C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

Anul
II, Nr. 17
14 august
-
15 septembrie
2009
REVISTĂ EDITATĂ DE TRUSTUL DE PRESĂ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
DE DRĂGĂŞANI, ÎN COL ABORARE CU PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GALICEA

Cupa Catani
A N I C E LO R merge
L A M U L Ţ I în satul
E L E S F I N T E I Va lea Râului
CU NU M pag 08

MARIA! Excursie în...

Capitală
pag 27
turor
e r ,, L A M U LTI ANI’’ tu o n siliului
c a le u n sin c d in p a r tea C
ac e a st ă st ic ă , institu-
Adresam pi eaniverseaza ziua onomtiai si al salariaţilor dinoase si
celor care-scea, Primarului localirta e stor meleasă guri frumcuvânte-
a c e
Lo c a l G a li
m o d sp e c ia l ce tă ţe n il o
a ic a D o m n ului va bain st ră!
tie si in te de Dumnezeu!M tă viaţa dumneav o
u v â n ta asca in to a V ia ţa G alicenilor
binec sa v a o c ro te ţi o n a l a l re v istei
ze si dac
n colectivul re pag 16

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro

CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
02 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI GALICEA-

Psihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la
trustului de presă PRO-
PRESS Rm Vâlcea care dispoziţie serviciile de consultanţă ale unora din-
editează ziarul PRO tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în
ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT.
PRO ExpreS de Râmnic şi
revistele comunale, Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin
răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel
dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la
domeniu, ABSOLUT
GRATUIT. Luminiţa adresa: alyn_propress@yahoo.com sau prin
Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul
tată, prin apelarea Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
numărului de telefon
0743-878.120 (apel cu tarif 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă
normal), la orice oră, prin e-mail, la adresa: alyn_pro- problemele pe care le veţi relata psihologului nos-
press@yahoo.com sau prin poştă, pe adresa redacţiei: tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul
Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc.
B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la
dacă problemele pe care le veţi relata psihologului nos- întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor
tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul în regăsi publicate şi în paginile acestei reviste.
care veţi omite acest lucru, răspunsurile la întrebările
pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi publicate şi Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este
în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim seriozitate! să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că
Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai mult posibil, deviza trustului nostru de presă este: Cât mai
pentru că deviza trustului nostru de presă este: Cât
mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai
cu încredere la serviciile Luminiţei Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

Nou!
Vă invităm să citiţi, pe site-ul ziarului nostru,

WWW.PUBLIPRO.RO, începând din data de 17

aprilie a.c., topul celor mai
buni primari din zona de
sud a judeţului Vâlcea.
Facem menţiunea că acest
top este viziunea strictă a
redacţiei PRO ExpreS.
Puteţi însă să votaţi pentru
primarul dvs., pe acelaşi
site şi să vedeţi, totodată, şi
opiniile cititorilor, nu
numai ale noastre, despre
cei care conduc destinele
localităţilor sudice. Nu
uitaţi: accesaţi:
www.publipro.ro
ADMINISTRATIV...
Primăria se implică
şi rezultatele se văd!
Împrejmuirea terenului
de fotbal
Nu cred că cineva care a tre-
cut pe lângă stadionul din Parcul Zăvoi
nu a sesizat faptul că această zonă
încet, încet, a căpătat o nouă înfăţişare.
În urmă cu câteva zile s-au finalizat
lucrările la împrejmuirea terenului de
sport şi a Parcului Zăvoi. Lungimea
totală este de 270 metri liniari. Tot în
zona stadionului s-au executat lucrări
de amenajare a unei parcări de aproxi-
mativ 500 m², ceea ce face ca în timpul
spectacolelor ce au loc în Parcul Zăvoi
sau pe terenul de sport, să putem să ne
parcăm maşinile în aşa fel încât să nu
mai deranjăm traficul din această zonă.
Se au în vedere să se mai execute
lucrări de repararea şi vopsirea tribu-
nelor, amplasarea unor noi aparate de
joacă în parc, precum şi amenajarea
aleilor existente.
Parcare pentru utilajele
Primăriei Galicea
În incinta curţii s-a realizat pe
o suprafaţă de 400 m² o parcare pentru
utilajele şi maşinile ce se află în dota-
rea Primăriei Galicea. Această lucrare a
necesitat excavarea şi transportul a
peste 1000 m³ de pământ. În continuare
se va realiza un podeţ de traversare a
satului ce desparte parcarea de drumul
judeţean.
Asfaltarea curţii şcoli
V-VIII Galicea
Odată cu începerea anului şco-
lar 2009-2010, elevii din această şcoală
vor avea plăcuta surpriză să constate că
Primăria Galicea s-a ocupat în această
vacanţă şi a terminat de asfaltat curtea
şcolii. Lucrările la sala nouă ce s-a rea-
lizat deasupra grupului sanitar au fost
şi ele finalizate, a mai rămas de termi-
nat acoperişul la magazia de lemne.
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
Solidaritate săteas-
că
Duminică 02
August cetăţeni din satul
Cocoru, împreună cu pri-
marul Ion Năfliu şi vicepri-
marul Florea Udrea, au mutat amplasa-
mentul staţiei de călători în aşa fel
încât să poată fi mai funcţională.
Rămâne de apreciat gestul de solidari-
tate al cetăţenilor pentru fapta lor cât şi
pentru promtitudinea cu care au răs-
puns prezent!
Împrejmuirea izlazului
Cocoru
Cetăţenii din satul Cocoru şi
Bratia Vale au cerut realizarea împrej-
muirii la izlazul care asigură păşunatul
vitelor pe latura de Nord-Vest pentru a
nu le mai produce pagube vecinilor
care au culturi de porumb sau grâu.
Împrejmuirea se realizează pe o lungi-
me de aproape 600 metri liniari .
Lucrările sunt executate de posesori de
animale, iar materialele sunt procurate
de Primărie.
Drumul sătesc Dealul
Mare,modernizat
pe 3,9 Km.
Legătura dintre satele Dealul
Mare şi Bratia Deal se face pe drumul
sătesc ce traversează izlazul comunal
în lungime de 3,9 Km acest drum a
fost modernizat prin fonduri Sapard. Se
au în vedere ca atât pe stânga cât şi pe
dreapta acestui drum în scurt timp tine-
rii care se vor căsători şi vor solicita
teren de casă să poată primi sub titlul
gratuit şi să-şi construiască locuinţe. S-
a întocmit documentaţia pentru extin-
derea LEA de joasă tensiune pentru
asigurarea curentului electric în această
zonă lucrările se vor executa în luna
August.
03
Primăria sprijină bisericile
Cele 6 biserici de pe raza
comunei Galicea, în cursul anului 2009
vor primi în total 12000 Ron pentru
achiziţia unor materiale de construcţii
necesare executării unor lucrări de rea-
bilitare.
Decolmatarea şi amenajarea
gârlelor din satul Bratia Vale
În urma solicitării cetăţenilor
din satul Bratia Vale ca urmare a creş-
terii vegetaţiei şi colmatării pâraielor
„La Iliescu”, „Secţia de împletituri”,
„Secţia de drumuri” pe o lungime de
circa 700 m liniari s-au executat lucrări
de decolmatare şi curăţirea vegetaţiei.
S-a depus proiectul
„Infrastructura comunei
Galicea”
Joi 30 Iulie 2009 la Agenţia de
Plăţi şi Dezvoltare Rurală Vâlcea s-a
depus documentaţia proiectului care
cuprinde lucrări de canalizare, alimen-
tare cu apă, modernizare drumuri
săteşti necesare a se executa în comuna
Galicea, în valoare totală de 2,5 milioa-
ne Euro. Acest proiect cuprinde peste
3000 de file (studiu de fezabilitate, stu-
dii geotehnice, măsurători topografice,
avize, HCL, inventarul domeniului
public, etc). Acum se aşteaptă verifica-
rea proiectului alături de alte 3000 câte
au fost depuse la nivel de ţară, după
care eligibile nu vor fi declarate decât
aproximativ 10%.
n Viceprimar, Florea Udrea
0 4 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
Urzicuţe cu fiţe...
Balada unui fraier
Foaie verde ş-o aluna
O alună ş-o minciuna ,
Rău e când te-ai pricopsit
C-o mârţoagă de-mprumut,
O căruţă prăpădita
Ş-o muiere amarâtă ...
Fira-i dracului de viaţă
N-avusei avere o aţă
Că umblai dupa cătrinţe
Şi-n pod nu am trei grăunţe
La copii d-o mămăligă ,
Ajunsei să fiu doar slugă ...
Of, of, of măi lele ,lele
Că mi-ai dat doar cu belele ,
Ziua mare cu paharul
Nopţile cu lăutarul ,
Acolo-i averea mea
Fira-i tu de viaţă grea ...
CATERINCA...
STIMATI CETĂŢENI
Într-o comunitate ca a noastră, cu bune-
le şi relele de zi cu zi, nimic nu-şi are rostul
făra putină veselie. Fabula, satira, pamfletul,
toate îşi găsesc locul in aceste pagini. De
aceea voi pune în condeiul meu şi lucruri
mai vesele, amintindu-vă că orice asemăna-
re cu realitatea pur întâmplătoare. Lumea
satului a fost sursa de inspiratie pentru cei
care s-au preocupat cu scrisul, mă inspiră şi
mă încântă toate cele trăite în cotidian, voi
încerca să vă redau o parte din acele trăiri.
Meritaţi mult mai mult din partea mea, dar
mijloacele de care dispun sunt cam modeste,
asa că mă voi strădui pentru dumneavoas-
tră. Prin urmare vă propun două mici pove-
stioare aşezate pe rime, ne având pretenţia
de a fi poet sau creator de fabulă.
Mulţumesc anticipat acelora ce le vor citi şi
mai multe multumiri aduc aceilora ce ma
vor ,,blogoslovi’’. Al Dumneavoastră si prie-
ten, Gheorghe OBOGEANU
Dar nimeni nu vrea să ştie
Ş-am zis verde foi de soc Că sunt tare necăjit
Plecai pe la iarmaroc De dragoste şi iubit
Să-mi vând casa şi căruţa Fără bani ,fără nimic...
Ca să-mi incalţ mândruliţa ,
Că de când m-am insurat Nu-mi place slujbaş la stat
Nu i-am mai luat de –ncalţat Nici slugă la cel bogat,
Nici măcar o cergă-n pat... Doar să dorm în mărăcini
Şi să tai frunză la câini ,
Foaie verde ş-o legumă Că sunt şi ei tot ca mine
La copii le cumpăr gumă Făra bun simţ şi ruşine.
Să stea doar de mestecat
Şi să spună c-au mâncat Morala : ,, În lume s-au
Doar friptură şi pâsat ... inmulţit cânii vagabonzi şi
Cât este ziua de mare pisicile orfane’’.
Nu mai am somn nici răbda-
re Acesta nu este decât un
Ca să-mi văd căsuţa mea pamflet . Orice asemănare cu
S-alege praful de ea realitatea este pur întâmpă-
Ca nu vine nimenea toare . Dedic acesste versuri
Să mai dea cu var pe ea... tuturor celor care nu exista in
comunitatea noastră . Oare
Fusei pe la Primărie aşa să fie ?!
OPINII... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 05

