţi sunt şi bolnavii. Am putea să con- în rezultatele activităţii noastre, spe- formulăm şi să validăm la cel mai pe principii asemănătoare. Obiecti- A venit timpul nostru, să ne asu-
tinuăm enumerarea semnelor crizei, ranţa reuşitei acţiunilor comune şi înalt nivel interesele naţionale se- vul nu îl reprezintă câştigarea unor măm responsabilitatea care ne-a fost
însă fenomenele au la bază un lucru iubirea exprimată prin colaborare. cuiesco-maghiare, intenţionăm să alegeri, ci crearea unui cadru care dată definitiv de viaţă, să creăm vi-
comun: în ţară s-a creat o conştiinţă creăm o economie viabilă care să să asigure dăinuirea pe termen lung itorul Pământului Secuiesc, să nu
colectivă a iresponsabilităţii. Acest Depinde şi de tine dacă vom putea funcţioneze în armonie cu mediul şi a Pământului Secuiesc, pentru ca în mai suportăm voinţa altora, distru-
lucru este cel mai distructiv factor so- realiza autonomia teritorială! comunitatea. Vrem să creăm legături sfârşit să putem fi mândri de rezulta- gerea conştientă!
cial, care le ia oamenilor încrederea cu organizaţii din cadrul uniunii care tele noastre din prezent. Lunarul „Tortenelmi magazin”
în viitor şi speranţa. Este important ca toată lumea să au puncte de vedere asemănătoare, ca (Covasna), nr. 2, februarie 2011;
Trebuie să avem o autonomie afle de autonomia teritorială. Drumul să putem acţiona în comun şi la nivel La ce ne aşteptăm de la tine? Titlu: Autonomie / Autonomie
teritorială în care viitorul să fie pre- nu va fi uşor şi simplu. Vrem, în sfâr- internaţional pentru o Europă care îşi teritorială pentru Pământul
vizibil, în care să putem trăi fără şit, să rezolvăm împreună probleme- reprezintă propriile interese. Am vrea Vino cu noi, exprimă-ţi părerea Secuiesc!, Semnează: Peter Janos
Prin intermediul unei scrisori, vicepre- internaţională atrăgând de multe ori atenţia procesul ar putea crea un precedent juridic Această procedură ruşinoasă a autorităţi-
şedintele PE, Tokes Laszlo, i-a solicitat co- Bucureştilor - după schimbarea regimului periculos, care ar putea conduce la renaţiona- lor române contravine în totalitate spiritului
misarului european pentru justiţie, drepturi - asupra faptului că au obligaţia să remedi- lizarea proprietăţilor confesionale restituite în Chartei UE privind Drepturile Fundamenta-
fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, eze situaţia. Parlamentul român a elaborat în mod legitim. Acest nou «joc juridic» al auto- le şi încalcă articolul 10 referitor la libertatea
urmărirea cu atenţie a situaţiei scandaloase anul 2002 Legea 501, care dispune restituirea rităţilor române nu face altceva decât să am- confesională, articolul 14 referitor la dreptul la
create în jurul Colegiului Szekely Miko din imobilelor confesionale confiscate în perioa- plifice imaginea internaţională a «României învăţământ şi articolul 17 referitor la dreptul
Sfântu-Gheorghe şi efectuarea unor cercetări da comunismului, însă restituirea efectivă se corupte», iar viitorul proces va plasa în mod la proprietate - se menţionează în scrisoarea
în acest caz. desfăşoară extrem de lent, iar în numeroase inevitabil România şi UE pe banca ruşinii co- lui Tokes Laszlo. Europarlamentarul îi soli-
După cum se ştie, în procesul de restituire cazuri luarea în posesie a imobilelor este obs- munităţii internaţionale - se menţionează în cită comisarului să urmărească cu atenţie ca-
a şcolii, DNA a pus sub acuzaţie trei membri trucţionată. Până în decembrie 2010, biseri- scrisoare. Vicepreşedintele PE avertizează că zul Colegiului Szekely Miko şi să întreprindă
ai comisiei de restituire, pe motiv că i-ar fi cile istorice maghiare şi-au putut prelua doar în cazul minorităţii naţionale, se încalcă drep- măsuri pentru apărarea drepturilor cetăţenilor
acordat ilegal clădirea bisericii, deoarece nu jumătate din proprietăţile legitime. turile constituţionale şi ale omului. În semn UE, care aparţin comunităţii naţionale ma-
au fost puse la dispoziţie documente oficiale În scrisoarea sa, Tokes a apreciat drept de apreciere faţă de activitatea lor, membrii ghiare din România şi bisericilor minorităţilor.
