Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
execută:
P F C O N S TA N T I N Concep si redactez
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile
lucrari de diploma
- distribuire colete-intern, internaţional (NON STOP) si referate la cele
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA, SLOVE-
NIA, FRANŢA, GERMANIA mai avantajoase
curse la mare: 4 persoane la preţul de 100 preturi. Relatii la
de euro (100 RON de persoană) telefon:
Relaţii şi rezervări la tel. : 0762-816.043 0729-507.307
oferta PRO EXPRES v` pune la dis-
pozi]ie o orchestr` profesion-
unica ist` pentru ocazii speciale
pentru (nun]i, botezuri, cununii,
majorate etc.). Soli[ti: Mario
nunti, [i Lucre]ia; La org`: Florin [i
botezur Cristi. Pre]uri pentru orice
buzunar. Pentru rela]ii [i rez-
i si alte erv`ri, apela]i cu \ncredere
ocazii urm`toarele numere
de telefon:
deose- 0762-816.043, 0744-
bite: 127.847 si 0720-601.488
04 UTILE...
P s i h o lgo
de
Luminiþa Roºoagã
serviciu..
RASPUNS PENTRU ANDRA nevoie de prieteni, de familie si de cei dragi
SCORPION
tionale dintre voi important este
sa-ti dai seama de ce nu a mers
relatia voastra si unde ai gresit - Discoteca
fie ca aveti firi putin compatibile si
te-ai incapatinat sa-l schimbi, fie
ca ati intampinat mari dificultati in
comunicare sau ai dezvoltat o
prea mare dependenta de el etc.
Asadar, este timpul sa-ti refor-
mulezi realist asteptarile pe care le
ai de la o relatie, sa-ti constientize-
zi atuurile si slabiciunile,sa-l ierti
si sa mergi mai departe pe drumul
tau.Cu timpul, iti vei redobindi
buna dispozitie si siguranta de
sine. Ai rabdare sa te vindeci. atmosferă de vis, preţuri pentru
Evita sa te izolezi si sa te invino-
vatesti pentru esecul relatiei. Ai orice buzunar, în comuna Glăvile
ECONOMIC... 05
neavoastră va reuşi
miliarde, la
care ni se
impun
tuturor prin
acel con-
tract
Amărăşti
de
Joi, 24 septembrie a.c., două tul celor două festivaluri cu venit să vedem mai ales haiducii
formaţii de renume au dat star- tradiţie la Drăgăşani: Lăutarul din Amărăşti. Şi cealaltă for-
şi Culesul Viilor. Pe maţie a cântat bine, dar nu ca
scena Amfiteatrului de Haiducii că aceştia sunt cu ade-
la Batca, au urcat, ast- vărat profesionişti. Şi, pe dea-
fel, pe rând, cu începere supra, e şi normal să ne placă
de la ora 19.00, for- mai mult, deoarece sunt una
maţiile Rapsodia dintre valorile zonei noastre!”,
Vâlceană şi grupul au spus unii dintre spectatori.
vocal Rapsozii Oltului Haiducii au cântat, pe rând,
şi formaţia Haiducii din piesele lor de rezistenţă, anume:
Amărăşti. Cele două “Vino Mărioara!”, “Puica mea
formaţii au cântat ime- de peste Olt”, “De n-ar fi ochi şi
diat după ce a coborât sprâncene...”, “Foaie verde şi-o
de pe scenă ultimul alună” şi “Cine bocăneşte-n
concurent al ediţiei din luncă?!”. Spectacolul
anul 2009 a Festivalului Haiducilor primarului
Naţional “Lăutarul”. Constantin Drăghici a durat
Rolul acestora a fost de circa 20 de minute însă a fost
a încadra momentul mai mult decât suficient ca să
concursului propriu-zis ridice Amfiteatrul Batca în
astfel încât să mai des- picioare. Vineri, 25 septembrie
tindă puţin inimile a.c., cu începere de la ora
încreţite ale con- 19.00, tot pe scena
curenţilor şi ale susţină- Amfiteatrului Batca din
torilor acestora... Dacă municipiul Drăgăşani, a avut
formaţia Rapsodia loc festivitatea de premiere a
Vâlceană nu a prins câştigătorilor Festivalului
atât de mult la publicul Naţional de Interpretare
drăgăşenean, Haiducii Artistică Lăutarul, ediţia 2009.
conduşi de primarul După aceasta, drăgăşenenii s-au
social-democrat al putut delecta, în continuare, cu
comunei Amărăşti, muzică de calitate şi cu artişti
prof. Constantin pe măsură...
Drăghici, au reuşit să n Alin BARBU
scoată din case câteva alyn_propress@yahoo.com
sute de drăgăşeneni de www.publipro.ro
toate vârstele. “Am
SOCIAL... 07
Clasamentul, la 01
octombrie 2009:
Clasamentul Ligii a III-a, seria a IV-a: Clasamentul Ligii a V-a, seria a II-a:
1. FC Arges II 6 4 1 1 13-8 13 1. Viitorul Valea Mare 5 5 0 0 24- 4 15p. (+6)
2. FC Caracal 6 4 0 2 11-4 12
3. CS Visina Noua 6 4 0 2 10-7 12 2. Rapid Voiceşti 4 4 0 0 11- 2 12p. (+6)
4. Oltchim Rm. Vâlcea 6 3 2 1 11-7 11 3. Oltul Ioneşti 5 3 2 0 20- 5 11p. (+2)
5. ALRO Slatina 6 2 4 0 11-8 10 4. AS Creţeni 5 3 2 0 12- 6 11p. (+2)
6. FCM Alexandria 6 2 4 0 7-5 10 5. Ceramica Lungeşti 4 3 0 1 13- 6 9p. ( 0)
7. Minerul Matasari 6 3 1 2 5-4 10 6. Dinamo Şuşani 4 3 0 1 13- 8 9p. ( 0)
8. FC Târgoviste 6 2 3 1 7-5 9
9. Armata Craiova 6 1 5 0 8-6 8 7. Ştiinţa Laloşu 5 2 1 2 11-10 7p. (+1)
10. Minerul Motru 6 2 1 3 14-10 7 8. Avântul Amărăşti 4 2 0 2 16-12 6p. ( 0)
11. Progresul Corabia 6 2 1 3 6-7 7 9. Zorile Scundu 4 2 0 2 9- 8 6p. ( 0)
12. Prometeu Craiova 6 1 3 2 6-7 6 10. Alma Lex Drăgăşani 5 1 2 2 10-12 5p. (–1)
13. Girom Albota 6 1 3 2 6-12 6 11. Victoria Fumureni 5 1 1 3 6-12 4p. (–2)
14. Primavera Craiova 5 1 2 2 9-8 5 12. Prima Prundeni 5 1 0 4 6-15 3p. (–3)
15. Ralbex Turcinesti 6 1 2 3 7-12 5
16. Triumf Bârca 5 1 1 3 4-7 4 13. CSR Măciuca 5 1 0 4 5-16 3p. (–3)
17. Juventus Bascov 6 1 1 4 3-16 4 14. CS Guşoeni 5 0 0 5 6-21 0p. (–6)
18. Ghecon Lapusata 6 0 2 4 2-7 2 15. Victoria Ştefăneşti 5 0 0 5 1-26 0p. (–6)
C l a s a m e n t u l L i g i i a I V - a : Clasamentul Ligii a V-a, seria a III-a:
1.Oltul Ionesti 2009 6 6 0 0 28-3 18p 1.Flacara 2005 5 4 0 1 13-8 12p
2.Minerul Berbesti 6 5 1 0 22-5 16p 2.Rapid Stoenesti 5 4 0 1 6-6 12p
3.CSM Dragasani 6 4 2 0 19-6 14p 3.AS Barbatesti 5 3 0 2 16-8 9p
4.Damila Maciuca 6 4 1 1 15-2 13p 4.Unirea Tomsani 4 3 0 1 11-7 9p
5.Dinamo 2007 Rm. Vl. 6 4 1 1 14-7 13p 5.Montanta Izv.Rece 5 3 0 2 17-15 9p
6.Cozia Calimanesti 6 3 2 1 15-7 11p
7.Lotru Brezoi 6 3 0 3 14-16 9p 6.Pastorul Vaideeni 5 2 1 2 11-9 7p
8.FC Babeni 6 3 0 3 9-12 9p 7.Victoria Frâncesti 4 2 1 1 13-12 7p
9.Posada Perisani 6 2 3 1 14-18 9p 8.Viitorul Bunesti 4 2 0 2 12-9 6p
10.AS Sirineasa 6 2 2 2 10-5 8p 9.Minerul Costesti 4 2 0 2 11-8 6p
11.Vointa Orlesti 6 2 1 2 7-14 7p
12.AS Mihaesti 6 2 1 3 10-13 7p 10.Magura Slatioara 5 2 0 3 9-9 6p
13.Progresul 6 1 2 3 14-17 5p5p 11.AS Pietrari 4 2 0 2 12-11 6p
14.Conexin Runcu 6 1 1 4 2-6 4p 12.FC Govora 5 1 2 2 11-14 5p
15.Flacara Horezu 6 1 0 5 12-22 3p 13.Forestierul Romani 5 1 1 3 3-7 4p
16.Oltetul Balcesti 6 1 0 5 6-26 3p
17.Nova Turist 6 1 0 5 9-31 3p 14.Sportul Genuneni 5 1 0 4 9-13 3p
18.Oltetul Alunu 6 0 1 5 2-23 1p 15.Viitorul Folesti 5 0 1 4 6-24 1p
Clasamentul Ligii a V-a, seria I: Clasamentul Ligii a V-a, seria a IV-a:
1.UT Golesti 5 3 2 0 16-9 11p 1.Experti 200 Popesti 5 4 1 0 14-2 13p
2.Unirea Pausesti-Maglasi 4 3 0 1 10-3 9p 2.Oltetul Zatreni 5 4 1 0 18-9 13p
3.AS Cazanesti 4 3 0 1 12-6 9p 3.Cerna Fârtatesti 5 3 0 2 17-6 9p
4.Topologul Galicea 5 2 2 1 13-11 8p 4.AS 2009 Popesti 4 3 0 1 16-8 9p
5.Stejarul Vladesti 5 2 2 1 7-6 8p 5.Cerna Copaceni 5 3 0 2 11-10 9p
6.Sportul Nicolae Balcescu 4 2 1 1 8-5 7p 6.Inter Lapusata 5 2 1 2 12-10 7p
7.Minerul Oc. Mari 5 3 1 1 13-12 7p 7.Juventus Roesti 5 2 1 2 7-12 7p
8.Viitorul Calimanesti 5 2 0 3 13-13 6p 8.ALX Port Vale 4 2 0 2 13-11 6p
9.Viitorul Olanu 5 2 2 1 13-10 5p 9.Fauru Livezi 4 2 0 2 7-9 6p
10.Oltul Daesti 5 1 2 2 5-7 5p 10.Luceafarul Pesceana 5 2 0 3 11-20 6p
11.Viitorul Budesti 5 1 1 3 10-14 4p 11.Saldi Cernisoara 4 1 2 1 14-10 5p
12.AS Marlaur 5 1 2 2 6-11 4p 12.Stiinta Gradistea 5 1 1 3 7-13 4p
13.Flacara V.Mare Babeni 4 1 0 3 5-9 3p 13.AS Otesani 5 1 1 3 4-18 4p
14.Lotru Voineasa 4 0 3 1 4-11 3p 14.Prim Stroesti 5 1 0 4 12-12 3p
15.Foresta Malaia 5 0 0 5 10-17 0p 15.Real Cernisoara 5 0 1 4 7-12 1p
C M Y K
08 SPORT...
r c e a
. B e
G h
p r i mar
vice
e a
Prima etapă a sezonului 2009-2010 în
H ot
ny
campionatul judeţean de fotbal nu poate fi
Da
declarată una prea reuşită pentru Avântul
Amărăşti, datorită înfrângerii de la Scundu,
acolo unde gazdele s-au impus cu scorul de 6-
3, fapt reuşit şi prin prisma faptului că fotbal-
iştii din Amărăşti au ratat cel puţin trei ocazii,
singuri cu portarul scundean, asta când scorul
era 3-2 pentru gazde. Acest rezultat a fost însă
uitat destul de repede de către amărăşteni Despre ultima etapă, mai exact despre întâl-
care, în următoarea etapă, fiind acasă, în faţa nirea cu echipa din Şuşani, se poate vorbi, pe
propriilor spectatori au făcut spectacol în faţa drept cuvânt ca şi cum ar fi fost un meci pe
Almalex-ului din Drăgăşani, învingând viaţă şi pe moarte, scorul terminându-se în
această formaţie recent reînfiinţată, cu scorul favoarea celor de la Şuşani, cu 4 la 3, dar se
destul de bun pentru noi, de 3-1. De menţionat poate menţiona că jucătorul Mădălin
este mai ales faptul că, în minutul 70 al etapei Nicolaescu de la Avântul Amărăşti a ratat sin-
cu Almalex-ul drăgăşenean, amărăştenii aveau gur cu portarul în ultimul moment de joc, ast-
în teren 4 juniori, fapt care a mai diminuat fel încât s-a pierdut egalarea. Altfel, un joc
puţin din forţa şi experienţa de joc a echipei reuşit al Avântului, chiar şi în condiţii de max-
Avântul, deoarece altfel scorul putea fi mult imă tensiune, cei din Şuşani comportându-se
mai mare. aproape ca nişte sălbatici pe teren…
C M Y K
SPORT... 09
„După cum se ştie, startul în fiecare nat. Mai mult decât atât, Dani Hoţea,
campionat, pentru cei de la Avântul antrenorul echipei din Zăvoiul Amărăştiului
Amărăşti, a fost unul mai greoi, dar pe par- a avut mult mai mult timp la dispoziţie pen-
curs, punctele au început să revină, astfel tru a face pregătirea necesară cu elevii şi
încât ne aşteptăm ca, şi pe viitor, să vedem colegii săi de echipă. Sperăm ca după acest
această echipă pe podium aşa cum am ter- ultim răgaz, echipa primarului Drăghici şi a
minat şi campionatul trecut, când, mai mult colegului nostru Dani Hoţea să-şi recapete
ca sigur, că nimeni nu se mai aştepta la o nu numai cheful dar şi forţa de joc pentru a
astfel de surpriză din partea noastră!”, redeveni acea formaţie de fotbal cu care ne-
crede Dani Hoţea, colegul nostru de breaslă am obişnuit. “Noi nu urmărim în niciun caz
şi antrenorul echipei Avântul din Amărăşti. promovarea, dar vrem ca cel puţin să
Sufletul acestei echipe de fotbal, vicepri- rămânem pe acelaşi loc unde am fost la
marul social-democrat al comunei Amărăşti, sfârşitul campionatului trecut. Nu ne batem
ec. Gheorghe Bercea este însă de părerea că pentru promovare, pentru că nu avem fon-
jucătorii localităţii pe care o reprezintă îşi duri... Deşi AJF-ul ne obligă să folosim
vor aminti, cât mai repede lecţiile de fotbal juniori în teren, noi în permanenţă avem
pe care le-au învăţat, în compania formaţiei câte trei juniori în teren. Sâmbăta viitoare
Flacăra din Şura Mare, judeţul Sibiu, cu avem meci cu Ioneştiul, la finalul căruia
care au desfăşurat un frumos schimb de exe- vom aduna 9 puncte deoarece este meci dis-
prienţă în pauza competiţională din vara putat pe teren propriu şi, aşa cum le-am zis
trecută, atât pe terenul din Zăvoiul şi la băieţi, nu ne permitem ca să pierdem
Amărăştean, cât şi în deplasare, pe puncte acasă! Am pierdut în deplasare, asta
Stadionul Independenţa din judeţul Sibiu. este! Dar, în faţa propriilor suporteri, sub
Previziunile conducerii clubului se pare că nici o formă nu ne permitem ca să ne facem
sunt pe punctul de a se adeveri. Aceasta, mai de râs, mai ales că - deşi unii, prin faptul că-
ales după ultima etapă, în care formaţiei şi fac speranţe că pot trece cu uşurinţă de
Avântul din Amărăşti i-a venit rândul să noi, ne consideră o echipă slabă - în reali-
stea şi să analizeze meciurile făcute de cele- tate, noi nu am fost nicidecum o echipă
lalte formaţii din Liga a V-a seria a II la fot- slabă şi o dovedesc nu numai rezultatele de
bal. Spunem că este un început bun deoarece la finele ultimului campionat, dar şi cele
amărăştenii au avut prilejul ca să analizeze obţinute de echipa din Zăvoiul amărăştean
la sânge jocul restului adversarilor pe care îi de-a lungul timpului!”, ne-a spus vicepri-
mai are de înfruntat în acest tur de campio marul comunei Amărăşti, Gheorghe Bercea.