DREPTUL LA CULTURĂ...
Dragi cititori dacă în episodul trecut vorbeam cu multă tristeţe despre marele dispărut ION
DOLANESCU de data aceasta m-am gândit că nu ar fi rău să mă ocup în continuare şi de alţi artişti de
seamă ai cântecului popular care au trecut în nefiinţă de-a lungul timpului şi până în prezent.
Ba mai mult intenţia mea şi sper să fie şi realizabilă în timp în care voi încerca să aduc în atenţia dum-
neavoastră şi interpreţi instrumentişti,actori de filme, teatru etc.cât şi solişti de muzică uşoară care de-a
lungul timpului ne-a incintat cu talentul lor şi nu mai sunt printre noi.
Doresc să fiu înţeles de la început foarte bine ca tot ce prezint în acest articol face parte din memoria mea
personală fără o pregătire specială şi de aceea voi fi mai scurt în prezentarea fiecărui interpret. O parte
din dumneavoastră sunt sigur că ştiţi că locuitorii zonei banat se mândresc cu expresia:’’banatu-i
fruncea’’ şi cred că au dreptate dar numai parţial din punctul meu de vedere şi aici includ modul lor de
viaţă mult mai civilizat, cu mai mult bun simţ decît noi olteni, spun eu o persoană care am trăit ceva ani
printre ei.
Spuneam că au dreptate parţial pentru că în
domeniul muzical şi special al cântecului popular fără
discuţie oltenia este fruntea şi aici la noi s-au născut,
au trăit şi au muncit cei mai mari artişti, dar pentru a
nu lungi vorba voi intra în subiect şi voi începe cu
Maria Tănase şi vejnicele cîntece: ’’Mărie şi
Mărioara’’, ’’Mă dusei să trec la Olt’’, ’’Bun îi vinul
ghiuirghiului’’, ’’Toată lumea îmi zice lotru’’, etc .,
apoi Maria Lătăreţu cu ’’Hei Lună’’, ’’Ce se aude măi
neicuţă’’, ’’Se ceartă bradul cu plopul’’ Ioana Radu:
„De la primărie în sus”, „Radu mami”, Maria Apostol,
Filofteia Lăcătuşu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican cu:
„M-a făcut mama oltean” Teodor Zavaidoc: „Jonica
Jonica”.
Dragi cititori aşa cum spuneam la începutul
articolului tot ce scriu repet este din memorie şi în
mod sigur mai sunt şi alţi solişti de mare valoare care
au plecat dintre noi, cu menţiunea că cei prezenţi mai
sus fac parte din zona Olteniei şi parţial a Munteniei
având un repertoriu asemănător cu al nostru pur
românesc.
Cred că s-a observat foarte uşor că zona noas-
tră a pierdut cei mai mulţi interpreţi, atât ca număr cât
şi ca valoare comparativ cu cei din alte regiuni ale
ţării.
Dragii mei în continuare mă voi ocupa şi de alţi inter-
preţi de muzică populară care au trecut în altă lume
din diverse zone din ţară fără a avea pretenţia sinceră
că pot să-mi amintesc pe toţi şi anume: Dobrogea:
Marinică Iordache şi Elena Barbu Roizen, Moldova:
Maria Pietraru, Felician Fărcaşu, Banat: Aurelia Fătu
Răduţu, Ion Cristoreanu, Ana Pop Corodan; zona
Năsăudului: Valeria Peter Predescu, zona Pădurenilor:
Drăgan Munteanu; Teleorman: Liviu Vasilică;
Maramureş: Tatiana Mihali.
Dragi cititori, cu aceasta eu închei acest episod,
mulţumesc pentru atenţia acordată, iar următorul arti-
col va aduce în atenţia dumneavoastră un alt articol cu
solişti instrumentişti din toate zonele ţării care la fel a
plecat dintre noi, iar în urma lor a rămas un gol imens.
Fie ca noi cei de azi când ascultăm cântecele lor să
fim capabili să le mulţumim în şoaptă şi poate şi o
lacrimă din inimă.
Cu stimă, al dumneavoastră, Ionel Enache
0 6 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
CARTA DREPTURILOR BENEFICIARILOR
În calitate de asistent social practi-
cant în cadrul Primăriei comunei
Galicea avizat de Colegiul Naţional
al Asistenţilor Sociali şi publicat
Monitorul Oficial al României nr.
110 de marţi 12 februarie 2008 pen-
tru îndeplinirea prevederilor Legii
47/2007 privind sistemul naţional
de asistenţă socială în vederea
înfiinţării Serviciului Public de
Asistenţă Socială (S.P.A.S.) Galicea
propun Carta drepturilor beneficia-
rilor de servicii de asistenţă socială.
CAPITOLUL I
DREPTURI GENERALE
Art.1. Beneficiarii de servicii sociale
acordate de serviciu pot fi: copii, per-
soane vârstnice, persoane cu handi-
cap, persoane afectate de violenţa în
familie, bolnavi cronici, persoane care
suferă de boli incurabile, persoane
fără adăpost, persoane care au părăsit
penitenciarele, familii monoparentale
precum şi alte persoane aflate în
execută:
P F C O N S TA N T I N
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile
- distribuire colete-intern, internaţional (NON STOP)
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA, SLOVE-
NIA, FRANŢA, GERMANIA
curse la mare: 4 persoane la preţul de 100
de euro (100 RON de persoană)
Relaţii şi rezervări la tel. : 0762-816.043
oferta Ziarul PRO EXPRES DE
DRĂGĂŞANI v` pune la dis-
unica pozi]ie o orchestr` profesionist`
pentru ocazii speciale (nun]i,
pentru botezuri, cununii, majorate
nunti, etc.).LaSoli[ti: Mario [i Lucre]ia;
org`: Florin [i Cristi.
botezuri Pre]uri pentru orice buzunar.
Pentru rela]ii [i rezerv`ri,
apela]i cu \ncredere
si alte urm`toarele numere de telefon:
ocazii 0762-816.043,
deosebi 0744-127.847 si
te: 0720-601.488
situaţii de nevoie socială, cetăţeni
români cu domiciliul sau reşedinţa pe
raza municipiului Sibiu, fără deosebi-
re de rasă, naţionalitate, de origine
etnică, de limbă, de religie, de sex, de
orientare sexuală, de opinie, de apar-
tenenţă politică.
Art.2. Pot beneficia de serviciile
sociale acordate de serviciu cetăţenii
altor state şi apatrizii, care au domici-
liul sau reşedinţa pe raza comunei
Galicea.
Art.3. Serviciile sociale se acordă
la solicitarea clientului sau în urma
sesizării venite din partea cetăţenilor,
unor instituţii sau reprezentanţi ai
societăţii civile.
Art.4. Drepturile se stabilesc, se
suspendă, se modifică după caz înce-
tează în condiţiile şi procedurile
prevăzute de normele legale în vigoa-
re.
Art.5. Drepturile beneficiarilor de
servicii sociale sunt aduse la cunoş-
tinţa acestora şi a angajaţilor prin
afişarea Cartei la sediul serviciului
precum şi prin orice mijloace de
informare accesibile persoanelor
interesate.
SOCIAL...
Art.6. Prezenta cartă se va comple-
ta periodic funcţie de dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor sociale la
nivelul serviciului şi funcţie de regle-
mentările legale ce vor apare în dome-
niu.
CAPITOLUL II
DREPTURI COMUNE BENEFICIA-
RILOR DE SERVICII SOCIALE
Art.7. Beneficiarilor serviciilor
sociale li se respectă drepturile şi
libertăţile fundamentale fără nici o
discriminare bazată pe etnie, sex sau
orientare sexuală, stare civilă, convin-
geri politice şi / sau religioase, defi-
cienţe fizice sau psihice sau pe alte
asemenea criterii.
Art.8. Beneficiarilor de servicii
sociale li se respectă dreptul la demni-
tate prin recunoaşterea valorii fiecă-
ruia ca fiinţă raţională, posesoare a
unor drepturi şi libertăţi inalienabile,
indestructibile şi imprescriptibile,
capabilă să îşi controleze propria sa
viaţă, respectându-se convingerile sale
politice, religioase, culturale, sociale.
Art.9. Beneficiarilor de servicii
sociale li se respectă dreptul la auto-
determinare prin implicarea lor
directă în luarea deciziilor privind
intervenţia socială care îi vizează cu
afirmarea dreptului clientului la liber-
tatea de a alege varianta de inter-
venţie optimă.
Art.10. Beneficiarilor de servicii
sociale li se respectă dreptul la confi-
denţialitate şi intimitate, informaţiile
privind identitatea clientului şi aspec-
tele de intimitate ale problemei sale
neputând fi divulgate sau făcute
publice decât cu permisiunea acestuia
asigurându-se astfel dreptul la bunul
său renume.
Art.11. Beneficiarilor de servicii
sociale li se asigură continuitatea ser-
viciilor sociale furnizate atâta timp
SOCIAL...
DE SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
cât se menţin condiţiile care au generat starea de nevoie pre-
cum şi funcţie de resursele umane şi materiale ale serviciului.
Art.12. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul la politeţe
şi consideraţie din partea profesionistului creându-se posibili-
tatea unei cooperări constructive într-un climat de încredere
reciprocă între cei doi factori implicaţi în acordarea serviciilor
sociale.
Art.13. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul la nonin-
terferenţă respectiv la dreptul la reţinere, acea libertate nega-
tivă care conferă demnitatea de a avea propriile valori şi cre-
dinţe şi a nu discuta cu profesionistul situaţiile pe care nu le
consideră relevante pentru situaţia socială în cauză, beneficia-
rii fiind îndreptăţiţi să decidă dacă doresc sau nu o altă formă
de ajutor.
Art.14. Beneficiarilor de servicii sociale li se respectă drep-
tul la viaţa intimă pe tot parcursul procesului de furnizare a
serviciilor.
Art.15. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul să partici-
pe la evaluarea serviciilor sociale acordate putând negocia
orice modificare cu profesionistul şi de a realiza orice activita-
te de intervenţie pe baza unui contract, contractul neputând fi
modificat unilateral.
Art.16. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul de a-şi
exprima nemulţumirea cu privire la acordarea serviciilor
sociale.
CAPITOLUL III
DREPTURI SPECIFICE BENEFICIARILOR
DE SERVICII DE INFORMARE
Art.17. Beneficiarii serviciilor de informare au dreptul la o
informare corectă, obiectivă, conformă cu realitatea şi centrată
pe problema clientului fiind transmisă într-un limbaj clar,
concis, adaptat la capacitate de înţelegere a clientului dându-i
clientului posibilitatea de a opta în cunoştinţă de cauză pentru
o formă sau alta de ajutor.
Art.18. Beneficiarii serviciilor de informare au dreptul la o
informare adaptată în funcţie de nevoile şi problemele lor.
Art.19. Beneficiarii serviciilor de informare au dreptul la o
informare completă care să cuprindă toate avantajele şi deza-
vantajele opţiunilor posibile.
Art.20. Beneficiarii de servicii de informare au dreptul la o
informare operativă realizată în cel mai scurt timp posibil de
la momentul solicitării.
CAPITOLUL IV
DREPTURI SPECIFICE BENEFICIARILOR
DE SERVICII DE CONSILIERE
Art.21. Consilierea se realizează prin încheierea unui
contract între reprezentantul serviciului social şi client în care
sunt stabilite drepturile şi obligaţiilor părţilor precum şi răs-
punderea părţilor în cazul nerespectării clauzelor contractuale.
Art.22. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul la o
consiliere adaptată nevoilor clientului ceea ce presupune din
partea profesionistului o explorare aprofundată a problemelor
şi totodată o explorare a soluţiilor alternative în vederea
depăşirii situaţiei de risc în care se află clientul.
Art.23. Beneficiarii de servicii sociale au dreptul la o
consiliere neutră şi imparţială ceea ce presupune neimplicarea
profesionalistului în relaţii sentimentale, de rudenie, de priete-
nie cu clientul, cât şi netranspunerea profesionistului în starea
emoţională a clientului.
CAPITOLUL V
DREPTURI SPECIFICE BENEFICIARILOR DE SER-
VICII SOCIALE (PERSOANE CU HANDICAP) ASIGU-
RATE DE ASISTENTUL PERSONAL
Art.24. Dreptul de a fi tratat cu respect, bună credinţă şi
înţelegere.
Art.25. Dreptul de a beneficia de îngrijire la domiciliu
conform contractului de muncă încheiat de asistentul personal
cu primarul municipiului Sibiu.
Art.26. Dreptul de a beneficia de sprijin în realizarea pla-
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 07
nului de recuperare.
Art.27. Ajutor şi sprijin pentru implicarea sa în viaţa coti-
diană.
CAPITOLUL VI
OBLIGAŢII COMUNE BENEFICIARILOR DE SERVI-
CII SOCIALE
Art.28. Beneficiarii serviciilor sociale au obligaţia de a
spune profesionistului adevărul, de a furniza acestuia infor-
maţii corecte cu privire la identitate, situaţie familială, socială,
medicală şi economică.
Art.29. Beneficiarii serviciilor sociale au datoria de a
accepta responsabilităţi, respectiv de a-şi asuma toate respon-
sabilităţile obişnuite ale unei fiinţe umane ca membru al unei
familii, al comunităţii şi ca cetăţean în acord cu normele legale
în vigoare.
Art.30. Beneficiarii serviciilor sociale sunt obligaţi să parti-
cipe la procesul de furnizare a serviciilor sociale.
Art.31. Beneficiarii serviciilor sociale sunt obligaţi să
contribuie la plata serviciilor sociale furnizate, în funcţie de
tipul serviciului şi de situaţia lor materială, după caz.
Art.32. Beneficiarii serviciilor sociale au obligaţia să
comunice serviciului social orice modificare intervenită în
legătură cu situaţia lor personală pe tot parcursul acordării ser-
viciului social.
Art.38. Beneficiarii serviciilor sociale au obligaţia de a
coopera cu profesionistul în acordarea serviciilor sociale.
Art.33. Beneficiarii serviciilor sociale au obligaţia de a
sesiza conducerea Serviciului Public de Asistenţă Socială în
cazurile în care profesionistul nu-şi îndeplineşte corespunzător
atribuţiile prevăzute în fişa postului şi obligaţiile prevăzute în
Codul etic.
Art.34. Beneficiarii serviciilor sociale au obligaţia să mani-
feste respect în relaţia cu profesionistul.
CAPITOLUL VII
OBLIGAŢII SPECIFICE BENEFICIARILOR DE SER-
VICII SOCIALE
Art.35. Obligaţiile beneficiarilor de servicii sociale de
informare şi consiliere:
- respectarea prevederilor contractului încheiat cu Serviciul
Public de Asistenţă Socială;
Art.36. Obligaţiile beneficiarilor de servicii sociale (per-
soane vârstnice) care beneficiază de îngrijire la domiciliu:
- respectarea prevederilor contractului încheiat cu Serviciul
Public de Asistenţă Socială;
- participarea în măsura posibilităţilor la serviciile casnice
acordate;
- anunţarea din timp a Serviciului Public de Asistenţă Socială
cazurile în care acesta părăseşte domiciliul pentru o anumită
perioadă (inclusiv pentru o zi).
Art.37. Obligaţiile beneficiarilor de servicii sociale (per-
soane cu handicap) asigurate de asistentul personal:
- actualizarea certificatului de încadrare în gradul de handicap
prevăzut de lege;
- respectarea şi participarea la realizarea planului de recupera-
re stabilit de Comisia de expertiză medicală;
- aducerea la cunoştinţa conducerii Serviciului Public de
Asistenţă Socială a oricărei modificări survenite în situaţia
social-economică, familială.
CAPITOLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE
Art.38. Prezenta cartă va fi îmbunătăţită periodic dată fiind
complexitatea experienţei în domeniul asistenţei sociale.
Art.39. Carta drepturilor se va aduce la cunoştinţa cetăţeni-
lor prin afişare la sediul instituţiei cât şi prin orice alte mijloa-
ce accesibile persoanelor interesate.
ÎNTOCMIT,
ASISTENT SOCIAL PRACTICANT,
DRAGOMIR ELENA
Aviz de exercitare a profesiei 1171
C M Y K
08 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
Cupa Catani a ajuns
la Valea Râului!
Viceprimarul comu
nei Galicea,
Florea
Udrea, a
pus la
bătaie
pre
mii
în valoare totală de peste 40 de milioane de lei
vechi, cu prilejul evenimentului sportiv al anului
de la Galicea, respectiv, Cupa Catani la Fotbal,
dovedind odată în plus că sufletul său este mereu
alături de practicanţii acestui tip de sport, sportul
rege în România... Timp de două luni, a avut loc,
în comuna Galicea, cea mai amplă manifestare
fotbalistică din întreg judeţul nostru, la care au
luat parte nu mai puţin de şapte echipe, toate de
pe raza acestei comune. Ultimele meciuri s-au dis-
putat cu circa trei săptămâni în urmă, mai exact
duminică, 19 iulie a.c., patru echipe râvnind
atunci la premiul cel mare: Cupa Catani la Fotbal
2009! În semifinale, echipele nfavorite, adică cele
clasate pe primele două locuri, au suferit o înfrân-
gere pe care o vor ţin e minte, de la cele clasate pe
locurile 3 şi 4, astfel: Victoria Valea Râului -
Viitorul Bratia Deal (4-0), iar Sportul Galicea -
Unirea Bratia Vale a fost o partidă ce s-a încheiat
la un scor, ce-i drept, mai strâns, de 2-1!... În fina-
la mică s-au înfruntat, aşadar, Viitorul Bratia Deal
şi Unirea Bratia Vale, prima echipă câştigând
acest derby la un scor nu tocmai spectaculos: 1-0,
însă, aşa cum spuneam, un rezultat istoric!
Victoria, echipa de fotbal din satul Valea Râului s-
a impus însă în finală, adjudecându-şi şi Trofeul
Catani, la fotbal, ediţia 2009, după ce a trecut fără
SPORT...
prea mari probleme de adversara, respectiv, for-
maţia de fotbal Sportul Galicea, tot cu scorul de 1-
0. Atât ocupantele primelel locuri, cât şi perdante-
le, s-au ales însă, la finalul acestei competiţii pen-
tru a cărei organizare îi acordăm viceprimarului
Florea Udrea, pe o scară de la 1 la 10, nota 11, cu
premii în bani şi tricouri, nelipsind diplomele care
să le certfiice, cu adevărat, valoarea. Viceprimarul
Florea Udrea a lăsat de înţeles că mai puţin îl inte-
resează cine este câştigătorul sau care a fost valoa-
rea premiilor puse de el la bătaie.
Este extrem de bucuros însă că această com-
petişie a atras foarte mulţi oameni şi vorbim aici de
tineri, un lucru deosebit, în condiţiile în care majori-
tatea adolescenţilor din mediul rural se plâng că nu
dispun de o suită cât mai variată de atracţii ăn
comunele lor. La Galicea pricum nu e mai pune de
mult timp această problemă pentru că toate măsuri-
le întreprinse de cei doi edili liberali au menirea
strictă de a-i convinge pe tineri să nu dea viaţa din
Galicea pe nimic din ceea ce le-ar putea oferi confor-
tul din marile oraşe... “Consider că, prin această
competiţie de amploare, am atins trei puncte nevral-
gice: în primul rând, faptul că tinerii, înloc să stea
prin baruri, mai bine au venit la stadion ca să arate
cât de mult se pricep la jcoul cu balonul rotund,
apoi, a fost o ocazie numai bună pentru noi ca să
descoperim destui alţi jucători talentaţi care vor fi
coptaţi, fără doar şi poate, din sezonul următor care
este pe punctul de a începe, în echipa noastră de
Liga a V-a, Topologul Galicea şi nu în ultimul rând,
le-am acordat tinerilor posibilitatea de aface cât mai
multă mişcare, aşa cum şi-au dorit de fapt, dintot-
deauna... Participanţii la ediţia de anul viitor a Cupei
Catani la Fotbal vor trebui să aibă maxim 25 de ani.
Am luat această măsură pentru a determina şi mai
mulţi tineri să se orienteze către fotbal!”, a spus
Udrea. n Alin BARBU
C M Y K