care să ateste dreptul de proprietate. consternant faptul că DNA a demarat, în ca- comisiei de restituire plătesc un preţ mare, Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
Tokes Laszlo i-a atras atenţia comisaru- zul retrocedării colegiului Miko, o anchetă acela al hărţuirii şi pe cale juridică. Hărţuirea nr. 6.205, 05.02.2011; Titlu: Tokes Laszlo
lui în legătură cu faptul că regimul comunist împotriva a trei membri ai comisiei de resti- lor morală va fi un exemplu înspăimântător solicită efectuarea unei anchete /
le-a confiscat ilegal celor patru biserici isto- tuire, acuzându-i că au prejudiciat statul cu pentru toţi care participă la procesul restituirii Protecţie europeană pentru Miko,
rice maghiare 2.140 de imobile, comunitatea 1,3 milioane de euro. Tokes accentuează că proprietăţilor confesionale. Semnează: Farcadi Botond

www.forumharghitacovasna.ro

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună
de funcţionare, an fabricaţie
1998, motor 1.600 CMC ben-
zină, geamuri electrice faţă, cu-
loare albastră. Preţ: 2.000 Euro
negociabil. Tel.: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzină.
Preţ negociabil. Tel.: 0745-126.006
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negociabil.
Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în Sfân-
tu-Gheorghe, respectiv garsonieră
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv
60.000 lei. Tel: 0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe, şi
teren 3,30 ha, la 500 m înspre Ilieni
cu posibilitate de: teren de fotbal,
tenis, parcare, cazino. Tel: 0747-
840.359. Preţ 8 euro /mp - teren,
casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe aparta-
ment cu două camere, etaj I, zona
gării complet renovat şi exterior la
soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament cu trei camere în
Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-
faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:
0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-
Gheorghe în blocul 105 cu su-
prafaţă de 27 mp. Preţ 50.000 lei
Tel: 0741-957.224
 Închiriez garsonieră în Sfân-
tu-Gheorghe, str. 1 Decembrie
1918, comfort 1, termopane, in-
terfon, centrală termică, complet
mobilat şi utilat, condiţii foarte
bune. Preţ: 500 lei. Tel: 0743-
891.335
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 172 (207) Viaţa creştină

Duminica Ortodoxiei
(urmare din pagina 1)
Şi pentru că dreapta cinstire
adusă lui Dumnezeu este legată de
cinstirea sfintelor icoane, consi-
der că această temă, pe care m-am
gândit să o abordez astăzi, este me-
reu actuală, întrucât a-L propovă-
dui pe Hristos, înseamnă a-I vesti
Evanghelia Sa şi în egală măsură
Icoana Sa prezentă în Biserică;
a-L propovădui ca logos şi eikon,
pentru că Mântuitorul nostru Iisus
Hristos este în egală măsură atât
„Cuvântul (Logos) lui Dumnezeu”
(Ioan 1, 1), cât şi „Icoana (Eikon)
Dumnezeului Celui nevăzut” (Co-
loseni 1, 15).
Cuvântul „icoană” este de ori-
gine greacă, eikon, însemnând
„imagine” sau reprezentarea unei
persoane, sau a feţei unei persoa-
ne. Tradiţia Apostolică a Bisericii
menţionează existenţa primelor
icoane cu chipul lui Hristos încă
din timpul activităţii Sale publice.
Astfel, plecând de la o consemna-
re a Sfântului Ioan Damaschinul,
Mineiul pe luna August notează
la ziua a 16-a faptul că regele Av-
gar al Edesei, suferind de lepră şi
auzind de minunile lui Hristos, îl
trimite pe arhivarul său Anania cu
o scrisoare la Ierusalim, în care
Îi cerea Mântuitorului să vină în
regatul său pentru a-l tămădui. În
cazul în care Domnul Hristos ar fi
refuzat să vină şi să-l tămăduiască,
Avgar îi cerea lui Anania, care era
şi pictor, să-i facă portretul Mântu-
itorului şi apoi să îl aducă. Anania
găsindu-L pe Hristos înconjurat de
o mulţime mare de oameni, a în-
cercat să-I facă Acestuia portretul,
dar n-a reuşit, din pricina „slavei
negrăite a Chipului Său care se
schimba mereu sub puterea haru-
lui”. Văzând că Anania încearcă
să-I facă portretul, Hristos a ce-
rut apă, S-a spălat, Şi-a şters faţa
cu o mahramă, iar Chipul Său a
rămas întipărit pe aceasta. Când
Avgar a primit mai târziu Chipul
lui Hristos imprimat pe mahra-
mă, s-a vindecat îndată de lepră.