10 AGRICULTURA...
fermieri cred că managementul sănătăţii şi a producţiei ani-
RESPECTÂND ANI- maliere pot fi asigurate fără a vedea zilnic toate
animalele,urmărind doar cifrele privind producţia,consumul
de furaje,de apă,medicamente,vaccinuri etc. La astfel de
efective stările morbide se descoperă cu întârziere,după ce
MALELE, NE boala cuprinde un număr mare de animale. Sănătatea anima-
lelor superioare presupune un anumit confort biologic mini-
mal,care să permită exprimarea integrală a vitalităţii inclusiv
a comportamentului natural,adecvat schimbărilor intervenite
RESPECTĂM PE NOI! în mediul de viaţă. Industrializarea zootehniei,bazată pe den-
sităţi mari de animale, forţaj alimentar, folosirea de biosti-
mulatori,hormoni pentru sincronizarea fătărilor, tratamente
Creşterea animalelor de fermă are ca scop principal antinfecţioase şi antiparazitare preventive, codotomie, debe-
bunăstarea fermierilor şi a populaţiei, prin asigurarea de pro- caj etc.,afectează profund calitatea produselor animaliere şi
duse animaliere de calitate superioară. Atingerea acestui implicit sănătatea consumatorilor. În ţările europene ca
deziderat devine tot mai dificilă în condiţiile creşterii demo- expresie a neîncrederii populaţiei în măsurile de siguranţă
grafice accelerate. Potrivit unor publicaţii ale Organizaţiei alimentară,urmare şi apariţiei de îmbolnăviri grave prin con-
Naţiunilor Unite, sporul anual al populaţiei este de 80 de sum de produse de origine animală aspectoase, dar purtătoa-
mii de oameni. În anul 1950 pe glob existau aproximativ 2,5 re de noxe (toxiinfecţii alimentare cu salmonele, infecţii cu
miliarde de oameni,iar în prezent populaţia globului depăşeş- virus gripal, cu E coli de tip 0157,îmbolnăviri mortale cu
te 6 miliarde,In anul 2010 , populaţia lumii va fi de cel puţin prioni care produc encefalopatii,cu trichinele etc.) şi a extin-
6,5 miliarde,iar în anul 2015 de cel puţin 7,3 miliarde de derii diferitelor forme de poluare a mediului şi a alimente-
locuitori. In decurs de câteva decenii este posibilă dublarea lor,s-a conturat un nou mod de creştere a animalelor,bazat pe
populaţiei globului. În mod normal dublarea populaţiei pre- tehnologii curate,nepoluante,fără antibiotice,pesticide,hor-
supune dublarea producţiei zootehnice. De fapt, ar fi necesa- moni şi alte substanţe indezirabile. Produsele obţinute de la
ră mai mult decât o dublare a producţiei zootehnice, deoare- astfel de animale sunt etichetate în mod distinct şi se comer-
ce peste jumătate din populaţia lumii suferă din cauza insufi- cializează separat de produsele convenţionale, fiind numite
cienţei produselor alimentare de origine animală.. Dar creşte- produse biologice sau ecologice. Obţinerea acestor produse
rea producţiei zootehnice nu poate fi realizată pe seama poate fi realizată numai cu ajutorul unor tehnologii speciale
dublării numărului de animale, deoarece animalele sunt con- de creştere,atât a animalelor cât şi a plantelor consumate de
curente cu omul în ce priveşte consumul de cereale. animale. Se porneşte de la premiza că în cadrul lanţului tro-
Dublarea producţiei va trebui realizată mai ales prin creşte- fic există o circulaţie a informaţiei, un mod de transmitere a
rea productivităţii. Sporirea productivităţii presupune artifi- calităţii, care tinde să aibă efecte modelatoare. Astfel, indivi-
cializarea în şi mai mare măsură a condiţiilor de viaţă şi zii purtători de calitate biologică, transmit această calitate şi
extinderea sistemelor intensivă de creştere,cu densităţi cres- consumatorilor de produse cu o astfel de origine. Fiecare ali-
cute pe unitatea de suprafaţă construită, cu toate procesele ment de origine biologică,purtând această calitate, are valoa-
de muncă mecanizate. Intr-o oarecare măsură, artificializarea re de regulator al calităţii unei anumite funcţii. După
condiţiilor de viaţă pentru animale este impusă şi de necesi- Papacostea (specialist român renumit în ecosistemele agra-
tatea presantă de restrângere şi chiar de eliminare a sezonici- re), calitatea apare ca o undă de sănătate,care străbate toate
tăţii producţiei care este caracteristică creşterii extensive a nivelurile structurale ale biosferei, reprezentate de sol,plantă,
animalelor. Sporirea productivităţii şi asigurarea ritmicităţii animal şi om. Ca o consecinţă, alterarea calităţii biologice a
producţiei bazate pe mecanizarea şi automatizarea proceselor cel puţin unuia din nivelurile amintite se propagă tot ca
de muncă,reprezintă caracteristicile definitorii ale stadiului undă, dar perturbatoare, care determină la început deficienţe
de industrializare a zootehniei,care a fost deja atins în dome- funcţionale şi mai apoi alterări structurale,reprezentând la
niul creşterii păsărilor şi a porcilior. Timp de mai mult de 3 nivel uman diferite stadii ale maladiilor cronice. Principala
decenii s-a crezut că industrializarea zootehniei reprezintă cauză a degradării calităţii biologice se realizează prin inter-
singura cale de ajungere a necesarului de proteină de origine venţia umană necorespunzătoare,prin nerespectarea legilor
animală în condiţiile creşterii rapide a populaţiei globului. care stau la baza structurii şi funcţiei biosferei. Este incon-
Dar, ulterior s-a constatat că sistemele intensive de testabil faptul că agricultura ecologică,care asigură produsele
creştere,de tip industrial,,sunt incompatibile cu sănătatea de cea mai bună calitate biologică,nu poate reprezenta decât
efectivelor şi conduc la apariţia unei noi boli,numite genetic cel mult 15-25 % din producţia agricolă a unei ţări. Acest
boli ale civilizaţiei animalelor. Din această categorie fac tip de agricultură alternativă, va deservi o categorie restrân-
parte tehnopatiile, care sunt cauzate de imperfecţiunile teh- să de populaţie, care dispune de susţinerea financiară adec-
nologiilor de creştere şi de exploatare a animalelor, infecţiile vată. Pentru asigurarea necesarului de proteină de origine
căilor respiratorii şi digestive, favorizate de stresul prelungit, animală la scara globală, în acord cu creşterea continuă a
afecţiunile podale favorizate de pardoselile necorespunzătoa- populaţiei mondiale, este obligatorie recurgerea la agricultu-
re,bolile provocate de microclimatul necorespunzător, mami- ră de tip intensiv şi implicit la zootehnia de tip intensiv (nu
tele favorizate de mulsul mecanic etc. O altă categorie de neapărat de tip industrial!),care sunt în măsură să asigure
boli favorizate de sistemele intensive de tip industrial, o produse mai ieftine şi de calitate acceptabilă (în sensul de a
reprezintă etopatiile. Acestea se manifestă prin tulburări de fi lipsite de riscuri toxice şi infecţioase). Acest tip de agricul-
comportament) suptul nenutritiv, pica, coprofagia, malofagia, tură, este ilustrat de conceptul numit agricultură durabilă,care
caudofagia, canibalismul,ticul limbii etc.) ca urmare a unei presupune exploatarea raţională a resurselor naturale care să
privaţiuni de lungă durată,care modifică răspunsurile faţă de garanteze o producţie satisfăcătoare sub aspect cantitativ şi
stimulii externi. Înlocuirea parţială sau totală a muncii calitativ. Trecerea de la zootehnia de tip industrial la zooteh-
manuale,prin mijloace mecanice şi automatizarea unor teh- nia de tip intensiv,presupune o atitudine deschisă şi pozitivă
nologii, a redus contactul omului cu fiecare animal în parte. faţă de tehnologiile moderne,intensive, cu condiţia că acestea
În această situaţie,,pe de-o parte,animalele nu mai sunt să fie adaptate la cerinţele fiziologice şi comportamentale ale
supravegheate zilnic şi pe de altă parte,îngrijitorii de animale fiecărei specii. Asigurarea bunăstării animalelor de fermă,a
pierd treptat cunoştinţele privind comportamentul fiecărei confortului productiv, reprezintă cheia succesului, deoarece
categorii de animale pe fluxul tehnologic. Cu alte cuvinte numai animalele în condiţia de bunăstare deplină, sunt în
tehnologiile moderne înterpun,între animale şi om diferite măsură să exprime potenţialul biologic productiv al raselor
instalaţii şi dispozitive mecanice,computere,care nu înto- de mare productivitate.
deauna ţin seama de nevoile şi de suferinţa animalelor. Unii n A consemnat Alina ROGOBETE
CULTURA... 11
16 UTILE...
SIMBOLURILE LUNII
VINUL – este asociat cu sangele, atat din cauza culorii sale,
cat si al caracterului de esenta al plantei: este, in consecinta,
bautura vietii si a nemuririi. In traditiile semitice este simbolul
cunoasterii si initierii din cauza betiei pe care o provoaca. In
Grecia veche, vinul se substituia sangelui lui Dionysos si repre-
zenta bautura nemuririi. Vinul este si bautura impartasaniei, in
cultura chineza, el dandu-ti posibilitatea sa atingi varsta de o
suta optzeci si noua de ani. Aceasta este si semnificatia
Potirului de Sange al lui Hristos. Regasim aici notiunea de
sacrificiu asociata varsarii de sange , sacrificiu care poate fi in
acelasi timp acela al tendintelor pasionale asociate cu betia.