SPORT... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 09

V ICTO RIA V AL EA RÂUL UI A

RESCRIS ISTO RIA SPO RTIV Ă A
CO MUNEI G AL ICEA
Nu credem că s-a întâmplat în vreo
comună vâlceană organizarea a 8 echi-
pe săteşti pentru un campionat fotbalis-
tic comunitar.
Este o laudă şi un merit. Este o muncă
şi o cheltuială. Este o plăcere şi o res-
ponsabilitate. Este un exemplu de urmat
pentru multe comunităţi de implicare a
tinerilor în proiecte sportive.
O pot face profesorii, consilierii locali sau chiar
preoţii. Cinste organizatorilor, cinste antrenorilor şi
fotbaliştilor.
Fapte, nu vorbe! Implicare, nu trândăvie! Ar spune primarul şi viceprimarul
comunei!
Data de 19 iulie 2009 a adus organizarea unei competiţii sportive fotbalistice între
8 echipe săteşti din comuna Galicea. După un campionat muncit, cupa a revenit
echipei Victoria Valea Râului-Flămânda, o echipă de top, antrenată şi condusă de
experimentatul antrenor Nedescu Iulian (Neţu).
Iată componenta acestei minunate echipe, cu tineri talentaţi care a devenit cam-
pioana comunei Galicea:

Nedescu Bogdan Antrenor:

Voica Claudiu Iulian Nedescu
Cruceru Ciprian Consultanţi:
Nedescu Adrian Relu Anghel
Popa Petruş Iulică Chiriţă
Vlad Leonard Observator:
Văcaru Cosmin Iulică Udrea
Pietroşel Marin Sponsor:
Predescu Gheorghe S.C. Catani S.R.L.
Popa Adrian
Văcaru Marin Alin
Chiriţă Daniel
Stoian Alexandru
Stoian Andrei
10 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
OPINII...

PĂREREA MEA
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, nu cu mult timp în urmă în paginile acestei reviste începusem un
serial intitulat „Politica de azi şi mâine în România”, mergând la ideea că voi avea mereu subiect de discuţie pe această
temă mai ales că despre politică se poate discuta la infinit.
Dacă în primele articole publicate vorbeam de perioada cât la conducerea ţării a fost cuplul Ceauşescu şi singu-
rul pertid de atunci PCR şi spuneam că voi fi permanent pro acelei perioade aducând şi argumente în favoarea celor
spuse şi anume locurile de muncă ce valorează mai mult decât aşa zisa libertate de astăzi, dacă mai este valabilă pentru
toţi.
Desigur după ce am publicat păreri personale pe această temă gândul mea a fost să mă ocup şi de politica de
azi din România, dar pe parcurs m-am răzgândit şi am zis că nu e cazul să mă enervez singur pe această temă mai ales
că sunt total dezamăgit de aproape 20 de ani de la aşa zisa revoluţie de 1898.
Pentru a fi bine înţeles încă de la început voi fi corect cu dumneavoastră şi în acest articol voi face o combi-
naţie între partea politică şi partea socială, pentru rezolvarea politicului pentru rezolvarea unor probleme sociale.
Dar pentru a nu lungi prea mult vorba voi intra direct în subiectul propus şi pe parcurs după ce ve-ţi citi cele
scrise de mine sunt sigur că o parte din dumneavoastră ve-ţi fi de acord cu mine.
După cum se ştie în acest an de aşa zisa criză din păcate una din cele mai mari intreprinderi din judeţ şi anume
Oltchim SA se află într-o situaţie destul de dificilă din punct de vedere financiar. Cauzele sunt multiple, nu sunt eu
capabil să dau explicaţii în afara celor citite în presă sau televiziune, referitor la faptul că în prezent se află în şomaj
tehnic 700 de persoane. Sincer să fiu nu am crezut niciodată că se va ajunge în această situaţie destul de dificilă, iar
problema rămâne şi mai încurcată, mai ales că cei care au rămas primesc salariile diminuate şi nu din cauza lor. Dacă la
început de an era ceva obişnuit şi normal când aveau negocieri de salarii în prezent cum spuneam acestea sunt primite
fie cu întârziere, fie cu un procentaj mai mic. Desigur vor fi printre dumneavoastră din cei care vor zice ce legătură are
acest articol al meu cu problema de mai sus, eu totuşi zic că are şi nu trebuie să uităm că aproape în fiecare familie din
judeţ sunt cel puţin 1-2 sau 3 persoane angajate la această unitate şi deci în mod normal trebuie să ne facem probleme
privind siguranţa locului de muncă.
Fără să fac campanie specială din punct de vedere politic trebuie să reamintesc faptul că pentru rezolvarea
problemei cu care se confruntă societatea Oltchim a fost nevoie de intervenţia guvernului, astfel în cursul lunii trecute
premierul Boc s-a deplasat la societatea Oltchim unde după câte am citit şi ştiu s-a implicat cu multă răspundere pentru
rezolvarea problemei.
Din surse mai puţin autorizate am înţeles că însuşi
preşedintele ţării Traian Băsescu l-a sunat pe premier şi a
spus: „Emile, dacă faci deplasarea să o faci cu folos!”
Revenind la Traian Băsescu şi acesta a fost prezent la noi
în judeţ şi a promis că în luna Noiembrie vor sosi toate
fondurile necesare pentru ca acestă unitate să funcţioneze
la capacitate maximă în prezent se află în procentaj de
30%.
Dacă aş fi Robert Turcescu, moderatorul pe linie
politică de la postul Realitatea TV, pentru premier şi
preşedinte aş da o bilă albă în condiţiile în care va fi şi
adevărat.
Dragii mei, stam de vorbă mai zilele trecute cu
diverse persoane din comună având diverse coloraturi
politice. Unul liberal zice: „Hai mă, fi-ţi sinceri şi
recunoaşteţi că atât cât au fost liberalii la putere a fost mai
bine, iar în comună s-au făcut multe lucruri bune!” Altul
din PSD zice: „Măi, dacă nu eram noi, pensionarii nu
primeau pensia mărită cu 20%.” După ce le-am ascultat pe
ambele personaje, le zic şi eu zâmbind:”Măi, dacă nu era
PDL-ul, nu avea nimeni pensia minimă garantată de 300
lei şi din Octombrie 350 lei.
După această discuţie fiecare a plecat în treaba lui,
iar pentru mine important rămâne faptul că chiar dacă
fiecare dintre noi facem parte din diverse partide politice A început deja programul REMAT,
în primul rând suntem oameni şi trebuie să ne respectăm. atât pentru maşinile vechi cât şi
„PĂREREA MEA”
Cu drag, Ionel Enache pentru cele mai noi...
UTILE... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
11

