Să ne cunoaştem orizontul local !

Cernu
Prof. drd. Nicolae Rusei

Cernu (oiconim minor, simplu, caracterizează natura locului (hidrografia) provenit

dintr-un apelativ- Cernul –pârâu; slavul crunu, bg. Ceren „negru”.) este o localitate în
comuna Poduri, judeţul Bacău situată în vestul Depresiunii Tazlău-Caşin, la confluenţa
pârâului Păltiniş cu pârâul Cernu, la 8 km de satul Poduri. Localitatea are coordonatele
geografice : 46.4666667° latitudine nordică şi 26.5666667° longitudine estică.
Localitatea este situată în Depresiunea Tazlău-Caşin din Subcarpaţii Moldovei,
învecinându-se în vest cu culmea Munţilor Berzunţi din Carpaţii Orientali.
Relieful orizontului local este caracterizat prin dealuri şi văi. În cadrul acestor forme se
suprapun următoarele elemente de relief: platouri interfluviale, culmi înguste, creste de
intersecţie a versanţilor, suprafeţe slab înclinate, versanţi, şesuri aluviale, funduri înguste de
văi. Microforme de relief întâlnite sunt: ogaşe, ravene, valuri, trepte, brazde de alunecare,
albii, terase, etc.
Dealurile din jurul localităţii au altitudini cuprinse între 400 şi 600m. Dintre acestea
amintim: D. Stratieru (516m), D. Cărpinişului (450m), D. Secăturii (400m), D. Bucşei (465m),
D. Bucşeştilor (176m), D. Furnicuş, etc.
Litologic, teritoriul se caracterizează prin roci sedimentarea moi (argile, marne,
nisipuri) sau dure (gresii şi pietrişuri).
Clima din localitate aparţine etajului de dealuri înalte, şi se caracterizează prin:
temperaturi cuprinse între 8 - 100 C., precipitaţii medii anuale de 600-700 mm/an, vânturile
din est sunt uscate şi calde - vara şi foarte reci iarna – crivăţul.
Pârâul Cernu, a doua apa curgătoare de pe teritoriul comunei Poduri, izvorăşte din
Muntele Savu (Culmea Berzunţi) primind la izvoare numele de pârâul Buda, trecând prin
satul Buda. Bazinul său este simetric, având afluenţi în egală pe ambele părţi. Totuşi cei mai
importanţi afluenţi ai Cernului se găsesc pe partea stângă: Ariniş, Secătura, Păltiniş cu
Cheşchea, Valea Şoşii, Frenţa, Bucşa, Leordiş şi pârâul Lupului. Pe partea dreaptă primeşte o
serie de pâraie mici, care seacă de obicei pe timpul verii. Cei mai importaţi afluenţi pe partea
dreaptă sunt: pârâul Rusului, Găvănărie, Nucăriei, Buga, Teiului şi Călugăriţei.
Se varsă în Tazlăul Mare, pe dreapta, mai jos de Tescani, în faţa satului Gura Cernului
la locul numit Iaga.
Un element foarte vechi al peisajului geografic îl constituie satul, care reprezintă forma
dominantă de organizare a spaţiului rezidenţial şi constituie cea mai veche arie de populare şi
cel mai activ şi dinamizator factor în utilizarea şi transformarea peisajului. Satul Cernu este
un sat răsfirat situat de alungul pârâului Cernu, dar şi al afluenţilor săi : Cheşchea şi Valea
Şoşii.
Primele menţiuni documentare şi indiciile documentelor privitoare la localitate sunt:
 1617 (7126) oct. 22.-Ghirvasie, Ionaşcu Craiu, Glogorie ş.a. din satul Cernu sunt martori
la vânzarea unui loc din Piatră, lângă Cernu.
 1617 (7126) oct. 22.-Martori din Cernu la vânzarea unei părţi din moşia Măzănăeşti..
 1628 (7137) sept. 8.- Lupu Turluianu dăruieşte Mănăstirii Berzunţul 15 delniţe în s.
Cernul.
 <cca 1628 sept. 8>.-Miron Barnovschi Moghilă, voievodul Moldovei, întăreşte Mănăstirii
Berzunţul 15 delniţe din s. Cernul, dăruite de Lupu Turluianu.
Izvoarele istorice menţionează o serie de localităţi (cătune sau sate) care în prezent nu
mai există (unele doar în vorbirea populară), ele fiind înglobate în satul Cernu, de astăzi.
1
 Buleni (oiconim minor, simplu:Bulă + suf. eni/ oiconim minor, simplu: Colibă +suf.
Eni/ Vălenii sau Colibenii:1853) (fost sat, la nord-est de satul Cernu) este menţionat ca
localitate în anul 1663 (<1629 sept. 1-1630 aug. 31>(7138)-Popa Toader din Romăneşti şi
Mihalcău din Văleni arată că Răzmeriţă, feciorul lui Petrişor, a vândut partea sa din Stăneşti lui