Vinul este un element de sacrificiu la evrei. In traditia biblica
este in primul rand semn si simbol de bucurie. Vinul ce pro-
voaca betia este simbolul ratacirilor cu care Dumnezeu pedep-
seste oamenii si natiunile necredincioase si razvratite pentru a
le pedepsi si mai bine. Iisus, instituind Cina cea de Taina,
exprima un alt simbolism: ,,Acesta este sangele meu, al legii
celei noi’’, facand aluzie si la jertfa sa sangeroasa. In anumite
jerte, vinul era folosit in locul sangelui pentru a impiedica
sacrificarea animalelor. Aceasta bautura simbolizeaza esenta
nemuririi, din aceasta cauza mormintele stropindu-se cu vin pamant sunt inlocuite cu o aureola aurita atunci cand se intoar-
pentru a realize comuniunea dintre cele doua lumi. Vinul apare ce la Tatal Sau. In duminica Floriilor, credinciosii din Spania
in visuri ca un element psihic de valoare superioara: este un flutura in pietele din fata catedralelor ramuri de palmier ingal-
bun cultural, in raport cu o viata interioara pozitiva. Sufletul benite. In simbolistica chineza, galbenul se naste din negru, tot
resimte miracolul vinului ca un miracol divin al vietii: transfor- asa cum pamantul se iveste din apele primordiale. In China,
marea a ceea ce este terestru si vegetativ in spiritual liber de galbenul este culoarea imparatului, pentru ca acesta se afla in
orice legatura. centrul Universului, tot asa cum soarele se afla in centrul ceru-
lui.
VITA DE VIE – trecea in regiunile din jurul vechiului Israel, ROSUL – considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamen-
drept un arbore sacru, si produsul sau, vinul, drept bautura zei- tal al principiului vital, cu forta, puterea si stralucirea lui, rosul
lor. Simbolismul viei se intinde la fiecare suflet omenesc. este culoarea focului si a sangelui. Rosul deschis, exploziv,
Dumnezeu este stapanul viei care-l trimite pe fiul sau sa vada centrifug, este diurn , masculine, tonic,indemnand la actiune si
cum merge culesul. Substituindu-se lui Israel, Hristos va aruncandu-si stralucirea peste tot, aidoma unui soare, cu o
deveni la randul sau asemenea unei vii, sangele sau fiind vinul putere uriasa de neinvins. Rosul inchis este nocturn, feminine,
Noului Legamant. Via este un simbol important pentru ca pro- tainic, el reprezentand misterul vietii. Primul insufleteste, incu-
duce vinul, care este imagine a cunoasterii. Noe, dupa ce trece rajeaza, starneste: asa este rosul drapelelor, al firmelor, afiselor
de potop, este primul care sadeste vita de vie, aceasta fiind un si ambalajelor publicitare. Celalalt alerteaza, retine, indeamna
simbol a imparatiei cerului. Iisus este vita adevarata. In icono- la vigilenta si nelinisteste: asa este rosul semafoarelor, becul
grafie, vita de vie este adesea o reperezentare a arborelui vietii. rosu ce interzice intrarea intr-un studio cinematografic sau intr-
Inspaimantatorul cules din Apocalipsa ilustreaza si mai mult o sala de operatii. Rosul viu, diurn, solar, centrifug indeamna la
acest lucru: ,, Si inca un inger a iesit din altar, avand putere actiune. El este imaginea inflacararii si frumusetii, a fortei
asupra focului, si a strigat cu glas tare celui care avea secera impulsive si generoase, a tineretii, sanatatii si bogatiei.
ascutita si a grait: Trimite secera ta ascutita la cules strugurii Intruchipare a ardorii si a navalnicei tinereti, rosul este, in tra-
viei pamantului caci boabele ei s-au copt. Atunci ingerul a ditia irlandeza, culoarea prin excelenta razboinica. In intreg
aruncat pe pamant secera lui si-a cules via pamantului si cior- Extremul Orient, rosul este culoarea focului si uneori a secetei.
chinii i-a aruncat in teascul cela mare al maniei lui Rosul este si culoarea sangelui, a vietii, a frumusetii si a boga-
Dumnezeu’’. tiei; culoarea unirii simbolizata prin firele rosii ale destinului,
GALBENUL – intens, violent, strident chiar, sau amplu si legate in ceruri. In Japonia, culoarea rosie este purtata aproape
orbitor ca un suvoi de metal topit, galbenul este cea mai calda exclusive de catre femei. Este un simbol al sinceritatii si ferici-
culoare, cea mai expansiva si cea mai insufletita. In cosmologia rii.
mexicana, galbenul auriu este culoarea pe care o are suprafata ROSCATUL - este o culoare ce se afla intre rosu si ocru: este
pamantului inainte de inverzire, la inceputul anotimpului un rosu ca tarana. Aminteste flacara, focul, de unde si expresia
polios. Galbenul este culoarea vesniciei, asa cum aurul este ,,rosu aprins’’. In loc sa reprezinte focul limpede al dragostei
metalul nemuririi. Si unul si celalalt stau la baza ritualului cres- ceresti, caracterizeaza focul impur, care arde sub pamant, focul
tin. Aurul crucii de pe patrafirul preotului, al vietii vesnice si al infernului. La egipteni, Seth, zeu al senzualitatii distrugatoare,
credintei, se imbina cu puritatea originara a albului din steagul era infatisat ca fiind roscat, iar la unele dintre sarbatorile sale,
Vaticanului. Tot in mijlocul acestor aurarii, a acestei profun- exaltarea lua asemenea proportii incat oamenii roscati erau
zimi de galben, preotii catolici conduc defunctii spre viata ves- azvarliti in noroi. Traditia spune ca Iuda a avut parul roscat.
nica. Fiind de esenta divina, galbenul auriu a ajuns pe pamant Asadar, roscatul evoca focul din infern, devastator, delirul si
un atribut al puterii principilor, regilor si imparatilor, un atribut dezmatul, patima dorintei, caldura provenita de jos, care mistu-
care proclama originea divina a puterii lor. Laurii verzi ai spe- ie faptura fizica si pe cea spirituala.
rantei umane sunt acoperiti cu galbenul auriu al puterii divine. n A consemnat, pentru dumneavoastră,
Crengutele verzi ale lui Hristos din timpul sederii sale pe prof. Ramona Iana,
Şcoala cu clasele I-VIII Amărăşti
C M Y K
LEGISLATIE... 17
ROMÂNIA,
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AMĂRĂŞTI
H O T Ă R Â R E A NR. 23
CU PRIVIRE LA RECTIFICAREA BUGETULUI LOCAL AL
COMUNEI AMĂRĂȘTI,JUDETUL VALCEA,PENTRU TRIMES-
TRUL III AL ANULUI 2009
Consiliul local al comunei Amărăști,judetul Valcea,intrunit in sedinta ordinara la data 31.07. 2009 ,la
care participa un numar de 9 consilieri din totalul de 11 in functie,sedinta condusa de domnul /doam-
na..Gigu Ion Marius ales/ aleasa presedinte de sedinta pentru un mandat de 3 luni;
LUAND IN DEZBATERE:
-Expunerea de motive si proiectul de hotarare initiat de catre primar cu privire la necesitatea rectificarii
bugetului local pentru trimestrul III al anului 2009 ;
-Referatul compartimentului contabilitate din cadrul aparatului propriu al consiliului local,inregistrat
sub nr. 1693din 23.07..2009 ,prin care se propune initierea unui propiect de hatarare cu privire la recti-
ficarea bugetului local al comunei Amărăști pentru trimestrul III al anului 2009 ;
-Avizele comisiilor de specialitate,inregistrate sub nr
.12.din.30.07.2009;nr.10./26.07.2009;nr.23./.30.07.2009;
Tinand seama de raportul de avizare sub aspectul legalitatii proiectului de hatarare,intocmit de
catre secretarul localitatii;
In conformitate cu prevederile art.36 alin(4) lit(a) din Legea nr.215/2001-privind administratia
publica locala;Adresa cu nr. 31169/2009 a Direcției Generale a Finanțelor Publice-Vâlcea;
In temeiul art.45 alin(2)lit.(a)din Legea nr. 215/2001-privind administratia publica locala,cu un
numar de .9. voturi „pentru”adopta urmatoarea
H O T A R A R E:
Art.1 Se aproba rectificarea bugetului local al comunei Amărăști,pentru trimestrul III al anului
2009,astfel:
-la cheltuieli de investiții pentru ”Construire bază sportivă multifuncțională”-cu suma de 50.000 lei-din
sume dafalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.
-la cheltuieli de investiții pentru ”Cofinanțare Școala cu calsele I-VIII-Amărăști”-cu suma de 208.000
lei.- din sume dafalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.