Psiholog de
serviciu... Luminiþa Roºoagã

Scrisoare deschisa...
Concluziile pe care le tragem din lucrurile care ni se intampla pozi-
tive sau nu, reprezinta o parte din capacitatea noastra de a evolua, de
a incerca sa nu judecam oamenii pentru ca asa cum spunea cineva,
“judecarea ticalosilor nu-i deticaloseste!”. Putem evolua, ignorand pe
toti cei care fac rau, poate fi un bun exercitiu izolarea raului, prin
indiferenta. Dar mai ales pentru a evolua sa ne bucuram de lucrurile
simple, de iubirea nesofisticata a prietenilor, de prospetimea unei
dimineti, de o muzica buna, de o seara cu cei dragi cand ai satisfactia
unei zile implinite, cand simti bucuria si multumirea ca toti sunt
sanatosi. Sa ne oferim tihna unei dupa-amiezi de vara cu tot farmecul
ei !
Nu avem parte numai de realizari si dezamagirile ne sunt partase.
Dar e bine sa coboram mai adanc si mai des in interiorul firii noastre,
pentru a gasi puterea de a trai frumos, simplu, facand Binele. Sa nu ne
raportam increderea in propria persoana si stima de sine la parerea
celorlalti. Sa avem incredere in noi insine, pentru a simti acea liniste
interioara, acea stabilitate, care defineste personalitatea unui om.
Sa facem o pasiune pentru viata si din viata acordandu-i respect si
multa iubire, pretuind-o in fiecare clipa. ( oricand ar putea fi ultima ! ).
Dincolo de problemele actuale de neintelegerile dintre chivernisitii si
ipocritii societatii in care cu greu mai traim, dincolo de incertitudine
de minciuna si dezamagiri sa “castigam“ noi, sa iesim victoriosi in fie-
care zi. Sigur ! Este un mare efort, dar meritat !
Unii insista sa nu reusim... nu strica sa le raspundem: luati-va
gandul !
12 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
MIEREA CA ALIMENT ŞI MEDICAMENT
Fiindcă zaharurile conţinute în miere sau
inverite, ele pot fi folosite foarte repede de
către corpul uman,cu toţii ştim că glucoza
pură duce la creşterea imedeiată a capacităţii
fizice şi mentale.Pe lîngă aceasta mierea con-
ţine multe alte substanţe,care sunt de mare
însemnătate pentru sănătatea omului.Nimeni
nu se îndoieşte,că mierea de albine este de
mare folos pentru sănătate.Acest fapt a fost
demonstrat nu numai de experienţa din vechi-
me,ci şi de chimia din ziua de azi.
Canittatea mare de zahăr invertit,de la
60 la sută pînă la 70 la sută face din miere un
energizant ideal.In această formă
săngele,poate prelua zaharurile imediat, astfel
încît hrănirea şi înlocuirea energiei folosite are
loc foarte repede în musculatură.Pentru oame-
nii care depun o muncă grea şi mai ales pen-
tru sportivi,mierea este un tonifiant
excelent.Astfel,faimosul alpinist englez Sir
Edmund Hillary şi-a atins performanţele spor-
tive prin consumul regulat de miere. La prima
ascensiune pe Everest în primăvara anului
1953, a avut în rucsac cinci pfunzi de miere.
A fost foarte recunoscător,căci intr.un depozit
de hrană lasat de o expediţie elveţiană din
anul anterior se găsea şi miere. Echipa germa-
nă de la Jocurile Olimpice din 1964 de la
Tokio a folosit din plin mierea. Cel care s-a
ocupat cu asistenţa medicală, prof. Nocker, a
recomandat mierea în cartea sa despre hrana
energizantă pentru sportivi.
Mierea nu foloseşte numai sportivilor şi
celor care depun efort, ci şi sugarului şi copi-
lului, căci mierea stimulează creşterea în greu-
tate şi apără organismul împotriva infecţiilor.
Poate fi considerat ca efectele pozitive ale
mierii se datoreasză conţinutului mare de
zahăr invertit, cât şi cantităţii de minerale,
foarte bine echilibrate, care ajung în
corp.Printre acestea enumărăm calciul, fierul,
cobaltul, fosforul şi acidul silicic.
Cînd mierea ajută atît de mult omului
activ şi copilului, nu este de mirare că şi per-
soanele slăbite sau bătrînii pot profita de pe
urma acestui aliment de mare valoare.
Organismele acestor oameni sunt, intr-un fel
sau altul, slăbite. Organele ca inima, ficatul,
rinichii, bila, stomacul, intestinele, plămînii,
sîngele şi nu în ultimul rînd nervii necesită,
după o boală sau o operaţie să fie fortificate.
Pe lîngă medicamentele prescrise de medic
miereaa este un supli-
ment ideal,
energizant,calmant şi
liniştitor, care stimulează
de asemenea formarea
sîngelui.
Este, de asemenea,
de menţionat efectul
medicinal al mierii in
cazul rănilor de orice
fel, chiar deschise sau
purulente. De exemplu,
medicii ruşi raportează
că au avut de a face cu
astfel de cazuri în anii
din timpul războiului şi
după acesta. Inhibinele
din miere,care distrug
bacterii, ar putea fi moti-
vul pentru care chiar
rănile infectate se curăţă
şi încep să se vindece
după ce sunt unse cu
miere.
Omul modern,
farte des stresat, va apre-
cia o hrană tonifiantă,
calmantă şi, pe desupra
,gustoasă. Mierea este
întodeauna un adaos
excelent la masa de
dimineaţă.
Ea îşi face efectul mai
ales atunci,cînd este
consumată în mod regulat, fie pe pîine, fie în
stare pură. Un pahar de apă cu miere înainte
de culcare are un efect calmant,uşurează
somnul, chiar şi după o întrerupere a somnu-
lui. Aceste acţiuni pozitive se datorează, pro-
babil, vitaminelor din seria B.
Din copilărie, cu toţii primeam miere în
ceaiul sau laptele fierbinte, când sufeream de
tuse sau de răceală. Nu numai că ne simţeam
mai liniştit şi puteam adormi, dar tusea se
ameriora şi ne însănătoşeam mai repede.
Această reţetă veche-deseori în combinaţie cu
suc de morcovi sau de ridichie-este valabilă şi
astăzi şi folosită foarte des în lunile de iarnă.
Tot mai des este pusă întrebarea, dacă
mierea este permisă în cazul diabeticilor, şi de
cele mai multe ori răspunsul primit este nega-
tiv. Totuşi, răspunsul corect ar fi”da şi nu”.
Depinde de gradul bolii şi de sensibilitatea
bolnavului. Pentru fiecare caz separat ar trebui
consultat medicul. Mierea este, pentru diabe-
tic, de două ori mai puţin periculoasă decît
glucoza. Fructoza, care alcătuieşte în jur de
jumătate din compoziţia mierii, intră în corp
pe căi total independente faţă de secreţia de
insulină .’Rau 1977’
Consumul de miere este posibil şi în
cazul diabeticilor depinzând de gravitatea
cazului şi de posibilitatea de supraveghere,
atâta timp cât medicul cunoaşte proprietăţile
mierii şi cazul pacientului. O probă poate
arăta cantitatea maximă suportabilă, după can-
titatea de zahăr din urină şi din sânge. O lin-
gură de miere are valoarea nutritivă a două
ouă de găină. Efectele benefice ale mierii ca
energizant şi ca medicament, care întăreşte
organismul şi oferă rezistenţă împotriva
îmbolnăvirilor au fost subliniate de preotul-
apicultor Edmund Herold
Azi, pe vremea asta rece
În gospodăria noastră
Se întâmplă multe lucruri,
Doctorul ne-oferă miere
Pentru inima mătuşii,
Pentru mama, când se arde
Şi pentru bunicul nostru
Care suferă de tuse.
Mierea-i doctorie bună,
Ţi le vindecă pe toate
Inimă, plămîni, ficatul,
Intestinul şi rinichii,
AGRICOL...
Răguşeala, oboseala,
Insomnia, supărarea,
Nervi şi răni de multe feluri,
Chiar şi pline de puroi,
Şi cu sângele bolnav.
Nu-e boală, nu-s organe
Care miere să nu ceară.
În germană, desigur, poezia are altă
muzicalitate, dar contează şi conţinutul.
POLENUL CA ALIMENT PEN-
TRU CONSUMUL UMAN
În ultima vreme, pe lângă miere, şi
polenul adunat de albine a devenit cunoscut
ca factor de hrănire. Strămoşii noştri luau
automat odată cu mierea şi polenul. Înainte de
a fi descoperită centrifuga se presa cu mâna
mierea din faguri astfel că polenul depozitat în
celule ajungea în miere. Prin centrifugarea
modernă acest caz se întâmplă numai într-o
măsură neînsemnată.
De la începutul anilor 50 s-a pus tot
mai des întrebarea dacă alimentaţia cu conţi-
nut de albină, cu care familia de albine cu o
cantitate de 30 la 50 kg creşte cam 150.000
albine, nu poate fi bună şi omului. Nu numai
analizele chimice au încurajat aceasta, dar şi
multe ştiri despre oameni care consumau
regulat polen.
Polenul are un conţinut bogat în sub-
stanţe hrănitoare. Pe lângă albine,aminoacizi
liberi, zaharine, substanţe minerale, vitamine
antibiotice, substanţe de creştere şi alte sub-
stanţe aromatice. Dacă adăugăm apă, atunci
polenul conţine aproape tot ce este conţinut şi
în miere, numai că în altă compoziţie şi canti-
tăţi, la care, în plus, se adaugă deosebirile
esenţiale de la plantă la plantă. Joirisch în
Herold 1970 consideră că polenul conţine tot
ce are nevoie organismul pentru viaţă.
În diferite ţări occidentale şi estice
polenul face parte de ani de zile din rândul
alimentelor cu valoare terapeutică.
Conform acestora polenul reglează
activitatea itestinală, produce înmulţirea glo-
bulelor roşii la copii anemici, creşterea rapidă
în greutate şi refacerea forţelor la bătrâni şi
convalescenţi, şi în general are ca efect o
îmbunătăţire a stării generale de sănătate şi o
bună dispoziţie resimnţită de pacienţi.
Conform diferitelor articole ale lui
A.Caillas apărute între anii 1954 şi 1967 pot fi
resimnţite şi alte efecte ale polenului..
- polenul face poftă de mâncare
- creşte buna dispoziţie
- uşurează munca intelectuală
- îmbunătăţeşte irigarea cu sânge a
creierului
- îmbunătăţeşte vederea
- accelerează creşterea
- nu în ultimul rând ajută şi bolnavi-
lor de prostată.
Apicultorii obţin polenul cu capcanele
de polen. Astfel, albinelor care se întorc la
stup li se perie buzunăraşele la trecerea prin
urdiniş.Acesta se adună apoi într-un recipient
sau într-o cutiuţă pusă dedesubt.
După o curăţire de depunerile nedori-
te, precum picioare sau aripi de albine, el tre-
buie uscat imediat, deoarece polenul prea ud
favorizează mucigăirea şi se alterează rapid.
A.Caillas atrage atenţia polenului alterat, el
poate acţiona sănătăţii şi poate acţiona ca
deosebit de otrăvitor. Se recomandă păstrarea
la loc uscat şi întunecos, deoarece lumina şi
substanţele acide diminuează efectele substan-
ţelor active.
Îngurgitarea polenului în stare pură
este o problemă de gust. El face greaţă gur-
manzilor obişnuiţi, altora le place să-l mestece
proaspăt sau uscat. Amestecat cu o lingură de
miere se îmbunătăţeşte nu numai gustul şi se
complectează şi în efect.
Pe lângă miere şi polen nu trebuie
uitată ceara, propolisul şi veninul ca produse
ale familiilor de albine.
Doctor veterinar, Florian Monea
PUBLICITATE... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 13
Vând casă în Drăgăşani,
pe strada Podgoriei nr.
47, compusă din 5
PROGRAMUL
camere, bucătărie,
cămară, hol, baie, beci,
RUTIER AL
anexe gospodăreşti,
bucătărie de vară, copert-
SC MATDAN
ină, coteţe de păsări şi
porci,. Teren: 482 mp, în
SERVICE SRL:
totalitate betonat, o Drăgăşani - Rm. Vâlcea: 5:30, 5:40,
5:50, 6:00, 6:15, 6:30, 6:45, 7:00, 7:15,
suprafaţă de 500 mp 7:30, 7:45, 8:00, 8:20, 8:40, 9:00, 9:20, 9:40, 10:00,
amenajată, cu parc de 10:20, 10:40, 11:00, 11:20, 11:40, 12:00, 12:20, 12:40,
13:00, 13:20, 13:40, 14:00, 14:20, 14:40, 15:00, 15:20, 15:40, 16:00, 16:20,
agrement (gazon, cas- 16:40, 17:00, 17:20, 17:40, 18:00, 18:20, 18:40, 19:00, 19:30, 20:00, 20:30
Rm. Vâlcea - Drăgăşani: 5:45, 6:10, 6:30, 7:00, 7:20, 7:40, 8:00, 8:15, 8:30,
cadă, foişor, arbuşti şi 8:45, 9:00, 9:15, 9:30, 9:45, 10:00, 10:20, 10:40, 11:00, 11:20, 11:40, 12:00,
plante decorative), livadă 12:20, 12:40, 13:00 13:20, 13:40, 14:00, 14:20, 14:40, 15;00, 15:20, 15:40,
16:00, 16:20, 16:40, 17:00, 17:20, 17:40, 18:00, 18:20, 18:40, 19:00 19:20,
cu pomi fructiferi în 19:40, 20:00, 20:30, 21:00, 22:00
suprafaţă totală de 1.650 Drăgăşani - Săscioara: 6:45, 12:00, 15:15, 18:30
mp, racord la apă şi Săscioara - Drăgăşani: 5:00, 8:00, 13:30, 17:00
canalizare, gaz, încălzire Drăgăşani - Izvoraşu (Racu): 7:00, 11:00, 14:00, 16:15, 19:00
Izvoraşu (Racu) - Drăgăşani: 5:00, 7:50, 11:50, 14:50, 17:05
cu centrală termică pe
Drăgăşani - Oteşti: 10:00, 14:00, 19:30
gaz şi sobe cu lemne, ali- Oteşti - Drăgăşani: 6:00, 10:45, 14:30
mentare cu apă din
Drăgăşani - Căteţu: 17:15
reţeaua publică şi din Căteţu - Drăgăşani: 5:30
fântână particulară. Preţ Drăgăşani - Scundu: 6:45, 9:00, 11:30, 14:45, 19:15
negociabil, după Scundu - Drăgăşani: 5:00, 8:00, 10:00, 12:45, 15:45
vizionare! Relaţii la tele- Rm. Vâlcea - Cernişoara: 7:30, 11:30, 18:00
Cernişoara - Rm. Vâlcea: 5:30, 9:00, 14:00
fon: 0726-392.644 şi
0744-509.169 Rm. Vâlcea - Băile Govora: 6:00, 7:00, 8:00, 10:15, 12:00, 13:00, 14:00,
15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 20:00, 23:00
Băile Govora - Rm. Vâlcea: 5:45, 6:45, 8:00, 9:00, 11:15, 13:00, 14:00, 15:00,
16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 22:00
matrimonial: Rm. Vâlcea (14:00) - Călimăneşti (14:30) - Sibiu (16:13) - Sebeş (17:30) -
Orăştie (18:15) - Deva (18:50)
FBarbat 44 de Deva (6:00) - Orăştie (6:30) - Sebeş (7:20) - Sibiu (8:40) - Călimăneşti (10:00)
- Rm. Vâlcea (10:50)
ani, fara oblig- Slatina (5:00) - Drăgăşani (5:50) - Rm. Vâlcea (6:55) - Călimăneşti (7:30) -
atii, serios, situ- Sibiu (9:08)
Sibiu (18:00) - Călimăneşti (19:30) - Rm. Vâlcea (20:00) - Drăgăşani (21:00) -
atie materiala Slatina (22:00)
buna, doresc fata Drăgăşani - Slatina: 6:30, 8:00, 8:30, 9:30, 10:30, 11:00, 12:00, 12:30, 14:00,
15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 18:30, 19:30, 21:00
numai de la tara, Slatina - Drăgăşani: 5:00, 6:30, 7:30, 8:00, 9:00, 9:30, 10:00, 11:00, 12:30,
14:00, 14:30, 15:30, 16:00, 17:00, 17:30, 18:30, 19:00, 20:00
peste 30 de ani,
Rm. Vâlcea – Cremenari – Galicea: 5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30, 11:30,
pana in 55 de 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30, 21:30
Galicea – Cremenari – Râmnicu Vâlcea: 5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30,
kg., pentru 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30, 21:30.
casatorie. numai Drăgăşani - Glăvile: 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00,
sms, la numarul 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 21:00
Glăvile- Drăgăşani: 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00,
de telefon: 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 21:00
Drăgăşani - Mangalia: 19:30
0724-903.879 Mangalia - Drăgăşani: 10.00
1 4 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
nea, anun]urile de la persoane fizice sau
juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali-
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-
ca]ie 2003, Cap. 1995
SRL BUCURE“TI cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,

0768-103.501 Vând CITROEN

0723-033.072

XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN
Player, închidere centralizatã, \n stare SERVICE SRL
perfect` de angajeaz` [oferi posesori de permis
func]ionare. de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`,
import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc).
V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri
avantajoase. Râmnicu Vâlcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K
16 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
La Mulţi Ani tuturor
celor care poar tă numele
Maica Domnului nostru Iisus Hristos
Mântuitorul este mijlocitoarea omului intru
rugăciune si iertare la porţile cereşti . Este
rugatoarea permanentă pentru iertare şi
ajutor in toate ceasurile vietii noastre , este
Maica Luminii cereşti si veghează alături de
îngeri ca viaţa omului pe pamânat si cer sa
se implineasca prin Mântuire . Bunatatea ,
iubirea nemarginită si fara patimă au consa-
crat-o in inimile creştinilor ca o adevarata
mamă a tuturor , iar in rugaciunile noastre o
invocam si o chemăm de câte ori avem
nevoie .
In fiecare an , la data de 15 August ,
omenuirea praznuieşte si cinsteşte
Adormirea Maicii Domnului sau ,,Sânta
Mărie Mare’’ ca o bucurie pentru urcarea
acesteia la Cer si nu ca o trecere a unei per
MESAJ...
soane in nefiintă si uitare .
Numeroare persoane poartă numele
de Maria , Marioara , Mărin , Marian , etc.
ca o dovada de iubire si respect pentru viata
celei ce a fost mijlocitoarea omului intre
pamânt si Cer intre om şi Dumnezeu .
Adresam pe această cale un sincer
,,LA MULTI ANI’’ tuturor celor care-si ani-
verseaza ziua onomastică , din partea
Consiliului Local Galicea , Primarului loca-
litatii si al salariaţilor din institutie si in mod
special cetăţenilor acestor meleaguri fru-
moase si binecuvântate de Dumnezeu !
Maica Domnului să va vinecuvânte-
ze si sa va ocroteasca in toată viaţa
dumneavoastră!
n colectivul redacţional al revistei
Viaţa Galicenilor
 C M Y K

OFERTA UNICA... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009

17
Transport de persoane înSeCostineşti,
oferă şi cazare,
la vilă
camere dotate cu:
- baie proprie
- apă caldă non stop
- televizor

CURSE ZILNIC PRROENŢ /UnNoICa:p1t0e0

LA MARE ppeenrtsruoadnoeu!ă
Rezervări şi informaţii
la numerele de telefon:
0732 - 161. 525
0762 - 688.837

Plecări din
Drăgăşani, în
fiecare seară, de
la ora 19.30. Cel
mai mic preţ din
România!
CONFORT,
RAPIDITATE,
doar cu
SC MATDAN
SERVICE SRL!
 18 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 RELIGIE...

Maria, cea mai sfântă între femei itatea Sa sunt marcate încă de la vestirea naşterii lui Mesia,
atunci când Arhanghelul Gavril I se adresează spunându-i:
„Binecuvântată eşti tu între femei!“. Chiar din timpul vieţii,
oamenii din popor au mărit-o pe cea care i-a dat viaţă lui
Iisus, prin ale cărui minuni era posibilă vindecarea oricărui
necaz şi a oricărei dureri. Cinstirea deosebită de care se
bucură Maica Domnului printre credincioşi se concretizează,
de altfel, şi prin cele patru zile care îi sunt închinate în calen-
darul creştin ortodox, şi anume: naşterea Maicii Domnului
sau Sfânta Marie mică, pe 8 septembrie, Intrarea Maicii
Domnului în Biserică, la 21 noiembrie, Buna Vestire, din 25
martie şi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare,
din 15 august.