Peste puţin timp, mai exact după
Pogorârea Duhului Sfânt, Sfântul
Apostol Tadeu îl încreştinează pe
Avgar, care, în semn de schimbare
a sa în Hristos, înlătură idolul aflat
deasupra porţii principale de intra-
re în Edesa şi pune la loc de mare
cinste Icoana nefăcută de mână
omenească sau sfânta mahramă
cu Chipul lui Hristos. Avem, apoi,
imaginea feţei însângerate a lui
Hristos, imprimată pe prosopul
cu care a fost şters Chipul Său, de
Sfânta Veronica, în drumul Crucii.
Mai târziu, ucenicul Sfântului
Apostol Pavel, Sfântul Evanghe-
list Luca, pictează primele trei
Icoane ale Maicii Domnului: Mi-
lostiva - Eleousa (reprezentând-o
pe Maica Domnului, mângâin-
du-L pe Pruncul Hristos, cu durere
pentru răstignirea ce urma să fie),
Călăuzitoarea - Odighitria (re-
prezentând-o pe Maica Domnului
cu Pruncul, orientaţi în chip ma-
iestuos către rugători) şi, în fine,
Cea rugătoare - Deisis (Maica
Domnului aplecată în rugăciune
către Mântuitorul Hristos). Una
din aceste trei icoane este trimisă
de evanghelistul Luca la Roma,
„preaputernicului Teofil” (Luca 1,
3), personaj despre care el amin-
teşte în prologul Evangheliei sale.
Această icoană va fi adusă în anul
590 în bazilica Sfântul Petru de
către papa Grigorie I (590-604);
icoană despre care vorbeşte mai
târziu şi Sfântul Gherman Patriar-
hul Constantinopolului (715-730).
În orice caz, de la începutul creş-
tinismului, icoana este prezentă în
cult şi are acest scop multiplu: es-
tetic, pedagogic, lateutric (de cins-
tire a unui sfânt) şi haric (fiind o
prezenţă harică personală).
După anul 313 d. Hr., Icoana
cunoaşte o dezvoltare artistică de-
osebită. După acest an, basilicile
imperiale vor fi cedate creştinilor,
iar în locul statuilor împăraţilor
autodivinizaţi până atunci, va fi
pusă de acum înainte Icoana lui
Hristos sau a Maicii Domnului.
Tot după această dată, Poarta de
Bronz a intrării principale în Pala-
tul Imperial, locul de unde monar-
hul se adresa mulţimii, va fi străju-
ită de Icoana lui Hristos, ca semn
că împăratul stăpâneşte peste im-
periu din mila lui Dumnezeu. Din
nefericire, anul 313 a însemnat nu
numai libertatea religioasă a creş-
tinilor, ci şi anul când foarte mulţi
păgâni vor îmbrăţişa creştinismul,
căutând să primească adevărul
evanghelic numai cu mintea, nu şi
cu inima credinţei. Aşa au apărut
ereziile. Şi din acest moment, vre-
me de peste cinci secole, Biserica
va fi zdruncinată de erezii hristo-
logice, care au pus însăşi unitatea
ei în pericol. Ultima mare erezie
hristologică, în care se regăsesc, de
fapt, toate celelalte de până acum,
este cea iconoclastă, începută în
anul 726 d. Hr. şi durând aproape
120 de ani, în timpul împăraţilor
Leon al III-lea Isaurul (714-741),
Constantin al V-lea Copronimul
(741-775) şi Leon al V-lea Armea-
nul (813-820), mai exact până la
anul 843 d. Hr.; prin iconoclasm se
înţelege lupta împotriva sfintelor
icoane. Aşadar, criza iconoclastă,
care a zguduit din temelii întrea-
ga societate bizantină, s-a născut
în purpură sau în palatul imperial.
În felul acesta, din luptători împo-
triva Icoanei lui Hristos, împăraţii
au devenit „luptători împotriva lui
Hristos”.