-la cheltuieli de investiții pentru”Asfaltare DC 88 Crețeni-Nemoiu,de la km 3+800 la km 5+800-cu
suma de 500.000 lei-sume acordate de Consiliul Județean Vâlcea
-la capitolul 51.02.03-art.10-”cheltuieli de personal”-se majorează cu suma de 7.000 lei(de la 329.800
lei - la 336.800 lei)
H O T Ă R Â R E A NR. 26
CU PRIVIRE LA :OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE (CUANTUMURILOR AMENZILOR APLI-
CATE CONTRAVENŢIILOR DE LA LEGEA MEDIULUI NR.265/2006 ŞI LEGEA 515/2002-PRI-
VIND GOSPODĂRIREA LOCALITĂŢILOR URBANE ŞI RURALE),PRECUM SI MASURILE
STABILITE PENTRU GOSPODARIREA LOCALITATII
Consiliul local al comunei Amărăști,întrunit în şedinţă ordinară la data de 31.iulie 2009,,la care participă un
număr de 9 consilieri din totalul de 11 aflaţi în funcţie,şedinţă condusă de domnul/doamna.Gigu Ion Marius
ales(ă)preşedinte de şedinţă pentru un mandat de 3 luni;
LUÂND ÎN DEZBATERE:
-Expunerea de motive şi proiectul de hotărâre iniţiat de către primar cu privire la necesitatea stabilirii cuantumurilor
amenzilor aplicate contravenţiilor de la Legea nr.265/2006-legea mediului precum şi la Legea nr. 515/2002-pentru
aprobarea OrdonanţeiGuvernului nr. 21/2002-privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, și măsuriel stabilite
pentru gospodărirea localității;
-Raportul viceprimarului ,înregistrat sub nr.1695 /22.07.2009;
-Avizelel comisiilor de specialitate,înregistrate sub nr.9/30.07.2009;10/36.07.2009;26/30.07.2009;
Ţinând seama de raportul de avizare sub aspectul legalităţii proiectului de hotărâre,întocmit de secretarul
localităţii;
În conformitate cu prevederile Legii nr. 265/29.06.2006-pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului cu nr.195/2005-privind protecţia mediului;Legea nr. 515/12.07.2002-pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr.21/2002-privind gospodărirea localităţilor rurale şi urbane;
În temeiul art.36 alin(2) lit(b) din Legea nr.215/2001-privind administraţia publică locală,republicată,cu un număr de
9 voturi „pentru”,adoptă următoarea
H O T Ă R Â R E:
Art.1 Obligatiile şi cuantumurile amenzilor aplicate pentru contraventiile savarsite la Legea nr.515/2002,sunt urmă-
toarele:
Obligaţiile şi răspunderile consiliilor locale şi ale primarilor
a) măsurile necesare pentru protecţia sănătăţii publice,cu sprijinul şi sub supravegherea organelor de specialitate
ale statului;
b) măsuri corespunzătoare pentru conservarea şi protecţia mediului;
c) depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenţii economici sau de către cetăţeni;
d) realizarea unor sisteme moderne de colectare,depozitare,transport şi prelucrare a deşeurilor;amenajarea unor
locuri speciale de depozitare în fiecare localitate;
e) respectarea prevederilor legale şi a documentaţiilor de amenajerea teritoriului şi urbanism aprobate,precum şi
a normelor privind executarea construcţiilor;
f) curăţenia străzilor,pieţelor şi a celorlalte locuri publice,îndepărtareazăpezii,a gheţii de pe străzi şi
trotuare,colectarea şi depozitarea reziduurilor menajere şi stradale,sortarea şi valorificarea resurselor materiale refolo-
sibile;
g) repararea şi întreţinerea străzilor,a drumurilor comunale,podurilor,,podeţelor,curăţarea şi amenajarea şanţuri-
lor,modernizarea drumurilor existente şirealizarea unor drumuri comunale noi;
h) finalizarea construcţiilor începute;
i) întreţinera în bună stare a construcţiilor existente,repararea şi zugrăvirea periodică a acestora;
j) organizarea de acţiuni pentru salubrizarea şi igienizarea localităţilor;
k) întreţinerea digurilor şi a malurilor,a cursurilor de apă,executarea lucrărilor de protecţie şi întreţinere a albii-
lor,efectuarea altor lucrări de protecţie contra inundaţiilor,asigurarea scurgerii apelor,asanarea terenurilorinsalubre şi
prevenirea poluării apelor;
l) repararea,întreţinerea şi modernizarea reţelei de distribuţie a apei;
m) canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;
n) buna organizare şi funcţionare a transportului în comun,păstrarea curăţeniei şi aspectului corspunzător al
vehiculelor,întărirea ordinii şi disciplinei;
o) respectarea strictă a normelor igienico-sanitare în pieţele agroalimentare,în târguri şi oboare;
p) amenajarea,potrivit planului urbanistic general şi întreţinerea spaţiilor verzi,a parcurilor publice,a terenurilor
se sport şi de joacă pentru copii,a celorlalte locuri publice de agrement;
LEGISLATIE... 19
r) păstrarea curăţeniei şi respectarea normelor igienico-sanitare în cinematografe,teatre,săli de sport,stadioane şi în cele-
lalte unităţi de cultură şi sport aflate în propietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea consiliului local;
s) Păstrarea,conservarea,repararea şi restaurarea ,în condiţiile legii ,a monumentelor de pe teritoriul comunei.
Obligaţiile şi răspunderile instituţiilor publice,ale agenţilor economici, şi ale altor persoane juridice
a-să întreţină în stare corespunzătoare imobilele în care îşi defăşoară activitatea,prin efectuarea lucrărilor de reparaţii,amenajări
şi a altor lucrări specifice;
b- să asigure repararea,spălarea geamurilor şi a vitrinelor,înlocuirea celor sparte,întreţinerea firmelor şi a faţadelor imobilelor
în care îşi desfăşoară activitatea,inclusiv spălarea,curăţarea şi zugrăvirea periodică a acestora;
c- să asigure curăţenia la locurile de depozitare a materialelor în curţile interioare şi pe celelalte terenuri pe care le deţin,pre-
cum şi pe căile de acces;
d-sa asigure igiena in imobilele si incintele detinute sub orice forma,prin activitati de curatare,dezinsectie si deratizare;
e-sa depoziteze corespunzator reziduurile menajere,industriale,agricole,precum si materialele refolosibile;
f- sa efectueze si sa mentina curatenia trotuarelor,a partii carosabile a strazii sau drumului,a locurilor de parcare pe care le
folosesc si sa indeparteze zapada si gheata de –pe trotuarele din dreptul imobilelor si incintelor in care isi desfasoara activita-
tea.
g-sa respecte masurile stabilite de consiliile locale si judetene pentru asigurarea igienei publice si curateniei in localitati;
h-sa asigure curatenia mijloacelor de transport si a utilejelor la intrarea acestora pe drumurile publice.
Obligatiile cetatenilor
a-intretinerea si curatenia locuintelor pe care le detin in propietate sau cu chirie,a anexelor gospodaresti,a curtilor si imprej-
muirilor acestora;
b- curatarea fatadelor liocuintelor si a altor constructii amplasate la frontul strazii,tencuirea si zugravirea periodica a acestora.
c-finalizarea constructiilor incepute,pe baza autorizatiilor eliberate de primari,in conditiile si in termenele stabilite de acestia;
d- repararea si intretinerea instalatiilor eferente imobilelor;
e-mantinerea curateniei pe trotuare,pe partea carosabila a strazii sau a drumului,pe portiunea din dreptul gospodariei si a locu-
rilor de parcare pe care le folosesc;
f-indepartarea zapezii si a ghetii de pe trotuarele din dreptul imobilelor in care locuiesc sau pe care le folosesc in alte scopuri;
g- pastrarea curateniei pe arterele de circulatie,in pioete,t\rguri si oboare,in parcuri,locuri de joaca pentru copii si in alte locuri
publice;
h-respectarea masurilor stabilite de consiliile locale pentru asigurarea igienei publice si a curateniei in localitate;
i-depozitarea reziduurilor menajere si a gunoaielor numai in locuri special amenajate de autoritatiel administratiei publice
locale;
j-curatarea mijloacelor de transport la intrarea acestora pe drumurile publice.
Art.2 Atributiile autoritatilor publice locale,obligatiile persoanelor fizice si juridice,in conformitate cu prevederile
O.U.G.nr.195/2005-privind protectia mediului ,aprobata si modificata prin Legea nr.265/2006
a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului ,cu respectarea principiilor O.U.G.195/2005
b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de
gospodarire comunala;
c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor,cu respectarea prevederilor OUG 195/2005;
d) organizeaza structuri proprii pentru protectia mediului,colaboreaza cu autoritatile competente pentru protectia mediu-
lui si le informeaza asupra activitatii desfasurate;
e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului;
f) asigura,prin serviciile publice si operatorii economici responsabili,luarea masurilor de salubrizare a localitatilor,de
intretinere si gospodarire a spatiilor verzi,a pietelor si a parcurilor publice;
g) conserva si protejeaza spatiile verzi rurale ,astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in
20 LEGISLATIE...
viguare.In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia,conservarea spatiilor verzi existente este priori-
tara;
h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau
depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile;
i) organizeaza servicii specializate pentru protectia mediului si colaboreaza in acest scop,cu autoritatile pentru
protectia mediului.