Viaţa pământeană
Sfânta Fecioară s-a născut pe 8 septembrie - dată la
care se sărbătoreşte Sfânta Marie mică, fiind fiica lui Ioachim
şi a Anei, nişte oameni simpli, dar deosebit de credincioşi.
Aceştia o duc la Templu încă de la o vârstă fragedă, eveni-
mentul sărbătorindu-se la data de 21 noiembrie sub numele
de Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

Semnul divin
La 25 martie este consemnată ca Buna Vestire ziua
în care Arhanghelul Gavril îi spune că Iisus se va naşte din
pântecele Ei. Datorită credinţei Sale neclintite, Ea nu se îndo-
ieşte nicio clipă de puterea lui Dumnezeu, care va face din ea
o fecioară purtătoare a Pruncului Sfânt. La moartea Sfintei
Fecioare Maria, apostolii au vegheat-o şi se spune că Iisus
Hristos cu cetele de îngeri şi arhangheli au coborât din ceruri
şi au însoţit sufletul Mariei. Trupul acesteia a fost înmormân-
tat la Ghetsemani, dar potrivit unei legende, atunci când
Toma a cerut apostolilor să-i deschidă mormântul pentru a-şi
lua bun-rămas, acesta era gol, trupul Maicii Domnului fiind
Cea mai sfântă între femei, cea mai binecuvântată dintre înălţat la cer. Datei de 8 septembrie, ziua Sfintei Maria mici, i
toate, Născătoarea de Dumnezeu, Maica Domnului… s-au atribuit în timp diverse superstiţii. Astfel, o candelă
Indiferent cum am numi-o, Fecioara Maria şi-a căpătat defini- aprinsă trebuie să fie nelipsită din orice casă, atât pentru alun-
tiv locul în calendar şi în rugăciunile pe care enoriaşii le garea spiritelor rele, cât şi pentru sfinţirea Maicii Domnului.
închină plini de credinţă. În aceste zile oamenii merg la biserică unde înalţă rugăciuni
Fecioarei, fetele de măritat pentru un „ursit“ bun, femeile
Mai cinstită decât heruvimii pentru trăinicia gospodăriei, bărbaţii pentru recolte bogate.
De asemenea, există şi o expresie care pare să-şi aibă originea
Pururea fecioara născătoare de Dumnezeu se bucură într-o întâmplare legată de Sfânta Fecioară. Se spune că Ana,
de o cinstire excepţională, aşa cum arată şi rugăciunea care îi mama Mariei, a rămas „grea“ mirosind o floare. De atunci ar
este închinată, fiind „mai cinstită decât heruvimii şi mai proveni şi vorba: „copil din flori“.
mărită fără de asemănare decât serafimii“. Importanţa şi unic- n Preot paroh, Ion Popescu
naşte numai un om simplu, ci pe Emanuel, lângă preamărirea Trinităţii în cer şi pe
Preacinstirea adică Dumnezeu cu noi sau pe Dumnezeu-
Omul. Această profeţie s-a confirmat în urmă
Preasfintei Fecioare de Arhanghelul Gavriil,
pământ, şi alte Daruri minunate ale
Preacuratei Maicii Domnului, că Ea înainte
de a zămisli şi a naşte a fost Fecioară, în
Maicii când i-a binevestit despre naşterea minunată
ce avea să se săvârşească prin Ea, în chip
neobişnuit, arătându-I, că Cel ce Se va naşte
zămislire şi în naştere a fost Fecioară, şi după
naştere a fost şi a rămas pururea Fecioară.
Cinstirea ce I se cuvine Maicii
Domnului din Ea Se va numi Fiul lui Dumnezeu.
Una, numai una singură în lumea
aceasta s-a învrednicit de acest mare, unic şi
Domnului se numeşte supravenerare.
Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Maica
Domnului ca pe Născătoarea de Dumnezeu şi
Dumnezeu Cuvântul S-a născut din strălucit Dar Dumnezeiesc, de a fi Fecioară mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilor.
pururea Fecioara Maria, care pe drept cuvânt, Preacurată şi Maică. Multe fecioare curate, Ea este mama noastră care are milă de săraci
drept credincioşii o numesc Născătoare de aşa cum s-au putut menţine, au fost şi sunt în şi de văduve, şi de cei năpăstuiţi. Ea se roagă
Dumnezeu sau Maica lui Dumnezeu. lumea aceasta, dar nici una nu s-a putut ridi- pururea Mântuitorului pentru iertarea
Dacă Preasfânta Fecioară a zămislit ca la treapta de curăţie, sfinţenie, luminare, păcatelor noastre.
în pântecele Său în chip neobişnuit şi a năs- vrednicie şi îndumnezeire, ca Preacurata şi Ca urmare, biserica a rânduit sărbă-
cut astfel de natură omenească, cu care, chiar pururea Fecioara Maria. tori în cinstea Maicii Domnului: Naşterea
în momentul zămislirii, s-a unit Fiul lui Mulţi dintre noi, mergând la Sfânta Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în
Dumnezeu lăuntric şi nedespărţit, atunci se Biserică, am observat la unele dintre Icoanele biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie),
înţelege că Cel ce S-a zămislit şi S-a născut Maicii Domnului trei stele: prima stea pe Soborul Maicii Domnului (26 decembrie),
din Ea, nu este numai Om, ci Dumnezeu- acoperământul capului, deasupra Feţei Bunavestire (25 martie), Adormirea Maicii
Om. De aceea, cu adevărat poate şi trebuie să Sfinţiei Sale, a doua stea pe îmbrăcăminte, la Domnului (15 august), multe dintre lăcaşurile
se numească nu numai Născătoare de om, ci umărul drept şi a treia stea, pe umărul stâng. de închinăciune fiind zidite în cinstea acestor
şi Născătoare de Dumnezeu sau Maica Aceste trei stele formate din două triunghiuri, sărbători.
Domnului. unul suprapus deasupra altuia, sau din două n Ioana Medeea Tiţu
Aşa, Profetul Isaia a prezis despre cruci suprapuse una deasupra alteia, arată, pe C.N.I. Matei Basarab Rm.Valcea
Sfânta Fecioară că ea nu va zămisli şi nu va
INTERVIU...
De vorbă cu preotul Ion Tiţu...
Religie şi
sport
- Domnule profesor Ion Tiţu, spuneţi-
ne, vă rugăm, cum se împacă religia cu
sportul?
- Se ştie că se împacă foarte bine, dacă
mă gândesc că omul ca persoană dihato-
mică alcătuită din trup şi din suflet are
responsabilităţi şi faţă de trup, şi faţă de
suflet.
- Care este legătura totuşi între religie
şi sport?
- Dacă privim lucrurile la suprafaţă sau
superficial, putem spune că nu sunt com-
patibile, dacă privim lucrurile în profum-
zime şi găsim de cuviinţă că ,,trupul este
locuinţa sufletului”, atunci găsim, iată,
chiar o interpătrundere a religiei cu spor-
tul. Tot omul are responsabilităţi faţă de
trup: să-l hrănească, să-l spele, să-l
îmbrace, să se ocupe de sănătatea lui.
Una dintre preocupările omului pentru
întinerirea trupului este şi spaţiul, indife-
rent care este el. Un trup sănătos poartă
cu sine un suflet sănătos şi dacă un
mădular al trupului suferă, tot trupul
suferă, aşa cum spune Apostolul Pavel.
Trupul este locuinţa sufletului, iar sufle-
tul, substanţa vie din om, înzestrată cu
raţiune, voinţă şi sentiment care dă
valoare trupului. În cazul nostru, mişca-
rea sportivă aduce un surplus de întine-
rire şi vigoare trupului, căci nu întâm-
plător spunem dictonul ,,minte sănătoasă
în trup sănătos”.
- Sunteţi şi preot! De ce tocmai preotul
a trebuit să se ocupe de adunarea tine-
rilor galiceni într-o competiţie sportivă?
De ce nu profesorii de sport, de ce nu
consilierii locali?
- A fost o situaţie de conjunctură. Ideea
unor acţiuni sportive la nivel de comuni-
tate exista şi există, însă am considerat
că timpul trecea şi nimeni nu avea
îndrăzneala necesară. Eu am făcut-o din
mai multe motive: în primul rând iubesc
comunitatea şi ţin foarte mult la tineri, în
al doilea rând pentru că am avut o cerin-
ţă şi o solicitare clară în acest sens din
partea tinerilor din satele Bratia Deal,
Galicea şi Valea Râului şi în al treilea
rând consider că Dumnezeu este Cel care
îţi rânduie uneori gândurile pentru a făp-
tui anumite lucruri serioase, în cazul de
faţă această activitate sportivă.
- A fost uşor, a fost greu, cu ce situaţii v-
aţi confruntat?
- Nu a fost uşor, dar nici greu, perioada
de convingere şi organizare a tinerilor a
durat aproximativ două luni, mergând
din sat în sat, comunicând cu doritorii de
a juca fotbal, consemnând anumite cerin-
ţe şi dorinţe, constituind echipele care să
aibă un lider şi apoi regulamnetul şi
logistica de care are nevoie orice compe-
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
tiţie.
- Am observat că aţi format 8 echipe pe
fiecare sat şi cătun cărora le-aţi pus şi
un nume care să le reprezinte. Ce aţi
avut în vedere la aceste numiri?
- În primul rând am ţinut cont de istoria
şi tradiţia fiecărui sat în parte. Nu uitaţi
că eu m-am născut în această localitate,
am crescut şi am învăţat aici şi cunosc
cât de cât istoria satelor, familiile, tinerii
şi istoria sportului galicean. Fiecare echi-
pă poartă un nume semnificativ, sugestiv
dacă vreţi, şi tinerii au fost mulţumiţi,
încântaţi şi entuziasmaţi de titlul pe care
îl poartă echipa satului său.
- Puteţi enumera echipele?
- Cu siguranţă:.
1.Victoria Valea Râului- Flămânda
2.Sportul Galicea
3.Viitorul Bratia Deal
4.Unirea Bratia Vale
5.Tricolorul Cocoru
6.Renaşterea Teiu
7.Voinţa Cremenari
8.Fotbal Club Valea Râului- Gelep
- Ce a urmat după toată această muncă
şi logistică?
-A urmat o discuţie cu edilii locali, res-
pectiv d-l Năfliu Ion şi Udrea Florea,
apoi cu profesorii de sport: d-l Popescu
Emil şi Vlădulescu Mădălin, cu d-l pro-
fesor Măcinic Georgescu şi cu d-l antre-
nor Udrea Tudor, care mi-au dat tot con-
cursul, susţinând atât cât le-a stat în
putinţă această competiţie sportivă.
Trebuie să menţionez faptul că după
câteva meciuri amicale s-a pus în discu-
ţie iniţierea unui campionat, un campio-
nat comunitar cu un joc tur, unde să se
desemneze primele 3 echipe care să fie
premiate. Susţinerea campionatului a
fost posibilă datorită responsabilităţii d-
lui viceprimar Udrea Florea şi spri-
jinului financiar al firmei S.C. Catani
S. R.L. Galicea, prin managerul
actual, doamna Udrea Luminiţa şi d-l
Udrea Cătălin.
- Din relatările oamenilor din comuni-
tate, ale fotbaliştilor, ale arbitrilor, ale
spectatorilor şi ale presei, am înţeles că
a fost o reuşită. S-au dat 3 cupe înscrip-
ţionate, s-au dat premii în bani, s-au dat
tricouri şi şepci, s-au dat diplome, ...,
dar poate ne spuneţi care a fost scopul
acestei competiţii fotbalistice şi dacă el
a fost atins ?
- Consider că 70% din obiectivele pe
care mi le-am propus au fost atinse, cele-
lalte 30% urmând să se împlinească în
următorul interval de timp. Şi vreau să
enumăr câteva cu referire la tinerii
comunei:
1. au înţeles ce înseamnă
o competiţie sportivă organi-
zată (regulament, muncă, absti-
nenţă, respect);
2. au găsit un alt mod de
a-şi petrece timpul liber – antre-
nând trupul spre mişcare, sufle-
tul spre gândire;
3. antrenamentele şi
19
jocul le-au oferit prilejul de a se
cunoaşte între ei, de a încheia
prietenii, de a se solidariza;
4. competiţia i-a făcut să-
şi definească anumite calităţi,
dar să recunoască şi meritele
altora;
5. antrenorii şi suporterii
au descoperit noi talente pentru
echipa comunităţii Topologul
Galicea din Liga a V-a;
6. locuitorii comunităţii
au fost şi ei atraşi să-şi vadă fiii
sau nepoţii făcând sport şi
găsind prin aceasta un mod de
recreere şi relaxare.
Iată ce au câsţigat tinerii prin
organizarea acestei competiţii sportive şi
cât a câsţigat comunitatea.
- Ce v-a mulţumit şi ce nu v-a
mulţumit?
- Să încep cu negativul: nu mi-
au plăcut anumiţi tineri cu apucături
agresive şi vorbe murdare. Iar dacă tre-
buie să vorbesc de mulţumire, atunci vă
spun că totul a fost o reuşită, am simţit o
mare satisfacţie când echipa Sportul
Galicea a întâlnit echipa Victoria Valea
Râului, amândouă înţelegând că răbda-
rea şi munca în echipă aduce perfor-
manţă, ţinând cont aici şi de cei doi
antrenori, Udrea Tudor şi Nedescu
Iulian, doi colerici, doi ambiţioşi, doi
talentaţi, dornici să arate performanţă.
- O întrebare care nu se referă
la sport: ce alte competiţii sau concur-
suri mai desfăşuraţi în comunitate?
- Eu mai am o preocupare per-
sonală, legată de tinerii comunităţii, con-
duc un cor de 50 de fete, numit ,,Vocea
Topologului”, o Şcoală catehetică de
duminică la parohia Galicea, un
Ansamblu folcloric de 15 fete numit
,,Vocea Topologului – Galicea 2005” şi
pregătesc muzical 6 tineri galiceni, din-
tre care trei au intrat la Liceul de Artă din
Rm.Vâlcea, trei urmând să intre în viito-
rul apropiat. Spre mulţumirea comu-
nităţii, toate acestea ne-au făcut cuno-
scuţi în mai multe judeţe şi ne-au adus
multe premii şi diplome.
- Sunteţi unul dintre oamenii
de cultură ai comunităţii. Ce alte
proiecte pregătiţi?
- Sunt foarte multe, nu vreau să
le reamintesc, cineva ar spune că mă
laud, amintesc doar două: ne pregătim
pentru participarea la un concurs de
bătut toaca ce va avea loc la Măldăreşti –
Horezu şi un spectacol muzical realizat
de Ansamblul folcloric ,,Vocea
Topologului – Galicea 2005”. Şi eu zic
toate la timpul lor.
- Succes, părinte profesor, şi
comunitatea să prospere şi cu ajutorul
dumneavoastră!
- Mulţumesc celor ce apreciază
dragostea şi munca pentru comunitate şi
dumneavoastră care sunteţi alături de
noi. n interviu realizat de
Ion Silviu Ciobotariu
 20 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
Zootehnia per formantă exclu-
de rebuturile!...
Valoarea unui efectiv de vaci, rezulta-
tele obţinute în producţia de lapte depind
în mare măsură de felul cum a fost cres-
cut tineretul femel destinat reproducţiei,
tineret care urmează să înlocuiască vacile
scoase la reformă. În cazul în care creşte-
rea viţelelor de reproducţie a decurs în
condiţii bune, dezvoltarea lor a fost
armonioasă, s-au realizat sporuri de greu-
tate specifice vârstei, atunci când ele vor
fi montate, gestaţia se va instala şi ele vor
realiza producţii de lapte foarte bune pe
toate perioadele.
Marea majoritate a tineretului femel cres-
Cum apărăm
tomatele de mană
În ţara noastră, mana produsă
de ciuperca Phytophthora infestans este
cea mai păgubitoare boală a tomatelor.
Atacul apare în ani cu precipitaţii abun-
dente şi temperaturi moderate, care
favorizează producerea infecţiilor şi
evoluţia rapidă a bolii. Într-un interval
relativ scurt, de 24-48 de ore, culturile
pot fi compromise total.
Primele simptome
Mana afectează organele
aeriene (tulpini, frunze, flori, fructe) în
toate stadiile de dezvoltare a plantei.
Până în prezent, în condiţii de câmp,
primele simptome s-au semnalat
frecvent în lunile august-septembrie,
dar în unii ani atacul apare şi în decada
a doua a lunii iunie.
Petele de atac apar izolat sau în vetre,
de unde boala se extinde în restul cul-
turii. În condiţii nefavorabile, pe partea
inferioară a frunzelor, pe zonele infec-
cut în condiţii necorespunzătoare nu va fi
apt pentru reproducţie, deoarece pierderi-
le înregistrate nu mai pot fi recuperate în
perioada de adult.
Aceste animale nu valorifică
bine furajele şi, drept urmare, producţia
lor de lapte va fi nerentabilă. Prima
montă se face cu întârziere, fapt ce duce
la creşterea preţului de cost al laptelui,
dar şi la tulburările de reproducţie care
vor fi frecvente pe parcursul vieţii lor.
Creşterea tineretului femel de reproducţie
este o activitate care nu aduce beneficiu
direct, dar influenţează în mare măsură
tate ce se măresc cu rapiditate, apare un