Vasile Grozav din Costeşti pentru doi cai buni.). Aparţine pe rând comunelor Poduri şi
Bucşeşti. Este inclus în 1968 în satul Cernu.
Colibeni (localitate dispărută) (oiconim minor, simplu:colibă + suf.–eni.) (fost sat, la E
de satul Cernu, pe cursul mijlociu al pârâului Cernu) este menţionat ca localitate la 1456
(<1456 (6964)sept.20>-Petru Aron voievod întăreşte lui Moranciul satul Colibeni, în jumătate cu
fii lui Balea, cumpărată de la fiii luiDanciul.(document îndoielnic).
Ruseni (localitate dispărută)(oiconim minor, simplu: Rusu + suf. –eni / fost sat, în
partea de sud a satului Cernu) este menţionat în 1845 (desprins din satul Cernu). În anul 1861
îşi schimbă denumirea în Slobozia Cernu. În 1876 este cunoscut şi cu numele de Secătura
(Secătura „loc despădurit folosit ca păşune sau pentru a fi cultivat”). Aparţine pe rând
comunelor Bucşeşti, Poduri şi Lucăceşti, iar în anul 1968 este inclus în satul Cernu.
Sârbii (localitate dispărută) (oiconim minor, simplu:Sârbu, -i / fost sat lângă satul
Cernu, pe pârâul Cernu) este menţionat ca localitate în anul 1588 (1588 (7097) nov. 15, Iaşi.-
Petru, voievodul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Berzunţul a patra parte din satul. Oprişoae, mai
jos de Ciorna, (numit acum Sârbi), cumpărată de la nepoţii lui Danciul şi al Neacşei.). A fost,
probabil, inclus în satul Cernu.
În anul 1864 comuna Poduri aparţinea de Plasa Tazlăului de Sus şi avea în componenţă
următoarele sate: Braniştea, Osebiţii-Prohozeşti, Petrimăneşti, Podurile, Prohozeşti, Rusăieşti,
Schitul Savu şi Suseni. În anul 1875 include satele Băleni, Bucşeşti, Cernul, Cornetul, Lereni,
Slobozia Cernul şi Turluianul, iar în anul 1887 pierde cea mai mare parte a satelor
componente, rămânând doar cu Podurile, Prohozeşti, Rusăieşti şi Schitul. În anul 1892 este
comună în plasa Muntelui, incluzând şi satele Brăneşti (în loc de Braniştea) şi Valea Şoşii.
După patru ani, comuna trece iar la plasa Tazlăului de Sus, incluzând şi satul Negreni. Este
atestată ca aparţinând plasei Moineşti în anul 1904. Pierde satul Schitul Savu în anul 1908. În
anul 1929 comuna este desfiinţată. Doi ani mai târziu, comuna este înfiinţată din nou. Are în
componenţă satele Brăneşti, Negreni, Podurile, Prohozeşti, Rusăieşti şi Valea Şoşii. În anul
1968 se uneşte cu comuna Bucşeşti, rezultând actuala comună Poduri.
Comuna Bucşeşti a apărut în anul 1864, fiind formată din satele Băleni, Bucşeşti,
Cernu, Cornet, Slobozia Cernu şi Turluianu. În anul 1875 este desfiinţată, satele componente
fiind incluse în comuna Poduri. Este reînfiinţată în anul 1881, iar în anul 1887 avea în
componenţă satele Băleni, Bucşeşti, Cernu, Cornet şi Turluianu. În anul 1892 este inclus satul
Lereni, iar în 1896 satele Buda şi Secătura (în loc de Slobozia Cernu). Zece ani mai târziu
include satele Dianca, Leontineşti şi Poarta. În anul 1908 pierde satele Turluianu, Dianca,
Leontineşti şi Poarta, iar după nouă ani şi Buda, Lereni, Secătura. Este desfiinţată din nou în
anul 1929. Un an mai târziu este iar înfiinţată având în componenţă satele Brăneşti, Bucşeşti,
Cernu, Cornăţel, Cornet, Lereni, Negreni, Poduri, Prohozeşti, Rusăieşti, Secătura şi Valea
Şoşii. În anul 1931 pierde o serie de sate, fiind formată doar din Bucşeşti, Cernu, Cornăţel,
Cornet, Lereni şi Secătura. Un an mai târziu include şi satul Buleni. Este desfiinţată în anul
1968, prin unificarea cu comuna Poduri.
Din anul 1968 (Legea nr. 2/1968) comuna Poduri se uneşte cu comuna Bucşeşti,
rezultând actuala comună Poduri, iar în componenţa comunei Poduri intră şapte sate: Poduri,
Prohozeşti, Valea Şoşii , Bucşeşti, Cornet, Cernu şi Negreni. Ca mărime, se încadrează în
rândul localităţilor mari, atât în ceea ce priveşte suprafaţa cât şi numărul de locuitori.
Bibliografie
Stoica C., Valea Trotuşului, Editura Magic Print, Oneşti, 2006
2