OBLIGATIILE PERSOANELOR FIZICE SI JURIDICE
a)-solicita si obtin actele de reglementare,potrivit OUG 195/2005;
b)-respecta conditiile din actele de reglementare obtinute;
c)-nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite perin actele de reglementare;
d)-persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii
specializate pentru protectia mediului;
e)-asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare,inspectie si control,pun\ndu-le la dispozitie evidenta masu-
ratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt,pre-
cum si prelevarea de probe;
f)-asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare,inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare
de impact asupra mediului,la echipamentele si instalatiile de poluare a mediului,precum si in spatiile sau in zonele
aferente acestora;
g)-realizeaza in totalitate si la termen,masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite
cu activitati de verificare,inspectie si control;
h)-se supun dispozitiei scrise a incetare a activitatii;
i)-suporta costul pentru rapararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta,restabilind conditiile anterioare
producerii prejudiciului,potrivit principiului”poluatorul plateste”;
j)-asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisii-
lor poluante;
k)-asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele ;
l)-informeaza autoritatile competente,in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major;
m)-depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens;
n)-nu ard miristile,stuful,tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediu-
lui si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta;
o)-asigura luarea de masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional,in special a celor situate
de-a lungul cailor de comunicatie rutiere,feroviare si de navigatie;
Art.3 Sanctiunile aplicate in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/2005 aprobata si modificata de Legea
nr.265/2006.
CONTRAVENTII
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei(RON)la 6.000 lei(RON)pentru persoane fizice,si
de la 25.000 lei(RON) LA 50.000 lei(RON)pentru persoane juridice,incalcarea urmatoarelor prevederi legale:
1.obligatia propietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu,da a intretine perdelele forestiere si
aliniamentele de protectie,spatiile verzi,parcurile,gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmos-
ferei,protectia fonica si eoliana;
2. obligatia propietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu,de a preveni,pe baza reglementarilor
in domeniu,deteriorarea calitatii mediului geologic;
3. obligatia propietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu,de a sigura
amplasarea,proiectarea,construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel,cat si la schimbarea destinatiei
terenurilor,conditiilor prevazute in acordul si in autorizatia integrata de mediu;
4. . obligatia propietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu,de a nu arde miristile,stuful,tufarisurile sau
vegetatia ierboasa,fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a servi-
ciilor lublice comunitare pentru situatii de urgenta;
5. . obligatia propietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu,de a lua masuri de salubrizare a terenurilor
neocupate productiv sau functional,in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere,feriviare si de
nevigatie;
6.obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe aces-
tea,in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii biodiveritatii,precum si expoatarii durabile a resurselor in
baza prevedrilor legale in viguare,pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane;
7.obligatiile autoritatilor administratiei publice locale,precum si ale persoanelor fizice si juridice,dupa caz,sa adopte si
sa aplice masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejmuirilor acestora,a
spatiilor verzi din curti si dintre cladiri,a arborilor si arbustilor decorativi;
8. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale,precum si ale persoanelor juridice,dupa caz,sa prevada la elabo-
rarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului,masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural
si antropic al fiecarei zone si localitati,conditii de refacere peisagistica si ecoplogica a zonelor deteriorate si masuri de
dezvoltare a spatiilor verzi,de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatii-
lor;
9.obligatia autoritatilor administratiei publice locale,precum si a persoanelor fizice si juridice,dupa caz,de a nu schim-
ba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in planurile urbanistice;
10. obligatia autoritatilor administratiei publice locale,precum si a persoanelor fizice si juridice,dupa caz,de a nu
degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;
LEGISLATIE... 21
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei(RON)la 10.000 lei(RON)pentru persoane fizi-
ce,si de la 30.000 lei(RON) LA 60.000 lei(RON)pentru persoane juridice,incalcarea urmatoarelor prevederi legale:
1.obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind imbunatatirea microclimatului urban,prin
amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe
acestora,de a infrumuseta si proteja peisajul,de a mentine curatenia localitatilor;
2. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de
functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea populatiei;
3. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind adoptarea elemenelor arhitecturale adecva-
te,optimizarea densitatii de locuire,concomitent cu mentinerea de arbori si a perdelelor de protectie stradala,a ame-
najamentelor peisagistice cu functie ecologica,estetica se recreativa;
4 obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehi-
cule sau defasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor,cu
predominanta in spatiile destinate locuintelor,zonelor destinate tratamentului,odihnei,recreerii si
agrementului,inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta;
5. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine
pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri se de a dezvolta sisteme
de colectare a deseurilor refolosibile;
6. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a avea servicii specializate pentru protectia
mediului si de a colabora in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului;
7. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a asigura,prin serviciile publice si operatorii eco-
nomici responsabili,salubrizarea stadala,a spatiilor verzi,pitelor si parcurilor publice,si intretinerea acestora;
8. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism
cu privire la amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport,a retelelor de canalizare,a statii-
lor de epurare,a depozitelor de deseuri menajere,sradale si industriale,si a altor obiective,fara a prejudicia ambien-
tul,spatiile de odihna,tratament si recreere,starea de sanatate si de confort a populatiei;
9. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a amenaja,intretine si dezvolta retele de canaliza-
re;
10.obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia
fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii,de a verifica eficienta acestora si de a pune in exploatare numai
pe cele care nu dep[sesc pragul fonic admis;
11.obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra,manipula,transporta si de a comercializa ingraseminte
chimice si produse de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare,avertizare,prescriptii de siguranta
si folosire,in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului;
12. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a stoca temporar ingrasemintele chimice si produsele de pro-
tectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde s-au prevazut toate masurile de securitate;
13.obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu spele obiecte,produse,ambalaje,materiale care pot produce
poluarea apelor de suprafata;
14. obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu deverseze in apele de suprafata sau subterane ape
uzate,fecaloid menajere ,substante petroliere sau periculoase,ape care contin substante periculoase;
15 obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu arunca si de a nu depozita pe maluri,in albiile
raurilor,apele de suprafata si in zonele umede deseuri de orice fel;
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei(RON)la 15.000 lei(RON)pentru persoane fizi-
ce,si de la 50.000 lei(RON) LA 100.000 lei(RON)pentru persoane juridice,incalcarea urmatoarelor prevederi lega-
le:
1.obligatia persoanelor fizice de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei integrate de mediu
pentru activitatile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului;
2.obligatia titularilor activitatilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al pro-
tectiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competenta de protectia mediului inh derularea aces-
tor proceduri;
3. obligatia persoanelor fizice si juridice de a diminua,modifica sau inceta activitatile generatoare de
poluare la cererea autoritatilor pentru protectia mediului;
4. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asista persoanele imputernicite cu activitati de
verificare,inspectie si control,punandu-le la dispozitie evidenta masurilor proprii si toate celelalte documente rele-
vante;
Prezenta se completeaza cu prevederile de la punctele:5-14 din OUG nr.195/2005.
Art.4 Primarul comunei va asigura ducerea la indeplinire a prezentei hotarari,iar secretarul o va comunica la:
-Prefect,
-Primar,
-Aducere la cunostinta publica prin afisare.
TOAMNA IN SAT
Toamna dulce, ai sosit!
Copacii i-ai desfrunzit,
Dealuri mi-ai ingalbenit,
Campiile le-ai albit.
Peste noapte te trezesti
Cu un vant tare soptesti
Si apoi te linistesti
Doar ca sa-mi spui unde esti.
Si cand iti vine trenul de plecare,
Un vant tare-aduci din departare
Si cand iti vine dor de noi,
Sa vii toamna inapoi!
Olaru Andreea Madalina
Clasa a VII-a, Scoala Amarasti
Toamna în sat...
Toamna dulce si frumoasa s-a intors cat mai
repede, pe nesimtite parca, pasind sfioasa in
ograda satului meu. Zilele sunt din ce in ce
mai mici si friguroase, iar noptile din ce
in ce mai lungi si geroase. Frunzele
copacilor au ingalbenit lasand peste
satul meu un covor ruginiu. Pe cerul
cenusiu se vad stoluri de pasari care
pleaca undeva departe, in tari numai
de ele stiute. Glasurile lor ne spun
parca ,,ramas buna!’’
Mai vine cateodata de la miaza-
noapte un vant puternic si bate fara
mila, smulgand din zbor cate-o sin-
drila sau cate-o foaie din porumbii
inca ramasi pe campuri. Pe vale, pe
sub dealuri se aud strigate de oameni
lund provizii pentru iarna care vine cu
pasi grabiti.
Vrabiutele zboara din loc in loc ca sa fie
pregatite pentru iarna grea. Pe varfurile dealuri-
lor se vede intre norii suri o bucatica de luna trista
care spune in gand cu lacrimi: ,,Oare de ce nu mai sunt la
vedere ca sa am si eu o mangaiere?’’ Prin vazduh nicio soapta nu mai colinda, batranul codru
zici ca nici nu mai este pe lume. Campurile de matase nu mai sunt presarate de fluturii cei gin-
gasi si frumosi de asta-vara.
Pe drumul intunecat merge un om, rugandu-se ca toamna sa nu-si ia adio de la viata ei
scurta, de trei luni, pe pamant, ca uita clipele frumoase din timpul verii. Dar ei nici nu-i pasa,
face ce vrea ea, zugraveste campul cu maiestria unui artist, inroseste strugurii in vii, alunga
pasarile in alte parti, lasand in urma ei o mantie de frunze multicolore.
LITERATURA... 23
Sa pot atinge norii
MAREA Dar … ce nefericire!
Sa zbor spe inaltimi
Cat de frumoasa-i marea! Spre cerul cel albas-
Si cerul de senin, tru,
Cu valuri inspumate Sa pot atinge luna
In ele sa ma-nclin. Sau sa prind doar un
astru.