puf alb, fin constituit din micelii şi
conidioforii agentului patogen.
Cu timpul, ţesuturile bolnave se
necrozează şi frunzele se usucă, având
aspect de frunze arse. Pe peţiol şi
tulpină apar pete de culoare brună,
alungite superficial, pe care foarte rar
se dezvoltă hife miceliene. Florile ata-
cate nu leagă, se usucă şi cad. Atacul pe
fructe este foarte păgubitor şi se înreg-
istrează de la primele stadii de dez-
voltare până în faza de pârgă.
La fructele abia formate, atacul
se iniţiază de la sepale sau din locul de
inserţie a pedunculului, pe când la
fructele mari infecţiile se pot produce
în orice punct de pe suprafaţa lor.
Fructele sunt depreciate calitativ, se
desprind uşor şi cad pe pământ unde, în
scurt timp, ciuperca patogenă creşte şi
sporulează abundent. Dacă infecţiile se
produc în stadiul de pârg, suprafaţa
fructelor rămâne netedă, de culoare
brun deschisă, iar evoluţia patogenului
apare zonat concentric.
Măsurile agrofitotehnice au un
rol deosebit în limitarea atacului. Este
AGRICOL...
rentabilitatea fermei de vaci. Cheltuielile
cu creşterea tineretului se reflectă în pre-
ţul de cost al laptelui, care are în el şi
costurile provenite din creşterea tineretu-
lui femel.
În concluzie: Pe de o parte, dacă
perioada de creştere a tineretului se pre-
lungeşte ca urmare a condiţiilor necores-
punzătoare de furajare şi a altor condiţii
va creşte preţul de cost al tineretului. Pe
de altă parte, vacile care provin din tine-
ret crescut în condiţii proaste vor avea
producţii de lapte mai mici faţă de capa-
citatea lor genetică, la care se mai adaugă
şi problemele legate de reproducţie. În
astfel de situaţii creşterea vacilor de lapte
poate să fie nerentabilă. Viţelele vor fi
ecornate, mai ales dacă sistemul de creş-
tere practicat este cel în stabulaţie liberă.
Acest lucru trebuie să se facă la vârsta de
5-7 zile, cu metoda chimică cea mai frec-
vent folosită, şi anume frecarea cu sodă
caustică. Este important să se pună accent
pe cântăririle periodice, în vederea verifi-
cării realizării sporurilor planificate prin
confruntarea greutăţii corporale cu greu-
tatea optimă la vârsta respectivă. Cu oca-
zia cântăririlor se vor executa şi examină-
rile sanitar-veterinare. Se verifică condiţia
de întreţinere şi se stabilesc cauzele care
au dus la eventualele slăbiri, cauze care
pot fi de natură furajeră, de natură sani-
tar-veterinară, parazitară etc. De altfel
condiţia de întreţinere a animalelor trebu-
ie urmărită pe tot parcursul anului, iar
exemplarele rămase în urmă vor fi exa-
minate şi de către medicul veterinar în
vederea stabilirii precise a cauzelor care
au provocat astfel de situaţii
Tineretul femel destinat repro-
ducţiei trebuie menţinut în permanenţă în
condiţii de reproducţie, evitând chiar şi
îngrăşarea lor, care este la fel de pericu-
loasă ca slăbirea.
n Doctor veterinar, Florian Monea
vorba de strângerea şi arderea sau
îngroparea în locuri speciale a resturilor
vegetale bolnave, distrugerea buruie-
nilor, fertilizarea raţională, irigarea prin
brazdă. În spaţiile protejate se vor evita
densitatea mare a plantelor şi irigarea
excedentară.
Se va asigura aerisirea core-
spunzătoare a culturilor prin ridicarea
foliei de polietilenă de pe laturile
solariilor şi prin îndepărtarea frunzelor
bazale, pe măsură ce plantele cresc.
Printre fungicidele cele mai eficiente în
combaterea agentului patogen se
numără: Ridomil plus 48 0,25%,
Turdacupral 0,4% la plantele tinere,
0,5% la cele puternic intrate în vege-
taţie, Dithane M 45 0,2%, Vondozeb 80
0,2% Bravo 500 SC 0,2%. Aceste pro-
duse se aplică mai ales preventiv şi la
intervale de 6-7 zile. La tratamentele
ulterioare se recomandă aplicarea alter-
nativă a cel puţin 2-3 fungicide cu bază
chimică diferită. Pentru protejarea efi-
cientă a fructelor în soluţiile de stropit
se va adăuga adeziv (aracet 0,15 -
0,2%).
n Inginer agronom, Constantin Iacob
UTILE...
MIJLOACE DE PREVE-
NIRE ŞI PROTECŢIE A
POPULAŢIEI PE TIM-
PUL CANICULEI
- Evitarea expunerii la razele
solare între orele 10.00- 16.00,
mai ales pentru copii şi bătrâni
cât şi pentru persoanele care
suferă de boli cardio-vasculare,
boli ale sistemului nervos, etc.
- Consumul zilnic de lichide de
2-4 litri de apă sau băuturi răcori-
toare, pentru a se evita deshidra-
tarea organismului
- Evitarea consumului de băuturi
alcoolice şi a cafelei în această
perioadă sau diminuarea la
minim a acestora
- Consumul de legume şi fructe
proaspete este indicat, evitântu-se
alimentele de origine animală cu
conţinut ridicat în grăsimi, pro-
dusele cu conţinut ridicat de sare
sau zahăr fiind de asemenea con-
traindicate
- Evitarea expunerilor la razele
solare a corpului descoperit şi a
ochilor existând pericolul insola-
ţiei sau a afectării iremediabile a
retinei.
- Evitarea tratamentului acasă "
după ureche " sau din " auzite" în
cazul unor afecţiuni asupra sănă-
tăţii persoanelor, fiind indicată
prezenta la medic pentru a se sta-
bili diagnosticul şi medicamenta-
ţia corectă
- Este interzis scăldatul în apele
amenajărilor hidrotehnice sau cu
adăncime mare, existând perico-
lul înecului sau îmbolnăvirii cu
diferite ciuperci sau agenţi pato-
geni .
- Se recomandă verificarea pota-
bilităţii apei de băut din făntâni,
datorită riscului ca aceasta să
aibă concentraţii mari de com-
puşi chimici şi biologici care să
afecteze sănătatea consumatorilor
. GOSPODĂRIILOR
- Se recomandă consumul de apă
plată sau apa din făntâni să fie
fiartă şi răcită înainte de a fi con-
sumată.
APEL PRIMĂRIE
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
0250/762160
APEL URGENŢĂ
MEDICALĂ - 112
APEL DISPENSAR - -Este obligatorie toaletarea pomi-
0250/762040
MIJLOACE DE PREVENIRE
A INCENDIILOR IN
GOSPODĂRIILE
POPULAŢIEI, TERENURI
FORESTIERE ŞI MIRIŞTI.
-Este interzis fumatul în păduri,
locuri neamenajate şi aruncarea
la întâmplare a chistoacelor de
ţigări,
- Este interzis focul deschis în
păduri, arderea miriştilor la
întâmplare şi fără obţinerea per-
misului de foc de la reprezentaţii
Primăriei. Arderea resturilor
vegetale de pe tarlale se face
după ce în prealabil au fost arate
pe o lăţime de minim 1 metru
toate laturile parcelei, sunt asigu-
rate mijloacele de stingere a
incendiului la faţa locului şi a
persoanelor necesare pentru a se
preîntâmpina întinderea focului.
-Persoanele care au surse de pre-
gătit hrana în gospodării cu gaz,
instalaţii electrice sau cu lemne
sunt obligate să verifice buna
funcţionare a acestora, a racordu-
rilor electrice, regulatoare de gaz,
prize, furtune de alimentare sau
coşurile de evacuare a fumului.
Este interzisă aruncarea cenuşii
pe locuri în care există pericolul
aprinderii şi declanşării incen-
dsiilor accindentale în gospodă-
rie.
MIJLOACE DE PREVENI-
RE A INUNDAŢIILOR ÎN
POPULAŢIEI ŞI PE TAR-
LALELE AGRICOLE
Conform HCL nr.13/2008 pri-
vind gospodărirea localităţii, aşa
cum a fost înştiinţată populaţia
21
comunei în desele ocazii prin
adese, afişe şi revista localităţii
trebuiesc luate obligatoriu urmă-
toarele măsuri:
lor şi a copacilor pentru a se
preîntâmpina doborârea acestora
de vânt peste construcţii sau
liniile electrice.
- Este obligatorie curăţirea şanţu-
rilor şi rigolelor din vecinătatea
Domeniului public sau dintre
gospodăriile învecinate pentru a
se preântâmpina inundaţiile în
curţi, casa şi grădini,
- Este obligatorie măsura ridicării
depozitelor de lemne, pietriş sau
gunoi din şanţuri sau de pe mar-
ginea drumurilor, pentru a se lăsa
curs liber apelor pluviale să se
scurgă normal către reţeaua
hidrografică de deversare,
- Este obligatorie amenajarea de
jgheaburi de scurgere a apelor
pluviale de pe acoperişurile case-
lor sau ale altor imobile înveci-
nate cu gospodăriille altor per-
soane, pentru ca acestea să nu fie
afectate de aceste scurgeri.
Toate aceste măsuri cad în sar-
cina CLSU, SVSU.
Compartimentului Administrativ
din Primăria localităţii pentru
verificare, monitorizare şi impu-
nerea de măsuri preventive şi
coercitive,iar cetăţenii localităţii
sunt obligaţii ca măsurile de
recomandare şi cele obligatorii să
le aibă în vedere în mod perma-
nent.Responsabilizarea adminis-
traţiei se face prin măsuri proprii
şi de control ale instituţiilor abili-
tate ale statului de la nivel central
şi judeţean,iar cetăţenii pot suferi
o serie de sancţiuni din partea
acestor instrituţii care au declan-
şat o serie de verificări şi con-
troale în teritoriu. Nu există
scuze în cazul încălcării norme-
lor legale în vigoare, iar necu-
noaşterea legii nu înlătură răs-
punderea celui vinovat.
Atenţionam încă odată pentru ca
aceste măsuri să fie luate în
serios de la Primar, consilier
local, funcţionar până la simplu
cetăţean fiindcă toţi sunt răspun-
zători în mod solidar.
22 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
Fo rmare a atitu dinilo r po zitive ale
părinţilo r şi cadre lo r didactice ...
Principalii factori care
ajută copilul în desavârşirea
propriei educaţii sunt şcoala
şi familia. Pentru o bună
colaborare între aceşti doi
factori este nevoie de multă
comunicare din partea lor.
Parinţii nu au doar rol biolo-
gic ci şi obligaţia de a-i creş-
te, a-i îngriji, de a-i educa.
Nu numai şcoala are sarcina
de a se ocupa de educaţia copilului,
ţinând seama că
familia este cea care-i oferă primele
informaţii despre tot ce-l înconjoară,
că de la ea primeşte copilul primele
norme şi reguli de conduită dar şi
climatul social şi afectiv necesar
dorinţelor sale, peceta pe care părin-
ţii o lasă asupra structurii spirituale
şi morale a personalităţii copiilor se
menţine toata viaţa.
Analizând situaţiile în care
se manifestă de multe ori educaţia în
familiile copiilor se pot identifica
mai multe tipuri de părinţi:
a) unii înţeleg să-şi adapteze stilul
lor de educaţie cu al şcolii;
b) alţii nu conştientizează efectele
negative ale metodelor aplicate în
educaţie;
c) alţii refuză să admită că relaţiile
lor educaţionale cu copiii sunt defi-
citare.
Şcoala, personalul didactic,
are sarcina să identifice situaţiile
problematice, să comunice cu fami-
lia în favoarea elevilor şi mai ales să
conştientizeze faptul că relaţia de
colaborare şcoală-familie este bene-
fică pentru obţinerea performanţelor
şcolare.
Daunătoare pentru copii este
atitudinea unor părinţi care nu au
obţinut de la copiii lor rezultatele
dorite. Ei nu îşi dau seama că aceste
rezultate ţin de mai mulţi factori:
nivelul de inteligenţă, mediu şi sta-
rea de sănătate. Aceste neînţelegeri
duc uneori la abandon şcolar.
Cazurile « Copii în dificul-
tate » trebuie analizate îndeaproape
de către cadrele didactice din şcoală.
Nu este deloc simplu să
conduci spre maturitate o fiinţă
umană, mai ales dacă ea este « în
dificultate ».
Şcoala trebuie să creeze ser-
vicii care să facă faţă celor mai par-
ticulare situaţii (copii deficienţi, cei
cu tulburări de învăţare). Se impune
în primul rând cunoaşterea profundă
a particularităţilor pshihologice şi
socio-culturale ale copilului în difi-
cultate.
Trebuie să existe o colabo-
rare sinceră între toti cei implicaţi în
procesul de educare al acestor copii
(cadre didactice, profesori de sprijin,
consilier educaţional, parinţi, bunici,
fraţi).
Ţinând cont de toate acestea
trebuie să se caute modalităţi de ini-
ţiere a unor activităţi comune pentru
a stabili contacte cu comunitatea.
Cadrul didactic are un rol
foarte important în educaţia acestor
elevi, astfel că el trebuie să ţină
seama de mai multe principii:
- să menţină un climat optim în
clasă ;
- să câştige respectul copilului ;
- să găsească cele mai eficiente
metode de antrenare a copilului în
rezolvarea unor responsabilităţi ;
- să creeze relaţii de încredere, afec-
ţiune şi comunicare şi să elimine
acele elemente care îi furnizează
elevului argumente pentru adoptarea
unor conduite rebele ;
- relaţia cu părinţii să vizeze opinii-
lor şi convingerilor cu privire la pro-
cesul de integrare, motivaţiile şi
interesele acestora.
Raţiunea pentru care copiii în difi-
cultate se integrează nu este aceea
de a îi face «normali», ci de a la
insufla valori, comportamente şi
aspiraţii specifice celorlalţi copii.
Iată câteva sfaturi pentru
învăţătorul care are în clasă « copii
în dificultate »:
- să aşeze copilul într-o bancă unde
el să poată auzi şi vedea bine, iar
învăţătorul să îi poată urmări pro-
gresele;
- să se asigure că este ascultat, auzit
şi i se înţelege mesajul transmis;
- să dea indicaţii copiilor în timpul
activităţilor dacă aceştia întâmpină
dificultăţi ;
- învăţătorul trebuie să aibă răbdare
cu elevul dacă se bâlbâie, dacă are
goluri în memorie;
- să implice elevul în cât mai multe
activităţi adecvate posibilităţilor lui ;
- să formuleze întrebări astfel încât
SOCIAL...
toţi elevii să poată răspundă la ele ;
- să păstreze unitatea de cerinţe de
comportare pentru toţi copiii din
clasă ;
- să trateze copilul cu deficienţe la
fel ca şi pe ceilalţi copii din clasă
(în masura posibilităţilor) ;
- să menţină legatura cu părinţii
copilului pentru a se sfătui cu ei şi
pentru a-i informa despre progresele
copilului – ei sunt persoanele cele
mai importante pentru a ajuta învă-
ţătorul în eforturile depuse în proce-
sul educativ.
Învăţătorul trebuie să-i implice activ
pe părinţi în activitatea şcolii, în
organizarea activităţilor extraşcola-
re.
Membrii familiei trebuie
sprijiniţi să depăşească durerea şi
frustrarea, să accepte problemele
copiilor şi să-i ajute la rândul lor pe
aceştia.
Părinţii trebuie învăţaţi să aibă rab-
dare şi să nu aplice abuzul (bătaia...)
asupra copilului.
Învăţătorul trebuie să evite
folosirea cuvintelor negative atunci
când vorbeşte cu un asemenea copil.
Cadrul didactic trebuie de
asemenea să permită copiilor cu
probleme să vorbească despre ei
înşişi, să-şi exprime gândurile,
dorinţele şi sentimentele.
E bine să fie implicaţi şi elevii fără
dificultăţi în proiecte comune de
activităţi. A creşte şi a educa un
copil este o opera care cere înainte
de toate « multă dragoste »- aceasta
nu înseamnă că nu se impune şi
raţiune bazată pe cunoştinţe precise.
Ca şi o plantă, copilul creşte
diferit, în funcţie de ambianţa favo-
rabilă sau defavorabilă a mediului
familial. Această ambianţă, acest cli-
mat, poate să-l ajute sau să-l împie-
dice să se dezvolte normal, şi răs-
punderea o poartă părinţii şi educa-
torii copilului.
Copilul are nevoie să fie
ajutat, apărat, călăuzit, să se simtă
important pentru cei din jurul său.
Dacă pe acest drum al dez-
voltării şi formării personalităţii
sale, părinţii şi copilul lor vor găsi
sprijin din partea învăţătorilor, mai
târziu, peste ani, efortul dascălului
va fi răsplătit.
n Alina Şiţoiu
ATENTIONARE... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
23
pROMÂNIA
JUDETUL VALCEA
PRIMARIA COMUNEI
GALICEA