Lupta pentru apărarea Icoa-
nei este purtată cu o deosebită
înflăcărare de către Sfântul Ioan
Damaschinul (675-749), cel mai
important teolog angajat în apă-
rarea icoanei. El face distincţia
clară dintre adorare (latreia), care
se cuvine numai lui Dumnezeu, şi Teodor Studitul (+826) sunt cei
şi venerare (proskynesis), care care, în scris şi în cuvânt, au putut
se cuvine numai sfinţilor şi celor ţine vie flacăra Ortodoxiei până în
sfinţite. Tot el face precizarea: „Eu anul 843, când, în timpul împără-
cinstesc materia nu ca şi cum ar fi tesei Teodora, Biserica proclamă
Dumnezeu, ci pentru că (icoana) victoria finală împotriva ereziei
este umplută de energie divină şi iconoclaste.
de har”. Şi ca drept cinstire a icoa- Iubiţi fraţi în Hristos, pentru
nei, ne-a rămas de la Sfântul Ioan lumea de astăzi icoana trebuie să
Damaschinul până astăzi Icoana fie nu numai o moştenire preţioasă
Maicii Domnului cu Pruncul, pic- a Bisericii, ci şi o redescoperire a
tată de el. În timpul persecuţiei Ortodoxiei, care trebuie cunoscută
iconoclaste, pentru rezistenţa sa şi şi trăită în duhul pe care l-au pro-
scrierile sale în apărarea icoanelor, povăduit apărătorii ei. După anii
împăratul Constantin al V-lea po- grei de ideologie ateo-comunistă,
runceşte să i se taie mâna dreaptă. în care apariţia şi promovarea pu-
Sfântul se roagă Maicii Domnului blicaţiilor religioase erau interzise,
şi, în chip minunat, este tămăduit, icoanele au fost poate singurele
mâna fiindu-i pusă înapoi. Motiv mărturisiri ale lui Hristos păstrate
pentru care, în semn de mulţumire, în casele creştinilor. Ele au fost
Sfântul lipeşte pe icoană o mână „pietrele” care, prin simple culori,
de argint - icoana sa fiind numi- au fost voite de Dumnezeu să măr-
tă şi Cea cu trei mâini (arătând turisească „Adevărul”, în vreme
mâna nevăzută a Maicii Domnu- ce „cei chemaţi” să o facă s-au te-
lui sau purtarea sa de grijă, celor mut să-L mărturisească pe Hristos.
ce-i cinstesc icoana sa). Trebuie să Prin icoane se împlinesc cuvintele
precizăm că lupta pentru apărarea Mântuitorului: „Dacă aceştia (uce-
Icoanei a continuat şi după Sino- nicii) vor tăcea, pietrele vor striga”
dul al VII-lea ecumenic, întrucât (Luca 19, 40).
împăratul Leon al V-lea Armeanul Pr. Florin Antonescu
a reînviat erezia iconoclastă. Sfin- Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ţii Nichifor Mărturisitorul (+829) ROMÂNIA
CINSTIREA
SFINTELOR
ICOANE
Biblia neştiutorilor de carte, lumina vieţii viitoare,
Sunt minunatele icoane, ferestre spre eternitate.
Teologia în imagini şi taina cea strălucitoare,
Are putere harică, inestimabilă valoare.
Genunchii îndoindu-mi, înalţ spre cer privirea,
Iar gândurile tulburi îndată se destramă,
Doar firave dorinţe se pierd adânc în noapte
Şi Domnului durerea o spun fără de teamă.
Când la sfârşitul zilei, vom săruta duios,
Sfinţitele icoane şi lemnul Sfintei Cruci,
Ne va părea o clipă că ne-a privit Hristos,
Cu-a Sa căldură sacră şi dragoste de oameni.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA

cele douăsprezece coloane existau draperii (asemenea temple-

# prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
(Corbu, judeţul Harghita)
Prin articolul de faţă îmi propun să clarific o temă care,
în lumea criticilor de artă iconografică, nu mai are nevoie de
nicio precizare - iconostasul.
Termenul de iconostas - ikonostasion gr. ikon (icoană) şi
stasis (susţinător) - este definit de istoricul de artă Vasile Dră-
guţ astfel: „Peretele despărţitor între naos şi altar, de obicei
din lemn sculptat, pe care sunt pictate, după un anumit canon,
icoanele care-l acoperă. Pentru circulaţie, iconostasul este
străbătut de trei uşi: uşile împărăteşti, de mijloc, rezervate nu-
mai preotului şi cele două uşi diaconeşti, în extremităţi”.