Si apa cea sarata
Usor sa-mi spele fata Un pat de nori sa
Vantul sa-mi sufle parul fac,
In toata dimineata. Sa plutesc tot mai
mult
Cat de frumoasa-i marea! Si luna daca pot,
Si cerul prea aproape, S-o prind si s-o
Ma las si ma scufund sarut.
In valtoarea de ape.
Sa prind in brate
Nisipul galben-auriu, luna
Se-ntinde-n toata zarea Si cerul plin de stele,
Ma face sa ma scald in el Si-atunci sa pot sac
Si-apoi ma spala marea. red
Ca nu-s visele mele.
Ma face sa ma plimb prin el,
Cat de frumoasa-i marea! Sa rup macar o raza
Olteanu Mariana Cristina De-a soarelui sclipire
Clasa a VIII-a, Scoala Amarasti Sa vad daca zambeste,
Dar ce … nefericire!
Olteanu Mariana Cristina
SA POT ZBURA Clasa a VIII-a, Scoala Amarasti
24 LITERATURA...
Început de toamnă
Mii de stele argintii
Se ascund in luminis,
Razele lor stravezii
Se-ntrepatrund in tufis.
VINE
TOAMNA!
Zilele s-au micsorat,
Noptile s-au mai marit,
Iar de cand tu ai plecat
Multe am mai patimit.
LITERATURA... 25
Rimele Luminiţei
TOAMNA
Toamna saruta cerul pe-nserat
In turnul viselor am urcat
Astept de la inima mea un raspuns
La intrbarile ce i le-am pus
Astept sa mi se intample ceva
Nemaiantamplat de bine
Sa schimb culoarea simturilor din mine
Copilareste sa ma pot bucura
Dorinta sa mai insemne ceva
Si-n toata aceasta minune lumeasca
Inima mea sa ma regaseasca.
CÂNTEC
As fi putut sa fiu
Argintul diminetii viu
As fi putut de-atatea ori
AMAGIRE
Sa fiu polenul unei flori As fi putut sa fiu o carte
Ori creanga unui pomisor Cu pagini galbene,subtiri
Cu mugurul tanjind de dor Pacatul unei mari iubiri
As fi putut sa fiu, sa fiu Dar Doamne, ai ales ca eu
Un nor pe cerul albastriu Sa-ti fiu in taina, curcubeu
Un val sau doar o adiere Un gand frumos spre un departe
Sau poate-un mar cu rosii mere Credeam ca m-am vindecat
Livada cruda cu aluni Era minciuna
In care canta doi lastuni Simteam ceva nelamurit, ciudat
Si pe-nserat un cintezoi Un tanguit indepartat
Pierdut in floarea de trifoi Credeam ca m-am vindecat
Mesteacan alb in luminis Era doar o parere
Frunza de dud sau de macris Un nor parsiv, intunecat
Pe cerul clar al vietii mele
?
una - trei ore. Imobilul va fi gata în 2010 iar
apartamentele se vor vinde la un pret de
30.000 de dolari metrul patrat, adica vor
costa între 3,7 si 36 de milioane de dolari...
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
Dumnezeu hotărăşte să îşi aleagă un popor
al Lui, să fie poporul sfînt. Merge la
Un tip isi intreaba amicul:
- Stii cumva care este cel mai fiabil motor
un timp, se asterne o liniste deplina. Fix
cand restul clientilor si barmanul credeau
egipteni şi le zice : din lume? ca eroul nostru a murit, el intra pe usa,
- Vreau să vă aleg ca şi popor al meu, dar Amicul curios intreaba: muscat, zgariat si cu camasa flenduri pe el,
trebuie să vă dau nişte porunci. - Care? se indreapta spre bar si, spre stupefactia
Egiptenii il refuză politicos: Iar tipul mandru, raspunde: asistentei, striga:
- Nu ne trebuie porunci, avem noi - Motorul de cautare Google! - Acu' unde-i baba aia pe care o durea
destule... maseaua?
Merge la fenicieni cu aceeaşi propunere şi - Mamico, nu pot sa
obţine acelaşi refuz. dorm! Spune-mi, te rog, o
În sfîrşit merge la evrei şi zice:
- Vreau să vă aleg ca şi popor al meu, dar
trebuie să vă dau nişte porunci.
Evreii:
poveste!
- E trecut de 1 noaptea....
Las' ca vine taticul imediat
si cand o sa-l intreb unde
Prima zi de şcoală:
- Sunt pe de gratis, Doamne? a fost, o sa ne spuna el o După luni de plictiseală, zile, nopţi caniculare,
- Da. poveste... Printre halbe, mahmureală, pe la munte, pe la mare,
- Atunci dă-ne zece... Văd aiurea într-un ziar, vestea aia mai nasoală
Merge unu intr-un bar si Desenată de tipar :MÂINE-I PRIMA ZI DE
Un tip sta intr-un apartament. Se aude un vede, in spatele tejghelei, ŞCOALĂ!?
sunet in usa. Tipul intreaba: un borcan plin ochi cu
- Cine e acolo? bancnote de 50.
- Deschide, Politia! Evalueaza din ochi suma, Pe-o terasă, sub umbrele, cu fetiţe decoltate,
- Dar ce va trebuie? care se afla in borcan si Arătând precum şi ele,-n anul trei de facultate,
- Sa vorbim! curios, il intreaba pe bar- C-am gândit de două ori, ambele la tata doar,
- Dar cati sunteti? man: Prezentându-mă în zori, să nu-l văd pe dracu iar,
- Doi. - Care-i treaba cu bor-
- Pai vorbiti unul cu altul! canu? Fiind în şcoală cunoscut şi cu ani buni de vechime,
- Pai pe scurt, daca pui o Într-a patra, c-au sărit toţi din clasa mea pe mine,
Autobuzul pleaca din statie , dupa el aler- bancnota de 50 si treci 3
ga o doamna si striga: teste, toti banii din borcan Însă cu mai mult respect, parcă şi un pic de teamă,
- Oameni buni, opriti va rog autobuzul! sunt ai tai. Lucru ce-l găsesc corect, nefiind de-aceeaşi seamă;
Intarzii la lucru! - Si care sunt cele 3 teste ?
Pasagerii il roaga pe sofer sa opreasca. - Regula este sa le afli Ce mai vâlvă! Ce pupici ! Eu, mai mare printre ei,
Doamna se urca si spune bucuroasa: dupa ce pui bancnota de Se mirau şi-a lor mămici ca de zmeul între zmei,
- Am reusit... Biletele la control! 50 in borcan. Nu mai zic de-nvăţătoare ce m-au strâns cu drag la
Ii da omul o bancnota de piept
Coboara Sf.Petru si Iisus din cer pe 50 la barman, barmanul o
pamant sa vada cat de darnici mai sunt baga in borcan si ii spune: Şi de doamna directoare, c-am putut să mă deştept,
oamenii. - Treaba merge cam asa:
Gasesc ei o casa, bat la usa, le deschide o prima data trebuie sa bei, Iar în clasă, prima oră, fără să mă sinchisesc,
femeie. dintr-un foc, o sticla Cu-o excepţie minoră, fui lăsat să şi vorbesc,
Iisus: - Nu va suparati, aveti sa ne dati si intreaga de palinca, apoi Chiar mai mult, mă ascultau, şi nu spun istorioare,
noua mancare, ca suntem obositi de pe sa mergi in spatele baru- Pedepsit n-am fost să stau, un minut doar, în
drum.. lui, in curte, unde avem
Femeia: - Nu! si ii tranteste usa in nas. un pitbull, pe care il doare picioare,
Acelasi lucru la alta casa, unde au cerut tare rau o masea, tu, cu
numai niste apa. mainile goale, trebuie sa i- Şi apoi, ca niciodata, nimeni nu m-a luat de prost,
Se enerveaza Iisus si vrea sa plece dar Sf. o scoti. Ultimul test este Dup-atâta repetat ştiind toate pe de rost,
Petre a zis: cu o baba, de 90 de ani, Mai cu seamă că a patra aşa mult ce mi-a plăcut,
- Hai sa le mai dam o sansa... locuieste deasupra barului, De cinci ani, tare ca piatra, altceva nu am făcut;
Ajung ei intr-un parc cu drogati. niciodata in viata ei nu a
- Nu va suparati, ne dati si noua sa avut orgasm, tu trebuie sa
fumam?.... o ajuti la capitolul asta. Că şi tata-i mândru tare, intelectual agrar,
Drogatii: - Da frate, cum sa nu, hai veniti! - Stiu ca am dat bancnota Numai mama vise are, la liceu să fiu măcar
Fac aia un joint si dupa ce trag bine din el de 50, dar nu fac testele. Pe un post de profesor, cu probleme mai uşoare,
drogatii ii intreaba Trebuie sa fii nebun sa Nu cum am, ca-nvăţător, pe la clasele primare.
- V-a luat ma? beai o sticla de palin-
- Nu... ca si apoi sa mai exe-
Se enerveaza drogatii si fac altul mai cuti si testele alea! Sfaturi pentru o casnicie reusita:
mare. Dupa ce il trag si pe asta in piept, iar - Este alegera ta, dar
ii intreaba: banii raman in bor-
- V-a luat ma? can, zice barmanul. - Daca te insori la 20 ani ia-ti o
- Nu. Dupa ce bea cateva
Se enerveaza aia, fac ditamai jointul si pahare, omul nostru unguroaica, face asta sex de te sparge!
dupa ce il termina si pe asta ii intreaba: prinde curaj si-l intre- - Daca te insori la 30 ani, ia-ti o nem-
-Tot nu v-a luat ma? aba pe barman:
Iisus, multumit ca macar ei nu s-ar aratat - Unde dracu-i sticla toaica - asta iti educa bine copii!
atat de zgarciti precum cei dinaintea lor, aia de palinca ?
vrea sa le multumeasca: Barmanul ii da sticla. - Daca te insori la 40 ani ia-ti o engle-
- Nu, nu ne-a luat, dar sa va spun de ce. Omul, cu ambele zoaica asta este o lady, nu te face de ras!
Eu sunt Iisus si el e Sfantul Petru si am maini pe ea, o goleste
venit sa vedem..... fara sa se strambe, - Daca te insori la 50 ani ia-ti o american-
La care drogatii ii intrerup razand: apoi, impiedicandu- ca, este o persoana agreabila in calatorii!
- E, la naiba! Hai ca v-a luat rau de tot! se, isi face drum catre
curtea din spate, de - Daca te insori dupa 60 ani,.ia-ti o roman-
- Azi, draga mea, n-am pescuit nimic. unde, foarte curand,
- Ştiam, iubitule, ai uitat banii acasă... se aud zgomotele ca.... face asta niste parastasuri si niste
luptei crancene, dupa colive!!!
DIVERSE... 29
Sentinţa HAZ DE
Lunii! NECAZ
“Iubirea este
aripa d`ruit` de
Dumnezeu sufle-
tului, pentru ca s`
urce pân` la El!”
- Michelangelo
Buonarroti
Unii
Opinia pur şi simplu nu se mai satură
de suc...
Noastrã
- Cautam
prognoza meteo pen-
dragostea tru următoarele 14 zile
nu pentru a
gasi persoana per-
fecta, ci pentru a
invata sa vedem
perfectiunea intr-o
persoana simpla.
- Cel mai impor-
tant lucru in viata
este acela sa stii
cum daruiesti si sa
primesti iubire.
- Iubirea e ca ploa-
ia usoara ce cade
neauzit, dar naste
torente!
- E mai bine sa
iubesti si sa pierzi
decat sa nu iubesti
deloc!
30 UTILE...
Sfaturi pen-
tru cel mai
bun... GEM
1. Gemurile se pregatesc din
fructe coapte, fara a fi moi,
deoarece este bine ca in gem sa
ramana si fructe intregi.
2. Pentru gem se foloseste o
cantitate mai mica de zahar
care se fierbe direct cu
fructele, fara a mai adauga
apa.
3. Pentru ca gemul sa aiba o
culoare frumoasa, gemul se
pregateste in cantitati mici,
respectand proportiile: 1 kg de
zahar la 3 kg de fructe fara
samburi. sa fie mai larg si cu peretii mai este lasat la rece timp de o zi,
4. Din lipsa de loc rece pentru grosi. perioada in care zaharul se va
depozitare,, se recomanda ca in 6. Zaharul se pune in vas odata topi in sucul fructelor, atunci
gem sa se puna ceva mai mult cu fructele, dar cratita se pune gemul se va lega mult mai
zahar. la fiert dupa ce fructele isi lasa repede.
5. Pentru gemul mai scazut, toata zeama. 7. Gemul trebuie sa fie bine
care fierbe fara apa, e de 7. Daca vasul in care sunt legat, altfel va face mucegai.
preferat ca vasul in care fierbe amestecate fructele cu zaharul
Berbecii vor fi destul de ner- Din pacate, calculele pe care Gemenii pot sa castige multi Racii au posibilitatea sa-si depaseasca
vosi in perioada urmatoare, si le fac Taurii in aceste zile bani in aceasta perioada si toate limitele: vor intalni oameni deosebiti
vor simti ca nu pot sa stea au foarte putine sanse sa iasa energiile lor se vor canaliza in si interesanti, de a caror companie ar
locului si nu vor avea prea asa cum si-ar dori ei, mai aceasta directie. Astrele fi indicat sa profite din plin.
multa rabdare (nu ca ar ales sub aspect sentimental. favorizeaza investitiile si spec- Experientele pe care le vor avea, desi
straluci de obicei la acest Vor evalua situatia de zece ulatiile financiare. Se vor bucu- se vor arata sub forma unor distractii,
ori si tot nu le va iesi ra de sustinerea neconditionata se vor dovedi mai mult decat atat, ii
capitol) cu cei din jur. a partenerului de cuplu in tot
Revederea cu un amic vechi socoteala. Nu e vorba de ceea ce intreprind, chiar si vor schimba, ii vor ajuta sa evolueze
le va face bine, vor afla nou- vreun incident nefericit, ci de atunci cand e vorba de hotarari si sa priveasca altfel viata...
tati si se vor mai inveseli. graba si lipsa de profunzime. ce par riscante.
Leii vor fi prinsi cu multe afac- Fecioarele au parte de multe Pe Balante le asteapta niste E o perioada extrem de favora-
eri de familie, chiar daca ar bucurii marunte si neastep- emotii: un raspuns legat de o bila schimbarilor pentru
prefera sa nu-i sacaie nimeni cu tate: mici cadouri, invitatii la relatie, un examen, o veste Scorpioni, asa ca ar fi bine sa
tot felul de probleme. Acum vor diverse evenimente, excursii importanta. Sansele de da se adune si sa faca acele mutari
putea demonstra ca sunt per- spontane, petreceri sau nu sunt in proportie pe care le-au tot amanat. Pot fi
soane de baza si vor castiga egala, asa ca nu au altceva lucruri serioase, ca, de exem-
respectul familiei. La serviciu improvizate, reduceri la pro- plu, sa iasa dintr-o relatie care
exista riscul unei greseli majore, dusele preferate. Toate aces- de facut decat sa se pre-
tea le vor reda sau le vor gateasca psihic. Atitudinea nu-i satisface, sau sa-si schimbe
bazate pe o neatentie, sau pe lor in fata esecului sau a suc- locul de munca, sau lucruri mai
ignorarea unei informatii. consolida buna dispozitie! marunte...
cesului e foarte importanta
Se pare ca viata sociala a Cariera e bine aspectata, Varsatorii vor fi foarte preocupari Aceasta saptamana va fi dedi-
Sagetatorilor va fi plina si vor fi apreciati, laudati, de starea lor financiara. Zilele aces- cata aspectelor sentimentale ale
interesanta: vor avea multe incurajati si exista posibili- tea aproape totul se invarte in jurul existentei: relatia de cuplu,
ocazii sa se distreze si sa tatea serioasa a unei mariri banilor: tranzactii, cumparaturi, familia, prietenii apropiati.
straluceasca, vor primi de salariu. Acest lucru le investitii, datorii, speculatii... nu Perioada se anunta favorabila
invitatii la diverse eveni- va atrage niste invidii prea le mai ramane timp si de altce- in sensul ca relatiile vor
mente si vor cunoaste printre colegi si se poate sa va. Castiguri mari nu se intrevad in evolua, se vor aprofunda, con-
multa lume noua. Asta, auda tot felul de barfe aceasta perioada, dar asta nu flictele vor fi solutionate calm
desigur, daca vor sti sa despre ei, fara sa-si dea inseamna ca eforturile lor de acum si rapid si exista chiar probabil-
vada aceste ocazii. seama de unde vin. nu vor da roade pe termen lung! itatea crearii unor legaturi noi.
Colectiv redactional :
Editori-[efi:
- prof. Constantin Dr`ghici, Redactori: Religie: prof. Romeo Georgian Popa;
- ec. Gheorghe Bercea S`n`tate: dr. Maria Vâlcioiu, consilier local;
- Alin Barbu- Managerul Ziarului PRO ExpreS, Cultur`: Corneliu Victor Drãghici; Ana Maria
Secretar general de redac]ie: prof. Ramona Iana Govoreanu; Agricultur`: ing. Dumitru
- Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist Mihailovici; |nv`]`mânt: prof. Ion Burda; prof.
PRO ExpreS Ramona Iana, \nv. Marioara Abagiu; Politic`:
Alin Barbu, Diaspor`: Alex
Cet`]eanu. Tehnoredactare [i
Art Designer: ALIN BARBU
Distribu]ia: prin SC MAT-
DAN SERVICE SRL (Tony
P`tru) [i SC CRISTI CRINA
CAMELIA SRL (C`t`lin
Bercea).
Adresa Redac]iei: Rm.
Vâlcea, Bdul N. B`lcescu nr
34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
10, telefon: 0729-507.307.
Ne pute]i scrie la adresa de e-
mail: alyn_propress@yahoo.com
C M Y K
Amărăştiul, în imagini...