IN ATENTIA CETATENILOR LOCALITATII!

In ultima perioada s-au inregistrat destule plangeri si sesizari pri-
vind taieri ilegale de arbori din padurile cetatenilor sau de pe margini-
le drumurilor , ale malurilor si digurilor de protectie a apelor .
Va informam ca masa lemnoasa nu se exploateaza decat in regim
silvic , proprietarul terenului va solicita de la Ocolul Silvic marcarea
arborilor si exploatarea acestora , iar transporturile vor fi insotite de
avizele prevazute de lege .
Taierile de arbori si arbusti de protectie de pe malurile de protec-
tie a apelor si marginile drumurilor se fac de catre administratorii
acestora in conditiile legii , urmand reglementarile Codului Silvic
Roman si a altor legi speciale de reglementare .
Incalcarea acestor prevederi legale enuntate mai sus atrage ras-
punderea contraventionala si penala a faptuitorului , amenzile contra-
ventionale sunt foarte drastice iar pedepsele penale deosebit de dure .
In ideea ca este si de datoria noastra sa va atentionam si sa va
informam asupra acestor stari de fapt , va atragem atentia ca necu-
noasterea legii nu prezinta o scuza in fata autoritatilor si institutiilor
statului - fiecare cetatean va raspunde in raport de fapta sa .

PRIMAR SECRETAR
NAFLIU ION OBOGEANU GHEORGHE
C M Y K

2 4 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 LITERATURA...

Dintre rimele
Luminiţei Roşoagă...
Noi
Acelasi sunet monoton
al singuratatii
Acelasi parfum de toamna
ce ma intristeaza
Toamna cu mine
toamna la tine
Niciodata impreuna
tot eu cu dorul
Tot tu cu ochii plini de iubire
tot noi
Totul si nimic
trupul tau si sufletul meu
Acelasi
prinsi intre cuvintele
Tu si eu
totul si
Nimic

Suflet prins
Intr-o toamna pustie
Am gasit in sertar
Fotografia ta, asa frumoasa...
Acum mai mult ca niciodata
Am zarit umbra
Gandurilor tale
Si buzelor le-am dat
Cu degetul contur
Am simtit parfumul inca proaspat
Al primului sarut !
Ochii mari linistiti, enigmatici
Privindu-ma adanc precum o apa
Ti-am simtit sufletul cum se zbate
Prins in alt timp
In joaca
Eram copii sau poate nu
In cate-o zi trageam cu ochii in iad
Ne vedeau ingerii
Ne lasau sa radem si sa plangem rusinati
Pana ce buzele noastre
Invatau sa se atinga
Mai tarziu am aflat
Ca era un sarut
Altadata priveam norii
Ne improscam cu sperante
Si ne cresteau aripi
Ne bateam cu ele
De ne zburau fulgii
Pana cand ajungeam unul in bratele celuilalt
Mai tarziu am aflat
Ca se numea...IUBIRE !
C M Y K
LITERATURA...
să lupt, cu moartea mea
să pot s-o provoc pe-a ei!
1.
Oare [ti cum e s` dormi la por]ile-atâtor veci,
Rimându-le pe sicrie niscaiva versete reci,
F`r` rost \n lumea voastr` [i-n genunchi, sub
c`tu[e,
Blestemând singur`tatea care mi-a b`tut la u[e?!
C\nd mii de lumân`ri topite, plâns-au lacrimi de
iubire,
Cine-ar fi crezut c`-n bra]ele-]i, e-a mea ie[ire
Din bra]ele-amintirii mor]ii, \n bra]ele iubirii
tale?!
Mila ta m-a cules din cear[afu-i brodat cu petale!
2.
Ultima rug`ciune a unui Dumnezeu:
Pune-o, Doamne,- ntr- un mormânt! Vreau s`
vin`- n locul meu.
Pentru ea, am plâns \n Rai, am plâns [i-n mor-
mânt
Totu[i, oricând, eu pot iubi mai mult de-atât!
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 25
De-aia vreau s` mor \n vechiu-]i Iad de Vipere
Moarte.
Sunte]i aici toate [i toate, mult prea departe!
Din mormânt, scrisori \]i scriu despre a ta
moarte:
Mai sunt \nc`! |nc` se mai poate!...
3. |mi rog via]a s`-[i a[tearn` culcu[ul. Vreau s`
trag linie!
S` nu-mi spun` Raiul [i nici Iadul ce mi se cuvine
mie!
C`ci dup` toate se pune punct [i toate se iau d-
acapo.
Nu-]i pun zeii-n frunte prin]esa zicând: “Ia-o!”...
Iar de-i ceri vie]ii lumina, ea-]i va pune-n bra]e...
noaptea!
Mi-ai promis iubire, Aly, m-ai [i ajutat s`-mi
\nving moartea...
Acum, când \s gata s`-adorm iar \n bra]ele-i
b`trâne,
E timpul s` trag [i eu linie, dar pentru... tine!
26 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 STIATI CA?...

- Un studiu
realizat de
GHIDUL CELOR MAI ORIBILE FOBII:
specialistii Fiecare dintre noi, marturisit sau nu, are o teama de ceva.
de la Pentru ca trebuie sa exprimam prin ceva aceste trairi iata un ghid al
Cornell fobiilor (teama, frica, fobie):
Lab of Achluophobia - Frica de întuneric.
Ornitho- Acousticophobia - Teama de zgomot.
logy arata Agorafobie - Teama de spatii deschise sau de a fi în locurile aglom-
ca pasarile erate.
din Hawaii Ailurophobia - Frica de pisici.
Alektorophobia - Teama de pui de găină.
sunt pe Alliumphobia - Frica de usturoi.
cale de Allodoxaphobia - Teama de avize.
disparitie. Altophobia - Frica de înălţimi.
Conform Amaxophobia - Teama de echitatie într-o maşină.
specialis- Ambulophobia - Teama de mers pe jos.
tilor 31 de Ancraophobia sau Anemophobia - Frica de vânt.
specii de Androphobia - Teama de oameni.
pasari sunt Anglophobia - Frica de Anglia, cultura engleză, etc
amenintate Anthrophobia - Teama de flori.
cu dispari- Antlophobia - Teama de inundaţii.
Anuptaphobia - Teama de a locui singur.
tia datorita Apeirophobia - Teama de infinit.
distrugerii Aphenphosmphobia - Frica de a fi atins.
habitatelor de catre plantele si animalele introduse de populatia Apiphobia - Frica de albine.
statului si de boli, in special cele aduse de tantari. Palila (foto) Apotemnophobia - Teama de persoane cu membre amputate.
este una dintre pasarile cele mai amenintate cu disparitia. Arachnephobia / Arachnophobia - Frica de păianjeni.
Populatia speciei a scazut cu peste 60% in 2009. Arithmophobia - Frica de numere.
Arrhenphobia - Teama de oameni.
Arsonphobia - Teama de foc.
Astraphobia / Astrapophobia - Frica de tunete si ful-

?
gere.
Astrophobia - Frica de stele / spaţiu.
Ataxophobia - Teama de tulburări.
Atelophobia - Teama de imperfecţiune.
Athazagoraphobia - Frica de a fi uitat sau ignorat.
Atychiphobia - Teama de eşec.
Aurophobia - Teama de aur.
Automatonophobia - Teama de ventriloc, creaturi,
statui de ceară
Automysophobia - Frica de a fi corupt.
Autophobia - Frica de a fi singur sau de sine.
Aviophobia / Aviatophobia - Teama de zbor.
Bacillophobia - Frica de microbi.
Bacteriophobia - Frica de bacterii.
Bathmophobia - Teama de scări sau pante abrupte.
- Vaci neozeelandeze care produc direct... lapte degresat. Batophobia - Frica de înălţimi.
Incredibil dar adevarat. Specialistii din Noua Zeelanda au Batrachophobia - Teama de amfibieni (broască)
descoperit ca unele bovine au în organism o gena care are Belonephobia - Teama de pin şi ace.
capacitatea de a degresa laptele pe care îl produc. Gena respec- Bibliophobia - Teama de cărţi.
tiva a fost identificata în 2001. De atunci echipa de specialisti a Botanophobia - Teama de plante.
reusit sa obtina câteva vaci care produc astfel de lapte. Brontophobia - Frica de tunete si fulgere.
Descoperirea ar putea permite crescatorilor sa obtina vite spe- Cacophobia - Teama de poceală.
cializate în producerea directa de lapte degresat. Cainophobia / Cainotophobia - Teama de noutate.
Caligynephobia - Frica de femei frumoase.
- Soricelul Carnophobia - Teama de carne.
Catagelophobia - Frica de a fi ridiculizat.
Peanut si Catoptrophobia - Teama de oglinzi.
motanul Cenophobia / Centophobia - Teama de lucruri sau idei noi.
Ranj confir- Ceraunophobia - Frica de tunete.
Chaetophobia - Teama de păr.
ma povestea Chionophobia - Teama de zăpadă.
din desenele Chiraptophobia - Frica de a fi atins.
Chirophobia - Teama de mâini.
animate Chorophobia - Frica de a dansa.
Tom si Chrometophobia / Chrematophobia - Teama de bani.
Jerry care Chromophobia / Chromatophobia - Teama de culori.
Chronomentrophobia - Teama de ceasuri.
erau foarte Cibophobia / Sitophobia / Sitiophobia - Teama de alimente.
buni pri- Claustrofobie - Teama de spaţii închise.
eteni si se Climacophobia - Teama de scări.
Clinophobia - Frica de a merge la culcare.
distrau Coimetrophobia - Teama de cimitire.
tachinandu-se reciproc. Proprietarul celor doi a a postat pe Coulrophobia - Frica de clovni.
Cyberphobia - Teama de computere.
YouTube un filmulet cu cele doua personaje reale. - Cyclophobia - Teama de biciclete.
 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
27