Aproape întotdeauna noţiunea de iconostas se confun-
dă, atât de către slujitori cât şi de către credincioşi, cu cea
de catapeteasmă.
Catapeteasma - katapetasma (văl, perdea) - este descrisă ca
fiind „draperia brodată care în vechile temple ebraice sepa-
ră naosul („sfânta”) de sanctuar („sfânta sfintelor”). În Evul
Mediu, denumirea a trecut asupra draperiei (dvera) din drep-
tul uşilor împărăteşti ale iconostasului. Prin extensie, în mod
eronat catapeteasma a fost confundată cu iconostasul”.
Existenţa ei se întemeiază pe cuvântul lui Dumnezeu
către Moise: „Să faci o perdea de in răsucit [...] şi perdea-
ua vă va despărţi, astfel, sfânta de sfânta sfintelor” (IEŞI-
REA 26, 31-33).
Împăratul Solomon, cel care a construit templul, şi Zoro-
babel, cel care l-a rezidit după ce a fost distrus, au păstrat po-
runca divină. Aşadar, catapeteasma care s-a rupt la răstignirea
Mântuitorului era, de fapt, această perdea, după cum reiese din
cuvintele Sfântului Evanghelist Matei: „Şi, iată, catapeteasma
templului s-a sfâşiat în două de sus până jos şi pământul s-a
cutremurat...” (MATEI 27, 51).
Un alt termen considerat sinonim cu cel de iconostas şi cu
cel de catapeteasmă este acela de tâmplă.
Tâmpla - templon - denumeşte peretele despărţitor dintre
naos şi altar, într-o biserică ortodoxă.
În biserica creştină veche, absida altarului este separată
de spaţiul destinat credincioşilor de o aşa numită cancellum
(cancelarie), care nu este altceva decât o balustradă scundă.
Aceasta exista şi în bazilicile antice, despărţind zona publică a
acestora de partea rezervată notarilor.
În biserica Sfânta Sophia din Constantinopol această ba-
lustradă este înlocuită de douăsprezece coloane monumentale
(după numărul Sfinţilor Apostoli). Această înşiruire de coloane
avea aspectul unei faţade de templu, de unde şi numele noului
sistem de despărţire a altarului de naos (grecescul templon de-
vine în limba română tâmplă). De amintit este faptul că între
lor iudaice), iar deasupra intrării centrale (astăzi uşile împără-
teşti) este aşezată icoana Deisis (Mântuitorul stând pe tron şi
având de o parte şi de alta pe Maica Sa şi pe Sfântul Ioan Bote-
zătorul). Iată de unde s-a pornit ideea iconostasului, care se va
dezvolta peste mai multe secole.
Pentru bisericile de dimensiuni obişnuite se recurge la di-
minuarea coloanelor la un număr de patru, amintind de cei
patru Sfinţi Evanghelişti, urmând ca după aceea să se recurgă
la aşezarea a patru icoane numite icoane împărăteşti cu faţa
spre credincioşi (Pantocratorul - Mântuitorul Atotţiitorul -,
Hodighitria - Maica Domnului cu Pruncul Povăduitoarea -,
icoana hramului şi Sfântul Nicolae - care putea fi înlocuită cu
icoana Sfântului Ioan Botezătorul sau de cea a Sfântului Ar-
hanghel Mihail). La Icoana cu tema Deisis au fost adăugate
icoane ale Sfinţilor Apostoli.
Acest tip de separare a altarului de naos s-a generalizat
în ţările ortodoxe până în secolul al XV-lea, când apare ico-
nostasul de tip rusesc, preluat în Ţările Române, începând
cu secolul al XVI-lea.
Tâmpla, în adevăratul sens al cuvântului, se păstrează doar
în bisericile de mici dimensiuni ale mănăstirilor sau cele din me-
diul rural, până în secolul al XVIII-lea (opinia specialiştilor).
Pe scurt, la ceea ce am amintit mai sus, marele teolog şi
critic de artă rus, Leonid Uspensky, afirma că „iconostasul
s-a constituit de-a lungul secolelor printr-o adiţionare a rân-
durilor de icoane, semănând unui proces quasi-geologic”.
(va urma)