Excursie in Capitală

Vineri 1 mai 2009, pentru elevii claselor IX-X de la Şcoala Galicea a fost o zi de vis, au vizitat
capitala ţării. Auziseră de Bucureşti încă de la grădiniţă, văzuseră imagini la televizor, citiseră
diverse articole de presă, dar încă nu ajunseseră în capitală.
Casa Poporului reprezintă un obiectiv turistic de interes pentru orice cetăţean. Deşi am aşteptat
aproximativ două ore din cauza numeroaselor grupuri de vizitatori din ţară şi străinătate, vizita la
Casa Poporului va ramane întipărită în memoria elevilor multă vreme. Controlul riguros de la
intrare ne-a făcut să conştientizăm, o dată în plus, importanţa acestei construcţii monumentale.
Ghidul ne-a furnizat informaţii utile despre Casa Poporului: construcţie, arhitectură, pictură,
mobilier, utilitate etc. După vizitarea acestui obiectiv, am făcut un tur al Bucureştiului în autocar,
furnizând elevilor informaţii despre principalele edificii ale capitalei precum Universitatea
Bucureşti, Muzeul de Istorie, Ateneul Român, Sala Palatului, Piaţa Romană, Piaţa Revoluţiei,
Palatul Victoria - sediul guvernului, Arcul de Triumf, Muzeul Satului, Parcul Herăstru şi lista poate
continua. Trecând prin faţa aeroportului Băneasa elevii au avut posibilitatea de a vedea avioane
aterizând şi decolând. Turul Bucureştiului s-a încheiat la Grădina Zoologică unde pentru câteva
ore elevii au participat la o oră de zoologie în aer liber, fiind de-a dreptul fascinaţi de diversitatea
speciilor de păsări, animale, reptile şi peşti existente în acesată superbă gradină zoologică. Deşi
iniţial programul excursiei cuprindea vizitarea muzeului Grigore Antipa, a Grădinii Botanice şi o
plimbare cu metroul, timpul a trecut atât de repede astfel încât acestea rămân obiective pentru
excursia următoare. Excursia a fost benefică, stimulând interesul elevilor pentru cunoaşterea de noi
locuri şi pentru studiul mediului înconjurător. Elevii şi-au completat şi consolidat cunoştinţele de
istorie, geografie, cultură civică şi biologie. Un alt obiectiv atins este creşterea coeziunii colectivu-
lui de elevi şi consolidarea spiritului de echipă şi într-ajutorare. Menţionăm că această excursie nu
se putea realiza fără susţinerea morală şi materială a organizaţiei umanitare World Vision cu care
şcoala noastră este în parteneriat. <Multumim World Vision!
n Prof. coordonator Ion Lăculeanu
28 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
Ce sa fac, doctore? Casatoria mea e in
impas.
- Cum asa ?
- Pai, sotia mea nu ma poate suferi cind
sint beat, iar eu n-o pot suferi cind sint
treaz...
Judecatorul intreaba martora:
- Sunteti casatorita?
Ea ofteaza. Judecatorul dicteaza sec-
retarei:
- Nu e casatorita.
Apoi intreaba martorul:
- Sunteti casatorit?
Martorul ofteaza. Judecatorul dicteaza:
- Casatorit.
Popa: Ce faci Alinuto?
Alinuta(7ani): - Duc vaca la taur, par-
inte.
Popa: - Dar tatal tau nu poate sa faca
asta?
Alinuta(7ani): - Ba da, dar taurul o face
mai bine.
- Acuzat,recunosti acest cutit?
- Da, domnule judecator.
- Insemna ca marturisesti crima.
- Nu marturisesc nimic. Dar mi-l aratati
pentru a cincea oara. E normal sa-l
recunosc!
De pasti, doi nebui sunt eliberati tempo-
rar de la un ospiciu.
Ajung ei la in hotel si unul incepe sa
faca lumanarea. Celalalt spune:
-Mai omule, stai jos, ca il sun pe doctor!
Celalalt nimic.
Il suna pe doctor sa ii spuna:
-Domnu` doctor, colegul sta lumanare!
-Pai si ce daca?
-Da, da` eu nu pot sa dorm cu lumina
aprinsa!
Vine inspectia la Bula la scoala.
- Ce faceti daca va intalniti cu un urs ?
Inspectorii il pun pe bula sa raspunda:
- Fug la un copac.
Si intreaba inspectorul:
-Si daca vine si el?
-Ma urc in copac.
-Si daca se urca si el ?
Un pusti spiona o pereche care
facea dragoste intr-un boschet
dintr-un parc.
Dupa ce termina cei doi treaba,
pustiul se duce dupa barbat si ii
spune:
- Nene, acum stiu unde stai, am
vazut ce ai facut, si daca nu-mi dai
100.000 lei ii spun sotiei tale.
De voie, de nevoie, omul ii da
-Sar din copac.
-Si daca sare si el ?
-Fug la alt copac.
-Si daca vine si el ?
-Ma sui in copac.
-Si daca se suie si el ?
-Sar din copac.
-Si daca sare si el ?
-Fug la alt copac.
-Si daca vine si el ?
-Ma, da mai dute-n pizda matii, tu tii cu
mine sau cu ursu ?
Într-o unitate de tancuri, unei grupe de
proaspeţi recruţi li se prezintă pentru
prima oară un tanc.
Plutonierul comandant de grupă începe
să le explice:
- Tancul este de tip T-55, fabricat în
URSS. Are cineva vreo întrebare?
Nimeni nu întreabă nimic.
- Pe tanc, se află instalat un aruncător de
grenade calibrul 120. Are cineva vreo
întrebare?
Nimeni nu întreabă nimic.
- Tot pe tanc avem o staţie de comuni-
caţii radio. Are cineva vreo întrebare?
Un soldat ridică mîna timid.
- Da, soldat, spune!
- Tovarăşe plutonier, staţia radio e pe
lămpi sau pe tranzistori?
- Băi, pentru tîmpiţi.
Un ardelean care voia sa plece in
Germania il intreaba pe un vecin de-al
lui ce sa faca deoarece nu stie limba ger-
mana.
- Nu-i bai. Limba germana-i ca la noi,
doar ca tre' sa vorbesti mai rar. Zis si
facut.
Ajunge ardeleanul la Hamburg, intra
intr-un bar si spune:
- Bu-na zi-ua!
- Bu-na - raspunde barmanul la fel de
rar.
- Da-ti-mi si mi-e o be-re.
- Po-f-tim be-rea.
Dupa primele inghitituri ardeleanul
spune:
- Eu su-nt de la Tu-r-da. Tu de un-de es-
ti?
- To-t di-n Tu-r-da.
banii ceruti si scapa de pusti.
Dupa ce ajunge acasa, pustiul ii
povesteste mamei cele intamplate.
Mama il cearta si ii spune sa
mearga la biserica sa se
spovedeasca.
La biserica il intampina popa:
- Ei, pustiule, care-i treaba?
- Hopa, acum stiu si unde lucrezi!
VOIE BUNA
- Na... pai atunci de ce vorbim
nemteste?
Trei moldoveni, care s-au mutat la oras
se intilnesc dupa o perioada de timp
pentru a-si impartasi experientele.
Primul moldovean:
- Ce bine era la tara, ma! Pe jos scan-
durile erau drepte si puteam linistit sa
merg dintr-un capat in altul al camerei.
Aici la oras ametesc sa tot urmaresc sip-
cile alea mici de pe jos...
Al doilea moldovean:
- In fiecare seara cand vin acasa trebuie
sa scol din somn trei vecini pentru ca pe
lift scrie "Numai pentru patru per-
soane!"
Al treilea moldovean:
- Eu sunt cel mai napastuit. De fiecare
data cand mi se facea sete acasa ma
duceam la cismea si beam dupa pofta.
Acum ma duc, trag de funie si pana sa
pun gura la apa se si termina si trebuie
sa astept iar sa se umple galeata, iar trag
de funie, dar tot asa patesc!
Un boxer renumit trebuie operat de
apendicita.
Din sala de operatie iese suparat
medicul anestezist:
- Asa nu se mai poate! Eu incerc sa il
anesteziez, numar pana la 9 si el se ridi-
ca de fiecare data in picioare?
CONCURS DE
CULTURA GENE-
RALA CU BLONDE
O blonda vrea sa demon-
streze ca blondele sunt
destepte.Se duce la un
concurs de cultura gener-
ala:
Prezentatorul:
- Cat face 2 ori 2?
Blonda:- 2.
Blondele din public:
- Mai dati-i o sansa!!!
Prezentatorul:- Bine.
Blonda:- 3.
Blondele din public:
- Mai dati-i o sansa!!!
Prezentatorul:- Bine.
Blonda:- 4
Blondele din public:
- Mai dati-i o sansa!!!
UTILE... 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 29
Citiţi
Maxima Caricatura de la coadă la cap anunţul
lunii tipei!...
Lunii
“Ca sa intelegi
ca esti prost tre-
buie totusi sa-ti
mearga
mintea!”
(Georges
Brassens)
Citat celebru...
"Promisiunea
este capaci- PROGNOZA METEOROLOGICÃ
tatea de a PENTRU URMÃTOARELE
dezamăgi DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
oamenii!”
(Cyril
Connolly)
SFATUL
LUNII:
Iubirea este
singurul
lucru care
poate fi
impartit la
infinit fara
sa se mic-
soreze!...
30 14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 UTILE...

Reţetele
Arpacaş
lunii:
cu carne
Ingrediente:

-500g carne de porc sau

pasare
-2 cepe
-100 ml ulei
-250g arpacas
-1 lingurita concentrat de
supa (vegeta)
-sare
-piper
-1 lingurita pasta de rosii
-2 l apa clocotita

Preparare:
Arpacasul se alege de Carnea taiata in mala este suficient 50g
impuritati, se spala bine in bucati, se prajeste in ulei, se arpacas.
mai multe ape(va recomand scoate pe o farfurie, iar in
sa alternati apa calda, cu uleiul ramas se caleste Pentru ca isi mareste
rece), se pune intr-o oala si ceapa tocata marunt. volumul mai mult decat
se toarna peste el apa clo- Cand incepe sa se ingalbe- orezul, arpacasul se pune
cotita(se opareste), cu o neasca, se adauga arpacasul intr-o cantitate de lichid de
seara inainte de a fi cu apa in care a fiert, con- 8 ori mai mare decat canti-
preparat. centratul de supa si pasta tatea de arpacas.
de rosii desfacuta. Se
Se acopera vasul cu amesteca si se asezoneaza(se Din arpacas pot fi
un capac si se lasa la cald pune sare si piper) pregatite aproape toate
pana a doua zi. Se adauga si carnea mancarurile care se
Se pune la fiert inabusit, in prajita, se pune pe foc pana prepara din orez.
aceeasi apa, usor sarata, la da in clocot, apoi se acopera
foc domol. cu un capac si se da la cup- Boabele de arpacas
torul incins, la foc potrivit nu se lipesc intre ele.
Dupa aproximativ 20- 20-30 min.
30 min. , arpacasul se Se serveste fierbinte. Timp Preparare: 1 h
inmoaie, infloreste frumos Complexitate: redusa
si scade bine(absoarbe din Mentiuni:
apa).
Pentru o portie nor-
Horoscopul pentru perioada
14 AUGUST - 15 SEPTEMBRIE 2009 31

Luna aceasta Berbecii vor lua
hotarari majore. Nu e vorba nea-
parat de ceva foarte vizibil pen-
tru ceilalti, ci de schimbari inte-
rioare, care ii ajuta sa depaseasca
momentele dificile. Totusi, ar fi
recomandata si o schimbare de
look care sa evidentieze mai bine
aceasta modificare
Sanatatea nu este foarte bine
aspectata in aceasta perioada
pentru Tauri. Atentie mai ales la
raceli si tulburari digestive. Un
membru al familiei le face o sur-
priza placuta, probabil o vizita,
la sfarsitul perioadei. Relatiile cu
familia si prietenii sunt foarte
bine aspectate si Taurii pot primi
chiar un ajutor de la acestia.
Un gest de atentie fata de o
persoana de sex opus din antu-
raj le poate starni furtuni in
cuplu. Ar fi bine sa-si cantareas-
ca bine fiecare miscare, daca nu
vor sa starneasca furtuni in
cuplu. Daca sunt singuri, nici sa
nu caute o relatie, pentru ca
apar niste provocari profesion-
ale care le vor solicita timpul si
nervii pe termen lung.
O calatorie pe care o asteptau
de multa vreme se amana.
Acest lucru ii face pe Raci sa-
si reorganizeze programul si le
ofera un ragaz binevenit sa mai
rezolve niste probleme. O
poveste sentimentala mai veche
revine in actualitate si amenin-
ta sa le complice viata...

Leii sunt predispusi la tot
felul de accidente in
perioada urmatoare. Fie
ca e vorba de accidente
fizice, sau de gafe si
indiscretii, Leii pot intra
foarte usor in necaz.
Trebuie sa fie foarte aten-
ti la cum se poarta si la
ce vorbesc!
E o perioada buna pentru acu-
mularea de informatii, nu in
sensul invatarii unor lucruri
noi, ci al descoperirii unor
secrete, sau vesti care circula
in cerc restrans. Fecioarele sa
deschida bine ochii si ure-
chile, vor auzi multe barfe,
dar vor afla si lucruri care le
vor ajuta in cariera...
Balantele sunt pe val in zilele
urmatoare. Au sanse mari de
reusita in tot ce-si propun, asa
ca e un moment bun sa-si faca
planuri si strategii, sau sa
incheie niste socoteli mai
vechi. Vor avea ocazia sa
plateasca niste polite unor per-
soane care le-au ranit si asta le
va da un sentiment de putere.
Scorpionii intra intr-o perioa-
da favorabila pentru latura
lor erotica, si-asa destul de
accentuata prin natura zodiei.
Este o perioada buna pentru
experimente si pentru evadari
de week-end impreuna cu
persoana iubita. Daca sunt
solo, nu trebuie decat sa iasa
in lume, pentru ca ofertele
vor fi destule.

Ar fi bine sa-si ia un pic de
timp numai pentru ei. E o
perioada propice relaxarii si
acumularii de energie. Chiar
daca nu au concediu, ar fi
bine sa-si ia macar doua-trei
zile libere pentru a-si pune
gandurile in ordine. Chiar si
in relatia de cuplu ar fi bin-
evenit un time-out.
Ar fi bine sa-si ia un pic de
timp numai pentru ei. E o
perioada propice relaxarii si
acumularii de energie. Chiar
daca nu au concediu, ar fi
bine sa-si ia macar doua-trei
zile libere pentru a-si pune
gandurile in ordine. Chiar si
in relatia de cuplu ar fi bin-
evenit un time-out.
Varsatorii vor avea foarte
multa energie si depinde
doar de ei cum o vor folosi.
Indicat ar fi sa se concen-
treze asupra carierei, pentru
ca astrele favorizeaza
proiectele in acest domeniu.
Relatia de cuplu va fi foarte
armonioasa, desi unele per-
soane din afara vor incerca
sa o tulbure.
Pestii au in fata niste zile pline
de mici surprize placute din
partea prietenilor sau a fami-
liei. Vor primi mici cadouri,
vesti care le ridica moralul,
vizite de la persoane dragi,
invitatii in oras. Nu se intrevad
cine stie ce sanse de realizari
marete, sau aventuri palpi-
tante, dar nu trebuie neglijata
importanta bucuriilor marunte.

Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean