CM

YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Oul lui Pilat 1 aprilie 2007
Nr. 13 (77) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Se spune c\ rom=nii merg 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
la biseric\ doar de Cr\ciun [i 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
de Pa[ti. Nu [tiu dac\-i a[a, lunar - cu taxele po[tale incluse
cert este rom=nii, cu mic cu
mare, de la ]ar\ sau de la www.ziarullumina.ro
ora[, sunt aproape transfi- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

gura]i `n S\pt\m=na Mare,

`n zilele dinaintea nop]ii de
~nviere. Lumea se agit\, face
cur\]enie, `n cas\ [i `n suflet, Bun\t\]i Rolul alimenta]iei
se spovede[te [i se `mp\rt\-
pentru masa lactate `n timpul
PAGINA 16

PAGINA 12
[e[te, merge la Denii, ]ine
post, caut\ miel de cum-
p\rat, alege ou\le bune de
`nro[it, face ou\le ro[ii, co-
de Pa[ti sarcinii [i al\pt\rii
zonaci [i pasc\.

Floriile `n
PAGINA 3

tradi]ia european\
a „Intrarea Domnului `n Ierusalim“ sau Floriile este ultima s\rb\toare mare dinaintea „~nvierii Domnului“
a Pe lâng\ dimensiunea liturgic\ a s\rb\torii, de Florii sunt legate [i numeroase tradi]ii a „Un obicei
care s-a p\strat foarte bine este `mpodobirea cu crengu]e de salcie a por]ilor gospod\riilor [i chiar a u[ilor
de apartament, la ora[“ a Care sunt tradi]iile de Florii la alte popoare cre[tine? a PAGINILE 8-9

Cum s\ ne
`mp\rt\[im: mai
des ori mai rar?
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Ortodoxia `n „}ara
Soarelui R\sare“
PAGINA 6

„S\vâr[itu-s-a!“
PAGINA 3

„ {ezând pe mânz, Hristoase, când veneai la Patim\, ai primit de la pruncii

cei f\r\ de r\utate cântare de biruin]\, Tu, Cel ce e[ti l\udat de `ngeri.
„
Utrenia Floriilor
CM
YK
2 Duminic\, 1 aprilie 2007
Opinii
EDUCA}IE {I INTEGRARE
Spovedanie
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
P\rinte, m\rturisesc
c\ am gre[it. Nu sunt un
om ascult\tor, nu m\
mul]umesc cu ceea ce am
sau gândesc, caut mai tot
timpul s\ pip\i limitele,
s\ clatin m\sura, s\ atac
regulile, s\ pun `n loc
norme noi. Nu sunt a[a
de statornic pe drumul
ar\tat de al]ii, nu m\
fixez prea u[or pe calea
de mijloc, mai privesc `n
dreapta [i stânga, `mi
place s\ cred c\ mai sunt
[i alte poteci, c\ se mai
poate [i altfel.
Calit\]ile fiului
risipitor
Am luat de bune ceea
ce se scrie `n Scriptur\:
„{tiu faptele tale; c\ nu
e[ti nici rece, nici fier-
binte. O, de ai fi rece sau
fierbinte! Astfel, pentru
c\ e[ti c\ldicel - nici fier-
binte nici rece - am s\ te
v\rs din Gura mea!“ (A-
poc., 5, 15; 16). Mi-e fric\
s\ nu ajung un om din
acesta - c\ldicel, adic\.
M\ gândesc c\ starea de
echilibru sterp, de conti-
nuitate monoton\, anun-
]\ o stagnare creativ\ sau
o `nghe]are a fiin]ei mele.
E un fel de moarte, pe
care mul]i o afi[eaz\ apo-
teotic ca fiind o stare de
glorie, de `mplinire exem-
plar\ a a[tept\rilor pre-
tinse de al]ii (au ajuns la
un anumit grad de reali-
zare material\, sunt mul-
]umi]i, au devenit ni[te
modele, fac milostenie,
~NTRE ALFA {I OMEGA
Pledoarie pentru flori
de Ionu] BURSUC
Dincolo de miza politi-
c\ pe care nu de pu]ine
ori o implic\, dezbaterea
privind protec]ia mediu-
lui `nconjur\tor tinde s\
capete accente din ce `n
ce mai sonore. Schim-
b\rile climatice `ngri-
jor\toare din ultimii ani
[i leg\tura acestora cu
catastrofele naturale ob-
servate pe `ntreg cuprin-
sul Terrei, constituie su-
biecte de ample dezbateri
`n lumea academic\ [i `n
mass-media.
O abordare tran[ant\
[i f\r\ echivoc a acestei
teme o ofer\ filmul docu-
mentar „An Inconvenient
Truth“ (Un adev\r incon-
venabil) lansat `n anul
2006 [i realizat pe baza
unor prelegeri ale mili-
tantului ecologist ameri-
can Al Gore. De[i numele
Al Gore trimite mai de-
grab\ la campaniile pre-
ziden]iale americane, fil-
mul documentar se ba-
zeaz\ pe eviden]e pro-
bate [tiin]ific, evitând cu
cu ea când se ive[te noul, necunoscutul, imprevizibilul. Am convingerea c\ regula e u[or de
`ndeplinesc toate cele ce
se cade).
Ce ar urma dup\ asta?
Probabil nimic care s\ de-
fineasc\ fiin]a particula-
r\ [i umbl\toare ce sunt.
A[ putea corela ideea a-
parent paradoxal\ din A-
pocalips\ cu una dintre
posibilele `nv\]\minte a-
le pildei fiului risipitor, a-
supra c\reia tot reflectez:
nu `ntotdeauna cel care
este categorisit „bun“ [i
„ascult\tor“ de poruncile
date (fratele fiului risipi-
tor) apare astfel [i `n fa]a
judec\]ii p\rinte[ti, ul-
time, dumnezeie[ti. Son-
darea sau chiar experi-
mentarea unor st\ri ten-
sionate, de limit\, dep\[i-
rea lor printr-o reconver-
sie fiin]ial\ este de apre-
ciat comparativ cu o con-
di]ie de mijloc, echivoc\,
mediocr\, lasciv\. A res-
pecta `ntocmai [i necon-
di]ionat convenien]ele es-
te un lucru bun, important
pentru secven]ele de par-
curs, dar nu ca principiu
diriguitor a toate câte
gândim sau `nf\ptuim.
Confortul necreativ al
existen]ei vegetative
Cu regula `ncet\]enit\
rezolvi situa]ii repetitive,
cunoscute, a[teptate, dar
nu faci nimic cu ea când
se ive[te noul, necunoscu-
tul, imprevizibilul. Am
convingerea c\ regula e
u[or de respectat; e mult
mai greu [i dificil …de
transgresat, pentru c\ `]i
trebuie ceva [tiin]\ [i cu-
raj. {i apoi, o mare putin-
]\ de a `nv\]a din toate a-
cestea. A continua con-
stant mersul pe aceast\
direc]ie ar elimina ima-
elegan]\ nuan]ele de pro-
pagand\.
Documentarul se do-
re[te a fi `n acela[i timp o
analiz\ lucid\ a unei
situa]ii, dar [i un semnal
de alarm\. Fotografii cu
ghe]ari str\vechi care
s-au retras complet de-a
lungul ultimului secol [i
proiec]ii video cu ghe]ari
din prezent care se dez-
integreaz\ pur [i simplu,
impresioneaz\ pân\ [i pe
cel mai impasibil specta-
tor. Râuri sec\tuite, spe-
cii pe cale de dispari]ie,
p\duri uscate, ora[e port
amenin]ate de cre[terea
iminent\ a nivelului m\-
rii sunt doar câteva din-
tre avertismentele pe
care natura pâng\rit\ ni
le transmite. Date [ti-
in]ifice solide extrase din
reviste de specialitate
vin s\ dizolve campaniile
agresive de imagine, sus-
]inute de companiile de
petrol privind „normali-
tatea“ schimb\rilor cli-
matice [i caracterul „ci-
clic“ al acestora.
Tabelele pe care Gore
le prezint\, ilustreaz\,
Cu regula `ncet\]enit\ rezolvi situa]ii repetitive, cunoscute, a[teptate, dar nu faci nimic
respectat; e mult mai greu [i dificil… de transgresat, pentru c\ `]i trebuie ceva [tiin]\ [i
curaj. {i apoi, o mare putin]\ de a `nv\]a din toate acestea. A continua constant mersul pe
aceast\ direc]ie ar elimina imagina]ia, creativitatea, preg\tirea [i ivirea lucrului nou.
gina]ia, creativitatea, pre-
g\tirea [i ivirea lucrului
nou. {i a[ mai putea spu-
ne c\ ideea rejec]iei celui
care se situeaz\ constant
[i cuminte pe o linie `nce-
t\]enit\, b\t\torit\, care
nu for]eaz\ pu]in z\ga-
zurile limit\rilor este des
`ntâlnit\ `n istoria cul-
turii [i faptelor omenirii.
Hegel, dac\ nu m\-n[el,
spunea la un moment dat
c\ istoria evolueaz\ prin
partea proast\ a lucru-
rilor, prin acele devieri de
la prescris, statuat, ac-
ceptat. Numai „`nc\l-
când“ normativitatea ce
se dovede[te auto-sufi-
cient\ putem `ntrona una
mai realist\, eficient\,
adus\ la zi (s\ avem `n
vedere cazul tuturor re-
volu]iilor - economice, so-
ciale, spirituale, cu rever-
bera]ii `n plan individual
sau comunitar).
{i-am stat mai mult pe
gânduri [i am ajuns la
urm\toarea concluzie:
numai cel care are expe-
rien]a limitelor le `n]ele-
ge cum trebuie [i defini-
tiv; numai cel care are cu-
rajul de a sparge tiparele
a[ezate are posibilitatea
de a le sugera pe cele noi,
ale lui, aducând, poate, un
nou suflu sau un alt avânt
parcursurilor viitoare.
{tiu c\ o astfel de gândire
s-ar putea s\ fie un mare
p\cat. Cum a[ putea s\
ies din el, `nva]\-m\?
Mai am ceva de ad\-
ugat `n leg\tur\ cu a[e-
zarea pe calea de mijloc.
Fascina]ia frecvent\rii
centrului, a comunului e
pe placul firilor cumin]i,
care nu accept\ `n ruptul
capului nici un fel de de-
raiere, de experimentare,
de „aventurare“. Devin
adep]ii unei pozi]ii fi-
xiste, `n]epenesc `n pro-
priile lor convingeri sau
suficien]e, privesc auro-
ral de la `n\l]imea impla-
cabilit\]ii lor. Nimeni nu-
pe de o parte, varia]iile
ciclurilor naturale de
`nc\lzire [i r\cire [i ale
concentra]iilor de dioxid
de carbon de-a lungul
sutelor de mii de ani; pe
de alt\ parte, ele arat\
cât de mult `n afara aces-
tor valori se afl\ datele
`nregistrate `n prezent.
~n fa]a unor asemenea
eviden]e, oricine [i-ar
dori ca filmul s\ nu fie
decât o simpl\ fic]iune.
Din nefericire, el este un
documentar ai c\rui ac-
tori num\r\ peste [ase
miliarde.
De[i motivat\ diferit,
pledoaria lui Gore se pli-
az\ `ntru totul pe `nv\-
]\tura cre[tin\ despre
crea]ie [i responsabili-
tatea omului fa]\ de
aceasta. Fiind adus la
via]\ la finalul `ntregii
crea]ii, omul este privit
`n tradi]ia cre[tin\ ca o
sintez\ a tuturor celor
create, ca un microcos-
mos care `nm\nunchea-
z\, `ncoroneaz\ [i `nno-
bileaz\ cosmosul. Din
aceast\ perspectiv\, na-
tura nu este str\in\ de
i poate mi[ca din imobil-
ismul lor, nu accept\ nici
un dram de ml\diere sau
de de-centrare. Cred c\
omul trebuie s\-[i asume
o dinamic\ existen]ial\
ce se va `nscrie `n interi-
orul unor limite. A te
posta confortabil, mereu
pe centru, asigur\ o con-
tinuitate sigur\, dar pla-
t\, o existen]\ vegetati-
v\, dar necreativ\. E ne-
voie parc\ de o mai mare
toleran]\ fa]\ de limite -
chiar fa]\ de extreme - de
o mi[care ml\dioas\ `n-
tr-un interval [i nu de o
fixare ritoas\ `ntr-un sin-
gur punct, fie el chiar [i
„nodal“ `ntr-un anumit
moment.
„Scriptura
nu `nl\tur\ nimic
din cele date
spre folosire“
Ori de câte ori am pri-
lejul fac o pledoarie cald\
pentru o responsabil\ [i
curajoas\ dinamic\ a
mersului nostru `n via]\
[i nu pentru o instalare
definitiv\ `ntr-un loc [i
`ntr-un timp. Simt c\ in-
tervalul `n care ne mi[-
c\m se poate cumva ne-
gocia. De ce admisibilita-
tea nu ar putea fi `n]e-
leas\ [i circumstan]ial,
conjunctural? De ce s\ fie
decretat\ definitiv, o sin-
gur\ dat\, la un moment
dat? De ce s\ nu cred c\
poate exista un „mai
bine“ latent, dincolo de
limite? Isaac Sirul spu-
nea undeva c\ „orice lu-
cru mai `nalt decât altul e
ascuns aceluia fa]\ de
care este mai `nalt…“
(Cuvinte despre sfintele
nevoin]e). Omul [i lumea
se mi[c\, [i odat\ cu ele [i
orizonturile noastre va-
lorice. Ceea ce trebuie s\
r\mân\ constant sunt
z\rile transcendente ale
valorilor supreme ce ne
voca]ia omului de a a-
tinge des\vâr[irea `ntru
asem\narea cu Dumne-
zeu. Ea a fost oferit\
omului `n dar, ca suport
al vie]ii materiale [i
oric\rui dar se r\spunde
tot printr-un dar. Acesta
este unul din sensurile
frazei liturgice din ritu-
alul euharistic: „Ale Tale
dintru ale Tale, }ie ~]i
aducem de toate [i pen-
tru toate!“. Cu alte cu-
vinte, rostul naturii nu
este `n nici un caz de a fi
exploatat\ [i epuizat\
pân\ la distrugere, ci
doar folosit\ ca un bun
care nu ne apar]ine, dar
care ne-a fost `ncredin]at
din m\rinimie dumne-
zeiasc\.
Expresie a aceleia[i
nem\rginite purt\ri de
grij\ este [i capacitatea
naturii de a se regenera
[i re-echilibra atunci
când factorul devastator
dispare. ~n aceea[i not\
optimist\ se `ncheie [i
documentarul amintit.
~nc\ nu este prea târziu
ca tezaurul viu al naturii
s\ fie salvat, dac\ fiecare
con[tientizeaz\ propria
contribu]ie la aceast\ ca-
tastrof\ global\. ~ntr-a-
dev\r, responsabilit\]ile
sunt diferite: `n unele
cazuri este vorba de
cheam\ pentru a ne a[eza
al\turi de Dumnezeu.
Acestea nu pot fi supuse
comentariilor sau discu-
]iilor, circumstan]elor [i
vremurilor.
Cred din tot sufletul c\
hotarul cel mai bun este
cel pe care singur ]i-l sta-
tornice[ti `n intervalul pe
care Dumnezeu ]i-l d\. A
te posta lene[ `n spa]iul
prefixat de al]ii, a nu
`ncerca z\gazurile, a nu
forja [i alte orizonturi
constituie o dezertare de
la o anumit\ demnitate [i
responsabilitate fiin]ial\
pe care Dumnezeu ni le
cere. Nu `nseamn\ `n nici
un caz s\ adopt\m atitu-
dini de negare sau ni-
hiliste, sa critic\m sau s\
t\g\duim la tot pasul, s\
adopt\m stilul comporta-
mental al lui „Gic\ con-
tra“, dar o anumit\ trezie
interpretativ\, sim] cri-
tic, rectitudine sau viziu-
ne personal\ sunt a[tep-
tate ast\zi mai mult de-
cât alt\ dat\. Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul vine
[i ne spune c\ „scriptura
nu `nl\tur\ nimic din
cele date nou\ de Dumne-
zeu spre folosire, dar pe-
depse[te lipsa de m\sur\
[i `ndreapt\ lipsa de jude-
cat\“ (Capete despre dra-
goste). Cu o acut\ judeca-
t\ am putea s\ ne apropi-
em… de limite, de dep\r-
t\ri, asta a[ `n]elege eu.
Sunt, altfel spus, un di-
versionist, ce `ncearc\ ne-
contenit noi „linii de fu-
g\“. Un ins ce se ceart\
cu proximitatea enun]at\
de al]ii.
Gre[esc, poate, c\ `n-
cerc limitele, ale mele [i
ale altora, c\ m\ aventu-
rez s\ scrutez ceea ce „nu
se cade“. Iar acest lucru
`mi provoac\ - trebuie s\
recunosc - mult\ b\taie
de cap, st\ri contradic-
torii [i zbucium sufletesc.
Nu m\ mul]umesc cu
ceea ce am, vreau mai
ab]inerea de la a arunca
de[euri pe oriunde, `n al-
tele de a impune la nivel
politic restric]ii cu pri-
vire la normele de polu-
are sau de a respecta re-
glement\rile interna]io-
nale cu privire la protec-
]ia mediului `nconju-
r\tor.
Duminica Floriilor, pe
lâng\ semnifica]ia cul-
tic\ legat\ de Intrarea
Domnului Hristos `n
Ierusalim, este totodat\
[i un simbol al prim\ve-
rii `ntregii crea]ii, al re-
venirii la via]\ [i al re-
`nnoirii. Natura `ntreag\
Constantin Cuco[,
profesor universitar, direc-
tor al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
mult; nu m\ mul]umesc
cu ceea ce [tiu, vreau s\
cunosc [i altceva; nu m\
limitez la ceea ce mi se
d\, `mi pun sentimentele
la noi `ncerc\ri. Sunt nes-
tatornic [i m\ zvârcolesc
pe un interval ce vreau
tot timpul s\-l l\rgesc, s\
mi[c ni]el, câte un pic,
hotarele ce mi se pun `n
fa]\. Sfidez uneori re-
gulile doar pentru a
vedea ce iese, pentru a le
pune la prob\, eventual
pentru a le propune [i al-
tora. M\ plictisesc de
moarte de ceea ce este
st\tut, numitor comun,
adjudecat odat\ pentru
totdeauna. Mi-e fric\ s\
nu devin un simplu pion
al unui univers statistic,
`ntruchiparea omului
mediu, a „omului mas\“.
Cam aceasta-i, pe scurt,
marea mea nevrednicie.
V\ `ntreb cu sfial\, p\-
rinte, a[ avea vreo [ans\
s\ fiu izb\vit? Ce trebuie
s\ fac? a
se preg\te[te s\-L `n-
tâmpine pe Hristos Cel
`nviat, `mbr\când hain\
de s\rb\toare. Iar cele
mai alese straie le revin
florilor, de unde [i nu-
mele Duminicii de as-
t\zi. ~n acest fel, orice ar-
gument `n sprijinul pro-
tec]iei naturii ar putea fi
v\zut mai mult ca e-
xerci]iu al spiritului
decât ca activism eco-
logic, iar ini]iativele con-
crete de `ns\n\to[ire a
mediului `nconjur\tor ar
putea fi `nf\]i[ate ca o
autentic\ pledoarie `n
favoarea florilor. a
 Duminic\, 1 aprilie 2007 3

Opinii „Iisus {i-a dat duhul, pentru ca prin moarte s\ redeschid\ pentru totdeauna [i pentru
to]i por]ile vie]ii. Lucrarea pe care venise s\ o `mplineasc\ era s\vâr[it\. „S\vâr[itu-s-a“
`mp\carea noastr\ definitiv\ cu Dumnezeu. Apoi, mâna nev\zut\ a lui Dumnezeu a rupt de
sus pân\ jos catapeteasma templului (Matei 27, 51); de acum `nainte nu mai era nevoie
de ea; prin aceasta, Dumnezeu voia s\ dea o m\rturie public\ a acestei `mp\c\ri.“

LUMINA DIN CUV+NT Cum zic copiii `n rug\-

ciunea c\tre `ngerul p\zi-

Cum s\ ne `mp\rt\[im: mai des ori mai rar?
Dac\ `]i rânduie[te du-
hovnicul, te po]i `mp\rt\[i
chiar [i la toate liturghiile.
Nu exist\ vreo opreli[te
propriu-zis\. Zic unii c\
numai la [ase s\pt\mâni.
{i-apoi eu zic: dar când
zice preotul: „Cu fric\ de
Dumnezeu, cu credin]\ [i
cu dragoste s\ v\ apro-
pia]i“, nu zice: „dar numai
aceia care s-au `mp\rt\[it
acum [ase s\pt\mâni“.
Chemarea e pentru to]i!
Oamenii care au `ng\-
duin]\ de la duhovnic s-ar
putea `mp\rt\[i la fiecare
Sfânt\ Liturghie. De ce `n
vremea Postului Mare,
sunt Liturghii ale Daru-
rilor mai `nainte sfin]ite?
Deoarece credincio[ii do-
reau s\ se `mp\rt\[easc\
mai des decât sâmb\ta [i
duminica, singurele zile `n
care, odinioar\, se f\cea
liturghie. E adev\rat c\
aceasta depinde foarte
mult [i de duhovnic, dar s\
[ti]i c\ [i duhovnicii sunt
cu gânduri felurite. Sunt
unii care nu te las\ s\ te
`mp\rt\[e[ti, pentru mo-
tive ne`nsemnate. Eu nu
[tiu cum se `mp\rt\[esc ei,
dac\ pe credincio[i nu-i
las\.
Dac\ Sfintele Taine
sunt a[a de uimitoare, de
`nfrico[\toare, de `nalte,
de departe de noi, a[a de
neatins [i de nep\truns,
atunci mai putem noi s\ ne
`mp\rt\[im cu Trupul [i
Sângele Domnului? Noi,
\[tia nevrednici, care ne
socotim nevrednici [i care
oricum suntem nevrednici;
oricum suntem mai prejos
de Taine. R\spunsul ni-l
d\ Domnul Hristos, care
ne-a dat Tainele. El n-a
dat Tainele pentru `ngeri,
ci pentru oameni. Gândi]i-
v\, de pild\, c\ doi dintre
cei care s-au `mp\rt\[it la
Cina cea de Tain\ cu Tru-
pul [i Sângele Mântuitoru-
lui au f\cut lucruri care nu
]in de o via]\ superioar\:
Iuda cel `mp\rt\[it l-a vân-
dut [i Petru cel `mp\rt\[it a
zis c\ nu-L cunoa[te.
Domnul Hristos, când le-a
dat Tainele acestea, n-a
[tiut ce urmeaz\? A [tiut.
Noi trebuie s\ ne str\-
duim pentru o vrednicie la
care, practic, niciodat\ nu
putem ajunge. Dac\ a[tep-
t\m vrednicia nu ne mai
`mp\rt\[im niciodat\, pen-
tru c\ niciodat\ nu suntem
vrednici. Dar Domnul
Hristos ne face vrednici.
tor: „Eu sunt mic. Tu f\-
m\ mare; eu sunt slab, Tu
f\-m\ tare“, a[a putem
spune [i noi `n fa]a Dom-
nului Hristos. Doamne,
[tiu c\ sunt nevrednic, [tiu
c\ dac\ ar fi dup\ vredni-
cia mea nu ar trebui s\ m\
`mp\rt\[esc niciodat\ `n
via]\, nici `naintea mor]ii.
Dar: „Eu sunt mic, Tu f\-
m\ mare…“. Adic\: Doam-
ne, Tu ai putere s\ m\ faci
vrednic, f\-m\ vrednic. {i
s\ [ti]i c\ Domnul Hristos
ne face vrednici.
Gândi]i-v\, de exemplu,
Arhimandritul Teofil
când avem `n fa]\ un copil, P\r\ian, M\n\stirea
nu ne plec\m la el, ne
facem mici ca el, ori `l ri- Brâncoveanu,
dic\m `n bra]e? A[a face [i Sâmb\ta de Sus –
Domnul Hristos cu noi! a jude]ul Bra[ov

RELIGIE {I FENOMEN tru altul se une[te cu a- EDITORIAL

„S\vâr[itu-ss-a
a!“
de pr. prof. univ.
dr. Nicolae
ACHIMESCU
Privit\ `n ansamblu,
`ntreaga via]\ [i activi-
tate p\mânteasc\ a Mân-
tuitorului Hristos repre-
zint\, `ntr-un anume fel,
drumul Golgotei. Hris-
tos urmeaz\ acest drum
al suferin]ei omene[ti ca
pe un sui[ continuu, pur-
tând `n Sine umanitatea
`nsu[it\ la `ntrupare [i
sfin]ind-o pân\ la `n-
dumnezeirea ei.
Ultimele Sale cuvinte
rostite `nainte de a muri
cu trupul pe Crucea Gol-
gotei au fost: „S\vâr[itu-
s-a!“, dup\ care Sfântul
Evanghelist Ioan ne
spune c\ „plecându-[i
capul, [i-a dat duhul“
(Ioan 19, 30).
Aparent, aceste cu-
vinte vor s\ sublinieze
doar faptul c\ momentul
mor]ii venise. Totu[i,
adev\rata semnifica]ie a
acestor cuvinte pline de
con]inut duhovnicesc es-
te cu mult mai bogat\.
~n primul rând, Mân-
tuitorul Hristos voia s\
arate c\, prin moartea
Sa pe Cruce, care urma
s\ aib\ loc chiar atunci,
se `mplineau acum toate
m\rturiile din Sfânta
Scriptur\ `n aceast\ pri-
vin]\. A[a cum se [tie,
profe]ii [i psalmi[tii au
prevestit aceast\ jertf\
suprem\ ce va fi adus\
pentru mântuirea oame-
nilor. ~n anumi]i psalmi
descoperim acea victim\
persecutat\, dar nevino-
vat\, care ~l pre`nchi-
puie pe Iisus [i suferin]a
Lui. Printre prooroci,
Zaharia vorbe[te, de
pild\, despre P\storul
lovit, ale c\rui oi vor fi
risipite (13, 7; cf. Marcu
14, 27). Profetul Daniel
scrie despre „Cel Uns“,
care „va pieri f\r\ s\ se
g\seasc\ vreo vin\ `n
El“ (Daniel 9, 25-26).
Dar, mai ales, `n ultima
parte a c\r]ii lui Isaia, ~l
putem g\si pe acest „Om
al durerilor [i cunosc\-
tor al suferin]ei... dis-
pre]uit [i desconsiderat“
(Isaia 53, 3), care „a fost
pedepsit pentru mân-
tuirea noastr\ [i prin
r\nile lui noi to]i ne-am
vindecat“ (53, 5). ~ntr-
adev\r, „a[a este scris [i
a[a trebuia s\ p\timeas-
c\ Hristos“, dup\ cum
scrie Sfântul Evanghe-
list Luca (24, 46).
Mântuitorul [tia c\
Scripturile m\rturiseau
despre El [i c\ `n El tre-
buia s\ se `mplineasc\
a[teptarea lor. Aceste
m\rturii din Sfânta
Scriptur\ sunt foarte
clare, mai ales `n ce pri-
ve[te suferin]ele lui
Iisus. M\rturia f\cut\
de Simon Petru, `n Ce-
zareea lui Filip, cum c\
Iisus este Hristosul,
marcheaz\ o r\scruce `n
activitatea lui Iisus. Se
consemneaz\ c\ Iisus „a
`nceput s\-i `nve]e c\
Fiul Omului trebuie s\
p\timeasc\ multe [i s\
fie def\imat de b\trâni,
de arhierei [i c\rturari
[i s\ fie omorât, iar dup\
trei zile s\ `nvieze.“ (Mc.
8, 31). Acest „trebuie“
revine mereu `n `nv\]\-
tura Mântuitorului ca
un fel de obliga]ie, care
revela voia Tat\lui des-
pre care El vorbea dese-
ori: „{i cu botez am a M\
boteza, [i cât\ ner\bda-
re am pân\ ce se va `n-
deplini!“ (Luca 12, 50).
~n mai multe rânduri, `n
cursul activit\]ii Sale,
Mântuitorul a vorbit
despre „ceasul“ care tre-
buie s\ vin\, dar care nu
sosise `nc\. Apoi, chiar
cu câteva ore `nainte de a
fi prins, El a spus:
„P\rinte, a venit ceasul!“
(Ioan 17, 1).
Sosise, deci, „ceasul“,
„s\vâr[itu-s-a“ actul de
biruin]\ a mor]ii prin
moartea `ns\[i. Moartea
lui Hristos, care se s\-
vâr[ea acum, era un act
de biruin]\ asupra mor]ii
`nse[i, dar [i de dep\[ire
a ne-comuniunii omului
cu Dumnezeu [i cu se-
menii s\i. C\ci a fost
pentru Tat\l [i pentru
noi. Prin aceasta ne-a
implicat pe noi `n ea.
„Dac\ n-ar fi murit pen-
tru noi, nu ne-am fi
mântuit; [i dac\ n-ar fi
fost `ntre mor]i, n-ar fi
scuturat st\pânirea cru-
d\ a mor]ii“ (Sf. Chiril al
Alexandriei, Glaphyro-
rum in Genesim, libr. III,
P.G. 69, col. 542). Poate
c\ o prefigurare a aces-
tui mod de mântuire `n
Hristos este convingerea
omului c\ murind pen-
cela pe veci.
Propriu-zis, noi nu tre-
buie s\ murim ca Hristos
`n mod real, pentru c\
aceasta ar `nsemna c\
moartea noastr\ n-a fost
desfiin]at\ prin moartea
Lui. Dar, noi murim
totu[i la sfâr[itul vie]ii,
`ns\ nu de o moarte ca
pedeaps\, fiindc\ rostul
acesta al mor]ii s-a des-
fiin]at `n Hristos pentru
cei ce se unesc cu El. Noi
murim, unindu-ne cu
Hristos `ntr-o „asem\-
nare a mor]ii Lui“
(Romani 6, 5). Noi mu-
rim omului vechi, adic\
p\catului, r\mânând s\
suport\m ca [i Hristos
durerile care ne conduc
la moarte, neamestecate
cu p\catul, ci ca mijloace
de dep\[ire a mor]ii [i ca
dureri ale efortului de
renun]are la egoismul
nostru pl\cut [i p\c\tos.
Persoana dumneze-
iasc\ [i omeneasc\ a lui
Hristos se folose[te de
moarte pentru des\vâr-
[irea rela]iei cu Dumne-
zeu [i cu oamenii. Res-
tabilind `ns\ prin aceas-
ta comuniunea des\vâr-
[it\, Hristos biruie[te `n
Sine moartea suferit\
pentru celelalte persoa-
ne. Moartea f\r\ spe-
ran]a `nvierii vine din
p\catul izol\rii [i moar-
tea f\r\ `nviere `nseam-
n\ o scufundare definiti-
v\ `n solitudine.
A[a cum se [tie, un
om de rând, mai ales
când nu crede, nu vede
`n moarte pe Dumnezeu
[i, totu[i, el nu sufer\ a-
tât de greu de singur\-
tatea `n care se afl\,
pentru c\ s-a obi[nuit s\
nu se a[tepte la altceva
[i, prin aceasta, con[-
tiin]a lui s-a tocit. Iar
dac\ nu s-a tocit [i,
totu[i, obi[nuin]a l-a f\-
cut s\ nu mai poat\ cre-
de, e disperat. Iisus su-
fer\ de aceast\ singur\-
tate, pentru c\ nu are o
con[tiin]\ tocit\, dar El
~l cunoa[te pe Dumne-
zeu [i nu Se clatin\ de-
loc `n aceast\ siguran]\.
~n con[tiin]a Sa singu-
ratic\, El strig\: „Dum-
nezeul Meu, Dumnezeul
Meu, pentru ce M-ai
p\r\sit?“ (Marcu 15, 34).
Aceste cuvinte erau ci-
tate de Mântuitorul din
Psalmul 21,1. Ne `ntre-
b\m, desigur, de ce Iisus
a men]ionat tocmai ver-
setul acela? De ce nu
unul dintre versetele tri-
umf\toare care urmea-
z\? De ce nu „Cei ce v\
teme]i de Domnul, l\u-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor
universitar de
Istoria religiilor
da]i-L pe El“ (v. 25)?,
sau „C\ a Domnului este
`mp\r\]ia [i El st\pâ-
ne[te peste neamuri“ (v.
33)? S\ credem noi c\ a
fost un strig\t de sl\bi-
ciune [i disperare ome-
neasc\? Sau `[i pierduse
con[tiin]a Iisus? Nu, a-
ceste cuvinte trebuie
`n]elese `n sensul lor li-
teral. Mântuitorul a ci-
tat textul acesta, cum le-
a citat pe toate celelalte,
[tiind c\ `n acel moment
El le `mplinea. El purta
p\catele noastre. El nu
c\zuse totu[i `n dispe-
rare. O dovad\ este stri-
g\tul S\u final: „P\-
rinte, `n mâinile Tale ~mi
dau duhul Meu“ (Luca
23, 46; Ps. 30, 5).
{i, `ntr-adev\r, nu `n
disperare, Iisus {i-a dat
duhul, pentru ca prin
moarte s\ redeschid\
pentru totdeauna [i pen-
tru to]i por]ile vie]ii.
Lucrarea pe care venise
s\ o `mplineasc\ era s\-
vâr[it\. „S\vâr[itu-s-a“
`mp\carea noastr\ de-
finitiv\ cu Dumnezeu.
Apoi, mâna nev\zut\ a
lui Dumnezeu a rupt de
sus pân\ jos catape-
teasma templului (Matei
27, 51); de acum `nainte
nu mai era nevoie de ea;
prin aceasta Dumnezeu
voia s\ dea o m\rturie
public\ a acestei `mp\-
c\ri. Drumul comuniu-
nii era acum liber. Hris-
tos deschisese poarta
cerului (Evrei 10, 19)
pentru to]i credincio[ii.
„S\vâr[itu-s-a“ acum tai-
na reg\sirii noastre, a tu-
turor, `n Dumnezeu. a
Oul lui Pilat
de Cristina LECA
Se spune c\ rom=nii
merg la biseric\ doar de
Cr\ciun [i de Pa[ti. Nu
[tiu dac\-i a[a, cert este ro-
m=nii, cu mic cu mare, de
la ]ar\ sau de la ora[, sunt
aproape transfigura]i `n
S\pt\m=na Mare, `n zilele
dinaintea nop]ii de ~nviere.
Lumea se agit\, face cur\-
]enie, `n cas\ [i `n suflet, se
spovede[te [i se `mp\rt\-
[e[te, merge la Denii, ]ine
post, caut\ miel de cump\-
rat, alege ou\le bune de
`nro[it, face ou\le ro[ii, co-
zonaci [i pasc\.
Apropierea Pa[telui a-
duce pe meleagurile noas-
tre un aer aparte, de a[tep-
tat\ bucurie. De[i tradi]iile
str\vechi s-au p\strat mai
mult sau mai pu]in [i via]a
tumultoas\ de la ora[ a l\-
sat un pic deoparte tot fe-
lul de obiceiuri pe care
mul]i dintre noi le afl\ din
evoc\rile folclori[tilor, chiar
dac\, la un moment dat,
`ncearc\ s\ le redescopere,
atmosfera special\ a Pa[-
telui ne scoate din cotidian
[i ne aminte[te de sensu-
rile profunde ale existen]ei
noastre cre[tine.
S\rb\toarea ~nvierii ne
aduce mai aproape de p\-
rin]ii [i bunicii no[tri care
nu mai sunt pe aceast\
lume, pentru c\ „Hristos a
`nviat din mor]i cu moarte
pre moarte c\lc`nd [i celor
din morminte via]\ d\-
ruindu-le“.
Zilele speciale de dina-
inte de Pa[ti sunt pline de
amintiri care ne cople[esc
oriunde am fi [i orice am
face: mama f\c=nd pasc\ [i
cozonac, copiii `nro[ind
ou\le, clopotele b\t=nd sea-
ra la Denii, mirosurile de pe
scara blocului din Joia Ma-
re, c=nd toate gospodinele
scot cozonacul din cuptor.
Vopsitul ou\lor are, `n
fiecare an, farmecul lui
aparte. Nu exist\ copil, nu
exist= adult care s\ nu
aib\ amintirea m=inilor
pline de vopsea de ou\ sau
amintirea `ncerc\rii de a
face un ou „cu model“, cu
ajutorul unui ciorap [i a
unei fruzuli]e de p\trunjel.
{i nu exist\ cre[tin care s\
nu aib\ `n cutia cu amin-
tiri mirosul special al hai-
nelor noi sau a pantofilor
noi care le erau h\r\zi]i
pentru Pa[ti.
Rom=nii pun mare pre]
pe ou\le `ncondeiate, drept
m\rturie st\ varietate de
modele cu care se `mpodo-
be[te oul: „crucea Pa[tilor“;
„crucea anaforei“; „crucea
româneasc\“, `n forma unei
cruci simple; „crucea ruseas-
c\“; „br=ul popii“; „desagii
popii“; „urzitoarea“; „vârtel-
ni]a“; „furca de tors“; „gre-
bla“; „h=rle]ul“; „scara“;
„roata carului“; „br\du]ul“;
„frunza stejarului“; „cerce-
lul doamnei“; „garoafa“; „frun-
za nucului“; „frunza bradu-
lui“; „fluturul“; „albina“;
„pe[tele“; „creasta coco-
[ului“; „laba g\inii“; „laba
broa[tei“; „p\ianjenul“.
O legend\ spune c\, du-
p\ r\stignire, `n noaptea
de s=mb\t\ spre duminic\,
Pilat, invitat la un osp\]
dat `n cinstea lui de mai-
marii evreilor, `ngândurat
[i `ndurerat, ]inea un ou `n
m=n\. Tocmai `n acel mo-
ment, un centurion n\v\li
`n sal\, strig`nd `nsp\im=n-
tat: „Hristos a ~nviat!“.
Sceptic, Pilat a replicat: „O
s\ `nvie, c`nd se va `nro[i
oul acesta“. {i oul s-a `n-
ro[it pe dat\. Minunea l-a
f\cut pe roman s\ scape
oul din m=n\. De atunci,
se zice, a r\mas obiceiul
ciocnirii ou\lor ro[ii.
Toate aceste legende, a-
mintiri, emo]ii, ritualuri
casnice, mirosuri unice, lu-
mini [i culori fac din
s\rb\toarea Pa[telui cea
mai puternic\ experien]\ a
cre[tinului, an de an.
Unii le spun str\inilor
c\ Rom=nia este ]ara lui…
Dracula! Cred c\ mai bine
ar fi s\ le spunem c\ Ro-
m=nia este ]ara ou\lor `n-
chistrite, cu migal\, de ro-
m=nce [i sfin]ite `n noap-
tea ~nvierii.
Nu [tiu dac\ rom=nii se
duc la biseric\ doar de
Cr\ciun [i de Pa[ti, nu am
citit o asemenea statistic\,
dar cred c\ lumina lum=-
n\rilor milioanelor de ro-
m=ni veni]i la biseric\ `n
noaptea de ~nviere este
atât de intens\, `nc=t din
Cosmos se vede ca o gala-
xie c\zut\ din cer. a
4 Duminic\, 1 aprilie 2007

Dac\ societatea actual\ `nc\ nu s-a dezagregat cu totul, dac\ oamenii nu s-au l\sat
Cuv=nt de p\trun[i de total\ [i ne`mp\cat\ ur\, cauza tainic\ este c\ dumnezeiasca Liturghie `i
aduce aminte omului de cereasca, sfânta dragoste pe care se cuvine s\ o nutreasc\ fa]\
de aproapele. De aceea, cel ce dore[te s\ se `nt\reasc\ `n dragoste, trebuie s\ fie de fa]\
`n]elepciune cât mai des, cu cutremur, cu credin]\ [i cu evlavie, la sfântul osp\] al dragostei.

Osp\]ul sfânt al dragostei

Euharistia sau Sfânta Tain\ a ~mp\rt\[aniei
cu Trupul [i Sângele Mântuitorului Hristos a
fost celebrat\, `nc\ din primul secol al
cre[tinismului, `n cadrul unui ritual special de
rug\ciune. Acest ritual s-a cristalizat de-a
lungul timpului, stabilindu-se `n forma
Sfintei Liturghii s\vâr[ite `n prezent
`n mijlocul credincio[ilor.
Fa]\ de celelalte forme de celebrare euharistic\
s\vâr[ite `n alte confesiuni cre[tine, Liturghia
ortodox\ se distinge prin caracterul s\u iconic,
de `nchipuire sau reprezentare a `ntregii istorii
a mântuirii. De la binecuvântarea de `nceput
pân\ la formula de `ncheiere, Sfânta Liturghie
este o recapitulare [i o reactualizare a `ntregii
opere de mântuire s\vâr[ite de Dumnezeu,
din dragoste pentru creatura Sa.
Celebrul scriitor rus N. Gogol explic\ `ntr-una
din operele sale, pas cu pas, Sfânta Liturghie.
El ofer\ astfel cititorilor, `ntr-o manier\ demn\
de un mare talent literar, medita]ii despre ceea
ce autorul rus nume[te osp\]ul sfânt al
dragostei: Sfânta Liturghie.

S-a ar\tat `ntr-un ajunsese o n\zuin]\ comu-

chip cum numai
Dumnezeu putea
s\ Se arate
„Dumnezeiasca Litur-
ghie este repetarea perpe-
tu\ a m\re]ei fapte de iu-
bire care s-a s\vâr[it pen-
tru noi, oamenii. Chinui-
t\ de p\catele sale, ome-
nirea `[i ridica glasul, din
toate marginile p\mântu-
lui, c\tre Ziditorul s\u [i,
z\când `n bezna p\gân\-
t\]ii [i a necunoa[terii de
Dumnezeu, avea s\ simt\
c\ rânduiala [i armonia
`n lume nu puteau fi `n-
sc\unate decât de Cel ce
a statornicit mi[carea lu-
milor, de El create, `ntr-o
des\vâr[it\ armonie. F\p-
tura tânjind\ ~l chema,
de pretutindeni, pe F\ptu-
itor. ~l chema, cu adânci
suspine, pe Cel ce i-a dat
fiin]\; [i suspinele sale
aveau s\ se aud\ mai
tare prin gura ale[ilor [i a
proorocilor. Ceea ce ei au
presim]it i-a f\cut s\
cread\ c\ Ziditorul, luând
chipul f\pturii Sale, se va
ar\ta El `nsu[i oameni-
lor, nu `ntr-altfel decât sub
`nf\]i[area f\pturii pe ca-
re a creat-o dup\ chipul [i
asem\narea Sa.
Venirea lui Dumnezeu
pe p\mânt `n chip de om
n\ tuturor oamenilor, pe
m\sur\ ce se cristalizase,
cât de cât, no]iunea de dum-
nezeire, dar nimeni n-a
vorbit mai limpede des-
pre ea ca proorocii popo-
rului ales. Pre`nchipuirea
neprih\nitei `ntrup\ri a
lui Dumnezeu dintr-o fe-
cioar\ au avut-o [i p\-
gânii; niciodat\ `ns\ cu o
asemenea v\z\toare, per-
ceptibil\ claritate precum
proorocii.
Suspinelor li s-a dat
ascultare; Dumnezeu S-a
ar\tat `n lume, pentru a
Se face al lumii. A venit
printre noi, `n chip de om,
a[a cum au presim]it [i
L-au a[teptat oamenii `n
bezna cea mai groas\ a
p\gân\t\]ii. Nu S-a ar\-
tat `ns\ a[a cum [i-L
`nchipuiau ei, `n repre-
zent\ri tulburi; nu `n tru-
fa[\ str\lucire [i glorie;
nu ca un pedepsitor de
p\cate, nu ca un judec\-
tor, venit s\-i pedepseas-
c\ pe unii [i s\-i r\spl\-
teasc\ pe al]ii. Nu! A ve-
nit `n lume ca o blând\,
fr\]easc\ s\rutare. S-a
ar\tat `ntr-un chip cum
numai Dumnezeu putea
s\ Se arate [i cum [i-au
pre-`nchipuit dumnezeie[-
tii prooroci, cei ce s-au `n-
vrednicit de dumnezeias-
c\ insuflare.
Sublimul unui
nou mod de a fi
Roadele dumnezeie[tii
Liturghii `n suflete sunt
mari; ele se produc vizibil
[i aievea, `n ochii tuturor,
dar [i `n tain\. Iar dac\
rug\torii vor da ascultare
cu evlavie [i bun\cu-
viin]\ tuturor smeritelor
`ndemnuri ale diaconului,
din toate momentele li-
turgice, sufletul li se va
umple de o `nalt\ tr\ire
duhovniceasc\, poruncile
lui Hristos vor deveni re-
alizabile, jugul lui Hris-
tos li se va p\rea mai bun
[i povara lui mai u[oar\.
La ie[irea din biseric\,
dup\ ce a luat parte la
dumnezeiescul osp\] al
dragostei, cre[tinul `i va
privi pe to]i oamenii ca pe
ni[te fra]i ai s\i. Re`nce-
pându-[i fie obi[nuitul
curs al treburilor de ser-
viciu, fie via]a de familie,
oriunde s-ar afla, `n orice
situa]ie [...], va p\stra,
f\r\ s\-[i dea seama, `n
suflet, sublima pecete a
unui mod iubitor de a fi
`n leg\tur\ cu oamenii:
cel adus din ceruri de
Dumnezeu-Omul. Va de-
veni, f\r\ s\ vrea, poate,
milostiv [i iubitor fa]\ de
cei mai mici, iar dac\ el
`nsu[i se va afla sub au-
toritatea cuiva, i se va
supune cu mai mult\ tra-
gere de inim\, ca [i când
s-ar supune Mântuitoru-
lui `nsu[i. De va vedea pe
cineva cerând ajutor, ini-
ma lui va fi dispus\, mai
mult ca oricând, s\-l aju-
te, va sim]i pentru aceas-
ta o mai mare bucurie, `l
va milui pe s\rac cu dra-
goste. Iar dac\ este el `n-
su[i s\rac, va primi, cu
recuno[tin]\, cea mai
mic\ danie [i se va ruga
pentru binef\c\torul s\u,
mai recunosc\tor ca ori-
când. To]i cei ce au ascul-
tat cu bun\cuviin]\ dum-
nezeiasca Liturghie p\r\-
sesc biserica mai blânzi,
mai milostivi `n rela]iile
cu oamenii, mai priete-
no[i, mai chibzui]i `n ceea
ce fac.
Hrana `ntregii vie]i
De aceea, tot cel ce do-
re[te s\ mearg\ `nainte [i
s\ se fac\ mai bun, tre-
buie s\ fie de fa]\ cât mai
des la Sfânta Liturghie,
s\ o asculte cu luare-amin-
te; ea `l edific\ [i `l for-
meaz\ pe om, f\r\ s\-[i
dea seama, pu]in câte
pu]in. {i dac\ societatea
actual\ `nc\ nu s-a deza-
gregat cu totul, dac\ oa-
menii nu s-au l\sat
p\trun[i de total\ [i
ne`mp\cat\ ur\, cauza
tainic\ este c\ dum-
nezeiasca Liturghie `i
aduce aminte omului de
cereasca, sfânta dragoste
pe care se cuvine s\ o nu-
treasc\ fa]\ de aproapele.
De aceea, cel ce dore[te
s\ se `nt\reasc\ `n dra-
goste, trebuie s\ fie de
fa]\ cât mai des, cu cu-
tremur, cu credin]\ [i cu
evlavie, la sfântul osp\]
al dragostei. {i dac\ sim-
te c\ nu este vrednic s\-L
primeasc\ pe buzele sale
pe Dumnezeu ~nsu[i, Ca-
re este tot numai dragos-
te, atunci s\ vin\ s\ vad\
ca un spectator cum se
`mp\rt\[esc al]ii, pentru
ca, pe nesim]ite, `ncetul
cu `ncetul, s\ se des\vâr-
[easc\ pe sine, s\pt\-
mân\ de s\pt\mân\.
Imens\, nem\surat\
ar fi `nrâurirea dumneze-
ie[tii Liturghii, dac\ oa-
menii ar asculta-o astfel
`ncât s\ poat\ introduce
`n via]\ cele auzite. ~nv\-
]ându-i pe to]i deopotriv\,
lucrând `n mod egal
asupra tuturor verigilor
societ\]ii, de la ]ar pân\
la cel din urm\ s\rac, ea
le spune la to]i acela[i lu-
cru, `i `nva]\ pe to]i cu
aceea[i limb\: dragostea,
cea care asigur\ coeziu-
nea societ\]ii, acel resort
tainic a tot ce se mi[c\ ar-
monios, hrana `ntregii
vie]i.“
* Texte selectate din
Nikolai Vasilievici Gogol,
Mediita]iii la Dumnnezeiiasca
Liturghiie, Editura Anastasia,
Bucure[ti, 1996

ISTORII CU T+LC
Minunea de la Sih\stria
Un grup de cre[tini
veni]i `n vizit\ la p\rin-
tele Dimitrie Bejan l-a
`ntrebat:
- „Ce amintiri sfinte a-
ve]i de la M\n\stirea
Sih\stria?“
- „Am v\zut acolo, `n-
tr-o var\, prin anul 1966-
67, dup\ slujba de noap-
te, dup\ ce s-au stins lu-
mân\rile, c\ a r\mas `n
pridvor numai c\lug\rul
de rând, care citea `n
gând Psaltirea. Al]i doi
c\lug\ri, foarte b\trâni,
au r\mas `n biseric\, a-
dânci]i `n rug\ciune, pâ-
n\ au ie[it to]i cre[tinii
de la Utrenie [i se `nchi-
nau cu mâinile pân\ la
p\mânt. Ardea o candel\
`n altar, iar alta la strana
Maicii Domnului. Ei au
`ngenunchiat [i s-au lun-
git cu fa]a la p\mânt, cap
lâng\ cap [i picioare lân-
g\ picioare, rugându-se
u[or, [optit.
Eu eram `n ultima
stran\, `n semi`ntuneric,
neobservat de ei sau ne-
glijat, cu capul `n mâini,
spunându-i Bunului Dum-
nezeu ce m\ doare. Prin-
tre degete am v\zut o lu-
min\ care izvora din ca-
pul celor doi c\lug\ri b\-
trâni, ce se g\seau lungi]i
pe p\mânt unul lâng\ al-
tul aproape de mine.
{tiau ei sau nu [tiau?
Deasupra capetelor
lor, la o `n\l]ime de zece
centimetri, pâlpâia o lu- a LOGOS {I POESIE a
min\ verzuie care juca.
Se stingea [i iar se a-
prindea, `ntr-o t\cere to-
Metanie
tal\ m\ uitam la ei [i
de Radu Gyr
nu-mi venea s\ cred. M-
am `nchinat u[or ca `n Doamne, f\ din suferin]\, Din veninul pus `n can\
Pod de aur, pod `nalt, F\ miresme ce nu pier.
fa]a unei minuni. Apoi,
F\ din lacrim\ velin]\ F\ din fiecare ran\
cei doi c\lug\ri s-au ridi-
Ca-ntr-un pat adânc [i cald. o c\delni]\ spre cer;
cat. ~n acela[i timp, s-au
`nchinat, au trecut pe Din lovirile nedrepte {i din fiece dezastru
lâng\ mine, parc\ m\ Faguri fac\-se [i vin. {i crepuscul stins `n piept,
mustrau, [i s-au dus la Din `nfrângeri, sc\ri [i trepte, Doamne, f\ l\stun albastru
chiliile lor.“ (Dimitrie Be- Din c\deri, urcu[ alpin. [i f\ zâmbet `n]elept. a
jan, Bucurriile suferrinn]ei,
Ed. Cartea Moldovei, Chi-
[in\u, 1995) Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 1 aprilie 2007 5
Spre stupefac]ia opozan]ilor S\i, Iisus accept\ onorurile aduse de
Evanghelia mul]ime, ceea ce, alt\dat\, nu ar fi f\cut. Aceasta demonstreaz\ c\
profe]iile lui Zaharia [i Isaia cu privire la Persoana [i activitatea Sa
erau adev\rate. Era clar c\ sosise momentul de a se revela lumii pe
de duminic\ deplin c\ El este Mesia [i, implicit, ~mp\ratul lui Israel.

~mp\ratul Iisus intr\ `n Ierusalim

Evanghelia duminicii a VI-a din Post
(a Floriilor)
Ioan 12, 1-1
18
1. Cu [ase zile `nainte de Pa[ti, Iisus a venit `n
Betania, unde era Laz\r, pe care `l `nviase din
mor]i.
2. {i I-au f\cut acolo cin\ [i Marta slujea. Iar
Laz\r era unul dintre cei ce [edeau cu El la mas\.
3. Deci Maria, luând o litr\ cu mir de nard cu-
rat, de mare pre], a uns picioarele lui Iisus [i le-a
[ters cu p\rul capului ei, iar casa s-a umplut de
mirosul mirului.
4. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii
Lui, care avea s\-L vând\, a zis:
5. Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei
sute de dinari [i s\-i fi dat s\racilor?
6. Dar el a zis aceasta, nu pentru c\ `i era grij\
de s\raci, ci pentru c\ era fur [i, având punga, lua
din ce se punea `n ea.
7. A zis deci Iisus: Las-o, c\ pentru ziua
`ngrop\rii Mele l-a p\strat.
8. C\ pe s\raci totdeauna `i ave]i cu voi, dar pe
Mine nu M\ ave]i totdeauna.
9. Deci mul]ime mare de iudei au aflat c\ este
acolo [i au venit nu numai pentru Iisus, ci s\ vad\
[i pe Laz\r pe care-l `nviase din mor]i.
10. {i s-au sf\tuit arhiereii ca [i pe Laz\r s\-l
omoare.
11. C\ci, din cauza lui mul]i dintre iudei
mergeau [i credeau `n Iisus.
12. A doua zi, mul]ime mult\, care venise la
s\rb\toare, auzind c\ Iisus vine `n Ierusalim,
13. Au luat ramuri de finic [i au ie[it `ntru
`ntâmpinarea Lui [i strigau: Osana! Binecuvântat
este Cel ce vine `ntru numele Domnului, Intrarea Domnului `n Ierusalim
~mp\ratul lui Israel!
14. {i Iisus, g\sind un asin tân\r, a [ezut pe el, discern\mânt pentru a in- na renun]area la a mai lu- unul mesianic [i nu `ntâm- ca un r\zboinic, ci c\lare
tui care sunt priorit\]ile cra pentru Domnul vestin- pl\tor Iisus este `ntâm- pe un mânz de asin\ ca s\
precum este scris: chiar [i `n privin]a actului du-I Evanghelia. pinat de mul]ime [i acla- se sublinieze, odat\ `n
15. „Nu te teme, fiica Sionului! Iat\ ~mp\ratul de caritate. mat ca Mesia. El era a[tep- plus, inten]iile pa[nice ale
t\u vine, [ezând pe mânzul asinei“. tat ca Mesia. acestui Rege, dar [i smere-
16. Acestea nu le-au `n]eles ucenicii Lui la Iisus recunoscut De observat, totu[i, c\ la nia Sa [i pacea pe care voia
`nceput, dar când S-a preasl\vit Iisus, atunci [i-au ~nvierea lui Laz\r, ca Mesia textul psalmului mul]imea s-o aduc\ lumii.
adus aminte c\ acestea I le-au f\cut Lui. incomod\ pentru a ad\ugat cuvintele ~mp\- Evanghelia de la Luca
17. Deci da m\rturie mul]imea care era cu El, Textul ne mai spune c\, ratul lui Israel, spre marea mai spune ceva, [i anume
c\rturari [i farisei a doua zi, probabil dup\ derut\ [i mânie a du[ma- c\ atunci când s-a apropiat
când l-a strigat pe Laz\r din mormânt [i l-a `nviat cina din cetatea Betania,
Din textul Evangheliei nilor S\i, ca [i a st\pânirii de cetate, Domnul Iisus a
din mor]i. Iisus vine pentru ultima romane, prezente `n Ieru- plâns pentru ea [i a mai
18. De aceea L-a [i `ntâmpinat mul]imea, pen- de ast\zi se deta[eaz\ oar\ cu ucenicii S\i `n
dou\ conflicte: cel dintâi, salim. Se vede clar c\ pele- ad\ugat: Vai! Dac\ ai fi
tru c\ auzise c\ El a f\cut minunea aceasta. cetatea Ierusalimului, un- rinii aduna]i la Ierusalim cunoscut [i tu `n ziua a-
contestarea de c\tre uce- de, din nefericire, fuseser\
nici a unei fapte bune f\- cu prilejul praznicului care ceasta, [i cele ce sunt spre
uci[i atât de mul]i profe]i se apropia, nu numai c\ pacea ta! C\ vor veni zile
Avantajul de a cute pentru Domnul, iar ai lui Dumnezeu. [tiau despre descenden]a peste tine, când du[manii
cel de-al doilea condam- ~n derularea evenimen-
de pr. prof. univ. dr. gre[i `n bine narea de c\tre c\rturari [i tului, spune Evanghelia,
davidic\ a lui Iisus, dar t\i vor s\pa [an] `n jurul
Petre SEMEN farisei a minunii `nvierii L-au [i recunoscut de t\u [i te vor `mpresura [i te
Prin gestul s\u, Maria, mul]ime mare de credin- `ndat\ ca pe Mesia Cel vor strâmtora (Luca 19,
lui Laz\r. cio[i L-a `ntâmpinat pe
Domnul a petrecut sora lui Laz\r, a `mplinit o Conduc\torii spirituali profe]it [i a[teptat. 42)… pentru c\ nu ai cunos-
penultima parte a vie]ii veche porunc\ a Domnu- Iisus cu ramuri de finic `n Din p\cate, a[a cum se cut ziua cercet\rii tale!
ai poporului erau profund mâini. Acele ramuri se fo-
Sale `n trup `n cetatea lui, dat\ prin Moise, de a deranja]i de succesul ex- va vedea pân\ la urm\ cea Nu-i greu de sesizat c\
Betania, nu departe de oferi lui Dumnezeu din loseau frecvent `n ocaziile mai mare parte a mul]imii Iisus a f\cut o prezicere so-
traordinar al predicii [i festive, `n special la S\r-
Ierusalim, unde avea s\ se munca sa tot ceea ce era lucr\rii lui Iisus ca [i de L-a aclamat pe Domnul, nu lemn\ despre distrugerea
deruleze drama jertfei mai bun. Ca ni[te comer- b\toarea Colibelor (sau a ca pe un lider religios, ci mai viitoare a ora[ului de c\tre
faptul c\ oamenii `l admi- corturilor), ca un simbol al
supreme pentru p\catele cian]i profesioni[ti, unii rau [i se strângeau din ce degrab\ ca pe unul politic `mp\ratul roman Titus, [i
noastre. Aici a servit masa ucenici au evaluat la 300 bucuriei. deoarece peste câteve zile cum va masacra f\r\ mil\
`n ce mai mult `n jurul La noi s-a `np\mântenit pe to]i locuitorii [i cum va
ultima oar\ cu cei dragi ai de dinari mirul. Suma e- S\u. Drept urmare, cea aceea[i mul]ime, instigat\,
Lui: cu Laz\r, pe care-l chivala cu plata unui mun- tradi]ia ca de Florii s\ se desigur, va striga cu mâ- rade de pe fa]a p\mântului
dintâi mutare `n avantajul aduc\ ramuri de salcie `n zidurile cet\]ii `ncât nu va
`nviase [i surorile acestuia citor pe aproape un an de nie: r\stigne[te-L!
du[manilor Lui ar fi fost loc de finic, ce n-are nici pe r\mâne piatr\ pe piatr\.
Marta [i Maria. Tot aici se zile. Lec]ia pe care ne-a eliminarea lui Laz\r. Ca [i departe aceea[i semnifica-
relateaz\ despre gestul iu- dat-o Maria r\mâne mereu `n cazul oric\rei f\r\delegi ]ie. Pentru vechii evrei, ra- Zaharia [i Isaia
birii lucr\toare a Mariei actual\ `ntrucât ne `nva]\ unde se urm\re[te `nl\tu- mura de finic (curmal) mai avuseser\ dreptate Ce vrea Dumnezeu
care a spart un vas de a- s\ oferim lui Hristos ceea rarea corpului delict, mai
ce avem mai pre]ios, iar era [i simbolul libert\]ii [i, Cuvintele Domnului ne
labastru cu mir (parfum) marii preo]ilor c\utau s\-l din aceste ra]iuni, ramura Spre stupefac]ia opozan-
foarte pre]ios pe care l-a dac\ s-ar impune chiar pe omoare pe Laz\r deoarece privesc `ns\ pe fiecare din-
apare [i pe unele monede ]ilor S\i, Iisus accept\ ono- tre noi, a[a cum zicea un
v\rsat, `n `ntregime, pe ca- noi `n[ine [i toat\ via]a devenise, f\r\ voia sa, din Israel, atunci când rurile aduse de mul]ime,
pul lui Iisus. La Ioan se noastr\, dup\ cum se ros- foarte primejdios prin a- mare comentator al Evan-
poporul a dorit s\-[i pro- ceea ce, alt\dat\, nu ar fi
zice c\ a uns cu el [i pi- te[te `ntr-una din rug\ciu- ceea c\ d\dea m\rturie des- clame libertatea [i inde- f\cut. Aceasta demons- gheliei, cetatea `nconjura-
cioarele Domnului pe care nile Bisericii. pre `nvierea din mor]i, [i-i penden]a. treaz\ c\ profe]ia lui Za- t\ de c\tre du[mani poate
le-a [ters apoi cu p\rul ca- Dovada iubirii jertfel- convingea pe mul]i de di- Prin urmare, venirea lui haria [i Isaia cu privire la fi icoana sufletului p\c\tos
pului ei. Cum cantitatea nice a acestei femei pentru vinitatea lui Hristos. Este Iisus `n mijlocul poporului Persoana [i activitatea Sa care din cauza asalt\rii
de mir era foarte mare Domnul n-a fost apreciat\ foarte posibil ca ini]iativa a devenit un moment festiv erau adev\rate. Era clar p\catelor ar putea fi dis-
pentru un astfel de ritual de to]i. A[a se `ntâmpl\ urm\ririi lui Laz\r, `n cu totul deosebit. Mul]i- c\ sosise momentul de a trus asemenea acelei ce-
[i pre]ul era pe m\sur\, fi- mereu, nu tot ceea ce pre- scopul suprim\rii, s\ fi a- mea adunat\ `n cetate, din se revela lumii pe deplin t\]i, fiindc\ n-a [tiut ori
indc\ era mir de nard, un ]uim [i este important pen- par]inut partidei saduche- diferite zone ale lumii, nu c\ El este Mesia [i, im- n-a vrut s\ cunoasc\ vre-
parfum deosebit de pre]ios tru noi poate fi [i pentru ilor care nu credeau `n `n- numai din Ierusalim, `[i plicit, ~mp\ratul lui mea cercet\rii lui de harul
de import ( din India), care al]ii. Totu[i, este mai avan- viere, ori suprimându-l pe exterioriza bucuria foarte Israel. Sfânta Evanghelie lui Dumnezeu. De aceea se
`n unele familii se tezauri- tajos duhovnice[te s\ gre- Laz\r ar fi disp\rut [i do- zgomotos strigând: Osana! mai adaug\ [i cuvintele: impune o permanent\ lu-
za ca [i o moned\ forte. [im `n bine. vada posibilit\]ii `nvierii. care `nseamn\ „mântuie[- dup\ cum este scris: „Nu are aminte la momentele
Astfel de esen]e pre]ioase O reac]ie mai prompt\ a Atitudinea du[m\noas\ te!“ Sau „mântuie[te-ne a- te teme, fiica Sionului; cercet\rii lui de c\tre
se p\strau `n vase cu gâtul venit din partea lui Iuda a iudeilor fa]\ de Laz\r se cum!“ Binecuvântat este iat\ c\ ~mp\ratul t\u vi- Domnul fiindc\ aceasta
lung [i sub]ire, ca `n caz de care era casierul [i conta- poate constitui [i `ntr-un cel ce vine `ntru numele ne la tine c\lare pe mân- are loc ori de câte ori
r\sturnare ori spargere s\ bilul grupului de ucenici [i fel de avertisment dat de Domnului, ~mp\ratul lui zul unei m\g\ri]e, pe fiul con[tiin]a te mustr\ pen-
nu se piard\ tot pre]iosul a c\rui l\comie de bani se evanghelist cre[tinilor din Israel! Cuvintele sunt un celei de sub jug“! tru p\catele s\vâr[ite [i se
lichid. va acutiza peste câteva zile perioada primar\ a Bise- citat din Psalmul 118, 26. Prin cuvintele: fiica Sio- impune `ncetarea de a mai
Dup\ ce L-a uns pe când `l va vinde pe ~nv\]\- ricii, anume c\ atunci când Acesta este un psalm litur- nului trebuie `n]eles Ieru- p\c\tui fiindc\ mustrarea
Iisus, femeia i-a [ters pi- torul s\u pe abia a zecea cineva `ncepea s\ propo- gic [i se cânta ori se rostea, salimul [i Israelul. Cet\- nu este altceva decât cer-
cioarele cu [uvi]ele p\rului parte din suma mirului. v\duiasc\ `nv\]\tura lui de preferin]\, la s\rb\toa- ]ile se numeau pe atunci fi- cetarea sufletului de c\tre
s\u lung, `n semn de Din r\spunsul lui Iisus, Iisus, diavolului nu-i cade rea Pa[telui `n care sunt ice ale ]\rii. Profe]ia f\cea Dumnezeu care vrea s\ te
pre]uire deosebit\, dar [i ucenicii `nva]\ c\ `n via]\ deloc bine [i, ca atare, expuse foarte clar speran- o distinc]ie evident\ `ntre `ntorci la El [i s\ tr\ie[ti,
cu scopul de nu risipi exce- pot ap\rea situa]ii `n care stârne[te multe `mpotri- ]ele izb\virii mesianice. Regele Mesia [i liderii dup\ cum zice profetul Ie-
sul de mir. se impune a avea putere de viri `n ideea de a determi- Deci, Psalmul `n sine este politici `ntrucât nu venea zechiel (cap. 18, 23). a
6 Duminic\, 1 aprilie 2007

Documentar P\rintele Nicolae Kasatkin a început s\ le vorbeasc\ despre Hristos [i

japonezilor, care deveniser\ foarte atra[i de c\lug\rul rus, dar [i de exotismul
liturghiei ortodoxe. În acest fel, dup\ [apte ani de la sosirea sa în Japonia, a
botezat primii nativi la Ortodoxie. Sinodul rus a aprobat, în 1871, activitatea
preotului Kasatkin, deschizând o misiune ortodox\ pentru Japonia.

Ortodoxia `n „}ara Soarelui R\sare“

~n diminea]a zilei de 14 iunie 1861, dup\ o
c\l\torie de câteva s\pt\mâni, ieromonahul
Nicolae Kasatkin ajungea `n localitatea
Hakodate din insula Hokaido. Aproape n\ucit
de atmosfera atât de diferit\ de pe str\zile
ora[ului japonez, p\[ea, nu foarte gr\bit,
]inând `n mân\ o hârtie, unde era schi]at\ un
fel de hart\, care explica amplasarea
consulatului rusesc.
Sosirea tân\rului c\lug\r `n }ara Soarelui
R\sare avea s\ coincid\ cu `nceputurile
Bisericii Ortodoxe din Japonia.
de Nicolae PASCAL
Dup\ 200 de ani de izo-
lare total\, Guvernul
japonez semneaz\, `n
1853, tratate comerciale [i
de prietenie cu Statele
Unite ale Americii, Marea
Britanie, Olanda [i Rusia.
~n doar câ]iva ani, cele pa-
tru ]\ri `[i vor deschide
consulate pe teritoriul
nipon. Consulatul rusesc
a fost deschis `n ora[ul
Hakodake, `n insula
Hokkaido, `n 1858. Pri-
mul consul rus, `n
Japonia, Iosif Goshkevici,
era fiul unui preot, iar
studiile [i le f\cuse la Aca-
demia Teologic\ de la
Sankt Petersburg. ~n
scurt timp dup\ preluarea
postului, consulul a `nain-
tat o cerere Patriarhiei
Ruse `n care ruga s\ i se
trimit\ un preot tân\r,
dedicat voca]iei sale. Pa-
triarhia Rus\ a considerat
c\ cea mai potrivit\ per-
soan\ pentru pozi]ia de
slujitor la capela consula-
„Tat\l nostru“ tului era tân\rul c\lug\r,
`n limba japonez\ de numai 25 de ani, Nico-
lae Kasatkin.
Shogunii interziceau
convertirea la
cre[tinism
Departe de a se limita
doar la slujbele pe care
era dator s\ le oficieze `n
capela consulatului, p\-
rintele Nicolae Kasatkin a
`nceput s\ le vorbeasc\
despre Hristos [i japonezi-
lor, care deveniser\ foarte
atra[i de c\lug\rul rus,
dar [i de exotismul litur-
ghiei ortodoxe. ~n acest
fel, dup\ [apte ani de la
sosirea sa `n Japonia, a
botezat primii nativi la
Ortodoxie. Sinodul rus a
aprobat, `n 1871, activi-
tatea preotului Kasatkin,
deschizând o misiune or-
todox\ pentru Japonia.
Acestea toate `n contextul
`n care guvernarea Sho-
gun, existent\ la acea vre-
me, interzicea prin legi
foarte aspre convertirea
japonezilor la cre[tinism.
Dup\ abrogarea din 1873
a legilor anti-cre[tine, nu-
m\rul convertirilor a luat
o amploare tot mai mare,
iar p\rintele Nicolae a `n-
ceput s\ recruteze preo]i
din rândul credincio[ilor
japonezi. De asemenea, a
fost demarat\ traducerea
Noului Testament [i a nu-
meroase c\r]i de slujb\ `n
limba japonez\, activit\]i
sus]inute financiar de Bi-
serica Rus\.
Dup\ aproape 20 de ani
de activitate misionar\,
timp `n care luaser\ deja
fiin]\ numeroase comuni-
t\]i ortodoxe pe `ntregul
teritoriu japonez, Sinodul
rus hot\r\[te hirotonirea
ca episcop a „Lumin\toru-
lui Japoniei“. Nu dup\
mult\ vreme, vl\dica Ni-
colae Kasatkin pune [i
piatra de temelie a Cate-
De[i majoritatea japonezilor nu [tiu nimic despre Ortodoxie,
Catedrala „~nvierea Domnului“ sau „Nikolai-do“, cum `i spun niponii,
este foarte cunoscut\. Liturghia ortodox\ este o mare atrac]ie
pentru locuitorii sau vizitatorii capitalei nipone
dralei „~nvierea Domnu-
lui“ din Tokio.
Biserica Ortodox\,
salvat\ de alia]i
Primele decenii ale se-
colului al XX-lea aveau s\
fie cumplit de grele pen-
tru tân\ra Biseric\ Orto-
dox\ Japonez\. R\zboiu-
lui ruso-japonez (1904-
1905), cât [i Revolu]ia bol-
[evic\ au atras suspiciuni
din partea autorit\]ilor
nipone c\ Biserica Orto-
dox\ ar fi, de fapt, o aco-
perire pentru spionajul
rusesc. Acestor [icane li
s-au ad\ugat rela]iile tot
mai slabe cu Patriarhia
Rus\, care nu mai putea
s\ sus]in\ financiar misi-
unea din Japonia, mai
ales dup\ instaurarea re-
gimului bol[evic.
~n timpul R\zboiului de
cincisprezece ani (1930-
1945), din care perioada
1939-1945 a fost cuprins\
`n Cel de-al Doilea R\zboi
Mondial, cre[tin\tatea ja-
ponez\, dar `n special Bi-
serica Ortodox\, a suferit
persecu]ii cumplite. Lu-
crurile s-au schimbat o
dat\ cu ocuparea Japoniei
de c\tre Alia]i, care au
manifestat o bun\voin]\
generoas\ fa]\ de cre[tini,
mai ales c\ majoritatea a-
cestora apar]ineau unor
confesiuni de extrac]ie a-
merican\.
Practic, dup\ Revolu]ia
bol[evic\, Biserica Orto-
dox\ Japonez\ nu a mai
`ntre]inut nici o rela]ie cu
exteriorul. ~ns\ nici noua
situa]ie de libertate nu
permitea reluarea leg\tu-
rilor cu Biserica Rus\, `n-
trucât ea `ns\[i trecea
printr-o perioad\ de cru-
Apostolul Japoniei
~n 1970, Nicolae Ka-
satkin a fost canonizat
de Patriarhia Rus\, fiind
recunoscut ca Sfântul
Nicolae, Apostolul Japo-
d\ persecu]ie, cauzat\ de
regimul stalinist.
Salvarea comunit\]ii
ortodoxe japoneze a venit,
dup\ cel de-al Doilea R\z-
boi Mondial, din partea
Bisericii Ortodoxe din A-
merica, sub a c\rei juris-
dic]ie a intrat. Vreme de
mai bine de 30 ani, clerul
japonez a fost preg\tit la
Seminarul „Sfântul Vladi-
mir“ din New York, iar e-
piscopii au fost sfin]i]i de
Biserica Ortodox\ Ameri-
can\. Mai târziu, dup\ ce
situa]ia Bisericii Ortodoxe
Ruse s-a `mbun\t\]it, au
fost reluate leg\turile cu
ortodoc[ii din Japonia, iar
Biserica Ortodox\ Japo-
nez\ a revenit iar\[i sub
jurisdic]ia canonic\ ru-
seasc\. a
]a catafalcului. Capacul
sicriului a fost `nchis.
Catedrala era plin\ pân\
la refuz de un num\r im-
presionant de credincio[i
ortodoc[i, reprezentan]i
ai bisericilor catolic\ [i

„Starea sufletului, singurul lucru niei. Despre amploarea

care conteaz\ cu adev\rat“
Actualul `ntâist\t\tor al
Bisericii Ortodoxe Japoneze
este IPS Daniel Nushiro,
Arhiepiscop de Tokio [i
Mitropolit al `ntregii Japonii.
IPS Daniel Nushiro s-a n\scut
`n 1938, este licen]iat `n limba
francez\, a studiat teologia la
Tokio [i la New York, iar din
1969 face parte din cler. Ini]ial,
Câ]i ortodoc[i sunt `n Japonia?
Aproximativ 30 mii de familii.
Dar unii dintre credincio[ii orto-
doc[i nu sunt `nregistra]i oficial. E
foarte dificil de [tiut num\rul e-
xact, pentru c\ unii dintre ei sunt
declara]i ortodoc[i, dar nu merg la
biseric\, iar al]ii, de[i sunt orto-
doc[i practican]i, nu figureaz\ ca
atare `n eviden]e.
Care este rela]ia Bisericii
Ortodoxe cu statul japonez?
~n constitu]ia japonez\ exist\ un
articol care stipuleaz\ libertatea de
con[tiin]\, `nt\rit [i prin alte legi,
dar [i printr-o atitudine a societ\]ii,
devenit\ deja tradi]ie. Aceast\ at-
mosfer\ are, `n ]ara noastr\, o
vechime de mai bine de 100 ani.
Din acest motiv, statul japonez nu
poate interveni `n problemele reli-
gioase.
a fost c\s\torit `ns\, r\mânând
v\duv, a `ntrat `n monahism.
Din 2000, este mitropolit al
`ntregii Japonii.
Despre situa]ia actual\, cât [i
despre viitorul Ortodoxiei
japoneze, citi]i din interviul
acordat de IPS Daniel Nushiro
site-ului pravolslavie.ru:
~n zilele noastre, oamenii par a
gândi tot mai ra]ionalist, iar ca-
lea credin]ei devine tot mai com-
plicat\. Exist\ speran]e ca, `n vi-
itor, num\rul ortodoc[ilor din
Japonia s\ creasc\?
Este o `ntrebare foarte dificil\.
Desigur, educa]ia [i gândirea ra]io-
nal\ sunt foarte importante. Dac\
ve]i analiza istoria Japoniei, ve]i
vedea c\ japonezii au avut o anumi-
t\ concep]ie despre ceea ce `nseam-
n\ „spiritual“. E adev\rat c\ a-
ceast\ concep]ie este foarte diferit\
de gândirea cre[tin ortodox\. ~ns\,
`n ultimii 100 ani, societatea japo-
nez\, la fel ca majoritatea societ\-
]ilor de pe glob, au virat c\tre
gândirea ra]ionalist\. Dar, cu toate
avantajele acestui fel de a aborda
lumea [i via]a, nu e[ti ferit de
p\cat, nu prime[ti mântuirea.
activit\]ii sale, cât [i de-
spre simpatia de care s-a
bucurat `n timpul vie]ii
vorbe[te [i evenimentul
`nmormânt\rii sale, din
22 februarie 1912, consi-
derat `n epoc\ a fi cea
mai grandioas\ ceremo-
nie organizat\ `n Japo-
nia pentru un str\in. Ia-
t\ cum au relatat ziarele
timpului `nmormântarea
Mitropolitului Nicolae
Kasatkin, „Lumin\torul
Japoniei“:
„Un cor de 200 de ti-
neri – elevi la Seminarul
din Tokyo – a participat
la funeralii. La ora 9 s-a
citit Evanghelia, dup\
care preo]ii [i credincio[ii
au trecut cu to]ii prin fa-
IPS Daniel Nushiro, actualul
Mitropolit al Japoniei
~n ultimul secol am avansat e-
norm cu cunoa[terea [tiin]ific\.
Dar care este folosul, pân\ la ur-
m\?
Când eram tân\r, eram foarte ab-
sorbit de [tiin]\. Dar acum, dup\ ce
am parcurs cea mai mare parte a
vie]ii mele, am ajuns la concluzia c\
cunoa[terea este departe de orice
r\spuns mul]umitor. Este impor-
tant\ pentru via]a noastr\, dar de-
parte de a fi cel mai important lucru.
Ce-i cu adev\rat important este sta-
rea spiritual\ a sufletelor noastre,
singurul lucru care ne conduce, de
fapt, la mântuire. Mai presus de alte
lucruri, sufletul omului trebuie s\
fie plin de dragostea lui Dumnezeu.
protestant\, membri ai
corpului diplomatic [i
numero[i demnitari japo-
nezi. Slujba `nmormân-
t\rii s-a `ncheiat `n jurul
orei 13, dup\ care a `nce-
put procesiunea c\tre ci-
mitir. Pe lâng\ mul]imea
de oficiali care au `nso]it
trupul Mitropolitului,
mul]imi de profesori [i e-
levi de la [colile eclesias-
tice, studen]i ai {colii de
Limbi Str\ine din Tokyo,
credincio[i ai Bisericii
Ortodoxe Japoneze [i su-
te de curio[i au blocat
circula]ia, câteva str\zi
`n jur, `n cele dou\ ore
cât a durat procesiunea
pân\ la cimitirul Yana-
ka.“ („Japan Times“ – 12
februarie 1912)
~n momentul trecerii
la Domnul a Mitropolitu-
lui Nicolae Kasatkin, Or-
todoxia era deja bine `n-
r\d\cinat\ `n Japonia.
Biserica Ortodox\ Japo-
nez\ ajunsese s\ nume-
re, dup\ 50 ani de pro-
pov\duire a Evangheliei,
peste 35 mii de credin-
cio[i, 32 preo]i, [apte dia-
coni, 15 dirijori de cor,
121 de predicatori laici, o
catedral\, 96 biserici [i
260 de capele.“
Sfântul Nicolae
Kasatkin,
„Apostolul
Japoniei“
 Duminic\, 1 aprilie 2007 7
~n primele zile ale Bisericii, darurile Sfântului Duh erau
Special `mp\rt\[ite prin punerea mâinilor Apostolilor pe capetele celor
proasp\t boteza]i. Actul punerii mâinilor a fost ulterior `nlocuit
prin ungerea cu Sfântul Mir, datorit\ `nmul]irii tot mai mari a
num\rului cre[tinilor [i a distan]elor dintre ace[tia [i episcopi.

~n S\pt\mâna Patimilor se prepar\ [i se sfin]e[te Sfântul [i Marele Mir

a La interval de 3-5 ani sau ori de câte ori e nevoie, `n Paraclisul patriarhal ,,Sf. Spiridon Nou“ sau la M\n\stirea ,,Antim“
din Bucure[ti, se oficiaz\ rânduiala special\ de sfin]ire a Sf=ntului Mir a Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
a hot\rât ca [i `n acest an s\ se prepare [i s\ se sfin]easc\ o nou\ cantitate de Sfânt Mir. a Ritualul de preparare
[i de sfin]ire `ncepe `n Duminica Floriilor [i se termin\ `n joia din S\pt\mâna Patimilor, dup\ Sfânta Liturghie a
~nainte de 1882, ~nsemnarea cu Sfântul revenirea unui credincios la
Mir sau Mirungerea este una dreapta credin]\;
doi patriarhi au mai dintre Sfintele Taine ale 2. la slujba de sfin]ire a
sfin]it Mirul Bisericii [i este cu totul alt- unei biserici ori la resfin]i-
ceva decât celelalte „ungeri“ rea uneia vechi, care a fost
`n ]ara noastr\ cu untdelemn, existente `n restaurat\;
practica liturgic\ a Bisericii. 3. la slujba de sfin]ire a
Slujba de sfin]ire a Ma- antimiselor, care simboli-
relui Mir este un eveniment zeaz\ mormântul Mântuito-
de mare `nsemn\tate `n Ce este [i când rului [i giulgiul `n care a
via]a unei Biserici locale, fi- se `ntrebuin]eaz\ fost `nf\[urat Trupul Dom-
ind o prerogativ\ doar a Bi- nului la punerea lui `n mor-
sericilor Autocefale. Sfântul Marele Mir mânt.
Mir a fost preg\tit pentru
prima oar\, numai de ie- Sfântul [i Marele Mir es-
rarhi români, la 25 martie te un amestec, ob]inut prin Cum a ap\rut Sfântul
1882, la Catedrala Mitropo- fierberea a 28 de plante me- Mir `n practica
litan\ din Bucure[ti. ~nainte dicinale [i 8 r\[ini, `n- tr-un
de aceast\ dat\, Mirul era vehicul cu untdelemn curat liturgic\
primit de la Constantinopol. de m\sline [i vin de calitate.
Au existat [i dou\ ex- Mul]imea ingredientelor a- ~n primele zile ale Bise-
cep]ii, `nainte de 1882, când mestecate, rare [i scumpe ricii, darurile Sfântului Duh
Sfântul Mir a fost sfin]it `n (arbore de mir, iris, aloe, te- erau `mp\rt\[ite prin pune-
]ara noastr\. Astfel, `n anul rebintul, t\mâie etc.) - pro- rea mâinilor Apostolilor pe
1513, Mirul a fost sfin]it la curate din Grecia, Israel [i capetele celor proasp\t bote-
Târgovi[te, datorit\ prezen- din Orient - reprezint\ mul- za]i. Actul punerii mâinilor
]ei Patriarhului Ecumenic ]imea darurilor [i binecu- a fost ulterior `nlocuit prin
de Constantinopol, Pahomie. vânt\rilor Sfântului Duh. ungerea cu Sfântul Mir, da-
A doua oar\, `n timpul dom- Mirosul Sfântului Mir tre- torit\ `nmul]irii tot mai Slujba de sfin]ire a Mirului - Bucure[ti (anul 2002),
nitorului Vasile Lupu (1634- buie s\ fie pl\cut [i s\ dureze mari a num\rului cre[tini- esplanada Catedralei Patriarhale
1653), de c\tre Patriarhul `n timp. De asemenea, culoa- lor [i a distan]elor dintre a-
Teofan al Ierusalimului. rea care este galben\ pal-ver- ce[tia [i episcopi. A[adar, nu urm\re[te doar crearea numai de oameni cunosc\- el supravegheaz\ modali-
Din 1882 pân\ acum, ie- prin Sfântul Mir, sfin]it [i unui cadru festiv pentru un tori, preg\ti]i [i `ndruma]i tatea de combinare a com-
zuie, trebuie p\strat\ timp
rarhii români au sfin]it binecuvântat de episcop, se moment atât de important de Sfântul Sinod. ponentelor dup\ o anumit\
`ndelungat, f\r\ s\ se `mp\rt\[e[te credincio[ilor
Mirul de 19 ori, ultima dat\ schimbe câtu[i de pu]in. din viata unei Biserici auto- Se recomand\ ca la pre- ordine [i respectând timpii
`n anul 2002. acela[i har, oferit de apostoli cefale, ci aceasta constituie g\tirea [i sfin]irea acestuia - caracteristici de prelucrare.
~n acela[i timp cu pre- prin punerea mâinilor.
pararea propriu-zis\ a Sfân- [i una din formele prin care care devine, prin actul Farmacistul alege [i folo-
Ini]ial, miresmele [i mi-
Sfântul Mir tului Mir, pe parcursul celor rurile care se foloseau pen-
o Biserica na]ional\ `[i a-
firm\ independen]a [i auto-
sfin]irii, un vehicul purt\tor
al darurilor Sfântului Duh, -
se[te logistica prepar\rii
Sfântului Mir, vasele din
cinci zile, se desf\[oar\ [i o
[i uleiurile sfin]ite slujb\ specific\, ce prevede
tru s\vâr[irea celei de a
doua sfinte taine a Bisericii
cefalia ei. A[a se explic\ de s\ participe un farmacist ca- sticl\ neutr\, etc. Tot el
rug\ciuni [i lecturi din ce sfin]irea Sfântului Mir se lificat, care s\ aib\ cuno[- este cel care „monitorizea-
Sfântul Mir nu trebuie erau preg\tite de fiecare e- s\vâr[e[te ast\zi de `ntâi- tin]e complete despre ames- z\“ influen]a gravita]iei `n
confundat cu uleiurile par- Sfânta Scriptur\. piscop, pentru c\ preg\tirea
Dup\ ce este sfin]it, `n ca- st\t\torul Bisericii autoce- tecarea [i fierberea celor 36 ridicarea Mirului deasupra
fumate din comer] (chiar [i sfin]irea Sfântului Mir a fale, `nconjurat de membrii de ingrediente `n vehiculul reziduului, analizeaz\ pro-
cump\rate de la biseric\!) [i drul unei rânduieli solemne, fost privit\ de la `nceput ca
`n joia din S\pt\mâna Pati- sinodului respectivei Bise- cu ulei de m\sline de cea bele, vegheaz\ la purifi-
nici cu untdelemnurile care un privilegiu [i o m\rturie rici, ca semn v\dit al soli- mai bun\ calitate, cu vin, carea lichidului de solid,
se `ntrebuin]eaz\ `n practi- milor, el este `mp\r]it epar- vizibil\ a autonomiei fiec\-
hiilor, protopopiatelor [i pa- darit\]ii acestora cu `ntâi- uleiuri eterice [i alte arome precum [i la constituirea,
ca de cult a Bisericii Ortodo- rei comunit\]i ecleziale, con- st\t\torul lor [i al unit\tii frumos mirositoare. dup\ 16 ore, a straturilor
xe, [i anume cu undelemnul rohiilor, pentru a fi folosit dus\ de c\tre un episcop.
potrivit canoanelor stabilite. acelei Biserici na]ionale. Anul acesta, Prea Ferici- de compozi]ie [i la buna
sfin]it cu care se ung pruncii Dup\ tradi]ia [i `nv\]\- Actul sfin]irii Sfântului tul Teoctist, Patriarhul Bi- desf\[urare a `ntregului
`nainte de scufundarea `n Ceea ce trebuie s\ se [tie, tura canonic\ a Bisericii Or- Mir adevere[te, deci, c\ Bi- sericii Ortodoxe Române, l-a process tehnologic.
cristelni]\, cu cel care se `n leg\tur\ cu Sfântul [i Ma- todoxe, fiecare episcop, cu serica respectiv\ este auto- Pentru farmacist, Sfântul
desemnat, ca [i `n anii 1988,
sfin]e[te la Taina Sfântului rele Mir, este faptul c\ a- hirotonie valid\, are capaci- cefal\ [i unitar\ `n organi- 1993, 1996 [i 2002, ca spe- [i Marele Mir nu este o doar
Maslu, cu cel de la slujba cesta nu se `ntrebuin]eaz\ tatea haric\ de a sfin]i Sfân- zarea sa. cialist supraveghetor [i con- mixtur\ de plante medici-
Litiei cu care se ung credin- decât `n trei situa]ii, adic\ tul Mir pentru eparhia sa. sultant pentru aromatice bi- nale, r\[ini, uleiuri esen]ia-
cio[ii, cu simplul ulei de can- `n cadrul a trei mari slujbe, Sfin]irea Sfântului Mir de blice, pe colonelul `n retra- le puse `ntâmpl\tor la fier-
del\, care se `ntrebuin]eaz\ [i anume: c\tre soborul episcopilor Bi- Militarul farmacist gere Dumitru R\ducanu, bere, ci constituie o prepa-
la ungerea credincio[ilor la 1. la s\vâr[irea Tainei Mi- sericii autocefale nu `n-
sfâr[itul Sfintei Liturghii ori rungerii, adic\ imediat du- seamn\, `ns\, retragerea
[i tehnica prepar\rii fost farmacist principal al Ar- rare laborioas\ [i apoi o con-
matei Române. sacrare (sfin]ire) a acestor
cu untdelemnul care se sfin- p\ s\vâr[irea Tainei Bote- dreptului pe care, `n prin- Mirului Datoria farmacistului nu elemente componente com-
]e[te când se face mutarea zului, la primirea `n Bise- cipiu, `l are fiecare episcop. este doar de a veghea la binate dup\ o ordine riguros
`n cas\ nou\ [i cu care se rica Ortodox\ a celor de alte Sfin]irea Sfântului Mir Sfântul [i Marele Mir se fierberea ingredientelor, ci [tiin]ific\. a
ung pere]ii locuin]ei. confesiuni cre[tine sau la de c\tre soborul ierarhilor preg\te[te cu mare grij\,
Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
„Crucea Patriarhal\“, oastr\, credincio[ii, din al
c\rui izvor face parte ca far-
pentru militarul farmacist macist distins [i osta[ vred-
nic, cu «Crucea Patriarhal\ FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Prea Fericitul P\rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe pentru mireni», pe care a
rânduit-o ca distinc]ie a

ANUN}
Române, cu prilejul acord\rii „Crucii Patriarhale pentru mireni“, Patriarhiei Române primul
colonelului `n rezerv\ farmacist dr. R\ducanu Dumitru, `n 2002: nostru Patriarh, Miron
„Pe fratele nostru, pe care trebuie f\cute la Cristea. S\ o por]i cu vredni-
colonelul (r) farm. dr. R\- prepararea Marelui Mir, ad- cie [i cu dragoste, frate
ducanu Dumitru, pe care-l mirându-l c\ lucreaz\ tot- Dumitru! Vrednic este!“
vede]i aici, care s-a ostenit [i deauna cu rug\ciune [i dup\
`n trecut pentru aceast\ lu- cuvântul lui Dumnezeu, `mi Colonelul (r) R\ducanu Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
crare frumoas\ [i sfânt\, `ng\dui s\-l r\spl\tesc din Dumitru primind de la PF realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
urm\rind cu pricepere tim- partea noastr\, a tuturor, in- P\rinte Teoctist „Crucea redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
pul de fierbere [i pauzele cluzându-v\ [i pe dumneav- Patriarhal\ pentru mireni“ Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii
social filantropice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar
„Ca un izb\vitor al celor robi]i urm\torii pa[i:
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 ajut\tor, Purt\torule de destina]ia sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul
biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe, anual“ cu datele personale [i cu datele de identificare
roag\ pe Hristos Dumnezeu s\ fiscal\ a Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i ai mântuiasc\ sufletele noastre.“
Ortodoxiei. 14832064 [i Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Aprilie 2007, 2000
la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - Grecia, unde se Informa]ii suplimentare Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te. pute]i ob]ine la num\rul Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
Dintre obiective men]ion\m: Valeea Teembee (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paraskevi), de telefon: 0232/276907, ran]\“, situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n
Coompleexul moonahal Meeteeora (moa[tele Sf. Haralambie); In nsula Evia: M-rea Sf. Cuv. la sediul spatele Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile
David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Proko- Centrului de Pelerinaj Alecsandri“) sau de pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
pion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. „Sf. Parascheva“ Pasul 2
Partenie din Lampsakos), Levadhia - Participare la Sf=nta Liturghie [i `nchinare la din Ia[i: Bd. {tefan Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai
mo[tele Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala cel Mare [i Sfânt 2007, la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la
mitropolitan\); In
nsula Eghin na (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Katoo Xeenia nr. 16, `n curtea Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin
(`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Teesaloonicc (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Catedralei mitropolitane, po[t\ Administra]iei Fiscale de domiciliu.
Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis (croazier\ `n ju-
rul Sf. Munte Athos). sau acces=nd site-ul:
www.centruldepelerinaj.ro. Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel.
Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport 0232.220.548 interioare 111, 105 sau 303.
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; cazare `n regim V\ mul]umim [i v\
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. a[tept\m! V\ mul]umim!
 CM
YK

8 Duminic\, 1 aprilie 2007

Documentar

Floriile `n tradi]ia
european\ a „Intrarea Domnului `n Ierusalim“ sau Floriile
este ultima s\rb\toare mare dinaintea „~nvierii Domnului“
a Pe lâng\ dimensiunea liturgic\ a s\rb\torii,
de Florii sunt legate [i numeroase tradi]ii a „Un obicei care
s-a p\strat foarte bine este `mpodobirea cu crengu]e de salcie
a por]ilor gospod\riilor [i chiar a u[ilor de apartament, la ora[“
a Care sunt tradi]iile de Florii la alte popoare cre[tine? a
S\rb\toarea Floriilor are, `n tradi]ia absorbind [i unele obiceiuri
româneasc\, dar [i a altor popoare precre[tine, legate de re`nnoirea
cre[tine, o semnifica]ie deosebit\. naturii `n anotimpul de prim\var\.
Pe lâng\ importan]a liturgic\ a „In- V\ vom prezenta, `n continuare,
tr\rii Domnului `n Ierusalim“, a- câteva dintre tradi]iile populare, nele zone ale ]\rii, se pu- pei, `n societatea arhaic\, „Nu te lovesc eu,
nea o r\muric\ de salcie ca principal\ surs\ pentru
ceast\ s\rb\toare a c\p\tat, de-a de la noi [i din str\in\tate, peste br=u pentru a-l a- textile, al\turi de l=n\“. te love[te salcia“
lungul timpului, [i alte semnifica]ii, legate de s\rb\toarea Floriilor. p\ra pe purt\tor de dure- De asemenea, „un obi- Un obicei `nt=lnit de
rile de spate, de [ale“, a cei care s-a p\strat foarte Florii este ca persoanele
precizat Victor Munteanu. bine este `mpodobirea cu sau copiii care nu au par-
Cum va fi vremea vor face numai flori nu [i ne c\ dac\ p=n\ `n ziua A[a cum arat\ muzeo- crengu]e de salcie a por]i-
fructul mult a[teptat iar de Florii c=nt\ broa[tele, graful, „salcia este folosi- lor gospod\riilor [i chiar ticipat la slujba de la bi-
de Pa[ti c\ recolta va fi slab\“. vara care va urma va fi o t\ `n special `n dou\ mari a u[ilor de apartament, la seric\ s\ fie lovite, acas\,
~n unele zone interdic]ia var\ bun\. La fel se va obiceiuri de prim\var\, ora[. Aceste crengu]e, du- cu ramurile de salcie adu-
CM De Florii, aten]ia co- se de cei care au fost la CM
YK
munit\]ii tradi]ionale era se refer\ doar la S=mb\ta `nt=mpla dac\ pe 25 mar- de Blagove[tenie,, sau p\ ce trec s\rb\torile YK

`ndreptat\, pe lâng\ s\r-
b\toarea religioas\, c\tre
rena[terea vegeta]iei. Ast-
fel, conform celor men]io-
nate de Victor Munteanu,
[ef de sec]ie la Muzeul Et-
nografic al Moldovei, „`n
tradi]ia popular\ se spu-
ne c\ `n s\pt\m=na pre-
merg\toare Floriilor nu se
ar\, nu se seam\n\, nu se
planteaz\ pomi. Era cre-
din]a c\ plantele sem\na-
te `n aceast\ s\pt\mân\
lui Laz\r, f\r\ a include
`ntreaga s\pt\m=n\.
„~n Duminica Floriilor
se fac [i previziuni meteo-
rologice. Dup\ cum toat\
lumea [tie, acum este
f\cut\ cea mai cunoscut\
previziune, la fel de `nt=l-
nit\ at=t `n mediul rural
c=t [i `n mediul urban ca-
re spune c\ «a[a cum va fi
vremea `n Duminica Flo-
riilor va fi [i de Pa[te», a
amintit Victor Munteanu.
De asemenea, se mai spu-
tie c=nt\ cucul.
Salcia sfin]it\
ap\r\ gospod\ria
Salcia este nelipsit\ la
s\rb\toarea Floriilor.
Sfin]it\ la biseric\, este
utilizat\ apoi `n diferite
scopuri, `n gospod\rie.
„Se punea salcie la feres-
trele caselor, apoi se pu-
neau la icoane, `n nici un
caz nu se arunca. ~n u-
Buna Vestire, [i de Florii.
Este o plant\ care se afl\
`n splendoarea ei tocmai
`n aceast\ perioad\ [i
care substituie palmierii
care nu se g\sesc `n
spa]iul nostru geografic“.
Salcia, care este dus\ `n
s=mb\ta Floriilor, la mor-
minte, arat\ cum va fi [i
c=nepa, a ar\tat Victor
Munteanu. „Dac\ salcia
era `nalt\, a[a cre[tea [i
c=nepa. Se cunoa[te rolul
foarte important al câne-
pascale, se pun la icoan\,
unde se p\streaz\ pe tot
parcursul anului“, a ar\-
tat Victor Munteanu.
La fel, dup\ ce ramuri-
le erau sfin]ite, m=]i[orii
erau da]i la oameni [i
chiar se mâncau câ]iva, fi-
ind considera]i „de leac“.
Se spunea c\ acela care
are m=]i[ori mai mul]i la
salcia sfin]it\, adus\ de
la biseric\ urma s\ aib\
mai multe cl\i de f=n `n
anul respectiv.
slujb\ [i care spuneau
formula „Nu te p\lesc eu,
ci te p\lesc m=]i[orii ca
s\ nu ui]i c\ de azi `ntr-o
s\pt\m=n\ e Pa[tele“.
Sunt mai multe legen-
de privind salcia [i utili-
zarea acesteia `n proce-
siunea de Florii.
Una dintre legende po-
veste[te cum Maica Dom-
nului, gr\bindu-se spre
locul unde era Fiul ei r\s-
tignit, a ajuns la malul
unei ape curg\toare vije-

Floriile `n Europa na cea mai frumoas\ [i

De Florii, la toate po-
poarele cre[tine pot fi `n-
tâlnite diferite obiceiuri,
unele chiar similare ce-
lor cunoscute la noi.
De exemplu, `n Anglia,
de Florii era un bun pri-
lej de a vizita f=nt=nile
c\rora li se aduceau da-
ruri. Se aruncau `n f=n-
t=n\ ramuri de pin sau
de salcie ori acestea erau
doar at=rnate de roata
f=nt=nii astfel `nc=t apa
s\ fie limpede [i proas-
p\t\. {i aici, ca peste tot
`n spa]iul european, ra-
murile de salcie sunt un
substiut pentru ramurile
de palmier cu care a fost
`ntâmpinat Mântuitorul
`n Ierusalim. De aceea,
englezii mai numesc sal-
cia [i „palmierul engle-
zesc“. Mai erau folosite [i
florile, printre care cele
mai des `nt=lnite erau
narcisele, numite [i
crinii Postului Mare.
Totu[i, englezii care `[i
permiteau, cump\rau
pentru procesiunea din
Duminica Floriilor ra-
muri de palmier impor-
tate din Spania.
{i pe polonezi
`i bate salcia
Pe partea Rinului in-
ferior, exista obiceiul de
a decora mormintele cu
ramuri sfin]ite `n Du-
minica Florilor. Tot din
aceste ramuri, dup\ ce
se ardeau, se procura [i
cenu[a cu care cre[tinii
catolici `[i f\ceau semnul
crucii pe frunte `n „Mier-
curea Cenu[ii“, ziua `n
care `ncepe Postul Cato-
lic. Dac\ `n Roma erau
`mp\r]ite credincio[ilor
ramuri de m\slin, `n Ba-
varia, precum `n toat\
Europa nordic\, erau `m-
p\r]ite ramurile de sal-
cie cu m=]i[ori. Atunci
c=nd timpul rece nu per-
mitea utilizarea ramuri-
lor de salcie, acestea
erau `nlocuite cu ramuri
care erau ]inute `n cas\,
`n vase cu ap\, cu 2-3
s\pt\mâni `naintea
s\rb\torii.
~n Polonia, atunci
c=nd ramurile de salcie
nu erau `nverzite, ramu-
rile duse la biseric\ erau
confec]ionate din flori us-
cate [i pictate `n culori
vii. ~n unele regiuni, a-
cestea aveau dimensiuni
foarte mari, exist=nd chiar
[i o competi]ie pe care o
c=[tiga cel care confec]io-
mai `nalt\ ramur\.
De asemenea, `ntr-o
arie mai larg\ a Europei,
era foarte des `nt=lnit
obiceiul b\t\ii simbolice
cu ramurile de salcie du-
p\ ce acestea erau sfin-
]ite. Aceast\ b\taie nu
reprezenta o pedeaps\,
av=nd cea mai bun\ in-
ten]ie. „Nu te bat eu, ra-
mura de salcie te love[te“
spuneau polonezii. La fel
ca la rom=ni, aceste ra-
muri sfin]ite erau p\s-
trate cu grij\ pe tot par-
cursul anului, de obicei
l=ng\ icoane. Erau ]inute
l=ng\ fereastr\ pe tim-
pul furtunilor sau a[eza-
te l=ng\ stupi pentru ca
mierea s\ fie bun\.
Tradi]iile lituanienilor
Lituanienii au o clim\
mai rece, iar `n perioada
Florilor sunt foarte pu]i-
ne plante care `nfloresc,
printre acestea aflându-
se salcia sau r\chita.
~n folclorul lituanian
se spune c\ salcia a fost o
CM
YK
femeie, numit\ Blindë,
care avea mul]i copii. P\-
m=ntul, cea mai fertil\
mam\, era geloas\ pe ea,
astfel c\ atunci c=nd Blin-
dë a p\[it pe un teren
ml\[tinos picioarele ei
s-au scufundat `n noroi [i
astfel s-a transformat
Blindë `ntr-o salcie, aco-
perindu-se de triste]e.
Despre r\chit\ se spu-
ne `n folclorul lituanian
c\ a crescut dintr-un om
omor=t `n mare secret,
iar dintr-un fluier sculp-
tat din lemnul r\chitei
s-a aflat despre crima s\-
v=r[it\.
Lituanienii confec]io-
neaz\ ramurile pentru
Florii [i din ramuri de ie-
nup\r care este verde tot
timpul anului. De ase-
menea, se mai folosesc
ramuri de afini, v=sc sau
ramuri de stejar, ferig\,
la care se mai adaug\ [i
plante crescute `n inte-
rior.
{i aici era `nt=lnit obi-
ceiul b\t\ii cu ramurile
de salcie sau alte ramuri
care substituiau palmie-
rii. Astfel, cei care nu pu-
teau ajunge la biseric\,
`n special din motive me-
dicale, erau lovi]i cu a-
ceste crengu]e sfin]ite pe
cap, umeri strig=ndu-se
`n mod repetat: „Ie[i boa-
l\, `ntoarce-te s\n\tate“.
Apoi se c=nta: „Nu sunt
eu cel ce te love[te/ Ra-
mura de palmier te love[-
te / Nu tu e[ti `n suferin-
]\ / Palmierul este cel ce
sufer\ / ~n cur=nd va fi
Pa[tele“ sau „Nu eu te
snopesc `n b\taie ci nuia-
ua / Te va snopi p=n\ se
va rupe / Marea zi a s\p-
t\m=nii / ~i va `nt\ri pe
to]i / Iar tu s\ r\m=i a[a
cum ai fost / S\n\tos ca
un pe[te“.
Scrieri vechi, de la
1573, arat\ c\ pentru a
se ap\ra de duhuri rele
sau de fulgere, oamenii
f\ceau cruci din r\mure-
lele sfin]ite la biseric\ de
Florii. Acestea erau a[e-
zate la u[i, ferestere,
por]i. De asemenea, erau
puse la icoane, iar r\mu-
relele de ienup\r erau
arse [i puse `n poduri
pentru a proteja acoperi-
[urile de furtuni. Femei-
le purtau la piept ramu-
rile sfin]ite pentru a se
proteja de dureri, acest
procedeu fiind cel mai
r\sp=ndit mijloc de pre-
venire a bolilor `n timpul
muncilor agricole.
Floriile la elve]ieni
[i la ortodoc[ii
finlandezi
~n Elve]ia, de Florii, e-
rau folosite ramuri de
brad `n care puteau fi
legate [i flori de prim\-
var\ sau mere. Aceste
aranjamente erau a[eza-
te, apoi, `n fa]a casei iar
merele, considerate bune
de leac, erau m=ncate.
Plantele sfin]ite la bise-
ric\ erau aduse acas\ [i
p\strate la icoan\ sau `n
ap\ sfin]it\. Ca peste tot
`n spa]iul catolic, cenu[a
rezultat\ din plantele
sfin]ite cu un an `n urm\
era folosit\ pentru a face
semnul crucii pe fruntea
credincio[ilor `n „Miercu-
rea cenu[ii“, la `nceputul
postului.
Finlandezii au [i ei o-
biceiul de a-i lovi pe cei
apropia]i, `n Duminica
Floriilor, cu crengu]ele
de salcie pentru a le asi-
gura astfel s\n\tatea,
gest `nt=lnit `n special la
finlandezii din est, cei or-
todoc[i. ~n Duminica Flo-
riilor rudele sau vecinii
`[i fac vizite [i `[i ofer\
daruri precum ou\, dul-
ciuri sau monede.
 CM
YK

Duminic\, 1 aprilie 2007 9

~n Polonia, atunci c=nd ramurile de salcie nu erau `nverzite,
ramurile duse la biseric\ erau confec]ionate din flori uscate [i pictate
`n culori vii. Finlandezii au [i ei obiceiul de a-i lovi pe cei apropia]i, `n
Duminica Floriilor, cu crengu]ele de salcie pentru a le asigura astfel
s\n\tatea, gest `nt=lnit `n special la finlandezii din est, cei ortodoc[i.

lioase. Acolo ea s-a rugat familiei, `ntr-un fel, pen-

la toate plantele din jur
s\ o ajute s\ treac\ apa,
`ns\ nici una dintre ele
nu s-a `ndurat de lacrimi-
le ei, cu excep]ia salciei
care [i-a aplecat o crean-
g\ [i a ajutat-o s\ treac\
pe malul cel\lalt. ~n semn
de mul]umire, Maica Dom-
nului a hot\r=t ca ramu-
rile de salcie s\ fie duse
la biseric\ `n ziua de Flo-
rii. Astfel, binecuv=ntat\
fiind de preo]i, salcia pu-
tea veni `n ajutorul tutu-
ror oamenilor.
P=ini speciale
pentru fiecare
membru al familiei
Tot acum se fac multe
copturi, `n special `n
S=mb\ta lui Laz\r. Este
o zi de comemorare a
mor]ilor, de pomenire, `n
care se merge la cimitir.
„Se fac copturi, fie pl\-
cinte de post, fie azim\,
pe care femeile le dau de
poman\ `n s=mb\ta Flo-
riilor. ~n unele se face
c=te o p=ine special\ pen-
tru fiecare membru al
familiei“, a ]inut s\ pre-
cizeze Victor Munteanu,
CM care a ad\ugat c\, `nain-
YK
te, familiile erau formate
din mai mul]i membri,
[apte, opt persoane, astfel
c\ era o treab\ mig\loas\
pentru st\p=na casei s\
preg\teasc\ pentru fie-
care c=te o astfel de p=i-
ne. „~ntr-un fel ar\ta
p=inea pentru tat\, capul
tru mam\ sau pentru
mezinul familiei. De ase-
menea, `ntr-un fel ar\ta
p=inea pentru fl\c\i [i
`ntr-un fel ar\ta pentru
fiice“, a ar\tat Victor
Munteanu care a ad\ugat
c\ „p=inicile pentru fiice
erau mai mici [i asta re-
flect\ faptul c\ era o soci-
etate patriarhal\. La a-
ceste p=ini nu erau dife-
ren]e `n ceea ce prive[te
forma, ci dimensiunea“.
Surata cea mare
De Florii se obi[nuia s\
se fac\ „de ursit\“, astfel
c\ fetele „aflau“, prin di-
verse procedee, dac\ se
vor c\s\tori sau nu `n a-
cel an. Unul din obiceiuri-
le `nt=lnite de Florii, dar
nu [i `n zona Moldovei,
este acela prin care „fe-
tele se str=ngeau la o ca-
s\ [i `[i aruncau inelele,
cerceii `ntr-o g\leat\ cu
ap\; apoi, cineva, una
dintre fete, scotea pe
r=nd c=te o bijuterie din
acea c\ldare cu ap\.
Dac\ un inel al unei fete
era scos de trei ori atunci
acea fat\ devenea ceea ce
se nume[te „surata cea
mare“; un fel de con-
duc\toare `ntr-o fr\]ie de
cruce, care se lega `ntre
respectivele fete. Fr\]iile
de cruce se f\ceau doar
`ntre b\ie]i sau `ntre fete.
Nu puteau fi fra]i de
cruce un b\iat cu o fat\, a
specificat Victor Mun-
teanu. a
Pelerinajul de Florii,
o veche tradi]ie la Ia[i
Pelerinajul de Florii
a fost o veche tradi]ie
`n Arhiepiscopia
Ia[ilor, re`nnodat\ `n
1990, dup\ o
`ntrerupere de 50 de
ani. ~n fiecare an, `n
municipiul Ia[i,
particip\ la pelerinajul
din sâmb\ta Floriilor
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei,
protopopi, preo]i [i
sute de credincio[i.
La eveniment particip\
prefectul jude]ului,
primarul, precum [i
alte autorit\]i locale [i
jude]ene. ~n acela[i
mod, Pelerinajul de
Florii decurge
[i `n celelalte
protopopiate din
Arhiepiscopia Ia[ilor.
Biserica „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“
din Ia[i, Pelerinajul de Florii (2006)
La Ia[i, Pelerinajul de
Florii se organiza an de
an `n perioada inter-
belic\. Credincio[ii por-
neau `n alai de la Bise-
rica „Sf. Ap. Petru [i Pa-
vel“ - B\rboi, pe strada
Cuza Vod\, [i se opreau
`n Pia]a Unirii, acolo un-
de mai a[teptau [i al]i
credincio[i cu flori [i ra-
muri de salcie `n m=ini.
De aici se pornea spre
Catedrala mitropolita-
n\, unde erau `ntâmpi-
na]i de ierarhul locului.
Dup\ cum ne-a spus
p\rintele protopop Con-
stantin Andrei, ultimul
pelerinaj de Florii, `na-
inte de 1990, a avut loc
`n anul 1947, când auto-
rit\]ile comuniste au in-
terzis manifestarea, mo-
tivând c\ `n spatele ei
s-ar ascunde cercuri
legionare. „Am reu[it s\
afl\m de la preo]ii b\-
trâni când a avut loc ul-
timul pelerinaj de acest
fel [i ce amploare avea el
pe atunci. ~n trecut, tra-
seul era altul. Se pleca
de la Biserica B\rboi,
dar se str\b\tea strada
Cuza-Vod\. Preo]ii [i pe-
lerinii se opreau `n Pia]a
Unirii [i `n final se
opreau la Catedrala mi-
tropolitan\, acolo unde
erau `ntâmpina]i de mi-
tropolit.
Pretextul
comuni[tilor
~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, ne-a
`ncurajat s\ relu\m a-
ceast\ tradi]ie, dup\
1990. Iat\ c\ acest pe-
lerinaj, care nu a putut
fi organizat `n anii dicta-
turii, dup\ 1990 a luat
amploare de la un an la
altul, `ncât toat\ epar-
hia este `n s\rb\toare“,
ne-a declarat p\rintele
Constantin Andrei, pro-
topop al Protopopiatului
Ia[i 1 [i paroh la Bise-
rica B\rboi.
{i revistele periodice
din anii celui de-al Doi-
lea R\zboi Mondial con-
semneaz\ c\ la Ia[i se
organiza `n Duminica
Floriilor o procesiune ca-
re marca via]a religioas\
a cet\]ii. „La eveniment
participau elevi de la
Seminarul «Veniamin
Costachi», de la liceele
de marc\ din ora[, foarte
mul]i tineri [i, bine`n]e-
les, credincio[i [i preo]i.
Tinerii participau la
Sfânta Liturghie de la
Biserica B\rboi, se `m-
p\rt\[eau cu to]ii [i du-
p\ slujb\ se porneau `n
procesiune. Acest eveni-
ment marca pentru ti-
neri `nceputul vacan]ei
de prim\var\“, poveste[-
te p\rintele protopop
Constantin Andrei, cel
care dup\ anul 1990 a
re`nviat, la `ndemnul
IPS Mitropolit Daniel,
tradi]ia procesiunii de
Florii. (Narcisa BALA-
BAN)
CM
YK

Pagini realizate de Oana RUSU

Copiilor `mp\rt\[i]i de Florii li se `ndeplinesc toate dorin]ele
Duminica Floriilor este
un prilej de s\rb\toare,
de[i aceasta precede S\p-
t\m=na Mare a Pa[telui.
Acum, oamenii ~l s\rb\-
toresc ca pe un rege pe Ii-
sus, care intr\ `n Ierusa-
lim. Diminea]a, credincio-
[ii pornesc spre biseric\
purt=nd cu ei ramuri de
salcie [i flori care vor fi bi-
necuvântate `n biseric\.
Procesiunea din sâm-
b\ta sau Duminica Flori-
ilor, `ntâlnit\ prin unele
locuri, este un obicei pe
care cre[tinii `l au `nc\
din primele secole cre[-
tine. La Ierusalim se or-
ganiza la mijlocul primu-
lui mileniu o procesiune
care pornea de pe Mun-
tele M\slinilor, trecea pe
la biserica ridicat\ pe
locul ~n\l]\rii Domnului,
apoi prin cetatea Ierusa-
limului [i se `ncheia `n
biserica ~nvierii.
~n Duminica Floriilor
se termin\ perioada pos-
tului de patruzeci de zile
[i se intr\ `n S\pt\m=na
Mare, c=nd este r=nduit
un post mai sever. Deoa-
rece de Florii este dezle-
gare la pe[te, cei mai
mul]i cre[tini `ncearc\ s\
se spovedeasc\ p=n\ `n
vinerea care precede S=m-
b\ta lui Laz\r, urm=nd ca
la Liturghia de Florii s\
se `mp\rt\[easc\. Copiii
sunt `ncuraja]i s\ se spo-
vedeasc\ [i s\ se `mp\r-
t\[easc\ tot de Florii,
spun=ndu-li-se c\ toate
dorin]ele li se `mplinesc
dac\ se `mp\rt\[esc `n
aceast\ duminic\.
~n S=mb\ta lui Laz\r,
copiii fac un alai [i merg
la marginea satului pen-
tru crengu]ele de salcie pe
care le vor duce la sfin]it,
a doua zi, la biseric\. ~n
unele zone, dup\ ce copiii
vin cu crengu]ele culese,
cei mari `i `nt=mpin\ cu
dulciuri [i colaci. ~n Du-
minica Floriilor, se sfin-
]esc, prin rug\ciune [i
stropire cu agheazm\, ra-
muri `nmugurite de sal-
cie, care se `mpart credin-
cio[ilor. Cu aceste ramuri
sfin]ite, credincio[ii plea-
c\ spre cas\ pentru a
sfin]i gospod\ria.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
10 Duminic\, 1 aprilie 2007

E o s\rb\toare care, pe de o parte, aduce bucurie, dar pe

Raid de alta, marcheaz\ `nceputul p\timirii lui Iisus. Aceast\ zi ne
aminte[te de Intrarea Domnului `n Ierusalim [ez=nd pe asinul
lui [i de c=nt\rile [i ova]iile care i s-au adus atunci. Oamenii
[i-au a[ezat hainele ca s\ treac\ ~mp\ratul [i au aruncat
crengi de finic [i multe flori, pentru a-L cinsti.

Ce sunt Floriile? finic cu care poporul L-a

~n fiecare an, `n Duminica pentru care Floriile reprezint\ `nt=mpinat pe Iisus,
Floriilor, mul]i dintre noi ne numai o s\rb\toare religioas\, `n c=nt=ndu-I [i sl\vindu-L.
Se serbeaz\, de obicei cu
amintim de aceast\ s\rb\toare toat\ greutatea ei, neav=nd nimic o s\pt\m=n\ `naintea
`n comun cu alte obiceiuri ~nvierii, este duminica
a[a cum o marcam `n vremea de dinaintea p\timirilor
copil\riei, c=nd, impresiona]i fiind tradi]ionale. Unii [i-au amintit de sale, pentru c\ a[a s-a
`nt=mplat practic a-
de `ntreg ritualul de sfin]ire a vremea copil\riei [i de emo]ia de tunci. Cred c\ aceast\
„m=]i[orilor“ proaspe]i sau a dup\ Sf=nta Liturghie, c=nd se duminic\ reprezint\ ul-
tima s\rb\toare `n care
s\lciilor deja `nflorite, ne `ntorceau acas\ cu ramuri verzi oamenii L-au primit fru-
`ntorceam acas\ cu inima plin\ de de pus la icoan\, iar al]ii ne-au mos pe Hristos, pentru
c\ apoi L-au batjocorit
curaj [i cu sufletul mai curat. m\rturisit c\ s\rb\toarea Floriilor [i L-au r\stignit.
Ast\zi, vremurile s-au schimbat, nu poate fi dec=t o zi de petrecere
`ns\ tr\irea duhovniceasc\ `ntr-o [i felicitare a celor care poart\
zi de o mare semnifica]ie nume de floare. Din nefericire,
religioas\ nu are cum s\ se unii abia dac\ [i-au putut imagina
schimbe. Am `nt=lnit oameni ce `nseamn\ Floriile.
cuv=ntarea lui Dum-
nezeu [i dup\ sufletul
nostru. Dac\ inima
noastr\ va fi bun\ [i
vremea va fi bun\. „Este o s\rb\toare
Chiar dac\ vremea e a[a de prim\var\“
mai posomor=t\, noi s\
fim cu sufletul deschis [i N-aa vrut s\-[[i spun\
s\ ne g=ndim la Dum- numele: Floriile nu `n-
nezeu. seamn\ altceva dec=t
Intrarea Domnului `n Ioan Ter]a: „Cre[tin fiind, nu ai cum s\ nu
Ionela Cercel, 67 de Ierusalim. Este o s\rb\-
ani, medic: ~n primul sim]i s\rb\toarea Floriilor. ~n vremea
„Vremea va fi dup\ toare frumoas\, pe care copil\riei mergeam cu mare drag [i cu
r=nd, Floriile se `nca-
dreaz\ `n s\rb\torile sufletul nostru“ noi o a[tept\m cu mare
regularitate la biseric\ [i `mi pl\cea cel mai
drag [i care aduce mare
prim\verii, `n al doilea O b\tr=n\, 72 de ani: bucurie `n suflet. mult c\ veneam acas\ cu crengi de salcie `n
r=nd premerge s\rb\- E o s\rb\toare care, pe m=ini pe care le a[ezam la icoan\ [i, dac\
toarea pascal\ [i e sim- de o parte, aduce bucu- aduceam mai mult, puneam [i la poart\“
bol de lumin\, de c\ldu- rie, dar pe de alta, mar-
r\, de afec]iune. ~n afa- cheaz\ `nceputul p\ti- m\var\. {i ea ne preves- ]ul este ortodox [i mer-
r\ de simbolul religios mirii lui Iisus. Aceast\ te[te Sfintele Pa[ti. Este gem [i la o biseric\ [i la
at=t de `nsemnat - In- zi ne aminte[te de Intra- o zi `n care trebuie s\-L alta, pentru c\ este ace-
trarea Domnului `n Ie- rea Domnului `n Ierusa- Ion, 61 de ani, pensio - cinstim pe Iisus, a[a la[i Dumnezeu pentru
rusalim - care pentru lim [ez=nd pe asinul lui nar (fost CFR-iist): De cum L-au cinstit oa- to]i, iar atmosfera `n fa-
noi, cre[tinii, are o sem- [i de c=nt\rile [i ova]iile Florii, toat\ lumea ser- menii c=nd a intrat `n milie este deosebit\.
nifica]ie at=t de profun- care i s-au adus atunci. beaz\ [i s\rb\torim `n Ierusalim, `n urm\ cu
d\, pentru to]i cei care Oamenii [i-au a[ezat mod special pe cei care 2000 de ani. Floriile te Ioan Ter]a, 65 de ani,
nu sunt foarte aproape hainele ca s\ treac\ poart\ nume de floare. duc cu g=ndul la flori. A- a lucrat `n `nv\]\m=nt:
Mul]i spun c\ e ziua Aurora, 62 de ani, ceast\ s\rb\toare a fost Cre[tin fiind, nu ai cum
de Biseric\, aceast\ zi ~mp\ratul [i au aruncat pensionar\ (fost proiec -
trebuie s\ fie o zi im- crengi de finic [i multe celor care poart\ nu- a[ezat\ tocmai `nainte s\ nu sim]i s\rb\toarea
tant): Floriile… {tiu c\ de Pa[ti, pentru c\ acum Floriilor. ~n vremea co-
portant\, pentru c\ es- flori, pentru a-L cinsti. mele de Florin, dare eu
e o duminic\ `naintea este prim\var\ [i sunt pil\riei mergeam cu ma-
te o zi a luminii. Este o ~ns\ noi nu d\m a[a cred c\ nu-i a[a, ci c\ e Pa[telui. Pentru mine o
zi a noastr\, a cre[tini- mult\ importan]\ aces- ziua tuturor florilor de multe flori. re drag [i cu regulari-
duminic\ ca oricare al- tate la biseric\ [i `mi
t\]ii, pe de o parte, [i, tei s\rb\tori. Ast\zi, noi pe p\m=nt. {i a lui Vio- ta. Ce [tiam eu despre
pe de alta, a oamenilor `l avem pe Iisus, nu cu rel, chiar! Bine`n]eles c\ pl\cea cel mai mult c\
Florii este faptul c\ a- veneam acas\ cu crengi
obi[nui]i, ca simbol al trupul, ci cu spiritul [i suportul acestei s\rb\- ceasta preveste[te oare-
prim\verii. ar trebui s\-L `nt=mpi- tori este unul religios, de salcie `n m=ni pe care
cum vremea din ziua de le a[ezam la icoan\ [i,
n\m la fel, cu c=nt\ri [i respectiv Intrarea Dom- Pa[ti. Adic\, dac\ `n
flori, dar [i cu fapte nului `n Ierusalim. Noi dac\ aduceam mai mult,
Duminica Floriilor va fi puneam [i la poart\.
bune [i de milostenie. {i s\rb\torim Floriile am- cald, a[a va fi [i `n ziua
cu acestea `l putem `n- Floriile marcheaz\ [i
intindu-ne de florile cu de Pa[ti. `nceputul prim\verii,
t=mpina pe M=ntuitorul care poporul l-a `nt=m-
`ntotdeauna. E o s\rb\- revenirea la via]\ a na-
pinat pe Iisus atunci turii. De asta este [i o
toare foarte frumoas\ c=nd a intrat `n Ierusa-
pentru c\, v-am spus, s\rb\toare a[a de fru-
lim. E o s\rb\toare fru- moas\ [i ea deschide
rememoreaz\ bucuria moas\, pentru c\ e [i „Frumuse]ea
oamenilor atunci c=nd s\rb\torile acestea mi-
Iisus a intrat `n Ieru-
prim\var\, toat\ lumea acestei s\rb\tori nunate, pascale.
se schimb\ suflete[te, se mo[tene[te
Elena, 18 ani, clasa a salim. A[a trebuie s\-L
primim [i noi acum, cu a[teapt\ [i Pa[tile.
XI-aa: Pentru mine este o din mo[i-str\mo[i“
s\rb\toare important\, sufletul deschis. Eu `n-
deoarece este ziua ma- cerc s\-L primesc pe Iuliana Podariu, 50 de
mei mele care poart\ Hristos `n ziua de Florii ani, salariat\ `n `nv\]\-
cu rug\ciune mai mult\, A refuzat s\-[[i spun\ mânt: Este o mare bucu-
nume de floare. Floriile numele: E o zi frumoa-
este o s\rb\toare impor- cu o fapt\ bun\, dup\ rie pentru sufletul unui
putere [i cu mult\ dra- s\, `n care to]i d\ruiesc credincios. Frumuse]ea
tant\ a rom=nilor, `n unii altora flori.
goste fa]\ de aproapele [i tr\irea acestei s\rb\-
special, [i a cre[tinilor, tori se mo[tene[te din
nostru - acesta poate fi
`n general, deoarece este Iisus -, fa]\ de nepo]i mo[i-str\mo[i. Mi-amin-
ziua care ne aduce a- (pentru c\ sunt bunic\), tesc c\ `n copil\rie, `n Aneta, 62 de ani, pen -
minte de „Intrarea Dom- fa]\ de copii. C=nd eram ziua de Florii, sim]eam o sionar de CAP: Cum s\
nului `n Ierusalim“. De mici credeam c\ ziua de Monica Iord\chescu, mare emo]ie, mergeam s\rb\torim?! C=nd e
aceea, `n Duminica Flo- Florii ne va spune cum 20 de ani, student\: De `n pia]\, cump\ram m=- s\rb\toare mergem la
riilor, la biseric\ se va fi ziua de Pa[ti [i ce Florii e ziua prietenilor ]i[ori [i mergeam la bi- biseric\. Ne place la bi-
sfin]esc ramuri de salcie ne mai bucuram, pentru mei, e ziua mamei mele. seric\. Aici tr\iam ma- seric\ de Florii deoarece
- acestea simboliz=nd to- c\ speram s\ ne juc\m {i ca orice cre[tin, mer- rea emo]ie prin c=nt\- credincio[ii aduc flori,
todat\ [i prim\vara - [i mult. Dar ce, era a[a? gem [i la biseric\. Este rile specifice [i prin acea preotul le sfin]e[te [i
se `mpart la cre[tini. Eu g=ndesc acum c\ foarte frumos, pentru c\ atmosfer\ deosebit\. {i apoi le `mparte din nou.
acestea nu-s dec=t ni[te se dau crengu]e de sal- Gheorghe Burgugiu, a[a mi-am `nv\]at [i co- Apoi, ne mai bucur\m [i
Pagin\ realizat\ de balade populare. Vre- cie, acestea amintindu- 63 de ani, pensionar: Es- piii. {i ast\zi mergem. stomacul, c\ m=nc\m
Narcisa BALABAN mea va fi dup\ bine- ne de cele de m\slin [i te o s\rb\toare de pri- Eu sunt catolic\, dar so- pe[te (n.r. - r=de). a
 Duminic\, 1 aprilie 2007 11
O dat\ cu instalarea regimului comunist, `n una dintre perioadele sale cele
Pagina mai dure cuprinse `ntre anii 1948-1964, ani `n care p\l\ria [i cravata
deveniser\ accesorii „burgheze“, ma[inile particulare erau o raritate, fiind
de]inute, `n general, de „fo[ti“. Automobilul ajunsese `n aceast\ perioad\ mai
de istorie mult un semn al autorit\]ii [i puterii decât al prosperit\]ii [i bun\st\rii relative.

Autoturismul `n socialism:

De la simbol al bun\st\rii la simbol al autorit\]ii

Ne confrunt\m ast\zi, din ce `n ce mai
frecvent, cu aglomera]ia de pe [osele,
cu traficul urban sc\pat parc\ de sub
control, auzim discu]ii despre
construc]ia de autostr\zi care a devenit
imperativ\, medit\m cu to]ii la poluare [i
`nc\lzirea global\. Secolul trecut - invocat C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
adesea drept „secolul vitezei“ - a cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
familiarizat omenirea cu realitatea unui „A. D. Xenopol“ - Ia[i
transport rapid, comod [i eficient.
Ma[ina, cu prec\dere cea personal\, neral de „fo[ti“. Automo-
bilul devenise `n aceast\
a devenit pentru mul]i dintre semenii perioad\ mai mult un
semn al autorit\]ii [i pu-
no[tri un semn al succesului, al terii decât al prosperit\]ii
prosperit\]ii, al pozi]iei sociale ocupate, desemneze prestigiul [i [i/sau de la negativ la care grupul le `ntre]ine [i bun\st\rii relative. No-
sursele de prestigiu de pozitiv, recunoa[terea sa cu alte grupuri din cadrul menclaturi[tii [i [efii, `n
un obiect al admira]iei [i, `n cazuri care dispune o persoan\. putând fi generalizat\ `n societ\]ii. general, nu cump\rau
El reprezint\, a[a cum `ntreaga colectivitate sau Max Weber (1921) a ma[ini [i nici nu le con-
extreme, un idol extrem de capricios. sugereaz\ Bourdieu, o redus\ la un grup de cu- fost cel care a dat terme- duceau. S\ beneficiezi de
recompens\ simbolic\ in- nosc\tori/persoane apro- nului de status `n]elesul ma[ina institu]iei consti-
~n fapt, destinul previ- vestit\ de comunitate, piate. de prestigiu social. Dar, tuia un indiciu important
zibil [i de continuitate al prin care se ob]ine un Prestigiul nu este o `ntre cei doi termeni nu al gradului social ridicat
de prof. univ. dr. României a fost brusc plus de putere sau o am- caracteristic\ stabil\, ci exist\ o echivalen]\ se- [i al plasamentului pe
C\t\lin TURLIUC `ntrerupt [i ]ara noastr\ plificare a statusului in- una care variaz\ `n timp, mantic\, „prestigiul“ a- scara ierarhic\ a puterii.
aflat\ sub ocupa]ie str\- dividual; lipsa lui sau ni- necesitând o reconfirma- vând o semnifica]ie psi- Ultimele taxiuri par-
Deopotriv\, autoturis- velurile sale sc\zute con- re constant\ a meritelor hosociologic\, iar „statu- ticulare au disp\rut pân\
mul a devenit un banal in\ a plonjat `ntr-o pe-
rioad\ de transform\ri stituie o sanc]ionare a in- persoanele, `n lipsa c\- sul social“ una sociolo- la `nceputul anilor ’60.
„criminal `n serie“, un capacit\]ii de finalizare a rora apare procesul de gic\. El se exprim\ prin- Ele erau `n general m\rci
obiect care presupune din radicale [i profunde, de
realizare a unui proiect unei activit\]i sau a erodare. Ierarhiile presti- tr-o serie de simboluri [i americane (Ford, Dodge,
ce `n ce mai mult\ grij\ [i ocup\rii unei pozi]ii mar- giului se origineaz\ `n semne distinctive cum Plymouth [i Buick) pen-
funambulesc al unei de-
aten]ie `n folosirea [i, u- ginale `ntr-un grup sau ierarhiile diferite ale va- sunt medaliile, decora]ii- tru c\, a[a cum se [tie, `n
mente inginerii sociale
neori, `ntre]inerea lui. Cu `ntr-o colectivitate. lorilor, modificarea siste- le, uniforma, portul na]io- România interbelic\ exis-
dictate de Moscova [i exe- La rândul s\u, pres-
foarte mul]i adep]i [i melor valorice producând nal, dar [i hainele, casa tase o linie de asamblare
cutate diabolic de noul tigiul este o caracteristic\
pu]ini contestatari, auto- schimb\ri ale ierarhiei sau ma[ina. Mai mult, a ma[inilor Ford [i, de-
regim de la Bucure[ti. variabil\ de tip evaluativ prestigiului. Cel mai im-
mobilul a devenit `n vre- ~n economia „ruperii de uneori termenul de statut opotriv\, importul lor de
mea din urm\ o prezen]\ [i cultural a pozi]iilor sau portant factor al pres- este `nlocuit prin sim- peste ocean era o realitate
trecutul burghez“ dobân- statusurilor sociale, dis- tigiului individual [i so-
cotidian\, cel mai adesea direa de c\tre cei care se bolul s\u (de ex. „blue col- a pie]ii române[ti. Al\-
banal\. Nu `ntotdeauna a tribuit\ neuniform [i ie- cial este ocupa]ia, astfel lar“ [i „white collar“ pen- turi de aceste ma[ini mai
considerau a fi noua elit\ rarhic pe straturi sau ca- c\ exist\ un paralelism
fost a[a, [i, `n rândurile conduc\toare a ]\rii a tru statusuri diferite ale circulau Skode, Fiaturi,
de mai jos, vom exempli- tegorii sociale (Mihaela `ntre structura ocupa]io- persoanelor f\r\ func]ii Renaulturi [i Mercede-
unui capital simbolic care V\sceanu, 1993, `n Dic- nal\ a unei colectivit\]i [i
fica aceast\ afirma]ie pri- trebuia amplificat con- de conducere; Septimiu suri, toate din vremea
vind la societatea româ- ]ionalul de sociologie, co- distribu]ia cultural\ a Chelcea, 1993, `n Dic]io- r\zboiului sau, cel mai
tinuu a devenit o strin- ord. C\t\lin Zamfir [i prestigiului sau capitalu-
neasc\ din primele dece- gen]\ `n raport cu obiec- narul de sociologie, coord. adesea, dinaintea lui.
nii de dup\ r\zboi, atunci Laz\r Vl\sceanu, Editu- lui simbolic pe grupuri [i C\t\lin Zamfir [i Laz\r Trebuie men]ionat c\ ul-
tivul de a legitima un re- ra Babel, Bucure[ti). persoane.
când a `nceput [i s-au Vl\sceanu, Editura Ba- timul import de autotu-
gim str\in, aberant, vio- Termenul a fost intro-
desf\[urat primele faze bel, Bucure[ti). risme occidentale, ameri-
lent [i odios. dus `n psihosociologie de
ale construc]iei socialis- ~n interven]ia de fa]\, L. Leopold (1916), cu sen-
Statusul cane, marca Packard
mului. Propunem, deci, `mi propun a analiza un sul ini]ial de ansamblu al Termenul de status es-
Nomenclaturi[tii Clippers s-a f\cut `n 1948
seniorilor o `ntoarcere la segment de ni[\, dar cu pentru uzul m\rimilor
vremurile tinere]ii [i ce- rela]iilor dintre dou\ per- te preluat din filosofia so- nu cump\rau [i nu aparatului represiv al
peremptorie capacitate soane. Abia ulterior el a
lor mai tineri, un subiect de a epitomiza goana du- dobândit `n]elesul de
cial\ (Hobbes, Locke, conduceau ma[ini vremii.
de medita]ie [i, poate, de Smith) preocupat\ de (~n num\rul urm\tor
p\ status, rol [i capital prestigiu social. Presti- problematica autorit\]ii Odat\ cu instalarea
amuzament. simbolic al lumii de a- ve]i afla care a fost soarta
giul poate fi atribuit so- [i ordinii sociale. Statusul regimului comunist, `n
tunci - [i de acum deopo- cial prin simpla mo[te- autoturismului `n regi-
reprezint\ pozi]ia social\ una dintre perioadele
Autoturismul triv\ - [i anume ma[ina nire a unor tradi]ii [i prin ocupat\ de o persoan\ de sale cele mai dure cuprin-
mul comunist [i cum au
de serviciu [i cea per- evoluat lucrurile pân\ la
[i regimul str\in, sonal\. ~nainte `ns\ de a
monopolul asupra unor un grup `n societate, ca se `ntre anii 1948-1964, Dacia de 70.000, devenit\
pozi]ii sociale sau poate fi un ansamblu de rela]ii ani `n care p\l\ria [i cra-
aberant, violent prezenta aceast\ situa]ie dobândit personal prin egalitare [i ierarhice pe vata deveniser\ accesorii
visul oric\rui român `na-
[i odios din secven]a cronotopic\ meritele [i realiz\rile de inte de 1989)
care individul le are cu „burgheze“, ma[inile par-
propus\ analizei, câteva succes ale persoanei. al]i membrii ai grupului ticulare deveniser\ o ra- * n.r. titlul [i intertitlurile
Perioada cea mai trau- preciz\ri de ordin teoretic Prestigiul este produsul din care face parte sau pe ritate fiind de]inute `n ge- apar]in redac]iei
matizant\ din istoria Ro- sunt absolut necesare. Ce unei construc]ii sociale,
mâniei din secolul trecut, `n]elegem, deci, prin capi- rezultatul unui proces de
secol pe drept numit al tal simbolic, prestigiu, evaluare cognitiv\ [i a-
„sârmei ghimpate“ sau al status [i rol? fectiv\ de c\tre comuni-
„extremelor“, a fost pe- tate a contribu]iei aduse
rioada cinic numit\ a „de- Ce este prestigiul de o persoan\ sau de un
mocra]iei populare“. Co- grup la realizarea unei
munizarea brutal\ a ]\rii P. Bourdieu este auto- activit\]i. El variaz\ de-a
s-a f\cut acum `n paralel rul sintagmei capital sim- lungul unui continuum
cu o rusificare de[\n]at\. bolic, prin care a dorit s\ de la inferior la superior
12
Por]ia
de s\n\tate
Rolul alimenta]iei lactate `n timpul sarcinii [i al\pt\rii
~n num\rul de ast\zi
vom continua s\ v\
prezent\m beneficiile
alimenta]iei lactate, dar
de data aceasta pentru
femeile gravide, pentru
adul]i [i mai ales
pentru v=rstnici.
de dr. Doina
DUMITRIU
Pentru fiecare gravid\
nevoile calorice sunt mai
ridicate cu 5-10% `n pri-
ma perioad\ a sarcinii [i
cu 15-20% `n a doua parte
a acesteia. ~n perioada de
lacta]ie, nevoile calorice
sunt mai ridicate cu 30%.
Nevoia de proteine
pentru femeia gravid\
este de 100 g/zi `n prima
parte a sarcinii, cre[te cu
120 g `n ultimul trimes-
tru, iar `n perioada de
al\ptare este de 125 g/zi.
2/3 din proteine vor fi cu
valoare biologic\ ridica-
t\, fiind asigurate prin
consumul de lapte, pro-
duse lactate, carne, dar [i
pe[te.
Deficitul de proteine [i,
`n special, lipsa consumu-
lui de lapte predispune la
apari]ia unor complica]ii
ale sarcinii ca: anemia,
na[tere prematur\, mal-
forma]ii, nou-n\scutul va
avea o receptivitate mai
crescut\ la `mboln\viri,
secre]ia lactat\ ar putea
Br=nzeturile s\rate
sunt interzise celor
cu boli de inim\
Persoanele `n v=rst\,
cu tensiune arterial\
mare trebuie s\ evite
consumul de br=nzeturi
s\rate. ~n situa]ia `n
care consumul de lapte
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
proteine pe kilogram corp [i pe zi. Sub aspect calitativ, pentru a asigura un
aport adecvat aminoacizilor esen]iali, trebuie ca jum\tate din cantitatea de
proteine consumate zilnic s\ fie dintre cele cu valoare biologic\, care, de
obicei, sunt de origine animal\ [i se g\sesc `n carne, lapte, br=nzeturi, ou\.
fi influen]at\ calitativ [i sarcinii, dar mai ales `n
cantitativ. perioada al\pt\rii, fiind
Lipidele, care se g\sesc asigurate prin consumul
`n lapte, unt, sm=nt=n\, de lapte [i produse lacta-
nu trebuie s\ dep\[easc\ te, carne, ou\, fructe, zar-
cantitatea de 100-110 zavaturi.
g/zi. Glucidele, `n mare
parte din lapte, se con-
sum\ `n cantitate de 350-
C=t lapte, c=te
500 g/zi. ~n cursul sarcinii br=nzeturi, c=t unt
[i al\pt\rii cre[te nevoia
de calciu, fosfor, fier, Laptele va fi consumat
care, de obicei, nu poate fi `n cantitate de 1.000
acoperit\ printr-o ra]ie ml/zi, repartizat `n patru
alimentar\ obi[nuit\, ne- mese, folosit ca atare sau
cesit=nd suplimentarea [i acidifiat natural: lapte
prin consumul unor ali- prins, iaurt, chefir. Prin
mente care le sus]in `ntr-o acidifiere, laptele se
`mbog\]e[te cu vitamine
propor]ie mai ridicat\,
cum sunt: laptele, br=n- din grupul B.
zeturile, ou\le, ficatul, Br=nzeturile vor fi con-
spanacul, ro[iile, salata sumate `n cantitate de
verde. 100-200 g/zi, sub form\
Nevoile de vitamine de br=nz\ dulce, telemea,
cresc [i ele `n perioada ca[caval, br=nz\ topit\.
nu este bine tolerat, pro- budinci, papana[i, br=n-
duc=nd diaree, crampe zoaice, sufleuri.
abdominale, balon\ri es- Pentru aportul crescut
te bine s\ fie diluat cu de proteine [i s\ruri mi-
ceai, amestecat cu cacao nerale se recomand\ folo-
sau ciocolat\. sirea urdei [i a zerului ca
Pentru a diversifica atare sau la preg\tirea
alimenta]ia, produsele unor preparate. Zerul se
lactate (de exemplu, poate folosi cu foarte bu-
br=nza de vaci) pot fi ne rezultate la prepara-
folosite la prepararea de rea de ciorbe sau supe.
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la Locurile Sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Un adult cu o activitate normal\ are nevoie de aproximativ 1,2-1,5 g
Untul va fi consumat
la aperitive sau `n com-
pozi]ia unor preparate.
Ca[ul [i urda sunt impor-
tante `n alimenta]ie prin
aportul crescut de prote-
ine, calciu [i fosfor. Feme-
ile gravide vor evita con-
sumul de br=nzeturi s\-
rate, deoarece favorizea-
z\ apari]ia edemelor (um-
fl\turilor). Gravida care
nu consum\ lactate
transfer\ f\tului o parte
din s\rurile minerale
existente `n sistemul s\u
osos.
Laptele `n alimenta]ia
ra]ional\ a adultului
Necesarul de energie
difer\ `n func]ie de profe-
sie [i de efortul fizic. De
exemplu, necesarul de
energie este mai mare la
mineri, la muncitorii care
lucreaz\ `n industria
grea, la muncitorii agri-
coli, fa]\ de func]ionarii
de birou, la care cheltu-
iala de energie este mai
mic\. De aceea, s-a calcu-
lat necesarul caloric care
variaz\ `ntre 250 calo-
rii/zi pentru o activitate
care necesit\ efort fizic
intens.
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Duminic\, 1 aprilie 2007
Un adult cu o activi-
tate normal\ are nevoie
de aproximativ 1,2-1,5 g
de proteine pe kilogram
corp [i pe zi. Sub aspect
calitativ, pentru a asigu-
ra un aport adecvat ami-
noacizilor esen]iali, tre-
buie ca jum\tate din can-
titatea de proteine consu-
mate zilnic s\ fie dintre
cele cu valoare biologic\,
care, de obicei, sunt de
origine animal\ [i se g\-
sesc `n carne, lapte, br=n-
zeturi, ou\.
Nevoia de lipide este
de 1-2 g pe kg corp pe zi.
Sub raport calitativ `ntr-o
alimenta]ie ra]ional\ tre-
buie s\ se p\streze echili-
brul `ntre gr\simile de
origine animal\ [i cele de
origine vegetal\. Untul,
sm=nt=na, fri[ca [i unele
br=nzeturi garse aduc o
mare cantitate de lipide.
Nevoia de glucide este
de 4-8 g/zi pe kg corp.
Laptele [i derivatele lac-
tate sunt surse impor-
tante de s\ruri minerale
[i vitamine necesare or-
ganismului adult. Canti-
tatea de lapte proasp\t
sau acidifiat natural (lap-
te prins, iaurt, chefir) pe
care trebuie s\ o consume
un adult este de 250-300
ml/zi.
Br=nzeturile trebuie
consumate `n cantitate de
30-40 g/zi, iar untul `n
cantitate de 15-20 g/zi.
C=t de important este
laptele `n alimenta]ia
v=rstnicilor
Pentru a asigura o ti-
nere]e ve[nic\ sau o b\-
tr=ne]e „verde“, oamenii
`n v=rst\ au apelat cu
mult\ `ncredere la „ser-
viciile“ produselor lac-
tate. Prelungirea vie]ii a
constituit o preocupare
permanent\ `nc\ din an-
tichitate, c=nd, pe l=ng\
tratamentele medica-
mentoase din natur\, se
f\ceau recomand\ri de
ordin dietetic din care nu
lipseau laptele [i deriva-
tele sale.
Din punct de vedere
fiziologic, se [tie c\ la oa-
menii `n v=rst\ procesele
digestive sufer\ o serie de
modific\ri determinate
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
de alterarea danturii,
sc\derea secre]iilor diges-
tive, apari]ia de tulbur\ri
intestinale. Metabolismul
bazal `ncetine[te `n com-
para]ie cu cel al adultu-
lui, predomin=nd metabo-
lismul proteic, sc\derea
func]iei plastice de rege-
nerare [i refacere a ]esu-
turilor, `ncetine[te arde-
rile, apar fenomene de de-
mineralizare a scheletu-
lui, deoarece calciul nu se
mai fixeaz\ `n oase.
Nevoia de proteine la
persoanele v=rstnice este
de 1-1,5 kg/zi, iar dintre
acestea jum\tate vor fi
dintre cele cu valoare bio-
logic\ mare, mai ales din
lapte [i produse lactate,
albu[ de ou, pe[te, carne
de pas\re [i de vit\.
Consumul de lapte [i
produse lactate la aceas-
t\ categorie de persoane
este foarte avantajoas\,
deoarece bacteriile lactice
con]inute `n iaurt, chefir,
lapte b\tut, combat flora
de putrefac]ie de la nivel
intestinal.
Al\turi de lapte, br=n-
z\, ou\, `n alimenta]ia
persoanelor v=rstnice tre-
buie incluse [i legumele,
fructele, salatele, care
combat constipa]ia, frec-
vent `nt=lnit\ `n aceast\
etap\.
Pentru a preveni sau
evita accentuarea unor
boli cardiovasculare se
recomand\ reducerea la
maximum a consumului
de lapte integral, unt,
sm=nt=n\, fri[c\, br=nze-
turi grase. a
 Duminic\, 1 aprilie 2007
Por]ia
de s\n\tate
Leacuri naturiste pentru eliminarea celulitei
Majoritatea femeilor, indiferent de vârst\ [i de
starea social\, doresc s\ aib\ o înf\]i[are
pl\cut\ a pielii, atât la nivelul fe]ei, cât [i la
nivelul întregului corp. Aceast\ dorin]\ este
îns\ învins\, uneori, de o afec]iune frecvent\,
numit\ celulit\, care apare ca un du[man
nemilos al frumuse]ii, al armoniei corpului [i
al st\rii psihice normale.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Celulita nu trebuie s\
fie considerat\ drept un
moft al femeilor cochete,
preocupate de conside-
rente estetice, ci o con-
secin]\ a unor tulbur\ri
primare în metabolismul
organismului, cu urm\ri
nefaste, ce pot agrava,
treptat, starea general\
de s\n\tate. De aseme-
nea, nu trebuie s\ fie
legat\ necondi]ionat de
dep\[irea greut\]ii nor-
male a corpului, întrucât
exist\ multe femei slabe
care au celulit\, atât tine-
re, cât [i în vârst\.
Afec]iunea poate fi con-
statat\ la circa 70-80%
dintre femeile de peste 18
ani, mai ales în perioa-
dele „exploziilor hormona-
le“, respectiv la vârsta
pubert\]ii (12%), în cazul
consumului de anticon-
cep]ionale (25%), în tim-
pul [i dup\ sarcin\ (20%)
[i la menopauz\ (25%).
Ca afec]iune maladiv\,
celulita a fost descris\,
prima dat\, de un medic
francez din Lyon. Se ma-
nifest\ printr-o deforma-
re inestetic\ a pielii, cu
edeme [i umfl\turi ale
]esuturilor subcutanate [i
formarea de conglomera-
te (micronoduli) cu celule
moarte, la început dure [i
apoi moi, care dau pielii
aspectul de movili]e, ase-
menea cojii de portocal\
(compara]ia a fost f\cut\
în Suedia cu 150 de ani în
urm\). Acest aspect ne-
pl\cut poate fi ascuns în
timpul iernii sub ciorapi
mai gro[i sau pantaloni,
dar vara devine o veri-
tabil\ obsesie, fiind vizi-
bil\ sub ]inutele mai leje-
re. Ca aspect nu trebuie
s\ fie confundat\ cu ver-
geturile (dungi alb-roze
pe piele) care apar la sl\-
Supa de varz\ [i
varza fiart\, o diet\
cu rezultate bune
Impune o diet\ echili-
brat\, strict controlat\,
bogat\ în legume [i fruc-
te. Din aceast\ diet\ nu
trebuie s\ lipseasc\ to-
mate, fasole verde, sala-
t\, spanac, p\trunjel,
m\rar, castrave]i, ceap\,
praz, ]elin\, supe de var-
z\ [i varz\ fiart\. Aces-
tea pot provoca o pierdere
din greutate de 2-3 kg în
dou\ s\pt\mâni. Sunt
foarte eficace fructele, cu
un con]inut de glucide
sub 10% (cire[e, vi[ine,
piersice, caise, mere, gu-
tui, l\mâi, portocale, coa-
c\ze, c\p[une, fragi, zme-
ur\), care se consum\ în
stare proasp\t\ sau pre-
asemenea, nu trebuie s\ fie legat\ necondi]ionat de dep\[irea greut\]ii normale a corpului,
birile bru[te, în zona un-
de au existat gr\simi.
Printre factorii favori-
zan]i ai form\rii celulitei
pot fi men]iona]i:
- deregl\ri hormonale
[i glandulare (exces de fo-
liculin\, disfunc]ii ovarie-
ne [i ale suprarenalelor);
- alimenta]ie gre[it\ cu
exces de gr\simi animale,
glucide, conservan]i [i a-
ditivi alimentari, tutun,
cafea, alcool, consum insu-
ficient de legume [i fructe,
bogate în vitamine;
- stil de via]\ sedentar,
cu stat prelungit în pi-
cioare sau pe scaun, f\r\
un minim de mi[care [i
gimnastic\;
- stres zilnic [i st\ri
nevrotice care provoac\ o
hipersecre]ie de hormoni;
- abuz de medicamente
chimice (diuretice sau la-
xative) [i de pastile anti-
concep]ionale;
- îmb\trânirea prema-
tur\ a pielii.
Ce semne trebuie
s\ ne `ngrijoreze
În evolu]ia bolii se dis-
ting 4 stadii:
- scade tonusul pielii [i
apare aspectul cojii de
portocal\ la ap\sarea pe
coapse, la ciupire sau la
strângerea între degete;
- pielea se ofile[te, ce-
lulele grase cresc în vo-
lum, se reduce circula]ia
sângelui spre epiderm\ [i
apar edeme u[oare cu
gropi]e, mai ales în pozi-
]ia culcat;
- pielea prezint\ un as-
pect resping\tor, cu no-
duli subcutana]i [i umfl\-
turi, din cauza cre[terii în
volum a celulelor adipoa-
se de 30-50 de ori fa]\ de
m\rimea ini]ial\;
- celulita grav\ cu des-
figurarea corpului, pielea
ar\tând ca un aluat fr\-
mântat, cu dilat\ri de ve-
ne varicoase [i hemoroizi
ca urmare a unor dere-
lucrate în sucuri, compo-
turi [i citronade f\r\ za-
h\r. Proteinele necesare
organismului se asigur\
din pe[te slab, lactate de-
gresate, brânzeturi, ou\,
carne slab\ de vit\ sau
pui, soia, nuci, alune ne-
pr\jite, semin]e de cere-
ale integrale, grâu ger-
minat etc. Uleiurile ve-
getale (din m\sline, floa-
rea-soarelui [i dovleac,
presate la rece) ajut\ la
men]inerea elasticit\]ii
pielii, iar acizii gra[i din
untura de pe[te contri-
buie la descompunerea
gr\similor saturate, care
m\resc colesterolul [i duc
la formarea celulitei, în
paralel cu complica]iile
cardiace (ateroscleroz\,
hipertensiune arterial\).
Cel mai simplu proce-
deu de combatere a ce-
Celulita nu trebuie s\ fie considerat\ drept un moft al femeilor cochete, preocupate de
considerente estetice, ci o consecin]\ a unor tulbur\ri primare în metabolismul
organismului, cu urm\ri nefaste, ce pot agrava, treptat, starea general\ de s\n\tate. De
întrucât exist\ multe femei slabe care au celulit\, atât tinere, cât [i în vârst\.
gl\ri severe de circula]ie
sanguin\.
Treptat, pielea devine
sensibil\ [i dureroas\ la
atingere, prezint\ pete
roz-violacee la nivelul
gleznelor [i gambelor. Pa-
cienta acuz\ r\celi frec-
vente, dureri de articula-
]ii, dureri de cap, apatie,
somnolen]\ sau nervozi-
tate. Se atrage aten]ia c\
reten]ia apoas\ cu exces
de lichid limfatic hidro-
salin [i acumularea de
toxine în stratul subcu-
tanat indic\ un plafon
ridicat al colesterolului în
sânge, o deficien]\ a cir-
cula]iei periferice (atero-
scleroz\ coronarian\, ar-
terit\, trombo-flebit\) [i o
reducere a fluxului san-
guin la nivelul rinichilor.
Tratamentele
fitoterapeutice
Se bazeaz\ pe folosirea
unor preparate de natur\
vegetal\ cu ac]iune diure-
tic\, depurativ\ [i sudori-
fic\.
În uz intern sunt indi-
cate:
- infuzii din plante lu-
ate separat cu frunze us-
cate de anghinare, frunze
de frasin, frunze de coa-
c\z negru, frunze de urzi-
c\, herba de cre]u[c\, r\-
d\cini de p\p\die [i r\-
d\cini de m\rar; din a-
ceste infuzii (preparate
cu 1 linguri]\ la 200 ml
ap\ clocotit\) se beau câ-
te 2 c\ni pe zi, timp de 45
de zile;
- decocturi din plante
luate separat cu herba de
coada calului (cu efecte
diuretice), frunze de vi]\,
frunze de praz, r\d\cini
de brusture [i cozi de
lulitei [i cu ac]iune rapi-
d\ în dispari]ia edemelor
este la îndemâna fiec\rei
gospodine, folosind cepe
t\iate m\runt care se
storc prin tifon curat [i se
beau câte 3 ce[ti de zea-
m\ pe zi.
Persoanele care vor s\
scape de celulit\ vor con-
suma zilnic minimum 1,5
litri de ap\. Se va evita
apa mineral\ [i gazoas\,
care con]ine mult\ sare [i
favorizeaz\ reten]ia apei
în ]esuturi.
De altfel, dieta hipo-
caloric\ (1500-1700 calo-
rii pe zi) va fi înso]it\ de
un regim hiposodic, care
scade savoarea alimen-
telor [i reduce pofta de
mâncare, cu efecte vi-
zibile la femeile cu edeme
la picioare.
cire[e (câte 5-10 grame la
200 ml ap\ care se fierb
10-15 minute); se beau
câte 3 ceaiuri pe zi, de
preferat între mese;
- tinctur\ din frunze de
Gingko biloba cu rol de
activare a microcircula]i-
ei sanguine [i deconges-
tionarea ]esuturilor cu
exces de toxine [i lichide;
- infuzie din amestec
cu frunze de frasin, coa-
c\z negru [i m\tase de
porumb având efect di-
uretic;
- decoct din amestec cu
herba de anghinare, m\-
tase de porumb, petale de
trandafir [i cozi de cire[e
(în p\r]i egale) din care se
beau câte 2-3 c\ni pe zi;
- decoct din amestec cu
herba de p\p\die [i coada
calului, flori de soc, frun-
ze de mesteac\n, coaj\ de
cru[in (în p\r]i egale)
preparat din 1 lingur\ la
250 ml ap\; se fierbe 2-3
minute, se infuzeaz\ aco-
perit 5-10 minute [i se
beau 2-3 c\ni neîndulcite
pe zi, între mese, timp de
2-3 luni;
- decoct (re]eta Ray-
mond Dextreit) cu ames-
tec de 8 plante (în p\r]i
egale): frunze de cre]u[c\,
herba de p\p\die, coada-
calului [i grâu[or, m\tase
de porumb, cozi de cire[e
[i r\d\cini de c\p[uni [i
pir; se iau 8 linguri din
amestec la 8 pahare cu a-
p\, se fierbe 3 minute, se
infuzeaz\ acoperit 15 mi-
nute, se strecoar\ [i se
beau câte 2 c\ni pe zi, în-
tre mese;
- tinctur\ din amestec
cu herba de p\p\die, flori
de rozmarin [i scoar]\ de
cru[in (în p\r]i egale),
macerate în alcool 40%;
se iau câte 25 de pic\turi
diminea]a [i seara.
În uz extern sunt indi-
cate comprese, cataplas-
me, b\i [i masaje cu ulei
sau unguente pe locurile
unde exist\ celulita:
- comprese locale apli-
cate fierbin]i cu infuzie
din herba de cre]u[c\ [i
decocturi din frunze de
ieder\ sau de vi]\, r\d\-
cini de cre]u[c\ sau fructe
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
de castan s\lbatic, având
rol de stimulare a circula-
]iei sângelui, protejarea
re]elei caselor capilare [i
refacerea elasticit\]ii [i
tonicit\]ii pielii;
- cataplasme calde pe
zonele cu celulit\ cu in-
fuzie de cre]u[c\ (50 gra-
me flori la 1 litru ap\ clo-
cotit\), decoct din frunze
de vi]\-de-vie, tinctur\
din frunze de ieder\;
- b\i locale sau gene-
rale cu decoct din frunze
proaspete de ieder\ (500
g la 3 litri ap\ se fierbe
timp de 5 minute) sau din
herba uscat\ [i m\run-
]it\ de cre]u[c\ (200 g la
3 litri de ap\ cu fierbere
timp de 20 minute); se
adaug\ la apa din cad\ [i
se face baia 15-20 minute
cu masaj continuu sub
ap\ pe locurile celulitice;
- masaje energice dup\
ie[irea din baie cu uleiuri
de mu[e]el, lemn câinesc,
ieder\, pin, l\mâi, man-
darine, grapefruit, sâm-
buri de caise sau migdale
(câte 15 pic\turi la o cad\
de 100 l ap\) sau cu o]et
medicinal cu ieder\;
- unguente anticeluliti-
ce cu ieder\, sovârv, cre-
]u[c\ [i g\lbenele, încor-
porate într-un substrat li-
pidic (lanolin\, untur\),
cu propriet\]i nutritive,
revitalizante [i antisep-
tice, favorizând eliminarea
pachetelor de gr\sime.
De remarcat eficien]a
preparatelor din ieder\ [i
cre]u[c\ în tratamentele
externe, cu ac]iuni de cal-
mare a durerilor, destin-
derea tegumentelor, re-
ducerea micronodulilor
pielii [i redarea suple]ei
[i elasticit\]ii zonelor a-
fectate.
Regimul de via]\
Se impune, mai întâi,
prevenirea sau tratamen-
tul corect al cauzelor care
favorizeaz\ apari]ia celu-
litei. Printre m\surile cu
bun\ eficacitate se reco-
mand\ exerci]ii aerobice
[i mult\ mi[care în fieca-
re zi.
13
În cas\ se va face, de
dou\ ori pe zi, mersul pe
loc timp de 5-10 minute,
cu genunchii ridica]i. În
aer liber este benefic mer-
sul pe jos, cu pa[i mari,
c\lcat ap\sat [i cu mi[ca-
rea bra]elor, jogging,
sporturi adecvate vârstei,
s\ritul corzii, dansul, ur-
catul sc\rilor [i mersul pe
biciclet\. În aceste de-
plas\ri se va folosi o ves-
timenta]ie adecvat\, [ti-
ind c\ îmbr\c\mintea
prea strâmt\ [i pantofii
cu tocuri înalte împiedic\
oxigenarea ]esuturilor.
În fiecare sear\ se vor
face b\i, locale sau gene-
rale, calde (la 400C), timp
de 10-15 minute sau b\i
alternative (calde – reci la
400 – 200C). De 2-3 ori pe
s\pt\mân\ se pot face du-
[uri sau b\i reci pe jum\-
tatea inferioar\ a corpului
timp de câteva secunde.
Dup\ fiecare baie se face
un masaj sau automasaj
energic, de jos în sus, pe
zonele cu celulit\, fie
manual, cu m\nu[i aspre,
fie cu aparate speciale. a
Compresele calde
cu sare de mare
netezesc pielea
Pentru stimularea iri-
g\rii sanguine [i netezi-
rea pielii se folosesc in-
tens comprese calde cu
sare de mare (bogate în
magneziu sau brom),
geluri sau creme antice-
lulitice reduc\toare [i
unguente de termosu-
da]ie care provoac\ o
transpira]ie abundent\,
elimin\ apa re]inut\ în
corp [i contribuie la ar-
derea stratului adipos.
Bune rezultate s-au
ob]inut [i prin împache-
t\rile cu parafango (a-
mestec de n\mol marin,
alge [i parafin\) [i, mai
obi[nuit, cu parargil (a-
mestec de argil\ [i pa-
rafin\ pur\). Trata-
mentul dureaz\ mini-
mum 10 [edin]e (câte 3
s\pt\mânal), urmate
de o [edin]\ la 8-10 zile.
Împachet\rile vor e-
limina celulita prin re-
ducerea stratului adi-
pos, eliminarea apei [i
a toxinelor din corp, iar
pielea devine elastic\,
moale [i neted\.
Procesul de elimina-
re a celulitei este de
lung\ durat\ [i necesi-
t\ mult\ r\bdare.
Pagini realizate de
Otilia B|LINI{TEANU
14 Duminic\, 1 aprilie 2007

Cote]ele `mbun\t\]ite vor trebui prev\zute cu un cuibar, precum [i cu gunoi,

Pagina astfel `nc=t, g\inile „s\ poat\ ciuguli [i r=c=i“. Totodat\, `n cote]e trebuie
montate stinghii care s\ asigure odihna unei g\ini la fiecare 15 cm. Pentru a
facilita inspectarea, instalarea [i depopularea g\inilor, trebuie s\ existe un
agricultorului culoar de o l\]ime minim\ de 90 cm `ntre r=ndurile cote]elor [i un spa]iu de
cel pu]in 35 cm `ntre podeaua cl\dirii [i r=ndul cel mai de jos al cote]elor.

~n 5 ani, cote]ele
de la ]ar\ trebuie
modernizate
a Cre[terea p\s\rilor va deveni o adev\rat\ art\ dac\ fermierii
rom=ni sau simplii gospodari vor ]ine seama de normele Uniunii
Europene `n materie de cre[tere a p\s\rilor a Dac\ `n fermele
specializate un cuibar nu are voie s\ „g\zduiasc\“ mai mult de
[apte g\ini, `ntr-un cote] din curtea gospodarului trebuie s\ fie
amenajat cel pu]in un cuibar [i gunoi special pentru ca ou\toarele
s\ „poat\ ciuguli [i r=c=i“, adic\ a scurma cu ghearele prin cote]
a Exist\ `ns\ [i indica]ii foarte precise cu privire la m\rimea
cote]elor `n func]ie de num\rul de p\s\ri, distan]a dintre jgheaburi
sau num\rul de ie[iri `n aer liber a zbur\toarelor a Persoanele
care cresc p\s\ri `n gospod\riile individuale au la dispozi]ie 5 ani
de zile pentru a transforma cote]ul „`ntr-un spa]iu de cre[tere [i
hran\ adecvat“, conform standardelor europene a
{i p\s\rile benefi- ute p\s\rile au intrat [i suite“ `n perete (cel
ciaz\ de un sprijin con- la noi `n vigoare, pu]in 20 cm de perete).
sistent [i o grij\ aparte cresc\torii de p\s\ri fi- G\inile „europene“ vor
din partea vest-europe- ind obliga]i s\ respecte beneficia de locuri de
nilor, astfel c\ Uniunea un minimum de stan- b\ut [i de m=ncat dis-
European\ a impus darde. ~n acest sens, fer- tribuite `n a[a fel `nc=t iar 9 g\ini ou\toare tre- le „s\ poat\ ciuguli [i g\inilor, trebuie s\ e-
condi]ii drastice cresc\- mele trebuie dotate ast- „s\ ofere acces egal pen- buie s\ „foloseasc\“ un r=c=i“. Totodat\, `n xiste un culoar de o l\-
torilor de p\s\ri autor- fel `nc=t toate g\inile tru toate p\s\rile“. metru p\trat de su- cote]e trebuie montate ]ime minim\ de 90 cm
iza]i, respectiv fermier- ou\toare s\ aib\ fie ali- Mai mult, g\inilor prafa]\ utilizabil\. stinghii care s\ asigure `ntre r=ndurile cote]elor
ilor, dar [i persoanelor mentatoare lineare, fie ou\toare care au acces odihna unei g\ini la [i un spa]iu de cel pu]in
care cresc or\t\niile `n jgheaburi de b\ut con- la spa]ii `n aer liber tre- Condi]ii minime fiecare 15 cm. Pentru a 35 cm `ntre podeaua
gospod\riile individuale tinue, iar fermierii tre- buie s\ li se ofere mai facilita inspectarea, in- cl\dirii [i r=ndul cel mai
pentru consumul pro- buie s\ asigure cel pu]in multe deschiz\turi au- [i pentru g\inile
stalarea [i depopularea de jos al cote]elor. a
priu. Dac\ ]\ranii ro- un cuibar la fiecare xiliare prin care acestea din gospod\rii
m=ni mai pot continua [apte p\s\ri. s\ poat\ ie[i afar\,
tradi]ia cu privire la Spa]iile [i suprafe]ele locuri construite dup\ a- Cote]ele clasice, `n-
t\ierea porcului, ace[tia destinate fiec\rei ac- numite standarde, pen- t=lnite `n gospod\riile
tivit\]i de `ntre]inere a tru 1.000 de g\ini fiind de la ]ar\, vor mai putea
nu pot s\ mai neglijeze
p\s\rilor au fost [i ele necesar\ o deschidere fi folosite maxim 5 ani
cre[terea p\s\rilor, un de zile cu respectarea,
pumn de gr\un]e arun- foarte bine delimitate, total\ de 2 m. Comisia
`ns\, a unor norme mi-
cat prin curte c=nd `[i va `ntr-un cuibar nefiind European\ pune mare nime. Astfel, pentru fie-
fi adus aminte gospo- indicat\ lipsa stinghi- pre] pe s\n\tatea p\s\- care g\in\ ou\toare ]\-
darul, nefiind de-ajuns ilor. Acestea `ns\ tre- rilor, subliniind necesi- ranul trebuie s\ asigure
pentru Uniunea Euro- buie selec]ionate cu gri- tatea unor caracteristici cel pu]in 55 cm de
pean\. j\ astfel `nc=t s\ nu aib\ ale solului [i a supra- suprafa]\ de cote], iar
margini ascu]ite [i s\ fe]ei `n aer liber, astfel g\inile trebuie s\ aib\
7 g\ini `ntr-un cuibar asigure cel pu]in 15 cm `nc=t s\ fie prevenit\ la dispozi]ie un jgheab
pentru fiecare g\in\. orice contaminare. pentru hran\ de un anu-
Au trecut aproape pa- Mai mult, stinghiile tre- ~n fermele speciali- mit standard, pentru
tru luni de c=nd normele buie montate la cel zate un cuibar nu are fiecare g\in\ urm=nd s\
europene privind condi- pu]in 30 cm una de cea- voie s\ „g\zduiasc\“ fie asigura]i 10 cm de
]iile `n care trebuie ]in- lalt\ [i f\r\ a fi „`nghe- mai mult de [apte g\ini, jgheab. ~n cote] nu vor
lipsi recipientele pentru
Norme privind trebuie obligatoriu aplicat unul sau potolirea setei or\t\ni-
mai multe informa]ii: data ambal\rii ilor, dispozitive tip bi-
inscrip]ionarea ou\lor sau, `n cazul ou\lor neambalate, data beron sau c\ni, ori un
~ncep=nd cu luna ianuarie a acestui clasific\rii, una sau mai multe date canal de b\ut continuu
an, condi]iile privind inscrip]ionarea care s\-i ofere consumatorului infor- de aceea[i lungime ca [i
ou\lor `n vederea comercializ\rii, im- ma]ii suplimentare, categoria de cali- jgheabul de m=ncare.
pune, `n primul r=nd, o clasificare a tate, categoria de greutate, num\rul Cote]ele trebuie s\ aib\
ou\lor `n func]ie de calitate: centrului de ambalare, numele sau o `n\l]ime de cel pu]in
- categoria „A“ sau ou\ proaspete; denumirea de activitate a centrului de 40 cm `n cel pu]in 65%
- categoria „B“ sau ou\ calitatea a ambalare, numele comercial sau mar- din suprafa]a sa [i de cel
doua sau ou\ conservate; ca fabricii, o referire la tipul de pro- pu]in 35 cm `n orice
- categoria „C“ sau ou\ de calitate duc]ie (spre exemplu: ecologic), o indi- punct.
sc\zut\ destinate industriei ali- ca]ie asupra originii ou\lor, un cod Cote]ele `mbun\t\]ite
mentare. care s\ identifice unitatea produc\- vor trebui prev\zute cu
Ou\le din categoria „A“ se clasific\ toare. (Sursa: Guvernul Rom=niei, un cuibar, precum [i cu
`n func]ie de greutate, iar pe acestea Ministerul Integr\rii Europene) gunoi, astfel `nc=t g\ini-

Fier [i acid folic doar `n cornule]ul elevilor

Ministerul Agricultu-
rii P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale a formulat
propunerile sale `n leg\-
tur\ cu proiectul Minis-
terului S\n\t\]ii Publi-
ce privind fortifierea
f\inii cu fier [i acid folic,
aflat `n prezent `n dez-
batere public\. MAPDR
sus]ine c\ fortifierea f\i-
nii cu fier [i acid folic nu
trebuie s\ `ngr\deasc\
dreptul consumatorului
de a opta pentru produ- aceste considera]ii [i `n urma dezbaterii pu-
sul pe care dore[te s\-l av=nd `n vedere faptul blice a proiectului pro-
achizi]ioneze. c\ fortifierea f\inii cu pus de MSP, iar folosi-
Astfel, MAPDR con- fier [i acid folic nu figu- rea f\inii fortifiate s\ se
sider\ c\ proiectul pro- reaz\ `n legisla]ia ]\ri- realizeze `n produsul de
pus de Ministerul S\n\- lor membre UE, MAP- panifica]ie din cadrul
t\]ii Publice trebuie s\ DR propune ca fabri- programului na]ional
aib\ o aplicare diferen- carea f\inii fortifiate s\ „Laptele [i cornul“, pro-
]iat\, care s\ ]in\ cont se realizeze `ntr-un pro- gram care urm\re[te
de opiniile consumato- cent din produc]ia total\ sus]inerea [i cre[terea
rilor, dar [i a exper]ilor de p=ine, procent care nivelului de s\n\tate `n
de la nivelul tuturor urmeaz\ s\ fie stabilit r=ndul elevilor. a
sectoarelor de produc]ie
a p=inii. }in=nd cont de Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
 Duminic\, 1 aprilie 2007 15
Criteriile de alegere a materialului unui ghiveci vizeaz\ aspecte ce ]in de
Paradisul estetica lui, de forma, culoarea, de textura [i de potrivirea sa cu decorul
camerei `n care vom ]ine planta. E adev\rat c\ nu trebuie s\ cump\r\m cele
mai scumpe vase, `ns\ nici nu e de dorit ca plantele din casele noastre,
verde a[ezate `n ni[te ghivece inestetice, s\ creeze impresia unor sere de produc]ie!

Ce [i cum despre „garsoniera“ plantelor

atunci când `l atingem ne
Unul dintre elementele care influen]eaz\ ud\m pe mâini, `nseamn\
c\ este de o calitate foarte
decisiv frumuse]ea unei plante de slab\.
Când cump\ra]i ghivece
apartament `l reprezint\ recipientul `n care de p\mânt ars verifica]i s\
aceasta este pus\. Indiferent dac\ e vorba de nu aib\ defecte (fisuri, cio-
bituri) [i s\ fie stabile pe
un ghiveci, o jardinier\, o can\, o oal\ etc., suprafe]e plane.
Vasele din plastic con-
recipientul `n care a[eza]i planta trebuie s\-i stituie o alternativ\ mai ief-
asigure un minim de condi]ii, care s\ o fac\ tin\ la cele de lut ars. Sunt
mai u[oare, pot imita va-
s\ se simt\ cât mai apropiat de cum s-ar fi sele de lut [i, dac\ planta
nu este udat\ `n exces, pot
sim]it `n habitatul ei natural. Putem spune, reprezenta un „c\min“
f\r\ a exagera prea mult, c\ ghiveciul este foarte confortabil pentru
majoritatea plantelor. Ghi-
„garsoniera“ plantei, este mijlocul prin care vecele din acest material
putem aduce un col]i[or din paradisul verde nu sunt la fel de durabile
ca cele din p\mânt ars.
de afar\ `n casele noastre. Pentru plantele mari,
mai ales `n trecut, s-au fo-
losit vasele din lemn. De-
Cultivarea unei plante vizeaz\ aspecte ce ]in de zavantajul acestora rezid\
`n cas\ nu este un lucru estetica lui, de forma, cu- din sensibilitatea lemnului
simplu. Evident, compa- loarea, de textura [i de la umezeala permanent\,
rând cu satisfac]ia pe care potrivirea sa cu decorul chiar [i `n cazul esen]elor
ne-o poate aduce o plant\ camerei `n care vom ]ine tari. O ultim\ alternativ\
`nflorit\ `n mijlocul iernii, planta. E adev\rat c\ nu o reprezint\ folosirea ba-
efortul nostru pare s\ nu trebuie s\ cump\r\m cele curilor de lemn ca ghivece-
mai conteze atât de mult. mai scumpe vase, `ns\ nici
Totu[i, pe lâng\ efort este masc\ pentru recipientele
nu e de dorit ca plantele de plastic nedecorative, `n Vasele sm\l]uite
necesar\ [i o bun\ cunoa[- din casele noastre, a[ezate sunt impermeabile
tere a plantelor [i preten- `n ni[te ghivece inestetice, care este pus\ planta.
]iilor lor, cunoa[tere care, s\ creeze impresia unor „Ultimul r\cnet“ `n ma-
adesea, trece pe t\râmul sere de produc]ie! terie de vase pentru plan- asemenea, multe dintre târâtor sau cu r\d\cini pendare a plantelor, de o
artei. Vasele de lut sunt cele tele de apartament `l re- aceste vase nu au orificiu aeriene, se simt cel mai mare fine]e.
Ghiveciul ]ine atât de mai cunoscute [i mul]i prezint\ vasele din ce- pentru evacuarea excesu- bine dac\ sunt ]inute `n Pentru aceasta ave]i
partea utilitar\ cât [i de apreciaz\ c\ ar fi cele mai ramic\ sm\l]uit\. Efectul lui de ap\. Pentru acest vase suspendate. S\ nu nevoie de co[ule]e `mple-
cea artistic\. Un vas bine bune, datorit\ porozit\]ii decorativ al acestor vase motiv, va trebui dumnea- crede]i c\ folosirea acestui tite din nuiele, co[ule]e de
ales va face planta s\ se materialului prin care este este total, având posibili- voastr\ s\-i executa]i un tip de vas este un simplu [ipci sau chiar din sârm\
simt\ bine, `ns\ o va scoa- `ndep\rtat excesul de ap\. tatea de a alege dintr-o orificiu, cu ajutorul unei moft. Pe lâng\ efectul su- inoxidabil\. Le c\ptu[i]i cu
te [i `n eviden]\. Caracteristicile acestor foarte mare varietate de ma[ini de g\urit. Aten]ie perb al unor „strea[ine `n- mu[chi de p\mânt [i apoi
Un ghiveci potrivit este vase variaz\ `n func]ie de forme [i culori. Evita]i mo- s\ nu-l sparge]i! florite“, plantele care pre- muta]i planta din ghive-
un ghiveci dintr-un mate- lutul folosit cât [i de modul delele foarte extravagante, Pentru a nu se deteri- fer\ s\ fie suspendate vor ciul ei `n noua cas\ de pe
rial bun [i cu dimensiunile de ardere. Astfel, dac\ deoarece moda lor nu are ora, acest tip de vase tre- ar\ta a[a mult mai bine timpul verii. Va trebui s\
potrivite plantei care va fi sunt mai pu]in arse vor ab- via]\ lung\. buie ]inute `n cas\ pe tim- decât dac\ vor fi obligate urm\ri]i cu aten]ie umidi-
a[ezat\ `n el. sorbi mai mult\ ap\ din Informativ v\ spunem pul iernii. s\ se târasc\ pe suprafe]e tatea substratului [i, pro-
solul plantei, lucru care nu c\ aceste vase, datorit\ plane. babil, s\ `ndesi]i ud\rile.
Tipuri de ghivece este `ntotdeauna foarte smal]ului, nu mai au ca- Recipiente cu moft Dac\ ave]i „boal\“ pen- Aceste tipuri de recipi-
bun. De regul\, dac\ dup\ pacitatea de a prelua exce- tru efectele decorative to- ente sunt obligatorii pen-
Criteriile de alegere a ce ud\m planta ghiveciul sul de ap\ din sol. A[adar, Anumite specii de plan- tale, v\ propunem `n con- tru orhidee [i bromeliacee,
materialului unui ghiveci se umeze[te imediat, `ncât aten]ie cum uda]i! De te, mai ales cele cu port tinuare o metod\ de sus- datorit\ r\d\cinilor lor. a

a CHENARUL DE CLOROFIL| a CHENARUL DE CLOROFIL| a CHENARUL DE CLOROFIL| a
Monstera
(Monstera deliciosa)
Monstera este o lian\
tropical\ ce poate atinge
dimensiuni impresionan-
te; este originar\ din Me-
xic [i Panama. Fiind o
plant\ nepreten]ioas\, es-
te o ideal\ pentru `ncep\-
tori.
Frunzele pot avea [i di-
ametru de 1 m. Au o form\
rotunjit\, sunt perforate
[i decupate, atunci când
ajung la maturitate. ~na-
inte de maturizare sunt
neperforate [i nedecu-
pate, putând r\mâne a[a
dac\ planta este ]inut\ `n
condi]ii de lumin\ slab\.
Florile au form\ de
spat\, de culoare alb-crem
[i apar doar pe exempla-
rele mature [i cu talie
mare. Fructele sunt co-
mestibile, `ns\ restul
plantei con]ine acid oxa-
lic, o substan]\ foarte to-
xic\. Ave]i grij\, a[adar,
s\ nu fie prea la „`nde-
mâna“ copiilor mici.
Prefer\ lumina puter-
nic\, `ns\ f\r\ soare di-
rect, caz `n care `i apar ar-
suri. Ca majoritatea plan-
telor, din mai pân\ `n sep-
tembrie este indicat s\-i
administra]i un `ngr\[\-
mânt pentru plante verzi.
Pe timpul iernii o a-
juta]i foarte mult, s\
reziste usc\ciunii din
case, dac\ `i pulveriza]i
frunzele cu ap\ la temper-
atura camerei.
Vara o ve]i uda s\pt\-
mânal, iar iarna o dat\ la
10-15 zile.
Trebuie transplantat\
anual, la sfâr[itul iernii,
atât timp cât dimensiuni-
le v\ permit acest lucru.
Atunci când dimensiunile
mari fac imposibil\ trans-
plantarea, este suficient\
[i o surfa]are, prim\vara
[i toamna.
Fiind o lian\, este abso-
lut necesar\ tutorarea
l\starilor, pe m\sur\ ce
ace[tia cresc. Tutorarea
se poate face cu ajutorul
unui b\] `nvelit cu mu[chi
sau chiar cânep\, pe care
s\ se conduc\ l\starii
tineri.
~nmul]irea monsterei
se realizeaz\ prin but\-
[irea p\r]ilor de tulpin\.
Bine `ngrijit\ poate a-
junge la dimensiuni de
1,5 m anvergur\ [i 3 m
`n\l]ime, putând atinge
vârsta de 10-15 ani.
Nu prea are boli [i
d\un\tori specifici, da-
torit\ [i acidului oxalic pe
care aceasta `l con]ine.
Dac\ vre]i s\-i face]i
un mare bine, [terge]i-i
frunzele, m\car lunar, cu
un burete umezit cu bere.
Regulile ghiveciului
a Ghiveciul trebuie s\
aib\, obligatoriu, un orifi-
ciu de scurgere `n partea
sa inferioar\. O plant\
pus\ `ntr-un ghiveci f\r\
orificiu este, practic, con-
damnat\ la moarte. De
exemplu, cactu[ii sau or-
hideele, `n dou\ s\p-
t\mâni `ntr-un astfel de
ghiveci, au putrezit!
a Pentru a putea sus-
]ine [i echilibra planta, di-
ametrul inferior al vasului
trebuie s\ aib\ o treime
din `n\l]imea sa. De ase-
menea, trebuie s\ existe o
propor]ionalitate `ntre
greutatea plantei [i cea a
vasului. (Un secret: pentru
a `ngreuna un ghiveci
folosi]i nisip, acesta fiind
cel mai greu material.)
a ~n\l]imea unui re-
cipient trebuie s\ repre-
zinte `ntre un sfert [i o
treime din `n\l]imea plan-
tei (partea aerian\^r\d\-
cinile), pentru plantele cu
Pagin\ realizat\ de Sever P|DURE
cre[tere erect\, de pân\ la
1,5 m `n\l]ime. Pentru
cele care dep\[esc aceast\
`n\l]ime [i care au tot o
cre[tere dreapt\, ghive-
ciul va avea o cincime din
`n\l]imea plantei (parte
aerian\^r\d\cini).
a Cu cât planta este
mai r\sfirat\ cu atât va-
sul trebuie s\ fie mai larg,
pentru a putea contrabal-
ansa planta.
a Orice ghiveci trebuie
s\ fie `nso]it de o farfu-
rioar\. Ca regul\ genera-
l\, dup\ fiecare udare se
va arunca surplusul de
ap\ colectat `n farfurioar\.
a ~nainte de a reutiliza
un ghiveci `n care a stat o
alt\ plant\, trebuie l\sat
câteva ore `ntr-o solu]ie
diluat\ de dezinfectant
(de exemplu, o solu]ie de
ap\ cu 20% alcool), apoi
frecat energic cu o perie,
`ntr-un lighean cu ap\
c\ldu]\ [i pu]in deter-
gent. La final, cl\ti]i bine
`n câteva ape.

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 1 aprilie 2007

Se spal\ pulpa de miel, se cresteaz\ cu lama cu]itului,

SPECIAL se introduc feliu]e de usturoi. Pulpa se unge cu unt, se
presar\ cu sare [i pu]in piper [i se d\ la cuptorul
pre`nc\lzit. Se pune pe gr\tar, iar sub gr\tar se a[az\ o
tav\. Din când `n când se unge cu sosul ob]inut din tav\.

Bun\t\]i pentru masa de Pa[ti

a Gospodinele se apuc\ de preg\tit bun\t\]ile de Pa[ti cu c=teva zile `naintea marii s\rb\tori a V\ propunem [i noi câteva
re]ete de preparare a bucatelor tradi]ionale rom=ne[ti a Pe l=ng\ acestea, ve]i g\si `n lista de bucate propuse [i c=teva re]ete
m\n\stire[ti, care s\ v\ ajute s\ diversifica]i meniurile pe care le ve]i oferi celor dragi a C=teva dintre re]ete ne-au fost
oferite de maicile de la M\n\stirea Micl\u[eni, jude]ul Ia[i, [i de la buc\t\ria C\minului Preo]esc „Sf. Gheorghe“ Ia[i a
APERITIVE
Drob de miel
Ingrediente: M\untaie de la un miel,
dou\ ou\ fierte, dou\ crude, o felie de
p=ine muiat\ `n lapte, o leg\tur\ de
ceap\ verde, o leg\tura de p\trunjel, o
leg\tur\ de m\rar, o lingur\ de
sm=nt=n\, sare [i piper - dup\ gust, pra-
purul sau o foaie de t\i]ei, ulei.
Mod de preparare: Se fierb m\run-
taiele `n ap\ cu sare. C=nd se r\cesc, se
trec prin ma[ina de tocat carne, `mpreu-
n\ cu felia de p=ine muiat\. ~n func]ie de
op]iune, inima [i rinichii se pot t\ia fe-
liu]e cu cu]itul. Se adaug\ ou\le crude,
sm=nt=na, sarea, piperul, verdea]a to-
cat\ m\runt, ceapa tocat\ cu tot cu coa-
d\. Se amesteca totul. Se unge o t\vi]\
sm\l]uit\ sau forma de chec. Prapurul se
spal\ [i se `ntinde `n form\, l\s=nd mult
[i pe margini. Se pune 1/2 din umplutur\,
se pun ou\le fierte, se niveleaz\ cu lin-
gura [i se `ntorc marginile prapuruluii
CM
YK peste umplutur\. Se coace cca 30 de CM
YK
minute. Dac\ se preg\te[te din m\run-
taie cump\rate separat [i nu ave]i pra-
puri, se poate coace `ntr-o foaie de t\ie]ei
sau foaie de foitaj (cca 400 g)[i `n acest
caz se unge foaia cu ou.
Se serve[te `ntreg, pe platou sau t\iat
felii. ~nso]it neap\rat de ceap\ verde,
ridichi. a

CIORBE
Ciorb\ de miel
Ingrediente: Cap [i m\-
runtaie de miel, morcov [i
p\trunjel (circa 250 g), o
ceap\ de m\rime mijlocie, o
lingur\ de orez, bor[, zeam\
sau sare de l\m=ie sau o]et,
un g\lbenu[, 100 ml sm`n-
t`n\ sau iaurt, sare, tarhon,
leu[tean.
Mod de preparare: Pen-
tru o ciorb\ de 3-4 l, este su-
ficient capul, dac\ acesta
este `ntreg, cu pu]in g=t [i
capetele osoase ale pulpelor,
sau circa 1/2 kg alt\ carne
cu mai mult os (piept).
Capul `ntreg cu 1/3 din g=t,
plus capetele osoase ale
pulpelor, se pun `ntr-o oal\
cu 2 l de ap\ rece [i se las\
la o parte 15 minute, ca s\
se dizolve substan]ele hr\-
nitoare care vor da gust [i
arom\ ciorbei. ~n acest
timp, zarzavatul [i ceap\,
rase prin r\z\toarea cu
M+NC|RURI DE BAZ|, FRIPTURI
l\]ime, se presar\ sare [i
Friptur\ de miel la piper [i se las\ la foc mic 20
cuptor cu garnitur\ de minute. Când ciupercile [i
de ciuperci [i cartofi cartofii sunt gata, se presar\
pesmetul - care mai `nainte a
Ingredinte: pulp\ de
miel, ciuperci, 1 kg de
cartofi, 3 linguri de ulei, 100
de g de unt, 4 linguri de pes-
met, ciuperci
Mod de preparare: Se
spal\ pulpa de miel, se cres-
teaz\ cu lama cu]itului, se
introduc feliu]e de usturoi.
Pulpa se unge cu unt, se
presar\ cu sare [i pu]in pi-
per [i se d\ la cuptorul pre-
`nc\lzit. Se pune pe gr\tar,
iar sub gr\tar se a[az\ o ta-
v\. Din când `n când se un-
ge cu sosul ob]inut din tav\.
Prepararea garniturii: Se
cur\]\ ciupercile, se spal\,
se taie [i se soteaz\ cu unt
amestecat cu pu]in ulei. Se
adaug\ cartofii cur\]a]i [i
sp\la]i, t\ia]i `n dou\ pe
g\uri mari, se c\lesc dou\
minute cu dou\ linguri de
untdelemn `ntr-o oal\ de 5-
6 l, amestec`nd mereu; apoi
se adaug\ carnea cu apa `n
care a stat [i o linguri]\ de
sare. Se fierbe 50-60 minu-
te; se adaug\ apoi orezul, se
amestec\ bine, ca s\ nu se
lipeasc\ de fundul oalei [i se
las\ s\ fiarb\ `nc\ 20 mi-
nute. Se acre[te, dup\ gust,
cu bor[ sau cu alt\ subs-
tan]\ acr\, complet=nd li-
chidul p=n\ la circa 3 l sau
mai mult, dac\ ciorba este
prea deas\, l\s=nd s\ mai
fiarb\ c=teva clocote. Car-
nea se scoate de pe oase [i se
adaug\ `n ciorb\. Pentru
arom\, este indicat tarho-
nul sau leu[teanul. C=nd
este complet gata, se mai
s\reaz\ dup\ gust. Dac\ se
preg\te[te ciorba `n cantita-
te mai mare, se pun [i m\-
runtaie. Pl\m=nii se taie
buc\]i c=t se poate de mici,
rinichiul se taie `n buc\]ele,
ca s\ poat\ intra apa `n
fost pr\jit `n pu]in unt - apoi
se presar\ deasupra pu]in
p\trunjel verde t\iat. Al\-
turi se a[az\ friptura.
Se mai poate decora [i
astfel: cartofii [i ciupercile
se pot a[eza `n tav\ lâng\
carne, pe la jum\tatea tim-
pului de coacere a acesteia.
Pesmetul se presoar\ cu
cinci minute `nainte de a
scoate tava din cuptor.
Curcan umplut
Ingrediente: curcan, ver-
dea]\, unt, ro[ii, usturoi, cea-
p\, condimente, un pachet [i
jum\tate de margarin\.
Mod de preparare: Se
cur\]\ curcanul, se spal\ [i
se las\ `ntreg. Nu se dezo-
canale [i s\ le spele bine.
Ficatul se taie `n buc\]i mici
[i se adaug\ `n ciorb\, c=nd
toate sunt fierte (se fierbe
numai 5 minute, ca s\ nu se
`nt\reasc\). Din cap [i m\-
runtaie, se pot preg\ti circa
8 l ciorb\; se m\resc canti-
t\]ile celorlalte ingrediente
propor]ional cu cantitatea
de ciorb\, proced`nd exact
ca mai sus.
Ciorb\ cu
peri[oare de miel
Ingrediente: 300 g de
carne de miel, 1 kg de ro[ii,
oase, coaste de miel, 3 lin-
guri de orez, morcov, r\-
d\cini de ]elin\, p\trunjel
[i p\stârnac, ceap\, un ou,
sare, piper, l\mâie [i leu[-
tean.
Mod de preparare: Se
pun oasele ([ira spin\rii [i
coaste de miel) la fiert, iar
dup\ 10 minute se arunc\
apa, se spal\ oasele, peste
seaz\. Curcanul se umple
cu o ro[ie, câteva felii de
ardei, 2-3 c\]ei de usturoi,
un cubule] de unt dat prin
p\trunjel [i ]elin\ tocat\. Se
s\reaz\ atât `n interior, cât
[i `n exterior. Se mai pun [i
alte condimente, dup\ gust,
iar `n zona `ncheieturilor,
sub aripi, la picioare se
cresteaz\ [i se indroduce
câte un c\]el de usturoi.
Apoi, se acoper\ cu mar-
garin\, astfel `ncât s\
devin\ alb.
Se a[az\ `ntr-un sac de
hârtie care se leag\ la gur\,
l\sându-se de seara pân\
diminea]a `n frigider. A
doua zi se scoate [i se d\ la
cuptor unde se ]ine trei ore.
Se scoate, se a[az\ pe un
platou [i fiecare `l va decora
dup\ propria imagina]ie.
Pui umplut
Ingrediente: un pui, car-
ne tocat\, legume (morcov,
CM
YK
care se toarn\ ap\ rece [i se
pun din nou la fiert. Dup\
primele clocote, se spumea-
z\ [i se adaug\ legumele
cur\]ate (morcov, r\d\cin\
de ]elin\, r\d\cin\ de p\-
trunjel sau p\stârnac, cea-
p\) [i t\iate m\runt. La ju-
m\tate de or\ de la `ncepe-
rea fierberii se adaug\ ro-
[iile decojite [i t\iate cubu-
le]e. Apoi se scot oasele din
ciorb\.
Carnea de miel se toac\
[i se amestec\ cu orezul
sp\lat, cu oul b\tut, sa-
rea, piperul [i p\trunjelul
t\iat fin.
Cu mâinile umede se
modeleaz\ mici peri[oare [i
se pun `n ciorba care fierbe.
Se d\ focul la mic [i se las\
s\ clocoteasc\ 20-25 de mi-
nute. Se adaug\ sare dup\
gust. Se acre[te cu pu]in\
zeam\ de l\mâie. Se pre-
soar\ frunze de leu[tean to-
cat [i p\trunjel verde. Peri-
[oarele se pot face [i din
carne de vit\.
gogo[ari, maz\re), condi-
mente, sare, piper.
Mod de preparare: Puiul
se poate umple fie cu s\r-
m\lu]e preparate obi[nuit,
fie cu carne [i legume.
Umplutura: Se amestec\
carnea tocat\ cu legumele [i
condimentele. Se ia puiul
cur\]at [i se dezoseaz\. Pro-
cedeul de dezosare `ncepe de
la piept, t\indu-se cu cu]itul
carnea de la os. P\r]ile infe-
rioare ale aripilor [i picioa-
relor se `ndep\rteaz\. Se `n-
cepe dezosarea de la `nche-
ieturi (efectiv oasele se
smulg). Dup\ aceasta se `n-
tinde carnea de pui pe ma-
s\. Se adaug\ umplutura,
se coase, apoi se d\ la cuptor
pentru o or\. ~nainte de a fi
dat la cuptor se adaug\ pu-
]in vin alb, pentru fr\gezire,
[i ulei. Dup\ ce se scoate de
la cuptor, se por]ioneaz\,
dar r\mâne pe aceea[i tav\.
Se serve[te cu smântân\
[i m\m\ligu]\.
DESERTURI
Cozonac cu nuc\
Ingrediente: un kilo-
gram de f\in\, ou\, un
praf de sare, zah\r, jum\-
tate de litru de lapte, ulei,
un pachet de margarin\,
drojdie (cât dou\ nuci),
miez de nuc\ pisat, stafide,
cacao, esen]e, rahat.
Mod de preparare aluat:
Se bat la un loc g\lbenu[u-
rile de la 7 ou\, sarea, 350
g zah\r [i pu]in lapte. ~n-
tr-un kilogram de f\in\ se
toarn\ dou\ c\ni de lapte
cald [i pasta de ou\ b\tu-
t\. Se adaug\ drojdia - ca-
re se sf\râm\ [i se ames-
tec\ cu 3 linguri]e de zah\r
[i 250 ml de lapte [i f\in\,
amestecându-se pân\ se
face o past\ ca o smântâ-
n\, dup\ care se las\ la
crescut -, se fr\mânt\ a-
proximativ 30 de minute,
dup\ care se adaug\ uleiul
(10 linguri) sau margarina
topit\ [i iar se fr\mânt\
(cca o or\), apoi se las\ s\
creasc\ la cald, vasul fiind
acoperit. Se unge tava cu
margarin\ sau unt.
Se amestec\ foarte bine
nuca dat\ prin ma[in\, cu
stafide, cacao, cu un albu[
de ou b\tut spum\, 3 lin-
guri de zah\r, un strop de
esen]\ rom. Se ia un co-
colo[ de aluat cât pumnul,
se `ntinde o foaie groas\ de
un deget. Pe aluatul de co-
zonac `ntins se pune mai
`ntâi umplutura, apoi ra-
hatul t\iat buc\]i mici.
Aceast\ foaie se ruleaz\.
Se fac dou\ rulouri iden-
tice care `mpletesc, apoi se
a[az\ `n tava uns\ cu unt.
~n tav\ se las\ din nou
la crescut, la cald, bine aco-
peri]i. Se porne[te cuptorul
când se pune cozonacul `n
tav\. Se las\ la foc mic, cca
50 de minute.
Pasc\ cu brânz\
Ingrediente pentru a-
luat: 1 kg de f\in\, 5 ou\,
350 g zah\r, 250 ml de lap-
te, un vârf de cu]it de sare,
arome, drojdie cam cât dou\
nuci, un pachet de marga-
rin\ sau 10 linguri de ulei.
Mod de preparare: Se
f\râm\ drojdia, se pun 3
linguri]e de zah\r [i lapte
[i f\in\ pân\ se face o pas-
t\ ca o smântân\. Se las\
la crescut. Ou\le, zah\rul,
aromele se bat bine, dup\
care se adaug\ margarina
topit\ sau uleiul. Toate se
pun treptat câte pu]in, apoi
se las\ aluatul s\ creasc\
`n vasul acoperit. Când alu-
atul `[i m\re[te volumul de
dou\-trei ori, se d\ `napoi
prin u[oar\ fr\mântare
timp de 1-2 minute, apoi se
las\ s\ creasc\ din nou.
Din acest aluat se `ntinde o
foaie groas\ de 5 cm pe
toat\ tava uns\ cu unt. Se
iau alte dou\ buc\]i care se
`ntind ca ni[te suluri de
grosimea unui creion, se
`mpletesc [i se a[az\ `m-
prejurul t\vii, ap\sând ca-
petele pe margine ca s\ se
uneasc\ `ntre ele.
Ingrediente pentru um-
plutur\: Pentru o pasc\
mijlocie sunt necesare ur-
m\toarele: 500 g de brânz\
de vaci bine fr\mântat\, 4
g\lbenu[uri de ou, 3 albu-
[uri b\tute spum\, o lingu-
r\ de smântân\, o linguri-
]\ de f\in\, zah\r dup\
gust, un praf de sare, sta-
fide dup\ preferin]e (op]io-
nal, coaj\ de l\mâie, porto-
cal\, un strop de esen]\).
Mod de preparare: Se
freac\ g\lbenu[urile cu za-
h\r, se adaug\ brânza, f\i-
na, smântâna, sarea, vani-
lia esen]\, coaj\ de l\mâie
[i portocal\. Se bat separat
albu[urile [i se amestec\
cu compozi]ia. Se toarn\ `n
form\ f\r\ a se permite s\
treac\ peste marginea de
aluat. Se unge cu ou, se
pun stafidele deasupra [i se
d\ la cuptor. Se scoate din
form\ dup\ ce s-a r\cit.
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
 CM
YK

Luni,
2 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 76 (677) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Ce simbolizeaz\ florile Remedii naturiste

pe care le purt\m complexe `mpotriva
PAGINA 4

PAGINA 5
de Florii `n m=ini tuberculozei

Pentru o zi, Ierusalimul TABLETA PREFECTULUI

s-a
a mutat `n Moldova Floriile [i
parcurile Ia[ului
a S=mb\t\, 31 martie 2007, a avut loc la Ia[i cu binecuv=ntarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, Pelerinajul PAGINA 3
de Florii a {i `n celelalte 10 protopopiate din Arhiepiscopia Ia[ilor a avut loc, s=mb\t\, Pelerinajul de Florii, amintind
de intrarea triumfal\ a Domnului `n Ierusalim a Cu crengu]e de m\slin, dafin, salcie [i cu flori de prim\var\ `n m=ini,
sute de credincio[i de toate v=rstele s-au rugat cu evlavie [i i-au c=ntat „Osana“ ~mp\ratului p\cii a La Roznov, la fiecare
troi]\ din ora[, credincio[ii L-au `nt=mpinat `n mod simbolic pe Hristos cu flori, mir, t\m=ie, pr\jituri [i suc a PAGINILE 8-9

Programul SAPARD
a dat un br=nci
important agriculturii
rom=ne[ti
CM CM
YK
PAGINA 6 YK

T\riceanu anun]\
un guvern
PNL-UDMR [i ruperea
alian]ei cu PD
POZA ZILEI Donald Trump vrea s\ PAGINA 7

investeasc\ `n Rom=nia
Camera de Comer] Imo-
biliar din Rom=nia, `n par-
teneriat cu Asocia]ia Inves-
titorilor Imobiliari, inten]io-
neaz\ s\ `ncheie un protocol
de colaborare cu miliardarul
american Donald Trump,
care vizeaz\ efectuarea
unor investi]ii imobiliare `n
Rom=nia.
Obiectivele vizate sunt
spa]iile de birouri [i ansam-
blurile reziden]iale, iar su-
mele estimate a fi investite
Venezuelenii vor s\rb\tori Pa[tele Ministru liberal la Justi]ie?
`ntr-o atmosfer\ „uscat\“: Pre[edintele PNL [i UDMR au de-
Hugo Chavez (foto) a interzis v=nz\rile de blocat, s=mb\t\, situa]ia
alcool `n timpul S\pt\m=nii Sfinte, m\su- de la Ministerul Justi]iei,
r\ care i-a determinat pe cet\]eni s\ n\-
acest portofoliu guver-
v\leasc\ `n magazine pentru a-[i face pro- namental urm=nd s\ fie
vizii. ~n fiecare an, `n perioada Pa[telui se de]inut de liberali. Dis-
`nregistreaz\ peste 100 de mor]i [i mii de
r\ni]i, iar autorit\]ile atribuie acest fapt
cu]iile privind `nlocuirea
ministrului Justi]iei se
consumului sporit de alcool. a
blocaser\, `n urma re-
ar putea varia `ntre 700 de
milioane de euro [i un mi-
liard de euro, `ntr-un inter-
val de cinci ani.
„Investi]ia efectiv\ se va
produce `n momentul `n
care `n Rom=nia va exista
un climat investi]ional din
punct de vedere al fiscali- Elevii din clasa
t\]ii, care, pentru moment,
descurajeaz\ marile fonduri a IV-a au intrat
de capital“, a declarat pre[e-
dintele Camerei de Comer]
`n febra concursurilor
Imobiliar, Emil Giurgiu. a de admitere
`n clasa a V-a
turi de mini[tri delega]i
din actualul Cabinet, PAGINA 11
fuzului vicepre[edintelui tacat“. Acelea[i surse dau Secretariatul General al
UDMR Gyorgy Frunda ca sigur\ numirea lui Guvernului, Corpul de
de a accepta acest post. Ludovic Orban `n fruntea Control, Ministerul pen- Meteo
U
Surse liberale au refu- Ministerului Transpor- tru Rela]ia cu Parlamen-
zat s\ dezv\luie numele turilor [i pe cea a lui
viitorului ministru, dar Laszlo Borbely la Minis- tul se vor uni `ntr-o struc- Precipita]ii
tur\ general\, mult mai maxima 16 °C
au precizat c\ viitorul [ef terul Dezvolt\rii Regio-
de la Justi]ie va fi o per- nale. Totodat\, prin su- mare, coordonat\ de un minima 4 °C
soan\ „foarte greu de a- primarea mai multor pos- ministru. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 2 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXIX)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (III)
Inochentie Micu Klein are
un loc aparte `n istoria ro-
mânilor prin faptul c\ a con-
turat, pentru prima dat\,
prin numeroasele memorii
adresate forurilor centrale
[i locale, un program poli-
tic cristalizat, pentru recu-
noa[terea românilor ca na-
]iune politic\ `n Transilva-
nia. Dup\ ce a fost recru-
tat de c\tre un iezuit, Ion
Micu a plecat la Sibiu,
unde, `ntr-o m\n\stire,
vreme `ndelungat\, a fost
]inut sub cea mai sever\
supraveghere pentru a i se
cerceta „cur\]enia sufletu-
lui“. ~ns\, tân\rul nu a
putut fi ispitit cu nimic,
chiar dac\ la `nceput a fost
pus la munci dintre cele
mai grele. Mai târziu a
m\rturisit c\ singurul lu-
cru care `l deranja era
„lipsa vorbelor de acas\“.
Iezui]ii foloseau numai
„graiul latinilor“, care nu-i
displ\cea, ci, dimpotriv\,
descoperea `n alc\tuirea
lui o mul]ime de cuvinte ce
i se p\reau c\ au fost
`mprumutate din satul lui
natal. A `nv\]at latina cu
pasiune [i, cu ajutorul ei,
„`nv\]\tura dogmei“.
~ntrucât f\cea progrese
mari la `nv\]\tur\, cardi-
nalul Kollonich s-a gândit
s\-l numeasc\ pe tân\rul
Micu episcop al Bisericii
Unite cu Roma din
Transilvania. ~n acest
scop, Ion Micu a fost tri-
mis la Cluj, unde a studi-
at la colegiul iezui]ilor, din
1719 pân\ `n 1724, apoi la
Târnavia [i `n Slovacia. ~n
anul 1729, Ion Inochentie
Micu Klein, `n vârst\ de 36
de ani, a fost ales episcop
al românilor unia]i din Tran-
silvania. El cuno[tea foarte
bine situa]ia religioas\ de
aici, [i anume c\ „dispute-
le religioase `ntre unia]i [i
neunia]i au dezl\n]uit a-
prige ne`n]elegeri `ntre ro-
mâni“. Iezui]ii aveau mare
`ncredere `n noul episcop
`ns\ „niciodat\, `n exis-
ten]a lui, faimosul ordin al
«oastei lui Hristos» n-a fost
mai `n[elat `n a[tept\rile
lui. Ion Inochentie Micu
Klein `nv\]ase de la ei s\
fie ascult\tor. A fost a[a
cât a studiat la Sibiu. Vre-
me de mai bine de dou\zeci
de ani, cât a durat ini]ie-
rea `n tainele canoanelor
eclesiastice, nu [i-a m\rtu-
risit nim\nui gândurile pe
care le purtase cu sine de
când plecase din sat, de a
ajunge `ntr-o func]ie ofici-
al\ superioar\ ca, profi-
tând de ea, s\ intre cu toa-
t\ convingerea fiin]ei sale
`n b\t\lia pentru drepturi-
le furate românilor din Tran-
silvania“. (Rubric\ realiza-
t\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Numele lui
Dumnezeu trebuie
respectat
Un bog\ta[ avea obi-
ceiul de a `njura numele
lui Dumnezeu ori de câte
ori era nec\jit sau `nfu-
riat. Servitorul s\u `ns\,
un negru, de câte ori au-
zea pe st\pânul s\u pro-
EVANGHELIA ZILEI
Cre[tinii sunt martori ai Patimilor
[i R\stignirii Domnului
Iisus a spus: „Cerul [i
p\mântul vor trece, dar cu-
vintele Mele nu vor trece.
Iar de ziua [i de ceasul acela
nimeni nu [tie, nici `ngerii
din ceruri, nici Fiul, ci nu-
mai Tat\l. {i precum a fost
`n zilele lui Noe, a[a va fi
venirea Fiului Omului. C\ci
precum `n zilele acelea di-
nainte de potop, oamenii
mâncau [i beau, se `nsurau
[i se m\ritau, pân\ `n ziua
când a intrat Noe `n corabie,
[i n-au [tiut pân\ ce a venit
potopul [i i-a luat pe to]i, la
fel va fi [i venirea Fiului
Omului. Atunci, din doi care
vor fi `n ]arin\, unul se va
lua [i altul se va l\sa. Din
dou\ care vor m\cina la
moar\, una se va lua [i alta
se va l\sa. Priveghea]i deci,
c\ nu [ti]i `n care zi vine
Domnul vostru. Aceea cu-
noa[te]i, c\ de-ar [ti st\pâ-
nul casei la ce straj\ din
noapte vine furul, ar prive-
SFATURI DUHOVNICE{TI
Despre m=ntuire [i c\s\torie
Sfântul Ioan Sc\rarul
spune c\ un om
c\s\torit nu poate avea
`ncredin]area mân-
tuirii, decât pe patul de
moarte.
Nu se poate `n]elege c\ pe
patul de moarte e[ti mântuit
[i dac\ nu e[ti pe patul de
moarte nu e[ti mântuit. Nu
se [tie niciodat\. Femeia se
mântuie[te prin na[tere de
prunci, nu prin moarte.
Când este na[terea - când
mori? Sunt ni[te lucruri care
trebuiesc gândite, nu `n-
seamn\ c\ gata, dac\ a zis
Sfântul Ioan Sc\rarul, asta-i
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Tit, f\c\torul
de minuni (denie)
Cuviosul Tit a tr\it pe
vremea luptei `mpotriva
nun]ând numele lui Dum-
nezeu se `nchina. „De ce
faci aceasta?“ `l `ntreb\
st\pânul. „Pentru c\ nu-
mele acesta `mi umple su-
fletul de respect. Eu `n
fiecare zi m\ rog astfel:
„Sfin]easc\-se numele
T\u“, zise negrul. St\pâ-
nul s-a ru[inat [i s-a l\sat
de urâtul obicei. (Pr. Ni-
colae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
ghea [i n-ar l\sa s\ i se
sparg\ casa. De aceea [i voi
fi]i gata, c\ `n ceasul `n care
nu gândi]i Fiul Omului va
veni. Cine, oare, este sluga
credincioas\ [i `n]eleapt\ pe
care a pus-o st\pânul peste
slugile sale, ca s\ le dea
hran\ la timp? Fericit\ este
sluga aceea, pe care venind
st\pânul s\u, o va afla f\-
când a[a. Adev\rat zic vou\
c\ peste toate avu]iile sale o
va pune. Iar dac\ acea slu-
g\, rea fiind, va zice `n i-
nima sa: St\pânul meu
`ntârzie, [i va `ncepe s\ bat\
pe cei ce slujesc `mpreun\ cu
el, s\ m\nânce [i s\ bea cu
be]ivii, veni-va st\pânul slu-
gii aceleia `n ziua când nu se
a[teapt\ [i `n ceasul pe care
nu-l cunoa[te, [i o va t\ia
din dreg\torie [i partea ei o
va pune cu f\]arnicii. Acolo
va fi plângerea [i scrâ[nirea
din]ilor.“ (Matei 24, 35-51)
[i f\r\ asta nu se poate. Pri-
vind obiectiv [i c\lug\rul,
numai pe patul de moarte
poate s\ fie sigur de mân-
tuire, de aceea se spune c\
„moartea pentru Sfin]i este
na[tere la via]a ve[nic\“.
~n realitate, na[terea este
un moment preg\tit de un
proces, nu se poate na[te un
copil `n momentul z\mis-
lirii. Toat\ via]a tr\ie[te `n
vederea mântuirii, a puteam duce lucrurile la ex-
des\vâr[irii. Important este
s\ fim pe calea cea bun\, s\
avem con[tiin]a c\ st\m `n
fa]a lui Dumnezeu, c\ nu noi
ne mântuim, ci Dumnezeu
sfintelor icoane (sec. IX). S-a
c\lug\rit de tân\r [i s-a su-
pus `ntr-atât smereniei [i
ascult\rii, `ncât i-a `ntrecut
pe ceilal]i fra]i ai m\n\stirii.
Pentru virtu]ile sale a fost
hirotonit preot, iar pentru
via]a curat\ Dumnezeu l-a
`nzestrat cu darul facerii de
minuni.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea sfin]ilor mucenici
[i fra]i Amfian [i Edesie; a
Sfântului Mucenic Policarp
[i a Sfântului Grigorie din Ni-
comidia.
Mâine, Biserica face po-
menirea Cuviosului Nichita
M\rturisitorul (denie).
~n ziua de 2 aprilie,
istoria consemneaz\:
a Ziua interna]ional\ a
c\r]ii pentru copii este ani-
versat\ din 1967, pentru a mar-
ca ziua de na[tere a lui Hans
Christian Andersen (1805-
1875), scriitor danez, autor a
numeroase pove[ti, basme [i
povestiri pentru copii;
a 1453 - Mehmed al II-lea
`ncepe asediul Constantino-
polului (Istanbul), care va c\-
dea pe data de 29 mai 1453;
a 1711 - Are loc tratatul
de alian]\ dintre Moldova [i
Rusia, `ncheiat la Lu]k `ntre
Dimitrie Cantemir [i ]arul
***
C\l\torind spre Lumina
~nvierii Domnului nostru
Iisus Hristos, este necesar
s\ ne facem martori ai
Patimilor [i R\stignirii Sale.
Martorul este cel care poate
relata ceea ce a v\zut cu
ochii s\i. Textele fragmente-
ne mântuie[te [i s\ caut\m
o `mplinire prin Dumnezeu.
~n cazul acesta ai `ncredin-
]area c\ Dumnezeu te mân-
tuie[te nu `n clipa mor]ii, ci
`n toate clipele `n care te an-
gajezi pentru Dumnezeu.
P\rinte, `n ce m\sur\ `i
scade pe so]i sau nu `i
scade rela]ia intim\, `n
scopul na[terii de copii,
dac\ to]i zicem: ,,`n
f\r\delegi m-aam z\mis-
lit [i `n p\cate m-a a `ntr-o anumit\ perspectiv\,
n\scut maica mea“?
Bine, asta e o raportare la
p\catul str\mo[esc. Noi nu
treme. A[a au fost gnosticii,
care au spus c\ material tre-
buie distrus\, nu trebuie
`nmul]it\, pentru c\ mate-
ria este rea, deci c\s\toria
Petru I. Acest tratat preve-
dea o alian]\ militar\ an-
tiotoman\, dar prin el se re-
cuno[tea [i domnia eredi-
tar\ `n familia Cantemire[-
tilor [i autoritatea absolut\
a domnului;
a 1792 - Prima lege mo-
netar\ `n SUA. Se stabile[te
ca moned\ unic\ dolarul;
a 1858 - S-a n\scut Bar-
bu {tef\nescu Delavrancea,
dramaturg [i prozator ro-
mân (d. 1918);
a 1864 - Se adopt\ Legea
comunal\, de inspira]ie fran-
cez\, care prevede organiza-
rea comunelor urbane [i ru-
rale;
Doi ani de la
trecerea la cele
ve[nice a papei
Ioan Paul al II-lea
La 2 aprilie 2005 a `n-
cetat din via]\ Sanctitatea
Sa papa Ioan Paul al II-lea,
pe numele s\u original
Karol Jozef Wojtyla, con-
duc\torul Bisericii Romano-
Catolice `ncepând cu anul
1978. A fost primul pap\ ne-
italian `n 445 de ani [i
primul provenind dintr-o
]ar\ de origine slav\. Ini]ia-
tivele sale `mpotriva opre-
siunii politice au fost
`ndelung l\udate, iar
lor evanghelice care se citesc
`n aceast\ s\pt\mân\ la
sfintele slujbe, tocmai acest
lucru doresc s\-l fac\, s\ in-
duc\ tr\irile [i dramatismul
S\pt\mânii Patimilor. As-
cultând cu luare aminte,
tr\im asemenea Apostolilor
ultimele zile ale Domnului
Iisus. ~ns\ ce a tr\it Hristos
poate fi `n]eles doar de oa-
menii cu sensibilitate.
Este de admirat [i de apre-
ciat mul]imea credincio[ilor
care au dorit s\ se spovedeas-
c\ [i s\ se `mp\rt\[easc\ cu
Trupul [i Sângele Domnului
Hristos. Din p\cate, mul]i se
este rea, pentru c\ `nmul-
]e[te materia. Astea nu sunt
concep]ii ale Bisericii. Noi
zicem c\ la temelia exis-
ten]ei noastre este ceva care
nu ne favorizeaz\. Dar nu
putem zice totu[i lucrul
acesta, pentru c\ actul nu ar
fi nici un motiv, p=n\ la
urm\ ca un act fizic, s\ fie
folosit de Dumnezeu pentru
concep]ie, dac\ acesta e
sc\zut ca act? Nu putem
sus]ine lucrul acesta decât
dar perspectiva asta nu este
una real\. Putem spune
`ns\ altceva, [i anume, c\
actele fizice care nu urm\-
resc [i na[terea de fii ar fi cu
sc\dere, dar nici `n acest caz
nu po]i s\ te men]ii pe
pozi]ia aceasta mult, pentru
c\ e `ntr-adev\r o insufici-
a 1866 - Se desf\[oar\
plebiscitul prin care po-
pula]ia României a fost con-
sultat\ `n privin]a aducerii
pe tronul ]\rii a unui prin]
str\in - Carol de Hohenzol-
lern-Sigmaringen;
a 1867 - Mihai Eminescu
public\, `n „Familia“, po-
emul „Ce-]i doresc eu ]ie,
dulce Românie“;
a 1872 - A `ncetat din
via]\ Samuel Morse, inven-
tator american (n. 1791);
a 1884 - Academia Ro-
mân\ `ns\rcineaz\ pe B.P.
Ha[deu cu realizarea dic]io-
narului Etymologicum Mag-
c\l\toriile sale `n str\in\ta-
te (aproximativ 90, la nive-
lul anului 2000) au atras
mul]imi imense (unele dintre
cele mai numeroase adunate
vreodat\). Prin aceste
c\l\torii, papa Ioan Paul al II-
lea a acoperit o suprafa]\ cu
mult mai mare decât cea
atins\ de ceilal]i predecesori
la un loc. Semnifica]ia aces-
tora a fost aceea de a construi
pun]i de comunicare `ntre
na]iuni, confesiuni [i religii,
fapt care a constituit un obiec-
tiv central al pontificatului
s\u. De asemenea, ini]iativa
papei a jucat un rol important
`n ultimii ani ai r\zboiului
rece, când activismul non-vio-
lent pe care l-a promovat a in-
vor `ntoarce la obiceiurile [i
deprinderile necre[tine[ti de
pân\ la spovedanie. Nu pot
renun]a u[or dup\ ce au gus-
tat din fructul dulce-amar al
p\catului. Nu au statornicie
`n a urma [i construi o via]\
care tinde spre des\vâr[ire.
Se apropie Jertfa lui
Hristos. Nu cumva [i tu e[ti
dintre cei care au strigat, `n
Duminica Floriilor, „Osana
`ntru cei de sus“, iar dup\
câteva zile au aclamat acu-
zator, „ia-L [i r\stigne[te-L“?
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Ra-
dio TRINITAS)
en]\ a omului. Cei care au
f\cut rânduielile acestea cu
mar]ea, joia [i nu la s\rb\-
tori, au avut s\-l ridice pe
om mai presus de sine
`nsu[i. Ei, `n realitate, ca oa-
meni nec\s\tori]i, au f\cut
program oamenilor c\s\to-
ri]i! Or, lucrul acesta nu se
poate realiza. Nici ei, poate,
c\s\tori]i fiind, nu puteau
realiza lucrul acesta, pe care
ei nu l-au experimentat.
Poate s\ nu fie sc\dere,
poate s\ fie o ridicare faptul
acesta c\ te angajezi la
aducerea pe lume a unui
copil. Lucrul acesta te face
colaborator cu Dumnezeu, [i
dac\ te face colaborator cu
Dumnezeu, `l mai po]i socoti
inferior? (Arhim. Teofil
P|R|IAN, Cuvinte c\tre
tineri)
num Romaniae, al limbii is-
torice [i poporane;
a 1939 - Apare, la Bucu-
re[ti, s\pt\mânal, revista
„România literar\“, sub con-
ducerea lui Cezar Petrescu;
a 1949 - ~n Rom=nia sunt
na]ionalizate farmaciile ur-
bane, laboratoarele chimico-
farmaceutice [i de analiz\
medical\;
a 1964 - A fost lansat\
sta]ia automat\ sovietic\
Sonda-1;
a 1965 - România [i Ior-
dania stabilesc rela]ii diplo-
matice la nivel de amba-
sad\. a
spirat [i `ncurajat importante
mi[c\ri populare, ce aveau s\
determine disolu]ia blocului
sovietic `n 1989.
Prin vizita `ntreprins\ `n
mai 1999, `n ]ara noastr\, la
invita]ia Sf. Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române [i a statu-
lui român, papa Ioan Paul al
II-lea a devenit primul pap\
care viziteaz\ o ]ar\ majori-
tar ortodox\.
Prin `ntreaga sa activitate,
papa Ioan Paul al II-lea a
`ncercat s\-i ajute pe credin-
cio[ii catolici [i lumea
`ntreag\ s\ evite violen]a - o
preocupare `nr\d\cinat\ `n
dramele pe care le-a tr\it `n
anii form\rii sale teologice [i
pastorale.

LUMEA PIERDUT|
A doua p\c\tuire
de Marcel LUTIC
Spun b\trânii c\ mult\
jale [i scârb\ ar fi fost pe ca-
pul lui Adam [i al Evei dup\
ce au fost „de[\rta]i“ din rai.
Se pare c\ mult\ vreme au
umblat buimaci prin lume,
regretând amarnic dulcea]a
raiului ceresc. ~ns\, foamea
d\ pe de-a dreptul, iar cei doi
au trebuit, la un moment dat,
s\ se apuce de treab\. A[a
c\, `nv\]ând, se pare, [i de la
celelalte creaturi, Adam [i-a
`nchipuit mai `ntâi un bordei
din crengi uscate, peste care
a pus ceva p\mânt; mai apoi,
cu mare chin, s-a apucat s\
munceasc\ p\mântul din
jur, dar muncea `n zadar,
c\ci nu se pricepea mai deloc.
Acesta este, schi]at su-
mar, contextul sumbru `n
care lui Dumnezeu i se face
mil\, din nou, de primele Sa-
le fiin]e umane. A[a c\ le-a
zis: „De azi `nainte s\ ara]i o
brazd\ de p\mânt, dar nu-
mai o brazd\; s\ o s\m\na]i
cu grâu curat [i când se va
coace grâul din el s\ face]i
pâne [i s\ v\ hr\ni]i!“. Mare
bucurie `i n\p\dise pe cei doi
[i se apucar\ de treab\; `n
câteva s\pt\mâni grâul
crescu cam cât ar cre[te azi
`n trei luni; unde mai pui c\
Dumnezeu le d\ruise o mi-
nun\]ie de grâu, mare cât un
stat de om, `nc\rcat de spice
de sus pân\ jos, iar spicele
erau la fel de mari ca [tiule]ii
de porumb de azi! Potrivit
unei povestiri din Banat,
când a venit vremea secerat-
ului, Adam s-a apucat [i a
culcat grâul la p\mânt, l-a
`mbl\tit [i, mai apoi, l-a dus
la moar\, aici f\când „o f\in\
alb\ ca neaua; [i mi se puse
baba Eva [i f\cu o pitoane
mare-mare, toat\ butori ca
spuma [i bun\ ca pruna“,
`ncât ]i se f\cea foame numai
privind-o. Mâncar\ ei din
darul lui Dumnezeu pân\ s-
au s\turat, acest grâu
ajungându-le, se zice, pentru
doi ani de zile.
VE{TI BUNE
S\rb\toarea artelor la Ia[i
de Liviu ANTONESEI
Nici nu se stinseser\ bine
ecourile „S\rb\torilor poezi-
ei“, care au ]inut trei zile `n-
cep=nd cu Buna Vestire, c\
lunea trecut\ Ia[ii au fost
din nou ocupa]i de muze, de
data aceasta ale muzicii,
artelor plastice [i iar\[i poe-
ziei. La pr=nz, la Universi-
tatea „Petre Andrei“, `n fa]a
studen]ilor, cadrelor didac-
tice [i a presei, compozitorul
[i interpretul Mircea Tibe-
rian [i „complicii“ s\i - poe-
tul Ioan S. Pop, graficiana
Suzana Fântânariu [i muzi-
cianul Liviu Butoi - au lan-
sat proiectul „Dark - o altfel
de carte“, excelent\ pild\ de
colaborare `ntre arti[ti [i de
fuziune a artelor. Seara, la
clubul „Faraon“, Mircea Ti-
berian [i Liviu Butoi au pre-
zentat unui public `nc\ [i
mai numeros [i exploziv di-
mensiunea muzical\ a pro-
iectului, superbele piese de
jazz-simfonic, cu inserturi
etno [i fuzzy, compuse de cei
doi mari muzicieni `n mar-
Au trecut zilele fericite
una câte una; p\rea c\ raiul
ceresc coborâse pe p\mânt;
nimic [i nimeni nu-i z\d\ra
pe cei doi. Ar fi tr\it a[a mult
[i bine dac\ p\mântul nu ar
fi fost, totu[i, [i `mp\r\]ia lui
Sarsail\. Acesta era `ns\
mai mereu cu ochii pe ei. O
dat\, tocmai pe când Adam
[i Eva erau la mas\, Aghiu]\
`[i f\cu drum pe la casa lor;
dup\ un schimb de replici pe
tema cantit\]ii de grâu
r\mas\ din prima recolt\ a
lumii, Diavolul atac\ frontal,
`ndemnându-i pe cei doi s\
are mai mult, numai a[a ur-
mând a avea provizii pentru
20-30 de ani. ~n acela[i timp,
Aghiu]\ le reaminte[te c\ `n
curând vor avea [i progeni-
turi, a[a c\ le va veni destul
de greu s\ hr\neasc\ mai
multe guri. Eterna poveste a
grijii zilei de mâine de pe aici
ar `ncepe. Oamenii no[tri au
cam r\mas du[i pe gânduri,
moa[a Eva fiind chiar con-
vins\ de juste]ea spuselor
Diavolului; evident, l-a `n-
demnat pe Adam s\ treac\
degrab\ la treab\ [i s\ pun\
boii-n plug. „Mo[ Adam `ns\
mai st\ pu]intel s\ se gân-
deasc\; nu era a[a gr\bitor“
spune povestirea. Ba `nc\ a
gl\suit c\tre baba Eva: „Bi-
ne muiere, dar nu-]i aduci
aminte c\ Dumnezeu mi-a
zis c\ numai o brazd\ de p\-
mânt s\ ar\m?“. Fire[te,
toate discu]iile au fost de
prisos, Eva reu[ind, `n cele
din urm\, s\-[i conving\
b\rbatul s\ are ... 1000 de
brazde; apoi, le gr\p\ [i le
sem\n\; „dup\ câteva s\p-
t\mâni r\s\ria grâul [i
cre[tea de vedeai cu ochii; se
uitau str\mo[ii no[tri la
holda lor [i li se umplea i-
nima de bucurie...“. Pe când
bucuria lor era mai mare, pe
Sfântule]ul din cer ~l p\li a[a
o curiozitate s\ vad\ cum o
mai duc oamenii pe p\mânt.
Când a v\zut noua isprav\ a
oamenilor, a devenit mânios
din cale afar\; s-a dus, mai
`ntâi, la ogor, aici afurisind
holda: „Spini [i scaie]i s\
creasc\ prin tine; iar voi paie
ginea crea]iei c=torva din cei
mai importan]i poe]i de
ast\zi, de la Ion Mure[an [i
Ioan S. Pop la regretatul Ion
Stratan. O sugestie pentru
Mircea Tiberian, - ar fi bi-
nevenit\ o edi]ia „popular\“
a superbei c\r]i-obiect, pen-
tru c\ mul]i ie[eni priveau
cu jind spre minune.
~ntre aceste evenimente,
s-a petrecut cel de-al treilea,
care se `nscrie `ntr-o de
tradi]ie local\ a confluen]ei
artelor. La Galeriile „Eleu-
sis“, a avut loc vernisajul ex-
pozi]iei „Un secol de pictur\
româneasc\“, curprinz=d
circa 50 de opere ale unor
pictori activi cam de la ju-
m\tatea secolului al XIX-lea
p=n\ la sf=r[itul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial. Nu
este vorba neap\rat despre
marii pictori ai perioadei -
de[i Nicolae D\r\scu, {te-
fan Dimitrescu, B\ncil\ sunt
prezen]i cu lucr\ri pe deplin
reprezentative - ci mai ales
despre cei din „planul doi“,
cei care asigur\ fundalul
consistent pe care au putut
cre[te [i evolua marii pro-
tagoni[ti ai perioadei. De
OPINII & COMENTARII
(...) s\ r\mâne]i numai cu un
spic deasupra [i acela s\ fie
mic [i plin de t\ciune“!
Ciudat acest blestem la
adresa holdei, din moment ce
vinova]ii se g\seau `n alt\
parte! Normal, nici Adam nu
a sc\pat de sup\rarea dum-
nezeiasc\: „Omule nes\]ios,
au nu ]i-a fost de ajuns o
brazd\ ca s\ te hr\ne[ti? De
azi `nainte po]i ara cât `]i
place, (dar) [i eu `]i voi da
iar\[i cât `mi va pl\cea mie [i
suntem gata“. Nici un cuvânt
aspru la adresa Evei sau a
Diavolului!
Mare triste]e l-a cuprins
iar\[i pe mo[ Adam la auzul
cuvintelor cere[ti [i la ve-
derea lanului de grâu. ~i ve-
nea s\-[i dea „palme peste
obraz de mânie“; nu a putut
r\bda s\ nu o ia de mo] pe
Eva [i s\ o `nvârt\ de trei ori
pe dup\ mâini, b\tând-o,
prima b\taie conjugal\ din
altfel, c=teva lucr\ri ale
acestor „minori“ sunt cu to-
tul senza]ionale. {i practic
necunoscute publicului larg.
Selec]ia apar]ine criticului
Pavel {u[ar\, care a [i inau-
gurat, cu competen]a-i [i far-
mecul binecunoscute, eveni-
mentul [i a „supravegheat“
editarea albumului care `n-
so]e[te expozi]ia. Cum expo-
zi]ia r\m=ne deschis\ [i `n
aprilie, ie[enii o pot vizita `n
continuare. Nu este doar o
frumoas\ selec]ie de bujute-
rii plastice, ci [i o experien]\
instructiv\. P=n\ [i spe-
ciali[tii, colec]ionarii vor a-
vea surprize rematcabile.
Ca de obicei la Galeriile
„Eleusis“, artele plastice nu
au fost singure, ci `mpreun\
cu poezia, cu marea poezie a
literaturii de azi. Au fost
lansate volumele bibliofile
scrise de regretatul Dan La-
uren]iu (grafica de Constan-
tin Baciu), de {erban Foar]\
(cu ni[te psalmi exatordinari
[i minunat desena]i de
François Pamfil) [i Ioan S.
Pop (`n interpretarea grafic\
a sculptorului Aurel Vlad).
Conform declara]iei d-lui
Emil Stratan, curatorul ga-
leriilor [i un fel de mecena al
artelor, al celor plastice mai
ales, dar [i al poeziei sau
muzicii, pe parcursul acestui
istoria omenirii, pân\ „o f\cu
vân\t\ ca pruna“; se zice c\
de nu fugea, Adam ar fi
omorât-o; norocul ei c\ a stat
ascuns\ o s\pt\mân\ pân\ i-
a mai trecut mânia lui mo[
Adam!
Aceasta este povestea ro-
mâneasc\ a celui de-al doilea
p\cat al celor dou\ creaturi
primordiale; neascultarea,
constat\m, se asociaz\ cu
ne`ncrederea `n Cel de Sus,
iar rezultatul, ca [i `n cazul
primei sminteli, e triste]ea [i
mânia, fructe otr\vite ale
mereu zburdalnicului Aghi-
u]\! Spun pove[tile românilor
c\ de atunci, de la a doua
p\c\tuire, se hot\r` Adam s\
nu mai asculte de muiere. Se
pare c\ nu [i-a ]inut, decât
arareori, cuvântul!
* Marcel Lutic este etnograf
la Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
anul, cu prilejul vernisajelor
periodice, vor fi lansate circa
treizeci de volume bibliofile,
legate `n lemn sau bronz [i
ilustrate, de asemenea, de
foarte importan]i plasticieni
români.
A[ mai ad\uga c\ BCU
„Mihai Eminescu“ din Ia[i
devine tot mai mult nu doar
un spa]iu al culturii de pa-
trimoniu, depozitate, ci [i
unul al culturii vii. Dup\
British Council, Sala ger-
man\, o editur\, o libr\rie [i
o cafenea literar\, de c=teva
luni, „Eleusis“ onoreaz\ par-
terul cl\dirii ctitorite de
Regele Ferdinand. Cred c\
profesorul [i scriitorul Al.
C\linescu, directorul insti-
tu]iei, merit\ toate laudele
pentru extraordinara des-
chidere cultural\ pe care a
imprimat-o acesteia. Reme-
mor=nd acum, dup\ c=teva
zile, evenimentele `nceputu-
lui s\pt\m=nii trecute, nu
[tiu c=nd au mai tr\it Ia[ii o
asemenea zi de luni! {i dac\
m\ g=ndesc [i la ce s-a pe-
trecut `ncep=nd cu ziua Bo-
botezei, nu cred c\ `mi pot
aduce aminte vreo decad\ la
fel de fast\ pentru cultur\,
at=t de favorabil\.
* Liviu Antonesei
este scriitor, profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 2 aprilie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Floriile [i
parcurile Ia[ului
a Este evident c\ a avea r\d\cini
presupune s\ pre]uie[ti
ceea ce ai, protejând a
de Nicu[or P|DURARU
Se pare ca `n acest an avem de a face cu o perioad\
a s\rb\torilor pascale `nso]it\ de vreme frumoas\.
Dac\ lu\m `n considerare supersti]ia c\ semnele zilei
de Florii ar trebui s\ se repete `n ziua de Pa[te, atunci
am putea avea s\rb\tori cu un timp la fel de frumos.
Tot de vreme bun\ (sau vremuri bune), doar c\ de alt\
natur\, o s\ v\ aduc aminte ast\zi `n aceast\ tablet\.
Cu men]iunea c\ toate textele mele din ziua de luni nu
au `n nici un caz inten]ia de a se orienta c\tre cineva,
a[a cum se pare c\ au `n]eles unii, ci doar c\tre re-
alit\]i evidente care ne `nconjoar\ [i, uneori, domin\
sau chiar dirijeaz\ destinele.
Am `ncercat ([i `ncerc) s\ atrag aten]ia asupra
nevoii de principii [i asupra unor contexte `n care
fiecare dintre noi ar putea s\ fie mult mai constructiv
decât i se pare c\ reu[e[te la un moment dat.
Persoanele care, pentru o perioad\ de timp mai scurt\
sau mai lung\, au responsabilitatea unor diverse dem-
nit\]i publice, nu sunt semnificative decât dac\ [tiu s\
pun\ `n practic\ principii, reu[ind s\ lase `n urma lor
rezultate concrete, inclusiv `n zona form\rii de per-
cep]ii sociale.
Cu referire direct\ la via]a noastr\ cotidian\. Nu
voi face trimitere la ceea ce citim, auzim [i vedem `n
fiecare zi legat de via]a politic\, din administra]ia lo-
cal\ sau din cine [tie ce ramur\ a vie]ii sociale. Se pare
c\ uneori e prea mult [i aproape sufocant pentru noi
to]i. Pentru o clip\ de echilibru, e destul s\ `nchidem
televizoarele, radiourile [i s\ ie[im la o plimbare prin
parcurile Ia[ului. Mie `mi pare c\ Dumnezeu a fost
darnic cu noi, pentru c\ Ia[ul `[i are magia sa, mai
ales prim\vara. A `ncerca s\ fac distinc]ie `ntre
Gradina Botanic\, zonele Bucium, Dobrov\], Ciric sau
alte parcuri din Copou sau T\t\ra[i, probabil c\ e doar
o chestiune de distan]e sau preferin]e personale.
Natura e darnic\, atât cât poate ea. Restul ne r\mâne
nou\. S\ putem men]ine [i chiar cultiva dorin]a de a o
putea pune `n valoare protejând-o.
S\pt\mâna trecut\, colegii mei din Prefectur\ au
acceptat s\ facem un gest simbolic, `n speran]a c\
poate fi preluat [i de alte institu]ii sau chiar oameni
simpli. Ne-am sim]it bine [i poate c\ am avut satis-
fac]ii mai multe decât `ntr-o zi normal\ de lucru. La fel
cum, o s\pt\mân\ mai `nainte, Poli]ia a f\cut [i ea
acela[i gest [i, de asemenea, `n alte momente, [i o
parte din angaja]ii din Prim\rie. Nu `mi dau seama
cât\ importan]\ mai are gestul simplu de a planta un
copac ast\zi [i ce semnifica]ie mai are pentru ge-
nera]ia tân\r\. {tiu doar c\ o vorb\ mai veche face
referire la faptul c\ ai tr\it degeaba dac\ nu ]i-ai con-
struit o cas\, nu ai crescut un copil [i nu ai plantat cel
pu]in un pom. Nu am mai v\zut `n ultimii ani elevi [i
[colari implica]i `n mas\ `ntr-un asemenea program
de prim\var\. Poate c\ s-a demonetizat ideea [i pare
c\ nu mai e cazul, poate c\ sunt [i alte forme de pro-
tejare a naturii [i de educa]ie social\... Diverse orga-
niza]ii neguvernamentale fac din când `n când pe san-
itarii naturii, `ncercând s\ cure]e zone `n care ne „bu-
cur\m“ de frumuse]ea naturii. ~n ce m\sur\ respon-
sabilitatea social\ este suficient de bine `n]eleas\, v\
las pe voi s\ `ncerca]i s\ v\ da]i un r\spuns pe baza
realit\]ilor din jur.
Este evident c\ a avea r\d\cini presupune s\
pre]uie[ti ceea ce ai protejând. Ia[ul ar putea fi per-
ceput [i el precum un copac care are nevoie de pro-
tec]ia noastr\. Orice gest, indiferent cât de simplu dar
cultivat `n fiecare zi, poate schimba [i `mbun\t\]i as-
pectul gr\dinilor Ia[ului. R\d\cini poate `nsemna [i
cultivarea greut\]ii spirituale, culturale sau univer-
sitare ie[ene. Avem, de asemenea, destule argumente
[i pentru aceste repere ie[ene.
Floriile sunt pentru fiecare din noi un preambul la
marea s\rb\toare a ~nvierii Domnului Nostru Iisus
Hristos. {i Ia[ul `nvie `n fiecare prim\var\. Parfumul
de tei ce va urma mai târziu sau magnoliile `nflorite
prin Dealul Copoului nu se poate s\ nu ne aduc\ a-
minte de valorile esen]iale ale vie]ii [i faptelor noastre.
Grija fa]\ de r\d\cinile Ia[ului poate fi luat\ `n con-
siderare de fiecare dintre noi. A cultiva frumuse]ea lu-
crurilor din jur ne poate face mult mai buni. A[a c\,
decât s\ ne l\s\m domina]i de [tiri [i televiziune, s\
ie[im [i s\ vedem parcurile Ia[ului. S-ar putea s\ ne
d\m seama brusc c\ adev\ratele elemente de interes
local pot fi mult mai concrete. V\ doresc, `n virtutea
zilelor care vor urma, S\rb\tori Fericite, mult\ lini[te,
frumuse]e `n familii [i mult\, mult\ lumin\!
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 2 aprilie 2007
Credincio[ii
ortodoc[i
au intrat `n
S\pt\m=na
Patimilor
a ~n bisericile ortodoxe,
ieri sear\, au `nceput
slujbele speciale numite
Denii a Aceste slujbe
rememoreaz\ Patimile
M=ntuitorului nostru
Iisus Hristos a
~ncep=nd cu seara Du-
minicii Floriilor, credin-
cio[ii Bisericii Ortodoxe au
intrat `n S\pt\m=na Pati-
milor. Astfel, fiecare dintre
zilele r\mase p=na la
~nvierea Domnului reme-
moreaz\ etapele drumului
M=ntuitorului nostru Iisus
Hristos spre Golgota. De-
niile, slujbele care au loc
`ncep=nd de asear\ `n toa-
te bisericile ortodoxe, reme-
moreaz\ Patimile M=ntui-
torului nostru Iisus Hris-
tos. ~n cadrul unui interviu
acordat postului de radio
Trinitas, pr. Constantin
Muha, directorul Semi-
narului Teologic Liceal Or-
todox „Sf. Ioan Iacob“ din
Dorohoi, a explicat semnifi-
ca]iile acestor slujbe: „~n
S\pt\m=na Sfintelor Pa-
timi avem sub form\ de
Denii Utreniile zilelor din
toat\ s\pt\m=na, `nce-
p=nd cu cea din seara Du-
minicii Floriilor, care de
fapt este Utrenia de Luni,
[i termin=nd cu cea din
seara Vinerii Sfintelor Pa-
timi sau Utrenia S=mbetei
celei Mari. Ele se oficiaz\
de fapt dup\ r=nduiala U-
treniei zilelor de r=nd din
Postul Mare, cu deosebirea
c\ au Evanghelie. De a-
ceea, preotul `mbrac\ [i fe-
lonul, fie dup\ sedelna (n.r:
imn religios cântat în bis-
eric\, `n timpul c\ruia cei
prezen]i st\teau pe scaune)
de la ultima catism\, fie
`ndat\ dup\ troparul de la
«Aliluia», iar la timpul cu-
venit se deschid u[ile `mp\-
r\te[ti pentru ca preotul s\
citeasc\ Sf=nta Evanghelie
`n fa]a acestora“.
Dintre aceste denii, o
grup\ aparte o alc\tuiesc
cele din Joia [i Vinerea
Sfintelor Patimi, numite `n
popor Joia Mare [i Vinerea
Mare (Seac\) sau Denia
Mic\ [i Denia Mare. Aceste
slujbe au o r=nduial\ mai
dezvoltat\, cuprinz=nd [i
alte rituri [i c=nt\ri `n le-
g\tur\ cu Patimile Dom-
nului. „Ceea ce este deose-
bit `n Joia Mare, seara,
este citirea celor 12 Evan-
ghelii, care sunt pe tot par-
cursul slujbei, iar Sf=nta
Evanghelie r\m=ne a[eza-
t\ pe analog `n fa]a u[ilor
`mp\r\te[ti. Denia de Vi-
neri seara are un caracter
profund funebru, fiind de
fapt slujba `nmorm=nt\rii
Domnului nostru Iisus
Hristos [i, de aceea, starea
sufleteasc\ de participare
la aceast\ slujb\ este de-
osebit\. Cele trei st\ri ale
canonului, ale Prohodului,
sau c=ntarea de jale pentru
moartea [i `ngroparea M=n-
tuitorului se c=nt\ de c\tre
preot [i credincio[i `n jurul
Sf=ntului Epitaf, cu care se
face `nconjurul bisericii“, a
mai spus pr. prof. Cons-
tantin Muha. a
Ce simbolizeaz\ florile pe care
le purt\m de Florii `n m=ini
a ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat de un numeros sobor de preo]i
[i diaconi, a oficiat ieri Sf=nta Liturghie la Biserica „Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i
a ~n cuv=ntul de `nv\]\tur\, ~nalt Prea Sfin]ia Sa a subliniat importan]a s\rb\torii Intrarea Domnului `n Ierusalim
a „Semnul biruin]ei Lui este ~nvierea lui Laz\r - deci biruin]a asupra mor]ii lui Laz\r, care este moartea tuturor
oamenilor -, iar aceast\ `nviere a lui Laz\r este prefigurare [i a propriei sale `nvieri `n diminea]a de Pa[ti [i este
[i prefigurare a trecerii Lui din Ierusalimul P\m=ntesc `n Ierusalimul Ceresc“, a spus IPS Mitropolit Daniel a
~n cea de-a [asea dumini-
c\ a postului Sfintelor Pa[ti -
Duminica Floriilor, ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Buco-
vinei, `nconjurat de un nu-
meros sobor de preo]i [i dia-
coni, a oficiat slujba Sfintei
Liturghii la Biserica „Sf.
Gheorghe“ - vechea Catedra-
l\ mitropolitan\ din Ia[i. ~n
cuv=ntul de `nv\]\tur\,
~nalt Prea Sfin]ia Sa a expli-
cat semnifica]iile evangheliei
zilei, subliniind importan]a
s\rb\torii Intrarea Dom-
nului `n Ierusalim. „M=ntui-
torul Iisus Hristos a l\cri-
mat, a pl=ns atunci c=nd l-a
v\zut pe prietenul s\u La-
z\r mort. Aici vedem c\
Hristos l\crimeaz\ pentru
moartea fiec\ruia dintre cei
care `n lumea aceasta au fost
prietenii lui prin credin]\,
prin iubire, prin `mp\rt\-
[ire, prin chemarea Lui `n
via]a lor, `n casa sufletului
lor. Dar `n acela[i timp, El
transform\ `ntristarea mor-
]ii `n bucuria ~nvierii. Ca
semn de recuno[tin]\ pentru
transformarea `ntrist\rii `n
bucurie, ca semn al recuno[-
tin]ei pentru `nvierea lui
Laz\r, cele dou\ surori Mar-
ta [i Maria au preg\tit o
cin\, iar pentru a ar\ta [i
mai mult\ recuno[tin]\,
Maria a v\rsat pe picioarele
M=ntuitorului mir de mare
pre]. {i-atunci Iuda, care ~l
va tr\da, f\c=ndu-se el iu-
bitor de s\raci, cu mult\
f\]\rnicie a spus c\ mai bine
banii care au fost da]i pe
acest mir s\ fie da]i s\racilor
dec=t s\ se risipeasc\, s\ se
iroseasc\ f\r\ rost. Dar
M=ntuitorul zice: «L\sa]i-o,
pentru c\ ceea ce face ea
acum face pentru `ngroparea
Mea.» La iudei era obiceiul
ca mor]ii s\ fie un[i cu
miruri, cu mirodenii `n semn
de cinstire, dar [i ca un fel de
`ncercare de-a `nt=rzia de-
scompunerea trupului. Prin
aceasta, vedem cum recu-
no[tin]a Mariei pentru
`nvierea fratelui s\u, Laz\r
se trasform\, f\r\ s\ [tie ea,
`ntr-un semn profetic, acela
al `ngrop\rii M=ntuitorului
Iisus Hristos. Ei bine, vedem
c\ M=ntuitorul Iisus Hris-
tos, care are totdeauna mil\
de s\raci, continu\ [i spune:
«Pe s\raci `i ave]i pururea cu
voi, dar pe Mine nu m\ ave]i
totdeauna!» Cu alte cuvinte,
a cinsti pe M=ntuitorul Iisus
Hristos, a-i ar\ta recuno[-
tin]\, folosind lucruri de
mare pre] din lumea aceasta
nu intr\ `n opozi]ie cu aju-
torarea s\racilor. {i Biserica
a `n]eles din `n]elepciunea
M=ntuitorului Iisus Hristos
c\ trebuie deodat\ s\ [i `m-
podobim bisericile Lui, s\-L
cinstim pe Hristos prin mir
de mare pre], care `nsemnea-
z\ odoare sfinte frumoase,
ve[minte frumoase, biserici
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
p\catelor care ucid, care
omoar\ sufletul nostru. Sf.
Ioan Gur\ de Aur spune c\
de aceea purt\m noi `n
pelerinaj, purt\m `n proce-
siune la s\rb\toarea Intr\rii
Domnului `n Ierusalim flori
`n m=n\. Acestea sunt florile
credin]ei, florile biruin]ei
duhovnice[ti asupra pati-
milor, asupra g=ndurilor re-
le, asupra cuvintelor ur=te,
asupra faptelor p\c\toase,
ca urmare a nevoin]ei noas-
tre din timpul postului. A-
ceste flori sunt flori de re-
cuno[tin]\ pentru ajutorul
primit de la Dumnezeu. Ele
nu sunt flori ale m=ndriei, ci
flori ale smeritei recuno[tin-
]e pentru ajutorul primit de
la Dumnezeu [i ele deja
prefigureaz\ sau pre`nchi-
puiesc lum=n\rile de ~nvie-
re, ca semn al bucuriei mari
primite din bucuria [i lu-
mina lui Iisus Hristos ~nvi-
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Daniel a binecuv=ntat at“, a mai spus IPS Daniel.
pe credincio[ii veni]i `n Duminica Floriilor la Mitropolie. Apoi, ace[tia, cu flori de At=t `n cadrul cuv=ntului
prim\var\ [i s\lcii `n m=ini, s-au `ntors, cu bucurie duhovniceasc\, la casele lor de dup\ Sf=nta Evanghelie,
c=t [i la final, IPS Mitropolit
frumoase [i `n acela[i timp puterea Dumnezeirii din El. lui Laz\r, care este moartea
s\ avem grij\ [i de s\raci“. {i pentru bun\tatea [i sfin- tuturor oamenilor - [i sem- Daniel a urat tuturor celor
care poart\ nume de floare
]enia Lui iese at=ta lume pe nul biruin]ei Lui este faptul
uli]e, pe str\zi s\-L primeas- c\ aceast\ `nviere a lui „La mul]i ani!“, rug=nd pe
Daruri de pre] `n semn c\ ca pe unul care este Laz\r este prefigurare [i a Dumnezeu s\-i binecuvin-
teze. ~n cadrul Sfintei Litur-
de recuno[tin]\ binecuv=ntat [i binecuvin- propriei Sale `nvieri `n
ghii oficiate `n Duminica
teaz\. diminea]a de Pa[ti [i este [i
Dup\ cum a spus IPS Mi- «Osana, bine este cuv=n- prefigurare a trecerii Lui din Floriilor la Ia[i, IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
tropolit Daniel, recuno[tin]a tat cel ce vine `ntru numele Ierusalimul P\m=ntesc `n
este cea dint=i datorie mora- Domnului!», strigau ei, pur- Ierusalimul Ceresc. Dar covinei a hirotonit preot pe
Ciprian Str=mbu pentru pa-
l\ spiritual\ a noastr\ fa]\ t=nd `n m=ini - locuitorii Ie- semnele biruin]ei pe care le
de Hristos [i ea se nume[te rusalimului, mai ales copiii - rohia Mitoc, Protopopiatul
`n limba greac\ Euharistie. st=lp\ri de finic, ramuri de purt\m noi, l\ud=nd pe S\veni [i diacon pe Aurel L\-
De aceea, `n fiecare du- m\slin [i flori, ar\t=nd astfel Iisus [i mul]umindu-I, sunt c\tu[ care va fi hirotonit preot
minic\ [i `n s\rb\tori `n bis- recuno[tin]\. Re]inem faptul semnele biruin]ei `n credin]\ pentru parohia Alexeni, Pro-
erici se s\v=r[e[te Sf=nta c\ atunci c=nd noi ~l primim asupra patimilor, asupra topopiatul Ia[i 1. a
Tain\ a Euharistiei sau a re- cu dragoste, cu credin]\ [i
cuno[tin]ei, tocmai pentru a bucurie, El ne binecuvintea- Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
ar\ta c\ Iisus Hristos este z\. Aceast\ leg\tur\ deose- v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
izvorul Vie]ii, este ~nvierea [i bit\ dintre binecuv=ntarea
Via]a. Astfel, ar\t=nd Lui re- pe care o aducem noi ca lau-
cuno[tin]\, ca semn al cre- d\ [i mul]umire lui Dumne-
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
din]ei [i al iubirii fa]\ de El, zeu [i binecuv=ntarea primi- Ziua a II-a
a- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
ne preg\tim pentru ~nviere. t\ de la El, ca drum spre na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
~nalt Prea Sfin]ia Sa a mai m=ntuire, este leg\tura din- Parlamentul) - seara;
spus c\ de aceea bisericile tre Evanghelie [i icoan\. ~n Ziua a III-a
a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
frumos `mpodobite sunt icoa- cultul ortodox, foarte adesea San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
n\ a ~nvierii, a ~mp\r\]iei icoana ad=nce[te `n]elesul Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (program de
Cerurilor, prin frumuse]ea [i duhovnicesc al Evangheliei, tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
lumina lor conduc=ndu-ne prezent=ndu-l, `ntr-o form\ - Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
spre slava [i lumina ~nvierii mai concentrat\ dec=t ar Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
din ~mp\r\]ia Cerurilor. Tot putea s-o fac\ descrierea Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
a[a, recuno[tin]a Mariei fa]\ prin cuvinte“. Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
de Hristos pentru `nvierea Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
fratelui s\u a contribuit la
`nt\rirea credin]ei oame-
Florile - semn Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
nilor fa]\ de Cel care `l `nvi- al biruin]ei fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
ase din mor]i pe Laz\r. „E-
vanghelia de ast\zi ne mai
asupra mor]ii Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
arat\ c=t de mult a contri- Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
~n continuare, IPS Daniel Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
buit la sporirea credin]ei `n a explicat `n]elesurile duhov- S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
Iisus Hristos minunea pe terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
nice[ti ale s\rb\torii ~ntr\rii
care El a s\v=r[it-o, `nviind Domnului `n Ierusalim. S. Croce in Gerusalemme;
din mor]i pe prietenul s\u „M=ntuitorul este `nt=mpi-
Ziua a X-a a- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Laz\r. Mul]imile adunate cu nat cu bucurie. De aceea, Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
prilejul Pa[tilor la Templul aceast\ s\rb\toare a Intr\-
din Ierusalim, c=nd au auzit rii Domnului `n Ierusalim
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
de minunea s\v=r[it\ de este o s\rb\toare a bucuriei, se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
M=ntuitorul Iisus Hristos au a primirii Domnului cu st=l- b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
mers `n Betania s\-L vad\, p\ri de copaci, de arbu[ti, cu `n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
s\-l vad\ mai ales pe Laz\r flori `n m=n\. Troparul ne Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
`nviat dup\ patru zile. Apoi, arat\ c\ noi purt\m semnele
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
recuno[tin]a Mariei care biruin]ei [i-L rug\m pe El, care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
toarn\ mir de mare pre] biruitorul mor]ii, s\ ne
peste picioarele Sale se am- m=ntuiasc\. {i care sunt
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
plific\. Oamenii simpli, cu
semnele biruin]ei noastre? Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
inim\ curat\, mai ales copiii Pentru c\ semnul biruin]ei la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
nevinova]i, au sim]it sfin- Lui este ~nvierea lui Laz\r - Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
]enia lui Hristos, au sim]it deci biruin]a asupra mor]ii

Remedii naturiste complexe `mpotriva tuberculozei
~nverzirea naturii [i mângâierea
razelor blânde ale soarelui de
prim\var\ inspir\ o mare dorin]\
de via]\ s\n\toas\ la majoritatea
oamenilor de toate vârstele. Au
existat `ns\ [i cazuri de afec]iuni
mai grave, cum ar fi tuberculoza
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
De mii de ani, tuberculoza
a constituit o grav\ boal\ in-
fecto-contagioas\, care a te-
rorizat omenirea, curmând
milioane de vie]i, indiferent
de vârst\, sex, stare materia-
l\ [i pozi]ie social\.
Tuberculoza, numit\ po-
pular oftic\ sau ftizie, a exis-
tat ca o boal\ foarte grav\, cu
evolu]ie cronic\ ce poate a-
fecta toate organele corpului,
`ndeosebi pl\mânii (tubercu-
loz\ pulmonar\), dar [i alte
organe (oase articula]ii, ri-
nichi, intestine, creier, me-
ninge, laringe, ganglioni lim-
fatici, piele, ochi etc).
Rom=nia – primul loc la
tuberculoz\ `n Europa
Din motive socio-econo-
mice, `n primul rând
agravarea s\r\ciei [i mizeriei
la nivelul unor p\turi sociale,
tuberculoza a recidivat `n
for]\ `n ultimele decenii, de-
venind o problem\ impor-
tant\ de s\n\tate public\
pentru multe ]\ri, inclusiv
pentru România, având con-
secin]e grave deoarece, `n
cazul netrat\rii la timp, face
`nc\ multe victime.
~n România, boala a `nre-
gistrat un declin substan]ial
`ntre anii 1950-1980, dar `n
ultimele dou\ decenii num\-
rul bolnavilor a crescut ia-
r\[i, devenind o maladie en-
demic\, prezent\ `n toate zo-
nele ]\rii. Inciden]a medie a
cazurilor de tuberculoz\ din
România este, `n prezent, de
432 bolnavi raporta]i la
100.000 de locuitori, ceea ce
ne situeaz\ pe primul loc `n
Europa.
Datele statistice referi-
toare la jude]ele din Moldova
arat\ c\ tuberculoza ocup\
un loc de frunte `ntre bolile
cronice, mai ales la persoane-
le din mediul rural [i la fu-
m\torii pasiona]i. De aseme-
nea, b\rba]ii bolnavi cu
vârste de 25-50 de ani sunt
de 2-3 ori mai numero[i decât
femeile de aceia[i vârst\.
24 martie – Ziua
mondial\ de lupt\
`mpotriva tuberculozei
Declan[area tuberculozei
este cauzat\ de prezen]a `n
5 POR}IA DE S|N|TATE
pulmonar\, `n care bolnavii
rezistau relativ bine `n lunile reci
de iarn\, dar, la schimb\rile de
temperatur\ [i umiditate din
prim\var\, li se curma firul vie]ii
tocmai atunci când aveau cele mai
mari speran]e de `ns\n\to[ire
aer a unui minuscul microb, o vindecare de la sine. Chiar
numit Mycobacterium tuber- `n aceast\ faz\ incert\, bol-
culosis sau bacilul Koch, navii sunt foarte contagio[i
descoperit de bacteriologul [i pot infecta multe persoane
german Robert Koch la 24 din jur.
martie 1882, drept pentru Treptat, simptomele de-
care Organiza]ia Mondial\ a vin agravante [i apar dureri
S\n\t\]ii a declarat data de acute `n piept, dispnee (difi-
24 martie Ziua mondial\ a cult\]i de respira]ie cu sen-
luptei `mpotriva tubercu- za]ie de sufocare), pneumo-
lozei epidemice. nie, pleurezie purulent\ `n
Acest microorganism este cavitatea pleural\, leziuni
neobi[nuit de viabil, p\s- nodulare, emfizem pulmo-
trându-[i propriet\]ile active nar, alveolit\ tuberculoas\,
`n diverse condi]ii extreme febr\ mare (39-400C), caver-
(uscare, congelare, tratare ne pulmonare [i gangliona-
cu alcooli, acizi [i hidroxizi). re, adenopatii traheo-bron-
Transmiterea bolii se [ice, hemoptizii cu pierderi
face, cu mare u[urin]\, de la frecvente de sânge (50-200 g
persoane bolnave la cele pe zi) [i cianozare intens\.
s\n\toase, prin expectora]ii, Prin sc\derea rapid\ `n
scuipat [i pic\turi de sput\, greutate, bolnavul pierde ca-
eliminate `n timpul tusei [i a pacitatea de munc\, chiar la
str\nutului sau prin praful lucr\ri simple [i poate
bacilifer care plute[te `n aer supravie]ui câ]iva ani, con-
dup\ uscarea sputei `nc\r- tinuând s\ infecteze pe cei
cat\ cu bacili. Astfel, un bol- din jurul s\u.
nav de tuberculoz\ poate de-
veni, `ntr-un an, sursa de in-
fectare pentru alte 10-15
Tratament `nc\
persoane cu care vine `n con- din faza incipient\
tact, `n primul rând membrii
familiei (mai ales copiii ~ntrucât tuberculoza a
expu[i mult timp la aerul in- fost denumit\ „boala s\r\-
fectat), colegii de [coal\, in- ciei [i mizeriei“, mul]i tineri
ternate, c\mine, cantine, cu vârste cuprinse `ntre 15 [i
persoane de la locurile de 24 de ani se `mboln\vesc
munc\ sau din mijloacele de grav, deoarece consider\ c\
transport `n comun. au o boal\ ru[inoas\ care nu
trebuie s\ fie cunoscut\ de
prieteni [i de aceea negli-
Cum se manifest\ jeaz\ `nceperea unui trata-
afec]iunea ment adecvat.
Tratamentul trebuie s\
Simptomele tuberculozei fie intensiv [i constant, f\r\
nu prezint\ caracteristici ca- `ntreruperi, pe o durat\ de
re ar sugera apari]ia bolii. minimum 6 luni, chiar dac\
Dup\ o evolu]ie lent\ [i dup\ 2-3 luni au disp\rut
foarte difuz\ apare tusea us- tusea, febra ridicat\ [i ba-
cilii din elimin\rile bolnavu-
cat\ [i persistent\ (peste 3
lui (sput\, puroi, urin\).
s\pt\mâni) care se accen-
Uneori, tratamentul trebuie
tueaz\ progresiv.
s\ fie prelungit la 1-2 ani,
~n paralel survin st\ri
evitând riscul de recidivare
febrile (37-380C), transpira]ii
a bolii prin noi forme de ba-
nocturne, astenie permanen-
cili rezisten]i la medica-
t\, oboseal\, lipsa poftei de
mente.
mâncare, sc\derea brusc\ `n
greutate, bron[it\ difuz\ [i
expectora]ii muco-purulente Tratamentul
(100-200 g), cu sput\ galben-
fitoterapeutic
verzuie, striat\ sau cu firi-
[oare de sânge.
Cu rol hemostatic, bacte-
Când expectora]iile sunt
ricid, depurativ, diuretic, ex-
`nc\rcate cu sânge proasp\t,
pectorant [i fluidizant al se-
denumite „hemoptizii provi-
cre]iilor bron[ice se reco-
den]iale“, sunt indicii clare
ale unei tuberculoze active [i mand\:
- decocturi din specii veg-
evolutive, care provoac\ ru-
etale separate (coada-calu-
perea unor vase de sânge din
ansamblul leziunilor pulmo- lui, siminoc, pl\mân\ric\,
iarb\-mare, trifoi-ro[u, tuia,
nare. ~ntrucât aceste simp-
traista-ciobanului [i teci de
tome sunt destul de discrete
fasole), din care se consum\
la `nceput, mul]i pacien]i nu
câte 2-3 ceaiuri pe zi;
recunosc boala [i sper\ `ntr-
- infuzii din troscot, ha-
mei, lumân\ric\, patlagin\,
podbal, salvie [i ventrilic\,
cu ac]iuni antiseptice [i de
stopare a transpira]iei noc-
turne;
- macerat din r\d\cini de
valerian\ (6 linguri pe zi).
Pentru completarea nece-
sarului vitaminic, `n special
`n perioada de iarn\ [i de
prim\var\ se vor consuma
zilnic 2-3 c\ni cu infuzii din
frunze de urzic\, salvie [i
ciubo]ica-cucului `n amestec
cu fructe de c\tin\-alb\, m\-
ce[, scoru[-de-munte, ienu-
p\r, muguri de plop negru [i
conuri de hamei.
Pentru con]inutul bogat
`n vitamina C [i `n comple-
xul B se utilizeaz\ siropul de
hrean preparat din rizomi
proaspe]i, t\ia]i m\runt [i a-
mesteca]i cu o cantitate ega-
l\ de zah\r; se consum\ 1-2
linguri pe zi, `n timpul mese-
lor, având o multitudine de
propriet\]i terapeutice (vita-
minizante, antiseptice, anti-
spastice, expectorante, diu-
retice [i stimulatoare).
Cu propriet\]i minerali-
zante, tonifiante [i cicatri-
zante sunt indicate decoctu-
rile din coada-calului (bogat
`n siliciu), podbal, troscot,
ment\, tei, fructe de ienu-
p\r, conuri de hamei, rizomi
de pir, consumate zilnic `n
cantit\]i de 3-4 ceaiuri `n-
dulcite cu miere sau zah\r,
timp de 3-6 luni consecutiv.
Efecte deosebite `n tuber-
culoz\ [i tuse hemoragic\
are ceaiul de n\praznic (3
c\ni pe zi) [i uleiul eteric de
pin (câte 20 pic\turi `n
pu]in\ ap\, de 3 ori pe zi, cu
20 minute `nainte de mesele
principale, `ntr-o cur\ de 2-3
s\pt\mâni pe lun\).
Re]eta autorului: coada-
calului, hamei, troscot, pir,
podbal, salvie, ienup\r, tri-
foi-ro[u, patlagin\, fenicul.
Miere poliflor\ cu
hrean ras pentru
mineralizarea
organismului sl\bit
Apiterapia recomand\ s\
se consume urm\toarele
preparate:
- miere poliflor\ (500 g) a-
mestecat\ cu 1-2 r\d\cini
rase de hrean (circa 100 g),
care se macereaz\ timp de
10 zile; se iau câte 2 linguri
pe zi, cu 2 ore `nainte de me-
sele principale, având `nsu-
[iri vitaminizante [i mai ales
mineralizante prin con]in-
utul ridicat de Fe, Ca, Mg, K
[i Na.
- tinctur\ 20-30% de pro-
polis din care se iau câte 30
pic\turi `ntr-un pahar cu
lapte cald, de 3 ori pe zi, cu o
or\ `nainte de mese, pentru
o cur\ care dureaz\ 4-10
luni;
- miere de albine (1 lin-
gur\) `n bor[ poasp\t (250
ml) consumat zilnic `nainte
de mese.
Recomand\ri deosebite se
fac pentru pasta din miere
de albine (150 g) cu petale de
trandafiri de dulcea]\ t\iate
m\runt (100 g); se mace-
reaz\ `ntr-un vas de sticl\,
acoperit, ]inut la `ntuneric
timp de 5 zile din care se
consum\ câte 2-3 linguri pe
zi, diminea]a [i seara (la
copii se dau 2-3 linguri]e pe
zi). Dup\ 2 s\pt\mâni de la
preparare, pasta se arunc\
`ntrucât devine toxic\.
Lapte de capr\
dup\ fiecare mas\
Hrana zilnic\ nu trebuie
s\ fie abundent\, ci consis-
tent\ (3.500 – 4.000 calori pe
zi) [i gustoas\ pentru a fi
consumat\ cu pl\cere. Va
con]ine atât produse bogate
`n albumine (carne, pe[te,
lapte, brânzeturi, ou\), cât [i
f\inoase, dulciuri, uleiuri
vegetale, salate din legume
proaspete, sucuri [i siropuri
din fructe bogate `n vitamine
[i s\ruri minerale (m\ce[e,
coac\ze-negre, c\tin\-alb\,
Luni, 2 aprilie 2007
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {tiin-
]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV) din
Ia[i. Este specializat `n
fitoterapie [i trateaz\ a-
nual sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, pre-
scriind pentru orice boal\
preparate complexe din
plante pe care cel mai
adesea le ignor\m. A sal-
vat oameni c\rora nu li se
mai d\deau [anse de su-
pravie]uire, preparatele
fiind realizate `n la-
borator, dup\ metode
[tiin]ifice [i dup\ atenta
analiz\ a fiec\rei afec-
]iuni `n parte.
l\mâi, portocale, mere, pere,
pepene-verde, struguri, zme-
ur\, banane).
Dup\ mese se va consu-
ma mult lapte fierbinte (mi-
nim 1 litru zilnic), eventual
de capr\ (250-300 ml), la ca-
re se adaug\ o lingur\ miere
de albine [i o lingur\ praf de
c\rbune din lemn de tei.
Carnea [i pe[tele se vor
servi sub form\ de rasol
(150-200 g/zi), din fiecare de
2 ori pe s\pt\mân\. ~n unele
zone se adaug\ gr\sime de
urs sau de viezure, precum [i
mult unt pe pâine.
~n fiecare zi se va supli-
menta hrana cu drojdie de
bere (30 g), grâu germinat,
fulgi de orz, bor[ din t\râ]e
[i o]et de mere.
Sunt interzise total al-
coolul [i tutunul, precum [i
gr\simile animale care obo-
sesc ficatul.
Respecta]i orele
de odihn\ [i somn
Bolnavul va avea o via]\
ordonat\, echilibrat\, cu re-
spectarea orelor de odihn\ [i
somn, f\r\ eforturi fizice [i
intelectuale, f\r\ griji, com-
plica]ii amoroase [i gânduri
negre.
Este [tiut c\ bacilul Koch
devine sensibil la lumina so-
lar\ direct\, mai ales la
razele ultraviolete care pot
distruge germenii `n 10-25
minute. De aceea, bolnavii
vor p\r\si, pe cât posibil, in-
teriorul locuin]elor prefer-
ând plimb\ri `n aer curat,
gimnastic\ respiratorie, jo-
curi [i sporturi u[oare. Folo-
sind acest program `n zilele
`nsorite, f\r\ cea]\, frig [i
umiditate se va asigura `n-
t\rirea rezisten]ei organis-
mului. Cura de aer proasp\t
este mai eficient\ `ntr-un
sanatoriu de specialitate, si-
tuat `ntr-o zon\ montan\, cu
p\duri de conifere (brad,
pin, molid) [i cu atmosfera
`nc\rcat\ `n ozon, cât mai
departe de complexele in-
dustriale poluante. Aerul
marin [i b\ile de soare nu
prea sunt indicate.
Pentru a evita contami-
narea persoanelor din apro-
piere, bolnavul va fi izolat
`ntr-o `nc\pere bine aerist\
[i `nsorit\, f\r\ schimb\ri
bru[te de temperatur\ [i cu
umiditate relativ constant\.
Camera va fi v\ruit\ de
dou\ ori pe an cu var [i for-
mol 2%, iar acolo unde este
cazul, podelele vor fi dezin-
fectate cu petrol, le[ie 2%
sau solu]ii fierbin]i de clo-
ramin\ 5%. ~n camera bol-
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
navului este interzis accesul
copiilor [i al diferitelor ani-
male mici (pisici, câini, pa-
pagali).
Vesel\ [i tac=muri
separate
pentru cei bolnavi
~n cursul zilei, bolnavul
va folosi vesel\, tacâmuri [i
obiecte de toalet\ separate
care vor fi fierte des. Obiec-
tele care au stat `n contact
cu bolnavul (p\turi, cearcea-
furi, perne, lenjerie de corp,
haine, juc\rii) se strâng `n
saci separa]i [i se vor expu-
ne, frecvent, la soare ]inând
seam\ de efectul puternic
dezinfectant al razelor sola-
re directe sau vor fi sterili-
zate prin fierbere [i etuvare
`n solu]ii de le[ie 2%. La tuse
sau str\nut, bolnavul `[i va
astupa gura cu batista sau
[erve]ele de hârtie, evitând
transmiterea germenilor la
persoanele din preajm\.
Spre sear\ se aplic\ com-
prese pectorale cu bitter sue-
dez [i cataplasme calde cu
f\in\ de mu[tar, dup\ ce s-a
uns pieptul cu unguent anti-
inflamator sau extract uleios
de rostopasc\. Urmeaz\ o
stare lini[tit\, `ntr-o am-
bian]\ pl\cut\, cu muzic\ [i
lectur\.
~n cazul apari]iei hemop-
tiziei, cu eliminare de sânge
`n cantit\]i variate, bolnavul
va sta `n repaus la pat, de
preferat `n pozi]ie semi[e-
zând\. I se va pune o pung\
cu ghea]\ pe piept [i va
primi un supliment hidric `n
primele 24 ore dup\ pierde-
rea de sânge, completând cu
vitamina K [i cu preparate
hemostatice.
Tratamentul
balneoclimateric
Din toate timpurile a fost
un remediu de baz\ `n pre-
venirea [i combaterea tuber-
culozei pulmonare. S-au do-
vedit eficiente apele minera-
le calcice (cu rol antiinflama-
tor asupra mucoaselor c\ilor
respiratorii), apele iodurate
(care produc acumul\ri de
iod `n ]esuturile inflamate
cu efecte de resorb]ie a exce-
sului de lichid) [i ape ferugi-
noase (care re]in substan]ele
nutritive `n organism, asig-
urând vitalizarea organis-
mului [i combaterea ane-
miei).
Sunt indicate sta]iunile
Borsec, Sângiorz, Tu[nad,
Buzia[, Dorna Cândreni, Po-
iana Negri [i Zizin. a
6 Luni, 2 aprilie 2007
PE SCURT
~nc\lzirea global\
modific\ harta vinului
~nc\lzirea global\ ar putea afecta
calitatea vinului din zonele calde,
cele mai amenin]ate fiind Europa de
Sud [i California, potrivit unei `ntâl-
niri a exper]ilor mondial `n domeniul
vinifica]iei. Dac\ `nc\lzirea global\
este de ajutor produc]iei de vin pe
termen scurt, pe termen mediu [i
lung clima cald\ s-ar putea dovedi
un adversar pentru ]\rile produc\-
toare de vin situate `n zone calde,
precum sudul Europei [i statul ame-
rican California. Bernard Seguin, re-
prezentant al Institutului Francez de
Cercetare `n Agronomie, a precizat
c\ recoltele din nordul Fran]ei au
profitat de pe urma caniculei care a
afectat Europa `n 2003, `ns\ podgori-
ile din sudul ]\rii au suferit de pe
urma `nc\lzirii climei. ~n California,
care a devenit `n ultimii ani un reper
pe harta mondial\ a vinului, doar `n
zonele costiere se va mai putea face
vin pân\ la nivelul anului 2100, sus-
]in exper]ii. Una din solu]iile g\site
de exper]ii viticoli este plantarea vi-
nului mai aproape de sol, pentru
captarea umidit\]ii solului, precum [i
dezvoltarea sistemelor de iriga]ie.
Privatizarea Daewoo se
va finaliza anul acesta
Procesul de privatizare a uzinei Dae-
woo se va finaliza `n 2007, a anun]at
ministrul Economiei [i Comer]ului,
Varujan Vosganian. „Noi am preg\tit
deja oferta româneasc\ care se refer\
la punctajul de licita]ie, `n care e-
xist\ [i o component\ important\
legat\ de utilizarea `ntreprinderilor
române[ti [i a for]ei de munc\ din
România, [i sper\m ca anul acesta
privatizarea s\ fie `ncheiat\“, a pre-
cizat Vosganian. Ministrul a precizat
c\ una din condi]iile impuse de statul
român vizeaz\ capacitatea de pro-
duc]ie a uzinei din Craiova. România
a lansat deja procedura de depunere
de oferte pentru cump\rarea pa-
chetului de ac]iuni de]inut de stat la
uzina Automobile Daewoo Craiova
SA, investitorii interesa]i urmând s\
depun\ scrisorile de inten]ie neanga-
jante la sediul Autorit\]ii pentru
Valorificarea Activelor Statului
(AVAS) pân\ pe 25 aprilie 2007. a
Caravana Kosarom
premiaz\ pofticio[i
Sute de ie[eni au fost premia]i de la de-
butul promo]iei produc\torului de carne
[i preparate din carne. Peste 15.000 de
premii vor fi `mp\r]ite `n magazinele
din 20 de ora[e `n care se vând produse
Kosarom.
Pa[tele a venit `n Pa[cani cu dou\ s\pt\-
mâni mai devreme. O caravan\ cu „iepu-
ra[i“ str\bate ora[ul `ncepând cu data de
23 martie [i `mparte premii. Surpriza a
fost pus\ la cale de Kosarom, produc\tor
de carne [i produse din carne. „Iepura[ii“
intr\ `n magazine [i dau premii tuturor
persoanelor care sump\r\ produse Kosa-
rom. Darurile constau `n m\nu[i de
buc\t\rie, [or]uri de buc\t\rie [i co[uri
de pâine. „Am ales un [or], pentru c\
chiar `mi este de folos“ sau „cump\r pro-
duse Kosarom, pentru c\ sunt de cali-
tate. Mul]umesc pentru c\ am primit un
cadou când nici nu m\ a[teptam“ sunt
câteva dintre comentariile unor cump\-
r\tori. Iepura[ii genero[i pot fi `ntâlni]i
pân\ pe 6 aprilie. Singura condi]ie s\
câ[tiga]i unul dintre cele 15.000 de pre-
mii, care vor fi oferite, este s\ cump\ra]i
un preparat din carne Kosarom [i s\ fi]i
surprin[i de caravan\.
Sub sloganul „Suntem iepura[ii gene-
ro[i Kosarom/ {i premiem pofticio[i“,
Kosarom dore[te s\ mul]umeasc\
partenerilor, care s-au dovedit mai
mul]i de la o perioad\ la alta.
Mai mult, dup\ cum au declarat organi-
zatorii, dup\ Pa[te, se va merge `n
apartamente, iar pentru fiecare produs
din frigider marca Kosarom, se va
acorda un premiu.
Caravana str\bate `n aceste zile 20 de
ora[e din Moldova [i sudul ]\rii. Costu-
rile organiz\rii unei astfel de campanii
de premiere la nivel regional se ridic\ la
câteva zeci bune de euro. Men]ion\m,
Kosarom este singurul produc\tor de
carne [i produse din carne din România
certificat ISO 22.000 privind manage-
mentul calit\]ii [i al siguran]ei ali-
mentare. (D.E.)
Rom=nia trebuie s\ investeasc\ 19 miliarde de euro `n sectorul de[eurilor
Costurile estimate pentru
investi]ii `n sectorul de[eu-
rilor din România se ridic\ la
19 miliarde de euro, pân\ `n
2019, potrivit Programului
Opera]ional Sectorial de
Mediu. Conform POS, un
num\r de 52 proiecte `n sec-
toarele de ap\ [i de[euri vor
fi demarate pân\ la finele
anului 2007, `n România, 40
dintre acestea urmând s\ fie
finan]ate cu fonduri ISPA. ~n
sectorul ap\, priorit\]ile vi-
Programul SAPARD a dat un br=nci
important agriculturii rom=ne[ti
a Prin realizarea investi]iilor `n exploata]ii agricole se asigur\ valorificarea unei suprafe]e de aproximativ 1,3
milioane de hectare, iar cantitatea de carne abatorizat\ [i procesat\ `n urma investi]iilor prin Programul SAPARD
ajunge la aproximativ 993 de mii de tone a Prin investi]iile SAPARD se realizeaz\ anual aproximativ 10.000 de tone
de produse specifice sericiculturii, apiculturii, cultiv\rii [i proces\rii ciupercilor, cre[terii melcilor [i proces\rii
fructelor de p\dure a Num\rul total de proiecte aprobate de APDRP, pân\ la finele lui 2006, a fost de 4.809, `n valoare
de 1,51 miliarde de euro (fonduri SAPARD), pl\]ile efectuate ridicându-se la 744 milioane de euro a
Agen]ia de Pl\]i pentru
Dezvoltare Rural\ [i Pescuit
(APDRP) a contractat 4.477
proiecte SAPARD pentru in-
vesti]ii prin care se asigur\
capacit\]i anuale de pro-
duc]ie de peste 3,8 milioane
de tone (carne, pe[te, pro-
duse din carne, piscicole) [i
9,3 milioane de hectolitri.
Potrivit unui comunicat al
APDRP, prin realizarea in-
vesti]iilor `n exploata]ii a-
gricole se asigur\ valorifi-
carea unei suprafe]e de apro-
ximativ 1,3 milioane de hec-
tare, iar cantitatea de carne
abatorizat\ [i procesat\ `n
urma investi]iilor prin Pro-
gramul SAPARD ajunge la
aproximativ 993 de mii de to-
ne. De asemenea, colectarea
[i procesarea laptelui atinge
capacit\]i de peste nou\ mi-
lioane de hectolitri pe an.
Beneficiarii SAPARD
proceseaz\ [i ambaleaz\
aproximativ 32 de mii de
tone de pe[te [i produse pis-
cicole pe an [i proceseaz\
peste 2,5 milioane de tone
de cereale `n fiecare an, `n
timp ce prin proiectele din
industria vinului se ob]in
anual aproximativ 300 de
mii de hectolitri de diverse
sorturi de vin. ~n cadrul in-
vesti]iilor `n exploata]iile
agricole au fost achizi]ionate
8.476 utilaje [i ma[ini agri-
cole cu care sunt exploatate
peste 521 de mii de hectare
de teren agricol.
~n cadrul acestei m\suri
s-au procurat de c\tre bene-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PETROM VA PRODUCE
BENZIN| CU CON}INUT RE-
DUS DE SULF: Petrom anun-
]\ dezvoltarea la rafin\ria Pe-
trobrazi a unei linii tehnolo-
gice care va produce o nou\
genera]ie de carburan]i diesel
cu un con]inut sc\zut de sulf,
conform politicilor europene
de mediu. Valoarea investi]iei
s-ar ridica la 80 de milioane de
euro. Petrom demareaz\ pri-
ma etap\ major\ a programu-
lui de investi]ii destinat rafi-
n\riei de la Petrobrazi. Este
vorba despre instala]ia de hi-
drofinare cu ajutorul c\reia,
din 2008, rafin\ria va produce
carburan]i cu un con]inut sc\-
zut de sulf, de 10 ppm. Rezer-
vorul de hidro-desulfurare are
o lungime de peste 30 de me-
tri, un diametru de 4,5 metri
[i o greutate de peste 400 tone.
Rezervorul de hidro-desulfu-
rare, a c\rui valoare se ridic\
la aproape cinci milioane de
ECONOMIC
zeaz\ construirea [i moder-
nizarea surselor de ap\ exis-
tente, reabilitarea sta]iilor
de tratare a apei, reabili-
tarea re]elelor de canalizare
[i modernizarea sta]iilor de
epurare a apelor uzate. ~n
sectorul de[euri, priorit\]ile
sunt instalarea sistemelor de
colectare selectiv\, constru-
irea de facilit\]i de sortare,
reciclare, compostare, a faci-
lit\]ilor de eliminare a de-
[eurilor. România va primi
ficiari SAPARD peste 9.000
de animale: vaci de lapte, bi-
voli]e, porcine, ovine [i ca-
pre. De asemenea, Agen]ia
de Pl\]i pentru Dezvoltare
Rural\ [i Pescuit finan]eaz\
`nfiin]area a 1.637 hectare
de planta]ii pomicole [i viti-
cole. Pe alte 882 hectare de
teren au fost construite graj-
duri, ferme de p\s\ri [i sere.
„Prin investi]iile SAPARD se
realizeaz\ anual aproxima-
tiv 10.000 de tone de produse
specifice sericiculturii, api-
culturii, cultiv\rii [i pro-
ces\rii ciupercilor, cre[terii
melcilor [i proces\rii fructe-
lor de p\dure, domenii reg\-
site `n cadrul diversific\rii
activit\]ilor economice. Prin
fermele piscicole `nfiin]ate
sunt produse peste 1.100 de
tone de pe[te pe an“, se arat\
`n comunicat.
Prin dezvoltarea [i `mbu-
n\t\]irea infrastructurii ru-
rale, 1.300.000 de locuitori
din spa]iul rural beneficiaz\
de lucr\rile de infrastructu-
r\ pentru drumuri, canaliza-
re [i alimentare cu ap\ po-
tabil\. Anul 2006 a fost ul-
timul `n care s-au mai primit
cereri de finan]are pentru
Programul SAPARD, ur-
mând ca pân\ `n 2008 s\ fie
efectuate toate pl\]ile afe-
rente contractelor.
Peste dou\ mii de
proiecte prin SAPARD
Un num\r de 2.117 de
proiecte au fost realizate `n
euro, este produs `n Germa-
nia. Acesta a plecat din
Aschaffenburg pe 19 martie pe
canalul Rin-Dun\re, a str\-
b\tut Austria [i Ungaria [i a
intrat `n România pe la Turnu
Severin.
a CU UN BILET DE TREN
PO}I MERGE ~N 31 DE
}|RI: ~ncepând de ieri, româ-
nii pot merge cu un singur bi-
let `n 31 de ]\ri din Europa.
Serviciul a fost lansat de CFR
C\l\tori [i permite efectuarea
unui num\r nelimitat de c\l\-
torii `n ]\ri precum Austria,
Fran]a, Germania, Marea Bri-
tanie, Italia, Spania sau Elve-
]ia. Cei dornici de o c\l\torie
cu trenul prin Europa au la
dispozi]ie dou\ tipuri de
bilete. Cu versiunea InterRail
GLOBAL Pass pute]i traversa
31 de ]\ri pe parcursul unei
luni de zile [i v\ pute]i alege
diferite trasee. ~n schimb, cu
un tichet din categoria Inter-
Rail ONE COUNTRY Pass ro-
`n perioada 2007-2013 sub
form\ de fonduri comunita-
re, destinate sectorului me-
diu, circa 4,5 miliarde de
euro, iar 1,076 miliarde de
euro va reprezenta con-
tribu]ia na]ional\.
~n perioada 2007- 2013 va
fi oprit\ activitatea a 177 de-
pozite de de[euri (cu supra-
fa]a de 490 de hectare), iar
România trebuie s\ asigure
reducerea gradual\ a de[euri-
lor depozitate `n cele 101 de-
România cu fonduri SA-
PARD, mai mult de jum\-
tate din aceste investi]ii fi-
ind pân\ `n luna martie.
~n aceast\ lun\, APDRP
a efectuat ultimele pl\]i pen-
tru proiectele de investi]ii fi-
nalizate. Investi]iile `n ex-
ploata]iile agricole au total-
izat 1.116 de proiecte final-
izate, pân\ `n martie 2007.
~n cadrul industriei agroali-
mentare (M\sura 1.1
„~mbun\t\]irea prelucr\rii
[i marketingului produselor
agricole [i piscicole“) au fost
finalizate 158 proiecte, iar
pe M\sura 2.1 („Dezvoltarea
[i `mbun\t\]irea infrastruc-
turii rurale“) au fost finali-
zate 524 de lucr\ri.
Pe „Diversificarea activi-
t\]ilor economice“ (M\sura
3.4) au fost `nregistrate, pâ-
n\ `n prezent, 312 proiecte
finalizate.
Aproape o mie de
proiecte prin Fermierul
Num\rul total de proiecte
aprobate de APDRP, pân\ la
finele lui 2006, a fost de
4.809, `n valoare de 1,51 mil-
iarde de euro (fonduri
SAPARD), pl\]ile efectuate
ridicându-se la 744 milioane
de euro.
Un num\r de 983 de pro-
iecte au fost contractate prin
Programul Fermierul, valoa-
rea public\ a acestora dep\-
[ind 157 de milioane de euro.
Pentru investi]iile `n exploa-
ta]iile agricole (M\sura 3.1)
mânii se pot plimba maximum
opt zile `nt-o singur\ ]ar\ eu-
ropean\. Pre]urile biletelor
variaz\ `ntre 200 [i 800 de
euro, `n func]ie de serviciul
pentru care a]i optat, de tra-
seele alese, dar [i de confortul
de care ve]i beneficia.
a ITALIENII PREG|TESC
INVESTI}II MAJORE ~N RO-
M+NIA: Oamenii de afaceri
italieni vor s\ colaboreze cu
`ntreprinderile mici [i mijlocii
din România `n vederea reali-
z\rii de investi]ii `n sectorul
construc]iilor, metalurgic [i ali-
mentar, au declarat reprezen-
tan]ii investitorilor. Repre-
zenan]ii firmelor italiene, care
au sosit la Bucure[ti, consider\
c\ pia]a economic\ româneasc\
are un mare poten]ial, motiv
pentru care doresc s\-[i ex-
tind\ afacerile la noi `n ]ar\.
„Investitorii italieni au ales
România datorit\ distan]ei
mici dintre cele dou\ ]\ri [i
pozite municipale neconfor-
me, pentru a ajunge la o can-
titate maxim\ anual\ de 2,2
milioane tone, pân\ `n 2013.
Conform Ministerului
Mediului, un num\r de 47
depozite (din cele 51) de
de[euri periculoase din Ro-
mânia nu sunt conforme cu
prevederile directivelor eu-
ropene. România a primit o
perioad\ de tranzi]ie, pân\
la finele anului 2009, pentru
stocarea temporar\ a de[eu-
s-au contractat 807 proiecte
cu o valoare public\ de 73 de
milioane de euro.
Au mai fost contractate
73 de proiecte, `n cadrul di-
versific\rii activit\]ilor eco-
nomice (M\sura 3.4), aceste
contracte adunând 6 mili-
oane de euro. Alte 103 de
proiecte au fost contractate
pentru industria agroali-
mentar\ (M\sura 1.1), cu o
valoare total\ eligibil\ de
aproximativ 78 de milioane
de euro.
Ministerul Agriculturii a
`ncercat prin Programul
Fermierul s\ ofere credite
cu dobânzi sc\zute, pentru
proiectele de investi]ii pre-
mâinii de lucru mai ieftine“, a
declarat reprezentantul Asocia-
]iei ~ntreprinz\torilor Mici [i
Mijlocii din provincia Modena
(API), Roberta Magnani. Oa-
menii de afaceri italieni vor,
pentru `nceput, s\ deschid\ la
noi `n ]ar\ mai multe puncte de
vânzare, iar `n viitor s\ con-
struiasc\ propriile lor fabrici.
„~n Italia realiz\m investi]ii de
pân\ la 12 milioane de euro, iar
dac\ lucrurile vor evolua `ntr-
un mod pozitiv inten]ion\m s\
facem acela[i lucru [i aici“, a
declarat pre[edintele unei
firme de construc]ii. API spri-
jin\ investitorii italieni `n pro-
cesul lor de extindere `n spa]iul
european [i, de asemenea, in-
termediaz\ rela]ia lor cu
firmele române[ti. Organiza]ia
API a `nceput acest proiect de
dezvoltare economic\ `n Cehia,
anul trecut când mai multe
companii din Italia au `nceput
colabor\ri cu societ\]i din
Praga [i Bratislava. a
rilor periculoase industriale.
~n ceea ce prive[te inter-
zicerea depozit\rii de[eurilor
lichide [i a de[eurilor cu pro-
priet\]i corozive [i oxidante,
România a primit o de tran-
zi]ie pân\ la 31 decembrie
2013, pentru 23 depozite din
industria energetic\, chi-
mic\ [i metalurgie [i pân\ la
finele anului 2011 pentru
cinci depozite din industria
minier\ care se confor-
meaz\. a
v\zute prin SAPARD, pu-
nând la dipozi]ia b\ncilor
resurse financiare `n acest
scop. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
44 49 43 19 10 21
Report cat. I:
5.101.889,00 lei
C=[tig cat. a II-a:
8 x 35.094,44 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
8662037
Report cumulat cat. I:
1.826.532,95 lei
C=[tig cat. a II-a:
1 x 29.433,96 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 2 aprilie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\, cu cerul
variabil. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri `n nor-
dul Moldovei, pe litoral [i
la munte. Temperaturile
minime se vor situa `ntre
-1 [i 6 grade mai sc\zute
`n depresiuni, unde vor fi
condi]ii de brum\. Tem-
peraturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 10 [i 19
grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 2.04.2007
Dolar SUA 2,5191
3,3548
Euro

Independen]a Kosovo na[te dispute `n interiorul UE
Un mic grup de state membre
ale Uniunii Europene s-a dis-
tan]at de pozi]ia UE [i a State-
lor Unite ale Americii privind
acordarea rapid\ de c\tre Orga-
niza]ia Na]iunilor Unite a unei
„independen]e supravegheate“
provinciei sârbe Kosovo, situân-
du-se de partea Rusiei, care sus-
]ine c\ este nevoie de noi negoci-
eri `ntre Belgrad [i Pri[tina, co-
menta ieri publica]ia EuOb-
server. Slovacia, România [i
Grecia au formulat obiec]ii la
adresa a[a-numitului „plan
Ahtisaari pentru viitorul statut
al provinciei Kosovo“, `n cadrul
unei `ntâlniri informale a mini[-
trilor de externe din UE desf\-
[urate `n acest sfâr[it de s\pt\-
mân\ `n ora[ul german Brema.
Potrivit unor surse diplomatice,
Spania [i Italia au exprimat [i
ele re]ineri fa]\ de solu]ia ONU.
ACTUALITATE
Pre[edin]ia german\ a UE a
preferat s\ nu acorde `ns\ im-
portan]\ opiniilor diferite ap\-
rute `n rândul statelor UE care
au leg\turi puternice cu Serbia
sau care, pe plan intern, se con-
frunt\ cu mi[c\ri separatiste.
„{tiu c\ exist\ puncte de vedere
diferite `ntre statele membre.
Acest lucru nu `nseamn\ `ns\ c\
sus]inerea acordat\ planului
Ahtisaari se diminueaz\“, a pre-
cizat ministrul german de ex-
terne, Frank-Walter Steinmeier.
Cu numai o s\pt\m=n\ `n
urm\, mediatorul ONU Martti
Ahtisaari a recomandat ca ONU
s\-i ofere provinciei Kosovo
dreptul la un steag, o armat\, o
Constitu]ie [i libertatea de a
cere aderarea la institu]ii in-
terna]ionale cum ar fi Na]iunile
Unite [i Uniunea European\.
Un „reprezentant special“ al UE
Luni, 2 aprilie 2007
va avea `n continuare drept de
veto `n privin]a unor anumite
decizii guvernamentale ale pro-
vinciei. De asemenea, 13.000 de
militari ai NATO [i 1.500 de
membri ai misiunii de poli]ie a
UE vor contribui la men]inerea
p\cii `n cadrul unei scheme care
ar costa comunitatea interna]io-
nal\ 1,5 miliarde de euro `ntre
2008 [i 2010. Rusia [i Serbia au
respins `ns\ aceast\ idee, [eful
diploma]iei europene, Javier
Solana, ad\ugând c\ exist\
posibilitatea ca [i Beijingul s\
aib\ „dificult\]i“ `n cadrul votu-
lui la Na]iunile Unite. Pe fondul
acestor divergen]e, Consiliul de
Securitate va avea, m=ine, o
prim\ reuniune `n prezen]a me-
diatorului ONU, Martti Ahtisa-
ari, dedicat\ dezbaterii planului
acestuia privind viitorul provin-
ciei Kosovo. a
7
LUMEA PE SCURT
Mari demonstra]ii
politice rivale la Kiev
Zeci de mii de ucraineni au man-
ifestat sâmb\t\ la Kiev, unii
pentru [i al]ii `mpotriva dizolv\-
rii Parlamentului, amenin]are
lansat\ din nou de pre[edintele
prooccidental Viktor Iu[cenko, `n
conflict cu premierul prorus. O
mare demonstra]ie a avut loc `n
pia]a central\ din Kiev, locul
revolu]iei protocalii din 2004,
care l-a adus la putere pe
Iu[cenko, opozi]ia prooccidental\
cer=nd dizolvarea Parlamen-
tului. A fost cea mai mare mani-
festa]ie de la evenimentele din
2004, 70.000 de oameni
flutur\nd din nou steagurile por-
tocalii. Astfel, partidului
preziden]ial Ucraina Noastr\ [i
Blocul Timo[enko refac alian]a
dintre ele pentru a for]a
`ndep\rtarea de la putere a pre-
mierului Victor Ianukovici.
Tensiunile politice de la Kiev au

T\riceanu anun]\ un guvern culminat sâmb\t\ cu ultimatu-

mul pre[edintelui, care a
amenin]at cu dizolvarea Parla-
mentului dac\ adversarii s\i nu

PNL-UUDMR [i ruperea alian]ei cu PD

a Alian]a D.A. este de domeniul trecutului a Liberalii i-au scos pe democra]i de la guvernare [i caut\ sprijin
parlamentar la opozi]ie a PSD-ul este singura speran]\ a lui T\riceanu de sprijinire a unui guvern cu mini[tri UDMR a
Dup\ `ndelungi negoci-
eri de culise, primul mi-
nistru C\lin Popescu-T\-
riceanu a recunoscut ieri
sf=r[itul Alian]ei D.A..
Democra]ii sunt da]i
afar\ din executiv, iar li-
beralii `ncearc\ s\ guver-
neze cu UDMR.
Liberalii s-au s\turat
de democra]i
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a anun]at,
ieri, `ntr-o conferin]\ ex-
traordinar\ de pres\, c\ va
veni `n Parlament cu un
Guvern construit `n jurul
Partidului Na]ional Libe-
ral, al\turi de reprezen-
tan]ii UDMR, considera]i
drept „parteneri corec]i“.
„Este timpul s\ se spu-
n\ c\ Alian]a PNL - PD
nu mai are resurse inter-
ne pentru a asigura binele
României. O guvernare
dezbinat\ nu poate ge-
nera prosperitatea pe care
românii o merit\“, a de-
clarat T\riceanu. El a
vorbit despre nevoia unui
suflu proasp\t pentru re-
zolvarea impasului politic
actual [i decizia liberalilor
de a-[i asuma responsabi-
litatea continu\rii actului
de guvernare care este „un
proiect european“.
Ca urmare a acestei si-
tua]ii, premierul a anun-
]at c\ va trimite ast\zi o
scrisoare c\tre cele dou\
Camere ale Parlamentu-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a HAYSSAM A FOST
MONITORIZAT 7 ANI DE
SRI: Timp de 7 ani, SRI l-a
monitorizat pe Omar Hays-
sam [i a strâns probe. Cu
toate astea, sirianul a or-
chestrat r\pirea jurnali[tilor
din Irak, `n cele mai mici de-
talii, f\r\ s\ uite nici m\car
de banii pentru hrana zil-
nic\ a ostaticilor. Acestea
sunt concluziile care se pot
trage din stenograma de la
audierea fostului director al
SRI, Radu Timofte. Sirianul
lui pentru a solicita votul
noului guvern.
Din nou critici
c\tre B\sescu
Dup\ anun]ul deciziei
de a `ndep\rta pe demo-
cra]i de la guvernare, pre-
mierul T\riceanu nu a ra-
tat ocazia de a critica poli-
tica dus\ de Traian B\-
sescu.
„Unii politicieni vor
propune anticipatele, care
ar `nsemna un semnal de
incertitudine fa]\ de U-
niunea European\. Sunt
convins c\ dac\ a[ fi r\s-
puns la toate [icanele, Ro-
mânia ar fi devenit un
teatru al b\t\liilor `ntre
pre[edinte [i premier“, a
spus T\riceanu, care `l
consider\ pe pre[edinte
drept „principalul respon-
sabil de criza politic\“.
Primul-ministru a mai
spus c\ decizia ruperii
alian]ei cu democra]ii este
una pe care nu a dorit s\
o ia, dar c\ aceasta este
calea de a evita riscul r\-
m=nerii `n dispute sterile.
Democra]ii se ab]in
de la comentarii
De[i era de a[teptat o
reac]ie furibund\ din par-
tea PD, democra]ii au a-
vut o atitudine surprinz\-
toare, preciz=nd, `ntr-un
comunicat de pres\ remis
a avut probleme cu justi]ia
`nc\ din timpul guvern\rii
PSD, când, `n baza probelor
strânse de SRI, a ajuns pen-
tru dou\ zile dup\ gratii `n
noiembrie 2004. A reu[it `n-
s\ s\ ias\, iar toate probele
incriminatorii au disp\rut
far\ urm\. „Monitorizarea
lui Omar Hayssam a conti-
nuat `n cadrul SRI [i dup\
acea perchezi]ie din 2004,
pân\ la data la care a fost
informat Parchetul `n leg\-
tur\ cu alte aspecte ce-l vi-
zau pe Hayssam“, a spus Ti-
presei, ieri, c\ respect\
„marea s\rb\toare cre[ti-
n\“ a Floriilor. „Partidul
Democrat respect\ marea
s\rb\toare cre[tin\ pe
care românii o tr\iesc as-
t\zi, s\rb\toarea Florii-
lor. Ne rezerv\m dreptul
de a ne ab]ine de la orice
declara]ii politice, `ntr-o
asemenea zi, ca urmare a
deciziei primului-ministru
de a exclude Partidul De-
mocrat din structura gu-
vernamental\“, se spune
`n comunicatul semnat de
pre[edintele PD, Emil Boc.
Aceast\ re]inere de la
comentarii va fi probabil
de scurt\ durat\, demo-
cra]ii fiind recunoscu]i
pentru combativitatea lor,
mai ales c\ acum vor cri-
tica guvernul liberalilor
de pe b\ncile opozi]iei.
PC [i PRM nu vor
vota guvernul
{ansele pentru confir-
marea `n Parlament a no-
ului guvern T\riceanu nu
sunt `ns\ lipsite de ame-
nin]\ri. Din partea con-
servatorilor, purt\torul
de cuv=nt Bogdan Ciuc\ a
anun]at ieri faptul c\ par-
lamentarii PC nu vor vota
un guvern din care fac
parte mini[tri UDMR. De
altfel, conservatorii au a-
doptat, `n cursul aceleia[i
zile, o rezolu]ie oficial\ `n
care s-a subliniat sus]i-
nerea acestei forma]iuni
mofte, pentru ziarul „Gardi-
anul“. Conform stenograme-
lor, Hayssam a beneficiat
din nou de protec]ie suspec-
t\, atunci când a reu[it s\
scape basma curat\, dup\ ce
a fost arestat `n 2006. Din
declara]iile fostului [ef al
serviciului, `ncerc\rile de a-i
instala `n celul\ aparatur\
de interceptare au e[uat `n
24 de ore, sub pretextul unor
infiltra]ii de ap\. Nici plasa-
rea unui coleg de celul\, sub
acoperire, nu a avut succes,
pentru c\ acesta a fost „ca-
T\riceanu scap\ de democra]i, dar r\m=ne
cu UDMR `ntr-o guvernare fragil\
pentru un Guvern mono-
color constituit exclusiv
din mini[tri liberali. Pre-
[edintele PC, Dan Voicu-
lescu, a afirmat, `ntr-o
conferin]\ de pres\ sus]i-
nut\ ieri, c\ UDMR pro-
moveaz\ autonomia teri-
torial\ [i `i [antajeaz\
politic pe liberali, acesta
pacitat“ rapid de un alt ser-
viciu secret, ar mai fi decla-
rat Radu Timofte `n fa]a
parlamentarilor Comisiei.
a ROM+NII NU {TIU
CE ALIAN}| POLITIC| AR
ADUCE LINI{TE }|RII:
Peste jum\tate dintre români
- 54 % - nu [tiu care partide ar
putea forma o nou\ alian]\
politic\ `n stare s\ aduc\ sta-
bilitate [i lini[te `n via]a
politic\ româneasc\, se arat\
`ntr-un sondaj INSOMAR dat
publicit\]ii ieri. Pentru o
fiind motivul pentru care
Uniunea nu este dorit\ la
guvernare.
Prezen]a UDMR `n
Executiv nemul]ume[te [i
PRM, vicepre[edintele Lu-
cian Bolca[ anun]=nd de
asemeni c\ forma]iunea
sa nu va vota guvernul
restructurat. a
alian]\ `ntre PNL-PD ar opta
4% dintre intervieva]i, `n
timp ce 3% ar opta pentru o
alian]\ PSD-PNL [i 2% pen-
tru una PD-PNG. Câte 2%
dintre chestiona]i ar opta
pentru o alian]\ `ntre PSD [i
PRM, PSD-PD, PD-PLD,
PSD-PC. Pentru alte alian]e
ar vota 8% dintre chestiona]i,
men]ioneaz\ sondajul citat.
Sondajul INSOMAR a fost re-
alizat `n perioada 22-27 mar-
tie, pe un e[antion de 1.358
de persoane, iar marja de
eroare este de 2,7%. a
respect\ Constitu]ia. Iu[cenko a
calificat drept „anticonstitu-
]ional\“ consolidarea coali]iei
proruse cu deputa]i proocciden-
tali. Coali]ia are circa 250 de
deputa]i [i vrea s\ ajung\ la ma-
joritatea constitu]ional\ (300)
pân\ `n mai. Dac\ va reu[i, va
putea modifica Legea fundamen-
tal\ dup\ bunul plac [i respinge
orice veto preziden]ial. De partea
cealalt\, Ianukovici a spus `n
fa]a a 10.000-20.000 de sus]in\-
tori c\ nu accept\ nici un ulti-
matum, cer=nd adversarilor s\i
s\ participe `mpreun\ la dez-
voltarea ]\rii.
Henry Kissinger:
„Victoria nu mai este
posibil\ `n Irak“
Fostul secretar de stat american
Henry Kissinger, cunoscut pen-
tru rolul s\u important `n re-
tragerea american\ din
Vietnam, a declarat, ieri, c\
problemele din Irak sunt mai
complexe decât conflictul `n sine
[i c\ victoria militar\ a devenit
imposibil\. „O victorie militar\,
`n sensul de control total al teri-
toriului irakian, impus unei
`ntregi popula]ii, a devenit im-
posibil\“, a declarat Kissinger la
Tokio, unde fostul oficial ameri-
can a primit o distinc]ie onorific\
oferit\ de Universitatea Waseda.
~n opinia lui, fa]a nev\zut\ [i
omniprezent\ a insurgen]ei
irakiene [i diviz\rile religioase
dintre [ii]i [i sunni]i fac procesul
de pace [i mai complex.
„R\zboiul din Vietnam implica
state, puteai negocia cu lideri
care controlau o zon\ definit\“, a
afirmat fostul secretar de stat
american, ad\ug=nd c\ cea mai
bun\ modalitate de a reconcilia
diferen]ele sectare din Irak este
apelul la ajutorul altor ]\ri.
Iranul sfideaz\ lumea
`n chestiunea
ostaticilor britanici
Pre[edintele iranian, Mahmoud
Ahmadinejad, a declarat,
sâmb\t\, c\ Marea Britanie nu
urmeaz\ „calea legal\ [i logic\“
`n `ncerc\rile sale de a solu]iona
criza celor 15 militari britanici
captura]i de Teheran `n Golful
Persic, la 23 martie.
Comentariile pre[edintelui ira-
nian, exprimate cu ocazia unui
miting organizat `n provincia
Khuzestan, au fost difuzate de
postul public de radio din Iran.
„Dup\ arestarea acestor per-
soane, guvernul britanic, `n loc
s\-[i cear\ scuze [i s\-[i exprime
regretul pentru faptele comise, a
`nceput s\ pretind\ c\ noi le
suntem datori lor [i s\ fac\
zarv\ `n diferite consilii in-
terna]ionale“, a afirmat
Ahmadinejad. a

8 Luni, 2 aprilie 2007
Pentru o zi, Ierusalimul s-a
a mutat `n Moldova
a S=mb\t\, 31 martie 2007, a avut loc la Ia[i cu binecuv=ntarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, Pelerinajul de Florii
a {i `n celelalte 10 protopopiate din Arhiepiscopia Ia[ilor a avut loc, s=mb\t\, Pelerinajul de Florii, amintind
de intrarea triumfal\ a Domnului `n Ierusalim a Cu crengu]e de m\slin, dafin, salcie [i cu flori de prim\var\ `n m=ini,
sute de credincio[i de toate v=rstele s-au rugat cu evlavie [i i-au c=ntat „Osana“ ~mp\ratului p\cii a La Roznov,
la fiecare troi]\ din ora[, credincio[ii L-au `nt=mpinat `n mod simbolic pe Hristos cu flori, mir, t\m=ie, pr\jituri [i suc a
S=mb\t\, 31 martie
2007, a avut loc la Ia[i cu
binecuv=ntarea IPS Da-
niel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, Pelerinajul
de Florii. Acesta a fost or-
ganizat de Protopopiatele
Ia[i 1 [i Ia[i 2, de Ins-
titutul Cultural-Misionar
Trinitas [i s-a `ncheiat la
parohia „Intrarea Domnu-
lui `n Ierusalim“. Punctul
de plecare a fost Biserica
„Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel“ - B\rboi, unde s-a
s\v=r[it, la orele 15:00,
slujba Vecerniei, `n cadrul
c\reia s-au sfin]it ra-
murile de salcie care au
fost `mp\r]ite numero[ilor
credincio[i aduna]i din
parohiile ie[ene, `n frunte
cu preo]ii condu[i de pro-
topopii Constantin Andrei
[i Vilie Doro[inc\.
Mii de pelerini
Grupuri de copii, elevi
de la [colile generale din
CM
YK
Crengu]e de m\slin [i dafin pentru ~mp\ratul p\cii
Dac\ `n majoritatea
localit\]ilor `n care s-a
desf\[urat pelerinajul de
Florii, principalele repe-
re pe parcursul traseului
au fost bisericile, la Roz-
nov, credincio[ii [i preo]ii
s-au oprit la fiecare din
cele 24 de troi]e din ora[
pentru a citi c=te un frag-
ment din Acatistul Sf=n-
tului Laz\r, pentru a
mul]umi lui Dumnezeu
pentru binefacerile sale,
dar [i pentru a binecu-
v=nta bucatele cu care
credincioasele au `nt=m-
pinat procesiunea. Pele-
rinajul a durat cinci ore.
Nu foarte mul]i credin-
cio[i au rezistat p=n\ la
final, `ns\ cei care au de-
pus efortul de a merge
at=]ia kilometri, [tiu bi-
ne c\ aceasta nu poate fi
dec=t exprimarea bucuri-
ei de a-L primi `n suflete-
Pe parcursul
pelerinajului,
s-au f\cut opriri la
fiecare din cele 24 de
troi]e din Roznov
Ia[i, un grup de elevi al
Seminarului Teologic „Sf.
Vasile cel Mare“ din Ia[i,
coordonat de profesorul
de muzic\ de la aceast\
institu]ie de `nv\]\m=nt,
Marian Ursache, corul
Bisericii B\rboi, mii de
credincio[i, autorit\]i lo-
cale `n frunte cu dl. pri-
mar Gheorghe Nichita au
pornit apoi, la orele 16:30,
le lor pe Hristos, dar [i
de a-I mul]umi pentru a-
jutorul primit. „Mergem
`n pelerinaj pentru a ne
aminti de Intrarea Dom-
nului `n Ierusalim. ~n
fiecare an particip la pe-
lerinaj [i mergem cam 4-
5 ore, dar nu obosim,
pentru c\ Dumnezeu ne
`nvrednice[te. E o bucu-
rie pentru noi c\ avem a-
t=tea troi]e [i c\ putem
str\bate un drum at=t de
lung. M\car at=ta jertf\
s\ aducem [i noi celui ca-
re peste c=teva zile mai
t=rziu se va r\stigni pen-
CM
YK
REPORTAJ
spre Biserica Alb\, unde
s-au adunat al]i preo]i [i
credincio[i din parohia
amintit\. ~ntreg centrul
Ia[ului a fost, pentru o
or\, traversat de miile de
pelerini care au c=ntat
`mpreun\ cu preo]ii [i
corurile [i care au mers `n
procesiune cu icoana
praznicului. Urm\toarele
opriri au fost la bisericile
tru noi“, ne-a m\rturisit
din mers Geta V\caru,
din Roznov, `n v=rst\ de
63 de ani.
Bucate pentru pelerini
S=mb\t\, pe fiecare
str\du]\ din Roznov s-au
auzit fr=nturi din c=n-
t\ri biserice[ti [i to]i oa-
menii au aflat ce se `n-
t=mpl\ `n localitate `n a-
ceast\ zi. La fiecare troi-
]\ la care ne-am oprit e-
ram a[tepta]i, `n mod de-
osebit spre bucuria copii-
lor, de ctitorii acelei troi-
CM
YK
„Miron Barnovschi“, „Sf.
Laz\r“, „Sf. Nicolae“-
Domnesc [i la M\n\s-
tirea „Sf. Trei Ierarhi“.
La fiecare oprire s-au ros-
tit ectenii, s-au c=ntat
imne specifice s\rb\torii
[i cu fiecare pas f\cut
spre Catedrala mitropoli-
tan\, sute de credincio[i
se ad\ugau cortegiului.
Prilej de reculegere
„Acest pelerinaj este
un lucru extraordinar
pentru ora[ul nostru,
pentru c\ acum se adun\
mii de credincio[i pentru
a s\rb\tori `mpreun\
Floriile. Este foarte im-
portant s\ po]i s\ te recu-
legi `n t\cere, merg=nd
`mpreun\ cu al]i credin-
cio[i, ascult=nd rug\ciuni
[i c=ntece biserice[ti, g=n-
dindu-te [i la cei din jur.
Ajungi astfel la o comuni-
une de idei [i de sim]ire.
Programul nostru de lu-
cru este at=t de `nc\rcat
`nc=t nu putem participa
]e, dar [i de vecinii lor, cu
bucate de post - pr\ji-
turi, gogo[i [i pl\cin]ele -
dar [i cu flori de prim\-
var\, garofi]e sau cren-
gu]e de s\lcii. O familie a
`nt=mpinat procesiunea
care reitereaz\ c\l\toria
lui Hristos din Betania
p=n\ la Ierusalim cu
crengi de dafin aduse din
Grecia. O alt\ t=n\r\
din parohie, care s-a c\-
s\torit `n Italia, aduce
an de an la Biserica „Sf.
Nicolae“ din ora[ crengi
de m\slin. ~n S=mb\ta
lui Laz\r, dar [i `n ziua
de Florii, p\rintele Vasi-
le }oc, protopop de Roz-
nov, `mparte credincio[i-
lor aceste crengu]e de
m\slin. Dup\ momentul
liturgic care se s\v=r[ea
la fiecare troi]\, credin-
cio[ii care a[teptau s\ru-
tau icoana Intr\rii Dom-
nului `n Ierusalim. Al]ii
au a[ezat l=ng\ bucate
mir [i t\m=ie. P\rintele
protopop a miruit pe
fiecare dintre ei.
Unii au renun]at pe
parcursul lungii c\l\to-
rii, dar al]ii ni s-au al\-
tot timpul la slujbele de
la biseric\, dar eu am
biroul l=ng\ Mitropolie [i
deschid geamul pentru a
asculta slujba, [i astfel
am starea sufleteasc\ pe
care o ai `n biseric\, as-
cult=nd rug\ciunile preo-
]ilor“, a declarat pentru
Radio Trinitas primarul
municipiului Ia[i, dl.
Gheorghe Nichita.
„~naintare
duhovniceasc\
spre ~nviere [i spre
lumina Sf. Pa[ti“
La orele 17:30, peleri-
nii au ajuns `n fa]a re[e-
din]ei mitropolitane, de
unde IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Buco-
vinei, a citit rug\ciunile
de sfin]ire a icoanelor [i
de binecuv=ntare a pele-
rinilor. „Pelerinajul de
Florii, care ne preg\te[te
pentru a `nainta spre Sf.
Pa[ti, ne cheam\ s\ me-
Pentru c\ pelerinajul dureaz\ cinci ore,
la Roznov gospodinele
preg\tesc pr\jituri pentru pelerini
turat, din curiozitate sau
evlavie. „At=t pentru cre-
dincio[i, c=t [i pentru
noi, pelerinajul de Florii
este un eveniment deose-
bit. Credincio[ii care au
ctitorit troi]ele ne a[teap-
t\ cu inimile deschise [i
cu daruri spre cinstea
acestei mari zile. Facem
pelerinaj pe la toate troi-
dit\m la trecerea noastr\
prin via]\ [i prin lume.
C=nd purt\m `n m=ini lu-
m=n\ri [i flori, s\ ne g=n-
dim c=t\ lumin\ am adu-
nat `n sufletele noastre [i
c=t\ lumin\ r\sp=ndim
`n jurul nostru sau l\s\m
`n urma noastr\ c=nd tre-
cem dintr-o cetate `ntr-al-
ta, din cetatea aceasta
p\m=nteasc\ `n cetatea
cereasc\. Pelerinajul de
Florii este un semn de
credin]\ [i de speran]\.
El ne cheam\ la un pe-
lerinaj interior al sufletu-
lui, paralel cu cel pe care
CM
YK
`l facem atunci c=nd mer-
gem pe jos, p\[ind pe
p\m=nt. El ne cheam\ la
o `naintare duhovniceas-
c\ spre ~nviere [i spre lu-
mina Sf. Pa[ti. Pelerina-
jul de Florii, ca o proce-
siune a comuniunii [i a
comunit\]ii ecleziale sau
biserice[ti, dar [i ca o c\-
l\torie, ca o trecere a
noastr\ prin lumea a-
ceasta, este [i simbol al
vie]ii trec\toare, [edere
]ele, `n primul r=nd pen-
tru a-i mul]umi lui Dum-
nezeu pentru tot ce ne-a
dat [i ne d\. Str\batem
un drum at=t de lung
pentru a-i face p\rta[i pe
fiecare dintre credincio[i
la ceea ce de fapt `nseam-
n\ Intrarea Domnului `n
Ierusalim“, ne-a spus pr.
protopop Vasile }oc.

provizorie `n lumea aceas-
ta, spre mutare `n cetatea
netrec\toare din ceruri“,
a spus IPS P\rinte Mitro-
polit Daniel `n cuv=ntul
de `nv\]\tur\ rostit pele-
rinilor aduna]i `n fa]a re-
[edin]ei mitropolitane.
Singura biseric\ din
Ia[i cu hramul Floriilor
Pelerinajul s-a `ncheiat
la parohia „Intrarea
Domnului `n Ierusalim“
din cartierul T\t\ra[i,
numit\ [i Flora. Aici, IPS
P\rinte Mitropolit Da-
niel, `nconjurat de un so-
bor de preo]i, a s\v=r[it
slujba Litiei [i a ]inut
cuv=ntul de `ncheiere al
pelerinajului. „Acest pele-
rinaj, care a fost o tradi]ie
`nainte de 1947, a fost re-
luat dup\ 1990 [i s-a ex-
tins considerabil `n toate
protopopiatele din Arhie-
piscopia Ia[ilor, iar prin
Radio Trinitas este cu-
noscut `n toat\ ]ara, [i
chiar `n toat\ lumea prin
internet. Acest pelerinaj
de Florii este o lucrare
misionar\, nu este un fes-
tival cultural, o s\rb\toa-
re de prim\var\, chiar
dac\ are loc prim\vara.
Este vorba de o s\rb\toa-
re cre[tin\ care are `n
centrul ei prezen]a iu-
CM
YK
Mii de suflete l-au
`nt=mpinat pe
Hristos la Boto[ani
La Boto[ani, tradi]io-
nalul pelerinaj de Florii
a `nceput de la Biserica
„Izvorul T\m\duirii“ [i
s-a `ncheiat la Biserica
„Na[terea Maicii Dom-
nului“ de la Cimitirul
Pacea.
La Dorohoi, pelerina-
jul de Florii a fost un
moment `n\l]\tor pen-
tru to]i credincio[ii care
de la an la an particip\
`n num\r tot mai mare.
„Am avut sprijinul Pri-
m\riei, al Poli]iei, al
Jandarmeriei, fiind un
pelerinaj foarte bine or-
ganizat. Ceea ce ne bu-
cur\ nespus de mult
este modul `n care cre-
dincio[ii s-au prezentat
de data aceasta la pele-
rinaj. O cumin]enie de-
osebit\, o lini[te des\-
v=r[it\, fiind `ntr-ade-
v\r un moment de ru-
g\ciune“, ne-a spus pr.
Stelian Ciurciun, pro-
topop de Dorohoi.
La Darabani, credin-
cio[ii au pornit `n pele-
rinajul de Florii de la
Biserica „Sf. ~mp. Cons-
tantin [i Elena“ [i au
mers `n procesiune p=-
bitoare a M=ntuitorului
nostru Iisus Hristos. A-
cest pelerinaj este o ex-
tindere a Bisericii dincolo
de zidurile ei, este Biseri-
ca ie[it\ `n cetate, ca pe
cei din cetate s\-i fac\
mai mult cre[tini ai Bise-
ricii“, a spus IPS P\rinte
Mitropolit Daniel `n cu-
v=ntul de `ncheiere al
pelerinajului.
Tot mai mul]i
participan]i
La sf=r[itul manifest\-
rilor, prin p\rintele Vilie
Doro[inc\, protoiereu al
Protopopiatului Ia[i 2, or-
ganizatorii au mul]umit
tuturor colaboratorilor,
autorit\]ilor locale pen-
tru modul `n care au r\s-
puns la acest eveniment
[i tuturor credincio[ilor
care au participat la acest
pelerinaj anual. „Anul a-
cesta am avut mai mul]i
credincio[i dec=t `n al]i
ani, ceea ce demonstrea-
z\ c\ acest pelerinaj a in-
trat `n con[tiin]a oame-
nilor. Ne dorim ca `n fie-
care an s\ ne bucur\m de
mai mul]i credincio[i care
revin la credin]\, iar mi-
cile sc\p\ri organizatori-
ce s\ dispar\“, a spus
p\rintele protopop Vilie
Doro[inc\. a
n\ la Biserica „Sf. Nico-
lae“. Dup\ cum ne-a
spus pr. Protopop Cons-
tantin P=nzaru, credin-
cio[ii „au venit la biseri-
c\, au l\sat toate grijile
zilei, au venit pentru a
fi la rug\ciune [i pentru
a-i mul]umi lui Dumne-
zeu pentru c\ au ajuns
aceast\ zi sf=nt\“.
La S\veni, procesiu-
nea a `nceput la orele
pr=nzului [i s-a bucurat
de mare interes din par-
tea credincio[ilor. „Nu-
m\rul credincio[ilor din
acest an a fost ceva mai
mare dec=t anul trecut,
`ns\ observ\m totu[i o
sfial\ din partea credin-
cio[ilor atunci c=nd
sunt pu[i `n situa]ia de
a-[i manifesta v\dit
credin]a pe care o simt
`n sufletele lor. Mul]i
ne-au m\rturisit, al\tu-
r=ndu-se pelerinajului
nostru, c\ la `nceput
le-a fost ru[ine s\ vin\
al\turi de noi, `ns\ v\-
z=nd mul]imea care `n-
so]ea preo]ii, au hot\r=t
c\ este bine s\-[i mani-
feste credin]a [i s\ se
al\ture nou\“, a decla-
rat protopopul de S\-
veni, pr. Liviu Nechita.
CM
YK
REPORTAJ
Bucuria copiilor
La pelerinajul de Flo-
rii de la Pa[cani au par-
ticipat to]i preo]ii orto-
doc[i din acest ora[, `n-
so]i]i de credincio[i din
parohiile ortodoxe din
localitate. „A fost un
moment de tr\ire du-
hovniceasc\ profund\ [i
de `n\l]are a sufletului
nostru c\tre Dumne-
zeu, prin faptul c\ tot
ceea ce s-a rostit aici,
tot ceea ce s-a invocat
aici, tot ceea ce am
cerut de la Dumnezeu,
tot ceea ce a `nsemnat
lauda [i mul]umirea a-
dus\ lui Dumnezeu a
ajuns la sufletul nostru
[i la sufletele credin-
cio[ilor“, a declarat pro-
topopul de Pa[cani, pr.
Pavel Postolachi. Gru-
pul de copii de la Liceul
„Mihail Sadoveanu“ a
intonat dou\ colinde de
Florii [i dou\ poezii
adecvate acestei s\rb\-
CM
YK
Luni, 2 aprilie 2007 9
Pelerinajul
de s=mb\t\
de la Ia[i s-a
`ncheiat la
parohia
„Intrarea
Domnului `n
Ierusalim“
din cartierul
T\t\ra[i,
numit\ [i
Flora. Aici,
IPS P\rinte
Mitropolit
Daniel,
`nconjurat de
un sobor de
preo]i, a
s\v=r[it
slujba Litiei,
iar la final a
]inut
cuv=ntul de
`ncheiere a
pelerinajului
tori, iar grupul de copii Copii, tineri [i tut `mpreun\ strada
de la {coala General\ principal\ a ora[ului, s-
Nr. 5 „Nicolae Iorga“ a b\tr=ni au c=ntat au adunat la Catedrala
`nc=ntat inimele credin- „Osana…“ „Adormirea Maicii Dom-
cio[ilor, interpret=nd nului“, unde s-a oficiat
dou\ c=ntece specifice La Piatra Neam], slujba Vecerniei. Au fost
Floriilor. La evenimen- pelerinajul de Florii a prezen]i primarul ora-
tul organizat ieri de `nceput la orele 13.00, [ului T=rgu Neam], De-
ortodoc[ii din Pa[cani de la Biserica „Sf. Ioan cebal Arn\utu, profe-
au participat [i credin- Botez\torul“ – M\r\]ei sori, elevi, tineri [i foar-
cio[i romano-catolici, I [i s-a `ncheiat la Bise- te mul]i copii.
subliniindu-se prin a- rica „Sf. Ioan“ Dom- La Ceahl\u, peleri-
ceasta universalitatea nesc. P\rintele Dumi- najul de Florii s-a des-
iubirii lui Hristos pen- tru Ailinc\i, protopop CM
YK
de Piatra Neam] a de- f\[urat `n acest an `n-
tru oameni. tr-o atmosfer\ deose-
~n Protopopiatul H=r- scris atmosfera de la
pelerinaj: „{i de data a- bit\. Au participat
l\u, pelerinajul de Florii mul]i credincio[i care
a `nceput la ora 14.00, ceasta s-a ar\tat mult\
bucurie `n sufletele cre- [i-au manifestat evla-
de la parohia P=rcovaci. via fa]\ de cele sfinte.
Pe parcursul procesiu- dincio[ilor, care au par-
ticipat `ntr-un num\r „A participat un num\r
nii au fost interpretate
mare, fiind peste 1.000 mare de preo]i [i sun-
c=nt\ri religioase speci-
fice postului Sfintelor de persoane adunate, tem mul]umi]i `n
Pa[ti. 20 de copii au iar dorin]a lor tot mai primul r=nd pentru c\
mers `nainte, `mbr\ca]i intens\, tot mai arz\- au r\spuns credincio[ii
`n ve[minte de ipodia- toare de a se `mp\rt\[i la acest pelerinaj, `n
de astfel de momente sensul c\ to]i au ie[it `n
con, urma]i de 20 de
pline de bucurie [i de `nt=mpinare cu lum=-
preo]i [i apoi de sute [i
sute de credincio[i care `n\l]are sufleteasc\ a n\ri aprinse cu toat\
au c=ntat cu mare bu- fost `ndeplinit\“. dragostea, la pelerinaj
Pelerinajul de Florii particip=nd [i copii de
curie.
de la T=rgu Neam] a la [coal\, c\ci fiecare
adunat preo]i [i credin- preot [i-a dat toat\
cio[i de la toate parohi- silin]a“, a precizat pr.
ile ora[ului, dar [i din Mihai Damian, pro-
jur. Dup\ ce au str\b\- topop de Ceahl\u.
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
[i {tefan M|RCULE}
10 Luni, 2 aprilie 2007
REGIONAL
Prefec]ii din Moldova
cer modificarea Legii
administra]iei publice
Cei [ase prefec]i ai jude]elor din
regiunea Nord-Est vor solicita
Guvernului modificarea Legii
administra]iei publice locale.
Punctual, [efii prefecturilor din
Moldova solicit\ s\ li se acorde
prerogative pentru numirea [i
demiterea directorilor de in-
stitu]ii publice deconcentrate.
„~n Constitu]ie este prev\zut
faptul c\ prefec]ii conduc in-
stitu]iile publice, dar prin Legea
administra]iei publice locale ni
s-a retras avizul de numire [i
demitere a directorilor. Ori s\
ni se retrag\ prerogativul de
conducere, ori s\ ni se confere
dreptul de numire [i demitere a
directorilor“, a declarat prefec-
tul de Neam], Toader Mocanu.
„Din p\cate, noi conducem doar
c=nd sunt necazuri“, a ad\ugat
prefectul de Suceava, Orest
Onofrei. Cei [ase prefec]i din
regiunea Nord-Est au decis,
s=mb\t\, la Piatra Neam], s\
trimit\ Guvernului o propunere
legislativ\ de modificare a Legii
administra]iei publice locale,
procedur\ mult mai simpl\
dec=t o eventual\ modificare a
Constitu]iei. (B.C.)
Un b\rbat luat de
viitur\ a fost g\sit
dup\ o s\pt\m=n\
Corpul ne`nsufle]it al unui b\r-
bat de 30 ani, din jude]ul
Vrancea, luat de viitur\, a fost
descoperit la o s\pt\m=n\ de la
dispari]ie. Poli]i[tii au fost
alerta]i de o persoan\ care a
descoperit pe malul r=ului
Milcov, pe raza comunei Gole[ti,
cadavrul unui b\rbat. ~n urma
verific\rilor efectuate, s-a con-
statat c\ este vorba de cadavrul
unei persoane din comuna V=r-
te[coiu, despre care se [tia c\ a
fost luat\ de viitur\, pe data de
24 martie. Corpul ne`nsufle]it a
fost c\utat de pompieri dou\
zile consecutiv, `ns\ apele l-au
ascuns at=t de bine, `nc=t ni-
meni nu a putut da de b\rbat,
p=n\ s=mb\t\. „B\rbatul trecea
r=ul Milcov `n mod regulat. El
l\sa o pereche de cizme la un
s\tean din cartierul Unirea, din
Odobe[ti, [i se `nc\l]a cu ele
atunci c=nd trecea peste Milcov.
A[a a f\cut [i s=mb\t\, dar a
disp\rut f\r\ urm\. Pe l=ng\
pompieri, b\rbatul a fost c\utat
[i de to]i poli]i[tii care au servi-
ciu `n comunele din `mpre-
jurimi“, a declarat comisarul
Mariana Apostol, purt\torul de
cuv=nt al IPJ Vrancea. (B.C.)
Campanie antidrog
cu ajutorul elevilor
[i studen]ilor
Centrul de Prevenire, Evaluare
[i Consiliere Antidrog Suceava
(CPECA) va derula, `ncep=nd de
ast\zi, un proiect de prevenire a
consumului de droguri `n r=ndul
elevilor [i studen]ilor, intitulat
„De la egal la egal“. Echipele de
elevi [i studen]i selectate [i in-
struite vor desf\[ura activit\]i
interactive, oferind informa]ii
corecte privind fenomenul dro-
gurilor, efectele acestora, im-
pactul [i modalit\]ile de pre-
venire a consumului de droguri
licite [i/sau ilicite colegilor lor.
La finalul proiectului, se va or-
ganiza Gala Voluntariatului
Antidrog, ce va consta `n pre-
mierea voluntarilor activi din
proiect, c=t [i a institu]iilor im-
plicate. „~n perioada adoles-
cen]ei, rela]ia colegial\ devine
dominant\, iar tinerii vor `nv\-
]a mai bine unul de la cel\lalt.
De aceea, a fost conceput proiec-
tul «De la egal la egal», ce `[i
propune folosirea `n mod pozitiv
a influen]ei colegului“, a spus
inspectorul Angelica C`mpan,
specialist `n prevenirea crimi-
nalit\]ii din cadrul CPECA
Suceava. (B.C.)
ACTUALITATE
Universitatea de Arte din Ia[i a intrat `ntr-o re]ea european\ de mobilit\]i
Pe 26 martie s-au desf\[u- de universit\]i române[ti au industria de prelucrare“ par- versitatea Tehnic\ Cluj- Mobilit\]ile se realizeaz\
rat la Bratislava, `n Slovacia, fost admise, printre acestea ticip\ Universitatea Tehnic\ Napoca. `n cadrul unor re]ele, pe di-
lucr\rile Comisiei Interna]io- afl=ndu-se [i Universitatea de Cluj-Napoca [i Universitatea La acestea se adaug\ alte verse tematici, create de uni-
nale CEEPUS (Central Euro- Arte „George Enescu“ din Ia[i. Politehnic\ Bucure[ti. La 24 re]ele `n care 19 univer- versit\]i [i selec]ionate anual
pean Exchange Program for Proiectul se nume[te „Noi proiectul „Implementarea [i sit\]i române[ti au calitatea `n dou\ etape: la nivel na-
University Studies), `n cadrul ini]iative de cooperare `n for- utilizarea sistemelor de e- de partener. CEEPUS (Cen- ]ional [i `n cadrul Comisiei
c\reia au fost selec]ionate marea `n domeniul muzicii `n learning `n domeniul ingine- tral European Exchange Pro- Interna]ionale CEEPUS. Sis-
re]elele de cooperare universi- Europa Central\“, aici fiind riei `n Europa Central\“ fac gram for University Studies) temul de punctare este acela[i
tar\ care vor func]iona `n anul incluse Universitatea Na]io- parte Universitatea de Nord este un program regional de pentru toate ]\rile partici-
academic 2007-2008, conform nal\ de Muzic\ Bucure[ti [i Baia Mare [i Universitatea mobilit\]i academice care se pante. Bursele CEEPUS se
unui comunicat transmis de Universitatea de Arte „Geor- Politehnic\ Bucure[ti. ~n pro- deruleaz\ `n ]ara noastr\ `n- acord\ studen]ilor (stagii de 3
Ministerul Educa]iei [i Cer- ge Enescu“ Ia[i. ~n proiectul iectul din domeniul medicinei cepând cu anul 1998, cele- - 10 luni), doctoranzilor (stagii
cet\rii (MEdC). „Frontiere [i linii de frontie- sunt incluse universit\]ile de lalte ]\ri participante fiind de scurt\ durat\, 1 - 2 luni) [i
Pentru anul universitar r\ `n antropologia cultural\“ profil din Cluj-Napoca [i Bra- Austria, Bulgaria, Cehia, cadrelor didactice (stagii de
2007-2008, România a propus a fost inclus\ Universitatea [ov, iar `n proiectul „Imple- Croa]ia, Polonia, Slovacia, predare) din universit\]ile
[apte proiecte, iar la selec]ia din Bucure[ti. La proiectul mentarea ECST `n colegii Slovenia, Ungaria, Albania, participante `n re]elele câ[ti-
interna]ional\ toate cele [apte „Predarea [i cercetarea me- universitare `n cadrul proce- Macedonia, Serbia [i Mun- g\toare din anul universitar
proiecte de re]ele coordonate diului - tehnologii folosite `n sului Bologna“ se afl\ Uni- tenegru. respectiv. (O.R.)
Trei indivizi care au traficat sute
de persoane `n Cehia au fost aresta]i
a Trafican]ii au racolat [i transportat `n Cehia peste 500 de rom=ni, c\rora le promiteau un salariu de 700 de
euro lunar, pentru a lucra `n domeniul silvic, apicultur\ sau construc]ii a O dat\ ajunse la destina]ie, victimele
erau efectiv v=ndute cu 150 de euro fiecare unor cet\]eni ucraineni sau cehi sau obligate s\ presteze diferite
munci grele, `n condi]ii inumane [i contra unor sume infime de bani, ce le asigurau doar hrana zilnic\ a
O grupare de trafican]i c\rora ie[iser\ legal din
de persoane, ce a racolat [i Rom=nia“, se arat\ `n co-
transportat `n Cehia peste municatul emis de biroul de
500 de rom=ni, `n vederea pres\ al Direc]iei Poli]iei de
exploat\rii prin munc\, a Frontier\ (DPF) R\d\u]i.
fost anihilat\, la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute, de po- Trafican]ii
li]i[tii de frontier\ [i procu-
rorii Direc]iei de Investiga- promiteau un salariu
re a Infrac]iunilor de Cri- de 700 de euro
minalitate Organizat\ [i
Terorism (DIICOT). Poli]i[tii de frontier\ au
Cercet\rile au `nceput stabilit c\ re]eaua era con-
practic cu 2 ani `n urm\, dus\ de Gheorghe H. (zis
c=nd poli]i[tii de frontier\ Iura), de 50 de ani, din ju-
maramure[eni [i cei din ca- de]ul Maramure[, care, `m-
drul Inspectoratului Gene- preun\ cu Sandu O. [i Va-
ral al Poli]iei de Frontier\ sile L., transportator, raco-
au ob]inut informa]ii certe la persoane din mediul ru-
privind existen]a unui grup ral, prin intermediul anun-
infrac]ional organizat, care ]urilor de mic\ publicitate
se ocupa cu traficul de per- din ziarele locale.
soane pe rela]ia Rom=nia- Ace[tia promiteau ob]i-
Cehia. ~n urma cercet\ri- nerea unui loc de munc\ `n
lor, s-a constatat c\ mem- Cehia, un salariu de 700 de
brii filierei recrutau [i euro lunar, iar cei intere- O dat\ ajunse la destina]ie, `n Praga, victimele erau efectiv v=ndute
transportau `n Cehia cet\- sa]i urmau s\ lucreze `n
]eni rom=ni, sub pretextul domeniul silvic, apicultur\ unor cet\]eni ucraineni sau cehi sau obligate s\ presteze
oferirii unor locuri de mun- [i construc]ii. De fiecare diferite munci grele, `n condi]ii inumane [i contra
c\ legale [i bine pl\tite. dat\ ace[tia stabileau ca unor sume infime de bani, ce le asigurau doar hrana zilnic\
„Ajun[i `n Cehia, rom=nii persoanele interesate s\ se
erau v=ndu]i unor cet\]eni prezinte `n g\rile sau au- obligate s\ presteze diferi- `n prezent, au fost identifi- s-au emis ordonan]e de re-
cehi sau ucraineni, `n tog\rile din municipiul Ba- te munci grele, `n condi]ii cate [i audiate 62 de per- ]inere pe 24 de ore, ur-
schimbul unor sume de ia Mare sau Satu Mare, inumane [i contra unor soane, reu[indu-se docu- m=nd ca trafican]ii s\ fie
aproximativ 5.000 coroane unde erau `mbarcate `n mi- sume infime de bani, ce le mentarea [i probarea prezenta]i Tribunalului
cehe (150 de euro) [i obliga]i crobuze [i transportate `n asigurau doar hrana zil- faptelor ilegale s\v=r[ite Maramure[ cu propunere
s\ munceasc\. Persoanele diferite localit\]i din Cehia, nic\. Mul]i au reu[it s\ de cei trei membri ai gru- de arestare preventiv\
traficate erau cazate `n la micile fabrici sau gatere evadeze din spa]iile unde p\rii. Pe 29 martie 2007, pentru 29 de zile. DIICOT
condi]ii precare [i trimise la situate `n apropierea ora- lucrau, dar, neav=nd docu- poli]i[tii de frontier\ au continu\ cercet\rile `n ve-
munc\ fizic\ foarte grea. [ului Praga. Odat\ ajunse mente, se prezentau la re]inut [i prezentat la Bi- derea document\rii `ntre-
Pentru a nu se `ntoarce `n la destina]ie, victimele erau Ambasada Rom=niei din roul Teritorial Maramure[ gii activit\]i infrac]ionale
]ar\, li se confiscau docu- efectiv v=ndute unor cet\- Praga s\ cear\ sprijin pen- al DIICOT pe cei trei mem- [i depistarea eventualelor
mentele de c\l\torie `n baza ]eni ucraineni sau cehi sau tru revenirea `n ]ar\. P=n\ bri ai grupului, fa]\ de care persoane implicate. (B.C.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Vacan]a de Pa[te `ncepe de vineri `n unele [coli
O parte din unit\]ile de
`nv\]\m=nt din jude]ul
Ia[i au solicitat de la Ins-
pectoratul {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ) aprobarea
ca Vinerea Mare s\ fie zi
liber\ cu recuperare dup\
vacan]a de Pa[te, conform
celor precizate de Camelia
Gavril\, inspector general
al ISJ Ia[i, care a ad\ugat
c\ [colile au motivat a-
ceast\ solictare prin fap-
tul c\ sunt mul]i elevi din
mediul rural care stu-
diaz\ `n Ia[i [i care doresc
s\ ajung\ mai devreme `n
familie. Astfel c\, [colile
care au solicitat liber pen-
tru ziua de vineri, 6 apri-
ACTUALITATE
lie, au primit aprobare, celui de-al doilea semestru
dup\ cum a men]ionat de [coal\ se vor `ncheia pe
[efa ISJ, Camelia Gavril\. 6 iunie c=nd va `ncepe [i
To]i elevii vor intra `n- vacan]a de var\.
cep=nd cu 7 aprilie, timp Totu[i, vacan]a de Pa[te
de o s\pt\m=n\, p=n\ pe nu va fi lipsit\ de activi-
15 aprilie, `n vacan]a de t\]i, `n aceast\ perioad\ a-
Pa[te, urm=nd s\ se v=nd loc mai multe concur-
re`ntoarc\ la [coal\ de suri [i olimpiade, conform
luni, 16 aprilie. Cursurile program\rii f\cute de Mi-
Luni, 2 aprilie 2007
nisterul Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC). La Ia[i se
va desf\[ura, `n perioada
11–14 aprilie, olimpiada
de limba [i literatura ro-
m=n\ pentru clasele de
gimnazi - „Ionel Teodorea-
nu“, concurs care se va
desf\[ura la Colegiul „Cos-
tache Negruzzi“ [i Colegiul
Na]ional [i la care vor par-
ticipa aproape 600 de elevi
din toata ]ara. (O.R.)
11
PE SCURT
Protocolul regional
de colaborare
`n situa]ii de urgen]\
Prefec]ii jude]elor Ia[i, Neam],
Bac\u, Suceava, Boto[ani [i
Vaslui au semnat, s=mb\t\, la
Piatra Neam], un protocol re-
gional de cooperare `n situa]ii
de urgen]\. Protocolul prevede
punerea la dispozi]ia jude]elor

Bani pentru Elevii din clasa a IV-a au intrat `n febra vecine, `n caz de calamit\]i, a
personalului [i a bazei materi-
ale a Inspectoratelor proprii
grupurile pentru Situa]ii de Urgen]\. ~n

sanitare concursurilor de admitere `n clasa a V-a proiectul de dezvoltare re-

de la ]ar\
Inspectoratul {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ) va primi de la
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) suma
4.800.000 lei pentru utilit\]i la
unit\]ile de `nv\]\m=nt din
mediul rural. Astfel, cu aceste
fonduri se vor realiza grupuri
sanitare noi, instala]ii electrice,
aduc]iuni de ap\, conform celor
precizate de Camelia Gavril\,
inspector general al ISJ.
Astfel, pentru grupurile sa-
nitare noi vor fi selectate 18
comune. „Grupurile sanitare
vor fi cu 5-6 cabine, dou\ ca-
bine pentru fete, dou\ cabine
pentru b\ie]i, o cabin\ pentru
cadrele didactice [i o cabin\ cu
ramp\ pentru persoanele cu
hanidicap“, a precizat Camelia
Gavril\.
Unit\]ile de `nv\]\m=nt au
fost alese dup\ condi]iile san-
itare existente „`n func]ie de
criteriile propuse de Autori-
tatea de S\n\tate Public\ [i
dup\ indica]iile inspectorilor
de management care cunosc
foarte bine situa]ia infrastruc-
turii [colare. Ideea este ca
p=n\ `n septembrie [colile care
nu au primit autoriza]ie sani-
tar\ de functionare s\ aib\
[ansa de a o ob]ine“, a mai
spus Camelia Gavril\.
De asemenea, se vor mai a-
corda fonduri pentru alte 30 de
unit\]i de `nv\]\m=nt care au
`nceput lucr\rile anul trecut,
dar [i pentru 50 de unit\]i de
`nv\]\m=nt unde se vor `ncepe
lucr\ri noi, a mai men]ionat
Camelia Gavril\. „Sunt bani
mul]i veni]i de la Ministerul
Educa]iei [i vor mai ajunge [i
al]ii. Acum au venit fonduri la
capitolul utilit\]i dar vor veni
[i pe alte capitole“, a mai pre-
cizat Camelia Gavril\, care a
ad\ugat c\ lucr\rile trebuie s\
se finalizeze p=n\ `n luna sep-
tembrie, atunci c=nd se vor re-
lua [i inspec]iile pentru autor-
izarea sanitar\. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BOTO{|NENII VOR
MAI MULTE COMEDII:
Boto[\nenii care merg la
spectacolele Teatrului „Mi-
hai Eminescu“ prefer\ come-
diile, relev\ un sondaj de opi-
nie realizat la solicitarea
conducerii institu]iei. Potri-
vit aceluia[i studiu, piesele
de teatru ocup\ locul patru
`n ceea ce prive[te preferin-
]ele popula]iei de petrecere a
timpului liber, dup\ progra-
mele TV, c\r]i [i disco-ba-
ruri. Aproape 40% dintre
responden]i sus]in c\ au
v\zut ultimul spectacol de
teatru `n urm\ cu mai bine
de doi ani, iar 30% cu un an
`n urm\. Cei mai mul]i din-
tre cei care au r\spuns ches-
tionarului nu cunosc pre]ul
biletelor la spectacolele de
gional\ exist\ un program,
paralel cu cel parafat de
a Liceele ie[ene prestigioase organizeaz\ `n lunile aprilie sau mai concursuri prefec]i, care prevede accesarea
proprii sub diverse nume pentru selectarea elevilor `n clasa a V-a a Celelalte
de fonduri europene pentru
`nfiin]area unui centru pentru
situa]ii de urgen]\ `n Moldova,
licee vor organiza mini-concursul de admitere stabilit de ISJ pe 26 mai, care va cu sediul la Ia[i. „Cu cele 17
milioane de euro care vor fi
cuprinde cele dou\ probe, de matematic\ [i de limba rom=n\ a accesate din fonduri europene
de vor fi achizi]ionate ambulan]e
Inspectoratul {colar Jude]ean La Colegiul „Costache Negru- Colegiul „Emil Racovi]\“, cu pentru Inspectoratele pentru
Ia[i (ISJ) a anun]at modalitatea zzi“ s-a intrat anul trecut `n cla- media de admitere de anul tre- Situa]ii de Urgen]\, un elicopter
`n care liceele din Ia[i, inclusiv sa a V-a cu media 7.38. Aici vor cut 7.70, va organiza pe 22 [i alte dot\ri necesare
cele din Pa[cani, `[i vor selecta fi accepta]i f\r\ testare elevii aprilie un concurs pentru elevii func]ion\rii acestui centru“, a
elevii pentru clasa a V-a din r=n- care se vor afla pe primele 30 de de clasa a IV-a, la matematic\ [i declarat prefectul de Neam],
durile elevilor de clasa a IV-a. locuri la concursul de limba [i la limba rom=n\. Elevii care se Toader Mocanu. (B.C.)
Astfel, elevii cu rezultate bune la literatura rom=n\ „Ionel Teodo- vor clasa pe primele locuri la
`nv\]\tur\ `n ciclul primar [i reanu“, care va avea loc pe 4 cele dou\ discipline vor fi admi[i
care doresc s\ studieze la un li- mai, precum [i la concursul de [i pe locurile de gimnaziu. A `nceput
ceu de renume se vor preg\ti pen- matematic\ „Traian Lalescu“, La Liceul „Vasile Alecsandri“, ac]iunea MOV
tru a participa la concursurile de care va avea loc pe 5 mai, restul 6.55 a fost ultima medie de ad-
mitere anul trecut; anul acesta P=n\ pe data de 15 aprilie, au-
selec]ie pentru clasa a V-a, care locurilor urm=nd s\ fie comple- torit\]ile din jude]ul Ia[i vor de-
vor `ncepe `n luna aprilie [i se vor tate prin testarea fixat\ de ISJ. sunt admi[i 49 de elevi dup\ ce rula o serie de ac]iuni de contro-
`ncheia la sf=r[itul lunii mai. Anul trecut, la Colegiul au sus]inut concursul de mate- lare a calit\]ii c\rnii de miel,
Mini-concursul de admitere Na]ional ultima medie de ad- matic\ „Euclid“, urm=nd ca ou\lor [i vinului, la mare c\uta-
stabilit de ISJ va avea loc pe 26 mitere a fost de 7.47, `n acest an locurile libere s\ se completeze re `n preajma s\rb\torii pascale.
mai [i cuprinde cele dou\ probe, vor intra pe jumatate din locuri prin testarea fixat\ de ISJ. Aceste ac]iuni de control, intitu-
La Liceul „Mihai Eminescu“ late „MOV“ (miel, ou\, vin) vor fi
de matematic\ [i de limba rom=- elevii cu mediile cele mai mari
n\, probe care se vor desf\[ura ob]inute la concursul de matem- s-a intrat anul trecut cu media efectuate de comisii mixte, alc\-
5.65, iar `n acest an vor fi se- tuite din reprezentan]i ai Direc-
c=te 50 de minute fiecare la liceele atic\ „Alexandru Myller“, care a ]iei Sanitar-Veterinare [i pentru
care fac `nscrieri `n clasa a V-a. avut loc vineri, 31 martie. lecta]i 15 elevi care se vor clasa
pe primele locuri la concursul Siguran]a Alimentelor (DSVSA),
Autorit\]ii de S\n\tate Public\
„Eminent“ la limba rom=n\, ma- (ASP), Oficiului Jude]ean pentru
tematic\, istorie [i geografie ca-
Protec]ia Consumatorului
re va avea loc pe 21 aprilie. (OJPC), Direc]iei Agricole [i
De asemenea, pentru selec]io- Dezvoltare Rural\ (DADR) [i cei
narea elevilor pentru clasa a V-a ai Inspectoratului de Poli]ie al
vor organiza test\ri, pe 26 mai, Jude]ului (IPJ) Ia[i. „Controalele
Liceul „Dimitrie Cantemir“, Li- vor viza abatoarele [i unit\]ile de
ceul „Miron Costin“, Liceul „Ga- procesare a c\rnii, magazinele de
rabet Ibr\ileanu“, Liceul cu Pro- desfacere [i pie]ele. ~n timpul lor
se vor urm\ri [i condi]iile `n care
gram Sportiv [i {coala Normal\ se transport\ carnea“, a declarat
„Vasile Lupu“, `n cazul `n care Manuela Trifan, [eful Inspec]iei
num\rul elevilor `nscri[i va fi Sanitare de Stat (ISS) Ia[i. Potri-
mai mare dec=t num\rul de cla- vit acesteia, `n zilele nelucr\-
se aprobate. Colegiul de Art\ toare, la ISS va func]iona o linie
„Octav B\ncil\“ va organiza pe 2 de gard\ care va primi reclama-
iunie probele de educatie plas- ]iile [i sesiz\rile ie[enilor. ~n pre-
tic\, coregrafie [i muzic\ pentru zent, `n pie]ele din Ia[i, un kilo-
clasa a V-a, iar pe 9 iunie pe cea gram de carne de miel se vinde
cu pre]uri care variaz\ `ntre 15 [i
de muzic\ pentru clasa I. „Tes- 18 lei. De asemenea, pre]ul unui
tarea pentru a intra `n clasa a V-a ou variaz\ `ntre 50 [i 55 bani, iar
are mai multe aspecte pozitive, pre]ul unui litru de vin „de ]ar\“
denot\ un interes pentru un ajunge p=n\ la 6 lei. (B.C.)
`nv\]\m=nt performant. Un as-
pect negativ poate fi reprezentat
de faptul c\ aceast\ testare este Proiect european
un stres `n plus pentru un elev, pentru copiii
de aceea, recomandarea noastr\
este ca subiectele s\ nu aib\ o de pe cele dou\
dificultate excesiv\“, a declarat maluri ale Prutului
Camelia Gavril\, inspector ge-
neral al ISJ. (Oana R.) Organiza]ia „Salva]i Copiii“ din
Ia[i, `n parteneriat cu Asocia]ia
Ob[teasc\ pentru Copii [i Tine-
ret „F\clia“, din Ungheni, Repu-
blica Moldova, a lansat, la sf=r[i-
tul s\pt\m=nii trecute, progra-
teatru, iar pensionarii, mai cuno[tin]elor istorice ale de- ~ns\, din cauza inunda]iilor Preote[ti. Deta[amentul de
mul „Servicii psihosociale pentru
ales, sus]in c\ acestea tre- ]inu]ilor [i nev\z\torilor. din ultima vreme, care au pompieri F\lticeni, cu spri-
buie s\ fie gratuite. De[i Participan]ii au r\spuns la tulburat apele Dun\rii, pes- jinul serviciului voluntar copiii `n dificultate din Rom=nia
Teatrul „Mihai Eminescu“ cinci seturi de `ntreb\ri pe carii nu prea s-au putut l\u- [i Moldova“. Acest proiect benefi-
pentru situa]ii de urgen]\, ciaz\ de finan]are de la Uniunea
realizeaz\ c=te [ase pre- teme istorice, aprecierea r\s- da cu capturi-record. Tot `n a intervenit la localizarea [i
punsurilor a fost f\cut\ de cursul dimine]ii de ieri, au European\, prin Programul de
miere pe stagiune, 77% din- stingerea unui incendiu iz-
un juriu format din doi repre- avut loc mai multe con- Vecin\tate Rom=nia - Moldova
tre cei chestiona]i nu au [tiut bucnit `n gospod\ria b\tr=- „PHARE CBC 2004“. Programul
s\ nominalizeze m\car un zentan]i ai Asocia]iei Nev\z\- cursuri: patinaj pe role, cro-
torilor, doi din partea admi- nei G.F., de 87 de ani. Focul are o durat\ de 24 de luni [i `[i
actor de pe scena bo- sul tuturor v=rstelor. Faleza a distrus casa [i bunurile propune `mbun\t\]irea servici-
to[\nean\. (M.F.) nistra]iei penitenciarului [i Dun\rii a fost plin\ de
unul din r=ndul persoanelor casnice. P=n\ la sosirea ilor psihosociale oferite copiilor
a CONCURS PE TEMA private de libertate. (M.F.)
gr\tare pe care s-au copt
pompierilor, localnicii au cu risc de a ajunge pe strad\,
scrumbiile, acestea fiind copiilor exploata]i economic sau
R|SCOALEI DE LA 1907, a FESTIVALUL SCRUM- v=ndute cu 10 lei bucata. scos din cas\ corpurile
trafica]i, copiilor abuza]i [i/sau
ne`nsufle]ite ale b\tr=nei [i
LA PENITENCIAR: De]inu- BIEI LA GALA}I: Mii de Pentru organizarea festiva- neglija]i, `nt\rirea capacit\]ii in-
]ii din Penitenciarul cu Re- lului, Prim\ria Gala]i a alo- ale fiului acesteia, G.N., de stitu]iilor implicate `n protec]ia
g\l\]eni au participat, ieri, 52 de ani. Interven]ia pom-
gim de Maxim\ Siguran]\ la manifest\rile prilejuite de cat 42.000 lei. (M.F.) copilului de a preveni [i interve-
Boto[ani au participat, s=m- cea de-a [asea edi]ie a a INCENDIU CU DOU| pierilor a reu[it s\ salveze ni `n astfel de situa]ii, precum [i
b\t\, la un concurs de cu- Festivalului Scrumbiei. ~nc\ o cas\ din imediata vecin\- asistarea unui num\r de 120 de
noa[tere pe tema R\scoalei
VICTIME ~N JUDE}UL SU- tate. Din primele cercet\ri copii afla]i `n dificultate din Ro-
de la primele ore ale dimi-
din anul 1907, av=nd ca „ad- ne]ii, sute de g\l\]eni s-au CEAVA: Dou\ persoane au a rezultat c\ o posibil\ cau- m=nia [i Moldova. Lansarea
versari“ mai multe persoane `nghesuit pe faleza Dun\rii, murit `ntr-un incendiu pro- z\ a incendiului ar fi faptul proiectului a avut loc vineri la
cu deficien]e de vedere. ~n- pentru a participa la tradi- dus, s=mb\t\ diminea]\, `n c\ fiul b\tr=nei a adormit sediul Asocia]iei Ob[te[ti pentru
trecerea a urm\rit testarea ]ionalul concurs de pescuit. satul Arghira, din comuna cu ]igara aprins\. (M.F.) Copii [i Tineret „F\clia“, din
ora[ul Ungheni. (B.C.)
12 Luni, 2 aprilie 2007 SPORT

PE SCURT
Meciul de tineret
Rom=nia – Fran]a din
toamn\ s-ar putea
disputa la Ia[i
Dac\ `n acest moment nu pot
g\zdui `nc\ partide interna]ionale
de seniori, arena ie[ean\ „Emil
Alexandrescu“ ar putea fi totu[i
gazda unui meci inter]\ri, dar la
tineret. Ie[eanul Paul Costa[, res-
ponsabilul cu Centrul de Copii [i
Juniori `n cadrul Comitetului
Executiv al Federa]iei Rom=ne de
Gloria Buz\u, tot mai aproape de Liga 1
Derby-ul seriei I din Li-
ga a II-a dintre Sportul
Studen]esc [i Gloria Bu-
z\u a fost c=[tigat cu sco-
rul de 3-2 de echipa oas-
pete [i Buz\u viseaz\ fru-
mos la promovarea pe pri-
ma scen\ dup\ mai mul]i
ani de anonimat `n e[alo-
nul secund.
Gloria ocup\ primul loc
`n clasament, pe pozi]ia
secund\ fiind Forex Bra-
[ov, `nving\toare sub
T=mpa cu 3-0 `n fa]a
grup\rii FC Snagov. ~n
seria a II-a, „U“ Cluj se
men]ine pe prima pozi]ie
dup\ victoria cu 1-0 `n fa-
]a echipei FC Caracal, pe
locul 2 fiind CSM Rm.
V=lcea, 0-0 pe teren pro-
priu cu Building V=nju
Mare. De notat c\ `n seria
I, echipele moldovene FC
Boto[ani [i Cetatea Su-
ceava au pierdut partide-
le sus]inute pe teren pro-
priu, 1-2 cu Prefab Mode-
lu, respectiv 0-1 cu FC
S\cele, sucevenii ajun-
g=nd pe un loc retrogra-
dabil.
Rezultate `nregistrate
s=mb\t\, 31 martie, `n
meciurile etapei a 22-a a
Ligii a II-a de fotbal:
Seria A: Chimia Brazi -
CF Br\ila 2-2, Forex Bra-
[ov - FC Snagov 3-0, Spor-
tul Studen]esc - Gloria
Buz\u 2-3, Cetatea Su-
ceava - FC S\cele 0-1, CS
Otopeni - Dun\rea Gala]i
0-2, Dun\rea Giurgiu -
FC Bra[ov 0-1, FCM Ba-
c\u - Delta Tulcea 3-0, FC
Boto[ani - Prefab. Modelu
1-2. Meciul FCM C=mpi-
na - Petrolul Ploie[ti a
fost am=nat.
Seria B: Poli II Timi-
[oara - Minerul Lupeni 2-
1, Corvinul Hunedoara -
Auxerre Lugoj 1-0, Dacia
Mioveni - FC T=rgovi[te
0-0, FCM Re[i]a - FC Bi-
hor 1-1, IS C=mpia Turzii
- CFR Timi[oara 1-0, Gaz
Metan Media[ - Apulum
Alba Iulia 1-0, Unirea Dej
- FC Baia Mare 1-1, CSM
Rm V=lcea - Building
V=nju Mare 0-0, Univer-
sitatea Cluj - FC Caracal
1-0. (N.P.)

Mul]i nervi, fotbal pu]in

Fotbal, a declarat c\ va face lobby
pe l=ng\ oficialii FRF pentru a
aduce meciul Rom=niei cu Fran]a
din toamn\ la Ia[i. „~n acest mo-
ment, sunt [anse mici s\ organiz\m
un meci al echipei na]ionale de se-
niori, dar sper\m ca `n acest an s\
aducem m\car un meci al
na]ionalei de tineret la Ia[i. Cu sig-
uran]\ stadionul va fi arhiplin, cu
at=t mai mult cu c=t Poli Ia[i are
doi juc\tori la lot, este vorba de
P\limaru [i Tincu. Din c=te [tiu,
domnul primar Nichita [i pre[edin-
tele Sorin Boca inten]ioneaz\ s\
refac\ starea gazonului c=t de
cur=nd. Dac\ suprafa]a de joc va fi
`mbun\t\]it\, sunt [anse mari ca
meciul oficial de la tineret Rom=nia
– Fran]a s\ aib\ loc la Ia[i“, a spus
Paul Costa[. ~n anii trecu]i arena
din Copou a g\zduit dou\ meciuri
oficiale ale echipei na]ionale de
rugby, cu Rusia [i Spania, iar `n
tribune au fost la fiecare partid\
peste 15.000 de spectatori. (N.P.)
Pi]urc\ amenin]\ presa
Victor Pi]urc\, selec]ionerul echipei
na]ionale de fotbal, anun]\, prin in-
termediul unui comunicat dat pub-
licit\]ii pe site-ul FRF, c\ dac\
reprezentativa va mai fi „spionat\“
la antrenamentele `nchise este
hot\r=t s\ `nchid\ „`n totalitate
toate antrenamentele reprezen-
tativei [i s\ anuleze `ntreaga activi-
tate de pres\“. Pozi]ia selec]io-
nerului vine dup\ ce la Piatra
Neam], `n ziua de 27 martie, a `n-
chis `n totalitate antrenamentul ofi-
cial al reprezentativei noastre di-
naintea meciului cu Luxemburg,
din cadrul preliminariilor EURO
2008, [i a anulat conferin]a de pre-
s\ [i activitatea din „zona mixt\“,
dup\ ce reporterii c=torva cotidiane
[i ai unui post de televiziune au fo-
tografiat [i filmat antrenamentul
din 26 martie, public=nd, `n edi]iile
de a doua zi elemente tactice lu-
crate `n timpul antrenamentului,
„r\pind colegilor lor posibilitatea de
a-[i exercita meseria `n cadrul ac-
tivit\]ilor de pres\ anun]ate pentru
ziua de 27 martie“. Pi]urc\ asigur\
„pe toat\ lumea c\, `n ciuda a ceea
ce se scrie, este adeptul unei rela]ii
de respect reciproc cu mass-media [i
al unei activit\]i de pres\ normale a
na]ionalei, care, `ns\, s\ nu afecteze
`n nici un mod programul [i intere-
sele acesteia, tot a[a cum nu am
nimic `mpotriva articolelor critice [i
a libert\]ii de opinie, condi]ia fiind
ca acestea s\ se `nscrie `n limitele
obiectivit\]ii [i `n cele ale decen]ei“.
Nem]enii mai sper\
`n salvarea
de la retrogradare
Antrenorul echipei de fotbal FC
Ceahl\ul Piatra Neam], Aurel
{unda, a declarat dup\ remiza
ob]inut\, vineri seara, pe teren pro-
priu (1-1), cu FC Na]ional, c\ sper\
`n continuare c\ forma]ia pe care o
preg\te[te se poate salva de la
retrogradare. „Nimeni nu cedeaz\,
mai sunt zece etape [i le-am spus
asta [i juc\torilor, la vestiare. Jocul
`mpotriva Na]ionalului ne d\ spe-
ran]e, pentru c\ am jucat bine. Am
pierdut dou\ puncte, dar putem lua
trei puncte etapa viitoare la Pan-
durii T=rgu Jiu“, a declarat Aurel
{unda. Tehnicianul Ceahl\ului a
apreciat c\ echipa sa este deficitar\
la capitolul finalizare, `n condi]iile
`n care, cu trei atacan]i, nu a reu[it
s\ marcheze dec=t din penalty.
Ceahl\ul se men]ine pe pozi]ia
a 15, prima retrogradabil\,
cu 23 de puncte. a
a Poli Ia[i [i Universitatea Craiova au remizat s=mb\t\,
`n Copou, scor 1-1, la cap\tul unui meci cenu[iu,
\r\ multe faze de poart\, dar pres\rat cu mul]i nervi a
dou\ cartona[e ro[ii [i [a- bundat. ~n minutul 22,
se galbene fiind poate Ciuc\ [i Silv\[an au luat
de Narcis POHOA}| prea pu]ine `n raport cu „galben“ pentru `mbr=n-
`mbr=ncelile, injuriile sau celi, 11 minute mai t=rziu
Pentru prima oar\ `n
coatele aplicate de juc\- B=lb\ `l faulteaz\ pe Ro-
acest sezon, un titlu ar tori unii altora. se, prime[te galben, iar
putea spune mai multe Despre fotbal, mai ni- craioveanul riposteaz\
despre un meci al Politeh-
mic. ~n primele 45 de mi- gol\ne[te [i este eliminat.
nicii dec=t o `ntreag\ cro- nute nici un [ut pe poart\ La reluare, antrenorul
nic\. Timp de 90 de minu- din partea gazdelor, de Ionu] Popa `ncearc\ s\
te, momentele de fotbal cealalt\ parte oltenii reu- schimbe tactica, arunc\
oferite celor aproape [ind s\ fructifice prima `n teren doi juc\tori de
10.000 de spectatori de lor oportunitate, pe final. crea]ie (Miclea [i Tincu),
c\tre juc\torii ie[eni [i cei Pas\ inspirat\ a lui Njock dar [i un v=rf (P\limaru),
craioveni au fost num\ra- pentru Costea, acesta sca- dar f\r\ folos. Mijlocul
te pe degete, poate chiar p\ singur cu Br\ne] [i `n- r\m=ne tot inexistent, iar
prea mult spus. ~n schimb scrie pe l=ng\ portarul ie- atacul la fel de haotic. Re-
nervii au abundat, cele [ean. Nervii `ns\ au a- zultatul? Atacuri sterile,
faze de poart\ pe m\sur\,
doar Silv\[an (’54 - cap [edin]elor de preg\tire.
Poli Ia[i – „U“ Craiova 1-1 (0-1) peste poart\, ’71 - [ut slab Ionu] Popa `[i asum\
Au fost lipsi]i de prospe-
Marcatori: B=lb\ ’89 penalty – Costea ’44
prins de portar) pun=nd responsabilitatea ]ime, au jucat f\r\ vlag\.
c=t de c=t `n pericol bu- Am jucat slab, chiar foar-
Timp frumos La conferin]a de pres\,
turile oltenilor. te slab [i vina este numai
Spectatori: 10.000 antrenorul Politehnicii
~n minutul 76, egalita- a mea“, a spus Popa.
Forma]ii: Ia[i, Ionu] Popa, a de-
tea numeric\ se restabi- De cealalt\ parte, {te-
Poli: Br\ne] – Toma, Onu], Bernard, }=rlea (’65 P\- le[te, Silv\[an fiind elimi- clarat c\ vina pentru
fan Stoica era extrem de
limaru) – Mijin – Silv\[an, Naidin (’72 Miclea), Saric nat dup\ primirea celui acest rezultat `i apar]ine
(’46 Tincu), Sf=rlea – B=lb\. Antrenor: Ionu] Popa. sup\rat pentru cele dou\
de-al doilea cartona[ gal- `n totalitate. „Am `ncercat puncte pierdute pe final.
Craiova: Bornescu – S\ceanu, Mitchell, Ciuc\, ben pentru o simulare, iar `n perioada de pauz\ di-
Rose – Stoica, Wobay (’90^2 G\rg\lie) – Costea (’82 „Este al treilea meci `n
Poli reu[e[te egalarea a- naintea meciului s\ fac care pierdem victoria pe
G=rl\), Dina, Velcovici – Njock (90^1 Baird). tunci c=nd nimeni nu se mai multe antrenamente
final, a doua oar\ din pe-
Antrenor: {tefan Stoica. mai a[tepta. Penalty scos tari cu juc\torii, dar acest nalty. Juc\torii mei cad
Cartona[e galbene: Toma ‘39, Silv\[an ’22, ’76, de P\limaru, transformare lucru se pare c\ nu ]ine la prad\ presiunii `n final de
B=lb\ ’33 – Ciuc\ ’22, Njock ’41. B=lb\, cu emo]ii. 1-1 [i `n noi. I-am suprasolicitat meci, nu gre[esc 89 de mi-
Cartona[e ro[ii: Silv\[an ’76 – Rose ’33. Copou reapar norii negri pe juc\tori, cei veni]i re- nute [i o fac `n ultimul
Arbitri: Cristi Balaj 7, Ioan Onica[ 7, Horia dup\ aceste dou\ puncte cent la echip\ s-au spe- minut. Ori e ghinion, ori
Bochi[ 7.
pierdute la „adev\r“. riat chiar de intensitatea ceva nu facem bine“. a
Derby c=[tigat de Steaua Programul etapei viitoare, a XXV-a:
a Moldovenii lui Viorel Hizo au trecut Joi, 5 aprilie
UT Arad – Poli Ia[i (ora 1600, Telesport)
[i de al 12-lea hop f\r\ s\ cunoasc\ `nfr=ngerea,
Pandurii Tg. Jiu – Ceahl\ul Piatra Neam] (1700,
remiz=nd alb `n {tefan cel Mare, cu Dinamo netelevizat)
a Asear\, Steaua a c=[tigat cu 3-2 `n fa]a FC Na]ional – Farul Constan]a (2000, Kanal D)
Vineri, 6 aprilie
Rapidului, pe Giule[ti a Jiul Petro[ani – Unirea Urziceni (1445, Telesport)
Vasluiul continu\ seria [i Gloria Bistri]a, echipa FC Vaslui – Gloria Bistri]a (1700, Telesport)
incredibil\ de meciuri f\r\ lui Sab\u ajung=nd la Poli Timi[oara – O]elul Gala]i (2000, Na]ional TV)
„U“ Craiova – CFR Cluj (2045, Antena 1)
victorie. Dup\ ce a `nvins doar 1 punct `n spatele
S=mb\t\, 7 aprilie
Steaua [i a remizat cu Stelei [i a Rapidului (`na-
Rapid, echipa lui Viorel inte ca echipele bucure[- FC Arge[ - Rapid Bucure[ti (1700, Na]ional TV)
Steaua Bucure[ti – Dinamo Bucure[ti (1900, Kanal D)
Hizo (foto) a sc\pat ne`n- tene s\ se `nt=lneasc\ `n
vins\ [i dup\ partida cu derby-ul stagiunii) dup\
liderul Dinamo, reu[ind o victoria la limit\ ob]inut\
Cl as am e n t
remiz\ alb\. Moldovenii `n fa]a lui UTA. (N.P.) 1. Dinamo 24 18 5 1 44-12 59p (^20)
au ajuns astfel la al 12-lea 2. CFR Cluj 24 15 4 5 45-27 49p (^13)
meci f\r\ `nfr=ngere, `n 3. Steaua 24 13 8 3 43-14 47p (^11)
timp ce Dinamo continu\ Rezultatele etapei a XXIV-a: 4. Rapid 24 12 8 4 42-18 44p (^5)
s\ sufere, fiind la al pa-
Ceahl\ul Piatra Neam] - FC Na]ional Bucure[ti 1-1 1 5. Bistri]a 24 13 4 7 31-21 43p (^4)
trulea rezultat de egali- (Mircea Ilie ’67 penalty - Herea ’62); 6. O]elul 24 11 3 10 38-43 36p (0)
tate consecutiv. Chiar [i Gloria Bistri]a - UTA Arad 1-0 0 (Zaharia ’65); 7. Vaslui 24 9 8 7 29-32 35p (-1)
a[a, `ns\, „c=inii“ sunt ca Politehnica Ia[i - Universitatea Craiova 1-1 1 (B=lb\ ’89 8. Timi[oara 24 9 7 8 23-21 34p (-2)
[i c=[tig\tori ai campiona- penalty - Costea ’44). Cartona[e ro[ii: Cristian Silv\[an 9. P O L I IA{ I 24 8 8 8 2 9 -2
29 3 2 p ( -4
4)
tului, fiind greu de crezut (Poli, ’77), respectiv, Joshua Rose („U“ Craiova, ’34);
10. Pandurii 24 8 6 10 19-25 30p (-3)
c\ p=n\ la finalul stagiu- O]elul Gala]i - Jiul Petro[ani 2-1 1 (Daniel Stan ’57,
Boghiu ’87 - Apetrei ’64); 11. Urziceni 24 8 5 11 21-24 29p (-7)
nii mai pot fi ajun[i din
urm\. Singurul succes al Dinamo Bucure[ti - FC Vaslui 0-0 0 12. Craiova 24 6 10 8 24-36 28p (-8)
Unirea Urziceni - Pandurii Tg Jiu 1-1 1 13. Farul 23 6 9 8 23-23 27p (-6)
liderului s-a `nregistrat `n CFR Cluj - Poli Timi[oara 2-1 1 14. UTA 23 7 6 10 18-25 27p (-9)
prima etap\ a sezonului Rapid Bucure[ti – Steaua Bucure[ti 2-3 3 (Thereau ’21, 15. Ceahl\ul 24 6 5 13 19-36 23p (-13)
de prim\var\ (a 20-a), 1-0 V. Badea ’58, Ochiro[ii ’84 / I. Ganea ’39, Zicu ’66); 16. FC Arge[ 23 4 5 14 14-29 17p (-19)
cu Jiul Petro[ani, acas\. Farul Constan]a - FC Arge[ s-a disputat asear\, dup\
`nchiderea edi]iei. 17. Na]ional 24 3 6 15 17-40 15p (-18)
O surpriz\ frumoas\ este
18. Jiul 24 3 5 16 10-34 14p (-19)
 SPORT Luni, 2 aprilie 2007 13
Bi[oc, Alexa - Em. Dru[c\,
~nfr=ngere cu punct bonus {t. Dru[c\, P=slaru - Cos-
tache, Zaharia - V\caru,
PE SCURT
Ultima etap\ a turului vorabil de 15-3, iar ie[enii
din grupa valoric\ pentru au redus din handicap [i Manole, Cernescu, Hodo- CSU Asesoft Ploie[ti
locurile 7-12 din cadrul au ob]inut astfel punctul roab\ - Graur. Au mai e-
Diviziei Na]ionale de rug- bonus `n ultimele minute voluat Co[eru, Ion Lupu, c=[tig\ Cupa
by a programat s=mb\t\, ale jocului. Dup\ ce uver- F=nariu, Varzari, Cucu- României la baschet
`n Capital\, marele derby tura Ionu] Zaharia a `n- teanu, Cali]escu, Onica.
dintre Olimpia Bucure[ti scris o lovitur\ de pedeap- La finalul meciului din Forma]ia campioan\ CSU Asesoft
[i Poli Agro Unirea Ia[i. s\ `n prima repriz\, ace- Capital\, antrenorul ie- Ploie[ti a c=[tigat s=mb\t\ [i
[ean Costel Verive[ a de- Cupa Rom=niei la baschet mas-
La finalul disputei, Olim- la[i juc\tor a transformat culin, dup\ ce a învins, în Sala
pia a `nvins Poli Ia[i cu eseul `nscris de Mih\i]\ clarat:
„A fost un meci deschis Olimpia, pe Elba Timi[oara, cu
scorul de 15-10 (3-3), du- Laz\r, `n finalul disputei. scorul de 89-66 (30-13, 18-21, 25-
p\ ce gazdele au avut la Ie[enii au utilizat echipa: oric\rui rezultat [i, dac\ 19, 16-13), în fa]a a 3.000 de spec-
un moment dat un scor fa- Laz\r, Varvaroi, Negoi]\ - mai erau 10 minute, cred tatori. De remarcat c\ forma]ia
c\ am fi c=[tigat. Am de pe malurile Beg\i a fost con-
f\cut o prim\ repriz\ dus\ de pe banca tehnic\ de
Clasamentul grupei pentru locurile 7-12 bun\, cu un final de meci antrenorul Dragan Petricevic,
7. Olimpia Bucure[ti 15 9 1 5 348-414 42p `n for]\. Este important fost [i la Poli Ia[i `n anii din
c\ am luat punctul bonus, urm\, conduc\torul de joc al
8. Poli Agro Unirea Ia[i 15 8 0 7 390-288 40p asta am [i vrut. Diferen]a b\n\]enilor fiind Dejan
Mladenovic, care a evoluat [i la
9. Rulmentul B=rlad 15 4 0 11 249-519 20p se va face `n meciul retur, zultatele: CSM Timi[oara Mare – „U“ Cluj 29-0 CSM Ia[i `n sezoanele anterioare.
10. Petrom Timi[oara 15 4 0 11 157-597 19p de la Ia[i, atunci c=nd se - Suceava 14-12 [i B=rlad (play-off). Vineri, pe 6 a- La CSU Asesoft Ploie[ti,
va decide echipa de pe - Petro[ani 60-6 (play- prilie, `n Dealul Copoului, antrenorul bosniac Mladen Jojic,
11. Bucovina Suceava 15 3 0 12 223-748 17p primul loc“. a utilizat juc\torii: Adrian
out), respectiv Contor A- Poli Agro Unirea Ia[i va Blidaru - 13 puncte marcate,
12. {tiin]a Petro[ani 15 1 0 14 97-947 3p* Celelalte jocuri de s=m- rad - Dinamo 6-21, Steaua `nt=lni modesta {tiin]a
b\t\ s-au `ncheiat cu re- Reggie Eliott - 17 p, Virgil
(*) –Echip\ penalizat\ cu un punct. – Farul 59-22 [i „U“ Baia Petro[ani. (D.T.) C\ru]a[u - 32 p (desemnat MVP-
ul jocului), Levente Szijarto - 10
p, Milos Zivanovic - 8 p,

Tornada „Penicilina“ face ravagii pe litoral Aleksandar Avlijas - 9 p, Vlad

de Dan
TEODORESCU
Prima rund\ a returu-
lui din cadrul turneului
pentru locurile 5-10 afe-
rent Diviziei A1 feminine
de volei a programat s=m-
b\t\, `n Sala Sporturilor
de pe Litoral, partida din-
tre Volei 2004 Constan]a
[i Penicilina Ia[i, gazdele
lupt=nd din r\sputeri pen-
tru evitarea retrograd\rii.
Chiar dac\ partida a fost
programat\ la ora 16.00,
ea a `nceput cu o jum\tate
de or\ `nt=rziere f\r\ nici
o explica]ie plauzibil\ din
partea gazdelor, ie[encele
neput=nd beneficia vineri
seara nici de [edin]a de
preg\tire dinaintea jocu-
lui, pe motive mai pu]in
plauzibile. Echipa dobro-
gean\ a anun]at Penicili-
na c\ Sala Sporturilor es-
te ocupat\ cu o alt\ mani-
festare sportiv\, lucru ca-
re s-a dovedit ulterior to-
tal inexact, iar `n com-
pensa]ie, gazdele au pro-
mis c\ va oferi oaspetelor
o sal\ mai mic\ de antre-
nament, dar „minunea“
nu s-a produs nici de a-
ceast\ dat\! Mai mult
chiar, la televiziunea lo-
cal\, antrenorul Claudiu
Pi]igoi a declarat c\ ie[en-
cele nu reprezint\ o echi-
p\ de temut [i dup\ ce a
`nvins pe CSU Gaz Tg.
Mure[ `n etapa preceden-
t\, Volei 2004 Constan]a
va trece lejer [i de forma-
]ia moldav\. Aceste de-
clara]ii televizate au fost
vizionate [i de juc\toarele
de la Penicilina, care s-au
ambi]ionat [i au demons-
trat exact contrariul, adi-
c\ au spulberat `n meciul
de campionat echipa lo-
cal\ cu scorul de 3-0 (25-
19, 25-18, 25-20), `n doar
62 de minute. ~ntr-un
meci arbitrat de cuplul
Niculae Stan – Gheorghe
Popescu [i observat de
Ovidiu Florea (to]i trei din
Bucure[ti), antrenoarea
Cati Covalciuc (Penicili-
na) a utilizat forma]ia:
Claudia Muta[cu - Raluca
Constantinescu, Mariana
Diaconi]a, Roxana Ivanof,
Mihaela Ionescu, Va-
lentina Rusu - Andreea
C=]coan (libero).
Dup\ partida de pe li-
toral, directorul tehnic
ie[ean Nicu Roibescu ne-a
declarat: „Echipa noastr\
s-a mi[cat foarte bine la
fileu [i `n linia a doua, iar
fetele s-au ambi]ionat [i
au c=[tiga `n numai trei
seturi, demonstr=nd ast-
fel c\ alc\tuiesc o forma-
]ie puternic\. Am `nvins
meritat pe litoral vom
lupta `n continuare pen-
tru clasarea pe primul loc
al turneului la care par-
ticip\m“. ~n replic\, an-
trenoarea Ecaterina Co-
Clasamentul grupei 5-110 se prezint\ astfel:
5. Penicilina Ia[i
6. CSU Gaz Tg. Mure[
7. Rapid Bucure[ti
8. Volei 2004 Constan]a
9. Universitatea Cluj
10. CSM Lugoj
valiciuc a remarcat: „Nu
am mai schimbat echipa
cu care am `nceput jocul [i
care a c`[tigat p=n\ la
urm\ `n trei seturi. Dom-
nul Nicu Roibescu avea
dreptate c=nd spunea c\
echipa care c=[tig\ nu se
schimb\!“.
Celelalte rezultate ale
etapei de s=mb\t\ au fost:
CSM Lugoj – CSU Neu-
markt Gaz Tg. Mure[ 1-3
[i „U“ Jolidon Cluj – Ra-
pid Bucure[ti 2-3. Ieri
dup\-amiaz\ (1 aprilie),
`ntr-un meci programat `n
devans, CSU Tg. Mure[ a
`nt=lnit pe teren propriu
pe Rapid Bucure[ti. ~n
runda urm\toare, progra-
mat\ pe 4 aprilie, `n pro-
pria aren\, Penicilina Ia[i
se va confrunta cu CSU
Neumarkt Gaz Tg. Mure[,
`n marele derby al turneu-
lui pentru locurile 5-10.
Cu prilejul meciului de
miercuri, ast\zi, pe 2
aprilie, de la ora 17.00, la
sediul clubului de volei
Penicilina Ia[i va avea loc
o conferin]\ de pres\ pe
teme voleibalistice. a
16 14 2 45:12 30
16 14 2 45:14 30
16 9 7 32:28 25
16 4 12 20:40 20
16 4 12 20:42 20
16 3 13 18:44 19
Dogaru, Dragan Kondic, Ionel
Dodoc, Sorin Hartman, Bojan
Obradovic, Mihail Paul. Dragan
Petricevic a trimis pe teren, pen-
tru Elba Timi[oara, juc\torii
Nenad Markovic - 13 p, Dan
P\ltini[an - 16 p, Milos Pesic - 10
p, Dejan Mladenovic - 8 p, Miljan
Marjanovic - 6 p, Mihai Popa - 7
p, Cristian Iov, Grigore Vasilescu,
Petru Czmor 2 p, Andrei Talab\ 4
p. Finala mic\ a fost adjudecat\
la „masa verde“ de CSU Atlassib
Sibiu, cu scorul de 20-0, din cauza
neprezent\rii forma]iei „U“
Mobitelco Cluj. Echipa de pe
Some[ s-a sup\rat [i a plecat
acas\ dup\ semifinala pierdut\
cu 85-87 `n fa]a forma]iei pra-
hovene, acuz=nd arbitrajul. Tot `n
semifinale, Elba Timi[oara
`nvinsese pe CSU Atlassib Sibiu
cu 89-81. (D.T.)
Sechelariu junior
a debutat cu dreptul
la Interna]ionalele
Belgiei `n Formula 1600
Pilotul Doru Sechelariu ocup\
pozi]ia a doua dup\ derularea
primei man[e a calific\rilor `n
cadrul Campionatului
Interna]ional al Belgiei, Formula
1600 Renault. Pe circuitul de la
Zoldor din Belgia se va mai
desf\[ura `n aceast\ dup\
amiaz\ o nou\ sesiune de
calific\ri urm=nd ca m=ine s\
aib\ loc `ntrecerea final\ a com-
peti]iei. La cei 14 ani, b\c\uanul
Doru Sechelariu, de la echipa
Thierry Boutsen Racing, este cel
mai t=n\r pilot pe un monopost
`ntr-o competi]ie interna]ional\.
T=n\rul pilot b\c\uan se
preg\te[te de aproape un an pe
monoposturi de Formula 1600
Renault, dup\ ce a fost campion
na]ional de juniori [i a c=[tigat
Cupa Europei zona de sud-est
(juniori), la karting.

Succes meritat pe teren propriu min. 27, dup\ o c\z\tur\ pe par-

a Poli Millenium Center Ia[i - Rapid II Bucure[ti 96-67
(23-20, 24-18, 26-14, 23-15) `n Seria C din cadrul ligii
secunde de baschet a
Cu o s\pt\m=n\ `naintea Sf.
Pa[te, baschetbali[tii de la Poli
Millenium Center Ia[i [i Rapid II
Bucure[ti s-au confruntat `n
penultima rund\ de campionat
din cadrul Seriei C a Diviziei B
de baschet. Programat\ s=mb\t\
diminea]\, `n sala UTI din com-
plexul studen]esc „Tudor Vladi-
mirescu“, partida a atras un pub-
lic format din numai 12 persoane
(!!!), printre acestea fiind [i an-
trenorii Petre M\gurean, Gabriel
Mih\ilescu [i Paul Paveliuc, care
au venit s\-[i „cl\teasc\ ochii“ cu
un baschet spectaculos de... liga a
doua, acolo unde a ajuns acum,
din p\cate, sportul cu mingea la
co[ din „dulcele t=rg“. Cu un lot
alc\tuit din numai 9 sportivi, cei-
lal]i refuz=nd s\ mai fac\ parte
din echipa ie[ean\ datorit\ con-
di]iilor precare oferite chiar [i `n
liga a doua, Poli a dob=ndit o vic-
torie destul de comod\ `n fa]a
giule[tenilor, acolo unde antre-
noarea Elena Farca[ [i-a tratat
cu mult\ duritate elevii, f\c=n-
du-l `n pauza mare pe juc\torul
Adi Doroban]u, vedeta echipei, s\
exclame: „V\ rog s\ nu mai ]ipa]i
la mine, doamn\!“. Ie[irea juc\-
torului `n fa]a antrenoarei de la
Rapid a fost `ns\ „pedepsit\“
imediat dup\ pauza mare, Doro-
ban]u accident=ndu-se grav `n
chetul destul de dur al arenei, fi-
ind apoi nevoit s\ abandoneze
partida. ~n final, ie[enii au c=[ti-
gat `n fa]a rapidi[tilor cu un con-
fortabil scor de 96-67 (23-20, 24-
18, 26-14, 23-15), desprinderea
pe tabela de marcaj fiind f\cut\
`n etape: dup\ 0-2 [i 2-4 a venit
6-4 (’2), apoi 11-8 (’4), 22-10 (’7),
23-20 (dup\ primul sfert), 36-22
(’14), 47-38 (la pauza mare), 63-
45 (’25), 73-52 (dup\ trei reprize),
83-58 (’34 - dup\ un „slam dunk“
de zile mari reu[it de Andrei
Moldovanu), 89-67 (’38), 96-67
(rezultat final). Echipa ie[ean\,
antrenat\ de Costel Moscalu [i
Radu Boi[teanu a prezentat ur--
m\torul lot de juc\tori: Hulude]
19, Hurjui 6 (2x3), C\linescu 12,
Manache 23 (2x3), Amarghioalei
22 (1x3), Moldovanu 5 (1x3),
Geoge 4, Rusu 3 (1x3) [i Bro[tea-
nu 2. Dup\ partid\, antrenorul
principal Costel Moscalu ne-a de-
clarat: „Avem un lot destul de
sub]ire pentru a rezista cu bine
turneelor de promovare `n prima
lig\, mai ales c\ la cel final vor
participa [i ultimele dou\ echipei
din Divizia A. Ne mai trebuie
juc\tori valoro[i, putem utiliza
doi stranieri `n meciurile din
turneele semifinale [i turneul fi-
nal, dar pentru a-i aduce la Ia[i
ne mai trebuie [i... altceva, iar `n
acest moment doar Sorin B\l\-
nescu (NR - patronul firmei Mil-
lenium Center) ne ajut\ din
punct de vedere financiar!“. ~n ul-
tima etap\ a sezonului, pe 14
aprilie, tot pe teren propriu, Poli
Milenium Center Ia[i se va con-
frunta cu liderul seriei, CSU Ga-
la]i. Va urma apoi turneul semifi-
nal, din 2-6 mai, de la T=rgovi[te,
acolo unde forma]ia ie[ean\ este
deja calificat\. (D.T.)
Se dopeaz\
[i brazilienii
Dou\ cazuri de dopaj au cutre-
murat fotbalul brazilian, dup\ ce
Confedera]ia brazilian\ de fotbal
(CBF) a dezv\luit vineri contolul
pozitiv la cocain\ a unui juc\tor
din divizia a 3-a, la pu]in timp
dup\ anun]ul suspend\rii pentru
dopaj a unui funda[ de la Flumi-
nense (divizia I). Potrivit comuni-
catului CBF, funda[ul Fabricio,
22 de ani, de la clubul Pelotas
(divizia a 3-a, sud) a fost depistat
pozitiv la cocain\ dup\ meciul cu
Barueri, la Sao Paulo, pe 19 no-
iembrie 2006, `n turneul califica-
tiv pentru serie B. Fabricio a fost
suspendat temporar [i risc\ o
pedeaps\ `ntre 120 zile [i un an
de suspendare. S\pt\m=na tre-
cut\, Fluminense, unul dintre
marile cluburi de la Rio de Janei-
ro, l-a suspendat pe funda[ul Re-
nato Silva, din cauza unui control
pozitiv al acestuia la cannabis, pe
28 ianuarie anul acesta. a
14 Luni, 2 aprilie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
00.00 Atlas biblic (r)
23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 00.00 Istoria cre[tinismului (r)
no[tri cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere,
Miezonoptic\; 23.30 Florilegiu muzical bizantin fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
A
6 7 8 1 9 10 1
din num\rul de vineri

9 5 7 3 4 6 8 2 1
a SUDOKU a
Rezolvarea careului

8 1 4 2 9 7 5 3 6 Rezolvarea careului
6 3 2 8 5 1 7 4 9 11 12 8 2 1 7 8
4 2 8 6 1 3 9 5 7
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de vineri
7 9 3 5 8 2 1 6 4 de la 1 la 9. Jocul a fost
1 6 5 9 7 4 3 8 2 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
A 13 7 3 1 5
3 4 1 7 6 8 2 9 5 I N C H I N A R E
Statele Unite, Noua
5 8 6 1 2 9 4 7 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar D A T O R I E
2 7 9 4 3 5 6 1 8 `n Marea Britanie este
T I A R A 14 4 5 4 15 10 8
deja considerat un
fenomen. Completa]i D A R N I C I
7 3 careul de 81 de p\tr\]ele
1 3 8 9 cu cifre cuprinse `ntre 1
Z A M I S L I R E 3 7 1 10 4
[i 9, astfel `nc=t nici o P A N T O C R A T O R
2 6 7 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ C U M P A T A R E
6 2 8 5
ori pe acela[i r=nd sau pe
aceea[i coloan\. Grila E N O R I A S 11 8 7 5 4 10 1
este `mp\r]it\ `n nou\ S L A V A
careuri mai mici, fiecare
L U C R A R E
8 5
9 1 6
4
7
cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 la
O S A R D U I T O R I B
P R O Z E L I T I S M Pornind de la numele Sf. Mc. ..., `n Calendarul Ortodox
9, la fel, o singur\ dat\. de ast\zi, 2 aprilie, de pe verticala A-B, completa]i careul de sus
8 7 5 2 (Solu]ia B [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
6 7 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:45 Atlas (r) 10:00 Dragoste pentru Lydia (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
07:30 TeleMatinal 09:15 Jurnalul Euronews 10:55 Barbara - c\l\toriile mele (r) Cu: Cristina Cioran, Dan 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
10:00 S\n\tate pentru to]i! 09:30 Buc\t\ria lui Jamie (r) 12:00 Jurnal Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ferrara, Ninel Conde,
10:30 Tr\sni]ii din Queens 10:00 Tonomatul DP2 13:00 {coala de Duminic\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Reuniune de clas\ (r, Patricio Borghetti, Tony
11:00 Ne vedem la TVR! Cu: Marina 11:30 V=n\torii de comori (r) 13:30 Sub spectrul lui Stalin (r) 10:00 Concurs interactiv dram\, Cu: Dave Annable) Dalton, Leticia Perdigon,
Alm\[an Socaciu
12:30 Top 7.ro (r) 14:30 Jurnal (r) 11:00 Dispari]ii (r) Anahi, Dulce Maria
12:00 Minunile lui Iisus
11:15 Rebel `n California (r)
13:00 ABC... de ce? 14:35 Music Play (r) 12:00 Vreau s\ fiu mare... 07:00 Daria, iubirea mea (r)
13:00 Nevast\-mea [i copiii 12:15 Emmerdale - Afaceri de
13:30 Teleshopping 15:30 Impresii din s\lb\ticie vedet\! (r) 08:00 De 3 x femeie (r)
13:30 Iepura[ul Peter [i prietenii familie (dram\, Cu:
14:00 Lec]ia de [tiin]\ 16:00 Artefacte (r) 13:00 Observator Elisabeth Estensen) Cu: Mihaela Tatu, Ana-
14:00 Jurnalul TVR Maria Gheorghe
15:00 Teleshopping 14:30 E-forum 16:30 Ap\r=nd pre[edintele 15:00 Pia]a Divertis (r) 13:00 {tirile PRO TV
10:45 O scrisoare pentru tine (r)
15:30 Kronika (limba maghiar\) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:30 Music Play (r) 16:00 Observator 13:30 Gr\be[te-te `ncet 13:30 Jur\m=ntul
17:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR 18:25 Cite[te cu mine! 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (comedie, Cu: Dem 15:20 Re]eta de Acas\
17:15 Careu de doamne 16:30 Autostrada TVR 19:00 Identit\]i 19:00 Observator R\dulescu, Tamara Bu- 15:30 Duelul pasiunilor
Cu: Monica Tatoiu 18:00 Jurnal regional 19:30 R\zvr\tirea (r) 20:30 Divertisment ciuceanu, Stela Popescu)
18:00 Dis-de-sear\ 17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Lege [i ordine 20:00 Drag\ Michele 21:30 Animat Planet Dup\ ce un [ofer neatent
19:00 Jurnalul TVR love[te accidental un biciclist Vremea de Acas\
19:25 Popula]ii str\vechi (comedie, Cu: Giuliana 22:00 Vocea inimii. Cu: Ioan Isaiu
20:20 Foc `ncruci[at Calandra, Fabio Carpi) [i nu-l duce la spital, situa]ia Cu: Ioana Maria Moldovan,
20:00 EURO case 23:00 Observator sa se complic\ foarte mult. Drago[ St\nescu
21:10 Regii blestema]i (dram\, Cu: Dup\ revoltele studen]e[ti din
Jeanne Moreau, Gerard
20:30 Lumea de aproape 00:00 Virus ~ns\ nu este vorba `n primul 18:30 Betty cea ur=t\
1968, Michele se refugiaz\ la r=nd despre `ncurc\turi cu
Depardieu, Tchéky Karyo, 21:00 Ora de [tiri Londra, dar r\m=ne `ntr-o per- (thriller, Cu: Jamie Lee 19:30 Rebelde
for]ele de ordine, ci cu propria
Philippe Torreton) 22:10 Cum s\ nu-]i pierzi capul? manent\ leg\tur\ epistolar\ Curtis, Donald Sutherland, sa con[tiin]\, care se dovede[te Cu: Enrique Rocha, Juan
22:05 Reflector (comedie, Cu: Mathilda cu mama [i cu surorile sale. El William Baldwin, Joanna mai nemiloas\ dec=t orice or-
le cere acestora s\ dea o m=n\ Ferrara, Ninel Conde,
22:45 Jurnalul TVR May, Vincent Winterhalter, de ajutor prietenei sale, Mara,
Pacula, Sherman Augustus) gan al legii! Patricio Borghetti, Tony
23:15 Nocturne Roberto Bestazzoni) o t=n\r\ dezinhibat\ [i rebel\, Prin[i `ntr-o furtun\ cumplit\ 16:00 T=n\r [i nelini[tit Dalton, Leticia Perdigon,
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, Cu: Timp de o noapte, pe lacul mama unui copil care se pre- care `i face s\ piard\ Cu: Janne Cooper
`nc\rc\tura pe care o trans- Anahi, Dulce Maria
David Crane) Leman, agen]ia matrimonial\ supune a fi al lui Michele.
„Love Express“ organizeaz\ o portau [i aproape scufunda va- 17:00 {tirile PRO TV 20:30 Zorro
00:35 Ploaie lini[tit\ 21:50 Arhiva de serviciu (r) porul, membrii navei Sea Star 22:30 Pove[tiri de noapte
(dram\, Cu: Eliza Clark, Jeff mare petrecere pentru celi- 17:45 Om s\rac, om bogat (come-
batari, la care particip\ 30 de 22:00 Concentrat de cultur\ sunt nevoi]i s\ caute o nav\ die, Cu: Horia Brenciu, {er- Cu: Cabral, Mircea Solcanu
Daniels, Frederic Forrest) femei [i b\rba]i. Reuni]i din di- 22:30 Jurnal salvatoare. Soarta le scoate `n
America anilor 2042. Pentru cale un vas de cercet\ri rusesc, ban Ionescu) 23:00 Clona
verse motive, unii `[i caut\ su- 23:00 Musica da capo
c\ avortul nu mai este per- fletul-pereche, al]ii doresc s\ `n aparen]\ p\r\sit, [i tot 18:50 {tirile PRO TV 00:00 Jur\m=ntul (r)
mis `n Statele Unite, Alison petreac\ ni[te ore agreabile [i 00:05 Amen (r) echipajul se refugiaz\ pe el. 20:30 Experimentul sim]urilor 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Goldring [i mama ei, ei formeaz\ un grup colorat, Inspirat de fapte [i de perso- Capitanul Everton, Kelly „Kit“
aparent vesel. So]ii André [i naje reale, filmul expune Foster [i Steve Baker mobi- (comedie, Cu: Marlon Vremea de Acas\
Beverly, pleac\ `n Suedia.
Anne-Charlotte intr\ [i ei `n povestea tragic\ a unui t=n\r lizeaz\ tot echipajul sper=nd Wayans, David Spade, 02:45 Acas\ `n buc\t\rie (r)
02:05 Jurnalul TVR (r)
atmosfera colorat\. ofi]er SS, Kurt, de confesiune c\ dup\ ce vor repara vaporul Matthew Lillard, Rip Torn) 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
03:10 Ovosodo (r) protestant\, ale c\rui semnale vor putea sc\pa cu via]\. Ime-
(comedie, Cu: Malcolm 00:00 Raliul Portugaliei (rezumat) 22:15 Cu un pas `nainte Cu: Cabral, Mircea Solcanu
de alarm\ c\tre Vatican `n diat ce ei aduc nava `n stare
Lunghi) 01:00 Familia mea dement\ (d.a.) leg\tura cu lag\rele de exter- de func]ionare, la bord `ncep 23:30 {tirile PRO TV 04:15 Extravagan]a Anastasia
04:50 Careu de doamne (r) 01:30 Protocolul Windsor (r) minare naziste r\m=n f\r\ s\ se petreac\ lucruri ciudate. 00:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (poli]ist, Cu: Norkys Batista, Juan
05:30 Sanatate pentru toti! (r) a (thriller, Cu: Chris Wiggins) a efect. a 02:00 Concurs interactiv a Cu: Anthony LaPaglia) a Pablo Raba a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Luni, 2 aprilie 2007 15
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Teatrul Na]ional
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA „Vasile Alecsandri“
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ast\zi, 2 aprilie, ora 18.00:
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 „Step\..., votc\... [i alte suspi-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
ne...“ Adaptare de Constantin
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Popa dup\ A.P. Cehov, specta-
ISSN 1841-141X col realizat de Universitatea de
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Arte „G. Enescu“ Ia[i.
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). Opera Na]ional\ Rom=n\
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Miercuri, 4 aprilie, ora 18,30:
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Sala - Ateneul T\t\ra[i: „La
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Traviata“. Oper\ `n patru acte
de G. Verdi. Distribu]ia: Cris-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
tina Simionescu Sandu (Violeta
Valery), Elena Rosca (Flora
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Bervoix), Brândusa Motoc (An-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
nina), Ricardo Nori (Alfredo
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Germont), Mihail Frunza (Gior-
gio Germont), Iulian Ioan San-
du (Baronul Douphol), Octa-
vian Dumitru (Marchizul D’O-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ bigny), Constantin Taga (Gas-
din cadrul ton), Constantin Cristea (Dr.
Grenvil), Bogdan Zaharia (Giu-
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
seppe), Catalin Berea (Comisio-
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei narul, Gradinarul). Orchestra,
corul [i ansamblul de balet.
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
Soli[tii baletului: Mona Moldo-
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
vanu, Gigel Ungureanu. Con-
ducerea muzical\: Bogdan Chi-
ro[ca, Regia artistica: Anda Ta-
Biserica
„Sf. Sava“ bacaru - Hogea, Asistent: Edu-
Gr\dini]a ard Sveatchevici, Scenografia:
„Buna Vestire“
Rodica Arghir, Maestru de cor:
Liceul „Vasile Valeriu Gâdei, Coregrafia: Gheor-
Alecsandri“ ghe Stanciu. Spectacol inter-
Str. Costache Negri pretat `n limba italian\, titrat
`n limba român\. Sfâr[itul spec-
Moldova Hala Central\
tacolului: ora 21,15;
Mall
Joi, 5 aprilie, ora 18,30: Salo-
nul muzical la Casa Pogor.
RECITAL - Claude Debussy,
solist\: Diana Bucur sopran\.
La pian - Ionela Butu.
Casa de Cultur\ „Mihai
Ursachi“ din parcul Copou
1-22 aprilie: Asocia]ia Me[te-
rilor Populari din Moldova [i
Casa de Cultur\ „Mihai Ursa-
chi“ a Municipiului Ia[i a orga-
nizat Expozi]ia personal\ a
`ncondeietoarei de ou\ Elena
Torac din Brodina-Suceava.
Expozi]ie de icoane
[i art\ plastic\
`n Sala Pa[ilor Pierdu]i
2 - 5 aprilie: Cenaclul univer-
sitar „{tefan Luchian“ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ din
Ia[i a organizat o expozi]ie de
art\ „Icoane [i Tradi]ii Româ-
ne[ti“ care a fost vernisat\ ieri,
30 martie, `n Sala Pa[ilor Pier-
du]i. Expozi]ia care cuprinde
at=t icoane c=t [i lucr\ri de in-
spira]ie religioas\.
Centrul Cultural German Ia[i
2 - 6 aprilie, orele 10.00-
18.00: Expozitie „Goethe `n
imagini“. La 22 martie 2007 co-
munitatea interna]ional\ a co-
memorat 175 de ani de la moar-
tea marelui scriitor Johann Wolf-
gang von Goethe (22.03.1832);
M=ine, 3 aprilie, ora 18.00:
Lansare de carte „Intelectualii
`n câmpul puterii. Morfologii [i
traiectorii sociale“ de Mihai
Dinu Gheorghiu, eveniment or-
ganizat de Centrul Cultural
German Ia[i `n colaborare cu E-
ditura. Particip\: Adrian Necu-
lau, Alexander Rubel [i Adrian
Ciofl`nc\; Mihai Dinu Gheor-
ghiu este doctor `n sociologie al
Ecole des Hautes Etudes en
Sciences Sociales (EHESS,
1997), profesor la Facultatea de
Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei
a Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din
Ia[i. Din 2002 este membru al
Association Internationale des
Sociologues de Langue Fran-
çaise [i al Association Fran-
çaise de Sociologie, iar din 2004
este membru al Comisiei Inter-
na]ionale pentru studierea Ho-
locaustului din România „Elie
Wiesel“. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

GEOGRAPHIC
07:00 Megauzine: Elicopterele
Apache
08:00 Megastructuri: Podul Millau
09:00 C\]\r\torii: Regele stâncilor
10:00 Planeta la control:
Continente `n coliziune
11:00 Planeta la control: Abisuri
12:00 Crash Science: Automobile
13:00 Real? Fantomele
14:00 C\]\r\torii: Regele stâncilor
15:00 Planeta la control:
Continente `n coliziune
16:00 Planeta la control: Abisuri
17:00 Exper]ii herpetologi: Jungle
Geoff [i atacul viperei
17:30 100% S\lbatic
18:00 Nu [tiam asta
19:00 La un pas de moarte:
Vulcanul St. Helens
19:30 Momente uimitoare
20:00 C\]\r\torii: Regele stâncilor
21:00 Planeta la control:
Stonehenge
22:00 Vân\torii de cadavre:
Necro-anchet\
23:00 Locul faptei: Bangkok
00:00 Dezastre `n aer: Cu rezer-
vorul gol
01:00 Vân\torii de cadavre:
Necro-anchet\
02:00 Locul faptei: Bangkok a
Legend\:
[tiri
film artistic
CHANNEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 B\rba]ii `n alb
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Hi-Boy
Roadster '32 - Partea 3
10:00 Vân\torii de mituri: Ap\ anti-
glon]
11:00 Ma[ini pe alese: Alfa
Romeo Spider Veloce 2000
12:00 Big Daddy Kustomizer (f.
doc.)
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
14:00 B\rba]ii `n alb
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
16:00 Curse: La comand\
17:00 Rable [i repara]ii - SUA: Un
verde r\u
18:00 Motociclete americane:
Spectacol OCC
19:00 Vân\torii de mituri: Zmeul
lui Franklin
20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:00 Adev\ratul „Spital de ur-
gen]\“
22:00 Dr. G, medic legist (f. s.
doc.) - Dragoste de mam\
23:00 Motociclete mari
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri? (f. s. doc.)
01:00 Mega constructori: Marele
„collider“ de particule -
Geneva
02:00 Curse: Vitez\ `n stil
Hollywood
03:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Hi-Boy
Roadster '32 - Partea 4 a
SCIENCE
07:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
07:50 M\rci de top: Maserati
08:15 M\rci de top: Lancia
08:40 Telecomanda ca pasiune
09:10 Planeta dinozaurilor (SUA,
2003, s. doc.) - C\l\toria lui
Pat\ Alb\
10:00 Rena[terea unei specii
10:50 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Zona arctic\
11:40 Telecomanda ca pasiune
12:10 ~n interiorul navetei spa]iale
13:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
13:50 M\rci de top: Maserati
14:15 M\rci de top: Lancia
14:40 Telecomanda ca pasiune
15:10 Planeta dinozaurilor (SUA,
2003, s. doc.) - C\l\toria lui
Pat\ Alb\
16:00 Rena[terea unei specii
16:50 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Zona arctic\
17:40 Telecomanda ca pasiune
18:10 ~n interiorul navetei spa]iale
19:00 Demen]a avioanelor
19:25 Marea `ntrebare
19:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
20:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
21:10 ~n centrul uraganului
22:00 Cum se nasc eroii: Lupta cu
focul
22:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
23:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
00:10 Un ochi critic a
TRAVEL
11:20 Superlocuin]e (engl., s.
doc.) - Amenajarea cuibului
11:50 Aventuri la golf (f. s. doc.) -
Bali
12:15 Aventuri la golf (f. s. doc.) -
Dubai
ANUN}
12:45 Cu undi]a `n jungl\ (f. s.
doc.) - Cu undi]ele `n zori Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
13:10 Cu undi]a la drum: Polonia/ realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
{tiuca, p\str\vul [i crapul redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
13:40 Lonely Planet: Hoinar prin
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
lume: Auckland
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
14:35 Delicii pesc\re[ti: Australia
15:05 Proiecte de vis (f. s. doc.) - pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Lot - Fran]a
16:00 Deschiz\torii de drumuri: Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
Africa de Vest sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
16:55 Renovare la mare [i la
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
soare: Spania - Partea 3
17:20 Superlocuin]e (engl., s. Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
doc.) - Amenajarea cuibului Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
17:50 Aventuri la golf (f. s. doc.) - Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Bali
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
18:15 Aventuri la golf (f. s. doc.) -
Dubai situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
18:45 Cu undi]a `n jungl\ (f. s.
doc.) - Cu undi]ele `n zori pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
19:10 Cu undi]a la drum: Polonia/ Pasul 2
{tiuca, p\str\vul [i crapul
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
19:40 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Auckland la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
20:35 Delicii pesc\re[ti: Australia lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
21:05 Proiecte de vis (f. s. doc.) - tra]iei Fiscale de domiciliu.
Lot - Fran]a
22:00 Proiecte de vis (s) - Hackney Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
interioare 111, 105 sau 303.
23:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii a V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Luni, 2 aprilie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Comemorarea arhiereului Eugeniu Laiu Suceveanul

a S=mb\t\, 31 martie, a avut loc comemorarea unuia dintre cei mai mari tr\itori ai M\n\stirii Horai]a, arhiereul Eugeniu Laiu Suceveanul
a Un sobor de preo]i [i diaconi, condus de arhim. Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor, delegat al IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, a oficiat o slujb\ de pomenire la morm=ntul arhiereului a La manifest\rile religioase de la M\n\stirea Horai]a au participat
[i o parte dintre rudele PS Eugeniu care l-au cunoscut [i care spun c\ bun\tatea era tr\s\tura principal\ a marelui arhiereu nem]ean a
S=mb\t\, 31 martie, s-au
`mplinit 40 de ani de la tre-
cerea la cele ve[nice a episco-
pului Eugeniu Laiu Suce-
veanul. Cu aceast\ ocazie,
la M\n\stirea Horai]a din
jude]ul Neam], a avut loc o
slujb\ de pomenire care a
fost s\v=r[it\ de un impre-
sionant sobor de preo]i [i di-
aconi condus de arhim. Timo-
tei Aioanei, exarh cultural
al Arhiepiscopiei Ia[ilor [i de-
legat al ~nalt Prea Sfin]itu-
lui Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, din sobo-
rul de preo]i f\c=nd parte [i
arhim. Benedict Sauciuc,
stare]ul M\n\stirii Neam],
protos. Petroniu Marin, sta-
re]ul M\n\stirii Horai]a, pr.
Viorel Laiu, rud\ a episcopu-
lui Eugeniu Laiu [i profesor
de Spiritualitate [i Ansam-
blu Coral la Seminarul Teo-
logic Liceal „Veniamin Cos-
tachi“ de la M\n\stirea Neam],
CM
YK
Episcopul [i c=inele
„~n ultimii ani ai vie]ii
sale, se spune c\ a mai avut
ca prieten apropiat, doar un
c=ine, pe nume Leu care `l
`nso]ea, chiar [i de la chilie
p=n\ la biseric\. C=inele a
dormit zece ani sub fereas-
tra episcopului care `l hr\-
nea cu m=ncare curat\, de
la o femeie credincioas\ de
aici din sat. Se spune c\ a-
tunci c=nd a murit episcopul,
c=inele a l\trat continuu. ~n
ziua `nmorm=nt\rii, au luat
Pagin\ realizat\ de Lucian APOPEI
[i al]i preo]i din ob[tea M\-
n\stirii Horai]a. Evenimen-
tul a fost precedat de s\v=r[i-
rea slujbelor Utreniei [i Sfin-
tei Liturghii la care au fost pre-
zen]i numero[i credincio[i.
~n cuv=ntul rostit la fina-
lul Sfintei Liturghii, arhim.
Timotei Aioanei a precizat
c\ „M\n\stirea Horai]a tr\-
ie[te ast\zi (n.r. - s=mb\t\,
31 martie) un moment de a-
ducere aminte pentru unul
dintre cei mai mari tr\itori
ai ei, arhiereul Eugeniu Laiu
Suceveanul, care s-a mutat
la Domnul `n urm\ cu exact
40 de ani, `n anul 1967. Cu
binecuv=ntarea ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei,
am s\v=r[it aici pomenirea
[i slujba parastasului pentru
a cinsti pe acest slujitor al
bisericii, ierarh al M=ntuito-
rului Iisus Hristos, mai pu-
Mihaela Lumini]a, nepoata
arhiereului Eugeniu Laiu,
al\turi de arhim. Timotei
Aioanei, exarh cultural
al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
[i protos. Petroniu Marin,
stare]ul M-rii Horai]a
(medalion: nepoata
Mihaela la v=rsta de 10
ani, al\turi de c=inele Leu)
c=inele, i-au pus un sac `n
cap ca s\ nu vad\ drumul [i
l-au dus la Alma[. Dar p=n\
s-a terminat `nmorm=ntarea,
el a intrat pe poarta m\-
n\stirii, s-a a[ezat pe mor-
m=ntul Prea Sfin]itului Euge-
niu [i de atunci nu a mai
m=ncat nimic. C=inele Leu
nu a mai plecat de pe mor-
m=ntul arhiereului. Acolo a
murit!“, ne m\rturise[te d-
na Mihaela Lumini]a, nepoa-
ta Arhiereului Eugeniu Laiu.
]in cunoscut datorit\ vitregii-
lor vremurilor `n care a tr\it.“
Apropiat al lui
Visarion Puiu
Episcopul Eugeniu Laiu
Suceveanul, cu numele de
mirean Ioan Laiu, s-a n\s-
cut la data de 6 iunie 1894,
`n satul Certieni, din comu-
na B=rg\uani aflat\, pe a-
tunci, `n raionul Neam], fi-
ind primul din cei [apte
copii ai lui Nicolae [i Maria
Laiu. A intrat sub ascultare
la M\n\stirea Neam], la nu-
mai 10 ani, acolo unde avea
un unchi c\lug\r, ieromon-
ahul Pimen Gheorghiu. Ul-
terior, `n anul 1910, au ple-
cat `mpreun\ la M\n\stirea
Horai]a, unde t=n\rul Ioan
intr\ sub ascultarea arhim. Ca-
listrat Dima, stare]ul M\-
n\stirii Horai]a. Este `ndem-
nat [i sprijinit s\ urmeze cur-
surile seminarului teologic
„Sf. Andrei“ din Gala]i. ~n a-
nul al treilea de studii, t=n\-
rul Ioan avea s\ devin\ unul
dintre cei mai apropia]i uce-
nici ai directorului de semi-
nar, Visarion Puiu, viitorul
Mitropolit al Bucovinei. ~n tim-
pul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial, `ntre anii 1916-
1918, a lucrat ca sanitar `n
spitalele militare din Boto-
[ani, Gala]i [i Piatra Neam].
Dup\ terminarea studiilor
seminariale, `n anul 1920, este
tuns `n monahism la M\n\s-
tirea Horai]a. La 22 septem-
brie, `n acela[i an, a fost hi-
rotonit ierodiacon de Mitro-
politul Pimen al Moldovei,
iar o lun\ mai t=rziu a `nce-
put Facultatea de Teologie.
~n iunie 1925, a fost hiroto-
nit preot, `n iulie devine pro-
tosinghel, iar la 6 decembri-
e, `n acela[i an, este ridicat
la rangul de arhimandrit.
Bunicul Eugeniu Laiu
„Eu am fost una din nepoa-
tele care am stat foarte mult
l=ng\ episcopul Eugeniu. De[i
aveam 10 ani, eram con[tient\
c\ era un om mare, c\ e episcop
pentru c\ auzeam `n cas\
vorbindu-se despre el, c\ e de
rang mare. Noi `ns\ nu aveam o
re]inere `n a ne apropia de el,
a[a cum se `nt=mpl\ uneori cu
cei mici, care sunt sfio[i `n
prezen]a unor persoane impor-
tante. El f\cea ca noi s\ fim
atra[i de el. C=nd venea la bi-
seric\, se a[eza `n tronul
arhieresc [i lumea venea s\ ia
binecuv=ntare. Pe noi `ns\, pe
cei mici, ne lua [i ne ]inea pe ge-
nunchii s\i. Eu [i sora mea ne
bucuram enorm. Era un om
foarte bun. C=nd mergeau copiii
la biseric\, el `i striga [i le d\dea
bani. A[a eram noi copiii: eram
`nc=nta]i c\ el vorbea cu noi [i
ne d\dea c=te ceva, f\ceam cal-
cule... C=t ne-a dat... Cu minte
de copil ce aveam. C=nd mergea
s\ sfin]easc\ o biseric\, de
fiecare dat\ f\cea [i dona]ii
acelei bisericii“, `[i aminte[te
nepoata Mihaela despre Prea
Sfin]itul Eugeniu Laiu
Suceveanul.
~ndrum\torul ricii Ortodoxe Rom=ne din
capitala Fran]ei, acolo unde
[i duhovnicul va sta p=n\ `n februarie,
Sf=ntului Ioan Iacob 1939. ~n aceast\ perioad\,
arhimandritul Eugeniu Laiu
de la Neam] desf\[oar\ o bogat\ activi-
tate pe plan bisericesc [i
~n aceast\ perioad\, p=n\ na]ional. A reparat biserica
`n anul 1932, el activeaz\ `n E- [i a `mbog\]it-o cu noi obiec-
parhia Hotinului, unde arhie- te de cult, a reorganizat co-
reu devenise Visarion Puiu, `n- munitatea ortodox\ rom=-
deplinind, pe r=nd, atribu]ii n\, `ngrijindu-se `ndeaproa-
precum cele de preot la cate- pe de studen]ii rom=ni ce-[i
dral\, [ef de birou la cancela- f\ceau studiile la Paris.
ria eparhial\, vicar-eparhial sau
director al [colii de c=nt\re]i.
La 1 mai 1932, trece `n E- Arhiereu-Vicar `n
parhia Bucovinei, unde Mi- Eparhia Bucovinei
tropolitul Nectarie Cotlarciuc
`l nume[te prefect de studii la ~n [edin]a sa din data de
Internatul Facult\]ii de Teo- 28 octombrie 1938, la reco-
logie din Cern\u]i, pentru ca mandarea Prea Fericitului
de Adormirea Maicii Domnu- Miron Cristea, patriarhul
lui s\ fie numit director al Bisericii Ortodoxe Rom=ne,
acestui internat. Aici, el a arhimandritul Eugeniu este
fost `ndrum\tor [i duhovnic ales arhiereu-vicar pentru
al Sf. Ioan Iacob de la Neam]. Eparhia Bucovinei, cu titlul
~ncep=nd cu data de 1 de Suceveanul. ~n acest
aprilie 1935, timp de un an, scop, la 1 februarie 1939, el
el este preot la Catedrala pa- se `ntoarce `n ]ar\, iar la 9
triarhal\, dup\ care pleac\ iulie 1939 este hirotonit
la Paris, ca superior al Bise- arhiereu. ~n timpul celui
t\ foarte umil\. Asta se
„M=ine diminea]\ `nt=mpla cu toate c\ `n via-
nu m\ mai ]a sa a avut numeroase ac-
tivit\]i la Neam], Horai]a,
deranjezi“ Hotin, Cern\u]i, Bucu-
Prezent\ la evenimentul
re[ti, Paris, Buz\u, Cra-
iova, Constan]a [i din nou
de s=mb\t\ de la M\-
n\stirea Horai]a, Mihaela aici la M\n\stirea Horai-
]a. Se [tie c\ `n ultimii ani
Lumini]a Teodorescu, o
nepoat\ a Prea Sfin]itului petrecu]i aici (n.r. - la M\-
n\stirea Horai]a), pleca
Eugeniu Laiu Sucevea-
nul, `[i aduce aminte de diminea]a din chilia sa [i
ultimele clipe din via]a se retr\gea `n poienile din
tr\itorului de la Horai]a: jurul m\n\stirii unde z\-
„Pu]in\ lume [tie de mo- bovea mult\ vreme rug=n-
dul cum a suferit el aici, la du-se. De la un ucenic al
M\n\stirea Horai]a. Da- s\u, pe nume Ioil, am a-
torit\ activit\]ii sale ex- flat c\ a [tiut c=nd i se a-
trem de vaste [i a rela]ii- propie sf=r[itul. Mi-a spus
lor cu comunitatea de la acesta c\ l-a `ntrebat pe
Paris, de unde primea co- bunicul «La ce ora s\ vin\
responden]e, reviste, pu- a doua zi la chilie, la
blica]ii, el a fost b\nuit de Sfin]ia Voastr\?», la care,
regimul comunist de unel- Eugeniu a r\spuns «M=i-
tiri `mpotriva statului. A ne diminea]\ nu m\ mai
fost `n[tiin]at `n secret, de deranjezi» {i a doua zi,
un ucenic al s\u de la M\- p\rintele Ioil nu a mers la
n\stirea Coco[ din Dobro- chilia Prea Sfin]itului. Se
gea, c\ autorit\]ile `i vor f\cuse ziua mare [i el nu
r\ul. De aceea s-a retras mai ie[ea afar\. C=nd a
aici, unde nu prea vorbea, mers la chilie, p\rintele
postind astfel chiar [i de Eugeniu trecuse la Dom-
la cuvinte, duc=ndu-[i via- nul“, ne-a spus nepoata
]a `ntr-un mod de o smere- Prea Sfin]itului Eugeniu
nie uimitoare, `ntr-o ]inu- Laiu Suceveanul.
de-al Doilea R\zboi Mondial
el a fost nevoit s\ stea mai
mult la Bucure[ti, unde a
fost loc]iitor de stare] la M\-
n\stirea Antim, conduc\tor
al Tipografiei C\r]ilor Bise-
rice[ti din Bucure[ti (n.r. -
ast\zi Editura Institutul
Biblic [i de Misiune al BOR),
dar [i locotenent de episcop
la Constan]a, Buz\u sau Cra-
iova. ~ntre 1 ianuarie 1949 -
1 iulie 1951 a fost profesor
de Studii biblice la Semi-
narul Teologic din M\n\s-
tirea Neam], fiind pentru
scurt\ vreme [i stare] al
m\n\stirii nem]ene. I se `n-
credin]eaz\ apoi conducerea CM
YK
M\n\stirii Coco[ din Dobro-
gea, de unde, la 1 octombrie
1957, se retrage la Horai]a,
m\n\stirea sa de metanie,
loc unde avea s\ `[i pe-
treac\, `n smerenie [i sim-
plitate, ultimii ani din via]\,
dorind astfel, dup\ cum spu-
nea arhim. Timotei Aioanei,
s\ fie „un arhiereu care se
`nt=lne[te cu mai marele
Arhiereilor, cu Domnul Iisus
Hristos“. a
De[i Departamentul Cul-
telor din acea vreme ar fi
vrut ca moartea lui s\
treac\ neobservat\, la `n-
morm=ntarea episcopului
Eugeniu Laiu a venit `n-
su[i Mitropolitul Moldovei
[i Sucevei de atunci, Ius-
tin Moisescu, care, dup\
cum a precizat [i arhim.
Timotei Aioanei, l-a cin-
stit `n mod deosebit. Toc-
mai de aceea, la `nmorm=n-
trea lui Eugeniu Laiu,
IPS Iustin Moisescu s-a
ocupat `n mod deosebit de
toat\ r=nduiala necesar\.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
3 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 77 (678) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Concerte, piese de teatru 14 muncitori „ilegali“

[i bogat\ activitate rom=ni s-au revoltat pe
PAGINA 16

PAGINA 5
liturgic\ la Avr\meni un [antier din Roma

„Rom=nia nu are un plan

de alimenta]ie ra]ional\“
a ~n ultimii ani, `n presa de profil [i pe site-urile de specialitate de pe internet s-a creat o adev\rat\
„isterie“ a sfaturilor [i opiniilor cu privire la ceea ce ar trebui s\ `nsemne o „alimenta]ie s\n\toas\“
a Repetat\ la nesf=r[it, ajung=nd chiar s\ deranjeze prin utilizarea `n exces, sintagma n-a reu[it totu[i
s\ fie `n]eleas\ [i aplicat\ de cei mai mul]i dintre noi a Despre cum stau lucrurile `n Rom=nia `n ceea ce Mul]i fermieri risc\ s\
prive[te alimenta]ia popula]iei, c=t sunt de implica]i statul [i comunit\]ile locale `n aceast\ problem\ vital\, piard\ cota de lapte
ne-a explicat d-na prof. univ. dr. Mariana Graur, pre[edinta Societ\]ii de Nutri]ie din Rom=nia, [efa Sec]iei pentru exploata]ii noi
de Diabet, Metabolism [i Boli de Nutri]ie din cadrul Spitalului Clinic „Sf. Spiridon“ Ia[i a PAGINILE 8-9 PAGINA 6

CM CM
YK YK

Traian B\sescu
[i PD contest\
legitimitatea noului
guvern T\riceanu
PAGINA 7

POZA ZILEI 60% dintre rom=ni nu se
a[teapt\ s\ primeasc\ prime de Pa[ti
Peste 62% dintre anga-
ja]i nu se a[teapt\ s\ pri-
measc\ prime cu ocazia
s\rb\torilor pascale, potri-
vit unui studiu realizat de
site-ul BestJobs. Al]i 20%
sus]in c\ vor primi sub 500
de lei, `n timp ce 10% se
a[teapt\ la zile libere, iar
cei mai noroco[i - 6% - vor
primi peste 500 de lei.
Potrivit datelor Institului
Na]ional de Statistic\, a-
nul trecut, de Pa[te (`n
Farmaci[tii trebuie s\
onoreze `n 24 de ore
re]eta unui pacient
`nscris `n programul
pentru diabet
aprilie), salariile au cres- PAGINA 11
cut `n medie cu doar 1,3%
fa]\ de luna precedent\. ~n Meteo
timp ce `n decembrie 2006
- de Cr\ciun - cre[terea sa-
lariilor a fost de peste 22% ~nnorat Z
datorit\ celui de-al 13-lea maxima 17 °C
salariu acordat `n dome-
niul bugetar. ~n sectorul
minima 4 °C
sursa: www.intellicast.com
privat, `n locul primelor de
Pa[te, companiile au pre-
ferat s\ acorde prime pen-
tru rezultate la nivel tri-
mestrial. a

de s\n\tate public\. Sal-

Cehia vrea s\ atrag\ medici din Rom=nia
Ministrul ceh al S\-
n\t\]ii, Tomas Julinek,
a anun]at c\ pl\nuie[te
s\ atrag\ medici din
noile state membre ale
Un v=nz\tor indian a[eaz\ pepenii UE, Rom=nia [i Bulga-
pe categorii `ntr-o pia]\ de fructe din
ria, pentru a compensa
regiunea Hyderabad. a
criza din sistem cu care
se confrunt\ autorit\]ile
de la Praga, informeaz\
„The Prague Post“.
„Migra]ia `n dome-
niul medical este extrem
de r\sp=ndit\ `n Uniu-
ne, iar noi ar trebui s\
fim `mpotriva acestui lu-
varea, noteaz\ „The Pra-
gue Post“, ar putea veni
cru pentru c\ `n prezent din partea medicilor slo-
ne lipsesc 2.000 de doc- vaci care vin din num\r
tori din sistem. Anual, din ce `n ce mai mare s\
pleac\ 1% dintre ei, iar umple golurile l\sate de
situa]ia devine din ce `n cehi, motiva]i fiind de
ce mai grav\“, a sus]inut salariile cu 20-30 de pro-
Miroslav Cikrt, de la cente mai mari dec=t `n
Institutul na]ional ceh ]ara natal\. a

CM
YK
2 Mar]i, 3 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXX)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (IV)
~n timpul lui Inochentie Mi-
cu Klein `n Transilvania e-
rau recunoscute doar na]io-
nalit\]ile „privilegiate“: un-
guri, secui [i sa[i. Cre[tinii
ortodoc[i, care r\m\seser\
statornici `n credin]a str\-
mo[easc\, au fost l\sa]i la
bunul plac al autorit\]ilor.
Preo]ii ortodoc[i erau h\itu-
i]i, maltrata]i [i aresta]i.
Mul]i au murit `n temni]ele
imperiului, dintre care cea
mai renumit\ [i mai temut\
era cea de la Kufstein. Mi-
tropolia ortodox\ de la Alba
Iulia a fost desfiin]at\, iar
leg\turile cu Mitropoliile
din Ia[i [i Bucure[ti au fost
interzise sub amenin]area
cu grave sanc]iuni. Cu toate
acestea, mul]i dintre româ-
nii ortodoc[i treceau mun]ii
la fra]ii lor liberi. Emisari ai
transilv\nenilor ajungeau,
uneori, chiar la Petrograd,
unde g\seau ajutor moral [i
material, deoarece Rusia,
prin pacea de la Kukiuk
Kainargi (1774), `[i impu-
sese dreptul de a „proteja“
pe ortodoc[ii din Imperiul
Otoman. Tân\rul Ion Micu
a fost hirotonit preot la
Pecs, apoi a fost trimis la
Muncach pentru a intra `n
ordinul monahal al
Sfântului Vasile cel Mare,
primind numele Inochentie.
~n anul 1730, a primit bula
de consacrare, fiind uns
episcop. Paralel cu ini]ierea
`n problemele episcopale, el
s-a informat despre situa]ia
celor pe care avea s\-i p\s-
toreasc\. ~n acest sens, a `n-
ceput s\ identifice dolean]e-
le p\stori]ilor [i a recurs la
o nou\ arm\ de lupt\, me-
moriul, pe care urma[ii lui,
clerici ori laici, o vor folosi,
cu perseveren]\, `n secolele
XVIII-XIX. Supliciile [i me-
moriile trimise de la Mun-
cach `mp\ratului, concepute
`n limba latin\, cuprindeau
respectarea promisiunilor
f\cute cre[tinilor care au ac-
ceptat unirea cu Biserica
Romei [i aplicarea celor do-
u\ diplome care fundamen-
tau actul unia]iei. ~ntrucât
nu a primit nici un r\spuns,
Inochentie s-a dus la Viena,
cerând insistent s\ fie pri-
mit `n audien]\ de `mp\rat.
Episcopul uniat a r\mas la
Viena dou\zeci de luni, din
februarie 1730 pân\ `n sep-
tembrie 1732. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Limba diavolilor
Odat\, un preot a `ntâl-
nit pe câmp un ]\ran
care `njura foarte urât.
Preotul `i zise: „Priete-
ne, vii din iad?“. Omul
nu a `n]eles aceste cu-
vinte [i a cerut preotului
s\-i explice. Preotul i-a
zis: „Când aud pe cineva
vorbind fran]uze[te [tiu
c\ vine din Fran]a, când
aud pe cineva vorbind
nem]e[te m\ gândesc c\
vine din Germania, iar
când aud pe cineva vor-
bind italiene[te cred c\
vine din Italia [i a[a
mai departe. Tot astfel
când cineva `njur\, trag
concluzia c\ vine din
iad, pentru c\ vorbe[te
limba diavolilor“.
(Pr. Nicolae Pura, Pilldee,
Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
Ungerea cu mir a Mântuitorului,
prevestirea mor]ii Sale
„Fiind Iisus `n Betania,
`n casa lui Simon Lepro-
sul, s-a apropiat de El o fe-
meie, având un alabastru
cu mir de mare pre], [i l-a
turnat pe capul Lui, pe
când [edea la mas\. {i v\-
zând ucenicii, s-au mâniat
[i au zis: «De ce risipa aceas-
ta? C\ci mirul acesta se
putea vinde scump, iar ba-
nii s\ se dea s\racilor». Dar
Iisus, cunoscând gândul
lor, le-a zis: «Pentru ce fa-
ce]i sup\rare femeii? C\ci
lucru bun a f\cut ea fa]\ de
Mine. C\ci pe s\raci tot-
CUV+NT DIN AMVON
Primele zile ale
S\pt\m=nii Patimilor
Primele trei zile ale acestei S\p-
t\mâni Mari au o conota]ie litur-
gic\ deosebit\ prin faptul c\ ele se
prezint\ ca simboluri introductive
ale patimilor. Fiecare zi abordeaz\
o tem\. De exemplu, Dreptul Iosif
[i Smochinul cel uscat sau nerodi-
tor `n Sfânta [i marea zi de Luni,
Cele zece fecioare [i mirele care
vine la miezul nop]ii `n Sfânta [i
marea zi de Mar]i [i apoi ungerea
cu mir din Betania [i tr\darea lui
Iuda `n ziua de Miercuri. Evan-
ghelia ce se cite[te la slujba Deniei
de mar]i seara este de la Sfântul
Apostol [i Evanghelist Ioan, din
capitolul al XII-lea. Ea ne re-
lateaz\ de fapt câteva elemente [i
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Nichita
M\rturisitorul,
egumenul M\n\stirii
Midichia (Denie)
Originar din Bitinia, Cu-
viosul Nichita a tr\it `n
timpul luptei `mpotriva
sfintelor icoane (sec. IX).
Dorind din tinere]e `nfrâ-
narea poftelor, [i `ndrumat
de sihastrul {tefan, a in-
trat `n M\n\stirea Midi-
chia, a neadormi]ilor, de pe
muntele Olimp, unde, du-
p\ [ase ani, a fost hirotonit
preot. Dup\ anul 800, când
a trecut la cele ve[nice Cu-
viosul Nichifor, ob[tea m\-
n\stirii l-a ales egumen pe
Cuviosul Nichita. ~n tim-
pul prigoanei declan[at\
de lupt\torii `mpotriva
icoanelor, cuviosul egumen
a fost `ntemni]at [i apoi tri-
mis `n surghiun. Sl\bit de
suferin]e [i de b\trâne]e, la
CALENDARUL ZILEI
ru-
deauna `i ave]i cu voi, dar gin]i. {i de atunci c\uta un tru,
l u i .
Multe va
pe Mine nu M\ ave]i tot- prilej potrivit ca s\-L dea `n [i Iuda `ndura Cel
deauna; c\ ea, turnând mi- mâinile lor.“ (Matei 26, 6-
rul acesta pe trupul Meu, a 16)
L-au p\r\sit
pe Mântuitorul.
care nu a
f\cut nim\nui
f\cut-o spre `ngroparea Chiar Petru a zis: „Nu-L nici un r\u; va fi
Mea. Adev\rat zic vou\: *** cunosc pe acest om“. b\tut Cel care nu a r\nit
Oriunde se va propov\dui Dup\ ~nviere, Petru a pe nimeni; va fi lovit Cel
Evanghelia aceasta, `n toa- Iuda Iscrioteanul, viclean [i g\sit puterea s\ se care doar a iubit; va fi bi-
t\ lumea, se va spune [i ce-a dornic de câ[tig urât [i u- `ntoarc\ [i s\-[i cear\ ier- ciuit Cel care doar a mân-
f\cut ea, spre pomenirea [or, a vândut pe Fiul lui tare pentru gestul s\u ne-
gâiat; va fi r\stignit Cel
ei». Atunci unul din cei doi- Dumnezeu pentru 30 de ar- cugetat. Astfel, a ajuns u- care a adus pacea. Toate
sprezece, numit Iuda Isca- gin]i. L-a condamnat Mân- nul din principalii propov\- acestea le-a `ndurat pen-
rioteanul, ducându-se la tuitorul, l-au condamnat [i duitori ai `nv\]\turii cre[- tru mântuirea noastr\ [i
arhierei, a zis: «Ce voi]i ceilal]i ucenici, a fost con- tine. Iuda a r\mas ca o par- din dragoste fa]\ de oa-
s\-mi da]i [i eu ~l voi da `n damnat [i de `ntreaga adigm\ a l\comiei, a r\- meni. (Rubric\ realizat\
mâinile voastre?». Iar ei lume. Este interesant de ut\]ii [i a vicleniei. De azi de pr. Dumitru P|DURA-
i-au dat treizeci de ar- observat c\, [i Simon-Pe- `ncepe drama Mântuito- RU, Radio Trinitas)
tinu\ ar\tând noul `n]eles al mor- toare la misiunea sa p\mânteasc\,
]ii prin care avea s\ treac\ [i El. ca trimis al Tat\lui din Ceruri.
De aceea spune: „Adev\rat, adev\-
rat v\ spun vou\ c\ dac\ gr\un-
tele de grâu când cade `n mormânt
nu va muri, r\mâne numai el, iar
Femeia p\c\toas\ se
mântuia, iar Iuda se f\cea
momente `ntâmplate dup\ `nvie-
dac\ va muri aduce road\ mult\“.
Asemeni acestui gr\unte de grâu
care, sem\nat sub brazd\, moare
[i `nvie, aducând cu el rod `nzecit
rob vr\jma[ului
Cum ziceam, aceast\ zi are o
conota]ie deosebit\, c\ci ne aduce
rea lui Laz\r. Cei care fuseser\ `n spic, [i trupul cre[tinului trece aminte de ungerea cea de pe urm\
p\rta[i la aceast\ minune m\rturi- prin moarte la via]\ aducând rod a Mântuitorului de c\tre o femeie
seau despre felul `n care Mântui- `nzecit la `nvierea cea de ob[te. Ca p\c\toas\. Dup\ ce femeia p\c\-
torul Iisus Hristos `l `nviase pe La- un gr\unte de grâu trupul lui Hris- toas\ a turnat mirul din vasul de
z\r cel mort de patru zile. tos, noul Adam, ascuns `n p\mânt alabastru pe picioarele Mântuito-
rode[te pentru `ntreg neamul ome-
rului [i le-a [ters cu p\rul capului
Noul `n]eles al mor]ii nesc `nviere, iertare [i via]\ s\u, ucenicul cel vânz\tor, Iuda, se
ve[nic\. Evanghelia ne vorbe[te `n duce [i vorbe[te cu arhiereii [i mai
Era atunci praznicul Pa[tilor [i continuare [i despre f\g\duin]a marii poporului pentru ca s\-l pi-
un grup de prozeli]i greci veniser\ Mântuitorului Hristos. Acolo unde ard\. Iat\ cum femeia cea p\c\-
special la Ierusalim pentru praz- va fi El dup\ Patim\ [i dup\ toas\ se mântuia, iar Iuda se f\cea
nic [i ace[tia l-au rugat pe Filip s\ ~nviere, adic\ `n slava P\rintelui rob vr\jma[ului. Fie ca aceste zile
Ceresc, vor fi [i cei care vor sluji cu
le mijloceasc\ o `ntrevedere cu sfinte ale Patimilor s\ ne fie tutu-
Mântuitorul. La auzul acestei ce- el `n Duh [i `n Adev\r aici pe ror spre folos [i spre `ndreptare du-
reri, Mântuitorul roste[te cuvin- p\mânt. Evanghelia de la Denia de hovniceasc\. (PS Visarion R|{I-
tele: „A venit ceasul ca s\ se prea- mar]i seara se `ncheie cu o frumoas\ N|REANUL, Episcop-V Vicar al
m\reasc\ Fiul Omului“ [i apoi con- cuvântare a Mântuitorului privi- Arhiepiscopiei Sibiului)
sfâr[itul prigoanei, `n anul mâniei la Alian]a Nord-At- putul conducerii bol[evice ei de origine evreiasc\. A
820, Nichita nu s-a mai lantic\ (29 martie 2004) [i a mi[c\rii revolu]ionare târât cea mai mare parte a
`ntors la m\n\stirea sa, ci de data arbor\rii oficiale a ruse; ]\rilor lumii `ntr-un r\zboi
a r\mas `ntr-un schit la drapelului român la sediul a 1930 – S-a n\scut Hel- care a costat via]a a aproa-
marginea ora[ului, de unde NATO de la Bruxelles (2 mut Kohl, om politic ger- pe 50 de milioane de oa-
s-a mutat la Domnul la 3 aprilie 2004);
man; fost cancelar federal meni (n. 20.04.1889);
aprilie 824. a 1844 – Alexandru Ioan (1982-1998); artizanul re- a 1948 – Pre[edintele a-
Cuza s-a c\s\torit cu Elena unific\rii germane (1990); merican Harry Truman a
Tot ast\zi, Biserica face Rosetti-Solescu, fiica cea partizan, f\r\ rezerve, al semnat Planul Marshall de
pomenirea Sfântului Mu- mare a postelnicului Iorda- extinderii Uniunii Europe- ajutorare a ]\rilor europe-
cenic Elpidifor; a Sfântului che Rosetti [i a Catinc\i Ro- ne [i al cre\rii monedei u- ne afectate de cel de-al Doi-
Mucenic Diu; a Sfântului setti, n\scut\ Sturdza. Cu
nice europene, euro; lea R\zboi Mondial;
Mucenic Vitonie; a Sfântu- acest prilej, Cuza a refuzat a 1945 – A murit dicta-
lui Mucenic Galic; a Cuvio- a 1973 – Primul apel e-
s\ primeasc\ ]iganii robi torul Adolf Hitler. Ca Füh- fectuat de pe un telefon
sului Ilirie din Muntele Mi- trecu]i `n lista dotal\ a so]i-
rsiona [i a Sfântului Muce- rer (conduc\tor) [i cance- mobil este realizat `n New
ei, fiind astfel printre pri-
nic Pavel Rusul. mii care au acceptat hot\- lar, Hitler a devenit un York;
rârea Adun\rii Ob[te[ti din st\pânitor absolut al Reic- a 1979 – A decedat Pan-
Mâine, Biserica face po- 31 ianuarie 1844, privind hului german. Promotorul telimon N. Halippa, patriot
menirea Cuvio[ilor Gheor- dezrobirea ]iganilor; ideologiei superiorit\]ii ra- [i frunta[ al luptei pentru
ghe de la Maleon, Zosima, a 1917 – Vladimir I. Le- sei germane a ini]iat o cauza unirii Basarabiei cu
Platon [i Iosif imnograful campanie f\r\ precedent România, poet si publicist
nin sose[te din exil `n Ru-
(Denie). sia, fapt ce a marcat `nce- de exterminare a popula]i- (n. 1.08.1883). a
~n ziua de 3 aprilie,
110 ani de la moartea compozitorului „Requiemului german“
istoria consemneaz\: Johannes Brahms s-a compozi]ional. La v=rsta de proape dou\ sute. A com-
n\scut la 7 mai 1833, `n 57 de ani, Brahms a decis pus [i un set de preludii co-
a Ziua Jandarmeriei Ro-
Hamburg. Primele lec]ii de s\ renun]e la compus. S-a rale pentru org\, cu pu]in
mâne - stabilit\ prin Legea muzic\ le-a luat de la tat\l dovedit mai t=rziu, `ns\, c\ timp `nainte de moartea sa,
proprie de organizare [i s\u care era contrabasist. nu [i-a putut respecta de- care au devenit ast\zi par-
func]ionare 116/1998 (la T=n\rul Johannes s-a re- cizia [i `n anii premerg\tori te important\ din reperto-
1.IX.1893 fusese promul- marcat la pian, prin recita- mor]ii sale a scris un nu- riul standard al orgii.
gat\ Legea asupra jandar- lurile pe care le ]inea une- m\r impresionanat de ca- Brahms era [i un mare
meriei rurale, act ce a mar- ori pentru a suplimenta ve- podopere recunoscute: ope- pasionat de c\l\torii. Vizi-
cat, dup\ modelul francez niturile relativ sc\zute ale re pentru orchestr\, inclu- ta deseori Italia, `n timpul
al timpului, `nfiin]area jan- familiei. Tot foarte devre- siv patru simfonii, dou\ prim\verii, cu scopul de a
darmeriei moderne `n
me a `nceput [i s\ compu- concerte pentru pian, un compune `ntr-o zon\ rura-
România); n\, dar eforturile sale nu concert pentru vioar\, un l\ preferat\. Era [i un spi-
a Ziua NATO `n Româ- au atras aten]ia p=n\ `n a- dublu concert pentru vioa- rit filantrop, ajuta cu bani
nia - se marcheaz\ `nce- nul 1853, c=nd a mers `ntr- r\ [i violoncel [i ampla lu- rudele [i sprijinea, `n ano-
pând din 2005, pe baza u- un tur de concerte al\turi crare coral\ „Requiem ger- nimat, c=]iva tineri muzi-
nei propuneri legislative; de Eduard Reményi. Peste man“. De asemenea, este cieni. A murit la 3 aprilie
la alegerea datei s-a ]inut 9 ani s-a stabilit definitiv la considerat ca fiind printre 1897, la Viena, dup\ ce, `n
seama de apropierea de Viena, `n dorin]a de a se cei mai mari compozitori de ultima parte a vie]ii, fusese
data oficial\ a ader\rii Ro- concentra asupra actului lieduri, apar]in=ndu-i a- bolnav de cancer. (F.H.)
 OPINII & COMENTARII Mar]i, 3 aprilie 2007 3
7 NOTE TABLETA DE OBSERVATOR

Despre desp\timire `n S\rb\tori laice vs.

„Scara“ Sfântului Ioan Sc\rarul
de Petru]a-M
Maria M|NIU}
Muzica `[i alimenteaz\ expresivi-
tatea din universul spiritual al celui
care o creeaz\ [i care ajunge s\ se ex-
pun\ astfel `n fa]a tuturor ascult\to-
rilor s\i prin ceea ce are el mai pro-
fund; cei care spun c\ muzica nu `[i
tr\deaz\ creatorii nu ]in cont de ca-
pacitatea artei sonore de a dezv\lui –
`mpotriva voin]ei autorului – secrete
ale fiin]ei sale, invizibile `n alte con-
texte. Muzica spune despre tine cine
e[ti; este o prieten\ sincer\, care te
oglinde[te `n fa]a tuturor atunci când
te-ai a[tepta mai pu]in…
Imediat dup\ Duminica Sfântului
Ioan Sc\rarul din Postul Mare pe
care `l petrecem, ascult\m, din
`ntreaga istorie a muzicii, zvonul
`ndep\rtat [i delicat al unei muzici
care ne vorbe[te despre desp\timirea
pe care Sfântul o a[eaz\ pe treapta a
doua a Sc\rii dumnezeiescului urcu[,
ca fundament al des\vâr[irii. C\ci
zice marele Vasile: „cel ce are de
gând s\ urmeze cu adev\rat lui
Dumnezeu, trebuie s\ se dezlege de
leg\turile `mp\timirii de via]\“.
Sufletul aflat `n cele ce-l `mpr\[tie
nu poate pl\cea lui Dumnezeu.
Scriind despre calea care duce la
nep\timire, Sfântul Ioan Sc\rarul
`nva]\: „primul lucru care se cuvine
cre[tinului care vrea s\ se goleasc\,
e s\ se goleasc\ de patimile r\ut\]ii
cele multe [i felurite, prin care se
murd\re[te sufletul; `n al doilea
rând, trebuie s\ se goleasc\ de `m-
p\timirea de avere“. P\rintele Du-
mitru St\niloae comenteaz\ scrieril-
e Sfântului, ad\ugând: „nu pot ajuta
sufletului nostru `n ceasul mor]ii s\
intre `n via]\, lucrurile care sunt [i
ele supuse stric\ciunii. Numai dac\
s-a legat de Dumnezeu cel nestric\-
cios `n cursul vie]ii p\mânte[ti,
Acestea `l poate ajuta s\ `nainteze
mai departe `n via]a lui. Numai dac\
s-a `nv\]at s\ iubeasc\ pe Dum-
nezeu, va continua s\ vie]uiasc\
crescând `n aceast\ iubire. Cel ce s-a
afundat, `n cursul vie]ii p\mânte[ti,
`n singur\tatea egoist\ se va afunda
de tot `n aceast\ singur\tate `ntune-
cat\ [i chinuitoare prin moarte“. „S\
auzim pe Domnul, Care a zis c\tre
tân\rul care a `mplinit aproape
toate poruncile: „Un lucru `]i lipse[-
te: vinde averile tale [i le d\ s\raci-
lor“ (Mt. 9, 21)“, scrie Sf. Ioan
Sc\rarul. „Domnul a poruncit tân\-
LUMINA}I-V| FA}A!
rului s\ vând\ averile sale [i s\ le
dea s\racilor, [i s\-[i ia crucea [i s\-
I urmeze Lui. A ne mântui `nseamn\
a ne t\ia voia noastr\. Auzind acela,
s-a `ntristat foarte [i a plecat. C\ci a
aflat c\ nu este o osteneal\, nici o
virtute, a da ale sale s\racilor [i c\
aceasta o face omul prin purtarea
crucii. Iar crucea e oprirea oric\rui
p\cat [i na[te iubirea, [i f\r\ iubire
nu e cruce. C\ci prin t\ierea voii sale
câ[tig\ cineva nep\timirea [i de la
nep\timire vine cu Dumnezeu la
des\vâr[ita nep\timire“.
Despre purtarea crucii cânt\ [i
Johann Sebastian Bach `n cea de a
treia suit\ a sa orchestral\, din care
cel mai frecvent se ascult\ secven]a
Adagio, `ntruchiparea sonor\ a
vie]uirii unui suflet care s-a eliberat
de frumuse]ile acestei lumi, privind
spre cele viitoare ale vie]ii ve[nice. O
lini[te de dincolo de cuvinte - care
este doar aparent triste]e – se cerne
printre sunete ca razele soarelui de
prim\var\ peste poienile alpine care
abia au p\r\sit iarna. O siguran]\
de dincolo de certitudinile meschine
ale zilei de „azi“, ale clipei, ale mo-
mentului – zeificate, toate, de lumea
noastr\, care tr\ie[te adeseori din
clipe golite de sens. O profunzime a
simplit\]ii ne]\rmurite, aureolat\
cu o iubire f\r\ margini, f\r\ nume,
pentru to]i [i toate, cu o dragoste ca-
re nu se hr\ne[te din interes [i reci-
na superior `n spirit celor-
lalte ora[e române[ti. Casa
Pogor mi s-a p\rut `ntot-
procitate, o dragoste care nu a[teap-
t\ r\spuns. O evlavie f\r\ gest [i f\-
r\ timp, blânde]ea `nchin\rii `n fa]a
lui Dumnezeu. Muzica lui Bach red\
`ntreg acest univers care tr\deaz\,
`n autorul ei, un profil uman de ex-
cep]ie, un om care-[i tr\ia exigen]ele
dincolo de cele ale timpului s\u. O
simplitate `n care nu mai conteaz\
ce ai, ci… cine e[ti.
Sfânta Evanghelie dup\ Matei
adevere[te, cu cuvinte sfinte, aceste
adev\ruri de credin]\ de care, câteo-
dat\ se apropie [i marea muzic\: „~n
ceasul acela, s-au apropiat ucenicii
de Iisus [i I-au zis: Cine, oare, este
mai mare `n `mp\r\]ia cerurilor? {i
chemând la Sine un prunc, l-a pus `n
mijlocul lor, [i a zis: Adev\rat zic
vou\: De nu v\ ve]i `ntoarce [i nu
ve]i fi precum pruncii, nu ve]i intra
`n `mp\r\]ia cerurilor. Deci cine se
va smeri pe sine ca pruncul acesta,
acela este cel mai mare `n `mp\r\]ia
cerurilor. (...)Vede]i s\ nu dispre]ui]i
pe vreunul din ace[tia mici, c\ zic
vou\: C\ `ngerii lor, `n ceruri, pu-
rurea v\d fa]a Tat\lui Meu, Care
este `n ceruri. C\ci Fiul Omului a
venit s\ caute [i s\ mântuiasc\ pe
cel pierdut“ (Matei 18, 1-4, 10-11).
* Petru]a-M
Maria M\niu] este
cadru didactic universitar la Universitatea
Transilvania din Bra[ov, doctor `n muzic\,
redactor muzical la Radio Ortodoxia Bra[ov
fiin]=nd sub egida Consi-
liului Europei, declarat, `n
anul 1997, „Ansamblu de
s\rb\tori religioase
de Grigore RADOSLAVESCU
De când este lumea dornic\
de s\rb\toare?
Dintotdeauna, spun statisti-
cile [i o dovedesc tradi]iile.
Dintotdeauna omul a speculat
orice prilej de a reg\si, fie [i
simbolic, semnifica]iile [i cono-
ta]iile unei zile festive, adic\
reprezentarea ei `n comunitate,
`n dragoste, `n repaus, `n men-
]inerea unei viziuni ciclice asu-
pra vie]ii, `n posibilitatea de `n-
c\rcare cu energii pozitive pen-
tru perioada urm\toare.
Nu se [tie s\ fi existat vreo-
dat\ m\car o comunitate, `n
vreun loc de pe glob, care s\ nu
fi avut s\rb\torile ei, religioase
[i laice. Tocmai de aceea, strâns
legat de dorin]a omului din
toate timpurile de a s\rb\tori,
de-a lungul secolelor s-a insta-
lat, `n mentalul colectiv, ideea
c\ un popor este cu atât mai
cult [i mai civilizat cu cât are
mai multe s\rb\tori.
Nu sunt multe s\rb\torile
legale ale românilor - dac\ ]inem
seama c\, `n aceast\ categorie,
`n acest an, se mai pot num\ra
doar cinci zile, [i anume: o zi
(luni 9 aprilie) de Sfintele Pa[ti,
1 Mai - Ziua Interna]ional\ a
Muncii, 1 Decembrie - Ziua
Na]ional\ [i 25-26 decembrie –
Cr\ciunul. Dac\ lu\m `n calcul
faptul c\ 1 [i 2 ianuarie de Anul
Nou au fost epuizate [i c\ 1
Decembrie cade sâmb\ta, ajun-
gem la concluzia c\ românii vor
mai beneficia de doar… patru
,,libere“ `n 2007, exceptând, de-
sigur, zilele legal nelucr\toare.
~n fiecare an lucrurile stau cam
tot a[a, ba uneori, când 1 mai, 1,
25 [i 26 decembrie cad sâmb\ta
sau duminica se ajunge [i la mai
pu]ine zile de minivacan]e.
Cum e pe la al]ii? Liechen-
stein are 22 de s\rb\tori legale,
Brazilia - 21 , Thailanda - 20.
La cap\tul opus, cu pu]ine mo-
tive de s\rb\toare, figureaz\
state precum, România (`n top),
Albania, Iugoslavia, Macedonia,
Cuba [i... Autoritatea Palesti-
nian\. {i vecinii stau mai bine:
Bulgaria are 12 s\rb\tori
legale, Republica Moldova - 11,
iar Ucraina – 10. Aten]ie: s\r-
b\torile acestea sunt `nso]ite de
mai multe zile nelucr\toare
lile r\sunând de ova]ii [i laude.
Astfel c\ s\rb\torile oficiale
s-au `mpu]inat, nevoia ciclic\
de odihn\ a omului fiind redus\
la cele religioase, transformate
prea curând `n… prea mult di-
vertisment. A mai r\mas Ziua
Muncii, la 1 Mai, `n amintirea
unei greve de la Chicago, cores-
pondenta, la americani, a lui
Labour Day, pe care `ns\ ei o
s\rb\toresc `n prima zi din sep-
tembrie. Românii continu\ s\
mai serbeze, f\r\ a fi ,,zi ofi-
cial\“, Ziua Femeii, instituit\
de Lenin, printr-un decret din
1922. Treptat, `n ultimii 17 ani,
a crescut interesul [i pentru
alte s\rb\tori care au `nceput
s\ umple calendarul laic in-
terna]ional, precum cea a pre-
sei, a persoanelor cu handicap,
a mediului `nconjur\tor, a
luptei anti-SIDA, a antifumatu-
lui, a osteoporozei etc.
Dar, cum era [i de a[teptat,
`n timp, infla]ia de asemenea
zile a banalizat ideea de
s\rb\toare. Mai mult decât
atât, redirec]ionarea bucuriei
de a s\rb\tori exclusiv c\tre di-
vertisment, expansiunea comer-
cial\ f\r\ limite c\tre profit a
industriei produc\toare [i pro-
paganda de[\n]at\ a mass –
media de a face din fiecare ase-
mena zi o mega-s\rb\toare au
dus [i duc exact la rezultatul
contrar: iluzia de s\rb\toare
permanent\ concomitent cu in-
ocularea senza]iei de aplatizare
a con]inutului festiv al calen-
darului. Mai pe române[te, nu
mai exist\ nici o zi din calendar
care s\ fie banal\, dar nu mai
exist\ nici o zi care s\ fie
s\rb\toare adev\rat\. Astfel
c\, treptat-treptat, dispare acea
dispozi]ie exuberant\ din trecut
pe care o tr\iam `n preajma [i
`n miezul s\rb\torilor laice
adev\rate. {i profunzimea spi-
ritual\ din timpul celor reli-
gioase.
~n concluzie, cu doar câteva
s\rb\tori, ]ara noastr\, mem-
br\ UE, r\mâne chiar [i `n ur-
ma calendarului festiv euro-
pean, fie el religios sau laic.
Cum ar putea România s\
ias\ din acest impas [i s\ se
alinieze standardelor actuale?

Blandiana vestire Din aceast\ familie sub-

de Lucian VASILIU
Exist\ scriitori contem-
porani care nu s-au izolat
`n romanticul turn de fil-
de[, egocentri[ti, preocu-
pa]i doar de sine. Implica-
rea explicit\, riscant\, te-
merar\ `n lume are, la noi,
mai ales `n secolele din ur-
m\, nenum\rate repere:
de la „veselul Alecsandri“
la primarul junimist, ju-
rist [i scriitor Nicolae Ga-
ne, de la Eminescu-tute-
larul la Octavian Goga sau
Nicolae Iorga.
stan]ial\, dedicat\, face
parte [i Ana Blandiana,
fiic\ de preot expulzat `n
B\r\ganul anilor ’50 ai se-
colului trecut. Poeta, scrii-
toarea s-a n\scut `n ziua
de Buna Vestire, `n Timi-
[oara anului 1942.
Ata[at\ de citadela bi-
sericilor, [colilor [i muzee-
lor, b\n\]eanca stabilit\
`n Bucure[ti scria, `n anul
1994, c`nd am declan[at la
Ia[i manifestarea (acum
tradi]ional\) Bunavestire.
S\rb\toarea poeziei: „Ia-
[ul mi s-a p\rut `ntotdeau-
deauna superioar\ `n spi-
rit Ia[ilor. De c`te ori am
revenit aici am tr\it sen-
za]ia nu numai a reg\sirii,
ci [i a fortific\rii…“.
Dincolo de c\r]ile ei, de
premiile na]ionale [i inter-
na]ionale, de activitatea
temeinic\, vertical\ `n
c=mp civic, Ana Blandiana
a pornit „`mpreun\ lu-
crare“ cu so]ul ei, scriitorul
Romulus Rusan, ctitorind,
dup\ 1990, o institu]ie cre-
dibil\, tulbur\toare: Me-
morialul de la Sighet.
Expozi]ia „Memoria ca
form\ de justi]ie“ a fost a-
dus\ `n Ia[i [i poate fi re-
ceptat\ la Galeriile de art\
„Pod-Pogor fiul“ p`n\ dup\
sfintele s\rb\tori de Pa[ti.
A beneficiat de o emo-
]ionant\ prezentare dato-
rat\ academicianului Ale-
xandru Zub, istoric, scrii-
tor, voce civic\ distinct\,
fost de]inut politic.
Expozi]ia se constituie
`ntr-un semnificativ, im-
presionant rezumat `n ima-
gini [i texte despre Memo-
rialul de la Sighet, fondat
`n 1993, prim memorial al
victimelor comunismului
din lume, o institu]ie inter-
na]ional\ de referin]\ `n
domeniul istoriei recente,
interes na]ional“, situat `n
fruntea institu]iilor de a-
cest tip din Europa, al\turi
de Memorialul de la Ausch-
witz [i Memorialul P\cii
din Fran]a.
CISAC (Centrul Inter-
na]ional de Studii asupra
Comunismului) are ast\zi
`n componen]a consiliului
s\u [tiin]ific nume de rezo-
nan]\ academic\, de la
Stéphane Courtois la {er-
ban Papacostea, de la Vla-
dimir Bukovski la Dennis
Deletant, de la Pierre Has-
sner la Alexandru Zub.
Dac\ prelec]iunea, `n
urm\ cu ani, a IPS Daniel
s-a numit „Cult [i cultur\“
(cu mare impact pentru
noi, auditorii de atunci), A-
na Blandiana a sus]inut,
`n salonul „Pogor-Br\tia-
nu“, prelec]iunea, la fel de
memorabil\, „B\[c\lia la
români, `ntre salvare [i
sinucidere“.
A[adar, cult [i cultur\,
salvare [i sinucidere, me-
morie [i uitare, sintagme
`nsufle]ite, reflec]ii ale
profunzimii ziditoare.
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei
„Dacia literar\“
decât num\rul lor calendaristic.
Surprinz\tor este faptul c\,
[i `n ]\rile cu un num\r mare de
ore de munc\ la nivelul s\pt\-
mânii - ]\ri considerate de soci-
ologi ca fiind „foarte muncitoare“
-, exist\ mai multe s\rb\tori
legale decât `n România. Este
cazul Japoniei, Suediei [i Elve-
]iei, unde oamenii beneficiaz\ de
13-15 s\rb\tori legale `nso]ite de
suficiente zile libere. Procentual,
spre deosebire de România,
Marea Britanie are cu 42% mai
multe s\rb\tori, Fran]a - cu
71%, iar... Afganistanul - cu
85%. O statistic\ efectuat\ la
nivel mondial arat\ c\ `n lume,
`n medie, oamenii se s\rb\toresc
legal de 12,36 ori `ntr-un an.
La noi, `nainte de 1989, nu-
meroase zile festive inventate
de autorit\]i mobilizau oamenii
la s\rb\torire. A[a era de ,,Ziua
recoltei“, de ,,ziua pre[edin-
telui“, de 23 [i 24 august, de 30
decembrie, de ziua Partidului
comunist ori de ,,Ziua femeii“,
când era [i prilejul de a o s\r-
b\tori pe ,,prima doamn\“.
Timorat\ [i dornic\ s\-[i uite
trecutul propagandistic, Româ-
nia postdecembrist\ a `ncercat
s\ se despart\ definitiv de a-
mintirile marilor stadioane cu
mul]imi aduse la ordin, de str\-
zile pline de pancarde [i de s\-
Iat\ o `ntrebare pentru istorici,
politicieni, socilogi sau oameni
de cultur\. Nu atât din dorin]a
de ,,aliniere“ trebuie c\utat r\s-
punsul, cât mai ales din obliga-
]ia ce o avem de a p\stra s\rb\-
torile noastre religioase, nealte-
rate de industria mediatic\ [i
neviciate de consumatorismul
epocii moderne. De a d\rui, deci,
pe de o parte, oamenilor, s\rb\-
tori laice pe m\sura nevoii lor de
popas ciclic la sf\r[itul etapei de
munc\, de a oferi unora divertis-
mentul [i comercialul la care
tânjesc sau de a vinde altora, pe
strad\, carnavalul, pâinea [i cir-
cul ce [i-l doresc. {i de a
men]ine, pe de alt\ parte, neal-
terat spiritul [i tradi]ia s\rb\to-
rilor religioase a[a cum le-am
mo[tenit de la mo[ii [i str\mo[ii
no[tri. Mai ales cele legate de
Na[terea Domnului [i de Sf.
Pa[ti, care, ca [i alte s\rb\tori
cre[tine, se pierd `ncetul cu `nce-
tul, `n acest secol, când oamenii
nu mai au nici r\bdarea [i nici
timpul necesar s\ le petreac\ `n
frumuse]ea cea dumnezeiasc\ [i
cu bucuria recomandat\ de
Mântuitorul Iisus Hristos
apostolilor S\i când le-a spus,
s\-L urmeze, s\ fie uni]i `n iu-
bire [i `nv\]\tur\ ,,ca bucuria
Mea s\ r\mân\ `n voi, [i bucuria
voastr\ s\ fie deplin\“. a
4 Mar]i, 3 aprilie 2007
PE SCURT
Film despre
Sf. Ier. Dosoftei
la un simpozion
interna]ional
~n a doua jum\tate a lunii mar-
tie a avut loc `n Fran]a o edi]ie a
Festivalului European de Carte
[i Literatur\ pentru tineri, din
cadrul programului European
„Humanism in the World“. La
acest simpozion au participat, cu
lucr\ri, tineri din `ntreaga
Europ\, printre care [i elevi ai
Seminarului Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“,
dar [i de la Colegiul Na]ional
„Vasile Alecsandri“ din Ia[i. ~n
Rom=nia, proiectul adresat
tinerilor creatori de literatur\ [i
art\ s-a intitulat „C\l\torie cul-
tural\ `n spa]iul european“ [i a
urm\rit crearea unui grup de
elevi care s\ prezinte `n cadrul
simpozionului interna]ional din
Fran]a un stand al Rom=niei.
Sub `ndrumarea doamnei profe-
soare Doina Partenie [i cu par-
teneri din Fran]a, Marea Brita-
nie, Danemarca [i Norvegia, doi
elevi de la Liceul „Vasile Alec-
sandri“ din Ia[i au prezentat
lucr\rile elevilor ie[eni: un film
despre Mitropolitul Dosoftei al
Moldovei, au film despre ora[ul
Ia[i, intitulat „Ia[i, ora[ul
bibliotecilor“, o galerie foto nu-
mit\ „Ia[i, ora[ul cultural“ [i o
map\ de grafic\ pe teme de lec-
tur\ [i carte. ({.M.)
Expozi]ie
despre Patimile
[i ~nvierea lui Iisus
Centrul Na]ional pentru
Conservarea [i Promovarea
Culturii Tradi]ionale, cu spri-
jinul Ministerului Culturii [i
Cultelor, organizeazã `n perioada
3-17 aprilie expozi]ia de icoane
pe lemn [i pe sticlã [i artã naivã
„Patimile [i ~nvierea
Mântuitorului“ `n crea]ia popu-
larã contemporanã. Expozi]ia cu
v=nzare va oferi publicului o se-
lec]ie a celor mai valoroase lu-
crãri ale unor cunoscu]i creatori
contemporani din Bucure[ti [i
din ]arã. Vernisajul expozi]iei va
avea loc ast\zi, 3 aprilie de la
ora 15, la Centrul Na]ional de
Artã „Tinerimea Românã”, din
Bucure[ti [i va fi deschis\ zilnic,
p=n\ pe 17 aprilie, `ntre orele
10.00 [i 18.00.
Slujb\ religioas\
pentru solda]ii rom=ni
din cimitirul militar
francez din Dieuze
Parohia ortodox\ franco-rom=n\
a „Sf. Apostoli Petru [i Pavel“
din Metz-Nancy [i Mitropolia
Ortodox\ Rom=n\ a Europei
Occidentale [i Meridionale vor
organiza o slujb\ religioas\ dedi-
cat\ solda]ilor care [i-au pierdut
via]a `n Primul R\zboi Mondial,
informeaz\ Romanian Global
News. Ceremonia va avea loc du-
minic\, 15 aprilie, la cimitirul
militar din Dieuze. Peste 900 de
solda]i rom=ni c\zu]i `n Primul
R\zboi Mondial se odihnesc `n
cimitirul militar din Dieuze.
Lansare de carte
la Biserica ortodox\
rom=n\ „~nvierea
Domnului“ din
Sacramento
Duminic\, 15 aprilie a.c., `n sala
Bisericii ortodoxe rom=ne
„~nvierea Domnului“ din
Sacramento - SUA, va avea loc,
dup\ slujba Sfintei Liturghii, un
eveniment literar deosebit, `n
sensul c\ se va lansa volumul
„Treptele de v\zduh ale sufletu-
lui [i setea de Dumnezeu“, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
Lansarea constituie [i o premiz\
a unei mese rotunde, `n cadrul
c\reia se vor purta discu]ii pe
marginea subiectului oferit de
subiectul c\r]ii. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ast\zi, Biserica ne `ndeamn\ la poc\in]\ dat\ ca exemplu acum, pentru c\
ea a [tiut cum s\-L primeasc\ pe
Hristos `n via]a ei, pentru c\ a a-
a Denia din aceast\ sear\ are ca tem\ central\ imaginea Mirelui vut un curaj nespus de mare pen-
tru a intra `n casa lui Simon, unde
a ~n cadrul slujbei, exemplul femeii p\c\toase este pus fa]\ `n fa]\ cu tr\darea se afla M=ntuitorul. Ea a pl=ns la
lui Iuda a Cre[tinii pot participa la slujba Deniei oficiat\ la Biserica picioarele M=ntuitorului [i a m\r-
turisit astfel starea ei p\c\toas\,
„Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ `ncep=nd cu ora 18.00 a de care dorea s\ se lepede. Unge-
rea cu mir, f\cut\ ca o prevestire a
Fiecare zi din S\pt\m=na ~n a[teptarea Mirelui ~ntreaga slujb\ con]ine imne,
ungerii dinaintea punerii `n mor-
Patimilor are o semnifica]ie deo- texte scripturistice, rug\ciuni m=nt a M=ntuitorului, semnific\
sebit\. Cele mai importante zile Cele mai importante slujbe din care ne aduc aminte de cuvintele jertfa noastr\ pe care trebuie s\ o
sunt cele de joi [i vineri, c=nd aceast\ perioad\, Deniile, ne pro- M=ntuitorului referitoare la a do- aducem lui Hristos. Dac\ Iuda a
sunt comemorate Patimile, R\s- pun `n fiecare zi s\ parcurgem a- ua Sa venire. Aceasta se face pen- c=rtit la vederea acestui gest al fe-
tignirea [i Moartea lui Hristos. cest drum psihologic spre momen- tru a con[tientiza pe credincio[i
meii, a f\cut-o pentru c\ el fura din
Dar Patimile M=ntuitorului au tele sfintei P\timiri. Denia din a- de necesitatea rug\ciunii ne`n- banii aduna]i [i pentru c\ [tia c\-L
`nceput de mai `nainte, odat\ cu ceast\ sear\, ca [i cea de ieri sea- cetate, a vie]ii curate, `n a[tepta- va vinde pe Hristos. Denia din
intrarea `n Ierusalim [i cu tul- r\, care este de fapt slujba de di- rea unirii cu Hristos. aceast\ sear\ ne aduce aminte de
burarea provocat\ `n cetatea minea]\ (utrenia) din miercurea v=nzarea M=ntuitorului pe 30 de
sf=nt\ de venirea M=ntuitoru- Patimilor, are ca tem\ central\
lui. G=ndul de a-L prinde pe Cel
Primirea lui Hristos argin]i tocmai pentru a ar\ta ima-
imaginea Mirelui. De aceea, im- ginea celor care-L p\r\sesc pe
Care a adunat `n jurul S\u nele liturgice de la aceast\ Denie Caracterul eshatologic al sluj- Hristos. Gestul lui Iuda, f\cut `n
at=]ia oameni [i at=ta faim\ creaz\ o atmosfer\ de priveghere, bei Deniei din aceast\ sear\ este miercurea S\pt\m=nii Patimilor,
pusese st\p=nire pe min]ile con- de a[teptare a celei de a doua nuan]at de anumite c=nt\ri, pen- este v\zut ca o exprimare a r\ut\-
duc\torilor iudei. De aceea, Veniri a lui Hristos, pentru a ju- tru a ne aduce aminte c\ Ierusali- ]ii omului, a `ndep\rt\rii de Hris-
primele zile din S\pt\m=na deca lumea: „Iat\ Mirele vine `n
mul de atunci, simbolizat prin tos prin tr\dare, actul cel mai crud
Patimilor ne preg\tesc duhov- miezul nop]ii, [i fericit\ este slu- smochinul neroditor, nu L-a pri- [i lipsit de orice urm\ de dragoste
nice[te pentru intrarea `n at- ga pe care o va afla privegind...“. mit cum se cuvinea pe Mesia. De sau prietenie.
mosfera creat\ de r\stignirea Imaginea M=ntuitorului ca Mire aceea, Hristos trebuie a[teptat ca La „Biserica Sf. Gheorghe“ - ve-
lui Hristos, de moartea ~mp\ra- este preluat\ din pilda celor zece ~mp\ratul Cerurilor, ca Judec\- chea Catedral\ mitropolitan\ din
tului `nt\mpinat de oameni cu fecioare (Matei 25:1-13), care s-a
torul lumii, ca D\t\torul vie]ii Ia[i, slujba Deniei de ast\zi va
urale [i cu ramuri de finic. citit la Denia de ieri sear\. ve[nice. Femeia p\c\toas\ este `ncepe la ora 18.00. ({.M.)
Lansare de carte la Patriarhie: fa]\ de credin]\ [i Biseric\; cr\ri similare), cu scopul de
acceptarea con[tient\ a a sublinia [i din aceast\
martiriului etc. perspectiv\, valorile cre[ti-
„Martiri pentru Hristos din România, Lucrarea, aflat\ la prima
edi]ie, include biografiile [i
ne comune ale culturii [i ci-
viliza]iei europene, ca te-
`mprejur\rile martiriului a melie [i liant pentru comu-
`n perioada regimului comunist“ 240 de cre[tini, dintre care
207 au fost ortodoc[i, 30 ro-
nitatea european\ aflat\ `n
proces de edificare.
a 240 de cre[tini români au suferit moarte martiric\ mano-catolici [i 4 evanghe- Dup\ lansarea c\r]ii,
lici. Majoritatea acestora au at=t reprezentan]i ai Bise-
`n temni]ele comuniste din România a fost clerici (episcopi [i ricii Ortodoxe, c=t [i Ro-
preo]i), profesori de teologie, mano-Catolice [i Evan-
Ast\zi, 3 aprilie 2007, pentru credin]a `n Hristos urm\toarele: moarte vio- avoca]i, ]\rani, comercian]i ghelice de Confesiune Au-
la Palatul Patriarhiei (fo- `n perioada regimului co- lent\ (`mpu[care, spânzu- [i studen]i. gustan\, precum [i cei ai
to), `ncepând cu orele munist `n România, este rare, `nghe]are, `njunghie- Funda]iei „Sf. Gerhard“
Realizarea acestui volum
12.00, va avea loc lansa- rezultatul cercet\rilor `n- re, `ngropare de viu, pri- constituie o contribu]ie din Germania vor sus]ine
rea c\r]ii „Martiri pentru treprinse `n `ntreaga ]ar\, va]iune de hran\ [i ap\., româneasc\ la un proiect o conferin]\ de pres\ `n le-
Hristos din România, `n `ntr-o perioad\ de patru etc.) sau `n urma chinuri- european de identificare a g\tur\ cu rezultatul cer-
perioada regimului comu- ani, de c\tre Bisericile Or- lor suferite `n temni]\ sau martirilor cre[tini din se- cet\rilor `ntreprinse de
nist”, ap\rut\ la Editura todox\ Român\, Romano- `ntr-o perioad\ de timp colul al XX-lea (`n numeroa- Bisericile mai sus men]io-
Institutului Biblic [i de Catolic\ [i Evanghelic\
imediat urm\toare de- se ]\ri europene au ap\rut nate `n scopul realiz\rii
Misiune al Bisericii Orto- din România, cu scopul ten]iei; ura persecutorului sau urmeaz\ s\ apar\ lu- acestei lucr\ri. a
doxe Române, Bucure[ti – realiz\rii unui martirolo-
2007. Vor participa Prea giu cre[tin al României.
Fericitul P\rinte Patriarh Aceasta a fost realizat\ cu
Teoctist [i al]i membri ai sprijinul Funda]iei Sf. Ger-
hard din Stutgart, Germa-
Sfântului Sinod al Biseri-
cii Ortodoxe Române, ~nalt nia, de pe lâng\ Episcopia
Prea Sfin]itul Arhiepiscop Romano-Catolic\ de Rot-
[i Mitropolit Ioan Robu al tenburg, informeaz\ Biro-
Diecezei Romano-Catolice ul de pres\ al Patriarhiei
de Bucure[ti, delega]i ai Rom=ne.
Bisericii Evanghelice de
Confesiune Augustan\ din Criteriile pentru
România, precum [i ai al-
tor culte cre[tine din Ro- care sunt considera]i
mânia, reprezentan]i ai martiri
Funda]iei „Sf. Gerhard“
din Germania, istorici, etc. Criteriile hot\râte de
Lucrarea cu caracter e- c\tre ini]iatorii proiectu-
cumenic, consacrat\ cre[- lui pentru stabilirea sta-
tinilor care [i-au dat via]a tutului de martir au fost
Spiritualitate bizantin\ Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici rupestre paleo-
cre[tine) Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului Nikifor Fokas) Pa[a Bagi (chilia
Sf=ntului Simeon St=palnicului) Ora[ subteran Kaimakli, a[ez\mintele
PELERINAJ ASIA MIC| monahale din Valea Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei Ecumenice, Biserica
TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- PATMOS- Vlaherne, M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea
Edi Kule, zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
HIERAPOLIS-CAPADOCIA-CONSTANTINOPOL Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de ~mp\ratul
Iustinian `n 537 Moscheea Albastra, Topkapi - fostul palat al sultanilor [i ac-
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
tualul Muzeu Na]ional al Turciei cu exponate unice cum ar fi Sabia lui
David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo (Bulgaria) - Edirne -
Adrianopol (Turcia) - Çanakkale (cazare);
Mare. Cazare Istanbul;
Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale.
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea Dardanele [i se viziteaz\
Troia, Pergamonul [i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se particip\ la rug\ciune) Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern - 2**; 10 nop]i cazare (3
cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a
la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de
]inut Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, trecere Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova (Marea
Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de limba rom=n\.
Evanghelistul, Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale lumii). Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia - 10 euro; asigurarea de
Cazare [i cina - Kusadasi; s\n\tate (aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro);
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos (Grecia) - unde Sf. excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe Bosfor (~10
Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i euro); alte mese decât cele din program [i b\uturile la mese; tipsuri.
M\n\stirea Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi;
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica Sf=ntului Filip, terasele
cu ap\ termal\ (fenomen geologic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 232/276907,
cin\ - Pamukkale; la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya (Iconium) Aksaray - Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp; sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

14 muncitori „ilegali“ rom=ni s-a
au
revoltat pe un [antier din Roma
a Cotidianul italian „Il Manifesto“ a publicat, la mijlocul lunii trecute, un material despre revolta a 14 muncitori rom=ni, care lucrau
„la negru“ pe un [antier de construc]ii din ora[ul Roma a „Este prima dat\ `n Italia c=nd se `nregistreaz\ un asemenea fapt -
con[tientizarea [i revolta noilor imigran]i, care, p=n\ mai ieri, erau extracomunitari, dar, azi, cet\]eni ai Uniunii Europene“, scrie publica]ia
italian\ a De frica autorit\]ilor italiene, patronul firmei a anun]at c\ este dispus s\ `i angajeze legal pe to]i lucr\torii, permi]=ndu-le astfel
s\ beneficieze de permisul de [edere `n Italia, achit=ndu-le chiar [i salariile restante, `n valoare total\ de 25 de mii de euro a
Un num\r de 14 munci-
tori rom=ni, care munceau
„la negru“ `n construc]ii `n
capitala Italiei, Roma, s-au
baricadat luna trecut\ pe
[antierul pe care lucrau,
pentru a-[i cere drepturile,
se arat\ `ntr-un articol a-
p\rut `n ziarul italian „Il
Manifesto“, preluat [i tra-
dus pe site-ul Oficiului ro-
m=n pentru Migra]ia For-
]ei de Munc\ (OMFM).
„Au ocupat [antierul ro-
man `n care lucrau de
c=teva luni, pentru a so-
licita contracte legale [i
salariile restante. O po-
veste «la negru», ca multe
altele? Da [i nu, pentru c\
lucr\torii respectivi - 14 `n
total - sunt rom=ni. Este
prima dat\ `n Italia c=nd
se `nregistreaz\ un aseme-
nea fapt - con[tientizarea
[i revolta noilor imigran]i,
care, p=n\ mai ieri, erau
extracomunitari, dar azi
cet\]eni ai Uniunii Euro-
pene. O Uniune care avan-
seaz\ cu cel pu]in 2 viteze,
a[a cum reiese din actul de
protest ce a avut loc, ieri,
`n capital\“, scrie publi-
ca]ia italian\.
„Nu lucr\m pentru
a ne `mbog\]i, ci
pentru a supravie]ui“
Cei 14 rom=ni lucrau, din
luna ianuarie, pe un [an-
tier din cartierul Torpig-
nattara din Roma, la
restaurarea unei cl\diri.
„Nici unul dintre ei nu
avea un contract legal, iar,
cu pu]in timp `n urm\, lu-
Utilizarea [i valabilitatea permisului
de conducere rom=nesc `n ]\rile UE
Departamentul pentru
Munc\ `n Str\in\tate, din
cadrul Oficiului rom=n
pentru Migra]ia For]ei de
Munc\ (OMFM), informea-
z\ persoanele interesate cu
privire la utilizarea [i vala-
bilitatea permisului de con-
ducere ob]inut `n Rom=nia
pe teritoriul Suediei, Ger-
maniei, Greciei, Bulgariei
[i Slovaciei, potrivit in-
forma]iilor transmise de
c\tre Ambasadele Rom=-
niei `n aceste state
Dup\ 1 ianuarie 2007,
permisul de conducere ro-
m=nesc poate fi utilizat `n
perioada de valabilitate [i
pe teritoriul Suediei de
c\tre cet\]enii rom=ni care
ob]in un permis de rezi-
den]\ `n aceast\ ]ar\, pen-
tru munc\, studii sau care
c\l\toresc `n scop turistic,
de afaceri, etc.. „Cet\]enii,
membrii ai statelor UE,
care ob]in un permis de re-
ziden]\ permanent\ `n
Suedia, sunt obliga]i ca, `n
cel mult un an de la ob-
crau 37 pe acel [antier -
to]i «la negru» [i to]i
rom=ni. Cu adev\rat o
firm\ «model»“, descriu
ziari[tii italieni situa]ia
care a declan[at protestul
muncitorilor rom=ni.
Nemul]umi]i de faptul
c\ patronii refuzau s\ le
`ntocmeasc\ contracte le-
gale de munc\ [i, mai mult,
`nt=rziau cu plata salarii-
lor, cei 14 muncitori rom=ni
s-au baricadat pe [antier [i
au apelat la sprijinul unei
organiza]ii italiene, denu-
mit\ „Action“. „Nu lucr\m
pentru a ne `mbog\]i, ci
pentru a supravie]ui. Nu
`nc\lc\m legea dac\ ne
cerem banii“, au scris a-
ce[tia pe o pancart\ ag\-
]at\ pe schele.
De frica autorit\]ilor,
patronul le-a f\cut
contract de munc\
[i le-a pl\tit
salariile restante
„Firma despre care vor-
bim folose[te bine`n]eles
lucr\tori deta[a]i. Se nu-
me[te «Laura Costruzi-
oni». Era dificil s\ g\se[ti
ieri vreun [ef. ~n fa]a [an-
tierului se aflau `ns\ so]ii-
le lucr\torilor, care se ba-
ricaser\ `n cl\dire, [i
c=]iva activi[ti de la «Ac-
]inerea acestui statut, s\
preschimbe permisul de
conducere na]ional cu unul
suedez. Pentru preschim-
bare nu sunt necesare for-
malit\]i suplimentare, pre-
cum test\ri sau examin\ri,
conform punctului 8 al
Directivelor Consiliului UE
din 29 iulie 1991“, a pre-
cizat secretarul de stat
Daniela Andreescu. Carne-
tul de conducere interna-
]ional ob]inut `n Rom=nia
este valabil [i recunoscut
de c\tre autorit\]ile ger-
mane pentru cet\]enii ro-
m=ni care se afl\ pe terito-
riul na]ional al acestei ]\ri,
`n scop de munc\, turistic,
afaceri, studii sau `n tran-
zit. De altfel, [i `n Germania
au fost introduse acelea[i
clase [i categorii pentru
permisele auto, `nc\ din
anul 1999, conform claselor
[i categoriilor existente `n toa-
te statele UE (aceste clase
sunt de la A la E – n.r.).
ROM+NIA ~N UE
tion», asocia]ie care lupt\
pentru dreptul la o
locuin]\. Am reu[it totu[i
s\ vorbim cu reprezen-
tan]ii firmei care a acordat
aceast\ lucrare, «Restrut-
turando». C=nd au v\zut
c\ lucr\torii nu mai vor s\
mai ias\ de pe [antier,
ace[tia [i-au dat seama c\
trebuie s\ fac\ compro-
misuri. Mai mult, repre-
zentan]ii organiza]iei «Ac-
tion» au chemat la fa]a
locului Inspec]ia Muncii [i
Observatorul drepturilor
privind munca, din cadrul
Grecii cer
preschimbarea
permisului
~n Grecia, carnetele de
conducere rom=ne[ti sunt
recunoscute `n conformi-
tate cu prevederile Direc-
tivei Consiliului European
91/439/EEC/1991. Pentru
cet\]enii rom=ni care au
domiciliul `n Republica
Elen\, carnetele rom=ne[ti
de conducere vor fi traduse
`n limba elen\ [i vor fi
preschimbate, vechile car-
nete rom=ne[ti urm=nd a fi
`napoiate autorit\]ilor ro-
m=ne competente.
~n Bulgaria, cet\]enii
str\ini care lucreaz\ sau
care sunt `nregistra]i cu
[edere temporar\ pe terito-
riul acestei ]\ri [i care de-
]in carte de identitate tem-
porar\, eliberat\ de c\tre
organele competente bul-
gare, au dreptul s\ folo-
seasc\, timp de un an de
zile, carnetul de [ofer str\-
in, dup\ care se va pres-
chimba cu cel bulg\resc,
f\r\ a mai fi examinat. ~n
baza art.162, din Legea
administra]iei locale. In-
spec]ia muncii a suspendat
firma «Laura Costruzioni».
~n baza decretului Ber-
sani, `n teorie, ar trebui
suspendat [i [antierul, dar
patronul de la firma «Res-
trutturando» a anun]at c\
este dispus s\ `i angajeze
legal pe to]i lucr\torii,
permi]=ndu-le astfel s\
beneficieze de permisul de
[edere `n Italia. ~n plus,
pentru salariul restant al
muncitorilor rom=ni, a rupt
un cec de 25.000 de euro“,
scrie publica]ia italian\.
Circula]iei pe drumurile
publice din Bulgaria, per-
misul de conducere rom=-
nesc se trimite `n Rom=nia
organului emitent. Trebuie
men]ionat faptul c\ acest
articol va fi supus unor
modific\ri `n urm\toarele
luni, `n sensul c\ valabili-
tatea permisului de con-
ducere str\in va fi de [ase
luni. Permisul de conduc-
ere rom=nesc poate fi
folosit f\r\ nici o problem\
pentru deplasarea pe teri-
toriul bulg\resc `n scop
turistic, de afaceri, studiu.
Nici cet\]enii rom=ni
care se afl\ pe teritoriul
Republicii Slovace `n scop
lucrativ, turistic, afaceri
sau studiu nu trebuie s\
preschimbe permisul de
conducere. „~n cazul pier-
derii sau furtului permisu-
lui de conducere pe terito-
riul Slovaciei, autorit\]ile
slovace pot elibera, la
cerere, un nou permis de
conducere, dup\ expirarea
termenului de 180 de zile.
O alt\ posibilitate este so-
licitarea unui nou permis
de conducere `n Rom=nia“,
a precizat oficialul OMFM.
Mar]i, 3 aprilie 2007
~n finalul articolului,
ziari[tii italieni `l citeaz\
pe reprezentantul orga-
niza]iei care a intervenit `n
favoarea muncitorilor ro-
m=ni. „«Action» denun]\
condi]iile de munc\ [i de
cazare precare ale rom=-
nilor care tr\iesc `n Roma
ca ni[te cet\]eni de m=na a
doua, de[i sunt cet\]eni co-
munitari. Intrarea `n
Europa nu pare c\ le-a
garantat nici o tutel\.
Sunt `n continuare con-
str=n[i s\ lucreze la negru,
prost pl\ti]i [i f\r\ nici un
fel de asisten]\ social\.
«Action» `l invit\ pe pri-
marul Veltroni s\ `[i ia un
angajament pentru tute-
larea acestor cet\]eni“,
spune Bartolo Mancuso,
reprezentantul asocia]iei.
Potrivit legisla]iei itali-
ene, pentru un singur mun-
citor angajat „la negru“, pa-
tronul risc\ o amend\ de
7.500 de euro, suspendarea
lucr\rii [i, `n unele cazuri,
chiar dosar penal.
Povestea
rom=nului „Reuf“
La patru zile dup\ ce a
publicat acest articol, zia-
rul „Il Manifesto“ a revenit
cu un alt material, despre
via]a imigran]ilor rom=ni
`n [antierele de construc]ie
din Italia.
„Reuf (a[a `l vom numi
`n continuare) e rom=n,
vine din regiunea lui Dra-
cula, Transilvania. Are 30
de ani [i lucreaz\ `n Torino
de 3 ani. Nu vorbe[te `nc\
bine limba italian\. «Dar
asta nu conteaz\ - zice -
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
5
pentru c\ nici un angaja-
tor nu m-a `ntrebat vreo-
dat\ dac\ vorbesc bine
limba italian\». A schim-
bat mul]i patroni `n ace[ti
3 ani. Nu a avut vreodat\
contract legal. P=n\ acum
3 luni, c=nd firma a decis
s\ `i pun\ `n regul\. «E-
ram extrem de fericit c=nd
mi-au spus c\ vor s\ `mi
fac\ contract. ~]i po]i ima-
gina ce dezam\git am fost
c=nd m-au pus s\ semnez o
h=rtie din care rezult\ c\
lucrez 3 ore pe zi. Pentru
cele 3 ore m\ pl\tesc. 5
euro pe or\. Dar eu lucrez
12 ore pe zi, uneori chiar [i
14», spune rom=nul.
Nu exist\ conceptul de
plat\ a orelor suplimen-
tare. Celelalte 9 ore lu-
crate `n plus sunt pl\tite
tot cu 5 euro, `n numerar.
Reuf a lucrat dintotdeauna
pe [antier. «E destul de
greu - zice - s\ te ia la lu-
cru pe [antier. E important
s\ nu protestezi». Ceea ce
`nseamn\ c\ trebuie s\ ac-
cep]i orice. ~ncep=nd de la
lipsa complet\ a siguran-
]ei. «Nu particip\m la
vreun curs de securitate la
locul de munc\. Mergem
pe [antier, acolo e cineva
care ne explic\ ce avem de
f\cut [i apoi pleac\. Nu
r\m=ne dec=t s\ ne rug\m
s\ nu ni se `nt=mple ceva».
~n urm\ cu 6 luni, lui Reuf
i-a c\zut pe picior o bucat\
din schel\. «Colegul meu -
explic\ - nu o fixase bine.
De fapt el nu mai lucrese
la montatul schelelor.
Aproape c\ mi-a t\iat 2
degete. Noroc c\ a fost
doar at=t. La spital m-au
cusut [i acum piciorul e
s\n\tos». Nu era asigurat,
a[a c\ Reuf a spus c\ s-a
r\nit acas\. «A trebuit s\
spun a[a - adaug\ - altfel
patronul m-ar fi dat afar\.
Iar eu nu `mi permit s\ nu
lucrez». Da, pentru c\
Reuf, ca al]i tineri imi-
gran]i - [i nu numai, tre-
buie s\ se g=ndeasc\ la fa-
milia sa. «Am o nevast\ [i
2 copii mici - zice - cum s\
`i `ntre]in dac\ nu am un
loc de munc\? Cine pro-
testeaz\ este concediat».
Reuf a povestit [i despre
al]i colegi de-ai s\i care
sunt angaja]i cu ziua. «Sunt
ale[i, a[a cum se f\cea cu
sclavii odinioar\, pentru
calit\]ile lor fizice [i sunt
utiliza]i `n [antier pentru o
perioad\ scurt\ de timp,
iar apoi concedia]i».
A-i denun]a pe asupri-
tori nu reprezint\ o op]i-
une pentru ace[ti lucr\-
tori, care se `ntreab\ sim-
plu: «{i apoi ce m=nc\m
acas\?»“, este concluzia
materialului publicat de
cotidianul italian. a
6 Mar]i, 3 aprilie 2007
PE SCURT
Un singur cioban din
Bra[ov a primit toate
avizele pentru st=n\
Costea Sabin - singurul cioban
din jude]ul Bra[ov care a ob]inut
toate avizele sanitar veterinare
conforme cu normele europene
pentru stâna proprie din locali-
tatea Teliu, jude]ul Bra[ov, va
sacrifica `n aceast\ perioad\
aproape jum\tate din miei pe
care `i de]ine (350), restul ur-
mând s\-i exporte pe pia]a
Uniunii Europene. Ciobanul a in-
vestit pân\ `n prezent peste un
miliard de lei vechi pentru a-[i
amenaja spa]iile de colectare [i
producere a brânzei, precum [i
pentru `nfiin]area unui punct de
t\iere `n cadrul stânei. „De[i a
fost greu s\ renun] la metodele
tradi]ionale de sacrificare, con-
sider c\ am mai mult de câ[tigat
dac\ respect normele impuse de
legisla]ia comunitar\“, a spus
Costea Sabin. Acesta va demara
`n 2007 sacrificarea mieilor res-
pectând sistemul european prin
asomarea acestora `nainte de
t\iere, `n acest sens achizi-
]ionând un echipament integral
de asomare `n valoare de 36 de
milioane de lei. Ciobanul sper\
c\ va reu[i s\ `[i vând\ mieii cu
150.000 de lei pe kilogram.
Potrivit directorului executiv al
Direc]iei Sanitar Veterinare
Bra[ov, Dorin Enache, stâna lui
Costea Sabin este singura din
jude]ul Bra[ov care are [i
un sistem frigorific pentru
depozitarea brânzei.
PIB-ul Rom=niei
va cre[te de 10 ori
p=n\ `n 2013
Comisia European\ estimeaz\ o
cre[tere a Produsului Intern
Brut al României de 10%, pân\
`n 2013, a declarat, ieri, adminis-
tratorul principal al
Departamentului de Informare [i
Comunicare - Direc]ia General\
pentru Politic\ Regional\, din
cadrul Comisiei Europene,
Charles White, la seminarul
„Cum cheltuim fondurile struc-
turale?“. „Obiectivul global al
României este ob]inerea unei
cre[teri a Produsului Intern Brut
cu 15% peste cel estimat pân\ `n
2013“, a afirmat, la rândul s\u,
directorul general al Autorit\]ii
de Management pentru Cadrul
de Sprijin Comunitar (AMCSC)
din Ministerul Finan]elor
Publice. România ar putea recu-
pera circa 10% din decalajul gen-
eral fa]\ de Uniunea European\,
ajungând la aproximativ 41% din
media Uniunii Europene.
300 de IMM-uri vor
beneficia de subven]ii
de stat pentru export
Un num\r de 300 `ntreprinderi
mici [i mijlocii (IMM) vor benefi-
cia, `n 2007, de finan]are de la
stat pentru dezvoltarea expor-
turilor. Din aceast\ sum\, circa
7,975 milioane de lei reprezint\
aloca]ii financiare neram-
bursabile, iar restul de 25.000
vor fi asigura]i de Agen]ia
Na]ional\ pentru ~ntreprinderi
Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie (AN-
IMMC) pentru asigurarea
desf\[ur\rii programului, imple-
mentarea, administrarea, moni-
torizarea [i evaluarea programu-
lui. Pot beneficia de aloca]ii fi-
nanciare nerambursabile `n
cadrul programului, societ\]ile
comerciale care au capital social
integral privat, au cel pu]in un
an de la data `nfiin]\rii, nu
`nregistreaz\ datorii la bugetul
general consolidat [i bugetele lo-
cale, au o cifr\ de afaceri anual\
net\ de pân\ la 50 de milioane
de euro, au un num\r mediu a-
nual `ntre 1 [i 249 salaria]i [i au
ca obiect principal de activitate
produc]ie de bunuri [i/sau
prest\ri de servicii. a
Construc]iile [i imobiliarele, principalele domenii de interes `n 2007
Construc]iile, afacerile
imobiliare [i comer]ul en
detail vor reprezenta `n
România principalele zone
de interes pentru fuziuni
[i achizi]ii `n 2007, dar [i
pe termen mediu, potrivit
unui studiu de pia]\ pre-
zentat, ieri, de firma de
consultan]\ Pricewater-
houseCoopers (PWC).
Asigur\rile [i seviciile
bancare vor face obiectul
unor consolid\ri viitoare,
ca urmare a integr\rii Ro-
mâniei `n UE, men]ionea-
z\ raportul.
Mul]i fermieri risc\ s\ piard\ cota
de lapte pentru exploata]ii noi
a O parte din fermieri risc\ s\ nu primeasc\ cota de lapte
solicitat\ pentru noi exploata]ii, dac\ nu dovedesc, pân\ la
sfâr[itul s\pt\mânii, c\ [i-au finalizat investi]ia anun]at\, `n
prezent fiind `nregistrate 632 de cereri pentru o cot\ de
aproximativ 200.000 de tone de lapte a
Directorul Departamen-
tului de Administrare a
Cotelor de Lapte (DACL),
Lucian Elisei a declarat
c\ o parte din femieri ris-
c\ s\ nu primeasc\ cota
de lapte solicitat\ pentru
noi exploata]ii, dac\ nu
dovedesc pân\ la sfâr[itul
s\pt\mânii c\ [i-au fina-
lizat investi]ia anun]at\.
Potrivit metodologiei
de acordare a cotei de lap-
te, fermierii care au soli-
citat cota de lapte pentru
dezvoltarea exploata]iilor
sunt obliga]i s\ dovedeas-
c\ c\ au finalizat investi-
]iile, pân\ la 1 aprilie.
„Am primit semnale
din teritoriu c\ o bun\
parte din fermieri nu au
reu[it s\-[i populeze ex-
ploata]iile [i nici nu au
depus documente care s\
ateste investi]iile“, a spus
Elisei.
Din datele furnizate de
DACL rezult\ c\ 632 de
fermieri au solicitat o cot\
de aproximativ 200.000
de tone de lapte, pentru
noi investi]ii.
„Dac\ solicitantul nu
dovede[te c\ a finalizat
investi]iile, nu prime[te
cota de lapte. Fermierul
care a solicitat o cot\ mai
mare fa]\ de resursele fi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CEC REDUCE DO-
B+NZILE LA CREDITELE
IMOBILIARE: CEC reduce
cu un punct procentual do-
bânzile pentru creditele imo-
biliare [i cele auto contrac-
tate `n perioada 1 aprilie - 15
iunie, sc\derea aplicându-se
pân\ la 31 august. Astfel,
pentru solicit\rile de credit
`nregistrate [i/sau aprobate
pân\ la data de 15 iunie, ra-
ta anual\ a dobânzii va fi cu
un punct procentual mai mi-
c\, pân\ la 31 august 2007.
Pentru creditele ipotecare
dobânzile vor fi de 8,58%, iar
pentru cele de investi]ii imo-
biliare, altele decât ipoteca-
re, pentru `mprumuturile de
refinan]are imobiliare [i pen-
tru cele auto, dobânda este
8,75% pe an. Comisionul de
gestiune pentru primul an
din cadrul duratei de cre-
ditare va fi de 1% aplicat la
valoarea plafonului aprobat
la creditele ipotecare [i la
ECONOMIC
Rentabilitatea a[tepta-
t\ de c\tre Fondurile de
investi]ii care vor intra pe
pia]a româneasc\ `n 2007
este preconizat\ s\ scad\
c\tre valori situate `n ju-
rul a 20-30% pe an.
Investi]iile din partea fon-
durilor cu capital privat
vor veni `n România `n
sume tot mai mari, iar o
mare parte a fondurilor
vor fi dedicate exclusiv in-
vesti]iilor `n sectorul imo-
biliar.
Anul trecut, fluxurile
de investi]ii ale acestor
fonduri s-au cifrat la 1,5
nanciare de care dispune,
poate s\ primeasc\ o cot\
de lapte mai mic\, dac\
demonstreaz\ la timp c\
a realizat anumite inves-
ti]ii“, a explicat Elisei.
Acesta a precizat c\, `n
func]ie de num\rul solici-
t\rilor declarate eligibile,
se va stabili cantitatea de
lapte aprobat\ pentru in-
vesti]ii `n noi exploata]ii.
Peste un milion
de cereri pentru
cota de lapte
Conform datelor furni-
zate de DACL, un num\r
de 861.067 de produc\tori
au solicitat cota pentru
vânzarea direct\ a unei
cantit\]i de peste dou\
milioane de tone de lapte.
De asemenea, un num\r
de 243.791 de produc\tori
au solicitat cot\ pentru
livrarea la fabric\ a unei
cantit\]i de peste un mi-
lion de tone de lapte. La
DACL au mai fost depuse
632 de cereri pentru noi
investi]ii pe pia]a laptelui.
Cotele individuale de
lapte sunt acordate pro-
duc\torilor propor]ional
cu cantitatea de lapte pe
cele pentru investi]ii imobi-
liare, altele decât cele ipote-
care, de 0,75 % la creditul de
refinan]are imobiliar [i `ntre
1 [i 1,5% `n func]ie de valoa-
rea aportului propriu al cli-
entului, la creditul auto.
a BUCURE{TIUL {I
SOFIA, PE ULTIMUL LOC
LA STOCUL DE SPA}II IN-
DUSTRIALE: Bucure[tiul [i
Sofia ocup\ ultima pozi]ie
`ntr-un top al stocului de
spa]ii industriale moderne
de pe pia]\ din zona Europei
Centrale [i de Est, cu doar
310.000 metri p\tra]i (mp),
de trei ori mai pu]in fa]\ de
Budapesta care de]ine un
milion de mp, sus]in anali[tii
de la CB Richard Ellis
(CBRE). ~n prezent, stocul de
spa]ii industriale moderne
din capitala Bulgariei este la
acela[i nivel cu cel din Bu-
cure[ti, iar cel din Bratislava
a ajuns la 450.000 mp. Var-
[ovia are aproape 700.000
miliarde de dolari, iar `n
sectorul imobiliar au
reprezentat 60% din to-
talul tranzac]iilor. Din ce-
le 12 tranzac]ii de peste
100 de milioane de dolari
`ncheiate `n 2006 `n
România, `n [apte tran-
zac]ii au fost implicate
fonduri de investi]ii.
~n 2007, cele mai atrac-
tive sectoare pentru fon-
durile de investi]ii sunt
industria farmaceutic\,
serviciile financiare, con-
struc]iile [i industria ma-
terialelor de construc]ii.
care ace[tia declar\ c\ o
produc [i pot dovedi acest
lucru. Cei care nu au so-
licitat cota pân\ la data
de 31 octombrie 2006, nu
mai au voie s\ comercia-
lizeze lapte.
Potrivit negocierilor cu
Uniunea European\, Ro-
mânia are dreptul s\ rea-
lizeze trei milioane de
tone de lapte pe an. Dac\
dep\[e[te cota, România
va fi penalizat\ [i va pl\ti
o tax\ de 278,3 euro pen-
tru fiecare ton\ de lapte
realizat\ peste cot\. ~n
egal\ m\sur\, `n cazul `n
care cantitatea de lapte
produs\ este mai mic\
decât cota, României i se
va diminua cota de lapte
pentru urm\torii ani.
Amenzi pentru
procesatorii care
cump\r\ lapte
de la persoane
care nu de]in cot\
De la 1 aprilie, cump\-
r\torii de lapte de vac\ a-
proba]i de Departamentul
de Administrare a Cotei
de Lapte (DACL) trebuie
s\ preia laptele numai de
mp de spa]ii moderne, iar
Praga 850.000 mp. Primul
loc `n zona Europei Centrale
[i de Est este de]inut de Bu-
dapesta cu un stoc de un mi-
lion de mp de spa]ii industri-
ale moderne. „Oferta de spa-
]ii industriale propuse spre
finalizare `n 2007 `n Bucu-
re[ti totalizeaz\ peste
150.000 mp, iar majoritatea
proiectelor urmeaz\ s\ fie
situate `n zona de vest a
ora[ului. De[i oferta este `n
cre[tere, reprezentan]ii de la
Richard Ellis estimeaz\ o no-
u\ sc\dere a stocului spa-
]iilor industriale disponibile,
ca urmare a faptului c\ noile
proiecte programate pentru
finalizare `n 2007 sunt deja
pre-`nchiriate“, au declarat
anali[tii de la CBRE.
a GREV| DE AVERTIS-
MENT LA IAR BRA{OV:
Cei 920 de salaria]i de la IAR
Bra[ov intr\, de joi, `n grev\
de avertisment, dup\ ce la
Vânzarea produc\toru-
lui de medicamente Anti-
biotice Ia[i este preconiza-
t\ s\ reprezinte cel mai
important punct de inte-
res `n ceea ce prive[te pri-
vatiz\rile. Daewoo, Olt-
chim [i Electroputere Cra-
iova sunt alte privatiz\ri
a[teptate de c\tre investi-
tori.
De asemenea, trei din-
tre cele opt filiale de fur-
nizare [i distribu]ie de e-
nergie electric\ ale socie-
t\]ii Electrica sunt a[tep-
tate la vânzare `n acest
an, iar privatizarea filia-
la produc\torii care sunt
de]in\tori de cot\ de lapte
pentru livr\ri. Ne`ndepli-
nirea acestei condi]ii poa-
te atrage dup\ sine sanc-
]iuni contraven]ionale, in-
formeaz\ ministerul Agri-
culturii.
Cuantumul amenzilor
este: `ntre 1.500-2.500 lei
pentru livrarea sau vân-
zarea de lapte de c\tre un
produc\tor care nu de]ine
cot\ individual\ de refe-
rin]\; `ntre 1.500-2.500 lei
pentru livrarea de lapte
c\tre un cump\r\tor nea-
probat; `ntre 2.500-5000
lei pentru cump\rarea
laptelui de c\tre un cum-
medierea conflictului de mun-
c\ care a avut loc ieri, `ntre
reprezentan]ii sindicatului
de la IAR [i reprezentan]ii
Direc]iei de Munc\ Bra[ov,
nu s-a ajuns la nici un rezul-
tat. „De joi vom declan[a
greva de avertisment. Timp
de dou\ ore vom `nceta lu-
crul. Cele mai importante
revendic\ri - cre[terea sala-
riului cu 30% [i acordarea
pl\]ilor compensatorii celor
care vor fi disponibiliza]i
dup\ privatizarea societ\]ii
- nu au fost rezolvate. Sper
s\ nu se ajung\ la greva
general\“, a declarat liderul
de sindicat de la IAR, Suba
Arpad. Conflictul `ntre sin-
dicate [i administra]ia de la
IAR a `nceput `n 12 martie
a.c, cu un miting de 20 de
minute `n incinta societ\]ii
organizat de sindicali[tii ne-
mul]umi]i c\ majorarea sa-
larial\ de 30% pe care au ce-
rut-o a fost respins\ de con-
ducerea fabricii. a
lei Electrica Muntenia
Sud, deja agreat\ cu com-
pania Enel, este estimat\
s\ se cifreze `n jurul valo-
rii de un miliard de dolari
(vânzare de ac]iuni [i ma-
jorare de capital).
~n opinia exper]ilor
PWC, alte puncte de in-
teres sunt privatiz\rile
complexurilor energetice
Craiova, Turceni [i Rovi-
nari, precum [i tranzac]i-
ile de vânzare de active a-
par]inând unor companii
de stat precum Tractorul
[i Carom. a
p\r\tor de lapte de la un
produc\tor care nu de]ine
cot\ individual\ de lapte;
`ntre 8.000-10.000 lei pen-
tru exercitarea activit\]ii
de comerciant de c\tre
cump\r\torul de lapte
crud, f\r\ s\ fie aprobat [i
`nscris `n Registrul cum-
p\r\torilor.
~n situa]ia `n care, pro-
duc\torul a schimbat cum-
p\r\torul dup\ perioada
de monitorizare, se va
proceda la completarea
unui formular de schim-
bare a cump\r\torului,
dup\ un model elaborat
de DACL.
Informa]iile referitoare
la completarea formula-
rului de schimbare a cum-
p\r\torului, sunt furniza-
te de c\tre Birourile Re-
gionale sau de la punctele
de lucru jude]ene ale
DACL. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 3 aprilie
Cerul va fi variabil, cu
`nnor\ri `n prima parte a
zilei `n sud-est [i la munte,
iar dup\-amiaz\ `n nord. ~n
zona de munte, izolat vor fi
precipita]ii mixte. V=ntul va
sufla moderat, cu unele in-
tensific\ri `n Cri[ana, Tran-
silvania, vestul Olteniei [i la
munte. Temperaturile mi-
nime vor fi cuprinse `ntre -2
[i 6 grade. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse `ntre
10 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 3.04.2007
Dolar SUA 2,5229
Euro 3,3678

Traian B\sescu [i PD contest\
legitimitatea noului guvern T\riceanu
a C\lin Popescu-T\riceanu a anun]at componen]a noului guvern PNL-UDMR a Traian B\sescu [i democra]ii
fac declara]ii dure `mpotriva premierului a Geoan\ acord\ suport parlamentar pentru Executiv a
Dup\ o `ndelungat\ a[-
teptare, premierul C\lin
Popescu-T\riceanu nu a
mai cerut demisia mini[-
trilor democra]i Blaga [i
Macovei [i a ales varianta
unui guvern restructurat
f\r\ PD. Reac]ia pre[e-
dintelui Traian B\sescu [i
a democra]ilor este ex-
trem de dur\, anun]=nd o
dur\ confruntare politic\.
Guvern T\riceanu
cu sus]inere PSD
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a propus, `n
scrisoarea trimis\ ieri
Parlamentului, un Cabi-
net format din 18 membri,
inclusiv primul-ministru,
ministrul de stat Marko
Bela [i ministrul delegat
pentru rela]ia cu Parla-
mentul, Mihai Voicu. ~n
scrisoarea adresat\ Par-
lamentului, primul-mi-
nistru propune `nfiin]area
unor noi ministere, des-
fiin]area altora, revocarea
unor mini[tri [i numirea
unor noi membri `n
Guvern.
Cel mai important as-
pect al noii formule guver-
namentale r\m=ne `ns\
`nl\turarea mini[trilor
democra]i [i `nlocuirea lor
cu reprezentan]i PNL [i
UDMR, `ntregul Executiv
urm=nd s\ fie sus]inut `n
Parlament de voturile
PSD. Astfel, Alian]a D.A.
dispare practic de la gu-
vernare, d=nd na[tere u-
nor dispute de ordin juri-
dic privind legitimitatea
primului ministru `n frun-
tea unui cabinet f\r\ PD.
B\sescu critic\ dur
noul Executiv
~n replic\ la ac]iunile
premierului T\riceanu,
pre[edintele Traian B\-
sescu a trimis ieri o scri-
soare pre[edin]ilor Came-
Mini[trii guvernului T\riceanu
Noul guvern propus de
primul-m
ministru prevede
18 portofolii ocupate de
reprezentan]i ai PNL [i
UDMR. Componen]a sa
este urm\toarea:
C\lin Popescu-T\ricea-
nu, prim-ministru;
Bela Marko (UDMR),
ministru de stat pentru co-
ordonarea activit\]ilor din
domeniile Culturii, ~nv\]\-
mântului [i Integr\rii
Europene;
Adrian Cioroianu (PNL),
ministrul Afacerilor
Externe;
Varujan Vosganian
(PNL), ministrul Econo-
miei [i Finan]elor;
Tudor Chiuariu (PNL),
ministrul Justi]iei;
Cristian David (PNL),
ministrul Internelor [i
Reformei Administrative;
Teodor Mele[canu (PNL),
ministrul Ap\r\rii;
Ludovic Orban (PNL),
ministrul Transporturilor;
Cristian Adomni]ei
(PNL), ministrul Educa-
Pre[edintele B\sescu, `n r\zboi total cu premierul T\riceanu
rei Deputa]ilor [i Senatu-
lui, `n care avertizeaz\ c\
exist\ riscul unei rupturi
`ntre clasa politic\ [i soci-
etate `n cazul `n care noul
guvern prime[te votul de
`nvestitur\ `n Parlament.
B\sescu aminte[te c\
`n calitate de pre[edinte a
desemnat un prim-minis-
tru care reprezenta Alian-
]a D.A., participant\ la
alegerile din 2004. „Ca
forma]iune distinct\,
PNL nu s-a `nscris de fapt
`n cursa electoral\ [i nici
nu a prezentat un candi-
dat propriu la func]ia de
prim-ministru“, adaug\
[eful statului.
Traian B\sescu afirm\
c\ prin decizia „unilatera-
l\“ de a scoate din Exe-
cutiv mini[trii Partidului
Democrat, componen]a
politic\ a Guvernului a
fost radical modificat\,
astfel `ncât, legitimitatea
democratic\ a noii formu-
le de guvernare nu mai
respect\ voin]a electora-
tului, a[a cum a fost ea
exprimat\ cu ocazia
scrutinului din 2004.
]iei, Cercet\rii [i Tinere-
tului;
Paul P\curaru (PNL),
ministrul Muncii, Familiei
[i Egalit\]ii de {anse;
Ovidiu Silaghi (PNL),
ministrul pentru ~ntre-
prinderi Mici [i Mijlocii,
Comer], Turism [i Profesii
Liberale;
Decebal Traian Reme[
(PNL), ministrul Agricul-
turii [i Dezvolt\rii Rurale;
Eugen Nicol\escu
(PNL), ministrul S\n\t\]ii
Publice;
Laszlo Borbely (UDMR),
ministrul Dezvolt\rii, Lu-
cr\rilor Publice [i Lo-
cuin]elor;
Attila Korodi (UDMR),
ministrul Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile;
Adrian Iorgulescu (PNL),
ministrul Culturii [i
Cultelor;
Zsolt Nagy (UDMR),
ministrul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei;
Mihai Voicu (PNL),
ministrul delegat pentru
Rela]ia cu Parlamentul.
ACTUALITATE
Pre[edintele subliniaz\
c\ Guvernul va fi compus
din PNL [i UDMR, dou\
forma]iuni care de]in, `n
actuala configura]ie a
Parlamentului României,
numai 22% din num\rul
total de mandate. El a re-
iterat cele dou\ solu]ii
conturate `n urma con-
sult\rii cu partidele par-
lamentare: fie Guvernul
`[i asum\ transparent
noua majoritate politic\,
fie alegeri anticipate.
PD cere `n instan]\
`ncetarea protocolului
Alian]ei D.A.
~n concordan]\ cu pozi-
]ia pre[edintelui B\sescu,
Partidul Democrat a a-
nun]at ieri c\ va cere `n
instan]\ constatarea `nce-
t\rii protocolului Alian]ei
D.A., urmare a anun]ului
premierului T\riceanu de
realizare a unei noi echipe
guvernamentale format\
din PNL [i UDMR. Lide-
Ie[enii din Guvern
Printre mini[trii propu[i de
premier, unii dintre ei au
leg\turi cu Ia[ul. Lui Varujan
Vosganian i s-ar putea al\tura
liberalii Adomni]ei [i Chiuariu
a Cristian Mihai Adoom-
ni]eei (nominalizat pentru
Ministerul Educa]iei) - fi[\
biografic\:
S-a n\scut la 24 aprilie
1975, la Suceava. ~n 1999 a
absolvit Facultatea de
Construc]ii - Inginerie
rul PD, Emil Boc, sus]ine
c\ astfel PNL a `ndeplinit
visul PSD de a destr\ma
Alian]a: „PNL a rupt Ali-
an]a D.A. PD a f\cut tot
ce i-a stat `n putin]\ s\
men]in\ Alian]a PNL-PD.
Domnul T\riceanu s-a
gr\bit s\ anun]e decesul
Alian]ei [i s\ spun\ c\ nu
mai are resurse s\ guver-
neze. Domnul T\riceanu
s-a gr\bit s\ `nmormân-
teze Alian]a, co[marul de-
clarat al PSD“.
Boc a mai anun]at c\
nu va sus]ine noul Gu-
vern deoarece este unul
ilegitim. „PD nu va vota
Guvernul propus de PNL
pentru c\ este un Guvern
ilegitim cu un premier im-
postor“, a sus]inut Emil
Boc. Pre[edintele PD a
precizat c\ actualul pre-
mier este impostor pentru
c\ el a fost ales ca premier
din partea Alian]ei, [i nu
din partea PNL. Prin ur-
mare, atâta vreme cât nu
mai exist\ aceast\ Alian-
]\, premierul nu mai este
construc]ii civile, industri-
ale [i agricole, iar `n 2004,
Facultatea de Construc]ii -
Inginerie c\i ferate, dru-
muri [i poduri, ambele spe-
cializ\ri `n cadrul Univer-
sit\]ii Tehnice din Ia[i. Tot
la Universitatea Tehnic\
din Ia[i ob]ine, `n 2004,
masterul `n elemente de
construc]ie noi. Din 1994
este membru al Partidului
Na]ional Liberal, din 2005
[i pân\ `n prezent fiind
pre[edinte al Tineretului
Na]ional Liberal.
~n 17 decembrie 2004 a
fost validat ca deputat `n
circumscrip]ia electoral\
Ia[i, pe listele Alian]ei D.A.
a Tudoor Chiuariu (nomi-
nalizat pentru Ministerul
Justi]ei) - fi[\ biografic\:
N\scut `n 1976. Tudor
Chiuariu este licen]iat `n
Drept, la Facultatea de
Drept a Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ Ia[i (1995-1999). ~n
perioada 2002 [i 2003 a ur-
mat cursuri postuniversita-
re la Academia de Poli]ie
„Al. I. Cuza“ Bucure[ti.
Mar]i, 3 aprilie 2007
unul legitim, a sus]inut
Emil Boc.
La r=ndul s\u, premi-
erul C\lin Popescu T\ri-
ceanu a declarat, ieri, du-
p\ ce a anun]at c\ a tri-
mis conducerii Parlamen-
tului scrisoarea cu compo-
nen]a noului Guvern, din
care PD nu face parte, c\
protocolul Alian]ei D.A.
„nu se rupe“. F\r\ a co-
menta `n plus pe aceast\
tem\, primul-ministru `[i
asum\ astfel r\spunderea
unei confrunt\ri politice
[i juridice cu PD `n care
poate conta doar pe dorin-
]a opozi]iei de a evita ale-
gerile anticipate.
Camera Deputa]ilor [i
Senatul se vor reuni ast\zi
dup\-amiaz\ `n [edin]\
comun\ pentru a vota noul
Executiv propus de pre-
mierul C\lin Popescu-T\-
riceanu. Mini[trii propu[i
`n noul Guvern sunt au-
dia]i `n regim de urgen]\,
iar [edin]a comun\ a Ca-
merei Deputa]ilor [i Sena-
tului va `ncepe ast\zi la
ora 15.00.
Geoan\ promite sprijin
pentru T\riceanu
„PSD va vota pentru un
Guvern restructurat f\r\
PD“, a anun]at, ieri, lide-
rul Mircea Geoan\, ad\u-
gând c\ dintre dou\ rele
social-democra]ii `l aleg
pe cel mai mic, pentru c\
are responsabilitatea de a
asigura o minim\ func]io-
nare a institu]iilor statu-
lui. Comitetul Executiv
Na]ional al PSD a decis,
ieri, sprijinirea parlamen-
tar\ a noului Guvern re-
maniat propus de premi-
erul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu, a anun]at, la fi-
nalul [edin]ei, pre[edin-
tele forma]iunii, Mircea
Geoan\. a
Este avocat [i membru al
Baroului Ia[i din 2000. ~n-
tre 2005 [i 2007 a fost mem-
bru `n Consiliul de coor-
donare al implement\rii
Strategiei Na]ionale Anti-
corup]ie. Din 2005 a ocupat
func]ia de secretar de stat
la Cancelaria primului-mi-
nistru, Tudor Chiuariu fi-
ind [i [eful Departamentu-
lui pentru Lupta Antifrau-
d\. Chiuariu este membru
al PNL din 1997, ocupând
func]ia de vicepre[edinte al
Organiza]iei Municipale
Ia[i a Tineretului Na]ional
Liberal din 1997 pân\ `n
2002.
7
LUMEA PE SCURT
Cutremur devastator
în Pacific,
urmat de tsunami
Un val seismic uria[ format `n
urma cutremurului cu magni-
tudinea de 8 grade pe scara
Richter, produs `n noaptea de
duminic\ spre luni `n Oceanul
Pacific, a devastat mai multe
sate din Insulele Solomon.
„Unele sate (din vestul arhipe-
lagului) au fost `n `ntregime dev-
astate“, a indicat ieri pre[edin-
tele Consiliului na]ional pentru
catastrofe din Insulele Solomon,
Fred Fakari. La rândul s\u, Alex
Lokopio, primul-ministru al
provinciei occidentale, cea mai
afectat\, a indicat c\ peste 15
persoane au pierit, mai ales `n
`mprejurimile ora[ului Gizo, ca-
pitala acestei provincii, situat\
la doar circa 40 de kilometri de
epicentrul seismului [i cunoscut\
destina]ie turistic\ pentru pla-
jele sale paradisiace. Potrivit re-
lat\rilor de la fa]a locului, `n un-
ele sate de coast\, valurile, care
au atins zece metri `n\l]ime, au
distrus casele [i propriet\]ile.
Arhipelagul Solomon, aflat la
2.575 kilometri de estul
Australiei, fost\ colonie bri-
tanic\, este pu]in populat, cei
500.000 de locuitori ai s\i fiind
`mpr\[tia]i pe zeci de insule.
Irak: 21 de [ii]i
r\pi]i [i executa]i
la nord de Bagdad
Dou\zeci [i unu de [ii]i r\pi]i du-
minic\ seara, pe o [osea ce face
leg\tura `ntre Bagdad [i provin-
cia Diyala, au fost g\si]i exe-
cuta]i ieri diminea]a, `n
apropiere de Khalis (80 km nord
de Bagdad). {ii]ii au fost opri]i la
un punct de control, `n timp ce
se se `ntorceau `n satul lor
Jaizan al-Iman de la pia]a
Shorja din Bagdad, ]int\
frecvent\ a atentatelor.
Cadavrele [ii]ilor care au fost
`mpu[ca]i `n cap [i aveau mâinile
legate au fost descoperite ieri
diminea]a, `n apropierea unui
rezervor de ap\ din Morariyah.
~nc\ 6 persoane, care nu apar]i-
neau grupului, au fost, de
asemenea, capturate, `ns\ nu se
[tie nimic despre soarta lor.
Situat\ la nord de Bagdad,
provincia Diyala, locuit\ de [ii]i
[i suni]i, se confrunt\ cu grave
violen]e interconfesionale.
SUA se tem
de un vid de securitate
`n Kosovo
Potrivit presei ruse, Statele
Unite ale Americii se tem c\, `n
cazul `n care planul emisarului
ONU, Martti Ahtisaari, cu
privire la statutul final al
Kosovo va fi acceptat, va ap\rea
un vid de securitate dup\ ce
for]a ONU `[i va `ncheia man-
datul [i, de aceea, au cerut tri-
miterea de for]e suplimentare `n
provincia aflat\ `nc\ sub admin-
istra]ia Na]iunilor Unite.
Conform edi]iei de ieri a cotidi-
anului „Nezavisimaia Gazeta“,
se pare c\ recomandarea SUA a
fost respectat\, `ntrucât mier-
curea trecut\ comisarul euro-
pean pentru extindere, Olli
Rehn, a anun]at c\, dup\ ce
statutul Kosovo va fi definit, vor
fi trimi[i la fa]a locului circa
2.000 de oameni. Totu[i, `n unele
]\ri exist\ temeri c\ dup\ defini-
tivarea viitorului statut al
Kosovo `n aceast\ provincie vor
izbucni revolte, iar exper]ii aver-
tizeaz\ c\, `n cei opt ani `n care
a administrat teritoriul,
Occidentul nu a reu[it s\ creeze
structuri statale stabile,
institu]iile locale de autoritate fi-
ind caracterizate printr-o struc-
tur\ de clan, o atmosfer\ de
corup]ie [i un haos total - a mai
scris „Nezavisimaia Gazeta“. a
 CM
YK

8 Mar]i, 3 aprilie 2007 INTERVIU

„Rom=nia nu are un plan de alimenta]ie ra]ional\“

~n ultimii ani, `n presa de profil [i Despre cum stau lucrurile `n „Absolut orice re]et\ minune
sl\be[te, dar nimeni nu le spune
pe site-urile de specialitate de pe Rom=nia `n ceea ce prive[te cititorilor c\ obezitatea este o
internet s-a creat o adv\rat\ alimenta]ia popula]iei, c=t sunt de boal\ cronic\, c\ de fapt acea
„isterie“ a sfaturilor [i opiniilor cu implica]i statul [i comunit\]ile diet\ trebuie ]inut\ toat\ via]a [i
privire la ceea ce ar trebui s\ locale `n aceast\ problem\ vital\, c\ degeaba sl\be[ti 5 kg, dac\ le
pui repede `napoi [i e[ti mai
`nsemne o „alimenta]ie ne-a explicat d-na prof. univ. dr. bolnav dup\ aceea“.
s\n\toas\“. Repetat\ la nesf=r[it, Mariana Graur, pre[edinta „~n zonele subcarpatice `nalte,
ajung=nd chiar s\ deranjeze prin Societ\]ii de Nutri]ie din Rom=nia, spre exemplu, nu au existat, ca
`n alte zone montane ale
utilizarea `n exces, sintagma n-a [efa Sec]iei de Diabet, Metabolism Europei, gu[a]i sau malnutri]i.
reu[it totu[i s\ fie `n]eleas\ [i [i Boli de Nutri]ie din cadrul Pentru c\ se m=nca br=nz\ cu
aplicat\ de cei mai mul]i dintre noi. Spitalului Clinic „Sf. Spiridon“ Ia[i. p=ine, o alimenta]ie foarte
corect\, care cuprindea [i calciu
genizeaz\ legile de sigu- vasculare. Dar asta `n- [i proteine, tot ce trebuie“
ran]\ alimentar\ cu cele seamn\ un singur pahar.
de Otilia europene. Au `nceput s\ Societatea Rom=n\ de pentru c\ a dat bani mai copil, care este diabetul ~n plus, nici chiar noi,
B|LINI{TEANU fie verificate apa, carnea, Nutri]ie a aderat acum la mul]i ca s\ se m\n=nce copilului obez. Nu mult, medicii, nu avem sufi-
ou\le, f\ina [i au ap\rut o ini]iativ\ a p\rin]ilor mai bine `n [coli [i a in- 2% au raportat medicii ciente no]iuni despre nu-
- Se vorbe[te mult `n o mul]ime de directive `n clujeni de a se interzice terzis ca `n chio[curile din pediatri, dar suficient ca tri]ie, pentru c\ acest lu-
ultimii ani despre ali- acest sens. Exist\ [i o alimentele de tip fast- [coal\ s\ se v=nd\ altceva s\ fie `ngrijor\tor. Este [i cru nu se `nva]\ `n facul-
menta]ia s\n\toas\. evolu]ie suficient de bun\ food `n [coli. Asta este tot dec=t fructe [i ap\. o lips\ de mi[care. Trebu- tate. Lupt\m acum s\ re-
Exist\ o politic\ la ni- `n ceea ce prive[te etiche- Legea a intrat `n vigoa- `nfiin]\m sec]ia de asis-
vel na]ional cu privire o problem\ de m\sur\, ie, totu[i s\ existe o mai
la aceast\ chestiune e- tarea produselor. ~ncer- nu de aliment. Deci, dac\ re `n Anglia din septem- mare implicare. Nu exis- tente dieteticiene, care e-
sen]ial\ pentru s\n\- c\m acum s\ fie etiche- cineva m\n=nc\ un ham- brie 2006 [i este foarte t\ ore de nutri]ie `n [coli. xistau `nainte de Revolu-
tatea public\? tate [i nutri]ional alimen- burger [i bea un suc nu i apreciat\. Din p\cate, `n Copiii ar trebui s\ `n- ]ie [i care sunt absolut
- Se vorbe[te foarte tele, adic\ s\ scrie c=t la se `nt=mpl\ nimic, pen- Rom=nia p\rin]ii lucrea- ve]e la [coal\ [i poate c\ necesare pe pia]a muncii.
mult despre alimenta]ie, sut\ din necesarul zilnic tru c\ din punctul de ve- z\ `n stil occidental, de ei [i-ar trage apoi p\rin]ii - Dar `n zona Moldo-
dar foarte prost. Asta din de nutrien]i aduce acel a- dere al calit\]ii lor sunt diminea]a p=n\ la 17.00, de m=nu]\ [i le-ar spune vei? Exist\ gre[eli ma-
cauza faptului c\ `nainte liment. Se va `nt=mpla verificate. Dar problema dar copilul nu st\ p=n\ la c\ ar trebui s\ m\n=nce jore `n alimenta]ia tra-
de Revolu]ie exista un `ns\ [i un lucru nedorit; este ce se `nt=mpl\ cu co- acea or\ la [coal\. {coala di]ional\?
nu garanteaz\ c\ `n in- s\n\tos. ~n plus, cuno[-
plan de alimenta]ie a[a- produsele vor fi etiche- piii care au un chio[c `n tin]ele despre nutri]ie ar - Dac\ noi am respecta
zis ra]ional\ [i toat\ lu- tate, dar lumea nu va [ti [coal\ [i la care, zi de zi, tervalul regulamentar co- tradi]ia, am fi cu siguran-
pilul st\ la ore [i nici nu veni dinspre un for verifi-
mea vedea c\ planul era s\ citeasc\ etichetele, m\n=nc\ acela[i lucru. ]\ mai s\n\to[i. De exem-
pentru c\, de fapt, ce-a este preocupat\ de ce m\- cat [i nu dintr-o pres\
unul, iar alimenta]ia cu M=nc=nd zi de zi p\]esc care, de multe ori, chiar plu, oul ]\r\nesc, `nainte,
totul altceva. Povestea r\mas `n urm\ este edu- acela[i lucru ca [i cu dro- n=nc\ acest copil. Copiii se f\cea pe ap\ [i era
ca]ia nutri]ional\. gurile, pentru c\ `]i dau o sunt la o v=rst\ `n care bine inten]ionat\, poate
aceasta politic\ s-a r\s- s\ gre[easc\. De exem- foarte dietetic. Deci, nu
fr=nt asupra doctorului. adic]ie. Alimenta]ia devi- nu au discern\m=nt, `n cred c\ din tradi]ie facem
CM - Ce `nseamn\ alimen- plu, `n materie de obezi- CM
YK
Nu [tiu de ce, dar docto- ta]ie s\n\toas\, de ne hipercaloric\, av=nd care, dac\ m\mica `i d\ lucrurile mai nes\n\toa- YK

rul ie[ise vinovat pentru
c\ nu exista o politic\ a-
decvat\. {i-atunci, din
p\cate, dup\ 1989, lumea
a avut o jen\ s\ vorbeas-
c\ despre alimenta]ie, de-
[i toate acele tabele [i
toate acele idei despre a-
limenta]ia ra]ional\ de
dinainte erau corecte din
punct de vedere [tiin]ific.
Din aceast\ proast\ in-
terpretare, Rom=nia nu
are nici acum un plan de
alimenta]ie ra]ional\, de-
[i toate ]\rile lumii au a-
[a ceva. A avea un pro-
gram de alimenta]ie s\-
n\toas\ `nseamn\, pe de
o parte, educa]ia popula-
]iei despre ceea ce ar fi re-
comandat s\ m\n=nce ca
s\-[i p\streze s\n\tatea,
iar pe de alt\ parte un
program de siguran]\ ali-
mentar\, `n care, ceea ce
exist\ `n comer] s\ fie
foarte strict controlat.
Pentru ca atunci c=nd
cump\r\m un produs s\
avem siguran]a c\ nu ne
produce o `mboln\vire.
~n acest al doilea do-
meniu s-au f\cut pa[i
foarte mari. De voie, de
nevoie, Rom=nia `[i omo-
fapt , cum este tradus
acest concept de c\tre
nutri]ioni[ti?
- O alimenta]ie s\n\-
toas\ este una echilibra-
t\, a[ zice, cu modera]ie
`n toate, care s\-]i p\stre-
ze greutatea corporal\,
puterea de a lupta cu bo-
lile, de a ameliora sau a
vindeca anumite boli [i de
a te men]ine `n form\. Un
om care m\n=nc\ corect
este un om s\n\tos.
F\r\ gust\ri de tip
fast-food `n [coli
- Exist\ alimente in-
terzise [i alimente re-
comandate sau e o di-
hotomie impus\ de lip-
sa de educa]ie nutri]io-
nal\?
- Nu exist\ alimente in-
terzise, exist\ numai pro-
por]ii interzise din ali-
mente. Spre exemplu, al-
coolul. Nu pot spune c\ es-
te interzis, dar [tim cu
to]ii ce `nseamn\ abuzul.
Un pahar de vin ro[u este
la mare mod\ acum `n Eu-
ropa, b\ut `n timpul me-
sei, fiind considerant util
`n preven]ia bolilor cardio-
prea multe calorii [i prea
pu]ine nutrimente, `nc=t
riscul mare este s\ se `n-
gra[e [i dup\ aceea s\ se
[i caren]eze. Vor `ncepe
s\ aib\ carii dentare, s\
le cad\ p\rul, nu vor avea
rezisten]\ la boli, `n viitor
vor face osteoporoz\.
Noi trebuie s\ m=nc\m
50% glucide, 30% protei-
ne [i 20% lipide. ~n mo-
mentul `n care m=nc\m
50% lipide, sigur c\ nu
vom avea energia necesa-
r\ pentru a ne restructu-
ra organismul.
- Ce recomand\ri a]i
face p\rin]ilor, care
gre[esc adesea `n ali-
menta]ia copiilor?
- P\rin]ii sunt, din p\-
cate, foarte ocupa]i. ~n
str\in\tate copilul se du-
ce la [coal\ diminea]a [i
p\rintele `l ia seara la
6.00. M\n=nc\ la [coal\,
este p\zit la [coal\ [i e-
xist\ [i o preocupare `n
ultima vreme, `n toate
]\rile europene pentru ce
se `nt=mpl\ cu ace[ti
copii din punct de vedere
alimentar. De exemplu,
Anglia a f\cut o `ntreag\
revolu]ie `n acest sens,
CM
YK
de acas\ un pache]el, lui tate sunt tot felul de re- se, ci din grab\. Poporul,
`i este ru[ine s\-l scoat\, viste care au re]ete mi- dac\ n-ar fi avut o ali-
pentru c\ cel\lat copil, cu nune de sl\bit. menta]ie s\n\toas\, n-ar
bani, se duce [i cump\r\ Absolut orice re]et\ fi putut supravie]ui. Eu
chipsuri de la chio[c [i- minune sl\be[te, dar ni- cred c\ dintotdeauna s-a
atunci vrea [i el chipsuri. meni nu le spune citito- m=ncat s\n\tos la ro-
Nu este o opinie [i o cul- rilor c\ obezitatea este o m=ni, ca dovad\ c\ n-au
tur\ `n sensul \sta. Nici boal\ cronic\, c\ de fapt existat anumite boli. ~n
p\rin]ii nu se unesc, nici acea diet\ trebuie ]inut\ zonele subcarpatice `nal-
statul nu face nimic. Pro- toat\ via]a [i c\ degeaba te, spre exemplu, nu au e-
babil c\ vom ajunge [i noi sl\be[ti 5 kg, dac\ le pui xistat, ca `n alte zone
ca `n str\in\tate, s\ ne repede `napoi [i e[ti mai montane ale Europei, gu-
p\zim copiii la [coal\. Va bolnav dup\ aceea. Ar [a]i sau malnutri]i. Pen-
trebui s\ [tim ce v=nd trebui o educa]ie prin ca- tru c\ se m=nca br=nz\
chio[curile din [coal\, cu re s\ `n]eleag\ omul c\ cu p=ine, o alimenta]ie
ce se hr\ne[te copilul, da- nu exist\ minuni `n me- foarte corect\, care cu-
c\ programul acela, „Cor- dicin\ nici `n materie de prindea [i calciu [i prote-
nul [i laptele“ merge bi- ine, tot ce trebuie. Dac\ [i
obezitate.
ne.
Copiii no[tri nu mai
cresc cu lapte, nu mai
cresc cu br=nz\, nu mai
m\n=nc\ fructe suficien-
te, nu se mai prepar\ le-
gume suficiente acas\, nu
se fac salate suficiente.
Pentru c\ lumea nu mai
are timp.
Obezitatea a `nceput
s\ fie [i o boal\
frecvent\ a rom=nilor
- Obezitatea a devenit
un fenomen `ngrijor\-
tor, mai ales `n ]\rile
occidentale. Care este
situa]ia la noi?
- A `nceput s\ creasc\
inciden]a [i la noi. Nu e-
xist\ o situa]ie la nivel de
]ar\, sper\m ca anul a-
cesta s\ o avem. Un stu-
diu pe grupuri de v=rst\
diferite relev\ c\ ar fi
cam 53% suprapondere,
ceea ce este mult. A `n-
ceput s\ existe obezitate
[i la copil [i pot confirma
faptul c\ am `nceput s\
avem diabet de tip II [i la

ast\zi s-ar cump\ra lap-
te, p=ine, fructe, ou\ lu-
crurile ar sta foarte bine.
Reclamele cu
alimente nocive
pentru persoanele
u[or influen]abile
- C=t de mult influen-
]eaz\ spoturile publici-
tare apetitul pentru a-
limentele care favori-
zeaz\ obezitatea?
- S-a f\cut un progres
`n ceea ce prive[te recla-
mele. Consiliul Na]ional
al Audiovizualului (CNA)
a luat ni[te decizii vizavi
de reclamele pentru ali-
mente, s\ nu mai fie at=t
de de[\n]ate unele dintre
ele [i s\ fie controlate.
Pentru c\ la aceste recla-
me se uit\ [i copiii, [i per-
soane vulnerabile sub as-
pect psihicului [i al alege-
rii alimentelor. Dac\ toa-
t\ ziua le recomand\m
chipsuri s\rate, vor m=n-
ca chipsuri s\rate; dac\
toat\ ziua le recoman-
d\m ni[te „ape colorate“,
care nu au nici un sub-
strat energetic, vor bea a-
cele sucuri, care le vor `n-
gr\[a [i nu le vor aduce
nici un nutriment.
- Ce impact are obezi-
tatea asupra vie]ii so-
ciale [i psihice a indi-
vidului?
- ~n primul r=nd,
atrage foarte multe boli,
printre care, cele mai im-
CM
portante sunt cele cardio-
YK
vasculare, care pot omor`
precoce. D\ [i complica]ii
digestive, [i articulare, [i
respiratorii, deci este o
boal\ care aduce dup\
sine `mboln\virea altor
organe. Pe de alt\ parte,
pe statistici interna]io-
nale se constat\ c\ obezii
sunt mai pu]in angaja]i
dec=t cei care sunt nor-
moponderali, deci au
c=[tiguri mai mici, un
nivel de instruire mai
mic, o rat\ mai mic\ a
c\s\toriilor, deci, p=n\ la
urm\, pl\tesc [i un tribut
social al faptului c\ sunt
obezi. Nou\ ni se pare c\
nu-i discrimin\m, dar
„Un post cu
modera]ie ]inut
[i care s\ aduc\
num\rul de calorii
necesare pe zi
n-ar strica“
- Cum apreciaz\ nu-
tri]ioni[tii postul [i
cum ar trebui ]inut?
- ~n primul r=nd nu
ar trebui ]inut de toat\
popula]ia [i `ns\[i cre-
din]a spune c\ b\tr=nii,
copiii [i bolnavii sunt
excepta]i de la post [i ar
trebui ]inut cont de as-
ta. Noi, medicii, ne lo-
vim de acest fenomen,
adic\ de faptul c\ per-
soane care n-ar fi avut
indica]ie s\ posteasc\,
fac acest lucru [i-[i dau
peste cap tot tratamen-
tul [i medica]ia pe care
o iau. ~n principiu, un
post cu modera]ie ]inut
[i care s\ aduc\ num\-
cred c\ pe undeva, `n sub-
con[tient, acest lucru se
`nt=mpl\.
- Ce greutate ar trebui
s\ aib\ un normopon-
deral?
- ~n mod obi[nuit ar
trebui s\ facem un indice,
adic\ s\ `mp\r]im greu-
tatea la `n\]imea la p\-
trat. Rezultatul pentru o
greutate normal\ ar tre-
bui s\ fie `ntre 18-25. Dar
pentru c\ acest lucru este
`nc\ greu de intrat `n uz,
atunci s\ zicem c\ ar tre-
bui s\ avem greutatea
centimetrilor peste me-
tru, completat\ [i cu o
m\surare a centimetrilor
taliei. Lu\m un centime-
tru de croitorie [i ne m\-
sur\m talia. O femeie ar
trebui s\ aib\ p=n\ `n 80
cm, iar un b\rbat p=n\ `n
94. Dac\ dep\[im cen-
timetrii din talie, deja ar
trebui s\ ne `ngrijor\m.
F\r\ not\
la ora de sport
- Cum ar putea fi sti-
mulat exerci]iul fizic,
mai ales la copii?
- Din nefericire, nu e-
xist\ nici o politic\ de a
se face sport `n [coli [i `n
afara [colilor. Noi de
mul]i ani de zile spunem
c\ educa]ia fizic\ `n [coli
nu ar trebui s\ fie cu no-
t\, din cauza faptului c\,
pentru a nu-[i strica me-
dia, foarte mul]i liceeni
iau scutiri de sport, o ten-
din]\ `ngrijor\toare. Deci,
sportul n-ar trebui s\
aib\ not\, ar trebui s\ fie
obligatoriu la nivelul la
care fiecare om poate s\
fac\ mi[care. Ar trebui s\
existe o preocupare din
partea edililor locali sau
a prim\riilor s\ fie mai
multe terenuri de sport [i
de joac\ pentru copii, s\
fie locuri `n care oamenii
s\ poat\ alerga, s\ fie
piste pentru bicicli[ti, fa-
cilit\]i ca oamenii s\ fac\
mi[care. ~n Ia[i nu g\-
se[ti un bazin de `not. Es-
te posibil ca cel de-al doi-
lea ora[ ca m\rime din ]a-
r\ s\ nu aib\ un astfel de
rul de calorii necesare
pe zi n-ar strica. Postu-
rile acestea au avut ini-
]ial [i o indica]ie medi-
cal\, p=n\ la urm\. Da-
c\ munceai toat\ vara
la c=mp, spre iarn\ nu
mai aveai nici o activi-
tate fizic\ de f\cut. Ce-
ar fi `nsemnat atunci s\
tai porcul [i s\ m\n=nci
gras? Probabil num\rul
de accidente vasculare
cerebrale [i de mor]i ar
fi fost foarte mare.
Nu este gre[it s\ a-
vem o perioad\ de post,
numai c\ acum lumea
]ine post m=nc=nd la
trei mese pe zi numai
p=rjoale de soia sau nu-
mai fasole sau numai
cartofi. Ajunge s\ fac\ o
diet\ monoton\ [i ca-
ren]at\. Dac\ dieta ar fi
]inut\ cu varierea pro-
duselor [i cu calcularea
con]inutului energetic,
ar aduce [i ar men]ine o
stare de s\n\tate.
CM
YK
INTERVIU
bazin, un patinoar care
s\ func]ioneze tot anul?
Este extrem de pu]in\
grij\ pentru locuri `n care
oamenii s\ poat\ face
mi[care.
Bine`n]eles, [i comuni-
tatea ar trebui s\ fie mai
implicat\. P=n\ la urm\,
Prim\ria face ce-i cer lo-
cuitorii [i dac\ ace[tia
sunt pasivi, probabil c\ a-
t=ta ob]inem.
- Sunt recomandate su-
plimentele de vitamine?
- Dac\ am m=nca echi-
librat, adic\ peste 1.400
de calorii, organismul
nostru ar primi tot ce-i
trebuie. Dat fiind faptul
c\ m=nc\m dezechilibrat
[i ]inem tot felul de diete
hipocalorice, atunci supli-
mentele vitaminice sunt
necesare. ~ntr-o diet\ s\-
n\toas\, nu. Dac\ noi am
respecta vorba englezu-
lui, care spune c\ trebuie
s\ m\n=nci trei fructe pe
zi [i patru legume, atunci
100% am avea tot ce ne
trebuie. Oricum, aceste
suplimente ar fi bine s\
fie luate cu avizul medi-
cului [i dup\ un control
medical.
- C=t este de adev\rat\
povestea „E-u urilor“. E-
xist\ studii care s\ de-
monstreze efectele lor
cancerigene?
- Toate E-urile din ali-
mente sunt cuprinse `n
ghiduri de s\n\tate, deci
sunt verificate. Deci,
nu-[i permite nimeni s\
introduc\ `n alimente o
substan]\ care n-ar fi `n
ghiduri. E-urile acestea
sunt, p=n\ la urm\, o
prescurtare a tot felul de
conservan]i [i stabiliza-
tori care se foloseau [i
`nainte. Sigur c\ sunt,
din p\cate, pe un singur
produs foarte multe. Dar
toate lucrurile au un pre].
Nimeni nu poate s\
spun\ acum c\ poate
m=nca un produs 100%
natural. Pentru c\ un
produs natural ar `nsem-
na s\-l produci la tine `n
curte, `n condi]ii absolut
verificate [i s\-l consumi
CM
YK
`n acela[i moment. Dar
societatea are nevoie de
alimente care s\ fie con-
sumate [i `n extrasezon,
care, deci trebuie con-
servate. Omenirea s-a
confruntat secole de-
a r=ndul cu foame-
tea, cu denutri]ia.
{i s-a luptat `m-
potriva acesteia.
{i cu c=t s-a
reu[it p\stra-
rea unui ali-
ment timp de mai multe
luni, a fost un c=[tig. Nu
putem s\ nu pl\tim acest
tribut societ\]ii `n care
tr\im. Dar r\m=n la ace-
ea[i idee: o alimenta]ie
monoton\ cre[te num\rul
de acelea[i E-uri `n ali-
menta]ie, ceea ce s-ar
putea, p=n\ la urm\, s\
fie d\un\tor. A[adar, da-
c\ noi am m=nca foarte
variat, cantitatea de a-
ce[ti conservan]i, colo-
ran]i [i amelioratori ar fi
mic\.
P=inea neagr\,
cea mai s\n\toas\
[i hr\nitoare
- Rom=nii sunt cunos-
cu]i ca mari consuma-
Mar]i, 3 aprilie 2007
tori de p=ine. Ce tipuri
de p=ine sunt indicate
`n alimenta]ie?
- Paradoxul care exist\
acum este c\ lumea bo-
gat\ m\n=nc\ p=ine nea-
gr\. Pentru c\ este mai
informat\. ~nainte, bog\-
]ia era apanajul unor per-
soane grase, fiindc\ a-
veau acces la lucruri foar-
te sofisticate. Acum, dac\
vrei s\ fii bogata [i edu-
cat, m\n=nci ce trebuie,
e[ti slab, `]i `ngrije[ti
s\n\tatea. De aceea spun
c\ accesul la educa]ie va
uniformiza din nou socie-
tatea.
Sunt recomandate p=i-
nea neagr\ [i cea inte-
gral\, dar nu o p=ine al-
b\, colorat\, ci chiar din
f\in\ integral\, pentru
c\ vitaminele [i minerale
se g\sesc `n coaja bobului
de gr=u, deci `n t\r=]ea a-
ceea care ar trebui s\ mai
fie con]inut\ `n p=ine.
- Este util\ ini]iativa
Ministerului S\n\t\]ii
de a fortifia p=inea al-
b\ cu fier [i acid folic,
pentru a preveni ane-
mia?
9
- Conform tradi]iei ro-
m=ne[ti, este o exagerare
[i ca orice exagerare `n-
cepi s\ te g=nde[ti ce as-
cunde. Vrea cineva s\
CM
v=nd\ aparate de fortifiat YK
f\ina `n fier la toate mo-
rile? Sigur c\ exist\ peste
tot indica]ia de a avea
sortimente de f\in\, une-
le din ele fortifiate `n a-
numite elemente. Poate
c\ ar fi benefic pentru o
mare parte din popula]ie
s\ aib\ f\in\ fortifiat\ cu
acid folic; mai pu]in cred
`n fortifierea cu fier. {i
cred c\ exist\ [i foarte
largi p\turi ale popula]iei
care chiar n-ar avea in-
dica]ie. Exist\ tot felul de
talasemii, o form\ de ane-
mie, `n care este neindi-
cat fierul, tot felul de he-
patici care nu au nevoie
de fier `n plus [i multe
persoane c\rora chiar
le-ar face r\u, nu bine.
Cred c\ cel mai potrivit
ar fi s\ ai pe pia]\ [i p=i-
ne fortifiat\, dar [i p=ine
nefortifiat\, adic\ n-ar
trebui generalizat. a
10 Mar]i, 3 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Protest al angaja]ilor din cabinetele [colare `n fa]a ASP

Peste 30 de mii de
miei vor fi sacrifica]i,
de Pa[te, la Gala]i
Direc]ia pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ (DADR) Ga-
la]i, a anun]at, ieri, c\, `n peri-
oada 30 martie - 10 aprilie, vor
fi sacrifica]i `n jude] peste
30.000 de miei, având `n vedere
statisticile ultimilor ani.
Potrivit [efului DADAR Gala]i,
Viorel Gheorghi]\, `n jude] au
fost autorizate pentru vânzarea
mieilor vii un num\r de 7 târ-
guri: la Tecuci, Târgu Bujor,
Pechea, Chiraftei, Tudor
Vladimirescu, Rediu [i
Dr\gu[eni. Animalele pot
ajunge la târg doar pe baz\ de
acte de proprietate [i sanitar-
veterinare. Transportul mieilor
la târg se face doar cu mijloace
autorizate, fiind excluse c\ru]e-
le sau ma[inile proprietate per-
sonal\. Orice alte puncte de
vânzare a mieilor sunt ilegale,
iar persoanele g\site f\când
comer] ilegal cu ovine vii vor fi
amendate cu pân\ la 3.000 lei
noi. {eful DADAR Gala]i a pre-
cizat c\ orice gospodar poate s\
sacrifice f\r\ probleme mielul
pentru consumul propriu, `n
gospod\rie. Potrivit reglement\-
rilor `n vigoare, mieii care vor fi
t\ia]i `n abatoare vor trebui
„adormi]i“ sau „asoma]i“. „Sunt
mai multe metode de asomare.
Noi am cerut s\ fie folosite aso-
matoare speciale, care sunt
disponibile pe pia]\ la pre]uri
acceptabile“, a men]ionat direc-
torul DSVSA Gala]i. (B.C.)
Trimis `n judecat\
pentru uciderea unui
copil de doi ani
Un b\rbat de 33 de ani din loca-
litatea H\ne[ti a fost trimis `n
judecat\, sub acuza]iile de lipsire
de libertate [i omor calificat,
dup\ ce a r\pit [i ucis un copil
de doi ani, a anun]at, ieri, prim-
procurorul Parchetului de pe
lâng\ Tribunalul Boto[ani,
Cristian Popovici. B\rbatul a
fost g\sit vinovat de uciderea, `n
luna septembrie a anului trecut,
a copilului concubinei sale.
Conform rechizitoriului, copilul a
fost r\pit de inculpat. Cadavrul
acestuia a fost g\sit `ntr-un sac
de plastic, aflat `n interiorul
unui pu] de beton din apropierea
gropii de gunoi a acestui ora[.
Trupul micu]ului era mutilat.
Poli]i[tii [i procurorii au fost
nevoi]i s\ recolteze 128 de probe
[i s\ comande 40 de expertize,
pentru a stabili autorul crimei.
B\rbatul a fost arestat preventiv
la sfâr[itul lunii ianuarie, fiind
expertizat psihiatric. El a fost di-
agnosticat cu tulburare de perso-
nalitate de tip instabil emo]ional,
afec]iune care nu i-a afectat `ns\
discern\mântul. (B.C.)
Incendii provocate
de copii la Suceava
Peste 200 de asisten]i
medicali [i medici care lu-
creaz\ `n cabinetele [colare
au protestat ieri `n fa]a
Autorit\]ii de S\n\tate
Public\ (ASP) Ia[i, ca ur-
mare a nemul]umirilor le-
gate de neacordarea tiche-
telor de mas\, de lipsa ma-
terialelor sanitare [i a me-
dicamentelor.
Protestatarii au purtat
discu]ii cu directorul ASP,
dr. Mihnea Hurmuzache, [i
cu cei doi directori adjunc]i
ai institu]iei, dr. Irina
Mitroi [i dr. Eugen Popescu.
„Industria auto poate revigora
economia rom=neasc\“
Primul-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu a vizitat,
ieri, fabrica Dacia Renault,
prilej cu care i-a asigurat pe
muncitori c\ nu va renun]a la
taxa de prim\ `nmatriculare,
deoarece aceasta le
protejeaz\ locurile de munc\
[i `ncurajeaz\ o industrie
important\ precum cea a
construc]iei de ma[ini.
{eful Executivului a vizitat sec-
]iile de caroserie [i de montaj ale
fabricii de la Pite[ti [i a stat de vor-
b\ cu muncitorii, care i-au solicitat
s\ nu renun]e la taxa de prim\ `n-
matriculare. Premierul T\riceanu
le-a explicat c\ este un sus]in\tor
al acesteia, cu toate c\ mul]i nu
`n]eleg importan]a introducerii ei.
„V\d c\ nu se `n]elege c\ taxa
aceasta de prim\ `nmatriculare
are dou\ componente principale:
una de protejare a mediului, ca s\
nu aducem toate rablele care
polueaz\, [i a doua - avem o in-
dustrie pe care trebuie s\ o pro-
tej\m. Toate locurile de munc\,
tot ceea ce este valoare ad\ugat\
e mai important dec=t s\ aducem
ma[ini din alt\ parte“, le-a spus
premierul muncitorilor de la
Dacia Pite[ti.
{eful Executivului le-a de-
clarat [i jurnali[tilor c\ `n toate
]\rile Uniunii Europene (UE) e-
xist\ preocuparea protej\rii locu-
rilor de munc\ locale, iar `n in-
dustria auto, prin introducerea
taxei de prim\ `nmatriculare, se
stimuleaz\ o serie de industrii [i
servicii care constituie, la un loc,
peste 150.000 de locuri de munc\.
„Taxa de prim\ `nmatriculare,
`n afar\ de faptul c\ are o denu-
mire nefericit\, este destinat\ s\
protejeze Rom=nia `n privin]a
mediului `nconjur\tor, s\ asigure
Lista de cereri expus\ de motorie sau din unit\]ile de a declarat dr. Carmen B=r- `nainteze Ministerului Fi-
angaja]ii din cabinetele [co- primire urgen]e. c\, medic `ntr-un cabinet ie- nan]elor, Ministerului Mun-
lare a avut drept prioritate „Suntem nemul]umi]i de
discriminarea la care sun-
[ean.
Nemul]umi]i de nedrep-
cii [i Ministerului S\n\t\]ii
`n vederea elabor\rii unei
problema tichetelor de
mas\ [i faptul c\ aceste tem supu[i. Cu acelea[i stu- t\]ile la care sunt supu[i, ordonan]e de urgen]e, care
cadre medicale nu au fost dii [i specializ\ri, primim protestatarii au cerut [i me- s\ rezolve problema tichete-
men]ionate `n Ordonan]a salarii de baz\ cu cel pu]in dicamente [i materiale sa- lor de mas\ [i pentru aceas-
23 din 31 ianuarie 2007, 3-4 milioane de lei mai mici nitare, deoarece multe din- t\ categorie de personal.
dec=t colegii no[tri din spi- tre cele pe care le au `n stoc Potrivit datelor ASP, `n
conform c\reia primesc tale, nu primim sporuri [i au expirat de mult\ vreme Ia[i exist\ 83 de cabinete
aceste tichete doar cei care nici tichete de mas\. ~n sau, `n alte cazuri, au fost [colare, dintre care 32 la
lucreaz\ `n cabinetele de plus, practica noastr\ este epuizate. gr\dini]e, 44 `n licee [i 39 `n
planning familial, medicii [i limitat\ de lege. Noi nu a- La finalul discu]iilor, ca- [colile generale, `n cadrul
personalul sanitar din vem dreptul s\ trimitem drele medicale din gr\dini]e c\rora func]ioneaz\ un to-
unit\]ile sau sec]iile cu pro- bolnavii la medicul specia- [i [coli au hot\r=t s\ alc\tu- tal de 49 de medici [i 111
fil de recuperare distrofici,
list [i nici s\ prescriem re- iasc\ un memoriu pe care asisten]i medicali [i infir-
de reabilitare neuro-psiho- ]ete, lucru absolut incorect“, conducerea ASP Ia[i s\-l miere. (Otilia B.)
niind c\ nu trebuie s\ ne sperie in-
ten]ia UE legat\ de aceast\ tax\.
„Noi nu putem s\ fim mai per-
Conferin]\
misivi dec=t al]ii, nu putem s\
l\s\m ca Rom=nia s\ devin\ lada
Na]ional\ de
o industrie [i un sistem de infra-
structur\ dotat cu ma[ini nepolu-
de gunoi a Europei pentru c\ a-
vem o problem\ cu Comisia Euro- Comunicare
pean\. Avem o problem\ cu Co-
ante [i, `n al doilea r=nd, s\ asi-
gure locuri de munc\“, a ar\tat
misia European\ pe care trebuie
s\ o rezolv\m `n cadrul statutu-
pentru managerii
T\riceanu.
Acesta a reiterat faptul c\ Ro-
lui de membru al UE, nu din po-
zi]ia de temere, nu din pozi]ia `n
din sistemul
m=nia nu trebuie s\ devin\ lada
de gunoi a Europei [i s-a declarat
genunchi“, a afirmat primul-mi-
nistru, ar\t=nd c\ trebuie g\sit\ sanitar
un adversar ferm al importului o solu]ie tehnic\ [i pragmatic\ ce
de automobile la m=na a doua. ~n perioada 30 martie - 1 aprilie s-a
„Celelalte activit\]i legate de
s\ permit\ ap\rarea intereselor desf\[urat la Sinaia prima Conferin]\
na]ionale [i respectarea normelor
importul [i activit\]ile de pe pia]a UE `n acela[i timp.
Na]ional\ de Comunicare pentru ma-
paralel\ `n care exceleaz\ sam- nagerii institu]iilor din domeniul sa-
Premierul T\riceanu a apre-
sarii de ma[ini vechi nu m\ in- nitar. La evenimentul desf\[urat sub
ciat succesul privatiz\rii fabricii
tereseaz\ absolut deloc [i nu voi motto-ul „Oamenii comunic\ cu oa-
de la Pite[ti [i a subliniat c\ e-
putea fi flexibil `n aceast\ ches- meni, nu cu institu]ii, organiza]ii sau
xist\ planuri de viitor, astfel
tiune, pentru c\ pentru un prim- `nc=t, produc]ia zilnic\ de auto- companii“ au participat reprezentan]i
ministru al unei ]\ri care vrea s\ mobile s\ creasc\ de la 800-900 ai Ministerului S\n\t\]ii (MS), ma-
nageri ai institu]iilor publice sanitare,
aspire la statutul de ]ar\ cu de buc\]i la 1.300.
adev\rat european\ ceea ce este reprezentan]i ai autorit\]ilor sanitare
important este situa]ia oameni-
{eful Executivului a ar\tat c\
a `ncurajat acest proiect deoarece la nivel local. MEDICOM a fost prima
conferin]\ na]ional\ de comunicare or-
lor, salariile pe care le vor, locuri- le permite rom=nilor s\-[i cumpe-
ganizat\ de MS din Rom=nia, la care
le de munc\, modul `n care merge re la pre]uri abordabile un auto-
economia [i nu ceea ce se `nt=m- turism de calitate [i performan]\. s-au prezentat beneficiile introducerii
pl\ la talciocul de s=mb\t\“, a C\lin Popescu-T\riceanu [i-a unui standard modern de comunicare
direct\ [i rela]ionare, care s\ permit\
spus primul-ministru. exprimat speran]a ca [i privati-
{eful Executivului a amintit zarea Daewoo Craiova s\ se bucu- institu]iilor sanitare o comunicare
faptul c\, `n prezent, opt state eu- re de o reu[it\ similar\ [i a spus rapid\, eficient\ [i constant\ cu toate
categoriile de institu]ii [i organiza]ii
ropene au taxe similare [i `ncear- c\ dore[te ca, prin intermediul in-
c\ s\ g\seasc\ o solu]ie care s\ nu dustriei auto, s\ revigoreze econo- cu care intr\ `n contact [i mai ales cu
publicul lor de baz\: pacien]ii. Pe par-
contravin\ legisla]iei europene. mia rom=neasc\, iar industria
„Acela[i lucru `l va face [i Ro- auto s\ ajung\ o coloan\ vertebra- cursul celor trei zile de comunic\ri
s-au purtat discu]ii despre etica `n in-
m=nia“, a spus T\riceanu, subli- l\ a economiei rom=ne[ti. (M.F.)
stitu]iile medicale, comunicarea cu
forurile legislative, cu autorit\]ile lo-
cale, cu mass-media [i s-a eviden]iat
rolul programelor informatice `n pri-
vin]a comunic\rii directe.
„Sunt convins c\ f\r\ o comunicare
sistematizat\, f\r\ coordonarea [i
adaptarea ac]iunilor de comunicare la
normele interna]ionale, sistemul sani-
tar din Rom=nia nu poate evolua [i nu
poate fi considerat european [i mo-
dern. Nu putem fi percepu]i ca profe-
sioni[ti dec=t `n momentul `n care vom
[ti s\ fim transparen]i, s\ comunic\m
despre ac]iunile noastre de succes, dar
s\ [i explic\m ac]iunile noastre mai
pu]in reu[ite. De aceea, e important s\
`nv\]\m cum s\ comunic\m mai bi-
ne“, a declarat dr. Mihnea Hurmuza-
che, directorul ASP Ia[i, participant la
conferin]\. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

Jocul cu focul a trei minori a fost
cauza a dou\ incendii izbucnite
`n seara de Florii, a informat,
ieri, Biroul de pres\ al
Inspectoratului pentru Situa]ii de
Urgen]\ Suceava. Deta[amentul
de pompieri Suceava a intervenit,
duminic\ seara, la localizarea [i
stingerea incendiului izbucnit `n
gospod\ria lui Mihai B., provocat
de un b\ie]el de [ase ani, care s-a
jucat cu focul `n depozitul de fu-
raje. ~n urma incendiului de-
clan[at, au ars dou\ tone de fân,
`n valoare de circa 200 de lei. ~n
aceea[i sear\, pompierii militari
au intervenit la stingerea unui
incendiu `n localitatea
Dumbr\veni, la gospod\ria lui
Toader P.I., cauzat de doi minori
de nou\ [i [apte ani. Au ars dou\
tone de fân, trei metri cubi de
lemn de foc [i trei metri cubi de
lemn de construc]ie, pagubele fi-
ind estimate la circa 2.000 de lei.
~n ambele cazuri, prin
interven]ia prompt\ a pom-
pierilor s-a reu[it salvarea
caselor [i a construc]iilor anexe
din gospod\rii. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

De 1 aprilie, nu au lipsit farsele la 112
Poli]i[tii ie[eni au `n-
tocmit dosar penal unui
copil de 13 ani, elev `n cla-
sa a VI-a, deoarece, la
sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute, acesta a anun]at, la
num\rul de urgen]\ 112,
existen]a unei bombe `n
[coala unde `nva]a.
„~n urma cercet\rilor
`ntreprinse, a fost identi-
ficat autorul telefonului
anonim, prin care se a-
Vasile E]cu
r\m=ne
c=[tig\torul
postului de
subprefect
al Ia[ului
Agen]ia Na]ional\ a
Func]ionarilor Publici
(ANFP) a respins, ieri,
contesta]ia democratului
Cristian Anghelu]\ [i a
decis ca rezultatele con-
cursului pentru postul de
subprefect de Ia[i, sus]i-
nut s\pt\m=na trecut\,
s\ r\m=n\ acelea[i. Co-
misia de solu]ionare care
a analizat procesul ver-
bal cu `ntreb\rile [i r\s-
punsurile lui Cristian
Anghelu]\ de la proba in-
terviului a decis respin-
gerea contesta]iei, consi-
der=nd-o nefondat\, au
declarat, ieri, reprezen-
tan]i ai ANFP.
Mai mult, comisia i-a
acordat consilierului de-
mocrat un punctaj mai
mic dec=t cel ob]inut
ini]ial. Cristian Anghelu-
]\, consilier local al PD, a
contestat rezultatele con-
cursului, dup\ ce a pier-
dut la o diferen]\ foarte
mic\, de doar un punct,
postul de subprefect. Pe
primul loc s-a clasat Va-
sile E]cu, expert contabil
`n cadrul Direc]iei Na]io-
nale Anticorup]ie (DNA).
Vasile E]cu a lucrat, `n ul-
timii 17 ani, la Garda
Financiar\ [i Curtea de
Conturi, iar, din 2003, es-
te expert al DNA Bucu-
re[ti. Postul de subprefect
de Ia[i a r\mas vacant
dup\ tragica moarte a
fostului subprefect, Florin
Ungureanu. (B.C.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REPARA}II DE 4.000
DE EURO LA IGH: Con-
ducerea Institutului de
Gastroenterologie [i He-
patologie (IGH) a demarat
lucr\rile de repara]ii la
acoperi[, estimate la circa
4.000 de euro. Reamintim
c\ circa 50 de metri din a-
coperi[ul IGH a fost de-
vastat de v=ntul puternic
`n urm\ cu dou\ s\pt\-
m=ni, toat\ tabla fiind ru-
lat\. „Acoperi[ul a fost de-
copertat pe por]iunea a-
fectat\ [i urmeaz\ s\ `n-
locuim cu folii noi de ta-
bl\“, a declarat prof. dr.
Anca Trifan, managerul
IGH. Fiind o situa]ie de
urgen]\, costurile investi-
]iei vor fi suportate inte-
ACTUALITATE Mar]i, 3 aprilie 2007 11
un asemenea gest ires-
ponsabil `i poate costa
via]a pe al]i oameni. Noi
PE SCURT
nun]a existen]a unei bom- a fost primit, `n aceea[i peronul G\rii. Dup\ mi-
be la {coala General\ din zi, de la un b\rbat care a nute bune, echipajele de
suntem obliga]i s\ depla- Cel mai `n v=rst\
s\m imediat echipaje de
comuna Gol\e[ti. Potrivit anun]at o `njunghiere pe interven]ie au renun]at
interven]ie `n locul sem- pacient din istoria UPU
legii, fapta se `ncadreaz\ peronul G\rii Centrale. la c\utare, dup\ ce dis-
la acte de terorism, iar b\- Imediat, un echipaj pecerul de la 112 a verifi- nalat, spre amuzamentul Medicii din Unitatea de Primire
iatului i-a fost `ntocmit SMURD a fost trimis la cat num\rul de telefon acestor persoane, timp `n Urgen]e (UPU) a Spitalului „Sf.
dosar penal“, a anun]at fa]a locului. Aici, medicii de la care s-a primit a- care un alt om chiar poate Spiridon“ au acordat ieri `ngri-
avea nevoie de interven]ia jiri medicale de urgen]\ celui
biroul de pres\ al Inspec- SMURD s-au `nt=lnit cu pelul, care s-a dovedit a mai v=rstnic pacient pe care
toratului de Poli]ie Jude- poli]i[tii de la Sec]ia de fi anonim. noastr\“, a declarat pur-
l-au avut vreodat\, un b\rbat
]ean (IPJ) Ia[i. Poli]ie III, cu poli]i[tii co- „Pentru unii cet\]eni, t\torul de cuv=nt al Ins- de 105 ani din Vl\deni.
Un alt telefon anonim munitari [i cei de la astfel de apeluri par a fi o pectoratului de Poli]ie Ju- Pacientul a fost transportat cu
care a pus pe jar poli]i[tii Transporturi Feroviare, glum\ foarte interesant\. de]ean Ia[i, agent [ef Vir- ambulan]a la spital, din cauza
[i un echipaj al SMURD to]i c\ut=nd r\nitul pe Ei nu realizeaz\ `ns\ ca ginia Pralea. (B.C.) unor probleme digestive.
„B\tr=nul prezenta senza]ii de
vom\ [i grea]\ [i a primit `ngri-
Farmaci[tii trebuie s\ onoreze `n 24 de ore re]eta jiri medicale imediat. Rudele au
declarat c\ a mai fost la spital [i
anul trecut, unde a fost diagnos-
unui pacient `nscris `n programul pentru diabet ticat cu epistaxis. Este cel mai
v=rstnic pacient din istoria
UPU“, a declarat dr. Diana
Ministrul S\n\t\]ii, Eugen acestor tipuri de medicamente tre- perien]a aplic\rii acestui program, Cimpoe[u, medic coordonator
buie s\ [tie c\ nu exist\ plafoane a fost necesar un trimestru ca s\
Nicol\escu, a f\cut ieri preciz\ri pentru ele. Pe de alt\ parte, far- func]ioneze normal. „Consider\m
UPU-SMURD Ia[i. Acesta a mai
precizat c\ b\tr=nul nu sufer\
privind cele trei programe maci[tii trebuie s\ onoreze re]eta c\ [i pentru aceast\ descentrali- de boli cronice [i c\ are o stare
cu care vine pacientul `n 24 de ore zare va fi nevoie de cel pu]in un tri- general\ de s\n\tate destul de
na]ionale - diabetul, oncologia din momentul `n care acesta a mestru p=n\ c=nd regl\m adresa-
[i tratamentul post-transplant - venit s\ solicite medicamentul. bilitatea pacien]ilor c\tre farma-
bun\. (O.B.)
Pe de alt\ parte, reprezentan]ii cii“, a spus Eugen Nicol\escu.
care au `nceput s\ func]ioneze farmaci[tilor [i distribuitorii de P=n\ c=nd se va [tii c=]i paci- 55 de posturi noi
descentralizat de la 1 aprilie. medicamente sus]in c\ nici o far- en]i se adreseaz\ unei farmacii de directori scoase
macie din Rom=nia nu este aprovi- sau alteia, ce medicamente au
Medicamentele pentru bolnavii zionat\ cu medicamentele necesa- nevoie, probabil c\ va trebui s\ se la concurs
`nscri[i `n aceste programe pot re celor trei programe na]ionale [i a[tepte un trimestru sau un tri- Inspectoratul {colar Jude]ean
nici nu este preg\tit\ pentru sto- mestru [i `nc\ pu]in, a ad\ugat (ISJ) din Ia[i a anun]at va-
fi eliberate de orice farmacie cu carea [i manipularea lor. ministrul S\n\t\]ii. El a precizat cantarea a 55 de posturi de di-
circuit deschis care se afl\ `ns\ c\ pacien]ii nu trebuie s\ fie `ngri- rectori [i directori adjunc]i `n co-
jora]i c\ nu vor g\si medicamente munele Andrie[eni, B\l]a]i,
`n rela]ii contractuale cu casele Medicamentele antidiabetice sau c\ vor r\m=ne f\r\ ele. Belce[ti, Butea, Ciurea,
de asigur\ri. [i post-transplant sunt Ministrul Nicol\escu a spus c\, Coranele Caprei, Cucuteni,
Dobrov\], Dr\gu[eni, Erbiceni,
p=n\ la mijlocul acestei luni, pen-
gratuite sut\ la sut\ tru a elimina situa]ii nepl\cute, Groban, Gropni]a, Holboca,
Trei programe na]ionale - dia- farmaciile cu circuit `nchis [i cele Lespezi, Mironeasa, Podu Iloaei,
betul, oncologia [i tratamentul Potrivit ministrului S\n\t\]ii, }ibana, }ib\ne[ti, H=rl\u, Ia[i
cu acest lucru s-a avut `n vedere de spitale pot pune la dispozi]ie `n [i T=rgu Frumos. Concursul va
post-transplant - au `nceput s\ continuare aceste tipuri de medi-
func]ioneze descentralizat de la 1 un acces mai bun al pacien]ilor la avea loc la sf=r[itul lunii aprilie
tratament. El a men]ionat c\ Pro- camente. [i `nceputul lunii mai, conform
aprilie. Este vorba de medicamen- De asemenea, Eugen Nicol\- celor precizate de Camelia
te care se pot utiliza ambulatoriu gramul na]ional de diabet [i cel
post-transplant sunt finan]ate `n escu a precizat c\ pentru aceste Gavril\, inspector general al
[i pot fi eliberate de orice farmacie programe nu se face licita]ie na]io- ISJ Ia[i. Astfel, `ntr-o prim\
cu circuit deschis care se afl\ `ns\ totalitate de c\tre minister, iar cel
nal\ at=ta vreme c=t sunt eliber- etap\ au fost scoase la concurs
`n rela]ii contractuale cu casele de oncologic este finan]at de Casa doar posturile de directori din
Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\ta- ate prin farmacii cu circuit de-
asigur\ri. Numai aceste farmacii schis. Economiile care au fost real- mediul rural, iar `n etapa care
pot elibera medicamentele pentru te [i Ministerul S\n\t\]ii. Eugen urmeaz\ vor fi `n concurs [i 32
Nicol\escu a precizat c\ medica- izate prin achizi]ionarea la pre]uri
aceste programe. mai mici a medicamentelor pentru de posturi pentru mediul rural.
~n ceea ce prive[te eliberarea a- mentele pentru aceste programe ~n municipiul Ia[i au fost vacan-
sunt gratuite sut\ la sut\. cele trei programe vor fi utilizate tate posturile de directori de la
cestora, ministrul S\n\t\]ii, Eu- tot pentru pacien]i. La r=ndul s\u,
gen Nicol\escu, a men]ionat ieri El a mai spus c\, de la 1 octom- gr\dini]e precum cele cu pro-
pre[edintele CNAS, dr. Vasile Ciur- gram normal 1, 11, 12, 17, 25 [i
c\ orice pacient care se adreseaz\ brie 2006, s-a f\cut descentraliza- chea, a spus c\, prin achizi]iona-
rea antidiabeticelor orale [i, din ex- 6, sau de la cele cu program pre-
unei farmacii pentru eliberarea rea la pre]uri mai mici a medica- lungit 11, 2, 20, 29, grupurile
mentelor, s-au f\cut economii im- [colare „Constantin Br=ncu[i“,
portante. El a explicat c\, `n acest „Mihail Sturdza“, „{tefan
fel, beneficiile prin pre]urile de de- Procopiu“ [i liceele „Al. I. Cuza“,
contare la insulin\ au fost de „Mihai Eminescu“ [i Liceul de
12,3%, `n ceea ce prive[te medica- Informatic\ „Grigore Moisil“,
mentele pentru post-transplant precum [i Colegiul Economic
Administrativ nr.1. sau {coala
s-a ob]inut o reducere de 16,7%, Normal\ „Vasile Lupu“. ~n
iar la cele oncologice - de 7,6%. aceast\ etap\ de vacantare nu
P=n\ acum, distribu]ia acestor au fost scoase la concurs toate
medicamente se f\cea lunar c\tre posturile de directori de la
50 de spitale din ]ar\, iar de acum colegii [i alte licee teoretice,
distribu]ia se va face de mai multe av=nd `n vedere c\ urmeaz\ s\
ori pe zi, c\tre 4.000 de farmacii. se desf\[oare `n perioada ime-
Astfel, la nivelul ]\rii, mult mai diat urm\toare mai multe con-
multe ma[ini de distribu]ie vor tre- cursuri [i olimpiade. (O.R.)
bui s\ fie echipate frigorific cu `nre-
gistratoare de temperatur\. (M.F.) Antidiabeticele,
deocamdat\ doar la
farmacia Spitalului
gral de institu]ia ie[ean\, 1 - 30 aprilie. Cea mai cadrul c\reia vor fi organi- torul de cuv=nt al Tri- „Sf. Spiridon“
din resurse proprii. (O.B.) veche pies\ din colec]ia zate prezent\ri pe teme de bunalului Ia[i, judec\to-
a EXPOZI}IE DE REP- muzeului este elefantul in- biodiversitate, observa]ii rul Daniela Amancei, a Chiar dac\ ministrul S\n\t\]ii,
dian, iar `n prezent inven- pe teren, ecologiz\ri [i declarat c\ `n timpul [e- Eugen Nicol\escu, a declarat
TILE LA MUZEUL DE ieri c\ `ncep=nd din aceast\
tarul muzeului num\r\ vizite `n trei loca]ii diferi- din]ei secrete de ieri pri-
ISTORIE NATURAL|: La peste 350.000 de piese gu- te. Astfel, au fost alese vind constituirea Comuni- lun\ antidiabeticele orale vor fi
Muzeul de Istorie Natu- distribuite prin toate farmaciile
pate pe colec]ii. Plantele Rezerva]ia Valea lui Da- t\]ii Moldovenilor s-a de- cu circuit deschis, deocamdat\,
ral\ Ia[i este deschis\ sunt aranjate `n herbarii vid, Rezerva]ia Poiana cu cis am=narea verdictului
expozi]ia temporar\ de `n Ia[i acestea sunt eliberate
cu specii din toat\ ]ara, Schit - Masivul B=rnova [i pentru m=ine dup\-amia- doar de farmacia Spitalului „Sf.
reptile, p\s\ri [i mamifere colectate de-a lungul a 150 Masivul Ceahl\u. Perioa- z\. ~n urma unei vizite Spiridon“, unitate `n cadrul
mici. Expozi]ia, organizat\ de ani, iar colec]ia de li- da de desf\[urare a acti- efectuate la sf=r[itul lunii c\reia se afl\ [i Sec]ia de
de Facultatea de Biologie a cheni este una din cele mai vit\]ilor este 14 - 28 apri- trecute de o delega]ie a Diabet, Metabolism [i Boli de
Universit\]ii „Al. I .Cuza“, mari din Europa. (O.R.) lie 2007. (O.R.) Comunit\]ii Moldovenilor Nutri]ie care deserve[te
prezint\ un num\r de 35 a SENTIN}A PRIVIND din Rom=nia la Chi[in\u, `ntreaga zon\ a Moldovei.
de specii de reptile, p\s\ri a {COALA STUDEN- pre[edintele Republicii „Farmacia noastr\ asigur\ `n
[i mamifere, dintre speciile }EASC| DE PRIM|VAR| ~NFIIN}AREA COMUNIT|- Moldova, Vladimir Voro- continuare eliberarea re]etelor
care se preteaz\ la via]a `n DE ECOLOGIE: Asocia]iile }II MOLDOVENILOR S-A pentru diabet, chiar dac\ aceste
nin, `ntr-un interviu acor- re]ete sunt eliberate de medici
captivitate ca „animale de studen]e[ti de la Faculta- AM+NAT: Magistra]ii de dat Agen]iei Moldpres, a
speciali[ti din alte ambulatorii
companie“. Dintre acestea, tea de Biologie a Univer- la Tribunalul Ia[i au decis acuzat Bucure[tiul de „in- dec=t cel al spitalului nostru.
mai spectaculoase sunt: sit\]ii „Al. I. Cuza“ (UAIC) am=narea pentru m=ine a toleran]\“ fa]\ de „minori- Avem medica]ie suficient\ [i
papagalul ara „cu aripa al\turi de alte asocia]ii pronun]\rii sentin]ei pri- tatea etnic\ a moldove- vrem ca aceasta s\ fie dis-
verde“, tucanul, s.a. Expo- studen]e[ti, anun]\ ini]ia- vind `nfiin]area asocia]iei nilor din Rom=nia“, care tribuit\ c\tre popula]ie“,
zi]ia va fi deschis\ zilnic `n tiva realiz\rii unei [coli Comunitatea Moldove- este de zece milioane de a declarat dr. Diana Cimpoe[u,
intervalul 9-18 `n perioada studen]e[ti de ecologie, `n nilor din Rom=nia. Purt\- persoane. (M.F.) purt\torul de cuv=nt
al spitalului. (O.B.)
12 Mar]i, 3 aprilie 2007
PE SCURT
Trei ie[eni la
Europenele de [ah
de la Dresda
Ora[ul german Dresda g\zduie[te
p=n\ pe 16 aprilie edi]ia 2007 a CE
de [ah pentru seniori [i senioare, la
care Rom=nia este reprezentat\ de
14 juc\tori [i 8 juc\toare, condu[i
de antrenorul Sergiu Grunberg.
Clubul sportiv Politehnica Ia[i are
3 reprezentan]i la marea
competi]ie de la Dresda, prin [ahis-
tele Ioana-Smaranda P\durariu [i
Iosefina P\ule] [i [ahistul Ilie-
Vladimir Danilov, ultimul [i pe
post de antrenor personal pentru
primele dou\ men]ionate. Se dis-
put\ 11 runde, dup\ care au loc
eventualele „tie-break“-uri. Primii
33 clasa]i se calific\ pentru Cupa
Mondial\, iar primele 13 juc\toare
cap\t\ dreptul de a fi prezente la
Campionatul Mondial. Cei mai
bine cota]i rom=ni `n ierarhia
ini]ial\ ELO sunt Liviu-Dieter
Nisipeanu (locul 3 la masculin) [i
Corina-Isabela Peptan (locul 26 la
feminin). Ceilal]i sportivi din lotul
Rom=niei la Dresda sunt: Cristina-
Adela Foi[or, Sabina-Francesca
Foi[or, Mihaela-Veronica Foi[or,
Ioana-Smaranda P\durariu, Iulia-
Ionela Ionic\, Carmen Voicu,
Iosefina P\ule], Constantin
Lupulescu, Vlad-Cristian Jianu,
Dorian Rogozenko, Vladislav
Nevednichy, Alin Berescu, Mircea
P=rligras, Andrei Murariu, Mihai-
Lucian Grunberg, Ilie-Vladimir
Danilov, Marius Manolache, Alin
Ardeleanu, Raul Schmidt, Drago[-
Oliver Minescu. (D.T.)
Aihan Omer face istorie
la UCM Re[i]a
Echipa masculin\ de handbal UCM
Re[i]a, antrenat\ de Aihan Omer,
s-a calificat `n finala Cupei
Challenge, dup\ ce a `nvins `n de-
plasare forma]ia polonez\ Zaglebie
Lubin, cu scorul de 37-36 (18-19).
~n prima man[\, la Drobeta Tr.
Severin, scorul fusese egal, 32-32.
~n final\, UCM Re[i]a va `nt=lni
forma]ia norvegian\ Drammen,
partidele fiind programate pe 21/
22 aprilie, respectiv, 28/ 29 aprilie.
Drammen a trecut `n semifinale cu
o dubl\ victorie de ru[ii de la Poliot
Celiabinsk, cu 32-31 [i 37-24. Tra-
gerea la sor]i a ordinii meciurilor
va avea loc ast\zi, la Viena. (D.T.)
Rom=nii se `ntorc de la
Mondialele de nata]ie
f\r\ nici o medalie
La Melbourne (Australia) s-au
`ncheiat duminic\ `ntrecerile
edi]iei 2007 a Campionatului
Mondial de nata]ie, `n care SUA,
Rusia [i Australia au c=[tigat cele
mai multe medalii. ~n clasamentul
pe medalii, SUA a ocupat primul
loc cu 21 de aur, 14 de argint [i 5
de bronz, urmat\ de Rusia 11-6-7,
Australia 9-7-10, China 9-5-2,
Fran]a 3-2-2, Germania 2-5-4,
Africa de Sud 2-0-1 etc. La aceast\
edi]ie a CM 2007 de nata]ie,
sportivii rom=ni nu au cucerit nici
o medalie. Cea mai bun\ perfor-
man]\ a fost locul V, ocupat de
R\zvan Florea la 200 m spate.
Florentin Petre revine
cu gol dup\ accidentare
Mijloca[ul rom=n Florentin Petre a
marcat un gol pentru }SKA Sofia,
`n victoria cu scorul de 3-0, `n fa]a
forma]iei Rilski sport, `n etapa a
20-a a campionatului bulgar de fot-
bal. Petre a marcat al [aselea gol
`n campionat, la jocul de revenire
dup\ accidentarea care l-a ]inut de-
parte de echipa na]ional\, la par-
tidele cu Olanda [i Luxemburg, din
preliminariile EURO 2008.
Florentin Petre a deschis scorul, `n
min. 20, celelalte reu[ite fiind sem-
nate de Evgheni Iordanov (60) [i
nigerianul Shikoze Udoji (81). a
Rapid risc\ neprogramarea la meciul cu FC Arge[
a Clubul giule[tean trebuia s\ achite p=n\ ieri datoria de 189.500 de dolari Politehnicii Ia[i, `n caz
contrar intr=nd sub inciden]a regulamentelor federale [i risc=nd s\ nu fie programat `n campionat a
Pre[edintele executiv al
Politehnicii Ia[i, Sorin Bo-
ca, a anun]at c\ ieri a expi-
rat termenul avut la dis-
pozi]ie de clubul Rapid Bu-
cure[ti pentru a efectua
plata sumei de 189.500 de
dolari c\tre Poli Ia[i, `n
contul transferului lui
Daniel Pancu. „~n mod nor-
mal, dac\ s-ar respecta
regulamentele at=t de in-
vocate la noi, Rapidul ar
Steaua [i CFR Cluj viseaz\ la Lig\
a Dup\ e[ecul din derby-ul cu Steaua, Rapidul a r\mas la cinci puncte `n spatele
ocupantei locului 2, CFR Cluj a Clujul a anun]at c\ nu renun]\ la c=[tigarea titlului a
Runda cu num\rul 24 a
confirmat `nc\ o dat\, da-
c\ mai era nevoie, faptul c\
prezen]a echipei CFR Cluj
pe locul secund nu este `n-
t=mpl\toare. Clujenii au c=[-
tigat derby-ul cu Poli Timi-
[oara [i [i [i-au consolidat
locul 2 `n clasament, echi-
pa lui Bergodi av=nd acum
un avans de dou\ puncte,
`n fa]a Stelei, [i de cinci, `n
fa]a Rapidului. Prima [an-
s\ la locul 2 o au totu[i ste-
Micu]ul Elton [i coechipierii s\i de la Steaua au [anse
mari s\ prind\ locul 2 pentru Liga Campionilor, dup\
victoria din derby-ul din Giule[ti cu Rapid
Sorin Boca recunoa[te c\ echipa sa nu
merita s\ c=[tige meciul cu Craiova
Pre[edintele executiv
al Politehnicii Ia[i, Sorin
Boca, este de p\rere c\ re-
miza `nregistrat\ `n par-
tida de s=mb\t\ cu Uni-
versitatea Craiova este
echitabil\, nici o forma]ie
nemerit=nd victoria. „Din
p\cate, trebuie s\ recu-
nosc acest lucru. La cum
am jucat, nu meritam cele
trei puncte. Egalul mi se
pare `ns\ echitabil. Am-
bele echipe au f\cut un joc
slab, iar noi i-am dezam\-
git pe fanii no[tri care au
venit `n num\r mare la
stadion, `n ciuda faptului
c\ am ridicat pre]ul bile-
telor. E bine c\ am reu[it
s\ egal\m pe final, un
punct este mai bun dec=t
nimic“, a declarat Sorin
Boca.
De aceea[i p\rere este
[i portarul Cristi Br\ne],
acesta consider=nd c\ Poli
a f\cut cel mai slab meci
din acest campionat. „Din
p\cate, pentru cei aproape
10.000 de spectatori, am
f\cut un meci foarte slab,
cred c\ cel mai slab din
acest campionat. De pe
teren propriu cu sigu-
ran]\. Am pierdut dou\
puncte foarte importante,
SPORT
trebui s\ nu fie programat
pentru urm\torul, pentru
c\ ast\zi (n.r. ieri) expir\
termenul de plat\. Con-
form verdictului dat de c\-
tre Curtea de Arbitraj, de-
finitiv [i irevocabil, trebuie
s\ primim banii p=n\ pe
data de 2 aprilie, altfel
Rapid intr\ sub inciden]a
regulamentelor federale.
Noi am `naintat `nc\ un
dosar prin care solicit\m [i
li[tii, `nving\tori `n derby-
ul cu Rapid, scor 3-2 `n Giu-
le[ti, dar CFR-ul a anun]at
prin vocea pre[edintelui
Mure[an c\ nu renun]\ la
lupt\ nici chiar `n privin]a
titlului de campioan\. „O-
biectivul nostru era partici-
parea `ntr-o cup\ europea-
n\, dar dac\ tot suntem
aici, `n fa]\, nu ne d\m b\-
tu]i. Am ajuns la zece
puncte de Dinamo, suntem
pe locul 2 [i dac\ liderul
dar sper\m s\ le recu-
per\m la Arad. Noi juc\m
mult mai bine `n depla-
sare [i mergem s\ c=[ti-
g\m partida cu UTA“, a
precizat portarul Br\ne].
Goal-keeper-ul ie[ean
spune c\ [i starea proast\
a gazonului a contribuit
decisiv la cele 18 puncte
pierdute de Poli pe teren
propriu p=n\ acum. „Echi-
pele care vin `n Copou cu
dob=nda aferent\ acestei
datorii, aproximativ 30.000
de dolari. S\ nu uit\m c\
a[tept\m banii din anul
1999“, a declarat Boca.
Rapidul datoreaz\ a-
ceast\ sum\ de bani Poli-
tehnicii Ia[i ca urmare a
transferului lui Daniel
Pancu la Cesena. Conform
contractului `ncheiat dup\
ce Pancu a plecat de la Poli
Ia[i la Rapid, giule[tenii
mai pierde dou\ meciuri,
putem c=[tiga meciul di-
rect [i avem [anse la locul
1. Chiar dac\ sunt mici,
sper\m `n continuare chiar
la primul loc“, a declarat
[eful CFR-ului.
~n ceea ce prive[te Ra-
pidul, `n cazul `n care nu
se reg\se[te dup\ e[ecul
din derby-ul cu Steaua ris-
c\ s\ piard\ chiar [i locul
4, ]in=nd cont c\ Bistri]a
vine tare din urm\. Echipa
Programul etapei viitoare,
a XXV-a:
Joi, 5 aprilie
UT Arad – Poli Ia[i (ora 16.00, Telesport)
Pandurii Tg. Jiu – Ceahl\ul Piatra Neam]
(17.00, netelevizat)
FC Na]ional – Farul Constan]a (20.00,
Kanal D)
Vineri, 6 aprilie
Jiul Petro[ani – Unirea Urziceni (14.45,
Telesport)
FC Vaslui – Gloria Bistri]a (17.00,
Telesport)
Poli Timi[oara – O]elul Gala]i (20.00,
Na]ional TV)
„U“ Craiova – CFR Cluj (20.45, Antena 1)
S=mb\t\, 7 aprilie
FC Arge[ - Rapid Bucure[ti (17.00,
Na]ional TV)
Steaua Bucure[ti – Dinamo Bucure[ti
(19.00, Kanal D)
prec\dere se ap\r\, iar
noi trebuie s\ construim,
pentru a ne crea ocazii de
gol. Nu se poate pe un ast-
fel de teren. Acum nu tre-
buie `ns\ s\ c\ut\m scuze
pentru jocul prost din me-
ciul cu Craiova. Am avut o
evolu]ie slab\, dar tot noi
ne vom revan[a [i vom re-
cupera aceste puncte `n
deplasare“, sus]ine Br\-
ne]. (Narcis P.)
trebuiau s\ achite moldo-
venilor 25% dintr-un
transfer al fotbalistului `n
str\in\tate, dar `n contul
lui Poli nu au intrat dec=t
80.500 de dolari, diferen]a
p=n\ la aproximativ 300.000
(Rapid a `ncasat de la Ce-
sena 1,2 milioane de do-
lari) fiind redob=ndit\ de
moldoveni `n urma unui
proces ce a durat [apte ani.
(Narcis P.)
Urziceni [i Poli Ia[i pot in-
tra [i ele `n calcul, dar au
[anse foarte mici s\ reintre
`n hora retrograd\rii.
Meciuri foarte intere-
sante [i decisive `nainte de
Pa[te. Steaua joac\ acas\
cu Dinamo, Clujul se de-
lui Jean P\dureanu a plaseaz\ la Craiova, iar
ajuns pe locul 5 [i se afl\ la
Rapidul la Pite[ti, acolo
doar o lungime de Rapid, unde speran]ele nu sunt
meciul direct fiind astfel `nc\ `ngropate. Bistri]a va
decisiv pentru stabilirea evolua la Vaslui, acest
ocupantei locului 4. meci fiind hot\r=tor pen-
La retrogradare lucrurile tru locul 4. Dac\ `nving `n
sunt clare `n privin]a ulti- Moldova, bistri]enii au
melor trei locuri. Jiul, Na- [anse foarte mari s\ `n-
]ional [i FC Arge[ sunt ca [i cheie pe 4, orice alt rezul-
retrogradate, pentru evita- tat urm=nd s\ scoat\ e-
rea ultimului loc (15) due- chipa lui Ioan Sab\u din
l=ndu-se Ceahl\ul, Craiova, lupta pentru „careul de
Farul [i UTA. Pandurii, a[i“ al Ligii I. (N.P.)
Clasament
1. Dinamo 24 18 5 1 44-12 59p (^20)
2. CFR Cluj 24 15 4 5 46-27 49p (^13)
3. Steaua 24 13 8 3 43-14 47p (^11)
4. Rapid 24 12 8 4 42-18 44p (^5)
5. Bistri]a 24 13 4 7 31-21 43p (^4)
6. O]elul 24 11 3 10 38-43 36p (0)
7. Vaslui 24 9 8 7 29-32 35p (-1)
8. Timi[oara 24 9 7 8 23-21 34p (-2)
9. POLI IA{I 24 8 8 8 29-29 32p (-4)
10. Urziceni 24 9 4 11 21-23 31p (-5)
11. Pandurii 24 8 5 11 18-25 29p (-4)
12. Farul 24 6 10 8 24-24 28p (-8)
13. Craiova 24 6 10 8 24-36 28p (-8)
14. UTA 24 7 6 11 18-26 27p (-9)
15. Ceahl\ul 24 6 5 13 19-36 23p (-13)
16. FC Arge[ 24 4 6 14 15-30 18p (-18)
17. Na]ional 24 3 6 15 17-40 15p (-18)
18. Jiul 24 3 5 16 10-34 14p (-19)
~nfr=ngere f\r\ Lenu]a Lupan
~n a doua etap\ al ulti-
mului tur din cadrul Se-
Pentru LPS Ia[i au `nscris
juc\toarele: Roxana Du-
riei Est a Diviziei A femi- mitra[cu (11 goluri), Ana
nine de handbal, pe teren Maria B=rsan (10), Ralu-
propriu, LPS Ia[i a fost ca Alexa (3), Geanina Lu-
`nvins\ cu scorul de 37-32 pescu (2), Geanina Obad\
(16-14) de c\tre {tiin]a Ba- (2), Adnana Dani]el (2),
c\u [i r\m=ne pe penul- Mihaela Zaboril\ (1) [i
timul loc al clasamentu- Alina Aciob\ni]ei (1).
lui, cu numai 6 puncte `n Celelalte rezultate ale
19 partide disputate. Gaz-
rundei au fost: HC Activ
dele au evoluat f\r\ inte- Ploie[ti - Oltchim II Rm.
rul Lenu]a Lupan, acci-
V=lcea 35-23 (17-12) [i
dentat\ la un antrena- CSM Ploie[ti - CSM Sf.
ment anterior de o coechi-
Gheorghe 33-30 (13-15),
pier\ [i acest lucru s-a sim- iar HCF Piatra Neam] a
]it foarte mult `n angrena-
stat.
jul LPS-ului din Dealul Co- Joi, pe 5 aprilie, sunt
poului. Totu[i, la `ncepu- programate meciurile: Olt-
tul reprizei secunde, ie-
[encele conduceau `n fa]a chim II Rm. V=lcea - LPS
Ia[i (ora 14.00, va arbitra
b\c\uancelor cu scorul de
cuplul arge[ean D\nule] -
20-17, dar oaspetele au
Marinescu), {tiin]a Bac\u
egalat la 20-20 [i apoi s-a
mers „cal la cap“ p=n\ la - HCF Piatra Neam] (va
29-29. Beneficiind [i de un arbitra cuplul ie[ean
Bogdan Anton - Iulian
arbitraj favorabil practi-
cat de cuplul nem]ean Cristea), CSM Sf. Gheorghe
- HC Activ Ploie[ti, iar
Florin Andriesei - Marcel
Mihalcea, „studentele“ din CSM Ploie[ti va sta.
~n final, s\ mai men-
Bac\u s-au desprins apoi
la 34-31 [i au `ncheiat vic- ]ion\m c\ antrenorul ie-
[ean Veniamin Lupan a
torioas\ cu un avantaj de
5 goluri (37-32). De re- declarat c\ LPS ar putea
s\ nu fac\ totu[i depla-
marcat c\ oaspetele au
beneficiat [i de un num\r sarea la Rm. V=lcea, din
de 14 arunc\ri de la 7 me- cauza unor probleme fi-
tri, care au fost decisive `n nanciare la nivelul e-
stabilirea `nving\toarei. chipei. (D.T.)

Durerea [i migrena ro[ie
Numit\ de autorii anglo-saxoni cefaleea „în
ciorchine“ [i de cei francezi algia vascular\ a
fe]ei, acest tip de durere de cap se manifest\
sub form\ de crize unilaterale cu caracteristici
ce o deosebesc de migrena obi[nuit\.
zona orbitar\ totdeauna de
de prof. univ. dr.
aceea[i parte, cu iradieri
spre frunte sau spre ureche.
Ostin C. MUNGIU Durerea este atroce, sfâ[ie-
toare, uneori cu caracter de
Apare de regul\ la b\r- arsur\. Ea se înso]e[te de
ba]i (raportul b\rbat/femeie modific\ri vegetative - ro[ea-
este de 4/1) cu vârste cu-
]a obrazului de partea afecta-
prinse între 20-40 ani, fiind t\, l\crimare, pleoapa semi-
declan[at\ de consumul de
deschis\ [i umflat\, conges-
alcool, expunere la c\ldur\ tia conjuctivei oculare, se-
sau de anxietate. cre]ie nazal\, transpira]ie în
Crizele apar de regul\
zona frun]ii [i a fe]ei.
dup\ amiaza sau în timpul Bolnavul r\mâne în pi-
nop]ii, având localizarea în cioare, având chiar tendin]\
de mobilitate (în migrena
„clasic\“ bolnavul are ten-
din]a de a se culca). Aceste
accese se pot repeta o dat\
sau de mai multe ori pe zi
(„în ciorchine“). Perioadele
dureroase pot dura 2-12
s\pt\mâni, dup\ care cri-
zele dispar timp de luni sau
ani. O criz\ poate dura de la
10-15 minute pân\ la 2-3
ore (mai rar).
S-a observat c\ acest tip
de durere apare mai ales la
tipi robu[ti, cu tr\s\turi
grosolane, cu fa]a br\zdat\
de riduri, cu aspect hiper-
masculinizant, iritabili [i
ambi]io[i.
Cauzele profunde ale de-
clan[\rii acestor crize sunt
Dup\ v=rsta de 50 de ani, un rom=n
din doi are hipertensiune arterial\
Ecocardiografia este o grafie Doppler, care s-a
tehnic\ care poate vizualiza desf\[urat la Bucure[ti, au
toate structurile inimii, fost prezentate cele mai noi
valvele, afect\rile mu[chiu- utiliz\ri ale acestei tehnici
lui cardiac, grosimea aces- `n diagnosticarea afec]iu-
tora, a declarat la sf=r[itul nilor cardiace, cum ar fi lezi-
s\pt\m=nii trecute prof. dr. unile aortice, bolile ische-
Carmen Ginghin\, pre[edin- mice sau cele valvulare.
tele Grupului de Ecocardio- Dr. Drago[ Vinereanu de
grafie al Societ\]ii Rom=ne la Spitalul Clinic Univer-
de Cardiologie. Ea a men- sitar s-a referit la una dintre
]ionat c\, `n cadrul cursului cele mai moderne metode,
european pentru ecocardio- ecocardiografia Doppler ti-
POR}IA DE S|N|TATE
înc\ obiect de studiu intens,
fiind incriminate structuri
anatomice (unii nuclei hipo-
talamici), factori vasculari [i
nervo[i (sinusul arterei ca-
rotide, plexul pericarotidian),
factori genetici, biochimici [i
imunologici. Tratamentul
este diferen]iat. Dac\ criza
este foarte scurt\ (10-15
minute), bolnavul nu apuc\
s\ se trateze; dac\ îns\ se
prelunge[te, atunci e nece-
sar s\ i se administreze er-
gotamin\ (pe cavitatea bu-
cal\, injectabil sau sub for-
m\ de aerosoli), oxigen pur
(inhala]ii de 10-15 minute),
sumatriptan. ~n perioada
activ\, între crize se pot uti-
liza metisergidul, gabapen-
tina sau pregabalina.
Din p\cate, în unele ca-
zuri tratamentul medica-
mentos nu d\ rezultate [i
atunci se indic\ un trata-
ment chirurgical, care con-
st\ în anestezierea sau dis-
trugerea unui ganglion ner-
vos (ganglionul Gasser), sec-
]ionarea ramurilor unor ner-
vi cranieni [i, mai nou, sti-
mularea nervului occipital
(prin implantarea cronic\ a
unor neurostimulatoare sub
pielea capului).
O metod\ recent\ este
stimularea profund\ a cre-
ierului în zona hipotalamu-
sului inferior. Ultima proce-
dur\ este indicat\ doar la
pacien]ii care au dureri
cronice netratabile, la care
opera]iile men]ionate ante-
rior au e[uat.
Rezultatele comunicate
de profesorul italian Fran-
sular, care are capacitatea
s\ eviden]ieze viteza de con-
trac]ii [i relaxare a mu[chiu-
lui inimii. Un al lucru im-
portant `n era modern\ este
ecocardiografia tridimensio-
nal\ care ofer\ o imagine
aproape chirurgical\ asupra
structurii cardiace.
Dr. Vinereanu a subliniat
c\, `n r=ndul popula]iei de
peste 50 de ani, unul din doi
rom=ni sufer\ de hipertensi-
Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful
Disciplinei de
Farmacologie-
Toxicologie-
Algeziologie din
cadrul UMF Ia[i
zini care a efectuat câteva
zeci de astfel de interven]ii
au ar\tat c\ la 17 luni de la
opera]ie 81% dintre pacien]i
nu prezentau durere [i nu
aveau modific\ri tensionale
sau ale ritmului cardiac.
Oricum, o astfel de metod\
r\mâne doar o interven]ie
de ultim\ alegere pentru
bolnavii care au dureri cro-
nice intense rezistente la
orice fel de tratament. De
aici, concluzia c\, odat\ cu
l\murirea exact\ a mecanis-
melor moleculare de produ-
cere a acestei maladii, se vor
putea dezvolta [i trata-
mente adecvate medicamen-
toase, pentru a se evita in-
terven]iile chirurgicale in-
vazive care, dup\ cum se ob-
serv\, nu sunt eficiente la
to]i bolnavii trata]i. a
une arterial\. Cauzele sunt
fumatul, regimul de via]\,
stresul, dar [i predispozi]ia
genetic\. El a accentuat asu-
pra pericolului pe care `l
reprezint\ fumatul, care a
crescut `n r=ndurile tinerilor,
cu at=t mai mult cu c=t ]ig\-
rile au cele mai mici pre]uri
din Europa, iar legisla]ia nu
se respect\. Tutunul afectea-
z\ `n principal vasele, aces-
tea se `ngroa[\ [i reduc fluxul
de s=nge prin interior, du-
c=nd la accidente vasculare.
El a ad\ugat c\, `n ulti-
mul timp, a sc\zut mortali-
tatea prin boli cardiovascu-
lare. a
Mar]i, 3 aprilie 2007
PILULA ZILEI
Merge]i la dentist m\car
o dat\ la [ase luni
a Cercet\ri recente au demonstrat c\
infec]iile gurii pot afecta organele majore
a 90% din bolile organismului se manifest\
la nivel bucal, ceea ce `nseamn\ c\
dentistul poate fi primul care s\ v\ atrag\
aten]ia asupra unei probleme de s\n\tate a
Dintre problemele cele
mai grave generate de bo-
lile gingiei putem enu-
mera atacurile vasculare,
afec]iunile cardiace, dar
[i na[terea `nainte de ter-
men a unor copii sub li-
mita normal\ de greu-
tate. De asemenea, mai
mult de 90% din bolile or-
ganismului se manifest\
la nivelul bucal, ceea ce
`nseamn\ c\ dentistul
poate fi primul care s\ v\
atrag\ aten]ia asupra
unei probleme de s\-
n\tate.
~n primul r=nd, cali-
tatea vie]ii scade sim]itor
`n cazul afec]iunilor bu-
cale, din cauza durerilor
orale sau faciale manifes-
tate. Aceste nepl\ceri sunt
cauzate de infec]ii ale
gingiei, care sus]ine din]ii
[i poate provoca pierde-
rea lor `n unele cazuri.
Cercet\ri recente au
demonstrat c\ infec]iile
gurii pot afecta organele
majore. Un astfel de e-
xemplu este influen]a ne-
fast\ a problemelor den-
tare asupra inimii. O `n-
grijire bucal\ deficitar\
poate provoca [i cancer
oral, care provoac\ `n
prezent mai multe vic-
time anual dec=t cancerul
cervical sau cel de piele.
Lipsa de aten]ie acor-
dat\ sistemului oral poa-
te afecta [i sistemul di-
gestiv, al c\rui punct de
plecare este reprezentat
de activit\]ile fizice [i
chimice din gur\. Proble-
mele din acest segment
pot implica proasta func-
]ionare a intestinelor sau
Sindromul Colonului Iri-
tabil.
13
}esutul bucal reflect\
simptome ale altor pro-
bleme. Mai mult chiar,
multe boli pot fi diagnos-
ticate `n stadii incipiente
prin examinare oral\. A-
ceste boli pot fi semnalate
de gingii umflate, ulce-
ra]ii bucale, gura uscat\
[i/sau probleme grave ale
gingiei. Printre aceste
boli se num\r\ diabetul,
leucemia, cancerul, afec-
]iunile cardiace [i bolile
de rinichi.
Sfatul medicilor este
s\ merge]i la dentist din
[ase `n [ase luni, pentru a
putea identifica bolile `n
stadiile lor incipiente.
Trebuie s\ informa]i den-
tistul cu privire la orice
probleme recente, chiar [i
dac\ vi se pare c\ nu au
leg\tur\ cu s\n\tatea
oral\.
Un examen regulat `i
ve permite dentistului s\
v\ men]in\ s\n\tatea
oral\ la nivel optim [i s\
observe probleme ce pot
indica afec]iuni `n alte
zone ale corpului. Un e-
xamen dentar poate oferi
[i informa]ii despre o die-
t\ dezechilibrat\ sau de-
spre igien\, despre pro-
bleme privind cre[terea [i
dezvoltarea din]ilor sau
despre o aliniere gre[it\ a
maxilarelor.
Un studiu realizat re-
cent `n Statele Unite ale
Americii a eviden]iat fap-
tul c\ exist\ o bun\ co-
municare `ntre denti[ti [i
pacien]ii preocupa]i de
s\n\tatea oral\, un exem-
plu care ar trebui urmat
[i `n ]ara noastr\. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 3 aprilie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
00.00 Atlas biblic (r)
23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 00.00 Istoria cre[tinismului (r)
no[tri cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere,
Miezonoptic\; 23.30 Florilegiu muzical bizantin fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 11 1 3

6 4 2 8 1 9 7 3 5 7 6 12 11 7
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 2 1 3 5 8 9 4 6 Rezolvarea careului
2 5 9 6 4 7 3 1 8 6 3 13 7 12 1 6
9 3 6 4 7 2 8 5 1
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
5 7 3 2 8 1 6 9 4 de la 1 la 9. Jocul a fost 8 2 14 11 9 15 1
1 8 5 9 6 3 4 7 2 lansat [i pe Internet [i s-a
8 9 4 1 3 6 5 2 7 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
A 6 10 6 2 5 7 8
4 1 8 7 9 5 2 6 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
3 6 7 5 2 4 1 8 9 `n Marea Britanie este D R E A P T A 1 2 3 4 2 5 6
deja considerat un A B
7 fenomen. Completa]i
careul de 81 de p\tr\]ele
C H E M A R E 2 5 6 6 1 6 11
cu cifre cuprinse `ntre 1 Pornind de la nu-
6 2 5 4 8 [i 9, astfel `nc=t nici o O R F A N mele Cuv. ... (†824),
4 7 3 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ 9 2 5 1 2 1 2 `n Calendarul
Ortodox de ast\zi,
ori pe acela[i r=nd sau pe L I N I S T E 3 aprilie, de pe
6 2 3 aceea[i coloan\. Grila 10 11 15 2 9 16 5 orizontala A-B, com-
8 5
este `mp\r]it\ `n nou\
careuri mai mici, fiecare
F R A T I pleta]i careul
de sus [i ve]i des-
3 1 9 cu nou\ p\tr\]ele, iar 12 11 5 10 6 coperi, pe vertical\,
fiecare careu trebuie s\ C E R N I T A termeni lega]i de
practica biseri-
9 2 1 con]in\ cifrele de la 1 la
ceasc\. (Solu]ia care-
1 7 8 2 9
9, la fel, o singur\ dat\.
(Solu]ia
B ului de mai sus `n
num\rul de m=ine )
c a r e u l u i al\turat ` n
2 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 09:30 Popula]ii str\vechi (r)
07:30 TeleMatinal 10:00 Tonomatul DP2
10:00 Atom - M=ine este acum! 11:30 Lege [i ordine (r)
10:30 Tr\sni]ii din Queens 12:30 Zestrea rom=nilor (r)
11:00 Ne vedem la TVR! 13:00 ABC... de ce?
12:00 Minunile lui Iisus 13:30 Teleshopping
14:00 Lec]ia de geografie
13:00 Nevast\-mea [i copiii
14:30 Tribuna partidelor...
13:30 Desene animate: Disney
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
14:00 Jurnalul TVR
16:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping
16:30 Autostrada TVR
15:30 Oglinda retrovizoare
18:00 Jurnal regional
16:00 Kronika (limba maghiar\)
17:00 Jurnalul TVR 18:30 Lege [i ordine
17:15 Careu de doamne 19:25 Supravie]uitorii dezastrelor
Cu: Adriana Titieni, Tia 20:00 Omul `ntre soft [i moft
{erb\nescu, Irina Schrotter 20:30 Arta supravie]uirii
18:00 Dis-de-sear\ 21:00 Ora de [tiri
19:00 Jurnalul TVR 22:10 Robinson Crusoe
20:20 ~ntre bine [i r\u (dram\, Cu: Pierce
Brosnan, William Takaku)
Cu: Liviu Mihaiu
Adaptarea romanului omonim
21:50 Anatomia lui Grey (dram\,
de Daniel Defoe. Dup\ ce l-a
Cu: Ellen Pompeo, Sandra
Oh, Katherine Heigl) ucis `n duel pe b\rbatul care
pretindea m=na logodnicei
Meredith Grey este fiica unui
sale, t=n\rul aristocrat
chirurg celebru. ~n acela[i Robinson Crusoe fuge din
timp, ca o predestinare, ea Sco]ia, pornind `ntr-o lung\
poart\ acela[i nume-Grey ca [i c\l\torie pe mare. Nenorocirea
autorul unuia dintre cele mai face ca vasul s\u s\
cunoscute manuale de
naufragieze, iar el s\ fie nevoit
anatomie. Cand `ncepe primul s\ supravie]uiasca pe o insul\
an de activitate ca medic
s\lbatic\. Apari]ia
`ntr-un spital din Seattle, b\[tina[ului pe care Crusoe `l
Meredith `ncearca s\ men]ina va boteza Vineri `i face via]a
rela]ii bune cu to]i colegii. Dar
pe insula mai suportabil\, iar
`n aceast\ meserie dificil\, rela]ia st\p=n-sclav dintre cei
competi]ia este foarte dur\! doi se transforma treptat `n-
22:45 Jurnalul TVR
tr-o prietenie str=ns\.
23:15 Memorialul durerii 23:50 Roar: Legenda lui Conor
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 00:50 Familia mea dement\ (d.a.)
00:35 Garantat 100% (r) a 01:15 S\rut\ri furate (comedie) a
10:05 La por]ile ceriului (r)
11:05 Ap\r=nd pre[edintele (r)
12:00 Jurnal
13:00 Stele de la Hollywood (r)
13:30 Revolta clasicilor (r)
14:00 Oameni de aproape (r)
14:30 Jurnal
15:30 Taxico
16:00 Performdance (r)
16:30 Braserii renumite
17:30 Music Play
18:30 Stele de la Hollywood
19:00 Identit\]i
19:30 Simetrii (r)
20:00 Logodnic din `nt=mplare
(comedie, Cu: Philippe
Drecq, Frédéric Diefenthal,
Claire Keim)
Pentru a-[i atrage simpatia
noului ei [ef, o t=n\r\ [i
ambi]ioasa femeie de afaceri
`[i inventeaz\ un viitor so], `n
persoana b\rbatului cunoscut
`nt=mpl\tor `n lift. De[i rela]ia
dintre cei doi este mai mult
dec=t conflictual\, tinerii lo-
godnici sfir[esc prin a se des-
coperi reciproc [i a se
`ndr\gosti unul de cel\lalt.
21:30 Zodiac (r)
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal
23:00 Musica da capo
00:05 Drag\ Michele (r)
(comedie)
01:55 Kinetica (r)
02:00 Arhiva de serviciu (r) a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran,
Daniel Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Animat Planet (r)
14:30 {eriful din Medicine Bend
(western, Cu: Randolph
Scott, Angela Lansbury,
Jean Parker, Wallace Ford)
Pentru c\ [i-a dedicat via]a `n
`ntregime activit\]ii de [erif,
Calem Ware este decis s\ `[i
pun\ la punct via]a privat\.
Calem sper\ c\ `ntr-o buna zi
s\ o poat\ recuceri pe fosta lui
so]ie, Tally Dickinson, acum
actri]\ `n filme de comedie. Iar
Tally se re`ntoarce `n or\[el.
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
20:30 Din dragoste
Cu: Mircea Radu
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 Pe picior mare
(comedie, Cu: Salma
Hayek, Carmelo Gómez,
Fernando Valverde)
02:00 Concurs interactiv
03:00 Vivere a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
11:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r,
poli]ist, Cu: Anthony
LaPaglia, Poppy
Montgomery)
12:15 Emmerdale - Afaceri de
familie (dram\, Cu:
Elisabeth Estensen)
13:00 {tirile PRO TV
13:30 Stilul Oana Cuzino (r)
14:15 Z=mbi]i, v\ rog
15:00 Walker, poli]ist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat (come-
die, Cu: Horia Brenciu)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Academia de poli]ie
(comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford,
Toby Proctor, Jeremiah W.
Birkett, Heather Campbell)
21:45 Meci din Liga Campionilor
UEFA. AC Milan - Bayern
Munchen
23:30 {tirile PRO TV
00:00 Rezumatul meciurilor din
Liga Campionilor UEFA
00:55 Omul care aduce cartea
01:00 {tirile PRO TV
02:00 Meci din Liga Campionilor
UEFA (r) a
06:00 Rebelde (r)
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde,
Patricio Borghetti, Tony
Dalton, Leticia Perdigon,
Anahi, Dulce Maria
07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Gitanas
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo, Reynaldo
Gianecchini, Giovanna
Antonelli, Lima Duarte, Ney
Latorraca
12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Jur\m=ntul
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde,
Patricio Borghetti, Tony
Dalton, Leticia Perdigon,
Anahi, Dulce Maria
20:30 Zorro
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
23:00 Clona
00:00 Jur\m=ntul (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
02:45 Acasa `n buc\t\rie (r)
03:45 Pove[tiri de noapte (r)
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
04:15 Extravaganta Anastasia
(telenovel\) a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Mar]i, 3 aprilie 2007 15
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE çaise de Sociologie, iar din 2004
Departament economic: Ionela MIH|IL| este membru al Comisiei Inter-
Consilier juridic: Ana MANEA
na]ionale pentru studierea Ho-
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
locaustului din România „Elie
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Wiesel“.
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Opera Na]ional\ Rom=n\
ISSN 1841-141X M=ine, 4 aprilie, ora 18.30:
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Sala - Ateneul T\t\ra[i: „La
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Traviata“. Oper\ `n patru acte
Cotoranu). de G. Verdi. Distribu]ia: Cris-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ tina Simionescu Sandu (Violeta
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Valery), Elena Rosca (Flora
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Bervoix), Brândusa Motoc (An-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
nina), Ricardo Nori (Alfredo
Centrul Cultural German Ia[i Germont), Mihail Frunza (Gior-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 2 - 6 aprilie, orele 10.00- gio Germont), Iulian Ioan San-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 18.00: Expozitie „Goethe `n du (Baronul Douphol), Octa-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Casa de Cultur\ „Mihai imagini“. La 22 martie 2007 co- vian Dumitru (Marchizul D’O-
Ursachi“ din parcul Copou munitatea interna]ional\ a co- bigny), Constantin Taga (Gas-
memorat 175 de ani de la moar- ton), Constantin Cristea (Dr.
1 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[- tea marelui scriitor Johann Wolf- Grenvil), Bogdan Zaharia (Giu-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ terilor Populari din Moldova [i gang von Goethe (22.03.1832); seppe), Catalin Berea (Comisio-
Casa de Cultur\ „Mihai Ursa- Ast\zi, 3 aprilie, ora 18.00:
din cadrul narul, Gradinarul). Orchestra,
chi“ a Municipiului Ia[i a orga- Lansare de carte „Intelectualii corul [i ansamblul de balet.
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ nizat Expozi]ia personal\ a `n câmpul puterii. Morfologii [i Soli[tii baletului: Mona Moldo-
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei `ncondeietoarei de ou\ Elena traiectorii sociale“ de Mihai
Torac din Brodina-Suceava. Dinu Gheorghiu, eveniment or- vanu, Gigel Ungureanu. Con-
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau ganizat de Centrul Cultural ducerea muzical\: Bogdan Chi-
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 German Ia[i `n colaborare cu ro[ca, Regia artistica: Anda Ta-
Expozi]ie de icoane bacaru - Hogea, Asistent: Edu-
Editura. Particip\: Adrian
[i art\ plastic\ Neculau, Alexander Rubel [i ard Sveatchevici, Scenografia:
Biserica `n Sala Pa[ilor Pierdu]i Adrian Ciofl`nc\; Mihai Dinu Rodica Arghir, Maestru de cor:
Gr\dini]a
„Sf. Sava“
2 - 5 aprilie: Cenaclul univer- Gheorghiu este doctor `n soci- Valeriu Gâdei, Coregrafia: Gheor-
ologie al Ecole des Hautes ghe Stanciu. Spectacol inter-
„Buna Vestire“ sitar „{tefan Luchian“ de la
Etudes en Sciences Sociales pretat `n limba italian\, titrat
Liceul „Vasile Universitatea „Al. I. Cuza“ din (EHESS, 1997), profesor la
Alecsandri“ Ia[i a organizat o expozi]ie de `n limba român\. Sfâr[itul spec-
Facultatea de Psihologie [i tacolului: ora 21,15;
Str. Costache Negri
art\ „Icoane [i Tradi]ii Româ- {tiin]ele Educa]iei a Uni-
ne[ti“ care a fost vernisat\ ieri, versit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i. Joi, 5 aprilie, ora 18.30: Salo-
Moldova Hala Central\ nul muzical la Casa Pogor.
30 martie, `n Sala Pa[ilor Pier- Din 2002 este membru al
Mall RECITAL - Claude Debussy,
du]i. Expozi]ia care cuprinde Association Internationale des
at=t icoane c=t [i lucr\ri de in- Sociologues de Langue Fran- solist\: Diana Bucur sopran\.
spira]ie religioas\. çaise [i al Association Fran- La pian - Ionela Butu. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

GEOGRAPHIC CHANNEL
09:00 C\]\r\torii: Puterea
femelelor
10:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[it
peste Washington
11:00 Clipe de co[mar: Masacru
olimpic
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.)
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Hi-Boy
Roadster '32 - Partea 4
12:00 {tiin]\ la Hollywood: 10:00 Vân\torii de mituri: Proiectat
peste grani]\
Urm\riri cu ma[ini
13:00 Real? Cercurile de pe câm- 11:00 Ma[ini pe alese: BMW
puri 635csi
14:00 C\]\r\torii: Puterea 12:00 Regii construc]iilor (f. s.
femelelor doc.) - Academia de {tiin]e
15:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[it 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
peste Washington 14:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.)
16:00 Clipe de co[mar: Masacru
olimpic 15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
17:00 Exper]ii herpetologi: 16:00 Curse: ZZ Chop
Vân\toarea viperei africane 17:00 Automobile americane re-
17:30 100% S\lbatic condi]ionate: Recondi]ionat
18:00 Nu [tiam asta de la fiare vechi - Partea 2
19:00 La un pas de moarte: 18:00 Motociclete americane: La
Tragedia din Bhopal drum - Un tur prin Europa:
19:30 Momente uimitoare Partea 1
20:00 C\]\r\torii: Puterea 19:00 Vân\torii de mituri: Telefoa-
femelelor nele celulare `n avion
21:00 Planeta la control: Furia 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
cerului 21:00 Atrac]ia Sexual\ Genetic\
22:00 Clipe de co[mar: Rafin\ria 22:00 Ultimele 24 de ore: Marvin
Texas Gaye
23:00 Dezastre `n aer: Doborâ]i 23:00 Clubul Automobilelor
de tr\snet a Clasice: Aston Martin V8
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.)
Legend\: 01:00 Regii construc]iilor (f. s. doc.)
- Snohvit - Gazul arctic
[tiri 02:00 Curse
film artistic 03:00 Automobile americane re-
condi]ionate a
SCIENCE
07:00 Demen]a avioanelor
07:25 Marea `ntrebare
07:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
08:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
09:10 ~n centrul uraganului
10:00 Cum se nasc eroii: Lupta cu
focul
10:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
11:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
12:10 Un ochi critic: Extratere[tri
13:00 Demen]a avioanelor
13:25 Marea `ntrebare
13:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
14:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
15:10 ~n centrul uraganului
16:00 Cum se nasc eroii: Lupta cu
focul
16:50 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
17:40 Viitorul omenirii:
Transporturile
18:10 Un ochi critic: Extratere[tri
19:00 Vitez\ `n v\zduh:
Sentimentul de uimire
19:25 M\rci de top: Volkswagen
19:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
20:40 Viitorul omenirii: Alimentele
21:10 Ghid despre vulcani
22:00 Via]a pe Marte
22:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
23:40 Viitorul omenirii:
Transporturile a
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis (s) -
Hackney
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
11:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii
11:50 Antarctica
12:45 Situa]ii de criz\
13:10 Curse `n for]\: Scutere
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
14:05 Vehicule off-road: Raliu [i
aventuri
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Antarctica
16:00 Proiecte de vis (s) -
Hackney
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
17:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii
17:50 Totul despre: Antarctica
18:45 Situa]ii de criz\
19:10 Curse `n for]\: Scutere
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:05 Vehicule off-road: Raliu [i
aventuri
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Antarctica
22:00 Proiecte de vis (s) -
Cumbria
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Var[ovia, Polonia
23:20 Trasee: Dick Turpin
23:50 Proiecte de vis (s)
00:45 Deschiz\torii de drumuri:
Africa de Vest a
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Mar]i, 3 aprilie 2007 VIA}A PAROHIILOR

Concerte, piese de teatru [i bogat\

activitate liturgic\ la Avr\meni
a Parohia Avr\meni din Protopopiatul S\veni este p\storit\ de p\rintele
Titus Munteanu a Datorit\ numeroaselor activit\]i culturale [i datorit\
bunei colabor\ri cu toate institu]iile din comun\, `n special cu Prim\ria, p\rintele
Munteanu este foarte apreciat de credincio[i a Sat cu o vechime de peste 500 de ani,
Avr\meni este centrul unei comune care are `n componen]\ `nc\ [ase sate a
La 12 kilometri de ora- cie (`n privin]a cur\]eni- tat a fost sponsorizat de organizarea spectacole-
[ul S\veni, pe drumul ce ei) care `nc\lze[te privi- fotbalistul Cosmin Con- lor. A participat la con-
duce c\tre Ia[i (pe margi- rea, dar [i farmacia Du- tra, prin socrul s\u Ale- cursuri de colinde (când
nea Prutului), se afl\ lo- hului Sfânt care trateaz\ xandru D\niloaie, iar vi- preda muzica la [coal\), a
calitatea Avr\meni. Sat [i vindec\ bolile sufletu- traliile au fost sponsori- prezentat piese de teatru
cu o vechime de peste 500 lui. Preotul trebuie s\ fa- zate de dr. Constantin [i, unde vrei [i unde nu
de ani, Avr\meni este c\ totul cu dragoste [i `n- Mandache din Avr\meni. vrei, `l g\se[ti pe p\rin-
centru de comun\ ce are delung\ r\bdare. Sfintele Nu este `ns\ de neglijat tele Titus. Este `n perma-
`n componen]\ `nc\ [ase slujbe [i, `n general toate contribu]ia credincio[ilor nent\ c\utare de solu]ii,
sate. Ca toate satele din lucrurile trebuie f\cute care este foarte impor- c\ci glumind, spune: „`n-
zon\, [i Avr\menii te `n- cu dragoste ca s\ plac\ [i tant\. Exist\ o frumoas\ ]eleptul caut\ solu]ii, iar
tâmpin\ cu case curate, lui Dumnezeu [i oameni- armonie `ntre preot [i ignorantul caut\ vino-
dar modeste, care arat\ lor. Seriozitatea preotului credincio[i. P\rintele Ti- va]i“. P\rintele mai spu-
oarecare stare de s\r\cie a se transmite credincio[i- tus `i cunoa[te pe fiecare ne: „c\ vizitele canonice
acestor locuri. Pe distan]a lor. Oamenii te simt, de `n parte [i atunci când ale PS Calinic Boto[\nea-
celor doi kilometri par- aceea [i `n predic\ nu tre- lipsesc mai mult timp de nul, Episcop-Vicar al
cur[i de-a lungul satului, buie s\ la[i pietrele s\ la biseric\, se intereseaz\ Arhiepiscopiei Ia[ilor,
doar [coala [i cele câteva vorbeasc\, ci faptele“, s\ nu fi p\]it ceva. Se im- sunt impulsuri pentru
blocuri ies `n eviden]\. mai spune el. plic\ mult [i `n via]a din preo]i care oblig\ pentru „~n ceea ce prive[te cur\]enia, Biserica
Ajun[i la biseric\, pri- exteriorul Bisericii, c\ci mai bine [i mai mult“.
trebuie s\ fie ca o farmacie care `nc\lze[te
ma impresie este modul „A[a frumos vorbe[te, spune p\rintele: „sunt Despre via]a parohiei
privirea, dar [i farmacia Duhului Sfânt care
`n care este `ntre]inut\. credincio[i deosebi]i care Avr\meni vorbesc cu `n-
De[i repara]iile exterioa-
c\ n-ai mai pleca“ m\ fascineaz\ cu via]a sufle]ire [i enoria[ii. Nu trateaz\ [i vindec\ bolile sufletului“,
re [i lucr\rile `n praf de P\rintele este de altfel, lor. Am `ntâlnit oameni spun multe cuvinte, dar este convins p\rintele Titus Munteanu
piatr\ au fost executate un foarte bun predicator care citesc zilnic Psalti- toate sunt frumoase. „P\-
`n 1997, toate dau impre- [i aceast\ calitate a do- rea [i doresc cuvânt du- rintele nostru este bun, pune, noi aprob\m [i p\- oferit daruri tuturor. A
sia c\ au fost terminate b=ndit-o prin r=vna ma- hovnicesc de câte ori te corect, milos, punctual [i rintele execut\. Dac\ es- ob]inut un proiect pentru
ieri. Când intri `n biseri- rilor profesori pe care i-a `ntâlnesc“. ca el nu este altul `n toa- te cineva `mpotriva p\- asfaltarea drumului pân\
c\, nu [tii ce s\ admiri avut la Seminarul Teolo- P\rintele Titus Mun- t\ zona. Dac\ vine pe la rintelui acela este [i `m- la biseric\ (2 Km).
mai mult: frumuse]ea ca- gic „Veniamin Costachi“ teanu, `mpreun\ cu eno- noi ne `nva]\ [i cum s\ ne potriva Bisericii, c\ci din De asemenea, Prim\-
tapetesmei, pictura (bine de la M\n\stirea Neam]. ria[ii s\i nu se ocup\ nu- aranj\m lucrurile `n cas\ afar\ este foarte u[or s\ ria [i Parohia Avr\meni
CM
p\strat\), mobilierul din Dac\ `l `ntrebi cum a re- mai de cele sfinte. Ei sunt [i parc\ stau mai frumos, judeci“. vor realiza `n parteneriat CM
YK
stejar sculptat, vitraliile u[it s\ fac\ toate aceste antrena]i `n tot felul de dup\ cum spune p\rinte- un proiect mai amplu
YK

sau cut\]enia.
V\z=ndu-ne impresio-
na]i de cur\]enia biseri-
cii, p\rintele paroh Titus
Munteanu ne spune c\
insist\ asupra cur\]eniei
deoarece aceasta „ajut\
la cur\]enia sufletului
credinciosului“. „Biserica
trebuie s\ fie ca o farma-
lucruri la biseric\, se la-
ud\ cu ctitorii s\i. Ridica-
rea clopotni]ei, `n anul
2000, a fost sponsorizat\
de Vasile Livadaru, fiu al
satului, stabilit `n Aus-
tralia - la Sidney, care din
dorul de cas\ a vrut s\
lase o amintire bisericii
din sat. Mobilierul sculp-
ac]iuni. Dac\ la biseric\
are cor format din credin-
cio[i, programele artistice
le face cu elevii de la [coa-
l\. Conlucreaz\ foarte
bine cu d-na Letizia Co-
bâl\ – directoarea C\mi-
nului cultural din sat –
care a preluat o parte din
atribu]iile p\rintelui `n
le“, ne spune d-na Av\d\-
nii. „Cei care nu pot mer-
ge la biseric\ se intere-
seaz\ de predic\, c\ci a[a
frumos vorbe[te p\rinte-
le, c\ n-ai mai pleca“. Dl
Vasile Av\d\nii, consilier
parohial, apreciaz\ râvna
p\rintelui: „Când e vorba
de biseric\, p\rintele pro-
Prim\ria va sprijini
ridicarea casei
sociale a parohiei
Parohia „Sf. Dimitrie“
Avr\meni, Protopopiatul
S\veni, colaboreaz\ foar-
te frumos [i rodnic cu
celelalte institu]ii ale co-
munei, `n special cu
Prim\ria. Domnul pri-
mar Ioan Cârnu zâm-
be[te mul]umit când e
vorba de p\rintele [i
spune c\ „[i-ar fi dorit ca
to]i preo]ii din comun\ s\
aib\ râvna p\rintelui
Titus“, m\rturisind c\
datorit\ vigilen]ei preo-
tului, parohia Avr\meni
ob]ine mai mult. La
Cr\ciun [i de 8 Martie,
p\rintele a organizat
spectacole, iar Prim\ria a
(723.000 RON), ce presu-
pune ridicarea unei case
sociale ce va cuprinde:
cantin\ social\, dou\
cabinete medicale, un
punct muzeistic [i câteva
camere pentru protocol.
„Este un preot destoinic
cu mult\ prestan]\, bun
predicator, bun gospodar,
bun colaborator“, mai
spune dl primar.
De altfel, grija pentru
biseric\, domnul primar
a ar\tat-o [i fa]\ de cele-
lalte parohii. Un exemplu
`l constituie finan]area,
aproape `n `ntregime -
din fondurile Prim\riei,
dar [i din venitul perso-
nal - a picturii bisericii de
la Zoi]ani. (pr. Ioan Ma-
noliu, corespondent Pro-
topopiatul S\veni)

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
4 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 78 (679) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„O m\rturie important\ 85% din laptele provenit

despre puterea de jertf\ de la micii produc\tori
PAGINA 16

PAGINA 5
cre[tin\ `n Rom=nia“ este necorespunz\tor

Gr\dina ascuns\
de pe uli]a Golia
a Gr\dina „Château aux fleurs“ (Palatul Florilor) `nghi]ea, pe la 1876, ca o f=nt=n\ f\r\ fund, care [i cotiugare
de bere, ape gazoase r\corite `ntre ghe]urile Bobotezei din ad=ncimile hrubelor suprapuse pe c=te trei r=nduri
România import\
a {i ca [i cum nu i-ar fi fost de-ajuns a[ezarea fermec\toare, la intrarea palatului, c=]iva tineri actori, doritori s\ grâu din cauza
r\sp=ndeasc\ „`n popor gustul pentru spectacole artistice“, i-au d\ruit [i un teatru de var\ a Mai t=rziu, `n anii exporturilor masive
Primului R\zboi Mondial, pe scena mereu transformat\ a gr\dinii, se perindau trupele teatrelor bucure[tene, din toamn\
refugiate `n capitala vremelnic\, Ia[i, [i mai ales trupa lui Niculescu-Buz\u [i Constantin T\nase a PAGINA 8 PAGINA 6

CM CM
YK YK

Guvernul PNL-UDMR
a trecut la votul
Parlamentului
PAGINA 7

POZA ZILEI Referendumul privind suspendarea „R\scoal\“ `ntre

pre[edintelui ar putea avea loc pe 20 mai de]inu]i [i nev\z\tori
PAGINA 11
Concluzia Cur]ii avea loc [edin]a Cur]ii
Constitu]ionale pe se- Constitu]ionale (CCR),
sizarea privind sus- care va da un r\spuns Meteo
pendarea din func]ie a pe loc. „Pentru a merge
pre[edintelui este a[-
teptat\ pe 10-11 apri-
mai departe, avem
nevoie de decizia CCR,
~nnorat Z
lie, decizia final\ va fi care se d\, de regul\, maxima 15 °C
anun]at\ dup\ patru- dup\ 4-5 zile. Pe cale de minima 2 °C
cinci zile, astfel c\ dez- consecin]\, `n jur de 15, sursa: www.intellicast.com
baterea `n plenul Par- cel t=rziu 16 aprilie,
lamentului va avea loc vom avea decizia Cur]ii
`ntre 16-18 aprilie, a cu avizul consultativ“, a
declarat, ieri, pre[e- precizat pre[edintele baterea `n plen a cererii pula]ia este chemat\ la
dintele Senatului, Ni- Senatului. V\c\roiu a de suspendare. referendum, ceea ce
colae V\c\roiu. apreciat c\ „undeva `n Constitu]ia precizea- `nseamn\ c\ cet\]enii
V\c\roiu a explicat jurul datei de 16-18 z\ c\, `n 30 de zile de la vor fi chema]i la urne
c\ `ntre 10-11 aprilie va aprilie“ va avea loc dez- data suspend\rii, po- pe 20 mai. a
Trenul de mare vitez\ (TGV) francez
a pulverizat, ieri, propriul record mon-
dial de vitez\ pe [ine, ating=nd 574,8
Po[ta va fi `nchis\ luni, 9 aprilie prilie, Po[ta Rom=n\ `[i
reia programul normal
km/h pe o linie care leag\ Parisul de es- Po[ta Rom=n\ are formeaz\ un comuni- 7 aprilie, iar luni, 9 de lurcu, toate subuni-
tul ]\rii. Precedentul record era vechi de un program special de cat. Astfel, Po[ta Ro- aprilie, toate subuni- t\]ile po[tale fiind des-
17 ani. ~n mai 1990, TGV-ul a atins lucru `n perioada S\r- m=n\ va avea zi nor- t\]ile po[tale vor fi `n- chise conform progra-
viteza de 515,3 km/h. a
b\torilor Pascale, in- mal\ de lucru s=mb\t\, chise. De mar]i, 10 a- mului ini]ial. a

CM
YK
2 Miercuri, 4 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXI)
Episcopul
uniat Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (V)
Inochentie Micu Klein a
trimis numeroase suplicii
[i memorii `mp\ratului,
prin care cerea respecta-
rea promisiunilor f\cute
cre[tinilor care au accep-
tat unirea cu Biserica Ro-
mei [i aplicarea celor dou\
diplome care fundamentau
actul unia]iei. ~ntrucât nu
a primit nici un r\spuns,
Inochentie s-a dus la Vie-
na, cerând insistent s\ fie
primit de `mp\rat. Episco-
pul a r\mas la Viena do-
u\zeci de luni, din febru-
arie 1730 pân\ `n septem-
brie 1732. Aici, Inochentie
a primit rangul de baron
de Szad [i dreptul de a-i
reprezenta pe români `n
fa]a autorit\]ilor. Ca ur-
mare a acestui drept, `m-
p\ratul a semnat ordinul
c\tre guvernul Transil-
vaniei `n baza c\ruia epis-
copului românilor, consi-
lierului [i baronului Ino-
chentie Micu Klein de
Szad trebuia s\ i se dea
loc [i scaun atât `n Diet\,
cât [i `n congresele publi-
ce. ~n timpul audien]elor
la `mp\rat, Inochentie
Klein a cerut, printre alte-
le, ca to]i românii din
Transilvania, uni]i sau ne-
uni]i, s\ fie supu[i exclu-
siv jurisdic]iei sale. De
asemenea, cerea acordul
pentru `nfiin]area unei
m\n\stiri pe lâng\ Epis-
copia F\g\ra[ului, care
s\-i fie de ajutor `n activi-
tatea lui, [i asigurarea
unei re[edin]e corespun-
z\toare. A solicitat ca ju-
risdic]ia episcopului ru-
tean de Muncach s\ nu se
extind\ [i asupra Mara-
mure[ului. Cele mai im-
portante dolean]e cu privi-
re la clerul [i Biserica
Unit\ cu Roma, expuse pe
larg `ntr-o suplic\, sunt:
orice asuprire a preo]ilor
uni]i, din partea guvernu-
lui, a Dietei [i a domnilor
de p\mânt, s\ `nceteze;
preo]ii uni]i s\ primeasc\
sarea gratuit, a[a cum o
primesc preo]ii celor patru
religii recepte; nu numai
preo]ii, ci to]i românii mi-
reni, nobili sau ]\rani, s\
fie considera]i indigeni,
membri adev\ra]i ai pa-
triei [i s\ nu fie socoti]i
doar tolera]i; `n fiecare co-
mun\, preotul român [i
`nc\ al]i doi români s\ fie
scuti]i de sarcinile publice;
poporul român din Tran-
silvania s\ aib\ reprezen-
tan]i `n Dieta principatu-
lui, unde pân\ acum erau
numai reprezentan]ii celor
trei na]iuni privilegiate.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre cinstirea
duminicii
~ntr-o duminic\ din anul
1830, c\pitanul unui va-
por, care plutea pe râul
Missisippi (America), a
poruncit unui marinar s\
descarce ni[te pachete.
Marinarul spuse c\ nu-l
las\ con[tiin]a s\ lucreze
duminica. „Du-te [i caut\
un om `n locul t\u.“ „{i
aceasta e contra con[tiin-
]ei mele“. „Dac\ e a[a n-ai
EVANGHELIA ZILEI
Hristos se r\stigne[te
[i pentru tine!
„Arhiereii [i fariseii au
adunat sinedriul [i zi-
ceau: «Ce facem, pentru
c\ Omul Acesta face mul-
te minuni? Dac\-L l\s\m
a[a to]i vor crede `n El, [i
vor veni romanii [i ne vor
lua ]ara [i neamul». Iar
Caiafa, unul dintre ei, ca-
re `n anul acela era arhi-
ereu le-a zis: «Voi nu [ti]i
nimic; nici nu gândi]i c\
ne este mai de folos s\
moar\ un om pentru po-
por, decât s\ piar\ tot
neamul». Dar aceasta n-a
zis-o de la sine, ci, fiind
arhiereu al anului acelu-
ia, a proorocit c\ Iisus a-
vea s\ moar\ pentru
neam, [i nu numai pentru
neam, ci [i ca s\ adune
laolalt\ pe fiii lui Dumne-
zeu cei `mpr\[tia]i. Deci,
din ziua aceea, s-au hot\-
rât ca s\-L ucid\. De ace-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Iosif
imnograful (Denie)
Originar din Sicilia, Cu-
viosul Iosif a tr\it `n seco-
lul al IX-lea. Când au n\-
v\lit turcii, a fugit `n Pelo-
ponez [i de acolo `n Tesalo-
nic, unde s-a c\lug\rit. A
dus o via]\ foarte aspr\:
dormea pe jos, se `mbr\ca
s\r\c\cios, mânca pu]in [i
a b\ut numai ap\. Pentru
via]a sa curat\ a fost hiro-
tonit preot [i `n scurt timp
a ajuns la Constantinopol `m-
preun\ cu Sfântul Grigorie
Decapolitul, stabilindu-se
`n biserica Sfântului Muce-
nic Antipa. Când a izbucnit
criza iconoclast\, Iosif a
vrut s\ mearg\ la Roma,
dar pe drum a fost prins de
barbari, care l-au `ntemni-
]at `n Creta, unde i-a `nv\-
decât s\ p\r\se[ti servi-
ciul“. Omul `[i zise: „Dac\
Dumnezeu vrea a[a,
aceasta nu poate fi decât
spre binele meu“. {i a
p\r\sit serviciul de pe
vapor. Dup\ câteva zile
vaporul se scufund\ [i cei
mai mul]i dintre mari-
nari au murit `neca]i.
Omul a sc\pat, pentru c\
a ]inut cu orice pre] s\
sfin]easc\ duminica. (Pr.
Nicolae Pura, Pilde,
Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
ea, Iisus nu mai umbla pe
fa]\ printre iudei, ci a ple-
cat de acolo `ntr-un ]inut
aproape de pustie, `ntr-o
cetate numit\ Efraim, [i
acolo a r\mas cu ucenicii
S\i. {i era aproape Pa[ti-
le iudeilor [i mul]i din ]a-
r\ s-au suit la Ierusalim,
mai `nainte de Pa[ti, ca
s\ se cur\]easc\. Deci c\-
utau pe Iisus [i, pe când
st\teau `n templu, ziceau
`ntre ei: «Ce vi se pare?
Oare nu va veni la s\rb\-
toare?». Iar arhiereii [i
fariseii d\duser\ po-
runci, c\ dac\ va [ti
cineva unde este, s\ dea
de veste, ca s\-L prind\.“
(Ioan 11,47-557)
***
Duminica Floriilor, adic\
Intrarea Domnului nos-
]at pe to]i credin]a cre[ti-
n\. Când s-a restabilit cul-
tul icoanelor, Iosif a fost
eliberat din `nchisoare [i a
plecat la Constantinopol,
unde a primit `n dar o
parte din sfintele moa[te
ale Sfântului Apostol Bar-
tolomeu [i, `mpreun\ cu
Sfântul Grigorie Decapoli-
tul, a f\cut o biseric\ `n nu-
mele apostolului. Iosif s-a
rugat lui Dumnezeu s\-i
d\ruiasc\ darul de a alc\-
tui cânt\ri religioase [i a
v\zut un om cu chip de a-
postol, care a i-a pus Evan-
ghelia pe piept [i apoi l-a
binecuvântat. De atunci a
alc\tuit numeroase cân-
t\ri religioase.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului
Gheorghe din Maleon; a
Sfintei Muceni]e Fervuta [i
a slujnicei ei; a Cuviosului
Puplie; a Cuviosului Pla-
ton, egumenul M\n\stirii
Studion; a Cuvio[ilor Teo-
na, Simeon [i Forvin; a Cu-
viosului Zosima [i a Cuvio-
sului Teona, episcopul Te-
salonicului.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Mucenici
Claudie, Diodor, Nichifor,
Serapion, Teodul [i Agato-
pod (Denia celor 12 Evan-
ghelii).
~n ziua de 4 aprilie,
istoria consemneaz\:
a Ziua Academiei Ro-
mâne – Ziua u[ilor deschi-
se, marcat\ din anul 2000,
pe baza unei hot\râri a
Prezidiului Academiei Ro-
mâne;
a 1199 – A decedat Ri-
chard I Inim\ de Leu (n.
1157, rege al Angliei `ntre
1189–1199. Rege din di-
nastia Plantagenet, el a
participat la cruciade [i a
devenit simbol al cavaleru-
lui medieval);
a 1459 – Tratat de pace
`ntre {tefan cel Mare,
domn al Moldovei (1457
tru Iisus Hristos `n Ieru-
salim, este una plin\ de
entuziasm. La poarta Ie-
rusalimului erau mul]i
oameni care L-au primit
pe Mântuitorul ca pe un
rege. Puneau `n calea Lui
hainele, aveau ramuri de
finic [i strigau: „Osana
`ntru cei de sus! Bine este
cuvântat cel ce vine `n
numele Domnului!“. De[i
toat\ lumea era entuzias-
mat\, cineva era trist –
Domnul Hristos. {tia c\
cei care-l aclam\ vor stri-
ga dup\ câteva zile: „Ia-L
[i r\stigne[te-L!“. Firea
omului este foarte schim-
b\toare. Au aclamat `ntr-o
zi [i au hulit `n alta. ~ntr-
o zi l-au primit pe Hristos
ca un `mp\rat, iar dup\
câteva zile l-au condam-
nat ca pe un r\uf\c\tor.
Mul]imile au uitat tot
–1504), [i reprezentantul
Poloniei, Andrei Adrowasz.
Se prevedea `ncetarea st\-
rii de r\zboi `ntre Moldova
[i Polonia, `ndep\rtarea lui
Petru Aron de la hotarele
Moldovei, recunoa[terea
suzeranit\]ii polone de c\-
tre {tefan;
a 1581 – Dup\ `nche-
ierea c\l\toriei `n jurul lu-
mii, navigatorul englez
Francis Drake este `nnobi-
lat de regina Elisabeta I a
Angliei;
a 1765 – A murit Mihail
Lomonosov, om de [tiin]\
(a enun]at principiul con-
serv\rii materiei, precur-
sor al teoriei atomiste) [i
scriitor rus; a ini]iat stu-
diul [tiin]ific al limbii ruse,
contribuind la crearea lim-
bii literare;
a 1818 – Congresul a-
merican a decretat arbora-
rea unui steag cu câte o stea
pentru fiecare stat al SUA;
a 1905 – Un cutremur
care a avut loc la Kangra
75 de ani de la na[terea lui Andrei Tarkovski
Andrei Tarkovski s-a
n\scut la 4 aprilie 1932,
`ntr-o Rusie marcat\ de
comunism. De la tat\l
s\u, poetul Arseni Tar-
kovski, va mo[teni firea
sa `nclinat\ spre medita-
]ie [i lirism. Dup\ ce stu-
diase, `n paralel, muzica
[i filosofia, se opre[te, doi
ani, asupra picturii. ~n
cadrul unui institutut de
ceea ce f\cuse. Oare noi
suntem departe de com-
portamentul acelora?
Prin p\cate [i necredin]\
r\stignim [i noi pe Iisus
Hristos! M\car `n s\pt\-
mâna aceasta nu uita de
Hristos [i de patima Sa.
S\ te compor]i ca un bun
cre[tin. Gânde[te-te [i
(India) s-a soldat cu moar-
tea a 370.000 de oameni;
a 1920 – A fost realizat
primul film de desene ani-
mate românesc, „P\cal\ `n
Lun\“, creat de desena-
torul Aurel Petrescu;
a 1921 – S-a `nfiin]at, la
Bucure[ti, Institutul de
seruri [i vaccinuri „Dr. Ion
Cantacuzino“;
a 1932 – S-a n\scut An-
drei Tarkovsky, regizor rus
de film (d. 1986);
a 1949 – A fost creat\
Organiza]ia Tratatului At-
lanticului de Nord – NATO,
prin semnarea Tratatului
Atlanticului de Nord, cu-
noscut sub numele de Tra-
tatul de la Washington;
a 1953 – A decedat Re-
gele Carol al II-lea (n.1893),
rege al României 1930-39;
a 1965 – A murit medi-
cul Marius Nasta (n. 1890),
unul dintre fondatorii [colii
române de ftiziologie; mem-
bru al Academiei Române;
lingvistic\ va urma [i cur-
suri de limb\ arab\, stu-
diind, `n final, geologia
pentru care a f\cut c\l\-
torii [i prospec]ii `n Sibe-
ria. C\utarea sa se opre[-
te `n cele din urm\ asu-
pra regiei de film, astfel
c\ la 29 de ani debuteaz\
ca cineast prin lucrarea
de diplom\ „Compresorul
[i vioara“. De la `nceput,
ca cineast [i-a asumat ro-
lul de continuator al ve-
chii culturi ruse se dina-
inte de revolu]ie, profund
spiritual\ [i cu pronun]at
accent mesianic. Vorbind
despre coordonatele mo-
rale [i estetice ale unui
film, el afirma: „Filmul
trebuie s\ fie, pentru au-
tor [i spectator, un act
moral purificator“.
Opera cinematografic\
a lui Tarkovski `l define[-
Andrei Tarkovski
(1932-1986)
mediteaz\ la r\stignirea
de pe Golgota. De aceea,
este necesar s\ faci pu]i-
n\ ordine `n jurul [i `n su-
fletul t\u. Este s\pt\mâ-
na când Hristos se r\s-
tigne[te pentru tine! (Ru-
bric\ realizat de pr. Du-
mitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
a 1968 – Martin Luther
King Jr., cel mai cunoscut
lider al mi[c\rii americane
pentru drepturi civile, ac-
tivist politic, pastor baptist
[i talentat orator, a fost
asasinat la Memphis;
a 1975 – Compania Mi-
crosoft este fondat\ de c\-
tre Bill Gates `n parteneri-
at cu Paul Allen `n ora[ul
Albuquerque, New Mexico;
a 1983 – Prima misiune
orbital\ a navetei spa]iale
„Challanger“;
a 1984 – Pre[edintele
american Ronald Reagan
face un apel pentru inter-
zicerea interna]ional\ a ar-
melor chimice;
a 1991 – A decedat Max
Frisch (n. 1911), romancier
[i dramaturg, unul dintre
cei mai populari autori de
limb\ german\ din perioa-
da postbelic\ („Don Juan
sau Dragostea pentru geo-
metrie“, „Homo Faber“,
„Zidul chinezesc“). a
te ca pe unul dintre pu]i-
nii cinea[ti autentic cre[-
tini. Credin]a sa este
m\rturisit\ `n filme, di-
rect, prin prezen]a plin\
de semnifica]ii a icoanei,
a crucii sau a M=ntuitoru-
lui, fie indirect prin at-
mosfera sau ideea filmu-
lui `n care sunt prezente
[i exploatate `n sens cre[-
tin no]iunile de credin]\,
voca]ie, jertf\ iubire sau
om. ~ntrega oper\ a cine-
astului rus poate fi privi-
t\ ca o epifanie, „o cale de
cunoa[tere a lui Dumne-
zeu cel neapropiat“, dup\
cum spunea Nicolae
Steinhardt.
Andrei Tarkovski a mu-
rit, `n exil, la doar 54 de
ani, l\sând `n urma sa,
dup\ o activitate de cine-
ast de 20 de ani, opt filme:
„Compresorul [i vioara“,
„Copil\ria lui Ivan“, „An-
drei Rubliov“, „Solaris“,
„Oglinda“, „C\l\uza“, „Nos-
talgia“ [i „Sacrificiul“.

PORTRETE ~N LUMIN|
Arhiereul Eugeniu Laiu
La Horai]a, a[teptând ziua cea mare a ~nvierii [i speran]\ (II)
de arhim. Timotei
AIOANEI
Horai]a, m\nastirea a[ezat\
`n mijlocul p\durilor de sub
muntele Hor\iciorul, se afl\ oa-
recum departe de drumurile cu-
noscute. Doar unii `i descoper\
frumuse]ea [i istoria, cu lini[tea
de `nceput de veac care domne[-
te `n juru-i.
A[a a fost copilul de r\ze[i,
Ioan Laiu, n\scut `n Bârg\oanii
Neam]ului la 2 iulie 1894, care
a venit la Horai]a pentru prima
dat\ la vârsta de 10 ani.
Acest lucru avea s\-l re-
marce `ntr-un cadru festiv, la
hirotonia arhimandritului Eu-
geniu `ntru arhiereu, istoricul
bucovinean Ioan Nistor, care
spunea, `n 1939, `n m\rea]a sa-
l\ a Palatului Mitropolitan din
Cern\u]i, c\ Mitropolia Bucovi-
nei a mai avut un arhiereu care
a intrat `n via]a monahal\ la
vârsta de 10 ani ca [i Prea Sfin-
]itul Eugeniu, dar nu la M\nas-
tirea Horai]a, ci la M\nastirea
Putna. Era Isaia Balo[escu, ca-
re a ajuns apoi `n fruntea epar-
hiei, p\strându-i [i ap\rându-i
drepturile, `n timpuri foarte
grele.
Copilul Ioan Laiu a ajuns la
Horai]a printr-un om al lui
Dumnezeu care se numea ar-
himandritul Pimen Gheorghiu,
vie]uitor al M\n\stirii Neam],
ajuns apoi casier [i stare] al
M\n\stirii Horai]a.
Ucenicind pentru scurt timp
`n Lavra Neam]ului (unde dup\
mul]i ani a fost stare] pentru o
zi [i o noapte - `n 1940), Ioan
Laiu a trecut prin ascult\rile
Horai]ei, `ndrumat `ndeaproape
de unchiul s\u, arhimandritul
Pimen Gheorghiu.
~n 1911 a descoperit lumea
inefabil\ a Teologiei, la Semi-
narul din Gala]i condus de ar-
himandritul Visarion Puiu, ie-
rarhul str\lucit de mai târziu,
care i-a devenit cel mai apropiat
sf\tuitor [i p\rinte, dup\ cum
adeseori Eugeniu Laiu m\rtu-
risea.
Absolvind cursurile Semi-
narului `n 1920, s-a re`ntors la
,,Horai]a inimii sale“, devenind
monah [i primind darul dia-
coniei prin rug\ciunile [i pu-
nerea mâinilor mitropolitului
Pimen Georgescu al Moldovei [i
Sucevei. ~n urm\torii patru ani
a studiat la Facultatea de
Teologie din Cern\u]i [i apoi s-
a `ndreptat spre B\l]i, unde fos-
tul s\u director de la Seminarul
din Gala]i ajunsese episcop.
Diacon la Catedral\, stare] al
M\n\stirii Dobru[a, director al
Seminarului monahal, vicar
eparhial la Hotin, arhiman-
dritul Eugeniu Laiu a fost de un
real folos pentru Biserica din
latura de nord a Basarabiei.
Rector al Facult\]ii de
Teologie din Cern\u]i
~mpreun\ cu ierarhul care l-
a pre]uit `n mod total, Visarion
Puiu, tân\rul ahimandrit Euge-
niu Laiu [i-a adus contribu]ia la
construirea Catedralei [i Re-
[edin]ei Episcopale, a altor bise-
rici m\re]e din B\l]i [i `mpre-
jurimi [i a organiz\rii Episco-
piei din multe puncte de vedere.
~n 1932, la rug\mintea mitro-
politului Nectarie Cotlarciuc al
Bucovinei devine prefect de
studii la Internatul Teologic [i
director (rector) al Facult\]ii de
Teologie din Cern\u]i, `n 1935
Am\r\ciune
slujitor la Catedrala patriarhal\
din Bucure[ti, iar `ntre anii
1936-1938 slujitor la biserica
româneasc\ din Paris.
~n 9 iulie 1939, `n Catedrala
mitropolitan\ din Cern\u]i a
fost hirotonit arhiereu, slujba fi-
ind oficiat\ de mitropolitul Vi-
sarion Puiu (care l-a [i recoman-
dat ) `mpreun\ cu episcopii
Partenie Ciopron, Efrem Tighi-
neanul, Valerie Boto[\neanul [i
Emilian Târgovi[teanul. ~n tim-
pul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial (1940-1944) a stat mai
mult la Bucure[ti unde a fost
stare] al M\n\stirii Antim [i
conduc\tor al Tipografiei c\r-
]ilor biserice[ti (Institutul Biblic
[i de Misiune al Bisericii Or-
todoxe Române). ~n timpul aces-
tei st\re]ii l-a tuns `n monahism
[i l-a hirotonit ierodiacon `n
ob[tea de la Antim pe tân\rul
teolog Valeriu Anania, scriitorul
[i ierarhul Bartolomeu de mai
târziu (la 2 februarie, respectiv
15 martie 1942). ~n aceea[i pe-
rioad\ a fost loc]iitor de episcop
la Constan]a, Buz\u [i Craiova.
Din 1 ianuarie 1949 pân\ la 1
iulie 1951 a func]ionat ca profe-
sor de studii biblice la Seminarul
Teologic de la M\n\stirea
Neam] [i apoi, pân\ `n 1957,
stare] la M\n\stirea Coco[ din
Dobrogea. La aceste ascult\ri se
mai ad\ug\ [i st\re]ia, pentru
scurt timp, de la M\n\stirea
C\ld\ru[ani, ctitoria lui Matei
Basarab de lâng\ Bucure[ti.
Activitatea sa de la Hotin,
Cern\u]i, Bucure[ti [i Paris, din
nou la Cern\u]i, Buz\u, Cra-
iova, Neam], Coco[ [i Horai]a
este de un dinamism rar `ntâl-
nit. A avut darul `nnoirilor, al
,,ctitoriilor trainice „ cum spunea
arhimandritul Vasile Vasilache,
al muncii neobosite [i al râvnei
OPINII & COMENTARII
neostoite pentru Casa lui
Dumnezeu.
Ctitor pentru
m\n\stiri rom=ne[ti
din `ntreaga Europ\
Catedrala din B\l]i, M\n\s-
tirea Dobru[a, biserici construite
din temelii, toate `l consider\ cti-
tor. Biserica româneasc\ din
Paris s-a renovat integral `n tim-
pul slujirii sale, la fel [i casa paro-
hial\. Corul bisericii a r\sunat,
datorit\ lui, `n marile s\li de con-
certe de la Paris [i Strasbourg, a
cântat, `n ajunul s\rb\torilor de
Cr\ciun, colindele române[ti [i i-
a adunat, `n spa]iul eclesial, pe
românii dezbina]i.
La Cern\u]i, `nainte de a
pleca c\tre Bucure[ti [i Paris,
l-a cunoscut pe tân\rul Ilie
Iacob, c\ruia i-a fost duhovnic,
pov\]uindu-l pe calea m\n\stirii
[i a sfin]eniei. Dup\ c\lug\ria sa
de la Neam], monahul Ioan
Iacob `[i va aminti mereu de sfa-
turile duhovnicului s\u din
Cern\u]i, arhimandritul Euge-
niu Laiu.
~n urm\ cu 25-30 de ani, ve-
nerabilul protoiereu de F\lticeni,
p\rintele Gheorghe Baltag, `mi
povestea de studiile sale teolo-
gice urmate la Cern\u]i unde i-a
cunoscut [i s-a `mprietenit cu cei
doi slujitori ai Bisericii: Eugeniu
Laiu, viitorul arhiereu [i Ioan
Iacob, sfântul veacului XX.
Eugeniu Laiu a trecut `n ul-
tima parte a vie]ii sale prin mari
greut\]i. mitropolitul Visarion
Puiu a fugit din ]ar\, urm\rit de
regimul comunist [i a tr\it `n
exil aproape 20 de ani. Ucenicul
s\u apropiat, arhiereul Eugeniu
Laiu Suceveanul a fost perma-
nent suspectat de prietenia cu
el, de „leg\turi primejdioase“
pentru ]ar\, de complot la
adresa puterii politice instalate
la Bucure[ti, de felurite minci-
uni [i mizerii r\ut\cioase.
R\mas singur, f\r\ sprijin [i
f\r\ prieteni, arhiereul Eugeniu
Laiu Suceveanul s-a `ntors la
Casa P\rintelui celui Bun, la
m\n\stirea sa de metanie, Ho-
rai]a,unde [i-a tr\it ultimii ani
ai vie]ii (1957-1967).
Un episcop smerit
Obi[nuit cu m\re]ia Palatului
de la Cern\u]i [i cu slava din
capitala parizian\, vl\dica Eu-
geniu s-a smerit [i a locuit `n- tr-
o c\su]\ modest\, cu câteva o-
d\i, preg\tindu-se pentru `ntâl-
nirea cu mai marele arhiereilor,
Mântuitorul Iisus Hristos.
Secretarul m\n\stirii Horai-
]a, ieromonahul Grigorie, care a
adunat m\rturiile unor credin-
cio[i din satele `nvecinate, spu-
nea c\ `n zilele senine vl\dica
Eugeniu se retr\gea `n p\dure,
`n locuri ferite, `n Poiana lui
Calinic ori `n Poiana lui Iov,
vechi locuri sih\stre[ti, rugân-
du-se `n lini[te, cu rug\ciunea
lui Iisus. ~n rest vorbea pu]in,
p\rea sup\rat [i ne`mp\cat cu
lumea `n care era obligat s\-[i
duc\ zilele.
Din acelea[i m\rturii p\strate
de la oamenii care l-au cunoscut
afl\m c\ a avut unele nepl\ceri
provocate de stare]ul de atunci al
Horai]ei, Teodorit Irimia, care-l
subestima [i care l-a umilit `n
repetate rânduri, f\r\ motiva]ie.
~n timpul când urmam cursurile
Seminarului Teologic de la
M\n\stirea Neam] am cunoscut
dou\ b\trânele din satul Poiana,
situat la trei km. dep\rtare de
m\n\stire, femei cuvioase care
l-au `ngrijit `n ultimii ani ai
vie]ii sale. ~n fosta lui chilie,
locuia prin anii '80 ieromonahul
Grigorie, un b\trân slujitor care
vorbea foarte greu. El f\cuse
studii teologice la Cern\u]i [i-l
pomenea `ntotdeauna pe arhi-
ereul Eugeniu la sfintele slujbe,
aprinzându-i [i câte o lumânare
la mormântul de lâng\ para-
clisul Sfântului Nicolae.
C\r]ile [i lucrurile pe care le-
a avut au r\mas m\n\stirii, din
p\cate unele dintre ele s-au
`nstr\inat din pricina aceluia[i
stare] Teodorit.
La `nmormântarea arhiereu-
lui Eugeniu Laiu a slujit la Ho-
rai]a mitropolitul Moldovei [i
Sucevei, Iustin Moisescu. Se
`ntâlniser\ cu mul]i ani `n urm\,
`i [tia suferin]a [i umilin]ele. ~i
cuno[tea râvna tinere]ilor [i po-
vara b\trâne]ilor. Atunci, la
`nmormântare, mitropolitul a cu-
vântat: „ ….Harnic, el a cerut tu-
turor colaboratorilor s\i h\rnicie;
cinstit, el a cerut tuturor cinste;
jertfelnic, el a cerut tuturor
munc\ jertfelnic\; drept, el a
cerut tuturor dreptate…“.
Al\turi de arhip\storul Mol-
dovei au slujit la Horai]a câ]iva
arhimandri]i dintre care-i a-
mintim pe: Irineu Cr\ciuna[, Ef-
timie Luca, Gherasim Cuco[el,
Teofil Pandele, Dionisie Velea,
preo]i de enorie, slujitori ai m\-
n\stirilor nem]ene [i al]ii.
Harnicul arhiereu Eugeniu
Laiu Suceveanu s-a `ntors `n
urm\ cu 50 de ani `n m\n\s-
tirea unde fusese tuns `n mo-
nahism, iar dup\ zece ani s-a
mutat la ve[nicile loca[uri, la 1
aprilie 1967. Au trecut de atun-
ci 40 de ani.
* Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural
al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 4 aprilie 2007 3
CORTINA DE STICL|
de Ioan HOLBAN
Oameni boga]i (prin afaceri cinstite
sau oneroase), ferici]i (cred ei [i cei din
jur, naivi), al]ii, sup\ra]i pe via]\ [i pe
tot, morm\ind `mpotriva tuturor, adu[i
la sap\ de lemn, cu o pensie (sau un
salariu minim) de nimic. ~ntre ei, oameni
am\r=]i [i cei cu speran]\. ~ntre ace[tia
penduleaz\, de aproape dou\zeci de ani,
tranzi]ia noastr\. Unii `[i spun am\r\-
ciunea; par s\ nu `n]eleag\ nimic din
ceea ce (li) se `nt=mpl\. Iat\, Corneliu
Baba, `ntr-un fragment de Jurnal, datat
1995: „C=nd cu mul]i ani `n urm\ am
conceput prefa]a acestui volum nu mi-a[
fi putut imagina starea de spirit `n care
voi `ncheia drumul meu de artist prin is-
toria secolului. ~ntre timp o lume s-a
pr\bu[it [i alta se chinuie s\ se refac\.
Am ie[it dintr-un co[mar sper=nd `n-
tr-un miracol [i am intrat `ntr-un haos `n
care ne-am r\t\cit unii de al]ii. Retrage-
rea total\ `n lumea singur\t\]ii mele
mi-a oferit, a[a cum am mai spus-o, [an-
sa unei transparen]e care m\ face s\ v\d
prin oameni [i obiecte alt\ lume dec=t
cea ascuns\ `n febra orgoliilor [i a s\r-
manelor ambi]ii de a `nvinge [i a cuceri...
Examenul con[tiin]elor e poate cel mai
cumplit impas al zilelor noastre. Am im-
presia c\ nu-l mai poate trece nimeni.
Moralitatea `]i poate fi u[or contestat\ cu
probe [i martori, iar profesionalismul
pus la `ndoial\, dac\ e nevoie, de noii
controlori de calitate sau de profit care `]i
decid soarta ta de creator. Uneori am
senza]ia stranie a re`ntoarcerii `n timp [i
a perpetuei inutilit\]i. La nou\zeci de
ani nu te mai `ntrebi unde `]i este locul.
L=ng\ cei tineri , pe care `i auzi venind,
nu ai ce c\uta. ~n mar[ul for]at al ge-
nera]iilor de mijloc nu te po]i g\si.
L=ng\ cei b\tr=ni locul e pustiu, unde
au fost ei nu mai e nimeni... Mi-a r\mas
doar... «piatra alb\ pe care s-adorm
`nconjurat de vise...»: o lume surpat\ [i
alta care se chinuie s\ se nasc\: `ntre
ele, un artist, poate cel mai mare pictor
român contem-poran. Ce s\ mai co-
mentezi aici? Ie[irea din co[mar [i in-
trarea `n haos? Nevecin\tatea, neapro-
pierea dintre oameni? Retragerea `n
„lumea singur\t\]ii“? Examenul con[-
tiin]elor din care nu se [tie ce rezult\?
Activitatea noilor controlori de calitate
sau de profit? Faptul c\ nu mai ai loc?
Nici l=ng\ tinerii care te contest\ (e
dreptul lor!), nici l=ng\ genera]ia de
mijloc, aflat\ `n „mar[ for]at“ spre nu se
[tie unde? Nici l=ng\ cei b\tr=ni, unde
locul e pustiu? Piatra alb\, l=ng\ care
Corneliu Baba se c\uta „`nconjurat de
vise“?
Alternative? M\rturisirea unor mo-
nahi. De exemplu, N. Steinhardt, trecut
la cele ve[nice: „pentru mine, cre[tin\ta-
tea se confund\ cu o poveste de dra-
goste: o dubl\ `ndr\gostire de biserica
cre[tin\ [i de neamul românesc“; Ioan
Pintea, discipol al P\rintelui Nicolae,
preot ortodox de mir la Chintelnic, l=ng\
Bistri]a: „Vom avea `n cur=nd o Cons-
titu]ie a UE. Un document care va cons-
fin]i libertinaje [i «libert\]i» la un loc. O
constitu]ie f\r\ Dumnezeu. Faptul c\
acest act nu precizeaz\ c\ Europa
noastr\ e o Europ\ cre[tin\ [i c\ religia
popoarelor din UE este religia cre[tin\
nu-mi d\ nici o speran]\ s\ cred, cu
adev\rat, `ntr-o «Europ\ adult\», cum
pretind unii parlamentari de la Bru-
xelles. Nu mai vorbesc de cazul cre[tin-
democratului italian Rocco Buttiglione
care `n numele «drepturilor omului» a
fost oprit de la ocu-parea postului de
comisar european. Buttiglione a acuzat
libertinajele [i s-a trezit privat de un
drept. O Europ\ f\r\ cre[tinism nu e
Europa mea. E `ntr-adev\r «Europa du-
mitale»...“ Cuvinte care r\spund, deloc
`nt=mpl\tor `n apropierea timpului pas-
cal, unui vers eminescian plin de
`n]elesuri: „C\ci to]i se nasc spre a muri/
{i mor spre a se na[te“.
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 4 aprilie 2007
PE SCURT
„Diaconia“ va derula
programul „Bucuria
S\rb\torii 2007“
Cu ocazia s\rb\torii ~nvierii
Domnului, Biroul de Asis-
ten]\ Social\ „Diaconia“ al
Centrului Eparhial Ia[i va
derula programul „Bucuria
S\rb\torii 2007“. Beneficiarii
acestui proiect sunt persoane
monitorizate de asisten]ii so-
ciali [i referen]ii Biroului de
Asisten]\ Social\ „Diaconia“.
Num\rul beneficiarilor este
de 77 de familii s\race care,
pe parcursul anului, au soli-
citat sprijin din partea Bi-
roului „Diaconia“. O parte
din aceste familii apar]in co-
munit\]ii de persoane defi-
ciente de auz [i de vorbire
din municipiul Ia[i. Progra-
mul „Bucuria S\rb\torii
2007“ va fi finan]at de
Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, care a alocat din
Fondul Filantropia suma de
2.000 RON, [i de c\tre al]i
sponsori, persoane fizice. Pe
baz\ de voluntariat vor fi im-
plica]i [i preo]i parohi care,
ajuta]i de enoria[ii lor, vor
face daruri unor familii
s\race `n urma colectelor
desf\[urate `n parohiile pro-
prii. De asemenea, `n
parteneriat cu Gr\dini]a
„Buna-Vestire“ din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“, se desf\[oar\
campania de colectare de
h\inu]e [i juc\rii care vor fi
distribuite copiilor nevoia[i ai
familiilor luate `n eviden]\
de Biroul de Asisten]\
Social\ „Diaconia“. Suma to-
tal\ alocat\ va fi utilizat\
pentru cump\rarea de ali-
mente de baz\ (ulei, zah\r,
f\in\ alb\, salam, orez, bu-
lion, carne pui, suc, paste
f\inoase).
S\rb\toarea
~nvierii la
penitenciarul
din Ia[i
Potrivit un comunicat emis
de conducerea unit\]ii, s\r-
b\toarea ~nvierii Domnului
va fi cinstit\ a[a cum se cu-
vine [i de de]inu]ii de la
Penitenciarul de Maxim\
Siguran]\ din Ia[i. Astfel,
`ncep=nd de ieri, 3 aprilie
2005, Serviciul de Interven]ie
Psihosocial\ din cadrul peni-
tenciarului a organizat o
ie[ire a 15 de]inu]i din regim
deschis pentru a participa la
slujba Sfintei Liturghii de la
M\n\stirea Had=mbu din
jude]ul Ia[i. ~n perioada 2 - 6
aprilie, acela[i departament
organizeaz\ un concurs tem-
atic religios cu tema „Lumina
~nvierii - Izvorul T\m\duirii
noastre“, desf\[urat la
nivelul tuturor regimurilor
de executare a pedepselor.
~ncep=nd de ast\zi, 4 aprilie,
p=n\ pe 10 aprilie, `n fiecare
sear\, de]inu]ii particip\ la
slujbele religioase (Denii) pe
care p\rintele Pavel Antoci le
oficiaz\ la capela penitencia-
rului, pentru a `mp\rt\[i din
atmosfera duhovniceasc\
acestei perioade. Vineri, 6
aprilie, la penitenciar se va
organiza o expozi]ie cu lu-
cr\ri de grafic\ [i pictur\, re-
alizate `n cadrul cercului de
terapie ocupa]ional\. De ase-
menea, de]inu]ii vor participa
[i la slujba ~nvierii oficiat\
de pr. Pavel Antoci `n curtea
penitenciarului. De]inu]ii mi-
nori realizeaz\ `n aceast\ pe-
rioad\ picturi ornamentale
pe ou\le de Pa[ti. (N.B.)
Programe speciale de Pa[ti la Radio Trinitas
Ca `n fiecare an, pe par-
cursul S\pt\m=nii Patimi-
lor, a celor trei zile de Pa[ti
[i a S\pt\m=nii Luminate,
Radio Trinitas ofer\ as-
cult\torilor s\i programe
speciale. Acestea cuprind
emisiuni speciale, slujbe
specifice acestei perioade,
interviuri pe teme la zi,
muzic\ religioas\ specific\,
documentare, transmisiuni
`n direct, coresponden]e de
la Ierusalim [i din Grecia,
mesaje ale ierarhilor din
Biserica Ortodox\ Rom=n\,
dar [i informa]ii despre ac-
tivitatea liturgic\, social-
Denia din Sf=nta [i Marea Miercuri
a ~n aceast\ sear\, slujba Deniei aminte[te de ultima Cin\ a lui Hristos `mpreun\
cu ucenicii S\i, la care a s\v=r[it prima euharistie a Tr\darea lui Iuda [i prinderea M=ntuitorului
`ncep s\ creeze `n Ierusalim o atmosfer\ tensionat\ a La Biserica „Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\
mitropolitan\, slujba Deniei din Sf=nta [i Marea Miercuri va `ncepe de la ora 18.00 a
Unice prin con]inutul,
frumuse]ea [i simbolisti-
ca lor, Deniile din S\pt\-
m=na Patimilor ofer\
credincio[ilor posibilita-
tea de a rememora prin-
cipalele evenimente lega-
te de Patimile M=ntuito-
rului din aceast\ perioa-
d\. Ele sunt o retr\ire
duhovniceasc\ a ceea ce
Hristos a primit de la oa-
meni, pentru ca pe oa-
meni s\-i m=ntuiasc\.
Denia din seara aceas-
ta aminte[te patru eveni-
mente deosebite din via-
]a M=ntuitorului: sp\la-
rea picioarelor, Cina cea
de Tain\, rug\ciunea lui
Iisus din Gr\dina Ghet-
simani [i v=nzarea Sa.
Evanghelia de la Luca,
pe care preo]ii o vor citi
la Denia din seara aceas-
ta, aminte[te toate aces-
te evenimente.
Prima euharistie
Mul]i au considerat c\
Cina cea de Tain\ a fost
de fapt s\rb\torirea Pa[-
telui iudaic, dar [tim
foarte bine c\ aceast\
s\rb\toare important\
din via]a iudeilor se ]inea
`n anumite condi]ii, care
n-au fost respectate de
M=ntuitorul [i apostolii
s\i la Cina cea de Tain\.
Sfintele Evanghelii arat\
c\ aceast\ Cin\ a avut
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
caritativ\ [i cultural\ `n
aceast\ perioad\ a celor 12
protopopiate din Arhiepis-
copia Ia[ilor [i a celor 19 e-
parhii de pe cuprinsul Pa-
triarhiei Rom=ne care sus-
]in postul de radio Trinitas.
Astfel, `ncep=nd de luni, 2
aprilie, Radio Trinitas
transmite de la Biserica „Sf.
Gheorghe“ - vechea Cate-
dral\ mitropolitan\ [i Pa-
vecerni]a Mare (luni, mar]i
[i miercuri), Pavecerni]a
Mic\ (joi, vineri), Deniile,
Ceasurile P\timirii Dom-
nului (vineri, de la ora 1105),
slujba ~nvierii (s=mb\t\, de
loc Joi seara, or Pa[tile
`ncepea Vineri. La mas\
erau p=ine dospit\,
b\utur\ [i m=ncare g\ti-
t\ la foc, lucruri neper-
mise de Pa[tele evreiesc.
Cina cea de Tain\ a fost
ultima mas\ a M=ntuito-
rului cu ucenicii S\i, la
care le-a dat prima ~m-
p\rt\[anie [i porunca de
a face Euharistia p=n\ la
sf=r[itul veacurilor.
Sp\larea picioarelor
Gestul M=nuitorului
de a sp\la picioarele uce-
nicilor a fost un exemplu
dat acestora. A fost un
exemplu de d\ruire, de
smerenie, de jertfelnicie,
de care Apostolii aveau
nevoie `nainte de Patimi.
Iuda nu a `n]eles aceste
lucruri, c\ci el era pre-
ocupat de altceva. ~nain-
te de `mp\rt\[anie, M=n-
tuitorul arat\ c\ `i cu-
noa[te g=ndul ascuns,
dup\ care, Iuda merge s\
aduc\ pe cei care l-au
cump\rat cu 30 de ar-
gin]i pe Iisus.
Iisus se roag\
pentru oameni
Rug\ciunea din Gr\-
dina Ghetsimani este pli-
n\ de `n]elesuri duhovni-
ce[ti [i este cutremur\-
toare pentru orice suflet
la ora 2350), Ceasurile ~nvie-
rii, Acatistul ~nvierii, slujba
Vecerniei (~nvierea a II-a,
duminic\ de la ora 1200),
C=nt\rile ~nvierii etc. De
asemenea, men]ion\m `n-
cadrarea unor emisiuni spe-
ciale `n aceast\ perioad\
cum ar fi emisiunea din aju-
nul marii s\rb\tori a ~nvie-
rii Domnului, „Urcu[ spre
~nviere“, de la ora 2100 sau
emisiunea „Hristos a `n-
viat!“ `n toate cele trei zile
de Pa[ti, tocmai `n ideea de
a demonstra prin argu-
mente biblice [i patristice
realitatea ~nvierii lui Hris-
cre[tin. Con[tient de Pa-
timile pe care le va pri-
mi, M=ntuitorul `[i arat\
latura omeneasc\ [i pl=n-
ge, cer=nd Tat\lui: „P\-
rinte, dac\ este cu putin-
]\, s\ treac\ de la Mine
paharul acesta!“. Iisus se
roag\ pentru ucenici,
pentru ca Dumnezeu s\
le dea putere s\ reziste
momentelor grele care
vor urma. Se roag\ apoi
pentru `ntreaga lume,
dup\ care g\se[te pe uce-
nici dormind, ca o preve-
stire a sl\biciunilor aces-
tora [i a p\r\sirii aces-
tora din momentul prin-
derii lui Iisus. Nici m\-
car gestul lui Petru, care
a t\iat cu sabia urechea
unui soldat, nu a fost un
semn de curaj, pentru c\
acela[i Petru s-a lep\dat
de trei ori la r=nd de
M=ntuitorul, `n aceea[i
noapte.
Drumul lui Hristos de
la Ana la Caiafa [i duce-
rea Sa la pretoriu `ncheie
[irul evenimentelor din
seara aceasta. Atmosfera
era deosebit de tensiona-
t\, iar ucenicii deja `nfri-
co[a]i.
Ca `n fiecare sear\ din
S\pt\m=na Patimilor,
credincio[ii pot participa
la Denie, la „Biserica Sf.
Gheorghe“ - vechea Cate-
dral\ mitropolitan\ din
Ia[i, `ncep=nd cu ora
18.00. a
oad\, [i nu numai. Vom s\r-
tos, emisiunea „Mapamond
b\tori `mpreun\ cu ascult\-
torii no[tri ~nvierea Dom-
nului, `ncerc=nd, `n primul
cre[tin“ care va aduce `n r=nd, s\ argument\m `n-
aten]ia ascult\torilor in-
forma]ii despre activitatea
semn\tatea liturgic\ a
acestei s\rb\tori“, a decla-
celor 12 protopopiate din rat directorul postului de
Arhiepiscopia Ia[ilor [i a radio Trinitas, pr. Ciprian
celor 19 eparhii de pe cu-
Apetrei. De asemenea, toa-
prinsul Patriarhiei Rom=ne
care sus]in postul de radio te emisiunile postului de ra-
Trinitas. „Ca `n fiecare an, dio Trinitas vor fi adaptate
Radio Trinitas `ncearc\ s\ la cerin]ele duhovnice[ti ([i
ofere ascult\torilor s\i in- nu numai duhovnice[ti) ale
forma]ii despre tot ceea ce acestei perioade, unele din-
`nseamn\ marea s\rb\toa- tre ele fiind mai lungi [i mai
re a ~nvierii Domnului, dar complexe, astfel `nc=t iubi-
[i despre ce se `nt=mpl\ pe torii de radio s\ g\seasc\ la
cuprinsul Bisericii Ortodo- Radio Trinitas informa]iile
xe Rom=ne `n aceast\ peri- de care au nevoie. (N.B.)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

85% din laptele provenit de la micii
produc\tori este necorespunz\tor
a Un procent de 85% din laptele destinat proces\rii provenit de la micii produc\tori
din Rom=nia nu este conform cu standardele UE, a declarat, ieri, pre[edintele ANSVSA,
Marian Avram, `ntr-un seminar privind situa]ia agriculturii rom=ne[ti a
Acesta a precizat c\
mai mul]i procesatori din
industria laptelui au de-
clarat `n toamna anului
trecut, pe propria r\spun-
dere, c\ vor prelucra pe
linii separate laptele con-
form (f\r\ germeni [i
poluan]i) [i pe cel care nu
`ndepline[te normele UE.
„Din p\cate controa-
lele au ar\tat c\ o parte
din aceste unit\]i nu [i-
au `ndeplinit obliga]iile“,
a spus Avram. Aceste u-
nit\]i au `ns\ posibilita-
tea de a trece de pe lista
unit\]ilor conforme `n
cadrul celor aflate `ntr-o
perioad\ de tranzi]ie, de
trei ani, p=n\ `n 2009. „~n
aceste condi]ii ele ar pu-
tea prelucra lapte necon-
form, `n unit\]ile proprii,
[i ar putea valorifica pro-
dusele, care corespund
din punct de vedere sani-
tar veterinar, pe pia]a
na]ional\“, a explicat Ma-
rian Avram.
De[i patronatul din in-
dustria laptelui acuz\ o
„h\r]uire“ din partea ve-
terinarilor `n acest sector,
pre[edintele ANSVSA a-
firm\ c\ nu a primit nici
un fel de sesiz\ri referi-
toare la abuzuri sau `n-
c\lc\ri ale legii din acest
punct de vedere.
~n toamna anului tre-
cut, 24 de unit\]i de
procesare a laptelui erau
`n aceast\ situa]ie, iar la
ora actual\ numai 7 `nde-
plinesc angajamentele a-
sumate. ~n industria lap-
telui activeaz\ 278 de u-
nit\]i de procesare din
care 96 erau incluse `n ca-
tegoria A, adic\ `ndeplin-
eau normele comunitare.
ANSVSA efectueaz\ la
ora actual\ o reevaluare
a tuturor unit\]ilor din
industria alimentar\ din
punct de vedere sanitar
veterinar, reprezentan]ii
CE urm=nd s\ fac\ un
control al tuturor unita-
]ilor care doresc s\ co-
mercializeze produse pe
pia]a european\ din 20
septembrie 2007.
Subven]ii de 100% pentru motorina colorat\
Ministerul Agriculturii
a propus reducerea acci-
zelor la motorina folosit\
`n agricultur\ cu p=n\ la
100% `n septembrie 2008,
dup\ ce Guvernul a apro-
bat cadrul legal pentru
marcarea fiscal\ [i co-
lorarea motorinei [i a ke-
rosenului. Acesta propune
reducerea `n trei etape a
accizei standard la moto-
rina de 259,9 euro la 1.000
de litri: cu 33% de la 1 sep-
tembrie 2007 (ceea ce ar
`nsemna accize de 180 de
euro/1.000 litri), cu 66% de
la 1 aprilie 2008 (100,7 eu-
ro/1.000 litri) si cu 100% de
la 1 septembrie 2008 (21 de
Produc\torii spun
c\ industria laptelui
este `n pragul
falimentului
Industria laptelui din
Rom=nia se afl\ `n pre-
zent `n fa]a celei mai dra-
matice restructur\ri din
ultimii 30 de ani, fiind,
practic, `n pragul fali-
mentului, se arat\ `ntr-o
scrisoare deschis\ a Aso-
cia]iei Patronale Rom=ne
din Industria Laptelui,
adresat\ premierului C\-
lin Popescu-T\riceanu.
„Aceasta poate avea
repercusiuni sociale in-
imaginabile prin neprelu-
crarea laptelui de la gos-
pod\riile ]\r\ne[ti (peste
un milion), dar [i prin
pierderea mai multor
locuri de munc\ ca ur-
mare a falimentelor unor
fabrici autohtone“, se ex-
plic\ `n scrisoare.
Situa]ia actual\ este
creat\, potrivit patro-
natelor din domeniu, de
faptul c\ marea majori-
tate a procesatorilor ro-
m=ni din industria lapte-
lui sunt obliga]i, de la 1
ianuarie 2007, s\ prelu-
creze numai lapte ma-
terie prim\ conform cu
cerin]ele Uniunii Euro-
pene. ~n prezent, `n Ro-
m=nia numai 15% din
laptele produs `ndepli-
ne[te reglement\rile eu-
ropene din domeniu,
restul fiind neconform.
Din aceast\ cauz\, [i `n
condi]iile `n care pre]ul
laptelui materie prim\
conform pl\tit fermierilor
rom=ni este mai mare
dec=t `n UE (0,36 - 0,40
euro/litru, fa]\ de 0,31
euro/litru `n Olanda sau
0,27 euro/litru `n Europa
Central\), societ\]ile pro-
cesatoare vor fi obligate
s\ importe o mare parte
din materia prim\.
Importurile de produse
finite vor cre[te, de ase-
menea, substan]ial, ceea
ce va pune `n dificultate
at=t industria autohton\
euro/1.000 litri). Motreanu
a precizat c\ reducerea ac-
cizelor la motorina uti-
lizat\ `n agricultur\ nu
PAGINA AGRICULTORULUI
de prelucrare, c=t [i micii
produc\tori rom=ni, care
`[i vor pierde sursele de
venit.
O alt\ problem\ cu
consecin]e grave o consti-
tuie, `n opinia patrona-
telor, lupta cu pia]a nea-
gr\ la care se expun so-
ciet\]ile rom=ne[ti, `n
condi]iile `n care laptele
era posibil\ dac\ nu se sta-
bilea o diferen]iere a mo-
torinei folosite strict pen-
tru agricultur\.
colectat de la micii pro-
duc\tori, prin punctele de
colectare a laptelui, devi-
ne ilegal `n Rom=nia.
~n aceste condi]ii, pa-
tronatele consider\ c\
este nevoie urgent de
ini]ierea unui dialog cu
autorit\]ile publice [i este
necesar\ o legisla]ie clar\
care s\ permit\ societ\-
~n [edin]a care a avut loc
s\pt\m=na trecut\, Gu-
vernul a stabilit marcarea
fiscal\ comun\ [i colorarea
motorinei [i a kerosenului.
De asemenea, s-a stabilit
ca p`n\ la 1 august 2007,
Ministerul Economiei [i
Comer]ului (MEC) s\ e-
mit\ un ordin referitor la
metodologia de marcare [i
colorare a acestor produse.
Ministerul Economiei a
elaborat deja acest proiect,
suspus dezbaterii publice,
conform c\ruia motorina
utilizat\ pentru agricul-
tur\ ar putea s\ fie mar-
cat\ cu ro[u, prin utili-
zarea colorantului solvent
red 19. Aceast\ m\sur\
Miercuri, 4 aprilie 2007
]ilor membre APRIL s\-[i
p\streze drepturile ob]i-
nute `n domeniul proce-
s\rii laptelui, s\ regle-
menteze introducerea lap-
telui praf pe lista pro-
duselor care se pot fa-
brica din lapte neconform
[i utilizarea acestuia pe
teritoriul Rom=niei ca
produs conform. a
este valabil\ pentru moto-
rina [i kerosenul pentru
care se practic\ un nivel
redus al accizelor. Moto-
rina scutit\ de plata ac-
cizelor va fi [i ea colorat\,
`ns\, `n acest caz, cu un
solvent albastru [i anume
solvent blue 35.
De asemenea, proiectul
Ministerului Ecomomiei
prevede c\ este interzis
transferul `ntre antrepo-
zitele fiscale a motorinei [i
a kerosenului marcate. A-
ceste prevederi ar putea
intra `n vigoare, conform
Ministerului Economiei [i
Comer]ului, de la 1 sep-
tembrie 2007. a
Pagin\ realizat\ de
Silviu DASC|LU
5
PE SCURT
Aldis produce 100 de
tone de produse pe zi
Aldis a realizat `n anul 2006 o
cifr\ de afaceri de circa 75 de mi-
lioane de euro, iar pentru 2007
conducerea companiei estimeaz\
un volum al v=nz\rilor de aproxi-
mativ 100 de milioane de euro,
potrivit unei declara]ii acordate de
pre[edinele companiei, Gheorghe
Naghi. ~n anul 2007, Aldis va in-
vesti circa 15 milioane de euro,
cele mai multe investi]ii f\c=ndu-
se `ntr-un sistem integrat de pro-
duc]ie, astfel `nc=t compania s\
nu mai apeleze la importul de
carne pentru realizarea de pro-
duse din carne [i a mezelurilor.
Circa un milion de euro va fi in-
vestit `n protec]ia mediului, pen-
tru punerea `n func]iune a unei
sta]ii de epurare a apelor uzate.
Sistemul integrat presupune ges-
tionarea `ntregului lan] de pro-
duc]ie, pornind de la cre[terea ani-
malelor [i a furajelor, sacrificarea
[i transarea animalelor `n abator
propriu, p=n\ la prelucrarea in-
dustrial\ a mezelurilor [i a pro-
duselor din carne. Astfel, compa-
nia preconizeaz\ o cre[tere cu 50%
pe segmentul de carne proaspat\,
`n condi]iile `n care, `n anul 2006,
ponderea acestui segment era de
3% comparativ cu produc]ia de
mezeluri. Capacitatea noii sec]ii
de salamuri crud-uscate este de
aproximativ 20 tone pe zi, `n
condi]iile `n care media de pro-
duc]ie zilnic\ a companiei Aldis
este de 100 de tone. Aldis a in-
vestit, recent, `n construirea unei
sec]ii de ready meal (alimente
gata preparate) [i `ntr-o sec]ie de
v=nat. Odat\ cu realizarea sis-
temului integrat de produc]ie,
gama de ready meal va avea
aproximativ 30 de produse, ceea
ce presupune [i investi]ii de 4-5
milioane de euro `n utilaje.
Tot mai multe cereri
pentru rent\ viager\
Ministerul Agriculturii, P\durilor
[i Dezvolt\rii Rurale a alocat
suma de 11.368.834 lei pentru
programul Renta Viager\ Agricol\
pe anul 2006. De aceste fonduri
vor beneficia un num\r de 22.000
de persoane care au depus cereri
la Oficiile Jude]ene de Rent\
Viager\ Agricol\. Potrivit in-
forma]iilor Agen]iei Domeniilor
Statului, `n 2006, num\rul so-
licit\rilor pentru programul Renta
Viager\ Agricol\ a crescut de
aproximativ 27 de ori, comparativ
cu anul anterior, c=nd s-au `nre-
gistrat 817 de solicit\ri. Renta
Viager\ Agricol\ se pl\te[te `ntr-o
singur\ rat\ anual\ `n primul
trimestru al anului urm\tor.
Valoarea rentei este de 100 de
euro pe an pentru fiecare hectar
de teren v=ndut sau donat, respec-
tiv 50 de euro pentru fiecare hec-
tar de teren arendat.
Comer] specific
rom=nesc cu
mieii de Pa[te
Mass-media central\ a prezentat
pe larg s\pt\m=na trecut\ un caz
de comer] tipic rom=nesc cu mieii
de Pa[te. Astfel, ciobanii rom=ni
[i-au v=ndut mieii `n Bulgaria
pentru c\ `n ]ar\, la abator, pen-
tru fiecare miel asomat li se cerea
o sum\ de bani. Cump\ra]i din
Rom=nia, mieii au ajuns s\ fie
v=ndu]i tot rom=nilor, `n hyper-
marketuri. Acest lucru a fost posi-
bil datorit\ faptului c\ `n
Rom=nia regulile de sacrificare a
mieilor sunt foarte stricte, iar aba-
toarele care corespund normelor
europene sunt pu]ine, ciobanii
rom=ni prefer\ s\-[i v=nd\ mieii,
la pre]uri mai mici, comercian]ilor
bulgari, dar mai repede. Potrivit
presei centrale, carnea de miel a
fost comercializat\ cu 4 euro pe
kilogram, `n condi]iile `n care
pre]ul de achizi]ionare `n viu de la
ciobanii rom=ni dep\[e[te cu pu]in
2 euro pe kilogram. a
6 Miercuri, 4 aprilie 2007
PE SCURT
C=[tigul mediu brut va
fi de 2.200 lei `n 2013
Câ[tigul salarial mediu brut lu-
nar va dep\[i 2.200 lei, `n 2013,
iar cel net se va situa la 1.687
lei, potrivit variantei preliminare
de prim\var\ a prognozei pe ter-
men mediu, 2007 - 2013, elabo-
rat\ de Comisia Na]ional\ de
Prognoz\ (CNP), publicat\ pe
pagina de internet a institu]iei.
~n acest an, câ[tigul salarial
mediu brut lunar este prognozat
la 1.330 lei, valoare ce reprezint\
o cre[tere de 16,7% comparativ
cu 2006. Salariu mediu net lunar
este estimat la 990 lei `n 2007, `n
cre[tere cu 15,8% comparativ cu
2006. Pentru 2008, salariul
mediu net lunar este prognozat
la 1.115 lei, pentru 2009 la 1.230
lei, iar pentru 2010 la 1.333 lei.
~n 2013, popula]ia total\ a
României va sc\dea la 21 mi-
lioane persoane, de la 21,5 mi-
lioane `n 2007. Popula]ia activ\
va cre[te la 8,98 milioane per-
soane, `n 2013, de la 8,91 mi-
lioane `n 2007.
Vosganian va acorda
o aten]ie mai mare
Finan]elor
Ministrul Economiei [i Comer-
]ului, Varujan Vosganian, a de-
clarat, `n cadrul auderilor din
comisiile reunite ale Parlamen-
tului, c\ `n ceea ce prive[te activ-
itatea viitorului minister al
Economiei [i Finan]elor dou\
treimi va fi dedicat\ sectorului
de Finan]e [i o treime celui
Economic. „~n urma analizei pe
care am realizat-o, dou\ treimi
din activitatea ministerului va
avea ca obiect Finan]ele, iar
restul portofoliul Economiei, vi-
itorul minister urmând s\ aib\
`ntre 30 [i 32 de direc]ii“, a spus
Vosganian. Ministrul a explicat
c\ organigrama noului minister
va avea [apte secretari de stat,
fa]\ de opt secretari cât au
`mpreun\, `n acest moment,
Ministerul Economiei [i Comer-
]ului [i Ministerul Finan]elor
Publice subliniind c\ este foarte
probabil ca sediul noului minis-
ter s\ fie stabilit `n apropiere de
Palatul Parlamentului, `n sediul
Ministerului Finan]elor. Propu-
nerea lui Varujan Vosganian
pentru func]ia de ministru al
Economiei [i Finan]elor a primit
aviz favorabil din partea celor
[ase comisii reunite de speciali-
tate ale Parlamentului,
cu 59 de voturi „pentru“,
7 „`mpotriv\“ [i 2 ab]ineri.
Pre]urile
de consum vor cre[te
cu 4,3% `n 2007
Cre[terea pre]urilor de consum,
decembrie/decembrie, estimat\
pentru acest an `n varianta pre-
liminar\ a prognozei pe termen
mediu, 2007 - 2013, a Comisiei
Na]ionale de Prognoz\ (CNP),
este de 4,3%, urmând ca, `n
2008, rata infla]iei s\ scad\ la
3,5%. Documentul citat estimea-
z\, pentru 2009, o cre[tere a
pre]urilor de consum, decem-
brie/decembrie, de 3%, urmând
ca, `n ultimii patru ani ai inter-
valului, 2010 - 2013, cre[terea s\
fie de 2,5% pe an. }inta de
infla]ie a BNR pentru acest an
este de 4% plus/minus un punct
procentual. ~n 2006, rata infla]iei
a coborât la 4,87%, de la 8,6% `n
2005. Potrivit variantei prelim-
inare de prim\var\ a prognozei
pe termen mediu, 2007 - 2013,
elaborat\ de CNP, media anual\
a cursului de schimb leu/euro va
fi de 3,40 lei pentru un euro `n
2007, 3,30 lei pentru un euro `n
2008 [i 3,25 lei pentru un euro `n
2009. ~n 2013, cursul mediu va fi
de 3,10 lei pentru un euro. a
Pe 10 aprilie `ncepe autorizarea societ\]ilor de pensii private
Proiectul privind Pilonul
II de pensii (pesii private
obligatorii) este cuprins `n
bugetul pe anul 2007, apli-
carea sa fiind dependent\
de colaborarea dintre Minis-
terul Finan]elor [i Ministe-
rul Muncii, a declarat, luni,
ministrul Economiei, Varu-
jan Vosganian, propus pen-
tru func]ia de ministru `n
noul minister al Economiei
[i Finan]elor, `n cadrul au-
dierilor `n comisiile reunite
ale Parlamentului.
„Pilonul II de pensii este
deja prev\zut `n proiectul
România import\ grâu din cauza
exporturilor masive din toamn\
a Anumi]i agen]i economici cu stocuri excedentare au exportat, `n noiembrie 2006, 280.000 de tone de grâu, care
acum trebuie importate a ~n România, subven]iile agricole sunt de trei ori mai mici decât cele primite de alte state
comunitare, [i de aceea se ajunge ca pre]ul gr=ului s\ fie mai mare a Sindicatele din industria alimentar\ cer
Ministerului S\n\t\]ii s\ retrag\ proiectul de hot\râre privind ameliorarea f\inii de grâu cu fier [i acid folic a
România a ajuns s\ im-
porte grâu din cauza unor
agen]i economici care, `n
toamna anului trecut, au
exportat cantit\]i mari de
cereale, a declarat, ieri,
pre[edintele Rompan, Au-
rel Popescu.
„Anumi]i agen]i eco-
nomici aveau stocuri ex-
cedentare astfel c\ `n no-
iembrie 2006 au exportat
280.000 de tone de grâu,
pe care acum suntem ne-
voi]i s\ le import\m“, a
spus Popescu. Potrivit a-
cestuia costurile mari de
produc]ie `n sectorul agri-
col autohton sunt o alt\
cauz\ a importurilor de
grâu.
„Suntem dezorganiza]i
[i avem parcele multe [i
mici, ceea ce `nseamn\
costuri mari de produc-
]ie“, a explicat Popescu.
De asemenea, pre[edinte-
le Rompan a ar\tat c\, `n
România, subven]iile agri-
cole sunt de trei ori mai
mici decât cele primite de
alte state comunitare.
Popescu a men]ionat c\
toate aceste cauze au
crescut pre]ul grâului [i
au sc\zut competitivita-
tea cerealelor române[ti `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOUL POD PESTE
DUN|RE VA PRIMI ACOR-
DUL SOFIEI LA SF+R-
{ITUL ACESTEI LUNI: Al
doilea pod peste Dun\re, ca-
re va lega România de Bulga-
ria, va primi autoriza]ia de con-
struc]ie din partea Sofiei cel
târziu la sfâr[itul acestei luni,
a declarat, luni, guvernato-
rul regional al Vidinului,
Krustio Spasov pentru „Sofia
Echo“. Podul va face parte
din Coridorul IV de transport
european [i va primi o finan-
]are de 70 de milioane de euro
din partea Comisiei Europe-
ne. Dup\ 15 ani de negocieri,
compania spaniol\ Fomento
de Construcciones y Contra-
tas (FCC) a fost desemnat\
câ[tig\toare a proiectului `n
valoare de aproape 100 de mi-
lioane de euro [i va trebui s\
termine construc]ia `n cel mult
38 de luni, informeaz\ BTA.
Supervizorii proiectului vor
fi companiile INGEROP din
ECONOMIC
de buget pe 2007, r\mâne
s\ vedem cum ne coordo-
n\m cu Ministerul Muncii
[i Casa de Pensii pentru ca
acesta s\ devin\ aplicabil“,
a spus Vosganian.
Comisia pentru Supra-
vegherea Sistemului de
Pensii Private (CSSPP) va
`ncepe pe 10 aprilie proce-
sul de autorizare a so-
ciet\]ilor de pensii care vor
deveni administratori de
fonduri de pensii private o-
bligatorii, a anun]at, re-
cent, pre[edintele Comisiei,
Mircea Oancea.
raport cu cele din statele
europene.
~n opinia lui Popescu
trebuie g\site metode
pentru ca agricultorii s\
primeasc\ cât mai repede
subven]iile promise de au-
torit\]i.
„Agricultorii vor primi
banii abia `n octombrie,
`ns\ va fi mult prea târ-
ziu“, a spus Popescu.
~n acest sens, secreta-
rul de stat din Ministerul
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAP-
DR), Nicolae Lazin, a
spus c\ este prev\zut un
mecanism prin care
Agen]ia de Pl\]i [i Inter-
ven]ie `n Agricultur\
(APIA) va elibera adev-
erin]e privind suprafa]a de
teren pentru care se vor
aloca subven]ii.
„~n baza acestor ade-
verin]e, care atest\ faptul
c\ agricultorii vor primi
fondurile respective `n
toamn\, fermierii vor
putea contracta credite
bancare“, a spus Lazin.
Potrivit lui Lazin, ho-
t\rârea de Guvern ini]i-
at\ `n acest sens mai are
nevoie de avizul Ministe-
rului Justi]iei [i va fi
Fran]a [i High-Point Rendel
din Marea Britanie. Costul
total al podului se ridic\ la
236 de milioane de euro [i va
fi finan]at de programul
ISPA al Uniunii Europene,
de Banca European\ pentru
Investi]ii [i de Germania [i
Fran]a. Peste 30 de com-
panii s-au ar\tat deja intere-
sate de construirea infra-
structurii adiacente podului.
a PRODUSELE ROM+-
NE{TI, PROMOVATE LA
NOI ~N }AR|: Asocia]ia Pa-
tronal\ Român\ din Industri-
a Laptelui (APRIL), Asocia]ia
Român\ a C\rnii (ARC) [i
Patronatul Na]ional al Viei [i
Vinului (PNVV) au lansat ieri
campania social\ de pro-
movare a consumului de ali-
mente produse `n România.
Campania este sus]inut\ [i
de Federa]ia Sindicatelor
din Industria Alimentar\ (FS-
IA), Federa]ia Sindicatelor
din Agricultur\ (AGRO-
~n perioada iulie - de-
cembrie 2007, Comisia va
derula o companie public\
de informare privind ca-
drul general al sistemului
de pensii private, incluzând
pilonul II [i pilonul III
(pensiile facultative), `n pa-
ralel cu campaniile proprii
de publicitate ale viitorilor
administratori.
Potrivit lui Mircea Oan-
cea, CSSPP va suprave-
ghea cu mare aten]ie mo-
dul `n care se face publici-
tate pentru fondurile de
pensii private obligatorii.
aprobat\ `n urm\toarele
sedin]e de Guvern.
FinMedia a organizat,
ieri, o dezbatere cu tema
„Agricultura României,
`ncotro?“, eveniment la
care au participat repre-
zentan]i ai patronatelor
din industria alimentar\,
ai Autorit\]ii Na]ionale
Sanitar-Veterinare [i pen-
tru Siguran]a Alimentelor
(ANSVSA) [i ai Ministe-
rului Agriculturii.
Sindicatele
din panifica]ie
vor p=ine f\r\ fier
Sindicatele din indus-
tria alimentar\ cer Mi-
nisterului S\n\t\]ii s\ re-
trag\ proiectul de hot\râ-
re privind ameliorarea
f\inii de grâu cu fier [i
acid folic, a declarat Dra-
go[ Frumosu, pre[edintele
Federa]iei Sindicatelor
din Industria Alimentar\.
Hot\rârea de Guvern
propus\ de Ministerul S\-
n\t\]ii a primit aviz nega-
tiv [i de la Ministerul A-
griculturii.
STAR), Federa]ia Patronal\
din Industria Alimentar\
(ROMALIMENTA), Minis-
terul Agriculturii, P\durilor
[i Dezvolt\rii Rurale [i are
ca motto: „Nu l\sa economia
s\ moar\. Consum\ alimen-
te produse `n ]ar\“.
a UNGURII INVES-
TESC 800 DE MILIOANE
DE EURO ~N HOTELURI: O
sum\ total\ de aproximativ
200 de miliarde de forin]i
(800 de milioane de euro) va
fi investit\ `n proiectele de
dezvoltare de hoteluri am-
plasate atât `n Budapesta,
cât [i `n alte p\r]i ale Unga-
riei pân\ la sfâr[itul lui
2008, a estimat ieri publica-
]ia economic\ Vilaggazda-
sag, preluat\ de MTI. Potri-
vit acestei publica]ii, `n pe-
rioada 2006-2008, `n Ungaria
vor fi finalizate 100 de noi
hoteluri, majoritatea dintre
acestea fiind facilit\]i din
segmentul superior al pie]ei.
Angaja]ii sub 45 de ani
vor putea s\ adere la aceste
fonduri `ncepând cu luna
august, iar primele contri-
bu]ii `n sistem vor fi colec-
tate `n anul 2008, când se
estimeaz\ un num\r de
2,345 milioane de persoane
participante.
Propunerea lui Varujan
Vosganian pentru func]ia
de ministru al Economiei [i
Finan]elor a primit aviz fa-
vorabil din partea celor
[ase comisii reunite de spe-
cialitate ale Parlamentu-
lui, cu 59 de voturi „pen-
„Credem c\ nu trebuie
ca toat\ cantitatea de pâi-
ne de pe pia]\ s\ con]in\
fier. Pâinea cu fier poate
s\ fie o specialitate a[a
cum sunt alte multe spe-
cialit\]i de pâine pe pia]\.
Cre[terea cantit\]ii de
fier `n organism poate
duce [i la declan[area
unor boli cancerigene la
persoanele care nu au
nevoie de aport de fie“,
sus]ine liderul sindical.
România este singura
]ar\ care are reglemen-
t\ri `n acest sens. Sindi-
Printre proiectele ce urmea-
z\ s\ fi finalizate pân\ `n
2008 se num\r\ Klotild Pa-
lace, amplasat `n apropiere de
centrul Budapestei, [i Racz
Baglioni, un alt luxos hotel ce
va `ncorpora [i un complex de
b\i termale construit `n seco-
lul XVII. Vilaggazdasag a-
preciaz\ c\ `n anul 2004 in-
dustria hotelier\ din Buda-
pesta a `nceput o nou\ er\,
dup\ perioada de criz\
provocat\ de atacurile tero-
riste din 11 septembrie 2001,
prin deschiderea luxosului
hotel Gresham de c\tre
grupul Four Seasons, urmat
`n 2006 de deschiderea hote-
lului Boscolo-New York Pala-
ce. De[i investitorii str\ini
sunt interesa]i `n principal
de oportunit\]ile oferite de
capitala Budapesta, [i alte
regiuni din Ungaria precum
Lacul Balaton sau Danube
Bend au atras proiecte im-
portante de investi]ii `n sec-
torul hotelier. a
tru“, 7 „`mpotriv\“ [i 2
ab]ineri.
Actualul ministrul al E-
conomiei a r\spuns pe par-
cursul audierilor `ntreb\ri-
lor formulate de reprezen-
tan]ii partidelor politice,
cele mai dese `ntreb\ri vi-
zând deficitul bugetar prog-
nozat pe 2007, Ordonan]a
128 din 2006 privind [ter-
gerea datoriilor c\tre Stat
ale unor companii, situa]ia
Fondului Proprietatea, pre-
cum [i politica energetic\ a
României `n urm\toarea
perioad\. a
cali[tii consider\ c\ pro-
iectul de hot\râre este o
nou\ afacere pentru o a-
numit\ categorie de a-
gen]i economici care au
afaceri `n domeniul pani-
fica]iei. Pentru `mbog\]i-
rea cu fier a `ntregii can-
tit\]i de grâu, fiecare
moar\ care produce f\in\
trebuie s\ fie dotat\ cu
dozator [i malaxor spe-
ciale pentru aceast\ pro-
cedur\. Investi]ia s-ar
ridica la 10.000-15.000 de
euro per moar\.
„Nu `n]eleg de ce tre-
buie s\ import\m [i pâine
din Uniunea European\
numai pentru ca anumi]i
afaceri[ti s\-[i `ngra[e
conturile“, afirm\ Drago[
Frumosu. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 4 aprilie
Cerul va fi mai mult
noros. Va ploua pe arii rela-
tiv extinse `n jum\tatea de
nord a ]\rii [i izolat `n sud.
La munte precipita]iile vor fi
mixte. V=ntul va sufla slab
p=n\ la moderat, cu unele
intensific\ri la munte. Tem-
peraturile minime se vor
situa `ntre -3 [i 7 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse, `n general, `ntre 10
[i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 4.04.2007
Dolar SUA 2,5026
Euro 3,3419

Dizolvarea Parlamentului na[te
o grav\ criz\ politic\ `n Ucraina
Rada Suprem\ a Ucra-
inei (Parlamentul uni-
cameral) [i Guvernul con-
dus de premierul Viktor
Ianukovici au anun]at ieri
c\ nu se vor supune de-
ciziei pre[edintelui Viktor
Iu[cenko privind dizol-
varea organului legislativ
[i convocarea de alegeri
parlamentare anticipate
la 27 mai.
Astfel, decretul prezi-
den]ial privind dizolvarea
legislativului de la Kiev
este sus]inut doar de par-
tidele parlamentare de
opozi]ie - Blocul Iulia Ti-
mo[enko [i forma]iunea
propreziden]ial\ Ucraina
Noastr\. ~n alocu]iunea
rostit\ `n fa]a parlamen-
Guvernul PNL-UDMR a trecut la votul Parlamentului
a Noul guvern T\riceanu este `n func]ie a Parlamentarii au votat `nvestirea Cabinetului
cu 303 voturi „pentru“ [i 27 voturi „contra“ a PSD a votat masiv pentru sprijinirea
Cabinetului PNL-UDMR a Parlamentarii PD [i PLD au p\r\sit sala `nainte de votul final a
Ultimul act al `ndep\r-
t\rii democra]ilor de la
putere a avut loc ieri `n
plenul Parlamentului. Pre-
mierul T\riceanu a venit
`n fa]a ale[ilor cu un dis-
curs ironic la adresa fo[-
tilor parteneri de guverna-
re [i a ob]inut `nvestitura
Cabinetului restructurat.
T\riceanu promite
`n continuare lupt\
anticorup]ie
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a declarat,
ieri, `n discursul sus]inut
la Parlament, c\ nu a fost
de acord ca restruc-
turarea s\ se fac\ `nainte
de momentul ader\rii, a[a
cum au cerut unii, deoa-
rece aceasta spore[te ca-
pacitatea institu]ional\ a
Guvernului de a r\spun-
de nevoilor cet\]enilor du-
p\ aderarea la UE. El a
precizat c\ Guvernul re-
structurat are priorit\]ile
stabilite cu claritate.
„Lupta `mpotriva co-
rup]iei r\mâne la vârful
agendei. Continu\m re-
forma justi]iei, atât pen-
tru a consolida instru-
mentele prin care s\ cur\-
]\m via]a public\ de co-
rup]ie, cât [i pentru a a-
junge la un act de justi]ie
de factur\ european\“, a
spus premierul.
Potrivit angajamente-
lor lui T\riceanu, priori-
t\]ile politicilor guverna-
mentale r\m=n: cre[terea
nivelului de trai al popu-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DAN VOICULESCU,
URM|RIT PENAL DE DNA
PENTRU SP|LARE DE
BANI: Direc]ia Na]ional\
Anticorup]ie a `nceput, `n 30
martie, urm\rirea penal\
`mpotriva lui Dan Voicules-
cu [i a fiicei acestuia, Came-
lia Voiculescu, pentru s\vâr-
[irea infrac]iunii de sp\lare
de bani, infrac]iune comis\
`n dosarul Loteria, `n care
este judecat fostul vicepre-
mier PC, George Copos. ~n-
tr-un comunicat oficial, DNA
tarilor, Ianukovici a de-
clarat c\ atât Cabinetul
de mini[tri, cât [i Rada
Suprem\ refuz\ s\ se
supun\ deciziei pre[edin-
telui Viktor Iu[cenko, afir-
mând c\ puterea legisla-
tiv\ [i executiv\ vor con-
tinua s\ ac]ioneze `n re-
gim obi[nuit pân\ la ver-
dictul pe care urmeaz\
s\-l dea Curtea Constitu-
]ional\ `n cazul decretului
semnat de Iu[cenko. Pe
lâng\ aceasta, Ianukovici
a subliniat c\ `n Ucraina
s-a produs un „atentat“ la
Constitu]ia ]\rii. ~n alocu-
]iunea care a fost difuzat\
de principalele posturi de
televiziune, premierul
Viktor Ianukovici a de-
la]iei, a num\rului locuri-
lor de munc\ [i cheltuirea
eficient\ a fondurilor co-
munitare.
Ironii fa]\ de PD
[i B\sescu
Abia sc\pat de tov\r\-
[ia democra]ilor, primul-
ministru nu a sc\pat oca-
zia de a arunca noi s\ge]i
pentru adversarii ajun[i
acum `n opozi]ie. „Genul
de retoric\ politic\, cum
ar fi - Ce caut\ ungurii `n
Guvern? Ce face blonda
de la [tiu eu ce partid?
Sau pe ce portar de minis-
ter se mai sup\r\ pre[e-
dintele?“ - nu face parte
din agenda Guvernului
restructurat, a declarat,
ieri, C\lin Popescu-T\ri-
ceanu. El [i-a exprimat de
asemeni convingerea c\,
prin restructurarea Gu-
vernului, va fi posibil\
„emanciparea vie]ii pu-
blice din România de
crizele, de incidentele [i
de tensiunile curente care
s-au manifestat `n ace[ti
doi ani de mandat“.
„Relans\m competi]ia
politic\ intern\, l\sând la
o parte simpla obsesie
electoral\ a popularit\]ii
`n sondajele de opinie, `n
favoarea competi]iei pen-
tru competen]\ [i capaci-
tate, pentru atingerea
standardelor europene.
Cu alte cuvinte, facem
saltul de la simpla lupt\
pentru putere [i influen]\
la lupta pentru perfor-
man]\, competen]\ [i
a anun]at: „Biroul de Infor-
mare [i Rela]ii Publice este
abilitat s\ comunice urm\-
toarele: Procurorii din ca-
drul Direc]iei Na]ionale An-
ticorup]ie au `nceput urm\-
rirea penal\, `n data de 30
martie 2007, fa]\ de Dan
Voiculescu, pentru s\vâr[i-
rea infrac]iunii de sp\lare
de bani. ~n acela[i dosar s-a
dispus `nceperea urm\ririi
penale [i fa]\ de urm\torii
`nvinui]i: Voiculescu Came-
lia Rodica [i Mihai Laz\r -
pre[edintele Consiliului de
administra]ie al SC Grivco
ACTUALITATE
clarat c\ Iu[cenko `ncear-
c\ o uzurpare a puterii
prin dizolvarea Parlamen-
tului legitim al Ucrainei.
Situa]ia de la Kiev este
tot mai tensionat\ dup\
ce, `n noaptea de luni spre
mar]i, [i Guvernul de la
Kiev s-a reunit de urgen]\
pentru a-[i clarifica pozi-
]ia fa]\ de decretul prezi-
den]ial. ~n hot\rârea pe
care au adoptat-o, mem-
brii Cabinetului condus
de Viktor Ianukovici - cu
excep]ia ministrului Ap\-
r\rii, Anatoli Gri]enko, [i
a ministrului de Externe,
Arseni Ia]eniuk, oamenii
pre[edintelui `n Executi-
vul de la Kiev - au califi-
cat drept neconstitu]iona-
Premierul T\riceanu crede c\, f\r\ democra]i,
compatibilitate cu UE“, a
ad\ugat T\riceanu.
PSD sus]ine
Guvernul, dar nu [i
programul s\u
A[a cum era de a[tep-
tat, Partidul Social De-
mocrat a redevenit o for]\
politic\ extrem de influ-
ent\ `n Parlament. ~n dis-
cursul ]inut `nainte de vo-
tul final de ieri, pre[edin-
tele Mircea Geoan\ a a-
nun]at c\ sus]ine echipa
lui T\riceanu din ra]iuni
SA pentru s\vâr[irea in-
frac]iunilor de sp\lare de
bani [i fals `n `nscrisuri sub
semn\tur\ privat\, - pre-
cum [i Copos Gheorghe -
asociat majoritar al SC Ana
Holding SA, pentru s\vâr-
[irea infrac]iunilor de partic-
ipare la o licita]ie cu strigare
cu oferte trucate, `n[el\ciu-
ne, fals `n `nscrisuri sub
semn\tur\ privat\ [i sp\-
lare de bani“.
Dan Voiculescu a calificat
ieri anun]ul DNA drept „o
abera]ie, un cretinism, o
tâmpenie, o prostie a unor
l\ decizia pre[edintelui
Iu[cenko de a dizolva
Parlamentul.
Ministrul Ap\r\rii a
subliniat `ns\ c\ armata
va executa doar ordinele
comandantului suprem
al ]\rii - pre[edintele
lini[tea politic\ este garantat\
practice, dar nu este de
acord cu programul de
dreapta al acestuia.
„PSD a analizat [i a de-
cis, ]inând cont de bloca-
jul politic grav `n care se
afl\ Guvernul, institu]iile
statului, s\ avem ast\zi o
pozi]ie responsabil\ [i,
din p\cate, datorit\ unei
tradi]ii nefericite româ-
ne[ti, s\ avem de ales
`ntre dou\ rele. Ast\zi,
alegem r\ul cel mai mic,
vom vota pentru un gu-
vern restructurat f\r\ PD
[i nu are rost s\ fi]i sup\-
ra]i pe mine, ci pe Traian
B\sescu, pentru c\ el a
oameni necalifica]i care a-
runc\ cu noroi `n oameni ca-
re au muncit toat\ via]a“.
a UMBRELE SECURI-
T|}II LA CURTEA CON-
STITU}IONAL|: Judec\to-
rul Cur]ii Constitu]ionale,
Aspazia Cojocaru, a sus]i-
nut, `ntr-un comunicat de
ieri, c\ a fost obligat\ s\
semneze dou\ declara]ii `n
cursul unei anchete a Securi-
t\]ii, cu nume de botez Ana,
`ns\ nu a fost vorba despre o
colaborare voluntar\ [i nu a
a semnat nici un angajament
Miercuri, 4 aprilie 2007
Viktor Iu[cenko. Pe de
alt\ parte, guvernul pre-
mierului Ianukovici a de-
cis s\ `nt\reasc\ paza tu-
turor obiectivelor strate-
gice ale ]\rii, de teama
unor presupuse acte de
sabotaj. a
lucrat doi ani ca s\ v\ tri-
mit\ `n opozi]ie. Bine a]i
venit al\turi de noi“, a
continuat Geoan\, `n toiul
vocifer\rilor auzite din
b\ncile rezervate parla-
mentarilor PD [i `n aplau-
zele s\lii.
Totu[i, liderul PSD a ]i-
nut s\-l avertizeze pe pri-
mul-ministru, de la tribu-
na Parlamentului, c\ pen-
tru a supravie]ui, noul
Cabinet va trebui s\ at-
ing\ o rat\ de absorb]ie a
fondurilor europene de
15-20%, similar\ cu me-
dia ]\rilor foste comuniste
intrate `n UE `n 2004. a
cu Securitatea. Cojocaru a
precizat c\ a fost anchetat\
`n anul 1984 de c\tre Securi-
tate din cauza faptului c\ o
fost\ coleg\ de serviciu a r\-
mas definitiv `n str\in\tate.
De mai mult timp `n grupu-
rile parlamentare ale PSD
este vehiculat\ informa]ia
potrivit c\reia câ]iva judec\-
tori ai Cur]ii Constitu]ionale
au primit avertismente cu
privire la apari]ia unor docu-
mente ale Securit\]ii care ar
demonstra colaborarea lor,
sus]in surse din partid. a
7
LUMEA PE SCURT
Siria devine motiv
de disput\ `n
diploma]ia american\
Pre[edintele Camerei
Reprezentan]ilor din cadrul
Congresului SUA. dna Nancy
Pelosi, a sosit ieri la Damasc,
pentru a efectua o vizit\, contrar
recomand\rii Casei Albe, vizit\
interpretat\ de Siria ca un sem-
nal al reechilibr\rii politicii
americane. Dna Pelosi, a treia
personalitate ca pondere politic\
din SUA [i care se opune politicii
pre[edintelui George W. Bush `n
privin]a Irakului, a trecut peste
rela]iile tensionate `ntre admin-
istra]ia de la Washington [i
Damasc. Ea sus]ine cu putere re-
comand\rile grupului de studiu
privind Irakul (condus de fostul
secretar de stat american James
Baker), care `ncurajeaz\ relu-
area dialogului cu Siria.
Administra]ia american\
boicoteaz\ `ns\ Damascul, `n
special dup\ ce comisia
interna]ional\ de anchet\ coor-
donat\ de ONU a implicat Siria
`n asasinarea fostului premier
libanez Rafic Hariri, `n februarie
2005, la Beirut.
Negocieri
Teheran-Londra privind
marinarii ostatici
Teheranul [i Londra au demarat
negocieri diplomatice vizând re-
glementarea situa]iei celor 15
membri ai Royal Navy, captura]i
la 23 martie de c\tre Iran, a de-
clarat ieri secretarul general al
Consiliului suprem al securit\]ii
na]ionale iranian Ali Larijani.
Acesta a subliniat c\ p\r]ile se
afl\ „la `nceput de drum, care,
dac\ va continua, condi]iile se
pot modifica“, iar chestiunea va
fi reglementat\. Ministrul
Ap\r\rii britanic, Des Browne,
declarase `n urm\ cu dou\ zile
c\ Londra a `nceput „discu]ii
bilaterale directe“ cu Teheranul
pentru a ob]ine eliberarea celor
15 marinari re]inu]i de c\tre
Iran pe canalul Shat el-Arab,
care formeaz\ o por]iune de
grani]\ `ntre Iran [i Irak. La
r=ndul s\u, premierul britanic,
Tony Blair, a avertizat ieri c\
guvernul s\u are `n vedere
„dou\ piste foarte clare“. „Una
este de a `ncerca o solu]ionare `n
mod pa[nic, cu negocieri `ntr-o
atmosfer\ calm\, pentru ca
marinarii s\ se `ntoarc\ acas\
cât mai repede posibil. Cealalt\
pist\ este aceea c\, dac\ nu va fi
posibil\ o solu]ie pa[nic\, atunci
vor fi luate decizii din ce `n ce
mai ferme“, a `ncheiat Blair.
Fran]a: Sarkozy
atac\ „imigra]ia
necontrolat\“
Favoritul `n alegerile
preziden]iale din Fran]a, Nicolas
Sarkozy, a declarat luni c\ imi-
gra]ia necontrolat\ „exas-
pereaz\“ popula]ia. Cu mai pu]in
de trei s\pt\mâni `naintea
primului tur de scrutin al
alegerilor din 22 aprilie, candi-
datul partidului UMP de centru
dreapta a spus c\ 30 sau 40 de
politici e[uate ale imigra]iei au
dus la situa]ia social\ exploziv\
din unele cartiere. Imigra]ia [i
situa]ia de securitate au revenit
`n prim-planul campaniei elec-
torale ca urmare a ciocnirilor de
s\pt\mâna trecut\ dintre poli]ie
[i un grup de tineri care protes-
tau `mpotriva arest\rii `n for]\ a
unui imigrant congolez care
s\rise o barier\ de bilete `n Gara
de Nord din Paris. „Fran]a este
exasperat\ de amenin]area iden-
tit\]ii na]ionale, de imigra]ia
necontrolat\, de fraud\, de
risip\“, a spus Nicolas Sarkozy,
cu toate c\ el `nsu[i provine
dintr-o familie cu origini
maghiare [i evreie[ti. a

8 Miercuri, 4 aprilie 2007
Gr\dina ascuns\ de pe uli]a Golia
a Gr\dina „Château aux fleurs“ (Palatul Florilor) `nghi]ea, pe la 1876, ca o f=nt=n\ f\r\ fund, care [i cotiugare de
bere, ape gazoase r\corite `ntre ghe]urile Bobotezei din ad=ncimile hrubelor suprapuse pe c=te trei r=nduri
a {i ca [i cum nu i-ar fi fost de-ajuns a[ezarea fermec\toare, la intrarea palatului, c=]iva tineri actori, doritori
s\ r\sp=ndeasc\ „`n popor gustul pentru spectacole artistice“, i-au d\ruit [i un teatru de var\ a Mai t=rziu,
`n anii Primului R\zboi Mondial, pe scena mereu transformat\ a gr\dinii, se perindau trupele teatrelor
bucure[tene, refugiate `n capitala vremelnic\, Ia[i, [i mai ales trupa lui Niculescu-Buz\u [i Constantin T\nase a
de Ion MITICAN
Era pe la o bucat\ din va-
ra anului 1876. ~ncepuse
vremea vacan]elor, a plec\-
rilor zorite `n vilegiatur\, la
b\i, `n str\in\t\]i sau m\-
car la ]ar\. Pe r\coare, dis-
de-diminea]\, prin barierele
P\curarilor, Socolei, Copou-
lui [i Nicolinei ie[eau `n ma-
re grab\, scutur=nd podi[ca,
c=rduri de tr\suri boiere[ti,
nadi[enice [i harabale tic-
site cu sipete, geamandane,
l\zi, panere [i cutii `nstru-
gurate. C\tre amiaz\, soa-
rele arunca deasupra ora[u-
lui v\p\i, `ncing=nd calda-
r=mul [i silind negustorii
s\-[i trag\ marfa la dosuri,
sub bol]i, iar pe zarafii ce
`ndurau cu t\cere z\pu[eala
Uli]ei Mari s\ se ]in\ de um-
br\. ~n pustiul torid al t=r-
gului toropit `[i c\utau par-
c\ sc\parea c=teva tr\suri
cu co[urile ridicate, `mpr\[-
tiind pe la case func]ionarii
birourilor, `nchise la pr=nz,
dar [i droagele ber\riilor,
ad\p=nd necontenit „restau-
ra]iunele“ [i gr\dinile „Ma-
dame Alexandru“, „Casino
de Viena“, „Franzos’’ [i, bi-
CM ne`n]eles, „Château aux
YK
fleurs“ (Palatul Florilor),
toate aprinse de pojarul g=-
turilor `nsetate.
Gr\dina de pe
uli]a Golia
Ultima dintre ele, situat\
`n uli]a Golia, `nghi]ea, ca o
f=nt=n\ f\r\ fund, care [i
cotiugare de bere [i ape ga-
zoase r\corite `ntre ghe]uri-
le Bobotezei din ad=ncimile
hrubelor suprapuse pe c=te
trei r=nduri. {i ca [i cum nu
i-ar fi fost de-ajuns a[ezarea
fermec\toare `n mijlocul u-
nei cur]i boiere[ti cu livad\
umbroas\ spre {coala Teh-
nic\ [i o gr\din\ `nflorit\,
vesel\ [i parfumat\, la in-
trarea palatului devenit ca-
fenea, c=]iva tineri actori,
doritori s\ r\sp=ndeasc\ „`n
popor gustul pentru specta-
cole artistice“ i-au d\ruit [i
un teatru de var\. Sc\z=nd
taxa intr\rii „`nc=t oricine
s\ fie `n stare a veni mai de-
seori“ la spectacole, teatrul
se adresa [i celor „ale c\ror
mijloace nu le `ng\duia“
prezen]a l=ng\ scena Tea-
trului Na]ional din Copou.
R\spunz=nd recunosc\-
tori, seara, mahalagii nu-[i
mai d\deau r=nd s\ intre
prin por]ile gr\dinii.
A[ez=ndu-se gospod\re[-
te, pe b\nci sau la mesele
r=nduite `n fa]a scenei prin-
tre care chelnerii se strecu-
rau ca ni[te umbre, noii
spectatori petreceau copios,
ascult=nd snoavele lui Gri-
gore Manolescu, Petre lo-
nescu, Mihail Arceleanu [i
Petre S. Alexandrescu.
~ntr-o sear\ cald\, prin-
tre purt\torii de surtuce,
i]ari, anterie, caftane, ru-
b\[ti, fracuri [i jobene, `n
gr\dina feeric luminat\ [i
prea fericit\ se afla [i t=n\-
rul cronicar al „Curierului
de lassy“, poetul Mihai Emi-
nescu `nc=ntat, ca [i popor\-
Ascuns\ `n spatele blocurilor de la strad\ [i
sprijinit\ `ntre dou\ sc\ri exterioare, ca o
b\tr=n\ `ntre dou\ c=rje, str\vechea
cl\dire, r\mas\ cu privirea spre
fostul f\ga[ al uli]ei Golia,
ad\poste[te ast\zi o
asocia]ie
ob[teasc\
nii ce urm\reau, cu gurile
p=n\ la urechi, piesele sc\-
p\r=nd de haz: „Doi amplo-
ia]i `ntr-o pareche de ciubo-
te“, „Ordinul este de a sfo-
r\i“, „Cei doi surzi“. Emines-
cu nu a sc\pat prilejul de a
remarca emanciparea tea-
trului „t=n\r“ [i re`ntoarce-
rea „la natur\“ [i la „pro-
nun]ia fireasc\ [i `mb\rb\-
tat\ a limbei rom=ne[ti“,
consemn=nd momentul `n
jurnalul din 4 iulie 1876.
Veri de-a r=ndul, mica
scen\ din gr\dina „Château
aux fleurs“ avea s\ `mbie
trupele teatrelor fran]uze[ti,
italiene[ti, nem]e[ti, ruse[ti
[i rom=ne[ti. Printre ele, `n-
tr-o bun\ zi din aprilie 1879
poposea [i a vestitului cu-
pletist I. D. lonescu de la
„Union“, idolul bucure[te-
nilor, al negustorilor, pro-
prietarilor, ipista]ilor, am-
ploia]ilor, mini[trilor, mof-
tangiilor [i al lui Caragiale,
care-l imortalizase `n cele-
bra comedie „O noapte fur-
tunoas\“.
Instalat la Ia[i pentru
toat\ vacan]a, I. D. lonescu
`nzestra gr\dina de var\,
botezat\ pompos „Teatrul
Eldorado’’, cu loje, staluri,
mese, scaune, lampioane,
iar, `n programele sale cu
scenete, roman]e [i can]one-
te inspirate din faptul zilei,
figurau [i piesele „Cucoana
Chiri]a la Paris“, „Paraponi-
situl“ [i „Von Kalikenberg“
c=t [i alte satire de succes
prezentate pe scena Copou-
lui de acela[i interpret, `nc\
de prin ianuarie 1876.
Taxa de intrare la
T\nase, o pung\ de
f\in\ [i o sticl\ de ulei
~nmul]indu-se teatrele de
var\ („Madame Alexandre“,
„Passini“, „Tivoli“, „Gr\dina
Prim\riei“, „Pomul verde“
etc.) cu felurite [i noi `nzes-
tr\ri, spre sf=r[itul veacu-
lui, teatrul „Château aux
fleurs“, p=rjolit [i de un foc,
se pierdea `n ad=ncul uit\-
rii, `mpreun\ cu acei care-i
d\duser\ via]\.
Totu[i, teatrul „Château
aux fleurs“ n-avea s\ dis-
par\.
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
Ad\postind un timp se-
diul unei tiparni]e - vestita
tipografie „Dacia“ a lui Ilies-
cu [i Grosu, la care ap\rea
revista „Via]a Rom=neasc\“,
[i apoi sediul redac]iei gaze-
tei „Opinia“, fostul „Château
aux fleurs“, cu gr\dina `m-
buruenit\ [i p\r\sit\, ren\[-
tea sub bagheta unui mare
[i priceput slujitor al lui
Dionysos, anume T\nase
Apostolidis, c\ruia lumea `i
spunea, cu simpatie, Tana-
sachi. ~ntreprinz\tor [i des-
toinic, a amenajat `n gr\di-
n\ un adev\rat teatru vari-
eteu, cu scen\ zidit\, cabine
pentru actori [i ad\posturi
pentru spectatori.
Prin anii 1910, s\lile [i
separeurile sale erau pline
de lume, iar pe scena nu
prea `nalt\ din sala banche-
telor se r=nduiau trupele
dansatorilor [i c=nt\re]ilor
din toat\ Europa.
Primit cu pl\cere `ntr-o
noapte din vara anului 1911,
`n gr\din\ `[i f\cea apari]ia
[i unul dintre cele dint=i ci-
nematografe ie[ene: „Pathae
Freres“.
Mai t=rziu, `n anii Pri-
mului R\zboi Mondial, pe
scena mereu transformat\ a
gr\dinii, se perindau tru-
pele teatrelor bucure[tene,
refugiate `n capitala vremel-
nic\, Ia[i, [i mai ales trupa
lui Niculescu-Buz\u [i Cons-
tantin T\nase. Atunci c=nd
`i `ng\duia timpul dr\m\-
luit `ntre spitale [i tran[eele
frontului, T\nase putea fi
v\zut la „Tanasachi“, ju-
c=nd `n „Mache somnambu-
lul“, „Ah! Mache, Mache!“.
CM
YK
Drept tax\ de intrare la
spectacole, `n zilele acelea
marcate de foamete [i lip-
suri, se primeau [i alimente,
precum o pung\ de f\in\,
m\lai, zah\r, o sticl\ de
untdelemn, cafea [i chiar un
sfert de p=ine neagr\ de per-
soan\, sau un pumn de fa-
sole pentru dou\. Deseori
seara, lipsind lumina fi-
indc\ nu se g\sea motorin\,
T\nase ie[ea pe scen\ a-
v=nd o lum=nare `n m=n\.
Gr\dina „`ngropat\“
de ziduri
Loc de `nt=lnire al inte-
lectualilor junimi[ti [i apoi
al celor „vie]i[ti“ care aveau
s\-[i scoat\ revista aici, `n
1919, b\tr=nul „Château
aux fleurs“ g\zduia `ntruni-
rea scriitorilor ce pl\nuiau
reapari]ia revistei „Via]a
Rom=neasc\“, `ntrerupt\ pe
timpul r\zboiului.
Potrivit lui M. Sevastos,
`n fruntea chelnerilor se a[e-
zase chiar antreprenorul, cu
[ervetul sub bra], cople[it de
onoarea g\zduirii a „tot ce a-
re ]ara mai bun, ca scriitor“.
Gr\dina cu pomi seculari
din fosta uli]\ Golia, num\-
rul 42 (ast\zi strada Cuza
Vod\ nr. 7), apar]in=nd pe
la 1830 marelui hatman R\-
ducanu Roset [i soa]ei sale
Efrosina Manu, o frumoas\
bucure[teanc\ adus\ cu ma-
re cheltuial\ de pe malul
D=mbovi]ei (ambii bunicii
scriitorului Radu Rosetti),
[i-a p\strat larga vedere [i
Inginerul Ion Mitican
zaplazul spre strad\ p=n\
c\tre anul 1911. c`nd s-a
`n\l]at imobilul din st=nga,
spre zidul B\ncii Moldovei
(ast\zi Po[ta), dup\ care, `n
vara anului 1912 se ridica `n
mare iu]eal\ [i acel din
dreapta, r\m=n=nd pentru
intrare doar spa]iul dintre
ele. Dar [i acesta, prin 1914,
se ocupa de alt\ cl\dire co-
mercial\ cu o bolt\ joas\ de
trecere.
Astfel, gr\dina fermecat\
a florilor devenea o curte ci-
tadin\ (curtea Cristofor, du-
p\ numele ultimului propri-
etar), `n care aveau s\ dea
apoi n\val\ un p=lc de zidiri
moderne [i un lan] de zidiri
cu `nc\peri de `nchiriat pe
de l\turi, `n care se ad\pos-
teau felurite ateliere artis-
tice, cu pictori vis\tori ce-[i
a[teptau clien]ii `ntre tablo-
uri cu peisaje romantice
montane sau rurale, b\tr=ni
leg\tori de c\r]i, me[teri s\
fac\ o scump\tate din cine
[tie ce h=r]oag\ flendurit\,
gravori `n cupru, zinc sau
o]el [i pricepu]i turn\tori de
medalii, decora]ii [i em-
bleme ocazionale, ramagii
de tablouri [i talenta]i fo-
tografi ce-[i preg\teau sin-
guri h=rtia [i sticla cli[eelor
ca [i solu]iile developante.
Ascuns\ `n spatele blocu-
rilor de la strad\ [i spri-
jinit\ `ntre dou\ sc\ri exte-
rioare, ca o b\tr=n\ `ntre
dou\ c=rje, str\vechea cl\-
dire, r\mas\ cu privirea
spre fostul f\ga[ al uli]ei
Golia, a mai ad\postit o le-
g\torie de c\r]i, urmat\ de o
asocia]ie ob[teasc\, existen-
t\ [i ast\zi.
Neclintitelor ziduri roase
de timp [i uitate de oameni
le mai ]in tov\r\[ie c=]iva
arbori, g=rbovi [i ei, printre
ramurile c\rora v=ntul de
miaz\-noapte treze[te parc\
trilurile viorilor lui Ghi]\
B\l\nescu [i Gheorghe Bor-
teanu, iubi]ii violoni[ti ai
la[ului disp\rut, [i re`nvie
vocea neuitatului artist
Constantin T\nase, `n zilele
cumplite, ale Primului R\z-
boi Mondial (Rom=nia pier-
duse Oltenia, Muntenia, Do-
brogea [i capitala), c=nd `m-
pr\[tia stropi de credin]\ [i
`mb\rb\tare [i descre]ea
frun]ile spun=nd versurile
lui I. Manu, inspirate din
via]a localnicilor [i a musafi-
rilor fug\ri]i `n refugiu la
Ia[i de furtuna primului r\-
zboi:
„Vai c=t eram de feri-
ci]i/Tr\iam mai bine ca-m-
p\ra]ii,
Azi am ajuns buni de stu-
chit/De c=nd venir\ refu-
gia]ii
Megie[ul meu de peste
drum / Are `n gazd\ o du-
duc\
Dar parc=-i altfel, nu [tiu
cum / Numai c-un z=mbet te
hurduc\“.
Cu glas r\spicat [i [iroaie
de lacrimi pe obraji, neoste-
nitul b\dia Costic\ T\nase, CM
YK
`n haine de soldat cu care
mergea `n tran[eele frontu-
lui, `n s\lile de mese ost\-
[e[ti ale regimentelor, la po-
pote ori `n amfiteatrele s\-
pate pe dealuri de ap\r\to-
rii Moldovei rostea, pe ace-
ea[i scen\, cupletul mani-
fest adresat celor care-[i
uitau datoria fa]\ de ]ar\
[i-[i rostuiau felurite scutiri
de front ori c\utau cuiburi
c\ldu]e `n str\in\t\]i:
„Unii vor mai cu dichis /
S\ tr\iasc\ la Paris,
Iar al]ii mai cu fason /Vor
s-o [tearg\ la Kerson.
Chiar de-a]i zice c\-s n\-
uc/ Eu d-aicea nu m\ duc!
Fie p=inea c=t de rea, / Tot
mai bun\-i `n ]ara mea.“ a
 CM
YK

VIA}A PAROHIILOR Miercuri, 4 aprilie 2007 9

La „Sf. Sava“, cuvântul lui
Dumnezeu este izvor de comuniune
Dumnezeu este iubire [i
comuniune. Ortodoxia `n-
scrie `n con]inutul ei cel mai
profund voca]ia dialogului
serios [i responsabil cu mo-
dernitatea [i postmoderni-
tatea. La Biserica „Sf. Sava“
[i `n parohia „Sf. Sava“, a-
ceast\ m\rturie se concreti-
zeaz\ deopotriv\ prin lumi-
na transfiguratoare a rug\-
ciunii [i prin pelerinajul la
sfintele moa[te ale sfin]ilor
ocrotitori, dar [i prin diaco-
nia spiritual\ [i etic\, prin
opera filantropic\ [i comuni-
ca]ional\, prin responsabili-
tatea comun\ [i credibilita-
tea mesajului.
Muzeul parohiei,
`n curs de amenajare
Poporul rom=n [i-a f\cut
din vie]uirea lui cre[tin\,
din graiul [i datinile lui cre-
atoare de valori un zid de a-
p\rare a credin]ei [i de m\r-
turisire a valorilor ei [i prin
evlavia ar\tat\ fa]\ de moa[-
tele diferi]ilor sfin]i. Numele
acestor sfin]i au determinat
crearea unor leg\turi pro-
funde `ntre bisericile [i po-
poarele ortodoxe. Un martor
al acestui fapt este [i Biserica
„Sf. Sava“, al c\rei preot pa-
roh este p\rintele Narcis A-
xinte, biseric\ a[ezat\ `n cen-
trul vechi al ora[ului Ia[i.
Biserica parohiei „Sf. Sa-
va“ este una dintre cele mai
impresionante [i mai vechi
CM
YK
biserici ale ora[ului Ia[i, a-
~nscrisuri despre Acade-
mia Domneasc\ `nfiin]at\ la
M\n\stire, tip\rituri amin-
tind de o renumit\ tipografie
slavo-român\, documente
ale Colegiului „Sf. Sava“,
consemn\ri despre o [coal\
profesional\ de fete, valoroa-
se obiecte de cult, precum un
clopot din 1570, o Evanghelie
slav\ din 1637, o icoan\ a Sf.
Ioan Gur\ de Aur de dimen-
siuni mari din 1711, lucr\ri
ale fostului stare] Narcis
La biserica p\storit\
de pr. Narcis Axinte
se g\se[te `n orice
vreme [i pentru to]i
enoria[ii calea de
comunicare cea mai
adecvat\
Desigur, cele mai de pre]
odoare pe care le are bise-
rica sunt p\rticele din moa[-
tele Sf. Mucenic Trifon [i ale
Sf. Muceni]e Marina, care
au fost aduse aici `n anul
1998 [i care provin, proba-
bil, de la fosta M\n\stire
Dancu, metoc al M\n\stirii
„Sf. Sava“, pân\ la anul
1903. Din 5 decembrie 1998
s-a `nceput oficial, `n gru-
puri organizate, pelerinajul
la sfintele moa[te al Sf.
Mucenic Trifon [i ale Sf. Mc.
Marina, pelerinaj la care
particip\ credincio[i din `n-
treaga ]ar\.
Paraclis pentru cei
cu deficien]e de auz
[i vorbire
~n urm\ cu trei ani, la 15
februarie 2004, IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, hirotonea, la Ia[i, pe
primul preot pentru comuni-
tatea persoanelor cu defi-
cien]e de auz [i vorbire din
Ia[i. Dup\ absolvirea Facul-
t\]ii de Teologie, pr. Mihai
Prodan se specializase `n do-
de grij\ pastoral\ pentru co-
munitatea fra]ilor [i su-
rorilor noastre, care nu pot
vorbi [i care nu aud, este o
lucrare intens\ a Bisericii
Ortodoxe Române, care a
format [i formeaz\, la Fa-
cultatea de Teologie Ortodo-
x\ din Pite[ti, preo]i care
cunosc semnele de comuni-
care cu ace[tia. ~ntr-adev\r,
este o lucrare sfânt\ [i ma-
re, `ntrucât sunt mul]i oa-
meni care sufer\ pentru c\
au deficien]e de vorbire [i
auz. Noi nu ne d\m seama
ce mari daruri sunt vederea,
auzul, vorbirea, decât atunci
când nu le mai avem. Vedem
persoane `n jurul nostru ca-
re nu au aceaste daruri, dar
care simt [i cred, au o credin-
]\ puternic\, au o sensibilita- pentru pedagogi de recuper- va“, activitatea social\ este
te deosebit\, au un auz du- are „Principesa Olga Stur- de fapt filantropia de dup\
hovnicesc interior [i au o vor- dza“, Centrul de preven]ie, Sf. Liturghie. Preotul [i cei
bire duhovniceasc\ interioa- consiliere, suport [i asis- care `i sunt ajutoare nu ini-
r\, prin credin]a [i prin iu- ten]\ `n sfera s\n\t\]ii re- ]iaz\, organizeaz\ [i desf\-
birea lui Hristos fa]\ de ei“. producerii [i a rela]iilor de [oar\ activit\]i sociale `ntr-
cuplu pentru tineri „InfoA- un spectru atât de larg, pen-
dolescent“, Centrul de zi tru a g\si foloasele materi-
Filantropia pentru copii „Sf. Marina“, ale sau financiare. Biserica
de dup\ Liturghie Cantina social\ „Sf. Sava“, este locul unde ei se `ncarc\
Programul educa]ional pen- de râvn\ [i de energie pen-
Institutul Social-Caritativ tru tineri „Hristos `mp\rt\- tru activit\]ile sociale. Ei
„Diaconia“, Centrul de inter- [it copiilor“, precum [i Cen- continu\ de fapt Liturghia
ven]ie `n prevenirea SIDA, trul de Studii interdiscipli- `n societate, unde descoper\
nare `n religie [i `n [tiin]\
Gr\dini]a „Buna Vestire“, c\ Hristos se afl\ `n noi to]i.
Centrul de asisten]\ social- `ntregesc tabloul social-fi- Iar credincio[ii – fie ei sur-
lantropic din Institutul So-
medical\ [i `ngrijire la do- do-mu]i, alcoolici, droga]i,
miciliu pentru persoanele cial-Caritativ „Diaconia“, vârstnici, tineri cu probleme
al\turi de care biserica p\s-
vârstnice, {coala postliceal\ sau oameni obi[nui]i – `n]e-
torit\ de preotul Narcis A- leg c\ primesc aici hran\
xinte g\se[te `n orice vreme
spiritual\, `n]eleg c\ Hris-
[i pentru to]i enoria[ii c\ile tos e [i pentru ei, Calea,
de comunicare cele mai di-
CM
Adev\rul, Via]a.
YK

testarea ei documentar\ da- Cre]ulescu, ajuns episcopul recte.

tând din anii 1300-1330, când
un grup de c\lug\ri moldo-
veni veni]i din Ierusalim au
`ntemeiat aici M\n\stirea
„Sf. Sava“.
La „Sf. Sava“, slujbele sunt traduse
`n limbaj mimico-gestual
Armatei, [i multe altele con-
stituie un tezaur valoros al
Bisericii ce `[i vor g\si locul
`n muzeul parohiei, aflat `n
curs de amenajare.
meniul comunic\rii cu aces-
te persoane, devenind astfel
primul preot din Arhiepisco-
pia Ia[ilor care poate comu-
nica direct cu persoanele ca-
re sufer\ de acest tip de disa-
bilit\]i.
Ast\zi, preotul Mihai
Prodan, ajutat de teologii
R\zvan Puiu - Aonofriesei [i
Raul Vasiliu, transpune `n
via]\, la Biserica „Sf. Sava“,
dorin]a enoria[ilor din a-
ceast\ parohie de a avea un
paraclis pentru rug\ciune [i
pentru aceast\ categorie de
persoane.
„Sufletele acestor per-
soane - ne spune p\rintele pa-
roh - sunt normale, sunt la
fel ca ale noastre, chiar dac\
ele au un mijloc de comuni-
care diferit. S\ nu uit\m c\
la Judecat\ ne vom pre-
zenta cu to]ii nemaiavând
infirmit\]ile pe care le-am
purtat `n aceast\ via]\ p\-
mânteasc\. Aceast\ lucrare
Am participat, `n perioa-
da predocument\rii noastre
la slujbele [i activit\]ile ini-
]iate [i def\[urate `n aceas-
t\ parohie [i am constatat
cu bucurie c\ aici Biserica
reu[e[te s\ comunice, `n toa-
t\ frumuse]ea ei, comoara ei
spiritual\. Fiecare activi-
tate desf\[urat\ aici este `n-
nobilat\ cu mireasma ve[ni-
ciei. Iar pe teren, `n activi-
tatea practic\ de zi cu zi,
toate aceste devin evidente.
Pentru c\, `n concep]ia sluji-
torilor de la Biserica „Sf. Sa-
Pagin\ realizat\ de
Grigore RADOSLAVESCU
La Biserica „Sf.
Sava“, credincio[ii
se pot `nchina
moa[telor Sf. Trifon [i
Sf. Muceni]e Marina
Biserica de parohie „Sf.
Sava“, continuatoare a m\-
n\stirii cu acela[i nume,
cândva un puternic centru
cultural [i spiritual-social al
Ia[ilor, reactivat\ `n 1998,
este, a[adar, strâns legat\ nu
numai de via]a celor 700 de
familii care locuiesc `n zon\,
dar [i de Institutul Social-Ca-
ritativ „Diaconia“ [i de sub-
unit\]ile sale, de personalul
acestora, c\rora le serve[te
ca l\ca[ de rug\ciune, ca loc
de pelerinaj, ca model de `n-
duhovnicire [i de aflare a cu-
vântului lui Dumnezeu. a

Cum s\ fii tare, f\r\…t\rie! te dependen]ilor de alcool –

Ca o reac]ie fireasc\ la re-
alitatea dureroas\ a vie]ii de
zi cu zi, `n care se observ\ un
consum exagerat de alcool,
atât `n mediul rural, cât [i `n
cel urban, tot `n Institutul So-
cial-Caritativ „Diaconia“ func-
]ioneaz\ [i Centrul de preven-
]ie, consiliere, reabilitare [i te-
rapie ocupa]ional\ pentru
persoane dependente de alco-
ol. Ini]iativa este cu atât mai
l\udabil\ cu cât România es-
te ]ara `n care consumul anu-
al de alcool pe cap de locuitor
se apropie de 10 litri (moldo-
venii fiind frunta[i), statisti-
cile oficiale clasându-ne pe
locul al doilea `n Europa la a-
cest capitol. Iar dac\ este s\
facem referire la ie[eni tre-
buie s\ spunem c\ pentru
mul]i dintre ei, alcolul a de-
venit „solu]ia“ rezolv\rii ori-
c\rei probleme. Or, Centrul
administrativ care func]io-
neaz\ din 2004, `n colaborare
cu Prim\ria Ia[i, `n cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ aflat\ sub patronajul
Mitropoliei Moldovei [i Bu-
covinei, are drept scop ca, `n
comuniune, prin biseric\, s\
`i ajute pe cei afecta]i de alcool
[i de consumul de droguri s\-
[i reg\seasc\ s\n\tatea fizi-
c\, mental\, emo]ional\ [i
spiritual\. {i, `ntrucât se con-
sider\ c\ dependen]a este o
boal\ bio-psiho-socio-spiritua-
l\, p\rintele paroh Narcis
Axinte a demarat `n parohie o
ampl\ campanie antialcool,
derulat\ prin metode care se
bazeaz\ pe Credin]\, Medi-
cin\, Psihologie [i {tiin]e so-
ciale, proiectul incluzând: ter-
apie de grup, sub coordonarea
consilierului `n adic]ie [i a
unui psiholog.
~n prezent, exist\ dou\
grupuri terapeutice destina-
unul la sediul centrului [i al-
tul `n cadrul Penitenciarului
Ia[i. Membrii acestora bene-
ficiaz\ `n cadrul centrului de
consiliere individual\; evalu-
are psihologic\; consiliere
spiritual\ [i participarea la
Acatistul potirului nesecat,
care se cite[te `n fiecare zi de
miercuri, `ncepând cu orele
16.00, `n Biserica „Sf. Sava“;
tabere terapeutice; activit\]i
de terapie ocupa]ional\ [i lu-
do-terapie; servicii de so-
cializare [i petrecere a tim-
pului liber; facilit\]i de inte-
grare `n grupurile de egali:
Alcoolicii Anonimi [i Al-
Anon. Centrul se ocup\ [i de
traininguri pentru voluntarii
[i profesioni[tii care doresc
s\ se implice `n problematica
dependen]ei; prezent\ri teo-
retice [i sesiuni de informare
`n scopul prevenirii depen-
den]ei; campanii de sensibi-
lizare a opiniei publice cu
privire la fenomenul depen-
den]ei; servicii de consiliere
pentru membrii familiei a-
fectate de consumul de alcool
sau de droguri etc.
De la 1 ianuarie 2006 [i
pân\ `n prezent - prin echipa
format\ din consilieri `n a-
dic]ie, psihologi, asisten]i so-
ciali, terapeu]i ocupa]ionali -
au beneficiat de `ntreaga ga-
m\ de servicii oferite de Cen-
tru peste 3.000 de persoane.
De subliniat [i faptul c\,
pentru a oferi servicii profe-
sionale de `nalt\ calitate, `n
cadrul slujbelor [i consilierii
de specialitate, preo]ii [i
teologii implica]i `n proiect
au `mbinat elementele de
baz\ ale spiritualit\]ii noas-
tre ortodoxe cu elemente din
metode interna]ionale de re-
cuperare care [i-au demon-
strat eficien]a de-a lungul
timpului, precum cele cunos-
cute sub numele de Minne-
sota [i De Hoop.

CM
YK
10 Miercuri, 4 aprilie 2007
REGIONAL
Bisericile pictate
din Bucovina,
promovate `n Polonia
Sala de expozi]ii temporare a mu-
zeului Sileziei Superioare - Mu-
zeum Gornoslaskie - Bytom a g\z-
duit, ieri, vernisajul expozi]iei de
fotografii „Pietre de Temelie cre[-
tin\ `n Bucovina“. Expozi]ia cu-
prinde 150 de imagini reprezenta-
tive ale bisericilor pictate din ju-
de]ul Suceava, `n imagini de an-
samblu [i detalii, realizate de ar-
tistul fotograf Marius Vasiliu, din
Gura Humorului. Totodat\, vi-
zitatorii pot admira [i zece pano-
uri explicative, realizate, `n cinci
limbi, `n sec]ia Rela]ii Publice a
Complexului Muzeal Bucovina,
din care vizitatorii pot descifra
canoanele frescelor bizantine,
aranjamentul picturilor pe pere]ii
bisericii, configurarea spa]iului
bisericilor ortodoxe. (B.C.)
Expozi]ie a de]inu]ilor
din Boto[ani, la
Tribunalul Suceava
Cinci persoane private de liberta-
te, aflate `n Penitenciarul cu Re-
gim de Maxim\ Siguran]\ din Bo-
to[ani, vor organiza o expozi]ie de
icoane `n holul Tribunalului din
Suceava. De]inu]ii vor expune 102
icoane, realizate pe lemn, sticl\,
pânz\ [i carton. Loca]ia expozi]iei
nu a fost aleas\ `ntâmpl\tor, pa-
tru dintre arti[ti având domiciliul
`n jude], iar judecarea faptelor
pentru care au fost condamna]i
s-a realizat la Tribunalul din Su-
ceava. „Autorii lucr\rilor doresc
s\ fac\ un pas c\tre morala cre[-
tin\. Prin expunerea icoanelor la
sediul Tribunalului, `ncearc\ o a-
propiere fa]\ de societatea pe care
au lezat-o“, a declarat Iulian D\-
rânga, purt\torul de cuvânt al Pe-
nitenciarului. Atelierul de pictur\
func]ioneaz\ de [ase ani `n cadrul
Penitenciarului cu Regim de Ma-
xim\ Siguran]\ Boto[ani. (B.C.)
Un cioban a descoperit
un veritabil depozit
de muni]ie de r\zboi
Un cioban care `[i p\[tea oile prin
lunca {u[i]ei, `n zona localit\]ii
Panciu, a descoperit un adev\rat
depozit de muni]ie, cu 122 de pro-
iectile de diverse m\rimi, toate `n
stare de func]ionare. Potrivit ma-
iorului Jenic\ Laz\r, purt\torul
de cuvânt al Inspectoratului pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ (ISU)
Vrancea, cele 122 de proiectile
aveau dimensiuni cuprinse `ntre
152 mm [i 76 mm [i puteau ex-
ploda `n orice clip\. „Ciobanul a
descoperit, luni, un proiectil [i a
anun]at poli]ia. Pirotehni[tii s-au
deplasat la fa]a locului cu un de-
tector de metale [i au descoperit
depozitul. Erau proiectile de arun-
c\tor, de tanc, dar [i perforator-
incendiare. Toate aveau focos“, a
declarat Laz\r. (B.C.)
Pre]ul c\rnii
de miel a sc\zut, `n
dou\ ore, cu doi lei
Pre]ul c\rnii de miel a sc\zut, ieri,
cu doi lei, `n mai pu]in de dou\
ore. Ieri a ap\rut, `n premier\ pen-
tru acest an, carne de miel `n Pia]a
Moldovei din Foc[ani. Comercian]ii
au cerut, la deschidere, 18 lei/kg.
Ulterior, `n jurul orei 10,00, carnea
de miel costa 16 lei/kg, `ns\
num\rul clien]ilor a r\mas sc\zut.
Ieri a fost [i prima zi `n care com-
ercian]ii au avut posibilitatea s\
vând\ carne de miel la tarabe [i
nu la boxe, a[a cum stabilise,
ini]ial, Direc]ia Sanitar Veterinar\
[i pentru Siguran]\ Alimentar\
(DSVSA) Vrancea. Medicii de la
DSVSA spun c\ anul acesta ar
putea fi sacrifica]i aproximativ
50.000 de miei, `n cele [ase aba-
toare autorizate [i cele cinci puncte
de sacrificare din jude]. (B.C.)
ACTUALITATE
Ia[ul g\zduie[te s\pt\m=na viitoare piu“, concurs multidisci-
plinar, aplicativ.
Un alt concurs care va
olimpiada de limba rom=n\ pentru gimnaziu avea loc la Ia[i `n acest an
[colar este Concursul na-
Ca urmare a inter- cep=nd cu data de 10 a- cialitate din Ministerul ada na]ional\ de limba [i ]ional „Istorie [i Societate
ven]iei ministrului Educa- prilie, a treia zi de Pa[te. Educa]iei [i Cercet\rii literatura rom=n\ pentru `n dimensiune virtual\“,
]iei [i Cercet\rii, Mihail Printre olimpiadele care (MEdC) au transmis c\- calsele VII-VIII, iar con- pentru clasele IX-XII. Chel-
H\rd\u, calendarul pentru vor avea loc `n vacan]a de tre toate inspectoratele cursul „Ionel Teodoreanu“ tuielile necesare organi-
faza na]ional\ a olimpia- Pa[te se afl\ cele de limba [colare jude]ene/ISMB no- pentru elevii claselor a V- z\rii [i desf\[ur\rii olim-
delor [i concursurilor [co- francez\, spaniol\, portu- te referitoare la modifi- a [i a VI-a va avea loc la piadelor, concursurilor [i
lare 2006 - 2007 a fost de- ghez\, cea de limbi clasi- c\ri. nivel na]ional `n perioada sesiunilor de referate [i
comunicari se vor încadra
calat cu o zi, pentru a da ce, de limba matern\ cro- ~n perioada 10-15 apri- 11-14 aprilie tot la Ia[i.
posibilitatea participan- at\, rus\ [i ucrainean\, lie, se vor desf\[ura, `n De asemenea, pe lista în limita bugetului acor-
]ilor s\ petreac\ s\rb\to- de limba german\ moder- mai multe ora[e din ]ar\, MEdC, printre concursu- dat MEdC pentru aceste
rille de Pa[ti al\turi de fa- n\, de matematic\, fizic\, faza na]ional\ a majorit\- rile na]ionale care se des- tipuri de activit\]i, iar la
miliile lor. de biologie, de informatic\ ]ii olimpiadelor [i concur- f\[oar\ `n acest an [colar etapele na]ionale, cazarea
O parte dintre olimpi- pentru liceu [i gimnaziu, surilor [colare, `n care figureaz\ [i concursul de [i masa participan]ilor
ade na]ionale, care figu- de istorie. Locurile de des- sunt angrena]i peste fizic\ „Phi“ (concurs on- vor fi asigurate de inspec-
rau `n graficul ini]ial cu f\[urare a olimpiadelor a- 10.000 de elevi. ~n muni- line), f\r\ finan]are toratele [colare la unit\]i-
cipiul Ia[i va avea loc s\p- MEdC, la fel [i concursul le de înv\]\mânt din re-
data de `ncepere 9 aprilie mintite r\mân neschim-
2007, se vor desf\[ura `n- bate. Inspectorii de spe- t\m=na viitoare olimpi- de fizic\ creativ\ „Proco- ]eaua proprie. (Oana R.)
lor cu privire la tot ceea ce
Jandarmii [i-au s\rb\torit ziua `nseamn\ meseria noastr\, pen-
tru a-i `nv\]a sau a le `nt\ri
~n stare grav\
cu arest\ri [i focuri de arm\ c=teva reguli de baz\ cu privire din cauza
la comportamentul `n societate“,
a Cei mai aten]i spectatori ai demonstra]iilor
a declarat comandantul IJJ Ia[i,
maiorul Mircea Tulic\.
unei hemoragii
efectuate de jandarmii ie[eni au fost digestive
elevii a zece [coli, proveni]i, Mai buni cu pixul Ion H., un b\rbat de 75 de ani
`n marea lor majoritate, din ciclul primar a dec=t cu pistolul din T=rgu-Frumos, a fost trans-
portat, ieri, `n stare grav\, cu aju-
aten]i spectatori ai demonstra- Dup\ ce au ar\tat publicului torul ambulan]ei SMURD, `n
]iilor efectuate de jandarmi au asistent de ce nu este bine s\ te Unitatea de Primire Urgen]e
de Bogdan CRON} pui cu jandarmii, conducerea IJJ
fost elevii a zece [coli ie[ene, pro- (UPU) a Spitalului „Sf. Spiridon“,
veni]i, `n marea lor majoritate, Ia[i a oferit reprezentan]ilor mass- ca urmare a unei crize provocate
Jandarmeria Rom=n\ a s\r-
din ciclul primar. media [i oficialit\]ilor ie[ene po- de o hemoragie digestiv\. Medicii
b\torit, ieri, 157 de ani de la `n- Printre exerci]iile prezentate sibilitatea de a-[i demonstra m\- de gard\ au declarat c\ b\rbatul
fiin]are. Pentru a marca acest de jandarmii ie[eni s-au num\- iestria `n m=nuirea pistolului. a stat timp de patru zile acas\,
eveniment, Inspectoratul Jude- rat eliberarea unor persoane se- C=[tig\torul concursului de suferind dureri groaznice, iar apoi
]ean de Jandarmi (IJJ) Ia[i a or- chestrate `ntr-un autocar, ares- tir organizat `n poligonul {oro- a fost transportat la Spitalul din
ganizat o serie `ntreag\ de ma- tarea unui grup periculos de in- gari a fost desemnat subprefec- T=rgu-Frumos, `n stare de in-
nifest\ri, menite s\ dezv\luie tul Tudor Leonte, care a acumu- con[tien]\. Ulterior, a fost apelat
fractori `narma]i, dejucarea unei
ie[enilor c=te pu]in din ceea ce tentative de jaf asupra unui mi- lat 56 de puncte, din maximum SMURD-ul [i pacientul a fost
presupune munca unui jandarm. de 60 posibile, `n timp ce jur- trimis spre Ia[i. „Este cel mai
crobuz care transporta bunuri de
S\rb\toarea a `nceput `n for- mare valoare, arestarea unui nali[tii ie[eni s-au luptat mai grav caz din aceast\ prim\var\,
]\, cu demonstra]ii ale echipa- grup de suporteri turbulen]i sau aprig pentru lingura de lemn, diagnosticat cu hemoragie diges-
jelor de interven]ie ale IJJ Ia[i, demonstra]ii de arte mar]iale, acordat\ de jandarmi celui mai tiv\ superioar\. B\rbatul a intrat
desf\[urate pe esplanada Pala- care au smuls de admira]ie copi- slab tr\g\tor. `n stop cardiorespirator pe ambu-
tului Culturii. Pe l=ng\ oficiali- „Cred c\ noi suntem mai buni lan]\, ca urmare a hemoragiei
ilor prezen]i la eveniment. „A- masive care a declan[at oprirea
t\]ile invitate la eveniment, pre- cu pixul, dec=t cu pistolul, dar
ce[ti copii sunt viitorii cet\]eni, cordului. A fost resuscitat, i s-a
fectul Nicu[or P\duraru [i sub- sper\m noi responsabili. ~ncer- asta este mai pu]in important.
M\ bucur `ns\ c\ avem spatele f\cut endoscopie, dar prognosticul
prefectul Tudor Leonte, cei mai c\m s\ profit\m de curiozitatea vital este extrem de rezervat“, a
asigurat, deoarece jandarmii
declarat dr. Diana Cimpoe[u, me-
ie[eni au demonstrat c\ pot ges-
tiona, rapid [i eficient, situa]iile dic coordonator UPU-SMURD.
Hemoragiile digestive, provo-
delicate ce pot s\ apar\ `n soci-
cate de reactivarea ulcerelor mai
etatea `n care tr\im“, a declarat, vechi sunt afec]iuni frecvente `n
la finalul concursului, prefectul
aceast\ perioad\ `n unit\]ile de
Nicu[or P\duraru. primire urgen]e ale spitalelor ie-
„V\ asigur c\, `n cel mai scurt
[ene. Medicii se a[teapt\ ca nu-
timp, cet\]enii nu vor mai sim]i m\rul bolnavilor s\ creasc\ [i
diferen]e `ntre Jandarmeria ro- mai mult `n zilele de Pa[ti [i du-
m=n\ [i structurile asem\n\toa- p\, c=nd, pe l=ng\ hemoragii di-
re din Comunitatea European\. gestive se `nregistreaz\ [i foarte
Muncim zi de zi pentru a ne `n- multe cazuri de colecistite, colici
deplini acest obiectiv [i nu ne do- biliare [i pancreatite. „De[i aver-
rim dec=t ca Jandarmeria s\ de- tiz\m popula]ia `n fiecare an s\
vin\, `n ochii cet\]enilor pe care
consume m=nc\ruri tradi]ionale
`i deservim, sinonim\ cu lini[tea [i alcool `ntr-o limit\ normal\, de
[i ordinea public\“, a r\spuns co- Pa[ti `nregistr\m circa 100 de ca-
mandantul Inspectoratului Ju- zuri pe zi, cam 50 de persoane
de]ean de Jandarmi Ia[i, maio- constituind urgen]e reale“, a mai
rul Mircea Tulic\. a precizat dr. Cimpoe[u. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

„R\scoal\“ `ntre de]inu]i [i nev\z\tori
A[a cum atunci c=nd
prinzi gustul unei m=nc\ri
parc\ tot ai vrea s\ mai
m\n=nci, [i persoanele
private de libertate din
cadrul Peniteniciarului de
Maxim\ Siguran]\ au
prins drag de activit\]ile
cultural-educative. Mai
ales c\, `n ultima vreme,
cadrele din institu]ie au
mar[at mult spre
programe menite s\
faciliteze reintegrarea
de]inu]ilor `n societate. O
astfel de manifestare a
fost concursul de cultur\
general\, `n care de]inu]ii
s-au b\tut `n inteligen]\ cu
nev\z\torii.
Timp de dou\ s\pt\-
m=ni s-au preg\tit nev\-
z\torii pentru importan-
tul eveniment ce s-a des-
f\[urat zilele trecute `n
incinta Penitenciarului
Boto[ani, pentru concur-
sul de cultur\ general\
la care concuren]ii `ncar-
cera]i, tab\ra advers\,
au fost oarecum defa-
voriza]i. Din mai multe
puncte de vedere, nu
neap\rat din vina orga-
nizatorilor.
Dar experien]a `ntot-
deauna `[i spune cuv=n-
tul [i cei trei nev\z\tori
o au din bel[ug. Mai cu
seam\ Ioan Todeanc\,
participant [i c=[tig\tor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN BASARABEAN {I
UN FRANCEZ VOR FI O-
NORA}I LA USAMV: Se-
natul Universit\]ii de {ti-
in]e Agronomice [i Medici-
n\ Veterinar\ „Ion Ionescu
de la Brad“ (USAMV) a
aprobat acordarea titlurilor
de Doctor Honoris Causa
lui Gheorghe Cimpoie[u,
rectorul Univesit\]ii din
Chi[in\u, membru al Aca-
demiei din Republica Mol-
dova, precum [i lui Jean
Pierre Joanie, profesor la
INRA Fran]a. Festivitatea
de acordare a titlului pen-
tru profesorul francez, spe-
cialist `n nutri]ie animal\,
va avea loc `n cadrul sim-
pozionului [tiin]ific inter-
na]ional din 26-27 aprilie,
cu titlul „Performan]e [i
la numeroase concursuri
de cultur\ general\ ju-
de]ene [i na]ionale.
„Doar dou\ s\pt\-
m=ni m-am preg\tit. Nu
mi-a trebuit mai mult c\
sunt h=r[it. Merg de zeci
de ani la concursuri. La
cele na]ionale am [i c=te
6-7 casete de preg\tit,
acolo `mi ia timp mai
mult. Dar nu `ntotdeau-
na c=[tigi. Depinde de
[ans\, de psihic. De mul-
te ori m-am preg\tit bi-
ne, dar am uitat c=te
ceva. Mai intervin con-
fuzii. De exemplu, la un
concurs la Bac\u m-am
blocat la a patra `ntre-
bare, cu Caragiale, [i nu
am mai [tiut s\ r\spund
nici la a cincea. Mi-au
dat lacrimile de ciud\,
c\ci [tiam r\spunsurile“,
spune Ioan Todeanc\.
Nici referentul cultu-
ral al Filialei Nev\z\to-
rilor Boto[ani, Gabriela
D\sc\lescu, nu [i-a pus
probleme: „Nu am avut
emo]ii cu b\ie]ii fiindc\
sunt concuren]i reduta-
bili la nivel de ]ar\. E-
ram sigur\ c\ o s\ c=[ti-
ge, fiind vorba de un con-
curs local. Au o memorie
fantastic\“.
R\scoala de la 1907-
tema de concurs
De partea cealalt\, cei
trei de]inu]i ce s-au `ncu-
metat s\ se `nscrie `n
concurs s-au ar\tat cam
sceptici `n privin]a rezul-
tatului c=nd profesorul
competitivitate `n produc-
]ia animal\“, organizat\ de
Facultatea de Zootehnie.
Ceremonia pentru acorda-
rea titlului academicianu-
lui Gheorghe Cimpoie[u,
specialist `n Horticultur\,
va avea loc `n cadrul simpo-
zionului [tiin]ific interna-
]ional: „Horticultura – [ti-
in]\, calitate, diversitate [i
armonie“, organizat de Fa-
cultatea de Horticultur\ a
USAMV, conform celor pre-
cizate de Gerard Jit\reanu,
rectorul USAMV. (O.R)
a FACULTATEA DE FI-
ZIC| ~MPLINE{TE 45 DE
ANI: Anul acesta Faculta-
tea de Fizic\ a Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i `m-
pline[te 45 de ani, care vor
fi aniversa]i prin mai multe
ACTUALITATE
de istorie Virgil V=ntu
le-a citit regulile.
„Numai s\ ajungem
noi la baraj“, s-a expri-
mat plastic, Marius Cu-
cola[. Nu au ajuns la
baraj fiindc\ ghinionul
s-a dovedit a fi de partea
lor chiar de la prima `n-
trebare. Pe care au rata-
t-o din p\cate, c\ci au
fost bine preg\ti]i, `n rest
r\spunz=nd corect la
celalalte patru `ntreb\ri.
Concursul nu a `nce-
put `nainte ca profesorul
V=ntu s\ le fac\ un pic
de instruc]ie concuren]i-
lor referitor la tema a-
bordat\ `n concurs.
Anume, R\scoala de
la 1907 ce a `nceput `n
localitatea Fl\m=nzi.
„Foamea ]\ranului ro-
m=n de p\m=nt a fost
ancestral\ [i probabil c\
Echipa nev\z\torilor
manifest\ri. De[i departa-
menul de Fizic\ este mult
mai vechi, Facultatea a fost
`nfiin]at\ printr-o Hot\r=-
re a Consiliului de Mini[tri
a Rom=niei `n 30 mai 1962.
Facultatea de Fizic\ a pre-
g\tit p=n\ `n prezent 45 de
serii de studen]i, peste
3.000 de absolven]i au p\-
r\sit b\ncile Facult\]ii [i
[i-au slujbe `n ]ar\ sau `n
str\in\tate. Pentru a s\r-
b\tori cei 45 de ani de la
`nfiin]are, Facultatea de
Fizic\ prin Asocia]ia „So-
cietatea Absolven]ilor de
Fizic\ din Ia[i - SOPHYS“
organizeaz\ o `nt=lnire a
absolven]ilor pe data de 19
mai 2007 sub deviza „Profe-
sorii no[tri - dasc\li [i mo-
dele“. Facultatea caut\
prin toate modalit\]ile s\ `i
nu se va termina nicio-
dat\. {i ast\zi continu\
problema cu retroced\ri-
le. Acum au p\m=nt [i
nu au ce face cu el. Se
spune c\ la R\scoala de
la Fl\m=nzi au murit
11.000 de ]\rani. Nu au
fost a[a de mul]i. Un lu-
cru este cert, c\ au murit
pentru p\m=nt. Aceasta
a fost de fapt esen]a R\s-
coalei de la 1907. Jertfa
]\ranilor trebuie respec-
tat\ fiindc\, dup\ cum
spune frumoasa meta-
for\ a lui Nicolae Iorga:
De bun\voie s-au culcat
sub brazd\. Lor le dedi-
c\m aceast\ ac]iune“, a
povestit celor prezen]i,
profesorul de istorie
boto[\nean.
Galeriile
Cele dou\ tabere, a
nev\z\torilor - format\
din Ioan Todeanc\, Vasi-
le Surugiu [i Constantin
Chiriac - [i a de]inu]ilor -
din Constatin Lozneanu,
Marius Cucola[ [i Toa-
der Butnariu - au avut
parte [i de galerie. Ne-
v\z\tori [i de]inu]i, deo-
potriv\, veni]i special
s\-[i sus]in\ prietenii.
Cum se cade oric\rui
concurs serios, ac]iunea a
fost jurizat\ de patru
persoane: profesorul de
istorie V=ntu, pre[edin-
tele Filialei Nev\z\tori-
lor, Tudorel Tupilu[, psi-
hologul din cadrul PMS,
Cristina Livadaru [i un
g\seasc\ pe absolven]ii ei,
pentru a-i aduce la aceast\
manifestare, mai ales c\ o
mare dintre ace[tia lucrea-
z\ `n institu]ii sau compa-
nii din str\in\tate. Absol-
ven]ii sunt a[tepta]i la
sediul Facult\]ii de Fizic\
pe 19 mai la ora 9.00, ur-
m=nd ca la ora 11.00 s\ se
desf\[oare `nt=lnirea ab-
solven]ilor, `n Aula Magna
„Mihai Eminescu“ a Uni-
versit\]ii, c=nd vor adresa
mesaje de felicitare rec-
torul Dumitru Oprea [i de-
canul Facult\]ii de Fizic\,
Mihai Toma. Cu aceast\
ocazie va avea loc [i
lansarea volumului „{tefan
Procopiu - via]a [i opera“
din colec]ia „Oameni de
seam\ ai Universit\]ii“.
(O.R.)
Miercuri, 4 aprilie 2007
Echipa de]inu]ilor
reprezentant al persoa-
nelor private de libertate.
De[i au fost `nfr=n]i la
„musta]\“, de]inu]ii bo-
to[\neni vor cu orice pre]
s\-[i ia revan[a.
Data viitoare se vor
„bate“ cu nev\z\torii pe
teme de religie. Mai au o
`nfruntare [i la [ah, dar
sunt con[tien]i c\ acolo
nu au [anse.
„M-am mai `nt=lnit cu
nev\z\torii [i [tiam c\
sunt foarte bine preg\ti]i.
Iar dac\ au o tem\ anume
o fac mai cu interes dec=t
ceilal]i. Avem `nc\ o com-
peti]ie cu ei la [ah, dar nu
ne facem iluzii. {tim c\
nu suntem de calibrul
lor“, spune cu realism,
Constantin Lozneanu.
De al\turi, colegul s\u
de deten]ie [i de echip\,
Toader Butnariu [i-a ex-
primat totu[i optimis-
mul cu privire la b\t\lia
pe teme religioase: „Cred
c\ la concursul pe teme
de religie avem [anse
mai mari fiindc\ eu am
un an la teologie. Ori-
cum, a `ncurcat-o p\rin-
tele. Are de lucru s\ ne
`nve]e“.
Dar p=n\ atunci mai
este, concursul pe teme
religioase fiind planificat
pentru data de 21 mai.
Au timp s\-[i `nve]e te-
mele. S\ descopere p=n\
la cele mai mici am\-
nunte totul despre Sfin-
]ii ~mp\ra]i Constantin
[i Elena. Ca s\-i „bat\“
pe nev\z\tori. (Aida
ROMAN)
a ~N PIE}ELE DIN IA{I
NU SUNT MIEI: Tradi]io-
nalul miel de S\rb\torile
Pascale nu este de g\sit `n
pie]ele agroalimentare [i
galantarele magazinelor
din Ia[i. Pie]ele din muni-
cipiul re[edin]\ de jude]
sunt goale acolo unde sunt
amenajate special spa]iile
pentru comercializarea c\r-
nii. Produc\torii spun c\
nu pot vinde mieii `n pia]\
dac\ nu sunt sacrifica]i `n
conformitate cu normele
europene. Ei se pl=ng c\ `n
jude] exist\ doar cinci cen-
tre de sacrificare, num\r
considerat a fi insuficient.
Nici `n galantarele din ma-
gazine nu se g\se[te carne
de miel. (M.F.)
11
PE SCURT
Tonetele vor disp\rea
din Ia[i p=n\ `n
ianuarie 2008
{efii Prim\riei ie[ene s-au decis
ca `ncep=nd cu data de 1 ia-
nuarie 2008, pe str\zile Ia[ului
s\ nu mai fie tonete. „De la 1
ianuarie, noi nu mai acord\m
autoriza]ii pentru tonete. Le-am
prelungit contractele pân\ la
data de 31 iunie. Atunci vom
lua o hot\râre `n ceea ce `i
prive[te pe tonetari. Cert este
c\ tonetele nu vor mai fi tole-
rate dup\ data de 1 ianuarie
2008. Am fost recent la Craiova
[i pot s\ spun c\ am v\zut lu-
cruri care m-ar bucura s\ fie [i
`n Ia[i. Au cur\]at ora[ul de
chio[curi, iar de tonete, nici nu
mai vorbesc. Nu te agreseaz\ cu
diverse amenaj\ri, cu zeci de
frigidere [i alte asemenea lu-
cruri. Nici la Pite[ti, nici la
Bra[ov nu mai sunt tonete.
A[tept\m ca arhitectul [ef al
municipiului s\ finalizeze rapor-
tul cu privire la situa]ia actual\
a acestora. ~mpreun\ cu el vom
hot\r` care va fi situa]ia pe vi-
itor, ce tonete r\mân [i care nu,
sau dac\ vor mai r\mâne“, a
afirmat viceprimarul
Constantin Neculau. Acesta
afirm\ c\ ie[enii se orienteaz\
din ce `n ce mai des spre alte
forme de comer] stradal. „Anul
acesta a fost o avalan[\ de
cereri pentru activit\]i comer-
ciale `n rulote. Cred c\ sunt
peste 50 de astfel de cereri. Eu
nu sunt de acord nici cu acestea.
Nu este frumos. ~n Germania
nu ai s\ vezi asemenea lucruri.
Acolo se serve[te `n condi]ii
igienice, cu personal amabil, `n
halate albe, iar mâncarea este
mereu proasp\t\“, a mai de-
clarat Neculau. Viceprimarul
Constantin Neculau afirm\ c\
tonetele f\r\ grupuri sanitare
nu vor mai fi acceptate `n ora[.
„La sfâr[itul lunii martie am
primit o adres\ de la DSVSA
(Direc]ia Sanitar Veterinar\ [i
pentru Siguran]a Alimentelor -
n.r.) prin care ne anun]\ c\ este
interzis\ vânzarea produselor
alimentare la tonete, iar
chio[curile vor trebui s\ aib\
amenajate grupuri sanitare“, a
afirmat viceprimarul
Constantin Neculau. (S.D.)
Ia[ul, promovat
la t=rgul de turism
de la Bucure[ti
Prim\ria Municipiului Ia[i a
participat la cea de-a XVII-a
edi]ie a Târgului de Turism al
României. Desf\[urat `n pe-
rioada 29 martie-01 aprilie
2007, târgul a reunit peste 300
de firme din 20 de ]\ri. Târgul
s-a desf\[urat la Complexul
Expozi]ional ROMEXPO [i a
adunat toate categoriile de ope-
ratori din industria turismului.
„Este prima promovare la acest
târg a municipiului Ia[i.
Prim\ria a avut un stand chiar
lâng\ cel al Asocia]iei Na]ionale
a Agen]iilor de Turism. La
aceast\ manifestare am
`mp\r]it dou\ sute de DVD-uri,
o sut\ de CD-uri [i circa dou\
mii de pliante de prezentare a
ora[ului. Dintre municipii, au
mai fost prezente delega]ii de la
Timi[oara, Sibiu [i una zonal\
pentru Maramure[“, a declarat
Cosmin Coman, [ef Direc]iei
Strategii din cadrul Prim\riei
Municipiului Ia[i. Acesta a mai
declarat c\ `n curând va fi inau-
gurat [i mult-a[teptatul Oficiu
de Turism al Prim\riei.
„Municipalitatea ie[ean\ a par-
ticipat la Târgul de Turism prin
dou\ persoane care fac parte
din Oficiul de Turism. Acesta va
fi inaugurat dup\ organizarea
licita]iei pentru imobilierul care
este necesar“, a mai afirmat
Coman. Licita]ia pentru mo-
bilierul Oficiului de Turism
este programat\ pentru
data de 27 aprilie. (S.D.)
12 Miercuri, 4 aprilie 2007
PE SCURT
Un nou duel `ntre
Prim\rie [i Prefectur\ `n
privin]a Politehnicii Ia[i
R\zboiul dintre Prim\rie [i
Prefectur\ pe marginea finan]\rii
echipei de fotbal Politehnica Ia[i
este departe de a fi `ncheiat.
Prefectul interimar Nicu[or P\du-
raru a anun]at c\ va ac]iona `n
justi]ie contractul de presat\ri ser-
vicii `ncheiat `ntre Consiliul Local
[i clubul din Copou.
Conflictul dintre cele dou\
institu]ii pe marginea contractului
de prest\ri servicii dateaz\ din
anul 2006, atunci c=nd oficialii
Prefecturii amendau prezen]a la
vot `n Consiliul Local a lui C\t\lin
Ivan, membru `n Consiliul de
Administra]ie al Politehnicii.
De cealalt\ parte, Ivan sus]ine c\
`[i d\duse demisia din CA, dar
schimbarea nu a fost operat\ de
Registrul Comer]ului. ~n baza con-
tractului de prest\ri servicii, mu-
nicipalitatea se oblig\ s\ vireze
clubului 3 milioane de lei. ~n contul
acestei sume, fotbali[tii de la Poli
urmau s\ promoveze sportul de
performan]\ `n [coli sau la mani-
fest\rile organizate de Prim\rie.
„E dreptul prefectului s\ atace, dar
m\ g=ndeam c\ neatacarea con-
tractului ar `nsemna c\ [i el
sus]ine fotbalul. Chiar dac\ ar
c=[tiga, acest proces nu mai are
nici o miz\ pentru c\ noi putem fi-
nan]a fotbalul prin Funda]ia pen-
tru Sportul Ie[ean“, a replicat pri-
marul Gheorghe Nichita. (N.P.)
UCM Re[i]a disput\
primul meci al finalei
pe teren propriu
Echipa masculin\ de handbal UCM
Re[i]a va juca prima man[\ a fi-
nalei Cupei Challenge pe teren pro-
priu, la Drobeta Tr. Severin, pe
21/22 aprilie, cu forma]ia norve-
gian\ Drammen HK. La tragerea
la sor]i a ordinii meciurilor finalei,
desf\[urat\ la Viena, la sediul
Federa]iei Europene de Handbal
(EHF), s-a stabilit ca norvegienii s\
dispute returul cu echipa lui Aihan
Omer cu trofeul pe mas\, pe 28/29
martie. ~n semifinale, UCM Re[i]a
a trecut de polonezii de la Zaglebie
Lubin, gra]ie victoriei cu 37-36 din
deplasare, dup\ 32-32 pe teren pro-
priu. HK Drammen a eliminat
forma]ia rus\ Lokomotiv-Poliot
Celiabinsk, cu 32-31 [i 37-24.
Un nou trofeu pentru
Roger Federer
Elve]ianul Roger Federer a fost de-
semnat pentru al treilea an conse-
cutiv cel mai bun sportiv al anului,
`n timp ce s\ritoarea rus\ cu
pr\jina Elena Isinbaieva a primit
primul s\u trofeu la categoria fe-
minin\, luni, la Barcelona, `n
cadrul ceremoniei Laureus World
Sports Awards. Tenisul, disciplina
cea mai premiat\, a mai fost rec-
ompensat prin persoana
fran]uzoaicei Amelie Mauresmo
(revela]ia anului) [i a americancei
Serena Williams (cea mai bun\
revenire a anului). C=[tig\tor a
trei turnee de Mare {lem `n 2006
(Openul Australiei, Wimbledon, US
Open), Federer a primit pentru al
treilea an consecutiv acest trofeu,
fiind preferat pilotului spaniol
Fernando Alonso, fotbalistului ital-
ian Fabio Cannavaro, sprinterului
jamaican Asafa Powell, germanului
Michael Schumacher [i juc\torului
de golf american Tiger Woods.
Isinbaieva, cea mai bun\ s\ritoare
cu pr\jina din istorie, de]in\toare a
18 recorduri mondiale, a fost
aleas\ `n detrimentul juc\toarelor
de tenis Justine Henin [i Maria
{arapova, `not\toarei franceze
Laure Manaudou, atletei suedeze
Caroline Kluft sau tenismenei
Amelie Mauresmo. a
Sportivi mai pu]ini la loturile olimpice
Octavian Morariu, pre-
[edintele Comitetului O-
limpic [i Sportiv Rom=n
(COSR), a declarat c\ va
propune reducerea num\-
rului de sportivi din lo-
turile olimpice, din cauza
lipsei de rezultate din ul-
tima vreme.
Derby de mare calibru `n Sala Penicilina
a Partida dintre Penicilina Ia[i [i CSU Neumarkt Gaz Tg. Mure[ va avea loc ast\zi,
de Dan
TEODORESCU
Etapa a XVII-a din ca-
drul Diviziei A1 de volei
feminin programeaz\ `n
aceast\ dup\-amiaz\, de
la ora 16.00, marele der-
by dintre Penicilina Ia[i
[i CSU Neumarkt Gaz Tg.
Mure[, ocupantele prime-
lor dou\ locuri ale turne-
ului pentru locurile 5-10.
Cu un meci disputat `n
devans, aferent etapei a
XVIII-a - CSU Gaz Tg.
Mure[ - Rapid 3-0 (14, 16,
19) - oaspetele S\lii Peni-
cilina conduc cu o victorie
`n plus `n ierarhia la zi,
dar ele pot fi detronate
p=n\ la finalul sezonului,
dac\ ie[encele vor c=[tiga
ast\zi confruntarea cu
elevele s=rbului Valerijan
Luka, printre ele fiind [i
basarabeanca Rodica
Ciubuc, fost\ componen-
t\ a Penicilinei `n campi-
onatele anterioare. ~ntr-un
meci care va fi condus de
brigada bucure[tean\
Toader Corcodel - Marian
Stoica (dac\ nu cumva ea
va fi schimbat\ `n ulti-
mul moment, a[a cum se
zvone[te!), cele dou\ for-
Ie[enii s-a
ar mul]umi cu un egal la Arad
a Ionu] Popa [i elevii s\i `[i doresc cel pu]in un rezultat
de egalitate `n meciul de m=ine de la Arad, pentru a [terge
imaginea proast\ l\sat\ s=mb\t\, `n Copou, cu Craiova a
de Narcis PO-
HOA}|
Antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, a plecat
ieri spre Arad, cu autotu-
rismul personal, imediat
dup\ antrenamentul de
diminea]\, urm=nd ca
echipa s\ fac\ deplasarea
pe calea aerului pentru
meciul de m=ine cu UTA,
`n aceast\ diminea]\.
Tehnicianul are c=teva
probleme de lot, neput=nd
s\-i utilizeze la Arad pe
Silv\[an (suspendat) [i
Bernard (accidentat). Nici
P\limaru [i Saric nu s-au
preg\tit normal `n ul-
timele dou\ zile, cei doi
acuz=nd dureri la genun-
chi dup\ partida cu Cra-
iova. „Sunt `ngrijorat,
pentru c\ am mai mul]i
juc\tori incer]i. Bernard
[i Silv\[an nu joac\, iar
P\limaru, Saric [i Toma
sunt [i ei incer]i. Sper `n-
s\ ca p=n\ la ora partidei
medicul s\ fac\ tot posi-
bilul pentru a-i recupera“,
a declarat Ionu] Popa.
SPORT
„Num\rul sportivilor
din loturile olimpice va fi
redus, poate chiar drastic,
pentru c\ sportivii trebuie
s\ [tie c\ nu putem finan]a
insuccesul“, a spus
Morariu.
„Vede]i rezultatele de la
nata]ie, polo, atletism. Voi
de la ora 16.00, `n cadrul Diviziei A1 de volei feminin a
ma]ii probabile sunt ur-
m\toarele:
- Penicilina Ia[i: Clau-
dia Muta[cu - Raluca Con-
stantinescu, Mariana Di-
aconi]a, Mihaela Ionescu,
Valentina Rusu, Roxana
Ivanof - Andreea C=]coan
(libero). Rezerve: Tatiana
Popa, Ecaterina Lupu, A-
lina Melinte, Oana-M\li-
na Ghilea, Romina Ono-
fra[. Antrenor: Ecaterina
Covalciuc. Director teh-
nic: Nicu Roibescu.
Tehnicianul a ad\ugat
c\ merge la Arad, `n ora-
[ul s\u natal, pentru a lua
toate cele trei puncte. „Nu
merg ca mielul la t\iat.
Cine va face pe iedu]ul
sau pe mielul `n echipa
mea, nu va prinde lotul de
18. Vreau s\ dea totul pe
teren pentru a lua cel
pu]in un punct. M-a[ mul-
]umi cu un egal, ar fi bun
pentru ambele echipe. S\
nu se supere nici L\c\tu[,
nici eu. Va fi greu pentru
mine, pentru c\ joc `mpo-
triva echipei din ora[ul
meu natal, dar [ti]i cum e.
C\ma[a e mai aproape de
corp dec=t puloverul, eu
]in cu echipa pe care o
antrenez. Nu cred c\ voi fi
primit cu flori la Arad,
dar sunt obi[nuit cu astfel
de momente“.
Popa a[teapt\ de la
mini[trii ie[eni numi]i re-
cent `n cabinetul T\ri-
ceanu s\ fac\ mai multe
pentru ]ar\. „A[tept s\
fac\ ceva bun pentru
Rom=nia. Ce le transmit?
S\ fie tari. Acum `l a[tept
[i pe domnul T\riceanu la
meciurile lui Poli“.
cere comisiei tehnice ca
toate aceste loturi olimpice
din sporturile care nu dau
satisfac]ie s\ fie remaniate
dup\ Adunarea General\
a COSR“, a ad\ugat Mo-
rariu, cu referire la rezul-
tatele `nregistrate de spor-
tul rom=nesc `n ultima pe-
- CSU Neumarkt Gaz
T=rgu Mure[: Orsolya
Bardocz - Rodica Ciubuc,
Corina Pris\caru, Ana-
Maria Schiau, Cristina
Zanfir, Anca Bunea - An-
dreea-Daiana Rafa (libe-
ro). Rezerve: Camelia
Chivorchian, Adina Sala-
oru, Diana Str=mbeanu,
Natalia-Ramona Ungur,
Anamaria-Eliza Melu.
Antrenori: Valerijan Lu-
ka (principal) [i Lauren-
]iu Madas (secund).
Referitor la meciul de
la Arad, golgheterul Ionu]
B=lb\ a precizat c\ sper\
ca Poli s\ c=[tige cel pu]in
un punct, dac\ nu chiar
trei. „~mi doresc s\ mai
dau un gol, dar cel mai
important e ca echipa s\
nu piard\. Ne-am preg\-
tit bine [i sunt convins c\
vom face un meci bun,
astfel `nc=t s\ ne re-
van[\m fa]\ de suporterii
no[tri. Sper s\ ne facem
s\rb\torile fericite, at=t
nou\, c=t [i fanilor no[-
tri“, a spus B=lb\. a
rioad\. „Situa]ia polurilor
sportive este `ngrijor\-
toare - nu vom continua s\
investim `n ceva ce nu ne
aduce satisfac]ie.“
Morariu a precizat c\ `n
continuare COSR se va axa
pe elementele tinere: „Am
f\cut [i o constatare, o ana-
liz\ a poten]ialului uman
de care dispunem pentru
2012 [i aten]ia noastr\ se
Clasamentul grupei pentru locurile 5-10:
5. CSU Gaz Tg. Mure[ 17 15 2 48:14 32p
6. Penicilina Ia[i
7. Rapid Bucure[ti
8. Volei 2004 Constan]a 16 4 12 20:40 20p
9. „U“ Jolidon Cluj
10. CSM Lugoj
La conferin]a de pres\
dinaintea meciului Peni-
cilina - CSU Gaz Tg. Mu-
re[, directorul tehnic al
forma]iei ie[ene, Nicu Roi-
bescu, a declarat: „Noi
vrem s\ termin\m campi-
onatul pe locul 5 [i nu pe
6, chiar dac\ ne-am pro-
pus la `nceputul campio-
natului doar locul 6. C=nd
eu cheltui 20 de milioane
de lei vechi cu plata bare-
murilor de arbitraj pentru
meciurile de acas\ [i alte
Juc\torii nem]eni se vor
ruga la biseric\ pentru
evitarea retrograd\rii
Fotbali[tii echipei FC
Ceahl\ul vor merge s\ se
roage la biseric\, pentru a
sparge ghinionul care spun
`i `nconjoar\ `n acest re-
tur de campionat.
Portarul titular al echi-
pei, C\t\lin Mul]escu, a
declarat c\ `n ultimele
trei meciuri, respectiv cu
Unirea Urziceni, Farul
Constan]a [i FC Na]ional,
echipa sa a avut ghinion,
[i nu a ob]inut dec=t dou\
remize, ambele pe teren
propriu.
„Trebuie s\ spargem
ghea]a la T=rgu Jiu. S-a
terminat cu jum\t\]ile de
m\sur\ pentru c\ nu mai
avem timp. Trebuie s\
lu\m taurul de coarne [i
s\ c=[tig\m pentru c\
mereu am spus c\ etapa
viitoare, etapa viitoare…
Vom merge [i la biseric\,
poate a[a vom avea [i
noroc“, a declarat C\t\lin
Mul]escu.
Antrenorul Aurel {un-
da sus]ine c\ `n fotbal tre-
buie s\ ai [i noroc, `ns\
are principii clare.
„Fotbalul are patru cri-
terii. Trebuie s\ ai valoa-
va `ndrepta mai ales `ntr-
acolo. Trebuie s\ ne con-
centr\m spre o selec]ie c=t
mai temeinic\ la juniori
pentru a redemara mo-
toarele `n perspectiva JO
2012“. Morariu s-a ar\tat
dezam\git de rezultatele
sportului rom=nesc [i con-
sider\ c\ [ansele noastre
la medalii la JO 2008, de la
Beijing, sunt mici. a
16 14 2 45:12 30p
17 9 8 32:31 26p
16 4 12 20:42 20p
16 3 13 18:44 19p
50 milioane lei vechi cu
deplas\rile din campi-
onat, m\ intereseaz\ orice
pozi]ie `n clasament [i
orice victorie. Sponsorul
echipei, SC Antibiotice
SA, nu d\ banii pentru
`nfr=ngeri, ci pentru vic-
torii. ~n acest context,
dup\ [ase victorii conse-
cutive `n turneul nostru [i
dup\ ce am `nvins cu 3-2
[i la Tg. Mure[, cred c\ va
veni un nou succes [i vom
lupta din r\sputeri pentru
acest lucru `n meciul de
miercuri!“. Apoi, antre-
noarea Cati Covalciuc a
mai ad\ugat: „Pentru mi-
ne [i juc\toarele pe care le
preg\tesc partida contra
mure[encelor este un joc
important, care ne ambi-
]ioneaz\ [i mai mult. Vom
lupta pentru victorie!“.
Celelalte meciuri ale
rundei de ast\zi sunt „U“
Jolidon Cluj - CSM Lugoj
[i Rapid CFR Marf\ Bu-
cure[ti - Volei 2004 Con-
stan]a. a
re, trebuie s\ munce[ti, s\
ai stare de spirit [i noroc
iar ordinea nu este deloc
`nt=mpl\toare“, a precizat
tehnicianul Ceahl\ului.
Aurel {unda crede c\ ju-
c\torii s\i au moralul la
p\m=nt, dar fotbalul este
un joc de b\rba]i ceea ce
impune un caracter de
aceea[i natur\.
{unda a mai spus c\
echipa sa se afl\ `n stare
de necesitate, f\c=nd alu-
zie la pozi]ia retrogra-
dabil\ din clasamentul
Ligii I de fotbal. Pentru
meciul pe care Ceahl\ul `l
va sus]ine m=ine `n de-
plasare la Pandurii T=rgu
Jiu, tehnicianul „galben-
negrilor“ va preg\ti mai
multe schimb\ri ale unor
juc\tori care nu au confir-
mat, vinerea trecut\, cu
FC Na]ional (1-1).
„Cei care intr\ pe teren
trebuie s\ dea tot din ei.
Vom spune c\ am b\tut
Na]ionalul [i am f\cut
egal la Pandurii, deci tot
patru puncte am luat. As-
ta dac\ vom `nvinge la T=r-
gu Jiu“, a spus {unda. a

Cum intervenim c=nd copilul
`nghite accidental un corp str\in
Corpii str\ini pot p\trunde la nivelul
esofagului fie accidental (`n timpul
jocului, alimenta]iei, somnului sau `ntr-o
criz\ de comi]ialitate), fie voluntar, la
copiii cu tulbur\ri neuropsihice.
Corpii str\ini care pot p\trunde la nivelul
esofagului sunt: monede, cuie, ace,
de dr. Doina
DUMITRIU
Dup\ `nghi]irea unui corp
str\in se poate produce un ac-
ces de tuse, iar fixarea corpu-
lui str\in `n esofag determin\
disfagie [i durere retroster-
nal\. Dac\ un corp str\in mai
voluminos se opre[te la in-
trarea `n esofag, se pot ad\uga
unele simptome laringiene, ca
dispneea, disfonia. C=nd apar
complica]ii (perfora]ia esofa-
gului) tabloul clinic este com-
pletat cu simptomatologia
acestor complica]ii.
Diagnosticul pozitiv de corp
str\in intraesofagian se pune
pe baza anamnezei, a sindro-
mului esofagian, a examenu-
POR}IA DE S|N|TATE
juc\rii, nasturi, s=mburi,
buc\]i de sticl\, oase de pe[te, etc.
Un corp str\in `nghi]it poate traversa
esofagul, stomacul [i traiectul
intestinal f\r\ complica]ii, alteori
se poate opri la nivelul esofagului
sau la alte nivele digestive.
lui radiologic [i a examenului procedeaz\ la extragerea lor
endoscopic. cu ajutorul esofagoscopului
Cea mai mare parte a corpi- sau prin interven]ie chirurgi-
lor str\ini intraesofagieni a- cal\. Acesta din urm\ se reco-
jung, `n cele din urm\, `n mand\ numai `n cazurile `n
stomac [i de aici sunt evacua]i care nu s-a reu[it extragerea
odat\ cu tranzitul intestinal. corpului pe cale endoscopic\.
Foarte rar, [i mai ales la
sugari, p\trunderea corpilor
str\ini `n esofag este urmat\
Traumatismele esofagului
[i tratamentul recomandat
imediat de accidente respira-
torii grave, prin obstruc]ie
Pl\gile [i perfora]iile esofa-
compresiv\ laringo-traheal\,
secundar unei perfora]ii eso- giene pot fi produse prin trau-
matisme interne (explor\ri in-
pleuro-pulmonare. Sunt [i si-
tua]ii care se complic\ cu eso- strumentale, corpi str\ini) sau
externe, care sunt foarte rare,
fagite [i periesofagite respon-
sabile de complica]ii septice. chiar accidentale, prin obiecte
sau intrumente `n]ep\toare,
Tratamentul ingestiei de
t\ietoare sau operatorii, `n caz
corpi str\ini reprezint\ o ur-
de interven]ii chirurgicale pe
gen]\ medico-chirurgical\.
Dac\ eliminarea lor pe c\i fi- tiroid\ sau `n caz de tra-
ziologice nu s-a realizat se heostomie de urgen]\.
Simptomatologia clinic\ a
pl\gilor [i perfora]iilor esofa-
giene este variat\ `n raport cu
stadiul [i forma leziunii. Dac\
pl\gile [i perfora]iile esofagu-
lui sunt `n zona cervical\
apare o disfagie dureroas\,
scurgere de saliv\ [i alimente
prin plag\, stare de [oc. Dac\
perfora]ia intereseaz\ [i tra-
heea, apare tusea, dispneea,
cianoza.
Complica]iile care pot ap\-
rea sunt: fistulele eso-pleura-
le sau eso-cutanate, bronho-
pneumonii, septicemie.
Tratamentul reprezint\ o
urgen]\ medico-chirurgical\.
Tratamentul medical se poate
institui `n cazul perfora]iilor
mici [i const\ `n `ntreruperea
Miercuri, 4 aprilie 2007
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
alimenta]iei naturale [i asigu-
rarea unei alimenta]ii paren-
terale complexe, dar [i admi-
nistrarea de antibiotice cu
spectru larg de ac]iune. ~n ca-
zul unei perfora]ii mari, se
recomand\ interven]ie chirur-
gical\. Rupturile esofagului
sunt excep]ionale la copil [i
pot fi spontane sau trauma-
tice. Ruptura spontan\ a e-
sofagului poate surveni dup\
v\rs\turi violente, accente
puternice de tuse [i prin lipsa
deschiderii sfincterului esofa-
gian inferior, `n cazul unor
convulsii prelungite.
Ruptura traumatic\ a eso-
fagului poate s\ apar\ `n ca-
zul unor traumatisme toraco-
abdominale. Debutul este brusc,
cu durere violent\ la nivelul
epigastrului, dup\ care se in-
staleaz\ starea de [oc, tradu-
s\ prin paloare, anxietate,
transpira]ii reci, emfizem cer-
vical, respira]ii scurte [i su-
perficiale, tahicardie.
Tratamentul reprezint\ o
urgen]\ medico-chirurgical\
[i const\ `n terapie anti[oc,
antibiotice cu spectru larg [i
interven]ie chirurgical\. a
13
PILULA ZILEI
Remedii pentru
prevenirea
senza]iei de
gur\ uscat\
Saliva are rol `n lubrifierea zo-
nei bucale [i ajut\ la `nghi]irea [i
degustarea alimentelor. Saliva cu-
r\]\ m=ncarea [i placa de pe su-
prafa]a din]ilor, remineraliz=nd
din]ii [i neutraliz=nd acizii. C=nd
nivelul salivei scade [i ave]i sen-
za]ia de gur\ uscat\, cre[te riscul
de degradare a din]ilor. Persoanele
care au aceast\ senza]ie de gur\
uscat\ sunt mai predispuse la
afec]iuni la nivelul ]esutului bucal.
~n plus, dieta poate fi afectat\,
deoarece nu mai sim]i]i gustul
m=nc\rii la fel ca `nainte.
Senza]ia de gur\ uscat\ (xerosto-
mia) apare ca efect secundar al unor
medicamente, cum ar fi tranchili-
zantele, antidepresivele sau antihis-
taminele. Medica]ia este cauza prin-
cipal\ a xerostomiei, av=nd o inci-
den]\ mai mare `n r=ndul b\tr=ni-
lor, ca urmare a cantit\]ii mari de
medicamente pe care o iau ace[tia.
De asemenea, poate ap\rea ca o
complica]ie a diferite afec]iuni,
cum ar fi diabetul, anemia, fibroza
chistic\, atrita reumatic\, hiper-
tensiunea [i HIV. Xerostomia poa-
te ap\rea [i `n cazul persoanelor
care prezint\ sindromul Sjogren, o
afec]iune `n care anticorpii umani
atac\ glandele salivare [i lacri-
male. Unele infec]ii virale, cum ar
fi oreionul, afecteaz\, de aseme-
nea, nivelul salivei.
Afec]iunea se manifest\ prin
sete frecvent\, senza]ie de arsuri
la nivelul limbii, limba ro[ie, r\ni
`n zona bucal\ sau la col]ul buze-
lor, dificultate la `nghi]it, gust sc\-
zut, respira]ie ur=t mirositoare,
buze uscate [i cr\pate.
Este indicat s\ be]i ap\ `n mod
regulat, pentru a men]ine un nivel
bun de umiditate `n zona bucal\.
Purta]i o sticlu]\ cu dumneavoas-
tr\ pe tot parcursul zilei, iar `n
timpul nop]ii ]ine]i o sticl\ l=ng\
pat. Dac\ obi[nui]i s\ mesteca]i
gum\, `ncerca]i una f\r\ zah\r.
Evita]i s\ be]i b\uturi care con]in
alcool sau cofein\. Acestea favori-
zeaz\ pierderea de lichid. Pe c=t
posibil, renun]a]i la fumat [i folo-
si]i un balsam de buze pentru a di-
minua senza]ia de buze uscate. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 4 aprilie 2007 TIMP LIBER

GRILA ~N S|PT|MÂNA MARE

Miercuri, 4 aprilie Joi, 5 aprilie Vineri, 6 aprilie

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
tru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre-
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de buin]a
diminea]\ diminea]\ 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Ceasurile Împ\r\te[ti
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 11.05 Ceasurile P\timirii Domnului
11.05 Atlas biblic 12.05 Bun\ dup\-amiaza 12.05 Bun\ dup\-amiaza
12.05 Bun\ dup\-amiaza! 16.05 Pavecerni]a Mic\ 16.05 Pavecerni]a Mic\
16.05 Pavecerni]a Mare 16.30 Atlas biblic 16.30 Atlas bilbic
17.00 Actualitatea 17.00 Actualitatea 17.00 Actualitatea
17.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 17.20 Actualitatea cre[tin\ 17.20 Actualitatea cre[tin\
17.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ interna]ional\
18.00 Denie 17.30 Dialogurile TRINITAS 17.30 Dialogurile TRINITAS
20.30 ~ngera[ul meu - Povestea de sear\ 18.00 Denie 18.00 Denie
21.00 Mapamond cre[tin 21.30 Iubi-Te-voi, Doamne! 21.30 Iubi-Te-voi, Doamne!
22.00 Cuvântul care zide[te 22.00 Cuvântul care zide[te
22.00 Cuvântul care zide[te
22.30 Lumini pentru suflet 22.30 Lumini pentru suflet
22.30 Lumini pentru suflet 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.00 Rug\ciunea de sear\ 23.15 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri no[tri
23.30 Iubi-Te-voi, Doamne!
23.30 Enciclopedie muzical\ 23.30 Enciclopedie muzical\
00.00 Istoria cre[tinismului
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de 00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei
Acatistul zilei
01.00 Atlas biblic (r) 01.00
Armonii de veghe:
01.00
05.30
Armonii de veghe: a ARITMOGRIF ORTODOX a
02.00 05.30
Armonii de veghe: 01.30 Atlas biblic (r) 01.30 Atlas biblic (r)
05.30 02.30 Dialogurile TRINITAS (r)
02.30 Dialogurile TRINITAS (r) 02.30 Dialogurile TRINITAS (r) Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
03.30 Lumini pentru suflet (r)
03.30 Cuvântul care zide[te (r) 03.30 Lumini pentru suflet (r) cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere,
04.30 Cuvântul care zide[te (r)
04.30 Lumini pentru suflet (r) 04.30 Cuvântul care zide[te (r) fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
15.00, 16.00; 15.00, 16.00; 14.00, 15.00, 16.00; 5 3 14 9 8 8
Jurnale: 07.00, 13.00. Jurnale: 07.00, 13.00. Jurnale: 07.00, 13.00.
3 9 11 3 5 9 7 9
4 8 7 1 3 5 6 9 2
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

3 1 6 2 9 7 5 4 8 Rezolvarea careului 6 10 10 4 4 5 13 4
2 9 5 4 8 6 7 1 3
7 5 1 6 2 8 4 3 9
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
8 2 9 7 4 3 1 6 5
7 5 12 6 4 7 1 15
de la 1 la 9. Jocul a fost
6 3 4 5 1 9 8 2 7 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n R N C 1 2 3 4 5 1 2 3
9
1
4
7
2
8
8
3
5
6
1
2
3
9
7
5
6
4
Statele Unite, Noua A B
Zeeland\ [i Croa]ia, iar P A E R P
5 6 3 9 7 4 2 8 1 `n Marea Britanie este 7 7 6 1 4 4 3 12
deja considerat un A C U P E N A
fenomen. Completa]i
2 6 5 3 careul de 81 de p\tr\]ele G I F R S O N 4 10 13 7 11 13 6 7
4 8 7 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o A M A I T P G 8 6 7 3 7 7 7 14
6 3 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
A N I C H I T A B
ori pe acela[i r=nd sau pe
9 1 2 aceea[i coloan\. Grila
I T A A N A R 7 10 14 14 3 7
este `mp\r]it\ `n nou\
8 4 6 1 careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar
S I T N I N I 10 7
1 7 5 fiecare careu trebuie s\ M R O I S D T
7 3 9 con]in\ cifrele de la 1 la
Pornind de la numele Cuv. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
9, la fel, o singur\ dat\. E R T M A 4 aprilie, de pe orizontala A-B, completa]i careul
2 1 3 (Solu]ia
de sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
4 2 7 8 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:45 Lec]ia de geografie (r)
07:30 TeleMatinal 09:15 Jurnalul Euronews
10:00 Pe ce d\m banii? 09:30 Supravie]uitorii dezastrelor (r)
10:30 Tr\sni]ii din Queens 10:00 Tonomatul DP2
11:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Lege [i ordine (r)
12:00 Minunile lui Iisus 12:30 Omul `ntre soft [i moft
13:00 Nevast\-mea [i copiii 13:00 ABC... de ce?
13:30 Desene animate: Disney 13:30 Teleshopping
14:00 Jurnalul TVR 14:00 Lec]ia de istorie
15:00 Teleshopping 14:30 E-forum
15:30 Oameni ca noi 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Bagaj pentru Europa 16:00 Jurnalul TVR
17:00 Jurnalul TVR 16:30 Autostrada TVR
17:15 Careu de doamne 18:00 Jurnal regional
Cu: Adriana Titieni, Tia 18:30 Lege [i ordine
{erb\nescu, Irina Schrotter 19:25 Decoratori la m=na a doua
18:00 Dis-de-sear\ 20:00 Bugetul meu
19:00 Jurnalul TVR 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc
20:20 Sub alt chip 21:00 Ora de [tiri
Cu: Andreea Marin B\nic\ 22:10 ~]i place Hitchcock?
21:20 Hello, Good Bye! (thriller, Cu: Elio Germano,
Cu: Gabriel Coveseanu Elisabetta Rocchetti, Chiara
21:50 Ochiul magic Conti, Cristina Brondo)
22:45 Jurnalul TVR Giulio, student la film, mare
23:15 F\r\ frontiere admirator al lui Alfred
Hitchcock [i fascinat de pove[ti
00:00 Via]a ca-n filme (comedie)
cu crime misterioase, are dou\
00:35 Indezirabilii
vecine: o t=n\r\ atr\gatoare [i
(dram\, Cu: Gianni Colini mama ei, pe care le urm\re[te
Baldeschi, Antonio Catania, tot timpul de la fereastr\.
C=nd mama este ucis\, Giulio
Marica Coco, Vincent Gallo) devine obsedat s\-l descopere
Ecranizare dupa un roman de pe autorul crimei, mai ales c\
Gian Carlo Fusco. ~n 1951,
a auzit-o pe fata discut=nd
c=]iva italieni, considera]i in- despre unul dintre filmele lui
dezirabili de guvernul ameri- Hitchcock, „Str\ini `n tren“.
can, din cauza suspiciunii im-
00:00 Roar: Legenda lui Conor
plic\rii lor `n ac]iuni mafiote,
sunt trimi[i din nou `n Italia. 01:00 Familia mea dement\ (d.a.)
02:20 Jurnalul TVR (r) a 01:30 Robinson Crusoe (r) a
10:35 R\zvr\tirea (r)
11:05 Braserii renumite (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Concentrat
de cultur\ (r)
13:00 Stele de la Hollywood (r)
13:30 Best of Art-autor (r)
14:00 Clio magazin (r)
14:30 Jurnal (r)
14:35 Music Play
15:30 Taxico
16:00 Scrisori francofone (r)
16:30 Marele `nghe]
17:30 Music Play
18:30 Stele de la
Hollywood
19:00 Invita]ie la oper\ (r)
21:55 Clipe [i sunete (r)
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Musica da capo
00:05 Logodnic din `nt=mplare (r)
(comedie, Cu: Philippe
Drecq, Frédéric Diefenthal,
Claire Keim)
Pentru a-[i atrage simpatia
noului ei [ef, o t=n\r\ [i
ambi]ioas\ femeie de afaceri
`[i inventeaz\ un viitor so], `n
persoana b\rbatului cunoscut
`nt=mpl\tor `n lift. De[i rela]ia
dintre cei doi este mai mult
dec=t conflictual\, tinerii lo-
godnici sf=r[esc prin a se des-
coperi reciproc [i a se
`ndragosti unul de cel\lalt.
01:35 Dialoguri despre
alt\dat\ (r) a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran, Daniel
Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Misiunea casa (r)
14:30 Din dragoste (r)
16:00 Observator
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
20:30 Ziua judec\]ii
Cu: Dan Negru
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 Pitonul
(thriller, Cu: Robert
Englund, Casper Van Dien,
Wil Wheaton, Frayne
Rosanoff, Jenny McCarthy)
John Cooper, campion de
mountain bike, s-a `ntors
acas\. Dar se treze[te, peste
noapte, principalul suspect
`ntr-o serie de crime s\v=r[ite
de o arm\ biologic\ creat\ de
om, fapt inexplicabil chiar [i
pentru pre[edintele SUA. Un
piton masiv, modificat genetic,
a c\rui misiune e s\ caute [i
s\ distrug\ gherilele dintr-o
jungl\ din America Central\,
a sc\pat de sub control!
02:00 Concurs interactiv a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
11:15 Walker, poli]ist texan (r)
12:15 Emmerdale - Afaceri de
familie (dram\, Cu:
Elisabeth Estensen)
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Academia de poli]ie (r)
15:00 Walker, poli]ist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper, Doug
Davidson, Melody Thomas
Scott, Eric Braeden
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat (come-
die, Cu: Horia Brenciu,
Serban Ionescu)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Academia de poli]ie
(comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford,
Toby Proctor, Jeremiah W.
Birkett, Heather Campbell)
21:45 Meci din Liga Campionilor
UEFA. AS Roma -
Manchester United
23:30 {tirile PRO TV
00:00 Rezumatul meciurilor din
Liga Campionilor UEFA
01:00 {tirile PRO TV
02:00 Meci din Liga Campionilor
UEFA (r)
03:30 Rezumatul meciurilor din
Liga Campionilor UEFA (r)
04:30 ProMotor (r)
05:30 Apropo TV (r) a
06:00 Rebelde (r)
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde,
Patricio Borghetti, Tony
Dalton, Leticia Perdigon,
Anahi, Dulce Maria
07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Gitanas
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo, Reynaldo
Gianecchini, Giovanna
Antonelli, Lima Duarte, Ney
Latorraca
12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Jur\m=ntul
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde,
Patricio Borghetti, Tony
Dalton, Leticia Perdigon,
Anahi, Dulce Maria
20:30 Zorro
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
23:00 Clona
00:00 Jur\m=ntul (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
02:45 Acas\ `n buc\t\rie (r)
03:45 Pove[tiri de noapte (r)
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
04:15 Extravaganta Anastasia a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Miercuri, 4 aprilie 2007 15
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Universitatea „Al. I. Cuza“ din Opera Na]ional\ Rom=n\
Departament economic: Ionela MIH|IL| Ia[i a organizat o expozi]ie de
Consilier juridic: Ana MANEA Ast\zi, 4 aprilie, ora 18.30:
art\ „Icoane [i Tradi]ii Româ- Sala - Ateneul T\t\ra[i: „La
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
ne[ti“ care a fost vernisat\ pe Traviata“. Oper\ `n patru acte
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 30 martie, `n Sala Pa[ilor Pier- de G. Verdi. Distribu]ia: Cris-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro du]i. Expozi]ia care cuprinde tina Simionescu Sandu (Violeta
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 at=t icoane c=t [i lucr\ri de in-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Valery), Elena Rosca (Flora
ISSN 1841-141X spira]ie religioas\. Bervoix), Brândusa Motoc (An-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 nina), Ricardo Nori (Alfredo
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Germont), Mihail Frunza (Gior-
Cotoranu). gio Germont), Iulian Ioan San-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ du (Baronul Douphol), Octa-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ vian Dumitru (Marchizul D’O-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. bigny), Constantin Taga (Gas-
ton), Constantin Cristea (Dr.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Grenvil), Bogdan Zaharia (Giu-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ seppe), Catalin Berea (Comisio-
narul, Gradinarul). Orchestra,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ corul [i ansamblul de balet.
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Soli[tii baletului: Mona Moldo-
Casa de Cultur\ „Mihai vanu, Gigel Ungureanu. Con-
ducerea muzical\: Bogdan Chi-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Ursachi“ din parcul Copou ro[ca, Regia artistica: Anda Ta-
1 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[- bacaru - Hogea, Asistent: Edu-
din cadrul terilor Populari din Moldova [i ard Sveatchevici, Scenografia:
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Casa de Cultur\ „Mihai Ursa- Rodica Arghir, Maestru de cor:
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei chi“ a Municipiului Ia[i a orga-
Valeriu Gâdei, Coregrafia: Gheor-
nizat Expozi]ia personal\ a
`ncondeietoarei de ou\ Elena ghe Stanciu. Spectacol inter-
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau Centrul Cultural German Ia[i pretat `n limba italian\, titrat
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 Torac din Brodina-Suceava.
2 - 6 aprilie, orele 10.00- `n limba român\. Sfâr[itul spec-
18.00: Expozitie „Goethe `n tacolului: ora 21,15;
Expozi]ie de icoane imagini“. La 22 martie 2007 co- M=ine, 5 aprilie, ora 18.30:
Biserica
„Sf. Sava“ [i art\ plastic\ munitatea interna]ional\ a co- Salonul muzical la Casa Pogor.
Gr\dini]a `n Sala Pa[ilor Pierdu]i
„Buna Vestire“ memorat 175 de ani de la moar- RECITAL - Claude Debussy,
2 - 5 aprilie: Cenaclul univer- tea marelui scriitor Johann Wolf- solist\: Diana Bucur sopran\.
Liceul „Vasile
sitar „{tefan Luchian“ de la gang von Goethe (22.03.1832); La pian - Ionela Butu. a
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall Cotidianul Lumina utilizeaz\
www.ziarullumina.ro informa]ii furnizate de Agen]ia
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

GEOGRAPHIC CHANNEL
09:00 C\]\r\torii: Salvându-l pe
Bart
10:00 Megastructuri: Devoratorii
de piatr\
11:00 Megauzine: Elicopterele
Apache
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Mustang '65 ?
Partea 1
12:00 {tiin]\ la Hollywood: 10:00 Vân\torii de mituri: Cutia cu
Dezastre pe mare [erve]ele uciga[\
13:00 Real? BIGFOOT 11:00 Ma[ini pe alese: Corvette C4
14:00 C\]\r\torii: Salvându-l pe 12:00 Mega constructori: Cele mai
Bart rapide ro]i - SUA [i Canada
15:00 Megastructuri: Devoratorii 13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
de piatr\ 14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
16:00 Megauzine: Elicopterele (f. s. ptr. tineri )
Apache
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
17:00 Exper]ii herpetologi: Primej- 16:00 Curse: Offroad suprem
dioasele vipere din 17:00 Constructorii de motoci-
Cambogia
clete: Marcus Walz contra
17:30 100% S\lbatic lui Michael Prugh
18:00 Nu [tiam asta
18:00 Motociclete americane: La
19:00 La un pas de moarte: drum - Un tur prin Europa:
Moartea lui Ayrton Senna Partea 2
19:30 Momente uimitoare 19:00 Vân\torii de mituri: Gloan]e
20:00 C\]\r\torii: Salvându-l pe trase
Bart 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:00 Planeta la control: 21:00 Everest: Dincolo de limite
Supravie]uire (2006, f. doc.) - Visând la
22:00 Megastructuri: Super-con- vârf
ducta 22:00 Radiografia unui dezastru:
23:00 Megauzine: Abrams Infernul din Hong Kong
00:00 Dezastre `n aer a 23:00 Curse: Rocada
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.)
Legend\: 01:00 Regii construc]iilor (f. s. doc.)
- Barajul El Cajon, Mexic
[tiri 02:00 Curse: „Cosmetizare“ rapid\
film artistic 03:00 Automobile americane re-
condi]ionate a
SCIENCE
07:00 Vitez\ `n v\zduh:
Sentimentul de uimire
07:25 M\rci de top: Volkswagen
07:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
08:40 Viitorul omenirii: Alimentele
09:10 Ghid despre vulcani
10:00 Via]a pe Marte
10:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
11:40 Viitorul omenirii: Alimentele
12:10 Dincolo de ziua de mâine (f.
s. doc.)
13:00 Vitez\ `n v\zduh:
Sentimentul de uimire
13:25 M\rci de top: Volkswagen
13:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
14:40 Viitorul omenirii: Alimentele
15:10 Ghid despre vulcani
16:00 Via]a pe Marte
16:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
17:40 Viitorul omenirii: Alimentele
18:10 Dincolo de ziua de mâine (f.
s. doc.)
19:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
19:50 Robotica
20:40 Viitorul omenirii: Bacterii [i
viru[i
21:10 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
21:35 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - R\nile stelelor
22:00 Universul: Big Bang-ul
22:50 Robotica
23:40 Viitorul omenirii: Bacterii [i
viru[i
00:10 Rena[terea unei specii
01:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
01:50 Robotica
02:40 Viitorul omenirii a
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis (s) -
Cumbria
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Var[ovia, Polonia
11:20 Trasee: Dick Turpin
11:50 Proiecte de vis (s)
ANUN}
12:45 Situa]ii de criz\ Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2:
Tsimane - locuitorii junglei realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
14:05 Vehicule off-road: Vehicule Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
bizare [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
14:35 Clubul de pescuit Buena pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Vista
Pasul 1
15:05 Proiecte de vis (s)
16:00 Proiecte de vis (s) - Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
Cumbria
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Est: Var[ovia, Polonia Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
17:20 Trasee: Dick Turpin Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
17:50 Proiecte de vis (s)
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
18:45 Situa]ii de criz\
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2:
Tsimane - locuitorii junglei situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
20:05 Vehicule off-road: Vehicule
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
bizare
Pasul 2
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
21:05 Proiecte de vis (s) la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
22:00 Proiecte de vis (s) - lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
Hereford tra]iei Fiscale de domiciliu.
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Berlin, Germania
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
23:20 Trasee: Stâncile monumen-
tului de la Stonehenge interioare 111, 105 sau 303.
23:50 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Berlin a V\ mul]umim!

16 Miercuri, 4 aprilie 2007
„O m\rturie important\ despre
puterea de jertf\ cre[tin\ `n Rom=nia“
a Ieri, 3 aprilie, la Palatul Patriarhiei, `ncepând cu orele 12.00, a avut loc lansarea c\r]ii „Martiri pentru Hristos din România,
`n perioada regimului comunist“ a Aceasta este prima lucrare martirologic\ `n care sunt pomeni]i martirii cre[tini indiferent de confesiune
a Dup\ lansarea de carte, a avut loc o conferin]\ de pres\ `n leg\tur\ cu rezultatul cercet\rilor `ntreprinse `n scopul realiz\rii acestei lucr\ri a
Ieri, 3 aprilie 2007, la
Palatul Patriarhiei, `nce-
pând cu orele 12.00, a avut
loc lansarea c\r]ii „Martiri
pentru Hristos din Româ-
nia, `n perioada regimului
comunist“, ap\rut\ la Edi-
tura Institutului Biblic [i
de Misiune al Bisericii Or-
todoxe Române, Bucu-
re[ti - 2007 la care au
participat reprezentan]i
ai Bisericii Ortodoxe, Ro-
mano-Catolice [i Evan-
ghelice de Confesiune Au-
gustan\, precum [i cei ai
Funda]iei Sf. Gerhard's
din Germania. Dup\ lan-
sarea de carte, a avut loc
o conferin]\ de pres\ `n
leg\tur\ cu rezultatul
cercet\rilor `ntreprinse
`n scopul realiz\rii aces-
tei lucr\ri.
La eveniment au parti-
cipat, al\turi de Prea Fe-
ricitul P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, ~nalt Prea
Sfin]itul Arhiepiscop [i Mi-
tropolit Ioan Robu al Die-
cezei Romano-Catolice de
Bucure[ti, Hermann
Schuster [i Franz Wissin-
CM
YK
ger din partea Funda]iei
St. Gerhard's Werk e. V.,
IPS Lauren]iu, Mitropoli-
tul Ardealului, PS Ciprian
C=mpineanul, Episcop-
Vicar Patriarhal, PS Cor-
neliu B=rl\deanu, Arhie-
reu-Vicar al Arhiepisco-
piei Hu[ilor, al\turi de
al]i ierarhi membri ai Sf.
Sinod [i profesori de la
Facultatea de Teologie
„Patriarhul Justinian“ din
Bucure[ti.
Uni]i de martiriul
pentru Hristos
~n cuv=ntul de prezen-
tare, PS Ciprian C=mpi-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
neanul, delegatul Sf. Si-
nod `n comisia de redac-
tare a lucr\rii, a precizat
c\, de[i exist\ numeroase
c\r]i dedicate martirilor
din temni]ele comuniste,
lucrarea de fa]\ este pri-
ma dedicat\ exclusiv ce-
lor care au murit pentru
Hristos `n regimul comu-
nist. Al\turi de aceasta,
volumul mai marcheaz\
`nc\ o premier\: este pri-
ma lucrare martiriologic\
`n care sunt pomeni]i
martirii cre[tini indife-
rent de confesiune. Nu
este o lucrare dedicat\
exclusiv martirilor de
confesiune ortodox\, ci [i
celor de confesiune roma-
no-catolic\ [i protestan-
t\. Faptul c\ lucrarea in-
ventariaz\ martirii `n or-
dine alfabetic\ [i nu con-
fesional\ arat\ caracte-
rul ecumenic al lucr\rii,
a[a cum m\rturisea [i
Papa Ioan Paul al II-lea
care scria, c\ „m\rturia
pentru Hristos, p=n\ la
d\ruirea vie]ii, a devenit
o mo[tenire comun\ a
catolicilor, ortodoc[ilor,
anglicanilor [i protes-
tan]ilor“.
Lucrarea este rodul
ini]iativei Funda]iei St.
Gerhard's e.V., care este o
asocia]ie a unor germani
catolici din sud-estul Eu-
ropei, din Ungaria, Iugo-
slavia [i Rom=nia. Asoci-
a]ia poart\ numele Sf=n-
tului Gerhard (Gerard
†1046), `n timpul c\ruia a
existat o singur\ Biseric\
Cre[tin\ [i care a fost
primul episcop al tuturor
popoarelor din lan]ul car-
patic, `ndeosebi al Bana-
tului [i a c\rui oper\ mi-
sionar\ a fost orientat\
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
spre unitatea cre[tinilor
din Panonia, suferind el
`nsu[i moarte de martir.
~n 2002, Funda]ia pro-
pune Sf. Sinod alc\tuirea
unei lucr\ri despre mar-
tirii cre[tini din Rom=nia
perioadei comuniste. Du-
p\ ob]inerea acordului
din partea Sf. Sinod, s-a
constituit un comitet de
coordonare format din
cinci reprezentan]i ai Bi-
sericii Ortodoxe (c=te u-
nul din fiecare Mitropo-
lie), doi reprezentan]i ai
Bisericii Romano-Cato-
lice, doi reprezentan]i din
partea Bisericii Greco-
Catolice [i un reprezen-
tant al Bisericii Protes-
tante. De[i au particpat
activ `nc\ de la `nceput
pentru elaborarea docu-
menta]iei volumului de
fa]\, reprezentan]ii Bise-
ricii Greco-Catolice nu au
reu[it s\ finalizeze redac-
tarea biografiilor p=n\ la
momentul finaliz\rii ac-
tualei edi]ii. PS Ciprian
C=mpineanu a mai expli-
cat absen]a din acest
martirologiu a greco-ca-
tolicilor [i prin faptul c\
metodologia alc\tuirii lis-
tei finale cerea ca docu-
mentele invocate s\ fie
din perioada martiriului [i
nu m\rturii de dup\ 1990,
ceea ce reprezentan]ilor
greco-catolici le-a luat mai
mult timp dec=t `ng\duia
termenul limit\ de apa-
ri]ie a prezentei edi]ii.
Peste 200 de martiri
Lucrarea prezint\ o lis-
t\ de 245 de persoane care
au murit `n temni]ele co-
muniste din pricina m\r-
turisirii credin]ei lor. Sunt
prezentate `n ordine alfa-
betic\ biografiile a 209
cre[tini-ortodoc[i (99 de bi-
ografii am\nun]ite [i 110
pe scurt), 32 romano-cato-
lici [i 4 protestan]i. Cri-
teriile de selec]ie au fost
sugerate de prelatul dr.
Helmut Moll din Köln `n
cartea sa „Martirologiul
german al secolului XX“ [i
anume: 1. moartea prin vi-
olen]\ (martyrium materi-
aliter); 2. ura fa]\ de cre-
din]\ manifestat\ de pri-
gonitori (martyrium for-
maliter ex parte tyrani)
3. acceptarea con[tient\ a
suferin]ei ca voin]\ lui
Dumnezeu (martyrium
formaliter ex parte victi-
mae).
~n interven]ia sa, ~nalt
Prea Sfin]itul Arhiepiscop
[i Mitropolit Ioan Robu al
CM
YK
Diecezei Romano-Catolice
de Bucure[ti a precizat c\
„a prezenta o astfel de
carte `n S\pt\m=na Pati-
milor e un lucru de har [i
providen]ial. Martiriul es-
te comoara comun\ a Bi-
sericii Ortodoxe [i a celei
Romano-Catolice. Fire[te
c\ ne `ntreb\m ce rost au
avut toate aceste suferin-
]e. Cine ne va r\spunde
oare? Nu ne r\m=ne dec=t
m=ng=ierea lui Dumnezeu
[i speran]a c\ nu vor mai
ap\rea acele vremuri ,de[i
practica r\ului de a perse-
cuta Biserica are at=tea [i
at=tea forme moderne!“.
Subliniid caracterul e-
cumenic al c\r]ii, prof.
Hermann Pitters, repre-
zentantul Bisericii Evan-
ghelice de confesiune au-
gustan\ din Sibiu a subli-
niat c\ „ne adun\ aici
soarta comun\ a suferin]ei
`n zilele negre ale trecutu-
lui. Exist\, `n Germania,
martirologii separate pen-
tru Biserica Romano-Ca-
tolic\, respectiv pentru Bi-
serica Evanghelic\, dar
nic\ieri `n lume nu exist\
un martirologiu comun
pentru toate cele trei bise-
rici, Ortodox\, Romano-
Catolic\ [i Protestant\“.
„Un adev\rat
sinaxar al martirilor“
La finalul lans\rii de
carte, PF P\rinte Teoctist
a ar\tat c\ „era un act de
datorie a noastr\, a celor
ce am sc\pat cu via]\ de
acei ani grei, s\ ne adu-
cem aminte de martirii
no[tri. E o datorie s\ ne
`ngrijim de memoria celor
care nu au putut s\ se
apere pentru c\ vijelia
prigoanei [i mijloacele de
urm\rire erau cumplite.
Aceast\ datorie este mare,
iar cartea de fa]\ este un
adev\rat sinaxar al mar-
tirilor care ne ajut\ peste
veacuri s\ ne ]in\ uni]i `n
m\rturisirea lui Hristos.
Volumul lansat ast\zi ara-
t\ o comunitate a sfin]ilor
[i este o ofrand\ de mul]u-
mire binepl\cut\ lui Dum-
nezeu acum c=nd ~l `nso-
]im pe Hristos `n s\pt\-
m=na Deniilor“.
Lansarea s-a `ncheiat
prin `n\l]area unei rug\-
ciuni de „Ve[nic\ pomeni-
re“ a celor pe a c\ror jertf\
Biserica d\inuie[te peste
veacuri.
„Nu este dat oricui
s\ fie mucenic“
Conferin]a de pres\ ce
a urmat lans\rii de carte
a adus preciz\ri asupra
metodologiei [tiin]ifice de
`ntocmire a lucr\rii pre-
cum [i a continu\rii pro-
iectului. Regret\m c\ unii
jurnali[ti au `ncercat s\
transforme acest memo-
rial al martirilor `n- tr-un
subiect de scandal a[a
cum este presupusa cola-
borare a Bisericii Ortodo-
xe cu organele Securit\]ii
comuniste. R\spunz=nd
acestor `ntreb\ri nepotri-
vite momentului, PS Ci-
prian C=mpineanul a pre-
cizat c\ „genera]ia t=n\r\
Pagin\ realizat\ de Cosmin OLINICI
trebuie s\ fie atent\ [i s\
nu se gr\beasc\ s\ judece
ceea ce s-a `nt=mplat
atunci. Unii au m\rturisit
[i au murit `n `nchisori,
dar asta nu `nseamn\ c\
cei care nu au ajuns `n
`nchisoare nu au avut
credin]\. De exemplu, pa-
triarhul Justinian Marina
se `ntreba ce ar fi fost
dac\ to]i preo]ii [i-ar fi
p\r\sit parohiile [i s-ar fi
dus s\ moar\ pentru cre-
din]\. Nu este dat oricui
s\ fie mucenic, martir, ci CM
YK
aceasta este un dar de la
Dumnezeu, iar cei tineri
s\ nu interpreteze ten-
den]ios pe cei care nu au
avut `n acele vremuri
grele acest dar“.
~n `ncheiere, re]inem
apreciarea PF P\rinte
Teoctist f\cut\ `n cuv=n-
tul de binecuv=ntare din
prefa]a volumului, c\ lu-
crarea este „o m\rturie
important\ despre ceea
ce a `nsemnat puterea de
jertf\ cre[tin\ `n Ro-
m=nia, `ntr-o perioad\ `n
care s-a urm\rit `ndep\r-
tarea, pe orice c\i [i cu
orice mijloace, a M=ntu-
itorului Hristos din su-
fletele [i din via]a oame-
nilor“. a
Radio TRINITAS
 CM
YK

Joi,
5 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 79 (680) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Jertfa, expresie Oleoductul Constan]a –

a iubirii Trieste ar putea aduce
PAGINA 16

PAGINA 5
cople[itoare Rom=niei 4 miliarde de dolari

Cum se `ncondeiaz\
ou\le `n Bucovina
a Me[teri populari din nordul Moldovei, dar [i din jude]ul Ia[i, s-au `nt=lnit s\pt\m=na trecut\ la Palatul Culturii
pentru a demonstra cum se fac ou\ `nchistrite, dup\ tradi]ia popular\ a ~n Bucovina, tradi]ia `ncondeierii
ou\lor `n Joia Mare este p\strat\ cu sfin]enie a ~ntre simbolurile folosite la `ncondeierea ou\lor este crucea, {efii ANSV,
dar [i soarele, luna sau steaua ciobanului a „Miercuri facem curat `n cas\, mai preg\tim m=ncare, Casei de Pensii [i
iar de Joia Mare `ncep zilele de doliu. Mai sunt femei care mai preg\tesc [i joi m=ncare, dar eu le fac de ANOFM au demisionat
miercuri, ca s\-mi iau de-o grij\. ~n Joia Mare mergem la biseric\, este zi de doliu, apoi `n Vinerea Mare mergem PAGINA 6
la Denie, ]inem post negru“, poveste[te Vasilena Darie din localitatea sucevean\ Paltin a PAGINILE 8-9

CM CM
YK YK

Asocia]ia Moldovenilor
din Rom=nia
a fost desfiin]at\
PAGINA 11

NATO se bazeaz\ pe Rom=nia
POZA ZILEI
Ambasadorul Statelor
Unite ale Americii la Bu-
cure[ti, Nicholas Taub-
man (foto), a declarat, ieri,
`ntr-o conferin]\ de pres\
prilejuit\ de aniversarea a
58 de ani de la `nfiin]area
NATO, c\ succesele
Rom=niei `n cadrul orga-
niza]iei fac ca aceasta s\
se bazeze pe ]ara noastr\
at=t `n prezent, c=t [i `n
viitor.
„Participarea Rom=niei
la NATO [i UE a repre-
zentat un succes at=t pen-
tru rom=ni, c=t [i pentru
Societatea
civil\ critic\ numirea
a 7 mini[tri din
vecinii lor“, a spus oficia-
lul american, ad\ug=nd c\
apartenen]a la organiza]ie
guvernul T\riceanu
`nseamn\ at=t obliga]ii, PAGINA 7
c=t [i responsabilit\]i co-
mune.
Taubman a afirmat c\ Meteo
SUA sper\ ca Rom=nia,
care se afl\ `n prezent `n
centrul unei dezbateri
~nnorat Z
maxima 12 °C
complexe privind viitorul
s\u, s\ decid\ ca angaja- minima 3 °C
sursa: www.intellicast.com
mentul comun cu Statele
Unite `n combaterea ex-
tremismului [i terorismu-
lui s\ r\m=n\ unul dintre
obiectivele sale de baz\. a

Viena este cea mai agreabil\ capital\ din Europa

Viena este [i `n acest Mercer. Capitala insti- ce unele ora[e renumite Singapore, iar din Afri-
an cea mai agreabil\ ca- tu]iilor europene, Bru- se reg\sesc mult mai spre ca, de Casablanca. Mer-
Un grup de copii japonezi se bucur\
de cire[ii `nflori]i plimb=ndu-se cu o ca- pital\ din Uniunea Euro- xelles, este pe locul patru, sf=r[itul listei: Parisul cier efectueaz\ studiul
noe pe un lac din Yokohama, l=ng\ pean\, urmat\ de Co- iar Sofia `ncheie plu- (33), Londra (39), Barce- „Calitatea vie]ii“ `n fieca-
Tokyo. Zeci de milioane de japonezi se penhaga [i Amsterdam, tonul. lona (41), Madridul 42) [i re an, referitor la 215 o-
bucur\ `n aceast\ perioad\ de cire[ii `n conform studiului anual, ~ntre destina]iile tu- Milano (49). Din SUA, ra[e, pe baza a 39 de cri-
floare, care au o semnifica]ie deosebit\ recent publicat de biroul ristice, Bruxelles-ul ocu- primul loc este de]inut de terii cu caracter politic,
`n cultura japonez\. a
american de consultan]\ p\ pozi]ia a 14-a, `n timp Honolulu, din Asia, de economic [i social. a

CM
YK
2 Joi, 5 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXII)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (VI)
Inochentie Micu Klein a tri-
mis numeroase suplicii [i
memorii `mp\ratului, prin
care cerea respectarea
promisiunilor f\cute cre[-
tinilor care au acceptat u-
nirea cu Biserica Romei [i
aplicarea celor dou\ diplo-
me care fundamentau actul
unia]iei. Toate dolean]ele
lui au fost re]inute, `ns\ nu
a primit solu]ii favorabile.
Vremurile erau deosebit de
critice pentru Austria, an-
gajat\ `n r\zboaie istovi-
toare. Poate [i de aceea i
s-a explicat episcopului c\
nu se puteau da r\spunsuri
pripite la asemenea
chestiuni grave, avându-se
`n vedere c\ `n Principatul
Transilvaniei, situat `n
vecin\tatea Turciei,
du[mana secular\ a
Austriei, ar produce grave
nemul]umiri [i chiar opo-
zi]ii tulbur\toare. Atunci
Inochentie a `n]eles c\, pe
viitor, lupta va trebui dus\
pe dou\ fronturi: cu Dieta,
pe de o parte, [i cu guver-
nul Transilvaniei, pe de
alta. Episcopul Inochentie a
fost instalat `n ziua de 27
septembrie 1732, iar `n cele
dou\ zile urm\toare insta-
l\rii (28-29 septembrie) a
]inut un sobor `n care a a-
dus 24 de hot\râri de cea
mai mare `nsemn\tate. A-
cum s-a hot\rât ca `ntre
dou\ soboare s\ se ]in\
consistorii, alc\tuite din 12
protopopi. ~ntrucât Eparhia
F\g\ra[ului avea un terito-
riu `ntins, el a fost `mp\r]it
pentru cei doi vicari. Si-
nodul a hot\rât ca preo]ii,
spre a se deosebi de mireni,
s\ poarte hain\ preo]easc\
cuviincioas\, s\ nu se mai
târguiasc\ cu s\tenii pen-
tru ocuparea parohiilor [i
s\ nu cunune credincio[i
din alte parohii f\r\ dou\
strig\ri. De asemenea, si-
nodul a acordat aten]ie de-
osebit\ consolid\rii unia]iei.
Pentru Inochentie, deocam-
dat\, românii care nu se
aflau sub jurisdic]ia sa erau
„eretici“ [i „schismatici“ [i a
anun]at c\ va cere Vienei
`mputernicirea pentru a
„t\ia“ neuni]ilor „nervul
vie]ii“. Celor ce nu se vor
supune, cerea s\ li se aplice
pedepse severe. Guvernul
va trebui s\ se `ngrijeasc\
ca preo]ilor „schismatici“ s\
li se impun\ toate poverile
publice [i s\ fie constrân[i a
presta robote, f\r\ nici o
considera]ie fa]\ de persoa-
na lor. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Binecuvântarea
lui Dumnezeu
Un negustor cre[tin a
`ntâlnit un muncitor pe ca-
re l-a dojenit pentru c\ lu-
cra duminica. Muncitorul
s-a scuzat spunând c\ tre-
buie s\ lucreze, altfel nu
scap\ de s\r\cie. Negus-
torul i-a spus c\ tocmai de
aceea este s\rac, pentru c\
lucreaz\ duminica [i i-a
cerut s\ promit\ c\ timp de
[ase luni nu va lucra du-
minica, obligându-se s\-i
CUV+NT DIN AMVON
Joia Mare, un fragment important din istoria m=ntuirii
Fiecare zi a S\pt\mânii
Patimilor geme de gesturi, de
cuvinte [i expresii uimitoare,
`nc\rcate de sens [i putere
transfiguratoare. Dar dintre
toate zilele acestei s\pt\mâni
cele mai dense [i pline de sens
mistic-teologic r\mân Sfânta
[i Marea Joi [i Sfânta [i Ma-
rea Vineri, sau „Vinerea Scum-
p\“, cum mai este denumit\
`n popor. Denia care se s\-
vâr[e[te joi seara, care de fapt
este Utrenia zilei de vineri, se
mai nume[te [i „Denia celor
12 Evanghelii“. Cele dou\-
sprezece pericope evanghelice
se citesc dup\ o rânduial\
bine stabilit\, pornind de la
rânduiala Utreniei din zilele
obi[nuite ale anului liturgic.
Sfin]ii Evangheli[ti se com-
pleteaz\ reciproc sau redau fi-
del acelea[i evenimente, din
care deslu[im `n detaliu jertfa
suprem\. Retr\im misterul
patimilor, retr\im misterul
crucii, retr\im iubirea jertfel-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
pl\teasc\ paguba pe care
ar suferi-o din aceast\ ca-
uz\. Lucr\torul s-a `nvoit.
Dup\ cinci luni, negustorul
s-a `ntors [i l-a `ntrebat:
„Cât trebuie s\-]i pl\tesc?
Cât\ pagub\ ai avut?“
Muncitorul r\spunse: „Ni-
mic. Dimpotriv\, sfin]irea
duminicii mi-a adus atâtea
binecuvânt\ri. Acum cinci
luni n-aveam nimic. Acum
am o vac\ [i-mi merge bi-
ne.“ (Pr. Nicolae Pura,
Pilde, Editura Galaxia Gu-
tenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI pe el. Când [ti]i acestea, ferici]i sunte]i
dac\ le ve]i face».“ (Ioan 13, 4-17)
Iisus este ***
~n Joia Mare din S\pt\mâna Pa-
paradigma smereniei timilor, Domnul nostru Iisus Hristos
ne d\ exemplu de slujire. Na[terea [i
venirea Sa `n lume sunt exemple de
deplin\ smerenie. Este o deosebire
„Iisus S-a sculat de la Cin\, S-a
dezbr\cat de haine [i, luând un [ter-
nevoie s\-i fie sp\late decât picioarele,
c\ci este curat tot. {i voi sunte]i `ntre cel ce afirm\ c\ este smerit [i cel
gar, S-a `ncins cu el. Dup\ aceea a cura]i, `ns\ nu to]i». C\ [tia pe cel ce care lucreaz\ faptele smereniei. Dom-
nul Hristos a sp\lat picioarele ucenici-
turnat ap\ `n vasul de sp\lat [i a avea s\-L vând\; de aceea a zis: «Nu
`nceput s\ spele picioarele ucenicilor to]i sunte]i cura]i». Dup\ ce le-a lor S\i spre mirarea apostolilor, dar [i
[i s\ le [tearg\ cu [tergarul cu care sp\lat picioarele [i [i-a luat hainele, S- uimirea noastr\. Oare noi am fi
era `ncins. A venit deci la Simon a a[ezat iar la mas\ [i le-a zis: dispu[i s\ facem un asemenea gest?
Petru. Acesta I-a zis: «Doamne, oare «~n]elege]i ce v-am f\cut Eu? Voi M\ ~n aceast\ sear\, la Denie, se vor
Tu s\-mi speli mie picioarele?». A r\s- numi]i pe Mine: ~nv\]\torul [i citi 12 evanghelii care ne vor trans-
puns Iisus [i i-a zis: «Ceea ce fac Eu, Domnul, [i bine zice]i, c\ci sunt. Deci pune `n atmosfera dramatic\ a patim-
tu nu [tii acum, dar vei `n]elege dup\ dac\ Eu, Domnul [i ~nv\]\torul, v-am ilor Mântuitorului. Tu, cel care e[ti
aceasta». Petru I-a zis: «Nu-mi vei sp\lat vou\ picioarele, [i voi sunte]i etern ocupat, care ai postit sau nu,
sp\la picioarele `n veac. Iisus i-a datori s\ ca s\ sp\la]i picioarele unii care plângi, care e[ti bolnav, opre[te-
r\spuns: «Dac\ nu te voi sp\la, nu ai altora; c\ v-am dat vou\ pild\, ca, pre- te o clip\ din tumultul vie]ii. Ast\zi,
parte de Mine». Zis-a Simon Petru cum v-am f\cut Eu vou\, s\ face]i [i Hristos este pe cruce! E pironit `n cuie
Lui: «Doamne, spal\-mi nu numai pi- voi. Adev\rat, zic vou\: Nu este sluga [i `ncoronat cu spini, de tine, de mine,
cioarele mele, ci [i mâinile [i capul». mai mare decât st\pânul s\u, nici de ei, de noi! (Rubric\ realizat\ de pr.
Iisus i-a zis: «Cel ce a f\cut baie n-are solul mai mare decât cel ce l-a trimis Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
nic\ a Mântuitorului nostru devenit semnul cel mai auten- alte personaje, legate, negativ [i este un popor al tainelor.
Iisus Hristos. tic al mor]ii din iubire. Moar- sau pozitiv - de istoria mân- Ucigându-l pe un Fiu al po-
tea lui Hristos `ntre doi tâl- tuirii aduse de Hristos. Mai porului lor, totu[i nu l-au
hari nu s-a produs nici pe `ntâi Iuda, unul dintre cei 12 aruncat, ci ni l-au dat nou\,
Crucea, simbolul unei p\mânt, nici `n cer, ci `ntre ucenici ai lui Hristos. Iuda celor ce credem.
reputate victorii cer [i p\mânt, devenid, astfel, tr\deaz\, dar el reprezint\, Con]inutul mor]ii pe Cruce
cea mai grandioas\ moarte uneori, pe unul dintre noi. El a lui Hristos, ca jertf\ `ndrep-
Hristos a venit de bun\ din câte au avut loc `n istorie. este personajul pe care, f\r\ tat\ spre Dumnezeu [i cu
voie la patim\, iar `n planul Dar Crucea de pe Golgota, s\ cuget\m suficient, `l urâm mare efect pentru umanitatea
s\u dumnezeiesc, stabilit din atunci când o privim `n mij- to]i, dar din ipocrizie, pentru Sa, este o total\ predare a lui
eternitate, atunci când a in- locul Bisericii, trebuie s\ o ve- c\ el a ar\tat cu atâta clari- Hristos, ca om, Tat\lui. ~n
trat `n Ierusalim pentru a dem [i ca pe un arbore tate cine suntem. sfâr[it, putem spune, dup\
`mplini acest plan, El nu s-a `mpodobit de verdea]a [i flo- S-a polemizat foarte mult aceste scurte reflec]ii, c\ cine
instalat pe tronul lui Irod, ci rile iubirii. Numai a[a vom pe tema: „cine este vinovat de nu se entuziasmeaz\ de taina
pe tronul Crucii, repurtând putea `n]elege c\ suferin]a
moartea lui Iisus?“. Poporul Patimilor lui Hristos pe care
astfel cea mai splendid\ victo- din iubire nu desfigureaz\, ci ales sau romanii, st\pânitorii le retr\im `n slujba Deniei din
rie a tuturor timpurilor. Era transfigureaz\.
biruin]a total\ asupra mor]ii vremelnici ai acestui popor. Joia Mare, greu va duce un an
S\ nu ne gr\bim s\ con- `n continuare pentru c\ nu va
[i asupra p\catului. La mij-
locul slujbei Deniei din seara Taina Patimilor damn\m pe cineva `nainte de
a judeca mai profund circum-
g\si rostul vie]ii lui `n alt\
parte. Din aceast\ slujb\
aceasta, Crucea este purtat\
solemn de preo]i `n mijlocul lui Hristos retr\ite stan]ele. Dac\ ajungem la inegalabil\ desprindem lec]ia
concluzia c\ evreii l-au o- `n care Dumnezeu re-creaz\
Bisericii, reamintind de Cru-
cea de odinioar\ a Golgotei.
`n slujba Deniei morât pe Hristos, trebuie s\ lumea [i-i d\ posibilitate s\ se
~n acest semn trebuie s\ dis- din Joia Mare vedem c\ totu[i, prin doi transfigureze `n El. (PS Ioa-
tingem „Tronul ~mp\ratului reprezentan]i ai lor, Iosif [i chim B\c\uanul, Arhiereu-
~mp\ra]ilor [i Domnului Dom- ~n seara aceasta sfânt\, E- Nicodim, am primit trupul lui Vicar al Episcopiei Roma-
nilor“. Crucea de pe Golgota a vangheliile ne mai prezint\ [i Hristos. Poporul evreu a fost nului)
a 1924 - A fost emis\ o
Sfin]ii Mucenici tuit Automobil Clubul Român
Ordonan]\ militar\ prin
teresat [i de folclorul româ-
nesc, a `ntreprins `n Bucovi-
(ACR), care a preluat atribu-
Teodul [i Agatopod ]iile Asocia]iei automobili[ti- care se interzice activitatea na o anchet\ folcloric\ am-
Partidului Comunist Român pl\ [i sistematic\ (1905-1911),
(Denia celor 12 lor din România;
`n ]ara noastr\; `ntocmind cea mai mare
a 1813 - S-a n\scut Sö-
Evanghelii) ren Kierkegaard, teolog si fi- a 1932 - S-a n\scut scrii- colec]ie de folclor românesc
losof danez (m. 1866); torul Fanu[ Neagu, membru din perioada antebelic\;
Originari din Tesalonic, a 1964 - A intrat `n func-
a 1884 - S-a n\scut Ion corespondent al Academiei
cite]ul Teodul [i diaconul Romane, fost director al ]iune primul tren f\r\ con-
Agatopod au tr\it `n timpul Incule], personalitate politi- ductor, folosit la metroul din
c\ remarcabil\ care a depus Teatrului National „I. L. Ca-
`mp\ra]ilor Diocle]ian [i ragiale“ din Bucure[ti (1993 Londra;
Maximian. Pentru credin]a eforturi sus]inute pentru re-
-1997) („~ngerul a strigat“, a 1967 - Stabilirea de re-
lor `n Hristos, au fost du[i `n alizarea unirii Basarabiei cu „Frumo[ii nebuni ai marilor la]ii diplomatice `ntre Româ-
fa]a st\pânitorului Faustin România. A de]inut func]ia
ora[e. Fals tratat despre iu- nia [i Canada;
[i, refuzând s\ jertfeasc\ de pre[edinte al Sfatului bire“, „Amantul Marii Doam- a 1973 - La clinica chi-
idolilor, `n anul 300 au fost }\rii `n Basarabia. A fost
ne Dracula“); rurgical\ nr. 2 din Târgu
arunca]i `n mare. membru al Academiei
a 1940 - A murit Mat- Mure[, o echip\ de medici,
Române (m. 1940); thias Friedwagner, filolog [i condus\ de Prof. Dr. Ioan
Tot ast\zi, Biserica face a 1896 - Inaugurarea Jo-
pomenirea Sfin]ilor Mucenici folclorist austriac; `n 1917 Pop de Popa, efectueaz\ pri-
Claudie, Diodor, Victor, Vic- curilor Olimpice moderne la i-a ap\rut, la Halle, „Dic]io- ma opera]ie pe cord deschis
torin, Papia, Serapion [i Ni- Atena; narul limbii române“; in- din România. a
chifor; a Cuvioasei Teodora
din Tesalonic; a Sfin]ilor
Mucenici Teodora [i Didim; a 99 de ani de la na[terea lui Herbert von Karajan
Sfântului Mucenic Termu; a
Sfântului Mucenic Pompie; a Dirijorul austriac Her- neral, devenind cel mai t=- Karajan, Orchestra Filarmo-
Sfântului Zinon; a Sfin]ilor bert von Karajan, omul care n\r ocupant al acestei func- nic\ pe care maestrul a [i
a sim]it [i a transmis muzica ]ii `n Germania. ~n perioada condus-o. A avut colabor\ri
Mucenici Maxim [i Terentie; prin toate fibrele corpului urm\toare va fi invitat s\ intense cu Orchestra din
a cinci sfin]i mucenici din Les-
bos [i a Sfântului Nou Mu-
s\u, s-a n\scut `n ora[ul lui
Mozart, `n Salzburg, pe 5
dirijeze ocazional orchestra Paris [i cu Filarmonica din
cenic Gheorghe. Operei de Stat din Viena [i New York, iar `n 1967 a `nfi-
aprilie 1908. Abilit\]i muzi- Opera de Stat din Berlin. in]at Festivalul de la Salz-
cale a dovedit `nc\ din copi-
Mâine, Biserica face po - ~n 1955, von Karajan a burg. Din 1950 p=n\ `n
l\rie, c=nd a `nceput studiul
menirea Sfântului Mucenic fost numit director muzical 1970, Karajan a dominat
pianului. A crescut `ntr-un pe via]\ la Filarmonica din
Irineu, episcop de Sirmium practic via]a muzical\ a
mediu cultivat, f\c=nd studii
(zi aliturgic\, Denia Pro - la Institutul Mozarteum din Berlin, pe care a condus-o cu b\tr=nului continent, fiind
genialitate, a[a `nc=t ea a supranumit „Directorul mu-
hodului Domnului). Salzburg, apoi la Academia
de Muzic\ din Viena. devenit cea mai bun\ or- zical general al Europei“. ~n
chestr\ din lume la acea urma unor dispute ap\rute
Debutul lui Herbert von
~n ziua de 5 aprilie, Karajan ca dirijor a avut loc dat\. ~n acela[i timp lucra [i `ntre membrii orchestrei, `n
la doar 21 de ani, `n ora[ul cu alte orchestre, cea mai aprilie 1989, Karajan s-a re-
istoria consemneaz\: natal. La v=rsta de 37 de ani cunoscut\ fiind „La Scala“ tras `n apropiere de Salz-
a fost angajat `n ora[ul Aa- din Milano. ~n Londra a fost burg, unde a [i murit, c=teva
a „Ziua automobilistu-
lui“ - ~n anul 1904 s-a consti- chen ca director muzical ge- `nfiin]at\, special pentru luni mai t=rziu. (F.H.)

DE LA AL}II PENTRU NOI
Despre ou\le de Pa[ti
de Liviu PAPUC
~n 1937, marele folclorist
[i etnograf Artur Gorovei
(1864-1951), membru cores-
pondent [i de onoare al
Academiei Române, doctor
honoris causa al Universit\-
]ii din Cern\u]i, public\ un
studiu de folclor intitulat „O-
u\le de Pa[ti“, prima lucrare
pe plan mondial asupra obi-
ceiului `ncondeierii ou\lor,
din care spicuim câte ceva:
„Cum am putea s\ preci-
z\m: unde [i când s-a `nro[it
primul ou? Care popor l-a `n-
trebuin]at, pentru prima oa-
r\, nici n-am putea s\ ne `n-
treb\m, pentru c\ ou\ ro[ii
de piatr\ s-au g\sit [i `n
morminte din vremuri prea
vechi. Chinezii `ntrebuin]au
ou\le ro[ii cu dou\ mii de
ani `nainte de Hristos, [i de-
sigur c\, la dân[ii, obiceiul
acesta era o mo[tenire din
timpuri [i mai vechi. (...)
Oul a sintetizat misterul
Crea]iunii; dintr-un ou tre-
buie s\ se fi n\scut Univer-
sul, Lumea – deci [i omul.
Oul cosmic trebuie presu-
pus la baza credin]ei tuturor
popoarelor din lume.
Egiptenii adorau pe zeul
Knef, a c\rui statuie purta
un ou `n gur\.
Per[ii credeau c\, `n vâl-
toarea haosului, ap\ru un
ou, pe care Noaptea `l aco-
peri cu aripile ei, `l cloci, [i
din ou ie[i lumea: Soarele [i
Luna se ridicar\ `n sus, P\-
mântul se l\s\ `n jos.
Indienii, fenicienii, ca [i
israeli]ii, considerau oul ca
principiu al Crea]iunii.
Dup\ una din legendele
brahmane, la `nceput era pe
lume numai ap\, din care se
n\scu un ou de aur ce pluti pe
ape un an de zile, [i din el se
n\scu Cerul, P\mântul [i
V\zduhul. Brahma `nsu[i se
n\scu din acest ou, din care se
f\cu Cerul [i P\mântul. (...)
PRIMIM DE LA CITITORI
~n a[teptarea ~nvierii Domnului
An de an, aceast\ s\rb\-
toare, cea mai mare s\rb\-
toare a cre[tin\t\]ii, ~nvie-
rea Domnului Iisus, vine cu
speran]a omului de iubire,
de bun\ `n]elegere, de pace.
~n acest\ zi, cre[tinii
pream\resc sacrificiul Fiului
lui Dumnnezeu, care prin
r\stignire [i ~nviere , a mân-
tuit neamul omenesc de p\-
catul originar [i a adus `m-
p\carea lui Dumnezeu cu
Crea]ia Sa.
Sacrificiul lui Iisus Hris-
tos deschide perspectivele
mântuirii tuturor oamenilor,
nu numai a cre[tinilor. De
aceea `n noaptea ~nvierii,
dup\ aprinderea lumân\ri-
lor, preotul [i credincio[ii
`nconjoar\ biserica, sfin]ind
nu numai trupul fizic al bi-
sericii, ci [i pe to]i oamenii,
indiferent dac\ apar]in sau
nu Bisericii Cre[tine.
Mântuirea este mesajul
central al credin]ei cre[tine
[i fundamentul de neclintit
al `ntregii vie]i [i al tuturor
activit\]ilor Bisericii lui
Hristos. Sensul mântuirii
aduse de Hristos este atât de
Grecii, romanii aveau ace-
ea[i credin]\; filosofii lor vor-
besc despre crearea lumii
«ab ovo». (...)
Oul cosmic tr\ie[te [i `n
credin]ele poporului nostru.
(...)
P\zitor de duhuri necu-
rate, oul ro[u se `ntrebuin]a
ca amulet\, obicei practicat,
`n zilele noastre, la ru[ii din
p\r]ile Uralului, unde se f\-
ceau ou\ din pietre semi-
pre]ioase, de diferite culori,
`ntre care [i ro[ii, mici de tot,
[i se purtau ca feti[uri la
ceas, cum se poart\ m\r]i-
[oarele, dup\ cum feti[ tre-
buie s\ fi fost ou\le de piatr\
vopsite cu ro[u, din mormin-
tele preistorice, `ngropate cu
bogat, `ncât nu poate fi ex-
primat, `n complexitatea lui,
de nici un termen biblic.
Nu `ntâmpl\tor, acest\
s\rb\toare marchez\ mo-
mentul `n care prim\vara `[i
intr\ cu adev\rat `n drep-
turi, când totul re`nvie, se
transform\, când natura iz-
bucne[te `n cascade de mu-
guri [i flori primenind sufle-
tele oamenilor.
Asemeni naturii care se
primene[te prin prim\var\,
noi oamenii, ne primenim
sufletele prin s\rb\toarea
~nvierii lui Hristos, prin toa-
te zilele ce au precedat-o. Es-
te ca [i cum am trage un ho-
tar `ntre ceea ce am fost pâ-
n\ acum [i ceea ce am dori
s\ fim, `n cur\]enie sufle-
teasc\, `n `n]elegerea seme-
nilor no[tri [i a rostului pro-
priei noastre vie]i…
Momentul ne `ndeamn\
spre acestea, `ns\ depinde
de fiecare `n parte cât se va
apropia de un asemenea
ideal spiritual… Patimile lui
Iisus, cu suprema Sa jertf\ [i
apoi cu miracolul ~nvierii,
[i-au pus definitiv amprenta
OPINII & COMENTARII
mortul, ca s\-l apere de Ge-
niul R\ului.
Culoarea ro[ie fiind sim-
bolul biruin]ei, deci al for]ei,
se explic\ pentru ce popoa-
rele r\zboinice au adoptat-o
pe steagurile lor, pentru ce
la popoarele indo-germanice
culoarea ro[ie era semnul
m\ririi [i al cinstei, culoare
cu care se `nf\[urau `mp\ra-
]ii – purpur\ – semnul biru-
in]ei, al for]ei, al st\pânirii.
Talmudul pomene[te c\
`ntre cele [apte haine ce tre-
buia s\ le `mbrace Mesia, a
[aptea era ro[ie, ca r\zbuna-
re contra Romei, deci un sim-
bol al victoriei, adoptat [i de
cre[tin\tate.
Odinioar\, numai la cur]i-
le domne[ti era `ng\duit\ `n-
Plan[\ din
studiul
„Ou\le de
Pa[ti“, prima
lucrare pe
plan mondial
asupra
obiceiului
`ncondeierii
ou\lor,
realizat de
folcloristul [i
etnograful
rom=n Artur
Gorovei
(medalion)
benefic\ pe con[tiin]a lumii
cre[tine, mereu impulsio-
nând-o spre bine, spre iubi-
re, spre pace.
Momentul acesta, `nceput
cu suferin]\ [i sfâr[it cu bu-
curie, a adunat `n jurul s\u
de-a lungul secolelor o vast\
literatur\ [i a fost punct de
plecare pentru nenum\ra]i
scriitori, mae[tri ai artelor
plastice, ai muzicii care au
`mpodobit spiritualitatea o-
menirii cu opere ce ]in de
ve[nicie. Cred c\ nic\ieri al-
tundeva omul nu poate s\ se
simt\ mai aproape de Iisus
decât p\[ind pe acele locuri
pe unde El a trecut.
~mi doresc din tot sufletul
s\ mi se `ntâmple aceast\
fericire, s\ ajung la Ierusa-
lim, s\ p\[esc pe drumul pa-
timilor Sale, pân\ la mor-
mântul din care a ~nviat ca
s\ se `nal]e la ceruri, `ncoro-
nat cu spini, cu biciuirea Sa,
cu vorbele lui Pon]iu Pilat,
rostite f\r\ s\ [tie ce vor `n-
semna ele din clipa aceea
pentru ve[nicie, cu drumul
Golgotei pân\ la r\stignire,
moarte [i ~nviere.
trebuin]area unor anumite
obiecte de culoare ro[ie. (...)
Religiile tuturor popoare-
lor au introdus oul ro[u `n
ceremoniile cultului lor.
Egiptenii aveau un cult
special, la echinoxul de pri-
m\var\ – Pa[tele nostru –
când ofereau ou\ zeului cre-
ator; per[ii aveau acela[i obi-
cei la s\rb\toarea Anului
Nou, obicei despre care vor-
be[te un c\l\tor chiar [i pen-
tru anul 1704, care spune c\,
de Anul Nou (20 mai), per[ii
se felicit\ d\ruindu-[i ou\ `n
diferite culori.
Oul avea mare `nsemn\-
tate [i la romani, care f\ceau
jertfe speciale cu ou\, la
s\rb\toarea echinoxului de
prim\var\, [i la scriitorii
Ovidiu, Juvenal, Pliniu se
pot g\si dovezi c\ ou\le a-
cestea erau colorate.
Credin]ele [i obiceiurile
p\gâne au trecut `n religia
cre[tin\, acomodându-se cu
dogmele ei. Zeii p\gâni tr\-
iesc [i ast\zi `n sfin]ii c\rora
ne `nchin\m noi. Datina
oului ro[u nu a putut s\ fac\
excep]ie; primii cre[tini l-au
men]inut, l-au l\sat mo[teni-
re, pân\ `n zilele noastre, tu-
turor popoarelor cre[tine, ca-
re pun tradi]ia aceasta `n le-
g\tur\ cu sângele – moartea
[i `nvierea – lui Isus Hristos,
Creatorul lumii cre[tine, du-
p\ cum primele popoare au
considerat oul ro[u ca simbol
al crea]iunii Cosmosului.
Oul ro[u a r\mas, `n cul-
tul nostru, al\turi cu crucea,
ca simbol al biruin]ei contra
Diavolului.
Odat\ cu men]inerea [i
`ntrebuin]area oului ro[u,
cre[tinii au introdus [i cu-
loarea ro[ie `n cultul lor. Da-
c\ papa de la Roma poart\
mantie de purpur\, Biserica
noastr\, care nu admite ve[-
minte albe, ca la preo]ii cato-
lici, `n serviciul Bisericii, a a-
doptat culoarea ro[ie `n od\j-
dii, iar anumite fe]e biseri-
ce[ti poart\, `n semn de au-
toritate, brâu [i culion de cu-
loare ro[ie“.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Iisus nu a fost batjocorit
numai atunci; De-a lungul
secolelor oamenii au repetat
gesturile batjocoritoare Lui
de la `nceput, `ncercând s\-L
ucid\ din nou; Iisus n-a mai
putut fi `ns\ ucis niciodat\.
De dou\ mii de ani El
tr\ie[te `n sufletele a mi-
lioane de oameni, pentru c\
Fiul lui Dumnezeu n-a venit
`n lume s\ fac\ dreptate cu
sabia, „armele“ Sale au fost
[i au r\mas iubirea [i `n]ele-
gerea `ntre oameni.
~n a[teptarea ~nvierii Sa-
le, s\ ne preg\tim a ne `n-
tâmpina unii pe al]ii cu bu-
curie, `ncercând s\ alung\m
ura dintre noi [i s\ ne um-
plem sufletele de acea dum-
nezeiasc\ iubire… Dup\
postul `mpletit cu rug\ciu-
nea [i `nfrânarea de la p\ca-
te, cre[tinii ortodoc[i sunt
preg\ti]i s\ primeasc\ lumi-
na sfin]itoare a ~nvierii Fiu-
lui lui Dumnezeu, `n noaptea
`n care va r\suna spre cer,
cel mai frumos cântec reli-
gios - Troparul ~nvierii: „Hris-
tos a `nviat din mor]i/ Cu
moartea pre moarte c\lcând/
{i celor din morminte via]\
d\ruindu-le“ (~nv. Paraschi-
va-LLucia T|NASE, {coala
„Otilia Cazimir“ Ia[i)
Joi, 5 aprilie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE
Cum s\ tr\ie[ti,
ca s\ `nviezi
dup\ trei zile
a Ce ne este cu adev\rat de folos
este iubirea a
de Nicolae HULPOI
Acum 2000 de ani, Dumnezeu a hot\rât
s\ vin\ printre oameni. De ce atunci, nu se
poate spune. {i ca s\ fie mai u[or pentru cei
interesa]i [i nici s\ nu-i distrag\ prea tare pe
cei nep\s\tori, a hot\rât s\ ia chip de om.
Nu ca un om mare, ca un adult, ci ca prunc,
n\scut ca un umil cer[etor, `ntr-un grajd. De
ce a[a? Poate pentru c\ Dumnezeu n-a uitat
c\, odat\, l-a f\cut pe om st\pân peste p\-
mânt. N-a vrut s\ deranjeze palatele st\pâ-
nilor cu prezen]a Sa, n-a vrut s\ suspende
oamenilor drepturile deja primite. {i, ori-
cum, ce avea El de spus se auzea mai bine
din pie]e, se potrivea mai bine cu praful de
pe str\zi, decât cu `n\l]imea tronurilor [i ar-
gumentul autorit\]ii constrâng\toare.
Dumnezeu a ales s\ „joace corect“. A pre-
ferat s\ lase la alegerea publicului valoarea,
esen]ialul, Adev\rul din vorbele [i faptele
Sale.
Celor absorbi]i de grija de a doua zi, le
atr\gea aten]ia c\ nu doar pâinea hr\ne[te
[i `mpline[te pe om. Apoi, a vorbit foarte
mult despre mântuire dar, cel mai mult, des-
pre iubire. Unii l-au crezut, al]ii doar au pri-
ceput sau apreciat cuvintele frumoase.
Totu[i, cuvintele Sale despre iubire i-au
enervat pe cei mai mul]i: S\ fim serio[i! P\i
cum s\ tr\ie[ti pentru iubire? Adic\ s\-i
iube[ti pe to]i ca pe tine `nsu]i? Dar merit\
a[a ceva lumea asta nep\s\toare, care nu
face decât s\ se iubeasc\ pe sine `ns\[i? Hai,
`]i iube[ti p\rin]ii, nevasta, copiii, poate
rudele, dar nu mai mult! Ce rost are s\-i
iube[ti pe ceilal]i, mai ales dac\ nu-]i sunt de
nici un folos? Care-i profitul?
{i-apoi, când `]i propui s\ iube[ti, devii
vulnerabil, po]i s\ fii refuzat, s\ suferi, s\ fii
r\nit. Nu prea e o afacere treaba asta cu iu-
birea fa]\ de toat\ lumea…
Hristos, `ns\, nu a gândit a[a. El a iubit
lumea mai mult decât pe sine. El a murit,
dar lumea a tr\it; el a murit ca oamenii s\
tr\iasc\ ve[nic. Hristos a iubit lumea, dar
nu se a[tepta la ceva `n schimb. Nu a f\cut
calcule probabilistice [i estim\ri de profit
afectiv. Hristos, s-a smerit mai mult decât
oricine - de[i era Dumnezeu - [i a iubit mai
mult decât oricine - cu sufletul s\u de om.
Cu to]ii ne-am dorit, poate m\car o dat\
`n via]\, s\ fim altcineva: s\ fim mai puter-
nici, mai de[tep]i etc. Dar câ]i [i-au dorit s\
poat\ iubi mai mult? Hristos, `ns\, de[i era
cel mai `n]elept, a acceptat s\ cad\ prad\ vi-
cleniei omene[ti. Cu toate c\ era cel mai pu-
ternic, a `ng\duit s\ fie cel mai slab, „atâr-
nat pe lemn“, de[i, ca Dumnezeu, „a atârnat
p\mântul pe ape“.
Nici puterea, nici `n]elepciunea nu pot
avea valoare ve[nic\. Totul se schimb\, totul
se preface, azi e[ti puternic, mâine e[ti cel
mai slab; azi e[ti considerat `n]elept, mâine
po]i fi catalogat naiv. Dar ce ne este cu
adev\rat de folos este iubirea. Numai iu-
birea nu se devalorizeaz\ vreodat\, este va-
luta forte `ntre oamenii din toate timpurile,
`ntre oameni [i Dumnezeu.
La Denia din aceast\ sear\ vom reme-
mora cutremur\toarele suferin]e `ndurate
de Mântuitorul. Poate vom crede [i vom
plânge, poate ne vom `ndoi, sperând, `ns\, ca
Dumnezeu s\ ajute necredin]ei noastre.
Oricum, trebuie s\ avem `n vedere urm\-
torul fapt: cu 2000 de ani `n urm\, Dumne-
zeu a hot\rât s\ vin\ printre oameni. Cine s-
ar fi a[teptat s\ duc\ via]a pe care a dus-o,
s\ `ndure tot ce a `ndurat, s\ aib\ sfâr[itul
care ne-a `n\l]at?
Oare, dac\ Hristos ar mai veni odat\
ast\zi, cum ar alege s\ tr\iasc\? {i ce-am
avea noi de `nv\]at din aceasta? De r\spun-
sul dat depinde `nvierea noastr\…
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
4 Joi, 5 aprilie 2007
PE SCURT
Ritualuri religioase
deosebite
la Ierusalim
La Biserica „Sf. Morm=nt“
din Ierusalim vor avea loc
ast\zi, `n Sf=nta [i Marea
Joi, ritualuri religioase de-
osebite. Pe l=ng\ ritualul
sp\l\rii picioarelor, prin
care se rememoreaz\ mo-
mentul `n care `nsu[i
M=ntuitorul Iisus Hristos
a sp\lat picioarele Aposto-
lilor la Cina cea de Tain\,
`n aceast\ dup\- amiaz\,
la Ierusalim va avea loc un
pelerinaj pe Muntele
Golgota, pe parcursul
c\ruia se cite[te din Sf=nta
Evanghelie. La acest
pelerinaj particip\ anual
mii de credincio[i [i sute de
ierarhi, preo]i [i monahi.
„~n Joia Mare, `ncepand de
la ora 16.00, se face o
mi[c\toare procesiune cu
cele 12 Evanghelii pe
Drumul Crucii. Procesiu-
nea `ncepe de la Pretoriu,
locul unde a fost M=ntu-
itorul judecat [i condamnat
la moarte de c\tre Pilat.
Pe[tera [i biserica se
numesc Pretorium. Aici se
adun\ `n Joia Mare mii de
pelerini, sute de clerici [i
c=]iva arhierei pentru a
`ncepe slujba Sfintelor Pa-
timi. Primele cinci Evan-
ghelii le citesc aici, `n bi-
seric\, iar de la Evanghelia
a VI-a, convoiul clericilor [i
pelerinilor, cu lum=n\ri
aprinse `n m=ini, porne[te
`n procesiune spre Golgota,
caut=nd s\ reconstituie, pe
c=t posibil, Drumul Crucii
str\b\tut de M=ntuitorul `n
noaptea de joi spre vineri.
Pe cale, preo]ii fac cele 14
popasuri dup\ tradi]ie,
oprindu-se din loc `n loc. La
fiecare popas, episcopul,
`mbr\cat `n ve[minte ne-
gre, cite[te cele [apte
Evanghelii. Ultimele dou\
se citesc pe Golgota [i `n
fa]a Sf=ntului Morm=nt,
unde se termin\ procesiu-
nea“, a declarat, pentru Ra-
dio Trinitas, pr. Dinu Pom-
piliu, protoiereu al Protopo-
piatului Bucure[ti III.
Focul din curtea
arhiereului Caiafa
se aprinde ast\zi
`n cur]ile bisericilor
din Arad
~n Sf=nta [i Marea Joi, `n
zona Aradului, tinerii din
sate adun\ buturugi de la
localnici, cu care aprind un
foc `n curtea bisericii, iar
acest foc r\mane nestins
p=n\ dup\ Sfintele S\rb\-
tori de Pa[ti. „Este un obi-
cei legat de Joia Mare [i a-
nume acela c\ feciorii [i ti-
nerii satului, `n zilele de
mar]i [i miercuri, cu carul
cu boi, cu c\ru]a ulterior,
aduceau de pe la s\teni bu-
turugi [i lemne pe care a-
ce[tia nu le ardeau `n iar-
n\, ci le puneau deoparte
[i aduceau lemnele `n cur-
tea bisericii, unde, `n Joia
Mare, se face un foc care
d\inuie p=n\ dup\ Sfintele
Pa[ti. ~n Joia Mare, de ase-
menea, `ncepe b\tutul toa-
cei [i pe l=ng\ acest foc, ca-
re prefigureaz\ focul din
curtea arhiereului Caiafa,
credincio[ii stau `ntr-o pri-
veghere continu\“, a decla-
rat, pentru Radio Trinitas,
pr. Vasile Pop, consilier
cultural al Episcopiei
Aradului, Ienopolei [i
H\lmagiului. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ast\zi, M=ntuitorul spal\ picioarele ucenicilor cel de-al paisprezecelea
monah necesar pentru
s\v=r[irea ritualului, t\-
a ~n Ia[i, la M\n\stirea Golia, `ncep=nd cu ora 9, va avea loc ast\zi ritualul sp\l\rii picioarelor m=iaz\.
a Ritualul, care ast\zi se mai face doar la c=teva m\n\stiri din ]ar\, De[i este o r=nduial\
liturgic\ men]ionat\ `n
printre care [i M\n\stirile Golia, Sih\stria [i Putna, aminte[te de gestul c\r]ile de slujb\, aceasta
de umilin]\ s\v=r[it de Iisus Hristos c=nd a sp\lat picioarele ucenicilor a Ritualul sp\l\rii nu este obligatorie. Ritu-
picioarelor se mai p\streaz\ la Ierusalim [i `n m\n\stirile athonite a alul se mai face ast\zi
doar `n c=teva m\n\stiri
Ast\zi, de la ora 9.00, pu]in 14 vie]uitori. Cel rii picioarelor. De fapt, toarn\ ap\ peste picioa- din ]ar\, printre care [i
la M\n\stirea Golia din care spal\ picioarele este ritualul const\ `n pune- rele fiec\ruia dintre c\- M\n\stirile Golia, Sih\s-
Ia[i, va avea loc ritualul `ntotdeauna stare]ul m\- rea `n scen\ a Evanghe- lug\ri, le spal\ [i le s\ru- tria [i Putna.
sp\l\rii picioarelor, care n\stirii, potrivit r=ndu- liei dup\ Ioan, singura t\. La final, stare]ul ci- ~n lume, aceast\ prac-
aminte[te de gestul f\cut ielii c\ cel mai mare a care vorbe[te despre a- te[te o rug\ciune c\tre tic\ mai este `nt=lnit\ la
de M=ntuitorul Hristos sp\lat picioarele celor cest episod. M=ntuitorul Iisus Hris- Ierusalim, acolo unde
`nainte de Cina cea de mai mici, a[a cum a f\- Potrivit Sf. Ev. Ioan, tos, dup\ care strope[te chiar patriarhul „joac\“
Tain\. Ritualul are loc cut Iisus. Ucenicii sunt Hristos, `ntruchipat de pe to]i cei prezen]i cu apa rolul M=ntuitorului, [i la
anual, `n Joia Mare, `n a[eza]i pe scaune, dup\ stare]ul m\n\stirii, `[i folosit\ deja. Pe tot par- c=teva dintre m\n\stirile
m\n\stirile care au cel cum arat\ icoana sp\l\- leag\ un [tergar la br=u, cursul slujbei, diaconul, Muntelui Athos. a
VIA}A PAROHIILOR s-a concretizat `ntr-o `n-
semnat\ cantitate de ali-
PE SCURT
mente ce au fost oferite
Model de `nfr\]ire `ntre parohii pentru a se prepara hra-
na necesar\ pentru cei
asista]i“, ne-a explicat pr.
Ou\ de Pa[ti
pictate de rom=ni,
a La parohia „Sf. Haralambie“ din Ia[i func]ioneaz\ o cantin\ Radu Br=nz\, paroh la expuse la Torino
social\ care ofer\, `n fiecare s=mb\t\ [i duminic\, precum [i `n biserica „Sf. Haralam- Arti[ti rom=ni [i ru[i [i-au
bie“, Ia[i. prezentat lucr\rile de arti-
fiecare s\rb\toare din cursul s\pt\m=nii, hran\ la peste 50 de Mai mult dec=t at=t, se zanat `n cadrul unei expozi-
dore[te extinderea cola- ]ii care a avut loc samb\t\,
persoane `n v=rst\ [i aflate `n dificultate material\ bor\rii [i la nivel cultural 31 martie laTorino. Expozi-
a Parohia din Ia[i ocrotit\ de Sf. Haralambie s-a `nfr\]it cu parohia [i educa]ional. Astfel, pa-
]ia a fost g\zduit\ de Aso-
cia]ia Russkij Mir din Tori-
din Trife[ti, jude]ul Ia[i, care are acela[i ocrotitor a De mai mult rohia din Ia[i a propus
parohiei din Trife[ti o co-
no [i a `nclus mai multe ex-
ponate: ou\ de Pa[ti pictate
timp, parohia Trife[ti sus]ine cu alimente de baz\ activitatea manual, miniaturi [i obiec-
laborare `n ceea ce prive[-
te de lut, informeaz\ Ro-
cantinei ie[ene a Mai mult dec=t at=t, se dore[te extinderea te activit\]ile cu tinerii,
manian Global News. ~n ca-
[tiut fiind faptul c\ la
colabor\rii [i la nivel cultural [i educa]ional a parohia „Sf. Haralambie“
drul prezent\rii expozi]iei,
profesorul de Istoria cres-
din Ia[i astfel de proiecte tini[mului la Facultatea de
Se [tie c\ atunci c=nd M=ntuitorului [i a sf=n- fe[ti, jude]ul Ia[i. „Dato-
cineva pune la temelia ac- tului ocrotitor, Haralam- rit\ p\rintelui protopop na]ionale [i interna]iona- Teologie din Torino, a avut
le au devenit o obi[nuin- o interven]ie pe tema „Pa[-
tivit\]ii rug\ciunea c\tre bie. Constantin Andrei, un tele `n tradi]ia Orientului [i
M=ntuitorul [i sfin]ii s\i, mare sus]in\tor al activi- ]\. „Astfel, se vor crea
a Occidentului cre[tin: ase-
ajutorul divin coboar\ [i t\]ii de la cantina «Sf. grupuri de tineri prietene m\n\ri [i diferen]e“.
binecuvinteaz\ lucrarea
Viitoare activit\]i Haralambie», cele dou\ `ntre cele dou\ parohii,
respectiv\. De acest ade- cu tinerii parohii sunt acum `ntr-o oferindu-se posibilitatea
v\r sunt convin[i to]i os- frumoas\ colaborare. De tinerilor din Trife[ti care PS Episcop Irineu,
Un exemplu de `ntra- sunt apropia]i parohiei al\turi de rom=nii
tenitorii Cantinei „Sf. mai mult timp, parohia
jutorare `l constituie fru- s\ se implice `n acest tip
Haralambie“ (foto) din
moasa colaborare care a
Trife[ti, prin apelul pe
de proiecte. Aceast\ cola- din Toronto `n
cadrul parohiei cu acela[i care p\rintele Benone
hram din Ia[i. De patru prins via]\ `ntre parohia Chelaru `l face c\tre cre- borare nu poate dec=t s\ noaptea de ~nviere
ani, credincio[ii din a- „Sf. Haralambie“ din Ia[i dincio[i, sus]ine cu ali- ajute la dezvoltarea sen- PS Irineu, Episcop-Vicar al
ceast\ parohie ofer\ aju- [i o alt\ parohie care are mente de baz\ activitatea timentului de solidaritate Episcopiei Ortodoxe Rom=-
ocrotitor pe acela[i sf=nt, cantinei ie[ene. {i `n a- cre[tin\ [i `ntrajutorare“, ne `n America, al\turi de
tor material celor b\tr=ni
[i afla]i `n dificultate ma- parohia „Sf. Dumitru“ [i cest an, `n Postul Mare a ne-a mai spus p\rintele un sobor de preo]i, va ofi-
Br=nz\. a cia Slujba ~nvierii `n noap-
terial\. ~nceputul a fost „Sf. Haralambie“ din Tri- fost f\cut\ o colect\ care
tea de 7 spre 8 aprilie, la
timid, cu o mas\ pe s\p- Biserica ortodox\ rom=n\
t\m=n\ pentru un grup „Sfantul Gheorghe“ din To-
de 30 de b\tr=ni, `ns\ `n ronto. Serviciul religios va
prezent, cantina poate `ncepe la ora 23.30 cu sluj-
ba Utreniei ~nvierii, urma-
oferi, `n fiecare s=mb\t\ t\ la ora 12.00 de slujba
[i duminic\, precum [i `n
fiecare s\rb\toare din
~nvierii [i de la ora 01.30,
de Sf=nta Liturghie.
cursul s\pt\m=nii, m=n- Rom=nii vin la biseric\ [i
mai devreme de miezul
care pentru peste 50 de
noptii, c\ci l\ca[ul de cult
persoane, dorindu-se ca
`n viitor s\ se extind\ [i este deschis de la ora 21.00,
informeaz\ Romanian
mai mult lucarea lor de Global News. Episcopul
`ntrajutorare. Acest pro- rom=n va mai fi al\turi de
gres a fost posibil datori- rom=nii din Toronto [i du-
t\ dorin]ei sincere de a a- minic\, 8 aprilie, de la ora
juta, dar [i rug\ciunii c\- 12.00, c=nd se va s\v\r[i
slujba celei de a Doua
tre Bunul Dumnezeu [i ~nvieri, Vecernia Mare.
speran]ei puse `n ajutorul
Program pascal
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia „Ca un izb\vitor al celor robi]i
[i celor s\raci folositor, neputincio[ilor pentru rom=nii
doctor, conduc\torilor ajut\tor, ortodoc[i
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 Purt\torule de biruin]\, Mare Mucenice
Gheorghe, roag\ pe Hristos Dumnezeu din Lucerna
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este LEVADHIA - PARTICIPARE LA SFANTA s\ mântuiasc\ sufletele noastre.“
unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i LITURGHIE [i `nchinare la mo[tele Biserica ortodox\ rom=n\
ai Ortodoxiei. Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acro- „Na[terea Maicii Dom-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Paras- pole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Informa]ii suplimentare pute]i nului“ din Lucerna - Elve-
cheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Mitropolitan\); Insula Eghina (moa[tele ob]ine la num\rul de telefon: ]ia `i a[teapt\ pe to]i cre-
Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Kato Xe- 0232/276907, dincio[ii rom=ni din
Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - nia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - la sediul aceast\ parte a Elve]iei s\
Grecia, unde se p\streaz\ o parte din Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâ- participe s=mb\t\, 7
Centrului de Pelerinaj aprilie a.c., de la ora 23.00,
sfintele sale moa[te. torul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[-
Dintre obiective men]ion\m: Valea tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis
„Sf. Parascheva“ la slujba ~nvierii
Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paras- (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos). din Ia[i: Bd. {tefan Domnului, informeaz\
kevi), Complexul monahal Meteora (moa[- Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii in- cel Mare [i Sfânt Radio Trinitas. Slujba reli-
tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea cluse: transport cu autocar clasificat **; nr. 16, `n curtea Catedralei gioas\ va fi oficiat\ `n
Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. transport cu ferryboat: Glyfa - Arghiro- capela Bisericii romano-
mitropolitane, catolice „St. Michael“. a
David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsa- canstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; sau acces=nd site-ul:
likis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. cazare `n regim dublu, cu mic dejun, con-
www.centruldepelerinaj.ro. V\
Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la form programului la hoteluri de 3***,
mul]umim [i v\ a[tept\m! Pagin\ realizat\ de
moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), preot `nso]itor.
Narcisa BALABAN

Oleoductul Constan]a – Trieste ar putea
aduce Rom=niei 4 miliarde de dolari
a Rom=nia, Croa]ia, Serbia, Slovenia [i Italia au semnat, mar]i, la Zagreb, acordul pentru construc]ia unei conducte pan-europene de petrol
a Conducta urmeaz\ s\ aduc\ petrol din zona Caspic\ [i Asia Central\ (`n special din Kazahstan [i Azerbaidjan) [i s\ traverseze, din portul Constan]a,
Serbia [i Croa]ia, av=nd ca punct final ora[ul italian Trieste a „Acest proiect face parte din inten]iile noastre de a securiza [i diversifica sursele de
energie ale Uniunii Europene, prin construirea unor rute energetice alternative“, se arat\ `n declara]ia semnat\ [i de comisarul european pentru
energie, Andris Piebalgs a Oficialul european a ad\ugat c\ proiectul este important pentru toate aceste state, pentru Uniunea European\ [i pentru
Statele Unite ale Americii, `n cazul `n care conducta de la Trieste este conectat\ cu cea de la Genova, de unde pot fi f\cute exporturi `n afara Europei a
Semnatarii acordului
de construc]ie a oleoduc-
tului Constan]a - Trieste
au fost Eugen }apu-Na-
zare, secretar de stat `n
cadrul Ministerului Eco-
nomiei [i Comer]ului din
România, [i, de la 1 ianu-
arie, pre[edintele Comite-
tului Interstatal pentru
proiectul PEOP, minis-
trul Economiei, Muncii [i
Antreprenoriatului din
Croa]ia, Branko Vukelic,
ministrul Mineritului [i E-
nergiei din Serbia, Rado-
mir Naumov, ministrul
Economiei din Slovenia,
Andrej Vizjak, [i Alfonso
Gianni, secretar de stat
`n cadrul Ministerului Dez-
volt\rii Economice din
Italia. Documentul a fost
semnat [i de Andris Pie-
balgs, comisarul european
pentru energie, confir-
mând, astfel, interesul [i
sprijinul total al Comisiei
Europene pentru proiec-
tul conductei pan-europe-
ne de transport al ]i]eiu-
lui (PEOP), informeaz\
Ministerul Economiei [i
Comer]ului (MEC).
O investi]ie strategic\
atât pentru ]\rile de
tranzit, cât [i pentru
Uniunea European\
Semnarea acestei de-
clara]ii exprim\ sprijinul
politic al celor cinci guver-
ne ale statelor implicate
[i al Comisiei Europeane
pentru ca acest proiect s\
devin\ realitate [i a avut
loc `n cadrul Conferin]ei
Procesului de Cooperare
`n Sud-Estul Europei, ce
s-a desf\[urat la Zagreb,
`n perioada 2-3 aprilie, sub
patronajul primului-mi-
nistru al Croa]iei, Ivo
Sanader. Pe tot parcursul
lucr\rilor Conferin]ei, la
care au participat foarte
~nc\ de acum 10
ani, autorit\]ile
rom=ne au sus]inut
acest proiect
Estimate la 60-75 mili-
arde barili, rezervele de
]itei ale ]\rilor din zona
M\rii Caspice atrag inte-
resul `ntregii lumi. Acce-
sul Europei la aceste re-
zerve pozi]ioneaz\ Rom=-
nia [i Marea Neagr\ pe o
ax\ strategic\ deosebit
de avantajoas\ din punct
de vedere economic. Ide-
ea construirii unui oleo-
duct care s\ fac\ leg\tu-
ra `ntre porturile de la
Marea Caspic\, portul
Constan]a [i portul Tri-
este (Italia) a fost sus-
mul]i actori ai pie]ei pe-
trolului, dar [i reprezen-
tan]ii celor mai impor-
tante institu]ii financiare
europene (Banca Euro-
pean\ de Investi]ii sau
Banca European\ pentru
Reconstruc]ie [i Dezvol-
tare), s-a subliniat faptul
c\ `n perioada imediat
urm\toare va fi necesar\
implicarea ferm\ a mediu-
lui de afaceri `n construc-
]ia oleoductului Constan-
]a - Trieste. „Semnarea
Declara]iei ministeriale
este cel mai important
pas `n realizarea acestei
investi]ii strategice, atât
pentru ]\rile de tranzit,
cât [i pentru Uniunea
European\“, se arat\ `n
declara]ia semnat\ la
Zagreb.
Regiunea Caspic\
de]ine locul al treilea
`n lume la rezervele
de gaz [i petrol
Proiectul face parte din
planurile europene de a
reduce dependen]a Uniu-
nii Europene de energia
ruseasc\, iar regiunea
Caspic\, ce de]ine locul al
treilea `n lume privind
rezervele de gaz [i petrol,
va juca un rol important
`n acest plan, sunt de
p\rere anali[tii sectoru-
lui energetic. „Acest pro-
iect face parte din inten-
]iile noastre de a securiza
[i diversifica sursele de e-
nergie ale Uniunii Euro-
pene, prin construirea u-
nor rute energetice alter-
native“, se arat\ `n decla-
ra]ia semnat\ [i de comi-
sarul european pentru e-
nergie, Andris Piebalgs.
Conducta va aproviziona
rafin\riile din nordul Ita-
liei [i centrul Europei cu
]i]ei provenit din zona Cas-
pic\, `n special din Ka-
]inut\ vehement, timp de
patru ani, de c\tre fostul
pre[edinte Emil Cons-
tantinescu.
Cu sprijinul companiei
italiene ENI, a fost f\cut
[i un studiu de fezabili-
tate, care estima valoarea
proiectului pentru Rom=-
nia la 1,2 miliarde de
dolari, la o capacitate de
transport de 30 de mili-
oane de tone ]i]ei/an.
Conjunctura politic\
mondial\ - r\zboiul din
Iugoslavia sau interesele
altor puteri pentru ]i]eiul
caspic [i pentru viitoarele
rute de transport - a f\cut
`ns\ ca proiectul constru-
irii oleoductului Constan-
]a - Trieste s\ intre „`n
conservare“ o perioad\
lung\ de timp.
ECONOMIC
zahstan [i Azerbaidjan.
Mai mult, se arat\ `n do-
cument, conducta ce va
lega portul Constan]a de
portul italian Trieste ar
putea transporta [i gaze
naturale, cu o capacitate
de pân\ la 1,8 milioane
de barili zilnic. „Regiunea
M\rii Caspice este una
care va aproviziona tot
mai mult pie]ele mondi-
ale. Tocmai de aceea a-
vem nevoie de o infra-
structur\ precum cea
pan-european\, deoarece
ne va ajuta s\ deconges-
tion\m ruta tradi]ional\
din Marea Neagr\“, a
subliniat comisarul euro-
pean pentru energie. Pre-
mierul croat Ivo Sanader
a fost de p\rere c\ acest
proiect va reduce num\-
rul tancurilor petroliere
din Marea Mediteran\ [i
va ajuta turismul din
regiune. Mai mult, spune
oficialul croat, dac\ oleo-
ductul va lega Trieste de
Genova petrolul [i gazele
pe care le transport\ ar
putea fi exportate `n afa-
ra UE. Majoritatea p\r]i-
lor din viitoarea conduct\
pan-european\ sunt deja
construite, urm=nd s\ se
realizeze legarea ora[ului
Pite[ti de Pancevo, din
Serbia, [i partea dintre
Croa]ia, Slovenia [i por-
tul italian Trieste.
Rom=nia ar putea
c=[tiga `ntre 2 [i 4
miliarde de dolari
Conducta pan-
european\ va avea o
lungime total\ de 1.360
km, din care 649 km pe
teritoriul Rom=niei, [i o
capacitate de 112 mi-
lioane de tone/an. Traseul
conductei porne[te din
portul Constan]a, trece
prin Serbia [i Croa]ia,
continuând pân\ la Tri-
este, unde se va conecta
la sistemul Transalpine
Pipeline (TAL), care a-
provizioneaz\ Austria [i
Germania. Construc]ia
va costa `ntre 2 [i 3 mili-
arde de dolari [i se esti-
meaz\ c\ va `ncepe `n in-
tervalul 2011 - 2013.
Potrivit studiului de
fezabilitate efectuat, be-
neficiile pentru România,
pe o durat\ de 20 de ani,
vor fi de aproximativ 2,27
miliarde dolari, pentru
varianta de capacitate de
40 de milioane de to-
ne/an, 3,1 miliarde de
dolari, pentru varianta de
capacitate de 60 de mi-
lioane de tone/an, [i 4,39
miliarde de dolari, pentru
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
varianta de capacitate de
90 de milioane de tone/an.
Semnarea declara]iei
pentru construirea con-
ductei Constan]a - Tri-
este vine `n contextul `n
care, recent, Grecia, Ru-
sia [i Bulgaria au semnat
acordul pentru constru-
irea oleoductului Burgas.
Vecinii bulgari
[i ucraineni
ne fac concuren]\
~n momentul de fa]\,
cea mai mare parte a
]i]eiului extras din zona
Caspicii este transportat
pe mare sau prin con-
ductele ce apar]in fostei
Uniuni Sovietice, cu ple-
care din Portul Novor-
siisk. Influen]a puternic\
a Turciei a f\cut ca pro-
iectul de transport Baku
(Azerbaidjan) - Ceyhan
(Turcia) s\ fie [i el agre-
at, `n ciuda costurilor de-
osebit de ridicate (peste 2
miliarde de dolari). La
concuren]\ cu ruta Con-
stan]a - Trieste se afl\ [i
ruta Ucraina - Polonia -
Germania, Bulgaria -
Grecia, dar mai ales ruta
spre Asia, prin Afganis-
tan [i Pakistan, agreat\
de Statele Unite. Specia-
li[tii g\sesc `ns\ multe
dezavantaje rutelor con-
curente, `n special costu-
rile mari [i instabilitatea
politic\ a unor ]\ri pe
care ar urma s\ le tra-
verseze. Indiferent de ru-
ta aleas\, rezervele celor
patru ]\ri din zona M\rii
Caspice sunt at=t de
mari, `nc=t se poate vorbi
Joi, 5 aprilie 2007
despre mai multe culoare
de transport.
Constan]a – Trieste
este ruta cea mai
scurt\ [i cea mai
rentabil\ din punct
de vedere economic
Beneficiind de o finan-
]are din partea Uniunii
Europene de 2 milioane
de euro, studiul de fe-
zabilitate `ntocmit a con-
firmat faptul c\ ruta Con-
stan]a - Omisalj (Croa]ia)
- Trieste este nu doar cea
mai scurt\ rut\ spre Eu-
ropa, dar [i cea mai ren-
tabil\ din punct de ve-
dere economic. Principala
problem\ care se ridic\
`n urma semn\rii acordu-
lui este cine va finan]a
construirea aceastei rute
[i ce prioritate va avea `n
fa]a celorlalte proiecte
asem\n\toare.
Rafin\riile rom=ne[ti
ar trebui s\
func]ioneze la
`ntreaga capacitate
~n studiul de fezabili-
tate privind ruta Con-
stan]a - Trieste se demon-
streaz\ c\ aceasta este vi-
abil\ din punct de vedere
comercial [i ofer\ o sigu-
ran]\ cert\ pentru trans-
portul ]i]eiului pe o dis-
tan]\ apreciabil\. }\rile
implicate `n proiect vor
avea importante c=[tiguri
financiare, prin `ncasarea
onorariilor de tranzit. Mai
mult, pentru Rom=nia,
care are o capacitate de
rafinare de 34 de milioane
de tone/an, dar folose[te
5
doar 13 milioane de tone,
noua conduct\ ar putea
`nsemna func]ionarea
rafin\riilor la `ntreaga
capacitate. Cantitatea de
]itei brut pentru export
existent\ `n regiunea
M\rii Caspice se pre-
conizeaz\ c\ va cre[te de
la 50 de milioane de tone,
c=t este `n prezent, la 179
de milioane de tone, `n
2010, [i la 344 de mil-
ioane de tone, `n 2020.
Dat fiind faptul c\ ]i]eiul
este localizat `n principal
`n Kazahstan, cea mai
bun\ solu]ie de investi]ie
este direc]ionarea lui la
Marea Neagr\.
Pia]a european\ c\reia
i se va adresa oleoductul
Constan]a - Trieste este
de 298 de milioane de
tone/an, cu poten]ial de
cre[tere considerabil, `n
cazul `n care ruta va fi
conectat\ la sistemul de
conducte petroliere ital-
ian, extins acum p=n\ la
Genova. Analiza eco-
nomic\ efectuat\ de spe-
ciali[ti arat\ c\ pot fi
transportate eficient pe
viitorul oleoduct `ntre 60
[i 90 de milioane de tone
de ]i]ei/an, asigur=nd ast-
fel rezervele strategice ale
Europei. La aceste vol-
ume, conducta poate oferi
o rat\ de c=[tig pozitiv\,
ceea ce o face atractiv\
pentru investitori. Pentru
Rom=nia, costurile de
construc]ie, `n cazul celor
trei variante proiectate
(40 de milioane de to-
ne/an, 60 de milioane de
tone/an, 90 de milioane de
tone/an) ar fi de 1,1 mili-
arde de dolari, 1,4 mili-
arde de dolari, respectiv
2,1 miliarde de dolari. a
6 Joi, 5 aprilie 2007
PE SCURT
Huila energetic\,
subven]ionat\ cu
35 de mii de lei
Bugetul Ministerului Economiei
[i Comer]ului pentru 2007 ar
putea fi suplimentat cu 35.000
lei, sum\ ce urmeaz\ a fi acor-
dat\ Companiei Na]ionale a
Huilei (CNH) pentru subven]io-
narea produc]iei de huil\ ener-
getic\, potrivit unui proiect de
hot\râre publicat pe pagina de
Internet a MEC. Prin Legea
bugetului de stat pe 2007 au fost
alocate 192,6 milioane de lei pen-
tru subven]ii pe produse la capi-
tolul „Combustibili [i energie“,
subcapitolul „C\rbune [i al]i
combustibili minerali solizi“ pen-
tru Compania Na]ional\ a Huilei
Petro[ani. ~n nota de funda-
mentare a proiectului de
hot\râre se arat\ c\ Ministerul
Economiei a recalculat subven]ia
total\ pentru CNH [i subven]ia
pe unitatea de produs conform
cantit\]ilor fizice care urmeaz\
s\ fie realizate [i livrate, conform
normelor metodologice aprobate
prin HG 311/1999 privind acor-
darea, utilizarea [i controlul sub-
ven]iilor pentru produsele din in-
dustria c\rbunelui [i a
minereurilor feroase.
Economia Rom=niei
se va dubla `n
urm\torii [apte ani
Comisia Na]ional\ de Prognoz\
estimeaz\ c\ economia României
`[i va men]ine, pân\ `n 2013, un
ritm anual de cre[tere robust\,
de cel pu]in 5,7% [i `[i va dubla
valoarea PIB-ului fa]\ de 2006,
pân\ la 689,2 miliarde de lei.
CNP estimeaz\, `n varianta pre-
liminar\ de prim\var\ a prog-
nozei pe termen mediu, pentru
2013, un curs mediu de schimb
de 3,10 lei/euro. ~n 2006 PIB-ul
României a fost de 342,4 mi-
liarde de de lei. PIB-ul României
este estimat la 391,8 miliarde lei
`n 2007, `n condi]iile unui ritm
de cre[tere a economiei de 6,5%.
~n 2008, CNP estimeaz\ un PIB
de 440,7 miliarde lei [i o cre[tere
economic\ de 6,3%. ~n 2010 PIB-
ul ar putea atinge 539,4 miliarde
lei, iar ritmul de cre[tere a eco-
nomiei va fi de 5,8%, care se va
men]ine [i `n anul urm\tor. Ulti-
mii doi ani din intervalul anali-
zat au un ritm de cre[tere eco-
nomic\ u[or sub nivelele ante-
rioare, de 5,7%, estimeaz\ CNP.
Pensiile `n sistemul
public au crescut cu
35% fa]\ de 2004
Pensiile `n sistemul public [i cele
pentru agricultori au crescut pe
ansamblu cu 35%, `n termeni re-
ali, fa]\ de anul 2004, a declarat
ieri, `ntr-o conferin]\ de bilan],
ministrul Muncii, Solidarit\]ii
Sociale [i Familiei, Gheorghe
Barbu. Acesta a precizat c\ pro-
gramul de guvernare pe perioada
2005-2008 prevedea o cre[tere to-
tal\ a pensiilor de 30% `n ter-
meni reali [i c\, odat\ cu recal-
cularea pensiilor `n aceast\ var\,
pentru cei care au vechime `n
munc\ `nainte de 1963, se va
dep\[i cu mult nivelul de cre[te-
re prev\zut pentru intervalul de
patru ani. „Sper s\ se `ntâmple
[i majorarea promis\, de 3-5%,
`n luna septembrie“, a afirmat
oficialul MMSSF. Barbu a men-
]ionat c\ salariul brut pe econo-
mie este prev\zut s\ creasc\ cu
60 la sut\ `n termeni reali pân\
`n 2008, pân\ la 13 milioane lei
vechi, [i c\ deja `n februarie 2007
se situa la 12,67 milioane lei
vechi. „Estimez c\ `n 2008 salariul
mediu brut pe economie va dep\[i
substan]ial valoarea angajat\ `n
programul de guvernare“, a spus
ministrul Muncii. a
Fondurile structurale vor fi mai
accesibile dec=t fondurile de preaderare
Accesarea unui fond
structural `ntre 2007-2013
va fi u[urat\, comparativ
cu perioada 2004-2006,
potrivit unui studiu al
The Economist Intelligen-
ce Unit, citat de NewsIn.
Slaba capacitate de ab-
sorb]ie a fondurilor eu-
ropene `n România, prin-
tre alte state recent ad-
mise `n UE, are, prin ur-
mare, un avantaj.
Domeniul IT&C din Ro-
mânia ar putea primi fon-
{efii ANSV, Casei de Pensii [i ANOFM au demisionat
a Pre[edintele Autorit\]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare, Marian Avram, [eful Casei de Pensii,
Mihai {eitan, [i [eful Agen]iei Na]ionale de Ocupare a For]ei de Munc\, Silviu Bian, au demisionat
din func]iile pe care le ocupau a Mihai {eitan este de p\rere c\ situa]ia actual\ poate `nt=rzia
reforma pensiilor, chiar dac\ `n ceea ce prive[te pensiile facultative va fi respectat termenul avansat
a Pre[edintele ANOFM, Silviu Bian, a declarat c\ el a p\strat echipa PSD pe care a g\sit-o
`n momentul `n care a fost `nvestit `n func]ie a {eful ANSVSA a demisionat `nc\ de mar]i a
Pre[edintele Casei N- Demisie [i la ANOFM
a]ionale de Pensii [i Asi-
gur\ri Sociale, Mihai {ei-
tan, a anun]at c\ demisio-
neaz\. Acesta a declarat
c\ va râmâne `n sistemul
de pensii [i va lucra `n
consultan]\.
Secretarul de stat demi-
sionar sus]ine c\ noua
conducere ar putea schim-
ba `n totalitate sistemul de
pensii din România. Mai
mult, el crede c\ situa]ia
politic\ poate `ntârzia re-
forma pensiilor. Chiar da-
c\ a demisionat, Mihai
{eitan spune c\ deadline-
ul pentru pensiile faculta-
tive va fi respectat.
Estim\rile arat\ c\ 3,5
milioane de angaja]i vor
alege anul acesta un fond
de pensii. Potrivit lui {ei-
tan, `n 10 ani pia]a româ-
neasc\ de pensii private
va atinge 20 de miliarde
de euro. Mihai {eitan este
membru al PD, iar demi-
sia sa de la conducerea
Casei Na]ioanle de Pensii
survine dup\ ce Partidul
Democrat a anun]at c\ `[i
va retrage secretarii de
stat [i [efii de autorit\]i [i
agen]ii, o dat\ cu adopta-
rea noi formule de gu-
vernare PNL-UDMR.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PL|}I DIFEREN}I-
ATE, PE REGIUNI, LA E-
NERGIA ELECTRIC|: Con-
sumatorii de energie ar pu-
tea pl\ti tarife diferen]iate,
din 2008, `n func]ie de fur-
nizorul de electricitate, a
declarat directorul general
al Departamentului Pre]uri
[i Tarife din cadrul Au-
torit\]ii Na]ionale de Regle-
mentare `n domeniul Ener-
giei (ANRE), Viorel Alicu[.
„De anul viitor, s-ar putea
s\ introducem opt tarife re-
gionale la electricitate“, a
spus Alicu[. Potrivit aces-
tuia, de[i la 1 iulie se va lib-
eraliza total pia]a de en-
ergie electric\, nu sunt
a[teptate mari modific\ri.
Alicu[ a mai ar\tat c\ [i
dup\ data de 1 iulie, ANRE
va continua s\ mearg\ pe
tarife reglementate pentru
a proteja popula]ia. Con-
form reglement\rilor `n vi-
goare, o dat\ cu liberaliza-
rea complet\ a pie]ei de e-
ECONOMIC
duri structurale `n valoa-
re de 380 de milioane de
euro pentru perioada
2007-2013, a declarat mi-
nistrul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei.
Uniunea European\ a-
cord\ prioritate proiecte-
lor din domeniul IT&C.
Fondurile disponibile pen-
tru sprijinirea proiectelor
din acest domeniu ar pu-
tea dep\[i 30 de miliarde
de euro.
Pre[edintele Agen]iei
Na]ionale pentru Ocupa-
rea For]ei de Munc\
(ANOFM), Silviu Bian,
membru al Partidului De-
mocrat, `[i va da demisia
din func]ia de conducere a
serviciului public de ocu-
pare. „Am ajuns pre[e-
dinte la ANOFM datorit\
faptului c\ am fost pro-
movat, propus [i sus]inut
de c\tre PD, `n cadrul
Alian]ei D.A. Ca orice om
normal [i de onoare, `mi
voi pune demisia la dis-
pozi]ia premierului, al\-
turi de ceilal]i colegi din
PD“, a declarat, ieri,
Silviu Bian. Bian a pre-
cizat c\ va prezenta un ra-
port de activitate la nive-
lul ANOFM [i pe fiecare
jude] `n parte, dar c\ cea
mai important\ realizare
a mandatului s\u de a-
proape doi ani [i jum\tate
o reprezint\ rela]iile in-
terumane stabilite cu co-
laboratorii [i beneficiarii
serviciilor de ocupare,
precum [i rela]iile inter-
institu]ionale cu alte
structuri de specialitate.
El a ad\ugat c\ proiec-
tele care nu au fost fina-
lizate nu sunt proiecte
lectricitate, vor fi liberi s\
aleag\ furnizorul de elec-
tricitate [i consumatorii
casnici. ~n prezent, pentru
c\ gradul de deschidere a
pie]ei este de peste 80%, au
voie s\-[i aleag\ furnizorul
de energie doar companiile.
Pia]a româneasc\ de dis-
tribu]ie a energiei electrice
este `mp\r]it\ `n opt zone.
a PRE}UL PETROLU-
LUI A SC|ZUT CU UN
DOLAR: Pre]ul petrolului a
pierdut mai mult de un do-
lar, deoarece oficialii irani-
eni [i cei ai Marii Britanii
au anun]at c\ sunt dispu[i
s\ mearg\ pe calea diplo-
matic\ pentru `ncheierea
conflictului care a condus
la re]inerea a 15 marinari
britanici pe 23 martie, `n
Golf. „Nu ne dorim o con-
fruntare din aceast\ cauz\
[i ceea ce este cel mai im-
portant este s\ aducem oa-
menii acas\, `n siguran]\.
Dac\ iranienii vor s\ alea-
„Sumele finale sunt `n
curs de negociere. Lipsa
unui cadru standardizat,
care s\ gestioneze aloca-
rea fondurilor, `ngreunea-
z\ stabilirea unei cifre
clare“, a afirmat Matthew
Shinkman. Membri ai Co-
misiei Europene intervie-
va]i de c\tre autorul stu-
diului, Matthew Shink-
man, au declarat c\ acor-
darea fondurilor `ntâmpi-
n\ dificult\]i din cauza
metodelor ineficiente prin
personale, ci apar]in
Agen]iei [i sper\ ca succe-
sorul s\u s\ le continue.
Silviu Bian a subliniat
c\ atunci când a venit `n
Agen]iei nu a dat pe ni-
meni afar\, ci a preluat
echipa „pe care a g\sit-o
de la PSD“ [i a f\cut per-
forman]\.
„Am p\strat aceea[i e-
chip\ - este un semnal s\-
n\tos c\ func]ionarii pub-
lici trebuie l\sa]i s\ `[i
fac\ treaba“, a afirmat
pre[edintele ANOFM.
Bian a men]ionat c\
dup\ un an [i jum\tate de
g\ calea diplomatic\, u[a
este deschis\“, a declarat
premierul britanic Tony
Blair. Investitorii au inter-
pretat aceste declara]ii ca
un r\spuns favorabil la re-
marcile aparent `mp\ciui-
toare f\cute luni seara de
reprezentan]ii Iranului, al
patrulea exportator de pe-
trol din lume. Secretarul
consiliului suprem de secu-
ritate na]ional\ al Iranu-
lui, Ali Larijani, a declarat
c\ Iranul vrea s\ solu]ione-
ze problema pe cale diplo-
matic\ [i evitând un pro-
ces. Petrolul brut tranzac-
]ionat pe pia]a american\
s-a ieftinit cu 92 de cen]i,
pân\ la cota]ia de 65,02 do-
lari/baril, dup\ ce alune-
case pân\ la pre]ul de
64,73 dolari/baril.
a CREDITE AGRICOLE
LA BRD: BRD inten]ionea-
z\ s\ lanseze dou\ credite
pentru finan]area culturi-
lor agricole, `n cadrul unei
care statele membre ale
Uniunii au organizat a-
cordarea fondurilor pân\
`n prezent.
O alt\ cauz\ o repre-
zint\ lipsa de informare
`n rândul companiilor
mici [i mijlocii, care ar pu-
tea beneficia de sprijin co-
munitar. Regulile privind
accesarea fondurilor eu-
ropene au suferit mai
multe modific\ri, `n spe-
ran]a c\ schimb\rile vor
avea ca rezultat cheltui-
rea unor fonduri mult mai
semnificative. Printre mo-
dific\ri se num\r\ cre[te-
rea nivelului subven]iilor
mandat, atinsese deja ]in-
tele specifice pentru patru
ani (2005-2008) din pro-
gramul de guvernare al
Alian]ei D.A., `n ceea ce
prive[te rata [omajului
sau programul legislativ.
Dup\ ce va pleca de la
conducerea ANOFM, Sil-
viu Bian se va `ntoarce `n
sectorul privat. Pre[edin-
tele ANOFM a mai afir-
mat c\ realiz\rile insti-
tu]iei `n timpul mandatu-
lui s\u sunt „nu extraor-
dinare, dar foarte bune“ [i
c\ dac\ ar fi avut la insta-
larea `n func]ie experien]a
strategii de creditare a afa-
cerilor fermierilor, a decla-
rat directorul pentru rela-
]ia cu IMM-uri al b\ncii,
Aurel Ilin. BRD vine `n
`ntâmpinarea persoanelor
din mediul rural cu o
ofert\ personalizat\ pe
nevoile acestora, a spus
Ilin, `n cadrul conferin]ei
„Agricultura României, `n-
cotro?“, organizat\ de Fin-
media. „Avem deja o ofert\
de finan]are pentru cei ce
asigur\ produc]ia de lapte
(ferme de lapte) [i pentru
fermele de cre[tere a vite-
lor“, a spus Ilin. BRD va
lansa dou\ credite noi, pen-
tru cre[terea plantelor ole-
aginoase [i pentru cre[te-
rea altor plante agricole, a
ad\ugat directorul pentru
IMM-uri din BRD. BRD a
creat aceast\ oferta perso-
nalizat\ pentru a se adresa
particularit\]ilor [i dificul-
t\]ilor cu care se confrunt\
cei din mediul rural, a ex-
plicat Ilin. a
individuale, precum [i eli-
minarea prevederii pri-
vind alocarea anual\ a
cheltuielilor, se arat\ `n
studiul realizat de The E-
conomist Intelligence Unit,
la cererea companiilor In-
tel [i Microsoft. Spre de-
osebire de perioada 2004-
2006, când subven]iile din
fondurile europene ne-
cheltuite `ntr-un interval
de doi ani erau pierdute,
fondurile pentru 2007-
2013 se aloc\ pentru `n-
treaga perioad\, ceea ce
confer\ statelor mai mul-
t\ flexibilitate `n inves-
tirea fondurilor. a
de acum ar fi „a[ezat alt-
fel lucrurile“.
Demisia [efului
ANSVSA
Marian Avram, pre[e-
dintele Autorit\]ii Na]io-
nale Sanitar-Veterinare [i
Siguran]a Alimentelor, a
demisionat mar]i, ca ur-
mare a excluderii Partidu-
lui Democrat din Guvern.
Avram a fost numit la
conducerea ANSVSA, a-
nul trecut, `n locul lui Ion
Agafi]ei, demis de fostul
ministru al Agriculturii,
Gheorghe Flutur, pentru
proasta gestionarea a cri-
zei aviare. Demisia lui
Marian Avram nu a fost
`nc\ semnat\ de premie-
rul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu. Avram a declarat
c\ [i-a depus demisia
miercurea trecut\. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 5 aprilie
Vremea se va r\ci, astfel
`nc=t temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 8 [i 16
grade. Temperaturile mi-
nime vor fi cuprinse `ntre -3
[i 7 grade. Cerul va fi mai
mult noros `n jum\tatea su-
dic\, unde va ploua slab. ~n
restul teritoriului cerul va fi
variabil. La munte pe arii re-
str=nse vor fi precipita]ii
mixte. V=ntul va sufla mo-
derat, cu unele intensific\ri
`n zona montan\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.04.2007
Dolar SUA 2,5222
Euro 3,3658

Pre[edintele B\sescu a pierdut majoritatea `n CSAT
Dup\ `nvestirea noului
guvern [i retragerea PD `n
opozi]ie, pre[edintele Traian
B\sescu este din ce `n ce mai
izolat pe scena politic\. {eful
statului este pus `n dificulta-
te chiar [i `n cazul Consiliu-
lui Suprem de Ap\rare a }\-
rii (CSAT), unde acum PNL
de]ine majoritatea. CSAT a
fost format pân\ acum din
12 membri, iar de acum `nco-
lo va avea 11 pentru c\ pos-
tul ocupat de ministrul Fi-
nan]elor nu mai exist\. Pre-
[edintele ]\rii este pre[edin-
tele Consiliului, premierul
este vicepre[edintele acestei
institu]ii, iar `n afara celor
doi, din CSAT mai fac parte
mini[tri, directorii servici-
ilor, [eful statului major ge-
neral [i consilierul pe proble-
Societatea civil\ critic\ numirea
a 7 mini[tri din guvernul T\riceanu
a Societatea Academic\ Rom=n\ anun]\ o nou\ campanie de cur\]are a vie]ii politice
a Mai mul]i mini[tri sunt incrimina]i pentru am\nunte dubioase din biografia lor
a Mini[trii lui T\riceanu `nc\ mai a[teapt\ s\ fie chema]i la Cotroceni pentru jur\m=nt a
Pe l=ng\ contesta]iile de
natur\ constitu]ionale adu-
se noului guvern de c\tre
PD [i PNL, `nvestirea
Cabinetului PNL-UDMR
este umbrit\ [i de obiec]iile
unor organiza]ii din soci-
etatea civil\. Coali]ia pen-
tru o Guvernare Curat\, ca-
re este un program comun
al mai multor organiza]ii
neguvernamentale din Ro-
mânia, printre care [i Socie-
tatea Academic\ Rom=n\,
incrimineaz\ imoralitatea
mai multor persoane care
sunt acum mini[tri.
Mini[trii [i
integritatea moral\
Coali]ia pentru o Guver-
nare Curat\ (CGC) `[i ex-
prim\ `ngrijorarea c\ 7
membri din actualul Gu-
vern T\riceanu nu cores-
pund criteriilor de integri-
tate agreate `n 2004 `ntre
Coali]ia pentru un Parla-
ment Curat (CPC) [i par-
tidele din actuala coali]ie
guvernamental\, PNL [i
UDMR, a anun]at, ieri, un
comunicat al Societ\]ii
Academice din România.
Astfel, CGC precizeaz\ c\
ministrul Ap\r\rii Na]io-
nale, Teodor Mele[canu, a
lucrat `n diploma]ia româ-
neasc\ sub regimul comu-
nist. Mele[canu a fost [i
membru `n Consiliul de Ad-
ministra]ie al Rompetrol,
`ntre 2002 [i 2004, princi-
palul ac]ionar al acestei so-
ciet\]i, Dinu Patriciu, fiind
nu doar anchetat penal, ci [i
`ntr-un litigiu interna]ional
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a EMIL BOC: „NOUL GU-
VERN ESTE UNUL AL TR|-
D|RII {I AL NEPERFOR-
MAN}EI“: „Actualul Guvern
este unul neprofesionist, un
guvern al tr\d\rii [i cel mai
prost pe care l-a avut Româ-
nia vreodat\“, a declarat,
ieri, liderul Partidului
Democrat, Emil Boc. Acesta
consider\ c\ formula propu-
s\ de premierul C\lin Po-
pescu-T\rcieanu pentru gu-
vernarea ]\rii arat\ c\ `n
prezent, `n România, se pre-
fer\ diletantismul `n locul
profesionalismului, amato-
me de securitate al pre[e-
dintelui. ~n formula guver-
nului Alian]ei, din CSAT f\-
ceau parte 3 mini[tri PD:
Sorin Frunz\verde, Vasile
Blaga [i Monica Macovei [i
cu statul român. De ase-
meni, ministrul de stat
Marko Bela este anchetat
de Direc]ia Na]ional\ Anti-
corup]ie pentru un avans `n
valoare de circa un miliard
de lei vechi primit `n contul
unei opere literare viitoare
de la un editor necunoscut
`n pia]a editorial\ [i cu o e-
xisten]\ efemer\.
Dosare penale [i
biografii discutabile
Pe de alt\ parte, organi-
za]iile societ\]ii civile amin-
tesc faptul c\ ministrul Co-
munica]iilor, Zsolt Nagy, va
fi anchetat `n acela[i dosar
cu Codru] Sere[, fostul mi-
nistru al Economiei, pentru
rela]ii privilegiate cu con-
sultan]i str\ini, c\rora le-ar
fi facilitat accesul la infor-
ma]ii clasificate referitoare
la privatiz\ri strategice. A-
poi, ministrul Transporturi-
lor, Ludovic Orban, a fost
administrator la Rominserv,
firm\ membr\ a holdingu-
lui Rompetrol, al c\rui prin-
cipal ac]ionar este Dinu Pa-
triciu, a precizat sursa cita-
t\. Orban a `ncercat recent,
ca viceprimar al capitalei,
s\ treac\ prin Consiliul Mu-
nicipal o hot\râre favorabi-
l\ Rompetrol, care nu a fost
agreat\ de membrii Con-
siliului.
Despre ministrul Admi-
nistra]iei [i Internelor, Cris-
tian David, se [tie c\ a do-
nat PNL, `n 2004, 107 mili-
oane de lei vechi, veniturile
sale fiind `ns\ `n acel an de
doar 83 de milioane de lei,
rismul `n locul seriozit\]ii,
respectiv se prefer\ sfidarea
`n locul decen]ei. „Este un
guvern la care n-a[ fi crezut
vreodat\, ca român, c\ voi
asista“, a mai comentat Boc.
~n ceea ce prive[te viitoarea
atitudine a democra]ilor,
pre[edintele acestora a afir-
mat c\ vor ataca orice pro-
punere a noului Cabinet,
„care va fi `n contradic]ie cu
interesele românilor“.
a DAN VOICULESCU B|-
NUIE{TE C| ARE TELEFOA-
NELE ASCULTATE: Liderul
PC, Dan Voiculescu, a de-
ACTUALITATE
3 mini[tri PNL: Varujan
Vosganian, Sebastian Vl\-
descu [i interimarul de la
Externe, C\lin Popescu-T\-
riceanu. O propor]ie politic\
de 3 la 3. Dac\ se ia `n con-
conform declara]iei de ave-
re. Cu toate acestea, firma
Team International Consult
SRL, la care este asociat cu
Vlad Moisescu, consilier al
primului-ministru, a avut
`n anul 2004 o cifr\ de afa-
ceri de aproximativ 2,5 mili-
arde de lei.
Traseism
[i mari afaceri
Ultimii doi demnitari de
pe lista CGC sunt ministrul
Agriculturii, Decebal Tra-
ian Reme[, care este califi-
cat drept „traseist“. El a f\-
cut parte din PNL, PN}CD,
Partidul Conservator [i din
mai multe alian]e sau expe-
rimente politice. Apoi, noul
ministru al Muncii, Paul
P\curaru, se remarc\ prin
marile abilit\]i `n afaceri.
Astfel, `n perioada 1997-
2000, firma lui P\curaru a
recuperat crean]e de la fir-
me la care Sidex avea dato-
rii. Din datele Direc]iei Ge-
nerale a Finan]elor Publice
Gala]i rezult\ c\ Eurocom a
vândut `n perioada 1999-
2000 sute de tone de benzen
provenit din Sidex.
Mini[trii mai
a[teapt\ s\ fie
chema]i la Cotroceni
Cu toate c\ este criticat
de societatea civil\, noul
Cabinet propus de premie-
rul C\lin Popescu-T\ricea-
nu mai are doar un pas `na-
inte de a-[i `ncepe activita-
clarat, ieri, c\ pre[edintele
B\sescu este la curent cu ce-
ea ce vorbea el la telefon, `n-
c\ din 6 martie, men]ionând
`n acest sens c\ a discutat cu
o singur\ persoan\ c\ `i va
cere [efului statului demisia,
iar B\sescu [tia deja la `n-
tâlnirea de la Cotroceni. Voi-
culescu a invocat ca dovad\
`n acest sens stenograma
discu]iilor avute de delega]ia
condus\ de el la `ntâlnirea
de la Cotroceni cu [eful sta-
tului din data de 6 martie.
Potrivit lui Voiculescu, `na-
inte de a-i cere demisia lui
B\sescu, acesta a spus c\
siderare faptul c\ serviciile
secrete sunt subordonate
pre[edintelui, la fel [i consi-
lierul s\u pe probleme de
securitate, se poate spune
c\ [eful statului avea `n
Noul cabinet propus de premierul
T\riceanu st=rne[te controverse
`nainte de a-[i `ncepe activitatea
tea: numirea `n func]ie de
pre[edintele Traian B\ses-
cu [i depunerea jur\mântu-
lui. Momentul jur\mântu-
lui se las\ `ns\ a[teptat.
Administra]ia Preziden]ial\
nu a anun]at nici pân\ a-
cum când va fi programat\
aceast\ ceremonie, iar libe-
[tie ce vrea s\-i comunice. Pe
de alt\ parte, referindu-se la
acuza]iile de sp\lare de bani
`n dosarul de la Direc]ia Na-
]ional\ Anticorup]ie, pre[e-
dintele PC a mai spus c\ nici
el, nici fiica sa, Camelia Voi-
culescu, nu au nici un fel de
leg\tur\ cu spa]iile Loteriei
[i cu activitatea lui Gheor-
ghe Copos.
a PREFECTUL DE BI-
HOR, NOUL {EF AL SGG:
Ilie Gavril Bolojan, prefectul
jude]ului Bihor, a confirmat
ieri c\ va fi numit de pre-
mierul T\riceanu `n func]ia
CSAT un curent politic fa-
vorabil lui.
~n prezent, postul de mi-
nistru al Finan]elor dispare
`ntrucât acest portofoliu a
fost preluat la Ministerul E-
conomiei. A[adar, `n CSAT
exist\ urm\toarea propor]ie
politic\: 5 mini[tri liberali [i
premierul, adic\ 6 voturi li-
berale. De partea pre[edin-
telui s-ar putea situa cei doi
[efi ai serviciilor secrete [i
consilierul s\u preziden]ial -
3 voturi, plus al s\u - 4. Asta
ar `nsemna un raport de 6 la
4, votul [efului statului ma-
jor general nefiind important
politic. Aceast\ stare de fapt
presupune c\ premierul [i-ar
putea impune deciziile `n
fa]a pre[edintelui, una din
temele cele mai disputate
put=nd fi, din nou, re-
tragerea trupelor rom=ne
din Irak. a
ralii nu au altceva de f\cut
decât s\ a[tepte un semn de
la Palatul Cotroceni. ~ntre
timp, tab\ra democra]ilor
preg\te[te ruperea proto-
colului Alian]ei la tribunal,
gr\bindu-se s\ elibereze
locurile de la ministerele pe
care le-au condus. a
de [ef al viitorului aparat de
lucru al Executivului. Bo-
lojan a declarat c\ a „avut
ast\zi o discu]ie cu primul-
ministru [i, la propunerea
domniei sale, am acceptat
postul de Secretar General
al Guvernului. Numirea
mea `n func]ie va fi f\cut\
s\pt\mâna viitoare, printr-o
Hot\râre de Guvern“. Ilie
Gavril Bolojan a fost numit
prefect al jude]ului Bihor la
7 ianuarie 2005, are 38 de
ani, este n\scut `n Vadul
Cri[ului, este c\s\torit [i are
doi copii. a
Joi, 5 aprilie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Ucraina, paralizat\
de criza politic\
[i constitu]ional\
Mii de sus]in\tori ai guvernului
pro-rus s-au reunit, ieri, `n fa]a
Parlamentului, pentru a partic-
ipa la o manifesta]ie de am-
ploare `mpotriva pre[edintelui
Viktor Iu[cenko, confirm=nd
fractura din interiorul societ\]ii
ucrainene. ~n fa]a Parlamen-
tului, ace[tia au arborat drape-
lele albastre ale Partidului
Regiunilor, al premierului Viktor
Ianukovici, `n timp ce deputa]ii
pro-ru[i participau la [edin]a
Legislativului, `n pofida dizolv\-
rii Parlamentului de c\tre
pre[edinte. Sprijinit din strad\
de simpatizan]ii s\i, Ianukovici
i-a propus, ieri, unele concesii
pre[edintelui Iu[cenko pentru ca
acesta s\ revin\ asupra deciziei
sale de dizolvare a Parlamen-
tului. Astfel, Ianukovici s-a de-
clarat dispus s\ satisfac\ o exi-
gen]\ central\ a [efului statului,
care dore[te s\ interzic\ orice re-
crutare de parlamentari pro-occi-
dentali de c\tre coali]ia pro-
rus\. Coali]ia guvernamental\
este, de asemenea, preg\tit\ s\
adopte amendamente la legea
care a redus semnificativ puter-
ile preziden]iale `n favoarea celor
ale Executivului, a mai indicat
premierul Ianukovici. ~n vreme
ce primul-ministru a[teapt\ un
r\spuns de la pre[edintele
Iu[cenko, Ucraina alunec\ [i
`ntr-o grav\ disput\ de natur\
juridic\. Demisia pre[edintelui
Cur]ii Constitu]ionale, Ivan
Dombrovski, a fost respins\ de
ceilal]i judec\tori ai institu]iei,
`n condi]iile `n care Curtea este
organismul care trebuie s\ se
pronun]e asupra validit\]ii de-
cretului de dizolvare a
Parlamentului emis de
pre[edintele ]\rii.
Iranul anun]\
eliberarea ostaticilor
britanici
Pre[edintele iranian, Mahmoud
Ahmadinejad, a anun]at ieri c\
Guvernul s\u `i va elibera pe cei
15 marinari britanici ca un dar
oferit poporului britanic. El i-a
gra]iat pe marinari [i a anun]at
eliberarea lor la câteva minute
dup\ ce a medaliat g\rzile de
coast\ iraniene care `i re]inu-
ser\. „~n numele m\re]ului popor
iranian, vreau s\ mul]umesc
G\rzii de Coast\ Iraniene care a
ap\rat cu curaj [i i-a capturat pe
cei care le-au violat apele terito-
riale“, a spus pre[edintele `ntr-o
conferin]\ de pres\.
Ahmadinejad a criticat Marea
Britanie c\ a trimis `n Golf o fe-
meie care are un copil. „Cum
pute]i justifica s\ vede]i o mam\
departe de casa ei, de copiii ei?
De ce `n Occident nu sunt respec-
tate valorile familiei?“, s-a
adresat el Guvernului britanic,
`ncheindu-[i conferin]a de pres\.
Fidel Castro acuz\
SUA de genocid
Dictatorul cubanez Fidel Castro
devine tot mai activ politic pe
m\sur\ ce `[i revine dup\ gra-
vele probleme medicale. „El
Lider Maximo“ a scris un nou ar-
ticol `n care sus]ine c\ politica
energetic\ american\ reprezint\
o amenin]are similar\ unui
genocid. Este al doilea articol
publicat de Fidel `n presa cuba-
nez\, de la internarea lui `n spi-
tal, acum opt luni. Liderul de
Havana a avertizat c\ urmeaz\
un nou r\zboi pentru asigurarea
aliment\rii cu gaz metan [i pe-
trol, care va antrena specia
uman\ `n Holocaustul final.
S\pt\mâna trecut\, Fidel Castro
`l acuza direct pe George Bush c\
a condamnat milioane de oameni
la moarte, promovând biocom-
bustibilii pe baz\ de cereale. a

8 Joi, 5 aprilie 2007
Cum se `ncondeiaz\ ou\le `n Bucovina
a Me[teri populari din nordul Moldovei, dar [i din jude]ul Ia[i, s-au `nt=lnit s\pt\m=na trecut\ la Palatul Culturii pentru
a demonstra cum se fac ou\ `nchistrite, dup\ tradi]ia popular\ a ~n Bucovina, tradi]ia `ncondeierii ou\lor `n Joia Mare este p\strat\
cu sfin]enie a ~ntre simbolurile folosite la `ncondeierea ou\lor este crucea, dar [i soarele, luna sau steaua ciobanului
a „Miercuri facem curat `n cas\, mai preg\tim m=ncare, iar de Joia Mare `ncep zilele de doliu. Mai sunt femei care mai preg\tesc
[i joi m=ncare, dar eu le fac de miercuri, ca s\-mi iau de-o grij\. ~n Joia Mare mergem la biseric\, este zi de doliu,
apoi `n Vinerea Mare mergem la Denie, ]inem post negru“, poveste[te Vasilena Darie din localitatea sucevean\ Paltin a
Printre cei care au par-
ticipat [i `n acest an la
manifestarea interactiv\
de la Palatul Culturii, or-
ganizat\ de Muzeul Etno-
grafic al Moldovei [i deve-
nit\ tradi]ional\, a fost
Vasilena Darie, al\turi de
fiica sa, Marioara Iasi-
novschi, din localitatea
Paltin, Vatra Moldovi]ei –
Suceava. Ileana Hotopil\
din Lupcina, Aurelia Ciu-
verc\ din Paltinul – Su-
ceava [i Elena Torac, din
Brodina, aceasta din urm\
av=nd `n prezent o ex-
pozi]ie de ou\ `ncondeiate
[i la Casa de Cultur\ a
Municipiului Ia[i „Mihai
Ursachi“, al\turi de Maria-
na Schipor [i Doina Ju-
ravle. Din Vicovu de Sus a
venit Vasile Isopescu [i
Florentina Ionesei, iar Ana
Tansanu [i Tatiana Harja
au reprezentat jude]ul Ia[i.
„Cei care vin de obicei
sunt, `n mare parte, din
Bucovina, se [tie c\ `n
aceast\ zon\ se p\streaz\
o mare parte din tradi]iile
CM
YK
~n Bulgaria,
primul ou de
Pa[te se sparge
de zidul Bisericii
Ou\le `ncodeiate din
Ucraina sunt similare
celor din Rom=nia. ~n u-
nele p\r]i ale Ucrainei,
ou\le se duceau la sfin]ire
cur\]ate de coaj\, ca nu
cumva coaja sfin]it\ s\
cad\ sub picioare. ~n Ce-
hia [i Slovacia, ou\le pic-
tate se `n[ir\ pe a]\ ca
m\rgelele, iar fetele scriu
pe ou\ versuri pentru iu-
bi]i. La greci, ou\le sunt
zugr\vite cu chipul lui
Iisus sau al Fecioarei Ma-
ria, al sfin]ilor sau al
crucii.
La nem]i, elven]ieni
sau belgieni, ou\le sunt
vopsite [i ascunse prin
iarb\. Copiii sunt trimi[i
de p\rin]i s\ le caute [i li
se spune c\ sunt aduse
de iepuri [i ascunse ca s\
le g\seasc\ ei. ~n Fran]a,
fetele goleau de con]inut
ou\le care erau apoi aco-
perite cu cear\ colorat\,
iar `n\untrul oului se in-
troducea un be]i[or, `n
jurul c\ruia era rulat\ o
f=[ie de h=rtie cu un
mesaj de dragoste.
Polonezii numesc ou\-
le `ncondeiate „pisanski“
de la „pisac“, care `n-
seamn\ a scrie. Bulgarii
ciocnesc `n noaptea de
~nviere un ou de zidul bi-
sericii. S\tenii din Rusia
arunc\ pe ap\ cojile de la
ou\le de Pa[ti, pentru a
le ajuta pe ra]e [i g=[te
s\ ou\ mai des. Ru[ii
mai cred c\ un [oarece
care a m=ncat o f\r=m\
dintr-un ou sfin]it de
Pa[ti s-a transformat `n
liliac. Lituanienii cred
c\ primul care se a[eaz\
la mas\ dup\ ce vine de
la slujb\ [i ciocne[te un
ou, va fi [i primul care va
termina lucrul la c=mp
`n acel an.
populare. Al\turi de ou\le
aduse de me[terii populari,
au fost prezentate [i ou\le
din patrimoniul muzeului
nostru, care sunt foarte
vechi [i care sunt `n alb [i
ro[u, culori folosite `n ve-
chime. De asemenea, pe
l=ng\ expozi]ie au fost [i
atelierele de lucru, la
demonstra]ii asist=nd copii
de la foarte multe [coli,
sosi]i `n num\r mare. De
altfel, `n r=ndul lor am
avut un ecou extraordinar,
ceea ce ne-a [i `ndemnat de
fapt s\ continu\m [i s\
ajungem ast\zi la cea de-a
[aptea edi]ie. La cererea
numeroas\ a [colilor [i
gr\dini]elor, se fac ateliere
de lucru `n care sunt ex-
puse toate etapele de lu-
cru“, a precizat Ovidiu Foc-
[a, muzeograf la Muzeul
Etnografic al Moldovei, or-
ganizatorul manifest\rii.
Organizatorul eveni-
mentului ne-a dezv\luit [i
una dintre condi]iile im-
puse participan]ilor, aceea
de a purta costumul popu-
lar specific zonei pe care o
reprezint\, copiii put=nd
astfel s\ afle ce reprezint\
fiecare pies\ component\
`n contextul `n care portul
popular, mai ales `n partea
de nord a Moldovei, repre-
zint\ „o marc\ de identita-
te a persoanei“. „~n noaptea
Vasilena Darie din satul Paltin,
jude]ul Suceava, vine de zece ani la
Ia[i pentru a reprezenta ou\le pe
care le `nchistreaz\ pentru
s\rb\toarea Pa[telui
CM
YK
TRADI}II
„Vopsitul ou\lor de Pa[te
se realizeaz\ de obicei `n
joia sau s=mb\ta din
s\pt\m=na de dinaintea
Pa[telui, niciodat\ `n
Vinerea Mare“, atrage
aten]ia Ovidiu Foc[a
de ~nviere, oriunde am
merge `n partea de nord a
Moldovei, vom vedea oame-
nii `mbr\ca]i `n c\ma[a
tradi]ional\, `n hainele spe-
cifice din zon\“, a subliniat tru a reprezenta ou\le pe con]inutul, le usc\m, le pu- punem `n negru. Dup\ ce
muzeograful Ovidiu Foc[a. care le `nchistreaz\ pentru nem la uscat [i apoi ne se usuc\ [tergem ceara de
s\rb\toarea Pa[telui. apuc\m s\ tras\m liniile pe ou apoi punem un strat
Crucea p\[tii [i frunza „Important\ e tradi]ia, cu cear\ folosind un toc protector ca s\ nu se duc\
oul tradi]ional cu ro[u, gal- anume, numit chi[i]\, [i de- culorile. Unele lacuri se
de ar]ar, cele mai ben, negru. Trebuie s\ sen\m modelele, unele sunt usuc\ mai greu, altele mai CM
folosite motive la men]inem tradi]ia din din mo[i str\mo[i, iar altele u[or, la fel [i cu vopsitul. YK
`nchistrirea ou\lor ro[ii str\buni, dar acum mai le invent\m noi dup\ mo- Noi folosim acum vopsele
lucr\m [i din astea cu delele de pe covoare, ii, chimicale, ca s\ ias\ mai
Vasilena Darie din satul m\rgele, cu cear\, deoare- c\trin]e sau modele florale“. repede, c\ dac\ ar fi s\ fa-
Paltin, jude]ul Suceava, ce se v=nd mai bine. Pen- Din modelele cele vechi, cem cu de cele naturale ar
vine de zece ani la Ia[i pen- tru a le preg\ti, le scoatem p\strate din b\tr=ni, me[- dura foarte mult. Mai fa-
terul popular aminte[te cem doar la demonstra]ii
crucea p\[tii, „care se face din culori naturale, dar a[a
cam tot timpul [i este `n- folosim Galus pentru l=n\“,
descrie Vasilena Darie.
trebat\“, coarnele berbecu-
lui, c\rarea r\t\cit\, c\ra-
rea be]ivului, frunza de ~n lunea tinerilor,
ar]ar sau plugul.
Procesul de `ncondeiere la Paltinu, b\tr=nii
a ou\lor de Pa[te `ncepe cu privesc la h\rnicia
trasarea liniilor, pe alb, cu
copiilor lor
chi[i]a, apoi cu vopsirea cu
galben. „Scriem iar [i aco- S\tenii din localitatea
perim cu vopsea ro[ie, am sucevean\ Paltinu se pre-
scris iar, apoi la sf=r[it g\tesc `ntr-un mod special
Vasile Isopescu din Vicovu de Sus, ar\t=ndu-i
unei feti]e cum se `nchistreaz\ ou\le de Pa[ti
Chi[i]a este indispen-
sabil\ pentru `ncondeierea
ou\lor. Este un be]isor sub-
]ire, lung, care este g\urit
la un cap\t. ~n gaur\ este
introdus\ o ]evi[oar\ de
alam\ lucrat\ cu mult\
grij\. Se mai folose[te
fele[teul sau mo]ocul, un
be]i[or sub]ire [i rotund,
lung, care este `nvelit la un
cap\t cu o ]es\tur\ fin\. De
asemenea, se folose[te
ceara curat\ de albine care,
pe parcursul `nchistririi
trebuie s\ fie tot timpul
fluid\, fiind apropiat\ de o
surs\ de c\ldur\.
CM
YK

pentru s\rb\torile de Pa[-
te, totul `ncep=ndu-se prin-
tr-o cur\]ire a gospod\-
riilor, a trupului [i, nu `n
ultimul r=nd, a sufletului,
prin spovedanie [i `mp\r-
t\[anie.
„Miercuri facem curat `n
cas\, mai preg\tim m=nca-
re, iar de Joia Mare `ncep
zilele de doliu. Mai sunt fe-
mei care mai preg\tesc [i
joi m=ncare, dar eu le fac
de miercuri, ca s\-mi iau
de o grij\. ~n Joia Mare
mergem la biseric\, este zi
de doliu, apoi `n Vinerea
Mare mergem la Denie, ]i-
nem post negru. S=mb\t\
mai facem ultimele retu-
[uri, ce a mai r\mas de
f\cut, preg\tim co[ul cu
care mergem la biseric\
pentru a se sfin]i. ~n co[
punem de toate, carne de
miel, ou\, br=nz\, cozonac,
pasc\, orn\m [i cu pr\ji-
CM
YK turi, punem [i usturoi ver-
de, dac\ este r\s\rit. La noi
`n sat mergem la biseric\
pe la 11.00 seara, se str=n-
ge Sf=ntul Aer, dup\ ce s\-
tenii au trecut pe sub Sf=n-
tul Aer, apoi la 0.00 este
~nvierea. P=n\ diminea]\
st\m la biseric\!“, a spus
Vasilena Darie.
Oamenii din Paltinu nu
pleac\ acas\ imediat ce
iau lumin\, ascultarea
sfintei slujbe fiind un mo-
ment de bucurie a izb\virii
mor]ii de c\tre M=ntu-
itorul Hristos. „Da’ cum s\
~n Bucovina, ou\le ro[ii
au primit diverse denumiri
O dat\ cu trasarea prime-
lor motive, desenul aplicat pe
suprafa]\, ou\le de Pa[te
cap\t\ o dimensiune artis-
tic\, fiind num\rate `ntre 70
[i 200 de motive.
Simbolistica ou\lor de
Pa[te este din domeniul ve-
getal, reprezent\ri ale ani-
malelor, motive astrale [i sim-
boluri precum crucea [i biser-
ica. Cea mai rudimentar\
metod\ de desenare a ou\lor
este cea prin care se picur\
cear\ de la o lum=nare.
Liniile longitudinale care
apar pe suprafa]\ reprezint\
via]a, cele transversale repre-
zint\ moartea, iar spirala
simbolizeaz\ eternitatea.
Deja cele trei linii traseaz\
c=mpuri ornamentale, astfel
c\ s-a trecut la motive mai
complexe.
Ou\le monocrome (ro[ii)
mai sunt numite `n Bucovina
„meri[oare“, iar cele monocro-
me cu ornamente sunt numite
„`ncondeiate“.
Ou\le policrome cu orna-
menta]ie sunt numite „mun-
cite“ sau „nec\jite“. Alte den-
umiri care se mai `nt=lnesc
`n special `n nordul Moldovei
sunt „`nchistrite“ sau „`mpis-
Pagini realizate de Oana RUSU
plec\m acas\, c\ doar o
dat\ `n an e Pa[tele! La
miezul nop]ii cum iau lu-
min\ de la p\rinte, merg
`n cimitir [i aprind lum=-
n\ri la morm=ntul p\rin-
]ilor, apoi vin `napoi la
slujb\. Duminic\ ne odih-
nim, dup\-amiaz\ mergem
din nou la slujb\. Luni, la
biseric\ la noi, este lunea
tineretului. To]i b\ie]ii [i
fetele se `mbrac\ `n costu-
me populare, c\ a[a e tra-
di]ia la noi s\ ne `mbr\-
c\m `n costumele populare
atunci c=nd e s\rb\toare,
[i fiecare t=n\r `[i caut\
c=te o treab\ `n biseric\,
fiecare face c=te ceva, iar
cei vechi care sunt stau [i
se uit\, supravegheaz\.
Doar p\rintele r\m=ne
singurul f\r\ treab\, `n
rest, toate treburile sunt
f\cute de tineri. Seara
facem hor\ `n sat, acum
v\d c\ tineretul e cu dis-
coteca, dar nici la aia nu
prea mai merg. Dar noi
mai facem bal, avem c=te
cinci/[ase muzican]i, facem
`n c\min, noaptea, `ncepe
seara de la opt [i ]ine, de
cele mai multe ori, p=n\
diminea]a, dup\ cum `i
]ine [i pe oameni“, a mai
spus Vasilena Darie.
La Brodina, ou\le ro[ii
se vopsesc `n Joia Mare
Mariana Schipor din
Brodina, jude]ul Suceava,
trite“. ~ntre timp au mai ap\-
rut [i ou\le cu ornament `n
relief din cear\ sau cu apli-
ca]ii de m\rgele, dup\ cum a
men]ionat Ovidiu Foc[a.
Odat\, culorile folosite la
vopsire erau cele naturale.
Ro[u se ob]inea din flori
de sov=rf, galbenul din coji
de ceap\ sau frunze de mes-
teac\n, iar verdele se ob]inea
din frunze de nuc.
Principalul instrument cu
care se ornamenteaz\ ou\le
este chi[i]a. ~n mod obi[nuit,
ou\le se vopsesc `ntr-o sin-
gur\ culoare, ro[ul, dar se
practic\ [i vopsirea `n alte
culori. „Chiar dac\ ou\le
erau vopsite `n galben, verde
sau albastru tot ou\ ro[ii se
numeau“, a remarcat Ovidiu
Foc[a. Se remarc\, `ntre sim-
boluri, Crucea, intens folo-
sit\ de me[terii populari.
Soarele, luna sau steaua
ciobanului apar [i ele, dar
stilizate. „Un alt motiv des
`nt=lnit este «calea r\t\cit\»
care ap\rea pe ou\le care se
d\deau de poman\ pentru
persoanele care mureau `n
condi]ii primejdioase, de-
parte de cas\, `n afara satu-
lui“, a precizat Ovidiu Foc[a.
CM
YK
TRADI}II
Ou\, miel [i pasc\ pe masa de Pa[te
Al\turi de ou\, pasca este
unul dintre alimentele sacre,
prepararea acesteia reali-
z=ndu-se prin respectarea
unor condi]ii. Se preg\tea
joia sau s=mb\ta, f\ina era
de gr=u ales, av=nd `n ve-
dere c\ ]\ranii nu aveau ca
acum f\in\ alb\ pentru p=i-
nea zilnic\ [i nu tot timpul
p=ine la mas\. Dup\ coacere
era dus\ la biseric\ pentru a
fi sfin]it\. La fel [i cozonacul
se prepara din cea mai bun\
f\in\, se folosea cea mai dea-
s\ f\in\. Pasca [i cozonacul
erau preparate `n special de
femeile curate, mai ales de
v\duve sau de cele trecute
de o anumit\ v=rst\, re-
marc\ muzeograful Ovidiu
Foc[a.
„Aceste copturi se puneau
la foc `n cea mai des\v=r[it\
lini[te, este interesant c\
vizitele nu erau acceptate.
Orice intruziune `n interior
era considerat\ ca av=nd
for]\ distructiv\, deochi. Se
puteau mira cei care veneau
este [i ea una dintre par-
ticipantele active la aceste
manifest\ri, an de an fiind
prezent\ la Palatul Cultu-
rii pentru a prezenta cu
m=ndrie tradi]ia popular\.
La Brodina, `n S\pt\-
m=na Patimilor, cur\]enia
general\ din case este pre-
cedat\ de preg\tirea sufle-
telor oamenilor. „O zi foar-
te importan\ este Joia Ma-
re. Acum preg\tim cu ma-
re aten]ie ou\le care vor fi
ciocnite de Sfintele Pa[ti.
De obicei, noi facem cozo-
nacul s=mb\ta ca s\ fie c=t
mai aproape de Pa[te. Vi-
nerea nu mai vorbim de
faptul c\ trebuie s\ mer-
gem la biseric\, seara, la
Denie. Nu se face treab\,
`n aceast\ zi. S=mb\ta es-
te ziua `n care se retu[eaz\
ce a mai r\mas. ~n toat\
perioada postului, s=mb\-
ta este pomenirea mor]ilor,
c=nd se d\ de poman\, la
Ou\ din colec]ia muzeului
CM
YK
`n vizit\. Num\rul t\vilor de
coptur\ era `ntotdeauna cu
so]“, a ar\tat muzeograful.
fel [i `n Joia Mare. ~n S\p-
t\m=na Patimilor, `n fieca-
re sear\, noi suntem la bi-
seric\. De ~nviere, dup\ ce
lu\m Lumin\ mergem `n
cimitir s\ aprindem lum=-
n\ri, apoi st\m la slujb\
p=n\ diminea]\. Lu\m cu
noi co[ule]e cu cozonac,
pasc\, s\ le sfin]im. Dimi-
nea]a mergem iar la cimi-
tir [i aprindem lum=n\ri
la cei care au plecat de
l=ng\ noi, oamenii dragi.
Duminica suntem `n s=nul
familiei, cu copii, cu p\-
rin]i, ciocnim, ne veselim,
mergem [i la biseric\, bi-
ne`n]eles. Luni, la fel, mer-
gem prima dat\ la biseric\
[i dup\ aceea mergem [i ne
vizit\m prietenii. Mai mer-
gem [i la dansuri. ~n gene-
ral `n prima, a doua [i a
treia sear\ din s\rb\tori
se fac marile baluri la noi,
se organizeaz\ [i concur-
suri `n timpul balului, se
Joi, 5 aprilie 2007
„Prima pasc\ se f\cea pen-
tru animale. Dup\ ce se `ntor-
ceau de la slujba de ~nviere,
alege regina balului, se fac
concursuri cu strig\turi,
trebuie s\ ne ar\t\m m\-
Oul ro[u de Pa[te,
simbol al vie]ii
Oul este aliment ritual,
considerat un fel de panaceu,
dup\ cum a precizat Ovidiu
Foc[a. Puterile miraculoase
de vindecare a ou\lor sunt
cunoscute `n tradi]ia popu-
lar\ [i sunt `nt=lnite `n
foarte multe credin]e [i prac-
tici care se reg\sesc `n satul
rom=nesc.
„Oul sfin]it de Pa[te la
biseric\ are rol de ap\rare
`mpotriva fulgerelor [i tr\s-
netelor. Ou\le se mai p\s-
trau la icoan\, ap\rau `mpo-
triva ploilor cu piatr\. Oul
pascal are o serie de proprie-
t\]i majore, amplificate a-
tunci c=nd simbolului ca
atare i se asociaz\ culoarea,
de obicei ro[u“, sus]ine mu-
zeograful.
Av=nd un rol important,
nimic nu era `nt=mpl\tor `n
alegerea ou\lor care urmau
s\ fie sfin]ite de Pa[te: „~n
tradi]ia popular\ se acord\ o
mare aten]ie alegerii ou\lor
de Pa[te. Ziua `n care se aleg
este miercurea din a patra
s\pt\m=n\ din post, care se
9
cu p\sc\ri]a, oamenii mer-
geau la grajdurile animalelor
[i atingeau p\sc\ri]a de capul
vitelor sau animalelor din
grajd. Se mai f\cea [i o pasc\
pentru biseric\, se punea [i o
cruce pe mijloc, aceasta fiind
numit\ Pasca Pa[tilor. Pasca
era [i primul aliment din care
se gusta la revenirea de la bi-
seric\“, a mai spus muzeogra-
ful Ovidiu Foc[a. Oul era cioc-
nit `ntotdeauna [i `nso]it
neap\rat de formula „Hristos
a ~nviat/ Adev\rat a ~nviat!“,
ciocnirea simboliz=nd spar-
gerea morm=ntului.
De asemenea, „mielul es-
te asociat cu jertfa M=ntui-
torului, fiind f\cut transfe-
rul de la jertfele de animale
aduse p=n\ atunci la jertfa
lui Iisus. Acest obicei al t\-
ierii mielului este foarte r\s-
p=ndit, g\sindu-se `n toat\
zona Balcanilor, provenind
de la evrei. Mielul, de[i este
sacrificat, simbolizeaz\ tri-
umful vie]ii asupra mor]ii,
pe Iisus care se jertfe[te pen-
tru oameni“, a mai spus
Ovidiu Foc[a.
iestria compozi]ional\,
versuri“, a mai spus Mari-
ana Schipor. a
mai nume[te [i «miercurea
P\resimilor». Vopsitul ou\lor
de Pa[te se realizeaz\ de obi-
cei `n joia sau s=mb\ta din
s\pt\m=na de dinaintea Pa[-
telui, niciodat\ `n Vinerea
Mare“, atrage aten]ia Ovidiu
Foc[a.
Oul, ca [i hran\ sacr\,
este consumat `n chip ritual
`n zilele de Pa[te. „~n prima
zi se ciocne[te numai cap `n
cap, v=rfurile ascu]ite. B\r- CM
YK
batul, capul familiei, este cel
care ciocne[te primul, apoi
vine r=ndul mamei [i al copi-
ilor. Cojile ou\lor m=ncate `n
prima zi se aruncau pe «apa
s=mbetei», pentru ca ele s\
ajung\ peste o s\pt\m=n\ `n
lumea celor f\r\ de dor, la
blajini. Cojile de la ou\le con-
sumate se mai `ngropau la
r\d\cina unui copac sau se
`ngropa chiar un ou `ntreg `n
gr\din\, pentru c\ se credea
c\ acolo nu va c\dea peste an
grindina“, a povestit Ovidiu
Foc[a. ~n prima zi de Pa[te,
to]i membri familiei se spal\
cu ap\ dintr-un vas `n care se
afl\ ou\ ro[ii [i bani de
argint, oamenii care respect\
ritualul fiind s\n\to[i `n
anul ce urmeaz\.
10 Joi, 5 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL {colile se preg\tesc ]\mânt care [colarizeaz\ elevi de

La Foc[ani vor fi date `n
folosin]\ primele locuri
ale c\minului de b\trâni
Prim\ria municipiului Foc[ani va
da `n folosin]\, `n luna mai,
primele 40 de locuri din c\minul
de b\trâni, care se construie[te la
marginea ora[ului. „B\trânii care
doresc s\ beneficieze de serviciile
sociale oferite de c\minul de
b\trâni trebuie s\ se adreseze
Serviciului Public Local de
Asisten]\ Social\ Foc[ani. Sunt
vizate, `n special, persoanele
vârstnice, care nu au familie sau
nu se afl\ `n `ntre]inerea unei
persoane, nu au locuin]\ [i nici
posibilitatea de a-[i asigura
condi]iile de locuit pe baza
resurselor proprii. ~n c\min pot fi
internate persoanele vârstnice
care nu sunt `ncadrate `ntr-un
grad de handicap, beneficiare de
asisten]\ social\“, au precizat ofi-
cialii Prim\riei. Viceprimarul
George Mardare a declarat c\
b\trânii vor putea locui `n c\min
„`n condi]ii hoteliere“, câte doi `n
camer\. „Cei care au pensii vor
trebui s\ pl\teasc\ o sum\ de 80
lei/lun\, pentru serviciile oferite“,
a explicat viceprimarul. (B.C.)
Potcovarii [i curelarii
cer Guvernului
reintroducerea
acestor meserii
Potcovarii [i curelarii din ]ar\ vor
solicita Guvernului reintroducerea
acestor meserii, desfiin]ate `n
anul 1952. Aproape 20 de cursan]i
`n aceste deprinderi sunt [coli]i la
herghelia de la Dumbrava, jude]ul
Neam], de c\tre reprezentan]ii
Ligii Interna]ionale pentru Pro-
tec]ia Calului, din Marea Brita-
nie. „Noi vom cere Ministerului
Muncii s\ recunoasc\ aceste di-
plome, dar [i s\ reintroduc\ mese-
riile de potcovar [i curelar `n Co-
dul CAEN. De[i se practic\ `n
continuare, nimeni nu `[i poate
deschide legal un atelier de pot-
cov\rie sau harna[amente“, a de-
clarat Cristian Molnar, coordona-
torul acestui proiect `n Rom=nia.
Comparativ, dac\ `n Marea Brita-
nie potcovitul unui cal cost\ circa
150 de lire sterline, `n România,
pre]ul unui potcovit nu dep\[e[te
30 de lei, adic\ mai pu]in de 7 lire
sterline. Reprezentan]ii Ligii
Interna]ionale pentru Protec]ia
Calului sunt fo[ti angaja]i ai cava-
leriei britanice [i au sus]inut ast-
fel de cursuri pe toate continen-
tele. ~n România, ace[tia se afl\
pentru a doua oar\, dup\ ce, anul
trecut, au sus]inut un curs la
Târgu Mure[. Cursurile sunt gra-
tuite, la fel ca [i cazarea [i masa,
[i dureaz\ nou\ s\pt\mâni. (B.C.)
Daruri de Pa[te de la
poli]i[ti, pentru copiii
cu nevoi speciale
pentru tezele
cu subiect unic
~n perioada 2-6 aprilie, Inspec-
toratul {colar Jude]ean Ia[i (ISJ)
are de efectuat mai multe in-
spec]ii `n unit\]ile de `nv\]\m=nt
din jude]ul Ia[i, conform celor pre-
cizate de Camelia Gavril\, inspec-
tor general al ISJ. Tematica de in-
spec]ie se refer\ la verificarea pre-
g\tirii [colilor din punct de vedere
logistic pentru tezele cu subiect
unic care se vor desf\[ura `n acest
an la clasa a VII-a.
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) va organiza, pe 18 a-
prilie 2007, simularea transmite-
rii electronice a variantei de su-
biect pentru tezele cu subiect unic
la matematic\, clasa a VII-a, se-
mestrul al II-lea al anului [colar
`n curs. Simularea MEdC se va rea-
liza f\r\ elevi [i f\r\ subiecte re-
ale, `n 30% din unit\]ile de `nv\-
„Presa din Rom=nia este mai
dispus\ la autocritica public\“
Directorul executiv al Cen-
trului pentru Jurnalism Inde-
pendent, Ioana Av\d\ni (foto),
a prezentat, ieri, la Ia[i, con-
cluziile raportului „Tendin]e `n
reflectarea presei `n pres\ (II)“.
Una dintre principalele con-
cluzii prezentate de Ioana
Av\d\ni este faptul c\ presa
din Rom=nia este mai dispus\
la autocritica public\. Acest lu-
CET Ia[i a cump\rat energie electric\ prin Bursa Rom=n\ de M\rfuri
Trei tranzac]ii cu energie
electric\ au fost `ncheiate
ieri `n ringul Bursei Rom=ne
de M\rfuri (BRM), in-
formeaz\ bursa. Societ\]ile
CET Ia[i [i Subex SA au de-
pus ordine de cump\rare
pentru o cantitate total\ de
122.520 MWh, iar ordinele
de v=nzare au fost avansate
de societ\]ile Beny Alex SRL,
Ezpada SRL, ICPE Electro-
cond Technologiecs SA [i
Gevco SRL. Per]urile de ad-
judecare pentru cele trei
clasa a VII-a. Tezele cu subiect Comercian]ii `[i stân\, pre]ul real este de 10 lei“, a
precizat Nicolae Ivanciu, directorul
unic ce vor fi sus]inute `n acest
program pilot nu-[i vor schimba v=nd mieii „la adjunct al DSV Ia[i. Acesta a pre-
cizat c\ persoanele care vor fi prinse
caracterul, iar nota `[i va p\stra
procentul actual la `ncheierea
col]ul blocului“ comercializând miei `n locuri neau-
torizate vor primi sanc]iuni cuprin-
notei semestriale.
Camelia Gavril\ a men]ionat Vânz\torii de miei `[i ofer\ marfa se `ntre 500 [i 1.000 lei. Ivanciu a
c\ [colile vor fi verificate pentru `n apropierea pie]elor, sub pretextul men]ionat c\, `n Ia[i, 38 de agen]i
modul `n care se preg\tesc pentru economici au fost autoriza]i s\ com-
c\ nu au la dispozi]ie spa]ii necesare
tez\, urm\rindu-se dac\ s-au for- pentru a face comer] pe tarabe. ~n ercializeze carne de miel. Potrivit
mat comisii, dac\ au fost infor-
timpul opera]iunii demarat\ de au- reprezentantului DSV, `n perioada
ma]i profesorii, p\rin]ii [i elevi, 30 martie - 2 aprilie, s-au efectuat
dac\ s-a afi[at metodologia. torit\]ile sanitare din Ia[i s-a con-
statat c\ mul]i dintre produc\tori `[i verific\ri la opt depozite alimentare,
De asemenea, se va verifica
modul `n care func]ioneaz\ partea comercializeaz\ mieii la mic\ dis- [apte târguri de animale, [apte su-
permarketuri, [apte fast-fooduri,
tehnnic\ precum copiatoarele, tan]\ de pie]e, `n apropierea blocu-
precum [i la 13 pie]e agroalimen-
computerele, telefoanele, faxurile. rilor de locuin]e. Reprezentan]ii Di-
„~n [colile din Ia[i nu se pune rec]iei Sanitar-Veterinare (DSV) tare, 22 de m\celarii [i 46 de maga-
problema logisticii, dar dorim s\ Ia[i cred c\ micii comercian]i au a- zine alimentare. ~n urma controale-
verific\m [colile din zonele mai pelat la aceste metode din cauza lor au fost aplicate 18 sanc]iuni con-
`ndep\rtate“, a men]ionat Came- normelor impuse de Uniunea Euro- traven]ionale, `n valoare de 9.700 de
lia Gavril\, care a amintit de [co- pean\. „Carnea de miel a ajuns s\ lei, pentru nerespectarea prevede-
lile din comunele Dume[ti, P\u- rilor legale cu privire la comerciali-
[e[ti, Cepleni]a, Dag=]a, Costu- se vând\ la col]ul blocului, iar pre]u-
rile de la «portbagajul ma[inii» sunt zarea produselor tradi]ionale `n pe-
leni, Cozme[ti, `n total urm=nd s\
fie vizitate [colile din 30 de co- destul de mari. Un kilogram de car- rioada premerg\toare s\rb\torilor
mune. (O.R.) ne de miel se vinde cu 16 lei, de[i, la pascale. (B.C.)
72 de posturi scoase
la concurs la UMF
Universitatea de Medicin\ [i Farmacie
„Grigore T. Popa“ (UMF) va scoate la concurs 72
de posturi didactice, conform celor precizate de
cru este considerat de directo- ]ei propriet\]ii [i surselor de fi-
rul Centrului de Jurnalism In- nan]are ca [i a responsabilit\]ii Mircea Covic, cancelar general al UMF.
„Redresarea Universit\]ii noastre ne-a permis
dependent (CJI) un pas spre
consolidarea rolului media de
presei“. Proiectul este finan]at
de Agen]ia Statelor Unite pen-
reluarea sesiunilor de concursuri pentru ocu-
parea unor posturi vacante `n statele de
serviciu public. ~n raportul tru Dezvoltare Interna]ional\ func]iuni prin accesul unor candida]i din afara
„Tendin]e `n reflectarea presei (USAID) prin World Learning
`n pres\ (II)“, sunt puse la dis- for International Developement
UMF, `n special posturi de preparator [i asistent
sau promovarea cadrelor didactice tinere la o
pozi]ia cititorului date despre `n cadrul „Programului de con- categorie superioar\“, a precizat Mircea Covic,
m\sura [i contextul `n care solidare a societ\]ii civile din care a ad\ugat c\ aceast\ ac]iune a `nceput prin
presa scris\ relateaz\ despre Rom=nia“ [i implementat de stabilirea de c\tre Senat a unor criterii precise,
cine sunt emi]\torii mesajelor Centrul pentru Jurnalism In- analiza propunerilor din colectivele catedrelor la
media, `n proprietatea cui sunt dependent, `n parteneriat cu A- nivel de Consilii [i aprobarea lor `n Senat. Astfel,
institu]iile media, ce presupune gen]ia de Monitorizare a Presei din cele 109 propuneri venite de la facult\]i,
procesul de produc]ie media din [i Centrul Rom=n pentru Jur- f\cute pe discipline [i catedre, respect=nd strict
punct de vedere financiar, cre- nalism de Investiga]ie. Proiec- criteriile stabilite de Senat, au fost aprobate [i
ativ [i cel al resurselor umane. tul `[i propune derularea unui vor fi trimise spre aprobare la Ministerul
De asemenea, sunt ar\tate pro- program de advocacy menit s\ Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) spre validare [i
blemele interne ale institu]iilor sporeasc\ gradul de recunoa[- publicare un total de 72 de posturi, din care 59 la
media care, `n cele din urm\, se tere public\ a naturii de „servi- Facultatea de Medicin\, 4 la Farmacie, 7 la
reflect\ `n natura mesajului, ciu public“ a mass-media, indi- Medicin\ Dentar\ [i 2 la Bioinginerie Medical\,
reglement\rile referitoare la ferent de forma de proprietate, conform celor precizate de Mircea Covic, care a
func]ionarea audiovizualului, s\ creasc\ responsabilitatea ad\ugat c\ la ultimele dou\ facult\]i este vorba
presiunile interne [i externe la jurnali[tilor, a editorilor [i doar de promov\ri la specialit\]ile de profil. Din
care jurnali[tii sunt supu[i [i patronilor mass-media `n ceea cele 72 de posturi de cadre didactice scoase la
nu numai. Ioana Av\d\ni a ce prive[te propria libertate [i concurs, 8 posturi sunt de preparator, 35 - de
spus, `n cadrul `nt=lnirii de la credibilitate [i s\ consolideze asistent, 10 - de [efi de lucr\ri, 13 - de con-
sprijinul public pentru liber- feren]iari [i 6 sunt de profesori. „De remarcat
Ia[i, c\ raportul este rezultatul
proiectului „Media ca serviciu tatea de exprimare, ca valoare faptul c\ 60% din posturi sunt pentru tineri,
pentru preparatori [i asisten]i“, a ad\ugat
public - program de advocacy social\ fundamental\ a oric\rei
societ\]i democratice. (M.F.) Mircea Covic. (O.R..)
pentru promovarea transparen-
tranzac]ii au fost de 147,9 extrem de mul]umi]i de prezent, tranzac]ii cu energie 2005 - 31 ianuarie 2007, au
lei/MWh, 168 lei/MWh [i re- modul de organizare [i se realizeaz\ [i pe pia]a de fost de 272,95 milioane de
spectiv 270 lei/MWh (`n ul- derulare a procedurilor. energie electric\ adminis- euro, iar pe PCCB se es-
timul caz pre]ul include toa- Primele tranzac]ii cu en- trat\ de OPCOM, cu trei timeaz\ c\ `n primul semes-
te taxele). BRM consider\ ergie electric\ la BRM au componente - Pia]a Centrali- tru al acestui an cota de
c\ aceste tranzac]ii avut loc `n data de 22 martie zat\ pentru Contracte Bila- livrare de energie va fi de
reprezint\ un mare succes, 2007, la doar o lun\ de la terale (PCCB), Pia]a pentru 7%, `n condi]iile `n care `n
av=nd `n vedere faptul c\ s- lansarea ringului de tran- Ziua Urm\toare (PZU) [i 2006 a fost de 1,36%.
au ob]inut reduceri sub- zac]ionare. BRM este o in- Pia]a de Echilibrare. La 1 Potrivit ministrului Eco-
stan]iale de pre], proce- stitu]ie privat\ `nfiin]at\ `n iulie 2007, pia]a autohton\ a nomiei, Varujan Vosganian,
durile s-au derulat `ntr-un 1992, care are 120 de mem- energiei electrice va fi libera- de la 1 ianuarie 2008, pia]a
context de total\ trans-
paren]\, iar participan]ii
bri ac]ionari printre care [i
Electrica, Nuclearelectrica,
lizat\ total.
Din datele OPCOM reiese
contractelor realizate prin
negociere direct\ va ajunge
care au participat, dar nu Transelectrica, Termoelec- c\ tranzac]iile pe platforma la 10%, fa]\ de 32 c=t este `n
au c=[tigat, s-au declarat trica [i Hidroelectrica. ~n PZU, `n perioada 1 iulie prezent. (M.F.)

Conducerea Inspectoratului de
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

Poli]ie din jude]ul Suceava a ini-
]iat, `n S\pt\mâna Patimilor, o
serie de ac]iuni umanitare, `n
sprijinul mai multor categorii de
persoane cu nevoi speciale. Purt\-
torul de cuvânt al IPJ Suceava,
Alin Botezatu, a declarat c\ re-
prezentan]i ai inspectoratului
s-au deplasat, ieri, la Centrul de
Plasament pentru Copii cu Handi-
cap „Amadeus“, din Siret, unde au
oferit daruri celor 32 de copii cu
nevoi speciale. Con]inutul pache-
telor oferite const\ `n articole de
uz personal - `mbr\c\minte,
`nc\l]\minte -, rechizite [colare [i
preparate specifice de Pa[te -
mezeluri, brânzeturi, dulciuri [i
b\uturi r\coritoare, `n valoare to-
tal\ de 1.450 de lei. De asemenea,
`n cursul zilei de ast\zi, patru
veterani [i rezervi[ti cu probleme
sociale deosebite vor fi sprijini]i fi-
nanciar cu suma de 400 de lei,
dintr-un fond special constituit `n
acest sens. Alin Botezatu a spus
c\ toate dona]iile au fost rodul
contribu]iilor benevole ale
poli]i[tilor suceveni. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)
 ACTUALITATE Joi, 5 aprilie 2007 11
pleca `n scurt timp la
O firm\ pirat din Ia[i a p\c\lit zeci de persoane munc\ `n Marea Britanie.
]ie [i plasare for]\ de
munc\ `n str\in\tate [i PE SCURT
Aceste promisiuni nu erau nu avea acreditare `n do-
cu locuri de munc\ `n Marea Britanie `nso]ite, `ns\, nici m\car meniu. Pentru abaterile Chio[curile de l=ng\
de semnarea unui con- grave de la legisla]ia `n vi-
a O firm\ pirat din Ia[i, care se ocupa cu intermedieri de locuri de tract `ntre cele dou\ p\r]i. goare, inspectorii ITM au [coli sunt `n aten]ia ISJ
munc\ fictive `n Marea Britanie, `n agricultur\ [i construc]ii, a Alarma]i de faptul c\, du- sanc]ionat contraven]io- Inspectoratul {colar Jude]ean
p\ aproape 2 luni, nu au nal firma cu suma de
reu[it s\ p\c\leasc\ zeci de persoane a Alarma]i de faptul c\, primit vreo ofert\ de a lu- 24.200 lei. „Pentru a evita
Ia[i (ISJ) va demara dup\ s\rb\-
torile de Pa[te mai multe con-
dup\ aproape 2 luni, nu au primit nici o ofert\ `n acest sens, o cra `n Marea Britanie, o s\ fie p\c\lite `n acest troale pentru a verifica chio[cu-
parte dintre cei care au a- mod, persoanele care au rile aflate `n spa]iul unit\]ilor de
parte dintre cei care au achitat taxa cerut\ de firma de plasament, chitat suma cerut\ de fir- inten]ia de a pleca la `nv\]\m=nt precum [i cele din a-
propierea acestora. „Vom face
de 200 de lei, au sesizat Inspectoratul Teritorial de Munc\ a ma de plasament au sesi-
zat Inspectoratul Terito-
munc\ `n str\in\tate, tre- controale `mpreun\ cu Oficiul
buie s\ se informeze la pentru Protec]ia Consumatorului
Zeci de persoane din `[i racola clien]ii prin in- Tax\ de 200 de lei rial de Munc\. ITM dac\ firma la care [i vom verifica contractele [i lega-
jude]ele din Moldova au termediul unui anun] la apeleaz\ este acreditat\, litatea acestora, modul `n care se
fost p\c\lite c\ vor ob]ine mica publicitate. „Firma pentru un loc de dac\ `ndepline[te condi]ii- respect\ condi]iile de igien\, gra-
locuri de munc\ `n Marea `n cauz\ nu este acredita- munc\ fictiv
Firma fantom\ le legale, evitând astfel s\ dul de preocupare a directorilor
Britanie, de angaja]ii unei t\ [i nu `ndepline[te con- a fost amendat\ cu dea sume de bani unor pentru respectarea acestor condi-
firme pirat din Ia[i, care di]iile legale pentru selec- ~n urma anun]urilor 24.200 de lei ]ii `n ceea ce prive[te chio[curile
persoane neautorizate. din perimetru [colii“, a precizat
se ocup\ de intermedieri ]ia, medierea [i plasarea date la mica publicitate, Tariful pentru medierea Camelia Gavril\ care a ad\ugat
`n domeniul agriculturii [i for]ei de munc\ `n str\i- `n mai multe cotidiane din Echipa de inspectori, angaj\rii `n str\in\tate se c\ „vom vedea dac\ au acces ele-
construc]iilor. Inspectorul n\tate. Totodat\, la Ofi- jude]ele Boto[ani, Sucea- `mpreun\ cu reprezentan- pl\te[te o singur\ dat\, vii la alcool, ]ig\ri. E adev\rat c\
[ef al Inspectoratului Te- ciul Registrului Comer]u- va, Gala]i, Neam] [i Ba- ]ii de la Serviciul de In- fie la agentul de selec]ie [i ei `[i pot procura [i din alt\ par-
ritorial de Munc\ (ITM) lui, respectiva firm\ este c\u, s-au prezentat zeci de vestigare a Fraudelor, au plasare a for]ei de munc\, te, dar m\car s\ fie feri]i de ten-
Ia[i, George Albulescu, a trecut\ `n dizolvare judi- persoane care, `n schim- ta]ii `n zona [colii“. Verific\rile
constatat c\ SC „Solitar fie la angajatorul din vor fi f\cute `n special `n [colile
declarat c\ societatea co- ciar\“, a spus [eful ITM bul a 200 lei, primeau VR“ SRL nu `ndeplinea str\in“, a explicat inspec- din municipiul Ia[i, mai ales `n
mercial\ „Solitar VR“ SRL Ia[i. doar promisiunea c\ vor condi]iile legale de selec- torul [ef al ITM Ia[i. (B.C.) zona liceelor industriale. (O.R.)

Sindicali[tii din
Asocia]ia Moldovenilor din S\n\tate se `nt=lnesc
din nou cu ministrul
Rom=nia a fost desfiin]at\ Reprezentan]ii sindicatului Sani-
tas se vor `nt=lni din nou cu min-
istrul S\n\t\]ii joi, 12 aprilie,
a Decizia de constituire a Asocia]iei Moldovenilor pentru a pune la punct atribu]iu-
nile [i obliga]iile care revin au-
din Rom=nia a fost atacat\ `n instan]\ de procurori torit\]ilor de s\n\tate public\
din teritoriu, dar [i pentru a legi-
ai Parchetului de pe lâng\ Judec\toria Ia[i, pe motiv c\ aceast\ fera problemele dezb\tute la `n-
asocia]ie nu are doar obiective culturale, ci [i politice t=lnirea precedent\, din 27 mar-
tie. „La `ntrunirea precedent\
a ~n luna februarie, o delega]ie a asocia]iei a efectuat am prezentat reprezentan]ilor
MS abuzurile care se fac `n ca-
o vizit\ `n Republica Moldova, unde ar fi sus]inut c\ moldovenii drul unor ASP-uri locale, a c\ror
conducere nu consult\ liderii de
sunt discrimina]i `n România, fapt ce a determinat o reac]ie sindicat `n deciziile referitoare la
angaja]i, a[a cum prevede legea.
foarte dur\ din partea pre[edintelui moldovean a Ministrul a luat la cuno[tin]\, iar
Republica Moldova“ [i nu `ns\ atacat\, la scurt timp, s\pt\m=na viitoare vom dezbate
aceast\ problem\“, a declarat li-
pe cele ale „cet\]enilor de procurori ai Parchetu- derul Sanitas Ia[i, Viorel T\nase.
de Bogdan CRON} români de etnie moldove- lui de pe lâng\ Judec\to- ~n cadrul `ntrunirii de pe 12 apri-
neasc\“. Procurorii au ria Ia[i, pe motiv c\ aceas- lie sindicali[tii sper\ s\ se regle-
Judec\torii de la Tri- cerut timp atunci pentru t\ asocia]ie nu are doar o- menteze printr-un ordin al CNAS
bunalul Ia[i au decis, ieri, a studia noile acte depuse normele de aplicare a ordinului
desfiin]area Asocia]iei Co- biective culturale, ci [i po-
la dosar. Recursul procu- litice. vean, ar num\ra zece luna februarie. Atunci, o privind facilit\]ile acordate an-
munit\]ii Moldovenilor rorilor s-a judecat luni, cu milioane de persoane. delega]ie a asocia]iei a e- gaja]ilor din sistem. (O.B.)
din România, `nfiin]at\ `n Procurorii sus]in c\
u[ile `nchise, iar judec\- fectuat o vizit\ `n Repu-
luna ianuarie a acestui „anumite prevederi ale
an, prin decizia Judec\to-
torii au decis, ieri, admi- statutului [i ale actului Membrii fondatori blica Moldova, unde ar fi Fiica unui poli]ist a
terea recursului, urmând sus]inut c\ moldovenii
riei Ia[i. Procurorii au ca motivele care au dus la
constitutiv ale asocia]iei s-au dezis sunt discrimina]i `n Ro- fost arestat\ pentru
`ncalc\ ordinea de drept,
contestat decizia Judec\- aceast\ decizie s\ fie co- conform articolului 40 din de asocia]ie mânia, ulterior deplasa- trafic de persoane
toriei, argumentând c\ u- municate ulterior. rea fiind considerat\ o `n-
nele prevederi din statu- Constitu]ia României“. Membrii fondatori ai cercare de a crea unele di- Fiica vitreg\ a unui comisar de
La momentul pronun- poli]ie din Ia[i a fost re]inut\,
tul asocia]iei sunt necon- ]\rii sentin]ei, `n sala de Dup\ o vizit\ efectua- „Asocia]iei Moldovenilor sensiuni `ntre România [i
t\, la sfâr[itul lunii febru- mar]i, sub acuza]ia de trafic de
stitu]ionale. judecat\ au fost prezen]i din România“ spun c\ nu Republica Moldova. „Am persoane. Ofi]erii Biroului de
Recursul procurorilor doar reprezentan]ii mass- arie, de o delega]ie a Aso- mai au nici o leg\tur\ cu declarat, `nc\ de la `nce- Combatere a Crimei Organizate
ar fi trebuit s\ se judece media, `n timp ce recuren- cia]iei Moldovenilor din aceast\ organiza]ie. Potri- put, c\ asocia]ia a fost fo- [i procurorii DIICOT Ia[i au de-
pe data de 5 martie, când tul [i reprezentan]ii Co- România la Chi[in\u, pre- vit declara]iei fostului losit\ ca un instrument clarat, ieri, `n cadrul unei con-
reprezentan]ii asocia]iei [edintele Republicii Mol- `ntr-un joc politic [i c\, ferin]e de pres\, c\ Mihaela
munit\]ii Moldovenilor purt\tor de cuvânt al aso- Pav\l a fost re]inut\ de procurori
au depus la instan]\ un au lipsit. Magistra]ii de la dova, Vladimir Voronin, a cia]iei, ziaristul Lucian dac\ situa]ia va continua, pentru c\ era creierul unei re]ele
nou proiect de statut, din Judec\toria Ia[i au discu- acuzat Bucure[tiul, `n- Timofticiuc, atât el, cât [i ne vom da demisia sau de trafic de persoane. Al\turi de
care au eliminat formu- tat cererea de `nregistrare tr-un interviu acordat a- pre[edintele asocia]iei, vom cere desfiin]area Aso- aceasta, au mai fost re]inute alte
l\ri de tipul „etnie moldo- a asocia]iei ca organiza]ie gen]iei Moldpres, de „into- consilerul liberal Claudiu cia]iei Moldovenilor din trei persoane. Cele patru per-
veneasc\“. ~n plus, asocia- neguvernamental\ pe 12 leran]\ fa]\ de minorita- Alexa, s-au `ndep\rtat de România“, a declarat, `na- soane f\ceau parte dintr-o re]ea
]ia ar fi urmat s\ repre- tea etnic\ a moldovenilor inte de aflarea deciziei constituit\ `n 2001, specializat\
ianuarie, iar pe 30 ianua- aceast\ structur\ imediat `n racolarea de tinere, care erau
zinte interesele „cet\]eni- rie [i-au dat avizul favora- din România“, care, po- dup\ implicarea organi- magistra]ilor ie[eni, Luci-
trimise `n Fran]a [i Italia pentru
lor români care provin din bil definitiv, decizia fiind trivit oficialului moldo- za]iei `ntr-un scandal, `n an Timofticiuc. a a se prostitua. Mihaela Pav\l,
fost\ Moise, este fiica vitreg\ a
comisarului [ef Dorel Isail\, fost
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a [ef al Sec]iei V Poli]ie Ia[i. (B.C.)

a SANC}IUNI ~N MA-
GAZINELE ALIMENTARE:
~n urma controalelor efecu-
ate de c\tre inspectorii
Inspec]iei Sanitare de Stat
(ISS) `n unit\]ile de comer-
cializare a alimentelor, s-au
aplicat amenzi `n valoare de
3.600 RON, iar activitatea
unui magazin alimentar din
cartierul ie[ean Dacia a fost
suspendat\ temporar.
„Acest magazin mixt a
primit termen o lun\ de zile
pentru a-[i remedia situa]ia,
`n caz contrar urm=nd s\ fie
`nchis definitiv“, a declarat
dr. Manuela Trifan, [efa ISS.
Aceasta a mai precizat c\
`n c=teva unit\]i comerciale
au fost aplicate amenzi `n
valoare total\ de 600 RON
pentru lipsa dosarelor me-
dicale individuale ale an-
gaja]ilor. De asemenea, o
unitate de comercializare a
c\rnii [i produselor din
carne a primit o amend\ de
3.000 RON pentru p\strarea
incorect\ a echipamentului
de lucru. (O.B.)
a S-A TRIPLAT NUM|-
RUL GEMENILOR N|S-
CU}I LA IA{I: Potrivit sta-
tisticilor Maternit\]ii „Cuza-
Vod\“ din Ia[i, `n ultimii trei
ani, num\rul sarcinilor mul-
tiple `nregistrate a crescut
de trei ori. Astfel, dac\ `n
2004 `n maternitatea ie[ea-
n\ a fost `nregistrat\ na[te-
rea a 25 de perechi de ge-
meni, `n 2006 num\rul a a-
juns la 80.
„Numai `n primul trimes-
tru al acestui an s-au n\scut
`n maternitatea noastr\ 15
perechi de gemeni. Cele mai
multe na[teri multiple sunt
`nregistrate `n r=ndul ma-
melor cu v=rste cuprinse `n-
tre 36 [i 39 de ani, perioad\
de maxim\ fertilitate pentru
femei“, a declarat dr. Vicu]a
Todosiciuc, managerul ma-
ternit\]ii. Medicii neonato-
logi sus]in c\ nu exist\ o ex-
plica]ie pentru apari]ia unor
astfel de sarcini. (O.B.)
a DE PA{TE, „~MPRE-
UN|, MAI APROAPE DE
OAMENI“: Cu ocazia
S\rb\torilor de Pa[te, 1.200
de persoane aflate `n evi-
den]a Direc]iei de Asisten]\
Comunitar\ Ia[i [i 2.000 de
persoane din comuna Pope[ti
sunt beneficiarele programu-
lui social „~mpreun\, mai
aproape de oameni“, ini]iat
de compania Carlsrom Beve-
rage `n anul 2003. Ac]iunea
are ca s cop ajutorarea per-
soanelor care se confrunt\ cu
dificult\]i materiale.
Valoarea total\ a pro-
duselor se ridic\ la aproape
100.000 RON, con]inutul
fiec\rui pachet fiind echiva-
lentul a 25 RON. Peste 100
dintre angaja]ii Carlsrom
Beverage au participat ca
voluntari la preg\tirea pa-
chetelor. Ac]iunea este pen-
tru prima oar\ la Ia[i, `n anii
trecu]i av=nd loc `n jude]ele
Dolj, Constan]a [i Arge[.
(N.P.)
a 7 APRILIE, ZIUA
MONDIAL| A S|N|T|}II:
S=mb\t\, 7 aprilie, `n
Rom=nia se s\rb\tore[te
Ziua Mondial\ a S\n\t\]ii,
eveniment marcat pe `ntreg
mapamondul `nc\ din anul
1950.
Rolul acestei zile este
acela de a atrage aten]ia
asupra aspectelor cheie glo-
bale de s\n\tate, tema din
acest an fiind chiar securi-
tatea sanitar\ interna]iona-
l\. Pentru a anun]a [i marca
acest moment Departamen-
tul de Promovarea S\n\t\]ii
din cadrul ASP Ia[i a desf\-
[urat o serie de ac]iuni `n ca-
re au fost antrena]i `n special
copiii din gr\dini]ie [i [coli.
„S=mb\t\, `n Gr\dina Bota-
nic\ am desf\[urat o ac]iune
intitulat\ Sano Parc, `n ca-
drul c\reia am organizat `n-
treceri sportive, concursuri
de orientare turistic\ [i ac-
]iuni de igienizare `n jurul
lacului“, a declarat dr. Gabri-
el Mardare, [ef Serviciu Pro-
movarea S\n\t\]ii. (O.B.)
P\rintele pediatriei
rom=ne[ti, omagiat
Profesorul Valeriu Popescu de la
Facultatea de Medicin\ [i Far-
macie „Carol Davila“ Bucure[ti, a
primit s\pt\m=na trecut\ titlul
de Doctor Honoris Causa oferit
de Universitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Grigore T. Popa“
(UMF) din Ia[i, conform celor
precizate de Mircea Covic, cance-
lar general al UMF. „Titlul a fost
acordat pentru meritele sale de-
osebite `n fundamentarea [i dez-
voltarea pediatriei moderne `n
Rom=nia. Membru al Academiei
Rom=ne, remarcabil profesionist
[i cercet\tor, autor a numeroase
monografii [i lucr\ri [tiin]ifice,
formator de [coal\ [i des\v=r[it
maestru, domnul profesor este cu
adev\rat «patriarhul» pediatriei
din ]ara noastr\“, a precizat
Mircea Covic. (O.R.)
12 Joi, 5 aprilie 2007 SPORT

PE SCURT Succes meritat `n contul „chimistelor“ novici, au evoluat echipe-

Liverpool va investi
60 de milioane de euro
`n juc\tori
Noii proprietari americani ai clu-
bului englez de fotbal FC Liverpool
au pus la dispozi]ia antrenorului
Rafael Benitez 60 de milioane de
euro, pentru transferul unor
~n aceast\ s\pt\m=-
n\, voleibalistele de la
Penicilina Ia[i au reu[it
o victorie f\r\ dubii `n
fa]a rivalelor de la CSU
Neumarkt Gaz Tg. Mu-
re[, `n doar 59 de minu-
te. Ieri dup\-amiaz\, `n
Sala Penicilina, `n cadrul
rundei cu nr. 17 din Divi-
zia A1 de volei feminin,
„chimistele“ lui Nicu Roi-
bescu le-au spulberat pe
mure[ence cu scorul de 3-
0 (25-12, 25-19, 25-15) [i
au acum toate [ansele s\
ocupe la finalul sezonului
locul 5.
O succint\ evolu]ie a
scorului, pe seturi, a fost
urm\toarea: 3-0, 6-6, 14-
6, 21-9, 25-12 (setul I - 17
minute); 2-0, 3-3, 9-5, 16-
9, 18-15, 23-17, 25-19 (se-
tul II - 22 minute); 0-1, 3-
1, 9-9, 15-9, 19-11, 20-14,
25-15 (setul III - 20 mi-
nute). Sub arbitrajul cu-
plului Dinu Ol\hu] - Gigi
Dumitru (Baia Mare) [i
`ntr-un meci observat de
bucure[teanul Mihai Ioa-
le: Muta[cu - Constanti-
nescu, Diaconi]a, Ionescu,
Rusu, Ivanof - C=]coan (li-
bero) - Ia[i, respectiv Bar-
docz - Ciubuc, Pris\caru,
Schiau, Zanfir, Bunea -
Ungur (libero). Au mai ju-
cat: Chivorchian [i Sala-
oru - Tg. Mure[. Vom re-
veni. (D.T.)

Show Liverpool la Eindhoven

juc\tori vara viitoare, scrie presa
britanic\. George Gillett [i Tom
Hicks s-au `nt=lnit cu tehnicianul
spaniol `n week-end-ul trecut, iar
Benitez s-a ar\tat foarte satisf\cut
de discu]ii: „P=n\ acum nu am
cheltuit mai mult de 30 de mil-
ioane de euro“. ~n aceste condi]ii,
Liverpool ar vrea s\-i aduc\ pe
Samuel Eto’o, de la FC Barcelona,
[i David Villa, de la Valencia, aces-
tea fiind primele nume evocate. Iar
Steven Gerrard, Jamie Carragher
[i Xabi Alonso vor semna, de
asemenea, contracte mai bune.
Germanii cred
c\ na]ionala lui Low
va juca finala
lui EURO 2008
Aproape 53% dintre germani sunt
de p\rere c\ echipa lor na]ional\
de fotbal, locul 3 la Mondialul-
2006, va disputa finala Euro 2008,
relev\ un sondaj publicat de Sport
Bild. Potrivit acestui sondaj, un
sfert din persoanele `ntrebate cred,
de asemenea, c\ Nationalman-
nschaft va cuceri titlul european
anul viitor, `n turneul final ce va
avea loc `n Austria [i Elve]ia. Par-
ticipan]ii la sondaj salut\, `n pro-
por]ie de 75,9%, munca dus\ de se-
lec]ionerul Joachim Low, acesta fi-
ind considerat egalul lui Jurgen
Klinsmann, `n timp ce 10,5% `l
cred chiar superior precedentului
antrenor al echipei na]ionale.
Rummenigge:
„Bundesliga nu are
for]\ s\ se lupte
financiar
cu Anglia [i Spania“
Directorul general al echipei ger-
mane de fotbal Bayern Mnchen,
Karl-Heinz Rummenigge, a apre-
ciat `n presa german\ c\ Bundes-
liga nu mai este capabil\ s\ lupte
din punct de vedere economic [i fi-
nanciar cu Anglia [i Spania. „Acest
sezon este unul dintre cele mai bu-
ne din punct de vedere sportiv pen-
tu fotbalul german, dar din punct
de vedere economic nu mai suntem
capabili s\ lupt\m“, regret\ Rum-
menigge `n cotidianul „Handels-
blatt“. Germania, locul 3 la Cupa
Mondial\, este reprezentat\ de
Bayern Munchen `n sferturile de
final\ ale Ligii campionilor, iar
alte 2 echipe sunt `n aceea[i faz\ a
Cupei UEFA - Bremen [i Leverku-
sen. „C=nd v\d drepturile de tele-
viziune ale Bundesliga pentru
str\in\tate negociindu-se la 20 de
milioane de euro [i c\ Premier
League a ob]inut 105 milioane de
euro din Hong Kong, nu ne putem
compara cu Anglia“, se lamenteaz\
`n continuare directorul general al
Bayern Munchen.
Pete Sampras
revine `n aren\
Campionul american Pete Sam-
pras, retras de cinci ani din activi-
tate (din 2002), va reveni pe tere-
nul de tenis `ntr-un meci oficial, cu
ocazia turneului de la Boston (2-6
mai), cont=nd pentru Outback
Champions Series, circuitul ve-
teranilor, la care particip\ foste
vedete ale tenisului mondial.
De]in\torul recordului de victorii
`n turnee de Mare {lem (14) [i in-
trat `n Hall of Faime-ul tenisului
`n luna ianuarie, Sampras `i va
`nt=lni, `ntre al]ii, `n cadrul acestui
turneu, pe compatriotul s\u John
McEnroe [i pe cehul Petr Korda.
Sampras nu a mai disputat un
meci de la victoria ob]inut\ la US
Open `n 2002. a
a „Cormoranii“ lui Rafael Benitez s-au impus cu 3-0 la
Eindhoven, `n meciul tur din sferturile Ligii Campionilor cu PSV
[i sunt ca [i califica]i `n semifinale a Bayern Munchen a remizat
pe terenul lui AC Milan (2-2), golul egalizator al bavarezilor fiind
marcat `n ultimele secunde ale prelungirilor a
de Narcis POHOA}|
AC Milan a terminat la
egalitate cu Bayern Mun-
chen, scor 2-2, mar]i seara,
`n prima man[\ a sfer-
turilor de final\ ale Ligii
Campionilor europeni la
fotbal. Milan a deschis sco-
rul `n finalul primei repri-
ze, prin Pirlo, dar nu a reu-
[it s\ se desprind\ pe tabe-
la de marcaj. Bayern a
marcat un gol foarte im-
portant `n minutul 78, prin
funda[ul belgian van Buy-
ten, acesta specul=nd o e-
roare defensiv\ a milane-
zilor. „Rossoneri“ au trecut
din nou `n avantaj c=teva
minute mai t=rziu, dup\
un gol marcat din penalty
de c\tre brazilianul Kaka,
dar acordat foarte u[or de
arbitrul rus Baskakov, `n
urma unui duel Kaka -
Lucio. Bavarezii au reu[it
s\ dea lovitura de teatru `n
ultimele secunde ale pre-
lungirilor, prin acela[i o-
fensiv funda[ belgian van
Buyten (90^3), care a mai
sanc]ionat `nc\ o dat\ re-
veria funda[ilor italieni. ~n
urma acestui rezultat, Ba-
yern este favorit\ la califi-
carea `n semifinale. ~n cea-
lalt\ disput\ s-au `nt=lnit
revela]iile de p=n\ acum a-
le competi]iei, PSV Eindho-
ven [i FC Liverpool. PSV a
reu[it s\ elimine din com-
peti]ie `n faza optimilor fi-
nalista din edi]ia trecut\ a
Ligii, Arsenal Londra, `n
timp ce „cormoranii“ au de-
p\[it de]in\toarea trofeu-
lui, FC Barcelona. FC Li-
verpool este practic cu un
pas `n semifinale, dup\ ce
a f\cut spectacol la Eind-
hoven, `nving=nd pe PSV
cu scorul de 3-0, goluri mar-
cate de Steven Gerrard,
John Arne Riise [i Peter
Crouch.
Rezultatele `nregistra-
te mar]i `n prima man[\ a
sferturilor de final\ ale
Ligii Campionilor:
AC Milan n (Italia) - Ba-
yernn Mun nchenn (Germania)
2-2
2 (1-00). Au marcat: An-
drea Pirlo ‘40, Kaka ‘84 pe-
nalty - Daniel van Buyten
‘78, ‘90^3. Arbitru: Iuri
Baskakov; arbitri asisten]i:
Tihon Kalughin, Anton
Averianov (to]i din Rusia);
PSV Ein ndhoven n (Olan-
da) - FC Liverpool (Anglia)
0-3
3 (0-11). Au marcat: Ste-
ven Gerrard ‘27, John Ar-
ne Riise ‘49, Peter Crouch
‘63. Arbitru: Bertrand La-
yec; arbitri asisten]i: Chris-
tian Thoison, Eric Dansot
(to]i din Fran]a).
Partidele retur vor avea
loc pe 11 aprilie. Asear\,
dup\ `nchiderea edi]iei s-
au disputat celelalte dou\
„sferturi“ de final\, AS Ro-
ma (Italia) - Man nchester
Unnited (Anglia) [i Chelsea
Lonndra (Anglia) - Valen ncia
CF (Spania).
Ancelotti (Milan):
„Meritam s\
c=[tig\m“
Antrenorul Milanului,
Carlo Ancelotti, consider\
Meci de suflet
Antrenorul Ionu] Popa
joac\ ast\zi, la Arad,
`mpotriva echipei la
care ]ine cel mai mult,
UTA, chiar `n ora[ul
s\u natal.
Programul etapei a XXV-a:
Joi, 5 aprilie
UT Arad – Poli Ia[i (ora 1600, Telesport)
Pandurii Tg. Jiu – Ceahl\ul Piatra Neam]
(1700, netelevizat)
FC Na]ional – Farul Constan]a (2000,
Kanal D)
Vineri, 6 aprilie
Jiul Petro[ani – Unirea Urziceni (1445,
Telesport)
FC Vaslui – Gloria Bistri]a (1700, Telesport)
Poli Timi[oara – O]elul Gala]i (2000, Na-
]ional TV)
„U“ Craiova – CFR Cluj (2045, Antena 1)
S=mb\t\, 7 aprilie
FC Arge[ – Rapid (1700, Na]ional TV)
Steaua Bucure[ti – Dinamo Bucure[ti
(1900, Kanal D)
c\ Bayern a ob]inut un e-
gal norocos, dup\ ce Mila-
nul a condus de dou\ ori.
„Rezultatul ne-a l\sat un
gust amar, dar trebuie s\
uit\m acest meci imediat
[i s\ ne concentr\m asu-
pra urm\torului joc. Evi-
dent, am fi putut ob]ine
un rezultat mai bun, dar
am jucat bine per total.
Cred c\ Bayern a avut no-
roc s\ marcheze, mai ales
golul doi“, a declarat an-
trenorul Milanului la
sf=r[itul meciului AC Mi-
lan - Bayern 2-2.
Chiar dac\ rezultatul
din prima man[\ `i pune
pe bavarezi `n postura de
favori]i, Ancelotti e de p\-
rere c\ italienii se pot im-
pune `n returul de pe Al-
lianz Arena. „Meritam s\
c=[tigam, dar sunt sigur
c\ putem ob]ine victoria la
Munchen. Trebuie s\ ju-
c\m ca `n aceast\ sear\,
`n vitez\ [i s\ facem pres-
sing la mijlocul terenului.
Trebuia s\ ne ap\ram
mai bine pe final, dar obo-
seala [i-a spus cuv=ntul [i
a sc\zut viteza de reac-
]ie“, a completat tehnicia-
nul lui Milan.
Hitzfeld (Bayern):
„Un egal grozav
pentru noi“
~n replic\, Ottmar Hitz-
feld, tehnicianul lui Ba-
yern, a precizat c\ s-ar fi
mul]umit [i cu o `nfr=n-
gere la limit\ [i crede c\
rezultatul este unul excep-
]ional pentru bavarezi. „O
Pentru antrenorii de
fotbal [i nu numai, s\ joci
`mpotriva unei echipe de
suflet reprezint\ o grea
`ncercare, din punct de
vedere emo]ional. La fel
se `nt=mpl\ [i cu Ionu]
Popa (foto), care ast\zi
1. Dinamo
2. CFR Cluj
3. Steaua
4. Rapid
5. Bistri]a
6. O]elul
7. Vaslui
8. Timi[oara
9. POLI IA{I
10. Urziceni
11. Pandurii
12. Farul
13. Craiova
14. UTA
15. Ceahl\ul
16. FC Arge[
17. Na]ional
18. Jiul
Belgianul van Buyten a fost eroul
meciului de la Milano, marc=nd
dou\ goluri de aur pentru
Bayern Munchen `n partida cu AC Milan
sear\ foarte palpitant\, fost momente `n care pa-
cu multe ocazii pentru sele noastre n-au mers la
ambele echipe. Milan a ju- fel de precis cum ar fi tre-
cat bine, dar [tiam de la buit, dar cred c\ am meri-
`nceput c\ nu vor fi `n sta- tat egalul“. Dup\ ce `nain-
re s\ men]in\ acela[i ritm te de meci a declarat c\
ridicat pe durata celor 90 AC Milan este mai bun\
de minute. Chiar [i o `n- dec=t Real Madrid, Hitz-
fr=ngere cu 2-1 ne-ar fi feld nu a contenit cu lau-
p\strat intacte [ansele de dele la adresa italieni-
a ne califica, dar egalul es- lor nici dup\ meci. „Cred
te un rezultat grozav pen- c\ Milan este mai bun\
tru noi“, a declarat antre- dec=t Real Madrid din
norul lui Bayern la sf=r[i- punct de vedere defensiv
tul meciului. Tehnicianul [i mai periculoas\ pe con-
l-a l\udat pe t=n\rul por- traatac, a[a c\ returul va
tar al lui Bayern, Rensing, fi mai dificil dec=t cel ju-
cel care este considerat cel cat `n runda precendent\
mai bun t=n\r portar din `mpotriva celor de la Real.
Europa. „Milan a fost f\r\ Am meritat acest egal
`ndoial\ echipa mai bun\ pentru c\ ne-am ap\rat
bine [i am jucat doar la
`n prima repriz\, dar Ren-
sing a ar\tat tuturor ce 70% din poten]ial. Nu ne
portar valoros este, sal- vom ap\ra `n Munchen,
v=nd o serie de [uturi. Au dorim s\ marc\m“. a
va juca cu Poli Ia[i `n ora-
[ul s\u natal, `mpotriva
echipei sale de suflet,
sper ca echipa pe care o
antrenez eu acum, `n
spe]\ Poli Ia[i, s\ se im-
UTA Arad, pe care a pun\. }in foarte mult la
reu[it `n trecut s\ o pro- UTA, dar chiar dac\ bat
moveze din „B“ `n „A“. ast\zi sper s\ se salveze
„Va fi un meci dificil pen- de la retrogradare. Pen-
tru mine, dar [ti]i cum se tru noi [i un egal ar fi
spune, c\ma[a e mai bun, ca s\ nu se supere
aproape de corp dec=t nimeni, nici noi, nici Ma-
rius L\c\tu[ (n.r. antre-
puloverul, astfel `nc=t
norul echipei ar\dene)“,
Clasament a declarat Ionu] Popa.
24 18 5 1 44-12 59p (^20) Tehnicianul nu-i va avea
24 15 4 5 46-27 49p (^13) `n teren pe Silv\[an (sus-
24 13 8 3 43-14 47p (^11) pendat) [i Bernard (acci-
24 12 8 4 42-18 44p (^5)
dentat), incer]i mai fiind
24 13 4 7 31-21 43p (^4)
24 11 3 10 38-43 36p (0)
P\limaru [i Toma, care
au acuzat dureri `n ul-
24 9 8 7 29-32 35p (-1)
24 9 7 8 23-21 34p (-2) timele zile [i s-au preg\-
24 8 8 8 29-29 32p (-4) tit separat.
24 9 4 11 21-23 31p (-5) Partida, care va `nce-
24 8 5 11 18-25 29p (-4) pe la ora 16.00 [i va fi
24 6 10 8 24-24 28p (-8) transmis\ `n direct de
24 6 10 8 24-36 28p (-8) Telesport, va fi arbitrat\
24 7 6 11 18-26 27p (-9) la centru de bucure[tea-
24 6 5 13 19-36 23p (-13) nul Alexandru Deaconu,
24 4 6 14 15-30 18p (-18)
purt\tor al ecusonului
24 3 6 15 17-40 15p (-18)
FIFA. (N.P.)
24 3 5 16 10-34 14p (-19)

Fumatul este principala cauz\ a
bronhopneumoniei obstructive cronice
BPOC este o boal\ respiratorie cronic\ ce afecteaz\
atât bronhiile (bron[it\ cronic\), cât [i pl\mânii
(emfizem) [i se manifest\ prin îngustarea progresiv\
[i ireversibil\ a bronhiilor, ceea ce se înso]e[te de o
sc\dere progresiv\ a capacit\]ii respiratorii.
de dr. Diana CIOAR|
Fumatul este principala
cauz\ a BPOC. În marea ma-
joritate a cazurilor, BPOC a-
pare la fum\tori, dup\ vârsta
de 40 de ani. Nu to]i fum\torii
fac BPOC, dar s-a constatat
c\ o propor]ie de 10-15% din-
tre ei, care au probabil o pre-
dispozi]ie înc\ neprecizat\,
reac]ioneaz\ exagerat la fu-
mul de ]igar\. Rezultatul este
o inflama]ie cronic\ a bronhi-
ilor [i pl\mânilor, care se sol-
deaz\ cu îngustarea progre-
siv\ a bronhiilor [i distrugeri
ale pere]ilor alveolelor pulmo-
nare (emfizem).
În afar\ de fumat, BPOC
mai poate fi favorizat de polu-
area atmosferic\, de fumatul
pasiv (la nefum\torii care res-
pir\ fumul altora) sau de sis-
temele de înc\lzire cu c\rbuni.
Cum se manifest\ BPOC
Pe m\sur\ ce bronhiile se
îngusteaz\ [i capacitatea res-
piratorie se reduce, bolnavii
încep s\ resimt\ o lips\ de aer
(dispnee) la eforturi pe care
anterior le f\ceau u[or. Ade-
sea, când oboseala la efort es-
te destul de sup\r\toare ca s\
se adreseze medicului, capaci-
tatea respiratorie a sc\zut
deja la jum\tate. Pe fondul
acestei reduceri a toleran]ei la
efort pot ap\rea crize de sufo-
care (confundate de unii cu
astmul) [i frecvente episoade
infec]ioase respiratorii, mai
ales iarna, când pacientul tu-
[e[te mai mult [i expectoreaz\
purulent.
Adesea, BPOC este depista-
t\ cu ocazia unui asemenea e-
pisod infec]ios supra-ad\ugat.
Cu timpul, pe m\sur\ ce
boala progreseaz\, dispneea
este resim]it\ la eforturi din
ce în ce mai mici, pân\ când
ajunge invalidant\, ]intuind
bolnavul în cas\. Imobilitatea
indus\ de boal\ determin\ de-
presie [i nervozitate. Cu tim-
pul, pot ap\rea [i complica]ii
din partea inimii: picioarele se
umfl\, buzele se învine]esc,
iar pacientul pare s\ se ocupe
exclusiv cu respiratul. F\r\
tratament, BPOC determin\
reducerea prematur\ [i se-
ver\ a capacit\]ii respiratorii,
ceea ce duce la invaliditate [i
moarte prematur\.
Cum se pune diagnosticul
de BPOC
Boala trebuie suspectat\ la
to]i fum\torii care acuz\ disp-
nee la eforturi moderate. Pen-
tru un diagnostic corect, ca [i
pentru evaluarea severit\]ii [i
a evolu]iei în timp, este indis-
pensabil\ spirometria (m\su-
rarea capacit\]ii respiratorii).
Pacientului i se cere s\ expire
în aparat cât de profund [i de
puternic poate. Spirometria e-
viden]iaz\ un sindrom ob-
structiv bron[ic, cu reducerea
unui parametru numit VEMS.
Severitatea bolii se apreciaz\
în func]ie de reducerea VEMS.
De cele mai multe ori, paci-
en]ii ajung la medic când
VEMS ajunge deja în jur de
50% din normal.
BPOC este o boal\ irever-
sibil\; de obicei interven]ia te-
rapeutic\ nu reu[e[te s\ rea-
POR}IA DE S|N|TATE
duc\ capacitatea respiratorie
c\tre normal, ci doar s\-i sto-
peze sc\derea în continuare.
Prin urmare, depistarea pre-
coce a bolii este foarte impor-
tant\.
Cum se trateaz\ BPOC
O dat\ constituit\, aceast\
boala nu mai d\ înapoi. Trata-
mentul nu poate face decât s\
stopeze declinul parametrilor
spirometrici (VEMS) [i s\
amelioreze dispneea de efort
resim]it\ de pacient. De[i par
neînsemnate, aceste realiz\ri
sunt majore pentru un bolnav
imobilizat în cas\, dac\ în
urma tratamentului el reu-
[e[te s\ ias\ în lume [i s\ se
ajute singur.
Principalele etape ale
tratamentului:
- abandonul fumatului. Pri-
ma m\sur\ de tratament este
oprirea factorului determi-
nant al bolii, fumatul. Paci-
entul trebuie s\ în]eleag\ c\
boala sa este produs\ de fu-
mat, iar oprirea acestui obicei
îi aduce beneficii directe;
- tratament medicamentos
cronic. Bronhodilatatoarele
administrate cu regularitate,
cu un singur medicament sau
mai multe (salbutamol spray,
atrovent spray, teofilina re-
tard pastile). Cele mai utile
sunt bronhodilatatoarele in-
halatorii cu ac]iune prelun-
git\ (salmeterol, tiotropium).
Pentru stadiile moderat [i
sever este util\ asocierea unui
spray cu cortizon. Aceste me-
dicamente pot ajuta efectiv
pacien]ii prin ameliorarea
simptomelor, prin r\rirea
episoadelor acute [i prin înce-
tinirea declinului func]iei ven-
tilatorii. Nu s-a dovedit c\
alte medicamente, cum ar fi
antitusivele, expectorantele
sau antibioticele administrate
preventiv ar avea vreo eficaci-
tate. Vaccinarea antigripal\
toamna s-a dovedit îns\
foarte eficient\ în prevenirea
episoadelor acute virale.
- tratamentul exacerb\-
rilor. Consider\m exacerbare
a BPOC o perioad\ în care
simptomele se agraveaz\ sau
apar simptome noi: tusea se
intensific\, devine produc-
tiv\, cu expectora]ie purulen-
t\, dispneea se accentueaz\
încât pacientul obose[te la
cele mai mici eforturi. Episo-
dul poate fi declan[at de o vi-
roz\ sau de al]i factori neiden-
tifica]i. Medicul trebuie s\
aprecieze dac\ exacerbarea se
poate trata acas\ sau este
necesar\ internarea. Uneori,
exacerbarea poate fi atât de
sever\, încât se impune in-
ternarea la terapie intensiv\,
la unii bolnavi fiind necesar\
ventila]ia mecanic\ pentru a
le salva via]a. Tratamentul
exacerb\rilor presupune, de
obicei, cre[terea dozei de
bronhodilatatoare [i introdu-
cerea unui antibiotic [i/sau
cortizon administrat oral. În
spital, bolnavii beneficiaz\ de
oxigen [i de tratamentul com-
plica]iilor cardiace.
* Dr. Diana Cioar\ este medic rezi-
dent geriatrie-g
gerontologie, Clinica a
V-a
a Medical\ a Spitalului CFR Ia[i
Joi, 5 aprilie 2007 13
PILULA ZILEI
Cum putem preveni
degradarea din]ilor
Degradarea din]ilor reprezint\
at=t distrugerea stratului de smal]
de la suprafa]\, c=t [i a stratului
mai profund, adic\ dentina.
Aceast\ degradare se produce
atunci c=nd alimentele care con]in
carbohidra]i (zaharuri [i amidon),
cum ar fi p=inea, cerealele, b\u-
turile carbogazoase, laptele, fruc-
tele, pr\jiturile [i bomboanele r\-
m=n lipite de din]i. Bacteriile care
tr\iesc `n interiorul gurii diger\ a-
ceste resturi alimentare [i le trans-
form\ `n acizi. Bacteriile, acidul,
resturile alimentare [i saliva se
amestec\ `n gur\ [i creeaz\ tar-
trul, care se depune pe din]i. Acizii
afla]i `n tartru dizolv\ smal]ul
dentar de la suprafa]\ [i creeaz\
mici sp\rturi `n din]i - cariile.
Speciali[tii `n stomatologie ne
recomand\ c=teva procedee prin
care s\ prevenim degradarea din-
]ilor:
- sp\la]i-v\ pe din]i de cel pu]in
dou\ ori pe zi cu o past\ de din]i ce
con]ine fluor. ~n mod corect, ar tre-
bui s\ v\ sp\la]i pe din]i dup\
fiecare mas\, iar `nainte de cul-
care, obligatoriu;
- folosi]i zilnic a]a dentar\ sau
aparatele de cur\]are interden-
tar\, deoarece acestea ajung [i `n
locurile `n care periu]a de din]i nu
are acces;
- alimenta]i-v\ s\n\tos [i eli-
mina]i din meniul zilnic gust\rile,
`n m\sura `n care acest lucru este
posibil. Chips-urile, dulciurile `n
exces sau sucurile carbogazoase nu
v\ fac bine. Dac\ totu[i m=nca]i a-
limente „lipicioase“, sp\la]i-v\ pe
din]i c=t de cur=nd pute]i;
- `ntreba]i-v\ dentistul despre
posibilitatea de a lua suplimente
de fluor, deoarece acesta `nt\re[te
din]ii;
- pute]i vorbi cu medicul stoma-
tolog despre noile folii care v\ pro-
tejeaz\ suprafe]ele masticabile
`mpotriva apari]iei cariilor;
- be]i ap\ cu fluor. Aceasta le
este util\ `n special copiilor, pen-
tru a-i proteja de apari]ia cariilor;
- nu lipsi]i niciodat\ de la vizitele
regulate `n cabinetul dentistului
dumneavoastr\. Cur\]area periodi-
c\ a din]ilor este o opera]iune mult
mai facil\, mai ieftin\ [i mai ne-
dureroas\ dec=t tratarea lor ulte-
rioar\. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 5 aprilie 2007 TIMP LIBER

GRILA ~N S|PT|MÂNA MARE

Joi, 5 aprilie Vineri, 6 aprilie S=mb\t\, 7 aprilie

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
tru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a
Rug\ciuni pentru
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ toat\ trebuin]a
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Ceasurile Împ\r\te[ti de diminea]\
09.05 Sf. Liturghie 11.05 Ceasurile P\timirii Domnului 06.20 Cuvintele credin]ei
12.05 Bun\ dup\-amiaza 06.30 Via]a Cet\]ii
12.05 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Pavecerni]a Mic\
16.05 Pavecerni]a Mic\ 09.05 Sf. Liturghie
16.30 Atlas bilbic
16.30 Atlas biblic 11.30 Credin]\ [i s\n\tate
17.00 Actualitatea
17.00 Actualitatea 17.20 Actualitatea cre[tin\ 12.05 Week-end magazin
17.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ interna]ional\ 14.05 Pelerini la locurile sfinte
17.30 Dialogurile TRINITAS 17.30 Dialogurile TRINITAS
18.00 Denie 15.05 Univers FM
18.00 Denie
21.30 Iubi-Te-voi, Doamne! 21.30 Iubi-Te-voi, Doamne! 17.05 Evanghelie [i via]\
22.00 Cuvântul care zide[te 22.00 Cuvântul care zide[te 18.00 Actualitatea
22.30 Lumini pentru suflet 22.30 Lumini pentru suflet 18.20 Actualitatea cre[tin\
23.00 Rug\ciunea de sear\ 23.00 Rug\ciunea de sear\ interna]ional\
23.15 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri 23.15 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri
18.30 Cultural Expres
23.30 Enciclopedie muzical\ 23.30 Enciclopedie muzical\
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de 20.30 ~ngera[ul meu -
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
Miezonoptic\; Acatistul zilei Povestea de sear\
Acatistul zilei
01.00
01.00
05.30
Armonii de veghe: 05.30
Armonii de veghe: 21.00 Urcu[ spre ~nviere
23.50 Slujba ~nvierii
a ARITMOGRIF ORTODOX a
01.30 Atlas biblic (r)
01.30 Atlas biblic (r) 03.30 Cânt\rile ~nvierii
02.30 Dialogurile TRINITAS (r) A
02.30 Dialogurile TRINITAS (r) 03.30 Lumini pentru suflet (r) Aritmogriful
03.30 Lumini pentru suflet (r) 04.30 Cuvântul care zide[te (r) 3 11 9 1 9 2
04.30 Cuvântul care zide[te (r)
este un gen
enigmistic `n 11 3 12 13 2 4 9 13
care cifrele
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 12.00, (numerele) 14 6 3 4 5 3 12 15 6 9
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00; 15.00, 16.00; 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, se `nlocuiesc
cu litere, 9 4 10 16 9 4 5 13 3 6
Jurnale: 07.00, 13.00. Jurnale: 07.00, 13.00. 17.00, 19.00, 20.00.
fiec\rei litere 4 3 14 13 5 4 7 5
corespunz=ndu-i
2 7 8 9 1 6 4 5 3
a SUDOKU a totdeauna
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

6 9 17 3 6 9 12 11
3 4 5 8 7 2 9 1 6 Rezolvarea careului aceea[i cifr\.
6 9 1 5 4 3 8 2 7 12 14 3 8 2 7 5 4 9 2
7 6 9 1 5 4 3 8 2
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
8 5 4 2 3 9 6 7 1 12 3 13 2 6 9 3 1 3 17 9 2
de la 1 la 9. Jocul a fost
1 3 2 6 8 7 5 9 4 lansat [i pe Internet [i s-a
14 6 3 8 5 7 15 9 6 2
5 1 7 3 6 8 2 4 9 r\sp=ndit cu succes `n R E T P S S
Statele Unite, Noua Careurile
9 8 6 4 2 1 7 3 5 sunt `ntocmite 8 2 12 11 5 4 13 2
4 2 3 7 9 5 1 6 8
Zeeland\ [i Croa]ia, iar E P C E R P I P
`n Marea Britanie este de dl. Valentin
PAS|RE 16 2 6 15 8 9 11 9
deja considerat un L A A O O R N E
fenomen. Completa]i
9 3 5 1 careul de 81 de p\tr\]ele I R D L O I G V 12 15 6 17 16 9 15 4 9 13

8 2 6 cu cifre cuprinse `ntre 1

[i 9, astfel `nc=t nici o A G H E O R G H E B 14 6 9 17 3 4 9 13 3 6
cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe I I L G O O E D 14 2 6 9 10 3 14 5
3 4 9 5 aceea[i coloan\. Grila
O A N I C N L I 1 15 11 9 4 5
este `mp\r]it\ `n nou\
9 2 8 careuri mai mici, fiecare S L I E I I I T
6 4 9 7 cu nou\ p\tr\]ele, iar B
fiecare careu trebuie s\ I A T T E I Pornind de la numele unui mare artist (pictor, sclptor, arhitect) dar [i om
con]in\ cifrele de la 1 la de [tiin]\, de origine italian\ (1452-1519), ale c\rui opere „Cina Cea de
9, la fel, o singur\ dat\. A I Tain\“ [i „Patimile Domnului“ sunt foarte cunoscute, de pe verticala A-B,
2 1 6 (Solu]ia completa]i careul de sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de
c a r e u l u i al\turat ` n practica bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
5 1 6 9 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Sabrina Cu: Cioran, Capatos 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
10:00 Gr\dini de vis 08:00 Dinotopia 11:05 Marele `nghe] (r) 09:00 ~n gura presei (r) Ferrara, Ninel Conde,
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:30 Tr\sni]ii din Queens 08:45 Lec]ia de geografie (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) Patricio Borghetti, Tony
12:00 Jurnal cultural (r) Dalton, Leticia Perdigon,
11:00 Repere sacre 09:15 Jurnalul Euronews 11:00 Vivere (comedie, Cu: Horia
12:00 Misterele catedralelor 09:30 Decoratori la m=na a doua (r) 13:00 Stele de la Hollywood (r) 12:00 Vocea inimii (r) Brenciu, {erban Ionescu) Anahi, Dulce Maria
13:00 Nevast\-mea [i copiii 13:00 Observator 11:15 Walker, poli]ist texan (r) 07:00 Duelul pasiunilor (r)
10:00 Tonomatul DP2
13:30 Desene animate: Disney 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) 13:45 Opt reguli simple 12:15 Emmerdale - Afaceri de 09:00 Gitanas
Cu: C\t\lin M\ru]\
14:00 Jurnalul TVR 14:30 Ziua judec\]ii (r) familie (dram\, Cu: 10:00 Culoarea p\catului
11:30 Lege [i ordine (r) 14:30 Jurnal cultural
15:00 Teleshopping 16:00 Observator Elisabeth Estensen, Mark Cu: Taís Araújo, Reynaldo
12:30 Bugetul meu (r)
15:30 Akzente (limba german\) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Charnock, John Middleton) Gianecchini, Giovanna
13:00 ABC... de ce? 15:30 Taxico
17:00 Jurnalul TVR 19:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV Antonelli, Lima Duarte, Ney
13:30 Teleshopping Latorraca
17:15 Careu de doamne 16:00 Intrarea actorilor (r) 20:30 Test de fidelitate 13:30 Academia de poli]ie (r)
14:00 Lumea de l=ng\ noi 12:30 Inocen]\ furat\
Cu: Monica Tatoiu 14:30 Tribuna partidelor... Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei (comedie, Cu: Matt
16:30 Ecua]ia vie]ii [i a mor]ii Borlenghi, Rod Crawford) 13:30 Jur\m=ntul
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 22:00 Vocea inimii
18:45 Extragerile Joker; Loto 5/40 14:15 Walker, poli]ist texan 15:20 Re]eta de Acas\
16:00 Jurnalul TVR 17:30 Music Play Cu: Ioan Isaiu, Maria
19:00 Jurnalul TVR Dinulescu, Toma D\nil\ 15:15 T=n\r [i nelini[tit 15:30 Duelul pasiunilor
16:30 Autostrada TVR 18:25 Cite[te cu mine! 17:30 Pove[tiri adev\rate
20:20 De[ertul t\tarilor 23:00 Observator Cu: Janne Cooper
18:00 Jurnal regional Vremea de Acas\
(dram\, Cu: Jacques 00:00 Mai bine nu se poate 16:15 Iisus din Nazaret (III)
18:30 Lege [i ordine 18:30 Stele de la Hollywood 18:30 Betty cea ur=t\
Perrin, Vittorio Gassman) (comedie, Cu: Jack (miniserie, Cu: Robert
Ecranizare dup\ Dino 19:25 O lume nou\ Nicholson, Helen Hunt, Powell, Anne Bancroft, 19:30 Rebelde
Buzzati. Undeva, la marginea 20:00 Arena leilor 19:00 Minorit\]i
Cuba Gooding Jr.) Laurence Olivier, Cu: Enrique Rocha, Juan
unui de[ert, sunt ascun[i `n- Cu: Corina Sechere[ Melvin Udall este un scriitor Christopher Plummer) Ferrara, Ninel Conde,
tr-o fortarea]\ mai mul]i mili- 19:30 Performdance (r)
tari. Ei a[teapt\ sosirea t\ta- 21:00 Ora de [tiri de succes suferind de tulbur\ri 18:50 {tirile PRO TV Patricio Borghetti, Tony
20:00 ~napoi la argument nervoase, care au f\cut din el Dalton, Leticia Perdigon,
rilor, `mpotriva c\rora trebuie 22:10 Proces de con[tiin]\ (VI) un mizantrop perfect. Nimeni 20:30 R\zbunarea Dragonului negru
s\ lupte [i s\ c=[tige. Dar ei (dram\, Cu: Sebastiano nu scap\ de limba lui ascu]it\ (aventuri, Cu: Mark Dymond, Anahi, Dulce Maria
nu fac nimic altceva dec=t s\ 20:45 Teatru (r) 20:30 Zorro
a[tepte o ocazie care nu se va Somma, Bettina [i de r\ut\]ile pe care le Clemency Bruce Payne)
ivi niciodat\ sau se va ivi o Giovannini) `mparte `n jur cu satisfac]ie [i 22:15 La bloc (comedie) 22:30 Pove[tiri de noapte
21:45 Kinetica (r) cu z=mbetul pe buze. }inta lui
dat\ cu moartea de pe front, 00:00 Roar: Legenda lui Conor favorit\ este un vecin homo- 23:00 Meseria[ii (comedie, Cu: Cabral, Mircea Solcanu
deoarece presupune sacrificii 23:00 Clona
de mari dimensiuni. 01:00 Familia mea dement\ (d.a.) 21:55 Clipe [i sunete (r) sexual, pictorul Simon Nye. Cu: Romic\ }ociu)
01:30 ~]i place Hitchcock? (r) Singura care accept\ ciud\]e- 23:30 {tirile PRO TV 00:00 Jur\m=ntul (r)
22:45 Jurnalul TVR 22:00 Concentrat de cultur\ niile lui Melvin este Carol
23:15 Garantat 100% (thriller, Cu: Elio Germano, Connely, o chelneri]\ cum- 00:15 CSI: Miami (poli]ist, Cu: 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) Elisabetta Rocchetti) 22:30 Jurnal cultural secade. Fiecare dintre cei trei David Caruso, Emily Vremea de Acas\
00:35 Fat\ de miner 03:10 Tonomatul DP2 (r) are o dram\ cu care `ncearc\ Procter, Rory Cochrane) 02:45 Re]eta de Acas\ (r)
s\ se `mpace [i care, `n cele 01:10 Omul care aduce cartea 03:45 Pove[tiri de noapte (r)
(dram\, Cu: Sissy Spacek, 04:40 S\rut\ri furate (comedie, 23:00 Musica da capo din urm\, `i va face s\ par-
Tommy Lee Jones, Beverly Cu: Juan Carlos Garcia) ticipe la problemele celorlal]i. 01:15 {tirile PRO TV Cu: Cabral, Mircea Solcanu
D’Angelo) a 05:30 Mesager a 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a 02:45 Concurs interactiv a 02:15 CSI: Miami (r) a 04:15 Extravaganta Anastasia a
 TIMP LIBER Joi, 5 aprilie 2007 15
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Casa de Cultur\ „Mihai „Goethe `n imagini“. La 22 mar- Expozi]ie de icoane
Ursachi“ din parcul Copou tie 2007 comunitatea interna- [i art\ plastic\
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
]ional\ a comemorat 175 de ani
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 1 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[te- de la moartea marelui scriitor Jo-
`n Sala Pa[ilor Pierdu]i
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT rilor Populari din Moldova [i P=n\ ast\zi, 5 aprilie:
Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“ hann Wolfgang von Goethe
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, (22.03.1832); Cenaclul universitar „{tefan
a Municipiului Ia[i a organizat Luchian“ de la Universitatea „Al.
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Expozi]ia personal\ a `ncondei-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| I. Cuza“ din Ia[i a organizat o ex-
etoarei de ou\ Elena Torac din Opera Na]ional\ Rom=n\ pozi]ie de art\ „Icoane [i Tradi]ii
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Brodina-Suceava. Ast\zi, 5 aprilie, ora 18.30:
Foto: „NONY“ Române[ti“ care a fost vernisat\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Salonul muzical la Casa Pogor. pe 30 martie, `n Sala Pa[ilor
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Centrul Cultural German Ia[i RECITAL - Claude Debussy, so- Pierdu]i. Expozi]ia care cuprinde
P=n\ m=ine, 6 aprilie, `ntre list\: Diana Bucur sopran\. La at=t icoane c=t [i lucr\ri de in-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i orele 10.00-18.00: Expozi]ie pian - Ionela Butu. spira]ie religioas\. a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Spiritualitate bizantin\ St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli,
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 cin\ - Ürgüp;
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
PELERINAJ ASIA MIC| Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
ISSN 1841-141X
TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
CONSTANTINOPOL Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
(cazare); lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta malit\]ile vamale.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale
din cadrul lumii). Cazare [i cina - Kusadasi;
(Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
limba rom=n\.
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos
(Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a
Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - b\uturile la mese; tipsuri.
Pamukkale;
Biserica Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
„Sf. Sava“ (Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Gr\dini]a [i cin\ - Ürgüp;
„Buna Vestire“ Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Liceul „Vasile Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon
Alecsandri“ www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall Cotidianul Lumina utilizeaz\
www.ziarullumina.ro informa]ii furnizate de Agen]ia
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

GEOGRAPHIC
06:00 Megastructuri
07:00 Megauzine
08:00 Planeta la control
09:00 Gheparzii. Curs\ mortal\
10:00 ~nt=lniri periculoase.
{arpe suprem
11:00 Mon[trii cerului
12:00 {tiin]a la Hollywood
13:00 Real? Mon[trii din lacuri
14:00 Gheparzii. Curs\ mortal\
15:00 ~nt=lniri periculoase.
{arpe suprem
16:00 Mon[trii cerului
17:00 Exper]ii herpetologi
17:30 100% salbatic
18:00 Nu [tiam asta
19:00 La un pas de moarte
19:30 Momente uimitoare
20:00 Gheparzii. Curs\ mortal\
21:00 Planeta la control.
Stonehenge
22:00 V=n\torul v=nat.
Pr\d\tori `n Paradis
23:00 Victimele veninului
00:00 Dezastre `n aer. Deturnare
01:00 V=n\torul v=nat
03:00 La un pas de moarte
03:30 Momente uimitoare
04:00 Gheparzii. Curs\ mortal\
05:00 Dezastre `n aer a
Legend\:
[tiri
film artistic
CHANNEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei -
Abuz de istorie (film serial
documentar)
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Mustang '65 ?
Partea 2
10:00 Vân\torii de mituri:
Para[uta de salvare
11:00 Ma[ini pe alese: Lexus
LS400
12:00 Construc]ii colosale:
Vân\torii de diamante
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei -
Abuz de istorie (film serial
documentar)
15:00 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
16:00 Curse Curse
17:00 Ma[ini pe alese: Corvette C4
18:00 Motociclete americane: Mo-
tocicleta „Pune-]i o dorin]\“
19:00 Vân\torii de mituri: Mituri
redeschise
20:00 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
21:00 Ora Zero (englez-canadian
serial documentar, 2004)
Deturnarea avionului de la
Marsilia
22:00 Dosarele FBI: Pr\bu[irea
23:00 Rable [i repara]ii - SUA
Cursa poneilor a
SCIENCE
07:50 Robotica
08:40 Viitorul omenirii:
Bacterii [i viru[i
09:10 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
09:35 Planeta s\lbatic\ (serial
documentar despre natur\)
R\nile stelelor
10:00 Universul Universul
Big Bang-ul
10:50 Robotica Robotica
11:40 Viitorul omenirii:
Bacterii [i viru[i
12:10 Rena[terea unei specii
13:00 ~n b\taia vântului (serial
documentar)
13:50 Robotica
14:40 Viitorul omenirii: Bacterii [i
viru[i
15:10 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
15:35 Planeta s\lbatic\ (serial
documentar despre natur\)
R\nile stelelor
16:00 Universul: Big Bang-ul
16:50 Robotica
17:40 Viitorul omenirii: Bacterii [i
viru[i
18:10 Rena[terea unei specii
19:00 ~n b\taia vântului (serial
documentar)
19:50 Magazin Discovery (film se-
rial documentar)
20:40 Viitorul omenirii: Ora[ele
21:10 Planeta cuprins\ de furie
(serial documentar)
Tornade
22:00 Misiuni periculoase: Zboruri
spa]iale a
TRAVEL
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Berlin, Germania
11:20 Trasee: Stâncile monumen-
tului de la Stonehenge
11:50 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Berlin
ANUN}
12:45 Situa]ii de criz\
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
13:10 Str\zile lumii: St Laurent,
Montreal realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
14:05 Vehicule off-road: Vehicule Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
militare [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
14:35 Clubul de pescuit Buena pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Vista
Pasul 1
15:05 Lonely Planet: Hoinar prin
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
lume: Berlin
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
16:00 Proiecte de vis (serial)
Hereford datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Est: Berlin, Germania
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
17:20 Trasee: Stâncile monumen-
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
tului de la Stonehenge
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
17:50 Lonely Planet: Hoinar prin
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
lume: Berlin
18:45 Situa]ii de criz\ Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
19:10 Str\zile lumii: St Laurent, pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Montreal
Pasul 2
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
20:05 Vehicule off-road: Vehicule
militare la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
20:35 Clubul de pescuit Buena lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
Vista tra]iei Fiscale de domiciliu.
21:05 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Berlin
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
22:00 Proiecte de vis (serial)
Amersham interioare 111, 105 sau 303.
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bucure[ti, România a V\ mul]umim!

16 Joi, 5 aprilie 2007
Jertfa, expresie a iubirii cople[itoare
a Denia din Joia Mare este cunoscut\ ca [i Denia celor 12 Evanghelii a Pericopele evanghelice citite `n seara aceasta
amintesc ultimele `nv\]\turi ale Mântuitorului c\tre ucenici, precum [i `nainte-vestirea Patimilor Sale, rug\ciunea pe care o face
Hristos [i Noul Leg\mânt a Moartea lui Hristos este v\zut\ de imnografie ca r\scump\rarea neamului omenesc a Credincio[ii
pot participa la slujba Deniei la Biserica „Sf. Gheorghe“- vechea Catedral\ mitropolitan\, `ncep=nd cu ora 18.00 a
de {tefan M|RCULE}
P\timirile M=ntuitoru-
lui ating momentul culmi-
nant `n Vinerea Mare,
c=nd Iisus este judecat,
scuipat, b\tut, apostro-
fat, biciuit [i r\stignit.
Denia de Joi seara, Utre-
nia din Vinerea Mare,
aminte[te tuturor oame-
nilor aceste chinuri la
care a fost supus Fiul lui
Dumnezeu ~ntrupat. Da-
c\ `n celelalte zile din
S\pt\m=na Patimilor se
prefigurau aceste chinuri
la care a fost supus Hris-
tos, `n Joia Mare se vor-
be[te explicit de aceste
chinuri prin care a trecut
~nv\]\torul.
Denia celor
12 Evanghelii
Principalele momente
din calvarul prin care a
trecut Hristos, de la tr\-
darea lui Iuda [i p=n\ la
R\stignire, sunt prezen-
tate `n cele 12 Evanghelii
care se citesc `n cadrul a-
cestei slujbe. De altfel,
Denia de Joi este cunos-
CM
YK
cut\ tuturor pentru aces-
te texte din Evanghelii
care scot `n eviden]\ su-
ferin]ele prin care a tre-
cut Iisus. „Faptul c\ la
Denia din Joia Mare se
citesc 12 Evanghelii st\
`n str=ns\ leg\tur\ cu nu-
m\rul Apostolilor M=ntu-
itorului, care aveau misi-
unea, chemarea, voca]ia
de a propov\dui Evanghe-
lia m=ntuitoare `n toat\
lumea“, ne-a spus titu-
larul Catedrei de Liturgi-
c\ [i Decanul Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Du-
Drumul
spre Golgota
„Locul C\p\]=nii“, cum
mai este numit\ Golgota,
locul unde a fost r\stignit
Hristos este un deal din
partea estic\ a Ierusali-
mului, [i a primit acest
nume datorit\ asem\n\-
rii cu un cap de om. O ve-
che tradi]ie iudaic\ spune
c\ aici s-ar fi g\sit craniul
primului om, Adam.
Drumul M=ntuitorului
cu Crucea `n spate a fost
unul extrem de greu [i is-
tovitor, dar M=ntuitorul
nu a dat `napoi nici o cli-
p\. Exist\ [i ast\zi mar-
cate principalele opriri de
pe „Via dolorosa“ sau
„Drumul Calvarului“ care
`ncepe de la vechea fort\-
rea]\ a lui Anton [i se ter-
min\ la morm=ntul M=n-
tuitorului. ~n sta]ia a tre-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
mitru St\niloae“ din Ia[i,
p\rintele Viorel Sava.
Misiunea evanghelic\
a celor 12 Apostoli
Cele 12 Evanghelii ca-
re se citesc la Denia din
seara aceasta vor s\ ara-
te c\ Patimile M=ntuito-
rului au fost asumate de
Hristos pentru m=ntui-
rea tuturor oamenilor la
care au propov\duit cei
12 Apostoli, dup\ ce au
fost investi]i cu puterea
Duhului Sf=nt la Cinci-
zecime. Misiunea celor 12
Apostoli `mpline[te, a[a-
ia, M=ntuitorul cade pen-
tru prima oar\, iar `n
sta]ia a VI-a Veronica a
[ters fa]a M=ntuitorului
cu o mahram\ pe care s-a
imprimat Chipul lui Iisus.
~n sta]iile a VII-a [i a IX-a,
M=ntuitorul cade din nou,
iar ultimele sta]ii sunt `n
interiorul Bisericii Sf.
Morm=nt de pe Golgota.
CM
YK
DOCUMENTAR
dar, ceea ce prin Patimi se
prefigura, ceea ce prin
cele 12 Evanghelii se su-
bliniaz\ `n Joia Mare:
m=ntuirea neamului ome-
nesc.
Textele liturgice din
cadrul slujbei din aceast\
sear\ sunt de fapt para-
fraz\ri ale textelor din
Evangheliile care se ci-
tesc, sunt relat\rile Pati-
milor M=ntuitorului sub
forma imnului liturgic.
Troparul de la `nceputul
slujbei ne arat\ momen-
tul de `nceput al Patimi-
lor [i ne duce cu g=ndul la
ucenicii care s-au luminat
de tot ceea ce M=ntu-
itorul le-a spus `nainte de
Patimi: „C=nd sl\vi]ii
ucenici la sp\larea Cinei
s-au luminat, atunci Iuda
cel r\u credincios, cu iu-
birea de argint `mboln\-
vindu-se s-a `ntunecat, [i
judec\torilor celor f\r\
Imnul Deniei
Troparul care `ncheie
slujba Deniei din Joia Mare
concentreaz\ `ntregul con-
]inut al slujbei. Dac\ tro-
parul de la `nceputul sluj-
bei aminte[te de ucenicii
care s-au `n]elep]it `n mo-
mentul `n care Iisus le-a
sp\lat picioarele, `n con-
tradic]ie cu Iuda cel `m-
p\timit de argin]i, troparul
de final `nsumeaz\ `ntre-
gul con]inut al Evanghe-
liilor citite, al imnelor c=n-
tate `n cadrul slujbei. Acest
tropar se cite[te [i la r=n-
CM
YK
de lege, pe Tine, Judec\-
torul Cel drept, Te-a dat.
Vezi, dar, iubitorule de
oameni, pe cel ce pentru
aceasta sp=nzurare [i-a
agonisit. Fugi de sufletul
nes\]ios, cel ce a `ndr\z-
nit unele ca acestea asu-
pra ~nv\]\torului. Cel Ce
e[ti spre to]i bun, Doam-
ne slav\ }ie!“.
Ultima porunc\
Prima Evanghelie care
se cite[te `n Denia de Joi
`ncepe cu ultimele sfaturi,
cu ultimele cuvinte pe
care le adreseaz\ Hristos
ucenicilor. Hristos le ara-
t\ care este ultima porun-
c\ pe care le-o d\ [i care
constituie miezul `nv\]\-
turii Sale: „Porunc\ nou\
dau vou\: S\ v\ iubi]i
unul pe altul precum [i
Eu v-am iubit pe voi!“. De
altfel, iubirea este cea
duiala Proscomidiei, partea
de `nceput a Sfintei Litur-
ghii, `n care se preg\tesc
darurile de p=ine [i vin,
pentru a ar\ta caracterul
de jertf\ al actului liturgic.
De altfel, acest tropar sin-
tetizeaz\ `nv\]\tura de-
spre R\scump\rarea nea-
mului omenesc realizat\ de
M=ntuitorul Hristos: „R\s-
cump\ratu-ne-ai pe noi din
blestemul legii, cu scump
s=ngele T\u. Pe Cruce fiind
pironit [i cu suli]a `mpuns,
nemurire ai izvor=t oame-
nilor, M=ntuitorul nos-
trum, slav\ }ie.“
care st\ la baza oric\rui
sacrificiu [i oric\rui lucru
f\cut pentru oameni [i
pentru Dumnezeu. „Sufe-
rin]a M=ntuitorului nos-
tru Iisus Hristos, scoas\
`n eviden]\ `n cadrul slu-
jbei din aceast\ sear\,
izvor\[te din iubirea Sa
pentru cei pe care i-a zidit
dup\ Chipul S\u. ~n mo-
mentul `n care M=ntu-
itorul era r\stignit pe
Cruce, cei din jurul Lui `l
batjocoreau [i-I ziceau:
«De e[ti Tu Fiul lui Dum-
nezeu, coboar\-Te de pe
Cruce [i vom crede `n
Tine». Hristos nu a f\cut
acest lucru, cu toate c\
putea s\ o fac\, ar\t=nd
prin aceasta c\ Jertfa Sa
nu este un act de putere,
ci este un act de iubire
cople[itoare“, ne-a mai
spus p\rintele profesor
Viorel Sava.
Dovada iubirii
lui Dumnezeu
Jertfa lui Hristos este
dovada iubirii lui Dum-
nezeu fa]\ de f\ptura Sa.
~nvierea lui Hristos nu
s-a produs ca un act de bi-
ruin]\, ci ca un act de iu-
bire, aceasta v\z=ndu-se
`n icoana tradi]ional\ a
~nvierii, `n care Hristos
scoate pe Adam [i Eva
din iad, din suferin]\. De
aceea, toate c=te a r\bdat
Hristos, suferin]ele pre-
zentate `n cadrul Deniei,
au fost primite din iubirea
suprem\, iubirea ca mo-
del de via]\ [i jertfelnicie.
St\ruin]a lui Hristos
`n a primi p=n\ la cap\t
Patimile este dovada do-
rin]ei din veac de a aduce
pe oameni la stadiul de
mo[tenitori ai ~mp\r\]iei
Cerurilor. Mul]umirea pe
care o aduc oamenii lui
Hristos pentru jertfa Sa,
prin care El le-a dat
aceste mari daruri, este
exprimat\ `n r\spunsul
credincio[ilor de dup\
fiecare Evanghelie citit\:
„Slav\ `ndelung r\bd\rii
Tale, Doamne, slav\ }ie,
Doamne, slav\ }ie!“.
Poc\in]a t=lharului
~ncep=nd cu Evanghe-
lia a VI-a, sunt prezenta-
te chinurile la care a fost
supus Hristos: biciuirea,
cununa de spini pus\ pe
cap [i batjocura solda]i-
CM
YK
lor, greutatea Crucii, r\s-
tignirea, ad\parea cu o]et
[i fiere, `mpungerea cu su-
li]a. Exemplul t=lharului
de pe cruce, care prin m\r-
turisirea sincer\ a p\ca-
telor [i prin poc\in]\ ade-
v\rat\ a c=[tigat Raiul,
vine s\ arate oamenilor
c\ putem avea cu to]ii ac-
ces la iubirea lui Dum-
nezeu, la roadele Jertfei
lui Hristos de pe Cruce.
„T=lharul de pe cruce este
amintit acum, `n cadrul
Deniei din aceast\ sear\
pentru a ar\ta c\ iubirea
lui Dumnezeu nu este
narcisist\, de dragul de a
iubi, ci este o iubire res-
ponsabil\ [i `i cuprinde
pe cei ce-[i asum\ poc\-
in]a `n mod responsabil“,
ne-a spus p\rintele profe-
sor Viorel Sava. a
Radio TRINITAS
 CM
YK

Vineri,
6 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 80 (681) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Ieri, la M\n\stirea Golia, s-a

a transpus `n fapt\
Sfintele Pa[ti - Lec]ia de smerenie pe care

PAGINA 16
PAGINA 5

lumin\ a vie]ii cre[tine Iisus a predat-o ucenicilor S\i

~mpreun\ cu Hristos pe cruce

a Sat cu doar 250 de locuitori, San Damiano se afl\ la 50 de kilometri sud de Milano [i la 20 de kilometri
de Piacenza a Crucifixul din San Damiano, cu tr\s\turi specifice bizantine, cunoscut `n special
`n Occident, este, de fapt, o pictur\ din sec. al XII-lea, executat\ de un pictor anonim din Umbria, Italia
a Icoana nu ~l prezint\ pe Hristos suferind, ci mai cur=nd calm [i exprim=nd o infinit\ candoare
a Crucea are o form\ special\, care `i permite artistului s\ includ\ `n pictura sa pe to]i cei care
au fost prezen]i `n timpul patimilor [i r\stignirii lui Hristos a Pânza pe care a fost pictat\ crucea
Companiile aeriene
este aplicat\ pe o suprafa]\ de lemn `nalt\ de 190 cm, lat\ de 120 cm [i groas\ de 12 cm a PAGINILE 8-9
low-cost au 6 luni
pentru a implementa
drepturile pasagerilor
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Curtea Constitu]ional\
a decis c\ B\sescu
nu trebuie suspendat
PAGINA 7

Rom=nii [i bulgarii se „bat“ pentru a furniza Binefacerile

POZA ZILEI
alimente [i ap\ militarilor americani
Competi]ia pentru
oferirea de sus]inere lo-
gistic\ pentru bazele
americane din Balcani a
`nceput, iar furnizorii
bulgari au oferit cele mai
mici pre]uri, a informat
ieri cotidianul bulgar
„Standart“.
Companiile bulgare
de logistic\ sunt preg\-
tite s\ liciteze pentru
oferirea de servicii pen-
tru bazele militare ame-
ricane nu doar din Bul-
garia, ci [i din Rom=nia,
men]ioneaz\ publica]ia.
Furnizorii de logis-
tic\ din regiunea Sliven,
sudul Bulgariei, au for-
Cei 15 marinari britanici elibera]i de
Teheran dup\ 13 zile de captivitate, printre
care [i o femeie (foto), au sosit ieri acas\, cu
TAROM a anulat cursele interne de duminic\
c=te „un cadou“ neprev\zut din partea pre-
TAROM a anulat toate
[edintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, cursele interne din data de
care las\ totu[i numeroase `ntreb\ri f\r\
8 aprilie, din cauza cererii
r\spuns, relateaz\ din Londra agen]iile in- reduse, potrivit unui comu-
terna]ionale de pres\. a
nicat al companiei.
du[urilor calde,
reci sau alternante
mat o asocia]ie de afaceri
[i sunt gata s\ furnizeze
PAGINA 13
logistic\ at=t bazelor
militare din Bulgaria, Meteo
c=t [i celor din Rom=nia.
Economia bulgar\ va
beneficia de milioane de
dolari `n cazul `n care
~nnorat Z
firmele de logistic\ din maxima 17 °C
aceast\ ]ar\ vor reu[i s\ minima 6 °C
`i `nving\ pe competito- sursa: www.intellicast.com
rii lor rom=ni. Majorita-
tea firmelor aflate `n
competi]ie vor furniza
bazelor americane ali-
mente [i ap\, `ns\ prin-
tre acestea se afl\ [i
companii de construc]ie
[i furnizori de echipa-
mente medicale. a
ve[te cursele externe, o
parte dintre acestea nu se
vor efectua c\tre destina]i-
TAROM va opera de Aviv, respectiv Madrid. Pe ile: Paris, Bologna, Viena,
Pa[te cursele externe spre data de 9 aprilie, TAROM
Atena. De asemenea, pe 9
Paris, Istanbul, Larnaca, va opera zboruri interne aprilie vor fi anulate
Barcelona, Viena [i c=te c\tre: Timi[oara, Ia[i, Cluj
cursele Cluj - Viena [i
dou\ zboruri c\tre Tel [i Bac\u. ~n ceea ce pri- Sibiu - Munchen. a

CM
YK
2 Vineri, 6 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXIII)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (VII)
Episcopul Inochentie a fost
instalat la 27 septembrie
1732, iar la 28-29 septem-
brie a ]inut un sobor `n
care s-au luat 24 de hot\-
râri foarte importante.
Printre altele s-a stabilit
c\ românii care nu accep-
taser\ unia]ia erau con-
sidera]i „eretici“ [i „schis-
matici“ [i se cerea ca atât
comandantul militar, cât
[i guvernul, s\ dea e-
piscopului ajutor `narmat
pentru ca preo]ii neuni]i [i
credincio[ii lor s\ poat\ fi
adu[i la supunere. Ino-
chentie considera c\ ase-
menea m\suri sunt de cea
mai mare necesitate, de-
oarece unirea cu Biserica
Romei era adânc zdrunci-
nat\ [i vedea c\ singura
sc\pare pentru românii
afla]i „sub imperiul unor
legiuiri tiranice“ era doar
prin unia]ie. Curând, Ino-
chentie Micu Klein s-a eri-
jat `ntr-un sus]in\tor al
cauzei românilor de a fi
recunoscu]i al\turi de
na]ionalit\]ile „privilegia-
te“. ~n sprijinul acestei
cauze, episcopul aducea
argumente zdrobitoare:
vechimea poporului român,
originea roman\, prezen]a
lui majoritar\ `n cuprin-
sul Transilvaniei [i faptul
c\, pl\tind mai multe d\ri
decât cele trei na]iuni re-
cunoscute laolalt\, era
adev\ratul sus]in\tor [i
ap\r\tor al ]\rii. ~ns\
r\spunsul Dietei a fost
foarte dur: „El cere lucruri
pe care nimeni nu le-a mai
cerut niciodat\ de la
str\bunii no[tri [i nu le va
putea cere nici de la
urma[ii no[tri; cere aceea
ce derog\, `n gradul cel
mai mare, privilegiilor [i
scutin]elor mai vechi, do-
bândite de la regi [i prin-
cipi... cere, `n fine, aceea
ce clerului [i plebei valahe,
dup\ firea lor prea bine
cunoscut\, nu li se cuvine
niciodat\. La aceste cereri
nemaiauzite [i foarte im-
portante, nou\, staturilor,
care am venit `n aceast\
Diet\, nu ne este iertat a
r\spunde, nefiind noi deloc
autoriza]i [i preg\ti]i a ne
declara `ntr-o chestiune
atât de `nsemnat\ [i nea[-
teptat\, c\ci trebuie s\ ne
sf\tuim, cu ai no[tri acas\,
mai `nainte de a da vala-
hilor drepturile noastre
câ[tigate cu sângele str\-
mo[ilor no[tri“. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
M\rturisirea
credin]ei
Mai mul]i c\l\tori tre-
ceau cu rapidul pe lâng\
un sat `n mijlocul c\ruia
se `n\l]a o biseric\ nou\.
Un tân\r, ce p\rea a fi
student, zise: „S\tenii de
aici [i-ar fi putut folosi
mai bine banii f\când o
sal\ festiv\ decât zidind o
biseric\ nou\. Ar fi fost
mai moderni.“ Un vecin
de tren `l privi [i `i zice:
„De ce nu biseric\? Ce ai
EVANGHELIA ZILEI
Iisus p\time[te pentru fiecare cre[tin
„Deci atunci Pilat a luat
pe Iisus [i L-a biciuit. {i os-
ta[ii, `mpletind cunun\ din
spini, I-au pus-o pe cap [i
L-au `mbr\cat cu o mantie
purpurie. {i veneau c\tre El
[i ziceau: Bucur\-te, regele
iudeilor! {i-I d\deau palme.
{i Pilat a ie[it iar\[i afar\ [i
le-a zis: Iat\ vi-L aduc pe El
afar\, ca s\ [ti]i c\ nu g\-
sesc `n El nici o vin\.
Deci a ie[it Iisus afar\,
purtând cununa de spini [i
mantia purpurie. {i le-a zis
Pilat: Iat\ Omul!
Când L-au v\zut deci
arhiereii [i slujitorii au stri-
gat, zicând: R\stigne[te-L! R\s-
tigne[te-L! Zis-a lor Pilat:
Lua]i-L voi [i r\stigni]i-L,
c\ci eu nu-I g\sesc nici o vi-
n\. Iudeii i-au r\spuns: Noi
avem lege [i dup\ legea
noastr\ El trebuie s\
moar\, c\ S-a f\cut pe Sine
Fiu al lui Dumnezeu. Deci,
când a auzit Pilat acest cu-
vânt, mai mult s-a temut.
{i a intrat iar\[i `n preto-
riu [i I-a zis lui Iisus: De
unde e[ti Tu? Iar Iisus nu
i-a dat nici un r\spuns. Deci
Pilat i-a zis: Mie nu-mi
vorbe[ti? Nu [tii c\ am pu-
tere s\ Te eliberez [i putere
am s\ Te r\stignesc? Iisus a
r\spuns: N-ai avea nici o
putere asupra Mea, dac\ nu
]i-ar fi fost dat ]ie de sus. De
aceea cel ce M-a predat ]ie
mai mare p\cat are. Pentru
aceasta, Pilat c\uta s\-L
elibereze; iar iudeii strigau
zicând: Dac\ ~l eliberezi pe
Acesta, nu e[ti prieten al
Cezarului. Oricine se face pe
sine `mp\rat este `mpotriva
Cezarului. Deci Pilat, au-
zind cuvintele acestea, L-a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Irineu, episcop de
Smirnum (zi
aliturgic\, Denia
Prohodului Domnului)
Sfântul Irineu a fost epis-
cop la Smirnum (azi Mitro-
vi]a) la `nceputul secolului al
IV-lea. ~n timpul persecu]iilor
`mpotriva cre[tinilor, printre
cei aresta]i s-a aflat [i tân\rul
episcop. El a fost dus la jude-
cat\ `n fa]a guvernatorului
provinciei, Probus, care i-a
poruncit s\ jertfeasc\ zeilor.
Irineu s-a `mpotrivit [i a fost
amenin]at cu chinuri groaz-
nice. V\zând aceasta, p\rin-
]ii, so]ia [i copii lui au `nceput
s\-l roage ca s\ dea ascultare
poruncii guvernatorului. ~ns\
Sfântul Irineu a r\mas neclin-
tit `n credin]\, iar Probus a
poruncit s\ fie ucis, iar trupul
s\ fie aruncat `n râul Sava.
`mpotriva ei?“ „Ast\zi nu-
mai pro[tii merg la bi-
seric\.“ „Ei bine zise, eu
sunt unul dintre acei
pro[ti. {i eu merg la bi-
seric\ `n fiecare du-
minic\. De altfel, sunt
profesor la universitate.“
„{i eu sunt unul dintre
ei“, ad\ug\ un consilier
de la Curtea de Casa]ie.
Atunci, tân\rul `ndr\zne]
s-a ru[inat [i s-a retras
`ntr-un col]. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde , Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
dus afar\ pe Iisus [i a [ezut
pe scaunul de judecat\, `n
locul numit pardosit cu pie-
tre, iar evreie[te Gabbata.
{i era Vinerea Pa[tilor,
cam la al [aselea ceas, [i a
zis Pilat iudeilor: Iat\ ~mp\-
ratul vostru. Deci au strigat
aceia: Ia-L! Ia-L! R\stigne[-
te-L! Pilat le-a zis: S\ r\stig-
nesc pe ~mp\ratul vostru?
Arhiereii au r\spuns: Nu
avem `mp\rat decât pe
Cezarul. Atunci L-a predat
lor ca s\ fie r\stignit. {i ei
au luat pe Iisus [i L-au dus
ca s\ fie r\stignit.
{i ducându-{i crucea, a
ie[it la locul ce se cheam\ al
C\p\]ânii, care evreie[te se
zice Golgota, Unde L-au
r\stignit, [i `mpreun\ cu El
pe al]i doi, de o parte [i de
alta, iar `n mijloc pe Iisus.
Iar Pilat a scris [i titlu [i l-a
pus deasupra Crucii. {i era
scris: Iisus Nazarineanul,
~mp\ratul iudeilor! Deci
Astfel, `n anul 304, Sfântul
Irineu a primit moartea, mul-
]umind lui Dumnezeu.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfântului Eutihie,
patriarhul Constantinopolu-
lui; a sfin]ilor o sut\ dou\zeci
de mucenici din Persida; a Cu-
vioasei Platonida; a sfin]ilor
doi mucenici din Ascalon; a
Cuviosului Grigore Sinaitul [i
a Cuviosului Grigorie din
Marea Lavr\ a Atonului.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfântului Gheorghe M\r-
turisitorul, episcopul Mitilenei.
~n ziua de 6 aprilie,
istoria consemneaz\:
a 885 - A trecut la cele ve[-
nice (`n Moravia) Metodiu, c\r-
turar originar din Salonic; `m-
preun\ cu fratele s\u, Chiril, a
creat alfabetul chirilic [i a
r\spândit cre[tinismul (`nce-
pând din 863) `n Moravia [i Pa-
nonia. A `nceput traducerea Bi-
bliei `n limba slavon\ (n. 820).
a 1490 - A decedat Matei
Corvin, rege al Ungariei
mul]i dintre iudei au citit
acest titlu, c\ci locul unde a
fost r\stignit Iisus era a-
proape de cetate. {i era
scris: evreie[te, latine[te [i
grece[te. Deci arhiereii iude-
ilor au zis lui Pilat: Nu scrie:
~mp\ratul iudeilor, ci c\
Acela a zis: Eu sunt ~mp\-
ratul iudeilor. Pilat a r\s-
puns: Ce am scris, am scris.
Dup\ ce au r\stignit pe
Iisus, osta[ii au luat hainele
Lui [i le-au f\cut patru
p\r]i, fiec\rui osta[ câte o
parte, [i c\ma[a. Dar c\ma-
[a era f\r\ cus\tur\, de sus
]esut\ `n `ntregime. Deci au
zis unii c\tre al]ii: S\ n-o
sfâ[iem, ci s\ arunc\m sor]ii
pentru ea, a cui s\ fie; ca s\
se `mplineasc\ Scriptura ca-
re zice: «~mp\r]it-au hainele
Mele loru[i, [i pentru c\-
ma[a Mea au aruncat
sor]ii». A[adar osta[ii aces-
tea au f\cut.
15 ani de la moartea lui Isaac Asimov
Cel ce peste ani avea s\
surprind\ `ntreaga lume prin
imagina]ia sa f\r\ grani]e,
Isaac Asimov s-a n\scut la 2
ianuarie 1920, `n Rusia, `n-
tr-o localitate din apropierea
Smolenskului. ~mpreun\ cu
p\rin]ii, evrei de origine, a
emigrat `n Statele Unite,
când avea trei ani. Copil\ria
[i-a petrecut-o `n Brooklin,
New York, unde toat\ familia
muncea `ntr-un magazin de
dulciuri pe care `l avea `n pro-
prietate. ~n magazinul
p\rin]ilor, copilul Isaac a des-
coperit [i primele reviste sci-
ence fiction, care i-au inspirat
propriile lui povestiri.
(1458-1490), fiul lui Iancu de
Hunedoara.
a 1528 - A decedat Alb-
recht Dürer, gravor [i pictor
renascentist german (n. 1471)
a 1749 - Constantin Mavro-
cordat abole[te [erbia `n Moldo-
va, prin redefinirea statutului ve-
cinilor, care nu mai sunt conside-
ra]i robi, ci ]\rani f\r\ p\mânt.
Anterior, la 5 august 1746, se in-
stituise aceea[i reform\ `n Mun-
tenia, desfiin]ându-se rumânia.
a 1795 - Apare prima carte
româneasc\ de matematic\,
„Aritmetica“, tip\rit\ `n Mol-
dova [i datorat\ episcopului
de Hotin, Amfilohie;
a 1896 - La Atena, se des-
chid primele Jocuri Olimpice
Moderne, la 1.500 de ani dup\
ce ele au fost interzise de `m-
p\ratul Teodosie I;
a 1909 - Exploratorul ame-
rican Robert Peary, asistentul
Matthew Henson [i patru es-
{i st\teau, lâng\ crucea
lui Iisus, mama Lui [i sora
mamei Lui, Maria lui Cleo-
pa, [i Maria Magdalena. Deci
Iisus, v\zând pe mama Sa [i
pe ucenicul pe care ~l iubea
stând al\turi, a zis mamei
Sale: Femeie, iat\ fiul t\u!
Apoi a zis ucenicului: Iat\
mama ta! {i din ceasul acela
ucenicul a luat-o la sine.
Dup\ aceea, [tiind Iisus c\
toate s-au s\vâr[it acum, ca
s\ se `mplineasc\ Scriptura,
a zis: Mi-e sete. {i era acolo
un vas plin cu o]et; iar cei
care ~l loviser\, punând `n
vârful unei trestii de isop un
burete `nmuiat `n o]et, l-au
dus la gura Lui. Deci dup\
ce a luat o]etul, Iisus a zis:
S\vâr[itu-s-a. {i plecân-
du-{i capul, {i-a dat duhul.
Deci iudeii, fiindc\ era
vineri, ca s\ nu r\mân\
trupurile sâmb\ta pe cruce,
c\ci era mare ziua sâmbetei
aceleia, au rugat pe Pilat s\
le zdrobeasc\ fluierele pi-
cioarelor [i s\-i ridice. Deci
au venit osta[ii [i au zdrobit
fluierele celui dintâi [i ale
celuilalt, care era r\stignit
`mpreun\ cu el. Dar venind
la Iisus, dac\ au v\zut c\
deja murise, nu I-au zdrobit
fluierele. Ci unul din osta[i
cu suli]a a `mpuns coasta
Lui [i `ndat\ a ie[it sânge [i
ap\. {i cel ce a v\zut a
m\rturisit [i m\rturia lui e
adev\rat\; [i acela [tie c\
spune adev\rul, ca [i voi s\
crede]i. C\ci s-au f\cut aces-
tea, ca s\ se `mplineasc\
Scriptura: „Nu I se va zdrobi
nici un os“. {i iar\[i alt\
Scriptur\ zice: „Vor privi la
Acela pe care L-au `m-
puns“.“ (Ioan 19, 1-37)
Debutul scriitoricesc [i l-a
f\cut `nc\ din adolescen]\,
c=nd pove[tile sale erau pu-
blicate `n revistele „pulp“,
contra cost. Pasiunea pentru
[tiin]\ l-a f\cut s\ opteze
pentru Universitatea Colum-
bia, pe care a absolvit-o `n
1948. La aceea[i universitate,
Isaac Asimov [i-a ob]inut [i ti-
tlul de doctor `n biochimie.
Un alt titlu de doctor, `n [ti-
in]e, l-a ob]inut la Univer-
sitatea din Boston. ~n aceast\
institu]ie universitar\ avea
s\ fie profesor toat\ via]a,
de[i nu a predat dec=t p=n\
`n 1958, c=nd veniturile din
chimo[i ajung la ceea ce au
stabilit c\ este Polul Nord;
a 1913 - S-a `nfiin]at, la
Bucure[ti, Academia de ~nalte
Studii Comerciale [i Industri-
ale (Academia de Studii Eco-
nomice), prima institu]ie de
`nv\]\mânt superior econo-
mic din România;
a 1920 - S-a n\scut Ale-
xandra Caradja (cunoscut\ ca
prin]esa Caragea), descen-
dent\ direct\ din familia fos-
tului domnitor al }\rii Româ-
ne[ti Ion Gh. Caradja; prin-
]esa a ajutat `n timpul celui
de-al Doilea R\zboi Mondial
prizonierii americani concen-
tra]i `n România; plecat\ din
]ar\ `n 1948, s-a stabilit la
Paris (m. 13 mai 1997);
a 1971 - A murit, la New
York, compozitorul, pianistul si
dirijorul Igor Fiodorovici Stra-
vinski, naturalizat francez, a-
poi american, unul dintre cori-
***
Citind cuvintele acestui
fragment evanghelic, aproa-
pe c\ nu mai po]i rosti nici
un cuvânt, nu mai este ne-
voie s\ mai l\mure[ti nimic.
Po]i doar s\ meditezi!
Domnul nostru Iisus Hristos
a fost batjocorit, b\tut, scui-
pat, biciuit [i r\stignit. ~n-
frico[\tor tablou! Te `nsp\i-
mân]i doar ascultând sau
privind, dar s\ [i mai `nduri
toate acestea! Domnul Hris-
tos `[i pune via]a Sa pentru
noi [i pentru a noastr\ mân-
tuire, [i jertfa Sa a fost pen-
tru lumea `ntreag\, pentru
fiecare suflet din aceast\
lume. Chiar pe Cruce, fiind
cu bra]ele `ntinse [i cu
palmele str\punse de cuie,
Iisus cuprinde la pieptul S\u
pe to]i cei pe care i-a iubit, i-a
`n\l]at [i i-a r\scump\rat din
robia p\catelor. Cu mult\
sensibilitate, Zorica La]cu
versuie[te: „Iat\ Domnul iar
s-a r\stignit,/ Iat\ Mielul
iar\[i s-a jertfit,/ Trup [i
Sânge se amestec\-n pahar,/
E Golgota masa Sfântului
Altar“. R\stignit [i p\r\sit de
to]i cei apropia]i, Iisus nu a
p\r\sit pe nimeni. Atunci
când preotul t\mâiaz\, el
roste[te urm\toarea rug\ciu-
ne: „~n mormânt cu trupul, `n
iad cu sufletul ca un Dumne-
zeu, `n rai cu tâlharul, pe
scaun cu Tat\l [i cu Duhul ai
fost Hristoase, toate umplân-
du-le, Cel ce e[ti necuprins“.
~n aceast\ zi sfânt\ s\ te
rogi, s\ l\crimezi [i s\ te
tânguie[ti. Locul t\u este `n
biseric\, la Denia Prohodu-
lui Domnului. Astfel vei `n]e-
lege ce a f\cut Iisus Hristos
pentru tine. Trebuie s\ fii
pu]in sensibil [i inima ]i se
va umple de bun\tatea lui
Dumnezeu. (Rubric\ reali -
zat\ de pr. Dumitru P|DU -
RARU, Radio Trinitas)
scrieri erau deja substan]iale,
dep\[ind valoarea salariului
academic.
Ca [i scriitor, Isaac Asi-
mov se num\r\ printre cei
mai prolifici. A scris sau edi-
tat peste 500 de volume [i
aproximativ 90.000 de scri-
sori [i c\r]i po[tale.
~n ciuda curajului pe care
`l dovedesc personajele cre-
ate de el, Asimov se temea
de spa]iile largi [i de `n\l-
]imi. ~n `ntreaga sa via]\ a
zburat doar de dou\ ori.
Scriitorul american a mu-
rit pe 6 aprilie 1992, dup\ ce
fusese infectat cu virusul
HIV printr-o tranfuzie de
s=nge, `n timpul unei ope-
ra]ii pe inim\. (F.H.)
feii muzicii moderne. Datorit\
deselor schimb\ri stilistice
adoptate `n crea]ia sa, compozi-
torul a fost considerat un Pica-
sso al muzicii (operele - „Pri-
vighetoarea“, „Mavra“; muzica
pentru balet - „Pulcinella“,
„Orfeu“, „Vulpea“; oratoriul
„Oedipus Rex“, „Simfonia
psalmilor“) (n. 17.06.1882);
a 1992 - A `nceput asediul
ora[ului Sarajevo de c\tre ar-
mata sârb\ condus\ de Slo-
bodan Milo[evici. ~n aceea[i
zi, Comunitatea European\
recuno[tea independen]a Bos-
niei-Her]egovina;
a 1998 - Sec]ia Militar\ a
Cur]ii Supreme de Justi]ie a
`nceput procesul generalilor
Victor Athanasie St\nculescu
[i Mihai Chi]ac, acuza]i de o-
mor deosebit de grav [i tenta-
tiv\ de omor deosebit de grav,
`n leg\tur\ cu reprimarea
manifestan]ilor timi[oreni, `n
decembrie 1989. a

Sf=nta [i Marea Vineri:
Ast\zi pl=ngem cu to]ii la
`nmorm=ntarea lui Hristos
a Vinerea Mare este cea mai important\ zi din
S\pt\m=na Patimilor a La Denia din aceast\ sear\,
to]i credincio[ii c=nt\ Prohodul Domnului
a Cobor=rea la iad a M=ntuitorului reprezint\
scoaterea neamului omenesc de sub robia mor]ii
a Credincio[ii pot participa la slujba Deniei din aceast\
sear\ la Biserica „Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\
mitropolitan\ din Ia[i, `ncep=nd cu ora 18.00 a
de {tefan M|RCULE}
Cea mai important\ zi din
S\pt\m=na Patimilor este Vine-
rea Mare, c=nd la Denie se c=nt\
Prohodul Domnului `n 12 st\ri.
~n aceast\ zi, atmosfera este
trist\ pentru c\ acum ne aducem
aminte de punerea Domnului
Iisus Hristos `n morm=nt.
~n Vinerea Mare nu se face
Sf=nta Liturghie, pentru c\ azi
ne aducem aminte de jertfa lui
Hristos. Diminea]a, `n locul Sfin-
tei Liturghii, `n toate bisericile
se face slujba Ceasurilor ~mp\-
r\te[ti, urmate de r=nduiala Ve-
cerniei, `n cadrul c\reia se scoate
`n mijlocul bisericii Sf. Epitaf,
sau Sf. Aer, pe care credincio[ii `l
pot s\ruta ca semn de profund\
cinstire a mor]ii lui Iisus, pentru
c\ pe Sf. Epitaf este pictat\ icoa-
na punerii `n morm=nt a M=ntu-
itorului Iisus Hristos. „~n ultima
zi a S\pt\m=nii Patimilor, lu\m
parte [i ne aducem aminte de `n-
groparea M=ntuitorului Iisus
Hristos cu trupul [i cobor=rea la
iad cu dumnezeirea, pentru a ri-
dica din stric\ciune pe cei din
veac adormi]i. Toate aceste
evenimente pe care Biserica le
retr\ie[te sunt trepte `n urcu[ul
duhovnicesc spre `nt=mpinarea
lui Hristos Cel `nviat. Ele se
`nl\n]uiesc `ntr-o desf\[urare
dramatic\ ce ne cuprinde pe
fiecare [i ne face s\ fim p\rta[i
la suferin]ele lui Hristos“, arat\
p\rintele N. D. Necula, titularul
Catedrei de Liturgic\ [i Decanul
Facult\]ii de Teologie Ortodox\
„Patriarhul Justinian“ din
Bucure[ti.
Speran]a m=ntuirii
~n acela[i timp, imnele liturgi-
ce degaj\ un anumit optimism,
pentru c\ `n timpul `n care M=n-
tuitorul a stat `n morm=nt cu
Trupul, a cobor=t la iad cu sufle-
tul [i a scos primii oameni din ro-
bia mor]ii. Acest lucru se ex-
prim\ `ntr-un tropar rostit [i `n
cadrul Sfintei Liturghii: „~n mor-
m=nt cu Trupul, `n iad cu sufle-
tul, ca un Dumnezeu `n rai cu
t=lharul [i pe scaun `mpreun\ cu
Tat\l [i cu Duhul ai fost, Hris-
toase, toate umpl=ndu-le, Cela
Ce e[ti necuprins.“ Acest carac-
ter optimist al imnelor liturgice
de la Denia din Vinerea Mare
arat\ speran]a oamenilor `n put-
erea lui Dumnezeu. Chiar dac\
moartea lui Hristos provoac\
triste]e, ea ne aduce bucurie
Ritualul `nconjur\rii
bisericii cu Sf. Aer
~n Vinerea Mare, preo]ii suji-
tori, `mpreun\ cu to]i credincio[ii
prezen]i particip\ la ritualul
scoaterii Sf. Aer afar\ pentru a
`nconjura biserica. ~n timpul pro-
cesiunii, se c=nt\ imne funerare,
se fac opriri `n timpul c\rora se
mare, ne aduce darul mult a[tep-
tat al m=ntuirii.
„Iadul l-ai omor=t cu
str\lucirea dumnezeirii“
Cobor=rea M=ntuitorului la
iad pentru a ridica primii oameni,
Adam [i Eva, la statutul pierdut
dup\ c\derea `n p\cat a provo-
cat o bucurie nespus de mare `n
r=ndul f\pturilor cere[ti, bucurie
care se r\sfr=nge `n Vinerea Ma-
re peste toate f\pturile create de
Dumnezeu. „C=nd Te-ai pogor=t
la moarte, Cel Ce e[ti via]a f\r\
de moarte, atunci iadul l-ai omo-
r=t cu str\lucirea dumnezeirii; [i
c=nd ai `nviat pe cei mor]i din
cele de dedesubt, toate puterile
cere[ti au strigat: D\t\torule de
via]\, Hristoase, Dumnezeul nos-
tru, slav\ }ie!“, se spune `ntr-u-
nul din troparele de la `nceputul
slujbei Deniei. Por]ile iadului au
fost sf\r=mate de puterea dum-
nezeirii cobor=te cu at=ta smere-
nie l=ng\ cei c\zu]i `n p\cate [i
st\p=ni]i de diavol, iar o dat\ cu
~nvierea M=ntuitorului s-au de-
schis por]ile raiului, `n care pri-
mul intrat a fost chiar t=lharul
de pe cruce, care a cerut iertarea
lui Hristos pentru via]a sa p\c\-
toas\.
Solidarizare
cu suferin]a lui Hristos
~ntreaga slujb\ a Deniei din
aceast\ sear\ este un `ndemn la
participare la Patimile lui Hris-
tos. Roadele pe care moartea lui
Hristos [i ~nvierea Sa le-au a-
dus, nu pot fi `mpropiate dec=t
prin participarea afectiv\ a cre-
dincio[ilor la ambele momente
de c\p\t=i din istoria m=ntuirii.
„Denia din Vinerea Mare este
foarte important\, pentru c\ to]i
cei care particip\ la aceast\
slujb\ sunt invita]i s\ se solida-
rizeze cu M=ntuitorul nostru Ii-
sus Hristos `n suferin]\ ca s\ se
`mp\rt\[easc\ de ~nviere [i s\ se
bucure `mpreun\ cu mironosi-
]ele de via]a adus\ de ~nviere“,
afl\m de la p\rintele Viorel Sa-
va, titularul Catedrei de Liturgi-
c\ [i Decanul Facult\]ii de Teo-
logie Ortodox\ „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i.
Slujba de `nmorm=ntare
a lui Iisus
Cea mai cunoscut\ pies\ li-
turgic\ din Vinerea Mare este
Prohodul Domnului. Aceast\ se-
spun rug\ciuni pentru cei vii [i
pentru cei mor]i. Acest ritual
pre`nchipuie [i aminte[te du-
cerea M=ntuitorului la morm=nt,
spre a fi `ngropat de Iosif din
Arimateea. Aceast\ procesiune
st\ la baza ritualului de `nmor-
m=ntare a credincio[ilor, unde,
ca [i la ritualul din aceast\
sear\, `n fruntea cortegiului se
afl\ Crucea d\t\toare de via]\.
OPINII & COMENTARII
rie de c=nt\ri cu versuri scurte [i
pline de `n]elesuri duhovnice[ti,
reaminte[te principalele momen-
te ale p\timirii lui Hristos. Ca-
racterul dramatic al acestor c=n-
t\ri, accentuat [i de tonul fune-
rar `n care se c=nt\ cele 73 de
strofe ale st\rii `nt=i, cele 60 de
strofe al st\rii a doua [i cele 43
ale ultimei st\ri, exprim\ du-
rerea care sf=[ie sufletele credin-
cio[ilor `n timpul c=nd M=ntu-
itorul se afl\ `n morm=nt. Proho-
dul Domnului este, de fapt, sluj-
ba de `nmorm=ntare a lui Hris-
tos, la care particip\ afectiv to]i
credincio[ii aduna]i `n jurul Sf.
Epitaf pentru a-I aduce lui Hris-
tos ultima c=ntare. La suferin]a
M=ntuitorului particip\ `ntrea-
ga crea]ie, `mpreun\ cu Maica
Domnului, cu puterile cere[ti [i
de aceea cre[tinii se solidarizea-
z\ acum pentru a t=ngui moar-
tea lui Hristos.
„Aduna]i `n toate bisericile
pentru a c=nta slujba de `nmor-
m=ntare a lui Hristos, cre[tinii
alc\tuiesc un singur cortegiu
mistic de `ngropare [i sentimen-
tele lor de durere pentru Patimi-
le St\p=nului, de dragoste [i de
venerare, care se revars\ prin
lacrimile prohodului, precum
stropii nenum\ra]i ai apelor se
adun\ `ntr-o singur\ albie, for-
m=nd un singur fluviu“, arat\
p\rintele N. D. Necula.
„~n morm=nt, Via]\,
pus ai fost, Hristoase...“
Prohodul Domnului, oper\ a-
tribuit\ imnografului Iosif Stu-
ditul (1826) este o m\rturisire de
credin]\ sub forma poeziei litur-
gice, plin\ de speran]\ [i de bu-
curie. ~nc\ din prima strof\,
m\rturisim c\ `n morm=nt nu
s-a s\l\[luit moarte, cu toate c\
Hristos a murit, ci s-a s\l\[luit
Via]\, adic\ Hristos Cel Care d\
via]\ tuturor. De aceea, `ntregul
prohod este o c=ntare de `ngro-
pare plin\ de speran]\, de o tris-
te]e, care, tainic, se transform\ `n
bucurie. Speran]a aceasta a vie]ii
ve[nice se m\rturise[te la `nmor-
m=ntarea oric\rui cre[tin, la care
oamenii vin cu lum=n\ri aprinse
m\rturisind credin]a `n via]a ve[-
nic\ prin Hristos, dar `n acela[i
timp poart\ haine de doliu.
„Faptul c\ dup\ Prohod se
c=nt\ binecuv=nt\rile ~nvierii
ne arat\ c\ slujba de `nmorm=n-
tare a lui Hristos care se c=nt\
`n Vinerea Mare este una plin\
de optimism [i speran]\. Proho-
dul este o fereastr\ spre ~nviere,
spre morm=ntul plin de lumin\
din diminea]a ~nvierii, din care
Hristos iese ca biruitor al mor-
]ii“, ne spune p\rintele Viorel
Sava. C=nt\rile de la sf=r[itul
slujbei din seara aceasta arat\ [i
ele zorii ~nvierii, ceea ce ne de-
monstreaz\ c\ ~nvierea este
mult a[teptat\ de oameni. Mor-
m=ntul lui Hristos nu mai este
un loc de `ntuneric, ci un loc
luminat de Hristos, de aceea
mormintele oamenilor sunt lo-
curi de a[teptare a `nvierii de
ob[te. a
Vineri, 6 aprilie 2007 3
EUROPA CRE{TIN|
Marama Veronic\i
de pr. Cornel CADAR
Este Vinerea Mare, ziua
când cre[tinii celebreaz\ pa-
tima [i moartea Domnului.
~ntr-o zi ca aceasta Fiul lui
Dumnezeu a fost `n\l]at [i
r\stignit pe o cruce. Suntem in-
vita]i azi s\ ne `n\l]\m pri-
virea spre cruce, s\ ne gândim
la coroana de spini la bicele [i
b\t\ile primite de Cristos, la
batjocura [i la strig\tele mul]i-
mii: „R\stigne[te-L“. Cristos,
prin jertfa de pe cruce, a de-
monstrat iubirea cu care a ve-
nit `n lume. Cei care L-au r\s-
tignit au fost obliga]i s\ m\rtu- P\rintele iezuit Heinrich
riseasc\: „~ntr-adev\r, acesta Pfeiffer, profesor german de
era Fiul lui Dumnezeu“. iconologie [i istorie a artei
cre[tine la Universitatea Gre-
Multe lucruri s-au petrecut
`n Vinerea Mare. ~n drumul gorian\ din Roma, a studiat
timp de treisprezece ani ma-
spre locul r\stignirii, ne spune
tradi]ia Bisericii, o femeie din rama [i cel dintâi a sus]inut c\
este vorba de „marama auten-
mul]ime, cu numele Veronica, a
[ters fa]a plin\ de sudoare [i tic\ a Veronic\i“, p\strat\ an-
terior `n Vatican. Cercet\torul
sânge a lui Isus. Domnul {i-a
`ntip\rit fa]a pe marama Ve- a notat: „Faptul c\ fa]a apare [i
dispare `n func]ie de locul de
ronic\i.
Ce s-a `ntâmplat cu acea unde vine lumina a fost consid-
erat o minune `n timpul evului
maram\? Unde se afl\ acum?
Un articol prezentat pe Agen]ia mediu. Aceasta nu este o pic-
tur\. Noi nu [tim cum se col-
Zenit `n septembrie anul trecut
reveleaz\ ultimele cercet\ri cu oreaz\ marama [i nici cum a
privire la maram\. fost imprimat\ imaginea,
putem spune doar c\ are cu-
Sanctuarul care p\streaz\
aceast\ relicv\, definit\ „mama loarea sângelui“.
Profesorul Donato Vittori de
tuturor icoanelor“, este denumit
„Sfânta Fa]\“ [i se afl\ `n Italia, la Universitatea din Bari a
f\cut `n anul 1997 o examinare
`n Manoppello, un mic sat din
Abruzzo, situat `n mun]ii cu raze ultraviolete, de-
scoperind c\ fibrele maramei
Apenini, `n provincia Pescara, la
circa 200 km de Roma. nu prezint\ nici un tip de cu-
loare. V\zând relicva la micro-
Marama de lân\ alb\ este
transparent\, cu dimensiunea scop, se descoper\ c\ nu este
nici pictat\, nici ]esut\ cu fire
de 17x24 cm. Pe m\sur\ ce se
apropie cineva de altar, mara- colorate.
Prin tehnici fotografice sofis-
ma `ncepe s\ se coloreze tot
mai mult [i apare chipul unui ticate se poate constata c\
imaginea care apare este iden-
om suferind.
Chiar dac\ mul]i critici s-au tic\ `n ambele margini ale ma-
ramei, ca un diapozitiv.
`ntrebat cu privire la numele
Veronic\i, care ar fi o defor- Din cercet\rile [tiin]ifice
f\cute recent mai rezult\ c\
mare lexical\ a unor nume gre-
ce[ti [i latine pentru a indica fa]a de pe giulgiul din Torino [i
cea care apare pe marama de la
„icoana adev\rat\“ sau „ima-
ginea autentic\“, marama a Manoppello pot fi suprapuse [i
au acelea[i dimensiuni, cu sin-
fost prezent\ multe secole `n
gura diferen]\ c\ `n relicva de
cultura popular\ cre[tin\. ~n
timpurile moderne, regizorul la Manoppello gura [i ochii fe]ei
sunt deschi[i.
Franco Zeffirelli a prezentat-o
P\rintele Pfeiffer a condus [i
`n filmul Isus din Nazaret. Cu
o cercetare sistematic\ a prin-
ocazia primului an sfânt din
1300, marama a fost una dintre cipalelor opere artistice care
reprezint\ marama, des-
„mirabilia urbis“ pentru
pelerinii care au vizitat bazilica coperind c\ diferite detalii, cum
ar fi forma [i tunsoarea p\ru-
„Sfântul Petru“ din Vatican.
Despre ea vorbe[te [i poetul lui, urmele de sânge, forma
fe]ei, caracteristicile b\rbii [i
Dante Alighieri (1265- 1321) `n
cântarea XXXI din „Paradisul“ chiar `ndoiturile pânzei, toate
duc la un unic model care este
(versurile 103-111).
Urmele maramei s-au pier- cel al fe]ei care se afl\ la
Manoppello.
dut `n anii care au urmat dup\
anul sfânt 1600, exact când P\rintele Pfeiffer a explicat:
„Atunci când diferitele detalii
marama a fost reg\sit\ la
Manoppello. sunt adunate `ntr-o unic\
imagine, aceasta din urm\ a
Conform „Raportului istoric“
scris `n anul 1646 de p\rintele fost modelul pentru toate cele-
capucin Donato da Bomba, `n lalte. Toate aceste picturi imit\
un unic model: marama ro-
anul 1608, o doamn\ Marzia
man\. Astfel, trebuie s\ con-
Leonelli, pentru a-l r\scum-
p\ra pe so] din `nchisoare, a cludem c\ marama de la Ma-
vândut pentru 400 de scuzi noppello nu este altceva decât
marama Veronic\i, pe care o originalul maramei romane“.
avea ca dot\, lui Donato Gândindu-ne la marama Ve-
Antonio de Fabritiis. Deoarece ronic\i, nu ne r\mâne decât s\
relicva nu era `n stare bun\, de rostim acea rug\ciune pe care o
Fabritiis a `ncredin]at-o `n anul folose[te Biserica: „Isuse,
1638 p\rin]ilor capucini de la `ntip\re[te [i `n inima mea
chipul fe]ei Tale, ca s\ nu uit
Manoppello.
Fratele Remigio da Rapino a niciodat\ ceea ce ai suferit pen-
tru mine [i cât m-ai iubit“.
decupat marama [i a fixat-o
`ntre dou\ geamuri `nr\mate
cu lemn de nuc, care se v\d [i * Pr. Cornel Cadar
ast\zi. De atunci, marama a este consilier cultural al
r\mas la Manoppello. Episcopiei Romano-C Catolice de Ia[i
4 Vineri, 6 aprilie 2007
PE SCURT
Patriarhia Rom=n\
ajut\ 350 de
familii s\race
Patriarhia Rom=n\ va `m-
p\r]i peste 350 de pachete cu
alimente familiilor nevoia[e
din Bucure[ti. Acest dar, `n
valoare de 35.000 de lei, vine
`n ajutorarea familiilor cu si-
tua]ii dificile ca o mic\ bucu-
rie de Pa[ti. „Ca `n fiecare an,
Biserica Ortodox\ Rom=n\
`ncearc\ s\ vin\ `n sprijinul
celor care `nt=mpin\ s\rb\to-
rile Sfintei `nvieri `n suferin-
]\ material\. ~n aceast\ S\p-
t\m=n\ vom completa
aceast\ aur\ de frumuse]e
spiritual\ cu ajutoarele pe
care le vor primi peste 350 de
familii din zonele s\race ale
capitalei, din parohiile din ju-
rul capitalei, dar [i din unele
parohii din alte eparhii, unde
inspectorii no[tri se vor de-
plasa [i vor duce cadourile
noastre celor care au nevoie
de ele si celor care simt `n
acest fel c\ Biserica Ortodox\
le este mam\ spirituala“ a
declarat pentru Radio
Trinitas consilierul sectorului
„Biserica [i Societatea“ din
cadrul Patriarhiei Rom=ne,
pr. Dorel Motoc. Pachetele
care se vor `mp\r]i zilele
acestea familiilor care au
nevoie de un sprijin din
partea semenilor, mai ales
acum, `n perioada `n care
fiecare cre[tin trebuie s\ fie
un samarinean milostiv,
con]in alimente de strict\
necesitate asigur=ndu-le ma-
sa de Pa[ti. Fiecare pachet
oferit de Patriarhia Rom=n\
are o valoare de 100 lei, fiind
un ajutor imporant pentru
fiecare familie.
~n Joia Mare a
`nceput preg\tirea
Sfintei ~mp\rt\[anii
pentru bolnavi
~n toate bisericile ortodoxe
s-a oficiat ieri Sf=nta Liturghi-
e a Sf=ntului Vasile cel Mare
unit\ cu slujba Vecerniei. La
Proscomidie, preo]ii au scos
`nc\ un agne] pentru
`mp\rt\[irea bolnavilor [i a
pruncilor din cursul `ntregu-
lui an. Agne]ul a fost sfin]it
`n cadrul Sfintei Liturghii [i
va fi p\strat p=n\ `n Mar]ea
Luminat\, c=nd va fi uscat [i
sf\r=mat dup\ o r=nduial\
special\. „Sf=ntul Agne] este
acel p\tr\]el din prescura pe
care sunt imprimate cele pa-
tru cuvinte: IS, HR, NI, KA,
adic\ Iisus Hristos Biruitorul.
`n traducere, agne] `nseamn\
«miel» [i el reprezint\ pe
M=ntuitorul Hristos, Mielul
care se jertfe[te pentru
iertarea p\catelor oamenilor.
~n Joia Patimilor, la
Proscomidie se mai scoate
`nc\ un agne] care se va sfin]i
o dat\ cu cel\lalt, f\r\ s\ se
rosteasc\ de dou\ ori rug\ciu-
nile epiclezei, f\r\ s\ se
binecuvinteze fiecare separat,
[i se a[eaz\ pe acela[i disc [i
`mpreun\ sunt aduse pe Sf.
Mas\ la Vohodul Mare. Din
acesta se vor `mp\rt\[i cre-
dincio[ii care nu pot participa
la Sf=nta Liturghie `n timpul
anului bisericesc, [i anume
bonavii, fie c\ sunt `n spitale,
fie c\ sunt la casele lor, pre-
cum [i copiii de v=rsta pre[co-
lar\ care nu sunt supu[i unui
regim de post a[a cum tre-
buie s\ se supun\ oamenii `n
v=rst\“, a declarat pentru Ra-
dio Trinitas pr. lect. dr. Mihai
Vizitiu, consilier pe probleme
de `nv\]\m=nt din cadrul
Arhiepiscopiei Ia[ilor. a
Ierarhii BOR au sfin]it ieri Sf=ntul [i Marele Mir
La Biserica „Sf. Spiri-
don Nou“ - paraclis patri-
arhal din capital\, Prea
Fericitul P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, `nconjurat
de membri ai Sf=ntului
Sinod al Bisericii Ortodo-
xe Rom=ne, a oficiat sluj-
ba de sfin]ire a Marelui
Mir. Mirul, „Ap\r\torul
vie]ii [i sfin]itorul trupu-
lui [i sufletului“, a fost
preparat, timp de trei
zile, de c\lug\rii M\n\s-
tirii Antim [i adus spre
sfin]ire `n recipiente de
metal `n altarul Bisericii
„Sfântul Spiridon Nou“.
La sf=r[itul Sfintei Li-
turghii, PF P\rinte Pa-
triarh Teoctist a rostit
un cuv=nt de `nv\]\tur\
`n care a subliniat impor-
tan]a Sf=ntului [i Ma-
relui Mir, dar [i `nsem-
n\tatea momentului sfin-
]irii acestuia: „Sf=ntul [i
Marele Mir nu lipse[te
din nici un act important
al vie]ii noastre, de fami-
lie a Bisericii Ortodoxe
Rom=ne. Aceast\ zi este
o zi mare [i `nsemnat\ pe
care o tr\ie[te Biserica
noastr\ Ortodox\ Rom=-
n\. Nu exist\ cre[tin, nu
exista act dumnezeisc,
religios, f\r\ pecetea mi-
rului, care este untde-
lemnul bucuriei, al vie]ii,
al n\dejdii, al viitorului.
C=nt\rile liturgice de
ast\zi, soborul sfin]i]ilor
arhierei [i aceast\ am-
bian]\ a Sf=ntului [i Ma-
relui Mir ne-a transfor-
mat, ne-a transferat `n
cele cere[ti de aici, de pe
p\m=nt. Sf=ntul Mir
arat\ indentitatea noas-
tr\ na]ional\, ne face s\
tr\im timpurile aposto-
lice, martiriul muceni-
cilor [i m\rturisitorilor
lui Hristos“.
Cu prilejul sfin]irii
Marelui Mir, cuv=ntul de
`nv\]\tur\ a fost rostit
de ~nalt Prea Sfin]itul
Lauren]iu, Mitropolitul
Ardealului, care a pre-
cizat c\ sfin]irea Mirului
de c\tre o Biseric\ este
semnul autocefaliei aces-
teia: „Mirul afirm\ uni-
tatea Bisericii noastre `n
comuniune de dreapt\
credin]\ [i via]\ `n Hris-
tos cu Sfin]ii Apostoli [i
Sfin]ii P\rin]i“ , fiind
„semn de consens ecle-
sial“. De asemenea, din
punct de vedere teologic,
Sf=ntul [i Marele Mir
arat\ unitatea Tainelor
Botezului, Mirungerii [i
a Euharistiei, dup\ cum
a spus ~nalt Prea Sfin]ia
Sa. „Sf=ntul [i Marele
Mir este materia sfin]it\
care se folose[te la Taina
Mirungerii, la sfin]irea
bisericilor, la sfin]irea
altarelor, a antimiselor
[i pentru reprimirea `n
Ortodoxie a celor care au
c\zut de la dreapta cre-
din]\, exprim=nd diver-
sitatea lucr\rilor harului
Duhului Sf=nt `n Bise-
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
ric\. Sfin]irea lui este o
lucrare de o importan]\
major\ a Bisericii noas-
tre Ortodoxe autocefa-
le, at=t din punct de ve-
dere canonic, c=t [i din
punct de vedere teolo-
gic. Semnifica]ia canoni-
c\ a sfin]irii Sf=ntului [i
Marelui Mir pentru co-
slujirea arhiereasc\ st\
`n faptul c\ Biserica au-
tocefal\ `[i exprim\ cu
acest prilej `ndatorirea,
dar [i dreptul canonic de
a sfin]i materia necesar\
Tainei Mirungerii prin co-
liturghisirea tuturor ie-
rarhilor ei `ntr-o zi de
maxim\ intensitate spi-
ritual\ a S\pt\m=nii
Mari“, a precizat IPS Mi-
tropolit Lauren]iu.
Simbol al mul]imii
darurilor [i puterilor
Sfântului Duh
Sfântul [i Marele Mir
este folosit la Taina Mi-
rungerii, la sfin]irea [i
resfin]irea bisericilor din
cuprinsul eparhiilor Pa-
triarhiei Române din
]ar\ [i de peste hotare ca
m\rturie v\zut\ a uni-
t\]ii [i comuniunii depli-
ne a tuturor credincio-
[ilor ortodoc[i români cu
Biserica Ortodox\ Româ-
n\ [i Ortodoxia `ntreag\,
precum [i la sfin]irea an-
timiselor. Datorit\ im-
portan]ei pe care Sfântul
[i Marele Mir o are `n
Biseric\ [i `n via]a cre-
dincio[ilor, acesta se p\s-
treaz\ `n loc de cinste `n
Sfântul Altar [i se folo-
se[te doar când este ca-
zul [i cu toat\ evlavia cu-
venit\. Cantitatea de Mir
ce se prepar\ este sta-
bilit\ de Sfântul Sinod `n
func]ie de lucrarea pas-
toral-misionar\ a Bise-
ricii Ortodoxe Române.
Sfântul [i Mare Mir
con]ine 40 de ingredien-
te, vinul curat [i uleiul
de m\sline fiind `n canti-
tate mai mare, dar [i
esen]e din lemn de san-
tal, vâsc, cui[oare, piper,
aloe, stânjenel, m\ghi-
ran [i eucalipt. Varieta-
tea mirodeniilor pe care
le con]ine Sfântul Mare
Mir simbolizeaz\ mul]i-
mea darurilor [i puteri-
lor Sfântului Duh [i re-
prezint\ semnul v\zut al
`mp\rt\[irii reale din
acestea. Pe parcursul ce-
lor trei zile, c\lug\rii de
la M\n\stirea Antim au
citit rug\ciuni [i au a-
mestecat compozi]ia, pu-
s\ la foc mic. Sfin]irea
Mirului se face numai de
c\tre Bisericile autoce-
fale - o Biseric\ Ortodox\
na]ional\, cu conducere
de sine st\t\toare.
~n Biserica Ortodox\
Român\, Sfântul [i Ma-
rele Mir a fost sfin]it pen-
tru prima oar\ de Sfân-
tul Sinod, `n Catedrala
mitropolitan\ din Bucu-
re[ti, la 25 martie 1882,
mitropolit primat fiind
Calinic Miclescu. Dup\ ri-
dicarea Bisericii Ortodo-
xe Române la rangul de
Patriarhie (1925), Sfân-
tul [i Marele Mir s-a sfin-
]it pentru prima data la 1
aprilie 1926 `n timpul pa-
triarhului Miron Cristea.
De ce se sfin]e[te
Mirul doar
`n Joia Mare
Pân\ `n prezent, Sfân-
tul [i Marele Mir a fost
sfin]it `n ]ara noastr\ de
19 ori (1882, 1894, 1906,
1921, 1926, 1934, 1942,
1950, 1955, 1958, 1965,
1968, 1973, 1978, 1983,
1988, 1993, 1996, 2002).
~n cei 20 de ani de slujire
patriarhal\ ai Prea Feri-
citului P\rinte Patriarh
Teoctist, Sfântul [i Ma-
rele Mir a fost sfin]it de
patru ori, ultima dat\ la
2 mai 2002. Sf=ntul [i
Marele Mir se prepar\
atunci c=nd cantitatea de
mir a ajus la epuizare,
iar sfin]irea are loc `n
Joia Mare. IPS Mitro-
polit Lauren]iu a explicat
de ce Sfin]ii P\rin]i au
r=nduit ca sfin]irea Ma-
relui Mir sa fie oficiat\ `n
Sf=nta [i Marea Joi: „F\-
r\ `ndoial\, P\rin]ii Bi- lui [i Marelui Mir se
sericii au g=ndit ca `n `ncadreaz\ perfect at=t
perspectiva s\v=r[irii `n ciclul sacramental, `n-
Botezului din cadrul slu- truc=t este str=ns legat\
jbei pascale s\ se actua- de Sf. Euharistie, fiind
lizeze momentele culmi- orientat\ spre Taina Sf.
nante din iconomia m=n- Botez, c=t [i `n cel cultic,
tuirii: Patimile, Moartea imnografic [i ascetic al
[i ~nvierea M=ntuitoru- Bisericii, c\ci cu o zi `na-
lui. Joia cea Mare devine inte s-a f\cut pomenirea
o sintez\ unic\ a celor femeii p\c\toase care a
dou\ aspecte fundamen- uns cu mir picioarele
tale ale vie]ii `n Hristos, Domnului, iar `n Vinerea
adic\ a fi `ncorpora]i sa- Mare se va face a-
cramental `n Trupul tai- mintirea de mirurile cu
nic al Domnului [i a tr\i care Iosif [i Nicodim, `m-
`n Hristos, adic\ a pune preun\ cu mironosi]ele,
`n ac]iune darurile pri- au uns Trupul Domnului
mite prin Sfintele Taine. `nainte de `ngroparea
Din acest punct de vede- Lui“, informeaz\ Radio
re, slujba sfin]irii Sf=ntu- Trinitas. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Sfintele Pa[ti - lumin\ a vie]ii cre[tine
a S\rb\toarea ~nvierii Domnului, praznic anual de pomenire a ~nvierii lui Hristos [i de m\rturisire a credin]ei
`n `nvierea de ob[te, este cea mai mare s\rb\toare a Fiecare s\pt\m=n\ `ncepe cu Duminica, praznicul s\pt\m=nal
al ~nvierii Domnului, tocmai pentru a ne ar\ta c\ toat\ via]a cre[tin\, tot timpul, toat\ istoria sunt orientate spre ~nviere,
spre via]a cea f\r\ de moarte a Interviu cu IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a
De ce este important\
~nvierea M=ntuitoru-
lui? Exist\ o ierarhie a
s\rb\torilor, care s\ ne
`ndrept\]easc\ s\
spunem c\ ~nvierea
este cea mai mare
s\rb\toare cre[tin\?
~nvierea Domnului es-
te centrul credin]ei [i mi-
siunii Bisericii. De aceea,
Sf=ntul Apostol Pavel a
spus: ,,Dac\ Hristos n-a
`nviat, zadarnic\ este pro-
pov\duirea noastr\ [i za-
darnic\ este credin]a voas-
tr\“ (I Corinteni 15, 14).
Cu alte cuvinte, ~nvi-
erea lui Hristos, ca `nce-
put [i baz\ a `nvierii tu-
turor oamenilor, este
Vestea cea Bun\ `n pli-
n\tatea [i unicitatea ei.
Ea este dovada c\ moar-
tea poate fi biruit\, iar
omul `ntreg, suflet [i
trup, poate tr\i ve[nic,
prin harul [i iubirea lui
Dumnezeu Cel ve[nic viu.
Din acest motiv, Sim-
bolul de credin]\ sau Cre-
zul Bisericii se `ncheie cu
m\rturisirea credin]ei `n
~nvierea de ob[te [i `n
via]a ve[nic\: „a[tept
`nvierea mor]ilor [i via]a
veacului ce va s\ fie!“.
Iat\ de ce s\rb\toarea
~nvierii Domnului, praz-
nic anual de pomenire a
~nvierii lui Hristos [i de
m\rturisire a credin]ei `n
`nvierea de ob[te, este cea
mai mare s\rb\toare. Ea
este sensul deplin sau lu-
mina cople[itoare a cre-
din]ei [i vie]ii cre[tine, fi-
ind numit\ „S\rb\toarea
s\rb\torilor“ sau „~mp\-
r\teas\ a s\rb\torilor“.
~n lumina `n]elesului
lui Hristos, Biserica `n-
treag\ c=nt\ `n ziua de
Pa[ti:
„Iat\, acum toate s-au
umplut de lumin\: [i ce-
rul [i p\m=ntul [i cele
dedesubt.“
Toat\ existen]a are
acum un sens. Toat\ cre-
a]ia se `ndreapt\ spre
~nviere, spre cerul nou [i
p\m=ntul nou despre
care vorbe[te cartea Apo-
calipsei (cap. 21).
Duminica, praznicul
s\pt\m=nal al
~nvierii Domnului
Citirea Evangheliei [i
a Apostolului `ncepe cu
textele consacrate Sfinte-
lor Pa[ti, iar fiecare s\p-
t\m=n\ `ncepe cu Dumi-
nica, praznicul s\pt\m=-
nal al ~nvierii Domnului,
tocmai pentru a ne ar\ta
c\ toat\ via]a cre[tin\,
tot timpul, toat\ istoria
sunt orientate spre ~n-
viere, spre via]a cea f\r\
de moarte, spre via]a
ve[nic\ din ~mp\r\]ia
cerurilor.
~nvierea lui Hristos-
Domnul este o garan]ie
a `nvierii noastre? Da-
c\ El a omor=t moar-
tea [i a eliberat pe cei
care st\teau `n iad, nu
`nseamn\ c\ to]i sun-
tem m=ntui]i?
Da, ~nvierea lui Hris-
tos este temelia vie]ii
noastre, Sf=ntul Apostol
Pavel spune c\: „precum
`n Adam to]i (oamenii)
mor, a[a [i `n Hristos to]i
vor `nvia“ (1 Corinteni 15,
22). Hristos este „`nt=iul
n\scut din mor]i“ (Colo-
seni 1, 18-20) adic\ `nt=-
iul `nviat, Care nu mai
moare niciodat\.
M=ntuitorul ~nsu[i a
spus: „Eu sunt `nvierea [i
via]a; cel ce crede `n
Mine, chiar dac\ va muri,
va tr\i. {i oricine tr\ie[te
[i crede `n Mine nu va
muri `n veac“ (Ioan 11,
25-26). Cu alte cuvinte,
cine crede `n Hristos,
chiar dac\ va muri cu
trupul, va tr\i cu sufletul
INTERVIU
`n comuniunea de via]\
etern\ cu Hristos.
Vorbind despre ~nvie-
rea de ob[te sau univer-
sal\, M=ntuitorul spune:
„to]i cei din morminte vor
auzi glasul Lui [i vor ie[i
cei ce au f\cut cele bune,
spre `nvierea vie]ii, iar
cei ce au f\cut cele rele,
spre `nvierea os=ndirii“
(Ioan 5, 28-29).
~nvierea fiind darul lui
Dumnezeu pentru toat\
lumea, to]i oamenii vor
`nvia, dar numai cei ce
l-au iubit pe Dumnezeu
pe p\m=nt se vor bucura
de fericirea comuniunii
cu El `n ceruri, pentru c\
Dumnezeu respect\ liber-
tatea noastr\ de a crede
sau nu `n El [i nu impune
nim\nui iubirea Lui.
~nt=lnirea cu Hristos
`n Sf=nta Euharistie
Cum se extinde sem-
nifica]ia ~nvierii `n
via]a cre[tinului?
Taina [i harul ~nvierii
sunt mai `nt=i prezente
`n Taina Botezului, prin
care noi murim p\catului
`mpreun\ cu Hristos [i
`nviem `mpreun\ cu El la
o via]\ nou\, sf=nt\ [i
ve[nic\ (vezi Romani 6, 3-
4). De aceea, `n biserica
primelor veacuri, Botezul
se s\v=r[ea `n noaptea
sau `n ajunul Sfintelor
Pa[ti, iar cei nou-boteza]i,
numi]i [i „lumina]i“, pur-
tau haine albe `n toat\
S\pt\m=na Luminat\,
care urmeaz\ s\rb\torii
Sfintelor Pa[ti.
Prezen]a Tainei [i ha-
rului ~nvierii lui Hristos
se vede `n toate Sfintele
Taine ale Bisericii prin
care ne preg\tim pentru
~nviere. ~ns\, mai ales
Sf=nta Euharistie este
`nt=lnirea cea mai lumi-
noas\ [i de via]\ d\t\-
toare cu Hristos Cel R\s-
tignit [i ~nviat, Care a
spus: „Cel ce m\n=nc\
Vineri, 6 aprilie 2007
trupul meu [i bea s=ngele
Meu are via]\ ve[nic\ [i
Eu `l voi `nvia `n ziua cea
de apoi“ (Ioan 6, 54). De-
sigur, prin toate faptele
bune ale credin]ei [i prin
toate Sfintele S\rb\tori,
noi ne preg\tim pentru
~nvierea cea de ob[te [i
tr\im bucuria `nt=lnirii
cu Hristos Domnul Cel
~nviat, Care, `nainte de
~n\l]area Sa la cer, a
f\g\duit: „Iat\, Eu cu voi
sunt `n toate zilele p=n\
la sf=r[itul veacurilor“ (Ma-
tei 28, 20).
„S\-i ajut\m pe
oameni s\ aleag\
`ntre satisfac]ii
superficiale
[i bucurie profund\“
S\rb\toarea ~nvierii
Domnului este un
eveniment deosebit de
important, `ns\ mul]i
cre[tini o trateaz\ cu
5
superficialitate. Ce se
poate face pentru a
opri secularizarea s\r-
b\torilor religioase?
Mai `nt=i, trebuie s\
cunoa[tem mai bine
`n]elesul [i folosul acestei
s\rb\tori pentru via]a
ve[nic\. Apoi, trebuie s\-i
ajut\m pe oameni s\ a-
leag\ `ntre satisfac]ii su-
perficiale [i bucurie pro-
fund\, s\ simt\ c\ timpul
sfintelor s\rb\tori este
timp sfin]it, c=[tig pentru
a se `mbog\]i spiritual,
spre a primi pace [i bu-
curie din comuniunea cu
Dumnezeu, cu sfin]ii [i cu
to]i cei dragi, vii [i mor]i,
care L-au iubit [i ~l iu-
besc pe Hristos Cel R\s-
tignit [i ~nviat. Trebuie
s\ c\ut\m fericirea `n
credin]\ [i `n comuniune
de via]\ binecuv=ntat\,
nu `n indiferen]\ spiri-
tual\, `n izolare egoist\
sau `n uitare a rostului
vie]ii pe p\m=nt. Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur spune
`n aceast\ privin]\: „Ce
folos de via]a aceasta
p\m=nteasc\, dac\ nu
ne-am preg\tit `n ea pen-
tru via]a cereasc\?“.
A fi prieten
cu Dumnezeu
Crede]i c\ ~nvierea
Domnului ne poate
vindeca de cea mai
dureroas\ suferin]\ u-
man\, care este ne-
credin]a?
Desigur, ne poate, dac\
dorim [i c\ut\m aceast\
vindecare. Pilda vie]ii oa-
menilor credincio[i, bucu-
ria lor de a crede `n iu-
birea Lui Dumnezeu [i de
a o sim]i `n via]a lor, ne a-
jut\ mult. Dar este ne-
voie ca Biserica [i fiecare
cre[tin s\ ajute [i mai
mult, `n smerenie [i `n]e-
lepciune, pe cei care nu
cred, ca s\ primeasc\ `n
via]a lor iubirea [i lumina
prezen]ei lui Hristos Cel
R\stignit [i ~nviat.
Dumnezeu respect\
libertatea omului de a-L
primi sau nu, dar cine ~l
prime[te pe El se `m-
bog\]e[te spiritual [i
tr\ie[te via]a sa ca fiin]\
creat\ dup\ chipul lui
Dumnezeu [i iubit\ de
Dumnezeu cel ve[nic viu.
Credin]a, ca leg\tur\ vie
a omului cu Dumnezeu,
nu ca simpl\ convingere
intelectual\, este darul
cel mai de pre] al vie]ii
trec\toare pe p\m=nt, ea
este arvun\ a vie]ii
cere[ti netrec\toare. Cre-
din]a este cea mai mare
demnitate a omului:
aceea de a fi prietenul lui
Dumnezeu. (Interviu re-
alizat de diac. Nicolae
DIMA [i difuzat la Radio
Trinitas)
6 Vineri, 6 aprilie 2007
PE SCURT
Pre]ul terenurilor din
Delta Dun\rii s-a dublat
Pre]urile practicate la vânzarea
terenurilor din Delta Dun\rii
sunt duble `n prezent fa]\ de
cele stabilite la sfâr[itul anului
2006. Conform expertului imo-
biliar, Dan Dr\gan, cre[terea
pre]urilor este observabil\ `n
mod special `n cazul terenurilor
situate `n imediata apropiere a
bra]ului Sulina al Dun\rii. „La
Cri[an, de exemplu, metrul p\-
trat de teren se vinde `n mo-
mentul de fa]\ cu cel pu]in 80
de euro, o sum\ de dou\ ori mai
mare fa]\ de cea practicat\ a-
nul trecut“, a spus Dan Dr\gan.
El a pus cre[terea pre]urilor la
terenurile din Delt\ [i pe seama
faptului c\ foarte pu]ine supra-
fe]e mai sunt de vânzare `n
aceast\ zon\, un alt motiv fiind
anun]ul dat de unele autorit\]i
cu referire la inten]iile de rena-
turare a unor zone. „Este cunos-
cut faptul c\, `n Delt\, o supra-
fa]\ de teren care are deschide-
re la Dun\re este evaluat\ cu
mult mai bine decât una care
are deschidere la un canal se-
cat“, a mai spus Dr\gan.
Amenzi pentru
produc]ie agricol\
excedentar\
Comisia European\ a anun]at
penalit\]i `n valoare total\ de
41,1 milioane de euro, vizând
nou\ state membre pentru c\
au constituit stocuri exce-
dentare, private [i publice, de
diferite produse agricole `nainte
de aderarea lor la Uniune la 1
mai 2004. }\rile amendate (cele
zece care au aderat `n 2004,
mai pu]in Ungaria) trebuie s\
verse aceast\ sum\ la bugetul
comunitar `n decurs de patru
ani. Conform tratatului de ader-
are, noile ]\ri membre ale UE
trebuie s\ vegheze ca nici un
stoc de produse agricole s\ nu
fie acumulat `n perioada care
precede aderarea, aminte[te
Comisia. Cu toate acestea, s-a
constatat c\ au fost formate
stocuri de produse agricole mai
mari decât `n mod normal, `n
special stocuri de carne, pro-
duse lactate [i fructe [i legume,
regret\ Executivul, care admite,
totu[i, c\ nu este nimic anormal
`n aceasta. Comisia a ]inut s\
sublineze c\ decizia privind pe-
nalit\]ile a fost luat\ la cap\tul
a doi ani de dialog deschis [i
strâns cu statele membre.
Prime de Pa[ti
pentru bugetari
La sfâr[itul acestei s\pt\mâni,
`n apropierea Pa[telui, angaja]ii
de la Societatea Na]ional\ a
Lignitului Oltenia, precum [i ai
Companiei Na]ionale a Huilei
Petro[ani vor primi prime de
400 de lei noi. Aceea[i sum\ le
va reveni [i salaria]ilor de la
C\ile Ferate. Atât CFR, cât [i
companiile miniere se num\r\
printre cele 34 de companii care
au sc\pat anul trecut de datorii
de peste 2 miliarde de euro acu-
mulate la bugetul de stat. Mai
generoas\ s-a dovedit condu-
cerea complexului energetic
Rovinari, care acord\ bonusuri
de 500 de lei noi. Salaria]ii de la
Romgaz vor primi prime de 450
de lei, iar cei de la Nucleare-
lectrica vor beneficia de
bonusuri `n valoare de 400 de
lei. Iar angaja]ii Po[tei au
primit deja tichete cadou `n va-
loare de 150 de lei. Pe de alt\
parte, cei mai mul]i dintre an-
gaja]ii din sistemul sanitar [i
din educa]ie, precum [i
func]ionarii publici nu vor primi
anul acesta nici o sum\ supli-
mentar\ de Pa[ti. a
Num\rul oilor [i caprelor sacrificate `n februarie s-a dublat
Num\rul total de ovine
[i caprine sacrificate `n
luna februarie a acestui an,
comparativ cu luna prece-
dent\, a `nregistrat cea
mai mare cre[tere, de
105,6%, fa]\ de celelate
categorii de animale [i
p\s\ri, potrivit Institutului
Na]ional de Statistic\
(INS).
Sacrific\rile `n unit\]ile
industriale specializate au
`nregistrat sc\deri, atât
din punctul de vedere al
Companiile aeriene low-ccost au 6 luni
pentru a implementa drepturile pasagerilor
a Companiile aeriene europene au la dispozi]ie 6 luni pentru a implementa drepturile pasagerilor, `n caz contrar,
exist=nd posibilitatea s\ ajung\ `n fa]a instan]elor de judecat\ a Pentru a evita plata unor daune importante, foarte
multe companii motiveaz\ `ntârzierile prin „circumstan]e extraordinare“, precum condi]iile meteo defavorabile
a Companiile care opereaz\ la pre]uri reduse [i care nu dispun de acorduri cu concuren]a pentru redirijarea
c\l\torilor ajung s\ `i blocheaze adesea pe pasageri, vreme de zile `ntregi, `n aeroporturi regionale a
Comisia European\
le-a oferit companiilor
aeriene din statele mem-
bre ale Uniunii Europene
un r\gaz de 6 luni pentru
implementarea drepturi-
lor pasagerilor, drepturi
care la ora actual\ sunt
`nc\lcate de majoritatea
operatorilor.
~n condi]iile `n care lu-
crurile nu se vor ameliora,
a subliniat Comisia, a-
tunci autorit\]ile na]iona-
le care sunt `ns\rcinate
cu punerea `n practic\ a
acestor reguli, au toate
[ansele s\ fie aduse `n
fa]a Cur]ii Europene de
Justi]ie.
Executivul european a
prezentat un raport asu-
pra aplic\rii regulamen-
tului adoptat `n 2004, re-
gulament ce prevede pla-
ta unei desp\gubiri de
maxim 600 de euro `n ca-
zul `ntârzierii unei curse,
obliga]ia de a informa [i
de a asista pasagerii sau
de a-i redirija. Mai mult,
`n caz de anulare a unei
c\l\torii, compania este
obligat\ s\ ramburseze
costul biletului. Potrivit
raportului prezentat `ns\
de Comisie, pân\ la ora
actual\, num\rul compa-
niilor ce au aplicat acest
regulament r\mâne ne-
semnificativ.
„Contrar situa]iei ante-
rioare, pasagerii bloca]i
au acum drepturi bine de-
finite, `ns\ se g\sesc ade-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CRE{TERE DE APROA-
PE 29% ~N SECTORUL CON-
STRUC}IILOR: ~n luna febru-
arie, lucr\rile de construc]ii
au crescut fa]\ de aceea[i lun\
a anului trecut cu 28,6% `n
termeni reali, pe fondul avan-
sului puternic al tuturor cate-
goriilor de construc]ii, potrivit
unui comunicat publicat mar]i
de Institutul Na]ional de
Statistic\ (INS). Fa]\ de luna
anterioar\, lucr\rile de con-
struc]ii au crescut `n februarie
cu 15%. ~n primele dou\ luni
ale anului, comparativ cu pe-
rioada corespunz\toare a anu-
lui precedent, volumul
lucr\rilor de construc]ii a
crescut cu 27,9%, spun datele
INS. Toate tipurile de con-
struc]ii au `nregistrat cre[teri
de peste 25% `n februarie.
Astfel, cl\dirile reziden]iale
au avansat cel mai rapid,
ECONOMIC
capetelor sacrificate, cât [i
la greutatea `n carcas\, cu
50%, respectiv cu 45,5%,
acestea reprezentând pu]in
peste 1% din totalul sacri-
fic\rilor de ovine [i caprine.
Num\rul total de bovine
sacrificate a fost de 70.000
de capete, ceea ce repre-
zint\ o cre[tere cu 59,1%,
`n luna februarie a acestui
an, comparativ cu luna
precedent\.
Sacrific\rile de bovine `n
unit\]ile industriale spe-
sea `ntr-o pozi]ie de inferi-
oritate `n raport cu com-
paniile aeriene“, se arat\
`n documentul oficial.
Zeci de mii de c\l\tori
au depus pân\ acum
plângeri pentru `nc\lca-
rea drepturilor lor - la a-
cest capitol Marea Brita-
nie aflându-se pe primul
loc, urmat\ de Fran]a [i
Italia - fie la autorit\]ile
na]ionale, fie pe lâng\
Comisia European\, `ns\
nu au primit nici un r\s-
puns clar.
De[i sunt acuzate [i
companiile clasice, cele
mai vizate continu\ s\ fie
cele low-cost, care, `n
plus, au `ncercat s\ ripos-
teze `n justi]ie la deciziile
Comisiei, considerându-le
mult prea dificile [i greu
de aplicat.
„Circumstan]e
extraordinare“
De[i au fost observate
unele progrese `n tratarea
pasagerilor, companiile a-
eriene continu\ s\ prac-
tice, la scar\ larg\, abu-
zul. Astfel, pentru a evita
plata unor daune impor-
tante, foarte multe com-
panii motiveaz\ `ntârzier-
ile prin „circumstan]e ex-
traordinare“, precum con-
di]iile meteo defavorabile.
Dac\ se ajunge totu[i
la plata unor desp\gubiri,
nu exist\ un termen pân\
`nregistrând o cre[tere cu
35,5% fa]\ de februarie 2006,
`n timp ce lucr\rile de con-
struc]ii de cl\diri nereziden-
]iale au crescut cu 29,6%, iar
construc]iile inginere[ti cu
26,8% fa]\ de a doua lun\ a
anului trecut. Pe elemente de
structur\, lucr\rile de repara-
]ii capitale au crescut cu 34,1%
`n februarie fa]\ de acela[i in-
terval din 2006, cele de `ntre]i-
nere [i repara]ii curente cu
34%, iar lucr\rile de construc-
]ii noi au avansat cu 24,4%.
a 1.500 DE TONE DE
FIER VECHI CONFISCAT: Co-
misarii G\rzii Financiare au
confiscat de la trei societ\]i din
jude]ul Giurgiu circa 1.435
tone de de[euri de fier [i 69 to-
ne de de[euri metale neferoase
(cupru, aluminiu, bronz, plumb
[i titan), informeaz\ Agen]ia
Na]ional\ de Administrare
Fiscal\ (ANAF). Comisarii
cializate au crescut cu
18,2% din punct de vedere
al capetelor sacrificate [i cu
14,1% din punctul de
vedere al greut\]ii `n car-
cas\. ~n luna februarie
2007, num\rul de bovine
sacrificate `n unit\]ile in-
dustriale specializate a
de]inut o pondere de 18,6%
din sacrific\rile totale de
bovine.
Num\rul total de
porcine sacrificate a sc\zut
cu 27,1%, `nregistrându-se
la care acest lucru s\ se
`ntâmple, motiv pentru
care clien]ii pot a[tepta
luni de zile banii. Nici `n
ceea ce prive[te dirijarea
c\tre al]i operatori, com-
paniile nu dau dovad\ de
prea mult\ str\danie: de
cele mai mule ori acestea
refuz\ s\ `i dirijeze pe
clien]i c\tre firmele con-
curente.
Problema
companiilor low-cost
Companiile care ope-
reaz\ la pre]uri reduse [i
care nu dispun de acor-
duri cu concuren]a pentru
redirijarea c\l\torilor a-
jung s\ `i blocheaze ade-
G\rzii Financiare au identifi-
cat la aceste societ\]i [i o serie
de deficien]e legate atât de mo-
dul de eviden]iere `n gestiune a
intr\rilor de de[euri, cât [i de i-
dentitatea mijloacelor de trans-
port utilizate [i a persoanelor
fizice `nscrise ca deponen]i. Cei
trei agen]i economici au fost
sanc]iona]i cu amenzi de
95.000 lei [i le-au fost confis-
cate sume de peste 2,5 mi-
lioane de lei, reprezentând con-
travaloarea de[eurilor colec-
tate [i comercializate ilegal.
a ROMÂNII VOR CIRCU-
LA PÂN| LA CERNAVOD|
PE AUTOSTRAD|: Tronsonul
Drajna - Fete[ti de pe auto-
strada Bucure[ti - Constan]a
va fi dat `n folosin]\ pe data
de 1 mai, astfel `ncât, românii
vor putea circula pân\ la Cer-
navod\ pe autostrad\, a anun-
]at miercuri, actualul ministru
202.000 capete, iar la greu-
tatea `n carcas\, sc\derea
este cu 30%, ajungând la
15.923 tone. ~n luna febru-
arie 2007, sacrific\rile de
porcine `n unit\]ile indus-
triale specializate au de-
]inut o pondere `n total
porcine sacrificate de circa
63%.
Potrivit INS, num\rul
total al p\s\rilor sacrifi-
cate a sc\zut cu 18,4%,
`nregistrându-se 10.194
tone, iar greutatea `n car-
sea pe pasageri, vreme de
zile `ntregi, `n aeroporturi
regionale, se arat\ `n ra-
portul Comisiei Euro-
pene.
{i la capitolul asist\rii
pasagerilor (locuri de o-
dihn\ sau camere de ho-
tel), firmele low-cost sunt
ar\tate cu degetul, deoa-
rece aeroporturile pe care
le folosesc acestea nu sunt
echipate pentru a furniza
servicii de acest gen.
Problemele lingvistice
continu\ [i ele s\ stânje-
neasc\ extrem de mult
circula]ia clien]ilor.
Marea Britanie, care a
atras cele mai multe plân-
geri, s-a confruntat cu o
procedur\ de infrac]iune
din partea Comisiei Euro-
al Transporturilor, Construc-
]iilor [i Turismului, Radu Ber-
ceanu, la ultima sa conferin]\
de pres\ `n aceast\ calitate.
„~ncepând cu data de 1 mai se
va da `n folosin]\ [i tronsonul
Drajna - Fete[ti, unde s-au fi-
nalizat lucr\rile, astfel `ncât
s\ se poat\ circula pe auto-
strad\ pân\ la Cernavod\“, a
spus Radu Berceanu. ~n luna
decembrie a anului trecut, a
fost realizat\ recep]ia oficial\
a lucr\rilor de reabilitare a
sec]iunii Fete[ti - Cernavod\
de pe Autostrada Soarelui. Cei
17 km de autostrad\ au fost
moderniza]i de consor]iul for-
mat de companiile Max Bogl -
Asaldi - CCCF, costurile ridi-
cându-se la circa 40 de mi-
lioane de euro, din care 26 de
milioane reprezint\ fonduri
ISPA ale Comisiei Europene,
restul sumei provenind de la
bugetul statului. a
cas\ a crescut cu 20%,
ajungând la 16.490 tone.
T\ierile de p\s\ri `n uni-
t\]ile industriale special-
izate au `nregistrat o pon-
dere de aproximativ 92%
fa]\ de total t\ieri, cu mult
mai mari decât `n cazul
celorlalte specii. Sacrific\-
rile `n acest tip de unit\]i
au `nregistrat o cre[tere cu
circa 1,0% din punctul de
vedere al num\rului de
p\s\ri sacrificate, dar o
sc\dere cu 3,0% `n ceea ce
prive[te greutatea `n car-
cas\. a
pene, [i asta fiindc\ au-
torit\]ile na]ionale au pri-
vilegiat cet\]enii brita-
nici.
Cele mai bune servicii
la nivelul Europei sunt o-
ferite, potrivit raportului
Comisiei, de c\tre Dane-
marca [i Belgia.
~n ceea ce prive[te a-
menzile, acestea variaz\
`ntr-un interval extrem de
larg. Astfel, Spania risc\
s\ pl\teasc\ 4,5 milioane
de euro, pe când Letonia
numai 215 euro.
Drept urmare, Comisia
European\ le-a acordat
statelor membre un r\gaz
de [ase luni pentru imple-
mentarea acestor noi re-
guli. Dac\ nu se va rea-
liza acest lucru, CE `[i
rezerv\ dreptul s\ multi-
plice procedurile de in-
frac]iune `mpotriva sta-
telor membre, fapt ce s-ar
putea termina `n fa]a
Cur]ii de Justi]ie. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 6 aprilie
Vremea va fi `n general
frumoas\, cu cerul variabil.
V=ntul va sufla `n general
moderat. Temperaturile mi-
nime vor fi cuprinse `ntre -1
[i 6 grade, mai cobor=te `n
depresiuni. Temperatura ae-
rului va cre[te, astfel `nc=t
valorile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 13 [i 21 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 6.04.2007
Dolar SUA 2,4961
3,3350
Euro

Discursul justi]iar al lui B\sescu
nu-ii impresioneaz\ pe liberali
Discursul rostit mier-
curi de pre[edintele ]\rii
la Cotroceni, `n fa]a jur-
nali[tilor, nu pare s\ fi
produs reac]ii noi `n
r=ndul liberalilor. Traian
B\sescu a declarat c\ ac-
tualul Guvern „seam\n\
cu un consiliu de adminis-
tra]ie care reprezint\ in-
teresele de afaceri, nu in-
teresul general, cei in-
teresa]i de existen]a unui
guvern slab fiind profi-
torii actualului sistem,
pus la punct `n anii de
dup\ 1989“. ~n plus, [eful
statului l-a identificat pe
ACTUALITATE
T\riceanu ca fiind un po- mânilor, nu voi accepta
litician care se teme de un pact cu cei care nu v\d
alegeri, f\când referire la c\ societatea noastr\ a e-
decizia premierului de a voluat mai rapid decât oa-
amâna scrutinul pentru menii ei politici“, a sus]i-
Parlamentul European, nut pre[edintele.
motiv pentru care a min- De[i viza]i direct de a-
]it [i tr\dat electoratul. cuza]iile lui Traian B\-
„Cei c\rora le este fric\ de sescu, liderii PNL au r\s-
alegeri vor s\ conduc\ Ro- puns cu ironie la aceste
mânia din spatele u[ilor noi atacuri. Vicepre[edin-
`nchise, vor s\ v\ fac\ s\ tele PNL, Crin Antones-
crede]i orice minciun\, cu, a declarat ieri c\ pre-
pentru ca ei s\-[i continue [edintele a f\cut una din-
netulbura]i ilegalit\]ile, tre cele mai lamentabile
f\r\ temerea c\ justi]ia declara]ii ale mandatului
i-ar putea sanc]iona. Ca s\u [i a apreciat c\ acest
pre[edinte al tuturor ro- nou atac al [efului statu-
Vineri, 6 aprilie 2007
lui la adresa Parlamen-
tului [i Guvernului de-
monstreaz\ c\ acesta nu
respect\ Constitu]ia. „Am
avut, din p\cate, `nc\ o
dat\ `n fa]\, nu pe acel
Traian B\sescu sigur pe
sine, ci un pre[edinte care a
f\cut una din cele mai lam-
entabile declara]ii. A pus `n
discu]ie legitimitatea Gu-
vernului, afirmând toto-
dat\ c\ nici Parlamentul
nu este legitim“, a declarat
Antonescu.
De asemenea, el a opi-
nat c\ „frica e bun\ la ce-
va“, referindu-se la faptul
c\ Traian B\sescu a a-
nun]at c\ a semnat decre-
tele de numire `n func]ie
pentru membrii noului
Executiv. a
7
LUMEA PE SCURT
Pre[edintele Ucrainei
for]eaz\ dizolvarea
Radei Supreme
Pre[edintele ucrainean Viktor
Iu[cenko a reafirmat ieri c\ nu va
anula decretul de dizolvare a par-
lamentului (Rada Suprem\),
sus]inând `n continuare necesi-
tatea alegerilor anticipate ca sin-
gura solu]ie pentru rezolvarea
crizei politice de la Kiev. ‘’Eu nu
voi face nici un pas pentru anu-
larea decretului de dizolvare a
Radei Supreme’’, a declarat Viktor
Iu[cenko, la `nceputul reuniunii
Consiliului de securitate [i
ap\rare na]ional\, organism con-
vocat de pre[edintele ucrainean
pentru a examina situa]ia politic\
din ]ar\ [i preg\tirea de alegeri
parlamentare anticipate. Prezent
la reuniunea men]ionat\, pre-

Curtea Constitu]ional\ a decis mierul pro-rus Viktor Ianukovici a

c\ B\sescu nu trebuie suspendat
a Suspendarea pre[edintelui B\sescu a primit un aviz negativ
de la Curtea Constitu]ional\ a Parlamentul decide dac\ respect\
sau nu aceast\ pronun]are consultativ\ a magistra]ilor
a {eful statului va trebui s\ dovedeasc\ ilegalitatea unei numiri
de ministru, dac\ nu `l dore[te `n Executiv a
Planurile adversarilor
lui Traian B\sescu de a-l
suspenda pe acesta din
func]ia de pre[edinte al
României `ntâmpin\ difi-
cult\]i de natur\ juridic\.
Cur]ea Constitu]ional\ a
hot\rât c\ [eful statului
nu a `nc\lcat grav Consti-
tu]ia, dar demersurile
pentru suspendare ar
putea continua.
Aviz negativ
de la Curte
Curtea Constitu]ional\
a constatat ieri, cu majori-
tate de voturi, c\ propu-
nerea de suspendare din
func]ie a pre[edintelui
Traian B\sescu se refer\
la acte [i fapte de `nc\l-
care a Constitu]iei, s\vâr-
[ite `n exerci]iul manda-
tului, care, prin con]i-
nutul [i consecin]ele lor,
nu pot fi calificate drept
`nc\lc\ri grave, de natur\
s\ determine suspenda-
rea [efului statului. „R\-
mâne ca Parlamentul s\
decid\, pe baza datelor [i
informa]iilor care-i vor fi
prezentate cu ocazia dez-
baterilor asupra existen-
]ei [i gravit\]ii faptelor
pentru care s-a propus
suspendarea din func]ie a
pre[edintelui României,
`n concordan]\ cu dispozi-
]iile art. 95 din Constitu-
]ie“, a informat Curtea.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SENATORII {I-AU
M|RIT LEFURILE ~NAINTE
DE PA{TI: ~nainte de a pleca
`n vacan]a de Pa[te, senatorii
au adoptat rapid, miercuri,
ordonan]a prin care Guver-
nul a crescut salariile parla-
mentarilor, dar [i ale altor
bugetari. Sumele propuse de
Executiv ca salarii `n anul
2007 s-au dovedit a fi pe
placul ale[ilor, dat fiind c\,
fa]\ de alte ordonan]e guver-
namentale, cea privind cre[-
terea lefurilor nu a suscitat
vreo discu]ie. Cu 46 de vo-
turi „pentru“ [i numai un
singur vot „`mpotriv\“, sena-
torii au fost de acord ca ind-
A[adar, decizia de ieri
poate fi interpretat\ ca o
respingere a unor `nc\l-
c\ri grave ale Constitu]iei
pe care le-ar fi comis
B\sescu, dar nu este ex-
clus\ idea unei anumite
for]\ri a textului funda-
mental, fapt care las\ de-
schis drumul pentru un
nou [ir de interpret\ri [i
lupte politice `n Parlament.
B\sescu nu are drept
de veto la mini[tri
Tot ieri, Curtea a con-
statat, cu majoritate de
voturi, c\ refuzul pre[e-
dintelui României de a
numi un membru al Gu-
vernului (Adrian Cioroia-
nu) la propunerea primu-
lui-ministru a declan[at
un conflict juridic de na-
tur\ constitu]ional\, dar
care a `ncetat s\ mai sub-
ziste dup\ ce premierul
[i-a asumat portofoliul de
la Externe. ~n acest sens,
Curtea a f\cut o precizare
extrem de important\,
care devine obligatorie
pentru [eful statului: „~n
exercitarea atribu]iilor pre-
v\zute de art. 85 alin. (2)
din Constitu]ie, pre[edin-
tele României nu are un
drept de veto, dar poate
cere primului-ministru s\
renun]e la propunerea f\-
cut\, atunci când consta-
t\ c\ persoana propus\
emniza]ia brut\ s\ le creas-
c\ la 5.714 RON, de la 1
aprilie, [i la 6.343 RON, de
la 1 octombrie. Cu cât func-
]ia e mai mare, cu atât suma
`ncasat\ lunar cre[te. De e-
xemplu, V\c\roiu [i Oltea-
nu, pre[edin]ii Senatului [i
Camerei Deputa]ilor, vor
primi, `ncepând cu ultimul
trimestru al anului, un
salariu brut de 7.997 RON,
cu aproximativ 900 RON (9
milioane de lei vechi) mai
mare decât cel din ianuarie
2007.
a UDMR A R|MAS ~N
GUVERN „SPRE BINELE
ROM+NIEI“: Pre[edintele
nu `ndepline[te condi]iile
legale pentru exercitarea
func]iei de membru al
Guvernului“. Astfel, Tra-
ian B\sescu nu se mai
poate folosi de scenariul
din cazul Cioroianu pen-
tru a respinge un minis-
tru care nu-i convine, el
trebuind s\ dovedeasc\
pentru acest lucru c\ per-
soana respectiv\ nu poate
ocupa legal func]ia `n
cauz\.
Modificarea Legii
Referendumului,
neconstitu]ional\
Cu toate c\ `[i vede
puterile de [ef al statului
mai sever reglementate,
Traian B\sescu nu are de
ce se plânge de aceste dis-
pute juridice. ~n [edin]a
sa de miercuri, Curtea
Constitu]ional\ a decis c\
modificarea [i completa-
rea Legii privind organi-
zarea [i desf\[urarea re-
ferendumului este necon-
stitu]ional\. Magistra]ii
consider\ c\ amendarea
Legii referendumului, le-
ge retrimis\ Parlamentu-
lui spre examinare de B\-
sescu `ncalc\ prevederile
articolului 77 din Consti-
tu]ie, pentru c\ dep\[este
limitele de sesizare for-
mulate de pre[edintele
României. Parlamentarii
UDMR, vicepremierul Marko
Bela, i-a prezentat pe cei trei
mini[tri ai forma]iunii sale,
nu `nainte de a explica de ce
au r\mas `n Guvern repre-
zentan]ii minorit\]ii ma-
ghiare. Pre[edintele UDMR
sus]ine c\ a r\mas `n Guvern
„spre binele ]\rii“, `ncerc=nd
s\ dea astfel o replic\ acelora
care au criticat r\mânerea
maghiarilor `n noul guvern.
Liderul UMDR a subliniat [i
faptul c\ un guvern minoritar
a primit votul majorit\]ii `n
Parlament, opin=nd c\ cei
care au votat Cabinetul au
vrut s\ pun\ cap\t certurilor
interminabile. Pe de alt\
parte, Bela a anun]at c\ deo-
modificaser\ legea astfel
`ncât pre[edintele ]\rii s\
poat\ fi demis cu jum\ta-
te plus unu din voturile
celor participan]i la refer-
endum. ~n mare parte, a-
ceste decizii `l avantajea-
z\ pe Traian B\sescu, a-
cesta ie[ind câ[tig\tor
dintr-un `ndelungat clinci
politico-juridic cu adver-
sarii s\i din Parlament.
PSD furios, PC [i
PNL temperate
Mult a[teptatele decizii
ale Cur]ii Constitu]ionale
provoac\ reac]ii diferite
ale partidelor. Senatorul
PSD Antonie Iorgovan a
atacat dur avizele magis-
tra]ilor, considerând c\
acestea sunt „descalifica-
bile“ [i sunt date „de oa-
meni care, majoritatea,
au fost supu[i la presiuni
infernale `mpreun\ cu
familiile lor“. ~n mod sur-
prinz\tor, totu[i, vicepre-
camdat\ nu s-au negociat cu
liberalii posturile de secretari
de stat care au apar]inut
democra]ilor, acest lucru ur-
mând s\ se produc\ `n cel
mai scurt timp.
a {OSELE NA}IONALE
~NZ|PEZITE ~N HARGHI-
TA: Circula]ia se desf\[ura
ieri sear\ `n condi]ii de iarn\
pe mai multe drumuri na-
]ionale din jude]ul Harghita
din cauza ninsorilor care au
`nceput s\ cad\ noaptea
precedent\. {eful Sec]iei
Drumuri Na]ionale (SDN)
Harghita, C\t\lin Roma-
nescu, a declarat, ieri, c\ cir-
cula]ia se desf\[oar\ cu difi-
[edintele PC, Sergiu An-
don, a fost ceva mai sobru
`n declara]ii, afirmând c\
pre[edintele B\sescu a
primit din partea Cur]ii
un avertisment privind
respectarea Constitu]iei,
el trebuind s\ fie mult
mai atent de acum `nainte
`n aceast\ privin]\. La
rândul s\u, vicepre[edin-
tele liberal Ludovic Orban
a declarat, ieri, c\ pozi]ia
Cur]ii Constitu]ionale es-
te foarte asem\n\toare cu
cea exprimat\ de PNL `n
ultimele dou\ luni `n le-
g\tur\ cu suspendarea
[eful statului, respectiv c\
Traian B\sescu a `nc\lcat
Constitu]ia, dar nu atât
de grav `ncât s\ fie sus-
pendat din func]ie.
Potrivit lui Orban, PNL
va decide `n perioada ur-
m\toare ce pozi]ie va a-
dopta `n Parlament a-
tunci când se va supune la
vot propunerea de sus-
pendare din func]ie a [e-
fului statului. a
cultate pe drumurile care tra-
verseaz\ zonele `nalte, re-
spectiv pe DN 15, `ntre lo-
calit\]ile Topli]a [i Borsec, pe
DN 13 B, `n pasul Bucin, pe
DN 12 C, pe ruta Gheorgheni
- Lacu Ro[u [i Cheile Bicazu-
lui, precum [i pe DN 12, `ntre
Topli]a [i Tulghe[. Potrivit
sursei citate, stratul de z\pa-
d\ depus pe [osea m\soar\ 6
centimetri. {eful SDN a mai
precizat c\ drumarii ac]io-
neaz\ pentru cur\]area arte-
relor cu cele 4 utilaje de des-
z\pezire aflate `n dotare, in-
suficiente pentru a face fa]\,
motiv pentru care a solicitat
sprijinul sec]iilor din jude-
]ele Covasna [i Mure[. a
declarat c\ singura cale de ie[ire
din situa]ia creat\ de decretul
preziden]ial prin care a fost dizol-
vat parlamentul este a[teptarea
verdictului Cur]ii Constitu]ionale,
care urmeaz\ s\ se pronun]e
asupra deciziei pre[edintelui. De
cealalt\ parte, Rada Suprem\ l-a
acuzat din nou pe pre[edintele
Iu[cenko c\ prin decizia luat\, pe
care o consider\ neconstitu]ional\,
provoac\ un adev\rat haos `n
]ar\, deputa]ii coali]iei majoritare
a premierului pro-rus Viktor
Ianukovici sus]inând c\, indife-
rent de decretul preziden]ial, actu-
ala Rad\ are dreptul s\ func]io-
neze pân\ la depunerea jur\mân-
tului de c\tre noul legislativ.
Cecenia: Pre[edintele
Kadârov ob]ine
puterea absolut\
Ramzan Kadârov (30 ani) a pre-
luat, ieri, oficial conducerea `n
Cecenia, republic\ rus\ din
Caucaz r\v\[it\ de r\zboi, unde
de]inea de altfel puterea absolut\
de aproximativ doi ani. Fiul fostu-
lui pre[edinte cecen Ahmad
Kadârov, este de facto num\rul
unu al Ceceniei de la moartea
tat\lui s\u, ucis `ntr-un atentat `n
anul 2004. Ramzan Kadârov este
un fost lupt\tor din for]ele rebele
cecene care a schimbat tab\ra [i a
decis s\ sprijine autorit\]ile de la
Moscova. De]in\tor al postului de
premier, el a fost desemnat `n
func]ia de pre[edinte al Ceceniei
de pre[edintele Rusiei, Vladimir
Putin, [i ulterior confirmat de par-
lamentul de la Groznâi la
`nceputul lunii martie. ~ns\, insta-
larea sa `n fruntea Ceceniei a fost
criticat\ de organiza]iile pentru
ap\rarea drepturilor omului, care
au amintit c\ `n timpul mandatu-
lui de prim-ministru al lui
Ramzan Kadârov au avut loc
r\piri pe scar\ larg\, iar multe
persoane s-au plâns c\ au fost tor-
turate `n `nchisorile cecene.
Iranul face
propagand\ din
eliberarea britanicilor
Postul de televiziune `n limba
arab\ Al Alam, care emite `n Iran,
a difuzat primele imagini cu cei 15
marinari britanici, primind
cadouri oferite de pre[edintele
iranian Mahmoud Ahmadinejad.
Cu figuri surâz\toare [i p\rând
`ntr-o bun\ stare de s\n\tate,
marinarii britanici, printre care se
afl\ [i o femeie-soldat, Faye
Turney, de 26 de ani, ap\reau `n
aceste imagini `n timp ce beau
ceai [i deschizând pungi cu
cadouri primite de la pre[edintele
Ahmadinejad [i de la Gardienii
Revolu]iei, armata ideologic\ a
regimului islamic de la Teheran
care i-a capturat pe cei 15 membri
ai Royal Navy la 23 martie, pe un
canal de la grani]a dintre Iran [i
Irak. ~nainte de a p\r\si Iranul,
fo[tii prizonieri le-au mul]umit au-
torit\]ilor iraniene pentru felul `n
care au fost trata]i [i au cerut
iertare pentru faptele lor, conform
unor imagini difuzate de posturile
de televiziune britanice. a
 CM
YK

8 Vineri, 6 aprilie 2007 DOCUMENTAR

~mpreun\ cu Hristos pe cruce

a Sat cu doar 250 de locuitori, San Damiano se afl\ la 50 de kilometri sud de Milano [i la 20 de kilometri de
Piacenza a Crucifixul din San Damiano, cu tr\s\turi specifice bizantine, cunoscut `n special
`n Occident, este, de fapt, o pictur\ din sec. al XII-lea, executat\ de un pictor anonim din Umbria, Italia
a Icoana nu ~l prezint\ pe Hristos suferind, ci mai cur=nd calm [i exprim=nd o infinit\ candoare
a Crucea are o form\ special\, care `i permite artistului s\ includ\ `n pictura sa pe to]i cei care
au fost prezen]i `n timpul patimilor [i r\stignirii lui Hristos a Pânza pe care a fost pictat\ crucea
este aplicat\ pe o suprafa]\ de lemn `nalt\ de 190 cm, lat\ de 120 cm [i groas\ de 12 cm a
CHIPUL LUI HRISTOS
Centrul crucii este ocupat,
bine`n]eles, de chipul lui Hristos,
care confer\ str\lucire `ntregii
compozi]ii artistice: „Eu sunt
Lumina lumii; cel ce-Mi urmeaz\
Mie, nu va umbla `n `ntuneric, ci
va avea lumina Vie]ii“ (Ioan 8, 12).
Iisus este reprezentat stând `n pi-
cioare, viu, f\r\ s\ fie pironit pe
cruce. Ochii `i sunt deschi[i,
privind acea lume pe care a salvat-
o prin sacrificiul S\u suprem. E
`mbr\cat cu o bucat\ simpl\ de
pânz\ ce `i `nconjur\ talia. Pieptul,
gura [i gâtul sunt foarte pronun-
]ate, gata s\ sufle, parc\, Duhul
Sfânt peste Apostoli: „...a suflat
asupra lor [i le-a zis: «Lua]i Duh
Sfânt!»“ (Ioan 20, 22) [i peste to]i
cei care se `nchinau - [i se `nchin\
- chipului S\u. Din palme curg [i-
roaie de sânge, iar `n spatele bra-
]elor Sale `ntinse este pictat un
dreptunghi negru, care ne duce
CM
YK
deja cu g=ndul la mormântul gol. CM
YK

MARIA {I IOAN
Fecioara Maria [i Ioan sunt a[eza]i FORMA CRUCII
unul lâng\ cel\lalt, la dreapta lui Iisus Crucea are o form\ spe-
(Ioan 19, 26). Mantia (ve[mântul) Sfintei cial\, care `i permite artis-
Fecioare este alb\, simbol al biruin]ei tului s\-i includ\ `n pic-
(Apoc. 7, 14) [i al bun\st\rii (Apoc. 19, 8). tura sa pe to]i cei care au
Mâna stâng\ a Fecioarei `l `mbr\]i[eaz\ fost prezen]i `n timpul pa-
pe Ioan, ar\tând dragostea fa]\ de timilor [i r\stignirii lui
acesta; cu mâna dreapt\ arat\ spre el, Hristos. La dreapta, se
iar ochii sunt plini de o nespus\ can- afl\ tâlharul Dismas, cel
doare, r\spunzând, parc\, `ndemnului lui c\ruia Hristos `i spune c\
Hristos: „«Femeie, iat\, fiul t\u!» (Ioan va intra cu El `n ~m-
19, 26). Apoi, `i spune ucenicului (Ioan): p\r\]ia cerurilor; la
«Iat\ mama ta!» {i din ceasul acela stânga, se afl\ tâlharul
ucenicul a luat-o la sine“ (Ioan, 19, 26-27). care nu s-a poc\it.

PUBLICITATE

MEDALIONUL {I INSCRIP}IA
Deasupra lui Hristos se afl\ un MARIA MAGDALENA MARIA LUI CLEOPA se
medalion ro[u, `n interiorul c\ruia este este o figur\ aparte, de- afl\ lâng\ Maria Magda-
reprezentat\ ~n\l]area Lui la cer. Hristos oarece ea se afl\ lâng\ lena. Tradi]ia spune c\ ea
pare s\ ias\ din cerc, `n mâna stâng\, Hristos; mâna o ]ine sub ar fi mama lui Iacob. Este
]inând o cruce de aur ca pe un sceptru b\rbie, sugerând, oare- `mbr\cat\ cu ve[minte de
`mp\r\tesc. Ve[mintele Sale sunt de aur, cum, o tain\ spovedit\; culoarea p\mântului, ar\-
simbolizând biruin]a. Mantia ro[ie sim- este `mbr\cat\ `ntr-un tând umilin]a; mantia es-
bolizeaz\ suveranitatea, domnia Sa. De ve[mânt de culoare sta- te verde deschis, simboli-
jur `mprejur sunt `ngeri care ~l primesc cojie - culoarea dragostei; zând speran]a. Admira]ia
`n cer. Dedesubt, se afl\ inscrip]ia pres- mantia albastr\ inten- pentru Iisus pare s\ fie
curtat\: IHS NAZARE REX IUDERUM: sific\ ideea acestui su- indicat\ de gestul cu care
Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor. blim sentiment. `l face cu mâna dreapt\.

CM
YK
 CM
YK

DOCUMENTAR Vineri, 6 aprilie 2007 9

M+NA TAT|LUI
~n interiorul semicer-
cului din partea supe-
rioar\ a crucii este re-
MORM+NTUL, a[a cum am precizat mai sus, prezentat\ mâna dreap-
reprezentat `n spatele lui Iisus, este deschis. t\ a lui Dumnezeu-Tat\l,
Hristos este viu [i st\ `n picioare deasupra lui. cu dou\ degete `ntinse,
Ro[ul dragostei trece deasupra negrului mor]ii. binecuvântând p\timi-
Gesturile pe care le fac sfin]ii necunoscu]i [i rea Fiului S\u.
mâinile lui Hristos simbolizeaz\ credin]a. Cei doi
sfin]i necunoscu]i ar putea fi Petru [i Ioan, stând
`naintea mormântului gol (Ioan 20, 3-9).

CENTURIONUL DIN CAPERNAUM

e pictat lâng\ Maria lui Cleopa. El
]ine `n mâna stâng\ o bucat\ de
lemn care sugereaz\ construirea
sinagogii (Luca 7, 1-10). Copilul
care se vede `n spate este fiul s\u
pe care Iisus `l vindecase, iar cele
trei chipuri `n spatele acestuia
reprezint\ „toat\ casa lui“ (Ioan,
4, 45-54). Cele trei degete
desf\cute ale centurionului sim-
bolizeaz\ Sfânta Treime, iar cele-
lalte dou\, strânse, simbolizeaz\
taina ascuns\ a celor dou\ firi ale
Mântuitorului. „Cu adev\rat, Fiul
lui Dumnezeu a fost Omul A-
cesta!“ (Marcu 15, 39).

CM CM
YK YK
{TEFAN este o figura
LONGINUS este figura mic\ pictat\ lâng\ cen-
turion. {tefan ar fi sol-
mic\ de lâng\ Fecioara
datul care i-a oferit lui
Maria. Acesta este sol-
Iisus buretele `nmuiat `n
datul roman care a str\-
o]et atunci când, de pe
puns cu suli]a coasta lui
cruce, M=ntuitorul a
Iisus.
strigat: „Mi-e sete!“
(Ioan 19, 28-30).

PUBLICITATE

33
NUMERELE
Icoana are 33 de figuri:
1 figur\ cu Hristos, una
~NGERII CARE STAU DE VORB| cu mâna lui Dumnezeu-
Mai jos de mâinile str\punse ale lui Iisus sunt Tat\l, 5 figuri mari, 2
dou\ grupuri de `ngeri care, asemenea unor ex- pu]in mai mici, 14 `ngeri,
per]i, vorbesc aprins despre taina descoperit\: 2 figuri necunoscute lâng\
„C\ `ntr-atât a iubit Dumnezeu lumea, `ncât pe mâinile lui Iisus, un copil,
Fiul S\u cel Unul-N\scut L-a dat, pentru ca tot 6 figuri necunoscute la
ce crede `ntr-~nsul s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]\ baza crucii [i un coco[.
ve[nic\“ (Ioan 3, 16). Num\rul personajelor nu pare a fi `nt=mpl\tor, fiind
evident pentru oricine c\ 33 e un num\r cu o sem-
nifica]ie deosebit\ pentru cre[tini (num\rul anilor
c=t a tr\it Hristos pe p\m=nt)..
SFIN}II NECUNOSCU}I
La baza icoanei se PUBLICITATE

observ\ figurile a [ase

sfin]i. Speciali[tii spun
c\ ar fi vorba despre
sfin]ii Damian Rufinul,
Mihai, Ioan Botez\to-
rul, Petru [i Pavel, a-
ce[tia fiind ocrotitori ai
bisericilor din regiunea
Assissi, unde se afl\
biserica San Damiano
`n care se afl\ crucifi-
xul. Deteriorarea pic-
turii nu permite, `ns\,
o identificare precis\ a
acestora.
PUBLICITATE

Pagini realizate de
Dana-G
Georgiana ORELE}CHI
* sursa:
Revista „Quaresima 2006“,
realizat\ `n colaborare cu Radio Oreb
www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

CM
YK
10 Vineri, 6 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Nutri]ionism [i Protezare auditiv\, noi specializ\ri la UMF

Prefectul de Boto[ani
cere puteri sporite
Prefectul Cristian Roman sus]ine
necesitatea modific\rii Legii
privind institu]ia prefectului, ast-
fel `ncât prerogativele unui pre-
fect s\ fie m\rite. Cristian Ro-
man a declarat, miercuri, `n urma
unei `ntâlniri cu prefec]ii jude-
]elor din Moldova, c\ va propune
Asocia]iei Prefec]ilor [i Subprefec-
]ilor din România, c=t [i Guvernu-
lui, un amendament la legea ac-
tual\, care s\ permit\ prefec]ilor
s\ `[i dea avizul atât la numirea
`n func]ie, cât [i la destituirea
unui director de institu]ii decon-
centrate. „Unii cet\]eni ne percep
ca primi-secretari ai jude]elor,
ori, nu este a[a“, a spus prefectul
de Boto[ani. Cristian Roman mai
vrea, de asemenea, ca prefectul
s\ aib\ un rol decizional, nu doar
consultativ, `n ceea ce prive[te
aprobarea bugetelor proprii ale
institu]iilor publice. Prefectul de
Boto[ani cere revenirea Legii
privind institu]ia prefectului la
forma veche, care prevedea c\
„numirea [i eliberarea din func]ie
a conduc\torilor serviciilor pu-
blice deconcentrate ale minis-
terelor [i ale celorlalte organe ale
administra]iei publice centrale
din unit\]ile administrativ-terito-
riale se fac numai la propunerea
prefectului, `n condi]iile legii“. ~n
Legea privind institu]ia prefectu-
lui se prevede, acum, doar posibi-
litatea prefectului de a numi o
persoan\ `n comisia de examinare
a candida]ilor pentru func]ia de
director. (B.C.)
Accidentat\
mortal lâng\ troi]a
pe care a ridicat-o
O b\c\uanc\ `n vârst\ de 67 de
ani a fost accidentat\ mortal,
miercuri seara, chiar lâng\ troi]a
pe care singur\ o ridicase, `n
urm\ cu nou\ ani, `n fa]a casei
sale de la periferia municipiului.
Femeia, ce planta flori `n scuarul
troi]iei pentru a celebra cum se
cuvinte S\rb\torile Pascale, a
fost lovit\ de un un microbuz, al
c\rui [ofer, circulând neatent [i
cu mare vitez\, a `ncercat s\
dep\[easc\ un automobil aflat `n
trafic. Nefericita manevr\ s-a
dovedit a fi fatal\ pentru b\trâ-
n\, ma[ina sc\pat\ de sub control
lovind-o `nainte de a se opri `n-
tr-un perete de beton. Martorii
oculari afirm\ ca femeia nu avut
nici o [ans\. ~n schimb, a sc\pat
„ca prin urechile acului“ nepotul
s\u de 8 ani. Microbuzul a trecut
la doar câ]iva centimetri de
b\ie]elul ce `[i ajuta bunica la
cur\]enie. (B.C.)
Vrâncenii prefer\
s\ petreac\ s\rb\torile
pe litoralul bulg\resc
Senatul Universi]ii de
Medicin\ [i farmacie „Gri-
gore T. Popa“ din Ia[i
(UMF) a definitivat [i apro-
bat planurile de `nv\]\-
m=nt pentru anul universi-
tar urm\tor. Astfel, fa]\ de
acest an universitar, cel de
anul viitor a suferit unele
modific\ri care au vizat res-
pectarea curriculei minime
obligatorii la nivel euro-
pean, realizarea echilibru-
lui optim `ntre activit\]ile
practice, care trebuie s\ fie
`n propor]ie de dou\ treimi,
„Adomni]ei va fi un ministru mai bun dec=t H\rd\u“
Deputatul Relu Fenechiu consider\ c\, `n
premier\ pentru Rom=nia post-decembrist\,
Ia[ul este reprezentat a[a cum se cuvine la
conducerea ]\rii, dup\ ce patru liberali ie[eni
au fost desemna]i pentru func]iile de mini[tri.
Relu Fenechiu, pre[e-
dintele filialei jude]ene a
Partidului Na]ional Li-
beral (PNL) Ia[i, a decla-
rat, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\ sus]inute
ieri, la Ia[i, c\ are `ncre-
dere `n poten]ialul celor
patru mini[tri ie[eni a-
fla]i `n noul Guvern T\-
riceanu. Astfel, liberalul
a f\cut referire la colegii
de filial\ Cristian Adom-
ni]ei, noul ministru al
Educa]iei, Tudor Chiua-
riu, ministru al Justi]iei,
[i Cristian David, min-
istru al Internelor [i
Reformei Administrative
[i, nu `n ultimul r=nd, la
senatorul PNL Ia[i,
Varujan Vosganian, mi-
nistru al Economiei [i
Finan]elor.
„Contrar zvonurilor
din pres\, fiecare dintre
ei a reu[it prin for]e pro-
prii, [i nu c\ a fost numit
de Fenechiu. Este me-
ritul `ntregii filiale a PNL
[i nu al meu, personal.
De[i tineri, cei trei noi
mini[tri `[i vor ar\ta `n
scurt timp capacitatea de
a conduce ministerele“, a
spus Fenechiu.
Cu toate acestea, poli-
ticianul ie[ean a recunos-
cut c\ acesta este cel mai
t=n\r guvern post-de-
cembrist. El i-a trecut `n
revist\ pe cei trei noi
mini[tri [i a men]ionat
c\, de[i Cristian Adomni-
[i cele teoretice, care tre- de specializ\ri de trei [i pa- m\suri precum oprirea v=n- tice care a urm\rit actuali-
buie s\ fie o treime, reduc- tru ani, prin introducerea z\rii chipsurilor `n [coli, dar zarea con]inutului, coordo-
erea num\rului de ore pe
s\pt\m=n\ la 28, diversifi-
unor noi specializ\ri. Astfel,
una dintre acestea este de
este mai important sfatul
unui nutri]ionist“, a remar-
narea pe orizontal\ [i ver-
tical\ pentru evitarea pa-
carea gamei de cursuri Nutri]ie [i Dietetic\, iar cat Mircea Covic, care a a- ralelismelor, prioritizarea
op]ionale care s\ sprijine celalat\ este de Audiologie d\ugat c\ `n privin]a Au- no]iunilor pe baza relevan-
posibilitatea contur\rii u- [i protezare auditiv\ pentru diologiei [i protez\rii audi- ]ei lor practice [i pentru
nei traiectorii profesionale care se va organiza ad- tive era necesar\ `nfiin]a- profesia medical\ a ar\tat
individuale pentru fiecare mitere `n vara acestui an. rea acestei specializ\ri, Mircea Covic care a ad\u-
student, dup\ cum a men- „Cred c\ fiecare familie tre- av=nd `n vedere c\ de mult gat c\ „`n ambele ac]iuni
]ionat cancelarul general al buie s\ aib\ un consilier fi- timp exist\ protezarea s-a ]inut cont de opiniile
UMF, Mircea Covic. nanciar, unul juridic pre- vizual\. studen]ilor [i absolven]ilor
De asemenea, planurile cum [i unul nuti]ionist, mai Ac]iunea de moderniza- no[tri, exprimate cu ocazia
de `nv\]\m=nt pentru anul ales acum c\ acum [i re a planurilor de `nv\]\- diferitelor proceduri de
universitar viitor au avut `n Rom=nia a intrat pe drumul m=nt a fost precedat\ de evaluare academic\“ .
vedere diversificarea gamei obezit\]ii. Se iau unele revizia programelor anali- (Oana R.)
]ei este t=n\r, acesta este
absolventul a dou\ fac-
ult\]i [i al unui master [i
este doctorand. ~n baza
acestor performan]e, sus-
]ine Fenechiu, Adomni]ei
ar putea fi un ministru
mai bun dec=t predece-
sorul s\u, Mihail H\r-
d\u, care, a afirmat
Fenechiu, nu a f\cut alt-
ceva dec=t s\ iroseasc\
pe ma[ini banii aloca]i
[colilor.
~n ceea ce-l prive[te pe
mai t=n\rul coleg, Tudor
Chiuariu, pre[edintele li-
beralilor ie[eni a afirmat
c\ aprecierea celor din
UE [i, `n special, a OLAF,
este demn\ pentru reco-
mandarea acestuia la
Ministerul Justi]iei.
~n ceea ce-l prive[te pe
„Contrar zvonurilor din pres\, fiecare dintre ei a reu[it prin for]e
Cristian David, Fenechiu proprii, [i nu c\ a fost numit de Fenechiu. Este meritul `ntregii
a afirmat c\ vasluianul, filiale a PNL [i nu al meu, personal“, a spus Relu Fenechiu,
devenit ie[ean prin c\s\- pre[edintele filialei jude]ene a Partidului Na]ional Liberal (PNL) Ia[i
torie, a probat de mai
multe ori c\ nu tolereaz\ Fenechiu: de s\pun umflat artifi- niza]iei jude]ene a PNL
cial de Traian B\sescu. Ia[i. Fenechiu a ]inut s\
ilegalit\]ile. „PD s-a autoizolat“ Trecerea `n opozi]ie a men]ioneze c\ PNL nu
~n ceea ce prive[te ar-
PD va sparge partidul, are de g=nd s\ atace PD.
ticolele ap\rute `n aceas- Liberalul Relu Fene- Cu toate acestea, libe-
iar mul]i dintre membri
t\ s\pt\m=n\ `n pres\, chiu apreciaz\ c\ fostul `[i vor c\uta o barc\ de ralul i-a criticat pe de-
referitoare la persoana partener de alian]\, Par- salvare `n alte partide. mocra]i, sus]in=nd c\
sa, Relu Fenechiu s-a re- tidul Democrat, s-a au- C=t a fost la guvernare, ace[tia nu [i-au asumat
zumat s\ le catalogheze toizolat, de[i Emil Boc, PD s-a autoizolat, pen- niciodat\ guvernarea,
a fi „atacuri din partea pre[edintele partidului, tru c\ a blocat mai mul- dec=t atunci c=nd repre-
celor care nu se pot aco- este prezent mereu pe te legi ale Guvernului“, zentan]ii lor au ie[it la
moda cu ideea c\ Ia[ul, ecranele televizoarelor. a spus, ieri, `n cadrul u- televizor [i au anun]at
capitala cultural\ a ]\- „Partidul Democrat nei conferin]e de pres\, c\ aderarea la Uniunea
rii, merit\ s\ fie repre- este un partid care se deputatul Relu Fene- European\ li se dato-
zentat la nivel central“. aseam\n\ cu un balon chiu, pre[edintele orga- reaz\ lor. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

Agen]iile de voiaj din Vrancea au
vândut sute de pachete turistice
pentru perioada s\rb\torilor pas-
cale, pentru destina]ii de peste
hotare. Astfel, mul]i dintre vrân-
ceni vor petrece s\rb\torile de
Pa[te fie la Paris sau Beijing, fie
pe plajele din Bulgaria, Tunisia
sau Dubai. Reprezentan]ii agen]i-
ilor de turism spun cei mai mul]i
vrânceni au ales plajele din Bul-
garia. „Avem pachete de trei
nop]i, cu toate serviciile incluse,
la hotel de dou\ stele, cu 45 euro.
Cele mai scumpe, la hotel de cinci
stele, cost\ 170 euro. P=n\ acum,
am vândut peste 200 de astfel de
pachete“, a spus patronul unei
agen]ii de turism. Totodat\, vrân-
cenii se dau `n vânt [i dup\ ex-
cursii `n circuit, gen Budapesta-
Viena-Praga, pentru care au fost
vândute, de asemenea, numeroa-
se pachete. „Au mai fost solicit\ri
pentru vacan]e de Pa[te `n Grecia
sau destina]ii mai scumpe, cum
ar fi Tunisia“, a spus patronul
unei alte firme de turism. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Bebelu[ul cu Tetralogie Fallot
a murit la T=rgu-M
Mure[
Micu]ul David, bebelu[ul trans-
portat `n urm\ cu trei s\pt\m=ni
la Timi[oara, din cauza malforma-
]iei congenitale de care suferea, a
decedat miercuri la Institutul de
Boli Cardiovasculare din T=rgu-
Mure[. „Copilul a fost transportat
cu un elicopter SMURD la T=rgu
Mure[, la solicitarea medicilor de
la Timi[oara, pentru o alt\ inter-
ven]ie“, a declarat dr. Diana Cim-
poe[u, [efa UPU-SMURD Ia[i.
Copilul s-a n\scut la Materni-
tatea „Cuza-Vod\“ din Ia[i [i a fost
diagnosticat cu Tetralogie Fallot,
o afec]iune cunoscut\ `n lumea
medical\ [i sub denumirea de
„boal\ albastr\“. Nou-n\scutul
era cianotic (albastru la fa]\), din
cauza malforma]iei de cord de care
suferea. Interven]ia chirurgical\
se putea face numai la Timi[oara,
fiind una extrem de dificil\.
Reamintim c\ micu]ul a fost
supus unei interven]ii chirurgica-
le la Timi[oara. Din cauza atreziei
de trunchi pulmonar complet, ceea
ce `nsemna c\ la inim\ ajungeau
doar ni[te vase extrem de sub]iri,
prin care `ns\ nu putea circula
s=ngele, chirurgii au reu[it s\
fac\, `ntr-o prim\ faz\, doar ni[te
deriva]ii, urm=nd ca imediat ce se
va putea, bebelu[ul s\ fie supus u-
nei noi interven]ii. ~n acest scop a
fost transportat miercuri la T=r-
gu-Mure[, pentru a fi supus unei
noi interven]ii. Din p\cate, `n ciu-
da eforturilor medicilor, inima
copilului a cedat. (O.B.)
ACTUALITATE
Ou\ ro[ii, cozonac [i miel `n
meniul de Pa[ti al pacien]ilor
~n majoritatea spitalelor din Ia[i me-
niul stabilit pentru zilele de Pa[ti
cuprind, obligatoriu, [i bucate tradi]io-
nale, adic\ ou\ ro[ii, cozonac [i prepa-
rate din miel. La Spitalul „Sf. Spiridon“,
pentru pacien]ii care beneficiaz\ de
regim comun de alimenta]ie, respectiv
cei care nu sufer\ de diabet sau alte
boli cu regim special vor fi preparate
sortimenete de m=ncare cu carne de
miel, dar [i ou\ ro[ii [i cozonac. „~n
prima zi de Pa[ti vor avea la pr=nz co-
zonac, ou ro[u, bor[ de miel, friptur\ de
miel cu garnitur\ de orez [i salat\ de
sfecl\ [i mere, iar seara m\m\lig\ cu
br=nz\ [i friptur\ de pas\re. De astfel
de bucate vor benefica to]i bolnavii [i `n
celelalte zile de s\rb\toare“, a declarat
managerul spitalului, ec. Ioan B=rliba.
Hrana celor 400 de bolnavi, c=t es-
timeaz\ conducerea c\ vor fi spitaliza]i
`n zilele de Pa[ti, va fi asigurat\ din
Vineri, 6 aprilie 2007
aloca]ia zilnic\, alocat\ de Ministerul
S\n\t\]ii (MS), de 55.000 de lei vechi,
dar [i din sponsoriz\ri.
De asemenea, stocul de medica-
mente a fost asigurat pentru toat\ pe-
rioada s\rb\torilor pascale. ~n ajunul
s\rb\torilor, managerul Ioan B=rliba
va transmite un mesaj de felicitare tu-
turor pacien]ilor, prin intermediul
sta]iei de radioficare a spitalului. Di-
rectorul medical al spitalului, dr. Ca-
melia Bogd\nici, va asista la slujba de
~nviere la biserica Spitalului „Sf. Spi-
ridon“ [i va vizita pacien]ii `n saloane
`n prima zi de Pa[ti.
De un meniu cu bucate tradi]ionale
se vor bucura [i pacientele internate
`n zilele de Pa[ti la Maternitatea
„Cuza-Vod\“ din Ia[i. Acestea vor pri-
mi la fiecare mas\ cozonac, ou\ ro[ii [i
carne de miel `n diverse sortimente.
(Otilia B.)
11
PE SCURT
Orice problem\
din ora[ poate fi
anun]at\ la un singur
num\r de telefon
Ie[enii care au probleme cu apa,
canalul, electricitatea, cur\]enia
sau electricitatea nu vor mai fi
nevoi]i s\ sune la fiecare dintre
aceste institu]ii. Aceasta deoarece
Prim\ria a pus `n func]iune un
dispecerat unic, la care pot fi
anun]ate orice fel de avarii, iar de
acolo, apelurile vor fi redirec]io-
nate c\tre persoanele abilitate s\
intervin\ `n astfel de situa]ii. „~n-
t=mplarea a f\cut ca deschiderea
acestui centru s\ aib\ loc chiar de
s\rb\torile pascale. Proiectul este
de mai mult\ vreme, `ns\ abia
acum au fost finalziate lucr\rile [i
dotarea centrului. Aici, va fi
cineva care va r\spunde tot tim-
pul la unul din cele trei telefoane,

Primul primar din Ia[i trimis `n judecat\

respectiv 985, 233.081 sau 0800-
800.406“, a declarat purt\torul de
cuv=nt al Prim\riei Ia[i, Andrei
Trofor. Centrul func]ioneaz\ `n

pentru deturnare de fonduri europene

a Primarul comunei Pope[ti a fost trimis `n judecat\ pentru fals intelectual, fals `n `nscrisuri sub semn\tur\ privat\
[i abuz `n serviciu contra intereselor publice, care au produs un prejudiciu de peste 1,3 miliarde de lei vechi
a Pentru a ob]ine finan]are din fonduri europene, primarul a `ntocmit un proiect ce avea ca scop `mbun\t\]irea situa]iei
cet\]enilor de etnie rrom\, care locuiau pe raza comunei a „Acuza]iile care i se aduc primarului din Pope[ti sunt foarte grave,
cu at=t mai mult cu c=t este vorba de fonduri europene. Dac\ magistra]ii vor hot\r` condamnarea primarului, prefectul va
decide automat suspendarea lui din func]ie“, a declarat purt\torul de cuv=nt al Prefecturii Ia[i, Emanoil Arhip a
Primarul comunei Pope[ti,
jude]ul Ia[i, Nicolae Mocanu,
a fost trimis `n judecat\ de
procurorii anticorup]ie. ~n co-
municatul emis ieri de Di-
rec]ia Na]ional\ Anticorup]ie
(DNA) se precizeaz\ c\ edilul
comunei ie[ene este acuzat de
„s\vâr[irea a trei infrac]iuni
`mpotriva intereselor finan-
ciare ale Comunit\]ii Europe-
ne [i fals intelectual, fals `n
`nscrisuri sub semn\tur\ pri-
vat\ [i abuz `n serviciu contra
intereselor publice“. Al\turi
de Nicolae Mocanu, a fost tri-
mis `n judecat\ [i reprezen-
tantul SC „Media Rom Grup“
SRL, Ia[i, Ionel Stoica, pentru
„dou\ infrac]iuni `ndreptate
`mpotriva intereselor finan-
ciare ale Comunit\]ii Europe-
ne, fals `n `nscrisuri sub sem-
n\tur\ privat\ [i `n[el\ciune“.
Potrivit datelor prezentate de
c\tre DNA, s\vâr[irea acestor
infrac]iuni a produs un preju-
diciu `n valoare de 38.700 euro
fondurilor Uniunii Europene
[i de 8.382 de lei Consiliului
Local Pope[ti.
Au prezentat
autorit\]ilor europene
o situa]ie fals\, pentru
a ob]ine finan]are
Pentru ob]inerea unei fi-
nan]\ri din fonduri europene
prin programul PHARE,
Consiliul Local Pope[ti, re-
prezentat de primarul Nico-
lae Mocanu, la ini]iativa [i cu
concursul Centrului de Re-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UMF ~{I FACE FUNDA-
}IE: Senatul Universit\]ii de
Medicin\ [i Farmacie „Grigore
T. Popa“ (UMF) a aprobat `nfi-
in]area Funda]iei „Grigore T.
Popa“ ca organiza]ie non-guver-
namental\ [i non-profit, con-
form celor precizate de Mircea
Covic, cancelar general al
UMF. „Obiectivele majore ale
Funda]iei sunt promovarea u-
nor servici pe care Universita-
tea le acord\ popula]iei prin
farmacia universitar\, unit\]i
stomatologice proprii, labora-
toare de `nalt\ performan]\,
editur\, de asemenea urm\-
re[te subven]ionarea unor ac-
tivit\]i [tiin]ifice sau studen-
surse pentru Comunit\]ile
de Rromi, a `ntocmit un pro-
iect prin care se urm\rea `m-
bun\t\]irea situa]iei rromi-
lor de pe raza comunei. Pro-
iectul avea `n vedere reali-
zarea unei sta]ii de procesare
a rumegu[ului [i a uneia de
colectare [i procesare a de[e-
urilor, care s\ asigure locuri
de munc\ pentru familiile de
rromi din zon\. De aseme-
nea, proiectul a prev\zut re-
alizarea unor cursuri pentru
formare profesional\ pentru
aproximativ 20 de cet\]eni
de etnie rrom\, care urmau
s\ deserveasc\ utilajele de
procesare a rumegu[ului.
Din cercet\rile efectuate
de exper]ii DNA a reie[it fap-
tul c\ argumentele care
st\teau la baza proiectului
nu aveau corespondent `n
realitate, nici `n ceea ce pri-
ve[te popula]ia de 1.200
rromi, care ar fi locuit pe raza
comunei, [i nici `n ce prive[te
existen]a efectiv\ de resurse
abundente de hârtie, plastic,
sticl\, rumegu[ [i gatere,
care prelucrau materialul
lemnos [i produceau cantit\]i
importante de rumegu[, pen-
tru asigurarea indicatorilor
de eficien]\ preconiza]i.
Prejudiciu de peste 1,3
miliarde de lei vechi
Lucr\rile de construc]ii ce
urmau s\ fie realizate `n ca-
drul proiectului au fost atri-
buite, prin licita]ie, firmei
„Media Rom Grup“ Ia[i, re-
prezentat\ de Ionel Stoica.
]e[ti, acordarea unor burse de
studii [i cercetare“, a spus
Mircea Covic. Astfel, de acum
`nainte se vor putea face [i in-
vestiga]ii mediale pentru po-
pula]ie, `n laboratoarele de
`nalt\ performan]\, iar banii
care se vor ob]ine din aceste ac-
tivit\]i desf\[urate prin Fun-
da]ie se utilizeaz\ tot `n cadrul
Funda]iei, p=n\ la sf=r[itul a-
nului calendaristic, a mai
men]ionat cancelarul general al
UMF. (O.R.)
a BACALAUREAT ~N SIS-
TEM FRANCEZ LA LICEUL
„M. EMINESCU“ {I COLE-
GIUL NA}IONAL: Elevii a cinci
licee din Rom=nia, cu clase bi-
Probatoriul a ar\tat c\, de[i
o parte din lucr\rile angajate
nu au fost practic executate,
pl\]ile aferente s-au efectuat
pe baza unor situa]ii de lu-
cr\ri false. ~n plus, utilajele
achizi]ionate s-au dovedit a
fi de provenien]\ second
hand [i nu noi, cum prevedea
contractul `ncheiat `ntre fir-
ma constructoare [i Consiliul
Local.
Conform documentelor a-
flate `n dosarul cauzei, a mai
rezultat faptul c\ beneficia-
rul proiectului nu [i-a `nde-
plinit nici obliga]iile asu-
mate prin cererea de finan-
]are, privind [colarizarea a
15-20 de persoane de etnie
lingve de limba francez\, vor
putea sus]ine, `ncep=nd cu acest
an, examenul de bacalaureat `n
sistem francez, diploma lor
urm=nd s\ fie recunoscut\ `n
Fran]a, unde vor avea posibi-
litatea s\ se `nscrie la facult\]ile
dorite. Conform celor precizate
de Camelia Gavril\, inspector
general al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ), luni, 2
aprilie, s-a desf\[urat la sediul
Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC) reuniunea
comisiei pedagogice a proiectu-
lui bilingv. Astfel, pe 25 mai,
elevii din clasa a XI-a de la cla-
sele cu profil bilingv din Liceul
„Mihai Eminescu“ [i Colegiul
Na]ional au posibilitatea de a se
rrom\, care urmau s\ deser-
veasc\ utilajele de procesare
a rumegu[ului. Astfel, de[i
cursurile prev\zute nu s-au
desf\[urat `n realitate, edilul
a depus acte `n acest sens,
din care rezulta c\ [i-a `nde-
plinit obiectivul.
Prin situa]ii de lucr\ri
false [i din pricina unor ne-
clarit\]i existente `n caietul
de sarcini `n cadrul proiectu-
lui, s-au efectuat cheltuieli
neeligibile `n sum\ de 38.700
euro, `n timp ce, prin s\vâr-
[irea infrac]iunii de `n[el\-
ciune `n conven]ii, cu privire
la [colarizarea personalului
muncitor, a fost determinat\
o plat\ necuvenit\ din fon-
prezenta la o prob\ a bacalau-
reatului rom=nesc cu men]iunea
bilingv francez\. „Bacalaureatul
poate fi sus]inut `n doi ani.
Acest bacalaureat con]ine probe
la limba rom=n\, oral [i scris, o
prob\ scris\ [i una oral\ la o
disciplin\ non-lingvistic\ dar
care se studiaz\ `n limba
francez\, precum [i o prob\
oral\ [i una scris\ la limba
francez\“, a precizat Camelia
Gavril\, care ad\ugat c\ elevii
din clasa a XI-a pot sus]ine `n
acest an proba la disciplina non-
lingvistic\ urm=nd ca anul vi-
itor c=nd se vor afla `n clasa a
XII-a s\ sus]in\ [i celelalte dou\
probe. Conform celor precizate
de Sabina Manea, inspector de
durile Prim\riei Pope[ti, `n
sum\ de 3.382 de lei.
A `ncercat s\ le `nchid\
ochii cet\]enilor rromi,
don=ndu-le un teren
Dup\ a[a-zisa „implemen-
tare“ a proiectului, primarul
comunei Pope[ti a donat, `n
mod abuziv, asocia]iei de
rromi ce urma s\ beneficieze
de acest program, cl\direa [i
terenul pe care erau prev\-
zute s\ se desf\[oare ac-
tivit\]ile din cadrul proiectu-
lui. Aceast\ decizie ilegal\ a
primarului a produs un pre-
judiciu de 5.000 de lei Con-
siliului Local Pope[ti.
„~n vederea recuper\rii
prejudiciului, a fost aplicat
sechestrul asigur\tor pe bu-
nurile imobile ale lui Ionel
Stoica. ~n ceea ce-l prive[te pe
Nicolae Mocanu, nu au fost
identificate bunuri moblie sau
imobile asupra c\rora s\
poat\ fi instituit sechestrul.
Dosarul a fost trimis spre com-
petent\ solu]ionare Judec\-
toriei Ia[i“, se arat\ `n comu-
nicatul DNA. „Acuza]iile care i
se aduc primarului din Pope[ti
sunt foarte grave, cu at=t mai
mult cu c=t este vorba de fon-
duri europene, dar, potrivit
legii, trebuie s\ ]inem cont de
prezum]ia de nevinov\]ie.
Dac\ magistra]ii vor hot\r`
condamnarea primarului, pre-
fectul va decide automat sus-
pendarea lui din func]ie“, a de-
clarat purt\torul de cuv=nt al
Prefecturii Ia[i, Emanoil
Arhip. (Bogdan CRON})
limba francez\ din cadrul
Inspectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ), la nivel na]ional ex-
ist\ un proiect al `nv\]\m=ntu-
lui bilingv `n care sunt incluse
15 licee, din care dou\ sunt din
Ia[i, Liceul „Mihai Eminescu“ [i
Colegiul Na]ional. Sabina
Manea face parte din comisia
pedagogic\ a proiectului la nivel
na]ional. ~n viitorul apropiat
acest sistem va fie extins `n
cadrul tuturor liceelor unde
sunt clase de profil bilingv
francez. ~n Rom=nia, peste dou\
milioane de elevi `nva]\ limba
francez\ `n [coal\, exist=nd [i
69 de licee care cuprind 689 de
clase bilingve `n care `nva]\
6.388 de elevi. (Oana RUSU)
incinta CET [i a fost dotat recent
cu mobilier, sta]ie radio fix\, cal-
culator cu `nregistrare automat\
a apelurilor [i central\ telefonic\
dispecer. Apelurile trimise c\tre
aceste numere, vor fi redirec]io-
nate c\tre Inspectoratul de
Situa]ii de Urgen]\, Poli]ia
Comunitar\, Salubris, DSPM,
Citadin, RAJAC, Apele Rom=ne,
RATP, E ON Gaz sau Electrica,
CET, UFET, Poli]ia Municipiului,
Centrul Meteo, DSV, Prim\ria
Ia[i, Salvarea sau Poli]ia Rutier\,
`n func]ie de solicitarea persoanei
care a sunat. (S.D.)
Dup\ Pa[te
vor `ncepe lucr\rile
la pasajul de la Hal\
Dup\ Pa[te, c=nd vor `ncepe
lucr\rile la pasajul subteran de la
Hala Central\, circula]ia tram-
vaielor pe strada Anastasie Panu
va fi suspendat\. Doar ma[inile [i
autobuzele vor circula pe sensul
de mers spre Podu Ro[, urm=nd
ca, `n direc]ia opus\, circula]ia s\
fie deviat\ pe strada Sf=ntul
Laz\r, prin fa]a Poli]iei
Municipale [i strada Elena
Doamna. Tramvaiul 1/13 nu va
mai circula pe strada Anastasie
Panu spre Podu Ro[, ci prin Tudor
Vladimirescu - Baza 3 - T\t\ra[i.
„Am primit adres\ de la Prim\rie
c\, dup\ 10 aprilie, vor `ncepe
lucr\rile. Noi vom scoate liniile de
tramvai de pe acel tronson [i apoi,
dup\ terminarea lucr\rilor, le
vom `nlocui“, a spus Maricel
Gherc\, directorul RATP. ~n
aceea[i perioad\, `n zon\ vor
func]iona `nc\ trei semafoare.
Dou\ vor fi montate `n perioada
imediat urm\toare, la trecerile
pietonale de pe bdul A. Panu, re-
spectiv de vizavi de Casa Jude-
]ean\ de Pensii [i din vecin\tatea
Judec\toriei. Cel de-al treilea se-
mafor va fi montat la marcajul
dintre str\zile Elena Doamna [i
Ghica Vod\. (S.D.)
~ncas\ri record
la Finan]e
Dup\ trecerea primului trimestru
de plat\ a impozitelor locale, re-
prezentan]ii municipalit\]ii se de-
clar\ satisf\cu]i de `ncas\ri.
Astfel, persoanele fizice [i-au achi-
tat d\rile pentru cl\diri `n pro-
por]ie de 52,13 la sut\, `n timp ce
la impozitul pe teren cota este de
50,42%. La ambele categorii,
cre[terea fa]\ de anul trecut dep\-
[e[te 100%. La impozitul pe mi-
jloacele de transport, propor]ia
`ncas\rilor este de 43,63%. ~n
acest fel, de la persoanele fizice, la
bugetul local au intrat 6 milioane
de lei din impozitele pe cl\diri,
957.930 lei din cele pe terenuri [i
1,396 milioane din d\rile pe mi-
jloace de transport. Urm\toarea
va fi pe 31 septembrie. De
bonifica]ia de 5 procente au bene-
ficiat 48.000 de persoane fizice,
`ntr-un cuantum de 278.000 de
lei, [i 765 de persoane juridice“, a
declarat Maria Apetroaie, director
adjunct al DEFPL. (S.D.)
12 Vineri, 6 aprilie 2007
PE SCURT
Rugby pe „Agronomia“
~n prima grup\ valoric\ din ca-
drul Diviziei Na]ionale de rugby,
etapa a XVI-a programeaz\ as-
t\zi partidele Contor Group Arad
- Farul Constan]a, Dinamo Bucu-
re[ti - Universitatea Cluj, dup\
ce ieri s-a disputat meciul Steaua
Bucure[ti - „U“ Remin Remin Ba-
ia Mare. ~n grupa valoric\ pentru
locurile 7-12, ast\zi vor avea loc
partidele CSM Petrom Timi[oara
- Rulmentul B=rlad [i Poli Agro
Unirea Ia[i - {tiin]a Petro[ani,
dup\ ce ieri dup\-amiaz\ s-a ju-
cat Olimpia Bucure[ti - CSM Bu-
covina Suceava. Partida de as-
t\zi, de la Ia[i, va debuta la ora
10.00 [i va avea loc pe stadionul
Agronomia „Sandu Ville Gorun“
din Dealul Copoului. Jocul va fi
arbitrat de brigada Horea Mese-
[an - Hora]iu B\rg\una[ [i Nico-
lae Fr=ncu. ~n clasament conduce
Olimpia, cu 42 puncte, urmat\ de
Poli Ia[i - 40 puncte [i Rulmentul
B=rlad - 20 puncte. Echipa din
Petro[ani ocup\ ultimul loc (12),
cu numai 3 puncte la activ [i se
pare c\ va fi „victim\ sigur\“ `n
disputa din aceast\ diminea]\,
din Dealul Copoului. (D.T.)
Rapid va avea
terenul suspendat
pentru trei etape
Comisia de Disciplin\ a Federa-
]iei Române de Fotbal a sanc]io-
nat clubul Rapid Bucure[ti cu o
suspendare de trei etape a tere-
nului propriu, pentru incidentele
provocate de fanii giule[teni la
partida cu Steaua, din etapa a
24-a a Ligii I. Rapidi[tii vor fi
nevoi]i s\ dispute urm\toarele
trei meciuri de pe teren propriu
la o distan]\ de minim 150 km de
Bucure[ti. Rapid a primit [i o
amend\ de 20.000 de lei. Viitoa-
rele adverse pe teren „neutru“
pentru Rapid vor fi Dinamo Bu-
cure[ti, Politehnica Ia[i [i O]elul
Gala]i! (D.T.)
Aten]ie la Ianis Zicu!
Juc\torul Ianis Zicu, de la echipa
de fotbal Rapid Bucure[ti, este
suspect de varicel\. Dac\ acest
diagnostic se confirm\,
interna]ionalul rapidist nu va
avea voie s\ ias\ din cas\ timp
de o s\pt\mân\ - dou\, dup\
care, în func]ie de evolu]ia bolii,
ar putea fi oprit de la orice activi-
tate fizic\ pre] de alte câteva zile
bune. Astfel, antrenorul R\zvan
Lucescu are mari b\t\i de cap
pentru jocul de la Pite[ti, de
sâmb\t\, cu FC Arge[, indisponi-
bil fiind [i Mazilu. Un lucru îm-
bucur\tor este acela c\ Mugurel
Buga va reveni dup\ sus-
pendarea efectuat\ în meciul cu
Steaua. „Cred c\ acum lui Buga
îi revine o mare responsabilitate.
Poate c\ a trecut [i el printr-o pe-
rioad\ mai pu]in fericit\, e nor-
mal în cariera unui fotbalist, se
mai întâmpl\, dar sunt convins
c\ încrederea pe care i-am acor-
dat-o [i dorin]a noastr\ de a-l
]ine cu orice pre] în Giule[ti vor fi
r\spl\tite în acest moment greu
pentru echip\“, a declarat direc-
torul general al echipei Rapid,
Constantin Zotta. (D.T.)
Un prim pas cu st=ngul
~n debutul Campionatului
Mondial de rugby pentru
juc\torii sub 19 ani - Divizia B,
echipa României a fost învins\ de
forma]ia Georgiei cu scorul de 28-
0 (14-0), pe terenul din Belfast.
În urm\torul meci, pe 8 aprilie,
România va întâlni SUA (ora
16.30 la Bucure[ti), iar pe 12
aprilie va avea ca adversar\
Canada (ora 21.30 în România).
Pe 16 [i 20 aprilie vor avea loc
meciurile de clasament. (D.T.)
Ie[enii au plecat ne`nvin[i din Banat
~n preambulul etapei a
XXV-a din prima lig\ de
fotbal, Poli Ia[i a jucat ieri
la Ionu] Popa (foto dreapta)
acas\, la Arad, `mpotriva
„B\tr=nei Doamne“ din lo-
calitate, UTA fiind cam-
pioana provinciei cu mul]i
ani `n urm\. Dup\ un meci
„nul“ din toate punctele de
vedere, ar\denii [i ie[enii
au terminat nedecis, 0-0,
ambele combatante juc=nd
un fotbal [ters, f\r\ faze
fierbin]i la cele dou\ por]i,
acolo unde Br\ne] a domi-
nat careul oaspe]ilor, iar
portarul Tudor a [omat `n
cel al gazdelor. Elevii lui
Marius L\c\tu[ (foto st=n-
Un Pa[te fericit fetelor de la Penicilina!
de Dan
TEODORESCU
~n cadrul rundei cu nr.
17 din grupa valoric\
pentru locurile 5-10, vo-
leibalistele de la Penicili-
na Ia[i au reu[it o victorie
f\r\ dubii `n fa]a riva-
lelor de la CSU Neu-
markt Gaz Tg. Mure[, `n
doar 59 de minute. ~n pro-
pria sal\ de jocuri, ele-
vele lui Nicu Roibescu [i
Ecaterinei Covalciuc le-au
spulberat pe mure[encele
lui Valerijan Luka [i
Lauren]iu Magda[ cu sco-
rul de 3-0 (25-12, 25-19,
25-15) [i au acum toate
[ansele s\ ocupe la fina-
lul sezonului locul 5, adi-
c\ prima pozi]ie a turneu-
lui play-out. O succint\
evolu]ie a scorului, pe se-
turi, a fost urm\toarea:
3-0, 4-2, 6-6, 14-6, 17-8,
21-9, 23-11, 25-12 (setul I
- 17 minute); 2-0, 2-3, 5-3,
9-5, 16-9, 16-12, 18-13,
20-16, 23-17, 25-19 (setul
al II-lea - 22 minute); 0-1,
3-1, 6-3, 8-5, 9-9, 15-9, 19-
11, 20-14, 24-14, 25-15
(setul al III-lea - 20 minu-
te). De remarcat la for-
ma]ia moldav\ aportul a-
dus de `ntreaga echip\
aflat\ pe teren, care nu a
suferit modific\ri pe toa-
t\ durata disputei, chiar
Emeric Ienei, decorat
de pre[edintele Rom=niei
Antrenorul Emeric Ie-
nei a fost decorat de c\tre
Pre[edin]ia României cu
Meritul Ordinul Sportiv
clasa a II-a, cu ocazia îm-
plinirii vârstei de 70 de
ani [i în semn de înalt\
apreciere pentru contri-
bu]ia sa remarcabil\ pu-
s\ în slujba fotbalului de
performan]\. Fostul an-
trenor al Stelei [i al echi-
pei na]ionale a fost rec-
ompensat [i de c\tre A-
gen]ia Na]ional\ pentru
Sport (ANS), cu o plache-
t\ pentru dedicarea vie]ii
fotbalului [i dezvoltarea
sportului românesc. Ienei
a câ[tigat cu Steaua Bu-
cure[ti cele mai impor-
tante trofee din fotbalul
românesc, Cupa Campio-
nilor Europeni (1986) [i
Supercupa Europei (1987),
participând cu echipa na-
]ional\ la dou\ turnee fi-
nale, CM 1990 [i CE
2000. Fostul pre[edinte al
SPORT
ga), care ieri a `mplinit 43
ani, au avut unele `ncer-
c\ri de a deschide scorul,
dar Bruno Simao (’22), To-
dea (’42 [i ‘69), Thiago Ra-
mos (’49), Hidi[an (’72) [i
Apostu (’83) au ratat ca ni[-
te debutan]i. Moldovenii
au avut pu]ine ac]iuni la
poarta ar\dean\, doar Sa-
ric (’43) [i Sf=rlea (’89) tre-
zindu-l din amor]eal\ pe
Daniel Tudor. Una peste
alta, rezultatul de egalita-
te de la Arad `i d\ dreptate
localnicului Ionu] Popa, ca-
re preg\te[te `ns\ acum
Poli Ia[i, care `[i dorea
`naintea meciului o remiz\
`mpotriva lui UTA, ca s\
dac\ printre rezervele de
lux s-au aflau juc\toare
cu nume precum Tatiana
Popa, Ecaterina Lupu
sau chiar Alina Melinte.
La oaspetele S\lii Penici-
lina s-a sim]it o lips\ de
concentrare colectiv\, as-
ta spre disperarea s=rbu-
lui Valerijan Luka, care
totu[i nu le-a putut scoa-
te din apatia... prim\verii
pe juc\toarele pe care le
antreneaz\.
Sub arbitrajul cuplului
Dinu Ol\hu] - Gigi Dumi-
tru (ambii din Baia Mare)
[i `ntr-un meci observat
de bucure[teanul Mihai
Clubului Sportiv Cri[ul
Oradea, Ioan Alexandres-
cu, a fost [i el premiat `n
aceast\ s\pt\m=n\ de
ANS pentru activitatea
din sportul românesc.
Alexandrescu a primit o
diplom\ de merit pentru
serviciile aduse Clubului
Sportiv „Cri[ul“, pentru
activitatea [i rezultatele
ob]inute timp de 28 de ani
în calitate de pre[edinte
al clubului or\dean [i
pentru contribu]ia adus\
la dezvoltarea sportului
românesc. De asemenea,
primarul Petru Filip a
primit cea mai mare
distinc]ie a ANS, diploma
de excelen]\, pentru con-
tribu]ia adus\ la dezvol-
tarea bazei materiale [i a
activit\]ii sportive din
Oradea. Directorul Ion
Pandele, din cadrul ANS,
le-a înmânat diplomele
celor trei bihoreni. (D.T.)
`mpace [i capra [i varza! {i
a[a a [i fost! Sub arbitrajul
centralului bucure[tean
Alexandru Deaconu, au
evoluat echipele:
UTA: Tudor – B\lan,
Balint, Chiri]\, Pa[covici –
Thiago Ramos (Diego An-
drade ’74), Hidi[an, Todea,
Bruno Simao – Stojanovic
(Apostu ’68), Simion (Ro-
lando Edson ’55);
Poli Ia[i: Br\ne] – Buta,
Onu], Ciobanu, Adrian
Ilie, Gustavo Paruolo –
Naidin (Sf=rlea ’87), Mijin,
Saric – B=lb\, P\limaru
(Cernoch ’19, Miclea ’90).
Dup\ meci, antrenorul
Ionu] Popa a declarat:
Ioanovici, au evoluat e-
chipele:
Pennicilin
na: Claudia Mu-
ta[cu – Raluca Constanti-
nescu, Mariana Diaconi-
]a, Mihaela Ionescu, Va-
lentina Rusu, Roxana
Ivanof – Andreea C=]coan
(libero).
CSU Neumarkt Gaz Tg.
Mure[: Orsolya Bardocz –
Rodica Ciubuc, Corina
Pris\caru, Ana Maria
Schiau, Cristina Zanfir,
Anca Bunea – Ramona
Ungur (libero). Au mai
jucat: Camelia Chivor-
chian [i Adina Salaoru.
La finalul partidei, di-
rectorul tehnic ie[ean Ni-
Mascatul Chivu c=[tig\ pe teren propriu
AS Roma a învins cu scorul de 2-1
(1-0
0) pe Man
nchester Unnited, în prima
man[\ a sferturilor de final\ ale Ligii
Campionilor la fotbal, dup\ un meci
pe care l-a dominat categoric. Cu
românul Cristian Chivu titular (care
a purtat o masc\ de protec]ia pe fa]\
`n urma opera]iei efectuat\ la pi-
ramida nazal\) [i sub privirile lui
„UTA e echipa mea de su- joc al zilei de ieri, Pandurii
flet, dar eu antrenez acum Tg. Jiu – Ceahl\ul 1–0 (Al.
Poli Ia[i. Sper s\ evit\m P\curar ’24). Ast\zi sunt
retrogradarea, iar pentru a programate partidele Jiul
c=[tiga la Arad ne-a lipsit – Unirea Urziceni, FC Va-
curajul. Doresc suporteri- slui – Gloria Bistri]a, Poli
lor ar\deni [i ie[eni un Timi[oara – O]elul [i „U“
Pa[te fericit!“. ~ntr-un alt Craiova – CFR Cluj. (D.T.)
nalului de campionat. To-
tu[i b\t\lia pentru locul 5
nu este `nc\ terminat\,
deoarece noi vom lupta
p=n\ `n ultima etap\ pen-
tru rezultate favorabile“.
Cristina Androhovici-
Lungu vrea o feti]\
drept urma[a familiei
S\ mai remarc\m pre-
zen]a `n r=ndul spectato-
rilor a voleibalistei ie[ene
Cristina Androhovici-Lun-
gu, care este `n prezent
gravid\ [i va na[te proba-
bil la sf=r[itul lunii iulie
sau `nceputul lunii au-
gust, dup\ spusele docto-
rilor. „Am f\cut ecografie,
dar `nc\ nu [tiu dac\ va fi
fat\ sau b\iat. Eu, `n ori-
ce caz, `mi doresc o feti-
]\“, ne-a declarat cu mul-
cu Roibescu ne-a decla- t\ emo]ie `n glas viitoa-
rat: „M\ a[teptam s\ c=[- rea m\mic\.
tig\m meciul, am s\ m\ Revenind la prima lig\
bucur dac\ ne vom clasa de volei feminin, s\ men-
la finalul sezonului pe ]ion\m c\ jocul din etapa
locul 5, dar parc\ nicioda- viitoare dintre CSM Lu-
t\ nu m-am bucurat pen- goj [i Penicilina Ia[i, pro-
gramat ini]ial pe 14 apri-
tru un loc a[a de jos! Urez
tuturor un Pa[te fericit [i lie, a fost am=nat la cere-
s\ ne revedem cu bine la rea gazdelor b\n\]ene,
meciurile viitoare de du- pentru o dat\ care va fi
p\ s\rb\tori“. ~n replic\, stabilit\ ulterior. S=mb\-
antrenorul oaspetelor, Va- t\, pe 14 aprilie, se va ju-
lerijan Luka, a men]io- ca doar Volei 2004 Con-
nat: „A fost o victorie me- stan]a - „U“ Jolidon Cluj,
deoarece CSU Neumarkt
ritat\ pentru Penicilina,
care ne-a fost superioar\. Gaz Tg. Mure[ - Rapid
Noi am b\tut pasul pe loc CFR Marf\ Bucure[ti
[i am pierdut un meci im- (scor: 3-0) s-a disputat `n
portant `n perspectiva fi- devans. a
1 Mircea Sandu (delegat UEFA) [i ale
lui Gheorghe Hagi, Roma a condus
ostilit\]ile în cea mai mare parte a
timpului [i a ratat numeroase ocazii,
în fa]a unei echipe care a f\cut fa]\
cu greu apetitului ofensiv al gazdelor
- 26 de [uturi pentru „giallorossi“,
dintre care 9 pe poart\. Roma a mar-
cat în finalul primei reprize (‘44), prin
Taddei, dup\ ce United a r\mas în
zece juc\tori, în urma elimin\rii lui
Scholes. Rooney a readus egalitatea,
în plin\ dominare roman\, profitând
de lipsa de marcaj a lui De Rossi (‘60),
îns\ echipa lui Luciano Spalletti a
replicat repede prin Vucinic (‘66). În
cel\lalt meci al serii de miercuri,
Chelsea [i Valen ncia au terminat
nedecis, 1-11, dup\ ce oaspe]ii au de-
schis scorul prin Silva (‘30). Ivorianul
Drogba este cel ca a restabilit egali-
tatea (‘53), dar londonezii nu au
reu[it mai mult. Celelalte rezultate
din sferturi au fost: AC Milan n -
Bayern n Mün nchen
n 2-22 (Andrea Pirlo
‘40, Kaka ‘84 - penalty, respectiv
Daniel van Buyten ‘78, ‘90^3) [i PSV
Ein
ndhoven n - FC Liverpool 0-33 (Steven
Gerrard ‘27, John Arne Riise ‘49,
Peter Crouch ‘63). Partidele retur vor
avea loc pe 10 [i 11 aprilie. (Dan T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Vineri, 6 aprilie 2007 13
Binefacerile du[urilor Aten]ie la
PILULA ZILEI

calde, reci sau alternante prepararea c\rnii!

Via]a depinde mult [i de mediul termic
`nconjur\tor. La temperatura
„de echilibru“, organismul viu nu trebuie s\-[i
pun\ `n mi[care mecanisme de producere a
c\ldurii, pentru a completa mediul mai r\coros `n
care se afl\, [i nici nu trebuie s\-[i elimine excesul
de c\ldur\, dac\ este agresat de acesta.
Clasificarea
de dr. Vlad-D
Dorin procedurilor
BEJAN de termoterapie
Varia]ii mici, doar de un
- Dup\ agentul terapeutic u-
sfert de grad sunt sesizate la tilizat: proceduri umede (hi-
receptori termici sensibili, ce
drotermoterapia), cu n\mol,
comand\ reac]iile de ap\rare sub form\ de b\i, du[uri, `mpa-
mai sus descrise sau de a pune
chet\ri, comprese [i proceduri
`n func]ie mecanisme de acli- uscate, care utilizeaz\ parafina,
matizare, adaptare, c\lire.
aerul, lumina, nisipul, ghea]a.
Omul se poate antrena [i - Din punct de vedere al su-
c\li `n fa]a unor varia]ii ter-
prafe]ei pe care se aplic\ proce-
mice acceptabile, f\r\ a-[i dura: proceduri locale, de e-
`ntrerupe activitatea sau de a xemplu comprese, cataplasme,
fi profund perturbat sau chiar b\i locale; proceduri par]iale,
s\ se `mboln\veasc\ numai pen- pe jum\tate de corp sau numai
tru c\ zilele trecute a fost pe membre (b\i alternante);
lapovi]\ [i ninsoare, iar ast\zi proceduri generale pentru `n-
este cald [i soare. tregul corp (b\i la cad\, du[uri,
saun\);
- Din punctul de vedere al
temperaturii utilizate proce-
durile termice se `mpart `n:
proceduri de crioterapie, care
utilizeaz\ temperaturi sub 0
grade Celsius (aplica]ii cu
punga de ghea]\); proceduri
reci [i r\coroase sub 32 grade [i
proceduri calde de la 36 de
grade `n sus. Acestea pot folosi
ca surs\ de energie caloric\ nu
numai apa, ci [i b\ile de lumi-
n\, de infraro[u, de ultrasu-
nete, n\molul, nisipul, aburii.
Du[urile
Du[urile sunt proceduri de
hidrotermoterapie, care se pot
face cu succes acas\. Fiecare
camer\ de baie, av=nd cel pu-
]in un du[, dac\ nu [i cad\,
cantitatea de ap\ folosit\ nu
este mult\, nu dureaz\ mult [i
nu este nevoie de ap\ fierbinte.
Se folosesc du[urile obi[nuite,
flexibile, cu rozet\, precum [i
furtunul de du[, de la care de-
mont\m m=nerul cu rozeta,
pentru a folosi [uvoiul de ap\.
Ac]iunea terapeutic\ este
bazat\ pe factorii termici [i
mecanici da]i de presiunea apei
[i de forma jetului de ap\.
~n func]ie de temperatur\
exist\ du[uri reci, ce folosesc
apa la temperatura de 15-20
grade Celsius, du[uri calde (38-
40 grade) [i fierbin]i ( p=n\ la
45 grade), precum [i du[uri al-
ternante, ce folosesc c=nd ap\
cald\, c=nd ap\ rece.
Dup\ regiunea aplicat\, e-
xist\ du[uri locale, pentru pi-
cioare, m=ini, torace, cap sau
du[uri generale.
Du[ul poate fi pentru re-
laxarea psihic\ [i a muscula-
turii dup\ eforturi fizice, com-
peti]ii sportive, o zi de lucru la
birou, oboseala dat\ de stres
sau c\ldur\. Se recomand\ un
du[ general, cu ap\ cald\ la 38-
40 grade, timp de 20 de mi-
nute, folosind presiunea slab\
a apei. Se poate intercala o s\-
puneal\ cu spum\ mult\, care
are efortul unui masaj u[or, re-
laxant. Baia se termin\ cu un
du[ mai r\coros, scurt, pentru
a nu l\sa vasele de s=nge din
piele congestionate, cu risc de a
r\ci u[or [i de a face c\deri de
tensiune arterial\.
Pentru stimularea general\,
`nviorare, tonifierea muscula-
turii [i preg\tire pentru o ac-
tivitate fizic\ sau o munc\ in-
telectual\ concentrat\ se reco-
mand\ un du[ r\coros sau
rece, la 28 grade Celsius, co-
bor=t p=n\ la 20 de grade pen-
tru 4-5 minute, apa av=nd pre-
siune mare, ca s\ biciuiasc\
pielea ca o ploaie de ghea]\. Se
`ncepe pentru 1-2 minute cu
ap\ c\ldu]\, pentru a uda
pielea [i a preg\ti organismul
pentru contactul cu stresul de
`nviorare a du[ului rece. Dup\
du[ se [terge pielea energic cu
un prosop mai aspru timp de 5
minute, se `nf\[oar\ corpul
`ntr-un halat de baie sau pi-
jama [i se relaxeaz\ `ntins
pentru 5-10 minute. Apoi se
poate servi masa de diminea]\,
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar
reumatolog
se pot m=nca alimente calde [i
lichide mai multe.
Du[uri alternante
pentru circula]ie
deficitar\
Pentru circula]ia arterial\ [i
venoas\ deficitar\, mai ales la
picioare se recomand\ du[urile
alternante de picoare. Se
folose[te c=nd ap\ cald\ la 38-
40 de grade pentru dou\ minu-
te, c=nd rece, la 20-25 grade
pentru un minut. Alternan]a se
face la primele b\i de 3-4 ori,
ca apoi, dup\ 5-6 b\i acestea
s\ creasc\ la 10-20 de ori.
Apa are o presiune mai mare
[i, dup\ ce se regleaz\ la ba-
terie apa cald\ la temperatura
de 38 de grade se manevreaz\
doar robinetul de ap\ rece, pen-
tru a cre[te presiunea [i a
sc\dea temperatura apei spre
rece, pentru un minut.
Du[ul se plimb\ pe picioare,
st=nd `n cad\ `n picioare sau
pe un scaun, de la laba pi-
cioarelor, pe fa]a posterioar\ a
pulpelor, `n sus.
Folosind doar furtunul de la
du[, de la care am de[urubat
rozeta [i d=nd jetului de ap\ o
preiune slab\, ca [i cum am
turna ap\ cu cana. Deci, ac]i-
unea mecanic\ este foarte
bl=nd\, apa „m=ng=ind“ pielea,
doar factorul termic constant
av=nd rolul de a „`nviora“ cir-
cula]ia periferic\.
Aceste du[uri alternante
sunt folosite dup\ o zi de lucru,
c=nd picioarele s-au umflat,
sunt grele [i obosite, „`n-
viorare“ pe care o fac mul]i
chiar [i `n timpul lucrului, mai
ales la ]ar\, c=nd nu este o pro-
blem\ s\ arunci c=teva c\ni de
ap\ pe picioare. a
La cump\r\turi, alege]i carnea conge-
lat\ [i verifica]i eticheta cu termenul de
valabilitate. Separa]i carnea crud\ cump\-
rat\ de celelalte produse din co[ul de cum-
p\r\turi. Pentru a preveni o contaminare,
care se `nt=mpl\ `n cazul `n care carnea
crud\ sau sucul de la carne intr\ `n contact
cu alte produse, separa]i carnea `n pungi de
plastic. Pune]i imediat carnea cump\rat\
`n congelator, deoarece aceasta se poate al-
tera `n c=teva ore.
Dezghe]area complet\ a c\rnii este reco-
mandat\ [i pentru a se g\ti mai u[or.
Folosi]i frigiderul pentru o dezghe]are
lent\ [i sigur\ sau pute]i dezghe]a pa-
chetele de carne `n ap\ rece. Pute]i folosi [i
microundele, dar numai atunci c=nd carnea
va fi g\tit\ imediat.
Carnea poate fi marinat\ pentru c=teva
ore sau zile, pentru a se fr\gezi sau pentru
a c\p\ta mai multa arom\. Marinarea se
face `n frigider [i nu pe masa din buc\t\rie.
Dac\ dori]i s\ refolosi]i marinata folosit\
cu carnea crud\, fierbe]i-o `nainte, pentru a
distruge bacteriile.
Atunci c=nd transporta]i m=ncarea `n-
tr-un alt loc, p\stra]i-o la r\coare, pentru a
evita sporirea bacteriilor.
Ave]i grij\ ca tac=murile [i celelalte
ustensile s\ fie curate. Pentru a preveni
toxiinfec]iile alimentare, nu folosi]i acelea[i
ustensile at=t pentru carnea crud\, c=t [i
pentru cea g\tit\. Bacteriile d\un\toare
aflate `n carnea crud\ o pot infecta [i pe cea
g\tit\.
Dac\ g\ti]i `n afara casei, afla]i `nainte
dac\ acolo se g\se[te o surs\ de ap\ curat\.
Dac\ nu, lua]i cu dumneavoastr\ ap\ pen-
tru g\tit [i cur\]enie.
G\ti]i la o temperatur\ sigur\ pentru a
distruge bacteriile. Dup\ g\tit, p\stra]i
m=ncarea la cald p=n\ va fi servit\.
Resturile trebuie puse la rece imediat.
Sc\pa]i de orice rest de m=ncare care a stat
afar\ din frigider la o temperatur\ mai
ridicat\.
Unele studii au sugerat c\ exist\ o
leg\tur\ `ntre hrana preparat\ la tempe-
raturi `nalte (precum: carnea preparat\ pe
gr\tar, `n tigaie sau fiart\) [i cancerul.
Consumul moderat din alimente preparate
astfel nu pune `ns\ probleme de s\n\tate.
Preg\ti]i carnea la microunde imediat
`nainte de a o pune pe gr\tar, pentru a eli-
bera din sucurile ce se pot rev\rsa pe
c\rbuni [i a face o flac\r\. Pune]i carnea pe
centrul gr\tarului [i muta]i c\rbunii spre
margine, pentru a `mpiedica gr\simea [i
sucul s\ se scurg\ pe ace[tia. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 6 aprilie 2007 TIMP LIBER

Vineri, 6 aprilie S=mb\t\, 7 aprilie Duminic\, 8 aprilie

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pen- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 06.00 Imnul na]ional; Ceasurile
tru toat\ trebuin]a pentru ~nvierii Domnului
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
toat\ trebuin]a 06.15 Cuvintele credin]ei
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 07.00 Acatistul ~nvierii Domnului
06.30 Ceasurile Împ\r\te[ti diminea]\ 08.00 Evanghelie [i via]\
11.05 Ceasurile P\timirii Domnului 06.20 Cuvintele credin]ei 09.00 Via]a Bisericii
12.05 Bun\ dup\-amiaza 06.30 Via]a Cet\]ii 12.00 Slujba vecerniei
16.05 Pavecerni]a Mic\ 09.05 Sf. Liturghie (~nvierea a II-a)
16.30 Atlas bilbic 14.00 Pelerini la locurile sfinte
11.30 Credin]\ [i s\n\tate
17.00 Actualitatea 15.00 Univers FM
17.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 12.05 Week-end magazin
17.00 Hristos a `nviat!
17.30 Dialogurile TRINITAS 14.05 Pelerini la locurile sfinte
18.00 Denie
19.00 Pagini de folclor românesc
15.05 Univers FM
21.30 Iubi-Te-voi, Doamne! 20.30 ~ngera[ul meu - Povestea
17.05 Evanghelie [i via]\
22.00 Cuvântul care zide[te de sear\
18.00 Actualitatea
22.30 Lumini pentru suflet 21.00 Lumini pentru suflet
18.20 Actualitatea cre[tin\
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, înv\]\torii no[tri interna]ional\
23.00 Ceasurile ~nvierii
23.30 Enciclopedie muzical\ 18.30 Cultural Expres Domnului
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; 20.30 ~ngera[ul meu - 23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Acatistul zilei Povestea de sear\ no[tri
01.00
05.30
Armonii de veghe: 21.00 Urcu[ spre ~nviere
23.50 Slujba ~nvierii
00.00 Cânt\rile ~nvierii
03.00 Hristos a `nviat! (r)
a ARITMOGRIF ORTODOX a
01.30 Atlas biblic (r)
02.30 Dialogurile TRINITAS (r) 03.30 Cânt\rile ~nvierii
Aritmogriful este
03.30 Lumini pentru suflet (r)
un gen enigmistic A
04.30 Cuvântul care zide[te (r)
`n care cifrele 7 11 1 11 2
(numerele) se
`nlocuiesc cu litere, 12 11 2 11 13
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, fiec\rei litere
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, corespunz=ndu-i 5 11 3 14 11
15.00, 16.00;
Jurnale: 07.00, 13.00. 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. totdeauna
7 11 4 9 11
aceea[i cifr\.
9 8 3 4 7 6 5 2 1 11 14 11 4 5 11 4 3 4
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 5 7 9 8 2 3 6 4 Rezolvarea careului
2 4 6 5 1 3 7 9 8 7 2 6 1 6 15 3 5 3
3 1 2 8 4 7 9 5 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
16 11 2 3 4 8 3 4 12
7 9 5 6 2 1 4 8 3 de la 1 la 9. Jocul a fost
8 6 4 3 9 5 2 1 7 lansat [i pe Internet [i s-a A
16 11 7 5 8
6 3 8 7 5 9 1 3 2 r\sp=ndit cu succes `n O M I L I E
Statele Unite, Noua M O S T E N I T
4 2 9 1 6 4 8 7 5 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 7 2 8 6 5
5 7 1 2 3 8 6 4 9 P R O N A O S U R I Careurile
`n Marea Britanie este
I N C H I N A T O R sunt `ntocmite 4 11 9 2 10
deja considerat un
N O P T A N D A
de dl. Valentin
fenomen. Completa]i
2 5 1 6 careul de 81 de p\tr\]ele R I G O R I S M
PAS|RE
12 6 2 5 3
8 3 cu cifre cuprinse `ntre 1 S P O V E D A N I E
[i 9, astfel `nc=t nici o 17 11 10 15 11
S O T E R I O L O G I E
3 6 9 4 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
P R O V A D U I R E
ori pe acela[i r=nd sau pe 2 10 18 11 9 3 10 14 3
9 2 6 aceea[i coloan\. Grila V E S M A N T E
este `mp\r]it\ `n nou\ H E R U V I M I
1 3 8 5 careuri mai mici, fiecare S U R G H I U N I T
5 2 11 11 4 9 8 14 15 8 14 5 11
cu nou\ p\tr\]ele, iar
1 3 9 P R I G O N I T O R
fiecare careu trebuie s\ B
4 6 8 2 3 con]in\ cifrele de la 1 la P E R I C O P A
Pornind de la numele operei lui Georges Roualt (1871-1858), pictor, grafician [i
9, la fel, o singur\ dat\. L U M I N A
decorator francez (ce reprezint\ episodul evanghelic de ast\zi) de pe verticala
5 7 (Solu]ia B A-B, completa]i careul de sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de
c a r e u l u i al\turat ` n practica bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine)
2 5 6 7 n u m \ r u l d e miercuri)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:50 Lumea de l=ng\ noi (r)
07:30 TeleMatinal 09:20 Jurnalul Euronews
Cu: Adriana Avram [i 09:35 O lume nou\
Cosmin }int\ 10:10 Tonomatul DP2
09:55 Arhiva de serviciu 12:00 Lege [i ordine (r)
10:10 Surprize, surprize... (r) 13:00 ABC... de ce?
12:45 Partitur\ pentru concert 13:30 Teleshopping
14:00 Lec]ia de management
13:00 Nevast\-mea [i copiii
14:30 Dincolo de hart\ (r)
13:30 Desene animate: Disney 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
14:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping 16:25 Descoper\ rom=nii
15:30 Tribuna partidelor 16:30 Autostrada TVR
parlamentare 18:00 Jurnal regional
16:00 Parlamentul Rom=niei 18:30 Lege [i ordine
17:00 Jurnalul TVR 19:25 Ray Mears - lec]ia de
17:15 Interes general supravie]uire
Cu: Sorin Burtea 20:00 D’ale lu’ Mitic\
18:00 Repere sacre 21:00 Ora de [tiri
Cu: Monica Ghiurco
19:00 Jurnalul TVR
Sport; Meteo 22:10 Sf=ntul Petru (I)
(religios, Cu: Omar Sharif,
20:20 Corul
Daniele Pecci, Flavio
(dram\, Cu: Gerard Jugnot, Insinna, Marco Leonardi)
François Berléand, Jean- Dup\ r\stignirea lui Hristos,
Paul Bonnaire) Petru, cel mai credincios dis-
22:05 Via]a [i vremurile lui Iisus cipol al S\u, trebuie s\-[i `n-
ving\ sl\biciunile [i s\ ]in\ u-
22:45 Jurnalul TVR nit\ comunitatea cre[tin\. ~n-
Sport; Meteo vierea lui Iisus este momentul
hot\r=tor care-i va da for]a s\
23:20 Povestea vie]ii mele
porneasc\ pe un drum lung, a-
(dram\, Cu: Emily Watson, cela de a ap\ra [i de a r\sp=n-
di mesajul `nv\]\torului s\u,
Robert Carlyle, de la Ierusalim p=n\ la Roma.
Ciaran Owens)
00:00 Turneul Phoenix - Baba
02:00 Mai mult dec=t bizar Novak
02:50 Jurnalul TVR (r) 01:00 Omul `ntre soft [i moft (r)
03:55 Fata de miner (r) 01:25 Proces de con[tiin]\ (r)
05:55 Partitur\ de concert (r) a 03:00 Tonomatul DP2 (r) a
11:05 Ecua]ia vie]ii [i a mor]ii (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Concentrat de cultur\ (r)
13:00 Stele de la Hollywood (r)
13:30 ~napoi la argument
14:30 Jurnal cultural (r)
14:35 Music Play
15:30 Taxico
16:00 Rom=nia optimist\ (r)
16:30 Zile care au zguduit lumea
17:30 Music Play (r)
18:30 Cinemaniacii
19:00 Minorit\]i
19:30 Miracolul de la Loreto
20:00 Feti]a din Chartreuse
(dram\, Cu: Olivier Gour-
met, Marie-Josée Croze)
Etienne Vollard e un librar
`nzestrat cu o memorie prodi-
gioas\ [i pasionat de ascensi-
uni pe munte. ~ntr-o zi, exis-
ten]a lui solitar\ e tulburat\
de o `nt=mplare nefericit\:
aflat la volanul ma[inii sale
pline de c\r]i, el o acciden-
teaz\ pe mica Eva, o feti]\ de
8 ani, care intr\ `n com\. De[i
nevinovat de producerea acci-
dentului, Etienne r\m=ne la
c\p\t=iul Evei.
21:30 ~ngerii
22:30 Bunicu]a
(dram\, Cu: Serghei
Anufriev, Vladimir Kulakov)
Dup\ ce [i-a dedicat `ntreaga
via]\ cre[terii copiilor [i nepo-
]ilor, la moartea fiicei sale,
bunicu]a se treze[te `n strad\.
Ea pleac\ `ntr-o lung\ c\l\to-
rie `n c\utarea unui ad\post...
00:10 Teatru (r) a
06:00 ~n gura presei
Cu: Mircea Badea
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cioran, Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Odiseea (ultima parte)
(aventuri, Cu: Eric Roberts,
Armand Assante,
Christopher Lee, Vanessa
L. Williams, Isabella
Rossellini)
16:00 Observator
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Liga 1:
U. Craiova - CFR Cluj
23:00 {apte ani `n Tibet
(dram\, Cu: Brad Pitt,
David Thewlins, B.D.
Wong, Mako, Victor Wong,
Danny Denzongpa)
~n pragul celui de-al Doilea
R\zboi Mondial, alpinistul
austriac Heinrich Harrer
p\r\se[te Viena [i pleac\
`mpreun\ cu Peter
Aufschnaiter `n Himalaia, cu
ambi]ia de-a escalada v=rful
Nanga Parbat. Izbucnirea
r\zboiului `i prinde acolo [i
cad prizonieri `n m=inile en-
glezilor. Reu[esc `ns\ s\
evadeze [i s\-[i piard\ urma
`n Tibet.
02:00 Concurs interactiv
03:00 Vivere a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Meseria[ii (r)
10:45 La bloc (r)
11:15 Walker, poli]ist texan (r)
12:15 Emmerdale -
Afaceri de familie
13:00 {tirile PRO TV
13:30 Crimele din Midsomer:
Umbra mor]ii
(politist)
15:15 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
T=n\r [i nelini[tit este un
univers plin de c\ldur\ at=t
pentru actori, c=t [i pentru
telespectatori. Recent, au
s\rb\torit `mpreun\ 31 de ani
de la primul episod filmat
`mpreun\. Din 1973, s-au
derulat mai mult de 8.000 de
episoade pentru care ei, cei
care stau zi si noapte pentru
des\v=r[irea acestei pove[ti,
au primit mai mult de 80 de
premii [i peste 250 de nomi-
naliz\ri la Premiile Emy.
16:15 Iisus din Nazaret (IV)
Cu: Robert Powell
18:50 {tirile PRO TV
Sport; Vremea
20:30 Dansez pentru tine
Cu: Iulia V=ntur [i {tefan
B\nic\ jr
00:30 Patimile lui Hristos
(dram\, Cu: James
Caviezel, Hristo Jivkov,
Maia Morgenstern)
03:00 Iisus din Nazaret (r, IV) a
07:00 Duelul pasiunilor (r)
Cu: Ludwika Paleta
09:00 Gitanas
Cu: Ana de la Reguera
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo
12:30 Inocen]\ furat\
Cu: Camila Sodi
13:30 Jur\m=ntul
Cu: Danna Garcia
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
Cu: Ludwika Paleta
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Ana Maria Orozco
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
20:30 Noroc `n iubire
(dragoste, Cu: Kimberly
Williams, Patrick Dempsey,
Brad Rowe, Gail O’Grady)
Pe patul de moarte, Rachel
Myer `i prezice fiicei ei mai
multe lucruri, printre care [i
faptul c\ se va c\s\tori cu cel
de-al [aptelea iubit. Ajuns\ la
v=rsta maturit\]ii, Amy este
un avocat de succes [i s-a
`ndr\gostit p=n\ peste cap de
Daniel. Marea problema a lui
Amy este ca nu [tie dac\ tre-
buie s\ `l a[tepte pe iubitul
num\rul [apte sau s\ `[i as-
culte glasul inimii [i s\ `l
aleag\ pe Daniel.
22:30 O lume a fiarelor (romantic,
Cu: Cesar Evora)
00:30 Jur\m=ntul (r) a
 TIMP LIBER Vineri, 6 aprilie 2007 15
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia „Ca un izb\vitor al celor robi]i
[i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\to-
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 rilor ajut\tor, Purt\torule de
biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe - PARTICIPARE LA SFANTA roag\ pe Hristos Dumnezeu s\
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA este unul dintre cei mai iubi]i [i cin- LITURGHIE [i `nchinare la mo[tele mântuiasc\ sufletele noastre.“
sti]i sfin]i ai Ortodoxiei. Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare:
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Paras- Acropole, Pia]a Parlamentului, Ca-
cheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 tedrala Mitropolitan\); Insula Eghina Informa]ii suplimentare pute]i
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Aprilie 2007 , la pelerinajul (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul);
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, ob]ine la num\rul de telefon:
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n M-rrea Kato Xenia (`nchinare la Brâul
ora[ul Levadhia - Grecia, unde se 0232/276907,
Maicii Domnului) - Tesalonic (moa[-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU p\streaz\ o parte din sfintele sale la sediul
tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de mir,
Foto: „NONY“ moa[te.
moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf.
Centrului de Pelerinaj
Tehnoredactare: Lucian APOPEI Dintre obiective men]ion\m: Valea „Sf. Parascheva“
Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Pa- Grigorie Palama), Ouranopolis (croazi-
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI er\ `n jurul Sf. Munte Athos). din Ia[i: Bd. {tefan
raskevi), Complexul monahal Meteora cel Mare [i Sfânt
(moa[tele Sf. Haralambie); Insula Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii in-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i nr. 16, `n curtea Catedralei
Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare cluse: transport cu autocar clasificat
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE la moa[tele Cuv. David, mormântul **; transport cu ferryboat: Glyfa - mitropolitane,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion Arghirocanstron, Pireu - Eghina, sau acces=nd site-ul:
Consilier juridic: Ana MANEA (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Eghina - Pireu; cazare `n regim dublu, www.centruldepelerinaj.ro. V\
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. cu mic dejun, conform programului la mul]umim [i v\ a[tept\m!
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Partenie din Lampsakos), LEVADHIA hoteluri de 3***, preot `nso]itor.
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Spiritualitate bizantin\ Kaimakli, a[ez\mintele monahale din Valea
ISSN 1841-141X Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
PELERINAJ ASIA MIC| Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul
Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Patriarhiei Ecumenice, Biserica Vlaherne,
M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii,
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- ~nchisoarea Edi Kule, zidurile vechiului ora[
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
CONSTANTINOPOL Constantinopol; cazare Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, con-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 struit\ de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse; Albastr\, Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actu-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo alul Muzeu Na]ional al Turciei cu exponate unice,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale cum ar fi Sabia lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului
(cazare);
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare. Cazare
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Istanbul;
Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi; formalit\]ile vamale.
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se
particip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut
Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern
Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul - 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3***
Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan [i 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de tre-
Evanghelistul, Templul Zei]ei Artemis (una dintre cere Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare
cele 7 minuni ale lumii). Cazare [i cina - Kusadasi; Yalova (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vor-
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos
bitor de limba rom=n\.
(Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a
scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia
Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; - 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica euro); intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro);
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers);
geologic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ croazier\ pe Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele
- Pamukkale; din program [i b\uturile la mese; tipsuri.
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
Cazare [i cin\ - Ürgüp; telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i bis-
erici rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
~mp\r\tului Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Sf=ntului Simeon St=palnicului), Ora[ul subteran www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

GEOGRAPHIC
08:00 Planeta la control:
Stonehenge
09:00 Pe urmele rechinilor
10:00 Monstrul din Loch Ness
Experimentul decisiv
11:00 Real? Mon[trii din lacuri
12:00 {tiin]\ la Hollywood:
Vehicule fantastice
13:00 Real? Profileri
14:00 Pe urmele rechinilor
15:00 Monstrul din Loch Ness
Experimentul decisiv
16:00 Real? Mon[trii din lacuri
17:00 Exper]ii herpetologi: Vipera
vârf de lance - Un leac uciga[
17:30 100% S\lbatic
18:00 Nu [tiam asta
19:00 La un pas de moarte: Scu-
fundarea lui HMS Coventry
19:30 Momente uimitoare
20:00 Pe urmele rechinilor
21:00 Planeta la control: Furia
cerului
22:00 Enigmele Bibliei:
Ora[e pierdute
Chivotul Leg\mântului
00:00 Evanghelia dup\ Iuda
01:00 Enigmele Bibliei
Ora[e pierdute
Chivotul Leg\mântului a
Legend\:
[tiri
film artistic
CHANNEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Istoria inven]iilor (film serial
documentar) Mobilierul
08:30 Istoria inven]iilor (film serial
documentar) Scrisul
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Mustang '65 ?
Partea 3
10:00 Vân\torii de mituri: Mituri
reluate
11:00 Ma[ini pe alese: Porsche
12:00 Cele mai mari superlative:
Elicoptere
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
14:00 Istoria inven]iilor (film serial
documentar) Mobilierul
14:30 Istoria inven]iilor (film serial
documentar) Scrisul
15:00 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
16:00 Curse: Vitez\ `n stil
Hollywood
17:00 S-a n\scut un 4x4
18:00 Motociclete americane: ~n
culise - Edi]ie special\
19:00 Vân\torii de mituri:
Controlul min]ii
20:00 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
21:00 Locatari mor]i: Spiritul din
pivni]\
21:30 Locatari mor]i: Suflete pier-
dute
22:00 Fenomene stranii
23:00 Ma[ini pe alese:
Lexus LS400 a
SCIENCE
10:00 Misiuni periculoase: Zboruri
spa]iale
10:50 Magazin Discovery (film se-
rial documentar) Vampiri
11:40 Viitorul omenirii: Ora[ele
12:10 Jurassica: Rechini preis-
torici
12:35 Jurassica: Ziua Judec\]ii de
Apoi a dinozaurilor
13:00 ~n b\taia vântului (serial
documentar)
13:50 Magazin Discovery (film se-
rial documentar) Vampiri
14:40 Viitorul omenirii: Ora[ele
15:10 Planeta cuprins\ de furie
(documentar) Tornade
16:00 Misiuni periculoase: Zboruri
spa]iale
16:50 Magazin Discovery (film se-
rial documentar) Vampiri
17:40 Viitorul omenirii: Ora[ele
18:10 Jurassica: Rechini preis-
torici
18:35 Jurassica: Ziua Judec\]ii de
Apoi a dinozaurilor
19:00 Mul]i ani ferici]i
19:50 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
20:40 Viitorul omenirii: Fermele vi-
itorului
21:10 OZN-uri deasupra Phoenix-
ului
22:00 Lepra - via]\ de proscris
Lepra - via]\ de proscris
22:50 Cum se fabric\? (film serial
documentar)
23:40 Viitorul omenirii: Fermele
viitorului a
TRAVEL
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bucure[ti, România
11:20 Trasee: Jack Spintec\torul
11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
Sindbad `n Swahili
12:45 Situa]ii de criz\
ANUN}
13:10 Cu taxiul prin ora[ (engl., f. Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
s. doc.) - Lima
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
14:05 Vehicule off-road
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Provoc\ri off-road Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
14:35 Clubul de pescuit Buena [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
Vista pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului
Pasul 1
Sindbad `n Swahili
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
16:00 Proiecte de vis (s) - sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
Amersham
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bucure[ti, România Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
17:20 Trasee: Jack Spintec\torul Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Sindbad `n Swahili Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
18:45 Situa]ii de criz\ situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
19:10 Cu taxiul prin ora[ (engl., f. Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
s. doc.) - Lima
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:05 Vehicule off-road Pasul 2
Provoc\ri off-road Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
20:35 Clubul de pescuit Buena la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
Vista lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului tra]iei Fiscale de domiciliu.
Sindbad `n Swahili
22:00 Proiecte de vis (s) -
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
Waterloo
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de interioare 111, 105 sau 303.
Est: Pecs, Ungaria
23:20 Trasee: Boadicea a V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Vineri, 6 aprilie 2007 REPORTAJ

Ieri, la M\n\stirea Golia, s-a

a transpus `n fapt\

Lec]ia de smerenie pe care

Iisus a predat-o
Ieri, la M\n\stirea Golia din Ia[i,
precum [i la alte c=teva m\n\stiri
din ]ar\, dar [i de la Ierusalim [i
Muntele Athos a avut loc ritualul
sp\l\rii picioarelor ucenicilor, care
rememoreaz\ gestul f\cut de c\tre
M=ntuitorul Iisus Hristos `n urm\
cu 2000 de ani la Cina cea de Tain\.
Ritualul care aminte[te de gestul
de smerenie pe care l-a f\cut Iisus
Hristos se s\v=r[e[te anual `n Joia
Mare, `n m\n\stirile care au cel
pu]in 14 vie]uitori. Cel care spal\
picioarele este `ntotdeauna stare]ul
m\n\stirii. Ucenicii sunt a[eza]i pe
scaune, dup\ cum arat\ icoana
sp\l\rii picioarelor. De fapt, ritu-
alul const\ `n punerea `n scen\ a
Evangheliei dup\ Ioan, singura
care vorbe[te despre acest episod.
Rememor=nd relatarea Sf. Ev.
Ioan, stare]ul m\n\stirii `[i leag\
un [tergar la brâu, toarn\ ap\
peste picioarele fiec\ruia dintre
c\lug\ri, le spal\ [i le s\rut\. La fi-
nal, stare]ul cite[te o rug\ciune
o ucenicilor S\i
c\tre Mântuitorul Iisus Hristos,
dup\ care strope[te pe to]i cei
prezen]i cu apa folosit\ la sp\larea
picioarelor. Ritualul se mai face
ast\zi doar `n câteva m\n\stiri din
]ar\, printre care, `n Moldova, la
M\n\stirile Golia, Sih\stria [i
Putna. ~n lume, aceast\ practic\
mai este `ntâlnit\ la Ierusalim, aco-
lo unde chiar patriarhul „joac\“ ro-
lul Mântuitorului, [i la câteva din-
tre m\n\stirile Muntelui Athos. ~n
ciuda frigului de afar\, c\lug\rii
din ob[tea M\n\stirii Golia, `ntru-
chip=nd pe cei 12 Apostoli, s-au
desc\l]at, pentru ca stare]ul,
`ntruchip=nd pe M=ntuitorul lumii,
s\ le spele [i s\ le s\rute picioarele
`ntocmai cum spune Evanghelia. ~n
prezen]a credincio[ilor ven]i la Li-
turghie sau special pentru slujba
sp\l\rii picioarelor, `n Joia Mare,
la orele 10.00, la Golia a `nceput
„punerea `n scen\“ a acestui episod
din via]a Domnului nostru Iisus
Hristos [i a ucenicilor S\i. a

1 2 3 4 5

CM CM
YK YK

„{i pentru ca s\ ne `nvred-

nicim noi a asculta Sf=nta
Evanghelie, pe Domnul
Dumnezeul nostru s\-L „Dup\ ce a turnat ap\ `n
rug\m“, spune diaconul. „{i [i-a pus ve[mintele“. „{i lu=nd [tergarul sp\l\toare“, „a `nceput a
~n acest timp, c\lug\rii `[i ~n acest timp, s-a `ncins“. Stare]ul se sp\la picioarele ucenicilor Dup\ ce le spal\,
descoper\ picioarele stare]ul dezbrac\ `ncinge cu un [tergar, [i a le [terge cu [tergarul s\rut\ picioarele fiec\ruia
pentru a fi sp\late ve[mintele liturgice l\s=nd un cap\t liber cu care era `ncins“ dintre cei 12 c\lug\ri

M=ntuitorul r\spunde: „Ce fac S\i la Cina cea de Tain\,

6 eu tu nu [tii acum, dar vei
cunoa[te dup\ acestea“. Simon
Petru continu\ s\ se `mpotri-
veasc\, spun=nd: „Nu vei sp\la
picioarele mele `n veci“.
Hristos `i r\spunde la aceasta:
„De nu te voi sp\la, nu vei
avea parte de mine“. Din
evlavie fa]\ de ~nv\]\torul s\u,
Petru spune `n cele din urm\:
„Doamne, nu numai picioarele
„Deci a venit la Simon Petru [i
a zis acela: Doamne! Tu vrei s\ mele, ci [i m=inile [i capul“, iar
speli picioarele mele?“. ~n Hristos `ncheie spun=nd: „Cel
ritualul sp\l\rii, Sf=ntul Petru ce este sp\lat nu trebuie dec=t
picioarele a le sp\la [i este
este `nchipuit de economul
m\n\stirii. Sf=ntul Petru este curat tot [i voi cura]i sunte]i,
singurul dintre apostoli cu care dar nu to]i“. Dup\ acestea `i
Iisus poart\ un dialog [i ultimul spal\ picioarele lui Petru [i le
c\ruia `i sunt sp\late picioarele. s\rut\, a[a cum f\cuse [i cu
La `ntrebarea lui Simon Petru, ceilal]i 11 ucenici
7 8
La final, stare]ul roste[te
o rug\ciune spun=nd:
„Sp\l=nd praful ce s-a
lipit de noi prin p\cate [i
[terg=ndu-ne unul pe altul
cu [tergarul dragostei, s\
putem pl\cea }ie `n toate
zilele vie]ii noastre [i s\
afl\m mil\ `naintea Ta“
oferindu-ne o pild\ de
adev\rat\ smerenie,
de dragoste pentru
ucenici [i pentru to]i
oamenii. Este o tradi]ie
frumoas\ [i este pentru
to]i un `ndemn la sme-
renie, la poc\in]\. Este
pentru to]i un moment
~ntrebat la final despre
semnifica]iile acestui
de medita]ie prin care
s\ con[tientiz\m c\ nu
ritual, p\rintele Vitalie
Danciu, stare]ul M\- suntem unii mai mari
dec=t ceilal]i. Dac\
n\stirii Golia, a decla-
rat: „Slujba pe care am Hristos S-a smerit pen-
s\v=r[it-o acum ne duce tru noi [i S-a smerit `n
fa]a noastr\, suntem [i
Dup\ citirea rug\ciunii cu g=ndul cu aproape
2000 de ani `n urm\, noi datori s\ ne sme-
prin care evoc\ gestul pe c=nd, `n Joia din rim `n fa]a celorlal]i,
care l-a s\v=r[it, p\rintele S\pt\m=na Patimilor, s\-i consider\m pe to]i
stare] strope[te pe cei 12 Iisus Hristos, M=ntui- egali, pentru c\ `nain-
c\lug\ri cu apa cu care torul nostru, a sp\lat tea M=ntuitorului nostru
le-a sp\lat picioarele picioarele ucenicilor suntem cu to]ii egali“

Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
7 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 81 (682) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Ierarhi, preo]i
„Fa]\ c\tre fa]\“
[i credincio[i
PAGINA 16

PAGINA 5
cu Dumnezeu
`mpreun\ de ~nviere

Hristos Cel R\stignit [i

~nviat - Mirele Bisericii
a ~n Taina Mor]ii [i a ~nvierii Domnului nostru Iisus Hristos din S\pt\mâna Sfintelor Patimi [i din S\rb\toarea
Sfintelor Pa[ti, Biserica Ortodox\ vede [i pream\re[te iubirea jertfelnic\ a Mirelui-Hristos pentru Mireasa Lui –
Biserica a Lumina [i bucuria ~nvierii lui Hristos lumineaz\ via]a cre[tinului `n Biseric\, `n familie BBC TV, acuzat\
[i `n societate a Este necesar s\ re`mprosp\t\m [i s\ adâncim necontenit `n]elegerea noastr\ privind taina c\ n\scoce[te
Bisericii [i rostul vie]ii cre[tine `n lume, ca timp al faptelor bune [i al preg\tirii noastre pentru mântuire pove[ti ur=te despre
sau pentru via]a ve[nic\ a Fragmente din Pastorala de Sfintele Pa[ti a IPS Mitropolit Daniel a PAGINILE 8-9 rom=nii din Londra
PAGINA 7

CM CM
YK YK

Cei mai mul]i

ie[eni nu cunosc
atribu]iile poli]i[tilor
PAGINA 10

Programele
opera]ionale pentru
banii europeni vor fi
S&P: Perspectiva aprobate luna viitoare
PAGINA 6
ratingului Rom=niei,
`n sc\dere
Agen]ia de evaluare financiar\ Standard&Poor’s
Ratings Services a revizuit `n sc\dere perspectiva ra-
tingului Rom=niei de la pozitiv la stabil, indic\ Stan-
dard&Poor’s. „Revizuirea perspectivei reflect\ absen]a
prelungit\ a unei vizibilit\]i politice de la `nceputul a-
nului 2007“, a declarat analistul de credite al Stan-
dard&Poor’s, Remy Salters. „Schimbarea vine `n timp
ce provoc\rile politice r\m=n semnificative, at=t `n
ceea ce prive[te reformele structurale, c=t [i `n privin]a
~nvierea M=ntuitorului dezechilibrelor balan]ei externe de pl\]i“.

s\ v\ umple
Noul guvern T\riceanu va avea nevoie pentru a
supravie]ui de sprijinul PSD-ului. „Chiar dac\ acest
Ave]i grij\ la
casele de bucurie mariaj din interes poate reduce posibilitatea unor r\s-
turn\ri politice pe termen scurt, probabilitatea unor
alimenta]ie `n timpul
[i sufletele de lumin\! reforme structurale viguroase [i r\spunderea guvernu-
lui fa]\ de riscurile macroeconomice din urm\toarele
s\rb\torilor de Pa[ti
luni este redus\“, a declarat Salters. Managementul PAGINA 13
Hristos cererii interne [i explozia creditelor din aceast\ pe-
rioad\ r\m=n principalele provoc\ri pentru rating. a
Meteo
a `nviat!! CEC-u
ul va fi `nchis p=n\ mar]i clien]ii CEC pot accesa f\r\
restric]ii ATM-urile b\ncii. ~nnorat Z
CEC are `n prezent un cap-
Urrm\torrul num\rr al ziarrului Agen]iile Casei de Eco- zilele de 7, 8 [i 9 aprilie, se banca va avea program ital social de 649,7 milioane maxima 16 °C
va ap\rrea mierrcurri, 11 aprrilie. nomii [i Consemna]iuni arat\ `ntr-un comunicat al normal de lucru. ~n peri- lei [i active totale de peste 7 minima 4 °C
(CEC) vor fi `nchise `n b\ncii. Pe 6 [i pe 10 aprilie oada S\rb\torilor de Pa[te, miliarde de lei. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 7 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXIV)
Episcopul
uniat Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (VIII)
Episcopul Inochentie nu s-a
distins doar prin lupta pe
care a dus-o cu autorit\]ile
austriece pentru recunoa[te-
rea românilor din Transilva-
nia, ci a avut realiz\ri im-
portante pe mai multe pla-
nuri. Astfel, `n anul 1737 a
mutat re[edin]a de la F\g\-
ra[ la Blaj, unde a proiectat
[i o m\n\stire, cu hramul
„Sf. Treime“, [i o cl\dire pen-
tru [coal\. Piatra fundamen-
tal\ a m\n\stirii a fost pus\
`n 1741 [i a fost terminat\
par]ial `n 1747. Din venituri-
le m\n\stirii-catedrale ur-
mau s\ fie `ntre]inu]i 11 c\-
lug\ri „basilieni“, 20 de elevi
`n seminarul m\n\stirii care
urma s\ se `nfiin]eze [i trei
studen]i la Roma. De aseme-
nea, a `nfiin]at [i o bibliotec\
cu peste 250 de c\r]i [i ma-
nuscrise. ~n anul 1739, la un
sinod al protopopilor, la Blaj,
Inochentie a prezentat de-
mersurile pe care le f\cuse la
Viena, precum [i greut\]ile
pe care le-a `ntâmpinat. Du-
p\ moartea `mp\ratului Ca-
rol al VI-lea (1711-1740),
când la tron a urcat Maria
Tereza (1740-1780), Inochen-
tie a mers din nou la Viena,
`n 1742, pentru a treia oar\,
unde a stat 15 luni, `n `ncer-
carea de a ob]ine drepturi
pentru români. Ca urmare a
acestor din urm\ demersuri,
Conferin]a ministerial\, `n
august 1743, a refuzat recu-
noa[terea poporului român
ca a patra na]iune. Tot ce a
ob]inut Inochentie a fost un
rescript, `n septembrie 1743,
prin care se acordau preo]ilor
uni]i anumite `mbun\t\]iri
ale situa]iei materiale. ~n
r\spunsul s\u, `mp\r\teasa
ar\ta c\ nu inten]ioneaz\ s\
prejudicieze cele trei na]iuni,
iar episcopului i-a interzis s\
se mai prezinte la Viena. Iri-
ta]i peste m\sur\ de „`n-
dr\zneala“ episcopului ro-
mân, Dieta [i guvernul Tran-
silvaniei au hot\rât s\-l `m-
piedice definitiv de a mai so-
licita drepturi pentru cler [i
popor sau s\-l oblige s\ re-
nun]e la episcopat. Cei mai
`nver[una]i du[mani ai lui
au iezui]ii, care au pus pe
seama lui tot felul de `nvinu-
iri, inclusiv agita]ia provo-
cat\ de c\lug\rul Visarion
Sarai, „care, chipurile, ar fi
voit astfel, s\ for]eze mâna
`mp\r\tesei pentru recu-
noa[terea [i aplicarea preve-
derilor diplomei leopoldine
din 1701“. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ziua Domnului
Un ]\ran lucra `ntr-o
duminic\ la câmp, `n timp
ce vecinul s\u se ducea la
biseric\. Primul a `nceput
s\-[i bat\ joc de „habotni-
cia“ celuilalt. Acesta `i spu-
se: „Prietene, ce-ai spune
dac\ eu n-a[ avea decât
[apte galbeni [i i-a[ da [ase
unui cer[etor pe care
l-a[ `ntâlni?“. „A[ crede c\
e[ti foarte darnic“. „{i ce-ai
spune dac\ acest cer[etor,
`n loc s\-mi mul]umeasc\
mi l-ar cere [i pe al [apte-
lea?“. „A[ spune c\ este un
om de nimic [i c\ merit\
spânzur\toarea“. Atunci
vecinul a `nceput s\ râd\:
„Ei bine, ]i-ai rostit propria
osând\, c\ci din [apte zile
câte sunt `ntr-o s\pt\mâ-
n\, Dumnezeu ]i-a dat [ase
pentru lucru [i a [aptea
vrea s\ o sfin]e[ti pentru
El. Dar tu o vrei [i pe a [ap-
tea pentru tine [i faci `ntoc-
mai ca acel cer[etor.“ (Pr.
Nicolae Pura, Pilde, Edi-
tura Galaxia Gutenberg,
2004)
EVANGHELIA ZILEI
Ce `nseamn\
Pa[tile pentru tine?
„Iar a doua zi, care este
dup\ vineri, s-au adunat ar-
hiereii [i fariseii la Pi-
lat, zicând: «Doamne, ne-am
adus aminte c\ am\gitorul
Acela a spus, fiind `nc\ `n
via]\: Dup\ trei zile M\ voi
scula». Deci porunce[te ca
mormântul s\ fie p\zit
pân\ a treia zi, ca nu cumva
ucenicii Lui s\ vin\ [i s\-L
fure [i s\ spun\ poporului:
«S-a sculat din mor]i». {i va
fi r\t\cirea de pe urm\ mai
rea decât cea dintâi. Pilat
le-a zis: «Ave]i straj\; mer-
ge]i [i `nt\ri]i cum [ti]i». Iar
ei, ducându-se, au `nt\rit
mormântul cu straj\, pe-
cetluind piatra.“ (Matei 27,
62-6 66)
„Dup\ ce a trecut sâmb\-
ta, când se lumina de ziua
`ntâi a s\pt\mânii (Dumi-
nic\), au venit Maria Mag-
dalena [i cealalt\ Marie, ca
s\ vad\ mormântul.
{i iat\ s-a f\cut cutre-
mur mare, c\ `ngerul Dom-
nului, coborând din cer [i
venind, a pr\v\lit piatra [i
[edea deasupra ei. {i `nf\]i-
[area lui era ca fulgerul [i
`mbr\c\mintea lui alb\ ca
z\pada. {i de frica lui s-au
cutremurat cei ce p\zeau [i
s-au f\cut ca mor]i. Iar `n-
gerul, r\spunzând, a zis fe-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Caliopie [i Sf=ntul
Rufin, diaconul
Sâmb\t\: Sfântul
Mucenic Caliopie
Originar din Perga Pam-
filiei, acest sfânt a tr\it la
sfâr[itul secolului al III-lea
[i `nceputul secolului al IV-
lea. Când s-a declan[at per-
secu]ia `mpotriva cre[tini-
lor, s-a dus de bun\voie la
guvernatorul Maxim [i a
m\rturisit c\ este cre[tin.
~ndat\ a fost legat [i b\tut
cu plumb, `ntins pe o roat\
[i ars, apoi a fost `ntemni-
]at. Mama sa a `mp\r]it toa-
t\ averea s\racilor, i-a eli-
berat pe robi, `n num\r de
cinci sute [i cincizeci, [i `m-
preun\ cu ei s-a al\turat lui
Caliopie, cântând slav\ lui
Dumnezeu. Sfântul a fost
osândit s\ fie r\stignit cu
capul `n jos chiar `n Vinerea
Mare. Dup\ ce l-au coborât
de pe cruce, mama sa a le[i-
nat, apoi [i-a dat [i ea sufle-
tul, [i a fost `ngropat\ la un
loc cu fiul ei.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Gheor-
ghe M\rturisitorul, epis-
CALENDARUL ZILEI
meilor: Nu v\ teme]i, c\
[tiu c\ pe Iisus cel r\stignit
~l c\uta]i. Nu este aici; c\ci
S-a sculat precum a zis; ve-
ni]i de vede]i locul unde a
z\cut. {i degrab\ mergând,
spune]i ucenicilor Lui c\
S-a sculat din mor]i [i iat\
va merge `naintea voastr\
`n Galileea; acolo ~l ve]i
vedea. Iat\ v-am spus vou\.
Iar plecând ele `n grab\
de la mormânt, cu fric\ [i cu
bucurie mare au alergat s\
vesteasc\ ucenicilor Lui.
Dar când mergeau ele s\
vesteasc\ ucenicilor, iat\
Iisus le-a `ntâmpinat, zi-
când: Bucura]i-v\! Iar ele,
apropiindu-se, au cuprins
picioarele Lui [i I s-au `nchi-
nat. Atunci Iisus le-a zis: Nu
v\ teme]i. Duce]i-v\ [i ves-
ti]i fra]ilor Mei, ca s\ mear-
g\ `n Galileea, [i acolo M\
vor vedea. {i plecând ele,
iat\ unii din straj\, venind
`n cetate, au vestit arhierei-
lor toate cele `ntâmplate. {i,
adunându-se ei `mpreun\
cu b\trânii [i ]inând sfat,
au dat bani mul]i osta[ilor,
zicând: «Spune]i c\ ucenicii
Lui, venind noaptea, L-au
furat, pe când noi dormeam;
{i de se va auzi aceasta la
dreg\torul, noi `l vom `ndu-
pleca [i pe voi f\r\ grij\ v\
Sf. Ap. Ruf, Sf. Ier.
Celestin al Romei,
Sf. Ap. Agav
copul Mitilenei; a Sfântului
Mucenic Rufin, diaconul; a
Sfintei Muceni]e Achilina [i
a dou\ sute de sfin]i mu-
cenici din Sinope.
Duminic\:
† ~nvierea Domnului
– Sfintele Pa[ti
Cea mai mare s\rb\toa-
re cre[tin\, Pa[tile este ce-
lebrarea ~nvierii lui Iisus
Hristos, `ntemeietorul cre[-
tinismului. ~nvierea Dom-
nului este evenimentul cel
mai important care s-a `n-
tâmplat `n istoria lumii [i
este baza credin]ei cre[tine.
De aceea, Sfintele Pa[ti `n
Biserica Ortodox\ este „s\r-
b\toarea s\rb\torilor“. Pen-
tru c\ Pa[tile este s\rb\toa-
rea bucuriei, Biserica cânt\
`n noaptea ~nvierii: „Cu bu-
curie unul pe altul s\ ne `m-
br\]i[\m“; „aceasta este zi-
ua pe care a f\cut-o Dom-
nul, s\ ne bucur\m [i s\ ne
veselim `ntr-`nsa“ [i „ziua
~nvierii, s\ ne lumin\m cu
pr\znuirea [i unul pe altul
vom face». Iar ei, luând ar-
gin]ii, au f\cut precum au
fost `nv\]a]i. {i s-a r\spân-
dit cuvântul acesta `ntre
Iudei, pân\ `n ziua de azi.
Iar cei unsprezece uce-
nici au mers `n Galileea, la
muntele unde le poruncise
lor Iisus. {i v\zându-L, I
s-au `nchinat, ei care se `n-
doiser\. {i apropiindu-Se
Iisus, le-a vorbit lor, zicând:
Datu-Mi-s-a toat\ puterea,
`n cer [i pe p\mânt. Drept
aceea, mergând, `nv\]a]i
toate neamurile, botezân-
du-le `n numele Tat\lui [i
al Fiului [i al Sfântului
Duh, `nv\]ându-le s\ p\-
zeasc\ toate câte v-am po-
runcit vou\, [i iat\ Eu cu
s\ ne `mbr\]i[\m, s\ zicem
fra]ilor [i celor ce ne ur\sc
pe noi, s\ iertam toate pen-
tru ~nviere“.
Tot `n aceast\ zi, Biseri-
ca face pomenirea Sfin]ilor
Apostoli Irodion, Agav, Ruf,
Flegon, Asincrit [i Hermas.
~n ziua de 7 aprilie,
istoria consemneaz\:
a Ziua mondial\ a s\n\-
t\]ii – marcheaz\ `nceperea
activit\]ii din 1948, a
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii/OMS (institu]ie
specializat\ a Na]iunilor
Unite, cu sediul la Geneva;
România este membru al
OMS din 1948);
a 1348 – Una din cele mai
vechi universit\]i din Euro-
pa [i prima universitate sla-
von\, universitatea Karlov
este fondat\ `n Praga;
a 1614 – A decedat picto-
rul spaniol de origine greac\
El Greco (Domenicos Theoto-
kopoulos) („Apostolii Petru si
60 de ani de la moartea lui Henry Ford
Cel despre care se spune
c\ a fost fondatorul indus-
triei americane de automo-
bile, Henry Ford, s-a n\s-
cut la 30 iulie 1863, `ntr-o
familie de fermieri `nst\-
ri]i din Michigan. Cum
munca la c=mp nu-i prea
pl\cea [i cum pasiunea
pentru tehnic\ era extrem
de mare, t=n\rul de doar
16 ani a plecat la Detroit,
unde a lucrat `n mai multe
ateliere de mecanic\, ajun-
g=nd `n cele din urm\ `n
compania Edison, ca ma-
[inist [i apoi inginer. Dup\
terminarea programului
de lucru, Ford se dedica
pasiunii sale, lucr=nd aca-
voi sunt `n toate zilele, pâ-
n\ la sfâr[itul veacului.
Amin.“ (Matei 28, 1-220)
***
Este interesant de observat
ce `nseamn\ s\rb\toarea
Pa[tilor, a ~nvierii Domnu-
lui nostru Iisus Hristos,
pentru fiecare dintre noi.
Unii doresc s\ tr\iasc\
foarte intens duhovnice[te
acest moment [i au postit,
s-au spovedit, s-au `mp\r-
t\[it. Al]ii g\sesc acelea[i
scuze ca [i anul trecut, ca [i
acum doi ani, ca [i `n anii
trecu]i. Pentru al]ii `n-
seamn\ doar o simpl\ lu-
mânare aprins\ `n miez de
Pavel“, „Laocoon“, „Logodna
Fecioarei“) (n.1541);
a 1863 – Are loc, la Si-
biu, un Congres na]ional al
românilor, care deleag\ ze-
ce personalit\]i, `n frunte
cu mitropolitul Andrei {a-
guna, pentru a expune `m-
p\ratului Franz Joseph I, la
Viena, revendic\rile politice
ale românilor;
a 1927 – A fost efectuat\
cu succes prima transmisie
televizat\ la mare distan]\,
`n Statele Unite ale Ameri-
cii. Secretarul Departamen-
tului comer]ului din SUA,
Herbert Hoover, a ]inut un
discurs la Washington;
a 1931 – S-a n\scut ac-
torul Amza Pellea. Repre-
zentant al Promo]iei de aur
a teatrului românesc, Amza
Pellea a interpretat atât
personaje istorice (Vl\dica
Hariton din „Tudor din Vla-
dimiri“ de Mihnea Gheor-
ghiu, „Voievodul Basarab
din „Croitorii cei mari din
Valahia“ de Al. Popescu, ro-
lurile din „Tudor“, „R\scoa-
la“, „Haiducii“, „Dacii“, „Co-
lumna“, „Mihai Viteazul“),
s\ la construirea unei ma-
[ini originale, pe care reu-
[e[te s\ o termine pe 4 iu-
nie 1896. Trei ani mai t=r-
ziu, `ncurajat de succesele
din garajul propriu, el a
demisionat de la compania
Edison, `nfiin]=nd Compa-
nia de Automobile Detroit.
Firma aceasta nu va „tr\i“
prea mult, pentru c\ di-
versele ne`n]elegeri dintre
asocia]i l-au determinat pe
Ford s\ caute al]i parte-
neri. Ace[tia au fost James
Couzens [i fra]ii Dodge, iar
`n 1903 ei au format
Compania Ford Motor.
Au urmat ani de glorie,
`n care Ford a reu[it s\ se
noapte, dup\ care urmeaz\
plecarea acas\, unde `i
a[teapt\ mielul fript, ou\le
`ncondeiate [i alte bun\-
t\]i. Am putea zice c\ ace[-
tia tr\iesc Pa[tile „la mi-
nut“. Chiar nu mai ai timp
pentru slujba ~nvierii [i
pentru binecuvântarea lui
Dumnezeu? ~nvierea nu
este o s\rb\toare câmpe-
neasc\ unde primeaz\ frip-
tura la gr\tar [i berea. Este
cu totul altceva! E jertf\,
lumin\, speran]\ [i bu-
curie. F\-te vrednic s\ fii o
lumin\ [i astfel s\ te po]i
`mp\rt\[i din Hristos –
Lumina lumii! (Rubric\ re-
alizat\ de pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
cât [i personaje contempo-
rane (Ailinicii din „Secunda
58“, de Dorel Dorian, Mano-
le din „Somnoroasa aven-
tura“ de T. Mazilu), dar si
personaje din repertoriul
clasic universal (Esteban
din „Fantana turmelor“ de
Calderon, Hora]iu din
„Hamlet“, Platonov din „Un
Hamlet de provincie“, de
Cehov) (m. 12.12.1983);
a 1939 – S-a n\scut regi-
zorul Francis Ford Coppola,
distins cu Premiul Oscar `n
1972 si 1974 („Na[ul“, „Apoca-
lipsul acum“, „Conversa]ia“);
a 1940 – La Bucure[ti, a a-
vut loc deschiderea oficial\ a
Institutului Cultural German;
a 1944 – S-a n\scut Ger-
hard Schroeder, om politic
german de orientare social-
democrat\; cancelar al RFG
(din octombrie 1998; reales
`n septembrie 2002);
a 1999 – Funda]ia Na-
]ional\ pentru {tiin]\ [i Ar-
t\, `mpreun\ cu Academia
Român\, a acordat regizo-
rului Andrei {erban, Pre-
miul de Excelen]\ `n Cultu-
ra Româneasc\. a
impun\ pe pia]a automo-
bilelor prin reducerea cos-
turilor de produc]ie, prin
eficientizarea liniilor de
asamblare [i prin produ-
cerea unui model nu foarte
scump [i standardizat. ~n
primul deceniu al secolului
trecut, Ford era cel mai
puternic produc\tor de
ma[ini din lume. Dup\ ani
de munc\ ce i-au adus suc-
cese (Modelul T supra-
vie]uise timp de 20 de ani),
dar [i e[ecuri (compania
era `n pragul falimentului)
[i pe fondul problemelor de
s\n\tate (suferise dou\ a-
tacuri de cord), indus-
tria[ul american a murit la
7 aprilie 1947. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Frumuse]ea Cuvântului
de Carmelia LEONTE
Crede cineva c\ un copil
nu este sensibil la frumos?
~mi amintesc cum, copil fi-
ind, m\ jucam cu mingea
sau s\ream coarda `n cur-
tea casei [i, de fiecare dat\
când trecea pe strad\ o
doamn\ deosebit\ prin fru-
muse]ea ei, l\sam la o parte
mingea sau coarda [i aler-
gam la poart\. M\ lipeam
de grilajul gardului [i o ur-
m\ream lung cu privirea.
Era o vecin\ care st\tea la
câteva case distan]\: `nalt\,
brunet\, cu tr\s\turi fine [i
alur\ atletic\. Intuiam, pro-
babil, c\ frumuse]ea este un
dar deosebit, un dar de la
Dumnezeu, [i m\ uitam
dup\ ea ca dup\ o minune.
Pot spune c\ persoana ace-
ea mi-a `mbog\]it copil\ria,
pentru c\ trecerea ei prin
dreptul por]ii mele era un
eveniment pe care `l tr\-
iam, `n consecin]\, cu emo-
]ie, cu `ncântare.
Anii au trecut. Planuri
rigide de sistematizare a
ora[ului au f\cut ca zona `n
care locuiam s\ fie ras\ de
pe fa]a p\mântului. Casele
s-au demolat [i noi ne-am
mutat la blocuri. Nu am
mai v\zut-o pe acea doam-
n\, cu toate c\ locuiam `n
acela[i ora[, vreme de vreo
LUMEA CUV+NTULUI
Imagini ale Pa[telui
de Stelian
DUMISTR|CEL
Numele celei mai impor-
tante s\rb\tori cre[tine se
bucur\ [i de una din cele
mai semnificative socio- [i
psiholingvistice frazeologii
ce s-a creat `n jurul unui cu-
vânt din limba român\, ca
expresie a aten]iei deose-
bite privind locul aparte din
via]a cre[tinilor.
Astfel, putem observa,
mai `ntâi, preocuparea pen-
tru o `mplinire: se dore[te
ca vremea s\ fie frumoas\
[i se urm\resc semne: „cum
e `n ziua de Florii, va fi [i
ziua de Pa[ti“ [i, tot ca o
speran]\, „cum e `n ziua de
Mucenici, ]ine pân\ la Pa[-
te“. Se impune, apoi, frazeo-
logic, calitatea de zi unicat
`ntr-un an: nu e `n toate zi-
lele Pa[ti, adic\ nu se pe-
trec `n fiecare zi evenimen-
te pl\cute sau fericite; de
aici, `ns\[i s\rb\toarea de-
vine reper privind scurge-
rea timpului, c\ci, `n anu-
mite `mprejur\ri, anul se
m\soar\ prin intervalul
dintre s\rb\torile din doi
ani consecutivi: enun]ul din
Pa[ti `n Pa[ti are semnifi-
ca]ia de „foarte rar“.
Acest nume apare [i `n
alternan]\ cu cel al unei al-
te mari s\rb\tori, din Pa[ti
`n Cr\ciun, [i aceea[i core-
la]ie o g\sim `ntr-o reflec-
tare a specificului culinar:
la Cr\ciun joac\ colacul, la
Pa[ti joac\ cozonacul. De
obiceiurile din acest dome-
niu se leag\ apoi, expresia
20 de ani. Dar `ntr-o zi, nu
de mult, intrând `ntr-o in-
stitu]ie oarecare, am `ntâl-
nit-o! Era chiar ea. A[ fi re-
cunoscut-o dintr-un milion
de femei. Mi s-a p\rut o `n-
tâlnire atât de miraculoas\,
`ncât am r\mas f\r\ glas.
Doamna era pu]in `nc\run-
]it\, mici umbre i se ghi-
ceau pe frunte, dar era tot
ea: maiestuoas\, `nalt\, si-
gur\ pe sine. Am f\cut cu-
no[tin]\ [i – incredibil! - ,
imediat cum a `nceput
s\-mi vorbeasc\, tot mira-
jul de o via]\ s-a spulberat.
~n momentul `n care a pro-
nun]at primul cuvânt, acea
femeie pe care o admirasem
din tot sufletul atâta timp,
a `ncetat s\ mai fie frumoa-
s\. M-am str\duit cu dispe-
rare s\ reconstitui atmosfe-
ra, emo]ia, alura deosebitei
[i enigmaticei doamne, dar
nu am reu[it. ~n fa]a mea
st\tea o femeie obi[nuit\,
cu o frumuse]e neconving\-
toare [i o voce nepl\cut\.
Am plecat dezam\git\, `n-
tristat\. Ce se `ntâmplase?
Ea era o parte important\
din copil\ria mea [i, f\r\ s\
`[i propun\, m\ min]ise.
Datorit\ ei am `nv\]at s\
admir frumuse]ea, dar fru-
muse]ea ei era de parad\.
Mi-am amintit zicala popu-
lar\: „A fost frumoas\ pân\
a deschis gura.“ Am `n]eles
c\ aici st\ ascuns un mare
neadecv\rii, a lucrului de-
plasat, strident: se potrive[-
te ca fasolea (sau ca braga)
`n ziua de Pa[ti, pe aceea[i
linie plasându-se ironia din
observa]ia c\ doar nevoia-
[ul [i prostul [i `n ziua de
Pa[ti poste[te. Exist\ [i o
metafor\ a „frumosului“,
consemnat\ tot de Iuliu
Zanne: a umbla ca o lumâna-
re de Pa[ti `nseamn\ „fru-
mos g\tit [i ]an]o[“.
Totu[i, deoarece via]a nu
se desf\[oar\ numai `n pe-
treceri [i desf\t\ri, se spu-
ne, cu am\r\ciune, [i c\
Pa[tele s\racului e când are
pe mas\ ou\ [i `mbrac\ c\-
ma[\ nou\. ~n leg\tur\ cu
acest aspect, trebuie s\ ne
amintim c\ s\rb\toarea ~n-
vierii, dat fiind anotimpul,
ocaziona manifest\ri pu-
blice ale comunit\]ii rurale
(hora, de exemplu); a[adar,
]inuta vestimentar\ carac-
teristic\ prim\verii era de
OPINII & COMENTARII
adev\r ce ]ine de duhovni-
cie [i spiritualitate. Nu pu-
tem fi frumo[i `n afara cu-
vântului. Frumuse]ea omu-
lui este frumuse]ea cuvân-
tului. Taina omului este tai-
na cuvântului. Soarta omu-
lui este strâns legat\ de cu-
vânt. Din acest motiv unii
oameni sunt frumo[i pân\
deschid gura. Din acest mo-
tiv ne dezv\luim prin cu-
vânt. P\rin]ii duhovnice[ti
spun c\ vorbim din preapli-
nul inimii. Poate c\ acum,
`n zilele noastre, când diplo-
ma]ia [i arta de a ne ascun-
de gândurile sunt probleme
de supravie]uire, nu mai
vorbim din preaplinul ini-
mii, ci dintr-un calcul mate-
matic, deseori meschin. To-
tu[i, indiferent c\ vrem sau
nu vrem, nu putem `n[ela
Cuvântul. Ne dezv\luim
prin vorbirea noastr\ mai
mult decât suntem dispu[i
s\ o recunoa[tem. De ce
unii oameni `nceteaz\ s\ fie
frumo[i când vorbesc? Toc-
mai pentru c\ se dezv\luie
pe ei `n[i[i [i dezv\luie ast-
fel esen]a frumuse]ii, care
este atingere de Cuvânt,
puterea de a `nfrunta Cu-
vântul, de a sus]ine for]a
lui. Frumuse]ea este o pro-
blem\ de caracter `n rela]ia
dintre om [i Cuvânt. {i
este, mai ales, sentimentul
de s\rb\toare pe care ]i-l d\
Cuvântul. A fi frumos `n-
rigoare, „abaterile“ fiind
chiar sanc]ionate paremio-
logic: cine umbl\ la Craciun
`n c\ma[\, la Pa[ti umbl\
cu cojoc. Dar schimbarea
`mbr\c\mintei avea [i o al-
t\ motiva]ie [i manifestare,
mai pu]in festive; pe vre-
muri, „tocmirea“ ciobanilor
prevedea, `n plata stabilit\,
dou\ rânduri de haine [i de
opinci: unul de Pa[ti sau de
Sfântul Gheorghe, iar altul
de Sfântul Dumitru.
S\ ne reamintim apoi,
din vocabularul tradi]ional,
o sintagm\ a extinderii de-
nominative: Pa[tele mici,
zise [i Pa[tele blajinilor, re-
prezint\ numele s\rb\torii
pr\znuite de credincio[i `n
Duminica Tomii sau `n
prima luni de dup\ aceast\
duminic\, iar, din perspec-
tiva motiva]iei numelor de
persoan\, faptul c\,
pornind de la Pa[ti, se ex-
plic\ nume (unele) ini]ial de
botez, devenite nume de
familie cum sunt Pasc\,
Pascot\, P\sculete sau Pas-
cu ([i, apoi, P\sculescu).
seamn\ a fi viu `n interiorul
Cuvântului. Frumuse]e `n-
seamn\ bun\tate. Se spune
c\ noi, `n aceast\ lume,
avem frumuse]ea `n afar\ [i
bun\tatea `n interior, dar
`ntr-o ordine superioar\ a
lucrurilor frumuse]ea va fi
`n interior [i bun\tatea `n
afar\. A[adar, frumuse]ea,
cu toate c\ o vedem `n afa-
r\, este o problem\ de inte-
rioritate. Ea porne[te din
locul unde se formeaz\ Cu-
vântul [i este purt\toare de
Cuvânt. Nu `ntâmpl\tor
numai oamenii vorbesc,
dintre toate vie]uitoarele de
pe planet\. Nu `ntâmpl\-
tor, ci pentru c\ omul are o
tain\, taina Cuvântului,
taina fiin]ei cuvânt\toare.
{i, cum remarca un mare
teolog, taina e aceea care ne
`n]elege, nu aceea pe care o
`n]elegem. Dac\ frumuse]e
`nseamn\ a fi `n Cuvânt [i
cine nu cultiv\ Cuvântul
are o frumuse]e efemer\ [i
mincinoas\, iar imaginea
unui astfel de om se
pr\bu[e[te imediat cum de-
schide gura, pulverizat\ de
puterea Cuvântului, dac\ e
adev\rat c\ omul este
oglinda Cuvântului viu [i
tocmai aceast\ oglindire `n-
seamn\ frumuse]e, nu-i de
mirare c\ noi sim]im nevoia
s\ ne `nchin\m Cuvântului
care e mai presus de noi,
care ne une[te [i ne `nno-
bileaz\. Nu-i de mirare c\
particip\m la ~nvierea Cu-
vântului - taina marii Fru-
muse]i. a
Discursul public [i publi-
citar contemporan asociaz\
s\rb\toarea pascal\ cu o
strident\ imagine a unei
presupuse l\comii spre pe-
trecere (mai ales a celor cu
bani); de la nevinovatele
„felicit\ri de Pa[te“ se ajun-
ge la promisiunea fericirii
de moment doar prin „Va-
can]e de Pa[te `n Austria“
(sau „`n Grecia“), iar p\[tii
tradi]ionale i se substituie
un produs de import, „Pa[te
[i pizza“, dup\ cum ou\le
ro[ii nu mai sunt raportate
la sfin]irea `n biseric\: ni
se... implementeaz\ repre-
zentarea c\ ni le-ar aduce
„iepura[ul de Pa[te“!
S\ ne revenim, s\ ne re-
g\sim: Pa[tele, praznicul
~nvierii Domnului, este s\r-
b\toarea speran]ei [i a bu-
curiei cre[tinilor [i-i putem
sim]i spiritualitatea [i m\-
re]ia apropiindu-ne de lim-
ba veche [i `n]eleapt\ [i
prin comuniunea cu pur-
tarea [i simbolurile str\-
mo[ilor.
Hristos a `nviat! a
S=mb\t\, 7 aprilie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Al\turi de Cel ce a
murit f\r\ s\ moar\
a Pentru vremea la care
am ajuns ne-am rugat de-a lungul
`ntregului post al Pa[tilor a
de arhim. Teofil P|R|IAN
Pomenim, cu darul lui Dumnezeu, `n Sâmb\ta
cea Mare `nmormântarea Domnului Hristos, pe-
trecerea `n mormânt a Mântuitorului nostru.
Vom avea `n vedere cele ce s-au petrecut pentru
noi [i pentru a noastr\ mântuire `n aceast\ zi. {i
anume, `l vom avea `n vedere pe Mântuitorul Cel
ce a fost `n mormânt cu trupul, `n iad cu sufletul
[i `n Rai, ca un Dumnezeu, cu tâlharul. E o zi `n
care ne ar\t\m nedumerirea [i totodat\ convin-
gerea c\ moartea s-a `ntâmplat `n via]\, c\ Via]a
a primit moartea. C\ci zicem: „~n mormânt,
Via]\, pus ai fost, Hristoase, [i `mp\r\]ia iadului
Tu ai zdrobit“. Ne gândim la Mântuitorul nostru
Iisus Hristos `n care se `ntâlnesc cele potrivnice:
moartea [i via]a. Moartea, prin desp\r]irea su-
fletului de trup, [i via]a, prin faptul c\ vorbind cu
Domnul Hristos noi zicem: „Când Te-ai pogorât
la moarte Cela ce e[ti f\r\ de moarte, atunci
iadul l-ai omorât cu str\lucirea dumnezeirii. Iar
când ai `nviat pe cei mor]i din cele de dedesubt,
toate puterile cere[ti au strigat: D\t\torule de
via]\, Hristoase Dumnezeul nostru, m\rire }ie“.
Rânduiala Bisericii noastre este ca, `ndat\ dup\
ce se spun cu cântare cuvintele `n care facem pro-
hodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, s\ se
pomeneasc\ ~nvierea. Pentru c\ noi aducem a-
minte de moartea celui f\r\ de moarte, aducem
aminte prin prohodire de cel ce a murit f\r\ s\
moar\ cu dumnezeirea, [i `n cazul acesta ne mi-
nun\m de Domnul nostru Iisus Hristos [i nu
uit\m de `nvierea Lui. „De[i rabzi r\stignire“,
am zis `n Vinerea Mare, „Tu e[ti Fiul [i
Dumnezeul meu“. {i putem spune `n continuare:
„De[i e[ti `n mormânt, Tu e[ti Dumnezeul meu“.
~n aceast\ sâmb\t\ a t\cerii suntem chema]i de
Sfânta noastr\ Biseric\ `n cuprinsul Sfintei
Liturghii s\ t\cem cu gândurile noastre iscodi-
toare [i s\ zicem: „S\ tac\ tot trupul omenesc [i
nimica p\mântesc `n sine s\ nu gândeasc\, c\ci
~mp\ratul ~mp\ra]ilor [i Domnul Domnului
merge s\ se junghie [i s\ se dea de mâncare cred-
incio[ilor. {i merg `naintea Lui puterile `ngere[ti
cu toat\ domnia [i st\pânia, heruvimii cei cu
ochi mul]i [i serafimii cei cu câte [ase aripi, fe]ele
acoperindu-[i [i cântând cântarea: Aliluia,
Aliluia, Aliluia“.
A[a se spune la Sfânta Liturghie. A[a trebuie
s\ spunem [i noi `n con[tiin]a noastr\, a[a tre-
buie s\ gândim [i noi despre tainele mai presus
de `n]elegere. S\ tac\ firea omeneasc\ cu gân-
durile ei p\mânte[ti [i s\ aud\, s\ asculte, s\
vad\ pe cei care `l `nso]esc pe Mântuitorul nos-
tru Iisus Hristos `n moarte [i prin moarte spre
`nvierea cea de a treia zi, pe care o a[tept\m [i
pentru care ne-am rugat s\ o ajungem ca s\ ne
`nchin\m ~nvierii Mântuitorului nostru Iisus
Hristos f\r\ de osând\ [i s\ ne `mp\c\m cu to]i.
S\ le zicem fra]i celor ce ne ur\sc pe noi [i a[a,
`n ziua ~nvierii s\ strig\m: „Hristos a `nviat din
mor]i cu moartea pe moarte c\lcând [i celor din
morminte via]\ d\ruindu-le“.
Pentru vremea la care am ajuns ne-am rugat
de-a lungul `ntregului post al Pa[tilor. Am zis la
Liturghia Darurilor mai `nainte sfin]ite rug\ciu-
ne, c\tre Dumnezeu: „D\-ne nou\, Bunule s\
lupt\m lupta cea bun\, calea postului s\ o s\-
vâr[im, credin]a nedesp\r]it\ s\ o p\zim, ca-
petele nev\zu]ilor balauri s\ le sf\râm\m, bi-
ruitori asupra p\catului s\ ne ar\t\m [i f\r\ de
osând\ s\ ajungem a ne `nchina [i Sfintei ~n-
vieri“. Am ajuns `n ziua Sfintei ~nvieri, am ajuns
s\ ne `nchin\m Sfintei ~nvieri. Biserica `ns\ ne
cere ceva anume [i zice: „~n Ziua ~nvierii s\ ne
lumin\m cu pr\znuirea [i unii pe al]ii s\ ne
`mbr\ti[\m, [i s\ le zicem fra]i [i celor ce ne
ur\sc pe noi [i a[a s\ strig\m: Hristos a `nviat
din mor]i cu moartea pe moarte c\lcând [i celor
din morminte via]\ d\ruindu-le“.
~ntrebarea fireasc\ pentru fiecare dintre noi
este: Ne `nchin\m cu adev\rat Sfintei ~nvieri?
Le zicem fra]i celor ce ne ur\sc pe noi? Suntem
binevoitori fa]\ de to]i oamenii? Dac\ da, atunci
suntem ferici]i, pentru c\ tr\im Ziua ~nvierii
`ntru care dorim s\ ne lumin\m. (sursa:
www.nistea.com)
4 S=mb\t\, 7 aprilie 2007
PE SCURT
A ap\rut un nou
num\r al revistei
„Candela Moldovei“
~n aceste zile, a ap\rut num\-
rul pe lunile februarie-aprilie
al revistei „Candela Moldovei“
- buletinul oficial al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei. Printre
articolele care se g\sesc `n pa-
ginile acestei publica]ii a-
mintim Pastorala de Sfintele
Pa[ti a IPS P\rinte Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, articole dedicate
Sf=ntului Ierarh Varlaam care
a fost canonizat dup\ 350 de
ani de la trecerea sa la
Domnul. De asemenea, sunt
prezentate hot\r=ri ale Sf=ntu-
lui Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, un comunicat despre
lucr\rile Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti, informeaz\ Radio
Trinitas. Apoi, un amplu articol
este dedicat Prea Sfin]itului
Sofronie Drincec, noul Episcop
titular al Episcopiei Oradiei,
Bihorului [i S\lajului, [i tot `n
paginile acestei reviste este
prezentat\ activitatea Arhi-
episcopiei Ia[ilor `n anul 2006.
Concert misionar
Trinitas
la Piatra-Neam]
Cu binecuv=ntarea IPS
P\rinte Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei,
s=mb\t\, 14 aprilie 2007, la
Casa de Cultur\ a sindicatelor
din Piatra-Neam] va avea loc
un concert de muzic\ reli-
gioas\. Evenimentul este orga-
nizat de Radio Trinitas [i
Protopopiatul Piatra Neam] [i
este o ac]iune misionar\ a in-
stitu]iilor amintite, la care vor
concerta corala „Trinitas“ a
Institului Cultural Misionar
Trinitas, corul „Glasul
Bisericii“ al Protopopiatului
Piatra-Neam], corul „P\storul
cel Bun“ al Protopopiatului
T=rgu Neam], corul „Serafimii“
al Protopopiatului Roznov [i
corul „Taborul“ al Protopo-
piatului Ceahl\u. Invita]iile la
concert pot fi procurate de la
parohiile din Protopopiatul
Piatra-Neam]. ({.M.)
„Lumin\ din lumin\“
la {coala nr. 11
din Boto[ani
Profesoara de religie, Rozalia
Groza, de la {coala nr. 11 din
Boto[ani, a organizat, `n S\p-
t\mâna Patimilor, `mpreun\
cu elevii [colii [i cadrele didac-
tice, un `ntreg ciclu de mani-
fest\ri dedicate ~nvierii Dom-
nului - proiectul numit „Lumi-
n\ din lumin\“. ~n cadrul
proiectului s-a desf\[urat un
ciclu de activit\]i privind
Patimile [i ~nvierea Domnului
Iisus Hristos. De asemenea, a
avut loc [i o expozi]ie numit\
„Jertf\ din iubire“ cu lucr\ri
ale copiilor [i alte plan[e folo-
site `n cadrul orelor de Religie
potrivite cu marea s\rb\toare
a ~nvierii Domnului Iisus
Hristos. ~n cuprinsul aceleia[i
ac]iuni, elevii de la clasa a IV-a
A, `nso]i]i de doamna profesoar\
Groza, au mers la Centrul
„{ansa mea“ unde sunt copii cu
dizabilit\]i. Ei au dus 30 de pa-
chete, s-au jucat cu copiii de la
centru [i au `mp\rt\[it reciproc
din experien]a lor. ~mpreun\ cu
Daniela Cârlan, [efa Centrului
„{ansa mea“, organizatorii [i-au
propus s\ repete aceast\ expe-
rien]\ [i `n cadrul altor s\r-
b\tori cre[tine sau chiar la Ziua
Copilului – 1 iunie. „La proiec-
tul nostru particip\ aproape to]i
copiii [colii, `n jur de 800 – 900
de elevi. Dorim s\rb\tori ferici-
te tuturor copiilor [i s\ simt\
~nvierea Domnului a[a cum se
cuvine, cu lumin\ [i cu pace“, a
mai spus Rozalia Groza. a
Ac]iune caritabil\
`n Protopopiatul Ia[i 2
Joi, 5 aprilie 2007, la
Centrul de Asisten]\ So-
cial\ „Sf. Ecaterina“ al
Protopopiatului Ia[i 2 a a-
vut loc ac]iunea „S\ adu-
cem bucuria ~nvierii Dom-
nului [i `n casele celor ne-
c\ji]i“. Ac]iunea se `nscrie
`n proiectul „B\trâne]e
fericit\“, desf\[urat de
Protopopiatul Ia[i 2, care
are ca beneficiari un nu-
m\r de 30 b\trâni singuri,
cu situa]ii precare de via-
]\. Proiectul vizeaz\ [i cul-
tivarea `n rândul elevilor
a capacit\]ii de a se im-
plica `n nevoile comuni-
t\]ii [i de a manifesta res-
VIA}A PAROHIILOR
Hram la singura parohie din Ia[i
`nchinat\ ~nvierii lui Iisus
a Parohia „~nvierea Domnului“ - Dacia a fost `nfiin]at\ la
`nceputul anului 1990 a ~n parohie se desf\[oar\ activit\]i
sociale [i culturale a Slujbele religioase au loc `ntr-un paraclis
amenajat la parterul unui bloc a ~n vara anului 2006, parohia a
primit ca ocrotitor [i pe Sf. Ier. Chiril al Alexandriei a
Parohia „~nvierea Dom-
nului“ din cartierul ie[ean
Dacia (foto) va s\rb\tori
`n aceast\ sear\ [i hramul
bisericii. La o s\rb\toare
a[a de frumoas\, se cuvine
ca [i biserica `nchinat\ s\
fie la fel. De aceea, `nce-
p=nd din anul 1993, `n
cartierul Dacia se constru-
ie[te una dintre cele mai
frumoase biserici din Ia[i.
„Parohia s-a `nfiin]at `n
1990, cu binecuv=ntarea
IPS P\rinte Mitropolit
Daniel. Cartierul Dacia,
format din peste 8.000 de
familii, era v\duvit de
prezen]a unui spa]iu sa-
cru `n mijlocul cartierului.
Credincio[ii de aici apar]i-
neau mai multor biserici
r\sp=ndite prin ora[. Dar
iat\, c\ dup\ 1989, cre-
dincio[ii [i-au `mplinit do-
rul de a avea o biseric\ a-
proape. Locuind `n acest
cartier - pe atunci eram
preot II la Biserica «Sfin]ii
Voievozi» - Frumoasa -, am
fost solicitat s\ m\ ocup
de tot ce `nseamn\ preg\-
tirea unui [antier pentru o
biseric\ `n cartier. A durat
o perioad\ preg\tirea ac-
telor, dar `n 1993, av=nd
toat\ documenta]ia pus\
la punct, `n var\, am `n-
ceput s\p\turile la funda-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
pect, recuno[tin]\ [i gene-
rozitate fa]\ de persoanele
v=rstnice. Astfel c\, un
grup generos de elevi ai
Colegiului Tehnic „I. C.
{tef\nescu“ s-au organi-
zat [i au preg\tit pache]e-
le pentru b\trânii no[-
tri. Aceste pachete cu ali-
mente [i dulciuri, au fost
`mp\r]ite `n prezen]a p\-
rintelui protopop Vilie Do-
ro[inc\, care a rostit un
cuvânt de mul]umire, adu-
când aprecieri [i felicitând
pe cei care au organizat
aceast\ ac]iune caritabil\.
(Andreea GHE}U)
]ie. Ne-a interesat `n pri-
mul r=nd s\ r\spundem
nevoilor spirituale ale
credincio[ilor din aceast\
zon\“, ne-a explicat p\rin-
tele {tefan Chiru]\, paro-
hul Bisericii „~nvierea
Domnului“ - Dacia. Din
1990, c=nd s-a format a-
ceast\ parohie, slujbele au
loc `ntr-un paraclis ame-
najat la parterului unui
bloc aflat `n vecin\tatea
bisericii.
Activit\]i sociale
Din cauza complexit\]ii
proiectului, dar [i a lipsei
de fonduri, p=n\ `n pre-
zent s-a costruit abia p=n\
la acoperi[. Pe l=ng\ am-
plele lucr\ri care au loc la
biseric\, parohia desf\-
[oar\ [i activit\]i sociale [i
cultural-educative. „Ne `n-
grijim cu mare aten]ie de
oamenii cu probleme so-
ciale de la noi din parohie.
O vreme, am avut 2 asis-
ten]i sociali angaja]i, care
au desf\[urat activitate
pe l=ng\ parohie, dar as-
t\zi lucr\m cu voluntari
pentru purtatea de grij\ a
celor care sunt cu proble-
me deosebite. Am avut `n
Postul acesta ac]iuni de
ajutorare a celor de la Spi-
[i grupul de elevi voluntari care au participat la ac]iunea
„S\ aducem bucuria ~nvierii Domnului [i `n casele celor nec\ji]i“
talul Socola, c=nd un pavi-
lion `ntreg a primit hran\
pentru o mas\ din partea
parohiei noastre. Am mai
avut o ac]iune `n ziua de
Bunavestire, c=nd am f\-
cut o mas\ pentru to]i b\-
tr=nii de la azilul din Podu
Ro[. Ne `ngrijim sub acest
aspect de cei cu probleme
deosebite, fie asist=ndu-i
direct, fie `ncuraj=nd pe
al]ii care sunt `n apropiere
s\-i asiste, iar acolo unde
nu pot, s\ ne anun]e [i pe
noi ca s\ fim al\turi de
d=n[ii. La nivel cultural,
pentru nevoile de studiu
ale enoria[ilor no[tri avem
o bibliotec\ pe care o pot
cerceta fiecare sau le d\m
`n fiecare duminic\ o foaie
a bisericii noastre pe care
o `mp\r]im gratuit la
fiecare slujb\ din timpul
anului“, a mai spus p\rin-
tele Chiru]\.
„Hristos a `nviat“...
`n fiecare duminic\
~n final, p\rintele a vor-
bit despre `nsemn\tatea
hramului `n parohia pe
care o p\store[te al\turi
de p\rintele Nicolae Achi-
mescu [i p\rintele Toma
Crauciuc. „Hramul nostru
Pr. protopop Vilie Doro[inc\
este un hram deosebit, mare de oameni care vin
pentru c\ ~nvierea Dom- s\ asiste [i s\ se bucure de
nului este un hram [i o
s\rb\toare a `ntregii cre[-
tin\t\]i. Pentru noi este o
binecuv=ntarea Sfintei ~n-
vieri, iar a doua zi, la Ve-
cernie, sau la ~nvierea a
bucurie deosebit\ pentru
c\ avem biserica `nchi-
nat\ acestei mari s\rb\-
doua, cum este numit\ `n
popor, facem [i o slujb\ de
pomenire a ctitorilor. ~n
tori. De aceea, suntem cinstea evenimentului
unica biseric\ din Ia[i Sfintei ~nvieri am avut `n
care a avut posibilitatea aceast\ s\pt\m=n\ ac-
de a c=nta `n fiecare du- ]iuni `n cadrul {colii «G.
minic\ «Hristos a `nviat!» Co[buc» Dacia, ac]iuni de
pentru c\ este troparul
hramului nostru. Dar nu
parteneriat, `n cadrul c\-
rora am preg\tit copiii
ne putem desf\[ura cu un pentru bucuria ~nvierii, a
sobor deosebit dec=t cu cei Sfintei ~mp\rt\[anii“.
care apar]inem ca slujitori Pentru ca hramul bisericii
ai acestui sf=nt altar pen- s\ fie marcat [i prin slujbe
tru c\ fiecare biseric\ `[i `n sobor mai mare, `n vara
are, `ntr-un fel, hramul de anului 2006, IPS Daniel,
~nviere, aceasta fiind cea Mitropolitul Moldovei [i
mai mare s\rb\toare. Bucovinei, la solicitarea
Mul]imea `nconjoar\ bi- parohiei, a r=nduit un al
serica aici, spa]iul r\m=ne doilea hram pentru bise-
necirculat `n zon\ `n pe- rica din Dacia, respectiv
rioada aceasta, se `nchid [i Sf. Chiril al Alexandriei,
str\zile pentru c\ este o s\rb\torit la 9 iunie. a
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CUV+NT DE ~N}ELEPCIUNE S=mb\t\, 7 aprilie 2007 5
„Fa]\ c\tre fa]\“
cu Dumnezeu
Taina `nvierii persoanei umane [i a vie]ii
ve[nice covâr[e[te orice putere de `n]elegere
ra]ional\. Nici nu ar putea fi altfel, atât timp
cât `nvierea nu este comparabil\ cu nimic din
ceea ce experiment\m de-a lungul vie]ii.
Sfânta Scriptur\ ne ofer\ totu[i unele indicii,
autorii biblici ilustrând metaforic aspecte cu
privire la evenimentul `nvierii de ob[te.
P\rintele Dumitru St\niloae interpreteaz\ aces-
te referiri biblice `n spiritul hermeneuticii pa-
tristice, p\trunzând adânc `n profunzimea
tainei `nvierii. Cu trupurile spiritualizate, trans-
parente, ne vom cunoa[te unii pe al]ii, a[a
cum nu ne-am cunoscut nici chiar `n aceast\
via]\, [i, mai presus de toate, ~l vom cunoa[te
pe Dumnezeu. {i nu oricum, ci „fa]\ c\tre
fa]\“, a[a cum El ~[i dore[te din ve[nicie.
tru ele, pentru c\ [i crea]ia c\tre fa]\“ [i `ntre noi, ne- vom vedea prin el nemijlo- pentru a ne asigura o exis-
Hristos cel `nviat este cu Sine, Hristos ne une[te `ns\[i se va elibera de ro- acoperi]i nici de natura cit pe Dumnezeu `ntru sla- ten]\ efemer\, cu pre]ul
`nceputul crea]iei celei noi, cu Tat\l. „A devenit depar- bia stric\ciunii, spre slava manifestat\ `n trebuin]e v\, fiind totul `nduhovni- profit\rii de al]ii, cu pre]ul
pentru c\ ne cuprinde `n te, cu noi, pentru noi, pen- libert\]ii fiilor lui Dumne- materiale, `n sl\biciuni cit, to]i [i toate vor apar- unor imaginare experien]e
starea jertfit\ [i `nviat\ a tru ca [i noi s\ ne facem zeu, Care S-a f\cut om [i trupe[ti, `n boli, supus\ ]ine tuturor, dincolo de `m- de `mplinire prin pl\ceri,
trupului S\u `n mod actual `mpreun\ cu El [i `n El a- frate [i p\rinte al nostru [i mor]ii, nici de natura de- p\r]irea `n subiectiv [i o- prin orgolioase [i g\unoase
proape de Tat\l... C\ci f\- spune: Iat\ Eu [i copiii pe venit\ exclusivist\ prin tot biectiv, dincolo de lan]urile realiz\ri.
pe to]i care credem nu nu-
care Mi i-a dat Dumnezeu“ felul de pasiuni, `n veacul naturii, de lupta pasionat\ Numai perspectiva `nvi-
mai prin comunitatea de cându-ne p\rta[i la El prin
(Sf. Chiril al Alexandriei). de acum, `mp\rt\[indu-ne pentru a st\pâni natura [i erii ne d\ puterea s\ du-
natur\ ce o are cu noi, ci [i Duhul, ne unim cu Dum- cem adev\rata lupt\ ceru-
Starea aceea va `nsem- de Hristos, vestim moartea pe ceilal]i v\zu]i ca obiecte
prin cuprinderea noastr\ nezeu [i Tat\l, prin El“ (Sf. t\ de ea: lupta `mpotriva
na o biruin]\ a persoanelor Lui, care r\mâne [i `n for- exterioare, de lupta fiec\-
personal\ `n El [i prin pe- Chiril al Alexandriei). pasiunilor, lupta pentru
[i a libert\]ii lor asupra ma ei trupeasc\ `n existen- ruia pentru a se ap\ra de
trecerea Lui `n noi. ceilal]i. Singur\ `nvierea sensibilizare, pentru trans-
naturii care robe[te, o bi- ]a noastr\, pentru a ne
E de prisos s\ mai spu- ~nvierea, ne deschide perspectiva paren]\, pentru comuniu-
ruin]\ a comuniunii lor, ajuta s\ o umplem [i s\ o
nem c\ aceasta `nseamn\ transform\m spre folos sc\p\rii de fatalitatea na- ne, pentru asem\narea cu
[i o cuprindere a noastr\ biruin]a comuniunii din comuniunea cu Persoa-
prin moartea noastr\ fa]\ turii care duce la moarte, Hristos, puterea Celui care
`n memoria Lui (virtual `i na divin\, sau suprem\,
cuprinde [i pe cei ce nu
[i a libert\]ii devenit\ [i Persoana uma- de egoism. „Dar când va deschide un plan demn de a `nviat sus]inându-ne pe
n\ eliberat\, prin suporta- veni `n slava Tat\lui, nu noi [i de n\zuin]ele noas- aceast\ cale.
cred `n El). El prezint\ `n Prin trupul `nviat al lui vom mai oferi m\rturisirea tre; iar odat\ cu aceasta,
Sine Tat\lui pe to]i cei ce Hristos iradiaz\, ne`mpie- rea mor]ii de bun\voie, de
st\pânirea mor]ii, care e cuvenit\ despre patima perspectiva unei tot mai * Texte selectate din pr. prof. dr.
cred `n El, deci sunt alipi]i dicat\, puterea Celui ce a Lui, ci `l vom cunoa[te `n adânci sensibilit\]i [i deli-
suprema tiranie a naturii Dumitru St\niloae, Teologiia
de El. Ei sunt v\zu]i `n El f\cut acest trup nestric\- chip curat ca Dumnezeu cate]i. Numai `nvierea ne Dogmatiic\ Ortodox\, vol. 2,
de Tat\l, dar `i are `nscri[i cios, conducând pe to]i cei `nvârto[ate, supremul du[-
«fa]\ c\tre fa]\»... C\ci a- va sc\pa de lupta gre[it\ Ed. IBMBOR, Bucure[ti, 1997
[i `n memoria Lui ve[nic\. ce se vor `mp\rt\[i de El la man al persoanei sau al co-
muniunii interpersonale. tunci nu-L vom mai cu-
{i Tat\l `i vede `nscri[i `n `nviere [i la nestric\ciune,
memoria Lui. Totodat\, ba conducând `ntreaga cre- Tot ce ne e dat acum ca na- noa[te din cele ce sunt ale
omului, ci ~l vom cunoa[te
a LOGOS {I POESIE a
vede imprimat [i pe a]ie la incoruptibilitate [i tur\ se va personaliza, va
sluji eternei comuniuni din cele ce sunt ale lui
Hristos `n ei, `n starea Lui
de jertf\ [i de `nviere.
la transparen]\, adic\ la
maxima transfigurare [i personale. Slava `mp\r\-
teasc\ a Persoanei supre-
Dumnezeu adev\rat, fiind
trecut\ iconomia prin care
Hristos a’nviat
~n fa]a lui Hristos `i ve- comunicabilitate `ntre per- a devenit [i trup. C\ci vom
de pe to]i cei care cred `n soane prin Duhul [i la o to- me devenit\ [i Persoana (Alexe Mateevici)
`nceta, cum se cuvine, ra-
El, c\ci pe fa]a Lui se re- tal\ personalizare a cos- uman\, va deveni slav\ a ]iunile `ntrup\rii [i va in- Se a[ternuse piatra pe proasp\tul mormânt
flect\ gândul lui Hristos la mosului, `n Hristos [i `n tuturor celor ce se vor des- tra o cuno[tin]\ mai mare {i noaptea coborâse, acoperind cetatea.
fiecare, [i `n fa]a fiec\rui oameni; pentru c\ exist\ o chide Persoanei supreme [i [i ne va veni de la El o Se lini[tise neamul vânz\rii. Pe p\mânt
credincios vede imprimat continuitate ontologic\ `n- centrale. str\lucire [i o vedere [i o Era o tain\ mare... minune-apropiat\.
pe Hristos. ~l vede pe Hris- tre materia trupului [i ma- Prin toate se va vedea `n]elegere a mântuirii celei
tos progresând `n transfor- teria cosmosului. „C\ci Persoana suprem\, prin `ntru slav\!“. Au stat t\cu]i de paz\ cei doi osta[i str\jeri
marea fiec\rui credincios pentru noi, pe care ne va toate se vor vedea per- Ne-atin[i de m\re]ia adâncurilor firii,
dup\ chipul Lui pân\ `l va `nvia `n trupuri duhovni- soanele `ntre ele. Nu se va Nepresim]ind venirea minunii celei mari
aduce la starea Sa de `nvi- ce[ti, va restabili `ntru ne- mai vedea o natur\ care Dincolo de fatalitatea Ce-avea s\ schimbe fa]a [i rostul omenirii.
ere. ~n aceasta const\ co- stric\ciune [i corpurile din face greu de sesizat per- naturii [i a p\catului
muniunea progresiv\ a Ta- jurul nostru, corespunz\- soana. Vom vedea „fa]\ Si iat\ miezul nop]ii, de stele-mpodobit:
t\lui cu to]i cei ce cred `n toare celor ce locuiesc, um- c\tre fa]\“ pe Dumnezeu, Trupul nu va `nceta, dar Un tunet lung s’ aude, p\mântu-n el vuie[te.
Fiul S\u. Astfel unindu-ne bl\, vie]uiesc [i petrec `n- dar ne vom vedea „fa]\ el va fi transparent, `ncât Adânci puteri `l mi[c\, izbindu-l. Zguduit
Mormântul se deschide: scriptura se’mpline[te.
ISTORII CU T+LC r\mas acolo pân\ dumini- pic de aghiazm\. Oamenii Lumini lucesc la gura mormântului deschis,
c\ diminea]a, ca s\ ia de `nchinau [i plecau pe la ~ntunecimea piere o clip\-n toat\ firea...
Sfânta anafur\ pentru tot casele lor. {i noi de altfel,
Anafora bucuriei satul. Povestea el, dup\ ce
s-a `ntors, c\ mul]umit de
sp\la]i, curat `mbr\ca]i,
dup\ ce ne-am `nchinat,
Hristos `nvie!... Paznici, s\ fie vou\ vis,
Lumina v\ orbe[te, v’a `nlemnit uimirea!
~n timp ce era prizonier s\ se `mp\rt\[easc\, a ple- reu[ita lui [i cu sufletul cântând de trei ori «Hris- Lumin\ din lumina cerescului cuprins
`n Rusia, p\rintele Dimi- cat la Patriarhie. De altfel limpede, venise la gar\ tos a `nviat!», am primit de Luce[te-acum pe chipu-I. ~l’nal]\ biruin]a.
trie Bejan a `ntâlnit un tot satul tânjea pentru târziu, pierzând un acce- la tata câte o buc\]ic\ de a- {i, lep\dând p\mântul, ~i las\ foc nestins
tân\r soldat rus care i-a Sfintele Taine. {i când a lerat. A mai a[teptat o or\, Pe calea mântuirii: n\dejdea [i credin]a.
nafur\ [i câte o pic\tur\
povestit cum [i-au petrecut plecat tata, i-au spus oa- dou\ [i s-a urcat `ntr-un
el [i cons\tenii s\i, `ntr-un menii: «Vanea, frate, s\ nu de ap\ sfin]it\. Numai du-
personal. Dar personalul p\ aceasta, am ciocnit câte Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat,
an, S\rb\toarea Sf. Pa[ti: ne la[i; vino cu Sfânta ana- merge `ncet, a[a `ncât abia Ne-a dat El nou\ pild\ a marii jertfi de Sine,
„S\ vede]i, p\rinte, fur\. Noi nu ne `nfrupt\m pe la miezul nop]ii s-a dat un ou colorat [i ne-am a[e-
Cu moartea Sa pe moarte c\lcând a `nviat
ce-am p\]it noi la Pa[ti, tot pân\ ce nu te `ntorci la jos `n gara noastr\. Dup\ zat la mas\. Vreau s\ v\
Spre `nvierea vie]ii `n faptele de bine.
satul, nu numai familia noi.» {i tata a plecat cu vreo dou\ ore de m\r[\- spun c\ am postit chiar `n
noastr\. Tot postul l-au aceast\ f\g\duin]\. De luire prin p\dure a ajuns prima zi de Pa[ti [i nu ne- Cânta]i cu bucurie acelui Ce-a sc\pat
]inut b\trânii, a[a cum se altfel, la fiecare Pa[ti, de acas\. Era luni de dimi- am `ndulcit decât dup\ ce Pe om [i omenirea de moarte sufleteasc\.
scrie la lege. câ]iva ani `ncoace, pleac\ nea]\, tocmai la r\s\ritul a venit tata cu anafura. {i E Pa[tele! Via]a! Hristos a `nviat!
Noi suntem destul de un om sau doi din sat, soarelui. Cum au aflat de tot satul a f\cut la fel ca Iubire `ntre oameni [i pace s\ domneasc\.
aproape de Moscova - la pân\ la Moscova [i aduc sosirea lui, to]i cons\tenii noi.“ (Pr. Dimitrie Bejan,
vreo trei sute de kilometri Sfânta anafur\. s-au gr\bit la u[a noastr\, Oran nki. Amin ntiri din
n cap-
spre r\s\rit - [i tata, do- {i cum v\ spuneam, ta- primind din mâna tatei tivitate , Ed. Tehnic\,
rind s\ se spovedeasc\ [i ta a plecat la Moscova [i Sfânta anafur\ [i câte un 1998) Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
6 S=mb\t\, 7 aprilie 2007
PE SCURT
Tinerii primesc
subven]ii
pentru cump\rarea
unei locuin]e
Tinerii cu venituri de pân\ la
545 lei pe membru de familie,
care doresc s\-[i cumpere o
locuin]\, pot solicita de la stat
circa 30% din valoarea acesteia,
potrivit normelor pentru sta-
bilirea cuantumului subven]iei
de la bugetul de stat acordat\ `n
2007 tinerilor care doresc s\-[i
achizi]ioneze o locuin]\.
Valoarea subven]iei scade pe
m\sura major\rii veniturilor.
Astfel, persoanele cu un venit
mediu lunar (pe membru de
familie) cuprins `ntre 546 lei [i
629 lei, pot solicita 20% din val-
oarea locuin]ei, cele cu venituri
cuprinse `ntre 630 lei [i 661 pot
solicita 10%, iar cei cu venituri
`ntre 662 lei [i 745, pot cere 5%
din valoarea locuin]ei de la stat.
Totodat\, tinerii cu vârste pân\
`n 35 ani, care `[i construiesc
pentru prima dat\ o locuin]\
prin credit ipotecar, vor primi,
din 2007, o subven]ie de la stat
`n valoare de 20% din valoarea
locuin]ei, potrivit Legii 12/2007,
care a intrat `n vigoare pe 22
ianuarie 2007. Subven]ia nu
poate dep\[i valoarea de 10.000
de euro. De aceast ajutor pot
beneficia tinerii care, la data
contract\rii locuin]ei, au pân\ `n
35 de ani, persoane sau familii
r\mase f\r\ ad\post `n urma
avarierii grave ori a distrugerii
locuin]elor proprii, din cauza
unor calamit\]i naturale sau a
unor dezastre ori accidente de
care nu se fac vinova]i.
Noul ministru
al Mediului ]ine
cu din]ii de taxa
de `nmatriculare
Ministrul desemnat al Mediului,
Korodi Attila, dore[te men]inerea
taxei de prim\ `nmatriculare sub
o form\ care s\ fie acceptat\ de
Uniunea European\ (UE) [i s\
fie [i `n folosul cet\]enilor
români. „Ceea ce doresc s\ fac
este s\ discut cu domnul
Vosganian, s\ r\spundem cât
mai repede Comisiei Europene,
urmând s\ d\m un instrument
coerent [i aplicabil atât din
punct de vedere al UE, cât [i din
punct de vedere al cet\]enilor“, a
declarat Korodi Attila. Ministrul
a explicat c\ `[i dore[te m\suri
eficiente care s\ ofere o [ans\
real\ pentru calitatea aerului [i
protec]ia mediului. „~n leg\tur\
cu taxa de prim\ `nmatriculare,
sunt convins c\ trebuie s\ existe
`n România instrumente care s\
ofere o [ans\ real\ protec]iei
mediului [i calit\]ii aerului [i
care s\ ne ajute s\ men]inem
m\car la situa]ia actual\ cali-
tatea parcului de ma[ini din
România, [i a[a foarte `nvechit“,
a precizat Korodi Attila. Minis-
trul Economiei [i Comer]ului,
Varujan Vosganian, a declarat c\
nu dore[te ca România s\ ajung\
`n fa]a Cur]ii Europene de
Arbitraj `n problema taxei de
`nmatriculare [i c\ Guvernul va
propune un plan pentru a evita
eventuale sanc]iuni. „Nu `mi
doresc s\ ajungem `n fa]a Cur]ii
Europene de Arbitraj. Mai avem
o lun\ [i jum\tate pentru a g\si
o solu]ie, astfel `ncât s\ nu re-
nun]\m la viziunea noastr\ `n
aceast\ chestiune“, a spus
Vosganian. Taxa de prim\ `nma-
triculare variaz\, `n func]ie de
vechimea ma[inii, gradul de
poluare [i capacitatea cilindric\,
`ntre 160 [i 8.600 de euro. a
23 de abatoare avicole ar putea exporta `n ]\rile Uniunii Europene, din aceast\ lun\
Un num\r de 23 de aba-
toare avicole ar putea exporta
`n ]\rile Uniunii Europene,
din luna aprilie, carne [i pro-
duse din carne de pas\re, `n
condi]iile `n care, la ora ac-
tual\, doar [apte abatoare
sunt acreditate pentru ex-
port, a declarat pre[edintele
Uniunii Cresc\torilor de
P\s\ri din România (UCPR),
Ilie Van.
„Cu toate acestea nu sun-
tem preocupa]i, la ora ac-
tual\, decât de asigurarea
consumului pe pia]a intern\,
Programele opera]ionale pentru banii
europeni vor fi aprobate luna viitoare
a Dup\ aprobarea celor [ase programe opera]ionale, vor ap\rea [i ghidurile necesare pentru depunerea proiectelor
de c\tre poten]ialii beneficiari a Principalii beneficiari ai fondurilor de coeziune sunt administra]ia public\, ONG,
mediul de afaceri [i mediul academic a Cele mai importante sume vor veni pe patru programe opera]ionale [i anume
câte 4,5 miliarde de euro pentru transporturi [i mediu, 3,7 miliarde de euro pe programul opera]ional regional [i 3,5
miliarde de euro pe resurse umane a Unit\]ile administrative vor beneficia de aproape 245 de milioane de euro, din
care 85% reprezint\ contribu]ia Uniunii Europene, iar 15% este contribu]ia statului român a
Programele opera]ionale
pentru accesarea fonduri-
lor europene de coeziune e-
conomic\ [i social\, cifrate
la 19,7 miliarde de euro
pentru perioada 2007-
2013, vor fi aprobate pân\
la sfâr[itul lunii mai, a a-
nun]at expertul Autorit\]ii
de management pentru
cadru de sprijin comunitar
din Ministerul Finan]elor
Publice, Aurora Tr\nescu.
„Dup\ aprobarea celor [ase
programe opera]ionale vor
ap\rea [i ghidurile nece-
sare pentru depunerea pro-
iectelor de c\tre poten]ialii
beneficiari“, a precizat ex-
pertul MFP, `n cadrul unei
mese rotunde organizate de
Camera de Comer] [i In-
dustrie a Româneie (CCIR)
cu tema „Business `n Euro-
pa - succes sau faliment?“.
Programele opera]ionale
au fost transmise la Bru-
xelles spre aprobare `n
luna ianuarie 2007. Aurora
Tr\nescu a precizat c\ fon-
durile europene de coezi-
une economic\ [i social\ se
adreseaz\ mediului urban,
`n sectoarele transporturi,
mediu, resurse umane, su-
port tehnic, administra]ii-
lor centrale [i locale, cre[-
terii competitivit\]ii eco-
nomice, restul fondurilor
europene pân\ la 31 de
miliarde de euro fiind ori-
entate spre mediul rural,
pentru agricultur\ [i dez-
voltare rural\. Principalii
beneficiari ai fondurilor de
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SALARIILE DIN SEC-
TORUL ENERGETIC VOR
CRE{TE CU 22%: Salariile
din sectorul energetic vor cre[-
te, `n 2007, cu circa 19-22%, a
declarat ministrul Economiei
[i Comer]ului, Varujan Vos-
ganian. Vosganian a atras
aten]ia, `ns\, c\ angaja]ii de
la Compania Na]ional\ a Hui-
lei (CNH) au o mare problem\
din cauza productivit\]ii redu-
se. „Dac\ nu facem modific\ri
`n acest domeniu, extrac]ia
minier\ devine istorie `n 2-3
ani. Pe mine m\ intereseaz\,
`ns\, ca cei 12.000 de mineri
de pe Valea Jiului s\ continue
s\ munceasc\, a[a c\ vom
g\si o solu]ie de lipire a aces-
tei companii de termocentra-
lele care merg pe huil\. Avem
nevoie de aceast\ huil\“, a
spus Vosganian. Odat\ cu
cre[terea PIB-ului, va cre[te [i
consumul de energie electric\,
astfel `ncât pân\ `n 2013 Ro-
ECONOMIC
c\tre export plecând cantit\]i
foarte mici de specialit\]i,
deoarece au valoare a-
d\ugat\ mare“, a precizat
Van.
Potrivit pre[edintelului
UCPR, integrarea României
`n UE a redus importurile
masive de carne de pas\re
din Brazilia [i SUA la pre]uri
de dumping.
„La ora actual\ avem im-
porturi doar din Brazilia, dar
`n cantit\]i mai mici decât
anul trecut pentru c\ provin
numai din abatoare agreate
coeziune sunt administra-
]ia public\, ONG, mediul
de afaceri [i mediul aca-
demic. Potrivit expertului
MFP, banii europeni vor
putea fi accesa]i, dac\ un
proiect a fost declarat eligi-
bil, numai dup\ realizarea
proiectului [i efectuarea
cheltuielilor, ulterior fiind
efectuat\ rambursarea. „~n
cazul `n care se ob]ine fi-
nan]area unor proiecte `n
2007, cheltuielile pentru
efectuarea acestora pot fi
f\cute pe o perioad\ de trei
ani, adic\ pân\ `n 2010“, a
explicat Aurora Tr\nescu,
subliniind c\ fiecare pro-
gram opera]ional va fi ad-
ministrat de Autoritatea de
management `nfiin]at\ `n
ministerul de Resort. Ex-
pertul MFP a atras aten]ia
oamenilor de afaceri asu-
pra importan]ei implemen-
t\rii proiectului dup\ ob]i-
nerea aprob\rii finan]\rii.
„Rambursarea banilor chel-
tui]i se va face numai dac\
beneficiarii vor ]ine cont de
respectarea legisla]iei `n do-
meniul achizi]iilor publice,
`n cel al protec]iei mediului
[i ajutorului de stat, dac\
vor p\stra contabilit\]i se-
parate pentru proiectul re-
alizat pentru a putea fi ver-
ificat, vor asigura o pist\ de
audit corespunz\tor [i vor
]ine cont de informarea pub-
lic\ cu privire la proiect.
Cele mai importante sume
vor veni pe patru programe
opera]ionale [i anume câte
mânia va trebui s\ produc\ cu
25% mai mult\ energie elec-
tric\ decât `n prezent.
a PIB-UL PE CAP DE LO-
CUITOR VA CRE{TE CU 50%
~N 2013: Produsul Intern Brut
pe cap de locuitor `n România
ar putea ajunge `n 2013, la
41% din media ]\rilor Uniunii
Europene, cifrându-se la 4.580
de euro, potrivit Planului
Na]ional de Dezvoltare (PND).
Conform strategiei de dezvol-
tare, PIB-ul pe cap de locuitor
va cre[te, pân\ `n 2013, cu
50% fa]\ de 2004, când a fost
de 3.060 de euro. La nivelul
anului 2004, PIB-ul pe cap de
locuitor a reprezentat 1/3 din
media UE 25. Cererea intern\
este previzionat\ s\ creasc\
cu un ritm mediu anual de 6%,
`n urm\torii [ase ani, iar con-
sumul individual al popula]iei
este estimat c\ va cre[te cu
4,8% anual. ~n 2005, cel mai
ridicat PIB/locuitor dintre
de UE. Nici importurile din
]\rile membre nu ne-au creat
probleme dup\ integrarea `n
UE“, a explicat Van. Acesta a
precizat c\ numai `n cazul `n
care va veni carne mai ieftin\
din ]\rile UE cresc\torii au-
tohtoni vor lua `n calcul ex-
portul pe pia]a european\
pentru echilibrarea balan]ei
comerciale cu UE.
Potrivit pre[edintelui
UCPR, România are la ora
actual\ cele mai bune pro-
grame de biosecuritate din
Europa datorit\ investi]iilor
4,5 miliarde de euro pentru
transporturi [i mediu, 3,7
miliarde de euro pe progra-
mul opera]ional regional [i
3,5 miliarde de euro pe
resurse umane.“
Unit\]ile
administrative vor
beneficia de 245 de
milioane de euro
Programul Opera]ional
„Dezvoltarea Capacit\]ii
Administrative“ (PO DCA),
finan]at din Fondul Social
European, urm\re[te dez-
voltarea capacit\]ii admi-
nistrative [i modernizarea
administra]iei publice ro-
]\rile Uniunii Europene a fost
`nregistrat `n Luxemburg,
unde acest indice a dep\[it cu
251% media european\. Peste
media pe UE-25 s-au situat [i
Irlanda - cu 40%, Olanda,
Austria, Danemarca, Belgia,
Marea Britanie, Suedia - `ntre
15 [i 25%, Finlanda - 11%,
Germania- 10%, Fran]a - 8%.
Spania [i Italia au `nregistrat
indici egali cu media euro-
pean\.
a {ANTIERUL NAVAL
MANGALIA, ~N ATEN}IA
NEM}ILOR: Divizia de cons-
truc]ii navale a concernului
german ThyssenKrupp, Blohm
& Voss, este intersat\ de pre-
luarea {antierului Naval
Mangalia (SNM), a declarat
pre[edintele AVAS, Teodor
Atanasiu. „Divizia concernu-
lui care produce nave, Blohm
& Voss, din Hamburg, este in-
teresat\ de preluarea {antie-
rului Naval Mangalia, iar
f\cute `n ultimii ani. Numai
pentru perioada 2006-2007
au fost anun]ate investi]ii de
170 de milioane de euro, `n
sectorul avicol, `n condi]iile `n
care `n anii 2002-2005, acest
volum a dep\[it 115 milioane
de euro.
Sectorul avicol din Româ-
nia asigur\ peste 30.000 de
locuri de munc\ `n activit\-
]ile avicole directe [i alte
100.000 de locuri de munc\ `n
activit\]ile conexe. Cifra de
afaceri cumulat\ a celor 100
de membri UCPR a fost de
mâne[ti. PO DCA va bene-
ficia de aproape 245 milioa-
ne de euro, din care 85%
reprezint\ contribu]ia Uni-
unii Europene, iar 15% este
contribu]ia statului român.
Implementarea PO DCA se
va desf\[ura `n perioada
2007-2013, iar pl\]ile se
vor efectua pân\ `n 2015.
Programul este structurat
`n [ase p\r]i. Prima cuprin-
de o descriere a situa]iei ac-
tuale a administra]iei pub-
lice din România, cea de-a
doua o analiz\ a punctelor
slabe [i a punctelor tari ale
administra]iei publice, cea
de-a treia - strategia de
dezvoltare a capacit\]ii ad-
ministrative, care va fi fi-
nan]at\ din PO DCA, iar
reprezentan]ii acesteia au ve-
nit s\ le prezent\m societatea,
fiind intersa]i de condi]iile de
privatizare“, a spus Teodor
Atanasiu. Pre[edintele AVAS
a ar\tat c\ grupul german s-a
interesat de posibilitatea
mut\rii drumului de acces
`ntre Mangalia [i Vama
Veche, care trece pe deasupra
golfului unde este pozi]ionat
[antierul [i care nu permite
trecerea navelor mai mari de
25,5 metri. „Le-am spus c\
acest lucru este realizabil `n
func]ie de ceea ce vor ei s\
fac\ acolo [i de volumul de in-
vesti]ii“, a precizat Atanasiu.
Pre[edintele AVAS a explicat
c\ autorit\]ile `[i propun ca,
`n cursul lunii martie, s\ fie
lansat\ oferta de privatizare a
SNM, astfel `ncât contractul
de vânzare cump\rare s\ fie
`ncheiat la sfâr[itul lunii iunie
sau `nceputul lunii iulie. a
aproximativ 700 de milioane
de euro, `n 2005. Din punctul
de vedere al performan]elor
de produc]ie, cre[terea indus-
trial\ a puilor de carne din
România se situeaz\ pe locul
patru `n lume, fiind de-
vansat\ doar de Olanda,
Australia [i Germania.
Produc]ia de carne de pa-
s\re `n viu, realizat\ de so-
ciet\]ile din eviden]a UCPR,
a fost de 235.500 de tone, din
care au rezultat aproximativ
183.000 de tone carne t\iat\
(un randament de 78%). a
cea de-a patra se ocup\ de
repartizarea resurselor fi-
nanciare `n func]ie de pri-
orit\]ile identificate. Ulti-
mele dou\ p\r]i se refer\ la
punerea `n practic\ a Pro-
gramului, respectiv la par-
tenerii identifica]i `n elabo-
rarea acestuia. Principalele
probleme men]ionate `n
Program ]in de nivelul de
`ncredere al cet\]enilor `n
administra]ia public\: cre-
dibilitatea administra]iei
publice [i receptivitatea
sc\zut\ a serviciilor pu-
blice la nevoile cet\]enilor.
Prin urmare, Programul
propune s\ contribuie la re-
forma administra]iei publi-
ce, `n general, dar vor fi
aloca]i bani `n principal
pentru s\n\tate, educa]ie
[i asisten]\ social\. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 7 aprilie
Vremea va fi cald\ `n ma-
joritatea regiunilor. Cerul va
fi variabil, cu unele `nnor\ri
`n est unde doar izolat va
ploua, precum [i `n zona
montana `nalt\ unde preci-
pita]iile, slabe, vor fi mixte.
V=ntul va sufla slab p=n\ la
moderat, cu unele intensifi-
cari pe crestele montane.
Temperaturile minime se
vor situa `ntre 0 [i 8 grade,
posibil u[or mai sc\zute `n
depresiuni. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse `n
general `ntre 12 [i 22 de
grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.04.2007
Dolar SUA 2,4961
Euro 3,3350

Soarta provinciei Kosovo este tot mai incert\
Pe fondul refuzului ca-
tegoric al Serbiei de a ac-
cepta planul ONU ce per-
mite o independen]\ limi-
tat\ a provinciei Kosovo,
Consiliul de Securitate al
acestei organiza]ii urmea-
z\ s\ trimit\ o misiune
diplomatic\ `n regiune.
Aceste demers va avea loc
`n cursul lunii aprilie,
pentru o evaluare a si-
tua]iei din teren, `nainte
de a `ncepe dezbaterea cu
privire la viitorul statut al
controversatului terito-
riu. Pre[edintele `n exer-
ci]iu al forului de decizie
al Na]iunilor Unite, am-
BBC TV, acuzat\ c\ n\scoce[te pove[ti
ur=te despre rom=nii din Londra
a Presa britanic\ n\scoce[te din nou pove[ti despre imigran]ii rom=ni
a Potrivit BBC, concet\]enii no[tri paraziteaz\ cel mai mare parc din Londra
a Ambasada Rom=niei demasc\ `nscenarea televiziunii britanice a
Adversitatea presei bri-
tanice fa]\ de imigra]ia
din Europa de Est a cu-
noscut `n aceast\ s\pt\-
m=n\ un nou episod con-
troversat. De aceast\ da-
t\, cea mai prestigioasa
institu]ie de pres\ din
Marea Britanie este `n
mijlocul unui scandal le-
gat de prezentarea unor
pove[ti dezgust\toare des-
pre rom=nii din Londra.
Corturi cu rom=ni
`n Hyde Park
Ambasada României la
Londra s-a decis s\ acuze
public televiziunea BBC
de faptul c\ a „regizat“ un
reportaj despre imigran]ii
români care ar locui `n
corturi `n Hyde Park. ~n-
s\rcinatul cu afaceri R\-
du]a Matache, [eful misi-
unii diplomatice a Româ-
niei (misiune care nu are
ambasador de mai bine de
un an), a cerut o `ntâlnire
cu Mark Thompson, direc-
torul general al BBC. ~n
opinia R\du]ei Matache,
reporterii emisiunii News-
night au „fabricat“ unele
sau chiar toate scenele
`nf\]i[ând o tab\r\ de
corturi din Hyde Park
care ar fi fost instalat\ de
imigran]i români. „E clar
c\ au `nscenat toat\ trea-
ba. BBC are dreptul de a
examina cum func]ionea-
z\ restric]iile impuse ro-
mânilor la venirea `n Ma-
rea Brtianie. Dar BBC a
f\cut-o `n a[a fel, `ncât a
`nc\lcat etica jurnalismu-
lui. Avem un martor care
are motive s\ cread\ c\
unele p\r]i ale reportaju-
lui au fost o `nscenare. A-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a JUDEC|TORII LE-AU
CERUT OANEI PELLEA {I
LUI GIGI BECALI S| SE
~MPACE: Magistra]ii Cur]ii
de Apel Bucure[ti au acordat
un nou termen, pe 7 iunie, `n
vederea `mp\c\rii, `n proce-
sul pe care Oana Pellea i l-a
intentat lui Gigi Becali pen-
tru folosirea f\r\ drept a
imaginii tat\lui ei, actorul
Amza Pellea, `n-tr-un video-
clip electoral. Tribunalul
basadorul britanic Emyr
Jones Parry a precizat
miercuri c\ poart\ con-
sult\ri cu ceilal]i 14 mem-
bri ai Consiliului `nainte
de a propune cine s\ con-
duc\ misiunea. S\pt\mâ-
na trecut\, ambasadorul
Rusiei la ONU, Vitali
Ciurkin, a propus trimi-
terea unei astfel de mi-
siuni `n Kosovo [i Serbia
pentru a „ob]ine toate in-
forma]iile posibile“ cu pri-
vire la situa]ia de la fa]a
locului, `nainte de a lua `n
considerare raportul emi-
sarului special Martti Ah-
tisaari (foto) cu privire la
Hyde Park, 142 de hectare de verdea]\ `n Londra
vem impresia c\ se reiau
relat\rile stereotipe des-
pre români“, a declarat
R\du]a Matache pentru
„The Times“, f\când alu-
zie la campania negativ\
la adresa imigran]ilor ro-
mâni dus\ de o parte din
presa britanic\ `nainte de
aderarea ]\rii la UE la 1
ianuarie 2007.
Scenariu pentru un
reportaj spectaculos
BBC a negat vehement
c\ a fabricat vreun ele-
ment al reportajului, care
a fost difuzat luni, [i a
respins acuza]iile aduse
de Matache, potrivit c\ro-
ra produc\torii i-ar fi ce-
Bucure[ti i-a dat ini]ial
câ[tig de cauz\ actri]ei Oana
Pellea [i l-a obligat pe Gigi
Becali la plata a 350 de mil-
ioane de lei vechi, `ns\
acesta a atacat hot\rârea la
Curtea de Apel Bucure[ti.
Procesul a fost intentat `n
iunie 2005, Oana Pellea sus-
]inând `n plângere c\, `n ca-
litate de unic\ mo[tenitoare
a tat\lui ei, este singura `n
m\sur\ s\ autorizeze repro-
ducerea public\ a crea]iei
artistice a lui Amza Pellea.
ACTUALITATE
viitorul Kosovo, ce preve-
de un statut de „indepen-
den]\ supravegheat\“.
Pe de alt\ parte, al-
banezii kosovari `ncearc\
s\ for]eze lucrurile, Par-
lamentul provinciei adop-
t=nd joi, `n unanimitate, o
declara]ie de sus]inere a
planului mediatorului
ONU, Martti Ahtisaari.
„Parlamentul accept\ [i
promite s\ aplice `n tota-
litate acordul asupra nou-
lui statut al Kosovo, care
a fost prezentat `n Con-
siliul de Securitate al
ONU, la 26 martie. Parla-
mentul salut\ f\r\ re-
rut unui român care apa-
re `n emisiune s\-[i aduc\
propriul cort cu ocazia fil-
m\rii. Totu[i, televiziu-
nea a recunoscut miercuri
sear\ c\ l-a pl\tit pe Da-
niel, un român `n vârst\
de 23 de ani, care a fost
unul dintre principalele
„personaje“ ale reportaju-
lui. BBC a recunoscut, de
asemenea, c\ românul nu
mai dormea `n tab\ra de
corturi `n momentul fil-
m\rii, `n pofida faptului
c\ la `nceput el spune c\
aceast\ tab\r\ este „aca-
s\“. Cu toate acestea, bri-
tanicii refuz\ s\ accepte
c\ au `nc\lcat grav deon-
tologia jurnalistic\. „Ori-
ce sugestie c\ am fabricat
aceast\ poveste este fal-
Ea a solicitat daune materi-
ale `n valoare de 2 miliarde
de lei vechi. Avocatul lui
Gigi Becali a sus]inut, la
procesul desf\[urat `n
prim\vara anului trecut, c\
filmele realizate `nainte de
1989 au fost f\cute cu bani
de la stat, astfel c\ ele apar-
]in domeniului public, iar
drepturile au fost cesionate
c\tre Româniafilm.
a SUTE DE ROM+NI
DAU B|T|I DE CAP CA-
zerve viitoarea prezen]\
interna]ional\ civil\ [i
militar\ `n Kosovo [i se
angajeaz\ s\ sus]in\ a-
ceast\ viitoare misiune [i
s\ coopereze cu aceasta“,
se arat\ `n textul de-
clara]iei men]ionate. {an-
sele de reu[it\ ale albane-
zilor kosovari, care repre-
zint\ aproximativ 90%
din popula]ia regiunii,
sunt amenin]ate `ns\ de
eforturile diplomatice ale
s=rbilor. Pre[edintele Bo-
ris Tadic [i premierul
Vojislav Kostunica au ini-
]iat deja contacte cu Rusia
[i China, `ncerc=nd s\ le
s\. BBC are dovezi solide
c\ b\rbatul care apare `n
reportaj a locuit `n Hyde
Park pentru o vreme. Re-
portajul spune clar c\ Da-
niel nu mai este acum pe
drumuri [i nu mai doarme
`n parc. I s-a pl\tit taxa
pentru un mic spa]iu de
locuit, care este procedura
standard“, a declarat un
purt\tor de cuvânt al BBC.
Alte dubii asupra
pove[tii BBC
Dezmin]irile venite din
partea televiziunii brita-
nice dup\ izbucnirea
scandalului sunt puse `n
discu]ie de informa]ii
ap\rute ulterior. O surs\
RABINIERILOR ITALIENI:
Peste o sut\ de români au
fost aresta]i `n Italia. Ace[-
tia au fost re]inu]i de cara-
binieri `n urma unei opera-
]iunii de amploare desf\[u-
rat\ `n colaborare cu autori-
t\]ile române. Potrivit unui
cotidian de la Roma, cet\]e-
nii români sunt acuza]i de
proxenetism, trafic de dro-
guri [i imigra]ie clandesti-
n\. Al]i 300 de români au
fost pu[i sub acuzare `n
S=mb\t\, 7 aprilie 2007
conving\ s\ foloseasc\
chiar [i dreptul lor de veto
`n Consiliul de Securitate
pentru a bloca indepen-
den]a Kosovo. a
din cadrul BBC a declarat
pentru cotidianul „The
Times“ c\ Daniel a primit
un loc la un hotel cu o zi
`nainte de `nceperea fil-
m\rii. Apoi, Royal Parks,
autoritatea care admi-
nistreaz\ Hyde Park, a e-
mis, de asemenea, dubii
`n leg\tur\ cu reportajul,
afirmând c\ este „foarte
sceptic\“ `n ceea ce pri-
ve[te ideea unei tabere de
corturi `n Hyde Park, mai
ales de amploarea ar\-
tat\ `n emisiunea BBC.
Controversa este legat\
`n primul rând de
m\rimea taberei de cor-
turi prezentat\ de repor-
taj. Newsnight a ar\tat
câteva corturi, cu placaje
folosite drept acoperi[uri,
precum [i ambalaje de
b\uturi [i alimente [i
pungi de plastic aruncate
`n jurul unei taberei im-
provizate.
Un purt\tor de cuvânt
de la Hyde Park a re-
cunoscut c\ oamenii dorm
când [i când `n parc, dar a
spus c\ sunt patrule care
s\ `mpiedice ridicarea
unei tabere de corturi.
Rom=nii, spaima
britanicilor
Pove[tile `nsp\im=nt\-
toare ap\rute `n presa din
insul\ av=nd ca subiect
imigran]ii rom=ni nu sunt
`ns\ o noutate. Anul tre-
cut, ambasada României
la Londra a contestat re-
lat\rile bazate pe statis-
tici provenind prin scur-
geri de informa]ii de la
Ministerul de Interne care
ar\tau un risc crescut de
infrac]ionalitate din par-
tea cet\]enilor României
[i Bulgariei, `n special `n
ceea ce prive[te furtul de
la bancomate. Cu toate a-
cestea, doamna Matache a
precizat c\ Ambasada noas-
tr\ este m=ndr\ de rom=-
nii care muncesc legal `n
Marea Britanie [i c\ ace[-
tia sunt reprezentativi
pentru ]ara noastr\. a
stare de libertate. Ac]iunea
poli]iei s-a desf\[urat `n pro-
vinciile Torino, Bologna,
Perugia, Padova [i Verona.
Poli]ia italian\ a efectuat
numeroase controale `n zo-
nele frecventate de cet\]e-
nii români. ~n urma proto-
colului de `n]elegere semnat
`n luna decembrie anul tre-
cut `ntre Ministerele de
Interne de la Roma [i Bu-
cure[ti, la opera]iunea din
Italia au participat [i poli-
]i[ti din România. a
7
LUMEA PE SCURT
Bush recunoa[te
c\ americanii
s-au s\turat
de r\zboiul din Irak
Pre[edintele SUA, George W. Bush,
a recunoscut `n sf=r[it c\ americanii
sunt „s\tui“ de r\zboiul din Irak, re-
lateaz\ Reuters. Liderul de la Casa
Alb\, a c\rui politic\ din Irak este
aprig contestat\ de democra]ii ma-
joritari `n forul legislativ al SUA, a
admis `n cursul unei `ntâlniri cu mi-
litarii americani de la Fort Irwin
(California) c\ `n Irak „este un
r\zboi dur“, de care „poporul ameri-
can s-a s\turat“. El [i-a ap\rat `ns\
planul de a trimite circa 30.000 de
trupe suplimentare `n Irak, argu-
mentând c\ urm\re[te s\ stabilizeze
capitala Bagdad [i s\ evite extin-
derea conflictului `n regiune, ceea ce
ar pune `n pericol aliatul SUA,
Israelul. „A trebuit s\ iau o decizie“,
a subliniat George W. Bush.
Remarcile sale au reflectat lipsa de
popularitate a r\zboiului din Irak,
care a costat via]a a peste 3.200 de
militari americani [i pozi]ia dificil\
`n care se afl\ administra]ia de la
Washington, `n eforturile sale de a
convinge Congresul s\ aprobe un
buget suplimentar de circa 100 de
miliarde de dolari pentru campaniile
din Irak [i Afganistan, f\r\ a stabili
`n prealabil un calendar al retragerii.
Na]ionalistul Le Pen se
pl=nge c\ adversarii `i
fur\ ideile politice
Liderul na]ionalist francez Jean-
Marie Le Pen a renun]at la
strategia sa rezervat\ afirmând
c\ eforturile oponen]ilor de a-i
fura mesajul `n leg\tur\ cu imi-
gra]ia, locurile de munc\ [i secu-
ritatea `l ajut\ de fapt s\ ob]in\
mai multe voturi. Le Pen, care a
ie[it al doilea `n alegerile prezi-
den]iale din 2002, a declarat
pentru jurnalul „Le Monde“ c\
principalii s\i rivali - Nicolas
Sarkozy [i Segolene Royal - nu
vor câ[tiga voturi prin copierea
ideilor sus]inute de el de atâ]ia
ani pentru c\ aleg\torii s-au
s\turat de principalele partide,
UMP [i Sociali[tii. „Exist\ un
tsunami de respingere a sis-
temului. Oponen]ii mei care simt
aceast\ schimbare `ncearc\ s\
alerge `n spatele meu [i m\ fac
mai puternic“, a declarat el.
Doamna Royal i-a [ocat pe mul]i
dintre membrii Partidului Socia-
list când le-a cerut sus]in\torilor
s\i s\ cânte imnul na]ional la
mitinguri [i le-a sugerat s\ aib\
acas\ un steag tricolor pentru a-l
arbora cu ocazia anivers\rii
C\derii Bastiliei. De asemenea,
sus]in\torii modera]i ai lui
Sarkozy s-au plâns când acesta a
propus crearea unui „minister al
Imigra]iei [i Identit\]ii
na]ionale’“ El a fost acuzat c\
folose[te idei xenofobe vehiculate
ultima dat\ `n perioada `n care
Fran]a era ocupat\ de nazi[ti.
Transnistria
vrea controlarea
mai strict\ a opozi]iei
Sovietul suprem de la Tiraspol,
„parlamentul“ autoproclamatei
Republici Moldovene[ti Nistrene,
dezbate `n aceste zile un proiect
de lege ce prevede `n\sprirea
m\surilor de combatere a tero-
rismului. Ini]iat de [eful sovietu-
lui suprem, Ievghen {evciuk,
proiectul prevede pedepsirea ce-
lor care fac propagand\, recru-
teaz\ [i implic\ persoane `n ac-
tivitatea organiza]iilor teroriste.
Textul incrimineaz\ [i apologia
activit\]ilor teroriste [i interzice
orice concesii politice fa]\ de
terori[ti. Conform serviciului de
pres\ al sovietului suprem, le-
gisla]ia nistrean\ propus\ nu
difer\ de cea aflat\ `n vigoare `n
Rusia, iar criticii sus]in c\, `n
fapt, Federa]ia Rus\ a folosit `n
ultimii ani legisla]ia anti-tero-
rist\ pentru a limita activit\]ile
grupurilor de opozi]ie. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 7 aprilie 2007 PASTORALA DE PA{TI

Hristos Cel R\stignit [i

~nviat - Mirele Bisericii
a ~n Taina Mor]ii [i a ~nvierii Domnului nostru Iisus Hristos din S\pt\mâna Sfintelor Patimi [i din S\rb\toarea Sfintelor Pa[ti,
Biserica Ortodox\ vede [i pream\re[te iubirea jertfelnic\ a Mirelui-Hristos pentru Mireasa Lui – Biserica a Lumina [i bucuria
~nvierii lui Hristos lumineaz\ via]a cre[tinului `n Biseric\, `n familie [i `n societate a Este necesar s\ re`mprosp\t\m
[i s\ adâncim necontenit `n]elegerea noastr\ privind taina Bisericii [i rostul vie]ii cre[tine `n lume, ca timp al faptelor bune
[i al preg\tirii noastre pentru mântuire sau pentru via]a ve[nic\ a Fragmente din Pastorala de Sfintele Pa[ti a
le zile ale S\pt\mânii Sfin-
telor Patimi, ca de pild\:
† DANIEL „Pe Mirrele, fra]ilor, s\-L
Mitropolitul Moldovei iubim, candelele noastre s\
[i Bucovinei le `ngrijim, `n virtu]i str\-
lucind [i `n credin]\ dreap-
Preacucernicului cler, t\; ca s\ intr\m `mpreun\
Preacuviosului cin mo- cu Dânsul la nunt\ g\ti]i,
nahal cu fecioarele cele `n]elepte
{i prea iubi]ilor credin- ale Domnului. C\ Mirrele,
cio[i ca un Dumnezeu, d\ tutu-
din Arhiepiscopia Ia[ilor: ror dar cunun\ nestric\-
Har, mil\ [i pace de la cioas\.“ 2
Hristos-Domnul, „S\ lep\d\m lenea de-
iar de la noi p\rinte[ti parte de la noi [i s\ `ntâm-
binecuvânt\ri! pin\m pe Hristos, Mirrele
Cel f\r\ de moarte, cu f\-
clii luminoase [i cu cân-
„S\ ne apropiem, pur- t\ri, gr\ind: Binecuvânta]i
t\torilor de lumin\, de lucrurile Domnului pe
Hristos, Domnul.“ 3
Cel ce a ie[it din mor- „De lenea sufletului meu
mânt ca un mire; dormitând eu, Mirre-H Hris-
CM
[i s\ pr\znuim, `mpreu- tos, n-am agonisit candel\
CM
YK n\ cu cetele iubitoare de aprins\ din virtu]i, [i m-am YK

praznice, Pa[tile lui Dum- asem\nat fecioarelor celor

nezeu, cele mântuitoare.“
(Canonul ~nvierii, cânta-
rea a 5-a)
Hristos a `nviat!
Prreacuvio[i [i Prreacu-
cerrnici P\rrinn]i,
Iubi]i crredin
ncio[i [i crre-
din
ncioase,
~n Taina Mor]ii [i a ~n-
vierii Domnului nostru Iisus
Hristos din S\pt\mâna
Sfintelor Patimi [i din S\r-
b\toarea Sfintelor Pa[ti,
Biserica Ortodox\ vede [i
pream\re[te iubirea jert-
felnic\ a Mirelui-Hristos
pentru Mireasa Lui – Bi-
serica.
Astfel, la slujba Deniilor
din primele trei zile ale S\p-
t\mânii Sfintelor Patimi,
pilda celor zece fecioare ca-
re a[teptau venirea Mire-
lui (cf. Matei 25, 1-13) a de-
venit chemare la prive-
ghere duhovniceasc\, du-
p\ cum se cânt\ `n tropa-
rul de la Utrenie din pri-
mele trei zile din s\pt\-
mâna Sfintelor Patimi ale
Domnului Hristos: „Iat\,
Mirele vine `n miezul nop-
]ii [i fericit\ este sluga pe
care o va afla priveghind;
iar nevrednic\ este iar\[i
cea pe care o va afla lene-
vindu-se. Vezi dar, suflete
al meu, cu somnul s\ nu te
`ngreuiezi ca s\ nu te dai
mor]ii [i afar\ de `mp\r\-
]ie s\ te `ncui, ci te de[-
teapt\ gr\ind: Sfânt, Sfânt,
Sfânt e[ti Dumnezeule,
pentru rug\ciunile N\sc\-
toarei de Dumnezeu, milu-
ie[te-ne pe noi.“ 1
De asemenea, aceast\
a[teptare tainic\ a Mirelui
ceresc se vede [i `n alte cân-
t\ri ale Deniilor din prime-
ne`n]elepte, trând\vind `n
vremea lucr\rii. St\pâne,
nu-mi `nchide milostivirile
`ndur\rilor Tale, ci scutu-
rând somnul meu cel
`ntunecat, scoal\-m\ [i m\
prime[te `n c\mara Ta,
`mpreun\ cu fecioarele ce-
le `n]elepte, unde este
glasul cel curat al celor ce
pr\znuiesc [i cânt\ ne`nce-
tat: Doamne, slav\ }ie!“ 4
„Cu piroane
a fost pironit
Mirele Bisericii“
A[teptarea venirii Mi-
relui ceresc `n sufletul cre-
dinciosului este exprimat\
[i `n cântarea numit\ Sve-
tilna sau Luminânda, care
se cânt\ `n primele zile ale
S\pt\mânii Sfintelor Pa-
timi, pân\ la Joia cea Ma-
re, [i anume: „C\mara Ta,
Mântuitorul meu, o v\d
`mpodobit\, [i `mbr\c\-
minte nu am, ca s\ intru
`ntr-`nsa. Lumineaz\-mi
haina sufletului meu, D\-
t\torule de lumin\, [i m\
mântuie[te!“ 5
La Denia de Luni seara
[i la Liturghia Darurilor mai
`nainte sfin]ite din Sfânta
[i Marea Mar]i, se cânt\ [i
aceast\ cântare:
„Mirre, Cel ce e[ti mai
frumos cu podoaba decât
to]i oamenii, Care ne-ai
chemat pe noi la osp\]ul
cel duhovnicesc al nun]ii
Tale, dezbrac\-m\ de chi-
pul cel tic\los al gre[elilor
mele, prin `mp\rt\[irea pa-
timilor Tale, [i `mpodobin-
du-m\ cu haina slavei fru-
muse]ii Tale, f\-m\ `mpre-
un\-[ez\tor luminat la
masa `mp\r\]iei Tale, ca
un milostiv.“ 6
La Slujba Sfintelor [i Mân-
tuitoarelor Patimi ale Dom-
nului Iisus Hristos (Denia
de Joi seara) se arat\ lim-
pede c\ Hristos Cel R\stig-
nit este Mirele Bisericii:
„Ast\zi a fost atârnat pe
lemn Cel ce a atârnat p\-
mântul pe ape. Cu cunun\
de spini a fost `ncununat
~mp\ratul `ngerilor. Cu
porfir\ mincinoas\ a fost
`mbr\cat Cel ce `mbrac\
cerul cu nori. Lovire peste
obraz a luat Cel ce a slo-
bozit `n Iordan pe Adam.
Cu pirroanne a fost pirron nit
Mirrele Biserricii. Cu suli]a
a fost `mpuns Fiul Fe-
cioarei!
~nchin\mu-ne patimilor
Tale, Hristoase. Arat\-ne no-
u\ [i sl\vit\ `nvierea Ta.“ 7
Hristos Cel R\stignit –
Mirele Bisericii va fi pus `n
mormânt, dar a treia zi va
`nvia. De aceea, `n noaptea
de Pa[ti, Hristos Cel ~nviat
este pream\rit tot ca Mire:
„S\ ne apropiem, purt\-
torilor de lumin\, de Hris-
tos, Cel ce a ie[it din mor-
mânt ca un Mirre; [i s\ pr\z-
nuim, `mpreun\ cu cetele
cele iubitoare de praznice,
Pa[tile lui Dumnezeu, cele
mântuitoare.“ 8
{i alte cânt\ri liturgice
de Pa[ti se refer\ la Hris-
tos-Mirele:
„Veni]i de la mormânt,
femei binevestitoare, [i zi-
ce]i Sionului: Prime[te de
la noi bunele vestiri de bu-
curie ale ~nvierii lui Hris-
tos. Vesele[te-te, salt\ [i te
bucur\, Ierusalime, pe ~m-
p\ratul Hristos v\zându-L
ca pe un mirre ie[ind din mor-
mânt.“ 9
„Soare, Care ai r\s\rit
ast\zi din mormânt ca un
Mirre din c\mar\ [i iadul l-ai
pr\dat [i moartea ai zdro-
bit-o, pentru rug\ciunile
celei ce Te-a n\scut, lu-
min\ trimite-ne nou\, lu-
min\ care lumineaz\ ini-
mile [i sufletele, lumin\ ca-
re `ndrepteaz\ pe to]i s\ um-
ble `n c\r\rile poruncilor
Tale [i `n c\ile p\cii.“ 10
Rela]ia lui Dumnezeu
cu poporul ales
Trebuie totu[i s\ preci-
z\m c\ aceste cânt\ri, pe
care le-am amintit pentru
a ar\ta leg\tura vie dintre
Hristos [i Biserica Sa ca
iubire `ntre Mire [i Mirea-
s\, `[i au temeiul `n Sfânta
Scriptur\ [i `n tr\irea du-
hovniceasc\ a Bisericii.
Deja `n Vechiul Testa-
ment, rela]ia lui Dumne-
zeu cu poporul ales este u-
neori descris\ ca iubire a
Mirelui ceresc fa]\ de co-
munitatea lui Israel sau
fa]\ de cetatea Ierusali-
mului.
Profetul Isaia veste[te
astfel binecuvântarea Dom-
nului pentru poporul S\u:
„Ridic\ ochii t\i de jur
`mprejur [i vezi: to]i se
adun\, to]i vin la tine. Viu
sunt Eu, zice Domnul, tu
te vei `mbr\ca `ntre ei ca
`ntr-un ve[mânt de po-
doab\. {i te vei `ncinge cu
ei ca o mirreas\.“ (Isaia 49,
18). Mântuirea poporului
prin venirea lui Mesia este
vestit\ astfel: „Bucura-
M\-voi `ntru Domnul, s\l-
ta-va de veselie sufletul
Meu `ntru Dumnezeul Meu,
c\ M-a `mbr\cat cu haina
mântuirii, cu ve[mântul
veseliei M-a acoperit. Ca u-
nui mirre Mi-aa pus cunnunn\
[i ca pe o mirreas\ M-aa `m-
podobit cu podoab\.“ (Isaia
61, 10). „~n ce chip se `nso-
]e[te fl\c\ul cu fecioara, Cel
ce te-a zidit Se va `nso]i cu
tine, [i `n ce chip mirrele se
vesele[te de mirreas\, a[a
Se va veseli de tine Dum-
nezeul t\u.“ (Isaia 62, 5).
Dumnezeu binecuvintea-
z\ comunitatea religioas\
a lui Israel când aceasta
este credincioas\ Lui, dar
o mustr\ când ea uit\ pe
Dumnezeu, adic\ nu este
statornic\ `n credin]\ [i `n
iubire fa]\ de El.
Iat\ cum veste[te profe-
tul Ieremia când bucuria
lui Dumnezeu, când ne-
mul]umirea Sa fa]\ de
Israel: „Mergi [i strig\ la
urechile fiicei Ierusalimu-
lui [i zi: «A[a gr\ie[te Dom-
nul: Mi-am adus aminte de
prietenia cea din tinere]ea
ta, de iubirea de pe cân nd
errai mirreas\ [i M-ai urmat
`n pustiu, `n p\mântul cel
nesem\nat».“ (Ieremia 2,
2). „Au doar\ uit\ fata po-
doaba sa [i mireasa g\-
teala sa? Poporul Meu `ns\
M-a uitat de zile nenum\-
rate.“ (Ieremia 2, 32).
Când Israel se poc\ie[te
pentru p\catele sale [i `m-
pline[te voia lui Dumnezeu
`n via]a sa, Domnul `l izb\-

CM
YK

CM
YK
ve[te din robie [i `i d\ru-
ie[te bucuria libert\]ii [i a
binecuvânt\rii: „Iar se va
auzi glas de bucurie, glas
de veselie, glas de mirre [i
glas de mirreas\, glasul ce-
lor ce zic: «Sl\vi]i pe Dom-
nul Savaot, c\ bun este
Domnul, c\ `n veac este
mila Lui» [i glasul celor ce
aduc jertf\ de mul]umire
`n templul Domnului, c\ci
voi `ntoarce robii ]\rii a-
cesteia la starea cea de
alt\dat\, zice Domnul.“
(Ieremia 33, 11).
Prietenul Mirelui
~n Noul Testament sau
Noul Leg\mânt iubirea lui
Dumnezeu fa]\ de poporul
credincios se intensific\ [i
se lumineaz\ prin venirea
lui Mesia, adic\ prin Iisus
Hristos, Cel ce vine `n
lume s\ mântuiasc\ nu
numai pe Israel, ci toate
neamurile sau popoarele
care vor crede `n El.
~n acest `n]eles, `nc\ de
la `nceputul lucr\rii Sale
mântuitoare când se arat\
`n public [i este m\rturisit
de Sfântul Ioan Botez\to-
rul ca fiind „Mielul lui Dum-
nezeu, Cel ce ridic\ p\ca-
tul lumii“ (Ioan 1, 29),
Iisus se nume[te pe Sine
Mire (cf. Matei 9, 15; Luca
5, 34-35). Iar Sfântul Ioan
Botez\torul se consider\
pe sine „prietenul mirelui“
când zice: „Cel ce arre
mirreas\ este mirre, iarr prri-
eten
nul mirrelui, care st\ [i
ascult\ pe mirre, se bucur\
cu bucurie de glasul lui.
Deci aceast\ bucurie a
mea s-a `mplinit. Acela tre-
buie s\ creasc\, iar eu s\
m\ mic[orez. (...) Cel ce vi-
ne din cer este deasupra tu-
turor.“ (Ioan 3, 29-31).
Hristos la Nunta din Cana Galileii, fresc\ din Biserica
„Sfântul Gheorghe“, vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i
~nvierea lui Hristos
lumineaz\ via]a
cre[tinului `n
Biseric\, `n familie
[i `n societate
Iubi]i frra]i [i surrorri `n
Domnnul,
Din cânt\rile [i rug\ciu-
nile Bisericii Ortodoxe, din
cuvintele Sfintei Scripturi
[i din tâlcuirile Sfin]ilor
P\rin]i ai Bisericii, vedem
cât de mare [i minunat\
este taina iubirii lui Hris-
tos - Mirele pentru Mirea-
sa Lui – Biserica, cât de
sfânt\ [i binecuvântat\ es-
te Taina Cununiei, precum
[i cât de luminoas\ [i mân-
tuitoare este taina vie]ii
cre[tinilor uni]i cu Hristos
Cel R\stignit [i ~nviat. A-
[adar, lumina [i bucuria ~n-
vierii lui Hristos luminea-
z\ via]a cre[tinului `n Bi-
seric\, `n familie [i `n soci-
etate. Ast\zi, datorit\ mul-
tor ispite, greut\]i [i `ncer-
c\ri, ca duhul lumesc sau
secularizarea, s\r\cia, `n-
str\inarea, individualis-
mul, l\comia [.a., familia
cre[tin\ se confrunt\ cu
sl\birea dragostei `ntre so]
[i so]ie, `ntre p\rin]i [i co-
pii, `ntre fra]i [i surori. Es-
te `ngrijor\tor de mare nu-
m\rul familiilor divor]ate,
al copiilor avorta]i [i al co-
piilor abandona]i. De ace-
ea, este necesar s\ re`m-
prosp\t\m [i s\ adâncim
necontenit `n]elegerea noas-
tr\ privind taina Bisericii
[i rostul vie]ii cre[tine `n
lume, ca timp al faptelor
bune [i al preg\tirii noas-
tre pentru mântuire sau
pentru via]a ve[nic\, dup\
cum ne `nva]\ Sfântul
CM
YK
PASTORALA DE PA{TI
Ioan Gur\ de Aur când zi-
ce: „Ce câ[tig avem de pe ur-
ma vie]ii acesteia, dac\ nu
ne folosim de ea pentru a
câ[tiga pe cea viitoare?“ 11.
Pentru sus]inerea spiri-
tual\ a C\s\toriei, este ne-
voie ca preg\tirea pentru
Cununie sau Nunt\ s\ fie
nu doar una material\ (hai-
ne frumoase [i mas\ boga-
t\), ci [i una duhovniceas-
c\, [i anume convorbiri
duhovnice[ti privind sfin-
]enia [i importan]a C\s\-
toriei pentru via]a celor ce
se iubesc [i pentru via]a
Bisericii care-i binecuvin-
teaz\; apoi Spovedania [i
~mp\rt\[irea viitorilor miri
cu Sfânta Euharistie `na-
inte de Cununie (`ntrucât
aceasta nu se mai face azi
`n timpul Cununiei, ca `n
Biserica primar\). De ase-
menea, este necesar ca na-
[ii, `n calitatea lor de p\-
rin]i spirituali ai familiei
nou `ntemeiate, s\ `ndem-
ne pe cei c\s\tori]i s\ par-
ticipe cât mai mult la via]a
liturgic\ [i misionar\ a
Bisericii, s\ se roage cât
mai mult ca Hristos-Dom-
nul s\ `nt\reasc\ iubirea
lor [i s\-i ajute s\ biruias-
c\ ispitele [i `ncerc\rile din
via]\.
„S\ aducem bucurie
unde este `ntristare
[i pace unde
este tulburare“
Preo]ii din parohii sunt
chema]i s\ organizeze mai
multe cateheze sau convor-
biri pastorale cu tinerii [i
tinerele care se preg\tesc
pentru nunt\, cu p\rin]ii [i
cu na[ii acestora, spre o mai
bun\ preg\tire a lor pen-
tru a `ntemeia o familie cre[-
CM
YK
tin\ trainic\ [i binecuvân-
tat\, cu fericire [i mântuire.
Totodat\, noi to]i, cler [i
popor, trebuie s\-L rug\m
pe Hristos Cel R\stignit [i
~nviat s\ ne ajute `n lupta
cu ispitele [i `ncerc\rile
care sl\besc dragostea fa]\
de Dumnezeu [i de aproa-
pele ca s\ sim]im bucuria
prezen]ei Lui iubitoare [i
sfin]itoare `n via]a noastr\
[i a semenilor no[tri.
S\ folosim timpul acesta
al S\rb\torilor de Pa[ti
astfel `ncât s\ aducem bu-
curie unde este `ntristare
[i pace unde este tulbura-
re. S\ ar\t\m o aten]ie de-
osebit\ familiilor `n care a
sl\bit iubirea [i bucuria co-
muniunii, precum [i per-
soanelor singure, s\race,
bolnave, b\trâne, descura-
jate, `ndoliate [i `ndurera-
te, oferindu-le un semn al
iubirii lui Hristos fa]\ de
ei, o fapt\ bun\ [i un cu-
vânt bun. Lumina ~nvierii
lui Hristos ne cheam\ s\
aducem semne de speran]\
unde aceasta a sl\bit.
De mare folos ne este
rug\ciunea pe care o s\-
vâr[im nu numai pentru
noi `n[ine, ci [i pentru
via]a [i mântuirea seme-
nilor no[tri.
Rug\tori pentru noi [i
pentru semenii no[tri, s\ `i
aducem pe sfin]ii lui Hris-
tos Cel ~nviat. Anul acesta,
când se `mplinesc 1600 de
ani de la trecerea la cele ve[-
nice a Sfântului Ioan Gur\
de Aur (†407), sper\m s\
putem aduce din Grecia,
de la M\n\stirea Meteora,
la Ia[i, de S\rb\toarea
Sfintei Cuvioase Parasche-
va, o parte din moa[tele
Sfântului Ioan Gur\ de
Aur, cel mai mare predica-
tor al Bisericii Ortodoxe,
S=mb\t\, 7 aprilie 2007
iscusit `nv\]\tor al dreptei
credin]e [i zelos p\stor de
suflete, care a luminat Bi-
serica peste veacuri cu tâl-
cuirile sale la Sfânta Scrip-
tur\, ap\rând [i promo-
vând sfin]enia [i demni-
tatea familiei, lumina [i
virtu]ile vie]ii monahale, pre-
cum [i lucrarea filantro-
pic\ sau caritabil\ a Bise-
ricii `n societate.
Ca preg\tire pentru pri-
mirea moa[telor Sfântului
Ioan Gur\ de Aur la Ia[i,
`n luna octombrie 2007, s\
citim cât mai mult `n anul
acesta din scrierile sale,
rugându-l, totodat\, s\ ne
ajute s\ tr\im via]a noas-
tr\ potrivit „Evangheliei
slavei lui Hristos“ (2 Co-
rinteni 4, 4).
Tot `n anul acesta, mai
precis `n data de 30 august
2007, la M\n\stirea Secu
din jude]ul Neam], ne vom
bucura de momentul pro-
clam\rii solemne, `n fa]a
tuturor credincio[ilor pe-
lerini, a sfin]eniei Mitropo-
litului Varlaam al Moldo-
vei (†1657), pe care Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, `n data de 12 feb-
ruarie 2007, l-a trecut `n
rândul sfin]ilor din calen-
darul Bisericii noastre, cu
zi de pr\znuire la 30 au-
gust, `n fiecare an. Avem,
a[adar, `nc\ un rug\tor `n
ceruri pentru Biserica noas-
tr\ [i pentru poporul nos-
tru! S\ ne bucur\m `n Dom-
nul „Cel minunat `ntru
sfin]ii Lui!“ (Psalm 67, 36).
~n lumina ~nvierii Dom-
nului nostru Iisus Hristos
[i a rug\ciunilor sfin]ilor
S\i, v\ adres\m tuturor
p\rinte[ti [i fr\]e[ti ur\ri
de s\n\tate [i mântuire, de
pace [i bucurie, dimpreun\
9
CM
YK
cu salutarea pascal\:
„Hristos a `nviat!“
Al vostru c\tre Hristos
Domnul rug\tor,
† DANIEL
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
Dat\ `n re[edin]a noas-
tr\ mitropolitan\ din Ia[i,
la s\rb\toarea ~nvierii Dom-
nului, anul mântuirii 2007.
NOTE:
1
Vezi Triodul, Ed. I. B. M., Bu-
cure[ti, 2000, p. 545, Deniile de
Luni, Mar]i [i Miercuri din S\p-
t\mâna Sfintelor Patimi, la Utre-
nie, dup\ cei [ase psalmi.
2
Primul rând de sedelne, glas
4, la Deniile de Luni [i Mar]i sea-
ra (Pe Mirele...), Denia de Luni
seara (Sfânta [i Marea Mar]i), la
cântarea a 8-a (S\ lep\d\m...), [i
Laude, stihira a 2-a (De lenea...).
3
Denia de luni seara (Sfânta [i
Marea Mar]i), la cântarea a 8-a
(S\ lep\d\m...).
4
Aceea[i Denie, Laude, stihira
a 2-a (De lenea...).
5
Vezi Triod, ed. cit., p. 549, De-
niile de Duminica seara (Sfânta [i
Marea Luni), la Utrenie Svetilna
(dup\ cântarea a 9-a). C\mara
are aici în]elesul de Camera de
nunt\ sau spa]iul pentru serba-
rea nun]ii.
6
Vezi Triod, ed. cit., p. 561, U-
trenia din Sfânta [i Marea Mar]i,
Stihoavna, Stihira a 3-a. Aceast\
cântare va fi reluat\ la Vecernia
unit\ cu Liturghia Darurilor mai î-
nainte sfin]ite, Doamne, strigat-
am, Stihiri idiomele (Triod, p. 564).
7
Antifonul 15, Triod, ed. cit.,
p. 610. 8 Utrenia ~nvierii, Cano-
nul ~nvierii, cântarea a 5-a, Pen-
ticostar, I.B.M., Bucure[ti, 1988,
p. 20.
8
Utrenia ~nvierii, Canonul ~n-
vierii, cântarea a 5-a, Penticostar,
I.B.M., Bucure[ti, 1988, p. 20.
9
Utrenia ~nvierii, Laude, stihi-
rile Pa[tilor, Penticostar, ed. cit.,
p. 25.
10
Luminânda a 3-a, a N\sc\-
toarei, Luminândele ~nvierii din
Duminici, Octoih, I. B. M.,
Bucure[ti, 2003, p. 702.
11
Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii
la Evanghelia dup\ Matei.
10 S=mb\t\, 7 aprilie 2007
REGIONAL
Proiect transfrontalier
de promovare a poetului
Mihai Eminescu
Consiliul Jude]ean Boto[ani, `n
parteneriat cu Memorialul Ipote[ti
[i Consiliul Raional Her]a
(Ucraina), a demarat, miercuri, la
Cern\u]i, un proiect de promvare
a poetului na]ional al României,
Mihai Eminescu. Proiectul, intitu-
lat „Mihai Eminescu, poet univer-
sal, poet f\r\ frontiere“, este fi-
nan]at de Uniunea European\,
prin Programul de Vecin\tate
România-Ucraina 2004-2006.
Acest proiect se va derula pe o pe-
rioad\ de 12 luni [i va beneficia de
un buget total de 22.560 euro.
Principalele obiective ale proiectu-
lui sunt: elaborarea unui studiu
comparativ al documentelor care
vizeaz\ via]a [i opera poetului
Mihai Eminescu, atât la Boto[ani,
cât [i `n regiunea Cern\u]i,
cre[terea gradului de con[tienti-
zare `n rândul popula]iei locale
din cele dou\ zone transfrontaliere
[i cre[terea vizibilit\]ii mo[tenirii
culturale comune reprezentat\ de
opera lui Eminescu. (B.C.)
13 familii
de sinistra]i au primit
case la Odobe[ti
Un num\r de 13 familii de sinis-
tra]i din comuna Bro[teni, jude]ul
Vrancea, ale c\ror case au fost dis-
truse de inunda]iile din vara lui
2005, au primit, ieri, cheile caselor
ridicate de Agen]ia Na]ional\ pen-
tru Locuin]e pe islazul de la Odo-
be[ti. „~n total, au fost finalizate,
`n aceast\ etap\, 17 locuin]e, dar
au fost predate doar 13 dintre ele.
Alte 10 locuin]e au fost finalizate
anticipat. Compania care lucreaz\
la Odobe[ti mai are de terminat
alte 13 locuin]e pentru sinistra]i“,
a mai spus Dr\gulescu. Pe am-
plasamentul din ora[ul Odobe[ti
se construiesc, `n total, 40 de
locuin]e pentru sinistra]ii care au
acceptat s\ fie str\muta]i. ~n
mare parte, sinistra]ii provin din
zonele de munte ale jude]ului.
Reprezentantul Prefecturii a pre-
cizat c\ restul locuin]elor vor fi
terminate dup\ Pa[ti, `n condi]iile
`n care constructorul are o
`ntârziere de peste un an `n exe-
cutarea lucr\rilor. (B.C.)
O mic\ parte a cererilor
pentru desp\gubiri
depuse la Suceava
au fost solu]ionate
Numai 10% din cererile privind
acordarea de desp\gubiri sau com-
pensa]ii pentru bunurile depose-
date abuziv, ca urmare a p\r\sirii
for]ate a Basarabiei, nordului
Bucovinei sau }inutului Her]a, de-
puse la Prefectura Suceava `n
baza Legii 290 din 2003, au fost
solu]ionate. ~n opinia prefectului
de Suceava, Orest Onofrei, cauza
din care aceste cereri sunt solu-
]ionate cu greutate o reprezint\
complexitatea dosarelor [i a proce-
durilor, ce implic\ o evaluare efec-
tuat\ de exper]i, dar [i num\rul
mic al speciali[tilor evaluatori.
Prefectul a men]ionat c\ persoane-
le care nu de]in toate actele nece-
sare vor trebui s\ se adreseze au-
torit\]ii centrale [i apoi instan]ei,
singura care poate stabili dreptul
de proprietate `n asemenea cazuri.
Orest Onofrei a solicitat Comisiei
de solu]ionare a cererilor s\ se
`ntruneasc\ de dou\ ori pe s\pt\-
mân\ [i s\ rezolve lunar cel pu]in
o sut\ cincizeci de dosare, astfel
`ncât toate cererile s\ fie analizate
pân\ la sfâr[itul acestui an. Ter-
menul de `nregistrare a cererilor
de desp\gubire va expira `n data
de 1 mai 2007, `n timp ce actele
doveditoare pot fi depuse pân\ `n
data de 1 august 2007. La Sucea-
va s-au depus, pân\ `n prezent,
aproximativ 2.000 de cereri la
Legea 290 din 2003. (B.C.)
ACTUALITATE
Ce servicii medicale pute]i cal\ a Spitalului de Urgen]e
interneaz\ zilnic cazurile de
Mobiliz\ri de for]e pentru
intoxica]ii, `ntre orele 0.00-
apela `n caz de urgen]e 24.00, iar `n ziua de gard\
spitalizeaz\ urgen]ele p=n\ lini[tea din noaptea de ~nviere
Pe durata s\rb\torilor cal\ (Spitalul „Sf. Spiridon“) la 14.00, dup\ aceast\ or\ ur-
pascale, ie[enii care se afl\ [i Clinica Chirurgie (Spita- m=nd s\ fie preluate de Cli- ~n cursul acestei s\pt\- plan de ac]iune `n comun cu
mâni, agen]ii de Poli]ie, po- Inspectoratul de Poli]ie [i
`n situa]ii de urgen]\ `n aces-
te zile pot apela telefonic sau
lul de Urgen]e). ~n ultima zi
a s\rb\torilor cazurile ur-
nica III Medical\ din cadrul
Spitalului „Sf. Spiridon“. li]i[tii comunitari [i jandar- cu Poli]ia Comunitar\ pen-
se pot prezenta la una din cli- gente vor fi preluate de Totodat\, clninicile de mii au aprobat planul de tru a preveni orice manifes-
nicile medicale de gard\. medicii de gard\ din Clinica chirurgie maxilo-facial\, paz\ [i ordine public\ `n tare ie[it\ din comun a u-
Astfel, `n prima zi de I Medical\, cei din Clinica I ORL, oftalmologie, endocri- perioada S\rb\torilor de nor persoane. Prezen]a e-
Pa[ti toate urgen]ele vor fi Obstetric\ (Maternitatea nologie, hematologie, der- Pa[te. Astfel, for]e impre- fectivelor de jandarmi se va
preluate de Clinica I Medi- „Cuza-Vod\“) [i cei din Cli- mato-venerologie, diabet za- sionante de jandarmi [i face sim]it\ la Mitropolie,
cal\ (Spitalul „Sf. Spiri- nica III Chirurgie (Spitalul harat-nutri]ie [i boli meta- poli]i[ti vor fi dispuse `n ju- la M\n\stirea Cet\]uia, la
don“), Clinica I Chirurgie „Sf. Spiridon“). bolice, oncologie medical\ [i rul bisericilor din centrul Golia, „Trei Ierarhi“, „Sfân-
(Spitalul „Sf. Spiridon“) [i ~n afara programului de radioterapie din Spitalul municipiului, `ns\ nu vor fi ta Treime“ [i la Galata. Vom
Clinica II Obstetric\ (Mater- gard\, Spitalul de Urgen]e Clinic de Urgen]e „Sf. Spi- ocolite bisericile [i m\n\s- avea [i câ]iva jandarmi [i la
nitatea „Cuza-Vod\“). Ia[i acord\ asisten]\ medi- ridon“ [i clinica de gastroen- tirile importante de la peri- Biserica „Sfântul Nectarie“,
A doua zi de Pa[ti, pe 9 cal\ de urgen]\ `n fiecare zi, terologie a Institutului de ferie. ~n total, este vorba de din cartierul Alexandru cel
aprilie, de gard\ vor fi me- `n intervalul 0.00 – 24.00, iar Gastroenterologie [i Hepa- peste 600 agen]i de ordine Bun“, a spus maiorul Mir-
dicii din Clinica III Obste- `n ziua de gard\ interneaz\ tologie (IGH) primesc ur- care vor avea grij\ ca ni- cea Tulic\, [eful Inspecto-
tric\ (Maternitatea „Elena- toate urgen]ele chirurgicale. gen]e `n fiecare zi, dup\ pro- meni s\ nu perturbe slujba ratului de Jandarmi Jude-
Doamna“), Clinica IV Medi- De asemenea, Clinica Medi- fil. (O.B.) de ~nviere. „Am f\cut un ]ean Ia[i. (S.D.)
Cei mai mul]i ie[eni nu cunosc atribu]iile poli]i[tilor
a De[i `i acuz\, de multe ori, de lips\ de profesionalism, cei mai mul]i ie[eni nu cunosc practic atribu]iile poli]i[tilor
a Potrivit unui sondaj realizat de IPJ Ia[i, la sf=r[itul lunii trecute, peste 80% dintre persoanele intervievate
au r\spuns c\ Poli]ia se ocup\ de asigurarea ordinii publice `n parcuri sau emiterea actelor de identitate [i a
pa[apoartelor a Ie[enii au avut `ns\ [i c=teva sugestii pentru angaja]ii IPJ Ia[i, cele mai multe fiind legate de asigurarea
unui num\r mai mare de poli]i[ti pe str\zile municipiului, `n special pe timp de noapte [i `n zonele m\rgina[e,
[i `nlocuirea angaja]ilor care au „mentalit\]i `nvechite“ cu poli]i[ti tineri, care s\ se impun\ `n fa]a infractorilor a
Inspectoratul de Poli]ie telor, emiterea [i preschim-
Jude]ean (IPJ) Ia[i a reali- barea permiselor de condu-
zat, `n perioada 19-22 mar- cere sau cercetarea infrac-
tie, un sondaj de evaluare a ]iunilor de crim\ organi-
imaginii institu]iei `n ochii zat\. „Atribu]iile noastre
ie[enilor. Sondajul a fost e- au fost suprapuse, `n foarte
fectuat pe raza celor 5 sec]ii multe cazuri, peste atribu-
de Poli]ie din Ia[i, pe un ]iile Poli]iei Comunitare,
e[antion de 894 de persoa- Serviciului Pa[apoarte,
ne, de sexe [i v=rste diferite. Serviciului de Eviden]\ a
Chestionarul a cuprins Popula]iei sau chiar ale
un num\r de 6 puncte de Brig\zii de Combatere a
interes, care au urm\rit Criminalit\]ii Organizate
gradul de vizibilitate al po- [i Terorismului. ~n perioa-
li]i[tilor `n strad\, cunoa[- da urm\toare, vom desf\-
terea atribu]iilor Poli]iei, [ura o campanie de infor-
comportamentul poli]i[tilor mare a popula]iei cu pri-
fa]\ de cet\]eni, institu]ia vire la atribu]iile [i servici-
c\reia `i apar]ine Poli]ia ile Poli]iei Române“, a de-
clarat purt\torul de cuv=nt
Comunitar\, vizibilitatea
poli]i[tilor comunitari `n al IPJ Ia[i, agentul [ef
Virginia Pralea.
municipiu [i sugestiile ve-
nite din partea cet\]enilor,
cu privire la `mbun\t\]irea Ie[enii au cerut
activit\]ii Poli]iei.
`nlocuirea poli]i[tilor
Atribu]iile Poli]iei care au „mentalit\]i poli]i[ti tineri, care s\ se ]i ie[eni percep foarte greu acest sens, [efii IPJ sunt
`nvechite“ impun\ `n fa]a infractori- diferen]ele dintre poli]i[ti [i deci[i s\ realizeze o selec]ie
nu sunt cunoscute lor; cre[terea implic\rii po- poli]i[tii comunitari. riguroas\ a poli]i[tilor care
de cet\]eni Sugestiile formulate de li]i[tilor `n rezolvarea pro- fac de serviciu `n punctele
blemelor cet\]enilor, indi- de acces ale popula]iei `n
Potrivit datelor reie[ite
c\tre cet\]eni, pentru `m-
bun\t\]irea activit\]ii Po- ferent de statutul social al
„Uniforma oblig\ la sediile Poli]iei, s\-i instru-
din respectivul sondaj, mai li]iei, au vizat `n special: acestora; adoptarea unei decen]\, corectitudine iasc\ poli]i[tii care intr\ `n
mult de jum\tate dintre ie- cre[terea fermit\]ii poli]i[- atitudini respectuoase [i [i nu la abuz de for]\“ contact cu cet\]enii, cu pri-
[enii chestiona]i nu conosc tilor `n aplicarea legii; asi- deschise fa]\ de cet\]eni; vire la modalit\]ile optime
atribu]iile Poli]iei. Astfel, gurarea unui num\r mai reducerea timpilor de in- Pornind de la rezultate- de comunicare [i chiar s\
afi[eze `n birourile tuturor
persoanele intervievate au mare de poli]i[ti pe str\zile terven]ie; realizarea unor le studiului realizat la sf=r-
r\spuns, `ntr-un procent municipiului, `n special pe ample campanii de infor- [itul lunii trecute, condu- subunit\]ilor un poster
de peste 80%, `n unele ca- timp de noapte [i `n zonele mare (cu scop preventiv) [i cerea IPJ Ia[i a promis c\ care s\ con]in\ urm\torul
zuri, c\ Poli]ia se ocup\ de „m\rgina[e“; schimbarea abia apoi s\ se aplice sanc- va insista asupra unui set mesaj: „Uniforma oblig\ la
asigurarea ordinii publice mentalit\]ilor `n Poli]ie ]iuni sau stabilirea unei ]i- de m\suri, menite s\ `m- decen]\, corectitudine [i nu
`n parcuri, emiterea actelor prin `nlocuirea celor cu nute care s\ nu mai deru- bun\t\]easc\ imaginea po- la abuz de for]\“. (Bogdan
de identitate sau pa[apoar- „mentalit\]i `nvechite“ cu teze cet\]enii, deoarece mul- li]i[tilor `n comunitate. ~n CRON})
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)
 TRADI}II S=mb\t\, 7 aprilie 2007 11
Lunea Pa[telui, ziua udatului
a ~n comunit\]ile tradi]ionale, ~nvierea era a[teptat\ cu focuri
aprinse `n jurul bisericii a De Pa[te aveau loc petreceri cu dansuri,
iar una dintre cele mai mari atrac]ii era scr=nciobul sau dulapul
a Primii cre[tini numeau prima s\pt\m=n\ dup\ Pa[ti „S\pt\m=na
Alb\“, pentru c\ to]i cei care se botezau atunci purtau ve[minte
albe, simbol al re`nnoirii [i rena[terii spirituale a Lunea Pa[telui
era numit\ [i „ziua v\l\ritului“ sau „a udatului“, obi[nuindu-se ca
fl\c\ii s\ ude cu ap\ pe fetele mari, iar b\ie]andrii pe feti]e a
Noaptea de ~nviere re- afla un ou ro[u, c=]iva Prima zi de Pa[ti
prezint\ momentul `n ca- b\nu]i de argint [i un fir
re comunitatea tradi]io- de busuioc. Co[ul cu pas- Dou\ dintre cele mai
nal\ se reg\se[te, `n `n- c\ [i cu alte obiecte era de seam\ griji ale omului
tregime, la biseric\. ~n dus la biseric\ de capul de-abia trezit `n Dumi-
lumea satului tradi]ional familiei. Despre cei care, nica Pa[telui constau `n
se spunea c\ doar cei s\n\to[i fiind, nu vroiau uitatul `ntr-o cof\ cu ap\,
grav bolnavi puteau lipsi s\ mearg\ la ~nviere, se pentru a vedea bine peste
de la slujba de ~nviere. spunea c\ se vor `mbol- an, [i `n pusul m=inii pe
Cu mic cu mare, de la n\vi [i vor fi `n nevoi p=n\ un cle[te de fier sau pe
miezul nop]ii p=n\ la ivi- la Pa[tele urm\tor `n timp clan]a u[ii, spre a fi s\-
rea zorilor, satul se trans- ce despre copiii n\scu]i `n n\tos [i tare p=n\ la Pa[-
forma `ntr-o tor]\ a bu- aceast\ noapte [i `n S\p- tele urm\tor, a ar\tat
curiei. „C=nd se `nnopta Marcel Lutic. muri mai `nt=i. Cel cu oul tea mai ales scr=nciobul neasc\ ou\le ro[ii [i „cap
t\m=na Luminat\ erau spart trebuia s\ i-l dea mare cu roat\, acesta fi- cu dos“, a treia zi fiind
afar\, prin cur]ile biseri- considera]i noroco[i“, a ~ndeob[te, prima zi a
cilor se aprindeau focuri Pa[telui era rezervat\ re- celuilalt, `n timp ce unii ind un mijloc foarte c\u- permis\ [i ciocnirea „dos
men]ionat Marcel Lutic. mai pozna[i umblau [i cu tat prin care se ob]ineau cu dos“, precum [i „coast\
mari, oamenii spun=nd Slujba ]inea p=n\ di- culegerii [i odihnei, nu-
c\ a[a se p\ze[te Pa[tele, ou\ de pichere sau de senza]ii tari. Fata sau cu coast\“.
minea]a, iar c=nd oa- mai tinerii adun=ndu-se lemn, `ns\ erau degrab\
`n timp ce unii a[teptau `n curtea bisericii, b\ie]ii
fl\c\ul care se d\dea `n Joia, numit\ [i „joia
menii veneau spre cas\ prin[i [i pedepsi]i. Din scr=nciob trebuiau s\ ai- verde“, al\turi de toate
s\ vad\ cum se deschid cu lum=n\rile aprinse, cu ou\ ro[ii, iar fetele cu
cerurile“, a precizat oul colorat, mai `nt=i, `n b\ flori `n m=n\, o pietri- cele nou\ joi de dup\
prima oprire era la grajd, ou\ ro[ii [i cu pasc\. Aici S\pt\m=na Mare, m=n-
Marcel Lutic, muzeograf cic\ pe cap [i un ou ro[u Pa[te, se ]ine ca s\rb\-
unde se d\dea „bine]e“ se tr\geau clopotele `n- cau to]i copiii casei `n pri-
la Muzeul Etnografic al `n buzunar. Spre finalul toare pentru a asigura
animalelor prin atingerea continuu [i se b\tea toaca, ma zi a Pa[telui, iar petrecerii, pentru a cre[te bel[ugul gr\dinii.
Moldovei din cadrul Com- capului vitelor cu blidul anun]=ndu-se astfel bucu-
plexului Muzeal Na]ional g\oacea, `n care se punea c=nepa mare [i frumoas\, Vineri este [i Izvorul
`n care se afla pasca. ria ~nvierii Domnului. aluat din f\in\ de gr=u, `n hohotele de r=s ale ti- T\m\duirii, apele av=nd
Moldova. „Prin Ardeal, dup\ Ve-
Apoi, `n cas\, aduna]i `n era p\strat\ pe grind\, nerilor, se d\deau `n puteri magice, la fel ca la
„Prin unele locuri, toa- cernie, avea loc obiceiul
ca, despre care se spunea jurul mesei, se gusta c=te fiind, dup\ cum se spune, scr=nciob [i babele satu- Boboteaz\. Duminica To-
pu]in din alimentele sfin- numit Alegerea Craiului. bun\ de noroc“, a spus lui“, a spus Marcel Lutic. mei `nchide ciclul de s\r-
c\ ]ine la distan]\ duhu- Obiceiul cerea s\ fie ales
rile rele, era luat\ de la ]ite. „~nainte sau la Marcel Lutic. Aceste dou\ zile ale b\tori pascale.
sf=r[itul mesei, b\rbatul crai feciorul care ie[ise Pa[telui erau rezervate Lunea de dup\ prima
biseric\ [i dus\ de ni[te primul la arat; dup\ ale-
ciocnea un ou ro[u cu
fl\c\i la cimitir. Aici tre-
nevasta, apoi cu copiii, la gere, craiul era dus, pe Lunea, ziua udatului de cei maturi vizitelor pe s\pt\m=n\ a Pa[telui es-
buia bine p\zit\, `n caz la rude, vecini [i prieteni, te Pa[tele Blajinilor. Co-
urm\ ciocnind fiecare cu sus, la un r=u [i, dac\ nu Lunea Pa[telui era nu- acestea fiind numite jile de ou\ nu se arunc\
contrar, paznicii trebuiau
s\ dea un mare osp\] `n cine vroia“, a men]ionat promitea s\ dea de b\ut, mit\ [i „ziua v\l\ritului“ alt\dat\ „umblatul cu la gunoi, ele sunt l\sate
cinstea celor care ar fi Marcel Lutic. Ciocnind era aruncat `n ap\. ~n sau „a udatului“, obi[nu- pasca“, iar originea aces- `n voia apelor curg\toare.
reu[it s\ le-o fure“, a mai ou\, credincio[ii au cre- curtea bisericii, craiul indu-se ca fl\c\ii s\ ude tor vizite ar data din vre- Blajinii sunt cei care sunt
ar\tat Lutic. din]a c\ se vor `nt=lni pe avea dreptul de a judeca cu ap\ pe fetele mari, iar murile c=nd cre[tinii um- at=t de cucernici, c\i]i, u-
Lumea a[tepta un sem- lumea cealalt\. Cei care pe to]i cei care f\cuser\ b\ie]andrii pe feti]e. Mai blau [i vesteau ~nvierea mili, `nc=t nu `ndr\znesc
nal pentru a porni c\tre vroiau s\ fie rumeni `n vreo necuviin]\ de-a lun- demult, fl\c\ii erau orga- Domnului Hristos. Se o- s\ `ndrepte ochii spre cer
biseric\: „La miezul nop- obraji, `[i frecau obrajii gul Postului Mare, pe- niza]i `n cete, av=nd ca bi[nuia ca finii s\ mearg\ [i astfel nu [tiu c=nd este
]ii se tr\geau c=teva fo- cu oul ro[u pe care urmau deapsa cea mai frecvent\ [ef un v\taf [i umblau la na[i [i cum\trii la cu- Pa[tele. Prin cojile de ou\
curi cu pu[ca. Atunci s\-l m\n=nce. fiind lovirea la t\lpi cu un prin sat cu l\utari dup\ m\tri, nu numai cu pas- l\sate `n voia apelor, ei
c=nd auzeau acest sem- ~n aceast\ perioad\, lan]. Apoi, la casa craiu- ei, oprindu-se mai ales la ca, ci [i cu colaci. Potrivit sunt `n[tiin]a]i de cei vii
nal, oamenii se trezeau, `ncep=nd cu ~nvierea lui, avea loc o mare petre- casele fetelor mari, aici tradi]iei, a doua zi de c\ este Pa[tele [i se pot
av=nd grij\ s\ calce pe un Domnului [i p=n\ la cere unde erau invitate [i f\c=nd ur\ri adecvate Pa[ti e voie s\ se cioc- bucura. (Oana RUSU)
a[ternut, altfel credeau Rusalii se spune c\ raiul fetele satului“, a spus mu- momentului.
c\ `i vor ustura t\lpile este deschis, iar iadul `n- zeograful Marcel Lutic. „~n cas\, fat\ era ju-
peste var\. To]i ai casei [i cuiat, astfel c\ exista cre- ~n vechime, `n aceast\ cat\, r\splata fl\c\ilor
mai ales fetele mari se din]a c\ to]i cei care mu- perioad\, to]i aveau liber- const=nd `n ou\ ro[ii.
sp\lau `ntr-un lighean `n reau `n aceast\ perioad\ tate [i se bucurau, indi- Dis-de-diminea]\, fl\c\ii
care, pe l=ng\ ap\, se mai ajungeau direct `n Rai. ferent de statutul social, luau o cof\ plin\ cu ap\ [i
chiar dac\ erau servitori, `ncercau s\ ude fetele
ciobani [i chiar [i ani- imediat ce le vedeau, le
malele erau l\sate libere p=ndeau c=nd ie[eau din
[i `n tihn\. Astfel, vacile cas\, le luau pe sus [i le
nu se mulg deloc, vi]eii au duceau la o f=nt=n\ sau
parte de tot laptele, iar un p=r=u, aici turn=nd pe
c=inii, oric=t de r\i ar fi, ele c=teva cofe de ap\ sau
sunt l\sa]i slobozi. Copiii arunc=ndu-le `n p=r=u.
aveau [i ei partea lor de Fetele de[i se f\ceau c\
libertate. se sup\r\, erau bucuroa-
„Diminea]a, copiii obi[- se pentru c\ aceste prac-
nuiau s\ se spele `ntr-un tici le vestea m\riti[ul
vas unde se afla [i un ou chiar `n acel an“, a remar-
ro[u, crez=ndu-se c\ a[a cat Marcel Lutic, muzeo-
vor prinde la s=nge. Prin graf la Muzeul Etnografic
unele locuri, copiii um- al Moldovei.
blau cu «de-a oulia» pe la
case, adun=nd multe [i
frumoase ou\. ~ndeob[te, Scr=nciobul,
se m=ncau ou\ ro[ii pen- atrac]ia principal\
tru ca oamenii s\ fie s\- a petrecerii de Pa[te
n\to[i [i rumeni `n obraji
precum oul. ~n aceast\ zi Dup\ ce fl\c\ii umblau
„C=nd se `nnopta afar\, prin cur]ile bisericilor ou\le se ciocneau numai pe la casele fetelor, se a-
se aprindeau focuri mari, oamenii spun=nd c\ «cap cu cap», cel mai `n dunau cu to]ii la scr=n-
a[a se p\ze[te Pa[tele, `n timp ce unii v=rst\ fiind acela care ciob, aici organiz=ndu-se
a[teptau s\ vad\ cum se deschid cerurile“, a ciocne[te [i spune «Hris- o mare petrecere, `n u-
tos a ~nviat»“. nele locuri exista credin]a
precizat Marcel Lutic, muzeograf la Muzeul Potrivit unei credin]e c\ scr=nciobul se f\cea `n
Etnografic al Moldovei din cadrul vechi, al cui ou se va amintirea sp=nzur\torii
Complexului Muzeal Na]ional Moldova sparge primul acela va lui Iuda. „La Pa[ti se sco-
12 S=mb\t\, 7 aprilie 2007
PE SCURT
M. P. de Formula 1
al Fran]ei din 2008
ar putea fi suspendat
Federa]ia francez\ a sportului au-
tomobilistic (FFSA) a anun]at c\ a
„suspendat“ `nscrierea Marelui
Premiu al Fran]ei `n calendarul
Campionatului Mondial 2008 de
Formula 1. De altfel, fostul pre[e-
dinte al FFSA, Jacques Regis, care
se ocup\, `ns\, `n continuare cu
problemele externe ale federa]iei,
precizase c\ Marele Premiu al
Fran]ei nu va avea loc `n 2008,
dac\ publicul nu va fi prezent `n
2007. Marele Premiu al Fran]ei
2007 este prev\zut pentru 1 iulie,
pe circuitul de la Magny-Cours,
iar o reuniune a Comitetului Di-
rector al FFSA pentru o decizie
privind viitorul este programat\
tot `n luna iulie. Se a[teapt\, de
asemenea, candida]i pentru orga-
nizarea competi]iei, p=n\ `n oc-
tombrie. Federa]ia francez\ a pre-
luat organizarea M.P. al Fran]ei
`n 2004, pentru a-i salva cursa,
aflat\ `n mari dificult\]i finan-
ciare, `n special din cauza intere-
sului sc\zut al publicului, circuitul
fiind a[ezat destul de neinspirat,
`n mijlocul unei c=mpii imense. De
atunci, FFSA a f\cut eforturi de-
osebite pentru a atrage mul]imile.
De pild\, anul trecut a concertat
Roger Waters, ex-Pink Floyd, iar
anul acesta a fost anun]at
c=nt\re]ul rock Eddy Mitchell.
Cinci cluburi nu vor
primi licen]\ pentru
sezonul urm\tor
Cele 18 cluburi din Liga I de fot-
bal, precum [i pentru grup\rile
clasate pe primele cinci locuri `n
cele dou\ serii ale Ligii a II-a la
sf=r[itul turului edi]iei 2006-2007,
a fost ultima s\pt\m=n\ pentru
depunerea documenta]iei `n ved-
erea ob]inerii licen]ei pentru se-
zonul competi]ional 2007-2008,
anun]\ FRF. Nu au prezentat do-
cumentele de licen]iere
urm\toarele cluburi: Jiul
Petro[ani, Industria S=rmei
C=mpia Turzii, FC Delta Tulcea,
FC Caracal [i Minerul Lupeni. ~n
atare condi]ii, cele cinci cluburi
men]ionate mai sus nu vor primi
licen]a pentru sezonul
competi]ional 2007-2008.
Grupul „G14“ dezminte
`nfiin]area unei
Superligi independente
Cele mai importante grup\ri din
Europa, reunite `n celebrul G14,
au dezmin]it zvonurile privitoare
la `nfiin]area unei Superligi a
Uniunii Europene, competi]ie in-
dependent\ de ligile na]ionale [i
de forurile UEFA sau FIFA, vari-
ant\ ap\rut\ `n publica]ia bri-
tanic\ „Guardian“. „Cele spuse nu
sunt adev\rate. Noi, cluburile, nu
dorim o alt\ competi]ie. Liga
Campionilor ne este suficient\ `n
termeni de rentabilitate“, a ]inut
s\ precizeze Thomas Kurth, direc-
torul general al G14. Organiza]ia
s-a `nfiin]at `n 2000, av=nd ini]ial
14 membri: Liverpool, Manchester
United, Olympique Marseille,
Paris Saint-Germain, Bayern
München, Borussia Dortmund,
Juventus Torino, AC Milan, Inter
Milano, Ajax Amsterdam, PSV
Eindhoven, FC Porto, FC Barce-
lona [i Real Madrid. ~n 2002 li
s-au ad\ugat Arsenal, Olympique
Lyon, Bayer Leverkusen [i Valen-
cia. Totu[i, multdiscutata Superli-
g\ ar putea fi o solu]ie pentru un-
ele din cluburi, mai ales c\ Michel
Platini, noul pre[edinte al UEFA,
a anun]at c\ dore[te s\ fac\
o serie de modific\ri `n formatul
Ligii Campionilor, urm=nd
s\ reduc\ de la patru la trei
num\rul echipelor `nscrise din
campionatele puternice precum
Spania, Anglia [i Italia. a
Se mai joac\ titlul?
a Cu doar c=teva ore `naintea s\rb\toririi
~nvierii Domnului, Steaua [i Dinamo
vor lupta `n Ghencea pentru trei puncte
de aur `n economia disputei pentru un loc
`n fruntea clasamentului a
de Narcis POHOA}|
[i Dan TEODORESCU
Dup\ victoria din
Giule[ti ob]inut\ s\pt\-
m=na trecut\ cu scorul
de 3-2, campioana Stea-
ua mai are de trecut `n-
c\ un hop important la
finele acestei s\pt\m=ni,
mai precis `n aceast\
sear\. ~n Ghencea va
descinde liderul la zi
Dinamo, iar partida a
devenit extrem de im-
portant\ pentru supre-
ma]ie dup\ seria mai
pu]in fast\ reu[it\ de e-
chipa lui Mircea Rednic,
patru remize `n ultimele
patru meciuri. ~n acest
moment Dinamo are un
avans de 12 puncte fa]\
de Steaua, dar o victorie
a Stelei `n marele derby
ar mic[ora ecartul la
v=rf [i poate ar redes-
chide chiar lupta pentru
titlu.
Interesant este faptul
c\ meciul se disput\ cu
doar c=teva ore `nainte
de marea s\rb\toare a
C\t\lina Ponor va lipsi de la Europenele
de gimnastic\ de la Amsterdam
Federa]ia Rom=n\ de
Gimnastic\ a stabilit lo-
turile pentru Campiona-
tele Europene care vor a-
vea loc la Amsterdam la
sf=r[itul acestei luni (26-
29 aprilie). De[i a reluat
preg\tirea la Complexul
Sportiv „Lia Manoliu“,
C\t\lina Ponor nu a fost
selec]ionat\ `n lotul femi-
nin, deoarece federa]ia
dore[te ca ea s\ fie apt\
sut\ la sut\ pentru Mon-
dialele din septembrie
din Germania. C\t\lina,
care a fost bolnav\ de
scarlatin\, [i-a f\cut luni
analizele complete la IMS
[i acum a[teapt\ rezul-
tatele. „C\t\lina se afl\
`ntr-o form\ fizic\ exce-
lent\ [i la o greutate a-
proape ideal\ pentru a
concura. ~ns\ dup\ scar-
latina de care a suferit,
SPORT
Platini spune un „nu“ hot\r=t violen]ei [i rasismului
Pre[edintele UEFA, Mi-
chel Platini, a trimis pre-
[edin]ilor tuturor celor 53
de federa]ii na]ionale afi-
liate la forul fotbalistic eu-
ropean (implicit [i pre[e-
dintelui Federa]iei Rom=-
ne de Fotbal, Mircea San-
du) o scrisoare menit\ s\
reliefeze punctul de vede-
re al UEFA cu privire la
fenomenul violen]ei, se
arat\ `ntr-un comunicat
al FRF. Iat\ extrase din
aceast\ scrisoare: „Spor-
tul nostru este confruntat
cu un pericol mortal: vi-
olen]a. Violen]a pe teren,
`n tribune [i `n afara sta-
dioanelor reprezint\ o o-
Cre[tin\t\]ii, ~nvierea
Domnului, imediat dup\
meci juc\torii celor dou\
echipe [i suporterii
preg\tindu-se pentru a
merge la biseric\.
„Pentru noi este foar-
te important s\ nu pier-
dem. E bun [i un punct,
dar sper\m s\ c=[tig\m
pentru a `ntrerupe seria
neagr\ de patru meciuri
f\r\ victorie `n retur.
Dac\ nu pierdem `n
Ghencea putem spune
c\ am luat o op]iune se-
rioas\ pentru c=[tigarea
titlului“, a declarat an-
trenorul lui Dinamo,
Mircea Rednic.
Cu un moral foarte
bun dup\ succesul din
Giule[ti cu Rapid, steli[-
tii sper\ s\ `nving\ `n
marele derby [i s\ se a-
propie de Dinamo `n cla-
sament. „O victorie ne-ar
apropia de primul loc [i
ne-ar face s\ sper\m `n
continuare la titlu. Mai
sunt zece etape de dis-
putat [i se pot `nt=mpla
multe. Echipa are un
moral bun [i este co-
medicii au recomandat s\
fac\ treptat reintrarea `n
efort. Ea [i-a propus s\ se
antreneze pentru a putea
concura la trei aparate:
sol, s\rituri [i b=rn\. Cel
mai probabil, ea `[i va ve-
rifica poten]ialul la Jocu-
trav\ pentru sportul nos-
tru. Practic, nu trece o
s\pt\m=n\ f\r\ s\ pri-
mesc rapoarte despre in-
cidente, mai mult sau
mai pu]in violente, petre-
cute `n cele patru col]uri
ale Europei, at=t `n ligile
amatoare, c=t [i `n cele
profesioniste. M-am adre-
sat `n scris pre[edin]ilor
cluburilor calificate `n op-
timile de final\ ale Ligii
Campionilor, dorind s\-i
sensibilizez `n ceea ce pri-
ve[te subiectul violen]ei.
Din p\cate, anumite jo-
curi s-au distins din
punctul de vedere al inci-
dentelor produse de com-
nectat\ la marele meci“,
a punctat [i Ol\roiu.
De[i capul de afi[ al
rundei `l constituie par-
tida din Ghencea, nu
trebuie trecute cu vede-
rea nici `nt=lnirile din
Trivale, acolo unde Ra-
pidul nu mai poate spe-
ra dec=t la locul 2, `ns\
doar `n cazul `n care nu
va face pa[i gre[i]i `n
fa]a echipei FC Arge[.
A[adar, cele dou\ parti-
de de ast\zi, care `nchid
etapa a XXV-a sunt FC
Arge[ Pite[ti - Rapid Bu-
cure[ti (ora 17.00, pe
Na]ional TV) [i Steaua
Bucure[ti - Dinamo Bu-
rile Mondiale Universita-
re din luna august. C\-
t\lina nu va participa
nici la Interna]ionalele
Rom=niei, care vor avea
loc la sf=r[itul s\pt\m=-
nii viitoare“, a declarat
secretarul federa]iei, Mir-
portamentul inaccepta-
bil. Respect=ndu-le inde-
penden]a, am solicitat in-
stan]elor noastre discipli-
nare s\ dea dovad\ de
cea mai mare fermitate `n
aplicarea regulamentelor
noastre. Asta s-a [i `n-
t=mplat, impactul media-
tic a fost important, iar
exemplele date, sper, efi-
cace. Am `nmul]it, toto-
dat\, contactele at=t la
nivel na]ional, c=t [i la cel
european, cu autorit\]ile
guvernamentale respon-
sabile de ordinea public\.
Viziunile [i obiectivele
noastre coincid. Compor-
tamentul anumitor juc\-
cure[ti (ora 19.00, pe
Kanal D).
Arbitrii slovaci
acas\ la Gigi Becali
Comisia Central\ a
Arbitrilor l-a delegat pe
slovacul Vladimir Hri-
nak s\ arbitreze meciul
derby Steaua - Dinamo,
programat în etapa a
25-a a Ligii I de fotbal.
Asisten]ii s\i vor fi Mi-
lan Palusak [i Radislav
Kubica, arbitru de re-
zerv\ a fost desemnat
Tiberiu Lajos, din Timi-
[oara, iar observatori
vor fi Doru Neagu (Bu-
cea Apolzan. Din lotul
feminin pentru CE de la
Amsterdam fac parte San-
dra Izba[a, Steliana Nis-
tor, Aluissa L\custeanu
[i Andreea Grigore, toate
fiind `nscrise la patru
aparate.
Lotul masculin `i are
`n componen]\ pe Marian
Dr\gulescu, R\zvan {e-
lariu, Flavius Koczi, Da-
niel Popescu, Marius Ber-
becar [i Adrian Bucur,
acesta din urm\ fiind
convocat din cauz\ c\ Ro-
bert St\nescu (prietenul
C\t\linei Ponor `n via]a
de zi cu zi) a f\cut scar-
latin\. La individual com-
pus vor participa doar
{elariu [i Kocsi, antreno-
rii urm=nd s\ stabileasc\
la ce aparate vor concura
ceilal]i.
Apolzan a precizat c\
`n componen]a loturilor
pot surveni schimb\ri du-
p\ Interna]ionalele Ro-
m=niei de s\pt\m=na vii-
toare, ultima verificare a
tori [i conduc\tori fac ru-
[ine sportului nostru.
Violen]a, invectivele [i in-
sultele gratuite au deve-
nit p=inea cotidian\ a fot-
balului. Aceste manifes-
t\ri trebuie s\ `nceteze.
A[ dori ca, la nivelul aso-
cia]iilor na]ionale, fermi-
tatea s\ se afle la ordinea
zilei. La toate e[aloanele!
Asta vrea s\ `nsemne o
politic\ de toleran]\ zero
fa]\ de violen]\, rasism [i
incitare la aceste tipuri
de comportament. Ins-
tan]ele disciplinare au
datoria s\-[i `ndeplineas-
c\ `n totalitate rolul pe
care-l au“. a
cure[ti) [i Nicolae Grigo-
rescu (Timi[oara).
De men]ionat c\ Vla-
dimir Hrinak, n\scut pe
25 februarie 1964, este
arbitru FIFA din 1993.
El n-a oficiat la vreun
turneu final de Cup\
Mondial\ sau Campio-
nat European, arbi-
trând, în schimb, 6 me-
ciuri de Champions
League, ultimul fiind
Bordeaux - Galatasaray
(3-0), în toamna lui
2006. Slovacul a arbi-
trat [i meciul Hapoel Tel
Aviv - Rapid (2-2), dis-
putat pe 2 noiembrie
2006 în grupele Cupei
UEFA. În acest an, Hri-
nak a condus jocul Ka-
zahstan-Serbia (2-1), în
preliminariile Euro 2008.
Hrinak locuie[te la Bra-
tislava, unde este profe-
sor. Vorbe[te fluent 3
limbi: englez\, german\
[i rus\.
Partida dintre FC
2005 Arge[ Pite[ti - Ra-
pid Bucure[ti, care va fi
g\zduit\ de stadionul
Nicolae Dobrin din Tri-
vale, `l va avea la centru
pe Sebastian Col]escu
(Craiova), ajutat la cele
dou\ tu[e de asisten]ii
Cristian Nica (Ploie[ti)
[i Cladiu Tripa (Arad).
Arbitrul de rezerv\ va fi
Teodor Cr\ciunescu (Rm.
Vâlcea), iar observatori
Florin G\tejeanu [i Dan
Petrescu, ambii din Bu-
cure[ti. a
sportivilor `naintea Euro-
penelor. „Regulamentul
permite orice schimbare
p=n\ cu 24 de ore `nainte
de concurs, dar se impune
un oarecare respect dup\
ce s-au `naintat listele
oficiale la UEG“.
Dup\ ce s-a constat c\
Robert St\nescu are scar-
latin\, la Complexul Spor-
tiv „Lia Manoliu“, s-a
f\cut dezinfec]ie at=t `n
hotelul `n care locuie[te
sportivul, c=t [i `n sala `n
care a avut loc concursul
de verificare. To]i cei care
s-au aflat `n preajma
sportivului au fost pu[i
sub tratament antibiotic
timp de o s\pt\m=n\,
pentru a nu mai ap\rea
un alt caz. Secretarul
general al FRG, [i el aflat
sub tratament, a spus c\
pericolul transmiterii bo-
lii este mare [i pentru
ceilal]i sportivi din alte
loturi na]ionale, care au
locuit `n acela[i hotel cu
Robert St\nescu. a

Ave]i grij\ la alimenta]ie `n timpul s\rb\torilor de Pa[ti
A sosit s\rb\toarea mult a[teptat\ a
Pa[telui! La sf=r[itul postului care
premerge ~nvierea Domnului Iisus Hristos
suntem cu un organism curat, at=t fizic, c=t
[i suflete[te, [i putem a[tepta cu ner\bdare
venirea Sfintelor S\rb\tori de Pa[ti.
de prof. univ. dr.
Cnstantin I. MILIC|
Pentru aceste zile spe-
ciale, cu mare `nc\rc\tur\
emo]ional\, `n toate famili-
ile se fac preg\tiri intense
pentru mesele `mbel[ugate
din cele trei zile de Pa[ti,
care se pot prelungi chiar o
s\pt\m=n\. Se prepar\ fe-
lurite m=nc\ruri `n care
predomin\ c\rnurile de
miel, cu adaus de mezeluri,
afum\turi, pe[te pr\jit,
sl\nine, nelipsitele sar-
male (eventual cu sl\ni-
n\), fripturi grase, pr\jeli,
sosuri grele, maioneze `n
ulei [i multe ou\ ro[ii, con-
sumate dup\ ciocnire. Toa-
te acestea urmeaz\ s\ fie
udate, din bel[ug, cu licori
bahice (]uici, coniacuri,
bere [i vinuri) sau cu b\u-
turi carbogazoase [i dulci,
Centrul Medical „Providen]a“
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
`n timpul mesei [i dup\
mas\, care produc
balon\rile.
Din bog\]ia culinar\ nu
va lipsi carnea de miel,
prezent\ conform tradi]iei,
dar al c\rei exces, prin
efectele toxinelor existente,
poate declan[a unele a-
fec]iuni destul de grave,
mai ales la persoanele care
au respectat, `n totalitate,
rigorile postului alimentar.
Dup\ 7 s\pt\m=ni de
restric]ii de la m=ncare, o-
mul este pus `n fa]a unor
mese `nc\rcate, care de-
clan[eaz\ poftele gastro-
nomice [i `ndeamn\ la
consumul unor cantit\]i
prea mari de alimente. Me-
sele hipercalorice din zilele
de Pa[te, care dep\[esc
adesea 3.000-5.000 calorii,
pot da complica]ii diges-
tive, reactiv=nd ulcerul
gastro-duodenal, hemora-
POR}IA DE S|N|TATE
giile digestive, colica bi-
liar\, pancreatita [i ente-
rocolitele acute. ~n locul re-
facerii organismului [i a
autovindec\rii unor mala-
dii dup\ cele [ase s\pt\-
m=ni de post, pot ap\rea
noi suferin]e, resim]ite
imediat (disconfort abdo-
minal, gre]uri, vome, dia-
ree, constipa]ii, ame]eli
etc). Unele suferin]e pot
avea manifest\ri necru]\-
toare sau cu urm\ri de du-
rat\.
Nu `nt=mpl\tor, `n aces-
te zile de s\rb\toare, ur-
gen]ele medicale sunt foar-
te frecvent solicitate, iar
spitalele se umplu cu bol-
navi care s-au `nfometat `n
preajma Pa[telui cu g=n-
dul ca la `nt=lnirile de
S\rb\tori s\ m\n=nce f\-
r\ restric]ii, orice [i oric=t.
S-a constata c\ `n tim-
pul S\rb\torilor este posi-
bil\ cre[terea `n greutate a
unor persoane cu 3-6 kg.
Acest\ cre[terea `n greu-
tate nu s-ar datora numai
consumului excesiv de dul-
ciuri [i carne. Studii re-
cente f\cute `n Italia au
dovedit c\ organismul u-
man, privat de produse
animale pe o perioad\ mai
lung\ de timp reac]ionea-
z\ printr-o serie de meca-
nisme care pot duce la `n-
gr\[are. ~n primul r=nd,
cre[te apetitul alimentar,
antren=nd toate func]iile
tubului digestiv [i glandele
anexe, `n special pancrea-
sul. Cre[te foarte mult vi-
teza de secre]ie a sucurilor
digestive [i activitatea u-
nor enzime, favoriz=nd o
metabolizare mai eficient\
a alimentelor ingerate [i
m\rind aportul nutritiv.
Modera]ie [i calm
`n timpul meselor
Bune exemple ne dau
popoarele orientale, `n spe-
cial tibetanii [i japonezii,
care pledeaz\ pentru o ali-
menta]ie cump\tat\, cu
cantit\]i reduse caloric,
pun=nd mare pre] pe evita-
rea prelucr\rii exagerate a
hranei prin pr\jeli [i trata-
mente chimice [i pe modul
`n care se desf\[oar\ ritu-
alul mesei, `n lini[te, r\b-
S=mb\t\, 7 aprilie 2007
dare [i respect fa]\ de co-
meseni. Prin tradi]ii multi-
milenare, aceste popoare
consum\ foarte pu]ine gr\-
simi, sosuri [i pr\jeli, fapt
ce se coreleaz\ cu rata sc\-
zut\ a `mboln\virilor gra-
ve, inclusiv de cancer.
~n timpul mesei se ne-
glijeaz\ atmosfera care
trebuie s\ asigure o am-
bian]\ minunat\ pentru o
digestie total\. Trebuie s\
nu se uite c\ digestia asi-
gurat\ de distazele sali-
vare, de bila fabricat\ `n fi-
cat [i de sucurile gastrice
din stomac [i din intestine
cere o atmosfer\ pl\cut\ la
mas\, f\r\ grab\ [i cu o
mastica]ie complet\ a
alimentelor. Nu sunt de
l\udat cei ce golesc primii
farfuriile [i paharele, pen-
tru a cere o repetare.
Se `nt=mpl\ ca la `n-
demnurile insistente ale
gazdei, de altfel foarte am-
abil\ [i greu de refuzat, to-
tul se consum\ `n mare
vitez\, at=t m=nc\rurile
c=t [i b\uturile, pentru a
se ajunge la cafele, cozo-
naci [i la pl\cinte calde [i
bine `nsiropate. Dumica]ii
alunec\ rapid pe g=t, unii
dup\ al]ii, fiind deosebit de
apetisan]i [i delicio[i pen-
tru papilele gustative.
Ce s-ar recomanda
Alegerea unor aperitive
u[oare, cu mu[chi de pui
sau de curcan, br=nzeturi
degresate, fructe de mare,
friptur\ de curcan, pui sau
vit\ (nu de porc!), pe[te
slab, cartofi piure, multe
zarzavaturi proaspete, fruc-
te [i necesarul de ap\ plat\.
La prepararea m=nc\-
rurilor ar fi bine s\ se ]in\
seam\ de urm\toarele:
-g\titul f\r\ gr\sime a-
nimal\ se face `n abur, fo-
losind vase cu teflon sau
Zepter;
-la fripturi la cuptor se
poate `nlocui o parte din
uleiul vegetal cu vin sau
suc de l\m=ie;
-sosurile s\ nu fie `n-
gro[ate cu f\in\, ci cu
br=nz\ degresat\ de vaci;
-la desert, `n locul tortu-
lui de ciocolat\, se reco-
mand\ cozonac, pr\jituri
cu fructe sau salat\ de
fructe.
13
Prof. univ. dr.
Cnstantin I. Milic\
Nu `ncerca]i s\
dormi]i dup\ mas\
Dup\ o mas\ copioas\
este indicat\ a plimbare u-
[oar\, timp de 30-60 minu-
te `n aer liber, pentru a
ajuta digestia. Nu este in-
dicat\ culcarea `n pozi]ie
orizontal\, deoarece favo-
rizeaz\ cre[terea acidit\]ii
`n stomac, cu deversarea
acidului clorhidric `n es-
ofag unde declan[eaz\ a-
rsurile (pirozis).
Sunt [i cazuri ca la aces-
te mese festive, c=nd se
adun\ mai multe familii,
s\ se discute probleme cu
caracter conflictual, legate
de afaceri neizbutite, nere-
aliz\ri [colare sau `n gos-
pod\rii, toate `nso]ite de o
sonorizare acut\ a muzicii,
ce zg=rie pe creiere. ~n
plus, stresul poate cre[te
glicemia, cu mare pericol
pentru persoanele diabe-
tice. De aceea, este indica-
t\ ascultarea unei muzici
pl\cute, `n ritm lent.
Iat\ c\ o petrecere ce
trebuie s\ r\m=n\ de ne-
uitat poate avea urm\ri
nedorite, din cauza neres-
pect\rii celor mai ele-
mentare ra]iuni medicale.
Mai `nt=i apare senza]ia
de oboseal\, toropeal\, sta-
re de stres [i prea-plin. Da-
torit\ indigestiei greoaie,
`ncep balon\rile, durerile
gastro-ulceroase [i abdo-
minale, colite acute [i crize
de ficat, pancreas [i vezic\
biliar\.
De aceea se recomand\
ca `n zilele de mare `n\l-
]are sufleteasc\ ale s\rb\-
torilor de Pa[ti s\ predomi-
ne, `n fiecare familie, cum-
p\tarea, evitarea abuzuri-
lor, buna dispozi]ie, armo-
nia, calmul [i mult\ dra-
goste fa]\ de cei din jur. a

ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);

Ceaiuri pentru cooluri cu multe stele, `n
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n caz de crize de ulcer sau
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
„ Oscilometrii; combaterea de gastrit\, be]i ceaiuri
„ Rectoscopii. de g\lbenele, patlagin\,
cale). indigestiilor mu[e]el, coada calului [i
II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i Dac\ apar indigesti- coada [oricelului. G\lbe-
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi. ile, cu toat\ precau]ia de nelele sunt cel mai frec-
imunologie, microbiologie); care a]i dat dovad\, v\ vent indicate `n afec]iu-
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe: nile aparatului digestiv,
„ Mamografii;
recomand\m ceaiuri
„ Servicii complete de medicina muncii; complexe din g\lbenele, `ntruc=t con]in principii
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, emoliente, care, prin
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\- anghinare, armurariu,
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
consum, formeaz\ o peli-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); sun\toare, rostopasc\, cul\ ce `mbrac\ tubul di-
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu- p\p\die [i salvie. Pentru gestiv prin interior [i
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto. balon\ri pute]i bea in- izoleaz\ bolul alimentar
fuzii din coriandru, chi- sau apa de peretele trac-
Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i. mion, g\lbenele, pojarni- tului digestiv. Prin a-
Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere. ]\, sulfin\, ment\, roini- ceast\ izolare, `n spatele
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical: ]\ [i mu[e]el, iar dup\ peretelui digestiv se
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie) un vin prea acid sau al- poate reface ]esutul.

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 7 aprilie 2007
TVR 1
07:00 Fascina]ia zborului
07:30 Cu Tippi `n jurul lumii
08:00 Club Disney
08:55 Formula 1. Marele Premiu
al Malaeziei. Calific\ri
10:10 Aventurile oului de Pa[ti
11:45 Cinemaniacii
12:15 Cartea european\
12:45 De la Cruce la ~nviere.
Concert Grigore Lese [i
Gheorghe Zamfir
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Pinocchio
(comedie, Cu: Roberto
Benigni)
16:15 Drumul spre Helsinki
17:00 La poli]ie sau la m\n\stire
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Surprize, surprize... (I)
Cu: Andreea Marin B\nic\
[i Cove
21:50 Jurnalul TVR
22:10 Surprize, surprize...
(partea a II-a)
Cu: Andreea Marin Banic\
[i Cove
23:10 Via]a [i vremurile lui Iisus
23:30 Lumin\ din lumin\.
Transmisiune direct\
a slujbei de ~nviere
de la Catedrala Patriarhal\
din Bucure[ti
01:00 La masa de Pa[ti
02:10 Jurnalul TVR (r)
03:00 Povestea vie]ii mele (r)
05:35 De la Cruce la ~nviere (r) a
luni la tv
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
07:30 TeleMatinal
10:00 C=inii milionari
10:55 Ne vedem la TVR!
Cu: Marina Alm\[an
Socaciu
11:55 M\mic\ de ocazie
Raising Helen
(dram\, Cu: Kate Hudson,
Felicity Huffman, Joan
Cusack)
14:00 Jurnalul TVR
Sport; Meteo
14:20 Tezaur folcloric
16:00 Akzente (limba german\)
Edi]ie special\
17:00 Kronika (limba maghiar\)
Edi]ie special\
18:00 Dis-de-sear\
19:00 Jurnalul TVR
Sport; Meteo
20:10 Cavalerii Shaolin
Shanghai Knights
(ac]iune, Cu: Jackie Chan,
Owen Wilson, Fann Wong,
Aaron Johnson)
22:10 Gala decern\rii premiilor
Grammy, edi]ia a 49-a
00:20 Bal cu scandal
Van Wilder
(comedie, Cu: Ryan
Reynolds, Tim Matheson,
Curtis Armstrong)
02:00 Jurnalul TVR (r)
02:50 Arhiva de serviciu
03:00 Toata frumuse]ea lumii... (r)
04:45 Tezaur folcloric (r) a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
a ARITMOGRIF ORTODOX a
A 13
P A H A R
M A R A V
T A I N A
P A S C A
A N A S T A S
P R O H O D
F A R I S E
F A P T E
P R E O T
S A C R U
M O R T
L A U D A
R U G A C
T R A N S C E N D E N T
B B
TVR 2
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Tradi]ie [i me[te[ug
08:00 Fata din viitor
08:30 Megatehnicus
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
Cu: Mitic\ Popescu
11:00 Zestrea rom=nilor (r)
11:30 Bazar (r)
12:00 EURO case (r)
12:30 Lumea azi
13:00 Arena leilor (r)
14:00 Miracole
15:00 Via sacra
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:30 Verdict: crim\!
19:30 Mistere [i mituri ale secolu-
lui al XX-lea
20:00 Unitatea special\ 2
21:00 Jurnalul TVR
21:45 Sf=ntul Petru (II)
(dram\, Cu: Omar Sharif,
Daniele Pecci, Flavio
Insinna, Marco Leonardi)
23:40 Ferestre spre Cer.
Slujba de ~nviere
01:00 Tonomatul DP2.
Edi]ie special\
Cu: C\t\lin M\ru]\
02:30 Unitatea special\ 2 (r)
03:25 Verdict: crim\! (r)
04:15 Bugetul meu (r)
04:45 Tradi]ie [i meste[ug (r)
05:15 Lumea azi (r) a
TVR 2
07:00 ABC... de ce? (r)
07:30 Zestrea rom=nilor
08:00 Pe la noi de s\rb\tori.
Spectacol folcloric
09:30 Un spectacol de Pa[ti
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Natur\ [i aventur\
11:30 Verdict: crim\!
12:30 Pescar hoinar
13:00 S\rb\toarea prim\verii
14:00 Buc\t\ria lui Jamie
14:35 Dance Masters 2007
16:00 Bazar
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:30 Hotel Babylon
19:30 Concert Phoenix
21:00 Jurnalul TVR
21:40 The Office (comedie,
Cu: Ricky Gervais)
22:35 Mogulul
(comedie, Cu: Danny
DeVito, Rhea Perlman,
Barry Corbin, Basil
Hoffman, Michael Richards)
00:30 Roar: Legenda lui Conor
01:30 ~nt=lnire cu Joe Black
(dram\, Cu: Anthony
Hopkins, Brad Pitt)
04:30 Asaltul elicopterelor
04:50 The Office (r, comedie)
~n ne`nsemnatul s\u birou, a
cincea roat\ la c\ru]a unei
firme de comercializare a
h=rtiei, David Brent se crede
cel mai nostim, cel mai
`ndr\git, cel mai [ef din toate
timpurile. Ei bine, nu este.
05:45 Mesager a
4 5
9 6
15
I S
I T I 15
I S M
I `n num\rul de miercuri)
I U N I
13
TIMP LIBER
CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
12:00 Cardinalul Ratzinger - 08:30 ~n gura presei 06:00 Leii albi [i problemele negre 06:00 Rebelde (r)
Vaticanul meu 09:30 Casa de piatr\ 07:00 Pr\jituric\ 07:00 Duelul pasiunilor (r)
12:45 Kinetica (r) 10:00 Roata de rezerv\ 08:00 {tirile PRO TV 09:00 Un medic `n familie
12:55 Dialoguri... 10:30 Familia Grubb Cu: Lino Banfi
Ce se `nt=mpl\ , doctore?
13:25 Mediterana... 11:00 Trompeta lebedei 11:00 SOS, via]a mea!
13:50 Trei surori 10:15 Gemenele top model (romantic, Cu: Natalia
(anima]ie, Cu: Jason
(dram\, Cu: Jeanne Watts, Alexander, Mary Fashion Party Oreiro, Facundo Arana)
Joan Plowright, Louise Purnell) Steenburger, Reese (comedie) 13:30 O zi `n Paradis
16:30 Scrisori francofone Witherspoon) 11:15 ProMotor (comedie, Cu: Guillermo
17:00 Cum a modelat arta lumea 12:30 Jetix; Prin]esa Sissi Cu: Roxana Ciuhulescu Francella, Araceli González)
17:50 Clipe [i sunete (r) 13:00 Observator ~ntr-un club `n voga, frecven-
12:15 Campionii tat de modele, arti[ti [i
18:00 Destine fr=nte (p. I) 13:15 Felicia sportivi renumi]i, un fotograf
(dram\, Cu: Sabrina Ferilli) 14:00 Divertisment: Animat Planet 13:00 {tirile PRO TV
celebru, Roy, [i un top model
19:35 Poirot 14:30 Maria, mama lui Iisus 13:15 Dansez pentru tine (r) interna]ional, Brenda, experi-
menteaz\ deliciile pe care le
20:30 Oameni de aproape (dram\, Cu: Christian Bale, Cu: Iulia V=ntur [i {tefan
ofer\ dragostea la prima
21:00 Originea Sfintelor Pa[ti Pernilla August, Melinda B\nic\ jr vedere. Diminea]a `i g\se[te
22:00 Icoana: Fereastra c\tre Kinnamon, David Threfall) 17:15 Iisus din Nazaret dormind pe plaj\. La
desp\r]ire, `[i promit c\ se vor
invizibil 16:30 Robbersonii [i poli]ia (ultima parte)
`nt=lni la Buenos Aires, cu
22:45 Arhiva de serviciu (r) (comedie, Cu: Chevy Cu: Robert Powell, prima ocazie. ~ns\ destinul se
Chase, Diane Wiest)
23:00 Sonata de toamn\ Anne Bancroft,
`nc\p\]=neaz\ s\ pun\ tot
18:30 S\pt\m=na financiar\ felul de obstacole.
(dram\, Cu: Ingrid
Bergman, Liv Ullmann, 19:00 Observator Laurence Olivier, 15:30 Duelul pasiunilor
Lena Nyman, Halvar Bjork) Anthony Quinn Cu: Ludwika Paleta, Pablo
20:30 Cavalerii Mesei rotunde
Dup\ ce mult\ vreme `[i negli- 18:55 Sport Montero
(aventuri, Cu: Sean
jase copiii, celebra pianist\ Connery, Richard Gere, 19.00 {tirile PRO TV 17:30 Pove[tiri adev\rate
Charlotte Andergast o Cu: Cabral
viziteaz\ pe Eva, una dintre fi- Liam Cunningham, Julia Sport; Vremea
icele sale. Spre surprinderea Ormond, Colin 18:30 Betty cea ur=t\
20:45 Terminalul
sa, o g\seste aici [i pe Helena, McCormack) Cu: Ana Maria Orozco,
cealalt\ fiic\, marcat\ de un 23:45 Slujba de ~nviere (dram\) Natalia Ramirez
handicap mental, pe care ea o 23:30 Slujba de ~nviere 19:30 Rebelde
internase `ntr-un sanatoriu. 00:30 Robbersonii [i poli]ia (r)
Tensiunea dintre Eva [i mama 02:30 Observator (r) 00:15 Bun venit `n Collinwood Cu: Enrique Rocha
sa cre[te, culmin=nd cu o dis- 03:30 Vivere 20:30 O scrisoare pentru tine
Welcome to Collinwood
cu]ie `n cursul c\reia cele dou\ Cu: Carmen T\nase
dau glas tuturor repro[urilor. „Vivere“ a reusit s\ strang\ (comedie, Cu: William H.
cote de audien]\ record `n Ita- 23:15 Martori `n vremea lui Iisus (I)
00:40 Bunicu]a (r) lia datorit\ complica]iilor [i in- Macy, Isaiah Washington)
Dup\ ce [i-a dedicat `ntreaga 23:50 Slujba de ~nviere
trigilor care au loc `ntre mem- 02:15 Terminalul (r)
via]\ cre[terii copiilor [i nepo- brii celor patru clanuri aflate 00:05 Martori `n vremea lui Iisus (II)
]ilor, la moartea fiicei sale, bu- `n centrul actiunii (dram\) 01:00 Concert Michael Bolton.
nicu]a se treze[te `n strad\... a 05:00 Jetix: Copiii de la 402 a 04:45 Iisus din Nazaret (r) a Bucure[ti 2005 a
CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
10:00 Festivalul interna]ional de 07:00 Diminea]a devreme 06:15 Shrek 2 (r) 06:00 Rebelde (r)
circ de la Monte Carlo (r) Cu: Cristina Cioran, Dan (anima]ie) 07:00 Daria, iubirea mea (r)
10:55 Clipe [i sunete (r) Capatos 08:00 {tirile PRO TV 08:00 De 3 x femeie (r)
11:30 Manu Chao `n concert 10:00 Agent secret 10:00 Cu un pas `nainte (r) Cu: Mihaela Tatu si Ana-
12:30 Basilica San Pietro (ac]iune, Cu: Hulk Hogan, 11:00 Jumanji Maria Gheorghe
13:30 Manu Chao `n concert (r) Matthew Mc-Curley, (aventuri, Cu: Robin 11:00 O scrisoare pentru tine (r)
14:25 Festivalul interna]ional de Lesley-Ann Down) Williams) 14:00 Casa din c\r]i de joc
circ de la Monte Carlo 12:00 Vreau s\ fiu mare.... 13:00 Naufragiu pe House of Cards
15:25 Stan [i Bran aviatori vedet\ (r) Insula dragostei (dram\, Cu: Kathleen
(comedie) 13:00 Observator Lovewrecked Turner, Tommy Lee Jones,
16:35 Mica lume a lui Don Camillo Cu: Simona Gherghe Aha Menina, Shilah Strong,
(comedie, Cu: Amanda Esther Rollen)
(Italia-Fran]a, 1952, come- 13:45 Comedia animalelor Bynes)
14:15 Billy Madison 16:30 The Victoria’s Secret -
die, Cu: Fernandel - Don 15:00 20.000 de leghe sub m\ri Spectacolul modei (r)
Camillo -, Gino Cervi) (comedie, Cu: Adam 20,000 Leagues Under the
Sandler, Darren McGavin, Sea (partea a II-a, aventuri) 17:30 Pove[tiri adev\rate
~n or\[elul italian Brescello,
preotul Don Camillo [i pri- Bridgette Wilson, Bradley 17:00 T\nt\l\ul [i gogomanul Vremea de Acas\
marul comunist Peppone Witford) Dumb and Dumber Cu: Ioana Maria Moldovan
g\sesc la fiecare pas motive de 16:00 Observator [i Drago[ St\nescu
gâlceav\, dar, de fiecare dat\, (comedie, Cu: Jim Carrey)
Cu: Simona Gherghe 18:30 Otro rollo cu RBD;
sfâr[esc prin a se `mp\ca. 18:50 Sport Rebelde, marele final
18:25 Cite[te cu mine! 17:00 Pia]a Divertis (r) 19.00 {tirile PRO TV
18:00 9595 - te `nva]\ ce s\ faci 19:30 Rebelde (ultimul episod)
19:00 Identit\]i 20:30 Agentul Cody Banks 2: Cu: Ninel Conde, Alfonso
19:30 Riverdance 19:00 Observator Destina]ia Londra
Herrera, Anahi
20:35 Cinci pove[ti de dragoste Sport; Meteo Agent Cody Banks 2: 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
20:30 De tot r=sul Destination London
(Italia, 1987, comedie ro- Cu: Adela Popescu, Dan
mantic\, Cu: Delia Cu: Aniela Petreanu, (comedie, Cu: Frankie Bordeianu, Carmen
Marius Drogeanu Muniz, Anthony Anderson)
Boccardo, Elena Sofia Tanase, Catalina Musta]\)
22:30 Animat Planet 22:30 Cu un pas `nainte
Ricci, Lorella Morlotti) 21:30 Zorro
23:00 Observator Cu: Oana Pellea, Cristi
Cinci povestiri cinematografice Cu: Marlene Favela,
având ca eroi cinci oameni Cu: Andreea Berecleanu, Iacob Christian Meier
foarte diferi]i unul de cel\lalt, Andrei Zaharescu 23:30 Totul despre Schmidt
ale c\ror destine se inter-
22:30 Pove[tiri de noapte
(dram\, Cu: Jack
secteaz\ la un moment dat [i 00:00 Partenerii Cu: Cabral [i Mircea
care au `n comun speran]a de Partners in Action Nicholson, Kathy Bates) Solcanu
a g\si, `ntr-o bun\ zi, (ac]iune, Cu: Douglas 02:00 20.000 de leghe sub m\ri (r) 23:00 Clona
dragostea [i fericirea. Smith, Armand Assante) (aventuri) 00:00 Otro rollo cu RBD (r)
22:10 Ray Charles 03:30 Jumanji (r)
02:00 Concurs interactiv 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
23:20 Musica da capo 03:00 Observator (r) 05:15 T\nt\l\ul [i gogomanul (r) Vremea de Acas\
00:25 Spartacus (r) a 03:45 Vivere a (comedie) a 02:00 Iubire ca `n filme (r) a
A A
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele
12 6 1 2 6
(numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere 8 10 11 2 3 1 7 8 3 2 10
7 4 2 1 1 corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\. 3 8 12 10 2 10 4 5 3
7 1 3 1 2 Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
3 8 3 4 5 10
11 6 1 13 1
Pornind de la formula de salut 14 2 10 4 5 3 8
9 1 2 4 10 12 1 3 6 a cre[tinilor, de la ~nviere [i
p=n\ la ~n\l]area Domnului 5 10 6 5 6 1 7
5 12 10 5 1 14 1 5 4 (40 de zile), de pe verticala A-
B, completa]i careul al\turat 10 14 15 6 8 3 4
6 3 4 13 4 5 2 1 12 6 [i ve]i descoperi, pe orizon-
tal\, termeni lega]i de prac- 1 2 3 4 16 6 4
14 16 6 2 12
tica bisericeasc\. (Solu]ia
Pornind de la numele Sfintei
8 7 10 11 S\rb\tori din Calendarul careului al\turat - dreapta - 4 17 18 7 2 3 17
Cre[tin Ortodox de m=ine, `n num\rul de miercuri)
15 1 8 14 1 8 aprilie, de pe verticala A- 3 8 14 1 3 8 7 2 10
B, completa]i careul al\turat
12 10 9 1 9 [i ve]i descoperi, pe orizon- 11 2 7 19 8 17 3 2 10
tal\, termeni lega]i de prac-
6 17 2 4 12
tica bisericeasc\. (Solu]ia 11 2 7 9 3 13 7
careului al\turat - st=nga -
12 5 10 7 6
15 7 2 3 4 10 3
17 1 10 11 17 1 10
4 15 7 8 5 7 16 7 2 3 7
15 1 11 7 10 1 12 8 5
5 4 14 12 1 2 4 14 12 4
3 16 11 7 2 5 7 4 3 2 10
B
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 7 aprilie 2007 15
TVR 1 TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Desene animate: Disney
09:25 Studio F1
09:55 Formula 1. Marele Premiu
al Malaeziei
11:50 Paddock
12:50 La masa de Pa[ti
Cu: Iuliana Tudor
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Concert: Stars of Europe
16:10 Tezaur folcloric
Cu: M\rioara Mur\rescu
17:20 Danutz SRL - supermarket
de divertisment
Cu: Dan Bittman
18:50 Extragerile Loto 6/49;
Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 De la miel p=n\ la Eiffel
22:10 Sentimente vechi
(comedie, Cu: Bette Midler,
Dennis Farina, Paula
Marshall, James Denton,
Danny Nucci, Michael J.
Reynolds)
00:10 Toat\ frumuse]ea lumii...
Toute la beaute du monde
(dram\, Cu: Marc Lavoine,
Jean-Pierre Darroussin,
Albane Duterc)
02:00 D\nutz SRL (r)
03:25 Jurnalul TVR (r)
04:00 Tezaur folcloric (r)
05:00 La masa de Pa[ti (r) a
07:00 Miracole (r)
08:00 Fata din viitor
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Un spectacol de Pa[ti
12:00 Repere sacre.
Slujba de Pa[ti
13:00 Ferestre spre Cer
14:00 Campionatul de raliuri al
Rom=niei. Banat Montan
14:35 Dance Masters 2007
15:30 Atlas
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:30 V=n\torii de comori
19:20 Europa altfel
19:30 Hotel Babylon
20:30 F\r\ limite
21:00 Jurnalul TVR
21:45 The Office (comedie,
Cu: Ricky Gervais)
22:15 ~nt=lnire cu Joe Black
(dram\, Cu: Anthony
Hopkins, Brad Pitt, Claire
Forlani, Jake Weber)
01:20 Dance Masters 2007 (r)
02:45 Sf=ntul Petru (r)
(dram\, Cu: Omar Sharif,
Daniele Pecci, Flavio
Insinna)
04:30 The Office (r, comedie,
Cu: Ricky Gervais)
05:00 Memoria timpului
05:15 Uli]a spre Europa (r)
05:45 Mesager a
08:50 Domnii copii 07:00 Hercule (aventuri, Cu: Kevin 06:00 Leii albi [i problemele negre 06:00 Rebelde (r)
(comedie, Cu: Pierre Arditi, Sorbo, Michael Hurst) 06:45 Pr\jiturica 07:00 Duelul pasiunilor (r)
François Morel) 09:00 Babe 07:30 Sindbad: Legenda celor Cu: Ludwika Paleta
10:30 Biblioteca Vaticanului (comedie, Cu: Christine [apte m\ri 09:00 Un medic `n familie
12:00 Gala Imperialis Cavanaugh, Miriam Cu: Lino Banfi, Giulio
(anima]ie)
13:00 Zodiac Margolis, Danny Man) Scarpati, Lunetta Savinio
11:00 Matilda 09:00 Pisica 11:00 Acas\ `n buc\t\rie
13:30 Mediterana - The Cat in the Hat
mare a imperiilor (r) (comedie, Cu: Mara 12:00 SOS, via]a mea!
(aventuri, Cu: Mike Myers)
14:00 La por]ile ceriului Wilson, Danny DeVito, Cu: Natalia Oreiro
Rhea Perlman, Embeth
14:30 Festivalul interna]ional de 10:45 P\cal\ se `ntoarce 13:30 De 3 x femeie
Davidtz, Pam Ferris)
circ de la Monte Carlo (comedie, Cu: Denis Cu: Mihaela Tatu si Ana-
12:30 Prin]esa Sissi Maria Gheorghe
15:30 R\]u[ca Hildegarde {tefan)
13:00 Observator 16:30 Daria, iubirea mea
(aventuri, Cu: Richard E. 14:00 Apropo TV
13:15 Misiunea casa Cu: Bebe Cotimanis,
Grant, Tom Long, Tara 15:00 20.000 de leghe sub m\ri
Morice, Sam Geer) 13:45 Opt reguli simple Alexandru Papadopol,
14:30 Duminica `n familie 20,000 Leagues under the Victoria R\ileanu
Via]a a fost destul de dificil\
pentru Kim Powell [i cei trei Cu: Mihaela R\dulescu Sea (partea I) 17:30 Pove[tiri adev\rate
copii ai s\i de c=nd tat\l lor a (aventuri) Vremea de Acas\
18:40 7 zile
murit. Cei trei fra]i, Chris, 17:00 Shrek 2 Cu: Cabral
Jeremy [i Isabel, pornesc `n Cu: Alessandra Stoicescu
18:30 Fetele Gilmore
c\utarea lui Hildegarde, o ra]\ 19:00 Observator (anima]ie)
pe care o adoptaser\ [i care a 20:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\! 18:55 Sport Cu: Lauren Graham
disp\rut `n mod misterios. Dar
22:15 Pia]a Divertis 19.00 {tirile PRO TV 19:30 Rebelde
aventura lor nu include doar
g\sirea ra]ei. 23:30 Dublura Sport; Vremea Cu: Enrique Rocha
17:00 Despre documentar... (ac]iune, Cu: Peter 20:30 Betty cea ur=t\ din New
20:30 Dansez pentru tine York. Cu: America Ferrera
18:00 Destine fr=nte (p. a II-a) Stormare, Anthony
Hopkins, Chris Rock, 23:30 Asasinul 21:30 Eu [i prin]ul
(dram\)
Gabriel Macht The Contract (comedie, Cu: Julia Stiles,
19:35 Poirot
01:30 7 zile (r) (thriller, Cu: Jamie Luke Mably, Ben Miller,
20:30 Revolta clasicilor Miranda Richardson)
02:00 Vivere Anderson, Morgan
21:00 Spartacus 23:45 The Victoria’s Secret -
„Vivere“ a reu[it s\ str=ng\ Freeman, John Cusack,
(dram\, Cu: Kirk Douglas, cote de audien]\ record `n Spectacolul modei
Ned Bellamy)
Laurence Olivier, Jean Italia `n primul r=nd datorit\ 00:45 SOS, via]a mea! (r)
Simmons, Charles complica]iilor [i intrigilor care 01:45 Dansez pentru tine (r)
au loc `ntre membrii celor pa-
(romantic, Cu: Natalia
Laughton) 03:30 20.000 de leghe Oreiro, Facundo Arana)
tru clanuri aflate `n centrul
00:05 Gala Imperialis (r) ac]iunii... sub m\ri (r) 02:15 Daria, iubirea mea (r)
01:05 Sonata de toamn\ (r) 03:30 Jetix: Copiii de la 402 (aventuri) 03:15 Fetele Gilmore (r)
(dram\) a 05:15 Matilda (r) a 05:30 Apropo TV (r) a 04:00 Acasa `n buc\t\rie (r) a

mar]i la tv

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:30 TeleMatinal
10:00 C=inii milionari
10:55 Ne vedem la TVR!
12:00 Profesioni[tii (r)
13:00 Nevast\-mea [i copiii
13:30 Desene animate: Disney
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping
15:30 Oglinda retrovizoare
16:00 Kronika (limba maghiar\)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Careu de doamne
Cu: Adriana Titieni, Tia
{erb\nescu, Irina Schrotter
18:00 Dis-de-sear\
19:00 Jurnalul TVR
20:20 ~ntre bine [i r\u
Cu: Liviu Mihaiu
21:50 Anatomia lui Grey (dram\,
Cu: Ellen Pompeo, Sandra
Oh, Katherine Heigl)
Meredith Grey este fiica unui
chirurg celebru. ~n acela[i
timp, ca o predestinare, ea
poart\ acela[i nume-Grey ca [i
autorul unuia dintre cele mai
cunoscute manuale de
anatomie. C=nd `ncepe primul
an de activitate ca medic
`ntr-un spital din Seattle,
Meredith `ncearc\ s\ men]in\
rela]ii bune cu to]i colegii.
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Memorialul durerii
00:00 Via]a ca-n filme (comedie,
Cu: David Crane)
00:35 S\rutul lui Iuda
(dram\)
02:20 Jurnalul TVR (r) a
07:00 ABC... de ce? (r)
07:30 Sabrina
08:00 Dinotopia
08:50 Lec]ia de [tiin]\ (r)
09:15 Jurnalul Euronews
09:25 Calul
09:50 O fat\ str\lucitoare
(dram\, Cu: Joely Collins)
11:30 Turneul Phoenix -
Baba Novak (r)
12:30 Zestrea romanilor (r)
13:00 ABC... de ce?
13:30 Teleshopping
14:00 {tiin]e aplicate
14:30 Tribuna partidelor...
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Jurnalul TVR
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:30 Lege [i ordine
19:25 Supravie]uitorii dezastrelor
20:00 Omul `ntre soft [i moft
20:30 Arta supravie]uirii
21:00 Ora de [tiri
22:10 Nicholas Nickleby (I)
(dram\, Cu: James D’Arcy,
Sophia Myles, Diana Kent)
00:00 Roar: Legenda lui Conor
00:50 Uli]a spre Europa (r)
01:20 Mogulul (r)
(comedie, Cu: Danny
DeVito, Rhea Perlman,
Barry Corbin, Basil
Hoffman, Michael Richards)
03:05 O fat\ str\lucitoare (r)
(dram\, Cu: Joely Collins)
04:40 S\rutari furate a
10:00 Festivalul de circ de la 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
Monte Carlo (r) Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 Casa din c\r]i de joc (r)
11:00 La por]ile ceriului (r) 07:00 Dimineata devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
11:30 Yannick Noah `n concert Cu: Cristina Cioran [i 10:15 Agentul Cody Banks 2: Cu: Ana de la Reguera,
12:30 Adev\rul despre ~nviere Daniel Capatos Destinatia Londra (r) Manolo Cardona
Documentarul caut\ r\spun- 09:00 ~n gura presei (r) (comedie) 10:00 Culoarea p\catului
surile la `ntrebarea: ~nvierea Cu: Mircea Badea (telenovela, Cu: Taís
Domnului nostru Iisus Hristos 12:15 Emmerdale - Afaceri de
a fost un miracol sau un eveni- 10:00 Concurs interactiv familie (dram\, Cu: Araújo, Reynaldo
ment logic [i explicabil ? 11:00 Primii pa[i Elisabeth Estensen) Gianecchini)
13:25 Yannick Noah `n concert Cu: Bruce Winant, Cathy 13:00 {tirile PRO TV 12:30 Inocen]\ furat\
14:30 Circul Bouglione Herd, Kevin Connolly, 13:30 Apropo TV (r) Cu: Camila Sodi
15:30 Goana dup\ aur Kevin Weisman, Samantha 14:15 Z=mbi]i, va rog 13:30 Prizoniera
(comedie) Mathis 15:00 Walker, poli]ist texan Cu: Gabriela Spanic,
16:40 Divor] `n stil italian 12:00 Vocea inimii (r) Cu: Chuck Norris, Clarence Mauricio Islas
(comedie) 13:00 Observator Gilyard Jr. 15:20 Re]eta de Acas\
Cu: Simona Gherghe
18:25 Cite[te cu mine! 16:00 T=n\r [i nelini[tit 15:30 Duelul pasiunilor
13:45 De tot r=sul (r)
18:30 Stele de la Hollywood Cu: Janne Cooper Cu: Ludwika Paleta
16:00 Observator 17:30 Pove[tiri adev\rate
19:00 Identit\]i 17:00 {tirile PRO TV
19:30 Patricia Kaas `n concert Cu: Simona Gherghe 17:45 Om s\rac, om bogat Vremea de Acas\
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 18:30 Betty cea ur=t\
20:30 Mi-e foame!!! (comedie, Cu: Horia
(comedie, Cu: Catherine Cu: Cristian Andrei Brenciu, {erban Ionescu) Cu: Ana Maria Orozco
19:00 Observator 19:30 Tequila cu suflet de femeie
Jacob, Michele Laroque) 18:50 {tirile PRO TV
Lily lucreaz\ `ntr-o flor\rie, e Cu: Alessandra Stoicescu Sport; Vremea Cu: Angelica Rivera,
tân\r\, amabil\, simpatizat\ [i Lucian M=ndru]\ Eduardo Yanez
de clien]i, de cunoscu]i… [i de
20:30 Academia de poli]ie
20:30 Din dragoste (comedie, Cu: Matt 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
unchiul s\u, care - convins c\ e
bolnav pe moarte -, `i d\ruie[te Cu: Mircea Radu Borlenghi, Rod Crawford, Cu: Adela Popescu, Dan
o important\ sum\ de bani. As- 22:00 Vocea inimii Toby Proctor) Bordeianu, Carmen
ta nu-l `mpiedic\ pe prietenul Cu: Ioan Isaiu, Maria 21:45 Meci din Liga Campionilor T\nase, C\t\lina Musta]\)
ei s-o p\r\seasc\ pentru alt\ 21:30 Zorro
Dinulescu, Toma D\nil\ UEFA. Manchester United
femeie. Nefericit\, dar nu re- Cu: Marlene Favela
semnat\, Lily se supune unor 23:00 Observator - AS Roma ({tirile PRO TV)
chinuitoare tratamente de sl\bi- Cu: Andreea Berecleanu [i 00:00 Rezumatul meciurilor din 22:30 Pove[tiri de noapte
re [i de `nfrumuse]are, cu uni- Andrei Zaharescu Liga Campionilor UEFA Cu: Cabral [i Mircea
cul scop de a-[i recâ[tiga iubitul. 00:00 Tineri americani Solcanu
00:55 Omul care aduce cartea
22:10 Zodiac (r) (thriller, Cu: Harvey Keitel, 01:00 {tirile PRO TV 23:00 Clona
22:30 Jurnal John Wood, Keith Allen) 02:00 Meci din Liga Campionilor 00:00 Prizoniera (r)
23:00 Patricia Kaas `n concert 02:00 Concurs interactiv UEFA (r) 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
00:00 Cinci pove[ti de dragoste (r) 03:00 Observator (r) 04:00 Rezumatul meciurilor din Li- Vremea de Acas\
(comedie) a 03:45 Vivere a ga Campionilor UEFA (r) a 02:45 Iubire ca `n filme (r) a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Adriana
MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura:
Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, spri-
jinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la
nr. 17104
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare Formularul 230 se poate ob]ine: de la
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
persoan\ care a realizat venituri impo- Administra]ia Fiscal\, de la sediul
ISSN 1841-141X zabile `n anul 2006 poate redirec]iona Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr.
1 Ia[i, 700036
2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a 48 (`n spatele Bisericii „Sf. Sava“ [i a
prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC „CURIER
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de pe
PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). pentru sus]inerea activit\]ii social fi- site-ul www.fundatia.mmb.ro.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ lantropice. Pentru aceasta trebuie ur- Pasul 2
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 ma]i doar urm\torii pa[i: Depune]i Formularul 230, pân\ la
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la Pasul 1 data de 15 mai 2007, la Administra]ia
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Completa]i Formularul 230 – „Cerere Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
nii `n curs pentru luna urm\toare. lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin
privind destina]ia sumei reprezentând
Tip\rit la Tipografia ALBINA - pân\ la 2% din impozitul anual“ cu datele po[t\ Administra]iei Fiscale de domiciliu.
Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau
personale [i cu datele de identificare
fiscal\ a Funda]iei „Solidaritate [i Spe- la tel. 0232.220.548 interioare 111, 105
ran]\“: Cod fiscal 14832064 [i Cont IBAN sau 303.
RO89 BACX 0000 0030 1208 2000 V\ mul]umim!
 CM
YK

16 S=mb\t\, 7 aprilie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Ierarhi, preo]i [i credincio[i `mpreun\ de ~nviere

a Bucuria adus\ de minunea ~nvierii Domnului este tr\it\ din plin `n Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
a Ierarhii vor fi prezen]i `n mijlocul credincio[ilor `n noaptea de ~nviere a Mii de credincio[i aleg ca `n noaptea de Pa[ti
s\ se bucure al\turi de cei care caut\ lini[tea [i lumina lui Hristos `n m\n\stirile din Arhiepiscopia Ia[ilor a
de {tefan
M|RCULE}
IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, va ofi-
cia slujba ~nvierii la Biseri-
ca „Sf. Gheorghe“ - vechea
Catedral\ mitropolitan\ din
Ia[i. PS Calinic, Episcop-Vi-
car al Arhiepiscopiei Ia[ilor,
va sluji `n noaptea `nvierii la
Biserica „Sf. Vineri“ din Pa[-
cani, iar IPS Pimen, Arhie-
piscopul Sucevei [i R\d\u]i-
lor, va sluji `n noaptea de ~n-
viere la M\n\stirea „Sf=n-
tul Ioan cel Nou de la Sucea-
va“, unde la miezul nop]ii su-
te de credincio[i se vor al\-
tura ob[tii m\n\stirii amin-
Duminic\, 8 aprilie
06.00 Imnul na]ional;
Ceasurile ~nvierii
Domnului
06.15 Cuvintele credin]ei
07.00 Acatistul ~nvierii
Domnului
08.00 Evanghelie [i via]\
09.00 Via]a Bisericii
12.00 Slujba vecerniei
(~nvierea a II-a)
14.00 Pelerini la locurile
sfinte
15.00 Univers FM
17.00 Hristos a `nviat!
CM
YK 19.00 Pagini de folclor
românesc
20.30 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
21.00 Lumini pentru suflet
22.00 Civiliza]ia muzicii
23.00 Ceasurile ~nvierii
Domnului
23.10 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
00.00 Cânt\rile ~nvierii
03.00 Hristos a `nviat! (r)
tite pentru a primi lumin\
de la ierarhul lor.
PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Romanului, va oficia `n seara
aceasta, `ncep=nd cu orele
24.00, la Catedrala „~n\l]a-
rea Domnului“ Bac\u. La Hu[i,
la Catedrala episcopal\ `n
noaptea de ~nviere va oficia
Liturghia arhiereasc\ PS
Corneliu B=rl\deanul, `nce-
p=nd cu miezul nop]ii.
Comuniune deplin\
la sl\vitul praznic
al ~nvierii
La M\n\stirea Bucium
din Ia[i slujba de ~nviere va
`ncepe la miezul nop]ii, unde
Luni, 9 aprilie
05.00 Acatistul ~nvierii
Mântuitorului
06.00 Imnul na]ional;
Ceasurile ~nvierii
06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.00 Sf. Liturghie
11.30 Atlas biblic
12.00 Bun\ dup\-amiaza!
16.00 Vecernia
17.00 Hristos a `nviat!
19.00 Pagini de folclor româ-
nesc
20.30 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
21.00 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Ceasurile ~nvierii
23.10 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r)
00.00 Cânt\rile ~nvierii
03.00 Hristos a `nviat!
to]i cei prezen]i vor primi lu-
min\ de la p\rintele stare]
Ioachim Ceau[u. Chiar dac\
m\n\stirea nu ofer\ locuri
de cazare pentru pelerini,
ace[tia pot participa la sluj-
ba din noaptea aceasta de la
m\n\stirea din dealul Bu-
ciumului.
Ob[tea M\n\stirii Galata
va primi lumina ~nvierii `n
atmosfera de rug\ciune [i
de a[teptare pe care o vor
crea lecturile din „Faptele A-
postolilor“, `ncep=nd cu ora
22.30, [i slujba Canonului
S=mbetei Mari, care va `n-
cepe la ora 23.30.
Sute de credincio[i din Ia[i
sunt a[tepta]i `n aceast\
sear\ la ora 24.00, la slujba
de ~nviere de la M\n\stirea
Mar]i, 10 aprilie
05.00 Acatistul ~nvierii
Mântuitorului
06.00 Imnul na]ional;
Ceasurile ~nvierii
06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.00 Sf. Liturghie
11.30 Atlas biblic
12.00 Bun\ dup\-amiaza!
16.00 Vecernia
17.00 Hristos a `nviat!
19.00 Pagini de folclor
românesc
20.30 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
21.00 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Ceasurile ~nvierii
23.10 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r)
00.00 Cânt\rile ~nvierii
03.00 Hristos a `nviat!
Golia. ~n fiecare an, ie[enii,
dar [i credincio[i din alte lo-
calit\]i, aleg aceast\ m\n\s-
tire pentru a lua lumin\.
Un loc unde pelerinii par-
ticip\ `ntr-un num\r impre-
sionant la `mp\rt\[irea din
lumina ~nvierii este M\n\s-
tirea Neam]. „La slujba care
va `ncepe la miezul nop]ii
particip\, ca `n fiecar an, sute
de credincio[i. Centrul So-
cial «Sf. Paisie de la Neam]»
ofer\ 150 de locuri de cazare
pentru credincio[ii care vin
de departe la m\n\stirea
noastr\, iar noi oferim la
chilii 100 de locuri unde pot
fi g\zdui]i. {i-au anun]at
prezen]a [i c=teva autorit\]i
locale [i chiar de la Ia[i“,
ne-a spus stare]ul M\n\sti- s\ se bucure `mpreun\ cu
rii Neam], p\rintele Bene- Bucuria ~nvierii [i noi de minunea cea mare.
dict Sauciuc. `n condi]ii de [antier Pelerinii care ajung aici pot
fi caza]i la pensiunile din ju-
{i la M\n\stirea Agapia rul m\n\stirii“, ne-a spus
Pelerini de ~nviere slujba de ~nviere va fi ofi- stare]a M\n\stirii Agapia,
ciat\ pentru ob[tea m\n\s-
La M\n\stirea V\ratec, maica Olimpiada Herescu.
tirii, dar [i pentru pelerinii La M\n\stirea Pop\u]i,
ast\zi s-a s\v=r[it ultima
care ajung aici. La ora 20.00 slujba de la miezul nop]ii va
Liturghie din Postul Mare [i
se vor citi texte din „Faptele aduce monahilor de aici bu-
dup\ toate preg\tirile de Apostolilor“ [i se vor face al- curia ~nvierii prin rug\ciu-
rigoare, la miezul nop]ii va te slujbe premerg\toare, pen- nile de sl\vire a marelui
`ncepe slujba ~nvierii, ofi- tru ca la miezul nop]ii s\ `n- praznic din seara aceasta.
ciat\ `n toate cele trei bise- ceap\ slujba Sfintelor Pa[ti. Chiar dac\ pelerinii vor
rici. Sutele de pelerini, care „Chiar dac\ m\n\stirea noas- lipsi ori vor fi `n num\r mic,
tr\ este un adev\rat [an-
vin `n aceast\ noapte bine- intensitatea rug\ciunii [i a
tier, lucr\rile de renovare [i bucuriei va fi la fel de mare
cuv=ntat\ s\ primeasc\ lu-
mina ~nvierii, sunt caza]i la consolidare fiind `n plin\ ca [i la alte comunit\]i m\r-
m\n\stire sau la B\l]\te[ti, desf\[urare, primim cu toa- turisitoare ale ~nvierii lui
unde exist\ 40 de locuri de t\ inima pelerinii care vor Hristos. a CM
YK
cazare pentru cei care vin
aici. „Exist\ obiceiul ca `n
fiecare an pelerinii s\ vin\
la m\n\stirea noastr\ s\ ia
lumin\, dup\ care merg mai
departe la m\n\stirile din
jur pentru a participa [i a-
colo la bucuria ~nvierii Dom-
nului“, ne-a declarat stare]a
M\n\stirii V\ratec, mona-
hia Iosefina Giosanu.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
~n noaptea de 8 aprilie 2007
Nr. 14 (78) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Pa[ti mor doar 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
timpul [i distan]a 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
Din p\cate, ast\zi suntem in-
suficient dispu[i s\ ne gândim la www.ziarullumina.ro
ce ne define[te, `n ultim\ instan- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
]\, ca oameni. Privim atât de de-
parte, `n viitor, `ncât uit\m s\
mai privim [i `n jurul nostru. Ce
s\ mai vorbim de aruncatul unei „Cu dor am dorit
Hristos Cel R\stignit [i

PAGINILE 5-7
priviri `napoi…
Totu[i, patetismul nu se jus-
s\ m\nânc acest
PAGINA 4

tific\. Mai ales pentru oamenii

credincio[i, pentru cei care `n]eleg
~nviat - Mirele Bisericii
credin]a ca pe filigranul care u-
ne[te, discret [i totu[i atât de
durabil, fiecare secund\ a vie]ii
Pa[ti cu voi“
noastre. Pentru ei exist\ o alinare
pentru toate durerile: Iisus [i

Lumina de la Ierusalim
~nvierea Sa.
Cred c\ ~nvierea Mântuitoru-
lui Hristos este momentul unic
din timpul unui an, când nu po]i
s\ te sim]i singur. C\ci ce alte ba-
riere ar mai putea exista, când
`nsu[i zidul mor]ii a fost d\râmat?
a ~n S\pt\mâna Mare, Ierusalimul e un furnicar a Pentru cre[tinii ortodoc[i, cel mai important eveniment
PAGINA 3
care se petrece la Ierusalim de Pa[ti este cel al aprinderii, `n mod miraculos, a Sfintei Lumini `n interiorul
Mormântului Mântuitorului a „La un moment dat, din inima mormântului unde a stat Iisus 3 zile, apare o
lumin\ cu totul deosebit\“ a Dup\ ie[irea patriarhului, to]i `ncearc\ s\ ia cât mai repede din Sfânta Lumin\
pentru c\, pre] de câteva minute, aceasta doar lumineaz\, f\r\ a arde a Pa[tile sunt s\rb\toarea luminii,
a biruin]ei, a bucuriei [i, totodat\, inaugurare, `nceput al `mp\r\]iei celei ve[nice a PAGINILE 8-9

„F\r\ iubire,
f\r\ iertare nu
este mântuire,
CM
YK
nu sunt Pa[ti“ CM
YK

PAGINA 3

Teologia, {tiin]a
[i misterul Vie]ii
PAGINILE 12-13

Execu]ia din
noaptea de Pa[ti
PAGINA 2

Ce vom da `n schimb Domnului pentru toate câte ne-a dat nou\? Pentru noi, Dumnezeu a „
„ venit `ntre oameni; pentru firea cea stricat\, Cuvântul trup s-a f\cut [i s-a s\l\[luit `ntre noi.
La cei nemul]umitori a venit F\c\torul de bine; la cei ce [edeau `n `ntuneric, Soarele drept\]ii;
pe cruce, Cel f\r\ patim\; `n iad, Lumina; `n moarte, Via]a; ~nvierea pentru cei c\zu]i.
Sfântul Petru Damaschinul
CM
YK
2 Duminic\, 8 aprilie 2007
Opinii
CREANGA DE AUR
Execu]ia din noaptea de Pa[ti
de prof. univ. dr.
Constantin
ROMANESCU
Nici o s\rb\toare nu
este mai adânc `ncrustat\
`n sufletul meu, cum este
~nvierea. Din primii ani
de via]\, ~nvierea Dom-
nului a fost pentru mine
nu doar Marele Eveni-
ment al istoriei lumii, dar
[i marea tulburare su-
fleteasc\ pe care, prim\-
vara, o sim]eam ca pe pro-
pria transformare a sufle-
tului, ca pe o adev\rat\
rena[tere a fiin]ei mele.
Era, mai `ntâi, semnul
`ndep\rtat al apropierii
s\rb\torii: instalarea pos-
tului. Nu `l percepeam ca
pe o restric]ie, cât ca o
asumare a unor drepturi,
un fel de autentificare a
unei noi condi]ii de vârs-
t\; eram mândru c\ pos-
tesc a[a cum posteau [i
p\rin]ii [i, `n general, mo-
delele mele umane.
Erau, de asemenea,
acele misterioase [i tul-
bur\toare slujbe de sea-
r\, deniile. Nu ne erau in-
terzise, eram chiar `n-
demna]i s\ ne ducem la
denii, ceea ce ne sporea
considera]ia fa]\ de noi
`n[ine. Ne `ntorceam o
dat\ cu c\derea nop]ii, fi-
ind ocaziile rare `n care ni
se permitea s\ `ntârziem
dincolo de orele obi[nuite.
Atmosfer\ de
festivitate general\
Cre[tea, `n mod ferme-
c\tor, s\pt\mân\ de s\p-
t\mân\ [i, apoi, `nspre
S\pt\mâna Mare, o am-
bian]\ festiv\. Deveneam
mai cumin]i, mai serio-
[i… Se creau leg\turi
afective cu minunea pri-
m\verii care, `n ]ara
noastr\, coincide fericit
cu Marea S\rb\toare.
Sentimentul care plutea
`n aer era de primenire
general\, ceva greu de
spus `n cuvinte. Clopotele
sunau grav, solemn… Pe
urm\ veneau zilele care
mi se par [i ast\zi o
poveste, zilele din S\pt\-
mâna Mare `n care, ca
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
~nvierile Tale, `nvierile mele bil\. Am credin]a c\ lucrul
de Carmelia LEONTE
Nu a[ putea tr\i dac\
nu a[ `nvia mereu. Via]a
mea este un lung [ir de
`nvieri. M\ simt ca moart\
`ntr-o zi, dar `n ziua ur-
m\toare primesc o veste
bun\, un telefon, [i via]a
mea continu\, sporit\.
Practic, toate zilele mele
graviteaz\ `n jurul mira-
colului `nvierii. {i nu nu-
mai ale mele, ci ale noas-
tre, ale tuturor. Eu nu sunt
altceva decât un om pornit
spre moarte. {i totu[i m\
pot bucura, tocmai pentru
c\ nu mor niciodat\ sufi-
cient de mult `ncât `nvie-
rea mea s\ nu mai fie posi-
`ntr-un spectacol regizat
cu m\iestrie, eram trans-
pu[i `ntr-o lume care era,
totodat\, [i a realit\]ii [i
a visului, [i a bucuriei [i a
tragediei. Intensitatea a-
fectiv\ cre[tea. Pa[tele
era o festivitate general\.
Sim]eam, de[i eram copii,
universalitatea evenimen-
tului a[teptat cu o emo]ie
crescând\ `n care [i naiv-
itate [i speran]\ [i via]\
[i vis [i p\mânt [i ceruri.
Noaptea, `mi amintesc,
citeam semnele cosmice;
m\suram din ochi dimen-
siunile lunii [i `ncercam
s\ ghicim evolu]iile geo-
metriei stelare. Era o
imens\ `ntâmplare cos-
mic\. {i plantele, [i ani-
malele, [i duhurile pe
care ni le `nchipuiam `n
visele noastre erau altfel
`n acele s\pt\mâni. {i lu-
mina ni se p\rea altfel, [i
icoanele, [i bisericile erau
altfel.
A[teptam cu emo]ie
Slujba ~nvierii luând dru-
mul bisericii mult `nainte
de miezul nop]ii, nelipsind
vreodat\ de la ritualul
sfin]irii ofrandelor. Când
mai crescusem, obi[nuiam
s\ colind\m pe la toate
bisericile satului [i a unor
m\n\stiri din preajm\,
ame]i]i de extazul celei
mai mari fericiri; nu `n-
]elegeam, explicit, aceas-
t\ senza]ie de fericire; ne
bucuram, `ns\, sim]indu-
ne, `n fiecare an, cuprin[i
de fiorii unor tr\iri de be-
atitudine.
Evocând aceste eveni-
mente, observ c\ le plasez
la timpul trecut, `n copi-
l\rie [i adolescen]\. Nu
vreau s\ modific adev\-
rul; aceast\ confesiune
este inevitabil la trecut.
Istoria care a urmat – cu
anii atât de complica]i [i
grei – ani `n care, `n fieca-
re an, chiar `n perioada
sever\ de interdic]ie – am
fost prezent la toate sluj-
bele de ~nviere – a `mpins,
totu[i, acest moment la
un timp psihologic spe-
cial, ca o nostalgie.
Pentru a reg\si can-
doarea care `nso]e[te, fi-
resc, sentimentul acestei
s\rb\tori, sunt nevoit s\
fac pa[i pe o cale `ntoars\
`n timp. Cred c\ este uni-
acesta nu se va `ntâmpla
nici acum, nici `n veacul
vecilor. Este darul pe care
ni l-a f\cut Dumnezeu. De
ce sunt atât de sigur\? ~n
primul rând, pentru c\ `mi
citesc `nvierea `n ochii per-
soanei iubite. Am, deci,
dovada. Istoria acestei me-
tamorfoze de ne`n]eles, im-
posibil de prins `n cuvinte,
se afl\ inscrip]ionat\ `n
privirile ei. Ea `mi bineves-
te[te de fiecare dat\ eveni-
mentul, prin felul cum [tie
s\ m\ `nv\luie cu privirile
ei calde. E o poveste care
devine brusc real\ [i ex-
plicit\, de[i spus\ `ntr-un
mod ascuns, misterios. {i
tr\iesc o mic\ `nviere `n
fiecare diminea]\, atunci
Basarabia. Era o frumuse]e acolo; `mi amintesc de povârni[ul viei care se
oprea la câ]iva metri de Nistru. Ne desp\r]ea doar o [osea de Nistru. ~n
spatele casei, din cauza unei confuzii oarecare, eu eram convins c\ se
afl\ raiul. Câ]i oameni au fost vecini cu raiul `n via]a lor? Eu am fost.
cul mod de a te reg\si.
~ncerc drumul `ntoarcerii
c\tre epoca marilor `ntre-
b\ri, a credin]ei care nu
se `ncurca cu necesare
„atest\ri“, care nu impli-
ca o birocra]ie a senti-
mentelor, care `n]elegea
tr\irea ca pe un fapt „`n
sine“, având minunatul
sim] al perceperii miracu-
loase.
Ast\zi… S\n\tatea [i
alte atâtea care m\ `m-
piedic\ s\ m\ simt liber
cu credin]a mea, necânt\-
rit\ `n grile, neinventa-
riat\, doar sim]it\.
Vecin cu raiul
Mi-ar trebui multe foi
de hârtie [i mult timp s\
pot aduna `ntr-un caiet
toate amintirile mele le-
gate de s\rb\toarea ~nvi-
erii. Ar ie[i poate chiar o
poveste lung\, un fel de
roman; un volum c\ruia
i-a[ spune „Cartea despre
`nvierile mele“. Fiecare
`nvie de Pa[ti. Nu-i potri-
vit cu ceea ce poate cu-
prinde dimensiunea unei
note, a unui articol, cu
care re`nnod seria pe care
am intitulat-o „Creanga
de aur“.
~ntâmplarea care ur-
meaz\ a fost, cu adev\-
rat, extraordinar\. Am
visat-o, de multe ori, când
am fost bolnav. S-a p\s-
trat `n mine, se vede, ca o
cicatrice indelebil\, per-
manent\, cu care tr\ie[ti
toat\ via]a.
Nu aveam decât vreo
cinci ani. Tr\iam pe vre-
mea aceea la bunicii din-
spre mam\, la Soroca, `n
Basarabia. Era o fru-
muse]e acolo; `mi am-
intesc de povârni[ul viei
care se oprea la câ]iva
metri de Nistru. Ne des-
p\r]ea doar o [osea de Nis-
tru. ~n spatele casei, din
cauza unei confuzii oare-
care, eu eram convins c\
se afl\ raiul. Câ]i oameni
au fost vecini cu raiul `n
via]a lor? Eu am fost.
Sunt foarte fericit de
aceast\ `ntâmplare ve-
che; de[i este pricinuit\
de o gre[eal\ de `n]elege-
re, vecin\tatea ipotetic\
cu raiul a avut o impor-
când, dup\ somnul de
noapte, deschid ochii spre
o nou\ zi. Simt cum iau
contact cu via]a [i m\ bu-
cur. O `nviere [i mai mare
tr\iesc atunci când m\ `n-
tâlnesc cu oricine are bu-
n\voin]a s\ m\ accepte.
Via]a d\ buzna peste mine,
`nvierea este tulbur\toare.
O tres\rire ca o `nviere
devine posibil\ de fiecare
dat\ când bate cineva la
u[\, de fiecare dat\ când
sun\ telefonul, de fiecare
dat\ când cineva `mi d\
aten]ie. Toate aceste ges-
turi aparent banale `mi
`mbog\]esc via]a, contri-
buie la `nvierea mea. E
valabil [i reversul: cine nu
m\ iube[te, m\ ucide.
Tr\iam pe vremea aceea la bunicii dinspre mam\, la Soroca, `n
tan]\ deosebit\ pentru
evolu]ia sufletului meu.
Eram fericit, ascultam ce
se aude dinspre rai, [tiam
când a venit cucul, [tiam
când cânt\ privighetorile
`n rai.
A fost o lec]ie de fan-
tezie geografic\ foarte
prielnic\. S-a `ntâmplat
a[a: iarna, când ne prin-
deau n\me]ii [i ne `nghe-
]a pân\ [i ci[meaua din
curtea noastr\, doi unchi
ai mei - erau [i ei tot co-
pii, elevi de liceu – adu-
ceau c\ld\ri cu ap\ „de la
rai“.
Era adev\rul. Acolo era
via unui francez, domnul
Raille, dar eu, pentru c\
b\ie]ii aduceau de acolo,
`n plin\ iarn\ ghiocei [i,
prin martie, viorele albas-
tre, eram convins c\ acolo
este raiul, unde sunt
izvoare cu ap\ dulce [i
cristalin\ [i… flori albas-
tre. A[a am ajuns eu
foarte impresionat [i mân-
dru c\ sunt vecin cu raiul.
~mi creasem o adev\rat\
mitologie.
Era firesc, desigur, s\
mi se `ntre]in\ s\mân]a
de religiozitate care `nce-
puse s\ se manifeste `n
b\iatul care eram, [tiind
c\ una din marile taine
(rai [i iad) este al\turi de
mine.
Ne duceam duminica
la biseric\. Acolo ascul-
tam cu zel `ntreaga sluj-
b\, `mpreun\ cu bunicii
mei, oameni foarte religi-
o[i [i cu respectul absolut
al credin]ei cu care se
n\scuser\ [i `n care m\
cre[teau. Acolo am tr\it
primele ~nvieri din via]a
mea. Acas\ repetam, `n
minte, `ntreaga liturghie;
eram un interesant speci-
men de copil credincios.
De cum se desprim\-
v\ra [i pân\ toamna târ-
ziu, dup\-amiezile [i nop-
]ile cu lun\ le petreceam
la fereastr\. Priveam din-
colo, unde era un sat ru-
sesc (ucrainean, desigur)
}ichin\uca; dup\ sat,
dincolo, `ncepea câmpia
ame]itoare despre care eu
[tiam c\ e nesfâr[it\, c\
]ine pân\ la cap\tul p\-
mântului, unde era iadul.
Eu am cunoscut diverse
moduri de a muri, dar cred
c\ orice om trece prin ast-
fel de experien]e. Orice om
moare de mai multe ori
`ntr-o singur\ via]\. S\ ne
amintim genialele versuri
eminesciene: „Nu credeam
s\-nv\] a muri vreodat\/
Pururi tân\r `nf\[urat `n
mantia-mi…“
Noi tr\im pentru a `n-
v\]a s\ murim, pentru a fi
preg\ti]i, pentru a fi demni.
Dar suntem vreodat\ cu
adev\rat preg\ti]i? A fost
preg\tit Laz\r pentru
moarte? Nici m\car pentru
`nviere! Eu nu sunt pre-
g\tit\. Uneori m\ copil\-
resc, totul mi se pare o joa-
c\, inclusiv moartea – ab-
stract\, `ndep\rtat\ [i in-
consistent\ – o joac\. Dar
apoi vine momentul când
simt c\ m\ sfâr[esc: a ve-
nit moartea. E chiar aici, o
pot atinge, iar ea m\ poate
`n[f\ca. Dar suferin]a mor-
~nvierea la bol[evici
Acolo erau bol[evicii [i
eu eram foarte bine infor-
mat despre ce se petrece
acolo. Auzisem de depor-
t\ri, de omoruri, m\ cu-
prindea o fric\ extraordi-
nar\ despre toate aces-
tea; dar nu-mi puteam
desprinde ochii de la a-
ceast\ stranie câmpie;
era o fric\ `n mine, dar [i
o atrac]ie tainic\. {tiam
bine ce se `ntâmpl\ acolo,
aveam [i un binoclu cu
care „spionam“ ce [i cum.
Biserica din }ichin\uca
fusese transformat\ `ntr-o
magazie de materiale de
construc]ie, multe case e-
rau d\r\p\nate – se
f\cuser\ „deport\ri“, ter-
men pe care l-am [tiut de
la patru ani. {tiam, a[a-
dar, tot ce se `ntâmpla a-
colo, dar nu `n]elegeam ni-
mic din rostul acelor `nfri-
co[\toare evenimente.
Nistrul desp\r]ea cele
dou\ lumi; eram lini[tit
`n aceast\ privin]\. Dar
noaptea, pe timpul verii,
se auzeau pe malul cel\-
lalt melodii tânguitoare,
cu ]ipete când fermec\-
toare, când s\lbatice.
Am spus, m\ duceau ai
mei la biseric\, duminica
[i `n s\rb\tori. Odat\, de
~nviere, s-a `ntâmplat eve-
nimentul pe care `l poves-
tesc aici. Nici nu [tiu dac\
se cuvine s\ povestesc to-
tul… dar, cum s\ nu se
cuvin\, cum s\ tot t\cem,
a[a, ca ni[te pro[ti `n
ploaie, vorba nu [tiu cui?
Ie[iser\m de la slujb\.
Bunica m\ luase de mâ-
n\: „mai st\m oleac\, s\
sfin]easc\ p\rintele co-
zonacii [i ou\le“.
Atunci s-a petrecut
ceva greu de `n]eles pen-
tru mine, de[i m-au tras
ai mei s\ nu v\d nimic,
astupându-mi ochii. Dar
am v\zut tot.
Pe cel\lalt mal, `n fa]a
fostei biserici, au adus 11
oameni lega]i `ntre ei cu
funii de gât [i de coate. {i
`nainte de a se termina
slujba noastr\ am v\zut
cum i-a a[ezat `ntr-un
rând [i, ca s\ vedem noi,
s-a slobozit o salv\ de mi-
traliere… Vinova]ii au
c\zut unul peste cel\lalt.
Nu [tiu de ce nu mi s-a
explicat `ntâmplarea; am
aflat singur, `ns\, cum s\
nu aflu… Ba chiar, `n-
grozit de ceea ce am v\-
]ii este mereu urmat\ de
miracolul `nvierii. M\ simt
ca [i copila lui Iair. (De[i,
`n momentul mor]ii, trebu-
ie s\ fi fost un copil trist.)
Nu `mi dau seama de mul-
te lucruri, dar m\ bucur.
~n schimb, Laz\r era un
om matur, care acumulase
diverse experien]e, inclu-
siv pe cea fundamental\, a
mor]ii. Absurd de singur,
numai el cu giulgiul s\u,
pierdut `n `ntuneric. Tru-
pul deja `ncepuse s\ supor-
te transform\ri ireversi-
bile. El nu era un copil.
Când fa]a cutremur\toare
a mor]ii i s-a ar\tat, el a
`n]eles. Urma s\ se `ntâm-
ple un fapt definitiv, ire-
versibil. Nici urm\ de no-
ble]e, de poeticitate `n
moarte. Trupul s\u a de-
venit rigid, fa]a era doar o
masc\ mortuar\. Cu sigu-
ran]\, Laz\r s-a sim]it
prins `ntr-o capcan\ f\r\
ie[ire. Totul p\rea pierdut.
Constantin
Romanescu,
medic psihiatru, profesor
universitar de Istoria
medicinei [i Psihiatrie,
membru de onoare al
Academiei de {tiin]e
Medicale
zut, cu mintea mea de
atunci, am fost nu numai
`nsp\imântat, dar [i cum-
va mândru c\ am v\zut
cu ochii mei a[a ceva.
Plângeam, m-au dus
acas\, mi-a dat bunica
ni[te vin.
A[a se scrie istoria?
Aceast\ amintire nu
mi-a schimbat credin]a
[i extazul produs de
Sfânta ~nviere. Totu[i, s-
a schimbat ceva. Cred c\
atunci am `mb\trânit,
c\ci de atunci lumea mi
s-a ar\tat altfel. Nu m-
am mai preocupat de
„raiul“ de lâng\ mine.
Nu am mai urm\rit cu
binoclul ce [i cum se pe-
trece dincolo. Mai târziu,
priveam dincolo cu bin-
oclul ]inut invers, ca s\
`ndep\rtez imaginea, s\
o fac s\ se duc\ spre
cap\tul lumii.
Când au venit ru[ii,
peste mul]i ani, la un 23
august, i-am povestit u-
nui c\pitan sovietic, un
profesor de matematic\,
despre `ntâmplarea din
noaptea de ~nviere. Om
echilibrat [i amabil, s-a
mirat cumva. M-a `n-
demnat cu ni[te votc\.
Asta e, mi-a spus. A[a se
scrie istoria. Altfel nu se
poate. a
Când, deodat\, a intrat `n
trupul s\u puterea vie]ii,
surprinz\toare, `nso]it\ de
incredibila putere a comu-
niunii cu Hristos. ~nf\[u-
rat `n giulgiu, Laz\r a ie[it
la lumin\. ~n toat\ via]a
lui de dup\ `nviere, el tre-
buie s\ fi purtat, `n loc de
giulgiu, amintirea acestei
grele `nv\]\turi. Dar [i
fericirea extraordinar\ a
revenirii. {i ce revenire?
Maturitatea vârstei l-a aju-
tat s\ `n]eleag\ gestul
ca pe o dovad\ de iubire ne-
sfâr[it\. Cum altfel poate fi
iubirea care `nvie mor]ii?
~nvierea a `nsemnat o
schimbare radical\. De
condi]ie, de omenitate. La-
z\r, `nviatul, nu a mai fost
niciodat\ acela[i. Cum s-a
transformat el? A[a cum
trebuie s\ ne transform\m
[i noi, `n orice clip\ a vie]ii
noastre, dar mai ales `n
noaptea ~nvierii.
Hristos a `nviat! a
 Duminic\, 8 aprilie 2007 3

Opinii ~nvierea presupune nu o simpl\ ac]iune din exterior, ci o resurec]ie interioar\ ce st\ sub
zodia unei exteriorit\]i ce ne dep\[e[te dar care ne cheam\ s\ `i urm\m exemplaritatea.
Ne lep\d\m de o via]\ veche, secund\, pentru a da curs unei vie]i re`noite, fundamentale.
Stârpim omul vechi din noi pentru a l\sa loc omului nou. E necesar\ o discontinuitate
asumat\, o ruptur\ fiin]ial\, de aruncare a r\ului din noi [i de revelare a binelui.

LUMINA DIN CUV+NT

„F\r\ iubire, f\r\ iertare nu este mântuire, nu sunt Pa[ti“

Zice Sfântul Apostol
Pavel: „Oricine se lupt\,
se `nfrâneaz\ de la toate“
(I Corinteni 9, 25). Iar
Sfântul Ioan Gur\ de
Aur zice: „Am lep\dat po-
vara postului, dar n-
am lep\dat [i rodul pos-
tului. C\ci este cu nepu-
tin]\ [i osteneala postu-
lui a o lep\da [i rodul
postului a-l secera. A tre-
cut osteneala nevoin-
]elor, dar s\ nu treac\
râvna faptelor bune. S-a
dus postul, dar s\ r\mâ-
n\ evlavia. A trecut pos-
tul cel trupesc, dar n-a
trecut [i postul cel duhov-
nicesc, care este mai bun
decât cel dintâi“.
Prin postul duhovni-
cesc `n]elegem lucrarea
faptelor bune, pe care
suntem datori s\ le facem
to]i cei ce suntem boteza]i
`n numele Preasfintei
Treimi [i credem `n
Hristos Cel `nviat din
mor]i. ~n fruntea faptelor
bune care ne ajut\ cel mai
mult la mântuirea sufle-
tului este iubirea
cre[tin\. F\r\ iubire, f\r\
iertare [i milostenie nu
este mântuire, nu sunt
Pa[ti, nici bucurie `n su-
flet, nici `nviere din
moartea p\catelor, nici
pace `n inimile noastre.
Ast\zi sunt Pa[tile
Domnului. Ast\zi Hris-
tos, Via]a noastr\, a bi-
ruit moartea, iadul [i pe
diavolul. Ast\zi ni s-au
deschis por]ile raiului [i
ale ~mp\r\]iei Ceruri-
lor. Ast\zi `ngerii se bu-
cur\ `mpreun\ [i prea-
m\resc pe Dumnezeu.
S\ alung\m din casele
[i inimile noastre toat\
r\utatea, toat\ `ntrista-
rea [i p\catul [i s\ pri-
mim cu bucurie pe Hris-
tos Cel `nviat. S\ ne `n-
chin\m Crucii pe care
S-a r\stignit Hristos. S\
s\rut\m mormântul din
care a `nviat Domnul. S\
urm\m cu credin]\ [i
n\dejde pe Mântuitorul
nostru, `mpreun\ cu Mai-
ca Domnului, cu Aposto-
lii, cu to]i sfin]ii, cu p\-
rin]ii [i `nainta[ii no[tri.
S\ ne s\rut\m duhovni-
ce[te frate cu frate, s\ ne
`mp\c\m, s\ ne iubim
unii pe al]ii, c\ci ast\zi
am dobândit iertarea [i
mântuirea prin ~nviere.
Nimeni s\ nu fie trist, ni-
meni s\ nu-[i piard\
credin]a [i n\dejdea `n ne-
cazurile vie]ii, c\ci Hris-
tos Cel `nviat este cu noi.
~l purt\m `n noi [i r\m=-
ne `n veci cu noi, de vom
r\mâne `n dragostea Lui
[i-I vom p\zi poruncile.
Cu aceast\ credin]\
d\t\toare de via]\, care
ne d\ putere [i biruin]\,
s\ cânt\m `mpreun\ cân-
tarea ~nvierii: „Hristos a
`nviat din mor]i, cu moar-
tea pe moarte c\lcând [i
celor din morminte via]\ P\rintele Cleopa Ilie
d\ruindu-le“. a (1912-1998)

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Nimic trainic [i valoros ~n noaptea de Pa[ti mor

nu vine de la sine
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Fiecare fiin]\ caut\ s\
se mi[te `nspre o a[ezare
cât mai `nalt\. Unii ]intesc
bun\starea material\ sau
bun\situarea social\, al]ii
privesc cu speran]\ [i
bun\tate `nspre semeni,
al]ii se concentreaz\ mai
mult pe interior sau vor s\
fac\ `nc\ un pas spre
chem\rile lui Dumnezeu.
Ne mi[c\m ne`ncetat, `n-
cerc\m s\ ne ridic\m, ne
facem planuri, supunem la
prob\, experiment\m for-
mule pentru a ne dep\[i pe
noi `n[ine. Unii realizeaz\
acest urcu[, al]ii mai
rateaz\, al]ii se `mbat\ cu
ap\ rece. Conteaz\, de-
sigur, [i inten]ia - conteaz\
mai mult ceea ce realizezi
efectiv.
~nvierea M`ntuitorului
Iisus Hristos ar trebui s\
ne ocazioneze aceast\ „`n-
viere“ interioar\, persona-
l\, s\ ne scoat\ din st\rile
amor]ite, letargice [i s\ ne
`nal]e spre alte z\ri valori-
ce. Exemplul iubirii jertfel-
nice, concretizat de Mân-
tuitor, ar trebui interior-
izat [i aplicat de fiecare
dintre noi. Pentru cei care
nu au ajuns s\ simt\ mis-
terul credin]ei, un astfel de
prilej ar marca o cotitur\
existen]ial\, de trezire
spre o stare fiin]ial\ di-
rec]ionat\ de un sens. Pen-
tru cei care deja au pre-
gustat din acest dar, ar fi
bine s\ continue urcu[ul
pentru a afla [i alte bu-
curii ale promisiunii, iu-
birii [i dragostei infinite a
lui Dumnezeu.
A existat [i exist\ o a-
numit\ constant\ a aces-
tei mari s\rb\tori a cre[ti-
n\t\]ii: n\zuin]a per-
petu\rii spiritului prin
`nviere, bucuria tr\irii
prin solidarizare [i comu-
niune a acestui miracol,
expansiunea [i revigo-
rarea sufleteasc\. Aceast\
constant\ se reediteaz\ an
de an, cu mai intens\
vigoare, cu mai largi rezo-
nan]e interioare, cu mai
mari bucurii. Depinde de
noi, de felul cum ne-am
preg\tit, de cât de mult l-
am c\utat [i `l avem `n noi
pe Dumnezeu. C\ci dac\
sufletul [i trupul nostru
nu se transform\ `n tem-
plu, s\ nu sper\m la ivirea
divinit\]ii. El vine [i se
a[eaz\ acolo unde este un
loc preg\tit [i pentru El `n
inima noastr\. Ne ducem
spre El dup\ ce, `ntr-o an-
umit\ m\sur\, deja ~l
avem. Exist\ o metafizic\
a preg\tirii ce prefa]eaz\,
prin gesticula]ii [i a[tep-
t\ri specifice, ivirea mare-
lui eveniment. Experien]a
„nevoin]ei“, a „uit\rii de
sine“ liber consim]ite `[i
are ra]iunea ei `n econo-
mia [i experien]a sacrului.
Profanul este contaminat
de „miresmele“ sacrului
`nainte de ivirea sau
s\vâr[irea lui.
Motivul ~nvierii (sau al
trezirii) este des `ntâlnit
atunci c`nd se are `n vede-
re formarea [i educarea
omului. Al\turi de meta-
fora cioplirii (pietrei de c\-
tre sculptor), a model\rii
(lutului de c\tre olar), a
ilumin\rii (de la o tor]\, de
la un foc), a cor\bierului
(ce `nfrunt\ marea [i fur-
tunile), a gr\dinarului (ce
ajut\ pomii [i florile s\
creasc\) etc., acest motiv le
`nglobeaz\ pe toate acestea
datorit\ for]ei trans-
figuratoare ce rezult\ prin
conlucrarea unui interior
(omenesc) [i al unui exte-
rior (divin). ~nvierea pre-
supune nu o simpl\ ac]iune
din exterior, ci o resurec]ie
interioar\ ce st\ sub zodia
unei exteriorit\]i ce ne
dep\[e[te dar care ne
cheam\ s\ `i urm\m e-
xemplaritatea. Ne lep\d\m
de o via]\ veche, secund\,
pentru a da curs unei vie]i
re`noite, fundamentale.
Stârpim omul vechi din noi
pentru a l\sa loc omului
nou. E necesar\ o disconti-
nuitate asumat\, o ruptur\
fiin]ial\, de aruncare a
r\ului din noi [i de revelare
a binelui.
Reconversia interioar\
nu este un lucru u[or, nu
survine dintr-o dat\ [i nu
apare a[a de facil. E nevoie
de o scânteie de iluminare
(survenit\ uneori dup\
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al
Departamentului pentru
Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
oarece dureri sau nemul]-
umiri), de revizuirea ]in-
telor, de revalorizarea pri-
orit\]ilor, de un efort vo-
litiv, de r\bdare [i persis-
ten]\. ~]i a[terni via]a (tre-
cut\ [i prezent\) `n fa]a ta,
`]i judeci faptele, te
reculegi, te `mb\rb\tezi [i
mergi mai departe. Te
lup]i cu `ntunericul din
tine, `l stârpe[ti [i de la[i
purtat de fluviile de lumi-
n\. Nimic din ceea ce e
trainic [i valoros nu vine
de la sine. Pân\ [i suferin-
]a, re-semnificat\ cum tre-
buie, devine un prilej al
acestei auto-revel\ri. Bu-
curia reg\sirii e cu atât
mai mare cu cât [i truda a
fost pe m\sur\.
O astfel de „`nviere“ `n
plan individual poate con-
duce la o re`nnoire a noas-
tr\ a tuturor, a comunit\-
]ii, a societ\]ii. Nu putem
spera la o reformare a
omenirii, f\r\ reformarea
omului (a fiec\rui individ
`n parte). Calitatea unui
edificiu depinde ([i) de va-
loarea fiec\rui element
constitutiv `n parte. Cu
„c\r\mizi“ de calitate ne
putem `ncumeta s\ cons-
truim structuri „arhitec-
tonice“ inedite, valoroase
[i trainice.
Fie ca ~nvierea Domnu-
lui nostru Iisus Hristos s\
aduc\ „mici“ `nvieri [i `n
inimile [i sufletele noas-
tre! a
doar timpul [i distan]a
de Nicolae HULPOI
O scurt\ privire asupra par-
cursului istoric al omenirii, mai
vechi sau chiar foarte recent, `]i
permite s\ observi c\, `n decur-
sul timpului, sunt lucruri care se
schimb\ radical, unele foarte lent
[i insesizabil, iar altele r\mân
neschimbate.
Aspectele care sufer\ cele mai
evidente prefaceri ]in de exterio-
ritatea uman\, de complexitatea
rela]iilor sociale, sau altfel spus,
de contextul socio-cultural. Cum
vine asta, mai exact? De exem-
plu, o duci pe bunica de la ]ar\ `n
mijlocul Parisului. ~n mod garan-
tat, unde o la[i, acolo va sta,
nemi[cat\, m\car pân\ când in-
stinctul de conservare o va `n-
demna s\ reac]ioneze, pentru a
nu muri de foame. Va ajunge,
poate, s\ accepte noua realitate,
dar nu va avea vreo [ans\ s\ o
`n]eleag\. De ce? Datorit\ para-
lelismului celor dou\ lumi (Pari-
sul [i satul bunicii), care nu au –
cel pu]in aparent – prea multe `n
comun.
Lucrurile care se schimb\ foar-
te lent ]in de gândirea uman\
fin\, de ni[te paradigme de viza-
re a lumii, care sufer\ foarte mici
prefaceri `n timp. Adic\, un Aris-
totel, un Platon sau un mai [tiu
eu ce mare gânditor din Evul
Mediu, „teleportat“ `n veacul al
XXI-lea, ar `n]elege foarte repede
cam cum stau lucrurile, dincolo
de aparenta complexitate a
rela]iilor societ\]ii actuale [i de
n\ucitoarea tehnologie care ne
`nconjoar\. Ba chiar, o serie de
gânditori, cu adev\rat mari, ar
recunoa[te unele dintre ideile
proprii, considerate de contempo-
ranii lor utopice, dar puse azi `n
practic\.
A mai r\mas s\ vorbim despre
lucrurile care nu se schimb\. A-
cestea sunt, de fapt, cele care `n-
cadreaz\ [i definesc „umanul“, [i
nu ]in cont de repere precum
spa]iul sau timpul. Poate c\ sunt
multe aspectele care ar putea fi
pomenite aici, de la determin\-
rile fiziologice pân\ la tot ceea ce
`nseamn\ sentiment omenesc.
De pild\, nu exist\ umbr\ de de-
osebire `ntre sufletul unei ]\-
r\nci de acum câteva mii de ani
[i cel al unei femei informatician
din zilele noastre care, dup\ gro-
zava durere a na[terii, `[i prive[-
te, pentru prima oar\, pruncul `n
ochi. Nimic diferit pe chipul celor
dou\ mame: aceea[i expresie de
nem\rginit\ ging\[ie, care as-
cunde speran]ele [i visele cele
mai optimiste pentru soarta nou-
lui pui de om.
Dar, din p\cate, ast\zi suntem
insuficient dispu[i s\ ne gândim
la ce ne define[te, `n ultim\ in-
stan]\, ca oameni. Privim atât de
departe, `n viitor, `ncât uit\m s\
mai privim [i `n jurul nostru. Ce
s\ mai vorbim de aruncatul unei
priviri `napoi…
Totu[i, patetismul nu se jus-
tific\. Mai ales pentru oamenii
credincio[i, pentru cei care `n]e-
leg credin]a ca pe filigranul care
une[te, discret [i totu[i atât de
durabil, fiecare secund\ a vie]ii
noastre. Pentru ei exist\ o alina-
re pentru toate durerile: Iisus [i
~nvierea Sa.
~nvierea Mântuitorului Hris-
tos este momentul unic din tim-
pul unui an, când nu po]i s\ te
sim]i singur. C\ci ce alte bariere
ar mai putea exista, când `nsu[i
zidul mor]ii a fost d\râmat?
Fie c\ e vorba de bisericu]a din
mijlocul satului, unde to]i se
cunosc prea bine, fie c\ e vorba
de catedrala din mijlocul ora[u-
lui, unde to]i sunt str\ini, dar,
totu[i, atât de familiari, fie c\ e
vorba de m\n\stirea din creierul
mun]ilor, unde ajung doar oa-
menii cu suflete de pelerini, ves-
tirea ~nvierii lui Iisus produce
aceea[i bucurie.
Ce-ar putea conta mai mult
decât c\ Hristos a ~nviat? Care
mai este diferen]a `ntre sutele,
miile, milioanele de oameni, de
aici [i de pretutindeni, de acum [i
dintotdeauna, care ]in strâns `n
mâini lumânarea de Pa[ti, pri-
vindu-se `n ochi unii pe al]ii, prin
flac\ra ei, atât de optimist\, atât
de `ncurajatoare?
Noaptea sfânt\ a ~nvierii a
r\mas, de aproape 2000 de ani,
un fapt neschimbat, n\scând `n
suflete aceea[i bucurie extatic\ [i
acelea[i speran]e sau certitudini.
~nvierea Mântuitorului Hristos,
care „ieri [i azi [i `n veci, este
acela[i“ (Evrei 13,8) une[te oa-
meni [i epoci, ne aminte[te de
vremurile dinainte [i `i a[eaz\ pe
str\mo[i lâng\ noi, intrând cu
to]ii `n z\rile timpului.
Slav\ ~nvierii Tale, Hristoase -
Dumnezeule! a
4 Duminic\, 8 aprilie 2007
Pastorala
de Pa[ti
„Cu dor am dorit s\ m\nânc acest Pa[ti cu voi“
Hristos a `nviat! Pe drept cuvânt, ziua ~nvierii
Domnului, atât de dorit\ de cre[tin\tate, este
numit\ de prea`n]elep]ii alc\tuitori de cânt\ri
biserice[ti: „aleas\ [i sfânt\ zi, `mp\r\teas\ [i
doamn\, al praznicelor praznic [i s\rb\toare a
s\rb\torilor“. Ea `ntrece `n str\lucire
dumnezeiasc\ orice alt\ s\rb\toare, prin
frumuse]ea pr\znuirii [i prin bog\]ia adev\rurilor
mântuitoare pe care ni le revars\ `n suflete.
PF TEOCTIST,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Cerul [i p\mântul `mpre-
un\ se bucur\, `ngerii [i oa-
menii se veselesc pentru c\,
sf\râmând por]ile iadului, din
mormânt a `nviat Hristos, [i
du[manul cel mai mare al
omului, moartea, a fost biruit.
~nviind Iisus, „pârg\ celor a-
dormi]i“ (1 Cor. 15, 20) am
primit `ncredin]area c\ [i noi,
`mpreun\ cu El, vom birui
moartea [i vom deveni p\rta[i
ai vie]ii celei ve[nice [i ai `m-
p\r\]iei lui Dumnezeu. Praz-
nicul ~nvierii Domnului ne re-
veleaz\ esen]a `ns\[i a cre-
din]ei noastre: n\dejdea de a
fi `mpreun\ cu Dumnezeu, de
a fi p\rta[i vie]ii Lui celei ve[-
nice. Aceasta ne-o arat\ ~n-
su[i Mântuitorul Hristos, Ca-
re la Cina cea de Tain\ din
foi[orul mare, a[ternut de
ucenici, dup\ ce i-a privit cu
duio[ie, le-a zis: „Cu dor am
dorit s\ m\nânc acest Pa[ti
cu voi mai `nainte ca Eu s\
p\timesc“ (Lc. 22, 15).
Ce `nseamn\, oare, acest
dor al lui Hristos? Oamenii
sunt cuprin[i de dor atunci
când simt absen]a persoanei
dragi, când tr\iesc golul l\sat
`n suflet de absen]a acesteia,
aducând-o `ns\ prin iubire `n
memorie, f\când-o prezent\
`ntr-un anume fel.
Dorul exprim\ nevoia du-
p\ cel\lalt, dorin]a de a petre-
ce timpul `mpreun\ cu cel `n-
dr\git. Dorul este legat, a[a-
dar, de iubirea profund\ pen-
tru cineva. Numai `n m\sura
`n care iubim [i sim]im lipsa
celuilalt, ne este dor de el.
Cine nu-l dore[te pe cel\lalt
este lipsit de iubirea izvorât\
din Dumnezeu [i se `nstr\i-
neaz\. A[adar, `n\l]imea iu-
birii [i, deci, a dorului, ne-o
descoper\ Dumnezeu, Care,
l\sând cele nou\zeci [i nou\
de oi `n mun]i, a coborât dup\
oaia cea pierdut\, adic\ dup\
firea noastr\ omeneasc\, pe
care aflând-o `n starea de
suferin]\ [i durere, a luat-o pe
umerii S\i, a f\cut-o a Lui
adic\, [i a readus-o la frumu-
se]ea cea dintâi. Aceasta pen-
tru c\ „cine iube[te nu sf\tu-
ie[te numai, nu `ndreapt\, nu
pedepse[te, ci ia asupra sa
gre[elile celui iubit de el. Iu-
birea e participare la via]a ce-
luilalt, ie[ire din noi `n[ine,
jertf\“ 1.
A[adar, acel dor al Dom-
nului Hristos `nseamn\ do-
rin]a de a fi [i a r\mâne `m-
preun\ cu apostolii. {i nu a
spus simplu: „am dorit“, ci „cu
dor am dorit“, ar\tând prin a-
ceasta dragostea ne]\rmurit\
fa]\ de ucenici [i negr\ita
pre]uire a celor cu care se afla
la Cina cea de Tain\.
„Hristos a iubit
r\stignirea“
Aceast\ dragoste [i pre-
]uire nu s-au oprit `ns\ numai
la apostoli, `n noaptea Cinei
celei de Tain\, ci ne cuprinde
[i pe noi, cei de ast\zi, care
credem `n cuvântul Evanghe-
liei Sale. Acest adev\r `l `n-
t\re[te Mântuitorul Hristos
`n rug\ciunea Sa arhiereasc\
din gr\dina Ghetsimani, `n\l-
]at\ c\tre Tat\l ceresc: „nu
S\ d\ruim din bog\]ia dragostei [i credin]ei, a bunei rânduieli [i a disciplinei de familie, a
cinstei, a demnit\]ii [i a omeniei mo[tenite de la str\mo[ii no[tri [i exprimate `n cultura
noastr\ cre[tin\. S\ d\ruim bucuria pe care o tr\im `n zilele de s\rb\toare ale Pa[tilor, bucuria
[i str\lucirea Sfintei ~nvieri, prilej de s\rb\toare a familiei, dar [i a sufletului, a vie]ii de familie.
S\ ne `mbog\]im suflete[te reciproc cu fra]ii [i surorile `ntru Domnul, din Europa [i din lume.
numai pentru ei M\ rog, ci [i
pentru cei ce prin cuvântul lor
vor crede `n Mine, pentru ca
to]i s\ fie una, a[a cum Tu,
P\rinte, e[ti `ntru Mine [i Eu
`ntru Tine“ (In. 17, 20-21). ~n-
]elegem limpede c\ [i cu noi
dore[te Hristos s\ m\nânce
Pa[tile, adic\ s\ pr\znuiasc\.
{i, mai mult, am putea spune:
nu numai cu noi, ci [i cu cei-
lal]i semeni ai no[tri, `ntrucât
to]i oamenii sunt chema]i la
mântuire [i la cuno[tin]a ade-
v\rului [i, `n m\sura `n care
r\spund chem\rii, sunt pofti]i
la nunta Fiului de ~mp\rat.
Tâlcuind aceste cuvinte ale
Domnului, dumnezeiescul Ioan
Gur\ de Aur ne spune c\ ast-
fel ne-a ar\tat Hristos dra-
gostea Sa cea negr\it\, gr\-
bindu-Se spre patim\ pentru
a ne aduce cât mai curând iz-
b\virea din moarte: „atunci
avea s\ se fac\ mântuirea lu-
mii, c\ aveau s\ fie date Sfin-
tele Taine, c\ prin moartea Sa
avea s\ se pun\ cap\t tuturor
pricinilor pline de triste]e.
Atât `i era la inim\ lui Hris-
tos r\stignirea!“ 2 Hristos a iu-
bit r\stignirea pentru c\ prin
Patima Sa a realizat restau-
rarea omului, `nnoirea lui.
Iat\, a[adar, o `nsu[ire a
lui Dumnezeu, pe care ziua
~nvierii ne-o pune la suflet:
dorin]a Mântuitorului Hristos
de a fi cu noi, dorin]a Sa de a
ne face p\rta[i bog\]iei vie]ii
Sale. Iar dac\ Dumnezeu do-
re[te s\ fie cu noi, `nseamn\
c\ [i noi suntem chema]i s\-I
r\spundem cu dorul nostru de
a fi `mpreun\ cu El. Mântui-
torul Hristos vorbe[te de do-
rul de a fi `mpreun\ cu uce-
nicii S\i la o mas\, mai bine
spus la Cina cea de Tain\.
Deseori, atunci când zu-
gr\ve[te `mp\r\]ia cerurilor,
Domnul nostru Iisus Hristos
Se folose[te `n parabolele Sale
de imaginea mesei, a cinei, a
nun]ii. Aceasta `ntrucât masa
este cel mai bun prilej de a ne
`ntâlni cu cel\lalt, de a ne bu-
cura de prezen]a celui drag,
de chipul lui, de zâmbetul lui,
de glasul lui, de a ne mani-
festa dragostea fa]\ de el. Nu
mul]imea sau felurimea bu-
catelor dau bucuria unei ast-
fel de `ntâlniri, ci prezen]a ne-
mijlocit\ a persoanei care ne
este drag\.
Spuneam c\ dorul exprim\
mai ales lipsa celui drag, fiind
sim]it când acesta nu este cu
noi. Ce am putea spune `ns\
despre `ntâlnirea cu Hristos?
Oare dup\ ~nviere [i ~n\l]are
este absent? La aceast\ `ntre-
bare ne-a r\spuns ~nsu[i Mân-
tuitorul, când a gr\it: „iat\,
Eu cu voi sunt `n toate zilele,
pân\ la sfâr[itul veacului“
(Mt. 28, 20).
Hristos Domnul continu\
s\ fie prezent `n Biserica Sa,
adic\ `n mijlocul nostru, al
celor aduna]i `n numele S\u,
iar `ntâlnirea cu El o tr\im
cel mai intens `n Taina Sfintei
Euharistii. La Cina cea de
Tain\ Mântuitorul a `ncre-
din]at apostolilor [i prin ei
nou\, celor ce am urmat m\r-
turisirii lor, dumnezeiasca
Tain\ a Euharistiei: `mp\rt\-
[irea cu Trupul [i Sângele
S\u. De atunci pân\ ast\zi, la
fiecare Sfânt\ Liturghie care
se s\vâr[e[te de c\tre Bise-
ric\, primind Trupul [i Sân-
gele lui Hristos, ne `mp\rt\-
[im de prezen]a Lui, suntem
`mpreun\ cu El. Nu ne mai
afl\m singuri `n c\l\toria
zbuciumat\ a acestei vie]i, ci
~l avem pe Hristos `mpreun\
c\l\tor.
~n Biseric\, prin Sfânta
Euharistie, `nv\]\m c\ ori de
câte ori ne adun\m pentru a
fi `n comuniune cu Hristos
prin Trupul [i Sângele Lui ne
`ntâlnim, de fapt, cu El. Ast-
fel, s\rb\torile la care parti-
cip\m nu sunt simple come-
mor\ri, amintiri ale unor fap-
te petrecute cândva `n trecut,
de care facem numai pome-
nire, ci `ntâlnire real\ cu Dum-
nezeu. Aceasta este, de altfel,
[i menirea Bisericii: de a ni-L
face prezent pe Dumnezeu,
aici [i acum, de a ne pune `n
leg\tur\ nemijlocit\ cu El.
~mbr\]i[are
cu dragostea [i cu
dorul lui Hristos
~n Sfânta Liturghie ne
d\ruim lui Dumnezeu pe noi
`n[ine, via]a noastr\ [i `n-
treaga lume, r\spunzând ast-
fel dorin]ei de comuniune, de
`mp\rt\[ire a lui Hristos cu
noi. ~mp\rt\[irea cu Trupul [i
Sângele Mântuitorului Iisus
Hristos este d\t\toare de ne-
gr\it\ bucurie, asemenea bu-
curiei tr\ite de cei doi ucenici
care, c\l\torind spre Emaus,
dup\ ce L-au `ntâlnit [i L-au
recunoscut „`ntru frângerea
pâinii“, au rostit acele cuvinte
`n\l]\toare de `mplinire a
dorului dup\ ~nv\]\torul lor:
„oare, nu ardea `n noi inima
noastr\ când ne vorbea pe
cale [i ne tâlcuia Scripturile?“
(Lc. 24, 32).
~mp\rt\[indu-ne, deci, cu
Trupul [i Sângele lui Hristos,
devenim fii ai Tat\lui Ceresc,
martori ai Lui `n fa]a lumii `n
care tr\im: `n familiile noas-
tre, la locul nostru de munc\,
[i oriunde am `ntâlni vreun
semen din orice col] al p\-
mântului, s\-l `mbr\]i[\m cu
dragostea [i cu dorul lui Hri-
tos. ~n felul acesta, dovedim
c\ El este `ntru noi, [i atunci
„vedem lumea prin ochiul lui
Dumnezeu“, cum spune Sfân-
tul Maxim M\rturisitorul. PF P\rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Comuniunea noastr\ cu
Dumnezeu `nvioreaz\ `ntrea- rânduieli [i a disciplinei de cu dragoste de ace[ti purt\- melnic\, se va des\vâr[i când
familie, a cinstei, a demnit\]ii tori ai chipului lui Hristos, in- vom p\[i pragul ve[niciei [i ~l
ga noastr\ via]\: lucrarea [i
`ndatoririle noastre fa]\ de [i a omeniei, mo[tenite de la diferent de starea lor, [i aju- vom vedea pe Mântuitorul
str\mo[ii no[tri [i exprimate ta]i-i, ca `n felul acesta s\ nostru fa]\ c\tre fa]\, a[a
Biseric\ [i fa]\ de societate le
vom `mplini, nu ca pentru oa- `n cultura noastr\ cre[tin\. `mplini]i lucrare de ajutorare, dup\ cum ne rug\m la fiecare
S\ d\ruim bucuria pe care o „totdeauna sporind `n lucrul Sfânt\ Liturghie, dar mai
meni, ci ca pentru Dumnezeu,
[i `n toate vom da m\rturie c\ tr\im `n zilele de s\rb\toare Domnului, [tiind c\ osteneala ales `n aceste zile de Pa[ti: „O,
ale Pa[tilor, bucuria [i str\lu- voastr\ nu va fi zadarnic\“ (1 Pa[tile cele mari [i prea-
Pa[tile nu numai ne-au trecut
din moarte la via]a cea ve[- cirea Sfintei ~nvieri, prilej de Cor. 10, 58). sfin]ite, Hristoase! O, ~n]elep-
s\rb\toare a familiei, dar [i a Nu pot trece cu vederea ciunea [i Cuvântul lui Dum-
nic\, ci [i via]a p\mânteasc\
poate deveni un izvor de pu- sufletului, a vie]ii de familie. rolul [i pilda p\rin]ilor de nezeu [i Puterea! D\-ne nou\
S\ ne `mbog\]im suflete[te reci- familie de a veghea cu grij\ la s\ ne `mp\rt\[im cu Tine,
tere [i s\la[ al Duhului Sfânt
pentru `nnoirea [i sfin]irea lu- proc cu fra]ii [i surorile `ntru cre[terea copila[ilor spre a-i mai adev\rat, `n ziua cea ne-
Domnul, din Europa [i din lu- `nscrie la [coal\, spre a-i `n- `nserat\ a ~mp\r\]iei Tale!“
mii. St\ `n puterea voin]ei
noastre, iubi]i fra]i [i surori `n me. Vom putea `mplini acest griji `n familie, ca `n societate Urmând Mântuitorului
schimb de valori având noi s\ se comporte dup\ tradi]ia Hristos, Care Se adreseaz\
Domnul, ca orice clip\ a vie]ii
noastre s\ o oferim jertf\ mai `ntâi la inim\ ceea ce do- noastr\ cre[tin\ [i româ- ucenicilor S\i prin cuvintele:
rim s\ d\ruim, bine [tiind c\ nu neasc\. Dar c\tre ei `ndrept [i „cu dor am dorit s\ m\nânc
binepl\cut\ lui Dumnezeu [i
semenilor. putem d\rui ceea ce nu avem. `ndemnul Sf. Ap. Pavel, care acest Pa[ti cu voi“ (Lc. 22, 15),
Privind acum `n jurul nos- scrie: „P\rin]ilor, nu-i `nt\râ- [i `ncredin]ându-v\ `n sfânta
tru, adic\ acas\ la noi, ne `n- ta]i pe copiii vo[tri spre mâ- [i prealuminat\ noapte a ~nvi-
S\ d\ruim Europei tristeaz\ dureros ceea ce au- nie; dimpotriv\, cre[te]i-i `n- erii Domnului de iubirea [i
zim [i vedem, nu numai su- tru `nv\]\tura [i certarea pre]uirea mea, cu dor am dorit
din bog\]ia dragostei ferin]a [i lipsurile celor bol- Domnului“ (Efes. 6, 4). ~n a- s\ v\ `ntâmpin cu acest cu-
[i credin]ei navi, orfani, dar [i r\ceala [i cela[i duh [i cu acela[i dor, vânt pastoral, cunoscându-v\
indiferen]a fa]\ de valorile exprimat de Domnul nostru bog\]ia sufleteasc\ cu care a]i
}ara noastr\, România, es- nemuritoare ale credin]ei Hristos la Cina cea de Tain\, `mbr\]i[at zidirile de biserici,
te acum membr\ cu drepturi noastre: `ndep\rtarea de m\ adresez fra]ilor slujitori [i de sfinte loca[uri monahale,
depline `n marea familie euro- Dumnezeu, de luminile vie]ii cre[tini ai celorlalte Biserici ajutorarea copiilor orfani, im-
pean\, de[i str\mo[ii no[tri de familie, de semeni, trata]i din ]ara noastr\, ca s\ folosim plicarea `n opera caritativ\ a
au tr\it `ntotdeauna cu cu indiferen]\ sau afla]i `n ro- aceste sfinte zile pentru a ne Sfintei noastre Biserici.
con[tiin]a c\ apar]in Europei bia p\catelor, c\zu]i `n con- apropia `mpreun\ de Hristos ~n aceste sentimente de
[i s-au str\duit s\-i dea con- sumul drogurilor, [i mai ales cel `nviat spre a continua dragoste p\rinteasc\, v\ ofer
]inut de ]ar\ european\. A- acele desfigur\ri ale tinere]ii, leg\tura fr\]easc\ de dialog [i lumina Sfintelor Pa[ti din
vem deci datoria ca [i noi - du- alunecând pe calea pierzaniei dragoste, r\spunzând chem\- Lumina lui Hristos din can-
p\ pilda `nainta[ilor - s\-i d\m trupe[ti [i suflete[ti, care con- rii Sfintelor Pa[ti, care ni se dela Paraclisului re[edin]ei
valoare acestei [anse binecu- tribuie la sc\derea na[terii de adreseaz\: „Ziua `nvierii! {i Sf. Patriarhii spre a o avea
vântate de Dumnezeu, de a prunci, nemaipomenite `n via- s\ ne lumin\m cu pr\znuirea totdeauna `n inimile dum-
face roditoare darurile proprii ]a p\rin]ilor [i `nainta[ilor [i unul pe altul s\ ne `m- neavoastr\ [i ale pruncilor
poporului român `n `ntâlnirea no[tri. Pe ei ne cheam\ s\-i br\]i[\m...“ dumneavoastr\, adresân-
cu semenii no[tri din Europa. slujim Domnul Hristos cel `n- Datori suntem s\ ne adân- du-v\ tuturor vestirea cea
Chiar dac\ am fi tenta]i s\ ne viat, pe ace[ti „fra]i mai mici“ cim ne`ncetat `n taina comu- mântuitoare: Hristos a `nviat!
a[tept\m `nainte de toate la ai S\i (Mt. 25, 40), cum `i niunii noastre cre[tine, `n (n.r. intertitlurile apar]in
bun\starea material\, care, nume[te El ~nsu[i. De aceea, taina `mpreun\ vie]uirii cu redac]iei)
de altfel, este fireasc\, s\ nu adres\m p\rintesc `ndemn Mântuitorul Hristos, Cel Care
ne limit\m la foloasele care c\tre p\rin]ii slujitori ai sfin- ne dore[te [i Se afl\ `ntre noi Note:
ne-ar veni de la Uniunea Eu- telor altare, c\tre bunii cre- pururea, bine [tiind c\ de 1
Pannayotis Nellas, Omul -
ropean\, la ceea ce am putea dincio[i [i credincioase ca s\ fiecare dat\ apropierea de El animal `ndumnezeit. Perspective
câ[tiga noi, ci s\ ne preocupe sporeasc\ `n iubirea [i slu- ne `mbog\]e[te via]a cu noi [i pentru o antropologie ortodox\,
[i gândul de a d\rui din spiri- jirea ajutor\rii tuturor aces- noi sensuri. S\ dorim cu mult studiu introductiv [i traducere de
diac. Ioan I. Ic\, Ed. Deisis, Sibiu,
tualitatea noastr\ fra]ilor tora care poart\ chipul lui dor `mp\rt\[irea de Trupul [i 1999, p. 47;
no[tri europeni. Hristos `n fiin]a lor, pentru a Sângele lui Hristos Cel `nviat, 2
Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii
S\ d\ruim din bog\]ia dra- deveni fii ai S\i. Iubi]i fra]i [i `mp\rt\[ire care, `ncepând de la Matei, EIBMBOR, Bucure[ti,
gostei [i credin]ei, a bunei surori, apropia]i-v\ cu grij\ [i aici, din lumea aceasta vre- 1994, p. 919;
 Duminic\, 8 aprilie 2007
Pastorala
de Pa[ti
Hristos Cel R\stignit [i
~nviat - Mirele Bisericii
a ~n Taina Mor]ii [i a ~nvierii Domnului nostru Iisus Hristos, din S\pt\mâna
Sfintelor Patimi [i din S\rb\toarea Sfintelor Pa[ti, Biserica Ortodox\ vede
[i pream\re[te iubirea jertfelnic\ a Mirelui-Hristos pentru Mireasa Lui – Biserica a
† IPS DANIEL,
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei
La slujba Deniilor din
primele trei zile ale S\pt\-
mânii Sfintelor Patimi, pil-
da celor zece fecioare care
a[teptau venirea Mirelui
(cf. Matei 25, 1-13) a de-
venit chemare la priveghere
duhovniceasc\, dup\ cum
se cânt\ `n troparul de la
Utrenie din primele trei zile
din s\pt\mâna Sfintelor
Patimi ale Domnului Hris-
tos: „Iat\, Mirele vine `n
miezul nop]ii [i fericit\ este
sluga pe care o va afla
priveghind; iar nevrednic\
este iar\[i cea pe care o va
afla lenevindu-se. Vezi dar,
suflete al meu, cu somnul
s\ nu te `ngreuiezi ca s\ nu
te dai mor]ii [i afar\ de
`mp\r\]ie s\ te `ncui, ci te
de[teapt\ gr\ind: Sfânt,
Sfânt, Sfânt e[ti Dum-
nezeule, pentru rug\ciunile
N\sc\toarei de Dumnezeu,
miluie[te-ne pe noi (1)“.
De asemenea, aceast\
a[teptare tainic\ a Mirelui
ceresc se vede [i `n alte
cânt\ri ale Deniilor din pri-
mele zile ale S\pt\mânii
Sfintelor Patimi, ca de
pild\:
„Pe Mirele, fra]ilor, s\-L
iubim, candelele noastre s\
le `ngrijim, `n virtu]i str\lu-
cind [i `n credin]\ dreapt\;
ca s\ intr\m `mpreun\ cu
Dânsul la nunt\ g\ti]i, cu
fecioarele cele `n]elepte ale
Domnului. C\ Mirele, ca un
Dumnezeu, d\ tuturor dar
cunun\ nestric\cioas\“.(2)
„S\ lep\d\m lenea de-
parte de la noi [i s\ `ntâm-
pin\m pe Hristos, Mirele
Cel f\r\ de moarte, cu f\clii
luminoase [i cu cânt\ri,
gr\ind: Binecuvânta]i lu-
crurile Domnului pe Dom-
nul“.(3)
„De lenea sufletului meu
dormitând eu, Mire-Hris-
tos, n-am agonisit candel\
aprins\ din virtu]i, [i m-am
asem\nat fecioarelor celor
ne`n]elepte, trând\vind `n
vremea lucr\rii. St\pâne,
nu-mi `nchide milostivirile
`ndur\rilor Tale, ci scu-
turând somnul meu cel
`ntunecat, scoal\-m\ [i m\
prime[te `n c\mara Ta,
`mpreun\ cu fecioarele cele
`n]elepte, unde este glasul
cel curat al celor ce pr\znui-
esc [i cânt\ ne`ncetat:
Doamne, slav\ }ie!“(4)
„Cu piroane
a fost pironit
Mirele Bisericii“
A[teptarea venirii Mire-
lui ceresc `n sufletul credin-
ciosului este exprimat\ [i `n
cântarea numit\ Svetilna
sau Luminânda, care se
cânt\ `n primele zile ale
S\pt\mânii Sfintelor Pa-
timi, pân\ la Joia cea Mare,
[i anume: „C\mara Ta,
Mântuitorul meu, o v\d `m-
podobit\, [i `mbr\c\minte
nu am, ca s\ intru `ntr-`nsa.
Lumineaz\-mi haina sufle-
tului meu, D\t\torule de
lumin\, [i m\ mântu-
ie[te!“(5)
La Denia de Luni seara
[i la Liturghia Darurilor
mai `nainte sfin]ite din
Sfânta [i Marea Mar]i, se
cânt\ [i aceast\ cântare:
„Mire, Cel ce e[ti mai
frumos cu podoaba decât
to]i oamenii, Care ne-ai
chemat pe noi la osp\]ul
cel duhovnicesc al nun]ii
Tale, dezbrac\-m\ de chi-
pul cel tic\los al gre[elilor
mele, prin `mp\rt\[irea
patimilor Tale, [i `mpodo-
bindu-m\ cu haina slavei
frumuse]ii Tale, f\-m\ `m-
preun\-[ez\tor luminat la
masa `mp\r\]iei Tale, ca
un milostiv.“(6)
La Slujba Sfintelor [i
Mântuitoarelor Patimi ale
Domnului Iisus Hristos
(Denia de Joi seara) se ara-
t\ limpede c\ Hristos Cel
R\stignit este Mirele Bise-
ricii:
„Ast\zi a fost atârnat pe
lemn Cel ce a atârnat p\-
mântul pe ape. Cu cunun\
de spini a fost `ncununat
~mp\ratul `ngerilor. Cu
porfir\ mincinoas\ a fost
`mbr\cat Cel ce `mbrac\
cerul cu nori. Lovire peste
obraz a luat Cel ce a slo-
bozit `n Iordan pe Adam.
Cu piroane a fost pironit
Mirele Bisericii. Cu suli]a
a fost `mpuns Fiul Fecioa-
rei!
~nchin\mu-ne patimilor
Tale, Hristoase. Arat\-ne
nou\ [i sl\vit\ `nvierea
Ta.“(7)
Hristos Cel R\stignit –
Mirele Bisericii va fi pus `n
mormânt, dar a treia zi va
`nvia. De aceea, `n noaptea
de Pa[ti, Hristos Cel ~nviat
este pream\rit tot ca Mire:
„S\ ne apropiem, purt\-
torilor de lumin\, de Hris-
tos, Cel ce a ie[it din mor-
mânt ca un Mire; [i s\ pr\z-
nuim, `mpreun\ cu cetele
cele iubitoare de praznice,
Pa[tile lui Dumnezeu, cele
mântuitoare.“(8)
{i alte cânt\ri liturgice
de Pa[ti se refer\ la Hris-
tos-Mirele:
„Veni]i de la mormânt,
femei binevestitoare, [i zi-
ce]i Sionului: Prime[te de
la noi bunele vestiri de bu-
curie ale ~nvierii lui Hris-
tos. Vesele[te-te, salt\ [i te
bucur\, Ierusalime, pe ~m-
p\ratul Hristos v\zându-L
ca pe un mire ie[ind din
mormânt.“(9)
„Soare, Care ai r\s\rit
ast\zi din mormânt ca un
Mire din c\mar\ [i iadul
l-ai pr\dat [i moartea ai
zdrobit-o, pentru rug\ciu-
nile celei ce Te-a n\scut,
lumin\ trimite-ne nou\,
lumin\ care lumineaz\ i-
nimile [i sufletele, lumin\
care `ndrepteaz\ pe to]i s\
umble `n c\r\rile porun-
cilor Tale [i `n c\ile p\-
cii.“(10)
Rela]ia lui Dumnezeu
cu poporul ales
Trebuie, totu[i, s\ pre-
ciz\m c\ aceste cânt\ri, pe
care le-am amintit pentru
a ar\ta leg\tura vie dintre
Hristos [i Biserica Sa ca
~ntrucât prin neascultarea de Dumnezeu a primei familii umane, Adam [i Eva, a
`nceput `ndep\rtarea oamenilor de Dumnezeu, prima minune s\vâr[it\ de Fiul lui
Dumnezeu f\cut Om a fost la nunta unei familii care L-a chemat pe Iisus s\-i fie
aproape. Dar nu la o nunt\ `n Iudeea, ci `n Galileea Neamurilor, cu locuitori din
popoare diferite, pentru a ne ar\ta c\ Biserica–Mireas\ a Mirelui Hristos va
cuprinde nu numai poporul evreu, ci toate neamurile care-L cheam\ pe El.
iubire `ntre Mire [i Mirea-
s\, `[i au temeiul `n Sfânta
Scriptur\ [i `n tr\irea du-
hovniceasc\ a Bisericii.
Deja `n Vechiul Testa-
ment, rela]ia lui Dumnezeu
cu poporul ales este uneori
descris\ ca iubire a Mirelui
ceresc fa]\ de comunitatea
lui Israel sau fa]\ de
cetatea Ierusalimului.
Profetul Isaia veste[te
astfel binecuvântarea
Domnului pentru poporul
S\u: „Ridic\ ochii t\i de
jur `mprejur [i vezi: to]i se
adun\, to]i vin la tine. Viu
sunt Eu, zice Domnul, tu
te vei `mbr\ca `ntre ei ca
`ntr-un ve[mânt de podoa-
b\. {i te vei `ncinge cu ei
ca o mireas\.“ (Isaia 49,
18). Mântuirea poporului
prin venirea lui Mesia este
vestit\ astfel: „Bucura-M\-
voi `ntru Domnul, s\lta-va
de veselie sufletul Meu
`ntru Dumnezeul Meu, c\
M-a `mbr\cat cu haina
mântuirii, cu ve[mântul
veseliei M-a acoperit. Ca
unui mire Mi-a pus cu-
nun\ [i ca pe o mireas\
M-a `mpodobit cu podoa-
b\.“ (Isaia 61, 10). „~n ce
chip se `nso]e[te fl\c\ul cu
fecioara, Cel ce te-a zidit
Se va `nso]i cu tine, [i `n ce
chip mirele se vesele[te de
mireas\, a[a Se va veseli
de tine Dumnezeul t\u.“
(Isaia 62, 5).
Dumnezeu binecuvin-
teaz\ comunitatea religioa-
s\ a lui Israel când aceasta
este credincioas\ Lui, dar o
mustr\ când ea uit\ pe
Dumnezeu, adic\ nu este
statornic\ `n credin]\ [i `n
iubire fa]\ de El.
Iat\ cum veste[te profe-
tul Ieremia când bucuria
lui Dumnezeu, când ne-
mul]umirea Sa fa]\ de Is-
rael: „Mergi [i strig\ la
urechile fiicei Ierusalimu-
lui [i zi: «A[a gr\ie[te Dom-
nul: Mi-am adus aminte de
prietenia cea din tinere]ea
ta, de iubirea de pe când
erai mireas\ [i M-ai urmat
`n pustiu, `n p\mântul cel
nesem\nat».“ (Ieremia 2,
2). „Au doar\ uit\ fata po-
doaba sa [i mireasa g\tea-
la sa? Poporul Meu `ns\
M-a uitat de zile nenu-
m\rate.“ (Ieremia 2, 32).
Când Israel se poc\ie[te
pentru p\catele sale [i
`mpline[te voia lui Dumne-
zeu `n via]a sa, Domnul `l
izb\ve[te din robie [i `i
d\ruie[te bucuria libert\]ii
[i a binecuvânt\rii: „Iar se
va auzi glas de bucurie,
glas de veselie, glas de mi-
re [i glas de mireas\, gla-
sul celor ce zic: «Sl\vi]i pe
Domnul Savaot, c\ bun es-
te Domnul, c\ `n veac este
mila Lui» [i glasul celor ce
aduc jertf\ de mul]umire
`n templul Domnului, c\ci
voi `ntoarce robii ]\rii a-
cesteia la starea cea de al-
t\dat\, zice Domnul.“ (Ie-
remia 33, 11).
Prietenul Mirelui
~n Noul Testament sau
Noul Leg\mânt, iubirea
lui Dumnezeu fa]\ de
poporul credincios se in-
tensific\ [i se lumineaz\
prin venirea lui Mesia,
adic\ prin Iisus Hristos,
Cel ce vine `n lume s\
mântuiasc\ nu numai pe
Israel, ci toate neamurile
sau popoarele care vor
crede `n El.
~n acest `n]eles, `nc\ de
la `nceputul lucr\rii Sale
mântuitoare când se arat\
`n public [i este m\rturisit
de Sfântul Ioan Botez\to-
rul ca fiind „Mielul lui
Dumnezeu, Cel ce ridic\
p\catul lumii“ (Ioan 1, 29),
Iisus se nume[te pe Sine
Mire (cf. Matei 9, 15; Luca
5, 34-35). Iar Sfântul Ioan
Botez\torul se consider\
pe sine „prietenul mirelui“
când zice: „Cel ce are mi-
reas\ este mire, iar priete-
nul mirelui, care st\ [i as-
cult\ pe mire, se bucur\ cu
bucurie de glasul lui. Deci
aceast\ bucurie a mea s-a
`mplinit. Acela trebuie s\
creasc\, iar eu s\ m\ mic-
[orez. (...) Cel ce vine din
cer este deasupra tuturor.“
(Ioan 3, 29-31).
Sfântul Ioan Gur\ de
Aur tâlcuie[te pe `n]elesul
tuturor de ce Sfântul Ioan
Botez\torul se nume[te pe
sine „prietenul mirelui“, de
ce Iisus Hristos este Mire
[i de ce Biserica este Mi-
reasa Lui.
S\-l ascult\m pe Sfân-
tul Ioan Gur\ de Aur:
„Proorocii [i Apostolii L-au
vestit pe Iisus Hristos nefi-
ind El de fa]\, aceia `nain-
te de venirea Lui, ace[tia
dup\ ~n\l]area Lui (la cer),
dar singur Ioan Botez\to-
rul L-a vestit fiind El de
fa]\: pentru aceasta este
numit prietenul mirelui, fi-
ind el singurul care era
prezent la nunt\“(11), ca
`nceput al venirii oame-
nilor la Hristos.
Când Ioan Botez\torul
~l m\rturise[te pe Iisus ca
fiind Mântuitorul lumii:
„Mielul lui Dumnezeu Cel
ce ridic\ p\catele lumii“,
Iisus nu spune nimic, dup\
cum mirele la nunt\ doar
st\ al\turi de mireas\ [i
r\mâne t\cut. Iat\ cum
explic\ aceasta Sf. Ioan
Gur\ de Aur: „Iisus Hris-
tos nu vorbe[te nimic, Ioan
este cel ce spune totul;
Mirele are obiceiul s\ fac\
la fel, el nu zice nimic mi-
resei, ci se prezint\ [i st\
`n t\cere. Al]ii `l vestesc
[i-i prezint\ mireasa (...).
Acela[i lucru s-a petrecut
cu privire la Iisus Hristos.
El a venit pentru a Se cu-
nuna cu Biserica, n-a zis
nimic El `nsu[i, El n-a f\-
cut decât s\ Se prezinte.
Ioan, prietenul Mirelui, a
pus `n mâna Lui (Hristos)
mâna miresei (Biserica),
adic\ sufletele oamenilor
convinse prin predica sa:
Iisus Hristos primindu-le
le-a umplut de o mul]ime
de bunuri, de atâtea `ncât
ei nu s-au mai `ntors la cel
ce i-a adus pe ei la El.“(12)
Apoi Sfântul Ioan Gur\ de
Aur arat\ c\ `n `ns\[i
coborârea Sa din cer [i ve-
nirea Sa pe p\mânt ca om,
Fiul lui Dumnezeu arat\
calitatea Sa de Mire al Bi-
sericii: „Precum la nun]i,
nu mireasa este aceea care
IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
merge s\-l caute pe mire,
ci mirele alearg\ cu grab\
spre mireas\, chiar de-ar fi
el fiu de `mp\rat, iar mi-
reasa ar fi dintr-o stare de
jos, chiar o roab\, tot a[a [i
aici nu firea omeneasc\ a
urcat la cer, ci Mirele S-a
smerit pe Sine pân\ la
aceast\ fire urât\ [i dis-
pre]uit\. {i dup\ serbarea
nun]ii, Mirele n-a mai `n-
g\duit ca ea s\ r\mân\
aici jos, luând-o cu Sine, El
a dus-o `n casa p\rinteas-
c\“(13), `n casa Tat\lui din
ceruri.
Minunea de la
Cana Galileii
Acest `n]eles adânc al
~ntrup\rii Domnului Iisus
Hristos [i al lucr\rii Sale
mântuitoare, ca `nceput al
nun]ii lui Dumnezeu cu
omenirea care r\spunde
iubirii Sale ve[nice, este
mai mult `nt\rit de Sfânta
Evanghelie de la Ioan,
când ni se spune c\ la scurt
timp dup\ Botezul S\u `n
Iordan, Iisus a fost invitat
`mpreun\ cu Mama Sa [i cu
ucenicii S\i (icoan\ tainic\
a Bisericii!) la o nunt\ din
Cana Galileii, iar acolo a
s\vâr[it prima Sa minune,
[i anume a pref\cut apa `n
vin, „ar\tându-[i slava Sa,
iar ucenicii S\i au crezut
`n El“ (cf. Ioan 2, 1-11).
Cel ce odinioar\ `n Rai a
zis „S\ facem om dup\ chi-
pul [i asem\narea Noas-
tr\“ (Facerea 1, 26) [i a
creat prima familie uma-
n\: pe Adam [i pe Eva, [i
i-a binecuvântat zicând:
„cre[te]i [i v\ `nmul]i]i [i
umple]i p\mântul [i-l su-
pune]i“ (Facerea 1, 28), tot
El a sfin]it nunta cu pre-
zen]a [i lucrarea Sa mi-
nunat\, pentru a ar\ta c\
fiecare nunt\ la care este
invitat, prin rug\ciune,
Hristos-Domnul `mpreun\
cu sfânt\ Maica Sa [i cu
Sfin]ii S\i ucenici este Tai-
n\ sfânt\ [i icoan\ binecu-
vântat\ `n Taina iubirii
Mirelui Hristos pentru Mi-
reasa Lui – Biserica.
~ntrucât prin neasculta-
rea de Dumnezeu a primei
familii umane, Adam [i
Eva, a `nceput `ndep\rta-
rea oamenilor de Dumne-
Continuare `n pagina urm\toare
5
zeu, prima minune s\vâr-
[it\ de Fiul lui Dumnezeu
f\cut Om a fost la nunta
unei familii care L-a che-
mat pe Iisus s\-i fie aproa-
pe. Dar nu la o nunt\ `n
Iudeea, ci `n Galileea Nea-
murilor, cu locuitori din
popoare diferite, pentru a
ne ar\ta c\ Biserica–Mi-
reas\ a Mirelui Hristos va
cuprinde nu numai poporul
evreu, ci toate neamurile
care-L cheam\ pe El sau
vin la El, ca s\ le sfin]eas-
c\ via]a [i s\ le d\ruiasc\
~mp\r\]ia cerurilor `n care
„neamurile vor aduce slava
lor“ (cf. Apocalipsa 21, 26).
O rug\ciune de la Slujba
Logodnei cuprinde acest
adev\r astfel: „Doamne,
Dumnezeul nostru, Cel ce
dintre neamuri mai `nain-
te }i-ai logodit Biserica, fe-
cioar\ curat\, binecuvin-
teaz\ logodna aceasta; u-
ne[te pe robii T\i ace[tia `n
pace [i `ntr-un gând „(14).
Minunea prefacerii sau
transform\rii apei `n vin
minunat la Nunta din Ca-
na Galileii are o mul]ime
de `n]elesuri duhovnice[ti,
ca [i mul]imea binecu-
vânt\rilor primite de la
Hristos de noua familie
care se `ntemeiaz\. ~n pri-
mul rând, trebuie re]inut
c\ nu organizatorul nun]ii
(nunul) a mijlocit pe lâng\
Iisus ca s\ `mplineasc\ ce-
ea ce lipsea `n cas\ pentru
ca nunta s\ nu-[i piard\
onoarea [i bucuria ei, ci
Maica Domnului. Atent\ [i
milostiv\, ea a zis c\tre El:
„Nu mai au vin!“ (Ioan 2,
3). Atât de puternic\ a fost
rug\ciunea Maicii Domnu-
lui, `ncât ea a devansat
timpul lui Iisus, Care a zis:
„`nc\ n-a venit ceasul
Meu“ (Ioan 2, 4). De aceea,
`n Ortodoxie, Maica Dom-
nului este numit\ „rug\-
toare nebiruit\“, adic\ ne-
refuzat\.
Iubirea [i bucuria
celor c\s\tori]i,
bucuria Bisericii
`ntregi
Transformarea apei `n
vin la Nunta din Cana Ga-
lileii ne arat\ `n mod de-
osebit binecuvântarea [i
6 Duminic\, 8 aprilie 2007
Pastorala
de Pa[ti
`n\l]area iubirii dintre mi-
re [i mireas\ pe un plan
nou, superior, pe care iu-
birea natural\ nu-l poate
produce prin ea `ns\[i, ci `l
prime[te, `n mod minunat,
de la „Dumnezeu Cel ce
face minuni“ (Psalmul 85,
9), din iubire pentru oa-
meni.
~n timp ce apa asigur\
men]inerea vie]ii trupului
[i cur\]irea lui, „vinul
vesele[te inima omului“
(Psalm 103, 16). Iar veselia
sau bucuria este sentimen-
tul comuniunii omului cu
Dumnezeu-F\c\torul lu-
mii [i cu semenii s\i din
comunitate; bucuria `m-
p\rt\[it\ altora fiind bu-
curie sporit\. ~n acest `n-
]eles, vinul minunat de la
Nunta din Cana Galileii
deschide Nunta spre Eu-
haristie, Cununia mirilor
de pe p\mânt spre Comu-
niunea sau Cina mistic\
din ~mp\r\]ia cerurilor,
pentru c\ cine bea din vi-
nul minunat d\ruit lui pe
p\mânt de Hristos Cel din
ceruri f\cut Om, prime[te
ca arvun\ `n via]a lui p\-
mânteasc\ darurile iubirii
Sale cere[ti sau eterne. ~n
acest `n]eles, s-a spus des-
pre minunea din Cana
Galileii c\: „Prin minunea
transform\rii apei `n vin,
Hristos profe]ea taina-sa-
crament suprem, care va
deveni inima cre[tinis-
mului: unirea duhovni-
ceasc\ [i trupeasc\ a omu-
lui cu Dumnezeu-Omul.“
Bucuria cereasc\, cin-
stea [i slava d\ruite fami-
liei de Iisus Mirele Bise-
ricii, prin prezen]a Sa [i
prin minunea s\vâr[it\ de
El la Nunta de la Cana
Galileii, sunt arvuna bucu-
riei [i a slavei din ~mp\r\-
]ia cerurilor pe care le pri-
mesc cei ce cheam\ pe
Hristos [i Biserica Sa s\ le
binecuvinteze familia cu
lumina harului ceresc. Ia-
t\ de ce, `ntr-una din rug\-
ciunile din Slujba ortodox\
a Cununiei, se cere Mân-
tuitorului Hristos: „Doam-
ne, Dumnezeul nostru, Cel
ce ai venit `n Cana Galileii
[i ai binecuvântat nunta
de acolo, binecuvinteaz\ [i
pe robii T\i ace[tia, care cu
purtarea Ta de grij\ s-au
`nso]it prin unirea nun]ii.
Binecuvinteaz\ intr\rile [i
ie[irile lor. ~nmul]e[te cu
bun\t\]i via]a lor (...) Pri-
me[te cununile lor `n ~m-
p\r\]ia Ta, p\zindu-i cu-
ra]i, f\r\ prihan\ [i nea-
supri]i `n vecii vecilor.“
Mai trebuie spus c\ pre-
facerea apei `n vin la Nun-
ta din Cana Galileii poate
avea [i un `n]eles duhov-
nicesc privitor la neajun-
surile sau `ncerc\rile ne-
prev\zute ale iubirii din
Mari evenimente ale Bisericii `n 2007
Anul acesta, când se
`mplinesc 1600 de ani de
la trecerea la cele ve[ni-
ce a Sfântului Ioan Gur\
de Aur (†407), sper\m
s\ putem aduce din Gre-
cia, de la M\n\stirea
Meteora, la Ia[i, de S\r-
b\toarea Sfintei Cuvioa-
se Parascheva, o parte
din moa[tele Sfântului
Ioan Gur\ de Aur, cel
mai mare predicator al
Bisericii Ortodoxe, iscu-
sit `nv\]\tor al dreptei
credin]e [i zelos p\stor
de suflete, care a lumi-
nat Biserica peste vea-
curi cu tâlcuirile sale la
Sfânta Scriptur\, ap\-
rând [i promovând sfin-
]enia [i demnitatea fa-
familia nou `ntemeiat\.
Când iubirea [i bucuria ce-
lor cununa]i sl\be[te sau
se `mpu]ineaz\ ca vinul de
la Cana, trebuie numai-
decât s\ fie chemat, prin
rug\ciunea st\ruitoare a
familiei [i a Bisericii, Hris-
tos-Domnul ca s\ `nnoias-
c\ [i s\ `nmul]easc\ iu-
birea [i bucuria celor c\s\-
tori]i, spre bucuria Bise-
ricii `ntregi.
Nunta din
~mp\r\]ia Cerurilor
Dar pre]uirea deosebit\
pe care Hristos-Domnul o
arat\ Nun]ii sau C\s\to-
riei dintre b\rbat [i femeie
se mai vede [i `n tot ceea ce
`nva]\ El despre demni-
tatea femeii [i despre sta-
tornicia familiei. Când a
fost `ntrebat de unii farisei
dac\ „se cuvine, oare, omu-
lui s\-[i lase femeia sa,
pentru orice pricin\? R\s-
punzând, El (Iisus) a zis:
N-a]i citit c\ Cel ce i-a f\-
cut de la `nceput i-a f\cut
b\rbat [i femeie? {i a zis:
Pentru aceea va l\sa omul
pe tat\l s\u [i pe mama sa
[i se va alipi de femeia sa [i
vor fi amândoi un trup (Fa-
cerea 2, 24). A[a `ncât nu
mai sunt doi, ci un trup.
Deci, ce a `mpreunat Dum-
nezeu omul s\ nu despar-
t\. I-au zis Lui: Pentru ce,
dar, Moise a poruncit s\-i
dea carte de desp\r]ire [i
s\ o lase? El le-a zis: Pen-
tru `nvârto[area inimii
voastre, v-a dat voie Moise
s\ l\sa]i femeile voastre,
dar din `nceput n-a fost
a[a. Iar Eu zic vou\ c\
oricine va l\sa pe femeia
sa, `n afar\ de pricin\ de
desfrânare, s\vâr[e[te a-
dulter; [i cine s-a `nsurat
cu cea l\sat\ s\vâr[e[te
adulter.“ (Matei 19, 3-9)
Auzind aceste cuvinte,
„ucenicii I-au zis: Dac\ ast-
fel este pricina omului cu
femeia, nu este de folos s\
se `nsoare. Iar El le-a zis:
Nu to]i pricep cuvântul a-
cesta, ci aceia c\rora le es-
te dat, c\ sunt fameni care
s-au n\scut a[a din pânte-
cele mamei lor, sunt fa-
meni pe care oamenii i-au
f\cut fameni [i sunt fa-
meni care s-au f\cut fa-
meni pe ei `n[i[i, pentru
~mp\r\]ia cerurilor. Cine
poate `n]elege s\ `n]elea-
g\.“ (Matei 19, 10-12). Apoi
Sfânta Evanghelie ne spu-
ne c\ `ndat\ dup\ aceea „I
s-au adus copii, ca s\-[i
pun\ mâinile peste ei [i s\
Se roage; dar ucenicii `i
certau. Iar Iisus a zis: L\-
sa]i copiii [i nu-i opri]i s\
vin\ la Mine, c\ a unora ca
ace[tia este ~mp\r\]ia ce-
rurilor. {i punându-[i mâi-
miliei, lumina [i virtu]i-
le vie]ii monahale, pre-
cum [i lucrarea filan-
tropic\ sau caritabil\ a
Bisericii `n societate.
Ca preg\tire pentru
primirea moa[telor Sfân-
tului Ioan Gur\ de Aur
la Ia[i, `n luna octom-
brie 2007, s\ citim cât
mai mult `n anul acesta
din scrierile sale, rugân-
du-l, totodat\, s\ ne aju-
te s\ tr\im via]a noas-
tr\ potrivit „Evangheliei
slavei lui Hristos“ (2
Corinteni 4, 4).
Tot `n anul acesta,
mai precis `n data de 30
august 2007, la M\n\s-
tirea Secu din jude]ul
nile peste ei, S-a dus de a-
colo.“ (Matei 19, 13-15).
Vedem cum Hristos-
Domnul leag\ `ntreaga e-
xisten]\ uman\ de taina
vie]ii ve[nice, binecuvân-
tând nunta, fecioria (sau
c\lug\ria) [i copiii, ca s\
devin\ icoane [i c\i spre
~mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Iisus Domnul ne mai `n-
va]\ c\ „~mp\r\]ia ceruri-
lor asem\natu-s-a omului
`mp\rat care a f\cut nunt\
fiului s\u“, nunt\ la care
au fost chema]i oameni
ale[i dar nu au venit, iar
`mp\ratul, v\zând aceas-
ta, a poruncit s\ fie pedep-
si]i cei ce au refuzat che-
marea lui, iar `n locul lor
s\ fie chema]i oameni sme-
ri]i [i s\raci (cf. Matei 22,
2-10). Apoi, Hristos-Dom-
nul ne mai arat\ c\ cel ce a
voit s\ intre la nunt\, dar
n-a avut hain\ de nunt\, a
fost scos afar\ (cf. Matei
22, 11-13).
~ns\, de[i compar\ ~m-
p\r\]ia cerurilor cu o nun-
t\ `mp\r\teasc\, totu[i
Mântuitorul arat\ c\ a-
ceast\ nunt\ cereasc\ este
numai una duhovniceasc\,
pentru c\ dup\ `nvierea de
ob[te oamenii „nici nu se
`nsoar\, nici nu se m\rit\,
ci sunt ca `ngerii lui Dum-
nezeu `n ceruri“ (Matei 22,
30). A[adar, ~mp\r\]ia ce-
rurilor este nunt\ sau uni-
re duhovniceasc\ a lui
Hristos-Mirele cu toate su-
fletele celor ce formeaz\
Biserica Lui, `n `n]elesul
c\ „Cel ce se lipe[te de
Domnul este un Duh cu El“
(1 Corinteni 6, 17). Este
vorba, a[adar, de nunta
mistic\ din „cerul nou [i
p\mântul nou“, adic\ din
cetatea „noul Ierusalim,
pogorându-se din cer de la
Dumnezeu, g\tit\ ca o
mireas\, `mpodobit\ pen-
tru mirele ei“ (Apocalipsa
21, 2). Iar Mirele ve[nic al
Bisericii este Mielul Cel ce
S-a jertfit `n istorie pentru
mântuirea lumii (cf. Apo-
calipsa 21, 9-27).
„Cel ce `[i iube[te
femeia pe sine
se iube[te“
Sfin]ii Apostoli ai Dom-
nului Iisus Hristos au `n-
]eles [i ei sfin]enia c\s\to-
riei ca icoan\ a iubirii [i
unirii dintre Hristos [i
Biserica Sa, unire care `n-
cepe prin Taina Sfântului
Botez, când cel ce se botea-
z\ m\rturise[te: „m\ unesc
cu Hristos [i ~i slujesc Lui
ca unui Domn [i ~mp\rat!“.
~ntre Apostoli, cea mai
frumoas\ [i plin\ de `n]e-
les duhovnicesc `nv\]\tur\
despre Cununie ne-o arat\
Sf. Apostol Pavel, care `n-
Neam], ne vom bucura
de momentul proclam\-
rii solemne, `n fa]a tu-
turor credincio[ilor pele-
rini, a sfin]eniei Mitro-
politului Varlaam al Mol-
dovei (†1657), pe care
Sfântul Sinod al Biseri-
cii Ortodoxe Române, `n
data de 12 februarie
2007, l-a trecut `n rân-
dul sfin]ilor din calen-
darul Bisericii noastre,
cu zi de pr\znuire la 30
august, `n fiecare an.
Avem, a[adar, `nc\ un
rug\tor `n ceruri pentru
Biserica noastr\ [i pen-
tru poporul nostru! S\
ne bucur\m `n Domnul
„Cel minunat `ntru sfin-
]ii Lui!“ (Psalm 67, 36).
Hristos la nunta din Cana Galileii, fresc\ din Biserica
„Sfântul Gheorghe“, vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i
deamn\ pe b\rbat [i pe fe-
meie s\ tr\iasc\ `n iubire
[i respect reciproc: „Supu-
ne]i-v\ unul altuia, – zice
el – `ntru frica lui Hristos.
Femeile s\ se supun\ b\r-
ba]ilor lor ca Domnului,
pentru c\ b\rbatul este
cap femeii, precum [i Hris-
tos este cap Bisericii, tru-
pul S\u, al c\rui mântui-
tor [i este. Ci precum Bise-
rica se supune lui Hristos,
a[a [i femeile b\rba]ilor lor
`ntru totul. B\rba]ilor, iu-
bi]i pe femeile voastre, du-
p\ cum [i Hristos a iubit
Biserica, [i S-a dat pe Sine
pentru ea, ca s-o sfin]eas-
c\, cur\]ind-o cu baia apei
prin cuvânt, [i ca s-o `nf\]i-
[eze Sie[i, Biseric\ sl\vit\,
neavând pat\ sau `ntin\-
ciune, ori altceva de acest
fel, ci ca s\ fie sfânt\ [i
f\r\ de prihan\.“ (Efeseni
5, 21-27). Apoi Sf. Apostol
Pavel arat\ c\ „cel ce `[i
iube[te femeia pe sine se
iube[te“ (Efeseni 5, 28).
~n]elesul acesta sfânt al
iubirii dintre mire [i mi-
reas\, ca icoan\ tainic\ a
iubirii dintre Hristos [i Bi-
seric\, are temei `n `ns\[i
crearea femeii din coasta
lui Adam, care v\zând fe-
meia f\cut\ de Dumnezeu
din trupul lui [i apoi d\ru-
it\ lui a zis: „Iat\ acesta-i
os din oasele mele [i carne
din carnea mea; ea se va
numi femeie, pentru c\ es-
te luat\ din b\rbatul s\u.
De aceea va l\sa omul pe
tat\l s\u [i pe mama sa [i
se va uni cu femeia sa [i
vor fi amândoi un trup.“
(Facerea 2, 23). ~ntrucât `n
Rai nu b\rbatul se na[te
din femeie, cum e firesc
acum, ci femeia din b\rbat,
fapt unic [i mai presus de
`n]elegere!
Sfântul Apostol Pavel
vede `n taina lui Adam [i a
femeii create din coasta lui
o pre`nchipuire sau o pre-
figurare a iubirii lui Hris-
tos pentru „Biserica lui
Dumnezeu pe care a câ[ti-
gat-o cu `nsu[i sângele
S\u“ (Faptele 20, 28, vezi
[i Efeseni 1, 22; 4, 15; 2 Co-
rinteni 11, 2). Prin urmare,
Sfântul Apostol Pavel poa-
te spune c\: „Suntem m\-
dulare ale trupului Lui
(Hristos), din carnea Lui [i
din oasele Lui. De aceea,
va l\sa omul pe tat\l s\u
[i pe mama sa [i se va alipi
de femeia sa [i vor fi amân-
doi un trup. Taina aceasta
mare este; iar eu zic `n
Hristos [i `n Biseric\. Ast-
fel [i voi, fiecare a[a s\-[i
iubeasc\ femeia ca pe sine
`nsu[i; iar femeia s\ se tea-
m\ de b\rbat (s\ cinsteas-
c\ pe b\rbatul ei).“ (Efe-
seni 5, 30-33).
Aceast\ `nv\]\tur\ a-
postolic\ a fost urmat\ de
Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii
[i a devenit con]inutul lec-
turii Apostolului din Sluj-
ba ortodox\ a Cununiei, `n
timp ce lectura Evangheli-
ei vorbe[te despre minu-
nea s\vâr[it\ de Hristos-
Domnul la Nunta din Cana
Galileii.
„To]i termenii
duhovnice[ti de baz\
din via]a Bisericii
provin din via]a
de familie“
Tâlcuind cuvintele Sf.
Apostol Pavel despre taina
nun]ii cre[tine ca icoan\ a
leg\turii dintre Hristos [i
Biseric\, Sf. Ioan Gur\ de
Aur zice: „«Taina aceasta
mare este. Eu zic `n Hris-
tos [i `n Biseric\» (Efeseni
5, 32). Ce `nseamn\ acest
cuvânt? Mare tain\ este
aceasta – zice –, fiindc\ fe-
ricitul Moise s-a referit `n
chip ascuns la ceva mare [i
minunat. Ba nu el, ci Dum-
nezeu“.(17) Episcopul mar-
tir Metodiu de Olimp
(†311), tâlcuind [i el cuvin-
tele Sfântului Apostol Pa-
vel, zice: „Biserica a fost
f\cut\ din oasele [i carnea
lui Adam. Pentru ea, Cu-
vântul a l\sat pe Tat\l din
cer. El a coborât pentru a
Se `nso]i cu aceast\ feme-
ie, Biserica. Apoi a intrat
`n somnul p\timirii Sale.
El a murit de bun\voie
pentru ea (...), spre a-i d\-
rui o via]\ nou\“.(18)
Leg\tura dintre taina
Evei, pe care Dumnezeu a
f\cut-o din coasta lui A-
dam, [i taina Bisericii ce se
na[te din trupul lui Hris-
tos-Noul Adam, `n timpul
somnului mor]ii Sale pe
Cruce când din coasta Sa
str\puns\ „`ndat\ a ie[it
sânge [i ap\“ (Ioan 19, 34),
explic\ de ce, `n icoana or-
todox\ a R\stignirii lui
Hristos pe Cruce, Maica
Domnului, Eva cea Nou\ [i
icoana Bisericii, st\ `n
dreapta lui Iisus, sub coas-
ta Sa str\puns\. ~n slujba
Prohodului Domnului se
spune: „Cel ce din coasta
lui Adam cel dintâi pe
str\moa[a-ai pl\smuit,
e[ti `n coast\-mpuns [i iz-
vor cur\]itor ne izvo-
r\[ti“(19). Sângele [i apa
pre`nchipuie aici Euharis-
tia [i Botezul.
Iubirea smerit\ [i jert-
felnic\ a lui Hristos pe
Cruce, iubire mai mare de-
cât moartea, `[i arat\ sla-
va [i puterea ei de via]\
f\c\toare `n ~nvierea lui
Hristos. Aceast\ iubire
smerit\ [i preasl\vit\ se
d\ruie[te necontenit Bise-
ricii Sale prin toate Sfin-
tele Taine, dar mai ales
prin Taina Botezului, Tai-
na Euharistiei, Taina
Nun]ii [i Taina Preo]iei.
Leg\tura dintre iubirea
jertfelnic\ [i bucuria du-
hovniceasc\ se tr\ie[te `n
via]a familiei cre[tine ca
„bucurie a Crucii“ despre
care un preot c\s\torit
spune: „Bucuria Crucii es-
te o alt\ bucurie decât cea
obi[nuit\; este bucurie `n
Hristos, care d\ putere ce-
lor doi (mire [i mireas\)
s\-[i r\stigneasc\ egois-
mul, transformându-l `n
iubire jertfelnic\ a unuia
fa]\ de cel\lalt [i a lor fa]\
de Dumnezeu [i fa]\ de
aproapele. Crucea [i ~nvie-
rea dau C\s\toriei un sens
nou, sens duhovnicesc, de a
aduce fii `n lume [i de a
aduce fii ai ~mp\r\]iei – un
sui[ duhovnicesc: transfor-
marea rudeniei de sânge `n
rudenie duhovniceasc\; a[a
ajunge familia s\ devin\,
cum spune Sfântul Ioan
Hrisostom, o biseric\. Lo-
godna [i Cununia devin cre-
atoare nu doar pentru lumea
aceasta, ci [i pentru ~mp\-
r\]ia lui Dumnezeu“(20).
De altfel, trebuie s\ ob-
serv\m cu aten]ie c\ to]i
termenii duhovnice[ti de
baz\ din via]a Bisericii
provin din via]a de familie:
p\rinte, maic\, fiu, fiic\,
frate, sor\, iar Biserica Or-
todox\ binecuvinteaz\ tai-
 Duminic\, 8 aprilie 2007
na iubirii jertfelnice atât `n
C\s\torie, cât [i `n C\lu-
g\rie, una fiind icoan\ a
iubirii dintre Mirele Hris-
tos [i Mireasa-Biseric\, iar
cealalt\ chip al vie]ii `nge-
re[ti din ~mp\r\]ia lui
Dumnezeu sau ~mp\r\]ia
Sfintei Treimi (21).
„Nunta este icoana
unirii sufletului
cu Dumnezeu“
Na[terea [i cre[terea de
fii [i fiice dup\ trup `n fa-
milia conjugal\, ca [i na[-
terea [i cre[terea de fii [i fi-
ice duhovnice[ti sau de
virtu]i sfinte `n via]a spiri-
tual\ (parohial\ [i mona-
hal\) cer mult\ iubire jert-
felnic\. Na[terea de copii
`n familia cre[tin\ [i cre[-
terea lor `n dreapta credin-
]\ sunt dovada celei mai
mari iubiri a familiei cre[-
tine fa]\ de Biserica lui
Hristos. De aceea, Biserica
se roag\ pentru miri `n
Slujba Cununiei lor zi-
când: „D\-le lor road\ pân-
tecelui, prunci buni [i bu-
n\ `n]elegere sufleteasc\ [i
trupeasc\ (...) [i s\ vad\ pe
fiii [i fiicele lor ca ni[te
ml\di]e tinere de m\slin
`mprejurul mesei lor“(22).
Sf. Apostol Pavel `nva]\ c\
iubirea jertfelnic\ a mamei
credincioase este una sfân-
t\ [i mântuitoare: „Femeia
se va mântui prin na[tere
de fii, dac\ va st\rui cu
`n]elepciune `n credin]\, `n
iubire [i `n sfin]enie“ (1
Timotei 2, 15).
Via]a Bisericii ne `nva]\
c\ nunta „este chip al uni-
rii sufletului cu Dumne-
zeu. De aceea, numai când
cei doi so]i sunt uni]i cu su-
fletul `n Dumnezeu, d\inu-
ie[te [i unirea trupeasc\ [i
aduce roade dup\ Dumne-
zeu: copii cura]i [i tr\g\-
tori (orienta]i) spre El“(23).
Pe de alt\ parte, `ntru-
cât Nunta este icoan\ a
unirii sufletului cu Dum-
nezeu, chiar [i P\rin]ii
monahi ai Filocaliei folo-
sesc chipul luminos al iu-
birii dintre b\rbat [i feme-
ie, pentru a descrie iubirea
duhovniceasc\ a sufletului
fa]\ de Dumnezeu. Iat\ ce
ne spune despre aceast\
nunt\ duhovniceasc\ a su-
fletului Sfântul Simeon
Metafrastul: „Când o fe-
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
meie se `nso]e[te cu un b\r-
bat spre convie]uire [i uni-
re, toate ale fiec\ruia din
ei se fac comune. (...) A[a [i
unirea adev\rat\ [i taini-
c\ a sufletului cu Hristos `l
face un duh cu El. Urmea-
z\ deci numaidecât c\ su-
fletul este oarecum st\pân
[i peste visteriile Lui ne-
gr\ite, deoarece s-a f\cut
mireasa Lui. Fiindc\ Dum-
nezeu S-a f\cut (Mire) al
sufletului, e limpede c\
toate ale Lui sunt ale su-
fletului, fie lumea, fie avu-
]ia, fie moartea, fie `ngerii,
fie `ncep\toriile, fie cele de
fa]\, fie cele viitoare.“ (24)
Un alt P\rinte al Filoca-
liei vorbe[te despre bucu-
ria pe care o dobânde[te
sufletul rug\tor [i iubitor
de Dumnezeu: „Unit cu
Dumnezeu, sufletul simte
o pl\cere de negr\it. A-
ceasta `l face s\ verse la-
crimi de umilin]\, ameste-
cate cu bucurie [i dulcea]\,
[i iese afar\ din sim]irea
lumii, [i alearg\ dup\ Mi-
re. (...) {i ducându-l Mirele
`n c\mara visteriilor Lui
ascunse, `l face v\z\tor plin
de `n]elepciune al ra]iunilor
zidirii (crea]iei)“(25).
~nvierea lui Hristos
lumineaz\ via]a
cre[tinului `n
Biseric\, `n familie
[i `n societate
Din cânt\rile [i rug\ciu-
nile Bisericii Ortodoxe, din
cuvintele Sfintei Scripturi
[i din tâlcuirile Sfin]ilor
P\rin]i ai Bisericii, am v\-
zut cât de mare [i minuna-
t\ este taina iubirii lui Hris-
tos - Mirele pentru Mirea-
sa Lui – Biserica, cât de
sfânt\ [i binecuvântat\
este Taina Cununiei, pre-
cum [i cât de luminoas\ [i
mântuitoare este taina vie-
]ii cre[tinilor uni]i cu Hris-
tos Cel R\stignit [i ~nviat.
Lumina [i bucuria ~nvi-
erii lui Hristos lumineaz\
via]a cre[tinului `n Biseri-
c\, `n familie [i `n societa-
te. Ast\zi, datorit\ multor
ispite, greut\]i [i `ncerc\ri,
ca duhul lumesc sau secu-
larizarea, s\r\cia, `nstr\i-
narea, individualismul, l\-
comia [.a., familia cre[tin\
se confrunt\ cu sl\birea
7
Anul acesta, când se `mplinesc 1600 de ani de la trecerea la cele
ve[nice a Sfântului Ioan Gur\ de Aur (†407), sper\m s\ putem aduce
din Grecia, de la M\n\stirea Meteora, la Ia[i, de S\rb\toarea Sfintei
Cuvioase Parascheva, o parte din moa[tele Sfântului Ioan Gur\ de
Aur, cel mai mare predicator al Bisericii Ortodoxe, iscusit `nv\]\tor al
dreptei credin]e [i zelos p\stor de suflete.
dragostei `ntre so] [i so]ie,
`ntre p\rin]i [i copii, `ntre
fra]i [i surori. Este `ngri-
jor\tor de mare num\rul
familiilor divor]ate, al co-
piilor avorta]i [i al copiilor
abandona]i. De aceea, este
necesar s\ re`mprosp\t\m
[i s\ adâncim necontenit
`n]elegerea noastr\ pri-
vind taina Bisericii [i ros-
tul vie]ii cre[tine `n lume,
ca timp al faptelor bune [i
al preg\tirii noastre pen-
tru mântuire sau pentru
via]a ve[nic\, dup\ cum ne
`nva]\ Sfântul Ioan Gur\
de Aur când zice: „Ce
câ[tig avem de pe urma
vie]ii acesteia, dac\ nu ne
folosim de ea pentru a
câ[tiga pe cea viitoare?“.
Pentru sus]inerea spiri-
tual\ a C\s\toriei, este ne-
voie ca preg\tirea pentru
Cununie sau Nunt\ s\ fie
nu doar una material\
(haine frumoase [i mas\
bogat\), ci [i una duhovni-
ceasc\, [i anume convor-
biri duhovnice[ti privind
sfin]enia [i importan]a C\-
s\toriei pentru via]a celor
ce se iubesc [i pentru via]a
Bisericii care-i binecuvin-
teaz\; apoi Spovedania [i
„Na[terea de copii `n
~mp\rt\[irea viitorilor
miri cu Sfânta Euharistie familia cre[tin\ [i ***Note
`nainte de Cununie (`ntru- cre[terea lor `n
cât aceasta nu se mai face 1. Vezi Triodul, Ed. I. B. M., Bucure[ti, 2000, p. 545, Deniile de
dreapta credin]\ sunt Luni, Mar]i [i Miercuri din S\pt\mâna Sfintelor Patimi, la Utrenie,
azi `n timpul Cununiei, ca dup\ cei [ase psalmi;
`n Biserica primar\). De a- dovada celei mai 2. Primul rând de sedelne, glas 4, la Deniile de Luni [i Mar]i seara
semenea, este necesar ca mari iubiri a familiei (Pe Mirele...), Denia de Luni seara (Sfânta [i Marea Mar]i), la
cântarea a 8-a (S\ lep\d\m...), [i Laude, stihira a 2-a (De lenea...).
na[ii, `n calitatea lor de cre[tine fa]\ de 3. Denia de luni seara (Sfânta [i Marea Mar]i), la cântarea a 8-a
p\rin]i spirituali ai famili- Biserica lui Hristos“ (S\ lep\d\m...);
ei nou `ntemeiate, s\ `n- 4. Aceea[i Denie, Laude, stihira a 2-a (De lenea...).
5. Vezi Triod, ed. cit., p. 549, Deniile de Duminica seara (Sfânta [i
demne pe cei c\s\tori]i s\ Marea Luni), la Utrenie Svetilna (dup\ cântarea a 9-a). C\mara are
participe cât mai mult la S\ folosim timpul acesta aici `n]elesul de Camera de nunt\ sau spa]iul pentru serbarea nun]ii.
al S\rb\torilor de Pa[ti 6. Vezi Triod, ed. cit., p. 561, Utrenia din Sfânta [i Marea Mar]i,
via]a liturgic\ [i misionar\ Stihoavna, Stihira a 3-a. Aceast\ cântare va fi reluat\ la Vecernia
a Bisericii, s\ se roage cât astfel `ncât s\ aducem bu- unit\ cu Liturghia Darurilor mai `nainte sfin]ite, Doamne, strigat-
mai mult ca Hristos-Dom- curie unde este `ntristare am, Stihiri idiomele (Triod, p. 564);
[i pace unde este tulbura- 7. Antifonul 15, Triod, ed. cit., p. 610. 8 Utrenia ~nvierii, Canonul
nul s\ `nt\reasc\ iubirea ~nvierii, cântarea a 5-a, Penticostar, I.B.M., Bucure[ti, 1988, p. 20.
lor [i s\-i ajute s\ biruias- re. S\ ar\t\m o aten]ie de- 8. Utrenia ~nvierii, Canonul ~nvierii, cântarea a 5-a, Penticostar,
c\ ispitele [i `ncerc\rile osebit\ familiilor `n care a I.B.M., Bucure[ti, 1988, p. 20.
9. Utrenia ~nvierii, Laude, stihirile Pa[tilor, Penticostar, ed. cit.,
din via]\. sl\bit iubirea [i bucuria co- p. 25;
muniunii, precum [i per- 10. Luminânda a 3-a, a N\sc\toarei, Luminândele ~nvierii din
Duminici, Octoih, I. B. M., Bucure[ti, 2003, p. 702.
„S\ aducem bucurie soanelor singure, s\race, 11. Sf. Ioan Gur\ de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan,
bolnave, b\trâne, descura- Omilia 18, 2, trad. Diacon Gheorghe B\bu], Ed. „Pelerinul Român“,
unde este `ntristare jate, `ndoliate [i `ndurera- Oradea, 1998, p. 88.
12. Sf. Ioan Gur\ de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan,
[i pace unde te, oferindu-le un semn al Omilia 18, 1, ed. cit., p. 88;
iubirii lui Hristos fa]\ de 13. Sf. Ioan Gur\ de Aur, op.cit., Omilia 18, 2, ibidem.
este tulburare“ ei, o fapt\ bun\ [i un cu-
14. Molitfelnic, Ed. I.B.M., Bucure[ti, 1992, p. 74.
15. Constantin Andronikof, „L’alliance et les alliances“, `n vol. Le
vânt bun. Lumina ~nvierii mariage. Conférences Saint Serge XLe Semaine d’Études Liturgiques
Preo]ii din parohii sunt – Paris 1993, Edizioni Liturgiche, Roma 1994, p. 37.
chema]i s\ organizeze mai lui Hristos ne cheam\ s\ 16. Molitfelnic, Ed. I. B. M., Bucure[ti, 1992, p. 92.
multe cateheze sau convor- aducem semne de speran]\ 17. Sf. Ioan Gur\ de Aur, Explicarea Epistolei c\tre Efeseni,
omilia XX, `n vol. Sf. Ioan Gur\ de Aur, Cateheze maritale. Omilii la
biri pastorale cu tinerii [i unde aceasta a sl\bit. c\s\torie, trad. Pr. Marcel Hanche[, Ed. Oastea Domnului, Sibiu,
tinerele care se preg\tesc De mare folos ne este ru- 2006, p. 114.
pentru nunt\, cu p\rin]ii g\ciunea pe care o s\vâr[im 18. Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre feciorie (Symposium),
3.8.71; Cf. Ancient Christian Commentary on Scripture, New Testament
[i cu na[ii acestora, spre o nu numai pentru noi `n[ine, VIII, edited by Mark J. Edwards, Inter Varsity Press, Downers Grove,
mai bun\ preg\tire a lor ci [i pentru via]a [i mân- Illinois, USA, anul 1999, pp. 199-200.
pentru a `ntemeia o familie 19. Prohodul Domnului, starea `ntâi, Triod, Editura I.B.M.,
tuirea semenilor no[tri. Bucure[ti, 2000, p. 651.
cre[tin\ trainic\ [i binecu- Rug\tori pentru noi [i 20. Pr. Dr. Vasile Gavril\, Cununia, via]\ `ntru ~mp\r\]ie,
vântat\, cu fericire [i mân- pentru semenii no[tri, s\ `i Funda]ia „Tradi]ia Româneasc\“, Bucure[ti, 2004, p. 170.
21. Iubirea [i binecuvântarea Sfintei Treimi sunt prezente `n
tuire. aducem pe sfin]ii lui Hris- toat\ slujba Cununiei. Vezi Nicolas Losky, Sens trinitaire de la
Totodat\, noi to]i, cler [i tos Cel ~nviat. Liturgie Ortodoxe du Mariage, `n Le Mariage. Conférences Saint

ANUN}
popor, trebuie s\-L rug\m Serge, ed.cit., pp. 215-221.
~n lumina ~nvierii Dom- 22. Molitfelnic, ed. 1992, p. 84.
pe Hristos Cel R\stignit [i 23. P\rintele Arsenie Boca, Ridicarea c\s\toriei la `n\l]imea de
~nviat s\ ne ajute `n lupta nului nostru Iisus Hristos
Tain\, F\g\ra[, 2002, p. 25, citat de Pr. Dr. Vasile Gavril\, op.cit., p. 170.
cu ispitele [i `ncerc\rile [i a rug\ciunilor sfin]ilor 24. Sf. Simeon Metafrastul, Parafraz\ `n 150 de capete la cele 50
care sl\besc dragostea fa]\ S\i, v\ adres\m tuturor de cuvinte ale Sfântului Macarie Egipteanul, cap. 124, trad. Pr.
Dumitru St\niloae, `n Filocalia român\, vol. V, Ed. Humanitas,
de Dumnezeu [i de aproa- p\rinte[ti [i fr\]e[ti ur\ri Bucure[ti, 2001, p. 340.
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a pele ca s\ sim]im bucuria de s\n\tate [i mântuire, 25. Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre f\ptuire,
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate de pace [i bucurie, dimpre- despre fire [i despre cuno[tin]\, partea a doua, cap. 49, trad. Pr.
prezen]ei Lui iubitoare [i Dumitru St\niloae, Filocalia român\, VI, Ed. Humanitas, 1997, p. 24.
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre sfin]itoare `n via]a noastr\ un\ cu salutarea pascal\: 26. Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii la Evanghelia dup\ Matei.
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei [i a semenilor no[tri. „Hristos a `nviat!“ a
Moldovei [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii
social filantropice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar
urm\torii pa[i: „Ca un izb\vitor al celor robi]i
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
ajut\tor, Purt\torule de
destina]ia sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul
anual“ cu datele personale [i cu datele de identificare
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe,
roag\ pe Hristos Dumnezeu s\
fiscal\ a Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i ai mântuiasc\ sufletele noastre.“
14832064 [i Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 Ortodoxiei.
2000 Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Aprilie 2007,
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - Grecia, unde se Informa]ii suplimentare
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Spe- p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te. pute]i ob]ine la num\rul
ran]\“, situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n Dintre obiective men]ion\m: Valeea Teembee (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paraskevi), de telefon: 0232/276907,
spatele Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Coompleexul moonahal Meeteeora (moa[tele Sf. Haralambie); In nsula Evia: M-rea Sf. Cuv. la sediul
Alecsandri“) sau de pe site-ul www.fundatia.mmb.ro. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Proko- Centrului de Pelerinaj
Pasul 2 pion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. „Sf. Parascheva“
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai Partenie din Lampsakos), Levadhia - Participare la Sf=nta Liturghie [i `nchinare la din Ia[i: Bd. {tefan
2007, la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la mo[tele Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala cel Mare [i Sfânt
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin mitropolitan\); In
nsula Eghin na (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Katoo Xeenia nr. 16, `n curtea
po[t\ Administra]iei Fiscale de domiciliu. (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Teesaloonicc (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Catedralei mitropolitane,
Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis (croazier\ `n ju-
rul Sf. Munte Athos). sau acces=nd site-ul:
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. www.centruldepelerinaj.ro.
0232.220.548 interioare 111, 105 sau 303. Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; cazare `n regim V\ mul]umim [i v\
V\ mul]umim! dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. a[tept\m!

8 Duminic\, 8 aprilie 2007
Documentar
Lumina de la Ierusalim
Ierusalimul nu duce lips\ de
pelerini nici m\car o zi `n timpul
unui an. Milioane de cre[tini din
toat\ lumea p\[esc, anual, pe
str\du]ele `nguste ale ora[ului,
`nc\rcat de atâta istorie sfânt\.
~ns\ nici una dintre perioadele
anului nu se compar\ cu cea
dinaintea Sfintelor Pa[ti. ~n
S\pt\mâna Mare, Ierusalimul e un
furnicar. Sute de mii de cre[tini
vin s\ rememoreze dramaticele
de Nicolae PASCAL
Pentru cre[tinii orto-
doc[i, cel mai important
eveniment care se petrece
la Ierusalim de Pa[ti este
cel al Sfintei Lumini, când
f\cliile patriarhului Ieru-
salimului se aprind `n
CM
YK mod miraculos `n interi-
orul Sfântului Mormânt,
locul de unde Mântuito-
rul Hristos a `nviat, dup\
trei zile de la `ngropare.
Rug\ciuni, ]ipete
[i sunete de tobe
Spa]iul din interiorul
rotondei, care g\zduie[te
mica biseric\ a Sfântului
Mormânt, este mult prea
`ngust pentru mul]imea
pelerinilor. Din acest mo-
tiv, cei care vor s\ prind\
un loc `n apropierea
Mormântului se a[eaz\
`n biseric\ m\car cu 1-2
zile `nainte. ~n ciuda ae-
rului sufocant [i a c\ldu-
rii ame]itoare, cei care
reu[esc s\ r\mân\ pân\
sâmb\t\, `nainte de
Pa[ti, `n interior, se con-
sider\ ni[te noroco[i: vor
putea vedea cu ochii lor
minunea.
De[i aprinderea Sfintei
Lumini se petrece sâmb\-
ta, `n jurul orelor 14, deja
de la orele 11 biserica es-
te un cazan `n clocot. O
larm\ de nedescris, voci
care intoneaz\ un cântec
]ipat produc un zgomot a-
surzitor. Cauza o repre-
zint\ grupul de cre[tini
arabi care, purtându-se
unii pe al]ii pe umeri, `n-
conjoar\ Mormântul, in-
tonând cântece tradi]iona-
Minunea s-a mai petrecut o dat\!
P\rintele Petroniu T\nase, stare]ul schitului
românesc Prodromu, de la Muntele Athos, a fost [i
el prezent la Ierusalim, cu ani `n urm\, cu prilejul
ceremoniei Sfintei Lumini. Iat\ cum relateaz\
p\rintele Petroniu cele tr\ite cu acel prilej:
Una dintre pu]inele mi-
nuni care au loc, `n fiecare
an, `n zilele noastre, este
aceea a ar\t\rii Sfintei Lu-
mini la Sfântul Mormânt, `n
sâmb\ta Pa[tilor, adic\ a
acelei lumini neaprinse de
mâna omeneasc\. Asupra a-
cestui lucru exist\ nume-
roase m\rturii, sute [i sute
de credincio[i fiind prezen]i
`n momentul când luminea-
z\ pe p\mânt, pentru câteva
clipe, un foc nematerial, o lu-
evenimente petrecute `n urm\ cu
aproape 2000 de ani. Dac\ o
descriere a peisajului [i a
atmosferei pre-pascale de la
Ierusalim este foarte dificil de
realizat, tr\irile celor prezen]i sunt
de o complexitate [i mai mare,
fiind exteriorizate `ntr-o diversitate
de manifest\ri, de la t\cerea
meditativ\, bucuria exuberant\,
pân\ la plânsete [i ]ipete
`nfrico[\toare.
le, ce dateaz\ din secolul
al XIII-lea, din timpul o-
cupa]iei turce[ti a Ierusa-
limului. „Suntem cre[tini,
a[a am fost dintotdeauna
[i a[a vom r\mâne `n ve-
cii vecilor“, cânt\ ei, a-
compania]i de sunetul to-
belor. De[i felul lor de a
se manifesta este cel
pu]in „diferit“ de compor-
tamentul obi[nuit al or-
todoc[ilor `ntr-o biseric\,
ei au devenit o parte inte-
grant\ a `ntregii cere-
monii. Chiar circul\ p\-
rerea c\, de ar lipsi a-
ce[tia `ntr-un an, Lumina
Sfânt\ nu ar mai cobor`.
Cântecele arabilor `n-
ceteaz\ `n jurul orelor 13,
când `[i fac prezen]a au-
torit\]ile locale. De[i ne-
cre[tini, reprezentan]ii
autorit\]ii civile fac [i ei
parte din ceremonie. ~n
timpurile ocupa]iei tur-
ce[ti ace[tia erau musul-
mani; ast\zi sunt isra-
elieni. Func]ia simbolic\
a autorit\]ilor este aceea
de a-i reprezenta pe ro-
manii din timpurile bi-
blice. Dar tot ei sunt [i cei
care sigileaz\ u[a Sfân-
tului Mormânt, nu `na-
inte de a verifica `n am\-
nunt existen]a vreunei
surse de foc `n interior,
`nl\turând orice suspici-
une de fraud\.
Iisus, Lumina lumii
La 13.45 sose[te patri-
arhul Ierusalimului, `n
fruntea unei procesiuni
care `nconjoar\ de trei ori
Sfântul Mormânt. Patri-
arhul se opre[te la intra-
rea `n Mormânt. ~mbr\-
cat doar `ntr-un stihar de
culoare alb\, dup\ ce mai
min\ care poate fi ]inut\ `n
mân\ f\r\ a te arde.
Procesiunea este m\rea-
]\. Patriarhul cu tot sinodul,
arhimandri]ii, stare]ii
m\n\stirilor din Palestina,
monahi [i fra]i, toat\ Fr\]ia
Sfântului Mormânt, la care
se adaug\ [i pelerinii clerici,
`n[irui]i pe dou\ rânduri,
merg de la altarul Bisericii
~nvierii spre Sfântul
Mormânt, `n sunete de
clopot [i toac\, `mpletite cu
CM
YK
`nainte a fost controlat
atent de autorit\]i, ca nu
cumva s\ de]in\ asupra
sa vreo surs\ de foc, pa-
triarhul intr\ `n Sfântul
Mormânt, luând cu sine
dou\ m\nunchiuri de lu-
mân\ri. ~n biseric\ nu
mai exist\ nici o surs\ de
lumin\: toate candele
sunt stinse, toate lumi-
nile artificiale sunt `ntre-
rupte.
Dup\ câteva minute,
patriarhul iese afar\ cu
f\cliile aprinse. ~n acel
moment se produce un
vacarm de câteva ori mai
puternic decât cel f\cut
de arabi, mai `nainte.
To]i `ncearc\ s\ ia cât
mai repede din Sfânta
Lumin\. Se [tie c\, pre]
de câteva minute, aceasta
doar lumineaz\, f\r\ a
arde. Din acest motiv, cei
mai mul]i, imediat dup\
ce `[i aprind m\nunchiu-
rile de 33 de lumân\ri,
trec mâinile [i chiar fa]a
prin flac\r\.
Uneori dureaz\ mai mult,
alteori mai pu]in, pân\
când lumina primit\ de la
patriarh se transform\ `n
foc obi[nuit, `ns\ chiar [i
dup\ aceea, mai sunt cu-
rajo[i care-[i trec fa]a [i
mâinile prin vâlv\taie.
~ncet-`ncet, larma se a-
tenueaz\, iar sutele [i mi-
ile de credincio[i, de toate
confesiunile, veni]i din
toate col]urile lumii, din
biseric\ [i de pe espla-
nada de la intrare, r\mân
mult\ vreme cu f\cliile
aprinse, dar [i cu bucuria
[i credin]a `nt\rit\ c\
Hristos, Lumina lumii, a
`nviat la Ierusalim pen-
tru to]i cei care vor crede
Lui. a
glasurile slujitorilor. Proce-
siunea se face f\r\ lumâ-
n\ri, iar `n toat\ biserica nu
se afl\ nici o candel\ sau
lumânare aprins\.
~ncerca]i s\ v\ `nchipui]i
m\rea]a priveli[te! De jur
`mprejurul Sfântului Mor-
mânt, lumea de pe lume, ca
la un mare spectacol, `nghe-
suit\ peste tot [i la toate
nivelele unde se poate sta,
pân\ sus la uria[a cupol\ de
deasupra. To]i ]in `n mâini
buchetele de lumân\ri, câte
treizeci [i trei, dup\ num\-
rul anilor p\mânte[ti ai
Mântuitorului [i, cu privirile
a]intite spre Sfântul Mor-
mânt, sunt `ntr-o `ncordat\
a[teptare. Procesiunea sluji-
torilor `nconjur\ de trei ori
CM
YK
Spa]iul din interiorul rotondei, care g\zduie[te mica
biseric\ a Sfântului Mormânt, este mult prea `ngust pentru mul]imea
pelerinilor veni]i s\ primeasc\ Sfânta Lumin\
Biserica Sfântului Mormânt
~n Ierusalim sunt nu-
meroase locuri sfinte pen-
tru cre[tini, mai vechi sau
mai noi. Nici unul dintre
ele nu se compar\, totu[i,
cu Biserica Sfântului Mor-
mânt, amplasat\ pe locul
unde Hristos a fost r\s-
tignit, `ngropat [i de unde
a `nviat dup\ 3 zile.
Prima biseric\ `n\l]a-
t\ pe locul mormântului
lui Iisus dateaz\ din anul
335. Ea a fost ridicat\ de
`mp\ratul Constantin cel
Mare (306-337) pe locul
unde mama sa, Elena, a
g\sit crucea Mântuito-
rului Hristos. ~ntrucât `n
zon\ exista un templu
dedicat zei]ei Venus, con-
struit de `mp\ratul ro-
man Hadrian (76-138),
`mp\ratul Constantin -
cinstit mai apoi ca sfânt
de Biseric\ - a dispus de-
molarea acestuia.
Fiind una dintre pri-
mele biserici cre[tine ridi-
cate de autorit\]i, s-a pus
problema stilului arhitec-
tonic al noii construc]ii.
Solu]ia aleas\ a refuzat
inspirarea din stilul arhi-
tectonic al templelor p\-
gâne, preferându-se stilul
Sfântul Mormânt [i cele
dou\ capete ale [irului se
ajung `nf\[urându-l ca o
uria[\ panglica vie.
Dup\ a treia `nconjurare,
se despecetluie[te u[a. Patri-
arhul intr\ `n\untru…
Dup\ o vreme iese afar\ cu
f\cliile aprinse. Un strig\t
de uimire cutremur\ toat\
biserica [i ropotele de apla-
uze ale unei nest\vilite bu-
curii umplu v\zduhul. Mi-
nunea s-a mai petrecut o
dat\! Toat\ lumea se `nghe-
suie s\-[i aprind\ buchetul
de lumân\ri de la Sfânta
Lumin\ [i `n câteva clipe
`ntreaga biseric\ este o
mare de foc.
Pa[tile sunt s\rb\toarea
luminii, a biruin]ei, a bu-
curiei [i, totodat\, inaugu-
rare, `nceput al `mp\r\]iei
celei ve[nice. A[a cum pe
unei construc]ii seculare,
basilica.
~n decursul veacurilor,
Biserica Sfântului Mor-
mânt a `nfruntat nu-
meroase atacuri [i dis-
trugeri. Primul dintre ele
s-a petrecut dup\ mai
pu]in de 300 de ani dup\
ridicarea edificiului de
c\tre Constantin cel Ma-
re, `n 614, când un masiv
atac persan asupra Ieru-
salimului s-a soldat cu
distrugerea par]ial\ a Bi-
sericii Sfântului Mor-
mânt [i, cu mult mai
grav, capturarea lemnu-
lui Sfintei Cruci. Dup\ 20
de ani, bizantinii au recu-
perat Sfânta Cruce [i au
restaurat biserica.
Din nefericire, dup\
doar câ]iva ani, Ierusali-
mul a intrat `n st\pânire
arab\. Ini]ial, ei au prote-
jat l\ca[ele sfinte ale
cre[tinilor, l\sându-le ne-
tulburate pân\ `n 966,
când acoperi[ul Bisericii
Sfântului Mormânt a fost
incendiat, `n timpul unei
r\scoale. 43 de ani mai
târziu, califul al-Hakin
ordona demolarea tuturor
bisericilor din Ierusalim,
Tabor Domnul [i-a ar\tat, o
clip\, ucenicilor slava Sa,
tot a[a [i acum, la Sfântul
Mormânt, prin Sfânta Lu-
min\, Hristos Cel `nviat
trimite o raz\ a slavei Sale
CM
YK
inclusiv cea a Sfântului
Mormânt, cre[tinilor fi-
indu-le interzis\ pân\ [i
vizitarea ruinelor. Abia
dup\ 40 de ani de intense
negocieri bizantino-
arabe, cre[tinilor li s-a
permis din nou s\ recon-
struiasc\ biserica de pe
locul Mormântului Dom-
nului.
Complexul eclesial e-
xistent ast\zi `n jurul
locului Sfântului Mor-
mânt dateaz\, dac\ fa-
cem excep]ie de nume-
roasele restaur\ri oper-
ate `n ultima mie de ani,
din timpul crucia]ilor,
care au cucerit Ierusali-
mul `n anul 1099.
~n prezent, Sfântul
Mormânt este „`mp\r]it“
`ntre ortodoc[i, catolici, [i
necalcedonieni (cop]i, ar-
meni, sirieni). Toate aces-
te confesiuni cre[tine au
altare proprii `n jurul ro-
tondei Sfântului Mor-
mânt, iar `n micu]a ca-
pel\, care con]ine Sfântul
Mormânt [i care troneaz\
`n centrul rotondei, confe-
siunile amintite slujesc
zilnic Liturghia.
P\rintele
Petroniu T\nase,
stare]ul schitului
românesc
Prodromu, de la
Muntele Athos
peste cei aduna]i la osp\]ul
cel de tain\ al ~nvierii Sale.
Dar totul dureaz\ doar
câteva clipe; e o icoan\, o
arvun\ doar, [i `nc\ nu e
bucuria cea deplin\.

Duminic\, 8 aprilie 2007
M\rturia patriarhului despre
ce se `ntâmpl\ `n Sfântul Mormânt
Exist\ pu]ine m\rturii ale
patriarhilor Ierusalimului
care s\ descrie ce se
`ntâmpl\ `n Sfântul
Mormânt, `n momentul `n
care coboar\ Sfânta
Lumin\. Una dintre
aceste m\rturii, poate cea
mai recent\, apar]ine
patriarhului Diodoros I
(1981-2000), care, `n 1998,
`ntr-un interviu acordat
teologului danez Niels
Christian Hvidt,
poveste[te ce se `ntâmpl\
dup\ intrarea sa `n
Mormânt.
Prea Fericirea Voas-
tr\, ce se `ntâmpl\ `n
Sfântul Mormânt du-
p\ ce intra]i `n\un-
tru?
„Intru `n Mormânt [i `n-
genunchez cu mare fric\ `-
naintea locului unde Hris-
tos a fost a[ezat dup\ moar-
CM tea Sa [i de unde a `nviat
YK
mai apoi. Rug\ciunea pe
care o fac cât stau singur
`n Sfântul Mormânt este,
de fiecare dat\, un mo-
ment foarte sfânt `ntr-un
loc atât de sfânt, pentru c\
de aici a `nviat Iisus `ntru
slav\ [i de aici s-a `mpr\[-
tiat lumina Sa `n toat\
lumea. Ioan Evanghelistul
scrie `n primul capitol al
Evangheliei sale c\ Iisus
este Lumina lumii.
Catolicii [i protestan]ii
numesc aceast\ biseric\
«Biserica Sfântului Mor-
mânt». ~ns\ noi `i spunem
«Biserica ~nvierii». ~nvie-
rea lui Hristos este pentru
noi, ortodoc[ii, centrul cre-
din]ei noastre. Prin ~nvie-
rea Sa, Hristos a `nvins
moartea, nu doar pe a Sa,
ci pe a tuturor celor care se
apropie de El.
Cred c\ nu e o coinci-
den]\ c\ Sfânta Lumin\
vine exact `n acest loc. La
Matei 28, 3 se spune c\
atunci când Iisus a `nviat,
a venit un `nger, iar «`n-
f\]i[area lui era ca fulgerul
[i `mbr\c\mintea lui alb\
ca z\pada». Cred c\ acea
lumin\ str\lucitoare care
`nv\luia `ngerul e aceea[i
cu lumina care apare mi-
raculos `n sâmb\ta Pa[ti-
lor. Hristos ne reaminte[te
c\ `nvierea Sa este o reali-
tate [i nu un mit; El chiar
a venit `n lume pentru ca
prin sacrificiul [i ~nvierea
Sa, omul s\ se uneasc\ din
nou cu Creatorul.“
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
are o tent\ albastr\, dar culoarea poate lua [i alte nuan]e. Aceast\ lumin\ e de nedescris `n
cuvinte omene[ti! Lumina apare din mormânt, a[a cum cea]a se ridic\ deasupra unui lac [i
piatra mormântului arat\ de parc\ ar fi acoperit\ de un nor de lumin\. ~n fiecare an, lumina
Mul]ime de oameni pe esplanada din fa]a
Bisericii Sfântului Mormânt, veni]i s\
primeasc\ Sfânta Lumin\ - anul 1905
Lumina albastr\
„~naintez prin `ntuneric
pân\ la lespedea mormân-
tului, unde `ngenunchez.
Spun câteva rug\ciuni care
ni s-au transmis, prin tra-
di]ie, de-a lungul secolelor
[i, dup\ ce termin, a[tept.
De obicei, minunea se pro-
duce imediat dup\ ce ter-
min de rostit rug\ciunile,
dar s-a `ntâmplat s\ mai [i
dureze câteva minute.
La un moment dat, din
inima mormântului unde a
stat Iisus 3 zile, apare o lu-
min\ cu totul deosebit\.
De obicei, are o tent\ albas-
tr\, dar culoare poate lua
[i alte nuan]e. Aceast\ lu-
min\ e de nedescris `n cu-
vinte omene[ti! Lumina
apare din mormânt, a[a
cum cea]a se ridic\ dea-
supra unui lac [i piatra
mormântului arat\ de
parc\ ar fi acoperit\ de un
nor de lumin\. ~n fiecare
an, lumina se «comport\»
diferit. Uneori, ea acoper\
doar piatra, alteori cu-
prinde `ntregul mormânt.
De aceea, oamenii care a[-
teapt\ afar\ v\d, câteo-
dat\, mormântul cuprins
de lumin\. Totu[i, aceast\
lumin\ nu arde. Niciodat\
nu mi-am ars barba, `n cei
16 ani `n care, `n calitate
de Patriarh al Ierusalimu-
lui, am primit Sfânta Lu-
CM
YK
9
La un moment dat, din inima mormântului, apare o lumin\ cu totul deosebit\. De obicei,
se „comport\“ diferit. Uneori, ea acoper\ doar piatra, alteori cuprinde `ntregul mormânt.
CM
YK
min\. Lumina are o con-
sisten]\ complet diferit\
de cea a focului obi[nuit,
care arde `ntr-o candel\.
La un moment dat, lu-
mina se ridic\ de pe Sfân-
tul Mormânt [i formeaz\ o
coloan\, `n care focul de-
vine de o alt\ natur\, mo-
ment `n care pot s\-mi
aprind lumân\rile de la el.
Dup\ ce am aprins lumâ-
n\rile, ies afar\, unde
aprind lumân\rile patri-
arhului armean [i ale pa-
triarhului Bisericii Copte.
Apoi, `mpr\[tii lumina tu-
turor credincio[ilor pre-
zen]i `n biseric\.“
Col]ul
necredincio[ilor
De[i atât de pre]uit\ de
ortodoc[i, minunea Sfintei
Lumini, dup\ cum era de
a[teptat, este considerat\
de unii a fi o fraud\, a-
ce[tia fiind siguri c\ patri-
arhul intr\ `n Mormânt
având asupra sa o surs\ de
foc, cum ar fi, de exemplu,
o brichet\. ~ns\ o ipotez\
atât de simpl\ devine greu
de crezut la o privire mai
atent\. Brichetele [i chi-
briturile sunt interven]ii
recente, `ns\ cu doar
câteva sute de ani `n urm\,
aprinderea focului, prin
mijloacele acelor vremuri,
dura mai mult decât cele
câteva minute, petrecute
de patriarh `n mormânt.
De asemenea, trebuie ]inut
cont [i de controlul foarte
strict al autorit\]ilor.
Totu[i, cel mai solid ar-
gument `mpotriva suspici-
unilor de fraud\ `l consti-
tuie un fenomen care are
loc, adesea, chiar sub ochii
celor prezen]i `n biseric\:
lumân\rile [i candelele
care se aprind singure. Nu-
meroase m\rturii, unele
chiar `nregistrate video,
sus]in c\ pe lâng\ lumina
`mpr\[tiat\ de patriarh,
unele dintre lumân\rile
celor prezen]i se aprind
singure, ca din senin.
Radio TRINITAS
CM
YK
10
Raid
„Mul]umim lui Iisus c\ a
murit [i a `nviat pentru noi“
~nvierea lui Hristos reprezint\ mo-
mentul `n care m=ntuirea oameni-
lor a devenit posibil\; este mo-
mentul biruin]ei asupra p\catului
[i a mor]ii, este rena[terea noastr\
la adev\rata via]\. ~n cadrul unor
scurte interviuri, simpli trec\tori
ne-au vorbit `n cuvintele lor des-
Mihai Juncu, 34 de
ani, t=mplar:
Pentru mine, ~nvierea
Domnului este cel mai de-
osebit moment din via]a
lui Hristos. De aceea, s\r-
b\toarea care ne amin-
te[te de ~nvierea Domnu-
lui, adic\ Pa[tele, este
pentru mine, al\turi de
Cr\ciun, cea mai impor-
tant\ s\rb\toare cre[ti-
n\. Acum simt cum, prin
lumina de la ~nviere, se
coboar\ Dumnezeu `n
mijlocul nostru [i ne
ajut\, ne purific\ [i ne
apropie pe unii fa]\ de
al]ii. M\rturisesc faptul
c\ la slujba din noaptea
de ~nviere m-am schim-
bat radical, am devenit
mai aproape de Biseric\.
De asemenea, cunosc
foarte mul]i oameni care
au devenit al]ii dup\ ce
au participat pentru
prima dat\ `n via]a lor la
o slujb\ din noaptea
~nvierii.
Aurel, medic:
~nvierea Domnului este
una dintre s\rb\torile
cre[tine importante, cu
un ritual deosebit [i cu a-
numite tradi]ii populare
specifice momentului.
Consider c\ toate aceste
ritualuri [i obiceiuri de
Pa[ti contribuie la men]i-
nerea moralit\]ii poporu-
lui [i c\ asemenea mo-
mente din an sunt benefi-
ce pentru oameni. Biseri-
ca are rolul ei `n societate
[i cred c\ ea trebuie s\
p\streze anumite valori,
cum ar fi aceste s\rb\tori,
care au o latur\ mistic\ la
care eu nu am acces, dar
care pentru anumite cate-
gorii de oameni este bene-
fic\. Pentru mine, lum=-
n\rile aprinse, pe care le
aducem acas\ de la bi-
seric\, sunt parte din cul-
tura noastr\ spiritual\,
cu un miez spiritual.
E important ca mor]ii
s\ primeasc\ mai
`nt=i lumina ~nvierii
Iuliana D\nil\, 14 ani,
elev\:
C=nd Domnul nostru
Iisus Hristos a `nviat din
mor]i ne-a d\ruit tuturor
via]a ve[nic\. De aceea,
`n fiecare an, la Pa[ti, noi
mul]umim lui Iisus Hris-
tos pentru c\ a murit [i a
`nviat pentru noi. Lum=-
n\rile aprinse `n noaptea
de ~nviere arat\ c\ Dum-
nezeu ne vegheaz\ me-
reu, c\ este prezent `n ca-
sele noastre. La Pa[ti, noi
ne bucur\m de ~nvierea
lui Hristos, m=nc\m bu-
cate alese, pentru c\
ne-am preg\tit prin post
pentru aceast\ s\rb\toa-
Lum=n\rile care se aprind acum simbolizeaz\ bucuria sufleteasc\, puritatea spiritual\
adus\ de ~nvierea lui Hristos. ~n acela[i timp, consider c\ aceste lum=n\ri aprinse reprezint\
[i o responsabilitate, aceea de a fi cre[tin m\rturisitor al ~nvierii lui Hristos. Cu fiecare
lum=nare aprins\ la fiecare Pa[te, via]a noastr\ evolueaz\ spre Dumnezeu [i, de aceea, este
absolut necesar s\ nu s\rim nici o treapt\ din aceast\ scar\ spre cer.
pre importan]a ~nvierii Domnului,
despre m\re]ia s\rb\torilor pas-
cale, despre „efectele“ luminii ~n-
vierii, despre modul `n care tre-
buie s\ ne preg\tim pentru `nt=m-
pinarea Sfintelor Pa[ti [i despre
cum trebuie s\ ne comport\m la
aceast\ s\rb\toare.
re, iar acum trebuie s\ ne Fiecare s\rb\toare are
bucur\m pun=nd pe ma- semnifica]ia ei [i atmos-
s\ ce avem mai bun. fera ei, dar Pa[tele este
unic pentru c\ atmosfera
de la slujba din acea
noapte este [i ea unic\.
Este de o solemnitate co-
v=r[itoare [i de o frumu-
se]e nemai`nt=lnit\. C=nd
vezi at=]ia oameni cu lu-
m=n\rile aprinse [i c=n-
t=nd `n cor „Hristos a `n-
viat“ este imposibil s\ nu
te sensibilizezi, este im-
posibil s\ nu vezi c\ `n
spatele acestor lucruri
st\ Dumnezeu Care face
din aceast\ s\rb\toare o
zi unic\ `n an.
Lucia Costin, 60 de
ani, pensionar\:
~nvierea lui Hristos es-
te ceva at=t de sf=nt [i de
frumos `nc=t cu greu a[
putea vorbi despre aceas-
t\ minune. Ea se petrece
`n fiecare an, pentru c\ `n
fiecare an se coboar\ Lu-
mina Sa, la fiecare Pa[ti.
Hristos ne arat\ c\ a mu-
rit [i a `nviat pentru noi,
pentru ca noi, oamenii, s\ Ioan Ivan, 24 de ani,
ne lep\d\m de r\utate [i student:
s\ devenim str\lucitori ~nvierea Domnului es-
ca luminile de la Pa[ti. te s\rb\toarea central\ a
Imediat dup\ slujba de cre[tinismului, este o s\r-
~nviere, prima dat\ merg b\toare de bucurie, de re-
[i aprind lum=n\ri la `nviere sufleteasc\. Este
mormintele p\rin]ilor [i `ncununarea unei str\da-
rudelor mele, pentru c\ nii, este bucuria adus\
este foarte important ca
celor care s-au nevoit prin
ei s\ primeasc\ prima oa- post [i prin rug\ciune, es-
r\ lumin\. Lumina de la te un c=[tig sufletesc pen-
~nviere simbolizeaz\ ne- tru cei care cred [i care se
murirea [i de aceea este preg\tesc duhovnice[te
important s\ le d\m [i lor pentru aceast\ s\rb\toa-
aceast\ lumin\, acest sim- re. Lum=n\rile care se a-
bol al vie]ii ve[nice. Am prind acum simbolizeaz\
inima `mp\cat\ c\ mi-am bucuria sufleteasc\, puri-
f\cut datoria fa]\ de ei, tatea spiritual\ adus\ de
pentru c\ ei a[teapt\ de ~nvierea lui Hristos. ~n a-
la noi, cei de pe p\m=nt, cela[i timp, consider c\
s\ ne rug\m pentru ei [i aceste lum=n\ri aprinse
s\ le `mp\rt\[im din bu- reprezint\ [i o responsa-
bilitate, aceea de a fi cre[-
curia aceasta de la Pa[ti.
Abia dup\ ce am f\cut tin m\rturisitor al ~nvie-
acest lucru, merg acas\ rii lui Hristos. Cu fiecare
cu lum=n\rile aprinse. lum=nare aprins\ la fie-
Dup\ acestea m\ simt care Pa[te, via]a noastr\
mult timp mai bine, mai evolueaz\ spre Dumne-
u[oar\, simt cum sufletul zeu [i, de aceea, este ab-
meu rena[te. solut necesar s\ nu s\rim
nici o treapt\ din aceast\
scar\ spre cer.
„Atmosfera
de la slujba ~nvierii „O bucurie
este unic\“ care cuprinde orice
col] al lumii“
C\t\lin Ungureanu, 20 Paul, 35 de ani, in-
de ani, student: giner:
Cel mai important lu-
cru pe care ni-l ofer\ ~n-
vierea Domnului este re-
darea speran]ei vie]ii ve[-
nice, pierdut\ de primii
oameni prin c\derea `n
p\cat. Lumina de la ~nvi-
ere este mesagerul voin-
]ei divine de a reprimi pe
om `n Rai. La Pa[ti sim-
]im c\ rena[tem, sim]im
un nou `nceput al vie]ii
noastre. De fiecare dat\
la Pa[ti simt c\ primesc o
a doua [ans\, c\ Dumne-
zeu `mi `ntinde m=na Sa
din Cer pentru a m\ scoa-
te din noroiul p\catelor.
De aceea, consider c\ tre-
buie s\ ne preg\tim cum
se cuvine pentru aceast\
s\rb\toare, pentru `nt=l-
nirea cu Dumnezeu, adi-
c\ s\ `ncerc\m s\ fim
mai buni cu noi, cu fami-
lia noastr\ [i cu to]i cei a-
propia]i nou\.
Monica, 22 de ani, stu-
dent\:
O dat\ cu ~nvierea Dom-
nului, simt cum totul re-
na[te spiritual, iar natura
revine la via]\. Este o bu-
curie care cuprinde orice
col] al lumii, orice om, in-
diferent de v=rst\, statut
social sau apartenen]\ re-
ligioas\. ~n noaptea de
~nviere, n\dejdea mea
este doar `n Dumnezeu [i
dispar toate celelalte lu-
cruri lume[ti. Chiar lum=-
n\rile nu sunt simple
lum=n\ri, ci suntem chiar
noi plini de n\dejdea vie]ii
ve[nice.
Constantin Burlacu,
75 de ani, pensionar:
~n con[tiin]a fiec\rui
cre[tin, ~nvierea Domnu-
lui este cea mai impor-
tant\ s\rb\toare din
timpul anului, pentru c\
atunci se retr\iesc mo-
mentele acelea deosebite
de dup\ descoperirea
morm=ntului gol, al ar\-
t\rii `ngerilor, al r\s-
p=ndirii acestei bucurii,
al ar\t\rii lui Iisus ca
Om ~nviat. Credin]a `n
~nviere se vede `n aceste
lum=n\ri care stau a-
prinse toat\ noaptea de
Pa[ti [i care sunt duse
acas\ pentru a ocroti oa-
menii de rele. O lumin\
`n cas\ are rolul de a
face ca `ntunericul nop]ii
s\ nu cuprind\ acea ca-
s\, de a ajuta pe oameni
s\ se `n]eleag\ `ntre ei,
s\ vad\ pe unde merg.
Lumina adus\ de la bi-
seric\ `n noaptea de
~nviere are acest rol. Ea
ne c\l\uze[te pa[ii pe
calea spiritual\ a sufle-
tului, ne apropie de
Dumnezeu, ne ajut\ s\
Duminic\, 8 aprilie 2007
„O dat\ cu
~nvierea
Domnului,
simt cum totul
rena[te
spiritual, iar
natura revine
la via]\. Este o
bucurie care
cuprinde orice
col] al lumii,
orice om,
indiferent de
v=rst\, statut
social sau
apartenen]\
religioas\“
vorbim cu El, s\ primim
de la El daruri pe care
numai El ni le poate da:
nemurirea [i via]a `n
~mp\r\]ia Cerurilor.
„Aprind lum=narea
de la ~nviere
[i simt ajutorul“
{tefan Robert Ghind\,
10 ani, elev:
~n noaptea de ~nviere,
merg la biseric\ pentru a
lua lumin\ de la preot [i
duc acas\ lum=n\rile a-
prinse. Eu cred c\ aceste
lum=n\ri aprinse repre-
zint\ credin]a noastr\ `n
Domnul nostru Iisus Hris-
tos, `n ~nvierea Sa din
mor]i. Cu aceste lum=-
n\ri noi ne ferim de cele
rele, pentru c\ atunci
c=nd le aprindem, Dum-
Daniela, 38 de ani, stu- nezeu trimite un `nger s\
dent\: ne ocroteasc\ [i s\ ne fe-
Momentul din timpul reasc\ de tot ce e r\u.
anului `n care s\rb\torim
~nvierea Domnului este
prilejul de a m\ re`m-
prosp\ta suflete[te, prin
acele sentimente unice pe
care le tr\ie[ti `n noaptea
minunat\. Simt cum lu-
mina lui Hristos p\trun-
de `n sufletul meu pentru
a m\ purifica [i, de aceea,
lum=n\rile de la ~nviere
le ]in `n cas\ ca un dar de
mare pre]. De fiecare Marius Constantin
dat\ c=nd simt nevoia de Burghelea, preot:
a fi ajutat\ de lumina lui ~nvierea lui Hristos es-
te rena[terea din p\cat,
Hristos, aprind lum=na-
eliberarea din robia p\ca-
rea de la ~nviere [i simt tului [i restabilirea leg\-
cum sunt ajutat\. turii `ntre om [i Dumne-
Cred c\ lum=n\rile de
zeu, a[a cum a fost ea la
la ~nviere se aduc acas\ Crea]ie. A[a cum Dumne-
tocmai pentru a avea me- zeu S-a f\cut om prin
reu `n cas\ lumina lui na[terea lui Iisus Hristos
Hristos, de a avea o c\l\- din Fecioara Maria, la fel,
uz\ `n via]a noastr\. De acum, oamenii devin fii ai
asemenea, cred c\ Pa[tile lui Dumnezeu prin na[te-
este s\rb\toarea la care rea `n Hristos Cel Care a
trebuie s\ ne aducem a- biruit moartea. De aceea,
lum=n\rile pe care le a-
minte c\ Domnul nostru
Iisus Hristos a avut grij\ prindem la ~nviere sunt,
de noi to]i [i, de aceea, de fapt, flac\ra credin]ei
trebuie s\ avem [i noi noastre, a recuno[tin]ei
grij\ de cei care nu au ce fa]\ de Dumnezeu pentru
pune pe mas\, de cei care darurile Sale. Iar dac\
dorm `n canale, pentru c\ m\rturisim credin]a noas-
tr\ `n ~nvierea lui Hristos
lumina lui Hristos lu- [i ]inem aceste lum=n\ri
mineaz\ [i pentru ei. Iar
`n m=n\, atunci trebuie
cei care nu cred `n Dum- s\ avem un comporta-
nezeu ar trebui ca la ~n- ment adecvat, care s\ ne
viere s\ vad\ cum se fac\ demni de numele de
str=ng credincio[ii la bi- cre[tini. Pa[tile trebuie s\
seric\ pentru a se `mp\r- ne g\seasc\ preg\ti]i, [i
t\[i din lumina divin\ [i spiritual [i fizic, de aceea
cu siguran]\ L-ar sim]i pe trebuie s\ ne spovedim [i
Hristos printre ei. s\ ne `mp\rt\[im. a
Pagin\ realizat\ de {tefan M|RCULE}
 Duminic\, 8 aprilie 2007
Pagina
de istorie
România comunist\, câmp de b\t\lie
`ntre ma[inile sovietice [i occidentale
O dat\ cu instalarea regimului
comunist, `n una dintre
perioadele sale cele mai dure
cuprinse `ntre anii 1948-1964,
ani `n care p\l\ria [i cravata
deveniser\ accesorii
„burgheze“, ma[inile
particulare erau o raritate fiind
de]inute `n general de „fo[ti“.
Automobilul devenise `n
aceast\ perioad\ mai mult un
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
~n anii ’50 au ap\rut
primele ma[ini sovietice,
copii dup\ ma[inile occi-
dentale. Cele mai frec-
vente m\rci `ntâlnite e-
rau Moskviciuri - ma[ini
copiate dup\ Opelul Ka-
pitan german, de altfel
`ntreaga fabric\ fusese
transportat\ din Germa-
nia pe teritoriul URSS -
ZIM-uri, ZIS-uri [i ZIL-uri
urmate de Ceaika, Pope-
da, Warsawa, Volga [i noul
Moskvici 403.
Românii redescoper\
ma[ina personal\
Ma[ina preferat\ de I.V.
Stalin - cea pe care [i-o
doreau to]i liderii „]\rilor
satelite“ - era berlina ZIS
115, o ma[in\ blindat\
copiat\ dup\ modelele
Packard [i Buick ale epo-
cii. O a doua tinere]e a a-
cestei ma[ini a fost `nregis-
trat\ dup\ invadarea Af-
ganistanului de c\tre so-
vietici `n 1979 deoarece
liderii locali din aceast\
]ar\ au solicitat-o din plin.
Modelul ZIS a devenit din
1956, dup\ congresul al
XX-lea al PCUS - congre-
„M\rturie
automobilistic\“
despre epoca
comunist\
a Ca orice alt\ putere
[i puterea comunist\ a
avut nevoie de simboluri
[i semne care s\ o pun\
`n eviden]\. ~n cazul Ro-
mâniei, dar [i a mai tu-
turor statelor din „lag\-
rul socialist“, autoturis-
lân\ englezeasc\, `ntind mese copioase [i benchetuiesc f\r\ m\sur\.
semn al autorit\]ii [i puterii
decât al prosperit\]ii [i
bun\st\rii relative.
Nomenclaturi[tii [i [efii, `n
general, nu cump\rau ma[ini [i
nici nu le conduceau. S\
beneficiezi de ma[ina
institu]iei constituia un indiciu
important al gradului social
ridicat [i al plasamentului pe
scara ierarhic\ a puterii.
sul destaliniz\rii - ZIL, tate Renault Dauphine [i
marcând astfel transfor- Renault 16. O dat\ cu
marea numelui „uzinei acest an românii vor re-
Stalin“ `n „uzina Liha- descoperi practic, la nivel
cev“. Lihacev era numele mai larg, autoturismul
directorului uzinei produ- personal sau „ma[ina
c\toare a acestui model de proprietate particular\“
ma[in\. Ma[ina ZIL a de- cum era desemnat\ de
venit bine cunoscut\ `n limbajul oficial al epocii.
toat\ lumea [i datorit\
faptului c\ primul om ca- O ma[in\ pe via]\
re a p\truns `n spa]iul
cosmic, cosmonautul Iuri
Trebuie men]ionat c\
Gagarin, a fost plimbat `n anii ’50 `n singurul ma-
`ntr-o asemenea ma[in\
gazin bucure[tean desti-
la parada de pe str\zile nat vânz\rii de ma[ini,
Moscovei organizat\ `n
cel deja men]ionat de pe
onoarea sa `n aprilie 1961. bulevardul Magheru, se
La sfâr[itul anilor '50
g\seau totu[i de vânzare
[i `nceputul deceniului 7 Popede [i Volgi cu 75.000
se mai importau din ]\-
de lei. ~n acele vremuri
rile fr\]e[ti Skoda Octa- un ou costa 25 de bani iar
via [i Skoda Felicia din
pentru o delapidare mai
Cehoslovacia, IFA [i Wart- mare de 100.000 de lei
burgul `n doi timpi din
erai condamnat la moar-
Republica Democrat\ Ger- te. Este u[or de imaginat
man\. Abia `n toamna a- c\ banii pentru o astfel de
nului 1963 ca simbol al ma[in\ trebuiau justi-
derusific\rii parc\, apare fica]i [i c\ nu existau de
`n singurul magazin bu- fapt prea mul]i clien]i din
cure[tean care vindea rândul persoanelor obi[-
ma[ini [i marca italian\ nuite. Cump\r\torii lor,
Fiat (patru modele: 600, atâ]ia câ]i erau, au fost
1100, 1300 [i 1800), pri- arti[ti, sportivi, cei me-
ma marc\ occidental\ ca- dalia]i [i decora]i de re-
re intra `n România dup\ gim, vârfurile profesion-
1948. ale din medicin\, ingine-
De abia dup\ rie sau alte
1965 vor
fi impor-
mul, personal sau de joritate a românilor ma-
serviciu, cel mai adesea, [ina proprietate perso-
a fost folosit ca simbol al nal\ `ntr-un vis;
autorit\]ii [i puterii dis- a Capitalul simbolic
cre]ionare; al potenta]ilor comuni[ti
a Nomenclatura de a fost `nt\rit [i semnifi-
rang `nalt s-a folosit de cat [i de folosirea unor
ma[ini sovietice, aban- autoturisme, atât `n
donate treptat o dat\ cu via]a profesional\, cât [i
derusificarea [i emanci- `n cea privat\;
parea fa]\ de Moscova; a Raportul public-pri-
a Omogenizarea so- vat `n România demo-
cial\ [i pauperizarea cra]iei populare poate fi
generalizat\ a transfor- pus `n eviden]\ folosind
mat pentru marea ma- ca referen]ial [i de]ine-
Dictatorul albanez Enver Hogea nota `n jurnalul s\u [i, mai târziu,
`n memorii, dup\ vizita efectuat\ `n România `n 1957, c\ frunta[ii
comuni[ti români nu au deloc spirit proletar [i se comport\ ca ni[te
burghezi: folosesc automobile americane, se `mbrac\ `n costume de
domenii pre]uite de regim
[i societatea de atunci.
Oricum, sumele uria[e
necesare achizi]ion\rii u-
nei ma[ini erau greu, da-
c\ nu imposibil, de justifi-
cat `n condi]iile de atunci.
De regul\, pentru per-
soanele private obi[nuite,
semnul distinc]iei sociale
`l reprezenta de]inerea `n
proprietate a unei motoci-
clete (Java [i MZ erau
cele mei frecvente).
Oricum nu era „politic“ s\
de]ii o ma[in\ presupu-
nând chiar c\ resursele
financiare ]i-ar fi permis.
Abia dup\ 1965 motoci-
cletele devin uitate (pân\
`n 1989 au r\mas ca sim-
ple curiozit\]i pentru ro-
mânii mai excentrici), iar
ma[ina personal\ un obi-
ect mult râvnit care adu-
cea admira]ia [i era capa-
bil s\ stârneasc\ invidii.
Ma[ina este tratat\ a-
cum de st\pânul ei ca un
feti[, unii o umanizeaz\
dându-i nume de alint,
este `ngrijit\ cu evlavie,
evocat\ mereu din sno-
bism, sp\lat\ [i cur\]at\
`n fa]a vecinilor de bloc
sau de strad\, iar ideea
c\ putea fi `mprumutat\
devine o blasfemie fiind
socotit\ o abera]ie.
Pre]ul ma[inilor
ZIL 111 (1960)
rea [i/sau folosirea unui
autoturism asociat cu o
anumit\ raportare a per-
soanei `n cauz\ cu struc-
turile regimului;
a ~n general, aspec-
tele de via]\ cotidian\,
unele chiar insolite
cum poate fi clasifica-
t\ interven]ia noas-
tr\, pot l\muri ele-
mente esen]iale ale
raportului public privat
`ntr-un anume segment
al istoriei noastre.
Ceaika (1960)
a fost `n ace[ti ani po-
meni]i prohibitiv pentru
marea mas\ a cet\]enilor
]\rii [i, de regul\, cei care
reu[eau achizi]ionarea
unei ma[ini personale o
f\ceau, cu pu]ine excep]ii,
o singur\ dat\ `n via]\.
„Comuni[tii români
se comport\ ca ni[te
burghezi“
Securitatea a fost do-
tat\ mai `ntâi cu Jeep-uri
americane, `nlocuite suc-
cesiv cu GAZ-uri ruse[ti.
Acestea au ajuns s\ fie
asociate cu organul repre-
siv [i cu primii secretari
raionali de partid. ZIM-u-
rile, ZIS-urile [i ZIL-urile
erau copii - nereu[ite -
ruse[ti ale ma[inilor ame-
ricane, aveau opt locuri
datorit\ unei strapotine
care se desprindea din
bancheta din fa]\. Aceste
ma[ini erau rezervate
„m\rimilor“ din partid
care c\l\toreau pe locul
din fa]\, al\turi de [ofer
fiind `nso]i]i, pe strapo-
tina amintit\, de secretar
sau [eful de cabinet. Toa-
te aceste trei tipuri de
ma[ini aveau perdelu]e
creponate sau plisate la
geamurile portierelor din
spate. ~n 1960 a ap\rut [i
`n România un nou tip de
ma[in\ ruseasc\ din a-
ceast\ categorie [i anume
celebra Ceaika. Era de
culoare neagr\ având
masca radiatorului [i ba-
ra de protec]ie cromate,
lucru ce amintea de Buick-
ul tip 1945, poreclit „rân-
jetul dolarului“. Aceste
m\rci erau rezervate
`nal]ilor demnitari [i au
ajuns [i `n dotarea unor
`nal]i ierarhi ai Bisericii.
~n 1956, o dat\ cu
„spiritul Genevei“ [i scur-
tul dezghe] al rela]iilor
est-vest pe care acesta l-a
produs `naintea rev-
olu]iei din Unga-
ria, au fost im-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
portate o serie de ma[ini
americane pentru no-
menclatur\ (Cadillac), iar
pentru Securitate au fost
cump\rate Land-Rover-
uri engleze[ti. Acest lucru
nu a r\mas nesesizat de
unii oaspe]i din „]\rile
fr\]e[ti“ care au vizitat
România `n acei ani. Dic-
tatorul albanez Enver
Hogea nota `n jurnalul
s\u [i, mai târziu, `n me-
morii, dup\ vizita efec-
tuat\ `n România `n
1957, c\ frunta[ii co-
muni[ti români nu au de-
loc spirit proletar [i se
comport\ ca ni[te bur-
ghezi: folosesc automobile
americane, se `mbrac\ `n
costume de lân\ en-
glezeasc\, `ntind mese co-
pioase [i benchetuiesc
f\r\ m\sur\. De altfel,
pân\ la moartea lui, `n
anii ’80, `n Albania, nu au
existat ma[ini propri-
etate personal\. Acela[i
lucru a fost valabil [i `n
China lui Mao, cea pe
care liderul albanez o
vedea drept model al or-
todoxiei comuniste.
Burghezia ro[ie [i
prostimea pauper\
~n toat\ perioada luat\
`n discu]ie a fost evident
c\ ma[ina [i-a dep\[it cu
mult simpla condi]ie de
obiect care asigur\ un
transport rapid [i efici-
ent. Ea a fost un simbol
implicit al autorit\]ii [i
puterii, iar de]inerea
[i/sau folosirea ei sem-
nala tuturor membrilor
societ\]ii ni[a ocupat\ `n
cadrul acesteia. „Burghe-
zia ro[ie“, a[a cum a `n-
ceput ea s\ se dezvolte `n
România acelor ani, a fost
con[tient\ c\ exerci]iul
de abstinen]\ [i pauperi-
tate este rezervat doar
„prostimii“ sau norodului
[i de[i critica furibund
capitalismul, avantajele
acestui mod de via]\ nu-i
erau str\ine.
* n.r. titlul
[i intertitlurile
apar]in
redac]iei
ZIS 115,
ma[ina
preferat\
a lui Stalin
12 Duminic\, 8 aprilie 2007

Religie [i [tiin]\

Teologia, {tiin]a [i misterul Vie]ii

Pentru un cercet\tor onest, care `nstelat\, de[i cople[itoare pentru
se apleac\ asupra fenomenelor ochi, este insignifiant\ `n raport
naturii `nconjur\toare, asupra cu m\rimea `ntregului Univers,
proceselor ce se desf\[oar\ `ntr-o corpul uman este un mecanism
frunz\ sau `n corpul omenesc, cu uluitor, `ns\ via]a sufleteasc\ [i
atât mai mult cele ce se petrec `n misterele con[tiin]ei dep\[esc cu
mintea noastr\, taina [i miracolul mult pe acesta...
sunt evidente. Lumea aceasta ne
Cu toate c\ [tiin]a ne-a ajutat s\
provoac\ uimire! Deprinzându-ne
cu [tiin]a, cu cercetarea lumii, am descoperim lumea, ea nu ne poate
descoperit c\ miracolele sunt mai ajuta s\ descoperim totul. Câteva
adânci [i mai mari decât ceea ce dintre marile `ntreb\ri la care
se vede la suprafa]\. ~n frunzele sim]im puternic nevoia s\ ne
care `[i schimb\ culoarea stau r\spundem, nu vor putea primi
ascunse procese de o r\spuns prin intermediul datelor
complexitate inimaginabil\, bolta produse de ea.
Exist\ taine pe care nu via]\ biologic\ a unei mi- ]elor organice, noi nu o pu-
le putem gusta decât `n nuscule celule este un tem surprinde cu instru-
duh, existe minuni ascun- proces de o enorm\ com- mentele [tiin]ei, cu toate
se, discret `n apa botezu- plexitate, imposibil de de- c\ [tiin]a asta face `n
lui [i sub epitrahilul ade- scris exhaustiv... Cât de fond: ]ine lumea sub lupa
sea ros al oric\rui preot complex\ este atunci via- ei, este evident c\ via]a
sufletului nu o vom putea
de ]ar\... Minuni [i taine ]a biologic\ a trupului cuprinde `n mod ra]ional,
mai presus nu doar de [ti- nostru, consituit din mili- prin [tiin]\, niciodat\.
in]a care surprinde meca- arde de miliarde de celu- Prim\vara natura redevine plin\ de via]\,
nismele lumii, ci chiar de le? Via]a aceasta biologi-
mintea noastr\. Simpla c\, a celulelor [i substan-
Via]a dup\ ~nviere explod=nd de culoare [i prospe]ime. P\trunderea proceselor
Teologic `ns\, noi nu
care fac posibile toate acestea r\m=ne, `ns\, ascuns\
avem doar o via]\ biolo- cut prin moarte, f\cân- care nu puteam ajunge este nevoie de un alt tip
Credin]a `n]elesuri limitate. Iubirea
lui Dumnezeu coboar\ la gic\ sau psihologic\. Oa- printr-un demers de in- de parcurs, care nu respin-
du-se `ncep\tura vie]ii
Teologia semnaleaz\ c\ nivelul puterii umane de menii nu sunt doar tru- noastre. Dar dac\ nici vestiga]ie specific [tiin]ei, ge [tiin]a, dar care nu se
ra]iunea singur\ nu poate `n]elegere, dar nu cu scopul puri, ci [i suflete! Chiar via]a trupului, nici cea a pentru c\ nici un in- restrânge la ea.
surprinde [i defini com- de a se l\sa formulat, ci de dac\ eviden]ele biologice strument din cele produse
a-l ridica pe om la El. sufletului nostru nu pot fi
plet ra]iunea divin\. De arat\ c\ toate organis- de ea nu ne va fi de folos.
aceea `n teologie, dogmele De[i se vorbe[te de un mele sfâr[esc `n moarte,
surprinse de [tiin]\ `n {tiin]a, teologia
discurs teologic, `n fapt vreun fel care s\ ne edi- Teologic vorbind, inde-
sunt adev\ruri de credin-
demersul teologic autentic credin]a cre[tin\, `nte-
fice `n mod plenar, cât de ferent cât de mult vom [i r\spunsul
]\, nu demonstra]ii despre meiat\ pe Cuvântul lui
existen]a sau identitatea nu este discursiv, ci activ- departe se afl\ c\utarea cerceta lumea, oricum ar la marile `ntreb\ri
lui Dumnezeu. Adev\ru- liturgic sau contemplativ. Hristos-Dumnezeu, m\r- fi, cele mai adânci dintre
turise[te, dimpotriv\, c\ [tiin]ific\ de misterul Omul nu trebuie s\ ca-
rile de credin]\ dep\[esc lo- Dumnezeu nu este subiect tainele ei nu sunt `n ea, ci
de discu]ie, ci Subiectul moartea nu desfiin]eaz\ vie]ii Trupului [i o fundamenteaz\. Ele nu ute sensul vie]ii `n lumea
gica. Ele au un caracter Sufletului lui Hristos Cel
antinomic. Limitele ra]iu- unei comuniuni. Omul tre- via]a, ci o mut\ `ntr-un alt sunt legate de via]a bio- creat\ [i nici nu trebuie
nii umane sunt dep\[ite buie s\ caute tr\irea lui plan. Biologic, via]a `nce- ~nviat? Ce fel de via]\ are logic\, de natur\ sau de s\ caute r\spunsuri cu
deschizându-se spre o Dumnezeu `n comuniune, teaz\, este adev\rat. O- Hristos, Trupul [i om, ci de Cel de le-a f\cut privire la rostul lui `n ea,
treapt\ de `n]elegere su- nu vorbirea despre El. De Sufletul S\u ~nviat? Ce
aceea, textele patristice
mul nu este numai trup, pe toate. Pentru a putea printre lucrurile ei. A-
perioar\. Adev\rurile de ci [i suflet! Via]a trupului fel de Trup are El, ce fel p\trunde [i participa la ceasta pentru c\ lumea
credin]\ se adreseaz\ o- nu expliciteaz\ misterul
prezen]ei Sale, ci caut\ s\ `nceteaz\, `ns\ sufletul de trup vom avea noi aceste taine ale vie]ii, nu are un sens univoc. Ea
mului `ntreg, nu doar ra- continu\ s\ tr\iasc\. Hris- dup\ `nvierea de ob[te? pentru a putea `nainta prime[te sensuri [i are la-
]iunii. Pentru c\ `l solicit\ adânceasc\ mai degrab\
spre `n]elegere, spre via]\ premisele care fac posibil\ tos a tr\it istoric, [i a tre- Acestea sunt `n]elesuri la `nspre propriul mister, ten]e s\dite `n ea, ce pot
`n comuniune de iubire, comuniunea cu El. Pân\
prin credin]\. Aceasta nu la urm\, teologia trasea-
`nseamn\ c\ teologia des- z\, prin experien]a vie a
fiin]eaz\ sau ignor\ toate prezen]ei lui Dumnezeu,
achizi]iile experien]elor nu o cale a edific\rii, ci
umane. calea mântuirii, iar mân- Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\
Con[tiin]a tainei nu ex- tuirea este rezultatul unui
parcurs practic, care `nce- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
clude ob]inerea de cuno[- pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
pe, continu\ [i se sfâr[e[te
tin]e pozitive `n leg\tur\ `n experien]a comuniunii buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
cu realitatea, oricare ar fi cu Dumnezeu. 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
aceasta, `ns\ aceste cuno[- diminea]\
diminea]\ de diminea]\
tin]e nu au un caracter ab- 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei
solut, ci sunt repere pe un 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
drum care nu se `ndreapt\ 09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
c\tre o informa]ie, ci c\tre 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie
autentica experiere a i- 10.40 Istoria cre[tinismului
13.10 Atlas biblic 12.05 Week-end magazin
nefabilului lumii, ca semn 11.05 Week-end magazin
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
al chem\rii c\tre comuni- 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM
une, c\tre unire. 14.05 Univers FM
Cunoa[terea adev\ru- 17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la Locurile Sfinte 15.30 File de istorie
rilor de credin]\ `ns\, an- 18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
gajeaz\ integral omul, cu 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
toate puterile suflete[ti, interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
deopotriv\ ra]iune [i iu- 18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
bire. Când adev\rurile de 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
credin]\ primesc expresii 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
dogmatice prin cuvânt, sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor româ-
cele dumnezeie[ti se las\ sear\) nesc
20.05 Mapamond cre[tin
cuprinse `n cuvinte relati- 20.05 Enciclopedie muzical\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
ve [i limitate. ~ns\ dogme- Via]a nu se sf=r[e[te 21.10 Cuvântul care zide[te
de sear\)
prin moarte. Sufletul 21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii
le nu sunt cuvinte, chiar 20.05 Enciclopedie muzical\
dac\ ele se exprim\ prin 22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\
trece dincolo de 21.00 Cuvânt de folos
acestea. Dogmele sunt ade- 23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
lumea aceasta, `ns\ 23.00 Rug\ciunea de sear\
v\ruri d\ruitoare de via]\ 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 21.30 Faptele credin]ei
ve[nic\ din Via]a lui Hris-
via]a aceea e o tain\ 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 22.00 Civiliza]ia Muzicii
tos cel ~nviat7. Cel necu- ce nu se descoper\ no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
dec=t `n parte celor 00.00 Atlas biblic (r)
prins [i Atotputernic se 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
las\ exprimat `n cuvinte cu `mbun\t\]i]i 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 00.00 Istoria cre[tinismului (r) no[tri
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE, {tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare „Religie [i 15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
{tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
 Duminic\, 8 aprilie 2007
fi folosite spre progresul
omului `n Dumnezeu sau
spre pierderea lui [i a ei.
„~n lumea natural\ [i
`n via]a natural\, când
sunt considerate ca `nchi-
se `n ele `nsele, nu iese la
iveal\ nici un sens. Totul
`n aceast\ lume este acci-
dental, e `n afar\ de `n-
semn\tatea unui sens.
Omul, ca [i chip al lumii
naturale, ca fiin]\ natu-
ral\ n-are nici o semnifi-
ca]ie [i nici o adâncime. ~n
via]a omului, ca o par-
ticul\ a lumii naturale,
nu se poate descoperi un
logos, [i ra]iunea nu e
altceva decât o acomodare
la circuitul lumii natu-
rale. Cuno[tin]a `ndrep-
tat\ exclusiv spre lumea
natural\ `nchis\ `n sine,
e atins\ de nonsensul, de
accidentalitatea [i de ni-
micnicia existen]ei. Pen-
tru ea totul e scufundat `n
`ntuneric.“ 1
Sensul omului st\ as-
cuns `n Hristos. Dar o-
mul, ca chip al lui Dum-
nezeu, ca simbol al dum-
nezeirii, e plin de o `n-
semn\tate infinit\ [i de
sens. Cuno[tin]a `ntoars\
spre lumea dumnezeias-
c\ descoper\ peste tot un
sens, leg\tur\ [i `nsem-
n\tate. Prin urmare tre-
buie s\-L deslu[easc\ `n
Lume pe Autorul ei, pe
Dumnezeu, [i `n Dumne-
zeu `[i va g\si sensul.
Chiar dac\ refuz\ credin-
]a `n Dumnezeu, oamenii
nu pot tr\i f\r\ credin]e.
Ele sunt constitutive vie-
]ii omului, pentru c\ sunt
`nzestra]i cu con[tiin]\.
Cugetarea omului, ca fi-
in]\ con[tient\ de sine [i
de lume, pleac\ de la da-
tele lumii fizice, materi-
ale [i sfâr[e[te inevitabil
prin a chestiona aspectele
fundamentale ale vie]ii:
sinele, lumea, via]a sau
moartea. Oricum ar fi,
c\utarea unui sens, mai
abrupt\ sau nu, este in-
evitabil\.
„Firea omeneasc\, de[i
ra]ional\, n-are cunoa[te-
rea sensului ei [i al lumii
prin ea `ns\[i. De aceea,
de[i e ra]ional\, prin ea
`ns\[i r\mâne `n `ntune-
ric. Dar e ra]ional\ [i `n
sensul c\ `nseteaz\ dup\
lumina sensului ei. Ani-
malul nu aspir\ dup\
sensul existen]ei lui. O-
mul aspir\, tocmai pen-
tru c\ e con[tient de via]a
Existen]a vie]uitoarelor, chiar [i a celor mai simple,
este imposibil de surprins, descris [i explicat `n totalitate
cre[tin\, `ntemeiat\ pe Cuvântul lui Hristos-Dumnezeu, m\rturise[te, dimpotriv\, c\ moartea
tr\iasc\. Hristos a tr\it istoric [i a trecut prin moarte, f\cându-se `ncep\tura vie]ii noastre.
lui, de via]a ve[nic\ ca
sens al existen]ei lui.“ 2
Utopia Teorii Totale
Totu[i, teologic apreci-
ind, sensul vie]ii nu poate
fi niciodat\ atins prin do-
bândirea unei Teorii To-
tale (Theory of Every-
thing), care s\ con]in\
toate explica]iile fenome-
nelor existente `n Uni-
vers. Nu prin astfel de
teorii pot s\ ajung\ oa-
menii la des\vâr[ire. Fi-
nalitatea `n cunoa[tere
nu este reprezentat\ de
completarea unui tabel
cu teorii care lipsesc, prin
investiga]ii sau cercet\ri
de laborator. Dac\ oame-
nii ar fi putut ajunge la
cunoa[terea deplin\ prin
propriile lor puteri ra]io-
nale, cu siguran]\ nu ar
mai fi existat Revela]ie.
Tocmai Revela]ia Su-
pranatural\ este semnul
cel mai evident pentru
faptul c\ omul nu poate
accede la Adev\r de unul
singur. R\spunsurile ma-
rilor `ntreb\ri nu ]in de o
cunoa[tere teoretic\, ra-
]ional\, de cunoa[terea u-
nei teorii sau de lectura
unei c\r]i, fie ea [i Sfânta
Scriptur\. Dac\ finali-
tatea vie]ii ar fi fost doar
o cunoa[tere de acest tip,
nu ar mai fi existat ~ntru-
pare, ci o serie `ntreag\ de
adev\ruri fundamentale.
Finalitatea ]ine de vin-
decarea prin `ntruparea
lui Hristos, de restaura-
rea omului.
Experien]a duhovni-
ceasc\ a P\rin]ilor, arat\
`ns\ c\ revela]ia natura-
l\, cunoa[terea pe cale ra-
Chiar dac\ eviden]ele biologice arat\ c\ toate organismele sfâr[esc `n moarte, credin]a
nu desfiin]eaz\ via]a, ci o mut\ `ntr-un alt plan. Biologic, via]a `nceteaz\, este adev\rat.
Omul nu este numai trup, ci [i suflet! Via]a trupului `nceteaz\, `ns\ sufletul continu\ s\
]ional\ a lumii, este doar
`nceputul urcu[ului du-
hovnicesc.
„Cu cât insist\m mai
sus pe calea des\vâr[irii,
cu atât contribu]ia puter-
ilor omene[ti se dimi-
nueaz\ din ce `n ce mai
mult, pân\ la dispari]ia
aparent\, iar contribu]ia
harurilor dumnezeie[ti
spore[te spre m\sur\ mai
mare pân\ la covâr[irea
omului prin lumina ce-
reasc\. Transfigurarea
dumnezeiasc\ a fiin]ei
omene[ti, purificate [i
iluminate, e o lucrare de
caracter“ 3.
Indiferent de maniera
`n care vor evolua cerce-
t\rile, demersul (epistemo)
logic al [tiin]ei r\mâne
considerabil [i principial
dep\rtat de con]inutul
ontologic, teleologic [i
deci teologic al Lumii [i
omului.
Aceasta pentru c\
„sensurile existen]ei, in-
clusiv sensul ei final,
oricât de evidente apar, nu
se impun `n mod [tiin]i-
fic, cum se impugn feno-
menele naturii prin fap-
tul c\ se repet\ `n mod
uniform [i pot fi supuse
experiment\rii. De aceea,
acceptarea lor ferm\ are
characterul unei credin]e.
Mai bine zis, `n recunoa[-
terea lor se `mbin\ `n-
tr-un mod paradoxal
eviden]a lor [i necesitatea
accept\rii lor `n mod voit
pentru men]inerea exis-
ten]ei umane pe un plan
superior unei existen]e
naturale a repeti]iei `n-
cheiate prin moarte, deci
`n acceptarea lor intr\ [i
faptul libert\]ii“ 4.
Cum sunt posibile
g=ndurile `n mintea
noastr\, cum tr\im
emo]iile sunt
`ntreb\ri grele, a
c\ror r\spuns
tr\deaz\ ad=ncul
nesf=r[it al
sufletului omenesc
~ntre [tiin]\ [i teologie
exist\ o evident\ deose-
bire `n maniera de a folosi
limbajul. Mai `ntâi, tre-
buie precizat c\ utiliza-
rea unui concept for]eaz\
de fiecare dat\ evalu\ri
de ordin logic-ra]ional pen-
tru realitatea care `l pri-
me[te. Pe de alt\ parte,
inten]ia de a descrie `n
mod „obiectiv“ o realitate
anume presupune credin-
]a c\ exist\ o esen]\ a a-
cestei realit\]i care poate
fi cunoscut\ integral pe ca-
le intelectual\ (ra]ional\).
Metoda [tiin]ific\
[i teologia. Faptele
`naintea cuvintelor
{tiin]a investigheaz\
fenomene naturale, situ-
ate exterior [i repetabile.
Parametrii fenomenelor
pot fi m\sura]i cu dispo-
Teologia, mai mult
decât orice
alt\ [tiin]\
Punerea teologiei pe
acela[i nivel cu [tiin]a,
face ca dimensiunea
mistic\ a teologiei s\ fie
eliminat\, iar datele ce
r\mân dup\ aceast\ se-
lec]ie nu mai sunt decât
de ordin ra]ional. ~ns\
ceea ce este cu adev\rat
important `n teologie nu
sunt adev\ruri de ordin
descriptiv sau dialectic.
De fapt, o abordare a di-
alogului `ntre teologie [i
[tiin]\ trebuie s\ ]in\
seama de faptul c\ teo-
logia [i [tiin]a nu sunt
similare epistemologic,
pentru c\ vizeaz\ adev\-
ruri ontologic diferite8.
Teologia este mai
mult decât orice alt\ [ti-
in]\. Ea face mai mult
zitive, iar teoria ce se con-
struie[te pe baza legilor
empirice, poate fi verifi-
cat\ experimental. Nu e-
xist\ experimente care
s\-L pun\ `n „valoare“ pe
Dumnezeu, `n schimb El
se poate sim]i prin expe-
rien]a interioar\ a comu-
niunii, nu se poate vizuali-
za `n laborator, dar co-
boar\ `n adâncul inimilor
celor Care-l caut\, nu se
poate descrie printr-o
teorie [tiin]ific\, `ns\
lucr\rile [i chiar energiile
Sale necreate sunt accesi-
bile prin theoria.
S-ar putea `ntrevedea
un punct comun `ntre teo-
logie [i [tiin]\. Contrar
acuza]iilor des pronun]a-
te de unii moderni, p\rin-
]ii r\s\riteni nu au fost
desprin[i de realitatea
pragmatic\ (`n sens re-
strâns). Pentru ei, esen-
]ial\ era experien]a con-
cret\, `n afara c\reia nu
putea fi cunoscut nimic.
~n teologie, lucrurile [i
experien]ele au `ntâietate
`n raport cu numirile.
Sfântul Grigore Palama,
citând pe Sf. Grigorie
Teologul, spune c\ nu `n
cuvinte, ci `n lucruri stau
adev\rurile [i credin]a
noastr\.5
„Eu ]in pledoarie des-
pre dogme [i despre lu-
cruri. Pentru dogme [i lu-
cruri m\ lupt. {i dac\
cineva este de acord cu
mine `n ceea ce prive[te
lucrurile, `n privin]a de-
numirilor nu m\ de-
osebesc. ~n teologie, cu-
vintele sunt simboluri [i
nu concepte.“ 6
decât s\ ofere o descri-
ere precis\ a lumii sau
explica]ie pentru meca-
nismele ei. Ea descope-
r\ sensurile ei adânci,
originea [i finalitatea
lumii. Teologia nu de-
scrie doar alc\tuirea
trupului omenesc, ci
deslu[e[te calea cur\]i-
rii trupului [i sufletului
[i `nva]\ despre energi-
ile restauratoare ale Sfin-
tei Treimi care lucreaz\
`n Lume. Nu `l vindec\
temporar pe om de bo-
lile trupului, ci `i veste[-
te calea mântuirii.
Teologia nu modelea-
z\ materia, precum [ti-
in]ele, ci vorbe[te despre
transfigurarea ei. Ea nu
explic\ doar mecanis-
mele prin care func]io-
neaz\ Crea]ia, ci comu-
nic\ iubirea Cuvântului
prin care [i pentru care
s-a f\cut Lumea. Nu de-
13
Scrierile sfin]ilor arat\
c\ ace[tia s-au str\duit
mereu s\ adânceasc\ ex-
perien]a tr\irii comuniu-
nii cu Dumnezeu, nu de-
scrierea Lui. ~n tradi]ia
patristic\, cunoa[terea a
fost considerat\ `n fapt [i
fapta cognitiv\. Sfântul
Maxim M\rturisitorul afir-
m\ c\ frumuse]ea `n]e-
lepciunii este cunoa[terea
pus\ `n fapt\ [i fapta
`n]eleapt\. Din aceast\
perspectiv\, cunoa[terea
nu este o simpl\ percep]ie
sau o informa]ie, ci e-
nergie [i manifestare ac-
tiv\. Prin urmare, cu-
noa[terea, ca participare
la adev\r, constituie `n
primul rând o achizi]ie
care lumineaz\, `mbog\]e[-
te [i transform\ pe om. a
*Note
1. Dumitru St\niloae, Asce-
tic\ [i Mistic\ cre[tin\ sau Teo-
logia vie]ii spirituale, p. 187;
2. Sf. Chiril al Alexandriei,
Scrieri IV, Comentariu la Evan-
ghelia Sf. Ioan I, traducere, intro-
ducere [i note de Pr. Prof. Du-
mitru St\niloae, Bucure[ti, 2000,
p. 86;
3. Dumitru St\niloae, op. cit.,
p. 13;
4. Idem, Teologia Dogmatic\
Ortodox\, vol. I., p. 20;
5. Tomosul Sinodal din 1351,
`n Ioanis Karmiris, Monumentele
dogmatice [i simbolice ale Bise-
ricii Ortodoxe Universale, vol. I, p.
379, apud. Nikolaos Matsoukas,
Istoria Filosofiei Bizantine, tra-
ducere de Pr. Prof. Dr. Constantin
Coman [i Nicu[or Deciu, Editura
Bizantin\, Bucure[ti, p. 250;
6. Ibidem;
7. Preot. Prof. Dr. Dumitru
St\niloae, Teologia Dogmatic\
Ortodox\, vol. II, p. 73;
8. Donald A. Yerxa, ’Light’ has
refreshingly top-down, Eastern
Ortodox feel, `n rev. Science &
Theology, Discoveries, Research
and Ideas from around the World,
vol.4, no. 9, May 2004, p. 27.
scrie lumea fizic\, f\-
când predic]ii despre tre-
cutul [i viitorul ei, pre-
cum [tiin]ele, ci o une[te
cu Dumnezeu, prin Fiul
`n Duhul Sfânt.
{tiin]a l-a ajutat pe
om s\ tr\iasc\ mai bine
[i mai s\n\tos, teologia
d\ m\rturie despre via-
]a ve[nic\ `n comuniune
cu Dumnezeu. {tiin]ele
au prelungit via]a tru-
pului, teologia comunic\
experien]a vie]ii `mbu-
n\t\]ite a sfin]ilor, cu-
r\]itoarea sufletului [i
trupului. Teologia este
singura, `ntre preocu-
p\rile omului care m\r-
turise[te cu t\rie c\
omul este mai mult
decât trup [i c\ lumea
este mai mult decât o-
pera unei inteligen]e.
C\ ele sunt n\scute din
Iubirea des\vâr[it\ a
unei Treimi Sfinte!
Taina vie]ii
viitoare, a
felului cum
trupurile [i
sufletele
noastre vor
vie]ui `n
~mp\r\]ia lui
Dumnezeu,
este ascuns\
`n taina ~nvierii
lui Hristos
14 Duminic\, 8 aprilie 2007

Arsurile sunt leziuni ale ]esuturilor, produse de ac]iunea focului (sobe, radiatoare,
Por]ia de fier de c\lcat), a apei [i a vaporilor fierbin]i, a curentului electric (electrocutare), a
diferitelor genuri de radia]ii (Roentgen, ionizante, solare) [i a unor substan]e
chimice (acizi [i baze tari). Gravitatea arsurilor depinde de profunzimea leziunii [i
s\n\tate de suprafa]a ]esutului afectat, de v=rsta pacientului, locul atins, infec]iile posibile,
apari]ia complica]iilor [i de starea general\ a organismului.

{ti]i s\ trata]i corect arsurile? Constantin I. Milic\

Multe informa]ii din
mass-media prezint\
cazuri grave de arsuri
corporale la persoane
afectate adesea f\r\
vina lor, din neglijen]a
altora, `n accidente
din cas\ sau
la locul de munc\.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Arsurile sunt leziuni ale
]esuturilor, produse de ac]i-
unea focului (sobe, radiatoa-
re, fier de c\lcat), a apei [i a
vaporilor fierbin]i, a curen-
tului electric (electrocutare),
a diferitelor genuri de radi-
a]ii (Roentgen, ionizante, so-
lare) [i a unor substan]e
chimice (acizi [i baze tari).
Frecven]a arsurilor este mai
mare `n locuin]e s\r\c\cioa-
se, cu `nc\lzire improvizat\
[i cu mul]i copii mici, nesu-
praveghea]i, fiind provocate
mai ales de foc deschis (fla-
c\r\, jar), obiecte `nro[ite `n
foc, lichide fierbin]i, gr\simi
`ncinse [i vapori fierbin]i.
Gravitatea arsurilor de-
pinde de profunzimea leziu-
nii [i de suprafa]a ]esutului
afectat, de v=rsta pacientu-
lui, locul atins, infec]iile po-
sibile, apari]ia complica]iilor
hepato-renale, pulmonare,
tromboembolii [i de starea
general\ a organismului.
~n func]ie de gravitatea
leziunii produse, arsurile
sunt clasate `n 4 trepte, de-
limitate prin tabloul
Berkow:
- gradul I – arsuri mani-
festate prin zone de ro[ea]\
pe piele, edeme, dureri, us-
turimi, febr\, frisoane, gre-
]uri, v\rs\turi, reac]ii care
dispar dup\ 2-3 zile, l\s=nd
o piele u[or pigmentat\, dar
f\r\ cicatrice;
- gradul II – cu piele in-
tens `nro[it\, dureroas\ [i
cu flictene (vezicule pline cu
serozitate apoas\);
- gradul III – cu distruge-
rea pielii [i a unei p\r]i din
]esuturile subcutanate (gr\-
sime, mu[chi, vase sangui-
ne) care se pot infecta, `n-
t=rziind vindecarea [i
l\s=nd cicatrice vizibile;
- gradul IV – cu carboni-
zarea epidermei [i a dermei
din zona afectat\, p=n\ la
mu[chi [i oase.
Arsurile de gradul I [i II
sunt leziuni superficiale, pe
`ntinderi reduse, care se pot
vindeca f\r\ urme `n 10-20
zile, dac\ sunt ]inute sub un
jet de ap\ rece timp de mini-
mum 10 minute sau se pun
comprese reci pe zona afec-
tat\. R\nile provocate de
substan]e chimice (acid sul-
furic de la acumulatori, acid
azotic, acid clorhidric, sod\
caustic\, var nestins) se
spal\ cu ap\ abundent\ [i
s\pun, timp de 10-20 minu-
te, dup\ care se pun comp-
rese, pentru neutralizare, cu
bicarbonat de sodiu sau
sod\ de rufe (1 lingur\ la 1
litru ap\) sau cu o]et diluat.
~n ce const\
primul ajutor
Primul ajutor `n arsurile
superficiale const\ din scoa-
terea hainelor `mbibate cu
lichide fierbin]i (50-600C)
sau `nflamabile [i `ndep\r-
tarea resturilor arse [i a
obiectelor de orice natur\
(bijuterii, ceasuri, cordoane,
bretele) din jurul leziunii,
f\r\ a fi lipite de arsur\.
Arsurile vor fi ]inute sub jet
de ap\ rece [i se acoper\ cu
o compres\ steril\ sau se
unge imediat cu miere de al-
bine. Dac\ au ap\rut flicte-
ne (b\[icu]e) nu se vor spar-
ge `ntruc=t se intensific\
durerile, iar locul de arsur\
ar putea fi infectat. La flic-
tenele nesparte ro[ea]a [i
durerea dispar `n scurt
timp. Nu se aplic\ diferite
materiale murdare (c=rpe,
lut, praf, plastic).
~n cazul arsurilor grave
(de gradul III [i IV), cu
suprafa]a ars\ mai mare de
20-30% din pielea corpului
[i cu dureri foarte mari, pa-
cientul va primi un calmant
[i va fi transportat, urgent,
la o unitate sanitar\ de pro-
fil chirurgical, fiind `nf\[u-
rat `ntr-un cearceaf, prosop,
p=nz\ curat\ sau p\tur\.
Spitalizarea este obliga-
torie `n cazul arsurilor pe
fa]\, m=ini, picioare [i orga-
ne genitale, cu deosebire la
copii sub v=rsta de 2 ani [i la
b\tr=ni de peste 70 de ani
c=nd au fost afectate orga-
nele interne.
Cum se calculeaz\
suprafa]a afectat\
Dac\ a fost afectat\ peste
50% din suprafa]a corpului,
[ansele de supravie]uire
sunt, practic, nule.
Este necesar s\ se [tie c\
suprafa]a unei m=ini (de la
degete la um\r) ocup\ circa
9% din pielea corpului, iar
suprafa]a unui picior este de
18%.
De mare importan]\ este
riscul ca pacientul s\ r\m=-
n\ cu cicatrice. Dac\ arsuri-
le sunt profunde nu exist\
resurse de regenerare, iar
vindecarea se realizeaz\ pe
o perioad\ `ndelungat\, de
peste un an, cu p\strarea
unor posibile sechele esteti-
ce [i func]ionale pentru tot
restul vie]ii. ~n acest caz es-
te indicat\ opera]ia estetic\
cu `ndep\rtarea pielii arse [i
`nlocuirea ei cu piele s\n\-
toas\ prin gref\.
Tratamentele arsurilor
depind de gradul leziunilor
[i urm\resc calmarea dure-
rilor, cur\]irea mecanic\ [i
chimic\ a pl\gilor, `mpiedi-
carea resorb]iei de toxine,
prevenirea infec]iilor [i cica-
trizarea r\nilor.
Pentru arsurile de gradul
I nu este necesar\ interna-
rea `n spital, ci doar sp\la-
rea zonelor lezate [i banda-
jarea cu alcool medicinal de
700. La arsurile de gradul II
[i III se aplic\ pansarea ste-
ril\ a leziunilor, f\r\ spar-
gerea b\[icilor, consumul de
lichide c\ldu]e (ceaiuri, su-
curi) [i administrarea de
sedative.
Comprese, infuzii
[i uleiuri din plante
- ulei din 20 g flori m\-
run]ite, umectate cu 3 lin-
guri alcool [i macerate timp
de 2-3 ore; se adaug\ 20 ml
ulei de floarea-soarelui, se
fierbe pe baia de ap\ 2-3 ore
[i se strecoar\ `n sticle `n-
chise la culoare, av=nd bune
rezultate `n ungerea r\nilor
[i `n aplicarea pansamen-
telor.
Flori de coada-[[oricelului
preparate astfel:
- infuzie din 2 linguri flori
la 250 ml ap\ clocotit\, folo-
sit\ pentru comprese, cu ac-
]iune calmant\, antiinflam-
atoare [i dezinfectant\.
Flori de g\lbenele prepa-
rate sub form\ de:
- infuzie din 15-20 g flori
la 1 litru ap\, folosit\ `n b\i
locale [i cataplasme;
- tinctur\ din 20 g flori
macerate timp de 8 zile `n
100 ml alcool 70% folosit\ `n
dilu]ie de 1 : 10 cu ap\ fiart\
[i r\cit\.
Herba de sun\toare pre-
parat\ `n:
- infuzie din 30-40 g plan-
t\ la 1 litru ap\ folosit\ `n
b\i, comprese sau sp\l\turi;
- ulei din 20 g plant\ m\-
run]it\, umectat\ cu 20 ml
alcool [i macerat\ 24 ore; se
adaug\ 200 ml ulei, se fier-
be 3 ore pe baia de ap\, iar
dup\ 2-3 ore se filtreaz\
prin tifon dublu [i se p\s-
treaz\ la `ntuneric [i r\-
coare pentru a fi aplicat\ ca
pansament local pe pl\gile
deschise produse prin ar-
suri, cu rol de calmant, de-
zinfectant, cicatrizant [i an-
tiinflamator.
Uleiul de in preparat
cu ap\ de var
cicatrizeaz\ r\nile
Flori de soc (30-40 g la 1
litru ap\ `n clocot), prepa-
rate ca infuzie folosit\ `n b\i
locale [i sp\l\turi pe arsur\,
av=nd efecte calmante, anti-
septice [i antiinflamatoare
[i de uscare a flictenelor.
Semin]e de in folosite ca:
- ulei de in amestecat cu
ap\ de var (`n p\r]i egale)
p=n\ se formeaz\ un lichid
alb-l\ptos, eficace `n cica-
trizarea arsurilor.
R\d\cini de t\t\neas\
folosite `n:
- decoct (4-5 linguri la 250
ml ap\) care se fierbe 15-20
minute `ntr-un vas acoperit,
cu efecte `n cataplasme [i
b\i locale.
Amestec din frunze de
nuc (30 g) [i de ment\ (10 g),
flori de mu[e]el (20 g), ar-
nic\ (10 g) [i de lavand\ (10
g) [i scoar]\ de stejar (20 g),
din care se prepar\ o infuzie
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
(2 linguri la 250 ml ap\ clo-
cotit\), utilizat\ `n comp-
rese calmante.
Din experien]a popular\
se folosesc cataplasme cu
cartofi cruzi [i ra[i, morcov
ras, felii de tomate, frunze
fierte de salat\ sau varz\
care alin\ durerile [i ajut\
la vindecare.
Feri]i-v\ copiii de foc!
Se impun unele m\suri
at=t preventive, c=t [i cura-
tive, `n func]ie de localizarea
r\nilor de pe corp. Pentru
prevenirea arsurilor la copii
se impun urm\toarele m\-
suri:
- s\ nu fie l\sa]i singuri
`n cas\;
- s\ nu aib\ acces la mij-
loacele care produc foc (chi-
brituri, brichete) [i s\ nu fie
l\sa]i s\ se joace cu focul;
- prizele electrice s\ fie
bine blocate, iar copiii s\ nu
aib\ acces la s=rm\ [i fire
electrice;
- se vor ]ine sub cheie
substan]ele inflamabile, ca-
ustice sau toxice;
- joaca copiilor s\ nu fie
permis\ `n apropierea sur-
selor de lichide fierbin]i;
- bronzatul la soare s\ se
fac\ `n mod progresiv.
Mierea de albine,
bun\ la toate
~n cazul arsurilor produ-
se de foc, ap\ fierbinte sau
vapori de ap\ se aplic\, de 2
ori pe zi, un strat de miere
de albine sau cataplasme cu
argil\ ]inute timp de 2-3
ore, dup\ care se badijonea-
z\ cu unguent de propolis
(50 g pulbere de propolis `n
40 ml ulei, cu adaos de vita-
mine uleioase - A [i D2. Se
mai folosesc spray-uri cu
propolis, solu]ie Proderm [i
unguent Propoderm.
Arsurile de pe fa]\ nu se
panseaz\, iar dac\ sunt pro-
vocate prin op\rire cu smoa-
l\ se face o stropire [i tam-
ponare a fe]ei cu motorin\,
p=n\ la r\cirea [i dizolvarea
smoalei. Urmeaz\ aplicarea
unei m\[ti peste ran\ cu un
albu[ de ou proasp\t b\tut
spum\, folosind un tampon
de vat\. ~n final se tampo-
neaz\ cu Rivanol [i cu un
spray de Bioxiteracor (care
con]ine propolis).
La arsurile degetelor ,
produse prin atingerea unor
obiecte fierbin]i sau curent
electric, se scufund\ seg-
mentele respective `n ap\ cu
ghea]\ p=n\ la `ncetarea
durerilor.
~n arsurile produse de
substan]e acide se face o
sp\lare cu mult\ ap\ [i s\-
pun, dup\ care se aplic\ o
solu]ie de bicarbonat de so-
diu sau ap\ de var. ~n cazul
arsurilor provocate de sub-
stan]e alcaline se spal\ rana
cu ap\ [i o]et sau cu zeam\
de l\m=ie, dup\ care urmea-
z\ c=teva comprese cu ap\
rece, schimbate p=n\ la dis-
pari]ia durerilor.
Dac\ arsurile sunt pro -
duse de iod se aplic\ lo]iuni
sau comprese cu amidon sau
cu s\ruri de potasiu [i cata-
plasme cu cartofi ra[i sau
cenu[\ vegetal\ `nmuiat\ `n
ap\ rece.
~n cazul unui [oc trau-
matic, accidentatul va primi
preparate hipnotice [i va fi
instalat `n pat pentru re-
paus obligatoriu.
La arsurile grave de pe
corp nu se vor sparge b\[i-
cu]ele apoase pentru a evita
infec]iile posibile [i nu se a-
plic\ nici o form\ de subs-
tan]e grase (creme, unguen-
te). Cei din jur vor asigura
transportul imediat la spi-
tal, iar pe traseu pacientul
va consuma b\uturi neal-
coolizate, cea mai bun\ fiind
apa cu sare (1 linguri]\ la 1
litru). a

Sunt recomandate `n ar-

surile pu]in `ntinse [i super-
ficiale (de gradul I [i II). Se
aplic\ extern sub form\ de
sp\l\turi locale, comprese
reci, unguente sau uleiuri,
folosind plante cu efecte an-
tiseptice, cicatrizante [i cal-
mante.
Muguri de plop negru din
care:
- se fac b\i locale, comp -
rese [i sp\l\turi cu infuzie
din 200 g muguri zdrobi]i la
1 litru ap\ clocotit\;
- se prepar\ unguent din
20 g muguri zdrobi]i [i u-
mecta]i timp de 24 ore cu 5
ml alcool 70%, dup\ care se
adaug\ 100 g untur\ [i 5 g
cear\ de albine; se ]ine pe
baia de ap\ timp de 3 ore la
1000C, se strecoar\ prin ti-
fon [i se amestec\ pentru
omogenizare.
Flori de mu[e]el folosite la:
- infuzie din 2 linguri la
250 ml ap\ clocotit\, folosi-
~n cazul arsurilor produse de foc, ap\ t\ la sp\l\turi [i b\i locale
av=nd ac]iune antiseptic\,
fierbinte sau vapori de ap\ se aplic\, de 2 ori decongestiv\ [i cicatrizant\, Mu[e]elul are ac]iune antiseptic\, decongestiv\
pe zi, un strat de miere de albine `n cazul apari]iei b\[icu]elor; [i cicatrizant\, `n cazul apari]iei b\[icu]elor
 Duminic\, 8 aprilie 2007 15
Obezitatea singur\ sau `nso]it\ de al]i factori de risc cardiovasculari este
Por]ia de asociat\ cu HTA `n aproximativ 80% din cazuri. La hipertensivii obezi debitul
cardiac [i volemia crescute, asociate hiperinsulinemiei [i rezisten]a la insulin\
„cresc“ [ansele unei patologii cardiovasculare complexe, par]ial reversibile.
s\n\tate Sedentarismul cre[te riscul de apari]ie a HTA, cu at=t mai mult cu c=t favorizeaz\
apari]ia obezit\]ii, de aceea sunt indicate exerci]iile fizice constante.

Factori de risc ai hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterial\ este un factor de risc
major pentru afectarea vascular\ coronarian\,
cerebral\ [i renal\, situ=ndu-se printre primele
cauze de deces. P=n\ `n prezent nu exist\ un
prag critic unanim acceptat al tensiunii
arteriale de la care `ncepe riscul. Unele studii
sugereaz\ implicarea mai mare a tensiunii
arteriale sistolice, altele a celei diastolice.

(v=rsta, sexul, rasa), stilul

de dr. Elena
STROBESCU
Num\rul hipertensivilor
este `n continu\ cre[tere,
constituind o adev\rat\
problem\ de s\n\tate pu-
blic\. De aceea, se `ncearc\
identificarea factorilor de
risc pentru stabilirea unei
strategii preventive coeren-
te [i eficiente.
Terapia medicamentoa-
s\ nu acoper\ suficient ma-
nagementul terapeutic. ~n
plus se adaug\:
- costurile crescute;
- pericolul de a le utiliza
[i asupra persoanelor care
nu au nevoie de medica]ie
hipotensoare, neprezent=nd
valori hipertensive persis-
tente;
- ineficien]a hipotensoa-
relor `n condi]iile nerespec-
t\rii tratamentului nefar-
macologic.
~n prezentul articol vom
aborda factorii de risc pen-
tru hipertensiunea arteria-
l\ esen]ial\ (primitiv\, f\r\
cauz\ determinat\), cea se-
cundar\ prezent=nd parti-
cularit\]i patogenice tera-
peutice specifice, pe care
numai medicul specialist le
poate individualiza.
Hipertensiunea
arterial\ se poate
mo[teni genetic
Hipertensiunea arterial\
esen]ial\ (HTAE) este o
boal\ multifactorial\, cu o
predispozi]ie genetic\ cert\.
Gemenii mono- sau dizi-
go]i (chiar dac\ se dezvolt\
`n medii diferite), fra]ii, ru-
dele apropiate dezvolt\ HTA
dac\ au antecedente heredo-
colaterale de HTA. Riscul
variaz\ `ntre 20 [i 70%.
Dac\ ambii p\rin]i au
HTA, riscul se poate dubla
pentru descenden]i. Facto-
rii genetici sunt diferi]i [i
neidentifica]i. Ei interac]io-
neaz\ cu cei din mediu [i
compenseaz\ riscul de boa-
l\. Identificarea factorilor
genetici ai HTAE ar putea
avea implica]ii terapeutice
semnificative. ~n absen]a
unei etiologii precizate, cer-
cet\torii au `ncercat s\ de-
fineasc\ grupul popula]io-
nal de risc, lu=nd `n calcul
[i factorii de mediu, pre-
cum: factorii demografici
Pagini realizate de
Otilia B|LINI{TEANU
de via]\ [i de mediu (apor-
tul de sodiu, potasiu, calciu,
magneziu, gr\simi, alcool,
fumat, regimul alimentar
hipercaloric, etc.).
V=rsta
HTAE este rar `nt=lnit\
`n perioada copil\riei, ado-
lescen]ei [i la persoanele
tinere. Valorile TA `ncep s\
creasc\ dup\ v=rsta de
30-40 de ani, cre[terea fiind
progresiv\ cu `naintarea `n
v=rst\. Prevalen]a HTA
cre[te cu fiecare decad\ de
v=rst\, astfel `nc=t dup\ 65
de ani s\ ating\ aproxima-
tiv 50-70%. Av=nd `n vede-
re num\rul v=rstnicilor din
popula]ia general\, num\r
care este `ntr-o continu\
cre[tere, se poate evalua
importan]a problemei din
punct de vedere medical,
economic [i social.
HTA la v=rstnici are par-
ticularit\]i patogenice, cli-
nice, avolutive [i terapeu-
tice. La v=rstnici apar:
- modific\ri de ateroscle-
roz\ la nivelul arterelor cu
cre[terea rigidit\]ii aces-
tora;
- cre[terea amplitudinii
pulsului;
- modificarea controlului
neurovegetativ al circula]iei;
- sc\derea sensibilit\]ii
baroreceptorilor carotidi-
eni, aortici [i a receptorilor
periferici.
La v=rstnici exist\ [i o
form\ particular\ de HTA
sistolic\ izolat\.
Inciden]\ crescut\
a bolii la femei
P=n\ la 50 de ani HTA
este mai frecvent\ la b\r-
ba]i, `ns\ dup\ menopauz\
femeile nu numai c\ egalea-
z\ scorul, dar `l [i dep\[esc,
av=nd `n vedere [i c\ du-
rata lor de via]\ este mai
mare. V=rsta reprezint\ o
acumulare de timp a facto-
rilor de risc cardiovasculari
la ambele sexe.
Diferen]a de morbiditate
`ntre sexe se poate explica
par]ial prin obiceiul de a fu-
ma, stresul fizic [i psihic ex-
cesiv, la b\rba]i, iar la femei
dispari]ia protec]iei hormo-
nale estrogenice care se aso-
ciaz\ cu tulbur\ri ale ba-
lan]ei hormonilor vasoactivi
[i de distribu]ie a sodiului.
La femei, dup\ meno-
pauz\, se instaleaz\ obezi-
tatea, dislipidemia [i are loc
sc\derea toleran]ei la glu-
coz\.
Tratamentul de substitu-
]ie hormonal\ estrogenic\
postmenopauz\ poate avea
un efect benefic asupra ris-
cului cardiovascular, cres-
c=nd nivelul HDL-coles-
terolului [i sc\z=nd pe cel al
LDL-colesterolului (coleste-
rolul r\u). Folosirea contra-
ceptivelor hormonale stero-
idice cre[te riscul la femeile
peste 35 de ani, mai ales
dac\ sunt fum\toare.
Pusee de HTA la
persoanele sensibile
[i stresate
Tipul de personalitate A,
caracterizat prin ambi]ie, a-
gresivitate, spirit de compe-
ti]ie, cu puternic sentiment
al rezolv\rii urgente a sar-
cinilor de serviciu, prezint\
risc crescut de HTA [i de
complica]ii cardiovasculare.
Factorii psihoemo]ionali
lega]i de tipul de personali-
tate [i de stres, de tipul de
activitate pot determina
pusee de HTA mai ales la
persoanele cu predispozi]ie
genetic\ [i `n asociere cu
al]i factori de risc.
HTA la afro-americani
este mai frecvent la toate
v=rstele, se instaleaz\ mai
devreme, duce rapid la afec-
t\ri vasculare [i este mai
pu]in controlat\ de trata-
mentul medicamentos.
Stilul de via]\ [i
factorii de mediu
Modificarea stilului de
via]\ necorespunz\tor re-
prezint\ prima recomanda-
re terapeutic\ a HTA. Stilul
de via]\ reprezint\ suma
comportamentelor. Stilul de
via]\ negativ cuprinde o ali-
menta]ie nes\n\toas\ (nea-
daptat\ caloric [i nutritiv),
consumul de alcool, fuma-
tul, sedentarismul, obezi-
tatea.
Aportul mic de sare
reduce riscul bolii
Aportul de sare se core-
leaz\ semnificativ cu nive-
lul tensiunii arteriale (TA).
Reducerea aportului de so-
diu la persoanele normoten-
sive [i hipertensive a ar\tat
reduceri semnificative ale
TA sistolice [i diastolice,
mai accentuate cu c=t valo-
rile TA erau mai mari.
Exist\ un segment po-
pula]ional cu „sensibilitate
crescut\ la sare“, reprezen-
tat de persoanele obeze, di-
abetici, dislipidemici, v=rst-
nici, la cei cu insuficien]\
renal\, la popula]ia neagr\.
Sensibilitatea la sare este
cauzat\ de un deficit `n ex-
cre]ia de sodiu sau de un
defect genetic.
Pentru ace[ti pacien]i se
impune o reducere a apor-
tului zilnic de sare sub
4g/zi. Aceast\ recomandare
este valabil\ [i preventiv
pentru cei care cumuleaz\
factori de risc cardiovascu-
lari. Dieta s\rac\ `n pota-
siu cre[te prevalen]a HTA.
Suplimentarea acestuia
conduce la reducerea valo-
rilor TA at=t sistolice, c=t [i
diastolice.
Deficien]a `n aportul de
calciu [i magneziu ar cre[te
inciden]a HTA, mai ales `n
asociere cu cre[terea in-
gestiei de sodiu, dar supli-
mentarea aportului de cal-
ciu a fost benefic numai la
un grup popula]ional (`n
special la femeile v=rstni-
ce), `n timp ce suplimenta-
rea cu magneziu nu a dat
rezultate concludente.
Fumatul
[i alcoolul, factori
principali de risc
O alimenta]ie dezechili-
brat\, bogat\ `n gr\simi [i
dulciuri, poate produce dis-
lipidemie (cre[terea coleste-
rolului, trigliceridelor,
LDL-colesterolului). Abuzul
de alcool ce dep\[e[te 20 ml
etanol/zi cre[te riscul de
HTA, mai ales dac\ se aso-
ciaz\ cu al]i factori de risc
cardiovascular. Important
este faptul c\ HTA indus\
de alcool este reversibil\ la
`ntreruperea consumului.
Fumatul determin\ cre[-
teri de scurt\ durat\ a TA,
care men]in aproximativ 30
de minute [i concomitent
cre[te frecven]a cardiac\
prin eliberarea de norepine-
frin\ din termina]iile ner-
voase adrenergice mediate
de nicotin\. Continuarea
fumatului va men]ine nive-
lele crescute ale TA.
Obezitatea singur\ sau
`nso]it\ de al]i factori de
risc cardiovasculari este a-
sociat\ cu HTA `n aproxi-
mativ 80% din cazuri. La
hipertensivii obezi debitul
cardiac [i volemia crescute,
asociate hiperinsulinemiei
[i rezisten]a la insulin\
„cresc“ [ansele unei pa-
tologii cardiovasculare com-
plexe, par]ial reversibile.
Reducerea greut\]ii la
persoanele hipertensive o-
beze constituie o m\sur\
terapeutic\ necesar\ `n
asociere cu medica]ia anti-
hipertensiv\.
Sedentarismul cre[te ris-
cul de apari]ie a HTA, cu a-
t=t mai mult cu c=t favori-
zeaz\ apari]ia obezit\]ii, de
aceea sunt indicate exer-
ci]iile fizice constante.
Cafeaua m\re[te
tensiunea arterial\
Cafeaua poate determina
cre[teri acute de TA, ca ur-
mare a vasoconstric]iei pe
care o produce prin cofeina
pe care o con]ine. La consu-
matorii cronici apare `ns\ o
toleran]\ la efectul presor.
Boli asociate: diabetul
zaharat, hiperuricemia, po-
liglobulia (cre[terea num\-
rului de globule ro[ii, ce de-
termin\ o hiperv=scozitate
s=ngelui), ateroscleroza, a-
fec]iunile renale, endocrino-
logice, neurologice, medica-
mentoase contribuie la in-
stalarea HTA.
~n concluzie, HTA este o
boal\ multifactorial\ [i da-
c\ unii factori de risc sunt
nemodificabili, al]ii sunt. A-
supra acestora trebuie ac-
]ionat din timp (din copil\-
rie [i chiar din via]a intra-
uterin\). Strategiile pre-
ven]iei primare [i secunda-
re se bazeaz\ pe cunoa[te-
rea [tiin]ific\ a factorilor de
risc [i se `ncearc\ o sensibi-
lizare a popula]iei `n acest
sens.
Medica]ia nu va rezolva
„r\ul“ f\cut, va `ncetini evo-
lu]ia bolii, apari]ia altor
complica]ii [i va prelungi
c=t se poate via]a. Costurile
`ns\ nu pot fi acoperite `n
totalitate de sistemul sani-
tar [i nici de familie.
Dr. Elena Strobescu este
medic primar medicin\ intern\,
specialist `n clinica de Medicin\
Intern\ [i de Geriatrie-
Gerontologie, Spitalul
Universitar CFR Ia[i

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 8 aprilie 2007

„~n concep]ia cre[tin\, suferin]a este este cel mai puternic mijloc de `ndreptare [i de
Pagina apropiere a omului de Dumnezeu. Dar nu uita s\ ajungi [i la doctor atunci c=nd ai o durere a
trupului. Cunosc=nd pe cineva foarte bolnav, l-a[ `ndemna s\ mearg\ la medic [i `n acela[i timp

copiilor la sf=nta biseric\ s\ se roage lui Dumnezeu, c\ci credin]a ne d\ lini[tea [i pacea sufletului
nostru [i d\ fiin]ei noastre putere s\ ne ridic\m din boal\“

„Singurul om de pe p\m=nt care nu a avut p\cate“

Dragi copii!
Acum, `n prim\var\, c=nd natura se treze[te
la via]\, c=nd razele soarelui galben
dezmiard\ p\m=ntul, c=nd mugurii
pe ram z=mbesc `nveselind p\m=ntul, `ngerii
vestesc sosirea Sfintelor Pa[ti,
marea veste a ~nvierii Domnului
nostru Iisus Hristos. Hristos a `nviat!
Iubirea oamenilor
Adev\rata noastr\ co-
moar\ este sufletul. Dup\
`nv\]\tura noastr\ cre[tin\
omul este format din trup [i
suflet, iar sufletul nostru
este chemat dup\ chipul lui
Dumnezeu. Oamenii se nasc
[i mor to]i la fel, dar nu
tr\iesc la fel. Nu to]i au
acela[i drum. Unii au calea
vie]ii `nc=lcit\, pres\rat\ cu
boli [i necazuri, al]ii str\bat
calea vie]ii `n s\n\tate, bel-
[ug [i bucurii. Dar nimeni
nu are parte numai de bu-
curii sau numai de necazuri.
CM M=ntuitorul Iisus Hristos a
YK
fost singurul om de pe p\-
cele mai mari suferin]e pe
care ar fi putut cineva s\ le
`ndure. ~n concep]ia cre[ti-
n\, suferin]a este este cel mai
puternic mijloc de `ndrep-
tare [i de apropiere a omului
de Dumnezeu. Dar nu uita
s\ ajungi [i la doctor atunci
c=nd ai o durere a trupului.
Cunosc=nd pe cineva foarte
bolnav, l-a[ `ndemna s\ mear-
g\ la medic [i, `n acela[i
timp, la sf=nta biseric\ s\ se
roage lui Dumnezeu, c\ci
credin]a ne d\ lini[tea [i
pacea sufletului nostru [i d\
fiin]ei noastre putere s\ ne
De ce la Pa[ti m=nc\m ou\ ro[ii
a {i acum, dragi copii, s\ afl\m legenda ou\lor ro[ii,
pe care am aflat-o [i eu de la bunicii mei a
Spune povestea, c\ pe
c=nd se afla Domnul
nostru Iisus Hristos r\s-
tignit pe cruce [i pe c=nd
ne`mp\ca]ii s\i du[mani
~l batjocoreau `n tot tim-
pul, Maica Domnului, ca
mam\, f\c=ndu-i-se mi-
l\ de fiul s\u, lu\ un co[
plin cu ou\, se duse cu el
la jidovi - cei care-l chi-
nuiau pe Iisus Hristos -
rug=ndu-i s\ `nceteze
chinurile. Dar ne`ndur\-
torii jidovi, `n loc s-o as-
culte, `ncepur\ a-L
batjocori [i mai tare.
C=nd Iisus ceru ap\ de
b\ut, ei `i d\du `n
batjocur\ o]et [i fiere.
V\z=nd aceasta, puse
co[ul cu ou\ l=ng\ cruce
[i `ncepu a pl=nge cu ho-
hot. Co[ul cu ou\ era
l=ng\ cruce, iar din
m=inile [i picioarele lui
curg=nd [iroaie de
s=nge, `n scurt timp o
parte din ou\ se `mp-
iestri]ar\; o parte se
umplur\ a[a de tare de
s=nge `nc=t se f\cuser\
toate ro[ii, ca [i c=nd ar
fi fost vopsite. Domnul
nostru Iisus Hristos,
v\z=nd c\ ou\le s-au
umplut de s=nge, ~[i a-
runc\ privirile Sale c\-
tre cei ce se aflau `n fa]\
[i le zise: „De acum `na-
inte s\ face]i [i voi ou\
ro[ii [i `mpestri]ate, `n-
tru aducere-aminte a
r\stignirii Mele“. Dup\
ce a `nviat Domnul nos-
tru Iisus Hristos, Maica
Domnului a fost cea care
a f\cut ou\ ro[ii [i pas-
c\. {i merg=nd plin\ de
bucurie cu ele ca s\-L
vad\ pe fiul s\u, fiec\rui
om pe care `l `nt=lnea `i
spunea: „Hristos a `n-
viat! {i-i d\ruia c=te un
ou ro[u [i c=te o p\scu]\.
{i de atunci `ncoace, au
`nceput oamenii a face
ou\ ro[ii [i `mpestri]ate
de Pa[ti. (Silvia B\nic\,
`nv\]\toare ie[it\ la
pensie, din comuna Ul-
mu, jude]ul Br\ila) a
Alte legende
despre ou\le ro[ii
O alt\ leged\ spu-
ne c\ atunci când Iisus
a fost b\tut cu pietre,
acestea atingându-L
s-au transformat `n
ou\ ro[ii, iar o alta
spune c\ dup\ ce
Iisus a fost r\stignit,
c\rturarii saducei [i
rabinii farisei au f\-
cut un osp\] de bucu-
rie. Unul dintre ei a
spus: „Când va `nvia
coco[ul pe care-l mân-
c\m [i ouale fierte vor
deveni ro[ii, atunci va
`nvia [i Iisus“. Nici nu
[i-a terminat acela
spusele [i ouale s-au
[i f\cut ro[ii, iar co-
co[ul a `nceput s\ bat\
din aripi.
CM
YK

m=nt care nu a avut p\cate, ridic\m din boal\. (Alina

`ns\, cu toate acestea, sufe- Goncescu, clasa a IV-a a, {c.
rin]ele lui au fost printre nr. 23 din Ia[i)

UVUVUVUVUVUV
Azi cu suflete curate
Cu g=nd curat [i luminos,
Vom c=nta azi cum se cade
~nvierea lui Hristos.
~n ziua de Pa[ti
Cu m=nu]ele alese
{i cu tot ce-ii mai frumos
C=nt\m `n l\ca[uri sfinte
~nvierea lui Hristos.
La mas\ cu ou\ ro[ii To]ii copiii bl=nzi la suflet
Cu credin]\ [i frumos Cu credin]\ ast\zi dau
C=nt\m al\turi de p\rin]i Cozonac [i ou\ ro[ii
~nvierea lui Hristos. La copiii care n-aau.

a JOCURI a JOCURI a JOCURI a
Joc de pase `n doi
(joc cu mingea)
Juc\torii se aliniaz\ pe
dou\ linii fa]\ `n fa]\, form=nd
perechi. Intervalul dintre
juc\torii de pe aceea[i linie va
fi de cel pu]in 2-3 pa[i. Dis-
tan]a dintre linii se va face `n
func]ie de mingile are sunt `n
joc. To]i juc\torii dintr-o linie
primesc c=te o minge. La sem-
nalul dat de conduc\tor `ncepe
concursul de pase pe perechi.
C=[tig\ perechea care reu-
[e[te s\ execute prima un a-
numit num\r de pase sau
care `ntr-un timp `nainte sta-
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
bilit a executat cele mai multe
pase. Aceste condi]ii se hot\-
r\sc `nainte de `nceperea con-
cursului. Jocul necesit\ foarte
mult\ corectitudine din par-
tea juc\torilor.
Regul\: Pasele vor fi de
volei, baschet, handbal sau
fotbal, `n func]ie de mingile de
care dispunem. Se pot folosi
orice pase din jocul sportiv
respectiv sau se pot stabili an-
umite procedee. Dac\ un
juc\tor scap\ mingea, el va
alerga dup\ ea, va reveni pe
locul s\u [i pasele se vor relua
num\r=ndu-se `n continuare.
Succes copii! (Silvia B\nic\)
VUVUVUVUVUVU
a RUG|CIUNI a RUG|CIUNI a RUG|CIUNI a RUG|CIUNI a RUG|CIUNI a RUG|CIUNI a
Rug\ciune c\tre
`ngerul p\zitor
~nger, `nger, `ngera[,
iart\-ne nou\ p\catele, d\-
ne nou\ dreptate [i f\ ca
lumea `ntreag\ ca tine:
cuminte, `n]eleapt\ [i fru-
moas\. Toate lumea [tie:
eu pe tine nu te pot vedea,
dar noaptea `n vise m\car
te pot asculta. P\ze[te lu-
mea [i roag\-te lui Dumne-
zeu pentru ea. }ie m\ rog
noaptea, la tine m\ g=n-
desc mereu, `nger, `ngera-
[ul meu. (Alexandra Fotea,
clasa I, Sc. nr. 23 din Ia[i)
CM
YK
Rug\ciune
de mul]umire
Doamne, Iisuse Hris-
toase, Dumnezeul nostru,
Dumnezeule a toat\ milos-
tivirea [i `ndurarea, Care
ai nem\surat\ mil\, nes-
pus\ [i neajuns\ iubire de
oameni, c\zând acum
c\tre a Ta slav\, cu fric\ [i
cu cutremur, aduc }ie
mul]umire pentru binefa-
cerile de care m-ai `nvred-
nicit pe mine nevrednicul
robul T\u. Te sl\vesc, Te
laud [i Te cânt ca pe un
Domn, St\pân [i f\c\tor de
bine. {i iar\[i c\zând
`naintea Ta, `]i mul]umesc
[i cu smerenie m\ rog
nem\suratei [i negr\itei
Tale milostiviri, ca [i de
acum `nainte s\-mi d\-
ruie[ti faceri de bine, ca s\
sporesc `n dragostea de
Tine [i de aproapele meu.
Izb\ve[te-m\ de tot r\ul [i
necazul. D\ruie[te-mi li-
ni[te [i m\ `nvrednice[te
ca `n toate zilele vie]ii mele
totdeauna mul]umire s\-}i
aduc [i s\ gr\iesc [i s\
cânt cele preabune Tat\lui
[i Fiului [i Sfântului Duh,
acum [i pururea [i `n vecii
vecilor. Amin.
 CM
YK

Miercuri,
11 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 82 (683) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

~n 3 ani, pre]ul gazelor ar

Darul M\n\stirii
putea ajunge la 1.000 de
PAGINA 16

PAGINA 5
Cernica
euro pe mia de metri cubi

Zile de Pa[ti cu hore [i

scr=ncioburi `n Ia[ul de odinioar\
a „De Pa[ti, `n satul vesel, c\su]ele-n\lbite/ Lucesc sub al lor malduri de trestii aurite...“ a Sunt versurile poetului
Vasile Alecsandri, scrise cu g=ndul la S\rb\toarea S\rb\torilor, c=nd `ntreaga lume a satelor rom=ne[ti tr\ia bucuria
Pa[telui, `n `nt=mpinarea c\ruia [i pomii `mbr\cau podoaba ginga[\, de nea, a florilor a ~ntr-o asemenea noapte, cu
sunetul clopotelor `n urechi [i sufletul emo]ionat, urca d=mbul Bisericii „Buna Vestire“ poetul Mihai Eminescu, care
]inuse s\ participe la slujba ~nvierii `n biserica Veronic\i Micle, muza vie]ii sale a Nu era priveli[te mai frumoas\ `n Ia[ii
de odinioar\ ca jocul de Pa[ti, la care fetele `n catrin]e noi, ]esute de m=inile lor cu fluturi aurii [i fir de m\tase, ca [i iile
de borangic, p\reau ni[te z=ne pogor=te `ntre feciorii cu straie albe ca neaua [i chipuri `mbujorate a PAGINILE 8-9 Fermierii primesc
o cot\ de lapte
cu 12% mai mic\
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Viktor Iu[cenko:
„Insula {erpilor
este parte integrant\
a Ucrainei“
PAGINA 7

Ce mai scriu ie[enii

POZA ZILEI Variante privind taxa de prim\ `nmatriculare
Ministerul Economi-
ei [i Finan]elor (MEF)
va propune Guvernului
`n perioada urm\toare
o schi]\ privind nivelul
taxei de prim\ `nma-
triculare, solu]ia opti-
m\ pentru Rom=nia fi-
ind evitarea procedurii
de infringement.
„Evitarea procedurii
de infringement este
solu]ia optim\ pentru
Rom=nia“, a ar\tat,
ieri, noul ministru al
Economiei [i Finan]e-
lor, Varujan Vosganian.
La r=ndul s\u, Se-
bastian Vl\descu, `n
prezent secretar de stat
10.000 de elevi particip\ la olimpiadele na]ionale
Aproximativ 10.000 de
Maddie Lloyd, o feti]\ de 4 ani din
elevi din toat\ ]ara vor par-
Richmond, Va., SUA, particip=nd la con-
ticipa la faza na]ional\ a o-
cursul de rostogolit ou\, patronat de
prima doamn\ Laura Bush [i care se limpiadelor [i concursurilor
[colare, potrivit Ministeru-
desf\[oar\ `n fiecare an, de Pa[te, la
lui Educa]iei, Cercet\rii [i
Casa Alb\. a
Tineretului (MEdCT). Ini-
`n peti]iile
la MEF, a ar\tat c\ adresate Prefecturii
ministerul va prezenta PAGINA 10
Guvernului mai multe
variante privind taxa de
prim\ `nmatriculare,
Executivul urm=nd s\
opteze pentru una din-
tre propuneri.
Comisia European\
a trimis recent autori-
t\]ilor de la Bucure[ti o
scrisoare de notificare
referitoare la taxa de
prim\ `nmatriculare,
acesta fiind primul pas
al procedurii oficiale de
constatare a `nc\lc\rii
Tratatului Uniunii de
c\tre Rom=nia - in-
fringement. a Bucuria „c=inilor“
PAGINA 12
]ial, potrivit calendarului `ns\ au fost decalate cu o zi Ploie[ti, `mpreun\ cu am- Meteo
U
MEdCT, `n perioada 9-15 pentru a da posibilitatea basadorul Federa]iei Ruse
aprilie 2007 urma s\ se participan]ilor s\ petreac\ `n Rom=nia, Alexandr Ana- Precipita]ii
desf\[oare, `n mai multe o- S\rb\torile de Pa[ti al\turi tolievici Ciurilin, la deschi-
ra[e din ]ar\, faza na]iona- de familiile lor. Ministrul derea oficial\ a Olimpiadei maxima 14 °C
l\ a majorit\]ii olimpiade- Educa]iei, Cristian Adom- na]ionale de Limba rus\ minima 6 °C
lor [i concursurilor [colare, ni]ei, a participat ieri, la modern\. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 11 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXV)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (IX)
~n anul 1739, la un sinod
al protopopilor, la Blaj,
Inochentie a prezentat de-
mersurile pe care le f\cuse
la Viena pentru recunoa[-
terea românilor din Tran-
silvania [i greut\]ile pe
care le-a `ntâmpinat. Ca
r\spuns la solicit\rile e-
piscopului, `mp\r\teasa
ar\ta c\ nu inten]ioneaz\
s\ prejudicieze cele trei
na]iuni, iar lui Inochentie
i-a interzis s\ se mai pre-
zinte la Viena. Irita]i de
„`ndr\zneala“ episcopului
român, Dieta [i guvernul
Transilvaniei au hot\rât
s\-l `mpiedice definitiv de
a mai solicita drepturi
pentru cler [i popor sau
s\-l oblige s\ renun]e la
episcopat. Astfel, au fost
c\utate „dovezi“ conform
c\rora episcopul românilor
ar fi un tr\d\tor. Aceste
grave acuza]ii au determi-
nat Curtea aulic\ impe-
rial\ s\ ia m\suri de sanc-
]ionare. Prin ordinul `mp\-
r\tesei, guvernul Transil-
vaniei a primit porunca
s\-l anun]e pe episcopul
românilor s\ se prezinte la
Viena, la Curtea imperia-
l\, pentru a `nf\]i[a per-
sonal cererile formulate
anterior. Se atr\gea aten-
]ia ca plecarea lui s\ nu fie
amânat\. O dat\ cu acest
ordin oficial, redactat `n
termeni politico[i, guver-
nului din Sibiu i se cerea
s\ nu admit\ nici o scuz\,
oricare ar fi ea, de amâ-
nare a prezen]ei lui Ino-
chentie la Viena. ~nainte
de plecare, `n iulie 1744,
episcopul a convocat un
sinod la Blaj, la care au
participat clerul, unii no-
bili [i mul]i iobagi. Din
p\cate, dezbaterile com-
plete ale sinodului nu au
fost trecute `n protocoale,
`ns\ se cunoa[te cuvântul
episcopului pe care biogra-
ful s\u, Augustin Bunea, o
rezum\ astfel: a ar\tat c\
a c\l\torit de trei ori la
Viena [i c\ a participat la
lucr\rile Dietei Transilva-
niei unde, de fiecare dat\,
a sus]inut revendic\rile
pentru care primise `ns\r-
cinare expres\ de la cler [i
popor; a enumerat, pe
scurt, ce privilegii con]in
diplomele leopoldine din
1699 [i 1701 [i despre n\-
zuin]a lui zadarnic\ pen-
tru ob]inerea confirm\rii
celei de-a doua diplome; a
f\cut o scurt\ expunere
asupra situa]iei create `n
Transilvania ca urmare a
venirii c\lug\rului Visa-
rion etc. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre cinstirea
duminicii
Doi morari erau rude [i
vecini. Unul nu câ[tiga a-
proape nimic, pe când
celuilalt `i mergea foarte
bine. ~ntr-o zi morarul cel
s\rac `i spuse celuilalt:
„Nu [tiu cum se face c\ tu
te `mbog\]e[ti necontenit,
RUG|CIUNEA DE FIECARE ZI
Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu `n]elep]ite!
a Fragmente din Acatistul Sf. Ier. Calinic de la Cernica a
Condacul 1
Pomenirea ta cea purt\toare
de lumin\, Ierarhe Calinic, vese-
le[te sufletele celor credincio[i [i
atingerea de racla sfintelor tale
moa[te sfin]e[te sim]irile [i d\-
ruie[te t\m\duiri; pentru aceas-
ta, dup\ datorie, te cinstim pe ti-
ne [i cu bucurie `]i cânt\m: Bu-
cur\-te, Sfinte Ierarhe Calinic,
de Dumnezeu `n]elep]ite!
Icosul 1
Adunarea `ngerilor [i soborul
oamenilor cunoscându-te ca pe
un vindec\tor al bolnavilor, aju-
t\tor al s\racilor [i `ndrept\tor
al monahilor, cel ce ai dus via]a
`ngereasc\ pe p\mânt [i prin
nevoin]e [i fapte bune te-ai adus
jertf\ ne`ntinat\ lui Hristos, te
laud\, o Sfinte Ierarhe Calinic, [i
cu dragoste gr\ie[te ]ie:
Bucur\-te, alesul lui Dum-
nezeu, pl\cutul tuturor sfin-
]ilor, lauda arhanghelilor [i bu-
curia `ngerilor;
Bucur\-te, veselia pruncilor
[i mireasma chipului c\lug\resc;
Bucur\-te, scutul [i acoper\-
mântul Cernic\i, ocrotitorul Bu-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfântul Ierarh
Calinic de la Cernica
(har]i)
Calinic s-a n\scut `n Bu-
cure[ti, la 7 octombrie 1787,
[i a primit la botez numele
pe când afacerile mele
merg din r\u `n mai r\u.“
Cel\lalt `i zise: „Moara ta
are un mare defect“. „Ce fel
de defect?“, `ntreb\ s\-
racul. „Merge [i duminica.
Adu-]i aminte de pedepsele
cu care amenin]\ Dum-
nezeu pe cei care necin-
stesc duminica.“ (Pr. Nico-
lae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI aduce [i nou\ posibilitatea `nvie-
rii. S\pt\mâna aceasta se mai
nume[te [i S\pt\mâna Luminat\.
Roadele ~nvierii Domnului Este o s\pt\mân\ `n care tr\im [i
sim]im ~nvierea Mântuitorului cu
Iisus a spus: „Eu sunt u[a: de noa[te Tat\l [i Eu cunosc pe mai mult\ intensitate [i putem
va intra cineva prin Mine, se va Tat\l. {i sufletul ~mi pun pentru `n]elege bucuria pe care au avut-o
mântui; [i va intra [i va ie[i [i oi. Am [i alte oi, care sunt din Adam [i Eva când au fost izb\vi]i
p\[une va afla. Furul nu vine staulul acesta. {i pe acelea tre- din iad. Apostolii care de fric\ l-au
decât ca s\ fure [i s\ junghie [i s\ buie s\ le aduc, [i vor auzi glasul p\r\sit pe Iisus acum sunt `ncu-
piard\. Eu am venit ca via]\ s\ Meu [i va fi o turm\ [i un p\stor.“
(Ioan 10, 9-1
16)
raja]i prin cuvintele: „Bucura]i-v\“
[i „nu v\ teme]i“. De la `n-
aib\ [i din bel[ug s\ aib\. Eu sunt
p\storul cel bun. P\storul cel bun credin]area Mariei Magdalena [i
`[i pune sufletul pentru oile sale. pân\ la cea a lui Toma, fiecare
Iar cel pl\tit [i cel care nu este
*** dintre noi trecem printr-un astfel
p\stor, [i ale c\rui oi nu sunt ale Slujbele din aceast\ s\p- de examen. Lumina ~nvierii le-a
lui, vede lupul venind [i las\ oile t\mân\ aduc `n inimile [i `n su- adus [i lor, dar [i nou\, luminarea
[i fuge; [i lupul le r\pe[te [i le fletele noastre mult\ lumin\ [i cuno[tin]ei [i a `n]elegerii. Astfel,
risipe[te. Dar cel pl\tit fuge, pen- speran]\. Lumin\, deoarece Domnul Hristos a aprins, aseme-
tru c\ este pl\tit [i nu are grij\ de Domnul Iisus Hristos când a nea unor candele, `n fiecare, o lu-
oi. Eu sunt p\storul cel bun [i ~nviat a `mbr\cat lumea `ntreag\ min\ a speran]ei `n `nviere. (Ru-
cunosc pe ale Mele [i ale Mele M\ `n hain\ luminoas\; speran]\, bric\ realizat\ de pr. Dumitru
cunosc pe Mine. Precum M\ cu- deoarece ~nvierea lui Hristos ne P|DURARU, Radio Trinitas)
Bucur\-te, c\ de bun\voia ta
venind dup\ Iisus, de tine
`nsu]i te-ai lep\dat;
Bucur\-te, c\, luându-]i cru-
cea ta, ai urmat lui Hristos f\r\
`ntoarcere;
Bucur\-te, c\ râvna as-
primii tale celei de canon a
cure[tiului, p\zirea Fr\sineiului Condacul 2 ]i l-ai smerit cu privegherea, pos-
tul [i rug\ciunea, punând tu- uimit pe cârmuitori;
[i lauda Râmnicului Severin; V\zând noi smeri]ii pe p\rin-
]ii t\i cucerindu-se [i afierosin- turor sim]irilor pov\]uitor bun Bucur\-te, c\ ai amu]it pe
Bucur\-te, lauda cea mare,
du-te Domnului [i [tiindu-te noi cugetul cel din\untru; ochiul ]i-a clevetitori, ajunând prin
c\, dup\ darul lui Dumnezeu, cu
pe tine, sfinte, c\ din bra]ele fost ferit de toat\ vederea cea vi- `ndelungate postiri de câte 40
cuvântul t\u ai legat ca parte fe-
maicii tale ai avut inima loca[ al clean\ [i auzul nestr\b\tut de de zile;
meiasc\ la Fr\sinei s\ nu intre;
Bucur\-te, c\ prin pilda vie- Preasfântului Duh, prin care cuvinte de[arte, iar limba curat\ Bucur\-te, raiul fecioriei,
`ntru care cur\]ia a odr\slit;
]ii tale e[ti c\l\uz\ bun\ osten- te-ai dovedit mare `ntre ale[ii lui de vorbe necuviincioase; buzele
cur\]ate de lauda Domnului, Bucur\-te, pomul dragostei
itorilor `n via]a c\lug\reasc\; Dumnezeu, pentru aceea [i noi,
mâinile ferite de faptele rele, lu- cere[ti, c\ de dorul [i de focul
Bucur\-te, c\ de mari daruri ca unii ce `n Dumnezeu viem,
tr\im [i ne mi[c\m, `mpreun\ cu crând numai cele binepl\cute dragostei preadulcelui nume al
te-ai `nvrednicit, fiind bolnavi-
p\rin]ii t\i aducem Domnului Domnului; toate m\dularele [i lui Iisus ]i s-a mistuit inima;
lor t\m\duire, orbilor vedere,
Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ca-
surzilor auzire, mu]ilor gr\ire; toat\ slava, lauda, cinstea [i gândul ]i le-ai `nt\rit cu harul
Sfântului Duh, binevie]uind `n linic, de Dumnezeu `n]elep]ite!
Bucur\-te, izb\vitorul celor `nchin\ciunea, zicând: pe Tine
Doamne, Cel ce te odihne[ti duhul cur\]iei, al gândului sme-
nedrept\]i]i, bucuria celor ne- Condacul 13
c\ji]i [i veselia celor ce n\d\j- `ntru sfin]i binecuvântându-Te, rit, al r\bd\rii, al ascult\rii [i al
Te ador\m, pe Tine Te laud\m, dragostei. Drept aceea, acum cu O, prealuminate p\rinte ie-
duiesc `ntru tine [i te cheam\ rarhe Calinic, prime[te smerita
`ntr-ajutor; }ie `]i mul]umim, }ie ne `n- `ngerii `n ceruri petrecând, pri-
chin\m, `n tot locul st\pânirii me[te de la noi laude ca acestea: noastr\ rug\ciune, precum
Bucur\-te, `ndrept\torul ce- Bucur\-te, diamantul r\bd\- Mântuitorul a primit cei doi
Tale, }ie `]i aducem ale Tale din-
lor r\t\ci]i, ridicarea celor c\zu]i rii `n Ostrovul Cernic\i ascuns; bani ai v\duvei, [i cere pentru
[i vistieria faptelor celor bune; tru ale Tale, de toate [i pentru
toate, cântând: Aliluia! Bucur\-te, cel `n care lu- noi dar [i putere, ca toate
Bucur\-te, loca[ul luminii creaz\ Dumnezeu cel nep\truns; poftele trupe[ti c\lcând, s\
celei dumnezeie[ti, organ al vie]uim `n bun\ cinstire [i
Icosul 2 Bucur\-te, porumbelul Dom-
Preasfântului Duh [i stâlp cur\]ie, agonisind iertare de
~n]elegerea vie]uirii celei as- nului, cel cu aripile Duhului
neclintit al Bisericii; p\cate [i trecere f\r\ primejdie
cunse `n Iisus Hristos c\utând a mereu desf\cute;
Bucur\-te, bine-lupt\torule, o `n]elege, ai alergat din tinere]e Bucur\-te, urma[ iubit [i `n ceasul mor]ii, [i când vom
cel ce ai fost ne`nvins de furtuni `n ostrovul pustnicesc al celui mo[tenitor `n virtute al sta- trece noi `ntru n\dejdea `nvierii
[i de ispite; preacuvios [i sfânt p\rinte re]ului cuvios Gheorghe; spre via]a de veci, pururea s\
Bucur\-te, p\rinte, de trei ne desf\t\m de preafericita
Gheorghe, stare]ul de la Cernica, Bucur\-te, cel unit `ntru Dum-
ori fericite; [i via]a ]i-ai jertfit lui Hristos, f\- nezeu cu duhovnicul t\u, Pimen; fa]\ a lui Dumnezeu Celui `n
Bucur\-te, Sfinte Ierarhe Ca- cându-te Biserica Preasfântului Bucur\-te, cel pecetluit cu Treime `nchinat [i sl\vit, cân-
linic, de Dumnezeu `n]elep]ite! [i `nchinatului S\u Duh; trupul amândoi `n pravilele c\lug\re[ti; tându-I cu to]i sfin]ii: Aliluia! a
Constantin. La 20 de ani, 16 ani, dup\ care, sim]indu- de concentrare fasciste; este a 1880 - Ia fiin]\ prima
s-a dus la M\n\stirea se sl\bit de b\trâne]e [i bol- marcat\ `n ziua eliber\rii direc]ie a C\ilor Ferate Ro-
Cernica, unde, dup\ un an, nav, a revenit la M\n\stirea lag\rului de la Buchenwald m=ne (CFR);
a fost tuns c\lug\r, cu nu- Cernica, unde a mai tr\it (11.04.1945); a 1897 - S-a n\scut econ-
mele Calinic, iar peste o aproape un an, pân\ la 11 a 1744 - A murit poetul omistul [i istoricul Gheor-
lun\ a fost hirotonit ierodia- aprilie 1868. A fost `ngropat, Antioh Cantemir (n.1709), ghe Zane (d. 1978), membru
con. Dup\ cinci ani a fost hi- dup\ dorin]a sa, `n tinda al Academiei Rom=ne;
fiul lui Dimitrie Cantemir [i
rotonit preot, iar dup\ al]i Bisericii „Sfântul Gheorghe“. a 1919 - A fost creat\
al doamnei Casandra, fiica
cinci ani a fost ales stare] al Organiza]ia Interna]ional\
Tot ast\zi, Biserica face lui {erban Cantacuzino.
m\n\stirii, pe care a con- pomenirea Sfântului Sfin]i- Scriitor iluminist [i diplo- a Muncii - OIM (sediul: Ge-
dus-o timp de 31 de ani. ~n neva; membri: 149 de state,
tului Mucenic Antipa, epis- mat, el a fost un ini]iator al
anul 1850, Sfântul Calinic a copul Pergamului; a Cuvioa- România este membru
clasicismului `n literatura fondator; obiective: `m-
fost ales [i sfin]it episcop al sei Trifinei din Cizic [i a
Râmnicului. A zidit biserica rus\; pe plan politic, Antioh bun\t\]irea condi]iilor de
Cuviosului Farmutie. Cantemir a fost ambasador
Episcopiei, `mpodobind-o cu munc\, adoptarea unor nor-
Mâine, Biserica face po- al Rusiei la Londra [i Paris;
pictur\ [i odoare scumpe [i menirea † (neagr\) Sfântului me interna]ionale de mun-
a dat o via]\ nou\ tiparni]ei a 1789 - A murit Samuel c\, asisten]\ tehnic\);
Mucenic Sava de la Buz\u. Heinrich Schwabe (d. 1895),
biserice[ti, sco]ând multe a 1944 - A decedat Ion
c\r]i de slujb\ [i de zidire astronom, autorul primului Minulescu (n. 1881), poet,
sufleteasc\. A ridicat o bis- ~n ziua de 11 aprilie, desen detaliat al marii pete prozator si dramaturg ;
eric\ la Schitul Fr\sinei, cu istoria consemneaz\: ro[ii de pe Jupiter; a 1964 - A decedat Ale-
chilii `mprejur. Sfântul a 1814 - Napoleon Bona- xandru Ghica (n. 1902), ma-
Calinic a p\storit `n scaunul a Ziua interna]ional\ a parte a fost exilat pe Insula tematician, membru al Aca-
de la Râmnic vreme de peste celor elibera]i din lag\rele Elba; demiei Române. a
Primii pa[i spre Prin traducerea [i tip\ririi român\“). „Psaltirea de-n]\- 1683 a reeditat „Liturghie-
Dumnezeie[tii Liturghii les“ a fost editat\ `n proz\, cu rul“, completat cu mai multe
introducerea limbii (1679), prima edi]ie integral\ text paralel slavo-român, pen- rug\ciuni, [i a tip\rit
a Liturghierului, mitropolitul tru a fi folosit\ de preo]i `n „Octoihul“ [i „Parimiile preste
române `n cult Dosoftei deschide realmente cadrul slujbelor. an“. O alt\ oper\ de mare im-
drumul limbii române `n cul- ~n anul urm\tor apare portan]\ a mitropolitului o
Pentru cultura rom=n\ a
doua jum\tate a sec. al
tul Bisericii. La sfâr[it, el „Molitvelnicul de-n]eles“, la constituie „Via]a [i petrecerea
adaug\ numeroase rug\ciuni `nceputul c\ruia insereaz\ un svin]ilor“, tip\rit\ `ntre anii
XVII-lea poart\ amprenta speciale, cuprinse sub titlul „Poem cronologic despre dom- 1682-1686, `n alc\tuirea
personalit\]ii mitropolitului
„Molitvelnicul mic“. nii Moldovei“ (136 de versuri), c\reia a folosit mai multe
Dosoftei al Moldovei. Cunos- La 11 aprilie 1680 apare, prima scriere istoric\ româ- izvoare grece[ti [i sârbe[ti.
c\tor al mai multor limbi
la Ia[i, „Psaltirea de-n]\les“ a neasc\ tip\rit\. Astfel, Molit- Limba frumoas\ pe care a
str\ine, el a tradus din sla- sfântului `mp\rat proroc Da- velnicul avea un dublu rol, de folosit-o a f\cut din aceast\
von\ [i greac\, tip\rind nu- vid, cu text slavo-român, tra- `nt\rire a con[tiin]ei na]io- oper\ o lectur\ pl\cut\, ce a
meroase c\r]i de cult `n dus\ de Dosoftei, mitropolitul nale române[ti [i de pro- contribuit la `nt\rirea senti-
limba român\, `n tipografia Moldovei (cunoscut\ sub den- movare a rânduielilor orto- mentelor religios-morale ale
re`nfiin]at\ de el la Ia[i. umirea de „Psaltirea slavo- doxe `n limba matern\. ~n românilor.

PORTRETE ~N LUMIN|
Protoiereul Gheorghe Baltag
Ctitorul marilor zidiri [i prietenul sfin]ilor
de arhim. Timotei
AIOANEI
Fiu al ]inuturilor f\lticine-
ne, n\scut la Moi[a `n 1909,
Gheorghe Baltag avea s\ de-
vin\ unul dintre cei mai cu-
noscu]i preo]i ai zonei. Prin ce
s-a remarcat acest sacerdot
este greu de cuprins `n pagina
unei s\race amintiri. A urmat
Teologia la Cern\u]i, ab-
solvind `n anul 1933. Cer-
n\u]iul era atunci la fel de
vestit cum este ast\zi Har-
vardul, Cambridg-ul, Oxfor-
dul ori Strasburgul. Se `ntâl-
neau acolo profesori mari, de
faim\, cu seriozitate [i cu o
mare preocupare pentru stu-
diul Teologiei. Fostul lui rec-
tor, Arhimandritul Eugeniu
Laiu, dup\ câ]iva ani devenea
episcop-vicar la Cern\u]i ,iar
`n 1957 se retr\gea la m\-
n\stirea de metanie, Horai]a,
pân\ la moartea sa, `n 1967.
Preotul Gheorghe Baltag a
fost unul dintre pu]inii stu-
den]i care [i-a adus aminte de
el, vizitân-du-l de mai multe
ori [i `ncercând s\-i aline dur-
erea „exilului“ [i a domiciliu-
lui for]at `n singuratica m\-
n\stire. Tot la Cern\u]i stu-
dentul teolog Gheorghe Baltag
l-a cunoscut pe evlaviosul Ilie
Iacob, care urma acolo studiile
medii, `ntâlnindu-l apoi, de
câteva ori `n ob[tea M\n\s-
tirii Neam], unde acesta a de-
venit monahul Ioan Iacob, bib-
liotecarul Lavrei. Cei doi s-au
`mprietenit `n perioada `n
care p\rintele Gheorghe Bal-
tag a slujit ca diacon, mai bine
de un an, la Biserica Ador-
mirea Maicii Domnului din
ora[ul Târgu Neam]. ~n anii
'80, `ndat\ dup\ descoperirea
moa[telor Cuviosului Ioan
Iacob, p\rintele a dorit s\ fac\
o c\l\torie la Ierusalim. ~n
anii aceia, un astfel de peleri-
naj se realiza destul de greu.
Prima dat\ Departamentul
Cultelor nu [i-a dat avizul.
P\rintele a insistat [i pân\ la
urm\ a reu[it. La `ntoarcerea
din }ara Sfânt\ era profund
marcat de re`ntâlnirea cu pri-
etenul tinere]ilor sale, ie-
roschimonahul Ioan Iacob,
prosl\vit de Dumnezeu `n
smerita pe[ter\ din Pustiul
Hozeva. Ca [i cel\lalt prieten
de la M\n\stirea Neam] al cu-
viosului Ioan Iacob, p\rintele
Baltag n-a mai tr\it pe
p\mânt bucuria canoniz\rii
monahului nem]ean `n vara
anului 1992. Cei trei prieteni
s-au bucurat atunci `n ~mp\-
r\]ia lui Dumnezeu, `ntru
negr\it\ slav\.
P\rintele cu voca]ie
de ctitor
Preot la Ciumule[ti, }ole[ti,
Gr\dini [i Adormirea din
F\lticeni, p\rintele Baltag a
avut voca]ie de ctitor restau-
rator, iubitor de ordine [i pace,
osârduitor [i con[tiincios,
demn [i devotat slujirii
Bisericii `n vremuri de mare
`ncercare.
La Ciumule[ti, `n timpul
parohiatului s\u, i-a `ndru-
mat pa[ii spre biserica satului
[i spre via]a monahal\ epis-
copului Gherasim Cuco[el
Putneanul care-l evoc\ `n
cartea „Iarba din roata amur-
gului“: „…Dac\ cei mai mul]i
dasc\li aminti]i mi-au fost
c\l\uzitori spre [tiin]\, din
punct de vedere spiritual, nu
pot s\ uit c\l\uza p\rintelui
paroh Gheorghe Baltag. La
acea vârst\, pentru mine,
p\rintele Baltag era sfântul
prin care vorbe[te Dumnezeu.
}inuta sa eclesial\ era im-
pecabil\. Avea o voce cald\,
ochi p\trunz\tori [i plini de
bun\tate, drept ca lumânarea
[i la propriu [i la figurat…
}inuta moral\ a p\rintelui
Baltag mi-a dat imboldul de a
fi slujitor al Bisericii…“. Prea
Sfin]itul Gherasim `[i am-
inte[te, `n aceea[i carte, de
`ntâia slujb\ la care a partici-
pat ca diacon, al\turi de paro-
hul de la Ciumule[ti, la hra-
mul Sfintei Parascheva din
1946. Episcopul [i preotul au
r\mas prieteni apropia]i toat\
via]a. Lâng\ satul Ciumule[ti
(ast\zi Vadul Moldovei) se g\-
se[te `nfloritorea M\n\stirea
C\mârzani. Prin anii '40 acolo
era un schit c\zut `n ruin\.
Preotul Gheorghe Baltag a de-
pus eforturi mari pentru
refacerea bisericii boierului
Mor]un [i a chiliilor dimpre-
jur. Când a plecat din parohia
Ciumule[ti schitul era restau-
rat `n `ntregime. ~mi m\rtu-
risea p\rintele c\ a primit
mult ajutor `n acea perioada
din partea conducerii M\n\s-
tirii Neam], `n ascultarea
c\reia s-a aflat schitul pentru
o perioad\, ieromonahul Iosif
Gabor fiind trimis pentru
câ]iva ani egumen la C\-
mârzani.
Protoiereu emerit
La Biserica Gr\dini din
F\lticeni a construit un prid-
vor nou, cu turl\ deasupra, a
schimbat acoperi[ul bisericii,
a sistematizat cimitirul din
preajm\ [i `n aceea[i perioad\
(1966-1977) a fost protoiereu
de F\lticeni. Dintr-un anumit
Pr. Gheorghe Baltag (mijloc) cu preo]i f\lticineni (1979)
OPINII & COMENTARII
punct de vedere, `n acest
r\stimp a avut cea mai impor-
tant\ realizare a vie]ii sale:
construirea sediului Protoie-
riei din F\lticeni. Cl\dire ele-
gant\, cu sal\ de [edin]e,
birouri, depozite la demisol [i
apartamente la etaj, pro-
topopiatul F\lticeni era cel
mai bine organizat din tot
jude]ul Suceava.
Desigur, p\rintele Baltag a
fost ajutat de to]i preo]ii zonei,
dar el a avut meritul conduc-
erii [antierului, a leg\turii cu
Centrul Eparhial Ia[i [i al
procur\rii materialelor de
construc]ii care se ob]ineau
atunci foarte greu. ~n timpul
respectiv s-au construit mai
multe biserici noi `n cuprinsul
protoieriei, unele cu mare
renume cum ar fi }arna Mare,
Boroaia, Fântâna Mare, Cotul
B\ii, Sasca Mare, Praxia, al-
tele restaurate integral (F\l-
ticenii -Vechi) [.a.m.d. ~n ca-
drul conferin]elor periodice cu
preo]ii era `ntr-o bun\ zi
a[teptat la F\lticeni mitropo-
litul Moldovei Iustin Moises-
cu. Protoiereul Gheorghe Bal-
tag se afla internat `n spital [i
n-a putut participa la [edin]\.
Dup\ `ncheierea discu]iilor,
mitropolitul le-a spus preo]i-
lor: „S\ mergem la spital s\-l
vedem pe p\rintele Baltag.“
Emo]ia p\rintelui a fost pe
m\sur\. Chiriarhul l-a `m-
b\rb\tat, a vorbit cu medicii [i
i-a spus c\ dac\ va fi nevoie `l
vor transfera la o clinic\ uni-
versitar\ din Ia[i. N-a mai
fost cazul. P\rintele s-a ref\-
cut `n pu]ine zile [i a revenit la
ascultarea sa. ~n 1977 a de-
venit protoiereu emerit, r\-
mânând doar cu oficiul de
paroh la Biserica central\
„Adormirea“ din F\lticeni. {i
aici a continuat lucrarea `n
ogorul Domnului. A restaurat
[i poleit cu aur catapeteasma,
la fel [i pictura, a modernizat
[i a m\rit casa parohial\, a
construit o cas\ social\ [i a di-
namizat via]a spiritual\ a
parohiei.
Hramul de la s\rb\toarea
Adormirii era cel mai bine
preg\tit din tot ora[ul, cu so-
bor numeros de slujitori, cu
foarte mul]i credincio[i care
nu mai „prindeau“ loc `n bi-
seric\. ~n perioada respectiv\,
Prea Fericitul P\rinte Teoc-
tist, pe atunci mitropolit al
Moldovei [i Sucevei, a s\vâr[it
Liturghia arhiereasc\ [i re-
sfin]irea bisericii, `n 1985.
Prieten [i confident
pentru mari
oameni de cultur\
Preotul Gheorghe Baltag a
fost un slujitor demn, om de
cuvânt, punctual, evlavios [i
discret. P\rea la prima vedere
un om distant, rece, `ns\ re-
alitatea era alta. Numero[i
ierarhi i-au trecut pragul ca-
sei cu diferite prilejuri. La fel
[i oamenii de cultur\ ai ]in-
utului, unii socotindu-l pri-
eten [i confident. La `nmor-
mântarea dramaturgului Ho-
ria Lovinescu (†1983), a eseis-
tului Vasile Lovinescu (†1984)
[i a publicistului Aurel George
Stino († 1970), a condus slujba
de `nmormântare de la cimi-
tirul Gr\dini. Doamna Stelia-
na Lovinescu avea un respect
deosebit pentru Sfin]ia Sa [i
participa permanent la Sfânta
Liturghie, p\rintele oferindu-i
strana dintâi din partea
stâng\, lâng\ Sfântul Altar.
~n via]a lui de 83 de ani,
aproape 60 au fost d\rui]i slu-
jirii Bisericii. Numeroase re-
aliz\ri, sfinte prietenii [i
,,lupta cea bun\“ cu care s-a
luptat `n aceast\ via]\ i-au
adus, n\d\jduim, cununa cea
neve[tejit\ a m\ririi.
La `ncheierea c\l\toriei sale
pe p\mânt, ucenicul de alt\
dat\ din parohia sa dintâi,
Ciumule[ti, episcopul Gherasim
Cuco[el, a slujit cu lacrimi `n
ochi Sfânta Liturghie [i apoi
slujba `nmormânt\rii preo]ilor
de mir. ~mpreun\ cu marele
sobor de slujitori, vl\dica
Gherasim a str\b\tut pe jos
`ntreg ora[ul pân\ la cimitirul
Gr\dini, amintin-du-[i perma-
nent de pilda cea bun\ a
vie]uirii sale.
La 15 ani de la vremelnica
desp\r]ire de cucernicia sa,
aduc [i eu m\rturia bun\t\]ii
[i bun\voin]ei sale fa]\ de
mine, mul]umindu-i pentru
toate, pentru exemplul cel
bun, pentru vorba plin\ de
duh spus\ când [i unde a tre-
buit, pentru prietenia ar\tat\
`n anii seminarului teologic [i
dup\ aceea `n taina `ntâlni-
rilor noastre.
* Arhim. Timotei Aioanei este exarh
cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 11 aprilie 2007 3
CORTINA DE STICL|
P\pu[a
de c=rp\ (I)
a De[i provin din aceea[i
cultur\ [i au construit o
nou\ paradigm\ literar\ -
realismul magic - Mario
Vargas Llosa [i Gabriel
Garcia Márquez nu
[i-au mai vorbit din 1976 a
de Ioan HOLBAN
Peruvianul Mario Vargas Llosa [i
columbianul Gabriel Garcia Márquez
sunt doi dintre cei mai importan]i pro-
zatori ai veacului trecut; unii spun chiar
c\ Garcia Márquez e cel mai mare pro-
zator din secolul XX. ~n orice caz, sunt
cei mai de seam\ exponen]i ai prozei
latino-americane care, prin anii '70, a
f\cut o reform\ radical\ `n literatura
mondial\; c\r]i precum „R\zboiul sf=r-
[itului lumii“, „Ora[ul [i c=inii“,
„Conversa]ie `n catedral\“, de Vargas
Llosa, [i „Un veac de singur\tate“,
„Toamna patriarhului“, „Cronica unei
mor]i anun]ate“, de Garcia Márquez,
au f\cut istorie [i au marcat definitiv
spa]iul cultural contemporan; Garcia
Márquez a luat Premiul Nobel pentru
literatur\ `n 1982, iar Vargas Llosa a
fost nominalizat de dou\ ori pentru
aceea[i distinc]ie a Academiei suedeze.
De[i provin din aceea[i cultur\ [i au
construit o nou\ paradigm\ literar\ -
realismul magic -, cei doi nu [i-au vor-
bit niciodat\ `ncep=nd din 1976, c=nd
s-au `nt=lnit pentru ultima oar\ la pre-
miera unui film `n Mexico City. Toat\
lumea a pus „r\-ceala“ dintre Llosa [i
Márquez (Vargas [i Garcia sunt nu-
mele de familie!) pe seama op]iunilor
politice; primul, candidat la pre[edin]ia
din Peru, e un adept declarat al
dreptei; cel\lalt, simpatizant al lui Che
Guevara [i prieten al lui Fidel Castro,
r\m=ne un partizan al st=ngii. Aceasta
era povestea din fa]a cortinei. Dar `n
spatele ei? Iat\ ce spu-ne o recent\
[tire de pres\. Dou\ fotografii f\cute `n
anul 1976, `n care Márquez apare cu
ochiul st=ng `nnegrit [i nasul zg=riat,
au fost publicate `n cotidianul mexican
„La Jornada“ [i certific\ faptul c\ lovi-
turile au fost serioase. B\taia a avut loc
`n fa]a unui cinematograf din Mexico
City, unde o mul]ime de intelectuali
sud-americani venise la premiera unui
film de excep]ie. Fotograful Moya, care
a fost [i el prezent la eveniment,
poveste[te c\, la ie[irea din sal\,
Garcia Márquez a venit z=mbind [i cu
bra]ele deschise spre Vargas Llosa
strig=nd „Dragul meu Mario!“. Dar
Llosa, `n loc s\-i r\spund\, i-a tras un
pumn drept `n figur\ [i i-a [optit
printre din]i: „Cum `ndr\zne[ti s\ spui
c\ e[ti prietenul meu, dup\ ce i-ai f\cut
Patriciei, la Barcelona?“. {i apoi s-a
repezit [i l-a mai pocnit o dat\,
tr=ntindu-l pe spate, chiar `n fa]a cine-
matografului. Patricia era veri[oara
primar\ a lui Llosa, pentru care acesta
`[i p\r\sise `n 1964 prima so]ie, pe
Julia Urquidi. Mario se `nsurase apoi
cu Patricia, `n 1965. Márquez era na[ul
celui de-al doilea copil al lor, Gabriel
Gonzalez. {i totu[i, `n timp ce Llosa
alerga dup\ o frumoas\ suedez\, de
care se `ndr\gostise nebune[te,
Patricia [i-a g\sit consolarea `n bra]ele
lui Márquez, iar acesta n-a avut „t\ria“
s-o refuze. Clipele lor de dragoste s-au
consumat la Barcelona, iar apoi
Patricia i-a m\rturisit totul so]ului,
care a `nnebunit de ciud\.
~n spatele cortinei, a[adar, se afl\ o
femeie, Patricia [i, probabil, `n]elepciu-
nea v=rstei (acum, Márquez are 80 de
ani, iar Llosa, 71); a sosit vremea
`mp\c\rii. {i mai e ceva, poate argu-
mentul decisiv, pe care, `ns\, vi-l vom
aduce `n aten]ie s\pt\m=na viitoare.
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 11 aprilie 2007
PE SCURT
Simpozion dedicat
Sf. Voievod {tefan cel
Mare la M\n\stirea
Micl\u[eni
Sâmb\t\, 14 aprilie a.c., la
M\n\stirea Micl\u[eni din
jude]ul Ia[i va avea loc un sim-
pozion dedicat `mplinirii a 550
de ani de la ungerea ca domn al
Moldovei a Sf. Voievod {tefan
cel Mare. „Sâmb\t\, 14 aprilie,
vom organiza un simpozion de-
dicat `mplinirii a 550 de ani de
la ungerea ca domnitor al
Moldovei a Sf. Voievod {tefan
cel Mare, care a fost uns `n Joia
Mare din anul 1457. Avem bu-
curia ca `ntr-un paraclis de
var\, care s-a construit recent
aici, s\ ne rug\m prin slujba
Acatistului Sf. Voievod {tefan
cel Mare, deoarece acest para-
clis de var\ este `nchinat lui.
Aici, `n apropiere, spun unii is-
torici, a fost uns domn {tefan
cel Mare pe mo[ia lui Luca [i
Cozma Direptate. Facem un
acatist, apoi un simpozion
[tiin]ific al oamenilor de specia-
litate [i apoi un pelerinaj la
Dolje[ti, unde a avut loc, `n 12
aprilie 1457, prima sa lupta
`mpotriva lui Petru Aron [i apoi,
`n 14 aprilie, a doua lupt\,
lâng\ Buhu[i“, dup\ cum a pre-
cizat ~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, la finalul Sfintei
Liturghii oficiat\ `n ziua Bunei
Vestiri la M\n\stirea
Micl\u[eni din jude]ul Ia[i.
Proiect de prevenire
HIV/SIDA la Agricola
Interna]ional
Preo]i [i profesori de religie din
Bac\u se `nt`lnesc ast\zi, 11
aprilie, ora 11.00, la sala de
conferin]e a firmei Agricola
Interna]ional cu ocazia fes-
tivit\]ii de decernare a
diplomelor de participare bene-
ficiarilor programului
„Consolidarea ini]iativelor co-
munitare de prevenire a
HIV/SIDA [i a violen]ei `n fami-
lie, `n Rom=nia“. „Scopul acestei
ac]iuni este acela de a prezenta
rezultatele proiectului la nivel
na]ional [i eparhial, de a oferi
informa]ii preliminare pentru
orientarea beneficiarilor pentru
faza final\ a proiectului (preo]i
[i profesori de religie) din cadrul
Episcopiei Romanului [i pentru
a asigura implicarea activ\ a
acestora `n dezvoltarea proiec-
tului la nivel local pentru pe-
rioada aprilie 2007 - aprile
2008“, a declarat profesor Irina
Leonte, coordonator [colar al
programului. Pre[edintele aces-
tui proiect pentru Episcopia
Romanului este Prea Sfin]itul
Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-
Vicar al Episcopiei Romanului.
Proiectul este un parteneriat
`ntre Patriarhia Român\,
Guvernul SUA prin Agen]ia
Statelor Unite pentru
Dezvoltare Interna]ional\ (US-
AID), Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii [i Organiza]ia
Interna]ional\ pentru Caritatea
Cre[tin Ortodox\ (IOCC). (C.G.)
Donatoare anonim\
O femeie `n vârst\ de peste 80
de ani din Boto[ani a donat
Parohiei {old\ne[ti un rând de
ve[minte pentru slujba ~nvierii.
Ve[mintele, `n valoare de 800
lei, au fost confec]ionate la
Atelierul Parohiei „Sf. Ilie“
Boto[ani. Generoasa donatoare,
care ]ine s\ r\mân\ anonim\, a
mai f\cut fântâna din curtea ca-
sei parohiale, `n valoare de 1500
lei [i a procurat 10 puie]i de
pomi fructiferi altoi]i pentru li-
vad\. „~i mul]umim pentru
darul [i ajutorul f\cut [l ~l
rug\m pe bunul Dumnezeu s\ o
]in\ s\n\toas\ `ntru mul]i [i
ferici]i ani!“, a declarat p\rin-
tele paroh Ioan Grunzac. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
IPS Mitropolit Daniel a slujit de Pa[ti ~nvierii, IPS Mitropolit Da-
niel a hirotesit iconom sta-
acord\ preo]ilor de mir. ~n
luminata zi a Sfintelor
vrofor pe pr. Constantin Pa[ti, la sf=r[itul slujbei
la vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i Sturzu, consilier - Sectorul
„Biserica [i Societatea“ al
Vecerniei, pe care IPS
P\rinte Daniel, `nconjurat
~nalt Prea Sfin]itul Da-
niel, Mitropolitul Moldovei
M=ntuitorul nu S-a re`n-
tors la via]\ de pe p\m=nt,
a Bisericii Ortodoxe, IPS
P\rinte Daniel a vorbit des-
Arhiepiscopiei Ia[ilor. Mai
multe detalii am aflat de la
de un impresionat sobor de
[i Bucovinei, `nconjurat de dup\ cum s-a `nt=mplat cu pre momentul ar\t\rii exarhul cultural al Arhie- preo]i [i diaconi a oficiat-o
la vechea Catedral\ mitro-
un sobor de preo]i [i dia- Laz\r, cu fiul v\duvei din M=ntuitorului nostru Iisus
coni, a oficiat slujba Sf=ntei Nain sau cu fiica lui Iair, ci Hristos ucenicilor S\i ce
piscopiei Ia[ilor, arhim. Ti-
motei Aioanei: „~n Epistola politan\ din Ia[i, pr. Con-
Liturghii din noaptea ~n- ~nvierea M=ntuitorului nos- st\teau `nchi[i de frica I c\tre Timotei, Sf. Ap. Pa- stantin Sturzu a fost hiro-
vierii Domnului nostru Iisus tru Iisus Hristos `nsem- iudeilor: „Ceea ce re]inem vel spune: «Preo]ii care-[i tesit iconom stavrofor, pri-
Hristos `n Biserica „Sf. neaz\ `nceputul vie]ii celei `n mod deosebit `n ziua de ]in bine dreg\toria, de `n- mind de la ~nalt Prea Sfin-
Gheorghe“ - vechea Cate- f\r\ de moarte“, a subliniat ast\zi este faptul c\ doit\ cinste s\ se `nvre- ]ia Sa crucea, bederni]a,
dral\ mitropolitan\ din IPS Mitropolit Daniel, `n M=ntuitorul Iisus Hristos diniceasc\, mai ales cei br=ul ro[u [i diploma de hi-
Ia[i, informeaz\ Radio Tri- cuv=ntul de `nv\]\tur\. are o libertate total\ fa]\ care se ostenesc cu cuv=n- rotesie. Cu acest prilej,
nitas. „~nvierea Domnului ~n prima zi de Pa[ti, IPS de toate determinismele sau tul, cu fapta [i cu `nv\]\-
~nalt Prea Sfin]ia Sa a
[i M=ntuitorului nostru Iisus Mitropolit Daniel a oficiat limit\rile universului nos- tura». Potrivit acestor reco- apreciat `ntreaga activitate
Hristos este cea mai mare slujba Vecerniei, numit\ `n tru material. El trece prin mand\ri apostolice, ie-
pe care pr. Constantin
s\rb\toare a Bisericii noas- popor [i a doua ~nviere, tot u[ile `ncuiate, `nc=t vedem rarhii tuturor eparhiilor, `n
tre, iar anul acesta pr\z- la la Biserica „Sf. Gheor- c\ trupul `nviat al M=ntu- cazul nostru IPS Mitropolit Sturzu o desf\[oar\, ca [i
coordonator al Sectorului
nuim `mpreun\ cu `ntreaga ghe“ - vechea Catedral\ mi- itorului Iisus Hristos este Daniel, acord\ preo]ilor
cre[tin\tate. Sfintele Pa[ti tropolitan\ din Ia[i. ~n cu- unul real [i are o alt\ com- ranguri onorifice, cum este „Biserica [i Societatea“, dar
[i ca preot slujitor la
reprezint\ lumina duhovni- v=ntul de `nv\]\tur\ adre- portare dec=t este trupul [i rangul de iconom stavro-
ceasc\ a vie]ii noastre, ca sat credincio[ilor prezen]i nostru muritor“. La sf=r[i- for, care este de fapt cea Catedrala mitropolitan\
Biseric\ [i ca persoane. la aceasta slujb\ deosebit\ tul Vecerniei Mari din ziua mai mare distinc]ie care se din Ia[i“. a
VIA}A PAROHIILOR nicarul au fost renovate Protopopiatul Ia[i 2 [i peri-
pentru a putea locui [i or- odic organizeaz\ slujbe `n
ganiza treburile adminis- sobor `n parohiile din acest
Credincio[ii din Chicirea au trative ale parohiei“, ne-a
declarat preotul paroh, p\-
Cerc pastoral. „~n fiecare an,
`n Postul Mare, cei zece
rintele Daniel Lupu. preo]i ai Cercului pastoral
`nt=mpinat Pa[tile cu preg\tiri ample Preg\tirea
condus de mine se `nt=lnesc
[i fac slujba Sf=ntului Maslu
a Cu toate c\ parohia din satul Chicirea din jude]ul Ia[i este una dintre `n fiecare parohie. Cu aceas-
parohiile mai mici [i mai noi, credincio[ii de aici sunt apropia]i de biseric\
credincio[ilor t\ ocazie, noi ne `nt=lnim [i
discut\m diferite probleme
[i de preotul paroh a P\rintele organizeaz\ slujbe `n sobor pentru folosul pentru Pa[ti pastorale sau legate de
`nv\]\tura de credin]\ [i
duhovnicesc al enoria[ilor a S\rb\torile [i hramul bisericii sunt momente Am poposit la parohia
venim `n `nt=mpinare ne-
Chicirea `n perioada de
unice `n via]a parohiei [i de aceea ele sunt preg\tite cu minu]iozitate a preg\tire pentru Sfintele voilor credincio[ilor“, ne-a
Pa[ti, c=nd ne aflam `nc\ `n mai spus p\rintele Daniel
Ample lucr\ri de administrative. „Din oc- Lupu.
tombrie 2003 am fost numit Postul Mare. Am v\zut
de {tefan renovare [i preot paroh aici. ~n scurt
cum credincio[ii vin la bise-
M|RCULE} amenajare timp am `nceput treburile
ric\ s\ ajute preotul paroh Bucuria ~nvierii
la preg\tirile de Pa[ti. Dar
La doar c=]iva kilometri
administrative, organiz=nd am v\zut [i cum zeci de [i la cei nevoia[i
De[i mic\, parohia Chi- cimitirul [i curtea bisericii, credincio[i vin s\ se spove-
de Ia[i se afl\ o localitate cirea este una dintre cele parcarea [i troi]a din fa]a deasc\ [i s\ participe la La parohia din satul Chi-
mic\, dar care se poate bisericii, precum [i `nlo- cirea, credincio[ii sunt foar-
mai organizate parohii din slujbele oficiate `n mica bi-
l\uda cu oamenii harnici [i cuind geamurile bisericii [i te uni]i. Preotul paroh ne-a
jurul Ia[ului. Aici, slujbele seric\ din sat. P\rintele
apropia]i de biserica lor. m\rturisit c\ oamenii au
[i activit\]ile pastoral-mi- alte lucruri din l\ca[ul nos- paroh este pre[edintele
Frumuse]ea a[ez\rii este r\spuns mereu la solici-
sionare se `mpletesc cu cele tru. Casa parohial\ [i praz- Cercului pastoral nr. 10 din
amplificat\ de cur\]enia [i t\rile sale, [i c\ la marile
casele frumos g\tite pe care s\rb\tori din timpul anului
le g\se[ti aici. Dar pentru a precum [i la hram, la
te convinge [i mai mult de s\rb\toarea Sfintei Treimi,
h\rnicia acestor oameni credincio[ii se adun\ pen-
este de ajuns s\ mergi s\ tru a d\rui pachete cu ali-
vizitezi bisericu]a din sat, mente celor mai s\raci sau
`n care se oglinde[te starea pentru a ajuta vreo familie
spiritual\ a comunit\]ii din
aflat\ `n suferin]\. „~n acest
satul Chicirea. A[ezat\ pe post, am dat majorit\]ii
un deal, destul de departe familiilor din sat medica-
fa]\ de celelalte construc]ii mente [i am dus alimente la
din sat, biserica din Chici- cei s\raci. De asemenea,
rea, cu hramul „Sf=nta dorim s\ respect\m tradi]ia
Treime“ este un l\ca[ de ca la fiecare hram s\ avem
cult mai nou. Am aflat de la un grup de copii de la [colile
preotul paroh, p\rintele ie[ene care s\ ne `nc=nte cu
Daniel Lupu, c\ ea a fost poeziile [i c=ntecele lor“,
ne-a mai spus p\rintele
construit\ `n perioada
1985-1987, pe locul unei paroh. ~n apropierea s\rb\-
foste capele care folosea torii ~nvierii Domnului,
pentru `nmorm=nt\ri, sa- preotul paroh [i membrii
tul Chicirea fiind afiliat Consiliului parohial au
parohiei Chipere[ti, p=n\ `n mers la casele celor nevoia[i
1990. De atunci [i p=n\ `n din sat [i au adus o mic\ bu-
zilele noastre, parohia Chi- curie, prin pachetele cu ali-
cirea func]ioneaz\ ca paro- mente `mp\r]ite.
Credincio[ii din Chicirea [i-au propus ca `n perioada imediat urm\toare s\
hie de sine st\t\toare, cu o
comunitate mic\ de credin- `nceap\ lucr\rile de reconsolidare, `n urma c\rora biserica va primi un acoperi[ Pelerinaje ecumenice
cio[i, dar cu ambi]ii mari. nou, pentru a fi protejat\ mai bine. Dup\ aceasta, din toamn\ se va `ncepe pictura
Cre[tinii din parohia
Chicirea nu sunt numai
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia „Ca un izb\vitor al celor robi]i
[i celor s\raci folositor, neputincio[ilor apropia]i de Biseric\, ci [i
de cei afla]i `n suferin]\. La
doctor, conduc\torilor ajut\tor,
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 Purt\torule de biruin]\, Mare Mucenice
Gheorghe, roag\ pe Hristos Dumnezeu
ini]iativa preotului paroh,
zeci de credincio[i din sat
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este LEVADHIA - PARTICIPARE LA SFANTA s\ mântuiasc\ sufletele noastre.“ particip\ adesea la peleri-
unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i LITURGHIE [i `nchinare la mo[tele naje ecumenice, d=nd astfel
ai Ortodoxiei. Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acro- dovad\ de `n]elegere [i des-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Paras- pole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Informa]ii suplimentare pute]i
chidere spre dialog [i comu-
cheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Mitropolitan\); Insula Eghina (moa[tele ob]ine la num\rul de telefon:
niune. Dup\ cum ne-a spus
Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Kato Xe- 0232/276907,
Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - nia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - preotul Daniel Lupu, recent
la sediul a avut loc un pelerinaj cu
Grecia, unde se p\streaz\ o parte din Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâ- Centrului de Pelerinaj
sfintele sale moa[te. torul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[- credincio[ii romano-catolici
Dintre obiective men]ion\m: Valea tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis
„Sf. Parascheva“ din Tome[ti, `n frunte cu
Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paras- (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos). din Ia[i: Bd. {tefan preo]i catolici [i ortodoc[i.
kevi), Complexul monahal Meteora (moa[- Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii in- cel Mare [i Sfânt Prim\ria din Tome[ti a in-
tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea cluse: transport cu autocar clasificat **; nr. 16, `n curtea Catedralei stalat atunci o cruce mare
Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. transport cu ferryboat: Glyfa - Arghiro- mitropolitane, pe un deal de l=ng\ locali-
David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsa- canstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; sau acces=nd site-ul: tatea amintit\, iar eveni-
likis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. cazare `n regim dublu, cu mic dejun, con- www.centruldepelerinaj.ro. V\ mentul a fost s\rb\torit
Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la form programului la hoteluri de 3***, cum se cuvine de credincio-
moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), preot `nso]itor. mul]umim [i v\ a[tept\m!
[ii de ambele confesiuni. a

~n 3 ani, pre]ul gazelor ar putea ajunge
la 1.000 de euro pe mia de metri cubi
a Resursele de gaze naturale ale României se vor epuiza `n preajma anului 2040, iar pre]urile vor continua s\ creasc\, existând posibilitatea
ca acestea s\ ajung\, `n c=]iva ani, chiar [i la 1.000 de euro pe mia de metri cubi a ~n prezent, gazele reprezint\ 36% din resursele
de energie, fa]\ de 20,6% la nivel european [i 37,8% `n Europa Central\ [i de Est a Un terminal de gaze naturale,
care ar urma s\ fie amplasat pe litoralul croat la Marea Adriatic\, ar fi cea mai bun\ solu]ie pentru Europa, dependent\ energetic `n prezent
de Rusia a Pe de alt\ parte, europenii se orienteaz\ spre energia solar\, dou\ centrale solare fiind deschise `n Portugalia [i Germania a
Rom=nia trebuie s\-[i
reg=ndeasc\ de urgen]\
strategia energetic\ pe
termen mediu [i lung de-
oarece situa]ia combusti-
bililor nu este deloc `ncu-
rajatoare. Solu]ia ideal\
ar fi orientarea spre surse
alternative de energie de-
oarece, afar\ de pre]urile
foarte mari ale petrolului
sau ale gazelor naturale,
sursele conven]ionale
sunt epuizabile. De altfel,
speciali[tii `n domeniu au
avertizat tot mai des `n
ultima perioad\ autori-
t\]ile centrale s\ se g=n-
deasc\ la solu]ii alterna-
tive de energie.
Num\rul actual al con-
sumatorilor de energie a
devenit incomparabil mai
mare fa]\ de num\rul de
consumatori care exista `n
urm\ cu 10 sau 20 de ani.
Resursele de gaze
ale Rom=niei se
termin\ `n 30 de ani
Resursele de gaze natu-
rale ale României se vor
epuiza `n preajma anului
2040, iar pre]urile vor
continua s\ creasc\, exis-
tând posibilitatea ca a-
cestea s\ ajung\ chiar [i
la 1.000 de euro pe mia de
metri cubi `n anul 2010, a
declarat `ntr-un seminar
pe probleme de energie
profesorul Dumitru Chi-
sali]\, reprezentantul So-
ciet\]ii Inginerilor din do-
meniul gazelor naturale.
„~n 2000-2006, pre]urile
au crescut continuu, ma-
jorarea fiind de 308% `n
perioada men]ionat\. O
previziune simpl\ a Gu-
vernului arat\ c\ vor cre[-
te `n continuare cu 65%,
`n perioada 2012-2015.
Eu am o alt\ p\rere. Con-
form unei statistici, pre-
]ul mediu `n România es-
te la jum\tatea celui din
Europa, adic\ 335 dolari
pe mia de metri cubi fa]\
de 672 dolari pe mia de
metri cubi media euro-
pean\. Dar, `n perioada
2008-2010 pre]ul gazelor
va ajunge `n Fran]a [i
Portugalia la 1.000 -
1.200 dolari mia de metri
cubi. De la 1 ianuarie
2009, România trebuie s\
se alinieze la pia]a euro-
pean\, deci r\mâne de
v\zut care va fi pre]ul ga-
zelor. Totul depinde de
negocierea contractelor
de import. Fiind mai a-
proape de Rusia, Româ-
nia ar trebui s\ aib\ cos-
turi mai mici de trans-
port“, a explicat Chisali]\.
Rom=nia pune prea
mare accent pe
gazele naturale
Potrivit reprezentantu-
lui Patronatului Român al
Gazelor, Victor Morariu,
`n prezent, gazele repre-
zint\ 36% din resursele de
energie, fa]\ de 20,6% la
nivel european [i 37,8% `n
Europa Central\ [i de Est.
Majoritatea resurselor
de gaze din Europa provin
din Rusia [i statele Ori-
entului Mijlociu. Victor
Morariu a mai semnalat
c\ `n viitor va cre[te con-
ECONOMIC
sumul de energie primar\
din import. „~n pers-
pectiva anului 2030 se
preconizeaz\ o sc\dere a
cererii de c\rbune [i pe-
trol, dar o cre[tere a celei
de gaze naturale cu 32%.
Consumul de gaze `n UE
se va dubla `n 2020 fa]\ de
2005, de la 400 miliarde
metri cubi la 800 miliarde
metri cubi. Se va observa
o intensificare a produc]iei
interne, dar [i a impor-
turilor. Produc]ia intens\
va duce la o reducere a
rezervelor de gaze `n Eu-
ropa Central\ [i de Est“, a
precizat Morariu.
Acesta a subliniat c\,
`n perioada 2010-2020,
principalii furnizori de
gaze pentru Europa vor
continua s\ fie Rusia,
Norvegia [i Algeria, dar
vor ap\rea state noi pre-
cum Libia, Egipt, Iran,
Irak, Qatar.
~n 2030, cererea de ga-
ze `n Europa va fi de 632
miliarde metri cubi, iar
produc]ia de 150 miliarde
metri cubi, deficitul de
480 miliarde metri cubi
urmând s\ fie asigurat
din import.
Pe termen scurt,
trebuie g\site
alternative
la gazul rusesc
Un terminal de gaze
naturale, aflat `nc\ `n
faz\ de proiect, care ar
urma s\ fie amplasat pe
litoralul croat la Marea
Adriatic\, ar fi cea mai
bun\ solu]ie pentru Euro-
pa, foarte dependent\ e-
nergetic `n prezent de Ru-
sia, a declarat [eful Agen-
]iei Interna]ionale a E-
nergiei (AIE), Claude
Mandil. „Acest terminal
este categoric cea mai bu-
n\ solu]ie pentru diversi-
E.ON Gaz Rom=nia introduce un nou sistem de facturare
Compania de gaz care a
preluat Distrigaz Nord,
E.ON Gaz România, a anun-
]at c\ la 1 septembrie va in-
troduce un nou sistem de
facturare. Potrivit directo-
rului general al E.ON Gaz
România, Achim Saul, sis-
temul presupune facturarea
gazelor naturale `n unit\]i
de energie, `n func]ie de nu-
m\rul de metri cubi de gaz
consumat. „Schimbarea cons-
t\ `n trecerea de la fac-
turarea `n func]ie de volu-
mul gazelor naturale consu-
mate, din lei/1.000 mc, la
facturarea `n func]ie de pu-
terea caloric\ a gazelor nat-
urale. Facturarea va fi f\cu-
t\ `n lei/kWh, ca [i `n cazul
energiei electrice“ - a expli-
cat Achim Saul.
El a dat asigur\ri c\ aces-
te schimb\ri nu vor fi resim-
ficare“, a declarat presei
Mandil, la Budapesta, la
prezentarea raportului
despre Ungaria al agen-
]iei pe care o conduce.
Terminalul ar putea
primi tancuri de gaz din
lumea `ntreag\ [i furniza
apoi Europei centrale [i
occidentale gaz lichefiat
prin intermediul unui ga-
zoduct. „Este cea mai bu-
n\ solu]ie, deoarece gazul
poate veni de oriunde -
Africa de Nord, Nigeria,
Atlantic, Qatar. {i dac\
sunt probleme cu vreun
furnizor, pute]i trece la
altul“, a declarat Mandil,
regretând c\ `nc\ nu a
`nceput construc]ia aces-
tui terminal.
Fiind dependent\ `ntr-o
propor]ie ridicat\ de
livr\rile de gaz rusesc, [i
nelini[tit\ ca urmare a
episoadelor din ultimele
dou\ ierni, care au opus
Rusia Ucrainei respectiv
Belarusului, Uniunea
European\ sus]ine pro-
iectul alternativ al gazo-
ductului Nabucco.
]ite de consumatori `n sensul
cre[terii facturilor. Acest nou
sistem de facturare, deja fo-
losit `n multe ]\ri europene,
va fi schimbat, deoarece tre-
buie ]inut cont [i de puterea
caloric\ a gazelor naturale.
Aceasta reprezint\ cantita-
tea de energie eliberat\ prin
arderea complet\ a unei can-
tit\]i specificate de gaz, care
poate fi diferit, `n func]ie de
zona `n care este distribuit [i
de provenien]a lui. „Gazul
din intern este mai pur decât
cel de import, astfel `ncât
facturile persoanelor care
consum\ acest gaz ar putea
fi u[or mai mici. Prin acest
nou sistem, consumatorul va
pl\ti ceea ce `l intereseaz\,
energie, [i nu volumul de
gaze“ - a spus Achim Saul.
Directorul E.ON Gaz Ro-
mânia a precizat c\ o mie de
Miercuri, 11 aprilie 2007
Rom=nii au `nceput
s\ `nchid\ robinetele
la gaz, pentru a face
economii
Consumul de gaze na-
turale al României a
sc\zut, anul trecut, cu
300 de milioane de metri
cubi [i se a[teapt\ s\ se
reduc\ [i `n acest an, da-
torit\ iernii blânde, a de-
clarat directorul Direc]iei
de Explorare [i Produc]ie
din cadrul Romgaz, Du-
mitru Rotar.
Dumitru Rotar a ar\-
tat c\, de[i cre[terea anu-
al\ a consumului de gaze
era estimat\ la 3%, `n
medie, aceast\ cre[tere
nu a fost mai mare de 1%.
Potrivit acestuia, Romgaz
ar putea aloca `n anii vi-
itori sume importante
pentru cre[terea capaci-
t\]ilor de `nmagazinare
de gaze naturale. Romgaz
inten]ioneaz\ s\-[i creas-
c\ `n urm\torii ani capa-
citatea de depozitare, de
la 2,6 miliarde metri cubi
metri cubi de gaz achizi]io-
nat din produc]ia intern\
cost\ acum 170 de dolari, iar
cel achizi]ionat din surse ex-
terne cost\ 300 de dolari. El
a avertizat c\ `n cursul anu-
lui viitor pre]ul gazelor natu-
rale române[ti va cre[te din
cauza faptului c\ trebuie
f\cut\ alinierea la tarifele
europene, ceea ce va duce la
noi scumpiri.
E.ON Gaz România uti-
lizeaz\ un procent de 60 la
sut\ din gaz din produc]ia
intern\ [i 40 la sut\ din im-
port. Compania are 1,3 mili-
oane de consumatori, o re]ea
de distribu]ie de 18.065 de
kilometri - din care 7.000
trebuie reabilita]i pe parcur-
sul urm\torilor zece ani. ~n
2006, E.ON Gaz România a
vândut 3,1 miliarde de
metri cubi de gaze.
5
la 4 miliarde metri cubi, o
dat\ cu majorarea debi-
tului de gaze extrase din
depozite. Rotar a mai
spus c\, `n opinia sa,
Romgaz ar trebui s\ se
orienteze pe dezvoltarea
depozitelor existente [i
nu pe construc]ia de noi
depozite, pentru c\ aces-
tea din urm\ sunt mult
mai costisitoare.
Europenii se
orienteaz\ spre
energia solar\
Una dintre cele mai mari
centrale solare din lume a
`nceput s\ furnizeze ener-
gie electric\ pentru apro-
ximativ 8.000 de locuin]e
din sudul Portugaliei, in-
formeaz\ Reuters.
Centrala are 52.000 de
module fotovoltaice [i es-
te amplasat\ `n apropiere
de ora[ul Serpa, la 200 de
kilometri sud-est de capi-
tala Lisabona. Panourile
solare acoper\ o supra-
fa]\ de 60 de hectare [i
produc 11 megawa]i de e-
nergie electric\ `n una
din cel mai `nsorite regi-
uni din Europa, regiunea
agricol\ Alentejo.
Kevin Walsh, directo-
rul general al Renewable
Energy GE, firma care se
ocup\ de construc]ia pro-
iectului, a declarat c\,
ini]ial, centrala din Por-
tugalia urma s\ fie cea
mai mare din lume, `ns\
o alt\ central\ din Ger-
mania a dep\[it-o. So-
larparca Gut Erlasse, si-
tuat\ `n landul Bavaria,
are o capacitate de 12 me-
gawa]i, furnizând energie
electric\ pentru câteva
mii de consumatori `n fie-
care an. a
Pagin\ realizat\
de Silviu DASC|LU
6 Miercuri, 11 aprilie 2007
PE SCURT
Rom=nii au luat cu
asalt litoralul bulg\resc
Aproximativ 10 mii de români au
ales s\-[i petreac\ mini-vacan]a
de Pa[te pe litoralul bulg\resc,
`n timp ce sta]iunile române[ti
de la Marea Neagr\ au fost
goale, a declarat purt\torul de
cuvânt al Asocia]iei Na]ionale a
Agen]iilor de Turism (ANAT),
Traian B\dulescu. Potrivit aces-
tuia, o alt\ destina]ie preferat\
de români pentru aceast\ mini-
vacan]\ a fost Grecia. Cei care
au dorit s\ petreac\ Pa[tele `n
]ar\ au ales zonele montane,
pensiunile rurale sau sta]iunile
balneoclimaterice. Purt\torul de
cuvânt al ANAT a mai spus c\,
de[i anul acesta pe litoralul
M\rii Negre au existat c=teva
hoteluri dedicate turismului de
mas\ care au func]ionat `n zilele
de Pa[te, cererea de locuri a fost
foarte sc\zut\, probabil [i din
cauz\ c\ hotelierii bulgari s-au
preg\tit din timp cu oferte de
s\rb\tori. Traian B\dulescu a
subliniat faptul c\, `n România,
nu exist\ `nc\ o concordan]\
`ntre cerere [i ofert\, din cauza
pruden]ei excesive a hotelierilor,
care nu sunt dispu[i s\ deschid\
mai devreme de luna mai sau iu-
nie, deoarece se tem c\ nu vor
avea clien]i. B\dulescu a remar-
cat c\, `n general, politica propri-
etarilor de hoteluri din România
nu se bazeaz\ pe rulaj, adic\
pre]uri accesibile [i clien]i mul]i,
ace[tia preferând s\ men]in\
pre]urile ridicate.
Prohibi]ie la pescuit
`ncepând de ieri
Pescuitul `n bazinele piscicole
naturale a fost interzis pentru
urm\toarele 3 luni, `ncepând de
ieri, pentru toate speciile de
pe[te. Directorul Filialei Jude]e-
ne Constan]a a Agen]iei Na]iona-
le pentru Pescuit [i Acvacultur\
(ANPA), Ion Costianu, a declarat
c\ Ordinul de prohibi]ie a
Ministerului Agriculturii prevede
interzicerea pescuitului `n
bazinele naturale timp de 60 zile,
pân\ pe 7 iunie. ~n cazul apelor
de frontier\, restric]ia este vala-
bil\ pân\ pe data de 23 mai, `n
timp ce, `n complexul lagunar
Razelm - Sinoe [i `n lacurile
litorale, interdic]ia se extinde
pân\ la sfâr[itul lunii iunie.
„Ordinul prevede, de asemenea,
interdic]ia pe tot timpul anului
la pescuitul lostri]ei, p\str\vului
de mare, al mihal]ului [i al
delfinilor [i rechinilor, `n marea
teritorial\, pân\ pe 15 iunie“, a
precizat Ion Costianu. Directorul
filialei locale a ANPA a mai spus
c\, `n perioada prohibi]iei, este
permis pescuitul [tiucii cu
echipament de pescuit sportiv [i
momeli artificiale, `n bazinele
piscicole naturale.
IMM-urile pot accesa
finan]area de la stat
~ntreprinderile mici [i mijlocii pot
depune cererile de finan]are de
proiecte, `n cadrul celor opt pro-
grame na]ionale finan]ate de
Guvern [i derulate de Agen]ia
Na]ional\ pentru IMM-uri.
Bugetul total alocat acestor pro-
grame este de circa 9 milioane de
euro. Solicitan]ii pot depune
dosarele la unul dintre cele opt
oficii regionale. Documenta]ia va
fi `nregistrat\ `ntr-un registru
electronic unic la nivel na]ional.
{ase dintre programe sunt desti-
nate IMM-urilor, iar dou\ privesc
organizarea unor t=rguri [i ex-
pozi]ii. Mici `ntreprinz\tori din
toat\ ]ara au stat la coad\ la
sediul Agen]iei pentru IMM din
Bucure[ti, `nc\ de s\pt\m=na tre-
cut\, pentru a fi siguri c\ vor
reu[i s\ se `nscrie `n aceste pro-
grame. Unii dintre ei au r\mas la
coad\ chiar [i de Pa[ti, petrec=n-
du-[i s\rb\toarea `n ma[in\. a
Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii a[teapt\ autorizarea
a ~n cazul pensiilor private obligatorii, to]i angaja]ii cu vârsta de pân\ `n 35 de ani sunt obliga]i s\ aleag\ un
fond de pensii privat, unde angajatorul le va transfera, `n primul an, un procent de 2% din salariul brut a
Procentajul va crea[te cu 0,5% pe an, pân\ la 6%, bani care merg acum la fondul public de pensii a
Comisia de suprave-
ghere a sistemului de
pensii a primit, `ncepând
de ieri, 10 aprilie, cererile
din partea companiilor
pentru administrarea fon-
durilor de pensii, pentru
pensiile private obliga-
torii. Autorizarea se va re-
aliza pân\ `n luna august,
iar apoi se poate adera la
un fond de pensii. Pân\ `n
prezent, Comisia de su-
praveghere a autorizat
ING Asigur\ri de via]\ s\
administreze fondurile de
Fermierii primesc o cot\
de lapte cu 12% mai mic\
a „Am aplicat aceast\ reducere deoarece solicit\rile
produc\torilor au fost mai mari fa]\ de cantitatea de lapte alocat\
pentru vânz\ri directe“, a spus directorul Departamentului de
Administrare a Cotelor de Lapte (DACL), Lucian Elisei a
Fermierii primesc o cot\
de lapte mai mic\ cu 12%
fa]\ de cantitatea solicita-
t\ pentru vânzare direc-
t\, m\sura fiind adoptat\
deoarece cererile au dep\-
[it aloc\rile, a declarat di-
rectorul Departamentului
de Administrare a Cotelor
de Lapte (DACL), Lucian
Elisei. Acesta a precizat
c\ reducerea s-a aplicat
fiec\rui femier, din cei
peste 850 de mii, care au
solicitat cota pentru vân-
zarea direct\ a unei can-
tit\]i totale de peste 2
milioane de tone de lapte.
„Am aplicat aceast\ re-
ducere deoarece solicit\ri-
le produc\torilor au fost
mai mari fa]\ de cantita-
tea de lapte alocat\ pen-
tru vânz\ri directe“, a
spus Lucian Elisei. Direc-
torul DACL a men]ionat
c\ produc\torul are drep-
tul s\ conteste, `n cel mult
15 zile, decizia privind
cantitatea de lapte pe ca-
re o poate vinde direct. ~n
privin]a cotei de lapte
pentru noi investi]ii, Eli-
sei a men]ionat c\ decizi-
ile de aprobare se vor a-
corda `ncepând cu 1 mai.
„Pân\ la 1 aprilie, pro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ENERGIA ELECTRI-
C| NU SE VA MAI SCUM-
PI ~N 2007: Energia elec-
tric\ nu se va mai scumpi
anul acesta, a declarat direc-
torul general al Departa-
mentului Pre]uri [i Tarife,
din cadrul Autorit\]ii Na]io-
nale de Reglement\ri `n do-
meniul Energiei (ANRE), Vi-
orel Alicu[. Oficialul ANRE
crede c\ pre]ul energiei nu
va mai cre[te, deoarece, `n a-
cest an, va fi pus `n func]iu-
ne reactorul doi de la Cerna-
vod\. Viorel Alicu[ spune c\
reactorul doi va acoperi circa
9% din consumul de electric-
itate al României. Reactorul
doi de la Cernavod\ va
`ncepe s\ livreze electri-
citate `n sistemul energetic
na]ional `n luna septembrie
a acestui an. Pre[edintele
ANRE, Nicolae Opri[, de-
clara, acum o lun\, c\ pre]ul
energiei electrice pe `ntreg
ECONOMIC
pensii private. ~n cazul
pensiilor private obliga-
torii, to]i angaja]ii cu
vârsta de pân\ `n 35 de
ani sunt obliga]i s\ alea-
g\ un fond de pensii pri-
vat unde angajatorul le va
transfera, `n primul an,
un procent de 2% din
salariul brut, procentajul
urmând s\ creasc\ cu
0,5% pe an, pân\ la 6 %,
bani care merg acum la
fondul public de pensii. ~n
acest moment, contribu]ia
duc\torii ar fi trebuit s\
dovedeasc\ c\ au finalizat
investi]iile. ~n prezent se
verific\ dosarele depuse,
urmând ca decizia de cot\
s\ se dea dup\ 1 mai“, a
explicat [eful DACL.
Produc\torii sunt
obliga]i s\ de]in\
o cot\ de lapte
pentru livr\ri
~ncepând cu 1 aprilie,
procesatorii de lapte nu
pot achizi]iona produsul
decât de la produc\torii
care de]in o cot\ de lapte
pentru livr\ri. Procesato-
rii care nu vor `ndeplini
aceast\ cerin]\ vor fi
sanc]iona]i cu amend\ de
la 1.500 de lei la 2.500 de
lei, pentru livrarea sau
vânzarea de lapte de c\-
tre un produc\tor care nu
de]ine cot\ individual\ de
referin]\ [i pentru livra-
rea c\tre un cump\r\tor
neaprobat. De asemenea,
autorit\]ile au anun]at o
amend\ de la 2.500 de lei
la 5.000 de lei, pentru
cump\rarea laptelui de la
un produc\tor care nu
anul 2007 va avea o cre[tere
de pân\ la 6%, fa]\ de anul
trecut. Pre]ul electricit\]ii
livrate consumatorilor cap-
tivi a crescut, de la 1 aprilie,
`n medie cu 3,95%, din cauza
reducerii produc]iei de en-
ergie hidro [i a scumpirii
combustibililor.
a STATUL INTERVINE
PENTRU SPRIJINIREA A-
SOCIA}IILOR AGRICOLE:
Ministerul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale (MAPR)
va aloca 620.000 lei pentru
sprijinirea asocia]iilor din
agricultur\, `n vederea par-
ticip\rii acestora la orga-
niza]iile constituite la nive-
lul Uniunii Europene, potri-
vit unui proiect de act nor-
mativ elaborat de MADR.
Suma necesar\ reprezint\
sprijinul de 75% din va-
loarea cotiza]iei anuale la
organiza]iile europene [i din
taxele de participare la ma-
la fondul de pensii este de
9,5%.
De pensii private
obligatorii pot
beneficia
angaja]ii cu v=rsta
de p=n\ `n 45 de ani
{i salaria]ii cu vârsta
`ntre 35 [i 45 de ani vor
putea cere angajatorilor
s\ le pl\teasc\ 2% din
salariul lor brut `ntr-un
de]ine cot\ individual\ de
lapte. Cotele individuale
de lapte sunt acordate
produc\torilor propor]io-
nal cu cantitatea de lapte
pe care ace[tia declar\ c\
o produc [i pot dovedi a-
cest lucru. Potrivit nego-
cierilor cu Uniunea Euro-
pean\, România are drep-
tul s\ realizeze 3 milioane
de tone de lapte pe an.
Dac\ dep\[e[te cota, Ro-
mânia va fi penalizat\ [i
va pl\ti o tax\ de 278,3
euro pentru fiecare ton\
de lapte realizat\ peste
cot\. ~n egal\ m\sur\, `n
cazul `n care cantitatea de
lapte produs\ este mai
mic\ decât cota, României
i se va diminua cota de
lapte pentru urm\torii
ani.
Laptele care
nu corespunde
normelor UE poate fi
procesat pân\ la
30 iunie 2008
Comisia European\ a
adoptat, la solicitarea
Autorit\]ii Na]ionale Sa-
nitar Veterinar\ [i pentru
nifest\rile organizate de
acestea, adic\ 586.250 lei,
respectiv 33.750 lei. Alo-
carea acestor bani de la
bugetul de stat vine `n spri-
jinul asocia]iilor agricole din
România care nu au puterea
financiar\ s\ sus]in\ pe cont
propriu costurile de afiliere
[i participare la organiza]iile
Uniunii Europene. Potrivit
proiectului de act normativ,
bugetul organiza]iilor profe-
sionale europene este consti-
tuit, `n principal, din co-
tiza]iile membrilor s\i, iar
cuantumul acestora este `n
func]ie de suprafa]a agricol\
a ]\rii. Pentru ]\rile nou afi-
liate, taxa de membru este
mai mic\, urmând ca aceas-
ta s\ ajung\ la valoarea sta-
bilit\ dup\ cinci ani de la a-
filiere.
a OPERATORII ~N A-
GRICULTURA ECOLOGIC|
VOR TREBUI S| SE ~NRE-
fond de pensii privat.
Aceast\ op]iune nu este
`ns\ valabil\ pentru an-
gaja]ii a c\ror v=rst\ de-
p\[e[te pragul de 45 de
ani. ~n ceea ce prive[te
pensiile private facultati-
ve, legea prevede o deduc-
tibilitate de 200 de euro
pe an la salariat [i de 200
de euro pe an la angaja-
tor. Proiectul privind Pilo-
nul II de pensii (pensii
private obligatorii) este
cuprins `n bugetul pe anul
2007, aplicarea sa fiind
Siguran]a Alimentelor
(ANSVSA), o decizie care
d\ posibilitatea ca laptele
materie prim\, care nu
corespunde standardelor
UE, s\ fie procesat `n uni-
t\]i autorizate pân\ la 30
iunie 2008. ~ntr-un comu-
nicat transmis de c\tre
ANSVSA, se arat\ c\ pro-
punerea a fost f\cut\ du-
p\ ce, `n urma monitori-
z\rii, s-a constatat c\ lap-
tele conform cu standar-
dele UE este insuficient
GISTREZE ANUAL: Opera-
torii care produc, proceseaz\
sau distribuie produse eco-
logice `n vederea comer-
cializ\rii trebuie s\-[i `nreg-
istreze anual activitatea la
Ministerul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale, potrivit
Ordinului pentru aprobarea
regulilor privind `nregis-
trarea operatorilor `n agri-
cultura ecologic\, publicat `n
„Monitorul Oficial“. De ase-
menea, ace[tia trebuie s\ se
supun\ controlului unui or-
ganism de inspec]ie [i certifi-
care. ~nregistrarea activit\]ii
trebuie f\cut\ `n fiecare an,
pân\ la data de 1 iunie, prin
completarea fi[elor de `nreg-
istrare aprobate de MADR.
~n situa]ia `n care un pro-
duc\tor administreaz\ mai
multe ferme, acesta va tre-
bui s\ completeze un set de
fi[e pentru fiecare ferm\/uni-
tate ecologic\. a
dependent\ de colabora-
rea dintre Ministerul Fi-
nan]elor [i Ministerul
Muncii, a declarat, recent,
noul ministru al Econo-
miei [i Finan]elor, Varu-
jan Vosganian. „Pilonul II
de pensii este deja prev\-
zut `n proiectul de buget
pe 2007, r\mâne s\ ve-
dem cum ne coordon\m
cu Ministerul Muncii [i
Casa de Pensii pentru ca
acesta s\ devin\ aplica-
bil“, a spus Varujan Vos-
ganian. a
pentru a asigura necesa-
rul de lapte materie pri-
m\ destinat proces\rii `n
unit\]ile care corespund
standardelor comunitare.
„Deoarece calitatea lapte-
lui materie prim\ [i res-
tructurarea unit\]ilor a-
groalimentare au consti-
tuit unele dintre proble-
mele sensibile pentru ade-
rarea României la UE, Co-
misia european\ a acordat
aceast\ perioad\ de tran-
zi]ie pentru ferme [i unit\-
]i de procesare a laptelui,
`n vederea alinierii aces-
tora la cerin]ele de igien\
comunitar\“, se arat\ `n
comunicatul ANSVSA. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 11 aprilie
Cerul va fi variabil, cu
`nnor\ri `n sud-estul ]\rii,
unde local va ploua slab.
V=ntul va prezenta unele in-
tensific\ri `n regiunile ex-
tracarpatice [i centrale, iar
pe crestele montane va sufla
tare. V=ntul va sufla slab
p=n\ la moderat, cu inten-
sific\ri la munte. Tempera-
turile minime vor fi cuprinse
`ntre 2 [i 11 grade. Tempera-
turile maxime vor fi cuprinse
`ntre 13 [i 23 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 11.04.2007
Dolar SUA 2,5026
Euro 3,3419

Campania preziden]ial\ `n Fran]a: 3 candida]i um\r la um\r
Doar Nicolas Sarkozy,
Segolene Royal [i Fran-
çois Bayrou au [anse rea-
le la alegerile preziden]ia-
le din Fran]a, la `nceputul
campaniei electorale ofi-
ciale. Cursa electoral\,
care adun\ la start 12
candida]i din tot spectrul
politic se va limpezi o dat\
cu scrutinul din 22 apri-
lie, atunci cunosc=ndu-se
primii doi clasa]i, toate
sondajele de opinie ar\-
t=nd c\ va exista [i un al
doilea tur de scrutin. Fa-
vori]i pentru calificarea `n
turul doi sunt Nicolas Sar-
kozy, lider al partidului de
Voiculescu
`l d\ `n
judecat\
pe [eful
DNA
Dan Voiculescu,
pre[edintele PC, a
declarat, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\,
c\ va depune o plân-
gere penal\ `m-
potriva lui Daniel
Morar, procurorul
general al DNA, sub
acuza]ia de abuz.
Voiculescu sus]ine
c\ Morar a `nc\lcat
prevederile Codului
Penal prin faptul c\
DNA a `nceput ur-
m\rirea penal\ `m-
potriva sa pentru
sp\lare de bani, f\-
r\ s\ aib\ o baz\ le-
gal\. De asemenea,
liderul PC a precizat
c\ a declan[at o
campanie `mpotriva
abuzurilor comise `n
stat [i c\ a cerut in-
stitu]iilor abilitate
s\-[i fac\ treaba
pentru a sc\pa de
apelativul de `nvi-
nuit.
DNA a `nceput
urm\rirea penal\
`mpotriva lui Dan
Voiculescu [i a fiicei
acestuia, Camelia
Voiculescu, pentru
s\vâr[irea infrac]iu-
nii de sp\lare de
bani, infrac]iune s\-
vâr[it\ `n dosarul
Loteria, `n care este
judecat fostul vice-
premier PC, Gheor-
ghe Copos. Anun]ul
DNA a fost f\cut pu-
blic s\pt\mâna tre-
cut\. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DEUTSCHE WELLE:
CRIZA DIN ROMÂNIA,
DOVAD| C| ADERAREA
LA UE NU GARANTEAZ|
STABILITATEA POLITIC|:
Criza din România demon-
streaz\ faptul c\ aderarea la
UE nu garanteaz\ stabili-
tatea politic\ [i buna guver-
nare [i pare s\ confirme opi-
nia celor care au cerut pen-
tru România [i Bulgaria sta-
tut de membru de mâna a
doua, a comentat ieri Deuts-
che Welle, `n pagina sa elec-
tronic\. ~ntr-un comentariu
privind perspectivele de ex-
tindere a Uniunii Europene
[i „copiii-problem\“, postul
centru-dreapta UMP (38%
`n sondaje), Segolene Ro-
yal, candidata Partidului
Socialist, dar [i candida-
tul centrist (32% din op-
]iunile de vot), dar [i
François Bayrou (26%), `n
progres `n sondaje `n ulti-
ma vreme. ~n urma aces-
tora, la mare distan]\, se
afl\ veteranul lider al
Frontului Na]ional (dreap-
ta radical\), Jean Marie
Le Pen (16%). Mai concu-
reaz\ opt candida]i „mici“,
nici unul dintre ei nefiind
creditat cu mai mult de
5% `n sondajele de opinie.
Viktor Iu[cenko: „Insula {erpilor
este parte integrant\ a Ucrainei“
a Ucraina `[i reafirm\ dreptul asupra Insulei {erpilor [i canalului
B=stroe a Pre[edintele Iu[cenko este dispus s\ negocieze
numai aspecte minore `n aceste dou\ cazuri a Rom=nia
`ncearc\ s\-[i fac\ dreptate `ntr-un proces la Haga a
Scandalul politic de la
Kiev nu pare s\ aib\
vreun efect asupra stilului
de a face diploma]ie a ofi-
cialit\]ilor ucrainene. Fie
c\ sunt de orientare pro-
european\ sau pro-rus\,
liderii politici din ]ara ve-
cin\ nu sunt dispu[i s\ ne-
gocieze mare lucru `n
chestiunile aflate `n litigiu
cu Rom=nia.
Ucraina face ce vrea
`n Insula {erpilor
[i B=stroe
~ntr-un interviu acordat
presei ucrainene, pre[ed-
intele Viktor Iu[cenko sus-
]ine c\ România [i Ucrai-
na pot ajunge la o `n]ele-
gere `n ceea ce prive[te de-
limitarea din Marea
Neagr\. ~n schimb, Iu[-
cenko spune c\ Insula {er-
pilor este parte integrant\
a teritoriului ucrainean [i
guvernul de la Kiev are tot
dreptul s\ dispun\ orice
fel de m\suri administra-
tive `n zon\. De asemeni,
cât prive[te canalul Bâs-
troe, `n ciuda procesului
cu Rom=nia care se judec\
la Haga, pre[edintele u-
crainean spune c\ exploa-
tarea acestei p\r]i din Del-
ta Dun\rii este un drept
suveran al Ucrainei, dar
promite c\ ]ara sa va res-
pecta toate m\surile de
protec]ie a mediului.
german de radio afirm\ c\
sus]in\torii ideii c\ prob-
lemele politice se pot rezolva
cu u[urin]\ dup\ aderarea
la UE nu mai sunt auzi]i.
Este suficient s\ te ui]i la
Italia ca s\ `n]elegi c\ statu-
tul de membru al UE nu este
un panaceu [i nici o garan]ie
pentru guvernarea adecvat\
[i stabilitatea politic\, apre-
ciaz\ Deutsche Welle. „Cele
mai noi dovezi le prezint\
nou-intrata România.
Guvernan]ii de la Bucure[ti
s-au blocat atât de tare,
`ncât pân\ [i Monica
Macovei, care a sperat s\ a-
jung\ comisar european, a
fost alungat\ din fotoliul de
ACTUALITATE
Interesul pentru aceste
alegeri menite a desemna
un succesor lui Jacques
Chirac, la finele celui de-
al doilea mandat, acum `n
vârst\ de 74 de ani, este
deosebit, num\rul aleg\-
torilor `nscri[i pe listele
electorale fiind cu 2 mili-
oane mai mare decât `n
urm\ cu 5 ani. ~n cazul,
extrem de probabil, c\ ni-
ci un candidat nu `ntru-
ne[te 50% plus unul din
totalul voturilor valabil
exprimate `n primul tur,
al doilea tur de scrutin va
fi organizat pe 6 mai. a
Negocieri de ochii
Occidentului
Cu toate c\ sus]ine
dreptul suveran al Ucrai-
nei asupra micii forma-
]iuni st=ncoase din largul
M\rii Negre, pre[edintele
Iu[cenko vorbe[te [i des-
pre negocieri, mai ales c\
are nevoie [i pe plan in-
tern de sprijinul oficiali-
t\]ilor de la Bruxelles. „~n
ceea ce prive[te Insula
{erpilor, la acest capitol
nu toate problemele sunt
ministru al Justi]iei, ceea ce
le d\ dreptate celor care au
cerut pentru România [i
Bulgaria un statut de mem-
bru de mâna a doua [i o
monitorizare strict\“, afir-
m\ postul de radio german.
Acestora, chiar [i cei mai
`nfoca]i sus]in\tori ai extin-
derii trebuie s\ le r\spund\
c\ `n UE e nevoie „de parte-
neri stabili [i nu de copii-
problem\“, adaug\ Deuts-
che Welle.
a PARLAMENTUL A-
M+N| DISCU}IILE DES-
PRE SUSPENDAREA PRE-
{EDINTELUI: Vicepre[edin-
tele PNL Crin Antonescu a
Nicolas Sarkozy, Segolene Royal,
François Bayrou
rezolvate. Partea ucrai-
nean\ a declarat de nenu-
m\rate ori c\ este dispus\
s\ fie renegociate anumite
lucruri. Noi plec\m de la
premisa c\ statutul Insu-
lei {erpilor este definit `n
rela]iile noastre bilaterale.
Insula {erpilor este o par-
te integrant\ a teritoriului
ucrainean. Este un terito-
riu care are nevoie de a-
ten]ie din partea statului
ucrainean ca oricare altul.
Am convingerea c\ din ce-
le câteva variante de re-
zolvare a acestei proble-
declarat pentru Realitatea
TV c\ la [edin]a de ieri a Bi-
rourilor Permanente reunite
nu s-a discutat „`n nici un
caz“ despre suspendarea pre-
[edintelui Traian B\sescu [i
c\ „acest punct de atrac]ie“
nu va figura pe ordinea de zi
a s\pt\mânii `n curs. „Din
câte se aude, se pare c\ s\p-
t\mâna asta nu vom avea
acest punct de atrac]ie“, a
spus liderul deputa]ilor li-
berali, care a sugerat astfel
c\ Parlamentul nu va primi
`n aceast\ s\pt\mân\ de la
Curtea Constitu]ional\ mo-
tivarea scris\ a avizului
negativ la cererea de sus-
pendare. Crin Antonescu a
Miercuri, 11 aprilie 2007
me, propuse României [i
Ucrainei de c\tre comuni-
tatea interna]ional\, pu-
tem g\si o solu]ie, care nu
va fi nici simpl\, nici u[oa-
r\, dar care va mul]umi
ambele p\r]i“, a declarat
Victor Iu[cenko.
Miza hidrocarburilor
Autorit\]ile ucrainene
fac eforturi pentru a dove-
di c\ Insula {erpilor este
locuibil\. Dac\ Ucraina va
reu[i s\ probeze acest lu-
cru [i `n fa]a Cur]ii Inter-
na]ionale de la Haga, a-
tunci ar avea mari [anse
s\ ob]in\ câ[tig de cauz\
`n ceea ce prive[te delimi-
tarea platoului continen-
tal [i a zonelor economice
exclusive. Mai precis, U-
craina va ob]ine drepturi
asupra z\c\mintelor de
hidrocarburi din zona ma-
ritim\ pe care ambele ]\ri
o revendic\. Cât despre
cealalt\ problem\ litigioa-
s\ din rela]iile bilaterale,
canalul Bâstroe, pre[edin-
tele Iu[cenko spune c\ au-
torit\]ile ucrainene vor
lua toate m\surile de me-
diu care se impun pentru
ca Delta Dun\rii s\ nu fie
afectat\. „Plec\m de la
faptul c\ este teritoriul
Ucrainei [i, `n func]ie de
nevoile economice [i politi-
ce, Ucraina stabile[te regi-
mul exploat\rii acestui te-
ritoriu. Este un drept su-
veran al oric\rei ]\ri. ~n
acela[i timp, noi `n]elegem
c\ nu putem s\ ]inem cont
doar de faptul c\ acest te-
ritoriu este al nostru. Nu o
dat\ Ucraina a declarat c\
va fi con[tiincioas\ `n ceea
ce prive[te aspectele lega-
te de ecologie, c\ va ]ine
cont de dreptul interna]io-
nal [i va asigura dezvolta-
rea acestui teritoriu f\r\
s\ pun\ `n pericol mediul
`nconjur\tor“, a mai spus
pre[edintele de la Kiev. a
reamintit c\, potrivit legii,
`n termen de 24 de ore de la
primirea oficial\ a rezolu]iei
Cur]ii, `nso]it\ de motivare,
se va convoca [edin]a co-
mun\ a plenului Camerelor
`n care se va dezbate cererea
de suspendare [i se va
supune la vot, `n cazul `n
care parlamentarii nu vor
]ine cont de avizul negativ
al Cur]ii Constitu]ionale.
Curtea Constitu]ional\ a
decis joi, la judecarea cererii
de suspendare a pre[edin-
telui, c\ faptele enumerate
de parlamentarii PNL, PSD
[i PC nu sunt grave [i nu
reprezint\ o `nc\lcare a
Constitu]iei. a
7
LUMEA PE SCURT
Atentat cu zeci
de victime `n Irak
Cel pu]in 15 persoane [i-au pier-
dut via]a [i `nc\ circa 20 au fost
r\nite `n urma unui atentat-sinu-
ciga[ comis de o femeie `mpotriva
unui post de poli]ie din Moqdadi-
yah (105 km nord de Bagdad). Po-
trivit poli]iei locale, o femeie care
avea asupra sa o vest\ `nc\rcat\
cu explozibili s-a aruncat `n aer
`n fa]a postului de poli]ie, `n cur-
sul dimine]ii. Printre victime se
num\r\ mai mul]i tineri care a[-
teptau `n fa]a unui chio[c unde se
vindeau formulare pentru candi-
da]ii care doresc s\ intre `n poli]ie.
Moqdadiyah este o localitate
mixt\ din provincia Diyalah, care
`mpreun\ cu Bagdadul, reprezint\
una din zonele cele mai afectate
de violen]ele interconfesionale.
Iranul merge
p=n\ la cap\t cu
`mbog\]irea uraniului
Ministrul iranian de Externe,
Manushehr Mottaki, a exclus din
nou, ieri, suspendarea programu-
lui de `mbog\]ire a uraniului de
c\tre Iran, f\când apel la marile
puteri s\ accepte „noua realitate“
a Iranului nuclear. „Suspendarea
`mbog\]irii uraniului nu este ac-
ceptabil\ nici ca o condi]ie preala-
bil\ a negocierilor (cu marile pu-
teri) [i nici ca rezultat al aces-
tora. Am dep\[it acest stadiu“, a
declarat Mottaki, `n cadrul unei
conferin]e de pres\. Aceast\ de-
clara]ie vine la numai dou\ zile
dup\ anun]ul f\cut de pre[edin-
tele iranian, Mahmoud Ahmadi-
nejad, privind trecerea ]\rii
sale la `mbog\]irea uraniului la
scar\ industrial\.
SUA s-au s\turat
de pirateria
comercial\ a Chinei
Statele Unite vor depune dou\
plângeri `mpotriva Chinei la
Organiza]ia Mondial\ a Comer-
]ului, ca s\ pun\ cap\t pirateriei
din domeniul culturii [i artei, pre-
cum [i produc]iei de bunuri con-
traf\cute. Ministrul american al
Comer]ului, Susan Schwab, a de-
clarat c\ nerespectarea drepturi-
lor de proprietate intelectual\ `n
China cost\ firmele americane mi-
liarde de dolari `n fiecare an. Con-
gresul american s-a ar\tat profund
nemul]umit de deficitul comercial
record `nregistrat anul trecut `n
rela]iile comerciale cu China, care
a ajuns la 232 miliarde de dolari,
adic\ mai mult de un sfert din
deficitul total. Washingtonul re-
pro[eaz\ Beijingului [i barierele
comerciale care `ngreuneaz\ acce-
sul companiilor americane de dis-
tribu]ie de filme, muzic\ [i publi-
ca]ii pe pia]a chinez\, ce ar putea
concura cu produsele piratate.
Românii, aleg\tori
[i candida]i la
alegerile din Spania
Dintre ]\rile membre ale Uniunii
Europene, România are, dup\
Marea Britanie, cei mai mul]i
aleg\tori reziden]i cu drept de vot
la alegerile municipale de luna
viitoare din Spania. Aproximativ
320.000 de cet\]eni europeni rezi-
den]i `n Spania vor putea vota pe
27 mai liderii locali, indic\ datele
furnizate de Institutul Na]ional
de Statistic\. Dintre ace[tia,
84.000 sunt britanici [i aproxima-
tiv 59.000 sunt români. La alege-
rile municipale, România nu fur-
nizeaz\ doar aleg\tori, ci [i can-
dida]i. Gheorghe G\inar candi-
deaz\ pe lista Verzilor pentru un
post de consilier municipal. Ro-
mânul are 47 de ani [i este sta-
bilit `n Spania de 15 ani. Condu-
cerea Partidului Verzilor es-
timeaz\ c\ cel pu]in 6.000 dintre
cei 16.000 de români din Alcala
de Henares `[i vor da votul com-
patriotului Gheorghe G\inar. a
 CM
YK

8 Miercuri, 11 aprilie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE

Zile de Pa[ti cu hore [i scr=ncioburi `n Ia[ul de odinioar\

a „De Pa[ti, `n satul vesel, c\su]ele-n\lbite/ Lucesc sub al lor malduri de trestii aurite...“ a Sunt versurile poetului Vasile Alecsandri,
scrise cu g=ndul la S\rb\toarea S\rb\torilor, c=nd `ntreaga lume a satelor rom=ne[ti tr\ia bucuria Pa[telui, `n `nt=mpinarea c\ruia [i
pomii `mbr\cau podoaba ginga[\, de nea, a florilor a ~ntr-o asemenea noapte, cu sunetul clopotelor `n urechi [i sufletul emo]ionat, urca
d=mbul Bisericii „Buna Vestire“ poetul Mihai Eminescu, care ]inuse s\ participe la slujba ~nvierii `n biserica Veronic\i Micle, muza vie]ii
sale a Nu era priveli[te mai frumoas\ `n Ia[ii de odinioar\ ca jocul de Pa[ti, la care fetele `n catrin]e noi, ]esute de m=inile lor cu fluturi
aurii [i fir de m\tase, ca [i iile de borangic, p\reau ni[te z=ne pogor=te `ntre feciorii cu straie albe ca neaua [i chipuri `mbujorate a
premiul na]ional de ~ntre credincio[i, pios,
poezie: cu o lum=nare `n m=n\, se
de Ion MITICAN „De funii lungi urnite afla [i poetul.
T=rgove], n\scut la Ba- mereu ca de c\pestre „S-au z\rit. El a saluta-
c\u (`n 1821), [colit la Ia[i Rup clopotele p=rtii [i t-o imperceptibil, mi[c=nd
[i `n Paris, om de seam\ al d=re fac pe cer, u[or capul, ea i-a r\spuns.
]\rii cu `nalte atribu]ii Iar dangatele grele {i at=t. Mama `i urm\rea.
publice, poetul Vasile s-arunc\ pe ferestre Dup\ aceea s-au pierdut,
Alecsandri t=njea dup\ {i pier c\z=nd `n zare [i c\ci b\tr=nul duhovnic
via]a pastoral\ [i lini[tit\ iar se nasc [i pier“. `ncepuse slujba. S-a stins
a satului rom=nesc pentru ~ntr-o asemenea noap- lumina [i apoi lumea se
care Pa[tele este nu nu- te, cu sunetul clopotelor `n `mbulzea s\ aprind\ lu-
mai s\rb\toarea ~nvierii, urechi [i sufletul emo- m=n\rile“. (Ne `nt=lnim
dar [i a purit\]ii suflete[ti ]ionat, urca d=mbul Bise- cu Veronica Micle)
[i p\m=nte[ti. ricii „Buna Vestire“, Singur, dar fericit c\
„Regele poeziei“ rom=- s-au v\zut, poetul s-a `n-
acoperit, sub macatul de
ne[ti, aflat la anii matu- Inginerul tors acas\, `n odaia pustie
topora[i alba[tri – sinilli, a locuin]ei sale. Era unde-
rit\]ii depline, tr\ia cu Ion Mitican poetul Mihai Eminescu.
duio[ie zilele S\pt\m=nii va, pe strada Sf. Atanase,
Se afla la Ia[i din toamna ori pe D=mbu (strad\ ce
Mari, c=nd a[ez\rile Mol- menite `n tingirile de anului 1874 [i ]inuse s\
dovei ie[eau din mohoreala aram\ se aliniau pe mese, avea s\ se cheme, prin
participe la slujba ~nvierii 1910, Eminescu) sau pe
iernii, ogr\zile se t=rnuiau, iar cozonacii m=ndri, cu
`n biserica Veronic\i Sf. Teodori, `n preajma
gr\dinile se greblau, lu- p\l\riile pe o ureche, abia
ivi]i din calupuri, a[teptau Micle, muza vie]ii sale. Ea Universit\]ii (aflat\ pe
mina varului proasp\t
acoperea pere]ii caselor, s\ `ndulceasc\ [i s\ bu- locuia nu departe, pe atunci `n cl\direa de azi a
strada Butu (azi Neculai Biserica „Buna Vestire“, ctitoria logof\tului
tulpinile pomilor, garduri- cure sufletele trecute prin Medicinii), `nconjurat\ de
Gane), la num\rul 14. puzderia de c\su]e ce Ioan T\utu din 1820, era loca[ul preferat al
le, por]ile, pode]ele [i chiar `ndelungatul post al puri-
]\ru[ii de m\rginire a fic\rii. Precum toate ie[encele, alc\tuiau odinioar\ „Car- profesorilor Kog\lniceanu,
[an]urilor de l=ng\ dru- Veronica petrecuse S\p- tierul Latin al Ia[ilor“. Maiorescu - locatari pe str\zile din jur
muri, iar seara `ntreaga t\m=na Patimilor f\c=nd Pe mas\ nu era nici pas-
Eminescu [i Veronica, cur\]enie, [terg=nd feres- c\, nici cozonac sau ou\ ~nving=nd pre `nsu[i c=nd avea sufletul `nc\r-
suflare mergea cu pio[enie
la deniile din bisericile lu- de Pa[ti, la Biserica tre, cur\]=nd u[ile, f\c=nd ro[ii, dar sufletu-i s\rb\- izvorul de vie]e... cat de dureri [i necazuri.
CM minate doar de candele [i „Buna Vestire“ preg\tiri, seara merg=nd torea aprins de febra cre- Apoi din nou t\cere, Despre asemenea mo- CM
YK
c=teva lum=n\ri p=lp=ind la denii cu buche]ele de a]iei, caden]=nd versurile cutremur [i sfial\ mente scria fiica sa, Virgi- YK

sub icoane. A[a cerea
tradi]ia str\mo[easc\ ca,
odat\ cu sufletul, de Pa[ti
s\ se primeneasc\ toate,
iar cei din case, mai ales
copiii, s\ primeasc\ straie
noi: o c\me[\ `nflorit\ din
in [i i]ari urzi]i-n fir de
l=n\ [i dragoste nestins\
de mam\ la r\zboiul de
]esut aflat, pe vremea
str\bunilor, la mare rang.
Atunci c=nd poetul pu-
blica poezia de mai sus `n
„Convorbiri Literare“
(1868), Pa[tele avea ace-
ea[i rezonan]\ [i `n Ia[i,
ca [i la Mirce[tii unde
tr\ia c=nd n-avea atribu]ii
ob[te[ti. ~n cuhniile n\-
du[ite de fierbin]eala cup-
toarelor, ou\le ro[ii cu mi-
gal\ `ncondeiate z=mbeau
din panere, p\[tile ru-
To]i cre[tinii capitalei [i
ai satelor Moldovei a[tep-
tau cu `nfrigurare apropi-
erea miezului de noapte [i
chemarea tainic\ la marea
S\rb\toare vestit\ de
dang\tele clopotelor care
sunau de-odat\.
{i atunci, ca [i acum, la
un semnal parc\ dat de
baciul clopotelor Mitropo-
liei, din turlele marilor cti-
torii voievodale [i din bi-
sericile cartierelor, izbuc-
nea isonul dang\telor de
aram\. Glasul lor stins [i
iar aprins inspira mai
t=rziu „minunata“ poezie
„Vecerne“ (cum avea s\
spun\ Panait Istrati)
murmurat\ de t=n\rul
poet-tipograf George
Lesnea, propus forurilor
literare din 1932 pentru
viorele sau brebenei.
Fericirea lui Eminescu
~n noaptea aceea cald\,
lini[tit\ [i `nmiresmat\ de
zambile, florile cai[ilor [i
aburul cozonacilor abia
sco[i din cuptoare,
Biserica „Buna Vestire“,
ctitoria logof\tului Ioan
T\utu din 1820 [i pre-
feratul loca[ al profesorilor
Kog\lniceanu, Maiorescu -
locatari pe str\zile din jur,
str\juit\ de b\tr=nii ar-
bori ai fostului codru [i
`mpodobit\ de pomii abia
`nflori]i, nu mai `nc\pea
de credincio[i.
Cu pu]in timp `nainte de
miezul nop]ii, pe u[a ghin-
tuit\, intra Veronica, cu
fetele Virginia [i Valeria de
m=n\. O `nso]eau so]ul,
{tefan Micle, [i mama.
poeziei „Invierea“, ce avea
sa o publice mai t=rziu, `n
1878, c=nd se afla la Bu-
cure[ti cu g=ndul la Ve-
ronica:
„Prin ziduri `nnegrite,
prin izul umezelii,
Al mor]ii rece spirit se
strecur\-n t\cere;
Un singur glas `ng=n\
cuvintele de miere,
`nchise `n tartajul str\-
vechii evanghelii.
C-un muc `n m=ni mo[-
neagul cu barba ca z\pada,
Din c\r]i cu file unse
norodul `l `nva]\,
C\ moartea e `n lupt\
cu vecinica via]\,
C\ de trei zile-nvinge
cumplit muncindu-[i prada
O muzic\ ad=nc\ [i pli-
n\ de bl=nde]e
P\trunde t=nguioas\
puternicele bol]i:
Pieirea, Doamne sfinte,
c\zu `n orice col],
[i negrul `ntuneric se
sperie de [oapte...
Dou\sprezece pasuri
r\sun\... miez de noapte...
Deodat\-n negre ziduri
lumina d\ n\val\.
Un clocot lung de
glasuri vui de bucurie...
Acolo-n altar se uit\ [i
preo]i [i popor
Cum din morm=nt r\-
sare Christos `nving\tor,
Iar inimile toate se u-
nesc `n armonie.“
Sub bol]ile str\bune,
afumate de f\cliile lum=-
n\rilor celor de mult tre-
cu]i `n nefiin]\, `[i g\sea
alinare Veronica atunci
nia Micle Gruber: „Doam-
ne [i mult se mai ruga
mama s\ i se `mplineasc\
dorin]a de avea pe Emi-
nescu de b\rbat, ]in minte
`ntr-o Vinere a Pa[telor pe
mama `ngenunchiat\ `n
fa]a Maicei Domnului la
Biserica «Buna Vestire»,
rug=ndu-se fierbinte [i
pl=ng=nd, implor=nd mila
Cerului pentru dragostea
ei nefericit\“.
R\m\sese v\duv\ la 28
de ani cu dou\ feti]e, so]ul
{tefan Micle pierz=ndu-se
la 4 august 1879. Poetul
reprezenta pentru ea „sin-

Singur, dar fericit c\ s-a v\zut cu Veronica,

poetul s-a `ntors acas\, `n odaia pustie a
locuin]ei sale de pe strada Sf. Atanase sau pe
Sf. Teodori, `n preajma Universit\]ii (aflat\ pe
atunci `n cl\direa de azi a Medicinii),
`nconjurat\ de puzderia de c\su]e ce
alc\tuiau odinioar\ „Cartierul Latin al Ia[ilor“
CM
YK
 CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
zbor al omenirii [i de
celor vis\tori sau de
grindei, cum [opteau
era marea bucurie a
Pa[telui. Se `nv=rtea
toate trei zilele [i nu
era sat f\r\ scr=nciob
La Ia[i fiind, poetul Vasile Alecsandri
t=njea dup\ via]a pastoral\ [i lini[tit\
a satului rom=nesc, pentru care Pa[tele
este nu numai s\rb\toarea ~nvierii, dar [i a de Sus sau la Vangheli – livezilor `nfr\]ite sau, cum
purit\]ii suflete[ti [i p\m=nte[ti pe col]ul str\zilor Langa [i scria o gazet\, „un pumn
B\ilor.
gurul punct luminos al lumea la petrecerea S\r- ~n ogr\zile lor n\v\lite
vie]ii“. b\torii, ca [i ceilal]i t=r- de lume, se `nv=rtea c=te
Dorin]a nu se `mplini, gove]i, `n ziua de Pa[ti, un scr=nciob construit pe
c\ci Mihai Eminescu se dup\ pr=nz, Veronica dou\ furci `nalte de stejar
`mboln\vi [i visul lor a- mergea cu familia la hora [i m=nat de fl\c\i zdra-
prins de a fi `mpreun\, se veni veseli]i de zumzetul
ce se `ntindea odinioar\ `n cobzelor, trilul c=torva
spulber\. ograda `nc\p\toare a ha-
scripci smonite de un nai
nurilor din mahalale: la [i `ng=nate de un ]ambal.
Hora [i scr=nciobul Topor (Balc) - pe S\r\rie, }in=ndu-se de m=ini,
la Trei Sarmale - `n
din gr\dinile Ia[ului Socola, la Chiril\ - `n T\-
fetele [i fl\c\ii jucau hora.
{i nu era priveli[te mai
R\spunz=nd invita]iei t\ra[i, la Perjoaia - `n frumoas\ `n Ia[ii de odi-
fl\c\ilor ce umblau pe la Nicolina [i chiar prin cen-
nioar\ ca jocul de Pa[ti, la
case cu l\utarii chem=nd tru, la Binder - pe Strada care fetele `n catrin]e noi,
]esute de m=inile lor cu
fluturi aurii [i fir de m\ta-
CM
YK
se, ca [i iile de borangic,
p\reau ni[te z=ne pogor=-
te `ntre feciorii cu straie
albe ca neaua [i chipuri
`mbujorate.
Cum ne spune martorul
vremii, Rudolf Su]u, la
asemenea spectacole „cu-
cona[ii ochiau fetele `n
timpul jocului, iar cucoa-
nele admirau formele «ro-
mane» ale tinerilor fl\c\i,
`n bra]ele c\rora fetele se
ml\diau la ondula]iile jo-
cului ca ni[te turturele“
(„Ia[ii de odinioar\“).
Cele mai vestite hori
erau `n T\t\ra[i - pitore-
~n ziua de Pa[ti, dup\ pr=nz, Veronica asca mahala cu gr\dini
umbroase - ce-[i p\strase
mergea cu familia la hora ce se `ntindea neschimbat\ `nf\]i[area
odinioar\ `n ograda `nc\p\toare a hanurilor de bogat sat rom=nesc cu
din mahalale: la Topor (Balc) - pe S\r\rie - case rare, str\lucind de
sau la Trei Sarmale - `n Socola albea]\ `n lumini[urile
Una dintre aceste gr\dini vie]uia deasupra v\ii Cacainei, pe strada
T\t\ra[i, la vreo c=teva sute de pa[i, dincolo de col]ul C\l\ra[ilor,
cam pe locul unde opreau dro[carii [i pede[trii s\-[i trag\ sufletul
dup\ sui[ul coastei. Acolo, `n spatele unor zidiri negustore[ti de la
strad\, cam pe locul ocupat acum de Pia]a T\t\ra[i, str\juit\ de
arbori b\tr=ni, dintre care un uria[ stejar a r\mas de benghi [i
renume `n dosul unei b\r\ci p=n\ `n zilele noastre, se afla Gr\dina
Chiril\. Apar]inea lui Neculai Chiril\ [i urma[ului s\u Gheorghe
Chiril\ (al c\rui fecior de ast\zi se nume[te tot Neculai)
CM
YK
Miercuri, 11 aprilie 2007 9
~n gr\dini, de Pa[ti,
se ridicau cele mai
stra[nice
scr=ncioburi ce
`mplineau visul de
`n\l]are a sufletului
menire a c=nepii s\
creasc\ p=n\-n
gospodarii sui]i `n
poli]e. Scr=nciobul
[i nici t=rg sau
mahala din Ia[ul de
odinioar\ `n c\re s\ „S-au z\rit. El a salutat-o imperceptibil,
lipseasc\ mi[c=nd u[or capul, ea i-a r\spuns. {i at=t.
Mama `i urm\rea. Dup\ aceea s-au pierdut,
c\ci b\tr=nul duhovnic `ncepuse slujba.
S-a stins lumina [i apoi lumea se `mbulzea
de case ce dispar `ntr-o
mare verdea]\“, locuite de s\ aprind\ lum=n\rile“
aprigi [i a]o[i cresc\tori de
vite, gr\dinari, stupari, iar ace[tia, miresele. „De Pa[ti `n satul vesel
habotnici p\str\tori ai Horele neostenite din ogra- c\su]ele-n\lbite
obiceiurilor str\mo[e[ti. da `ntins\, purtate `nainte Lucesc sub a lor mal-
Acolo se ascundeau pi- de staroste, dru[te [i duri de trestii aurite,
tore[ti gr\dini de var\ cu n\na[i, atr\gea privitori Pe care cocost=rcii, `n-
vetre m\n\stire[ti, pe ca- din tot ora[ul, iar de Pa[ti, fip]i `ntr-un picior,
re forfoteau f\r\ `ncetare mul]imi f\r\ num\r. Dau g=tul peste aripi,
oloaie cu bor[uri [i g\lu[-
A[a cum scria Rudolf toc=nd din ciocul lor.
te, c=t [i uria[e ceaune cu Su]u: „S\rb\torile Pa[te- Un scr=nciob mai la va-
m\m\ligi c=t roata caru- lor, pentru ie[eni, `n vre- le pe l=ng\ adun\
lui, `nv\luite `n mirozne
muri de demult, constitu- Fl\c\i [i fete m=ndre ce
de tochituri [i fripturi hai- iau un eveniment foarte r=d cu voie bun\;
duce[ti, toate udate cu vin important de peste an. [i-n sunet de vioare, de
busuioc. ~n cuprinsul lor,
Prin casele boere[ti, mese- cobze [i de naiu
de Pa[ti, se ridicau cele le acoperite cu m=nc\ri Se-ntoarce hora lin\, CM
mai stra[nice scr=ncioburi YK
fine, cu p\[ti, ou\ ro[ii [i c\lc=nd pe verde plaiu.
ce `mplineau visul de zbor cozonaci, st\teau trei zile B\tr=ni cu fe]e stinse,
al omenirii [i de `n\l]are a
[i trei nop]i `ntinse, iar rom=ni cu fe]e albe
sufletului celor vis\tori
musafirii cari se perindau Rom=nce cu ochi negri
sau de menire a c=nepii s\
creasc\ p=n\-n grindei, `n vizite, aveau oare cum [i cu [tergare albe
cum [opteau gospodarii obliga]iunea de a m=nca [i Pe iarba r\s\rit\ fac
sui]i `n poli]e. a bea `n casa gazdei.“ praznic la un loc,
„~n scr=nciobul din cul- („Pa[tele la Ia[i“) Iar pe-mpregiur copiii
me se dau b\ie]i [i fete, Scr=nciobul era marea se prind la lupt\-n joc.
Copile flori de aur, bucurie a Pa[telui. Se `n- {i scr=nciobul se-ntoar-
voinici cu negre plete …“ v=rtea toate trei zilele [i ce, purt=nd `n leg\nare
(V. Alecsadri, Scr=nciio- nu era sat f\r\ scr=nciob P\rechi `mbr\]i[ate cu
bul, „Convorbiri literare“, [i nici t=rg sau mahala din dulce `nfocare.
februarie 1869) Ia[ul de odinioar\ `n c\re Ochiri sc=nteietoare [i
s\ lipseasc\. ginga[e z=mbiri,
Imaginea sa era cu du- Ce viu r\sp=nd `n aer
Din Gr\dina Chiril\ a io[ie descris\ de acela[i electrice luciri.
r\mas doar un stejar poet romantic, Vasile (Pa[tele , „Convorbiri
Alecsandri: literare“, 1868)
Una dintre aceste gr\-
dini vie]uia deasupra v\ii
Cacainei, pe strada T\t\-
ra[i, la vreo c=teva sute
pa[i, dincolo de col]ul C\-
l\ra[ilor, cam pe locul un-
de opreau dro[carii [i pe-
de[trii s\-[i trag\ sufletul
dup\ sui[ul coastei. Acolo,
`n spatele unor zidiri ne-
gustore[ti de la strad\,
cam pe locul ocupat acum
de Pia]a T\t\ra[i, str\jui-
t\ de arbori b\tr=ni, din-
tre care un uria[ stejar a
r\mas de benghi [i renu-
me `n dosul unei b\r\ci
p=n\ `n zilele noastre, se
afla Gr\dina Chiril\. A-
par]inea lui Neculai Chiri-
l\ [i urma[ului s\u
Gheorghe Chiril\ (al c\rui
fecior de ast\zi se nu-
me[te tot Neculai).
}in=nd scr=nciob [i jo-
curile feciorilor, duminica,
vestita gr\din\ era [i
stani[tea nun]ilor, `ncepu-
te separat `n prima zi pe
la pr=nz [i sf=r[ite lao-
lalt\, a doua zi seara, cu
vesele petreceri `n care
nunta[ii `[i `ncurcau mirii,
10 Miercuri, 11 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Specii rare de papagali Avalan[\ de hemoragii

Credincio[ii vasluieni au
d\ruit cadouri de]inu]ilor
De]inu]ii din Penitenciarul cu Re-
gim ~nchis Vaslui, care, `n ultima
perioad\, nu au fost vizita]i de
rude, au primit, luni, daruri de la
credincio[ii din parohiile „Sfântul
Ioan“ din Vaslui [i din comuna
vasluian\ M\r\[eni. „Este impor-
tant s\ ajut\m la `nt\rirea com-
portamentelor presociale [i s\ pre-
g\tim de]inu]ii pentru reintegrarea
`n societate“, a declarat purt\torul
de cuvânt al Penitenciarului Vas-
lui, subinspectorul [ef Eusebio
Brânz\. ~n cursul acestei zile, de]i-
nu]ii vor participa la un program
cu caracter moral-religios, dedicat
s\rb\torilor pascale, sus]inut de
voluntari ai Serviciului Umanitar
pentru Penitenciare. (B.C.)
la Muzeul de Istorie Natural\
30 de specii de papagali
vii, printre care unele foarte
rare, pot fi v\zute la Muzeul
de Istorie Natural\ a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“ `ntr-o
expozi]ie deschis\ pe par-
cursul lunii aprilie. „P\s\ri
cu un penaj viu colorat, cu
ciocul puternic curbat ca la
r\pitoare, de care se folosesc
ca de un al treilea picior, pa-
pagalii au un creier mult
dezvoltat `n compara]ie cu
al altor p\s\ri, ceea ce ex-
plic\ comportamentele lor
atât de complexe. Majorita-
tea speciilor sunt arboricole,
pu]ine doar terestre. Papa-
galii sunt monogami, se
cuib\resc `n general `n scor-
buri, cavit\]i ale stâncilor,
uneori `n cuiburi de termite
[i rar pe sol“, a precizat
muzeograf Doina Codreanu.
„Hrana papagalilor este
foarte variat\, constând `n
semin]e, boabe, fructe dife-
rite, unele specii se hr\nesc
[i cu muguri, flori, mici in-
secte, polen sau nectar, pen-
tru colectarea c\ruia speci-
ile respective au limba ter-
minat\ printr-un smoc de
peri[ori ca o pensul\. Nu
emit sunete melodioase, ci
ni[te strig\te stridente. Pot
imita glasul diferitelor spe-
cii, iar `n cazul `n care sunt
domestici]i imit\ fel de fel
de cuvinte, f\r\ `ns\ a le
`n]elege, a[a cum cred unii“,
a mai men]ionat Doina Co-
dreanu, care a ad\ugat c\
papagalii sunt p\s\ri longe-
vive, putând ajunge la vârs-
te destul de `naintate, de
70-100 de ani.
~n expozi]ia deschis\ sunt
prezente 30 de specii de pa-
pagali vii, printre care un
spectaculos exemplar de Ara
ararauna (al doilea ca m\-
rime din lume), canari, tur-
turele, broscu]e, reptile [i
roz\toare exotice, a mai pre-
cizat muzeografa Doina Co-
dreanu. (O.R.)
digestive dup\ masa de Pa[ti
Medicii din unit\]ile de
primire urgen]e ale spitalelor
din Ia[i s-au confruntat `n
aceste zile cu numeroase
cazuri de hemoragii digestive
grave provocate de abuzul de
m=nc\ruri grase [i b\uturi
alcoolice consumate `n pe-
rioada s\rb\torilor pascale.
De asemenea, au fost `nregis-
trate foarte multe cazuri de
pacien]i cu boli cronice, `n
special cardiovasculare, care
au ajuns la spital din cauza
decompensarii bolii. „Am a-
vut foarte multe cazuri de
fenomene digestive, cum sunt
hemoragiile digestive, colicile
biliare, colecistitele, pancre-
atitele pe fondul consumului
exagerat de bucate tradi]io-
nale [i alcool. Pacien]ii au
primit `ngrijiri `n urgen]e [i
majoritatea au fost externa]i
deja“, a declarat dr. Diana
Cimpoe[u, purt\torul de
cuv=nt al spitalului
Tot `n aceast\ perioad\,
cinci persoane cu v=rste
cuprinse `ntre 45 [i 55 de ani
au decedat la Institutul de
Gastroenterologie [i Hepa-
tologie (IGH) din cauza unor
hemoragii digestive grave,
ap\rute pe fondul altor boli
cronice. (O.B.)

Unul din [apte Ce mai scriu ie[enii `n peti]iile adresate Prefecturii

b\c\uani sufer\ de boli
cardiovasculare
Popula]ia jude]ului Bac\u este „ex-
trem de vulnerabil\ la `mboln\vi-
re“, afirm\, la unison, medicii
b\c\uani. Datele statistice central-
izate la Autoritatea de s\n\tate
public\ sau Casa de Asigur\ri de
S\n\tate Bac\u confirm\ acest lu-
cru. Astfel, peste o sut\ de mii de
locuitori ai jude]ului sufer\ de mal-
adii cardiovasculare, al]i circa 19
mii - de cele bronhopulmonare
cronice, `n special boala pulmonar\
obstructiv\ (BPOC), care este con-
siderat\ a patra cauz\ de deces `n
lume, al]i circa 11 mii sunt victime
ale bolilor hepatice cronice [i
aproape 10 mii sufer\ de ulcer.
Speciali[tii consider\ dramatic [i
faptul c\ aproximativ 140 de mii de
b\c\uani, din cei 780 de mii de
locuitori ai jude]ului, nu sunt
`nscri[i pe listele medicilor de fami-
lie. Ace[tia nu au calitatea de asig-
urat [i, prin urmare, nu beneficiaz\
de asisten]\ medical\
subven]ionat\ din asigur\rile so-
ciale de s\n\tate. (B.C.)
{apte incendii de
s\rb\tori, `n Neam]
Pompierii Inspectoratului pentru
Situa]ii de Urgen]\ (ISU) Neam] au
fost solicita]i s\ intervin\, de
sâmb\t\ [i pân\ ieri diminea]\, la
8 evenimente, dintre care 7 au fost
incendii [i unul - accident rutier.
Cele 7 incendii la care au fost so-
licita]i pompierii au izbucnit, `n ma-
joritatea cazurilor, din cauza so-
belor defecte sau a scurtcircuitelor
ap\rute la cablurile electrice. Din
fericire, nimeni nu a r\mas f\r\
locuin]\, incendiile fiind produse la
anexe gospod\re[ti. ~ntr-un alt caz,
câ]iva copii r\ma[i neidentifica]i au
stins lumân\rile cu care au venit de
la ~nviere de gardul unei locuin]e,
iar acesta a luat foc, punând `n
pericol `ntreaga gospod\rie. Focul
izbucnit a ars 5 metri liniari din
gard, dar [i 5 tone de fân. (B.C.)
Agent de paz\,
`mpu[cat mortal
de un coleg
Un agent de paz\ al firmei care
asigur\ securitatea combinatului
siderurgic Arcelor Mittal Gala]i a
fost `mpu[cat mortal, duminic\, de
un coleg, `n timpul serviciului.
Potrivit purt\torului de cuvânt al
IPJ Gala]i, inspector principal
Cristina Tatulici, trei agen]i de
paz\ se aflau `ntr-o magazie de la
Sec]ia oxigen 2 a combinatului
Arcelor Mittal Gala]i. De[i se aflau
`n timpul serviciului, Marian
Cârstea, de 22 ani, Gheorghe
Ciudin, de 30 ani, [i Ionu] Goghie,
de 22 ani, jucau c\r]i [i consumau
b\uturi alcoolice. La un moment
dat, Marian Cârstea l-a amenin]at
pe Gheorghe Ciudin c\, dac\ mai
câ[tig\ o „mân\“, `l va `mpu[ca.
Cum Gheorghe Ciudin a mai
câ[tigat o dat\, a fost `mpu[cat `n
cap [i a decedat pe loc. Marian
Cârstea a fost arestat pe baz\ de
ordonan]\ pentru omor deosebit de
grav [i risc\ s\ stea dup\ gratii
pân\ la 25 de ani. (B.C.)
a De[i, la instalarea sa `n func]ie, prefectul jude]ului Ia[i, Nicu[or P\duraru, insista pe ideea ca institu]ia pe care o
conduce s\-[i cultive o imagine sobr\, deta[at\ de „b\[c\lia“ lumii politice, al c\rei obiectiv de activitate s\ fie
reprezentat strict de administra]ie, exist\ [i ie[eni care dau peste cap planurile prefectului a „Domnule prefect,
lua]i-l de bra] pe domnul primar [i monta]i 500 de wc-uri `n Copou [i p=n\ la gar\, c\ merge omul pe jos [i nu are
unde s\-[i fac\ nevoile fiziologice“, scrie un pensionar `n cererea `naintat\ Prefecturii a „Acest om a c=[tigat `n
dou\ r=nduri alegerile, folosindu-se de o m=n\ de om mort vr\jit\, de la o m\tu[\ a nevestei sale“, sus]ine un alt
ie[ean, care `l roag\ pe prefect s\ opreasc\ abuzurile primarului dintr-o comun\ ie[ean\ a
Printre cele mai tr\znite Pope[ti. De[i oficialii Pre-
sesiz\ri ale ie[enilor se fecturii ie[ene au putut, cel
num\r\ [i cererea unui mult, s\ se amuze de ce-
pensionar din zona Copou, rerea primit\, b\rbatul a
care a cerut montarea a nu fost „r\zbunat“ `n final de
mai pu]in de 500 de toalete faptul c\ primarul pe care
publice. „Domnule prefect, l-a reclamat a fost trimis `n
lua]i-l de bra] pe domnul judecat\, s\pt\m=na tre-
primar [i monta]i 500 de cut\, de procurorii Direc-
wc-uri `n Copou [i p=n\ la ]iei Na]ionale Anticorup]ie,
gar\, c\ merge omul pe jos pentru deturnarea unor
[i nu are unde s\-[i fac\
fonduri europene destinate
nevoile fiziologice“, preci- rromilor.
zeaz\ pensionarul `n cere- „Sunt c=teva persoane
rea lui. Nu lipsesc nici sesi- care [i-au f\cut o obi[nu-
z\rile reclamagiilor „de in]\ din a trimite astfel de
profesie“, care cer ajutorul peti]ii, nu numai la Prefec-
[efilor Prefecturii, deoarece tur\, ci [i la institu]ii de la
„au fost r\pi]i de extrate- nivel central. Evident c\
re[trii, iar acum sunt nu putem r\spunde unor
urm\ri]i de serviciile se-
crete de informa]ii“.
asemenea solicit\ri, a[a c\
le clas\m. Dar s-a `nt=m-
plat s\ fim nevoi]i s\-i in-
titudine de date despre su- „Fa]\ de aceea[i perioad\ a ]iilor, prezentat ieri de con-
„Primarul vr\jitor“ form\m pe cei de la Bucu- biect, mai mult sau mai anului trecut, num\rul se- ducerea institu]iei, 1.744
re[ti `n leg\tur\ cu astfel
pu]in relevante, unele foar- siz\rilor este de aproape de ie[eni au reclamat di-
~n aceea[i not\ de su- de sesiz\ri, mai mult sau te amuzante ce-i drept. Dar trei ori mai mic. Acest lu- verse deficien]e `n activita-
pranatural, un b\rbat din mai pu]in amuzante, deoa- interven]ia noastr\ nu de- cru arat\ c\ activitatea in- tea Prefecturii sau a altor
comuna ie[ean\ Pope[ti i-a rece ei nu [tiau cine se afl\ pinde de modul `n care este stitu]iei noastre s-a `mbu- institu]ii publice.
cerut prefectului s\ opreas- `n spatele peti]iilor [i ne ce- formulat\ sesizarea, ci de n\t\]it, dar [i faptul c\ tot „Cele mai multe recla-
c\ abuzurile primarului ruser\ l\muriri `n leg\tu- informa]ia pe care o pri- mai mul]i ie[eni au `n]eles ma]ii fac referire la ur-
din localitate, deoarece a- r\ cu reclama]iile primite“, care sunt atribu]iile acestei gentarea solu]ion\rii dosa-
mim“, a subliniat prefectul.
cesta a „`ntunecat“ min]ile a spus prefectul Nicu[or institu]ii [i nu ne mai relor de fond funciar. Pe
locuitorilor comunei prin P\duraru. trimit sesiz\ri pe care nu locul doi sunt sesiz\rile cu
metode „neortodoxe“. „A- {eful Prefecturii a admis Problemele de fond avem cum s\ le rezolv\m, privire la refuzul comisiilor
cest om a c=[tigat `n dou\ `ns\ c\ sunt [i sesiz\ri care, deoarece nu intr\ `n locale de fond funciar de a
r=nduri alegerile, folosin- de[i formulate `ntr-un lim- funciar conduc `n atribu]iile noastre [i legea proceda la punerea `n pos-
du-se de o m=n\ de om baj „curios“, con]in elemen- topul peti]iilor nu ne permite acest lucru“, esie, urmate de cererile
mort vr\jit\, de la o m\- te adev\rate. „Sunt oameni a declarat purt\torul de pentru ajutoare sociale,
tu[\ a nevestei sale. A [i oameni. Fiecare `ncearc\ De la `nceputul acestui cuv=nt al Prefecturii Ia[i, sprijin financiar sau alte
c=[tigat prim\ria dup\ ce a s\-]i atrag\ aten]ia a[a an, pe adresa Prefecturii Emanoil Arhip. probleme de natur\ so-
prostit o comun\ `ntreag\“, cum crede el de cuviin]\. ie[ene au fost trimise Potrivit unui raport cu cial\“, a precizat Emanoil
sus]ine b\rbatul din Unii ie[eni prezint\ o mul- aproape 1.800 de peti]ii. privire la solu]ionarea peti- Arhip. (Bogdan CRON})
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Tratamentul `n esofagita provocat\
de `nghi]irea unor substan]e caustice
Esofagita acut\ mit nivel al esofagului. Aceas-
t\ stagnare a substan]ei toxice
postcaustic\ este determin\ leziuni ale mucoa-
sei esofagului, care sunt mai
determinat\ de ingestia intense `n jum\tatea supe-
accidental\ sau voluntar\ rioar\ a esofagului la copiii
sub v=rsta de 2 ani [i `n ju-
a unei substan]e caustice m\tatea inferioar\ la copiii
puternice: baze mai mari.
Frecvent, se asociaz\ lezi-
(sod\ caustic\, potasiu, uni la nivelul buco-faringelui,
amoniac), acizi mai rar la nivelul laringelui [i
stomacului [i excep]ional la
(acetic, azotic, clorhidric, nivelul duodenului.
Esofagita acut\ postcausti-
sulfuric), s\ruri c\ este cea mai frecvent\ eso-
(clorur\ de mercur). fagit\ la copil [i poate fi `n-
t=lnit\ la toate v=rstele co-
pil\riei, fiind mai frecvent\ la
grupa de v=rst\ 1-4 ani.
de dr. Doina DUMITRIU
Leziunile esofagiene produ-
Dup\ ingestia unei subs- se de substan]a caustic\ vari-
tan]e caustice la nivelul esofa-
az\ `n func]ie de natura aces-
gului se produce o contrac]ie teia, de cantitate [i concentra-
spastic\ reflex\, care determi- ]ie, duc=nd la forme u[oare,
n\ oprirea progresiei spre sto- medii sau severe de boal\.
mac a substan]ei toxice inge- Debutul este supraacut.
rate [i stagnarea ei la un anu- Imediat dup\ ingestia subs-
POR}IA DE S|N|TATE
tan]ei caustice apare o senza-
]ie de arsur\ la nivelul buze-
lor, cavit\]ii bucale [i faringe-
lui, durere vie retrosternal\ [i
epigastric\. Apare alterarea
st\rii generale cu anxietate,
paloare, transpira]ii reci [i
tahicardie.
Dup\ 12-24 de ore de la in-
gestie se intr\ `n perioada de
stare acut\, c=nd apare disfa-
gia, imposibilitatea de a `nghi-
]i, saliva]ie abundent\, durere
retrosternal\ [i regurgita]ii.
Mai pot s\ apar\ o stare sub-
febril\ sau febril\, diaree,
v\rs\turi cu s=nge. Aceast\
perioad\ acut\ a bolii dureaz\
12-14 zile, fiind urmat\ de o
perioad\ de acalmie, `n care
simptomele generale (disfagia,
regurgita]ia, durerea retros-
ternal\, febra) [i cele locale
scad foarte mult sau dispar.
Dup\ perioada de acalmie,
care dureaz\ 1-2 luni, se trece
`n perioada cronic\ a bolii, ca-
racterizat\ prin simptomatolo-
gia clinic\ a stenozei esofagie-
ne, c=nd apare disfagia progre-
siv\ (ini]ial pentru alimentele
solide, apoi pentru lichide).
Diagnosticul pozitiv de e-
sofagit\ [i de stenoz\ esofagia-
n\ postcaustic\ se pune pe ba-
za anamnezei, a examenului
clinic local (buco-faringian) [i
general, a examenului radio-
logic [i esofagoscopiei.
Evolu]ia esofagitei postca-
ustice este lung\ [i poate fi a-
gravat\ de apari]ia unor com-
plica]ii. ~n perioadele supraa-
cut\ [i acut\ pot s\ apar\ ede-
mul laringian, fistulele eso-
traheale [i eso-bron[ice, hemo-
ragii grave, bron[ite, pneumo-
nii intersti]iale. ~n perioada
cronic\ a bolii, complica]iile
posibile sunt: stenozele hipo-
faringiene, perforarea perete-
lui esofagian [i realizarea de
fistule eso-traheale, malnu-
tri]ia [i suprainfec]iile.
Prognosticul esofagitei acu-
te postcaustice r\m=ne rezer-
vat `n majoritatea cazurilor.
Ce include tratamentul:
- inactivarea substan]ei ca-
ustice imediat dup\ accident.
Miercuri, 11 aprilie 2007
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
Dac\ substan]a ingerat\ este o
baz\ se administreaz\ solu]ii
acide (o]et diluat, suc de l\m=-
ie), `n cazul `n care substan]a
ingerat\ este un acid se ad-
ministreaz\ solu]ii alcaline
(lapte dulce, ap\ cu bicarbo-
nat), iar `n cazul `n care nu se
cunoa[te substan]a ingerat\ se
administreaz\ ap\ albumi-
noas\ sau lapte. Sp\l\tura
gastric\ sau provocarea de
v\rs\turi sunt contraindicate;
- combaterea st\rii de [oc;
- calmarea durerii [i st\rii
de agita]ie;
- corticoterapie, datorit\ ac-
]iunii sale antiinflamatoare,
reduce durerea [i edemul, aju-
t=nd astfel la reluarea precoce
a alimenta]iei orale;
- prevenirea [i combaterea
infec]iei prin administrarea de
antibiotice;
- dup\ accident, alimenta]ia
va fi reluat\ per oral la `nce-
put, cu alimente lichide [i apoi
semilichide. C=nd leziunile e-
sofagiene sunt extinse [i pro-
funde [i s-a relizat o fistul\
(comunicare) `n organele veci-
ne, se va efectua o gastostomie
joas\, pentru a pune esofagul
`n repaus;
- dup\ 2-3 s\pt\m=ni de la
accident se `ncep dilata]iile es-
ofagiene, care pot dura p=n\ la
dou\ luni;
- tratamentul chirurgical
const\ `n rezec]ia esofagului
stenozat, cu esofagoplastie [i
se recomand\ `n stenozele e-
sofagiene foarte str=nse sau `n
caz de insucces la dilat\ri. a
11
PILULA ZILEI
Ce riscuri implic\
afec]iunile gingiilor
a Mul]i oameni `[i fac griji pentru
carii, dar paradontopatia poate
constitui o mare problem\ pentru cei
cu o igien\ oral\ precar\ a
Afec]iunile gingivale reprezint\
infec]iile ]esuturilor ce sprijin\ din]ii.
C=nd placa se dezvolt\, bacteriile irit\
gingiile [i cauzeaz\ inflamarea acestora.
La `nceput, aceast\ afec]iune se nume[te
gingivit\ [i afecteaz\ doar gingiile. ~ntr-o
faz\ mai avansat\, boala se nume[te peri-
odontoz\. Bacteriile p\trund `n linia
gingiilor, atac=nd ]esutul [i osul din jurul
dintelui. Aceasta poate duce la pierderea
dintelui.
Simptomele pot fi at=t de slabe `nc=t
unele persoane nu realizeaz\ c\ sufer\ de
aceste afec]iuni. Simptomele pot fi: gingii
care s=ngereaz\ u[or, gingii ro[ii, umflate
[i sensibile, gust [i respira]ie ur=t mirosi-
toare, persistente, orice schimbare a mo-
dului `n care stau din]ii `n timpul unei
mu[c\turi. Except=nd igiena oral\ pre-
car\, exist\ mai mul]i factori care fa-
vorizeaz\ apari]ia paradontopatiei:
- fumatul;
- genetica;
- stresul;
- medica]ia, ca de exemplu anticon-
cep]ionalele orale (pilulele) [i steroizii (pe
care `i folosesc bolnavii de astm);
- alimenta]ie proast\;
- graviditatea [i pubertatea;
- scr=[nitul [i cl\n]\nitul din]ilor;
- din]ii str=mbi;
- pilirile nereu[ite.
Controalele profesionale [i regulate ale
cavit\]ii bucale pot detecta, preveni [i
trata afec]iunile gingivale [i celelalte tul-
bur\ri pricinuite de acestea.
Prevenirea paradontopatiei poate avea
mai multe beneficii `n afar\ de
men]inerea unor gingii [i din]i s\n\to[i.
La bolile gingivale, bacteriile p\trund
`n ]esutul din jurul dintelui. Spa]iul rezul-
tat devine o ni[\ unde bacteriile paradon-
topatiei se pot `nmul]i. Gingiile devin in-
flamate [i s=ngereaz\ `n `ncercarea de a
lupta cu infec]ia. Cu c=t umfl\turile [i
spa]iul dintre din]i [i gingii sunt mai mari,
cu at=t este mai u[or pentru bacteriile
paradontopatiei s\ intre `n fluxul sanguin
[i s\ cauzeze inflamarea arterelor.
Pentru o igien\ oral\ bun\, se reco-
mand\:
- periajul din]ilor de dou\ ori pe zi;
- cur\]area spa]iilor dintre din]i cu a]a
dentar\;
- o alimenta]ie s\n\toas\;
- controale regulate profesionale;
- `nlocuirea c=t mai frecvent\ a periu]ei
de din]i.
(sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
12 Miercuri, 11 aprilie 2007
PE SCURT
Florentin Petre
ar putea fi pus pe liber
de }SKA Sofia
Stoicio Mladenov, noul antrenor al
echipei de fotbal }SKA Sofia, este
nemul]umit de presta]ia a doi din-
tre cei trei juc\tori rom=ni care
evolueaz\ la vicecampioana
Bulgariei, Florentin Petre [i
Alexandru Pi]urc\. Conform coti-
dianului „Topsport“, contractul lui
Alexandru Pi]urc\ a fost reziliat.
Fiul selec]ionerului na]ionalei de
fotbal a Rom=niei se afla la }SKA
din august 2006, dar a jucat
destul de pu]in la forma]ia sofiot\,
remarc=ndu-se totu[i `ntr-un joc
cu Cernomore] Burgas, c=[tigat cu
6-0, la sf=r[itul lunii octombrie, `n
care a marcat trei goluri.
Mladenov nu este mul]umit nici
de interna]ionalul Florentin Petre,
despre care spune c\ joac\ bine
numai `n meciurile de pe teren
propriu [i cu echipa slabe.
S=mb\t\, `n derby-ul cu Levski (0-
1), Petre a evoluat modest [i a fost
schimbat la `nceputul reprizei se-
cunde. Conform „Meridian match“,
Florentin Petre ar urma s\
p\r\seasc\ echipa }SKA Sofia la
var\. Petre joac\ la }SKA din iu-
nie 2006 [i a marcat `n acest sezon
6 goluri. La }SKA mai joac\ un
rom=n, Eugen Tric\, golgheterul
echipei `n campionat, cu 13 goluri.
Crivoi s-a calificat
`n optimi la turneul
elve]ian Chiasso
Tenismanul rom=n Victor Crivoi
s-a calificat `n optimile de final\
ale turneului de la Chiasso
(Elve]ia), cu 21.250 euro, dup\ ce
l-a `nvins pe italianul Marco
Crugnola, `n trei seturi, cu 1-6, 6-
4, 6-4. Dacian Cr\ciun a fost
`ntrecut de francezul Olivier
Patience cu 6-3, 6-3, iar R\zvan
Sab\u `l va `nfrunta pe brazil-
ianul Thomaz Bellucci. Horia
Tec\u s-a calificat pe tabloul prin-
cipal la Ciudad de Mexico (25.000
dolari) [i va juca `n primul tur cu
ecuadorianul Giovanni Lapentti.
~n turneul WTA de la Charleston,
Raluca Olaru a fost `nvins\ `n
primul tur al calific\rilor, de
Iuliana Fedak (Ucraina), cu 6-4, 4-
6, 7-6 (4). La dublu, Andreea Vanc
face pereche cu rusoaica Anastasia
Rodionova. ~n competi]ia feminin\
de la Civitavecchia (Italia), cu pre-
mii de 25.000 de dolari, slovena
Andreja Klepac a `nvins-o pe
Magda Mihalache cu 6-2, 7-6 (3),
`n timp ce Monica Niculescu va
juca `n man[a inaugural\ cu
Renata Voracova (Cehia/N. 2).
Michael Phelps
vizeaz\ un record
incredibil: 8 titluri
olimpice `n 2008
~not\torul american Michael
Phelps a declarat c\ la Beijing
vizeaz\ cucerirea a 8 medalii de
aur la viitoarele Jocuri Olimpice,
dobor=nd astfel recordul compatri-
otului s\u Mark Spitz, care, la
Munchen, `n 1972, a reu[it s\
c=[tige 7 titluri olimpice. Phelps,
care, la 21 de ani, tocmai a reu[it
s\-[i adjudece 7 titluri mondiale
din 8 probe la care a concurat la
CM de la Melbourne, a stabilit [i 5
recorduri ale lumii, dintre care 4
`n probe individuale. Singura
ratare nu i se datoreaz\, [tafeta
SUA de 4x100 m mixt, virtual
campioan\, fiind descalificat\,
pentru un start anticipat al lui Ian
Crocker. Michael Phelps a precizat
c\ [i la Beijing va lua startul `n 8
curse, ca [i la Melbourne, pentru a
deveni nu numai noul recordman
de succesele olimpice `n locul lui
Mark Spitz, dar [i cel mai mare
`not\tor al tuturor timpurilor.
Campionul american viziteaz\ `n
aceast\ s\pt\m=n\ Beijing [i
Shanghai, pentru promovarea
mi[c\rii Special Olympics, o orga-
niza]ie sportiv\ mondial\ consa-
crat\ persoanelor atinse de un
handicap mintal, competi]ia cen-
tral\ urm=nd s\ aib\ loc `n oc-
tombrie la Shanghai. a
Bucuria „c=inilor“
a Dinamo Bucure[ti a `nvins Steaua Bucure[ti cu scorul de 4-2 (3-0),
s=mb\t\ seara, pe Stadionul Ghencea, `n etapa a 25-a a Ligii I de
fotbal, dup\ un meci care a f\cut onoare denumirii de derby a
Dinamo, care a dat do-
vad\ de o eficacitate ie[i-
t\ din comun la acest
meci, s-a impus prin golu-
rile marcate de C\t\lin
Munteanu (6), Ionel D\n-
ciulescu (22), Claudiu Ni-
culescu (32, 50), respectiv,
Valentin Badea (47), Cy-
ril Thereau (90^7). Echi-
pa care iese cea mai c=[ti-
gat\ dup\ acest rezultat
pare a fi CFR Cluj, care
`[i consolideaz\ pozi]ia a
doua `n clasament, `n da-
una Stelei [i a Rapidului.
~n fa]a unui stadion plin,
Dinamo a avut o prim\
repriz\ perfect\, marc=nd
de trei ori. Scorul a fost
deschis `nc\ din minutul
7, c=nd C\t\lin Muntea-
nu a trimis un [ut de sen-
za]ie `n vinclul por]ii lui
Andrey. Apoi, Elton are o
ocazie bun\ (12), dar Lo-
bon] respinge. Paraschiv
rateaz\ `nt=lnirea cu min-
gea la marginea careului
dinamovist (18) [i tot
Dinamo este cea care
marcheaz\, prin D\nciu-
lescu, din foarfec\, la cen-
trarea lui Munteanu. Do-
u\ ac]iuni, dou\ goluri
pentru lider, ambele mar-
cate de fo[ti juc\tori ste-
li[ti, ca [i la victoria din
tur, c=nd a `nscris Dennis
{erban. D\nciulescu mai
puncteaz\ o dat\, dar go-
lul este anulat pentru of-
said, cu toate c\ dinamo-
vistul era pe linie cu ulti-
mul ap\r\tor stelist (26).
Dinamo `nscrie din nou,
prin Niculescu, din lovitu-
r\ liber\ (32), iar Steaua
este groggy. Steaua `[i
Popa se teme `nc\ de retrogradare
De[i echipa sa s-a `ntors
cu un punct de la Arad dup\
remiza alb\ cu UTA, tehni-
cianul Politehnicii Ia[i, Io-
nu] Popa, a declarat c\ `nc\
nu se poate vorbi `n Copou
despre realizarea obiectivu-
lui de evitare a retrograd\-
rii. „Am ob]inut un punct
important, dar nu trebuie
s\ ne culc\m pe o ureche.
Mai sunt destule etape p=-
n\ la finalul campionatului
[i se poate `nt=mpla orice.
Dac\ pierdem acas\ cu Vas-
luiul, Clujul [i cu Dinamo,
ajungem la -12 la «adev\r »
[i intr\m serios `n hora re-
trograd\rii. Trebuie s\ fim
foarte aten]i `n continuare.
Avem nevoie de cele trei
puncte `n meciul cu Vaslu-
iul. Dac\ `nvingem, avem
[anse mari s\ ne salv\m,
dar oricum mai avem nevoie
de puncte «afar\» pentru a
nu avea emo]ii p=n\ la fi-
nal“, a precizat antrenorul
Ionu] Popa. Tehnicianul s-a
declarat doar `n parte mul-
]umit de evolu]ia fotbali[ti-
lor s\i la Arad, nefiind sa-
tisf\cut de jocul atacan]ilor.
„Sunt probleme care ]in ex-
clusiv de juc\tori, nu de an-
trenor, iar nou\ ne lipse[te
mi[carea, dinamica [i nici
posesia mingii nu este cea
dorit\. La Arad nu am f\cut
dec=t s\ `nchidem culoarele
SPORT
prin R\doi, care s-a pome-
mai revine pe final de re-
priz\, iar la o ac]iune a lui nit cu o minge `n careu,
Elton, Thereau trimite un dar a [utat `n bar\ (74).
lob care love[te bara trans- Ultima parte a meciului
versal\ (37). Cristea sca- nu se ridic\ la nivelul
p\ singur cu Andrey, dar partidei de p=n\ atunci,
[utul este telefonat [i a- dar, totu[i, Steaua mai
p\r\ brazilianul (41). {te- marcheaz\ o dat\, `n ulti-
fan Radu respinge [utul mele secunde, prin The-
lui Thereau (43), din fa]a reau (90^7).
por]ii, iar un minut mai Dinamo ob]ine o victorie
t=rziu Badea lufteaz\ din istoric\, la 17 ani de la pre-
pozi]ie ideal\. cedentul succes `n Ghen-
Repriza secund\ `nce- cea, survenit `n septem-
pe la fel de fulminant ca brie 1989, cu scorul de 3-0.
prima, Badea reduc=nd Ziua derby-ului a coin-
din handicap (47) din a- cis cu ziua de na[tere a lui
propiere. Bucuria gazde- Elton, care a `mplinit 21
lor nu dureaz\ dec=t trei de ani. ~n schimb, Mircea
minute, pentru c\ R\doi Rednic a avut un prilej
gre[e[te o minge simpl\ [i deosebit de a-[i serba luni
Niculescu reface diferen]a ziua de na[tere, el `mpli-
(50). Lobon] are o inter- nind 45 de ani. Steaua a
ven]ie de senza]ie la lovi- inaugurat cu ocazia aces-
tura de cap a lui Thereau tui derby noua tabel\ de
(53). Lobon] salveaz\ din marcaj a stadionului din
nou golul la [utul lui El- Ghencea, una ultramo-
ton, din careu (63). Stea- dern\, care a costat 1,2
ua mai rateaz\ o ocazie, milioane dolari. a
Rezultatele etapei a XXV-a a Ligii I:
Clasament
1. Dinamo 25 19 5 1 48-14 62p (^23)
UTA Arad - Poli Ia[i 0-00
Pandurii Tg Jiu - Ceahl\ul Piatra Neam] 1-0 0 (P\curar
2. CFR Cluj 25 16 4 5 47-27 52p (^16) ’24)
3. Steaua 25 13 8 4 45-18 47p (^8) FC Na]ional Bucure[ti - Farul Constan]a 2-0 0 (Chihaia
4. Rapid 25 13 8 4 44-19 47p (^8) ’12, ’26)
5. Bistri]a 25 13 4 8 33-23 43p (^4) Jiul Petro[ani - Unirea Urziceni 0-1 1 (Stancu ’38)
6. Vaslui 25 10 8 7 32-34 38p (-1) FC Vaslui - Gloria Bistri]a 3-2
2 (Temwanjera ‘26, Panait
7. Timi[oara 25 10 7 8 24-21 37p (-2) ‘71 penalty, Mure[an ‘79 autogol – Zaharia ’7,
Temwanjera ’46 autogol). Cartona[ ro[u: Levente Pere[
8. O]elul 25 11 3 11 38-44 36p (0)
(Gloria, ’44).
9. Urziceni 25 10 4 11 22-23 34p (-2)
Poli Timi[oara - O]elul Gala]i 1-00 (Bucur ’19)
10. POLI IA{I 25 8 9 8 29-2
29 33p (-3
3)
Universitatea Craiova - CFR Cluj 0-1 1 (Coroian ’74
11. Pandurii 25 9 5 11 19-25 32p (-4) penalty). Cartona[ ro[u: Dorel Stoica (Univ. Craiova, ’38).
12. Farul 25 6 10 9 24-26 28p (-8) FC Arge[ - Rapid Bucure[ti 1-2 2 (T\nas\ ’50 -
13. UTA 25 7 7 11 18-26 28p (-11) M\ld\r\[anu ’55, Grigore ’59 penalty). Ionel Ganea
14. Craiova 25 6 10 9 24-37 28p (-11) (Rapid) a ratat un penalty `n min. 36. Cartona[ ro[u:
15. Ceahl\ul 25 6 5 14 19-37 23p (-13) Florentin Cruceru (Arge[, ’61).
Steaua Bucure[ti - Dinamo Bucure[ti 2-4 4 (Badea ’47,
16. FC Arge[ 25 4 6 15 16-32 18p (-21)
Thereau ’90^7 – Munteanu ’6, D\nciulescu ’22, Niculescu
17. Na]ional 25 4 6 15 19-40 18p (-18) ’32, ’50)
18. Jiul 25 3 5 17 10-35 14p (-22)
Restan]e achitate `n Copou
de p\trundere spre buturile
lui Br\ne]. ~mi pare r\u c\
vin ca antrenor la UTA, s\
r\m=n acas\, s\ nu mai
a Juc\torii Politehnicii Ia[i au primit
nu am fost mai curajo[i, revin la Ia[i. Le-am explicat restan]ele b\ne[ti dup\ remiza
pentru c\ puteam pleca de c\ nu se poate, c\ am con- de la Arad, elevii lui Ionu] Popa
la Arad cu toate cele trei tract cu Poli Ia[i. Poate, cine
puncte“, a mai spus Popa. [tie, `n viitor, voi ajunge s\ `ncas=nd `n total aproximativ
antrenez din nou UTA.
Acum nu se poate, sunt 100.000 RON din cei 189.500 de
Ar\denii `l roag\ pe
Popa s\ vin\ la UTA
antrenorul Politehnicii Ia[i dolari primi]i recent de la Rapid a
[i trebuie s\-mi respect an-
Antrenorul Politehnicii
gajamentul. Oricum, sunt Egalul ob]inut pe terenul echipei UT Arad nu
a fost singurul motiv de bucurie pentru fotbali[tii
sigur c\ UTA nu va ret-
Ia[i, Ionu] Popa, s-a ar\tat rograda. Chiar dac\ a prins Politehnicii Ia[i, `naintea S\rb\torilor de Pa[te.
pl\cut surprins de reac]ia o zi mai slab\ cu noi, sunt Elevii lui Ionu] Popa au petrecut S\rb\torile
spectatorilor ar\deni la a-
sigur c\ se va salva de la Pascale cu buzunarele pline, dup\ ce conducerea
pari]ia sa pe stadionul din retrogradare“, a punctat clubului a achitat o mare parte din restan]ele
Arad, `n calitate de adver-
tehnicianul ie[ean. (N.P.) contractuale din banii primi]i de la Rapid, `n con-
sar al echipei UTA. „M-au tul transferului lui Pancu. Astfel, juc\torii ie[eni
surprins pl\cut spectatorii.
au primit aproximativ 100.000 RON, banii
Chiar nu m\ a[teptam la o reprezent=nd salarii, rate contractuale [i prime
asemenea primire. M-au a-
restante. „B\ie]ii s-au d\ruit exemplar la Arad [i
plaudat c=nd am intrat pe meritau s\ le facem [i noi o bucurie de Pa[te. Mai
teren, iar dup\ meci nu am
fost huiduit, ci din nou apla- mult dec=t at=t, de fiecare dat\ juc\torii s-au
dovedit `n]eleg\tori cu noi, c\ trecem printr-o pe-
udat [i felicitat pentru lu-
crurile bune f\cute la Ia[i“, rioad\ de acut\ criz\ financiar\ [i era momentul
a declarat Popa. ca noi s\ ne achit\m datoriile fa]\ de ei, mai cu
Dup\ meciul `ncheiat la seam\ c\ ne-au intrat `n cont banii de la Rapid“,
egalitate, Popa a r\mas aca- a declarat pre[edintele Sorin Boca.
s\, la Arad, pentru a petrece ~n alt\ ordine de idei, conducerea executiv\ a
Politehnicii a anun]at c\ vrea s\ simplifice c=t
s\rb\torile pascale `mpre-
un\ cu familia. Tehnicianul mai repede calculele `n subsolul clasamentului,
a ad\ugat c\ a fost oprit de inten]ion=nd refacerea c=t mai grabnic\ a supra-
mai mul]i ar\deni pe strad\, fa]ei de joc de pe Stadionul „Emil Alexandrescu“.
dar nu pentru a-l „certa“ „Avem ca variante unde s\ evolu\m, Bac\ul sau
pentru faptul c\ a `ncurcat Suceava, dar nu vom p\r\si Stadionul «Emil
Alexandrescu», dec=t `n momentul `n care vom fi
UTA, ci pentru a-i cere s\
vin\ pe banca forma]iei de siguri de evitarea retrograd\rii. Am ob]inut un
pe Mure[. „Nu m-au certat rezultat bun la Arad, dar mai avem `nc\ multe
ar\denii, au fost politico[i cu meciuri p=n\ la finalul campionatului“, a mai
mine. M-au rugat mul]i s\ spus Sorin Boca. (Narcis P.)

Participare ie[ean\ la Na]ionalele de [ah de la Amara
~n intervalul 11-20 a-
prilie, `n localitatea Ama-
ra, Federa]ia Rom=n\ de
{ah [i CS ALEX 2001 Bu-
cure[ti organizeaz\ Cam-
pionatele Na]ionale de
{ah pentru copii [i juni-
ori. Vor fi mai multe cate-
gorii de v=rst\ `n concurs,
b\ie]ii de la 8 la 20 ani,
iar fetele numai de la 8 la
16 ani, deoarece `ntre-
cerea feminin\ la catego-
riile 18 [i 20 ani a avut loc
recent, la Ia[i.
Ast\zi, la ora 21.00, va
avea loc [edin]a tehnic\,
iar `n intervalul 12-18 a-
prilie va avea loc `ntrece-
rea la [ah practic, pe du-
rata a 9 runde `n sistem
elve]ian, cu dou\ runde
duble `n zilele de 13 [i 15
aprilie. Campionatele Na-
]ionale de dezleg\ri de
probleme de [ah sunt pro-
gramate `n dup\-amiaza
zilei de 18 aprilie, cele de
[ah rapid pe 19 aprilie, iar
cele de [ah blitz pe 20 a-
prilie. Finalele de [ah ra-
pid [i blitz vor avea loc pe
durata a 7 runde. La [ah
rapid, fiecare juc\tor va
avea un timp de g=ndire
de 25 minute, iar la blitz
SPORT
de numai 5 minute pentru
a termina partida. O nu-
meroas\ delega]ie de ti-
neri [ahi[ti de la clubul
Politehnica Ia[i va fi pre-
zent\ la competi]ie, `nso-
]it\ de antrenorii Vasile
Manole [i Vlad Ungurea-
nu.
La finalul competi]iei,
cei clasa]i pe podium la
fiecare categorie de v=rst\
Miercuri, 11 aprilie 2007
vor primii cupe, ceasuri
de [ah, garnituri de [ah
tip Biro, c\r]i [i reviste de
[ah.
Participan]ii vor fi ca-
za]i la Hotelul Leb\da,
unde vor avea cele mai
bune condi]ii de studiu [i
concurs, a mai declarat
Constantin Ionescu, se-
cretarul general al FR
{ah. (D.T.)
13
PE SCURT
La Mul]i Ani,
„Mo[ule“!
Fostul boxer Leonard Dorin
Doroftei a `mplinit, ieri, 37 de
ani. Doroftei a de]inut titlul de
campion mondial WBA la cate-
goria semiu[oar\ (61,9 kg) `ntre
5 ianuarie 2002 [i 24 octombrie
2003. Doroftei s-a n\scut la 10
aprilie 1970, la Ploie[ti. A
`nceput s\ practice boxul la
v=rsta de 14 ani la clubul
Prahova Ploie[ti. ~ntre 1986 [i

Diferen]\ de 80 de puncte `n favoarea rugby[tilor ie[eni 1988, a cucerit `n fiecare an ti-

de Dan
TEODORESCU
~ntr-un meci f\r\ isto-
ric din prima lig\ de rug-
by, Poli Agro Unirea Ia[i a
`nvins pe {tiin]a Petro-
[ani cu scorul de 91-11
(36-0), dup\ ce elevii lui
Costel Verive[ au `nscris
15 eseuri [i au ob]inut [i
punctul bonus. Evolu]ia
scorului a fost urm\toa-
rea: 46-0, 46-3, 91-3, 91-11,
punctele oaspe]ilor fiind
reu[ite de Iepure (2 lovi-
turi de pedeaps\) [i Cojo-
caru (eseu).
Eseurile ie[enilor au
fost reu[ite de Cernescu
(3), Varvaroi (2), Graur (2),
{t. Dru[c\ (2), F=nariu
(2), Zaharia (1), V\caru (1),
Em. Dru[c\ (1) [i Cali]es-
cu (1). Acela[i Ionu] Zaha-
ria a mai reu[it 8 trans-
form\ri, rat=nd alte [ase.
A mai ratat o transforma-
re [i {tefan Dru[c\. ~ntr-o
partid\ arbitrat\ de bri-
gada Horea Mese[an –
Hora]iu B\rg\una[ [i Ni-
colae Fr=ncu, Poli a uti-
lizat forma]ia: Laz\r, Var-
varoi, Negoi]\ - Bi[oc, V\r-
zari – Em. Dru[c\, {t.
Dru[c\, Alexa – Hodoroa-
b\, Zaharia – V\caru, Ma-
nole, Costache, Cernescu
– Graur. Au mai jucat du-
p\ pauz\ Formagiu, Lu-
pu, Cucuteanu, F=nariu,
Ghi]escu, Onica [i Co[eru.
Celelalte rezultate din
grupa pentru locurile 7-12
au fost: Olimpia Bucure[ti
–Bucovina Suceava 24-8
[i CSM Petrom Timi[oara
– Rulmentul B`rlad 20-17.
~n prima grup\ valoric\
(1-6), am consemnat ur-
m\toarele scoruri: Steaua
Bucure[ti - „U“ Remin Ba-
ia Mare 61-5, Contor
Group Arad - Farul Cons-
tan]a 27-16, Dinamo Bu-
cure[ti - „U“ Cluj 85-6. As-
t\zi, `ntr-o partid\ res-
tant\, la Bucure[ti, `n-
tr-un meci inversat, Di-
namo se va confrunta cu
Universitatea Cluj.
Meciurile din etapa vi-
itoare vor avea loc vineri
[i s=mb\t\, dup\ cum
urmeaz\: Steaua – „U“
Cluj (13 aprilie), respectiv
Farul – Dinamo [i Remin
Baia Mare – Contor
Group Arad (14 aprilie).
Tot s=mb\t\, `n runda
cu nr. 17 din turneul
play-out se vor disputa
partidele: CSM Bucovina
Suceava - Poli Agro Uni-
rea Ia[i, Rulmentul B=r-
lad - Olimpia Bucure[ti [i
CSM Timi[oara - {tiin]a
Petro[ani. Toate meciu-
rile vor debuta la ora
10.00.
Semifinalele
Cupei Rom=niei, pe
terenuri neutre
Ast\zi, Cupa Rom=niei
la rugby programeaz\ ce-
le dou\ partide din semifi-
nale, programate pe tere-
nuri neutre. La Foc[ani,
de la ora 14.00, `ntr-un
meci arbitrat de bucure[-
Clasamentul grupei locurilor 7-1
7. Olimpia Bucure[ti
8. Poli Agro Ia[i
9. Petrom Timi[oara
10. Rulmentul B`rlad
11. Bucovina Suceava
12. {tiin]a Petro[ani
(*) - Echip\ penalizat\ cu un punct.
tlul na]ional la juniori. Mai
t=rziu a obtinut cinci titluri
teanul Teodor Aprozeanu, na]ionale la seniori, `n 1992,
1993, 1994, 1996 [i 1997. ~n pal-
Farul Constan]a pare a fi maresul s\u figureaz\ medalii
o victim\ sigur\ `n fa]a de bronz la Jocurile Olimpice de
galonatei Steaua Bucu- la Barcelona, `n 1992, [i la
re[ti, iar la Oradea, de la Atlanta, `n 1996. De asemenea,
ora 10.00, `ntr-un partid\ a fost campion mondial, `n 1995,
care va fi condus\ de bu- [i campion european, `n 1996 [i
cure[teanul Bogdan Mili- 1997. Palmaresul sau la ama-
]a, `n derby-ul vestului, tori este de 239 de victorii [i 15
`nfr=ngeri. ~n 1997, Doroftei a
Universitatea Remin Baia devenit boxer profesionist,
Mare va `nt=lni puternica fac=nd un contract cu clubul
Contor Group Arad. Parti- canadian Interbox. Pe 5 ia-
dele programate sunt de- nuarie 2002 a cucerit titlul de
cisive, iar dac\ dup\ cele campion mondial profesionist la
categoria semiu[oar\ a versiunii
80 de minute regulamen-
tare se `nregistreaz\ un WBA, `nving=ndu-l la puncte pe
argentinianul Raul Horacio
rezultat de egalitate, se Balbi. Pe 31 mai, la Bucure[ti,
vor juca dou\ reprize de Doroftei a luptat din nou
prelungiri de c=te 10 mi- `mpotriva lui Balbi [i de data
nute fiecare. Dac\ egali- aceasta rom=nul s-a impus `n
tatea persist\, se mai joa- mod clar. Pe 24 octombrie 2003,
c\ o repriz\ de prelungire, Doroftei urma s\ dispute un
meci `mpotriva panamezului
tot de 10 minute, dup\
Miguel Callist. Meciul a fost a-
sistemul „moarte subit\“, nulat, `ns\, dup\ ce rom=nul a
adic\ cine `nscrie primul dep\[it greutatea categoriei sale
este declarat c=[tig\tor. la c=ntarul oficial. Doroftei a
Dac\ egalitatea persist\ pierdut, astfel, titlul de campion
[i dup\ cele trei reprize de mondial WBA.
prelungire, se execut\ lo-
vituri de pedeaps\ de de- Handbalistele tricolore
partajare. a
au c=[tigat Turneul
12:
„Pietroasele 2007“
16 10 1 5 372-422 47 (5 pb)
16 9 0 7 481-2
299 45 (9 pb) Echipa na]ional\ de handbal
16 5 0 11 177-614 23 (3 pb) feminin a Rom=niei a fost de-
16 4 0 12 270-539 21 (5 pb) semnat\, vineri seara,
16 3 0 13 231-772 17 (5 pb) c=[tig\toarea trofeului intern de
16 1 0 15 108-1042 3 (0 pb)* handbal „Pietroasele 2007“.
~n ultimul meci, rom=ncele au
zdrobit pur [i simplu echipa
Poloniei cu scorul de 45-19, iar

Mourinho crede c\ Liverpool tul dec=t „centralul“ care a

e favorita Champions League
Antrenorul lui Chelsea,
Jose Mourinho, surprinde
oridec=teori are ocazia. Ches-
tionat `naintea disput\rii
man[ei secunde a sferturilor
Ligii cu Valencia `n leg\tur\
cu [ansele de c=[tigare a tro-
feului, antrenorul portughez
al lui Chelsea a declarat c\
prima [ans\ o are Liverpool.
„Nu spun ce [anse avem noi,
dar cred c\ Liverpool este
principala favorit\. Dup\ 3-0
`n tur la Eindhoven e normal
s\ g=ndesc astfel“, a afirmat
Murinho. Practic, meciul din
aceast\ sear\ dintre Liver-
pool [i PSV nu mai conteaz\
dec=t pentru palmares [i
onoare, dup\ ce „cormoranii“
s-au impus `n tur, `n Olanda,
cu 3-0. Mult mai interesant
se anun]\ cel de-al doilea
„sfert“ al serii dintre Bayern
Munchen [i AC Milan. ~n tur,
la Milano, scorul a fost egal,
2-2, iar acum bavarezii por-
nesc cu prima [ans\, fiin-
du-le suficient un rezultat de
egalitate (0-0, 1-1) pentru a
accede `n careul de a[i.
De notat c\ asear\, dup\
`nchiderea edi]iei, printre ar-
bitrii de centru care au ofi-
ciat la primele dou\ meciuri
din retururile sferturilor de
final\ s-a num\rat [i slova-
cul Lubos Michel, nimeni al-
Antrenorul
Rafael
Benitez
(dreapta) [i
c\pitanul
Steven
Gerrard au
[anse mari s\
c=[tige din
nou pre]iosul
trofeu cu
Liverpool `n
acest an,
dup\ triumful
din 2005
condus s=mb\t\ derby-ul din
Ghencea dintre Steaua [i Di-
namo (2-4). Slovacul a oficiat
asear\ la centru la `nt=lnirea
dintre Manchester United [i
Roma (`n tur 2-1 pentru ro-
mani). Programul meciurilor
din aceast\ sear\ din cadrul
man[ei retur a sferturilor de
final\ ale UEFA Champions
League (ora de start este
21.45 ora Rom=niei): FC Li-
verpool (An nglia) - PSV Ein nd-
hovenn (Olan nda); `n tur 3-0.
Arbitru: Roberto Rosetti; ar-
bitri asisten]i: Cristiano Co-
pelli, Alessandro Stagnoli;
arbitru de rezerv\: Paolo Ta-
gliavento (to]i din Italia). Ba-
yernn Mun nchenn (German nia) -
AC Milan n (Italia); `n tur 2-2
Arbitru: Manuel Mejuto Gon-
zález; arbitri asisten]i: Juan
Carlos Yuste Jiménez, Anto-
nio Artero Gallardo; arbitru de
rezerv\: Bernardino González
Velázquez (to]i din Spania).
Asear\, dup\ `nchiderea
edi]iei, s-au stabilit primele
semifinaliste dup\ disputa-
rea partidelor Man nchester –
Roma [i Valen ncia – Chelsea.
Semifinalele vor avea loc pe
24 [i 25 aprilie, dup\ urm\-
torul program: Mar]i, 24 a-
prilie: AS Roma / Man nchester
Unnited – Bayern n Mun nchen
n/
AC Milan n; Miercuri, 25 apri-
lie: Chelsea Lon ndra / Valen n-
cia – FC Liverpool / PSV
Einndhoven n. (N.P.)
Pancu [i Fr\sineanu,
aspru critica]i
`n presa turc\
Mai mul]i editoriali[ti de la jurnalele
din Bursa (Turcia) i-au criticat, luni, pe
juc\torii rom=ni Cornel Fr\sineanu [i
Daniel Pancu, dup\ meciul dintre Bursa-
spor [i Ankaraspor, scor 0-0, men]ion=nd,
printre altele, c\ a sosit timpul ca fot-
bali[tii str\ini s\ fie tra[i de ureche.
La partida de duminic\, Fr\sineanu
s-a certat cu coechipierul s\u Ismail Gul-
duren `n minutul 75 [i, dup\ ce a gesti-
culat nervos, [i-a scos tricoul `n dreptul
b\ncii de rezerve [i nu a mai vrut s\ con-
tinue jocul. El a fost calmat cu greu de
tehnicianul Engin Ipekoglu, iar centralul
Ugur Soylemez i-a acordat un cartona[
galben. Daniel Pancu a intrat `n teren `n
minutul 11, `n locul lui Hasan Yigit, acci-
dentat, `ns\ nu a evoluat p=n\ la finalul
meciului, fiind schimbat `n minutul 64 cu
Sinan Kaloglu.
Editorialistul Beytullah Suat, de la co-
tidianul „Hakimiyet“, noteaz\ c\ gestul
lui Fr\sineanu a fost uimitor. „Este im-
posibil s\ nu te minunezi de Fr\sineanu!
S-a sup\rat pe un coechipier [i a vrut s\
p\r\seasc\ terenul, a f\cut ceva `n pre-
mier\ `n lume“, scrie Suat.
Un alt editorialist, Mustafa Tuncakin,
consider\ c\ Pancu „a terminat-o cu fot-
balul“. „Pancu a terminat-o cu fotbalul.
La Bursa doar pierde timpul. Iar Fr\si,
parc\ este la cinema! Dac\ se plictise[te,
vrea s\ plece. Neeliminarea lui a fost ca
un credit f\r\ dob=nd\ acordat de arbi-
tru echipei Bursaspor“, men]ioneaz\
Tuncakin `n „Hakimiyet“. a
`n meciurile Rom=nia-Turcia [i
Rom=nia-Macedonia s-au `nre-
gistrat scorurile 42-22 [i, respec-
tiv, 31-24. „Ne-au interesat mai
mult determinarea [i angaja-
mentul fetelor, precum [i un
plus de omogenitate `n faza de
ap\rare. A fost un examen util,
care ne face s\ privim cu
`ncredere dubla man[\ cu
echipa Suediei din iunie 2007“,
a declarat antrenorul secund
Dumitru Mu[i.
Potrivit lui Mu[i, `ntreaga
echip\ s-a remarcat [i,
`ndeosebi, handbalistele de la
Oltchim R=mnicu V=lcea.
Lumini]a Hu]upan Dinu a
ob]inut titlul de cea mai bun\
port\ri]\ a turneului. Pe
locurile urm\toare s-au clasat
Macedonia, Turcia [i Polonia.
Tama[ a r\mas f\r\
antrenor la Celta Vigo
Clubul de fotbal Celta Vigo l-a
concediat pe antrenorul
Fernando Vazquez, dup\ ce
echipa lui Gabriel Tama[ a pier-
dut duminic\ meciul de campi-
onat cu Recreativo Huelva (2-4),
pentru care Lauren]iu Ro[u a
reu[it o dubl\. Celta Vigo ocup\
`n prezent locul 18, retrogra-
dabil, c=nd au mai r\mas de
disputat un num\r de 9 etape.
Celta de]ine un record negativ
pe teren propriu, cu o singur\
victorie `n cele 14 jocuri dispu-
tate pe stadionul s\u Balaidos.
Vazquez, 52 ani, a preluat Celta
Vigo `n 2004, `n liga secund\, [i
a reu[it dup\ un an promovarea
`n Primera Division. Sezonul
trecut, Celta s-a clasat pe locul
6 [i a prins Cupa UEFA. a
14 Miercuri, 11 aprilie 2007 TIMP LIBER

Miercuri, 11 aprilie Joi, 12 aprilie Vineri, 13 aprilie

05.00 Acatistul ~nvierii 05.00 Acatistul ~nvierii 05.00 Acatistul ~nvierii
06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii 06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii 06.00 Imnul na]ional; Ceasurile
06.15 Cuvintele credin]ei 06.15 Cuvintele credin]ei ~nvierii
06.30 Via]a Cet\]ii 06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi 10.40 Lumea de azi
11.30 Atlas biblic
13.05 Atlas biblic 13.05 Atlas biblic
12.05 Bun\ dup\-amiaza
13.30 Bun\ dup\-amiaza
13.30 Bun\ dup\-amiaza 16.05 Vecernia
16.05 Vecernia
16.05 Vecernia 17.05 Cultural Express
17.05 Cultural Express 18.00 Actualitatea
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea 18.20 Actualitatea cre[tin\
18.00 Actualitatea 18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ interna]ional\ 18.30 Dialogurile TRINITAS
18.30 Dialogurile TRINITAS 18.30 Dialogurile TRINITAS 19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor românesc 19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de
19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de sear\ 19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de sear\
20.05 Mapamond crestin sear\ 20.05 Mapamond crestin
21.05 Cuvântul care zide[te 20.05 Mapamond crestin 21.05 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet 21.05 Cuvântul care zide[te 21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\ 21.30 Lumini pentru suflet 22.00 Serata muzical\
22.00 Serata muzical\ 23.00 Ceasurile ~nvierii
23.00 Ceasurile ~nvierii
23.00 Ceasurile ~nvierii 23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri no[tri
23.30 Atlas biblic (r) 23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r) 23.30 Atlas biblic (r)
00.00 - 05.00 Cânt\rile ~nvierii:
00.00 - 05.00 Cânt\rile ~nvierii: 00.00 -05.00 Cânt\rile ~nvierii: a ARITMOGRIF ORTODOX a
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) 02.00 Dialogurile TRINITAS (r) A
02.00 Dialogurile TRINITAS (r)
03.00 Lumini pentru suflet (r)

din num\rul de s=mb\t\

03.00 Lumini pentru suflet (r) 03.00 Lumini pentru suflet (r)
N E P R I H A N I R E
04.00 Cuvântul care zide[te (r) 04.00 Cuvântul care zide[te (r) I N G E R E S T I
04.00 Cuvântul care zide[te (r)

Rezolvarea careului
Aritmogriful este un gen L I N I S T E
enigmistic `n care cifrele C R E S T I N

{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,

(numerele) se `nlocuiesc T E O T O H A
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, cu litere, fiec\rei litere E C F O N I S
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00, corespunz=ndu-i H R I S M O S
19.00, 20.00, 21.00. 17.00, 19.00, 20.00, 21.00. 21.00. totdeauna aceea[i cifr\. S U D A R I U
I N C H I N A R E
P R A Z N U I R E
din num\rul de vineri

9 2 5 4 3 1 7 8 6
a SUDOKU a
Rezolvarea careului

Careurile P R A V I L A
6 1 4 2 7 8 5 3 9 Rezolvarea careului sunt `ntocmite F A R I S E I
3 8 7 6 5 9 4 2 1 de dl. Valentin PAS|RE S F A N T A M A R I A
5 9 2 3 8 6 1 4 7
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de s=mb\t\ I M P A R T A S I R E
1 4 3 9 2 7 8 6 5 de la 1 la 9. Jocul a fost B
7 6 8 1 4 5 3 9 2 lansat [i pe Internet [i s-a A

4 7 6 8 1 2 9 5 3 r\sp=ndit cu succes `n T A I N A
Statele Unite, Noua D E N I I
8 5 9 7 6 3 2 1 4 Zeeland\ [i Croa]ia, iar D I V I N
2 3 1 5 9 4 6 7 8 `n Marea Britanie este L A I C I
deja considerat un 8 7 13 9
E R M I N E U T I C A
fenomen. Completa]i Pornind de la numele
3 6 5 careul de 81 de p\tr\]ele M A R T U R I S I R E
6 4 10 3 2 4 3 Sf. Ierarh ... de la
cu cifre cuprinse `ntre 1 P A V E C E R N I T A Cernica (†1868), `n
7 3 1 [i 9, astfel `nc=t nici o S F A N T Calendarul Ortodox de
2 3 11 2 14 15 2 ast\zi, 11 aprilie, de
7 8 3 2 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ P O D U L pe orizontala A-B,
ori pe acela[i r=nd sau pe P I O S I completa]i careul
2 1 9 aceea[i coloan\. Grila T U M I M A 1 2 3 4 5 4 1
B al\turat [i ve]i des-
este `mp\r]it\ `n nou\ coperi, pe vertical\,
4 9 careuri mai mici, fiecare
A G N E T
2 9 11 1 4 5 2 termeni lega]i de
cu nou\ p\tr\]ele, iar T R U D A practica bisericeasc\.
1 7 5 fiecare careu trebuie s\ G I U L G I U 7 10 12 2 7 2 16 (Solu]ia careului
al\turat `n num\rul
2 9 4 6 con]in\ cifrele de la 1 la P I L D U I T O R
de m=ine )
9, la fel, o singur\ dat\. C R E S T I N E S T E 4 7 4
5 4 6 (Solu]ia B
c a r e u l u i al\turat ` n
2 5 1 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:50 {tiinte aplicate (r)
07:30 TeleMatinal 09:20 Jurnalul Euronews
10:00 Castelul umbl\tor al lui Howl 09:35 Supravie]uitorii dezastrelor (r)
(anima]ie, Cu: Chieko 10:10 Ce copil minunat
Baisho, Takuya Kimura) (aventuri, Cu: Laura Martel,
11:00 Ne vedem la TVR! Toto, Sophie Moyse)
12:00 Garantat 100% (r) Micu]a Sarah fuge din orfeli-
12:50 Arhiva de serviciu nat cu catelul Toto. Ea `l
`nt=lne[te pe Aurelian, fost pi-
13:00 Nevast\-mea [i copiii lot de curse, singurul capabil
13:30 Desene animate: Disney s\ `n]eleag\ ce-[i dore[te micu-
]a. Dar fericirea lor este de scur-
14:00 Jurnalul TVR
t\ durat\, pentru c\ pe urmele
15:00 Teleshopping lor sunt numeroase personaje:
15:30 Oameni ca noi
directorul orfelinatului, con-
16:00 Bagaj pentru Europa duc\torii unei institu]ii cari-
17:00 Jurnalul TVR tabile [i comisarul de poli]ie.
17:15 Careu de doamne 11:35 Suflete aproape de cer
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment 12:00 Lege [i ordine (r)
19:00 Jurnalul TVR 13:00 ABC... de ce?
20:20 Sub alt chip 13:30 Teleshopping
Cu: Andreea Marin B\nic\ 14:00 Lec]ia de istorie
14:30 E-forum
21:20 Hello, Goodbye!
Cu: Gabriel Coveseanu 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Jurnalul TVR
21:50 Ochiul magic
22:45 Jurnalul TVR 16:30 Autostrada TVR
23:15 F\r\ frontiere 18:00 Jurnal regional
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 18:30 Lege [i ordine
00:35 Cea mai bun\ r\zbunare 19:25 Decoratori la m=na a doua
(thriller, Cu: Fabian Carrillo) 20:00 Bugetul meu
02:10 Jurnalul TVR (r) 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc
03:15 S\rutul lui Iuda (r) 21:00 Ora de [tiri
22:10 Tommy
(dram\, Cu: Carla Gugino,
Emma Thompson, Alan (muzical, Cu: Roger
Rickman, Simon Baker) Daltrey, Ann-Margret, Jack
Coco Chavez [i iubitul ei Nicholson, Elton John, Eric
r\pesc un bogat om de afaceri. Clapton, Tina Turner)
~n timpul r\pirii, o vecin\ este 00:05 Roar: Legenda lui Conor
ucis\. Aceasta se dovede[te a
fi so]ia unui influent senator. a 01:00 Pescar hoinar (r) a
10:35 La por]ile ceriului (r)
11:05 Oameni de aproape (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Rom=nia optimist\ (r)
13:00 Stele de la Hollywood (r)
13:30 Best of „Art-autor“ (r)
14:00 Clio magazin (r)
14:30 Jurnal (r)
14:35 Music Play
15:30 Taxico
16:00 Revolta clasicilor (r)
16:30 Ziua `n care Terra era s\
moar\
17:30 Music Play (r)
18:30 Stele de la Hollywood
19:00 Invita]ie la Oper\ (r)
21:50 Cite[te cu mine! (r)
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Recital Anca Parghel
00:00 Mi-e foame!!! (r)
(comedie, Cu: Catherine
Jacob, Michèle Laroque,
Garance Clavel)
Lily lucreaz\ `ntr-o flor\rie, e
t=n\r\, amabil\, simpatizat\
de clien]i, de cunoscu]i [i de
unchiul s\u, care, convins c\ e
bolnav pe moarte, `i d\ruie[te
o important\ sum\ de bani.
Asta nu-l `mpiedic\ pe pri-
etenul ei s-o p\r\seasc\
pentru alt\ femeie. Nefericit\,
dar nu resemnat\, Lily se
supune unor chinuitoare trata-
mente de sl\bire [i de infru-
muse]are, cu scopul de a-[i
rec=[tiga iubitul. a
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Primii pa[i
(Cu: Bruce Winant, Cathy
Herd, Kevin Connolly)
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Misiunea casa (r)
14:30 Din dragoste (r)
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
20:30 Ziua judec\]ii
Cu: Dan Negru
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 Amenin]are subteran\
(thriller, Cu: Ted McGinley,
Ken Olandt, Roy Scheider)
~n L.A. domnesc ma[inile [i
[oselele au devenit
ne`nc\p\toare. Problema trafi-
cului devine tot mai
str=ngent\, iar L.A. are nevoie
de o idee salvatoare. Ora[ul
~ngerilor se implic\ `n cel mai
mare proiect din istoria SUA -
re]eaua metroului subteran.
Proiectul prevede construirea
metroului sub un ora[ situat
pe o falie activ\, iar scepticii
consider\ proiectul ca fiind
periculos [i riscant.
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
03:45 Vivere a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
11:15 Walker, poli]ist texan (r)
12:15 Emmerdale - Afaceri de
familie (dram\, Cu:
Elisabeth Estensen)
13:00 {tirile PRO TV
13:30 Academia de poli]ie (r)
(comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford)
15:00 Walker, politist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV; Vremea
17:45 Om s\rac, om bogat
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
18:50 Sport
19.00 {tirile PRO TV
20:30 Academia de poli]ie
(comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford)
~nfrunt\ pericole `n fiecare zi,
se lupt\ cu criminalii [i sunt
mereu pe urmele celor care vor
s\ fenteze legea... sau cel
pu]in `ncearc\ s\ fie. O nou\
promo]ie de `nv\]\cei ai
Academiei de poli]ie se
preg\tesc pentru confruntarea
dur\ cu lumea str\zii. Nu se
tem de nimic, pentru c\ le iese
totul: pe dos!
21:45 Meci din Liga Campionilor
UEFA. Bayern München -
AC Milan; {tirile PRO TV
00:00 Rezumatul meciurilor din
Liga Campionilor UEFA a
07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Gitanas
Cu: Ana de la Reguera
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo
12:30 Inocen]\ furat\
Cu: Camila Sodi
13:30 Prizoniera
Cu: Gabriela Spanic
14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
Cu: Ludwika Paleta
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Ana Maria Orozco
19:30 Tequila cu suflet de femeie
Cu: Angelica Rivera
20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen T\nase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira)
21:30 Zorro. Cu: Marlene Favela
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral [i Mircea
Solcanu
23:00 Clona
00:00 Prizoniera (r)
01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
02:00 Iubire ca `n filme (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 TIMP LIBER Miercuri, 11 aprilie 2007 15
Spiritualitate bizantin\ St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli, a[ez\-
mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i cin\ -
Ürgüp;

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

PELERINAJ ASIA MIC| Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
CONSTANTINOPOL Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
Foto: „NONY“ (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
Tehnoredactare: Lucian APOPEI (cazare); lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta malit\]ile vamale.
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Departament economic: Ionela MIH|IL| ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Consilier juridic: Ana MANEA fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 lumii). Cazare [i cina - Kusadasi; limba rom=n\.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
ISSN 1841-141X (Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
Cotoranu). Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - b\uturile la mese; tipsuri.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Pamukkale;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul Anun] pentru angajare personal
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei Funda]ia Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i scoate la concurs,
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau `n data de 17 aprilie a.c., orele 14:00, un post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Se ofer\ pachet salarial atractiv [i condi]ii de lucru moderne. Persoanele
Biserica interesate sunt rugate s\ trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie la:
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“ contact@fundatia.mmb.ro sau fax: 0232 271 228, pân\ la data de 16 aprilie 2007.
Liceul „Vasile Informa]ii suplimentare tel. 0232 220 548 sau www.fundatia.mmb.ro/angajari
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\
Mall Cotidianul Lumina utilizeaz\
www.ziarullumina.ro informa]ii furnizate de Agen]ia
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Dumitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, Tradi]ionale [i Muzeul Literaturii

Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“
din parcul Copou
11 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[te-
rilor Populari din Moldova [i Casa
de Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Mu-
nicipiului Ia[i a organizat Expozi]ia
personal\ a `ncondeietoarei de ou\
Elena Torac din Brodina-Suceava.
Teatrul Na]ional „Vasile
Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 15 aprilie, ora 19.00:
„Zbor deasupra unui cuib de cuci“
de Dale Wasserman (dup\ Ken
Kessey). Regia: Marius Oltean.
Scenografia: Axenti Marfa
La Ateneul T\t\ra[i
Vineri, 13 aprilie, ora 19.00:
„Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ de
scenografia: Nicolai Mih\il\, Gelu
R=[ca. Momente muzicale: Romeo
Cozma, Marian Starcea. Cu: Radu
Ghila[, Daniel Busuioc, Dumitru
N\stru[nicu, Octavian Jighirgiu,
Anne Marie Chertic, Lorena Con-
dru], Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Vineri, 13 aprilie, ora 17.00:
„Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de
commedia dell’arte). Spectacol `n
regie colectiv\ realizat `n cadrul
programului Leonardo da Vinci.
Scenografia: Rodica Arghir.
Duminic\, 15 aprilie, ora 18.00:
„Tectonica norilor“ de Jose Rivera.
Regia: Cezar Ghioca, Scenografia:
Marfa Axenti
La Sala „Pod-PPogor fiul“
S=mb\t\, 14 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de Teodor Ma-
zilu, c=nticele comice de Vasile A-
lecsandri. Regia: Ovidiu Laz\r,
scenografia: Nicolai Mih\il\.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai
Eminescu“ – Expozi]ie na]ional\ de
art\ naiv\ „Saloanele Moldovei“,
editia a XXVI-a. Organizatori:
Centrul Jude]ean pentru Conser-
varea [i Promovarea Culturii
din Ia[i.
Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
M=ine, 12 aprilie, ora 19.00:
Concert a cappella - Corul
Academic „G. Musicescu“ condus de
Doru Morariu. Soli[ti: Bogdan
Blandu, bas, Paloma Rogojin\, so-
pran\, Ivonne Piedemonte, pian.
Vineri, 13 aprilie, ora 19.00: Con-
cert simfonic. Dirijor: Liviu Buiuc;
solist: Florin Ionescu-Gala]i, vioar\.
S=mb\t\, 14 aprilie, ora 19.00:
Tribuna tinerilor interpre]i: Di-
rijor: Liviu Buiuc, soli[ti: Adriana
Anania, vioar\, Adrian Stanciu,
viol\, Diana Jipa, vioar\, Ioana
Delioran, pian.
S\pt\m=na Cafenelelor
M=ine, 12 aprilie, ora 21.00:
Club Versus - concert Luiza Zan
Vineri, 13 aprilie, ora 19.00: Clu-
bul Presei - La Smalah. Organi-
zatori: Centrul Cultural German
Ia[i [i Centrul Cultural Francez
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
S=mb\t\, 14 aprilie, ora 18.30:
Sala – Teatrul „Luceaf\rul“ – „Liliacul“,
operet\ `n trei acte de J. Strauss. a
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Miercuri, 11 aprilie 2007 DOCUMENTAR

Darul M\n\stirii Cernica

a Sf=ntul Calinic de la Cernica a fost stare] la M\n\stirea Cernica
[i episcop al R=mnicului a A avut o via]\ sf=nt\ [i activit\]i multiple
a Moa[tele sale se afl\ `n Biserica „Sf. Gheorghe“ de la M\n\stirea Cernica a
de {tefan
M|RCULE}
Vetrele de rug\ciune ro-
m=ne[ti au dat Bisericii nu-
mero[i sfin]i. ~n renumitele
m\n\stiri rom=ne[ti s-au
nevoit mari duhovnici [i pri-
eteni ai lui Hristos, `nc=t nu-
mele ansamblurilor monaha-
le de pe teritoriul patriei
noastre se confund\ cu aura
sfin]ilor care au vie]uit `n ele.
Este [i cazul M\n\stirii
Cernica, una din m\n\stirile
`ntemeiate la `nceputul sec-
olului al XVII-lea, cu o
binecuv=ntat\ a[ezare [i cu o
frumoas\ istorie. C=nd ne
g=ndim la acest l\ca[, ne
g=ndim la marele nevoitor,
stare], ctitor, ierarh [i sf=nt,
Calinic de la Cernica.
Copilul Constantin,
apropiat de m\n\stire
Acest sf=nt ierarh s-a
n\scut `n Bucure[ti la 7 oc-
tombrie 1787, `n suburbia
Sf=ntul Visarion. P\rin]ii
s\i, Antonie [i Floarea An-
tonescu, o familie din clasa de
mijloc a societ\]ii bucure[-
tene de atunci, i-au pus nu-
mele Constantin. A avut ca
CM na[ de botez pe Luxandra
YK
V\c\rescu, so]ia banului
Barbu V\c\rescu [i mama
poetului En\chi]\ V\c\res-
cu. A primit o educa]ie aleas\
`n familie, mama sa fiind o
bun\ cre[tin\, care spre
sf=r[itul vie]ii s-a c\lug\rit la
M\n\stirea Pas\rea, sub nu-
mele de Filoteia. Dar ea a fost
mereu aproape [i de M\n\s-
tirea Cernica, unde venea a-
desea pentru a se ruga, `n-
so]it\ de fiul s\u Constantin.
Se pare c\ dragostea Sf=ntu-
lui Calinic pentru via]a mon-
ahal\ [i pentru m\n\stirea
de pe insula Sf. Gheorghe a
`nceput din aceast\ perioad\
a copil\riei sale. A studiat la
cele mai bune [coli rom=ne[ti
de atunci, `nv\]=nd, printre
altele, [i limba greac\.
Monah la Cernica
La 20 de ani, Constantin a
l\sat casa p\rinteasc\ [i a in-
trat ca frate la m\n\stirea de
l=ng\ Bucure[ti. Aici a fost
primit de stare]ul Timotei,
care l-a `ncredin]at duhovni-
cului Pimen, unul din marii
monahi din acea vreme,
cunoscut pentru via]a sa cu-
rat\ [i pentru nevoin]ele
sale. Fratele Constantin a
fost tuns `n monahism la 12
noiembrie 1808, iar la o lun\
dup\ aceea a fost hirotonit
ierodiacon `n Biserica „Sf.
Nicolae“ a m\n\stirii, de
mitropolitul bulgar Sofonie al
Vra]ei, care era refugiat la
Bucure[ti.
Se spune c\ ierodiaconul
Calinic uimea `ntreaga ob[te
a m\n\stirii prin via]a sa cu-
rat\ [i prin nevoin]ele sale.
Tinere]ea sa nu a fost un im-
pediment `n a g\si sub `ndru-
marea p\rintelui s\u duhov-
nicesc, monahul Pimen, calea
spre des\v=r[ire.
Vizita la m\n\stirile
moldovene[ti
Cutremurul din 1802 a
afectat mult structura bi-
sericii M\n\stirii Cernica, cu
hramul Sf. Nicolae. ~n 1812,
Calinic `mpreun\ cu Pimen
sunt trimi[i de stare] `n
Moldova pentru a str=nge
ajutoare `n vederea conso-
lid\rii bisericii. Cu aceast\
ocazie, cei doi au vizitat
m\n\stirile organizate dup\
r=nduiala Cuviosului Paisie
de la Neam]. Acest pelerinaj
l-a ajutat foarte mult pe
Calinic `n perioada `n care a
condus M\n\stirea Cernica.
Mare ecleziarh
[i duhovnic
Dup\ c\l\toria `n Moldo-
duhovnici din acele timpuri.
M\rturiile scrise ne arat\ c\
`nsu[i mitropolitul }\rii
Rom=ne[ti, Nectarie, venea
adesea la el pentru a primi
sfaturi. De asemenea, stare-
]ul m\n\stirii, Dorotei i-a
`ncredin]at toate treburile
administrative, `nc=t putem
spune c\ Sf=ntul Calinic a
fost conduc\torul M\n\stirii
Cernica din vremea c=nd era
mare ecleziarh [i duhovnic.
Stare] la Cernica
B\tr=n [i neputincios, sta-
re]ul Dorotei a dorit s\ lase
`n locul s\u pe fostul p\rinte
duhovnicesc al lui Calinic,
monahul Pimen de la Mun-
tele Athos. Calinic a primit
misiunea de a-l aduce la
Cernica pe fostul s\u p\rin-
te, pentru a primi aceast\
func]ie. Ajuns la Cernica,
Pimen nu acceptat de mon-
ahi, care l-au ales ca stare] pe
Calinc, la nici 30 de ani, [i
dup\ 11 ani de la intrarea sa
`n m\n\stire.
Calinic a dat dovad\ de
mare pricepere [i `n doar doi
ani a schimbat via]a m\n\s-
tirii. A reorganizat via]a de
ob[te, a terminat renovarea
Bisericii „Sf. Nicolae“, a `nte-
meiat o bibliotec\ a m\-
n\stirii `n care a adunat cele
mai importante scrieri du-
hovnice[ti. La 9 aprilie 1820,
`mpodobit\ cu o nou\ biseri-
c\, cu hramul „Sf. Gheorghe“.
Construirea ei s-a f\cut `n-
tre anii 1831 [i 1832. Cu-
tremurul din 1838 a afec-
tat-o, dar neobositul stare] a
reconsolidat-o.
~n 1946, Sf=ntul Calinic a
ini]iat construirea M\n\stirii
Pas\rea, care a fost sfin]it\
un an mai t=rziu. Tot prin
grija sa a fost construit\ [i
m\n\stirea Ghighiu de l=n-
g\ Ploie[ti. Se spune c\ Sf=n-
tul proiecta el construc]iile,
d=nd astfel dovad\ de pre-
g\tire [i in]elepciune.
Despre M\n\stirea Cer-
nica se spunea c\ era ca un
col] de Rai, aceasta datorit\
grijii deosebite pe care o avea
Calinic fa]\ de lucr\rile ad-
ministrative.
Tipografia
de la R=mnic
Cea mai mare realizare a
ierarhului Calinic a fost
`nfiin]area `n 1861, din fon-
duri proprii, a tipografiei de
la R=mnic. Aici au fost ti-
p\rite c\r]i de cult necesare
vie]ii liturgice din Episcopie,
dar [i c\r]i ziditoare de su-
flet, cum ar fi „Pravila m\-
n\stireasc\“ sau „~nv\]\tur\
pentru duhovnici“. Aici a luat
na[tere marea colec]ie de
Minee, cea mai `nsemnat\
oper\ literar\ a epocii. Cu
ajutorul acestei tipografii,
numit\ Kallinik R=mnic, ie-
rarhul Calinic a re`nviat o-
perele marilor personalit\]i
ca: Antim Ivireanul, Damas- CM
chin, Chesarie [i Filaret.
YK

Canonizarea Sf. Calinic de la Cernica
a avut loc la 21-23 octombrie 1955,
c=nd moa[tele sale au fost dezgropate
[i a[ezate `n biserica ctitorit\ de el la Cernica
Minunile Sf. Calinic
de la Cernica
M\rturiile vremii ne
arat\ c\ Sf=ntul Calinic a
avut o via]\ curat\ din ti-
nere]ea sa, [i c\ a fost
`nzestrat de Dumnezeu cu
numeroase daruri. ~n
1821, prin puterea rug\-
ciunii a sc\pat de la
moarte `ntreaga ob[te a
m\n\stirii [i credincio[ii
refugia]i acolo din fa]a
n\v\lirii turce[ti. Apoi, a
vindecat o femeie demo-
nizat\, iar prin rug\ciune
a pref\cut `n ]\r=n\ tru-
pul neputrezit al unui
mort. Me[terul Costache,
va, duhovnicul Pimen a ple-
cat la Muntele Athos, iar
Calinic a fost `ncredin]at
p\rintelui Dorotei. La scurt
timp, `n 1813, a fost hirotonit
preot `n biserica din maha-
laua Bati[tei, cu toate c\ s-a
opus acestui lucru. Misiunea
`ncredin]at\ din acest mo-
ment era una foarte grea,
dat\ fiind tinere]ea sa: du-
hovnic [i mare ecleziarh al
M\n\stirii Cernica. Credin]a
sa, via]a sa curat\, `n]elepci-
unea sa, l-au f\cut `n scurt
timp unul din cei mai c\uta]i
Visul Sf=ntului
Calinic
Monahii b\tr=ni ai
M\n\stirii Cernica po-
vestesc o `nt=mplare din
via]a Sf=ntului Calinic.
Se spune, conform tradi-
care a lucrat la reconsoli-
darea Catedralei din R=m- ]iei, c\ Sf=ntul a ezitat a
nic a m\rturisit celor din `ncepe construirea noii
vremea sa c\ Sf=ntul i-a biserici de la Cernica,
t\m\duit fiul bolnav de pentru care primise bani.
epilepsie. Ca arhiereu a Aceasta se datora unor
sc\pat de la moarte o fe- zvonuri conform c\rora
meie grav bolnav\, iar o- `n 1848, dup\ anumite
trava dat\ de adversarii calcule va veni sf=r[itul
s\i nu a avut nici un efect. lumii, [i de aceea lu-
La dezgroparea sa, tru- cr\rile ar fi de prisos. Se
pul s\u era `nmiresmat [i spune c\ `ntr-o zi, la
ve[mintele intacte, ceea rug\ciune i se ar\t\ Sf.
ce a deteminat poporul Gheorghe [i-l cert\ pe
s\-l considere sf=nt de Calinic pentru c\ nu
atunci. Canonizarea sa a `ncepea construc]ia bise-
avut loc la 21-23 oc- ricii `nchinate lui. Prin-
tombrie 1955, c=nd moa[- tre altele, Sf. Gheorghe
tele sale au fost dezgro- i-a ar\tat c\ sf=r[itul lu-
pate [i a[ezate `n biserica mii nu va fi `n acel an [i
ctitorit\ de el la Cernica. i-a ar\tat cifra 7500...
mitropolitul Dionisie Lupu `l Munca sa a fost apreciat\
va cinsti cu titlul de arhiman- Episcopul R=mnicului de mari ierarhi ai lumii, pre-
drit. cum patriarhul Chiril al
La 15 septembrie 1850 a Ierusalimului, dar [i de au-
fost ales episcop al R=mni- torit\]ile rom=ne, `n frunte
Ctitor de biserici cului, c=nd avea 63 de ani. cu domnitorul Alexandru
[i m\n\stiri Hirotonia sa a avut loc la 26 Ioan Cuza. Pentru activi-
octombrie 1850, desp\r]indu- tatea sa tipografic\, ]arul
~n cei 31 de ani de st\re]ie se cu greu de Cernica pentru Nicolae I i-a acordat, `n ia-
la Cernica, Sf=ntul Calinic a a merge la Craiova, la re[e- nuarie 1854, Crucea Sf=ntu-
fost un model pentru to]i din]a provizorie a Episcopiei lui Vladimir.
monahii, postind [i rug=ndu- R=mnicului. Ca ierarh s-a re-
se `n continuu. Via]a duhov- marcat nu doar prin apro-
niceasc\ era `mpletit\ cu cea pierea sa fa]\ de preo]i [i prin
Sf=r[itul la Cernica
lumeasc\, `nc=t prin grija sa, grija fa]\ de p\stori]i, ci [i
M\n\stirea Cernica a fost B\tr=n [i bolnav, Sf=ntul
prin realiz\rile pe plan ad- Calinic a p\r\sit scaunul de
ministrativ. Astfel, a reu[it ierarh la 24 mai 1867, re-
s\ redeschid\ Seminarul tr\g=ndu-se la casa sa din ti-
Document Teologic de la R=mnic, s\ re- nere]e: M\n\stirea Cernica.
autobiografic consolideze Catedrala episco- ~n semn de profund\ apre-
pal\ de la R=mnic, s\ con- ciere, Guvernul Rom=niei l-a
al Sf. Calinic struiasc\ la M\n\stirea p\strat pe scaunul de ierarh
Recent, a fost desco- Fr\sinei o nou\ biseric\ cu p\n\ la sf=r[itul s\u din 11
hramul „Adormirea Maicii aprilie 1868. a fost `ngropat `n
perit la Suceava un docu-
ment autobiografic, da- Domnului“, precum [i o Biserica „Sf. Gheorghe“, ve-
tat la 25 noiembrie clopotni]\ [i chilii noi. chea sa ctitorie. a
1850. Documentul cu-
prinde anumite `nsem-
n\ri despre „na[terea,
botezul, c\lug\ria [i hi-
rotonia lui Calinic, ar-
himandritul Cernic\i“.
~n document se poate ve-
de semn\tura ierarhu-
lui „spre [tirea celor ce
vor s\ [tie pentru `nce-
putul [i sf=r[itul lui Ca-
linic, stare]ul ob[tii
Cernic\i“. Documentul
a fost g\sit `ntre docu-
mentele arhimandritu-
lui Dionisie Udi[teanu
[i ofer\ numeroase infor-
ma]ii despre via]a ie-
rarhului Calinic.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Joi,
12 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 83 (684) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

M\n\stirea Bistri]a
Sava, Sf=ntul Peste [ase veacuri

PAGINA 16
PAGINA 9

de la Buz\u de istorie [i cultur\

~nc\lzirea climei va afecta

puternic sudul Europei
a ~nc\lzirea climei va avea un impact puternic, dar inegal `n Europa `n cursul acestui secol, afect=nd mai
ales sudul, `n timp ce nordul va fi ferit `ntr-o prim\ etap\, potrivit exper]ilor reuni]i la Bruxelles sub egida
ONU a Alpii, care se `nc\lzesc deja mai repede dec=t restul Europei Occidentale, `[i vor pierde o treime din
sta]iunile de schi la o cre[tere global\ de 2 grade Celsius [i celelalte dou\ treimi la peste ^4 grade Celsius Salariile rom=nilor
a Calotele de ghea]\ se vor topi [i vor deschide un canal navigabil la Polul Nord, ceea ce va face Canalul care lucreaz\
Panama inutil, `n timp ce apele tot mai calde vor forma uragane tot mai puternice a PAGINA 5 legal `n ]\rile UE
PAGINA 6

CM CM
YK
Noul guvern YK

T\riceanu promite
reforme [i absorb]ia
fondurilor europene
PAGINA 7

Ie[enii ar putea sc\pa

Rom=nia, lider `n domeniul atragerii investi]iilor str\ine de toate taxele
POZA ZILEI ~n acest an, valoarea investi]iilor `n speciale percepute
comer]ul en detail din Rom=nia ar trebui s\
ajung\ la 700 de milioane de euro, ]ara de Prim\rie
`ndrept=ndu-se spre pozi]ia de lider central-eu- PAGINA 10
ropean `n domeniul atragerii investi]iilor so-
ciet\]ilor comerciale. De[i se p\rea c\ dup\ de-
butul de anul trecut al gigan]ilor Auchan [i
Real e greu s\ urmeze un an mai bun, `n 2007
Rom=nia are [ansa s\ atrag\ cele mai mari in-
vesti]ii `n aceast\ bran[\ din regiune, scrie
„Rzeczpospolita“. Valoarea investi]iilor poate
ajunge la peste 30 de euro pe cap de locuitor.
Pentru a face o compara]ie, acest indice va fi `n
Polonia cu aproape 50% mai sc\zut, rezult\
din raportul „Retailers’ strategies in CEE
2007“ al firmei de analiz\ PMR. Rom=nia
devine un produc\tor de haine la scar\ euro-
O echip\ de astronomi americani
pean\ - etichetele made in Romania sunt viz-
ibile nu numai pe colec]iile H&M, dar [i pe
Roma, umilit\
au descoperit cu ajutorul telescopului
Hubble, pentru prima dat\, prezen]a
haine de lux precum Armani sau Max Mara. a `n „Teatrul Viselor“
apei `n atmosfera unei planete aflate PAGINA 12
`n afara sistemului nostru solar. Con-
form astrofizicianului Travis Barman,
Divor] la Casa Alb\? lioane de dolari. Pentru
aceasta, Laura se oblig\
`ncheierea mandatului
s\u preziden]ial o atitu-
au fost descoperite indicii precise ale ~n SUA au ap\rut George [i Laura au a- s\ r\m=n\ l=ng\ dine „extrem de respec- Meteo
George p=n\ la sf=r[itul tuoas\“ fa]\ de Prima
Z
unui proces de absorb]ie a apei `n at- zvonuri privind un „pro- juns deja la o `n]elegere
mosfera planetei HD209458b situat\ babil divor]“ dintre privind textul unui di- lui ianuarie 2009, c=nd Doamn\. „Gurile rele“
George W. Bush [i so]ia vor] de comun acord. va expira mandatul lui afirm\ c\ de aceast\ ~nnorat
la 150 de ani lumin\ de Terra. „Avem
toate motivele s\ credem c\ acesta nu sa, Laura. Potrivit coti- Potrivit acestui docu- Bush. La r=ndul s\u, situa]ie ar fi de vin\ maxima 19 °C
dianului rus „Izvestia“, ment, George trebuie George W. Bush a doamna secretar de stat minima 7 °C
este un caz singular“, a comentat el. a
se pare c\ avoca]ii lui s\-i dea Laurei 10 mi- promis s\ aib\ p=n\ la Condoleezza Rice. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 12 aprilie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXXXVI)
Episcopul uniat
Inochentie
Micu Klein
(1729-1751) (X)
Prin ordinul `mp\r\tesei,
guvernul Transilvaniei a
primit porunca s\-l anun]e
pe episcopul Inochentie
Micu Klein s\ se prezinte
la Curtea imperial\ de la
Viena. ~nainte de plecare,
`n iulie 1744, episcopul a
convocat un sinod la Blaj,
`n care a ar\tat c\ a
sus]inut revendic\rile pen-
tru care primise
`ns\rcinare expres\ de la
cler [i popor, `ns\ f\r\ nici
un rezultat. Potrivit unor
m\rturii contemporane,
sinodul a stabilit: „Clerul,
nobilimea [i ]\r\nimea au
dat scrisoare c\ ei se
leap\d\ de unire dac\ nu
li se vor da toate cele
cerute“. La Viena, episcop-
ului Inochentie i s-au adus
82 de `nvinuiri, `ntre care:
a fost acuzat c\ introduce
`n diocez\ c\r]i „schisma-
tice“, hirotone[te preo]i
peste num\rul necesar,
pentru a smulge de la ro-
botele cuvenite domnilor
de p\mânt cât mai mul]i
iobagi, admite ca `n biseri-
cile uni]ilor s\ oficieze
preo]i „schismatici“, `nca-
seaz\ bani necuveni]i de la
preo]ii hirotoni]i [i nu le
cere s\ depun\ jur\mânt
de fidelitate, este risipitor,
nu dovede[te preocup\ri
pentru dogm\, se con-
sider\ `ndrept\]it s\ vor-
beasc\ `n numele poporu-
lui, f\r\ s\ aib\ acest
drept, `n general, acuza]ii-
le care i se aduceau `l pre-
zentau ca un individ pe-
riculos, tr\d\tor de patrie
[i promovator de schism\.
Indignat de ceea ce i se
`ntâmpl\, Inochentie a
respins toate aceste
acuza]ii [i, revoltat, a con-
sim]it s\ r\spund\ la
câteva dintre ele care se
refereau la starea unia]iei
[i la dezbaterile care au
avut loc la Blaj. ~n prima
zi a interogatoriului s-a
ap\rat cu demnitate. La a
doua [edin]\ i-a trimis pe
reprezentan]ii s\i legali,
ceea ce a jignit profund pe
membrii comisiei. ~ntre
timp a fugit pe ascuns la
Roma, sf\tuit fiind de
nun]iul papal la Viena.
~ns\ nici papa Benedict al
IV-lea (1740-1758), care a
fost unul dintre cei mai de
seam\ papi ai Bisericii
Romano-Catolice (adversar
al iezui]ilor, du[man de-
clarat al vizionarilor, vr\ji-
torilor [i francmasonilor
etc.), nu l-a ajutat.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cea mai valoroas\
comoar\
Un tân\r s\rac se `n-
tâlni cu fostul s\u `nv\]\-
tor; acesta `l `ntreb\ ce
mai face. „Foarte r\u, zise
tân\rul, deoarece eu sunt
mai s\rac decât Laz\r“.
~nv\]\torul `i spuse,
cl\tinând din cap: „Nu
e[ti a[a de s\rac pe cât te
crezi, deoarece e[ti s\n\-
tos“. Apoi, luându-l pe tâ-
n\r de mân\, `i zise: „Ai
EVANGHELIA ZILEI
Via]a ve[nic\, cea mai de pre] mo[tenire
„{i era un om dintre farisei,
care se numea Nicodim [i care
era frunta[ al iudeilor. Acesta a
venit noaptea la Iisus [i I-a zis:
«Rabi, [tim c\ de la Dumnezeu
ai venit `nv\]\tor; c\ nimeni
nu poate face aceste minuni, pe
care le faci Tu, dac\ nu este
Dumnezeu cu el». R\spuns-a
Iisus [i i-a zis: «Adev\rat,
adev\rat zic ]ie: De nu se va
na[te cineva de sus, nu va putea
s\ vad\ `mp\r\]ia lui Dumne-
zeu». Iar Nicodim a zis c\tre El:
«Cum poate omul s\ se nasc\,
fiind b\trân? Oare, poate s\ in-
tre a doua oar\ `n pântecele
mamei sale [i s\ se nasc\?».
Iisus a r\spuns: «Adev\rat,
adev\rat zic ]ie: De nu se va
na[te cineva din ap\ [i din
RUG|CIUNEA DE FIECARE ZI
„Sf. Mucenice Sava, adu-]]i aminte
de to]i binecredincio[ii ]\rii noastre“
a Fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Sava de la Buz\u a
Condacul 1
Sfinte Mucenice al lui Hristos,
care din pruncie ai sl\vit pe Dumne-
zeu prin a ta via]\ `ngereasc\, tr\it\
pe p\m=ntul ]\rii noastre, cu
credin]\ [i cu dragoste `]i c=nt\m
a[a: Bucur\-te, Sfinte Mucenice
Sava, ap\r\tor al dreptei credin]e!
Icosul 1
~ngereasc\ via]\ din copil\rie ai
tr\it, Sfinte Mucenice Sava, c\ci,
prin cuv=nt, cu fapte bune [i prin
c=ntare sf=nt\, meleagurile Buz\u-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfântul Mucenic
Sava de la Buz\u
Sfântul Sava de la Buz\u
este cunoscut [i sub numele
de Sava Gotul, deoarece era
originar din Dacia, `n vre-
mea aceea st\pânit\ de go]i.
S-a n\scut pe la anul 334
`ntr-un sat din zona Buz\u-
lui. Preotul satului, Sansa-
las, [i preotul Gutticas, care
p\storea `ntr-un sat apro-
piat, i-au fost sfetnici, spo-
da tu mâna aceasta pen-
tru o mie de galbeni?“.
„Pentru nimic `n lume“.
„Ai vrea s\-]i vinzi picioa-
rele?“. „Nici g=nd“. „Dar o-
chii, urechile, pentru toa-
t\ bog\]ia din lume?“.
„Niciodat\“. „A[adar, `i
zise `nv\]\torul, nu te
plânge, deoarece, având
s\n\tate ai o comoar\
care `ntrece toate bog\]ii-
le din lume“. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde, Editura Gala -
xia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
Duh, nu va putea s\ intre `n
`mp\r\]ia lui Dumnezeu. Ce
este n\scut din trup, trup este;
[i ce este n\scut din Duh, duh
este. Nu te mira c\ ]i-am zis:
Trebuie s\ v\ na[te]i de sus.
Vântul sufl\ unde voie[te [i tu
auzi glasul lui, dar nu [tii de
unde vine, nici `ncotro se duce.
Astfel este cu oricine e n\scut
din Duhul». A r\spuns Nico-
dim [i i-a zis: «Cum pot s\ fie
acestea?». Iisus a r\spuns [i i-a
zis: «Tu e[ti `nv\]\torul lui
Israel [i nu cuno[ti acestea?
Adev\rat, adev\rat zic ]ie, c\
noi ceea ce [tim vorbim [i ce am
v\zut m\rturisim, dar m\rtu-
ria noastr\ nu o primi]i. Dac\
v-am spus cele p\mânte[ti [i
nu crede]i, cum ve]i crede cele
lui le-ai luminat `n duhul Evanghe-
liei lui Hristos [i pe str\mo[ii no[tri
la dreapta credin]\ i-ai `ndemnat,
pentru care `]i c=nt\m, zic=nd:
Bucur\-te, c\ci cu `ngerii vie]u-
ie[ti, acum, `n ceruri;
Bucur\-te, c\ de acolo ne`ncetat
te rogi pentru noi;
Bucur\-te, c\ ale tale sfinte rug\-
ciuni sunt bineprimite;
Bucur\-te, grabnic ajut\tor `n
nevoi [i necazuri;
Bucur\-te, c\ te-ai f\cut pe tine
pild\ vie de slujire lui Hristos;
rindu-i tân\rului Sava evla-
via, blânde]ea [i smerenia.
Prin anii 369-372, regele got
Athanaric a dezl\n]uit o
cumplit\ prigoan\ `mpotriva
cre[tinilor. ~n a treia noapte
a Sfintelor Pa[ti din anul
372, `n sat a n\v\lit
Atharid, fiul dreg\torului
got Rotheseu, care i-a legat
pe Sansalas [i pe Sava [i i-a
biciuit, apoi
i-au pus s\ m\nânce din
jertfe aduse idolilor. Pentru
c\ au refuzat, Atharid a
poruncit ca Sfântul Sava s\
fie aruncat `n râul Mousaios
(Buz\u). Astfel s-a s\vâr[it
Sfântul Sava, la vârsta de
38 de ani. Uciga[ii i-au scos
trupul din ap\, care a fost
luat de fra]ii cre[tini [i `n-
gropat `ntr-un loc tainic. La
cererea Sfântului Vasile cel
Mare, guvernatorul provin-
ciei Sci]ia, Iulius Soarnus, a
dus moa[tele Sfântului Sava
`n Capadocia.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfintei Antuza,
fiica `mp\ratului Constan-
tin Copronim; a Sfântului
Ierarh Vasile M\rturisito-
rul; a Sfin]ilor Mucenici Di-
ma [i Protion; a Cuvio[ilor
Mucenici Mina, David [i
O „mea culpa“
istoric\
La 12 aprilie 2000, `n
cursul unei ceremonii im-
presionante, papa Ioan
Paul al II-lea a f\cut o
„mea culpa“ istoric\ pentru
toate gre[elile Bisericii
Catolice. „Mea culpa“ pe
care papa a exprimat-o cu
aceast\ ocazie r\mâne
unul dintre cele mai semni-
cere[ti? {i nimeni nu s-a suit `n
cer, decât Cel ce S-a coborât
din cer, Fiul Omului, Care este
`n cer. {i dup\ cum Moise a
`n\l]at [arpele `n pustie, a[a tre-
buie s\ se `nal]e Fiul Omului, ca
tot cel ce crede `n El s\ nu
piar\, ci s\ aib\ via]\ ve[-
nic\».“ (Ioan 3, 1-15)
ne`n]eles, `ns\ sunt lucruri `n meile mironosi]e, dup\ ~nvie-
*** via]\ pe care nu le po]i `n]elege rea lui Hristos, a fost de sur-
dac\ nu ai credin]\ `n Dumne- prindere [i de team\. Gândeau
Din discu]ia Domnului nos- c\ totul s-a terminat pe dealul
zeu. Trebuie s\ pleci de la `n-
tru Iisus Hristos cu Nicodim, demnul Mântuitorului: „Caut\ Golgotei, dar Cel ce p\rea mort
deducem faptul c\ cel care [i vei afla“. Astfel vei putea acum era `nviat. Triste]ea s-a
crede `n Hristos [i `n ~nvierea `n]elege [i cum a avut loc ~n- risipit la primele cuvinte ale
Sa va mo[teni via]a ve[nic\. vierea, [i cum a `nviat Hristos, Mântuitorului: „Bucura]i-v\“
Pentru mul]i, când vorbe[ti de sau cum a p\truns prin u[ile [i „Pace vou\“. (Rubric\ reali-
via]a ve[nic\, poate p\rea un `ncuiate. Primul sentiment pe zat\ de pr. Dumitru P|DU-
lucru abstract, inabordabil, de care l-au avut ucenicii [i fe- RARU, Radio Trinitas)
tuturor pace, s\n\tate, m=ntuire, ca,
`mpreun\ cu tine, s\ c=nte lui
Dumnezeu: Aliluia!
Rug\ciune catre
Sf=ntul Mucenic Sava
Sfinte Mucenice Sava, alesule al
lui Hristos, care din tinere]e ai urmat
calea Bisericii, roag\-te lui Dum-
nezeu pentru noi, p\c\to[ii, care cin-
Bucur\-te, c\ la Dumnezeu ai cuge- stim cu mult\ evlavie ale tale
tat ziua [i noaptea; nevoin]e [i p\timiri pentru dreapta
Bucur\-te, c\ ale tale tinere]i lui credin]\. Adu-]i aminte de to]i bine-
credincio[ii ]\rii noastre, ca [i noi s\
Iisus le-ai `nchinat;
dob=ndim mil\ [i har `naintea lui
Bucur\-te, c\ci cu glasul t\u cel
Dumnezeu. Fii rug\torul nostru
dulce `n biseric\ ai c=ntat; fierbinte `naintea Dreptului Judec\-
Bucur\-te, Sfinte Mucenice Sava,
tor, `n ziua cea mare a drept\]ii lui
ap\r\tor al dreptei credin]e! Dumnezeu, care va s\ vin\. Ajut\-
ne, Sfinte Mucenice Sava, s\ ne
Condacul al 13-llea `ngrijim de m=ntuirea sufletelor
O, Prea Sfinte Mucenice Sava, ca-
noastre, s\ iubim cele cere[ti [i s\
re ai vie]uit pe p\m=ntul str\bunilor cuget\m mereu la cele ve[nice, pen-
no[tri p=n\ la moarte, roag\-te c\tre tru ca [i noi s\ ne `nvrednicim a
M=ntuitorul Hristos pentru to]i bine- mo[teni ~mp\r\]ia cea cereasc\, `m-
credincio[ii din ]ara noastr\, s\ le dea preun\ cu to]i sfin]ii. Amin! a
Ioan; a Cuviosului Acachie a 1724 - S-a n\scut Im- plaseaz\ printre precursorii
cel Nou; a aducerii de la Zila manuel Kant (d. 1804), filo- ciberneticii pe plan mondial,
la Constantinopol a Cinsti- sof iluminist german, fonda- a teoriei sistemelor biologice
tului brâu al Preasfintei torul idealismului critic, a [i ai medicinii cibernetice;
N\sc\toare de Dumnezeu, exercitat o major\ influen]\ a 1939 - Albania a fost
`n anul 942; a Cuviosului asupra filosofiei timpurilor `nglobat\ Italiei, sub forma
Isaac Sirianul [i a Sfântului moderne, filosofi precum unei uniuni personale. Vic-
Ierarh Zenon M\rturisi- Fichte, Schelling sau Hegel, tor Emmanuel al III-lea,
torul, episcopul Veronei. dezvoltându-[i sistemele de rege al Italiei (1900-1946), a
gândire pe baza mo[tenirii fost `ncoronat rege al Alba-
Mâine, Biserica serbeaz\ filosofice kantiene; niei (1939);
† (ro[ie) Izvorul T\m\duirii a 1877 - ~ncepe r\zboiul a 1944 - ~n cadrul trata-
(har]i). ruso-turc. România permite tivelor de la Stockholm, din-
trecerea trupelor ruse[ti pe tre F. Nanu, ambasadorul
teritoriul s\u. Turcii bom- României, [i Alexandra Kol-
bardeaz\ localit\]ile româ- lontay, ambasadoarea URSS,
~n ziua de 12 aprilie, ne[ti de la Dun\re; sovieticii propun `ncheierea
istoria consemneaz\: a 1943 - ~ntâlnirea dintre unui armisti]iu, cu urm\-
conduc\torul statului român, toarele condi]ii: `ntoarcerea
a Ziua mondial\ a mare[alul Ion Antonescu, [i armelor contra Germaniei,
avia]iei [i cosmonauticii; Hitler, la castelul Klessheim. restabilirea frontierei din
marcheaz\ primul zbor al Hitler `i cere lui Antonescu 1940 de dup\ ocuparea
omului `n Cosmos (Iuri Ga- s\ `nceteze orice taton\ri de Basarabiei [i a Bucovinei de
garin, la bordul navei „Vos- pace cu puterile antifasciste; Nord, dintre România [i
tok“ - 1961); aniversare sta- a 1981 - Are loc primul URSS, plata unor repara]ii
bilit\ de Federa]ia Interna- zbor al navetei spa]iale Co- [i desp\gubiri de r\zboi;
]ional\ de Avia]ie; lumbia, care s-a pulverizat, a 1945 - A murit pre[e-
a 1457 - B\t\lia de lâng\ din cauze necunoscute [i a dintele SUA Franklin Roo-
satul Dolje[ti (Roman), unde ars aproape `n `ntregime, pe sevelt, unicul [ef de stat a-
{tefan cel Mare [i Sfânt, `n data de 1 februarie 2003; merican, care [i-a prelungit
calitate de pretendent la a 1884 - S-a n\scut me- activitatea preziden]ial\
tronul Moldovei, sus]inut de dicul, fiziologul si farmaco- timp de 3 mandate (12 ani);
moldovenii din }ara de Jos logul român Daniel Danielo- a 1997 - A fost parafat A-
[i o mic\ oaste din }ara Ro- polu - cea dintâi personali- cordul privind aderarea
mâneasc\, l-a `nfrânt [i a- tate a medicinii române[ti a României la Acordul Cen-
lungat din scaunul ]\rii pe c\rei forma]ie [tiin]ific\ s-a tral European de Comer]
Petru Aron; realizat `n România; se Liber - CEFTA. a
ficative evenimente ale form\ distinctiv\ de repa- Shoah-ului“. Episcopatul el-
Jubileului [i a fost poate cel rare a gre[elilor: prin ve]ian a f\cut o „mea culpa“
mai impresionant. ~n urma desp\gubirea a aproxima- similar\, admi]ând c\ „ar fi
cererii de iertare a Sfân- tiv 7.000 de victime ale putut s\ fac\ mai mult“
tului P\rinte, multe Bise- muncii for]ate, care au fost `mpotriva „tiraniei uciga[e a
angajate `n structuri eclesi- Socialismului Na]ional“.
rici locale au m\rturisit
gre[elile lor care au marcat astice `n timpul celui de al Episcopii spanioli s-au
istoria fiec\rei ]\ri. Treilea Reich. concentrat asupra R\zbo-
„Mea culpa“ Bisericii Episcopii polonezi au ce- iului Civil [i au cerut ier-
Catolice a f\cut ca mai rut iertare pentru „to]i aceia tare pentru to]i aceia care
multe episcopate din Euro- dintre noi care au ar\tat s-au p\tat pe ei `n[i[i cu
pa s\ abordeze problema dispre] pentru persoanele de ac]iuni pe care Evanghelia
anti-semitismului. Biserica alt\ credin]\ sau au tolerat le deplânge. (sursa: catho-
din Germania a ales o antisemitismul `n timpul lica.ro)

MINIREPORTAJ
La Conce[ti, ~nvierea e un
eveniment social de necontestat
de Otilia
B|LINI{TEANU
~ntotdeauna Pa[tele a
`nsemnat pentru mine,
copil fiind, pe l=ng\ ideea
de eveniment marcant `n is-
toria zilelor anului, [i o
tr\ire pe care o resim]eam
at=t de profund, `nc=t `mi
era greu s\-ii deslu[esc
tainele. Era o stare `n care
intrai `ndat\ ce se termina
iarna, c=nd se instaura `n
fiecare familie Postul cel
Mare [i `n care, zi dup\ zi,
or\ dup\ or\ erai dominat
de un crescendo de senti-
mente, care atingeau apoge-
ul `n noaptea ~nvierii. ~n
plus, s\pt\m=na premer-
g\toare s\rb\torii o tr\iai
la intensitate maxim\, sim-
]eai puls=nd ritmul s\rb\-
torii `n fiecare gr\din\
cur\]at\, `n pomii proasp\t
`nve[m=nta]i `n var alb, `n
ordinea din fiecare cas\ [i
`n ceremonialul preg\tirii
bucatelor pascale.
~nvierea se petrecea `n-
tr-o noapte tainic\, o noapte
pe care nici un copil din sat
n-ar fi ratat-o `n ruptul ca-
pului. Un timp oprit `n loc,
`n care a[teptam `nfrigu-
rat\ s\ z\resc porumbelul
alb, spre crucea nop]ii, c=nd
preotul avea s\ ne dea tu-
turor lumina aceea ireal\.
„E Dumnezeu“, `mi spunea
mama, „`ntruchipat `n chip
de porumbel si se arat doar
copiilor care ascult\ slujba
p=n\ la cap\t“. Nu l-am
z\rit niciodat\, dar n-am
fost dezamagit\. Mi-am
spus mereu c\ n-am fost su-
DE LA AL}II PENTRU NOI
Despre imita]ie
de Liviu PAPUC
Constantin G. Dissescu
(1854-1932), n\scut la Sla-
tina, liceul la Bucure[ti,
studii de drept [i de istorie
la Paris (doctoratul `n
drept tot acolo), a fost ju-
dec\tor, avocat al statului,
profesor universitar la Ia[i
(drept penal [i procedur\
civil\) [i Bucure[ti (drept
administrativ [i constitu-
]ional), decan, deputat [i
de mai multe ori senator,
ministru de Justi]ie [i de
Culte [i Instruc]iune Pu-
blic\ de dou\ ori. Bogata
sa oper\ include studii ju-
ridice [i istorice, eseuri
privitoare la literatur\ [i
via]a social\, amintiri [i
impresii, dar tot aici tre-
buie s\ consemn\m impor-
tantul rol pe care l-a avut
`n elaborarea Constitu]iei
României din 1923. Timp
de peste 30 de ani (1901-
1932) a fost director al re-
vistei „Dreptul“.
~n anul 1891, C. Disses-
cu ]ine la Bucure[ti o con-
ferin]\ public\ intitulat\
ficient de atent\ la cuvin-
tele preotului.
~nvierea ca
eveniment social
~nvierea despre care v\
povestesc se petrece la fel [i
acum `n Conce[tii Boto[a-
nilor, satul din care vin.
Oamenii s-au adaptat vre-
milor `n care tr\iesc, dar n-
au uitat tipicul nop]ii celei
sfinte. De altfel, da- c-ar fi
s\ petrec noaptea ~nvierii
`n alt\ parte, nu [tiu dac-a[
mai resim]i-o la fel. Mi s-ar
p\rea bizar s\ nu v\d preo-
tul nostru cu un m\nunchi
de lum=n\ri aprinse `n
m=n\, cu cear\ preling=n-
du-i-se pe m=n\, fierbinte,
st=rnindu-mi admira]ia c\
poate rezista at=t f\r\ s\ le
lase jos. N-a[ mai [ti c=nd
se bat clopotele, din clo-
potni]a veche de lemn, dac\
nu l-a[ vedea pe mo[ Vasile,
p\limarul, numai ochi la
semnul dat dasc\l, uneori
picotind sprijinit `n coate,
uit=nd s\ trag\ clopotul cel
mare la timp. N-a[ mai re-
cunoa[te biserica de pe
dealul vecin, `n toiul nop]ii,
dac\ n-a[ vedea focul uria[
`n care sf=r=ie t\m=ia pen-
tru c\delni]\. Mi-ar fi greu
s\ cred c\ mai poate exista
vreun cimitir mai luminos
[i mai frumos dec=t cel de
pe dealul Morii, dup\ ce lu-
mina ~nvierii a fost aprins\
[i pe la morminte. Dar cel
mai mult mi-ar lipsi po-
ve[tile acelea fascinante,
care mi-au uluit copilaria [i
pe care le-am auzit de la
b\tr=nii veni]i sa sfin]easc\
Despre imita]ie, pe care
prestigioasa revist\ „Con-
vorbiri literare“ (anul aces-
ta a `mplinit 140 de ani de
la apari]ia primului nu-
m\r, `n martie 1867) se [i
gr\be[te s\ o tip\reasc\ `n
num\rul din 1 ianuarie
1892. Nelipsit\ de interes
fiind [i cu referiri perene,
nu credem c\ ne stric\ s\ o
recitim:
„E o mare controvers\
asupra chestiunii de a se
[ti dac\ `n literatur\ [i ar-
t\ frumosul este expresiu-
nea unui sim]\mânt apri-
oric sau produsul imita]iu-
nii dup\ natur\. Totul ne
dovede[te c\ produc]iunile
artistice [i literare sunt
imitative.
A[a e poezia, muzica,
pictura, arhitectura. Din
punctul de vedere al origi-
nalit\]ii, g\sim umanita-
tea `mp\r]it\ `n dou\
¤trei¥ mari categorii: e ca-
tegoria oamenilor de ge-
niu, care [i dân[ii imit\, `n
acest sens c\ g\sesc prin-
cipiile mari `n legile lumii
[i le formuleaz\. Lor le
OPINII & COMENTARII
pasc\ numai `n noaptea
~nvierii.
La Conce[ti, ~nvierea e [i
un eveniment social de
necontestat. S\tenii ajung
`n curtea bisericii imediat
dup\ ce se `nnopteaz\, ca
s\ prind\ r=nd la sfin]it
panerele. Biserica micu]\ se
umple repede. Asta nu-i
`ns\ o mare problem\. Oa-
menii se adun\ `n curtea
`nc\p\toare, sub doi tei
de-o v=rst\ cu b\tr=nii sa-
tului, se a[eaz\ `n [iraguri,
sub form\ de cruce [i a[tea-
pt\, r\bd\tori, c=te 6-7 cea-
suri s\ le vin\ r=ndul la
sfin]it bucatele. ~n acest
timp, limbile se dezleag\,
gurile se slobozesc, se po-
vestesc ultimele `nt=mpl\ri
ce-au b=ntuit satul, se co-
menteaz\ faptele de-
ocheate, se dau sentin]e, se
vorbesc „de r\u“ fetele ve-
nite la biseric\ `ntr-o ]inut\
nu tocmai cre[tineasc\.
Nimeni n-ar vrea
ca diminea]a s\ vin\
prea repede
Dup\ vreo dou\-trei ore
se epuizeaz\ subiectele de
actualitate. Atunci e mo-
mentul s\ deschizi bine ure-
chile, c\ci `ncepe vremea
pove[tilor. B\tr=nii poves-
tesc `nt=mpl=ri de pe front,
femeile `[i aduc aminte de
pove[tile bunicilor, de
p\]anii dintr-o copil\rie de
mult trecut\, c=nd se
f\ceau cump\r\turi de la
negustorii evrei `n schimbul
ou\lor sau altor produse
din gospodarie, poveste[te
despre vrednicia unor oa-
meni de odinioar\. Timpul
revine meritul descoperi-
rii.
~n clasa mai apropiat\
de oamenii de geniu g\sim
pe oamenii de talent, [i
mai la distan]\ categoria
vulgarilor. O lupt\ mare se
petrece `ntre oamenii de
geniu, cei de talent [i ceea
ce se cheam\ mediocrit\]i-
le. Vulgul de multe ori
ne[tiind cine e cel pe care
trebuie s\-l imite, `ncepe
prin a-l dezaproba [i trata
de nebun; din fericire vine
o zi `n care toat\ acea lume
trebuie s\ recunoasc\ c\
omul nebun, vis\tor, e o-
mul la picioarele c\ruia
are s\ se arunce, s\-l imi-
te. Nu e un singur om de
geniu, reformator, om poli-
tic sau de litere, care s\ nu
fi fost lapidat, dispre]uit.
Beethoven compune pe
Fidelio [i e fluierat; dar
vine un timp `n care doi,
trei simt frumuse]ea muzi-
cii lui [i ace[tia dau tonul.
Toat\ lumea `i imit\, fluie-
r\turile se schimb\ `n a-
plauze. A[a c\ la urma
urmelor oamenii de geniu
nu se pot plânge c\ n-au
fost aprecia]i. A avut mare
dreptate Victor Hugo s\
zic\ c\ omul de geniu este
un rege care-[i face popo-
rul s\u. Triumful omului
trece `ncet, amintirile se
deap\n\, frigul p\trunde `n
oase, oamenii bat din pi-
cioare, se mi[c\ pe loc, copiii
alearg\ prin jurul bisericii,
trec pe l=ng\ bunici sau
vecine, chipurile s\ le
salute, doar-doar or c\p\ta
ceva ou\ ro[ii sau `nchis-
trite. Curtea bisericii, devi-
ne, pentru o noapte, o
„agora“, un soi de pia]\ pu-
blic\ autohton\, `n care
prinde contur via]a satului
`n `ntregul ei. ~n noaptea
aceasta, fl\c\ii pun ochii pe
vreo fat\ mai frumu[ic\,
b\rba]ii mai pun la cale
vreo lucrare pentru „dup\
Pa[ti“, iar femeile se laud\
cu ultimele cump\r\turi f\-
cute la t=rg, la Darabani
sau schimb\ re]ete. Zicala
„Cr\ciunul s\tulul, Pa[tele
fudulul“ e `nc\ valabil\,
pentru c\, pe l=ng\ latura
sa religioas\, noaptea ~nvi-
erii e un bun prilej de eta-
lare a ultimelor achizi]ii `n
materie de mod\. {i,
crede]i-m\ pe cuv=nt, cine
nu se `mbrac\ cu ceva nou
de Pa[ti e privit cam
chiorond=[!
Mi-ar trebui mult ca s\
povestesc toate c=te se pe-
trec `ntr-o noapte cum e cea
pe care am tr\it-o cu to]ii `n
urm\ cu c=teva zile. De[i e
frig [i timpul trece greu, ni-
meni n-ar vrea ca diminea]a
s\ vin\ prea repede. Ar
disp\rea magia nop]ii,
taina luminii purtat\ `n
f\clii spre cimitir, dar, `n
aceea[i m\sur\ s-ar epuiza
evenimentul a[teptat `nc\
de la Cr\ciun. P=n\ la Pa[-
tele viitor se vor fi adunat
`ns\ alte pove[ti, alte
p\]anii, alte `nt=mpl\ri, iar
prospe]imea s\rb\torii va fi
p\strat\, m\car pentru 40
de zile, cu „[tirea“ pe care-
au aflat-o cu to]ii, de la
preot la ceasurile 12.00 din
noapte, cum c\ „Hristos a
`nviat!“. a
de geniu e asigurat dup\
ce [i-a constituit judec\to-
rii, discipolii, adoratorii,
imitatorii.
Voltaire, vorbind de oa-
menii de litere [i [tiin]\, [i
`ntrebându-se: `n ce pot re-
vendica originalitatea, a
dat exemplul urm\tor: to]i
oamenii au trebuin]\ de
c\ldur\ [i de lumin\; se
`ntâmpl\ `ns\ c\ unul face
focul mai din vreme; veci-
nul s\u se duce [i-l roag\
s\-i `mprumute un c\rbu-
ne [i cu acel c\rbune face
un alt foc mai mare [i mai
frumos.
A[a v\ doresc [i eu,
domnilor [i doamnelor, ca
s\ r\spândi]i lumina ce
`mprumuta]i“.
* Liviu Papuc
este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 12 aprilie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE
De ce n-a `nviat
Hristos pe stadion?
a ~n gândirea cre[tin-ortodox\,
discre]ia este, pân\ la un punct,
sinonim\ cu smerenia a
de Nicolae HULPOI
V-a]i `ntrebat vreodat\ de ce oamenii valoro[i –
dar cu adev\rat valoro[i – sunt atât de discre]i? A]i
remarcat vreodat\ diferen]a dintre omul sim]it,
politicos, mereu s\ritor [i cel de tipul „b\, tu [tii cine
sunt eu?“.
Se pare c\ exist\ o categorie de oameni, fie c\ e
vorba de sfin]i, de mari gânditori sau oameni de
spirit ori chiar de oamenii simpli, dar cu mun]i de
bun sim] `n sufletele lor, care, pur [i simplu, nu simt
nevoia de a ocupa prim-planul aten]iei comunit\-
]ii/epocii `n care tr\iesc. Unii se nasc cu calitatea
discre]iei, al]ii o cuceresc, o dobândesc.
~n gândirea cre[tin-ortodox\, discre]ia este, pân\
la un punct, sinonim\ cu smerenia. Pân\ la un punct,
pentru c\, uneori, discret se poate s\vâr[i chiar [i o
infrac]iune. Ori, smerenia adev\rat\ nu are nimic
negativ `n ea. De[i unii, total gre[it, asociaz\ smere-
nia cu la[itatea, del\sarea, timiditatea, grumazul
`ncovoiat [i privirea tem\toare; a fi smerit `nseamn\
cu totul altceva. E adev\rat c\ omul smerit foarte rar
are `nclina]ii de lider – de[i Platon spunea c\ cele mai
fericite cet\]i sunt cele conduse de oameni care nu
[i-au dorit vreodat\ s\ devin\ conduc\tori – dar asta
nu `nseamn\ decât c\, cel mai adesea, satisfac]ia
dat\ de exerci]iul puterii nu se compar\ cu savurarea
lini[tii interioare. Cine [tie, `n]elege!
De[i spa]iul public actual – [i poate chiar dintot-
deauna – pare s\ spun\ c\ nesim]i]ii au mai multe
[anse de reu[it\ decât sim]i]ii, unii [tiu c\, pe lâng\
l\trat, mai exist\ [i alte modalit\]i de a te face
auzit, iar pe lâng\ exerci]iile cu datul din coate mai
pot fi utilizate [i alte metode de afirmare. A[a se face
c\, `n ciuda tuturor prejudec\]ilor, smerenia este un
mare avantaj, chiar dac\ unora li se pare o form\ de
sclavie autoasumat\, de abandonare a luptei. A
luptei pentru ce?
Cre[tinii au un exemplu. Un exemplu extraordi-
nar: pe Hristos. Mântuitorul este pentru noi un
model `n multe privin]e, `ns\ lec]ia de smerenie „pre-
dat\“ de El este, de departe, cea mai tulbur\toare.
O calitate a oamenilor smeri]i, care lipse[te celor
din categoria „b\, tu [tii cine sunt eu?“ este lipsa
apetitului r\zbun\tor, vindicativ. Chiar dac\
„tonele“ de filme, difuzate pe canalele TV, cu oameni
blânzi [i la locul lor, transforma]i peste noapte `n
criminali r\zbun\tori, de [tiu eu ce eveniment
`nchipuit, de un tragism exagerat, ne transmit sub-
til [i perfid mesajul c\ eroul, salvatorul, „mântu-
itorul“ trebuie s\ fie agresiv [i nemilos, realitatea e
cu totul alta. Pentru un om la locul s\u, cruzimea nu
se justific\ nici m\car fa]\ de agresor. Pentru
ceilal]i, pentru care b\t\ile pe stadioane [i pocnitul
cu lan]ul peste picioarele „du[manilor“ e un lucru
necesar… dar cred c\ smerenia a r\mas mult `n
urm\! S\ revenim, mai bine, la oamenii smeri]i… [i
la arhetipul lor, Hristos.
Iisus pe cruce a fost pentru contemporanii S\i o
imagine jalnic\, poate chiar dezam\gitoare. Pe unii
nici chiar ~nvierea petrecut\ mai apoi nu i-a mai
mul]umit… De ce? Pentru c\ oamenii sunt `nseta]i
de r\zbunare. Iar mesajul Mântuitorului era diame-
tral opus: r\zbunarea nu e o solu]ie; r\spunsul este
dat de smerenie, de iubire.
Iisus nu a `nviat pe stadioane [i la or\ de „maxim\
audien]\“ pentru c\ ~nvierea nu are nici umbr\ de
trufie, de r\zbunare. ~nvierea, ca experien]\ abso-
lut\ a umanului unit cu divinul, a fost un act smerit.
{i valoarea extraordinar\ a evenimentului vine toc-
mai din acest paradox, dintre extraordinarul minunii
[i lini[tea smerit\ `n care s-a petrecut.
~mi vine s\ cred c\ oamenii smeri]i sunt produc\-
tori de „mici“ `nvieri. C\ nu to]i `i remarc\, nu-i de
mirare. Dar cine `i remarc\, cine le d\ aten]ie, poate
fi sigur c\ a aflat un sprijin `n cotidianul debusolant
[i un indicator ce marcheaz\ drumul ce duce la
Hristos. {i-abia atunci via]a `ncepe s\ fie frumoas\!
* Nicolae Hulpoi este teolog,
redactor-[[ef al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
4 Joi, 12 aprilie 2007
Profesori
[i preo]i
b\c\uani
au dezb\tut
probleme acute
de asisten]\
social\
Aproape dou\ sut\ de
preo]i [i profesori de religie
din cadrul Episcopiei Roma-
nului au fost prezen]i ieri, 11
aprilie, la sala de conferin]e
a Agricola Interna]ional cu
ocazia definitiv\rii progra-
mului „Consolidarea ini]iati-
velor comunitare de preveni-
re a HIV/ SIDA [i a violen]ei
`n familie, `n România“. ~n-
t=lnirea, prezidat\ de PS
Ioachim B\c\uanul, Arhie-
reu-Vicar al Episcopiei Ro-
manului, nu a fost una dedi-
cat\ exclusiv dasc\lilor [i
slujitorilor sfintelor altare,
fapt dovedit de prezen]a in-
spectorilor [colari ori a a di-
rectorilor de institu]ii de
`nv\]\m=nt, care au ]inut s\
fie al\turi de cei care slujesc
prin [coal\ Biserica. La
`nt=lnire au fost prezen]i [i
protopopii de Roman [i Moi-
ne[ti, precum [i consilierul
eparhial Mih\i]\ Popovici,
responsabil cu asisten]a so-
cial\ `n cadrul Episcopiei
Romanului.
Dup\ aproape doi ani de
studii [i seminarii, organi-
zate pe raza jude]ului Ba-
c\u, cursan]ii au `nv\]at
cum [i de ce este bine s\ se
implice pentru a preveni [i a
combate violen]a `n familie
[i de ce este nevoie de o mai
mare implicare pentru spri-
jinirea celor bolnavi de
SIDA. „P=n\ `n prezent au
beneficiat de acest program
12 eparhii [i 51 de coordona-
tori locali, fiind instrui]i
1.000 de preo]i [i 800 de pro-
fesori de religie“, a declarat
Cosmin Grigorescu, repre-
zentantul Patriarhiei Rom=-
ne. La nivelul jude]ului Ba-
c\u, datorit\ acestui pro-
iect, au fost instrui]i p=n\ `n
prezent „120 de preo]i [i pro-
fesori de religie, at=t de con-
fesiune ortodox\, c=t [i ro-
mano-catolic\“, a precizat
profesor Irina Leonte.
~n cadrul acestei `nt=lniri,
PS Ioachim B\c\uanul a a-
mintit celor care predau Reli-
gia, disciplin\ exclus\ din
programa [colar\ `n perioada
comunist\, c\ nu sunt ni[te
func]ionari ai statului rom=n,
ci ni[te misionari, care au drept
scop s\ informeze [i s\ con-
[tientizeze t=n\ra genera]ie
cu privire la valoarea [i rolul
important al religiei `n via]a
fiec\rei persoane. Acela[i as-
pect relevant al religiei [i al
dasc\lilor care o predau a
fost sublinat [i de preot pro-
fesor Constantin Leonte, in-
spector pe probleme de Reli-
gie `n cadrul Inspectoratului
{colar Jude]ean Bac\u, care
a men]ionat: „predat\ cu su-
fletul [i cu metod\, religia
poate fi de un real [i inesti-
mabil ajutor tinerilor“.
Proiectul dezvoltat ca
parteneriat `ntre Patriarhia
Român\, Guvernul SUA
prin Agen]ia Statelor Unite
pentru Dezvoltare Interna-
]ional\ (USAID), Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii [i
Organiza]ia Interna]ional\
pentru Caritatea Cre[tin
Ortodox\ (IOCC) s-a `nche-
iat cu `nm=narea de diplo-
me tuturor participan]ilor [i
cu precizarea obiectivelor
pentru noua serie de cursuri
ce va `ncepe `n cur=nd. (C.
GHERASIM)
VIA}A PAROHIILOR
Biblioteca parohiei Negule[ti ad\poste[te peste 2.000 de volume
a Pe l=ng\ ansamblul coral de tradi]ii religioase [i obiceiuri folclorice, care func]ioneaz\ la Negule[ti, din jude]ul
Neam], la parohie au loc diverse activit\]i a De 4-5 ani la parohie func]ioneaz\ o bibliotec\ cu peste 2.000 de volume
a ~n orice situa]ie, oamenii `ntind o m=n\ de ajutor celor care au nevoie a Odat\ au construit case
pentru patru familii a Programul liturgic al bisericii a dus la un progres duhovnicesc al credincio[ilor a
Dup\ cum a]i putut citi `n
ziarul nostru, la parohia „Sf.
Ilie“ - Negule[ti, comuna Pia-
tra {oimului, Protopopiatul
Roznov, jude]ul Neam], func-
]ioneaz\ un ansamblu coral
de tradi]ii religioase [i obi-
ceiuri folclorice, care, cu tim-
pul, a devenit nucleul tututor
manifest\rilor liturgice [i
culturale care se organizeaz\
la parohie. Membrii acestui
ansamblu `nfrumuse]eaz\
slujbele bisericii, manifest\-
rile prilejuite de hramul pa-
rohiei, slujba ~nvierii, Zilele
comunei, procesiunea care,
anual, are loc la un izvor din
apropierea satului, la s\rb\-
toarea „Izvorul T\m\duirii“
etc. Tot pe plan cultural, de
aproximativ 4-5 ani la paro-
hie func]ioneaz\ o bibliotec\
ce ad\poste[te peste 2.000 de
volume - carte duhovniceas-
c\ [i beletristic\ - achizi]io-
nate cu timpul. „Programul
propriu-zis de func]ionare al
bibliotecii este duminica [i `n
s\rb\tori, bibliotecar\ fiind
una dintre enoria[ele noastre
care deserve[te aceast\ bi-
bliotec\ din dragoste f\r\
nici un fel de preten]ie pecu-
niar\. Credincio[ii iau leg\-
tura cu doamna bibliotecar\
[i `n afara programului, ori
de c=te ori au nevoie. C\r]ile
duhovnice[ti le str=ngem de
ani buni, am mers pe la
m\n\stiri, le-am luat pe da-
torie, dup\ trei luni, ne-am
dus cu bani [i tot a[a. C\r]ile
de beletristic\ au fost donate
de un profesor de la Piatra
Neam]. Bine`n]eles c\ nu ne
oprim doar la aceste 2.000 [i
ceva de volume. ~n fiecare an,
la marile s\rb\tori, la marile
momente - la Pa[ti, la
Cr\ciun, `n Postul Adormirii
Maicii Domnului -, c=nd se
adun\ un ban pentru nevoile
bisericii, rup de acolo [i merg
[i cump\r [i c\r]ile care apar.
Ele sunt inventariate [i apoi
se dau la credincio[i `n mod
ordonat. {i citesc oamenii,
dar cel mai mare num\r de
cititori `i avem `n posturi,
pentru c\ eu `i `ndemn, dar
le dau [i canon s\ citeasc\
c=te o carte. {i se vede `n-
tr-adev\r o poft\ de citit, o
dragoste fa]\ de cuv=ntul lui
Dumnezeu. Din ce `n ce
num\rul de cititori spore[te
[i o dat\ cu aceasta se ob-
serv\ [i un progres `n via]a
duhovniceasc\“, ne-a expli-
cat preotul paroh Lucian
Moc\na[u.
Au `nv\]at
s\ vad\ `n cei de
l=ng\ ei pe Hristos
{i din punct de vedere so-
cial, parohia este activ\ `n
situa]iile de a[a natur\. „~n
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
general, enoria[ii no[tri duc
o via]a decent\ din punct de
vedere material, dar avem [i
cateva familii mai sc\p\tate
pe care le avem `n vedere, fie
`n cadrul ac]iunilor bisericii
organizate la marile s\rb\-
tori, fie prin sfaturile [i
`ndemnurile pe care le d\m
enoria[ilor no[tri de-a vedea
`n cei de l=ng\ ei pe Hristos.
{i nu duce nimeni lips\,
fiecare este ajutat la mo-
mentul respectiv cu ceea ce
are nevoie“, mai spune pr.
Moc\na[u.
La Pa[ti, la Cr\ciun, fie-
care are tot ce-i trebuie pe
mas\. Dac\ cineva nu are
bani cu ce s\ cumpere lem-
ne, imediat Biserica reme-
diaz\ aceast\ problem\ sau
dac\ cineva este bolnav, pa-
rohia `l ajut\ cu bani. „Chiar
am avut o feti]\ care avea
nevoie de opera]ie. Noi am
luat ini]iativa [i am trimis-o
la medic. Deci, orice pro-
blem\ ar fi, i-am `ndemnat
pe enoria[i s-o rezolve dac\
pot, iar dac\ nu s\ aduc\ la
cuno[tin]a preotului. Deci,
p=n\ acum n-au fost prob-
leme care s\ nu poat\ fi re-
zolvate. De asemenea, am
avut patru familii care
locuiau `n condi]ii precare,
casele lor mai aveau pu]in [i
c\deau peste d=n[ii. Noi am
construit cu ajutorul eno-
ria[ilor, al meseria[ilor din
parohie, patru case. {i s\ v\
d\m un exemplu: la o fami-
lie, imediat dup\ ce i-am
construit casa, cealalt\ s-a
d\r=mat. Deci, dac\ noi nu
interveneam s\ `i construim
casa, poate c\ `i aveam pe
con[tiin]\. Mai ajut\m, de
asemenea, la `nmorm=nt\ri,
mai ales atunci c=nd se
`nt=mpl\ accidente, iar oa-
menii nu sunt preg\ti]i. {i
sunt multe situa]ii `n care
intervenim. Ajut\m tineri
care nu au cu ce merge la
[coal\, `n func]ie de posi-
bilit\]i“, continu\ preotul
Lucian Moc\na[u. ~n plus,
adesea, parohia duce daruri
la o cas\ de copii [i la un azil
de b\tr=ni din Piatra Neam]
[i anual colecteaz\ alimente
pentru cantina social\ a
Protopopiatului Roznov.
~n Postul Mare,
preotul [i credincio[ii
citesc cu r=ndul
Psaltirea
Dup\ cum ne-a spus
preotul paroh, dac\ la paro-
hia Negule[ti, care include
`n jur de 400 de familii, s-a
`nregistrat un progres du-
hovnicesc, aceasta se da-
toreaz\ programului liturgic
al bisericii. Inspirat de at-
mosfera duhovniceasc\ de la
~n afar\ de biseric\, cu timpul s-a mai construit un gard temeinic, o cas\
social\, o f=nt=n\, un monument al eroilor,
precum [i alte anexe. De asemenea, au `nceput lucr\rile de construc]ie
a unei case mai mari, cu camere pentru oaspe]i [i alte `nc\peri
M\n\stirea Neam], unde
mergea `n timpul `n care
studia la seminarul teologic
de acolo, p\rintele [i-a pro-
pus s\ constituie o astfel de
atmosfer\ liturgic\ [i la
Negule[ti, dup\ condi]iile
unei parohii, bine`n]eles. „O
dat\ cu `nfiin]area acestui
ansamblu coral, f\c=nd re-
peti]ie de dou\ ori pe s\pt\-
m=n\ i-am `nv\]at pe eno-
ria[i c=nt\rile Sfintei Litur-
ghii la dou\ voci, o parte din
c=nt\rile Vecerniei, ale
Utreniei, c=nt\rile de la
Sfintele Taine, reu[ind ast-
fel s\ cre\m o atmosfer\
foarte fumoas\. Omul fiind
receptiv la lucrurile frumoa-
se, la armonie, biserica a `n-
ceput s\ fie din ce `n ce mai
plin\. Astfel, miercurea
facem Acatistul M=ntuitoru-
lui Iisus Hristos sau Acatis-
tul Maicii Domnului; vine-
rea facem Sf=ntul Maslu;
s=mb\t\ - parastase pentru
cei adormi]i, iar `n posturi -
[i Sf=nta Liturghie; `n du-
minici [i s\rb\tori -Utrenia,
acatistul, Sf=nta Liturghie.
La fel ca [i lectura, activi-
tatea liturgic\ spore[te `n
posturi. De exemplu, `n
Postul Pa[telui, `n prima
s\pt\m=n\ avem un pro-
gram deosebit. De luni p=n\
joi, `ncep=nd de la 8.30 p=n\
la 16.30, se cite[te Psaltirea.
De la 8.30 p=n\ la 9.30
cite[te preotul, apoi das-
c\lul, dup\ care enoria[ii, `n
func]ie de cum s-au `nscris.
De la ora 17.30 se s\v=r[e[te
Canonul Sf=ntului Andrei
Criteanul. S\v=r[irea aces-
tei slujbe este un eveniment
pentru satul acesta“, ne ex-
plic\ pr. Lucian Moc\na[u.
Slujbe pe fiecare
uli]\ din sat
Mai mult, `n fiecare
toamn\, `ncep=nd cu prima
duminic\ din luna septem-
brie, preotul [i enoria[ii se
roag\ `n cadrul unor slujbe
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
speciale `n care se sfin]e[te uli]\ pentru a face slujb\. {i
apa mic\ [i se oficiaz\ Taina de atunci s-a p\strat tra-
Sf. Maslu - pentru proteja- di]ia. ~n locurile `n care
rea recoltei de cele rele, pen- preotul face slujbe, s-au
tru s\n\tatea animalelor, f\cut cu timpul troi]e [i `n
dar [i pentru s\n\tatea lor. fiecare toamn\ s\v=r[im `n
„~n vechime, c=nd se ab\- opt locuri Taina Sf=ntului
Maslu [i sfin]irea apei,
teau asupra oamenilor sau
peste vite tot felul de boli, rug=ndu-ne. Momentul re-
singurul ajutor era rug\- spectiv este ca un al doilea
ciunea. {i atunci se adunau hram pentru fiecare uli]\“,
mai mul]i `ntr-un loc din sat ne-a mai spus p\rintele
[i chemau pe preot pe fiecare Moc\na[u. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial,
Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru
7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

~nc\lzirea climei va afecta puternic sudul Europei
a ~nc\lzirea climei va avea un impact puternic, dar inegal `n Europa `n cursul acestui secol, afect=nd mai ales sudul,
`n timp ce nordul va fi ferit `ntr-o prim\ etap\, potrivit exper]ilor reuni]i la Bruxelles sub egida ONU a Alpii, care se `nc\lzesc deja mai
repede dec=t restul Europei Occidentale, `[i vor pierde o treime din sta]iunile de schi la o cre[tere global\ de 2 grade Celsius
[i celelalte dou\ treimi la peste ^4 grade Celsius a Calotele de ghea]\ se vor topi [i vor deschide un canal navigabil la Polul Nord,
ceea ce va face Canalul Panama inutil, `n timp ce apele tot mai calde vor forma uragane tot mai puternice a
}\rile mediteraneene
se vor confrunta cu riscuri
crescute de secet\, cu
recolte slabe [i valuri de
c\ldur\ mortale, `n timp
ce ]\rile situate la latitu-
dini superioare vor cu-
noa[te mai multe inunda-
]ii, dar vor beneficia `ntr-o
prim\ etap\ de o prelun-
gire a sezoanelor propice
culturilor, men]ioneaz\
raportul Grupului Inter-
guvernamental asupra E-
volu]iei Climei (GIEC).
Alpii, care se `nc\lzesc
deja mai repede dec=t
restul Europei Occidenta-
le, `[i vor pierde o treime
din sta]iunile de schi la o
cre[tere global\ de 2
grade Celsius [i celelalte
dou\ treimi la peste ^4
grade Celsius.
Cu o cre[tere de 2 grade
Celsius `n raport cu 1990,
]\rile din nord ar putea
profita de recolte mai a-
bundente, cu ierni mai cal-
de [i p\duri mai extinse.
}\rile mediteraneene,
`n special Spania, Fran]a,
Italia [i Grecia, se vor con-
frunta cu frecvente pe-
rioade de canicul\ simi-
lare celei din 2003, care a
cauzat moartea a 70.000
de persoane `n 16 ]\ri din
Europa, cu o cre[tere a
num\rului incendiilor de
p\dure [i o reducere cu o
treime a resurselor de
ap\ potabil\.
~n regiunile maritime
ale Europei, inunda]iile
invernale ar urma s\
creasc\, `n timp ce Eu-
ropa Central\ va trebui
s\ fac\ fa]\ mai multor
inunda]ii provocate de
topirea z\pezilor.
Poten]ialul de energie
hidroelectric\ ar urma s\
scad\ `ntre 20% [i 50% `n
regiunea mediteranean\,
Un fenomen
comparabil a avut
loc pe planeta Marte
Un fenomen comparabil
cu cel ce are ca efect topi-
rea ghe]urilor arctice - apa-
ri]ia unor zone ce nu re-
flect\ razele solare -, a fost
`n mare parte responsabil
de cre[terea temperaturi-
lor [i la suprafa]a planetei
Marte, sus]in ni[te astro-
fizicieni americani `ntr-un
studiu publicat recent `n
revista „Nature“, infor-
meaz\ AFP.
Conform acestui studiu,
varia]iile suprafe]elor re-
flectorizante „combinate cu
alte fenomene [i procese au
influen]at clima pe Marte
[i este necesar s\ li se a-
corde o importan]\ maxi-
m\ `n studiile viitoare cu
privire la clima [i atmos-
fera acestei planetei“, sus-
]in oamenii de [tiin]\ a-
mericani de la Centrul de
cercetare Ames al NASA [i
de la Biroul american de
Geologie (US Geological Sur-
5 LUMEA ~N CARE TR|IM
s\ creasc\ `ntre 15% [i
30% `n ]\rile din nordul [i
estul Europei, ceea ce ar
corespunde unei sc\deri
nete de 6% `n total.
Biodiversitatea va fi,
de asemenea, sever afec-
tat\. „Un procentaj im-
portant“ al florei euro-
pene ar putea fi `n pericol
sau chiar amenin]at cu
dispari]ia p=n\ la sf=r-
[itul secolului, potrivit
raportului GIEC.
30% dintre regiunile
de coast\ vor fi
acoperite de ap\
~nc\lzirea global\ va
topi ghe]arii din America
Latin\ `n cel mult 15 ani,
va afecta peste 130 de
milioane de persoane din
Asia, care vor suferi,
p=n\ `n 2050, de foamete
[i va l\sa Africa f\r\ re-
zerve de gr=u, conform
unui recent raport emis
de ONU [i preluat de As-
sociated Press.
Documentul, elaborat
[i revizuit de sute de oa-
meni de [tiin]\, atrage a-
ten]ia asupra impactului
pe care `nc\lzirea global\
`l va avea asupra Terrei.
Cre[terea nivelului m\ri-
lor [i oceanelor, dispari]ia
multor specii de animale
[i intensificarea dezas-
trelor naturale vor fi doar
unele dintre efectele
schimb\rilor climaterice.
Potrivit raportului, 30%
dintre liniile de coast\ ale
Planetei ar putea fi acope-
rite de ap\ p=n\ `n 2080.
~n cadrul unei reuniuni
g\zduite `n aceste zile de
Mexico City, oamenii de
[tiin]\ au avertizat c\ `n-
c\lzirea global\ ar putea
cauza pierderea a 30%
vey) care au observat c\
Planeta Ro[ie a trecut prin-
tr-o perioad\ de `nc\lzire
`ntre anii 1970 [i 1990, pe-
rioad\ `n care media tem-
peraturilor la suprafa]a lui
Marte au fost mai mari cu
0,65 grade Celsius.
Acest fenomen, sus]in
ei, a fost `n parte provocat
de varia]iile decenale de
dintre speciile de animale
din p\durile Braziliei, iar
o mare parte a terenuri-
lor agricole ar putea fi
transformate `n savane.
De asemenea, nivelul
oceanelor este a[teptat s\
creasc\, p=n\ `n 2080, cu
1,3 metri, urm=nd ca ora-
[e precum Rio de Janeiro,
Brasilia sau Buenos Aires
s\ fie inundate complet.
Calotele de ghea]\ se
vor topi [i vor deschide un
canal navigabil la Polul
Nord, ceea ce va face Ca-
nalul Panama inutil, `n
timp ce apele tot mai cal-
de vor forma uragane tot
mai puternice, a precizat
Edmundo de Alba, mem-
bru al Intergovernmental
Panel on Climate Change
(IPCC).
Ecosistemele Americii
Latine se vor confrunta
cu secete lungi, dar [i cu
inunda]ii, context `n care
peste 70 de milioane de
oameni vor r\m=ne f\r\
ap\ potabil\.
Mul]i fermieri din regi-
une vor trebui s\ aban-
doneze tradi]ia culturilor
de porumb, orez sau gr=u,
`ntruc=t solul va deveni
tot mai s\rat, `n timp ce
cresc\torii de animale vor
10% `n luminozitatea unor
mari suprafe]e de sol
mar]ian.
Aceast\ observa]ie are o
mare importan]\ pentru
studierea evolu]iei climei pe
Terra, unde fenomenul to-
pirii ghe]urilor arctice are [i
efectul diminu\rii lumi-
nozit\]ii solului, mic[or=nd
rata de reflexie a luminii so-
fi nevoi]i s\ g\seasc\ noi
modalit\]i de a-[i hr\ni
turmele.
~n raport se men]io-
neaz\ c\ Africa este con-
tinentul cel mai vulnera-
bil `n fa]a schimb\rilor
climaterice. Temperaturi-
le extreme, inunda]iile [i
izbucnirea unor noi epi-
demii nu vor face altceva
dec=t s\ agraveze pro-
blemele cu care se con-
frunt\ deja cea mai s\-
rac\ regiune din lume.
Recoltele de gr=u, ali-
ment de baz\ `n Africa,
vor disp\rea de pe acest
continent p=n\ `n anul
2080, avertizeaz\ autorii
raportului.
130 de milioane
de asiatici
vor suferi de foame
Schimbarea climei poa-
te conduce la penurii gra-
ve de alimente [i ap\ ce
vor afecta peste 130 de
milioane de persoane `n
Asia p=n\ `n 2050, `n
cazul `n care nu se adopt\
m\suri la nivel interna]io-
nal, potrivit unui raport
elaborat de Comisia inter-
guvernamental\ privind
lare (efectul albedo dat de
raportul dintre lumina re-
flectat\ de un obiect [i lu-
mina incident\) [i con-
tribuind astfel la procesul
de `nc\lzire a planetei.
~n condi]iile `n care, con-
form exper]ilor, suprafa]a
ocupat\ de ghea]\ `n Arc-
tica se mic[oreaz\ `nce-
p=nd cu anul 1992 la o rat\
de aproximativ 900.000 de
kilometri p\tra]i pe dece-
niu, disp\r=nd astfel im-
portante suprafe]e de re-
flec]ie a luminii solare,
razele solare care nu mai
sunt reflectate `nc\lzesc [i
mai mult P\m=ntul con-
tribuind la procesul de
`nc\lzire global\ [i la acce-
lerarea topirii ghe]urilor,
ajung=ndu-se la o dimi-
nuare [i mai accentuat\ a
suprafe]elor de reflec]ie a
luminii solare etc.
P=n\ `n prezent, oa-
menii de [tiin]\ nu au luat
niciodat\ `n calcul efectul
albedo pentru a explica cir-
cula]ia atmosferic\ [i va-
ria]iile climatice de la su-
prafa]a lui Marte, mai no-
teaz\ sursa citat\.
Joi, 12 aprilie 2007
schimbarea climei, infor-
meaz\ Associated Press.
Asia va fi afectat\ grav
de schimb\rile climatice
`n urm\toarele decenii, a
afirmat directorul execu-
tiv al Programului Na]iu-
nilor Unite pentru Me-
diu, Achim Steiner.
„Schimb\rile de clim\
necontrolate vor fi o cata-
strof\ ecologic\ [i econo-
mic\, dar mai presus de
toate vor conduce la o tra-
gedie uman\“, a afirmat
Achim Steiner, subliniind
necesitatea adopt\rii unor
m\suri la nivel interna]io-
nal pentru a evita o schim-
bare periculoas\ a climei.
~n Asia, aproape 100
de milioane de persoane
vor fi afectate de inunda-
]ii, apele m\rilor urm=nd
a cre[te anual cu aproape
0,3 centimetri. Culturile
de orez [i gr=u vor fi [i ele
afectate, mai ales `n
China [i Bangladesh, ur-
m=nd s\ scad\ cu aproxi-
mativ 10-12% p=n\ `n
2050. Acest lucru, combi-
nat cu cre[terea popula]i-
ei, ar putea l\sa, p=n\ `n
2020, peste 50 de milioa-
ne de persoane f\r\ m=n-
care suficient\. Num\rul
celor care vor fi afecta]i
de foamete va cre[te la
132 de milioane p=n\ `n
2050 [i la 266 de milioane
p=n\ `n 2080.
Secet\ [i inunda]ii `n
Australia
Seceta [i inunda]iile se
vor amplifica `n Australia
[i Noua Zeeland\ p=n\ `n
2030 [i zone bogate din
punct de vedere ecologic
ca Marea Barier\ de Co-
rali [i insulele sub-An-
tarctice sunt de aseme-
nea amenin]ate.
~n Australia [i Noua
Zeeland\, temperaturile
ridicate vor fi resim]ite `n
special prin fenomene
meteorologice extreme. ~n
timp ce insulele din sudul
Pacificului vor `ncerca s\
se adapteze la schimb\-
rile de clim\, Australia [i
Noua Zeeland\ au „capaci-
tate considerabil\“ s\ se
adapteze, se men]ioneaz\
`n documentul citat.
~n raportul ONU se re-
comand\, de asemenea,
adoptarea unor m\suri
de reducere a emisiilor de
gaz ce cauzeaz\ efectul de
ser\, `ns\ se preconizea-
z\ c\ reducerile imediate
nu vor echilibra schimb\-
rile de clim\ p=n\ cel
pu]in `n 2040.
Documentul ONU re-
comand\, de asemenea,
aplicarea `n comun a poli-
ticilor sus]inute de dez-
voltare, ameliorarea re]e-
lelor de distribu]ie a ali-
mentelor, de preg\tire `n
caz de dezastre naturale
[i de asisten]\ medical\
pentru a diminua vulne-
rabilitatea ]\rilor `n curs
de dezvoltare.
Raportul de 1.572 de
pagini, scris [i revizuit de
441 de cercet\tori, este al
doilea din cele patru ce
urmeaz\ s\ fie difuzate
`n acest an [i `ncearc\ s\
explice modul `n care
fenomenul de `nc\lzire
global\ schimb\ via]a pe
P\m=nt, noteaz\ AP. a
6 Joi, 12 aprilie 2007
PE SCURT
Fondurile de finan]are
pentru IMM-uri,
aproape epuizate
Cererile de finan]are depuse de
firmele mici [i mijlocii mar]i, `n
prima zi de prezentare a dosare-
lor, au acoperit aproape integral
fondurile disponibile, prin inter-
mediul primelor [ase programe
opera]ionale, derulate de Agen]ia
National\ pentru ~ntreprinderile
Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie. AN-
IMMC a primit, `n prima zi de
depunere a dosarelor, la cele 8
oficii teritoriale [i la sediul Agen-
]iei, peste 3.220 de cereri de fi-
nan]are. Bugetul total al prime-
lor [ase programe opera]ionale
este de 29,4 milioane de lei,
num\rul maxim de beneficiari fi-
ind de circa 1.400. Dintre cele
peste 3.220 de cereri cele mai
multe au fost depuse de `ntre-
prinz\tori la sediul agen]iei din
Bucure[ti, respectiv 555. ~n luna
mai, `ntreprinz\torii vor putea
depune noi cereri pentru a primi
fonduri nerambursabile de stat,
a anun]at pre[edintele Agen]iei
pentru ~ntreprinderile Mici [i
Mijlocii [i Coopera]ie, Joszef Csa-
ka. Noutatea programului de fi-
nan]are pentru IMM-uri o consti-
tue componenta de credit, care se
va desf\[ura cu banca clientului.
Pre]ul locuin]elor
ar putea cre[te
cu 50%
Pre]ul propriet\]ilor va cre[te, `n
urm\torii 5 ani, cu cel pu]in 50%,
`n func]ie de loca]ie [i proiect, pe
fondul major\rii costurilor cu
for]a de munc\ `n construc]ii [i
scumpirii terenurilor. Estim\rile
au fost prezentate de compania
imobiliar\ Escop, cu privire la
pia]a bucure[tean\. Reprezen-
tan]ii Esop sus]in c\ segmentul
cel mai dinamic al pie]ei reziden-
]iale va fi cel al apartamentelor
pentru clasa medie [i medie plus.
Pentru clasa medie, cei mai im-
portan]i factori care influen]eaz\
decizia de cump\rare sunt pro-
ximitatea mijloacelor de trans-
port `n comun, a centrelor comer-
ciale, parcurilor, spa]iilor verzi,
dar [i distan]ele fa]\ de centru.
~n prezent, pre]ul locuin]elor
pentru clasa medie [i medie plus,
este cuprins `ntre 1.000-1.800
euro/mp construit.
CFR investe[te `n
modernizarea g\rilor
Compania de C\i Ferate (CFR) a
anun]at c\ va investi aproape 70
de milioane de euro pentru
transformarea sta]iilor actuale `n
euro-g\ri. Banii provin din cre-
dite externe [i vor fi folosi]i pen-
tru moderniz\ri substan]iale.
Investi]iile presupun, pe de o
parte, reamenajarea spa]iilor
comerciale [i, pe de alt\ parte,
investi]ii `n parc\ri, pavaje [i
alei de acces. Astfel, 20 de g\ri
vor suferi transform\ri radicale
pân\ la sfâr[itul acestui an.
Investi]iile CFR vor merge `n
dou\ direc]ii: modernizarea
sta]iilor de cale ferat\ din cinci
mari ora[e (Craiova, Timi[oara,
Cluj-Napoca, Ia[i, Constan]a) [i
reabilitarea unor g\ri de mai
mic\ importan]\. Pentru primul
proiect, CFR a contractat un
credit de 24 de milioane de euro
de la Banca European\ pentru
Reconstruc]ie [i Dezvoltare, pe o
perioad\ de 15 ani. Cea de-a
doua investi]ie, pentru g\rile
mai mici, s-a f\cut `n cadrul
unui program cu finan]are Credit
Suisse First Boston
International, [i se ridic\ la 60
de milioane de dolari. a
ECONOMIC
Statul ar putea fi obligat s\ asigure locuin]e chiria[ilor din casele na]ionalizate
a Statul ar urma s\ cumpere sau s\ construiasc\, din fondurile bugetului de stat, un fond
locativ destinat satisfacerii solicit\rilor chiria[ilor din casele na]ionalizate, retrocedate fo[tilor
proprietari a Potrivit propunerii legislative adoptate, ieri, de Senat, chiria ar urma s\ fie
stabilit\ prin hot\rârea consiliului local `n patrimoniul c\ruia se afl\ fondul locativ `nchiriat a
Propunerea va intra `ns\ `n vigoare doar dac\ va fi aprobat\ [i de Camera Deputa]ilor a
Statul ar putea fi o- cump\rarea de locuin]e din fondurile bugetului de larul contractului de `nchi-
bligat s\ asigure locuin]e sunt extrem de mici. Po- stat un fond locativ desti- riere sau `n urma decesului
persoanelor care stau `n- trivit propunerii, reparti- nat satisfacerii solicit\- acestuia, `nchirierea con-
tr-un imobil na]ionalizat, zarea locuin]elor urmeaz\ rilor persoanelor care fac tinu\, contractul trans-
retrocedat fo[tilor propri- s\ se realizeze de organele obiectul acestei propuneri ferându-se, dup\ caz, la
etari, [i care nu au posibi- administra]iei publice lo- legislative, dac\ aceasta cerere so]ului sau so]iei,
litatea de a `nchiria `n con- cale, pe baza unor criterii va fi adoptat\ [i de Ca- dac\ figureaz\ `n contract
tinuare casele respective. mera Deputa]ilor.
stabilite prin hot\râre de [i dac\ a locuit efectiv cu
Aceast\ propunere legisla- Guvern. Chiria va fi stabilit\ titularul, `n beneficiul des-
tiv\ a fost adoptat\, ieri, prin hot\rârea consiliului
cenden]ilor sau ascenden-
de plenul Senatului, cu o local `n patrimoniul c\ruia ]ilor sau `n beneficiul altor
larg\ majoritate, 53 de vo- Propunerea va intra se afl\ fondul locativ
persoane, dac\ acestea au
turi - pentru, 2 - `mpotriv\ `nchiriat. Contractul de
[i o ab]inere. Propunerea `n vigoare doar `nchiriere va fi `ncheiat fost men]ionate `n contrac-
tul de `nchiriere. Adminis-
legislativ\ ini]iat\ de doi `ntre consiliul local [i per-
senatori UDMR, Zoltan dac\ va fi aprobat\ soana aflat\ `n situa]ia trarea locuin]elor din fon-
dul locativ se va face de or-
Pu[ca[ [i Pete {tefan, are
ca motiva]ie faptul c\, `n
[i de Camera creat\ prin retrocedare, pe
o perioad\ de 5 ani, cu ganele administra]iei pub-
general, persoanele afec- Deputa]ilor posibilitatea prelungirii lice locale, cheltuielile fiind
tate de retroced\ri sunt `n contractului, la cerere. ~n acoperite din chirii [i din
vârst\, iar [ansele lor s\ Statul ar urma s\ cum- cazul p\r\sirii definitive a fondurile alocate de la
ob]in\ un credit pentru pere sau s\ construiasc\ domiciliului de c\tre titu- bugetul local. a
Salariile rom=nilor care lucreaz\ legal `n ]\rile UE
a ~n primul trimestru al acestui an, peste 80% dintre românii pleca]i la munc\ `n str\in\tate prin intermediul Oficiului
pentru Migra]ia For]ei de Munc\ (OMFM) au preferat ca destina]ie Germania a Salariile celor care au ales s\ lucreze legal
`n ]\rile UE variaz\ `ntre 850 - 1.250 de euro, `n agricultur\, [i 1.150 - 1.400 de euro, `n construc]ii a Contractele
lucr\torilor rom=ni, care au ob]inut un loc de munc\ prin intermediul OMFM, se `ncadreaz\ `ntre 3 luni [i 2 ani a
Conform datelor furni- agricultur\ [i salariu de b\rba]i [i 13 femei. Un
zate de Oficiului pentru 1.200 euro. Dintre rom=- num\r de 50 de lucr\tori
Migra]ia For]ei de Munc\ nii care au ob]inut con- au contracte de 5 luni `n
(OMFM), `n primul tri- tracte de munc\ `n Ger- agricultur\, cu un salariu
mestru al acestui an, Ger- mania, doar o treime sunt de 1.250 de euro, cel mai
mania a fost principala b\rba]i. De asemenea, „mic“ câ[tig - de 1.150 euro
destina]ie pentru românii majoritatea lucr\torilor lunar - fiind realizat de un
pleca]i la munc\ `n str\i- rom=ni au v=rste cuprinse lucr\tor `n construc]ii,
n\tate prin intermediul `ntre 36 [i 45 de ani. care a ob]inut un contract
acestei institu]ii. ~n topul de 2 ani. Pentru Elve]ia,
]\rilor alese de rom=ni OMFM a mediat 7 lucr\-
urmeaz\ Spania, Fran]a
Salarii medii `n tori, din care 3 b\rba]i [i 4
[i Elve]ia. Num\rul lucr\- agricultur\, `ntre femei. Trei persoane lu-
torilor plasa]i `n locurile 900 [i 1.250 de euro creaz\ `n agricultur\, cu
de munc\ prin interme- salarii de 2.000 euro, iar
diul OMFM, care au ob- Pentru Spania, OMFM cele mai mari salarii au
]inut contracte de munc\ a mediat, `n primele trei fost ob]inute de 4 per-
`n Germania, a fost de luni, 1.800 de lucr\tori, soane, `n domeniul sani-
8.678 de persoane. din care 1.328 femei [i tar, de 3.000 euro, cu con-
Potrivit datelor prezen- 472 b\rba]i, cele mai tracte de 18 luni.
tate de c\tre directorul multe persoane (793) fiind
general al OMFM, Aurel
din categoria de vârst\ Peste 10 mii de
Teodorescu, cei mai mul]i 26-35 de ani, `n timp ce
rom=ni (8.618) au ob]inut numai 8 persoane peste rom=ni [i-au g\sit
contracte de 3 luni `n a- 45 de ani au ob]inut con- locuri de munc\ prin
gricultur\ [i un salariu tracte de munc\. Cele mai
mediu lunar de 850 de eu- multe persoane - 602 - au intermediul OMFM
ro, 10 persoane - contracte ob]inut contracte pe 3 luni De la `nceputul acestui
de 18 luni `n domeniul `n agricultur\, cu un sa- an, OMFM a mediat `n to-
gastronomiei [i salariu de lariu mediu de 900 de tal peste 10.500 de per-
1.200 de euro, 43 de per- euro, iar cele mai mari sa- soane, din care 6.673 fe-
soane - contracte de 18 larii au fost ob]inute de 15 mei [i 3.866 b\rba]i. Cele
luni `n domeniul menaju- muncitori `n construc]ii, cu
lui [i salariu de 1.200 contract de un an [i un
mai multe persoane -
5.066 - se `ncadreaz\ `n
euro, 4 persoane - contrac- câ[tig mediu lunar de 1.400 grupa de vârst\ 36-45 de
te de 18 luni `n domeniul euro. ~n Fran]a, au ob]inut ani, `n timp ce doar 56 au
s\n\t\]ii [i salariu de contracte de munc\ prin vârste de peste 45 de ani.
1.200 euro [i 3 persoane - intermediul OMFM 54 de Potrivit statisticilor pre-
contracte de 18 luni `n persoane, din care 41 zentate de conducerea
OMFM, nici o persoan\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a de peste 35 de ani nu a
ob]inut contract de munc\
a CEL MAI BINE PL|TIT brokerii de succes, adic\ 40, livrat\ pân\ la 50.000 de tone. men]ionat c\ majorarea de `n Elve]ia sau Fran]a. a
sunt din New York, iar 27 din Biodieselul va fi amestecat cu capital de 500 de milioane lei
BROKER DIN LUME: Cel mai primii 100 sunt din Londra. motorin\ `n cele dou\ rafin\rii de la finalul anului trecut ar
bine pl\tit broker din lume a Doar [apte dintre ei nu lu- ale Petrom. Motorina va fi li- trebui s\ fie suficient\ pentru
câ[tigat, `n 2006, aproape 2
miliarde de dolari. Americanul
creaz\ pentru fonduri de risc. vrat\ din luna iulie a acestui urm\torii doi ani pentru in- Vremea `n ]ar\:
Aceste fonduri speculative ex- an. Potrivit unui proiect de ho- vesti]iile avute `n vedere de
John Arnold are doar 33 de ani ploateaz\ anomaliile pie]ei [i t\râre de Guvern, motorina banc\. „Nu ne-am propus s\ ne Joi, 12 aprilie
[i deja conduce `n topul reali- sc\p\rile legisla]iei financiare comercializat\ din 1 iulie 2007 maximiz\m profitul, ci capaci- Vremea va fi `n general
zat anual de revista „Trader pentru a realiza opera]iuni tatea de dezvoltare, a[a c\ frumoas\ [i u[or mai cald\
va trebui s\ con]in\ biodiesel
Monthly“. Potrivit aceluia[i profitabile. `n propor]ie de 2%, urmând ca facem investi]ii `n sistemul in- fa]\ de ziua precedent\, iar
clasament, cinci brokeri au a PETROM VA VINDE [i benzina s\ aib\ acela[i pro- formatic, `n carduri, `n mod- cerul va fi variabil. V=ntul
câ[tigat peste un miliard de cent de biocarburan]i de la 1 ernizarea serviciilor [i a sedi- va prezenta unele inten-
dolari anul trecut. Primii o BENZIN| AMESTECAT| CU ianuarie 2009. ilor, ceea ce implic\ costuri sific\ri `n nordul Moldovei [i
sut\ dintre cei mai bine pl\ti]i BIODIESEL: Petrom a `ncheiat a CEC ~{I SCHIMB| IMA- substan]iale“, a declarat la munte. Temperaturile
brokeri din lume, au câ[tigat, un contract cu Prio Biocombus- R\dulescu. CEC va folosi banii minime se vor situa `ntre 0 [i
`n medie, 241 de milioane de GINEA: Casa de Economii [i 8 grade. Temperaturile
tibil, o companie a grupului aproba]i `n buget pentru
dolari. Printre cei care conduc portughez Martifer, pentru Consemna]iuni (CEC) va in- preg\rirea personalului pentru maxime vor fi cuprinse `ntre
acest clasament se remarc\ `n achizi]ia de biodiesel, pe care vesti 170 de milioane lei (50,8 a oferi cursuri de formare pro- 14 [i 24 de grade.
ordine: James Simons, care a urmeaz\ s\-l vând\ `n amestec milioane de euro) `n 2007 `n fesional\ pentru 500 din an- sursa: www.intellicast.com
câ[tigat [i el aproximativ 2 mi- cu motorina, potrivit unui co- sistemul informatic, oferta de gaja]ii institu]iei `n acest an,
liarde dolari `n 2006, Eddie municat de pres\ al companiei. carduri, modernizarea servici- prin care ace[tia ar urma s\
Lambert [i T Boone Pickens, cu ~n 2007, Prio Biocombustibil ilor [i a sediilor [i aloc\ [ase ob]in\ certificatul bancar euro- Cursul valutar
câte 1 miliard [i jum\tate de va livra c\tre Petrom o cantita- milioane lei pentru preg\tirea pean. CEC va trece `n acest an
dolari, [i Stevie Cohen, care a te total\ de circa 20.000 de to- personalului, a spus, ieri, printr-un proces de schimbare pentru 12.04.2007
câ[tigat peste 1 miliard de ne. Pân\ `n anul 2008, Petrom pre[edintele institu]iei, Eugen a imaginii, care vizeaz\, pen- Dolar SUA 2,4863
dolari. Cei mai mul]i dintre dore[te s\ ridice cantitatea R\dulescu. Pre[edintele CEC a tru `nceput, 150 de unit\]i. a
Euro 3,3384

Ideea suspend\rii pre[edintelui B\sescu pierde adep]i
Demersul suspend\rii
pre[edintelui `ncepe s\ pi-
ard\ din adep]i. Dup\ ce
mar]i pre[edintele conserva-
torilor Dan Voiculescu re-
cuno[tea c\ exist\ mai mul]i
parlamentari PC care vor
vota `mpotriva suspend\rii,
o zi mai t=rziu, nici liberalii
nu erau foarte hot\râ]i ce
pozi]ie s\ adopte fa]\ de
acest demers. Unele dintre
filialele PNL `[i vor `ndem-
na parlamentarii s\ voteze
`mpotriva suspend\rii, al-
tele dimpotriv\. Nici chiar
forma]iunile care au ini]iat
procedura suspend\rii nu
mai sunt la fel de hot\râte.
Pre[edintele PNL Vaslui,
deputatul Dan Marian, con-
Noul guvern T\riceanu promite reforme
[i absorb]ia fondurilor europene
a Guvernul T\riceanu 2 [i-a intrat `n drepturi a Primul-ministru sper\ `ntr-o atmosfer\
mai lini[tit\ `n Executiv a Premierul d\ asigur\ri c\ lupta `mpotriva corup]iei va continua a
O dat\ `ncheiat lungul
proces al form\rii unui
nou guvern, premierul T\-
riceanu `[i anun]\ obiec-
tivele Cabinetului s\u.
Primul-ministru vorbe[te
din nou despre un execu-
tiv cu agend\ european\
[i cu obiective ambi]ioase.
Priorit\]i pentru
noii mini[tri
Lupta `mpotriva corup-
]iei, absorb]ia fondurilor
europene [i lucrul `n
echip\ au fost priorit\]ile
pe care primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu
le-a stabilit noului Gu-
vern restructurat, `n ca-
drul primei [edin]e, care a
avut loc ieri la Palatul
Victoria. Noul Guvern, a
subliniat de la bun
`nceput premierul, va con-
tinua programul care a
fost aprobat de Parlament
`n decembrie 2004. ~n
cadrul acestui program,
lupta `mpotriva corup]iei
se va afla `n prim plan,
[eful Executivului ar\tân-
du-se preocupat de anu-
mite semnale externe `n
acest sens.
„Din p\cate, `n ultima
vreme, anumite semnale
externe preocupante, le-
gate de corup]ie, trebuie
s\ ne oblige la un efort ca-
re `nseamn\, `n cele din
urm\, `ndeplinirea anga-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a IOAN TALPE{ ~L A-
CUZ| PE C. V. TUDOR DE
INSULT| {I CALOMNIE:
Pre[edintele Uniunii Popu-
lare Social Cre[tine, Ioan
Talpe[, a anun]at ieri, `n-
tr-o conferin]\ de pres\, c\
`l va da `n judecat\ pe li-
derul Partidului România
Mare, senatorul Corneliu
Vadim Tudor, pentru in-
sult\ [i calomnie. Pre[e-
dintele PRM a afirmat, `n
ultima conferin]\ de pres\,
c\, potrivit unor surse din
serviciile secrete româ-
ne[ti, Ioan Talpe[ ar fi con-
tribuit la exportul ilicit al
unor valori de patrimoniu
sider\ c\ parlamentarii par-
tidului ar trebui s\ voteze
pentru suspendarea pre[e-
dintelui Traian B\sescu,
deoarece acesta a `nc\lcat `n
mod abuziv, de nenum\rate
~n lipsa sprijinului solid parlamentar, mini[trii lui T\riceanu
jamentelor pe care ni
le-am luat fa]\ de parte-
nerii no[tri din Uniunea
European\. Suntem ]ar\
UE [i am demonstrat c\
suntem capabili s\ ducem
la bun sfâr[it, pe lâng\
angajamentele noastre
proprii, [i angajamente
luate chiar de Guvernul
anterior. A[a vom face [i
`n continuare, nu exist\
nici un motiv s\ l\s\m s\
se cread\ c\ ar exista o
inten]ie de `ncetinire a
ritmului reformelor“, a
declarat primul-ministru.
De asemenea, T\ri-
ceanu i-a solicitat `nc\ de
mar]i pre[edintelui Sena-
na]ional [i ar fi ajutat la
derularea unor afaceri ile-
gale. C. V. Tudor a mai
sus]inut c\ Ioan Talpe[ ar
fi transmis c\tre CIA, `ntre
anii 1994 [i 1995, copii ale
dosarelor de Securitate ale
unor importan]i politicieni
precum Adrian N\stase,
Mircea Geoan\, Traian B\-
sescu, Ion Iliescu, Radu Ti-
mofte. Ioan Talpe[ a negat
toate aceste afirma]ii [i a
sus]inut c\ liderul PRM
confund\ politicul cu pam-
fletul [i c\ acesta „este [i
va r\mâne un colateral al
politicii române[ti“.
a VICEPRIMARUL SU-
CEVEAN MARIAN IONES-
ACTUALITATE
ori, Constitu]ia. {i pre[edin-
tele PNL Ia[i, deputatul
Relu Fenechiu, spune c\
liberalii ar trebui s\ voteze
pentru suspendarea [efului
statului, pentru c\ acesta le-
trebuie s\-[i fac\ reclam\ `n teritoriu
tului, Nicolae V\c\roiu,
s\ pun\ de urgen]\ `n
discu]ie `n dezbaterea
plenului legea privind
Agen]ia Na]ional\ de
Integritate.
Banii Europei [i
lini[tea `n Guvern
A doua prioritate anun-
]at\ de premier a fost cea
a absorb]iei fondurilor eu-
ropene. „Suntem `n grafic
cu o serie de ac]iuni referi-
toare la predarea progra-
melor opera]ionale sec-
toriale [i regionale. Sigur,
va trebui s\ a[tept\m ob-
CU, TRIMIS ~N JUDECA-
T|: Viceprimarul municip-
iului Suceava, Marian
Ionescu, fost primar `n pe-
rioada 2000-2004, a fost
trimis `n judecat\, ieri,
pentru s\vâr[irea infrac]i-
unilor de primire de foloase
necuvenite, fals `n de-
clara]ii, abuz `n serviciu
contra intereselor publice,
complicitate la fals mate-
rial sub semn\tur\ privat\
[i delapidare, a informat
DNA. Procurorii Serviciu-
lui Teritorial Suceava au
mai dispus trimiterea `n
judecat\ `n acela[i doar a
`nc\ 13 persoane. Potrivit
DNA, prejudiciul total cau-
a f\cut mult r\u din dorin]a
de a-[i crea un partid. Al]i
[efi de filiale ai PNL sunt
`ns\ de alt\ p\rere. „Chiar
dac\ B\sescu a fost un
pre[edinte juc\tor, PNL con-
sider\ c\ nu s-a `nc\lcat
grav Constitu]ia, deci nu
sunt motive pentru a fi sus-
pendat“, a declarat Petre
Emanoil Neagu, pre-
[edintele PNL Buz\u.
La r=ndul lor, deci[i ini-
]ial s\ voteze cu mic cu ma-
re suspendarea pre[edin-
telui, acum reprezentan]ii
PRM `[i nuan]eaz\ pozi]ia.
„Nu vrem s\ facem jocurile
celor care vor s\ se aga]e de
putere, profitând de sus-
pendare... Nu m\ refer doar
serva]iile Comisiei Euro-
pene pentru a trece la
faza propriu-zis\ de atra-
gere [i utilizare a acestor
fonduri“, a ar\tat T\ri-
ceanu. Printre priorit\]i,
primul-ministru a men]io-
nat [i necesitatea „func-
]ion\rii `n echip\“, dând
ca exemplu colaborarea
cu mini[trii UDMR. „Si-
gur c\ e important ca fie-
care ministru s\-[i contu-
reze propria personalita-
te, propriile proiecte [i
priorit\]i, dar, `n acela[i
timp, lucrul `n echip\ mi
se pare extraordinar de
important. V\ dau un ex-
emplu care mi-e foarte la
zat Prim\riei Suceava este
5.630.897.160 lei vechi [i a
fost numai par]ial recu-
perat. Din probele adminis-
trate a rezultat c\, la
nivelul Prim\riei Suceava,
`n perioada ianuarie 2002-
iunie 2004, au fost ridicate
cu titlu de avans importan-
te sume de bani, `n baza
unor referate false, iar pen-
tru justificare se prezentau
facturi cu date nereale, a
precizat DNA.
a {EFII DIN ENERGIE,
AUDIA}I DE PROCURORI:
Directorul general al Hi-
droelectrica, Traian Oprea,
[i pre[edintele Autorit\]ii
Na]ionale de Reglementare
Joi, 12 aprilie 2007
la PSD, ci [i la un PD re-
structurat. Un PD care s\
accead\ cu orice pre] [i sub
orice form\ la putere“, a de-
clarat Lucian Bolca[, vi-
cepre[edintele PRM. De ase-
menea, exist\ voci [i `n PSD
care nu vor s\ asculte de re-
comand\rile [efilor `n
aceast\ privin]\, de[i liderii
r\mân pe pozi]ii. „N-am
spus vreodat\ c\ am fi ne-
hot\râ]i. Da, sus]inem, vo-
t\m `n Parlament“, a de-
clarat Cristian Diaconescu,
vicepre[edintele PSD. Pen-
tru suspendarea pre[edin-
telui este nevoie de voturile
a 235 de parlamentari. Pro-
punerea de suspendare va fi
tran[at\ de plenul reunit al
celor dou\ camere, cel mai
probabil la sfâr[itul s\pt\-
mânii viitoare. a
`ndemân\ - modul exce-
lent de colaborare la nivel
politic pe care l-am avut
cu colegii din UDMR, care
au dat dovad\ de compe-
ten]\, de seriozitate [i cu
care am reu[it un verita-
bil parteneriat“, le-a expli-
cat primul-ministru mem-
brilor Cabinetului.
Grija pentru imagine
Con[tient c\ guverna-
rea acesteui nou Cabinet
trebuie s\ aib\ un mare
succes pentru a-[i proteja
sus]inerea extrem de
fragil\ pe care o are, [eful
Executivului le-a solicitat
mini[trilor s\ nu se re-
zume doar la activitatea
de birou [i s\ ia direct
pulsul realit\]ilor din
]ar\, prin vizite frecvente
`n teritoriu.
„V\ rog s\ v\ face]i un
program care s\ cuprind\
deplas\ri `n teritoriu,
contacte cu autorit\]ile lo-
cale, contacte cu presa [i
cu publicul local, `n care
s\ le explica]i m\surile pe
care le adopt\m, cele pe
care dorim s\ le preg\tim,
pentru ca aceast\ discu]ie
[i aceast\ consultare cu
cet\]enii s\ fie baza pe
care pute]i s\ lua]i decizi-
ile `n cuno[tin]\ de cau-
z\“, a cerut T\riceanu, dor-
nic s\-[i `nt\reasc\ pozi-
]ia [i `n planul imaginii. a
`n Domeniul Energiei
(ANRE), Nicolae Opri[, s-au
prezentat, ieri, la Par-
chetul Instan]ei Supreme,
pentru a fi audia]i `ntr-un
dosar privind activitatea
Hidroelectrica. ~n acela[i
dosar este urm\rit penal [i
fostul ministru al Econo-
miei, senatorul conserva-
tor Codru] {ere[, care ur-
meaz\ s\ fie audiat ast\zi
de procurori. Potrivit unor
surse judiciare, Codru] {e-
re[, Nicolae Opri[, [i Tra-
ian Oprea sunt acuza]i de
subminarea economiei na-
]ionale, complot [i asociere
`n vederea s\vâr[irii de in-
frac]iuni. a
7
LUMEA PE SCURT
Dou\ atentate soldate
cu 17 mor]i [i zeci de
r\ni]i `n Alger
Dou\ atentate produse ieri, `n
Alger, au provocat moartea a cel
pu]in 17 persoane [i r\nirea altor
82. Un atentat a vizat Palatul gu-
vernului, situat `n centrul
Algerului, provocând moartea a
cel pu]in 9 persoane. Cauza ex-
ploziei este deocamdat\ necunos-
cut\, dar doi martori oculari au
indicat c\ au v\zut un autove-
hicul `ndreptându-se `n for]\ spre
sediul guvernului. {ase etaje ale
cl\dirii oficiale au fost grav avari-
ate, iar por]ile de fier de la in-
trarea `n sediul guvernului au
fost aruncate `n aer de suflul ex-
ploziei. Cel de-al doilea atentat a
fost comis `n momentul `n care
eforturile coordonate ale for]elor
de ordine vizau explozia de la
Palatul guvernului. Atentatele
s-au produs aproape simultan, `n
jurul orei locale 10.45.
Iu[cenko [i Ianukovici
caut\ compromisul
`n Ucraina
Pre[edintele ucrainean Viktor
Iu[cenko a avansat un plan cu 15
puncte de compromis cu pre-
mierul Viktor Ianukovici, docu-
mentul fiind menit s\ duc\ la re-
glementarea situa]iei din Ucraina.
Potrivit lui Iu[cenko, acest plan
are trei p\r]i. Prima con]ine o
evaluare a proceselor care au dus
la actuala criz\ parlamentar\,
precum [i a unor aspecte de ordin
juridic, inclusiv a decretului prezi-
den]ial de dizolvare a parlamen-
tului. ~n partea a doua sunt enu-
merate compromisurile ce trebuie
f\cute pentru restabilirea balan]ei
puterii, crearea unui sistem de
contrapondere [i elaborarea unor
mecanisme pentru prevenirea
repet\rii unor conflicte similare
`ntre ramurile puterii. Partea a
treia se refer\ la reluarea con-
sult\rilor `ntre principalele par-
tide parlamentare pentru a le
atrage `n procesul de regle-
mentare a crizei politice din
Ucraina. ~n acela[i timp, pre[edin-
tele Iu[cenko a fost de acord c\
data alegerilor parlamentare an-
ticipate, stabilit\ de el pentru 27
mai a.c., poate fi schimbat\.
Nou mo[tenitor
la tronul Olandei
Prin]esa Maxima a Olandei, so]ia
de origine argentinian\ a prin]u-
lui mo[tenitor Willem Alexander,
a n\scut mar]i o feti]\, al treilea
copil al cuplului, potrivit unui
anun] f\cut de Serviciul de pres\
al regatului. Prin]ul mo[tenitor a
declarat `ntr-un comunicat c\ be-
belu[ul, al c\rui nume nu a fost
`nc\ dezv\luit, este `ntr-o stare de
s\n\tate „perfect\“. Feti]a va fi a
patra `n ordinea succesoral\ la
Tron, dup\ prin]ul Willem Ale-
xander [i primele dou\ fete ale
cuplului, Amalia [i Alexia. Nume-
le noii prin]ese va fi anun]at `n
urm\toarele zile, când prin]ul
mo[tenitor Willem Alexander
va `nregistra oficial
na[terea noului s\u copil.
Record de alcoolemie
la volan
O englezoaic\ `n vârst\ de 46 de
ani a fost g\sit\ sâmb\ta trecut\
dormind pe volanul ma[inii sale
pe marginea unei [osele `n sud-
estul Fran]ei. Potrivit jandarmi-
lor, cauza acestei odihne inedite
era alcoolul, procentul de al-
coolemie fiind un incredibil 5,28
g/l. Ma[ina, al c\rei motor mer-
gea, era oprit\ nu departe de do-
miciliul conduc\toarei auto, care
locuie[te la circa 20 de km de
Nisa. Poli]ia i-a retras imediat fe-
meii permisul de conducere, ea
trebuind s\ se prezinte `n curând
`n fa]a tribunalului corec]ional. a

8 Joi, 12 aprilie 2007
„M\car face]i ceva frumos, m\i b\ie]i“
Fiecare percepe lumea
`nconjur\toare `n felul s\u. Mai
frumoas\ sau mai ur=t\. Dac\ unii
o accept\ a[a cum e, al]ii `ncearc\
s\ `ndrepte lucrurile. Grafferii
ur\sc zidurile cl\dirilor. Ur\sc
S-au apucat de „mese-
rie“ mai mult pentru a-[i
exprima feluritele senti-
mente. Dar [i ca o revolt\
`mpotriva sistemului. Pro-
prie tinerilor [i chiar unora
din adul]i. Pl\cerea lucru-
lui interzis. „Orice sistem
poate fi b\tut, a[a g=ndesc
eu. Oriunde te-ai duce, de
exemplu la [coal\, oric=t de
strict ar fi, tot po]i s\ copii.
A[a [i `n cazul acesta, chiar
dac\ paza e foarte bun\,
tot po]i s\ desenezi un-
deva. E ca un virus de neo-
prit. O dat\ ce ai pus m=na
pe un spray [i dai un tag,
sim]i nevoia s\ o faci [i-a
doua oar\“, spune Andy. O
alt\ motiva]ie este com-
peti]ia cu ceilal]i grafferii
din ]ar\. C\ci nu se cade s\
se fac\ de r=s. Trebuie s\
demonstreze c\ au activi-
tate. De calitate. Nu fac
m=zg=leli, la care recurg
adesea novicii, ci adev\rate
opere de art\. Cu care ar
c=[tiga bani frumo[i. Dac\
societatea le-ar oferi posi-
bilitatea s\ o fac\ `n mod
CM
YK
organizat. Sau ca o
meserie.
„Nu ne compar\m cu
unul care a luat un spray la
8 lei [i a scris ceva cu
Steaua sau Dinamo. Noi fa-
cem o art\, de pl\cere. Nu
facem vandalism, care
`nseamn\ a distruge, a
rupe, a m=zg=li aiurea. Nu
d\m pe statui, pe monu-
mente, c\ [i a[a sunt pu-
]ine la Boto[ani [i ne plac [i
nou\. Cum s\ dai pe
Biblioteca Jude]ean\ care
este un monument [i abia
au v\ruit-o? E frumoas\
a[a. Dar cl\dirile din Cen-
trul Vechi, nu. D\m pe
cl\diri deoarece cl\direa
nu dispare a[a u[or, rezist\
`n timp“, apreciaz\ acela[i
culoarea gri a blocurilor ceau[iste.
Cel pu]in a[a spune Andy, unul din
grafferii boto[\neni. Nu sunt
vandali, a[a cum `i catalogheaz\
unii la prima impresie. ~[i doresc
doar ca cei din jur s\ `i accepte.
Andy, lider al echipei. C\ci
sunt o echip\.
„Cel de la Ecomed era
preg\tit pentru tramvai“
Lucreaz\ `n mod organi-
zat. Cam o dat\ la dou\
s\pt\m=ni `[i fac sim]it\
„prezen]a“. Nu mai mult.
Nu c\ nu i-ar ]ine. Dar la
v=rsta lor resursele finan-
ciare sunt destul de limi-
tate. Aloca]ia, banii de pa-
chet [i ce mai pic\. Astea
sunt posibilit\]ile pe care
le pun la b\taie pentru a
transmite ceea ce simt ei
semenilor.
„Nu prea avem spray
pentru antrenat c\ e
scump, cost\ 15 lei bucata.
Noi nu fur\m. Punem la
b\taie aloca]ia, banii de pa-
chet [i alte surse. Cine ar
da 50 lei care s\ se duc\ `n
zece minute, pentru a
r\m=ne ceva `n urm\? Unii
spun c\ suntem nebuni. C\
ei i-ar bea pe to]i dac\ ar fi
`n locul nostru“, poveste[te
grafferul.
Materialele sunt procu-
rate din Bucure[ti, Cluj,
Constan]a, situri de pe
Internet sau cu ajutorul al-
tor grafferi din ]ar\. Fiind-
c\ materialul e scump, `[i
exerseaz\ m=na pe foi de
h=rtie. Fac schi]e, [abloane
din cartoane. Abia dup\ ce
se preg\tesc temeinic trec
la fapte. Un desen le ia ma-
xim 10 minute. Cum a fost
cazul celui de la Ecomed,
din plin centrul ora[ului.
Pentru un tag (semn\tur\)
mult mai pu]in. Nici nu a-
puci s\ vezi c\ s-a `nt=m-
plat ceva. Opera de la Eco-
med i-a costat cel mai mult
pe cei cinci grafferi boto-
[\neni. O sut\ de lei. Dar a
CM
YK
REPORTAJ
meritat. {i-au atins scopul.
P=n\ [i ei s-au speriat de ce
a ie[it, c=nd au trecut prin
locul cu pricina. Nu c\ ar fi
fost nereu[it, dar este
imens [i vizibil: „Cel de la
Ecomed era preg\tit pen-
tru tramvai. {i noi ne-am
speriat a doua zi, c=nd am
v\zut ce-a ie[it. M\ refer la
m\rime. Alegem zonele
mai centrale ca s\ fie mai
vizibile. Ne-a luat cam 10
minute maxim. Sunt ca-
pace speciale care umplu
rapid, de 5 cm, 10 cm, un-
ele sunt foarte sub]iri pen-
tru detalii. Dar sunt [i la
care lucrezi 12 sau 24 ore,
dac\ vrei s\ faci ceva mai
special. Nu am f\cut de
astea pentru c\ trebuie s\
te ascunzi. Stai cu emo]ii,
c\ te prinde. Trebuie s\
umpli c=t mai rapid. D\m
[i cu markere galbene sau
stickere care se lipesc“.
Nu fac doar desene, ci
transmit [i mesaje referi-
toare la fenomenele prin
care trece societatea. „Mi-
haela [i-a `ntemeiat o fa-
milie [i acum probabil e
plecat\ `n Italia“. Asta cu
referire la plec\rile masive
din ultimii ani. „P\rin]ii
t\i n-au avut play station“,
„Noi lupt\m“ [i altele
asemenea.
Riscurile
Ca orice „meserie“, graf-
fiti mai implic\ [i riscuri.
Mai ales c\ ocupa]ia nu
este legal\. Fapta se sanc-
]ioneaz\ conform Legii 61,
art. 2, pct 16 cu amend\ de
100-500 lei pentru scrierea
[i desenarea pe ziduri f\r\
acordul proprietarului. Dar
nu de poli]i[ti se tem graf-
ferii, ci de cet\]eni. Fiindc\
nu tot omul `n]elege nevoia
lor de a crea.
„Nu e posibil s\ ne prin-
d\ Poli]ia Comunitar\.
Unul are 40 de ani, eu am
15 [i dac\ e ceva fug de-mi
sar capacele, c=nd ai fri-
ca-n spate. Ne temem nu
de poli]ie, ci de cet\]eni. La
noi, dac\ vrei s\ dai ceva la
bloc [i te vede, te fug\re[te
una dou\. ~n Bucure[ti te
vede, nu spune nimic. Sunt
obi[nui]i. M-a prins o dat\
un taximetrist. M-a luat de
CM
YK
la spate. A vrut s\-mi dea de luat `n seam\“, spune cum sunt. {i poate nu sunt
cu spray-ul pe fa]\. Noroc doctorul Nicolae Vlad, di- mai r\i ca al]ii de v=rsta
c-am pus m=na“, retr\ie[te rectorul Spitalului de Psi- lor. Ei nu-[i consum\
experien]a prin care a tre- hiatrie Boto[ani. adrenalina noapte de
cut Sorin, alt membru al Specialistul boto[\nean noapte pe str\zile muni-
apreciaz\ c\ prin ceea ce cipiului `n scr=[nete de ro]i
echipei.
Au avut parte [i de sur- fac, oamenii `[i proiecteaz\ ce tulbur\ lini[tea cet\]e-
prize. Nu to]i `i blameaz\. propria personalitate: „Prin nilor. {i pentru care auto-
acest grafitti `[i exprim\ rit\]ile au organizat un ra-
Pe c=nd trudeau `ntr-un
gang, la un bloc din zona propria lor personalitate. liu. Graferii nu fac altceva
Pie]ei Centrale, un locatar ~n situa]ia `n care o fac or- dec=t s\-[i publice opiniile
ganizat se observ\. Dar s\ pe ziduri. A[a cum poe]ii le
i-a surprins. Dar `n mod
pl\cut. F\r\ palme sau al- inscrip]ionezi tabla care in- a[eaz\ pe rime [i ziari[tii le
te violen]e. „M\car face]i dic\ a[ezarea `n zon\ a public\ `n pagini. „De ce a]i
unui spital sau o firm\, vrut s\ ap\re]i la ziar?“, i-
ceva frumos, m\i b\ie]i“,
le-a spus. {i au f\cut. Au trenurile, toaletele publice, am `ntrebat. „Ca s\ le ex-
ajuns [i la tramvaie. Dar este un lucru dezagreabil“. plic\m oamenilor. S\ se
B\ie]ii `[i doresc doar ca spun\ [i ceva bun despre
s-au mul]umit doar cu c=te-
va tag-uri. Pe trenuri e mai cei din jur s\ `i accepte. A[a noi“. (Aida ROMAN)
CM
u[or fiindc\ mon[trii de YK
metal dorm nesuprave-
ghea]i pe linii moarte.
„S\ inscrip]ionezi tabla
care indic\ a[ezarea `n
zon\ a unui spital sau o
firm\, trenurile este un
lucru dezagreabil“
Speciali[tii au [i ei un
cuv=nt de spus cu privire la
aceast\ ocupa]ie. Pe care o
catalogheaz\ drept o boal\.
„Dac\ se iese din aceste
cutume `nseamn\ o deviere
de la norme. Unii au astfel
de ocupa]ii `n ideea de a
crea opere de art\ cu
grafitti acesta. Dar ca s\
faci desene pe pere]ii unor
cl\diri, institu]ii, asta deja
nu mai este nici art\, nici
efectul unei bune cuviin]e,
bune cre[teri, bune so-
cializ\ri, ci pur [i simplu
un comportament deviant.
Eu personal dezavuez un
astfel de comportament
pentru c\ dac\ s-ar face o
`ntrecere `ntr-o zon\ orga-
nizat\, acest grafitti ar
putea c\p\ta altfel de co-
nota]ii. Ar fi putea fi oper\

Sava, Sf=ntul de la Buz\u
a Sf=ntul Sava de la Buz\u a tr\it `n secolul al IV-lea [i a fost
un t=n\r cu o via]\ aleas\ a Persecu]ia regelui got Athanaric
nu l-a determinat pe Sf=ntul Sava s\ renun]e la credin]a sa
cre[tin\ a A suferit chinuri groaznice [i a fost
aruncat `n r=ul Buz\u a Actul s\u martiric ofer\
informa]ii bogate despre via]a cre[tinilor de la Dun\re a
de {tefan M|RCULE}
Originea apostolic\ a
cre[tinismului de pe terito-
riul actual al patriei noas-
tre este dovedit\ de m\rtu-
riile documentare care ates-
t\ existen]a comunit\]ilor
cre[tine din care s-au n\s-
cut sfin]i. Martirii primelor
secole cre[tine din zona
Dun\rii, al\turi de l\ca[u-
rile de cult descoperite, de
obiecte liturgice precum [i
toponimele din zon\ sunt
cele mai bune dovezi a ve-
chimii cre[tinismului de pe
p\m=ntul rom=nesc.
Origini nesigure
Despre Sf=ntul Sava Go-
tul sau Sava de la Buz\u,
a[a cum este numit `n unele
documente pentru a ar\ta
locul s\u de origine, [tim c\
s-a n\scut `n anul 334, `n-
tr-un sat din zona Buz\ului,
aproape de r=ul Mousaios
sau Buz\u. Este numit „Go-
tul“ nu pentru c\ ar fi fost
got de neam, ci pentru c\ la
acea vreme ]ara era st\p=-
CM
YK
Moa[tele Sf=ntului
Sava la Cezareea
Capadociei
Unii cercet\tori pre-
supun c\ Sf=ntul Sava era
de origine capadocian\.
Ipoteza se bazeaz\ pe fap-
tul c\ mul]i greci capado-
cieni erau adu[i la acea vre-
me `n robie, `n zona Dun\-
rii. Mai mult dec=t at=t, `n
373-374, Sf=ntul Vasile
„Scrisoarea Bisericii din Gothia
c\tre Biserica din Cezareea Capadociei“
Moa[tele Sf=ntului Sa-
va au fost trimise Sf=ntu-
lui Vasile cel Mare cu o
scrisoare redactat\ de e-
piscopul Bretanion sau
chiar de preotul Sansala,
`n care se prezint\ via]a
[i p\timirile Sf=ntului
Sava de la Buz\u. Acest
document este deosebit de
important pentru c\ `n el
se aduc informa]ii pre]i-
oase despre via]a comu-
nit\]ilor cre[tine de aici.
Totodat\, el este docu-
nit\ de go]i. Documentele
care se p\streaz\ men]io-
neaz\ la numele ]\rii nu
popula]ia autohton\, ci pe
cea care st\p=nea, `nc=t
Sf=ntul Sava este cunoscut
ca Sava Gotul. Chiar Dacia
era numit\ `n acea vreme
Gothia. Numirea de „Sava
de la Buz\u“ arat\, `n
schimb, originea sa str\ro-
m=n\. Exist\ [i teorii care
sus]in originea sa capado-
cian\.
Prieten al preo]ilor
Se spune despre Sf=ntul
Sava de la Buz\u c\ `nc\
din tinere]e era apropiat de
Biseric\, fiind un t=n\r cu
suflet curat. Aceasta se ex-
plic\ numai prin faptul c\ a
primit `n familie o educa]ie
cre[tineasc\. Faptul c\ fa-
milia sa era cre[tin\ ne de-
monstreaz\ c\ la acea vre-
me existau comunit\]i cre[-
tine bine `nchegate.
~ndrum\torul s\u du-
hovnicesc era preotul San-
salas, care slujea `n satul `n
care s-a n\scut Sf=ntul
Sava. Acest preot a v\zut `n
cel Mare (330-379), epis-
copul Cezareii Capadociei,
roag\ pe un bun prieten
de-al s\u, guvernatorul
Iulius Soranus, s\-i trimi-
t\ moa[tele unor sfin]i de
la Dun\re. Guvernatorul
va ruga pe episcopul To-
misului de atunci, Breta-
nion, s\-i trimit\ moa[tele
Sf=ntului Sava Gotul. Scri-
soarea din 374 a Sf=ntului
Vasile cel Mare confirm\
primirea pre]iosului dar.
mentul care atest\ pen-
tru prima oar\ existen]a
ora[ului Buz\u.
Manuscrisul, actul
martiric al Sf=ntului Sava
Gotul, se p\streaz\ `n
copii la Biblioteca Vatica-
nului [i Biblioteca „San
Marco“ din Vene]ia, cu nu-
mele de „P\timirea Sf=n-
tului Sava“. Dic]ionarul
Sfin]ilor de la Oxford `l
men]ioneaz\ pe sf=nt cu
numele de „Sf=ntul Sava
de la Buz\u“.
CM
YK
SFIN}I ROM+NI
t=n\rul Sava un suflet cu-
rat [i apropiat de Dumne-
zeu [i l-a luat sub ocrotirea
sa. Unele m\rturii ne arat\
c\ Sava mergea la biseric\
unde „c=nta psalmi“, ceea
ce ne duce cu g=ndul la fap-
tul c\ el era c=nt\re] la bi-
serica din satul s\u. ~n alte
locuri se men]ioneaz\ pri-
etenia Sf=ntului Sava cu
preotul Gutticas, care p\s-
torea `ntr-o cetate vecin\.
Aceast\ leg\tur\ a Sf=ntu-
lui Sava cu cei doi preo]i
este dovada credin]ei sale
drepte [i form\rii sale spi-
rituale. Se spune despre
sf=nt c\ uimea pe toat\ lu-
mea prin `n]elepciunea, cre-
din]a [i via]a sa curat\.
Persecu]ia
lui Athanaric
M\rturiile istorice ne a-
rat\ c\ regele got Athana-
ric a suferit o cumplit\
`nfr=ngere din partea `mp\-
ratului roman Valens (328-
378). Ca r\zbunare, Atha-
naric a pornit, `ntre 370-
372, o groaznic\ prigonire a
cre[tinilor daco-romani [i
go]i de la Dun\re. Primul
document p\strat, care men-
]ioneaz\ `nceputul acestei
prigoane, este un fragment
dintr-un calendar got din
perioada 23 octombrie-30
noiembrie, `n care sunt
men]iona]i 26 de martiri,
omor=]i la v\rsarea Arge[u-
lui `n Dun\re.
M\rturisitor al
credin]ei cre[tine
Campania s=ngeroas\ a
regelui got a ajuns `n scurt
timp [i `n satul unde locuia
~n r=ul Mousaios, ast\zi Buz\u, Sf=ntul Sava a
primit moartea pentru Hristos. ~n actul martiric se
spune c\ a fost legat de un lemn gros,
cu fa]a `n jos. Dup\ ce s-au convins c\ a murit,
prigonitorii go]i au plecat l\s=ndu-l pe malul r=ului
CM
YK
Joi, 12 aprilie 2007 9
Sf=ntul Sava Gotul. Prigo-
nitorii au pus pe s\teni s\
consume carne jertfit\ ido-
lilor, `n felul acesta dove-
dindu-se c\ `n sat nu ar fi
nici un cre[tin, a[a cum au
spus s\tenii speria]i de
moartea care `i a[tepta. Dar
Sava a avut curaj s\ m\rtu-
riseasc\ faptul c\ este cre[-
tin [i c\ nu poate m=nca
aceste jertfe. Doar jur\min-
tele false ale s\tenilor, con-
form c\rora nu ar exista nici
un cre[tin `n sat l-au sc\pat
pe sf=nt de la moarte.
Drumul Damascului...
pentru Sf. Sava
~n preajma Sfintelor
Pa[ti din anul 372, perse-
cu]ia `mpotriva cre[tinilor a
cunoscut apogeul. Sute de
cre[tini erau uci[i, iar alte
sute se refugiau din fa]a
prigonitorilor `n satele din
„Romania“ adic\ `ntr-una
din provinciile romane, pro-
babil Scythia Minor, Dobro-
gea de ast\zi. Preotul San-
sala, p\rintele spiritual al
Sf=ntului Sava, a plecat [i el
`n aceast\ regiune. R\mas
singur, Sava a plecat la pre-
otul Gutticas pentru a s\r- ~n icoana sf=ntului se observ\ lemnul
b\tori `mpreun\ Pa[tile. Pe de care a fost legat Sava, simboliz=nd
drum i s-a ar\tat un b\rbat
`n hain\ luminoas\ care i-a crucea pe care a primit-o. De altfel,
poruncit s\ se `ntoarc\ `n Sf=ntul Sava ]ine `n m=na dreapt\ Crucea lui
cetatea sa, unde `l a[tepta
Hristos, ar\t=nd moartea sa martiric\
preotul Sansala. Crez=nd
c\ este o vedenie, Sf=ntul
[i-a continuat drumul, dar o
z\pad\ puternic\ l-a `mpie- Aruncat Protectorul
ora[ului Buz\u
dicat s\ mearg\ mai depar- `n apa Buz\ului
te. Sf=ntul Sava [i-a dat
seama c\ era voia Domnu- Se spune c\ de[i a fost Din mai 1996, Sf=n-
lui ca el s\ se `ntoarc\ [i a tul Sava a devenit pro-
supus la chinuri groaznice,
venit `n cetatea sa, unde a tectorul ora[ului Bu- CM
trupul Sf=ntului Sava nu a- YK
s\rb\torit Pa[tile `mpreu- vea nici o ran\, ceea ce ui- z\u, pentru c\ ora[ul
n\ cu bunul s\u prieten, este legat de acest
preotul Sansala.
mea pe prigonitori. Unii
sf=nt. Profesorul C.
dintre ei chiar au `nceput
s\ cread\ `n Dumnezeu [i
Dumitrescu arat\ c\
ora[ul Buz\u este „un
Martirizat a treia zi nu doreau s\-l mai chinuie dar al r=ului Buz\u“.
pe Sf=ntul Sava. Dar Atha-
de Pa[ti rid a poruncit s\ i se taie
~n acest r=u a murit
Sf=ntul Sava Gotul [i
~n a treia zi de Pa[ti, `n m=inile sf=ntului [i s\ fie de aceea exist\ o leg\-
sp=nzurat. Nici acestea nu tur\ spiritual\ profun-
miez de noapte, Atharid,
i-au provocat moartea. De
fiul unui dreg\tor got, `m- d\ `ntre sf=nt [i ora[.
preun\ cu o ceat\ de t=l- aceea, el a fost legat de un ~nsu[i faptul c\ ora[ul
hari, a n\v\lit asupra casei lemn mare [i a fost aruncat este atestat de un act
`n r=ul Buz\u, unde a mu-
unde se aflau Sava [i pre- martiric arat\ c\ ve-
otul Sansala. Prigonitorii i-au rit pentru Hristos. Aceasta chea cetate a Buz\ului
luat pe cei doi [i i-au dus se `nt=mpla la 12 aprilie a avut o comunitate de
`ntr-o p\dure unde i-au 372. Preotul Sansala a cre[tini bine `nchegat\
b\tut cu biciul, i-au fug\rit sc\pat de moarte [i s-a din cele mai vechi tim-
descul]i printre spini [i lem- `ngrijit de `nmorm=ntarea puri.
ne ascu]ite, arz=ndu-i cu foc prietenului s\u. a
pentru refuzul lor de a
m=nca din carnea jertfit\
idolilor. Spre diminea]\,
c=nd oboseala i-a adormit
pe prigonitori, o femeie i-a
dezlegat, dar t=lharii au
v\zut acest lucru [i plini de
m=nie l-au chinuit [i mai
mult.
10 Joi, 12 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Inventatorii ie[eni au fost premia]i la Moscova pentru dezvoltarea aten-

~ntr-o comun\
g\l\]ean\ au fost
s\rb\torite 71 de nun]i
„de aur“ `ntr-o zi
Nu mai pu]in de 71 de cupluri, cu
50 de ani sau chiar mai mul]i de
c\snicie, au fost s\rb\torite, ieri,
`n comuna g\l\]ean\ Schela. Cele
71 de cupluri au primit, de la edi-
lii comunei, o diplom\ care atest\
calitatea de „c\snicie durabil\“ [i
câte un premiu `n valoare de 200
lei. „Premierea celor mai longevi-
ve cupluri din Schela este un gest
de considera]ie fa]\ de ace[ti b\-
trâni care convie]uiesc unul lâng\
cel\lalt de mai bine de jum\tate
de veac. 50 de ani `nseamn\ mult
[i cred c\ prin aceast\ manifesta-
re le ar\t\m celor tineri ce `n-
seamn\ cu adev\rat o c\snicie“, a
declarat primarul Iacov B\rceanu.
B\trânii prezen]i `n Casa C\s\to-
riilor din Schela au avut parte [i
de o surpriz\, prezen]a pe scen\ a
vestitei fanfare „10 Pr\jini“ de la
Ia[i. „Eu m-am `nsurat `n 1947 [i
de atunci tr\iesc al\turi de so]ia
mea. Toat\ via]a m-am `n]eles cu
ea, avem copii, nepo]i [i str\ne-
po]i. Fericirea de care am avut
parte `n via]a mea al\turi de ne-
vast\ le-o doresc tuturor“, a spus
Vasile Boaghi[, aflat de 60 de ani
al\turi de so]ia sa, Floarea. La
aceast\ manifestare a participat
[i o delega]ie din Lyon, Fran]a, lo-
calitate `nfr\]it\ cu Schela. De
altfel, la `nceputul ac]iunii au fost
intonate imnurile României [i al
Uniunii Europene, oaspe]ii ar\-
tându-se extrem de `ncânta]i de
ini]iativa localnicilor. (B.C.)
Sta]ie de epurare
a apei ultramodern\
la Piatra Neam]
Compania Jude]ean\ „APASERV“
deruleaz\ un program de moder-
nizare a sta]iei de epurare din
Piatra Neam], a c\rui valoare este
de 9,6 milioane de euro, din care
Uniunea European\ suport\ 68%,
iar compania nem]ean\ contribuie
cu aproximativ 3 milioane de eu-
ro. ~ntreaga lucrare urmeaz\ s\
fie finalizat\ `n termen de 36 de
luni de la semnarea contractului,
adic\ `n decembrie 2008. Actuala
sta]ie de epurare a apelor uzate
este situat\ `n partea de sud-est a
municipiului Piatra Neam], având
deja 25 de ani de func]ionare. Ul-
timele repara]ii au fost f\cute `n
1993, când au fost recondi]ionate
gr\tarele [i a `nceput deshidrata-
rea mecanic\ a n\molului. Condu-
cerea „APASERV“ sper\ `n acce-
sarea mai multor proiecte europe-
ne, astfel `ncât re]eaua de canali-
zare s\ poat\ fi extins\ [i `n loca-
lit\]ile din mediul rural, `n condi-
]iile `n care doar 5 comune, dintre
cele 78 din jude], beneficiaz\ de
canalizare. (B.C.)
Dou\ blocuri
dezafectate risc\
La edi]ia jubiliar\ din
acest an, a X-a, a Salonu-
lui Interna]ional de Pro-
prietate Industrial\ „Ar-
chimedes 2007“, care s-a
desf\[urat `n perioada
26-31 martie 2007, `n
Parcul Expozi]ional So-
kolniki din Moscova, Ro-
m=nia a participat cu un
num\r mare de inven]ii,
prezentate de trei asocia-
]ii profesionale, Forumul
Inventatorilor Rom=ni
(FIR), Societatea Inventa-
torilor din Rom=nia (SIR),
Congresul Inovatorilor [i
Cercet\torilor din Rom=-
nia (CICR) [i o delega]ie
de la OSIM Bucure[ti.
Institu]iile care au oferit
Ie[enii ar putea sc\pa de toate taxele
speciale percepute de Prim\rie
a Dup\ ce Prim\ria a renun]at la taxa pentru c=ini comunitari,
la taxa de copac perceput\ la `ncheierea c\s\toriei
[i la taxa pentru instalarea bannerelor, Prefectura
continu\ s\ cear\ suspendarea altor 30 de astfel de taxe a
de Bogdan CRON}
Invocând legisla]ia euro-
pean\, sub inciden]a c\reia a
intrat [i ]ara noastr\ de la 1
ianuarie, Prefectura Ia[i con-
tinu\ procedura prealabil\ de
atacare `n instan]\ a taxelor
speciale percepute de Prim\-
ria Ia[i.
Astfel, dup\ ce Prim\ria a
fost determinat\ s\ renun]e la
taxa pentru c=ini comunitari,
taxa de copac perceput\ la
`ncheierea c\s\toriei [i la taxa
pentru instalarea bannerelor,
Prefectura continu\ ac]iunea
`n vederea suspend\rii altor
30 de astfel de taxe.
„Este vorba de taxe perce-
pute f\r\ a avea practic o fun-
damentare bazat\ pe un text
de lege [i de impozite [i taxe
locale aprobate f\r\ a res-
pecta limitele legale stabilite
de legiuitor“, a declarat pre-
fectul Nicu[or P\duraru.
~n prima categorie, juri[tii
Prefecturii ie[ene au propus
spre revocare taxele pentru
comercializarea de animale [i
p\s\ri, taxa pentru acces per-
soane `n t=rguri, bazar, talcioc,
taxa pentru desfacerea ma-
terialelor lemnoase [i de con-
struc]ii, taxa pentru comer-
cializarea animalelor de com-
panie, taxa pentru ob]inerea a-
]iei [i musculaturii pi-
suport financiar pentru versit\]ii „Al. I. Cuza“ din peratorie a mu[chilor cioarelor“ (Mihai Radu
etalarea inven]iilor au Ia[i, a prezentat opt grupe gambelor“ (conf. dr. Marin Iacob [i colaboratorii).
„Toate inven]iile rom=-
fost Universitatea „Al. I. de inven]ii pentru care a Chirazi [i colaboratorii),
Cuza“ din Ia[i, Universi- ob]inut opt medalii, patru „Miniincubator pentru uz ne[ti au fost apreciate po-
tatea Tehnic\ „Gheorghe din aur [i patru din ar- gospod\resc“ (prof. Ion zitiv de c\tre juriu [i vizita-
tori. Standul Forumului a
Asachi“ din Ia[i, Institu-
tul Na]ional de Inventic\
gint, al\turi de o serie de
diplome [i premii speciale.
Sandu [i colaboratorii).
Medaliile de argint au fost vizitat de o serie de
Ia[i, Institutul de Chimie Medaliile de aur ale in- fost ob]inute pentru in- speciali[ti din institutele
Macromolecular\ „Petru ventatorilor ie[eni au fost ven]iile „Metod\ pentru de cercetare din Federa]ia
Poni“ Ia[i, Centrul de Cer- acordate pentru inven]iile determinarea vechimii Rus\, Iran, Ucraina, Croa-
]ia, Serbia, Polonia etc., ca-
cet\ri pentru Membrane „Procedee de epurare a suporturilor textile celu-
[i Mase Polimerice Bucu- apelor menajere [i indus- lozice“ (Irina Crina Anca re au apreciat importan]a
re[ti, ASYCONS Tulcea, triale uzate“ (prof. dr. Ion Sandu [i colaboratorii), acordat\ `n ]ara noastr\ `n-
AREXMAN Bucure[ti [i Sandu [i colaboratorii), „Procedeu de decorare a v\]\m=ntului superior de
Glass Porcelain Manufac- „Solu]ie insectofungicid\ obiectelor din ceramic\ [i inventic\ [i rolul acestuia
turers Debelly Dorohoi. ignifug\ [i hidrofob\ pen- sticl\“ (Mihai Debeli [i co- `n promovarea performan-
Delega]ia Forumului tru tratarea lemnului po- laboratorii), „Dispozitiv ]ei `n cercetarea [tiin]ific\
[i tehnologic\“, a ar\tat
Inventatorilor Rom=ni, licrom vechi, pus `n ope- pentru cre[terea puterii
condus\ de profesorul Ion r\“ (Ioan Gabriel Sandu [i radiatoarelor clasice (Mir- profesorul Ion Sandu, pre-
Sandu de la Facultatea de colaboratorii), „Dispozitiv cea Manolescu [i colabo- [edintele Forumului Inven-
Teologie Ortodox\ a Uni- pentru dezvoltarea recu- ratorii), „Joc tip Labirint tatorilor Rom=ni. (O.R.)
Cultur\ german\ [i
francez\ `n cafenele
Centrul Cultural Francez [i Cen-
trul Cultural German din Ia[i orga-
nizeaz\ `n perioada 12-21 aprilie o
serie de manifest\ri culturale gru-
pate sub denumirea Café Kultour
care se vor desf\[ura `n diverse
cafenele, baruri [i cluburi din Ia[i, la
cea de a doua edi]ie.
Aceste manifest\ri au ca scop o mai
bun\ cunoa[tere a culturii germane [i
franceze, iar acest lucru poate fi real-
izat [i `n afara sediilor celor dou\ cen-
tre culturale.
Astfel, azi, 12 aprilie, ora 21.00, `n
clubul „Versus“ va oferi un recital de
jazz Luiza Zan. M=ine, 13 aprilie, ora
19.00, `n „Clubul Presei“, va avea loc
un spectacol al trupei La Smalah care
va oferi o sear\ de teatru [i muzic\. Pe
17 aprilie, la „Cafe Sage“, iubitorii
poeziei vor cunoa[te o nou\ variant\ a
poeziei moderne Slam-Eva Li. Alte
manifest\ri vor avea loc `n „London
Pub“, unde se vor face proiec]ii cu
scurt metraje `n francez\ [i german\.
La „Time Out“, va fi omagiat\
Marlene Dietrich `ntr-o atmosfer\ de
cabaret, la „BlackOut“ va fi un concert
rock Albert, iar la „Qvinta“ va avea loc
o sear\ studen]easc\ organizat\ de
vizului de construire `n zon\ de eliberarea certificatului fiscal Asocia]ia Studen]ilor Francofoni cu
bere francez\ [i german\ [i un concert
versant sau taxa de eliberare `n termen de 24 de ore.
copii dup\ documenta]ii din „Am solicitat Consiliului al trupei Erasmus.
arhiv\ `n regim de urgen]\. Local al Municipiului Ia[i re- S\pt\m=na cafenelelor „Café Kul-
~n categoria taxelor consi- vocarea sau modificarea ta- tour“ `[i propune s\ readuc\ elemente
derate de oficialii Prefecturii `n xelor instituite nelegal“, a de- culturale, artistice sau doar de reflec-
neconcordan]\ cu limitele sta- clarat prefectul Nicu[or P\du- ]ie, `n centrul spa]iilor de sociabilitate
bilite de legiuitor intr\ taxa de raru. [i s\ promoveze cultura `n locuri ne-
folosin]\ teren (chio[c, portic, Potrivit legii, din momentul conven]ionale. S\pt\m=na cafenelelor
panou publicitar, cabine tele- `n care Prefectura Ia[i va de- se adreseaz\ unui public t=n\r, stu-
fonice), taxa de folosin]\ pen- mara procedura prealabil\ de den]esc, dar [i iubitorilor de muzic\,
tru terenurile [i spa]iile comer- atacare `n instan]\ a taxelor cinema [i teatru. La eveniment par-
ciale situate `n pie]ele agroali- speciale percepute de Pri- ticip\, al\turi de arti[tii invita]i, [i
mentare adjudecate `n urma m\rie, acestea sunt automat Marcel Stumpf, director Goethe-Zen-
unor licita]ii, taxa pentru eli- suspendate, urmând a fi redis- trum [i Guillaume Robert, director
berarea de adeverin]e privind cutate `n cadrul Consiliului Centrul Cultural Francez. (O.R.)
rolul agricol sau taxa pentru Municipal. (B.C.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

s\ se pr\bu[easc\
Dou\ blocuri dezafectate din fosta
colonie minier\ din ora[ul suce-
vean Bro[teni risc\ s\ se pr\bu-
[easc\. Pentru demolarea lor `n
regim de urgen]\ [i pentru ecolo-
gizarea zonei, autorit\]ile jude]ene
au solicitat 300.000 de lei din fon-
dul de rezerv\ aflat la dispozi]ia
Guvernului. Vicepre[edintele
Consiliului Jude]ean (CJ) Sucea-
va, Eugen Constantin Uricec, a de-
clarat, ieri, c\ pericolul este cu
atât mai mare, cu cât imobilele `n
cauz\ sunt lipite de blocuri locui-
te, ce pot fi afectate `n situa]ia `n
care se produce o pr\bu[ire necon-
trolat\. Oficialul CJ a explicat c\
solicitarea de finan]are a fost tri-
mis\ Guvernului, deoarece buge-
tul local nu poate suporta aseme-
nea cheltuieli. ~n luna martie 2005,
dou\ persoane, o femeie [i un ado-
lescent, au murit la scurt timp du-
p\ ce au fost surprinse sub d\râ-
m\turi, ca urmare a pr\bu[irii u-
nui bloc dezafectat din fosta colo-
nie minier\ din Bro[teni. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Securitatea din [colile ie[ene va fi monitorizat\ de dou\ comisii speciale
a Oficialii Prefecturii ie[ene spun c\, p=n\ pe data de 15 aprilie, cele dou\ comisii vor trebui s\ prezinte
un plan de m\suri cadru menite s\ sporeasc\ gradul de securitate din institu]iile de `nv\]\m=nt din jude] a
Printr-un ordin emis de
prefectul Nicu[or P\du-
raru, la nivelul jude]ului
Ia[i s-a constituit o comi-
sie ce are ca obiect de lu-
cru monitorizarea [i asi-
gurarea securit\]ii `n [co-
lile din jude]. Din aceast\
comisie fac parte repre-
zentan]i ai Inspectoratu-
lui {colar Jude]ean (ISJ),
ai Poli]iei, Jandarmerie [i
reprezentan]i ai prim\ri-
ilor din principalele ora[e
ale jude]ului.
500 de elevi de gimnaziu pasiona]i
de limba rom=n\ au „invadat“ Ia[ul
a 500 de copii de gimnaziu se afl\ `n Ia[i pentru a participa la olimpiada na]ional\
de limba rom=n\ pentru gimnaziu, clasele VII-VIII, [i pentru Concursul Na]ional
de limba [i literatura rom=n= „Ionel Teodoreanu“, ini]iat de Colegiul
„Costache Negruzzi“ [i inclus `n calendarul oficial al Ministerului Educa]iei
[i Cercet\rii a „Este un concurs ini]iat la Ia[i [i care s-a impus la nivel na]ional
cu numele unui scriitor pentru copii din zona Moldovei“, a ar\tat
Camelia Gavril\, inspector general al Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i a
de Oana RUSU
~n municipiul Ia[i se
desf\[oar\ Concursul Na-
]ional de limba [i litera-
tura rom=n\ „Mihai Emi-
nescu“, clasele VII-VIII,
precum [i Concursul Na-
]ional de limba [i litera-
tura rom=n\ „Ionel Teo-
doreanu“ pentru clasele
V-VI, care a fost ini]iat de
Colegiul Na]ional „Costa-
che Negruzzi“, dup\ cum
a remarcat Camelia Ga-
vril\, inspector general al
Inspectoratului {colar Ju-
de]ean Ia[i (ISJ). Astfel,
la olimpiada de limba
rom=n\ pentru clasele de
gimnaziu particip\ 250 de
elevi din clasele VII-VIII,
iar la concursul „Ionel
Teodoreanu“ sunt tot 250
de elevi de la clasele V-VI,
al\turi de 50 de cadre di-
dactice `nso]itoare [i 34 de
cadre didactice membre
ale comisiilor de concurs.
„Trebuie s\ remarc\m
contribu]ia Prim\riei Mu-
nicipiului Ia[i, care a re-
partizat suma de 30.000
lei pentru aceast\ olimpi-
ad\“, a precizat Camelia
Gavril\, care a ad\ugat
c\ Muzeul Literaturii Ro-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~N COM|, DUP| CE
A FOST LOVIT| PE TRE-
CEREA DE PIETONI: M\ri-
oara R., o femeie `n v=rst\ de
74 de ani, a fost transportat\
ieri `n stare grav\ la Unitatea
de Primire Urgen]e (UPU) a
Spitalului „Sf. Spiridon“ din
Ia[i, dup\ ce a suferit un
grav accident de circula]ie
chiar `n timp ce traversa
strada pe trecerea de pietoni
din fa]a ROMTELECOM, `n
Funda]ie. Ma[ina implicat\
`n accident a lovit [i alte do-
u\ persoane aflate `n traver-
sare, de[i semaforul indica
verde pentru pietoni. O alt\
victim\ a fost transportat\
cu ambulan]a la Spitalul
Clinic de Neurochirurgie din
cauza traumatismelor crani-
ene. „Cel mai grav a fost ca-
Potrivit declara]iilor o-
ficialilor Prefecturii, p=n\
pe data de 15 aprilie,
membrii comisiei vor tre-
bui s\ prezinte un plan de
m\suri cadru menite s\
sporeasc\ gradul de secu-
ritate din institu]iile de
`nv\]\m=nt din jude].
„Aceste m\suri pot
viza montarea de sis-
teme de supraveghere
video `n [coli, angajarea
de personal specializat,
care s\ ofere protec]ie
m=ne ofer\ posibilitatea
de vizitare a muzeelor sa-
le, iar Muzeul Etnografic
al Moldovei a asigurat
consultan]a necesar\ `n
privin]a probelor de etno-
grafie [i folclor. De aseme-
nea, o contribu]ie impor-
tant\ o vor avea [i me[te-
rii de la Asocia]ia Me[teri-
lor Populari, care prezin-
t\ la Colegiul Na]ional o
parte dintre me[te[ugu-
rile tradi]ionale, dar [i
produse ale muncii lor
precum ]es\turi, cera-
mic\, sculpturi `n lemn,
dup\ cum a mai amintit
Camelia Gavril\.
Elevii au ajuns `n Ia[i
de mar]i, 10 aprilie, des-
chiderea oficial\ av=nd
loc la Aula „Haralamb Va-
siliu“ de la Universitatea
de {tiin]e Agronomice [i
Medicin\ Veterinar\ „Ion
Ionescu de la Brad“, prilej
cu care au fost transmise
mesajele autorit\]ilor, pre-
cum [i a reprezentan]ilor
Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii (MEdC). Cu a-
cest prilej a fost oferit [i
un minispectacol de c\tre
elevii de la Colegiul de Ar-
te „Octav B\ncil\“ [i de la
Palatul Copiilor Ia[i.
Concursul pentru cei
mai mici participan]i, de
zul acestei doamne, adus\ la
noi de ambulan]a SMURD,
care a fost solicitat\ imediat.
Femeia fusese aruncat\ la
10 metri pe [osea [i a intrat
imediat `n com\. A fost intu-
bat\ chiar de pe ambulan]\,
iar prognosticul vital este ex-
trem de rezervat“, a declarat
dr. Diana Cimpoe[u, medic
coordonator UPU-SMURD.
(O.B.)
a ~NC| O LICITA}IE LA
„NICOLINA“: Fosta fabric\
de utilaj terasier „Nicolina“
va mai organiza o licita]ie
pentru v=nzarea Sec]iei Uti-
laje Construc]ii. Directorul
fostei fabrici, Mihai B\rbu-
lescu, a declarat ieri c\ Auto-
ritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului (AVAS) [i-
a dat acordul pentru organi-
ACTUALITATE
elevilor, costurile nece-
sare pentru refacerea in-
frastructurii [colare,
acolo unde este cazul,
sau orice alt\ m\sur\
menit\ s\ sporeasc\
gradul de securitate din
institu]iile de `nv\]\-
m=nt“, a precizat prefec-
tul Nicu[or P\duraru.
~n paralel cu acest grup
de lucru, va func]iona o a
doua comisie, care se va
ocupa de monitorizarea
produselor alimentare [i
la clasele V-VI, a `nceput
azi, cu proba scris\ care
s-a desf\[urat la Colegiul
„Costache Negruzzi“. Du-
p\-amiaz\, elevii au vizi-
tat Palatul Culturii [i ca-
sele memoriale „Otilia Ca-
zimir“, „George Top=rcea-
nu“, Bojdeuca din }ic\u [i
„Mihail Sadoveanu“. De a-
semenea, elevii au mai vi-
zitat catedralele ortodox\
[i catolic\, M\n\stirile
„Sfin]ii Trei Ierarhi“ [i
Cet\]uia.
Azi, elevii vor face ex-
cursii `n Copou, la teiul
lui Eminescu, la Sala Pa-
[ilor Pierdu]i de la Uni-
versitatea „AL. I. Cuza“,
Casa Pogor.
Concursul Na]ional
de limba [i literatura
rom=n\ „Ionel
Teodoreanu“ pentru
clasele a V-a [i a VI-a
a fost ini]iat de
Colegiul Na]ional
„Costache Negruzzi“,
dup\ cum a remarcat
Camelia Gavril\,
inspector general al
Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i (ISJ)
zarea unei noi licita]ii, dup\
patru `ncerc\ri de v=nz\ri
e[uate. „Am primit acordul
AVAS pentru a mai organiza
o licita]ie pentru v=nzarea
activului Sec]ia Utilaje Cons-
truc]ii, de[i ini]ial anun]ase
c\ se va trece la lichidare vo-
it\. Condi]iile de organizare
[i participare vor fi acelea[i“ -
a precizat Mihai B\rbulescu.
Potrivit acestuia, licita]ia
va fi organizat\ la sf=r[itul
lunii. La mijlocul s\pt\m=nii
trecute, „Nicolina“ a organi-
zat o licita]ie pentru v=nzarea
activelor Sec]ia Utilaje Cons-
truc]ii [i Sec]ia Utilaje Tera-
siere. A fost v=ndut doar ac-
tivul Sec]ia Utilaje Tersiere,
pentru care firma ie[ean\
Real Estate Development a
pl\tit 6,9 milioane de euro. ~n
locul fostei hale va fi dezvol-
nealimentare, comerciali-
zate `n apropierea institu-
]iilor de `nv\]\m=nt. Din
aceast\ comisie fac parte
inspectori ai Oficiului pen-
tru Protec]ia Consu-
matorului, ai Autorit\]ii de
S\n\tate Public\, Direc]iei
Sanitar- Veterinare, [i ai
Inspectoratului de Stat `n
Construc]ii, poli]i[ti [i an-
gaja]i ai Poli]iei Comuni-
tare.
„S\pt\m=na viitoare
va fi prezentat un grafic
M=ine, 13 aprilie, elevii
vor avea ocazia de a vizita
mai multe obiective, pre-
cum cele de la Mirce[ti, Ha-
nul Ancu]ei, Humule[ti,
Cetatea Neam], m\n\stiri-
le Secu, Sih\stria, Neam].
tat un proiect imobiliar.
(M.F.)
a MINISTRUL ADOM-
NI}EI, LA PRIMA VIDEO-
CONFERIN}| CU INSPEC-
TORII {COLARI: Ministrul
Educa]iei, Cercet\rii [i Tine-
retului, Cristian Adomni]ei,
i-a informat, ieri, `ntr-o
videoconferin]\, pe inspecto-
rii [colari generali despre
procedurile de finalizare a
proiectului Hot\r=rii de Gu-
vern privind num\rul de lo-
curi pentru anul [colar/uni-
versitar 2007-2008 pentru
toate gradele `nv\]\m=ntu-
lui de stat. Secretarul de stat
pentru `nv\]\m=ntul preuni-
versitar, Dumitru Matei, le-a
vorbit inspectorilor despre
procedurile de selec]ie a lotu-
Joi, 12 aprilie 2007
de control pentru urm\-
toarele 2-3 luni. Controa-
lele vor fi realizate prin
sondaj, pe grupuri de
[coli [i, unde va fi cazul,
vom dispune `ncetarea
activit\]ii agen]ilor eco-
nomici care comercia-
lizeaz\ produse interzise
`n apropierea [colilor sau
care nu respect\ celelalte
norme legale `n vigoare“,
a avertizat prefectul.
(B.C.)
Festivitatea de premiere
va avea loc s=mb\t\, ora
9.30, la Teatrul „Luceaf\-
rul“, conform celor preci-
zate de Camelia Gavril\.
Elevii mai mari, din
clasele VII-VIII, partici-
pan]i la olimpiada de lim-
ba rom=n\, au sus]inut
proba scris\ la Colegiul
Na]ional, iar dup\-amia-
z\ s-au documentat pen-
tru realizarea portofoliu-
lui pentru proba de etno-
grafie [i folclor. Azi au loc
probele `n echipe, iar sea-
ra se afi[eaz\ rezultatele
la proba scris\. M=ine,
elevii merg `n excursii
al\turi de colegii lor mai
mici pe traseele amintite,
urm=nd ca s=mb\t\ s\
participe la festivitatea de
premiere de la Teatrul
„Luceaf\rul“. a
rilor de elevi pentru olimpia-
dele interna]ionale, despre
necesitatea elabor\rii unui
nou regulament privind o-
limpiadele [colare, pentru
care a[teapt\ observa]ii [i
propuneri de la to]i factorii
implica]i. Secretarul de stat
a solicitat [i implicarea in-
spectorilor [colari generali
pentru reluarea activit\]ii
de `nv\]\m=nt `n condi]ii
optime dup\ vacan]a de
Pa[ti. Secretarul general
Adrian Gorun le-a solicitat
inspectorilor propunerile
privind modificarea Statu-
tului personalului didactic.
O nou\ videoconferin]\ a
ministrului Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului cu in-
spectorii [colari generali va
avea loc la `nceputul s\pt\-
m=nii viitoare. (O.R.)
11
PE SCURT
24 de na[teri
`nregistrate
`n zilele de Pa[ti
~n perioada s\rb\torilor pascale
`n Maternitatea „Cuza-Vod\“
din Ia[i s-au n\scut 24 de copii,
14 pe cale natural\, iar 10 prin
cezarian\. Potrivit neonatologi-
lor, `n noaptea de ~nviere s-a
n\scut un singur copil, prema-
tur, care supravie]uie[te acum
cu ajutorul aparatelor de ven-
tila]ie. „Este vorba despre un
b\ie]el de 1.400 g, provenit din-
tr-o sarcin\ neurm\rit\ a unei
mame cu `nc\ cinci copii acas\.
A fost intubat `nc\ din sala de
na[teri, a suferit o hemoragie
cerebral\, dar a ajuns la un a-
numit grad de stabilitate [i sun-
tem optimi[ti `n privin]a st\rii
sale de s\n\tate“, a declarat dr.
Maria Stamatin, [efa Sec]iei de
Terapie Intensiv\ Neonatal\ a
maternit\]ii. Tot `n aceast\ pe-
rioad\, neonatologii de la „Cuza-
Vod\“ au adus pe lume [i un be-
belu[ cu o greutate record, de
numai 560 g, n\scut la doar 25
de s\pt\m=ni de gesta]ie.
„Feti]a a fost adus\ pe lume de
o mam\ cu 7 avorturi la cerere
`n antecedente [i cu al]i trei co-
pii acas\, din mediul rural. O
mam\ a c\rei sarcin\ nu a fost
urm\rit\ de un specialist“, a
mai precizat dr. Stamatin. Be-
belu[ul este al doilea din istoria
maternit\]ii n\scut cu o greu-
tate cu mult sub cea normal\,
dup\ ce `n urm\ cu patru ani
venea pe lume o feti]\ din Boto-
[ani, de numai 550 g, record ab-
solut `n materie de greutate la
un nou-n\scut. Feti]a este `ngri-
jit\ `n Sec]ia de Anestezie [i
Terapie Intensiv\ Neonatal\ [i
este hr\nit\ cu c=te 0,5 ml lapte
la fiecare trei ore. ~ntre timp,
greutatea acesteia s-a mai
m\rit cu 30 g, fapt care `i face
pe medici s\ fie optimi[ti `n
privin]a recuper\rii unei
greut\]i normale. (Otilia B.)
Dumitru Miron r\m=ne
secretar de stat la
Ministerul Educa]iei
Ministrul Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului, Cristian Adom-
ni]ei, a declarat c\ inten]ionea-
z\ s\ fac\ schimb\ri `n r=ndul
secretarilor de stat [i chiar `n
conducerea inspectoratelor [co-
lare [i a agen]iilor jude]ene pen-
tru tineret. „Cu siguran]\,
echipa de secretari de stat va fi
format\ din persoane care s\ fie
foarte bune cunosc\toare ale
sistemului, dar, `n acela[i timp,
oameni care s\-[i doreasc\ re-
forma `n sistem [i care s\ fie cei
mai buni sfetnici pentru mi-
nistru“, a afirmat Cristian
Adomni]ei. Ministrul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a mai
precizat c\ `i va propune secre-
tarului de stat Dumitru Miron
s\ r\m=n\ pe post, dar va
aduce o alt\ persoan\ pentru
func]ia de secretar de stat pen-
tru `nv\]\m=ntul preuniversi-
tar, o propunere `n acest sens
put=nd fi Camelia Gavril\ -
[eful Inspectoratului {colar
Jude]ean Ia[i pe care o va comu-
nica primului- ministru C\lin
Popescu-T\riceanu. „Sunt un
om t=n\r, axat pe eficien]\ [i de
aceea voi analiza activitatea tu-
turor [efilor de inspectorate [co-
lare [i ai agen]iilor jude]ene
pentru tineret“, a mai subliniat
Cristian Adomni]ei. Ministrul
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului, Cristian Adomni]ei
sus]ine c\ nu va reforma sis-
temul de `nv\]\m=nt dec=t du-
p\ ce se va consulta cu sindi-
catele profesorilor, organiza]iile
de p\rin]i, asocia]iile studen]ilor
[i cu membrii Departamentului
pentru educa]ie de la Palatul
Cotroceni. ~n aceast\ comisie
„sunt ni[te exper]i deosebi]i cu
care vreau ca s\ m\ consult“, a
mai declarat Cristian
Adomni]ei. (Oana R.)
12 Joi, 12 aprilie 2007
PE SCURT
Murgoci [i Mladenovic,
la „All Star Game“-ul
baschetului rom=nesc
Pentru meciul stelelor baschetu-
lui rom=nesc, All Star Game
2007, care va avea loc `n data de
16 aprilie, la T=rgu Mure[,
Agen]ia Na]ional\ pentru Sport
a investit deja 115.000 lei RON
pentru o serie de echipamente
care au fost montate. Federa]ia
Rom=n\ de Baschet a dat pu-
blicit\]ii componen]a celor dou\
forma]ii, Nord [i Sud, care se vor
`nfrunta la T=rgu Mure[ `n All
Star Game 2007. Selec]ionata
Nordului `i va avea `n compo-
nen]\ pe Dejan Mladenovic, Dan
P\ltini[an (Elba Timi[oara),
JuJuan Cooley, Bryan
McCoullough, Jay Anderson,
George Trif [i Barnabas
Szasgaspar (BC Tg. Mure[),
LeVar Seals, Flavius L\pu[te,
Tudor Dumitrescu („U“ Cluj),
Rare[ Apostol (CSM Oradea),
Brice Kabengele-Kalala (CSU
Sibiu) [i Octav Morariu (CSU
Bra[ov). Antrenorii Nordului
sunt Mihai Corui [i Miodrag
Perisic. Selec]ionata Sudului va
fi format\ din Jamaal David
Miller (BC Rm. V=lcea), Reggi-
nald Elliot, Bojan Obradovic,
Levente Sziharto [i Virgil C\-
ru]a[u (CSU Ploie[ti), Paul Hel-
cioiu [i Liviu Dumitru (BCMUS
Pite[ti), Claudiu Fometescu [i
Uche Iheadindu (Dinamo), Adri-
an Voinescu (Rapid), Devon Hill
[i Eric Fiegi [i Cristian Murgoci
(CS Otopeni). Antrenorii vor fi
Mladen Jojic [i Alexandru Vine-
reanu. De remarcat c\ juc\torii
Dejan Mladenovic [i Cristian
Murgoci au evoluat `n campiona-
tele precedente la echipele ie[ene
Politehnica, Universitatea „Petre
Andrei“ [i CSM. (D.T.)
Iosefina P\ule], la doi
pa[i de titlul de mare
maestr\ interna]ional\
În turneul masculin al Campio-
natului European de [ah de la
Dresda, dup\ 7 runde conduce
ucraineanul Andrei Volokitin cu
6 puncte, urmat de Pavel Elia-
nov (Ucraina), Evgheni Tom[ev-
ski (Rusia), Alexander Moiseen-
ko (Ucraina), fiecare cu 5,5 punc-
te. {ahi[tii Vlad Jianu, Liviu
Dieter-Nisipeanu [i Vladislav
Nevednichy, to]i din România,
au p=n\ acum câte 5 puncte
fiecare. Ie[eanul Vladimir
Danilov are 3,5 puncte `ntr-un
clasament cu 403 [ahi[ti partici-
pan]i la competi]ia din Germania.
În runda a 7-a, Jianu, având
piesele negre, a pierdut în fa]a
lui Elianov, Nevednichy l-a în-
vins pe armeanul Vaganian,
Lupulescu a câ[tigat la englezul
Williams, iar Nisipeanu, cu
piesele negre, a remizat partida
cu marele maestru Konstantin
Landa. În turneul feminin, pe
primul loc se afl\ Tatiana
Kosin]eva, cu 7 puncte din tot
atâtea posibile, urmat\ de
Antoaneta {tefanova (Bulgaria)
[i Ekaterina Atalyk (Turcia),
fiecare cu 5,5 puncte. Rom=nca
Cristina Foi[or are 4,5 puncte [i
ocup\ locul 28. ~ntr-un clasa-
ment cu 150 participante, [ahis-
tele Corina Peptan [i Sabina
Foi[or au câte 4 puncte fiecare.
Ie[eanca Iosefina P\ule] (2.241
ELO) a acumulat 3,5 puncte [i
mai are nevoie de dou\ puncte
`n ultimele patru runde pentru a
`ndeplini ultima norm\ care `i
va aduce titlul de mare maestr\
interna]ional\. ~n primele [apte
runde, P\ule] a reu[it dou\ vic-
torii, trei remize [i a pierdut
dou\ partide, la [ahistele de top
din Polonia, Monika Socko [i
Jolanta Zawadzka. Din p\cate, o
alt\ [ahist\ de la CS Politehnica
Ia[i, Smaranda P\durariu, are
la activ doar 2,5 puncte. (D.T.)
Stoicikov n-a
a sc\pat de rom=ni
Dup\ ce a demisionat din func]ia de selec]ioner
al na]ionalei Bulgariei, Hristo Stoicikov a sem-
nat cu echipa spaniol\ Celta Vigo, acolo unde `l
va avea elev pe titularul echipei na]ionale
a Rom=niei `n linia defensiv\, Gabriel Tama[.
La mai pu]in de 2 ore
de la demisia din func]ia
de selec]ioner al echipei
na]ionale de fotbal a Bul-
gariei a fostului interna-
]ional Hristo Stoicikov, a-
gen]ia France Presse a [i
dezlegat misterul acestei
Roma, umilit\ `n „Teatrul Viselor“
a Dup\ un promi]\tor 2-1 `n tur, Roma lui Chivu a fost umilit\ `n deplasare de
Manchester United cu un incredibil 7-1 (4-0), englezii fiind la un gol de a egala
recordul diferen]ei de scor `n Champions League a Primele dou\ echipe
calificate `n semifinale sunt reprezentante ale Angliei: Manchester [i Chelsea a
de Narcis POHOA}|
AS Roma, echipa rom=-
nului Cristian Chivu (foto
dreapta), a fost spulbera-
t\ de Manchester United
cu astronomicul scor de 7-1
(4-0), `n man[a a doua a
sferturilor de final\ ale Li-
gii Campionilor la fotbal,
pe stadionul „Old Traf-
ford“, supranumit „Teatrul
Viselor“. Michael Carrick a
`nscris dou\ goluri de sen-
za]ie (11, 60) la care s-au
ad\ugat reu[itele lui Alan
Smith (17), Wayne Roo-
ney (19), Cristiano Ronal-
do (44, 49) [i Patrice Evra
(81). Golul de onoare al
oaspe]ilor a fost [i el unul
de kinogram\, fiind sem-
nat de Daniele De Rossi
(69), vole din careu la col-
]ul scurt. Cu un Chivu
mediocru, vinovat cert la
golul doi al gazdelor, mar-
cat de Alan Smith, dar [i
la altele dou\ `n bun\
m\sur\, Roma a fost umi-
lit\ de un United `n mare
form\, care a marcat gol
dup\ gol [i a f\cut specta-
col. Calificarea englezilor
nu a fost pus\ la `ndoial\
aproape nici un moment,
dup\ ce Roma `nvinsese
cu 2-1 `n primul joc.
{i cealalt\ echip\ en-
glez\ care a evoluat mar]i,
Chelsea, s-a calificat `n
semifinale, dup\ ce a dis-
pus cu 2-1 de Valencia, `n
deplasare. ~n tur, scorul
Fotbali[tii ie[eni s-a
au rugat de ~nviere la Sf=nta Parascheva
Juc\torii Politehnicii
Ia[i s-au reunit mar]i
sear\ la stadionul din Co-
pou, dup\ zilele libere a-
vute cu ocazia s\rb\to-
rilor pascale. La [edin]a
de preg\tire au fost pre-
zen]i to]i juc\torii, mai
pu]in antrenorul princi-
pal Ionu] Popa, care a so-
sit la Ia[i ieri.
C\pitanul Bogdan O-
nu] (foto dreapta) a de-
clarat c\ at=t el c=t [i
colegii s\i au uitat de
s\rb\tori [i se g=ndesc
deja la meciul din etapa
viitoare cu FC Vaslui. „La
fel cum Dinamo nu s-a
speriat de cei 17 ani `n
care nu a c=[tigat `n
Ghencea [i a `nvins, nici
noi nu ne speriem de seria
SPORT
decizii surprinz\toare: clu-
bul spaniol Celta Vigo a
anun]at numirea lui Sto-
icikov `n postul de antre-
nor, `n locul lui Fernando
Vazquez, demis din func-
]ie `nc\ de luni. ~n v=rst\
de 41 de ani, Stoicikov era
Cristi Chivu a fost unul dintre cei mai slabi
juc\tori de pe teren `n umilin]a suferit\
de Roma la Manchester, scor 1-7
fusese egal, 1-1. Valencia
a deschis scorul prin Mo-
rientes (32), dar echipa
lui Mourinho a egalat du-
p\ pauz\, prin ucrainea-
nul {evcenko (52), [i a dat
lovitura de gra]ie `n ulti-
mul minut, prin ghanezul
Essien (90), acesta p\c\-
lindu-l pe experimentatul
portar Canizares cu un
[ut la col]ul scurt, din
careu. Astfel, Anglia va a-
foarte bun\ a vasluienilor
de 13 meciuri f\r\ `nfr=n-
gere. Vom face totul pen-
tru a pune cap\t acestei
serii bune a lor. Bravo lor
pentru ce au reu[it p=n\
acum, dar noi vrem s\
c=[tig\m. Ne g=ndim la
noi [i vrem toate cele trei
puncte pentru a sc\pa de
grijile retrograd\rii“, a
declarat Onu].
Referitor la derby-ul
Steaua – Dinamo, Onu] a
punctat: „A fost un meci
superb [i mi-a[ dori s\ fie
c=t mai multe de acest
gen `n Liga 1. Poate, cine
[tie, la anul ne vom bate
[i noi acolo, la v=rf“.
C\pitanul ie[enilor a
petrecut Pa[tele `n Ia[i,
`mpreun\ cu familia, cu
a[teptat la Vigo `nc\ de
mar]i seara, urm=nd s\
fie prezentat juc\torilor [i
presei `n cursul zilei de
ieri. Comunicatul emis de
Celta Vigo precizeaz\ c\
bulgarul a semnat p=n\
la `ncheierea sezonului,
cu op]iune de prelungire
cu `nc\ un an. Celta Vigo,
unde evolueaz\ [i rom=-
nul Gabriel Tama[, a ter-
minat anul trecut pe locul
6, dar `n prezent se afl\
abia pe pozi]ia a 18-a, re-
trogradabil\, dup\ 29 de
vea, f\r\ `ndoial\, trei e-
chipe `n semifinalele com-
peti]iei, deoarece Liver-
pool este ca [i calificat\,
`n urma victorie cu 3-0 la
Eindhoven, cu PSV.
Primul 7-1 din istoria
Champions League
Manchester United
este prima echip\ care
finii [i cu na[ii, declar=nd
c\ s-a `nt=lnit cu mai
mul]i colegi la slujba de
~nviere, la Catedrala mi-
tropolitan\.
etape, cu un bilan] foarte
slab - 14 `nfr=ngeri, 9 ega-
lit\]i [i numai 6 victorii.
Interesant este faptul
c\ rom=nul Tama[ a fost
primul interna]ional care
l-a ironizat pe Stoicikov,
dup\ ce Bulgaria a remi-
zat pe teren propriu cu
Albania, `n urm\ cu dou\
s\pt\m=ni, `n prelimi-
nariile lui EURO 2008.
„Probabil a f\cut [i Stoici-
kov blat, la fel cum am
f\cut [i noi cu Olanda“, a
spus Tama[ dup\ succe-
sul Rom=niei la Piatra
Neam] cu Luxemburg, f\-
c=nd aluzie la afirma]iile
c=[tig\ cu acest scor (7-1)
de la `nfiin]area Cham-
pions League, `n 1992/93.
Cel mai mare scor `nregis-
trat este de 7-0, `ntre Ju-
ventus [i Olympiakos Pi-
reu (10 decembrie 2003).
Cel mai mare num\r de
goluri a fost reu[it de AS
Monaco, pe 5 noiembrie
2003, c=nd a umilit cu 8-3
pe Deportivo La Coruna.
Scorul de 7-2 a fost reu[it
de dou\ echipe franceze,
Paris SG (cu Rosenborg,
pe 24 octombrie 2000) [i
Lyon (cu Werder Bremen,
pe 8 martie 2005). De ase-
menea, `nfr=ngerea din
Anglia cu 1-7 este cea mai
drastic\ suferit\ de Roma
`n cupele europene `n `n-
treaga istorie a clubului
italian. ~n 23 de partici-
p\ri `n cupele europene,
`nfr=ngerea la cel mai
mare scor data din 1980,
`n Cupa Cupelor (primul
tur), 0-4 cu forma]ia est-
german\ Carl Zeiss Jena,
`n deplasare. O `nfr=nge-
re a[a de sever\ a unei e-
chipe italiene poate fi re-
g\sit\ `n 1958, c=nd Ju-
ventus a fost `nvins\ de
forma]ia austriac\ Wien
cu scorul de 7-0, `n turul
preliminar al Cupei Cam-
pionilor Europeni. ~n
1974, AC Milan a fost sur-
clasat\ cu 6-0 de Ajax, la
Amsterdam, `n returul
Supercupei Europei. ~n
turul III al Cupei UEFA,
1977-78, Lazio Roma a
fost `ntrecut\ cu 6-0 de
{i mijloca[ul Leonard
Naidin a petrecut Pa[tele
la Ia[i, acesta afirm=nd c\
primul cadou primit de la
iepura[ a fost punctul ob]i-
lui Stoicikov conform c\-
rora Rom=nia a f\cut blat
`n Olanda, `n acel 0-0 de
la Rotterdam, din prelimi-
narii. (N.P.)
francezii de la Lens. ~n
fine, pe 25 noiembrie
2003, Inter Milano pier-
dea cu 1-5, pe teren pro-
priu, cu Arsenal Londra,
`n grupele Ligii Campio-
nilor.
Rezultatele `nregistra-
te mar]i `n man[a retur a
sferturilor de final\ ale
Ligii Campionilor:
Man nchester Unnited
(Annglia) - AS Roma (Ita-
lia) 7-1
1 (4-0
0) 1-22
Au marcat: Michael
Carrick (11, 60), Alan
Smith (17), Wayne Roo-
ney (19), Cristiano Ronal-
do (44, 49), Patrice Evra
(81), respectiv, Daniele
De Rossi (69). Arbitru:
Lubos Michel; arbitri a-
sisten]i: Roman Slysko,
Martin Balko; arbitru de
rezerv\: Pavel Olsiak (to]i
din Slovacia).
Valen ncia CF (Span nia) -
Chelsea Lon ndra (An nglia)
1-2
2 (1-0
0) 1-11
Au marcat: Fernando
Morientes (32), respectiv,
Andrei {evcenko (52), Mi-
chael Essien (90). Arbitru:
Kyros Vassaras; arbitri
asisten]i: Dimitrios Boza-
tzidis, Dimitrios Saraida-
ris; arbitru de rezerv\:
Christoforos Zografos (to]i
din Grecia).
Asear\, dup\ `nchide-
rea edi]iei s-au disputat
meciurile FC Liverpool
(Annglia) - PSV Ein ndhoven n
(Olannda); `n tur 3-0 [i
Bayern n Mun nchen n (Germa-
nia) - AC Milan n (Italia); `n
tur 2-2.
Semifinalele vor avea
loc dup\ urm\torul pro-
gram:
Mar]i, 24 aprilie:
Man nchester Un nited –
Bayern n/Milan n;
Miercuri, 25 aprilie:
Chelsea – Liver-
pool/PSV. a
nut la Arad, cu UTA. „Cel
mai frumos cadou de la ie-
pura[ a fost punctul de la
Arad. Acum sper s\ ne mai
facem un dar, de aceast\
dat\ trei puncte cu Vaslu-
iul“, a spus Naidin.
Pentru atacantul Mar-
tin Cernoch 2007 a fost
primul an `n care a petre-
cut Pa[tele la Ia[i. Fotba-
listul a declarat c\ a
s\rb\torit Pa[tele cu pri-
etena sa [i c\ [i-ar dori s\
petreac\ tot aici [i `n
2008. „Nu am mai plecat
la Praga, pentru c\
pierdeam dou\ zile numai
pe drum. Am r\mas la
Ia[i cu prietena mea [i nu
regret, pentru c\ ne-am
sim]it foarte bine“, a pre-
cizat Cernoch. (Narcis P.)

Ce este [i cum poate fi comb\tut\ depresia
Depresia poate s\ apar\ `n via]a oricui,
indiferent de v=rst\. Este o afec]iune
psihic\, caracterizat\ printr-o perturbare
serioas\ a echilibrului emo]ional [i o
diminuare considerabil\ a calit\]ii vie]ii
pe o perioad\ lung\ de timp (activitatea
profesional\, rela]iile personale etc.).
de dr. Diana CIOAR|
Depresia reprezint\ o
tr\ire de suferin]\ [i triste]e
profund\. Aceast\ afec]iune
influen]eaz\ apetitul pa-
cien]ilor, somnul [i p\rerile
lor asupra lumii `n general.
Depresia este mai mult de-
c=t o dispozi]ie proast\ de
moment, mai mult dec=t o
stare de r\u, care poate fi `n-
vins\ prin dorin]a de a tr\i.
Persoanele care sufer\ de
depresie nu pot, pur [i sim-
plu, s\ fac\ fa]\ situa]iei, s\
treac\ peste ceea ce este r\u
[i s\ se simt\ bine.
F\r\ tratament, simpto-
mele pot s\ dureze s\pt\-
m=ni, luni sau chiar ani. Nu
exist\ un r\spuns clar la `n-
trebarea despre cauzele de-
presiei.
Boala este, de obicei, de-
clan[at\ de o combina]ie de
factori biologici, psihologici [i
de mediu. Unele tr\s\turi
psihologice pot cre[te vulner-
abilitatea fa]\ de depresie.
Persoanele care au o p\rere
proast\ despre ei, o viziune
pesimist\ asupra lumii sau
care sunt expu[i la stres au
un risc mai mare de a dez-
volta o depresie.
St\rile depresive pot fi
declan[ate de pierderi im-
portante, de afec]iuni croni-
ce, de dificult\]i de rela]ie
sau financiare sau de schim-
b\ri nefavorabile ap\rute `n
via]\. Pacien]ii care sufer\
de depresie tr\iesc o stare de
`ngrijorare [i de triste]e. Ei
se simt neferici]i, lipsi]i de
ajutor [i abandona]i. Ei sunt
nemul]umi]i de lucrurile din
jurul lor [i nimic nu-i poate
face ferici]i.
Alte semne ale depresiei
sunt: lipsa sau sc\derea
apetitului, perturb\ri ale
somnului (dificult\]i de a-
dormire, trezire matinal\,
somn neodihnitor sau chiar
co[mar), pierderea interesu-
lui pentru lumea exterioar\,
lipsa de putere [i de entuzi-
asm, oboseala constant\,
sentimente de inutilitate [i
neajutorare, g=nduri de sui-
cid [i moarte, sentimente de
vinov\]ie.
Simptomele afec]iunii:
- triste]e continu\, teama
puternic\, nelini[te, senti-
mentul de de[ert\ciune;
- lipsa de speran]\, pesi-
mism, trecutul [i viitorul
sunt v\zute `n culori `ntu-
necate;
- sentimente de vinov\]ie,
p\rere de sine proast\, nea-
jutorare;
- pierderea pl\cerii pen-
tru activit\]i care-i aduceau
bucurie [i satisfac]ie;
- tulbur\ri de somn: tre-
zirea matinal\ cu sentimen-
tul de team\ [i stupoare;
`mbun\t\]ire u[oar\ a dis-
pozi]iei spre sear\;
- pierderea apetitului [i
sc\dere `n greutate;
- sc\derea energiei, di-
namismului; oboseala [i
senza]ia de lentoare;
- g=nduri despre moarte,
sinucidere [i chiar tentative
de suicid;
- neast=mp\r, nelini[te,
iritabilitate;
- dificult\]i de concen-
trare, memorare [i `n luarea
deciziilor.
Uneori, pacien]ii cu de-
presie pot prezenta multe
semne de r\u fizic. Pl=nger-
ile cele mai frecvente sunt:
dureri de cap, ame]eli, dis-
confort gastric sau toracic,
dureri articulare, constipa]ie
sau diaree, perturb\ri mens-
POR}IA DE S|N|TATE Joi, 12 aprilie 2007 13
truale, sc\derea performan-
]elor sexuale.
Tratamentul depresiei
~n compara]ie cu alte
afec]iuni mentale, tratamen-
tul depresiei are cele mai fa-
vorabile rezultate. Aproxi-
mativ 80% dintre pacien]i -
trata]i corespunz\tor (cu an-
tidepresive) - sunt complet
vindeca]i.
Tratamentul farmacologic
r\m=ne principala metod\ de
terapie. Medicamentele uti-
lizate `n tratarea depresiei
sunt: antidepresivele trici-
clice, modulatori ai recapt\rii
serotoninei [i inhibitori ai
metaboliz\rii serotoninei sau
altor mediatori.
Durata tratamentului es-
te de cel pu]in 5-8 s\pt\-
m=ni; dac\ rezultatele la
tratament sunt bune, este
recomandat ca tratamentul
antidepresiv s\ fie men]inut
chiar mai mult timp (6 luni
sau mai mult), pentru a pre-
veni revenirea simptomelor.
Medicul psihiatru ]ine
cont, `n stabilirea tratamen- Cum pot familia [i g=ndurile de sinucidere [i in-
forma]i `ntotdeauna psihia-
pretinde c\ este bolnav din
lene [i nu v\ astepta]i s\-[i
tului, nu doar de tr\s\turile
particulare ale afec]iunii pa-
prietenii s\ ajute o tru despre ele. ~ncuraja]i pa- revin\ f\r\ ajutor. Cei mai
cientul s\ ias\ din cas\, mul]i dintre pacien]i, `n m\-
cientului, dar [i de v=rsta [i persoan\ depresiv\ lua]i-l la plimbare, la cine- sura `n care primesc trata-
sexul pacientului, de debutul mentul potrivit, se vindec\,
afec]iunii, de r\spunsul indi- Cel mai important lucru matograf, implica]i-l `n orice
alt\ form\ de activitate. revenind la starea lor nor-
vidual la tratament, de even- (care poate fi f\cut cu u[u-
rin]\ de c\tre oricine) este Dac\ invita]ia dumneavoas- mal\. Aminti]i-v\ acest fapt
tualele afec]iuni asociate. [i `ncerca]i s\ ave]i `ncre-
Exist\ multe metode de s\-l ajute pe pacient s\ tr\ este respins\, `ncerca]i
dere `n pacient, `n timp [i cu
psihoterapie, dar ele se ba- ajung\ la un psihiatru, pen- s\ insista]i delicat.
ajutorul dumneavoastr\, el
zeaz\ pe aten]ia [i suportul tru c\ astfel pacientul va Evita]i s\-i spune]i „des-
beneficia de un diagnostic [i curc\-te singur“, „trebuie s\ se va sim]i mai bine [i `[i va
acordat pacientului la ne- reveni.
voie. Con[tientizarea, supor- un tratament adecvat. Paci- faci asta“, „trebuie s\-]i a-
en]ii pot fi ajuta]i [i sus]inu]i sumi asta“, „trebuie s\ faci
tul [i sfatul venite de la o
persoan\ disponibil\ asigu- s\ nu `ntrerup\ medica]ia ceva“ sau alte lucruri de ge- Autoajutorul
r\ cele mai bune rezultate. `nainte de dispari]ia simp- nul acesta. ~ncuraja]i-l pe pa-
Pacientul poate fi, de tomelor (acest lucru se `n- cient s\-[i reia activit\]ile Afec]iunile depresive vor
asemenea, asistat `n ceea ce t=mpl\ uneori dup\ c=teva care-i pl\ceau, cum ar fi spor- face s\ v\ sim]i]i epuizat, in-
prive[te solu]ionarea pro- s\pt\m=ni). Un ajutor este tul, muzica, cinematograful, util, lipsit de ajutor [i de
blemelor sale sociale. Paci- [i verificarea locului unde teatrul. Nu `ncerca]i s\ for]a]i speran]\.
en]ii au nevoie de suportul pacientul `[i ]ine medica- o persoan\ depresiv\ s\ se Astfel de g=nduri [i senti-
celor apropia]i, dac\ `n fa- mentele. implice `n prea multe ac- mente determin\ tendin]a de
milie conflictele [i instabili- Urm\torul lucru impor- tivit\]i [i prea repede. retragere fa]\ de al]i oameni,
tatea social\ sunt principalii tant este suportul emo]ional. de evitare. Este important s\
factori care ar putea gr\bi Acesta const\ `n `n]elegerea, fi]i con[tient c\ astfel de g=n-
vindecarea. r\bdarea [i c\ldura cu care Depresivilor nu le plac duri negative fac parte din
Activitatea fizic\ este, de `nconjur\m pacientul. ~n- schimb\rile depresie, dar ele nu reflect\
asemenea, benefic\ pentru cerca]i s\ implica]i pacientul de fapt situa]ia dumneavoas-
`mbun\t\]irea dispozi]iei. `n conversa]ie [i s\-l ascul- Persoanele cu depresie au tr\ exact\. Aceste temeri dis-
Efortul fizic poate determina ta]i cu aten]ie. Nu-l contraz- nevoie de schimb\ri [i com- par c=nd tratamentul `ncepe
eliberarea de substan]e nat- ice]i `n ceea ce spune [i nu panie, dar apari]ia de prea s\-[i fac\ efectul.
urale - endorfine. Efectele fi]i depreciativi, dar `ncer- multe schimb\ri pot `nt\ri
Dr. Diana Cioar\,
endorfinelor sunt similare ca]i s\-i prezenta]i situa]ia sentimentul de e[ec, de ra- medic rezident Geriatrie-
cu cele ale preparatelor anti- real\ [i s\-i ar\ta]i ajutorul tare. Nu acuza]i pacientul Gerontologie, Clinica a V-a
a
depresive sau neuroleptice. sperat. Nu minimalizati depresiv de faptul c\ doar Medical\, Spitalul CFR Ia[i

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 12 aprilie 2007 TIMP LIBER

Joi, 12 aprilie Vineri, 13 aprilie S=mb\t\, 14 aprilie

05.00 Acatistul ~nvierii
06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii
06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.05 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de sear\
20.05 Mapamond crestin
21.05 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Ceasurile ~nvierii
23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Atlas biblic (r)
00.00 - 05.00 Cânt\rile ~nvierii:
02.00 Dialogurile TRINITAS (r)
03.00 Lumini pentru suflet (r)
04.00 Cuvântul care zide[te (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00, 21.00.
3 8 6 1 2 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.00 Acatistul ~nvierii 05.00 Acatistul ~nvierii
06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii 06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii
06.15 Cuvintele credin]ei 06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie 10.40 Istoria cre[tinismului
11.30 Atlas biblic 11.05 Week-end magazin
12.05 Bun\ dup\-amiaza 13.30 Credin]\ [i s\n\tate
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de 19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\ sear\
20.05 Mapamond crestin 20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.05 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet 21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Serata muzical\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Ceasurile ~nvierii 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri no[tri
23.30 Atlas biblic (r) 23.30 Cantate Domino
00.00 -05.00 Cânt\rile ~nvierii: 00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
03.00 Lumini pentru suflet (r) 01.00 - 05.00 Armonii de veghe: de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
04.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.00 Pelerini la locuri sfinte (r)
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r) a ARITMOGRIF ORTODOX a
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele (numerele)
17.00, 19.00, 20.00, 21.00. 16.00, 19.00, 20.00. se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
totdeauna aceea[i cifr\.
4 9 7
a SUDOKU a Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE

9 4 2 7 3 8 1 6 5 Rezolvarea careului
1 5 7 9 6 4 8 3 2
5 2 1 4 9 7 3 8 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 10 15 16 1 15 1 14 4 20 2 7 20 17
4 7 8 6 5 3 2 1 9 de la 1 la 9. Jocul a fost
6 3 9 8 1 2 7 5 4 lansat [i pe Internet [i s-a 11 16 5 8 8 20 17 8 2 15 12 2 2
2 9 4 5 8 1 6 7 3 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua 12 14 11 18 5 2 13 1 11 12 10 10 13
7 1 5 3 4 6 9 2 8 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
8 6 3 2 7 9 5 4 1 `n Marea Britanie este F T M D 5 1 8 11 13 1 12 17 2 6 5 11 10
deja considerat un
P I E L A I L 1 2 3 2 4 5 6 2 7 8 9 2 8
5 3 7 fenomen. Completa]i A B
careul de 81 de p\tr\]ele
4 2 9 5 cu cifre cuprinse `ntre 1 A L O A H V A 13 11 14 19 14 13 12 13 12 10 2 8 14
[i 9, astfel `nc=t nici o
4 6 5 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ A C A L I N I C B 14 14 17 2 17 14 19 14 6 14 10 14 11
ori pe acela[i r=nd sau pe
2 7 9 5 8 aceea[i coloan\. Grila A D O C I N A 15 1 14 13 2 5 14 5 5 2 14 11 5
este `mp\r]it\ `n nou\
6 8 9 careuri mai mici, fiecare
T E G A T A S
cu nou\ p\tr\]ele, iar
5 8 7 3 1 fiecare careu trebuie s\
I T I
3 4 2 con]in\ cifrele de la 1 la Pornind de la numele Sf. Mc. ... (4 cuvinte), `n Calendarul Ortodox de
9, la fel, o singur\ dat\. ast\zi, 12 aprilie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
9 4 7 3 (Solu]ia [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
3 8 1 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

10:00 Castelul umbl\tor al lui 08:50 Lec]ia de geografie (r)
Howl (anima]ie) 09:20 Jurnalul Euronews
11:00 Ne vedem la TVR! 09:35 Decoratori la m=na a doua (r)
12:00 Ochiul magic (r) 10:10 Virginia, c\lugari]a din
12:50 Arhiva de serviciu Monza (prima parte)
13:00 Nevast\-mea [i copiii (dram\, Cu: Giovanna Mez-
13:30 Desene animate: Disney zogiorno, Delia Boccardo)
14:00 Jurnalul TVR La `nceputul secolului al XVII-
lea, t=n\ra Virginia este obli-
15:00 Teleshopping gat\ s\ se calug\reasc\ de c\-
15:30 Akzente (limba german\) tre tat\l [i fratele ei, dornici s\
17:00 Jurnalul TVR r\m=n\ singurii st\pini ai a-
verii r\mase dup\ moartea ma-
17:15 Careu de doamne. Invitat\: mei. Virginia se `ndr\goste[te
Monica Tatoiu
de Paolo Osio. Dragostea lor
18:00 Dis-de-sear\. Divertisment trebuie s\ ram=n\ secret\...
18:45 Extragerile Joker; Loto 5/40 11:55 Descoper\ rom=nii
19:00 Jurnalul TVR 12:00 Lege [i ordine (r)
20:20 S\ ui]i Parisul 13:00 ABC... de ce?
(comedie, Cu: Billy Crystal, 14:00 Lumea de l=ng\ noi
Debra Winger, Joe Man- 14:30 Tribuna partidelor...
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
tegna, Cynthia Stevenson)
16:00 Jurnalul TVR
22:10 Atunci [i acum
16:30 Autostrada TVR
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Garantat 100% 18:00 Jurnal regional
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 18:30 Lege [i ordine
00:35 Iepurele 19:25 O lume nou\
(comedie, Cu: Bogdan 20:00 Arena leilor
Stupka, Serghei Gazarov) Cu: Corina Secheres
Anii ’70, ]inuturile Basarabiei. 21:00 Ora de [tiri; Sport; Meteo
Primul secretar al partidului
22:10 83 de ore p=n\ `n zori
comunist [i adjunc]ii s\i
preg\tesc vizita lui Brejnev. ~n (thriller, Cu: Peter Strauss,
Robert Urich, Paul Winfield)
acelasi timp, Lautar, un muzi-
cian s\rac, este decis s\ o Film inspirat dintr-o `nt=mpla-
cear\ de nevast\ pe aleasa in- re real\. Fiica adolescent\ a
imii sale, fiica unui ]igan bo- unui cuplu cu o bun\ situa]ie
gat. Viitorul socru `[i d\ con- material\ este urmarit\ [i
sim]\m=ntul doar dac\ mi- apoi r\pit\ de un sociopat cu
reasa prime[te `n dar ma[ina s=nge rece. Acesta `[i `ngroap\
lui Brejnev, iar acesta e de victima `ntr-o cutie care are
acord s\ participe la nunt\. a aer doar pentru 83 de ore. a
10:05 Cinemaniacii (r)
11:05 Ziua `n care Terra era s\
moar\ (r)
12:00 Jurnal cultural (r)
13:00 Stele de la Hollywood (r)
James Woods
14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r)
14:30 Jurnal cultural
15:30 Taxico
16:00 La por]ile ceriului (r)
16:30 Simfonia neterminat\ a lui
Einstein
17:30 Music Play
18:30 Stele de la Hollywood
Joan Cusack
19:00 Minorit\]i
19:30 Performdance (r)
A[a cum sugereaz\ [i titlul,
emisiunea, al c\rei debut a
avut loc `n 2003, se vrea un
amestec `ntre artele vizuale [i
cele cinetice. Performdance nu
`[i propune s\ aduc\ `n fa]a
telespectatorilor „portrete“ ale
profesioni[tilor din domeniu [i
nici nu se bazeaz\ pe produc]ii
interna]ionale. Scopul emisiu-
nii este acela de a prezenta
telespectatorului o abordare
analitic\ a unui domeniu care
tinde s\ se enclavizeze.
20:00 ~napoi la argument
20:45 Teatru (r)
21:45 Arhiva de serviciu (r)
21:50 Kinetica (r)
22:00 Cocentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Musica da capo
00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cioran [i Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Primii pa[i
Cu: Bruce Winant
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Opt reguli simple
Cu: Kaley Cuoco, Billy
Aaron Brown
14:30 Ziua judec\]ii (r)
16:00 Observator
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: C. Andrei
19:00 Observator
20:30 Test de fidelitate
Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 Sindicali[tii
(dram\, Cu: Richard Pryor,
Harvey Keitel, Yaphet
Kotto, Ed Begley Jr.)
Zeke, Jerry [i Smokey sunt
trei muncitori care lucreaz\ la
o fabric\ de asamblat ma[ini.
~ntr-una din seri, cei trei decid
s\ jefuiasc\ seiful `n care erau
]inu]i banii pentru materialele
de lucru. Pentru c\ `n\untru
g\sesc doar 600 de dolari, Zeke,
Jerry [i Smokey se g=ndesc c\
planul lor nu a fost unul str\-
lucit. ~ns\ [ansa le sur=de c=nd
`n seif descoper\ ni[te ac]iuni.
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r) a
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:15 Om s\rac, om bogat (r) Cu: Ana de la Reguera,
11:15 Walker, poli]ist texan (r) Manolo Cardona
12:15 Emmerdale - Afaceri de 10:00 Culoarea p\catului
familie (dram\, Cu: Cu: Taís Araújo, Reynaldo
Elisabeth Estensen) Gianecchini
13:00 {tirile PRO TV 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Academia de poli]ie (r) Cu: Camila Sodi
(comedie, Cu: Matt 13:30 Prizoniera
Borlenghi, Rod Crawford) Cu: Gabriela Spanic,
Mauricio Islas
15:00 Walker, poli]ist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit 14:30 Iubire ca `n filme (r)
Cu: Janne Cooper 15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate (co- Cu: Ludwika Paleta
17:30 Pove[tiri adev\rate
medie, Cu: Charlie Sheen)
Vremea de Acas\
18:15 Familia Bundy
18:30 Betty cea ur=t\
(comedie, Cu: Ed O’Neill)
18:50 {tirile PRO TV Cu: Ana Maria Orozco,
20:30 Ultima [ans\ Natalia Ramirez
19:30 Tequila cu suflet de femeie
(thriller, Cu: Charlie Sheen,
Nastassja Kinski) 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
Cu: Adela Popescu)
Ditch Brodie, un instructor de
para[utism, face ce face [i 21:30 Zorro
intr\ tot timpul `n tot felul de Cu: Marlene Favela
necazuri. C=nd noua sa elev\,
22:30 Pove[tiri de noapte
frumoasa Chris Morrow, moa-
re `n timpul primului ei salt, Cu: Cabral [i Mircea
Solcanu
trebuie s\ explice poli]iei con-
di]iile acestei mor]i suspecte.
23:00 Clona
Ditch descoper\ c\ de fapt Chris 00:00 Prizoniera (r)
tr\ieste [i c\ e agent\ KGB,
01:00 Pove[tiri adev\rate (r) a
iar `mpreun\ trebuie s\ `n-
frunte mafia ruseasc\. Ei tre-
buie s\ recupereze un tezaur...
22:15 La bloc (comedie) Legend\:
23:00 Meseria[ii (comedie)
Cu: Romica }ociu [tiri
film artistic
23:30 {tirile PRO TV
00:15 CSI: Miami a
 TIMP LIBER Joi, 12 aprilie 2007 15
Spiritualitate bizantin\ St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli,
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i
cin\ - Ürgüp;

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

PELERINAJ ASIA MIC| Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
CONSTANTINOPOL Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
Foto: „NONY“ (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
Tehnoredactare: Lucian APOPEI (cazare); lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta malit\]ile vamale.
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Departament economic: Ionela MIH|IL| ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Consilier juridic: Ana MANEA fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 lumii). Cazare [i cina - Kusadasi; limba rom=n\.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
ISSN 1841-141X (Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
Cotoranu). Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - b\uturile la mese; tipsuri.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Pamukkale;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
CENTRUL MEDICAL „PROVIDEN}A“
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei
Anun] pentru angajare personal
[i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi: Funda]ia Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i scoate la concurs,
- MEDIC SPECIALIST CARDIOLOGIE
`n data de 17 aprilie a.c., orele 14:00, un post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
- MEDIC SPECIALIST OFTALMOLOGIE Se ofer\ pachet salarial atractiv [i condi]ii de lucru moderne. Persoanele
- MEDIC SPECIALIST UROLOGIE interesate sunt rugate s\ trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie la:
- MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE
- MEDIC SPECIALIST DIABET {I BOLI DE NUTRI}IE contact@fundatia.mmb.ro sau fax: 0232 271 228, pân\ la data de 16 aprilie 2007.
- MEDIC STOMATOLOG Informa]ii suplimentare tel. 0232 220 548 sau www.fundatia.mmb.ro/angajari
- ASISTENT MEDICAL GENERALIST
- REGISTRATOR MEDICAL

Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ luni, 16 aprilie a.c., ora 12.00. www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215.940

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Dumitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru, Tradi]ionale [i Muzeul Literaturii

Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“
din parcul Copou
11 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[te-
rilor Populari din Moldova [i Casa
de Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Mu-
nicipiului Ia[i a organizat Expozi]ia
personal\ a `ncondeietoarei de ou\
Elena Torac din Brodina-Suceava.
Teatrul Na]ional „Vasile
Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 15 aprilie, ora 19.00:
„Zbor deasupra unui cuib de cuci“
de Dale Wasserman (dup\ Ken
Kessey). Regia: Marius Oltean.
Scenografia: Axenti Marfa;
La Ateneul T\t\ra[i
M=ine, 13 aprilie, ora 19.00:
„Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ de
scenografia: Nicolai Mih\ila, Gelu
R=[ca. Momente muzicale: Romeo
Cozma, Marian Starcea. Cu: Radu
Ghilas, Daniel Busuioc, Dumitru
Nastrusnicu, Octavian Jighirgiu,
Anne Marie Chertic, Lorena Con-
drut, Gelu Zaharia, Ionut Dumitru;
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
M=ine, 13 aprilie, ora 17.00:
„Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de
commedia dell’arte). Spectacol `n
regie colectiv\ realizat `n cadrul
programului Leonardo da Vinci.
Scenografia: Rodica Arghir;
Duminic\, 15 aprilie, ora 18.00:
„Tectonica norilor“ de Jose Rivera.
Regia: Cezar Ghioca, Scenografia:
Marfa Axenti;
La Sala „Pod-PPogor fiul“
S=mb\ta, 14 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de Teodor Ma-
zilu, c=nticele comice de Vasile A-
lecsandri. Regia: Ovidiu Laz\r,
scenografia: Nicolai Mih\il\.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai
Eminescu“ – Expozi]ie na]ional\ de
art\ naiv\ „Saloanele Moldovei“,
edi]ia a XXVI-a. Organizatori:
Centrul Jude]ean pentru Conser-
varea [i Promovarea Culturii
din Ia[i.
Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
Ast\zi, 12 aprilie, ora 19.00:
Concert a cappella - Corul Aca-
demic „G. Musicescu“ condus de
Doru Morariu. Soli[ti: Bogdan
Blandu, bas, Paloma Rogojin\, so-
pran\, Ivonne Piedemonte, pian;
M=ine, 13 aprilie, ora 19.00: Con-
cert simfonic. Dirijor: Liviu Buiuc;
solist: Florin Ionescu-Gala]i, vioar\;
S=mb\t\, 14 aprilie, ora 19.00:
Tribuna tinerilor interpre]i: Di-
rijor: Liviu Buiuc, soli[ti: Adriana
Anania, vioar\, Adrian Stanciu,
viol\, Diana Jipa, vioar\, Ioana
Delioran, pian.
S\pt\m=na Cafenelelor
Ast\zi, 12 aprilie, ora 21.00:
Club Versus - concert Luiza Zan;
M=ine, 13 aprilie, ora 19.00: Clu-
bul Presei - La Smalah. Organi-
zatori: Centrul Cultural German
Ia[i [i Centrul Cultural Francez.
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
S=mb\t\, 14 aprilie, ora 18.30:
Sala – Teatrul „Luceaf\rul“ – „Liliacul“,
operet\ `n trei acte de J. Strauss. a
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Joi, 12 aprilie 2007 DOCUMENTAR

M\n\stirea Bistri]a

Peste [ase veacuri de istorie [i cultur\

Situat\ la aproximativ 8 km vest de
vechiul ora[ Piatra Neam], `n
localitatea Alexandru cel Bun, unde
d\inuie[te de peste 600 de ani sub
culmile `mp\durite ce o `nconjoar\,
M\n\stirea Bistri]a, cu hramul
„Izvorul T\m\duirii“, s\rb\torit `n
prima vineri dup\ Pa[ti, este una
dintre cele mai vechi ctitorii
mu[atine, având o bogat\ activitate
Hramului m\n\stirii Bis-
tri]a este s\rb\torit anul
acesta `n ziua de vineri, 13
aprilie, o dat\ cu `mplinirea
a 605 ani de la sfin]irea bi-
sericii m\n\stirii Bistri]a [i
a 575 de ani de la trecerea la
cele ve[nice a ctitorului ei,
domnitorul Alexandru cel
Bun. Acesta constituie, de-
opotriv\, moment sfânt de
pelerinaj [i de rug\ciune, de
`nt\rire `n credin]\ [i `n
demnitate, dar [i prilej de re-
cuno[tin]\ [i de mul]umire
adus\ lui Dumnezeu pentru
darurile sale rev\rsate
asupra poporului român.
Ctitorie a patru mari
domnitori mu[atini
~nceputurile vie]ii mona-
hale `n Bistri]a se pierd un-
deva la sfâr[itul secolului al
XIV-lea, `n timpul lui Petru I
Mu[at al Moldovei (1375 –
CM
1391), care a ridicat pe aces-
YK
liturgico-pastoral\. De-a lungul celor
peste 6 secole de munc\ [i
rug\ciune specifice monahismului
românesc, de ne`ntrerupt\ oper\
caritativ\, M\n\stirea Bistri]a a
devenit simbol al credin]ei neamului
românesc [i al cultului care na[te n\stirea Bistri]a. Aici, cade nicul M\n\stirii Bistri]a -
`n genunchi la icoana Sfintei document de referin]\ pen-
cultur\ pentru a lega laolalt\ Ana, cere `ndurare [i ocrotire tru cunoa[terea trecutului
p\mântul cu cerul, neamul cu [i f\g\duie[te c\ dac\ se va medieval al Moldovei, sau de
`ntoarce `n scaunul de dom- Letopise]ul de la Bistri]a,
umanitatea [i istoria cu ve[nicia. nie, va `nnoi din temelii acest elocvent pentru „sentimentul
a[ez\mânt. ~n noaptea de 18 de apartenen]\ la neam“.
septembrie 1538, urm\ritorii ~n edificiul unde a func-
te locuri un schit, o mic\ bi- iezere, b\l]i, ape curg\toare, sunt pur [i simplu „orbi]i“ de ]ionat [coala de gr\m\tici se
seric\ din lemn. Dup\ c\r]i sfinte, vase de cult, puterea icoanei [i nu `l re- afl\ Muzeul m\n\stirii. Din
tradi]ie, voievodul este con- icoane [i ve[minte biserice[ti. cunosc pe voievod când trece toamna anului 2005, acesta a
siderat primul ctitor al Astfel, M\n\stirea Bistri]a a printre ace[tia `mbr\cat `n fost restaurat [i reamenajat
m\n\stirii. ~ns\, adev\ratul ajuns la o situa]ie `nfloritoa- straie ]\r\ne[ti. Revenit la dup\ standardele moderne [i
ctitor al m\n\stirii este dom- re `nc\ de `nceputul secolului domnie, [i-a amintit [i a `n- `mbog\]it cu noi exponate.
nitorul Alexandru cel Bun al XV-lea, Hrisovul din 11 deplinit f\g\duin]a f\cut\. Având `ntotdeauna o baz\
care, pe locul schitului, a iulie 1428 consemnând `nchi- O alt\ minune se refer\ la economic\ suficient\, m\-
ridicat, `n anul 1400, o bi- narea a 50 de biserici c\tre pi[ti de Manuscrise Sfinte [i `ns\n\to[irea egumenului n\stirea [i-a asigurat mereu
seric\ de piatr\, ce avea s\ aceasta. dieci de Cancelarie domneas- M\n\stirii Pâng\ra]i `n ur- `ntre]inerea autonom\. ~n
fie finalizat\ [i sfin]it\ `n Pe lâng\ toate aceste da- c\ [i `n care, `n prezent, se ma rug\ciunilor acestuia la timpurile trecute punea la
anul 1402. Biserica era nii cu care a fost `nzestrat\ afl\ Muzeul m\n\stirii. De icoan\. De altfel, iconostasul dispozi]ie ateliere pentru ca-
aleas\ [i ca necropol\ pentru de ctitor, m\n\stirea a pri- aceea, pe bun\ dreptate, Pe- de lemn sculptat [i aurit `n lificarea superioar\ `n mese-
voievod [i familia sa. mit `n dar, `n anul 1407, o tru Rare[ este socotit de c\- care este a[ezat\ azi icoana, rii, ad\postea bolnavi [i copii
Prima atestare documen- icoan\ a Sfintei Ana din tre istorici ca fiind al treilea a fost d\ruit de ieromonahul r\ma[i f\r\ p\rin]i, oferea
tar\ a M\n\stirii Bistri]a este partea `mp\ratului Bizan]u- ctitor. Lucr\rile efectuate de salvat astfel de la boal\. hran\ la cantinele sociale etc.
Actul emis la 7 ianuarie 1407, lui – Manuel al II-lea Pale- Petru Rare[ au fost continu- Cinstirea icoanei este evi- ~n ultimii 20 de ani la
de c\tre mitropolitul Moldovei ologul. ate de ginerele s\u, Alexan- dent\ ast\zi `n special prin M\n\stirea Bistri]a s-au
Iosif I Mu[at, care stabilea ca La 1 ianuarie 1432, Ale- dru L\pu[neanu, al patrulea restaurat {coala [i Casa
pelerinajele f\cute cu icoana
M\n\stirea Bistri]a s\ fie pe xandru cel Bun trecea la domneasc\, s-a editat pub-
picior de egalitate cu M\n\s- Domnul [i era `ngropat `n
ctitor al a[ez\mântului. Ac- Sf. Ana la solicitarea credin-
lica]ia „Credin]a neamului“,
tuala biseric\ a fost ref\cut\ cio[ilor din satele `nvecinate,
tirea Neam] [i s\ se afle sub mormântul preg\tit la M\- de Alexandru L\pu[neanu `n pentru aducerea ploii `n anii s-au construit dou\ case
conducerea unui singur egu- n\stirea Bistri]a, al\turi de egumene[ti, un corp de
men: Dometian. 1554 [i p\streaz\ `n pridvor seceto[i.
so]ia sa, Doamna Ana, (2 no- chilii, o trapez\, s-a amena-
~n cei 32 de ani de domnie, dou\ icoane `n fresc\, din a- De mare cinste se bucur\
iembrie 1418), `ncheind ast- jat Colec]ia de obiecte bis-
Alexandru cel Bun a sporit ceea[i perioad\. [i icoana Sf=ntului Gheor-
fel o domnie lung\ [i rodnic\ erice[ti [i de art\, s-a sp\lat
averea m\n\stirii cu noi sa- ghe, aflat\ `n acela[i inconos-
pus\ `n slujba Moldovei. tas cu icoana Sfintei Ana. pictura din biserica voievo-
te, p\duri, poieni, vii, pri- La sfâr[itul secolului al Icoana Sfintei Ana, Sfântul era patronul [i pro- dal\, s-a realizat aduc]iunea
s\ci, mori de ap\, v\mi, case, XV-lea, `n 1498, {tefan cel de ap\ [i racordarea la CM
Mare [i Sfânt, nepotul cti- cel mai cunoscut odor tectorul o[tirii moldovene `n
re]eaua de gaze naturale, s-
YK

torului [i al doilea ctitor al
acestui a[ez\mânt, con-
struie[te o clopotni]\, c\reia
`i adaug\, la etaj, un paraclis
`nchinat Sfântului Ioan cel
Nou de la Suceava. Tot el
d\ruie[te m\n\stirii 2 nii moldoveni [i ardeleni, un
clopote, din care unul de 200
kg., folosit [i ast\zi, [i unul
de 800 de kg, depus `n
prezent la Muzeu.
{irul ctitorilor se continu\
cu Petru Rare[, fiul lui {te-
fan cel Mare [i Sfânt, care,
`ntre anii 1541-1546, fina-
lizeaz\ zidirea paraclisului
`n form\ de nav\, `mprejmu-
ie[te a[ez\mântul cu ziduri
`nalte [i groase din piatr\,
reface zidul de la intrare [i
10 schituri sub obl\duire turnul-clopotni]\ prev\zut
cu un paraclis având hramul
Icoan\ a filantropiei monahilor bistri]eni, schiturile Sfântul Nicolae, `nal]\ [i pic-
aflate, de-a lungul vremii, sub ascultarea M\n\stirii teaz\ Casa domneasc\, cons-
Bistri]a sunt ajutate permanent, atât material cât [i spiri- truie[te [i amenajeaz\ {coa-
tual, pentru c\ majoritatea se afl\ `n construc]ie sau `n la domneasc\ de gr\m\tici,
renovare, iar ob[tile monahale, formate din 3-16 c\lug\ri, unde s-au format primii co-
sunt tinere, `n plin\ dezvoltare.
~n prezent, M\n\stirea Bistri]a are sub ascultare 10
schituri, dintre care unul este monument istoric, respectiv
Schitul „Sfânta Treime“ – Cozla (fost Schitul Draga), cti-
torit la 1764 de schimonahul Vasilie de la Soveja. Celelalte
a[ez\minte au fost `nfiin]ate dup\ anul 1990: Schitul
„Cuviosul Daniil Sihastrul“ din satul Cuejdi, comuna
Gârcina; Schitul „Cuviosul Pahomie cel Mare“ din locali-
tatea Hangu; Schitul „Cuviosul Paisie cel Mare de la
Neam]“, din partea estic\ a ora[ului Bicaz; Schitul
„Schimbarea la Fa]\“ de pe versantul nordic al muntelui
Pietricica; Schitul „Sfânta Ana“ de pe dealul C\priana din
partea nordic\ a M\n\stirii Bistri]a; Schitul „Sfântul Ilie
Tesviteanul“ din punctul Vama al localit\]ii Brate[-
Tarc\u; Schitul „Cuviosul Daniil Sihastrul“ din satul
T\rcu]a, comuna Tarc\u; Schitul „Sfântul Vasile cel Mare“
din localitatea Bode[ti; Schitul „Sfânta Cruce“ din locali-
tatea Poiana-Brusturi.
Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
al m\n\stirii
M\n\stirea Bistri]a a fost
mereu, de-a lungul timpului,
o punte de leg\tur\ sufle-
teasc\, ortodox\, `ntre româ-
loc de reculegere [i `n\l]are
duhovniceasc\.
Cel mai de pre] dar spiri-
tual, p\strat cu sfin]enie pâ-
n\ ast\zi, este icoana f\c\-
toare de minuni a Sfintei A-
na, aflat\ `n naosul bisericii.
Minunile prin intermediul
aceastei icoane `n decursul
veacurilor sunt nenum\rate.
De pild\, istoria consemnea-
z\ faptul c\, `n anul 1538,
tr\dat de boieri, voievodul
Petru Rare[ a p\r\sit ]ara je-
fuit\ de turcii condu[i de
Soliman Magnificul. Tradi]ia
spune c\, `n drum spre Tran-
silvania, urm\rit cu furie de
boieri [i de otomani, voievo-
dul g\se[te ad\post la M\-
epoca medieval\.
{coal\ [i muzeu
Activitatea c\rtur\reasc\
din M\n\stirea Bistri]a a-
minte[te nu numai de exis-
ten]a unei [coli de copi[ti [i
gr\m\tici, ce a func]ionat `n
secolele XIV – XIX, dar [i de
manuscrisele [i textele copi-
ate [i traduse aici, de Pomel-
Biserica de lemn
a cimitirului
M\n\stirii Bistri]a
Biserica de lemn a cimi-
tirului M\n\stirii Bistri]a
este monument istoric da-
tând din 1785, str\mutat\
`n 1985, din satul Bârcu,
com. Români, jud. Bac\u. A
fost ref\cut\ `ntre anii 1985
– 1990, fiind sfin]it\ apoi de
~nalt Preasfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, la data de 9
septembrie 2002, `nso]it de
a `nfiin]at cantina social\
„Sf. Ana“ `n Piatra Neam], [i
multe altele.
Din 20 noiembrie 2005,
stare] la M\n\stirea Bistri]a
este p\rintele arhim. Pavel
Toderi]\, care `ndepline[te [i
func]ia de exarh al m\n\stir-
ilor din jude]ul Neam]. As-
t\zi, ob[tea m\n\stirii nu-
m\r\ aproximativ 90 de vie-
]uitori, majoritatea tineri. a
un sobor de arhierei din
care f\ceau parte IPS Vasi-
lios, delegat al Patriarhiei
Antiohiei, IPS Ghenadios de
Sasima, delegat al Patriar-
hiei Constantinopolului [i
PS Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Romanului, cu ocazia adu-
cerii Moa[telor Sf. Ioan Ca-
sian, spre `nchinare, la
M\n\stirea Bistri]a.
Biserica are hramul Sf.
Ciprian, ce se ]ine la 2 oc-
tombrie, [i pe cel al Sf. Ioan
Casian, s\rb\torit la 28
februarie.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
13 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 84 (685) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Formulare de acceptare
T\m\duirea din
`n limba englez\ la casele
PAGINA 16

PAGINA 5
Vinerea Luminat\
de schimb valutar

Polite]ea de pe uli]\ [i
bunele maniere de la ora[
a Societ\]ile urbane moderne sunt supuse `n mod constant normelor impuse de ceea ce numim buna cre[tere
sau polite]e a Cunoscut de unii, necercetat de al]ii, dar invocat `n aceea[i m\sur\ de ambele p\r]i, codul
bunelor maniere a ap\rut `n lumea rom=neasc\ o dat\ cu primele influen]e occidentale, `ntr-o combina]ie
haotic\ de cutume [i reguli care nu au nimic comun cu tradi]ia autohton\ a ~n lumea tradi]ional\ n-a existat Caietul Fermierului,
niciodat\ un astfel de cod, sub form\ scris\ a S-a instaurat `ns\ o sum\ de norme morale, respectate cu documentul
stricte]e [i `nfierate `n caz de `nc\lcare, mai `nt=i de sfatul b\tr=nilor [i ulterior de „gura satului“ a PAGINILE 8-9 ce ]ine eviden]a
produc]iei de lapte
PAGINA 6

CM CM
YK YK

{ere[ se
crede o victim\
a Cotroceniului
`n dosarul
Hidroelectrica
PAGINA 7

DEXI, cel mai bogat

dic]ionar al limbii
POZA ZILEI 20 de rom=ni candideaz\ rom=ne ap\rut
la alegerile locale din Italia `ntr-un volum
Partidul Identitatea Ro- vernare `n Italia, de]in=nd PAGINA 10
m=neasc\ al rom=nilor din portofoliul Justi]iei, au fost con-
Italia va prezenta, pe liste co- venite printr-un acord politic,
mune cu Partidul Popularii semnat `n luna februarie, `ntre
UDEUR, un num\r de 20 de cele dou\ forma]iuni.
candida]i rom=ni `n 7 din cele PIR precizeaz\ c\ este vorba
25 de regiuni ale Italiei la ale- de prima participare la alegeri
gerile locale din 27 [i 28 mai, a cet\]enilor rom=ni `n Italia [i
iar aproximativ 500.000 de pentru prima oar\ ei ar putea
rom=ni cu drept de [edere vor avea proprii consilieri `n prim\-
putea vota. riile italiene. Candida]ii PIR au
Potrivit unui comunicat, o medie de v=rst\ de 35 de ani,
candidaturile rom=nilor din printre ei num\r=ndu-se func-
PIR pe liste comune cu Partidul
Popularii UDEUR, aflat la gu-
]ionari, `ntreprinz\tori, liber-
profesioni[ti. a
Patronii sunt obliga]i
s\ pl\teasc\ analizele
B\sescu `l sf\tuie[te pe noul ministru medicale la angajare
PAGINA 11
Muzeele [i pasiona]ii de paleontologie
care doresc s\ de]in\ fosila unui mamut al Justi]iei „s\ nu-[[i bage nasul `n dosare“
siberian sunt chema]i la licita]ia pe care Pre[edintele Traian ~ntr-un interviu acor- den]iale, fie `n favoarea ac]iune care `l duce `n Meteo
casa Christie’s o va organiza la Paris, `n
Y
B\sescu afirm\ c\ va fi dat ziarului „Cotidia- unei republici parla- fa]a electoratului.
cursul s\pt\m=nii viitoare. Printre cele- „un inamic“ al noului nul“, Traian B\sescu mentare. {eful statului {eful statului a ad-
lalte obiecte care vor fi puse `n v=nzare se ministru de Justi]ie, mai sus]ine c\ este nevo- declar\ c\ nu `i este mis c\ disputa purtat\ Soare
mai num\r\ un ou de dinozaur, 30 de din ianuarie p=n\ `n maxima 17 °C
fosile rare de pe[ti [i p\s\ri, trilobi]i des-
Tudor Chiuariu, dac\ ie de modificarea Consti- team\ de suspendarea
acesta „`[i va b\ga nasul tu]iei fie `n favoarea din func]ie [i afirm\ c\ prezent a erodat [i cre- minima 4 °C
coperi]i `n Rusia, un meteorit. a
`n dosare“. unei republici prezi- niciodat\ nu `l sperie o dibilitatea sa. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 13 aprilie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXXXVII)
Episcopul uniat
Inochentie Micu Klein
(1729-1751) (XI)
La cererea `mp\r\tesei, epis-
copul Inochentie a mers la
Viena, unde a fost acuzat,
printre altele, c\ introduce `n
diocez\ c\r]i „schismatice“, hi-
rotone[te preo]i peste num\rul
necesar, pentru a smulge de la
robotele cuvenite domnilor de
p\mânt cât mai mul]i iobagi,
admite ca `n bisericile uni]ilor
s\ oficieze preo]i „schismatici“,
`ncaseaz\ bani necuveni]i de
la preo]ii hirotoni]i [i nu le
cere s\ depun\ jur\mânt de fi-
delitate, este risipitor [.a.
Inochentie a respins toate
aceste acuza]ii [i a fugit pe as-
cuns la Roma, crezând c\ va
g\si ajutor la papa Benedict al
IV-lea (1740-1758). La Roma,
Inochentie a excomunicat pe
teologul iezuit, pentru c\ [i-a
dat seama c\ situa]ia sa se da-
tora acestuia, lucru care n-a
fost dus la `ndeplinire de vic-
arul s\u Petru Pavel Aron
care, `ntre timp, se aliase cu
iezui]ii. Papa [i Curtea de la
Viena i-au cerut lui Inochentie
s\ renun]e la scaunul s\u
episcopal, iar `n 1747,
`mp\r\teasa a interzis s\ i se
mai trimit\ ajutoare din veni-
turile domeniului de la Blaj.
Din cauza lipsurilor `n care a
`nceput s\ tr\iasc\ Inochentie
a fost nevoit, `n 1751, s\-[i dea
demisia, primind `n schimb o
pensie anual\. Lipsurile au
fost atât de mari, `ncât a fost
nevoit s\-[i vând\ [i crucea de
piept. Cu toate acestea, el se
bucura din partea p\stori]ilor
de o mare cinste, lucru dovedit
de faptul c\ `n 1764, cu prile-
jul alegerii de episcop pentru
Biserica Unit\, el a primit 72
de voturi, `ns\ `mp\r\teasa a
refuzat recunoa[terea lui ca
episcop. A trecut la cele
ve[nice `n 1768, dup\ 24 de
ani de exil. La 2 august 1997,
osemintele lui au fost aduse `n
]ar\ [i a[ezate `n catedrala de
la Blaj. Lupta lui Inochentie
Micu Klein n-a r\mas `ns\
f\r\ urm\ri. La st\ruin]ele lui
au luat fiin]\ centrul cultural
[i politic din Blaj, care era
re[edin]a episcopiei unite, [i
[colile din Blaj pentru preg\-
tirea clerului greco-catolic.
Aceste institu]ii au oferit un
mediu propice [i mijloace nece-
sare pentru ridicarea unor
genera]ii de intelectuali de
mare `nsemn\tate atât pentru
cultura româneasc\ modern\,
c=t [i pentru lupta politic\ de
emancipare. Astfel, la Blaj s-a
ridicat genera]ia de c\rturari
de la sfâr[itul secolului al
XVIII-lea [i mi[carea cultural-
politic\ a {colii Ardelene.
(Rubric\ realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI `n trei zile `l voi ridica». {i tuitorului, ini]ial, au fost de Apostolii, dup\ ce Hristos a
au zis deci iudeii: «~n pa- ne`n]eles pentru ucenicii `nviat, au `n]eles c\ El se
truzeci [i [ase de ani s-a S\i. Poate uneori chiar au referea la un alt templu, [i
Trupul, templul Duhului Sfânt zidit templul acesta [i Tu `l
vei ridica `n trei zile?». Iar
fost contraria]i. Mult mai
târziu, dup\ ~nvierea Sa,
anume templul trupului.
Iudeii aveau concep]ia c\ `n
„Dup\ aceasta (Iisus) S-a boii, [i schimb\torilor le-a El vorbea despre templul Apostolii au `nceput s\ Templul din Ierusalim s\-
coborât `n Capernaum, El [i v\rsat banii [i le-a r\stur- trupului S\u. Deci, când S-a cread\ [i s\ priceap\. ~n l\[luie[te Dumnezeu. Cre[-
mama Sa [i fra]ii [i ucenicii nat mesele. {i celor ce vin- sculat din mor]i, ucenicii fragmentul evanghelic de tinii [tiu c\ trupurile lor
S\i, [i acolo n-a r\mas deau porumbei le-a zis: Lui [i-au adus aminte c\ ast\zi, mintea iudeilor, dar sunt temple ale Sfântului
decât pu]ine zile. {i erau
aproape Pa[tile iudeilor, [i
«Lua]i acestea de aici. Nu
face]i casa Tat\lui Meu cas\
aceasta o spusese [i au
crezut Scripturii [i cuvântu-
[i a ucenicilor, s-a poticnit
când Domnul Iisus a vorbit
Duh. Numai dup\ ~nvierea
lui Iisus ceea ce era a-
Iisus S-a urcat la Ierusa- de negustorie». {i [i-au adus lui pe care ~l spusese Iisus.“ despre d\râmarea Tem- paren]\ a devenit evident.
lim. {i a g\sit [ezând `n aminte ucenicii Lui c\ este (Ioan 2, 12-22) plului din Ierusalim. Cum ~nvierea te lumineaz\ [i te
templu pe cei ce vindeau scris: «Râvna casei Tale m\ s\ `n]eleag\ ei c\ Hristos ilumineaz\. ~n sufletul t\u
boi [i oi [i porumbei [i pe mistuie». Au r\spuns deci *** va zidi `n trei zile ceea ce a se aprinde o candel\ care
schimb\torii de bani. {i, iudeii [i I-au zis: «Ce semn fost construit `n 46 de ani? face lumin\ [i `n tine [i `n
f\cându-[i un bici din ne ar\]i c\ faci acestea?». Te poticne[ti [i tu! Eviden]a jurul t\u. (Rubric\ reali -
[treanguri, i-a scos pe to]i Iisus a r\spuns [i le-a zis: Probabil c\ multe dintre spune altceva [i este una- zat\ de pr. Dumitru P|DU-
afar\ din templu, [i oile [i «D\râma]i templul acesta [i cuvintele [i gesturile Mân- nim acceptat\. {i totu[i, RARU, Radio Trinitas)
RUG|CIUNEA DE FIECARE ZI
„Miluie[te-n
ne pe noi ~mp\r\teas\
a izvorului t\m\duirii“
Prea Sfânt\ St\pân\ de Dum- f\cut ca orbul s\ se r\t\ceasc\ `n ne-am dep\rtat, to]i ne-am ab\tut,
nezeu N\sc\toare, ocrotitoarea c\utarea izb\virii, iar pe bunul [i `mpreun\ netrebnici ne-am f\cut.
neamului omenesc, c\reia St\pâ- blândul Leon s\-l g\seasc\ [i s\-i Cine ne va ajuta, cine ne va ridica
nul [i Dumnezeul nostru Iisus sting\ setea cu apa izvorului T\u [i pe noi, dac\ nu Tu, care e[ti Maica
Hristos ne-a `ncredin]at când era pe prin sp\lare i-ai daruit vederea. noastr\ cea bun\ [i milostiv\, care
Crucea patimilor Sale, v\zându-Te Dar nu numai orbul s-a `ndulcit de totdeauna mijloce[ti la Fiul T\u [i
pe Tine Maica Sa [i pe ucenicul pe mila Ta, ci [i Leon, pentru bun\- Dumnezeul nostru pentru iertarea
care-l iubea, a zis: „Femeie, iat\ tatea inimii lui i-ai d\ruit `mp\- p\catelor noastre celor multe, de
fiul T\u“ [i ucenicului: „Fiule, iat\ r\]ia Bizan]ului. Lui Iustinian aceea [i acum `n aceast\ zi `n care
Mama ta“, deci prin aceasta pe to]i `mp\ratul i-ai d\ruit vindecare de pr\znuim amintirea Izvorului T\u
câ]i credem `n patima Lui cea boala lui cea f\r\ de leac [i tuturor celui f\c\tor de minuni; c\dem la
f\c\toare de via]\, cei care am fost celor ce au alergat cu credin]\ le-ai Tine [i cu umilin]\ ne rug\m, s\
atin[i de veninul [arpelui [i de acul d\ruit izb\vire din multe feluri de mijloce[ti la Cel Atotputernic [i
mor]ii [i care prin „Rana Lui ne-am boli, prin multele minuni date de Atotmilostiv, ca s\ trimit\ apei
vindecat“, }ie ne-a `ncredin]at St\- Atotputernicul Dumnezeu prin sfin]ite `n aceast\ zi de praznic
pânul, ca s\ ne fii Maic\, pentru c\ mijlocirea Ta de Maic\, pe care darul Siloamului, puterea `ngeru-
numai o maic\ adev\rat\ poate s\ cine le va putea spune dup\ vred- lui de la lacul Vitezda, [i marea Ta lips\ bog\]ia darurilor Izvorului
cunoasc\ toate durerile [i suferin- nicie [i ce grai le va putea gr\i. De milostivire de la izvorul cel ar\tat T\u celui f\c\tor de minuni. Ca
]ele fiilor s\i. Tu Prea Sfânt\ aceea [i noi acum, c\dem `n ge- lui Leon, ca s\ cur\]easc\ p\catele totdeauna binecuvântând pe
St\pân\, care din neamul omenesc nunchi `n fa]a milostivirii Tale, ca noastre [i s\ t\m\duiasc\ toat\ St\pânul [i pe Tine m\rindu-Te s\
fiind [tii câte suferin]e au c\zut uneia care cuno[ti cât de mare este boal\ [i toat\ neputin]a noastr\ ne `nvrednicim de `mp\r\]ia Fiului
asupra acestui neam, din pricina sl\biciunea noastr\, cât de cea sufleteasc\ [i trupeasc\, c\ T\u [i Dumnezeului nostru, ca s\
p\catelor lui; d\ruitu-ne-ai Izvorul groaznic\ ne este c\derea, cât de unde s-a `nmul]it p\catul s\ pri- strig\m }ie cu mul]umire milu-
T\u cel d\t\tor de multe vindec\ri departe suntem de adev\rata cale soseasc\ harul [i unde lipse[te ie[te-ne pe noi ~mp\rateas\ a izvo-
pe care-l pr\znuim ast\zi. Tu ai a drept\]ii dumnezeie[ti; am c\zut, s\n\tatea s\ plineasc\ aceast\ rului t\m\duirii. Amin! a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
rat, Leon cel Mare (457- Mâine, Biserica face po- a 1695 - A murit fabu- a 1889 - A `nceput s\
474) se plimba printr-o p\- menirea Sfântului Martin listul francez Jean de La func]ioneze prima agen]ie
dure. A `ntâlnit un orb r\- M\rturisitorul, episcopul Fontaine (n.1621); de pres\ din România -
Romei.
t\cit, care l-a rugat s\-i dea a 1815 - Se na[te acto- „Agen]ia Român\“;
ap\ [i s\-l c\l\uzeasc\ pe rul Costache Caragiale, u- a 1906 - S-a n\scut
drumul spre cetate. Leon a Samuel Beckett (d. 1989,
~n ziua de 13 aprilie, nul dintre `ntemeietorii mi[-
c\utat ap\, dar nu a g\sit. I c\rii teatrale române[ti, pri- prozator [i dramaturg ir-
s-a ar\tat Maica Domnului istoria consemneaz\: landez, laureat al Premiu-
mul director al Teatrului Na-
indic=ndu-i un izvor. Leon a ]ional din Bucure[ti (1852), lui Nobel pentru Literatur\
potolit setea orbului [i l-a [i a 1452 - Tratatul de pace („A[teptându-l pe Godot“,
autor al unor comedii de
vindecat. Dup\ ce a ajuns de la Adrianopol, `ncheiat moravuri; „Nenumita“);
`mp\rat, Leon a construit `ntre Ungaria [i Imperiul a 1913 - S-a `nfiin]at, la
a 1885 - Promulgarea Le-
lâng\ acel izvor o biseric\. Otoman [i mijlocit de dom- gii „depozitului legal“, prin Bucure[ti, Academia de
Ast\zi, `n biserici, dup\ nul Vladislav al II-lea. ~nalte Studii Comerciale [i
Turcii se obligau s\ `nceteze care orice tipografie era o- Industriale, prima institu-
Sfânta Liturghie, se s\-
vâr[e[te slujba de sfin]ire a atacurile asupra }\rii bligat\ s\ trimit\ câte trei ]ie de `nv\]\mânt superior
apei (agheazma mic\). Române[ti, Transilvaniei, exemplare din fiecare tip\- economic din România;
Ungariei, Serbiei [i s\ nu ritur\ bibliotecilor centrale a 1935 - S-a n\scut C.
† Izvorul T\m\duirii Tot ast\zi, Biserica face ridice noi fortifica]ii de-a din Bucure[ti [i Ia[i, precum D. Zeletin (pseudonimul
pomenirea Sfântului Sfin]it lungul Dun\rii. }\rii Româ- [i Bibliotecii Academiei Ro- medicului Constantin Di-
(har]i) Mucenic Artemon; a Sfân- ne[ti i se garanta autono- mâne. moftache); eseist [i tra-
Aceast\ s\rb\toare se tului Mucenic Dimitrie Pe- mia, cu obliga]ia ca domnul a 1886 - S-a n\scut pic- duc\tor (bogat\ activitate
pr\znuie[te `ntotdeauna vi- loponisiu; a Sfin]ilor Mu- Vladislav al II-lea s\ torul Nicolae Tonitza de traducere din poezia re-
neri, `n S\pt\mâna Lumi- ceniri Maxim, Cvintilian [i pl\teasc\ regulat haraciul (d.1940), grafician [i critic nascentist\ italian\ [i din
nat\ a Pa[tilor [i aminte[te Dada; a Sfântului Mucenic c\tre Poart\ [i s\-[i de art\, maestru al natu- poezia francez\ modern\);
de o minune: cu pu]in timp Elefterie Persul; a Sfân- `ndeplineasc\ obliga]iile de rilor statice, al scenelor de pre[edintele Societ\]ii Me-
`nainte de a ajunge `mp\- tului Mucenic Teodosie [i a vasalitate fa]\ de coroana interior, peisajelor [i por- dicilor Scriitori [i Publici[ti
Sfântului Mucenic Zoil. Ungariei; tretelor de copii; din România. a

ISTORII CU T+LC
Vindecat de be]ie
Un b\rbat se `mb\ta
adeseori, iar când `l certa
so]ia `i spunea c\ bea pen-
tru a-[i uita necazurile.
~ntr-o zi femeia [i copiii
s-au dus la cârcium\ [i au
cerut b\utur\. „Nu ]i-e
ru[ine s\ vii la cârciu-
m\?“, a zis b\rbatul. „De
ce s\-mi fie ru[ine c\ sunt
unde e [i b\rbatul meu“, a
spus femeia [i a `nceput
s\ bea. „Nu ]i-e ru[ine s\
bei `ntre oameni?“, a
`ntrebat iar b\rbatul.
„Vreau s\-mi uit [i eu
necazurile“, r\spunse fe-
meia. Apoi a `nceput s\
dea de b\ut [i copiilor.
„Ce faci femeie?“. „Le dau
[i lor s\ bea s\ uite c\
sunt fl\mânzi [i goi“.
Adânc mi[cat, la auzul
acestor cuvinte, b\rbatul
[i-a scos femeia [i copiii
din cârcium\ [i a renun-
]at pentru totdeauna la
patima be]iei. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde, Editura Gala -
xia Gutenberg, 2004)
264 de ani
de la na[terea
celui de-al treilea
pre[edinte al SUA
Thomas Jefferson, au-
torul „Declara]iei de In-
dependen]\“, s-a n\scut
la 13 aprilie 1743, `n
Shadwell, Virginia. Tat\l
s\u era `n acela[i timp
func]ionar [i un plantator
prosper, care i-a l\sat o
avere considerabil\. Tho-
mas a urmat cursurile Co-
legiului William&Mary
timp de doi ani, dar l-a
p\r\sit f\r\ s\ fi ob]inut
diploma. Urm\torii [apte
ani [i i-a consacrat prac-
tic\rii avocaturii [i cul-
tiv\rii plantelor. A de-
venit [i membru al
camerei inferioare a
Parlamentului local.
Primul eseu important
al lui Jefferson, „Privire
sumar\ asupra drep-
turilor `n armata bri-
tanic\“, a fost scris `n
1774. ~n anul urm\tor,
s-a num\rat printre de-
lega]ii Virginiei la al II-
lea Congres Interna]ional,
iar `n 1776 a elaborat
prima variant\ a „De-
clara]iei de Independen-
]\“. ~n acela[i an a candi-
dat pentru pre[edin]ie,
dar a fost `ntrecut de
John Adams. Conform
prevederilor consti]ionale
de pe vremea aceea, el a
devenit vicepre[edinte.
~n 1880 a candidat din
nou [i de aceast\ dat\ a
c=[tigat. A fost reales `n
1804; totu[i, `n 1808, a
decis s\ nu mai candi-
deze, consolid=nd astfel
precedentul stabilit de
George Washington. Pe
l=ng\ abilit\]ile de politi-
cian, Jefferson avea [i
multe alte talente. Cu-
no[tea [ase limbi str\ine,
era interesat de [tiin]ele
naturale [i de mate-
matic\, `i pl\cea s\ se
ocupe de agricultur\; a
fost [i fabricant, inventa-
tor de mic\ anvergur\ [i
un arhitect `nzestrat. A
murit la 4 iulie 1826, la a
cincizecea aniversare a
„Declara]iei de Indepen-
den]\. Avea 83 de ani.

VREMEA G+NDURILOR
Tabloul cenu[iu
al gândurilor
de Nicolae BUSUIOC
Se `ntâmpl\ c\ el se
afl\ `n ziua cu multe gân-
duri sumbre. De[i vre-
mea e minunat\ [i vân-
tul u[or adoarme pân\ la
urm\ `ntre frunzele
t\cu]ilor copaci, tabloul
cenu[iu al gândurilor `l
domin\ ap\sat. Citise
mai `nainte ni[te pagini
tulbur\toare. Teoreticie-
nii sus]in c\ problemele
mapamondului, acumu-
late [i ascunse subtil ca
rezultat al secolelor de is-
torie `n dev\lm\[ie, par a
fi ajunse la un punct cul-
minant. Ca-ntr-un vul-
can unde totul clocote[te
[i se fr\mânt\ surd sau
ca-n versurile poetului:
„Murmur\ dor de pere-
che./ Patima cere r\s-
puns./ Ah, mineralul `n
toate/ geme adânc [i as-
cuns“.
~n comunit\]ile de pe
diversele meridiane se
dezl\n]uie demoni de
toate felurile. Kisham
Kumar, reputatul soci-
olog, anun]\ o „nou\ de-
zordine mondial\“, cu ar-
PRIMIM DE LA CITITORI
Chemarea icoanei
Reintroducerea religi-
ei ca obiect de studiu
dup\ revolu]ia din 1989
a `nsemnat pentru elevi
un `ndemn spre cunoa[-
terea simbolurilor cre-
din]ei noastre `n Biseri-
ca Ortodox\. Predat\ de
oameni cu chemare, a-
ceast\ disciplin\ `i aju-
t\ pe elevi s\ p\trund\,
pu]in câte pu]in, `n tai-
nele cunoa[terii Sfintei
Scripturi, a moralei
cre[tine, precum [i a ce-
lor care de-a lungul tim-
pului au f\cut din re-
ligie un scut `mpotriva
neatârn\rii neamului.
gumente greu de r\stur-
nat la care adaug\: in-
competen]a politicienilor
la guvernare, situa]iile
de extrem\ s\r\cie `n
multe zone, ostilit\]ile
ancestrale dintre gru-
purile etnice, fenomenele
criminalit\]ii, r\spândi-
rea bolilor [i a drogurilor,
poluarea la nivel global –
toate `ntr-o curb\ ex-
ploziv\. {i vedem cu
ochii no[tri cum spai-
mele se multiplic\,
gre[elile se `nmul]esc,
nedreptatea cre[te, ne-
credin]a spore[te [i ea.
Oricum, lumea este des-
cump\nit\. Dar el nu ac-
cept\ aceast\ apocalip-
s\, schimb\ registrul
gândirii sale, vrea o te-
m\ [i o solu]ie mai lumi-
noase. Se gânde[te acum
la rolul pe care l-ar avea
elitele. Ce-ar putea face
ele? Aici e problema. So-
ciologia cultural\ spune
c\ elitele oscileaz\ `n
lupta lor, `nregistreaz\
metamorfoze când nici
nu te a[tep]i. Dar `ntre
decaden]a clasei politice
[i regenerarea elitei, ale-
gerea e vizibil\. Fie c\
reune[te personalit\]i
Nevoia dep\[irii fron-
tierelor dintre discipline
a ap\rut [i `n cadrul
studierii religiei. Astfel,
istoria, educa]ia moral-
civic\, artele plastice
vin s\ completeze, feri-
cit, [i s\ contribuie la o
`n]elegere mai facil\ a
fenomenului religios. ~n-
tre toate, artele plasti-
ce, [i mai ales iconogra-
fia, ocup\ un loc de sea-
m\ `n preferin]ele ele-
vilor.
Icoana, ca simbol al
cre[tinismului, al\turi
de Sfânta Cruce, a de-
venit pentru to]i cre[ti-
OPINII & COMENTARII
exemplare, fie c\ func]io-
neaz\ efectiv `n grup, ele
impun stratificarea valo-
ric\, pe vertical\. A[a re-
flect\ el. Ca purt\toare
de cultur\, elita are `n
vedere, `n primul rând,
opera de educare a celor-
lal]i. {i tot el se com-
nii un adev\r incontes-
tabil.
Pictarea icoanelor, ar-
t\ veche, tradi]ional\,
ridicat\ pe cele mai
`nalte culmi de marii
no[tri pictori, este con-
tinuat\ [i ast\zi, atât `n
ateliere m\n\stire[ti,
cât [i `n [coli. ~n cele din
urm\ l\ca[uri - pentru
c\ [coala este tot un l\-
ca[, datorit\ chem\rii
deosebite a unor dasc\li
de desen, aceast\ pl\cu-
t\ `ndeletnicire este
practicat\ de tot mai
mul]i elevi.
Pe carton, pe sticl\
sau pe lemn, respectând
preceptul biblic „{i a
f\cut Dumnezeu pe om
dup\ chipul S\u“, `n-
cearc\ [i copiii s\ redea
`n culori minunate,
`ncadrat `n foi]\ de aur,
chipul lui Iisus Hristos,
al Maicii Sale, Fecioara
Maria, precum [i al
multor sfin]i din sinaxa-
rul românesc. Aceast\
munc\ o fac cu dragos-
te, cu migal\ reu[ind s\
realizeze lucr\ri care au
fost premiate la multe
concursuri na]ionale
sau interna]ionale.
Pentru reu[ita `n
aceast\ adev\rat\ art\,
elevilor li se transmit,
pe `n]elesul lor, cuno[-
tin]e de iconografie. Li
se prezint\ albume de
pictur\ din diferite e-
poci, care ilustreaz\ in-
teresul pictorilor pentru
icoan\. De asemenea,
biblioteca [colii le ofer\
c\r]i ale unor scriitori [i
poe]i români care au
pleteaz\: gândul a[teap-
t\ clipa când lumea va fi
trezit\ din somn [i con-
dus\ de cine trebuie,
adic\ de elite.
* Nicolae Busuioc este scriitor,
membru al Uniunii Scriitorilor
din Rom=nia
`nchinat rânduri [i ver-
suri memorabile acestui
simbol al credin]ei care
este icoana.
Toate aceste activi-
t\]i, care se desf\[oar\
`n atelierul plastic, `n
cabinetul de istorie sau
`n biblioteca [colii, au
drept scop dezvoltarea
dragostei elevilor fa]\
de valorile moralei cre[-
tine, a tradi]iilor str\-
mo[e[ti; descoperirea u-
nor talente `n domeniul
plastic, precum [i al cre-
a]iei literare. Nu mic\
ne-a fost mirarea când
elevii au venit cu `ntre-
b\ri, cu „de ce-uri“ la ca-
re alt\ dat\ doar visam
c\ r\spundem [i iat\ c\,
ast\zi, suntem liberi s-o
facem.
S\-i obi[nuim, a[a-
dar, cu ceea ce este bun
[i frumos `n lume, cu
ceea ce `ncânt\ ochiul
sau auzul, cu ceea ce
mângâie sufletul [i ali-
n\ durerea, cu CHEMA-
REA ICOANEI: „Icoan\
binecuvântat\/ Ce `ntr-o
sear\ de april,/ Mi-ai
amintit ca via]a toat\,/
La tine eu s\ m\ `n-
chin./ Mi-ai dat putere
[i t\rie,/ M-ai ajutat s\
m\ ridic./ De-aceea m\
`nchin eu, }ie,/ Icoan\
blând\, Sfânt Triptic./
Din locul T\u, `n col]ul
sf=nt,/ Veghezi ca s\ `mi
fie bine,/ {i plângi când
vezi ca sunt mormânt.../
Dar [i de-acolo m\ `n-
chin la Tine. (~nv. Feli-
cia Toma, {coala „D. D.
P\tr\[canu“ Tome[ti,
jud. Ia[i)
Vineri, 13 aprilie 2007
EUROPA CRE{TIN|
Pa[tele,
prima zi a lumii
a Mormântul, prin urmare, nu este o oprire
pe loc. {i nici o concluzie. Este o na[tere,
un `nceput. Cristos a `nviat a
~i salut pe to]i aceia ca-
re s-au preg\tit pentru
s\rb\toarea Pa[telui [i
tr\iesc `ntr-adev\r `nvie-
rea lui Cristos. Lor le
spun: „Cristos a `nviat!“.
Parc\ le aud r\spunsul
plin de bucurie: „Adev\-
rat c\ a `nviat!“. ~i salut
[i pe aceia care nu s-au
preg\tit, pentru care Pa[-
tele e doar o s\rb\toare
tradi]ional\, o s\rb\toare
a cozonacilor, a p\[tii, a
ou\lor ro[ii, ocazie de
`ntâlnire cu familia [i cu
prietenii. De la ei nu a[-
tept un r\spuns, de[i [i
lor le spun: „Cristos a `n-
viat!“ Nu cred c\ ar putea
s\ r\spund\ din toat\ i-
nima: „Adev\rat c\ a `n-
viat!“. Totu[i, ajutat de
gândurile lui Alessandro
Pronzato, un scriitor ita-
lian, `i invit pe to]i s\ pri-
veasc\ spre gr\dina unde
era mormântul lui Cris-
tos, `n diminea]a `nvierii.
Observa]i! Mormântul
a devenit un furnicar, un
du-te vino.
„Dup\ ce a trecut sâm-
b\ta, `n zorii primei zile a
s\pt\mânii, Maria Mag-
dalena [i cealalt\ Marie
au venit s\ vad\ mor-
mântul“, ne spune Evan-
ghelia dup\ Matei. Dar
g\sesc o piatr\ r\sturna-
t\, un mormânt gol, o
veste fulger\toare. A `n-
viat! {i din acel moment
se dezl\n]uie o mi[care
de neoprit.
„Merge]i `n grab\ [i
spune]i discipolilor s\i...“.
Fug femeile de la mor-
mânt. „Cu fric\ [i cu bu-
curie mare“, alearg\ s\
duc\ vestea.
Petru [i Ioan se n\pus-
tesc spre gr\din\. „Aler-
gau amândoi `mpreun\,
dar cel\lalt discipol a a-
lergat mai repede decât
Petru [i a ajuns primul la
mormânt“.
Alearg\ [i g\rzile c\tre
ora[, pentru a relata „ar-
hiereilor despre toate cele
`ntâmplate“.
Mormântul, prin ur-
mare, nu este o oprire pe
loc. {i nici o concluzie. Es-
te o na[tere, un `nceput.
Cristos a `nviat.
Ne frec\m ochii `nc\
ne`ncrez\tori. Vedem ace-
lea[i lucruri `n diminea]a
de Pa[ti: lumin\, ap\,
soare, pâine, vin, str\zi.
Dar nu sunt acelea[i lu-
cruri. Sunt „noi“. Pa[tele
este prima zi a lumii. Este
prima zi a „noii crea]ii“.
De-acum `nainte, o-
mul, ref\cut, recreat, va
3
de pr. Cornel CADAR
putea s\ izbucneasc\ `n-
tr-un strig\t nemaiauzit:
„Cred `n `nvierea trupu-
lui“. Pa[tele devine astfel
o grandioas\ liturgie a
vie]ii.
Dar nu e timp s\ r\-
mânem paraliza]i de bu-
curie. Avem o `ntâlnire
imediat\ ce trebuie res-
pectat\. „El merge `nain-
tea voastr\...“. Trebuie
s\ pornim imediat la
drum. Dumnezeu merge
`naintea noastr\.
Mai `nainte, `n timpul
fugii, existen]a noastr\ e-
ra caracterizat\ de `nde-
p\rtare, de distan]a pe
care am `ntins-o `ntre noi
[i Dumnezeu.
De-acum `nainte via]a
va fi marcat\ de „`ntârzi-
erile“ noastre fa]\ de
Dumnezeu. El este tot-
deauna mai `n fa]\. Ne
a[tept\m „dincolo“.
S-au inversat rolurile,
`n fug\: Urm\ritorul a
devenit Urm\ritul. Ne-a
vindecat de obiceiul de a
`ntoarce spatele, mutân-
du-ne `nainte, fugind `na-
inte. Nu se `ndep\rteaz\
de noi. Pur [i simplu,
vrea ca s\-l ajungem.
Pa[tele este o urare de
pace. „Pacea s\ fie cu
voi“, repet\ ne`ncetat Cel
~nviat la toate `ntâlnirile
sale.
Dar este [i o urare de
nelini[te.
Cu un Dumnezeu care
ne preced\, care e tot
timpul „mai `n fa]\“, nu
putem s\ st\m lini[ti]i,
trebuie s\ fim `n mod
salutar nelini[ti]i.
Pa[tele este cu alte cu-
vinte o invita]ie la a aler-
ga, la a-l `ntâlni pe el.
De ce atunci aceast\
mole[eal\, aceast\ `mple-
ticire a picioarelor noas-
tre?
E inima, desigur, aceea
care nu rezist\.
Deasupra ei mai este
`nc\ o ap\s\toare piatr\
de mormânt. {i nu avem
puterea [i nici curajul de
a ridica aceast\ piatr\,
de frica a ceea ce este
`n\untru. Vom avea ne-
voie de Cel ~nviat, de
mâinile sale care poart\
semnele cuielor.
Va ridica [i aceast\ pi-
atr\. {i va privi el „`n\-
untru“. Lui nu-i este fri-
c\. E mai puternic decât
p\catele noastre.
Cristos a `nviat!
* Pr. Cornel Cadar este
consilier cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
4 Vineri, 13 aprilie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Hramuri [i pelerinaje la izvoare t\m\duitoare

a Mai multe parohii din Arhiepiscopia Ia[ilor, dar [i din alte eparhii, `[i serbeaz\ ast\zi hramul
a Sute de credincio[i [i pelerini din jude]ul Neam], dar [i din ]ar\, sunt a[tepta]i ast\zi la hramul M\n\stirii Bistri]a
a La M\n\stirea Horai]a din jude]ul Neam] se va organiza o procesiune pân\ la Schitul Hor\icioara
a Tradi]ia certific\ faptul c\ izvorul care curge lâng\ Schitul Hor\icioara este vindec\tor a
Biserica „Izvorul T\m\-
duirii“ din cartierul ie[ean
Nicolina, Protopopiatul
Ia[i 2, `[i s\rb\tore[te
ast\zi hramul. Construc]ia
bisericii a `nceput `n anul
1997, `n prezent realizân-
du-se lucr\ri la demisolul
sfântului l\ca[ pentru ca
`n cur=nd slujbele s\ nu se
mai oficieze `n paraclisul
care a devenit ne`nc\p\-
tor. La parohia „Izvorul
T\m\duirii“, asear\ s-a
oficiat slujba Vecerniei, iar
ast\zi se va oficia slujba
Sfintei Liturghii. Aceast\
parohie este una dintre
cele mai noi parohii, `ns\ [i
una dintre cele mai active.
Adesea au loc activit\]i so-
ciale, dar [i cultural-e-
ducative care implic\, `n
mod deosebit, tinerii din
parohie [i nu numai.
Zece ani de la
`nfiin]area parohiei
„Izvorul T\m\duirii“
din Boto[ani
Maica Domnului ocro-
te[te [i parohia din Boto-
[ani `nchinat\ s\rb\torii
Izvorul T\m\duirii. Anul
acesta se `mplinesc zece
ani de la `nfiin]area aces-
tei parohii, datorit\ Pro-
iectului de reorganizare
ini]iat de Mitropolia Mol-
dovei [i Bucovinei. A fost
foarte greu la `nceput s\
se organizeze via]a du-
hovniceasc\ `n aceast\
parohie foarte s\rac\ [i
cu multe probleme socia-
le. Zona Parcul Tineretu-
lui era cunoscut\ atunci
prin evenimentele antiso-
ciale care se produceau pe
fondul consumului de al-
cool [i al vagabondajului.
Ast\zi, lucrurile s-au
schimbat. „Pân\ la 1 de-
cembrie 2001, când am
fost numit preot `n aceas-
t\ parohie, nu se g\sise
un spa]iu pentru constru-
irea bisericii. Am umblat
un an pe la autorit\]i ca
s\ g\sesc un spa]iu pen-
tru biseric\. Abia pe 18
septembrie 2002, Consi-
liul Local ne-a aprobat te-
renul actual pentru con-
struirea bisericii. Nu a-
veam nimic la `nceput.
Am adus un pangar [i un
lumân\rar. Doar acestea
ar\tau c\ aici se va con-
strui biseric\. Am inau-
gurat aici un oficiu paro-
hial [i pe data de 28 no-
iembrie am amenajat un
loc pentru aprins lumâ-
n\ri. Pân\ la sfâr[itul a-
nului 2002, am amenajat
terenul: am t\iat copacii,
am scos pietrele, am nive-
lat. Am ob]inut un tram-
vai dezafectat pe care
l-am instalat pe teren `n
data de 7 februarie 2003.
Cu fonduri ob]inute prin
colect\ de la enoria[i, de
la societ\]i comerciale [i
de la alte persoane cola-
boratoare, am amenajat
un loc de rug\ciune for-
mat din tramvaiul men-
]ionat [i un altar constru-
it din lemn `n prelungirea
acestuia. La 13 martie
2003, s-a oficiat prima
slujb\ `n «biserica din
tramvai». La 22 aprilie
acela[i an, am `mprejmuit
cu gard terenul bisericii.
Deoarece num\rul celor
care participau la slujbe
se `nmul]ea [i acest loc de
rug\ciune devenea ne`n-
c\p\tor, trebuia s\ g\sim
o rezolvare la aceast\ pro-
blem\. Astfel, am mai
strâns fonduri din paro-
hie [i ne-am apucat de a-
ceast\ lucrare, a[a `ncât,
la 25 noiembrie 2003, a-
veam capela cu un spa]iu
mult mai mare pentru
credincio[i“, ne-a explicat
preotul paroh Preot Ioan
Alupoaiei. Asear\, la bi-
serica din zona Parcul Ti-
neretului un numeros so-
bor de preo]i a oficiat sluj-
ba Vecerniei cu litie, ur-
m=nd ca ast\zi s\ se ofi-
cieze Sf=nta Liturghie.
S\rb\toare
`n toat\ ]ara
Credincio[ii din Humu-
le[tii Noi, Protopopiatul
Târgu Neam], vor merge
ast\zi cu mic cu mare la
biserica din sat pentru a
marca ziua celui de al doi-
lea hram al bisericii.
Construc]ia Bisericii „Izvo-
rul T\m\duirii“ din Hu-
mule[tii Noi a `nceput `n
anul 1971, iar `n 1975 era
deja ridicat\ [i tencuit\.
La 25 octombrie 1975, bis-
erica a fost sfin]it\ de c\tre
PS Adrian Hri]cu Boto[e-
neanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, a-
tunci primind hramul „Sf.
Arhangheli Mihail [i Ga-
vriil“, la st\ruin]a maicii
Eustochia Ciucanu, stare-
]a M\n\stirii Agapia, care
a ajutat `n mod substan]ial
la ridicarea [i sfin]irea
acestui sfânt loca[, dorind
ca aceast\ biseric\ s\ aib\
acela[i hram cu M\n\stire
Agapia.
{i parohia din Sascut,
jude]ul Bac\u, jurisdic]ia
Episcopiei Romanului, a-
re ca hram s\rb\toarea
Izvorul T\m\duirii. Locul
pentru construc]ia bi-
sericii parohiale a fost
sfin]it `n anul 1997, `n
prezent aflându-se `nc\ `n
construc]ie.
~n Arhiepiscopia Ia[ilor
`[i mai s\rb\toresc ast\zi
hramul parohiile: R\zbo-
ieni - Protopopiatul Ia[i 1;
C\rbunari, St=nca [i
Ur[i]a - Protopopiatul Ia[i va exist\ o parohie care bele au loc `n paraclisul
2; B\iceni - Stroie[ti - ast\zi se afl\ `n s\r- care a fost sfin]it `n anul
Protopopiatul Pa[cani; Ci[- b\toare. Este vorba despre 2000, biserica mare fiind
mea, Hlipiceni 2, Agafton Biserica „Izvorul T\m\- `nc\ `n contruc]ie.
[i Sili[tea - Protopopiatul duirii“ din cartierul Bur- {i `n alte jude]e din ]ar\
Boto[ani, precum [i paro- dujeni. Parohia a fost `nfi- se serbeaz\ ast\zi hramul
hiile Izvoare [i Drago- in]at\ din ini]iativa IPS „Izvorul T\m\duirii“: Bu-
mire[ti - Protopopiatul Pimen, Arhiepiscopul Su- cure[ti, Satu Mare, Br\ila,
Piatra Neam]. {i la Sucea- cevei [i R\d\u]ilor. Sluj- Gala]i etc. a

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

Pelerinaj la izvorul t\m\duitor de la Hor\icioara
La M\n\stirea Bistri]a
din jude]ul Neam], de a-
semenea este ast\zi s\r-
b\toare, `ntruc=t acest
sf=nt l\ca[ este `nchinat
Izvorului T\m\duirii. Ast-
fel, sute de credincio[i [i
pelerini din jude]ul Neam],
dar [i din ]ar\ sunt a[tep-
ta]i ast\zi la M\n\stirea
Bistri]a. Cu aceast\ oca-
zie, ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei a dele-
gat pe exarhul cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, ar-
him. Timotei Aioanei pen-
tru a oficia aici, `mpreun\
cu mai mul]i preo]i de la
bisericile [i m\n\stirile
din Neam], Sf=nta Litur-
ghie. Unul dintre cele de
mai de pre] odoare a m\-
n\stirii care d\inuie de
mai bine de 600 de ani pe
Valea Bistri]ei este icoa-
na f\c\toare de minuni a
Sfintei Ana. Credincio[ii
vin `n num\r foarte mare
la icoana Sfintei Ana de la
M\n\stirea Bistri]a, de-
oarece cu timpul s-a ob-
servat c\ cei care se `n-
chin\ cu evlavie la ea au
parte de mari minuni, lu-
De zeci de ani, credincio[ii vin la
M\n\stirea Horai]a, de unde pornesc `n pro-
cesiune cu icoana Maicii Domnului spre
Schitul Hor\icioara, aflat la o distan]\ de
aproximativ un kilometru de m\n\stire
cru care i-a dus faima `n
toat\ Moldova, chiar pes-
te Carpa]i. Cele mai „obi[-
nuite“ minuni sunt vin-
dec\ri de boli [i izb\viri
miraculoase de primejdii
[i mai ales aduceri de
ploaie `n vreme de secet\.
Un amplu pelerinaj are
loc anual la Schitul Hor\i-
cioara, care apar]ine de
M\n\stirea Horai]a din
jude]ul Neam]. De zeci de
ani, credincio[ii vin la M\-
n\stirea Horai]a, de unde
pornesc `n procesiune cu
icoana Maicii Domnului
spre Schitul Hor\icioara,
aflat la o distan]\ de
aproximativ un kilometru
de m\n\stire. De mai bine
de zece ani, aceast\ proce-
siune adun\ peste 1.000
de pelerini. Tradi]ia [i
m\rturiile vii certific\
faptul c\ izvorul care
curge lâng\ Schitul Ho-
r\icioara este vindec\tor.
Puterea sa t\m\duitoare
s-a dovedit prin minunile
care s-au f\cut `n timp,
motiv pentru care hramul
schitului s-a schimbat din
„Bunavestire“ `n „Izvorul
T\m\duirii“. Pelerinajul
cu icoana Maicii Dom-
nului de la Horai]a spre
Hor\icioara, `n ziua `n
care Ortodoxia pr\znu-
ie[te Izvorul T\m\duirii,
se face `nc\ din secolul al
XIX-lea, de când apa de
aici [i-a dovedit pro-
priet\]ile miraculoase,
`ns\ `n a doua jum\tate a
secolului al XX-lea acesta
a luat amploare, iar `n ul-
timii ani la Hor\icioara
sosesc, pe parcursul anu-
lui, mii de pelerini pentru
a gusta din apa care vin-
dec\. {i M\n\stirea Brân-
coveanu de la Sâmb\ta de
Sus `[i s\rb\tore[te ast\zi
hramul. La hramul acestei
m\n\stiri vin `n fiecare an
mii de pelerini care par-
ticip\ la slujba Vecerniei
din ajun, dar [i la Sfânta
Liturghie din ziua hramu-
lui.
Men]ion\m c\ ast\zi,
mai multe parohii organi-
zeaz\ pelerinaje la izvoare
din apropiere. Amintim
parohia Negule[ti, Proto-
popiatul Roznov unde, po-
trivit preotului paroh Luci-
an Moc\na[u, „dup\ oficie-
rea Sfintei Liturghii, par-
ticip\m la o agap\ fr\-
]easc\ `n trapeza parohiei
[i apoi, `n sunet de clopot [i
toac\, cu sfinte cruci,
icoane [i prapuri, plec\m
`n procesiune la câte un
izvor pentru a oficia sfin]i-
rea apei (aghiazma mic\).
Dup\ toate acestea urmea-
z\ o serbare câmpenesc\
de care se bucur\ toat\ su-
flarea prezent\“. a
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 288.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial,
Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 044.088.2007 (proogramm dee
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 055.088.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.088.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru
7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Formulare de acceptare `n limba
englez\ la casele de schimb valutar
a Clien]ii caselor de schimb valutar vor primi un formular de acceptare a sumei `n contul valutei preschimbate
a Prin ordinul emis de ANPC, se dore[te diminuarea pl=ngerilor din partea cet\]enilor referitoare la neregulile
de la casele de schimb valutar a „Reclama]iile ulterioare nu vor mai fi considerate `ntemeiate dat fiind faptul c\
fiecare client `[i pune semn\tura, lu=nd astfel la cuno[tin]\ despre suma ce urmeaz\ a-i fi restituit\“, a sus]inut
Marius Bodea, purt\torul de cuv=nt al OJPC Ia[i a ~n 2006, dou\ case de schimb valutar au fost `nchise [i s-au
dat amenzi de peste 1 miliard de lei vechi, ca urmare a neafi[\rii comisionului practicat de operatori a
Neregulile semnalate
de cet\]eni [i zecile de re-
clama]ii depuse la sediile
jude]ene ale Agen]iei Na-
]ionale pentru Protec]ia
Consumatorului au de-
terminat autorit\]ile s\
emit\ un nou ordin cu
privire la modul de desf\-
[urare a tranzac]iilor `n
cadrul caselor de schimb
valutar. Noutatea ordinu-
lui emis `n aceast\ s\p-
t\m=n\ de pre[edintele
ANPC const\ `n introdu-
cerea unor formulare si-
milare cu cele aflate deja
`n circuitul b\ncilor, for-
mulare ce au drept scop
informarea cet\]eanului
`naintea efectu\rii tran-
zac]iei cu privire la suma
pe care o are de primit. O
dat\ semnat formularul
de acceptare, o reclama]ie
ulterioar\ a consumato-
rului va fi considerat\
ne`ntemeiat\, `n formu-
lar fiind precizat clar [i
cite] cursul de schimb [i
comisionul practicat de
agentul economic. „Recla-
ma]iile ulterioare nu vor
mai fi considerate `nte-
meiate, dat fiind faptul c\
fiecare client `[i pune sem-
n\tura lu=nd astfel la
cuno[tin]\ despre suma ce
urmeaz\ a-i fi restituit\“,
a sus]inut Marius Bodea
(foto), purt\torul de cu-
v=nt al Oficiului Jude]ean
pentru Protec]ia Consu-
matorului Ia[i.
Cu toate acestea, for-
mularele nu vor `nlocui
bonurile fiscale, `ns\, a-
cestea vor fi eliberate a-
bia dup\ semnarea for-
mularelor. Astfel, auto-
rit\]ile consider\ c\ at=t
patronii c=t [i clien]ii vor
sc\pa de scandalurile da-
torate neaten]iei, formu-
larul `n cauz\ urm=nd s\
fie valabil `n cazul oric\-
rei sume tranzac]ionate.
Electrica `n r\zboi cu Protec]ia Consumatorului
a Societatea Electrica a anun]at c\ inten]ioneaz\ s\ conteste `n instan]\ amenda
`n valoare de 3.000 lei primit\ de la Autoritatea Na]ional\ pentru
Protec]ia Consumatorilor (ANPC) pentru modul de facturare a consumului a
ANPC a anun]at amen-
darea cu 3.000 lei a SC E-
lectrica pentru informarea
incorect\ a consumatori-
lor. Autoritatea consider\
c\ facturarea consumului
de energie electric\ trebuie
s\ respecte prevederile
Codului Fiscal [i s\ pre-
vad\ c\ „energia electric\
va fi supus\ accizelor, iar
acciza va deveni exigibil\
Formulare `n limba
englez\ pentru
cet\]enii str\ini
Potrivit ordinului re-
mis de ANPC, casele de
schimb valutar vor trebui
s\ afi[eze separat cursul
de schimb valutar pentru
CEC-urile de c\l\torie [i,
tot separat, va fi afi[at [i
comisionul practicat, a-
cesta nemaifiind inclus,
ca p=n\ acum, `n cursul
valutar. „Prin ordinul
acesta se revine la moda-
litatea de afi[are a comi-
sionului anterior datei oc-
tombrie 2005, adic\ un
afi[aj separat fa]\ de cur-
sul practicat. Comisionul
va fi afi[at pe acela[i pa-
nou, `ntr-un mod distinct,
la momentul factur\rii e-
nergiei electrice furnizate
c\tre consumatorii finali“.
Societatea Electrica va con-
testa `n instan]\ decizia
ANPC. „Am recomandat
colegilor mei s\ conteste `n
instan]\ orice amend\ ve-
nit\ de la ANPC, deoarece
aceasta nu s-a consultat cu
autorit\]ile fiscale compe-
tente“, a spus Constantin
PAGINA CONSUMATORULUI
folosind culoarea ro[ie
dar dimensiunile s\ fie
egale cu celelalte infor-
ma]ii“, a mai explicat Ma-
rius Bodea.
Formularul de accepta-
re a tranzac]iei trebuie s\
fie `ntocmit vizibil, lizibil
iar m\rimea minim\ a
caracterului literelor tre-
buie s\ fie de 10; de
asemenea, formularul
trebuie s\ ofere consuma-
torului informa]ii cu
privire la denumirea [i
adresa operatorului eco-
nomic, data emiterii, nu-
mele [i prenumele con-
sumatorului, seria [i
num\rul c\r]ii de identi-
tate, suma tranzac]iona-
t\, dar [i suma ce urmea-
z\ a fi primit\ de consu-
Chivulescu, directorul fi-
nanciar al Electrica.
Acesta consider\ c\
ANPC nu [i-a identificat
interlocutorul, care ar tre-
bui s\ fie Ministerul Fi-
nan]elor [i Agen]ia Na]io-
nal\ de Administrare Fis-
cal\ (ANAF). „Chiar dac\
ar fi cum spune ANPC,
oricum vorbim despre o
valoare foarte mic\, spre
mator, comisionul practi-
cat, semn\tura operato-
rului [i semn\tura con-
sumatorului.
Aceste formulare de ac-
ceptare vor fi [i `n limba
englez\ pentru str\inii
care vin `n Rom=nia [i
vor s\ schimbe valut\.
Peste o sut\ de
reclama]ii privind
casele de schimb
valutar `n anul 2006
~n anul 2006, oficiile
jude]ene pentru protec]ia
consumatorului au fost
bombardate cu reclama]ii
la adresa caselor de
schimb valutar. Doar la
Ia[i, peste o sut\ de ce-
exemplu, pentru o factur\
lunar\ de 200 Kwh (care
reprezint\ o valoare me-
die), diferen]a `ntre modul
de facturare actual [i cel pe
care `l dore[te ANPC este
de un ban“, a ]inut s\
men]ioneze Chivulescu.
Directorul financiar al
Electrica a anun]at c\, `m-
preun\ cu directorul ge-
neral Nicolae Coroiu, va da
Vineri, 13 aprilie 2007
t\]eni s-au pl=ns de mo-
dul „nefiresc“ de afi[are a
comisionului practicat.
„Casele de schimb valu-
tar care au fost sanc]io-
nate cu amend\ sau cele
care au fost `nchise nu
afi[au comisionul sau `l
afi[au `n locuri pu]in vi-
zibile. ~n anul 2006 au
fost `nchise `n jude]ul Ia[i
dou\ case de schimb va-
lutar, iar amenzile au a-
juns la un miliard de lei
vechi“, a spus directorul
OJPC Ia[i. Un singur o-
perator a primit amenzi
cumulate de peste 800 de
milioane de lei vechi, iar
pe rolul judec\toriilor se
afl\ nu mai pu]in de 14
procese `n care partea re-
clamant\ este OJPC. a
curs, cel mai probabil, in-
vita]iei ANPC de a se `n-
tâlni pentru a discuta situ-
a]ia [i a g\si solu]ii. La dis-
cu]iile de luni, 16 aprilie,
urmeaz\ s\ participe [i
reprezentan]ii Autorit\]ii
Na]ionale de Reglemen-
tare `n domeniul Energiei
(ANRE).
~n urm\ cu dou\ zile,
ANPC a solicitat societ\]ii
Electrica s\ factureze con-
sumul de energie electric\
luând `n calcul cursul va-
lutar de referin]\ al B\ncii
Na]ionale a României
(BNR) din data emiterii
facturilor. a
5
PE SCURT
Benzin\ria Petrom
- P\curari
amendat\ de OJPC
O sta]ie de benzin\ din
Ia[i a fost amendat\ de
c\tre Oficiul de Protec]ia
Consumatorului cu 20.000
lei pentru c\ au pus mo-
torin\ `n rezervoarele de
benzin\. Reprezentan]ii
Oficiului de Protec]ia
Consumatorului au primit
zeci de reclama]ii din
partea unor automobili[ti
care `[i alimentaser\
ma[inile la sta]ia Petrom
din cartierul P\curari.
Potrivit sesiz\rilor, an-
gaja]ii benzin\riei pu-
seser\ motorin\ la pompa
de benzin\ f\r\ plumb,
motiv pentru care majori-
tatea cet\]enilor care au
alimentat la sta]ia respec-
tiv\ au ajuns cu ma[inile
`n service. Potrivit condu-
cerii OJPC, sta]ia a fost
amendat\ cu 20.000 lei,
iar `ntreaga cantitate de
combustibil a fost retras\
definitiv de la vânzare.
„Conform raportului de
control `ntocmit de inspec-
tori, la sta]ia Petrom din
P\curari s-a desc\rcat un
compartiment al cisternei
de motorin\ `n rezervorul
de benzin\. Cei care au a-
limentat de acolo au bene-
ficiat de un produs contam-
inat care nu `ndepline[te
parametrii de conformi-
tate“, a declarat Marius
Bodea, directorul OPC Ia[i.
Distrigaz Sud
[i Apa Nova,
sanc]ionate
de Protec]ia
Consumatorului
Ca urmare a mai multor
sesiz\ri telefonice [i
reclama]ii scrise, inspec-
torii ANPC s-au deplasat
la sediul SC Distrigaz
Sud SA [i SC Apa Nova
SA pentru a controla
modul `n care firmele `n
cauz\ respect\ legile
privind protec]ia consuma-
torului. Dac\ la Apa Nova
SA s-a dat o amend\ con-
traven]ional\ `n valoare
de 3.000 lei, la Distrigaz
Sud s-a constatat faptul c\
operatorul economic nu in-
formeaz\ `n prealabil con-
sumatorii despre re-
alizarea procedurilor de
verificare periodic\, `n
mod defalcat [i detaliat
pentru opera]iunile
prestate, consumatorul
afl=ndu-se astfel `n fa]a
unui fapt `mplinit. De
asemenea, s-a constatat
faptul c\ perceperea [i fac-
turarea taxei de verificare
a instala]iilor de utilizare
a gazelor naturale se face
de c\tre operatorul eco-
nomic, f\r\ informarea
complet\, corect\ [i pre-
cis\ a consumatorilor,
privind opera]iunile
prestate. ~n urma celor
constatate, operatorul eco-
nomic a fost sanc]ionat
contraven]ional cu o
amend\ `n valoare de
3.000 lei [i s-a dispus in-
trarea `n legalitate. a
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
6 Vineri, 13 aprilie 2007
PE SCURT
Infla]ie minim\ record
pe luna martie
Infla]ia anualizat\ a ajuns la un
nou minim de dup\ 1990, de
3,66%, arat\ datele INS. ~n luna
lui m\r]i[or, pre]urile la
m\rfurile alimentare au sc\zut
u[or, cu 0,05%, `n timp ce pro-
dusele nealimentare s-au scumpit
cu 0,13%. {i tarifele la servicii au
consemnat mici cre[teri, de
0,16%. Evolu]ia pre]urilor la
m\rfurile alimentare a fost in-
fluen]at\ `n principal de ieftinirea
ou\lor, a cartofilor, a c\rnii de
porc [i a laptelui. ~n acela[i timp,
au fost `nregistrate cre[teri de
pre]uri la zah\r, fructe [i produse
de mor\rit [i panifica]ie. ~n
cadrul m\rfurilor nealimentare,
s-au scumpit tutunul, c\r]ile,
ziarele [i revistele. S-au ieftinit `n
schimb medicamentele, ceasurile,
aparatele audio-video [i articolele
sportive. Cre[terea de aproape
0,2% la servicii a fost determi-
nat\ de majorarea tarifelor la
transportul C.F.R., la repara]iile
auto, precum [i a tarifelor medi-
cale. ~n acela[i timp au sc\zut
tarifele la telefonie cu 0,6%. Rata
medie a infla]iei `n primele trei
luni s-a plasat la 0,1%, mult sub
nivelul de 0,5% consemnat `n
aceea[i perioad\ din 2006.
Infla]ia cumulat\ pe primele trei
luni este de 0,31%, iar ]inta de in-
fla]ie stabilit\ de BNR pentru
acest an este de 4%, plus-minus
un punct procentual.
Rom=nia sper\ s\
atrag\ investi]ii
chineze[ti
România sper\ c\ mai multe
`ntreprinderi chineze[ti vor in-
vesti `n infrastructura sa, a de-
clarat Florin Vasilache, secretar
general la Agen]ia Român\ pen-
tru Investi]ii Str\ine.
Infrastructura româneasc\ este
necorespunz\toare [i are o sin-
gur\ autostrad\, a spus
Vasilache, ad\ugând c\ România
va `mprumuta 33 de miliarde de
euro de la Uniunea European\
pentru construc]ia de infrastruc-
tur\ `n perioada 2007-2013.
Companiile chineze[ti sunt bin-
evenite s\ contribuie la con-
struc]ia de poduri, aeroporturi,
centrale electrice alimentate cu
ap\ sau combustibil, c\i fero-
viare [i autostr\zi, a spus ofi-
cialul român, subliniind c\ ]ara
noastr\ ar putea servi drept o
platform\ convenabil\ ce va per-
mite firmelor din China s\
liciteze pentru alte proiecte din
Uniunea European\. ~n prezent,
exist\ 8.686 de firme `nregis-
trate, ceea ce reprezint\ aproape
7% din totalul companiilor
cu capital extern.
Taxa pe viciu
a adus la buget 66
de milioane de euro
Taxa pe viciu a adus la bugetul
de stat, `n primele dou\ luni ale
anului 2007, circa 30% din veni-
turile prognozate s\ fie `ncasate
din aceast\ tax\ pentru `ntregul
an, valoarea `ncas\rilor ridicân-
du-se la 66 de milioane de euro
(221,3 de milioane de lei), potri-
vit datelor furnizate de Ministe-
rul Economiei [i Finan]elor
(MEF). Veniturile totale progno-
zate de ministrul S\n\t\]ii la in-
troducerea taxei, `n luna mai a
anului trecut, erau de 150 de
milioane de euro, pentru 2006, [i
de 200 de milioane de euro, pen-
tru 2007. ~n perioada mai-de-
cembrie 2006, `ncas\rile din
taxa pe viciu s-au ridicat la
646,45 de milioane de lei (193 de
milioane de euro). Pe de alt\
parte veniturile din accize au
crescut cu doar 8,7%, `n 2006,
cifrându-se la 9,941 de miliarde
de lei, iar `n primele dou\ luni
ale anului, acestea au sc\zut cu
aproape 40% fa]\ de perioada
similar\ a anului trecut. a
Posesorii de carnete de CEC nu trebuie s\ mai spere la autoturisme
Pre[edintele Casei de
Economii [i Consemna]iuni
(CEC), Eugen R\dulescu, nu
d\ nici un fel de speran]e
posesorilor de carnete CEC
de 5.000 de lei cu câ[tiguri `n
autoturisme, de dinainte de
1989, a c\ror valoare s-a de-
preciat `n timp.
„~mi pare r\u pentru po-
sesorii de carnete CEC cu de-
puneri de 5.000 lei [i câ[tiguri
`n autoturisme, dar ace[tia
Caietul Fermierului, documentul
ce ]ine eviden]a produc]iei de lapte
a Persoanele care de]in vaci au obliga]ia s\ ]in\ eviden]a produc]iei de lapte `n Caietul Fermierului, un document
standard ce va fi `ntocmit de Ministerul Agriculturii a Dac\ un produc\tor dore[te s\ `[i transfere permanent sau
temporar cota de lapte, sau s\ converteasc\ cota de referin]\ alocat\, se vor lua `n considerare cantit\]ile de cot\
utilizate conform datelor `nregistrate `n Caietul Fermierului a România beneficiaz\ de o perioad\ de tranzi]ie, pân\ `n
2009, pentru unit\]ile de procesare a laptelui, `n scopul alinierii acestora la cerin]ele de igien\ comunitare a
Produc\torii care co-
mercializeaz\ lapte [i pro-
duse lactate direct c\tre
consumatori [i care bene-
ficiaz\ de o cot\ de lapte
individual\ acordat\ de
Departamentul de Admi-
nistrare a Cotei de Lapte
(DACL) vor avea obliga]ia
s\ ]in\ eviden]a vacilor de
lapte [i a produc]iei pro-
prii `n Caietul Fermieru-
lui, conform unei Hot\-
râri aprobate de Executiv.
Documentul va avea un
format standard, care ur-
meaz\ s\ fie stabilit de
Ministerul Agriculturii [i
Dezvolt\rii Rurale, prin
ordin al ministrului.
Prin instituirea Caie-
tului Fermierului, pro-
duc\torii de lapte [i pro-
duse lactate vor putea
eviden]ia cantit\]ile e-
xacte de lapte, astfel
`ncât s\ nu dep\[easc\
cota individual\ alocat\
de c\tre DACL.
~n acela[i timp, stan-
dardizarea Caietului Fer-
mierului, la nivel na]io-
nal, prin aprobarea aces-
tui document prin ordin
ministerial, va asigura
gestionarea eficient\ a co-
tei de lapte alocat\ Ro-
mâniei.
Potrivit actului norma-
tiv, Caietul Fermierului
va ajuta produc\torii in-
dividuali s\ vând\ cel
pu]in 70% din cota de re-
ferin]\, evitându-se astfel
cazurile de inactivitate.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 600 DE FERMIERI VOR
FI {COLI}I S| FOLOSEASC|
TEHNOLOGIILE ECOLOGICE:
Aproximativ 600 de fermieri
vor beneficia, `n perioada mai-
octombrie 2007, de cursuri de
instruire gratuit\ privind m\-
sura de agro-mediu `n Româ-
nia `n cadrul proiectului Euro-
peAid/122572/D/SER/RO „Pre-
g\tire profesional\ pentru dez-
voltarea competen]elor privind
metode agricole de produc]ie
destinate s\ protejeze mediul
[i s\ men]in\ peisajul rural“,
se arat\ `ntr-un comunicat.
Proiectul este finan]at `n ca-
drul Programului SAPARD [i
`[i propune dezvoltarea compe-
ten]elor fermierilor, adminis-
tratorilor de exploata]ii agri-
cole [i a altor categorii de per-
soane care doresc s\ promove-
ze tehnologii ecologice `n pro-
duc]ia vegetal\ [i animal\, `n
conformitate cu legisla]ia `n
domeniu. La cursurile de ins-
ECONOMIC
nu mai pot face nimic, deoa-
rece depunerile lor s-au deva-
lorizat din cauza infla]iei, iar
o banc\ nu poate fi f\cut\
r\spunz\toare pentru aceas-
t\ situa]ie. Legea bancar\
spune clar c\ banca nu este
responsabil\ pentru erodarea
depunerilor din cauza infla-
]iei sau a deprecierii mone-
dei“, a declarat pre[edintele
CEC, Eugen R\dulescu. ~n
1991, când infla]ia dep\[ea
De asemenea, dac\ un
produc\tor dore[te s\ `[i
transfere permanent sau
temporar cota de lapte,
sau s\ converteasc\ cota
de referin]\ alocat\, se
vor lua `n considerare
cantit\]ile de cot\ uti-
lizate conform datelor `n-
registrate `n Caietul Fer-
mierului.
Hot\rârea de Guvern
aprobat\ miercuri modi-
fic\ metodologia de acor-
dare a cotei individuale de
lapte, precum [i a modu-
lui de alocare [i reconsti-
tuire a rezervei na]ionale
de lapte, metodologie a-
probat\ prin HG nr. 852
din 2006.
Administrarea cotei de
lapte a `nceput `n Româ-
nia `n aprilie 2007. De la
aceast\ dat\, vânz\rile
directe de lapte [i produse
din lapte c\tre consuma-
tori pot fi f\cute numai pe
baza cotei ob]inute de la
DACL, `n caz contrar
amenzile fiind de 1.500 -
10.000 lei.
De asemenea, `ncepând
cu luna aprilie, cump\r\-
torii de lapte de vac\
aproba]i de DACL, care
cump\r\ lapte crud `n
vederea proces\rii, preiau
laptele numai de la pro-
duc\torii care sunt de]i-
n\tori de cot\ de lapte
pentru livr\ri.
truire organizate `n cadrul
proiectului pot participa [i
reprezentan]i ai asocia]iilor [i
ONG-urilor pentru agricultur\
ecologic\, [i ai diferitelor cen-
tre de instruire [i `nv\]\mânt
din sectorul agricol.
a460 DE MILIOANE DE
EURO PENTRU SISTEMELE
DE TERMOFICARE MUNICI-
PALE: România va putea ac-
cesa, `n perioada 2007-2013,
fonduri europene `n valoare de
aproape 230 de milioane de eu-
ro pentru reabilitarea sisteme-
lor municipale de termoficare,
la care se adaug\ cofinan]area
na]ional\ de aceea[i valoare,
potrivit Planului Opera]ional
Sectorial de Mediu. Cea de-a
treia ax\ prioritar\ a Planului
Opera]ional Sectorial (POS) de
Mediu vizeaz\ reducerea polu-
\rii provenite de la sistemele
de `nc\lzire urban\ `n locali-
t\]ile cele mai afectate [i pre-
supune alocarea de fonduri `n
200%, cec-urile de 5.000 de
lei, la mare mod\ `n rândul
popula]iei, au r\mas doar cu
valoarea simbolic\, ca [i
obliga]iunile cu valori de 200
de lei, pe care CEC le emitea.
Sistemul de tragere la sor]i
pentru câ[tigarea de autotu-
risme la carnetele de econo-
misire de 5.000 lei a fost [i el
abandonat de Casa de Con-
semna]iuni [i Economii. Du-
p\ denominarea leului, `n
R\gaz de doi ani
pentru procesarea
laptelui neconform
Unit\]ile de procesare
a laptelui care au `ntoc-
mit programe de restruc-
turare-modernizare pot
produce, pân\ la finele
anului 2009, lapte mate-
rie prim\, care nu `nde-
pline[te parametrii de ca-
litate prev\zu]i de stan-
dardele comunitare, se
arat\ `ntr-un comunicat
al Autorit\]ii Na]ionale
Sanitar-Veterinare [i pen-
valoare de 229.268.644 de eu-
ro, provenind din Fondul de
Coeziune. Spre deosebire de
celelalte cinci axe prioritare ale
POS Mediu, `n cadrul c\rora
cofinan]area de la bugetul de
stat sau bugetele locale are o
pondere curpins\ `ntre zece [i
15 procente, cofinan]area na-
]ional\ pentru a treia ax\ pri-
oritar\ din POS Mediu este de
50%. Obiectivele stabilite `n
cadrul acestei axe vizeaz\ re-
ducerea emisiilor de poluan]i
proveni]i de la sistemele de `n-
c\lzire urban\, ameliorarea ni-
velului minim de concentra]ie
a poluan]ilor `n localit\]ile vi-
zate [i `mbun\t\]irea s\n\t\]ii
popula]iei.
a GAZPROM CONSTRU-
IE{TE UN DEPOZIT DE GAZE
~N AUSTRIA: Gigantul rus al
gazelor naturale Gazprom,
compania Raj-Aj [i compania
ruso-german\ Wingas inten]io-
neaz\ s\ deschid\ un depozit
2005, suma de 5.000 de lei
`nscris\ `n Carnetele de Eco-
nomii cu câ[tiguri `n autotu-
risme a sc\zut la 50 de bani,
`n timp ce `nainte de 1989
reprezenta aproximativ dou\
salarii medii pe economie.
Pre[edintele CEC con-
sider\, totu[i, c\ acest instru-
ment tradi]ional al b\ncii,
carnetul de economii, nu va
disp\rea curând, deoarece
exist\ `nc\ `n rândul depo-
tru Siguran]a Alimentelor
(ANSVSA).
Comisia European\ a
acordat României o peri-
oad\ de tranzi]ie, pân\ la
31 decembrie 2009, pen-
tru unit\]ile de procesare
a laptelui, `n scopul ali-
nierii acestora la cerin]ele
de igien\ comunitare.
141 unit\]i de proce-
sare a laptelui vor benefi-
cia de aceast\ perioad\ de
tranzi]ie.
Având `n vedere dero-
garea acordat\ de Comi-
sia European\, conform
prevederilor Tratatului de
subteran de gaze naturale `n
Austria. Seghei Khan, pre[e-
dintele departamentului de de-
pozitare subteran\ a Gazprom
a declarat c\ cei trei parteneri
vor de]ine fiecare 33 la sut\ din
noua unitate. „Am semnat con-
tracte de stocare a gazelor na-
turale cu mai multe state, in-
clusiv Germania, Austria [i
Marea Britanie“, a precizat
Khan. Gazprom mai pl\nuie[te
s\ construiasc\ `n Belgia un
depozit subteran de gaze natu-
rale cu o capacitate de 0,5 mi-
liarde de metri cubi [i ia `n
considerare demararea unor
asemenea proiecte `n România,
China, Pakistan, India, Iran [i
Italia. „Este posibil s\ derul\m
un important proiect referitor
la construc]ia unei facilit\]i de
stocare a gazului natural de o
m\rime considerabil\ chiar la
standarde europene, cu o op]iu-
ne pentru a transporta gaz spre
ter]e ]\ri, inclusiv Marea Brita-
nie“, a declarat Putin. a
nen]ilor obi[nuin]a de a avea
carnete CEC. „Din punctul
meu de vedere, carnetele de
economii reprezint\ un in-
strument de plat\ dep\[it,
dar dac\ deponen]ii `l cer va
trebui men]inut. ~n zonele
urbane a `nceput s\ dispar\
cererea pentru carnetele
CEC, `ns\ `n zonele rurale
acestea sunt cerute `nc\ [i
acolo le p\str\m“, a spus
R\dulescu. a
Aderare a României la
Uniunea European\, uni-
t\]ile de procesare a lap-
telui care beneficiaz\ de o
perioad\ de tranzi]ie, `n
scopul alinierii la stan-
dardele comunitare pot
recep]iona, pân\ la 31 de-
cembrie 2009, lapte crud
care nu corespunde sau
nu a fost manipulat `n
conformitate cu cerin]ele
Regulamentului CE.
ANSVSA reaminte[te
c\ evaluarea [i monito-
rizarea realizat\ de ex-
per]ii institu]iei a indicat
c\ laptele conform cu
standardele UE este insu-
ficient pentru a asigura
necesarul de lapte ma-
terie prim\ destinat pro-
ces\rii `n unit\]ile care
corespund standardelor
comunitare. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 13 aprilie
Vremea va fi `n general
frumoas\ [i u[or mai cald\
fa]\ de ziua precedent\, iar
cerul va fi variabil. V=ntul
va prezenta unele intensifi-
c\ri `n nordul Moldovei [i la
munte. Temperaturile mini-
me se vor situa `ntre 0 [i 8
grade. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse `ntre 14 [i
24 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 13.04.2007
Dolar SUA 2,4863
Euro 3,3384

Pensionarii ar putea preschimba `n bani taloanele CFR
Pensionarii ar putea
primi o compensare `n
bani a taloanelor speciale
de c\l\torie pe calea fe-
rat\, cu reducere de 50%,
neutilizate, potrivit unei
propuneri legislative a
Partidului România Mare
adoptat\ de plenul Sena-
tului cu 40 de voturi „pen-
tru“, 18 „`mpotriv\“ [i pa-
tru ab]ineri. Controversa-
ta ini]iativ\ a PRM a `n-
trunit [i voturile democra-
]ilor, senatorul Radu Ber-
ceanu apreciind c\, dup\
{ere[ se crede o victim\ a
Cotroceniului `n dosarul Hidroelectrica
a Fostul ministru al Economiei [i-a `nceput vizitele la Parchet `n dosarul
Hidroelectrica a {ere[ este acuzat de complot [i subminarea economiei na]ionale
a Complexitatea cazului anun]\ un demers juridic de lung\ durat\ a
Ultramediatizatul do-
sar Hidroelectrica a ajuns
la faza audierilor. Procu-
rorii anticorup]ie au `nce-
put s\ cheme la Parchet
nume grele din industria
energiei, capul de afi[ fi-
ind fostul ministru al In-
dustriilor, Codru] {ere[.
{ere[ sugereaz\
o r\zbunare
a lui B\sescu
Fostul ministru Codru]
{ere[ a declarat, ieri, la
intrarea `n Parchetul de
pe lâng\ ~nalta Curte de
Casa]ie [i Justi]ie, unde
urmeaz\ s\ fie audiat `n
dosarul energiei care vi-
zeaz\ mai multe contrac-
te `ncheiate de Hidroelec-
trica, c\ se consider\ vic-
tima unei r\zbun\ri din
cauza „bile]elului ALRO“.
„Este o r\fuial\ personal\
pentru apari]ia `n pres\ a
bile]elului ALRO, o r\fu-
ial\ cu cel care a semnat
rezolu]ia pe bile]el, trage]i
dumneavoastr\ concluzia
cu cine. Faptele de care
sunt acuzat sunt `n Codul
Penal din 1968 [i e greu
s\ mai vorbe[ti acum, `n
2007, de subminarea eco-
nomiei na]ionale [i com-
plot“, a sus]inut Codru]
{ere[, care consider\ c\
„`ntreaga construc]ie este
una fantasmagoric\ [i a-
berant\“. {ere[ a mai
spus c\ s-a prezentat la
Parchet `n calitate de `n-
vinuit, pentru a-i fi pre-
zentat materialul de ur-
m\rire penal\. El a mai
ad\ugat c\ acuza]iile care
i se aduc nu pot avea le-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a EXPLOZIE LA FA-
BRICA DE ACETILEN|
BUCURE{TI: Dou\ persoa-
ne au fost r\nite ieri diminea-
]\ `n explozia de la fabrica
de acetilen\ din Bucure[ti.
Medicul de pe ambulan]a ca-
re i-a preluat pe cei doi
r\ni]i, a declarat c\, atunci
când au fost transportate la
spital, victimele erau con[ti-
ente. Potrivit acestuia, cei
doi au fost r\ni]i când `ncer-
cau s\ sting\ incendiul, `na-
inte de venirea pompierilor.
Una dintre victime a inhalat
acid sulfuric de la o baterie,
a precizat medicul. Conform
ce au constatat c\ „arcul pu-
terii - PNL, PSD [i UDMR
- sus]ine propunerea PRM,
ar fi `nsemnat ca numai
democra]ii s\ se opun\ [i
de aceea au votat «pen-
tru»“. ~n timpul dezbateri-
lor au existat [i opinii sepa-
rate, senatorul PD Paula
Iv\nescu declar=nd c\ se
pot g\si alte modalit\]i de
`mbun\t\]ire a vie]ii pen-
sionarilor, iar pre[edintele
Senatului, Nicolae V\c\-
roiu, atr\g=nd aten]ia a-
supra faptului c\ fondul
Procurorii cerceteaz\ tainele retehnologiz\rii de la Por]ile de Fier
g\tur\ cu activitatea sa
de la firma Grivco (apar-
]in=nd pre[edintelui PC,
Dan Voiculescu), `ntrucât
acolo s-a ocupat de proiec-
te de dezvoltare, [i nu de
cele vizând energia.
Acuza]ii grave pentru
fostul ministru
Surse din Parchet au de-
clarat ieri pentru Newsin
c\ implicarea lui Codru]
{ere[ `n acest dosar ar
consta `n faptul c\ acesta
a refuzat s\ ia m\surile
ce se impuneau `n urma
controlului efectuat de
corpul de control al Mi-
nisterului Economiei la
Hidroelectrica, `n cursul
anului 2006. Corpul de
martorilor, au avut loc dou\
deflagra]ii, acestea produ-
cându-se `ntr-o sta]ie de `n-
c\rcare a buteliilor de oxi-
gen.
a ACORD UDMR-PNL
ASUPRA LEGILOR SIGU-
RAN}EI NA}IONALE: Sur-
se din UDMR au declarat,
ieri, c\, miercuri sear\, depu-
ta]ii UDMR [i cei ai PNL din
Comisiile pentru ap\rare [i
juridic\ au decis s\ amâne
dezbaterile pe fond ale pa-
chetului legislativ privind
siguran]a na]ional\, `ntru-
cât CSAT nu a formulat pâ-
n\ `n prezent o concluzie cla-
ACTUALITATE
de asigur\ri sociale este
oricum `n deficit, `ntrucât
6% se vor duce la fonduri-
le private. La rândul s\u,
de[i colegii s\i de partid
s-au raliat acestui proiect,
liderul grupului senato-
rial al PNL, Puiu Ha[otti,
a apreciat c\ „Parlamen-
tul României se confrunt\
cu un populism pe care nu
l-a mai `ntâlnit“.
Tichetele de c\l\torie
cu reducere de 50% din
tariful stabilit, destinate
c\l\toriilor simple pe ca-
control ar fi constatat
atunci mai multe nereguli
legate de atribuirea unor
contracte de energie iefti-
n\ de c\tre conducerea
Hidroelectrica anumitor
furnizori priva]i. ~n loc
s\-i demit\ pe cei din con-
ducerea Hidroelectrica,
sus]in procurorii, {ere[ ar
fi dispus `nlocuirea in-
spectorilor corpului de
control. Dup\ ce corpul de
control al ministrului e-
conomiei a verificat con-
tractele de la complexele
energetice Turceni [i Ro-
vinari, care au fost g\site
`n neregul\, {ere[ a a-
nun]at, `n mai 2006, c\ va
trimite inspectorii [i la
Hidroelectrica, ceea ce s-a
[i `ntâmplat. Raportul fi-
r\ cu privire la cele 5 legi in-
cluse `n pachet. Pachetul le-
gislativ privind siguran]a
na]ional\, ini]iat de 71 de
deputa]i PNL, a fost depus
la Camera Deputa]ilor pe 19
februarie, iar termenul de
dezbatere a fost prelungit
ulterior de la 45 la 60 de zile.
a EXPOZI}IE SALVA-
DOR DALI, UNIC| ~N RO-
MÂNIA: Muzeul Na]ional al
Unirii din Alba Iulia va g\z-
dui singura expozi]ie din Ro-
mânia ce face parte dintr-un
mare turneu european având
ca obiect expunerea unei co-
lec]ii de litografii color rea-
lea ferat\, cu trenuri de
persoane sau accelerate
f\r\ regim de rezervare
clasa a II-a sau pentru
mijloacele de transport in-
tern auto sau naval, care
nu au fost utilizate, ar pu-
tea fi convertite, la cere-
rea beneficiarului `n con-
travaloarea acestora `n
bani, dac\ propunerea le-
gislativ\ va fi adoptat\ [i
de Camera Deputa]ilor.
Pensionarii ar urma s\
depun\ tichetele neutili-
zate la casele de pensii
nal privind controlul de la
Hidroelectrica nu a fost
`ns\ dat niciodat\ publi-
cit\]ii.
{efii din energie fac
coad\ la Parchet
Procurorii Direc]iei de
Investigare a Infrac]iu-
nilor de Criminalitate Or-
ganizat\ [i Terorism –
Structura central\ au
`nceput, `n 3 aprilie 2007,
urm\rirea penal\ `n acest
caz `mpotriva a 9 `nvinu-
i]i acuza]i de complot [i
subminarea economiei na-
]ionale. Printre persoane-
le `nvinuite se afl\ fostul
ministru Codru] {ere[,
Traian Oprea, director ge-
neral Hidroelectrica, [i
lizate de Salvador Dali. ~n
perioada 18 aprilie - 2 mai,
`n muzeul din Alba Iulia vor
fi expuse 129 de litografii co-
lor realizate de Salvador Da-
li, proprietarul colec]iei fiind
o firm\ din Belgia. N\scut
`n 1904, Salvador Dali a mu-
rit `n 1989. Dali a expus pen-
tru prima dat\ `n 1925, la
Barcelona, iar `n scurt timp
lucr\rile sale au devenit re-
prezentative pentru curen-
tul suprarealist.
a CINEASTUL NIKITA
MIHALKOV VA DESCHIDE
UN FESTIVAL LA BUCU-
RE{TI: Celebrul regizor de
Vineri, 13 aprilie 2007
pân\ la sfâr[itul lunii ia-
nuarie a anului urm\tor,
acestea urmând s\ acorde
contravaloarea lor pân\
la sfâr[itul primului tri-
mestru al anului `n curs.
Guvernul nu a sus]inut
propunerea legislativ\,
deoarece exist\ deja un
act normativ care regle-
menteaz\ situa]ia [i care
prevede compensarea `n
bani a tichetelor de c\l\-
torie neutilizate `ncepând
din 2008. a
Codru] {ere[,
la vremea
declara]iilor
despre trecut
Nicolae Opri[ - pre[edin-
tele Autorit\]ii Na]ionale
de Reglementare `n dome-
niul Energiei.
Dosarul energiei a `n-
ceput cu prima sa parte:
contractele de energie ief-
tin\ `ncheiate `n timpul
mandatului lui Dan Ioan
Popescu [i continuate `n
timpul ministrului Codru]
{ere[. Surse judiciare
spun c\ dosarul se con-
tinu\ cu un capitol referi-
tor la retehnologizarea
Por]ilor de Fier II [i o a
treia parte, despre cea a
Por]ilor de Fier I, iar sur-
se din interiorul Hidroe-
lectrica sus]in c\ investi-
ga]iile din acest dosar al
energiei au fost demarate
`n anul 2005. a
film Nikita Mihalkov va des-
chide m=ine, 14 aprilie, la
Cinema Scala, cea de-a treia
edi]ie a Festivalului Interna-
]ional de Film „B-EST“, cu
apreciata sa pelicul\ „Soare
`n[el\tor“ (Utomlenn`e sol-
]em), distins\ cu Premiul Os-
car la categoria Cel mai bun
film str\in (1994). Nikita Mi-
halkov va participa, `n ace-
ea[i zi, la ora 17.30, la o con-
ferin]\ de pres\, iar duminic\
va fi prezent la Sala Amfitea-
tru a Teatrului Na]ional din
Bucure[ti, unde va sus]ine o
conferin]\ cu tema „Regizo-
rul `n dou\ ipostaze: `n afara
film\rii [i la cadru“. a
7
LUMEA PE SCURT
Puternic\ explozie
`n parlamentul irakian
O puternic\ explozie s-a produs
ieri `n cl\direa care ad\poste[te
Parlamentul irakian, situat\ `n
a[a-numita Zon\ Verde, ultrapro-
tejat\, din centrul Bagdadului.
Cel pu]in doi parlamentari [i-au
pierdut via]a [i 15 au fost r\ni]i `n
explozia unei rachete produs\
`ntr-un restaurant din cl\direa
legislativului irakian. ~n restau-
rant se aflau numero[i deputa]i
care veniser\ s\ ia masa de prânz.
Ianukovici nu exclude
posibilitatea
anticipatelor `n Ucraina
Premierul ucrainean pro-rus Vik-
tor Ianukovici nu a exclus ieri po-
sibilitatea alegerilor legislative
anticipate, indiferent care va fi
decizia Cur]ii Constitu]ionale,
dac\ scrutinul va fi convenit cu
toate forma]iunile politice, l\sând
astfel s\ se `n]eleag\ c\ un com-
promis ar putea fi posibil cu pre-
[edintele pro-occidental Viktor
Iu[cenko. „Chiar dac\ solu]ia
Cur]ii Constitu]ionale va fi una
negativ\, ceea ce ar `nsemna ca
instan]a s\ decid\ c\ decretul
preziden]ial de dizolvare a Parla-
mentului este neconstitu]ional,
alegerile sunt posibile, dac\ ele
vor fi convenite la nivel politic cu
toate for]ele implicate `n procesul
politic“, a declarat premierul.
Curtea Constitu]ional\ urma s\
se pronun]e miercuri asupra de-
cretului preziden]ial din 2 aprilie
privind dizolvarea Radei Supre-
me, dar instan]a a amânat exami-
narea acestei probleme pentru 17
aprilie, dup\ ce cinci din cei 18
membri ai Cur]ii au refuzat s\
discute decizia preziden]ial\, in-
vocând presiunile la care ar fi
supu[i de reprezentan]ii coali]iei
pro-Ianukovici. Potrivit unor ex-
per]i ucraineni, instan]a ar ter-
giversa `n mod deliberat discuta-
rea cazului, `ncercând astfel s\
evite adoptarea unei decizii pân\
la alegerile anticipate, pentru c\,
potrivit Constitu]iei, decretul de
dizolvare a Radei Supreme [i de
convocare a alegerilor este valabil
pân\ la eventualul verdict nega-
tiv al Cur]ii Constitu]ionale.
Japonia renun]\ la
Constitu]ia pacifist\
Un comitet parlamentar de la To-
kio a aprobat ieri un proiect de le-
ge controversat privind organiza-
rea unui referendum na]ional, un
scrutin indispensabil pentru re-
formarea Constitu]iei pacifiste a
Japoniei. Premierul japonez Shin-
zo Abe a afirmat c\ revizuirea
Constitu]iei constituie una dintre
priorit\]ile politicii sale [i s-a an-
gajat s\ adopte legea privind or-
ganizarea referendumului `n cur-
sul actualei sesiuni a Dietei (Par-
lamentul nipon) care se `ncheie la
23 iunie. Actuala lege fundamen-
tal\ a fost promulgat\ `n urm\ cu
60 de ani `n timp ce Japonia, ca
]ar\ `nvins\, se afla sub ocupa]ie
american\. Articolul 9 din Consti-
tu]ie interzice Japoniei, care dis-
pune de una dintre cele mai dota-
te armate din lume, s\ recurg\ la
orice tip de for]\ militar\, chiar [i
`ntr-un cadru colectiv, cu excep]ia
cazului de legitim\ ap\rare.
Rusia [i India `[i `nt\resc
prietenia prin arme
Rusia a semnat cu India un con-
tract pentru vânzarea a 18 avioa-
ne de vân\toare Suhoi-30 MKI [i
a negociat cu Guvernul de la New
Delhi o important\ vânzare de e-
licoptere, au indicat miercuri sur-
se militare citate de Interfax. Su-
30 MKI, versiunea multirol de ex-
port a Su-30M, este unul din ul-
timele tipuri ale avionului de lup-
t\ rusesc, iar conform acestui
contract, `n valoare de 700 de mi-
lioane de dolari, India urmeaz\
s\ restituie `n contrapartid\ avi-
oane de lupt\ Su-30K, `n prezent
aflate `n serviciul ]\rii. a
 CM
YK

8 Vineri, 13 aprilie 2007 TRADI}II

Polite]ea de pe uli]\ [i bunele maniere de la ora[

Bricelatul pedepsea
Societ\]ile urbane moderne sunt haotic\ de cutume [i reguli care nu au
supuse `n mod constant normelor nimic comun cu tradi]ia autohton\. n\ravurile [i lenea
impuse de ceea ce numim buna ~n lumea tradi]ional\ n-a existat b\rbatului
cre[tere sau polite]e. Cunoscut de niciodat\ un astfel de cod, sub form\ Un alt obicei, la fel de
unii, necercetat de al]ii, dar invocat `n scris\. S-a instaurat `ns\ o sum\ de vechi, este bricelatul [i se
poate vedea pe viu [i ast\zi,
aceea[i m\sur\ de ambele p\r]i, codul norme morale, respectate cu stricte]e `n satele ardelene. Se prac-
bunelor maniere a ap\rut `n lumea [i `nfierate `n caz de `nc\lcare, tic\ `n intervalul dintre du-
minica ~nvierii Domnului [i
rom=neasc\ o dat\ cu primele mai `nt=i de sfatul b\tr=nilor Duminica Tomii, `n pe-
influen]e occidentale, `ntr-o combina]ie [i ulterior de „gura satului“. rioada „octogonului magic“,
cum `l numesc etnologii,
gra]ie concentra]iei mari de
ab\teau asupra celor care familiile fetelor de m\ritat. s\rb\tori.
ie[iser\ din tiparul mora- Dac\ se `nt=mpla s\-]i auzi „Bricelatul era ini]iat de
de Otilia lei comunit\]ii era „striga- numele `n Joia Mare, atunci fl\c\ul care ie[ea primul la
B|LINI{TEANU tul peste sat“, un obicei era sigur c\ fata respectiv\ arat. Acesta, `narmat cu o
foarte vechi, reg\sit [i nu se mai m\rita `n anul
Lumea rom=neasc\ tra- vergelu]\ de alun, lemn cu
ast\zi `n unele sate din care va fi s\ vin\. Acest soi
di]ional\ [i-a a[ezat [i g\- o conota]ie magico-religioa-
Transilvania. de ora]ie se `ncheia cu for-
sit r=nduiala `ntr-un cod s\ avea menirea, dreptul [i
mula binecunoscut\: «Cele `mputernicirea recunos-
nescris al bunelor compor- rele s\ se spele, cele bune s\
tamente, cunoscut de to]i Vorbe deocheate se-adune!»“, a precizat dl.
cut\ de c\tre to]i membrii
membrii comunit\]ii. Cert pentru cei care comunit\]ii s\ pedepseas-
Munteanu. c\, prin b\t\i cu varga la
este faptul c\ oricine [tia
ce „se cade“ [i ce „nu se ca- stricau regula Strigatul peste sat re- t\lpile picioarelor. Era nu-
prezenta, deci, un fel de in- mit crai, denumire proveni-
de“ s\ fac\ [i c\ abaterile ~n trecut, `n c\tunele din stitu]ie, care `nfiera destul
de la norm\ erau suficient t\ [i din faptul c\ s\rb\to-
Moldova, strigatul peste de aspru orice abatere de rile de Pa[ti aveau loc `n
de aspru pedepsite `nc=t s\ sat avea loc `n Joia Mare, la nomele morale de com- perioada de Crai Nou“, ne-
nu se repete cu proxima c=nd fl\c\ii urcau pe `n\l- portament ale tuturor a spus dl. Munteanu. „Marea parte a bunelor maniere contemporane
ocazie. ]imi, fie c\ era un deal din s\tenilor. nu vin deloc din lumea tradi]ional\ rom=neasc\.
„Din p\cate comporta- De data aceasta pedep-
vatra satului, fie c\ era co- ~n alte zone ale ]\rii, sele erau aplicate fl\c\ilor, Sunt importuri. Nu sunt rele, dar rom=nii nu le
mentul la noi nu a fost co- pac, fie c\ era turla bisericii „strigatul peste sat“ se
dificat, ca `n Canonul alba- celor care s-au ab\tut de la reg\sesc `n suma de valori [i tradi]ii pe care le
[i aruncau anatema asupra obi[nuia `n alte momente normele morale acceptate
nez, unde este totul regle- anumitor personaje [i `n cruciale din decursul anu- de respectiva comunitate
au `n spate“, a subliniat Victor Munteanu
mentat [i cules, dar regulile special aveau `n vedere fe- lui, cum ar fi noaptea A- `n timpul Postului Mare: verbe, prin care omul este respectate `n mod evident.
le putem identifica prin a- tele b\tr=ne sau „st\tute“, nului Nou sau de L\satul fie c\ n-au ]inut post, fie c\
numite mo[teniri din lu- l\udat sau, dimpotriv\ „Nici `ntr-un caz, `n orice
adic\ cele care nu erau Secului, fiind `nso]ite [i de a fost la cr=[m\, fie c\ a `nfierat: „Unul care n-are familie, nu puteai s\ ie[i
mea urban\ [i mai ales scoase la joc, fl\c\ii tomna- aprinderea de focuri, care r\sturnat c\ru]a cu lemne
prin acele momente ale an- lac\t la gur\“ (are gura din voia p\rin]ilor, nici
tici, babele care se ]ineau de simbolizau arderea r\ului pe loc neted. Acest din ur- slobod\); „Vorbe[te doar cu `nainte de `nsur\toare/m\-
ului care pedepsesc necu- farmece [i desc=ntece, b\r- [i alungarea duhurilor ne- m\ fapt, care nu mai ]inea
viin]a. Se merge, deci, pe o jum\tate de gur\“ (despre riti[, nici dup\ aceea. Ta-
ba]ii care-[i l\sau nevestele, curate, care spurcau cur\- de morala public\, ci de lip- un om care spune adev\rul t\l era considerat dirigui-
CM
YK logic\ descendent\: cunos- fetele care nu au terminat ]enia sufletelor [i tulburau sa de vrednicie [i `ndem=-
CM

c=nd ceea ce se pedepse[te,
ne d\m seama cum ar fi
trebuit s\ se comporte“, ne-
a explicat muzeograful Vic-
tor Munteanu, de la Mu-
zeul de Etnografie din
cadrul Palatului Culturii.
Un astfel de moment, `n
care pedepsele satului se
de tors p=n\ `n Joia Mare [i
femeile lene[e, oficialit\]ile
locale, care se ab\teau de
multe ori de la normele mo-
rale, ho]ii, be]ivii.
„Dialogul era `mpestri-
]at de cuvinte indecente [i
ustur\toare [i era ascultat
cu mare aten]ie mai ales de
min]ile oamenilor.
Comportamentele `nfie-
rate prin acest „strigat“
constau `n diverse forme
de impolite]e fa]\ de b\-
tr=ni: lipsa salutului, agre-
sivitatea; abaterea de la
normele morale: p\r\sirea
familiei, tr\itul cu o „]ii-
toare“. Dac\ aceste pedep-
se erau legate `n special de
persoane exista `ns\ [i un
dispre] la fel de mare prin
care se condamna cel care
nu-[i `ngrijea cum trebuie
animalele sau pentru cel
care le b\tea. Calul din
gospod\rie se reg\sea `n
suma de valori a satului
rom=nesc tradi]ional pe
aceea[i treapt\ cu omul
`nsu[i. „Faptul c\-]i b\teai
calul era tot o form\ de
comportament `nfierat, fi-
ind considerat\ o form\ de
abatere de normele bine
stabilite“, ne-a mai spus
muzeograful.
nare, era pedepsit `n cadrul
aceleia[i institu]ii, a „brice-
latului“, fapt care demon-
streaz\ c\ normele morale
[i cele de comportament nu
erau delimitate clar.
S\ te fereasc\
Dumnezeu
de gura satului!
Marele necaz al omului
de r=nd `ncepea `ns\ abia
atunci c=nd intra `n „gura
satului“, institu]ie supre-
m\, care d\dea verdicte [i
stabilea vinov\]ii, care `n-
fiera cu r\utate tot ce ie[ea
din tiparele bunului sim]
ob[tesc. Oamenii obi[nuiau
s\ spun\ c\ „dac-ai intrat
`n gura satului nu te mai
spal\ nici o ap\“.
De altfel, legat de aceas-
t\ „gur\ a satului“, `n fol-
clor au existat [i exist\ `n-
c\ numeroase ziceri [i pro-
p=n\ la un punct); „Slobod
la gur\“ (b=rfitor); „Bun de
gur\“ (o laud\); „R\u de
gur\“ (imoral); „A-i umbla
gura“ (duce vorba).
Ce era bine
s\ faci [i ce nu
`n lumea satului
Dac\ un cod scris, care
s\ cuprind\ reguli precise
de polite]e, de moral\, de
bun sim] sau legat de com-
portamentul `n s=nul co-
munit\]ii nu a existat, oa-
menii au reu[it s\ trans-
mit\ de la o genera]ie la
alta, prin viu grai, un set
de principii, care trebuiau
torul absolut [i f\r\ excep- YK
]ie al `ntregii familii, al ce-
lei restr=nse, care locuia
laolalt\, dar chiar [i al co-
piilor care plecau la casele
lor“, a explicat muzeogra-
ful Victor Munteanu.
Importan]a tat\lui [i
rolul s\u primordial este
demonstrat [i de faptul c\,
spre exemplu, de Pa[ti ta-
t\l – capul familiei – era cel
care ciocnea primul oul cel
ro[u [i cel care rostea `nt=-
iul „Hristos a inviat!“. La
fel, toate plec\rile la drum,
ca [i toate ini]iativele pe ca-
re le aveau membrii fami-
liei nu erau realizabile f\r\
binecuv=ntarea tat\lui. „El
era patriarhul familiei. A te

~n trecut, `n societatea autohton\ nu exista

obiceiul str=nsului m=inii `ntre b\rba]i, atunci
c=nd se `nt=lneau. Speciali[tii sus]in c\ acesta
provine din lumea roman\, `n care doi b\rba]i
care se `nt=lneau `[i str=ngeau m=na dreapt\,
pentru c\ aceasta era purt\toare de sabie
CM
YK

abate de la aceste cutume
`mp\m=ntenite putea atra-
ge blestemele p\rin]ilor.
Binecuv=ntarea p\rin]ilor
era aura apotropaic\ care
proteja de orice, iar de
blestemul p\rin]ilor, `n
concep]ia vechilor oameni,
nu te putea dezlega ni-
meni“, a mai explicat dl.
Munteanu.
Aceea[i binecuv=ntare a
p\rin]ilor se g\se[te [i `n
ceremonialul iert\ciunii,
desf\[urat `n timpul nun]i-
lor tradi]ionale rom=ne[ti.
Dup\ rolul tat\lui [i al
CM
YK mamei, `n familie se ins-
taura [i respectul fa]\ de
fra]ii mai mari, c\rora
niciodat\ fra]ii mai mici
nu le spuneau pe nume.
Astfel, `n ordinea v=rstei,
fratele mai mare era stri-
gat „bade“, sora mai mare
„]a]\“, iar sora cea mai `n
v=rst\ „lele“.
Lipsa de salut,
aspru condamnat\
Salutul, `n lumea satu-
lui, avea o importan]\ co-
v=r[itoare, ca [i acum. To]i
membrii comunit\]ii se cu-
no[teau `ntre ei [i aveau
datoria de a se saluta reci-
proc. De la cel mai mic c\-
tre cei mai `n v=rst\, cei ca-
re trec pe uli]\ salut=nd pe
cei care se afl\ `n ograd\.
„Acordarea respectului fa]\
de semeni se f\cea prin
salut, de la v=rst\ mic\
spre v=rst\ mai mare [i, `n
caz de egalitate a v=rstelor,
de la b\rbat c\tre femeie.
Apar [i diferen]ieri impuse
de statutul social, de con-
di]ia `n comunitate a celor
doi subiec]i care ar trebui
s\ se salute, de aceea une-
ori femeile salutau b\rba-
]ii. Indiferent dac\ e b\rbat
sau femeie, salut\ cel care
pleac\, spre deosebire de
codul contemporan al bune-
lor maniere, `n care b\rba-
tul salut\ `n orice situa]ie“,
ne-a mai spus Victor
Munteanu.
{i ast\zi, `n satele rom=-
ne[ti, salutul e semnul e-
sen]ial de bun\ cre[tere.
Cel care nu salut\, fie copil,
fie om mare, intr\ `n mod
categoric `n „gura satului“.
Mersul femeii `n urma
b\rbatului, mo[tenire
indo-european\
Obiceiul ca femeia s\
mearg\ `n urma b\rbatu-
lui, condamnat de civiliza-
]ia contemporan\, dar `nc\
`nt=lnit `n comunit\]ile
tradi]ionale face parte, po-
trivit etnologilor, dintr-un
bagaj de mo[teniri indo-eu-
ropene. „Cutuma vine din-
tr-un statut aparte al b\r-
batului, ca urmare a apari-
]iei femeii din coasta b\r-
batului, adic\ a imperfec-
]iunii din imperfec]iune. A-
ceasta este, dup\ p\rerea
mea, o explica]ie a statutu-
lui marginal al femeii `n
societate“, a precizat mu-
zeograful.
CM
YK
TRADI}II
Primul spa]iu al
bunelor maniere –
pia]a public\
sau teatrul
Potrivit cercet\torilor,
urme ale unui a[a-zis cod
al bunelor maniere se pot
g\si `nc\ din antichitate,
perioad\ `n care existau
spa]ii publice de manifes-
tare a gestului (agora, fo-
rumul, teatrul), precum [i
arta utiliz\rii lui, arta ora-
toriei. ~n zilele noastre,
toate gesturile au fost
`nsumate `n ceea ce nu-
mim generic „codul
bunelor maniere“, un cod
care nu mai reprezint\,
a[a cum se `nt=mpla `n so-
cietatea tradi]ional\, un
instrument de a condamna
un individ, ci mai degrab\
un mijloc de a lua contact,
S\rutatul m=inii, formul\ de
`mprumut din cavalerismul german
Ca [i salutul militar,
dar [i ca multe alte bune
maniere luate de-a gata
din Occident, dar f\r\
[anse de pliere pe obi-
ceiurile noastre [i obiceiul
de a rosti „S\rut m=na!“ a
ajuns `n acela[i mod `n so-
cietatea modern\ rom=-
neasc\ aflat\ `n formare.
„Marea parte a bunelor
maniere contemporane nu
vin deloc din lumea
tradi]ional\ rom=neasc\.
Sunt importuri. Nu sunt
rele, dar rom=nii nu le
reg\sesc `n suma de va-
lori [i tradi]ii pe care le au
`n spate“, a subliniat
Victor Munteanu.
S\rutul m=inii, at=t de
`mp\m=ntenit la noi, e o
alt\ formul\ `mprumuta-
t\. Acesta se reg\sea `n
CM
YK
Vineri, 13 aprilie 2007 9
`n mod civilizat, cu semenii
no[tri, f\r\ agresivitate,
de fapt de a trece prin
lume f\r\ a-i deranja pe
ceilal]i. Totu[i, nu trebuie
uitat c\ la noi, la rom=ni,
aceste dogme, norme [i
principii `nm\nunchiate
`ntr-o form\ scris\, `ntr-o
abunden]\ de versiuni, nu
sunt crea]ie proprie, nu pot
fi asumate prin tradi]ia
noastr\, ci se constituie
`ntr-un amalgam de im-
porturi care se `ncearc\, de
la un deceniu la altul, s\
ne fie impregnate.
Fie c\ am citit sau nu
un cod al bunelor maniere,
fie c\ am `ncercat sau nu
s\ ne supunem rigorilor
lui, fie c\ am `ncercat s\
nu uit\m cu ce furculi]\ se
m\n=nc\ pe[te la o mas\, CM
YK
la restaurant e musai s\
nu uit\m buna cre[tere de
acas\ [i s\ d\m ghes, `n
orice circumstan]\, bunu-
lui sim] personal, c\ci,
p=n\ una alta, acesta din
urm\ e cel mai la `ndem=-
n\ cod de polite]e de care
dispunem. a
actul de vasalitate, spe-
cific cavalerismului ger-
man [i preluat apoi `n mai
multe ]\ri europene. S\-
rutul m=inii simboliza su-
punerea. Cel care s\ruta
m=na se punea `n acest
mod la dispozi]ia celuilalt.
„Vasalul se `nchina seni-
orului prin s\rutul m=i-
nii“, a punctat dl. Mun-
teanu. Acest mod de a
saluta a fost preluat ulte-
rior de cultura bizantin\,
de unde a fost `mprumu-
tat [i de occidentali.
„Servus!“, formula de
salut `nt=lnit\ frecvent `n
Ardeal [i, mai ales, `n
zona Bra[ovului `nseam-
n\ „slujitor“, „slujitorul
t\u“, [i este de provenien-
]\ german\. Tot din Evul
Mediu German vine [i
salutul militar. „Cavalerii
`[i ridicau `n trecut vizie-
ra, duc=nd m=na la coif.
Salutul s-a p\strat astfel
p=n\ `n zilele noastre“, a
mai spus muzeograful.
De asemenea, `n tre-
cut, `n societatea autohto-
n\ nu exista obiceiul
str=nsului m=inii `ntre
b\rba]i, atunci c=nd se `n-
t=lneau. Speciali[tii sus-
]in c\ acesta provine din
lumea roman\, `n care doi
b\rba]i care se `nt=lneau
`[i str=ngeau m=na dreap-
t\, pentru c\ aceasta era
purt\toare de sabie.
10 Vineri, 13 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL
550 de ani
de la `nsc\unarea lui
{tefan cel Mare
Muzeul de Istorie din Complexul
Muzeal Bucovina (CMB), Suceava,
a g\zduit, ieri, vernisajul expozi-
]iei „{tefan cel Mare [i Sf=nt - 550
de ani de la `nsc\unare (1457-
2007)“. Expozi]ia, care cuprinde
piese originale din colec]iile mu-
zeului sucevean - documente,
arme, ceramic\, obiecte de podoa-
b\ - din sec. al XV-lea, s-a des-
chis, ieri, pentru a marca momen-
tul biruin]ei lui {tefan (`n anul
1457) asupra lui Aron Voievod, la
„tina de la Dolje[ti“, sat situat la
sud-est de Cetatea de Scaun a
Sucevei, „la o g=rl\ sau ap\ cu
numele Hreasca“, aproape de
v\rsarea {omuzului Mocirlos `n
Siret. Cu acest prilej, Cercul
Filatelic „Luca Arbure“, coordonat
de Gheorghe Dolinschi, de la
{coala general\ din comuna
Arbore, a prezentat un plic oma-
gial cu o [tampil\ special\, dedicat
`mplinirii celor 550 de ani de la
proclamarea [i ungerea lui {tefan
ca „domn al ]\rii“, de c\tre mitro-
politul Teoctist, pe c=mpul de la
Direptate, [i `nsc\unarea sa pe
tronul Moldovei. (B.C.)
Un de]inut `nvoit de
Pa[ti nu s-a mai `ntors
`n penitenciar
Un de]inut din Penitenciarul cu
Regim de Maxim\ Siguran]\ din
Boto[ani, care a primit `nvoire
pentru a-[i petrece s\rb\torile de
Pa[ti `n familie, nu s-a mai `ntors
`n unitatea de deten]ie. B\rbatul,
care primise dreptul de a sta
acas\ timp de trei zile, f\r\ s\
p\r\seasc\ `ns\ localitatea de
domiciliu – Suhar\u, era `ncar-
cerat pentru furt. V\z=nd c\,
dup\ expirarea celor 3 zile, de]i-
nutul nu a revenit, reprezentan]ii
Penitenciarului au sesizat poli]ia.
„Urmare a faptului c\ una dintre
persoanele private de libertate,
care a beneficiat de `nvoirea acor-
dat\ cu aprobarea Administra]iei
Na]ionale a Penitenciarelor, nu a
revenit la termenul stabilit `n uni-
tatea de deten]ie, conducerea pe-
nitenciarului a demarat opera]iu-
nile specifice unei astfel de situa-
]ii, sesiz=nd Inspectoratul Jude-
]ean de Poli]ie pentru efectuarea
de verific\ri [i `ntreprinderea
m\surilor care se impun“, a de-
clarat purt\torul de cuv=nt al
Penitenciarului Boto[ani, Iulian
D\r=ng\. Potrivit verific\rilor
efectuate de poli]i[ti, b\rbatul a
fost acas\ `n perioada Pa[telui, de
unde a plecat `n ziua `n care tre-
buia s\ ajung\ la penitenciar. ~n
momentul de fa]\, autorit\]ile
verific\ dac\ b\rbatul nu se afl\
internat `ntr-un spital sau nu i s-
a `nt=mplat ceva care s\ fi deter-
minat `nt=rzieri obiective. (B.C.)
Ia[ul r\m=ne tot cu un singur subprefect
a O dat\ cu decizia de numire `n func]ia de subprefect a lui Vasile E]cu, [edin]a
de Guvern de ieri a decis ca actualul subprefect, Tudor Leonte, s\ fie pensionat
a Subprefectul Tudor Leonte a[teapt\ publicarea deciziei `n „Monitorul Oficial“ a
De[i Prefectura Ia[i ar
fi trebuit s\ `[i re`ntre-
geasc\ echipa de condu-
cere, `ntruc=t recent a a-
vut loc concursul pentru
ocuparea celui de-al doi-
lea post de subprefect, to-
tu[i ultima [edin]\ de
Guvern a adus o surpriz\
nu tocmai pl\cut\. Astfel,
o dat\ cu numirea `n
func]ie a noului subpre-
fect, `n persoana lui
Vasile E]cu, s-a stabilit [i
ca actualul subprefect,
DEXI, cel mai bogat dic]ionar al
limbii rom=ne ap\rut `ntr-un volum
Dic]ionarul explicativ
ilustrat al limbii
române (DEXI), care
con]ine peste 100.000
de cuvinte [i este
realizat de cercet\tori
ai Institutului de
Filologie al
Academiei Române,
a fost lansat ieri,
12 aprilie, la Ia[i.
Dic]ionarul are 2.280
de pagini, 113.893 cu-
vinte, 101.805 articole re-
dactate, 12.088 semna-
l\ri, 191.384 sensuri,
154.648 construc]ii fixe,
168.679 etimologii, 496
surse, 53.734 citate,
2.085 imagini alb-negru
[i 8 plan[e color. Autorii
dic]ionarului, Eugenia
Dima, Doina Cobe], Lau-
ra Manea, Elena D\nil\,
Gabriela E. Dima, An-
drei D\nil\ [i Lumini]a
Boto[ineanu, sus]in c\
noul volum valorific\
dic]ionarele ap\rute `n
România [i `n alte ]\ri
europene, dar `mbog\-
]e[te [i „inventarul lexi-
cal al limbii române cu
numeroase cuvinte intra-
te recent, mai ales `n ul-
timele dou\ decenii, pen-
tru denumirea unor noi
realit\]i din politologie,
sociologie, informatic\,
Tudor Leonte, s\ fie scos
la pensie. Subprefectul
Tudor Leonte a[teapt\
publicarea `n „Monitorul
Oficial“ a deciziei Gu-
vernului privind pension-
area sa.
Tudor Leonte afirm\
c\, de[i are 64 de ani, nu
[tia c\ va fi pensionat `n-
trucât nu `ndepline[te
stagiul minim de cotizare.
El sus]ine c\ este func]io-
nar public de [ase ani, iar,
potrivit unei Hot\râri de
tehnologie, economie sau
medicin\“.
Autorii au mai men-
]ionat c\ „DEXI este cel
mai bogat dic]ionar ex-
plicativ al limbii române
ap\rut `ntr-un volum,
cuprinzând un mare
num\r de cuvinte a c\ror
structur\ con]ine sensuri
de baz\, evolu]ii seman-
tice, valori stilistice, con-
Guvern privind `nal]ii
func]ionari publici, sta-
giul minim de cotizare
pentru a primi pensie es-
te de 10 ani.
„Am atins o vârst\
standard de pensionare la
55 de ani, iar urm\toarea
etap\ e la 65 de ani, or eu
am 64. Nu am [tiut nimic,
doar c\ au mai fost unele
discu]ii, dar nu am fost
anun]at oficial. A[tept s\
primesc documentele ofi-
ciale s\ v\d motiva]ia.
struc]ii fixe (sintagme,
locu]iuni, expresii com-
puse), indica]ii gramati-
cale, ortografice, ortoe-
pice, etimologice“.
De asemenea, la acest
dic]ionar au mai lucrat [i
al]i speciali[ti de renume
din alte domenii precum
Stelian Dumistr\cel, `n
domeniul lingvisticii, Ga-
briela Agafi]ei, `n dome-
Dac\ `mi dau pensia, nu
contest decizia Guvernu-
lui. Dac\ nu, o contest“, a
declarat Tudor Leonte.
Potrivit legisla]iei, pen-
tru noul post vacant de
subprefect va fi organizat
un nou concurs.
Tudor Leonte a fost se-
cretarul general al Prefec-
turii din 2001. Ulterior, o
dat\ cu schimbarea le-
gisla]iei, func]ia de secre-
tar general s-a transfor-
mat, Tudor Leonte de-
niul artelor plastice,
Teodor Dima, `n dome-
niul filosofiei, logici [i
psihologiei, Lavinia Pa-
vel, `n domeniul medi-
cinii, Mihai M\rgineanu,
`n domeniul religiei,
Vasile Lupu, `n domeniul
[tiin]elor juridice.
Eugenia Dima, coordo-
natoarea acestui proiect,
a men]ionat c\ acest
dic]ionar a fost rezultatul
muncii unei echipe mari
care s-a desf\[urat pe
parcursul a cinci ani.
Preotul Mihai M\rgi-
neanu, consultantul pen-
tru termenii religio[i, a
amintit c\ p=n\ acum a
fost greu de g\sit un dic-
]ionar care s\ cuprind\
suficien]i termeni reli-
gio[i a[a cum con]ine
DEXI care „a v\zut lumi-
na `n S\pt\m=na Lumi-
nat\ [i care este menit s\
poarte lumin\“.
Nicolae Gu]anu, editor
la editura moldoveneas-
c\ Gunivas, a adresat
mul]umiri colectivului pe
care `l consider\ capabil
de mari eforturi: „Am a-
les Ia[ul pentru lucrul la
acest dic]ionar deoarece
am aflat c\ [coala lexico-
grafic\ de la Ia[i este cea
mai bun\ din ]ar\. Deja
primul tiraj s-a epuizat,
dorim s\ mai scoatem
unul. Asta `nseamn\ c\
lumea este mul]umit\,
aici, dar [i la Chi[in\u“.
Autorii DEXI sunt `n
special cercet\tori [tiin]i-
fici principali la Institu-
tul de Filologie Rom=n\
„Al. Philippide“ al Acade-
miei Rom=ne, Filiala
Ia[i, [i cadre didactice de
la Universitatea „Al. I.
Cuza“. (Oana R.)
venind astfel cel de-al doi-
lea subprefect al jude]u-
lui. Din 1998 [i pân\ `n
2001 a fost avocat la Baro-
ul Ia[i, iar din 1969 [i
pân\ 1998 a fost ofi]er de
poli]ie `n cadrul Ministe-
rului de Interne - Inspec-
toratul General al Poli]iei.
„Am fost informat tele-
fonic, `ns\ nu am primit [i
motiva]ia care a stat la
baza acestei decizii. A[-
tept\m s\ fie publicat\
hot\r=rea `n «Monitorul
Oficial» [i apoi s\ o punem
`n aplicare“, a declarat
prefectul Ia[ului, Nicu[or
P\duraru, care a ad\ugat
c\ noul subprefect va fi in-
stalat s\pt\m=na vi-
itoare. (S.D.)
a TELEGRAF a
a POLI}IA MUNICI-
PIULUI IA{I ARE UN
NOU {EF: Poli]ia munici-
pal\ din Ia[i are un nou
[ef. ~n urma concursului
de ieri, de la ISP Ia[i, c=[-
tig\tor a fost subcomisarul
Lucian Eduard Mursa, `n
v=rst\ de 31 de ani, care a
ob]inut nota cea mai mare,
respectiv 9.20. Acesta a o-
cupat p=n\ acum func]ia
de [ef al Sec]iei 3 de Poli-
]ie. Mursa a avut doi con-
tracandida]i, respectiv Mi-
nodor Pa[caniuc, din ca-
drul Biroului Cercet\ri Pe-
nale al Poli]iei Municipiu-
lui, [i Gelu Chiri]a, adjun-
ctul Sec]iei 3. (S.D.)
a SAL| DE FITNESS
LA SPITALUL „SF. SPI-
RIDON“: La sf=r[itul s\p-
t\m=nii viitoare condu-
cerea Spitalului „Sf. Spiri-
don“ va inaugura [i va da
`n folosin]\ o sal\ de fit-
ness [i masaj. Sala este
dotat\ cu aparate de `ntre-
]inere corporal\, spa]ii
pentru masaj [i kinetote-
rapie, investi]ia `n apara-
tur\ fiind de 600 de mili-
oane de lei vechi. „Costul
total al investi]iei, inclu-
z=nd [i lucr\rile de ame-
najare [i aparatura achizi-
]ionat\, ajunge la 1,8 mi-
liarde de lei“, a precizat
managerul Ioan B=rliba.
Acesta a mai precizat c\,
potrivit calculelor f\cute,
investi]ia va fi amortizat\
p=n\ la sf=r[itul acestui
an. Sala are o capacitate
de lucru simultan\ a 10
persoane. Conducerea spi-
talului a scos deja la con-
curs un post de kinetote-
rapeut [i de maseur, sub
`ndrumarea c\rora vor lu-
cra pacien]ii. (O.B.)

Arm\ de r\zboi g\sit\
la o balastier\
O arm\ de r\zboi cu muni]ia afe-
rent\ a fost g\sit\, ieri, la o ba-
lastier\ din jude]ul Gala]i. Potri-
vit purt\torului de cuv=nt al
Inspectoratului de Poli]ie Jude-
]ean (IPJ), inspector principal
Cristina Tatulici, la punctul de lu-
cru Siret-Balastier\ al unei so-
ciet\]i comerciale din Gala]i a fost
g\sit\, `ntr-un bunc\r, o arm\ de
r\zboi cu muni]ia aferent\. La
fa]a locului s-au deplasat lucr\tori
de poli]ie, jandarmi [i lucr\tori
din cadrul Inspectoratului pentru
Situa]ii de Urgen]\(ISU) Gala]i,
care au constatat existen]a unei
arme de r\zboi deteriorate, f\r\
pat, av=nd ata[at un `nc\rc\tor
cu opt cartu[e. Bunc\rul de balas-
tru fusese livrat de c\tre o soci-
etate din Gala]i, care excaveaz\
`n jude]ul C\l\ra[i, `n albia mi-
nor\ a Dun\rii. Arma se afl\ la
ISU Gala]i, `n vederea stabilirii
provenien]ei [i st\rii tehnice a
acesteia. (B.C.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Testare gratuit\ a glicemiei, la Ia[i, pe 26 aprilie
Magazinul de tehnic\
medical\ Helios, din Str.
B\rboi, nr. 5, bloc C2 tes-
teaz\ gratuit glicemia pe
26 aprilie, `ntre orele 16.00
[i 19.00 Acest program a
fost lansat de Top Diagnos-
tics [i Helios Medi-
cal&Dental [i se adreseaz\
`n special diabeticilor, care
nu reu[esc s\-[i fac\ a-
ceast\ analiz\ dec=t o dat\
la trei luni.
„Programul este desti-
nat `n primul r=nd de-
Prim\ria
restric]ioneaz\
accesul
Patronii sunt obliga]i s\ pl\teasc\
pist\rii precoce a bolna-
vilor de diabet, `n vederea
prevenirii apari]iei unor
complica]ii ulterioare [i
pentru protec]ia s\n\t\]ii
lor. Un al doilea obiectiv al
programului este spri-
jinirea bolnavilor de diabet
`n cunoa[terea modului co-
rect de utilizare a glucome-
trelor [i a rolului lor impor-
tant `n men]inerea unui
nivel normal al glicemiei.
De exemplu, o parte din
bolnavi ignor\ faptul c\
ACTUALITATE
testarea pe m=na ud\ de
alcool pentru dezinfectare
poate da rezultate gre[ite.
Al]ii nu [tiu c\ `n]ep\tura
nu trebuie s\ doar\ deloc [i
c\ exist\ o tehnic\ corect\
pentru aceasta“, a declarat
Laura Modrogeanu, direc-
tor BU Diabetes Top Diag-
nostics.
Testul se va face cu un
aparat performant, de ul-
tim\ genera]ie, pentru care
cantitatea de s=nge este
foarte mic\, `n]ep\tura ne-
dureroas\, utilizarea tes-
telor foarte simpl\.
Statisticile arat\ c\
peste 1 milion de rom=ni
au diabet nediagnosticat
sau latent, inciden]a dia-
betului fiind `n cre[tere
fa]\ de deceniile ante-
rioare, din cauza stresului
cotidian, sl\birii sistemu-
lui imunitar `n absen]a
stimulilor, modului mo-
dern de alimenta]ie [i de
via]\. Diabetul este o boa-
l\ „mut\“, care se depis-
Vineri, 13 aprilie 2007
teaz\ foarte u[or prin
testele de glicemie. Cu c=t
diabetul este mai rapid di-
agnosticat, cu at=t este
posibil un management
mai bun al bolii. Semnele
diabetului constau `n sete
exagerat\, urinare frec-
vent\, foame sau oboseal\
exagerat\, sc\dere f\r\
motiv `n greutate, vinde-
carea lent\ a r\nilor, piele
uscat\, senza]ii de m=nc\-
rime, pierderea sensibili-
t\]ii la nivelul picioarelor,
sl\birea vederii. (Otilia
B|LINI{TEANU)
11
PE SCURT
RATP a r\mas
f\r\ microbuze
{efii Regiei Autonome de
Transport Public (RATP) au de-
clarat c\ va apela la persoanele
fizice sau la societ\]ile comerciale
care de]in microbuze pentru a nu
paraliza transportul public local
`ncepând cu data de 17 aprilie
când expir\ autoriza]ia de
func]ionare a operatorilor priva]i
de maxi-taxi. Negocierile pentru
cele patru trasee care vor r\mâne
libere se vor efectua cel mai pro-
babil ast\zi. La negocierile cu
[efii Regiei vor putea participa
atât persoanele fizice autorizate
care de]in chiar [i un microbuz,
cât [i societ\]ile comerciale.

analizele medicale la angajare

Pentru a putea opera pe traseele
ma[inilor `n RATP, noii transportatori trebuie
s\ respecte strict graficul de cir-
fa]a Palatului cula]ie [i s\ nu fi avut abateri `n
domeniul transportului de per-
Roznovanu a ~n ultima [edin]\ de Guvern, care a avut loc miercuri, Executivul a stabilit cerin]ele soane. Colaborarea este pe o pe-
minime pentru supravegherea s\n\t\]ii angaja]ilor fa]\ de riscurile pentru securitate [i s\n\tate, rioad\ limitat\, pân\ ce vor
{efii Prim\riei ajunge la Ia[i cele 30 de autobuze
ie[ene au decis s\
nu mai permit\ ac-
precum [i pentru prevenirea `mboln\virii angaja]ilor a Potrivit actului normativ, „angajatorii la mâna a doua achizi]ionate de
la societatea de transport local
cesul tuturor ma[i- au obliga]ia s\ asigure fondurile necesare [i condi]iile pentru efectuarea serviciilor din Paris. „Vom negocia pentru
nilor `n fa]a Pala- medicale profilactice, respectiv examenul medical la angajarea `n munc\, de adaptare, periodic, patru din cele [ase trasee, atât cu
tului Roznovanu. societ\]ile comerciale care de]in
Astfel, s-a decis ca la reluarea activit\]ii, precum [i promovarea s\n\t\]ii la locul de munc\“ a microbuze, cât [i cu persoanele
`n perioada urm\- fizice autorizate. Colaborarea va
Angajatorii din orice n\tatea [i igiena la locul fi pân\ ce vom achizi]iona cele 30
toare s\ fie monta]i de autobuze marca Renault de la
popici retractan]i `n domeniu de activitate, a- de munc\.
o societate de transport din
fa]a prim\riei, iar la t=t din sectorul public, c=t Paris“, a precizat Maricel Gherc\,
intrarea din spate s\ [i din sectorul privat, sunt Angaja]ii au acces directorul RATP Ia[i. (S.D.)
fie montat\ o obliga]i s\ respecte regle-
barier\ automat\, ce mentarile privind supra- la toate informa]iile
va fi deschis\ pe vegherea s\n\t\]ii anga- referitoare la starea Poli]ia Comunitar\
baz\ de cartel\. ja]ilor, prevede o Hot\r=-
lor de s\n\tate `[i cump\r\
„~n fa]a prim\riei
vor avea acces doar
re de Guvern, adoptat\ `n pistoale austriece
[edin]a de miercuri. Potri- Actul normativ adoptat
ma[inile din vit actului normativ, „an- de Guvern precizeaz\ fap- Poli]ia Comunitar\ din Ia[i `[i
delega]iile oficiale, gajatorii au obliga]ia s\ cump\r\ armanent nou. ~ntru-
sau cele ale `nal]ilor
tul c\ angaja]ii trebuie s\ c=t p=n\ `n prezent, poli]i[tii co-
asigure fondurile necesa- fie informa]i `n leg\tur\ munitari foloseau pistoale
demnitari. Trebuia re [i condi]iile pentru e-
s\ restric]ion\m cu rezultatele examin\ri- `nchiriate de la Poli]ia Jude]ea-
fectuarea serviciilor me- lor medicale [i au acces la n\, ace[tia au decis s\ `[i
oarecum accesul dicale profilactice, respec- cumpere pistoale noi cu gloan]e
ma[inilor, pentru a medicului specialist de me- t\]ile [i locurile de munc\ toate informa]iile referi- de cauciuc. „Vom organiza o
nu mai parca
tiv examenul medical la toare la starea lor de s\-
dicina muncii, `n prima cu expunere la factori de licita]ie, `ns\, nu [tiu sigur c=te
ma[ina oricine“, a angajarea `n munc\, de n\tate. Medicul specialist vom cump\ra. Ori 50 ori 100, s\
adaptare, periodic, la re- lun\ de la angajare [i are risc profesional, diagnos-
spus directorul drept scop: completarea de medicin\ a muncii [i vedem“, a spus [eful Poli]iei
luarea activit\]ii, precum ticarea bolilor profesio- medicul de familie se vor Comunitare, Alexandru Hordil\.
tehnic al prim\riei, examenului medical efec-
Mihai Chirica. [i promovarea s\n\t\]ii nale [i ale celor care con- informa reciproc cu privi- Pentru a putea face fa]\ cereri-
la locul de munc\“. tuat la angajarea `n stituie risc pentru via]a [i lor privind asigurarea pazei la
Deja a fost organi- munc\; ajut\ organismul re la apari]ia unor modi- obiective din municipiul Ia[i,
zat\ o licita]ie ieri, s\n\tatea celorlal]i an- fic\ri `n starea de s\n\-
angajatului s\ se adap- conducerea Poli]iei Comunitare a
la care s-au prezen- Examenul medical gaja]i, depistarea bolilor tate a lucr\torului. La decis organizarea unui nou con-
teze noilor condi]ii; deter- care constituie risc pen-
tat trei firme. schimbarea locului de curs pentru ocuparea a 40 de
Acestea au depus de adaptare `n munc\ min\ depistarea unor ca- tru securitatea unit\]ii, munc\, angajatului i se func]ii, personal contractual. „~n
uze medicale ale neadap- perioada 16-18 aprilie va avea
oferte cuprinse `ntre se efectueaz\ `n prima t\rii la noul loc de munc\
pentru calitatea produse- vor `nm=na, la solicitare, loc un concurs pentru ocuparea a
40 [i 80 de mii de lor sau pentru persoanele copii ale dosarului s\u
lei, urm=nd ca lun\ de la angajare [i recomand\ m\suri de
cu care angajatul intr\ `n
40 func]ii de personal contrac-
`nlaturare ale acestora. medical [i ale fi[ei de ex- tual. Avem multe cereri de ono-
reprezentan]ii mu- Hot\r=rea de Guvern contact prin natura ac- rat, iar tot personalul contrac-
Examenul medical pe- punere la riscuri profe-
nicipalit\]ii s\ tivit\]ii sale. Promovarea tual va r\mâne la paz\ [i
aleag\ solu]ia cea
stabile[te cerin]ele mi- riodic se efectueaz\ `n sionale, pentru a fi pre-
s\n\t\]ii la locul de mun- func]ionarii publici vor fi sco[i la
mai avantajoas\. nime pentru supraveghe- urm\toarele scopuri: con- date la structura de medi- patrul\“, a mai spus Alexandru
rea s\n\t\]ii angaja]ilor firmarea sau infirmarea c\ se realizeaz\ prin ser- cin\ a muncii din unita- Hordil\. (S.D.)
Potrivit directorului
Mihai Chirica, se va fa]\ de riscurile pentru aptitudinii `n munc\ pen- viciile de medicin\ a mun- tea respectiv\. La `ntre-
securitate [i s\n\tate, tru profesia/func]ia [i lo- cii, care implementeaz\ ruperea temporar\ sau
merge pe oferta care
precum [i pentru pre- cul de munc\ pentru care programe de informare, definitiv\ a activit\]ii, Trei firme vor s\
cost\ mai pu]in,
`ns\, cu condi]ia s\ venirea `mboln\virii an- s-a f\cut angajarea, de- educare [i formare profe- structura de medicin\ a acorde consultan]\
fie respectate gaja]ilor. Examenul medi- pistarea apari]iei unor sional\. Medicii de medi- muncii va preda dosarul pentru depozitul
condi]iile din caietul cal de adaptare `n munc\ boli care constituie con- cin\ a muncii consiliaz\ medical al acestuia medi-
de sarcini. (S.D.) se efectueaz\ la indica]ia traindica]ii pentru activi- angaja]ii cu privire la s\- cului s\u de familie. (B.C.) ecologic
Proiectul „Managementul inte-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a grat al de[eurilor `n municipiul
Ia[i“, care beneficiaz\ de
finan]are european\, va fi pus `n
a BANI DE NAVET| c\lu, `n jude]ul Ia[i sunt Cercet\rii (MEdC), `n acest rioada 24 – 25 aprilie, [co- este continuat [i `n acest
practic\ foarte cur=nd. Prim\ria
PENTRU ELEVI: Elevii na- aproximativ 3.800 de elevi an, achizi]ia se va face la lile vor trimite c\tre ISJ an. Astfel, `n acest an, `n
care fac zilnic naveta, iar nivel de jude] de c\tre num\rul estimativ de bene- jude]ul Ia[i, au depus so- Ia[i a organizat zilele trecute
veti[ti din jude]ul Ia[i au licita]ia pentru desemnarea
primit suma de 310.000 lei cei mai mul]i sunt care vin Inspectoratul {colar Ju- ficiari, urm=nd ca pe baza licit\ri 3.536 de elevi care firmei care va acorda consultan]\
pentru decontarea navetei, la licee. ~n Ia[i, cei mai mul- de]ean Ia[i. „Acum s-a alo- acestora s\ se fac\ [i doresc s\ beneficieze de [i va `ntocmi proiectul tehnic al
conform celor precizate de ]i vin spre Colegiul Na]i- cat o sum\ de 1.000.000 de achizi]iile. P=n\ la 20 sep- acest sprijin financiar. depozitului ecologic. Dintre cele
inspector Cristina Dasc\lu, onal sau Colegiul „Costache lei pe baza num\rului de tembrie, p\rin]ii vor de- „Datele vor fi introduse `n 17 firme care au cump\rat ca-
purt\tor de cuv=nt al In- Negruzzi“, dar mai sunt [i beneficiari de anul trecut pune la [coal\ actele doved- baza de date la nivel cen- ietul de sarcini, patru au depus
spectoratului {colar Ju- licee din T=rgu Frumos, care a fost de aproximativ itoare prin care s\ arate c\ tral p=n\ pe 20 aprilie“ a oferte. Dup\ deschiderea pli-
de]ean Ia[i (ISJ). Suma Pa[cani [i H=rl\u, la care 53.000“, a precizat inspec- elevii provin din familii precizat inspector Cristina curilor, una dintre ele - Vasco
se adaug\ cele opt licee din tor Cristina Dasc\lu, pur- care realizeaz\ un venit de Dasc\lu, purt\tor de cu- Partner (din Austria) - a fost
primit\ de ISJ a fost di- descalificat\, `ntruc=t oferta nu
rec]ionat\ c\tre [coli, iar mediul rural, precum cele t\tor de cuv=nt al ISJ. maxim 50% din salariul de v=nt al Inspectoratului {co-
de la R\duc\neni, }ib\- Astfel, licita]ia se va face la baz\ minim brut pe ]ar\ pe lar Jude]ean Ia[i (ISJ). con]inea [i scrisoarea de garan]ie
elevii, atunci c=nd se vor bancar\. ~n final, firmele Fichter
`ntoarce din vacan]\ `[i vor ne[ti, Miroslava. (O.R.) nivel de jude] [i se va licita luna iulie“, conform celor Dup\ aceast\ dat\ se va
(din Germania), Eptisa (Spania)
putea deconta c\l\toriile a RECHIZITELE PEN- pachetul, nu obiectele din precizate de Cristina face ordonarea la nivel na- [i Rosal Bucure[ti au r\mas `n
chiar de la [coal\. ~n cazul TRU ELEVI SE ACHIZI- pachet, atrage aten]ia Dasc\lu. (O.R.) ]ional [i se va stabili plafo- curs\. „Ofertele financiare sunt
`n care naveta este sub 50
}IONEAZ| LA NIVEL DE
Cristina Dasc\lu, care a PESTE 3.500 DE nul urm=nd s\ se anun]e nu- cuprinse `ntre 3,2 [i 4,2 milioane
km parcur[i zilnic, naveta adaug\ faptul c\ valoarea ELEVI DIN JUDE} VOR m\rul de beneficiari la ni- de lei, mai pu]in dec=t suma alo-
este decontat\ `n totalitate, JUDE}: Spre deosebire de maxim\ pentru un pachet vel de jude]. „Anul trecut au cat\ de noi“, a spus primarul
iar atunci c=nd naveta este anii trecu]i, c=nd rechizite- de rechizite la clasele I-IV CALCULATOR CU EURO beneficiat de cei 200 de eu- Gheorghe Nichita. Comisia de
peste 50 km se deconteaz\ le gratuite pentru elevi este 25 lei, iar pentru 200: Programul de spriji- ro un num\r de 2.290 elevi licita]ie va studia toate docu-
opt c\l\torii. Conform celor erau distribuite de la clasele V-VIII, valoarea nire cu 200 de euro pentru din jude]ul Ia[i“, a precizat mentele, urm=nd ca s\pt\m=na
precizate de Cristina Das- Ministerul Educa]iei [i maxim\ este 30 lei. „~n pe- achizi]ia de calculatoare Cristina Dasc\lu. (O.R.) viitoare s\ desemneze [i
c=[tig\torul. (S.D.)
12 Vineri, 13 aprilie 2007
PE SCURT
Victorie cu 4-1 `ntr-un
amical cu Poli II
Poli Ia[i a disputat miercuri sea-
r\ pe stadionul Emil Alexan-
drescu din Copou un meci ami-
cal cu echipa de liga a III-a Poli
II, elevii lui Ionu] Popa ob]in=nd
victoria cu scorul de 4-1 (2-0).
Golurile au fost marcate de Cer-
noch 22, B=lb\ 40 penalty, Mi-
trovic 80 [i 85, respectiv Dasc\-
lu 60. Antrenorul Ionu] Popa a
utilizat urm\toarea echip\: Br\-
ne] – Buta, Onu], Radu Cioba-
nu, Ilie, Paruolo – Sf=rlea, Mi-
jin, Naidin – B=lb\, Cernoch. Au
mai jucat `n repriza a doua:
Marc, Ple[ca, Iuri[ni]i, Irinel Io-
nescu, Mitrovic, Bernard, Toma,
}=rlea, Miclea, Leucu]\, Tincu,
Saric, Vintil\, Silv\[an. (N.P.)
Ie[enii solicit\
reducerea suspend\rii
lui Silv\[an
Pre[edintele Politehnicii Ia[i,
Sorin Boca, sper\ ca suspenda-
rea fotbalistul Cristian Silv\[an
s\ fie redus\ de la trei la dou\
etape, `naint=nd un apel care va
fi judecat ast\zi. Atacantul lui
Poli a fost eliminat pentru dou\
cartona[e galbene `n meciul cu
Universitatea Craiova [i a primit
o etap\ de suspendare, dar `n
urma raportului `ntocmit de c\-
tre arbitrul Cristi Balaj, care a
men]ionat c\ a fost insultat de
c\tre juc\tor, fotbalistul a mai
primit o pedeaps\ suplimentar\
de dou\ etape. „Am `naintat un
apel [i sper s\-i fie redus\ sus-
pendarea de la trei etape la do-
u\. Apelul se va judeca m=ine [i
sper s\ fie solu]ionat favorabil
pentru noi“, a declarat pre[edin-
tele Sorin Boca. Dac\ Silv\[an
va lipsi `n mod cert `n meciul cu
Vasluiul, al]i doi titulari ai Poli-
tehnicii sunt incer]i, din cauza
problemelor de s\n\tate. Radu
Ciobanu s-a accidentat chiar `na-
intea meciului de la Arad [i `nc\
nu se [tie dac\ va fi recuperat
p=n\ duminic\, `n aceea[i situa-
]ie fiind [i atacantul Clement P\-
limaru, accidentat la piept `n de-
butul `nt=lnirii de la Arad. (N.P.)
„U“ Remin Baia Mare -
Steaua, `n finala Cupei
Rom=niei la rugby
„U“ Remin Baia Mare s-a califi-
cat în finala Cupei României la
rugby, dup\ ce a învins în semi-
finale pe Contor Group Arad cu
scorul de 17-11 (9-3), într-un
meci disputat la Oradea. Pentru
b\im\reni au marcat Ro[ca - e-
seu [i Pop - 4 lovituri de pedeap-
s\, `n timp ce punctele ar\deni-
lor, favori]ii în aceast\ final\,
au fost realizate de Fercu - eseu
[i Dimofte - 2 lovituri de penali-
zare. ~n cealalt\ semifinal\,
Steaua Bucure[ti a `nvins, cu
scorul de 42-5 (14-5), echipa Fa-
rul Constan]a, într-un meci dis-
putat pe stadionul Tineretului
din municipiul Foc[ani. Finala
Cupei Rom=niei din 2007 va fi
de fapt o reeditare a celei de a-
nul trecut, când Steaua s-a im-
pus cu 41-12 `n fa]a b\im\reni-
lor. Antrenorul stelist Marin Mo]
a cerut mutarea datei finalei,
programat\ pentru 6 octombrie,
îns\ Colegiul Director al FR
Rugby a respins propunerea sa.
~n alt\ ordine de idei, s\ men]io-
n\m c\ `n prima grup\ valoric\
din cadrul Diviziei Na]ionale, `n-
tr-un meci restant, Dinamo Bu-
cure[ti a învins pe Universitatea
Agressione Cluj cu incredibilul
scor de 111-11. În clasament
grupei pentru locurile 1-6 con-
duce Dinamo, cu 72 puncte, ur-
mat\ de Steaua - 69 pct, Contor
Group Arad - 61 pct, „U“ Remin
Baia Mare - 56 pct, Farul - 32
pct [i „U“ Cluj - 23 pct. (D.T.)
Apel la civiliza]ie
a Pre[edintele Sorin Boca face apel la
suporteri s\ evite incidentele cu
vasluienii la meciul de duminic\ din
Copou, pentru ca Poli s\ nu ri[te
suspendarea terenului. 400 de jandarmi,
poli]i[ti comunitari [i reprezentan]i ai
unor firme private de paz\ vor asigura
securitatea [i ordinea la meci a
de Narcis POHOA}|
{tiut fiind faptul c\ fa-
nii Ia[ului [i cei ai Vaslu-
iului s-au `nc\ierat aproa-
pe la fiecare meci `n ulti-
mii ani, chiar [i atunci
c=nd a fost vorba de un
simplu amical, conducerea
Politehnicii Ia[i a luat m\-
suri sporite de siguran]\
pentru meciul de dumini-
c\ din Copou dintre cele
dou\ echipe moldovene.
Pre[edintele Sorin Boca a
f\cut un apel la suporterii
Ia[iului s\ se manifete ci-
vilizat at=t `n tribune, c=t
Champions League – monopol englez
a Trei dintre semifinalistele UEFA Champions League sunt din
Anglia: Chelsea, Manchester United [i Liverpool a Singura
„intrus\“ `n careul de a[i este reprezentanta Italiei, AC Milan a
Dup\ ce Manchester Uni-
ted [i Chelsea au ob]inut
mar]i biletele pentru semi-
finale, Liverpool s-a califi-
cat miercuri `n careul de
a[i al Ligii Campionilor f\-
r\ emo]ii. ~nving\toare `n
tur cu 3-0 `n Olanda, echi-
pa lui Rafa Benitez s-a im-
pus [i pe teren propriu `n
fa]a lui PSV Eindhiven cu
1-0, unicul gol fiind `nscris
de Crouch, `n minutul 67.
Astfel, „cormoranii“ merg
`n semifinale [i viseaz\ la o
reeditare a finalei de acum
doi ani cu Milan, c=nd au
ob]inut trofeul dup\ penal-
ty-uri, dup\ ce `n minutul
30 milanezii conduceau cu
un confortabil 3-0.
~n cel de-al doilea „sfert“
al serii de miercuri, Milan
a `nvins clar cu 2-0, la
Munchen, pe Bayern [i a
ob]inut o calificare meri-
tat\.
Dup\ 2-2 pe „San Siro“,
Milan s-a impus pe „Alli-
anz Arena“ prin golurile
marcate de Seedorf (32) [i
Pippo Inzaghi (32), dup\
dou\ faze de excep]ie cre-
ate de Kaka [i Seedorf. Ba-
yern a jucat foarte slab [i
nu a reu[it s\ desfac\ lac\-
tul defensivei solide a lui
Milan, ocaziile gazdelor fi-
ind foarte pu]ine.
SPORT
Ie[enii solicit\ o dob=nd\ de un miliard de lei vechi de la Rapid
La scurt timp dup\ ce
Rapidul [i-a achitat dato-
ria de 189.500 de dolari
c\tre Politehnica Ia[i, clu-
bul moldovean solicit\
plata a `nc\ aproximativ
1 miliard de lei vechi, re-
prezent=nd dob=nda afe-
rent\.
Conducerea echipei de
fotbal Politehnica Ia[i a
depus deja toat\ docu-
menta]ia la Comisia pen-
tru Statutul Juc\torului
(CSJ), solicit=nd clubului
Rapid plata dob=nzii afe-
rente datoriei de 189.500
[i `n afara stadionului.
„Tot ce pot face acum e s\
fac un apel la fanii no[tri
s\ fie civiliza]i [i s\ nu
r\spund\ la eventualele
r\ut\]i sau provoc\ri ven-
ite dinspre vasluieni. Nu
ne dorim s\ ajungem `n si-
tua]ia cluburilor mari din
Bucure[ti care au avut te-
renurile suspendate din
cauza suporterilor. Poli a-
re nevoie de aportul publi-
cului pe teren propriu [i `n
urm\toarele partide [i nu
vrem s\ juc\m pe alte sta-
dioane“, a declarat Boca.
Oficialul ie[ean a pre-
cizat c\ paza [i ordinea la
Rezultatele `nregistrate
`n man[a retur a sferturi-
lor de final\:
Man nchester Un nited (Ann-
glia) - AS Roma (Italia) 7-1 1
(Carrick ’11, ’60, Smith ’17,
Rooney ’19, Ronaldo ’44,
’49, Evra ’81 – De Rossi
’69); `n tur 1-2.
Valenncia CF (Span nia) -
Chelsea Lon ndra (Annglia) 1-2
2 AC Milan n (An
(Morientes ’32 - {evcenko
’52, Essien ’90); `n tur 1-1
FC Liverpool (Anglia) -
dolari `n contul transferu-
lui lui Daniel Pancu (foto)
`n Italia. Din primele esti-
m\ri, suma pe care ar tre-
bui s\ o primeasc\ ie[enii
ca dob=nd\ pentru cei 7
ani de procese, este de a-
proximativ 1 miliard de lei
(100 mii RON). Pe de alt\
parte, giule[tenii au anun-
]at c\ vor ataca `n in-
stan]ele civile decizia prin
care Rapidul a fost obligat
s\ pl\teasc\ Politehnicii
suma de 189.500 dolari.
„Noi am depus deja do-
cumenta]ia [i o vom lua
stadion vor fi asigurarte
de aproximativ 400 de
jandarmi, poli]i[ti comu-
nitari [i reprezentan]i ai
unor firme private de se-
curitate, astfel `nc=t me-
ciul s\ nu aib\ parte de e-
venimente nedorite, nici
`n tribune, dar nici `n afa-
ra stadionului. „Am avut
deja o [edin]\ cu respon-
sabilii Jandarmeriei [i am
pus la punct ultimele de-
talii `n leg\tur\ cu asigu-
rarea siguran]ei spectato-
rilor la meciul de dumini-
c\. Au fost probleme a-
proape de fiecare dat\ `n-
tre suporterii celor dou\
echipe, dar sper\m ca la
acest meci s\ nu mai fie
cazul“, a punctat Boca.
Biletele la meciul Poli
Ia[i – FC Vaslui vor costa
8 RON la peluze [i 15 RON
la tribunle A [i B.
Ionu] Popa: „Putem
bate Vasluiul, dar
sper s\ nu avem
probleme cu arbitrii“
Antrenorul Ionu] Popa
este de p\rere c\ meciul
Pentru a c=[tiga
marele trofeu,
Milanul lui
Clarence Seedorf
(st=nga) trebuie
s\ `nving\ dou\
echipe engleze
PSV Eindhoven (Olanda)
1-0 (Crouch ’67); Cartona[
ro[u: Dirk Marcellis (PSV,
’64); `n tur 3-0.
Bayern n Munnchen
n (Germa-
nia) - AC Milan n (Italia) 0-2
(Seedorf ’28, Inzaghi ’32);
`n tur 2-2.
Programul semifinalelor:
Mar]i 24 aprilie: Man
chester Un nited (An nglia) -
nglia).
Miercuri 25 aprilie: Chel-
sea (An nglia) – Liverpool
(Annglia). (N. POHOA}|)
din nou pe c\ile legale, la vom putea recupera inte-
comisiile federa]iei pen- gral banii de la Rapid“, a
tru a ob]ine [i dob=nda declarat pre[edintele So-
aferent\ acestei datorii. rin Boca.
Ne judec\m cu Rapidul Referitor la decizia giu-
de 7 ani de zile [i e nor- le[tenilor de a ataca hot\-
mal ca pentru aceast\ r=rea `n instan]ele civile,
perioad\ s\ solicit\m [i Boca a precizat: „Nu este
dob=nda la cursul zilei. nici un fel de problem\
Deocamdat\, dosarul dac\ Rapidul dore[te s\
este la Comisia pentru atace `n civil aceast\ de-
Statutul Juc\torului, cizie pentru c\ noi avem
unde a fost deja progra- dreptatea de partea noas-
mat un prim termen de tr\ [i ne-am sus]inut de
judecat\. Avem `ncre- fiecare dat\ cauza cu toa-
dere c\ ni se va da drep- te documentele necesare“.
tate [i `n acest caz [i ne (Narcis P.)
cu FC Vaslui este crucial
pentru echipa sa, o even-
tual\ `nfr=ngere urm=nd
s\ reduc\ sim]itor [ansele
Politehnicii de a r\m=ne
pe prima scen\.
„Dac\ batem Vasluiul,
suntem salva]i 50%. Dac\
pierdem [ansele noastre
de a r\m=ne `n Liga I se
reduc p=n\ la 10%. De
aceea trebuie s\ fim
foarte aten]i. Vasluiul e
pe val, e `ntr-o form\
foarte bun\, joac\ frumos,
ne va fi foarte greu s\
batem. Am, `ns\, `ncre-
dere `n elevii mei. {tiu to-
tul despre echipa vasluia-
n\, am urm\rit toate me-
ciurile de p=n\ acum, am
analizat fiecare aspect cu
juc\torii [i cred c\ putem
`nvinge. Totul depinde
numai de noi. Sper `ns\
s\ nu avem probleme cu
arbitrii, a[a cum s-a mai
`nt=mplat la meciurile cu
FC Vaslui“, a precizat an-
trenorul Popa. a
Sorin Boca,
pre[edintele clubului
Politehnica Ia[i
Corina C=rlescu [i C\t\lin
Moro[anu s-aau antrenat
la B\ile Herculane
Ie[eanul C\t\lin Moro[anu n-a sc\pat-o din ochi
pe „Laila Ali“ a Rom=niei, alias Corina C=rlescu,
ambii fiind sportivii clubului Scorpions Ia[i, unde
sunt antrena]i de Mihai Constantin. ~n aceste zile,
cei doi moldoveni au mers `mpreun\ la B\ile
Herculane [i s-au antrenat din greu. Dac\ parten-
era sa [i-a preg\tit loviturile pentru Supergala de
box de la Drobeta Turnu Severin, Moro[anu n-a
stat nici el degeaba. A f\cut antrenamente dure ca
s\ fie `n form\ maxim\ pentru urm\toarea gal\
Lokal Kombat, din 4 mai, din Capital\. „Am venit
la statuia lui Hercule s\ iau putere pentru meciul
cu Stefan Leko“, a precizat lupt\torul ie[ean.
De remarcat c\ germanul Stefan Leko, sfert fi-
nalist `n 2006 la turneul final K1 de la Tokyo, are
33 de ani [i 94 de kilograme. Are 41 de lupte `n
sistemul „K1“, cu 27 de victorii, 10 prin KO, [i 14
`nfr=ngeri, cu victorii la Samir Benazzouz, Cyril
Abidi, Alexey Ignashov, Peter Aerts, Remy
Bonjansky, Mike Bernardo, Francisco Filho [i Ray
Sefo, [i `nfr=ngeri la Andy Hug, Sam Greco,
Francisco Filho, Jorgen Kruth, Jerome Le Banner,
Mark Hunt, Ernesto Hoost, Badr Hari [i Ruslan
Karaev.
Supergala de box profesionist „Noaptea Campi-
onilor“ de la Drobeta Turnu Severin, acolo unde
boxerii ie[eni Corina C=rlescu [i Cristian Hodo-
rogea (CFR-Gladiatorul) vor fi prezen]i `n ring, va
fi ast\zi, de la ora 19.00, `n direct la TV Sport. Gala
va cuprinde [ase meciuri de box (din care unul fe-
minin) [i trei partide eliminatorii pentru viitoarea
2 gal\ de Local Kombat, de la Bucure[ti.
~n cadrul galei „Noaptea Campionilor“, acolo
unde vor boxa pugili[ti renumiti precum Waldemar
Cucereanu, Viorel Simion [i Sorin T\n\sie, ie[ea-
n- nul Cristian Hodorogea (cat. 63,500 kg, cel care se
pare c\ s-a desp\r]it recent de antrenorul Nicu
Br=nzei) va `ncruci[a m\nu[ile cu argentinianul
Pablo Oliveto, iar Corina C=rlescu (cat. 55,338 kg)
va `ncerca s\-[i ia revan[a `n fa]a portughezei
Eunice Miranda. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE
De ce apar alergiile de prim\var\
senza]ia nepl\cut\ c\ aerul
Mult a[teptata prim\var\, cu ginga[ele flori [i nu ajunge `n pl\m=ni, c\
este insuficient sau poate
suavul miros de tei, bucur\ foarte mult\ lume.
Din p\cate, prim\vara se declan[eaz\
ap\rea chiar senza]ia de su-
focare.
Omul are o sete vie de
aer, `[i desface hainele de la
alergiile respiratorii la polenul plantelor g=t [i st\ la fereastra des-
`nflorite [i nu numai la acestea, provoc=nd chis\ larg cu speran]a de
ameliorare.
suferin]\ multor oameni sensibili. La alergia respiratorie se
mai adaug\ [i alergia
str\nut de lung\ durat\, ochilor, care se `nro[esc,
curg, dau senza]ia de nisip
din nas curge ap\ f\r\ o-
de dr. Vlad-D
Dorin `n ochi [i m=nc\rime. Chiar
prire [i cu senza]ia de g=- [i pielea poate s\ fie iritat\,
BEJAN dilire `n nas sau `n g=t.
devenind ro[ie, cu m=nc\-
Cea mai banal\ alergie Aceste semne pot fi mai in- rime sau cu alte senza]ii
respiratorie se manifest\ cu tense sau li se poate ad\uga subiective.
De obicei, pe l=ng\ aler-
gizantele vegetale mai con-
tribuie [i praful purtat pe
str\zile ora[elor, fumul de
la ]evile de e[apament, vola-
tilizarea de c\tre c\ldur\ a
gudroanelor din asfalt, din
devers\rile canaliz\rilor,
l\zilor de gunoi, a pro-
duselor biologice animale, a
chimicalelor folosite `n agri-
cultur\.
Singurul lucru important
este tratamentul medical
f\cut cu toat\ seriozitatea
la un specialist `n domeniu.
Dar [i prevenirea insta-
l\rii alergiilor de prim\-
var\ sau prevenirea agra-
v\rii sau crizelor la cei de-
clara]i este un lucru util.
Evita]i ie[irile pe v=nt
[i ploaie, dac\
sunte]i alergici
O prim\ [i simpl\ m\su-
r\ este de a purta lenjerie
care acoper\ pielea pe
suprafa]\ c=t mai mare [i o
protejeaz\ [i `mpotriva pra-
fului. O a doua m\sur\ ar fi
de a evita ie[irile pe v=nt
sau pe ploaie, precum [i `n
zonele cu factori alergizan]i
deja depista]i. Seara sau
diminea]a, dup\ ce ploaia a
trecut sunt momentele cele
mai favorabile de deplasare.
A treia propunere este de
a sp\la m\car fa]a dup\
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar
reumatolog
venirea de afar\, cu ap\
c\ldu]\ [i eventual cu ceai
de mu[e]el ochii, dac\ nu es-
te vreo intoleran]\ la aceas-
t\ plant\.
A depista [i `ndep\rta
contactul cu unii alergeni
posibili este o m\sur\ bi-
nevenit\, de[i teoretic pu-
tem face alergie la orice ne
`nconjoar\. Totu[i, sunt re-
cunoscute ca iritante pro-
dusele sintetice de `mbr\c\-
minte, covoare, vesel\,
pungi, vopsele, diluan]i, de-
tergen]i, medicamente, ali-
mente de origine animal\ [i
mai ales animale marine,
praful [i mucegaiul, ume-
zeala din case, animalele [i
p\s\rile de apartament.
Pentru ca prim\vara s\
nu mai fie un chin pentru
alergicii de azi [i pentru
eventualii alergici de m=ine
v\ invit s\ medita]i [i la
aceste sfaturi de prevenire,
care sunt simple, dar nu
sunt de neglijat. a
Vineri, 13 aprilie 2007 13
PILULA ZILEI
Trucuri eficiente
pentru a sc\pa
de astenie
Astenia apare `n momentul `n care som-
nul nu mai este eficient [i nu v\ mai scap\
de stresurile [i extenuarea unei zile dificile;
oboseala se poate croniciza, moment `n care
senza]ia de oboseal\ se permanentizeaz\,
instal=ndu-se at=t la nivel fizic, c=t [i psihic.
Oboseala cronic\ reprezint\ o condi]ie
medical\ `nt=lnit\ din ce `n ce mai des;
cauzele care `i determin\ apari]ia sunt
destul de greu de aflat. Aceasta poate repre-
zenta un avertisment pentru afec]iuni [i
boli grave - dereglarea glandei tiroide, dia-
betul, mononucleoza, anemia.
O zi `ntreag\ lipsit\ de energie este de
multe ori un rezultat al circumstan]elor [i
al stilului de via]\ practicat. Dac\ doctorul
nu poate explica starea dumneavoastr\ de
oboseal\ asociat\ asteniei e timpul s\ lua]i
o pauz\ [i s\ v\ revizui]i stilul de via]\.
Un somn odihnitor pe timpul nop]ii v\
confer\ energie [i dinamism la `nceputul
zilei, `ndeplinind un rol valoros pentru
s\n\tatea fizic\ [i mintal\.
Unii cercet\tori din Statele Unite au su-
gerat c\ `n timpul somnului ]esuturile au
timp s\ se regenereze dup\ oboseala insta-
lat\ `n timpul zilei; al]ii sunt de p\rere c\
`n timpul somnului func]iile cerebrale se re-
echilibreaz\.
Un somn dificil duce la un timp lent de
reac]ie, putere de concentrare infim\ [i o
doz\ de energie foarte redus\.
Somnul oamenilor variaz\, cre=ndu-se
astfel diferite „tipare“ personale: unii se
simt odihni]i dup\ numai 5 ore de somn;
al]ii au nevoie `ntre 9 [i 10 ore de somn. Pe
m\sur\ ce se `nainteaz\ `n v=rsta, aceste ti-
pare se modific\ [i `n func]ie de respon-
sabilit\]ile [i activit\]ile `ndeplinite de-a
lungul unei zile.
~n cazul `n care v\ trezi]i obosit [i sim]i]i
c\ nu rezista]i ritmului alert de la munc\,
trebuie s\ lua]i unele m\suri legate de o-
dihn\. At=ta timp c=t sunte]i epuizat `nc\ de
cum v\ trezi]i `nseamn\ c\ organismul are
nevoie de mai mult somn fa]\ de c=t prime[te.
Activitatea fizic\ are o influen]\ cople-
[itoare asupra st\rii de s\n\tate. Exper]ii
cred c\ exerci]iile reprezint\ cea mai bun\
manier\ de combatere a asteniei. Activita-
tea viguroas\ este energizant\ pentru c\ v\
revigoreaz\ sistemul nervos [i v\ m\re[te
viteza metabolismului.
Un metabolism dinamic asigur\ o mare
cantitate de energie; persoanele care execu-
t\ diferite activit\]i fizice reu[esc s\ ]in\ o-
boseala departe de ele pe o durat\ de aproa-
pe 8 ore dup\ efectuarea exerci]iilor. (sursa:
www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 13 aprilie 2007 TIMP LIBER

Vineri, 13 aprilie S=mb\t\, 14 aprilie Duminic\, 15 aprilie

05.00 Acatistul ~nvierii 05.00 Acatistul ~nvierii 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii 06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii Rug\ciuni pentru toat\ tre-
06.15 Cuvintele credin]ei buin]a
06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.30 Via]a Cet\]ii diminea]\
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie 10.40 Istoria cre[tinismului 06.20 Cuvintele credin]ei
11.30 Atlas biblic 11.05 Week-end magazin 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
12.05 Bun\ dup\-amiaza 13.30 Credin]\ [i s\n\tate 07.05 Via]a Bisericii
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 09.05 Sf. Liturghie
15.30 Pelerini la locurile sfinte 12.05 Week-end magazin
17.05 Cultural Express
16.05 Vecernia 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
18.00 Actualitatea 14.05 Univers FM
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 15.30 File de istorie
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ Domnului
19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de sear\ 19.05 Pagini de folclor românesc 18.00 Actualitatea
20.05 Mapamond crestin 19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de 18.20 Actualitatea cre[tin\
sear\ interna]ional\
21.05 Cuvântul care zide[te 18.30 Biseric\ [i societate
20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 19.05 Pagini de folclor românesc
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
23.00 Ceasurile ~nvierii 22.00 Civiliza]ia Muzicii sear\)
23.10 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 20.05 Enciclopedie muzical\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Atlas biblic (r)
23.30 Cantate Domino 21.30 Faptele credin]ei
00.00 -05.00 Cânt\rile ~nvierii:
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de 23.00 Rug\ciunea de sear\
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
03.00 Lumini pentru suflet (r) 01.00 - 05.00 Armonii de veghe: no[tri de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
04.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin
03.00 Pelerini la locuri sfinte (r) 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei
05.00 {coala rug\ciunii (r) 01.00 Armonii de veghe a ARITMOGRIF ORTODOX a
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele (numerele)
19.00, 20.00, 21.00. 19.00, 20.00. 16.00, 19.00, 20.00 se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
totdeauna aceea[i cifr\.
1 8 5 3 7 6 4 2 9
a SUDOKU a Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

6 4 2 1 9 5 8 7 3 Rezolvarea careului
9 7 3 8 2 4 6 1 5 5 7 5 11
2 3 7 4 1 9 5 6 8
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
4 6 1 5 8 3 2 9 7 de la 1 la 9. Jocul a fost 8 6 1 1 6 6 5
5 9 8 7 6 2 3 4 1 lansat [i pe Internet [i s-a
3 1 4 2 5 7 9 8 6 r\sp=ndit cu succes `n
8 5 6 9 4 1 7 3 2
Statele Unite, Noua 9 1 10 5 2 12 1
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
7 2 9 6 3 8 1 5 4 `n Marea Britanie este
1 2 3 4 5 6 7
deja considerat un
fenomen. Completa]i T C H S C S I D P A B P M A B
7 3 careul de 81 de p\tr\]ele R H E U H P M U A C O A A
cu cifre cuprinse `ntre 1 O I R F E A N S R O T T N 3 3 4 7 1 5 9
6 3 4 [i 9, astfel `nc=t nici o E S U R N S O M A L E R T
9 8 3 2 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ A S A V A D E L A B U Z A U B 1 4 2 6 7 9 4
ori pe acela[i r=nd sau pe N R I G I N O N O T A F I
3 5 7 aceea[i coloan\. Grila I I M A M I G I L I T I R
este `mp\r]it\ `n nou\ 4 10 3
5 7 1 2 4 8 careuri mai mici, fiecare
C S I N A E I E E A I R E
cu nou\ p\tr\]ele, iar
2 7 8 fiecare careu trebuie s\
2 9 3 1 con]in\ cifrele de la 1 la Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ... (†303), `n Calendarul Ortodox de
9, la fel, o singur\ dat\. ast\zi, 13 aprilie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
5 4 6 (Solu]ia [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de luni)
8 1 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

10:10 Surprize, surprize... (r) 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 Recital Anca Parghel (r) 09:00 ~n gura presei (r) 07:00 {tirile PRO TV 10:00 Culoarea p\catului
12:45 Misiune special\ 07:30 Sabrina 11:05 Simfonia neterminat\ a lui 10:00 Concurs interactiv 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Taís Araújo
13:00 Nevast\-mea [i copiii 08:00 Dinotopia Einstein (r) 11:00 Primii pa[i 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Desene animate: Disney 08:50 Lumea de l=ng\ noi (r) 12:00 Jurnal cultural Cu: Bruce Winant, Cathy 10:15 Meseria[ii (r) 13:30 Prizoniera
14:00 Jurnalul TVR 09:20 Jurnalul Euronews 12:30 Concentrat de cultur\ (r) Herd, Kevin Connolly 10:45 La bloc (r, comedie) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:00 Teleshopping 09:35 O lume nou\ (r) 13:00 Stele de la Hollywood (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:15 Walker, poli]ist texan (r) 15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Tribuna partidelor... 10:10 Virginia, c\lug\ri]a 13:00 Observator 12:15 Emmerdale - Afaceri de 15:30 Duelul pasiunilor
13:30 ~napoi la argument
16:00 Parlamentul Rom=niei din Monza (p. a II-a) 13:45 Comedia animalelor familie (dram\, Cu: 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:30 Jurnal cultural (r) Elisabeth Estensen) 18:30 Betty cea ur=t\
17:00 Jurnalul TVR (dram\) 14:15 Copiii Dunei (prima parte)
14:35 Music Play 13:00 {tirile PRO TV 19:30 Tequila cu suflet de femeie
17:15 Interes general 11:55 Descoper\ rom=nii (SF, Cu: Alec Newman,
15:30 Taxico 13:30 Crimele din Midsomer: Cu: Angelica Rivera
Cu: Sorin Burtea 12:00 Lege [i ordine (r) Julie Cox, Ian McNeice)
13:00 ABC... de ce? 16:00 Rom=nia optimist\ (r) P\durea mor]ii 20:30 Salsa [i dragoste
18:00 Dis-de-sear\ 16:30 Zile care au zguduit lumea Au trecut 12 ani de c=nd Paul
13:30 Teleshopping „Muaddib“ Atreides a preluat (poli]ist, Cu: John Nettles, (dragoste, Cu: Annabeth
19:00 Jurnalul TVR 17:30 Music Play (r) Gish, Kamar De Los
14:00 Lec]ia de management puterea pe planeta Arrakis, Daniel Casey)
20:20 Stele de cinci stele r\zbun=ndu-[i familia. El nu a O t=n\r\ este g\sit\ strangu- Reyes, Daniel Cosgrove,
14:30 Dincolo de hart\ (r) 18:30 Cinemaniacii
Cu: Ioana Moldovan, `ncetat nici o clip\ s\ lupte lat\ `n p\durea Raven. Barna- Nicole Sullivan)
Iulian Vr\bete 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 19:00 Minorit\]i by descoper\ c\ victima este
contra r\m\[i]elor armatelor Ca dar de nunt\, Amie
21:45 Spirala 16:00 Jurnalul TVR 19:30 Tema de vineri: Chaplin imperiale, dar du[mani ne[ti- actri]a Carla Constanza, emble- prime[te din partea colegilor [i
16:20 Descoper\ rom=nii 22:30 Jurnal cultural u]i continu\ s\ comploteze pen- ma ]igarilor Monarch. Investi- prietenilor un curs de salsa [i
22:45 Jurnalul TVR tru a pune m=na pe misterioa- ga]iile `i conduc pe Barnaby [i de mambo. Ea se va c\s\tori
16:30 Autostrada TVR 23:00 Timpuri noi Troy la hotelul Fox and Goose“.
23:20 Hilary [i Jackie sa for]\ a vie]ii. Fiul lui va de- cu bogatul [i arogantul Jason
17:00 Gimnastic\. Interna]ionalele (comedie, Cu: Charles 16:00 T=n\r [i nelini[tit [i are de g=nd s\ danseze sal-
(dram\, Cu: Emily Watson, Rom=niei - Pr. masculin\ veni conduc\torul casei Atrei-
sa la petrecere. Problemele a-
Rachel Griffiths, James Chaplin, Paulette Goddard, des. ~ns\ ascensiunea sa va Cu: Janne Cooper par c=nd Amie se simte foarte
19:30 Ray Mears - lec]ia de Henry Bergman) dezl\n]ui forte inimaginabile. 17:00 {tirile PRO TV
Frain, Charles Dance) supravie]uire atras\ de instructorul ei, Ni-
Filmul evoc\ povestea real\ a Filmul prezint\ via]a unui 16:00 Observator 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate cholas. Acesta `[i propune s\
surorilor Hilary [i Jackie du 20:00 D’ale lu’ Mitic\ lucr\tor de uzin\ care lupt\ 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci `[i `nve]e eleva toate tainele
(comedie, Cu: Charlie dansului [i `ncep s\ se `nt=l-
Pré. Legate de copil\ria petre- Cu: Mitic\ Popescu din greu s\ supravie]uiasc\ Sheen, Jon Cryer)
cut\ `mpreun\ [i de pasiunea
Cu: Cristian Andrei neasc\ din ce `n ce mai des.
21:00 Ora de [tiri `ntr-o societate cuprins\ de
18:15 Familia Bundy (comedie,
pentru muzic\ - Hilary c=nt\ frenezia industrializ\rii. 19:00 Observator 22:30 O lume a fiarelor (romantic,
22:10 COOLmea distrac]iei Cu: Ed O’Neill) Cu: Cesar Evora)
la flaut, iar Jackie la violoncel Charlie, mereu `n locul 20:30 Folclorul contraatac\
-, drumurile lor se despart la 23:10 Home made.ro nepotrivit, la momentul 18:50 {tirile PRO TV 00:30 Prizoniera (r)
maturitate. 23:45 Escrocii Cu: Pepe
nepotrivit, `ncearc\ s\ ]in\ 20:30 Dansez pentru tine 01:30 Pove[tiri adev\rate (r)
01:30 Stele de cinci stele (r) 00:45 Ray Mears - lec]ia de piept unei linii de asamblare
23:30 N-am uitat ce ai
Cu: Iulia V=ntur, {tefan B\- 02:30 Salsa [i dragoste (r) a
02:50 Jurnalul TVR (r) supravie]uire (r) sc\pate de sub control, apoi f\cut ast\-var\ nic\ jr., Laura Cosoi, Andreea
03:55 Iepurele (r) 01:15 Omul `ntre soft [i moft devine cobai `ntr-un experi- (thriller, Cu: Freddie Prinze B\lan, Cosmin Stan, Randi
ment cu un robot care ]ine
(comedie, Cu: Bogdan 01:45 83 de ore p=n\ `n zori (r)
neap\rat s\-i dea de m=ncare!
Jr., Brandy Norwood, 00:30 Arta copiatului Legend\:
Stupka, Serghei Gazarov, (thriller, Cu: Peter Strauss, Jennifer Love Hewitt) (comedie, Cu: Trevor Fehr-
Robert Urich, Paul Winfield) 00:30 Teatru (r) 01:30 Concurs interactiv man, Matthew Lawrence) [tiri
Vladimir Ilin, Mihail
Efremov) 03:15 Virginia, c\lug\ri]a 01:30 Scrisori francofone (r) 02:30 Observator (r) 02:30 ~n lumea tr\d\rii film artistic
05:30 Interes general (r) a din Monza (r) a 02:00 Jurnal cultural (r) a 03:15 Vivere a (ac]iune, Cu: Allen Scotti) a
 TIMP LIBER Vineri, 13 aprilie 2007 15
Spiritualitate bizantin\ St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli, a[e-
z\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i cin\
- Ürgüp;

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

PELERINAJ ASIA MIC| Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
CONSTANTINOPOL Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
Foto: „NONY“ (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
Tehnoredactare: Lucian APOPEI (cazare); lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta malit\]ile vamale.
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Departament economic: Ionela MIH|IL| ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Consilier juridic: Ana MANEA fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 lumii). Cazare [i cina - Kusadasi; limba rom=n\.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
ISSN 1841-141X (Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
Cotoranu). Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - b\uturile la mese; tipsuri.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Pamukkale;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
CENTRUL MEDICAL „PROVIDEN}A“
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei
Anun] pentru angajare personal
[i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi: Funda]ia Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i scoate la concurs,
- MEDIC SPECIALIST CARDIOLOGIE
`n data de 17 aprilie a.c., orele 14:00, un post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
- MEDIC SPECIALIST OFTALMOLOGIE Se ofer\ pachet salarial atractiv [i condi]ii de lucru moderne. Persoanele
- MEDIC SPECIALIST UROLOGIE interesate sunt rugate s\ trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie la:
- MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE
- MEDIC SPECIALIST DIABET {I BOLI DE NUTRI}IE contact@fundatia.mmb.ro sau fax: 0232 271 228, pân\ la data de 16 aprilie 2007.
- MEDIC STOMATOLOG Informa]ii suplimentare tel. 0232 220 548 sau www.fundatia.mmb.ro/angajari
- ASISTENT MEDICAL GENERALIST
- REGISTRATOR MEDICAL

Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ luni, 16 aprilie a.c., ora 12.00. www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215.940

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
edi]ia a XXVI-a. Organizatori: Cozma, Marian Starcea. Cu: Radu

Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“
din parcul Copou
11 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[te-
rilor Populari din Moldova [i Casa
de Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Mu-
nicipiului Ia[i a organizat Expozi]ia
personal\ a `ncondeietoarei de ou\
Elena Torac din Brodina-Suceava.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai
Eminescu“ – Expozi]ie na]ional\ de
art\ naiv\ „Saloanele Moldovei“,
Centrul Jude]ean pentru Conser-
varea [i Promovarea Culturii
Tradi]ionale [i Muzeul Literaturii
din Ia[i.
Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
Ast\zi, 13 aprilie, ora 19.00:
Concert simfonic. Dirijor: Liviu
Buiuc; solist: Florin Ionescu-Gala]i,
vioar\;
M=ine, 14 aprilie, ora 19.00:
Tribuna tinerilor interpre]i: Di-
rijor: Liviu Buiuc, soli[ti: Adriana
Anania, vioar\, Adrian Stanciu,
viol\, Diana Jipa, vioar\, Ioana
Delioran, pian.
Teatrul Na]ional „Vasile
Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 15 aprilie, ora 19.00:
„Zbor deasupra unui cuib de cuci“
de Dale Wasserman (dup\ Ken
Kessey). Regia: Marius Oltean.
Scenografia: Axenti Marfa;
La Ateneul T\t\ra[i
Ast\zi, 13 aprilie, ora 19.00:
„Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ de
Dumitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru,
scenografia: Nicolai Mih\il\, Gelu
R=[ca. Momente muzicale: Romeo
Ghila[, Daniel Busuioc, Dumitru
N\stru[nicu, Octavian Jighirgiu,
Anne Marie Chertic, Lorena Con-
dru], Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru;
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Ast\zi, 13 aprilie, ora 17.00:
„Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de
commedia dell’arte). Spectacol `n
regie colectiv\ realizat `n cadrul
programului Leonardo da Vinci.
Scenografia: Rodica Arghir;
Duminic\, 15 aprilie, ora 18.00:
„Tectonica norilor“ de Jose Rivera.
Regia: Cezar Ghioca, Scenografia:
Marfa Axenti;
La Sala „Pod-PPogor fiul“
M=ine, 14 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de Teodor Ma-
zilu, c=nticele comice de Vasile A-
lecsandri. Regia: Ovidiu Laz\r,
scenografia: Nicolai Mih\il\.
S\pt\m=na Cafenelelor
Ast\zi, 13 aprilie, ora 19.00: Clu-
bul Presei - La Smalah. Organi-
zatori: Centrul Cultural German
Ia[i [i Centrul Cultural Francez.
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
M=ine, 14 aprilie, ora 18.30: Sala
– Teatrul „Luceaf\rul“ – „Liliacul“, o-
peret\ `n trei acte de J. Strauss. a
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!

16 Vineri, 13 aprilie 2007
T\m\duirea din Vinerea Luminat\
a Izvorul T\m\durii este una dintre s\rb\torile Maicii Domnului a Aceast\ s\rb\toare
dateaz\ din secolul al V-lea, c=nd Maica Domnului a d\ruit cre[tinilor un izvor cu ap\
vindec\toare a Apa care se sfin]e[te ast\zi are puteri miraculoase a
de {tefan
M|RCULE}
S\rb\toarea de as-
t\zi, numit\ Izvorul T\-
m\duirii, este una din-
tre s\rb\torile `nchinate
Maicii Domnului. Ea
dateaz\ din secolul al
V-lea [i aminte[te de o
minune petrecut\ `n
apropierea Constantino-
polului. Se spune c\ `m-
p\ratul bizantin Leon
cel Mare (457-474) se
plimba printr-o p\dure
din preajma vechii ce-
t\]i bizantine. Acolo a
`nt=lnit un orb care l-a
rugat s\-i dea s\ bea
ap\ [i s\-l duc\ `n ceta-
te. ~mp\ratul a c\utat `n
jur un izvor pentru a-i da
s\ bea, dar nu a g\sit. ~n
acel moment i s-a ar\tat
Maica Domnului care i-a
spus: „Nu este nevoie s\
te ostene[ti, c\ci apa este
Darurile
Maicii Domnului
Tradi]ia spune c\
Maica Domnului a d\-
CM
ruit lumii mai multe
YK
izvoare `n care curge a-
p\ vindec\toare. Astfel,
`n 1858, `n Fran]a, la
Lourdes, Maica Domnu-
lui s-a ar\tat unei ti-
nere cre[tine, Berna-
dette. Fecioara Maria
i-a poruncit s\ sape
`ntr-un loc ar\tat de ea
pentru a descoperi un
izvor cu ap\ vindec\-
toare. Din acel mo-
ment, apa care a fost
descoperit\ de t=n\ra
cre[tin\ a devenit o ap\
Tradi]ii populare de
Izvorul T\m\duirii
~n unele zone ale ]\-
rii, `n aceast\ zi, tinerii
adolescen]i fac leg\m=n-
tul juvenil. Acest leg\-
m=nt se face `n cas\ sau
`n gr\dini, `n jurul unui
copac `nflorit.
Tinerii trec prin mai
multe momente rituale
c=nd fac jur\m=ntul res-
pectiv, prin care fac
schimb de colaci, de lu-
m=n\ri, se `mbr\]i[eaz\
[i danseaz\.
~n sudul ]\rii, `n unele
sate, preotul este `nso]it
la o ap\ de s\tenii `m-
br\ca]i `n costume popu-
lare. Dup\ slujba de sfin-
]ire a apei, s\tenii orga-
nizeaz\ hora satului.
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
aproape. P\trunde, Le-
one, mai ad=nc `n p\-
dure, [i lu=nd cu m=inile
ap\ tulbure potole[te cu
ea setea orbului [i unge
cu ea ochii lui cei `ntu-
neca]i“. ~n acel moment,
`mp\ratul a g\sit un iz-
vor din care a dat s\ bea
orbului [i l-a sp\lat pe
fa]\. Atunci s-a `nt=m-
plat o minune, care a ui-
mit pe to]i cei prezen]i:
orbul [i-a rec\p\tat ve-
derea.
Bisericile
izvorului minunat
~mp\ratul Leon cel
Mare a zidit pe locul
unde se afla acel izvor
minunat o biseric\ `n-
chinat\ Maicii Domnu-
lui, care s-a ar\tat a-
tunci [i a devenit t\m\-
duitoarea oamenilor.
Mii de oameni au aler-
gat la acest l\ca[ de cult,
minunat\, care a vinde-
cat mii de oameni.
~n ]ara noastr\, Mai-
ca Domnului a d\ruit
poporului rom=n mai
multe izvoare t\m\dui-
toare unde s-au vinde-
cat mul]i oameni. Unul
dintre acestea se afl\ la
M\n\stirea Dervent, pe
locul unde se spune c\
Sf=ntul Apostol Andrei
a f\cut o minune, f\-
c=nd s\ izvorasc\ o ap\
vindec\toare. Ast\zi,
izvorul Maicii Dom-
nului de la M\n\stirea
Dervent se afl\ `ntr-un
paraclis, `n care credin-
cio[ii pot veni s\ se
`nchine [i s\ guste din
apa vindec\toare.
CM
YK
DOCUMENTAR
care ocrotea izvorul
Maicii Domnului, vin-
dec=ndu-se aici de bolile
de care sufereau.
Mai t=rziu, `mp\ratul
Justinian (526-575), ca-
re suferea de o boal\
grea, venind la acest
izvor al Maicii Domnu-
lui, a fost el `nsu[i vin-
decat. Ca mul]umire, el
a ridicat acolo o biseric\
[i mai mare, ale c\rei
ruine se mai pot vedea [i
ast\zi, ea fiind distrus\
de turcii cuceritori `n
1453.
Maica Domnului,
salvatoarea
Tradi]ia arat\ c\ du-
p\ c=]iva ani, un cutre-
mur mare a zguduit pu-
ternic biserica zidit\ de
`mp\ratul Justinian
l=ng\ izvorul cel mi-
nunat de la Constanti-
nopol. Se spune c\ oa-
menii din biseric\ au
fost cuprin[i de fric\ [i
au `nceput s\ se roage
Sfintei Fecioare s\-i
salveze. Rug\ciunile lor
au fost ascultate [i au
fost salva]i `n mod mi-
raculos de Maica Dom-
nului. Ea s-a pogor=t
atunci [i a ]inut cu m=i-
nile ei sfinte pere]ii bise-
ricii pentru a nu se d\-
r=ma peste credincio[i.
Zecile de credincio[i au
ie[it teferi din biserica
p\zit\ de Maica Dom-
nului [i au mul]umit
Fecioarei pentru min-
unea f\cut\.
Se spune, de aseme-
nea, c\ apa acestui izvor
a `nviat un b\tr=n mari-
nar din Tesalia, care ve-
nea la acest izvor, dar a
CM
YK
murit pe drum. Rug\-
ciunile celor care `l `nso-
]eau [i apa de la izvor
l-au readus la via]\ pe
marinar.
Vinerea T\m\duirii
Izvorul vindec\tor de
la Constantinopol exist\
[i ast\zi. Mii de credin-
cio[i alearg\ pentru a
primi mil\ de la Maica
Domnului. ~n semn de
amintire, dar mai ales de
mul]umire fa]\ de Fe-
cioara Maria, prima vi-
neri de dup\ Pa[ti a r\-
mas ca o s\rb\toare `n-
chinat\ Maicii Domnului
[i izvorului vindec\tor ce
izvor\[te din rug\ciunile
ei c\tre Dumnezeu. ~n
aceast\ zi, dup\ Sf=nta
Liturghie, la biserici se
face Sf=ntul Maslu [i
aghiazma mic\. Exist\
`n unele locuri obiceiul a
se face sfin]irea apei
unui r=u sau lac sau
chiar a unei f=nt=ni.
Credincio[ii vin aici [i
iau apa sfin]it\ pe care o
folosesc la stropirea ca-
selor, a gr\dinilor [i a
p\m=nturilor.
Harul vindec\tor
al lui Dumnezeu
Faptul c\ s\rb\toa-
rea `nchinat\ puterii
Maicii Domnului de a
vindeca bolile [i suferin-
]ele oamenilor a fost a-
[ezat\ `n prima vineri
de dup\ Pa[ti nu este `n-
t=mpl\tor. ~n Vinerea
Patimilor, Maica Dom-
nului a stat l=ng\ Cru-
cea lui Hristos din care a
izvor=t via]\ [i m=ntui-
re. ~n Vinerea Izvorului
~n icoana praznicului, `n mijlocul izvorului de
ap\ se afl\ Maica Domnului cu Pruncul `n
bra]e pentru a ar\ta care este originea harului
care vindec\ pe cei ce gust\ din apa sfin]it\ `n
Vinerea T\m\duirii. Maica Domnului ocup\ un
loc aparte `ntre sfin]ii cinsti]i `n cre[tinism. Ea
s-a `nvrednicit s\ nasc\ pe Fiul lui Dumnezeu,
ceea ce ne arat\ sfin]enia ei [i alegerea ei de
c\tre Dumnezeu pentru a aduce m=ntuirea
lumii. ~nsu[i Hristos a cinstit-o nu doar ca
maic\ a Sa, ci ca pe femeia sf=nt\ [i unic\ prin
care noi to]i redevenim fii ai lui Dumnezeu.
S\rb\torile din timpul anului dedicate cinstirii
Maicii Domnului, ca fiind cea mai mare `ntre
sfin]i, ne arat\ folosul pe care `l au rug\ciunile
CM
c\tre N\sc\toarea de Dumnezeu, YK
c\tre mijlocitoarea noastr\ `naintea
Fiului S\u, Judec\torul lumii
T\m\duirii, Maica
Domnului simbolizeaz\
harul vindec\tor al divi-
nit\]ii. Ea este acum
imaginea Bisericii, locul
unde lucreaz\ acest har
vindec\tor al lui Hris-
tos. De aceea, Fecioara
Maria este cinstit\ `n-
tr-un mod deosebit, ca
aceea care face minuni
prin mijlocirea [i rug\-
ciunile ei. De aceea, `n
aceast\ zi se c=nt\:
„Lucruri minunate [i
uimitoare a s\v=r[it
St\p=nul Cerurilor, din-
tru `nceput prin tine,
cea cu totul f\r\ pri-
han\“. a
Radio TRINITAS
 CM
YK

S=mb\t\,
14 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 85 (686) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

550 de ani de la Lipsa apei potabile

ungerea ca domn a se va acutiza dramatic
PAGINA 4

PAGINA 5
Sf. Voievod {tefan cel Mare `n urm\torii 20 de ani

La Bistri]a, `n
c\utarea t\m\duirii
a M\n\stirea Bistri]a s\rb\tore[te `n fiecare an, de Izvorul T\m\duirii, unul dintre hramuri a Slujba
de anul acesta a fost oficiat\ de c\tre delegatul IPS Mitropolit Daniel, arhim. Timotei Aioanei,
exarh cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor, al\turi de un impresionant sobor de slujitori format din stare]i, Fermierii care vor
protopopi [i preo]i de mir a Al\turi de cei aproape dou\ mii de credincio[i, prezen]i anul acesta la subven]ii `[i deschid
hramul M\n\stirii Bistri]a, s-au aflat [i reprezentan]i ai oficialit\]ilor locale [i centrale a PAGINILE 8-9 conturi bancare
PAGINA 6

CM CM
YK YK

T\riceanu se fere[te
de o eventual\
candidatur\
la Pre[edin]ie
PAGINA 7

La Ia[i se va construi
POZA ZILEI Scheme de ajutor pentru persoanele care un nou aeroport
nu-[[i pot pl\ti facturile la electricitate interna]ional
Autoritatea Na]ional\ seminar pe teme econom- PAGINA 11
de Reglementare `n dome- ice, organizat la Sinaia.
niul Energiei (ANRE) in- El a amintit de inten]ia
ten]ioneaz\ s\ elaboreze autorit\]ilor rom=ne de a
scheme de ajutor pentru dezvolta o pia]\ regional\
persoanele cu venituri de energie. Rom=nia a fost
mici, care nu `[i pot pl\ti invitat\ recent s\ adere la
facturile la electricitate, a pia]a regional\ central [i
declarat ieri pre[edintele
institu]iei, Nicolae Opri[. est-european\ de energie,
„Acest sistem este sin- din care fac parte ]\ri ca
gurul prin care pot fi spri- Fran]a, Austria sau Ger-
jini]i cei care nu `[i pot mania, a declarat ieri pre-
pl\ti facturile, pentru c\ [edintele Autorit\]ii Na-
furnizorii nu pot fi obli- ]ionale de Reglementare `n
ga]i s\ reduc\ pre]urile“, domeniul Energiei (ANRE), Derby-ul marilor
Nicolae Opri[. a
a afirmat Opri[, la un
ambi]ii `n Copou
PAGINA 12
Starea lui Ariel Sharon s-a `mbun\t\]it u[or Meteo
Starea de s\n\tate a tuia, relateaz\ Reuters. m\, `ntr-o clinic\ medi- viziune din Israel l-a ci-

fostului premier israe-
St\p=nul bananelor: Un gibon cu m=- lian Ariel Sharon, aflat
na alb\ se delecteaz\ cu o banan\ `n timp `n com\, s-a `mbun\t\]it
ce st\ pe un munte de fructe `n parcul a- u[or, a anun]at un post
nimalelor din Yongin, la sud de Seul. a de televiziune, care cita
membri ai familiei aces-
Sharon a suferit o hemo-
ragie cerebral\ la 4 ia-
nuarie 2006, `n timp ce
ocupa postul de prim-mi-
nistru, [i-a pierdut cu-
no[tin]a [i se afl\ `n co-
Y
cal\ din apropiere de Tel tat pe fiul lui Sharon,
Aviv. Medicii nu se a[- Omri, care declara c\ Soare
teapt\ ca acesta s\-[i tat\l s\u poate r\spunde
mai revin\. Reportajul la diferite `ntreb\ri, prin maxima 19 °C
difuzat de Canalul 10 al `ncordarea u[oar\ a minima 4 °C
postului public de tele- m=inii. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXXXVIII)
Ap\rarea Ortodoxiei `n
Transilvania secolului
al XVIII-lea (I)
Reac]iile la unirea unei p\r]i a
credincio[ilor ortodoc[i din
Transilvania cu Biserica
Romei au fost foarte prompte,
complexe [i ferme [i s-au
desf\[urat `n dou\ etape. O
prim\ etap\ a avut loc `n
preajma semn\rii actului de
unire, `ntre autorii ei
num\rându-se epitropul
Mitropoliei, Pater Iano[, [i no-
bilul Gavriil din }agul Mare.
Etapa a doua, de mai mare
amploare, care a dat na[tere [i
la cinci mucenici, a `nceput `n
anul 1744, o dat\ cu venirea
`n Transilvania a c\lug\rului
Visarion. Ca urmare a predicii
lui, credincio[ii ortodoc[i au
`nceput s\ refuze s\ asiste la
slujbele preo]ilor uni]i [i
preferau s\ trimit\ tineri s\
fie hirotoni]i `n Moldova [i
}ara Româneasc\ sau
primeau preo]i hirotoni]i de
peste mun]i. Curtea din Viena
a ordonat arestarea acestor
preo]i [i c\lug\ri, ceea ce
echivala cu interdic]ia cultului
ortodox. Astfel a `nceput o
lupt\ dârz\ `ntre popor [i au-
torit\]i, lupt\ `n care poporul
nu a putut fi niciodat\ `nvins.
„Nu pu]ini... era `ntr\ români,
care avea acum grea]\ de
f\cuta unire cu Biserica Romei
[i chiar mul]i dintr\ uni]ii
români, nu numai mireni, ci [i
preo]i, socotea c\ mai bine va
fi de cu bun\ vreme s\ rump\
unirea cea cu Biserica Romei
f\cut\, decât str\mo[easca
lege [i tocmeala s\ o sufere a
se schimba. De aceea... acum
cu gloat\ [i cu larm\ au
`nceput a sc\dea de la unire,
ba `nc\ [i sil\ a face celor ce
vrea s\ r\mân\ `n unire“, con-
semneaz\ Petru Maior (1761-
1821). Un moment deosebit
pentru istoria Bisericii din
Transilvania l-a constituit
venirea `n Transilvania a
c\lug\rului Visarion Sarai.
N\scut `n 1714, la Maidan `n
Bosnia, c\lug\rit `n 1732 de
patriarhul Hrisant al
Ierusalimului, Visarion se sta-
bile[te `n 1737 la M\n\stirea
Pakra din Slavonia, unde este
hirotonit `n 1739. ~ntre anii
1740-1742 a c\l\torit la
Sf=ntul Munte Athos, la
Vene]ia [i la Locurile Sfinte,
cu scrisori de recomandare de
la patriarhul Arsenic al IV-lea,
care, cunoscându-i calit\]ile,
i-a propus s\ mearg\ `n
Transilvania. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Stârpe[te r\ul
din r\d\cin\
Un om bogat, dar boln\vi-
cios, a chemat `n mod
repetat medicul, dar f\r\
nici un efect. Nimic nu-l
mul]umea pe pacient.
„Domnule doctor, stârpe[te
o dat\ r\ul din r\d\cin\“,
zise bolnavul.
Atunci medicul a luat sticla
cu rachiu, care se afla pe
masa bolnavului, [i a
spart-o. Apoi i-a zis: „Acum
am stârpit r\ul din
r\d\cin\“. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
Despre m\rturisirea
sincer\ a credin]ei
„Dup\ acestea a venit
Iisus [i ucenicii Lui `n
p\mântul Iudeii [i st\tea
acolo [i boteza. {i boteza
[i Ioan `n Enon, aproape
de Salim, c\ erau acolo
ape multe [i veneau [i se
botezau. C\ci Ioan nu fu-
sese `nc\ aruncat `n `nchi-
soare. {i s-a iscat o ne`n-
]elegere `ntre ucenicii lui
Ioan [i un iudeu, asupra
cur\]irii. {i au venit la
Ioan [i i-au zis: «Rabi,
Acela Care era cu tine,
dincolo de Iordan, [i des-
pre Care tu ai m\rturisit,
iat\ El boteaz\ [i to]i se
duc la El». Ioan a r\spuns,
zic=nd: «Nu poate un om
s\ ia nimic, dac\ nu i s-a
dat lui din cer. Voi `n[iv\
`mi sunte]i martori c\ am
zis: Nu sunt eu Hristosul,
ci sunt trimis `naintea
Lui. Cel ce are mireas\
este mire, iar prietenul
mirelui, care st\ [i as-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\: Sfântul
Martin
M\rturisitorul,
episcopul Romei
Acest sfânt a tr\it `n
secolul al VII-lea. Când
`mp\ratul Constantin
Pogonatul a fost atras de
erezia monotelist\, Sfân-
tul Martin, episcopul Ro-
mei, i-a scris patriarhu-
lui Pavel al Constantino-
polului s\-l sf\tuiasc\ pe
`mp\rat s\ renun]e la a-
ceast\ erezie. ~ns\ patri-
arhul a surghiunit pe tri-
mi[ii papei. Papa a con-
vocat un sinod, la care
au participat 105 epis-
copi, [i a condamnat ho-
t\rârea `mp\ratului de a
generaliza aceast\ ere-
zie `n Biseric\. ~mp\ra-
tul a trimis la Roma pe
Teodor ca s\-l aduc\ pe
Sfântul Martin. Dup\ ce
a fost dus la divan, epis-
copul a fost `ntemni]at,
apoi exilat la Cherson,
unde a murit. Trupul lui
a fost `ngropat `n afara
cet\]ii, `n Biserica Prea-
sfintei N\sc\toare de
Dumnezeu.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor M\r-
turisitori Serghie, Pir [i
Teodor, episcopii care au
fost `mpreun\ cu Sfântul
Martin; a Sfântului Mu-
cenic Ardalion [i a Sfintei
Muceni]e Tomaida.
CALENDARUL ZILEI
cult\ pe mire, se bucur\
cu bucurie de glasul lui.
Deci aceast\ bucurie a
mea s-a `mplinit. Acela
trebuie s\ creasc\, iar eu
s\ m\ mic[orez. Cel ce vi-
ne de sus este deasupra
tuturor; cel ce este de pe
p\mânt, p\mântesc este
[i ca un p\mântean gr\-
ie[te. Cel ce vine din cer
este deasupra tuturor. {i
ce a v\zut [i a auzit, aceea
m\rturise[te, dar m\rtu-
ria Lui nu o prime[te ni-
meni. Cel ce a primit m\r-
turia Lui a pecetluit c\
Dumnezeu este adev\-
rat».“ (Ioan 3, 22-3
33)
***
Mâine este Duminica
lui Toma sau Duminica
Tomei. Ceea ce se va citi
mâine la Sfânta Liturghie
trebuie coroborat cu ul-
timul verset din evan-
Cuviosul Leonida,
episcopul Atenei
Duminic\: Sfin]ii
Apostoli Aristarh,
Pud [i Trofim
Ace[tia apostoli au f\-
cut parte din cei [apte-
zeci de ucenici ai Mântu-
itorului Iisus Hristos. L-au
urmat pe Sfântul Apostol
Pavel, propov\duind [i
p\timind `mpreun\ cu
dasc\lul lor, iar dup\
moartea lui au fost uci[i
de `mp\ratul Nero.
Tot `n aceast\ zi, po-
menirea Sfântului Muce-
nic Crescent din Mira Li-
chiei; a Sfintelor Muceni-
]e Vasilisa [i Anastasia; a
Cuviosului Leonida, epis-
copul Atenei, [i a Sfin]ilor
Mucenici Teodor, preotul,
[i Pavsolipic.
~n ziua de 14 aprilie,
istoria consemneaz\:
a 1457 – ~ncepe dom-
nia lui {tefan cel Mare [i
Sfânt `n Moldova; `n tim-
pul domniei lui (care va
dura 47 de ani, pân\ `n
ziua trecerii sale la cele
ve[nice – 2.VII.1504), a
reorganizat administra-
]ia, a impulsionat comer-
]ul, a ref\cut sistemul de
ap\rare a ]\rii; din acea
epoc\ dateaz\ primele
cronici, ca [i m\n\stirile
ghelia de ast\zi [i anume:
„Cel ce a primit m\rturia
Lui a pecetluit c\ Dumne-
zeu este adev\rat“. Aces-
tea sunt cuvintele rostite
de Sfântul Ioan Botez\-
torul [i fac referire la
Domnul Iisus. Capitolul
al treilea al Evangheliei
dup\ Ioan se `ncheie cu
urm\toarele cuvinte: „Cel
ce crede `n Fiul are via]\
ve[nic\“. Deci cel ce m\r-
turise[te credin]a `n Hris-
tos [i `n ~nvierea Sa va
mo[teni via]a cea ve[nic\.
De[i pare ceva obi[nuit,
salutul pe care-l folosim
`n aceste zile, anume
Hristos a `nviat, este o
m\rturie a ceea ce cre-
dem. {i ne-am bucura ca
aceste cuvinte pe care le
spunem s\ fie spuse cu
sinceritate [i s\ crezi `n
ceea ce spui. Altfel devine
o fraz\ banal\, o simpl\
formalitate. Când spui
Hristos a `nviat s\ [tii [i
s\ sim]i c\ m\rturia plea-
c\ din adâncul inimii [i a
sufletului t\u. (Rubric\
realizat\ de pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Tri-
nitas)
pictate `n „stilul moldo-
venesc“; datorit\ râvnei
sale pentru ap\rarea Or-
todoxiei, Biserica Orto-
dox\ Român\ l-a cano-
nizat `n anul 1992, Sf.
Voievod {tefan cel Mare
fiind pr\znuit `n data de
2 iulie;
a 1865 – A fost asasi-
nat, de un sudist fanatic,
Abraham Lincoln (n.
1809), om politic ameri-
can, unul dintre fonda-
torii Partidului Republi-
can (1856); pre[edinte al
SUA `ntre anii 1861 [i
1865 (militant pentru
desfiin]area sclaviei);
a 1891 – A fost sem-
nat Acordul de la Madrid
`n problema Conven]iei
interna]ionale de comba-
tere a m\rcilor false pri-
vind provenien]a m\rfu-
rilor;
a 1912 – Vasul Tita-
nic a lovit aisbergul care
248 de ani de la
moartea lui Händel
Georg Friedrich Hän-
del s-a n\scut la 23 fe-
bruarie 1685, `n ora[ul
german Halle, unde a
luat [i primele lec]ii de
muzic\ de la Friedrich
Wilhelm Zachow. La
avea s\-i cauzeze scu-
fundarea din diminea]a
zilei urm\toare;
a 1917 – A decedat
Lejzer Ludwik Zamen-
hof, supranumit „Dokto-
ro Esperanto“, medic si
lingvist. Este recunoscut
drept creatorul limbii es-
peranto, limb\ artificia-
l\, bazat\ pe o gramati-
c\ schematizat\ [i pe un
vocabular `mprumutat
din cele mai r\spândite
limbi europene, inventa-
t\ cu scopul de a deveni
limb\ interna]ional\;
a 1919 – S-a n\scut
Eugen Popa (d. 1997), pic-
tor, monumentalist [i
grafician. El a elaborat
procedee combinatorii
spectaculoase, asociind
colajul sau monotipul cu
desenul `n tu[ [i acuarel\;
a 1986 – A `ncetat din
via]\ scriitoarea Simone
v=rsta de 18 ani era de-
ja angajat ca violonist [i
„Maestro al Cembalo“
`n orchestra Operei din
Hamburg condus\ de
Reinhard Keiser. Aceas-
ta este [i perioada `n
care a scris prima sa o-
per\, „Almira“. ~n anul
1707 a plecat `n Italia,
locuind doi ani `n Flo-
ren]a [i Roma pentru a
studia al\turi de com-
pozitorii italieni Arcan-
gelo Corelli, Alessandro
[i Domenico Scarlati [i
Agostino Steffani. Timp
de trei ani va compune
opere, oratorii [i un ma-
re num\r de cantate re-
ligioase. Primul mare
succes l-a avut cu opera
„Agrippina“ a c\rei pre-
mier\ a avut loc, `n
1709, la Vene]ia.
Dup\ o scurt\ re`n-
toarcere `n ]ara natal\,
Händel s-a stabilit de-
finitiv `n Anglia, `n ca-
litate de compozitor [i
muzician al cur]ii rega-
de Beauvoir (n. 1908), o
lupt\toare `n slujba ega-
lit\]ii `n drepturi dintre
sexe, cunoscut\ ca teore-
tician\ a mi[c\rii femi-
niste din anii ’70 („Man-
darinii“, „Invita]ia“, „Sân-
gele celorlal]i“, „Aminti-
rile unei fete cumin]i“,
„B\trâne]ea“);
a 1986 – Pre[edintele
american Ronald Rea-
gan ordon\ lansarea de
atacuri aeriene `mpotri-
va Libiei, care vor duce
la decesul a 60 de oa-
meni, ca r\spuns la a-
tacul terorist din 5
aprilie din Berlinul de
Vest, când doi solda]i
americani au fost uci[i;
a 2000 – C\derea
bursei newyorkeze de pe
Wall Street, fenomen
care va provoca sc\deri
`ngrijor\toare [i `n lan]
ale burselor din `ntreaga
lume. a
le. ~n anul 1709 a pri-
mit `ns\rcinarea de a
pune bazele unui teatru
de oper\ la Londra,
„The Royal Academy of
Music“, pentru care a
compus nu mai pu]in de
14 opere. Aici `nregis-
treaz\ [i marile sale
succese cu operele „Ra-
damisto“, „Giulio Ceza-
re in Egitto“, „Tamerla-
no“ [i „Rodelinda“, care
`l fac celebru `n toat\
Europa. ~n 1742, a com-
pus celebrul oratoriu
„Messiah“, considerat
capodoper\ p=n\ as-
t\zi. „Alleluiah“ din a-
cest oratoriu este una
dintre cele mai cunos-
cute [i mai des execu-
tate buc\]i muzicale. ~n
timp ce lucra la orato-
riul „Jephta“, Händel [i-a
pierdut vederea. A murit
pe 14 aprilie 1759, fiind
`nmorm=ntat cu ono-
ruri deosebite `n „Col]ul
Poe]ilor“ din Westmins-
ter Abbey.

LUMEA CUV+NTULUI
V\l\ritul
de Stelian
DUMISTR|CEL
A doua zi de Pa[ti, `ntr-o
emisiune TV despre „Da-
tini“, aflam, de la un repor-
ter, ceea ce aflase [i el de la
un locuitor dintr-o a[ezare
transilv\nean\: stropitul
cu parfum al fetelor, `n a-
cea zi, ar fi un obicei luat
de români de la unguri, f\-
cându-se [i leg\tura cu
stropitul cu ap\; or, sub
aceast\ form\, la origine
se afl\ un ritual p\gân de
fertilitate, caracteristic po-
pula]iilor agricole.
L\sând la o parte faptul
c\ la diferite s\rb\tori tra-
di]ionale apar [i alte ase-
menea informa]ii c\rora li
se d\ un `nveli[ senza]io-
nal, `n cazul de fa]\ ne pu-
tem `ntreba, dac\ obiceiul
ar fi unguresc, de ce, dup\
cum afl\m din pres\, „Tu-
ri[tii unguri vin «la stro-
pit», la Praid“, `n jude]ul
Harghita, unde, „potrivit
tradi]iei «stropitului», ti-
nerii ne`nsura]i [i b\rba]ii
merg la fete [i neveste pen-
tru a le uda cu ap\ de izvor
sau cu parfum, ca s\ fie
frumoase [i s\ miroas\ tot
anul ca florile de prim\va-
r\“. C\ci parfum, dar mai
ales ap\, se afl\ peste tot,
dar vechiul obicei este
BIOGRAFII LUMINOASE
Mitropolitul Nicolae Colan
– 40 de ani de ve[nicie
de protos. Macarie
DR|GOI
Cel care avea s\ fie unul
dintre ierarhii de seam\ ai
Clujului [i ai Ardealului,
episcopul [i mitropolitul Ni-
colae Colan, a avut origini
]\r\ne[ti, ca mai toat\ elita
româneasc\ de pe aceste
meleaguri, provenind din ]i-
nutul românesc al Covasnei.
~n satul Araci (fost Arp\tac)
a v\zut lumina zilei, la 28
noiembrie 1893. A urmat
[coala primar\ din sat, de
[ase clase, `ntre anii 1900-
1906, continuând apoi studi-
ile la Colegiul reformat din
Sfântu Gheorghe. Nemul-
]umit de educa]ia primit\,
str\in\ de limba [i credin]a
lui româneasc\, a fost
`nscris de c\tre tat\l s\u la
Gimnaziul ortodox „Andrei
{aguna“ din Sibiu. Aici a
studiat sub `ndrumarea u-
nor nume sonore de mari
dasc\li [i mai figuri ale `n-
v\]\mântului [i culturii ro-
mâne din acea vreme. Dup\
absolvirea gimnaziului a ur-
mat cursurile Institutului
teologic din Sibiu (1914-
1917), iar la sfâr[itul r\zbo-
iului, `ntre anii 1918-1920, a
parcurs [i etapele unei
preg\tiri filologice, la Facul-
tatea de Litere a Universi-
t\]ii din Bucure[ti, pe care o
absolv\ `n urma sus]inerii
unei teze de licen]\ cu titlul
„Stilul lui Dimitrie Cantemir
`n scrierile sale române[ti“.
{i-a aprofundat studiile
printr-o specializare la Fa-
cultatea de Teologie protes-
tant\ a Universit\]ii din
Berlin. Re`ntors la Sibiu, `n
octombrie 1922, cu sprijinul
[i sub atenta `ndrumare a
semnalat azi mai ales pen-
tru Transilvania; iat\ `nc\
o m\rturie contemporan\,
a unui actor, Cosmin Se-
le[i: „Merg la «stropit» de
când m\ [tiu, nu pot s\-mi
imaginez Pa[tele f\r\ el. E
un obicei foarte frumos,
vechi din mo[i str\mo[i.
B\ie]ii stropesc fetele cu
pu]in parfum pe cap, iar
asta `nseamn\ c\ ele vor fi
s\n\toase [i frumoase tot
anul. Pentru c\ la noi, la
Zal\u, fetele sunt conside-
rate flori“.
O (foarte) scurt\ incur-
siune cu profil de antropo-
logie cultural\ ne d\ cheia
problemei. Mergând din-
spre mai apropiat spre ori-
gini, putem afla c\ udatul
cu ap\ a fost interzis la
Bra[ov `n a doua jum\tate
a secolului al XVIII-lea,
deoarece „deteriora haine-
le“, astfel c\ apa (`n canti-
t\]i mari!) a fost `nlocuit\
prin parfumuri. Dar, `ntr-o
zon\ ce a p\strat mult
timp obiceiuri arhaice,
cum este Vrancea (c\ci
practica a fost cunoscut\
peste tot la dacoromâni),
se mai turnau efectiv cofe
cu ap\ asupra gospodari-
lor, pân\ prin anii ’30 ai
secolului al XX-lea. {i a-
ceast\ form\ de udat este,
totu[i, una mai mult sau
mai pu]in simbolic\, deoa-
rece, ini]ial, ritualul de fer-
tilitate de la `nceputul pri-
m\verii consta `n „trasul
`n vale“ (adic\ `ntr-o ap\
curg\toare) a persoanelor
ce f\ceau obiectul origina-
lului… omagiu!
chiriarhului s\u, mitropoli-
tul Nicolae B\lan, cel care a
format atâtea genera]ii de ti-
neri teologi [i oameni ai Bi-
sericii, Nicolae Colan a par-
curs treptele unei cariere
universitare [i biserice[ti de
excep]ie, `ncununat\ cu cali-
tatea de profesor de Noul
Testament [i rector al
Academiei Teologice „Andre-
ian\“ din Sibiu, perioad\ `n
care a fost [i membru al Con-
siliului eparhial [i al Con-
gresului Na]ional Bisericesc
de la Sibiu, membru `n Co-
mitetul central al ASTREI,
redactor al „Revistei Teolo-
gice“ [. a. m. d.
Ctitor de [coli
La 29 aprilie 1936, este
ales de c\tre Colegiul elec-
toral bisericesc, `ntrunit la
Bucure[ti, ca episcop al
Eparhiei Vadului, Feleacu-
lui [i Clujului. A fost tuns `n
monahism la 20 mai 1936, `n
m\n\stirea Cozia, iar la 24
mai hirotesit arhimandrit,
urmând ca hirotonia `ntru
arhiereu s\ aib\ loc la
Praznicul Rusaliilor din acel
an (31 mai), fiind s\vâr[it\
`n Catedrala mitropolitan\
din Sibiu, de un sobor nu-
meros de arhierei `n frunte
cu mitropoli]ii Nicodim
Munteanu al Moldovei, vi-
itorul patriarh [i Nicolae B\-
lan al Ardealului. La s\r-
b\toarea Sfin]ilor Apostoli
Petru [i Pavel (29 iunie
1936), este instalat `n
Catedrala din Cluj ca al
doilea `ntâist\t\tor al aces-
tei re`nviate eparhii din i-
nima Transilvaniei.
A desf\[urat o activitate
dintre cele mai rodnice pe
linie pastoral-misionar\ [i
cultural\, `ntr-o perioad\
OPINII & COMENTARII
Iar de la termenul vale
cu sensul men]ionat se ex-
plic\ denumirea de v\l\-
rit, pe care o mai g\sim [i
ast\zi `n evocarea acestui
tip de colindat al cetelor de
fl\c\i (spicuim de pe inter-
net): „`n comunele situate
la deal de Vidra, care este
poarta Vrancei str\vechi,
se mai merge, `n a doua zi
de Pa[te, cu v\l\ritul“;
sau: „`n zona N\rujei pân\
acum c`]iva ani se mergea
`n a doua zi de Pa[te cu
V\l\ritul. Dup\ `nviere,
imediat ce primeau bine-
cuvântarea preotului la bi-
seric\, fl\c\ii puneau o
n\fram\ sau un steag `n-
tr-un b\] [i plecau s\ a-
nun]e `nvierea `n sate, dar
[i disponibilitatea de `nsu-
r\toare“.
Leg\tura cu biserica re-
prezint\ `ns\ o acomodare
a vechiului ritual p\gân, ce
provoca [i victime omene[ti
[i care, pentru ]ara Româ-
neasc\, a fost descris, la
din care n-au lipsit greut\-
]ile [i furtunile `n via]a bise-
riceasc\ [i na]ional\ a româ-
nilor. ~n dorin]a de a impul-
siona via]a tineretului or-
todox, a `nfiin]at `n Cluj
dou\ institu]ii de `nv\]\-
mânt: Liceul ortodox de b\-
ie]i „Mitropolitul Simion
{tefan“ [i Liceul ortodox de
fete „Doamna Stanca“, care
au func]ionat sub `ndru-
marea Bisericii pân\ `n anul
1948. Totodat\, pentru a re-
vigora [i `nfrumuse]a cân-
tarea liturgic\ `n biseric\, a
ctitorit o [coal\ de cânt\re]i
biserice[ti, `n localitatea
bistri]ean\ Nu[eni. Sub pa-
tronajul [i directa sa preocu-
pare s-au tip\rit dou\ edi]ii
ale Noului Testament,
având la baz\ textul Bibliei
lui {aguna, prestigioase
lucr\ri ale profesorilor de la
Academia Teologic\ clu-
jean\, printre care [i câteva
din scrierile sale, cum ar fi:
„Medalioane“ (1940), „~n
leg\turi“ (1946), o culegere
de pastorale trimise credin-
cio[ilor `n timpul ocupa]iei
horthyste [i o traducere din
Emil Fiedler, „Omul cel
nou“, publicat\ sub pseu-
donim `n anul 1941.
Ierarhul ministru
A fost ministru al Educa-
]iei Na]ionale [i ad-interim
la Culte [i Arte, `n perioada
1 aprilie-20 iunie 1938, r\-
mânând apoi ministru al
Cultelor [i Artelor `n guver-
nul condus de patriarhul Mi-
ron Cristea, din 20 iunie
1938 pân\ la 31 ianuarie
1939. ~n tot acest r\stimp,
s-a interesat `n mod priori-
tar de educa]ia religioas\ `n
[colile române[ti, de Acade-
miile teologice transilvane,
de salarizarea preo]ilor [i `n
chip deosebit de situa]ia ro-
mânilor din Mun]ii Apuseni
[i din secuime, regiunea sa
natal\. O dat\ cu ocuparea
Ardealului de Nord de c\tre
`nceputul secolului al
XVIII-lea, de un c\l\tor
suedez, E.H. Weismantel,
dar fusese comb\tut de bi-
seric\ `nc\ din secolul pre-
cedent, de mitropoli]ii Dosof-
tei [i Iacob Putneanu (am
evocat aceste fapte `n lucra-
rea Lexic românesc, 1980, p.
140 [i urm., `n explicarea
expresiei a lua la vale).
A[adar, proiectat pe un
vechi ritual agricol de ferti-
litate al autohtonilor, ce
presupunea chiar sacrificii
umane, stropitul cu parfum,
ca form\ „civilizat\“ imagi-
nat\ de germanii bra[o-
veni, a putut fi preluat cân-
dva de români [i de la un-
gurii din Transilvania, un-
de ast\zi ace[tia se `ntorc
`n calitate de turi[ti.
* Stelian Dumistr\cel este
lingvist, profesor universitar
la Departamentul de
Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
Ungaria horthyst\, `n toam-
na anului 1940, a r\mas `n
mijlocul p\stori]ilor s\i, fiind
singurul ierarh ortodox din
zona ocupat\, care [i-a conti-
nuat mai departe misiunea,
purtând grij\ [i de preo]ii din
eparhiile acestei provincii,
r\mase f\r\ arhiereu.
~n aceia[i perioad\ difi-
cil\, la 26 mai 1942, survine
[i numirea sa `n cel mai `nalt
for [tiin]ific al ]\rii, Academia
Român\, unde ocup\ acum
un loc ca titular, fiind deja `n
prealabil desemnat membru
de onoare.
Seria nedrept\]ilor nu
s-a `ncheiat, deoarece o
dat\ cu venirea comuni[-
tilor la putere, `n 1948, i s-
a retras calitatea de mem-
bru al Academiei, ca [i al-
tor intelectuali distin[i ca-
re nu conveneau regimu-
lui, printre care [i colegul
[i prietenul s\u, filosoful [i
poetul Lucian Blaga.
Dup\ dou\ decenii de p\s-
torire arhiereasc\ la Cluj,
Nicolae Colan a fost ales, la
23 mai 1957, mitropolit al
Ardealului, revenind `n ur-
bea `n care a f\cut primii
pa[i `n studiile teologice. Era
`n acel moment o persoan\
cu renume, `n ]ar\ [i `n
str\in\tate, dar [i cu multe
suferin]e [i experien]e ama-
re acumulate, mai vechi sau
de dat\ mai recent\, sub re-
gimurile dictatoriale [i tota-
litare, de dinainte [i de dup\
1948. A trecut la cele ve[-
nice, `n urma unei suferin]e
grele [i prelungite, la 15 a-
prilie 1967. Slujba `nmor-
mânt\rii a fost ]inut\ `n Ca-
tedrala mitropolitan\ din Si-
biu, iar trupul s\u ne`nsu-
fle]it a fost a[ezat al\turi de
cel al marelui s\u `nainta[
Andrei {aguna, `n cimitirul
bisericii mari din R\[inari.
~n 1994, osemintele sale au
fost str\mutate `n noua
necropol\ de la M\n\stirea
Sâmb\ta de Sus, unde `[i
doarme somnul de veci [i
mentorul s\u, mitropolitul
Nicolae B\lan. a
S=mb\t\, 14 aprilie 2007
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
S\ fii cre[tin ast\zi
a ~ntr-o lume `n care se afi[eaz\ pornografia,
violen]a, ura, vulgaritatea, mercantilismul de
cea mai joas\ spe]\ – [i nimeni nu le
interzice! – icoanele sunt interzise a
de Carmelia LEONTE
Dac\ ne `ntreb\m care
sunt, `n lumea modern\,
[ansele cre[tinului, [ansele
reale s\ se exprime [i s\ fie
ascultat, s\ existe `n calitate
de cre[tin, r\spunsul este
dezarmant: [ansele sunt
nule. El nu are dreptul s\ se
exprime astfel, decât `n
cadrul unei minorit\]i for-
mate tot din cre[tini. Cre[ti-
nii reprezint\ singura mi-
noritate f\r\ drepturi. Lu-
mea se consider\ violentat\
de simbolurile cre[tine [i
chiar de cuvântul „cre[ti-
nism“, exclus din Constitu]ia
Europei. ~n concluzie: cre[ti-
nismul este o religie inter-
zis\. Pare de necrezut, pen-
tru c\ celelalte religii nu
sunt interzise, dar cre[ti-
nismul este o religie inter-
zis\ la ea acas\. Cre[tinul
este minoritar `n Europa
cre[tin\. }\rile cre[tine [i-
au pierdut dreptul s\ afi[eze
icoane pe pere]i. ~n]elegem
problema alegerilor per-
sonale, `n]elegem respectul
pe care `l dator\m celor de
alte religii sau confesiuni,
dar se constat\ un lucru:
`ntr-o lume `n care se afi[ea-
z\ pornografia, violen]a, ura,
vulgaritatea, mercantilis-
mul de cea mai joas\ spe]\ –
[i nimeni nu le interzice! –
icoanele sunt interzise. De
ce? Pentru c\ lezeaz\ liber-
tatea de gândire a altora. Se
vede c\, `n aceast\ lume, li-
bertatea de gândire a
cre[tinului este ultimul lu-
cru care conteaz\. Prin re-
fuzul icoanelor se refuz\ o
anumit\ mentalitate, o anu-
mit\ idee despre via]\, un
anumit mod de asumare a
credin]ei. Se `mpinge `ncet-
`ncet sentimentul religios
`ntr-o interioritate invi-
zibil\, amenin]at\ [i ea de
`ndoieli.
Pe vremea dictaturii co-
muniste era aceea[i pro-
blem\, numai c\ reprimarea
credin]ei cuno[tea forme mai
dramatice. Dar s\ nu spun
„mai dramatice“, ci mai vio-
lente, pentru c\ dramatice
sunt [i acum. Atunci cre-
din]a intra `n opozi]ie cu ide-
ologia comunist\, care con-
sidera c\ via]a `ncepe [i se
termin\ la nivelul lumii
acesteia, acum credin]a in-
tr\ `n opozi]ie cu mentali-
tatea libertin\ a omului
modern, care a redus feno-
menul religios la o sum\ de
precepte morale f\r\ credi-
bilitate. Cum s-a ajuns aici?
~n primul rând, pentru c\ de
prea multe ori `n istorie
cre[tinul s-a contrazis pe
sine, s-a dezis faptic de
mesajul pe care `l sus]inea
teoretic [i aceast\ situa]ie
l-a subminat din interior,
l-a compromis iremediabil `n
ochii umanit\]ii. Cruciadele,
schismele, Inchizi]ia, cre[ti-
n\rile for]ate au pulverizat
mesajul cre[tin `n ochii celor
de alte religii sau ateilor,
aruncându-l `ntr-o zon\ de
contradic]ii irezolvabile. U-
3
nica rezolvare g\sit\ de oa-
meni a fost dezicerea de
acest mesaj. ~n nici un alt
mod nu s-a putut dep\[i
stupoarea dat\ de apari]ia
unei `ntreb\ri f\r\ r\spuns:
„Cum e posibil ca ni[te cre-
dincio[i care poart\ mesajul
iubirii dezinteresate [i al
p\cii absolute s\ nu se `n-
]eleag\ `ntre ei, s\ sporeasc\
`n lume ura, violen]a [i into-
leran]a? Cum e posibil?“
Acest e[ec al cre[tinismului
a f\cut ca Revolu]ia francez\
[i mentalitatea egolatr\ a
omului modern s\ margina-
lizeze f\r\ probleme mi-
nunatele idealuri cre[tine.
Dac\ `ncerc\m s\ fim
obiectivi, constat\m c\ ateul
este mult mai consecvent cu
sine decât cre[tinul, mult
mai credibil, pentru c\ ateul
nu are niciodat\ de `nfruntat
vreun conflict interior [i ast-
fel nu are ocazia s\ se dezic\
de principiile lui sau, mai
bine spus, de lipsa de prin-
cipii. Orice ateu poate s\ `[i
compun\ o moral\ personal\
pe care s\ o adapteze dup\
caz. Intransigen]a poruncilor
mântuitoare nu `l pune vreo-
dat\ `n `ncurc\tur\. Pe când
cre[tinul se confrunt\, pe de
o parte, cu o lume care nu `l
`n]elege [i nu `l accept\, pe
de alt\ parte cu `n\l]imea de
necuprins a mesajului cristic
[i, nu `n ultimul rând, cu
propriile lui sl\biciuni,
c\rora trebuie s\ le fac\ fa]\
zi de zi [i clip\ de clip\.
Cre[tinul este mereu `n
criz\, mereu `n tensiune. ~n
acest context, el nu are, prac-
tic, nici o [ans\.
Credin]a se poart\ `n spa-
te ca o cruce pe cât de invi-
zibil\, pe atât de grea. De ce
este grea? Pentru c\ nu doar
lumea din jur o face grea, ci
`n primul rând `ns\[i e-
duca]ia cre[tinului, interiori-
tatea lui. ~n Europa ([i `n A-
merica), `nv\]\mântul oblig-
atoriu este [i va r\mâne fun-
damental laic, construit pe
principiile omului modern,
care nu datoreaz\ nimic vre-
unei instan]e superioare,
pierdute undeva, `n-tr-un
cosmos nedefinit. La anii
maximei receptivit\]i, tinerii
constat\ c\ nici matematica,
nici fizica, nici chimia [i nici
m\car [tiin]ele umaniste nu
discut\ problema Mântuito-
rului, ci dau de `n]eles c\
mântuirea este o problem\
de matematic\, fizic\ sau
chimie. ~n aceste condi]ii, se
`n]elege c\ Iisus este expul-
zat din [coli, din con[tiin]e, [i
nici m\car nu ne batem ca-
pul s\ ~l r\stignim pe cruce,
pentru c\ ar fi un efort inutil.
Prefer\m ignorarea total\,
nep\sarea absolut\.
~n aceste condi]ii i se cere
cre[tinului s\ men]in\ pres-
tigiul credin]ei. Ostenta]ia
trebuie `nlocuit\ cu discre-
]ia, patetismul cu sobri-
etatea, excesul de zel trebuie
s\ lase loc cump\nirii. Cre[-
tinul nu mai poate spera s\
cucereasc\ lumea ci, cu un
mare fort, s\ `[i p\streze
credin]a. a
4 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
PE SCURT
Ast\zi `ncep
concertele misionare
Radio Trinitas
Cu prilejul `mplinirii a 9 ani de
existen]\ a postului de radio
Trinitas, Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei, prin Institutul
Misionar-Cultural Trinitas,
Radio Trinitas [i
Protropopiatele Piatra Neam],
T=rgu Neam] [i Boto[ani, orga-
nizeaz\ concerte misionare,
dup\ cum urmeaz\: ast\zi va
avea loc un concert la Piatra
Neam], m=ine, 15 aprilie, la
T=rgu Neam], iar pe 23 aprilie
la Boto[ani.
Seria concertelor misionare va
`ncepe ast\zi, de la 18.30, la
Casa de Cultur\ a Sindicatelor
din Piatra-Neam], cu un concert
oferit de Corala „Trinitas“ a
Institutului Cultural-Misionar
Trinitas, Corul „Glasul
Bisericii“ al Protopopiatului
Piatra-Neam], Corul „P\storul
cel Bun“ al Protopopiatului
Târgu Neam], Corul „Serafimii“
al Protopopiatului Roznov [i
Corul „Taborul“ al Pro-
topopiatului Ceahl\u.
Al doilea Concert Misionar
Radio Trinitas va avea loc
m=ine, 15 aprilie a.c., de la ora
18.30, la Casa de Cultura „Ion
Creang\“ din T=rgu Neam]. Vor
concerta: Corul „Altarul“ al
Catedralei mitropolitane din
Ia[i; Corul „Cuviosul Iosif“ al
M\n\stirii V\ratec; Corul „Cuv.
Rafael“ al M\n\stirii Agapia;
Corul „Panaghia“ al M\n\stirii
Dur\u [i Corul „Sih\stria
Carpa]ilor“ al M\n\stirii
Sih\stria.
Seria de concerte misionare orga-
nizate cu binecuv=ntarea IPS
Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, se va `ncheia pe 23
aprilie 2007 la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor din Boto[ani. (N.B.)
Preo]ii de la Ceahl\u
au discutat despre
rolul mass-media
`n via]a Bisericii
La sediul Protopopiatului
Ceahl\u, joi, 12 aprilie, a avut
loc [edin]a lunar\ cu preo]ii
care slujesc la parohiile din ju-
risdic]ia acestui protopopiat.
{edin]a la care au fost prezen]i
26 de preo]i a fost prezidat\ de
protopopul de Ceahl\u, pr.
Mihai Damian. Tema [edin]ei,
„Rolul mass-media `n activi-
tatea pastoral\ [i misionar\ a
Bisericii“, sus]inut\ de pr. Liviu
Papuc de la parohia Frumosu, a
ar\tat rolul benefic al mass-me-
diei `n via]a Bisericii, precum [i
rolul nefast al anumitor emisi-
uni sau publica]ii cu impact
negativ asupra credincio[ilor,
dar mai ales al tinerilor. „Un rol
benefic `n aceast\ privin]\ `l are
postul de radio Trinitas, care `n
momentul de fa]\ acoper\
aproape `ntreg teritoriul ]\rii
noastre. Au fost date exemple
de credincio[i care, dup\ insta-
larea antenelor de recep]ie-
emisie pentru acest post de ra-
dio, au devenit ascult\tori fideli
ai acestuia, afirmând c\ «este
singurul post de radio care
prezint\ realit\]ile f\r\ a fi dis-
torsionate». De asemenea, pr.
Liviu Papuc a subliniat [i rolul
benefic al cotidianului
«Lumina», care prezint\ obiectiv
via]a Bisericii [i a societ\]ii. O
mare parte dintre cititori apre-
ciaz\ `n mod deosebit articolele
cu privire la explicarea vie]ii
liturgice, a vie]ii parohiilor, cât
[i rubricile cu via]\ medical\.
Se constat\, de asemenea, c\ un
num\r mare de cititori sunt
abona]i [i la s\pt\m=nalul
«Lumina de Duminic\», `n care
foarte apreciate sunt predicile“,
ne-a explicat pr. Cristian
D\sc\lescu, corespondent al
ziarului „Lumina“ `n
Protopopiatul Ceahl\u. (N.B.)
550 de ani de la ungerea ca domn a Sf. Voievod {tefan cel Mare
Cu binecuv=ntarea [i `n
prezen]a ~nalt Prea Sfin]i-
tului Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, as-
t\zi, 14 aprilie, la Centru-
lui Social Cultural „Sf. Ilie“
de la M\n\stirea Micl\u-
[eni din jude]ul Ia[i va avea
loc un simpozion dedicat
`mplinirii a 550 de ani de la
ungerea ca domn al Moldo-
vei a Sf. Voievod {tefan cel
Mare. Acesta a fost uns ca
domnitor al Moldovei `n
Joia Mare, din anul 1457,
[i, dup\ cum afirm\ unii is-
torici, a fost uns ca domn `n
apropiere de M\n\stirea
Micl\u[eni, pe mo[ia lui
Luca [i Cozma Direptate.
Evenimentul va `ncepe la
ora 10.00 cu slujba Aca-
tistului Sf. Voievod {tefan
cel Mare, care se va oficia
`n paraclisul de var\ `nchi-
nat sf=ntului domnitor,
VIA}A PAROHIILOR
Sprijin financiar pentru
activit\]ile culturale
ale ora[ului Dorohoi
a Parohia „Sf. M. Mc. Dimitrie“ [i „Sf. Cuv. Parascheva“ din Dorohoi
este una dintre cele mai active din localitate a Lucr\rile de amenajare
se `mbin\ cu activit\]ile culturale [i cele misionare a
de {tefan
M|RCULE}
Una dintre cele mai
active parohii din ora[ul
Dorohoi `i are ca ocroti-
tori pe Sf. Mc. Dimitrie [i
pe Sf. Cuv. Parascheva.
Aceast\ parohie cuprin-
de mai multe cartiere cu
nume semnificative, cum
ar fi „Criva“, „Seminar“,
„Po[ta Veche“, „}ig\ni-
mea“, dar [i satul Dealu
Mare, aflat la 3 km de
Dorohoi, toate fiind a[e-
zate pe dealul unde o[tile
poloneze au poposit odi-
nioar\, numit de atunci
„Dealul Polonicului“.
Despre biserica paro-
hiei (foto) am aflat c\ a
fost construit\ `n perioa-
da iunie 1954 - octombrie
1956, cu ajutorul consis-
tent al enoria[ilor. A fost
sfin]it\ la 7 octombrie
1956, de un sobor de pre-
o]i `n frunte cu stare]ul
Partenie Ciopron al M\-
n\stirii „Sf. Ioan cel Nou
de la Suceava“, viitorul e-
MOBILIER
BISERICESC SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str.
Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
dup\ care, `n cadrul co-
locviului academic, mai
mul]i istorici [i speciali[ti
vor vorbi despre `nsem-
n\tatea acestui eveniment
[i act istoric la vremea
aceea [i ast\zi. Dup\ aceea,
participan]ii vor merge `ntr-
un pelerinaj la Dolje[ti spre
Siret, unde, la 12 aprilie
1457, {tefan cel Mare a pur-
tat prima sa lupt\ `mpotriva
lui Petru Aron, [i la fosta
mo[ie a lui Toma Direptate,
pentru a cunoa[te locurile
acestea pline de semnifica]ii
istorice.
{i Episcopia
Romanului a marcat
acest eveniment
Men]ion\m c\ joi, 12
aprilie, la Dolje[ti, `n pre-
piscop al Romanului [i
Hu[ilor.
~nfrumuse]area
bisericii [i a
cur]ii exterioare
~n 1996, parohia se mo-
bilizeaz\ pentru a `nfru-
muse]a l\ca[ul de cult.
~n 1998, so]ii Drinceanu
din Ia[i termin\ pictura
bisericii, executat\ `n
tehnica tempera, cu foi]\
de aur, ca [i catapeteas-
ma. Prin contribu]ia eno-
ria[ilor [i a diferi]ilor
sponsori, sunt cump\-
rate de la T=rgu-Neam]
mobilier nou [i strane.
De asemenea, `n cur-
tea bisericii s-a construit
o cl\dire care func]ionea-
z\ ca sala de mese, buc\-
t\ria fiind amenajat\ la
parterul clopotni]ei. Dea-
supra s\lii de mese s-a
amenajat biblioteca pa-
rohiei. La 15 noiembrie
1998, IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bu-
covinei, a resfin]it bise-
zen]a PS Ioachim B\c\ua-
nul , Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Romanului, au
avut loc manifest\ri care
au marcat 550 de ani de
c=nd Sf. Voievod {tefan cel
Mare a `nvins pe Petru III
Aron. „~n jurul orei 9.30,
credincio[ii din satele din
jur, cu preo]ii lor, s-au `n-
dreptat c\tre curtea Bi-
sericii «Sf. Treime» din
Dolje[ti, aduc=nd cu ei
prapuri, fiind `mbr\ca]i `n
costume na]ionale, av=nd
`n m=ini icoane, fiind pre-
zente autorit\]ile locale,
dar [i un grup de c\lug\ri
de la M\n\stirea Putna
care a adus sabia Voievo-
dului {tefan cel Mare din
muzeul m\n\stirii. Dupa
aceea, am plecat `n proce-
siune c\tre locul de
b\t\lie. Acolo s-a s\v=r[it
un parastas `n cinstea
rica [i cl\dirile inaugu-
rate cu aceast\ ocazie.
Lucr\rile de `nfrumu-
se]are continu\, fiind a-
chizi]ionat\ o central\
termic\ [i amenajat sis-
temul de ap\ curent\.
Grija fa]\
de cei s\raci
Parohia „Sf. Mc. Dimi-
trie“ [i „Sf. Cuvioasa Pa-
rascheva“ din Dorohoi se
implic\ `n multe activi-
t\]i culturale. „Am aju-
tat la apari]ia mono-
grafiei «L-am cunoscut
pe Dumitru Furtun\» [i
am sus]inut financiar `n-
trunirea na]ional\ a pro-
fesorilor de istorie din
2001, de la Boto[ani,
olimpiada na]ional\ de
religie din 2004 de la
Boto[ani, ac]iunea ecoa-
micilor clasei a II-a A de
la {coala nr. 5 din Do-
rohoi, concursul regional
«Micul cre[tin», faza fi-
nal\, din mai 2006, pre-
cum [i deplasarea corului
Seminarului Teologic Li-
ceal din Dorohoi `n Fran-
]a `n 1999 [i 2005“, ne-a
declarat preotul paroh,
Constantin Muha, direc-
torul Seminarului Teolo-
gic Liceal Ortodox „Sf.
Ioan Iacob“ din Dorohoi.
Parohia din Dorohoi
poart\ de grij\ [i celor
s\raci din parohie. Am
aflat c\ parohia a ajutat
`n dese r=nduri familiile
cu bolnavi, prin fonuri
provenite de la sponsori
cu inim\ mare cum ar fi
Ioan Viziteu, directorul
SC „Misione“ SRL din Do-
rohoi, sau familia Gheor-
ghe [i Elena Rotaru, pa-
tronii SC „Nordic-Ro-
celor care au c\zut pe timp `n care }ara Moldo-
c=mpurile de lupt\, `n vei a cunoscut o `nflorire
b\t\lie, [i dup\ aceea, o
slujb\ de mul]umire lui
spiritual\ [i material\
despre care s-a r\spândit
Dumnezeu“, dup\ cum a vestea `n toat\ Europa. A
declarat pentru Radio construit mai multe bis-
Trinitas PS Arhiereu erici [i a luptat cu mult\
Ioachim. jertfelnicie pentru binele
{tefan al III-lea, supra- poporului s\u. ~ntreaga
numit {tefan cel Mare, s-a lume cre[tin\ a acelor vre-
n\scut `n Borze[ti (`n ac- muri a r\mas uimit\ dup\
tualul jude] Bac\u). Era r\sun\toarea victorie de
fiul lui Bogdan al II-lea [i la Vaslui din 10 ianuarie
nepotul lui Alexandru cel 1475, `mpotriva puterii
Bun (1400-1432). Dup\ ce otomane, aflate `n expan-
Petru Aron l-a ucis pe siune nest\vilit\. {tefan
tat\l s\u, s-a refugiat `n cel Mare era al treilea
}ara Româneasc\, reve- domn român (pe lâng\
nind dup\ 6 ani. Sprijinit Iancu de Hunedoara [i
de Vlad }epe[, a reu[it Vlad }epe[) care reu[ea s\
s\-l `nl\ture pe asasinul zdrobeasc\ o armat\ oto-
tat\lui s\u, fiind uns man\, considerat\ de ne-
domn al Moldovei la 14 `nvins, dup\ cucerirea
aprilie 1457 pe locul ce se Constantinopolului (1456).
chema „Câmpia Dirept\- A trecut la cele ve[nice la 2
]ii“. A domnit 47 de ani, iulie 1504. (Narcisa B.)
mar“ SRL, [i nu `n ulti- av=nd un plan bine con-
mul r=nd domnul Emil struit prin care vom aju-
Condurache de la SC ta cei s\raci din parohia
„Emicom“ SRL. „Ac]iuni- noastr\“, ne-a mai spus
le din anii trecu]i vor fi p\rintele Constantin
continuate [i `n viitor, Muha. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial,
Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX X-aa - 04.08.2007 (proggram de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru
7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Lipsa apei potabile se va acutiza
dramatic `n urm\torii 20 de ani
a De[i apa reprezint\ 71% din suprafa]a p\m=ntului, speciali[tii au ajuns la concluzia c\ nu este suficient\ a Num\rul oamenilor
care nu vor avea acces la ap\, denumit\, datorit\ importan]ei sale vitale, [i „aurul albastru“, s-ar putea tripla `n urm\torii 20 de ani
a Dun\rea, de exemplu, este unul din cele mai amenin]ate cursuri de ap\, care risc\ s\ dispar\ din cauza polu\rii
a Un astronom american a anun]at c\ a descoperit ap\ pentru prima dat\, pe o planet\ aflat\ `n afara sistemului nostru solar a
La `nceput au fost sce-
narii de film desprinse
dintr-un viitor `ndep\rtat
`n care o planet\ sufer\ de
lipsa apei. ~n momentele
actuale, scenariile se
transform\ din ce `n ce
mai mult `n certitudine,
iar timpul `n care P\m=n-
tul [i omenirea ar putea
suferi la propriu de sete a
devenit alarmant de
aproape. Nu mai pu]in de
1,1 miliarde de oameni nu
au acces la ap\ potabil\,
iar num\rul s-ar putea
tripla `n urm\torii 20 de
ani. Deputa]i europeni [i
invita]i din `ntreaga lume
s-au reunit pentru a
aborda problema apei [i a
`nc\lzirii globale, iar
printre chestiunile abor-
date s-a num\rat [i posi-
bilitatea ca mai multe
popoare s\ recurg\ la ter-
tipuri pentru a-[i impune
suprema]ia asupra „auru-
lui albastru“.
Participan]ii la semi-
narul dedicat importan]ei
apei g\zduit de Parlamen-
tul European au fost de
acord c\ accesul la ap\
este un drept al omului [i
un bun comun, c\ apro-
vizionarea cu ap\ ar tre-
bui finan]at\ public [i c\
cet\]enii ar trebui s\ par-
ticipe la gestionarea resur-
selor de ap\.
Europenii folosesc
abuziv apa
Cre[terea popula]iei, a
produc]iei agricole (70%
din apa pe care o folosim
este consumat\ `n agricul-
tur\), gestionarea gre[it\
a surselor de ap\ [i, une-
ori, situa]ia politic\ pot
duce la lipsa apei potabile
`n unele regiuni. ~n secolul
21, schimbarea climatic\
va intensifica de[ertifica-
rea Africii, lucru ce va duce
Exist\ ap\
pe o planet\ din
afara sistemului
nostru solar
Un astonom american a
anun]at c\ a descoperit a-
p\ pentru prima dat\ pe o
planet\ aflat\ `n afara sis-
temului nostru solar, a
scris presa interna]ional\
`n cursul acestei s\pt\m=ni.
Descoperirea, care cre[te
[ansele ca acolo s\ existe
via]\, este rezultatul cerce-
t\rilor f\cute cu ajutorul
telescopului spa]ial Hub-
ble, a explicat astrofizicia-
nul Travis Barman de la
observatorul Lowell din A-
rizona, potrivit unui comu-
nicat postat pe internet.
la imigrarea popula]iei din
zonele afectate de lipsa
apei `n zone cu acces la
ap\ (ca Europa). Bolile
transmise prin ap\ cau-
zeaz\ 80% din `mboln\-
virile [i decesele din ]\rile
`n curs de dezvoltare,
ucig=nd un copil la fiecare
opt secunde.
De[i Europa are provizii
suficiente de ap\, acest
continent se confrunt\ cu
probleme legate de polu-
are, depozitare nepotrivit\
a de[eurilor [i folosirea
abuziv\ a apei.
Dun\rea, de exemplu,
este unul din cele mai
amenin]ate cursuri de
ap\, care risc\ s\ dispar\
din cauza polu\rii. World
Wide Fund for Nature a
avertizat recent c\ fluviul
este amenin]at de canali-
z\ri, care pun `n pericol
aprovizionarea cu ap\ a
20 de milioane de oameni.
Turismul este, la r=ndul
lui, un factor de risc pen-
tru apa potabil\ din Eu-
ropa, `n special pe coasta
mediteranean\ (un turist
care locuie[te la hotel con-
sum\ `n medie cu 30% mai
mult\ ap\ dec=t un locui-
tor din aceea[i regiune).
„Rezervele de ap\ sunt
`n sc\dere“ spune depu-
tatul ceh Miroslav Ouzký
(PPE-DE), pre[edinte al
Comisiei pentru mediu, s\-
n\tate public\ [i siguran]\
alimentar\, „`n special apa
potabil\ `n Europa de Sud.
Dintre statele membre,
Spania este cea care se
a[teapt\ la cele mai nepl\-
cute urm\ri legate de lipsa
apei potabile“.
Apa ambalat\ a
devenit o necesitate
Crizele globale de ap\
ar putea duce la conflicte
[i la un num\r crescut de
„Acum [tim c\ sunt vapori
de ap\ pe o planet\ din
afara sistemului solar [i,
astfel, sunt motive `nte-
meiate s\ credem c\ [i alte
asemenea planete au va-
pori de ap\ `n atmosfer\“,
a spus Travis Barman, ci-
tat de cotidianul „The Inde-
pendent“.
Planeta, numit\ de
cercet\tori Osiris, este si-
tuat\ la 150 de ani-lumin\
de P\m=nt. Descoperit\ `n-
c\ din 1999, aceasta se chea-
m\ oficial HD 209458b [i a
fost prima planet\ `n afara
sistemului solar a c\rei at-
mosfer\ con]ine oxigen [i
carbon. Osiris se afl\ pe or-
bit\ `n jurul unei stele
asem\n\toare Soarelui,
distan]a dintre planet\ [i
stea fiind de aproximativ
LUMEA ~N CARE TR|IM
refugia]i. Unii exper]i pre- acest fel. Acestea aprovi-
v\d c\ r\zboaiele viitoru- zioneaz\ trei ]\ri: Turcia,
lui se vor duce pentru ap\ Siria [i Irak (80% din apa
[i nu pentru petrol. Apa folosit\ `n Siria provine
este deja cauza unor tensi- din r=urile care vin din
uni `ntre regiunile care Turcia). Siria [i Irak, si-
folosesc acelea[i cursuri de tuate `n aval de Ankara,
ap\. Nilul, de exemplu, s-ar putea sim]i amenin-
este folosit ca surs\ de ap\ ]ate de proiectul „GAP“
de c\tre nou\ ]\ri: 100% dezvoltat `n Turcia, care
din apa folosit\ `n Egipt presupune construirea a
(unde nu plou\) provine 22 de diguri [i a 18 cen-
din acest fluviu. Etiopia [i trale hidraulice. O dat\
Sudanul, situate `n amon- opera]ional, proiectul GAP
te, ar putea folosi mai ar putea reduce debitul
mult\ ap\ pe viitor, din r=ului Eufrat pe teritoriul
cauza cre[terii popula]iei, Siriei cu 40% [i `n Irak cu
reduc=nd astfel cantitatea p=n\ la 80%.
de ap\ din care se aprovi- „Apa este deja o resurs\
zioneaz\ Egiptul. strategic\ `n unele regiuni
R=urile Tigru [i Eufrat ale lumii“ spune domnul
sunt un alt exemplu de Ouzký. „Genera]ia mea de
[apte milioane de kilo- agen]ia spa]ial\ america-
metri. n\, `n cadrul programului
Aceste cercetari au be- s\u privind originile siste-
neficiat de sprijinul NASA, mului solar.
S=mb\t\, 14 aprilie 2007
exemplu nu [i-ar fi imagi-
nat acum 15 sau 20 de ani
c\ ar putea s\ cumpere
ap\ ambalat\. Faptul c\ o
facem, azi demonstreaz\
c\ acest lucru nu este doar
un moft, ci din ce `n ce mai
mult o necesitate“.
Apa `nseamn\ via]\ [i
orice om are dreptul la ea,
s-a afirmat `n timpul
Adun\rii Interna]ionale a
Apei 2007, [i acesta este
un principiu deja enun]at
de Parlamentul European
`n octombrie 2005 `ntr-o
rezolu]ie asupra situa]iei
din Sahara. Deputatul eu-
ropean italian Giulietto
Chiesa (PSE) a spus, `n
cadrul Adun\rii, c\ apa
este o „resurs\ esen]ial\“ [i
c\ „fiecare trebuie s\ aib\
dreptul la ea“. „Nu putem
accepta faptul c\ `n viitor
apa va deveni o marf\ [i c\
va fi gestionat\ doar de
sectorul privat“, a contin-
uat Chiesa, subliniind c\
„Adunarea reprezint\ un
pas important, la nivel in-
terna]ional, `n lupta poli-
tic\ pentru recunoa[terea
apei ca bun social comun [i
ca drept al omului“.
„Este important s\
schimb\m `ntregul con-
cept al gestion\rii apei de
suprafa]\“, a adaugat
domnul Ouzký, „inclusiv
folosirea r=urilor, dimi-
nuarea zonelor ne-`mp\-
durite, cre[terea suprafe-
]elor solide, care duce la
drenarea rapid\ a apelor
`n oceane. Acest curent
5
negativ trebuie s\ fie in-
versat. Politicile de culti-
vare a p\m=ntului trebuie
s\ ia `n considerare m\su-
rile de re]inere a apei.“
Raport ONU:
~nc\lzirea global\
va produce pagube
mai mari [i `n timp
mai scurt dec=t
se estimase
Grupul interguverna-
mental al exper]ilor ONU
`n schimb\rile climatice
(IPCC), care reune[te ex-
per]ii din lumea `ntreag\,
a publicat s\pt\m=na tre-
cut\, la Bruxelles, un nou
raport referitor la im-
pactul `nc\lzirii globale
asupra oamenilor [i p\-
m=ntului.
Concluzia speciali[tilor
este c\ fenomenul `nc\l-
zirii globale va produce
pagube mai mari [i `n ritm
mult mai rapid dec=t se es-
timase, de la cre[terea
foametei din Africa [i Asia
[i p=n\ la cre[terea nivelu-
lui oceanelor.
Inunda]ii, secet\, valuri
de canicul\, viituri, dispa-
ri]ia unor specii ale faunei
[i florei sunt doar c=teva
dintre consecin]ele supra-
`nc\lzirii atmosferei, po-
trivit unei copii a docu-
mentului ap\rute `n
pres\.
Raportul care vrea s\
atrag\ aten]ia autorit\]i-
lor responsabile din fieca-
re ]ar\ asupra consecin-
]elor fenomenului are
1.400 de pagini [i a fost
toat\ s\pt\m=na negociat
de exper]ii `n domeniu, re-
uni]i la Bruxelles.
Cu doar c=teva ore
`nainte ca textul s\ fie
f\cut public, negocierile
au trenat din cauza os-
tilit\]ii delega]iei ameri-
cane asupra cuantific\rii
pagubelor pe care le va
produce `nc\lzirea globa-
l\. ~n schimb, europenii
vor s\ transmit\, prin ra-
port, un puternic semnal
de alarm\ `n acest sens.
}\ri precum China,
Rusia sau Arabia Saudit\
au `ncearcat, de aseme-
nea, s\ minimizeze conclu-
zia datelor [tiin]ifice, do-
rind eliminarea din text a
observa]iilor referitoare la
faptul c\ `nc\lzirea globa-
l\ are deja un impact ne-
gativ. (surs\: euractiv.ro)
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
6 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
PE SCURT
Nici noul Guvern
nu vrea s\ renun]e la
taxa de `nmatriculare
Prima discu]ie pe tema taxei de
prim\ `nmatriculare sus]inut\
de reprezentan]ii noului Cabi-
net T\riceanu nu a dus la nici
un rezultat concret. Varujan
Vosganian, noul ministru al
Economiei [i Finan]elor, min-
istrul Mediului, Korodi Attila,
[eful departamentului pentru
afaceri europene, Adrian
Cioc\nea, dar [i secretarul ge-
neral al Asocia]iei Produc\to-
rilor [i Importatorilor de Auto-
turisme, Marius Tudor au dis-
cutat despre o reducere a nive-
lului taxei. Participan]ii la
discu]ie au refuzat s\ fac\ orice
comentariu. ~ns\, potrivit unui
comunicat de pres\ transmis ul-
terior de Ministerul Economiei
[i Finan]elor, Varujan Vosga-
nian a pledat pentru ca taxa de
prim\ `nmatriculare s\ nu fie
interpretat\ ca fiind contrar\
dispozi]iilor europene. Noul
ministru a precizat c\ [i alte
state o aplic\ sub diferite forme,
iar la nivelul Uniunii Europene
exist\ o dezbatere privind apli-
carea unei taxe de mediu `n
spa]iul comunitar. Totodat\,
Varujan Vosganian a insistat c\
taxa de prim\ `nmatriculare
este o m\sur\ ecologic\, iar
consecin]ele ei sunt pozitive
pentru parcul auto românesc [i
produc]ia intern\. La `nceputul
acestui an, Comisia European\
a avertizat România s\ renun]e
la taxa de `nmatriculare, `n caz
contrar amenin]ând cu ac]io-
narea `n instan]\.
M\rfurile `n regim
duty-free ar putea fi din
nou comercializate
Senatorii au respins azi cererea
pre[edintelui Traian B\sescu de
reexaminare a legii pe aceast\
tem\. {eful statului sus]inea c\
desfiin]area acestor magazine va
elimina contrabanda, evaziunea
fiscal\, contrafacerea [i con-
curen]a neloial\ prin aceste
puncte. Senatorii nu au ]inut
`ns\ cont de preciz\rile [efului
statului. ~n prezent este `n
vigoare o ordonan]\ a
Guvernului care prevede des-
fiin]area posibilit\]ii de comer-
cializare a m\rfurilor `n regim
duty-free. Ini]ial, senatorii au
respins-o printr-un proiect de
lege care a ajuns la promulgare
pe masa pre[edintelui. {eful
statului a cerut reexaminarea
proiectului `ntrucât, a precizat
el, aceasta ar fi contrar
legisla]iei europene. Legisla]ia
româneasc\ actual\ `n domeniul
duty-free este `n acord cu reco-
mandarea Comisiei Europene
pentru noii membri UE, de a
evita func]ionarea, `n frontiere,
a magazinelor de acest tip.
Declara]ia `i apar]ine purt\-
torului de cuvânt al comisarului
european pentru taxe, Maria
Asimacopulu. Ea a men]ionat,
`ns\, c\ nu exist\ prevederi `n
legisla]ia european\ care s\ in-
terzic\ magazinele duty-free `n
frontierele cu statele non-UE. ~n
consecin]\, legisla]ia european\
interzice explicit doar comer]ul
duty-free pe teritoriul UE [i e-
xisten]a magazinelor duty-free
la grani]ele cu statele membre
vecine. Senatul din România a
respins cererea pre[edintelui
B\sescu de reexaminare a legii
de respingere a ordonan]ei
privind limitarea comercializ\rii
m\rfurilor `n regim duty-free [i
duty-paid, de[i [eful statului
sus]ine c\ o astfel de decizie con-
travine normelor europene [i
`ncurajeaz\ evaziunea fiscal\.
~ns\ camera decizional\ este
Camera Deputa]ilor. a
Rom=nia `mprumut\ bani pentru a se ap\ra de inunda]ii
România va primi 51,2
milioane de euro, repre-
zentând un `mprumut de
la Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei, `n
vederea finan]\rii proiec-
tului privind ap\rarea
`mpotriva inunda]iilor `n
sud-vestul ]\rii, informea-
z\ Guvernul printr-un co-
municat de pres\. Potrivit
proiectului de lege apro-
bat `n [edin]a Executivu-
lui, `mprumutul de 51,2
milioane de euro acoper\
numai o parte a costului
Fermierii care vor subven]ii `[i deschid conturi bancare
a Din cele aproape 626 de mii de cereri depuse de fermieri pân\ la aceast\ dat\, au fost introduse
`n baza de date 219 mii a Potrivit acestor norme, pe timpul iernii, terenul agricol trebuie s\ fie acoperit
de culturi de toamn\ a Potrivit regulamentului stabilit de Uniunea European\, banii se vor da celor care
lucreaz\ p\mântul, fie proprietari, fie arenda[i a
Doar o treime din tota- Prima condi]ie
lul cererilor depuse de fer-
mieri pentru ob]inerea este de]inerea
subven]iei de 50 de euro unui cont bancar
pentru un hectar de teren
agricol au fost introduse
`n baza de date a Agen]iei
de Pl\]i [i Interven]ie pen-
tru Agricultur\ (APIA),
potrivit directorului ge-
neral al agen]iei, Nicolae
Sterghiu.
„Din cele 625.880 de
cereri depuse de fermieri
pân\ la aceast\ dat\, au
fost introduse `n baza de
date 219.532“, a declarat
directorul general al
APIA.
Totodat\, Sterghiu a
precizat c\ estimeaz\ ca
introducerea `n baza de
date a tuturor cererilor s\
fie finalizat\ pân\ la data
de 1 iunie 2007.
Potrivit datelor fur-
nizate de c\tre APIA, a-
proape 40% dintre fermi-
eri au depus cererile pen-
tru a beneficia de subven-
]iile de la Uniunea Euro-
pean\.
Astfel, din cei 1,5 mi-
lioane de fermieri `nscri[i
`n Registrul Fermelor,
circa 600.000 au depus
cerere pentru a primi
sprijinul financiar de 50
de euro pentru un hectar
de teren agricol, termenul
limit\ pentru a solicita
ace[ti bani fiind data de
15 mai 2007.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AGRICULTURA A
PIERDUT 17 MILIOANE
DE EURO: Circa 17 milioa-
ne de euro au fost pierdute
pân\ la aceast\ dat\ din
fondurile totale alocate Ro-
mâniei prin Programul Sa-
pard `n valoare de 1,7 mili-
arde de euro, a declarat
ministrul Agriculturii, Dece-
bal Traian Reme[. „Sper c\
aceast\ sum\ s\ r\mân\
doar la acest nivel, s\ nu
mai creasc\, ]inând cont de
faptul c\ ar mai fi de pl\tit
prin acest program `nc\ 750
milioane euro pân\ la finele
lui 2008, prin proiectele ad-
mise la finan]are“, a spus
Reme[. Numai `n acest an
Agen]ia de Pl\]i pentru Dez-
voltare Rural\ [i Pescuit
(APDRP) ar trebui s\ mai
fac\ pl\]i de 370 de milioane
de euro. „Din totalul sumei
care ar trebui pl\tite `n 2007
[i 2008, circa 300 de milioa-
ne de euro sunt destinate co-
munit\]ilor locale care s-au
ECONOMIC
total al proiectului, dife-
ren]a de 10,8 milioane de
euro urmând a fi asigu-
rat\ de la bugetul de stat.
~mprumutul va fi disponi-
bilizat `n tran[e, fiecare
tran[\ fiind pe o perioad\
care nu va dep\[i 15 ani,
incluzând o perioad\ de
gra]ie de cinci ani. Pro-
iectul privind ap\rarea
`mpotriva inunda]iilor `n
zona de sud-vest a Româ-
niei presupune consolida-
rea [i regularizarea malu-
rilor unor cursuri majore
pr\[itoare, se efectueaz\
de-a lungul curbelor de
nivel. Fermierul nu tre-
buie s\ cultive floarea-
Pentru a beneficia de
acest sprijin financiar,
fermierul trebuie s\ `nde-
plineasc\ o serie de condi-
]ii. Astfel, când depune ce-
rerea de plat\, femierul
trebuie s\ arate, cu docu-
mente, c\ are deschis un
cont bancar, deoarece re-
gula european\ stabile[te
c\ banii se acord\ doar
dac\ solicitantul are cont
bancar.
Mai mult, fermierul
trebuie s\ dispun\ de o
suprafa]\ de teren agricol
de cel pu]in un hectar, ca-
re s\ fie `nscris\ `n Regis-
trul Fermelor. De aseme-
nea, parcelele agricole nu
sunt eligibile dac\ au o
suprafa]\ mai mic\ de 0,3
hectare. Totu[i, sunt ac-
ceptate parcele mai mici,
respectiv de cel pu]in 0,1
hectare, pentru vii, cul-
turi de hamei sau livezi.
O alt\ condi]ie de acor-
dare a sprijinului finan-
ciar, se refer\ la respecta-
rea bunelor condi]ii agri-
cole [i de mediu. Potrivit
acestor norme, pe timpul
iernii, terenul agricol tre-
buie s\ fie acoperit de cul-
turi de toamn\. Lucr\rile
solului pe terenul arabil
cu panta mai mare de
12%, cultivat cu plante
plâns c\ nu pot respecta ter-
mene din cauza reguliilor de
achizi]ii publice“, a spus Re-
me[. Acesta a precizat c\ re-
negocierea contractelor [i a-
pelarea la contesta]ii nu poa-
te aduce decât la `ntârzieri [i
pierderea finan]\rilor UE.
a AUTORITATEA DE
TURISM {I-A ~NCETAT
ACTIVITATEA: Autoritatea
Na]ional\ pentru Turism
(ANT) [i-a `ncetat activita-
tea `n urma restructur\rii
Guvernului, dar turismul
r\mâne o prioritate a mi-
nistrului de Resort, Ovidiu
Silaghi. „Activitatea de tu-
rism reprezint\ o prioritate a
ministerului [i va beneficia de
un post de secretar de stat,
care s\ coordoneze aceast\
activitate“, a declarat minis-
trul pentru ~ntreprinderi
Mici [i Mijlocii, Comer], Tu-
rism [i Profesii Liberale,
Ovidiu Silaghi. Autoritatea
Na]ional\ pentru Turism,
care f\cea parte din organi-
[i remodelarea albiilor `n
vederea evit\rii produce-
rii viiturilor, care ar pu-
tea duce la distrugerea in-
frastructurii de transport,
a gospod\riilor [i a obiec-
tivelor economice. Aceste
lucr\ri vor fi efectuate `n
jude]ele Cara[-Severin [i
Timi[, `n sud-vestul ]\rii,
cu excep]ia unui subpro-
iect `n jude]ul Hunedoara,
afectat [i el de inunda]ii.
Termenul limit\ de finali-
zare a lucr\rilor este de-
cembrie 2009. Potrivit es-
soarelui pe aceea[i supra-
fa]\, mai mult de doi ani
consecutiv. Mai mult, ar-
derea miri[tilor [i a res-
turilor vegetale este per-
mis\ doar cu acordul au-
torit\]iilor pentru protec-
]ia mediului. ~n egal\
m\sur\, fermierul nu are
voie s\ taie arborii de pe
terenul arabil, dar trebuie
s\ previn\ vegeta]ia ne-
dorit\ de pe parcelele
agricole.
Banii sunt
acorda]i celor care
lucreaz\ terenul
Cererile privind acor-
dare sprijinului de 50 de
euro pentru un hectar se
depun `n perioada 1 mar-
tie-15 mai 2007. Dreptu-
rile la plat\ se acord\ `n-
cepând cu 1 decembrie
2007, pân\ la 30 iunie
2008, iar banii se livreaz\
`n contul fierc\rui fermi-
er. Potrivit regulamentu-
lui stabilit de Uniunea
European\, banii se vor
da celor care lucreaz\ p\-
mântul, fie proprietari, fie
arenda[i.
Pentru pl\]i directe, `n
2007 sunt alocate 440 de
milioane de euro, bani de
grama Ministerului Trans-
porturilor, Construc]iilor [i
Turismului, [i-a `ncetat ac-
tivitatea, potrivit ordonan]ei
de urgen]\ a Executivului
publicat\ joi, 12 aprilie, `n
Monitorul Oficial, urmând
ca activitatea de turism s\
fie preluat\ de Ministerul
~ntreprinderi Mici [i Mijlo-
cii, Comer], Turism [i Profe-
sii Liberale. C\lin Popescu
T\riceanu a anun]at c\ nu-
m\rul de autorit\]i [i agen]ii
aflate `n subordinea aparat-
ului de lucru al Guvernului
va fi redus la jum\tate, prin
desfiin]area unora dintre a-
cestea sau prin preluarea lor
de c\tre alte ministere.
a APROAPE 20 DE MII
DE LOCURI DE MUNC|
OFERITE PRIN ANOFM:
Agen]ia Na]ional\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\
(ANOFM) va oferi peste
19.500 de locuri de munc\
prin Bursa general\ a locu-
rilor de munc\, organizat\,
tim\rilor, lucr\rile efec-
tuate vor contribui la pro-
tec]ia unei treimi din po-
pula]ia total\ din cele do-
u\ jude]e men]ionate, adi-
c\ a aproximativ un mili-
on de persoane. Acordul-
cadru pentru finan]area
proiectului a fost semnat
la Bucure[ti `n data de 18
decembrie 2006 [i la Paris
`n 9 ianuarie 2007. Apli-
carea prevederilor acestui
acord-cadru revine Minis-
terului Mediului [i Dez-
volt\rii Durabile, `n cali-
care vor beneficia cei 1,5
milioane de fermieri care
sunt `nregistra]i `n Regis-
trul Fermelor.
Sediile APIA
sunt improprii
Sediile Agen]iei de Pl\-
]i [i Interven]ie `n Agri-
cultur\ (APIA) din terito-
riu sunt improprii pentru
procesarea [i arhivarea
celor 1,2 milioane de ce-
reri care ar trebui depuse
de fermieri pentru plata
subven]iilor europene, a
declarat, vineri, ministrul
Agriculturii, Decebal Tra-
ian Reme[. „Cele 256 de
centre locale ale APIA au
fost stabilite `n func]ie de
la nivel na]ional. Cele mai
multe locuri de munc\ sunt
oferite `n Constan]a - 2.128,
Bucure[ti - 1.534, Ia[i -
1.326, Arge[ - 1.039 [i Hune-
doara - 989. La nivel na]io-
nal, 1.541 agen]i economici
[i-au anun]at participarea la
burs\ ce va avea loc `n 115
agen]ii jude]ene [i locale
pentru ocuparea for]ei de
munc\. Din totalul locurilor
de munc\, 985 sunt adresate
persoanelor cu studii supe-
rioare, de lung\ [i scurt\ du-
rat\. Principalele ocupa]ii
pentru care sunt oferite lo-
curi de munc\ persoanelor
f\r\ studii superioare sunt:
confec]ioner asamblor arti-
cole din textile, confec]ioner
`mbr\c\minte, croitor con-
fec]ioner `mbr\c\minte
(2.912), l\c\tu[ (1.016), su-
dor (930), ajutor osp\tar
(526), zidar (457), tâmplar
(436), vânz\tor (420), agent
paz\ (368), precum [i 1.832
locuri de munc\ pentru mun-
citori necalifica]i din diverse
ramuri de activitate. a
tate de agen]ie de imple-
mentare, se mai arat\ `n
comunicat. Intensificarea
preocup\rilor fa]\ de fe-
nomenul inunda]iilor vine
dup\ ce Rom=nia a avut
de suferit mai mul]i ani
din cauza acestor fenome-
ne naturale. ~n urma inun-
da]iilor, foarte mul]i ro-
m=ni au pierdut tot ce au
adunat o via]\ `ntreag\.
Cele mai afectate zone de
inunda]ii au fost zonele din
sudul ]\rii, dar [i unele lo-
calit\]i din Moldova. a
puterea primarilor din zo-
n\. Li s-au dat spa]ii mici,
grajduri, garaje sau ba-
r\ci angaja]ilor APIA care
lucreaz\ permanent cu
sute de oameni iar docu-
mentele trebuie arhivate
`n condi]ii optime“, a spus
Reme[.
Cele mai urgente obiec-
tive ale APIA `n aceast\
perioad\ sunt primirea
celor 1,2 milioane de ce-
reri pân\ la 15 mai [i `n-
registrarea acestora `n
baza de date pân\ la data
de 15 iunie. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 14 aprilie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\. Cerul va fi
variabil `n est [i mai mult
senin `n rest, iar v=ntul va
prezenta unele intensific\ri
`n zona `nalt\ de munte.
Temperaturile minime se
vor situa `ntre 0 [i 10 grade,
u[or mai cobor=te `n depre-
siuni. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse `ntre 16 [i
26 de grade.
Duminic\, 15 aprilie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\ri `n
regiunile estice [i sudice un-
de vor fi condi]ii ca izolat s\
plou\ slab. ~n restul teritori-
ului cerul va fi mai mult se-
nin. V=ntul va sufla moderat,
cu intensific\ri locale `n
Moldova, B\r\gan, Dobrogea
[i la munte. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre
2 [i 10 grade, u[or mai co-
bor=te `n depresiuni. Tempe-
raturile maxime, `n sc\dere
u[oar\ `n est, vor fi cuprinse
`ntre 12 [i 22 de grade, mai
ridicate `n sud-vest p=n\
spre 24...25 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 14.04.2007
Dolar SUA 2,4869
Euro 3,3381

Miliardarul Berezovski pl\nuie[te r\sturnarea regimului Putin
Exilatul politic `n Marea
Britanie, oligarhul rus Bo-
ris Berezovski, se afl\ din
nou `n mijlocul unui nou
scandal ce risc\ s\ afecteze
rela]iile dintre Rusia [i
Marea Britanie. Afaceris-
tul c\zut `n dizgra]ia
Kremlinului [i care de [ase
ani s-a autoexilat la Londra
a declarat, `ntr-un interviu
ap\rut ieri `n publica]ia
„The Guardian“ c\ „preg\-
te[te o revolu]ie `n Rusia“.
~n opinia lui Berezovski, o
schimbare de regim pe cale
politic\ `n Rusia este im-
posibil\, de aceea este „ne-
voie de presiune [i for]\“.
Din acest considerent, `[i fi-
nan]eaz\ „adep]ii din Ru-
sia care preg\tesc o lovi-
tur\ de palat“. „Noi trebuie
T\riceanu se fere[te de o eventual\
candidatur\ la Pre[edin]ie
a {eful Guvernului nu se arat\ entuziasmat de o eventual\ participare la alegerile
preziden]iale a T\riceanu crede `ns\ c\ B\sescu nu ar trebui s\ mai candideze
a Liderul PNL i s-a pl=ns comisarului Frattini de comportamentul lui B\sescu a
Posibilitatea demisiei
pre[edintelui B\sescu `n
cazul suspend\rii sale din
func]ie pune `n `ncurc\-
tur\ adversarii s\i poli-
tici. De[i acest gest nu ar
determina neap\rat [i a-
legeri legislative anticipa-
te, partidele ar fi totu[i
for]ate s\-[i arunce liderii
`ntr-o confruntare incomo-
d\ cu Traian B\sescu. Din
partea liberalilor, premie-
rul T\riceanu nu este nici
el entuziasmat de idee.
Evitarea
preziden]ialelor
Premierul C\lin Popes-
cu T\riceanu a evitat,
ieri, s\ precizeze dac\ va
participa la alegerile pre-
ziden]iale `n cazul unei
demisii a pre[edintelui
Traian B\sescu, ar\tând
`ns\ c\ [eful statului nu
ar trebui s\ mai candide-
ze la un alt mandat dac\
va demisiona din func]ie.
El nu a dorit s\ pre-
cizeze dac\ se va `nscrie
`n cursa preziden]ial\ `n
cazul unei demisii a lui
B\sescu, motiv=nd c\ nu
vrea s\ intre `ntr-un joc al
specula]iilor pe baza unei
simple declara]ii a [efului
statului. „Nu sunt analist
politic ca s\ spun care
este consecin]a unei demi-
sii. Nu [tiu dac\ va demi-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a MELE{CANU ~N-
CEARC|, TIMID, RETRA-
GEREA TRUPELOR DIN
IRAK: ~n noua sa calitate
de ministru al Ap\r\rii,
Teodor Mele[canu s-a `n-
tâlnit ieri cu ambasadorul
Marii Britanii la Bucu-
re[ti, dup\ ce joi a avut o
`ntrevedere cu ambasado-
rul Statelor Unite. Mele[-
canu spune c\ obiectivul
acestor `ntruniri este pre-
zentarea priorit\]ilor Mi-
nisterului Ap\r\rii, prin-
tre care, spune el, pe un loc
s\ recurgem la for]\ pentru
a `nlocui actualul regim“ de
la Moscova, afirm\ el `n in-
terviul publicat de ziarul
britanic. Omul de afaceri
rus a mai spus c\ `ntre]ine
contacte cu politicieni din
Rusia care `i `mp\rt\[esc
opiniile. „Putin a diminuat
reformele democratice, a
concentrat `ntreaga putere
`n mâinile sale, `n contra-
dic]ie cu Constitu]ia“, mai
spune Berezovski, care n-a
dorit s\ dea numele sus]i-
n\torilor s\i din Rusia de
teama unor represalii din
partea regimului de la
Moscova.
Ca reac]ie la ceste decla-
ra]ii, procurorul general al
Rusiei, Iuri Ceaika, a dis-
pus, ieri, deschiderea unui
siona, sunt declara]ii de
genul celor cu care ne-a
obi[nuit pre[edintele care
vrea s\ induc\ anumite
temeri. Dup\ un astfel de
gest, m\ `ntreb `ns\ care
e justificarea pentru care
trebuie s\ candideze din
nou“, a spus T\riceanu.
Liberalii nu s-au
hot\r=t pentru
suspendare
T\riceanu a apreciat
totodat\ c\ o asemenea a-
titudine a pre[edintelui
nu va putea schimba op]i-
unea parlamentarilor PNL
important se afl\ partene-
riatul cu Statele Unite [i
Marea Britanie. Ministrul
spune c\ parteneriatul cu
Statele Unite [i Marea
Britanie `n domeniul secu-
rit\]ii constituie o op]iune
strategic\ a României [i c\
o eventual\ retragere din
Irak se va face dup\ un ca-
lendar care s\ nu afecteze
opera]iunile militare din
zon\. „Am dori foarte mult
s\ `ncepem deja `n Ro-
mânia o dezbatere care s\
ne permit\ s\ ajungem la o
decizie politic\ [i, dac\
ACTUALITATE
dosar penal `pe numele lui
Berezovski. Anterior, Pro-
curatura General\ a Rusiei
a anun]at declan[area ur-
m\ririi penale `mpotriva lui
Berezovski pentru instigare
la puci `n Rusia, f\cut\ `n
presa francez\. Oligarhul
figureaz\, de asemenea, `n-
tr-un dosar declan[at `mpo-
triva sa `nc\ `n anii ’90 ai
secolului trecut, pentru de-
turn\ri de fonduri [i furt
calificat de la transpor-
tatorul aerian rus „Aeroflot.
~n acela[i timp, [eful diplo-
ma]iei ruse, Serghei Lavrov,
a solicitat autorit\]ilor bri-
tanice s\-i retrag\ statutul
de exilat politic lui Bere-
zovski [i s\-l extr\deze Ru-
siei. Lavrov a afirmat c\
declara]iile f\cute pentru
privind votul pentru sus-
pendare a [efului statului
[i a ar\tat c\ un eventual
scrutin preziden]ial nu se
va suprapune cu alegerile
pentru Parlamentul Eu-
ropean, deoarece data de
organizare a scrutinului
pentru PE va fi astfel sta-
bilit\, `ncât s\ fie evitat\
o suprapunere. Premierul
a mai ar\tat c\ toate
aceste ac]iuni regretabile
afecteaz\ imaginea ]\rii
[i percep]ia despre Ro-
mânia `n str\in\tate, dar
nu a precizat care va fi
pozi]ia partidului s\u
s\pt\m=na viitoare, c=nd
acest\ decizie este de re-
tragere a trupelor, s\ `i
asigur c\ am dori ca acest
lucru s\ se realizeze dup\
ce vom discuta cu alia]ii
no[tri - `n principal Statele
Unite [i Marea Britanie -
un calendar posibil care s\
nu creeze probleme [i care
s\ nu perturbe opera]iuni-
le `n curs“, a declarat, ieri,
Mele[canu.
a SECHELARIU, ACHI-
TAT DE TOATE ACUZA-
}IILE: Fostul primar al
Bac\ului, Dumitru Seche-
Vladimir Putin
„The Guardian“ de Bere-
zovski con]in suficiente te-
Premierul
T\riceanu
l-a reclamat
pe inamicul
B\sescu la
comisarul
Frattini
se va supune la vot sus-
pendarea [efului statului.
~ntre timp, nici cele-
lalte partide nu [tiu ce
ac]iuni s\ `ntreprind\ `n
continuare. Pentru o l\-
murire `n acest sens, pre-
[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a primit mandat,
joi, dup\ o [edin]\ re-
strâns\ a conducerii par-
tidului, s\ poarte discu]ii
`n urm\toarele zile cu li-
derii PNL [i PRM.
B\sescu, reclamat
la Frattini
Cum scandalul din via-
]a public\ rom=neasc\
lariu, a fost achitat, ieri, de
Tribunalul Bac\u, `n do-
sarul `n care este acuzat de
luare de mit\, `n[el\ciune
[i abuz `n serviciu. Fostul
primar al Bac\ului a fost
trimis `n judecat\ de c\tre
DNA `n iulie 2005 pentru
corup]ie. Al\turi de el au
fost deferi]i justi]iei [i fos-
tul viceprimar, Laurian
Luca[, [i fostul [ef al Di-
rec]iei de Cadastru,
Dorinel Ifrim. Prin ac]iu-
nile lor, Sechelariu, Luca[
[i Ifrim ar fi adus adus
statului un prejudiciu de
S=mb\t\, 14 aprilie 2007
Boris Berezovski
meiuri pentru ca acesta s\
fie deferit justi]iei. a
este departe de a se sf=r[i,
premierul T\riceanu s-a
hot\r=t s\-l l\mureasc\
[i pe comisarul european
pentru justi]ie, Franco
Frattini, despre cum stau
lucrurile la Bucure[ti. ~n-
t=lnindu-se cu acesta la
Zagreb, premierul i-a spus
la demnitarului UE c\
situa]ia politic\ incert\
din România este gene-
rat\ de pre[edinte care,
„din disperarea de a nu-[i
pierde scaunul, caut\ so-
lu]ii politicianiste“.
„România este marcat\
de aceste ac]iuni ale pre-
[edintelui (demisia `n ca-
zul suspend\rii sale de
Parlament n.r.), care mie
`mi dau impresia unei dis-
per\ri care `l face pe
Traian B\sescu s\ caute
solu]ii politicianiste ca s\
`[i p\streze scaunul“, a
relatat premierul discu]ia
avut\ cu Frattini. T\ri-
ceanu i-a mai explicat
comisarului european c\
pre[edintele s-a implicat
`n conflicte [i lupte care
au creat clivaje `n socie-
tatea româneasc\. ~n pri-
vin]a noului guvern insta-
lat la Bucure[ti, T\ricea-
nu l-a asigurat pe Frattini
c\ toate ac]iunile conve-
nite cu UE - reforma `n
justi]ie, lupta `mpotriva
corup]iei - vor fi duse la
bun sfâr[it. a
aproape 300 de mii de
dolari [i 50 de milioane de
lei vechi. Dup\ trimiterea
`n judecat\, DNA a verifi-
cat averea fostului primar.
Pe 7 februarie 2007, Cur-
tea de Apel Bac\u a decis
c\ Sechelariu [i-ar fi
dobândit `n mod ilicit o
parte din avere pe vremea
când a fost primarul
ora[ului [i l-a obligat pe
acesta s\ pl\teasc\ statu-
lui aproape 120.000 de lei,
suma din declara]ia de
avere care nu a putut fi
dovedit\ cu acte. a
7
LUMEA PE SCURT
Premierul Ucrainei
candideaz\ la
Pre[edin]ie `n cazul
anticipatelor
Premierul ucrainean prorus Vik-
tor Ianukovici, adversar al pre-
[edintelui prooccidental Viktor
Iu[cenko, a anun]at c\ va candi-
da la Pre[edin]ie `n cazul `n care
vor fi organizate alegeri antici-
pate, potrivit unui interviu acor-
dat, ieri, cotidianului francez „Le
Figaro“. Ianukovici, a c\rui coali-
]ie este majoritar\ `n Parlament
de la alegerile legislative din
martie 2006 [i care a fost numit
`n func]ia de premier `n august,
contest\ dizolvarea Parlamentu-
lui, decretat\ la 2 aprilie de pre-
[edinte. „Mai `ntâi este nevoie de
o revenire `n plan legal, cu anu-
larea decretului emis de pre[e-
dinte“, a precizat el pentru „Le
Figaro“, f\c=nd referire la di-
zolvarea Parlamentului. „Este
posibil un compromis politic. Ale-
geri anticipate, parlamentare [i
preziden]iale simultane, sunt
posibile“, a ad\ugat Ianukovici.
De[i politicienii caut\ `n conti-
nuare solu]ii la criza politic\ din
]ar\, la Kiev se men]ine tensiu-
nea [i starea de incertitudine,
sus]in\torii celor doi protagoni[ti
fiind gata s\ intervin\ `n spri-
jinul acestora.
Preziden]iabilii
francezi se `ntrec
`n acuza]ii
François Bayrou, candidatul cen-
trist la alegerile preziden]iale din
Fran]a, l-a acuzat ieri pe contra-
candidatul s\u de dreapta [i fa-
vorit al scrutinului, Nicolas Sar-
kozy, de „derapaje controlate [i
multiplicate“, care vizeaz\ apropi-
erea de Frontul Na]ional, partidul
de extrem\ dreapta al lui Jean-
Marie Le Pen. Bayrou a citat `ns\
[i afirma]iile lui Sakozy referi-
toare la Germania, repro[ându-i
acestuia c\ reaminte[te poporului
german „drama [i crimele hit-
leriste“. Sarkozy a declarat pe 30
martie c\ „Fran]a nu are de ce s\
ro[easc\ pentru istoria sa“, pentru
c\ „nu a comis nici un genocid“ [i
„nu a inventat solu]ia final\“. ~n
plus, el a calificat drept „o enig-
m\“ faptul c\ poporul german „a
participat prin votul s\u la ne-
bunia nazist\“. Mai mult, `nsu[i
Le Pen este nemul]umit de faptul
c\ Sarkozy `ncearc\ s\-i fure din
electorat, candidatul Frontului
Na]ional depl=ng=nd [i faptul c\
so]ia fostului ministru de Interne
se declar\ m=ndr\ c\ nu are nici
un strop de s=nge francez.
Coreea de Nord,
b\nuit\ de reluarea
programului nuclear
Phenianul nu inten]ioneaz\ s\
abandoneze programul nuclear [i
nu `ncearc\ de fapt decât s\ ob]in\
un ajutor economic de la comuni-
tatea interna]ional\, a afirmat ieri,
la Seul, fostul adjunct al secretaru-
lui de stat american Richard
Armitage. „Coreea de Nord nu va
respecta data de sâmb\t\(n.r.
ast\zi) pentru `ncetarea
activit\]ilor. Vor folosi ca pretext
faptul c\ nu au recuperat banii“, a
ad\ugat fostul responsabil ameri-
can `n cursul unui forum `n Coreea
de Sud. Coreea de Nord urmeaz\
s\ `nchid\ c=t de cur=nd princi-
palul complex nuclear aflat la
Yongbyon, dar refuz\ s\ fac\ acest
lucru atât timp cât nu a recu-
pereaz\ suma de 25 de milioane de
dolari, reprezentând fonduri
`nghe]ate `ntr-o banc\ din Macao,
`n urma acuza]iilor de sp\lare de
bani lansate de SUA. Potrivit unui
acord `ncheiat pe 13 februarie cu
China, Rusia, Japonia, SUA [i
Coreea de Sud, regimul comunist
de la Phenian s-a angajat ferm ca
`n 60 de zile s\ `nchid\ reactorul
de la Yongbyon, `n schimbul pri-
mirii unui ajutor energetic. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 14 aprilie 2007 FOTOREPORTAJ

La Bistri]a, `n c\utarea t\m\duirii

Ieri, `n Vinerea din S\pt\mâna
Luminat\, când se pr\znuie[te
sfin]irea bisericii Preasfintei
St\pânei noastre [i Maicii lui
Dumnezeu, a izvorului celui de
via]\ purt\tor, [i când se face [i
pomenirea minunilor celor mai
presus de fire, care s-au s\vâr[it
de Maica lui Dumnezeu, aproape
dou\ mii de credincio[i,
`mpreun\ cu ob[tea de monahi [i
pelerini din zonele limitrofe [i
chiar din localit\]i mai
`ndep\rtate, au s\rb\torit, la
M\n\stirea Bistri]a, hramul
acesteia: Izvorul T\m\duirii.

CM
YK
Slujba religioas\ ce a
inclus s\vâr[irea Sfintei
Liturghii pe platforma
construit\ `n curtea m\-
n\stirii, sfin]irea fân-
tânii [i a vaselor cu ap\
t\m\duitoare, precum [i
`nconjurul bisericii, cti-
torit\ de voievodul Ale-
xandru cel Bun acum 605
ani, a fost oficiat\ de p\-
rintele arhimandrit Ti-
motei Aioanei, exarh cul-
tural al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, delegat al IPS
Daniel, Mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, al\-
turi de un impresionant
sobor de preo]i de la m\-
Soborul de preo]i a fost condus de delegatul IPS Mitropolit Daniel,
arhim. Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Ia[ilor
S\rb\toarea de
peste 1000 de ani
S\rb\toarea `[i are
`nceputurile `n vemurile
~mp\ratului Leon cel
Mare, om bun [i blând
care, `naintea de a se
sui pe tronul `mp\r\]iei,
umblând ca un om o- CM
YK
bi[nuit prin p\durile de
n\stirile nem]ene [i de Bucuria celor prezen]i lâng\ Constantinopol, a
la bisericile din jude]. a fost cu atât mai mare dat de un orb ce `[i r\-
Al\turi de `naltele fe- cu cât, `n continuarea t\cise drumul. Viitorul
]e biserice[ti, au ]inut pelerinajului din seara `mp\rat l-a luat de
s\ participe, la aceast\ mân\ [i l-a condus pe
precedent\ la odorul cel un loc unde pe orb `l
m\rea]\ s\rb\toare, mai de pre] al Sfintei
conducerea Consiliului apucase o sete arz\toa- ~n pelerinaj la icoana
M\n\stiri Bistri]a - re. A tot c\utat `mp\ra-
Jude]ean [i Prefecturii icoana f\c\toare de mi- f\c\toare de minuni a Sfintei Ana
Neam], primari [i preo]i tul ap\ dar f\r\ spor,
nuni a Sf. Ana - , `nc\ de pentru care s-a `ntristat
parohi din comunele `n-
la primele ore ale fru- foarte mult. ~n acel mo-
vecinate, reprezentan]i
ai Armatei [i ai Jandar- moasei [i c\lduroasei ment, `n urechi i-a su-
meriei, conduc\tori ai zilei de hram, pelerinii nat un glas de sus, care
unor societ\]i comer- au putut s\ se `nchine la era al Maicii Domnului,
ciale cu capital privat [i icoana Maicii Domnului ce `i spunea: „Nu e ne-
de stat, profesori, elevi, a[ezat\ lâng\ vasele cu voie s\ te ostene[ti, Leo-
ziari[ti. Un corp nume- ap\, preg\tite pentru a- ne, c\ci apa este aproa-
ros de jandarmi a asigu- ghiazma mic\ de lâng\ pe“. Dup\ scurt\ vreme
rat buna desf\[urare a fântâna din curtea m\- glasul i-a [optit din nou:
s\rb\torii. n\stirii. „P\trunde, Leone `mp\-
rate, mai adânc `n p\-
durea aceasta [i luând
cu mâinile apa tulbure,
potole[te setea orbului
[i apoi unge cu ea ochii
lui cei `ntuneca]i: [i vei
cunoa[te de `ndat\ cine
sunt eu, care s\l\[uie[-
te aici de mult\ vreme“.
A f\cut `mp\ratul
precum `i spusese gla-
sul. ~ndat\, orbul a `nce-
put s\ vad\. Iar Leon,
ajungând `mp\rat, po- izvor\[te din Mormân- ind ad\postit `ntr-o m\-
trivit proorociei Maicii tul Mântuitorului, din n\stire ce apar]ine ca-
Domnului, a zidit lâng\ Sfintele Taine ale Bise- nonic de Patriarhia Ecu-
acel izvor, cu mult\ chel- ricii. A[a cum s-a `ntâm- menic\. Dar nu numai
tuial\, o biseric\. plat `n urm\ cu mai la Constantinopol Maica
Referindu-se la sem- bine de o mie de ani, lân- Domnului a f\cut mi-
nifica]iile de azi ale apei g\ cetatea Constantino- nuni. Peste tot unde s-
t\m\duitoare de la a- polului, unde s-a petre- au aflat oameni cu cre-
cest izvor [i de la cel de cut minunea pe care o din]\, ace[tia au primit
pe Muntele Athos, pre- pr\znuim ast\zi, la bi- r\spuns la rug\ciunea
cum [i la minunile s\- serica la care mai mul]i lor sincer\. De pild\, o
vâr[ite de Maica Dom- `mp\ra]i [i oameni de alt\ minune este [i cea
nului, `n cuvântul de seam\ ai Imperiului Ro- petrecut\ la Muntele
`nv\]\tura rostit la man au fost vindeca]i. Athos, o minune care
`ncheierea Sfintei Litur- ~n ciuda celor o mie [i are leg\tur\ cu s\rb\-
ghii, p\rintele exarh Ti- câteva sute de ani care toarea aceasta, ale c\-
motei Aioanei a spus: „A- au trecut, izvorul se rei semnifica]ii sunt pro-
cest izvor al t\m\duirii p\streaz\ [i ast\zi, fi- funde.“
CM
YK

„Ascuns\ `ntre mun]i
sau la poalele mun]ilor,
aceast\ m\n\stire, tain\
[i simbol, a avut `n timp
menirea s\ descopere
statornicia credin]ei
ortodoxe a românilor
moldoveni [i s\ cheme
la `n\l]are sufleteasc\
`ntru evlavie [i
demnitate. Prin pozi]ia
ei geografic\ [i
misiunea ei
bisericeasc\, M\n\stirea
Bistri]a aminte[te taina
mun]ilor [i taina v\ilor
din Biblie: Mun]ii Sinai
[i Tabor, Carmel [i
„Maica Domnului
face minuni cu noi
to]i [i oriunde“
Arhim. Timotei Aioanei,
exarh cultural al Arhie-
piscopiei Ia[ilor a povestit
c\: „~ntr-una din m\n\s-
tirile Muntelui Athos, a
fost stare] un c\lug\r po-
menit ast\zi de toat\ lu-
mea ortodox\: Atanasie de
la Lavra. La un moment
dat, m\n\stirea unde slu-
jea Atanasie, m\n\stire ce
avea mul]i c\lug\ri, s\r\-
cise prea mult, nemaipu-
tând s\ asigure hrana [i
traiul ob[tei. Atunci, Cu-
viosul Atanasie s-a gândit
s\ se duc\ `n munte, `ntr-
un loc singuratec, [i s\
lase locul st\re]iei unui
alt monah. Plecând de la
M\n\stirea Lavra c\tre
inima muntelui, [i `ntâl-
nind o femeie `mbr\cat\
frumos [i cu un chip
str\lucitor, stare]ul a `n-
trebat-o cum de `ndr\z-
ne[te s\ vin\ `n acel loc,
unde femeile nu pot intra
niciodat\. Femeia aceea,
care era `mbr\cat\ ca o
`mp\r\teas\, i-a zis : «Ca
s\ te `ncredin]ez cine sunt
eu, love[te cu toiagul pe
care `l ai `n mân\ stânca
dinaintea ta». Atanasie a
f\cut dup\ cum i s-a
poruncit. De `ndat\ ce a
lovit stânca, de acolo a
izvorât ap\ rece. Iar fe-
meia cu chip `mp\r\tesc i-
a mai spus: «~ntoarce-te la
Lavra. Dac\ tu `mpreun\
cu ceilal]i ve]i p\stra
`ntotdeauna rânduielile
PUBLICITATE
CM
YK
FOTOREPORTAJ S=mb\t\, 14 aprilie 2007 9
Golgota, Valea
Iordanului [i Muntele
M\slinilor; taina trecerii
[i taina `n\l]\rii de pe
p\mânt la cer, de la
p\cat la sfin]enie, de la
moarte la via]\, de la
frumuse]ea trec\toare a
lumii acesteia la
frumuse]ea netrec\toare
a ~mp\r\]iei cerurilor pe
care o bineveste[te [i o
pregust\ Biserica lui
Hristos `n lumea
aceasta“. (IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei)
Pagini realizate de Grigore RADOSLAVESCU
PUBLICITATE
„Scoate]i bolnavi din izvor t\m\duiri! C\
Preacurata face s\ curg\, din izvorul cel dumneze-
{i micul pelerin iesc, `ndulcirea cea adev\rat\, izvorând cu adev\rat
[i-a g\sit torentul desf\t\rii. Pentru aceasta s\ ne ad\p\m cu
`n mul]ime to]ii, cu credin]\, din [uvoaiele cele `mbel[ugate“.
locul... la `n\l]ime (Penticostar - Canonul Utreniei din ziua de Vineri -
S\pt\mâna Luminat\)
mele, m\n\stirea nu va
duce lips\ de nimic.»
Atanasie s-a `ntors la
Lavra, unde a g\sit vasele
[i c\m\rile pline cu unt-
delemn [i cu f\in\. {i a[a
au fost de atunci mereu
pline. Iar acel loc, acel iz-
vor cu ap\ rece de pe
munte se p\streaz\ pân\
ast\zi. {i acolo este cea
mai bun\ ap\. Iar dac\
vara zeci [i zeci de izvoare
mai seac\, izvorul acela
nu a sc\zut [i nu a secat
niciodat\. Toate datorit\
minunii s\vâr[ite `n a-
propierea m\n\stirii res-
pective. Maica Domnului
face minuni cu noi to]i [i „Din izvorul t\u cel nesecat, ceea ce e[ti de
PUBLICITATE
oriunde. {i la Constanti- Dumnezeu d\ruit\, `mi d\ruie[ti mie, izvorând
nopol, [i la Muntele Athos, pururea, curgerile harului t\u mai presus de cu-
[i aici la m\n\stirea care o
cinste[te `n mod deosebit. vânt. C\ci ca ceea ce ai n\scut mai presus de
Acesta este motivul pentru cuget pe Cuvântul, te rog s\ m\ rourezi cu darul
care [i noi, `n zi de hram, t\u, ca s\ gr\iesc ]ie: Bucur\-te, ap\ izb\vi-
venim la biseric\ s\ ne toare!“. (Penticostar - Canonul Utreniei din ziua
`ntâlnim cu Dumnezeu.“ de Vineri - S\pt\mâna Luminat\)
PUBLICITATE
CM
YK
10 S=mb\t\, 14 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Geochimia vrea un coeficent pe subgrupele de studiu este

Mai multe
medicamente
gratuite `n aceast\
lun\, la Neam]
Conducerea Casei de Asigur\ri
de S\n\tate (CAS) Neam] a su-
plimentat cu 400.000 lei fondurile
destinate medicamentelor gratu-
ite [i compensate din luna aprilie.
Conform purt\torului de cuvânt
al CAS Neam], banii au fost dis-
tribui]i la 35 de farmacii care au
epuizat pân\ pe 10 aprilie fon-
durile primite ini]ial. „Este pen-
tru prima dat\ când supli-
ment\m fondurile `nainte de 15
aprilie [i asta pentru c\ `n luna
aprilie am avut mai pu]ini bani
fa]\ de celelalte luni“, a declarat
Carmen Curalariu, purt\torul de
cuvânt al CAS Neam]. Ini]ial,
fondurile pentru medicamente
gratuite [i compensate `n luna
aprilie au fost de circa trei mi-
lioane de lei. (B.C.)
Legumele dintr-o
comun\ g\l\]ean\
exportate `n Suedia
Legumicultorii din comuna g\l\-
]ean\ Matca au `ncheiat pre-con-
tracte pentru exportul a 21.000
de tone de legume `n Suedia.
Potrivit primarului comunei
Matca, Ionel Pohrib, `n prima
faz\, vor fi exportate 21.000 de
tone de legume (ro[ii, ardei,
pepeni, castrave]i [i r\d\cinoase).
Ambalarea se va face dup\
normele Uniunii Europene, sub
sigla „made in UE“. ~n ceea ce
prive[te pre]ul de vânzare a
legumelor, produc\torii sunt
foarte rezerva]i. „Nu putem s\
spunem cu cât le vom da, e se-
cret, dar recunoa[tem c\ e mult
mai bine decât pe pia]a româ-
neasc\“, a spus Ionel Pohrib.
Pentru dezvoltarea exportului a
fost negociat un parteneriat pu-
blic-privat, ce prevede constru-
irea, dup\ norme europene, a
unei unit\]i de depozitare,
condi]ionare [i ambalare a pro-
duc]iei. Investi]ia, `n valoare de
peste un milion de euro, va dis-
pune de instala]ii moderne, spa]ii
frigorifice de depozitare [i sta]ii
de ambalare. (B.C.)
Probleme cu furnizorul
de gaz, la Suceava
Autorit\]ile sucevene cer relua-
rea de urgen]\ a licita]iei pentru
desemnarea operatorului de gaz
metan `n jude]. Pre[edintele Con-
siliului jude]ean (CJ) Suceava,
Gavril Mârza, a declarat c\ a
transmis solicitarea Ministerului
Economiei [i Finan]elor, dup\ ce
Curtea de Apel Bucure[ti a anu-
lat licita]ia din decembrie 2005,
adjudecat\ de firma „Bucovina
Ecotermgaz“, unde ac]ionar ma-
joritar este CJ Suceava. Gavril
Mârza a spus c\ este dispus s\
stea `n fa]a biroului noului mi-
nistru de Resort pân\ la rezolva-
rea problemei, `n condi]iile `n
care lipsa operatorului de gaz
afecteaz\ direct proiectul „Sucea-
va, utilit\]i [i mediu la standard
europene“, privind modernizarea
re]elelor de termoficare [i intro-
de finan]are/student mai mare
Universitatea „Al. I. Cuza“
din Ia[i va cere cre[terea
sumelor alocate de la bugetul
statului pentru studen]ii de
la specializarea Geochimie
din cadrul Facult\]ii de
Geografie [i Geologie, con-
form celor precizate de rec-
torul Dumitru Oprea.
Reprezentan]ii facult\]ii
au solicitat Ministerului Edu-
ca]iei [i Cercet\rii ca
finan]area acordat\ unui stu-
dent de la Geochimie s\ fie
similar\ cu cea a unui stu-
dent de la Fizic\, Biologie sau
Chimie, ceea ce ar presupune
cre[terea coeficientului de fi-
nan]are de la 1,65 c=t este `n
prezent la 1,90.
Broscu]ele pe cale de dispari]ie din zona Vene]ia
au fost salvate de studen]ii de la Biologie
„M-a impresionat modul `n care voluntarii
`[i sacrific\ nop]ile `n familie ca s\ poat\ g\si
broscu]ele“, a men]ionat rectorul Dumitru Oprea
Salonul Ofertelor Academice, `n Sala Pa[ilor Pierdu]i
Elevii din ultimii ani de
liceu sunt invita]i s\ participe
la Salonul domeniilor [i spe-
cializ\rilor de la Universitatea
„Al. I. Cuza“. Salonul Ofertelor
Academice se va desf\[ura
s=mb\t\, 21 aprilie 2007, `n
Sala Pa[ilor Pierdu]i a Univer-
sit\]ii, `ncep=nd cu ora 10.00,
conform celor precizate de rec-
torul Dumitru Oprea. ~n cadrul
salonului, cele 15 facult\]i ale
~n 2006, pentru un stu-
dent cu coeficient de finan]a-
re 1 ca `n cazul disciplinelor
socio-umane, suma primit\
de la bugetul de stat este de
17 lei, ceea ce `nseamn\ c\
un student de la specializa-
rea de Geochimie este finan-
]at cu 28,05 lei (1,65 X17),
iar un student de la Facul-
tatea de Chimie este
finan]at cu 32,3 lei. Aceast\
cerin]\ este justificat\ de
faptul c\ activit\]ile practice
de laborator [i cheltuielile
materiale aferente sunt sim-
ilare cu cele din domeniul de
licen]\ Chimie.
De asemenea, num\rul
maxim de studen]i repartiza]i
Universit\]ii `[i vor prezenta
oferta de studiu, num\rul de
locuri, condi]iile de admitere,
dar [i avantajele pe care le
ofer\ fiecare facultate studen-
]ilor s\i. La fiecare stand, pro-
fesori [i studen]i vor r\spunde
elevilor interesa]i la `ntreb\ri
legate de taxele de `nscriere [i
[colarizare, concuren]\, ultima
medie la admitere, burse `n
str\in\tate [i burse de studiu,
sc\zut, av=nd `n vedere c\
ponderea lucr\rilor practice Bursele de cercetare
de laborator `n laboratoarele
de chimie, geochimie [i micro- au fost triplate
scopie optic\ este de peste
Guvernul a decis triplarea cercetare [tiin]ific\, cu rezul-
90% din totalul seminariilor
[i lucr\rilor practice. La acest num\rului burselor de cer- tate deosebite `n activitatea
cetare acordate tinerilor doc- de cercetare la doctorat.
aspect se adaug\ [i num\rul
toranzi [i majorarea cuantu- Cuantumul burselor de cer-
redus de studen]i `nmatri- mului acestora. Potrivit unei cetare va cre[te de la 265 lei la
cula]i anual la buget, `n me- hot\râri adoptate de Guvern 1.500 lei lunar, potrivit actu-
die 40.
`n [edin]a de miercuri, 18 lui normativ. Acest cuantum
Specializarea de Geo- aprilie, din bugetul Ministe- se aplic\ [i burselor existente.
chimie din cadrul Facult\]ii rului Educa]iei, Cercet\rii [i Bursele vor fi actualizate a-
de Geografie [i Geologie de la Tineretului vor fi acordate an- nual prin ordin al ministrului
ual, prin competi]ie, 300 de Educa]iei, `n func]ie de
Universitatea „Al. I. Cuza“
este unic\ `n `nv\]\m=ntul burse noi de cercetare pentru evolu]ia indicelui de infla]ie.
tinerii doctoranzi care urmea- Cre[terea num\rului bur-
universitar rom=nesc, a re-
z\ doctoratul `n forma de selor de cercetare [i a cuantu-
marcat rectorul Dumitru `nv\]\mânt cu frecven]\. mului acestora au drept scop
Oprea care a ad\ugat c\ din Bursele de cercetare se atragerea unui num\r cât mai
aceast\ cauz\ au [i fost omi[i acord\ suplimentar, prin con- mare de cercet\tori [i cadre di-
`n ceea ce prive[te o finan]are curs, tinerilor doctoranzi cu dactice tinere, care s\-[i dez-
mai bun\ a specializ\rii. vârsta de pân\ la 35 de ani, volte cariera profesional\ prin
(Oana R.) angaja]i `n `nv\]\mânt sau `n studii de doctorat. (O.R.)
Societatea Rom=n\ de Herpetologie, Voluntarii lucreaz\ pe timpul zilei,
`mpreun\ cu studen]i ai Facult\]ii de dar mai ales al nop]ii pentru a aduna
reptilele [i amfibienii din zon\. Cea
Biologie din cadrul Universit\]ii „Al. I. mai periclitat\ este broasca de p\-
Cuza“ din Ia[i, a ini]iat o ac]iune de m=nt brun\, o specie nocturn\ ce tr\-
ie[te ziua `ngropat\ `n sol.
salvare (relocare) a amfibienilor [i „M-a impresionat modul `n care vo-
reptilelor din zona Vene]ia. Acestea fac
luntarii `[i sacrific\ nop]ile `n familie
parte din specii protejate prin lege [i ca s\ poat\ g\si broscu]ele“, a men-
]ionat rectorul Dumitru Oprea care
amenin]ate cu dispari]ia, opera]iunea consider\ c\ „ac]iunea arat\ aten]ia
de salvare fiind prima ac]iune de acest fa]\ de vie]uitoarele c\rora le-a fost
gen de la noi din ]ar\, conform celor dislocat cartierul“.
Exemplarele capturate vor fi muta-
precizate de rectorul Dumitru Oprea. te `n iazurile din amonte, acolo unde
se g\sesc popula]ii ale aceleia[i specii.
~n regiunea fostului iaz Vene]ia s-a Potrivit unor estim\ri realizate de
`nceput, anul trecut, construc]ia unui
speciali[tii universit\]ii `n anii tre-
cartier reziden]ial, fiind distruse deja cu]i, dimensiunea popula]iilor din re-
o mare parte din habitatele unde tr\- giunea Vene]ia este de cca. 2.000 de
iesc sau se reproduc amfibienii [i rep- indivizi, din care au fost muta]i p=n\
tilele, iar p=n\ la sf=r[itul anului ur- acum aprox. 250 indivizi. Aproape 1%
m\tor habitatele vor disp\rea `n to-
din indivizii colecta]i pentru mutare
talitate. Aici tr\iesc [apte specii de prezentau malforma]ii. Acestea se da-
amfibieni [i trei specii de reptile. Toa- toreaz\ probabil polu\rii zonei, `ntru-
te speciile de amfibieni sunt strict c=t acolo s-au depozitat de[euri feroa-
protejate prin Conven]ia de la Berna se [i de[euri de la abator.
[i Ordinul MMGA 1198/2005, iar din- Ac]iunea este coordonat\ de drd.
tre acestea, tritonul cu creast\, izvo- Andreea Nicoar\ [i studentul Alexan-
ra[ul de balt\ cu burta ro[ie [i broas- dru Strugariu [i este realizat\ cu aju-
ca de p\m=nt brun\ sunt specii a torul Clubului Herpetologic Moldavi-
c\ror protejare necesit\ desemnarea ca, a Grupului de lucru Bios [i a
unor arii speciale de conservare. asocia]iei Terris. (Oana R.)
moveaz\ un `nv\]\m`nt centrat
pe student, care s\ le ofere
tinerilor o educa]ie flexibil\ [i
orientare `n carier\ etc. Unele Salonul este la cea de-a opta
personalizat\. La evenimentul
facult\]i vor organiza, la cer- edi]ie [i se desf\[oar\, anul a-
erea elevilor, [i un tur al s\lilor cesta, sub slogaul „~nve]i ce vrei din Sala Pa[ilor Pierdu]i sunt
de cursuri [i seminarii, labora- tu, nu ce vrem noi“, pentru a le a[tepta]i peste 2.000 de elevi
toare, bibliotec\ etc, a mai atrage aten]ia candida]ilor c\ din Ia[i [i din alte localit\]i din
men]ionat rectorul Dumitru Universitatea „Al. I. Cuza“ este Moldova. Cei care nu vor putea
Oprea. singura din România care le veni la evenimentul din Ia[i vor
De asemenea, vor fi organi- ofer\ studen]ilor s\i posibilita- putea ob]ine toate aceste in-
tea de a alege s\ studieze cur- forma]ii de la Caravana „Cuza“,
zate tombole pentru vizitatori
care va trece s\pt\m=na viitoa-
la care se vor c=[tiga tricouri, suri complemetare de la orice
pixuri [i brelocuri cu silga alt\ facultate. Astfel, cea mai re pe la licee din 14 localit\]i
Universit\]ii „Cuza“. veche uiversitate din ]ar\ pro- diferite. (Oana R.)
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i

ducerea gazului metan `n câteva
zeci de localit\]i din jude].
Pre[edintele CJ a reamintit c\
lipsa operatorului de gaz a f\cut
ca popula]ia din Câmpulung
Moldovenesc s\ nu beneficieze de
c\ldur\ [i ap\ cald\, chiar dac\
`n municipiu exist\ central\ ter-
mic\ [i au fost montate con-
ductele de gaz metan. (B.C.)
Arestat dup\ ce a
`ncercat s\ vând\
droguri unui poli]ist
Un t=n\r din Foc[ani a fost ares-
tat de procurorii DIICOT pentru
trafic de droguri, dup\ ce a vrut
s\ vând\ ha[i[ unui poli]ist sub
acoperire, au declarat, joi dup\-
amiaz\, surse din Parchetul
General. T=n\rul, `n v=rst\ de 20
de ani, a fost re]inut `ntr-o ben-
zin\rie din ora[, dup\ ce a `ncer-
cat s\ tranzac]ioneze 40 de grame
de ha[i[. Ulterior, poli]i[tii [i
procurorii au mai descins [i `n
alte [apte apartamente, operând
arest\ri `n r=ndul altor membri
ai re]elei. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct
la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. 12. Da-
c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul
paroh poate transmite prin fax, la num\rul 0232/-
406.225, prin e-mail, la adresa info@ziarullu-
mina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua
`n considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un cla-
sament general cu parohiile din mediul urban [i
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu autocarul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, la m\-
n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
sau mai multe parohii au un num\r egal de abo-
namente, c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu
cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL
AL COTIDIANULUI „LUMINA“)
PAROHIA C+{TIG|TOARE
Concursul „Pelerinii Luminii“ din luna aprilie a fost
c=[tigat de Parohia Talpalari (Pr. paroh Nicolae Dasc\lu)

Elevii se `ntorc luni la [coal\
Aproximativ 2.300.000
de elevi se `ntorc de luni
la [coal\ din prima va-
can]\ a semestrului al
doilea prilejuit\ de S\r-
b\torile de Pa[ti. Miercu-
rea viitoare, Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) va
simula transmiterea elec-
tronic\ a variantei de su-
biect pentru tezele cu su-
biect unic la matematic\,
`n 30% din [colile `n care
Farmaciile
au primit bani
pentru cele
trei programe
de s\n\tate
Casa Jude]ean\ a Asigur\-
rilor de S\n\tate (CJAS) Ia[i
a primit joi, 12 aprilie,
fondurile necesare pentru fi-
nan]area celor trei programe
de s\n\tate recent aprobate
la nivel na]ional: programul
post-transplant, oncologic [i
cel al bolnavilor diabetici.
„Pentru `nceput, fiecare far-
macie a primit un plafon egal,
urm=nd ca `n func]ie de
adresabilitate s\ se redistri-
buie sumele de la lun\ la
lun\“, a declarat pre[edintele
CJAS, dr. Iulian {erban.
Suma total\ alocat\ de
CNAS jude]ului Ia[i pentru
medicamentele destinate tra-
tamentului post-transplant,
antidibeticelor de tipul insu-
linelor [i medicamentelor pen-
tru bolnavii de cancer este de
50 miliarde de lei vechi. Din
aceste fonduri, 38,5 miliarde
au fost alocate `n acest an nu-
mai pentru eliberarea insu-
linei `n toate farmaciile cu cir-
cuit deschis aflate `n contract
cu CJAS. De asemenea, restul
de 21 de miliarde au fost desti-
nate medicamentelor pentru
st\rile post-transplant [i tra-
tamentelor oncologice. „Cred
c\ ace[ti bani ne vor ajunge
p=n\ la sf=r[itul anului, iar
bolnavii se pot adresa deja tu-
turor farmaciilor cu circuit
deschis. Totul va depinde de a-
cum `nainte de c=t de bine se
vor aproviziona aceste farma-
cii“, a mai precizat [eful CJAS.
Dr. {erban a ]inut s\ rea-
minteasc\ tuturor bolnavilor
interesa]i c\ `n aceast\ lun\
tipurile mai sus men]ionate
de medicamente se mai pot
procura de la farmaciile spita-
lelor responsabile de progra-
mele na]ionale, care de]in
rezerve suficiente. (Otilia B.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AUTOTURISM TRANS-
FORMAT ~N TOR}|: Un
autoturism parcat pe o stra-
d\ din Ia[i a ars `n `ntre-
gime, dup\ ce trei copii s-au
jucat cu vopsea [i o brichet\.
Autoturismul marca Fiat era
parcat de mai multe luni `n
fa]a complexului alimentar
Olimp, din cartierul Alexan-
dru cel Bun, proprietarii fi-
ind pleca]i la munc\ `n Ita-
lia. Speria]i, trec\torii au
chemat pompierii, `ns\, p=-
n\ la sosirea echipajelor,
ma[ina a ars aproape `n `n-
tregime. ~n urma anchetei
demarate de poli]i[ti, unul
dintre copii a recunoscut c\
prietenii s\i de joac\ au a-
ACTUALITATE S=mb\t\, 14 aprilie 2007 11
profesori evaluatori, dar
nu din [coala `n care se
sus]ine teza. Cursurile a-
de cursuri (18-29 iunie
2007) se transform\ `n
s\pt\mâni de practic\.
PE SCURT
`nva]\ elevi de clasa a prima oar\, tezele cu su- nului [colar vor dura pân\ De asemenea, `nv\]\-
VII-a. biect unic. Astfel, teza la `n 15 iunie. Vacan]a de mântul postliceal sanitar,
Aparatura electrocasnic\
matematic\ se va da `n 4 var\ va ]ine pân\ pe 31 la calificarea asistent me- uzat\ e colectat\ gratuit
mai, fiind urmat\ de cea
Tezele unice, la limba [i literatura ma-
august. Excep]ii fac clase- dical generalist, durata de Salubris
le a VIII-a, la acestea ul- cursurilor este de 42 de
`n luna mai tern\, pe 10 mai. Teza la tima zi de cursuri fiind `n s\pt\mâni, iar pentru `n- Potrivit conducerii SC Salubris
limba [i literatura român\ data de 8 iunie. v\]\mântul postliceal sa- SA, ie[enii care au aparatur\
Potrivit ministerului, se va sus]ine pe 17 mai. Pentru clasa a XI-a, a- nitar, calificarea tehnici- electrocasnic\ nefunc]ional\ pot
simularea transmiterii Notele ob]inute la tezele nul de completare, pentru an ortoprotezist, durata apela la dispeceratul unit\]ii iar
subiectelor la matematic\ cu subiect unic vor avea o angaja]ii acesteia vor ridica
clasa a XI-a de liceu, fi- cursurilor este de 42 de aparatura gratuit [i f\r\ nici un
se va realiza f\r\ elevi [i pondere de 25% din media liera tehnologic\ [i pentru s\pt\mâni pentru anii I efort din partea cet\]eanului.
f\r\ subiecte reale. Elevii semestrial\, durata tezei clasa a XII-a de liceu, fi- [i II, respectiv 36 de s\p- Obiectele vor fi transportate la
de clasa a VII-a vor sus- va fi de 50 de minute, iar liera tehnologic\, ul- t\mâni pentru anul III. Depozitul Controlat de De[euri
]ine `n luna mai, pentru evaluarea va fi f\cut\ de timele dou\ s\pt\mâni (Oana R.) Solide Urbane de la Tome[ti, de
unde sunt ridicate lunar de o
firm\ specializat\. Potrivit repre-
La Ia[i se va construi zentan]ilor Salubris, zilnic sunt
ridicate peste 200 de kilograme
de aparatur\ electrocasnic\ de-
fect\ de la ie[enii care vor s\ sca-
un nou aeroport interna]ional pe de aceasta. Ie[enii care de]in
aparatur\ electrocasnic\ defect\
[i doresc s\ scape de aceasta, pot
apela la dispeceratul Salubris la
a „Cea mai bun\ variant\ ar fi cea care prevede construirea unor noi cl\diri
[i anexe, c=t [i a unei noi piste, astfel `nc=t, actualul aeroport s\ r\m=n\ func]ional
telefonul 0232/ 270.223 pentru a
face programare. (S.D.)
pe durata celor doi-trei ani de lucr\ri“, a declarat vicepre[edintele Asisten]a Comunitar\
Consiliului Jude]ean Ia[i, Lucian Profir a Varianta propus\ de firma care a `ntocmit a angajat
studiul de fezabilitate prevede realizarea unei piste de 3.000 m lungime/60 m l\]ime, un inspector rrom
pentru care vor fi folosite aproximativ 250.000 tone de asfalt a Direc]ia de Asisten]\ Comunitar\
(DAC) a angajat la Serviciul de
Aloca]ii [i Indemniza]ii pentru
de Bogdan CRON} Copii un specialist de etnie rro-
m\. Elena Dinu, `n vârst\ de 32
Firma de consultan]\ „Search de ani [i absolvent\ a Facult\]ii
Corporation“ a prezentat, ieri, `n de Psiho-Pedagogie din cadrul
cadrul unei dezbateri publice, so- Universit\]ii „Alexandru Ioan
lu]iile pentru modernizarea [i ex- Cuza“ din Ia[i, a ajuns inspector
`n cadrul DAC `n urma unui con-
tinderea Aeroportului Ia[i. La dez- curs. Potrivit conducerii Direc]iei,
baterea din Sala Mare a Casei
angajarea unui inspector de etnie
P\trate au participat Lucian Flai- rrom\ este un lucru rar `ntâlnit
[er, pre[edintele Consiliului Jude- [i este un pas `nainte. Prin anga-
]ean, Gheorghe Nichita, primarul jarea unui inspector de etnie
rrom\ se sper\ la o mai bun\ co-
Ia[ului, prefectul Nicu[or P\du-
raru, consilieri locali [i jude]eni, laborare cu persoanele de aceea[i
etnie. „Sper\m ca prin aceast\
oameni de afaceri din domeniul cale s\ `mbun\t\]im colaborarea
construc]iilor [i turismului. Repre- cu cet\]enii de etnie rrom\ care
zentan]ii „Search Corporation“, apeleaz\ la serviciile Direc]iei.
firma care a fost desemnat\ s\ Elena Dinu a ajuns pe acest post
`ntocmeasc\ studiul de fezabilita- `n urma unui concurs care l-a
te al acestui proiect, au prezentat sus]inut. Ea s-a acomodat foarte
Lucian Profir. Varianta propus\ ruia Uniunea European\ i-a ac- bine `n noul colectiv de munc\.
dou\ variante pentru moderniza- de firma care a `ntocmit studiul ceptat s\ depun\ actele pentru re- Este o fat\ care munce[te [i `[i
rea Aeroportului Interna]ional. ~n de fezabilitate prevede realizarea alizarea aeroportului. Noi miz\m d\ silin]a s\ cunoasc\ lucruri noi.
final, varianta agreat\ de au- unei piste de 3.000 m lungime/60 `ns\ [i pe sprijin guvernamental. Colaborarea cu ea este una foarte
torit\]ile locale a fost construc]ia m l\]ime, pentru care vor fi ~n toamn\, sper\m s\ avem asig- bun\. ~mpreun\ cu Comparti-
unui nou aeroport, vizavi de actu- folosite aproximativ 250.000 tone urat\ o prim\ finan]are de 56 de mentul de rela]ii cu ONG-urile
ala construc]ie. Costurile pentru de asfalt. milioane de euro, pentru a realiza din cadrul DAC `ncerc\m s\ ac-
aceast\ investi]ie se cifreaz\ la 112 pista“, a declarat vicepre[edintele ces\m fonduri [i programe pe
milioane de euro, fonduri pe care care Uniunea European\ le ofer\
CJ Ia[i.
autorit\]ile sper\ s\ le ob]in\ de la Flux de pasageri de 2 Ini]ial, studiul de prefezabilita-
comunit\]ilor rrome din Uniune“,
a declarat Ionel Calapod, direc-
Guvern [i Uniunea European\. A milioane de persoane pe an te, redactat de aceea[i firm\, preve- torul DAC Ia[i. (S.D.)
doua variant\ prevede o investi]ie dea o investi]ie minim\ de 200 de
de 162 de milioane de euro, fonduri Potrivit estim\rilor Search Cor- milioane de euro pentru moderni-
care ar trebui folosite pentru mod- portion, fluxul de pasageri va zarea Aeroportului Interna]ional. ONG-urile din Ia[i
ernizarea actualului aeroport. ajunge, peste 20 de ani, la 2 mili- {efii CJ au precizat c\ proiectul nu se ar\t\ interesate
Impedimentul principal `l repre- oane de persoane/an, `n condi]iile tehnic va fi gata cel t=rziu `n luna
zint\ `ns\ faptul c\, pe `ntreaga `n care acum este de 71.000/an, `n august, urm=nd ca `n toamn\ s\ fie de banii Prim\riei
perioad\ a lucr\rilor, aeroportul ar timp ce, `n anul 2001, fluxul era de organizat\ licita]ia pentru de- Organiza]iile nonguvernamentale
trebui s\ fie `nchis. doar 5.000 de persoane anual. semnarea constructorului pistei. nu au depus nici un proiect prin
„Cea mai bun\ variant\ ar fi P=n\ `n 2008, autorit\]ile [i-au Pentru realizarea studiului de fez- care pot beneficia de un ajutor fi-
cea care prevede construirea u- propus s\ execute pista, c\ile de abilitate [i a proiectului tehnic, nanciar din partea municipalit\-
nor noi cl\diri [i anexe, c=t [i a u- rulare [i terminalul pasageri, ur- Guvernul a alocat 10 milioane de ]ii. „Conform Legii 350 (Legea nr.
350/2005 privind regimul finan]\-
nei noi piste, astfel `nc=t, actua- m=nd ca `n 2009 s\ fie realizate lei, premierul C\lin Popescu-T\ri-
lul aeroport s\ r\m=n\ func]io- hangarul, terminalul cargo [i de- ceanu promi]=nd, `n ultima sa rilor nerambursabile din fonduri
publice alocate pentru activit\]i
nal pe durata celor doi-trei ani de pozitul de carburan]i, plus alte vizit\ la Ia[i, c\ Executivul va alo- nonprofit de interes general - n.r.),
lucr\ri“, a declarat vicepre[edin- construc]ii anexe. „Ia[ul este sin- ca `nc\ 20 de milioane de lei pentru noi acord\m sprijin pentru diver-
tele Consiliului Jude]ean Ia[i, gurul ora[ de interes regional c\- demararea proiectului. a se proiecte ale organiza]iilor non-
guvernamentale (ONG). Noi pu-
nem 60% din valoarea proiec-
tului, iar ei trebuie s\ adauge
40%. Trebuie men]ionat c\ `n cele
runcat cu vopsea pe ma[in\ reastr\ [i a luat un taxi pâ- CARDIOLOGIE: Directorul amplasare a unei noi cl\diri, 40% poate fi inclus [i sediul re-
[i au aprins-o cu o brichet\. n\ la locuin]a mamei sale, Autorit\]ii de S\n\tate Pu- a Institutului Regional de spectivei organiza]ii. Pân\ la
Deoarece f\pta[ii sunt mi- din cartierul Galata. Dup\ o Boli Cardiovasculare, prin aceast\ or\ nu s-a depus nici un
blic\ (ASP), dr. Mihnea Hur-
nori, p\rin]ii acestora tre- or\ petrecut\ al\turi de fa- muzache, a `naintat Ministe- mutarea acestuia din zona proiect. Anul trecut am sus]inut
buie s\ r\spund\ `n fa]a le- milie, chiar mama lui l-a dus Copou, `ntr-o loca]ie apro- 14 proiecte, pentru care s-au
rului S\n\t\]ii (MS) un pro-
gii pentru distrugere. (B.C.) la penitenciar. Directorul pe- iect prin care inten]ioneaz\ piat\ Spitalului Regional de acordat 1,6 miliarde de lei
a A EVADAT CA S|-{I nitenciarului, Marius Vulpe, mutarea Institutului de Boli Urgen]\, respectiv zona {es
Bahlui“, a declarat [eful ASP.
(160.000 RON)“, a declarat Cos-
min Coman, directorul Direc]iei
a declarat c\ de]inutul mi- Cardiovasculare din spa]iul
VAD| MAMA: Un de]inut nor va beneficia pe viitor de Spitalului „C. I. Parhon“ `n Motiva]ia acestei mut\ri Strategii din cadrul Prim\riei
al Penitenciarului Ia[i a eva- regim special, `ntrucât a pri- perimetrul `n care va fi cons- const\ `n faptul c\ `n noua Ia[i. Acesta a mai declarat c\, `n
dat, joi dup\-amiaz\, `n mit un nou dosar, `n care es- truit Spitalul Regional. Po- loca]ie va putea fi inclus\ 2006, Prim\ria a sus]inut
timp ce vizita, `mpreun\ cu te acuzat de evadare. Condu- trivit dr. Hurmuzache, MS `ntreaga structur\ a actua- proiecte din [apte domenii. ONG-
al]i opt de]inu]i, Muzeul de cerea penitenciarului a de- [i-a dat deja acordul de prin- lului institut, dar, `n plus, ar urile din Ia[i au cerut bani pen-
{tiin]e. Toader Colac, `n marat o anchet\ pentru cipiu ca pe amplasamentul putea fi inclus\ [i clinica de tru ac]iuni de asisten]\ social\,
vârst\ de 16 ani, a sc\pat de sanc]ionarea poli]i[tilor care Spitalului Regional s\ se chirurgie cardiovascular\ `n special cele pentru sprijinul
sub privirile gardienilor din construiasc\ o nou\ cl\dire, pediatric\, care trebuia con- b\trânilor sau al persoanelor in-
au asigurat paza celor nou\ fectate cu virusul HIV, dar [i
escorta penitenciarului [i s-a de]inu]i `n timpul vizitei la pe l=ng\ cele incluse `n struit\ `n spatele Spitalului
ascuns dup\ o perdea, unde planul existent p=n\ `n acest „Parhon“ dup\ discu]iile pur- pentru sprijinirea unor domenii
Muzeul de {tiin]e. (B.C.) ca sportul, tineretul sau cultura.
a stat nemi[cat pân\ la goli- moment. „Exist\ un proiect tate cu ministrul S\n\t\]ii,
rea s\lii. Dup\ ce a r\mas a {EFUL ASP VREA pe care `ncerc\m s\-l sus]i- `n timpul ultimei vizite la Anul acesta, municipalitatea ie-
singur, t=n\rul a s\rit pe fe- S| MUTE INSTITUTUL DE nem [i s\-l continu\m, de Ia[i. (O.B.) [ean\ pune la b\taie dou\ miliar-
de de lei (200.000 RON). (S.D.)
12 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
PE SCURT
Poli - la Suceava,
LPS - la Piatra Neam]
~n aceast\ diminea]\, runda cu
nr. 23 din Liga Na]ional\ de
handbal masculin programeaz\
partida dintre „U“ Bucovina
Suceava [i Poli Ia[i, un nou derby
moldav dup\ ce respectivele
cluburi se confrunt\ ast\zi [i `n
prima lig\ de rugby. Jocul de
handbal de la Suceava va `ncepe
la ora 11.00 [i va fi condus de cu-
plul feminin buzoian Simona
Raluca Anton - Cristina N\stase
[i observat de ex-ie[eanul Radu
Vl\du], mutat `ns\ de mai mul]i
ani `n jud. Bac\u. Sucevenii sunt
favori]ii jocului de pe teren pro-
priu [i ei s-ar putea salva de la
retrogradare cu victoria de ast\zi,
ie[enii fiind deja „pica]i“ `n liga a
doua, cu un singur punct la activ
`n 22 de etape. Celelalte meciuri
ale rundei de ast\zi sunt Univer-
sitatea Cluj - HCM Constan]a,
Minaur Baia Mare - Energia
Pandurii Tg. Jiu, HCM CSM
Bistri]a - UCM Re[i]a, Dinamo
Bucure[ti - CSM Medgidia, Stea-
ua Bucure[ti - HCM Bra[ov (par-
tid\ arbitrat\ de ie[enii Bogdan
Anton [i Iulian Cristea). M=ine, `n
etapa a IV-a din al doilea retur
din cadrul Seriei Est a Divizia A
feminine de handbal se vor juca
partidele CSM Sf. Gheorghe -
Oltchim II Rm. V=lcea, CSM
Ploie[ti - {tiin]a Bac\u (se va dis-
puta la Plopeni), HCF Piatra
Neam] - LPS Ia[i, iar HC Activ
Ploie[ti va sta. Meciul de sub
Pietricica va debuta la ora 9.30 [i
va fi arbitrat de cuplul vr=ncean
Brumaru - Dumitru. (D.T.)
Elevii lui Costel
Moscalu vor revan[a
Dup\ dou\ `nfr=ngeri pe terenul
liderului CSU Gala]i, juc\torii de
la Poli Millenium Center Ia[i au
posibilitatea s\ r\zbune ast\zi
aceste `nfr=ngeri acumulate p=n\
acum `n ultima rund\ a sezonului
regulat din cadrul Seriei C a Divi-
ziei B masculine de baschet. Par-
tida dintre cele dou\ combatante
este programat\ de la ora 10.00 `n
Sala UTI din complexul studen-
]esc Tudor Vladimirescu, acolo
unde trupa lui Costel Moscalu [i
Radu Boi[teanu va avea urm\toa-
rea alc\tuire: Ionu] Hurjui, Iulian
Hulude], R\zvan C\linescu, Ale-
xandru Manache, Constantin
Amarghioalei (`n primul „5“), apoi
Andrei Moldovanu, Alin Geoge,
Alexandru Rusu [i Andrei Bro[-
teanu. „Am pierdut p=n\ acum `n
fa]a g\l\]enilor, la ei acas\, doar
pe m=na arbitrilor. Vreau s\ c=[ti-
g\m meciul de s=mb\t\ (n.r.-as-
t\zi) de pe teren propriu, chiar
dac\ lupta va fi grea, iar scorul va
indica `n favoarea noastr\ o dife-
ren]\ destul de mic\, de circa 10
puncte. Victorie s\ fie...“, a de-
clarat baschetbalistul ie[ean R\z-
van C\linescu. (D.T.)
Gimnastele ie[ene
particip\ la Cupa „Irina
Deleanu“
Federa]ia Rom=n\ de Gimnastic\
Ritmic\ (FRGR) organizeaz\,
ast\zi [i m=ine, edi]ia a [asea a
competi]iei Cupa „Irina Deleanu“.
Vor participa sportive din Rusia,
Ucraina, Bulgaria, Italia,
Ungaria, Serbia, Australia,
Austria, Belgia, Fran]a, Olanda [i
Rom=nia. Prima edi]ie, din anul
2002, a fost na]ional\, dar din
2003 a devenit competi]ie in-
terna]ional\, apreciat\ pe plan
european, la nivel organizatoric.
Ast\zi este programat Concursul
Individual Compus [i Ansamblu
(orele 12.00-17.00), iar m=ine va
avea loc finala (10.30-15.00), ur-
mat\ de un concert sus]inut de
Ana Lesko (15.00) [i festivitatea
de premiere (15.30). Intrarea este
liber\. La competi]ie vor participa
[i elevele antrenorilor C\t\lina [i
Constantin Radu de la CS
Corrado Ia[i. a
SPORT
Marius Cosoi vrea s\ renun]e la CS Na]ional Ia[i
Echipa feminin\ de bas- dou\ din liga a doua va a- ni[teanu-Tocal\, pre[e- nic p=n\ `n toamn\, c=nd
chet CS Na]ional Ia[i a vea for]a financiar\ s\ e- dintele FR Baschet. va `ncepe campionatul,
terminat campionatul pe volueze `n campionatul Din p\cate, `ns\, pa- eu renun] la echip\, de-
locul 11 [i teoretic a retro- viitor `n Divizia A, vom tronul echipei CS Na]io- oarece nu o pot men]ine
gradat `n liga a doua. Nu- m\ri num\rul de echipe nal Ia[i, Marius Cosoi `n prima lig\ doar din
mai c\, FR Baschet nu de la 12 la 14. Deci, CS (foto), nu mai are for]a salariul meu de profesor!
vrea s\ renun]e la singu- Na]ional Ia[i va putea e- necesar\ pentru a ]ine e- P=n\ acum nu s-a oferit
rul centru de baschet fe- volua [i `n campionatul chipa [i pe viitor `n prima nimeni s\ sponsorizeze
minin din zona Moldovei urm\tor `n prima lig\. Nu lig\, declar=ndu-ne ur- baschetul feminin ie[ean
[i, `n propor]ie de 100%, putem renun]a a[a de u- m\toarele: „Nu putem [i drept s\ spun sunt cam
CS Na]ional va r\m=ne [i [or la centre de tradi]ie rezista `n Divizia A doar sceptic `n aceast\ chesti-
pe viitor `n prima lig\. din baschetul feminin din banii oferi]i de Con- une. Eu `ns\ sunt hot\r=t
„Nu retrogradeaz\ nici rom=nesc, iar Ia[ul este siliul Local, care [i aceia [i nu voi `nscrie echipa `n
o echip\, deoarece se pare singurul din zona Mol- nu vin la timp [i sunt [i campionatul viitor, dac\
c\ nu are cine promova. dovei aflat `n prima lig\“, insuficien]i. Dac\ nu nu vine un sponsor puter-
{i chiar dac\ o echip\ sau a declarat Carmen Br\- g\sesc un sponsor puter- nic la echip\...“. (D.T.)
Derby-ul marilor ambi]ii `n Copou Ionu] B=lb\
a Poli Ia[i prime[te m=ine sear\, de la ora 20.00, vizita a `nscris
vecinilor de la FC Vaslui, una dintre cele mai `n forme echipe de fiecare
din Liga I la ora actual\ a Vasluienii sunt ne`nvin[i de 13 dat\
`mpotriva
meciuri, iar ie[enii au pierdut un singur meci din [ase `n 2007 a
Vasluiului
[inos ca Vasluiul s\ nu `n fiecare deplasare s\
c=[tige la Ia[i. lu\m trei puncte, a[a c\ e `n
de Narcis POHOA}| deplasare
„Vasluiul e o echip\ a- absolut normal ca [i vas-
Fiecare derby moldav
flat\ pe val. Nu a pierdut luienii s\ `[i doreasc\ s\ [i sper\ s\
nici cu Dinamo, nici cu bat\ la Ia[i, pentru c\ un puncteze [i
dintre Poli Ia[i [i FC Vas- Steaua [i nici cu Rapid.
lui a n\scut mari ambi]ii moral foarte bun dup\ ce- pe teren
Ar fi ru[inos pentru vas- le 13 meciuri f\r\ `nfrân-
]n ultimii ani. Fie c\ s-au luieni s\ nu câ[tige toc- propriu,
`nt=lnit `n Divizia C, `n gere. Vrem `ns\ s\ le o-
mai la Ia[i, o echip\ de m=ine,
„B“ sau `n „A“, `n Cupa prim seria aceasta de in-
mijlocul clasamentului a- vincibilitate. Vasluiul es- `n Copou
Rom=niei sau doar `n sim- flat\ `n lupta pentru evi-
ple amicale, juc\torii am- te o echip\ puternic\, dar
tarea retrograd\rii. ~n nu de ne`nvins“, este de
belor forma]ii s-au d\ruit mod normal, ei pornesc cu
pe teren pentru victorie, p\rere Boca. a
prima [ans\“, spune Popa.
pre[edin]ii au polemizat Tehnicianul le-a cerut Cl as am e n t
uneori mai mult dec=t a juc\torilor s\i concentra- Programul etapei a XXVI-a: 1. Dinamo 25 19 5 1 48-14 62p (^23)
fost cazul, iar suporterii re maxim\ pentru acest
au dus rivalitatea uneori meci. „Dac\ vrem s\ câ[ti- Ast\zi, 14 aprilie
2. CFR Cluj
3. Steaua
25
25
16
13
4
8
5
4
47-27
45-18
52p (^16)
47p (^8)
p=n\ dincolo de limita g\m, juc\torii trebuie s\ Bistri]a – Steeaua (1530, Kanal D) 4. Rapid 25 13 8 4 44-19 47p (^8)
fair-play-ului. ~naintea respecte sarcinile trasate CFR Clluj – UT TA (1530, Telesport) 5. Bistri]a 25 13 4 8 33-23 43p (^4)
partidei de duminic\, cel de mine `n propor]ie de O]eelull – Craioova (1700, Na]ional TV) 6. Vaslui 25 10 8 7 32-34 38p (-1)
pu]in p=n\ `n prezent, a 7. Timi[oara 25 10 7 8 24-21 37p (-2)
70%. Trebuie s\ trateze Farull – Rapid (2045, Antena 1)
fost lini[te. Fiecare gru- meciul cu seriozitate, s\ M=ine, 15 aprilie 8. O]elul 25 11 3 11 38-44 36p (0)
9. Urziceni 25 10 4 11 22-23 34p (-2)
pare [i-a v\zut de treab\ joace mai bine decât `n ul- Dinamoo – FC Argee[ (1800, Na]ional TV)
10. P O L I IA{ I 25 8 9 8 2 9 -22 9 3 3 p ( -33 )
[i fiecare tehnician [i-a timele dou\ meciuri“, a Pooli Ia[i – FC Vasllui (2000, Kanal D) 11. Pandurii 25 9 5 11 19-25 32p (-4)
expus punctul de vedere, mai spus Ionu] Popa. Ceeahll\ull – Jiull (2045, Telesport) 12. Farul 25 6 10 9 24-26 28p (-8)
viz=nd, a[a cum e [i nor- La rândul s\u, pre[e- Ieri s-au disputat primele dou\ me- 13. UTA 25 7 7 11 18-26 28p (-11)
mal, cele trei puncte. dintele executiv Sorin Bo- ciuri ale rundei cu num\rul 26. 14. Craiova 25 6 10 9 24-37 28p (-11)
La conferin]a de pres\ ca a men]ionat c\ este Unireea Urzicceni – Pooli Timi[ooara 15. Ceahl\ul 25 6 5 14 19-37 23p (-13)
de ieri, antrenorul ie[ean normal ca Vasluiul s\ `[i
Meciul FC Na]ioonall – Pandurii Tg. 16. FC Arge[ 25 4 6 15 16-32 18p (-21)
Ionu] Popa a surprins din doreasc\ cele trei puncte Jiu s-a disputat dup\ `nchiderea edi]iei. 17. Na]ional 25 4 6 15 19-40 18p (-18)
nou, afirm=nd c\ ar fi ru- `n Copou. „{i noi mergem 18. Jiul 25 3 5 17 10-35 14p (-22)
Spaniolii domin\ Cupa UEFA Derby cu balonul
a Dac\ `n Champions League trei dintre oval `n Cetatea
semifinaliste sunt din Anglia, Cupa UEFA este
dominat\ clar de c\tre forma]iile iberice, dintre de Scaun a Sucevei
Etapa cu nr. 17 din cadrul
cele patru semifinaliste trei fiind din Spania a Diviziei Na]ionale de rugby pro-
FC Sevilla s-a calificat `n semifinale, gra]ie victoriei din grameaz\ ast\zi, la Suceava, ma-
semifinalele Cupei UEFA la tur, cu 3-2. Benfica, fost adver- rele derby moldav dintre Bucovina
fotbal, dup\ ce a terminat la sar\ a lui Dinamo, nu a reu[it din localitate [i Poli Agro Unirea
Ia[i. Echipa gazd\, antrenat\ de
egalitate, 2-2, `n deplasare, joi s\ sparg\ defensiv\ solid\ a ca-
seara, cu Tottenham Hotspur. talanilor, `n ciuda unei domi- Constantin Vlad, lupt\ pentru
Dup\ 2-1 `n prima man[\, n\ri cvasitotale. Osasuna, care evitarea retrograd\rii, `n timp ce
Sevilla, de]in\toarea trofeului, `[i asigurase `n mare m\sur\ oaspe]ii, preg\ti]i de pe banca teh-
a tran[at rapid disputa, mar- calificarea din prima man[\ (3-
nic\ de trioul Costel Verive[ - Ioan
Iftode - Emanuel Mihai, sunt `n
c=nd de dou\ ori `n primele opt 0 la Leverkusen), a ob]inut o c\r]i pentru ocuparea primului loc
minute, prin Malbranque (au- nou\ victorie, 1-0 cu Bayer. ~n
togol, ’3) [i Kanoute (’8). Anda- semifinale, Espanyol va avea ca
`n turneul play-out, la mare lupt\
luzii au condus jocul de o ma- cu „olimpicii“ din Capital\. ~n acest
adversar\ pe Werder, iar Osa- context, ambele forma]ii vor lupta
nier\ categoric\ `n prima re- suna va `nt=lni pe Sevilla.
priz\, rat=nd alte ocazii mari, pe toate fronturile pentru victorie
Ca [i `n Liga Campionilor, `n Cetatea de Scaun a Sucevei,
dar Tottenham a fost mai inci- unde sunt trei forma]ii engleze
siv\ dup\ pauz\, fiind privat\ `ntr-un tradi]ional derby cu balo-
`n semifinale, `n Cupa UEFA se nul oval. Meciul dintre suceveni [i
de un penalty (Zokora faultat
clar `n careu). Spurs a reu[it afl\ trei forma]ii spaniole, al\- ie[eni va fi arbitrat de bra[oveanul
turi de una german\. Cristian R\du]\, ajutat la cele
egalarea `n numai dou\ minute
(Defoe - ’66, Lennon - ’67), dar Rezultatele `nregistrate joi dou\ margini de Aurel Spiridon [i
`n returul sferturilor de final\: FC Sevilla are [anse mari Neculai Nechifor. Celelalte dispute
nimic mai mult.
~n semifinale s-a calificat [i Werder Bremen n (German nia) s\ p\streze trofeul Cupei de ast\zi, din grupa pentru locurile
Werder Bremen, care a `ntre- - AZ Alkmaar (Olan nda) 4-11 UEFA `n vitrina clubului 7-12, sunt Rulmentul B=rlad -
cut cu 4-1 pe AZ Alkmaar, dup\ (Borowski ’16, Klose ’36, ’62, Olimpia Bucure[ti [i CSM Petrom
0-0 `n tur. Pentru „verzi“ au Diego ’82 – Dembele ’32); `n tur branque ’3 autogol, Kanoute Timi[oara - {tiin]a Petro[ani. ~n
0-0. prima grup\ valoric\ (locurile 1-6)
marcat Borowski, Klose (’2) [i ’8); `n tur 1-2.
brazilianul Diego, golul de Osasun na Pamplon na (Spannia) Ben nfica Lisabon na (Portuga- se vor juca ast\zi meciurile Farul
Constan]a - Dinamo Bucure[ti [i
onoare al oaspe]ilor fiind sem- - Bayer Leverkusen n (German nia) lia) - Español Barcelon na (Spa-
nat de Dembele. Espanyol a 1-0
0 (Gomez ’62); `n tur 3-0. nia) 0-00; `n tur 2-3. „U“ Remin Baia Mare - Contor
reu[it un rezultat excelent, 0-0 Tottenn ham Hotspur (An n- Programul semifinalelor (26 Group Arad (reeditarea semifinalei
la Lisabona, r\sturn=nd calcu- glia) - FC Sevilla (Span nia) 2-2
2 aprilie): Español – Werder, din Cupa Rom=niei din urm\ cu
lul h=rtiei [i calific=ndu-se `n (Defoe ’66, Lennon ’67 – Mal- Osasun na – Sevilla. (Narcis P.) trei zile). (D.T.)

Variante pentru men]inerea unui
z=mbet s\n\tos `n timpul sarcinii
de dr. Victor N. BEJAN
Dac\ sunte]i `ns\rcinat\
sau v\ g=ndi]i s\ deveni]i ma-
m\, acum este timpul s\ da]i
mai mult\ aten]ie din]ilor [i
gingiilor dumneavoastr\. Poa-
te c\ a]i auzit destul de frec-
vent cuvinte de genul: „vei
pierde un dinte la fiecare na[-
tere pe care o ai“ sau „dac\ nu
iei suficient calciu `n timpul
a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a NOUT|}I a
a TRANSFUZIE DE CELU-
LE STEM PENTRU DIABE-
TICI: Oameni de [tiin]\ brazi-
lieni [i americani au folosit un
tratament de transfuzie de
celule stem pentru a vindeca
pe o perioad\ limitat\ dia-
betul de tip 1, relateaz\ BBC
online.
Persoanele bolnave de dia-
bet de tip 1 sunt dependente
de insulin\, fiind obligate s\-[i
injecteze `n mod regulat acest
hormon `n organism.
Totu[i, `n cadrul testelor, 14
dintre cei 15 pacien]i diagnosti-
ca]i cu aceast\ afec]iune nu au
mai avut nevoie de injec]ii, chiar
[i pe o perioad\ de c=]iva ani.
Exper]ii au dorit `ns\ s\
precizeze c\ tratamentul se
afl\ abia `n fazele preliminare
[i nu este considerat sigur.
Diabetul de tip 1 este
cauzat de sistemul imunitar al
pacientului care distruge
celulele produc\toare de in-
sulin\, din pancreas.
~n cadrul testelor, desf\[u-
rate la Universitatea din Sao
sarcinii, corpul t\u `l va ab-
sorbi din din]i“.
Am=ndou\ sunt false. Cal-
ciul de care are nevoie copilul
este dat de diet\ [i nu de din-
tele dumneavoastr\. Dac\ `n
alimenta]ia pe care o urma]i
cantitatea de calciu este prea
mic\, organismul va extrage mi-
neralele trebuitoare din oase.
Pierderile dentare sunt un
rezultat al cariilor dentare sau
al afec]iunilor parodontale, ni-
Paulo, pacien]ii au primit me-
dicamente puternice menite
s\ blocheze sistemul imuni-
tar, inclusiv ac]iunea acestuia
de distrugere a celulelor pan-
creatice. A doua etap\ a con-
stat `ntr-o transfuzie de celule
stem prelevate din s=ngele pa-
cien]ilor, `n ideea de repornire
a sistemului imunitar. Reac]ia
bolnavilor la tratament [i du-
rata efectului au variat de la o
persoan\ la alta.
Unul dintre ei a reu[it s\
supravie]uiasc\ f\r\ injec]iile
cu insulin\ timp de 35 de luni,
`n timp ce `n cazul altor patru
efectul a durat 21 de luni.
a A CRESCUT NUM|RUL
FUM|TORILOR: Num\rul fu-
m\torilor `n Rom=nia a cres-
cut, a declarat, ieri, conf. dr.
Vlad Iliescu, secretar de stat
`n Ministerul S\n\t\]ii Pu-
blice, cu prilejul Seminarului
intersectorial „Controlul tu-
tunului `n Rom=nia - ast\zi [i
m=ine“.
El a subliniat c\ `n ultimii
15 ani a crescut prevalen]a fu-
POR}IA DE S|N|TATE
cidecum nu pot fi cauzate de
na[terea `n sine. Caria den-
tar\ este un rezultat al at-
acurilor acide repetate asupra
smal]ului dentar. ~ncepe cu
placa dentar\, o pelicul\ de
bacterii ce se men]in pe din]i.
Bacteriile transform\ za-
harurile [i amidonul, pe care
le g\se[te `n cele mai multe
feluri de m=ncare, `n acizi
foarte agresivi.
Placa dentar\ poate irita
gingiile, acestea c\p\t=nd cu-
loarea ro[ie, devenind sensi-
bile [i chiar determin=nd o
s=ngerare u[oar\.
Aceste afec]iuni pe care le
numim gingivite, `n acest sta-
diu pot conduce la afec]iuni
parodontale mult mai grave.
Femeile cu un z=mbet s\-
n\tos vor observa c\ gingiile
lor pot deveni inflamate sau
sensibile la periaj, duc=nd
chiar la s=ngerare pe perioada
sarcinii. Aceast\ situa]ie poar-
t\ denumirea de „gingivit\ de
matului `n r=ndul tinerilor [i
femeilor.
Secretarul de stat a prezen-
tat c=teva m\suri pe care
MSP le-a luat pentru redu-
cerea impactului fumatului `n
r=ndul popula]iei `n general,
acestea fiind m\suri de
s\n\tate public\.
Conf. dr. Vlad Iliescu a su-
bliniat c\ o parte din banii pe
taxa pentru s\n\tate - sau
taxa pe viciu, cum mai este de-
numit\ -, vor fi utiliza]i pen-
tru programul de control al
s\n\t\]ii popula]iei [i o parte
pentru achizi]ionarea de am-
bulan]e. El a abordat [i modul
de aplicare a legii privind fu-
matul `n locurile publice,
men]ion=nd c\ au fost inten-
sificate controalele. Secretarul
de stat a spus c\, `mpreun\ cu
Ministerul Educa]iei, va orga-
niza ac]iuni specifice pentru
reducerea fumatului `n r=ndul
tinerilor.
Programul de aplicare a
pictogramelor pe pachetele de
Dr. Victor N. Bejan,
medic stomatolog
sarcin\“ [i apare ca urmare a
modific\rilor hormonale pe
care le traverseaz\ viitoarea
mam\. Oricum, cauza afec]iu-
nilor gingivale este dat\, `n
principal de conglomeratul de
bacterii din cadrul pl\cii
dentare [i mai pu]in de alte
cauze tranzitorii. a
]ig\ri va fi obligatoriu din 1
iulie 2008.
~n Rom=nia, anual mor
33.000 de oameni din cauza
fumatului, dintre care 23.000
`n perioada activ\. Al]i 11.000
mor ca urmare a cancerului,
15.000 din cauza afec]iunilor
vasculare [i 4.400 `n urma
unor afec]iuni respiratorii.
Num\rul cazurilor noi de can-
cer `n ]ara noastr\ este de
8.500, 83% dintre acestea
av=nd drept cauz\ fumatul.
Un sfert din popula]ia activ\
fumeaz\, iar din aceasta ju-
m\tate au p=n\ `n 20 de ani.
B\rba]ii cu studii superioare
fumeaz\ mai pu]in, `n timp ce
femeile emancipate mai mult.
Rom=ncele fumeaz\ mai
pu]in dec=t celelalte femei din
Europa. Procentul bulg\roai-
celor care fumeaz\ este 30%,
iar cel mai mult fumeaz\ aus-
triecele - 40%.
Un procent de 60% dintre
fum\tori vor s\ renun]e [i tot
at=]ia au `ncercat m\car o
dat\ s\ renun]e la fumat. a
S=mb\t\, 14 aprilie 2007 13
PILULA ZILEI
C=nd [i de ce apar
afec]iunile neurologice
ale copiilor
Afec]iunile neurologice cel mai des `nt=lnite
la copii sunt paralizia cerebral\ sau encefalo-
patia cronic\, care este de dou\ tipuri: diplegie
- paralizie bilateral\, leziune pe ambele emis-
fere cerebrale (care duce la tetraplegie (para-
lizia tuturor membrelor) [i triplegie) [i hemi-
plegie (paralizie a unei jum\t\]i laterale). ~n
acest cazuri, infirmitatea motorie cerebral\ nu
evolueaz\.
~n primul r=nd este afectat aparatul loco-
motor, intelectul fiind afectat mai mult sau
mai pu]in. Problemele neurologice apar la copii
`n urma accidentelor survenite la na[tere sau
dup\ na[tere, acestea nefiind ereditare.
Leziuni care pot ap\rea `n timpul na[terii:
- travaliul prelungit;
- aplicarea forcepsului;
- circularea de cordon (cordonul ombilical
este `nf\[urat `n jurul g=tului, ceea ce duce la
lipsa oxigenului [i apari]ia leziunilor pe creier).
Problemele neurologice pot ap\rea [i `n
urma accidentelor survenite dupa na[tere:
icter hemolitic, encefalite, meningite, trauma-
tisme craniene. Astfel de probleme pot ap\rea
chiar `n perioada sarcinii, ca urmare a admi-
nistr\rii diferitelor medicamente sau a modi-
fic\rii consisten]ei lichidului amniotic.
P\rintele este primul care trebuie s\-[i dea
seama de afec]iunea copilului s\u. ~n mod nor-
mal, orice m\mic\ ar trebui s\ urm\reasc\
chiar din primele s\pt\m=ni de la na[tere
dac\ micu]ul r\spunde la stimulii exteriori
(dac\ reac]ioneaz\ la sunetul vocii mamei sau
la vederea chipului s\u) sau dac\ se dezvolt\
normal (c=[tig\ `n greutate, `[i ]ine capul `n ju-
rul v=rstei de dou\ luni, st\ `n fund, merge).
Orice neregul\ sesizat\ trebuie s\ ridice
semne de `ntrebare [i s\ `ndemne p\rin]ii s\
se prezinte la doctor. Problemele pot fi diverse
[i nu neap\rat de natur\ neurologic\. Diag-
nosticul de afec]iune neurologic\ se pune dup\
luni de observa]ie a copilului. Cunosc=nd dez-
voltarea neuro-motorie a unui copil normal se
pot observa unele probleme neurologice. Cel
mai repede sunt identificate aceste probleme
de c\tre mamele care au mai avut un copil,
deoarece acestea [tiu ce `nseamn\ dezvoltare
normal\ a unui nou-n\scut.
Tratamentul recuperator cuprinde ortezare,
kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, er-
goterapie, masaj. Acestea sunt o serie de pro-
cedee, medicul fiind cel care stabile[te progra-
mul de recuperare.
~n tratament se vor putea folosi: ortezele,
care corecteaz\ o pozi]ie vicioas\ pe care copilul
o adopt\, corsetul, care men]ine coloana verte-
bral\ `ntr-o pozi]ie corect\ [i efectul lui se ob-
serv\ `n timp (trebuie men]inut o perioad\ c=t
mai `ndelungat\). (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:00 La zoo
08:10 Club Disney
09:00 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
09:30 Hai-hui prin Europa
10:00 Arca lui Noe
10:30 Curs\ spa]ial\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
13:55 Formula 1. M.P. al statului
Bahrein. Calific\ri
15:10 Gala de aur - Festivalul de
circ de la Monte Carlo
16:00 Drumul spre Helsinki
16:30 Parfum de glorie
17:00 La poli]ie sau la m\n\stire
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Surprize, surprize... (I)
21:50 Jurnalul TVR
22:10 Surprize, surprize... (II)
23:10 Profesioni[tii
00:10 Basic - Instruc]ia
(dram\, Cu: John Travolta,
Samuel L. Jackson)
Un fost poli]ist, Tom Hardy,
devenit agent al departamen-
tului Narcotice, este atras de
misterul dispari]iei temutului
dar [i dispre]uitului sergent
Nathan West, ca [i a mai mul-
tor solda]i de elit\ ai For]elor
Speciale.
01:55 Jurnalul TVR (r)
02:30 Hilary [i Jackie (r)
(dram\, Cu: Emily Watson,
James Frain, Charles
Dance, Rachel Griffiths) a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Tradi]ie [i meste[ug
08:00 Fata din viitor
08:30 Megatehnicus
09:00 Arta supravie]uirii (r)
09:30 Natur\ [i aventur\ (r)
10:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
Cu: Mitic\ Popescu
11:00 Liber pe contrasens
12:00 EUROcase (r)
12:30 Lumea azi
13:00 Arena leilor (r)
14:00 Miracole
15:00 Via sacra
16:00 Bazar (r)
16:30 Autostrada TVR
17:00 Gimnastica. Interna]ionalele
Rom=niei - Concursul femi-
nin
19:30 Mistere [i mituri ale secolu-
lui al XX-lea
20:00 Unitatea special\ 2
21:00 Ora de [tiri
22:10 Martorul t\cut
23:10 C\utare disperat\
(dram\, Cu: Harrison Ford,
Betty Buckley, Emmanuelle
Seigner, Djiby Soumare)
Richard [i Sondra Walker sunt
un cuplu de americani care
c\l\toresc la Paris, ora[ul
unde-[i petrecuser\ luna de
miere cu 20 de ani `n urm\ [i
care urmeaz\ s\ g\zduiasc\ o
conferin]\ medical\ unde cei
doi sunt invita]i. Dar Sondra
dispare inexplicabil
01:15 Muzic\ la maximum
02:15 Unitatea special\ 2 (r) a
12:00 Jurnalul cultural
12:10 Cronici OZN: Peru
13:00 Dialoguri...
13:30 Mediterana...
14:00 Trei pu[toaice
(aventuri, Cu: Gerard
Jugnot, Adriana Karembeu)
Dou\ adolescente vor s\-[i aju-
te cea mai bun\ prieten\, pe
care p\rin]ii inten]ioneaz\ s-o
m\rite cu for]a, `n Algeria. Ti-
nerele vor ca Johnny Depp s\
le ajute `n demersul lor [i `n a-
cest scop atac\ o femeie pentru
a face rost de banii necesari.
15:45 Kinetica (r)
16:30 Scrisori francofone
17:00 Cum a modelat arta lumea
17:55 Arhiva de serviciu (r)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Primul R\zboi Mondial:
amintiri, obiecte
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Vedenia
21:30 John Woo: Un glon] `n farfurie
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Strig\te [i [oapte
(dram\, Cu: Harriet
Andersson, Kari Sylwan,
Ingrid Thulin, Liv Ullmann)
Suedia, sf=r[it de secol al XIX-
lea: Karin [i Maria `[i ve-
gheaz\ sora grav bolnav\. O
serie de flashback-uri evoca-
toare construiesc tabloul dra-
matic al vie]ii celor trei femei,
`n care nu lipsesc minciuna,
dezam\girea, iubirile interzise
[i vinov\]iile de tot felul.
00:40 Timpuri noi (r) a
08:30 ~n gura presei
09:30 Cas\ de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Familia Grubb
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Felicia
Cu: Carmen Moise
14:00 Opt reguli simple
14:30 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver,
Natalie Raitano)
15:30 Folclorul contraatac\
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Liga 1:
Farul - Rapid
22:45 Beowulf [i Grendel
(aventuri, Cu: Gerard
Butler, Stellan Skarsgård,
Ronan Vibert)
~n regatul danez, Beowulf, un
cavaler fidel regelui s\u, este
trimis s\ omoare un monstru,
Grendel. Doar c\ acest mon-
stru nu este o creatur\ mitic\,
ci un om `n carne [i oase, por-
nit impotriva nedrept\]ilor co-
mise de regele Hrothgar. ~n in-
ima lui Beowulf `[i face loc `n-
doiala, pe m\sur\ ce vede jus-
te]ea lui Grendel [i injuste]ea
faptelor comise de regele s\u.
00:45 Lege [i ordine:
Brigada special\
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
03:45 Vivere a
10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r)
10:45 Familia Bundy (r)
11:15 ProMotor
12:15 Campionii
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Dansez pentru tine (r)
17:15 Handbal feminin. Cupa
Cupelor - semifinala.
Oltchim - Ferencvaros
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Stare de asediu
(ac]iune, Cu: Denzel
Washington, Annette
Bening, Bruce Willis)
Dup\ ce armata american\
captureaz\ un lider religios is-
lamic, New York-ul devine ]in-
ta unor atacuri teroriste f\r\
precedent. Anthony Hubbard,
[eful echipei antiterorism a
FBI, [i agenta CIA Elise Kraft
au o misiune foarte clar\: ani-
hilarea celulei teroriste respon-
sabile pentru atac. ~ns\ lupta
cu du[manul nev\zut este foar-
te dificil\, iar `n scurt timp
situa]ia scap\ de sub control.
23:00 Iceman - ultimul meci
(ac]iune, Cu: Michael Jai
White, Scott Adkins)
Chambers este campionul
mondial la box, categoria grea,
cunoscut `n ring sub numele
de „Iceman“. Nici un adversar
nu a putut s\ stea vreodat\ `n
fa]a for]ei distrug\toare a lui.
Ins\, la un moment dat, se
treze[te `n situa]ia de a da cea
mai grea lupt\ a vie]ii sale:
este trimis `n `nchisoare.
01:00 4 nun]i [i o `nmorm=ntare
(comedie, Cu: Hugh Grant,
Andie MacDowell) a
06:00 Acas\ `n buc\t\rie (r)
07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Un medic `n familie
Cu: Lino Banfi, Giulio
Scarpati, Lunetta Savinio
11:00 SOS, via]a mea!
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r)
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\
15:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Tequila cu suflet de femeie
Cu: Angelica Rivera, Sergio
Sendel
20:30 O scrisoare pentru tine
Cu: Carmen T\nase
23:15 O lume a fiarelor
(romantic, Cu: Cesar
Evora, Edith Gonzalez)
01:15 Prizoniera (r)
02:15 SOS, via]a mea! (r)
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
05:00 Pove[tiri adev\rate (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“ Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

Spiritualitate bizantin\ Fokas) Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon St=palnicului)

ANUN} PELERINAJ ASIA MIC|

Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
TROIA - PERGAM - SMYRNA -
EFES - PATMOS - HIERAPOLIS -
CAPADOCIA - CONSTANTINOPOL
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo (Bulgaria) -
Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale (cazare);
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Biserica Sf.
Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta Smyrna) Cazare [i
cina Kusadasi;
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se particip\ la
rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica
Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Sinodul III Ecumenic -
431), morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridi-
cat\ de ~mp\ratul Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan
Evanghelistul, Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 mi-
nuni ale lumii). Cazare [i cina - Kusadasi;
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos (Grecia) -
unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa:
pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea Chora. Cazare [i cin\
Kusadasi;
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica Sf=ntu-
lui Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geologic de-
osebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - Pamukkale;
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare [i cin\
- Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici ru-
pestre paleocre[tine) Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului Nikifor
Ora[ subteran Kaimakli, a[ez\mintele monahale din Valea
Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de
~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastra, Topkapi -
fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al
Turciei cu exponate unice cum ar fi Sabia lui David, m=na
dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel
Mare. Cazare Istanbul;
Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
malit\]ile vamale.
Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern - 2**; 10
nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10
x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere Dardanele (Canak-
kale); tax\ de traversare Yalova (Marea Marmara); preot
`nso]itor; ghid vorbitor de limba rom=n\.
Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia - 10
euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro); intr\rile
la obiective (aproximativ 50 euro); excursia op]ional\ la
Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe Bosfor (~10
euro); alte mese decât cele din program [i b\uturile la
mese; tipsuri.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Adriana MUTU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036 Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, www.ziarullumina.ro

sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Pute]i ved
dea Lumin
na [i pe Intern
net!
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 14 aprilie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 La zoo
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 C=inii din Napoli
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:15 Studio F1
14:25 Formula 1. MP al Bahreinului
16:20 Paddock
17:20 D\nutz SRL. Cu: Emilia Po-
pescu, Adrian Daminescu
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Liceul de muzic\
(dram\, Cu: Zac Efron,
Ashley Tisdale, Vanessa
Anne Hudgens)
Troy, c\pitanul echipei de bas-
chet din [coal\, [i Gabriella, o
licean\ timid\, dar bun\ la
matematic\, au o pasiune co-
mun\: muzica. De[i diferi]i, ei
decid s\-[i uneasc\ for]ele
pentru a participa la specta-
colul muzical al liceului.
Ajuta]i [i de al]i colegi, ei
`ncearc\ s\-[i `mplineasc\ vi-
sul. Filmul beneficiaz\ de nu-
mere spectaculoase de muzic\
rock [i concursuri de karaoke.
21:55 Repriza a III-a
Cu: Ovidiu Ioani]oaia,
Emil Gr\dinescu
23:35 Al patrulea tenor
(comedie, Cu: Rodney Dan-
gerfield, Anita De Simone) a
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Gimnastic\. Interna]ionalele
Rom=niei. Finalele pe
aparate
14:00 Rom=nia underground
14:30 Buc\t\ria lui Jamie
15:00 Dincolo de hart\
15:30 Atlas
16:00 Top 7.ro (r)
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:30 V=n\torii de comori
19:20 Europa altfel
19:30 Parfumul iubirii
(ac]iune, Cu: Rosemarie La
Vaullée, Bruno Wolkowitch)
Italia, 1973. Sorenza are [ase
ani c=nd Flora [i Francesco,
p\rintii ei, se hot\rasc s\ plece
`n Fran]a. Ei sunt pasiona]i de
flori [i sper\ c\ vor reu[i s\
cultive un soi nou de iasomie.
Flora moare pe nea[teptate,
iar Francesco `[i abandoneaz\
feti]a, spun=ndu-i c\ nu e tat\l
ei. 13 ani mai t=rziu, Sorenza
se `ndr\gosteste de Guillaume,
fiul unui important fabricant
de parfumuri.
20:30 F\r\ limite
21:00 Ora de [tiri; Sport; Meteo
22:10 The Office (comedie,
Cu: Ricky Gervais)
23:10 Crime din r\zbunare
(thriller, Cu: Gabrielle
Anwar, Max Martini)
00:50 Martorul t\cut (r)
01:45 Uli]a spre Europa (r) a
09:00 Trei pu[toaice (r)
(aventuri)
11:00 {coala de Duminic\
12:00 Jurnalul cultural
12:05 Cronici OZN: Columbia
13:00 Zodiac
13:30 Mediterana - mare a imperi-
ilor (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Solda]i poe]i
15:30 Dragoste pentru Lydia
17:00 Ziduri
18:00 Simetrii
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Performdance (r)
21:30 Corpora]ia
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Whisky Romeo Zulu
(dram\, Cu: Enrique
Pineyro, Mercedes Moran,
Alejandro Awada)
Filmul reconstituie catastrofa
aerian\ petrecut\ pe 31 au-
gust 1999, c=nd un Boeing
737, apar]in=nd companiei ar-
gentiniene LAPA, s-a pr\bu[it
la pu]in timp dup\ decolare,
f\c=nd peste 60 de victime. ~n
ciuda concluziei Comisiei de
investigare, potrivit c\reia ar
fi fost vorba de o eroare de pi-
lotaj, procuratura a demon-
strat c\ motivele au fost negli-
jentele [i viciile de organizare.
00:45 Jurnal de mod\ (r)
01:35 Jurnal cultural (r) a
09:00 Ursule]ul Winnie
(dram\, Cu: Gil Bellows,
Michael Fassbender)
11:00 Desene animate
12:30 Jetix; Copiii de la 402;
Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
13:45 Justi]iarii Vestului
(western, Cu: Colby
Johannson, Tom Berenger,
Peter O’Meara)
Civiliza]ia [i era industrial\
au ajuns [i `n Silver City,
Colorado, un or\[el locuit de
ho]i, infractori, tic\lo[i [i afa-
ceri[ti f\r\ scrupule. ~ns\
cineva trebuie s\ aiba grij\ de
bunul mers al lucrurilor. {eri-
ful federal Jared Stone, ajutat
de Larimer Finch [i Katie
Owen, `ncearc\ s\ fac\ totul
pentru ca legile Vestului s\ fie
respectate.
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
20:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
Finala
22:15 Pia]a Divertis
23:30 Animat Planet
00:00 V=n\torul de rechini
(thriller, Cu: Christian
Toulali, Grand L. Bush,
Antonio Sabato Jr.)
01:45 7 zile (r)
02:00 Vivere a
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Reuniune de clas\ (dram\,
Cu: Dave Annable)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
15:00 Rebel `n California (dram\)
16:00 Vinovat e valetul
(comedie, Cu: Dudley
Moore, Bryan Brown)
Mike Lawton, un criminal pl\-
tit, Maurice Horton, un turist
dornic de aventuri erotice, [i
Melvyn Orton, agent imobiliar,
sunt caza]i cu to]ii la acelapi
hotel din Vene]ia. Cum nu-
mele celor trei sunt simplu de
confundat, un valet de la hotel
le aranjeaz\ tuturor un pro-
gram pe cinste. A[a c\ turistul
se `nt=lne[te cu o t=n\r\ care
vinde case, agentul imobiliar -
cu o band\ de mafio]i...
18:00 Vedere de pe bloc
Cu: Gabi Jugaru
18:55 {tirile PRO TV
20:45 O via]\ aproape perfect\
(comedie, Cu: Angelina
Jolie, Edward Burns, Tony
Shalhoub, Christian Kane)
Lanie este un reporter care
are o p\rere foarte bun\ des-
pre via]a pe care o duce.
Intervieveaz\ un om al str\zii
`n leg\tur\ cu rezultatul unui
meci de fotbal, dar este averti-
zat\ c\ via]a sa nu are nici un
sens [i din aceasta cauz\ se va
sf=r[i `n c=teva zile. Lanie ia
avertismentul `n serios.
22:45 Dup\ fapt\ [i r\splat\
(Cu: Mel Gibson, Lucy Liu) a
09:00 Un medic `n familie
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
12:00 SOS, viata mea!
Cu: Natalia Oreiro
13:30 De 3 x femeie
Cu: Mihaela Tatu, Ana-
Maria Gheorghe
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Tequila cu suflet de femeie
Cu: Angelica Rivera
20:30 Betty cea ur=t\ din New
York. Cu: America Ferrera,
Vanessa L. Williams
21:30 Eu [i prin]ul 2
(comedie, Cu: Luke Mably,
Kam Heskin, Clemency
Burton Hill, Maryam d’Abo)
Edvard, mo[tenitorul tronului
Danemarcei, este pe cale s\ se
c\s\toreasc\ cu o americanc\
de condi]ie medie. Paige se
preg\te[te at=t pentru nunt\
c=t [i pentru a absolvi
Facultatea de medicin\. Din
nefericire, regele Olandei vrea
s\ `[i c\s\toreasc\ fiica cu
Edvard pentru a-[i reveni din
punct de vedere financiar.
23:30 SOS, via]a mea! (r)
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
01:00 Daria, iubirea mea (r)
02:00 De 3 x femeie (r)
05:00 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\ a

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.00 Acatistul ~nvierii
06.00 Imnul na]ional; Ceasurile ~nvierii
06.15 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
01.00 - 05.00 Armonii de veghe:
02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.00 Pelerini la locuri sfinte (r)
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Casa de Cultur\ „Mihai varea Culturii Tradi]ionale [i Oltean. Scenografia: Axenti
Duminic\ Ursachi“ din parcul Copou Muzeul Literaturii din Ia[i. Marfa;
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
11 - 22 aprilie: Asocia]ia Me[- Filarmonica de Stat M=ine, 15 aprilie, ora 18.00:
pentru toat\ trebuin]a
terilor Populari din Moldova [i „Tectonica norilor“ de Jose
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
Casa de Cultur\ „Mihai Ur-
Moldova Ia[i
diminea]\ Rivera. Regia: Cezar Ghioca,
06.20 Cuvintele credin]ei sachi“ a Municipiului Ia[i a or- Ast\zi, 14 aprilie, ora 19.00:
Scenografia: Marfa Axenti;
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) ganizat Expozi]ia personal\ a Tribuna tinerilor interpre]i: Di-
rijor: Liviu Buiuc, soli[ti: Adri- La Sala „Pod-P Pogor fiul“
07.05 Via]a Bisericii `ncondeietoarei de ou\ Elena
09.05 Sf. Liturghie ana Anania, vioar\, Adrian Ast\zi, 14 aprilie, ora 17.00:
Torac din Brodina-Suceava. „Chiri]a [i ceilal]i“ de Teodor Ma-
12.05 Week-end magazin Stanciu, viol\, Diana Jipa, vi-
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor oar\, Ioana Delioran, pian. zilu, c=nticele comice de Vasile
14.05 Univers FM Expozi]ia na]ional\ Alecsandri. Regia: Ovidiu Laz\r,
15.30 File de istorie de art\ naiv\ scenografia: Nicolai Mih\il\.
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Teatrul Na]ional
Domnului Aprilie 2007: Muzeul „Mihai „Vasile Alecsandri“ Ia[i
18.00 Actualitatea Eminescu“ – Expozi]ie na]io- Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
La Teatrul „Luceaf\rul“
nal\ de art\ naiv\ „Saloanele M=ine, 15 aprilie, ora 19.00: Ast\zi, 14 aprilie, ora 18.30:
18.30 Biseric\ [i societate
Moldovei“, edi]ia a XXVI-a. „Zbor deasupra unui cuib de Sala – Teatrul „Luceaf\rul“ –
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) Organizatori: Centrul Jude]ean cuci“ de Dale Wasserman (dup\ „Liliacul“, operet\ `n trei acte
pentru Conservarea [i Promo- Ken Kessey). Regia: Marius de J. Strauss. a
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii CENTRUL MEDICAL „PROVIDEN}A“ FUNDA}IA „SOLIDARITATE
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri {I SPERAN}|“
23.30 Florilegiu muzical bizantin Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
[i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi: Anun] pentru
Miezonoptic\; Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe angajare personal
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
- MEDIC SPECIALIST CARDIOLOGIE Funda]ia Solidaritate [i Speran]\
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, - MEDIC SPECIALIST OFTALMOLOGIE din Ia[i scoate la concurs, `n data
19.00, 20.00 de 17 aprilie a.c., orele 14:00, un
- MEDIC SPECIALIST UROLOGIE post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
- MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE Se ofer\ pachet salarial atractiv [i
- MEDIC SPECIALIST DIABET {I BOLI DE NUTRI}IE condi]ii de lucru moderne. Per-
soanele interesate sunt rugate s\
- MEDIC STOMATOLOG
trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie
- ASISTENT MEDICAL GENERALIST la: contact@fundatia.mmb.ro
- REGISTRATOR MEDICAL sau fax: 0232 271 228,
pân\ la data de 16 aprilie 2007.
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i Informa]ii suplimentare
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ luni, 16 aprilie a.c., ora 12.00. nr. de telefon 0232.220 548 sau
www.fundatia.mmb.ro/angajari
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215.940

Pelerinaj la Muntele Athos Pre]: 295 euro ^ 275 lei.

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
Dintree obieectiv
ve, meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
dromu; Nea Kallikratia.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

16 S=mb\t\, 14 aprilie 2007
Mormântul Domnului, izvorul mântuirii noastre
P\rintele Emanuel Flo-
rin Ganciu activeaz\ ca
preot la Paraclisul „Sf. Va-
sile cel Mare“ din cadrul
Centrului de Asisten]\ [i
`ngrijire nr. 1 Bucure[ti.
N\scut `n 1956, a absolvit
{coala de Asisten]i Medi-
cali (1980), Facultatea de
Medicin\ Veterinar\ (1984)
[i Facultatea de Teologie
Pastoral\ (1999). A fost hi-
rotonit preot la 22 decem-
brie 2003. Dup\ o perioad\
de 2 ani de specializare la
Sec]ia de Imunologie din
cadrul Institutului Canta-
cuzino, a activat ca medic
veterinar cercet\tor la Ins-
titutul de Cercet\ri Chimi-
co-Farmaceutice din Bucu-
re[ti (ICCF). Am purtat cu
el o discu]ie pe tema s\r-
b\torii „Izvorul T\m\du-
irii“ din Vinerea S\pt\mâ-
nii Luminate.
Care este motivul pen-
tru care Biserica a a[e-
zat s\rb\toarea „Izvo-
rul T\m\duirii“ `n
S\pt\mâna Luminat\?
Aceast\ s\rb\toare este
un praznic al Maicii Dom-
nului, dar `n acela[i timp
este un praznic al lui Hris-
tos. A[a cum Maica nu poa-
te fi desp\r]it\ de Fiu, nici
pr\znuirea sa nu se poate
desp\r]i de cea a Fiului
s\u. A[a precum glasul ei
l-a `ndrumat pe Leon Tra-
cul, cel de un neam cu noi,
la Izvorul T\m\duitor din
adâncul p\durii, tot a[a ne
c\l\uze[te pe to]i la adev\-
CM ratul Izvor al T\m\duirii,
YK
Iisus Hristos, Fiul s\u. El
este Doctorul sufletelor [i
al trupurilor noastre, prin
Care vine tot harul de
via]\ d\t\tor, dumneze-
iesc [i `ndumnezeitor. Hris-
tos este El ~nsu[i Izvorul
T\m\duirii pentru c\ pe
Cruce fiind, din Trupul
S\u a izvorât Sângele Jert-
fei mântuitoare. A[a cum
~naintemerg\torul Ioan a
venit `n lume „ca s\ m\r-
turiseasc\ despre lumin\“
(In. 1, 7-8), tot astfel [i
Maica Domnului L-a n\s-
cut pe Hristos, Lumina Lu-
mii, Soarele Drept\]ii, R\-
s\ritul cel de Sus [i ne `n-
drum\ c\tre El [i `n aceas-
t\ s\pt\mân\ luminat\ de
str\lucirea ~nvierii, ca la
Singurul [i Adev\ratul
Izvor al T\m\duirii. Este
semnificativ faptul c\ pri-
ma vindecare a fost a unui
orb `nsetat. A[a [i cei `nse-
ta]i de Adev\r, cur\]in-
du-[i inima `n Biseric\ cu
apa cea vie a lui Hristos
vor primi lumina harului
cunoa[terii lui Dumnezeu.
Aceasta `i va duce la via]\
ve[nic\, vindecându-i de
cea mai grav\ boal\: aceea
de a fi muritori.
„Boala are la origine
pierderea sensului
existen]ei“
V\ rog ne spune]i `n
acest context câteva
cuvinte despre cauza [i
sensul bolilor suflete[ti
[i trupe[ti.
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
Cauza care st\ la ori-
ginea bolilor de orice na-
tur\ [i a mor]ii este des-
p\r]irea prin p\cat a omu-
lui de Dumnezeu. Prea-
sfânta Treime a adus lu-
mea la existen]\ dup\ sfa-
tul voii Sale, cu Puterea,
~n]elepciunea [i Iubirea
Sa, de la nefiin]\ la fiin]\,
spunem noi doar ca sens al
devenirii. C\ci, dup\ cum
spune pr. Galeriu, „nimicul
nu produce“. Deci a creat
lumea [i omul, le-a dat
via]\. I-a dat omului un
sens: bucuria de a tr\i `n
cunoa[terea haric\ a lui
Dumnezeu. Le-a mai dat
nestric\ciunea, adic\ s\
nu cunoasc\ durerea, boa-
la [i moartea. Dar, cum
spune o rug\ciune de ier-
tare la `nmormântare, o-
mul, `mpodobit fiind ca o
cinstit\ f\ptur\ cereasc\
(…) nep\zind Chipul lui
Dumnezeu de care era `n-
vrednicit, pentru ca r\uta-
tea s\ nu fie f\r\ de moar-
te – adic\ ve[nic\ – F\c\-
torul s\u a poruncit la
plinirea zilelor sale s\ se
desfac\ `n cele din care a
fost alc\tuit, sufletul mer-
gând la Judecat\ apoi un-
de va hot\r` Dumnezeu,
iar trupul, temporar, pân\
la a doua Venire a lui Hris-
tos (la Judecata din Urm\)
s\ se re`ntoarc\ `n p\-
mânt. Dar pân\ la moar-
tea sa omului `i este dat s\
tr\iasc\ pe lâng\ bucuriile
vie]ii - ca daruri de Sus -, [i
`n trud\, neputin]\ [i boa-
l\, ca urmare a p\catului.
~n plus, intr\ sub puterea
vr\jma[ului vie]ii [i dra-
gostei, pizma[ al omului [i
al lui Dumnezeu, tat\ al
minciunii [i p\catului.
Astfel boala are la origine
„pierderea sensului exis-
ten]ei“, cum spunea p\rin-
tele Galeriu. Iar sensul e-
xisten]ei omului, voca]ia sa
este de a se bucura ve[nic
de `mpreun\-vie]uirea cu
Dumnezeu [i cu sfin]ii.
Pierderea sensului este
`ntoarcerea spre nefiin]\ la
care, `ns\, nu se mai poate
ajunge. Ce dobânde[te o-
mul `n aceast\ `ntoarcere
sunt neputin]ele, suferin]a
[i bolile de tot felul, mai
`ntâi cele suflete[ti, apoi
cele trupe[ti [i `n final
moartea. Dar Dumnezeu,
care este bun [i iubitor `l
reprime[te pe cel `ntors ca
pe Fiul risipitor, `l iart\
[i-l vindec\ `n primul rând
duhovnice[te, spre via]a
ve[nic\, dar adesea [i tru-
pe[te, f\c=nd chiar [i mi-
nuni, când [i dac\ este de
folos.
Vindecarea
de necredin]\
Care este rostul mi-
nunii `n via]a omului?
Calitatea omului de a se
putea minuna, cred, face
parte dintr-un mod de via-
]\ ceresc. Ultima treapt\ a
rug\ciunii, cea curat\, es-
te o minunare de negr\it a
omului la vederea lui
CM
YK
INTERVIU
Dumnezeu, aceasta fiind o
arvun\, o pregustare a vie-
]ii [i bucuriei de dincolo.
Dar [i lumea noastr\, dac\
avem ochi lumina]i de
Dumnezeu, este ea `ns\[i o
minune, chiar `n starea ei
actual\ c\zut\. Iar omul, o
minune mai mare decât
toate. Dar ceea ce numim
de obicei minuni la modul
propriu sunt lucr\ri ale lui
Dumnezeu `n via]a noas-
tr\, fie c\ sunt anumite
vindec\ri, fie a[a-zise `n-
tâmpl\ri `n care este re-
sim]it\ direct interven]ia
divin\. Toate se petrec cu
scopul revenirii [i `nt\ririi
omului pe calea mântuirii.
Exist\ minuni autentice,
dar exist\ [i false minuni.
Cea mai mare minune este
prefacerea darurilor de
pâine [i vin pe Sfintele
Altare `n Trupul [i Sângele
`ndumnezeite ale lui Hris-
tos, `n timpul Sfintei Litur-
ghii. Hran\ cereasc\ pen-
tru omul p\mântesc, pen-
tru a-l trece pe acesta de la
p\mânt la cer. Pentru ca
minunea s\-[i `mplineasc\
rostul ei `n via]a omului,
acesta are nevoie de o anu-
me deschidere. Nu numai
fa]\ de caracterul neobi[-
nuit, ie[it din comun al ei,
ci mai ales fa]\ de sensul
profund de reluare sau `n-
t\rire a leg\turii cu F\p-
tuitorul minunii, cu Dum-
nezeu. Aceast\ deschidere
a con[tiin]ei pentru pri-
mirea minunii difer\ de la
om la om. Acest lucru s-a
v\zut [i la ~nvierea Mân-
tuitorului: osta[ii romani
s-au sp\imântat de moar-
te, fariseii [i conduc\torii
poporului evreu au respin-
s-o cu ur\, femeile mirono-
si]e au primit-o f\r\ ezita-
re „cu fric\ [i cu bucurie
mare“ (Mt. 28, 8), majori-
tatea Apostolilor s-au bu-
curat, dar s-au `ndoit.
Cum vede]i, `n leg\tur\
cu cele de mai sus,
reac]ia Apostolului To-
ma, `nf\]i[at\ `n prima
Duminic\ de dup\ ~n-
viere?
CM
YK
Apostolul Toma, pentru
a se putea convinge, a tre-
buit s\ se ating\ de r\nile
Domnului. De altfel, `n
Duminica Tomei ni se rea-
duce `n con[tiin]\ `mpreju-
rarea celei de-a doua apa-
ri]ii a Mântuitorului ~nviat
`n fa]a ucenicilor strân[i la
un loc. Atunci Apostolul
Toma scap\ din `ntuneri-
cul de moarte al necredin-
]ei [i `ndoielii prin vedere
[i atingere. Cu ocazia a-
ceasta, Mântuitorul `i feri-
ce[te pe „cei ce n-au v\zut
[i au crezut“ (In. 20, 29).
Rostul minunii ~nvierii [i
al celorlalte minuni `n via-
]a omului este redat limpe-
de [i concis de c\tre Sfân-
tul Apostol [i Evanghelist
Ioan la sfâr[itul Evanghe-
liei acestei Duminici: „Iar
acestea s-au scris, ca s\
crede]i c\ Iisus este Hris-
tosul, Fiul lui Dumnezeu
[i, crezând, s\ ave]i via]\
`n numele Lui“ (In. 20, 31).
Numeroase
vindec\ri minunate
au str=ns\ leg\tur\
cu `ntoarcerea
la Dumnezeu
Cunoa[te]i mai `ndea-
proape cazuri de mi-
nuni `ntâmplate `n zile-
le noastre?
Da, cunosc numeroase
cazuri de vindec\ri minu-
nate care au fost precedate
sau urmate de `ntoarcerea
la Dumnezeu. Am `n familie
pe cineva vindecat de 12 ani
f\r\ nici un tratament de
un cancer la stomac `n sta-
diu terminal, doar prin post
[i rug\ciune. Un alt fapt
minunat a avut loc acum
trei s\pt\mâni, `n mijlocul
Postului Mare. Am spovedit
[i `mp\rt\[it atunci pe un
vecin aflat pe moarte la re-
animare, pe care medicii
voiau s\-l deconecteze de la
sursa de oxigen nemai-
dându-i nici o [ans\ de via-
]\. La 3-4 zile dup\ `mp\r-
t\[ire a fost externat, acum
sim]indu-se bine, fiind a-
cas\ cu ai lui. {i mai uimi-
toare decât acestea sunt
cazurile de oameni `ntor[i
din moarte pe care-i cunosc
personal. Astfel, o doamn\
E. P., moart\ `n timpul unei
interven]ii chirurgicale pe
când avea 19 ani, neputând
fi reanimat\, dup\ dou\
zile de stat la morg\ `ntr-un
frigider a `nviat, `n vreme
ce mama ei o punea `n
sicriu `mbr\cat\ `n mirea-
s\. {i ea, care a `ncercat s\
intre `n rai, [i un prieten
arhitect N. S., reanimat
dup\ opt ore, care a fost `n
iad, [i al]i câ]iva ca ei, to]i
monitoriza]i pân\ la ul-
timele semne de via]\ de-
tectabile de c\tre aparatura
medical\, au povestit expe-
rien]a pe care au avut-o
practic `ntr-o alt\ lume.
~ntoarcerea cea mai evi-
dent\ la Dumnezeu dintre
cazurile pe care le-am putut
urm\ri de mai mult timp
este a celui care a trecut
prin chinurile iadului.
Ca Dumnezeu s\ m\
asculte c=nd ~l rog,
`nt=i eu trebuie s\ ~l
ascult pe El
Unii dintre noi se cla-
tin\ `n credin]\ pentru
c\ li se `ntâmpl\ s\
cear\ ceva `n rug\ciu-
nea c\tre Dumnezeu [i
li se pare c\ nu primesc
r\spuns. Uneori cer a-
numite vindec\ri, sem-
ne sau minuni care nu
au loc. Cum ar fi bine s\
`ntâmpin\m asemenea
situa]ii?
~n primul rând, pentru
ca Dumnezeu s\ m\ asculte
ca P\rinte, eu care ~l rog
trebuie s\ ascult de porun-
cile Lui ca un fiu. Eu m\
adresez lui Dumnezeu
rugându-L s\ m\ asculte ca
un P\rinte iubitor, dar la
rândul meu se cuvine s\-L
ascult pe El ca un fiu iu-
bitor. ~n cadrul acestei
leg\turi de Iubire voi [ti
chiar s\ cer ceea ce-mi este
de folos [i dup\ voia Lui,
care este `ntotdeauna spre
binele, maturizarea [i liber-
tatea noastr\ `n Duhul
Sfânt.
Se poate face o apropie-
re `ntre s\rb\toarea
„Izvorul T\m\duirii“ [i,
spre exemplu, Maica
Domnului [i sfin]i, Sf.
Potir [i Sfintele Taine
`n general, Sf. Scrip-
tur\, Sfintele Moa[te [i
Sfintele Icoane? Cum
vede]i `n sens larg, ecle-
zial, sintagma de „izvor
al t\m\duirii“?
~n al treilea tropar citit
de c\tre preot la punerea pe
Sfânta Mas\ a Cinstitelor
Daruri se vorbe[te despre
Mormântul Domnului ca de
„Izvorul mântuirii noastre“.
Izvor al t\m\duirii este `n
sens larg tot ceea ce este
hristofor, purt\tor de Dum-
nezeu: Maica Domnului - ca
N\sc\toare de Dumnezeu [i
prima care L-a purtat [i ni
L-a d\ruit -, Mormântul
Domnului - primul care s-a
luminat [i s-a f\cut „izvor
al mântuirii noastre“, Sfân-
tul Potir [i Sfintele Taine `n
general (din care ne izvo-
r\[te via]\ dumnezeiasc\),
dar [i Sfânta Scriptur\ cu
cuvintele vie]ii ve[nice,
Sfintele Moa[te [i Sfintele
Icoane, izvorâtoare de mir [i
nu numai, tot ceea ce izvo-
r\[te har sfin]itor.
T\m\duire
[i transfigurare
~n acest sens ne pute]i
oferi [i câteva concre-
tiz\ri, eventual legate
chiar de s\rb\toarea
„Izvorul T\m\duirii“?
A[ vrea s\ men]ionez aici
un fapt minunat care se pe-
trece `n fiecare an `n ]ara
noastr\, la Schitul Cet\]uia
CM
din jude]ul Arge[, unde din
YK
masa de piatr\ a altarului
s\pat `n stânc\, la slujba de
„Izvorul T\m\duirii“ `ncepe
s\ izvorasc\ un fir de ap\
t\m\duitoare. Acesta curge
pân\ dup\ slujba de
„Schimbarea la Fa]\“ (6 au-
gust), când se opre[te.
Mi se pare semnifica-
tiv\ aici leg\tura care
se `ntrevede `ntre t\-
m\duire [i transfigura-
re. Ce ne pute]i spune
`n acest sens?
Pe undeva Dumnezeu ne
arat\ c\ cele dou\ momente
`ntre care curge acest fir de
ap\ t\m\duitoare ne `n-
drum\ spre a `n]elege c\
Dumnezeu ne d\ruie[te
t\m\duirea `n vederea mi-
nunii schimb\rii noastre la
fa]\, a `ndumnezeirii noas-
tre. (Interviu realizat de
Florin CARAGIU)
Radio TRINITAS
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Privilegiul 15 aprilie 2007
Nr. 15 (79) Anul III - SERIE NA}IONAL|
de a pune m=na 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
pe Dumnezeu 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse

Niciodat\ nu va exista o
camer\ unde s\ se poat\ sta
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
de vorb\ cu ~nceputul [i
Sf=r[itul. P=n\ `n momentul
de fa]\, singura metod\ de a
lua leg\tura cu Dumnezeu Comuni[tii [i preg\tirea Sucevenii, primii
este rug\ciunea. O alt\ cale
`nc\ nu s-a aflat. Iar cei care Festivalului Interna]ional
la agricultura

PAGINA 14
PAGINA 11

au nevoie de „dovezi materi-

ale“ pentru a crede au de as- al Tineretului,
cultat o veste proast\: ultimul
om care a avut privilegiul de a Bucure[ti - 1953 ecologic\
pune m=na pe Dumnezeu,
pentru a se convinge de exis-

Str\mo[ii: ve[nic\ pomenire

ten]a Sa, a fost Apostolul
Toma, numit [i Toma Necre-
dinciosul de tradi]ie.
PAGINA 3

sau „trecere `n nefiin]\“?

a De la cele mai primitive triburi pân\ la super tehnologizata Japonie, din preistorie [i pân\ ast\zi, omul religios,
care a resim]it dorul firesc de p\rin]ii, fra]ii [i prietenii r\posa]i, nu a crezut nici un moment c\ ace[tia „au trecut la
nefiin]\“ a „Pa[tile blajinilor“ vin din credin]a cre[tinilor ortodoc[i `n `nvierea cu trupul a tuturor celor ce au adormit
dintre neamurile lor a ~n Occidentul secularizat, sentimentul comuniunii cu str\mo[ii s-a pierdut aproape `n totalitate,
iar temporara p\rere de r\u pentru pierderea suferit\ se trateaz\ prin câteva [edin]e de psihoterapie a Biserica Ortodox\
se roag\ pentru cei adormi]i la fiecare Sfânt\ Liturghie, refuzând s\ `i condamne la uitare a PAGINILE 6, 8, 9

Nu d\ lumea ce
poate da credin]a
`n Dumnezeu
PAGINA 3
CM CM
YK YK

Søren Kierkegaard
sau a crede `n
pofida paradoxului
PAGINA 4

C=t de necredincios
a fost Toma?
PAGINA 10

Nu te vei `nvrednici de dragostea dumnezeiasc\ f\r\ cuno[tin]\, „

„ nici de cuno[tin]\ f\r\ credin]\. Dar credin]\ numesc nu pe cea
simpl\, ci pe cea care se na[te `n noi din lucrarea virtu]ilor.
Teognost
CM
YK
2 Duminic\, 15 aprilie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
„Islamul cre[tinizat“
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Dintotdeauna [i `n
toate locurile, omul L-a
c\utat pe Dumnezeu [i a
n\zuit cu ardoare dup\
Absolut, indiferent cum
L-a gândit, imaginat sau
perceput. Setea de Dum-
nezeu reprezint\ un dat
[i o predispozi]ie conferi-
te lui de ~nsu[i Dumne-
zeu prin actul crea]iei.
De aceea, de când se nasc
[i pân\ când mor, cei mai
mul]i oameni ~l caut\,
`ncearc\ s\ accead\ spre
El. Unii `ncearc\ s\-L
descopere [i s\ intre `n
leg\tur\ cu El prin rug\-
ciune, al]ii, dimpotriv\,
printr-o cunoa[tere ra]io-
nal\, de tip reflexiv [i
speculativ; al]ii printr-o
„`n]elepciune“ izvorât\
din tr\irea mistic\ [i in-
confundabil\ a unirii cu
El, urmare a unei expe-
rien]e spirituale, dublat\
de o ascez\ profund\ [i
sus]inut\. O atare c\u-
tare a lui Dumnezeu, in-
diferent de c\ile sau mij-
loacele folosite, nu repre-
zint\ monopolul unei
anume religii; creatur\ a
lui Dumnezeu, omul de
pretutindeni p\streaz\
nostalgia re`ntâlnirii cu
El, fie el cre[tin, musul-
man, hindus etc.
Mantia de lân\
Un exemplu `n acest
sens `l reprezint\ [i asce-
]ii [i misticii sufi]i. De[i
`[i are originile [i r\mâ-
ne fidel mo[tenirii religi-
oase musulmane, sufis-
mul s-a dezvoltat pre-
ponderent `n regiunile
elenizate [i apoi `ncre[ti-
nate. ~ntr-un mod simi-
lar anumitor filosofi, as-
ce]i [i mistici din acest
spa]iu, sufi]ii n\zuiesc [i
ei dup\ cunoa[terea lui
Dumnezeu. Este vorba de
cunoa[terea acelui Dum-
~NTRE ALFA {I OMEGA
Cine este Toma?
de Ionu] BURSUC
Când iau parte la un
proiect `n echip\, sunt me-
ticulo[i, corec]i [i aten]i la
detalii. Nu se hazardeaz\
la concluzii pripite, nu pun
etichete [i evit\ prejudec\-
]ile. Sunt mari admiratori
ai lucrului bine f\cut, `n-
cercând s\-[i fundamen-
teze opiniile pe dovezi pal-
pabile. Nu sunt chiar tot
timpul agrea]i de grup
pentru tendin]ele lor apa-
rent negativiste. Se feresc
de grab\, de superficiali-
tate, [i nu dau crezare cu
u[urin]\ zvonurilor. Au
`ncredere `n ei `n[i[i [i nu
se feresc s\ pun\ `n dis-
cu]ie cele mai temeinice
convingeri. Nu cârcotesc
f\r\ rost, dar nici nu se
`mbat\ cu ap\ rece. Lor le
sunt rezervate mari da-
ruri. Cine sunt ei?
nezeu-Unul, mai presus
de toate, dar nu doar de o
cunoa[tere pur intelec-
tual\, scolastic\, ci de
una mistic\, dobândit\
prin deta[area de lume,
prin tr\ire, prin puri-
tatea inimii [i iubirea lui
Dumnezeu.
Denumirea de „su-
fism“ (al soûfi) apare
pentru prima dat\, potri-
vit documentelor cunos-
cute pân\ ast\zi, `n anul
776 d. Hr. Cei mai mul]i
filologi sunt de p\rere c\
termenul ar proveni din
radicalul arab sûf (lân\).
Sufitul purta o mantie de
lân\, simbolizând s\r\-
cia autoasumat\ [i do-
rin]a de deta[are de a-
ceast\ lume. Este adev\-
rat, nu to]i, [i nici `ntot-
deauna, adep]ii vor purta
ve[mântul de lân\, dar
to]i `[i propun s\ cultive
deta[area interioar\ pe
care el o simbolizeaz\. U-
nii vor adopta tunici uza-
te [i peticite; al]ii, ve[-
minte obi[nuite, urmând
obiceiurile mediului din
care provin.
De[i nu este deloc o-
bligatorie, mantia de lâ-
n\ prime[te totu[i o sem-
nifica]ie sfânt\ [i ini]ia-
tic\. Ea este considerat\
a fi transmi]\toare a e-
mana]iilor divine de care
este p\truns\. ~n timpul
dansului ritual (samâ),
atunci când misticul su-
fit atinge o stare de con-
templa]ie extatic\, l\-
sându-[i ve[mântul s\
cad\, se `ntâmpl\ ca cei
de fa]\ s\-l preia [i s\-[i
`mpart\ fragmente din
el, considerându-le re-
licve impregnate cu pu-
teri divine. Vânzarea lor
ar `nsemna o adev\rat\
profanare.
De unde vin
asem\n\rile
Gândirea sufi]ilor poa-
te fi `n]eleas\ cel mai bi-
ne prin observarea vie]ii
Apostolul Toma era u-
nul dintre cei doisprezece
ucenici ai lui Iisus. Dac\ `n
primele trei Evanghelii
este doar amintit cu nu-
mele, `n cea de-a patra,
Sfântul Ioan Evanghe-
listul `i acord\ apostolului
Toma o aten]ie deosebit\,
relatând trei momente
care `l au ca protagonist.
Când Iisus le dezv\luie
ucenicilor inten]ia Sa de a
se `ntoarce `n Iudeea, unde
iudeii tocmai `ncercaser\
s\-L ucid\ cu pietre, Toma
`i sf\tuie[te cu curaj pe
ucenici s\-[i `nso]easc\
~nv\]\torul: „s\ mergem [i
noi [i s\ murim cu El“
(Ioan 11, 16).
~ntr-un alt moment,
Toma pare s\ nu `n]eleag\
cuvintele Mântuitorului, [i
~l `ntreab\ cum pot ei s\ ~i
urmeze, dac\ nu [tiu desti-
na]ia pe care ~nv\]\torul
lor o are `n vedere. Iisus le
Pentru c\ a pretins mult, Toma a dobândit mult de la Dumnezeu. Departe de a se
mul]umi doar cu m\rturia confra]ilor s\i, Toma [i-a revendicat dreptul de a-L vedea [i
atinge el `nsu[i pe Domnul. De[i nu sunt `ntotdeauna agreabile social, astfel de atitudini
`[i r\spl\tesc protagoni[tii cu mari daruri. Ei refuz\ calea b\t\torit\ [i neted\ a p\rerilor
comune `n favoarea uneia `nguste [i col]uroase a experien]ei [i intui]iei proprii.
lor, nu prin cuvintele
doctrinei pe care o `m-
p\rt\[esc, `n ciuda bog\-
]iei, nuan]elor subtile [i
poeziei pe care o con]in.
Chiar [i cei mai mari doc-
trinari dintre mae[tri
confer\ mai mult\ im-
portan]\ vie]ii misticului
decât formul\rii gândirii
sale. Dorin]a unei rela]ii
mistice [i personale cu
Dumnezeu din partea
oric\rui sufit `i deter-
min\ pe mul]i dintre
membrii comunit\]ii is-
lamice s\-i considere in-
dividuali[ti [i destabi-
lizatori. „Doctorii“ oficiali
ai Legii islamice, erija]i
`n ap\r\tori ferven]i ai
tradi]iei, `i urm\resc re-
almente pe sufi]i [i con-
freriile lor, considerân-
du-i drept eretici [i tr\-
d\tori.
Minimalizând `nr\d\-
cinarea coranic\ a sufis-
mului [i sco]ând `n relief
similarit\]ile de ordin
mistic, un mare savant
islamist, M. A. Palacios,
prezint\ aceast\ mi[care
drept „un islam cre[tini-
zat“. Ca [i `n mistica
cre[tin\, `n sufism, acce-
sul spre Dumnezeu nu se
realizeaz\ prin erudi]ie,
prin filosofie, printr-o
gândire ra]ionalizant\, ci
printr-o cunoa[tere expe-
rimental\, tainic\, de or-
din intuitiv; percep]ia
mistic\ se realizeaz\
prin tr\ire, prin „vede-
re“, printr-o iubire ilumi-
natoare. Aceast\ percep-
]ie transcende limitele
oric\ror categorii ale
gândirii [i se comunic\,
dincolo de medierea ima-
ginilor, ideilor, emo]iilor,
prin „inim\“ (qalb), `n]e-
leas\ ca loc [i mijlocitor
al rela]iei de cunoa[tere
[i de iubire `ntre om [i
Dumnezeu.
~n general, evolu]ia
sentimentului religios `n
Islam reflect\ cu necesi-
tate culturile ]\rilor `n
care el se r\spânde[te.
r\spunde atunci tuturor c\
El este „Calea“ (Ioan 14, 5).
~n sfâr[it, cel de-al trei-
lea moment se petrece du-
p\ ~nvierea Domnului,
când Iisus S-a ar\tat uce-
nicilor trecând prin u[ile
`ncuiate, `ncredin]ându-i
de adev\rul ~nvierii Sale.
Nefiind de fa]\ la ar\tarea
Domnului, Toma afl\ de la
ceilal]i ucenici c\ Iisus a
`nviat [i a fost v\zut de
c\tre ace[tia, a[a cum `l
v\zuser\ [i femeile miro-
nosi]e lâng\ mormântul
gol. Creând probabil stu-
poare printre apostoli,
ucenicul Toma nu ezit\
nici un moment [i `[i ex-
prim\ r\spicat p\rerea:
„Dac\ nu voi vedea, `n
mâinile Lui, semnul cuie-
lor, [i dac\ nu voi pune
degetul meu `n semnul
cuielor, [i dac\ nu voi pune
mâna mea `n coasta Lui,
nu voi crede. (Ioan 20, 25)“.
Aceast\ fraz\ avea s\-l
plaseze pe statornicul
apostol Toma `ntr-o zon\
nu tocmai agreat\ a ima-
ginarului colectiv al lumii
Coranul `nsu[i a preluat
o mo[tenire considerabi-
l\ din mozaism [i cre[ti-
nism. Grupurile, apoi
confreriile sufite, s-au
format mai `ntâi `n re-
giunile `ncre[tinate, `n
care exista o abunden]\
a [colilor, clerului [i m\-
n\stirilor, pe care nu le
puteau ignora. De[i nu
le-au imitat `n mod deli-
berat, totu[i sufi]ii s-au
orientat `n mod spontan
spre acelea[i forme, fie
c\ este vorba de moral\,
de partea organizatoric\
a comunit\]ii sau de as-
pira]iile mistice. Acest
lucru este explicabil prin
faptul c\ orice c\utare a
aceleia[i `mpliniri spiri-
tuale a omului se spriji-
n\ pe o structur\ [i o psi-
hologie fundamental
identice, dincolo de dife-
ren]ele sociologice [i cul-
turale.
Influen]e
Adev\ratele diferen]e
sau asem\n\ri apar al-
tundeva, `n profunzimile
cuno[tin]elor. Este [i mo-
tivul pentru care acela[i
M. A. Palacios sugereaz\
multe analogii `ntre
Sfântul Ioan al Crucii
(1542-1591) [i Ibn’ Arab`
(1165-1241), ambii n\s-
cu]i `n Spania; `ntre cân-
tecele trubadurilor [i ale
poe]ilor sufi; de aseme-
nea, un argument pentru
rela]ia de prietenie din-
tre Ibn’ Arab` [i `nv\]a]i
evrei, care `l ini]iaz\ `n
cunoa[terea Kabbalei, `n
interpretarea limbajului
literelor, numerelor [i
simbolurilor.
Tot la fel, nu este sur-
prinz\tor c\ `n Egipt,
unul dintre leag\nele su-
fismului, s-a sim]it o in-
fluen]\ puternic\ asupra
sa din partea {colii din
Alexandria, cunoscut\
prin deschiderea sa spre
universul atât de bogat
al experien]ei mistice.
cre[tine. El va deveni un
fel de simbol al `ndoielii, al
precau]iei gratuite [i al
distan]ei, apelativul de
„Toma necredinciosul“ de-
venind proverbial `n multe
spa]ii culturale. ~n ce m\-
sur\ `ns\ merit\ ferventul
ucenic Toma aceste cali-
ficative ar putea fi un am-
plu subiect de medita]ie.
Evangheliile nu con-
semneaz\ vreo mustrare
adresat\ de ceilal]i apos-
toli lui Toma, prin care s\ i
se atrag\ aten]ia asupra
„incorectitudinii“ preten]ii-
lor sale. La urma urmei, [i
ceilal]i ucenici avuseser\
propriile lor `ndoieli. Sfân-
tul Evanghelist Matei a-
minte[te, `n treac\t, c\ la
auzul cuvintelor mironosi-
]elor care le vestiser\
primele `nvierea Domului,
ucenicii, cu to]ii „se `ndoi-
ser\“ (Mt. 28, 17). Este
posibil ca o astfel de atitu-
dine oarecum circumspec-
t\ s\ le fi fost insuflat\
chiar de cuvintele Domnu-
lui, Care i-a `nv\]at s\ fie
`n]elep]i [i s\ nu dea cre-
P\trunzând apoi `n Per-
sia [i `n India, sufismul a
cunoscut, de asemenea,
influen]a zoroastrismu-
lui [i a hinduismului.
Existau versiuni din
sanscrit\ `n persan\ [i `n
arab\ a unor lucr\ri ex-
plicând exerci]iul [i teo-
ria yoga, `n special Yoga-
Sutra lui Patanjali. Con-
freriile sufite din Asia in-
dianizat\ vor apela la
pozi]iile yoginice, la teh-
nicile de disciplinare a
respira]iei etc., mai ales
`n cadrul propriului lor
exerci]iu mistic dhikr.
~n interiorul confreri-
ilor exist\ diferite grade
[i forme de apartenen]\,
de la persoanele tr\ind
`n familie, cu ocupa]iile
lor profesionale, un fel de
ordin ter], ata[at celor-
lalte ordine, pân\ la c\-
lug\ri, eremi]i sau ceno-
bi]i. Diversitatea [i su-
ple]ea acestor structuri
religioase le permit s\
joace un rol important `n
`ntregul spa]iu islamic.
De ce condamn\
musulmanii sufismul
Femeile au avut o im-
portan]\ deosebit\ `n
mi[carea sufit\, ca ere-
mite [i cenobite, so]ii [i
mame, sau conduc\toare
de [coal\. Ast\zi, ele
sunt reunite `n m\n\s-
tiri (ribât), ata[ate sau
nu unor mari confrerii.
~n secolul al XII-lea, la
Cairo, Alep sau Bagdad
existau mai multe m\-
n\stiri de femei. ~n afara
muncilor casnice, ele nu
doar se rugau, meditau,
cântau, respectau ri-
turile [i practicile sufite,
ci [i predicau sau instru-
iau. Se puteau ridica
chiar pân\ la rangul de
maestru (sheikha). Dar
nu existau m\n\stiri
mixte, chiar dac\ unele
comunit\]i de b\rba]i [i
femei se g\seau câteo-
dat\ apropiate.
Castitatea este o vir-
tute pe care orice sufit,
b\rbat sau femeie, tre-
buie s\ [i-o impun\. ~n
afar\ de cei sau cele care
fac din ea, con[tient [i
liber, o regul\ absolut\,
zare oric\ror `nv\]\turi
despre El („dac\ v\ va zice
cineva: Iat\, aici este
Hristos, sau iat\ acolo, s\
nu crede]i“. Marcu 13, 21).
~ndoiala lui Toma, care
nu vrea doar s\ vad\, ci s\
[i ating\ pe Domnul, pri-
me[te o replic\ pe m\sur\.
A opta zi dup\ prima ar\-
tare c\tre ucenici, Iisus
vine din nou. Le ureaz\ tu-
turor pace [i se adreseaz\
direct lui Toma, invitân-
du-l s\ se conving\ [i s\-I
ating\ r\nile, r\spun-
zându-i apostolului cu pro-
priile cuvinte: „Adu degetul
t\u `ncoace [i vezi mâinile
Mele [i adu mâna ta [i o
pune `n coasta Mea [i nu fi
necredincios ci credincios“
(Ioan 20, 27). Nic\ieri nu
se aminte[te c\ Toma ar fi
atins `ntr-adev\r r\nile
Mântuitorului, ci c\ a
izbucnit `ntr-o m\rturisire
a Dumnezeirii lui Iisus
cum n-o f\cuse nimeni `na-
inte: „Domnul meu [i Dum-
nezeul meu!“
Pentru c\ a pretins
mult, Toma a dobândit
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
castitatea nu interzice
exprimarea fizic\ a iu-
birii, c\s\toria sau pro-
crea]ia. Dar ea va consta
pentru to]i `ntr-o mode-
ra]ie [i o st\pânire a ins-
tinctului carnal.
Ast\zi, ca [i odinioar\,
mul]i musulmani con-
tinu\ s\ condamne sufis-
mul, `n forma sa elitist\,
considerându-l ca un
corp str\in islamului, da-
torit\ `mprumuturilor
sale din religiile [i filo-
sofiile elenistice [i orien-
tale, sau `l dispre]uiesc
`n forma sa pervertit\,
considerându-l un feno-
men religios degradat,
`nflorind `n mediile reli-
gioase pu]in instruite [i
subiect al tuturor ma-
nipul\rilor politice.
Al]ii `i repro[eaz\ fap-
tul c\ idealul deta[\rii
de bunurile p\mânte[ti
[i al priorit\]ii iubirii de
Dumnezeu pe care `l pro-
moveaz\ ar intra `n con-
flict cu tendin]ele moder-
nit\]ii. ~n ciuda tuturor
acestor obstacole, el con-
tinu\ s\ orienteze via]a
personal\ [i comunitar\
din interior, urmând ca-
lea iubirii [i a `n]elepciu-
nii. Mai mult, el se r\s-
pânde[te pe toate conti-
nentele, `n special `n
America, Europa [i O-
ceania. a
mult de la Dumnezeu. De-
parte de a se mul]umi doar
cu m\rturia confra]ilor
s\i, Toma [i-a revendicat
dreptul de a-L vedea [i
atinge el `nsu[i pe Dom-
nul, cu Care cu pu]in timp
`nainte era `n stare s\
mearg\ pân\ la moarte.
De[i nu sunt `ntotdea-
una agreabile social, astfel
de atitudini `[i r\spl\tesc
protagoni[tii cu mari da-
ruri. Ei refuz\ calea b\t\-
torit\ [i neted\ a p\rerilor
comune `n favoarea uneia
`nguste [i col]uroase a ex-
perien]ei [i intui]iei pro-
prii. F\r\ a trebui s\ fie
etala]i cu orice pre] ca mo-
dele, astfel de oameni,
asemenea lui Toma, in-
spir\ admira]ie [i respect.
Indiferent de etapa [i m\-
sura credin]ei sau necre-
din]ei lor, ei `l au pe
Sfântul Apostol [i Martir
Toma ca simbol [i ocroti-
tor. Cine sunt ei? Cei care
au puterea s\-L „provoace“
pe Dumnezeu s\ li se arate
`n via]a lor [i care ~l
m\rturisesc dup\ aceea pe
El o ve[nicie. a
 Duminic\, 15 aprilie 2007 3

Opinii Iluminarea noastr\ deriv\ dintr-o bun\ situare fa]\ de Lumina dumnezeiasc\, fa]\ de Fiin]a
d\t\toare de Via]\. Dumnezeu poate s\ lumineze, noi avem nevoie s\ fim lumina]i. E o
deosebire de esen]\ `ntre cele dou\ entit\]i, ca de la emi]\tor la receptor, de la plin\tate la
secven]ialitate. Persoana divin\ e `n `ntregime Lumin\. Persoana uman\ are oarece lumin\,
dar e m\rginit\, limitat\; omul nu este surs\ de lumin\, dar poate aduna `n sine lumin\.

LUMINA DIN CUV+NT

Nu d\ lumea ce poate da credin]a `n Dumnezeu

Credin]a `n Dumne-
zeu, `mpreun\ cu roadele
ei, este a[a cum este cul-
tura, se `nt\re[te pe m\-
sura angaj\rii noastre
pentru ea. Omul din vre-
mea noastr\ ader\ cu
greu la religie; iar `n
cazul `n care ader\ la re-
Arhimandritul Teofil ligie, tr\ie[te `n ea [i prin
P\r\ian, M\n\stirea ea numai „par]ial“, nu se
Brâncoveanu, pred\ pe sine total lui
Sâmb\ta de Sus – Hristos. Sfântul Ioan
jude]ul Bra[ov Gur\ de Aur are un cu-
vânt la Pa[ti, care, dac\
ar fi fost singurul pe care
l-ar fi spus, Sfântul Ioan
Gur\ de Aur ar fi r\mas
tot Sfântul Ioan Gur\ de
Aur: „To]i s\ v\ `ndulci]i
de osp\]ul credin]ei“.
Credin]a noastr\ este un
osp\], un osp\] care ni se
ofer\ [i pe care `l sim]im
`n m\sura `n care sun-
tem `nt\ri]i `n credin]\.
Dumnezeu ne `nt\re[te
pe to]i s\ avem credin]\
`n Dumnezeu, [i prin
credin]\ biruim. S\
ajungem s\ ne d\m
seama c\ normalul nos-
tru este starea `n care ne
g\sim, [i `n condi]iile
acestea ne [i mântuim.
Omul nu se mântuie[te
decât `n condi]iile `n care
tr\ie[te.
Nu d\ lumea aceasta
ce poate da credin]a `n
Dumnezeu! ~n m\sura
cuno[tin]ei noastre de
Dumnezeu, pe m\sura
leg\turii noastre cu
Dumnezeu, avem via]\
ve[nic\, avem putere de
via]\.
Credem, [i pe m\sura
credin]ei cunoa[tem, [i pe
m\sura cuno[tin]ei iu-
bim pe Dumnezeu, [i pe
m\sura iubirii ajungem
s\ fim ferici]i. Cuno[tin]a
de Dumnezeu este ferici-
toare de suflet. Se spune
undeva `n Pateric: „Apro-
pie-te de omul care se
teme de Dumnezeu [i te
vei teme [i tu de Dum-
nezeu“. Putem spune tot
a[a de bine: „Apropie-te
de omul credincios [i te
vei face [i tu credincios“,
pentru c\ omul credin-
cios are puterea de a
`mp\rt\[i din credin]a
lui [i altora.
Un cre[tin adev\rat
tr\ie[te `n ni[te Pa[ti
ve[nice. a

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Educa]ia ca iluminare Privilegiul de a pune

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
O metafor\ des utilizat\ când
se vorbe[te despre educa]ie [i for-
mare se refer\ la lumin\ [i ilu-
minare. Educa]ia este o ilumina-
re a fiin]ei, o dumirire, o scoatere
la suprafa]\ a adev\rului, o `n]e-
legere, o revelare. Omul, prin e-
duca]ie, `mpr\[tie `ntunericul
din el [i din jurul s\u, intrând `n
sfera luminii adev\rului, a bine-
lui, a drept\]ii – a Valorii.
Metafora este clar explicitat\
`n filosofia antic\, dar prime[te o
consisten]\ cu totul deosebit\ `n
cre[tinism. Educa]ia, dup\ Pla-
ton, este o „art\ a r\sucirii“ fiin-
]ei umane, `nc\tu[at\ `n lan]u-
rile ignoran]ei, c\tre „str\lucirea
focului“ din afara pe[terii, c\tre
imperiul valorilor absolute. „Do-
meniul deschis vederii e asem\-
n\tor cu locuin]a `nchisoare, lu-
mina focului din ea - cu puterea
soarelui. Iar dac\ ai socoti urcu-
[ul [i contemplarea lumii de sus
ca reprezentând sui[ul sufletului
c\tre locul inteligibilului, ai `n]e-
lege bine ceea ce n\d\jduiam s\
spun... Opiniile mele `ns\ aces-
tea sunt, anume c\ `n domeniul
inteligibilului, mai presus de toa-
te este ideea Binelui, c\ ea este
anevoie de v\zut, dar c\, o dat\
v\zut\, ea trebuie conceput\ ca
fiind pricin\ pentru tot ce-i drept
[i frumos... {i iar\[i cred c\ cel ce
voie[te s\ fac\ ceva cugetat `n
via]a privat\ sau `n cea public\,
trebuie s-o contemple“. Arta r\-
sucirii „pune problema `n ce fel
se va ob]ine transformarea cea
mai rapid\ [i mai eficace a sufle-
tului. Nu-i vorba de a-i s\di
sim]ul „v\zului“, ci de a-l face s\
„vad\“ pe cel ce are acest sim],
dar nu a fost crescut cum trebuie
[i nici nu prive[te unde ar trebui“
(„Republica“).
Identific\m la Platon teza ne-
voii asist\rii [i interven]iei din
partea educatorului, prin gesti-
cula]ii nimerite, pentru a identi-
fica [i poten]a registrul spiritual
din fiecare dintre noi `n perspec-
tiva devenirii [i autodevenirii.
„Sim]ul“ luminii este pus la
treab\ prin iluminare, iar educa-
torul are datoria s\ `ndrepte
privirea discipolului `nspre lu-
mina autentic\.
Lumina este purt\toare de
adev\r [i de cunoa[tere. Ea a-
lung\ `ntunericul, spaimele, ig-
noran]a. Tot ce atinge ea creeaz\
un orizont, reveleaz\, delimitea-
z\, contureaz\, apropie, aduce la
via]\, `nviaz\. ~n cre[tinism,
Iisus Hristos este generatorul [i
purt\torul de Lumin\, de Ade-
v\r, de Iubire, de Speran]\.
„Toate prin El s-a f\cut, [i f\r\
El nimic nu s-a f\cut. ~ntru El
era via]\ [i via]a era lumina oa-
menilor. {i lumina lumineaz\ `n
`ntuneric [i `ntunericul nu a
cuprins-o. …Cuvântul era Lumi-
na cea adev\rat\ care lumineaz\
pe tot omul, care vine `n lume“
(Ioan, 1; 3,4,5,9). Logosul divin
mut\ omul `nspre lumin\, `l dis-
pune s\ primeasc\ razele ei, `i
treze[te dorin]a s\ mearg\ pe
calea luminoas\. Prin [i `n lu-
mina divin\, omul devine!
Iluminarea nu este un fapt pa-
siv. Lumina nu are sens de una
singur\, fiin]ând `ntr-un h\u in-
determinat [i nepopulat. Ea pri-
me[te semnifica]ie când `ntâlne[-
te ceva. {i acest ceva este „sensi-
bil“ la lumin\. „Cuvântul lui
Dumnezeu – spune Sf. Chiril al
Alexandriei – lumineaz\ tuturor
celor capabili s\ primeasc\ lu-
mina, sau lumineaz\ `n general
pe cele care au o fire capabil\ s\
fie luminat\“ (Comentariu la
Evanghelia Sf. Ioan). Iluminarea
presupune un receptacul, un pri-
mitor, un rezonator. La nivel u-
man, ea conduce spre o trezie spi-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea Personalului
Didactic, Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
ritual\, o re-instituire valoric\, o
metamorfoz\ interioar\ directi-
vat\ de razele de lumin\. Ilumi-
narea se produce prin co-partici-
pare [i comuniunea (m\car par-
]ial\) dintre cel ce d\ lumina [i
cel ce o prime[te. For]a iradiant\
a luminii se eviden]iaz\ pe un te-
ren „preg\tit“ pentru a deveni
efectiv\. F\r\ om, Dumnezeu nu
are sens, prin raportare la Dum-
nezeu omul `[i g\se[te un sens.
Lumina este axial\, ea face ca
existen]a inert\ s\ prind\ suflu,
s\ `nvieze, s\ dobândeasc\ va-
loare. Lumina, `n cre[tinism, este
hristo-centric\, re-generatoare,
exemplar\, creatoare. Dumnezeu
este „Soarele drept\]ii“ (Maleahi
IV, 2), rev\rsând `n jur razele bu-
n\t\]ii, adev\rului, frumuse]ii.
„Fiindc\ precum e propriu lu-
minii s\ lumineze, tot a[a e pro-
priu lui Dumnezeu s\ fac\ bine“
(Sf. Maxim M\rturisitorul, Cape-
te gnostice). Lumina, purtat\ de
Divinitate, adun\ `n spectrul ei
toate „razele“ valorilor, devenind
Valoarea prin excelen]\.
Iluminarea noastr\ deriv\
dintr-o bun\ situare fa]\ de Lu-
mina dumnezeiasc\, fa]\ de Fiin-
]a d\t\toare de Via]\. Devenim
„lumina]i“ `n m\sura `n care ne
deschidem acestei lumini line, di-
afane, demiurgice. Dumnezeu
poate s\ lumineze, noi avem ne-
voie s\ fim lumina]i. E o deose-
bire de esen]\ `ntre cele dou\ en-
tit\]i, ca de la emi]\tor la recep-
tor, de la plin\tate la secven]iali-
tate. Persoana divin\ e `n `ntre-
gime Lumin\. Persoana uman\
are oarece lumin\, dar e m\rgi-
nit\, limitat\; omul nu este sur-
s\ de lumin\, dar poate aduna `n
sine Lumin\. Dispune de o anu-
mit\ apeten]\ ce trebuie acti-
vat\, continuat\, perfectat\. De
aceea, creatura trebuie s\ se ra-
porteze mereu la Creator, prin
continuarea capt\rii [i `ntrup\rii
Luminii. Prin efort propriu, voin-
]\, educa]ie, credin]\. a
m=na pe Dumnezeu
de Florin
ZAMFIRESCU
Pe unul din canalele de
televiziune care se recep-
]ioneaz\ [i `n Rom=nia a
fost difuzat, recent, un
miniserial SF, capabil s\
]in\ aten]ia treaz\ iubito-
rilor genului [i nu numai.
Filmul se nume[te „The
lost room“ (Camera pier-
dut\), este destul de lung
(dureaz\ 270 de minute,
fiind difuzat `n trei epi-
soade de o or\ [i jum\tate
fiecare), realizat pe sche-
ma „St\p=nului inelelor“
sau „Zona crepuscular\“.
~n film, un detectiv a-
merican este implicat `n-
tr-o anchet\ care-l face s\
ob]in\ o cheie capabil\ s\
deschid\ orice u[\ spre un
spa]iu dincolo de `n]elege-
rea omeneasc\. Cheia cu
pricina este unul din cele
mai „puternice“ obiecte de
la o camer\ de hotel unde
se `nt=mplase „ceva“ `n
anul 1961. Cert este c\,
dup\ „`nt=mplare“, toate
obiectele din camera de
motel (un ceas de voiaj, un
pix, o pereche de ochelari,
o pil\ de unghii, un piep-
tene, un p\m\tuf de b\r-
bierit etc.) cap\t\ calit\]i
paranormale.
De exemplu, cu ajutorul
pieptenului se putea „`n-
cremeni“ timpul c=teva
secunde [i numai poseso-
rul pieptenului se putea
deplasa, astfel `nc=t p\rea
c\ acesta dispare instan-
taneu, iar ochelarii din
camera de motel puteau
`mpiedica orice form\ de
combustie (inclusiv aprin-
derea unei capse de ini]ie-
re de la un cartu[), poseso-
rul ochelarilor fiind imun
la atacul cu arme de foc.
Obiectele cu calit\]i ciu-
date sunt r=vnite de nu-
meroase persoane, convin-
se c\ acestea le-ar putea
conferi puteri speciale. ~n
film apare o sect\ numit\
„Legiunea“, care `ncearc\
s\ adune toate obiectele
din camera de motel spre a
le distruge, consider=n-
du-le periculoase pentru
omenire, dar [i o sect\ nu-
mit\ „Ordinul“, care con-
sider\ c\ `n clipa c=nd se
vor aduna toate obiectele
la un loc, a[a cum erau
acestea `n camera de mo-
tel `n 1961, se va putea de-
schide un canal de comu-
nicare cu Dumnezeu.
L\s\m la o parte fan-
tezia cu iz [tiin]ifico-fan-
tastic [i constat\m c\ fil-
mul de care povestim ridi-
c\ o problem\ care pre-
ocup\ umanitatea dintot-
deauna: cum putem g\si
un canal de comunicare cu
Dumnezeu? Una din solu-
]ii este g\sit\ de realiza-
torii filmului „Camera dis-
p\rut\“, care `i face s\
viseze pe iubitorii de SF:
Doamne, ce grozav ar fi s\
avem o camer\ `n care s\
intr\m [i s\ st\m de vor-
b\ cu Creatorul!...
Cea mai interesant\
metafor\ din acest film SF
r\m=ne „Ordinul“, - acea
sect\ ai c\rei membri adu-
n\ obiectele paranormale
pentru a deschide „canalul
de comunicare“ cu Dumne-
zeu. Existen]a acestui „Or-
din“ arat\ c\ fiin]a uman\
are o disponibilitate na-
tiv\ de a tr\i mistic, dar [i
ni]ic\ trufie, pentru c\ nu
crede p=n\ ce nu are o
„dovad\ material\“.
Evident, niciodat\ nu
va exista o camer\ unde
s\ se poat\ sta de vorb\ cu
~nceputul [i Sf=r[itul. P=-
n\ `n momentul de fa]\,
singura metod\ de a lua
leg\tura cu Dumnezeu
este rug\ciunea. O alt\
cale `nc\ nu s-a aflat. Iar
cei care au nevoie de
„dovezi materiale“ pentru
a crede au de ascultat o
veste proast\: ultimul om
care a avut privilegiul de a
pune m=na pe Dumnezeu,
pentru a se convinge de
existen]a Sa, a fost Apos-
tolul Toma, numit [i Toma
Necredinciosul de tradi]ie.
Dep\[ind firul metaforei
propuse de filmul SF de
care am povestit, putem
ar\ta locuri unde se poate
sta de vorb\ cu Dumne-
zeu. Intra]i `n oricare bi-
seric\ [i privi]i, sus, pic-
tura de pe cupol\. Acum
vorbi]i, v\ rog! a
4 Duminic\, 15 aprilie 2007
Cuv=nt de
`n]elepciune
Søren Kierkegaard sau a
crede `n pofida paradoxului
Este foarte probabil ca prima
informa]ie (poate chiar [i singura)
pe care o putem afla despre Søren
Kierkegaard s\ se refere `n
totalitate la acel episod mai pu]in
obi[nuit al logodnei filosofului
danez cu tân\ra Regine Olsen.
Motivele `ntreruperii logodnei,
`nv\luite [i ast\zi de mister, par a
crea o aur\ romantic\ `n jurul lui
de Ionu] BÂRLIBA
N\scut `n Danemarca
anului 1813, Søren a avut
parte de o educa]ie pietis-
t\, `n special din partea
tat\lui s\u, fapt ce i-a
strecurat `n suflet un pu-
ternic sentiment religios,
combinat, `ns\, cu o me-
lancolie trist\. Din acest
motiv, Kierkegaard nu se
va putea integra practic
niciodat\ `n societatea
timpului s\u. Religiozita-
tea sa profund\ [i intui]ia
credin]ei autentice fac
din Søren un personaj a-
tipic pentru contempo-
ranii s\i. Problema este
mai delicat\, `ns\ ea poa-
te fi rezumat\ printr-un
scurt episod biografic.
Credin]a ca martiriu
Originalul gânditor da-
nez considera, la modul
cel mai serios, c\ prela]ii
contemporani tr\daser\
cre[tinismul originar.
Pentru remedierea aces-
tei gre[eli, Kierkegaard
sus]inea c\ `n fruntea
Bisericii, ca [i institu]ie,
ar trebui s\ se afle o per-
soan\ cu voca]ie care s\
poat\ predica adev\ruri-
le Evangheliei asemeni u-
nui apostol, unui martir
[i nu doar ca o obliga]ie
profesional\. Moartea e-
piscopului Mynster, `n
1854, nu `i aduce lui Kier-
kegaard a[teptata m\rtu-
risire a acestuia cum c\
propria via]\ a fost un
surogat de cre[tinism.
Filosoful ia o atitudine
critic\ vizavi de acest
fapt. Public\ o serie de
articole [i alte scrieri ce
provoac\ un scandal i-
mens, lucru ce `i aduce
Mormântul lui Kierkegaard,
Copenhaga (Danemarca)
Kierkegaard, fapt ce poate
retrograda, cel pu]in ca prim
impact, importan]a filosofic\
a scrierilor sale. Totu[i,
se pare c\ tocmai acest aspect al
biografiei sale (surprinz\tor sau
nu) a avut un rol deosebit de
important pentru evolu]ia lui
Kierkegaard ca gânditor,
deopotriv\ ca filosof [i teolog.
prejudicii sociale pentru
simplul fapt c\ ideea sa
de credin]\ nu era „la mo-
d\“ `n acea perioad\ de
simulacru religios. Prin
concep]ia sa asupra cre[-
tinismului, ce seam\n\
mai degrab\ cu un mar-
tiriu, Søren Kierkegaard
nu poate fi `n]eles [i ac-
ceptat de c\tre o contem-
poraneitate total lipsit\
de sentimentul, de pasi-
unea adev\rului religios
autentic. El simte c\ are
o misiune, inefabil\ exte-
riorului, explicabil\ mai
degrab\ printr-o leg\tur\
personal\ [i existen]ial\
cu Dumnezeu. Sub aceste
auspicii se produce prac-
tic [i ruptura logodnei
sale cu Regine Olsen, jus-
tificat\ `n principal prin
raportarea autentic reli-
gioas\ a lui Søren Kier-
kegaard la propria exis-
ten]\, ce excludea astfel
de `ncadr\ri sociale.
~ntre ra]iune
[i credin]\
Strict filosofic, atacu-
rile lui Søren Kierke-
gaard `l aveau drept ]int\
pe Hegel. Celebrul filosof
german considera religia
ca fiind doar un stadiu ce
trebuie dep\[it, dac\ se
dore[te con[tientizarea
Spiritului Absolut, abor-
dabil exclusiv pe cale
ra]ional\.
~n esen]\, Hegel `n-
cearc\ s\ subordoneze
no]iunea de credin]\ cate-
goriilor gândirii, ea c\p\-
tând o semnifica]ie ra]io-
nal\ `n cadrul mai gene-
ral al concep]iei sale filo-
sofice. Totu[i, nu trebuie
`n]eles faptul c\ Hegel
dorea o subminare a cre[-
tinismului. Marele s\u
A discuta despre existen]a concret\ a individului uman [i de tr\irile acestuia `ntr-o
epoca de avânt [tiin]ific [i de idealism ra]ional constituie un pariu riscant pentru
propriul succes. Kierkegaard mizeaz\ totu[i pe acest aspect, considerând c\ adev\rul
nu poate fi decât unul personal [i `n nici un caz exterior. Aceste lucruri `l aproprie de
cre[tinismul autentic [i fac din Kierkegaard un gânditor profund cre[tin.
pariu consta `n apropie-
rea adev\rurilor religiei
cre[tine de posibilitatea
cunoa[terii strict ra]iona-
le. ~ncercarea ([i reu[ita,
dintr-un anumit punct de
vedere) lui Hegel este pri-
vit\ de Kierkegaard
drept o `ndep\rtare deci-
siv\ de spiritul cre[tinis-
mului autentic. Argu-
mentul principal al filoso-
fului danez este destul de
simplu: religia cre[tin\
nu numai c\ nu poate fi
`n]eleas\ pe o cale pur ra-
]ional\, dar ea chiar are
la baz\ o serie de parado-
xuri ce trans-cend inevi-
tabil posibilit\]ile cu-
noa[terii ra]ionale.
Apoi, importan]a indivi-
dului uman `n sine nu era
deloc central\ `n concep-
]ia lui Hegel. El nu avea
`n vedere persoana [i tr\-
irile sale religioase par-
ticulare, pe când, pentru
Søren Kierkegaard, toate
acestea constituiau ele-
mente de baz\ ale filoso-
fiei sale. De fapt, vorbim
despre Kierkegaard ca fi-
ind primul filosof existen-
]ialist având `n vedere
mai ales problematizarea
existen]ei propriu-zise a
omului ca individ liber,
singular, cu voin]\ propri-
e de a alege [i de a se afla
`n fa]a lui Dumnezeu.
Paradox pentru
ra]iune, dogm\
pentru cre[tinism
Adev\rurile religiei cre[-
tine sunt paradoxale. Kier-
kegaard va st\rui asupra
celui mai important, ~n-
truparea divinit\]ii, `n-
f\ptuit\ `n persoana Mân-
tuitorului. ~n general, un
paradox se produce a-
tunci când un set de
Fragment de manuscris din „Boal\ de moarte“
premise aparent incon-
testabile conduce la con-
cluzii contradictorii sau
de neacceptat. Ele pot fi
rezolvate, spre exemplu,
prin denun]area unei
posibile erori aflat\ `n
premise, `ns\ nu acest as-
pect este important aici.
Ceea ce import\ `n con-
textul discu]iei de fa]\
este faptul c\ parado-
xurile au importan]a lor
`n filosofie [i aceasta
deoarece ele dezv\luie
ceva din ra]ionamentele
[i conceptele pe care nu le
`n]elegem.
A[a ceva i se `ntâmpl\
ra]iunii `n fa]a conceptu-
lui cre[tin de ~ntrupare,
care pentru Kierkegaard
reprezint\ paradoxul ab-
solut. Acest paradox pre-
supune ca divinul, ca de-
termina]ie a ve[niciei, s\
ia form\ [i natur\ uma-
n\, intrând astfel `n sfera
temporalit\]ii. Este inac-
ceptabil ca o fiin]\ s\ ai-
b\ dou\ naturi, una divi-
n\ [i una uman\, `n ace-
la[i timp, [i neexcluzân-
du-se una pe alta. Ra]iu-
nea se scandalizeaz\ [i de-
creteaz\ ca fiind o absur-
ditate aceast\ posibili-
tate. Ba mai mult, devine
scandalos\ [i perspectiva
imposibilit\]ii rezolv\rii
acestui paradox, eroarea
nefiind de g\sit, mai ales
c\ acest paradox este vi-
tal ca dogm\ a celei mai
r\spândite religii printre
oameni. Ceea ce `nchide
cercul este acceptarea
acestei religii, cre[tinis-
mul, chiar [i de c\tre cei
mai de r\sunet ap\r\tori
ai ideii c\ ra]iunea poate
face transparent\ orice
realitate.
A[adar, a r\mâne la ni-
velul ra]ionalit\]ii `nseam-
n\ a respinge acest para-
dox. Totu[i, scopul lui
Kierkegaard nu este de a
submina puterea ra]iunii,
ci de a eviden]ia diferen]a
absolut\, calitativ\, care
exist\ `ntre ra]iune [i
credin]\, mai general, `n-
tre idealismul filosofic [i
cre[tinism.
Nu se poate
s\ fii cre[tin
doar pe jum\tate
A discuta despre exis-
ten]a concret\ a individu-
lui uman [i de tr\irile
Søren Kierkegaard (1813-1855)
acestuia `ntr-o epoca de
avânt [tiin]ific [i de idea-
lism ra]ional constituie
un pariu riscant pentru
propriul succes. Kierke-
gaard mizeaz\ totu[i pe
acest aspect, considerând
c\ adev\rul nu poate fi
decât unul personal [i `n
nici un caz exterior.
Aceste lucruri `l aproprie
de cre[tinismul autentic
[i fac din Kierkegaard un
gânditor profund cre[tin.
Un adev\r personal pre-
supune o alegere ferm\ a
nivelului existen]ei pro-
prii. Ca atare, acceptarea
adev\rului cre[tin pre-
supune o alegere de genul
Sau-Sau. Mai clar, nu se
poate s\ accep]i doar la
nivel formal cre[tinismul,
nu se poate s\ fii cre[tin
doar pe jum\tate, even-
tual duminica, la Biseri-
c\. Acest mod de credin-
]\, foarte r\spândit, se
pare, `n rândul contempo-
ranilor s\i, este criticat
de c\tre Kierkegaard.
Alternativa sa impune
analiza propriului sine [i
identificarea leg\turii
personale profunde a in-
dividului uman cu
Dumnezeu.
Kierkegaard propune
ca exemple unele episoa-
de veterotestamentare. Ast-
fel, pedepsele suferite de
Avraam [i de Iov sfideaz\
`n]elegerea ra]ional\ [i
chiar preceptele morale
cele mai simple ce s-ar
rezuma `n binecunoscuta
expresie „dup\ fapt\ [i
r\splat\“. Cei doi sunt
f\r\ pat\ `n fa]a lui Dum-
nezeu [i, cu toate acestea,
sunt „pedepsi]i“. Ei `ns\
nu se revolt\, ba cred [i
mai mult, `n pofida para-
doxului creat, `ntr-o fina-
litate pozitiv\.
Calea lui Kierkegaard
Un astfel de fapt este
atât de cople[itor `ncât ne
poate determina `ntreaga
via]\. ~n cazul lui Kierke-
gaard, modul de gândire
a coincis cu existen]a sa
concret\. Practic acest tip
de abordare constituie ceea
ce se nume[te filosofie e-
xisten]ialist\.
Angajându-[i `n totali-
tate propria existen]\ `n
reflexia sa filosofic\, Sø-
ren Kierkegaard a aderat
cu u[urin]\ la mesajul
cre[tinismului. Adev\rul
nu poate fi un simplu con-
cept abstract, exterior,
abordabil exclusiv ra]io-
nal. Adev\rul este o rea-
litate existen]ial\ cu va-
labilitate personal\, iar
cel care `]i deschide dru-
mul c\tre propriul sine [i
c\tre Dumnezeu `n acest
mod nu poate fi decât
Hristos. Søren Kierke-
gaard a con[tientizat pro-
fund acest adev\r, iar
via]a [i filosofia sa au fost
inevitabil influen]ate de
spiritul cre[tinismului
autentic.
Kierkegaard a a[ezat
fa]\ `n fa]\ credin]a [i ra-
]iunea (concepte opuse
pentru danez, asemeni fo-
cului [i apei), a dat câ[tig
de cauz\ credin]ei f\r\ a
subestima `ns\ ra]iunea.
Credin]a presupune cu-
noa[tere de sine [i prin
aceasta apropierea auten-
tic\ de Dumnezeu. Kier-
kegaard a ales aceast\
cale. a
Regine Olsen,
logodnica
lui Kierkegaard
 Duminic\, 15 aprilie 2007 5
Pacea de care ne vorbe[te acum Domnul, dup\ ~nviere, nu `nseamn\
Evanghelia altceva decât o `mp\care total\ a cerului cu p\mântul [i implicit a lui
Dumnezeu cu oamenii, dar evident nu cu to]i. Nu tot omul câ[tig\ `n mod
automat pacea cu Dumnezeu doar pentru c\ s-a jertfit pentru el Hristos. Ar
de duminic\ fi o mare am\gire s\ crezi doar atât. Hristos ne ofer\ pacea Lui [i, evident,
ne-o [i propune, `ns\ depinde doar de noi dac\ [tim s\ [i profit\m de ea.

Toma n-aa fost mai necredincios

decât ceilal]i apostoli
Evanghelia duminicii a II-a dup\ Pa[ti
(a Sfântului Apostol Toma)
Ioan 20, 19-3
31
19. {i fiind sear\, `n ziua aceea, `ntâia a
s\pt\mânii (duminica), [i u[ile fiind `ncuiate, unde
erau aduna]i ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus [i
a stat `n mijloc [i le-a zis: Pace vou\!
20. {i zicând acestea, le-a ar\tat mâinile [i coasta
Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, v\zând pe Domnul.
21. {i Iisus le-a zis iar\[i: Pace vou\! Precum M-a
trimis pe Mine Tat\l, v\ trimit [i Eu pe voi.
22. {i zicând acestea, a suflat asupra lor [i le-a zis:
Lua]i Duh Sfânt;
23. C\rora ve]i ierta p\catele, le vor fi iertate [i
c\rora le ve]i ]ine, vor fi ]inute.
24. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit
Geam\nul, nu era cu ei când a venit Iisus.
25. Deci au zis lui ceilal]i ucenici: Am v\zut pe
Domnul! Dar el le-a zis: Dac\ nu voi vedea, `n
mâinile Lui, semnul cuielor, [i dac\ nu voi pune
degetul meu `n semnul cuielor, [i dac\ nu voi pune
mâna mea `n coasta Lui, nu voi crede.
26. {i dup\ opt zile, ucenicii Lui erau iar\[i
`n\untru, [i Toma, `mpreun\ cu ei. {i a venit Iisus,
u[ile fiind `ncuiate, [i a stat `n mijloc [i a zis: Pace
vou\!
27. Apoi a zis lui Toma: Adu degetul t\u `ncoace [i
vezi mâinile Mele [i adu mâna ta [i o pune `n coasta
Mea [i nu fi necredincios, ci credincios.
28. A r\spuns Toma [i I-a zis: Domnul meu [i trage total legilor fizicii, a coborât pacea Sa pe p\- tr-adev\r fra]i cu El [i De fapt, nici nu puteau fi
Dumnezeul meu! poate fi totu[i v\zut [i pi- mânt [i mai ales bun\vo- intr\ `mpreun\ cu Acesta altfel, fiindc\ nu s-a mai
29. Iisus I-a zis: Pentru c\ M-ai v\zut ai crezut. p\it. Pe scurt, trebuie s\ in]a sa fa]\ de oameni, iar `ntru slava Tat\lui. `ntâmplat vreodat\ o mi-
Ferici]i cei ce n-au v\zut [i au crezut! re]inem c\ `nvierea, de[i cât prive[te bun\ `n]ele- Dup\ aceea a suflat a- nune atât de mare ca s\ `n-
30. Deci [i alte multe minuni a f\cut Iisus `nain- reprezint\ un `nceput cu gerea dintre oameni El i-a supra lor [i le-a zis; Lua]i vie cineva singur dintre cei
tea ucenicilor S\i, care nu sunt scrise `n cartea totul nou, cu un alt trup l\sat `n libertatea voii lor. Duh Sfânt!. Trebuie pre- mor]i. Evanghelistul ne mai
aceasta. care nu mai poate fi supus Este vorba de o cu totul cizat c\ aici cuvântul Duh spune despre Toma, cel
31. Iar acestea s-au scris, ca s\ crede]i c\ Iisus legilor firii, `[i p\streaz\ alt\ pace pe care o ofer\ nu este articulat ca `n cartea supradenumit Geam\nul,
este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, [i, crezând, s\ total identitatea avut\ `n Dumnezeu decât cea a oa- Faptele Apostolilor, capi- c\ era foarte loial Domnu-
ave]i via]\ `n numele Lui. timpul vie]ii p\mânte[ti. menilor ce apare de multe tolul 2, 4 unde zice c\ to]i lui, plin de curaj [i dornic
ori doar ca o simpl\ lozinc\ s-au umplut de Duhul s\ asimileze cât mai multe
etc.) [i localizate cu preci- Pacea lui Dumnezeu de propagand\ mincinoa- Sfânt, de aceea am putea de la ~nv\]\torul s\u. La
zie (`n camera de sus a Ci- s\. Pe vremea dictaturii co- crede c\ este vorba doar de relatarea colegilor lui c\
de pr. prof. univ. dr. nei, la Marea Galileii, etc.). [i pacea oamenilor muniste, unii [i-au f\cut o un dar limitat acordat acum au v\zut mâinile [i coasta
Petre SEMEN ~n ceea ce prive[te locul, profesie din a striga pe toa- când, nu gre[im dac\ afir- Domnului, el nu [i-a expri-
indiferent c\ era aceea[i Primele cuvinte adresa- te drumurile c\ lupt\ pen- m\m, are loc hirotonirea, mat decât dorin]a de a
Timora]i `nc\ de inedi- te de Iisus au fost; {alom tru pace pe când `n spatele de fapt, a celor zece, fiindc\ beneficia [i el de acea expe-
loca]ie a Cinei ori casa lui
tele evenimente la care au alehem adic\ Pace vou\! lozincilor se proceda la o Toma lipsea din grup. rien]\ pe care au avut-o ei.
Ioan [i Marcu, trebuie re- Era arhicunoscutul salut
luat parte, Ucenicii s-au a- ]inut c\ Ucenicii aveau de `narmare diabolic\. ~n orice caz, `ncepând Când la a doua `ntâlnire cu
dunat, probabil, tot `n oda- `n limba aramaic\ (ebrai- Pacea de care ne vorbe[- din aceast\ clip\ cei un- ei, era [i Toma, Iisus `[i
pe acum un sediu al lor pen- c\) vorbit\ de Domnul. Era
ia de sus `n care cinaser\ tru rug\ciune [i medita]ie, te acum Domnul, dup\ ~n- sprezece nu mai sunt U- dovede[te atot[tiin]a di-
cu ~nv\]\torul lor. Cu toat\ o form\ de salutare destul viere, nu `nseamn\ altceva cenici. S-a `ncheiat etapa vin\ adresându-i-se aces-
pe care Biserica primar\ `l de frecvent\ [i familiar\ la
siguran]a locului, dintr-un va folosi mai departe. Iar decât o `mp\care total\ a instruirii lor, etapa `n care tuia direct [i invitându-l
exces de precau]ie, au evreii din antichitate cum, cerului cu p\mântul [i im- au putut s\ asimileze `n- s\-I verifice r\nile de la
pe când, mai mult ca sigur, de altfel, mai este `n uz [i
`ncuiat [i u[ile. reflectau la cele `ntâm- plicit a lui Dumnezeu cu v\]\turile Domnului lor. mâni, picioare [i coast\.
Un am\nunt extrem de ast\zi. Numai c\ salutul oamenii, dar evident nu cu De acum devin Apostoli, De notat c\ mustrarea ce i
plate [i vorbeau `ntre ei de- p\cii rostit de Domnul are
important privind temeiul spre ~nv\]\torul lor, iat\ to]i. Nu tot omul câ[tig\ `n adic\ trimi[i. Iisus nu-i s-ar fi cuvenit din partea
biblic al serb\rii Duminicii cu totul alte valen]e. De mod automat pacea cu mai cheam\ la instruire, ci Domnului devine un `n-
c\ Iisus a venit, nu se [tie fapt, toate cuvintele care
`l reprezint\ precizarea tim- de unde, [i nici cum, de- Dumnezeu doar pentru c\ `i trimite s\ vesteasc\ lumii demn plin de dragoste: nu
pului `n care se petrec ies din gura lui Dumnezeu s-a jertfit pentru el Hris- tot ceea ce au `nv\]at [i v\- fi necredincios, ci credin-
oarece u[ile erau bine fere- au alte semnifica]ii [i pu-
evenimentele. Era, a[adar, cate de teama iudeilor, [i a tos. Ar fi o mare am\gire zut la El. Când adaug\ c\ cios!
ziua `ntâi a s\pt\mânii, teri, nu pot r\mâne ca la s\ crezi doar atât. Hristos vor avea calitatea de a ier- Toma ~l m\rturise[te a-
stat `n mijlocul lor. noi, oamenii, de multe ori,
seara aceleia[i zile `n Se vede c\ trupul Dom- ne ofer\ pacea Lui [i, evi- ta sau a ]ine p\catele se `n- cum pe Iisus ca Domn [i
diminea]a c\reia mormân- doar vorbe goale. Din ne- dent, ne-o [i propune, `ns\ ]elge `ndeplinirea acelei Dumnezeu, fiindc\ a rea-
nului se schimbase radical fericire, la oameni, vorbele,
tul fusese descoperit gol. dup\ ce a trecut prin expe- depinde doar de noi dac\ lucr\ri `n cadrul unei mis- lizat c\ numai un Dumne-
Tot atunci Iisus i se ar\- nu de pu]ine ori, sunt fo- [tim s\ [i profit\m de ea. iuni precise. Duhul, atât cât zeu putea s\-i cunoasc\
rien]a mor]ii. Era, se zice, losite ca s\ voaleze ori s\
tase Mariei Magdalena. un trup spiritualizat, dar Condi]ia adev\ratei p\ci a au primit acum, le-a consol- taina inimii [i doar El
Se cuvine a sublinia c\ evite rostirea unui adev\r. anun]at-o `ngerul la na[- idat [i credin]a `n El. Era, putea s\ `nvieze din mor]i.
ce `nseamn\ un astfel de Numai despre Dumnezeu
Domnul a ales inten]ionat trup noi nu putem realiza terea Pruncului. Pacea lui de fapt, prima lucrare a
aceast\ zi, pentru a se se poate spune c\ drepta- Dumnezeu o primesc cu Duhului asupra lor. A[a s-
`ntâlni cu Ucenicii Lui din
pân\ când nu vom tr\i noi tea Lui este dreptate `n veac adev\rat doar cei care ar putea explica necre- Toma, `n rând
`n[ine o astfel de experien- [i cuvântul adev\rul.
dou\ ra]iuni precise: ]\. Din Evanghelie re]inem S\ revenim la cuvântul
reu[esc s\ devin\ bine- din]a lui Toma, peste care cu Apostolii
Prima, ca s\ ne arate c\ pl\cu]i Lui. Iisus nu a suflat Duh
doar c\ era cu totul inde- pace. Se [tie c\ la na[terea Sfânt, fiindc\ era absent.
`[i ]ine `ntotdeauna cuvân- ~n concluzie, Domnul
pendent de legile naturii, Pruncului Iisus, `ngerii au
tul: le promisese Ucenicilor fiindc\ nu putea fi `mpie- Apostolii `[i iau zice: Ferici]i cei care nu au
cântat imnul: Slav\ `ntru v\zut [i au crezut. Cum
c\ va `nvia [i se va `ntâlni dicat de nimic material, cei de sus [i pe p\mânt pa- „diploma“ Mustrare din aceia nu prea erau pâ-
cu ei `n Galileea, precum [i iar, pe de alt\ parte, putea
aceea c\ unde se vor aduna fi atins de mâna [i degetul
ce pentru oamenii binepl\- sau `ndemn? n\ atunci este clar c\ are
cu]i Lui! ( Luca 2, 14) ori Mai departe, Iisus adau- sensul de viitor, adic\ feri-
doi sau trei, [i cu atât mai lui Toma. Ba mai mult, `n `ntru care El binevoie[te. g\: Precum M-a trimis pe Textul nu ne informeaz\
sigur când vor fi mai mul]i, alt loc, Evanghelia ne spu- ci]i vor fi [i `n viitor cei ca-
Aici ar fi de ad\ugat c\ Mine Tat\l, v\ trimit [i Eu dac\ dup\ opt zile i-ar fi re vor crede doar prin cu-
`n numele S\u, va veni [i ne chiar c\ a cerut hran\ [i traducerile de care dispu- pe voi. Pentru prima dat\ `mp\rt\[it [i lui Toma pe
El `n mijlocul lor. A doua c\ a mâncat `naintea lor nem nu prea exprim\ sen- Hristos `l nume[te pe Dum- Duhul. Fiindc\ a venit abia vântul martorilor, deoare-
motiva]ie era aceea de a (Luca 24, 41-43), nu pen- sul p\cii la care s-au re- nezeu „P\rinte“, la per- la a doua `ntâlnire cu Iisus ce El nu se va ar\ta `n lu-
schimba ziua de `nchinare, tru c\ ar fi avut nevoie de ferit `ngerii, [i cu atât mai soana `ntâi, iar Ucenicii [i fiindc\ a vrut dovezi, a me, la infinit, cu trupul de
de odihn\ [i de s\rb\toare, hran\, ci numai pentru a mult la pacea lui Hristos, devin, prin credin]a [i lu- fost supradenumit, pe ne- dup\ ~nviere. ~n orice caz,
din ziua de sâmb\t\ cu cea le ar\ta c\ nu este un duh când redau prin: pace [i crarea pentru ~nv\]\torul drept, necredinciosul, fi- dup\ a[a-numita reinte-
de duminic\. sau o n\luc\. `ntre oameni bun\voire! lor, fra]ii S\i (Mt. 28, 10). indc\ se cite[te superficial grare a lui Toma, dup\ o a-
Despre realitatea trupu- Este arhicunoscut c\ Pân\ acum au fost numi]i textul Evangheliei ori nu tent\ cercetare a semnelor
Trupul dup\ ~nviere lui `nviat ne mai spune [i nici chiar lucrarea lui Hris- doar prieteni. Comentând se cunoa[te de c\tre to]i. cuielor [i suli]ei, Apostolul
`n alt loc Evanghelistul tos nu a putut aduce `n acest text, Biblia ecume- Evanghelia ne spune Toma va putea declara [i el
La fel de interesant e [i când afirm\ c\ femeile c\- mod automat bun\ `n]ele- nic\ zice c\ spre deosebire clar c\ [i ceilal]i Ucenici la unison cu ceilal]i; ceea
c\ revederile lui Iisus cu rora s-a ar\tat s-au apro- gerea dintre oameni. Me- de Leg\mântul cel Vechi, L-au verificat pe Domnul ce am auzit, ceea ce am
Ucenicii, de dup\ ~nviere, piat ca s\-I cuprind\ pi- sajul are o cu totul alt\ `n care oamenii au fost doar atunci când le-a ar\tat lor v\zut cu ochii no[tri, ceea
au fost evenimente reale, cioarele `ntr-un gest de semnifica]ie [i `nc\rc\tur\ simpli ale[i, `n Leg\mân- mâinile [i coasta Sa, exact ce am privit [i mâinile
care au fost datate cu exact fireasc\ reveren]\ (Matei teologic\. Textul vrea s\ tul cel Nou, gra]ie credin]ei cum va face Toma peste noastre au pip\it, despre
(a doua zi, seara dup\ ziua 28, 19). Deci, trupul `nviat, ne spun\ c\ prin `ntrupa- [i leg\turii de iubire cu opt zile. {i ceilal]i au fost Cuvântul vie]ii v\ vestim
sâmbetei ori la opt zile, cu toate c\ se poate sus- rea lui Hristos, Dumnezeu Iisus, credincio[ii devin `n- deci la fel de circumspec]i. (I Ioan 1, 1). a
6 Duminic\, 15 aprilie 2007
Reportaj
Cojile ou\lor ro[ii, aruncate pe
ap\, vestesc „blajinilor“ Pa[tele
La o s\pt\m=n\ dup\ ce credincio[ii au serbat
~nvierea Domnului, vine r=ndul „blajinilor“ s\ se
bucure de Pa[ti. Obiceiul, mai vechi dec=t se
poate ]ine minte, este cinstit [i p\strat riguros de
s\tenii din Conce[ti, un sat situat aproape de
limita nord-estic\ a jude]ului Boto[ani. ~n lunea
„blajinilor“, femeile, copiii [i b\tr=nii trec [iruri-
[iruri c\tre cimitirul de pe deal, cu panerele pline
de bun\t\]i, ca s\ dea de poman\ „de sufletul“
celor care au trecut `n „lumea de dincolo“.
de Otilia
B|LINI{TEANU
Conce[tiul e plin-ochi de
lume `n lunea ce-mpline[te o
s\pt\m=n\ de la Pa[ti. La
fel [i cimitirul de pe deal,
„cel nou“ cum `i zic oamenii
locului, c\ci cel mai vechi,
a[ezat `n cruce cu cel\lalt,
[i-a umplut „p=ntecul“ cu
trupurile celor adormi]i, ast-
fel c\ s-au sf=r[it [i toate
locurile de `ngrop\ciune.
Aproape toat\ suflarea sat-
ului, de la cei mai mici, dor-
nici s\ str=ng\ c=t mai
multe ou\ `nchistrite, p=n\
la cei `n v=rst\, care se cin-
stesc, picur=nd un strop de
rachiu `n amintirea mor]ilor
din familie, se strecoar\ pe
uli]e, spre cimitir, s\-[i vad\
mormintele [i s\-[i a[eze bu-
catele pe care le vor `mp\r]i
din bel[ug. Ziua aceasta, a
„blajinilor“ sau „blajinii,“
cum a intrat `n uzul popular,
este singular\ `n calendarul
s\rb\torilor tradi]ionale.
„N-ai voie s\ pleci
acas\ p=n\ nu
termini toate
bucatele din co[“
Obiceiul legat de lunea de
dup\ Pa[ti n-a fost atins de
t\v\lugul modernit\]ii. S-a
p\strat `n fiecare familie in-
tact, a[a cum l-au prins de la
bunici [i str\bunici. M\tu[a
Profira Atomei are 84 de
ani. Nici nu mai ]ine minte
de c=nd merge „la Blajini“, c\
a[a s-a „trezit“ ea, acas\, la
p\rin]i, cu panerul `nc\rcat
cu p\[ti, cozonaci [i ou\, ga-
ta s\ fie `mp\r]ite copiilor,
rudelor [i vecinilor ce s-or
nimeri s\ treac\ prin drep-
tul mormintelor de familie.
„Dac\ nu te duci la cimi-
tir chemi pe cineva acas\ [i-l
serve[ti cu un pahar de
]uic\ sau de vin, de sufletul
mor]ilor, `i dai s\ m\n=nce
M\tu[a Profira Atomei din Conce[ti
Apoi vin la r=nd oamenii cei mari, care sunt `mbia]i pe la fiecare morm=nt cu pasc\, sarmale
`nfundate, cozonac, drob de miel [i alte c=te bun\t\]i se g\tesc `n oalele de lut anume pentru
ziua aceasta special\. „S\ fie de sufletul lui Vasile, s\racul, c\ tare-i mai pl\cea pasca cu
br=nz\ de oi. Hai, poftim, lua]i!“, se aude la un morm=nt. „Hai, b\die Gheorghe, hai de-i lua
sarmale. La cimitir mergi cu
co[ul cu coptur\, adic\ cu
cozonac, pasc\, cu ou\ ro[ii
[i te a[ezi la morm=ntul
celui mort din familie ca s\
a[tep]i preotul, s\-]i sfin-
]easc\ blidele. C=nd vine
preotul se face parastasul,
se ridic\ apaosul [i se face
pomenirea mor]ilor. Dup\
aceea to]i cei care trec prin
dreptul morm=ntului sunt
servi]i cu pasc\, cozonac, cu
ou\ ro[ii, vin [i tot ce mai
preg\te[ti [i ai `n co[, ca s\
se bucure [i cei adormi]i de
aceast\ mare s\rb\toare.
N-ai voie s\ pleci acas\
p=n\ nu termini toate bu-
catele din co[, a[a c\-i chemi
la morm=nt pe to]i cunos-
cu]ii [i le dai pasc\ [i co-
zonac de poman\. Trebuie
s\ cinsteasc\ [i un pahar cu
vin sau ]uic\ [i s\ verse
c=teva pic\turi, pomenind
pe cel mort“, ne-a explicat
m\tu[a Profira tot ritualul
ce trebuie urmat.
B\utura „blajinilor“
S=mb\t\ diminea]a, cu
dou\ zile `naintea „Blaji-
nilor“, c=nd soarele abia a
cr\pat cea]a norilor, gospo-
dinele se adun\ `n jurul
mormintelor [i le primenesc
pentru ziua de luni. Buru-
ienile uscate sunt str=nse [i
arse, se s\desc flori proas-
pete, crucile sunt date cu
var sau vopsea, iar m\su]ele
de lemn de la cap\tul mor-
mintelor sunt cur\]ate [i
`mpodobite. Luni, toat\ su-
flarea satului va fi acolo, iar
spre sear\ cimitirul va se-
m\na cu bolta `nstelat\, la
toate mormintele fiind a-
prinse lum=n\ri. Dup\ cu-
r\]area mormintelor se
coace pasca [i cozonacul, se
`nro[esc ou\le [i se mai
prepar\ sarmale sau r\ci-
turi de coco[, pentru oaspe]ii
care s-ar putea abate `n ziua
„blajinilor“.
Totu[i, ziua nu s-ar putea
s\rb\tori cum trebuie f\r\
oleac\ de rachiu! Poftim [i gustare, de sufletul lui Ion“, spune o alt\ femeie.
Cu dou\ zile `naintea „Blajinilor“, c=nd soarele abia a cr\pat cea]a norilor, gospodinele se adun\
`n jurul mormintelor [i le primenesc pentru ziua de luni (`n imagine: cimitirul din S\pân]a)
brag\, b\utura preparat\
special doar pentru „Pa[tele
blajinilor“. „~nainte cu o
s\pt\m=n\ de blajini
umplem brag\. Braga se
face din 2 kg de t\r=]e de
gr=u, care se amestec\ cu 1
kg de f\in\ de porumb p=n\
ob]ii un aluat. Astea se
amestec\ pe lopata de la
cuptor [i apoi o arunci `n foc.
O la[i s\ se coac\ tare, o
sco]i din cuptor [i o pui la
dospit `n butoi de lemn. O
fr\m=n]i acolo, pui ap\, dro-
jdie [i o la[i a[a timp de 4-5
zile. Dup\ ce o sco]i din bu-
toi, trebuie strecurat\, s\ n-
aib\ crupe [i pus\ `ntr-o
can\ de lut sau de sticl\ `n
care pui [i zah\r. Nu trebuie
s\ pui zah\rul `n butoi, pen-
tru c\ se `n\cre[te braga“,
ne-a aten]ionat m\tu[ica.
Gospodinele preg\tesc
cantit\]i mari din aceast\
b\utur\, care, pe vremuri,
era apreciat\ `n aceea[i
m\sur\ `n care sunt ast\zi
b\uturile r\coritoare din
comer]. „Fac mult\ brag\ [i
vreo s\pt\m=n\ dup\ bla-
jini nu mai beau ap\ din
f=nt=n\“, ne-a mai spus m\-
tu[a Profira. Braga are un
gust dulce-acri[or [i se bea
de sufletul celor mor]i.
„Pa[tele blajinilor“,
s\rb\toare necanonic\
„Pa[tele blajinilor“, s\r-
b\toare popular\ marcat\
`n lunea de dup\ Duminica
Tomii, nu are o rânduial\
specific\ `n tipicul bise-
ricesc. R\d\cinile s\rb\to-
rii vin din credin]a cre[ti-
nilor ortodoc[i `n `nvierea
cu trupul a tuturor celor ce
au adormit dintre neamu-
rile lor, `n acest fel fiind ex-
plicat [i rostul parastase-
lor, s\rindarelor [i pome-
nirilor f\cute.
„Pa[tele blajinilor“, care
se mai nume[te [i „Pa[tele
mor]ilor“, reprezint\ `n
sine amintirea tuturor ce-
lor ce au adormit, fie ei pre-
g\ti]i - spovedi]i, `mp\rt\-
[i]i [i cu lumânare - sau
Dac\ braga este `nc\ pe
placul copiilor [i al s\tenilor
`n egal\ m\sur\, un alt obi-
cei culinar str\vechi s-a pier-
dut. Este vorba despre co-
va[c\, un terci din t\r=]e [i
f\in\, fiert la foc mic, pe
care b\tr=nii `l serveau la
„Pa[tele blajinilor“ `n fiecare
an. Acum, doar bunicile o
mai prepar\, m=inile b\tr=-
ne [i neobosite av=nd timp
pentru toate. „Cova[ca se
face din f\in\ de gr=u, din
f\in\ de porumb [i din t\-
r=]e. Acestea toate ameste-
cate se pun la `n\crit, cu
drojdie, `ntr-un vas. Dup\
aceea se pune la fiert [i se
fierbe p=n\ se face un terci
legat, acri[or la gust, pe care
`l m\n=nci din strachin\, cu
lingura“, ne-a mai povestit
m\tu[a Profira.
„Dumnezeu s\-l ierte
[i s\-l odihneasc\!“
Sintagma aceasta e lait-
motivul s\rb\torii „blajini-
lor“, a[a c\ se poate auzi a-
proape obsesiv. Femeile `m-
part mai `nt=i ou\le ro[ii [i
pr\jiturile celor mici, care
`[i fac un titlu de glorie din a
str=nge, care mai de care,
nepreg\ti]i. ~n lunea de
dup\ Pa[ti credincio[ii de-
pun ofrande pe morminte,
bocesc mor]ii, `mpart po-
meni, `ntind mese festive
`n cimitir, lâng\ biseric\
sau la iarb\ verde. Aceast\
s\rb\toare este marcat\
`nc\ `n satele din Banat,
Moldova, Transilvania, Bu-
covina [i Maramure[.
Unde se afl\
lumea „blajinilor“?
~n lumea tradi]ional\ se
crede c\ „blajinii“ s-ar afla
`ntr-o lume `ndep\rtat\, la
v\rsarea Apei Sâmbetei `n
Sorbul P\mântului. Se spu-
mai multe. Apoi vin la r=nd
oamenii cei mari, care sunt
`mbia]i pe la fiecare mor-
m=nt cu pasc\, sarmale `n-
fundate, cozonac, drob de
miel [i alte c=te bun\t\]i se
g\tesc `n oalele de lut
anume pentru ziua aceasta
special\. „S\ fie de sufletul
lui Vasile, s\racul, c\ tare-i
mai pl\cea pasca cu br=nz\
de oi. Hai, poftim, lua]i!“, se
aude la un morm=nt. „Hai,
b\die Gheorghe, hai de-i lua
oleac\ de rachiu! Poftim [i
gustare, de sufletul lui Ion“,
spune o alt\ femeie. {i uite-
a[a, de pe la miezul zilei [i
p=n\ apune soarele oamenii
se cinstesc, m\n=nc\ [i `[i
aduc aminte de cei trecu]i `n
lumea „blajinilor“, rememo-
r=nd momente pl\cute sau
triste din via]a lor, aprin-
z=nd lum=n\ri [i [terg=ndu-
[i, `n r\stimpuri, vreo lacri-
m\ bucluca[\ cu col]ul bas-
malelor.
P\scu]e mici pentru
fiecare copil al
na[ului de cununie
Un alt obicei pascal al
credincio[ilor din Conce[ti,
pe care `ns\ foarte pu]ini `l
ne, de asemenea, c\ „bla-
jinii“ nu locuiesc `n case, ci
tr\iesc sub umbra pomilor,
hr\nindu-se cu fructe. Au
trupul plin de p\r, se trag
din semin]ia lui Set, fiul lui
Adam [i sunt oameni buni [i
evlavio[i. Pentru c\ se roag\
ne`ncetat lui Dumnezeu, ei
sunt feri]i de p\cate [i, dup\
moarte, ajung `n Rai, unde
petrec `mpreun\ cu sfin]ii.
„Ei nu se `nt=lnesc dec=t o
singur\ dat\ pe an cu fe-
meile lor, de Pa[te, c=nd pro-
creeaz\. Copiii «blajinilor»
sunt crescu]i de femei p=n\
la v=rsta de un an, dup\
care b\ie]ii sunt desp\r]i]i
de fete“, ne-a explicat dl.
Victor Munteanu, muzeo-
graf la Muzeul de Etnogra-
fie al Moldovei din Ia[i.
Femeile din Bucovina au
obiceiul de a p\stra `n fie-
care an cojile de la ou\le fo-
mai respect\ acum, este ace-
la de a duce daruri de Pa[te
na[ilor de cununie. Pentru
aceasta se preg\te[te un pa-
ner (co[) special, `n care se
a[terne un [tergar ]esut `n
cas\. Panerul se umple apoi
cu p\scu]e mici pentru copii,
cozonac `n form\ de pot-
coav\ [i p\[ti mari pentru
na[i. „Se punea `nt=i cozo-
nacul [i apoi pasca deasupra
[i de-acolo num\rai c=]i
copii are na[ul [i puneai
p\scu]e mici [i ou\ ro[ii.
C=nd ajungeai la na[, copiii
a[teptau s\ le dai p\scu]a [i
oul, c\ ]ineau [i ei post, la fel
ca p\rin]ii. Dup\ aceea mer-
geai `n cas\ la na[, `i s\rutai
m=na, `i d\deai leg\tura cu
pasc\ [i cozonac. Dup\ ce
st\team la mas\, ne d\dea
na[a `napoi pasc\ [i cozonac
f\cut de ea“, [i-a amintit
m\tu[a Profira, na[a de 84
de ani cu 8 perechi de fini.
Cozonacul `mpletit, `n
form\ de potcoav\, era copt
`n t\vi rotunde (tingiri), `n
cuptorul de c\r\mid\ ars\.
De ceva timp `ns\ gospo-
dinele au `nceput s\ coac\
cozonaci `n t\vi lungi, dup\
ce au ap\rut cele pentru
p=ine `n comer]. a
losite, albe sau ro[ii [i dup\
ce au copt pasca, `n s=m-
b\ta Pa[tilor le arunc\ `n-
tr-o ap\ curg\toare. Plutind
pe ape, cojile de ou\ ajung
`n ]ara de la grani]a Raiului
[i se transform\ `n ou\
`ntregi, din care m\n=nc\
«blajinii», fiind vesti]i, ast-
fel, c\ a sosit timpul s\ ser-
beze Pa[tele. „Pentru c\
«blajinii» sunt ni[te oameni
at=t de pio[i, ei nu-[i ridic\
niciodat\ ochii din p\m=nt.
{i pentru c\ nu-[i ridic\
ochii din p\m=nt s\ pri-
veasc\ cerul, ei nu [tiu c=nd
vine Pa[tele, acesta cal-
cul=ndu-se dup\ echinoc]iul
de prim\var\. {i-atunci noi,
cei de aici, ca s\-i anun]\m
c\ Pa[tele a venit, le trim-
item coji de ou\ ro[ii pe Apa
S=mbetei. Ei afl\ astfel [i
s\rb\toresc“, a mai precizat
muzeograful.
 Duminic\, 15 aprilie 2007 7
„La Paris, micile biserici sunt pline cu rom=ni, de Pa[te; nu ai unde s\
Rom=nia arunci un ac. P\str\m tradi]ia, mergem la ~nviere s\ lu\m Lumin\ din
Lumin\ [i s\ ne `nt=lnim cu ai no[tri pentru a rosti rom=ne[te «Hristos a
~nviat! Adev\rat a ~nviat!». To]i rom=nii se cunosc `ntre ei [i leg\tura
de oriunde aceasta devine mai puternic\ la biseric\, la s\rb\torile importante.“

De Pa[ti, nu ai unde s\ arunci un

ac `n bisericile române[ti din Paris
Mul]i rom=ni au mers `n seara
sf=nt\ a ~nvierii s\ ia Lumin\ de la
bisericile din inima Parisului. De[i
au luat lumin\ din ora[ul
Luminilor [i s-au bucurat de
~nvierea Domnului pe celebrul
Champs Elysées, le-au lipsit [i le
lipsesc `n fiecare an Pa[tile
petrecute `n Rom=nia, cu pasc\,
miel [i ou\ ro[ii vopsite `n Joia
Mare din S\pt\m=na Patimilor.
~n Paris am g\sit o via]\ mai bun\
dec=t `n Rom=nia, salariul mai
mare, `ns\ nu [i c\ldura de acas\
„Veni]i de lua]i Lumi-
n\!“. ~ndemnul din noap-
tea ~nvierii, rostit `n limba
rom=n\, se aude [i `n trei
biserici din inima Parisu-
lui, acolo unde rom=nii nu
uit\ s\-[i `ntoarc\ fa]a c\-
tre Dumnezeu, de[i sunt
departe de ]ara natal\. Pe
l=ng\ sprijinul g\sit `n
Biseric\, rom=nii parizieni
vin `n casa Domnului la
s\rb\torile mari [i pentru
a se `nt=lni cu prietenii.
Alina Culincu, o t=n\r\
din comuna ie[ean\ Un-
gheni, se treze[te de 3 ani
[i jum\tate `n r\s\ritul
Soarelui de pe Sena. Ca de
altfel mul]i tineri de v=rsta
sa, la terminarea facult\]ii
`n Ia[i, pentru c\ nu
`ntrez\rea un serviciu
prea bine pl\tit `n ]ar\, a
plecat `n aventura vie]ii
sale. F\r\ a cunoa[te pe
[i atmosfera bucuriei necon-
di]ionate de pe meleagurile natale,
din preajma s\rb\torilor pascale.
„Bun\t\]ile din Rom=nia [i s=rgul
cu care femeile se preg\tesc de
~nviere nu le `nt=lne[ti `n alt loc
din lume, poate [i de aceea
atmosfera, fie ea din Paris sau din
alt ora[ din lume unde comu-
nit\]ile de rom=ni sunt destul de
mari, nu este ca la mama acas\“,
sus]ine Alina Culincu, o ie[eanc\
din Ungheni, plecat\ la Paris de
mai bine de 3 ani.
nimeni `n Fran]a, `ns\ cu „Fiecare tradi]ie
un bagaj consistent de lim-
se potrive[te unui
b\ fancez\, ie[eanca a reu-
[it ca `n scurt timp s\-[i loc, nu po]i s\ o
g\seasc\ un serviciu bun.
{i aspira]iile nu se opresc
transpor]i oriunde“
aici. Nu s-ar mai `ntoarce De[i [tiam cum se s\r-
`n Rom=nia dec=t pentru b\toreau Pa[tile `n Rom=-
a-[i petrece s\rb\torile nia, la Ungheni, [i c=t era
al\turi de familie. „De[i de apropiat\ de „m\m\-
sunt produse rom=ne[ti ica“, am `ntrebat-o dac\-[i
aduse din ]ar\ pe la di- mai aminte[te de ritu-
verse magazine, masa de alurile specifice. „~mi aduc
Pa[te din Rom=nia ram=ne aminte cu mare drag cum
diminea]a, `n prima zi a
cu semnifica]ia ei aparte,
cozonacul cu nuc\ f\cut de Pa[telui, m\m\ica ne pu-
nea un castron cu ap\, un
mama adun=nd `n ingredi-
ente [i un iz al tradi]iei ou ro[u [i un b\nu] ca s\ ne
sp\l\m pe fa]\. S\ m\ sp\l
specifice pe care nu o `nt=l-
de p\cate, s\ fiu rumen\ [i
ne[ti oriunde, nici chiar la
Paris“, poveste[te Alina, curat\ tot restul anului,
asta era semnifica]ia sp\-
pu]in `ncurcat\ de provo-
latului din castron. Am ur-
carea aruncat\ `ntr-o con-
mat [i aici, la Paris, `n spe-
versa]ie lung\, `ntre pri- cial `n primul an, acela[i
eteni pe internet.
ritual `ns\ mi s-a p\rut un
pic altfel, poate chiar ridi-
col. Nu po]i transporta o
tradi]ie dintr-un loc `n al-
tul, o tradi]ie se potrive[te
unui loc anume“, m\rturi-
se[te ie[eanca „adoptat\“
de francezi.
Bun\t\]ile din Rom=nia
[i s=rgul cu care femeile se
preg\tesc de ~nviere le `n-
t=lne[ti `n alt loc din lume,
poate [i de aceea atmos-
fera, fie ea din Paris sau
un alt ora[ din lume unde
comunit\]ile de rom=ni
sunt destul de mari, „nu
este ca la mama acas\“.
„Mama f\cea `ntr-un
anume fel cozonacul, ou\le
[i mielul. Era o `nc\rc\-
tur\ `n aer la fiecare Pa[te,
poate [i pentru c\ eram
copii, dar cred c\ `n special
[i pentru c\ priveam cu
c=t\ dragoste mama pre-
g\tea bun\t\]ile de Pa[te.
Mergeam [i la ~nviere
noaptea, iar c=nd ne `ntor-
ceam acas\ spre diminea]\
luam masa cu to]ii [i cioc-
neam ou\le“, rememorea-
z\ Alina Culincu.
„Micile biserici sunt
pline cu rom=ni“
~n acest an, al patrulea
de c=nd lucreaz\ `n capi-
tala Fran]ei, ie[eanca din
satul aflat la grani]a de est
a Rom=niei a s\rb\torit
Pa[tele cu un grup de pri-
eteni, bulgari, portughezi
[i francezi. Au vopsit ou\
ro[ii, au cump\rat c=rna]i
rom=ne[ti, carne de miel [i
vin de Cotnari din maga-
zinele s=rbe[ti din Paris.
„~n general, rom=nii
merg [i `[i fac cump\r\-
turile pentru Pa[ti la c=te-
va magazine s=rbe[ti, unde
se g\se[te din bel[ug carne
de miel, cozonac cu nuc\,
vopsea de ou\ sau vin de
Cotnari. Mai au c=rna]i, za-
cusc\ [i cabanos din Ro-
m=nia. Am avut [i noi pe
mas\ m=ncare tradi]ional\
rom=neasc\, dar [i bulgar-
easc\ [i, bine`n]eles, nu au
lipsit br=nzeturile fran-
tuze[ti. A fost o mas\ de
Pa[te multina]ional\. Cu
toate acestea, mi-au lipsit
bun\t\]ile f\cute de ma-
ma“, a povestit ie[eanca.
La Paris sunt trei bise-
rici rom=ne[ti, una `n Car-
tierul Latin, alta pe Saint
Sulpice [i o a treia, numit\
Biserica Greac\ `ntruc=t
apar]ine de Arhiepiscopia
Greciei.
Biserica rom=neasc\ din
strada Jean de Beauvais
este cea mai frecventat\ de
emigran]ii rom=ni. „Micile
biserici sunt pline cu ro-
m=ni de Pa[ti, nu ai unde
s\ arunci un ac. P\str\m
tradi]ia, mergem la ~nviere
s\ lu\m Lumin\ din Lumi-
n\ [i s\ ne `nt=lnim cu ro-
m=ni pentru a rosti `n ro-
m=ne[te «Hristos a ~nviat!
Adev\rat a ~nviat!». To]i ro-
m=nii se cunosc `ntre ei [i
leg\tura aceasta devine
mai puternic\ la Biseric\,
la s\rb\torile importante“,
poveste[te Alina Culincu. ~n
`ncercarea de a-mi prezenta
c=t mai corect informa]iile,
ie[eanca a memorat cu
m=ndrie c\ la Biserica
„Sainte Madelaine“, au
c\lcat odat\ [i s-au aplecat
`n fa]a icoanelor mari per-
sonalit\]i precum Cioran,
Ionesco [i Br=ncu[i. „La
subsolul Bisericii Sainte
Madelaine, o biseric\ foarte
important\ `n Paris [i pen-
tru francezi, se ]in slujbele
`n limba rom=n\, e plin\
ochi la s\rb\torile mari“, a
mai spus ie[eanca.
~n Paris, Pa[tele
dureaz\ o zi
Emigran]ii rom=ni din
Paris nu duc lipsa prepa-
ratelor sau m=nc\rurilor
rom=ne[ti, ace[tia av=nd
posibilitatea chiar s\ stro-
peasc\ din bel[ug bucatele
cu vin de Cotnari, o sticl\
cost=nd la magazinele s=r-
be[ti 4 euro. {i pre]ul c\r-
nii de miel nu difer\ foarte
tare de cel din Rom=nia,
kilogramul de miel ajun-
g=nd undeva `ntre 7 [i 9
euro. „Ca [i `n Rom=nia, de
Pa[te, orice om are pe ma-
s\ bucate alese. Rom=nii
de aici fac [i ei eforturi ca
`n noaptea de ~nviere co[ul
s\ fie plin cu ou\ ro[ii, pas-
c\, cozonac [i drob de miel,
astfel `nc=t s\ poat\ fi
sfin]it la biseric\“, sus]ine
ie[eanca din Ungheni.
Voia bun\ [i petrecerile
din Rom=nia `n cele trei
zile de Pa[te au fost `nlo-
cuite `n Fran]a de o bucu-
rie rezervat\, imigran]ii
rom=ni neav=nd prea mult
timp liber `n acest sens.
„La noi, Pa[tele este doar
duminca, pentru c\ dumi-
nica suntem liberi. Cred c\
dac\ Pa[tele s-ar fi serbat
`ntr-o alt\ zi nu mai a-
veam timp de stat la mas\
sau de dus la Biseric\. Aici
trebuie s\ munce[ti, c\ alt-
fel nu ai din ce tr\i“, sus]i-
ne Alina Culincu.
~n aceea[i ordine de
idei, ie[eanca ]ine s\ sub-
linieze faptul c\ salariile
nu mai sunt a[a cum au
fost, iar locurile de munc\
pentru rom=ni se g\sesc
mai greu, de[i Rom=nia a
devenit membr\ cu drep-
turi depline a Uniunii Eu-
ropene din luna ianuarie a
acestui an. a

Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“

ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii
social filantropice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar
„Ca un izb\vitor al celor robi]i urm\torii pa[i:
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 ajut\tor, Purt\torule de destina]ia sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul
biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe, anual“ cu datele personale [i cu datele de identificare
roag\ pe Hristos Dumnezeu s\ fiscal\ a Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i ai mântuiasc\ sufletele noastre.“
Ortodoxiei. 14832064 [i Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Aprilie 2007, 2000
la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - Grecia, unde se Informa]ii suplimentare Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te. pute]i ob]ine la num\rul Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
Dintre obiective men]ion\m: Valeea Teembee (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paraskevi), de telefon: 0232/276907, ran]\“, situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n
Coompleexul moonahal Meeteeora (moa[tele Sf. Haralambie); In nsula Evia: M-rea Sf. Cuv. la sediul spatele Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile
David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Proko- Centrului de Pelerinaj Alecsandri“) sau de pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
pion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. „Sf. Parascheva“ Pasul 2
Partenie din Lampsakos), Levadhia - Participare la Sf=nta Liturghie [i `nchinare la din Ia[i: Bd. {tefan Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai
mo[tele Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala cel Mare [i Sfânt 2007, la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la
mitropolitan\); In
nsula Eghin na (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Katoo Xeenia nr. 16, `n curtea Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin
(`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Teesaloonicc (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Catedralei mitropolitane, po[t\ Administra]iei Fiscale de domiciliu.
Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis (croazier\ `n ju-
rul Sf. Munte Athos). sau acces=nd site-ul:
www.centruldepelerinaj.ro. Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel.
Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport 0232.220.548 interioare 111, 105 sau 303.
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; cazare `n regim V\ mul]umim [i v\
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. a[tept\m! V\ mul]umim!

8 Duminic\, 15 aprilie 2007
Documentar
Str\mo[ii, mereu vii
De la cele mai primitive triburi
pân\ la super tehnologizata
Japonie, din preistorie [i pân\
ast\zi, omul religios, care a
resim]it dorul firesc de p\rin]ii,
fra]ii [i prietenii r\posa]i, nu a
crezut nici un moment c\ ace[tia
„au trecut la nefiin]\“, ci c\ ei
continu\ s\ fie vii, chiar dac\ `n-
tr-o alt\ dimensiune a existen]ei.
~n consecin]\, `ntotdeauna s-a
de Iulian DAMIAN
Dac\ ne oprim doar
asupra câtorva ]\ri, pre-
cum Japonia, China, Me-
xic sau Cambodgia, ob-
serv\m c\ aceste s\rb\-
tori sau festivaluri dedi-
cate celor adormi]i – de[i
unele sunt mai sobre, iar
altele mai exuberante,
unele trimit la credin]e [i
practici ce ni se par exo-
tice, stranii sau grote[ti,
CM
iar altele cu un intens
YK
con]inut spiritual – au un
scop comun: acela de a le
aminti celor `n via]\ de
cei adormi]i, de datoria
moral\ pe care o au fa]\
de r\posa]i [i de faptul
c\, la un moment dat, [i
ei „se vor ad\uga str\mo-
[ilor lor“.
O-bon, ziua când
japonezii de odinioar\
se `ntorc acas\
~n mod surprinz\tor,
`n Japonia peste m\sur\
de tehnologizat\, `n fieca-
re an, `n perioada 14-16
august, se s\rb\tore[te
O-bon sau Bon, s\rb\toa-
re `nchinat\ celor mor]i.
De[i, conform legendei,
ini]iatorul acesteia este
Buddha, O-bon e s\rb\to-
rit\ [i de mul]i japonezi
shintoi[ti, fiind aproape o
Lumini pentru
sufletele str\mo[ilor
Specifice festivalului
O-bon, lampioanele sunt
confec]ionate special
pentru acest eveniment.
Seara sunt aprinse [i
atârnate la stre[inile
templelor, caselor [i `n
cimitire, fiind l\sate s\
ard\ toat\ noaptea. Ja-
ponezii sunt convin[i c\
acestea ajut\ sufletele
celor r\posa]i s\ nu se
r\t\ceasc\ [i s\ g\seas-
c\ mai u[or drumul c\-
tre cei dragi afla]i aici,
pe t\râmul celor vii. De-
[i sunt `n general multi-
colore, lampioanele a-
prinse pentru cei care au
murit pe parcursul anu-
lui ce a trecut de la ul-
tima O-bon sunt de cu-
loare alb\, pentru ca su-
fletul celui decedat, aflat
la prima c\l\torie din
lumea de dincolo, s\ g\-
seasc\ mai u[or drumul.
Dac\ atunci când vin `n
lumea celor vii, spiritele
str\mo[ilor au avut ne-
voie de o lumin\ c\l\u-
str\duit s\ p\streze vie leg\tura
spiritual\ cu ace[tia, s-a rugat
pentru ei [i a cerut ajutorul lor,
le-a cinstit memoria [i a c\utat s\
nu-i dezam\geasc\. Dar dincolo
de aceste fapte individuale de
cinstire a str\mo[ilor adormi]i, pe
toate continentele [i `n toate
religiile exist\ un cult al mor]ilor [i
zile statornicite de pomenire
general\ a lor.
s\rb\toare na]ional\ prin
amploarea sa.
Festivalul are la baz\
credin]a c\, `n aceast\
perioad\, sufletele str\-
mo[ilor au posibilitatea
de a se `ntoarce `n lumea
celor vii, pentru a-[i vizi-
ta rudele. ~n consecin]\,
`n fiecare cas\ se fac pre-
g\tiri speciale, ca pentru
primirea unor oaspe]i de
seam\. Acestea sunt `m-
podobite cu ramuri de
pin, cu flori [i cu lampioa-
ne de diverse culori [i bo-
gat ornate, anume confec-
]ionate pentru aceast\
s\rb\toare. Totodat\, O-
bon este [i un prilej de re-
unire a `ntregii familii;
fiecare japonez `ncearc\,
indiferent de cât de de-
parte s-ar afla, s\ vin\ s\
petreac\ aceste zile `m-
preun\ cu p\rin]ii [i cele-
lalte rude apropiate, pen-
tru a merge `mpreun\ la
mormintele celor dragi,
rude sau prieteni, [i a
participa la slujbele pen-
tru comemorarea celor
mor]i care se oficiaz\ `n
templele budiste.
Un aspect important al
acestui festival `l repre-
zint\ ofrandele care se a-
duc pentru str\mo[i. A-
cestea constau `n orez,
legume, fructe, pr\jituri,
flori, [i se depun la alta-
rele din temple, dar [i la
cele de acas\, c\ci `n fie-
care cas\ se afl\ un altar
consacrat str\mo[ilor, pe
zitoare, [i la `ntoarcere,
acestea sunt ajutate tot
de lampioane.
Din credin]a c\ `mp\-
r\]ia mor]ilor se afl\ la
vest, dincolo de ocean, `n
CM
YK
care, pe lâng\ ofrandele
alimentare pentru osp\-
tarea sufletelor aflate `n
vizit\, pe toat\ durata
festivalului se ard be]e
parfumate sau t\mâie.
Aceste ofrande nu sunt
aduse pentru a `mbuna `n
vreun fel spiritele celor
mor]i, care nu sunt con-
siderate periculoase, ci
pentru a le alina suferin-
]a pe care o `ndur\ `n lu-
mea cealalt\ [i a le ar\ta
c\ cei vii nu i-au uitat [i
le acord\ aceea[i consi-
dera]ie [i dragoste, ca a-
tunci când erau `n via]\.
De aceea, se face tot posi-
bilul ca „[ederea“ tempo-
rar\ a sufletelor str\mo-
[ilor `n lumea celor vii, pe
parcursul s\rb\torii, s\
fie cât mai pl\cut\. Ast-
fel, un aspect important
al festivalului `l consti-
tuie bon odori (dansul
bon), un dans religios tra-
di]ional, care dureaz\ toa-
t\ noaptea [i la care par-
ticip\, deopotriv\, b\r-
ba]i, femei [i copii, `mbr\-
ca]i `n costume tradi]io-
nale.
Desf\[urat `n s\li spe-
cial amenajate, `n incin-
tele templelor, pe maluri-
le râurilor, pe ]\rmul m\-
rii sau `n marile pie]e ale
ora[elor, scopul acestui
dans este unul dublu: `n
primul rând de a ar\ta
recuno[tin]a pe care cei
vii le-o poart\ str\mo[ilor
lor, iar `n al doilea rând,
seara zilei de 16 august,
ultima a festivalului,
mul]imi de oameni vin
pe malurile râurilor sau
la ]\rmul m\rii [i depun
pe ap\ mii de lampioa-
ne, pe care le urm\resc
cu privirea pân\ ce sunt
duse de ap\ [i de vânt `n
larg. Nu [tim dac\ spiri-
tele str\mo[ilor japone-
zilor mai [i `ncurc\ lam-
CM
YK
~n Mexic, cu prilejul zilei „de los Muertos“, familiile se reunesc cu
prilejul acestui festival la mormintele celor deceda]i, unde petrec
toat\ noaptea consumând mânc\ruri specifice, povestind despre
peripe]iile prin care a trecut cel mort `n timpul vie]ii [i rugându-se
pentru to]i membrii familiei, vii sau adormi]i.
acela de a destinde spiri-
tul celui decedat, `nainte
de a pleca din lumea celor
vii, pentru ca `n anul ur-
m\tor s\ doreasc\ s\ se
re`ntoarc\.
„Dia de los Muertos“
~n fiecare an, `n perioa-
da 31 octombrie – 2 no-
iembrie, `n Mexic se cele-
breaz\ Zilele Mor]ilor, u-
na dintre cele mai impor-
tante s\rb\tori mexicane.
Rezultatul unui ames-
tec `ntre credin]ele vechi-
lor azteci [i maya[i din a-
cest spa]iu [i cre[tinismul
adus de conchistadorii
spanioli, aceasta este fun-
damentat\ pe credin]a
c\, pe durata celor trei
zile, mor]ii trebuie invi-
ta]i s\-[i viziteze rudele
`n via]\. Ca [i `n Japonia,
[i `n Mexic familiile se re-
unesc cu prilejul acestui
festival la mormintele ce-
lor deceda]i, unde petrec
toat\ noaptea, consu-
mând mânc\ruri specifi-
ce, povestind despre peri-
pioanele [i nimeresc prin
case str\ine sau prin
apele interna]ionale, dar
cert este c\, mai ales `n
ultima sear\ a festivalu-
lui O-bon, se creeaz\ un
extraordinar joc de lu-
mini multicolore pe su-
prafa]a apei, care fac de-
liciul presei interna]io-
nale, dar mai ales al tu-
ri[tilor.
pe]iile prin care a trecut
cel mort `n timpul vie]ii [i
rugându-se pentru to]i
membrii familiei, vii sau
adormi]i. ~n contrast cu
scopul s\u, caracteristic\
acestui festival este ex-
plozia de culoare, dat\ de
mul]imea florilor depuse
pe morminte [i de ghir-
landele de hârtie colora-
t\, precum [i starea de
voie bun\ a participan-
]ilor.
Un aspect original a
acestei s\rb\tori `l con-
stituie altarele care se or-
ganizeaz\ `n fiecare cas\,
`n amintirea membrilor
familiei deceda]i `n spe-
cial `n ultimul an, [i care
au `n centru fotografii ale
acestora. Pe altare se pu-
ne ap\, s\pun, un prosop
[i o trus\ de b\rbierit, `n
cazul `n care defunctul a
fost b\rbat, din credin]a
c\ dup\ c\l\toria atât de
lung\ pe care sufletul a
avut-o de f\cut din lumea
de dincolo, are nevoie s\
se spele [i s\ se r\coreas-
c\.
De asemenea, acesta
poate s\ g\seasc\ pe al-
tar [i obiectele sale prefe-
rate din timpul vie]ii, al\-
turi de alimente – mai a-
les „pâinea mor]ilor“, spe-
cific\ acestui festival –,
fructe, dulciuri [i sare,
pentru a le potrivi dup\
gust, precum [i foarte
multe flori, `n general cri-
zanteme [i g\lbenele, ca-
re, prin perisabilitatea
lor au rolul de a le aminti
celor vii c\ [i ei sunt su-
pu[i mor]ii.
Odat\ pus la punct al-
tarul, drumul din strad\
pân\ `n cas\ este pres\-
rat cu petale de flori, care
ajut\ sufletul s\ g\seas-
c\ altarul care `i este de-
dicat, dar [i de a face mai
pl\cut\ calea pe care a-
cesta o are de str\b\tut. CM
~n ultimul timp, au `nce-
YK
put s\ fie prezente astfel
de altare [i `n [colile [i in-
stitu]iile de stat din Me-
xic, ca locuri publice de
comemorare a personali-
t\]ilor defuncte.
Festivalul
mormintelor „curate
[i str\lucitoare“
~n China, la data de 5
aprilie, dup\ calendarul
european, se s\rb\tore[te
Quingming, („curat [i
str\lucitor“), care mar-
cheaz\ atât venirea pri-
m\verii, cât [i comemo-
rarea str\mo[ilor [i a ru-
delor decedate.
Termenul denume[te
atât cerul care, odat\ cu
prim\vara, se cur\]\ de
nori, [i soarele care `nce-
pe s\ str\luceasc\ mai
tare, cât [i felul cum tre-
buie s\ arate mormintele
str\mo[ilor la aceast\
s\rb\toare, numit\ [i „a
vegherii mormintelor“.
Dac\ pe parcursul anului
sarcina sau privilegiul
comemor\rii [i vener\rii
zilnice a str\mo[ilor `i re-
vine capului familiei, res-
pectiv celui mai `n vârst\
b\rbat din cas\, de
Quingming, toat\ familia
trebuie s\ le aduc\ oma-
gii str\mo[ilor, tineri [i
b\trâni, prosternându-se
`n fa]a mormintelor aces-
tora. Este o zi `n care ci-
mitirele sunt pline de oa-
menii ce vin s\ cure]e
mormintele rudelor [i s\
 CM
YK

Duminic\, 15 aprilie 2007 9

~n Occidentul secularizat contemporan, sentimentul comuniunii cu str\mo[ii s-a pierdut
aproape `n totalitate. A mai r\mas doar temporara p\rere de r\u pentru pierderea suferit\,
care se trateaz\ prin câteva [edin]e de psihoterapie … [i cam atât. ~ntr-un fel, este
explicabil\ aceast\ situa]ie din moment ce, pentru mul]i occidentali, cei dragi nici nu „se
mut\ la Domnul“, nici nu „au adormit“, ci „au trecut `ntru nefiin]\“, au „disp\rut“ definitiv.

aduc\ ofrande de mânca- ofranda s\ ajung\ la su- vers propor]ional\ cu p\-

re (carne, orez, dulciuri),
ceai, vin, amulete de hâr-
tie [i liba]ii.
Sufletele deceda]ilor
sunt chemate la mas\
prin arderea de be]e par-
fumate pe morminte [i se
consider\ c\ m\nânc\
`mpreun\ cu familia, iar
dup\ `ncheierea prânzu-
lui, se ard bani de hârtie,
din credin]a c\ astfel
sunt trimi[i sufletelor ca-
re ar putea fi `n nevoi fi-
nanciare `n via]a de din-
colo.
~n aceast\ zi, partici-
pan]ii la s\rb\toare poar-
t\ cu ei ramuri de salcie
sau le atârn\ la por]i [i
u[ile caselor, acestea a-
vând rolul de a ]ine de-
parte spiritele rele, care
bântuie acum prin lumea
celor vii. De asemenea, `n
nici o cas\ nu se aprinde
focul [i nu se g\te[te, con-
sumându-se exclusiv mân-
care rece.
Sufletele str\mo[ilor
cambodgieni nu vin
decât invitate
~n luna septembrie a
fiec\rui an, budi[tii din
CM
YK Cambodgia s\rb\toresc
Prachum Benda, un festi-
val ce se `ntinde pe par-
cursul a cincisprezece zile
[i care este dedicat `n
`ntregime pomenirii celor
adormi]i. ~n fiecare
diminea]\, femeile se
trezesc `nainte de
r\s\ritul soarelui pentru
a preg\ti ofrandele de
mâncare pentru
str\mo[i, pe care le vor
duce la pagode [i temple.
Fiecare vas de mâncare
pe care `l ofer\, `l `nso]esc
cu o rug\ciune, pentru ca
fletele celor dragi.
Cea de a cincisprezecea
[i ultima zi – Pchum Ben
– este cea mai importan-
t\, `ntreaga comunitate
strângându-se la templu
sau pagod\ pentru a-i
cinsti pe str\mo[ii care a-
cum pot umbla pe p\-
mânt [i participa la o ma-
s\ comun\ cu rudele [i
cunoscu]ii afla]i `n via]\.
Pentru c\ aceste spirite
nu pot veni neinvitate,
fiecare din ele prime[te o
invita]ie personal\: `n
ajun se scriu pe buc\]i de
hârtie invita]ii cu numele
fiec\rei rude decedate,
care sunt apoi sunt arse,
crezându-se c\ astfel
sunt trimise c\tre desti-
natari, iar ace[tia din ur-
m\ vor fi prezen]i la os-
p\].
Stafii cu gura mic\
~n paralel cu ofranda
pentru str\mo[i, `n fieca-
re din cele cincisprezece
zile ale festivalului Pra-
chum Benda este preg\-
tit\ [i o fiertur\ dintr-un
amestec de orez [i semin-
]e de susan, care apoi este
`mpr\[tiat\ `n fa]a pago-
delor. Cambodgienii cred
c\ a[a hr\nesc [i stafiile,
suflete ale oamenilor care
au fost foarte p\c\to[i, a
celor care nu mai au pe
nimeni `n via]\ s\ le hr\-
neasc\ sau pur [i simplu
care au fost uita]i de ur-
ma[i. Aceast\ ofrand\ ca-
re se aduce pentru sufle-
tele necunoscu]ilor se fa-
ce cât mai moale, pentru
a putea fi consumat\ [i
de stafiile cu gura foarte
mic\. Poporul cambodgi-
an este convins c\ m\ri-
mea gurii stafiilor este in-
catele s\vâr[ite, respectiv
cu cât p\catele sunt mai
multe, cu atât gura este
mai mic\, iar stafia este
condamnat\ la `nfometa-
re; cei cu p\cate foarte
grele ar fi condamna]i
chiar la o chinuitoare foa-
me continu\, pentru c\
nu ar avea gur\ deloc.
Aducerea de ofrande
str\mo[ilor sau stafiilor
condamnate s\ nu-[i g\-
seasc\ lini[tea `n lumea
spiritelor este considera-
t\ `n acest spa]iu religios
[i cultural un act esen]ial,
care `i asigur\ celui care
`l s\vâr[e[te merite de-
osebite, dar, `n primul
rând, `i ajut\ pe cei dece-
da]i s\ accead\ la o condi-
]ie mai bun\ `n via]a de
dincolo.
Str\mo[ii
seculariza]ilor „trec
`n nefiin]\“
~n Occidentul secula-
rizat contemporan, senti-
mentul comuniunii cu
str\mo[ii, pe care l-am i-
dentificat `n toate cultu-
rile descrise succint mai
sus, s-a pierdut aproape
`n totalitate. A mai r\-
mas doar temporara p\-
rere de r\u pentru pier-
derea suferit\, care se
trateaz\ prin câteva [e-
din]e de psihoterapie… [i
cam atât.
~ntr-un fel, este expli-
cabil\ aceast\ situa]ie
din moment ce, pentru
mul]i occidentali, cei
dragi nici nu „se mut\ la
Domnul“, nici nu „au a-
dormit“, ci „au trecut `n-
tru nefiin]\“, au „disp\-
rut“ definitiv. Deja la a
treia genera]ie nu se mai
[tie numele bunicilor,
precum nimeni din ge-
nera]iile viitoare nu le va
pomeni, din timp `n timp,
numele celor care ast\zi
refuz\ s\-[i pomeneasc\
str\mo[ii. ~n acest con-
text, ne punem `ntreba-
rea: oare gre[esc japone-
zii, mexicanii, cambodgi-
enii, chinezii [i mai toate
popoarele care, anual, a[-
tept\ ca sufletele mor]ilor
s\ se `ntoarc\ acas\,
chiar [i pentru câteva
zile, pentru a le alina
CM
YK
dorul? Oare este atât de
vetust\ Biserica Ortodo-
x\, cum cred unii, atunci
când la fiecare Sfânt\
Liturghie [i la zilele de
pomenire a celor adormi]i
le aminte[te celor vii de
mo[ii [i str\mo[ii lor [i se
roag\ pentru fiecare pe
h\r sau plastic mimea-
nume, refuzând s\ `i con-
damne la uitare?
Scheletele din z\, de obicei, activit\-
zah\r, ciocolat\ ]ile cotidiene, ipostazele
hilare `n care s-a aflat
* Iulian Damian este cadru
didactic la Facultatea
[i alte dulciuri la un moment dat de-
de Teologie Ortodox\
functul, dar [i pe mem-
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i Emblematice pentru brii familiei afla]i acum
Ziua Mor]ilor din Mexic `n via]\, dar care, la un
sunt craniile (calavera) moment dat, i se vor a-
Mai ales pentru cei [i scheletele din zah\r, l\tura celui mort. De[i
deceda]i `n ultimul ciocolat\, mar]ipan [i pare un obicei morbid,
an, mexicanii amena- alte dulciuri, f\cute a- craniile [i scheletele fi-
cas\ sau cump\rate din ind invariabil un sim-
jeaz\ altare pe care, cofet\rii. Acestea sunt bol al mor]ii, mexicanii
pe lâng\ tot felul de nelipsite de pe altarele consider\ c\ amuzân-
bun\t\]i, a[eaz\ [i o din case, de pe mormin- du-se pe seama aces-
fotografie a defunctu- te, sunt date `n dar ce- tora sfideaz\ de fapt
lui, ap\, s\pun, lor dragi, constituie pri- moartea, `i arat\ c\ nu
prosop [i diferite lejuri de mare amuza- se tem de ea [i c\ s-au
ment la petrecerile din `mp\cat cu ideea c\
cosmetice, pentru a aceste zile [i o delicate- mai devreme sau mai
se primeni dup\ s\ culinar\ pentru co- târziu vor avea aceea[i
lunga c\l\torie din pii. Scheletele din za- soart\ ca p\rin]ii lor.
lumea de dincolo.

HALLOWEEN – s\rb\toare a mor]ilor

Pu]ini din tinerii care
se `ngr\m\desc `n clu-
buri sau discoteci `n
„Seara de Halloween“,
`mbr\ca]i `n cele mai
bizare costume, [tiu c\
particip\ la o s\rb\toa-
re ini]ial `nchinat\ de-
func]ilor. Vechii cel]i din
vestul Europei (Irlanda
de ast\zi, Marea Brita-
nie [i Fran]a) s\rb\to-
reau `n fiecare an, la da-
ta de 31 octombrie, Sam-
hain, ziua când, credeau
ei, hotarele dintre cele
dou\ lumi – a celor
mor]i [i a celor vii – se a-
boleau, iar defunc]ii, sub
form\ de stafii, puteau
intra dup\ bunul plac `n
lumea celor vii.
O dat\ cu r\spândi-
rea cre[tinismului, Ziua
Tuturor Sfin]ilor, s\r-
b\torit\ la data de 1
noiembrie `n Biserica
apusean\, s-a suprapus
cu vechea s\rb\toare
celtic\. De la denumirea
de All-hallows (engl. „to]i
sfin]ii“) [i All-hallows-
eve(n), care denumea
seara de ajun a s\r-
b\torii, s-a ajuns la
Halloween, termenul de
ast\zi.
{i obiceiul de ast\zi
al purt\rii de costume [i
m\[ti la aceast\ s\rb\-
toare este la fel de vechi
ca [i s\rb\toarea `ns\[i.
Vechii cel]i, de team\ ca
nu cumva s\ fie ataca]i
sau omorâ]i de stafii
r\uvoitoare, purtau cos-
tume [i m\[ti care con-
siderau c\ imit\ `nf\]i-
[area locuitorilor t\râ-
mului mor]ilor. Astfel,
p\c\lindu-le c\ fac par-
te din rândurile lor, re-
u[eau s\ evite atacurile
duhurilor malefice.
Adus\ de imigran]ii
irlandezi `n SUA, `n se-
colul XX, odat\ cu „in-
dustrializarea“ Hallo-
ween-ului s-a pierdut [i
semnifica]ia sa, trans-
formându-se `n parad\
de costume [i m\[ti gro-
te[ti sau `n momentul
cel mai potrivit pentru
lansarea unui nou film
horror.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA, BISTRI}A-
N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{, SATU-
MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz; ZAL|U — 93,1 MHz;
ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG — 100,2 MHz;
TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
CM
YK
10 Duminic\, 15 aprilie 2007

Tot ce ne `nconjoar\, dar absolut tot ce ne `nconjoar\ - de la firul de

Raid iarb\ care cre[te pe c=mp p=n\ la cerul de deasupra capului - a fost creat
de cineva, noi `i spunem Creator, adic\ Dumnezeu. Tot ce ne `nconjoar\
reprezint\ dovada existen]ei lui Dumnezeu. Ca s\ afl\m mai multe [i ca
s\ `nv\]\m s\ credem, s\ citim Scriptura, cuv=ntul d\t\tor de via]\!

C=t de necredincios a fost Toma?

avem totu[i Dumnezeul
Pornind de la Evanghelia dup\ P=na la urm\, `n fiecare din noi se nostru. Cred mai cur=nd
Ioan, potrivit c\reia la o s\pt\m=n\ afl\ un Toma Necredinciosul? C=t c\ aceast\ credin]\ `n-
seamn\ s\ nu faci r\u
dup\ ce M=ntuitorul Lumii `nviase de necredincios a fost Toma? A nim\nui, s\ nu furi, s\
din mor]i, ucenicul s\u Toma n-a fost mai necredincios dec=t cei- nu omori, s\ aju]i etc.
Dar de ce crede]i c\ acum
crezut dec=t dup\ ce a pip\it sem- lal]i sau era `ndrept\]it s\ cear\ se discut\ at=tea [i at=-
nele cuielor din palmele Sale [i dovezi, av=nd `n vedere c\ el nu-L tea din via]a lui Iisus?
{tiin]a asta a `naintat
semnul suli]ei din coasta Sa, i-am v\zuse o dat\ cu ceilal]i ucenici `n prin toat\ tehnologia as-
`ntrebat pe interlocutorii no[tri de `nt=ia zi dup\ ~nviere? Cine [i ce ta [i s-ar putea s\ cerce-
teze ca s\ vad\ realita-
ast\zi, dac\ noi credem f\r\ a ne ne alimenteaz\ nevoia de a crede tea, nu?! E bine s\ crezi,
informa, f\r\ a cerceta, f\r\ a cere `n ceva? dar nu habotnic. C\ iat\,
dovezi, dup\ cum ~nsu[i M=ntuito- vede]i dvs. c\ multe ade-
V\ oferim, `n cele ce urmeaz\, v\ruri ies acum la iveal\.
rul Iisus Hristos a spus: „Ferici]i c=teva dintre r\spunsurile pe care E bine s\ cercetezi [i s\ „Cred c\ fiecare a `nceput s\ cread\ sau a
cei ce n-au v\zut [i au crezut!“. le-am primit. crezi totodat\, pentru c\
sunt at=tea emisiuni [i la `nceput s\ cread\ mai intens dup\ ce i s-au
televizor acum c\ `]i ar\tat anumite semne. {i Toma a crezut `n
Mariana, 37 de ani, postoli, `ns\ mai t=rziu a schimb\ viziunea pe care ~nvierea lui Hristos dup\ ce a v\zut
casnic\: descoperit credin]a ade- o aveai de c=nd erai copil. semnele din palmele Sale, nu?“
Eu cred c\ mai `nt=i v\rat\. Drept s\ spun,
trebuie s\ cercet\m, ca Toma a avut dreptul s\ „Cercetarea s\ crezi f\r\ s\ cercetezi, cred cu foarte mult\ con-
s\ fii sigur de lucrul res- nu cread\, pentru c\ el s\ sim]i [i gata. C=nd cre- vingere.
pectiv `n care `ncepi s\ nu L-a v\zut pe Iisus de- [i credin]a se dem `n ceva nu identifi-
crezi, nu? De exemplu, c=t dup\ o opt zile, potri- completeaz\ una c\m o limit\ sau nu ne
dac\ cred `n Dumnezeu, vit Scripturii. Fiecare om
cred pentru c\ a[a m-am se na[te... nu cu o credin- pe cealalt\“ putem explica cum [i de
credem, pentru c\ aceas-
n\scut, `ns\ pe parcurs ]\, pentru c\ aceea este t\ credin]\ alimenteaz\ o
am `nv\]at mai multe insuflat\ mai t=rziu de iluzie cum c\ totul este
despre modul `n care tre- Cuv=ntul lui Dumnezeu, posibil, alimenteaz\ spe-
buie s\ cred. Pentru c\ ci cu o g=ndire, are drep- Irina Vicoveanu, 26 de ran]a. Toma este conside-
acum sunt at=tea religii! tul la ra]iune. ~n primul ani, economist: rat mai necredincios de-
~ns\ eu cred `n Dumne- r=nd, Dumnezeu i-a dat P\rerea mea este c\ c=t ceilal]i tocmai pentru
zeu prin religia noastr\ con[tiin]a, dorin]a [i ne- `nt=i trebuie s\ cercetez c\ a distrus o realitate
ortodox\ [i at=t. {i cred voia de a cunoa[te. A- [i apoi s\ cred. Am `nce- atunci, n-a vrut s\ cread\
`n Dumnezeu pentru c\ ceast\ nevoie de cunoa[- put s\ cred `n Dumnezeu, p=n\ nu a avut dovezi c\
mi-a demonstrat c\ exis- tere este insuflat\ de cu toat\ sinceritatea, `n Neculai Ailinc\i, 59 de
Hristos `nviase. ani, fost inginer:
t\. Fiecare om trebuie s\ Dumnezeu. El ne `nva]\ momentul `n care am v\-
cread\ `n ceva, pentru s\ cercet\m, pentru c\ zut un rezultat, am sim]it ~n general eu cred [i
Violeta Cioc=rlan, 52 cercetez. {ti]i, noi credem
c\ exist\ o for]\ supe- f\r\ cercetare, nu po]i s\ efectul rug\ciunilor mele. de ani, asistent medical:
rioar\ lui la care el ape- cuno[ti [i nu po]i crede Toma n-a fost mai necre- Carmen Apostol, 44 de mai mult din instinct,
ani, inginer: Cred [i nu cercetez. Eu pentru c\ deocamdat\ ni-
leaz\ la un moment dat. pe de rost. Ca s\ crezi ce dincios dec=t ceilal]i uce- mijloace de cercetare nu
trebuie, pune m=na [i nici, poate c\ a fost mai Crezi pentru simplul meni nu poate [ti ce e `n
fapt c\ ai nevoie de ajutor am la `ndem=n\, dar cred partea cealalt\. Imposi-
cite[te Biblia, cuv=ntul pragmatic, a vrut dovezi, `n Dumnezeu, `n primul
d\t\tor de via]\, pentru dar asta nu `nseamn\ c\ pe care nu-l g\se[ti la se- bil! Nici [tiin]a n-are cum
menii t\i [i sunt multe r=nd pentru c\ a[a am s\ afle, s\ demonstreze.
c\ ~nv\]\tor ca Iisus ni- n-a crezut. {i aici avem fost obi[nuit\ de c=nd e-
meni n-a fost [i nu va fi. un exemplu `n zilele probleme care se rezolv\ Noi le [tim de la `ncepu-
cu adev\rat. Eu am sim- ram copil [i pentru c\ turile lumii [i mergem
Nici un om de [tiin]\ nu noastre. {tiin]a aduce o simt nevoia. Am avut u-
i-a atins nivelul. explica]ie mai pragmati- ]it pe pielea mea. Eu `nt=i mai departe, `ns\ nimeni
cred [i aproape nu cerce- nele probleme [i neca- nu a demonstrat, deo-
c\, dar nu contrazice reli- zuri, iar ast\zi am ni[te
gia, dup\ p\rerea mea. tez, pentru c\ eu simt camdat\, dac\ exist\ Rai
„N-a fost mai Dac\ crezi `n Dumne- nevoia s\ cred `n ceva. convingeri legate de acea sau Iad, de exemplu.
for]\ spiritual\ care m\
necredincios, ci poate zeu, asta nu `nseamn\ c\ Poate dac\ cercetez `ncep
]ine `n picioare c=nd bate
Filosofii au `ncercat ei
nu ai `ncredere `n [tiin]\ s\ aprofundez, `ncep s\ dezbat\ situa]ia. {ti]i,
mai pragmatic“ [i invers. Poate c\ a crede s\-mi pun `ntreb\ri [i v=ntul greut\]ilor. {i pen- idealismul a `ncercat s\
mi-a[ distruge „mitul“ pe tru mine acea for]\ su- despart\ trupul de suflet
Margareta, 50 de ani, `n Dumnezeu e ceva ce nu perioar\ este Dumnezeu.
Ion Tican, 56 de ani, pensionar\: ]ine de ra]iune, ci mai care mi l-am creat despre [i s\ le explice indepen-
fost t=mplar: Eu nu [tiu prea multe, mult de suflet. Dac\ o ex- Dumnezeu care m\ ajut\ dent unul de altul, dar...
Tot ce ne `nconjoar\, pentru c\ acum de cu- plica]ie pe care o dau s\ trec peste probleme. „Numai Toma a avut B\nuiesc c\ lumea mate-
dar absolut tot ce ne `n- r=nd am `nceput s\ vin [tiin]ele despre ceva ce Omul crede `n ceva, in- curajul s\ spun\“ rial\ este material\, iar
conjoar\ - de la firul de mai mult la biseric\, `ns\ ]ine de Univers, lume etc. diferent ce, pentru c\ nu omul c=t tr\ie[te este [i
iarb\ care cre[te pe dac\ e vorba a[a, cred f\- nu spune nimic despre este suficient de puternic spirit.
c=mp p=n\ la cerul de r\ s\ cercetez. M\ refer Dumnezeu nu `nseamn\ psihic, mai ales. Dar nici {tiin]a a demonstrat
deasupra capului - a fost aici c\ cercetez, `ns\ `n c\ Dumnezeu nu exist\. fizic. {i atunci este nevoie p=n\ acum c\ exist\ alte
creat de cineva, noi `i ideea de a afla mai multe Pentru mine, credin]a `n de ajutorul cuiva, iar aju- materii [i poate c\ s-ar
spunem Creator, adic\ informa]ii [i de a `nv\]a Dumnezeu, este o nevoie. torul pe care `l prime[te putea s\ existe [i lumea
Dumnezeu. Tot ce ne `n- cum trebuie s\ ne apro- {i cred c\ [i pentru toat\ de la Dumnezu are meni- cealalt\ pe care noi nu o
conjoar\ reprezint\ do- piem de Biseric\. {i ne- lumea, tocmai `n ideea de rea de a-l face mai bun, `n vedem. Eu nu cred c\
vada existen]ei lui Dum- voia asta de credin]\ apa- a fi ferici]i [i optimi[ti. primul r=nd [i mai cura- Toma a fost mai necre-
nezeu. Ca s\ afl\m mai re atunci c=nd sim]i c\ nu Cel pu]in la mine, de asta jos `n momentele grele. dincios, ci eu cred c\, `n
multe [i ca s\ `nv\]\m mai ai nici o sc\pare. Am s-a n\scut. Dac\ nu a[ fi A[a consider eu. str\fundul sufletului, fie-
s\ credem, s\ citim crezut mereu `n Dumne- crezut `n Dumnezeu [i care dintre apostoli avea
Scriptura, cuv=ntul d\- zeu, `ns\ acum `ncerc s\ `ntr-o for]\ superioar\ o `ndoial\. Sunt sigur de
t\tor de via]\! Cine vrea m\ comport ca un cre[tin mie, a[ fi fost mult mai Marian Nicu, 31 de ani, asta, numai c\ Toma a a-
s\ cread\, s\ cread\. adev\rat pentru c\ m-a trist\ [i m-a[ fi sim]it reprezentant v=nz\ri: vut curajul s\ spun\.
Iisus Hristos n-a obligat lovit o boal\ cumplit\ [i mult mai singur\. Eu cercetez pentru c\ {ti]i c\ `n Biblie sunt do-
pe nimeni s\ cread\ [i nu cred c\ voi g\si ajutor nu pot crede a[a orbe[te, u\ tipuri de oameni: unii
nici nu oblig\. Lumea dec=t la Cel de Sus. pentru c\ pot s\ nu cred credincio[i [i unii farisei.
cealalt\, dac\ privim cu Am crezut [i p=n\ a- corect, nu? Eu nu cred Acei farisei spun c\-s mai
mare aten]ie, este un lu- cum, dar spuneam mereu dec=t ceea ce este demon- credincio[i dec=t ceilal]i,
cru destul de deslu[it. c\ nu am timp s\ ajung, strat deja. S\ spunem c\ dar `n realitate este in-
Via]a cea bun\, pentru c\ `mi era greu, `ns\ a- Toma a fost mai... refor- vers...
care noi credem `n ~nvi- cum parc\ m-a luat frica. mator, adic\ `n momen- Omul c=nd crede ceva,
erea lui Iisus nu exist\ E adev\rat c\ nu trebuie Mihai, 37 de ani, bursi- tul `n care nu crezi, cer- n-are nevoie de dovezi,
dec=t l=ng\ Cel care a s\ a[tep]i s\ te loveasc\ er Elve]ia cetezi [i evoluezi. F\r\ credin]a lui n-o str\mut\
creat lumea [i care ex- un necaz ca s\ `nve]i s\ Dac\ m\ `ntreba]i a- cercetare nu po]i s\ evo- nimeni niciodat\, pentru
ist\ din ve[nicie - pentru crezi, `ns\ niciodat\ nu e cum un an, v\ spuneam luezi. Dac\ s-ar numi no- c\ el a primit semne [i
c\ nu au existat al]i prea t=rziu. P=n\ la ur- c\ mai `nt=i trebuie s\ roc, poate c\ a[ crede `n- prin acelea a putut veri-
Dumnezei niciodat\, ci m\, cred c\ fiecare a `nce- Ioan Olan, 70 de ani, cercetezi [i apoi s\ crezi, tr-o for]\ superioar\ care fica. Coinciden]a nu poate
unul singur care este put s\ cread\ sau a `nce- pensionar (a lucrat `n `ns\ acum sunt de p\rere s\ m\ ajute atunci c=nd merge la nesf=r[it. Sunt
ve[nic - [i care ne chea- put s\ cread\ mai intens transport local) c\ acestea se completea- am nevoie. Nu cred `n multe lucruri care se `n-
m\ l=ng\ El `n via]a ve[- dup\ ce i s-au ar\tat anu- Cerceteaz\ [i apoi cre- z\ una pe alta: adic\ ju- destin, dar cred `n Dum- t=mpl\ inexplicabil, iar
nic\. mite semne. {i Toma a de. Eu cred `n Dumnezeu, mi-juma. {i cercetez [i nezeu. De ce nu? Cred, noi numim acestea coinci-
Toma, `n c\utarea lui, crezut `n ~nvierea lui dar nu mi-am pus proble- cred, [i cred [i cercetez... `ns\ nu am avut parte de den]e, `ns\ sunt semne
a[ putea spune c\ pe mo- Hristos dup\ ce a v\zut ma a[a asupra cercet\rii E un amestec, pentru c\ dovezi. Poate de aceea nu divine. a
ment a fost mai necre- semnele din palmele Sa- existen]ei Sale, pentru c\ una o implic\ pe cealalt\.
dincios dec=t ceilal]i a- le, nu? p=n\ la urm\ trebuie s\ Poate c\ se poate [i altfel, Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 Duminic\, 15 aprilie 2007
Pagina
de istorie
Comuni[tii [i preg\tirea Festivalului
Interna]ional al Tineretului, Bucure[ti - 1953
Procesul moderniz\rii a fost,
indubitabil, una dintre
transform\rile majore prin care a
trecut omenirea `n ultimele secole.
O dimensiune fundamental\ a
acestui proces a constituit-o [i
schimbarea intervenit\ `n raportul
public-privat din cadrul societ\]ilor
marcate de aceast\ transformare.
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Romanul lui George Or-
well, „1984“, nu este decât e-
pitomizarea unei astfel de
situa]ii. Raportul public-pri-
vat a fost `ntotdeauna un e-
lement fundamental de co-
mensurare a vie]ii [i activi-
t\]ii individului `n mai toate
secven]ele cronotopice ale
evolu]iei umanit\]ii. Toto-
dat\, el a fost un cadru re-
feren]ial `n care s-au `nscris
[i procesele ample ale orga-
niz\rii, pe scara istoriei, a
diverselor state [i comu-
nit\]i.
„Dac\ statul este
puternic, el ne
cople[e[te, dac\ este
slab, pierim“
Barometrul care ne-ar
putea indica cu un grad re-
lativ mare de fidelitate evo-
lu]ia raportului public-pri-
vat este istoria vie]ii pri-
vate. Din p\cate, „grani]ele“
[i uneori structura acestei
discipline sunt proteiforme
[i este `nc\ greu de formulat
o defini]ie unanim accepta-
bil\ a istoriei vie]ii private.
Ne afl\m `ntr-o situa]ie pa-
radoxal\, `n care pe m\sur\
ce „publicul“ invadeaz\ seg-
mente ale privatului, acesta
din urm\ caut\ [i descoper\
mereu noi „teritorii“ pe care
[i le asum\. ~n centrul spa-
]iului arondat „privatului“
`ntâlnim marile teme, de
multe ori tabuizate, ale u-
manit\]ii: sexul, incestul,
moartea, rela]iile ierarhice
b\rbat-femeie, cele de pute-
re, boala, durerea etc. {i a-
cestea `ns\, rezultate din in-
terdic]ii morale [i frici ances-
trale, au fost „exorcizate“
prin cuprinderea lor `n reg-
ulile logice [i normative ale
culturii scrise de tip modern.
Modernizarea f\r\ de-
mocratizare – `n sensul cel
mai larg [i cuprinz\tor al
acestui cuvânt - a adus `n is-
Unul dintre autobuzele care circulau
pe str\zile capitalei `n anii ’50
Avansul „publicului“ `n sectoare
pân\ nu demult rezervate „privatu-
lui“ a generat mereu solu]ii
alternative din partea indivizilor,
care au dezvoltat adev\rate strategii
de p\strare [i/sau configurare a
unui „spa]iu“ privat separat printr-o
„distan]\ social\“ convenabil\ de
posibila intruziune a „publicului“.
toria ultimelor secole opor-
tunit\]i noi de control asu-
pra societ\]ilor, a favorizat
tendin]ele autoritare [i dic-
tatoriale, a `ncurajat un tip
de comunicare social\ care a
„masificat“ societ\]ile, a cre-
at „bre[e“ `n spa]iul privat,
cu m\rturisita inten]ie a ac-
centu\rii controlului social
[i al conformismului.
Afirma]ia lui Paul Vale-
ry: „Dac\ statul este puter-
nic, el ne cople[e[te, dac\ es-
te slab, pierim“ a fost
`n]eleas\ sub semnul peri-
colului iminent al dispari]iei
na]ionale `n condi]iile exis-
ten]ei r\zboaielor totale [i a
genocidului, a lumii nu-
clearizate `n care s-a tr\it
`ncepând cu perioada post-
belic\. Tot mai mul]i indi-
vizi au salutat, din varii mo-
tive, existen]a unui stat put-
ernic [i atotprezent. Toate
societ\]ile puternic ier-
arhizate pe modelul autori-
tarismului [i/sau al totali-
tarismului au favorizat sta-
tul `n fa]a individului [i pu-
blicul `n fa]a privatului. Se
uit\ adesea c\ antonimul
democra]iei nu este aristo-
cra]ia, ci oligarhia. Expe-
rien]a regimurilor totalitare
de la noi [i de aiurea poate fi
edificatoare `n acest sens.
Regimul comunist
voia s\ dea m\sura
capacit\]ii sale `n
fa]a poporului
[i lumii `ntregi
Interven]ia mea `[i pro-
pune s\ releve raportul pu-
blic-privat `n România „de-
mocra]iei populare“ prin a-
pelul la un eveniment, care
a avut o semnifica]ie aparte
`n epoc\, dar care ast\zi nu
mai constituie un reper sem-
nificativ `n istoriografia de-
dicat\ perioadei.
Festivalul Interna]ional
al Tineretului din vara anu-
lui 1953 (2-14 august), des-
f\[urat la Bucure[ti, nu re-
prezint\ obiectul vreunei lu-
cr\ri speciale sau al unui
Sectorul particular era sufocat de taxe [i impozite. SOVROM-urile erau `nc\ `n
func]iune [i ]ara era spoliat\ economic de sovietici. ~n al nou\lea an de la `ncheierea
r\zboiului `nc\ existau cartele pentru pâine, ulei, zah\r, carne, s\pun [i alte bunuri
aflate oricum `n cantitate insuficient\. O surs\ ne informeaz\ c\ `n vederea atingerii
scopurilor propagandistice ale festivalului, sovieticii au renun]at pentru scurt timp s\
spolieze economia ]\rii `n inten]ia de a crea o fals\ aparen]\ de abunden]\.
studiu monografic, nu a fost
[i nu este `nc\ analizat ca
un moment cu semnifica]ie
`n istoria acelor vremi, dar
pentru genera]iile n\scute
la mijlocul secolului trecut
el este cu siguran]\ unul din
evenimentele memorabile.
M-am oprit asupra acestui
moment din mai multe mo-
tive.
Primul este acela c\ eve-
nimentul a fost perceput `n
epoc\ ca fiind unul extrem
de important pentru Româ-
nia, pentru regimul de la
Bucure[ti [i pentru pres-
tigiul ]\rii `n lume [i, `n con-
secin]\, regimul a mobilizat
resurse [i oameni f\când
apel la toate pârghiile de
putere disponibile. Festiva-
lul a fost un moment de mo-
bilizare social\ `n care regi-
mul a vrut s\ dea m\sura
`ntregii sale capacit\]i nu
numai `n fa]a propriului
popor, ci [i `n fa]a lumii.
Un alt motiv este acela c\
manifest\rile specifice Fes-
tivalului – cu participare in-
terna]ional\ semnificativ\
[i numeroas\ - nu au putut
fi strict „conten]ionate“ [i in-
terac]iunea românilor, a ti-
nerilor `n primul rând, cu
cei din alte ]\ri a fost direc-
t\ [i imposibil de controlat
`n totalitate. Pe lâng\ surse-
le interne care ne dau infor-
ma]ii asupra acestui eveni-
ment, avem [i surse externe,
oferindu-ne astfel posibili-
tatea corobor\rii [i interpre-
t\rii materialului avut la
dispozi]ie. Alt motiv a fost
c\ `n anul 1953 ]ara se afla
`n plin proces de stalinizare
[i sovietizare, cu toate c\ `n
martie murise Stalin, dar,
`n acela[i timp, exista `nc\
rezisten]\ `mpotriva regi-
mului [i speran]a nutrit\ de
unii c\ r\sturnarea acestuia
cu sprijin occidental este
`nc\ posibil\. Desigur, pot fi
identificate [i alte motive
care s\ justifice alegerea a-
cestui moment, dar cele enu-
merate mai sus mi se par
suficiente.
~nceputurile
Festivalului
~n ceea ce prive[te rapor-
tul public-privat, f\r\ `ndo-
ial\ c\ nu putem face o ana-
liz\ exhaustiv\ a acestuia,
dar vom `ncerca s\ relief\m
modul `n care aspecte ale
vie]ii private precum cele
privind: alimenta]ia, `mbr\-
c\mintea, regimul de lucru,
petrecerea timpului liber,
accesul la cultur\, rela]iile
cu str\inii etc. au fost afec-
tate de controlul statului, de
ingerin]a brutal\ a „publicu-
lui“, `n perioada preg\tirii [i
desf\[ur\rii Festivalului.
Aceste raporturi nu sunt,
desigur, specifice doar aces-
tui moment, dar Festivalul
O dat\ cu instalarea
regimului comunist,
cozile au devenit
un fapt firesc `n
peisajul cotidian
din 1953 a fost un bun „mar-
tor“ `n acest sens, prin mobi-
lizarea pe care a necesitat-o
la nivel social.
Dup\ sfâr[itul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial, la
30 octombrie 1945, a fost
convocat la Londra primul
Congres Mondial al Tinere-
tului, la care au participat
reprezentan]ii a 60 de ]\ri.
Scopul era evident generos,
lupta pentru pace [i demo-
cra]ie `n lume. Urmare a
acestui prim congres s-a or-
ganizat Federa]ia Mondial\
a Tineretului democrat [i
s-a decis organizarea unor
festivaluri mondiale ale
tineretului.
Primul dintre ele s-a or-
ganizat `n perioada 5-19 au-
gust 1951 la Berlin. A ur-
mat, `n perioada 2-14 au-
gust 1953, cel de la Bucu-
re[ti [i apoi cele de la Mos-
cova (1957), Viena (1959),
Helsinki (1962) [.a.m.d.
„Festivalul mondial al tine-
retului [i studen]ilor pentru
pace [i prietenie“ de la Bu-
cure[ti a fost precedat `n pe-
rioada 26-30 iulie 1953 de
Congresul Mondial al Tine-
retului organizat tot `n capi-
tala României, la care s-a
adoptat uzuala, de acum,
chemare la pace [i bun\
`n]elegere, la respingerea cu
orice mijloace a r\zboiului.
Organizarea congresului [i
apoi a festivalului la Bucu-
re[ti a oferit posibilitatea
autorit\]ilor comuniste de a
marca un moment de pres-
tigiu, primul cu adev\rat
important dup\ `ncheierea
r\zboiului, moment care s\
fac\ cunoscut\ România [i,
fire[te, „realiz\rile“ noului
regim aflat `n permanent\
c\utare de legitimitate [i re-
cunoa[tere interna]ional\.
Momentul era prielnic: mu-
rise Stalin, se `ncheiase ar-
misti]iul `n Coreea, CECO
intrase `n vigoare etc.
Situa]ia general\ a
României `n anul 1953
~n ceea ce prive[te ordi-
nea politic\ aceasta era, evi-
dent, cea dictat\ de U.R.S.S.
Constitu]ia adoptat\ `n
1952 o copia practic pe cea
sovietic\. Drepturile omului
nu erau garantate [i a[a
cum men]ioneaz\ un docu-
ment: „onoarea, via]a [i pro-
prietatea omului erau la dis-
pozi]ia statului despotic.
Oricine putea fi arestat, je-
fuit de bunurile sale [i tri-
mis f\r\ judecat\ [i f\r\
drept de ap\rare `ntr-un la-
g\r de munc\ for]at\“ (Open
Society Archives (OSA).
Dreptul de vot se exercita
doar pentru a alege per-
soana impus\ de comuni[ti.
~ndoctrinarea comunist\ e-
ra una din priorit\]ile regi-
mului [i lectura documente-
lor oficiale comuniste [i a
ziarelor de aceia[i factur\
era obligatorie. Cea mai mi-
c\ opozi]ie sau critic\ la a-
dresa regimului unipartidist
era aspru sanc]ionat\.
~n ceea ce prive[te ordi-
nea social\, aceasta era, fi-
re[te, marcat\ de aplicarea
luptei de clas\, fiecare indi-
vid fiind apreciat prin pris-
ma originii sale sociale (ori-
gine „s\n\toas\“ sau „nes\-
n\toas\“). Clasele [i catego-
riile sociale avute au fost
lichidate prin `ncarcerare,
confisc\ri [i nu `n ultimul
rând prin inani]ie. Cartelele
alimentare au fost distribu-
ite pornind [i de la aceast\
realitate a apartenen]ei [i
originii sociale.
A[a numita pia]\ liber\,
controlat\ [i ea de stat, ofe-
rea acelea[i alimente la pre-
]uri de 2-3 ori mai mari. Ori-
cine era angajat al statului
trebuia s\-[i scrie o autobi-
ografie `n care s\ precizeze
obligatoriu care era originea
sa social\, a p\rin]ilor [i a
rudelor apropiate, activi-
tatea lor politic\, averea, e-
xisten]a unor rude `n str\i-
n\tate etc. Orice omisiune
era aspru pedepsit\ [i auto-
biografia te urm\rea ca o
umbr\. Un simplu denun] te
putea costa libertatea.
Delatori, informatori [i
colaboratori ai regimului [i
poli]iei politice existau `n
toate mediile [i erau foarte
activi. A[a cum ne spune o
surs\: „Frica de turn\tori a
ajuns mai mare decât dra-
gostea de adev\r, aceasta
luând `n considerare riscuri-
le la care erai expus spu-
nând adev\rul“. Piramida
social\ avea `n vârf nucleul
de conducere al partidului
obedient fa]\ de Moscova,
urma apoi restul nomencla-
turii de partid, membrii a-
cestuia, iar la baza pirami-
dei erau cei neangaja]i poli-
tic [i cei cu origine „nes\n\-
toas\“. Fosta elit\ economi-
c\ [i politic\ devenea paria
[i, de regul\, membrilor s\i
li se refuza angajarea `n
func]ii publice, la stat, fiind
l\sa]i practic s\ moar\ de
foame.
„Cultura sovietic\“
se extinde, tradi]ia
occidental\ interzis\
Ordinea economic\ se
prezenta astfel: se efectuase
na]ionalizarea [i 90% din ac-
tivitatea industrial\, 80%
din comer], 12% din agricul-
tur\, 95% din transporturi
intraser\ `n proprietatea
statului. Aproape trei sfer-
turi din popula]ia ]\rii, cei
din mediul rural, se aflau
sub presiunea constant\ a
comuniz\rii prin coopera-
tivizare. Sectorul particular
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
era sufocat de taxe [i im-
pozite. SOVROM-urile erau
`nc\ `n func]iune [i ]ara era
spoliat\ economic de sovie-
tici. ~n al nou\lea an de la
`ncheierea r\zboiului `nc\
existau cartele pentru pâi-
ne, ulei, zah\r, carne, s\pun
[i alte bunuri aflate oricum
`n cantitate insuficient\. O
surs\ ne informeaz\ c\ `n
vederea atingerii scopurilor
propagandistice ale festiva-
lului, sovieticii au renun]at
pentru scurt timp s\ spolie-
ze economia ]\rii `n inten]ia
de a crea o fals\ aparen]\ de
abunden]\.
Ordinea intelectual\ a
fost [i ea profund afectat\
de reforma `nv\]\mântului
dup\ modelul sovietic [i de
copierea acestui model `n ce-
ea ce prive[te toate segmen-
tele vie]ii intelectuale. A[a
numita „cultur\ sovietic\“
dublat\ de obligativitatea
studierii limbii ruse [i a
orelor de marxism-leninism,
a afectat profund educa]ia.
Admiterea `n `nv\]\mântul
superior, dar nu numai,
bazat\ pe criteriile de clas\
[i origine social\ a fost [i ea
introdus\. Tot ceea ce ]inea
de valorile [i tradi]ia occi-
dental\ era interzis [i pus
sub semnul `ndoielii. Tim-
pul liber al celor cuprin[i `n
sfera educa]iei de toate
gradele era ocupat [i contro-
lat, deopotriv\, prin ac]iuni
de munc\ „voluntar\“ con-
cursuri [i activit\]i sportive
de genul celor „Gata pentru
munc\ [i ap\rare“, [edin]e
de tot felul, vizion\ri de
spectacole cu con]inut politic
sau „sovietic“ `n grup etc.
Cu toate acestea, o bun\
parte a tineretului român a
nutrit firesc, ca peste tot `n
lume, la cunoa[terea adev\-
ratelor valori, la posibilita-
tea afirm\rii individuale ba-
zate pe morala tradi]ional\.
***~n num\rul urm\tor ve]i
putea citi despre caznele
comuni[tilor dinainte [i din
timpul desf\[ur\rii Festivalului
interna]ional al tineretului
(Bucure[ti, 1953).
(n.r. Titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei)
12 Duminic\, 15 aprilie 2007

Producerea deficitar\ sau o ac]iune insuficient\ a insulinei de c\tre pancreas poate fi cauzat\
Por]ia de factori externi [i interni: predispozi]ia genetic\ pentru aceast\ boal\, distrugerea
pancreasului dup\ extirparea chirurgical\ sau de c\tre unii viru[i, epuizarea sau suprasolicitarea

de s\n\tate pancreasului de c\tre obezitate, sarcin\, alimenta]ie excesiv\ `n dulciuri, traumatisme

ale creierului sau stres psihic, medicamente sau chimicale cu toxicitate pancreatic\.

Diabeticul, un om normal,
ceva mai grijuliu cu sine
a insulinei de c\tre pan- au existat diabetici care mentului medical, bol-
~n lupta cu agresiunile mediului extern, un creas poate fi cauzat\ de au beneficiat de agen]i te- navul trebuie instruit [i
bolnav cronic nu poate supravie]ui f\r\ a ]ine factori externi [i interni, rapeutici medicamento[i. asupra regimului alimen-
ce pot favoriza sau declan- tar c=nt\rit, pe care `l are
seama de tot ce i-ar putea face bine [i r\u. O [a boala. Aici se reg\se[te Diet\ cu afine la dispozi]ie. Cunoa[tere [i
boal\ cronic\, care evolueaz\ ani de zile, poate predispozi]ia genetic\ apelarea la „farmacia
pentru aceast\ boal\, dis- [i coac\ze verde“ face ca necesarul
fi gr\bit\ sau fr=nat\ `n lunecarea ei c\tre „mai trugerea pancreasului du- de medicamente s\ fie Dr. Vlad-Dorin Bejan,
p\ extirparea chirurgica- Alimenta]ia diabetic\ diminuat, mai ales pen-
r\u“ prin intermediul alimenta]iei, prin condi]iile are o importan]\ deose- medic
l\ sau de c\tre unii viru[i, tru complica]iile reumatis-
igienice de via]\ [i munc\, stare psihic\, factorii epuizarea sau supraso- bit\, neput=nd fi `nlocu- male, oculare, cardiovas- primar reumatolog
licitarea pancreasului de it\ de nici un tratament culare, neurologice. Spre
naturali de cur\, pe l=ng\ tratamentul medicamentos. Plec=ndu- la tratament, pot fi ]inute
c\tre obezitate, sarcin\, exemplu, c=]i diabetici [tiu `n fr=u cu acest arsenal te-
medicamentos sau chirurgical specific. alimenta]ie excesiv\ `n se de la necesit\]ile calo- [i folosesc afinele, coac\- rapeutic. Trebuie luat `n
dulciuri, traumatisme ale rice ale omului normal, `n zele, necesare pentru ar- calcul [i efectul relaxant la
creierului sau stres psi- func]ie de v=rst\, sex [i e- teriopatia diabetic\? nivelul psihicului, care se
c\ brutal, dar, de obicei,
lent, toate ]esuturile [i or- hic, medicamente sau chi- fortul depus, ra]ia ali- Exerci]iul fizic face par- ob]ine `n sta]iunile balneo-
de dr. Vlad-D
Dorin BE- ganele, d=nd complica]ii micale cu toxicitate pan- mentar\ trebuie s\ cu- te integrant\ din terapeu- climaterice, stresul consti-
JAN, medic primar cardiovasculare, renale, creatic\. prind\ elemente de origi- tica diabetului. Are un tuind un factor declan[a-
osteoarticulare, dermato- Descoperirea insulinei ne animal\ pentru apor- efect stimulativ, de poten- tor al diabetului.
reumatolog tul de proteine, cu valoa- ]are a ac]iunii insulinei, cu
logice, oculare. de c\tre rom=nul Paules- Renumite sunt sta]iu-
Diabetul zaharat re- Bolnavul este ca o ma- cu [i mai ales utilizarea re biologic\ mare, dar [i sc\derea concomitent\ a nile Ciunget, Bodoc, Tin-
prezint\ o perturbare a [in\ la care nu func]io- sa pe scar\ larg\, ca tra- de origine vegetal\, im- glicemiei. Face s\ scad\ ca, pentru apele alcaline
prelu\rii glucidelor din neaz\ una sau dou\ bujii, tament, `naintea celui de- portante pentru glucide- gr\simile din depozite, s\ carbogazoase, alcaline clo-
alimente p=n\ la energie `nc=t nu putem `nc\rca al Doilea R\zboi Mondial, le, vitaminele [i s\rurile se amelioreze circula]ia rurate la S=ngeorz, sul-
de c\tre insulina produs\ „motorul“ cu prea mult\ a permis rezolvarea deze- minerale, reziduurile ce- membrelor [i permite cre[- furoase la Ol\ne[ti, C\li-
de pancreas. Glucoza r\- „benzin\“. chilibrelor mari [i urgen- lulozice. terea afluxului de s=nge la m\ne[ti, sulfurate, cal-
mas\ `n s=nge, nefolo- Producerea deficitar\ te. {i `nainte de descope- O dat\ diagnosticat, pe inim\ [i creier. cice la Govora, Nicolina [i
sit\, devine toxic\ [i ata- sau o ac]iune insuficient\ rire [i dup\ aceast\ dat\ l=ng\ eviden]ierea trata- carbogazoase la Vatra
Apele minerale Dornei [i Covasna.
Hidro-termo-electrote-
stimuleaz\ buna rapia [i masajul sunt
func]ionare a metode care pot fi g\site
organelor interne `n orice servicii de balne-
ofizioterapie din localit\]i
Tratamentul balneocli- mai mari sau mai mici, ce
materic asociat cu hidro- pot fi folosite trimestrial.
termo-electroterapie ocu-
p\ un loc adjuvant, `n pre- Tratamentul
zent, dar asta din cauza
nerecunoa[terii [i nereco- nu trebuie „s\rit“!
mand\rii lui de c\tre Singura condi]ie pus\
cadrele medicale, ceea ce bolnavului pentru trata-
face ca aceste metode s\ mentele de mai sus este
fie cu at=t mai pu]in cu- ca diabeticul s\ fie bine e-
noscute [i folosite de bol- chilibrat, tratamentul s\
navi. Apele minerale bru- fie clar precizat [i s\ nu
te normalizeaz\ func]iu- existe complica]ii prea
nea ficatului, bilei, pan- importante.
creasului [i, `n general, Av=nd `n vedere c\ un
digestia, amelioreaz\ ex- bolnav vechi de diabet
cre]ia renal\, echilibrea- prezint\ cel pu]in patru-
z\ tulbur\rile hidroelec- cinci complica]ii ce afec-
trolitice, normalizeaz\ flo- teaz\ diverse organe [i
ra microbian\ din tubul aparate, el ar trebui s\
digestiv [i de pe piele [i `nghit\ tot at=tea feluri
cre[te rezisten]a organis- de medicamente. La un
mului la infec]ii generale moment dat zecile de me-
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ [i locale. dicamente sunt `ncur-
~n aplica]ii externe, a- cate, abandonate de bol-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; ceste ape minerale stimu-
Rug\ciuni pentru toat\ tre- navi din diverse motive,
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a leaz\ circula]ia arterial\ boala erod=nd ireversibil
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea [i venoas\, precum [i tul- s\n\tatea. Acest lucru ar
diminea]\ de diminea]\ bur\rile neurologice de la putea fi evitat printr-o
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei membre, unde gangrena [i cunoa[tere de c\tre cadre
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) ulcera]iile amenin]\ per- medicale [i bolnavi a va-
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii manent. Complica]iile reu- lorii reale a factorilor na-
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi matismale frecvent `nt=l- turali de cur\, a farma-
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic nite la diabetici, resim]ite ciei verzi [i utilizarea lor
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor precoce [i mult mai rebele corect\. a
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la Locurile Sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
00.00 Atlas biblic (r) 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
 Duminic\, 15 aprilie 2007
Por]ia
de s\n\tate
Folosi]i plantele ca s\ ademeni]i somnul
Insomnia este o suferin]\ frecvent
`ntâlnit\ `n condi]iile civiliza]iei actuale
cu un ritm alert de via]\, cu stres [i,
adesea, cu alterarea rela]iilor interumane.
Se manifest\ ca un simptom al unui
dezechilibru nervos care const\ `n
imposibilitatea de a adormi timp de câteva
ore dup\ urcarea `n pat sau `n trezirea
brusc\, dup\ o scurt\ [i insuficient\
perioad\ de somn (1-2 ore), cu men]inere
`n stare de veghe timp de 1-3 ore.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Insomnia poate fi
tranzitorie (câteva zile),
intermitent\ (pe termen
scurt, sub 3 s\pt\mâni)
sau cronic\ (mai mult de
3 s\pt\mâni).
Din cauza crizelor frec-
vente de insomnie, orga-
nismul nu-[i poate reface
complet for]ele fizice [i
psihice, iar starea de obo-
seal\ se amplific\ de la o
zi la alta, devenind tot mai
greu de suportat.
Se [tie c\ un adult s\-
n\tos are nevoie de 6-8 8 5 linguri pe zi, dintre care
ore de somn pe zi, iar co-
piii [i vârstnicii de 8-1 10
ore. Este adev\rat c\ au
existat persoane care se
ref\ceau complet dup\
un somn redus la numai
3-4 ore (Napoleon, scrii-
torii Virgilius, Horatius,
pre[edin]ii Franklin [i
Truman etc), recordul fi-
ind de]inut de fizicianul
Thomas Edison, care dor-
mea numai 2 ore pe zi. A-
ceste cazuri sunt `ns\ ex-
cep]ii, la majoritatea per-
soanelor somnul de peste
6 ore pe zi este o strict\
necesitate a organismului.
Ceaiurile [i tincturile
pot induce cu succes
somnul
Pân\ la apari]ia som-
niferelor pe baz\ de com-
pu[i de sintez\ chimic\,
timp de secole [i milenii,
oamenii `[i tratau insom-
niile, cronice sau rebele,
cu diferite plante medici-
nale, pentru efecte tonice
[i reconfortante asupra
sistemului nervos epui-
zat, eliminând st\rile de
instabilitate neuropsihi-
c\, f\r\ a produce depen-
den]e.
Efectul de inducere a
somnului cu ceaiuri [i tinc-
turi este datorat con]i-
nutului `n substan]e ac-
tive din plante (alcaloizi,
flavonoide, uleiuri eterice,
vitamine [i s\ruri min-
erale).
Sunt recomandate in-
fuzii sau decocturi calde,
cu specii separate sau `n
amestecuri, `ndulcite cu
miere de albine sau cu za-
h\r, consumate cu 30 mi-
nute `nainte de culcare,
preferabil dup\ o baie cal-
d\, simpl\ sau cu plante
sedative.
- Infuzie din flori de tei
(1-2 linguri]e la 250 ml
ap\ clocotit\); se infu-
zeaz\ acoperit timp de 5
minute, se strecoar\ [i se
beau, zilnic, 2-3 c\ni, `n-
dulcite cu miere de albi-
ne, dintre care una `nain-
te de culcare, cu ac]iuni i-
mediat sedative.
- Infuzie din flori de la-
vand\ (1 linguri]\ la 250
ml ap\ fiart\); se in-
fuzeaz\ acoperit 5 minute
[i se beau câte 2 c\ni pe
zi, având ac]iuni calman-
te `n insomnie, cefalee [i
afec]iuni cardiace pe sub-
strat nervos.
- Infuzie din herba de
talpa gâ[tei (3 linguri la
250 ml ap\ clocotit\); se
infuzeaz\ 10 minute, se
strecoar\ [i se iau câte 3-
1-2 linguri `nainte de cul-
care.
- Infuzie din conuri de
hamei (1 lingur\ la 250
ml ap\ clocotit\); se in-
fuzeaz\ 10 minute [i se
beau 2 c\ni pe zi.
- Infuzie din r\d\cini
de valerian\ (1 linguri]\
la 250 ml ap\); dup\ in-
fuzare 10-15 minute, se
bea o can\ `nainte de cul-
care, având efecte seda-
tive asupra sistemului ner-
vos central.
- Infuzie din frunze,
flori [i fructe de p\ducel
(1 linguri]\ la 250 ml ap\
fiart\); se infuzeaz\ 10-
15 minute, se strecoar\ [i
se bea seara, `nainte de
culcare.
- Infuzie din herba de
sulfin\, se bea o can\
`nainte de culcare.
Ceaiurile de salvie
au efect sedativ
Efecte sedative au [i
ceaiurile consumate din
specii separate cu frunze
de salvie, roini]\ [i men-
t\, flori de porumbar, lu-
mân\ric\, mac-ro[u [i
ciubo]ica-cucului, herba
de m\ghiran, busuioc [i
urzic\ moart\, rizomi de
obligean\, scoar]\ de sal-
cie [i coji de mere sau por-
tocale.
Infuziile cu amestecuri
includ, `n principal, flori
de tei [i lavand\, herba
de talpa-gâ[tei [i sovârv,
conuri de hamei, capsule
de mac, fructe de p\ducel
[i r\d\cini de valerian\.
Alte re]ete complexe
cuprind: flori de mu[e]el,
g\lbenele [i portocal,
frunze de ment\, busuioc,
roini]\ [i pelin, herba de
cimbri[or, m\t\ciune, m\-
ghiran, sulfin\, sun\toa-
re, ciubo]ica-cucului, coa-
da-calului, fructe de m\-
ce[, anason [i chimion, coji
de portocale, bulbi de ceap\.
Pân\ la apari]ia somniferelor pe baz\ de compu[i de sintez\ chimic\, timp de secole [i
milenii, oamenii `[i tratau insomniile cu diferite plante medicinale, pentru efecte tonice
[i reconfortante asupra sistemului nervos epuizat, f\r\ a produce dependen]e. Efectul
de inducere a somnului cu ceaiuri [i tincturi este datorat con]inutului `n substan]e
active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine [i s\ruri minerale).
Re]eta autorului:
- tei [i lavand\ (flori),
valerian\ (r\d\cini), roi-
ni]\ (frunze), talpa-gâ[tei
[i busuioc (herba), hamei
(conuri), p\ducel (frunze
[i fructe).
Acest amestec de plan-
te prezint\ efecte seda-
tive, antispastice [i hip-
notice, ac]ionând asupra
`ntregului sistem nervos
c\ruia `i scade excitabili-
tatea.
Tincturi pentru copiii
cu somn agitat:
- Tinctur\ de valerian\
(20 g r\d\cini macerate
timp de 8 zile `n 100 ml
alcool 700) din care se iau
câte 15-20 pic\turi, `na-
inte de culcare. Dac\ se
folose[te `n cursul zilei,
poate provoca st\ri de
somnolen]\.
- Tinctur\ de talpa gâ[-
tei (20 g herba macerat\
timp de 7-8 zile `n 100 ml
alcool 700) din care se iau
câte 20-40 pic\turi de 2-3
ori pe zi.
- Tinctur\ din flori,
frunze [i fructe de p\du-
cel (20 g `n 100 ml alcool
600, timp de 10 zile); se
iau câte 10-15 pic\turi, de
3 ori pe zi, ultima `nainte
de culcare, `n caz de iriga-
re cerebral\ insuficient\.
- Pulbere din r\d\cini
uscate [i m\run]ite de va-
lerian\ din care se ia câte
un vârf de cu]it, de 3 ori
pe zi.
~n cazuri speciale se
folosesc [i alte tincturi:
- arnic\ (flori), la in-
somnii datorate traume-
lor fizice [i psihice;
- captalan (r\d\cini), la
insomnii datorate co[ma-
rurilor;
- m\selari]\ (semin]e),
`n cazuri de halucina]ii;
- mu[e]el, la copiii cu
somn agitat;
- portocale (coji), `n in-
somnii rebele;
- tuia (frunze), `n in-
somnii matinale, dup\
ora 4 diminea]a, urmate
de somnolen]\ ziua.
Tratamentele
balneoclimaterice
Sunt eficiente `n sta-
]iunile Borsec, Sinaia,
Predeal, Poiana-Bra[ov,
Vatra Dornei etc. ~n
schimb, nu este indicat
climatul marin din lunile
c\lduroase.
Uleiurile esen]iale
ajut\ la relaxarea
organismului
Uleiurile esen]iale pot
fi deosebit de utile `n
combaterea insomniilor.
~ntr-o lamp\ de aromate-
rapie se pun 4-5 pic\turi
ulei de lavand\, tranda-
fir, roini]\, liliac sau pin
creând, `n camera de dor-
mit, o atmosfer\ odoran-
t\ care imprim\ o stare
sedativ\ [i de relaxare.
Acelea[i efecte se ob]in
folosind 4-5 pic\turi ule-
iuri eterice `n apa de baie.
De asemenea, se fac ma-
saje cu uleiuri eterice ca-
re se pun `n ulei de m\s-
line, migdale sau din
sâmburi de struguri, rea-
lizând hidratarea [i cat-
ifelarea pielii, iar prin
mirosul emanat se real-
izeaz\ relaxarea sistemu-
lui nervos central.
~n cazuri mai acute se
recomand\ inhala]ii cu
ulei de busuioc (câteva pi-
c\turi puse pe batist\
sau `n baia general\),
având efecte tonice, anti-
depresive, antiastenice [i
revigorante.
B\i, comprese,
masaje
~n tratamente externe
se recomand\ b\i genera-
le [i locale, cu caracter
sedativ [i relaxant. Cu
aceste b\i, cunoscutul
pictor Utrillo s-a vindecat
de insomnie cronic\ la re-
comandarea fitoterapeu-
tului francez Maurice Mes-
segue.
- B\i generale calde
(37-380C), cu infuzie din
100 g flori de lavand\ la 3
litri ap\ sau 3-4 g ulei de
lavand\ amestecat cu al-
cool, `n cantit\]i egale, ca-
re se adaug\ `n cad\ unde
se st\ 20 minute, zilnic,
`ntr-o cur\ de 21 de b\i.
Somniferele produc
dependen]\
Se interzic alimentele
greu digerabile [i excitante
cum sunt: carne de porc [i
de vânat, gr\simi animale,
pe[te gras, [unc\, salam,
cârna]i, afum\turi, meze-
luri, conserve, ou\, maio-
nez\, condimente iu]i, cas-
trave]i mura]i, b\uturi al-
coolice, carbogazoase [i cu
coca-cola, ceai negru [i,
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- B\i generale calde
(350C) cu infuzie din 150 g
flori de tei la 2-3 litri ap\
care se adaug\ `n cad\,
mai ales la copiii agita]i
care se r\sucesc `n pat [i
nu pot adormi.
- B\i generale calde cu
uleiuri eterice de pin,
brad, roini]\, busuioc, cim-
bri[or, m\ghiran, rozma-
rin, coji de portocale [i l\-
mâi (câte 5 pic\turi la ca-
d\, de 2 ori pe s\pt\-
mân\ câte 12-15 minute).
- B\i generale cu sare
de salin\ sau sare de ma-
re (500 g la cad\), `n care
s-au macerat ace de brad,
pin sau molid (20%).
- B\i de mâini [i de pi-
cioare cu flori de tei, p\-
ducel [i m\ce[, frunze de
ment\ [i capsule de mac.
- Cataplasme pe glezne
[i genunchi cu hrean ras,
]inute pân\ când apare
senza]ia de c\ldur\ lo-
cal\.
- Cataplasm\ pe piept
[i pe cord cu bitter sue-
dez.
- Cataplasm\ pe piept
sau pe ceaf\ cu o]et de
mere `nc\lzit.
- Comprese pe frunte
cu infuzie de busuioc a-
vând efect reconfortant `n
st\rile de insomnie, aste-
nie, depresii [i anxietate.
- Masaje `n lungul co-
loanei vertebrale cu mace-
rat din petale de mac
ro[u, flori de m\ce[ [i
m\ghiran [i frunze de
trandafir.
- Pern\ sau s\cule] de
tifon umplute cu flori de
lavand\, conuri proaspe-
te de hamei (schimbate la
2 s\pt\mâni) care se ]in
pe piept sau la cap.
Apiterapia recomand\:
- Propolis (60 pastile) ur-
mat de ceaiuri din ce-
ren]el, r\chitan, t\t\nea-
s\, g\lbenele [i turi]\
mare, cu efecte bune `n
cazul insomniilor provo-
cate de dureri stomacale
(pre-ulceroase sau ul-
ceroase), dar [i `n timpul
unor depresii nervoase.
mai ales, cafea cu efect de
excitare a neuronilor. Al-
coolicii [i marii consuma-
tori de cafea sufer\ cel mai
mult de insomnii, devenite
cronice.
Exist\ un mare num\r
de produse chimice, som-
nifere [i tranchilizante, cu
efecte sedative [i hipnotice
(nitrozepam, diazepam,
distonocalm, extraveral,
meprobamat, oxazepam,
ciclobarbital, fenobarbital,
hidroxizin). Acestea pot
13
Mânca]i cu cel pu]in
3 ore `nainte
de culcare
Se va respecta progra-
mul meselor principale,
cina luându-se cel târziu
la ora 20.00, cu aproxima-
tiv 3 ore `nainte de cul-
care. Se vor consuma can-
tit\]i reduse de alimente,
astfel ca foamea s\ nu
trezeasc\ peste noapte.
Se vor evita mesele copi-
oase cu alimente greu di-
gerabile care pot produce
indigestii nocturne.
Sunt recomandate pen-
tru masa de sear\ multe
crudit\]i (salat\ verde,
varz\ alb\, ceap\, praz,
ridichi, m\rar, tomate,
p\stârnac, morcov, p\-
trunjel r\d\cini), carne
slab\ [i pe[te, iaurt, brân-
z\ de vaci, biscui]i, ger-
meni de grâu sau cereale
integrale cu un pahar de
lapte fierbinte (eventual
de capr\), `ndulcit cu mie-
re de albine.
Efecte deosebite `n pro-
ducerea somnului are us-
turoiul, frecat `n ulei.
Este demn de re]inut
c\ organismul are nevoie,
pentru un somn normal,
de o cur\ cu calciu (2
g/zi), vitamina B1 [i vita-
mina B5 (acidul pantote-
nic), preluate din produse
naturiste, având efecte `n
diminuarea tensiunii e-
mo]ionale [i calmarea sis-
temului nervos, f\r\ a
genera dependen]\.
Dup\ masa de sear\ se
vor mânca fructe proas-
pete (mere, caise, piersice,
pepeni, struguri, fragi, mu-
re, agri[e) sau se vor bea
ceaiuri din flori de portocal
[i, mai ales, din coji proas-
pete sau uscate de mere
(fierte 3-5 minute), având
rol tonic pentru sistemul
nervos. ~n locul merelor se
indic\ zeama de la o l\-
mâie amestecat\ cu o lin-
gur\ de miere de albine,
consumat\ cu o or\ `na-
inte de culcare. a
determina o stare de tran-
s\, dependen]\ [i diferite
efecte secundare, care
ajung chiar la decese acci-
dentale prin somn.
Statistic s-a stabilit c\
`n SUA se folosesc, `n
fiecare sear\, circa 15 mi-
lioane de pastile, iar `n
Fran]a 20 de milioane de
persoane consum\, cu re-
gularitate, tranchilizante,
mai ales din cauza zgomo-
tului `nconjur\tor.
14
Pagina
agricultorului
Sucevenii, primii la agricultura ecologic\
a Pe site-ul Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale (MAPDR) este prezentat\, `n linii mari, importan]a pe care o au
produsele ecologice [i modul `n care fermierii ar putea practica o altfel de agricultur\ dec=t cea conven]ional\ a ~ncerc=nd s\ ne
aliniem la tendin]ele europene [i descoperind propriet\]ile nes\n\toase a unui produs „umflat“ artificial, pia]a produselor ecologice a
`nceput s\ se dezvolte [i `n Rom=nia prin ini]iativa unor fermieri al c\ror sim] al afacerii s-a dovedit a fi mai dezvoltat a Acest lucru se
`nt=mpl\ [i datorit\ cererii din ce `n ce mai mari de produse ecologice pe pia]a european\ [i cea rom=neasc\ a
Consult=nd lista pro-
duc\torilor atesta]i pen-
tru practicarea agricul-
turii ecologic, publicat\
pe site-ul MAPDR, se
constat\ receptivitatea
fermierilor din jude]ul
Suceava `n materie de
ecologie, sucevenii repre-
zent=nd, de departe, nu-
cleul dur al agriculturii
ecologice din Rom=nia.
Astfel, din cei 3.092 de
produc\tori atesta]i pen-
tru o astfel de practic\,
majoritatea este repre-
zentat\ de persoane fizice
din jude]ul Suceava, din
zone ca {aru Dornei, Pa-
naci, Dorna - Arini, Co[na
sau Neagra {arului, fer-
mierii practic=nd agricul-
tura ecologic\ at=t `n
domeniul vegetal c=t [i `n
zootehnie. Pe list\ se re-
g\sesc `ns\ [i practican]i
ai apiculturii ecologice.
Agricultura ecologic\
(uzita]i sunt [i termenii
de „organic\“ sau „biolo-
gic\“) este un procedeu
modern de a cultiva
plante, de a `ngr\[a ani-
male [i de a produce ali-
mente, care se deosebe[te
fundamental de agricul-
tura conven]ional\. Rolul
acestui sistem de agricul-
tur\ este de a produce hra-
n\ mult mai curat\, mai
potrivit\ metabolismului
organismului uman, dar
`n deplin\ corela]ie cu
conservarea [i dezvolta-
rea mediului, `n respect
fa]\ de natur\ [i legile ei.
Agricultura ecologic\
contribuie la cre[terea ac-
tivit\]ilor economice cu o
important\ valoare ad\u-
gat\ [i are o contribu]ie
major\ la sporirea intere-
sului pentru spa]iul rural.
~n practica agriculturii
ecologice nu se utilizeaz\
fertilizan]i [i pesticide de
sintez\, stimulatori [i re-
gulatori de cre[tere, hor-
moni, antibiotice [i siste-
me intensive de cre[tere a
animalelor. Se sub`n]ele-
ge astfel c\ [i organis-
mele modificate genetic [i
derivatele lor sunt in-
terzise `n agricultura eco-
Produsele ecologice,
mai scumpe
cu 25-30%
Pia]a produselor eco-
logice `n Uniunea Euro-
pean\ cuprinde practic
toate produc]iile agrico-
le primare [i procesate
(p=ine, vin, carne, lapte,
ulei, pe[te etc.).
Potrivit unui studiu,
produsele ecologice sunt
`n general cu 25-30% mai
scumpe dec=t produsele
conven]ionale, dar `n
func]ie de cerere [i o-
fert\ pot s\ ajung\ la
40% din pre]ul unui pro-
dus conven]ional.
~n ceea ce prive[te ]\-
rile din Europa de Est,
acestea vor avea nevoie
de 10-15 ani dup\ inte-
grarea `n UE pentru a-[i
logic\. Trecerea de la a-
gricultura conven]ional\
la cea ecologic\ se face
prin respectarea unei pe-
rioade de conversie, care,
`n produc]ia vegetal\, are
o durat\ de 2 ani pentru
culturile anuale [i 3 ani
pentru culturile perene.
Astfel, asupra solului pe
care urmeaz\ s\ fie prac-
ticat\ agricultura eco-
logic\ nu se mai inter-
vine, un anumit timp de
ani, cu nici un fel sub-
stan]\ amintit\ mai sus.
Sistemul de agricul-
tur\ ecologic\ se bazeaz\
pe respectarea unor re-
guli [i principii de pro-
duc]ie stricte `n conformi-
tate cu legisla]ia comuni-
tar\ [i legisla]ia na]io-
nal\ `n vigoare de imple-
mentare a legisla]iei comu-
nitare.
Sigla „ae“, specificul
unui produs ecologic
Pentru a diferen]ia pro-
dusele ecologice de cele
ob]inute `n urma prac-
tic\rii agriculturii con-
ven]ionale, s-a dispus eti-
chitarea diferen]iat\, pre-
vederile europene privind
etichetarea fiind foarte
precise `n acest caz. Ast-
fel, pe eticheta aplicat\
produselor ecologice sunt
obligatorii urm\toarele
men]iuni specifice siste-
mului de agricultur\ eco-
logic\: referirea la modul
de produc]ie ecologic, si-
gla, numele [i codul or-
ganismului de inspec]ie [i
certificare care a efectuat
inspec]ia [i a eliberat cer-
tificatul de produs eco-
logic [i, `ncep=nd cu anul
trecut, sigla ,,ae“.
Sigla ,,ae“ garanteaz\
c\ produsul, astfel eti-
chetat, provine din agri-
cultura ecologic\ [i este
certificat de un organism
de control, permi]=nd con-
sumatorului o identifi-
care facil\ a acestor pro-
duse pe pia]\. Dreptul de
utilizare a siglei ,,ae“ pe
produsele, etichetele [i
ambalajele produselor
putea dezvolta [i struc-
tura pia]a intern\. Un
exemplu edificator `n
acest sens este Spania
care, la 17 ani de la in-
tegrare, `ncepe o struc-
turare a pie]ei interne.
~n acest r\stimp, Spa-
nia export\ aproape `n
totalitate produsele eco-
logice pe pie]ele nordice
europene.
Suprafe]ele mari din
Europa de Est, care nu
au primit inputuri chi-
mice ridicate `n ultimii
ani, din lips\ de mij-
loace financiare, ar pu-
tea s\ devin\ din „Cenu-
[\reas\“ o „Alb\ ca Z\-
pada“, relev\ studiul, `n
contextul pie]ei ecologi-
ce europene deficitare.
Agricultura ecologic\
este un sector dinamic
`n Rom=nia, care a cu-
Agricultura ecologic\ (uzita]i sunt [i termenii de „organic\“ sau „biologic\“)
este un procedeu „modern“ de a cultiva plante, de a `ngr\[a animale [i de a
produce alimente, care se deosebe[te fundamental de agricultura conven]ional\.
Rolul acestui sistem de agricultur\ este de a produce hran\ mult mai curat\, mai
potrivit\ metabolismului organismului uman, dar `n deplin\ corela]ie cu
conservarea [i dezvoltarea mediului, `n respect fa]\ de natur\ [i legile ei
agroalimentare ecologice
`l au produc\torii, procesa-
torii [i importatorii `nre-
gistra]i la MAPDR [i care
de]in un contract, cu un
organism de inspec]ie [i
certificare, aprobat de
c\tre MAPDR. ~n vederea
ob]inerii dreptului de uti-
lizare a siglei „ae“ de cer-
tificare [i a siglei „ae“ de
comunicare, solicitan]ii
vor completa cererile de
solicitare.
La fiecare `nceput
de an, „ecologi[tii“
trebuie s\ se
`nregistreze
la minister
~nregistrarea produc\-
torilor `n agricultura eco-
logic\ este obligatorie `n
fiecare an [i se face prin
completarea unor fi[e de
`nregistrare `n agricul-
tura ecologic\, disponi-
bile la Direc]iile de Agri-
cultur\ [i Dezvoltare Ru-
ral\ jude]ene, `n peri-
metrul c\reia produc\-
torul `[i desf\[oar\ activi-
noscut `n ultimii ani o
evolu]ie ascendent\, at=t
`n sectorul animalier,
c=t, mai ales, `n sectorul
vegetal. Astfel, supra-
fa]a total\ destinat\ a-
griculturii ecologice era
`n 2006 de aproximativ
170.000 hectare, fa]\
110.400 hectare `n 2005
[i 73.800 hectare `n
2004.
De asemenea, a cres-
cut [i num\rul operato-
rilor din agricultura eco-
logic\ (produc\tori, pro-
cesatori, comercian]i).
Num\rul acestor ope-
ratori `nregistra]i la
MAPDR `n anul 2006 a
fost de 3.409, cu 21%
mai mult fa]\ de opera-
torii `nregistra]i `n anul
2005 [i aproape dublu
fa]\ de operatorii `nre-
gistra]i `n anul 2004.
tatea. Informatiile pri-
vind completarea fi[elor
de `nregistare sunt furni-
zate de responsabilii ju-
de]eni pentru agricultura
ecologic\.
Sprijin consistent
pentru fermieri
Deoarece agricultura
ecologic\ are o contribu-
]ie major\ la dezvoltarea
durabil\, prin sporirea
biodiversit\]ii, protec]ia
mediului [i cre[terea fer-
tilit\]ii solului, produc\-
torii din acest sector sunt
sprijini]i prin programele
de agro-mediu ale Comi-
siei Europene. Astfel,
`ncep=nd cu anul 2007,
produc\torii din agricul-
tura ecologic\, benefi-
ciaz\ de prime compen-
satorii pe unitatea de
suprafa]\ [i pe culturi, `n
vederea acoperirii pier-
derilor de venit pe durata
perioadei de conversie [i
pentru produc]ia certifi-
cat\, prin Planul Na]io-
nal de Dezvoltare Rural\
- Axa 2 - subm\sura agro-
mediu, din Fondul Euro-
pean pentru Agricultur\
[i Dezvoltare Rural\ (FEA-
DR) nerambursabil, `n
conformitate cu regula-
1 iunie, ultima zi
de `nscriere
a fermierilor
Ministurul Agricultu-
rii P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale, Dan Mo-
treanu, a semnat Ordi-
nul nr. 219/2007 prin ca-
re se aprob\ regulile
privind `nregistrarea o-
peratorilor `n agricul-
tura ecologic\. Potrivit
acestui ordin, produc\-
torii care produc, proce-
seaz\, import\ din ter]e
]\ri, distribuie sau de-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
Duminic\, 15 aprilie 2007
menul Comisie Europene:
soia, floarea-soarelui, le-
gume de c=mp [i cartofi
timpurii, legume `n so-
larii [i sere reci, planta]ii
de pomi [i arbu[ti fruc-
tiferi, vi]\-de-vie, plante
textile, plante medicinale
[i aromatice. De aseme-
nea, se acord\ sprijin co-
munitar `n vederea pro-
mov\rii produselor eco-
logice, prin programe de
cofinan]are, cu o finan-
]are de 50% din partea
Comisiei Europene, 20%
din partea organiza]iilor
profesionale [i 30% de la
bugetul de stat. Valoarea
sprijinului este dubl\ fa-
]\ de sprijinul acordat pro-
duc\torilor din agricul-
tura conven]ional\ [i da-
torit\ faptului c\ pro-
duc]iile sunt mai mici `n
raport cu costurile de pro-
duc]ie mai ridicate.
Produc\torii ecologici
au la dispozi]ie un
site pentru
promovarea culturilor
Aderarea la Uniunea
European\ aduce dup\
sine noi metode de sprjin
pentru sus]inerea agri-
culturii ecologice prin in-
poziteaz\ produse eco-
logice au obliga]ia de a-[i
`nregistra activitatea
p=n\ la 1 iunie a fie-
c\rui an.
~nregistrarea se va
face prin completarea
fi[elor de `nregistrare
puse la dispozi]ia pro-
duc\torului de c\tre
MAPDR, prin interme-
diul Direc]iilor Agricole
de Dezvoltare Rural\.
Aceste fi[e de `nregis-
trare confer\ operatoru-
lui calitatea de produ-
c\tor `n agricultura eco-
termediul Fondului Euro-
pean pentru Agricultur\
[i Dezvoltare Rural\ (fond
nerambursabil), dar [i
prin Programul Na]ional
de Dezvoltare Rural\, ela-
borate de Ministerul A-
griculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAP-
DR). ~n sprijinul pro-
duc\torilor ecologici s-a
creat un site specializat,
http://www.agricultura-
ecologica.ro, structurat
sub forma unei burse on-
line ce prezint\ `n perma-
nen]\ cererea [i oferta de
produse ecologice. Potri-
vit MIE, `nfiin]area aces-
tei burse a fost sus]inut\
printr-un program finan-
]at de Banca Mondial\ [i
MAPDR.
~n Rom=nia, sigla ,,ae“
reprezint\ cartea de iden-
titate a unui produs, res-
pectiv atragerea aten]iei
consumatorului cu privi-
re la natura respectivului
produs ob]inut `n confor-
mitate cu „normele“ agri-
culturii ecologice. „Ae“
certific\ produsul ca fiind
ecologic, utilizarea obli-
gatorie a siglei „ae“ per-
mi]=ndu-le operatorilor
care respect\ regulile de
utilizare s\ `[i identifice,
`ntr-o manier\ specific\,
produsele lor. a
logic\ [i reprezint\ do-
cumente eligibile pentru
ob]inerea de subven]ii
na]ionale `n agricultura
ecologic\, precum [i
pentru accesarea spri-
jinului destinat agricul-
turii ecologice ce se va
derula `n cadrul Progra-
mului Na]ional de Dez-
voltare Rural\. Pentru
perioada 2007-2013, su-
ma prev\zut\ `n PNDR
pentru sprijinul agricul-
turii ecologice se ridic\
la aproximativ 225 de
milioane euro.
 Duminic\, 15 aprilie 2007 15
Unele plante carnivore nu secret\ ele enzimele digestive, ci au
Paradisul „parteneriat“ cu diferite bacterii care fac treaba de descompunere `n
locul lor, acestora ner\mânându-le decât s\ consume masa gata
preparat\! Acesta este unul dintre exemplele de simbioz\ din natur\,
verde adic\ de parteneriat care exist\ `ntre dou\ specii diferite de vie]uitoare,
„`n]elegere“ de pe urma c\reia ambele p\r]i au de câ[tigat.

Asasinii vegetali: plantele carnivore

Plantele carnivore sunt mai mult decât ni[te
simple curiozit\]i ale naturii. Datorit\ capacit\]ii
lor de a-[i procura necesarul de substan]e
nutritive „vânând“ insecte, pot fi `ncadrate, f\r\
probleme, `n categoria celor mai „descurc\re]e“
fiin]e din natur\.
Cum vâneaz\ „carni-
vorele“? Cu ajutorul unor
frunze, prev\zute au peri
senzitivi, lipicio[i [i cu
glandele digestive, care
`nlesnesc absorb]ia subs-
tan]elor nutritive. Despre
plantele insectivore, bota-
ni[tii au luat cuno[tin]\
la mijlocul secolului al
XVII-lea, când din insula
Madagascar a fost adus\
`n Europa, Nepenthes
distillatoria la care s-a
observat c\ frunzele sunt
modificate la capete `n-
tr-un fel de „ulcioare-
capcan\“, `n care erau di-
gerate, cu ajutorul unor
enzime, insectele prinse.
Ni[te descurc\re]e
O plant\ carnivor\ se
deosebe[te de o plant\
obi[nuit\ prin aceea c\
Avem [i noi
carnivorele noastre
O plant\ insectivor\
din ]ara noastr\ este
„Roua-cerului“ (Drosera
rotundifolia), r\spân-
dita prin turb\rii, ea fi-
ind recunoscut\ dup\
florile de culoare alb\ [i
`ndeosebi dup\ frunze,
care au pe suprafa]a lor
numero[i peri glandu-
lari cu rol `n digerarea
proteinelor, con]inute de
insecte. ~n apele Deltei
Dun\rii si ale lacului
Snagov este r\spândit\
Adrovanda vesiculoasa,
plant\ cu `nf\]i[area u-
nei tufe plutitoare [i cu
frunze ale c\ror modifi-
c\ri, constituie veritabi-
le capcane, f\r\ nici o ie-
[ire pentru animalele
posed\ capacitatea de a
atrage, captura, ucide [i
digera viet\]i de dimensi-
uni relativ mici. Sunt
multe plante necarnivore
care fac doar unele dintre
lucrurile din defini]ia
plantelor carnivore. De e-
xemplu, majoritatea plan-
telor atrag diferite viet\]i,
ispitindu-le cu tot felul de
„bun\t\]i“, pentru a-[i
asigura polenizarea.
Unele specii de orhidee
chiar au capacitatea de a
]ine ostatece insectele
care le viziteaz\ florile -
pentru perioade scurte de
timp – ca s\ fie „sigure“
c\, prin agitarea acestora
`n interiorul florilor, po-
lenizarea este asigurat\.
Plantele carnivore sunt
asasinii f\r\ gre[ ai lumii
vegetale. A[a s-ar putea
considera la o prim\ ve-
acvatice mici. O alt\ cu-
noscut\ plant\ carnivo-
r\ de la noi, din b\l]i [i
lacuri, este „Otr\]elul de
balt\“ (Utricularia vul-
garis).
Dilem\
Cercet\torii, cu cât
analizeaz\ mai atent
lumea vie, cu atât `[i
dau mai mult seama cât
de dificile sunt clasific\-
rile de f\cut. De exem-
plu, dac\ tot vorbim des-
pre plantele carnivore,
s\ v\ `ntreb\m ceva.
Luând `n considerare
defini]ia plantelor carni-
vore, de mai sus, ce cre-
de]i, o plant\ ale c\rei
dere. ~n fapt, aceast\ ca-
litate le ofer\ [ansa de a
supravie]ui (chiar a o du-
ce bine!) `n zone `n care
solul prezint\ caren]e de
compozi]ie, unele elemen-
te chimice vitale fiind in-
suficiente sau chiar lip-
sind cu des\vâr[ire.
Ce „m\nânc\“
plantele carnivore
~n `ntreaga lume e-
xist\ peste 600 de specii
de plante carnivore cu-
noscute [i clasificate de
„Planta cobr\“
(Darlingtonia
californica),
o „carnivor\“
necru]\toare
frunze lipicioase doar
Nepenthes
captureaz\ insectele dar
nu le consum\ este car- distillatoria,
nivor\? Ve]i spune: bine, prima
dar care-i rostul? ~n con- plant\
tinuare, insectele imobi-
lizate pe frunzele lipi- carnivor\
cioase sunt devorate de o descoperit\
specie de gândac, care de europeni
ofer\ plantei, `n schim-
bul serviciului f\cut,
substan]ele sale de ex-
cre]ie. ~nc\ o `ntrebare:
pute]i spune cine de cine
se folose[te?
botani[ti. Felul `n care
acestea se hr\nesc difer\
foarte mult de la o specie
la alta. Speciile care tr\-
iesc `n mediul acvatic
sunt, `n mod evident, spe-
cializate pentru a captura
tot felul de insecte acva-
tice, larve de ]ân]ari [i
chiar pe[ti de dimensiuni
mici. De asemenea, unele
dintre aceste plante pre-
zint\ preferin]e doar fa]\
de anumite specii de in-
secte.
De[i pare u[or exage-
rat\ denumirea de „plan-
te carnivore“, prin faptul
c\ induce imaginea unui
pr\d\tor feroce, s\ nu Unele plante carnivore de bacterii este exact ceea
crede]i c\ aceste plante se nu secret\ ele enzimele ce `[i dore[te planta.
limiteaz\ doar la a „p\- digestive, ci au „partene-
pa“ doar ]ân]ari, muscu- riat“ cu diferite bacterii Cât de periculoase
li]e [i gâzuli]e! Din me- care fac treaba de des-
niul unor specii de plante compunere `n locul lor, a- sunt plantele
carnivore fac foarte bine cestora ner\mânându-le carnivore
parte [i broa[te, [oareci [i decât s\ consume masa
chiar [obolani, dac\ ace[- gata preparat\! Acesta Ele sunt extrem de pe-
tia nu sunt `ntr-o stare de este unul dintre exem- riculoase. Pentru insecte.
s\n\tate prea bun\! plele de simbioz\ din na- Pentru oameni, ele sunt
tur\, adic\ de partene- „periculoase“ doar `n fil-
Cu sau f\r\ ajutor… riat care exist\ `ntre mele horror ale lui Alfred
dou\ specii diferite de Hitchcok. Enzimele secre-
~ndat\ dup\ captura- vie]uitoare, „`n]elegere“ tate de acestea sunt foarte
re, plantele carnivore se- de pe urma c\reia ambele slabe. Deci plantele carni-
cret\ diferite enzime cu p\r]i au de câ[tigat. ~n vore sunt total inofensive
ajutorul c\rora diger\ cazul de fa]\, insectele pentru om, lucru pe care
prada. Dup\ absorbirea r\posate pe suprafa]a nu-l mai putem spune des-
masei de substan]e rezul- lipicioas\ a plantei, re- pre oameni, `n ceea ce pri-
tate `n urma procesului prezint\ hrana preferat\ ve[te plantele. Foarte mul-
te specii sunt pe cale de
de descompunere, r\mân de bacteriile respective.
doar p\r]ile chitinoase (`n ~n momentul `n care in- dispari]ie, iar altele sunt
cazul insectelor) sau alte sectele sunt descompuse, tot mai amenin]ate de res-
p\r]i nedigerabile ale ele nu mai reprezint\ trângerea arealului lor na-
pr\zii, care vor fi `nde- vreun interes pentru bac- tural sau de deteriorarea
p\rtate `n timp. terii, `ns\ masa digerat\ condi]iilor de mediu. a

a CHENARUL DE CLOROFIL| a CHENARUL DE CLOROFIL| a CHENARUL DE CLOROFIL| a CHENARUL DE CLOROFIL| a

Sim]itoarea
(Mimosa pudica)
Nu mai pu]in curioas\
decât plantele carnivore
este [i aceast\ plant\,
care, datorit\ `nsu[irii ei
de a reac]iona atunci când
este atins\, reprezint\
una dintre minunile evi-
dente ale lumii vegetale.
Este originar\ din Bra-
zilia. Are frunze bipena-
te, care au proprietatea
de a se uni pe linia nervu-
Pagin\ realizata de Sever P|DURE
rii care le desparte, `n-
tr-un timp foarte scurt, `n
cazul `n care sunt atinse.
Florile au form\ globu-
loas\ [i sunt de culoare
roz. Prefer\ temperaturi-
le `n jur de 20ºC [i o uda-
re moderat\. Udat\ `n
exces, aceasta moare si-
gur. Nu suport\ lumina
prea intens\, preferând
penumbra.
Se `nmul]e[te prim\-
vara prin semin]e sau
prin buta[i. Nu este foar-
te preten]ioas\ `n ceea ce
prive[te solul [i nu tre-
buie fertilizat\ cu azot,
`ntrucât, f\când parte din
familia Fabaceae, este
una dintre plantele care
posed\ capacitatea de a
fixa azotul atmosferic.
Dac\ intra]i `n posesia
unei Sim]itori, reprima]i-
v\ dorin]a de a o „speria“
prea des, oricât de spec-
taculoas\ vi s-ar p\rea
reac]ia ei, `ntrucât efortul
depus de plant\ `n con-
trac]ia frunzelor o obose[-
te foarte tare, existând Tuf\ de Sim]itoare (Mimosa pudica):
posibilitatea chiar de a o `n imaginea din stânga este relaxat\, `n dreapta este speriat\
pierde. a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
IT, [tiin]\,
tehnologie
Aten]ie la „pescarii“ de carduri!
Groupe Societé Générale a avertizat
clien]ii serviciului s\u de internet-
banking s\ nu dezv\luie datele
personale, dup\ ce s\pt\mânile
trecute a descoperit o tentativ\ de
fraud\ cu mesaje transmise prin
po[ta electronic\. Cu astfel de
probleme se confrunt\ toate b\ncile
din lume. Mesajele trimise de escroci
vor s\ par\ c\ vin din partea
reprezentan]ilor b\ncilor, iar dup\ ce
primesc datele cerute „u[ureaz\“
victima de banii din conturi.
Acest tip de escro-
cherie electronic\ este
cunoscut sub numele de
„phishing“.
„Mesajul email a fost
transmis ca venind `n
mod aparent din partea
BRD [i solicita acce-
sarea unui site cu de-
CM
sign identic cu cel al
YK
serviciului de internet
banking www.brd-net.ro,
`n scopul complet\rii u-
nor date personale (u-
ser [i parol\, num\r
card, data expir\rii car-
dului, PIN-ul). BRD -
Groupe Societe Genera-
le - a luat imediat m\-
suri pentru blocarea
acestei tentative de furt
de date personale, iar
securitatea sistemului
informatic care sus]ine
func]ionarea serviciului
de internet banking
BRD-Net nu a fost nici
un moment pus\ `n
Pagin\ realizat\
de Oana GROZA
Orientare cu Vodafone
Vodafone România a
lansat s\pt\mâna trecut\
un instrument de ghidare
pe rutele na]ionale [i in-
terna]ionale, oferind in-
struc]iuni vocale [i vizuale
pe traseu, pân\ la des-
tina]ia selectat\, anun]\
Phishing-ul este cel mai periculos tip de spam, iar cei care recurg la o astfel de metod\ de atac
sunt exper]i `n a-[i ascunde urmele [i a crea mesaje cât mai credibile pentru a p\c\li cât mai mul]i
utilizatori. Conform speciali[tilor, clien]ii a trei din cele mai mari cinci b\nci din România au fost cel
pu]in o dat\ victimele unor atacuri phishing. Cei de la BitDefender estimeaz\ c\ `n 2007 vor cre[te
de cel pu]in dou\ ori mesajele de tip phishing, adresate românilor care de]in carduri bancare
pericol“, se arata intr-
un comunicat al b\ncii.
Divizia de securitate
a companiei Softwin a
avertizat la `nceputul
anului c\ num\rul me-
sajelor de tip phishing
adresate românilor care
de]in carduri bancare
va cre[te de cel pu]in do-
u\ ori `n cursul lui 2007,
ca o consecin]\ „fireas-
c\“ a l\rgirii pie]ei car-
durilor.
Phishing sau cum
se „pescuiesc“
bani de pe carduri
~n domeniul securi-
t\]ii calculatoarelor, phi-
shing-ul reprezint\ o
form\ de activitate in-
frac]ional\, care const\
`n ob]inerea datelor con-
fiden]iale, cum ar fi
date de acces pentru
aplica]ii de tip bancar,
aplica]ii de trading (E-
Dup\ ce v-au
fost „pescuite“
datele cardului
dumneavoastr\,
golirea contului
de c\tre infrac-
tori devine o
treab\ de copii
un comunicat al com-
paniei, conform NewsIn.
Vodafone Navigator
este prima solu]ie de navi-
gare GPS (Global Positi-
oning Sistem) disponibil\
pe telefonul mobil, pentru
utilizatorii din România.
Solu]ia Vodafone Naviga-
Bay, PayPal) sau in-
forma]ii referitoare la
c\r]i de credit, folosind
tehnici de manipulare a
identit\]ii unei persoa-
ne sau a unei institu]ii.
Phishingul sau pe
române[te pescuitul de
informa]ii bancare `n-
seamn\, de fapt, cule-
gerea on-line de date
personale. De obicei, cel
atacat este informat c\
datele cerute sunt nece-
sare remedierii unor e-
rori tehnice, care au
dus la pierderea datelor
originale. ~n mesajul
electronic este indicat\
de regul\ [i o adres\ de
web care con]ine o copie
a site-ului web al in-
stitu]iei financiare sau
de trading.
Tehnic vorbind, phi-
shingul reprezint\ ata-
curi informatice ce per-
mit unui haker s\ ob-
]in\ `n mod ilegal date-
le personale ale utiliza-
torilor, precum [i alte
informa]ii confiden]iale,
precum conturi, carduri
sau parole, care pot fi
utilizate ulterior pentru
comer] ilicit sau trafic
de informa]ii. Potrivit
unui raport elaborat de
IBM, serviciile guver-
namentale, cele finan-
ciare [i sectoarele pro-
ductive sunt ]inta pre-
ferat\ a atacurilor de
securitate.
Cum se pune
la punct un atac
~n general printr-un
email, aparent trimis
Vineri [i duminic\,
zilele cele mai
aglomerate
ale hackerilor
Dup\ regiunea sur-
s\ de unde au fost
lansate, SUA au fost [i
`n 2006 sursa ma-
tor utilizeaz\ un dispozi-
tiv GPS care recep]ionea-
z\ coordonatele necesare
de la sateli]i [i le trans-
mite c\tre telefoanele mo-
bile prin Bluetooth. Costul
dispozitivului GPS se
ridic\ la 79 dolari. Solu]ia
de navigare este compati-
bil\ cu 42 de telefoane mo-
bile, din gama Nokia, Mo-
torola [i Sony.
CM
YK
de o banc\, o companie
mare sau institu]ie de
stat, c\tre clien]ii s\i,
`n care li se cere s\ in-
tre pe un site pentru a-
[i reintroduce datele per-
sonale (cod numeric
personal, card bancar [i
PIN, conturi de plata
on-line [i parolele lor).
~n ultima perioad\,
hackerii s-au orientat
spre arii criminale mult
mai lucrative, atacurile
predilecte fiind `ndrep-
tate `mpotriva organi-
za]iilor sau persoanelor
specifice, având, cel mai
adesea, motiva]ii finan-
ciare, competitive, poli-
tice sau sociale. Con-
form speciali[tilor BitDe-
fender, divizia de secu-
ritate a datelor a gru-
pului Softwin, `n 2006,
clien]ii a trei din cele
mai mari cinci b\nci
din România au fost cel
pu]in o dat\ victimele
unor astfel de atacuri.
Cei de la BitDefender
estimeaz\ c\ `n 2007
vor cre[te de cel pu]in
dou\ ori mesajele de tip
phishing, adresate ro-
mânilor care de]in car-
duri bancare.
Phishing-ul este cel
mai periculos tip de
spam, iar cei care re-
curg la o astfel de
metod\ de atac sunt ex-
per]i `n a-[i ascunde
urmele [i a crea mesaje
cât mai credibile pentru
a p\c\li cât mai mul]i
utilizatori.
jorit\]ii atacurilor in-
formatice, cu o cifra de
12 milioane, urmate de
Noua Zeeland\ cu 1,2
milioane [i China cu
aproximativ un milion.
Irlanda s-a clasat ulti-
ma cu doar 30.000 de
atacuri. Se pare c\ ata-
catorii cunosc foarte
Astfel, utilizatorii pot s\
acceseze [i s\ vizualizeze
direct pe telefonul mobil
h\r]ile on-line g\zduite pe
un server central [i inclu-
siv rute pentru trecerea
frontierelor. De asemenea,
clien]ii Vodafone pot ac-
cesa o baz\ de date care
cuprinde peste 13.500 de
puncte de interes. a
CM
YK
Duminic\, 15 aprilie 2007
Nu crede]i orice
v\ vine pe mail
Speciali[tii de la
BitDefender spun c\
ideal ar fi s\ nu da]i clic
pe un link dintr-un me-
saj, chiar dac\ acesta
provine de la prieteni,
institu]ii sau b\nci. Pen-
tru a intra pe site-ul b\n-
cii, mai bine tasta]i a-
dresa `n browser, pen-
tru c\ este o modalitate
mai sigur\ c\ ve]i a-
junge pe site-ul insti-
tu]iei de credit, [i nu pe
unul „fantoma“, creat
pentru a v\ fura datele
personale.
~ntotdeauna trebuie
s\ fi]i atent când pri-
mi]i orice fel de mesaje
legate de activit\]i fi-
nanciare, aparent de la
b\nci, pentru c\ majori-
tatea b\ncilor explic\
clar `n politicile lor c\
nu vor trimite niciodat\
mesaje email `n care s\
cear\ datele personale.
De asemenea, trebuie
s\ folosi]i o solu]ie anti-
spam/antiphishing per-
formant\. Tehnologiile
actuale detecteaz\ ast-
fel de tentative de imi-
tare a formei [i a con]i-
nutului unor mesaje
autentice, „mastile“ fo-
losite, falsurile [i `n-
cerc\rile de a-i `n[ela pe
utilizatori. ~n România
au [i existat câteva
cazuri de phishing, vic-
time fiind posesori de
carduri emise de mai
multe b\nci din Ro-
mânia. a
bine când au [anse mai
mari de izbând\, astfel
c\, dup\ zilele s\pt\-
mânii, statisticile con-
stat\ o cre[tere a nu-
m\rului de evenimen-
te legate de securitate
`n zilele de vineri [i du-
minic\.
PE SCURT
Yahoo va oferi stocare
email nelimitat\,
`ncepând cu luna mai
Serviciul de email nr.1 pe plan
mondial pl\nuie[te s\ ofere sto-
care email nelimitat\, `n regim
gratuit. Astfel, r\spunde la
cre[terea mare a dimensiunii
ata[amentelor, deoarece utiliza-
torii `mpart fotografii, muzic\ [i
con]inut video prin email.
Pân\ acum, Yahoo oferea doar
100Mb spa]iu de stocare, pe când
Microsoft ofer\ stocare gratuit\ de
2Gb, iar Google ofer\ 2.8Gb.
Prin stocarea nelimitat\, utiliza-
torii nu trebuie s\ [tearg\
mesajele vechi, pot s\ le p\streze
cât doresc. Decizia de a `nl\tura
limitele de stocare reflect\ faptul c\
PC-urile noi pot stoca pân\ la un
milion de Gb de date, iar propri-
etarii iPodurilor cu memorie de 80
Gb pot purta 100 ore de con]inut
video `n buzunar. Dou\ ]\ri, China
[i Japonia, sunt excluse; se vor
continua colabor\rile conform pla-
nurilor de stocare din aceste ]\ri.
(ww.reuters.com)
Viru[i de la Microsoft
Utilizatorii de email sunt aver-
tiza]i cu privire la un nou atac
care pozeaz\ `ntr-o invita]ie
Microsoft de a desc\rca o versiune CM
YK
beta a Internet Explorer 7.0.
Emailurile, care pretind a veni de
pe adresa admin@microsoft.com [i
care au ca subiect „Internet
Explorer 7 Downloads“, afi[eaz\ o
imagine prin care invit\ utiliza-
torii s\ descarce versiunea beta 2
a Internet Explorer 7.
Utilizatorii care fac click pe ima-
gine descarc\ `ns\ un fi[ier numit
ie7.0.exe, care este infectat cu vier-
mele informatic Grum-A. O dat\
desc\rcat virusul, utilizatorii risc\
s\-[i piard\ datele [i s\-[i lase
computerele deschise la hackeri.
„Viru[i ca acesta reu[esc cu succes
s\ se r\spândeasc\ din cauz\ c\
mul]i nu s-au `nv\]at `nc\ s\ nu
mai deschid\ emailurile ce ridic\
suspiciuni sau nu au fost solici-
tate, chiar dac\ acestea provin de
la companii cunoscute precum
Microsoft“, a declarat Graham
Cluley, senior technology consul-
tant al firmei de securitate
Sophos. (www.smartnews.ro)
Evita]i punctele
cu codulrutier.ro
Portalul www.codulrutier.ro vine
`n ajutorul [oferilor din România,
oferind informa]ii utile [i con]inu-
tul noului Cod Rutier, `ntr-o
modalitate u[or de accesat, pe
teme de interes. Avantajele oferite
de portal constau `n oferirea
modific\rilor [i diferen]elor dintre
vechiul [i noul Cod Rutier [i de-
spre noile puncte de penalizare.
Codulrutier.ro ofer\, de asemenea,
date despre amplasarea radarelor
mobile `n Bucure[ti pe zile, [tiri [i
nout\]i având ca surs\ oficial\
Poli]ia Român\. Con]inutul site-
ului mai include [i informa]ii de-
spre modific\rile examenului pen-
tru ob]inerea carnetului de con-
ducere, comunicate de presa din
domeniul auto [i alte informa]ii,
actualizate permanent. Accesul la
informa]ia din portal se face gra-
tuit. Codulrutier.ro ofer\ [oferilor
posibilitatea s\ interac]ioneze [i s\
`[i exprime p\rerea despre noua
legisla]ie sau despre pove[ti din
trafic, pe un forum de discu]ii
libere. Pentru g\sirea informa]iei
dorite, utilizatorii au la dispozi]ie
un motor de c\utare avansat care
caut\ `n sec]iuni diferite ale
Codului Rutier. G\sirea infor-
ma]iei corecte din noul Cod Rutier
a reprezentat o problem\ o dat\ cu
schimbarea legisla]iei. Informa]ia
oferit\ de www.codulrutier.ro e or-
ganizat\ pe sec]iuni [i subsec]iuni,
iar motorul de c\utare conduce la
g\sirea rapid\ a informa]iei dorite.
(www.smartnews.ro)
 CM
YK

Luni,
16 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 86 (687) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Cea mai mare minune Multiplele binefaceri

PAGINA 16

PAGINA 5
a tuturor timpurilor ale florilor de salc=m

A dus `n Europa TABLETA PREFECTULUI

Apel la atitudine

faima Moldovei
a ~n ziua `mplinirii a 550 de ani de la ungerea ca domn al Moldovei a Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare,
PAGINA 3

la M\n\stirea Micl\u[eni din jude]ul Ia[i au avut loc manifest\ri culturale [i religioase a Dup\ oficierea
Acatistului Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare, a urmat un colocviu academic la care au participat speciali[ti,
preo]i, precum [i delegatul Secretarului de Stat pentru Culte a Colocviul academic „Atlet al lui Hristos
`n Europa: 550 de ani de la ungerea ca domn a Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare (1457-2007)“ Trei companii
a fost precedat de o expozi]ie de fotografii, `nf\]i[=nd ctitoriile acestuia a Manifest\rile au fost organizate `ncep s\ str=ng\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, prin Institutul Cultural-Misionar Trinitas a PAGINILE 8-9 cotiza]ii pentru
pensiile private
facultative
CM
YK
PAGINA 6 CM
YK

POZA ZILEI Guvernul preg\te[te o lege
privind `nlocuirea [efilor deconcentratelor
Deputatul PNL de
Cluj, Horea Uioreanu a
declarat ieri, c\ Exe-
cutivul are un proiect de
lege care va reglementa
schimbarea unor [efi de
servicii deconcentrate o
dat\ cu modificarea com-
ponen]ei Guvernului.
Potrivit deputatului,
este vorba de c=teva de-
concentrate, considerate a
fi conduse pe criterii poli-
tice, prin asumarea pro-
gramelor de guvernare.
„Noi am enun]at `nc\ din
2004 ca anumite func]ii de
Aflat pentru a treia oar\ `n Rom=nia,
cineastul rus Nikita Mihalkov a deschis
s=mb\t\ seara, la Bucure[ti, cea de-a
III-a edi]ie a Festivalului Interna]ional Spania va fi ]ara cu cei mai mul]i b\tr=ni din lume
de Film „B-EST“, cu pelicula „Soare `n- Spania va ajunge, pes-
[el\tor“, exprim=ndu-[i mul]umirea te 35 de ani, ]ara cu cei
pentru afec]iunea cu care publicul l-a `n-
Solda]ii r\ni]i
`n Irak, prilej de noi
controverse politice
PAGINA 7
la nivelul serviciilor de-
concentrate [i de la nivel
jude]ean s\ devin\ func]ii
de demnitate public\ [i s\
existe doar pe durata unui
anumit guvern. Aceasta,
pentru a exista o repre-
zentativitate `n teritoriu a
Guvernului [i s\ nu mai
existe ve[nica h=rjoneal\
la fiecare remaniere de gu-
vern“, a explicat Horea
Uioreanu.
Varujan Vosganian
Proiectul de lege pre-
vede ca aceste `nlocuiri s\ rata unui guvern. „Func]i- concursuri, care au fost
promite sprijin pentru
aib\ loc o dat\ la doi sau
patru ani, `n func]ie de du-
ile au fost ocupate politic,
chit c\ au fost organizate
formale“, a mai precizat
deputatul clujean. a
aeroportul [i [oseaua
de centur\ a Ia[ului
PAGINA 11
nath Chartterji, coordo- mai mare num\r de ma dat\ `n istorie, nu-
natoarea „Studiului glo- b\tr=ni, dup\ Spania“. m\rul copiilor. Meteo

mai mul]i b\tr=ni din lu-
t=mpinat. „Este foarte pl\cut s\ fii regi- me, potrivit datelor cen-
zor rus pe p\m=nt rom=nesc [i mi-a[ fi
tralizate de Organiza]ia
dorit mult ca `n locul dumneavoastr\ s\
fie aici criticii de film ru[i“, a spus Mi- Na]iunilor Unite. La pre-
halkov la apari]ia sa pe scen\. a zentarea studiului pri-
vind demografia, Som-
bal privind `mb\tr=nirea
[i s\n\tatea adul]ilor“ al
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii, a spus c\ „pes-
te 35 de ani, Italia va fi a
doua ]ar\ din lume cu cel
Z
Studiul semnaleaz\ c\ Conform cifrelor ONU,
persoanele de peste 60 de cre[terea anual\ a popu-
ani vor reprezenta 32% la]iei este de 1,14% [i se
~nnorat
maxima 14 °C
din popula]ia mondial\, a[teapt\ s\ ajung\ la 6,6
`n 2050 urm=nd s\ miliarde de locuitori `n minima 5 °C
dep\[easc\, pentru pri- iulie 2007. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 16 aprilie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXXXIX)
Ap\rarea Ortodoxiei `n
Transilvania secolului
XVIII-lea (II)
Un moment deosebit pentru is-
toria Bisericii din Transilvania
l-a constituit venirea `n
aceast\ provincie româneasc\
a c\lug\rului Visarion Sarai.
N\scut `n 1714, la Maidan `n
Bosnia, c\lug\rit `n 1732 de
patriarhul Hrisant al Ierusali-
mului, Visarion se stabile[te `n
1737 la M\n\stirea Pakra din
Slavonia, unde este hirotonit
`n 1739. ~ntre anii 1740-1742 a
c\l\torit la Sfântul Munte
Athos, la Vene]ia [i la Locurile
Sfinte, cu scrisori de recoman-
dare de la patriarhul Arsenic
al IV-lea, care l-a sf\tuit s\
vin\ `n Transilvania. Dup\ ce
a ob]inut aprobarea din partea
Bisericii Sârbe, monahul Visa-
rion Sarai a venit `n Banat la
`nceputul lunii ianuarie 1744.
~n drumul s\u, a trecut pe la
Karlovitz, unde l-a vizitat pe
patriarh, [i apoi s-a oprit la Ti-
mi[oara, dup\ care s-a `ndrep-
tat c\tre Lipova, unde a ridi-
cat o cruce pe colina din apro-
pierea ora[ului. De aici a pre-
dicat `n special `n zilele de
târg b\n\]enilor, ar\denilor [i
bihorenilor care veneau `n nu-
m\r mare s\-l asculte. Proto-
popul Stoica consemneaz\
fragmente din predica simpl\
a monahului Visarion: „Vai,
vou\, p\c\to[ilor! Vai de capul
vostru c\ v-a]i vândut suflete-
le! Dezlegarea mor]ilor vo[tri
nu e dezlegare, ci osând\. Pa-
rastasele, pomenile, s\rindare-
le le-a]i f\cut `n zadar [i le-a]i
pl\tit cu totul `n de[ert la popi
nelegiui]i, ca [i `nmormânt\-
rile mor]ilor vo[tri, ca [i cunu-
nile voastre...“. Pretutindeni
c\lug\rul Visarion era `ntâm-
pinat de mul]imi mari de oa-
meni, se tr\geau clopotele la
sosirea lui, apoi le vorbea. Ace-
la[i protopop amintit mai sus
consemneaz\: „Adunându-se
sute, apoi [i mii de oameni la
el, cât putea [i ce [tia, `i `nv\]a
credin]a `n Dumnezeu, Maica
Precist\, Sf. Nicolae, s\ se roa-
ge. Posturi patru pe an s\ ]i-
n\; s\ nu fac\ p\cate. Popii
uni]i s\ nu-i am\geasc\ a cre-
de `n papa de la Roma (...). Mii
de oameni [i de copii `l petre-
ceau, fl\mânzi, cu el umblau [i
ce zicea `l ascultar\. S\ ]in\
minte: legea pravoslavnic\,
dar nu a papei, s\ o ]in\“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Singura sc\pare
Avva Macarie se `ntorcea,
odat\, din lunc\ la chilia
sa, `nc\rcat cu ramuri de
palmier, când, iat\, `i iese
`n cale diavolul cu o secer\.
A vrut s\-l loveasc\, dar
n-a putut. Atunci `i zice:
„E[ti tare, Macarie, nu pot
s\-]i fac nimic, [i totu[i fac
[i eu ce faci tu: tu poste[ti,
postesc [i eu; veghezi noap-
tea; nici eu nu dorm nicio-
dat\. Cu un singur lucru
m\ birui“. Avva Macarie
`ntreab\: „Care?“. Diavolul
r\spunde: „Smerenia. De a-
ceea nu pot s\-]i fac nimic“.
Avva Antonie a zis: „Am
v\zut toate mrejele du[ma-
nului `ntinse pe p\mânt [i,
suspinând, m-am `ntrebat:
cine oare va sc\pa din ele?
{i am auzit un glas spu-
nându-mi: smerenia“. (Pa-
tericul, Ed. Polirom, 2003)
EVANGHELIA ZILEI
Minunile din jurul nostru
SFATURI DUHOVNICE{TI
Un mare dar pentru cre[tini
Stând p\rintele Paisie `ntr-o
zi de vorb\ cu ucenicii s\i,
ace[tia i-au cerut cuvânt de folos
sufletesc, iar el le-a r\spuns:
„Iat\ ce, p\rin]ilor. Fiecare `[i
preg\te[te mâncarea dup\ gus-
tul [i placul s\u. Dac\ i se pare
prea dulce, o mai acre[te, dac\ i
se pare nes\rat\, `i mai pune
pu]in\ sare [i verde]uri [i o face
cum `i place; [i dac\ `i place lui,
place la to]i. Eu a[a cred. Tot a[a
se `ntâmpl\ [i cu via]a duhovni-
ceasc\ a fiec\ruia. Fiecare din-
tre noi `[i preg\te[te mântuirea
cum crede el, cum voie[te, cum
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfintele Muceni]e
fecioare Agapia,
Irina [i Hionia
Aceste trei muceni]e e-
rau surori [i au tr\it `n se-
colul al IV-lea, `n timpul
`mp\ratului Diocle]ian, `n
p\r]ile Tesalonicului. P\-
rin]ii lor erau p\gâni, dar
ele [i-au `nchinat via]a
pentru dragostea lui Iisus
Hristos, ca [i `nv\]\torul
lor, preotul Zoil. Fiind
prinse, cele trei surori au
fost aduse `naintea dreg\-
torului Sisinie, care le-a
ispitit [i le-a amenin]at ca
s\ jertfeasc\ idolilor. Fe-
cioarele `ns\ l-au sl\vit pe
Domnul Hristos `ncuviin-
]ând s\-[i dea via]a pentru
El decât s\ se `nchine ido-
lilor. F\cându-i-se mil\ de
tinere]ea [i frumuse]ea
lor, dreg\torul le-a trimis
`n temni]\, pentru a se r\z-
gândi, dar sfintele fecioa-
CALENDARUL ZILEI
„{i a treia zi s-a f\cut mire, [i i-a zis: «Orice om traordinar [i [tii c\ este
nunt\ `n Cana Galileii [i pune `ntâi vinul cel bun [i, s\vâr[it\ de Dumnezeu.
era [i mama lui Iisus aco- când se ame]esc, pune pe Se `ntreab\ mul]i de ce
lo. {i a fost chemat [i Iisus
[i ucenicii S\i la nunt\. {i
cel mai slab. Dar tu ai
]inut vinul cel bun pân\
Dumnezeu nu mai face
minuni. ~n aparenta lips\
sfâr[indu-se vinul, a zis acum». Acest `nceput al a minunilor, ei g\sesc ar-
mama lui Iisus c\tre El: minunilor l-a f\cut Iisus `n gumente pentru `ndoial\
«Nu mai au vin». A zis ei
Iisus: «Ce ne prive[te pe
Cana Galileii [i [i-a ar\tat
slava Sa; [i ucenicii S\i au
sau chiar pentru necredin-
]a lor. Oare r\s\ritul
mine [i pe tine, femeie? ~n- crezut `n El.“ (Ioan 2, 1-1
11) soarelui nu este o minune,
c\ n-a venit ceasul fulgul de nea nu este o mi-
Meu». Mama Lui a zis *** nune, o floare nu este o
celor ce slujeau: «Face]i minune, na[terea [i cre[te-
orice v\ va spune». {i erau Prima minune pe care a rea unui copil nu este o
acolo [ase vase de piatr\, s\vâr[it-o Domnul Iisus a minune, lacrimile [i bucu-
puse pentru cur\]irea fost la nunta din Cana riile nu sunt minuni? To-
iudeilor, care luau câte do- Galileii, unde a pref\cut tul este s\ picuri pu]in\
u\ sau trei vedre. Zis-a lor apa `n vin. Aceast\ mi- credin]\ `n banalitatea co-
Iisus: «Umple]i vasele cu nune este, poate, mai tidian\ ce te `nconjoar\. A-
ap\». {i le-au umplut pân\ pu]in spectaculoas\, decât tunci vei vedea cum lu-
sus. {i le-a zis: «Scoate]i cea a `nmul]irii pe[tilor [i creaz\ Dumnezeu `n lume
acum [i aduce]i nunului». a pâinilor sau cea a [i vei exclama: „Cine este
Iar ei i-au dus. {i când `nvierii lui Laz\r. Trebuie Dumnezeu mare ca Dum-
nunul a gustat apa care se spus c\ minunile nu se pot nezeul nostru? Tu e[ti
f\cuse vin [i nu [tia de compara `ntre ele [i c\ nu Dumnezeu care singur faci
unde este, ci numai sluji- po]i acorda calificativ care minuni!“ (Rubric\ reali-
torii care scoseser\ apa minune a fost mai mare. O zat\ de pr. Dumitru P|-
[tiau, a chemat nunul pe minune este un lucru ex- DURARU, Radio Trinitas)
poate, dup\ râvna [i harul pe când vasul de aur se p\streaz\
care i le-a dat Dumnezeu. Spun bine [i se `ncuie `n dulapuri, este
b\trânii c\ foamea este cel mai râvnit de ho]i [i se folose[te nu-
bun buc\tar, iar s\r\cia cel mai mai la zile mari sau o dat\ pe
bun gospodar. Tot a[a [i cu mân-
an. A[a [i omul smerit, care nu
tuirea sufletului nostru. Râvna, caut\ cu orice pre] `nalt\ dreg\-
rug\ciunea [i smerenia ajut\ cel torie. El poate r\mâne neb\gat
mai mult pe calea mântuirii“.
`n seam\ `ntre cei de jos, dar pe
B\trânul a mai ad\ugat [i
aceste cuvinte : to]i `i folose[te, `i `ndeamn\,
„Cel mai bine este ca s\ fie o- odihne[te [i to]i `l caut\ [i se bu-
mul asemeni vasului de lut, care cur\ de el. Mare dar este smere-
este potrivit pentru toate [i se nia pentru c\lug\ri [i cre[tini!“.
folose[te `n buc\t\rie `n fiecare (Arhim. Ioanichie B\lan, P\rin-
zi. {i pentru mâncare, [i pentru t e l e P a i s i e D u h o v n i c u l , Ed.
ap\, [i pentru orice lucru. Pe Trinitas, 1993)
re au r\mas statornice `n ville, gânditor politic, isto- a 1935 – A `ncetat din a 1951 – A decedat
credin]a lor. ~nfuriat de ric [i scriitor francez; a a-
via]\ Panait Istrati, scri- George Pascu, lingvist, is-
dârzenia lor, Sisinie a po- dus o important\ contri- itor român de limb\ fran- toric literar [i folclorist (n.
runcit ca Agapia [i Hionia bu]ie la dezvoltarea soci- cez\. Prozele [i romanele 1882);
s\ fie arse de vii. Irina, ologiei franceze (n. 1805); sale descriu mirificele ]i- a 1954 – Este executat
cea mai tân\r\ dintre ele, a 1869 – Apare, la Bu- nuturi ale Br\ilei natale, `n `nchisoarea Jilava, du-
a fost dus\ la o cas\ de cure[ti, revista „Traian“, Delta Dun\rii, un ames-
desfrânare, dar pe drum editat\ de Bogdan Petri- p\ un simulacru de pro-
tec de rase [i religii, pre-
unul din osta[i a ucis-o. ceicu Ha[deu; ces, Lucre]iu P\tr\[canu,
cum [i ora[ele din Europa unul din liderii PCR, ju-
a 1896 – S-a n\scut prin care a trecut de-a
Tot ast\zi, Biserica fa- Tristan Tzara, scriitor, rist, sociolog [i publicist,
lungul vie]ii. Opera lui profesor la Universitatea
ce pomenirea Sfintelor unul dintre ini]iatorii mi[- Panait Istrati, scris\ `n
Muceni]e Irina, Agapi [i c\rii dadaiste (d. 1963); Bucure[ti, ministru al
limba francez\, a fost tra-
Hionia; a Sfin]ilor Felix, a 1917 – Vladimir Le- Justi]iei române `ntre
episcopul, Ianuarie, preo- nin se `ntoarce din exil la dus\ `n peste 30 de limbi.
(n. 1884); 1944–1948;
tul, Furtunat [i Septimiu; Petrograd (`n prezent Pe- a 1972 – A fost lansat\
a Sfin]ilor Mucenici Leo- tersburg); a 1938 – Sunt aresta]i
[i condamna]i la `nchisoa- naveta spa]ial\ „Apollo
nid, Harisa, Nichi, Galini, a 1919 – Mohandas 16“, care a aselenizat la
Calida, Nunehia, Vasilisa Gandhi organizeaz\ o „zi re mai mul]i conduc\tori
legionari, `n frunte cu 20 aprilie 1972;
[i Teodora; a Sfintei Mu- de rug\ciune [i post“ ca
a 1997 – A `ncetat din
ceni]e Irina [i a Sfântului r\spuns la uciderea de c\- c\pitanul Corneliu Zelea
via]\ Petru Cre]ia, poet,
Mucenic Mihail Vurliotul. tre trupele britanice a Codreanu;
protestatarilor indieni `n a 1943 – Chimistul filosof, editor al lui
Mâine, Biserica face po- masacrul de la Amritsar; elve]ian Albert Hofmann Platon, eminescolog, e-
menirea Sfântului Muce- a 1930 – Declan[area descoper\ efectele halu- seist [i traduc\tor român.
nic Simeon, episcopul Per- r\zboiului civil `n China; cinogene ale LSD-ului; (n. 1927). a
siei.
~n ziua de 16 aprilie, 118 ani de la sului de creare a unui
film. Av=nd propriul s\u
sonor, aveau `n general un
foarte pronun]at mesaj so-
istoria consemneaz\: na[terea lui studio, „United Artists“, cial, poate chiar mai mult
era scenarist, se ocupa de dec=t putea `n]elege [i
Charlie Chaplin scenografia filmelor, de aprecia publicul. Pentru
a 1828 – A `ncetat din
via]\ Francisco de Goya, Charlie Chaplin s-a regie, de coloana sonor\, opiniile sale politice a fost
de]inea rolul principal, persecutat [i chiar i s-a re-
pictor, gravor [i desenator n\scut pe 16 aprilie 1889,
participa la montaj. fuzat intrarea `n Statele
spaniol; Prin opera sa, Go- `n Londra, `ntr-o familei
~n primele decenii ale Unite (`n 1952), dar 20 de
ya constituie, la un secol de actori. Nu a avut o secolului trecut, c=nd `n ani mai t=rziu a fost invi-
dup\ Velázquez [i cu un copil\rie prea fericit\, iar America era un obicei na- tat `n SUA pentru a primi
secol `nainte de Picasso, ceea ce s-a v\zut mai ]ional a merge s\pt\m=- un Oscar special. ~n 1975
un punct de referin]\ pen- t=rziu pe ecrane n-a fost nal la film, Chaplin a fost a fost `nnobilat de c\tre
tru dou\ veacuri de pic- dec=t o transpunere a cel care a transformat o regina Elisabeta a II-a, iar
tur\ spaniol\. (n. 1746); modului `n care el a sim]it industrie `n art\. ~n al doi ani mai t=rziu a murit,
a 1844 – S-a n\scut via]a: pe alocuri dur\ [i treilea an al carierei sale, chiar `n ziua de Cr\ciun.
Anatole France, scriitor neprietenoas\, uneori fru- `n 1916, cu un salariu de ~n 1995, votul criticilor de
francez, laureat al Premi- moas\ [i pasionant\. 10.000 de dolari pe s\pt\- film din lumea `ntreag\ `l
ului Nobel pentru litera- Despre Charlie se spu- m=n\, el era deja cel mai proclama pe Charlie Chap-
tur\ `n anul 1921 (d. 1924); ne c\ a fost primul [i chiar bine pl\tit om din indus- lin drept cel mai mare ac-
a 1859 – A `ncetat din singurul om care a contro- tria filmului. Peliculele tor al tuturor timpurilor.
via]\ Alexis de Tocque- lat toate aspectele proce- sale, mai ales filmele f\r\ (F.H.)

LUMEA PIERDUT|
Povestea raiului
de Marcel LUTIC
Cum-necum, Dumnezeu a
hot\rât ca `n aceast\ perioad\
sacr\ aflat\ sub semnul
~nvierii s\ povestim iar\[i de-
spre rai, idealul tuturor oame-
nilor cu gânduri curate. Inte-
resant este c\ pe vremuri se
credea c\ cerurile sunt de-
schise `n aceast\ perioad\, in-
clusiv raiul, iadul fiind `nchis,
to]i cei ce se n\[teau acum ur-
mând a avea o via]\ de-
osebit\.
Etnologii ne avertizeaz\ c\
acest concept mitologic este
destul de complicat. Cert este
c\ majoritatea popoarelor lu-
mii l-au adoptat [i colorat de-a
lungul timpului `n func]ie de
religia dominant\. Evident,
românii au un rai `n care in-
fluen]a cre[tinismului este
pregnant\.
Raiul de sub brad
Raiul ar fi primul loc de
popas al F\rta]ilor când au
`nceput crea]ia lumii, bucata
de p\mânt inclus\ `ntre r\-
d\cinile bradului care s-a ridi-
cat din apele primordiale,
acest p\mânt fiind de `ndat\
„prelucrat“ [i „destinat“ de
F\rta]i odihnei. De[i, mai
apoi, p\mântul s-a tot l\]it,
VE{TI BUNE
Dac\ ar fi mereu s\rb\toare...
de Liviu ANTONESEI
Aflat la oarece distan]\ de
]ar\, la Cracovia, am fost
foarte pl\cut surprins s\ con-
stat c\, vreo zece zile `nainte
[i de dup\ Sfintele Pa[te,
vacarmul politic declan[at
cam de la Boboteaz\ `ncoace,
o dat\ cu scandalul „bile]ulu-
lui roz“, [i-a redus mult in-
tensitatea. Am constatat as-
ta, navig=nd pe site-urile
ziarelor, radiourilor [i tele-
viziunilor la care am avut ac-
ces prin internet. Cum nu e-
ram sigur c\ nu sunt pur [i
simplu victima „efectului de
distan]are“, am `ntrebat, re-
curg=nd la acela[i mijloc uni-
versal [i instantaneu de co-
municare, internetul, mai
mul]i prieteni din ]ar\ dac\
impresia mea e corect\ ori
ba. Mi-au confirmat [i ei ob-
serva]ia. Prin urmare, a fost
posibil ca pentru o s\p-
t\m=n\, politrucimea noas-
tr\ s\ `ngroape securea r\z-
boiului [i, ca s\ spun a[a, s\
fumeze pipa p\cii. Astfel `n-
c=t au putut fi v\zu]i, care pe
raiul s-a men]inut sub brad,
pe o mân\ de p\mânt ridicat
`n vârf de munte. Iat\ cum ni-
l prezint\ o colind\: „De Sân
Vasile am venit,/ am venit s\
colind\m/ din raiu nost’ din
cer/ coco]at `n vârf de munte/
`ntre nori,/ `n vâr' de munte,/
[i-am trecut pe dalb\ punte,/
prin prejur cu stânci col]ate,/
râpi adânci `ntunecate“. Nu
[tim cât\ vreme a ar\tat raiul
a[a, [tim doar c\ cerul
c\ptu[ea pe dinafar\ mun]ii [i
dealurile, oamenilor venindu-
le relativ u[or s\ urce la rai, la
F\rta]i, pentru a le cere sfa-
turi! Etnologul Romulus Vul-
c\nescu sugereaz\ c\ o ase-
menea imagine montan\ a
raiului ar fi o reminiscen]\ de
pe vremea dacilor.
Intrarea `n acest t\râm de
vis se f\cea pe c\r\ruicile [i
c\ile raiului, drumuri extrem
de anevoioase care duceau
numai pân\ la ni[te por]i nu-
mite „gurile raiului“, por]i
aflate pe plaiuri (de aici [i ver-
surile Miori]ei: „Pe-un picior
de plai,/ Pe-o gur\ de rai“!).
Interesant e c\ `n România
`nc\ mai exist\ toponime de
genul Poarta Raiului sau
Gura Raiului. Potrivit unei
legende oltene[ti, raiul era o
„gr\din\ frumoas\ de n’avea
pre]! Ea era plin\ de fel [i
chipuri de pomi, cari mai de
cari mai frumo[i, cu poame
la biserici [i m=n\stiri, `n c\-
utare de reculegere ori numai
de voturi, care, precum pre-
[edintele, ded=ndu-se la b\i
de mul]ime la Sibiu, c\ tot e
capital\ cultural\ euro-
pean\. Oricum, lini[tea a fost
remarcabil\, mai ales prin
constrast cu h\rm\l\ia de di-
naintea S\pt\m=nii Mari. Ar
trebui s\ salut faptul c\ a-
cest proces de „lini[tire“, care
e un fel de „normalizare“, a
fost sprijinit [i de presa
noastr\ cea de toate zilele -
ziarele nu au ap\rut din Vi-
nerea Mare p=n\ luni sau
mar]i, iar televiziunile au `n-
]eles c\ aceast\ mare s\rb\-
toare cre[tin\ merit\ respect
[i au redus [i ele isteria ge-
neralizat\ - de la emisiunile
de divertisment p=n\ la pro-
gramele de [tiri - cu care ne-au
obi[nuit `n ultima vreme.
Deci, se poate! {i dac\ se
poate mai bine de-o s\pt\-
m=n\, m\ `ntreb de ce nu
s-ar putea pe toat\ durata
anului? Pentru c\, aiurea, se
poate! De pild\ aici, `n Po-
lonia. {i aici exist\ o majori-
tate precar\ [i controversat\,
cu ciuda]ii gemeni Kaszczin-
OPINII & COMENTARII
mai dulci ca mierea. Prin
pomi erau mii [i milioane de
p\s\ri de tot soiul, cari cân-
tau ni[te cântece de te
amor]eau `n loc, cântece cum
nu poate limba omeneasc\ s\
spuie. Apoi, prin pomi curau
pârâia[e de ap\ rece ca
ghea]a [i limpezi ca lacrima.
Pe jos, prin gr\din\, erau
poieni mândre, pline de iarb\
verde [i feluri de flori `n mii [i
mii de fe]e, cari umpleau
gr\dina de ni[te miroase, de
te sl\viai la Dumnezeu sfân-
tul. Poamele din pomii
gr\dinii \leia, m\ri Doamne,
nu se fâr[eau niciodat\, c\ci
cum ar fi fost pomii \ia, cic\
dac\ luai acum o poam\ din
ei, pân\ a doua zi cre[tea alta
`n locul ei...“.
~n al nou\lea cer
Dup\ alte opinii, „raiul lui
Dumnezeu, ales pentru cei din-
tâi oameni ai lui, era `n cerul al
nou\lea“, aici tr\ind `n bun\
pace [i cei doi F\rta]i. Totu[i, se
pare c\ aici sau `n penultimul
cer, raiul a ajuns numai dup\
ce rela]iile dintre cei doi F\rta]i
au suferit o ruptur\ ireconcilia-
bil\. O alt\ ipotez\ sus]ine c\
raiul s-ar fi ridicat pân\ `n
penultimul cer datorit\ gre-
[elilor repetate ale primilor oa-
meni. Bine`n]eles, `n aceast\
ipostaz\, raiul devine din ce `n
ce mai inaccesibil, aici putând
urca, `ntr-o prim\ faz\, numai
oamenii buni, cinsti]i [i drep]i,
mai apoi neavând acces decât
sufletele acestora. Se spune c\
sky `n frunte, [i aici decon-
spirarea [i lustra]ia sunt
politizate [i dau rateuri hi-
lare - de la cele constitu]io-
nale la cele pur tehnice - dar
nici politicienii, nici presa nu
`ntre]in climatul isterizat [i
isterizant de la noi. Politi-
cenii se mai ocup\ [i de pro-
blemele ]\rii, nu doar de cele
ce ]in de lupta politic\, iar
presa se ocup\, mai ales, de
chestiunile serioase, politi-
ce[te vorbind mul]umindu-se
cu reflectarea b\t\liilor
politice, nu cu inventarea ori
stiumularea acestora, cum se
cam `nt=mpl\ pe la noi.
Ce-ar fi de f\cut, pentru a
pune [i la noi surdina pe va-
carmul cvasi-continuu? Pen-
tru c\, o dat\ Sfintele Pa[te
trecute, h\rm\laia s-a re-
lansat parc\ [i mai abitir!
Pre[edintele [i premierul [i-a
reluat schimbul contondent
de replici, parlamentarii au
relansat b\t\lia pentru sus-
pendarea pre[edintelui, mai
`nt=i prin tot felul de de-
clara]ii, cam de miercuri
`ncoace. Iar un politician de
pe la noi, pe cai mari dup\ ce
[i-a b\gat vreo trei b\ie]ei `n
guvernul actual, nici n-a
avut r\bdare s\ treac\ Pa[-
tele, `ndemn=nd la suspen-
dare `nc\ de mar]i! Nu discut
raiul este tot timpul `nchis,
por]ile lui fiind ferecate [i
str\juite de f\pturi fidele
F\rtatului.
~n drum spre rai, prin
v\mile v\zduhului
Cei care se `ncumetau,
totu[i, s\ porneasc\ `nspre rai
aveau trei c\i, una mai dificil\
decât alta, anume: calea cur-
cubeului, extrem de fragil\,
deoarece nu dura prea mult,
calea laptelui, un drum `n spi-
ral\ aflat pe Apa Duminicii,
cu multe [i grele piedici [i, `n
fine, c\]\rarea pe trunchiul
arborelui cosmic, ascensiune
socotit\ 99% imposibil\. A[a
c\, cea mai convenabil\ cale
r\mânea tot aceea a ducerii
unei vie]i virtuoase `n credin]a
c\ sufletul va reu[i s\ treac\
cu bine, `n drum spre rai, de
toate v\mile v\zduhului.
~n acest „nou“ rai bradul
este `n mijloc, prin rai roind
tot felul de animale priete-
noase [i p\s\ri ce te `ncânt\
cu cântece dumnezeie[ti.
Cre[tinismul popular româ-
nesc a ad\ugat noi atribute
acestei imagini feerice; astfel,
raiul este conceput ca o cas\ a
lui Dumnezeu, `n mijlocul ei
aflându-se „je]ul de aur“ ce va
deveni „sc\unel de judecat\“
la sfâr[itul lumii; apoi, raiul
mai avea, printre podoabe,
„c\ld\ru[a de botez“ [i
„toiagul de aur“, toate trei
avându-[i locul sub m\rul cu
mere de aur, o alt\ ipostaz\ a
arborelui cosmic.
Rezumând, vom spune c\
folclorul românesc conserv\,
`ntr-o anumit\ m\sur\, cre-
din]a dacilor `ntr-o postexis-
ten]\ fericit\ [i c\ „imaginea
româneasc\ a raiului core-
spunde spiritului lini[tit, echi-
librat [i realist al concep]iei
românului despre via]\ [i
moarte“ (Ovidiu Papadima).
~n plan general uman, con-
form unei pertinente ob-
serva]ii a lui Mircea Eliade,
nostalgia pe care o na[te raiul
nu ar fi altceva decât dorin]a
noastr\ de a ne dep\[i
condi]ia uman\ [i de a reg\si
condi]ia divin\.
* Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
aici oportunitatea sau corec-
titudinea procedurii de sus-
pendare, m\ refer la climat.
De altfel, pe vremea c=nd `mi
`ntrebam prietenii asupra
impresiilor mele de pace, iar
ei mi le confirmau, am fost [i
avertizat s\ am pu]intic\
r\bdare, ca s\ v\d ce urmea-
z\. {i au avut dreptate! Ce-i
de f\cut, prin urmare? Greu
de r\spuns, c=nd e vorba de
materia prim\ numit\ om,
român pe deasupra, ba chiar
[i politician drept `ncunu-
nare. M\ g=ndeam c\, dac\
ar fi `n fiecare zi s\rb\toare,
lucrurile ar putea sta altfel.
Din p\cate, o comunitate
aflat\ `n s\rb\toare per-
petu\ e greu de imaginat,
m\car din socoteli pragma-
tice! Dar nu s-ar putea oare
s\ p\str\m `n noi ceva din
duhul s\rb\torii, al marilor
noastre s\rb\tori spirituale,
[i `n vremea de peste an?
Asta ar fi, `n fond, adev\rata
credin]\, nu cea de care
facem parad\ de c=teva ori
pe an de teama c\ ne p=ndesc
vecinii, dac\ suntem oameni
obi[nui]i, ori ne vede elec-
toratul, dac\, Doamne iart\,
suntem politicieni!
* Liviu Antonesei este
scriitor, profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 16 aprilie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Apel la
atitudine
a Peste câ]iva ani, Ia[ul trebuie s\ devin\
un c\min prietenos [i, de ce nu, invidiat
pentru respectul pe care-l poate impune a
de Nicu[or P|DURARU
Discutam cu un bun prieten despre cum ar
trebui s\ arate Ia[ul `n viitor. Au existat aseme-
nea mesaje care au definit de foarte multe ori
strategii [i programe de dezvoltare ale unor zone
din lumea `ntreag\ [i care au fost caracterizate
de un curent de opinie care a generat capacitarea
tuturor oamenilor `ntr-un sens comun.
De ce are nevoie Ia[ul pentru viitor? Ce
putem face pentru jude]ul Ia[i, `n a[a fel `ncât
s\ fim mul]umi]i de ceea ce se `ntâmpl\ `n ju-
rul nostru? A enumera proiecte [i obiective ale
noastre este o practic\ pe care o reg\sim de-a
lungul anilor [i care, de foarte multe ori, repet\
necesit\]i locale, stringente, care `ns\ nu `ntot-
deauna reu[esc s\ fie finalizate `ntr-un termen
scurt sau mediu. Singurele strategii reale [i
puternice fac referire la necesit\]i pe termen
lung. De multe ori, noi, cei care de]inem diverse
pozi]ii de responsabilitate, nu reu[im s\ fim,
pân\ la sfâr[it, cei care le gestioneaz\ integral.
Probabil c\ aici se face diferen]a dintre
vizionar [i viziune. Orgoliile noastre ne fac s\
dorim s\ se simt\ amprenta personal\,
sc\pând uneori din vedere nevoile lumii `n care
tr\im. Una din provoc\rile pe care le doresc
]ine de implicarea tuturor factorilor `n proiecte
comune. Cet\]enii obi[nui]i pot fi, de aseme-
nea, actori `n ceea ce `nseamn\ respon-
sabilitate social\ [i pot fi cei mai utili `ntr-o
construc]ie cum e cea a unui Ia[i modern [i eu-
ropean. Mi-ar pl\cea s\ simt `n jurul nostru, al
tuturor, suportul oamenilor prin atitudini [i
opinii constructive care dep\[esc limbajul nos-
tru cotidian. Mândria de a fi ie[ean se poate
defini [i prin pasiunea de a vorbi frumos despre
valorile noastre, prin realiz\rile noastre.
V\d un Ia[i modern [i cosmopolit, cu o atitu-
dine aparte `n zona Moldovei, con[tient de im-
portan]a sa regional\ [i de tonul schimb\rilor
pe care le poate genera. V\d elite universitare,
culturale [i economice capabile s\ recon-
solideze importan]a [i greutatea Cet\]ii. Cetate
sau ora[ `nsemna, `n Grecia Antic\, mai mult
decât un cuvânt, având [i sensuri simbolice.
Cetate `nseamn\ nu numai un ora[ prin
cl\dirile sale, ci un cumul al tuturor valorilor,
incluzând nu doar latura spiritual\ [i cul-
tural\, ci [i cea uman\. Resursele Ia[ului e-
xist\ [i dac\ folosim valorile proprii efectele pe
care le putem genera sunt neb\nuite.
Un asemenea apel la atitudine poate fi un
fond pe care pot cre[te mult mai u[or aspecte
pragmatice. Un copac f\r\ frunze [i f\r\ via]\
nu poate fi atractiv pentru nimeni. Un aseme-
nea apel la coeziune presupune c\ to]i cei
aproximativ opt sute de mii de locuitori ai
jude]ului pot deveni o echip\ capabil\ de un
mesaj comun, unic [i care trebuie folosit de
c\tre conduc\torii Cet\]ii.
Prin munc\ [i perseveren]\, omul sfin]e[te
locul. Sunt valori care nu se m\soar\ `n be-
neficii [i sunt momente `n care bucuria noastr\
se reduce la simpla pl\cere de a comunica cu
cei din jur, `ntr-un context `n care te sim]i as-
cultat [i te bucuri de tot ceea ce se `ntâmpl\ `n
preajma ta. Peste câ]iva ani, Ia[ul trebuie s\
devin\ un c\min prietenos [i, de ce nu, invidiat
pentru respectul pe care-l poate impune.
De aceea, nu v\ `ntreba]i ce pot face autori-
t\]ile pentru voi, ci, mai bine, `ntreba]i-v\ ce
pute]i face [i voi pentru Ia[i? ~n ziua `n care
ve]i avea r\spunsuri [i atitudini `n acest sens,
vom putea explica celor tineri, copiilor no[tri,
cum arat\ pove[tile despre viitorul Ia[ului, f\-
r\ team\ de necunoscut [i lips\ de certitudini.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 16 aprilie 2007
Proclamarea canoniz\rii Sf=ntului Pahomie de la Gledin
S=mb\t\, 14 aprilie 2007,
la Gledin, jude]ul Bistri]a-
N\s\ud, a avut loc ceremo-
nia proclam\rii oficiale a ca-
noniz\rii ierarhului Paho-
mie, fost episcop al Roma-
nului. Canonizarea ierarhu-
lui a fost aprobat\ de Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane `n [edin]a din 14 - 15
noiembrie 2006, cu ziua de
pomenire pe 14 aprilie. „La
Gledin a fost o mare s\rb\-
toare, la care au participat
numero[i ierarhi, preo]i sluji-
tori, `n frunte cu PF Vla-
dimir, mitropolitul Kievului
[i primatul Bisericii Ortodo-
xe din Ucraina, care a venit
`nso]it de o delega]ie format\
din doi ierarhi [i al]i doi sluji-
tori. La Sf=nta Liturghie [i la
momentul solemn al procla-
m\rii canoniz\rii Sf=ntului
Pahomie a participat [i pre-
[edintele Rom=niei, Traian
B\sescu, `mpreun\ cu nu-
meroase oficialit\]i centrale
[i locale. La sf=r[itul Sfintei
Liturghii am `mp\r]it tu-
turor ierarhilor prezen]i [i
unor personalit\]i, care au
participat la aceast\ canoni-
zare solemn\, istoria Schitu-
lui Pocrov, o lucrare mono-
grafic\ alc\tuit\ de arhim.
Dosoftei {cheul, care a ap\-
rut recent la Editura Trini-
tas, tip\rit\ `n mod special
pentru acest moment“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas
exarhul cultural al Arihie-
piscopiei Ia[ilor, p\rintele Ti-
motei Aioanei.
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Un bistri]ean la
M\n\stirea Neam]
Cuviosul Pahomie s-a
n\scut `n jurul anului 1674,
`n localitatea Gledin, jude]ul
Bistri]a-N\s\ud. Vine `n
Moldova [i este primit ca fra-
te la M\n\stirea Neam], un-
de este c\lug\rit `n 1697. ~n
jurul anului 1700, Pahomie a
fost hirotonit preot [i r=nduit
ca mare eclesiarh, iar la nici
30 de ani devine stare]ul M\-
n\stirii Neam], pe care o con-
duce p=n\ `n anul 1704, c=nd
pleac\ la Kiev, la Lavra Pe-
cerska, unde `l cunoa[te pe
Sf. Dimitrie al Rostovului,
c\ruia `i devine ucenic. ~n-
tors `n Moldova, se hot\r\[te
s\ aleag\ sih\stria, g\sin-
du-[i locul pentru lini[te `n-
tr-o poian\ mai sus de M\-
n\stirea Neam], unde [i-a
f\cut o colib\.
Ales episcop
al Romanului
~n 1706 a fost descoperit
`n aceast\ poian\ de ni[te
boieri care erau la v=n\toa-
re, iar de aici a fost chemat
pentru scaunul episcopal de
la Roman, la 18 ianuarie
1707 fiind hirotonit episcop.
A p\storit eparhia Romanu-
lui timp de 7 ani [i trei luni.
La 8 noiembrie 1711, l-a uns
domn pe Nicolae Mavrocor-
dat `n Biserica „Sf. Nicolae“.
La 1 martie 1714, Pahomie
p\r\se[te scaunul arhieresc
pentru a reveni la Neam], de
unde s-a retras din nou `n
sih\strie. A dorit s\ constru-
iasc\ o biseric\ la Pocrov,
cu hramul „Acoper\m=ntul
Maicii Domnului“. Apoi a
pornit din nou `n pribegie la
Kiev, la Lavra Pecerska,
unde a trecut la Domnul pe
14 aprilie 1724, [i de aceea
moa[tele lui sunt p\strate [i
ast\zi `n paraclisul „Sf.
{tefan“ din Lavra Pecerska.
„Sfin]ii ne cheam\ la
unitate, la lumin\ [i la
bucurie pascal\“
„Dup\ mai bine de dou\
secole de la plecarea sa la
Dumnezeu, se `ntoarce
c\tre noi to]i ar\t=nd c\
Ortodoxia este liantul care
une[te popoarele [i c\
sfin]ii ne cheam\ la uni-
tate, la lumin\ [i la bucurie
pascal\. A fost o adevarat\
bucurie pascal\ pentru
`ntreaga Ortodoxie, pentru
Ortodoxia de o parte [i de
alta a Carpa]ilor, din Mol-
dova [i din Transilvania,
dar [i pentru rom=nii
ortodoc[i din Rom=nia [i
din Ucraina, pentru c\ Sf.
Pahomie continu\ [irul
rug\ciunii pentru unitate
panortodox\. Sfin]ii ajun[i
`n ceruri unesc [i `nfr\]esc
popoarele“ , a spus PS
Casian Cr\ciun, Episcopul
Dun\rii de Jos. ({{.M. )a

PE SCURT
Elevi din Sibiu
la m\n\stirile
din Moldova
Zilele trecute, un grup de
elevi de la Liceul „Octavian
Goga“ din Sibiu a efectuat
un pelerinaj cu scopuri di-
dactice [i de documentare la
l\ca[urile de cult din Ia[i,
din zona Neam]ului [i
Sucevei. „Am derulat un
proiect realizat cu elevii din
Liceul «Octavian Goga» din
Sibiu, care s-au preg\tit
printr-o documentare [i
acum se realizeaz\ excursia
didactic\ [i pelerinajul.
Excursia a pornit din Sibiu
[i prima oar\ am ajuns la
M\n\stirea Bistri]a, apoi
am mers la M\n\stirea
V\ratec [i la Agapia. Am
ajuns apoi la Ia[i, unde am
v\zut tot ceea ce se poate
vedea din punct de vedere
spiritual, duhovnicesc, [i
anume Catedrala mitropoli-
tan\, `n care se afl\
moa[tele Sfintei Cuvioase
Parascheva [i M\n\stirea
«Sf. Trei Ierarhi». Apoi am
plecat la m\n\stirile
Neam], Secu, Sih\stria,
Sucevi]a, Putna, Moldovi]a,
Vorone], [i `n cele din urm\
la M\n\stirea Recea. Mul-
]umim IPS Lauren]iu Stre-
za, Mitropolitul Ardealului,
pentru binecuv=ntarea pe
care ne-a dat-o la plecare“, a
declarat pentru Radio
Trinitas coordonatorul aces-
tui pelerinaj, doamna
Viorica Marcu, profesoar\
de Religie la Liceul
„Octavian Goga“ din Sibiu.
Discu]ii
pe marginea
sociologiei cre[tine
Vineri, 13 aprilie 2007,
Universitatea Lomonosov
din Moscova, `n parteneriat
cu Biserica Ortodox\ Rus\,
a organizat o `nt=lnire dedi-
cat\ problemelor legate de
sociologia cre[tin\, infor-
meaz\ Radio Trinitas.
~nt=lnirea a fost prezidat\
de prodecanul Facult\]ii de
Sociologie, prof. Ivan Ria-
zantsev, [i de pr. Alexander
Yakovlev, care pred\ la
aceea[i institu]ie de `nv\]\-
m=nt superior fundamen-
tele credin]ei cre[tine.
Profesori, doctoranzi [i stu-
den]i de la Universitatea de
Stat, precum [i preo]i, au
luat cuv=ntul `n `ncercarea
de a prezenta teoria sociolo-
giei cre[tine a pr. Serghei
Bulgakov, viziunea cre[tin\
asupra Statului, prezen]a
cre[tin\ `n media [i pe web,
precum [i locul credin]ei `n
educa]ie, dar [i alte teme de
actualitate. a
80 de preo]i au c=ntat `mpreun\
la Piatra Neam] „Hristos a `nviat“
a Casa de Cultur\ a Sindicatelor din Piatra Neam] a g\zduit, s=mb\t\, primul concert misionar Radio Trinitas a Acesta a
presupus [i o competi]ie a ~n urma juriz\rii, Corul „Serafimii“ al Protopopiatului Roznov a ob]inut locul I a Al doilea
concert misionar Trinitas a avut loc asear\ la T=rgu Neam], urm=nd ca pe 23 aprilie, la Boto[ani, s\ aib\ loc cel de-al
treilea concert a Aceste concerte sunt prilejuite de `mplinirea a nou\ ani de emisie a postului de radio Trinitas a
„O rug\ciune c=ntat\
de Narcisa BALABAN este de trei ori mai
S=mb\t\, 14 aprilie, la bine `nsu[it\“
Casa de Cultur\ a Sindi-
catelor din Piatra Neam]
a avut loc primul concert
misionar Radio Trinitas,
organizat de Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei
prin Institutul Cultural-
Misionar Trinitas [i Pro-
topopiatul Piatra Neam].
Aceste concerte sunt pri-
lejuite de faptul c\ m=ine,
17 aprilie, Radio Trinitas
al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei `mpline[te no-
u\ ani de emisie. Concer-
tul a fost prezentat de pr.
Ciprian Apetrei, direc-
torului postului de radio
Trinitas.
~n prezen]a a aproxi-
mativ 500 de credincio[i,
au concertat Corala „Tri-
nitas“ a Institutului Cul-
tural-Misionar Trinitas,
ca invitat special, [i coru-
rile protopopiatelor din ju-
de]ul Neam], care au par-
ticipat [i la un concurs. A-
ceste coruri sunt: „Glasul
Bisericii“ al Protopopiatu-
lui Piatra Neam], „P\sto-
rul cel Bun“ al Protopopia-
tului T=rgu Neam], „Sera-
fimii“ al Protopopiatului
Roznov [i „Taborul“ al
Protopopiatului Ceahl\u.
Pre[edintele juriului aces-
tui concurs a fost arhim.
Dosoftei {cheul, mare
eclesiarh al Catedralei
mitropolitane din Ia[i [i
exarh al m\n\stirilor din
jude]ul Ia[i. ~n urma ju-
riz\rii, Corul „Serafimii“
al Protopopiatului Roznov
a ob]inut locul I. Premiul
ob]inut const\ `n impri-
marea `n studiourile pos-
tului de radio Trinitas a
unui compact disc cu
piesele din repertoriu [i
apoi promovarea la nivel
na]ional prin intermediul
re]elei de care dispune
Radio Trinitas.
La sf=r[itul concursu-
lui, pr. Dumitru Ailinc\i,
protopop de T=rgu Neam],
a ]inut s\ mul]umeasc\
postului de radio Trinitas
pentru organizarea aces-
tui eveniment, amintind
de `nceputurile Radio Tri-
nitas la Piatra Neam] `n
2004. „Desigur c\ mai `n-
t=i de toate meritul este al
IPS Mitropolit Daniel, ca-
re, cu aceast\ viziune cu-
prinz\toare asupra mode-
lului de abordare nou\ a
problemelor misionar-pas-
torale, a g=ndit `nfiin]a-
rea unui post de radio
care contribuie `n mod
`nsemnat la transmiterea
cuv=ntului de `nv\]\tur\
a acestei hrane duhovni-
ce[ti at=t de necesare no-
u\, tuturor“, a spus p\rin-
tele protopop.
~n `ncheierea concertu-
lui misionar de la Piatra
Neam], spectatorii au vi-
zionat un film despre Ra-
dio Trinitas realizat `n
studioul de produc]ie Tri-
nitas TV, film care a vor-
bit despre misiunea pos-
tului de radio Trinitas,
precum [i despre evolu]ia
acestuia pe parcursul a
nou\ ani de emisie. Or-
ganizarea unui astfel de
eveniment a fost primit\
cu mare bucurie de locui-
torii ora[ului de la poalele
Pietricic\i: „Eu sunt pro-
fesor de muzic\ [i conduc
corul Bisericii «Pogor=rea
Duhului Sf=nt» din Piatra
Neam] [i am venit `n a-
ceast\ sear\, `n primul
r=nd, s\ mai aud cum su-
n\ [i alte voci, ce reperto-
rii au aceste coruri. Vrem
[i noi s\ ne mai `nnoim re-
pertoriul [i poate reu[im
s\ ob]inem [i o partitur\
de la aceste coruri, pe de o
parte. Pe de alt\ parte,
`ntr-o localitate cum este
Piatra Neam], misionaris-
La final, toate cele
patru coruri
protopope[ti -
adun=nd `n jur de 80
de preo]i - au urcat
pe scen\ pentru a
c=nta `mpreun\
„imnul“ Bisericii
Ortodoxe, „Hristos a
`nviat din mor]i“
mul `[i are rostul pentru a
aprofunda credin]a, pen-
tru a ne apropia c=t mai
mult de Dumnezeu. ~ntru-
c=t pe 17 aprilie, Radio
Trinitas `mpline[te nou\
ani de emisie le doresc s\
continuie activitatea fru-
moas\ pe care o fac. Radio
Trinitas, care a organizat
acest concert, [tie c\ o ru-
g\ciune c=ntat\ este de
trei ori mai bine `nsu[it\,
primit\, ascultat\ de cre[-
tini“, ne-a spus Petru Ca-
zacu, din Piatra Neam]
La final, toate cele pa-
tru coruri protopope[ti - a-
dun=nd `n jur de 80 de
preo]i - au urcat pe scen\
pentru a c=nta `mpreun\
„imnul“ Bisericii Orto-
doxe, „Hristos a `nviat din
mor]i“. Al doilea concert
misionar Trinitas a avut
loc asear\ la T=rgu Neam].
De data aceasta, partici-
pante au fost coruri ale
m\n\stirilor din jurul o-
ra[ului T=rgu Neam]. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-a
a- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial,
Prim\ria, Parlamentul) - seara;
Ziua a III-a
a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (prrogrram dee
tab\rr\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-a a- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 066.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru
7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale.
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Multiplele binefaceri ale florilor de salc=m
prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Salc=mul este cunoscut ca
un arbore rustic, iubitor de
c\ldur\ [i de lumin\, `nalt
p=n\ la 20-30 metri, cu o
tulpin\ dreapt\, acoperit\
cu o scoar]\ cenu[ie, `ngro-
[at\ [i cu cr\p\turi ad=nci
`n lungimea trunchiului.
Coroana este rar\ [i lu-
minoas\, adesea globuloa-
s\, format\ din ramuri spi-
noase [i frunze compuse,
cu 7-19 foliole eliptice, `nse-
rate pe un rahis lung. }i-
n=nd seama de marea di-
versitate a efectelor te-
rapeutice pe care le prezin-
t\ preparatele din flori de
salc=m, este indicat s\ se
valorifice aceste oferte gra-
tuite ale naturii, recoltate
`n luna mai [i conservate
pentru a fi folosite `n tot
cursul anului.
Florile sunt mari, albe
sau u[or roze, grupate `n
raceme cu form\ de cior-
chine, lung de 10-20 cm, cu
miros dulce-parfumat. ~nflo-
rirea are loc `n a doua ju-
m\tate a lunii mai [i pri-
ma parte din iunie. ~nainte
de `nflorire, ciorchinii sunt
`ndrepta]i `n sus, iar dup\
`nflorire at=rn\ `n jos.
Florile r\m=n deschise
8-12 zile, iar secre]ia nec-
tarului `ncepe s\ fie apre-
ciabil\ din momentul `n
care temperatura nop]ilor
dep\[e[te 140C, mai ales
`n zone apropiate de o sur-
s\ de ap\, pentru a contri-
bui la ridicarea umidit\]ii
relative a aerului.
Fructele salc=mului sunt
p\st\i, ca orice specie din
familia leguminoaselor, lungi
de 5-10 cm, turtite, brun-
ro[cate, cu 4-10 semin]e `n
form\ de rinichi.
Salc=mul, cu denumirea
[tiin]ific\ Robinia pseu-
doacacia, este originar din
America de Nord, de unde
s-a r\sp=ndit `n toat\ Eu-
ropa [i Asia. ~n Rom=nia a
fost adus de turci prin anul
1750, mai `nt=i `n sudul
]\rii, de unde s-a r\sp=n-
dit `n toat\ ]ara, at=t ca
arbore spontan c=t [i plan-
tat `n liziere masive sau i-
zolat. Predomin\ `n zonele
de c=mpie [i de deal, `n su-
dul Olteniei, Muntenia [i
sudul Moldovei, pe margi-
nea drumurilor [i pe l=ng\
a[ez\rile s\te[ti.
Av=nd o cre[tere rapid\
[i r\d\cini puternice, cu o
extindere lateral\ p=n\ la
Salc=mul japonez,
arbore ornamental
Salc=mul japonez, cu de-
numirea [tiin]ific\ Sophora
japonica, este un arbore
mai pu]in cunoscut `n ]ara
noastr\, fiind originar din
China, Coreea [i Japonia.
Are tulpini flexibile lip-
site de spini, flori galben-
verzui, grupate `n inflores-
cen]e ramificate. ~nflorirea
este mai t=rzie, spre var\.
Acest pom frumos este plan-
tat `n parcuri [i gr\dini cu
scopuri ornamentale.
Pentru aplica]ii terape-
utice se recolteaz\ bobocii
florali, care con]in sub-
stan]e glucidice, mucilagii,
pectine [i rutozizi cu multi-
20 metri, salc=mul poate
asigura fixarea terenurilor
nisipoase, a dunelor de
nisip din Oltenia [i sudul
Moldovei, a coastelor ero-
date [i alunecoase [i a ta-
luzurilor cu pant\ mare. De
asemenea, constituie o spe-
cie ideal\ pentru amenaja-
rea perdelelor de protec]ie,
a paraz\pezilor (datorit\
reziste]ei la umezeal\) [i
ca material de construc]ie
([arpante la case, st=lpi de
gard, araci `n vie, material
de parchet [i `n construc]ii
navale), fiind cel mai pu]in
atacat de carii.
~n Rom=nia, salc=mul
cre[te pe circa
100.000 de hectare
Teritoriul ocupat de sal-
c=m `n Rom=nia, at=t `n
planta]ii masive, `n liziere
[i ca exemplare solitare, a-
junge la aprox. 100.000 de
hectare.
~n scopuri medicinale,
florile se recolteaz\ `n faza
de maxim\ dezvoltare, prin
strujire de pe axul princi-
pal al inflorescen]elor, nu-
mai pe vreme bine `nsorit\
[i se usuc\ la umbr\, `n
straturi sub]iri, din `nc\-
peri bine aerisite sau `n po-
duri de case acoperite cu
tabl\. Prin uscare se ob]i-
ne un randament de 1 kg
flori uscate din 7 kg flori
proaspete.
Con]inutul chimic al flori-
lor este foarte divers, cu gli-
cozizi flavonici (robinin\, a-
caciin\), taninuri, glucide, a-
ple propriet\]i `n reducerea
nivelului de lipide din
s=nge, dizolv=nd pl\cile de
colestrerol din interiorul
vaselor sanguine. De ase-
menea, m\re[te rezisten]a
capilarelor fragile, `nt\-
re[te contrac]iile inimii [i
regleaz\ ritmul cardiac.
Datorit\ con]inutului ri-
dicat `n rutozizi, ceaiul din
bobocii florali de salc=m gal-
ben inhib\ agregarea trom-
bocitelor [i eritrocitelor,
evit\ formarea cheagurilor
de s=nge, are efecte antiin-
flamatoare prevenind apa-
ri]ia edemelor cardiace [i
m\re[te rezisten]a peretelui
capilar venos.
Prezen]a cvercetolului
din boboci are ac]iune pro-
POR}IA DE S|N|TATE
cizi organici (cafeic, cloroge-
nic), mucilagii, ulei volatil.
Florile proaspete con]in
un ulei eteric complex, ca-
re se extrage cu eter de pe-
trol, ob]in=ndu-se concretul
cu un randament de 0,15-
0,20 %. Materia prim\ este
folosit\ pentru parfume-
rie, mai mult `n Bulgaria,
Ungaria [i Rusia, av=nd la
baz\ un mare num\r de
componente aromatice, ca
de exemplu pinen, limonen,
linalool, citronelol, gera-
niol etc.
Efecte bune `n bolile
digestive [i pulmonare Arsurile de stomac
se combat cu infuzie
Propriet\]ile terapeuti-
ce ale preparatelor din flori din flori de salc=m
de salc=m dau posibilita-
tea interven]iilor `n tra-
tarea multor boli, mai ales
`n afec]iunile sistemului
nervos [i `n boli digestive [i
pulmonare.
Sunt binecunoscute efec-
tele antitusive, antispas-
modice ale tractului respi-
rator, emoliente ale secre-
]iilor bron[ice, antiseptice,
antinevralgice, calmante,
u[or sedative etc.
Produsele din flori de
salc=m sunt utilizate `n
multe afec]iuni psihosoma-
tice care apar drept con-
secin]e directe ale unor
tensiuni suflete[ti:
- st\ri conflictuale frec-
vente cu tendin]e de agre-
sivitate [i criticism exa-
gerat;
- accese de m=nie [i iri-
tabilitate psihic\;
tectoare asupra capilarelor,
dilat\ vasele coronariene
prevenind accidentele vas-
culare, mai ales la persoane
cu hipertensiune arterial\,
ateroscleroz\ coronarian\,
tromboflebite, ulcere vari-
coase, hemoptizii, hemo-
ragii retiniene, glaucom,
retinopatie diabetic\, he-
moroizi s=nger=nzi etc.
- crampe musculare de
natur\ nervoas\;
- epuizare nervoas\ [i a
for]ei fizice [i intelectuale,
degrad=nd p=n\ la insom-
nii, st\ri de anxietate [i de-
presie psihic\ prelungit\;
- tulbur\ri de memorie,
de echilibru [i de v\z ajun-
g=nd, `n unele cazuri, la
erup]ii herpetice pe piele.
Din experien]e `ndelun-
gate s-a constatat c\ aces-
te afec]iuni ale sistemului
nervos se pot trata prin:
- inhalarea parfumului
florilor de salc=m, cu efecte
lini[titoare asupra psihicu-
lui, recomand=ndu-se scur-
te plimb\ri prin preajma
salc=milor `nflori]i;
- aromatizarea camerei
de lucru [i de dormit a bol-
navului cu buchete de flori
proaspete;
- consumul unei infuzii
din flori uscate (1 lingur\
la 200 ml ap\ clocotit\)
luat\ `n 3 reprize pe zi,
`ntr-o cur\ de 3 s\pt\m=ni,
`nlocuind total apa de b\ut;
- consumul zilnic a unui
macerat la rece din flori
]inute 2-3 zile `n miere de
albine, lu=nd c=te 3-5 lin-
guri]e pe zi;
- tinctur\ din 20 grame
flori uscate care se ma-
cereaz\ `n 100 ml alcool
700, timp de 10-14 zile, din
care se iau zilnic de 2 ori
c=te 10 pic\turi.
~n tratament extern al
bolilor sistemului nervos
sunt recomandate b\i ge-
nerale cu extracte din flori.
~n tratamentul bolilor a-
paratului digestiv, de mul-
t\ vreme este cunoscut\
ac]iunea benefic\ a florilor
de salc=m asupra gastritei
hiperacide, mai ales cea
ap\rut\ pe un fond de ner-
vozitate, la acest efect con-
tribuind glicozizii flavo-
nici, care ac]ioneaz\ ca
hipoacidifian]i.
Bune efecte se constat\
`n combaterea arsurilor de
stomac (pirozis), ap\rute
mai ales noaptea, cu lo-
caliz\ri retrosternale, da-
torate hiperacidit\]ii. De
asemenea, sunt atenuate
durerile `n ulcerul gastric
[i duodenal, `n gastralgii hi-
perclorhidrice, reflux gas-
tro-esofagian, indigestii du-
p\ mese copioase cu alimen-
te grase, `n insuficien]\ he-
patic\, crampe abdominale
[i hernie hiatal\.
Tratamentele acestor
boli digestive se pot face cu
`ncredere, folosind o in-
fuzie din amestec, `n p\r]i
egale, cu flori de salc=m [i
frunze de dud bogate `n
carbonat de calciu cu e-
fecte alcalinizante, de re-
ducere a hiperacidit\]ii
gastrice; se ia o linguri]\
din amestec la 250 ml ap\
clocotit\, se infuzeaz\
acoperit 10-15 minute [i se
beau dou\ ceaiuri pe zi,
dup\ mesele principale, `n
cure de lung\ durat\.
Consuma]i zilnic ap\
din florile arborelui
~n cursul zilei, `n locul
apei potabile sau a su-
Luni, 16 aprilie 2007
curilor, este recomandat s\
se consume ap\ din flori de
salc=m (o m=n\ de flori us-
cate se macereaz\ la rece,
minim 8 ore, `ntr-un litru
de ap\ curat\ de izvor).
~n bolile aparatului res-
pirator, florile de salc=m
sunt eficiente la combate-
rea tusei convulsive [i ast-
matice, r\celi, viroze, a
r\gu[elii, `n infec]ii acute
ale c\ilor respiratorii,
astm bron[ic etc.
Tratamentul acestor a-
fec]iuni se face cu ceai din
flori de salc=m care ac]io-
neaz\ asem\n\tor cu supa
de pas\re ce s-a dovedit a
fi un aliment cu mare va-
loare nutritiv\, dar [i cu
deosebit\ eficien]\ `n re-
ducerea proceselor infla-
matorii, calmarea tusei, a
str\nutului [i a secre]iilor
nazale. Este demn de sub-
liniat c\ `n cazul bolilor
pulmonare s\ nu se negli-
jeze consumul ceaiul de
salc=m, iar ca alimenta]ie
s\ se consume supe de
pas\re, cel pu]in la o mas\
pe zi.
Datorit\ con]inutului
ridicat `n flavone [i robi-
nozide, infuzia din flori de
salc=m ac]ioneaz\ cu efec-
te diuretice, antiinflama-
toare, de reducere a con]i-
nutului de uree din s=nge
[i de calmare a durerilor
reumatice sau a nevralgi-
ilor dentare.
~n afec]iunile dermatolo-
gice se folosesc florile us-
cate [i pulverizate care se
pun pe r\ni provocate de
arsuri [i pe furuncule sau
se aplic\ pri[ni]e (cataplas-
me) preparate din 3 p\r]i
miere de salc=m, o parte
f\in\ de gr=u, schimbate
la intervale de 10-12 ore.
Tot extern, se folose[te
infuzia din flori pentru
sp\l\turi vaginale `n caz
de leucoree [i vaginit\, iar
cu tinctura din flori se fac
tampon\ri `n cavitatea
dintelui cariat.
Scoar]a salc=mului
este toxic\
Scoar]a de pe ramurile
tinere era utilizat\ `n me-
dicina tradi]ional\ pentru
propriet\]ile purgative [i
antiulceroase. Se folosea
sub form\ uscat\ [i m\-
run]it\, din care se pre-
para o infuzie cu ½ lingu-
ri]\ pulbere la 250 ml ap\
clocotit\, consum=nd 2-3
c\ni pe zi de c\tre bolnavii
de constipa]ie [i ulcer gas-
tric. S-a constatat `ns\ c\
`n scoar]\ exist\ o fitoto-
xin\ (robina) [i un glicozid
toxic (robitina), care ac]io-
neaz\ asupra sistemului
nervos ca excitant [i asu-
pra mucoaselor stomacale
ca iritant. }in=nd seam\
de toate aceste consideren-
te, respingem ideea folosirii
scoar]ei copacilor, at=t la
oameni c=t [i la animale.
Mierea de salc=m,
singura care
nu se zaharise[te
Mierea de salc=m con-
stituie un deliciu de nee-
galat, fiind mult apreciat\
5
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {tiin-
]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV) din
Ia[i. Este specializat `n
fitoterapie [i trateaz\ a-
nual sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, pre-
scriind pentru orice boal\
preparate complexe din
plante pe care cel mai a-
desea le ignor\m. A sal-
vat oameni c\rora nu li se
mai d\deau [anse de su-
pravie]uire, preparatele
fiind realizate `n la-
borator, dup\ metode [ti-
in]ifice [i dup\ atenta a-
naliz\ a fiec\rei afec]iuni
`n parte.
pentru savoarea sa, pentru
valoarea energetic\ mare
(300 kcal la 100 grame pro-
dus) [i pentru multiplele
propriet\]i terapeutice.
Faptul c\ este singurul
sortiment de miere care nu
se zaharise[te, dec=t dup\
foarte mult timp, consti-
tuie un avantaj luat `n con-
sidera]ie de c\tre con-
sumatori.
Aroma natural\ [i ca-
lit\]ile terapeutice se p\s-
treaz\ mai bine `n mierea
din fagure dec=t `n cea cen-
trifugat\, `ntruc=t fagu-
rele con]ine [i o anumit\
cantitate de cear\, polen [i
propolis, constituind un
amestec ideal pentru tra-
tarea multor boli de pl\-
m=ni [i inim\, pentru colite
[i enterocolite, afec]iuni de
ficat, boli ginecologice, ane-
mie [i pentru men]inerea
func]iilor fiziologice active
p=n\ la b\tr=ne]e.
Mierea cu nuci,
energizant `n
oboseala fizic\
[i intelectual\
S-a dovedit c\ mierea de
salc=m, diluat\ `n pu]in\
ap\ cald\ [i luat\ `nainte
de mese sau seara `nainte
de culcare, are efecte deo-
sebite `n vindecarea ulce-
relor (gastric [i duodenal).
Dac\ se amestec\ cu
nuci m\run]ite, se reali-
zeaz\ un produs delicios,
cu efecte imediate `n ca-
zuri de oboseal\ fizic\ [i
intelectual\, la persoane
convalescente, la b\tr=ni,
la sportivi [i la mame care
al\pteaz\.
Speciali[tii gastronomi
au integrat mierea [i flo-
rile de salc=m `n multe pre-
parate culinare cu efecte
lini[titoare, mai ales `n
produse de patiserie, dul-
cea]\, peltea, mar]ipan cu
migdale, antreuri, gogo[i
cu aluat de cl\tite, salate,
siropuri [i b\uturi (hidro-
mel, vin tonic [i lichior). a
Pagin\ realizat\ de
Otilia B|LINI{TEANU
6 Luni, 16 aprilie 2007
PE SCURT
Euro va sc\dea sub 3 lei
Pre[edintele Casei de Economii
[i Consemna]iuni (CEC), Eu-
gen R\dulescu, estimeaz\ c\
euro va sc\dea `n urm\torii 5-6
ani sub valoarea de trei lei, da-
torit\ unui ritm mai alert de
cre[tere economic\ `n România,
comparativ cu cel din zona eu-
ro. Declara]ia [efului CEC a
fost f\cut\ la un seminar orga-
nizat la Sinaia. „Moneda na]io-
nal\ se va aprecia cu 10%, `n
5-6 ani, principalul motiv fiind
diferen]a dintre cre[terea eco-
nomic\ anual\ `n România de
5-6% [i cea din UE de 2%“, a
afirmat R\dulescu la semina-
rul „Dezvoltarea economiei ro-
mâne[ti dup\ aderare“. ~n opi-
nia pre[edintelui CEC, cre[te-
rea productivit\]ii muncii va
sus]ine aprecierea leului `n ra-
port cu euro. Opinia [efului
CEC nu coincide cu estim\rile
Comisiei Na]ionale de Progno-
z\ (CNP), care prev\d o apre-
ciere a monedei na]ionale `n
urm\torii cinci-[ase ani pân\
la un curs mediu de 3,10 lei/eu-
ro. Anul trecut, cursul mediu
de schimb a fost de 3,5250
lei/euro. CNP estimeaz\ un
curs mediu de schimb de 3,40
lei/euro pentru acest an [i de
3,30 lei/euro pentru anul viitor.
Aprecierea nominal\ a leului
va continua `ntr-un ritm simi-
lar [i `n anii urm\tori, progno-
za CNP indicând un curs me-
diu de schimb de 3,25 lei/euro
`n 2009, 3,20 lei/euro `n 2010 [i
de 3,15 lei/euro `n 2011. ~n ul-
timii doi ani ai intervalului de
prognoz\ (2012 [i 2013), care
coincid cu intervalul `n care,
potrivit planului de convergen-
]\ la zona euro, leul ar trebui
s\ fie `n mecanismul ratei de
schimb (ERM2 - Exchange Rate
Mechanism), cursul mediu este
estimat la 3,10 lei/euro. La se-
minarul de la Sinaia, R\dules-
cu a mai estimat c\ Banca
Na]ional\ a României (BNR)
nu preg\te[te, `n acest moment,
o nou\ reducere a ratei
dobânzii de politic\ monetar\.
Pre]ul, principalul
criteriu de cump\rare
a unei locuin]e
Românii se uit\ `ntâi la pre] `n
momentul `n care doresc s\ `[i
cumpere o locuin]\ [i de-a abia
apoi la loca]ie [i suprafa]\. Sau
cel pu]in a[a au procedat cei
30.000 de vizitatori ai Târgului
de Apartamente Condominum,
desf\[urat la Bucure[ti, `ntre 15
[i 18 februarie. Pe parcursul
celor patru zile de târg, cele 37
de companii expozante au sta-
bilit peste 2.900 de vizion\ri [i
au `ncheiat ulterior 78 de con-
tracte [i precontracte. Potrivit
datelor furnizate de c\tre orga-
nizatori, cele mai c\utate au
fost apartamentele cu 2 [i 3 ca-
mere, prima categorie reprezen-
tând 75% din totalul cererilor.
Solicit\ri au fost [i pentru gar-
soniere. Numai `n cadrul unui
singur proiect cele 50 de astfel
de locuin]e scoase la vânzare
[i-au g\sit clien]i `n totalitate.
Interes sporit s-a manifestat [i
pentru cele dou\ ansambluri
reziden]iale prezentate `n pre-
mier\ la Târgul de Apartamen-
te. 80% dintre locuin]e au fost
rezervate, chiar pe perioada de
desf\[urare a evenimentului.
Din cei aproximativ 30.000 de
vizitatori, majoritatea au dorit
s\ cumpere apartamente [i doar
15% au fost interesa]i de achizi-
]ii `n scopul unei investi]ii imo-
biliare. Criteriile dup\ care au
selec]ionat apartamentele
au fost, `n ordine, pre]ul,
loca]ia [i suprafa]\. a
România va pl\ti cu 16 milioane de euro mai pu]in la bugetul UE
Din cele 107,4 miliarde
de euro aloca]i pentru a fi
cheltui]i de c\tre statele
UE `n 2006, 950 de mi-
lioane de euro nu au fost
utiliza]i, a anun]at Comisia
European\. Gra]ie acestor
resurse, c\rora li se adaug\
`ncas\ri suplimentare, con-
tribu]iile na]ionale pe anul
`n curs ale statelor membre
vor fi reduse cu aproxima-
tiv 1.848 milioane de euro,
se arat\ `n comunicatul
CE. România va beneficia,
astfel, de o scutire de 16
Trei companii `ncep s\ str=ng\
cotiza]ii pentru pensiile private facultative
a Cele trei companii care vor putea colecta bani `ncep=nd cu luna mai sunt BCR
Asigur\ri, ING [i Allianz, `ns\, p=n\ la sf=r[itul anului, vor fi mult mai multe asemenea
companii a ~n primul an de func]ionare a pilonului III se poate ajunge la 200.000-
300.000 de participan]i `n sistem a O contribu]ie lunar\ de 20 de euro pe o perioad\ de
25 de ani `n acest sistem va aduce o pensie de 140 de euro, `n plat\ timp de 15 ani a
Trei companii vor pu-
tea `ncepe de la 1 mai co-
lectarea pentru fondurile
de pensii private faculta-
tive (pilonul III), estimea-
z\ vicepre[edintele Comi-
siei pentru Supraveghe-
rea Sistemului de Pensii
Private (CSSPP), Ion Giu-
rescu. Pân\ la sfâr[itul
anului 2007, vor fi autori-
zate probabil cel mult 7-8
societ\]i care s\ adminis-
treze fonduri de pensii pe
pilonul III, a declarat vi-
cepre[edintele CSSPP.
Comisia a demarat, la
sfâr[itul lunii octombrie
2006, procesul de autor-
izare a entit\]ilor care vor
administra fonduri de
pensii facultative [i a esti-
mat ini]ial c\ acest proces
va dura numai trei luni.
Conform legii, aceste fon-
duri de pensii pot fi ad-
ministrate de trei tipuri
de entit\]i - societ\]ile de
pensii nou constituite a-
vând ca unic obiect de ac-
tivitate colectarea, admi-
nistrarea [i investirea
contribu]iilor, societ\]ile
de asigur\ri care func]io-
neaz\ `n baza autoriz\rii
Comisiei de Supraveghere
a Asigur\rilor (CSA) [i so-
ciet\]ile de administrare
a investi]iilor, autorizate
de Comisia Na]ional\ a Va-
lorilor Mobiliare (CNVM).
„Am fost optimi[ti când
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA VA PRIMI
PESTE 200 DE MILIOANE
DE EURO PENTRU PES-
CUIT: România va primi
202 milioane de euro din to-
talul celor 3,8 miliarde ale
Fondului european pentru
pescuit pe perioada 2007-
2013, conform repartiz\rii
anun]ate de Comisia Euro-
pean\. Spania va fi prin-
cipalul beneficiar al acestui
fond, cu 1 miliard de euro,
urmat\ de Polonia - 651 mil-
ioane, Italia - 376 milioane,
Portugalia - 218 milioane,
România [i Fran]a - 191
milioane. Crearea acestui
fond a fost decis\ de U-
niunea European\ `n iunie
2006 [i vizeaz\ moderniza-
rea [i diversificarea acestui
sector, amenin]at de redu-
cerea efectivelor diverselor
specii de pe[te. Fondul `[i
propune s\ ajute la adapta-
rea flotelor de pescuit la re-
ECONOMIC
milioane de euro la con-
tribu]ia pe 2007 la bugetul
Uniunii Europene.
Comentând aceste cifre,
Dalia Grybauskaité, mem-
br\ a Comisiei responsabi-
l\ de Programarea financi-
ar\ [i de Buget, a declarat:
„Prin ameliorarea gestio-
n\rii bugetului [i printr-o
mai bun\ planificare, inte-
resele contribuabililor sunt
mai bine protejate: bugetul
este utilizat mult mai efi-
cace [i statele membre pl\-
tesc numai strictul nece-
am estimat trei luni. Se
pare c\ este destul de
greu ca firmele s\ `ndepli-
neasc\ ceea ce am cerut
noi prin norme. Pân\ a-
cum, a depus dosarul pen-
tru autorizare BCR Asi-
gur\ri, pentru adminis-
trarea de fonduri de pen-
sii private pe pilonul III“,
a spus Giurescu, care a a-
d\ugat c\ solicit\ acest
lucru [i Allianz [i ING. A-
ceste trei firme vor fi
probabil singurele care
vor putea `ncepe colecta-
rea contribu]iilor de la 1
mai. Giurescu a precizat
sursele disponibile, s\ spri-
jine diferitele ramuri s\ pro-
moveze interesul colectiv al
sectorului, s\ `ncurajeze
dezvoltarea durabil\ a zone-
lor dependente de pescuit [i
s\ acorde asisten]\ tehnic\
statelor membre pentru ac-
cesarea de ajutoare.
a LEGEA ENERGETIC|
TREBUIE ~MBUN|T|}IT|:
Actuala Lege a energiei, pu-
blicat\ `n ianuarie, nu poate
oferi `ncredere consumato-
rilor [i investitorilor [i ar
trebui `mbun\t\]it\, consi-
der\ Jean Constantinescu,
pre[edintele Institutului Na-
]ional Român pentru Studiul
Amenaj\rii [i Folosirii Sur-
selor de Energie - IRE. „Le-
gea energiei electrice a fost
publicat\ foarte recent, dar,
din punctul meu de vedere,
nu poate oferi `ncredere con-
sumatorului c\ poate avea
oportunit\]i egale, [i nici in-
vestitorilor. Legea actual\
sar“. Comisia a stabilit `n
mod definitiv valoarea ex-
cedentului bugetar pe 2006
[i l-a inclus `n bugetul de
pe acest an. ~n 2006, ca [i
`n anii preceden]i, rata de
utilizare a bugetului defini-
tiv a r\mas ridicat\, situ-
ându-se la 99%. Numai 950
de milioane de euro nu au
fost utiliza]i (fa]\ de 1.077
milioane `n 2005), pentru o
sum\ total\ alocat\ pe
2006 de aproximativ 107,4
miliarde de euro. ~ncas\rile
suplimentare din 2006 au
c\, la `nceputul s\pt\mâ-
nii, Comisia a autorizat
BRD ca depozitar, iar fir-
ma Ernst&Young a fost
autorizat\ ca auditor. Ofi-
cialul CSSPP a explicat
`ntârzierile `n procesul de
autorizare prin faptul c\
solicitan]ii nu au adus toa-
te actele necesare [i `n
forma cerut\. El a admis
c\ cerin]ele Comisiei sunt
destul de stricte [i sunt so-
licitate multe acte pentru
siguran]a sistemului. Co-
misia solicit\ printre al-
tele informa]ii despre pro-
venien]a capitalului, ad-
ministratori, cazier fiscal
[i juridic, rezultatele eco-
nomice pe ultimii trei ani.
300 de mii
de participan]i
`n primul an
Vicepre[edintele CSSPP
a apreciat c\ `n primul an
de func]ionare a pilonului
III se poate ajunge la
200.000-300.000 de parti-
cipan]i `n sistem. Chiar
dac\ nu vor fi multe firme
care s\ administreze ast-
fel de fonduri, cei care vin
pe pia]\ sunt asiguratori
mari, firme puternice care
au deja un portofoliu de
clien]i u[or de accesat,
consider\ Ion Giurescu. El
a men]ionat c\ interesul
las\ `n sarcina legisla]iei se-
cundare cerin]e [i criterii de
baz\ privind institu]iile, pia-
]a, tarifele, etc. Ea nu poate
rezolva func]ionalit\]ile din
prezent [i poate compromite
angajamentele asumate `n
procesul de aderare“, a expli-
cat Jean Constantinescu, `n-
tr-un seminar privind efi-
cien]a energetic\. ~n opinia
acestuia, ar trebui analizat\
posibilitatea realiz\rii unei
legi `mbun\t\]it\ mai ales
c\ Uniunea European\ pre-
g\te[te un pachet nou pri-
vind legisla]ia energetic\ `n
Europa.
a LITORALUL ROM+-
NESC A FOST ~NCHIRIAT
APROAPE ~N TOTALITA-
TE: 95% din litoralul româ-
nesc a fost `nchiriat! Anul
acesta, licita]iile organizate
pentru concesionarea pe
timp de 10 ani a plajelor a
fost un succes. Autorit\]ile
dus la `nregistrarea celui
mai mic excedent bugetar
de pân\ acum, dar `n con-
cordan]\ cu previziunile
Comisei. Comisia se str\-
duie[te, de-altfel, s\ reduc\
la minimum gradul de neu-
tilizare a fondurilor.
Excedentul de 1.848 de
euro le va permite statelor
membre s\ ob]in\ `n acest
an o reducere a contribu]iei
lor la bugetul comunitar.
Reducerea este calculat\ `n
func]ie de gradul de con-
tribu]ie la venitul na]ional
firmelor este mai mare
pentru pilonul II de pensii
(pensiile obligatorii ad-
ministrate privat), deoa-
rece acolo pia]a este deja
oferit\ [i nu mai trebuie
c\utat\, persoanele sub
35 de ani fiind obligate s\
intre `n acest sistem.
Sistemul pensiilor fa-
cultative reprezint\ a[a-
numitul pilon III de pen-
sii, finan]at din contribu-
]iile suplimentare [i op]io-
nale ale celor care ob]in
venituri din salarii [i asi-
milate salariilor. Pentru
ca o companie s\ fie au-
torizat\ ca administrator
de fond de pensii trebuie
s\ `ndeplineasc\ cumula-
tiv mai multe condi]ii - s\
aib\ un capital social de
cel pu]in 1,5 milioane eu-
ro, membrii consiliului de
administra]ie s\ aib\ pre-
g\tire `n domeniu, compa-
nia s\ nu aib\ datorii la
bugetul de stat [i, totoda-
t\, s\ `ndeplineasc\ anu-
mite condi]ii legate de pro-
venien]a capitalului.
Contribu]ia poate
fi de maxim
15% din venitul brut
O persoan\ poate con-
tribui la sistemul de pen-
sii facultative cu maxim
15% din venitul brut [i
au scos la licita]ie 25 de por-
]iuni de plaj\ [i doar [apte
dintre acestea au r\mas f\-
r\ investitori. Pre]urile au
pornit de la 1,3 [i 5 lei noi pe
metru p\trat pe an. „Cele
mai c\utate plaje au fost
acelea din Olimp [i Manga-
lia“, a declarat purt\torul de
cuv=nt al Direc]iei Apele
Rom=ne Dobrogea, C\t\lin
Anton. Cele mai mari supra-
fe]e de plaj\ scoase la licita-
]ie sunt `n sta]iunea N\vo-
dari. Suprafe]e importante
au fost scoase la licita]ie [i `n
Olimp, Neptun [i Eforie. Po-
trivit datelor autorit\]ilor,
au existat cazuri `n care o
companie a câ[tigat licita]ii-
le pentru mai multe sectoare
de plaj\. Avantaja]i au fost
agen]ii economici care desf\-
[oar\ activit\]i hoteliere. 9
dintre cei 18 câ[tig\tori ai
licita]iilor sunt societ\]i co-
merciale care se ocup\ de
turism. a
brut al Uniunii. ~n acest
sens România va beneficia
de o reducere de 16 mi-
lioane de euro, iar Bulgaria
de 4 milioane de euro.
Cele mai mari scutiri le
vor avea Germania (366
milioane euro), Marea Bri-
tanie (308 milioane de
euro) [i Fran]a (291 mi-
lioane de euro).
Contribu]ia României
`n 2007 la bugetul Uniunii
Europene este de aproxi-
mativ 1,1 miliarde de
euro. a
poate beneficia de pensie
când `mpline[te 60 de ani.
Contribu]iile `n acest sis-
tem sunt deductibile fis-
cal `n limita a 200 de euro
de la angajator [i 200 de
euro de la angajat. Con-
form unor calcule ale op-
eratorilor din pia]\, o con-
tribu]ie lunar\ de 20 de
euro pe o perioad\ de 25
de ani `n acest sistem va
aduce o pensie de 140 de
euro, `n plat\ timp de 15
ani, `n cazul fondurilor de
pensii facultative. Esti-
m\rile au vizat un randa-
ment mediu anual de 7%,
`n euro. Astfel, contribu-
]ia total\ la sfâr[itul peri-
oadei de 25 de ani de
cotizare va `nsuma 6.000
de euro, iar cu fructifi-
carea capitalului prin in-
vesti]ii va ajunge la
25.000 de euro, ceea ce va
conduce la o pensie lu-
nar\ de 140 de euro, `n
plat\ timp de 15 ani.
Observatorii pie]ei con-
sider\ c\ un randament
mediu anual de 7% `n
euro ar fi unul foarte bun,
iar randamentele fon-
durilor de pensii vor de-
pinde mult de profe-
sionalismul administra-
torilor. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
35 28 6 12 15 27
Report cat. I:
3.939.718,40 lei
C=[tig cat. a II-a:
19 x 11.362,49 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
5212528
Report cumulat cat. I:
1.902.435,23 lei
Report cat. a II-a:
29.215,80 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 16 aprilie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\ri
`n regiunile estice [i sudice
unde vor fi condi]ii ca izolat
s\ plou\ slab. ~n restul teri-
toriului cerul va fi mai mult
senin. V=ntul va sufla mo-
derat, cu intensific\ri locale
`n Moldova, B\r\gan, Do-
brogea [i la munte. Tempe-
raturile minime vor fi cu-
prinse `ntre 2 [i 10 grade,
u[or mai cobor=te `n depre-
siuni. Temperaturile maxi-
me, `n scadere u[oar\ `n est,
vor fi cuprinse `ntre 12 [i 22
de grade, mai ridicate `n
sud-vest p=n\ spre 24...25
de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.04.2007
Dolar SUA 2,4869
3,3381
Euro

Voiculescu vrea s\-ll dea afar\ din partid pe Mircea Chelaru
Pre[edintele Partidului
Conservator, Dan Voicu-
lescu, a declarat, sâmb\t\,
la Piatra Neam], c\ va
propune excluderea din
partid a vicepre[edintelui
Mircea Chelaru, ar\tând
c\ acesta a `ncercat s\ des-
tabilileze forma]iunea. Voi-
culescu a spus, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ s\pt\-
mâna aceasta se va `ntruni
Biroul politic al PC care va
analiza situa]ia din partid.
Pe de alt\ parte, secre-
tarul general adjunct al
PC, Codrin {tef\nescu, a
declarat, sâmb\t\, la Rea-
litatea TV, c\ Biroul Po-
litic al forma]iunii l-a pro-
Geoan\ [i
Gu[\, gata de
preziden]iale
Solda]ii r\ni]i `n Irak, prilej
pus pe Voiculescu pentru a
candida la alegerile prezi-
den]iale anticipate `n cazul
`n care acestea ar avea loc,
contrazicând astfel chiar
declara]iile liderului PC.
Potrivit lui Codrin {tef\-
nescu, conservatorii nu au
declarat niciodat\ c\ nu
au un membru de partid
preziden]iabil [i c\ vor
sus]ine candidatul altei
forma]iuni politice. Afir-
ma]ia lui {tef\nescu vine
dup\ ce liderul PC, Dan
Voiculescu, declarase, vi-
neri, la Vaslui, c\, `n cazul
unor alegeri preziden]iale,
PC nu va avea un candidat
propriu [i va sus]ine un alt
ACTUALITATE
candidat, respectând, ast-
fel, politica partidului.
~n condi]iile `n care se-
cretarul general ajunct fi-
gureaz\, potricit unor sur-
se din PC, pe „lista nea-
gr\“ a [efului partidului,
al\turi de Mircea Chelaru,
{tef\nescu a sus]inut c\
nu se simte vizat [i c\ va
milita, m=ine, la [edin]a
forma]iunii, ca nici un
membru s\ nu fie exclus.
La r=ndul s\u, vicepre[e-
dintele Dan Ioan Popescu
a precizat c\ el nu se afl\
pe o a[a zis\ „list\ nea-
gr\“, el fiind bun prieten cu
Voiculescu, `n partidul c\-
ruia se simte foarte bine. a
Luni, 16 aprilie 2007
Dan Voiculescu [i Mircea Chelaru,
`n pragul unei rupturi politice
7
LUMEA PE SCURT
Regimul Putin pune
c\lu[ opozi]iei
Sute de poli]i[ti au fost desf\[ura]i
ieri, `n centrul ora[ului rusesc
Sankt Petersburg, pentru a `mpied-
ica o manifesta]ie a opozi]iei, dup\
o ac]iune similar\ desf\[urat\
sâmb\t\ de la Moscova, brutal dis-
persat\ de for]ele de ordine.
Aproximativ 1.500 de manifestan]i
s-au adunat `n Pia]a Pionierilor, la
ora local\ 12.00, la apelul mi[c\rii
de opozi]ie O Alt\ Rusie, cu inten]ia
de a porni din acest loc un „mar[ al
dezacordului“ `mpotriva politicii
pre[edintelui Vladimir Putin, dar
autorit\]ile din Sankt Petersburg
au autorizat numai mitingul din
Pia]a Pionierilor, nu [i mar[ul.
Sâmb\t\, mai multe sute de mani-
festan]i, `ntre care fostul campion al
lumii la [ah Garry Kasparov, au
fost re]inu]i `n timp ce participau la
o ac]iune de protest la Moscova, ei
fiind elibera]i `n cursul serii.

de noi controverse politice

Vicepre[edintele PSD
Ilie Sârbu a declarat Israelul vrea negocieri
c\ „joi ar putea fi ul- de pace cu arabii
tima zi la Cotroceni a
pre[edintelui Traian „Israelul este preg\tit s\ deschid\
B\sescu“, av=nd `n a Cei 4 solda]i au r\ni u[oare, ei suferind un accident rutier `n timpul desf\[ur\rii unei negocieri asupra ini]iativei de pace
propuse de ]\rile arabe“, a anun]at
vedere faptul c\, `n
acea zi, Parlamentul
misiuni de patrulare a Unul dintre accidenta]i a fost transferat la un spital din Germania ieri premierul israelian Ehud
Olmert. „Noi suntem preg\ti]i s\
ar putea vota sus- a Politicienii reiau disputa privind aducerea acas\ a trupelor aflate `n regiune a avem discu]ii cu `ntreg grupul
pendarea [efului ]\rilor arabe [i a[ fi fericit s\ ascult
statului, dup\ ce ~ndelungatul conflict din- Politicienii reiau tema
tre liberalii premierului T\- ideile lor despre ini]iativa saudit\“
Legislativul va primi retragerii din Irak de pace, reactivat\ de Liga arab\
avizul Cur]ii Consti-
riceanu [i Cotroceni, legat `n cadrul recentei reuniuni de la
de retragerea trupelor ro- Riad, a afirmat Ehud Olmert, `n
tu]ionale. Social de- Accidentarea celor patru
m=ne[ti din Irak, a c\p\tat cadrul reuniunii s\pt\mânale a
mocratul este de solda]i români `n Irak a rea-
un nou motiv de atacuri re- Cabinetului s\u.
p\rere c\, dup\ ce va ciproce. Accidentul a 4 sol- dus `n discu]ie problema e-
fi suspendat din vacu\rii contingentelor ro-
da]i rom=ni afla]i `n misiu-
func]ie, B\sescu `[i ne l=ng\ ora[ul Talil d\ mo-
mâne[ti din Irak.
Consilierul preziden]ial
Cutremur `n
va da demisia [i a
dat asigur\ri c\ PSD
tive pentru noi apeluri pri- Sebastian L\z\roiu a recon- centrul Japoniei
vind adoptarea unui pro- firmat pozi]ia pre[edintelui
va continua s\ gram concret de aducere Un seism, cu magnitudinea de 5,3
sus]in\ demersul de vis-a-vis de trupele din pe scara Richter, a fost resim]it
acas\ a militarilor. Irak. „Pre[edintele Români-
suspendare a pre[ed- ieri diminea]\ `n centrul Japoniei.
intelui [i c\ nu va ei niciodat\ n-a spus s\ ]i- Agen]ia Meteorologic\ nipon\ a
face un pas `napoi, Accident cu ghinion nem militarii români `n Irak anun]at c\, pentru moment, nu au
a[a cum a f\cut pentru totdeauna. Doar pâ- fost semnalate victime sau pagube
Patru militari români, a- n\ când se `ncheie misiu- materiale [i nu a fost emis\ alert\
PRM-ul. Tot S=rbu a nea“, a declarat L\z\roiu.
declarat c\ Mircea par]inând Batalionului 495 de tsunami. Epicentrul cutremu-
Infanterie, dislocat `n Irak, Pe aceea[i linie merge [i rului a fost localizat la circa 300
Geoan\ va fi cel care pre[edintele executiv al Par- de kilometri vest de Tokyo.
va reprezenta PSD-ul au fost r\ni]i, sâmb\t\, pe
timpul desf\[ur\rii unei tidului Democrat, Adriean Situat\ la jonc]iunea a patru pl\ci
la alegerile prezi- Videanu. El a declarat ieri teconice, Japonia este afectat\ de
misiuni de patrulare execu-
den]iale. La r=ndul faptul c\ retragerea trebuie mii de cutremure anual, ultimul
tate `n regiunea Dhi Qar
s\u, liderul PIN, „f\cut\ cu grij\ [i planifi- seism mai imortant fiind cel din
din Irak, transportorul am-
deputatul Cozmin cat\ minu]ios“. 25 martie, de intensitate 6,9 pe
fibiu blindat ie[ind de pe scara Richter.
Gu[\, a declarat, carosabil [i r\sturnându-se La rândul lui, pre[edin-
ieri, c\ va candida la la aproximativ 25 km nord- tele Camerei Deputa]ilor,
Pre[edin]ie, dac\
pre[edintele B\sescu
vest de Tallil. Cei patru mili-
R\ni]ii, `n afara vertebrale. Al]i doi militari
liberalul Bogdan Olteanu, a
ar\tat c\ obiectivul retra-
Nou atentat cu
tari r\ni]i sunt: plutonierul
va demisiona `n Victor Cornel Giuseppi Pe- oric\rui pericol
români care au fost r\ni]i `n
accident se afl\, `n contin-
gerii trupelor române[ti poa- 18 mor]i la Bagdad
cazul `n care Par- te constitui [i o constrânge-
tril\, plutonierul Alexandru uare, la Spitalul American re politic\. „Se poate organi- Optsprezece persoane, `ntre care
lamentul `l va sus- Toma Petre, caporalul Iacob Ministerul Ap\r\rii a Ballad, de lâng\ Bagdad. cinci femei [i trei copii, au fost ucise
penda din func]ie [i f\cut, ieri, printr-un comu- za un referendum pe tema
Valentin Musc\ [i frunta[ul Plutonierul Alexandru asta [i pe tema votului uni- duminic\, la Bagdad, `ntr-un dublu
se vor organiza Dan Daniel Porumb. La nicat de pres\, preciz\ri `n Toma Petre a suferit o frac- atentat comis cu ma[in\-capcan\ `n
alegeri preziden]iale leg\tur\ cu starea medical\ nominal. Rezultatul, `ns\, `l cartierul Al-Shurta, `n sudul capi-
fa]a locului s-a deplasat o e- tur\ la um\rul stâng, iar [tim dinainte - o mare ma-
anticipate. „Prin can- chip\ american\ de evacua- a celor patru militari, din talei irakiene. Atentatul de la Bag-
Batalionul 495 Infanterie, caporalul Iacob Valentin joritate doresc vot uninomi-
didatura mea doresc re medical\ (MEDEVAC), dad survine dup\ ce sâmb\t\, 42 de
r\ni]i `n accidentul de sâm- Musc\, un traumatism nal [i retragerea din Irak. persoane au murit [i 224 au fost r\-
s\ blochez fenomene care le-a acordat primul toracic u[or. Cei doi militari Ar fi un instrument de for-
anacronice, gen as- b\t\, pe timpul unei misi- nite `ntr-un atentat sinuciga[ comis
ajutor militarilor r\ni]i [i uni de patrulare. Astfel, urmeaz\ s\ revin\ `n baza ]are a voin]ei politice“, a de- `n ora[ul [iit Karbala. Tot ieri, ar-
censiunea lui Gigi i-a transportat de urgen]\ Tallil `n cursul s\pt\mânii clarat Bogdan Olteanu.
militarul Dan Daniel Po- mata SUA a anun]at c\ dou\ eli-
Becali. De asemenea, la spitalul din baza ameri- rumb a fost transportat, ieri viitoare. Plutonierul Victor {i noul ministru al Ap\- coptere britanice s-au pr\bu[it lâng\
[tiu c\ pot fi un pre- can\, Camp Adder, de la diminea]\, cu o aeronav\ a Cornel Giuseppi Petril\, r\rii, liberalul Teodor Me- Taji, la nord de Bagdad, f\când doi
[edinte mai bun de- Tallil. Ulterior, ultimii trei coali]iei multina]ionale, la care a suferit contuzii le[canu, [i-a exprimat mor]i [i cinci r\ni]i.
cât Traian B\sescu dintre militarii r\ni]i au spitalul Landsthul, Baza u[oare, a fost ]inut sub inten]ia de a retrage 100 de
`n condi]iile `n care, fost transporta]i la Spitalul American\ Rammstein, din supraveghere medical\ la militari români de la Basra,
`n 2004, i-am fost American Ballad, de lâng\ Germania, unde va fi supus spitalul bazei din Tallil, iar el consider=nd c\ ace[ti sol- Iranul caut\ constructori
principalul sf\tuitor“, Bagdad, pentru investiga]ii unor investiga]ii de special- ieri diminea]\ a revenit `n da]i [i-au `ndeplinit man- pentru dou\
a precizat Gu[\. a suplimentare. itate la nivelul coloanei tab\ra „Dracula“. datul. a
centrale nucleare
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a Regimul de la Teheran a lansat
dou\ oferte pentru construirea a
dou\ centrale nucleare, a declarat
a LUDOVIC ORBAN transmis c\ toate documen- ani. Solicitarea lui Orban mente de scufundare. Pân\ cialist marin. Cercet\rile s-
ieri un reprezentant al Agen]iei
VREA S| DEA ~N JUDE- tele ce ]in de coresponden- a venit `n urma scanda- acum, pentru arheologi, au f\cut cu echipamente de atomice iraniene. „Iranul a lansat
]a lui Traian B\sescu sunt lurilor bile]elelor. vechea cetate Callatis era ultim\ genera]ie, unice `n dou\ oferte pentru construirea a
CAT| PRE{EDIN}IA: Vi- secrete [i nu pot fi f\cute a S-AU DESCOPERIT de neg\sit, dar speciali[tii Europa: un sonar ultraper- dou\ noi centrale de 1.000 [i 1.600
cepre[edintele liberal, Lu- publice. De aceea, Orban unguri chema]i `n ajutor au formant, un robot teleghi- Mw la Bushehr (sud)“, a indicat
dovic Orban, inten]ionea- sper\ s\ ob]in\ `n instan-
URMELE VECHII CET|}I dat peste cap toate teoriile. dat de la suprafa]\, sisteme Ahmad Fayaz-Bakhsh, director
z\ s\ dea `n judecat\ Ad- ]\ dreptul de a vedea aces- CALLATIS: Arheologii ma- „Am g\sit multe buc\]i de de naviga]ie [i computere pentru producerea [i dezvoltarea
ministra]ia Preziden]ial\. te documente. Vicepre[edin- rini au g\sit, `n adâncuri, cl\diri, de nave, dar [i subacvatice. Cercet\torii energiei nucleare `n cadrul
Orban este nemul]umit c\ tele PNL a cerut `n luna urme ale vechii cet\]i Cal- multe buc\]i din sistemul unguri vor relua cercet\rile Organiza]iei iraniene a Energiei
nu a primit rezolu]iile tri- februarie ca Administra]ia latis, dar [i epava unei na- de apeducte, folosit la adu- peste dou\ s\pt\mâni, Atomice. Ofertele, care expir\ la 10
mise de pre[edinte c\tre Preziden]ial\ s\ `i pun\ la ve antice, care transporta cerea apei `n ora[. ~n epava când este posibil s\ fie a- august a.c., au fost anun]ate cu
ministere, `ntre anii 2005 dispozi]ie recomand\rile marmur\, din insulele gre- navei am g\sit buc\]i de duse la suprafa]\ elemente precizarea c\ Iranul a avut deja
[i 2007. Liberalul sus]ine pe care B\sescu le-a ata- ce[ti. R\m\[i]ele au fost marmur\, folosit\ la con- care s\ certifice descoperi- contacte cu societ\]i ruse [i eu-
c\ reprezentan]ii Adminis- [at celor peste 88 de mii de identificate cu ajutorul ce- truc]ii“, a declarat du- rile f\cute `n timpul explo- ropene, fapt ce are darul de a `ngri-
tra]iei Preziden]iale i-au peti]ii primite `n ultimii doi lor mai moderne echipa- minic\ Attila Szaloky, spe- r\rilor subacvatice. a jora [i mai mult autorit\]ile de la
Washington [i Bruxelles. a

8 Luni, 16 aprilie 2007
A dus `n Europa faima Moldovei
a ~n ziua `mplinirii a 550 de ani de la ungerea ca domn al Moldovei a Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare, la M\n\stirea
Micl\u[eni din jude]ul Ia[i au avut loc manifest\ri culturale [i religioase a Dup\ oficierea Acatistului Sf=ntului Voievod
{tefan cel Mare, a urmat un colocviu academic la care au participat speciali[ti, preo]i, precum [i delegatul Secretarului
de Stat pentru Culte a Colocviul academic „Atlet al lui Hristos `n Europa: 550 de ani de la ungerea ca domn a Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare (1457-2007)“ a fost precedat de o expozi]ie de fotografii, `nf\]i[=nd ctitoriile acestuia
a Manifest\rile au fost organizate de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, prin Institutul Cultural-Misionar Trinitas a
de Narcisa BALABAN
Cu prilejul `mplinirii a
550 de ani de la ungerea ca
domn al Moldovei a Sf=ntu-
lui Voievod {tefan cel Mare,
la M\n\stirea Micl\u[eni,
din jude]ul Ia[i, au avut loc
manifest\ri culturale [i reli-
gioase. Ungerea lui {tefan ca
domnitor al Moldovei a avut
loc dup\ victoria `mpotriva
lui Petru Aron de la Dolje[ti,
pe Valea Siretului, de pe 12
aprilie 1457.
Manifest\rile dedicate a-
cestui act de o deosebit\ `n-
c\rc\tur\ istoric\ au debu-
tat cu slujba Acatistului
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare oficiat\ de c\tre ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovi-
nei, `nconjurat de un sobor
de preo]i [i diaconi, `n para-
clisul de var\ `nchinat aces-
tui Sf=nt [i Mare Voievod.
La sf=r[itul slujbei, IPS
Mitropolit Daniel a ]inut un
cuv=nt de `nv\]\tur\ `n ca-
re a explicat organizarea a-
cestor manifest\ri la Micl\-
CM
YK u[eni: „Ungerea Sf. Voievod
{tefan cel Mare ca domni-
tor, cu 550 de ani `n urm\,
ne-a adunat aici s\ aducem
slav\ lui Dumnezeu pentru
darul mare pe care l-a dat
poporului rom=n prin Voie-
vodul {tefan cel Mare [i, `n
acela[i timp, s\-i aducem lui
cinstire, pentru c\ Dumne-
Pe locul numit „Direptate“ s-a ridicat un
monument, care s\ marcheze at=t locul, c=t [i
actul petrecut aici `n urm\ cu 550 de ani.
Participan]ii la manifest\rile de s=mb\t\ au
`ncheiat ziua cu un pelerinaj la acest monument
Domnul care a f\cut
Moldova de ne`nvins
{tefan al III-lea, supra-
numit {tefan cel Mare, s-a
n\scut `n Borze[ti (`n actu-
alul jude] Bac\u). Era fiul
lui Bogdan al II-lea [i nepo-
tul lui Alexandru cel Bun
(1400-1432). Dup\ ce Petru
Aron l-a ucis pe tat\l s\u,
s-a refugiat `n }ara Româ-
neasc\, revenind dup\ 6
ani. Sprijinit de Vlad }e-
pe[, cu o oaste mijlocie, a
reu[it s\-l `nl\ture pe asa-
sinul tat\lui s\u, fiind uns
domn al Moldovei la 14
aprilie 1457, pe locul ce se
chema „Câmpia Dirept\]ii“.
A domnit 47 de ani, timp `n
care }ara Moldovei a cu-
zeu d\ daruri tuturor oame-
nilor. Diferen]a este doar in-
tensitatea cultiv\rii daruri-
lor primite. To]i oamenii pri-
mesc daruri, dar nu to]i le
descoper\ [i le cultiv\ sufi-
cient“.
Purt\tor de biruin]\
~n continuare, ~nalt Prea
Sfin]ia Sa a eviden]iat sem-
nifica]iile evenimentului pe-
trecut `n urm\ cu 550 de
ani, `n Joia Mare, dar [i vir-
tu]ile Sf=ntului Voievod, `n
special acelea de a fi purt\-
tor de biruin]\ [i ctitor de
l\ca[uri sfinte. „A purtat
multe r\zboaie, ceea ce `n-
semneaz\, din punct de ve-
dere al luptelor din Evul
Mediu - spre deosebire de
luptele de ast\zi - c\ s-a ex-
pus, `n modul cel mai direct,
mor]ii. {tefan cel Mare,
foarte adesea, se av=nta `n
lupt\ tocmai acolo unde era
mai greu, [i aceast\ punere
`n stare de jertfelnicie a fost
at=t de mare, `nc=t pentru
jertfelnicia lui, `n primul
r=nd, a fost cinstit de popor
care l-a numit «sf=nt». Biru-
in]a pe care o avea el dup\
luptele acestea jertfelnice
era socotit\ totdeauna ca un
dar al lui Dumnezeu. {tia c\
biruin]a vine de la Dumne-
zeu, dar el putea fi purt\-
torul de biruin]\. De aceea,
Sf. Voievod {tefan cel Mare
a avut o evlavie deosebit\
noscut o `nflorire spiritual\
[i material\ despre care s-a
r\spândit vestea `n toat\
Europa. A construit mai
multe biserici [i a luptat cu
mult\ jertfelnicie pentru
binele poporului s\u. ~n-
treaga lume cre[tin\ a ace-
lor vremuri a r\mas uimit\
dup\ r\sun\toarea victorie
de la Vaslui, din 10 ianuarie
1475, `mpotriva puterii
otomane, aflate `n expansi-
une nest\vilit\. {tefan cel
Mare era al treilea domn
român (pe lâng\ Iancu de
Hunedoara [i Vlad }epe[)
care reu[ea s\ zdrobeasc\ o
armat\ otoman\, considera-
t\ de ne`nvins, dup\ cu-
cerirea Constantinopolului
(1456). A trecut la cele ve[-
nice la 2 iulie 1504.
CM
YK
EVENIMENT
fa]\ de sfin]ii militari, pur-
t\tori de biruin]\, tropeofo-
rii, adic\ ace[tia care poart\
biruin]a - dar care [tiu c\
biruin]a este un dar de la
Dumnezeu - a[a cum cineva
poart\ un stindard, o f\clie,
o lum=nare. El [tie c\ este
un dar, dar acest trofeu al
biruin]ei este purtat cu
vrednicie de cel care s-a pus
`n stare de jerf\. Jan Dlu-
gosz spunea c\ dac\ unii
`mp\ra]i au o virtute sau
dou\, {tefan al Moldovei, pe
care l-a numit «cel Mare»,
are toate virtu]ile [i a mai
avut [i noroc. Acest noroc
sau [ans\ bun\ a `nsemnat
pentru noi, de fapt, ajutorul
lui Dumnezeu. Deci, {tefan
cel Mare [i Sf=nt a cunoscut
ajutorul lui Dumnezeu `n
situa]iile limit\ `n care era
confruntat cu moartea. Cre-
din]a lui nu este doar o cre-
din]\ mo[tenit\ de la p\-
rin]ii s\i credincio[i, ci este
una verificat\ prin jertf\,
prin ajutorul primit de la
Dumnezeu `n vremuri de
mare primejdie pentru ]ar\,
de mare `ncercare pentru
osta[ii care ap\rau ]ara. Nu
CM
`nt=mpl\tor, biruin]ele lui
S=mb\t\, 14 aprilie, la M\n\stirea Micl\u[eni, a avut loc Colocviul YK
din S\pt=mana Sfintelor academic „Atlet al lui Hristos `n Europa: 550 de ani de la ungerea ca
Patimi ale M=ntuitorului
Iisus Hristos sunt semnul domn a Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare (1457-2007)“
unor biruin]e prin jertf\,
dup\ cum orice cre[tin ]eles pe parcurs - s\ constru- m\n\stirilor din Arhiepisco- multe alte vrednicii“, a spus
biruie[te cu adev\rat numai iasc\ multe altare pe care se pia Sucevei [i R\d\u]ilor, IPS Mitropolit Daniel.
atunci c=nd se pune `n stare va s\v=r[i Sf=nta Euharis- arhim. Melchisedec Velnic,
de jertf\, de smerenie, de tie. Taina Joii Mari [i Sfinte [i domnului prof. univ. dr.
lupt\ [i de mult\ oste- a con]inut pentru el acest {tefan Sorin Gorovei, de la
„Atlet al lui Hristos
neal\“. program de ctitorii, 44 de Universitatea „Al. I. Cuza“ `n Europa“
biserici, cum zice cronicarul. din Ia[i. „Domnul profesor
{i aceast\ voca]ie a lui de-a Seria de manifest\ri, pri-
H\r\zit s\ zideasc\ zidi altare sfinte pentru Ci-
este o personalitate cunos- lejuite de `mplinirea a 550
cut\. Are vreo cinci c\r]i de ani de la ungerea ca domn
altare pentru na cea de Tain\, pentru scrise despre {tefan cel al Moldovei a Sf. Voievod
Sf=nta Euharistie, a fost
Cina cea de Tain\ legat\ de Sf=nta [i Marea
Mare, iar p\rintele stare] de {tefan cel Mare a continuat
Putna care se roag\ necon- `n Castelul de la Micl\u[eni
„Sf=nta [i Marea Joi este Joi“. Printre altele, IPS Mi-
tropolit Daniel a mai pre- tenit la morm=ntul Sf=ntu- cu o expozi]ie de fotografii
ziua `n care M=ntuitorul lui Voievod, a g\zduit nu- `nf\]i[=nd acestuia [i cu un
Iisus Hristos a instituit cizat c\ „`n sfin]i nu cinstim
pe oameni, ci cinstim lucra- meroase simpozioane [i are colocviu academic, intitulat
Cina cea de Tain\, adic\
Taina Iubirii Jertfelnice mai rea harului lui Dumnezeu `n
tari dec=t moartea. Aceast\ oameni“.
Sf=nt\ Euharistie presu- ~n continuare, ~nalt Prea
pune `ntodeauna existen]a Sfin]ia sa a oferit „Crucea
unui sf=nt altar. Deci, cel Moldav\“, cea mai mare dis-
care a fost uns domnitor `n tinc]ie a Mitropoliei Moldo-
Sf=nta [i Marea Joi a avut vei [i Bucovinei pentru cle-
ca un program de Dum- rici [i mireni, stare]ului M\-
nezeu f\cut - pe care l-a `n- n\stirii Putna [i exarh al
CM
YK

„Atlet al lui Hristos `n
Europa: 550 de ani de la un-
gerea ca domn a Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare
(1457-2007)“.
La acest colocviu au par-
ticipat speciali[ti, preo]i pro-
fesori, protopopi, precum [i
dl. Florin Frunz\, delegat al
Secretarului de Stat pentru
Culte, care a dat citire me-
sajului transmis de dl
Adrian Lemeni, `n care s-a
spus: „Anivers\m ast\zi 550
de ani de la ungerea ca
domn [i urcarea pe tronul
Moldovei a Sf. Voievod {te-
fan cel Mare, mare ap\r\tor
al ]\rii [i al credin]ei cre[-
tine. Timp de 5 veacuri, el a
r\mas `n sufletul [i vorba
poporului nostru ca un sf=nt
pe care, pentru faptele lui
viteje[ti, nici unul dintre
domni, nici mai `nainte, nici
dup\ aceea nu l-au ajuns.
M\n\stirile [i bisericile con-
struite de Sf. Voievod, prin
care s-a configurat `n arhi-
tectur\ ceea ce numim p=n\
ast\zi «stilul moldovenesc»,
daniile voievodale - se cu-
vine s\ men]ion\m c\ cea
mai mare parte a acestor
danii a fost c\tre l\ca[urile
de cult -, sprijinul acordat
m\n\stirilor de la Locurile
Sfinte, grija ar\tat\ pentru
arta miniaturii, a caligra-
fiei, a broderiei [i a altora,
prin `ntemeierea de [coli
m\n\stire[ti la Neam] [i
Putna, ne contureaz\ icoana
marelui voievod.“
„~ntre contemporanii
s\i [i ai no[tri“
~n cadrul colocviului pre-
zidat de IPS Mitropolit Da-
niel a avut loc o sesiune de
comunic\ri [tiin]ifice sem-
nate de prof. {tefan Gorovei,
arhim. prof. Emilian Nica,
de la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i [i diac. prof.
Vasile Demciuc, de la Uni-
versitatea „Sf. {tefan cel
Mare“ din Suceava.
Expunerea foarte intere-
sant\ a dlui profesor {tefan
Gorovei, „~ntre contempora-
nii s\i [i ai no[tri“, a adus
argumentele necesare care
s\ combat\ repro[urile „a-
runcate“ cu prec\dere `n ul-
timii ani, f\r\ o analiz\ pro-
fund\ a vremurilor de a-
tunci, cu privire la sfin]enia
Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare. „Cum l-au v\zut oa-
menii din timpul lui [i cum
`l v\d oamenii din timpul
nostru? Papa Sixt al IV-lea
`l numea «atlet al credin]ei
cre[tine», iar formula aceas-
ta nu se afla numai `n can-
celaria papei, ci tot a[a `l nu-
meau [i vene]ienii, care la
vremea aceea, erau cei din-
t=i care cuno[teau afacerile
politice ale Europei. Cuvin-
IPS Mitropolit Daniel a oferit „Crucea Moldav\“ arhim. Melchisedec
Velnic, stare]ul M\n\stirii Putna [i exarh al m\n\stirilor din
Arhiepiscopia Sucevei [i R\d\u]ilor, [i domnului prof. univ. dr. {tefan
Sorin Gorovei, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
Colocviul academic de la Micl\u[eni a fost
precedat de o expozi]ie de fotografii, `nf\]i[=nd
ctitoriile Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare
tele despre {tefan cel Mare
sunt pentru contemporanii
lui `ntodeauna la superlativ.
Chiar [i adversarii s\i, tur-
cii, `n limbajul lor propriu,
au avut pentru el cuvinte ca-
re exprim\ respectul [i ad-
mira]ia. Niciodat\, de la el
[i p=n\ ast\zi, nu s-a g\sit
nimeni, nici un istoric, nici
un c\rturar care s\ fac\ vreun
repro[ acestui domn. Au tre-
buit s\ treac\ `ns\ 50 de ani
de dictatur\, pentru ca
poporul acesta, pe care el l-a
ocrotit, pe care el l-a r\s\dit
mai temeinic `n p\m=ntul
acestei ]\ri, s\ ridice cuvin-
te de dojan\ `mpotriva lui.
{i mai ales aceste cuvinte de
dojan\ care s-au ridicat `n
ultimii 15 ani, din 1992,
c=nd a fost canonizat de Bi-
serica Ortodox\ Rom=n\, [i
mai cu seam\ `n cursul anu-
lui trecut, c=nd `n cadrul u-
nui concurs, a unui joc, la
urma urmei, {tefan a ie[it
cel mai mare dintre
rom=ni“.
Printre repro[urile aduse
- a explicat dl. Gorovei - se
g\sesc `n special acelea c\
era era v\rs\tor de s=nge [i
iubitor de femei. „Nici una,
nici cealalt\ nu este ates-
tat\ documentar. Alexandru
cel Bun a avut mult mai
mul]i copii dec=t {tefan cel
Mare, dar nimeni nu a spus
despre el un cuv=nt r\u `n
aceast\ direc]ie. Lui {tefan i
se cunoa[te un sigur fiu
nelegitim, [i acela a fost cel
mai vrednic dintre urma[ii
s\i, Petru Rare[.
V\rsarea de s=nge? A-
ceast\ acuza]ie se `nteme-
iaz\ pe ceea ce spune croni-
carul Grigore Ureche, [i
anume c\ «era m=nios, iute,
v\rs\tor de s=nge nevino-
vat, la ospe]e t\ia f\r\ giu-
de]». Dac\ `ns\ ne raport\m
la izvoarele vremii, consta-
t\m c\ a[a ceva nu este a-
testat. De dou\ ori izvoarele
acestei vremi men]ioneaz\
t\ieri de boieri. {i fiecare a
avut `ndrept\]irea ei [i noi
CM
YK
EVENIMENT
nu cunoa[tem toate `ndrep-
t\]irile care au putut s\ fie
atunci. Prima dat\, dup\
b\t\lia de la Baia, spune un
izvor demn de toat\ creza-
rea, a t\iat c=teva zeci de bo-
ieri pentru c\ nu urmaser\
poruncile care li se d\du-
ser\ `n desf\[ur\rarea b\-
t\liei. Da, a t\iat, numai c\
`nvinsul de la Baia, trec=nd
mun]ii, a f\cut [i el acela[i
lucru, cu oamenii s\i care
nu ascultaser\ poruncile.
Pedepsirea exemplar\ a ce-
lui care nu executa ordinele
domnului era curent\. ~n
concep]ia vremii, cu asta n-a
v\rsat s=nge nevinovat. {i
al doilea episdod, 3 ani [i
ceva mai t=rziu, c=nd la
Vaslui taie trei boieri -
spune cronica - `ntre care
propriul s\u cumnat. Apoi
trebuie s\ fim `ncredin]a]i
de motivul puternic pe care
l-a avut, pentru care a f\cut
acest lucru. Cu ce inim\ va
fi poruncit aceast\ execu]ie,
nu mai era [tiut, dar f\r\
`ndoial\ a trebuit s-o fac\“.
Aceste „acuza]ii“ sunt ur-
mate de faptul c\ n-a f\cut
m\car o universitate, ne-
lu=nd `n calcul scurta via]\
pe care o avea Moldova a-
tunci c=nd {tefan a preluat
domnia - doar 80 de ani - [i
f\r\ s\ se ]in\ cont c\ `n
Fran]a [i Anglia sau alte
]\ri via]a c\rtur\reasc\,
fusese `ndelung\, p=n\ s\
se `ntemeieze universit\]i,
[i uit=ndu-se faptul c\ `n
spa]iul nostru adev\ratele
universit\]i erau m\n\sti-
rile ctitorite de el. Un alt re-
pro[ este cel potrivit c\ruia
{tefan - un voievod din Evul
Mediu - a asigurat via]a eco-
nomic\ a ]\rii, a asigurat
lini[te, dar n-a putut st\vili
molimile, clima, n-a putut
s\ `nving\ factorii naturali,
`n condi]iile `n care ast\zi,
`n secolul al XXI-lea, c=nd
tehnica [i tehnologia aproa-
pe c\ rezolv\ totul, nu pot
`mpiedic\ cutremurele, i-
nunda]iile [i alte calamit\]i
CM
YK
Manifest\rile organizate s=mb\t\, la Micl\u[eni,
au debutat cu slujba Acatistului Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare,
oficiat\ de c\tre ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi,
`n paraclisul de var\ `nchinat Sf. Voievod {tefan cel Mare
naturale. Domnul Gorovei a
argumentat, de asemenea,
[i acel repro[ care `l face pe
{tefan antisemit, suger=n-
du-le celor care g=ndesc a[a
ca, atunci c=nd vorbesc des-
pre fiin]e, fapte, lucruri ale
trecutului s\ coboare `n
ad=ncul acelor vremi [i nu
s\ vorbeasc\ numai dup\
sufletul lor.
Via]a spiritual\ `n
timpul lui {tefan
~n continuare, arhim.
prof. Emilian Nica a f\cut o
prezentare a Mitropoliei
Moldovei `n timpul Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare,
subliniind realiz\rile aces-
teia pe mai multe planuri:
„Via]a bisericeasc\ din a
doua jum\tate a secolului al
XV-lea va ajunge la o stare
de dezvoltare necunoscut\
p=n\ atunci, datorit\, `n
primul r=nd, glorioasei [i
`ndelungatei domnii a lui
{tefan cel Mare [i Sf=nt. ~n
timpul lui se consolideaz\ or-
ganizarea bisericeasc\, se
ridic\ biserici [i m\n\stiri
noi sau se refac cele exis-
tente, se acord\ danii, scutiri
sau alte ajutoare mitropoliei,
episcopiilor [i m\n\stirilor.
Tot acum `nfloresc cultura [i
arta bisericeasc\ (arhitec-
tur\, pictur\, arte decora-
tive), se `ncheie leg\turi cu
alte Biserici Ortodoxe surori,
iar unora li se acord\ aju-
toare materiale. ~n dragostea
[i r=vna lui pentru ]ara sa,
Sf. Voievod a fost ajutat [i de
cei doi mitropoli]i care au
p\storit `n tronul mitropoli-
tan de la Suceava mai bine
de o jum\tate de veac:
Teoctist I (1453-1477) [i
Gheorghe (1478 - 1508)“.
Diac. prof. Vasile Demciuc
a prezentat „Un portret mai
pu]in cunoscut al Sf=ntului
Voievod {tefan cel Mare“:
„De[i, mai t=rziu dec=t pic-
tura original\ a bisericii «Sf.
Gheorghe» de la M\n\stirea
«Sf. Ioan cel Nou de la Su-
ceava», unele fresce din nao-
sul acestei biserici se sub-
scriu aceleia[i arii de interes
major ca [i celelalte com-
pozi]ii. ~ntre ele trebuie a-
Pagini realizate de
Narcisa BALABAN
Luni, 16 aprilie 2007
mintit\, `n primul r=nd, im-
portanta scen\ a Aducerii
moa[telor a Sf=ntului Ioan
cel Nou de la Suceava, pic-
tat\ o dat\ scena de dea-
supra ei care `l reprezint\ pe
Sf. Ioan Botez\torul `n
pustie. ~n dreapta celei din
urm\ a fost pictat `n aceea[i
perioad\ portretul lui {tefan
cel Mare. Identificat abia de
cur=nd de istoricul Florin
Ulea, prin lectura complet\ a
numelui voievodului portre-
tizat, aceast\ fresc\, dim-
preun\ cu celelalte din veci-
n\tate ei [i cu cea a ofrandei
baldachinului din ni[a al\tu-
rat\, a fost pus\ `n leg\tur\
cu evolu]ia cultului Sf. Ioan
cel Nou, ca ocrotitor al
Moldovei, la sf=r[itul sec. al
XVI-lea [i `nceputul veacului
urm\tor. Figura lui {tefan
cel Mare este riguros expri-
mat\ de zugravul care, cu
minu]iozitate [i talent, a re-
alizat `n tr\s\turi fine [i
nuan]ate `nf\]\]i[area voie-
vodului. Acesta este al doilea
portret a lui {tefan cel Mare,
zugr\vit din partea st=ng\,
asem\n\tor cu cel de la
Vatopedu, unde este sculptat
din acela[i unghi“.
C=nd s-au str=ns
]ara la Direptate…
La sf=r[itul primei p\r]i a
colocviului, actorul Sandu
9
Cupcea, din Republica Mol-
dova, a prezentat un volum
semnat de Ion Vicol despre
Sf=ntul Voievod {tefan cel
Mare, lansat de cur=nd la
Chi[in\u, pe care i l-a d\ruit
IPS P\rinte Daniel. A urmat
o mas\ rotund\ sub gene-
ricul „C=nd s-au str=ns ]ara
la Direptate…“, moderat\ de
prof. Constantin Razachie-
vici, de la Institutul „Nicolae
Iorga“ din Bucure[ti, al c\rei
scop a fost analizarea contex-
tului `n care {tefan cel Mare
a purtat lupta `mpotriva lui
Petru Aron pe „Mo[ia lui
Direptate“ de la Dolje[ti,
drumul pe care l-a parcurs
din }ara Rom=neasc\ p=n\
`n Moldova, strategia de lup-
t\ prin care a biruit, modul
`n care Mitropolitul Teoctist
a venit de la Suceava pentru
a-l `nsc\una etc. Ziua s-a
`ncheiat cu un pelerinaj la
monumentul lui {tefan cel
Mare de pe „Mo[ia lui Direp-
tate“ de la Dolje[ti.
Manifest\rile menite a
marca 550 de ani de c=nd
{tefan al Moldovei a fost uns
domn, dup\ ce l-a `nl\turat
pe Petru Aron, au fost organi-
zate de Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei, prin Institutul
Cultural Misionar-Trinitas,
al c\rui director general este
p\rintele consilier Nicolae
Dasc\lu. a
10 Luni, 16 aprilie 2007
REGIONAL
Sume exorbitante
la facturile pentru
electricitate
Patru familii din comuna vaslu-
ian\ {tefan cel Mare au primit,
pentru energia electric\ pe care
au consumat-o, facturi `n va-
loare de 16.600 lei, dup\ ce E-
On Moldova a calculat gre[it
sumele. Cele patru familii care
au `n case doar dou\-trei becuri
[i care pl\teau p=n\ acum `n
jur de 30 lei lunar spun c\ f\-
ceau chiar economie la curent.
Nemul]umi]i, cet\]enii au cerut
explica]ii de la E-On [i au pri-
mit asigur\ri c\, fiind vorba
despre o gre[eal\ de calcul sau
de facturare, ei nu vor trebui s\
achite sumele respective. „Nu
[tim ce s\ mai credem. La `nce-
put ne-am speriat tare, dar a-
cum ne-am mai lini[tit. P=n\
nu vedem facturile anulate, nu
putem s\ ne calm\m“, a spus
Liviu Chiro[c\, un cet\]ean din
{tefan cel Mare. Potrivit purt\-
torului de cuv=nt de la E-On
Moldova, cet\]enii pot sta lini[-
ti]i, deoarece sumele pe care le
au de pl\tit vor fi recalculate.
De[i reprezentantul companiei
de electricitate i-a asigurat pe
s\teni c\ nu vor trebui s\ pl\-
teasc\ respectivele facturi, vi-
ceprimarul comunei {tefan cel
Mare, Mihai Moraru, spune c\,
o dat\ emise, facturile nu pot fi
anulate. „Chiar dac\ cei de la
E-On constat\ c\ a fost vorba
de o gre[eal\, facturile respec-
tive trebuie pl\tite din moment
ce au a fost eliberate. Nu [tim
cum se va rezolva problema“,
sus]ine viceprimarul. (B.C.)
Democra]ii g\l\]eni
vor fi da]i afar\ din
structurile locale
Vicepre[edintele Partidului Na-
]ional Liberal (PNL) Gala]i, de-
putatul Emil Strung\, a decla-
rat c\ directorii democra]i din
structurile locale vor fi schim-
ba]i, dup\ o analiz\ a fiec\rui
caz `n parte. „Vom analiza de la
caz la caz [i cei care au r\spuns
unor indicatori de performan]\
s-ar putea s\ fie men]inu]i `n
func]ii. Cei care mai au [i anu-
mite probleme vor fi da]i afa-
r\“, a men]ionat Emil Strung\.
~n replic\, liderul PD Gala]i,
fostul secretar de stat Mircea
Toader, a spus c\ demisia de-
mocra]ilor care au `ndeplinit
func]ii politice `n Guvern sau
asimilate Guvernului a fost una
normal\, dar a celorla]i, ale c\-
ror posturi au fost ocupate prin
concurs, nu este de acceptat.
„Democra]ii care au ocupat pos-
turi prin concurs r\spund nu-
mai `n fa]a legii. Ei pot fi demi[i
pe riscul celor care `[i asum\
demiterea. Eu nu-i sf\tuiesc s\
`i demit\, pentru c\ toate proce-
sele de acest gen cu statul au
fost c=[tigate de cei demi[i“, a
declarat Mircea Toader. (B.C.)
Zeci de hectare
de teren afectate
de incendii
C=teva zeci de hectare de p\[u-
ne au fost afectate de incendii,
la sf=r[itul acestei s\pt\m=ni,
focul risc=nd s\ se extind\ la
fondul forestier din apropiere,
aflat pe direc]ia de propagare a
fl\c\rilor, a informat Biroul de
pres\ al Inspectoratului Jude-
]ean pentru Situa]ii de Urgen]\
Suceava. Pompierii militari din
Vatra Dornei, cu sprijinul fores-
tierilor de la „Ocolul silvic Dor-
na“, precum [i voluntarii din lo-
calitate, au localizat, dup\ o in-
terven]ie de peste trei ore, un
incendiu ce a afectat 30 de hec-
tare de p\[une cu vegeta]ie us-
cat\ de pe raza localit\]ii Dor-
na Candreni. Totodat\, deta[a-
mentul de pompieri din R\d\-
u]i au localizat [i stins un in-
cendiu ce a afectat un hectar de
vegeta]ie uscat\ pe raza locali-
t\]ii Horodnicul de Jos. (B.C.)
ACTUALITATE
Gr\dina Botanic\ lucreaz\ cu elevi [i studen]i voluntari
Gr\dina Botanic\ „Anas- neaz\ [i organizarea unor la Gradina Botanic\“, a itor va solicita sprijinul lec]ie de 6.400 plante, Gr\-
tasie F\tu“ a Universit\]ii lec]ii speciale de amena- precizat rectorul Dumitru acestora. „Pu]in\ lume dina Botanic\ din Ia[i este
„Al. I. Cuza“, este supus\ jare a gr\dinilor [i de `n- Oprea. C\t\lin T\nase a [tie c\ noi suntem prima recunoscut\ pentru co-
unui proces de schimbare, grijire a plantelor de cas\, ]inut s\ remarce sprijinul din cele patru gr\dini bo- lec]iile sale unice `n privin-
av=nd `n vedere c\ de mai pentru pasiona]i. pe care Gr\dina `l prime[- tanice universitare din ]a- ]a num\rului de taxoni [i a
bine de o lun\ are un nou De asemenea, printre te de la studen]ii care fac r\. Rolul Gr\dinii este u- valorii conservative a aces-
director, pe biologul C\t\- planurile discutate de C\- voluntariat [i mai ales al nul educativ, noi avem a- tora. Din 1991 a fost `n-
lin T\nase de la Faculta- t\lin T\nase cu rectorul elevilor din [colile [i licee- ici diverse ac]iuni pentru fiin]at\ [i o sec]ie unic\ `n
tea de Biologie a Universi- Universit\]ii „Al. I. Cuza“ le ie[ene. „Fiecare liceu a studen]ii no[tri, dar [i România, pentru persoa-
t\]ii „Al. I. Cuza“. Acesta se num\r\ realizarea unor a avut c=te un sector, unii pentru elevi“, a remarcat nele cu disabilit\]i de
dore[te s\ planteze porto- abonamente gratuite pen- elevi au f\cut cur\]enie, C\t\lin T\nase. Gr\dina vedere, con]inând plante
cali `n exterior, s\ orga- tru pensionarii care do- al]ii s-au ocupat cu plan- Botanic\ din Ia[i a luat cu mirosuri puternice sau
nizeze miniconcerte [i re- resc s\ se aprovizioneze cu tatul. Mereu avem soli- fiin]\ `n anul 1856, fiind care pot fi recunoscute prin
citaluri [i s\ amenajeze ap\ mineral\. „Ne g=ndim ct\ri din partea liceelor prima gr\din\ botanic\ pip\it. Chiar etichetele
lacul din Gr\dina Botani- s\ facem legitima]ii pen- ie[ene“, a men]ionat direc- universitar\ fondat\ `n plantelor cultivate au ex-
c\ ca o zon\ de agrement tru pensionarii care do- torul Gr\dinii Botanice România [i, `n prezent, cea plica]iile realizate `n alfa-
pentru familii. Se inten]io- resc s\ ia ap\ mineral\ de care a ad\ugat c\ [i pe vi- mai mare din ]ar\. Cu o co- betul Braille. (O.R.)
pentru a putea fi atacat\
Procedura de numire a noului subprefect `n instan]\. „Eu am presu-
pus p=n\ acum c\ se ana-
lizeaz\ dosarele. Acum, c\
de Ia[i este contestat\ de c\tre democra]i numirea e oficial\ (Guver-
nul l-a numit `n func]ie pe
Vasile E]cu `n [edin]a de
a Procedura de numire `n func]ia de subprefect al jude]ului a expertului DNA miercuri - n.r.) voi merge
Vasile E]cu va fi contestat\ de c\tre democra]ii ie[eni, c=t [i de unul dintre la Bucure[ti [i voi ataca
decizia `n contencios-ad-
candida]ii `nscri[i `n cursa pentru acest post a Liderul PD Ia[i, senatorul ministrativ“, a mai spus
Dan C=rlan, a anun]at, ieri, `n cadrul unei conferin]e de pres\, c\ procedura de numire fostul deputat FSN.
~n cadrul concursului
a lui Vasile E]cu `n func]ia de subprefect al jude]ului este ilegal\ a organizat pentru func]ia
se va deplasa, miercuri, la de subprefect de Ia[i, Du-
mitru Calancea a ob]inut
Bucure[ti, pentru a con- cel mai mare punctaj la
de Bogdan CRON} testa decizia prin care Gu- proba interviului, `ns\, `n
Parlamentarul ie[ean a vernul l-a numit ca sub- clasamentul final, s-a cla-
prefect pe Vasile E]cu.
afirmat c\, `n calitate de sat pe locul 4, din cauza
pre[edinte al Comisiei Dumitru Calancea, fost notei mai mici pe care a
pentru Administra]ie Pu- deputat FSN [i PD, `ntre primit-o la proba scris\.
blic\, din Senatul Rom=- anii 1990-1996, va ataca ~n urm\ cu dou\ luni, cu
niei, va trimite adrese c\- `n instan]\ decizia Guver- pu]in timp `naintea desf\-
tre Victor Paul Dobre, nului T\riceanu. Fostul [ur\rii concursului, Dumi-
parlamentar, care a parti- tru Calancea [i-a depus
Secretar de Stat pentru
cipat la concurul pentru adeziunea la PD Ia[i.
prefec]i, Cristian David,
ministrul Internelor [i postul de subprefect, sus-
]ine c\ este singurul care
Reformei Administrative,
a `ndeplinit o condi]ie e- Ceremonia de
precum [i prefectului jude-
]ului Ia[i, Nicu[or P\dura- sen]ial\ prev\zut\ de lege instalare a noului
ru, pentru a-i aten]iona de `nscriere la concurs. subprefect se
„Legea afirm\ c\, dac\ nu
asupra faptului c\ proce-
dura de numire a lui Vasi- se `nscrie nici un candidat desf\[oar\ ast\zi
le E]cu `n func]ia de sub- care s\ `ndeplineasc\ con-
di]ia de a fi urmat cursuri Cel mai mare punctaj `n
prefect s-a desf\[urat prin Senatorul Dan C=rlan spune c\ procedura de urma concursului desf\[u-
„`nc\lcarea flagrant\ a le- numire a lui Vasile E]cu `n func]ia de subprefect specializate ori s\ fi exer-
citat un mandat de parla- rat luna trecut\ l-a ob]i-
gii“. „Av=nd `n vedere fap- s-a desf\[urat prin „`nc\lcarea flagrant\ a legii“ nut expertul DNA Vasile
tul c\ la concurs s-a `nscris mentar, atunci se pot `n-
E]cu, care a lucrat [i `n
o persoan\ care `ndeplinea scrie [i concuren]i care nu cadrul Cur]ii de Conturi
lancea“, se precizeaz\ `n zultatul concursului des- `ndeplinesc una din aceste
condi]ia de la art.15 (2) li- adresa senatorului C=rlan f\[urat la ANFP, `ntruc=t Ia[i. Pentru ocuparea func-
tera d, din legea 188/ 1999, condi]ii. Eu am fost parla- ]iei de subprefect al jude-
c\tre ministru, `n calita- acesta a fost finalizat abia
respectiv Dumitru Ca- s\pt\m=na trecut\, dup\
mentar, `n timp ce restul ]ului au fost depuse ini]ial
tea sa de pre[edinte al Co- candida]ilor nu `ndepli-
lancea, fost deputat cu ce premierul T\riceanu a nou\ candidaturi, dou\
mandat `ntreg, nici un alt misiei pentru administra- nesc celelalte condi]ii pre-
]ie public\. f\cut numirea oficial\. dintre acestea fiind respin-
concurent nu putea fi de- v\zute la art.15, din legea se `nc\ din perioada de
clarat admis. V\ solicit ~n sesizare, liderul PD 188/1999. Prin urmare,
`nscriere, deoarece nu `n-
stoparea, ca nelegal\, a Ia[i a ata[at articolele de „Eu am fost singurul nici un alt candidat nu pu- deplineau condi]iile de par-
procedurii de instalare a lege din statutul func]io- tea fi declarat admis“, a
narilor publici (legea 188/
care am exercitat declarat fostul deputat
ticipare. Ceremonia de in-
subprefectului propus de stalare a noului subprefect
dvs, precum [i declararea 1999), care dovedesc, `n o- un mandat de Dumitru Calancea. Acesta se desf\[oar\ ast\zi, `n
pinia senatorului, veridici-
ca admis la concurs a sin- parlamentar“ a ad\ugat c\ a a[teptat ca prezen]a secretarului de
gurului concurent care `n- taea afirma]iilor sale. Po- decizia de numire a lui Va- stat pentru prefec]i, Victor
depline[te condi]iile lega- liticianul ie[ean sus]ine c\ La r=ndul s\u, Dumi- sile E]cu s\ fie publicat\ Paul Dobre, [i a prefectu-
le, respectiv Dumitru Ca- nu a atacat p=n\ acum re- tru Calancea a declarat c\ `n „Monitorul Oficial“, lui Nicu[or P\duraru. a
mina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite `n considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un cla-
sament general cu parohiile din mediul urban [i
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
concursului destinat comunit\]ilor paro- c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu autocarul
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, la m\-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
dalitatea de abonare este urm\toarea: func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- sau mai multe parohii au un num\r egal de abo-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina namente, c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna de Duminic\“. cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi „ Listele cu abonamentele la „Lumina de AL COTIDIANULUI „LUMINA“)
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct
la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. 12. Da-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. PAROHIA C+{TIG|TOARE
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul
Concursul „Pelerinii Luminii“ din luna aprilie a fost
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- paroh poate transmite prin fax, la num\rul 0232/- c=[tigat de Parohia Talpalari (Pr. paroh Nicolae Dasc\lu)
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. 406.225, prin e-mail, la adresa info@ziarullu-

Varujan Vosganian promite sprijin pentru
aeroportul [i [oseaua de centur\ a Ia[ului
a Ministrul Economiei [i Finan]elor, Varujan Vosganian, a declarat c\ va sus]ine alocarea de la bugetul
de stat a aproximativ 70 de milioane de euro, pentru finan]area lucr\rilor la [oseaua de centur\
[i pentru modernizarea aeroportului interna]ional a „S\pt\m=na viitoare, Ministerul Transporturilor
va stabili traseul [oselei de centur\ a Ia[ului. Apoi vom face un proiect de hot\r=re, prin care vom aloca
o sum\ de p=n\ la 10 milioane de euro, pentru demararea lucr\rilor“, a spus Varujan Vosganian a
~n cadrul conferin]ei de
pres\ sus]inute, s=mb\t\,
la Ia[i, ministrul Economi-
ei [i Finan]elor (MEF), Va-
rujan Vosganian, a decla-
rat c\ a avut o `ntrevedere
cu autorit\]ile locale, `n
cadrul c\reia a solicitat l\-
murirea regimului proprie-
t\]ilor aflate `n zona viitoa-
rei [osele de centur\, pen-
tru ca Ministerul Trans-
porturilor s\ stabileasc\
varianta final\ a traseului.
Potrivit [efului MEF,
Guvernul va aloca, `n 2007,
aproape 10 milioane de
euro pentru realizarea [os-
elei de centur\ a Ia[ului,
din Fondul pentru Dezvol-
tare rezultat din privati-
z\ri. „S\pt\m=na viitoare,
Ministerul Transporturilor
va stabili traseul [oselei de
centur\ a Ia[ului. Apoi
vom face un proiect de
hot\r=re, prin care vom
aloca o sum\ de p=n\ la 10
milioane de euro, pentru
demararea lucr\rilor“, a
spus [eful MEF.
Varujan Vosganian a a-
d\ugat c\ ministerul va `n-
cerca s\ identifice solu]ii [i
pentru finan]area lucr\ri-
lor la noua pist\ a Aeropor-
tului Interna]ional Ia[i,
suma necesar\ fiind de 56
de milioane de euro. „Mo-
mentan, aeroportul nu are
nici o surs\ de finan]are,
deoarece s-a `nt=rziat cu
redactarea studiului de
fezabilitate, care trebuia fi-
nalizat anul trecut. ~n bu-
getul de anul acesta nu
sunt prev\zute fonduri
pentru acest proiect, dar
voi c\uta o formul\ de fi-
nan]are“, a spus Varujan
Vosganian.
Ministrul a precizat c\
bugetul de stat ar putea
sus]ine investi]ia de 56 de
milioane euro pentru con-
struirea pistei, urm=nd ca
parcarea, cl\dirile [i con-
struc]iile anexe s\ fie real-
izate prin investi]ii private,
Centrarea pe student [i pe calitate – cele mai
importante tendin]e `n `nv\]\m=ntul superior european
La Lisabona a avut loc
`nt=lnirea European Univer-
sity Association (EUA), unde
a fost prezentat un raport ca-
re analizeaz\ m\sura `n care
s-a
au aplicat reformele Bolog-
na [i modul `n care acestea
afecteaz\ dezvoltarea insti-
tu]ional\. La eveniment, care
a realizat o analiz\ a trend-
urilor `n educa]ia superioar\
european\, a fost prezent [i
rectorul Universit\]ii „Al. I.
Cuza“, Dumitru Oprea.
~n rezumatul prezentat la
conferin]\ s-au amintit cele
mai importante tendin]e din
universit\]ile europene care
sunt legate de trecerea spre
un `nv\]\m=nt centrat pe
student [i dezvoltarea meca-
nismelor interne [i externe de
asigurare a calit\]ii, dup\
cum a remarcat rectorul
Dumitru Oprea.
`ntruc=t pot fi desf\[urate
activit\]i generatoare de
profit. Consiliul Jude]ean
Ia[i a estimat un necesar de
112 milioane de euro pentru
construirea unui nou aero-
port, `n condi]iile `n care
modernizarea celui actual
ar costa cu 40 de milioane
de euro mai mult. C=t
prive[te [oseaua de centu-
r\, necesarul de finan]are
este de aproape 40 de mili-
oane de euro, lungimea [os-
elei fiind de 34,2 km.
„Dosarul energiei“
provoac\ stare de
alert\ `n minister
~n conferin]a de pres\ de
s=mb\t\, Varujan Vosga-
nian a vorbit [i despre acu-
za]iile foarte grave ce i se
aduc fostului ministru al
Economiei, conservatorul
Codru] {ere[. Pe data de 3
aprilie, procurorii Direc]iei
de Investigare a Infrac]iu-
nilor de Criminalitate Or-
ganizat\ [i Terorism au `n-
ceput urm\rirea penal\ `m-
potriva a nou\ oficiali, acu-
za]i de complot [i submi-
narea economiei na]ionale.
„Avem un document al
Parchetului care, cu litere
accentuate, prezint\ drept
concluzii faptul c\, `n pre-
zent, sistemul de energie
na]ional se afl\ `ntr-o stare
ridicat\ de pericol. Este o
afirma]ie deosebit de im-
portant\ [i, `n baza acestei
informa]ii, ministerul tre-
buie s\ intre `n stare de a-
lert\“, a spus, ironic, Va-
rujan Vosganian. Ministrul
liberal a subliniat faptul
c\, `n cele 100 de zile de
c=nd este ministru al Eco-
nomiei, nu a primit nici o
informa]ie cu privire la un
astfel de pericol, motiv
pentru care [i-a exprimat
atitudinea rezervat\ fa]\
de rezolu]ia Parchetului.
„Dac\ astfel de pericole au
Structura `nv\]\m=ntului
pe trei cicluri este aplicat\ `n
peste 80% dintre universit\]i,
pe viitor urm\rindu-se com-
patibilizarea diferitelor inter-
pret\ri date la nivel na]ional
scopului [i naturii acestor trei
cicluri.
~n rela]ia cu pia]a muncii,
`nc\ este nevoie de mai mult
efort `n ceea ce prive[te adap-
tarea la schimb\rile din soci-
etate [i din economie. De ase-
menea, s-a observat, la nivel
european, c\ are loc o trans-
lare de la `nv\]\m=ntul cen-
trat pe profesor (institu]ie)
spre `nv\]\m=ntul centrat pe
student – dar universit\]ile
de-abia realizeaz\ c=t poten-
]ial au reformele din `nv\]\-
m=ntul superior `n acest
sens, dup\ cum a mai ar\tat
rectorul Dumitru Oprea.
Rectorul Dumitru Oprea a
mai men]ionat c\ `n raport se
ACTUALITATE
existat, de ce nu am fost in-
format? {i dac\ nu au exis-
tat, de ce au ap\rut astfel
de informa]ii? Acesta e mo-
tivul pentru care atitudi-
nea ministerului este re-
zervat\. ~n calitate de mi-
nistru al Economiei, eu
sunt garantul siguran]ei
energetice a Rom=niei.
Sunt decis s\ cer [i in-
stitu]iilor europene un
punct de vedere cu privire
la siguran]a energetic\ a
Rom=niei“, a spus Varujan
Vosganian.
Ministrul liberal a a-
nun]at c\ va convoca o [e-
din]\ la Unitatea Na]iona-
l\ Operativ\ a Energiei pe
aceast\ tem\. „~n situa]ia
`n care pre[edintele Rom=-
niei [i un reprezentant al
Parchetului vorbesc despre
«dezastrul din energie» [i
de faptul c\ sistemul ener-
getic se afl\ `ntr-un pericol
ridicat, este de datoria
noastr\ s\ intr\m `n aler-
t\ [i s\ verific\m“, a afir-
mat Varujan Vosganian.
De asemenea, ministrul
liberal a insistat pe faptul
c\ rezolu]ia Parchetului
cuprinde referiri la activi-
tatea Ministerului Econo-
miei [i Comer]ului din pe-
rioada 2002-2006. „Tot ce-
ea ce s-a `nt=mplat `nainte
de a fi eu ministru al Eco-
nomiei nu m\ intereseaz\.
Sunt chestiuni ce ]in de le-
gea penal\, asupra c\rora
nu vreau s\ m\ pronun]. A
lua m\suri severe, `nseam-
n\ a anticipa anumite de-
cizii ale instan]ei [i, mai
mult, `nseamn\ c\ sunt de
acord cu tot ceea ce scrie `n
aceast\ rezolu]ie. Am ofe-
rit institu]iilor abilitate
toate informa]iile necesare
pentru derularea anchetei,
pornind de la contractele
de energie [i p=n\ la ra-
poartele Cur]ii de Conturi
[i Corpului de Control“, a
spus Varujan Vosganian.
mai arat\ c\ Bologna a fost
un cadru benefic pentru pro-
blema asigur\rii [i dezvolt\-
rii calit\]ii `n `nv\]\m=ntul
superior, bazat\ pe comuni-
carea `ntre institu]ii, agen]ii
de asigurarea calit\]ii, insti-
tu]ii de interes (stakeholders)
[i autorit\]i publice. „Mobili-
tatea este g=ndit\ `n mai
multe chei: `n ]ar\, `ntre ]\ri,
`n cadrul acelora[i cicluri de
`nv\]\m=nt [i `ntre cicluri de
`nv\]\m=nt, `ntre programe
de mobilitate organizate [i
mobilitate liber\ (aceasta din
urm\, `n cre[tere, `n Europa).
Este nevoie de eforturi `n
ceea ce prive[te stimulentele
na]ionale pentru mobilitate
(`n opozi]ie cu sistemele de fi-
nan]are actuale care `ncura-
jeaz\ instu]iile s\ p\streze
studen]ii) [i recunoa[terea
studiilor din str\in\tate“, a
mai ar\tat rectorul Dumitru
„S\pt\m=na viitoare, Ministerul Transporturilor va
stabili traseul [oselei de centur\ a Ia[ului. Apoi
vom face un proiect de hot\r=re
prin care vom aloca o sum\ de p=n\ la
10 milioane de euro, pentru demararea lucr\rilor“,
a spus [eful MEF, Varujan Vosganian
Fo[ti [i actuali
[efi ai Hidroelectrica
sunt `nvinui]i `n
„dosarul energiei“
Printre cele 9 persoane
`nvinuite `n „dosarul ener-
giei“ se num\r\ Codru] {e-
re[, fost ministru al Econo-
miei [i Comer]ului, Traian
Oprea, actual director ge-
neral al Hidroelectrica, Eu-
gen Pena, fostul director al
Hidroelectrica, Nicolae O-
pri[, pre[edintele Autorit\-
]ii Na]ionale de Reglemen-
tare `n domeniul Energiei,
(ANRE) sau Ion Lungu, fost
pre[edinte ANRE. „Con-
ducerea paralel\ consti-
tuit\ la Hidroelectrica a
avut ca scop acordarea unor
Oprea, referindu-se la rapor-
tul EUA.
Schimb\rile din `nv\]\-
m=ntul superior european `n-
cep s\ se fac\ sim]ite [i la ni-
vel interna]ional, prin cre[te-
rea atractivit\]ii universit\-
]ilor europene. Cooperarea in-
ter-european\ r\m=ne priori-
tatea la nivel institu]ional.
Portretul robot al
absolventului ideal
Rectorul Dumitru Oprea a
precizat c\ o dat\ la doi ani se
face o analiz\ `n ceea ce pri-
ve[te tendin]ele `n educa]ie, `n
acest moment fiind realizat un
raport pentru trend-ul al
V-lea, urm=nd ca peste doi ani
s\ fie realizat un raport pri-
vind trend-ul al VI-lea.
Luni, 16 aprilie 2007
contracte preferen]iale de
energie, pun=nd `n pericol
sistemul energetic na]io-
nal“, se spune `n rezolu]ia
de `nvinuire a celor nou\.
Potrivit datelor f\cute pub-
lice de Parchet, aceste con-
tracte ar fi produs societ\]ii
Hidroelectrica o pierdere fi-
nanciar\ de 421,4 milioane
de lei, numai `n anul 2003,
deoarece, fiind un an sece-
tos, societatea de stat a fost
obligat\ s\ cumpere en-
ergie scump\ de la termo-
centrale, pentru a-[i `n-
deplini obliga]iile contrac-
tuale asumate fa]\ de
clien]ii privilegia]i. Din a-
ceste sume pierdute din
bugetul Hidroelectrica, o
parte a fost suportat\ de
consumatorii casnici. (Bog-
dan CRON})
~n acest an, la prezentarea
raportului realizat de EUA, a
fost prezent [i José Manuel
Durao Barroso, pre[edintele
Comisiei Europene. Rectorul
Dumitru Oprea a ar\tat c\
Barroso a trasat portretul ab-
solventului ideal la nivel eu-
ropean. Acesta trebuie s\ [tie
cel pu]in dou\ limbi str\ine,
s\ aib\ calit\]ile necesare lo-
cului de munc\ pe care pia]a
le cere, mai precis s\ fie un
absolvent angajabil. De ase-
menea, Barroso a mai atras
aten]ia asupra formelor pre-
merg\toare `nv\]\m=ntului
superior, de aceea noi avem
`n vedere „integrarea pe ver-
tical\, de la `nv\]\m=ntul
primar p=n\ la cel pe tot par-
cursul vie]ii, dar [i pe orizon-
tal\, ceea ce `nseamn\ o uni-
versitate complet\“, a remar-
cat rectorul Dumitru Oprea,
referindu-se la o universitate
care curpinde o arie mai
larg\ de specializ\ri. (Oana
RUSU)
11
PE SCURT
Festivalul
interna]ional al
filmelor de foarte
scurt metraj, [i la Ia[i
Festivalul interna]ional al
filmelor de foarte scurt metraj,
edi]ia a IX-a, se desf\[oar\ `n
perioada 4 - 6 mai, `n 49 de
ora[e din 14 ]\ri, din care 9
ora[e rom=ne[ti, Aiud, Bac\u,
Baia Mare, Cluj, Ia[i, Pite[ti,
Sibiu, T=rgu Mure[, Timi[oara,
conform Centrului Cultural
Francez din Ia[i, care a a-
mintit c\ `n aceast\ ac]iune
sunt implcate `n parteneriat
mai multe organiza]ii sau aso-
cia]ii precum cele ale tinerilor,
cinefililor, cinea[tilor,
studen]ilor, centrelor culturale
franceze, italiene [i germane
din Cluj, Ia[i, Sibiu [i
Timi[oara, al\turi de care se
afl\ televiziuni locale, o
Alian]\ francez\, etc. Fiecare
organizator d\ o culoare local\
festivalului, prin evenimentele
organizate, de la concerte de
muzic\ tradi]ional\ ardele-
neasc\ sau de jazz la diverse
spectacole, ateliere de film,
proiec]ii speciale cum ar fi la
Penitenciarul Gherla, etc. ~n
zilele de 4, 5 [i 6 mai 2007,
aproximativ 50 de filme selec-
tate din lumea `ntreag\ vor fi
proiectate simultan `n 9 ora[e
din Rom=nia, precum [i `n alte
40 de ora[e din 13 ]\ri. ~n
fiecare ora[, spectatorii votea-
z\ pentru premiul interna]io-
nal al publicului. Festivalul
filmelor de foarte scurt metraj,
care reune[te publicul din
diferite zone ale lumii la
aceea[i dat\, `n jurul unui pro-
gram interna]ional identic,
devine astfel un eveniment
unificator de tip inedit. Rom=-
nia, debutant\ la festivalul
ajuns la a 9-a edi]ie, se dis-
tinge printr-o reprezenta]ie
puternic\: a doua ]ar\ partici-
pant\ ca num\r de loca]ii,
dup\ Fran]a, dup\ cum arat\
Centrul Cultural Francez din
Ia[i. (O.R.)
Standardele
de calitate din
`nv\]\m=ntul
preuniversitar, supuse
dezbaterii publice
Agen]ia Rom=n\ de Asigurare
a Calit\]ii `n ~nv\]\m=ntul
Preuniversitar (ARACIP)
ini]iaz\ dezbaterea public\
privind standardele de refe-
rin]\ (de calitate) pentru in-
stitu]iile de `nv\]\m=nt pre-
universitar. Documentul se
g\se[te pe site-ul ARACIP
http://aracip.edu.ro/, `n pagina
dedicat\ documentelor supuse
dezbaterii publice. Standardele
de referin]\ reprezint\ un
nivel superior al calit\]ii ser-
viciilor educa]ionale, specifi-
c=nd setul cerin]elor care de-
finesc un nivel optimal de re-
alizare a unei activit\]i educa-
]ionale, pe baza bunelor prac-
tici existente la nivel na]ional,
european sau mondial. „Av=nd
`n vedere c\ acest tip de stan-
darde reprezint\ o noutate
pentru sistemul na]ional de
`nv\]\m=nt preuniversitar,
consider\m necesar\ o con-
sultare complex\ a tuturor
p\r]ilor interesate - asocia]ii
reprezentative ale p\rin]ilor [i
ale elevilor, cadre didactice [i
directori de unit\]i [colare,
at=t din `nv\]\m=ntul public,
c=t [i din cel privat, exper]i `n
educa]ie [i inspectori, uniuni
sindicale [i patronale, repre-
zentan]i ai autorit\]ilor publi-
ce centrale [i locale, organiza]ii
nonguvernamentale care acti-
veaz\ `n educa]ie etc.“, a decla-
rat {erban Iosifescu, pre[edin-
tele ARACIP. Ca urmare,
ARACIP va organiza, `n urm\-
toarele dou\ luni, ateliere, me-
se rotunde, seminarii `n care
problemele privind calitatea
educa]iei [i standardele asoci-
ate s\ fie dezb\tute, `n mod
eficient [i constructiv, cu toate
aceste p\r]i interesate. (O.R.)
12 Luni, 16 aprilie 2007
PE SCURT
Manchester United
s-a calificat `n finala
Cupei Angliei
Lidera din Premier League, Man-
chester United, s-a calificat `n finala
Cupei Angliei la fotbal, `nving=nd cu
scorul de 4-1 (2-1) forma]ia Watford,
s=mb\t\ seara, pe arena Villa Park
din Birmingham, `n penultimul act
al competi]iei. Golurile au fost mar-
cate de Wayne Rooney (min. 7 [i 66),
Cristiano Ronaldo (min. 28) [i
Kieran Richardson (min. 82) pentru
`nving\tori, respectiv, Hameur
Bouzza (min. 26). ~n cealalt\ semifi-
nal\ s-au `nt=lnit asear\, dup\
`nchiderea edi]iei, pe stadionul
Old Trafford din Manchester,
echipele Blackburn Rovers [i
Chelsea Londra. Finala Cupei
Angliei se va disputa pe 19 mai,
pe noul stadion Wembley.
„Gemenii golului“
puncteaz\ din nou
pentru Cottbus
Fotbali[tii rom=ni Sergiu Radu [i
Vlad Munteanu au adus s=mb\t\ o
nou\ victorie pentru forma]ia lor,
Energie Cottbus, c=[tig\toare cu 3-
2, `n fa]a forma]iei VfL Wolfsburg,
fiecare marc=nd c=te un gol. Meciul
a avut loc `n etapa a 29-a a campio-
natului german de fotbal. Sergiu
Radu a `nscris `n minutul 20, iar
Vlad Munteanu [i-a `nscris numele
printre marcatori `n minutul 56.
Iat\ [i celelalte rezultate de
s=mb\t\: Nurnberg - Alemannia
Aachen 1-0, Arminia Bielefeld -
Eintracht Frankfurt 2-4, Mainz -
Schalke 04 0-3, VfB Stuttgart -
Hanover 96 2-1, VfL Bochum -
Hertha Berlin 1-3, Borussia Moen-
chengladbach - Hamburg SV 0-1.
Rund\ victorioas\
pentru Iosefina P\ule]
la Europene
~n runda a 10-a a Campionatului
European de [ah de la Dresda,
Sabina Foi[or, cu piesele negre, a
`nvins-o pe Ecaterina Kovalevskaia,
Rusia, Iulia Ionic\ a c=[tigat la
Manuela Mader, Germania, Iosefina
Paule] a ob]inut victoria `n partida
cu Nargiz Umudova, Azerbaidjan. ~n
clasament conduce Tatiana
Kosin]eva cu 9 puncte, urmat\ de
Nadejda Kosin]eva 7,5 puncte,
Sabina Foi[or [i Antoaneta
{tefanova, Bulgaria, c=te 7 puncte.
~n clasamentul turneului masculin,
pe primele locuri se afl\ Andrei
Volokitin, Ucraina, [i Vladislav
Tkachiev, Fran]a, 7,5 puncte,
urma]i de Nisipieanu, Rom=nia, 7
puncte. ~n runda a 10-a, Nisipieanu,
cu piesele albe, a c=[tigat la
Alexander Huzman, Israel, Andrei
Murariu l-a `nvins, cu negrele, pe
Ante B=rkici, Croa]ia, Alin Berescu
a ob]inut victoria `n partida cu
Maximilian Meinhardt, Germania.
~n runda a 11-a, ultima, Nisipieanu
va avea piesele negre `n fa]a
polonezului Bartel, iar Sabina
Foi[or, `ntr-o partid\ dificil\, va
avea albele `n fa]a maestrei Lela
Javakhishvili din Georgia.
Trambulina de la
Garmisch-Partenkirchen
a fost d\r=mat\
Legendara trambulin\ pentru s\ri-
turi cu schiurile din sta]iunea ger-
man\ de sporturi de iarn\
Garmisch-Partenkirchen, construit\
`n 1934, pentru a g\zdui `ntrecerile
din cadrul Jocurilor Olimpice de
iarn\ din 1936, a fost d\r=mat\, cu
ajutorul a 800 de grame de explozi-
bil, pentru a se face locul unei noi
trambuline, ce va fi inaugurat\ pen-
tru edi]ia 2008 a Turneului celor 4
trambuline, concursul de aici fiind
programat, conform tradi]iei, chiar
`n prima zi a anului. Opera]iunea de
demolare a fost urm\rit\ la fa]a
locului de o mul]ime impresionant\,
de c=teva mii de curio[i, fiind trans-
mis\ [i pe un canal german de tele-
viziune de [tiri. Lucr\rile pentru
noua trambulin\ vor `ncepe `n
aceast\ s\pt\m=n\ [i vor costa 10
milioane de euro. a
SPORT
Vasluiul ]inte[te Ionu] Popa:
locul 5 `n Liga 1 „Rivalitatea dintre echipele
Finan]atorul Vasluiului, Adri-
an Porumboiu (foto), a declarat moldovene nu-[[i are rostul“
c\ echipa sa vizeaz\ locul 5 `n Antrenorul Ionu] Popa este de nicianul sper\ ca pe viitor b\rba-
campionat, urm\toarele dou\ p\rere c\ rivalitatea dintre echi- ]ii s\ poate fi `nso]i]i pe stadioane
etape fiind decisive pentru echi-
pele din Moldova nu face bine ni- [i de so]ii sau copii. „Mie unul ca
pa sa `n perspectiva realiz\rii m\nui [i sper\ ca oficialii acestor b\rbat `mi este jen\ de scand\-
acestui obiectiv. „Dac\ batem forma]ii s\-i conving\ pe supor- rile de pe stadioane. A[ vrea s\
Clujul `n etapa viitoare cred c\ teri s\ `nceteze cu violen]a din vin cu so]ia la meci [i cu fiica, dar
putem termina pe locul 5. Ar fi o tribune. „Suntem vecini [i ne r\z- nu se poate. Ar trebui ca huli-
performan]\ istoric\ pentru echi- boim aiurea. {i noi, [i vasluienii, ganii s\ fie trimi[i dup\ gratii,
pa noastr\, pentru un ora[ mic g\l\]enii sau cei din Piatra Neam]. sunt convins c\ a doua oar\ se
ca Vasluiul, care, de ce s\ nu re- M\ refer `n primul r=nd la supor- potolesc c=nd mai vin la meciurile
cunoa[tem, este practic un carti- teri. Ne r\zboim aiurea [i profit\ de fotbal sau la alte sporturi“,
er mai `ndep\rtat al Ia[ului“, a al]ii de pe urma prostiei noastre. spune Popa.
punctat fostul mare arbitru in- E jenant ce se `nt=mpl\ pe sta- Antrenorul ie[enilor consider\
terna]ional. dioane. ~n Moldova ar trebui ca c\ de vreo dou\-trei sezoane
Porumboiu a ad\uat c\ meri- to]i pre[edin]ii, juc\torii [i supor- terenul propriu nu mai constituie
tul pentru parcursul foarte bun terii s\ se comporte civilizat, s\ un avantaj pentru echipa gazd\.
al echipei `i apar]ine antrenoru- trenori care pun suflet `n ceea ce fie o atmosfer\ mult mai calm\. „Diferen]a nu o face terenul pro-
lui Viorel Hizo. „Chiar dac\ unii fac, iar echipele pe care le antre- Porumboiu de la Vaslui, Stan de priu, ci determinarea. Uita]i-v\
spun c\ Hizo este un tehnician neaz\ sunt acolo unde sunt da- la Gala]i, Nichita de la Ia[i [i la Bistri]a. Steaua a avut posesie
dep\[it, din garda veche, eu zic torit\ lor. Sunt convins c\ Poli {tefan de la Ceahl\ul ar trebui s\ 70% [i a pierdut. Bistri]enii joac\
c\ mai are multe de spus `n fot- Ia[i putea fi `ntr-o situa]ie mult fac\ front comun [i s\ le explice cu o determinare fantastic\, i-am
balul rom=nesc. La fel [i Ionu] mai grea dac\ era alt antrenor suporterilor c\ rivalitatea nu-[i [i felicitat pe cei de la Gloria“.
Popa de la Poli Ia[i. Sunt doi an- `n locul lui Ionu] Popa“. (N.P.) are rostul“, a ad\ugat Popa. Teh- (N.P.)
Steaua `[i ia adio de la
Champions League
a Echipa lui Cosmin Ol\roiu a pierdut cu 0-2 la Bistri]a
[i a cobor=t pe locul 4 `n clasament, fiind la 8 puncte
de locul 2 a CFR Cluj `[i continu\ mar[ul triumfal c\tre titlul
de vicecampioan\: 5-0 cu UTA a
banca tehnic\, dar pa- 3 a urcat Rapidul, care a
tronul Gigi Becali a anun- `nvins greu la Constan]a,
de Narcis POHOA}| ]at c\ nu mai are rost s\-l pe Farul, cu 2-1. Lupta
demit\ acum pe Oli, ci la fi- pentru locul 2 se d\ acum
Criza se ad=nce[te `n nalul stagiunii, asta `n `ntre Cluj [i Rapid (giule[-
Ghencea de la o etap\ la
alta. Dup\ 2-4 pe teren
cazul `n care tehnicianul tenii au cinci puncte mai
nu pleac\ singur. pu]in), meciul direct din
propriu cu rivala Dinamo CFR Cluj continu\ Gruia dintre cele dou\
`n runda precedent\, Stea- mar[ul triumfal spre Liga echipe urm=nd s\ sta-
ua a mai bifat o `nfr=ngere Campionilor [i spre primul bileasc\ cine va reprezenta
ustur\toare, 0-2 la Bis- titlu de vicecampioan\ Rom=nia `n sezonul
tri]a, s=mb\t\, rezultat ce na]ional\, `nving=nd clar urm\tor al Ligii Campioni- Micu]ul brazilian
`ndep\rteaz\ aproape de- cu 5-0 o echip\ ar\dean\ lor, al\turi de Dinamo. Elton s-a num\rat Programul etapei
finitiv campioana en-titre UTA resemnat\ parc\. De notat faptul c\ Stea- printre pu]inii viitoare, a XXVII-a:
de locul 2 [i implicit de Clujul a ajuns la cinci ua ar putea pierde [i locul
Champions League. An- puncte de Dinamo [i are 4 `n clasament, Bistri]a fi- juc\tori steli[ti care Vineri, 20 aprilie
trenorul Cosmin Ol\roiu un avans de opt lungimi ind la doar un punct `n s-au ridicat la nivelul Jiul Petrro[an
ni – FC
are zilele num\rate pe fa]\ de Steaua, dar pe locul spatele campioanei. unui derby european Na]ionnal (ora 16.15,
La retrogradare, apele Telesport)
sunt limpezi `n privin]a ul- gura care mai sper\ la sal-
S=mb\t\, 21 aprilie
Rezultatele etapei a XXVI-a: timelor trei locuri. Jiul, vare este Ceahl\ul, care se „U“ Crraiova – Un ni-
Na]ional [i FC Arge[ sunt dueleaz\ de la distan]\ cu rea Urrzicen
ni (ora 16.00,
Unirea Urziceni - Poli Timi[oara 2-0 0 (2
2-0
0). Au UTA, Craiova [i Farul,
marcat: Bogdan Stancu ‘32, ‘42
ca [i „picate“, iar baremul Kanal D)
de 25 de puncte pare [i el toate trei `nvinse `n FC Vaslui – CFR
FC Na]ional - Pandurii Tg. Jiu 0-1 1 (0-11)
A marcat: Ilie Iordache ‘22 penalty; Cartona[ ro[u:
imposibil de realizat. Sin- aceast\ etap\. a Cluj (ora 17.00, Na]io-
Octavian Chihaia (FC Na]ional, 90^1). nal TV)
Cl as am e n t
Gloria Bistri]a - Steaua 2-0 0 (1-00). Au marcat: FC Arrge[ – Glorria
1. Dinamo 26 20 5 1 49-14 65p (^23)
Dorel Zaharia ‘32, Octavian Abrudan ‘80 2. CFR Cluj 26 17 4 5 52-27 55p (^16)
Bistrri]a (ora 17.00,
CFR Cluj - UTA Arad 5-0 0 (3-00). Au marcat: 3. Rapid 26 14 8 4 46-20 50p (^11) Telesport)
Steaua – Poli Ia[i
Adrian Anca ‘16, Cristian Panin ‘20, Antonio 4. Steaua 26 13 8 5 45-20 47p (^8)
Semedo ‘26, ‘83, Romeo Surdu ‘86 5. Bistri]a 26 14 4 8 35-23 46p (^4) (ora 20.45, Antena 1)
O]elul Gala]i - Universitatea Craiova 4-1 1 (3-0
0). 6. O]elul 26 12 3 11 42-45 39p (0) Duminic\, 22 aprilie
Au marcat: Janos Szekely ‘2, Gabriel Paraschiv ‘27, 7. Vaslui 25 10 8 7 32-34 38p (-1) UTA – O]elul Gala]i
Daniel Stan ‘45, Mihai Dina ’90 autogol – Jeremie 8. Urziceni 26 11 4 11 24-23 37p (-2) (ora 15.30, Telesport)
9. Timi[oara 26 10 7 9 24-23 37p (-2) Panndurrii Tg. Jiu –
Njock ‘55 10. Pandurii 26 10 5 11 20-25 35p (-1)
Farul Constan]a - Rapid Bucure[ti 1-2 2 (1-1
1). Au 11. P O L I IA{ I 25 8 9 8 2 9 -2
29 3 3 p ( -3
3)
Farrul Con nstann]a (ora
marcat: Mihai Guri]\ ’21 – Valentin B\doi ‘13 12. Farul 26 6 10 10 25-28 28p (-11)
17.00, Telesport)
Poli Timi[oarra –
penalty, Mugurel Buga ‘49
Dinamo Bucure[ti - FC Arge[ 2-1 1 (1-0
0).
13. UTA
14. Craiova
26
26
7
6
7
10
12
10
18-31
25-41
28p (-11)
28p (-11) Ceahl\ul Piatrra Neam]
Partidele Poli Ia[i – FC Vaslui [i Ceahl\ul Piatra 15. Ceahl\ul 25 6 5 14 19-37 23p (-13) (ora 18.00, Na]ional TV)
Neam] – Jiul Petro[ani s-au disputat asear\, dup\ 16. FC Arge[ 26 4 6 16 16-33 18p (-21) Rapid – Din namo (o-
`nchiderea edi]iei. 17. Na]ional 26 4 6 16 19-41 18p (-21) ra 20.00, Kanal D)
18. Jiul 25 3 5 17 10-35 14p (-22)
Gloria Buz\u [i „U“ Cluj, virtual promovate `n Liga I 2-0, Corvinul Hunedoara
- Building V=nju Mare 2-
0, Minerul Lupeni - FC
Dup\ etapa a XXIV-a a {i `n seria a doua lu- 5 pozi]ii put=nd fi re- 1-3, Dun\rea Giurgiu -
ligii secunde putem spu- crurile par a fi clare `n montat\ `n maxim dou\ Petrolul Ploie[ti 1-1, FCM Baia Mare 4-0, Poli II
Timi[oara - FC T=rgovi[-
ne c\ se cunosc deja dou\ privin]a locului I, „U“ Cluj etape. Bac\u - Dun\rea Gala]i
dintre echipele ce vor evo- av=nd un avans `n frun- Iat\ rezultatele `nregis- 1-1, FC Boto[ani - FC S\- te 6-1, Unirea Dej - Apu-
lua `n sezonul urm\tor `n tea grupei de 6 puncte `n trate s=mb\t\ `n etapa cu cele 2-1, CS Otopeni - Ce- lum Alba Iulia 0-2, CSM
primul e[alon. Gloria Bu- fa]a forma]iei de pe locul num\rul 24 `n Liga a II-a: tatea Suceava 2-1. Lider\ Rm. V=lcea - CFR Timi-
z\u s-a impus cu scorul 2, CSM Rm. V=lcea. Serria I: Sportul Stu- se men]ine echipa Gloria [oara 2-1, Universitatea
de 3-1 pe terenul echipei Pentru celelalte dou\ den]esc - FC Snagov 4-1, Buz\u cu 46 de puncte, Cluj - FC Bihor 1-0, Ind.
Chimia Brazi [i se afl\ pe locuri ce aduc promova- FCM C=mpina - Prefab. urmat\ de CS Otopeni cu S=rmei - FCM Re[i]a 1-0.
primul loc `n seria I, cu 46 rea se d\ `ns\ o lupt\ a- Modelu 3-0, Forex Bra[ov 42 puncte. Pe primul loc, U Cluj cu
de puncte, cu 4 mai mult cerb\ `n cele dou\ serii, - Delta Tulcea 0-1, CF Br\- Serria a II-a
a: Dacia Mio- 51 de puncte, urmat\ de
dec=t ocupanta locului se- diferen]a `ntre locul 2 [i ila - FC Bra[ov 0-1, Chi- veni - Auxerre Lugoj 3-0, CSM Rm. V=lcea cu 45
cund CS Otopeni. urm\toarele 4 sau chiar mia Brazi - Gloria Buz\u Gaz Metan - FC Caracal puncte. (N.P.)

Victorie la limit\ `n Cetatea de Scaun
a CSM Bucovina Suceava – Poli Agro Unirea Ia[i 10-11 (5-5),
`n etapa a XVII-a din prima lig\ de rugby a
Cu un picior `n liga a
doua, rugby[tii de la CSM
Bucovina Suceava [i-au
v=ndut scump pielea `n
fa]a celor de la Poli Agro
Unirea Ia[i, `n runda cu
nr. 17 din grupa pentru
locurile 7-12 din cadrul
Diviziei Na]ionale de rug-
by. Juc=nd pe teren pro-
priu, sucevenii au deschis
tabela prin eseul reu[it de
Flutur, `n min. 4 (5-0) [i
au condus apoi cu 10-8, `n
min. 65, dup\ ce Negru a
`nscris cel de-al doilea
eseu `n contul gazdelor.
Numai c\ ie[enii au reu-
[it punctele victoriei prin
Clasamentul grupei pentru locurile 7-112 eseul lui Emanuel Dru[c\
7. Olimpia Bucure[ti 17 11 1 5 390-439 51 (5pb) (min. 12) [i cele dou\ lovi-
turi de pedeaps\ reu[ite
8. Poli Agro Ia[i 17 10 0 7 492-3309 49 (9pb)
9. CSM Timi[oara 17 6 0 11 211-638 28 (4pb) de Ionu] Zaharia (min. 59
[i 76) [i Poli s-a impus fi-
10. Rulmentul B=rlad 17 4 0 13 287-557 22 (6pb) nalmente `n „Cetatea de
11. Bucovina Suceava 17 3 0 14 241-783 18 (6pb) Scaun“ cu scorul de 11-10
12. {tiin]a Petro[ani 17 1 0 16 132-1076 3 (0pb) * (5-5). ~ntr-un meci arbi-
trat de bra[oveanul Cris-
(*) –Echip\ penalizat\ cu un punct.
SPORT
tian R\du]\, ajutat la ce-
le dou\ margini de Aurel
Spiridon [i Neculai Ne-
chifor, oaspe]ii din Dealul
Copoului au utilizat for-
ma]ia: Laz\r, Varvaroi,
Negoi]\ - Bi[oc, Alexa –
Em. Dru[c\, {t. Dru[c\,
Cucuteanu – Hodoroab\,
Zaharia – Gavrila[, Cer-
nescu, Manole, V\caru –
Graur. Antrenorii Costel
Verive[ [i Ioan Iftode au
utilizat [i toate rezervele
`nscrise pe foaia de arbi-
traj, juc\torii intra]i pe
teren dup\ pauz\ fiind
V\rzari, F=nariu, Lupu,
Formagiu, Co[eru, Onica,
Cali]escu. „A fost un meci
dificil [i un adev\rat der-
by al Moldovei. Am c=[ti-
gat meritat, cei mai buni
juc\tori de la noi fiind {te-
fan Dru[c\ [i F=nariu“,
ne-a declarat dup\ par-
tid\ tehnicianul ie[ean
Ioan Iftode. Celelalte re-
Luni, 16 aprilie 2007
zultate ale grupei au fost:
Rulmentul B=rlad – Olim-
pia Bucure[ti 17-18 [i
CSM Petrom Timi[oara –
{tiin]a Petro[ani 34-24.
~n turneul play-off (locu-
rile 1-6) am consemnat
urm\toarele scoruri: Stea-
ua Bucure[ti – „U“ Cluj
77-9, Farul Constan]a –
Dinamo Bucure[ti 13-54
si „U“ Remin Baia Mare –
Contor Group Arad 14-
10. ~n etapa urm\toare
din turneul play-out, s=m-
b\t\, pe 21 aprilie, pe sta-
dionul Agronomia „Sandu
Ville Gorun“ din Dealul
Copoului, `ntr-un alt der-
by moldav de tradi]ie, Po-
li Agro Unirea Ia[i se va
confrunta cu Rulmentul
B=rlad. Celelalte partide
din turneul play-out sunt
Olimpia Bucure[ti – CSM
Petrom Timi[oara [i
{tiin]a Petro[ani – CSM
Bucovina Suceava. (D.T.)
13
PE SCURT
Confruntare am=nat\
La cererea gazdelor b\n\]ene,
meciul de volei CSM Lugoj -
Penicilina Ia[i, care trebuia s\ se
dispute s=mb\t\ a fost am=nat
pentru data de luni, 23 aprilie,
dup\ ce elevele lui Nicu Roibescu
[i Cati Covalciuc vor juca pe 21
aprilie, `n Capital\, contra
forma]iei Rapid CFR Marf\
Bucure[ti. Ultimul meci al sezonu-
lui va avea loc la Ia[i, pe 28 aprilie,
atunci c=nd Penicilina se va con-
frunta cu Universitatea Jolidon
Cluj, `n ultima etap\ a sezonului
din prima lig\ feminin\. „Avem un
final greu de campionat, c=nd vom
juca trei meciuri `n doar 8 zile, cu
dou\ deplas\ri lungi [i obositoare,
la Bucure[ti [i Lugoj. Sper\m
totu[i s\ c=[tig\m toate cele trei
confrunt\ri [i s\ ocup\m primul
loc `n turneul play-out“, ne-a de-
clarat veteranul de 75 ani, Nicu
Roibescu. A[adar, `n condi]iile
meciului am=nat de la Lugoj, `n
etapa a 8-a am consemnat doar
dou\ rezultate, acestea fiind CSU
Neumarkt Gaz Tg. Mure[ - Rapid
CFR Marf\ Bucure[ti 3-0 (disputat
`n devans) [i Volei 2004 Constan]a
- „U“ Jolidon Cluj 3-1. Clasamentul
la zi al grupei 5-10, dup\ 18 etape,
se prezint\ astfel: 5. CSU Tg.
Mure[ - 33 pct; 6. Penicilina Ia[i -

S-a f\cut dreptate 32 pct (17 jocuri); 7. Rapid - 27 pct;

a Poli Millenium Center Ia[i - CSU Gala]i
126-82 (30-13, 23-17, 42-30, 31-22) `n
ultima rund\ a sezonului regulat din
cadrul Diviziei B masculine de baschet a
de Dan
TEODORESCU
~n fa]a a 80 de specta-
tori, care au „umplut“ p=-
n\ la refuz parterul [i
balconul minusculei s\li
de sport UTI din cadrul
complexului studen]esc
Tudor Vladimirescu, Poli
Millenium Center Ia[i a
surclasat cu scorul de
126-82 (30-13, 23-17, 42-
30, 31-22) pe CSU Gala]i,
nimeni altul dec=t liderul
Seriei C din cadrul Divizi-
ei B masculine de bas-
chet. Juc=nd cu o ambi]ie
extraordinar\, elevii lui
Costel Moscalu au etalat
un baschet spectaculos,
vedeta gazdelor fiind Iuli-
an Hulude], care a fost
co[geterul partidei [i a
demonstrat numeroase
calit\]i sub cele dou\ pa-
nouri. Din p\cate, `ns\,
`n primele secunde din re-
priza a treia, la scorul de
Victorie pentru Cristian Hodoroagea, „remiz\“ pentru Corina C=rlescu
Sala Sporturilor din
Drobeta Turnu Severin a
g\zduit gala de box profe-
sionist „Noaptea Campio-
nilor“, organizat\ de pro-
motorul ploie[tean Edu-
ard Irimia [i FR de Box.
Printre boxerii care au ur-
cat `n ring au fost [i ie[enii
Cristian Hodorogea (foto)
(CFR-Gladiatorul) [i
Corina C=rlescu (Scorpi-
ons), dar primul men]io-
nat i-a avut `n col]ul rin-
gului pe Mihai Iftode [i
Constantin Velea, dup\
„divor]ul“ de antrenorul
Nicu Br=nzei. Dup\ o
lupt\ palpitant\ `n ca-
drul cat. 65.500 kg, pe du-
rata a 6 reprize, Cristi Ho-
dorogea l-a `nvins la punc-
te pe argentianul Pablo
Oliveto, dup\ care ne-a
declarat urm\toarele: „A
53-33 pentru Poli, dup\
un „clinci“ `ntre ie[eanul
R\zvan C\linescu [i g\-
l\]eanul Bogdan Tiron, la
care s-a b\gat pe fir [i re-
zerva gazdelor Alexandru
Manache, to]i trei au fost
descalifica]i de arbitrii
Silviu Vrabie (Foc[ani) [i
Alexandru Vasile (Bucu-
re[ti) [i trimi[i la vestia-
re. Totu[i, pentru a nu
continua „b\t\lia“ `n afa-
ra arenei, Tiron a fost ac-
ceptat tacit `n sala de joc,
el fiind [i un fel de antre-
nor al echipei g\l\]ene,
dup\ ce principalul Aurel
Pricop nu a avut dreptul
s\ stea pe banca tehnic\,
fiind suspendat. Revenind
la jocul propriu-zis, s\
men]ion\m c\ ie[enii au
condus „da capo al fine“,
evolu]ia scorului fiind ur-
m\toarea: 5-0 (’1), 9-1
(’3), 24-5 (’7), 30-13 (dup\
prima repriz\), 44-19
(’16), 51-22 (’19), 53-30 (la
pauza mare), 69-43 (’23),
86-48 (’27), 95-60 (dup\
fost un meci greu, dar vic-
toria este cu at=t mai fru-
moas\. M-am desp\r]it
recent de antrenorul Nicu
Br=nzei, din motive care
ne intereseaz\ doar pe
noi doi, dar eu am r\mas
tot la clubul CFR-Gladia-
torul [i nimic nu s-a
schimbat `n acest sens.
Peste c=teva zile m\ `n-
torc `n Anglia, unde este
familia mea [i voi conti-
nua antrenamentele aco-
lo, `n perspectiva viitoa-
relor confrunt\ri pe rin-
gul de box profesionist“.
~ntr-o alt\ partid\ dispu-
tat\ la cat. 55.300 kg, pe
durata a 4 reprize `ntr-un
meci feminin, Corina Câr-
lescu, antrenat\ de Mihai
Constantin, a f\cut meci
egal cu adversara ei tra-
di]ional\, Eunice Miran-
trei sferturi), 101-61 (min.
32, cel care a dep\[it „su-
ta“ a fost ie[eanul Alin
Geoge, nepotul fostului
interna]ional de fotbal Gi-
c\ Popescu), 112-69 (’35),
126-82 (rezultat final, ul-
timele puncte ale disputei
fiind reu[ite de vedeta
gazdelor, Iulian Hulude]).
Echipa ie[ean\, antrena-
t\ de Costel Moscalu [i
sponsorizat\ de Sorin B\-
l\nescu (patronul firmei
Millenium Center), a avut
urm\toarea componen]\:
Iulian Hulude] 43 (5x3),
Ionu] Hurjui 23 (5x3),
R\zvan C\linescu 10,
Constantin Amarghioalei
da, din Portugalia. Dup\
trei confrunt\ri, C=rlescu
[i Miranda sunt la egali-
tate, dup\ o victorie de
fiecare [i un meci egal.
Capul de afi[ al galei de
la Drobeta Tr. Severin a
fost meciul dintre Sorin
„Pantera“ T\n\sie [i geor-
gianul Kahaber Avetisian,
în cadrul categoriei
55.300 kg, câ[tigat de bo-
xerul oltean la puncte,
dup\ 6 reprize, care [i-a
îmbog\]it astfel palmare-
sul în tentativa sa de a
lupta pentru centura eu-
ropean\ la super-pan\.
T\n\sie a fost premiat de
boxerul Lucian Bute, a-
flat într-o vacan]\ în Ro-
mânia. Printre spectatori
s-a aflat [i ie[eanul C\t\-
lin Moro[anu, alias „Moar-
tea din Carpa]i“, noua ve-
19 (3x3), Alin Geoge 7
(1x3), apoi George Ghidiu
17 (4x3), Andrei Moldo-
vanu 5, Alexandru Botez
2, Alexandru Manache,
Alexandru Rusu, Andrei
Bro[teanu. La finalul dis-
putei contra liderului de
pe malurile Dun\rii, an-
trenorul Costel Moscalu
ne-a declarat: „Am vrut s\
ne demonstr\m valoarea
`n fa]a g\l\]enilor, dup\
ce am pierdut dou\ par-
tide la ei acas\, `n condi]ii
vitrige, de arbitraj ten-
den]ios! Mergem acum la
turneul semifinal de la
T=rgovi[te, pentru a lup-
ta pentru promovarea la
det\ a galelor de Local
Kombat. Celelalte rezul-
tate ale galei au fost:
- Cat. 58.900 kg: Valde-
mar Cucereanu b. p. (6
reprize) pe Cristian Lo-
pez (Argentina);
- Cat. 58.900 kg: Viorel
Simion b. KO tehnic repr. 4
pe Alfio Ruiz (Argentina);
- Cat. 90.700 kg: Lucian
Both b. p. (6 reprize) pe Pa-
ata Berika[vili (Georgia).
Pre[edintele Federa]iei
Române de Box, Rudel
Obreja, a anun]at pentru
data de 3 mai o gal\ la ca-
re vor fi prezen]i [i pugi-
li[ti cubanezi. Obreja a
precizat c\ între forul na-
]ional [i Merkur Casino
s-a perfectat un partene-
riat de 150.000 de dolari
pentru patru gale, suma
putând s\ creasc\. (D.T.)
turneul final [i apoi la
meciurile de baraj pentru
calificarea `n prima lig\.
Pentru aceste ultime dis-
pute ne mai trebuiau ju-
c\tori, poate din str\in\-
tate, dar fondurile noas-
tre nu ne permit acest lu-
cru!“. Al\turi de CSU Ga-
la]i [i Gama Cahul, Poli
MC Ia[i va participa la
turneul semifinal de la
T=rgovi[te, din perioada
2-6 mai, al\turi de alte 3
echipe din zona Munteni-
ei - seria D (echipe din
T=rgovi[te, Bucure[ti, Plo-
ie[ti). Cel\lalt turneu se-
mifinal se va desf\[ura la
Craiova. a
8. Volei 2004 Constan]a - 24 pct; 9.
„U“ Cluj - 23 pct; 10. CSM Lugoj -
20 pct (17 jocuri). (D.T.)
~nfr=ngerea
cu care ne-am obi[nuit
Etapa cu nr. 23 din Liga Na]ional\
a adus `n contul handbali[tilor
ie[eni de la Politehnica o nou\
`nfr=ngere, cea cu nr. 22.
Rezultatul negativ de la Suceava,
acolo unde gazdele de la
Universitatea Bucovina au c=[tigat
`n fa]a elevilor lui Costel Schender
cu scorul de 36-29 (22-13), este un
lucru cu care ne-am obi[nuit deja
`n acest sezon, ie[enii ocup=nd ul-
tima pozi]ie a ierarhiei, cu doar 1
punct al activ. Marcatorii celor
dou\ forma]ii, `ntr-un meci arbi-
trat de cuplul feminin buzoian
Simona Raluca Anton – Cristina
N\stase, au fost: Adomnic\i 6,
Andrei 1, Br\d\]an 2, Bursuc 1,
Chiru] 2, Dospinescu 7, Gavriloaia
7, Ignat 5, }u]u 1 [i Zvanciuc 4
(Suceava), respectiv Damian 2,
Mironescu 4, Velicu 3, Iftimi 3,
Ifrim 2, Caciuc 3, Dac\u 2, Drug\
3, Chike 3 [i Elisei 4 (Ia[i).
Celelalte rezultate ale rundei au
fost: Universitatea Cluj - HCM
Constan]a 30-35 (12-21), Minaur
Baia Mare - Energia Pandurii Tg.
Jiu 33-30 (15-15), HCM CSM
Bistri]a - UCM Re[i]a 33-36 (19-
18), Dinamo Bucure[ti - CSM
Medgidia 40-38 (23-20), Steaua
Bucure[ti - HCM Bra[ov 36-23 (19-
8), Poli Izometal Timi[oara - Uztel
Ploie[ti 27-25 (17-13). S=mb\t\, pe
21 aprilie, pe teren propriu, Poli
Ia[i se va confrunta cu CSU Poli
Izometal Timi[oara. (D.T.)
Oltchim, un pas uria[
spre finala Cupei Cupelor
Echipa de handbal Oltchim Rm.
Vâlcea a f\cut un pas uria[ spre fi-
nala Cupei Cupelor, prin victoria
cu scorul de 36-23 (18-14) în fa]a
forma]iei Ferencvaros Budapesta,
spre bucuria a 3.000 de spectatori
prezen]i în Sala Sporturilor „Tra-
ian“. În prima repriz\, Oltchim a
avut o evolu]ie în salturi, cu dis-
tan]\ri pe tabel\ (4-1, 9-5, 12-9),
dar [i c\deri inexplicabile (4-3, 9-9,
12-11). Dup\ 18-14 (la pauz\), Olt-
chim se dezl\n]uie în debutul p\r-
]ii secunde [i ajunge la un avantaj
de 12 goluri, 28-16 (min. 39), [i
gra]ie unei presta]ii excelente a
port\ri]ei Lumini]a Hu]upan-Di-
nu. Apoi, s-a ajuns la 33-20 [i `n fi-
nal la 36-23, dup\ ce gazdele au
ratat [i dou\ arunc\ri de la 7 me-
tri. Pentru Oltchim au marcat:
Maier - 8 goluri, Meiro[u - 4, Luca
- 7, Ardean-Elisei - 3, Gâlc\ - 10,
V\dineanu - 1, Be[e - 1, Gatzel - 2.
Man[a a doua va avea loc la
Budapesta, pe 22 aprilie. (D.T.)
14 Luni, 16 aprilie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate
no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
23.30 Cantate Domino
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
Miezonoptic\; 23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul
a ARITMOGRIF ORTODOX a
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele (numerele)
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i
totdeauna aceea[i cifr\.
din num\rul de vineri

4 5 2 9 8 1 6 7 3
a SUDOKU a Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Rezolvarea careului

1 6 7 5 2 3 4 8 9 Rezolvarea careului
9 8 3 6 7 4 1 2 5 A
6 4 8 3 9 5 2 1 7
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de vineri 1 3 8 9 1 10 4 5 11
5 7 9 1 6 2 3 4 8 de la 1 la 9. Jocul a fost
4 7 2 12 6
2 3 1 7 4 8 5 9 6 lansat [i pe Internet [i s-a
7 2 4 8 5 6 9 3 1 r\sp=ndit cu succes `n 11 12 10 1 7 4 4
Statele Unite, Noua
3 9 5 4 1 7 8 6 2 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 3 6 8 10 8 3 8 3 4 1 10
8 1 6 2 3 9 7 5 4 `n Marea Britanie este M N M L 13 4 7 4 5 10 12
deja considerat un Pornind de la numele
fenomen. Completa]i V O A O O A M Sf. Mc Fecioare ...
2 careul de 81 de p\tr\]ele
3 8 14 1 4 10 4
(†304, 3 cuvinte), `n
6 7 1 8 cu cifre cuprinse `ntre 1 I A S M R C A 2 6 12 5 12 13 4 Calendarul Ortodox de
[i 9, astfel `nc=t nici o ast\zi, 16 aprilie, de pe
8 9 5 3 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ A A R T E M O N B 15 4 16 4 10 8 6 verticala A-B, com-
ori pe acela[i r=nd sau pe pleta]i careul de mai
2 3 5 4 aceea[i coloan\. Grila T T E M A M I 4 7 14 17 4 7 1 6 12 sus [i ve]i descoperi, pe
orizontal\, termeni
este `mp\r]it\ `n nou\ 13 18 14 6 1 6 12
careuri mai mici, fiecare
A E R O N I E lega]i de practica biseri-
12 10 4 14 1 ceasc\. (Solu]ia careului
cu nou\ p\tr\]ele, iar E S T
2 7 1 8 fiecare careu trebuie s\
de mai sus `n num\rul
de m=ine )
4 7 10 18 7 12 6 4 14
1 5 4 9 2 con]in\ cifrele de la 1 la
9, la fel, o singur\ dat\. 3 6 8 3 8 19 1 16 18 4 10 8 6
2 5 8 3 (Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n B
4 6 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Sabrina
10:00 S\n\tate pentru to]i! 08:00 Dinotopia
10:30 Tr\sni]ii din Queens 08:50 Atlas (r)
11:00 Ne vedem la TVR! 09:20 Jurnalul Euronews
12:00 Sub alt chip (r) 09:35 Buc\t\ria lui Jamie (r)
10:10 Tonomatul DP2
13:00 Nevast\-mea [i copiii
13:30 Iepura[ul Peter [i prietenii 12:00 Replay. Legendele fotbalului
14:00 Jurnalul TVR rom=nesc
15:00 Teleshopping 12:30 V=n\torii de comori (r)
13:30 Teleshopping
15:30 Kronika (limba maghiar\)
14:00 ABC... de ce?
17:00 Jurnalul TVR
14:30 E-forum
17:15 Careu de doamne
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
18:00 Dis-de-sear\
16:00 Jurnalul TVR
19:00 Jurnalul TVR
16:20 Descoper\ rom=nii
20:20 Foc `ncruci[at
16:30 Autostrada TVR
21:10 Regii blestema]i (dram\,
Cu: Jeanne Moreau, 18:00 Jurnal regional
Gerard Depardieu) 18:35 Lege [i ordine
22:10 Reflector 19:30 Popula]ii str\vechi
20:00 EURO case
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Nocturne 20:30 Lumea de aproape
21:00 Ora de [tiri
00:00 Via]a ca-n filme (comedie,
Cu: David Crane) 22:10 Complicii
00:35 Pas\rea albastr\ revine (I) (comedie, Cu: Devon
(dram\, Cu: Annett Renne- Sawa, Jaime King)
berg, Dietmar Schonherr) Dave, Sam [i Jeff sunt la un
pas de absolvirea facult\]ii,
Kamphoven, proprietarul unei
ferme prospere, este mereu de[i sunt exper]i doar `n minci-
uni, falsuri [i eschive; de fapt,
sup\rat. El nu-l poate ierta pe
Magnus, fiul s\u, pe care `l `n orice nu ]ine de `nv\]\tur\,
de scoal\ sau de lucruri se-
consider\ vinovat de acciden-
tul care a provocat moartea rioase. Numai c\ acum, la ex-
amenele finale, cei trei
fostei sale nurori. ~nt=mpl\tor,
la aceast\ scen\ a fost mar- [mechera[i `[i vor g\si nasul `n
persoana tocilarului facult\]ii.
tor\ [i Christine, nepoata sa.
El le demonstreaz\ c\, de fapt,
02:15 Jurnalul TVR (r) trebuie s\ fii serios pentru a
03:20 ~nt=lniri (r) avea credibilitate.
04:55 Nocturne (r) a 23:45 Replay (r) a
10:00 Dragoste pentru Lydia (r)
11:00 Corpora]ia (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Atlas (r)
13:00 Intrarea actorilor (r)
13:30 Ziduri (r)
14:30 Taxico
15:05 Muzica - Opere complete
16:00 A `nt=mpina sau nu via]a
17:00 Garantat 100% (r)
18:50 Pove[ti despre oameni
19:00 Identit\]i
19:30 Performdance (r)
20:00 Pierrot nebunul
(dram\, Cu: Jean-Paul
Belmondo, Anna Karina)
B\rbat `nsurat [i cu copii,
Ferdinand Griffon, zis [i
Pierrot nebunul, descoper\,
dup\ o dezolant\ serat\ mon-
den\ la socrii s\i, c\ femeia
angajat\ ca baby-sitter e fosta
sa iubit\, Marianne Renoir.
Dup\ o noapte petrecut\
`mpreun\, cei doi hot\r\sc s\
plece spre sudul Fran]ei, `ntr-o
c\l\torie deloc banal\, din
care nu lipsesc traficul de
arme, comploturi politice,
urm\ririle.
21:55 Pove[ti despre oameni (r)
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Whisky Romeo Zulu (r)
(dram\)
00:50 Jurnalul cultural (r) a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran, Dan
Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
Cu: Mircea Badea
10:00 Concurs interactiv
11:00 Justi]iarii Vestului
(western, Cu: Tom
Berenger, Peter OMeara)
12:15 Vreau s\ fiu mare...
vedet\! (r)
13:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
15:00 Pia]a Divertis (r)
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
Cu: Alessandra Stoicescu
si Lucian Mindruta
20:30 De tot r=sul
Cu: Aniela Petreanu,
Marius Drogeanu
21:30 Animat Planet
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma Danila
23:00 Observator
Cu: Andreea Berecleanu si
Andrei Zaharescu
00:00 Dincolo de t\cere
(dram\, Cu: Liv Tyler,
Richard Dreyfuss, Linda
Hamilton)
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
03:45 Vivere a
07:00 {tirile PRO TV
Ce se `nt=mpl\, doctore?
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
Cu: Janne Cooper
10:15 Reuniune de clas\ (r)
11:15 Rebel `n California (r)
12:15 Emmerdale - Afaceri de
familie (dram\, Cu: Eli-
sabeth Estensen)
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Vedere de pe bloc (r)
15:00 Cu un pas `nainte (r)
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Serviet\ cu bucluc
(comedie, Cu: Chevy
Chase, Penelope Ann
Miller, Armand Assante)
Henry Perkins este un agent
de v=nz\ri a c\rui via]\ a
ajuns categoric `ntr-un punct
mort: nu-i merge prea bine la
serviciu, iar c\snicia lui se
`ndreapt\ vertiginos c\tre di-
vor]. ~ntr-o zi, pe c=nd se afl\
la metrou, Henry schimb\ din
gre[eal\ servieta cu un alt
b\rbat.
22:15 Cu un pas `nainte
23:30 {tirile PRO TV
00:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (poli]ist,
Cu: Anthony LaPaglia)
01:15 Icstrim tivi a
06:00 Acasa `n buc\t\rie (r)
07:00 Daria, iubirea mea (r)
08:00 De 3 x femeie (r)
10:45 O scrisoare pentru tine (r)
13:30 Prizoniera
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Ioana Maria Moldovan
[i Drago[ St\nescu
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Tequila cu suflet de femeie
Cu: Angelica Rivera, Sergio
Sendel
20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen T\nase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira
21:30 Zorro
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral [i Mircea
Solcanu
23:00 Clona
Cu: Murilo Benicio
00:00 Prizoniera (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
02:45 Iubire ca `n filme (r)
(dram\) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 TIMP LIBER Luni, 16 aprilie 2007 15
Spiritualitate bizantin\ St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli,
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i
cin\ - Ürgüp;

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

PELERINAJ ASIA MIC| Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
CONSTANTINOPOL Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
Foto: „NONY“ (Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
Tehnoredactare: Lucian APOPEI (cazare); lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta malit\]ile vamale.
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par- Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Departament economic: Ionela MIH|IL| ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Consilier juridic: Ana MANEA fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 lumii). Cazare [i cina - Kusadasi; limba rom=n\.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
ISSN 1841-141X (Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
Cotoranu). Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - b\uturile la mese; tipsuri.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Pamukkale;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
CENTRUL MEDICAL „PROVIDEN}A“
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei
Anun] pentru angajare personal
[i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi: Funda]ia Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i scoate la concurs,
- MEDIC SPECIALIST CARDIOLOGIE
m=ine, 17 aprilie a.c., orele 14:00, un post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
- MEDIC SPECIALIST OFTALMOLOGIE Se ofer\ pachet salarial atractiv [i condi]ii de lucru moderne. Persoanele
- MEDIC SPECIALIST UROLOGIE interesate sunt rugate s\ trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie la:
- MEDIC SPECIALIST ENDOCRINOLOGIE
- MEDIC SPECIALIST DIABET {I BOLI DE NUTRI}IE contact@fundatia.mmb.ro sau fax: 0232 271 228, pân\ la data de 16 aprilie 2007.
- MEDIC STOMATOLOG Informa]ii suplimentare tel. 0232 220 548 sau www.fundatia.mmb.ro/angajari
- ASISTENT MEDICAL GENERALIST
- REGISTRATOR MEDICAL

Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ ast\zi, 16 aprilie, ora 12.00. www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215.940

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“ Concert Tudor Gheorghe la Sala „Pod Pogor - fiul“

din parcul Copou
16-22 Aprilie: Asocia]ia Me[terilor
Populari din Moldova [i Casa de
Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Municipiu-
lui Ia[i a organizat Expozi]ia personal\
a `ncondeietoarei de ou\ Elena Torac
din Brodina-Suceava.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai Emi-
nescu“ - Expozi]ie na]ional\ de art\
naiv\ „Saloanele Moldovei“, edi]ia a
XXVI-a. Organizatori: Centrul Jude-
]ean pentru Conservarea [i Promo-
varea Culturii Tradi]ionale [i Muzeul
Literaturii din Ia[i.
S\pt\m=na Cafenelelor
M=ine, 17 aprilie, ora 19.00: Sage
Cafe - Slam - Eva Li - alt\ variant\ a
poeziei moderne;
Miercuri, 18 aprilie, ora 19.00: Lon-
don Pub - proiectie de scurtmetraje `n
francez\ [i german\;
Joi, 19 aprilie, ora 19.00: Time Out -
Cabaret „Marlene Dietrich“;
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00: Black
Out - Albert - concert de muzica rock;
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 22.00:
Quinta - concert trupa Erasmus - seara
de `nchidere. Organizatori: Centrul
Cultural German Ia[i [i Centrul
Cultural Francez.
Centrul Medical „Providen]a“
Joi, 19 aprilie, ora 19.30 - Concert
cu Tudor Gheorghe - „C=nd Dumnezeu
era mai jos“ la Centrul Medical
„Providen]a“. Biletele se g\sesc la Casa
de Cultur\ a Studen]ilor.
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 22 aprilie, ora 19.00: „Pe-
]itoarele“, dup\ o idee de A. Tzagareli.
Regia: Ion Sapdaru Decor: Nicolai
Mih\il\ Costume: Stela Verebceanu.
La Ateneul T\t\ra[i
Vineri, 20 aprilie, ora 17.00: „Steaua
f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru
Crudu. Regia: Ion Sapdaru. Scenogra-
fia: Nicolai Mih\il\, Gelu Rasca. Mo-
mente muzicale: Romeo Cozma, Ma-
rian Starcea. Cu: Radu Ghilas, Daniel
Busuioc, Dumitru Nastrusnicu, Octa-
vian Jighirgiu, Anne Marie Chertic,
Lorena Condrut, Gelu Zaharia, Ionut
Dumitru.
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Duminic\, 22 aprilie, ora 18.00: „Sca-
ra pisici“ de Katalin Thuroczy. Regia:
Irina Popescu Boieru. Scenografia:
Marfa Axenti
Ast\zi, 16 aprilie, m=ine, 17 aprilie,
ora 18.00: „Harap Alb“ - Premier\ -
Universitatea de Arte „George Enescu“
Ia[i. Regia: Emil Co[eru.
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de de Teodor Mazilu,
c=nticele comice de Vasile Alecsandri.
Regia: Ovidiu Laz\r, scenografia:
Nicolai Mih\il\.
Filarmonica de Stat „Moldova“
Ia[i
M=ine, 17 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioara de
Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioara,
Austria.
Miercuri, 18 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioar\ de
Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioara,
Austria
Joi, 19 aprilie, ora 19.00: Integrala
sonatelor pentru pian [i vioar\ de Bee-
thoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite, pian,
Austria; Luz Leskowitz, vioara, Austria
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00: Concert
simfonic, Dirijor: Mark Mast, Germa-
nia. Solist: Csiky Boldizsar, pian
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Miercuri, 18 aprilie, ora 18.30: Sala
- Ateneul T\t\ra[i: „B\rbierul din Se-
villa“. Oper\ `n trei acte de G. Rossini.
Joi, 19 aprilie, ora 18.30: Salonul
muzical la Casa Pogor: Medalion com-
ponistic Leonard Dumitriu. (A consem-
nat Oana RUSU)
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Luni, 16 aprilie 2007 LECTURI BIBLICE

Cea mai mare minune a tuturor timpurilor

~nvierea Domnului nostru Iisus Hristos
r\mâne, f\r\ nici o `ndoial\, cel mai mare
eveniment [i cea mai mare minune a tuturor
timpurilor. Chiar dac\, `n afar\ de Apostoli,
mul]i al]ii (chiar [i dintre farisei [i saduchei)
au fost convin[i de aceast\ realitate, s-a
`ncercat mistificarea acestui act unic [i dum-
nezeiesc, imediat dup\ ~nviere.
Dac\ n-ar fi avut nici cea mai mic\ team\ c\
Domnul va `nvia, arhiereii n-ar mai fi cerut lui
Pilat sigilarea mormântului [i `nt\rirea acestu-
ia cu paz\ stra[nic\ (Matei 27, 64-66), desigur
motiva]i [i de afirma]ia Mântuitorului:
„Dup\ trei zile m\ voi scula“ (Matei 27, 63).
tunci, dar [i pe noi, cei de
ast\zi, de „temeinicia `n-
de pr. Visarion v\]\turilor“ pe care le re-
VIZITIU lateaz\ (Luca 1, 1-3). El
spune c\ femeile mirono-
Chiar dac\, `nc\ din si]e „au vestit toate aces-
perioada apostolic\, au tea (spusele `ngerilor des-
fost unii care au negat ve-
hement c\ ~nvierea lui pre ~nvierea Domnului)
Hristos ar fi fost real\, fie celor unsprezece [i celor-
atribuind Domnului un lal]i“. Nu ni se precizeaz\
trup aparent (de[i atunci cine erau acei „ceilal]i“,
~ntruparea n-ar mai fi dar mai mult ca sigur, e- cetare. Cu toate acestea, goric\: „Dac\ nu voi ve- le Apostolilor 4, 20). Ba, [i ei m\rturie), „iar unii
avut nici un rost), fie `n- rau cei 70 de ucenici des- ei „credeau c\ v\d un dea `n mâinile Lui sem- mai mult, `n prologul E- au [i adormit; dup\ aceea
vinuindu-i pe ucenici c\ pre care vorbe[te tot duh“ (Luca 24, 37). nul cuielor [i dac\ nu voi vangheliei sale [i `n- S-a ar\tat lui Iacov, apoi
au furat trupul pentru a Sfântul Luca `n capitolul Pentru a-i `ncredin]a de pune mâna mea `n coasta tr-una dintre epistole tuturor apostolilor; iar la
putea afirma apoi c\ a `n- 10 din Evanghelia sa, pe realitatea trupului s\u, Lui, nu voi crede“ (Ioan Sfântul Ioan m\rturise[te: urma tuturor, ca unui
viat, Sfintele Evanghelii care Mântuitorul `i tri- Domnul Hristos `i invit\ 20, 25), dovede[te hot\râ- „...[i am v\zut slava Lui...“ n\scut `nainte de vreme,
[i unele epistole ne ofer\ misese doi câte doi `ntr-o s\ se conving\: „...pip\i]i- rea sa de a cerceta cât (Ioan 1, 14) [i „...ce am mi S-a ar\tat [i mie“ (I
suficiente m\rturii pen- misiune de prob\ [i care, M\ [i vede]i, c\ duhul mai am\nun]it c\ trupul auzit, ce am v\zut cu Corinteni 15, 5-8).
CM tru a dovedi realitatea atunci când s-au `ntors, carne [i oase nu are, pre- Domnului este real. Toc- ochii no[tri, ce am privit Dovezi despre ~nvierea CM
YK
mor]ii [i ~nvierii Domnu- au declarat: „Doamne [i cum M\ vede]i pe Mine mai de aceea, atunci când [i mâinile noastre au pi- Domnului [i apari]iile Sa- YK

lui Hristos [i pentru a ne
`nt\ri astfel `n credin]\.
Urm\rind [irul eveni-
mentelor, constat\m c\
cei care s-au `ndoit mai
`ntâi de realitatea ~nvie-
rii au fost chiar ucenicii
mai apropia]i, nu numai
Toma, a[a cum ar fi unii
tenta]i s\ cread\. Astfel,
conform Evangheliei Sfân-
tului Marcu, „El (Hristos)
S-a ar\tat `ntâi Mariei
Magdalena din care sco-
sese [apte demoni“ (Mar-
cu 16, 9), care a vestit
`nvierea Sa Apostolilor,
dar nu a fost crezut\. A-
poi, s-a ar\tat la doi din-
tre ucenici, nenumi]i `n
Evanghelia Sfântului Mar-
cu, care s-au f\cut de ase-
menea mesagerii ~nvierii
Sale c\tre ceilal]i Apos-
toli, dar nici pe ei nu i-au
crezut. ~n cele din urm\
S-a ar\tat tuturor celor
unsprezece „[i i-a mus-
trat pentru necredin]a [i
`mpietrirea inimii lor, c\ci
n-au crezut pe cei care-L
v\zuser\ `nviat“ (Marcu
16, 14).
Mirarea Apostolilor
Sfântul Apostol [i Evan-
ghelist Luca, mai analitic,
`[i propune `n Evanghelia
sa ca pe toate s\ le descrie
„cu de-am\nuntul de la
`nceput“, pentru a-l `n-
credin]a pe Teofil [i comu-
nit\]ile cre[tine de a-
demonii ni se supun `n nu-
mele T\u“ (Luca 10, 17).
Ace[tia, pe când st\teau
ascun[i `mpreun\ cu cei-
lal]i unsprezece „de frica
iudeilor“ (Ioan 20, 19), au
primit [i ei vestea ~nvierii
Domnului.
~n continuare, Sfântul
Luca relateaz\ un alt mo-
ment, prezentat de altfel
[i de Sfântul Marcu, când
Hristos cel `nviat se arat\
la doi ucenici care mer-
geau `n drum spre Ema-
us. El nume[te pe unul
dintre ucenici ca fiind
Cleopa, cel\lalt r\mâ-
nând nenumit [i care se
presupune, potrivit Sfin-
tei Tradi]ii, c\ ar fi fost
chiar Sfântul Luca, `ntru-
cât men]iunea numelui
lui Cleopa apare numai
`n Evanghelia sa. Faptul
c\ Sfântul Luca precizea-
z\ c\ Mântuitorul le-a
tâlcuit lor Scripturile „`n-
cepând de la Moise [i de
la to]i proorocii... cele de-
spre El“ (Luca 24, 27), de-
not\ faptul c\ el cuno[tea
`n am\nun]ime discu]ia
ce a avut loc [i ne `ndrep-
t\]e[te s\ afirm\m c\
Sfântul Luca a fost mar-
torul acelor evenimente.
Mai mult, Sfântul Luca
face afirma]ia c\ atunci
când Mântuitorul s-a ar\-
tat celor unsprezece A-
postoli [i „celorlal]i“ a
stat `n mijlocul lor, fiind
deci dispus spre cer-
având. {i zicând acestea,
le-a ar\tat lor mâinile [i
picioarele Sale“ (Luca 24,
39-40). Acest „le-a ar\tat“
nu trebuie `n]eles c\ A-
postolii doar L-au privit,
ci [i c\ ei L-au [i atins pe
Mântuitorul.
Continuând relatarea,
Sfântul Luca spune: „Iar
ei `nc\ necrezând de bu-
curie [i mirându-se...“. A-
cest „`nc\ necrezând“ ara-
t\, de fapt, tocmai faptul
c\ apostolii L-au pip\it [i
au r\mas uimi]i de reali-
tatea trupului Domnului.
Ca s\-i conving\ [i mai
mult, observându-le mira-
rea, fireasc\ de altfel,
Domnul Hristos le cere
ceva de mâncare: „Ave]i
aici ceva de mâncare? Iar
ei I-au dat o bucat\ de
pe[te fript [i un fagure de
miere. {i luând, a mâncat
`naintea lor („`n fa]a lor“
n.a.)“, dup\ care Mântui-
torul `i declar\ martori ai
tuturor acestor eveni-
mente (Luca 24, 48).
„Adu degetul t\u
`ncoace...“
Potrivit Evangheliei
Sfântului Ioan, Apostolul
Toma „nu era cu ei când a
venit Iisus“ (Ioan 20, 24).
Acesta s-a convins de re-
alitatea trupului Mântui-
torului abia dup\ ce L-a
pip\it. De altfel, `ns\[i
declara]ia sa, foarte cate-
s-a ar\tat din nou „dup\ p\it despre Cuvântul vie- le dup\ ~nviere mai exis-
opt zile“ (Ioan 20, 26), ]ii, aceea v\ vestim“ ( I t\, atât `n Sfânta Scrip-
Mântuitorul p\rând c\ Ioan 1, 1). tur\ cât [i `n Sfânta Tra-
ignor\ prezen]a celorlal]i di]ie. A[a `nc=t, având „a-
ucenici, i se adreseaz\ M\rturia tâta nor de m\rturii“ (E-
numai lui Toma: „Adu de- vrei 12, 1) s\ c\ut\m s\
getul t\u `ncoace [i vezi Sf=ntului Apostol Pavel cuget\m `n noi ca [i Hris-
mâinile Mele [i adu mâna tos Iisus (Filipeni 2, 5),
Cel din urm\ martor al
ta [i o pune `n coasta Mea ~nvierii Domnului [i care convin[i fiind c\, având
[i nu fi necredincios, ci mijloacele `ncinse cu ade-
a beneficiat de o desco-
credincios“ (Ioan 20, 27). perire special\ este „Apos- v\rul, `mbr\ca]i fiind cu
Abia `n urma constat\rii plato[a drept\]ii, având
tolul neamurilor“, Sfântul
palpabile, Sfântul Toma Apostol Pavel. Adresân- pav\za credin]ei, coiful
declar\: „Domnul meu [i mântuirii [i `narma]i fiind
du-se corintenilor, el spu-
Dumnezeul Meu!“ (Ioan ne despre Mântuitorul c\: cu sabia Duhului (Efeseni
20, 27), m\rturisindu-L 6, 14-17) care este cuvân-
„S-a ar\tat lui Chefa
astfel pe Mântuitorul ca (Petru), apoi celor doi- tul lui Dumnezeu, ne vom
Mesia [i Dumnezeu ade- lupta lupta cea bun\ [i
sprezece“ (avusese loc,
v\rat. `ntre timp, alegerea lui vom cuceri viata ve[nic\ (I
Trebuie subliniat faptul
Matia `n locul lui Iuda Is- Timotei 6, 12).
c\ aceste relat\ri scrip- carioteanul); „`n urm\ S-a
turistice pe care le-am
ar\tat deodat\ la peste * Pr. Visarion Vizitiu
amintit nu denot\ anu- cinci sute de fra]i, dintre este profesor la Seminarul
mite nepotriviri sau con-
care cei mai mul]i tr\iesc Teologic Liceal Ortodox
tradic]ii, ci dovedesc fap- pân\ ast\zi“ (deci pot da „Sf. Gheorghe“ din Boto[ani
tul c\ Mântuitorul S-a a-
r\tat de mai multe ori A-
postolilor pentru a-i con-
vinge de `nvierea Sa.
Toate aceste `nf\]i[\ri
sau apari]ii ale Domnului
`i vor face pe Sfin]ii Apos-
toli Petru [i Ioan, atunci
când au fost du[i `n fa]a
c\peteniilor, b\trânilor,
c\rturarilor, precum [i a
arhiereilor Anna, Caiafa,
Ioan [i Alexandru „[i câ]i
mai erau din neamul ar-
hieresc“ (Faptele Aposto-
lilor 4, 5-6) s\ declare f\-
r\ fric\: „...noi nu putem
s\ nu vorbim cele ce am
v\zut [i am auzit“ (Fapte-

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
17 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 87 (688) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Bolnavii psihici de la Socola [i Noul subprefect al

B=rnova s-au `nt=lnit cu Ia[ului a fost instalat
PAGINA 16

PAGINA 11
Dumnezeu la m\n\stirile nem]ene ieri `n func]ie

„Must\ria Nem]easc\“
din P\curari
a Ori c\ se vindea pe te miri ce, c\ci orzul era pe atunci hrana cailor, ori c\ ie[enii `i d\duser\ de gust,
dumerindu-se c\ cea mai tare bere era de trei ori mai slab\ dec=t vinul [i nici nu „tehuia“ ca rachiul,
cu timpul, oamenii au `nceput a o cerceta mai cu temei, iar „must\ria nem]easc\“ din hrubele fabricii
din P\curari a luat av=nt pe la 1863 a ~n vremea aceea, `n t=rg mai erau vreo [apte „ber\rii“ (fabrici),
Cresc\torii de
dintre care unele `[i tr\geau apa direct din Bahlui a Fiart\ dup\ re]etele din Bavaria [i cu hameiul de acas\, animale vor fi
berea nu avea pereche, mai ales c\ se `mp\r]ea proasp\t\, chiar `n ograda fabricii a PAGINILE 8-9 sprijini]i cu 300 de
milioane de lei
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Mircea Geoan\
va candida la
eventualele
preziden]iale
anticipate
PAGINA 7
POZA ZILEI Consumatorii pot scoate mai u[or o companie de pe pia]\
Sunt necesare o politic\ acest procent va cre[te, a esti-
na]ional\ mai angajat\ [i un mat Kuneva.
mai mare ajutor din partea Ast\zi, consumatorii sunt
Uniunii Europene, `n cazul `n situa]ia de a-[i forma sin-
]\rilor noi membre UE, a de- guri politica de protec]ie. Me-
clarat comisarul european diatorii `ntre consumatori [i
pentru protec]ia consumato- produc\tori nu exist\ din cau-
rului, Meglena Kuneva (foto), za internetului, iar consuma-
citat\ de agen]ia Focus. „Tre- torii pot scoate mai u[or o com-
buie s\ `ncet\m s\ ne mai panie de pe pia]\, a explicat
sim]im ca `ntr-o catedral\ Kuneva. Aceasta a mai a-
gotic\, insignifian]i `n spatele nun]at c\ va `ncerca imple-
marilor interese, pentru c\
noi, `n calitate de consumatori,
mentarea unei noi politici de
protec]ie a consumatorilor,
Maraton
nu suntem nesemnificativi“, a mai ales `n sfera serviciilor, `n
condi]iile `n care doar un pro-
de carte la cea
declarat comisarul bulgar.
Pia]a de desfacere en detail cent dintre europeni utilizeaz\ de-a XV-a edi]ie
acoper\ 58% din valoarea pro- serviciile financiare peste
dusului intern brut al UE, iar grani]\. a a T=rgului Librex
PAGINA 10
Estul SUA este afectat de cele mai Miron Cozma va primi 10.000 de euro desp\gubiri
ample inunda]ii din ultimii 14 ani, `n
Tribunalul Bucu- acesta, pentru re`ncar- brie 2004. Sentin]a Tri- bunalului Bucure[ti, Meteo
urma unei furtuni `nso]ite de v=nt puter-
nic [i ploi abundente, care a determinat
moartea a opt persoane `n week-end. Mii
de consumatori au r\mas f\r\ curent `n
re[ti a admis, ieri, des-
p\gubirea lui Miron
cerarea sa [i perioada
de [ase luni de `nchi-
bunalului poate fi ata-
cat\ la Curtea de Apel
c\, prin re`ncarcerarea
lui, familia sa a fost
prejudiciat\ at=t mo-
~nnorat Z
Cozma cu 10.000 de soare executat\ `n ur- Bucure[ti. Miron Coz- maxima 17 °C
mai multe state, `ntre care New York, euro, `n loc de patru ma anul\rii ordinului ma a sus]inut, ieri, `n ral [i psihic, c=t [i ma-
New Jersey [i Carolina de Nord. a minima 6 °C
milioane c=t a cerut de gra]iere, `n decem- fa]a magistra]ilor Tri- terial. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 17 aprilie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXL)
Ap\rarea Ortodoxiei
`n Transilvania
secolului XVIII-lea (III)
La `nceputul lunii ianuarie
1744 a venit `n Banat monahul
Visarion Sarai, n\scut `n 1714,
la Maidan `n Bosnia. El obi[-
nuia s\ predice credincio[ilor `n
târguri, `ndemnându-i s\ nu
primeasc\ unirea cu Biserica
Romei. Despre activitatea lui
Visarion `n Transilvania, Au-
gustin Bunea consemneaz\:
„Aceast\ p\[ire fastuoas\ [i tu-
multuoas\ a sihastrului [i
ve[tile l\]ite `nainte despre
sfin]enia lui a produs mare
senza]ie. Poporul alerga din
toate p\r]ile, c\dea `naintea
lui, `i s\ruta mâinile [i picioa-
rele, iar el se `ntorcea c\tre oa-
meni [i le spunea cât de tare `l
doare c\ vede `naintea sa atâ-
tea suflete, care vor na[te `n
unire pentru osând\ ve[nic\.
Apoi le povestea de viziunile
sale [i c\ Prea Curata Fecioar\
i se ar\ta `n toat\ ziua [i c\ pe
el `l cinstesc `mp\ra]ii [i prin-
cipii [i c\ s\ dea [i poporului
pild\, cum s\ se poarte fa]\ de
bisericile uni]ilor, când a fost
invitat din partea poporului din
Dobra `n zi de Duminic\, s\
mearg\ la biseric\ - biserica
cea unit\ - el r\spunse c\ Prea
Curata i-a oprit intrarea `n
Biseric\“. Dup\ ce a predicat
cre[tinilor din Lipova, Dobra,
Deva, Or\[tie, Miercurea, S\-
li[te [i Sibiu, c\lug\rul Visa-
rion [i-a câ[tigat un renume `n
Transilvania, ceea ce a deter-
minat Administra]ia militar\
din Timi[oara, la 27 mai 1744,
s\-l aresteze. Visarion a fost
supus unui interogatoriu, fiind
`ntrebat cine l-a trimis `n
Transilvania [i ce misiune avea
de `ndeplinit `n aceast\ provin-
cie. ~ntrucât s-a g\sit asupra
lui scrisoare de recomandare a
patriarhului sârb Arsenie al
IV-lea, a fost suspectat c\
urm\re[te interesele Serbiei `n
Transilvania. ~n r\spunsul s\u,
Visarion a spus c\ a fost trimis
de Dumnezeu pentru a predica
cuvântul Lui [i pentru a rea-
duce „oile r\t\cite“ `napoi la
adev\rata credin]\. De[i
comisia nu a putut s\-l deter-
mine pe monah s\ m\rturi-
seasc\ ostilitate fa]\ de unirea
cu Roma, totu[i a g\sit dovezi
c\, `n predici, Visarion ar fi
spus c\ numai cei care vor
r\mâne `n credin]a `n care s-au
n\scut puteau spera la mân-
tuirea ve[nic\. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre educa]ia
copiilor
Un `nv\]\tor nu permi-
tea niciodat\ copiilor s\ se
`mprieteneasc\ cu copiii ca-
re nu aveau o cre[tere alea-
s\. ~ntr-o zi, Emilia, fiica lui
de 17 ani, i-a zis: „Tat\, m\
crezi un copil de nu m\ la[i
s\ merg la Lucia, crezând
c\ prietenia ei poate s\-mi
fie periculoas\“. Tat\l a
luat un c\rbune stins din
sob\ [i i l-a dat zicând: „Ia-l,
nu mai este fierbinte“. E-
milia l-a luat, dar [i-a mur-
d\rit [i mâna [i rochia. „Vezi,
`i zice tat\l, chiar dac\ este
stins, c\rbunele te murd\-
re[te: a[a se `ntâmpl\ când
vii `n contact cu oameni
care nu au un nume prea
bun“. (Pr. Nicolae Pura, Pil-
de, Editura Galaxia Guten-
berg, 2004)
SFATURI DUHOVNICE{TI
Canonul bolnavului este patul, patul suferin]ei
O femeie bolnav\ s-a m\rturisit
la p\rintele Paisie (n.r.: Olaru) [i a
cerut canon, iar el i-a r\spuns:
Canonul bolnavului este patul,
patul suferin]ei. S\ rabzi boala cu
mul]umire [i te mântuie[ti. Cât
mai po]i, zi „Tat\l nostru“, rug\-
ciunea „Doamne Iisuse“, „Sfinte
Dumnezeule“, „Crezul“, „Doamne
ajut\“ [i dac\ nu cârte[ti `n boal\
[i te spovede[ti regulat, dobânde[ti
via]a ve[nic\ `naintea multora.
***
Unii b\trâni l-au `ntrebat pe
p\rintele Paisie: Care este cel mai
greu p\cat `n lume, ast\zi?
Cel mai greu p\cat care st\pâ-
ne[te `n lume ast\zi este necre-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Simeon,
episcopul Persiei
Ctesifon [i Salic, care
domneau `n cet\]ile Persiei,
`n timpul lui Sapor (241-
272), au scris `mp\ratului
c\ arhiereul cre[tinilor,
Simeon, [i al]i mul]i cre[tini
nu vor s\ se supun\ `mp\-
r\]iei [i s\ dea dajdie, ci
prefer\ s\ moar\ pentru
Hristos. Mâniindu-se, `m-
p\ratul a poruncit s\ fie
adus Sfântul Simeon legat
cu lan]uri [i apoi l-a trimis
la temni]\. Aici sfântul a
convertit la credin]a cre[ti-
n\ pe Gotazat, dar [i pe al]i
p\gâni. Din porunca `mp\-
ratului, to]i au fost uci[i.
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Nu fi necredincios, ci credincios
„C\ci Dumnezeu a[a a iubit Hristos este dedicat\ de Biseric\
lumea, `ncât pe Fiul S\u Cel unuia dintre Apostoli, [i anume
Unul-N\scut L-a dat ca oricine Sfântului Toma. Oare de ce au
crede `n El s\ nu piar\, ci s\ aib\
via]\ ve[nic\. C\ci n-a trimis
dorit Sfin]ii P\rin]i ca acest apos-
tol s\ aib\ o zi deosebit\, chiar `n
Dumnezeu pe Fiul S\u `n lume ca prima duminic\ dup\ ~nviere?
s\ judece lumea, ci ca s\ se mân- Nici un alt ucenic nu are o aseme-
tuiasc\, prin El, lumea. Cel ce nea cinste. ~n persoana Sfântului
crede `n El nu este judecat, iar cel Apostol Toma sunt sintetizate toa-
ce nu crede a [i fost judecat, fi- te tr\irile celorlal]i ucenici: team\,
indc\ nu a crezut `n numele Celui
Unuia-N\scut, Fiul lui Dumne- frustrare, `ndoial\, poate [i deza-
m\gire. El a fost cel care a dorit s\
zeu. Iar aceasta este judecata, c\
Lumina a venit `n lume [i oamenii se conving\ `n mod special, prin
v\z [i prin pip\it, de ~nvierea lui
au iubit `ntunericul mai mult
decât Lumina. C\ci faptele lor e- Hristos. {i Hristos i-a oferit
rau rele. C\ oricine face rele ur\[- aceast\ [ans\. Toma va auzi toat\
te Lumina [i nu vine la Lumin\, via]a cuvintele Mântuitorului: „Nu
pentru ca faptele lui s\ nu se fi necredincios, ci credincios“. To-
v\deasc\. Dar cel care lucreaz\ ma va purta ve[nic, `n vârful dege-
adev\rul vine la Lumin\, ca s\ se telor, ceea ce a sim]it când a atins
arate faptele lui, c\ `n Dumnezeu r\nile Fiului lui Dumnezeu. Prin
sunt s\vâr[ite.“ (Ioan 3,16-21) Toma to]i cei care se `ndoiesc de
~nviere sunt mustra]i de cuvintele
*** Mântuitorului: „Ferici]i sunt cei ce
n-au v\zut [i au crezut!“. (Rubric\
Prima duminica dup\ sl\vita realizat\ de pr. Dumitru P|DU-
~nviere a Domnului nostru Iisus RARU, Radio Trinitas)
din]a `n Dumnezeu, c\ de aici se torul lui Dumnezeu, s\ fac\
nasc toate p\catele pe p\mânt. C\ aceast\ grea opera]ie de salvare
dac\ omul nu crede [i nu se teme
prin m\rturisirea p\catelor. Prima
de Dumnezeu, nu mai are nici un treapt\ de salvare a omului este
sprijin, nici o n\dejde, nici o bu-
spovedania sincer\ [i cu p\rere de
curie, nici un scop pe p\mânt [i r\u pentru p\catele s\vâr[ite. Apoi
cade `n toate relele [i `n pr\pastia urmeaz\ canonul. P\c\tosul tre-
dezn\dejdii, de care s\ ne izb\-
buie s\ fac\ un canon dup\ putere
veasc\ Hristos [i Maica Domnului.
pentru isp\[irea p\catelor sale. Cel
mai mare canon pentru p\cate este
*** s\ le p\r\seasc\ pentru totdeauna,
adic\ s\ nu le mai fac\. Dac\ omul
Un duhovnic `l `ntreab\ pe
p\tima[, de[i f\g\duie[te, nu se
p\rintele Paisie: Cum pot fi vin-
poate l\sa de p\cat, atunci duhov-
deca]i cei p\tima[i care nu se pot
l\sa de p\cat? nicul, dup\ mai multe `ncerc\ri, s\
se roage pentru el [i s\-l trimit\ la
Obi[nuin]a p\catului formeaz\
a doua natur\ `n om. La t\m\- alt duhovnic mai iscusit. (Arhim.
duirea acestei boli `nvechite tre- Ioanichie B\lan, P\rintele Paisie
buie un doctor iscusit, care, cu aju- Duhovnicul, Ed. Trinitas, 1993)
Tot ast\zi, Biserica face le civile [i ecleziastice, drep- lui Traian Vuia, apoi a dr. ]ie asociat\ la Adunarea A-
pomenirea `nso]itorilor Sfân- tul exclusiv pentru p\mân- Ioan Cantacuzino. Comi- tlanticului de Nord (din 14
tului Mucenic Simeon: Av- teni de a ocupa slujbe pu- tetul a militat pentru inde- noiembrie 1998, AAN [i-a
dela, preotul, Gotazat, Fu- blice, introducerea unor re- penden]a Transilvaniei [i schimbat numele `n Aduna-
sic [i al]ii o mie o sut\ cin- forme `n spirit burghez; unirea acesteia cu România; rea Parlamentar\ a NATO);
cizeci; a Sfântului Acachie, a 1880 - Se `nfiin]eaz\ a 1945 - A murit poetul [i a 1999 - Alian]a Nord-A-
episcopul Melitinei; a Sfân- Banca Na]ional\ a Români- eseistul Ion Pillat („Povestea tlantic\ a cerut autorit\]i-
tului Mucenic Adrian [i a ei, cu un capital ini]ial de 30 celui din urm\ sfânt“, „Iu- lor de la Bucure[ti acces „ne-
Sfântului Agapet, episcopul de milioane de lei (din care bita de z\pad\“, „Eternit\]i limitat“ `n spa]iul aerian al
Romei. 10 milioane capital de stat); de-o clip\“) (n. 31.03.1891); României pentru aerona-
a 1895 - S-a n\scut Ion a 1969 - Alexander Dub- vele NATO;
Mâine, Biserica face po- Vinea, poet, prozator [i tra- cek, p\rintele „Prim\verii a 2004 - La Ploie[ti, `n
menirea Cuviosului Ioan, duc\tor (traduceri remarca- de la Praga“, a fost `nlocuit Parcul Industrial, a fost
ucenicul Sfântului Grigorie bile din Shakespeare [i Ed- `n func]ia de prim-secretar pornit\ prima central\ eo-
Decapolitul. gar Allan Poe) (d.6.VII.1964); al CC al PC din Cehoslova- lian\ din România. Se in-
a 1918 - S-a `nfiin]at, la cia de c\tre Gustav Husak; ten]iona ca `n trei ani, 8%
Paris, Comitetul Na]ional al a 1991 - Delega]iei Par- din produc]ia de energie a
~n ziua de 17 aprilie, Românilor din Transilvania lamentului României i s-a ]\rii noastre s\ se realizeze
istoria consemneaz\: [i Bucovina, sub pre[edin]ia acordat statutul de delega- prin metode nepoluante. a
a 1647 - A `ncetat din via- continuare: poli]ia politic\
]\ cronicarul Grigore Ure- 113 ani de la membru al Comitetului
Central al PCUS. Pe 15 a pierdut din atribu]iunile
che, cel care a scris „Letopi- na[terea lui martie 1953, Stalin a murit, care o f\ceau o amenin]are
se]ul }\rii Moldovei (n. 1590); iar conducerea Uniunii a continu\, lag\rele de con-
a 1821 - S-a n\scut Nikita Hru[ciov fost preluat\ de un grup de centrare sovietice au fost
Charles Baudelaire, poet `nal]i membri ai partidului. desfiin]ate, multe dintre
francez, participant la Re- Nikita Hru[ciov s-a n\s- Din lupta pentru putere taberele de munc\ for]at\
cut pe 17 aprilie 1894, `ntr-o
volu]ia din 1848; care a urmat, Hru[ciov a au fost `nchise, a fost recon-
familie s\rac\ din Ucraina. ie[it victorios: din toamna firmat dreptul la opinie
a 1822 - Delega]iile marii Nimic nu anun]a specta-
boierimi muntene ([apte lui 1953 a devenit prim-sec- public\. Schimbarea era evi-
culoasa ascensiune a viito- retar al PCUS. dent\ [i, de[i nu total\, s-a
boieri) [i moldovene ([ase bo- rului conduc\tor al URSS.
~n 1956, Nikita Hru[ciov dovedit foarte important\.
ieri) au sosit la Istanbul pen- A tr\it primii ani ai vie]ii `n a prezentat un raport „se- A fost `ndep\rtat de la con-
tru a prezenta revendic\rile mediul s\rac din Ucraina,
cret“ intitulat „Cultul per- ducerea Uniunii Sovietice
clasei dominante din }\rile lucr=nd la c=mp [i `n min\. sonalit\]ii [i consecin]ele `n 1964. Se acumulaser\
Române. Principalele reven- La 24 de ani, a intrat `n sale“. Spre surprinderea foarte multe nemul]umiri
dic\ri erau: restabilirea Partidul Comunist al Uniu- multora, mu[ca tocmai `mpotriva sa, privind dec\-
domniilor p\mântene, con- nii Sovietice, iar 11 ani mai m=na care-l hr\nise: rapor- derea agriculturii, dar [i
solidarea privilegiilor boie- t=rziu, probabil dup\ ce se tul condamna cu vehemen- referitoare la politica ex-
rimii prin concentrarea pu- afirmase pe plan local, a ]\ modul de guvernare, po- tern\ neagresiv\. ~nlocuito-
terii `n mâinile unui grup re- fost trimis pentru studii la litica [i personalitatea lui rul s\u a fost Brejnev. A
strâns de mari boieri, ex- Moscova. Cinci ani i-au fost Stalin. Pe aceast\ linie a murit `n apropiere de Mos-
cluderea grecilor din func]ii- suficien]i pentru a ajunge destaliniz\rii s-a mers `n cova, `n 1971. (F.H.)

RECENZIE
Ernesto Sabato se g\se[te `nainte de t\cere
de Ioana PETCU
Desemnat\ ca proz\ memo-
rialistic\, ~nainte de t\cere
(editura Rao, 2005, Colec]ia
Opere XX) e, `n fapt, poveste [i
fic]ional (adic\ literatur\), e
spunere continu\ [i reprezen-
tare a ceea ce v\zul capteaz\
fragmentar din angoasa tr\i-
tului. A[teptarea lui Sabato
este una dinspre exterior spre
interior [i iar spre exterior: in-
dividul pierdut `ntr-o societate
modern\, care i s-a dezv\luit
mereu, cu fericirile [i urâtul ei,
simte c\ umbra fiin]ei este
foarte aproape. Atunci poves-
te[te, revede via]a `n momen-
taneitatea sa (de la exterior la
interior). Gândul s\u nu se ab-
surdizeaz\ claustral, ci se des-
chide `ntr-o crisalid\ a „celor-
lal]i“ (din\untru spre afar\).
Cred c\ Antes del fin (~na-
inte de t\cere) e cartea care, de
la cea]a finalurilor la lumina
Ernesto Sabato
- Scriitor [i fizician argentinian, n\scut la Rojas (1911),
ora[ din provincial Buenos Aires
- Este autorul romanelor: Tunelul (1948), Despre eroi [i
morminte (1961), Abaddon, exterminatorul (1974)
- ~n domeniul eseisticii cele mai cunoscute lucr\ri ale sale
sunt: Unul [i universul (1945), Oameni [i angrenaje (1951),
Dialoguri cu Jose Luis Borges (1979)
- Este Doctor `n Fizic\ [i a lucrat la Paris, `n Laboratorul
Curie
- A fost apropiat de grupul suprareali[tilor
- A ]inut cursuri de filosofie la Universitatea din La Plata
LUMINA}I-V| FA}A!
Reg\siri pascale
de Lucian VASILIU
R\t\ci]i `n lume (mai ales
`n cea urban\) ne reamintim,
la ocazii, de cuibul natal, fie el
c\tunul, satul, comuna din
care am plecat `n pribegie e-
xisten]ial\.
Marile s\rb\tori de Pa[te,
cu ancestralul ritual cre[tin
imprimat `n medita]ia zilelor
[i nop]ilor prim\v\ratice, `mi
aduc `n memorie, constant,
p\rin]ii, bunicii, copil\ria.
Acum, `n aceast\ perioad\
sacr\, am parcurs, cu luare a-
minte [i revela]ie de cititor
asiduu, cartea recent\ a preo-
tului profesor Theodor Dami-
an, intitulat\ „R\s\ritul cel
de Sus“. De la Na[tere la ~nvi-
ere. Predici“, ap\rut\ `n Bu-
cure[ti, la editura „Lumea cre-
din]ei“.
Theodor Damian de]ine un
C.V. impresionant, `n ipostaz\
de teolog [i scriitor. Boto[\-
nean la origine, spirit de stir-
pe asumat eminescian\, a ab-
solvit Seminarul Teologic
Neam], a finalizat studiile
universitare la Institutul Teo-
logic Bucure[ti (`n 1975).
Preot `n Arhiescopia Ortodox\
a Ia[ilor (1973-1978), protopop
de Dorohoi (1978-1986). Studii
ecumenice la Institutul Ecu-
menic Bossay (l=ng\ Geneva,
Elve]ia), studii de teologie la
Universitatea din Laussanne
(1979-1983), cursuri de mas-
terat la Princeton University
(New Jersey), cursuri de doc-
torat la Fordham University
(SUA), coordonator adminis-
trativ [i academic al filialei
Staten Island a Colegiului
Metropolitan din New York [i
multe altele… Din 1993 este
paroh al parohiei ortodoxe
sensibilit\]ii, ar trebui s\ ex-
iste `n fiecare bibliotec\.
Mi[carea pe care Sabato o im-
pune este una dinspre centru
la centru: pleac\ de la irealul
copil\riei [i se `ntoarce tot la
uman: „s\ m\ `ntorc `napoi `n
acele timpuri, `n care credeam
`n ei, `n acea copil\rie `n-
dep\rtat\, de acum mii de ani,
când adormeam junduindu-le
venirea, pe acele miraculoase
c\mile, capabile s\ treac\ prin
ziduri [i prin cr\p\turile u[ilor
– a[a ne explica mama c\
f\ceau -, t\cute [i pline de
dragoste. Aceste fiin]e pe care
eram ner\bd\tor s\ le vedem,
`ntârziind cu culcatul, pân\
când invincibilul somn al tu-
turor micu]ilor era mai tare ca
ner\bdarea noastr\. Da, a[
vrea s\ m\ `ntorc la a[teptarea
[i la candoarea aceea.“ A[tep-
tarea e paradox: e pl\cere [i
nefericire, pentru c\ niciodat\
nu [tii dac\ ceea ce a[tep]i va
veni sau ce se va `ntâmpla la
române „Sfin]ii Apostoli Petru
[i Pavel“ `n Queens (New
York), fondator [i pre[edinte
al Institutului român de teolo-
gie [i spiritualitate ortodox\ [i
al Cenaclului literar „Mihai
Eminescu“, director al revistei
trimestriale „Lumin\ lin\.
Gracious Light“, profesor de
filozofie [i etic\ la Facultatea
de asisten]\ Social\ [i Edu-
ca]ie (Metropolitan College of
New York)…
Cet\]ean de onoare al mu-
nicipiului Boto[ani, premiat
de Uniunea Scriitorilor din
Chi[in\u sau de revista „Con-
vorbiri literare“, vrednicul [i
inepuizabilul Theodor Dami-
an a publicat, `ntre altele,
c\r]i confine, `ntr-un discurs
amplu, substan]ial [i expresiv,
bine articulat, de la „Impli-
ca]iile spirituale ale teologiei
icoanei“ (Cluj-Napoca, editura
„Eikon“, 2003) la „Diminea]a
~nvierii“ (Boto[ani, editura
„Axa“, 1999), de la „Roua c\r-
]ilor. O hermeneutic\ teolo-
gic\ `n context literar“ (Bucu-
re[ti, editura „Danubius“,
1998) la „Lumina Cuvântului“
(poezii, Bucure[ti, editura
„Libra“, 1995).
Volumul de predici tip\rit
relativ recent se constituie
`ntr-o sum\ de texte sapien-
]iale, scrise cu pana scriitoru-
lui inspirat. C=teva titluri pot
da seama despre discursul
c\rtur\resc: „Na[terea Dom-
nului ca pelerinaj“, „Colind\ [i
misiune“, „~nvierea Domnului
ca `mplinire a istoriei“, „~nvi-
erea ca rug aprins“…
Nu g\sesc alt\ cale mai
bun\ de temporar\ `ncheiere
dec=t cit=nd un fragment din
textul-prefa]\ semnat sim-
plu… Bartolomeu al Clujului:
„P\rintele Theodor Damian
este un neastâmp\rat al Du-
OPINII & COMENTARII
cap\tul drumului. Din tensi-
unea paradoxului apare fru-
muse]ea c\ii pe care o par-
curgi. Argentinianul se aplea-
c\ foarte mult spre ceea ce
`nseamn\ fiin]\: una este
f\ptura copil\riei, altul este
vârtejul de senza]ii [i amintiri
pe care i le treze[te vederea
unui tân\r trist [i `nsingurat
`n s\r\cia sa dintr-o cafenea.
Dincolo de a fi patetic, camera
lui se adânce[te `n fiin]\ a[a
cum filmele tarkovskiene o fac,
g\sind acolo tot universul.
„Eram `ntr-o cafenea din Re-
tiro, când te-ai apropiat s\-mi
ceri ni[te monede, iar eu te-am
`ntrebat dac\ vrei s\ te a[ezi.
Nu m\ cuno[teai, desigur, [i
ne-am bucurat c\ ne-am `ntâl-
nit. Pentru c\, la vârsta ta fra-
ged\ aveai privirea `mb\trâ-
nit\ de acele atrocit\]i, care, `n
scurt timp, marcheaz\ pe corp
[i `n suflet, devastarea pe care
o aduc anii.“ Prin ochii acestui
„personaj“ se r\sfrânge toat\
lumea `n chip inversat – e o a[-
teptare a solitudinii, un ano-
timp autumnal.
Sabato vorbe[te mereu de-
spre timp, ceea ce poate este
caracteristic unei proze memo-
rialiste. Trecutul continu\ prin
aflarea `n ceilal]i: martirii – su-
fletele desprinse de ele `nsele
`n irealul idealului -, mamele
obosite [i tinerii s\raci cu
priviri str\lucitor de r\t\cite.
Viitorul este utopie, mesajul
(aproape umanitar) este acela
de a crede `n a[teptarea ta, a[a
hului Sfânt. Te miri `n care
universitate nu a studiat, `n
care facultate nu are un curs,
c\rei biblioteci nu i-a r\v\[it
rafturile [i pe care meridian
nu i se aude vocea. {i se pare
anormal c\ poate s\ treac\ o
lun\ f\r\ s\-i `nt=lne[ti nu-
mele pe o nou\ carte, pe un
cum crezi `n libertate [i `n res-
pira]ia ta adânc\. Partea pe
care omenirea a pierdut-o, dar
o poate recupera: „Citi]i scriso-
rile pe care Miguel Hernández
le-a trimis din `nchisoarea
unde, `n final, `[i g\sise
moartea: «S\ `nchin\m pentru
tot ceea ce se pierde [i se
reg\se[te: libertatea, leg\turi-
le, bucuria [i acea mângâiere
ne[tiut\ care ne duce la pro-
pria c\utare prin lume.»“
Dorul autorului argentinian
e unul dup\ fiul pierdut care se
identific\ `n to]i ceilal]i fii ai
lumii care nu mai exist\.
Cuvântul este cel prin care
a[teptarea se poate dinamiza –
aceasta e felul lui „a fi“ `nainte
ca t\cerea s\ treac\ `n necu-
vânt.
* Ioana Petcu este masterand la
specializarea Teatru, Facultatea de
Arte „George Enescu“, Ia[i
nou num\r de revist\, pe un
nou articol sau `ntr-o con-
stela]ie a universului Guten-
berg…“.
Hristos a `nviat!
Cu adev\rat a `nviat!
* Lucian Vasiliu
este scriitor, coordonator
al revistei „Dacia literar\“
Mar]i, 17 aprilie 2007 3
TABLETA DE OBSERVATOR
Cartea,
corp spiritual
de Grigore RADOSLAVESCU
Cartea `n biblioteca personal\, cartea pe
raftul din libr\rie [i din biblioteca public\,
cartea la standurile Târgului, unde expozan]ii
lanseaz\ [i vând titluri noi, organizeaz\ `ntâl-
niri cu cititorii, schimb\ informa]ii…
Un târg de carte ne d\ `ntotdeauna senti-
mentul c\ suntem [i noi „`n rândul lumii
bune“, al capitalelor europene care se mân-
dresc cu asemenea manifest\ri. De aceea, efor-
tul constant, de ani [i ani buni, al editorilor, ti-
pografilor, scriitorilor [i organizatorilor de a
construi la Ia[i normalitatea unei pie]e de
carte merit\ r\spl\tit nu numai printr-o vizit\
`ntr-o altfel de lume, lumea c\r]ii, ci [i prin
efortul nostru, al tuturor, de a lupta `mpotriva
sfâr[itului c\r]ii. Iar o manifestare de acest
gen nu poate fi decât de excep]ie `n de[ertul
politic [i economic pe care `l travers\m, de[ert
`n care cititul, alt\dat\ o ocupa]ie extrem de
r\spândit\ la noi (era printre pu]inele forme
de libertate), a devenit un hobby, ca peste tot.
Diferen]a este c\, la români, acest hobby este
un lux pe care nu mul]i [i-l pot permite. Chiar
dac\ la Bucure[ti sau la Ia[i pre]ul mediu al
unei c\r]i este 180.000 lei (5,5 Euro), iar la
Paris, Londra sau Roma este de peste 15 Euro.
Numai c\ românul aloc\ `ntre 44% [i 49,5%
din venituri pentru cas\ (`ntre]inere, telefon,
energie electric\ etc.), 26% pentru cheltuielile
curente (alimente, cosmetice, produse de igie-
n\ [i de cur\]enie), 10,6% pentru achizi]io-
narea de `mbr\c\minte [i `nc\l]\minte [i 9%
pentru s\n\tate. ~n aceste condi]ii, pentru edu-
ca]ie [i cultur\, de abia mai r\mân 1,6 - 2,5%.
Astfel c\, pentru românul doritor a r\mâne cât
de cât ancorat `n domeniul culturii, dup\
sc\derea cheltuielilor pentru teatru, cine-
matograf, expozi]ii de art\, oper\, balet [i
muzic\ clasic\, `i mai r\mân, `ntr-un an, vreo
10 - 20 de lei s\ dea pe c\r]i.
Se `ntreba Holderlin: „La ce bun poezia `n
vremuri s\race?“.
~ngrijor\tor este [i faptul c\ mai mult de
jum\tate dintre absolven]ii de liceu [i aproape
20% dintre absolven]ii de `nv\]\mânt superior
nu cump\r\ c\r]i deloc, iar 70% dintre elevi nu
citesc nimic `n afara manualelor. {i când te
gânde[ti ca bucuria cititului ar trebui s\ se
nasc\ o dat\ cu descoperirea propriei deveniri
adolescentine!
Dintre persoanele cu vârste cuprinse `ntre
18 [i 40 de ani, 47% nu citesc nici o carte. ~n
categoria noncump\r\torilor mai intr\ per-
soane cu o educa]ie sc\zut\, cele cu locuri de
munc\ nonmanuale, cele prea pu]in `nclinate
spre activit\]i dinamice, pentru timpul liber
(sport, cinema, evenimente culturale) [i cele
pentru care locul de munc\ este o „loca]ie pa-
siv\“. Pentru toate aceste categorii, cititul este
o activitate nepractic\, ce `i `ndep\rteaz\ de
via]a real\, sursa principal\ de informare [i di-
vertisment r\mânând cele ... [apte ore de tele-
vizor zilnic.
Dictatura imaginii!
Chiar [i creatorii de la Microsoft Corpora-
tion, care [i-au propus ca pân\ `n 2002 s\ „di-
gitalizeze“ 90% din totalul lecturilor, admit c\
televiziunea [i mijloacele multimedia las\ un
spa]iu minim dezvolt\rii imagina]iei personale,
`n timp ce pe parcursul lectur\rii unei c\r]i,
majoritatea culorilor, sunetelor, mi[c\rilor sunt
„produse“ de `ns\[i fantezia cititorului.
A[adar, ast\zi, când arta tiparului este `n
decaden]\, cartea bun\ nu se mai cite[te. {i
nici nu mai circul\. Se cite[te [i circul\ pa-
raliteratura Dracula [i cartea de fic]iune gen ...
„carte de vizit\“. Pe de alt\ parte, la Ia[i
g\se[ti c\r]ile scriitorilor din Ia[i, la Drobeta-
Turnu-Severin `ntâlne[ti mari (dar necu-
noscu]i) poe]i sau scriitori locali din Mehedin]i.
Situa]ia se repet\, la Timi[oara, la Cluj la
Craiova [i `n toate celelalte locuri. ~n tiraje
medii constante de 1.500 exemplare/titlu,
c\r]ile nu mai circul\, ministerele [i institu]iile
culturale ocupându-se doar cu procuratul sau
`mp\r]itul banilor oficiali. Chiar [i acolo unde
apar c\r]i excep]ionale, totul se reduce la re-
distribuirea lor `ntre autori.
Ce este, a[adar, cartea de s-a ajuns la
asemenea situa]ii? Este ea ca pixul din buzu-
nar? Ca blocnotesul de trecut cheltuielile zil-
nice? Ca veioza de pe noptier\? {i aceasta doar
pentru c\ po]i s-o ]ii `n mân\ ca pe orice obiect?
Vedem s\pt\m=na viitoare. a
4 Mar]i, 17 aprilie 2007 SPECIAL

Radio Trinitas - 9 ani de

slujire cre[tin\ pe unde hertziene
Ast\zi, 17 aprilie 2007, se `mplinesc 9 ani
de emisie ne`ntrerupt\ a postului de radio
Trinitas. Acest post de radio [i-a `nceput
emisia `n Vinerea Patimilor, anul m=ntuirii
1998, prima sa transmisiune fiind slujba
Deniei Prohodului Domnului de la
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i. Slujba
Deniei a fost transmis\ o dat\ cu primul
semnal al postului de radio Trinitas de la
ora 19.00 a zilei de 17 aprilie 1998.
~nfiin]area postului de radio Trinitas s-a
f\cut cu binecuv=ntarea [i la ini]iativa ~nalt
Prea Sfin]itului P\rinte Mitropolit Daniel al
Moldovei [i Bucovinei, care a `n]eles
necesitatea existen]ei unui astfel de mijloc
misionar la sf=r[itul secolului XX.

produc]ie din incinta M\n\s- unitatea rom=neasc\ [i pen-

de pr. Ciprian tirii Golia - Casa de ap\ - [i a tru adev\rul dumnezeiesc ce
sta]iei de emisie de la M\n\s- re`nvie acum prin st\ruin]a
APETREI, director tirea Cet\]uia de o echip\ a ~nalt Prea Sfin]itului P\rinte
Radio Trinitas M\n\stirii Golia, sub coordo- Mitropolit Daniel al Moldovei
narea P\rintelui Stare], Arhi- [i Bucovinei. M\ bucur din
Prima voce care a spus: mandritul Vitalie Danciu, ur- toat\ inima s\ transmit fe-
„Aici, Radio Trinitas!“ a fost a mat\ de amenajarea, `n lunile licit\ri pentru aceast\ `mpli-
Mirelei Danciu, urmat\ de mai-iulie, a spa]iilor redac]io- nire ~nalt Prea Sfin]iei Sale [i
prezentarea primei transmisi- nale din turnul M\n\stirii colaboratorilor s\i.
uni `n direct de la Catedrala Golia. Toate aceste lucruri au De asemenea, ]in s\ adre-
mitropolitan\ din Ia[i f\cut\ f\cut ca, `n data de 17 aprilie sez un cuv=nt fr\]esc ascul-
de Nicolae Dima. Astfel, `[i 1998, Radio Trinitas s\-[i t\torilor acestui post de radio,
`ncepea emisia primul post de `nceap\ emisia `n ora[ul Ia[i s\-l primeasc\ a[a cum pri-
radio ortodox din Rom=nia. [i `n `mprejurimile sale pe frec- mesc ei cuv=ntul lui Dumne-
Actul de na[tere al postului ven]a de 92,7 MHz. zeu, `nv\]\tura cre[tin\, ru- Radio Trinitas nu este cunoscut numai `n Ia[i [i `n Rom=nia, ci are rela]ii de
de radio Trinitas este licen]a g\ciunea, Sf=nta Evanghelie,
de emisie nr. R216 ob]inut\ `n `nv\]\tura de credin]\ orto- cooperare cu mai multe posturi de radio de pe continentul nostru, din
data de 9 iulie 1996, `n urma
„Postul de radio dox\. Mai ales acum, c=nd toamna anului 2001 fiind membru al Conferin]ei Radiourilor Cre[tine din
[edin]ei Consiliului Na]ional Trinitas `nsu[i este at=tea secte agreseaz\ via]a
noastr\ religioas\, trebuie s\
Europa, al\turi de alte prestigioase institu]ii mediatice. ~n acest context, `n
al Audiovizualului, de o del- perioada 28 septembrie - 1 octombrie 2006, Radio Trinitas a organizat cel
ega]ie a Mitropoliei Moldovei un dar al lui Hristos“ cunoa[tem mai bine `nv\]\-
[i Bucovinei condus\ de tura de credin]\ ortodox\, iar de-al XIII-lea colocviu al Conferin]ei Europene a Radiourilor Cre[tine
La inaugurarea postului acest post de radio o va r\s-
P\rintele Consilier Cultural de radio Trinitas `n aprilie une `n r=ndul ascult\torilor, pentru felul `n care folosim a postului de radio Trinitas,
Nicolae Dasc\lu. p=ndi. Cuv=ntul lui Dumne-
1998, Prea Fericitul P\rinte zeu are putere sfin]itoare, are iar noi, aici `n Ia[i, avem un cuv=ntul. M=ntuitorul ~nsu[i, la s\rb\toarea ~nvierii Dom-
Au urmat doi ani de pre- Patriarh Teoctist al Bisericii poten]ial spiritual foarte ma- Dumnezeu-Cuv=ntul, a spus nului, ~nalt Prea Sfin]itul
g\tire a echipei redac]ionale, putere transformatoare [i, de
Ortodoxe Rom=ne a trimis un aceea, orice cuv=nt care ne re; de asemenea, avem un c\ fiecare om va da seama de P\rinte Mitropolit Daniel, cel
care s\ asigure emisia `n bu- mesaj de binecuv=ntare: „Ca- poten]ial universitar, cul- orice cuv=nt pe care l-a rostit, care a `nfiin]at acest post de
ne condi]ii din punct de ve- sfin]e[te auzul, cuv=ntul Sfin- `n sensul c\ atunci c=nd ros-
pitala Moldovei, ora[ul Ia[i, a tei Evanghelii, cuv=ntul de tural, o Facultate de Teologie radio care apar]ine Mitropo-
dere jurnalistic a postului de r\sp=ndit `ntotdeauna lumi- [i un Seminar Teologic, [i tim cuv=ntul pentru a apropia liei Moldovei [i Bucovinei.
radio Trinitas, sub coordona- `nv\]\tur\, cuv=ntul despre pe oameni, de Dumnezeu [i
n\, nu numai `n ]ar\, ci [i `n vrednicia sfin]ilor no[tri, este mul]i preo]i capabili s\ con-
rea Prof. Dr. Lauren]iu {oitu Ortodoxie `n general. {i m\- tribuie la cunoa[terea credin- `ntreolalt\, atunci s\v=r[im
de la Universitatea „Al. I. n\stirile ie[ene au devenit
de natur\ s\ transforme via]a
duhovniceasc\“.
]ei dreptm\ritoare ortodoxe nu prin cuv=ntul nostru o fapt\ O personalitate
Cuza“ Ia[i - inspector terito- leag\ne de cultur\, de r\s- numai prin predica de la bi- bun\. (...) proprie `n mass-
~n primul interviu acordat seric\, ci [i prin alte mijloace. Radio Trinitas trebuie s\
rial al Consiliului Na]ional al p=ndire a cuv=ntului lui directorului postului de radio
Audiovizualului. Dumnezeu, dar [i a valorilor Trinitas de atunci, pr. prof.
De aceea, ca o necesitate mi- fie creator. Rolul Teologiei as- media rom=neasc\
~n prim\vara anului 1998, Ortodoxiei `ntregi, de acolo, sionar\ [i ca o form\ diferit\ t\zi este acela de a redes-
dr. Gheorghe Popa, la s\rb\- [i complementar\ de misiune, coperi ad=ncurile frumuse]ii ~ncep=nd din luna noiem-
mai exact `n luna martie [i `n din cetatea Moldovei, de la toarea pascal\, 19 aprilie
prima parte a lunii aprilie, a Ia[i. {i iat\ tradi]ia vie, ora- am considerat deschiderea u- credin]ei cre[tine `n general [i brie 2003 [i p=n\ `n ianuarie
1998, ~nalt Prea Sfin]itul nui post de radio o binecu- ale Bisericii Ortodoxe `n spe- 2007, Radio Trinitas a mai
avut loc amenajarea studiou- [ul acesta al ini]iativelor din- Daniel, Mitropolitul Moldovei
lui de emisie [i a studioului de totdeauna frumoase pentru v=ntare pentru Biseric\. (...) cial. Nu consider\m Biserica ob]inut din partea Consiliului
[i Bucovinei, a vorbit despre Acest post de radio este Ortodox\ o Biseric\ cu glorie,
rolul pe care trebuie s\-l aib\ Na]ional al Audiovizualului
venirea Bisericii `n casele cu slav\ `n trecut, ci Biserica mai multe licen]e audiovizua-
Centrul de Pelerinaj „SSf. Parascheva“ Radio Trinitas, primul post de credincio[ilor. ~n general, noi mileniului care urmeaz\, pen-
radio ortodox din Rom=nia: le. Frecven]ele puse `n func-
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit ne-am prea obi[nuit cu faptul tru c\ `n ea se afl\ credin]a ]iune p=n\ `n momentul de
„Postul de radio Trinitas ca bie]ii credincio[i s\ vin\ la Apostolilor, a Sfin]ilor P\rin]i
`nsu[i este un dar al lui Hris- fa]\ fac ca postul de radio Tri-
VAR| ROMAN| tos Cel ~nviat pentru Biserica
Sa din aceste p\r]i ale ]\rii,
noi, la biseric\. ~ns\, prin ra-
dio, noi mergem la ei, f\r\
din Sinoadele ecumenice [i a
marilor Sfin]i nevoitori din
nitas s\ poat\ fi recep]ionat
pe o arie de emisie care aco-
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea; s\-i deranj\m la u[\, f\r\ s\ toate pustiurile, inclusiv din per\ aproape 70% din terito-
Ziua a II-a
a- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie- fiindc\ numai cu ajutorul Lui batem la u[\ insistent, ci pe pustiurile vremii moderne.
na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial, am putut realiza acest lucru, riul Rom=niei.
calea undelor. Prin postul de Trebuie s\ recunoa[tem c\ De[i este un post de radio
Prim\ria, Parlamentul) - seara; date fiind dificult\]ile prin ca- radio a[ vedea Biserica ve- exist\ o tenta]ie a autosufi-
Ziua a III-a
a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza re trecem din punct de vedere religios, Radio Trinitas nu
nind spre oameni, nu doar oa- cien]ei: atunci c=nd e[ti con- este doar strict bisericesc, `n
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i economic-financiar, `ns\ ve-
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara); menii venind spre Biseric\. ~n vins c\ ai o valoare deosebit\,
dem acest radio [i ca un semn aceast\ `nt=lnire, pe care a[ este tenta]ia autosuficien]ei; programele noastre zilnice fi-
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04.08.2007 (program de al puterii ~nvierii fiindc\ a- ind alocate spa]ii ample emi-
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice: putea-o asem\na cu `nt=lni- or noi dorim ca postul de radio
vem un popor credincios, dor- rea dintre M=ntuitorul Iisus s\ aib\ o deschidere. Trebuie siunilor informative, dialo-
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San nic [i iubitor de ~nviere, un Hristos `n diminea]a ~nvierii s\ `n]elegem c\ Ortodoxia tre- gurilor religioase, culturale [i
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile) popor care a trecut de-a lun- [i femeile mironosi]e care au buie s\ fie fidel\ cu con]inutul sociale, muzicii clasice, popu-
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf. gul istoriei prin multe r\stig- venit la morm=nt [i de la ei, dar nu trebuie s\ fie fa- lare [i u[oare, problemelor re-
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf. niri [i numai cine trece prin morm=nt s-au `ntors acas\, natic\. Din acest punct de feritoare la via]a cotidian\ a
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din multe r\stigniri poate cunoa[- a[a ne `nt=lnim noi cu credin- vedere, postul nostru de radio societ\]ii rom=ne[ti. ~n cei 9
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo), te cu adev\rat puterea, frumu- cio[ii no[tri: se `nt=lne[te Bi- are `n Statutul s\u o des- ani de activitate ne`ntrerup-
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf. se]ea [i nevoia ~nvierii. Tre- t\, Radio Trinitas [i-a definit
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo serica cu propriii ei credin- chidere deosebit\ spre alte
buie s\ spunem `nc\ de la cio[i, acas\ la credincio[i. confesiuni, spre alte Biserici, o personalitate proprie `n
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual, `nceput c\ noi am fost in- Consider\m c\ atunci c=nd spre {tiin]\, spre Cultur\, mass-media rom=neasc\, prin
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro spira]i `n ideea aceasta de a am avut aceast\ ini]iativ\ nu spre tot ceea ce poate fi curat, sobrietate [i optimism cre[tin,
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul avea un post de radio de o ne-am g=ndit la toate aceste bun [i folositor pentru pro- prin obiectivitate `n oglindi-
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum, Biseric\ Ortodox\ sor\, anu- aspecte, dar Dumnezeu lu- movarea demnit\]ii umane [i rea evenimentelor [i prin pre-
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis- me Biserica Ortodox\ Greac\. mineaz\ dup\ aceea un g=nd pentru `mbog\]irea spiritual\ ocuparea de a contribui per-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente Aceasta de foarte mul]i ani bun. (...) a genera]iei `n care tr\im. Noi manent la educa]ia religioa-
S. Croce in Gerusalemme; are mai multe mitropolii `n Dorim ca prin acest post de avem datoria s\ leg\m textul s\, moral\ [i civic\ a ascult\-
Ziua a X-a a- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i care func]ioneaz\ nu numai radio s\ prelungim activitatea Sfintei Evanghelii de contex-
Catedrala; deplasare spre Rom=nia; torilor.
posturi de radio biserice[ti, ci deja existent\ a Bisericii [i s\ tul social-cultural `n care ~n Statutul de organizare
Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
[i posturi de televiziune, ca, o intensific\m. Deci, m\rtu- tr\im [i nu putem face ab- [i func]ionare al postului de
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra- de pild\, Mitropolia de Pa- risirea credin]ei [i dezvoltarea strac]ie de contextul [tiin]elor radio Trinitas se precizeaz\:
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea tras, unde se afl\ moa[tele Sf. unei comunic\ri cu credin- de ast\zi, al culturii de ast\zi, „Art. 5. Con]inutul emisiu-
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta- Ap. Andrei, care ne-a oferit a- cio[ii `n prelungirea comu- al problemelor sociale cu care
b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei; nilor postului de radio Tri-
cum doi ani moa[tele Sf. nic\rii pe care o facem `n bi- se confrunt\ ]ara noastr\, `n
`n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru Andrei pentru o s\pt\m=n\ nitas este cre[tin, `n general,
serica propriu-zis\ ca loca[ de general civiliza]ia noastr\,
7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot. aici la Ia[i, [i Mitropolia de cult constituie scopul major al pentru a face cu adev\rat o [i ortodox, `n special.
Pireu cu care avem leg\turi acestui post de radio. (...) Teologie misionar\. Deci, tex- Art. 6. Spiritul emisiunilor
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele este irenic [i ecumenic.
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale. deosebite de prietenie [i de co- Dac\ transmitem sub for- tul Evangheliei [i contextul
operare, care de 10-15 ani are me diferite, t\lm\cite, inter- actual trebuie s\ permit\ pos- Art. 7. Orientarea este dia-
Pre]: 295 euro ^ 190 lei un post de radio numit Bise- pretate, acela[i con]inut al tului de radio un dialog cu tot logul [i cooperarea `n vederea
rica Pireului. La noi `n ]ar\ prezen]ei iubitoare a lui Hris- ceea ce este valoare [i `n alte `nnoirii vie]ii cre[tine, a so-
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, vedem c\ alte confesiuni, mai tos `n lume, atunci radioul domenii dec=t domeniul strict ciet\]ii rom=ne[ti [i a deschi-
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: ales neoprotestante, au `nce- nostru este un fel de Litur- bisericesc.“ derii spre alte valori spiritu-
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, ale din Europa [i din `ntreaga
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
put de mai mult timp s\ emi- ghie prelungit\, fapt pentru Astfel se exprima `n urm\
t\ credin]a lor [i s\ fac\ misi- care avem o mare r\spundere cu 9 ani, `n a treia zi de emisie lume.

Art. 8. Obiectivele postului
de radio Trinitas sunt urm\-
toarele:
a) promovarea credin]ei [i
vie]ii cre[tine ortodoxe;
b) realizarea educa]iei mo-
ral-religioase;
c) promovarea culturii cre[-
tine [i rom=ne[ti `n context
na]ional [i interna]ional;
d) promovarea activit\]ilor
social-filantropice ale Bise-
ricii;
e) ini]ierea [i sprijinirea
unor activit\]i educative pen-
tru protejarea naturii [i a
mediului `nconjur\tor“.
Datorit\ deschiderii sale
ecumenice [i promov\rii valo-
rilor autentice ale civiliza]iei
europene, Radio Trinitas nu
este cunoscut numai `n Ia[i [i
`n Rom=nia, ci are rela]ii de
cooperare cu mai multe pos-
turi de radio de pe continentul
nostru, din toamna anului
2001 fiind membru al Confe-
rin]ei Radiourilor Cre[tine
din Europa, al\turi de alte
prestigioase institu]ii mediati-
ce. ~n acest context, `n perioa-
da 28 septembrie - 1 octom-
brie 2006, Radio Trinitas a or-
ganizat cel de-al XIII-lea co-
locviu al Conferin]ei Europe-
ne a Radiourilor Cre[tine, a-
v=nd tema „Dialogul [i coope-
rarea `n Europa pentru edu-
carea noii genera]ii“, colocviu
la care au participat reprezen-
tan]i ai radiourilor cre[tine
din 13 ]\ri, printre care Fran-
]a, Italia, Olanda, Portugalia,
Rusia, Ungaria [i Vatican.
~n 2003, declarat
cel mai bun post local
din Rom=nia
Ca o confirmare a bunelor
aprecieri pe care le are din
partea ascult\torilor, dar [i a
speciali[tilor din pres\, postul
de radio Trinitas a primit din
partea Consiliului Na]ional al
Audiovizualului premiul de
„cel mai bun post local“ din
Rom=nia pentru anul 2003.
~ncep=nd cu data de 31 de-
cembrie 2002, emisiunile pos-
tului nostru de radio pot fi re-
cep]ionate [i prin intermediul
re]elei Internet, iar aprecieri-
le pozitive din partea ascult\-
torilor rom=ni de pe diferite
meridiane ale Globului ne
`ncurajeaz\ [i mai mult `n mi-
siunea noastr\.
Din luna iunie 2004, Radio
Trinitas poate fi recep]ionat
`n Europa [i Orientul Mijlociu
[i via satelit: Satelit AMOS (4
grade Vest), Frecven]a de re-
cep]ie 11651,500 MHz, SR
18,700 MSymb/sec, FEC 3/4,
Polarizare H, PID Audio
1001, Modula]ie QPSK.
Radio Trinitas are sediul
central `n Ia[i, re[edin]a de
peste 300 de ani a mitropoli]i-
lor Moldovei, `n incinta M\-
n\stirii Golia, pe strada Cu-
za-Vod\, la num\rul 51, unde
se afl\ studiourile [i spa]iile
redac]ionale, iar sta]ia de
emisie din Ia[i se afl\, din
data de 31 octombrie 2006, pe
Dealul P\un unde `n vara
aceluia[i an a fost construit\
o cruce de 40 m pe care se afl\
amplasate antenele, dup\ ce
vreme de 8 ani M\n\stirea
Cet\]uia a fost locul de unde a
emis pe frecven]a de 92,7
MHz postul de radio Trinitas.
Prima localitate `n care
postul de radio Trinitas [i-a
extins aria de emisie a fost
ora[ul Vaslui. Din data de 9
aprilie 2004, de la orele 12.00,
Radio Trinitas a `nceput s\
emit\ `n ora[ul Vaslui pe frec-
ven]a de 106,7 MHz.
Evenimentul inaugur\rii
studioului local Radio Trini-
tas Vaslui a avut loc `n di-
minea]a zilei de s=mb\t\, 1
mai 2004, `n prezen]a ~nalt
Prea Sfin]itului Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, a Prea Sfin]itului Ioa-
chim, Episcopul Hu[ilor, [i a
Prea Sfin]itului Corneliu B=r-
l\deanul, Arhiereu-Vicar al
Episcopiei Hu[ilor, care au
oficiat [i slujba de sfin]ire a
noului studio de emisie Radio
Trinitas 106,7 MHz din Vas-
lui, situat pe str. {tefan cel
Mare [i Sf=nt nr. 74, `ncon-
jura]i de un sobor de preo]i [i
diaconi. Sta]ia de emisie Ra-
dio Trinitas Vaslui se afl\ la
Casa de Ape situat\ pe Dealul
Copou din localitate.
Extinderea
Radio Trinitas
Pasul al doilea al extinde-
rii ariei de emisie a postului
de radio Trinitas s-a `mplinit
`n jude]ul Bac\u. ~n ziua de
29 mai 2004, Radio Trinitas a
`nceput s\ emit\ [i `n ora[ele
Moine[ti (99,8 MHz) [i Bac\u
(96,8 MHz), o dat\ cu inaugu-
rarea studiourilor locale Tri-
nitas, din turla Bisericii „Sf.
Nicolae“ - Moine[ti, respectiv
din incinta cl\dirii CONIM-
PULS - Bac\u, `n prezen]a
~nalt Prea Sfin]itului Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, [i a Prea Sfin]itului
Ioachim B\c\uanul, Arhie-
reu-Vicar al Episcopiei Roma-
nului, care au oficiat [i sluj-
bele de sfin]ire, `nconjura]i de
un sobor de preo]i [i diaconi.
Din luna decembrie 2006, sta-
]ia Radio Trinitas Bac\u a
fost mutat\ `n site-ul VODA-
FONE de pe Dealul Pietricica.
Urm\torul moment al ex-
tinderii postului de radio
Trinitas a fost `n ziua de 24
iunie 2004, c=nd `n prezen]a
[i cu binecuv=ntarea ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei, a
fost inaugurat studioul Radio
Trinitas Piatra Neam] (102,3
MHz) din incinta Seminarului
Teologic Liceal Ortodox „Sfin-
]ii ~mp\ra]i Constantin [i
Elena“, sta]ia de emisie afl=n-
du-se pe Dealul Cozla.
~n data de 20 decembrie
2006, postul de radio Trinitas
a primit acordul Inspectora-
tului General pentru Comuni-
ca]ii [i Tehnologia Informa]iei
privind schimbarea frecven]ei
sta]iei de radiodifuziune Pia-
tra Neam] 102,3 MHz cu frec-
ven]a 93,30 MHz pentru am-
plasarea pe Vf. Toaca. ~nce-
p=nd din data de 22 decembri-
e 2006, ora 16.00, Radio Trini-
tas poate fi recep]ionat `n Mu-
nicipiul Piatra Neam] [i `n
`mprejurimi pe frecven]a de
93,30 MHz.
~n dup\-amiaza zilei de 30
iunie 2004, a fost inaugurat
studioul local Radio Trinitas
din One[ti (88,4 MHz), `n pre-
zen]a ~nalt Prea Sfin]itului
Daniel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, a ~nalt Prea
Sfin]itului Teodosie, Arhiepis-
copul Tomisului, a ~nalt Prea
Sfin]itului Nifon, Arhiepisco-
pul T=rgovi[tei, a Prea Sfin-
]itului Gherasim, Episcopul
R=mnicului, a Prea Sfin]itu-
lui Epifanie, Episcopul Buz\-
ului, a Prea Sfin]itului Casi-
an, Episcopul Dun\rii de Jos,
a Prea Sfin]itului Damaschin,
Episcopul Sloboziei [i C\l\ra-
[ilor, a Prea Sfin]itului Galac-
tion, Episcopul Alexandriei [i
Teleormanului, a Prea Sfin]itu-
lui Daniel, loc]iitor de Episcop
de V=r[e], a Prea Sfin]itului
Sofronie, Episcop de Gyula, a
Prea Sfin]itului Lucian Lugo-
janul, Episcop-Vicar al Arhie-
piscopiei Timi[oarei, a Prea
Sfin]itului Ioachim B\c\ua-
nul, Arhiereu-Vicar al Episco-
piei Romanului, a ~nalt Prea
Sfin]itului Antonio, Arhiepis-
cop romano-catolic de Padova,
[i a Prea Sfin]itului Petru
Gherghel, Episcop romano-ca-
tolic de Ia[i. Sta]ia de emisie
Radio Trinitas One[ti se afl\
pe crucea de 30 m de pe Dea-
lul Perchiu din apropierea lo-
calit\]ii One[ti.
Din data de 23 iunie 2004,
Radio Trinitas a `nceput s\
emit\ [i prin intermediul sa-
telitului, put=nd fi recep]io-
nat `n `ntreaga Europ\.
~n ziua de 1 iulie 2004,
`ncep=nd cu orele 1510, Radio
Trinitas a `nceput s\ emit\ pe
SPECIAL
frecven]a de 90,1 MHz [i `n lo-
calitatea Topli]a din jude]ul
Harghita, sta]ia de emisie
afl=ndu-se `n incinta Casei de
Ap\ din aceast\ localitate.
~n seara aceleia[i zile de 1
iulie 2004, la ora 2320, Radio
Trinitas a `nceput s\ emit\ [i
la Putna, pe frecven]a de 94,8
MHz, odat\ cu inaugurarea
sta]iei de emisie de pe crucea
ce str\juie[te M\n\stirea Put-
na. Inaugurarea sta]iei de e-
misie de aici s-a f\cut printr-o
slujb\ de sfin]ire oficiat\ de
~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, `n prezen]a Prea
Fericitului P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, a Prea Fericitului
Sava, Mitropolitul Var[oviei
[i Primatul Bisericii Ortodoxe
din Polonia, a ~nalt Prea Sfin-
]itului Ghenadios de Sasima,
reprezentantul Patriarhiei
Ecumenice de Constantino-
pol, [i a peste 20 de membri ai
Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne.
~n diminea]a zilei de 2 iulie
2004, de la ora 420, Radio
Trinitas a `nceput s\ emit\ [i
`n ora[ul Suceava, pe frecven-
]a de 106,9 MHz. Sfin]irea [i
deschiderea oficial\ a stu-
dioului Radio Trinitas Sucea-
va s-a f\cut `n ziua de 3 iulie
2004. Slujba de sfin]ire a fost
oficiat\ de ~nalt Prea Sfin]itul
P\rinte Mitropolit Daniel al
Moldovei [i Bucovinei, `ncon-
jurat de un sobor de preo]i, `n
prezen]a Prea Fericitului Sa-
va, Mitropolitul Var[oviei [i
Primat al Bisericii Ortodoxe
din Polonia, Prea Sfin]itul
Casian, Episcopul Dun\rii de
Jos, Prea Sfin]itul Damas-
chin, Episcopul Sloboziei [i
C\l\ra[ilor, Prea Sfin]itul
Galaction, Episcopul Alexan-
driei [i Teleormanului, a Pr.
Prof. Dr. Nicolae Nicula, De-
canul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Patriarhul Justi-
nian“ Bucure[ti, a Pr. Nicolae
Dasc\lu, Consilier cultural al
Mitropoliei Moldovei [i Buco-
vinei, a Pr. Drago[ Buta, Con-
silier cultural al Arhiepisco-
piei Sucevei [i R\d\u]ilor, a
Pr. Ciprian Apetrei, Director
al Radio Trinitas, a Arhim.
Vitalie Danciu, Stare]ul M\-
n\stirii Golia din Ia[i, a Pr.
Mircea Nu]u, Consilier econo-
mic al Arhiepiscopiei Sucevei
[i R\d\u]ilor, [i a altor sluji-
tori [i oficialit\]i. ~n momen-
tul de fa]\, sta]ia de emisie
Radio Trinitas Suceava se
afl\ amplasat\ pe un pilon
propriu situat `n incinta
Protopopiatului Suceava de
pe Dealul Zamca.
La sf=r[itul lunii octombrie
2004, Radio Trinitas a `nce-
put s\ emit\ [i pe frecven]a
de 95,60 MHz, la Darabani,
put=nd fi recep]ionat `n tot
nordul jude]ului Boto[ani, cu
aceasta `ncheindu-se prima
faz\ a extinderii ariei de emi-
sie a postului de radio Tri-
nitas `n Anul {tefanian 2004,
sta]ia de emisie afl=ndu-se pe
st=lpul societ\]ii Practic
Comer] Strugaru.
~ncep=nd din data de 7
aprilie 2005, Radio Trinitas
poate fi recep]ionat pe frec-
ven]a de 95,3 MHz din sta]ia
Societ\]ii Na]ionale de Radio-
comunica]ii, de pe V=rful
Co[tila din Mun]ii Bucegi, cu
o putere de emisie de 25 KW,
`n Bucure[ti, jude]ele Arge[,
Bra[ov, Covasna, D=mbovi]a,
Ilfov, Prahova [i, par]ial, `n
jude]ele Buz\u, V=lcea, Olt [i
Ialomi]a. ~n urma m\ririi put-
erii de emisie, din seara zilei
de 26 septembrie 2006, Radio
Trinitas poate fi recep]ionat
cu o putere de 100 KW `n con-
formitate cu licen]a audio-
vizual\ nr. R593/21.10.2004
eliberat\ de Consiliul Na]io-
nal al Audiovizualului din Ro-
m=nia, oferind posibilitatea
ca peste 8 milioane de ascul-
t\tori din sudul [i centrul ]\-
rii s\ recep]ioneze programele
postului de radio Trinitas.
~n Bucegi, cea mai
important\ sta]ie de
emisie a Radio Trinitas
De la cea mai important\
sta]ie de emisie a postului nos-
tru de radio, din Mun]ii Bu-
cegi, V=rful Co[tila, progra-
mele postului de radio Trinitas
pot fi recep]ionate pe frecven]a
95,3 MHz `n municipiul Bu-
cure[ti [i `n jude]ele Arge[,
Br\ila, Bra[ov, Buz\u, C\l\-
ra[i, Covasna, D=mbovi]a,
Dolj, Gala]i, Giurgiu, Harghi-
ta, Ialomi]a, Ilfov, Mure[, Olt,
Prahova, Teleorman, V=lcea
[i, par]ial, `n jude]ele limitrofe
celor enumerate.
~ncep=nd cu data de 26
aprilie 2006, Radio Trinitas
poate fi recep]ionat [i pe frec-
ven]a de 93,10 MHz `n ora[ul
Zal\u [i `n `mprejurimile sale,
sta]ia de emisie afl=ndu-se `n
incinta Bisericii „Sf=nta Vi-
neri“ din ora[ul Zal\u.
Sta]ia Radio Trinitas de la
B=rlad (93,70 MHz) a fost re-
alizat\ `n ziua de 21 iunie
2005, pe Dealul Tr\stiana, de
l=ng\ B=rlad, fiind g\zduit\
pe st=lpul Prim\riei ora[ului
B=rlad de pe acest deal. Pro-
gramele postului de radio Tri-
nitas au putut fi recep]ionate
`n ora[ul B=rlad [i `n `mpre-
jurimile sale `ncep=nd cu ora
1530 a zilei de 22 iunie 2005.
~n ziua de 25 iunie 2005,
`ncep=nd cu ora 1810, pro-
gramele postului de radio
Trinitas pot fi recep]ionate [i
`n ora[ul Bicaz [i `n `mpre-
jurimile sale pe frecven]a de
91,20 MHz. Sta]ia de emisie
radio Trinitas Bicaz a fost de-
finitivat\ `n ziua de 21 a aces-
tei luni, `n site-ul Societ\]ii
Na]ionale de Radiocomunica-
]ii de pe Muntele Sima de l=n-
g\ Bicaz.
Sta]ia de emisie Radio Tri-
nitas H=rl\u (92,20 MHz) a
fost realizat\ la sf=r[itul lunii
iunie 2005, pe crucea din in-
cinta M\n\stirii S=ngeap-Ba-
saraba. Programele postului
de radio Trinitas au `nceput
s\ fie recep]ionate `n H=rl\u
din seara zilei de 2 iulie 2005,
`ncep=nd cu ora 2330.
Programele postului de ra-
dio Trinitas pot fi recep]ion-
ate pe frecven]a de 88,90 MHz
`n Boto[ani [i `mprejurimi `n-
cep=nd cu data de 10 august
2005, orele 1615. Sta]ia de
emisie Radio Trinitas Boto-
[ani a fost realizat\ `n cel mai
scurt timp.
Din data de 15 septembrie
2005, ora 1435, programele
postului de radio Trinitas pot
fi recep]ionate `n ]inutul Ha-
]eg pe frecven]a 100,20 MHz.
~ncep=nd cu ora 1545 a
zilei de 16 septembrie 2005, a
fost pus\ `n func]iune sta]ia
de emisie Radio Trinitas din
localitatea Moldova Nou\ pe
frecven]a 104,30 MHz.
Sta]ia de emisie Radio
Trinitas de pe V=rful V\ratec
94,30 MHz a fost amplasat\
`ntr-un loc realizat de Epis-
copia Maramure[ului [i S\t-
marului (st=lp [i cl\dire cen-
tru emi]\tor). Prin interme-
diul acestei sta]ii de emisie,
Radio Trinitas putea fi ascul-
tat `ncep=nd cu data de 7 oc-
tombrie 2005, ora 1245, inte-
gral `n jude]ul Maramure[ [i
par]ial `n jude]ele Satu Mare,
S\laj, Cluj [i Bistri]a-N\s\ud.
~n data de 7 iulie 2006,
postul de radio Trinitas al Mi-
tropoliei Moldovei [i Bucovi-
nei a ob]inut din partea In-
spectoratului General pentru
Telecomunica]ii [i Tehnologia
Informa]iei acordul de a muta
sta]ia Radio Trinitas cu frec-
ven]a 94,3 MHz de pe V=rful
V\ratec pe V=rful Mogo[a de
l=ng\ Baia Mare cu o putere
de emisie de 3 KW. Astfel du-
minic\, 19 noiembrie 2006,
`ncep=nd cu ora 1430, Radio
Trinitas emite pe frecven]a
94,3 MHz de pe V=rful Mo-
go[a, site-ul EON Baia Mare,
m\rind astfel aria de emisie a
Radioului Trinitas pe frecven-
]a 94,3 MHz `n zona de nord a
Mar]i, 17 aprilie 2007
Cea mai important\ sta]ie de emisie
a postului de radio Trinitas este `n Mun]ii
Bucegi, fiind instalat\ pe V=rful Co[tila
Transilvaniei: jude]ele Mara-
mure[, Satu Mare, S\laj, Bi-
hor, Cluj [i Bistri]a N\s\ud.
~n luna octombrie 2004,
Radio Trinitas a ob]inut, `n
urma concursului organizat
de Consiliul Na]ional al Audio-
vizualului, licen]a audiovizu-
al\ nr. R576/20 octombrie
2004, pentru frecven]a 93,00
MHz, `n localitatea Gheor-
gheni, ale c\rei coordonate
geografice corespund sta]iei
Societ\]ii Na]ionale de Ra-
diocomunica]ii de pe V=rful
Harghita.
Utilitatea realiz\rii
sta]iilor Radio Trinitas
Sta]ia Radio Trinitas de pe
V=rful Harghita a fost rea-
lizat\ `n ziua de 5 octombrie
2005, cu sprijinul financiar al
Arhiepiscopiei Sibiului [i al
Episcopiei Covasnei [i Har-
ghitei [i a `nceput s\ emit\ `n
seara aceleia[i zile, de la ora
2200, `ns\ nu la parametrii
tehnici din licen]\, ci la o pu-
tere mult mai mic\. Prin inter-
mediul Sta]iei de pe Vf. Har-
ghita, Radio Trinitas a adus
Cuv=ntul lui Dumnezeu din
Biseric\ `n casele cre[tinilor
ortodoc[i din zona de est, sud-
est [i sud a Transilvaniei, `n-
]eleg=nd aici jude]ele Harghi-
ta, Covasna, Bra[ov, integral,
[i jude]ele Mure[ [i Sibiu,
par]ial.
A doua etap\ a folosirii frec-
ven]ei de 93,00 MHz de la
Harghita la puterea maxim\
de 60 KW s-a f\cut `n toamna
anului 2006. Astfel, `ncep=nd
cu orele 1930 din ziua de 17 oc-
tombrie 2006, Radio Trinitas
poate fi recep]ionat cu puterea
de 60 KW pe frecven]a de 93,00
MHz de peste 2 milioane de as-
cult\tori din jude]ele Harghi-
ta, Covasna, Bra[ov, Mure[, Si-
biu, Alba [i par]ial `n jude]ele
Hunedoara, Bistri]a-N\s\ud,
Cluj [i S\laj.
Sta]ia de emisie Radio Tri-
nitas Tg. Neam] a fost rea-
lizat\ `n ziua de 17 decembrie
2005 `n incinta parohiei „Sfin-
]ii Voievozi“ - Pometea din ora-
[ul Tg. Neam], Radio Trinitas
put=nd fi recep]ionat `n ora[ [i
`n `mprejurimile sale `ncep=nd
cu orele 1815 pe frecven]a
106,7 MHz.
~n zilele de 10-11 mai
2006, sta]ia de emisie Radio
Trinitas de la Tg. Neam] a
fost mutat\ din incinta paro-
hiei „Sfin]ii Voievozi“ - Po-
metea Tg. Neam], pe Dealul
Boi[tea `n site-ul VODA-
FONE. Odat\ cu aceast\ mu-
tare a fost necesar\ [i schim-
barea frecven]ei pe care pot fi
recep]ionate programele pos-
tului de radio Trinitas de pe
106,7 MHz pe 106,8 MHz, ast-
fel c\ programele postului
nostru de radio pot fi recep]io-
nate `n `ntreg Protopopiatul
Tg. Neam].
Sta]ia de emisie Radio Tri-
nitas Gura Humorului a fost
pus\ `n func]iune `n ziua de 21
decembrie 2005, programele
Radio Trinitas put=nd fi re-
cep]ionate `n ora[ul Gura
Humorului [i `n `mprejurimi
`ncep=nd cu orele 2245 pe
frecven]a 92,8 MHz.
Radio Trinitas poate fi ascul-
tat [i `n ora[ul R\d\u]i [i `n
5
`mprejurimile sale pe frecven]a
de 97,80 MHz. Realizarea aces-
tei sta]ii de emisie a fost f\cut\
`n ziua de 31 mai 2006 de echipa
tehnic\ a postului de radio
Trinitas `n site-ul VODAFONE
din ora[ul R\d\u]i.
Trinitas, postul de radio al
Mitropoliei Moldovei [i Bu-
covinei, poate fi recep]ionat din
seara zilei de 17 august 2006
`n municipiul Sibiu [i `n
`mprejurimile sale pe frecven]a
de 93,3 MHz. Deschiderea
acestei sta]ii de emisie are o
semnifica]ie deosebit\ `n con-
textul anului 2007, c=nd Sibiul
este capitala european\ a cul-
turii, postul nostru de radio
constituindu-se `n promotorul
cel mai important al valorilor
culturale ortodoxe din
Rom=nia.
Ultima sta]ie de emisie
Radio Trinitas realizat\ p=n\
`n momentul de fa]\ este cea
de la Dur\u, cu frecven]a de
91,80 MHz. Aceast\ sta]ie a
fost pus\ `n func]iune `n data
de 5 februarie 2007, `ncep=nd
cu ora 1815, programele postu-
lui de radio Trinitas put=nd fi
recep]ionate `n localitatea
Dur\u [i `mprejurimi. Echipa-
mentele tehnice ale sta]iei de
emisie Radio Trinitas Dur\u
au fost amplasate `n Vila
Gabriela de pe Dealul Fa]a
Dur\ului.
Utilitatea realiz\rii sta]iilor
Radio Trinitas se vede prin mi-
ile de telefoane pe care le-am
primit `n emisiunile postului
de radio Trinitas, at=t cu
ocazia anivers\rilor, c=t [i cu
alte prilejuri, de la ascult\tori
din `ntreaga ]ar\, care au
mul]umit Bisericii Ortodoxe
Rom=ne pentru posibilitatea
pe care o ofer\ credincio[ilor de
a primi `n casele lor, prin in-
termediul undelor hertziene,
Cuv=ntul lui Dumnezeu,
transmis de programele postu-
lui de radio al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei.
Radio Trinitas a reu[it ca,
`ntr-un interval de 3 ani, s\-[i
extind\ aria de emisie de la o
singur\ sta]ie, care emitea pe
frecven]a de 92,70 MHz `n Ia[i,
la un num\r de 25 sta]ii, care
acoper\ aproape 70% din teri-
toriul Rom=niei. ~n momentul
de fa]\, Radio Trinitas are o
echip\ redac]ional\ format\
din 1 director, 1 redactor [ef, 1
redactor [ef adjunct, 1 [ef ser-
viciu tehnic, 22 redactori, 2 re-
porteri, 5 colaboratori, 8 opera-
tori tehnici, 1 redactor website
[i 1 secretar de redac]ie.
La ceas aniversar, osteni-
torii postului de radio Trinitas
mul]umesc Bunului Dumne-
zeu pentru toate binefacerile
rev\rsate, precum [i ~nalt Prea
Sfin]itului Daniel, Arhiepiscop
al Ia[ilor [i Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, pentru
grija p\rinteasc\ ce o poart\ `n
lucrarea pastoral-misionar\ de
propov\duire a dreptei credin-
]e pe unde hertziene. ~n acela[i
timp, mul]umim [i tuturor
eparhiilor de pe cuprinsul Pa-
triarhiei Rom=ne care au `n-
]eles c\ prin sus]inerea finan-
ciar\ lunar\ a activit\]ilor pos-
tului de radio Trinitas con-
tribuie la intensificarea misi-
unii cre[tin-ortodoxe prin in-
termediul undelor hertziene
`n ]ara noastr\. a
6 Mar]i, 17 aprilie 2007
PE SCURT
România risc\
sanc]iuni din cauza
marilor poluatori
Marile companii din industria
siderurgic\ [i chimic\ ar putea
determina oficialii europeni s\
declan[eze procedura de infrige-
ment, dac\ nu vor accelera rit-
mul de implementare a
Directivei IPPC, a declarat, mi-
nistrul Mediului, Attila Korodi.
Procedura de infrigement
reprezint\ mecanismul prin care
Comisia European\ poate pena-
liza un stat membru dac\ acesta
nu `[i `ndepline[te obliga]iile
asumate prin negocierile de
aderare. Cazul respectivei ]\ri
ajunge `n fa]a Cur]ii de Justi]ie a
Comunit\]ilor Europene (CJCE),
care va decide aplicarea unor
sanc]iuni. Acestea pot fi de
câteva sute de mii de euro pe zi
sau chiar mai mari, fiind calcu-
late `n func]ie de gravitatea
nerespect\rii normelor, durata
acestei situa]ii sau capacitatea
de plat\ a statului sanc]ionat.
Ministrul Mediului sus]ine c\
din cele 638 de instala]ii care
intr\ sub inciden]a Directivei
privind prevenire [i controlul in-
tegrat al polu\rii (IPPC), 74 au
solicitat sistarea activit\]ii, alte
81 de solicit\ri fiind `n lucru la
Ministerul Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile (MMDD).
„Procedura de infrigement poate
s\ apar\ din cauza marilor com-
panii din industria siderurgic\
[i chimic\, companii care trebuie
s\ se conformeze [i care, din
punctul nostru de vedere, au
ritm lent de implementare a di-
rectivei privind IPPC“, a explicat
ministrul Mediului [i Dezvolt\rii
Durabile, Attila Korodi. Korodi a
precizat c\ termenul limit\ pe
care companiile care de]in in-
stala]ii aflate sub inciden]a di-
rectivei IPPC `l au la dispozi]ie
pentru conformare este 10 oc-
tombrie 2007. Totodat\, potrivit
ministrului de resort, 195 de in-
stala]ii au perioade de tranzi]ie,
unele chiar pân\ `n anul 2014.
~n ceea ce prive[te ritmul lent de
implementare a m\surilor de
mediu de c\tre aceste companii,
Korodi a declarat c\ autorit\]ile
de mediu „vor fi foarte drastice“.
Defri[\ri masive
`n Rom=nia
`n ultimii 17 ani
Peste 150 de mii de hectare de
p\dure au fost defri[ate din fon-
dul forestier na]ional al
României `n ultimii 17 ani, a de-
clarat, joi, Gheorghe Mohanu, di-
rector `n cadrul Regiei Na]ionale
a P\durilor Romsilva. „Din
aceast\ suprafa]\ circa 50.000 de
hectare au fost defri[ate ilegal [i
mai mult de 100.000 de hectare
au fost degradate sau br\cuite,
iar fenomenul, din p\cate, nu
poate fi oprit“, a precizat
Mohanu. Potrivit acestuia una
dintre cauzele acestui fenomen
ar fi aplicarea legisla]iei de retro-
cedare a p\durilor c\tre fo[ti
proprietari, care, este adesea
d\un\toare p\durii din cauza in-
coeren]ei actelor normative
emise `n acest domeniu.
„Caracterul incomplet al celor
trei acte normative succesive
emise pentru retrocedarea
p\durilor c\tre fo[ti proprietari
[i incoeren]a acestora au creat o
serie de aspecte de f\râmi]are a
fondului forestier pe de o parte,
dar [i de defri[are a unor impor-
tante suprafe]e retrocedate pe de
alt\ parte“, a spus Mohanu. De
asemenea, lipsa unor elemente
minimale de con[tiin]\ forestier\
la majoritatea noilor proprietari
de p\dure, cu prec\dere per-
soane fizice, [i `ntârzierea nejus-
tificat\ a adopt\rii legisla]iei sil-
vice au determinat situa]ia ac-
tual\ la nivelul fondului forestier
na]ional. a
Ministerul Mediului a preg\tit 15 proiecte pentru accesarea fondurilor UE
Ministerul Mediului a
preg\tit 15 proiecte ma-
jore pentru accesarea
fondurilor europene, `n
2007, a c\ror valoare es-
te de câteva milioane de
euro, la care se adaug\
investi]iile `n asisten]a
tehnic\ pentru proiecte-
le viitoare, a declarat
ministrul Mediului, Atti-
la Korodi.
De asemenea, Korodi
a precizat c\ Ministerul
Mediului [i Dezvolt\rii
Durabile (MMDD), `n ca-
litate de autoritate de
Cresc\torii de animale vor fi
sprijini]i cu 300 de milioane de lei
a Zootehnia va mai primi bani `n acest an [i prin Pl\]ile Na]ionale Directe
Complementare (PNDC) dup\ publicarea ordinului ministrului Agriculturii
privind aplicarea schemelor de pl\]i `n „Monitorul Oficial“ a ~n acest an,
MADR mai aloc\ o sum\ de 1,69 milioane lei din fondurile totale
destinate sectorului zootehnic pentru conducerea registrelor genealogice
pentru bovine [i 368.000 lei pentru cele ale ovinelor [i caprinelor a
Cresc\torii de anima-
le vor fi sprijini]i financi-
ar cu circa 300 de milioa-
ne lei `n 2007, din buge-
tul Ministerului Agricul-
turii [i Dezvolt\rii Rura-
le (MADR), a declarat Pe-
tre Nicolae, [ef serviciu
`n cadrul MAPDR.
„Zootehnia va mai pri-
mi bani `n acest an [i
prin Pl\]ile Na]ionale
Directe Complementare
(PNDC) dup\ publicarea
ordinului ministrului
Agriculturii privind apli-
carea schemelor de pl\]i
`n «Monitorul Oficial»“, a
precizat Nicolae.
Subven]iile se acord\
nu numai pentru sus]i-
nerea diferitelor specii
de animale, ci [i pentru
serviciile din domeniul
zootehnic.
Potrivit datelor furni-
zate de reprezentantul
MAPDR, pentru sus]ine-
rea amelior\rii popula]i-
ilor de animale au fost
alocate 6,821 milioane
lei, mai mult de jum\-
tate din aceast\ sum\ -
3,5 milioane de lei - fiind
destinat\ efectu\rii con-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a POPULA}IA ROM+-
NIEI ESTE ~N SC|DERE
CONTINU|: Popula]ia Ro-
mâniei a continuat s\ scad\
[i `n luna februarie 2007, na-
talitatea situându-se sub
nivelul mortalit\]ii, ceea ce
a condus c\tre un spor natu-
ral negativ al popula]iei, se
arat\ `ntr-un comunicat al
Institutului Na]ional de Sta-
tistic\ (INS). Potrivit INS,
`n luna februarie a anului
2007, rata natalit\]ii a sc\-
zut fa]\ de luna ianuarie a
aceluia[i an de la 10,3 la
9,9‰. Astfel, num\rul per-
soanelor n\scute `n luna fe-
bruarie a fost de 16.402, cu
2.400 mai mic decât `n ia-
nuarie. De asemenea, INS
informeaz\ c\ [i rata mor-
talit\]ii a sc\zut `n februarie
la 12,4‰, fa]\ de 14‰ cât a
fost `n ianuarie, num\rul
deceda]ilor fiind de 20.482,
cu 5.100 mai pu]in decât `n
ECONOMIC
management, va orga-
niza, `n cursul anului
2007, „o strigare“ de pro-
iecte pentru elaborarea
Planului de manage-
ment pentru ariile prote-
jate.
„Noi viz\m anul a-
cesta 15 proiecte mari pe
Planul Opera]ional Sec-
torial de Mediu. Dintre
acestea, zece sunt `n do-
meniul calit\]ii apei,
respectiv investi]ii `n in-
frastructura de ap\ po-
tabil\ [i ap\ uzat\, iar
celelalte cinci sunt pen-
trolului oficial al perfor-
man]elor de produc]ie la
ovine [i caprine. Astfel,
ciobanii vor primi pen-
tru achizi]ionarea unor
containere pentru con-
servarea materialului
seminal congelat o sub-
ven]ie de 3.500 lei/buca-
t\. De asemenea, sunt
sus]inute financiar [i
cheltuielile de testare a
masculilor la t\ura[i [i
la berbeci/]api, precum [i
cele pentru autorizarea
echipamentelor de clasi-
ficare a carcaselor de
porcine.
~n acest an, MADR
mai aloc\ o sum\ de 1,69
milioane lei din fonduri-
le totale destinate sec-
torului zootehnic pentru
conducerea registrelor
genealogice pentru bovi-
ne [i 368.000 lei pentru
cele ale ovinelor [i capri-
nelor.
Subven]ii
pentru ciobani
Nu `n ultimul rând,
ciobanii pot primi pentru
o oaie o subven]ie de 7,48
ianuarie. Totodat\, rata
mortalit\]ii infantile a
sc\zut de la 15,5 la 10,7‰.
Sporul natural negativ, care
indic\ un deficit al per-
soanelor care se nasc fa]\ de
cele decedate, a sc\zut de la
-3,7 mii de persoane `n luna
ianuarie la -2,5 mii de per-
soane `n luna februarie, se
mai arat\ `n comunicat.
a LEUL, UN NOU MA-
XIM ISTORIC ~N RAPORT
CU DOLARUL: Moneda na-
]ional\ a urcat, ieri, la cea
mai `nalt\ cota]ie a ultimilor
[ase ani [i jum\tate fa]\ de
dolar, de 2,4602 lei/dolar, ca
efect combinat al aprecierii
leului fa]\ de euro [i al de-
precierii monedei americane
pe pie]ele interna]ionale.
Cursul afi[at ieri de Banca
Na]ional\ a României (BNR)
arat\ o apreciere a monedei
na]ionale cu peste un ban fa-
]\ de dolar (0,41%) de la
tru managementul inte-
grat al de[eurilor din [a-
se jude]e“, a spus minis-
trul Mediului [i Dezvol-
t\rii Durabile. Totodat\,
Korodi a ar\tat c\, `n a-
fara proiectelor elabora-
te pentru prima [i cea
de-a doua ax\ prioritar\
din POS Mediu, se va `n-
cerca demararea unor
proiecte privind reabi-
litarea sistemelor mu-
nicipale de termoficare,
proiecte incluse `n cea
de-a treia ax\ prioritar\.
Nu `n ultimul rând, este
de lei, banii fiind distri-
bui]i pentru controlul
produc]iei de lapte (5,18
lei/cap), de lân\ (0,50
lei/cap), pentru produc-
]ia de piele (1 leu/cap) [i
pentru produc]ia de
carne (0,80 lei/cap).
Petre Nicolae a preci-
zat c\ 288,179 milioane de
lei vor fi destinate `mbu-
n\t\]irii calit\]ii produ-
selor de origine animal\,
circa 80 de milioane de lei
pentru implementarea
sistemului de clasificarea
carcaselor la porcine, 5
milioane de lei pentru sis-
temul la bovine [i 3 milioa-
2,4704 lei/dolar, cât era vi-
neri, la 2,4602 lei/dolar. A-
cest nivel nu a mai fost atins
din 18 octombrie 2000, când
banca central\ a afi[at un
curs de 24.594 lei vechi (e-
chivalentul a 2,4594 lei noi)
pentru un dolar. BNR cal-
culeaz\ raportul leu/dolar `n
func]ie de evolu]ia pie]elor
financiare interna]ionale. Do-
larul a oscilat, `n prima par-
te a zilei de ieri, `ntre 1,3539
[i 1,3578 dolari/euro, iar la
ora 13:35, ora României,
cota]ia era de 1,3555
dolari/euro.
a CINCI OFERTE PEN-
TRU PRIVATIZAREA E-
LECTROPUTERE: AVAS a
primit cinci oferte pentru
privatizarea Electroputere
Craiova, de la A5 Invest SRL
Caransebe[, Grup Feroviar
Român SA, Vienna Interna-
tional Holding SRL, Al Ar-
rab Contracting Holding
vizat\ accesarea fondu-
rilor alocate pentru sto-
parea eroziunii costiere
[i prevenirea riscurilor
de inunda]ii.
~n ceea ce prive[te val-
oarea la care se ridic\
proiectele elaborate pen-
tru anul 2007, ministrul
Mediului a precizat c\
aceasta este de ordinul a
„câteva sute de milioane
de euro“. ~n privin]a pro-
iectelor viitoare, minis-
trul a spus c\ pentru a-
nul 2008 elaborarea al-
tor peste 30 de proiecte
ne de lei pentru scrofi]ele
care provin din ferme de
reproduc]ie de ras\ pur\.
Subven]iile pentru car-
nea de pas\re se ridic\
la 114,7 milioane lei (1,6
lei/cap), `n 2007, iar pen-
tru sus]inerea produc]iei
de miere au fost alocate
circa 7 milioane de lei
(20 lei/familia de albine).
Alte 5 milioane de lei
sunt destinate pentru
sus]inerea achizi]ion\rii
de medicamente nece-
sare cre[terii albinelor [i
pentru repopularea `n
stupi pe `ntreg teritoriul
na]ional. a
SRL [i de la Peeker Atomic
Energy System INC Lake-
wood Colorado. AVAS a scos
la vânzare 62,82% din capi-
talul social al Electroputere
Craiova, pe 20 februarie
2007. Pachetul de ac]iuni ur-
meaz\ s\ fie vândut prin ne-
gociere, `n cadrul c\reia pon-
derea pre]ului pachetului de
ac]iuni s\ fie de 20%. Crite-
riul care primeaz\ `n evalu-
area ofertelor este nivelul
investi]iilor care se vor face,
atât al celor sub form\ de
capital de lucru, cât [i al ce-
lor vizând regruparea activi-
t\]ilor `n primul an de activ-
itate. Scoaterea la vânzare a
pachetului de ac]iuni de]in-
ute de stat la Electroputere
Craiova reprezint\ cea de-a
[asea lansare la privatizare
a societ\]ii craiovene al c\-
rei principal obiect de activi-
tate este produc]ia de mo-
toare, generatoare [i trans-
formatoare electrice. a
este `n curs de finaliza-
re. Attila Korodi a preci-
zat c\ absorb]ia acestor
fonduri depinde `n mare
m\sur\ de capacitatea
autorit\]ilor locale de a
elabora [i derula proiec-
te.
Potrivit POS Mediu,
România va putea acce-
sa, `n perioada 2007-
2013, fonduri comunitare
`n valoare de 4,5 miliar-
de de euro, la care se a-
daug\ cofinan]area de la
bugetele de stat [i locale
de un miliard de euro. a
Pe 25 aprilie
`ncepe
Programul „Rabla“
~n 25 aprilie, `ncepe pro-
gramul de `nnoire a par-
cului na]ional auto 2007.
Administra]ia Fondului
pentru Mediu (AFM) a
validat lista produc\tori-
lor, importatorilor [i dis-
tribuitorilor de autoturis-
me, accepta]i `n Progra-
mul „Rabla“. Potrivit u-
nui comunicat al AFM,
General Motors [i Peu-
geot au primit cea mai
mare cot\ de vânzare a
ma[inilor.
General Motors, respec-
tiv Opel [i Chevrolet, va
putea vinde peste 3.800
de autoturisme, iar Peu-
geot, 2.800. Produc\torii
autohtoni, Dacia [i Dae-
woo au primit fiecare
câte o cot\ de 1.900 de
ma[ini. Acela[i num\r
de autoturisme va fi
vândut [i de c\tre
Porsche România.
De asemenea, `n cadrul
programului de `nnoire
a parcului na]ional auto
2007 mai pot fi cum-
p\rate aproape 1.500 de
automobile Fiat, peste
1.400 marca Ford,
aproximativ 600 Toyota,
aproape 400 Citroen,
peste 110 Mazda, 69
Hyundai, 12 Mercedes,
Chrysler, Jeep sau
Dodge, precum [i [apte
autoturisme Lada.
Prin acest program, Ad-
ministra]ia Fondului de
Mediu va scoate din cir-
cula]ie 16.500 de ma[ini
mai vechi de 12 ani, `n
schimbul c\rora propri-
etarii `[i pot cump\ra
ma[ini noi, economisind
3.000 de lei, prim\ oferi-
t\ de stat pentru casa-
rea ma[inii vechi. ~n
2006, prin programul de
stimulare a `nnoirii par-
cului na]ional auto au
fost scoase din uz 15.110
de ma[ini vechi. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 17 aprilie
Cerul va fi variabil, mai
mult noros `n jum\tatea de
sud-est a ]\rii unde izolat va
ploua slab. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat. Tem-
peraturile minime se vor si-
tua `ntre 0-60. Temperaturi-
le maxime vor fi cuprinse
`ntre 12-200.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 17.04.2007
Dolar SUA 2,4933
Euro 3,3447

~n 2001, Fran]a a alertat SUA
cu privire la planurile teroriste
Serviciile de informa-
]ii franceze i-au alertat,
`n ianuarie 2001, cu opt
luni `nainte de atentate-
le de la 11 septembrie,
pe omologii lor ameri-
cani despre un plan de
deturnare a unui avion
american de c\tre al-
Qaida, informeaz\ ieri
cotidianul „Le Monde“.
Cotidianul public\ `n
facsimil prima pagin\ a
unei „note de sintez\“
clasificat\ drept „secret
de ap\rare“ de c\tre
Direc]ia General\ pen-
tru Securitate Extern\
(DGSE). Nota de cinci
Mircea Geoan\ va candida la
eventualele preziden]iale anticipate
a Liderul social-democra]ilor continu\ s\ sus]in\ demersurile
de suspendare a Pre[edintelui Traian B\sescu a Premierul T\riceanu consider\
c\ aceast\ perioad\ de tensiuni politice s-a prelungit prea mult a
Cum deznod\m=ntul
luptei pentru suspenda-
rea din func]ie a pre[e-
dintelui B\sescu este
a[teptat pentru ziua de
joi, partidele parlamen-
tare `ncearc\ s\-[i sta-
bileasc\ strategiile poli-
tice pentru acest eveni-
ment. Mircea Geoan\
insist\ pentru continu-
area demersului anti-
B\sescu, `n vreme ce
premierul T\riceanu nu
[tie ce cale s\ aleag\.
PSD voteaz\
pentru suspendare
Pre[edintele PSD, Mir-
cea Geoan\, a declarat,
ieri, dup\ [edin]a Birou-
lui Permanent Na]ional
al partidului, c\ social-
democra]ii vor vota, `n
Parlament, pentru sus-
pendarea din func]ie a
pre[edintelui Traian B\-
sescu. Geoan\ a f\cut
precizarea c\ parlamen-
tarii social-democra]i vor
vota `n favoarea sus-
pend\rii din func]ie a
pre[edintelui Traian B\-
sescu, argumentând c\
dore[te `n acest fel s\ ter-
mine „orice specula]ie“ [i
„intoxicare“ cu privire la
„a[a-zisa schimbare de
pozi]ie a PSD“ cu privire
la atitudinea fa]\ de sus-
pendarea pre[edintelui.
La insisten]ele jurna-
li[tilor, Geoan\ a admis
c\ au existat voci, `n ca-
drul conducerii partidu-
lui, care au sus]inut c\,
`n actualul context creat
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a VIOLEN}E SOLDATE
CU MOR}I ~NTRE G|{TILE
DE CARTIER: Conflictele
`ntre g\[tile de cartier fac
victime `n capital\. Un
tân\r de 17 ani a murit [i
al]i doi au fost r\ni]i dup\
ce duminic\ noaptea au
fost implica]i `ntr-o al-
pagini datat\ 5 ianuarie
2001 [i intitulat\ „Pro-
iect de deturnare a unui
avion de c\tre islami[ti
radicali“ a fost transmi-
s\ dup\ cel mult câteva
zile [efului biroului CIA
de la Paris, Bill Murray,
asigur\ „Le Monde“. No-
ta, la care AFP a avut
acces integral, anun]\
c\ „membri ai organiza-
]iei lui Osama ben La-
den `n cooperare cu re-
prezentan]i ai mi[c\rii
taleb [i grupurilor ar-
mate cecene preg\tesc
de la `nceputul anului
2000 un proiect de de-
Mircea Geoan\ promite c\ de la Cotroceni suspendarea
va schimba `n bine clasa politic\
de anun]ul lui Traian
B\sescu referitor la de-
misia sa `n eventualita-
tea `n care va fi suspen-
dat de Parlament, sus-
pendarea acestuia ar fi
„inoportun\“.
Pe de alt\ parte, Geoa-
n\ a evitat s\ r\spund\
la `ntreb\rile referitoa-
re la modul `n care ar
putea fi adunate, `n Par-
lament, cele 235 de vo-
turi necesare suspend\-
rii pre[edintelui B\ses-
cu. El s-a declarat con-
vins c\ „vor exista sufi-
ciente“ voturi `n acest
sens, afirmând c\ apre-
ciaz\ c\ reprezentan]ii
PRM „`[i vor onora an-
gajamentul“ ini]ial, de a
terca]ie `n zona Pie]ei
Obor. Medicii de pe ambu-
lan]\ au sosit imediat la
locul incidentului, `ns\ nu
au mai putut face nimic
pentru a salva via]a
tân\rului de 17 ani: acesta
a murit `n drum spre spi-
talul de urgen]\
Floreasca. Al]i doi tineri,
ACTUALITATE
turnare a unui avion“.
Documentul formuleaz\
ipoteza unui proiect de
deturnare a unui avion
american cu plecare de
la Frankfurt, unde ar
exista o celul\ al-Qaida,
spre Statele Unite. Apa-
ratul ar fi urmat s\ fie
deturnat spre Kanda-
har, `n sudul Afganista-
nului. {eful pilo]ilor ca-
re au ac]ionat la 11 sep-
tembrie 2001, Mohamed
Atta, formase cu doi ani
`nainte o celul\ al-Qai-
da la Hamburg, tot `n
Germania. Aceast\ not\
citeaz\, de asemenea,
Liberalii europeni
`ncurajeaz\
vota pentru suspenda-
rea lui B\sescu.
Geoan\ vrea
pre[edinte
~n privin]a evolu]iilor
ulterioare votului de joi
din Parlament, Mircea
Geoan\ a spus: „nu vom
ezita s\ punem `n cursa
preziden]ial\ cel mai bi-
ne cotat reprezentant al
PSD“.
Coment=nd candida-
turile posibile din partea
social-democra]ilor pen-
tru func]ia suprem\ `n
stat, liderul PSD a de-
clarat c\ „pe sistemul ac-
tual, cel mai bine st\ `n
sondaje Mircea Geoan\“,
care aveau mai multe
pl\gi `njunghiate, au fost
transporta]i de urgen]\ la
spital. Poli]i[tii deplasa]i
la fa]a locului nu au reu[it
s\ afle motivul alterca]iei
dintre cele dou\ g\[ti de
cartier.
a ROBERT TURCES-
CU, NOUL DIRECTOR EDI-
[apte companii de trans-
port aerian care ar pu-
tea fi ]inta deturn\rii,
printre care American
Airlines [i United Air-
lines, cele dou\ compa-
nii americane ale c\ror
confirm=ndu-[i astfel in-
ten]ia de a ajunge `n fo-
toliul de la Cotroceni. El
a mai spus c\ s-a decis
constituirea unui grup
de lucru pentru con-
turarea „unei noi Re-
publici“, care s\ asigure
o func]ionare corect\ la
`ncheierea tranzi]iei de
la comunism la demo-
cra]ie. Potrivit liderului
PSD, acest lucru ar pre-
supune reglementarea
raporturilor dintre pre-
[edinte [i premier [i re-
formarea clasei politice,
prin modificarea Consti-
tu]iei.
Dac\ `n tab\ra PSD
lucrurile par a fi destul
de clare, situa]ia nu este
la fel de limpede la liber-
ali. A[a cum a obi[nuit `n
ultima vreme, liderul
grupului ALDE (liberalii
europeni) din Parlamen-
tul European, Graham
Watson, a venit `n Ro-
m=nia pentru a-[i sus-
]ine confra]ii politici de
pe D=mbovi]a. El a de-
clarat, ieri, la Bucure[ti,
c\ eventuala suspendare
din func]ie a pre[e-
dintelui Traian B\sescu
nu ar periclita succesul
integr\rii europene a
României, `ncuraj=nd
astfel o raliere a PNL la
curentul anti-B\sescu
din parlament. ~n leg\-
tur\ cu situa]ia politic\
TORIAL AL „COTIDIANU-
LUI“: Jurnalistul Robert
Turcescu este noul direc-
tor editorial al ziarului
„Cotidianul“, iar func]ia de
redactor-[ef a publica]iei
va fi preluat\ de Mihnea
M\ru]\. Conform repre-
zentan]ilor grupului Reali-
tatea - Ca]avencu, care de-
Mar]i, 17 aprilie 2007
aparate au fost deturna-
te la 11 septembrie. A-
tentatele s-au soldat cu
aproape 3.000 de mor]i.
DGSE a refuzat s\ co-
menteze aceste dezv\lu-
iri. a
din România, liderul
ALDE a spus c\ „toate
]\rile trec prin perioade
dificile“. „Ceea ce se pe-
trece `n România este o
consecin]\ logic\ a tensi-
unilor dintre pre[edinte
[i premier. S-a format
un guvern f\r\ PD [i ex-
ist\ un proces `n curs de
suspendare a pre[edin-
telui despre care cred c\
nu ar periclita succesul
integr\rii“, a declarat
Watson, care nu pare
`ns\ s\-l fi convins pe
premier.
T\riceanu
ar vrea pace
De[i `ncurajat de li-
derul ALDE chiar la Bu-
cure[ti, [eful PNL, C\lin
Popescu-T\riceanu, a de-
clarat ieri c\ sper\ ca
Parlamentul s\ pun\
cap\t disputei politice
privind suspendarea pre-
[edintelui, disput\ pe
care o consider\ inutil\
[i care seam\n\ cu „lup-
ta unei singure persoane
de a-[i p\stra func]ia“.
La finalul `ntrevederii
pe care a avut-o ieri cu
liberalii europeni, pre-
mierul a spus c\ nu
dore[te ca disputa pri-
vind suspendarea [i con-
flictele politice s\ bruieze
scrutinul pentru Par-
lamentul European, cu a-
tât mai mult cu cât Gu-
vernul a amânat deja a-
legerile europene pentru
toamn\. {eful PNL sus-
]ine c\ aceast\ perioad\
de tensiuni politice s-a
prelungit prea mult.
T\riceanu a refuzat s\
spun\ cum vor vota par-
lamentarii PNL `n ce
prive[te suspendarea [e-
fului statului, limitân-
du-se la a preciza c\ va
face public\ decizia par-
tidului atunci când va fi
cazul. a
]ine „Cotidianul“, noua
conducere editorial\ a
publica]iei are ca principal
obiectiv stabilizarea tira-
jului mediu zilnic vândut
la peste 30.000 de exem-
plare, tiraj care variaz\ `n
acest moment `ntre 20.000
[i peste 50.000 de exem-
plare. a
7
LUMEA PE SCURT
Irak: radicalii [ii]i
ies de la guvernare
Mi[carea controversatului lider
radical [iit Moqtada Sadr a
anun]at oficial ieri c\ se retrage
din guvernul irakian condus de
Nouri al-Maliki, `n cadrul unei
conferin]e de pres\ la Bagdad.
„Motivul principal al acestei de-
cizii este absen]a unui r\spuns al
primului ministru la cererile celor
aproape un milion de persoane din
ora[ul [iit sfânt Najaf privind re-
tragerea trupelor americane din
Irak [i deteriorarea condi]iilor de
securitate [i a serviciilor publice“,
a declarat liderul grupului parla-
mentar al lui Moqtada Sadr,
Nassar al-Rubaie. Moqtada Sadr,
a c\rui mi[care conduce [ase mi-
nistere ale guvernului de uniune
na]ional\ [i dispune de 32 din cele
275 de mandate parlamentare, a
boicotat deja timp de dou\ luni, de
la 29 noiembrie pân\ la sfâr[itul
lunii ianuarie, guvernul, pentru a
protesta contra unei `ntâlniri
`ntre Maliki [i pre[edintele ameri-
can George W. Bush, `n Iordania.
De la lansarea noului plan de se-
curitate privind Bagdadul, la 14
februarie a.c., de c\tre trupe
irakiene [i americane, Armata lui
Mahdi, mili]ia lui Sadr, nu [i-a
mai f\cut apari]ia pe str\zile capi-
talei irakiene [i se pare c\ Moqta-
da Sadr s-ar afla acum `n Iran,
conform unor surse americane.
Hillary Clinton face
campanie de 31 mil. $
Dintre to]i poten]ialii candida]ii la
pre[edin]ia Statelor Unite, sena-
toarea Hillary Rodham Clinton `[i
permite cea mai scump\ campanie
electoral\. La ora actual\, fosta
prim\ doamn\ a Americii are la
dispozi]ie 31 de milioane de dolari,
adic\ mai mult decât oricare alt
posibil rival. Pe locul doi este unul
dintre principalii ei rivali, sena-
torul Barack Obama, care lupt\ [i
el pentru a deveni candidatul
Partidului Democrat la pre[edin-
]ie. Tot `n primele trei luni ale a-
nului, Obama a adunat doar cu
200.000 de dolari mai pu]in decât
Hillary Clinton. Fosta prim\
doamn\ a Statelor Unite a preluat
`ns\ decisiv conducerea, dup\ ce a
reu[it s\-[i transfere `n fondul de
campanie 10 milioane de dolari
din banii care i-au r\mas dup\
cursa pentru Senat. Pân\ acum,
Clinton [i Obama au cheltuit
fiecare `n jur de 6 milioane de
dolari. Fondurile de campanie ar
putea juca un rol decisiv la alege-
rile din 2008, din moment ce lupta
electoral\ a `nceput mai devreme
ca de obicei. ~n plus, candida]ii
trebuie s\-i atrag\ de partea lor
pe aleg\torii din state mari, cum
sunt California, New York [i New
Jersey, unde difuzarea de spoturi
electorale la radiouri [i televiziuni
este foarte scump\.
UE este `ngrijorat\ de
reprimarea opozi]iei ruse
Comisia European\ s-a declarat
ieri „preocupat\“ de reprimarea
manifesta]iilor pa[nice ale
opozan]ilor lui Vladimir Putin ce
au avut loc la sfâr[itul s\pt\mânii
trecute la Moscova [i Sankt-Pe-
tersburg [i va aduce la cuno[tin]a
responsabilor ru[i aceast\ `ngrijo-
rare cu ocazia viitoarelor `ntâlniri.
„Comisia este foarte preocupat\
de evenimentele din week-end din
principalele ora[e ale Rusiei“, a
declarat Christiane Hohmann,
purt\toare de cuvânt a CE pentru
rela]ii externe. „Libertatea de ex-
presie [i libertatea de asociere
sunt valori foarte importante, pe
care Rusia, `n calitate de membru
al ONU, OSCE [i al Consiliului
Europei, s-a angajat s\ le res-
pecte“, a subliniat ea, ad\ugând
c\ „respectarea acestor principii
este foarte important\ `n faza pre-
electoral\ din Rusia“. a
 CM
YK

8 Mar]i, 17 aprilie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE

„Must\ria Nem]easc\“ din P\curari

a Ori c\ se vindea pe te miri ce, c\ci orzul era pe atunci hrana cailor, ori c\ ie[enii `i d\duser\ de gust,
dumerindu-se c\ cea mai tare bere era de trei ori mai slab\ dec=t vinul [i nici nu „tehuia“ ca rachiul,
cu timpul, oamenii au `nceput a o cerceta mai cu temei, iar „must\ria nem]easc\“ din hrubele fabricii
din P\curari a luat av=nt pe la 1863 a ~n vremea aceea, `n t=rg mai erau vreo [apte „ber\rii“ (fabrici),
dintre care unele `[i tr\geau apa direct din Bahlui a Fiart\ dup\ re]etele din Bavaria [i cu hameiul de acas\,
berea nu avea pereche, mai ales c\ se `mp\r]ea proasp\t\, chiar `n ograda fabricii a
gurile berii `ncoronate, ca
s\ bucure cinul b\rb\tesc
de Ion MITICAN cu berea bavarez\ [i pe
Atra[i de renumele Ie- cel femeiesc, cu faimoasa Inginerul
[ilor, a[ezare cu oameni drojdie de bere ce bulbuca Ion Mitican
harnici, blajini [i primi- pe dat\ pl\m\deala, nu-
tori, cu p\m=nturi m\- mai cuvinte de laud\ s-au cat\ de faimoasele fabrici
noase, vii roditoare [i po- spus. bucure[tene.
meturi bogate, mul]i me[-
te[ugari din ]\rile Euro- Berea se `mp\r]ea Berea din P\curari
pei veacului al-XVIII-lea nu se deosebea
se `ndreptau spre b\tr=- proasp\t\, chiar
na capital\ a Moldovei, `n ograda fabricii de berea Pilsen
doritori s\-[i arate price-
perea. Fiart\ dup\ re]etele Ambi]ios [i hot\r=t s\
Cum unii dintre ei e- din Bavaria [i cu hameiul fac\ din berea ie[ean\ o
rau me[teri s=rguincio[i, de acas\, berea nu avea b\utur\ f\r\ rival, Nicu
`n Uli]a P\curarilor, din- pereche, mai ales c\ se Nanu a m\rit beciurile, a
colo de ci[mea, `n preaj- `mp\r]ea proasp\t\ chiar ref\cut cl\dirile, a adus
ma Templului protestant `n ograda fabricii, deschi- ma[ini, o uzin\ electric\
unde se aciuau, a `nceput s\ cam o dat\ (1845) cu [i a schimbat re]etele.
s\ se `nfiin]eze o mic\ „a- sora ei din Pilsen, renu- Nu dup\ mult timp,
[ezare industrial\“ cu a- mita Prazdroj Pilsen, ce berea fabricii din P\cu-
teliere [i f\bricu]e de ca- avea s\ devin\ apoi sanc- rari, ce luase numele b\-
rete [i tr\suri, de stolerie tuarul interna]ional al t\ios „Zimbru“, intr\ `n
[i fier\rie, de p=nz\rie [i berii spre care se `n- concuren]\ cu faimoasele
botine, al\turi de mori dreapt\ voiajorii din toa- licori str\ine, bar=ndu-le
renumite, o boiangerie mo- „Ad\-i, Doamne, `n P\curari“, se ruga `ntr-o zi Proniei cere[ti t\ lumea. calea [i for]=nd „specia-
dern\ (Martin Buholtzer, R\mas\ f\r\ st\p=n li[tii“ `n bran[\ s\ recu-
un fost berar m=hnit de indiferen]a contemporanilor fa]\ de aceast\ prin 1868, ber\ria lui noasc\, `n cor cu gazetele,
1885) [i o mai veche fa-
bric\ de bere, „Must\ria podoab\ a Ia[ului istoric [i turistic, ce-ar trebui ocrotit\ cu dragoste „}vec“ trecea la Newe- c\ „berea Zimbru nu se
nem]easc\“, cum o pore- [i pus\ `n valoare „pentru a Domniilor Sale ve[nic\ pomenire“, klowski (1870), dar dup\ poate deosebi de berea
CM cleau, `n [ag\, ie[enii. cum spune de sus uitatul domn Alexandru Mavrocordat vreo 10 ani o `nchiria [i el Pilsen“ („Ecoul Moldo- CM
YK
Printre acestea, cam la lui Carol [i Georgina vei“, 23 ianuarie 1896). YK

mijlocul fostei uli]e, `n
calea noului bulevard cu
[ase benzi ce `nainta neos-
tenit dinspre Penicilina
c\tre Centru, cu buldoze-
rele `n frunte, se mai g\-
sea prin anul 1983 un cuib
de cl\diri co[covite [i h\r-
t\nite de v=nturi [i ploi.
Ber\rii care-[i
tr\geau apa
direct din Bahlui
Vechile zidiri impuse-
ser\ mult\ vreme res-
pect, c\ci str\bunica in-
dustriei ie[ene [i bunica
multor ber\rii rom=ne[ti
avea r\d\cini pe acolo de
peste dou\ secole. Mai
bine zis, din anul 1786,
c=nd domnitorul Alexan-
dru Mavrocordat slobozea
hrisov lui Herle] „gera-
hul“ (doctor la Sf. Spiri-
don) s\ `nfiin]eze o „fabri-
c\“ de bere `n preajma iz-
voarelor ce [o[oteau de
sub dealurile Muntenimii
(Copoului), „de la vale de
ci[meaua lui P\curar“.
Fiindc\, `nainte, ie[enii
n-au prea avut aplecare
spre b\uturile venetice
sau spre „tr\scaie“, cum
numeau ei `n der=dere
holercile [i tot neamul de
rachiuri tari, cu nume
pompoase, velni]ele fiind
`n t=rg doar r\t\cite pe
ici-acolo, mul]i localnici
au l\sat berea pe seama
„nem]imii“. Mul]umin-
du-se cu vinul din mere,
acri[or sau cel\lalt, mai
dulcu], din poama stafidi-
t\ de brume `n vi]ele sui-
te spre soare, pe c=]iva a-
raci [i un nuc.
Ce-i drept, berea fu-
sese cunoscut\ la Ia[i [i
pe vremea lui Vasile Lu-
pu, unui turc celebru,
Evilia Celebi, p\r=ndu-i-
se c\ t=rgove]ii ar soarbe-
o cu pl\cere (1659), iar
prin anul 1671, un anu-
me Gavril f\c=ndu-[i me-
seria de „berariu“.
Cu toate acestea, abia
c\tre anul 1800 a `nceput
s\ aib\ mare trecere zea-
ma g\lbuie [i am\ruie, cu
spum\ plesnind `n c\nile
c\p\cite precum „chi[c=-
re]ul“ de poam\, toamna,
la vremea culesului.
Ori c\ se vindea pe te
miri ce, c\ci orzul era pe
atunci hrana cailor, ori c\
ie[enii `i d\duser\ de
gust, dumerindu-se c\ cea
mai tare bere era de trei
ori mai slab\ dec=t vinul
[i nici nu „tehuia“ ca ra-
chiul, cu timpul, oamenii
au `nceput a o cerceta mai
cu temei, iar „must\ria
nem]easc\“ din hrubele
fabricii din P\curari a
luat av=nt prin 1863, fi-
ind `n t=rg vreo [apte
„ber\rii“ (fabrici), dintre
care unele `[i tr\geau apa
direct din Bahlui.
C=t de bun\ o fi fost
b\utura berarilor Herlle],
Millreroaia, Ignat {ul]
sau Natan Steiner, st\p=-
nii vremelnici ai z\c\to-
rilor care au dat numele
[i unei str\zi - Ber\ria
Veche (azi P. Poni) - nu se
prea [tie, `ns\ de licoarea
neam]ului lohan Zweck
(}vec ori Svec), berarul
sosit `n P\curari prin anii
1842-1845 de pe melea-
Muller. Schimb=ndu-se
mereu posesorii, prin a-
nul 1886, gazetele ves-
teau v=nzarea stabili-
mentului cu dou\ etaje,
ma[ini, c\zi, popic\rie as-
faltat\, dou\ ghe]\rii
pline cu sloiuri - c\rate
toat\ iarna din Bahlui [i
o gr\din\ cu pomi [i fan-
fare pentru „amuzarea
consumatorilor“. Astfel,
prin 1892, trecea `n st\-
p=nire altui sufletist,
Nicu Nanu. Era, de altfel,
singura fabric\ care mai
r\m\sese activ\ `n stra[-
nica concuren]\ provo-
Pentru a atrage mai
mul]i aderen]i de partea
b\uturii din orz, f\r\ a
`ncuraja be]ia, berarii de
la Zimbru au transformat
momentul `nghi]irii pe
ner\suflate ale unor hal-
be `ntr-o pl\cut\ [i atr\-
g\toare `nt=lnire popula-
r\ de s=mb\t\ [i dumini-
c\ dup\-amiaz\.
Redeschiz=nd gr\dina
locantei lui Miller, cu cele
vreo 200 de mese r=ndui-
te la umbra copacilor, be-
rarii au dat farmec [i od\-
ilor umpl=ndu-le cu scule
vechi ber\re[ti, tablouri

Din b\tr=na ber\rie un locantier

sufletist ar face din ea un punct rentabil
de mare atrac]ie, bucur=ndu-se de
tradi]ia celor peste 200 de ani, de spa]iile
cl\dirilor vechi [i de ad=ncul beciului
CM
YK

[i inscrip]ii, `ntre care, la
vedere, se afla Hrisovul
domnitorului Alexandru
Mavrocordat, care cerea
urma[ilor, la 1 august
1786, ca nimeni „s\ nu
surpe aceast\ mil\ (zidi-
re), ci mai v=rtos s-o `nt\-
reasc\ pentru a Domnii-
lor Sale cinste [i ve[nic\
pomenire“.
Potrivit unui „oariu“,
la mesele lungi de stejar
afumat cu lai]e la fel de
arhaice, din ceas `n ceas,
`n zilele de lucru [i la
fiecare jum\tate, `n zi de
s\rb\toare, se a[ezau ca
la praznic nenum\ra]ii
vizitatori. Fiindc\ orice
b\utur\, `n afar\ de ap\,
cere un „a[ternut“, `nain-
tea `mp\r]irii c\nilor cu
berea neagr\ se punea `n
fa]a vizitatorilor c=te o
strachin\ sm\l]uit\, um-
plut\ cu „curechi pr\jit“
(varz\ c\lit\), peste care
fumega o movil\ de m\-
m\lig\ [i se burica prin-
tre aburi un „trandafir“
rumen [i chip=rat, `m-
pro[c=nd `n jur tr=mbe de
abur cu mirosne de cim-
bru [i usturoi.
Dup\ `nghi]irea „a[ter-
nutului“ fierbinte l=ng\
care se cerea, din cump\-
tare, doar una sau dou\
c\ni de bere neagr\ [i re-
ce, oric=t ar fi fost pojarul
aprins de trandafirul `n-
focat, [i cei mai fanatici
„iubitori“ ai halbei cu un
cremwur[t [i o chifl\ tre-
ceau pe loc la „cultul“
Zimbrului [i p\r\seau
`ntrista]i lai]ele, l\s=nd
locul altor musafiri ce-[i
Ber\ria Bragadiru,
vedere din 1907
`nghi]eau limba a[tept=nd
pe la u[i, convin[i c\ cea-
sul ospe]iei ]inea c=t o zi.
Doritorii de petreceri
mai `ndelungate aveau
afar\, `n curte, gr\dina
plin\ de tei, salc=mi [i
ro[covi]\ (dintre care doi
martori au mai r\mas `n
josul str\zii O. B\ncil\,
p=n\ `n zilele noastre).
Rezisten]a
`n fa]a concuren]ei
Luminat\ feeric cu elec-
tricitate (la 8 mai 1896,
`naintea ora[ului), Gr\di-
na Zimbru frem\ta de lu-
me, ascult=nd muzica mi-
litar\ condus\ de celebrul
capelmaistru Lehr, `n
timp ce valurile berii blon-
de, atunci scoas\ din ghe-
]\riile subsolului, se re-
v\rsau `n halbele cu ca-
pac, s\ nu se piard\ nici un
strop de licoare sau de gaz.
Alte butoaie [ipoteau
prin ]evile celebrei Hale
de bere (aflate atunci `n
strada L\pu[neanu, cam
pe locul Gr\dinii Corso de
ast\zi). Dotat\ cu vreo
duzin\ de canele me[te-
[ugite cu ghib\cie, aces-
tea l\sau s\ curg\ `n c\ni
o anumit\ m\sur\, potri-
vit\ monedelor introduse
`n pu[culi]a lor, clien]ii
put=nd s\ aleag\, dup\
pofta inimii, `ntre berea
Zimbru sau Voine[ti (a
mai noului frabricant {te-
fan Negruzzi din 1895).
Trecut\ mereu `n alte
m=ini, precum Iulius Rei-
nicke care deschidea o
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
sec]ie original\ `n Pia]a
Unirii cu numele Elita, `n
mai 1907, ori Avram Be-
niaminovici (`ntre anii
1924-1948), b\tr=na be-
r\rie ce-a r\corit pe bu-
nici [i str\bunici tocmai
din vremea Unirii `nc\
rezista.
De[i la Ia[i ap\reau u-
na dup\ alta marile firme
bucure[tene: Bragadiru,
Lurher, Gambrinus, toate
cu elegante restaurante
`n Pia]a Unirii, la coasta
Ber\rii Zimbru pe care
fabrica P\curarilor o ]i-
nea cu succes (cam prin
dreptul hotelului Unirea
de azi), aceasta le `nfrun-
ta cu bere neagr\ local\
[i delicioasa bere Cara-
mel pentru femei.
Modernizat\, prin anii
1960, `n locul r\citoarelor
cu ghea]\ din Bahlui, be-
r\ria se dota cu frigorife-
re electrice (decembrie
1950), iar `n locul unor li-
nuri de lemn - pentru fer-
mentarea mustului - pri-
mea altele metalice, ino-
xidabile (1965). Zidurile
sl\bite de vechime au
fost [i ele `mbr\cate `n
c\m\[uieli betonate cu
arm\turi [i, de[i, pe bule-
vardul Chimiei, la num\-
rul 3 s-a `n\l]at o uria[\
fabric\ de bere (1973 -
1974), „b\tr=na“ din P\-
curari, devenit\ Sec]ia I,
a rezistat concuren]ei, c\ci
`n beciurile sale ad=nci,
r\coarea da licorii savoa-
re deosebit\.
Undeva, la 10-15 me-
tri, sub p\m=nt, `n taina
uria[elor hrube centena-
re, unde vizitatorii ajun-
geau cobor=nd zeci de
CM
YK
Pe bulevardul
Chimiei, la num\rul 3
s-a `n\l]at o uria[\
fabric\ de bere prin
anii 1973 -1974
trepte, bine `ncoto[ma]i,
ca pe un t\r=m al frigului
ve[nic (2 grade C), tronau
uria[ele cisterne (linuri)
de 15.000 de litri, `n care
timp de 50 - 60 de zile
mustul de mal] [i hamei
se transforma, pe `ncetul,
`n cea mai natural\ b\u-
tur\ a zilelor noastre: be-
rea (conservabilitatea d=n-
du-i-o floarea hameiului).
Lucr=nd cu pasiune, cei
36 berari: se ]ineau cu
`nd\r\tnicie `n frunte,
dorind s\ re`nvie tradi]ia
Zimbrului. Le sur=dea i-
deea ca `n c=teva od\i,
readuse la forma ber\ri-
ilor vechi, vizitatorii s\ g\-
seasc\ pe l=ng\ sorti-
mentele de atunci: Bu-
cium, Unirea, Copou, [i ve-
chea bere neagr\ Zimbru,
fiart\ dup\ uitatele re]ete.
Prima pies\ a visatei
ber\rii, o sticl\ cu ilustra
inscrip]ie - descoperit\ la
ni[te s\p\turi prin curte -
se p\stra ca o relicv\, `m-
preun\ cu o copie a Hri-
sovului str\bun [i erau
`nf\]i[ate edililor, de c=te
ori puneau g=nd r\u is-
toricelor ziduri.
Viitorul li se p\rea sum-
bru, c\ci noul bulevard se
apropia vertiginos, siste-
matizarea oprindu-se sub
pere]i. ~n]eleg=ndu-le ne-
lini[tea, autorul acestor
r=nduri publica `n revista
„Cronica“, din 23 septem-
brie 1983, [i `n „Flac\ra
Ia[ului“ din 19 Februarie
1984, c=te un articol - ple-
doarie. Ambele sus]ineau
p\strarea Zimbrului [i `n-
fiin]area unei locante de
epoc\, reprezentan]\ a
trecutului ie[ean „ca un
mic muzeu al berii rom=-
ne[ti, a[ezat\ `n coasta fa-
bricii., `n calea autocarelor
care adesea alearg\ spre
Prazdroj Pilzen sau c\tre
mica ber\rie turistic\“.
{i pentru a pune pe
g=nduri diriguitorii siste-
matiz\rilor le amintea
dorin]a testamentar\ a
domnitorului Mavrocor-
dat din 1786, ca nimeni
s\ „nu surpe aceast\ zidi-
re, ci a mai v=rtos s-o `n-
t\reasc\, pentru a Dom-
niilor Sale cinste [i ve[ni-
c\ pomenire“.
Mar]i, 17 aprilie 2007
~n 1986 se deschidea
Ber\ria Veche,
`n 1989 se `nchidea
~ndeplinindu-i-se visul
la `mplinirea a 200 de ani
de la `ntemeierea fabricii
lui Herle] [i 140 de ani de
la aceea a lui Zweck, la 1
august 1986, sub poala
cl\dirii din P\curari se
deschidea Ber\ria Veche,
alimentat\ direct din a-
d=ncul str\vechilor hru-
be dup\ modelul uitatelor
hale de bere.
Succesul era cov=r[i-
tor, mesele fiind c\utate
vara, de localnici [i vizita-
torii sosi]i de pe alte me-
leaguri. Via]a `ns\ i-a
fost scurt\, c\ci, dup\
1989, `ntreprinz\torii au
fost nevoi]i s\-[i retrag\
amenaj\rile, locul ocu-
p=ndu-l alte activit\]i.
Trecut\ `n grija unui
grup de vechi berari, dup\
privatizare, fosta „mus-
t\rie nem]easc\“, cu nu-
me nou, Asbeer, duce mai
departe tradi]ia b\tr=nu-
lui Ia[i. De[i era stra[nic
concurat\ de mari firme in-
dustriale interne sau str\-
ine, rezist\, oferind bere
proasp\t\, natural\, pro-
dus\ dup\ vechile re]ete
„numai din mal] [i hamei“
(f\r\ ingrediente de con-
servare ori de pasteuriza-
re), dar p=n\ `ntr-o zi.
9
Ca multe alte `nzes-
tr\ri ie[ene, b\tr=na be-
r\rie s-a `nchis [i lichi-
dat, uit=ndu-se c\ `n c\u-
tarea unui „brand“ turis-
mul este o speran]\ a ora-
[ului, iar fosta ber\rie, o
pies\ `nsemnat\ `n acest
domeniu.
Un locantier sufletist
ar face din ea un punct
rentabil de mare atrac]ie,
bucur=ndu-se de tradi]ia
celor peste 200 de ani, de
spa]iile cl\dirilor vechi [i
de ad=ncul beciului.
Largul spa]iu al subso-
lului ar fi un loc potrivit
de produc]ie a unei licori
tradi]ionale (Bere Herle]
- de dou\ sute de ani, Be-
re Zveck sau }vec de 150
de ani, Bere Caramel, Be-
re Neagr\) [i un original
loc de gustare, dup\ l\u-
dabilul exemplu ce-l d\
Bolta Rece.
„Ad\-i, Doamne, `n P\-
curari“, se ruga `ntr-o zi
Proniei cere[ti un fost be-
rar m=hnit de indiferen]a
contemporanilor fa]\ de
aceast\ podoab\ a Ia[ului
istoric [i turistic, ce-ar tre-
bui ocrotit\ cu dragoste [i
pus\ `n valoare „pentru a
Domniilor Sale ve[nic\
pomenire“, cum spune de
sus uitatul domn Alexan-
dru Mavrocordat. a
10 Mar]i, 17 aprilie 2007
REGIONAL
Mii de [omeri
vasluieni s-au
angajat `n primele
trei luni ale anului
Mai mult de 3 mii de persoane
din jude]ul Vaslui, aflate `n
c\utarea unui loc de munc\, au
reu[it, `n primul trimestru al
anului, s\-[i g\seasc\ o slujb\
prin intermediul Agen]iei
Jude]ene pentru Ocuparea
For]ei de Munc\ (AJOFM).
Ponderea persoanelor care au
reu[it s\ scape de statutul de
[omer este dat\ de absolven]ii
de studii gimnaziale sau ai [co-
lilor de arte [i meserii.
Totodat\, alte 448 de persoane
cu studii liceale sau postliceale
[i 82 de persoane cu studii supe-
rioare s-au angajat `n aceast\
perioad\. „Anul 2007 este de-
clarat Anul Egalit\]ii de {anse,
iar Agen]ia Jude]ean\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\
Vaslui promoveaz\ principiul
egalit\]ii [i al nediscrimin\rii
`n acest domeniu. Cre[terea
gradului de ocupare a for]ei de
munc\, precum [i sc\derea
real\ a ratei [omajului sunt
obiective prioritare pentru
agen]ia noastr\, mai ales c\
Vasluiul a fost dintotdeauna
recunoscut pentru num\rul
mare de persoane f\r\ loc de
munc\“, a declarat Elena Baba,
purt\tor de cuvânt la AJOFM
Vaslui. (B.C.)
Islazurile din
comunele sinistrate
vor fi reabilitate
Un proiect de reabilitare a peste
o mie de hectare de izlaz comu-
nal, situat `n localit\]ile care, `n
vara lui 2005, au fost acoperite
de apele Siretului, Milcovului [i
Putnei, a fost `nceput de Direc-
]ia Agricol\ [i pentru Dezvolta-
re Rural\ (DADR) Vrancea.
Directorul DADR Vrancea, Cos-
tic\ Nea]\, a declarat c\ islazu-
rile din localit\]ile R\stoaca,
Vadu Ro[ca, N\ne[ti, M\ic\-
ne[ti, Râmniceni, Slobozia
Bonte[ti, Maluri [i Milcov se
afl\ `ntr-un amplu proiect de
reabilitare. „Terenurile au fost
nivelate, discuite [i acum sunt
sem\nate. Am sem\nat o mix-
tur\ vegetal\ de lucern\ [i tri-
foi“, a declarat [eful DADR
Vrancea. Acesta a spus c\, din
punct de vedere financiar, re-
abilitarea unui hectar de teren
cost\, `n medie, 360 lei. „Dup\
ce finaliz\m aceast\ lucrare,
vom demara reabilitarea altor
trei islazuri comunale la
R\dule[ti, Bilie[ti [i Suraia“, a
ad\ugat Costic\ Nea]\. ~n vara
lui 2005, inunda]iile din
Vrancea au compromis peste 25
de mii de hectare de teren agri-
col [i islazuri. (B.C.)
20 de milioane de lei
pentru consolidarea
malului râului Prut
Direc]ia Apelor Prut Ia[i va in-
vesti, `n acest an, peste 20 de
milioane de lei pentru consoli-
darea malului râului Prut, `n
dreptul localit\]ilor Horodi[tea,
Stânca [i Române[ti. Fondurile
au fost alocate pentru limitarea
procesului de eroziune a malu-
lui drept al cursului de ap\ de
la frontiera cu Republica Moldo-
va. „Viiturile din ultimii ani de
pe râul Prut au accentuat
fenomenul de eroziune a malu-
lui drept, fapt ce a condus la
producerea unor importante
pagube `n dreptul localit\]ilor
Horodi[tea, Baranca [i Oroftia-
na“, se arat\ `ntr-un comunicat
al Direc]iei Apelor Prut. La
Horodi[tea, un meandru al
Prutului a fost str\puns de ape,
iar o suprafa]\ de 85 de hectare
de teren a r\mas izolat\ pentru
localnici. ~n 2006, Direc]ia
Apelor Prut a alocat pentru con-
solidarea malului Prutului 18
milioane de lei, bani proveni]i
din Fondul de Mediu. (B.C.)
ACTUALITATE
Ac]iuni de vaccinare a grupurilor defavorizate din Ia[i proteja]i f\r\ vaccinare de
boli cum ar fi tuberculoza,
Compartimentul de Epi- `n intervalul 16-22 aprilie de s\rac de pe bulevardul m=ine, cu un curs pentru difteria, tetanosul, tusea
m\g\reasc\, hepatita B,
demiologie a Bolilor Trans- `n 15 ]\ri europene, printre Poitiers. Tot ast\zi, spe- asisten]ii comunitari [i me-
rujeola, rubeola, oreionul
misibile din Ia[i va desf\[u- care se num\r\ [i Rom=nia. ciali[tii de la Catedra de diatorii sociali din co-
ra `n aceast\ s\pt\m=n\ Evenimentul are `n acest Epidemiologie a UMF vor munele jude]ului, joi cu o sau poliomielita. De aceea,
p\rin]ii trebuie s\-[i aduc\
mai multe ac]iuni de vac- sloganul: „S\ prevenim, s\ ]ine un curs de specialitate `nt=lnire cu 25 de medici de
familie din localit\]i defa- la medic copiii, pentru a fi
cinare a copiilor [i adul]ilor protej\m, s\ vaccin\m!“. pentru 40 de medici de fa-
din grupuri sociale defavo- La Ia[i, `ncep=nd de as- milie din jude]“, a declarat vorizate, iar vineri, cu dis- vaccina]i la v=rsta de 2, 4, 6
rizate, `n cadrul S\pt\m=- t\zi, cadrele medicale vor dr. Gabriel Mardare, [eful tribuirea de materiale in- [i 12 luni, dar [i la v=rsta de
2 ani [i jum\tate. ~n cazul
nii Europene de Vaccinare. `ncepe s\ vaccineze copii [i Serviciului de Promovare a formative de la Ministerul
Activit\]ile de sensibilizare adul]i din comunit\]i greu S\n\t\]ii din cadrul ASP. S\n\t\]ii (MS) cu privire la [colarilor, vaccinurile se ad-
a popula]iei [i autorit\]ilor accesibile. „Ast\zi, la 8.30 Seria ac]iunilor dedicate vaccinare. ministreaz\ `n clasa I, a
cu privire la importan]a vaccin\m copiii [i popula]ia S\pt\m=nii Europene de Potrivit medicilor epi- III-a, a VII-a [i a XII-a. (O.
vaccin\rilor se desf\[oar\ adult\ dintr-un bloc extrem Vaccinare va continua [i demiologi, copiii nu pot fi B|LINI{TEANU)
Maraton de carte la cea de-a XV-a edi]ie a T=rgului Librex
a Edi]ia a XV-a aT=rgului Na]ional de Carte Librex va fi deschis\ oficial m=ine, 18 aprilie, la Palatul Culturii,
cu un moment muzical oferit de Filarmonica de Stat „Moldova“ a La acest t=rg de carte sunt prezente
peste 127 de edituri [i firme, cu 20 mai multe dec=t anul trecut a Editura Trinitas va lansa s=mb\t\, 21 aprilie,
`ncep=nd cu ora 16.30, volumul „Tratamente naturiste `n slujba s\n\t\]ii omului“, autor prof. dr. Constantin
Milic\, de la Universitatea de {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\ „Ion Ionescu de la Brad“ a
T=rgul Na]ional de re[ti, ceea ce pe noi ne mai precis a fostului di-
Carte organizat de S. C. bucur\ foarte mult“, a rector Lucian Vasiliu, de
Sedcom Libris S.A. Ia[i sus]inut Petru Radu. a organiza un Salon de
al\turi de Prim\ria Mu- V=nz\rile mari din anii Carte Neolatin\ care a
nicipiului Ia[i, Organiza- trecu]i au atras [i o mare devenit, `ntre timp,
]ia Patronal\ AGORA parte a scriitorilor, fiind T=rgul de Carte Librex.
pentru Difuzarea Tip\ri- a[tepta]i mult mai mul]i Holban a vorbit despre
turilor [i a altor Bunuri oameni de litere din ]ar\ premiile care vor fi acor-
date [i la aceast\ edi]ie,
Culturale din Rom=nia [i [i din str\in\tate.
`n colaborare cu Institu- Dan Jumar\, direc- amintind faptul c\ pre-
]ia Prefectului Jude]ului torul interimar al Muze- miul „Best Seller“ se re-
Ia[i, Consiliul Jude]ean – ului Literaturii Rom=ne, fer\ la cea mai bine
Muzeul Literaturii Ro- a precizat c\ „Librex-ul v=ndut\ carte de cul-
m=ne, Uniunea Scriitori- are o cre[tere calitativ\ tur\. Potrivit acestuia,
lor din Rom=nia – Filiala de la an la an, dar doresc `n momentul de fa]\, cele
Ia[i [i Complexul Na]io- s\ remarc totu[i c\ are [i mai c\utate c\r]i sunt
nal Muzeal „Moldova“, a o constant\, mai precis a cele ale autorilor de fic-
ajuns la cea de-a XV-a organizatorilor“. Acesta a ]iune contemporani, ad\-
ug=nd c\ premiul pentru
edi]ie. mai subliniat importan]a
La fel ca la edi]iile pre- t=rgului, evenimentul or- cea mai v=ndut\ carte se
cedente, [i `n acest vor ganizat la Palatul Cultu- va acorda [i `n func]ie de
avea loc lans\ri de carte, rii fiind de „`nsemn\tate statisticile unor firme
dezbateri de specialitate, na]ional\“ [i av=nd toate specializate.
`nt=lniri cu autori [i mo- atuurile pentru a fi dat
mente artistice. Vor par- drept exemplu. Editura Trinitas, o
ticipa 127 de edituri [i Eugenia Novac de la prezen]\ obi[nuit\ la
firme, difuzori de carte, Prim\ria Municipiului
produc\tori [i distribui- Ia[i (PMI) a ar\tat c\ Salonul de Carte Librex
tori de articole de pa- acest T=rg de Carte este ~nc\ de la apari]ia sa,
pet\rie [i birotic\, firme considerat un succes, a- Editura Trinitas a fost
multimedia [i publica]ii v=nd `n vedere c\ a por-
una dintre prezen]ele
culturale. nit de la c=teva standuri constante la T=rgul Na-
Pre[edintele Sedcom amplasate la Muzeul ]ional de Carte Librex,
Libris, Petru Radu, a „Mihai Eminescu“ din ob]in=nd mai multe pre-
men]ionat c\ edi]ia din Copou [i a ajuns `n acest mii. Standul Editurii Mi-
acest an, intitulat\ „Pri- an la 127 de firme parti-
tropoliei Moldovei [i Bu-
m\vara C\r]ilor“, a atras cipante. „Din p\cate nu covinei a fost remarcat `n
editori din toat\ ]ara, avem un pavilion expo- fiecare an al\turi de cel
at=t datorit\ faptui c\ zi]ional, astfel c\ ne mul- al editurilor de prestigiu
t=rgul de la Ia[i are deja ]umim [i `n acest an cu din Rom=nia. Editura
o tradi]ie, dar [i datorit\ spa]iul de la Palatul Trinitas va lansa s=mb\- Pre[edintele Sedcom Libris, Petru Radu, a
faptului c\ v=nz\rile din Culturii“. t\, `ncep=nd cu ora 16.30, men]ionat c\ edi]ia din acest an, intitulat\
cadrul t=rgului sunt Ioan Holban, pre[edin- volumul „Tratamente na- „Prim\vara C\r]ilor“, a atras editori din toat\ ]ara
semnificative. tele juriului de la Librex, turiste `n slujba s\n\t\-
„Este al doilea t=rg ca a amintit de ini]iativa ]ii omului“ al prof. dr. Con- Universitatea de {tiin]e terinar\ „Ion Ionescu de
`nsemn\tate dup\ Bucu- Muzeului Literaturii, stantin Milic\, de la Agricole [i Medicin\ Ve- la Brad“. (Oana RUSU)
mina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite `n considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a „ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un cla-
sament general cu parohiile din mediul urban [i
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
concursului destinat comunit\]ilor paro- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu autocarul
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, la m\-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
dalitatea de abonare este urm\toarea: func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- sau mai multe parohii au un num\r egal de abo-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina namente, c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna de Duminic\“. cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi „ Listele cu abonamentele la „Lumina de AL COTIDIANULUI „LUMINA“)
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct
la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. 12. Da-
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. PAROHIA C+{TIG|TOARE
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul
Concursul „Pelerinii Luminii“ din luna aprilie a fost
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- paroh poate transmite prin fax, la num\rul 0232/- c=[tigat de Parohia Talpalari (Pr. paroh Nicolae Dasc\lu)
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. 406.225, prin e-mail, la adresa info@ziarullu-

Spitalul Regional de Urgen]e va fi mutat aproape de Dancu
~n urma consult\rilor
cu [efii S\n\t\]ii ie[ene,
reprezentan]ii Consiliului
Local (CL) Ia[i au decis
mutarea loca]iei Spitalu-
lui Regional de Urgen]e
din zona {es Bahlui, unde
`i fuseser\ alocate 8 hec-
tare de teren pentru con-
struc]ie. Astfel viitorul
Spital Regional va fi ridi-
cat `n zona Aurel Vlaicu,
`n apropiere de Dancu,
motiva]ia edililor locali fi-
ind aceea c\ `n perimetrul
respectiv cl\direa ar avea
Noul subprefect al Ia[ului
a fost instalat ieri `n func]ie
a Noul subprefect Vasile E]cu a evitat s\ comenteze
contestarea sa de c\tre democra]i a Prin ocuparea acestei
func]ii de c\tre Vasile E]cu, economist `n cadrul Direc]iei
Na]ionale Anticorup]ie (DNA), Prefectura ie[ean\ are tot un
singur subprefect, deoarece Guvernul a luat hot\r=rea de a-l
pensiona pe cel\lalt subprefect, avocatul Tudor Leonte
a Acesta inten]ioneaz\ s\ atace `n instan]\ Hot\r=rea
Guvernului, sus]in=nd c\ a fost „pensionat for]at“ a
Un subprefect
de Bogdan CRON} contestat [i un altul
Prefectura ie[ean\ a
pensionat „for]at“
devenit o adev\rat\ b\ta-
ie de cap pentru Ministe-
rul Internelor [i Reformei
Administrative (fostul Mi-
nister al Administra]iei [i
Internelor - n.r.). Dup\ ce
fostul prefect Radu Pris\-
caru a fost acuzat de lua-
re de mit\ [i complicitate
la luare de mit\, suspen-
dat din func]ie [i `nlocuit
cu prefectul delegat Nicu-
[or P\duraru, [i dup\
moartea tragic\ a subpre-
fectului Florin Ungurea-
nu, problemele `n Insti-
tu]ia Prefecturii se ]in
lan]. Astfel, c=nd lucrurile
p\reau s\ intre pe un
f\ga[ normal, prin ocu-
parea func]iei de subpre-
fect r\mas\ vacant\ de
c\tre Vasile E]cu (foto), e-
conomist `n cadrul Direc-
]iei Na]ionale Anticorup-
]ie (DNA), Guvernul a luat
hot\r=rea de a-l pensiona
pe cel\lalt subprefect, av-
ocatul Tudor Leonte.
Drept urmare, `n loc s\ se
ocupe [i cel de-al doilea
post r\mas vacant, s-a
ajuns, `n final, la situa]ia
de a avea tot un singur
subprefect.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOUA AMBULAN}|
SMURD A INTRAT ~N UZ:
Ambulan]a SMURD achizi-
]ionat\ la `nceputul acestui
an, prin finan]are de la Con-
siliul Local, a intrat de ieri `n
uz. Ma[ina a fost deja trimi-
s\ la Inspectoratul Jude]ean
pentru Situa]ii de Urgen]\,
unde se preiau apelurile la
num\rul unic de urgen]e 112.
Ambulan]a a fost achizi]io-
nat\ prin finan]are integra-
l\ de la Consiliul Local [i es-
te singura de acest gen din
Ia[i. Valoarea total\ a achi-
zi]iei se ridic\ la circa 6 mi-
liarde de lei vechi. De fabri-
ca]ie german\, ma[ina a fost
echipat\ [i dotat\ cu apara-
tura medical\ `n Austria.
deja asigurate utilit\]ile,
`n vreme ce `n zona {es
Bahlui acestea ar fi trebu-
it realizate cu sume mari
din bugetul Prim\riei.
Potrivit noii decizii,
spitalul va avea alocat
un spa]iu mai mare, de
circa 12 hectare, urm=nd
ca imobilul `n sine s\ fie
ridicat pe o suprafa]\
desf\[urat\ de 90.000
metri p\tra]i. „Schimba-
rea amplasamentului Spi-
talului Regional a avut
la baz\ c=teva motive so-
s\ fi exercitat un mandat
de parlamentar, atunci se
pot `nscrie [i candida]i
care nu `ndeplinesc aceste
Tudor Leonte inten]io-
neaz\ s\ atace `n instan]\
Hot\r=rea Guvernului,
sus]in=nd c\ a fost „pen-
sionat for]at“. „A[tept ca
hot\r=rea s\ apar\ `n
«Monitorul Oficial», dup\
care voi citi cu foarte
mare aten]ie argumentele
care o fundamenteaz\.
Deocamdat\, r\m=n la
opinia c\ scoaterea mea
la pensie este un act care
nu respect\ prevederile
legii“, a declarat Tudor
Leonte. ~n [edin]a de s\p-
t\m=na trecut\, Guver-
nul a hot\r=t pensionarea
subprefectului Leonte, „ca
urmare a `ndeplinirii cu-
mulative a condi]iilor de
v=rst\ standard [i a stag-
iului minim de cotizare
pentru pensionare“.
Mai mult, [i desemna-
rea expertului DNA Vasi-
le E]cu `n func]ia de sub-
prefect a fost contestat\
at=t de conducerea PD
Ia[i, c=t [i de unul dintre
fo[tii s\i contracandida]i
la acest post. „Legea pre-
vede c\, dac\ nu se `ns-
crie `n concurs nici un
candidat care s\ fi urmat
cursuri de specialitate ori
„Ma[ina este dotat\ cu defi-
brilator, ventilator, exist\ po-
sibilitatea de monitorizare,
injectomate pentru adminis-
trarea medica]iei, modalit\]i
de imobilizare a pacientului
traumatizat, saltea vacuum,
c\rucior, t\rgi. Mai sunt
doar c=teva `n ]ar\ de acest
tip, apar]in=nd tot SMURD-
ului“, a declarat dr. Diana
Cimpoe[u, medic coordona-
tor UPU-SMURD Ia[i. (O.B.)
a LA SPITAL, DUP| CE a SUME CONSISTEN-
A C|ZUT DE LA ~N|L}I- TE PENTRU SPITALELE
ME: F\nic\ A., un b\rbat `n IE{ENE: Ministerul S\n\-
v=rst\ de 42 de ani, munci-
tor la CET Ia[i, a fost trans-
portat, ieri, de urgen]\ la
Spitalul „Sf. Spiridon“, dup\
ce a suferit mai multe con-
ACTUALITATE
lide. ~n primul r=nd, `n
zona {es Bahlui utilit\-
]ile ar fi trebuit s\ fie pu-
se la punct, cap-coad\ de
c\tre Prim\rie, investi-
]ia ajung=nd undeva la
250-300 miliarde de lei
vechi, pe c=nd `n Aurel
Vlaicu acestea exist\ de-
ja“, a declarat directorul
Autorit\]ii de S\n\tate
Public\ (ASP), dr. Mih-
nea Hurmuzache.
Acesta a mai precizat
c\ noul spa]iu permite
racordarea rapid\ la ins-
condi]ii. Eu am fost parla-
mentar, `n timp ce restul
candida]ilor nu `ndepli-
nesc una din aceste condi-
]ii. Prin urmare, nici un
alt candidat nu putea fi
declarat admis“, a sus]i-
nut Dumitru Calancea,
fost deputat FSN [i PD,
`ntre anii 1990-1996.
Ca [i `n cazul subpre-
fectului Tudor Leonte,
fostul deputat a ad\ugat
c\ a a[teptat doar ca nu-
mirea lui Vasile E]cu s\
fie publicat\ `n „Monito-
rul Oficial“, pentru a o pu-
tea ataca `n contencios
administrativ.
Ministerul vrea s\
rezolve problemele
din Prefectura
ie[ean\ p=n\ la
sf=r[itul lunii mai
Prezent, ieri, la `nvesti-
rea `n func]ie a noului
subprefect, secretarul de
stat pentru rela]ia cu pre-
fecturile, liberalul Victor
Paul Dobre, a declarat:
„Tr\im `ntr-un stat de
drept [i fiecare persoan\
poate apela la sprijinul
tuzii, dup\ o c\z\tur\ de la
`n\l]ime. „Pacientul a fost
diagnosticat cu fracturi
costale multiple [i cu con-
tuzie la nivelul coloanei cer-
vicale. Ini]ial a fost suspi-
cionat de fracturarea
coloanei, `ns\ ulterior au
fost infirmate aceste
b\nuieli“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u. B\rbatul a
c\zut `n timpul programului
de lucru. (O.B.)
t\]ii (MS) a alocat `n acest
an sume consistente pentru
renovare [i repara]ii capitale
`n mai multe spitale din
jude]ul Ia[i. Astfel, Spitalul
tala]iile de canalizare [i
termoficare, `n apropiere
afl=ndu-se [i o sta]ie de
epurare a apei [i drum de
acces. De asemenea, alte
avantaje ar constitui a-
propierea de Aeroportul
Interna]ional Ia[i [i de
viitoarea [osea de cen-
tur\ pe care Prim\ria
inten]ioneaz\ s\ o con-
struiasc\ (la circa 150 de
metri).
Conform declara]iilor
ministrului Nicol\escu,
cele opt spitale regionale,
justi]iei `n astfel de ca-
zuri“, a declarat secreta-
rul de stat, f\r\ s\ pre-
zinte contra-argumente
de natur\ juridic\ la
obiec]iile formulate de
subprefectul Tudor Leon-
te sau de Dumitru Calan-
cea. Oficialul Ministeru-
lui Internelor [i Reformei
Administrative a ]inut to-
tu[i s\ precizeze c\ p=n\
la finele lunii mai [i cel
de-al doilea post de sub-
prefect al Ia[ului va fi o-
cupat prin concurs.
Contestat `nainte de a-[i
`ncepe practic activitatea,
Clinic „C. I. Parhon“ a primit
7,5 miliarde de lei vechi pen-
tru repara]ii capitale, iar
Spitalul Municipal Pa[cani
8,350 miliarde pentru ace-
la[i tip de lucr\ri. „Cea mai
mare sum\ a fost alocat\
Spitalului de Neurochirurgie
din Ia[i, care a primit suma
de 10 miliarde de lei vechi
pentru repara]ii capitale,
pentru dotarea Sec]iei de
Anestezie [i Terapie Intensi-
v\ (ATI) [i pentru amena-
jarea Blocului Operator“, a
declarat dr. Mihnea Hurmu-
zache, [eful ASP. (O.B.)
a SPITALUL DE UR-
GEN}E SE VA FINALIZA
~N ACEST AN: Noua cl\dire
a Spitalului de Urgen]e se va
Mar]i, 17 aprilie 2007
printre care [i cel care va
fi ridicat `n Ia[i, se vor fi-
naliza p=n\ `n iunie
2008. De altfel, autorit\-
]ile au stabilit [i c=teva
termene pentru etapele
care trebuie parcurse `n
realizarea spitalelor re-
gionale la nivel na]ional:
30 aprilie – pentru finali-
zarea Planului Urbanis-
tic Zonal (PUZ), iunie –
pentru ini]ierea licita]iei
interna]ionale [i octom-
brie – pentru `nceperea lu-
cr\rilor. (Otilia B.)
noul subprefect Vasile
E]cu a evitat s\ fac\ de-
clara]ii pe marginea aces-
tui subiect, afirm=nd doar
c\, `n calitate de func]io-
nar `n cadrul Cur]ii de
Conturi sau a Direc]iei
Na]ionale Anticorup]ie,
„are experien]a unor res-
ponsabilit\]i maxime“.
Noul subprefect se va o-
cupa de coordonarea di-
rec]iilor deconcentrate, `n
timp ce prefectul Nicu[or
P\duraru va prelua de la
Tudor Leonte responsabi-
lit\]ile legate de fondul
funciar. a
finaliza p=n\ `n luna decem-
brie, dup\ ce [i anul acesta
au fost alocate 90 de mili-
arde de lei vechi pentru fini-
saje. „Din totalul alocat pen-
tru acest an au venit deja 5
miliarde de lei vechi [i vor
mai veni alte 45 alocate pen-
tru acest semestru. Suprafa-
]a desf\[urat\ a spitalului,
cu o capacitate de 300 de pa-
turi, este de 25.000-26.000
de metri p\tra]i“, a declarat
dr. Mihnea Hurmuzache,
[eful ASP Ia[i. Acesta a mai
precizat c\ `ncep=nd de anul
viitor `n noua cl\dire se vor
putea muta [i sec]iile actu-
alului Spital de Urgen]e, dar
[i Oncologia de la Spitalul
„Sf. Spiridon“. (O.B.)
11
PE SCURT
Pia]a Unirii se va
finaliza la sf=r[itul
lunii iunie
Edilii ora[ului Ia[i sunt foarte
optimi[ti `n ceea ce prive[te fi-
nalizarea lucr\rilor la Pia]a
Unirii din Ia[i. Ace[tia au
avansat ideea c\ p=n\ la
sf=r[itul lunii iunie, lucr\rile de
reabilitare [i restaurare vor fi
terminate `n totalitate, urm=nd
s\ `nceap\ cea de-a doua etap\ a
lucr\rilor, respectiv reabilitarea
pasajului subteran. „Am discutat
cu constructorul [i, av=nd `n
vedere modul `n care decurg
lucr\rile, p=n\ la sf=r[itul lunii
iunie vom finaliza lucr\rile“, a
declarat viceprimarul Constantin
Neculau. ~n prezent, se lucreaz\
la mozaicul ce formeaz\ zimbrul.
Chiar dac\ valoarea contractului
ini]ial era de 1,3 milioane de lei,
p=n\ la urm\ s-a ajuns la aproxi-
mativ 2 milioane de lei. Aceasta
deoarece au fost descoperite o se-
rie de grote sub pavaj, care au
trebuit acoperite, pentru a nu
exista riscul s\ se pr\bu[easc\
pavajul nou montat. (S.D.)
C\rbunele pentru
CET Ia[i va fi licitat
la Suceava
SC CET Ia[i SA a decis ca pe
data de 21 aprilie 2007 s\ orga-
nizeze o alt\ licita]ie pentru
c\rbunele necesar producerii
agentului termic `n iarna care
urmeaz\. De precizat c\ licita]ia
se va ]ine la Suceava pentru o
cantitate 225 de mii de tone de
huil\ [i nu va mai fi organizat\
de c\tre BRM - Bursa Român\
de M\rfuri. „Nu trebuie s\ im-
plic\m BRM. Ei nu au nici o
vin\ pentru nerespectarea con-
tractelor de c\tre firmele con-
tractante. De aceast\ dat\,
licita]ia se va ]ine la Suceava
pentru o cantitate a câte 225 de
mii tone de huil\ care va fi
livrat\ `n trei loturi. Momentan
suntem `n litigii cu firmele care
nu [i-au respectat contractele
pentru execu]ia garan]iei“, a de-
clarat Dorin Ivana, directorul SC
CET Ia[i SA. Anul trecut, termo-
centrala ie[ean\ a organizat mai
multe licita]ii pentru achizi]ia de
huil\, `ns\ au fost mari difi-
cult\]i `n ceea ce prive[te
livrarea c\rbunelui, exist=nd
riscul ca ie[enii s\ r\m=n\ `n
frig. (S.D.)
Antibiotice caut\
consultant
pentru privatizare
Principalul produc\tor de me-
dicamente din Moldova va mai
parcurge o etap\ p=n\ la privati-
zare. La sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute, AVAS a lansat anun]ul de
participare la licita]ia pentru de-
semnarea unui consultant finan-
ciar, care va stabili strategia de
privatizare a Antibiotice SA.
Anun]ul a fost publicat pe
www.e-licitatii.ro [i `n „Jurnalul
Oficial“ al UE. Data limit\ pen-
tru depunerea ofertelor este 20
aprilie, ora 11.00, iar de-
schiderea acestora va avea loc `n
aceea[i zi, la ora 12.00.
Consultantul juridic a fost deja
selectat, „Bo[tin\ [i Asocia]ii
S.C.P.A.“ urm=nd s\ se ocupe de
detaliile juridice ale viitoarei pri-
vatiz\ri. Consultantul financiar
va discuta `n prealabil at=t cu
sindicatul societ\]ii, c=t [i cu cei
din conducerea acesteia.
„Investitorii `ntreab\ dou\ lu-
cruri: c=t de bun este manage-
mentul [i c=t de calificat este
personalul. Noi `ndeplinim
aceste condi]ii, astfel `nc=t nu se
pune problema unor disponibi-
liz\ri“, a afirmat Vasile St`ng\,
liderul de sindicat de la
Antibiotice SA. Anul trecut,
Antibiotice a fost curtat\ de 28
de investitori. (S.D.)
12 Mar]i, 17 aprilie 2007 SPORT

PE SCURT Insucces a[teptat sub poalele Pietricic\i 27 (18-8), CSM Ploie[ti -

Program sportiv
interna]ional
În aceast\ s\pt\mân\, progra-
mul sportiv interna]ional are cap
de afi[ Campionatele Europene
de haltere de la Strasbourg, unde
vor fi prezen]i [i sportivi români,
~n runda cu nr. 25 a
Seriei Est din cadrul Divi-
ziei A feminine de hand-
bal, fetele lui Jean Lupan
de la LPS Ia[i au capotat
sub poalele Pietricic\i `n
`nt=lnirea cu puternica
HCF Piatra Neam], gaz-
dele lupt=nd pentru pro-
movarea `n prima lig\.
~ntr-un meci f\r\ istorie,
nem]encele le-au `nvins
pe ie[ence cu scorul de 45-
27 (25-12), diferen]a de 13
goluri de la pauz\ fiind
m\rit\ la „18“ `n finalul
disputei. Celelalte con-
frunt\ri ale rundei a pa-
tra din ultimul retur au
fost: CSM Sf. Gheorghe -
Oltchim II Rm. V=lcea 47-
{tiin]a Bac\u 38-25 (16-
17), iar HC Activ Ploie[ti
a stat. ~n clasament con-
duce CSM Sf. Gheorghe,
cu 37 puncte, urmat\ de
HCF Piatra Neam] - 34
puncte [i CSM Ploie[ti - 33
puncte. Pe locul 6, penul-
timul al ierarhiei, cu doar
6 puncte la activ, se afl\
LPS Ia[i. Urm\toarea
rund\ programeaz\ du-
minic\, pe 22 aprilie, jo-
curile Oltchim II Rm. V=l-
cea - HCF Piatra Neam],
LPS Ia[i - CSM Ploie[ti,
{tiin]a Bac\u - HC Activ
Ploie[ti, iar CSM Sf.
Gheorghe va sta. (D.T.)

dar [i handbalul, cu finalele cu-
pelor europene masculine, pre-
cum Cupa Challenge, cu meciul
UCM Re[ita (România) - Dram-
men (Norvegia) [i Cupa Cupelor,
cu disputa dintre Hamburg (Ger-
mania) [i Leon (Spania). Pre[e-
dintele Traian B\sescu [i-a anun-
]at prezen]a la meciul dintre re[i-
]enii lui Aihan Omer [i gruparea
norvegian\, acolo unde forma]ia
noastr\ sper\ s\ ob]in\ un rezul-
tat favorabil `n perspectiva meci-
ului din retur, din deplasare. Te-
nisul are în program seria Mas-
ters de la Monte Carlo. Ciclismul
interna]ional se men]ine în actu-
alitate, cu întreceri pe etape [i
curse clasice: Paris - Camembert,
Turul Georgiei (SUA), Amstel
Gold Race (Olanda), pentru Cupa
Mondial\. O dat\ cu venirea pri-
m\verii se desf\[oar\ competi]ii
în aer liber, precum maratonul de
la Londra, din 22 aprilie. În spor-
turile cu motor, de notat cursa
moto de 24 de ore de la Le Mans
(Fran]a), Marele premiu motoci-
clist de vitez\ de la Istanbul [i
Marele premiu de motocross al
Portugaliei, de la Agueda. (D.T.)
Mircea Rednic
vrea arbitri str\ini la
derby-ul cu Rapid
Antrenorul Mircea Rednic [i-a
afirmat dorin]a, dup\ meciul
c=[tigat cu FC Arge[, ca Dinamo
Bucure[ti s\ fie arbitrat\ de o
brigad\ str\in\ la meciul din
Giule[ti, partid\ care se va juca
f\r\ spectatori. „Nu mi se pare
normal c\ derby-urile se joac\
far\ fani! Am `n]eles c\ cei de la
Rapid au vrut a[a, pentru c\
juc\torii cunosc fiecare firicel de
iarba de-acolo. Oricum, vrem ar-
bitri str\ini. A[a cum a fost [i `n
tur, c=nd cei de la Rapid au cerut
arbitri str\ini, a[a vrem s\ fie [i
acum. Nu vreau s\ fie favoriza]i
unii [i al]ii `n lupta pentru locul
doi. S\ nu existe comentarii“, a
spus antrenorul dinamovi[tilor.
Meciul Rapid-Dinamo, din etapa
a 27-a a Ligii I de fotbal, va avea
loc duminic\, 22 aprilie, de la ora
20,00, pe Stadionul „Giule[ti-
Valentin St\nescu“, fiind trans-
mis de Kanal D.
Oliver Kahn a ajuns
la meciul 400 pentru
Bayern `n Bundesliga
Oliver Kahn, portarul [i c\pi-
tanul echipei Bayern Munchen, a
disputat duminic\, `mpotriva lui
Leverkusen (2-1), al 400-lea s\u
meci `n Campionatul de fotbal al
Germaniei sub culorile clubului
bavarez [i a `nregistrat a 292-a
sa victorie, ceea ce constituie un
record `n Bundesliga.
„Este cu adev\rat un motiv de
m=ndrie“, a admis Kahn (38 ani),
care `[i va `ncheia cariera
sportiv\ `n iunie 2008. Portarul
german este al 5-lea juc\tor al lui
Bayern care atinge cifra sim-
bolic\ de 400 de meciuri. Cel care
a disputat cele mai multe meciuri
sub tricoul lui Bayern (473) este
tot un portar, Sepp Maier. Kahn,
care evolueaz\ la Bayern Mun-
chen din 1994, dup\ patru sezoa-
ne la Karlsruhe (atunci din D1),
de]ine de duminic\ recordul vic-
toriilor `n campionat (292), cu u-
na mai mult dec=t precedentul
record de]inut de Manfred Kaltz,
funda[ul lui Hamburg `ntre 1971
[i 1991. Kahn este de p\rere c\
Bayern, locul 4 `n Bundesliga, la
6 puncte de lidera Schalke 04),
r\m=ne `nc\ `n curs\ pentru pri-
mele trei locuri `n clasament. a
St\p=nii Moldovei
din careu. 2-0 [i arena din Ionu] B=lb\
Copou ia foc, la propriu,
fanii ie[eni flutur=nd tor-
a ajuns la
]ele bucuriei. La reluare al cincilea
a Poli Ia[i a c=[tigat, mai clar dec=t o ritmul r\m=ne acela[i, `n- gol din
s\ doar `n primul sfert de 2007,
arat\ scorul (2-0), derby-ul moldav cu or\. Ie[enii se mul]umesc
av=nd
FC Vaslui [i a r\mas ne`nvins\ `n ultimii s\ apere avantajul consis-
8 reu[ite
tent luat `n prima parte,
doi ani `n confrunt\rile cu echipele dar av=nd replici t\ioase la activ
moldovene O]elul, Ceahl\ul [i FC Vaslui pe contraatac, `n timp ce pentru Poli
Vasluiul paseaz\ [i ]ine
a Oaspe]ii au suferit `n Copou primul mingea `n speran]a des-
chiderii lac\tului defensiv.
e[ec dup\ o serie de excep]ie Poli scap\ cu bine `n
de 13 meciuri f\r\ `nfr=ngere a minutele 65 [i 66 de dou\
obi[nuita perioad\ de tato- momente periculoase la
nare. Chiar dac\ ocaziile poarta lui Br\ne], Buh\-
de Narcis POHOA}| clare de poart\ au fost ra- escu [i Temwangera ra-
re, s-a recurs la mult\ risi- t=nd de pu]in golul.
Dac\ `n anii trecu]i Finalul este din nou al
derby-ul Moldovei dintre p\ de energie, ritmul fiind
extrem de sus]inut. Primii gazdelor, B=lb\ rateaz\
Poli Ia[i [i FC Vaslui a „dubla“ de pu]in, Naidin
fost prefa]at de polemici care au `ncercat poarta au
fost vasluienii, Panait ni- `ncearc\ vigilen]a lui H\i-
dure prin mass-media `n- san, dar spectacolul se (’78 Saric), B=lb\. Antre- s-au d\ruit exemplar [i
tre oficiali, dar [i de con- merind transversala lui
Br\ne] `n minutul 14. mutase `n tribune, acolo nor: Ionu] Popa. am ob]inut o victorie mer-
tre mai pu]in fair-play `n- itat\. Suntem st\p=nii
Replica ie[enilor a fost unde cei peste 11.000 de FC Vaslui: H\isan -
tre fani, duelul de dumini- ie[eni c=ntau [i f\ceau va- Panait, Buhu[, Ivan - A- Moldovei, pentru c\ `n ul-
c\ a fost a[teptat `n lini[- mult mai pragmatic\,
B=lb\ deschiz=nd scorul luri, salut=nd o nou\ vic- postol, Ljiubinkovic, Sa- timii ani nu am pierdut `n
te. Polemicile au fost `nlo- `n minutul 19 printr-o e- torie `n fa]a rivalei din bou (’80 Bukvic), Moraru fa]a echipelor din Moldo-
cuite cu declara]ii pa[ni- xecu]ie de manual: lovitu- Vaslui, trei puncte care ri- (’46 Buh\escu) - Zmeu, va - O]elul, Ceahl\ul [i
ce, tehnicienii [i-au v\zut FC Vaslui. ~mi pare r\u
de antrenamente, oficialii
r\ liber\ Af=rlea de pe sipesc emo]iile retrogra-
d\rii `n Copou aproape
Temwanjera, Gheorghiu.
c\ am pierdut acel meci la
st=nga, deviere cu capul Antrenor: Viorel Hizo.
de preg\tirea partidei, iar Cernoch p=n\ la B=lb\, definitiv. Arbitri: Alexandru Tu- Tg. Jiu `n prelungiri, a-
suporterii de coregrafie. v=rful ie[ean `nscriind cum ne l\udam [i noi cu
Pe teren urmau s\ se dor 6. Miklos Nagy 6,
sub bar\, dintr-un unghi faptul c\ eram `mpreun\
`nt=lneasc\ dou\ echipe aproape imposibil, dup\
Poli Ia[i – FC Vaslui Gheorghe Negoi]\ 7.
cu Dinamo singurii f\r\
aflate `n form\, dar cu o- ce i-a driblat scurt [i ele- 2-0 (2-0) `nfr=ngere `n 2007“, a
biective diferite. Ie[enii, gant pe portarul H\isan „A contat d\ruirea“ spus Popa.
cu cu]itul aproape la os, [i stoperul Buhu[. Au marcat: B=lb\ ’19, De cealalt\ parte, Vio-
for]a]i s\ `nving\ pentru ~n minutul 32 B=lb\ Onu] ’45 La finalul partidei, an- rel Hizo a afirmat c\ nu a-
a sc\pa de grijile retro- scap\ singur cu H\isan Cartona[e galbene: Mi- trenorul Ionu] Popa le-a re ce s\ le repro[eze juc\-
grad\rii, pierduser\ un dup\ o curs\ de 40 de me- jin ’30, Sf=rlea ’33 – Zmeu mul]umit elevilor s\i pen- torilor s\i, pentru c\ s-au
singur meci din [ase `n tri, dar nu mai are suflu ’19, Ljubinkovic ’63 tru d\ruirea cu care au e- d\ruit `n meciul cu Ia[ul.
2007. Vasluienii, ne`n- `n fa]a por]ii [i trimite pe Spectatori: 11.000 voluat, afirm=nd c\ s-a „I-am felicitat pe juc\tori.
vin[i de 13 runde, sperau l=ng\. Vasluiul punctea- Forma]ii: temut de acest meci. S-au d\ruit, au jucat bine,
la victorie pentru a r\- z\ la posesie, iar Ia[ul pe Poli: Br\ne] - Buta, O- „M-am temut de partida [i-au creat ocazii, dar nu
m=ne `n c\r]i pentru locul cu Vasluiul, pentru c\ o am avut norocul s\ d\m
tabel\, `n prelungirile pri- nu], Radu Ciobanu, Adri-
5 [i „Intertoto“. mei reprize Onu] m\rind an Ilie, Paruolo (’68 To- serie de 13 meciuri f\r\ gol. M\ a[teptam s\ pier-
Meciul a debutat fulmi- avantajul lui Poli printr-o ma) - Naidin (’86 Miclea), `nfr=ngere `]i provoac\ dem, pentru c\ nu po]i
nant, juc\torii uit=nd de superb\ lovitur\ de cap, Mijin, Sf=rlea - Cernoch nop]i nedormite. B\ie]ii c=[tiga la nesf=r[it“. a
Visul
primarului
Nem]enii sper\ `n continuare
nem]ean a Ceahl\ul a `nvins la limit\ coda[a
Gheorghe Jiul Petro[ani (1-0) [i s-a apropiat la doar dou\ puncte
{tefan de a de locul 14, care `i permite r\m=nerea `n Liga 1 a
avea [i `n Ultimul meci al rundei sub Pietricica au ajuns la Craiova au c=te 28 de
urm\torul a 26-a a reaprins speran]a doar dou\ puncte de locul puncte [i un pasiv de 11
sezon echip\ r\m=nerii `n primul e[a- 14, ce le permite s\ evolu- puncte la „adev\r“, `n
de prim\ lig\ lon la Piatra Neam]. Ceah- eze [i `n stagiunea urm\- timp ce nem]enii au cu
l\ul a reu[it s\ `nving\ toare `n Liga 1, urm\toa- dou\ puncte mai pu]in [i
a `nceput s\ „lanterna ro[ie“ Jiul Pe- rele meciuri anun]=ndu-se –13 la „adev\r“. Diferen]\
prind\ tro[ani la limit\, scor 1-0, decisive pentru nem]eni. u[or de remontat, doar
contur dup\ dar perfect meritat, echi- Unicul gol al Ceahl\ului a dac\ nem]enii vor schim-
pa preluat\ de cur=nd de fost marcat de fostul in- ba ceva `n jocul lor, evolu-
victoria
Ceahl\ului tehnicianul Aurel {unda terna]ional Adrian Iencsi, ]ia `n partida cu Jiul fiind
ob]in=nd astfel trei punc- acesta specul=nd `n minu- destul de palid\.
cu Jiul te necesare ca aerul `n tul 60 o gaf\ a defensivei Celelalte echipe par a
perspectiva `ndeplinirii o- „minerilor“. ~n acest mo- se fi salvat, cel pu]in pen-
biectivului. Moldovenii de ment, Farul, UTA [i tru moment. Pandurii au
Cl as am e n t
35 de puncte, iar Poli Ia[i
1. Dinamo 26 20 5 1 50-15 65p (^23) a acumulat 36 de puncte
2. CFR Cluj 26 17 4 5 52-27 55p (^16) Programul etapei viitoare, a XXVII-a: [i este la zece lungimi de
3. Rapid 26 14 8 4 46-20 50p (^11) retrogradare, av=nd `ns\
4. Steaua 26 13 8 5 45-20 47p (^8) Vineri, 20 aprilie [i avantaj la rezultate di-
5. Bistri]a 26 14 4 8 35-23 46p (^4) Jiul Petrro[an ni – FC Na]ion nal (ora 16.15, recte, at=t cu Craiova, c=t
6. O]elul 26 12 3 11 42-45 39p (0) Telesport) [i cu UTA [i Ceahl\ul.
7. Vaslui 26 10 8 8 32-36 38p (-1) S=mb\t\, 21 aprilie ~n privin]a zonei supe-
8. Urziceni 26 11 4 11 24-23 37p (-2) „U“ Crraiova – Unnirrea Urrzicen
ni (ora 16.00, Kanal D) rioare, Dinamo a c=[tigat
FC Vaslui – CFR Cluj (ora 17.00, Na]ional TV) titlul dup\ victoria cu
9. Timi[oara 26 10 7 9 24-23 37p (-2)
10. P O L I IA{ I 26 9 9 8 3 1 -2
29 3 6 p ( -3
3) FC Arrge[ – Glorria Bistrri]a (ora 17.00, Telesport) Pite[tiul (2-1), iar CFR
Steaua – Poli Ia[i (ora 20.45, Antena 1)
11. Pandurii 26 10 5 11 20-25 35p (-1) Cluj este favorita cert\ la
12. Farul 26 6 10 10 25-28 28p (-11)
Duminic\, 22 aprilie locul 2, la care mai sper\
13. UTA 26 7 7 12 18-31 28p (-11)
UTA – O]elul Gala]i (ora 15.30, Telesport) Rapid (la 5 puncte `n spa-
Panndurrii Tg. Jiu – Farrul Con nstann]a (ora 17.00, te) [i Steaua (la 8 lun-
14. Craiova 26 6 10 10 25-41 28p (-11)
Telesport) gimi), campioana en-titre
15. Ceahl\ul 26 7 5 14 20-37 23p (-13)
Poli Timi[oarra – Ceahl\ul Piatrra Neam] (ora 18.00, av=nd `ns\ [anse infime
16. FC Arge[ 26 4 6 16 17-34 18p (-21)
Na]ional TV) de a mai prinde locul de
17. Na]ional 26 4 6 16 19-41 18p (-21) Rapid – Din namo (ora 20.00, Kanal D) Champions League. (N.P.)
18. Jiul 26 3 5 18 10-36 14p (-22)

Opiul – o poveste neterminat\
Aproape toate drogurile
cunoscute ast\zi au de-
venit nocive pentru om,
abia dup\ o perioada oa-
recare de serviciu `n
slujba lui. Uneori,
aceasta a durat milenii,
ca `n cazul opiului.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Macul (Papaver somnife-
rum) este men]ionat pentru
prima oara `n limba sume-
rian\, la popula]iile care tr\-
iau pe platourile Mesopota-
miei cu 5.000-6.000 de ani
`nainte de Hristos. A fost in-
trodus apoi `n China, `n ur-
m\ cu aproximativ 3000 ani
[i mai t=rziu `n India, de c\-
tre mahomedani. {i `n scrie-
rile din Grecia antic\ (inclu-
siv Homer) exist\ m\rturi-
siri despre efectele sale eu-
forizante.
~n mod obi[nuit, ca medi-
cament, opiul a fost utilizat
pentru combaterea durerii [i
diareei. Dintre numeroasele
substan]e care se g\sesc `n
sucul l\ptos recoltat din cap-
sulele de mac [i care consti-
tuie, dup\ solidificare, opiul
brut, cea mai important\ es-
te morfina, urmat\ de codei-
n\, papaverin\ [i altele. E-
fectul euforic al morfinei
poate apare dup\ consumul
de opiu prin `nghi]ire sau
prin inhalare.
De fapt, primii fum\tori
de opiu au fost chinezii [i u-
nele statistici de la `nceputul
secolului al XIX-lea relatau
despre aproximativ 15 mi-
lioane de fum\tori `n China.
Este de men]ionat faptul
ca macul s\lbatic (Papaver
setigerum) face parte dintr-o
familie cu 28 de genuri [i
peste 250 de specii printre
care [i floarea ro[ie, care
cre[te frecvent pe c=mpurile
de gr=u.
Doar varietatea Papaver
somiferum este singura care
produce opiu `n cantit\]i
semnificative. Parte din sub-
stan]ele active din opiu se
reg\sesc [i `n semin]e. ~n
medie un hectar de plant\
d\ o recolt\ `ntre 8-15 kg de
opiu.
Opiul este compactat `n
calupuri (turte de opiu), du-
p\ care este purificat, ob]i-
n=ndu-se o past\ curat\ de
culoare maronie. ~n locurile
POR}IA DE S|N|TATE
unde cultivarea are loc legal,
`n scopuri medicinale, mor-
fina [i ceilal]i alcaloizi sunt
extra[i din capsula uscat\ a
plantei prin mijloace meca-
nizate.
Ce efecte d\ planta
Printre efectele acute ale
opiului se num\r\ euforia,
somnolen]a ame]eala, grea-
]a, constipa]ia, inhibarea re-
flexului de tuse, piederea
poftei de m=ncare, sc\derea
frecven]ei [i amplitudinii
respira]iei, reten]ia de uri-
n\, sc\derea secre]iei hor-
monilor sexuali.
Efectele cronice implic\
pierderea puternic\ a apeti-
tului (cu toate consecin]ele
care decurg din aceasta), fer-
tilitate redus\, tulbur\ri de
memorie [i de ra]ionament.
Ca urmare a acestui fapt, un
cercet\tor din domeniu, H.
Kaland, arat\ c\ utilizarea
opiului „implic\ riscuri sub-
stan]iale de creare a adic]iei
[i de apari]ie a unor efecte
d\un\toare asupra s\n\t\-
]ii [i func]ion\rii `n societa-
te. Se pare c\ este de trei ori
mai probabil ca opiul s\ pro-
duc\ asemenea consecin]e
dec=t alcoolul sau canabisul,
dar o face `ntruc=tva mai lent
dec=t heroina [i cocaina“.
Opiul, „aspirina“
secolului XIX
Este interesant de men]io-
nat c\ `n secolul al XIX-lea
opiul era folosit `n Marea
Britanie, Europa Occidenta-
l\ [i America la fel de mult
ca paracetamolul sau aspi-
rina `n zilele noastre. Exist\
date care arat\ c\ o anumit\
zon\ din estul Angliei avea
spre sf=r[itul secolului al
XIX-lea un consum de opiu
at=t de mare pe cap de
locuitor, `nc=t fiecare dintre
nenum\ra]ii farmaci[ti vin-
deau mai mult de 100 kg pe
an.
Opiul ajunsese s\ fie con-
siderat un medicament uni-
versal, fie c\ era preparat
sub form\ de tinctur\, pu-
dr\, elixir sau sirop. Ultima
Prof. univ. dr.
Ostin C. Mungiu,
[eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
form\ era folosit\ foarte
frecvent pentru a trata di-
versele tulbur\ri ale copi-
ilor. La adul]i, `n perioada
respectiv\, (1870) opiul era
disponibil pe o scar\ mai lar-
g\ dec=t era tutunul `n 1970.
Traficul de opiu
nu este `nc\ eradicat
Acest consum exagerat a
condus la cifre ridicate de
mortalitate, at=t la copii, c=t
[i la adul]i [i a contribuit la
impunerea primului cadru
legislativ de control par]ial
al consumului de opiu
(1868). Efectul legii a fost
minor, consumul continu=nd
p=n\ la `nceputul secolului
al XX-lea, c=nd m\surile leg-
islative interna]ionale au
`ncercat s\ limiteze acest
flagel. ~n urm\ cu aproape o
sut\ de ani (1909), a avut loc
prima `ntrunire a Comisiei
Interna]ionale a Opiului la
Shanhai, urmat\ apoi de nu-
meroase alte conferin]e care
au dus la legisla]ii [i formule
de cooperare interna]ional\,
care stau la baza celor `n uz
[i ast\zi. Din p\cate, traficul
de opiu nu a fost anihilat to-
tal [i chiar `n urm\ cu c=teva
s\pt\m=ni s-a vorbit de o
captur\ de [ase kilograme de
opiu la grani]a Rom=niei.
Dup\ c=t se vede, povestea
opiului continu\. a
Mar]i, 17 aprilie 2007 13
PILULA ZILEI
{apte alimente
de folos
a Boabele de fasole - sunt o important\
surs\ de proteine [i fibre, care v\ pot ajuta
s\ men]ine]i mai mult senza]ia de sa]ietate,
fiind un aliat de `ncredere `n lupta cu obezi-
tatea. Un studiu publicat `n 2005 a demon-
strat c\ o diet\ bogat\ `n proteine slabe -
m\car jum\tate din ele asimilate din plante
precum fasolea - reduce tensiunea arterial\,
colesterolul „r\u“ (LDL), precum [i riscul de
apari]ie a bolilor de inim\ (cu 21%). Av=nd [i
propriet\]i antioxidante, unele cercet\ri
vorbesc despre posibilitatea de a reduce
riscul de apari]ie a cancerului de colon.
a C\p[unii, zmeura [i afinele negre sunt
cunoscute ca fiind surse importante de an-
tioxidan]i. ~n urma unei cercet\ri am\nun]ite
a diverse fructe [i `n func]ie de activitatea lor
antioxidant\ s-a descoperit c\ afinele negre
au de 3 ori mai mul]i antioxidan]i dec=t
merele, broccoli, spanacul sau alte fructe [i
legume. De asemenea, aceste fructe `nceti-
nesc procesul de deteriorare a articula]iilor,
datorit\ con]inutului bogat `n vitamina C.
a Fructele oleaginoase sunt bogate `n
proteine [i acizi gra[i omega-3, reduc=nd co-
lesterolul „r\u“, tensiunea arterial\ [i riscul
de apari]ie a bolilor de inim\.
a Cerealele integrale nu trebuie s\
lipseasc\ din dieta dumneavoastr\. Potrivit
unui studiu, 3 por]ii zilnice de cereale inte-
grale pot reduce cu p=n\ la 36% riscul de
apari]ie a bolilor cardiovasculare [i cu 27%
cel de diabet de tip II. Fi]i aten]i la com-
pozi]ia cerealelor: acestea trebuie s\ con]in\
ov\z, gr=u integral, orez brun [i t\r=]e.
a Iaurtul constituie cea mai bun\ surs\
pentru a v\ asigura aportul necesar de pro-
biotice, bacteriile care lupt\ `mpotriva bo-
lilor. Dou\ studii recente au ar\tat c\ un
consum regulat de iaurt poate ajuta la pre-
venirea penumoniei.
a Pe[tele consumat frecvent reduce tensi-
unea arterial\, colesterolul [i previne
apari]ia bolilor de inim\. Cercet\rile `n
domeniu arat\ c\ acizii gra[i omega-3 din
carnea de pe[te (macrou, sardine, somon)
`mpiedic\ sc\derea densit\]ii osoase [i pro-
tejeaz\ `mpotriva fracturilor.
a Varza este un aliment anticancerigen,
potrivit unor cercet\ri a Asocia]iei americane
`mpotriva cancerului. Rezultatele au ar\tat
c\ femeile care au introdus `n dieta lor varz\
proasp\t\ [i murat\ [i-au redus cu p=n\ la
74% riscul de a face cancer mamar. Alte
studii complementare sugereaz\ c\ varza
previne [i cancerul gastric, pulmonar [i de
colon. Ingredientul secret pare a fi sulforafan,
o substan]\ care ajut\ celulele organismului
s\ se grupeze `mpotriva agen]ilor canceri-
geni. (sursa: www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 17 aprilie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
2 5 1 8 6 3
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele (numerele) se `nlocu-
zilei iesc cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
14
9 7 4
a SUDOKU a

6 3 4 9 7 1 8 2 5 Rezolvarea careului 4 10 13 4 15 2 18
8 9 7 4 5 2 3 6 1
9 7 6 2 3 5 1 4 8
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 5 1 4 12 6 16 4
5 1 8 6 9 4 2 3 7 de la 1 la 9. Jocul a fost
4 2 3 7 1 8 6 5 9 lansat [i pe Internet [i s-a A
1 8 5 3 4 6 7 9 2 r\sp=ndit cu succes `n 6 11 6 8 4 17 11
Statele Unite, Noua A P O F A T I S M
7 6 2 5 8 9 4 1 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar I N G E R
3 4 9 1 2 7 5 8 6 1 2 1 2 3 4 5
`n Marea Britanie este
deja considerat un
M E T A N I I A B
fenomen. Completa]i P R O T O P O P I A T
8 9 6 careul de 81 de p\tr\]ele L I N I S T E
7 1 2 1 1 8 6
7 5 1 cu cifre cuprinse `ntre 1 P O C A I T I
[i 9, astfel `nc=t nici o
G R E S E L I 4 12 8 12 9 11 4
3 7 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
Z I D I T O R
ori pe acela[i r=nd sau pe
5 8 aceea[i coloan\. Grila I N C H I N A R E 8 12 4 1 2
este `mp\r]it\ `n nou\
7 2 5 6 1 careuri mai mici, fiecare
L U C R A R E
cu nou\ p\tr\]ele, iar E T I C A 9 5 1
9 2 fiecare careu trebuie s\ I N T U N E R I C
6 2 5 con]in\ cifrele de la 1 la P R O P O V A D U I T O R Pornind de la numele Sf. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
9, la fel, o singur\ dat\.
17 aprilie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
9 6 4 (Solu]ia B
ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de mai sus `n num\rul de m=ine )
9 7 5 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r)
07:30 TeleMatinal 07:30 Sabrina
10:00 Atom - m=ine este acum! 08:00 Dinotopia
10:30 Tr\sni]ii din Queens 08:50 Lec]ia de [tiin]\ (r)
09:20 Jurnalul Euronews
11:00 Ne vedem la TVR!
09:35 Popula]ii str\vechi (r)
12:00 Profesioni[tii (r)
10:10 Tonomatul DP2
13:00 Nevast\-mea [i copiii
13:30 Club Disney 12:00 Replay. Legendele fotbalului
rom=nesc
14:00 Jurnalul TVR
12:30 Lege [i ordine (r)
15:00 Teleshopping
13:30 Teleshopping
15:30 Oglinda retrovizoare
14:00 ABC... de ce?
16:00 Kronika (limba maghiar\)
14:30 Tribuna partidelor...
17:00 Jurnalul TVR
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
17:15 Careu de doamne 16:00 Jurnalul TVR
18:00 Dis-de-sear\
16:20 Descoper\ rom=nii
Cu: Adriana Titieni, Tia 16:30 Autostrada TVR
{erb\nescu, Alice N\stase, 18:00 Jurnal regional
Irina Schrotter 18:35 Lege [i ordine
19:00 Jurnalul TVR 19:30 Supravie]uitorii dezastrelor
20:20 ~ntre bine [i r\u 20:00 Omul `ntre soft [i moft
Cu: Liviu Mihaiu
20:30 Arta supravie]uirii
21:50 Anatomia lui Grey (dram\,
21:00 Ora de [tiri
Cu: Ellen Pompeo, Sandra 22:10 Nicholas Nickleby (II)
Oh, Katherine Heigl)
(dram\, Cu: James DArcy,
22:45 Jurnalul TVR Sophia Myles, Diana Kent)
23:15 Memorialul durerii 00:00 Replay (r)
00:00 Via]a ca-n filme (comedie,
00:30 Whistler
Cu: David Crane) 01:25 Complicii (r)
00:35 Pas\rea albastr\ revine (comedie, Cu: Devon
(II, dram\) Sawa, Jaime King, Laura
02:15 Jurnalul TVR (r) Prepon, Travis Davis Jason
03:20 Pas\rea albastr\ revine (I, Schwartzman)
r, dram\) 02:50 Tonomatul DP2 (r)
04:55 Memorialul durerii (r) 04:35 Whistler (r)
05:40 Careu de doamne (r) a 05:30 Mesager a
10:00 La por]ile ceriului (r)
11:00 A `nt=mpina sau nu via]a (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Concentrat de cultur\
13:25 Best of Art-autor
14:00 Vedenia (r)
14:30 Taxico
15:00 Cite[te cu mine! (r)
16:00 Champollion, scrib al
Egiptului
16:55 Cite[te cu mine!
17:00 Profesioni[tii
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Identit\]i
"Identit\]i" promoveaz\ valo-
rile culturale ale grupurilor et-
nice minoritare [i dore[te fa-
miliarizarea publicului majori-
tar cu aceste valori.
Formatul este de talk-show,
unde invitatul va fi o persona-
litate cultural\ apar]inând
unei etnii sau chiar
majorit\]ii. Talk-show-ul este
pigmentat cu reportaje de la
vernisaje, de la lans\ri de
carte, de la manifest\ri muzi-
cale, de la simpozioane dedi-
cate culturii minorit\]ilor, sau
chiar cu fragmente din opera
invitatului `n lectura sau in-
terpretarea sa.
19:30 Tom Dowd [i muzica
21:00 Remix
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal
22:45 12 am\nunte din via]a unor
personaje
23:00 Pierrot nebunul (r)
(dram\)
00:55 Jurnal cultural (r) a
06:00 ~n gura presei
Cu: Mircea Badea
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran,
Dan Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
Cu: Mircea Badea
10:00 Concurs interactiv
11:00 Primii pa[i
Cu: Bruce Winant, Cathy
Herd, Kevin Connolly,
Kevin Weisman, Samantha
Mathis
12:00 Vocea inimii (r)
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
13:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
13:45 D.C.
15:00 De tot r=sul (r)
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
Cu: Alessandra Stoicescu
[i Lucian M`ndru]\
20:30 Din dragoste
Cu: Mircea Radu
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
Cu: Andreea Berecleanu [i
Andrei Zaharescu
00:00 Majoratul
(comedie, Cu: Dante
Basco, Jayson Schaal) a
07:00 {tirile PRO TV 06:00 Clona (r)
09:10 Omul care aduce cartea 07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Gitanas
10:15 Om s\rac, om bogat (r) 10:00 Culoarea p\catului
11:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r, poli]ist, Cu: Taís Araújo
Cu: Anthony LaPaglia) 12:30 Inocen]\ furat\
12:15 Emmerdale - Afaceri de 13:30 Prizoniera
familie (dram\, Cu:
15:20 Re]eta de Acas\
Elisabeth Estensen)
15:30 Duelul pasiunilor
13:00 {tirile PRO TV
17:30 Pove[tiri adev\rate
13:30 Apropo TV (r)
Vremea de Acas\
14:15 Z=mbi]i, v\ rog
18:30 Betty cea ur=t\
15:00 Walker, poli]ist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit 19:30 Tequila cu suflet de femeie
17:00 {tirile PRO TV Cu: Angelica Rivera, Sergio
Sendel
17:45 Om s\rac, om bogat (come-
20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
die, Cu: Horia Brenciu)
Cu: Adela Popescu)
18:50 {tirile PRO TV
21:30 Zorro
20:30 Du[manul din ape
22:30 Pove[tiri de noapte
(ac]iune, Cu: Steven
Seagal, Christine Adams) Cu: Cabral [i Mircea
Chris Cody, unul dintre cei Solcanu
mai bine cota]i mercenari, este 23:00 Clona
eliberat din carcera `n care
00:00 Prizoniera (r)
[i-a petrecut ani buni [i i se
promite o gra]iere pentru care 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
garanteaz\ `nsu[i presedintele Vremea de Acas\
Statelor Unite, dac\ accept\
s\ ia parte la o misiune ultra- 02:45 Iubire ca `n filme (r)
secret\. Un submarin cu (dram\, Cu: Adela
`nc\rc\tur\ nuclear\ a r\mas Popescu, Dan Bordeianu,
captiv pe fundul oceanului,
dup\ ce a suferit o avarie. Carmen T\nase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira a
22:15 La bloc (comedie)
23:00 La servici (comedie)
23:30 {tirile PRO TV Legend\:
00:15 Min]i criminale
01:10 Omul care aduce cartea (r) [tiri
01:15 {tirile PRO TV film artistic
02:15 Du[manul din ape (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 17 aprilie 2007 15
Spiritualitate bizantin\ Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului
Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

PELERINAJ ASIA MIC| St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli,
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i
cin\ - Ürgüp;
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Istanbul;
PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA- Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE},
CONSTANTINOPOL Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
Perioadele: 22 mai – 2 iunie;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU 27 august – 10 septembrie (12 zile/10 nop]i) Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
Foto: „NONY“ de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse; Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
(Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i (cazare); sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i malit\]ile vamale.
Departament economic: Ionela MIH|IL| Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta
Consilier juridic: Ana MANEA Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi; Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par-
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I 2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut
4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului
Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul
Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale limba rom=n\.
ISSN 1841-141X Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
lumii). Cazare [i cina - Kusadasi;
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos 10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa (Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a
Cotoranu). scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi; Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica b\uturile la mese; tipsuri.
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Pamukkale; telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ [i cin\ - Ürgüp; www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Anun] pentru angajare personal
Funda]ia Solidaritate [i Speran]\ din Ia[i scoate la concurs,
ast\zi, 17 aprilie a.c., orele 14:00, un post `ngrijitor vârstnici la domiciliu.
Se ofer\ pachet salarial atractiv [i condi]ii de lucru moderne. Persoanele
interesate sunt rugate s\ trimit\ C.V. [i scrisoare de inten]ie la:
contact@fundatia.mmb.ro sau fax: 0232 271 228, pân\ la data de 16 aprilie 2007.
LICITA}IE
Informa]ii suplimentare tel. 0232 220 548 sau www.fundatia.mmb.ro/angajari
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei scoate la licita]ie
teren `n zona Racovi]\ `n suprafa]\ de 11,884 hectare.
Rela]ii la Centrul Eparhial Ia[i, telefon 0232 215454.

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate www.ziarullumina.ro

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“ Concert Tudor Gheorghe la Mazilu, c=nticele comice de Vasile A-

din parcul Copou
16-22 Aprilie: Asocia]ia Me[terilor
Populari din Moldova [i Casa de
Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Municipiu-
lui Ia[i a organizat Expozi]ia per-
sonal\ a `ncondeietoarei de ou\ Elena
Torac din Brodina-Suceava.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai Emi-
nescu“ - Expozi]ie na]ional\ de art\
naiv\ „Saloanele Moldovei“, edi]ia a
XXVI-a. Organizatori: Centrul Jude-
]ean pentru Conservarea [i Promo-
varea Culturii Tradi]ionale [i Muzeul
Literaturii din Ia[i.
S\pt\m=na Cafenelelor
Ast\zi, 17 aprilie, ora 19.00: Sage
Cafe - Slam - Eva Li - alt\ variant\ a
poeziei moderne;
M=ine, 18 aprilie, ora 19.00: Lon-
don Pub - proiectie de scurtmetraje `n
francez\ [i german\;
Joi, 19 aprilie, ora 19.00: Time Out
- Cabaret „Marlene Dietrich“;
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00: Black
Out - Albert - concert de muzic\ rock;
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 22.00:
Quinta - concert trupa Erasmus -
seara de `nchidere. Organizatori: Cen-
trul Cultural German Ia[i [i Centrul
Cultural Francez.
Centrul Medical „Providen]a“
Joi, 19 aprilie, ora 19.30 - Concert
cu Tudor Gheorghe - „C=nd Dumnezeu
era mai jos“ la Centrul Medical „Pro-
viden]a“. Biletele se g\sesc la Casa de
Cultur\ a Studen]ilor.
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 22 aprilie, ora 19.00:
„Pe]itoarele“, dup\ o idee de A. Tza-
gareli. Regia: Ion Sapdaru Decor: Ni-
colai Mih\il\ Costume: Stela Vereb-
ceanu.
La Ateneul T\t\ra[i
Vineri, 20 aprilie, ora 17.00:
„Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ de
Dumitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru.
Scenografia: Nicolai Mih\il\, Gelu
Rasca. Momente muzicale: Romeo
Cozma, Marian Starcea. Cu: Radu
Ghilas, Daniel Busuioc, Dumitru
N\stru[nicu, Octavian Jighirgiu,
Anne Marie Chertic, Lorena Condru],
Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru.
La Sala Studio „Teofil V=lcu“
Duminic\, 22 aprilie, ora 18.00:
„Scara pisici“ de Katalin Thuroczy.
Regia: Irina Popescu Boieru. Sce-
nografia: Marfa Axenti
Sala „Pod Pogor - fiul“
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de de Teodor
lecsandri. Regia: Ovidiu Laz\r, sce-
nografia: Nicolai Mih\il\.
Filarmonica de Stat
„Moldova“ Ia[i
Ast\zi, 17 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioar\
de Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioar\,
Austria.
M=ine, 18 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioar\
de Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioar\,
Austria
Joi, 19 aprilie, ora 19.00: Integrala
sonatelor pentru pian [i vioar\ de
Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioar\,
Austria
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00:
Concert simfonic, Dirijor: Mark
Mast, Germania. Solist: Csiky Bol-
dizsar, pian
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
M=ine, 18 aprilie, ora 18.30: Sala -
Ateneul T\t\ra[i: „B\rbierul din Se-
villa“. Oper\ `n trei acte de G. Rossini.
Joi, 19 aprilie, ora 18.30: Salonul
muzical la Casa Pogor: Medalion com-
ponistic Leonard Dumitriu. (A con-
semnat Oana RUSU)
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
 CM
YK

16 Mar]i, 17 aprilie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT
Simpozion religios
interna]ional la Ia[i
~n perioada 18-19 aprilie la
Institutul Teologic Romano-
Catolic din Ia[i se va desf\[ura
Simpozionul Interna]ional
„Identitatea cre[tin\ [i valorile
Europei de ast\zi. Vor parti-
cipa ierarhi, studen]i, profesori,
politicieni, oameni de cultur\,
clerici [i cre[tini laici. Sunt in-
vita]i exper]i din Germania,
Italia, Elve]ia [i România
(Bucure[ti, Cluj [i Ia[i).
Simpozionul `[i propune s\
dezbat\ r\spunsurile posibile
la unele `ntreb\ri, cum ar fi:
Care este identitatea Europei
de ast\zi?, Care sunt valorile
Europei de ast\zi?, Poate con-
tribui Biserica Orto-
dox\/Catolic\ din România la
noua evanghelizare a Europei?,
Care sunt [ansele [i limitele di-
Concert misionar Radio Trinitas
Eveniment inedit la T=rgu Neam]
Cu binecuv=ntarea IPS
Mitropolit Daniel, Mitro-
polia Moldovei [i Bucovinei,
prin Institutul Cultural-Mi-
sionar Trinitas [i prin Pro-
topopiatul T=rgu Neam], a
organizat duminic\, 15 a-
prilie, al doilea concert mi-
sionar la T=rgu Neam]. A-
cest concert a fost al doilea
organizat cu prilejul `mpli-
nirii, la 17 aprilie 2007, a 9
ani de activitate a postului
de radio Trinitas. La con-
certul de la T=rgu Neam]
au participat Corul „Alta-
rul“ al Catedralei mitropoli-
tane din Ia[i, Corul „Cuvi-
VIA}A PAROHIILOR
osul Iosif“ al M\n\stirii V\-
ratec, Corul „Cuviosul Ra-
fael“ al M\n\stirii Agapia,
Corul „Panaghia“ al M\-
n\stirii Dur\u [i Corul
„Sih\stria Carpa]ilor“ al
M\n\stirii Sih\stria. A-
cestea din urm\, corurile
celor patru m\n\stiri, au
participat [i la concursul or-
ganizat cu prilejul concertu-
lui, locul I fiind ob]inut de
Corul „Sih\stria Carpa]i-
lor“, informeaz\ Radio Tri-
nitas.
~n cuv=ntul rostit la fi-
nalul concertului, pr. Cipri-
an Apetrei, director al postu-
lui de radio Trinitas, a vorbit
despre modul `n care trebuie
`n]elese astfel de concerte
misionare: „Astfel de `n-
t=lniri reprezint\ o bucurie a
c=nt\rii, nu neaparat con-
cursul `n sine. Eu cred c\
este un `nceput. De altfel,
premiul nici nu este at=t de
spectaculos, dec=t posibili-
tatea de a `nregistra gratuit
[i de a difuza un CD. Cred c\
e un `nceput. Nu e neap\rat
nevoie de competi]ie, pentru
c\ `ntre monahi nu trebuie
s\ existe competi]ie, ci e o
bucurie a c=nt\rii, o bucurie
care trebuie s\ ne aduc\
pace, lini[te [i bucurie `n
Domnul [i M=ntuitorul nos-
tru Iisus Hristos“.
La final, p\rintele Ioan
Dogariu, protopop de T=rgu
Neam], [i-a exprimat bucu-
ria g\zduirii [i organiz\rii
unui astfel de concert. „A
fost posibil s\ ascult\m a-
ceast\ muzic\ minunat\ `n
primul r=nd cu voin]a lui
Dumnezeu [i apoi cu bine-
cuv=ntarea P\rintelui nos-
tru Mitropolit, c\ruia dorim
s\-i mul]umim din ad=ncul
sufletului. Vreau s\ mul-
]umesc tuturor m\icu]elor
[i p\rin]ilor care au ostenit
[i au trudit ca s\ ne prezinte
acest spectacol, mul]umesc
juriului, mul]umesc domnu-
lui primar [i colaboratorilor,
domnului director al Casei
de Cultur\, dar `n primul
r=nd v\ mul]umim dumnea-
voastr\, credincio[ii no[tri,
care `mpodobi]i at=t de fru-
mos cu evlavia [i credin]a
fr\]iilor voastre bisericile
noastre [i momentele aces-
tea festive“.
V\ amintim c\ primul
concert misionar a avut loc
la Piatra Neam] pe 14 a-
prilie, organizat de Insti-
tutul Cultural-Misionar
Trinitas [i de Protopopiatul
Piatra Neam], condus de pr.
protopop Dumitru Ailinc\i,
iar urm\torul va avea loc pe
23 aprilie, la Boto[ani. A-
ceste concerte misionare
sunt prilejuite de `mplinirea
a 9 ani de emisie a postului
de radio Trinitas, ast\zi, 17
aprilie. (N.B.)

Bolnavii psihici de la Socola [i B=rnova s-au

alogului `ntre culturile,
popoarele [i tradi]iile eu-
ropene?, Cum se poate men]ine
identitatea cre[tin\ `ntr-un

`nt=lnit cu Dumnezeu la m\n\stirile nem]ene

context relativist [i secula-
rizat?, Care este rolul
cre[tinilor laici `ntr-o lume
laicist\?, Ce a[teapt\ Uniunea
European\ de la România [i ce
poate oferi România Uniunii
Europene? etc. Simpozionul
este organizat de Episcopia
Romano-Catolic\ de Ia[i. (N.B.)
{edin]\ cu preo]ii
la Boto[ani
La sediul Protopopiatului
Boto[ani, ieri, 16 aprilie, a
avut loc [edin]a lunar\ cu
preo]ii din acest protopopiat.
Tema [edin]ei, „Cateheza,
predica [i predarea Religiei `n
pastora]ia preotului“ a fost
CM
sus]inut\ de pr. Liviu Ilie
YK
Florariu de la parohia „Sfânta
Ecaterina“ - Boto[ani.
Dup\ prezentarea temei,
preo]ii participan]i, `mpreun\
cu pr. protopop Lucian Leonte,
au scos `n eviden]\
urm\toarele idei legate de
subiect: utilizarea mijloacelor
moderne `n sprijinul activit\]ii
catehetice; blânde]ea unit\ cu
fermitatea `n transmiterea
mesajului; preg\tire [i
rug\ciune `nainte de predic\;
un rol important `l are exem-
plul, modelul de urmat; faptele
preotului sunt ca o predic\ `n
fa]a credincio[ilor; se predic\
la fiecare serviciu religios; in-
troducerea subiectelor de actu-
alitate `n predic\; folosirea ar-
gumentelor biblice; publicarea
unui buletin sau ziar parohial
`n care s\ fie prezentat\ o
catehez\; evitarea jignirilor [i
ofenselor `n predic\; procu-
rarea de c\r]i de predici, in-
formeaz\ Biroul de pres\ al
Protopopiatului Boto[ani.
Printre aspectele administra-
tive care s-au discutat ieri la
Boto[ani men]ion\m: organi-
zarea slujbelor misionare `n
fiecare lun\ `n cercurile pas-
toral-misionare ale Protopo-
piatului Boto[ani, implicarea
parohiilor `n ac]iunea misiona-
r\ la Funda]ia „Hand of Help“
din Boto[ani, `n privin]a pre-
lu\rii copiilor ortodoc[i pentru
participarea la Sfânta Litur-
ghie [i vizite `n familiile cre-
dincio[ilor, eforturi `n conti-
nuarea lucr\rilor de renovare
la sediul Protopopiatului. De
asemenea, preo]ii au fost
`ndemna]i s\ ia atitudine pu-
blic\ `n biserici `mpotriva a-
tacurilor nefondate [i
r\uvoitoare din mass-media la
adresa Bisericii [i credin]ei
ortodoxe. a
a Bolnavii de la Spitalul Socola [i de la sec]iile exterioare beneficiaz\ de o nou\ terapie
a Cadre medicale, `nso]ite de preotul de caritate {tefan Dolgu, au organizat o excursie la m\n\stirile
din Moldova a Medicii s-au ar\tat `nc=nta]i de efectele pe care le-a avut excursia asupra bolnavilor a
de {tefan
M|RCULE} O terapie nou\
Un grup de 60 de bol-
navi interna]i `n Spitalul
de Psihiatrie Socola [i `n
sec]ia exterioar\ a aces-
tuia de la B=rnova, `nso-
]i]i de cadre medicale [i
de preotul misionar de la
B=rnova, p\rintele {te-
fan Dolgu, a efectuat o
excursie de o zi la m\-
n\stirile din jude]ul
Neam]. Pelerinajul a fost
organizat la ini]iativa
managerului spitalului,
dl. Florin Lunguleac, [i a
preotului misionar {te-
fan Dolgu. Bolnavii au
fost `nso]ii de cadre medi-
cale de la Spitalul Socola,
printre care prof. dr. aca-
demician Constantin Ro-
manescu, medicul psihia-
tru Marius Popescu, a-
sistent director Mihaela
Stanciu, asistenta-[ef Ma-
rian Bujor [i economistul
Dan Iacob.
O bucurie de Pa[ti
Excursia acestor bol-
navi a avut loc `n a treia
zi de Pa[ti. „Am dorit s\
facem o bucurie acestor
oameni care de mult
timp nu au mai ie[it din
spital datorit\ st\rii lor
materiale. Am `ntocmit o
list\ cu persoanele care
pot s\ se deplaseze [i am
rugat pe p\rintele {tefan
Dolgu s\ ne fac\ itine-
rariul“, ne-a declarat ma-
nagerul spitalului, dr.
Florin Lunguleac. El ne-
a mai spus c\ acest tra-
tament nu a mai fost
folosit `n unitatea medi-
cal\ pe care o conduce,
dar dac\ ea va da rezul-
tate va fi folosit\ c=t mai
des.
Aceast\ ie[ire la m\-
n\stiri a fost g=ndit\ de
cadrele medicale ca o mo-
dalitate de a ajuta la a-
meliorarea s\n\t\]ii ce-
lor interna]i `n spitalele
amintite. „Am considerat
c\ este absolut necesar\
o astfel de excursie, pen-
tru c\ medicina nu `n-
seamn\ doar medica-
mente [i patul `n care
stau bolnavii. Credin]a
este foarte important\ `n
terapie [i de foarte multe
ori are efecte mai mari
dec=t orice alt tratament.
Asist\m la o lec]ie prac-
tic\ de psihiatrie [i ve-
dem deja efectele ei. Fap-
tul c\ ace[ti bolnavi s-au
comportat exemplar, c\
nu au l\sat cuiva impre-
sia c\ sunt bolnavi psihic
[i faptul c\ au fost im-
presiona]i de ceea ce au
v\zut, demonstreaz\ c\
aceste excursii sunt ab-
solut necesare `n te-
rapie“, a declarat acad.
prof. dr. Constantin Ro-
manescu `n interven]iile
sale.
Grupul de vizitatori a
ajuns `n amiaza celei de
a treia zi de Pa[ti la M\-
n\stirea Secu, la M\n\s-
tirea Sih\stria, unde ob-
[tea m\n\stirii le-a ofe-
rit masa de pr=nz, [i la
M\n\stirea Neam], unde
s-a vizitat [i Gr\dina Zoo-
logic\ de la Zimbr\ria de
la Neam]. ~n timpul vizi-
telor, bolnavii s-au rugat
`mpreun\ cu `nso]itorii
lor, s-au ar\tat profund
impresiona]i de frumu-
se]ile acelor locuri [i au
avut ocazia de a se re-
culege. Totodat\, cu a-
cest prilej, mul]i dintre
bolnavii care au partici-
pat la acest pelerinaj au
avut ocazia de a merge
pentru prima oar\ `n
via]a lor `ntr-o excursie
[i de a vizita o m\n\s-
tire. Excursia s-a `nche- CM
iat cu un picnic oferit de
YK
cadrele medicale.
Excursiile
vor continua
Aceast\ excursie a fost
o reu[it\ din toate punc-
tele de vedere. S-a `m-
plinit prin aceasta dorin-
]a multor bolnavi de a
vizita aceste m\n\stiri,
s-a dovedit o modalitate
de a apropia mai mult pe
bolnavi unii fa]\ de al]ii
[i, nu `n ultimul r=nd,
s-a r\spuns la nevoile
spirituale ale bolnavilor. s\ continue aceste excur- rea unora dintre bolnavi,
„Am r\mas impresionat sii, primii care vor bene- ceea ce n-am reu[it `n ani
de modul `n care au abor- ficia de ele fiind bolnavii de tratament. Psihiatria
dat ace[ti oameni excur-
de la sec]ia din {ipote. aici trebuie s\ ajung\,
sia. Se vedea pe fe]ele lor „Reu[ita acestei excursii pentru c\ dincolo de boa-
c=t de bucuro[i erau c\ se vede `n faptul c\ prin l\ [i diagnostic se afl\ oa-
viziteaz\ locuri pe care le cheltuieli minime am meni“, a mai spus dr. Con-
[tiau din c\r]i sau de la reu[it s\ amelior\m sta- stantin Romanescu. a
televizor. Am v\zut cum
se rugau [i c=t de mult
sim]eau prezen]a lui
Dumnezeu acolo. Am
v\zut cum implorau mila
lui Dumnezeu pentru a
primi o m=ng=iere, iar
faptul c\ au fost foarte
cumin]i [i s-au comportat
civilizat arat\ c\ ei simt
prezen]a lui Dumnezeu
[i ajutorul pe care ~l d\
celor care se roag\ cu
mult\ credin]\“, ne-a de-
clarat preotul {tefan
Dolgu.
Am aflat apoi de la
ini]iatorii acestei excur-
sii c\ `n viitor `[i propun

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
18 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 88 (689) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Radio Trinitas
~n Valea Templelor, la
- un post bisericesc
PAGINA 16

PAGINA 5
moa[tele Sf. Mc. Paraschevi
na]ional
Un contabil din Roman umbl\ prin ]ar\
cu sute de papagali [i animale mici
a Muzeul de {tiin]e ale Naturii al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ g\zduie[te expozi]ia de animale mici, care include
p\s\ri, roz\toare [i reptile a Colec]ia apar]ine lui Eugen Ioan Andrie[, un t=n\r de 27 de ani din Roman, fost student
al universit\]ii ie[ene a Colec]ionarul a f\cut o pasiune at=t de mare pentru micile vie]uitoare `nc=t,
pentru a avea grij\ de acestea, a renun]at la meseria de contabil a Atrac]ia expozi]iei sunt papagalii
a Trei dintre p\s\rile expuse la muzeu au disp\rut ieri, poli]i[tii prelu=nd cazul spre rezolvare a Un tucan `n valoare
de 2.000 de euro [i alte dou\ p\s\ri exotice rare au disp\rut luni, f\r\ ca ho]ii s\ fie prin[i a PAGINILE 8-9
Autorit\]ile rom=ne
caut\ variante
pentru taxa
de `nmatriculare
PAGINA 6

Dan Voiculescu [i-a

dat afar\ contestatarii
CM
YK din partid CM
YK

PAGINA 7

Cazul „Petre Andrei“

POZA ZILEI
Sunita Williams, unul dintre astrona-
u]ii de la bordul Sta]iei Spa]iale Inter-
na]ionale (ISS), a alergat luni, `n pre-
mier\, `ntr-un maraton `n spa]iu. Ea a
alergat pe un covor rulant la peste 300 de
kilometri deasupra Terrei `n acela[i timp
cu participan]ii maratonului de la Boston
(Massachusets, nord-est). Sunita Willi-
ams a terminat maratonul (42 de kilome-
tri) `n patru ore [i 24 de minute, potrivit
unui timp neoficial furnizat de NASA. a
„Din acest moment, eu am sufletul
`mp\cat `n rela]ia mea cu rom=nii“
Avizul Cur]ii Constitu-
]ionale face din procesul de
suspendare a [efului statu-
lui doar un act politic care
nu are acoperire constitu]io-
nal\, a declarat ieri pre[e-
dintele Traian B\sescu
(foto). „Din acest moment,
eu am sufletul `mp\cat `n
rela]ia mea cu rom=nii [i `n
rela]ia mea cu Constitu]ia“,
a spus el, ar\t=nd c\ nici u-
nul din capetele de acuzare
formulate de comisie sau de
ini]iator nu a fost confirmat
de Curtea Constitu]ional\.
„Dac\ Parlamentul va
vota suspendarea mea din
func]ie, `mi voi da demisia“,
a mai spus pre[edintele Tra-
Se scumpe[te benzina
Pre]ul benzinelor co-
mercializate `n sta]iile Pe-
trom [i PETROMV va cre[-
te cu 9 bani/litru, iar pre-
ajunge la noul
ministru al Educa]iei
PAGINA 10
ian B\sescu. „~n situa]ia `n
care, `n pofida avizului Cur-
]ii Constitu]ionale, Parla-
mentul va vota suspendarea
mea, `n maxim cinci minute
de la vot voi demisiona din
func]ie [i voi chema `n fa]a
electoratului [i pe cei care
au generat un abuz con-
stitu]ional“, a afirmat [eful
statului, `ntr-o declara]ie de
pres\. El a precizat c\ nu se
afl\ `n nici una dintre cele Noi demersuri
dou\ situa]ii care s\ justi-
fice suspendarea sa: `nalt\ pentru introducerea
tr\dare sau comiterea de
fapte grave prin care `n- internetului `n [coli
calc\ legea fundamental\ a
PAGINA 11
statului. a
paniei. M\sura de modifi- `n Rom=nia circa 535 de Meteo
U
care a pre]urilor practica- sta]ii Petrom, dintre care
te de Petrom vine ca ur- 66 de sta]ii func]ioneaz\
]ul motorinelor cu 7 mare a cre[terii cota]iilor conform unui concept mo-
Precipita]ii
bani/litru, `ncep=nd din 18 dern, care introduce stan- maxima 18 °C
interna]ionale, adaptat\
aprilie, ora 0.01, se arat\ condi]iilor de pia]\ din Ro- darde de calitate interna- minima 6 °C
`ntr-un comunicat al com- m=nia. Petrom SA de]ine ]ional\, PETROMV. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 18 aprilie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXLI)
Ap\rarea Ortodoxiei `n
Transilvania secolului
al XVIII-lea (IV)
La `nceputul lunii ianuarie 1744
a venit `n Banat monahul Visa-
rion Sarai, n\scut `n 1714, la
Maidan, `n Bosnia. El obi[nuia
s\ predice credincio[ilor `n târ-
guri, `ndemnându-i s\ nu pri-
measc\ unirea cu Biserica Ro-
mei. La 27 mai 1744, Adminis-
tra]ia militar\ din Timi[oara l-a
arestat [i l-a supus unui intero-
gatoriu. Visarion a fost ]inut
timp de mai multe s\pt\mâni la
Sibiu, apoi a fost dus `n secret la
Viena. De[i dup\ aceea i s-a
pierdut orice urm\, con[tiin]a
religioas\ trezit\ printre ]\ranii
din sudul Transilvaniei nu a pu-
tut fi `n\bu[it\. Potrivit „Croni-
cii“ lui Nicoale Stoica, Visarion a
mers `n Italia, probabil pentru
ca episcopul uniat Inochentie
Micu Klein s\ se poat\ dezvi-
nov\]i `n fa]a papei Benedict al
XIV-lea c\ el l-ar fi invitat pe
Visarion `n Transilvania. Predi-
cile lui Visarion i-au impresio-
nat pe credincio[ii ortodoc[i din
Transilvania, `ncât ace[tia sus]i-
neau c\ pentru prima dat\ auzi-
ser\ de la „un om trimis al lui
Dumnezeu“. Erau `nfrico[a]i de
faptul c\ monahul Visarion pre-
dicase c\ to]i cei boteza]i, c\s\-
tori]i sau `ngropa]i de un preot
unit sunt „arunca]i `n bra]ele di-
avolului“, `ns\ acela[i i-a lini[tit
zicându-le c\ Dumnezeu `i va
ierta, deoarece ei n-au [tiut c\
sunt condu[i de preo]i „necu-
ra]i“. Din acel moment era clar
c\ ei nu trebuiau s\ aib\ nimic
de-a face cu asemenea preo]i, `n
caz contrar urmând „s\ se scu-
funde `n str\fundurile iadului“.
~n aceste `mprejur\ri, majorita-
tea ortodoc[ilor [i-au manifestat
hot\rârea de a r\mâne neclinti]i
`n „vechea religie“ a str\bunilor
lor. Iat\ care a fost reac]ia unui
]\ran `n fa]a unui func]ionar tri-
mis de la Sibiu pentru a-i convin-
ge pe locuitori s\ pun\ cap\t re-
zisten]ei: „Acest cojoc, care-l am
pe mine, e acum al meu. Dar, da-
c\ ar vrea s\ mi-l ia cr\iasa, i-l
dau. Cu aceste slabe mâini [i cu
trupul meu am lucrat, zi [i noap-
te, ca s\ pl\tesc por]ia. Ele sunt
ale cr\iesei, [i de ar vrea s\ mi
le ia, nu am ce face! Dar nu am
decât un suflet pe care `l p\strez
lui Dumnezeu din cer [i nici o
putere omeneasc\ nu-l poate `n-
doi“. (Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cre[tinul
nu se r\zbun\
Adelaida, fiica regelui Bur-
goniei, se c\s\torise cu Lo-
tar, regele Italiei, care a fost
omorât de Beranger. Acesta
voia s\-l `nsoare pe fiul s\u
cu Adelaida, care era prizo-
nier\. Adelaida refuz\. De
aceea a fost aruncat\ `n `n-
chisoare [i dat\ `n paza so]i-
ei lui Beranger, Villa. Dar
Adelaida a reu[it s\ fug\ la
unchiul s\u Otto cel Mare.
Acesta, `nvingându-l pe Be-
ranger, a trimis-o pe Villa `n
`nchisoare [i a dat-o `n grija
Adelaidei. ~n disperarea sa,
Villa `i spuse Adelaidei:
– N-am f\cut decât o singu-
r\ gre[eal\ `n via]a mea: a-
ceea de a nu te fi omorât
când erai `n mâna mea.
– Iar eu, zise cu blânde]e A-
deiaida, vreau s\ fac cel pu-
]in o fapt\ bun\ `n via]a mea
[i anume s\-]i redau liberta-
tea. Du-te la b\rbatul t\u [i
spune-i s\ `nceteze s\ mai
fie nerecunosc\tor, pentru ca
nu cumva s\ vin\ peste el [i
alte nenorociri. (Pr. Nicolae
Pura, Pilldee, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI t-o Fiului, Domnului nostru Iisus
Hristos. C=nd Hristos caut\ s\
Timpul concretiz\rii promisiunilor l\mureasc\ pe cei din jurul s\u,
c\ El este Fiul lui Dumnezeu, a-
ce[tia au fost contraria]i. Ei [tiau
„Iisus le-a r\spuns: «Tat\l Fiul d\ via]\ celor ce voie[te. Tat\l
Meu pân\ acum lucreaz\; [i Eu nu judec\ pe nimeni, ci toat\ ju-
c\ Dumnezeu este Unul singur.
~n conformitate cu `nv\]\tura
lucrez». Deci pentru aceasta c\u- decata a dat-o Fiului. Ca to]i s\ cre[tin\, noi spunem: Unul sin-
tau mai mult iudeii s\-L omoare, cinsteasc\ pe Fiul cum cinstesc
nu numai pentru c\ dezlega sâm- pe Tat\l. Cine nu cinste[te pe Fi-
gur este Dumnezeu, dar este ~n-
treit `n Persoane. Dac\ Domnul
b\ta, ci [i pentru c\ zicea c\ ul nu cinste[te pe Tat\l care L-a Hristos nu s-ar fi n\scut `n aceas-
Dumnezeu este Tat\l S\u, f\cân- trimis. Adev\rat, adev\rat zic vo- t\ lume, El nu ar fi putut vorbi
du-Se pe Sine deopotriv\ cu u\: cel ce ascult\ cuvântul Meu [i despre Tat\l. Tot M=ntuitorul
Dumnezeu. A r\spuns Iisus [i crede `n Cel ce M-a trimis are via-
spune: cine M-a v\zut pe Mine, a
le-a zis: «Adev\rat, adev\rat zic ]\ ve[nic\ [i la judecat\ nu va v\zut pe Tat\l, Cel ce M-a trimis
vou\: Fiul nu poate s\ fac\ nimic veni, ci s-a mutat de la moarte la
pe Mine. Cine iube[te pe Tat\l,
de la Sine, dac\ nu va vedea pe via]\».“ (Ioan 5, 17-224) iube[te pe Fiul, cine cinste[te pe
Tat\l f\când; c\ci cele ce face Fiul, cinste[te pe Tat\l. Toate
Acela, acestea le face [i Fiul `n- *** acestea le m\rturisim av=nd o
tocmai. C\ Tat\l iube[te pe Fiul credin]\ puternic\. A[a ne `nva]\
[i-I arat\ toate câte face El [i lu- ~n pericopa evanghelic\ de as- legem c\ Dumnezeu Tat\l lucrea- Domnul Hristos: cine ascult\ [i
cruri mai mari decât acestea va t\zi Domnul nostru Iisus Hristos z\ cu timp [i f\r\ timp, ca din crede `n cuv=ntul Meu, crede [i `n
ar\ta Lui, ca voi s\ v\ mira]i. vorbe[te despre Tat\l S\u, des-
dragoste pentru om, `nvie pe cei Tat\l [i dob=nde[te via]\ ve[nic\.
C\ci, dup\ cum Tat\l scoal\ pe pre Dumnezeu Tat\l. {i din ceea ce pleac\ din aceast\ lume, c\ (Rubric\ realizat\ de pr. Dumi-
cei mor]i [i le d\ via]\, tot a[a [i ce ne spune Domnul Hristos `n]e-
Tat\l nu judec\, ci judecata a da- tru P|DURARU, Radio Trinitas)
SFATURI DUHOVNICE{TI
„Omul este un fel de biseric\ `n biseric\“
a Dialog cu p\rintele Ilie Cleopa a
Este p\cat ca atunci când este t\mâia `naintea Ta“(Ps. 140, v. trezi cu mintea `n inim\. Foarte
Liturghia, eu s\-m mi zic 2). De pe altarul inimii. Omul mult te ajut\.
rug\ciunea inimii sau alt\ ru- este un fel de biseric\ `n biseric\. Iar dac\ ai ajuns la rug\ciu-
g\ciune [i s\ nu fiu atent la ~n zadar te duci `n altarul \s- nea de sine mi[c\toare a min]ii,
slujb\? ta, dac\ nu ai rug\ciunea cea din este ca ceasul, ai pornit inima, eu
Nu este p\cat! Pentru c\ are
inim\. Pu]in `]i folose[te. De dorm [i inima mea vegheaz\.
mare leg\tur\ liturghia inimii cu aceea, mergerea la biseric\ `]i a- Permanent inima se roag\. A-
cealalt\, de la sfântul altar. A- jut\ foarte mult ca s\ `nt\re[ti tunci [i f\r\ s\ vrei vei r\mâne
ceasta este o rug\ciune ob[teasc\ rug\ciunea din inim\, dar nu o cu rug\ciunea asta l\untric\ [i
[i are mare putere, mai ales Sfân- schimb\ pe aceea. Tocmai rug\- `n timpul Liturghiei [i `n timpul
ta Liturghie, [i o ajut\ pe cea din ciunile [i momentele Sfintei Li- celorlalte rug\ciuni, c\ ajungi la
inim\. C\ dac\ vine o prigoan\ [i turghii, dac\ tu ai lucrare l\un- o rug\ciune de sine mi[c\toare.
te-ai dus `ntr-o pustie, sau `ntr- tric\, `]i `nt\resc aceast\ lucrare. Permanent se roag\ inima. Ne`n-
un c\tun, sau `ntr-un bordei, mai
Mai mult `]i `nv\p\iaz\ inima de cetat, cum zice apostolul.
ai Liturghie? dragostea lui Dumnezeu, când Eu am scris câteva predici des-
~n m\sura `n care se roag\, auzi momentele Sfintei Liturghii, pre treptele rug\ciunii. Am vrut
auzi ce zice Sfântul Nicodim când iese cu Sfintele Daruri, c\ci s\ scriu [i una despre rug\ciunea
Aghioritul, mintea este preot, ini- credin]a vine prin auz. contemplativ\, care-i mai `nalt\
ma este altar; jertfa care se aduce Ai v\zut c\ a `ntrebat cineva decât rug\ciunea inimii, dar nu
pe acest altar este alegerea [i pe Sfântul Nichifor: „Dac\ merg are nici un rost la oamenii de azi,
buna voin]\, c\ de bun\ voie aleg `n biseric\, s\ ascult strana [i Li- c\ nu o `n]eleg; este pentru cei
s\ m\ rog lui Dumnezeu, iar turghia [i celelalte, sau s\ zic des\vâr[i]i, aceea este `n extaz,
mirosul de bun\ mireasm\, t\- rug\ciunea inimii?“ Dac\ n-ai rug\ciunea cea de foc, `n r\pire.
mâia, care se ridic\ de pe altarul sporit `n rug\ciunea min]ii, as- Am pus acestea pe care le poate `n]eles, dar nu le-am lucrat nicio-
inimii este rug\ciunea, „s\ se cult\ cu mare aten]ie Liturghia [i `n]elege oricine. Noi le-am citit, [i dat\ `n via]\. A[a este. (sursa:
`ndrepteze rug\ciunea mea ca strana, c\ te ajut\ s\ te concen- numai cu atât am r\mas. Le-am www.sfaturiortodoxe.ro)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
timp, la adânci b\trâne]e, a 1880 – A murit Cos- rilor fondatori ai societ\- 1879), autorul teoriei re-
s-a mutat la Domnul. tache Aristia (n. 1800), ac- ]ii; printre membrii aces- lativit\]ii; a primit Pre-
tor, traduc\tor, poet, mo- teia se num\rau pictorii miul Nobel pentru fizic\
ralist, profesor de greac\ {tefan Dimitrescu, Camil
Tot ast\zi, Biserica face `n 1921; a emigrat din
pomenirea Sfântului Cos- [i francez\ la colegiul „Sf. Ressu [i Nicolae Tonitza, Germania, `n 1933, stabi-
ma, episcopul Calcedonu- Sava“, precum [i de mimi- sculptorul Oscar Han etc; lindu-se `n SUA, unde a
lui; a Cuvioasei Atanasia; c\ [i declama]ie, la {coala a 1949 – Irlanda p\r\- primit cet\]enia `n 1940;
a Sfântului Mucenic Ioan Dramatic\ a Societ\]ii Fi- se[te Commonwealth–ul a 1966 – Mao Zedung
din Ianina [i a Sfântului larmonice din }ara Româ- [i devine republic\ inde- lanseaz\ conceptul de „ma-
Mucenic Ioan Culica. neasc\; pendent\;
rea revolu]ie cultural\ pro-
a 1881 – A fost inaugu- a 1951 – Semnarea, la
Mâine, Biserica face po- rat Muzeul de Istorie a Paris, de c\tre Belgia, letar\“. China intr\ `ntr–o
menirea Cuviosului Ioan Naturii `n Londra; Fran]a, RFG, Luxemburg, faz\ de haos [i teroare;
Paleolavritul. a 1918 – S–a deschis, Olanda [i Italia a Acordu- a 1990 – Dup\ un de-
la Ia[i, prima expozi]ie a lui privind crearea Comu- ceniu de amânare [i inter-
grup\rii „Arta român\“ nit\]ii Europene a C\rbu- dic]ie, are loc Adunarea
Cuviosul Ioan, ~n ziua de 18 aprilie, (`nfiin]at\ `n anul 1917, la nelui [i O]elului; General\ a membrilor U-
ucenicul Sfântului istoria consemneaz\: Ia[i); au fost expuse lu- a 1955 – A murit fizi- niunii Scriitorilor din Ro-
Grigorie Decapolitul cr\ri de valoare ale picto- cianul Albert Einstein (n. mânia. a
a Ziua interna]ional\
(dezlegare la pe[te) a monumentelor [i locuri-
matic\. Ceva mai t=rziu va
lor istorice; 52 de ani itorul om de [tiin]\ se va
delecta adesea, `n clipele de ob]ine [i doctoratul `n fizic\
De la vârst\ fraged\, a 1846 – S–a n\scut
Ioan (sec. IX) s-a dus la omul de cultur\ Nicolae de la moartea lui oboseal\ sau insatisfac]ie, [i va publica cele c=teva
interpret=nd mici piese la studii absolut revolu]ionare
Sfântul Grigorie Decapo- Densu[ianu (d. 1911), au- Albert Einstein acest instrument. Se spune care `l vor impune ca fizi-
litul, care l-a f\cut mo- torul celebrei lucr\ri „Da- c\ `n c\l\toriile sale era
cian de renume.
nah. Când `mp\ratul Le- cia preistoric\“; Albert Einstein s-a n\s- v\zut `ntotdeauna cu o vi- ~n 1916, Einstein a pu-
on Armeanul a pornit lup- a 1848 – La Blaj are cut pe 14 martie 1879, la oar\ sub bra]. blicat celebrul s\u studiu
ta `mpotriva sfintelor icoa- loc prima adunare a ro- Ulm, `n Germania. Copil\- Pe la 12 ani, Albert lua
ria [i-a petrecut-o `n Mun- „Bazele teoriei generale a
ne, Cuviosul Ioan a mers mânilor din Transilvania, decizia solemn\ de a se de- relativit\]ii“. ~n anul 1921,
`n Constantinopol, [i `m- `n cadrul c\reia s–a hot\- chen, unde familia sa de]i- dica rezolv\rii marilor enig-
nea o fabric\ ce producea va primi Premiul Nobel,
preun\ cu dasc\lul Gri- rât s\ se convoace, pentru me ale umanit\]ii. S-a v\-
aparate electrice. ~ntr-o zut `ns\ repede descurajat, dar nu pentru teoria rela-
gorie [i cu Iosif, f\c\torul 3–15 mai, Marea Adunare [coal\ cu disciplin\ foarte tivit\]ii, care era `nc\ in-
de cânt\ri, mergea prin pentru c\ trei ani mai t=r-
Na]ional\; rigid\ din acest ora[ `[i va ziu p\r\sea [coala f\r\ nici tens discutat\, ci pentru `n-
cetate, `nt\rind pe cre[- a 1866 – S-a n\scut fi- `ncepe [i studiile. De la fra- o diplom\ [i cu note ru[i- trega activitate desf\[urat\
tini s\ p\streze adev\rata ziologul britanic Ernest ]ii tat\lui s\u a deprins pa- noase la istorie, geografie [i `n domeniul fizicii teoretice.
credin]\. Dup\ moartea Henry Starling, autorul siunea pentru matematic\ limbi. ~n cele din urm\, sta- Va muri `n 1955, `n
sfântului, a plecat la Lo- cercet\rilor clasice a cir- [i [tiin]e, iar de la mama sa bilindu-se `n Elve]ia, a ab- somn, cu deziluzia c\ efor-
curile Sfinte, unde s-a sta- cula]iei sângelui, formarii interesul pentru studiul vi- solvit Academia Politehnic\ turile sale pacifiste nu au
bilit la Lavra Sfântului limfei, secre]iei pancrea- orii, ceea ce i-a fost c=t se Federal\ din Zurich, cu spe- avut rezultatele pe care [i
Hariton. Nu dup\ mult sului [. a.; poate de util mai t=rziu. Vi- cializarea `n fizic\ [i mate- le-a dorit. (F.H.)

PORTRETE ~N LUMIN|
Protosinghelul Mitrofan Ifrim, `n]eleptul de la Neam]
de arhim. Timotei
AIOANEI
La sfâr[itul anilor ’80, p\-
rintele Mitrofan revenise la
M\n\stirea Neam] dup\ 40
de ani de absen]\. Era unul
dintre numero[ii fii ai Lavrei
„plecat din porunca ascul-
t\rii“ `nc\ din tinere]ea sa [i
se bucura de tihna pe care lo-
cul acesta nepereche i-o ofe-
rea [i de care avea trebuin]\.
Sunt aproape 20 de ani de
când l-am `ntâlnit [i pot spu-
ne c\ ceasurile [i zilele petre-
cute `n preajma sa au fost
pline de „mierea `nv\]\turi-
lor“ [i a `n]elepciunii sale. Era
la prima vedere un om
obi[nuit, care nu se remarca
prin ceva anume. Umbla cu
haine modeste, se `mbr\ca
gros [i `n timpul verii, avea
probleme serioase datorate
schimb\rii climei ( se plângea
de mult\ umiditate) [i `[i
ducea `n lini[te Crucea vie]ii.
Era un singuratic, comunica
doar atunci când era nevoie,
iar `n restul timpului st\tea
la locul lui, parc\ nedorind s\
deranjeze pe cineva. ~ntr-o
bun\ zi am c\l\torit `mpreu-
n\, `n ~mp\r\]ia mun]ilor,
câteva ceasuri. Eu am tot as-
cultat, p\rintele a vorbit `n-
truna. Era monahul care lu-
crase cu trei patriarhi, dar
care-l cunoscuse [i pe al pa-
trulea. Era un seif de confi-
den]e. {i din acest seif scotea,
când socotea de cuviin]\, câte
un fir aurit sau chiar un dia-
mant uneori.
O familie cu voca]ie
monahal\
Monahul acesta n\scut la 4
noiembrie 1920 `n ]inutul
Pa[canilor, `n comuna Valea
Seac\, a intrat `n ascultarea
calug\reasc\ la M\n\stirea
Neam] unde se afla [i unchiul
s\u, protosinghelul Ghimna-
zie Ifrim, cunoscut `n ob[tea
numeroas\ a anilor ’40. Tâ-
n\rul Dumitru, cum se nu-
mea de la Sfântul Botez, a in-
trat pe poarta m\n\stirii
când avea 18 ani, stare] fiind
arhimandritul Melchisedec
Dumitriu. C\lug\rit `n 1945
de episcopul Galaction, a fost
hirotonit ierodiacon [i iero-
monah `n 1947 de c\tre epis-
copul-vicar Valerie Moglan
Boto[\neanul, fiind chemat
`n acela[i an la Palatul mitro-
politan din Ia[i, cu ascultarea
de intendent. ~n acea perioa-
d\ p\storea la Ia[i tân\rul
mitropolit Justinian Marina.
~n acela[i timp cele dou\
surori ale p\rintelui Mitrofan
devin c\lug\ri]e la M\n\sti-
rea V\ratec cu numele de Mi-
trofana [i Ana, la c\lug\ria
celei din urm\ a participat
chiar miropolitul Justinian
Marina `n timpul scurtei sale
p\storiri ca mitropolit al
Moldovei [i Sucevei. P\rin-
tele Mitrofan [i cele dou\
surori ale sale s-au aflat ani
`ndelunga]i `n preajma unor
mari ierarhi ai Bisericii Orto-
doxe Române.
Confidentul patriarhilor
~n anul 1952, patriarhul
Justinian l-a chemat la Bu-
cure[ti pe p\rintele proto-
singhel Mitrofan, ca inten-
dent la Re[edin]a Sfintei
Patriarhii. Statornic [i cred-
incios, cump\tat [i modest,
ascult\tor p\n\ la cap\t ca
un ucenic adev\rat, p\rintele
Mitrofan a adunat, `ntr-o ma-
re smerenie, din faptele bune
ale celor pe care i-a `ntâlnit `n
ascultarea sa de la re[edin]ele
chiriarhale din Ia[i [i Bu-
cure[ti. ~mi povestea, cu ani
`n urm\, de `ncerc\rile acelor
vremuri tulburi, de fideli-
tatea pe care a avut-o fa]\ de
ierarhii respectivi, de bucuri-
ile [i triste]ile pe care le-a
tr\it `n locul cel mai impor-
tant al Bisericii Ortodoxe
Române. El, smeritul as-
cult\tor, a fost, `n multe
situa]ii, confidentul patri-
arhilor. S-a trezit cu noianuri
de m\rturisiri pe care un om
oarecare nu le-ar fi putut
purta. Pe lâng\ patriarhii
pentru care lucra, a cunoscut
mul]i al]i ierarhi care veneau
adeseori cu treburi prin Bu-
cure[ti. A[a a fost mitropoli-
tul Firmilian al Olteniei care
`ntr-o zi l-a luat deoparte [i i-a
spus: „Mitrofane, am nevoie
de o c\lug\ri]\ priceput\
pentru buc\t\ria Palatului
mitropolitan...“. Rug\mintea
a fost rezolvat\ imediat. Sora
OPINII & COMENTARII
p\rintelui, monahia Ana, l-a
slujit pe marele mitropolit
Firmilian pân\ la sfâr[itul
vie]ii lui. ~mi povestea p\rin-
tele câteva din `ntâmpl\rile
interesante pe care le-a tr\it.
~nv\]ase de la to]i ace[ti ie-
rarhi a[a de multe lucruri
`ncât parc\ nu mai era `ntre-
bare la care s\ nu poat\ r\s-
punde. ~n câteva cuvinte `i zu-
gr\vea pe to]i cei care `i `ntâl-
nise odinioar\: patriarhul
Nicodim era „cufundat“ `n tra-
duceri ruse[ti, poate cel mai
prolific `n domeniu; pa-
triarhul Iustinian era un foar-
te bun general, [tia s\ dirigu-
iasc\ „armatele“ administra-
]iei Patriarhale, patriarhul
Iustin, un bun teolog, mitro-
politul Firmilian Marin - un
ierarh cu inima de p\rinte, e-
piscopul Valerie Moglan, e-
piscopul care n-a `nchis nicio-
dat\ u[a cuiva [i exemplele ar
putea continua. Era [i un
opozant al regimului, dar o
f\cea discret, cu ironie fin\ [i
nu spunea decât rareori câte
ceva la adresa „mai marilor
vremii“. Dup\ 40 de ani de
statornic\ lucrare pe Dealul
Patriarhiei a revenit la Neam].
Locuia `ntr-o chilie `n spatele
casei monahului Filaret Dut-
covici, pe drumul ce duce la
Pocrov. Slujea rar, numai la
s\rb\tori mari. Nu st\tea
prea bine cu auzul, era ajutat
de un aparat auditiv. Se ruga
`n t\cere [i uneori dorea s\
Miercuri, 18 aprilie 2007
fac\ o cal\torie c\tre schi-
turile m\n\stirii. ~n astfel de
ocazii l-am `nso]it [i eu. ~n
luna iunie a anului 1989 Prea
Fericitul P\rinte Patriarh
Teoctist a poposit mai multe
zile `n Lavra nem]ean\. ~ntr-o
seara, l-a chemat la cin\ pe
p\rintele Mitrofan [i i-a spus:
„De un an de când ai plecat de
la Palat, c\ut\m pe cineva s\
te `nlocuiasc\, dar n-am g\sit.
S\ faci ascultare [i s\ te `n-
torci pentru o vreme ...“.
Monah al ascult\rii
des\vâr[ite
P\rintele Mitrofan, de[i
suferind, a ascultat cuvântul
Patriarhului. ~n câteva zile [i-a
f\cut bagajul [i s-a re`ntors la
Bucure[ti, la aproape 70 de
ani, ca ascult\tor de rând. Re-
volu]ia din decembrie 1989
l-a g\sit `n acela[i loc. P\rin-
tele Mitrofan a avut [i atunci,
ca-n toat\ via]a lui, r\bdare [i
`n]elepciune. Tot ce-a v\zut [i
a auzit a p\strat `n inima lui.
Ar fi fost `n stare, dac\ ar fi
avut un ucenic bun, s\ scrie
câteva c\r]i. Dup\ o aseme-
nea experien]\ devenise un
fin cunosc\tor al oamenilor [i
al vremurilor.
~n 1990 a revenit la Neam],
iar ultimii patru ani din via]\
i-a petrecut la M\n\stirea
V\ratec, la sora lui, monahia
Ana. A suferit mult, necesi-
tând `ngrijiri speciale [i slav\
Domnului, s-au g\sit c\lug\-
ri]e jerfitoare care i-au alinat
ultimii ani de grea `ncercare.
Ucenica care l-a `ngrijit [i
care-l pomene[te mereu a luat
numele lui, numindu-se
Mitrofana, f\cându-se „tutu-
ror toate“ [i urmând `n stator-
nicie via]a p\rintelui.
Vorbele de duh ale proto-
singhelului Mitrofan Ifrim
sunt pomenite [i acum de
mari ierarhi ai Bisericii noas-
tre care nu l-au uitat. „Ai
dreptate [i tu [i tu, nu te l\sa
nici tu, nici tu“, spunea prin-
tre altele p\rintele Mitrofan
celor antrena]i `n confrunt\ri.
Pe iubitorii de via]\ duhov-
niceasc\ `i sf\tuia: „S\ cere]i
credin]\ nef\]arnic\; s\ ave]i
smerenia pe care a avut-o
Hristos [i s\ c\uta]i `n]elepci-
unea duhovniceasc\ ...“.
La s\rb\toarea Sfin]ilor
~mp\ra]i Constantin [i Elena
din 1997 s-a mutat din aceas-
t\ via]\ trec\toare `n cea ve[-
nic\ [i a fost `ngropat `n ci-
mitirul M\n\stirii V\ratec. A
r\mas un necunoscut, chiar [i
pentru c\lug\ri]ele din m\-
n\stire care nu [tiau nimic de
`n]elepciunea lui [i de stator-
nica [i `ndelungata slujire `n-
tr-o smerit\ ascultare la Pala-
tul Patriarhal din Bucure[ti.
Protosinghelul Mitrofan
Ifrim a fost un monah al as-
cult\rii des\vâr[ite. A `nv\]at
`n toat\ via]a sa din lucrarea
altora [i a agonisit lumin\,
`nve[mântându-se `n haina
smereniei filocalice aidoma
p\rin]ilor de demult. Cuvio[ia
sa, intendentul Palatului Pa-
triarhal, a fost, cu adev\rat,
un `n]elept.
* Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
3
CORTINA DE STICL|
P\pu[a
de c=rp\ (II)
de Ioan HOLBAN
~n urm\ cu c=]iva ani, afl=nd c\
sufer\ de o boal\ incurabil\, colum-
bianul Gabriel Garcia Márquez a
trimis prietenilor s\i un poem `n pro-
z\ intitulat „P\pu[a de c=rp\“. Ia-
t\-l (`n traducerea româneasc\ a lui
Paul Alexandru Georgescu): „Dac\
pentru o clip\ Dumnezeu ar uita c\
sunt o p\pu[\ de c=rp\ [i mi-ar
d\rui un pic de via]\, s-ar putea s\
nu-i spun tot ce g=ndesc, dar, `n de-
finitiv, a[ g=ndi tot ce spun. A[ da
pre] lucrurilor nu pentru c=t val-
oreaz\, ci pentru ce semnific\ ele. A[
dormi pu]in, a[ visa mai mult,
`n]eleg c\ pentru fiecare minut c=nd
`nchidem ochii pierdem [aizeci de se-
cunde de lumin\. A[ merge c=nd cei-
lal]i se opresc, m-a[ de[tepta c=nd
ceilal]i dorm. A[ asculta c=nd ceilal]i
vorbesc [i ce m-a[ bucura de-o bun\
`nghe]at\ de ciocolat\! Dac\ Dumne-
zeu m-ar cinsti cu un cr=mpei de
via]\, m-a[ `mbr\ca simplu [i m-a[
arunca pe br=nci la p\m=nt. L\s=nd
descoperit nu numai corpul meu, ci [i
sufletul. Doamne, dac\ a[ avea o
inim\, mi-a[ scrie ura pe ghea]\ [i a[
a[tepta s\ r\sar\ soarele. A[ picta
un vis de van Gogh, iar pe stele a[
scrie un poem de Bendetti. Un c=ntec
al lui Serrat ar fi serenada pe care a[
oferi-o lunii. A[ stropi cu lacrimile
mele trandafirii, pentru a sim]i du-
rerea spinilor lor [i s\rutul de s=nge
al petalelor lor... Doamne, dac\ a[
avea un cr=mpei de via]\... N-a[ l\sa
s\ treac\ un moment f\r\ s\ spun
oamenilor c\ iubesc. A[ convinge pe
fiecare femeie sau fiecare b\rbat c\
sunt favori]ii mei [i a[ tr\i `ndr\gos-
tit de dragoste. Le-a[ dovedi oame-
nilor c=t gre[esc g=ndind c\ `nce-
teaz\ s\ iubeasc\ atunci c=nd `mb\-
tr=nesc, f\r\ s\ [tie c\ `mb\tr=nesc
numai c=nd `nceteaz\ s\ iubeasc\.
I-a[ d\rui aripi unui copil, dar l-a[
l\sa s\ `nve]e singur s\ zboare. Pe
b\tr=ni i-a[ `nv\]a c\ moartea nu
vine cu b\tr=ne]ea, ci cu uitarea.
At=tea lucruri am `nv\]at de la voi,
oamenii... Am `nv\]at c\ toat\
lumea vrea s\ iubeasc\ pe culmea
muntelui, f\r\ s\ [tie c\ adev\rata
fericire st\ `n forma urcu[ului spre
culme. Am `nv\]at c\ atunci c=nd un
nou-n\scut str=nge cu micul lui
pumn, pentru prima dat\, degetul
tat\lui lui, `l prinde pentru tot-
deauna. Am `nv\]at c\ un om are
dreptul s\-l priveasc\ pe cel\lalt de
sus, numai c=nd l-a ajutat s\ se
ridice. Sunt at=tea lucruri pe care
am putut s\ le `nv\] de la voi, dar
p=n\ la urm\ nu au s\-mi foloseasc\
prea mult pentru c\ atunci c=nd m\
vor a[eza `n acel geamantan, din ne-
fericire, voi fi ocupat cu muritul...“.
Va fi primit acest text sf=[ietor [i
Llosa? ~n orice caz, l-a citit. Ce `i
poate `mp\ca pe cei doi? Publicarea
fotografiilor? Perspectiva sf=r[itului?
Amintirea estompat\ de vreme a
Patriciei („varianta“ contemporan\,
iat\, pentru Beatrice a lui Dante ori
Laura a lui Petrarca)? Nu [tiu c=te
lucruri a `nv\]at Márquez de la oa-
meni; e sigur, `ns\, c\ oamenii au
`nv\]at foarte multe lucruri de la
Vargas Llosa [i Garcia Márquez.
Spre binele lor: s\ g=ndeasc\ tot ce
spun, s\ dea pre] vie]ii pentru ce
semnific\ [i nu pentru c=t valoreaz\
ea, s\ se bucure de o bun\ `nghe]at\
de ciocolat\, s\-[i descopere sufletul,
s\ se `mbrace simplu, s\-[i topeasc\
ura, s\ iubeasc\ aproapele pentru a
nu `mb\trâni, s\ nu uite, ca s\ nu
moar\, s\-[i adune toat\ inima `n
degetul prins `n pumn de nou-n\s-
cut, s\ nu fie trufa[i: pentru ca p\pu-
[a de c=rp\ s\ prind\ via]\.
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 18 aprilie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Schimb VIA}A PAROHIILOR

intercultural Concursuri pe teme religioase la parohia „Izvorul T\m\duirii“ din Boto[ani
`ntre De[i aflat\ `n una dintre tr\iesc `i face greu receptivi ne pe suport din PAL [i icoa- nate de credincio[i. De ase-
menea, având `n parohia
serie de concursuri pe teme
cele mai s\race zone ale ora- la cele duhovnice[ti“, ne-a ne pictate cu sfin]i impor- religioase numite «Razele
studen]ii [ului Boto[ani, Parcul Tine- explicat p\rintele Alupoaiei. tan]i din calendar [i sfin]i noastr\ o sec]ie de neuro- credin]ei». Pe lâng\ aceste
retului, parohia „Izvorul T\- ~n anul 2003 s-a reu[it ame- români. Cel mai important psihiatrie infantil\, am fost activit\]i, de la 15 februarie
rom=ni [i m\duirii“ reu[e[te s\-[i adu- najarea unui paraclis `ntr-un eveniment al anului 2006 a `ntotdeauna al\turi de cei 2004, parohia noastr\ edi-
ne enoria[ii la biseric\ [i s\-i tramvai dezafectat, `n con- fost sfin]irea temeliei bi- suferinzi, mai ales la marile teaz\, `n fiecare s\pt\mân\,
irlandezi fac\ s\ fie con[tien]i de fap- tinuarea acestuia fiind con- sericii de c\tre PS Episcop s\rb\tori, când corul biseri- `n 200 de exemplare, o foaie
tul c\ apar]in Bisericii Orto- struit altarul, din fonduri Vicar Calinic Boto[\neanul. cii noastre le-a luminat su- de informare religioas\ care
Asocia]ia Studen]i- doxe. Parohia a fost `nfiin]a- ob]inute prin colect\ de la Tot anul trecut am cump\- fletele cu cânt\ri, colinde [i cuprinde programul liturgic,
lor Cre[tin Ortodoc[i t\ dup\ anul 1995, iar p=n\ enoria[i, de la societ\]i co- rat o parte din c\r\mida ne- rug\ciuni. Am antrenat eno- un cuvânt despre s\rb\to-
Rom=ni (ASCOR) a la 1 decembrie 2001, de c=nd merciale [i de la alte per- cesar\ la construirea biseri- ria[ii `n ac]iunile de cur\]e- rile care au loc [i alte infor-
trimis `n Irlanda 15 este p\storit\ de p\rintele soane colaboratoare. ~ntru- cii“, ne-a mai spus pr. paroh. nie, de caritate [i `ntrajuto- ma]ii care zidesc suflete[te.
membri de la diverse Ioan Alupoaiei, nu se g\sise c=t num\rul credincio[ilor rare din parohie. Am vizitat Am contribuit cu fonduri
facult\]i pentru a par- `nc\ loc pentru construc]ia care veneau la biseric\ cre[- enoria[ii bolnavi, atât acas\, strânse din parohia noastr\
ticipa la un schimb in- bisericii parohiale. „Primii tea, s-a scos tramvaiul [i s-a Activit\]i culturale cât [i la spital. ~n fiecare du- la cerin]e din afara parohiei
tercultural. La schim- patru ani au fost dificili, din construit o capel\ mai mare [i sociale minic\ [i s\rb\toare, dup\ cum ar fi: ajutarea celor afec-
bul intercultural au punct de vedere spiritual, `n din sc=ndur\. „~n anul 2004 Vecernie am ]inut cateheze ta]i de inunda]ii, instalarea
participat 20 de irlan- aceast\ parohie cu 200 de am turnat temelia la biseri- Cu toate c\ este cu bi- pe diverse teme. Am `nv\]at antenei Trinitas, lucr\rile de
dezi, membrii ai Cen- familii de rromi. Este mai ca mare, am construit o troi- seric\ `n construc]ie, pa- enoria[ii s\ participe nu nu- la M\n\stirea Sih\stria Vo-
trului pentru Tineri dificil\ pastora]ia rromilor, ]\ [i o camer\ mortuar\, am rohia „Izvorul T\m\duirii“ mai la Sf=nta Liturghie, ci [i ronei, lucr\rile de repara]ii la
„Sf. Tereza“ din Bel- deoarece ]in mult la «tra- instalat clopotul [i toaca. ~n din Boto[ani `ntinde o m=n\ la vecerniile din ajunul s\r- Protopopiatul Boto[ani [i al-
fast, care vor veni `n di]ia» lor [i foarte greu pot fi cursul anului 2005, am cum- de ajutor celor care au b\torilor. ~mpreun\ cu cre- tele. Pentru toate mul]umim
luna iulie `n Rom=nia convin[i s\ renun]e la obi- p\rat tot fierul beton nece- nevoie. dincio[ii am fost `n pelerinaj Bunului Dumnezeu [i Prea-
pentru a desf\[ura ac- ceiurile lor. Coopereaz\ greu sar la construc]ia bisericii. „Parohia noastr\ a ajutat la m\n\stirile din nordul curatei Sale Maici - izvor al
tivit\]i la centrele de din cauza nivelului educa]io- Tot `n acest an am `mpodo- multe familii s\race cu `m- Moldovei. Am antrenat micii t\m\duirilor“, a ad\ugat p\-
plasament. Schimbul nal sc\zut. S\r\cia `n care bit capela `n interior cu icoa- br\c\minte [i alimente do- credincio[i din parohie `ntr-o rintele Alupoaiei. a
intercultural a avut loc
`n perioada 7-14 a-
prilie 2007. „Am vizi-
tat cele mai importan-
te obiective turistice [i
„Construim `n inimile oamenilor o Biseric\ nev\zut\“
am discutat despre
cultura [i tradi]iile am- a ~n biserica M\n\stirii Golia din Ia[i a avut loc, ieri, o slujb\ de Te Deum, cu prilejul `mplinirii a 9 ani
belor ]\ri. Mi-au pl\- de emisie ne`ntrerupt\ a primului post de radio ortodox din ]ara noastr\ a Prima emisie a postului
cut foarte multe cos-
tumele victoriene, dan- de radio Trinitas a avut loc `n seara zilei de 17 aprilie 1998, c=nd, de la Catedrala mitropolitan\ din Ia[i,
surile, muzica irlan-
dez\, ospitalitatea etc.
`n Vinerea Patimilor, s-a transmis Denia Prohodului Domnului [i M=ntuitorului nostru Iisus Hristos a
Am aflat c=te ceva [i Cu prilejul `mplinirii a ]umire, la slujba de Te a M=ntuitorului Iisus ostenitorilor Institutului pentru ca Radio Trinitas
depre problemele cu 9 ani de emisie ne`ntre- Deum, vine s\ ne `ndem- Hristos [i cuv=ntul Sfin- Cultural-Misionar Trini- s\ se aud\ c=t mai bine
care se confrunt\, lup- rupt\ a primului post de ne tocmai ca s\ cre[tem tei Evanghelii. Acum, la tas. De asemenea, rug\ciu- pretutindeni `n ]ara noas-
ta dintre catolici [i radio ortodox din ]ara `n inima noastr\ credin- rug\ciunea noastr\ de nea noastr\ de mul]umire tr\. Mul]umim ast\zi IPS
protestan]i, atacurile
teroriste, dorin]a de noastr\, ieri, 17 aprilie, ]a, `ncrederea noastr\ c\ mul]umire, am avut me- se adreseaz\ tuturor Daniel al Mitropoliei Mol-
unificare cu Irlanda, `n biserica M\n\stirii Go- Dumnezeu binecuvintea- reu `n fa]a ochilor Sf=nta sfin]ilor care binecuvin- dovei [i Bucovinei pentru
problemele cu alcoolul lia din Ia[i a avut loc o z\ toate faptele noastre [i Dumnezeiasca Evan- teaz\ zilele [i nop]ile de os- tot efortul pe care `l face ca
[i educa]ia. Prin com- slujb\ de mul]umire, la cele bune, toate g=ndurile ghelie. Ea este, de fapt, teneal\ la studiourile de Radio Trinitas s\-[i `n-
para]ie cu noi, irlan- care au participat angaja- curate [i sfinte [i le `n- izvorul de via]\ pe care, emisie, `n redac]ia postu- deplineasc\ misiunea a[a
dezii au o alt\ viziune ]ii postului de radio Tri- mul]e[te, le aduce `n i- prin undele radiofonice, [i lui, `n locurile `n care oa- cum se cuvine. ~ntotdea-
asupra muncii. La ei, nitas. ~n cuv=ntul rostit nimile celorlal]i oameni noi `l `mp\rt\[im tuturor, menii de la serviciul tehnic una o misiune apostolic\
tinerii lucreaz\ de la la finalul slujbei de Te pentru ca, astfel, bucuria prin c=ntare, prin citire merg s\ instaleze antene, este [i o mare demnitate,
16 ani. Noi am `ncer- Deum, p\rintele Nicolae credin]ei [i bucuria dra- sf=nt\, prin dialogul per- emi]\toare [i toate cele- dar `n acela[i timp [i o ma-
cat s\ prezent\m fru- Dasc\lu, directorul gene- gostei de Dumnezeu [i a manent pe care Radio lalte componente tehnice, re responsabilitate“. a
muse]ea Rom=niei cu ral al Institutului Cultu- iubirii dintre oameni s\ Trinitas `l poart\ 24 de
dansurile populare, o- ral-Misionar Trinitas, din fie mereu depline. Apos- ore din 24 cu ascult\torii Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
biceiurile de s\rb\tori, care face parte [i Radio tolatul mediatic pe care s\i. Noi, de fapt, constru-
am vorbit despre arhi- v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
Trinitas, a explicat ce Radio Trinitas `l `mpli- im `n inimile oamenilor o
tectur\, pictur\ [i
chiar poezie, evit=nd
problemele politice [i
`nseamn\ 9 ani de slujire
cre[tin\ prin intermediul
ne[te `n slujba Mitropo-
liei Moldovei [i Bucovinei
Biseric\ nev\zut\. Radio
Trinitas este, `ntr-ade- VAR| ROMAN|
cele economice. Cel undelor hertziene, dar [i [i `n slujba Bisericii Orto- v\r, o ctitorie care seam\- Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
mai frumos moment a care este misiunea aces- doxe Rom=ne [i a Biseri- n\ cu o Catedral\“. Ziua a II-aa- 28.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
tui post de radio: „Bucu- cii Ortodoxe de pretutin- na (Catedrala „Sf. {tefan“, Centrul Istoric, Palatul imperial,
fost seara de ~nviere Prim\ria, Parlamentul) - seara;
petrecut\ la o biseric\ ria de ast\zi este de fapt deni, de altfel, este o mi- Demnitate [i Ziua a III-aa - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena - Venezia (Piazza
ortodox\ rom=neasc\ una care ne `ntoarce `n siune `nalt\ [i sf=nt\. San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
din Dublin, unde timp cu nou\ ani [i `n Radio Trinitas este doar o responsabilitate plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
m-am sim]it ca acas\“, acela[i timp una care ne parte a acestei misiuni, Ziua a IV-aa - 30.07.2007- Ziua a IX-aa - 04.08.2007 (program de
a afirmat cu entuziasm face s\ privim spre viitor dar are calitatea aceasta Prima emisie a postu- tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
Nona Pipirig, coordo- cu speran]\ [i cu mult\ important\: duce p=n\ lui de radio Trinitas a - Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
natorul Departamen- credin]\. Evanghelia care dincolo de hotarele Bise- avut loc `n seara zilei de Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
tului „Rela]ii Externe“ 17 aprilie 1998, c=nd, de Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
se cite[te la slujba de mul- ricilor iubirea jertfelnic\ Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
din cadrul ASCOR. la Catedrala mitropolita-
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
{i irlandezii [i-au n\ din Ia[i, `n Vinerea Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
exprimat entuziasmul Patimilor, s-a transmis Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
cu privire la tinerii Denia Prohodului Dom- Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
rom=ni. „~n fiecare zi nului [i M=ntuitorului Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
exista un program de nostru Iisus Hristos. ~n fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
vizit\ [i unul de dis- `ncheierea cuv=ntului de Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
cu]ii. Studen]ii rom=ni Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
ieri, p\rintele Nicolae Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
sunt veseli, prieteno[i, Dasc\lu, consilier cultu- Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
[tiu chiar mai multe ral al Arhiepiscopiei Ia[i- S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
dec=t noi despre Irlan- lor, a ]inut s\ mul]u- terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
da. A fost o ocazie bu- measc\ tuturor celor care S. Croce in Gerusalemme;
n\ s\ aflu mai multe Ziua a X-aa- 05.08.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
despre ]ara mea. Am sprijin\ misiunea postu- Catedrala; deplasare spre Rom=nia;
fost de dou\ ori `n Ro- lui de radio Trinitas: IPS Ziua a XI-aa 06.08.2007: Deplasare pe ruta Oradea - Ia[i;
m=nia [i `mi plac foar- Mitropolit Daniel, osteni-
torilor postului de radio, Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
te mult peisajele [i oa- batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
menii. Mi-am f\cut ascult\torilor, colaborato-
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
prieteni [i am `nv\]at rilor etc. „~n aceast\ zi de b\ra dispune de piscine, jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
c=teva lucruri. A fost o aniversare, la 9 ani de la `n pre] este inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru
experien]\ pl\cut\ [i prima transmisie a postu- 7 euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
sper\m s\ o putem re- lui de radio Trinitas, de-
peta“, a declarat Ge- sigur c\ recuno[tin]a Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
raldine Cally, organi- noastr\ se `ndreapt\, `n care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale.
zator. (Magdalena primul r=nd, c\tre Sf=nta Pre]: 295 euro ^ 190 lei
CIUBOTARU ) Treime. {i mul]umim lui
Dumnezeu pentru toate Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
darurile pe care le-a la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Pagin\ realizat\ de rev\rsat asupra postului Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Narcisa BALABAN de radio Trinitas, asupra

Radio Trinitas - un post bisericesc na]ional
a La `mplinirea a 9 ani de emisie ne`ntrerupt\ a primului post de radio ortodox din ]ara noastr\ - Radio Trinitas - IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a subliniat `ntr-un interviu importan]a [i misiunea principal\ a acestuia a „Faptul c\ ceea ce la
`nceput a fost pentru mul]i ascult\tori o noutate, a devenit acum o necesitate, confirm\ reu[ita acestui post de radio“ a
~nalt Prea Sfin]ite P\-
rinte Mitropolit, ce `n-
seamn\ ast\zi Radio
Trinitas pentru Bise-
rica Ortodox\?
Radio Trinitas, pentru
Biserica Ortodox\, `nsem-
neaz\ ast\zi o binecuv=n-
tare de la Dumnezeu [i o
lucrare misionar\ a Biseri-
cii. ~n aceast\ lucrare de
vestire a Evangheliei lui
Hristos [i de promovare a
credin]ei Ortodoxe conlu-
creaz\ clerici [i mireni,
v=rstnici [i tineri, ierarhi
din diferite eparhii, pro-
topopi, preo]i, stare]i [i
stare]e, monahi [i monahii,
profesori de religie, profe-
sori de teologie, asisten]i
sociali, precum [i mul]i
profesori universitari, me-
dici, istorici [i de alte pro-
fesiuni. Iar ascult\torii ro-
m=ni ai postului de radio
Trinitas, at=t din Rom=-
nia, c=t [i din str\in\tate,
prin intermediul interne-
tului, sunt [i ei de o mare
diversitate.
Dorin]a de a apropia
Biserica de societate
La ini]iativa [i cu bi-
necuv=ntarea ~nalt
Prea Sfin]iei Voastre
`ncepea s\ emit\ acum
9 ani primul post de
radio cre[tin ortodox
din Rom=nia. Cum s-a a lui, ca oameni cu o con[ti-
ajuns ca acest proiect,
de a `nfiin]a un post de
radio ortodox `n ]ara
noastr\, s\ prind\ via-
]\ `n capitala spiritual\
a Rom=niei, ora[ul Ia[i?
Desigur, noi, `n primul
r=nd ne-am inspirat din e-
xemplul Bisericii Ortodoxe
din Grecia [i apoi din e-
xemplul unor Biserici
cre[tine din Occident, mai
ales din Fran]a. Totu[i mo-
tiva]ia principal\ a `nfiin-
]\rii, organiz\rii [i sus]i-
nerii postului de radio Tri-
nitas de c\tre Mitropolia
Moldovei [i Bucovinei a
fost nevoia misionar\ de a
apropia mai mult Biserica
de societate [i de a antrena
pe credincio[i la via]a Bise-
ricii. Municipiul Ia[i, ca loc
de pelerinaj permanent la
moa[tele Cuvioasei Paras-
cheva [i ca ora[ universi-
tar, cu profesori de teologie
[i de alte discipline, consti-
tuie un mare sprijin pen-
tru programele postului de
radio Trinitas.
De ce a]i ales ca postul
de radio al Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei
s\ fie `nchinat Prea-
sfintei Treimi [i s\
poarte numele de Tri-
nitas?
Am ales numele Trini-
tas pentru dou\ motive.
Primul este faptul c\ Orto-
doxia este Biserica Sfintei
Treimi. Tot cultul Bisericii
Ortodoxe este o pream\-
rire a iubirii [i lucr\rii m=n-
tuitoare a Sfintei Treimi,
descoperit\ oamenilor prin
[i `n Iisus Hristos. Al doi-
lea motiv a fost nevoia de a
exprima numele postului
de radio `n limba latin\,
adic\ „Trinitas“, pentru a
sublinia specificitatea Or-
todoxiei rom=ne[ti ca Or-
todoxie latin\, cu voca]ie
european\ [i universal\.
Reu[ita, un ajutor
de la Dumnezeu
Radio Trinitas, cu pur-
tarea de grij\ [i bine-
cuv=ntarea ~nalt Prea
Sfin]iei Voastre, a reu-
[it `n ultimii trei ani
s\-[[i extind\ aria de
emisie, de la o singur\
frecven]\ terestr\, `n
ora[ul Ia[i, la 25 de
frecven]e terestre, care
acoper\ aproape 70%
din teritoriul Rom=-
niei. Cum s-aa reu[it ca
`ntr-uun timp at=t de
scurt s\ se realizeze o
re]ea extins\ la nivel
na]ional?
Reu[ita este mai `nt=i
de toate un ajutor a lui
Dumnezeu d\ruit nou\ la,
care s-a ad\ugat [i mult\
osteneal\ a celor care s-au
luptat mult ca s\ ob]in\
noile frecven]e [i s\ imple-
menteze func]ionarea aces-
tor frecven]e noi `n plan
concret, local, adesea `n
condi]ii foarte dificile. A-
mintim aici contribu]ia
deosebit\ a conducerii In-
stitului Cultural-Misionar
Trinitas [i anume p\rin-
tele consilier Nicolae Das-
c\lu, p\rintele Ciprian A-
petrei, director al postului
de radio Trinitas, p\rintele
arhimandrit Vitalie Dan-
ciu [i a colaboratorilor lor
apropia]i. La sprijinul pe
care ni l-au oferit au-
torit\]ile centrale, mai ales
Consiliul Na]ional al Au-
diovizualului, s-a ad\ugat
sprijinul unor sponsori din
diferite regiuni ale Rom=-
niei, ierarhi, clerici [i mi-
reni, astfel `nc=t nimic nu
s-a f\cut cu ajutor din
INTERVIU
str\in\tate, ci numai cu
efort rom=nesc ortodox.
~n momentul de fa]\,
Radio Trinitas este cel
mai important post de
radio religios din Ro-
m=nia. Ce responsa-
bilit\]i implic\ acest
lucru?
Credem c\ dou\ sunt
responsabilit\]ile princi-
pale pe care le implic\ ac-
tivitatea postului de radio
Trinitas [i anume, `n
primul r=nd, Radio Trini-
tas trebuie s\ ofere pro-
grame de calitate, cu un
con]inut spiritual profund,
exprimat `n forme accesi-
bile [i atr\g\toare. ~n al
doilea r=nd, el trebuie s\
asigure conlucrarea [i soli-
daritatea fr\]easc\ `ntre e-
parhii, precum [i `ntre cle-
rici [i popor, pentru ca pos-
tul de radio s\ fie o icoan\
a Bisericii `n rug\ciune co-
mun\ [i `n lucrare pasto-
ral\ [i misionar\ comun\.
~n ce mod Sf=ntul Vo-
ievod {tefan cel Mare
[i Sf=nta Cuvioas\ Pa-
rascheva au contribuit
la extinderea postului
de radio Trinitas?
At=t Sf=nta Cuvioas\
Parascheva, c=t [i Sf=ntul
Voievod {tefan cel Mare
ne-au ajutat, [i ne ajut\
mult, pentru ca noi s\ reu-
[im `n lucrarea noastr\
pastoral\ [i misionar\,
prin faptul c\ ne inspir\ s\
unim rug\ciunea cu lupta
pentru binele comun, spiri-
tualitatea cu grija pentru
via]a societ\]ii. Cu prilejul
anului omagial [tefanian
2004, am sim]it ajutorul
deosebit al Sf=ntului Voie-
vod {tefan cel Mare - atlet
al credin]ei cre[tine, care a
fost un mare lupt\tor [i un
mare strateg - [i anume,
spuneam atunci [i spunem
[i acum, c\ Sf=ntul Voie-
vod {tefan cel Mare pre-
fer\, `n locul s\ge]ilor folo-
site odinioar\ `n ap\rarea
patriei, s\ foloseasc\ unde-
le radio pentru promovarea
valorilor credin]ei cre[tine.
Dou\ componente
esen]iale:
continuitatea
[i creativitatea
~nalt Prea Sfin]ia
Voastr\, de mai multe
ori a]i spus, `nc\ de la
primul interviu acor-
dat postului de radio
Trinitas, `n aprilie
1998, c\ acest post de
radio trebuie s\ fie o
prelungire a cuv=ntu-
lui lui Dumnezeu, din
amvonul bisericii `n so-
cietate. Considera]i c\
Radio Trinitas a reu[it
s\ `ndeplineasc\ acest
deziderat `n cei nou\
ani de emisie?
Numai ascult\torii pos-
tului de radio Trinitas, `m-
preun\ ar putea r\spunde
adecvat la aceast\ `ntre-
bare. Personal, credem c\
s-a realizat ceva bun `n a-
ceast\ direc]ie, dar este
`nc\ mult loc de mai bine.
Faptul c\ ceea ce la
`nceput a fost pentru mul]i
Miercuri, 18 aprilie 2007 5
ascult\tori o noutate, a de-
venit acum o necesitate,
confirm\ reu[ita acestui
post de radio. Sunt as-
cult\tori care spun c\ as-
cult\ ziua [i noaptea ra-
dioul Trinitas. Radio Tri-
nitas a devenit o hran\ zil-
nic\, o prezen]\ perma-
nent\ `n casa lor. Aceast\
confirmare care vine din
partea ascult\torilor ne
arat\ c\ Radio Trinitas nu
mai este o noutate, ci este
o necesitate. ~n acela[i
timp, ascult\torii se bu-
cur\ de fiecare `mbun\t\-
]ire a programelor postului
de radio Trinitas, precum
[i de fiecare extindere a
ariei sale de emisie.
Deci, avem pe de o parte
sentiment de recuno[tin]\
pentru ceea ce s-a f\cut,
dar pe de alt\ parte - [i a-
cest lucru este firesc - se
constat\ c\, dac\ ceva de-
vine mai bun, mai substan-
]ial [i mai aproape de pro-
blemele [i de `ntreb\rile
oamenilor, din punct de
vedere spiritual `n primul
r=nd, atunci recuno[tin]a
aceasta se amplific\
printr-o bucurie mai mare
[i, desigur, se constat\ c\
preten]iile ascult\torilor
cresc c=nd se obi[nuiesc s\
vad\ c\ este posibil\ o
`mbog\]ire a programelor,
o `nnoire. Pentru a r\spun-
de acestor dorin]e, condu-
[i impulsuri de creativita-
cerea postului de radio
schimb\ din c=nd `n c=nd in]\ misionar\. Numai v\- te, de noutate, de `ndemn
z=nd exemplul unei paro- la mai mult\ preg\tire [i
grila de programe. Oame-
nii au nevoie deodat\ de hii, al unei m\n\stiri din- la mai mult\ conlucrare
continuitate [i de prospe- tr-o parte a ]\rii, partici- misionar\.
]ime, de ceva nou, iar p\m cu bucurie la realiz\-
aceast\ schimbare a grilei rile altora. Am r\mas foar- „Binecuv=nt\m
de programe poate deodat\ te adesea pl\cut impresio-
s\ asigure continuitatea [i nat de unii profesori de se- pe to]i ascult\torii
noutatea. Deci, aceste dou\ minar care au cuno[tin]e postului de
componente, continuitatea aproape c=t un profesor
universitar, care cunosc radio Trinitas“
[i creativitatea, sunt acum
o orientare permanent\ foarte bine istoria c\r]ilor
sfinte, ale Sfintei Scrip-
pentru cei ce organizeaz\ ~n `ncheierea interviu-
turi, care cunosc ceea ce s-a lui nostru am dori s\
activitatea postului de ra-
dio Trinitas. Din acest publicat `n Occident ca li- transmite]i un mesaj
ascult\torilor postului
punct de vedere, credem c\ teratur\ de specialitate [i,
`n acela[i timp, r\m=n fi- de radio Trinitas.
noi r\spundem unei nevoi
spirituale cresc=nde a oa- deli tradi]iei ortodoxe, pe ca- ~n primul r=nd mul]u-
mim Preasfintei Treimi pen-
menilor [i `n acela[i timp re, `ns\, o prezint\ `ntr-o
form\ actual\, nu `ntr-o tru ajutorul pe care ni-l d\
sim]im rodirea emisiunilor
postului de radio Trinitas form\ repetitiv\, ci `ntr-o ca noi s\ facem cunoscut\
pe plan local [i na]ional. form\ nuan]at\, care im- taina iubirii Sfintei Treimi
plic\ o creativitate `n pre- ar\tat\ nou\ `n [i prin
zentarea tradi]iei orto- Hristos. Apoi mul]umim
~ndemn la mai mult\ doxe, tocmai ceea ce dorea tuturor eparhiilor care
conlucrare misionar\ p\rintele profesor St\ni- sprijin\ activitatea postu-
loae, c=nd spunea: „Eu nu lui de radio Trinitas - [i m\
Exist\ sentimentul c\ doresc doar s\ fiu citat, ci
g=ndesc aici mai `nt=i la
acest post de radio `nt\- doresc s\ fiu continuat `n eparhiile cu care noi am
re[te credin]a ortodox\, lucrarea mea de punere `n
`ncheiat un contract de
`nt\re[te comuniunea `n- valoare a tradi]iei“. Deci, cooperare, mul]umim fra]i-
tre eparhii, `nt\re[te con- din acest punct de vedere, lor ierarhi din eparhiile ca-
lucrarea misionar\ a Bise- credem c\ postul de radio re sprijin\ activitatea pos-
ricii [i, desigur, `nt\re[te Trinitas, nu numai c\ se
tului de radio Trinitas. De
dialogul spiritual `ntre di- bucur\ de sprijinul multor asemenea, felicit\m pe to]i
ferite insitu]ii ale Bisericii, colaboratori de la distan]\
ostenitorii postului de ra-
pe de o parte, dar [i dialo- - cum sunt profesorii, pro- dio Trinitas pentru activi-
gul [i cooperarea dintre Bi- topopii, preo]ii, desigur [i
seric\ [i diferite institu]ii mul]i mireni -, dar [i sus- tatea lor misionar\, at=t
de folositoare Bisericii. {i
ale societ\]ii. C=nd suntem cit\ `n ceilal]i o preg\tire
sprijini]i mai mult `n acti- c=t mai bun\ [i o prezenta- binecuv=nt\m pe to]i as-
vitatea noastr\ - fie finan- re c=t mai adecvat\. Noi cult\torii postului de radio
ciar, fie cultural -, atunci nu numai c\ suntem aju- Trinitas rug=nd pe Prea-
noi avem obliga]ia de a ta]i, dar [i provoc\m o pre- sf=nta Treime s\ le d\ru-
oferi mai mult. Cu c=t sun- g\tire [i o conlucrare fr\- iasc\ pacea [i bucuria ~m-
tem ajuta]i mai mult, cu ]easc\ prin intermediul e- p\r\]iei ve[nice, a Tat\lui
at=t trebuie s\ oferim mai misiunilor postului de ra- [i a Fiului [i a Sf=ntului
mult, deoarece aceast\ lu- dio Trinitas. Deci exist\ o Duh, pentru c\ acestea
crare a postului de radio reciprocitate. Oferim, dar sunt ]inta lucr\rii Bisericii
Trinitas este, `n mod indi- [i primim. Oferim aceste lui Hristos. (Interviu reali-
rect, o formare a noastr\ emisiuni, dar [i primim, zat de pr. Ciprian APETREI
ca lucr\tori `n via Domnu- nu numai recuno[tin]\, ci [i difuzat la Radio Trinitas)
6 Miercuri, 18 aprilie 2007
PE SCURT
Rom=nia aloc\
prea pu]in pentru
energia regenerabil\
Doar 2% din fondurile struc-
turale ale Uniunii Europene,
destinate fostelor ]\ri comuniste
din estul Europei, ar putea fi
alocate pentru eficacitatea ener-
getic\ [i pentru energiile rege-
nerabile, potrivit unui studiu
publicat de asocia]iile Amis de
la Terre [i CEE Bankwatch.
Comisia European\ nu a contes-
tat aceste concluzii. Cele dou\
organiza]ii non-guvernamentale
au examinat propunerile de cofi-
nan]are supuse Comisiei de
c\tre noii membrii ai Uniunii
Europene din Europa Central\
[i de Est, adic\ opt state care au
aderat `n anul 2004 (Cipru [i
Malta nu au fost luate `n con-
siderare), plus România [i
Bulgaria, care au intrat `n UE
la 1 ianuarie. O sum\ total\ de
177 miliarde de euro ar trebui
s\ fie alocat\ acestor ]\ri `n pe-
rioada 2007-2013. Organiza]iile
Amis de la Terre [i CEE
Bankwatch au calculat c\, dac\
Comisia ar valida propunerile
f\cute, doar 3,6 miliarde din
aceast\ sum\ ar putea fi desti-
nate investi]iilor pentru mediul
`nconjur\tor. Organiza]iile
puncteaz\ `n special Polonia [i
Ungaria, care aloc\ doar 1%
celor dou\ proiecte. ONG-urile
au mai calculat c\ jum\tate din
suma alocat\ transporturilor,
adic\ 25 miliarde de euro, va
servi finan]\rilor pentru con-
struc]ia str\zilor [i a
autostr\zilor, mai ales `n
Polonia [i Slovacia. Doar 14 mi-
liarde vor fi alocate c\ilor fer-
ate, iar 4,8 miliarde, transportu-
lui public. Cele mai „proaste“
propuneri `n ceea ce prive[te
transportul public vin din
partea României, a Slovaciei,
Lituaniei [i Sloveniei.
PSD vrea desfiin]area
Fondului Proprietatea
Pre[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a declarat, luni, c\
PSD va milita pentru
desfiin]area Fondului
Proprietatea [i c\ [i-a constituit
un grup de lucru pentru con-
tracararea efectelor „perverse [i
distructive“ ale pachetului de
legi privind restituirea pro-
priet\]ilor confiscate de co-
muni[ti. „Nic\ieri `n Europa nu
s-a ajuns la forme atât de ab-
surde privind restituirile“, a de-
clarat Geoan\, care a sus]inut
c\ forma]iunea va pleda pentru
desfiin]area Fondului
Proprietatea, constituit, dup\
spusele liderului PSD, doar pen-
tru clientela politic\ care s\
„c\pu[eze resursele statului“.
PSD a mai cerut `n urm\ cu
câteva luni desfiin]area
Fondului invocând fie faptul c\
acesta a fost creat pentru
grupurile de interese ale ac-
tualei puteri [i c\ risc\ s\
devin\ o nou\ cuponiad\, fie c\
nu desp\gube[te `n mod real
fo[tii proprietari. Pe de alt\
parte, `n vara lui 2005, PSD a
depus o mo]iune de cenzur\ la
adresa primului Guvern
T\riceanu, care-[i asumase
r\spunderea pe pachetul de legi
al justi]iei [i propriet\]ii. PSD
s-a opus [i retroced\rii familiei
regale a Palatului Pele[, lege pe
care a atacat-o [i la Curtea
Constitu]ional\, dar [i a retroce-
d\rii Castelului Bran. ~n pre-
zent, PSD are la Parlament o
lege privind protec]ia persoane-
lor evacuate din casele na]iona-
lizate, una din legile sociale
pentru care forma]iunea sus]ine
actualul Guvern minoritar al
PNL. Pe de alt\ parte, o lege cu
un con]inut similar, dar a
UDMR, a trecut, s\pt\mâna tre-
cut\, de Senat, cu largul sprijin
al majorit\]ii partidelor. a
Autorit\]ile rom=ne caut\ variante
pentru taxa de `nmatriculare
a Ministrul Mediului [i Dezvolt\rii Durabile, Attila Korodi, sus]ine c\ exist\ deja patru
variante pentru taxa de `nmatriculare, urm=nd s\ fie aleas\ una acceptat\ [i de UE
a Potrivit Ministerului Finan]elor, taxa de prim\ `nmatriculare a adus deja la bugetul
de stat aproximativ 27 de milioane de euro, acesta fiind un alt motiv pentru care
guvernan]ii sus]in aceast\ tax\ a ~n România, taxa de prim\ `nmatriculare, aplicat\
de la 1 ianuarie 2007, variaz\, `n func]ie de vechimea ma[inii, gradul de poluare [i
capacitatea cilindric\, `ntre 160 [i peste 8.500 de euro a Germania [i Spania percep
o tax\ fix\ de `nmatriculare de 25,6 euro, respectiv 66,6 euro a
Autorit\]ile române au
trei sau patru variante re-
feritoare la taxa de prim\
`nmatriculare, urmând ca
aceea care va fi considera-
t\ cea mai potrivit\ s\ fie
transmis\ Comisiei Euro-
pene, a declarat ministrul
Mediului [i Dezvolt\rii
Durabile, Attila Korodi.
Totu[i, acesta nu a descris
pe fiecare dintre variante,
`ns\, a lasat s\ se `n]elea-
g\ c\ o tax\ de acest gen
va fi aplicat\ oricum.
„Ne vom `ntâlni ori de
câte ori va fi nevoie pen-
tru a ne `ncadra `n terme-
nul limit\ (n.r. - de dou\
luni) acordat de CE pen-
tru elaborarea unei solu-
]ii“, a spus Korodi.
Ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vos-
ganian, a convocat, s\pt\-
m=na trecut\, o `ntâlnire
de lucru pe aceast\ tem\,
la care au participat, pe
lâng\ ministrul Mediului,
Adrian Cioc\nea, secretar
de stat `n Ministerul Dez-
volt\rii Regionale, Alice
B`tu, secretar de stat `n
Ministerul Economiei [i
Finan]elor, Razvan Or\-
[anu, consilier al primului
-ministru, [i Marius Tu-
dor, secretar general
APIA.
~n cadrul discu]iilor au
fost prezentate punctele
de vedere ale institu]iilor
implicate [i aspectele le-
gate de armonizarea le-
gisla]iei na]ionale cu le-
gisla]ia comunitar\, eva-
luându-se situa]ia altor
state membre ale Uniunii
Europene care au aplicat
[i aplic\ m\suri similare.
Ministrul Vosganian a
insistat ca `n elaborarea
punctului de vedere al
p\r]ii române s\ se ]in\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CHIRIILE PL|TITE
DE INSTITU}IILE STATU-
LUI SUNT ~NC| MULT
SUB PRE}UL PIE}EI: Gu-
vernul a schimbat valoarea
chiriilor pl\tite proprietari-
lor de cl\diri `n care func]io-
neaz\ institu]ii ale statului.
Este vorba despre a[a-nu-
mitele imobile na]ionalizate
[i terenul aferent lor care nu
au fost retrocedate proprie-
tarilor. De[i majorat\, va-
loarea chiriilor ar fi sub ni-
velul pie]ei, apreciaz\ ana-
li[tii imobiliari. Conform de-
ciziei Guvernului, chiriile lu-
nare pl\tite proprietarilor
de imobile vor fi cuprinse `n-
tre 0.6 [i 10 lei pe metru p\-
trat. Sumele oferite sunt `n-
c\ extrem de mici, spune a-
nalistul imobiliar Ioan Radu
Zili[teanu. „Pre]urile oferite
de Guvern sunt mult `n
afara pre]urilor de pia]\.
Pre]urile normale de pia]\
pentru astfel de imobile
ECONOMIC
cont de componenta eco-
logic\ a acestei m\suri [i
de consecin]ele pozitive
pentru parcul auto româ-
nesc [i produc]ia intern\.
Taxa `ncalc\
prevederile UE
Taxa de prim\ `nmatri-
culare auto a adus la bu-
getul de stat, `n primul
trimestru al anului, veni-
turi de aproximativ 91,21
milioane de lei (27 de mi-
lioane de euro), potrivit
datelor furnizate de
Ministerul Economiei [i
Finan]elor.
Recent, `ns\, reprezen-
tan]i ai Comisiei Europe-
ne au transmis României
o `n[tiin]are privind de-
clan[area procedurii de
infringement (`nc\lcarea
Tratatului Uniunii de c\-
tre România), dup\ ce, la
`nceputul acestui an, Gu-
vernul a fost informat `n
leg\tur\ cu faptul c\ taxa
`ncalc\ prevederile UE.
Pân\ `n acest moment,
autorit\]ile române nu au
efectuat nici o modificare
a taxei considerat\ dis-
criminatorie de forul eu-
ropean.
Conform art. 226-228
din Tratatul UE, atunci
când Comisia European\
consider\ c\ un stat
membru a `nc\lcat drep-
tul comunitar, `i trimite
acestuia o scrisoare for-
mal\ de notificare, cerân-
du-i s\ furnizeze observa-
]ii `n termen de dou\ luni.
Dac\ ]ara respectiv\ nu
`nceteaz\ `nc\lcarea drep-
tului comunitar, iar infor-
ma]iile transmise nu sunt
satisf\c\toare pentru Co-
misie, aceasta emite un a-
variaz\ cam `ntre 4 - 15
euro/mp/lun\“, spune Zili[-
teanu. Acesta a mai declarat
c\ func]ionarea unor institu-
]ii ale statului `n case na]io-
nalizate confirm\ de fapt -
`nc\ o dat\ - lipsa acut\ a
spa]iilor pe pia]a imobiliar\.
Valoarea chiriilor pl\tite
este diferen]iat\ `n func]ie
de suprafa]a imobilelor, dar
[i de localitatea `n care se
afl\. ~n aceast\ categorie in-
tr\ imobilele `n care `[i au
sediul institu]ii de `nv\]\-
mânt din sistemul de stat,
unit\]i sanitare [i de asis-
ten]\ medico-social\ sau
alte institu]ii publice.
a LACUL VIDRARU -
POSIBILE DEVERS|RI
ILEGALE: Garda de Mediu
se declar\ `ngrijorat\ din ca-
uz\ c\ proprietarii pensiuni-
lor [i cei ai caselor din apro-
pierea Lacului Vidraru ar
v\rsa dejec]iile, acumulate
`n cursul zilei, `n lac. ~n zon\
viz motivat, ale c\rui pre-
vederi trebuie `ndeplinite
de statul membru `n ter-
men de dou\ luni. ~n caz
contrar, Comisia Europea-
n\ aduce cazul `n fa]a
Cur]ii Europene de Justi]ie
(CEJ), a c\rei decizie este
obligatorie. Dac\ statul
membru nu respect\ de-
cizia CEJ, Comisia poate,
dup\ trimiterea unei noi
notific\ri formale [i a unui
nou aviz motivat, s\ aduc\
respectiva chestiune `n
fa]a CEJ pentru a doua
oar\, cerând impunerea
unei sanc]iuni financiare
(amenzi), conform articolu-
lui 228 din Tratatul CE.
Tax\ de p=n\ la
8.500 de euro
~n România, taxa de pri-
m\ `nmatriculare, aplicat\
de la 1 ianuarie 2007,
nu exist\ sistem de canali-
zare, iar Garda de Mediu a
pornit verific\ri. Lacul
Vidraru e sursa de ap\ pota-
bil\ a ora[elor Bucure[ti [i
Pite[ti. Comisarul-[ef al
G\rzii de Mediu, Silvian
Ionescu, a fost `ntrebat dac\
bea ap\ de la robinet: „Sigur
c\ da. {i dumneavoastr\, ca
[i mine, pentru c\ pân\
acum [tiam cu to]ii c\ apa
Bucure[tiului este absolut
curat\“, a r\spuns acesta,
l\s=nd s\ se `n]eleag\ c\ nu
exist\ probleme `n aceast\
privin]\. Silvian Ionescu
spune c\, f\r\ nici un dubiu,
[i acum apa de la robinetele
bucure[tenilor este bun\ de
b\ut. „Sunt unul dintre priv-
ilegia]ii care au acces la pro-
bele de laborator zilnice [i am
certitudinea c\ apa Bucu-
re[tiului este potabil\. Dar
nu asta este problema.
Problema este, `n fapt, c\ nu
trebuie s\ existe a[a ceva“, a
mai spus Ionescu.
variaz\, `n func]ie de
vechimea ma[inii, gradul
de poluare [i capacitatea
cilindric\, `ntre 160 [i
peste 8.500 de euro.
Astfel, pentru un auto-
turism de 1.400 cmc, Euro
4, vechi de cel mult un an,
taxa de prim\ `nmatricu-
lare este de 160 euro, con-
form calculatorului de tax\
publicat pe pagina de in-
ternet a Ministerului Fi-
nan]elor.
Pentru un autoturism
de 1.600 cmc, Euro 3, cu o
vechime de 1-2 ani, taxa
pentru prima `nmatricu-
lare este de 1.080 euro.
Pentru un autoturism de
aceea[i capacitate, Euro
1, de peste [ase ani, taxa
este de 4.121 euro, iar
pentru unul non-euro, ta-
xa este de 4.579 euro.
Pentru un autoturism
de 3.000 cmc, Euro 4,
a CONVORBIRILE ~N
ROAMING SE VOR IEFTINI
~N ROM+NIA: Propunerea
comisarului european pentru
societatea informatic\ [i me-
dia, Viviane Redding, de a re-
duce costurile convorbirilor
roaming a fost aprobat\ de
Comisia de Industrie, Cerce-
tare [i Energie a Parlamentu-
lui European. Aceea[i comisie
a respins un amendament
propus de Grecia prin care se
dorea ca reducerea tarifelor
de roaming s\ nu se aplice
României [i Bulgariei. Euro-
parlamentarul român Adina
V\lean spune c\ votul comi-
siei parlamentare e de a[tep-
tat s\ se repete la `nceputul
lunii viitoare `n plenul Parla-
mentului European. Adina
V\lean crede c\ nu mai ex-
ist\, a[adar, riscul ca acest
controversat amendament al
europarlamentarului grec
Katerina Batzeli s\ fie repus
pe tapet [i adoptat. a
vechi de cel mult un an,
taxa este de 1.606 euro,
iar pentru unul cu aceea[i
capacitate, non-euro, cu o
vechime de pân\ la un an,
taxa de `nmatriculare es-
te de 8.586 euro.
Anali[tii din domeniu
consider\ c\, `n cazul `n
care se va dovedi c\ taxa
de prim\ `nmatriculare
nu a fost legal\, statul ar
putea fi obligat s\ retur-
neze banii `ncasa]i [i s\
modifice Codul Fiscal.
Taxe similare [i `n
alte ]\ri europene
Pân\ `n prezent, Comi-
sia European\ a mai folo-
sit procedura de infringe-
ment referitoare la taxa
auto `mpotriva Poloniei,
Greciei, Olandei, Finlan-
dei, Ungariei, Ciprului [i
Danemarcei. Ungaria a
fost condamnat\ de CEJ
[i obligat\ la restituirea
sumelor pl\tite ca taxe
auto neconforme cu ac-
quis-ul comunitar.
Conform Ministerului
Finan]elor, Ungaria `nre-
gistreaz\, `n prezent, cea
mai mare valoare a taxei
de prim\ `nmatriculare a
autoturismelor, acesta `n-
cadrându-se `ntre 940 [i
18.100 euro, `n func]ie de
vechimea ma[inii. Grecia
impune o tax\ care varia-
z\ `ntre 35 [i 385% din
valoarea rezidual\, `n
func]ie de gradul de polu-
are al autoturismului.
La polul opus se afl\
Polonia, care a perceput
pentru prima `nmatricu-
lare a autoturismelor o ta-
x\ care reprezint\ 2% din
valoarea real\ (nu cea de
achizi]ie) a autovehicului.
~n Austria, taxa de pri-
m\ `nmatriculare este de
16% din pre]ul de pe fac-
tur\ al ma[inii, iar `n
Finlanda aceasta este de
28% din pre]ul ma[inii.
Germania [i Spania per-
cep o tax\ fix\ de 25,6
euro, respectiv 66,6 euro.
Fran]a aplic\ o tax\
cuprins\ `ntre 20 [i 36 eu-
ro pe un cal putere la care
se adaug\ taxa pentru
poluare bazat\ pe emisia
de dioxid de carbon.
~n Danemarca, taxa de
`nmatriculare este de
105% din valoarea rezidu-
al\, iar `n Belgia aceasta
variaz\ `ntre 61 [i 5.000
euro. ~n Italia, taxa de
`nmatriculare este de 3,5
cen]i/KW (pentru o
ma[in\ de 125 cai putere,
respectiv 92 KW, taxa es-
te de 322 euro). a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 18 aprilie
Vremea se va `nc\lzi
u[or. Cerul va fi variabil, cu
`nnor\ri [i ploi pe arii ex-
tinse, dupa-amiaza [i seara
`n vestul [i nordul ]\rii.
Ploile vor avea [i caracter de
avers\ [i pot fi `nso]ite de
desc\rc\ri electrice. V=ntul
va prezenta unele intensifi-
c\ri `n C=mpia de Vest,
Transilvania, Moldova [i la
munte. Temperaturile mini-
me se vor situa `ntre 0 [i 8
grade. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse `ntre 14 [i
24 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 18.04.2007
2,4863
Dolar SUA
Euro 3,3384

Curtea Constitu]ional\ a dat aviz
pozitiv „pre[edintelui-jjuc\tor“
a Criza politic\ din Rom=nia va atinge m=ine punctul culminant a Coali]ia anti-B\sescu
`ncearc\ s\ for]eze suspendarea din func]ie a [efului statului a Curtea Constitu]ional\
At=t pre[edintele B\-
sescu, c=t [i partidele po-
litice fac `n grab\ ul-
timele preg\tiri pentru
confruntarea final\ din
Parlament, c=nd se tran-
[eaz\ la vot suspendarea
[efului statului. ~n plus,
Curtea Constitu]ional\
confirm\ „rolul activ“ pe
care `l poate juca Co-
troceniul `n via]a politic\
intern\.
Clarific\ri
de la Curtea
Constitu]ional\
Curtea Constitu]iona-
l\ a trimis, ieri, Par-
lamentului motiva]ia a-
vizului negativ dat cu
privire la propunerea de
suspendare din func]ie a
pre[edintelui Traian B\-
sescu. Curtea consider\
c\ prerogativele consti-
tu]ionale [i legitimitatea
democratic\ pe care i-o
confer\ alegerea de c\tre
electoratul `ntregii ]\ri `i
impun pre[edintelui s\
aib\ un rol activ, prezen-
]a lui `n via]a politic\
neputând fi rezumat\ la
un exerci]iu simbolic [i
protocolar. „Pre[edintele
României are libertatea
de a participa la orice
[edin]\ de Guvern“, se
mai arat\ `n motiva]ia
Cur]ii. Avizul Cur]ii
Constitu]ionale referitor
la propunerea de suspen-
dare din func]ie a lui Tra-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a C+NT|RE}UL GIL
DOBRIC| A ~NCETAT DIN
VIA}|: Interpretul cele-
brului [lag\r „Hai acas\“,
Gil Dobric\, a murit, ieri,
`n jurul prânzului, `n
locuin]a surorii sale din
Craiova. Potrivit rudelor
artistului, acesta, de[i a-
vea domiciliul `n Bucu-
re[ti, locuia de mai mult
timp `n Craiova, la una
din surorile sale care `l `n-
grijea, Gil Dobric\, `n
Dan Voiculescu [i-a dat afar\ contestatarii din partid
Biroul Politic al PC a
decis, ieri, la propune-
rea pre[edintelui Dan
Voiculescu (foto), exclu-
derea lui Codrin {tef\-
nescu [i a lui Mircea
Chelaru. Pentru exclu-
derea lui Codrin {tef\-
nescu au fost 9 voturi
pentru, 1 `mpotriv\
(Dan Ioan Popescu) [i
trei ab]ineri (`ntre care
Bogdan Ciuc\ [i Codru]
Sere[), iar la Mircea
Chelaru au fost 9 voturi
pentru excludere, trei
`mpotriv\ [i o ab]inere.
Purt\torul de cuv=nt al
conservatorilor, Bogdan
Ciuc\, a afirmat c\
d\ argumente `n favoarea „pre[edintelui-juc\tor“ a
ian B\sescu a fost co-
municat deja pre[edin]i-
lor celor dou\ Camere ale
Parlamentului [i Pre[e-
dintelui României, fiind
transmis spre publicare
`n Monitorul Oficial al
României. Potrivit Regu-
lamentului [edin]elor co-
mune, Camerele reunite
ale Parlamentului se
`ntrunesc `n 24 de ore de
la primirea motiv\rii
Cur]ii, ceea ce `nseamn\
c\ [edin]a comun\ ar tre-
bui s\ aib\ loc ast\zi. Re-
gulamentul [edin]elor co-
mune ale celor dou\
Camere precizeaz\ c\ la
dezbateri este invitat [i
[eful statului, „c\ruia i se
va da cuvântul, la ce-
rerea sa, oricând `n tim-
pul dezbaterilor, pentru
a da explica]ii asupra
faptelor ce i se imput\“.
Hot\rârea de suspenda-
re se adopt\ cu votul ma-
jorit\]ii deputa]ilor [i
senatorilor. Votul este
secret, cu bile.
Suspendarea
se hot\r\[te m=ine
Parlamentul se va re-
uni m=ine `n [edin]\
comun\ pentru a dezbate
[i vota cererea de suspen-
dare a pre[edintelui, a
declarat `n urm\ cu pu-
]in timp pre[edintele Se-
natului, Nicolae V\c\ro-
iu. De asemenea, V\c\-
roiu a mai precizat c\
vârst\ de 61 de ani,
suferind de o boal\ incura-
bil\. Oltean din D\buleni,
Gil Dobric\ a `nceput s\
cânte la 17 ani, la Craiova,
dup\ care a ajuns `n Capi-
tal\, `ncep=nd colaborarea
cu trupa Sfinx. A cântat `n
baruri celebre la acea vre-
me - Atlantic, Continental,
Athénée Palace, Doina.
„Hai acas\“ este melodia
cu care s-a identificat ca-
riera lui Gil Dobric\. ~n zi-
ua `n care a `mplinit 60 de
ACTUALITATE
principalul motiv pen-
tru care au fost exclu[i
cei doi conservatori este
acela c\ ace[tia au f\cut
de multe ori „declara]ii
contrare punctului de
vedere oficial al partidu-
lui, `n public“, con-
firm=nd faptul c\ [eful
s\u nu tolereaz\ re-
voltele `n partid.
Codrin {tef\nescu a
declarat c\ nu va con-
testa decizia impus\ de
liderul PC, Dan Voicu-
lescu, [i c\ nu o s\ fac\
comentarii r\ut\cioase
la adresa unuia sau al-
tuia dintre lideri.
pre[edintele Traian B\-
sescu [i-a anulat vizita
de m=ine `n Macedonia,
dup\ ce Curtea Consti-
tu]ional\ a trimis Parla-
mentului avizul [i moti-
varea deciziei luate `n
cazul suspend\rii.
~n aceste condi]ii, par-
tidele politice au intrat
pe ultima sut\ de metri
`n privin]a preg\tirilor
de suspendare. PD a de-
clarat c\ va participa la
vot [i c\ va vota `mpotri-
va suspend\rii, iar PLD
a anun]at c\ va p\r\si
sala de [edin]e `n mo-
ani, artistul a declarat
pentru un cotidian central
c\ regret\ c\ n-a reu[it
s\-[i `ntemeieze o familie,
dar a spus c\ arta cere
sacrificii.
a PERICOLUL AL-QAE-
DA PENTRU ROM+NIA: O
parte din terori[tii im-
plica]i `n atentatele de la
Madrid au trecut prin Ro-
mânia, dar autorit\]ile de
la Bucure[ti au aflat abia
dup\ comiterea masacru-
lui spaniol. Atentatorii nu
„A fost vorba doar
despre ni[te ne`n]ele-
geri. Nu ne-am `n]eles [i
atunci fiecare `[i vede de
drumul s\u“, a spus {te-
f\nescu, care nu a dorit
s\-l atace `n nici un fel
pe Voiculescu. Nu a[a au
stat `ns\ lucrurile [i cu
fostul pre[edinte al
PUNR, Mircea Chelaru,
care a declarat, ieri, c\
inten]ioneaz\ s\ atace
`n instan]\ decizia
pre[edintelui conserva-
tor, privind excluderea
sa din partid. El a sub-
liniat c\ liderii PUNR,
reuni]i la Bucure[ti, au
decis convocarea, `n ter-
mentul votului. La r=n-
dul s\u, PSD este decis
s\ voteze pentru sus-
pendarea pre[edintelui [i
`ncearc\ s\-i conving\ [i
pe reprezentan]ii PRM de
acest lucru, av=nd `n
vedere c\ parlamentarii
din partidul lui C. V. Tu-
dor nu sunt `nc\ hot\r=]i
de pozi]ia pe care o vor
adopta la vot. ~n ceea
ce-i prive[te pe conser-
vatori, ace[tia au sus-
]inut c\ vor vota pentru
suspendare, restul parla-
mentarilor de la celelalte
partide a[tept=nd `nc\
se reg\seau `n nici o baz\
de date cu terori[ti sau
suspec]i de terorism a au-
torit\]ilor de la Madrid,
iar prin România au trecut
ca ni[te fantome. Aceste
informa]ii au fost dezv\-
luite abia acum de au-
torit\]i, la Antena 1. „SRI
a constatat, `n acea perioa-
d\, o amplificare uria[\ a
migra]iei ilegale, plus o
radicalizare a mesajelor
anti-occidentale ale unor
organiza]ii interna]ionale.
Miercuri, 18 aprilie 2007
men de aproximativ o
lun\, la Bra[ov, a con-
ferin]ei na]ionale, unde
se va adopta o decizie `n
privin]a PC, `n condi]iile
`n care Mircea Chelaru a
intrat `n rândurile con-
servatorilor prin fuziune
cu PUNR, respectiv
printr-un protocol apro-
bat de instan]\.
„Nici nu [ti]i ce bine
m\ simt, m\ uit cum
`ncep s\ curg\ petele de
murd\rie de pe mine“, a
conchis Chelaru, care de
mai mult\ vreme con-
testa direc]iile politice
dictate `n PC de Dan
Voiculescu. a
evolu]ia evenimentelor
pentru a se decide ce
pozi]ie s\ adopte.
„Nu [tiu cum s\ ias\
din problem\“
De[i situa]ia din Parla-
ment este destul de ten-
sionat\, liderii Partidului
Democrat par a fi destul
de lini[ti]i `n privin]a
r\zboiului cu adversarii.
Astfel, senatorul PD Ra-
du Berceanu a declarat
ironic, ieri, c\ ini]iatorii
demersului de suspen-
dare a pre[edintelui „nu
[tiu cum s\ ias\ din prob-
lem\“, ei urmând proba-
bil s\ nu voteze aceast\
ini]iativ\, dup\ care se
vor `nvinui public unii pe
al]ii c\ au dat `napoi.
Radu Berceanu a precizat
c\ avizul Cur]ii Consti-
tu]ionale arat\ pre[edin-
tele Traian B\sescu „nu
are de ce s\ fie sus-
pendat“.
Atitudinea relaxat\ a
liderilor democra]i poate fi
`n]eleas\ prin variantele
de ac]iune pe care [eful
statului le are la dispo-
zi]ie, [i care par a-l scoate
`nving\tor din povestea
suspend\rii, oricare ar fi
verdictul de m=ine al
Parlamentului. ~n plus, PD
a[teapt\ s\ profite de un
probabil e[ec al coali]iei
anti-B\sescu pentru a-[i
consolida [i mai mult
pozi]ia de prim\ for]\
politic\ a ]\rii. a
M\surile au ar\tat leg\-
turi `ntre elementele afla-
te `n tranzit `n România [i
organiza]ii teroriste ac-
tive, inclusiv Al-Qaeda“, a
declarat un general SRI
sub protec]ia anonimatu-
lui, ieri, pentru postul de
televiziune. El a mai spus
c\, dup\ `nceperea proce-
sului de la Madrid a ie[it
la iveal\ c\ atentatorii e-
xistau pe o list\ spaniol\,
dar cu leg\turi `n lumea
trafican]ilor de droguri. a
7
LUMEA PE SCURT
Confuzie general\ dup\
carnagiul din America
Masacrul comis luni la
Universitatea Tehnic\ din statul
american Virginia, `n care [i-au
pierdut via]a 33 de persoane (in-
clusiv atacatorul), provoac\
stupoare peste Ocean. Un b\rbat
`narmat a deschis focul la
primele ore ale dimine]ii de luni,
`ntr-un c\min al facult\]ii
Virginia Tech. Dou\ persoane au
fost ucise, iar poli]ia a tratat inci-
dentul ca pe o crim\ pasional\,
f\r\ a realiza c\ suspectul se afla
`nc\ `n apropiere. Dou\ ore mai
târziu, acela[i atacator a intrat `n
sediul facult\]ii de inginerie, de
cealalt\ parte a campusului, [i a
tras din nou, ucigând zeci de per-
soane, dup\ care s-a sinucis când
a fost `ncol]it de for]ele de ordine.
A doua zi, supravie]uitorii car-
nagiului de la Universitatea
Tehnic\ din Virginia au criticat
autorit\]ile [i conducerea in-
stitu]iei pentru c\ nu au anun]at
suficient de repede c\ un b\rbat
`narmat se afla `n campus. Poli]ia
sus]ine `ns\ c\ nu [tie, `nc\, ce a
provocat evenimentele de la
Universitatea Tehnic\, dar nu ex-
clude posibilitatea ca f\pta[ul s\
fi fost ajutat de cineva. Martori
oculari au precizat totu[i c\
uciga[ul era student la aceea[i
universitate, fiind un t=n\r de
origine asiatic\. Numele vic-
timelor nu au fost f\cute publice
`n mod oficial, dar se [tie c\ unul
dintre cei `mpu[ca]i este profe-
sorul Liviu Librescu, un israelian
n\scut `n România. Pre[edintele
George Bush [i-a exprimat deja
m=hnirea pentru cele `nt=mplate,
Casa Alb\ primind mesaje de
condolean]e tocmai de la
Teheran, guvernul iranian
`ncerc=nd s\ fac\ un exerci]iu de
imagine pe marginea acestui
eveniment.
Rusia cere oficial
extr\darea lui Berezovski
Federa]ia Rus\ a ini]iat oficial,
luni, o procedur\ de extr\dare
`mpotriva omului de afaceri Boris
Berezovski, exilat `n Marea Bri-
tanie, ca urmare a apelului s\u
la o „ac]iune direct\“ `mpotriva
regimului lui Vladimir Putin, in-
formeaz\ presa rus\, citând de-
clara]ia procurorului general rus
Iuri Ceaika. Procurorul a semnat
un mandat interna]ional prin
care atrage aten]ia autorit\]ilor
britanice asupra manierei inac-
ceptabile `n care Berezovski `[i
utilizeaz\ statutul [i ]ara care l-a
primit pentru a lansa „ac]iuni de
provocare `mpotriva Rusiei“. ~n
mandatul s\u, Parchetul General
cere o evaluare legal\ a ac]iunilor
lui Berezovski [i retragerea
statutului s\u de refugiat politic,
acordat de Marea Britanie, a pre-
cizat Ceaika.
Putin se va retrage
`n mai pu]in de un an
Pre[edintele rus, Vladimir Putin,
se va retrage din func]ie `n curs
de un an, f\r\ a `ncerca s\ ob]in\
un al treilea mandat consecutiv
de [ef al statului prin intermediul
modific\rii Constitu]iei, a decla-
rat adjunctul purt\torului de cu-
vânt al Pre[edin]iei ruse, Dmitri
Peskov. „Este categoric stabilit c\
pre[edintele Putin se va retrage
din func]ie, iar un nou pre[edinte
`i va lua locul“, a afirmat Peskov
`ntr-un interviu difuzat, ieri, de
postul rus de televiziune Russia
Today. „Vor fi organizate alegeri
democratice“, a spus oficialul,
care a precizat c\ Putin, „cel mai
popular om politic al ]\rii“, are
„cu siguran]\ dreptul de a-i
sf\tui pe cei care vor vota“. a

8 Miercuri, 18 aprilie 2007
Un contabil din Roman umbl\ prin ]ar\
cu sute de papagali [i animale mici
a Muzeul de {tiin]e ale Naturii al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ g\zduie[te expozi]ia de animale mici, care include p\s\ri, roz\toare
[i reptile a Colec]ia apar]ine lui Eugen Ioan Andrie[, un t=n\r de 27 de ani din Roman, fost student al universit\]ii ie[ene
a Colec]ionarul a f\cut o pasiune at=t de mare pentru micile vie]uitoare `nc=t, pentru a avea grij\ de acestea, a renun]at la meseria
de contabil a Atrac]ia expozi]iei sunt papagalii a Trei dintre p\s\rile expuse la muzeu au disp\rut ieri, poli]i[tii prelu=nd cazul
spre rezolvare a Un tucan `n valoare de 2.000 de euro [i alte dou\ p\s\ri exotice rare au disp\rut luni, f\r\ ca ho]ii s\ fie prin[i a
Muzeul de {tiin]e ale Natu-
rii g\zduie[te `n aceast\ perioa-
d\ o expozi]ie particular\ de
p\s\ri, roz\toare [i reptile, a-
par]in=nd unui t=n\r din
Roman, pasionat de vie]uitoare.
Urm=nd parc\ exemplul lui
Noe, Eugen Ioan Andrie[ din
Roman a ajuns, din pasiune,
s\ de]in\ o colec]ie impresio-
nant\ de viet\]i care se ridic\
la c=teva sute. „Zilnic mai
punem ceva `n colec]ie. De mic
copil sunt pasionat, am `n-
ceput cu porumbei, cu peru[i,
cu ce este mai ieftin, dup\
bugetul oric\rui copil“, sus]ine
Eugen Andrie[. Colec]ionarul
a `nceput totul din pl\cerea de
a avea un cuplu de p\s\ri pe
care s\ le reproduc\ [i s\ vad\
cum apar puii `n cuibar. „Am
cam tot ce este pe fa]a
p\m=ntului, de la [erpi, rep-
CM
YK
Papagali Nimpha
Papagalii sunt printre
cele mai evoluate p\s\ri
Dintre toate vertebratele
terestre, p\s\rile constituie
grupul cel mai bogat `n
specii, `ntrunind aproximativ
trei p\trimi din totalul aces-
tora. Unul dintre cele mai
evoluate [i specializate or-
dine este cel al papagalilor
(Psitaciformele).
P\s\ri cu un penaj viu co-
lorat, cu ciocul puternic cur-
bat ca la r\pitoare, de care se
folosesc ca de un al treilea pi-
cior, papagalii au un creier
mult dezvoltat `n compara]ie
cu al altor p\s\ri, ceea ce ex-
plic\ comportamentele lor a-
tât de complexe. Majoritatea
speciilor sunt arboricole,
doar pu]ine terestre.
Papagalii sunt monogami,
cuib\resc `n general `n scor-
buri, cavit\]i ale stâncilor,
uneori `n cuiburi de termite
[i rar pe sol. Hrana papagali-
tile, p\s\ri, roz\toare, mam-
ifere, carnivore, pe[ti. Le ]in
acas\, la prieteni, la muzee,
mai nou facem expozi]ii cu
ele“, `[i prezint\ Andrie[
colec]ia. Acesta se ocup\ tot
timpul de vie]uitoarele sale, a
c\ror num\r exact nu `l mai
cunoa[te. „Nu le-am num\rat,
cred c\ sunt c=teva sute, pe
pu]in. Sunt mai multe per-
soane, minim trei-patru, care
`[i ocup\ mai mult de ju-
m\tate de zi pentru `ntre]ine-
re [i cur\]enie. Fiecare exem-
plar are valoare lui [i `n ace-
la[i timp are o valoare senti-
mental\, astfel c\ nu pot s\
fac deosebire `ntre ele. Valoa-
rea financiar\ nu o cunosc,
sunt unele exemplare care
sunt de 3.000-4.000 de euro“,
mai spune Andrie[.
Preg\tirea de baz\ a colec-
]ionarului este contabilitatea,
dar pe care nu a apucat s\ o
aprofundeze `n facultate. „Nu
pot s\ spun c\ m-am deta[at
complet de cuno[tin]ele de con-
tabilitate din facultate“, a spus
Eugen Ioan Andrie[.
Sprijinul pentru a `ngriji
colec]ia vie vine din partea fa-
miliei. „Toat\ familia m\ aju-
t\, de la fra]i, la fiul meu de
opt ani. Am ajutoare `n toat\
Europa cu care colaborez, `mi
fac rost de exemplare, de per-
soane de contact, tot timpul
suntem `n alert\. Acum ne
zbatem s\ facem o gr\din\ zo-
ologic\, undeva l=ng\ Roman.
Mai vrem o rezerva]ie de feline
cu protec]ia carnivorelor mari
din ]ar\, ]in=nd cont c\ toate
spa]iile nu corespund cu nor-
mele sanitar veterinare de
protec]ia mediului“.
lor este foarte variat\, cons-
tând `n semin]e, boabe, fruc-
te diferite; unele specii se
hr\nesc [i cu muguri, flori,
mici insecte, polen sau nec-
tar, pentru colectarea c\ruia
speciile respective au limba
terminat\ printr-un smoc de
peri[ori ca o pensul\. Nu
emit sunete melodioase, ci
ni[te strig\te stridente. Pot
imita glasul diferitelor specii,
iar `n cazul `n care sunt do-
mestici]i imit\ fel de fel de
cuvinte, f\r\ `ns\ a le `n]e-
lege, a[a cum cred unii.
Sunt p\s\ri longevive,
putând ajunge la vârste des-
tul de `naintate, de 70-100 de
ani. Multe specii de papagali
au disp\rut, mai ales `n ul-
timele patru secole. (Caset\
realizat\ cu sprijinul Doinei
Codreanu, muzeograf la Mu-
zeul de {tiin]e ale Naturii)
CM
YK
REPORTAJ
rica Central\ se nume[te Ara
Ararauna, este cel mai viu co-
lorat dar [i cel mai mare. Ima-
ginea lui `n zbor este similar\
cu cea a unui fluture care cau-
t\ adresa unor flori“, a pre-
cizat Ion Iordache.
Specialistul `n zoologie [i
ecologie atrage aten]ia asupra
faptului c\ atrac]ia mare pen-
tru unele specii de papagali,
precum Ara Ararauna, poate
s\ le pun\ `n pericol, comer]ul
necontrolat cu p\s\ri fiind
principala cauz\ `n acest sens.
„La ora actual\, din cauza fap-
tului c\ exist\ un comer] in-
tena]ional extrem de aprig,
s-au luat m\suri `n foarte mul-
te v\mi, mai ales `n marile ae-
roporturi [i s-a interzis v=nza-
rea lor. ~n ultimii 30 de ani au
disp\rut c=teva specii de papa-
gali din America Central\,
sunt `n pericol de a disp\rea
Atrac]ia deosebit\ a expozi]iei este papagalul Ara Ararauna, originar din America Central\ `nc\ alte [apte specii de papa-
Eugen Ioan Andrie[ a `nce- „Expozi]ia de papagali de la Gr\simea oilor, gali, din totalul de aproxima-
put s\ fac\ expozi]ii pentru a Muzeul de Istorie Natural\ a tiv 265 de specii. Pacostea cea
se bucura de reac]ia copiilor: fost organizat\ mai ales pentru hran\ pentru papagalii
mare este c\ o dat\ ce a disp\-
rut, o specie nu mai poate re`n-
„Copiii, cred c\ asta este cea ca, pe l=ng\ exponatele proprii, din Australia
mai mare satisfac]ie, de la asta copiii s\ vad\ animalele vii, s\ via niciodat\. O dat\ disp\ru-
t\ este disp\rut\ pentru tot-
am [i plecat [i a[a mi-am f\cut asculte ceva din c=ntecul lor. Diversitatea papagalilor es-
deauna, iar sarcina noastr\, a
[i pet-shop-uri pentru c\ am Lumea papagalilor cuprinde o te considerat\ ca fiind foarte
oamenilor, care ne-am intitu-
v\zut reac]ia oamenilor“. diversitate imens\ de specii, `n mare, drept urmare [i stilul de lat homo sapiens, deci om `n]e-
primul r=nd ca [i dimensiune via]\ al p\s\rilor difer\.
CM
„Cei mai mul]i [tiu c\ papa- lept, este s\ avem grij\ [i de
YK
Papagalii, piesa de [i colorit. Lumea papagalilor
galii se hr\nesc cu semin]e, veri[orii \[tia ai no[tri, adic\
este r\sp=ndit\ de o parte [i de dar sunt [i papagali din Aus- celelalte animale care locuiesc
rezisten]\ a expozi]iei alta a Ecuatorului, `ncep=nd tralia care se hr\nesc cu gr\- `mpreun\ cu noi `n natur\“,
Ion Iordache, directorul din America, Central\ [i de simea oilor. Pur [i simplu se este de p\rere specialistul ie-
Muzeului de {tiin]e ale Natu- Sud, Africa, Asia [i Australia. aga]\ de spatele oii, acolo ciu- [ean, care este convins c\ „nu
rii, profesor la Facultatea de Cele mai diverse specii se g\- gulesc [i sparg pielea [i se ar trebui s\ existe nici o de-
Biologie a Universit\]ii „Al. I. sesc `n continentul australian“, hr\nesc cu gr\simea. Mai sunt limitare `ntre noi [i ele, pentru
Cuza“, a vorbit despre prezen- a remarcat Ion Irimia, unul papagali care se hr\nesc cu po- c\ [i ele ar trebui s\ aib\ ace-
]a expozi]iei particulare `n ca- dintre cei mai reputa]i spe- len sau cu unele specii de car- lea[i drepturi ca [i noi“.
drul muzeului, acest lucru ne- ciali[ti `n ornitologie de la noi tofi, precum [i papagali care se
fiind foarte des `nt=lnit la Ia[i. din ]ar\. hr\nesc cu pe[ti“, a enumerat Cioara, pas\rea
dl. Irimia.
Atrac]ia deosebit\ a expozi- vorbitoare care face
„Expozi]ia de papagali ]iei este papagalul Ara Ara-
rauna, originar din America
concuren]\ papagalilor
de la Muzeul de Istorie
Central\. „Cel mai interesant Printre exponatele vii se a-
Natural\ a fost este papagalul cel mai mare fl\ [i papagalul regal la care
organizat\ mai ales care `l avem [i noi aici, cel care coloritul este extraordinar de
pentru ca, pe l=ng\ este at=t `n vitrina noastr\ cu frumos, culoarea ro[ie ca focul
exponatele proprii, exponate, c=t [i `n expozi]ia cu care constrasteaz\ cu verdele
copiii s\ vad\ animalele exponate vii. El este din Ame- intens [i negrul apripilor. Pa-
vii, s\ asculte ceva din
c=ntecul lor“, a
remarcat directorul
Muzeului de {tiin]e ale
Naturii, Ion Irimia, unul
dintre cei mai reputa]i
speciali[ti `n ornitologie
de la noi din ]ar\
CM
YK

pagalul care are o singur\
culoare este [i Micul Alexan-
der, verde, cenu[iu sau galben.
Peru[ii sunt papagalii cu ta-
lia cea mai mic\ [i cel mai des
`nt=lni]i `n casele oamenilor.
Totu[i, vedeta este „cel mai
mare papagal al expozi]iei, ca-
re este [i cel mai juc\u[, Ara
Ararauna, care are aici amena-
jate diverse suporturi pentru
joac\. Trebuie s\ se [tie faptul
c\ papagalii se `mbl=nzesc, dar
nu se domesticesc. Fiind ani-
male destul de inteligente, se
obi[nuiesc s\ repete anumite
cuvinte, dar, binen]eles, pentru
ei, nu exist\ un sens al acestor
cuvinte, ci prin repeti]ie, ei
`nva]\ sunetele. Ei pot imita
datorit\ inteligen]ei lor. Noi
spunem despre papagali c\ pot
imita cuvintele, dar avem [i noi
ciorile care sunt cele mai in-
teligente p\s\ri [i care se pot
`mb=nzi destul de u[or [i care
pot [i ele s\ emit\ cuvinte, dar,
bine`n]eles, nu `n maniera `n
care pot s\ o fac\ papagalii“, a
precizat Ion Iordache.
De asemenea, alt\ pas\re
vorbitoare de la noi este [i gai-
]a, un neam de–al ciorilor, care
poate imita c=ntecul mai mul-
tor p\s\rele. Tot imitator este
[i graurul, care poate „prelua“
c=ntecul altor p\s\ri. Din ace-
ea[i categorie fac parte [i p\-
s\rile exotice precum pas\rea-
lir\ din Australia care poate
foarte bine imita c=ntecul unor
alte specii.
Papagalii, aprecia]i
datorit\ coloritului
Papagalii se adapteaz\ des-
tul de u[or condi]iilor de cap-
tivitate dac\ li se asigur\ `n
primul r=nd hran\ [i condi]ii
de joac\.
„Dup\ cum vede]i, chiar [i
aici, sunt amenjate mai multe
instala]ii pentru joac\. Au tot
felul de leag\ne, de sc\ri, de
care s\ se poat\ ag\]a. Spre
deosebire de alte neamuri de
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
p\s\ri care stau ag\]ate doar
cu ghearele de la picioare, pa-
pagalii pot sta ag\]a]i [i cu
ajutorul ciocului“.
Dar [i ciocul prezint\ unele
particularit\]i, dup\ cum a re-
marcat Ion Iordache: „Ce este
interesant e c\ maxilarul de
jos este evident curbat dar cel
de jos este retezat, iar `n acest
c\u[ al maxilarului inferior
sunt puse semin]ele care sunt
sf\r=mate de maxilarele care
lucreaz\ ca ni[te pietre de
moar\. N\rile sunt a[ezate di-
rect `n fa]\, ceea ce nu se `n-
t=mpl\ la alte neamuri de
p\s\rele“, a spus Ion Iordache.
Papagalii sunt aprecia]i [i
datorit\ coloritului lor. „Exist\
o lume extrem de colorat\ la
papagali. Prin compara]ie, cea
mai colorat\ pas\re de la noi
din ]ar\ este sticletele, care a-
re alb, verde, galben, albastru,
negru. Se spune c\ Dumnezeu,
c=nd a dat culori p\s\rilor, a-
vea mai multe cutiu]e cu fel de
fel culori [i de pensule, iar ul-
tima care a venit s\ primeasc\
culori a fost sticletele. El a ve-
nit ultimul pentru c\ s-a `n-
curcat `n ni[te m\r\cini. {i
atunci, Dumnezeu a avut ni[te
resturi de la fiecare culoare [i
i-a dat din resturile respective.
La colorit se poate asem\na cu
papagalul“, a remarcat Ion
Iordache.
Referitor la captivitate, Ion
Iordache a precizat c\ nu toate
p\s\rile pot s\ reziste acestor
condi]ii, printre cele de la noi
fiind dat drept exemplu pi]i-
goiul. ~n condi]ii de libertate,
papagalii tr\iesc `n familii
care au o durat\ de via]\ des-
tul de mare. „Dac\ a]i observat
vreodat\ `n menajerii, atunci
c=nd consoarta unui papagal
dispare, el sufer\ destul de
mult. Pentru a evita acest lu-
cru, cresc\torii de papagali a-
[eaz\ c=te o oglind\ pe c=te un
perete al cu[tii prin care s\ su-
gereze c\ el nu e singur. A[a
cum am ar\tat, fiecare specie
CM
YK
REPORTAJ
Muzeul de {tiin]e ale Naturii
de p\s\ri are propriul ei com-
portament. Sunt unele p\s\ri
care tr\iesc cu un singur par-
tner de-a lungul vie]ii, a[a cum
printre p\s\rile care cresc la
noi, se spune c\ lebedele ar
tr\i cu un singur partener toa-
t\ via]a. La marea majoritate
a p\s\rilor, femelele se `mpe-
recheaz\ cu mai mul]i mas-
culi“, a mai spus specialistul.
Despre orezari, din familia
cintezelor, am aflat de la Ion
Iordache c\ se hr\nesc cu se-
min]e [i insecte. Pentru pui
este necesar un tratament mai
special, o hran\ cu vitamine,
cu lapte, pentru c\ au nevoie
de proteine. De[i tr\iesc `n
condi]ii de captivitate, „papa-
galii pot face mai multe r=n-
duri de ou\, o pont\ complet\,
adic\ un r=nd de ou\ dintr-un
sezon, se ridic\ la patru ou\,
`n medie. Tr\ind `n condi]iile
pe care i le asigur\ omul, pot
face dou\ - trei ponte pe an“.
{oricei pentru
experimente
~n cadrul expozi]iei sunt
prezentate [i c=teva roz\toare:
hamsteri pitici, sau mai mari,
[oricei, iepuri [i veveri]e. „Fie-
care specie are partea sa inte-
resant\ de via]\ dac\ se poate
urm\ri etologia adic\ compor-
tamentul, pentru c\ nu exist\
nici un tipar care s\ fie respec-
tat de toate specile, fiecare are
tipicul ei, ca [i `n lumea p\s\-
rilor unde sunt aproape 9.000
CM
YK
de specii de p\s\ri, fiecare are
comportamentul ei“, sus]ine
Ion Iordache.
Hamsterii sunt folosi]i `n
primul r=nd pentru experi-
mentele fiziologice. Rezultate-
le test\rilor care se fac pe ei se
transfer\ `n medicina uman\.
Cu toate acestea, animalul cel
mai apropiat de structura
omului este porcul. Potrivit lui
Iordache, cele mai multe expe-
rimente se fac pe porc, valvele
de la inima porcului fiind folo-
site la inima omului. „S-au cre-
at [i rase de porc pitice care
sunt folosite pentru experi-
mente, pentru a nu consuma
mult. Hamsterii se folosec mai
mult pentru c\ ei se `nmul]esc
foarte repede, cam `ntr-o lun\
de zile apare o nou\ genera]ie
[i sunt animale docile, lini[ti-
te“, a remarcat Ion Iordache.
Dihorul alb este prezent [i
el `n cadrul expozi]iei, acest a-
nimal carnivor fiind crescut
mai ales pentru blan\. „Chin-
chila este un animal din Ame-
rica, are blana cea mai finu]\,
sunt cresc\tori de chinchila `n
America de Sud `ntre care e-
xist\ concursuri anuale, iar cel
care reu[e[te s\ creasc\ un
gen de chinchila cu blana cea
mai finu]\ poate s\ primeasc\
un premiu substan]ial care s\
`i asigure existen]a lini[tit\
pentru toat\ via]a“, a ar\tat
directorul Muzeului de {tin]e
Naturale.
~n expozi]ie mai pot fi v\-
zu]i iepura[i foarte frumo[i,
Miercuri, 18 aprilie 2007 9
„Am cam tot ce
este pe fa]a
p\m=ntului, de
la [erpi, reptile,
p\s\ri,
roz\toare,
mamifere,
carnivore, pe[ti.
Le ]in acas\, la
prieteni, la
muzee, mai nou
facem expozi]ii
cu ele“, `[i
prezint\ Andrie[
colec]ia
crescu]i pentru blan\. „Cei un cioc foarte mare. „Dac\ cio-
mai mul]i confund\ iepura[ii cul ar fi consistent, masiv,
de c=mp cu cei de cas\, care p\s\rile ar c\dea, fiind foarte
sunt cu totul alt\ specie. Avem greu. Dar `n cioc exist\ anu-
un nucleu de cresc\tori aici, la mite c\m\ru]e cu aer `n inte-
Ia[i, mai este unul la Arad [i rior. Ele se folosesc ca un fel de
se mai `ncearc\ `n Oltenia co- meli]\, un fel de lemn cu care
lonizarea iepura[ului pentru se sf\r=m\ c=nepa. Este un
balan\“, a ar\tat specialistul animal fructivor, tr\ie[te `n
de la Facultatea de Biologie de stoluri mari `n America de Sud
la „Al. I. Cuza“.
Chip [i Dale `n varianta vie, [i uneori face pagub\ `n
livezi“, a men]ionat specialis-
pot fi v\zu]i `n colec]ia pre-
zentat\ la Muzeul de {tiin]e tul ornitolog.
Pentru c\ lumea animalelor
ale Naturii, unde este prezen-
[i plantelor ofer\ multe `nv\-
t\ [i o veveri]\ siberian\: „Ca-
racteristica veveri]ei este c\ ]\minte, Ion Iordache dore[te
ca acestea s\ fie transmise `n
sunt animale extrem de neas-
t=mp\rate, de agitate, iar pen- mod deosebit copiilor, care
tru copii creaz\ o situa]ie des- „trebuie s\ `n]eleag\ rolul bine
tul de pl\cut\. Mandibula nu stabilit `n natur\ al fiec\rei
este unit\ `n fa]\ [i func]io- fiin]e de pe P\m=nt“. „Copiii
neaz\ ca un fel de pens\ [i
trebuie s\ admire diversitatea
poate s\ ia o nuc\, o alun\, lumii vii, a coloritului, precum
parc\ o prinde cu dou\ degete“
[i a comportamentului; jocurile
a men]ionat Ion Iordache. pe care le fac p\s\rile sau [ori-
ceii creaz\ o stare pl\cut\ pen-
Ciocul tucanului, tru fiecare dintre noi“, a re-
plin cu aer marcat Ion Iordache. a
De asemenea, o alt\ atrac- Pagini realizate
]ie a expozi]iei este o pas\re
Tucan, din America de Sud, cu de Oana RUSU
Poli]i[tii caut\ ho]ul de la muzeu
Expozi]ia de papagali,
reptile [i roz\toare de la Mu-
zeul de {tiin]e ale Naturii a
ajuns celebr\ prin `nt=mpl\-
rile care s-au petrecut acolo.
~ntr-o prim\ faz\, un fapt
care a atras aten]ia a fost e-
vadarea unui de]inut de la
Penitenciarul Ia[i venit `n
vizit\ la muzeu, `mpreun\ cu
al]i opt de]inu]i. T=n\rul de
16 ani a reu[it s\ se strecoa-
re printre exponate [i s\ se
ascund\ dup\ o perdea, f\r\
a atrage aten]ia gardienilor
din escort\. Dup\ ce a r\mas
singur, t=n\rul a s\rit pe fe-
reastr\ [i a luat un taxi pân\
la locuin]a bunicii sale.
O alt\ fapt\ care atrage
aten]ia este, de data aceasta,
dispari]ia unor p\s\ri din ex- „Nimeni de la muzeu nu `[i
pozi]ie. explic\ ce s-a `nt=mplat“, a
Ieri, proprietarul expozi- spus Eugen Ioan Andrie[.
]iei a observat c\ trei p\s\ri Cazul a fost preluat de po-
din colec]ia sa au disp\rut. li]i[ti, cercet\rile fiind `n de-
„Au disp\rut tucanul [i dou\ rulare `n vederea solu]ion\rii.
p\s\ri mici, o pereche de Inspectorul Marius Mi-
Maschen amandina“, a spus ron, purt\tor de cuv=nt al
Ioan Eugen Andrie[, direc-
torul muzeului. Dup\ discu- Poli]iei Municipiului Ia[i, a
]ia cu femeia de serviciu s-a precizat c\ tucanul valorea-
ajuns la concluzia c\ p\s\- z\, dup\ estimarea proprie-
rile au disp\rut `n intervalul tarului, 2.000 de euro, iar ce-
orar 15.00 - 18.00, `n tot a- lelalte dou\ p\s\ri exotice
cest timp expozi]ia fiind des- mici valoreaz\ am=ndou\
chis\ publicului vizitator. 100 de euro.
Radio TRINITAS
10 Miercuri, 18 aprilie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Peste 500 de ie[eni au f\cut, Cabinetului de Tratament

Explozie la un bloc
din Vaslui
O explozie s-a petrecut, ieri la
prânz, `ntr-un bloc de pe strada
{tefan cel Mare, din municipiul
Vaslui. ~n timp ce un b\rbat de 43
de ani efectua lucr\ri de amena-
jare `ntr-un apartament, a t\iat
cu flexul ]eava de gaz metan din
locuin]\ [i, din cauza acumul\rii
de gaze, s-a produs o explozie.
Geamurile [i tâmpl\ria de ter-
mopan au c\zut `n exterior, avari-
ind dou\ autoturisme aflate `n
parcarea din fa]a blocului respec-
tiv. B\rbatul care efectua
lucr\rile s-a ales cu arsuri de
gradul I pe fa]\ [i pe mâini, fiind
transportat de urgen]\ la spital.
„Pompierii s-au prezentat imediat
dup\ primirea apelului la fa]a
locului, dar nu a fost nevoie de in-
terven]ia lor. Cadrele noastre au
ajutat doar la degajarea parc\rii,
având `n vedere pagubele produse
de sticla geamurilor [i de
tâmpl\ria de la ferestre“, a de-
clarat lt. col. Alecsandru Can\,
purt\tor de cuvânt la
Inspectoratul pentru Situa]ii de
Urgen]\ Vaslui. (B.C.)
Sute de suceveni
din mediul rural,
vaccina]i antigripal
Peste 800 de suceveni care locuiesc
`n mediul rural, unde exist\ luciu
de ap\ (lacuri, iazuri - n.r.), vor fi
vaccina]i antigripal, `n scopul pre-
venirii `mboln\virii cu virusul gri-
pei aviare, a declarat adjunctul
Autorit\]ii de S\n\tate Public\
(ASP) Suceava, Silvia Nicolae. Ac-
]iunea, care se desf\[oar\ `n peri-
oada 17-23 aprilie, cu sprijinul
medicilor de familie din zonele re-
spective, se `nscrie `n campania
numit\ „S\pt\mâna european\ a
vaccin\rii“. Cele mai multe vaccin-
uri antigripale vor fi administrate
`n zona R\d\u]i (462), urmând
F\lticeni - cu 200, [i Suceava - cu
167. De asemenea, `n perioada 19-
27 aprilie, tuturor elevilor din cla-
sa a VIII-a din jude] le va fi ad-
ministrat vaccinul antidifterote-
tanic, iar elevele de clasa a VIII-a
vor fi vaccinate [i `mpotriva rube-
olei. (B.C.)
Mistre]i imuniza]i
`mpotriva
pestei porcine
Aproape o mie de porci mistre]i
din fondul forestier al jude]ului
Neam] vor fi vaccina]i, `n pe-
rioada urm\toare, `mpotriva
pestei porcine. Vechile momeli cu
ou\ imunizate vor fi `nlocuite,
astfel `ncât, porcii s\ primeasc\
direct medicamentele. „Dac\,
pân\ acum, la imunizarea mis-
tre]ilor se folosea vaccin, de anul
acesta vom utiliza pastile, care se
vor pune `n locurile de hran\“, a
explicat [eful Departamentului de
Vân\toare din cadrul Direc]iei
Silvice Neam], Doru B\lu]. Dup\
fiecare plasare de momeli,
vân\toarea va fi interzis\, pentru
a nu deranja animalele [i pentru
a exista timpul necesar consumu-
lui de vaccin viu. (B.C.)
Antirabic.
Fostul subprefect contest\ `n
Acesta a mai precizat c\
anul trecut, tratament antirabic 75% dintre pacien]ii cabinetu-
justi]ie pensionarea for]at\
lui sunt adul]i mu[ca]i de c=ini,
a Dac\ a]i fost mu[cat de c=ine, merge]i 15% prezint\ mu[c\turi de
la Cabinetul de Tratament Antirabic a pisic\, iar restul, de 10%, sunt
Fostul subprefect al Ia[ului, Tudor Leonte, a depus,
ieri, o `nt=mpinare la Curtea de Apel, `n care reclam\
pacien]i mu[ca]i de diverse ani- ilegalitatea deciziei prin care s-a hot\r=t pensionarea
Tot mai mul]i ie[eni ajung `n asemenea, `n primul semestru male, chiar [i s\lbatice (cal, sa, `n ultima [edin]\ de Guvern. Fostul subprefect
Cabinetul de Tratament Anti- al acestui an s-au prezentat la [obolan, vulpe). Anul trecut, o sus]ine c\ nu putea fi pensionat dec=t pe caz de boal\,
rabic din cadrul Spitalului Cabinetul de Tratament Anti- student\ de la Medicina nu pentru atingerea v=rstei sau `ndeplinirea stagiului
Clinic de Boli Infec]ioase, pen- rabic 139 de persoane, 112 din Veterinar\ a urmat o schem\ de cotizare, a[a cum s-a invocat `n decizia Executivului.
tru a primi tratament dup\ ce mediul urban [i 27 din mediul special\ de tratament `mpotri- „Sigur c\ nu pot sta `n func]ie p=n\ la calendele
au fost mu[ca]i de c=ini sau, `n rural. „Problema cea mai mare va rabiei, dup\ ce s-a infectat grece[ti, nici nu pretind acest lucru. Dar, `n cazul
cazuri mai rare, de animale s\l- `n cazul celor care au suferit `n timp ce diseca un liliac. meu, nu puteam fi pensionat dec=t dac\ nu a[ fi reu[it
Infec]ioni[tii atrag aten]ia s\-mi `ndeplinesc atribu]iile din cauze fizice sau psi-
batice infectate cu rabie. mu[c\turi din partea c=inilor
Potrivit statisticilor oficiale, sau a altor animale, care sunt celor care sufer\ mu[c\turi, hice, ceea ce este exclus `n acest moment“, a declarat
`n 2006 au beneficiat de trata- purt\toare de rabie, provine chiar [i din partea unor animale Tudor Leonte. De asemenea, subprefectul a repro[at
ment antirabic 527 de persoa- din r=ndul celor din mediul ru- domestice, s\ se prezinte de ur- Guvernului faptul c\ nu a fost informat de decizia
ne, 74 din mediul rural [i 453 ral. Ace[ti oameni nu prea vin gen]\ la Cabinetul de Tratament luat\, fiind pus `ntr-o postur\ ingrat\, deoarece a aflat
din mediul urban, majoritatea la medic, pentru tratament, Antirabic, situat `n incinta din pres\ despre pensionarea sa. Contesta]ia depus\
celor care au primit dozele co- dec=t `n cazuri extreme, `n care Spitalului de Boli Infec]ioase, de Tudor Leonte la Curtea de Apel Ia[i se va judeca `n
respunz\toare de vaccin av=nd plaga se suprainfecteaz\“, a de- pentru a urma schema de trata- regim de urgen]\, primul termen fiind fixat peste dou\
v=rsta de peste 15 ani. De clarat dr. Petre }=rlea, [eful ment indicat\ de medic. (O.B.) s\pt\m=ni. (B.C.)
Festival
Cazul „Petre Andrei“ ajunge regional de
la noul ministru al Educa]iei art\ popular\
a Reprezentan]ii Universit\]ii „Petre Andrei“ (UPA) din Ia[i la Ia[i
au trimis, ieri, o adres\ noului ministru al Educa]iei, Zeci de me[teri populari din
regiunea Moldovei sunt
Cercet\rii [i Tineretului, Cristian Adomni]ei, prin care a[tepta]i la Ia[i, `n perioada
20-22 aprilie, pentru a parti-
solicit\ solu]ionarea conflictului din cadrul institu]iei cipa la Forumul Regional de
de `nv\]\mânt superior particular a Art\ Popular\ [i Artizanat.
Evenimentul este organizat
de Consiliul Jude]ean, `n
Pre[edintele Universi- leaz\ rector de[i nu a fost
t\]ii „Petre Andrei“ din validat de nici unul din- parteneriat cu Prim\ria [i
Institu]ia Prefectului.
Ia[i, prof. univ. dr. Doru tre cei trei mini[tri ai Forumul, intitulat „Arta po-
Tompea, a declarat, `n ca- `nv\]\mântului din 2003 pular\ [i artizanatul `ntre
drul unei conferin]e de pre- [i pân\ `n prezent. tradi]ie [i contemporaneitate,
s\ sus]inute ieri, c\ a „Niculae Niculescu nu `ntre aspira]ii creatoare [i re-
cerut `n numele colegilor este angajat al Universi- alit\]i economice“, va reuni
Pre[edintele Universit\]ii „Petre Andrei“ peste 60 de participan]i din
[i studen]ilor universit\- t\]ii «Petre Andrei» din din Ia[i, prof. univ. dr. Doru Tompea toate jude]ele Moldovei.
]ii urgentarea emiterii or- Ia[i, ci al unei organiza- Organizatorii au precizat c\,
dinului de confirmare `n ]ii neguvernamentale ca- ]ii absurde [i ilegale `n Tineretului, al\turi de `n cadrul forumului, vor avea
func]ia de rector a prof. re are un nume asem\-
care o persoan\ f\r\ cali- stema Statului Român“, loc comunic\ri [tiin]ifice pe
univ.dr. Tiberiu Rudic\. n\tor, respectiv Univer- tate oficial\ emite diplo- a explicat prof. univ. dr. tema artei populare [i
O alt\ solicitare adre- sitatea «Petre Andrei» me false. Consider\m c\ Doru Tompea. me[te[ugurilor, sus]inute de
sat\ ministrului de re- Ia[i (`n titulatur\ lipse[- ministrul nu poate s\ ig- Profesorul ie[ean [i re- speciali[ti `n etnografie, con-
certe folclorice [i
sort vizeaz\ retragerea te sintagma «din»). De nore faptul c\ o organi- prezentan]ii Sindicatu- demonstra]ii privind tehni-
[tampilei [i sigiliului de- asemenea, nu exist\ nici za]ie neguvernamental\ lui Salaria]ilor din ca- cile tradi]ionale de lucru. ~n
]inute abuziv [i ilegal de o leg\tur\ `ntre cele emite acte de studii [i di- drul Universit\]ii „Petre cele dou\ zile, me[terii popu-
Niculae Niculescu. Sem- dou\ institu]ii. De aceea, plome pe care apare am- Andrei“ din Ia[i vor soli- lari vor avea prilejul s\ `[i
natarii peti]iei sus]in c\ cerem ministrului s\ prenta Ministerului E- cita o audien]\ noului mi- expun\ lucr\rile `n s\lile [i
Niculescu se autointitu- pun\ cap\t acestei situa- duca]iei, Cercet\rii [i nistru al Educa]iei. (O.R.) pe esplanada Teatrului
„Luceaf\rul“, din Ia[i.
Prefectul Nicu[or P\duraru a
Inventatorii rom=ni, la salonul de la Geneva aur, dintre care [ase cu
men]iunea special\ a juriului, anun]at c\ la eveniment va
participa [i o echip\ a emisi-
15 medalii de argint [i dou\
a România particip\ la al 35-lea „Salon Interna]ional medalii de bronz. Salonul unii „Cronica Cârcota[ilor“.
Vineri, `n cea de-a doua zi a
al Inven]iilor, Tehnicilor [i Produselor Noi“ de la Geneva a Interna]ional al Inven]iilor,
forumului, pe esplanada
Tehnicilor [i Produselor Noi
Ministerul Educa]iei, Cer- de ]\ri din `ntreaga lume [i tivitatea dedicat\ Zilei Româ- este organizat sub `naltul pa- Teatrului „Luceaf\rul“,
cet\rii [i Tineretului, prin reprezint\ una dintre cele niei, eveniment la care vor tronaj al pre[edintelui confed- Ansamblul „Fluiera[ul“ va
Autoritatea Na]ional\ pentru mai importante manifest\ri participa pre[edintele Sa- era]iei elve]iene, al statului [i sus]ine un concert folcloric.
Cercetare {tiin]ific\ (ANCS), mondiale dedicate inova]iei. lonului, domnul Jean-Luc Vin- ora[ului Geneva [i g\zduie[- „Dorim ca acest forum s\
asigur\ participarea Români- Caracterul ac]iunii este de- cent, membrii Juriului Inter- te, ca oaspete de onoare, Or- devin\ o tradi]ie, care s\ ne
ei la cea de-a 35-a edi]ie a monstrativ, competi]ional [i na]ional, reprezentan]ii del- ganiza]ia European\ pentru reaminteasc\ faptul c\ nu
„Salonului Interna]ional al de negociere de brevete pen- ega]iilor celorlalte ]\ri partici- trebuie s\ ne uit\m datinile
Cercet\ri Nucleare (CERN).
Inven]iilor, Tehnicilor [i Pro- tru aplicare `n cele dou\ ]\ri pante la Salon, jurnali[ti. Ast\zi, 18 aprilie, are loc populare, chiar dac\
duselor Noi“, care va avea loc [i/sau pe ter]e pie]e. La edi]ia din 2006 a Salo- deschiderea oficial\ a Salo- civiliza]ia se afl\ `ntr-un per-
la Geneva (Elve]ia), `n peri- Vineri, 20 aprilie 2007, la nului de la Geneva, ]ara noas- nului, iar 20 aprilie este Ziua manent proces de schimbare
oada 18 - 22 aprilie 2007. Ma- standul României, reprezen- tr\ a cucerit patru Premii Rom=niei `n cadrul Salo- [i modernizare“, a spus
nifestarea reune[te peste 50 tan]ii ANCS vor organiza fes- Speciale [i 23 de medalii de nului. (O.R.) Nicu[or P\duraru. (B.C.)
mina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/

Abator italian
la Suceava
O firm\ din regiunea italian\
Abruzzo inten]ioneaz\ s\
`nfiin]eze, `n jude]ul Suceava, un
abator la standarde europene [i o
sec]ie de procesare a c\rnii de vit\
[i porc `n Câmpulung Moldovenesc
sau Vatra Dornei. Purt\torul de
cuvânt al Consiliului Jude]ean
(CJ) Suceava, C\t\lin Nechifor, a
precizat c\ italienii sunt interesa]i
`n mod special de zona Dornelor,
unde nu exist\ un astfel de abator
[i unde s-ar putea ob]ine cu
u[urin]\ certificare BIO pentru
aceste produse. Oficialul CJ apre-
ciaz\ c\ aceast\ certificare este
foarte important\, deoarece doar
astfel de produse pot intra foarte
u[or pe pia]a european\ [i pot fi
vândute la pre]uri foarte bune.
Nechifor a exemplificat c\ pre]ul
unui kilogram de carne BIO din
zona Abruzzo ajunge, `n viu, la 4
euro, `n timp ce, `n România,
pre]ul este sub un euro. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna mai la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A TREISPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MAI din fiecare protopopiat. O parohie poate fi
declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe an
[i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse direct
la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. 12. Da-
c\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, preotul
paroh poate transmite prin fax, la num\rul 0232/-
406.225, prin e-mail, la adresa info@ziarullu-
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor lua
`n considerare listele de abona]i pentru care nu
s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii aprilie se va `ntocmi un cla-
sament general cu parohiile din mediul urban [i
separat un clasament cu parohiile din mediul ru-
ral. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de la fiecare
categorie vor primi din partea ziarului „Lumina“
c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu autocarul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, la m\-
n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri ie[ene, `n
func]ie de op]iunea c=[tig\torului. Dac\ dou\
sau mai multe parohii au un num\r egal de abo-
namente, c=[tig\toare va fi declarat\ parohia cu
cele mai pu]ine familii. (COLEGIUL EDITORIAL
AL COTIDIANULUI „LUMINA“)
PAROHIA C+{TIG|TOARE
Concursul „Pelerinii Luminii“ din luna aprilie a fost
c=[tigat de Parohia Talpalari (Pr. paroh Nicolae Dasc\lu)

Dou\ case de amanet au fost
incendiate cu „cocktail-u
uri Molotov“
a ~n timp ce poli]i[tii ie[eni sunt de p\rere c\ atacatorii pot fi persoane
nemul]umite de serviciile celor dou\ firme, patronii caselor de amanet
sus]in c\ este vorba de o r\fuial\ pornit\ de la faptul c\ au refuzat s\
achite taxe de protec]ie unor membri ai lumii interlope a
Poli]i[tii din Ia[i sunt pe
urmele unor persoane care,
`n noaptea de luni spre
mar]i, au aruncat cu sticle
incendiare `n incinta a do-
u\ case de amanet. Un apel
la serviciul de urgen]\ 112,
Concursuri
de angajare
pentru
asisten]i la
punctele de
prim ajutor
din jude]
Ast\zi, SMURD Ia[i or-
ganizeaz\ concurs de an-
gajare a cadrelor me-
dicale medii `n punctul
de primajutor de la
T=rgu Frumos. P=n\
acum s-au desf\[urat
concursuri similare la
punctele de prim ajutor
de la }ib\ne[ti, {ipote [i
R\duc\neni. Asisten]ii
din aceste localit\]i au
terminat partea de
preg\tire teoretic\, cei
de la {ipote [i }ib\ne[ti
f\c=nd deja g\rzi pe am-
bulan]a SMURD Ia[i.
„La T=rgu Frumos au
fost scoase la concurs 8
posturi. Av=nd `n vedere
c\ aici exist\ [i o unitate
de descarcerare, patru
oameni vor veni direct
de la Pompieri“, a pre-
cizat dr. Diana
Cimpoe[u, [efa UPU-
SMURD Ia[i.
Aceasta a mai precizat
c\ procedura de
achizi]ionare a ambu-
lan]elor care vor intra `n
dotarea acestor puncte
de prim ajutor a
avansat, caietele de
sarcini fiind cump\rate
de firmele interesate.
Proiectul demarat la
jum\tatea anului trecut
de SMURD prevedea
`nfiin]area a opt puncte
de prim ajutor `n jude],
dintre care [ase cu
loca]ii simple, iar alte
dou\ (la Pa[cani [i T=r-
gu Frumos) `n care s\
func]ioneze [i o unitate
de descarcerare. (O.B.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CAMPIONUL VETE-
RANILOR DIN BALCANI
ESTE UN IE{EAN DE 80 DE
ANI: Profesorul ie[ean Neagu
Mazilu, un merituos reprezen-
tant al Ia[ului `n probele de
atletism pentru veterani, a
câ[tigat locul I la cea de a
XVII-a edi]ie a Campionatului
Balcanic de Cross pentru
Veterani, desf\[urat\ pe 15
aprilie `n localitatea Smedere-
vo, din Serbia. Pentru a par-
ticipa la acest concurs, profe-
sorul Mazilu a beneficiat de o
sponsorizare din partea Con-
siliului Jude]ean Ia[i. Spor-
tivul veteran, care va `mplini
`n curând venerabila vârst\
de 80 de ani, este originar din
satul Tichile[ti, jude]ul Br\i-
dat la pu]in timp dup\ mie-
zul nop]ii, anun]a simultan
dou\ incendii puternice la
parterul a dou\ blocuri din
cartierul P\curari. La
scurt timp, la locul inciden-
tului au fost dislocate echi-
Noi demersuri pentru
introducerea internetului `n [coli
a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu a avertizat c\ va urm\ri modul `n care vor fi
gestiona]i banii `n `nv\]\m=nt a T\riceanu i-a cerut noului ministru al Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, s\ demareze, c=t mai cur=nd, un proiect pentru `nfiin]area de [coli
cu predare `n limba rom=n\ `n comunit\]ile rom=ne[ti din Spania [i Italia a O alt\
prioritate pentru Guvern este introducerea internetului `n toate [colile din Rom=nia a
Primul-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu a criti-
cat, ieri, cu prilejul vizitei
efectuate la {coala de Arte
[i Meserii din Chiajna, mo-
dul `n care au fost derulate
p=n\ `n prezent proiectele
de investi]ii derulate de Mi-
nisterul Educa]iei [i Cer-
cet\rii. {eful Executivului
a spus c\, de obicei, aceste
programe nu au avut nicio-
dat\ termene de finalizare
bine stabilite.
Un astfel de program de
investi]ii, a explicat T\ri-
ceanu, pe l=ng\ proiectul `n
sine, trebuie s\ aib\ un ter-
men de finalizare [i un res-
ponsabil pentru imple-
mentare.
Premierul a subliniat c\,
`n ultimii doi ani, au fost
alocate de la buget cele mai
mari sume pentru investi-
]iile `n infrastructur\, dar a
avertizat, `n acela[i timp,
c\ va urm\ri modul `n care
sunt gestiona]i ace[ti bani.
~n acest context, premierul
a ar\tat c\ nu mai trebuie
Noul ministru al Educa]iei se va `nt=lni
cu sindicatele profesorilor [i studen]ilor
Reprezentan]ii sindica-
telor din `nv\]\m=nt (Fede-
ra]ia Educa]iei Na]ionale,
Federa]ia Sindicatelor Li-
bere din ~nv\]\m=nt, Spiru
Haret [i Alma Mater) se vor
`nt=lni m=ine cu ministrul
Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) Cris-
tian Adomni]ei, la invita]ia
la, [i s-a stabilit `nc\ din
tinere]e la Ia[i, unde a devenit
c\pitanul echipei de rugby
„Politehnica“, `ntre anii 1956-
1960. Un `mp\timit iubitor al
sportului, Neagu Mazilu par-
ticip\ la concursuri de
atletism pentru veterani din
1990. ~n ultimii 5 ani, a câ[-
tigat probele de 800 [i 1.500
metri pist\ [i crossurile `ntre
5 [i 6 kilometri, la categoria sa
de vârst\. (B.C.)
a CONFERIN}| DES- a AST|ZI, SIMULARE
PRE „DILEMELE LUI ALE- TEHNIC| A TRANSMI-
XANDRU MACEDON“: Uni- TERII SUBIECTELOR PEN-
versitatea „Al. I. Cuza“, Facul-
tatea de Istorie, Centrul de TRU TEZELE UNICE: Mi-
Studii Clasice [i Cre[tine, or-
ganizeaz\ o conferin]\ cu
tema „Dilemele lui Alexandru
Macedon“, conform celor pre-
ACTUALITATE
pe de interven]ie formate
din poli]i[ti, pompieri [i
medici de la SMURD. Du-
p\ aproape o or\ de lupt\
cu fl\c\rile, cele dou\ incen-
dii au fost stinse, iar peri-
colul ca focul s\ se `ntind\
s\ existe situa]ii, a[a cum a
v\zut `n jude]ul Vaslui, `n
care sunt construite [coli
noi, dar cu grupurile sa-
nitare `n curte.
T\riceanu i-a cerut no-
ului ministru al Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, s\ de-
mareze, c=t mai cur=nd, un
proiect pentru `nfiin]area
de [coli cu predare `n limba
rom=n\ `n comunit\]ile ro-
m=ne[ti din Spania [i Ita-
lia. Autorit\]ile din aceste
]\ri, a subliniat primul-mi-
nistru, sunt dispuse s\ ofe-
re spa]iile necesare `nfiin-
]\rii [colilor.
Premierul T\riceanu a
informat, totodat\, c\ s\p-
t\m=na viitoare va avea o
`nt=lnire cu conducerea
Romtelecom, companie la
care statul rom=n este ma-
joritar, pentru dezvoltarea
infrastructurii comunica-
]ionale care s\ permit\ in-
troducerea internetului `n
toate [colile din Rom=nia.
Ministrul Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, a su-
acestuia, a declarat pre[ed-
intele FEN, C\t\lin Croito-
ru. „Vrem s\ vedem cu ce
g=nduri a venit domnul
ministru la conducerea
acestui minister. Vrem s\
vedem ce are `n vedere, care
sunt priorit\]ile lui [i apoi
ne vom prezenta [i noi pri-
orit\]ile. De asemenea,
cizate de rectorul Dumitru
Oprea. Conferin]a va fi sus-
]inut\ de prof. univ. dr. Vasile
Lica de la Facultatea de Is-
torie [i Filosofie, Seminarul de
Istorie Veche [i Epigrafie
„Nicolae Gostar“, Universi-
tatea „Dun\rea de Jos“ Gala]i.
Conferin]a, de interes pentru
studen]ii ie[eni va fi sus]inut\
`n Corpul H (Casa Catargi) -
Sala H 1, ast\zi, 18 aprilie,
ora 18.00. (O.R.)
nisterul Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului organizeaz\
ast\zi, 18 aprilie, simularea
transmiterii electronice a
[i la apartamentele oame-
nilor a fost `nl\turat.
Poli]i[tii au constituit
un cerc de suspec]i, por-
nind de la faptul c\ toat\
ac]iunea a fost `nregis-
trat\ de o camer\ de luat
vederi. „Camerele de su-
praveghere au luat ima-
gini [i din interior [i din
exterior. Exist\ imagini cu
atacatorii, iar ofi]erii lu-
creaz\ acum la identifi-
carea celor care au arun-
cat sticlele incendiare. Pro-
babil sunt persoane ne-
mul]umite de serviciile ce-
lor dou\ firme [i au ales
Ministrul Educa]iei, Cristian Adomni]ei, a
subliniat c\, la preluarea mandatului, nimeni din
MECT nu a putut s\ precizeze data la care va fi
introdus internetul `n toate [colile din Rom=nia
bliniat, la r=ndul s\u, c\,
la preluarea mandatului,
nimeni din MECT nu a
putut s\ precizeze data la
care va fi introdus interne-
vrem s\ vedem dac\ are de
g=nd s\ continue procesul
de politizare sau s\-l sto-
peze“, a afirmat Croitoru.
Tot `n cursul zilei de
m=ine, ministrul MECT se
va `nt=lni [i cu reprezen-
tan]ii celor trei organiza]ii
studen]e[ti (Alian]a Na]io-
nal\ a Organiza]iilor Stu-
den]e[ti din Rom=nia, Uni-
unea Na]ional\ a Studen]i-
lor din Rom=nia [i Uniunea
Studen]ilor din Rom=nia).
variantei de subiect pentru
tezele cu subiect unic la
matematic\, clasa a VII-a,
semestrul al II-lea al anului
[colar `n curs. Simularea se
realizeaz\ f\r\ elevi [i f\r\
subiecte reale, `n 30% din
cele 8.734 de unit\]i de
`nv\]\mânt care [colarizea-
z\ elevi de clasa a VII-a. La
nivelul fiec\rui inspectorat
[colar, comisia special de-
semnat\ pentru aceast\ ac-
tivitate a stabilit lista unit\-
]ilor [colare incluse `n simu-
larea tehnic\ a transmiterii
subiectelor, prioritate având
acele [coli la care accesul este
dificil sau care se afl\ la dis-
tan]\ mare de re[edin]a de
jude]. Dup\ ce vor intra `n po-
sesia variantei de subiect
transmise de minister, mem-
Miercuri, 18 aprilie 2007
aceast\ cale ca s\ se r\z-
bune. Au pus `n pericol
toate apartamentele situ-
ate la primul etaj al celor
dou\ blocuri [i, pentru
faptele lor, vor r\spunde“,
a declarat comandantul
Poli]iei Municipiului Ia[i,
inspectorul principal Lu-
cian Mursa.
Patronii celor dou\ case
de amanet sus]in `ns\ c\
este vorba de o r\fuial\ `n
stil mafiot, pornit\ de la
faptul c\ au refuzat s\ a-
chite taxe de protec]ie unor
membri ai lumii interlope.
(B.C.)
tul `n toate [colile din
Rom=nia. De asemenea, `n
privin]a [colilor rom=ne[ti
din str\in\tate, ministrul
Educa]iei a anun]at c\ `n
scurt timp vor fi deschise
dou\ astfel de [coli la
Sevilla, `n Spania.
~n leg\tur\ cu introdu-
cerea internetului `n toate
[colile rom=ne[ti, Adomni]ei
a sugerat [i cooptarea SN-
CFR, deoarece aceast\
companie de]ine un impor-
tant sistem de fibr\ optic\.
Primul-ministru C\lin Po-
pescu-T\riceanu a vizitat
ieri {coala de Arte [i Meserii
„Doamna Chiajna“, precum
[i {coala cu clasele I-VIII din
Chiajna. (Oana R.)
brii comisiei jude]ene o vor
distribui `n condi]ii de securi-
tate c\tre unit\]ile [colare
participante la simulare.
Calendarul de desfã[ura-
re a tezelor cu subiect unic
organizate pentru clasa a
VII-a `n anul [colar 2006-
2007 are urm\toarea con-
figura]ie: 4 mai – matemati-
c\, 10 mai - limba [i literatu-
ra matern\, prob\ scris\, 17
mai - limba [i literatura ro-
mân\ - prob\ scris\. Pentru
elevii care au absentat la
prima sesiune, exist\ o pe-
rioad\ special\ de teze dup\
cum urmeaz\: 5 iunie –
matematic\ - prob\ scris\, 8
iunie - limba [i literatura
matern\ - prob\ scris\, 12
iunie - limba [i literatura ro-
mân\ - prob\ scris\. (O.R.)
11
PE SCURT
Prim\ria ar putea
cump\ra sediul PN}CD
Municipalitatea ie[ean\ ar pu-
tea cump\ra imobilul `n care
func]ineaz\ `n momentul de fa-
]\ PN}CD Ia[i, dac\ noii propri-
etari ai imobilului vor cere un
pre] acceptabil. Deja municipali-
tatea inten]ioneaz\ s\ fac\ o ex-
pertiz\ pentru a stabili care este
valoarea cl\dirilor, iar dac\ noii
proprietari vor accepta evalu\-
rile Prim\riei, casa ar putea
trece `n patrimoniul munici-
palit\]ii. Noii proprietari, res-
pectiv cet\]enii israelieni
Bianca Mangler [i Lucy
Marcovich, [i-au ar\tat inten]ia
de a vinde casa Ministerului
Culturii [i Cultelor, deoarece,
potrivit legii, fiind monument
istoric, putea fi cump\rat\ de
minister, `ns\, ministerul a
trimis o adres\ c\tre [efii
Palatului Roznovanu, prin care
se comunic\ faptul c\ nu vrea
s\ cumpere casa, [i c\, dac\
Prim\ria este interesat\, o
poate cump\ra. Imobilul de pe
strada Cuza Vod\ este compus
din trei corpuri de cl\dire [i are
o suprafa]\ de o mie de metri
p\tra]i construi]i. (S.D.)
„Descriptio Moldavie“
se va filma la Ia[i
Filmul „Descriptio Moldavie“, `n
regia lui Stelian T\nase, se va
filma la Ia[i. Reprezentan]ii Pri-
m\riei au primit zilele trecute o
adres\ de la produc\torul filmu-
lui prin care anun]\ municipali-
tatea ie[ean\ de inten]iile sale [i
cere sprijinul Prim\riei pentru
realizarea filmului. „Am fost
anun]a]i c\ acest film va fi f\cut
la Ia[i, c\ regizorul filmului este
analistul Stelian T\nase, iar pro-
duc\torul este Dorina Torc\tor.
Alte detalii nu [tim despre acest
film“, a spus Cosmin Coman, di-
rectorul de strategii din cadrul
Prim\riei ie[ene. Filmul va fi
f\cut `n perioada 15 mai - 15 iu-
nie. (S.D.)
„Strategii“ dezvolt\rii
Ia[ului vor sta
dou\ zile la Ia[i
Reprezentan]ii Haute Europe,
firma care se ocup\ de realizarea
unei strategii privind dezvoltarea
municipiului, vor veni la Ia[i `n
perioada 19-20 aprilie. Ace[tia
vor elabora o strategie axat\ pe
cinci domenii: economie, social,
mediu, infrastructur\ [i urba-
nism. Pentru a contura aceast\
strategie, firma olandez\ dore[te
o consultare cu o sut\ de spe-
ciali[ti ie[eni din aceste cinci
domenii. „M=ine, `ntre orele 8.30-
19.00 va avea loc `ntâlnirea celor
o sut\ de persoane care vor con-
tribui la realizarea acestei strate-
gii a ora[ului. Vineri va avea loc
o nou\ `ntâlnire a comitetului de
verificare care va stabili
proiectele de viitor ale ora[ului“,
a declarat viceprimarul
Constantin Neculau. Comitetul
de verificare va fi format din
Henk Proce, managerul general
al firmei Haute Europe, vicepri-
marul Constantin Neculau [i
dintr-un reprezentant al
societ\]ii civile `n persoana lui
Vasile I[an, prodecan al Facul-
t\]ii de Economie [i Administra-
rea Afacerilor (FEAA). Pe lista
speciali[tilor invita]i se afl\
Dumitru Oprea, rectorul Uni-
versit\]i „Al. I. Cuza“, Camelia
Gavril\, [ef al Inspectoratului
{colar Jude]ean, Adriana Grecu,
director al Casei de Pensii,
Mihnea Hurmuzache, directorul
Direc]iei Jude]ene de S\n\tate
Public\, dar [i reprezentan]i ai
firmelor SC Antibiotice SA, SC
Ceramica SA, Iulius Grup [i
Grupul de Firme Conex. (S.D.)
12 Miercuri, 18 aprilie 2007
PE SCURT
Bronz pentru ie[eanca
Elena Munteanu
Ora[ul Belek (Turcia) g\zduie[te
în aceste zile Campionatele
Mondiale de scrim\ rezervate
cade]ilor [i juniorilor, la care
sportivii români au cucerit pân\
în prezent, înaintea concursurilor
pe echipe, o medalie de bronz
prin Elena Munteanu (CSM-CS{
Unirea Ia[i), la sabie - junioare.
Competi]ia, care se desf\[oar\
p=n\ ast\zi, 18 aprilie,
progameaz\ în continuare con-
cursurile pe echipe. În probele in-
dividuale, cel mai bine clasa]i
sportivi români au fost Tiberiu
Dolniceanu (CSM-CS{ Unirea
Ia[i) - locul 5 (sabie juniori);
Matyas Szabo - locul 7 (sabie -
cade]i); Wassim Osman - locul 7
(floret\ - cade]i); Adrian Szilagyi
- locul 9 (spad\ - juniori).
Sabrerii rom=ni sunt antrena]i de
ie[eanul Iulian Bi]uc\. (D.T.)
Sanc]iuni drastice
pentru meciurile trucate
Federa]ia Interna]ional\ de
Fotbal (FIFA) studiaz\ posibili-
tatea de a `n\spri m\surile pen-
tru a pune cap\t meciurilor tru-
cate, merg=ndu-se p=n\ la sus-
pendarea federa]iilor membre sau
a cluburilor vinovate de aseme-
nea infrac]iuni, a declarat pre[e-
dintele Sepp Blatter.
Aflat pentru 4 zile `n vizit\ `n
India, pre[edintele FIFA a pre-
cizat c\ la viitorul Congres al or-
ganiza]iei, din luna mai, se vor
lua deciziile legate de meciurile
trucate, cu un cod mai puternic,
prin `nt\rirea regulamentelor. De
asemenea, pe agenda congresului
se va afla [i problema violen]ei pe
stadioane, dup\ ultimele inci-
dente de la meciurile cupelor eu-
ropene, de la Roma [i Sevilla.
Hochei[tii rom=ni
au suferit un nou e[ec
la Mondiale
Selec]ionata de hochei pe ghea]\
a Rom=niei a pierdut [i al doilea
meci sus]inut la Campionatul
Mondial, Divizia I, fiind `nvins\
de Japonia, cu scorul de 6-5 (2-1,
2-1, 1-3, 1-0), dup\ prelungiri,
luni, la Ljubljana (Slovenia).
Rom=nia, care care ca obiectiv
men]inerea `n Divizia I (al doilea
e[alon valoric), a pierdut un duel
foarte important, cu una dintre
contracandidate, Japonia, sin-
gura echip\ `n fa]a c\reia
selec]ionata lui Daniel Herlea [i
Ioan Martin mai poate c=[tiga fi-
ind Marea Britanie. Meciul cu
Japonia a debutat catastrofal,
asiaticii marc=nd dup\ numai
dou\ secunde [i conduc=nd cu 2-
0, `n minutul 4. Rom=nia a echili-
brat situa]ia de pe ghea]\, dar a
pierdut primele dou\ reprize cu
acela[i scor, 1-2, `ns\ a c=[tigat
repriza a treia cu 3-1, meciul
ajung=nd `n prelungiri. Aici,
niponii au marcat prin Ito,
asigur=ndu-[i o victorie impor-
tant\. Pentru Rom=nia au mar-
cat Ioan Timaru (13:49, 27:05,
41:40), C\t\lin Geru (46:36) [i
Levente Elekes (53:34), `n timp
ce reu[itele Japoniei au fost sem-
nate de Takahito Suzuki (00:09),
Masahito Nishiwaki (03:23), Go
Tanaka (21:45, 31:11), Ryuichi
Kawai (54:49), Kengo Ito (60:44).
~n alt joc al zilei, Lituania a
`ntrecut Marea Britanie cu scorul
de 3-2 (0-1, 1-1, 2-0). Ultimul joc
al zilei de luni a avut loc `ntre
cele mai bune echipe, Slovenia [i
Ungaria. ~n clasament, conduce
Slovenia, 3 puncte, urmat\ de
Ungaria, 3 p, ambele cu un joc
mai pu]in, Lituania, 3 p, Marea
Britanie, 3 p, Japonia, 2 p,
Rom=nia, 1 p. Ast\zi au loc par-
tidele Lituania - Japonia (14.00,
ora Rom=niei), Rom=nia -
Ungaria (17.30), Slovenia -
Marea Britanie (21.00). a
SPORT
Cristi Murgoci se remarc\ la „All Star Game“
~n Sala Polivalent\ din ap\rat nu cu mult timp apoi cu 47-42, sudi[tii au
T=rgu Mure[ a avut loc `n urm\ culorile „defunc- recuperat `n repriza a do-
tradi]ionalul meci dintre tei“ CSM Ia[i. Ace[tia au ua [i au preluat conduce-
dou\ selec]ionate de bas- fost Dejan Mladenovic rea cu 50-47, av=nd la pa-
chet din campionatul in- (Nord, acum la Elba Ti- uza mare un avantaj de 8
ter, Nord [i Sud, `n cadrul mi[oara) [i Cristian Mur- puncte (63-55).
„All Star Game“-ului mas- goci (Sud, acum la CS O- ~n ultimele dou\ sfer-
culin rom=nesc. topeni), ultimul reu[ind turi, Murgoci et comp (Se-
La finalul celor patru faza zilei, atunci c=nd, lec]ionata Sud) au condus
sferturi, Sudul a `nvins primind o pas\ de la... an- tot timpul pe tabela de
Nordul cu scorul de 119- trenorul Mladen Jojic, a marcaj, impun=ndu-se `n
116 (30-32, 33-23, 28-32, `nscris un co[ pe contraa- fa]a Nordului (Mladeno-
28-29), desprinderea deci- tac, printr-un spectaculos vic et comp) cu 72-58, 79-
siv\ fiind f\cut\ `n repri- slam-dunk. 68, 87-80, 91-87 (dup\
za a doua. ~n cele dou\ Chiar dac\ Selec]iona- trei reprize), 103-96, 113-
selec]ionate au evoluat [i ta Nordului conducea du- 105, 117-107 [i 119-116
doi baschetbali[ti care au p\ primul sfert cu 32-30 [i (rezultat final). (D.T.)
B=lb\ este de neoprit
a Juc\torul Politehnicii a marcat 5 goluri `n cele 7 meciuri
din 2007 [i a ajuns la cota 8 `n clasamentul golgheterilor
a Ionu] Popa crede c\ atacantul s\u
este printre cei mai valoro[i din ]ar\ la ora actual\ a
mai percutan]i atacan]i nicianul vasluian Viorel
din Rom=nia. Nu spun Hizo a precizat c\ `n Liga
de Narcis POHOA}| asta pentru c\ e elevul 1 nu se poate da o astfel de
meu, a demonstrat-o el, sum\ pentru un atacant.
Antrenorul Politehnicii
Ia[i, Ionu] Popa, l-a l\u- prin golurile din ultima „Nu cred c\ B=lb\ face
dat pe atacantul s\u Io- vreme“, a declarat Ionu] 700.000 de euro. Noi l-am
nu] B=lb\ (foto) dup\ pres- Popa. vrut `n iarn\, au fost ceva
ta]ia din derby-ul cu FC B=lb\ a `nscris `n par- discu]ii cu clubul ie[ean,
Vaslui. „B=lb\ a marcat tida cu FC Vaslui al cin- dar o echip\ cum e
un gol de maestru. Nu cilea gol `n cele [apte me- Vasluiul, care se bate pen-
[tiu c=]i juc\tori d\deau ciuri jucate `n 2007, ajun- tru evitarea retrograd\rii,
gol din acel unghi. S-a de- g=nd la cota 8 `n clasa- nu poate da at=]ia bani
scurcat excelent `n acea mentul golgheterilor. pentru un juc\tor rom=n“.
Interesant este faptul ~n replic\, Ionu] Popa a
faz\. M\ bucur c\ m-a as-
cultat [i c\ a l\sat prosti- c\ B=lb\ a marcat `n a- punctat: „Viorel Hizo are
ile, v\z=ndu-[i de fotbal. cest miniretur `mpotriva dreptate, B=lb\ nu face
I-am spus c\ poate ajunge ambelor forma]ii care l-au 700.000 de euro, ci doar
un atacant mare pentru dorit cu insisten]\ `n iar- 680.000. Dac\ `[i men]ine pre[edintele Sorin Boca, c=t seaz\ o perioad\ de ex-
care s\ se bat\ toate echi- n\, Universitatea Craiova acest ritm [i d\ goluri `n [i de primarul Gheorghe cep]ie [i cred c\ va dep\[i
pele puternice din Liga 1 [i FC Vaslui. continuare, lu\m un mi- Nichita. „M\ bucur foarte cota de zece goluri `n acest
[i are [anse mari s\ Referitor la suma de lion de euro pe el“. mult c\ B=lb\ a redevenit campionat“, a men]ionat
ajung\ sus. La ora ac- transfer solicitat\ de ie- Presta]ia lui Ionu] B=l- acel atacant percutant de [eful executivului Politeh-
tual\ este unul dintre cei [eni, 700.000 de euro, teh- b\ a fost apreciat\ at=t de care aveam nevoie. Traver- nicii, Sorin Boca. a
A fi sau a nu fi... `n Europa Prime suplimentate pentru juc\torii ie[eni
a Dou\ dintre decep]iile acestui a Dup\ meci, Ioan Zapodeanu le-a oferit juc\torilor c=te 350 de dolari
sezon, Poli Timi[oara [i Steaua, pentru victoria cu FC Vaslui, apoi a anun]at c\ inten]ioneaz\ s\ devin\
lupt\ `n aceast\ sear\ `n ac]ionarul majoritar al clubului, `ncep=nd din var\ a
semifinalele Cupei Rom=niei De[i prima de victorie pe rie acas\. Nu [tim cu c=t, dup\ victoria ob]inut\ cu
teren propriu stabilit\ de vom stabili asta `n zilele ur- Vasluiul, clubul urm=nd s\
pentru un loc `n Europa a club la `nceputul sezonului m\toare. Oricum, juc\torii pluseze la cei 750 de dolari a-
este de 400 de dolari, juc\to- s\ stea lini[ti]i c\ vor primi sigura]i p=n\ acum de prima
Celebra `ntrebare hamletian\ a lui rii ie[eni vor primi mult mai r\splata pentru aceast\ fru- ini]ial\ [i de bonusul lui Za-
Shakespeare face o avancronic\ perfect\ a mul]i bani pentru succesul moas\ victorie“, a spus Boca. podeanu. Altfel, Zapodeanu
partidei din aceast\ sear\ din Cupa ob]inut duminic\ sear\ `n Oficialul ie[ean a ad\ugat a anun]at c\ inten]ioneaz\
Rom=niei dintre Poli Timi[oara [i Steaua. fa]a Vasluiului. Pre[edintele c\ omul de afaceri Ioan Za- s\ preia clubul din vara aces-
Decep]ii `n campionat, de[i erau cotate executiv Sorin Boca a decla- podeanu le-a promis [i el o tui an. „E o idee mai veche a
printre favorite la podium – Timi[oara, rat c\ va suplimenta prime- sum\ de bani elevilor lui Io- mea pe care sper s\ o pun `n
respectiv titlu – Steaua, cele dou\ forma]ii le juc\torilor. „B\ie]ii s-au nu] Popa. „Domnul Zapodea- practic\ `n cur=nd, poate
au ajuns p=n\ `n semifinalele Cupei [i spe- d\ruit extraordinar pe teren nu le-a promis c=te 1.000 de chiar din var\. Vreau s\ pre-
[i e normal s\-i r\spl\tim lei juc\torilor, este un gest iau pachetul majoritar de ac-
r\ s\ prind\ ultimul tren de Europa, adic\
m\car Cupa UEFA, prin intermediul aces- pentru efortul depus. ~nc\ cu care noi ne-am obi[nuit ]iuni. Vreau ca `n c=]iva ani
nu am discutat nimic de pri- dup\ victoriile importante Poli s\ joace `n cupele eu-
tei competi]ii denumite „KO“.
Pentru timi[oreni, Cupa e ultima [ans\ me, dar cu siguran]\ vom ale echipei“. Astfel, elevii lui ropene. E un vis pe care sper
de a mai prinde Europa, `n timp ce steli[tii suplimenta suma de 400 de Ionu] Popa ar urma s\ `nca- s\-l pot `ndeplini“, a decla-
sper\ `n continuare `ntr-un final debordant dolari stabilit\ pentru victo- seze `n jur de 1.000 de dolari rat Ioan Zapodeanu. (N.P.)
al campionatului, pentru a recupera cele 8
puncte care o despart de locul 2 ocupat de
CFR Cluj, ori cele 5 puncte care o separ\ de
ocupanta locului 3, Rapid. P=n\ la finele
Ionu] Popa [i-a aniversat, ieri, ziua de na[tere la Putna
Tehnicianul forma]iei Poli- la r=ndul nostru ni[te stra-
campionatului, `ns\, Cupa este mai la tehnica Ia[i, Ionu] Popa, a tegi, preg\tim o tactic\ la fie-
`ndem=n\, astfel c\ juc\torii ambelor gru- plecat ieri diminea]\ spre care meci. Ne-am inspirat,
p\ri au anun]at c\ vor da totul pentru a M\n\stirea Putna, pentru a cumva, de la {tefan cel Mare“,
merge `n finala ce va avea loc pe Bega. petrece c=teva ore la loca[ul a declarat Ionu] Popa. Antre-
Prin urmare, partid\ foarte important\ lui {tefan cel Mare. Popa a norul ie[ean a plecat la Putna
pentru Steaua [i Poli, dincolo de miza euro- `mplinit v=rsta de 54 de ani [i cu fiica sa, Medamira, [i cu
pean\ spun=ndu-[i cuv=ntul [i ambi]ia. a declarat c\ respect\ tradi]ia c=inele s\u, „Deco“, de care
Ol\roiu sper\ s\-[i reabiliteze imaginea `n
ca `n fiecare an s\ fie prezent nu se desparte mai deloc.
fa]a patronului [i a spectatorilor printr-o ca- la morm=ntul fostului mare Popa a precizat c\ fiica sa i-a
lificare `n ultimul act, `n timp ce Velcea `[i
domnitor, cu ocazia anivers\- f\cut cadou un telefon, iar
dore[te un prim trofeu `n noua sa calitate de rii. „De trei ani de c=nd sunt so]ia o ma[in\ de tuns iarba,
antrenor al Timi[oarei, mai cu seam\ c\ fi- `n Ia[i merg la fiecare aniver- pentru a-l pune la treab\ `n
nala va avea loc pe arena lui Poli. Derby-ul sare a mea la Putna, la {tefan curtea casei atunci c=nd se
semifinalelor Cupei va avea loc `n aceast\ cel Mare. ~mi place mult zona afl\ `n vacan]\. „M-a sunat
sear\, la Bucure[ti, pe stadionul Giule[ti, de [i m\ relaxez. Nu scap nici foart\ mult\ lume s\ m\ fe-
la ora 20.45, fiind transmis `n direct de prilejul de a schimba c=teva licite, chiar [i un ie[ean sta-
Antena 1. cuvinte cu fostul domnitor, `n bilit `n Malta. {i domnul pri-
~n cealalt\ semifinal\ se vor `nt=lni opinia mea cel mai mare stra- mar Nichita m-a felicitat, [i
Rapid [i revela]ia competi]iei, Pandurii Tg. teg. Poate mai `nv\] noi stra- juc\torii“, a punctat antre-
Jiu, m=ine. (N.P.) tegii. Noi, antrenorii, suntem norul Politehnicii. (N.P.)

C=teva dintre malforma]iile
congenitale ale stomacului la copii
~n acest num\r vom
continua s\ prezent\m
malforma]iile care pot
ap\rea la copii, de data
aceasta referindu-ne la
cele care afecteaz\ cu
prec\dere stomacul.
de dr. Doina
DUMITRIU
a Atrezia candiei [i pi-
lorului este o prim\ mal-
forma]ie gastric\ [i const\
`n lipsa de permeabilitate a
acestor orificii, din cauza
interpunerii unor membra-
ne la aceste nivele. Simpto-
matologia clinic\ este pre-
coce, fiind dominat\ de v\r-
s\turi cu con]inut alimen-
tar, constipa]ie. Tratamen-
tul este numai chirurgical
[i const\ `n repermeabiliza-
rea tractului digestiv.
a Duplica]ia gastric\
este o alt\ malforma]ie a
stomacului. Aceasta const\
`n existen]a unei forma-
]iuni alungite, `n contact
intim cu stomacul, cu care
comunic\ `n foarte rare ca-
zuri. ~n cazul `n care dupli-
ca]ia gastric\ este localiza-
t\ pe marea curbur\ gas-
tric\, la copil nu apar simp-
tome clare, malforma]ia fi-
ind descoperit\ numai cu
ocazia unui examen radio-
logic gastro-duodenal. C=nd
localizarea este piloric\, a-
pare simptomatologia clini-
c\ a unei stenoze pilorice (o
complica]ie a ulcerului): v\r-
s\turi alimentare abun-
dente [i explozive, cu denu-
tri]ie progresiv\.
Tratamentul este chirur-
gical, const=nd `n rezec]ia
(scoaterea) duplica]iei [i re-
stabilirea continuit\]ii gas-
trice.
a Diverticulii gastrici
sunt dilat\ri segmentare,
`n form\ de cave, care afec-
teaz\ `ntregul perete gas-
tric. ~n marea majoritate a
cazurilor, diverticulii nu
dau simptome bolnavilor.
Uneori, ace[tia stau la baza
unui sindrom dureros ab-
dominal cronic, asociat sau
nu cu tulbur\ri dispeptice,
gre]uri, v\rs\turi. Dac\ a-
pare eroziunea mucoasei
diverticulare apar aproape
acelea[i simptome ca `n ca-
zul ulcerului. Nu rareori
prima manifestare clinic\
const\ `ntr-o hemoragie di-
gestiv\ superioar\.
Tratamentul medical se
adreseaz\ cazurilor la care
au ap\rut m\car c=teva
semne de boal\. Tratamen-
tul chirurgical este indicat
c=nd apar complica]iile: di-
verticulita, perfora]ia di-
verticular\, hemoragia di-
gestiv\ superioar\.
a Volvulusul gastric re-
prezint\ rota]ia stomacului
`n jurul uneia din axele sa-
le, `nc=t fa]a posterioar\
devine anterioar\ par]ial
sau total. Simptomele bolii
difer\ `n func]ie de forma
clinic\ - acut\ sau cronic\.
~n volvulusul acut debutul
este brusc, cu dureri epi-
gastrice puternice, care se
transmite spre regiunea
precardial\, cu gre]uri per-
sistente [i v\r\sturi alimen-
tare, cu o stare general\ ca-
re se altereaz\ rapid, ap\-
r=nd semne de deshidratare
acut\. Evolu]ia afec]iunii,
nediagnosticat\ sau diag-
POR}IA DE S|N|TATE
nosticat\ tardiv, poate de-
clan[a peritonita sau chiar
insuficien]a renal\.
Tratamentul volvulusu-
lui acut const\ `ntr-o inter-
ven]ie chirurgical\ de ur-
gen]\. ~n cazul `n care boa-
la se cronicizeaz\, trata-
mentul este igienico-diete-
tic, const=nd `n pr=nzuri
mici [i repetate, iar dac\
semnele se acutizeaz\ se
intervine chirurgical.
a Situs inversus apre ca
urmare a unui viciu de dez-
voltare embriologic\ [i con-
st\ `n transpozi]ia `n oglin-
d\ a viscerelor toraco-ab-
dominale.
De regul\, aceast\ ano-
malie nu produce tulbur\ri
func]ionale cu r\sunet cli-
nic, fiind depistat\ cu oca-
zia unui consult sau poate
fi o descoperire la un exa-
men radiologic.
Stenoza hipertrofic\
de pilor scade
imunitatea
organismului
a Stenoza hipertrofic\
de pilor are la baz\ o hiper-
trofie a stratului muscular
circular al sfincterului pilo-
ric, determin=nd o `ngusta-
re consecutiv\ a canalului
piloric, iar pe plan clinic a-
par v\rs\turile.
Boala debuteaz\ `ntre a
20-a [i a 60-a s\pt\m=n\
de via]\. La prematuri de-
butul este tardiv. Semnul
clinic dominant este v\rs\-
tura cronic\ care apare la
scurt timp dup\ fiecare ma-
s\ sau dup\ 2-3 mese, are
con]inut alimentar [i suc
gastric, nu con]ine bil\, es-
te exploziv\, pH-ul v\rs\-
turii este acid [i are un con-
]inut egal sau mai mare de-
c=t al alimentelor ingerate,
deoarece, pe l=ng\ lapte, se
mai adaug\ sucul gastric [i
laptele supt de la o mas\
anterioar\, care a r\mas `n
stomac. Important este c\
v\rs\turile nu sunt influ-
en]ate de schimbarea lapte-
lui sau de `ngro[area lui.
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
Tumora piloric\ reprezint\
un alt element clinic de di-
agnostic, fiind prezent\ `n
peste 70% din cazuri.
Copilul afectat de aceas-
t\ boal\ are un aspect chi-
nuit al fe]ei, cu zb=rcituri
ale frun]ii, prezint\ pseu-
doconstipa]ie, malnutri]ie
progresiv\ [i sc\derea re-
zisten]ei la infec]ii.
Nediagnosticat\ [i netra-
tat\ la timp, stenoza hiper-
trofic\ de pilor este respon-
sabil\ de denutri]ie progre-
siv\, la care se asociaz\
sindromul de deshidratare.
Malnutri]ia progresiv\ [i
sc\derea rezisten]ei la in-
fec]ii duc la complica]ii in-
fec]ioase, cum ar fi bronho-
pneumonia sau septicemia.
Tratamentul este medi-
cal [i chirurgical. Trata-
mentul medical se adresea-
z\ formelor u[oare [i medii
de boal\ [i const\ `n pozi-
]ionarea copilului `n pat cu
trunchiul [i capul ridicat la
45-60 de grade, reechili-
brare hidroelectrolitic\ [i
acido-bazic\ prin interme-
diul perfuziilor, adminis-
trarea alimenta]iei `ntr-un
num\r mai mare de mese
(10-12 mese/zi), cu o canti-
tate redus\ de lapte [i ad-
ministrarea de antiemetice
(pentru calmarea v\rs\-
turilor).
Tratamentul chirurgical
se adreseaz\ formelor seve-
re de boal\ [i cazurilor la
care, dup\ o perioad\ de 10-
14 zile de tratament medi-
cal, simptomatologia clinic\
r\m=ne neschimbat\. a
Miercuri, 18 aprilie 2007 13
PILULA ZILEI
Remedii pentru
din]ii sensibili
~n mod normal, sen- Prevenirea gingivi-
sibilitatea din]ilor se tei, a afec]iunilor peri-
prezint\ sub forma u- odontale, a cariilor [i
nei dureri ap\rute du- implicit a apari]iei sen-
p\ ce a]i m=ncat ceva sibilit\]ii din]ilor este
cald sau rece, dup\ ce posibil\ cu o igien\ o-
a]i respirat o gur\ ral\ bun\. Sunt nece-
proasp\t\ de aer rece sare 2 sau 3 minute
sau `n timpul periajului pentru ca din]ii s\ fie
cur\]a]i eficient pe toa-
din]ilor. Dac\ durerea
este persistent\ [i foar- t\ suprafa]a lor.
te intens\, ar fi cazul s\ De asemenea, orice
consulta]i un medic, de- extrac]ie trebuie rezol-
oarece acesta este sem- vat\ prin punte sau im-
plant, pentru c\ altfel
nul unui nerv afectat.
De obicei, sensibili- apare o migrare a din-
tatea din]ilor apare ca ]ilor [i, implicit, o serie
de presiuni anormale.
urmare a retragerii gin-
giilor. Gingiile acoper\ Majoritatea oamenilor
ca o p\turic\ r\d\cina `[i cur\]\ din]ii `n mai
dintelui. Pe m\sur\ ce pu]in de un minut, l\-
gingia se retrage, r\d\- s=nd locuri neatinse,
cina devine din ce `n ce unde se poate dezvolta
mai expus\. placa microbian\.
Retragerea gingiilor
are urm\toarele cauze: Ce putem face
- perierea din]ilor
puternic. De-a lungul dac\ avem din]i
timpului, prin periajul sensibili
prea puternic, se `nde-
p\rteaz\ o parte din Pastele pentru din]i
gingie, l\s=nd dintele sensibili cu nitrat de
expus; potasiu pot s\ fie de
- o igien\ oral\ de- mare ajutor. Astfel de
fectuoas\ poate duce la paste desensibilizeaz\
depunerea pe din]i [i la nervul dintelui. De a-
nivelul gingiilor a unei semenea, o solu]ie ar fi
pl\ci microbiene. ~n cl\tirea cu ap\ de gur\
timp, aceast\ plac\ se pe baz\ de fluor. Dup\
transform\ `n tartru. c=teva s\pt\m=ni de
Bacteriile din tartru folosire a pastei de
sunt responsabile de din]i [i a apei de gur\,
gingivit\ [i de afec]iu- sensibilitatea din]ilor
nile periodontale, care ar trebui s\ dispar\.
duc la retragerea gin- Din nefericire, acela[i
giei; obicei de a ne sp\la pe
- smal]ul s\rit `n ur- din]i cu putere poate
ma contactului dinte- s\ `ndep\rteze stratul
lui cu agen]ii chimici; de protec]ie de pe su-
- cariile dentare; prafa]a din]ilor creat
- o mu[c\tur\ (oclu- de pasta de din]i. ~n
zie) anormal\ duce la plus, alimentele cu aci-
presiuni exagerate a- ditate mare (citricele,
supra unor zone ale b\uturile r\coritoare
dintelui [i poate ap\- carbogazoase, ceaiul)
rea o liz\ (o topire) a cresc sensibilitatea
smal]ului care se sub]i- din]ilor [i diminueaz\
az\ [i apoi apare sensi- efectul pastei de din]i.
bilitatea. (www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 18 aprilie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
7 1 8 9
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Aritmogriful este un gen enigmistic `n care cifrele (numerele) se `nlocu-
zilei iesc cu litere, fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
A
6 2 3 4 5 6 10 11 12 1 13 8 5 4 5
a SUDOKU a

Pornind de la
9 3 4 8 7 5 1 2 6 Rezolvarea careului numele unui pic-
14 4 12 13 2 1 15 16 4 5 tor [i gravor ger-
2 6 5 4 1 3 8 7 9
5 4 1 7 2 6 9 8 3
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 13 2 12 3 12 17 16 8
man (1471-1528,
2 cuvinte)
8 7 2 3 5 9 6 1 4 de la 1 la 9. Jocul a fost - ale c\rui dou\
3 9 6 1 8 4 7 5 2 lansat [i pe Internet [i s-a 6 5 4 11 16 8 lucr\ri sunt
r\sp=ndit cu succes `n „Cei patru
6 2 7 5 3 1 4 9 8 15 5 6 5 4 11 16 5 cavaleri ai
1 5 9 6 4 8 2 3 7
Statele Unite, Noua F Apocalipsului“ [i
Zeeland\ [i Croa]ia, iar „Adam [i Eva“ -,
4 8 3 2 9 7 5 6 1 `n Marea Britanie este B D M I P C B 4 5 2 16 6 15 1 4 16 10
de pe verticala
deja considerat un A-B, completa]i
fenomen. Completa]i U A I L R U I 14 5 4 16 7 12 4 5 17 1 careul al\turat [i
5 3 careul de 81 de p\tr\]ele ve]i descoperi, pe
2 9 6 cu cifre cuprinse `ntre 1 N S R O I V S 14 4 16 13 8 12 4 11 16 6 orizontal\, ter-
[i 9, astfel `nc=t nici o meni lega]i de
4 9 6 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ A A C A C H E B I 6 1 11 9 12 1 4 5 practica biseri-
ceasc\. (Solu]ia
ori pe acela[i r=nd sau pe
4 8 1 aceea[i coloan\. Grila T A C A A O R 14 4 10 11 6 16 careului al\turat
`n num\rul de
este `mp\r]it\ `n nou\ m=ine)
1 8 7 6 4 careuri mai mici, fiecare
A L O L N S I 13 14 5 4 1 11 8 1
cu nou\ p\tr\]ele, iar
8 9 1 fiecare careu trebuie s\
T L I A C 6 1 8 1 14 5 8 5 1 13 18 1

1 7 4 3 con]in\ cifrele de la 1 la E E A 14 4 12 19 12 4 16 13 8 16 6 1
9, la fel, o singur\ dat\.
3 2 6 (Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n B
5 9 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

10:30 Tr\sni]ii din Queens 08:50 {tiin]e aplicate (r)
11:00 Ne vedem la TVR! 09:20 Jurnalul Euronews
12:00 Garantat 100% (r) 09:35 Supravie]uitorii dezastrelor (r)
13:00 Nevast\-mea [i copiii 10:10 Tonomatul DP2
13:30 Desene animate: Disney 12:00 Replay. Legendele fotbalului
14:00 Jurnalul TVR rom=nesc
15:00 Teleshopping 12:30 Lege [i ordine (r)
15:30 Oameni ca noi 13:30 Teleshopping
16:00 Bagaj pentru Europa 14:00 ABC... de ce?
17:00 Jurnalul TVR 14:30 E-forum
17:15 Careu de doamne 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
18:00 Dis-de-sear\ 16:00 Jurnalul TVR
19:00 Jurnalul TVR 16:20 Descoper\ rom=nii
20:20 Sub alt chip 16:30 Autostrada TVR
Cu: Andreea Marin B\nic\ 18:00 Jurnal regional
21:20 Hello, Goodbye! 18:35 Lege [i ordine
19:30 Misterele monumentelor
Cu: Gabriel Coveseanu
21:50 Ochiul magic 20:00 Bugetul meu
22:45 Jurnalul TVR 20:30 Bazar
23:15 F\r\ frontiere Cu: R\zvan Marc
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, 21:00 Ora de [tiri
Cu: David Crane)
22:10 Vie]i periculoase
00:35 Valurile
(dram\, Cu: Jodie Foster,
(dram\, Cu: Marie Baumer, Emile Hirsch, Kieran
Matthias Habich, Florian Culkin)
Stetter, Kati Eyssen) ~n anii 70, `n Savannah, Fran-
Ecranizare dup\ romanul cu cis Doyle [i Tim Sullivan, co-
legi de clas\, b\ie]i inteligen]i,
acela[i nume de Eduard von
Keyserling. Vara anului 1913. dar rebeli, lupt\ cu un regim
[colar auster [i evadeaz\ `ntr-o
Familia nobilului von Buttlar -
tat\l, mama, fiicele Lolo [i lume agresiv\. Francis rea-
Nini [i fiul Wedig - `[i petrece lizeaz\ o band\ desenat\, „The
vacan]a la Ahlow, pe malul Atomic Trinity“, ai c\rei supere-
Marii Baltice. roi sunt alter ego-ul s\u [i al
prietenului lui. C=nd c\lug\ri-
02:15 Jurnalul TVR (r) ]a Assumpta descoper\ `ngro-
03:20 Pas\rea albastr\ revine (II, r) zit\ agresivele desene, b\ie]ii
(dram\) decid s\ se r\zbune nemilos.
00:00 Replay (r)
04:55 Ochiul magic (r)
05:40 Careu de doamne (r) a 00:30 Whistler a
10:00 Remix (r)
11:00 Champollion... (r)
12:00 Jurnal cultural
12:30 Concentrat de cultur\ (r)
13:00 Clio magazin (r)
13:30 Artefacte (r)
14:00 Scrisori francofone (r)
14:30 Taxico (r)
15:05 Muzica - Opere complete
16:00 Lumina care se stinge
16:55 Pove[ti depre oameni (r)
17:00 Nocturne
18:55 Jurnal cultural
19:00 Identit\]i (r)
19:30 Scrisori francofone
20:00 C=teva zile `mpreun\
(dram\, Cu: Cyrille
Thouvenin, Sara Forestier)
Dupa moartea `ntr-un
accident a p\rin]ilor lor,
Vincent, de 23 de ani, [i sora
sa, Alice, de 17 ani, locuiesc
singuri `n apartamentul fami-
lial din Paris. Pentru a se
putea `ntre]ine, Vincent [i-a
abandonat studiile [i s-a anga-
jat pe [antierul condus de un
unchi. De[i Alice nu e o ado-
lescent\ u[or de controlat, lu-
cru care `l agaseaz\ pe
Vincent, `n existenta lor s-a
instaurat o oarecare pace.
21:30 Zodiac (r)
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Spectacol de oper\ a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran, Dan
Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Primii pa[i
Cu: Bruce Winant, Cathy
Herd, Kevin Connolly
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Misiunea casa (r)
14:30 Din dragoste (r)
16:00 Observator
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Cupa Rom=niei:
Poli Timi[oara - Steaua
23:00 Observator
Cu: Andreea Berecleanu [i
Andrei Zaharescu
00:00 Uraganul
(thriller, Cu: Luke Perry,
Renée Estevez)
Pe 7 august 1992, un proiect
secret condus de generalul
Roberts se concretizeaz\ prin
construirea unui dispozitiv cu
care pot controla fenomenele
meteorologice. Totul a mers
conform planului. ~ns\ s-a
pierdut controlul asupra dis-
pozitivului [i s-a format un
uragan numit Andrew. {apte
ani ani mai t=rziu, Roberts `l
recruteaz\ `n acest proiect top
secret pe Ron Howard.
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
03:45 Vivere a
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
11:15 Walker, poli]ist texan (r)
12:15 Emmerdale - Afaceri de
familie (dram\, Cu:
Elisabeth Estensen)
13:00 {tirile PRO TV
13:45 La bloc (r, comedie)
14:15 Z=mbi]i, v\ rog
15:00 Walker, poli]ist texan
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate (co-
medie, Cu: Charlie Sheen)
18:15 Familia Bundy (comedie,
Cu: Ed O’Neill)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Dependen]a
(thriller, Cu: Amanda
Detmer, Jonathan Scarfe)
Christine Hartley, un om de
[tiin]\, este pe cale s\ fac\ o
descoperire de propor]ii `n
domeniul geneticii: s\ depis-
teze gena care produce depen-
den]a de toate tipurile. Chuck,
so]ul Christinei, a fost `ntot-
deauna `n umbra acesteia.
Descoperirea Christinei `l bu-
cur\, dar nu pentru celebri-
tatea pe care i-o aduce so]iei
sale, ci pentru suma de bani
pe care o va `ncasa aceasta.
22:15 La bloc (comedie)
23:00 Meseria[ii (comedie)
23:30 {tirile PRO TV
00:15 C\l\torii `n necunoscut
(dram\, Cu: William
Fichtner, Eddie Cibrian) a
07:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Gitanas
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo, Reynaldo
Gianecchini, Giovanna
Antonelli, Lima Duarte
12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Prizoniera
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen T\nase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira)
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Tequila cu suflet de femeie
Cu: Angelica Rivera, Sergio
Sendel
20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu, Carmen
T\nase, C\t\lina Musta]\)
21:30 Zorro
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral [i Mircea Solcanu
23:00 Clona
00:00 Prizoniera (r)
01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
02:00 Iubire ca `n filme (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 TIMP LIBER
CENTRUL DE PELERINAJ „SF. PARASCHEVA“
Spiritualitate bizantin\
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT
PELERINAJ ASIA MIC|
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, PATMOS-HIERAPOLIS-CAPADOCIA-
Adriana MUTU, Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
CONSTANTINOPOL
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Perioadele: 22 mai – 2 iunie;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI 27 august – 10 septembrie (12 zile/10 nop]i)
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo
(Bulgaria) - Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (cazare);
Departament economic: Ionela MIH|IL| Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea
Consilier juridic: Ana MANEA Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se par-
e-m
mail: info@zziarullumina.ro ticip\ la rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, am-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
fiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a ]inut
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului
ISSN 1841-141X
Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul,
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
lumii). Cazare [i cina - Kusadasi;
Cotoranu).
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
(Grecia) - unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi;
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Sf=ntului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geo-
logic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ -
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Pamukkale;
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ (Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei [i cin\ - Ürgüp;
Miercuri, 18 aprilie 2007 15
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici
rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica ~mp\ratului
Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon
St=palnicului), Ora[ul subteran Kaimakli,
a[ez\mintele monahale din Valea Göreme. Cazare [i
cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\
de ~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastr\,
Topkapi - fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu
Na]ional al Turciei cu exponate unice, cum ar fi Sabia
lui David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul,
sabia lui {tefan cel Mare. Cazare Istanbul;
Ziua 12: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
malit\]ile vamale.
Pre] final: 370 euro ^ 220 RON
Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern -
2**; 10 nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i
4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere
Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova
(Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
limba rom=n\.
Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia -
10 euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro);
intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro); excursia
op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe
Bosfor (~10 euro); alte mese decât cele din program [i
b\uturile la mese; tipsuri.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de
telefon: 232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul:
www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Pelerinaj la Muntele Athos

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
LICITA}IE nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
dromu; Nea Kallikratia.
Mitropolia Moldovei [i Bucovinei scoate la licita]ie
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

teren `n zona Racovi]\ `n suprafa]\ de 11,884 hectare.

Rela]ii la Centrul Eparhial Ia[i, telefon 0232 215454.

Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate www.ziarullumina.ro

de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a FUNDA}IA „SOLIDARITATE {I SPERAN}|“
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00: Black La Sala Studio „Teofil V=lcu“

Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“
din parcul Copou
16-22 Aprilie: Asocia]ia Me[terilor
Populari din Moldova [i Casa de
Cultur\ „Mihai Ursachi“ a Municipiu-
lui Ia[i a organizat Expozi]ia personal\
a `ncondeietoarei de ou\ Elena Torac
din Brodina-Suceava.
Expozi]ia na]ional\ de art\ naiv\
Aprilie 2007: Muzeul „Mihai Emi-
nescu“ - Expozi]ie na]ional\ de art\
naiv\ „Saloanele Moldovei“, edi]ia a
XXVI-a. Organizatori: Centrul Jude-
]ean pentru Conservarea [i Promo-
varea Culturii Tradi]ionale [i Muzeul
Literaturii din Ia[i.
S\pt\m=na Cafenelelor
Ast\zi, 18 aprilie, ora 19.00: London
Pub - proiectie de scurtmetraje `n fran-
cez\ [i german\;
M=ine, 19 aprilie, ora 19.00: Time
Out - Cabaret „Marlene Dietrich“;
Out - Albert - concert de muzic\ rock;
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 22.00:
Quinta - concert trupa Erasmus - seara
de `nchidere. Organizatori: Centrul
Cultural German Ia[i [i Centrul
Cultural Francez.
Concert Tudor Gheorghe la
Centrul Medical „Providen]a“
M=ine, 19 aprilie, ora 19.30 -
Concert cu Tudor Gheorghe - „C=nd
Dumnezeu era mai jos“ la Centrul
Medical „Providen]a“. Biletele se g\-
sesc la Casa de Cultur\ a Studen]ilor.
Teatrul Na]ional
„Vasile Alecsandri“ Ia[i
La Teatrul „Luceaf\rul“
Duminic\, 22 aprilie, ora 19.00: „Pe-
]itoarele“, dup\ o idee de A. Tzagareli.
Regia: Ion Sapdaru Decor: Nicolai
Mih\il\ Costume: Stela Verebceanu.
La Ateneul T\t\ra[i
Vineri, 20 aprilie, ora 17.00: „Steaua
f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru
Crudu. Regia: Ion Sapdaru. Scenogra-
fia: Nicolai Mih\il\, Gelu Rasca. Mo-
mente muzicale: Romeo Cozma, Ma-
rian Starcea. Cu: Radu Ghilas, Daniel
Busuioc, Dumitru N\stru[nicu, Octa-
vian Jighirgiu, Anne Marie Chertic,
Lorena Condru], Gelu Zaharia, Ionu]
Dumitru.
Duminic\, 22 aprilie, ora 18.00: „Sca-
ra pisici“ de Katalin Thuroczy. Regia:
Irina Popescu Boieru. Scenografia:
Marfa Axenti
Sala „Pod Pogor - fiul“
S=mb\t\, 21 aprilie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“ de de Teodor Mazilu,
c=nticele comice de Vasile Alecsandri.
Regia: Ovidiu Laz\r, scenografia:
Nicolai Mih\il\.
Filarmonica de Stat
„Moldova“ Ia[i
Ast\zi, 18 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioar\ de
Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioar\,
Austria
M=ine, 19 aprilie, ora 19.00: Inte-
grala sonatelor pentru pian [i vioar\
de Beethoven. Soli[ti: Irma Kliauzaite,
pian, Austria; Luz Leskowitz, vioar\,
Austria
Vineri, 20 aprilie, ora 19.00: Con-
cert simfonic, dirijor: Mark Mast, Ger-
mania. Solist: Csiky Boldizsar, pian
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Ast\zi, 18 aprilie, ora 18.30: Sala -
Ateneul T\t\ra[i: „B\rbierul din Se-
villa“. Oper\ `n trei acte de G. Rossini.
M=ine, 19 aprilie, ora 18.30: Salonul
muzical la Casa Pogor: Medalion com-
ponistic Leonard Dumitriu. (A consem-
nat Oana RUSU)
ANUN}
Pân\ la data de 15 mai 2007, fiecare persoan\ care a
realizat venituri impozabile `n anul 2006 poate
redirec]iona 2% din impozitul pl\tit statului c\tre
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei, pentru sus]inerea activit\]ii social filantro-
pice. Pentru aceasta trebuie urma]i doar urm\torii pa[i:
Pasul 1
Completa]i Formularul 230 – „Cerere privind destina]ia
sumei reprezentând pân\ la 2% din impozitul anual“ cu
datele personale [i cu datele de identificare fiscal\ a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“: Cod fiscal 14832064 [i
Cont IBAN RO89 BACX 0000 0030 1208 2000
Formularul 230 se poate ob]ine: de la Administra]ia
Fiscal\, de la sediul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“,
situat\ `n Ia[i, str. Costache Negri nr. 48 (`n spatele
Bisericii „Sf. Sava“ [i a Liceului „Vasile Alecsandri“) sau de
pe site-ul www.fundatia.mmb.ro.
Pasul 2
Depune]i Formularul 230, pân\ la data de 15 mai 2007,
la Administra]ia Fiscal\ de domiciliu sau la Funda]ia „So-
lidaritate [i Speran]\“ sau trimite]i-l prin po[t\ Adminis-
tra]iei Fiscale de domiciliu.
Detalii pe www.fundatia.mmb.ro sau la tel. 0232.220.548
interioare 111, 105 sau 303.
V\ mul]umim!
16 Miercuri, 18 aprilie 2007 CALEA PELERINULUI

~n Valea Templelor, la moa[tele Sf. Mc. Paraschevi

A pleca `n pelerinaj este un act impor-
tant `n via]a oric\rui credincios, pen-
tru c\ pelerinajul este o participare
tainic\ la o alt\ realitate decât cea a
existen]ei profane sau a lumii ima-
nente. Pelerinajul este o c\l\torie ce
are ca destina]ie un loc sfânt. Peleri-
najul presupune, mai ales, a tr\i o
schimbare interioar\, al c\rei scop
este de a merge pe urmele lui Hris-
tos. Numai „mersul r\t\citor - spune
un cunoscut teolog francez - nu apar- Urm\torul
]ine condi]iei pelerine“. Pelerinajul loc de
este o poart\ deschis\ spre o cale de pelerinaj:
acces, rar\ [i diferit\, care permite Meteora
`ntâlnirea cu Dumnezeu [i cu realit\]i
sacre. Actul pelerinajului este o expe-
rien]\ particular\ a vie]ii religioase, `n
acela[i timp individual\ [i colectiv\.
Ast\zi v\ propunem s\ p\[i]i al\turi de
noi `n pelerinaj pe p\m=ntul Greciei,
pe urmele Sfintei Mc. Paraschevi.

Printre divinit\]i, Constela]ia nesfâr[it\ de in- `n sfâr[it, Larissa ne conduc

legende [i arbori sacri
De `ndat\ ce p\[im pe p\-
mântul Greciei descoperim
primele semne ale civiliza-
]iei pe care grecii au creat-o
`n antichitate [i care [i-a
pus, `ntr-o m\sur\ hot\râ-
toare, amprenta asupra civi-
liza]iei europene moderne.
Uscatul muntos, `mpletit
fermec\tor cu marea care
p\trunde impresionant `n
dantel\ria ]\rmurilor, ne a-
minte[te de legendele mito-
logice citite [i r\scitite `n
copil\rie [i `n adolescen]\.
sule mai mari sau mai mici,
care `nconjoar\ din toate
p\r]ile peninsula greac\, o
reg\sim semnificativ pe dra-
pelul ]\rii, unde se `ngem\-
neaz\ albul norilor din `n\l-
]imi cu albastrul `ntinsului
de ape. Iar plajele [i `ntin-
sele faleze pres\rate cu mi-
nihoteluri [i vili[oare albe [i
cochete ne ofer\ priveli[ti de
basm. Toate renasc `n noi
admira]ia pentru spirituali-
tatea, `n]elepciunea [i inteli-
gen]a vechilor greci, pentru
vestigiile create de ei, `ndeo-
sebi `n domeniul artei, prin-
tre care, pentru pelerini,
monumentale sunt m\n\s-
tirile [i bisericile din perioa-
da paleocre[tin\, din perioa-
da de glorie a epocii bizan-
tine (secolele X-XII). Ca [i
fort\re]ele franco-vene]iene
construite pe marile `n\l-
]imi din apropierea diferite-
lor localit\]i, mesagere pes-
te timp ale veacurilor zbu-
ciumate pe care le-a tr\it
Grecia, inclusiv `nainte de a
fi ocupat\ de otomani.
...Rila, Salonic (`nfiin]at
`n anul 315 `.Hr. de Casan-
dru, unul din urma[ii lui
Alexandru cel Mare), Mun-
tele Olimp (s\la[ul marilor
zei), Platamonas (sta]iune
foarte apreciat\ de turi[ti
pentru minunata ei plaj\) [i,
Orice c\l\torie
`n Asia Mic\ `ncepe
cu… Calul troian
invariabil spre r\coroasa [i
s\lbatica Vale Tempe sau
Valea Templelor ori Tembi
pur [i simplu - un defileu
impresionant, cu arbori in-
terzi[i la t\iere din precepte
religioase [i vegeta]ie luxu-
riant\ -, croit de-alungul râ-
ului Pinios, ce `[i are izvoa-
rele departe, `n Mun]ii Pin-
dului. Travers\m pitorescul
defileu de 10 km, unde leg-
enda spune c\ s-a purificat
`ndr\gostitul Apollo, dup\
ce a ucis fiorosul [arpe Py-
ton, iar Nimfa Dafne, „dis-
trus\“ `n dragoste de acela[i
`naripat ([i r\zbun\tor)
Eros, ce-i `nfipsese `n inim\
lui Apollo iubirea pentru
Nimf\, s-a transformat `n
laur (dafin). De atunci valea
e plin\ de dafini [i de al]i
arbu[ti pl\cut mirositori,
precum iasomia [i terebin-
tul. De la locul cel mai
`ngust al defileului cu
Izvorul Dafne, drumul `l
poart\ pelerinul pe o c\rare
pitoreasc\, printre tarabe cu
produse de artizanat [i
icoane ale Sf. Muceni]e
Paraschevi, spre biserica cu
acela[i nume, un l\ca[ co-
chet, mic, s\pat `n stânc\.
O fiic\ pentru
credin]a cre[tin\
Paraschevi, martir\ (de
multe ori ghizii agen]iilor
turistice o confund\ pe mu-
ceni]\ cu Sf. Cuvioas\ Pa-
Icoan\ greceasc\
`nf\]i[ând-o pe Sf. Mc.
Paraschevi -
ocrotitoarea
nev\z\torilor - cu un
vas aurit `n care se afl\
o pereche de ochi
rascheva de la Ia[i) a tr\it
pe vremea `mp\ratului An-
tonin, fiind de loc din Italia,
dintr-un sat aproape de
Roma, singura fiic\ a doi
cre[tini ce `mplineau cu sâr-
guin]\ poruncile lui Dumne-
zeu. Citim `n „Vie]ile Sfin]i-
lor“ c\ Ziditorul [i Milosti-
vul Dumnezeu a r=nduit ca
ea s\ se nasc\ `n ziua a
cincea a s\pt\mânii, nu-
mit\ la greci Paraschevi,
adic\ Vineri. Tân\ra dobân-
dea repede tainele credin]ei
cre[tine[ti, citea c\r]i [i par-
ticipa la rug\ciuni, `n bi-
seric\. Dup\ moartea p\rin-
]ilor, a `mp\r]it la s\raci
toate averile ce-i r\m\sese-
r\, s-a c\lug\rit [i a `nceput
s\ predice numele adev\rat-
ului Dumnezeu [i al Dom-
nului nostru Iisus Hristos,
reu[ind s\ `ntoarc\ pe mul]i
din elini la cuno[tin]a lui
Dumnezeu. N-a trecut mult
timp [i a fost pârât\ la
~mp\rat, care minunându-
se de frumuse]ea [i pri-
ceperea ei, a `ncercat s-o de-
termine s\ se lepede de
credin]a cre[tin\. Evident,
sf=nta a refuzat [i de aici au
`nceput chinurile [i suferin-
]ele ulterioare, ce aveau s-o
transforme `n muceni]\.
Astfel, se spune c\ i s-a pus
coif de fier ars pe cap, dar nu
a suferit; c\ a fost aruncat\
`ntr-o c\ldare cu untdelemn
fierbinte, dar ea se r\corea;
mai mult, c\ l-a stropit pe
`mp\rat cu ulei `ncins, din
care cauz\ acesta a [i orbit.
Lovit `n lumina ochilor,
`mp\ratul a strigat: „Milu-
ie[te-m\ pe mine, roaba
adev\ratului Dumnezeu, [i
d\-mi mie lumina ochilor
mei; c\ atunci voi crede `n
Dumnezeul pe Care ~l
propov\duie[ti tu“.
Sfânta a f\cut rug\ciune
[i `ndat\ `mp\ratul Antonin
a v\zut [i `mpreun\ cu to]i
din casa lui au crezut `n
adev\ratul Dumnezeu, bote-
zându-se `n numele Prea-
sfintei Treimi.
Plecând de acolo, sfânta
s-a dus prin cet\]i [i sate, a
propov\duit numele Dom-
nului, i-a `nsemnat pe oa-
meni cu semnul Sfintei
Pagin\ realizat\ de Grigore RADOSLAVESCU
Cruci [i a m\rturisit c\ este
cre[tin\. Pentru credin]a ei
nestr\mutat\, s-au mai `n-
cercat [i alte c\i de a o uci-
de, precum aruncarea ei la
un balaur, v\t\marea cu foc
`ncins etc. Nu a putut fi clin-
tit\ `n nici un fel de la
dreapta credin]\. Pân\ la
urm\, la 26 iulie, i s-a t\iat
capul cu sabia, moa[tele Sf.
Mc. Paraschevi, considerat\
[i protectoare a nev\z\to-
rilor, aflându-se, `n prezent,
la biserica din Valea Tembi,
unde pelerinii, `n special cei
cu probleme de vedere, `n
drumul lor spre Marea Me-
teor\, se pot `nchina `n pace
[i `n speran]\.
Este momentul ca, `n
Câmpia Tesaliei, dup\ ce am
cunoscut parfumul livezilor
de portocali [i priveli[tea
`ntinderilor de m\slini , s\
vedem [i o alt\ fa]et\ a Gre-
ciei: aceea a stâncilor uria[e
]â[nite din [es, impun\toare,
stranii [i enigmatice, chiar [i
pentru geologi. a

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la urm\toarele pelerinaje externe:
z SPIRITUALITATE BIZANTIN| ~N ASIA MIC|:
Troia-Pergam-Smyrna-Efes- Patmos-Heraclis-Capadocia-Constantinopol
a 12 zile / 10 nop]i `n perioadele: 22 mai - 2 iunie
27 august -1
10 septembrie
a Pre]: 370 euro + 220 RON
~n cadrul Programului pelerinajului:
Deplasarea se face pe itineriul Ia[i- Bucure[ti – Ruse – Veliko Tarnovo –
Capitan Andreevo (Bulgaria) – Edirne –Adrianopol (Turcia) –Çanakkale;
se traverseaz\ cu feribotul strâmtoarea Dardanele, se viziteaz\ Troia,
Pergamonul, Biserica Sf. Ioan [i se face turul panoramic al Izmirului (fosta
Smyrna); se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (participare la rug\ciune),
Cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-
a ]inut Sinodul III Ecumenic), mormântul Sfântului Ioan Evanghelistul,
Biserica ridicat\ de ~mp\ratul Iustianian, Templul Zei]ei Artemis (una
dintre cele 7 minuni ale lumii); se viziteaz\ op]ional insula Patmos (Grecia)
–unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa-, pe[tera
Apocalipsei [i M\n\stirea Chora; se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i biserica
Sfântului Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geologic deosebit) [i
cetatea Laodiceea; se efectueaz\ deplasarea spre Capadocia pe traseul
Konya (Iconium) Aksaray – Nev[ehir (Nyssa), Göreme; se viziteaz\ Valea
Zelve (locuin]ele [i bisericile rupestre paleocre[tine), Cavu[in (Biserica
Imparatului Nikifor Fokas), Pa[a Bagi (chilia Sfântului Simeon St=lp-
nicul), ora[ul subteran Kaimakli, a[ez\mintele monahale din Valea
Göreme; se face un tur panoramic al ora[ului Ankara, cazare la Istanbul [i
tur al ora[ului bizantin; se viziteaz\ sediul Patriarhiei Ecumenice, Biserica
Vlaherne, M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea
Edi Kule, zidurile vechiului ora[ Constantinopol, Catedrala Sf. Sofia, con-
struit\ de `mp\ratul Iustinian `n 537, Moscheea Albastr\, Topkapi – fos-
tul palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al Turciei cu exponate
unice cum ar fi Sabia lui David, mâna dreapt\ a Sfântului Ioan
Botez\torul, sabia lui {tefan cel Mare.
~n pre] sunt incluse: transport autocar modern - 2**; 10 nop]i
cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10 x mic de-
jun; 6 x cina; tax\ de trecere Dardanele Canakkale); tax\ de tra-
versare Yalova (Marea Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de
limba român\. Nu sunt incluse: viza de intrare `n Turcia; asigu-
rarea de s\n\tate aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective
(aproximativ 50 euro); excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55
euro/pers); croaziera pe Bosfor (`n jur de10 euro); alte mese decât
cele din program [i b\uturile la mese; tipsurile (bac[i[uri).
z ~N }ARA SF+NT|, PE URMELE LUI IISUS HRISTOS z ROADE ALE CREDIN}EI ~N SF. MUNTE ATHOS
a 7 zile / 10 nop]i `n perioadele: 24 - 30 mai a 11 zile `n perioadele: 13 - 23 mai
21 - 27 iunie 22 iulie - 1 august
3 - 9 septembrie
2 -1
12 septembrie
a Pre]: 760 euro + 250 RON
11 - 21 noiembrie
Dintre obiective men]ion\m:
a Pre]: 285 euro + 275 RON
Muntele Scopus; Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l Nostru, Biserica
~n\l]\rii Domnului, Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria Dintre obiective men]ion\m:
Magdalena (rus\); Gr\dina Ghetsemani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor
Salonic (Thessaloniki - Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie (moa[tele aces-
Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui Iisus), Biserica a[ez\rii `n mormânt a
tuia [i ale Sf. Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Maicii Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsemani, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS - M\n\stirile:
Golgota [i pân\ la Sfântul Mormânt; Muntele Sionului, la Biserica Simonos Petras, Protaton, Xeropotamou, Kutlumusiu,Vatoped,
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“; Ierusalim - Ein Pantokrator, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavrã, Schitul
Karem: patria Sfântului Ioan Botez\torul; Lida (unde Apostolul Petru l-a Prodromu; Nea Kallikratia.
vindecat pe paraliticul Enea) [i Mormântul Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe; Cetatea Jaffa, Biserica greco-ortodox\ Sf. Mihail; Hozeva, vi- Servicii incluse `n pre]: transport cu microbuz; 1 noapte cazare
zitarea M\n\stirii Sfântul Gheorghe [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i
la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i
`nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam]; Râul Iordan, locul cazare la mãnãstiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea
simbolic al botezului lui Iisus Hristos; Capernaum: casa Sfântului Petru;
Centrului de Pelerinaj.
Biserica de la Tabgha - locul uneia dintre cele mai impresionante minuni Nu sunt incluse `n pre]: mesele de prânz [i cina; taxa de intrare
s\vâr[ite de Iisus Hristos: s\turarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini `n Muntele Athos (25 EUR); transportul `n Muntele Athos (75
[i doi pe[ti; Muntele Fericirilor; Muntele Tabor (identificat cu `naltul munte EUR); asigurarea medical\.
al Schimb\rii la Fa]\ a lui Hristos), obiective: M\n\stirea Ortodox\ -
Biserica Schimb\rii la Fa]\; Satul Cana, unde a avut loc minunea
schimb\rii apei `n vin; Ora[ul Nazaret: Biserica Ortodox\ situat\ `n preaj- V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
ma izvorului Buna Vestire; Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului, con-
struit\ pe locul casei Maicii Domnului [i a Dreptului Iosif; Gr\dinile per-
sane suspendate. Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i - Bucure[ti – Ia[i;
la telefoanele: 0232/276907; 0727/500543 sau la sediul
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero- Centrului de Pelerinaj «Sf. Parascheva», Bd. {tefan cel
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hotel Mare [i Sfânt nr. 16 (în curtea Catedralei Mitropolitane)
4*, conform programului, demipensiune (mic dejun [i cin\), taxe de
intrare la obiectivele din program, transport cu autocar modern cu Fax: 0232/276867
aer condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot `nso]itor, website: http://www.centruldepelerinaj.ro
ghid local vorbitor de limb\ român\. e-mail: centruldepelerinaj@yahoo.co.uk
Nu sunt incluse: mese suplimentare; folosirea autocarului dup\
orele 19.00; bac[i[uri pentru transportul bagajelor; cheltuieli perso- office@centruldepelerinaj.ro
nale; asigurarea medical\ - obligatorie.

Joi,
19 aprilie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 89 (690) Anul III
Simpozion interna]ional la Ia[i:
„Identitatea cre[tin\ [i valorile
PAGINA 16
Europei de ast\zi“
„Secretul unei case ieftine
st\ `n proiectul s\u“
a Ce trebuie s\ urm\rim atunci c=nd vrem s\ ne construim o cas\, pentru a nu pl\ti la ea trei genera]ii a Eliminarea spa]iilor
inutile constituie un prim criteriu de performan]\ a Un alt aspect care trebuie luat `n calcul `l reprezint\ eliminarea
circula]iilor inutile, holuri sau coridoare, ce pot fi „`nglobate“ `n spa]ii cu o func]iune mult mai util\ a Livingurile de 60
sau 70 mp, garajele sau cramele construite la subsol, o mansard\ „pentru cazurile `n care, mai t=rziu, ne vom hot\r`
s\ o amenaj\m“ sau `nc\perile pentru hobby-uri sunt considerate de speciali[ti simple „mofturi“, foarte costisitoare `ns\
pentru buzunarul unui viitor proprietar, care are la dispozi]ie un buget mediu pentru construc]ia casei a PAGINILE 8-9
CM
YK
Ast\zi vor fi vijelii
POZA ZILEI
`n toat\ ]ara
Autorit\]ile locale din
`ntreaga ]ar\ au fost a-
ten]ionate, mar]i la pr=nz,
c\ v=ntul va `ncepe s\ bat\
cu putere `ncep=nd din
seara zilei de miercuri [i c\
nu se va opri p=n\ joi
noaptea.
Centrul Operativ pentru
Situa]ii de Urgen]\ din
cadrul Ministerului Mediu-
lui [i Dezvolt\rii Durabile
(MMDD) a trimis, ieri, o
aten]ionare meteorologic\
cod galben tuturor prefec-
turilor din ]ar\. Autorit\]ile
O ceremonie de omagiere a victimelor
Rom=nia prezint\ riscul supra`nc\lzirii economiei
~n ciuda cre[terilor e-
masacrului de la Universitatea Virginia
conomice accelerate, Ro-
Tech [i o veghe cu candele au avut loc `n
m=nia, al\turi de alte
seara zilei de mar]i `n prezen]a pre[edin-
telui George W. Bush [i a mii de studen]i economii europene `n
[i profesori. „Este o zi de doliu pentru co- curs de dezvoltare, trebu-
munitatea Virginiei Tech [i este o zi de ie s\ fie atent\ la riscul
supra`nc\lzirii economiei,
triste]e pentru `ntreaga noastr\ na]iu-
ne“, s-a adresat Bush americanilor. a indic\ un raport al agen-
]iei de evaluare financiar\
CM
YK
locale erau avertizate c\, de
miercuri sear\ [i p=n\ joi
sear\, v=ntul va bate cu pu-
tere. „~n intervalul men]io-
nat, v=ntul va prezenta in-
tensific\ri cu viteze ce vor
dep\[i local 50 - 60 de kilo-
metri pe or\, `n timpul
nop]ii `n nordul [i centrul
]\rii, iar a doua zi, `n regiu-
nile centrale, estice [i su-
dice“, se arat\ `n averti-
zarea transmis\ MMDD de
Administra]ia Na]ional\ de
Meteorologie. a
Standard&Poor’s Ratings
Services.
~n perioada 1 octom-
brie 2006 - 18 aprilie
2007, 22% dintre ratin-
gurile suverane ale ]\-
rilor europene emergente
au fost `mbun\t\]ite [i
nu sc\zute. „Politica eco-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
A `nceput
PAGINA 5
Programul „Rabla“
~ncep=nd
cu 1 august, putem
cotiza la fondurile
private de pensii
PAGINA 6
CM
YK
F\r\ elevi [i f\r\
subiecte reale,
simularea tezelor
unice a decurs bine
PAGINA 10
T=rgul de carte Librex
se remarc\ `n acest
an prin diversitate
PAGINA 11
Surprize, surprize!
PAGINA 12
nomic\ pe termen scurt declarat analistul de cre-
trebuie s\ urmeze o dite al Standard&Poor’s,
politic\ monetar\ pru- Remy Salters. La `nce- Meteo
U
dent\, cu standarde pru- putul acestei luni, Stan-
den]iale bancare str=nse, dard & Poor’s Ratings Precipita]ii
fiind necesare [i alte Services a revizuit `n
m\suri, incluz=nd chiar sc\dere, de la pozitiv la maxima 12 °C
taxarea domeniului imo- stabil, perspectiva ratin- minima 3 °C
biliar, spre exemplu“, a gului Rom=niei. a sursa: www.intellicast.com
2 Joi, 19 aprilie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXLII)
Ap\rarea Ortodoxiei `n
Transilvania secolului
XVIII-lea (V)
Monahul Visarion Sarai nu a
fost singurul care a ripostat la
unirea cu Biserica Romei a unei
p\r]i a credincio[ilor ortodoc[i
din Transilvania. Nicolae Oprea
numit [i Micl\u[, un oier din
S\li[tea Sibiului, s-a dovedit a
fi un ne`nfricat lupt\tor pentru
ap\rarea Ortodoxiei, ca dovad\
stând [i m\rturiile scrise ale
acelor vremi. El a ajuns s\ bat\
de cel pu]in trei ori la por]ile
`mp\r\tesei Maria Tereza [i ale
sfetnicilor ei, ducând jalbe de
protest `mpotriva regimului la
care erau supu[i românii din
Transilvania, [i cerând libertate
pentru credin]a str\mo[easc\.
Dup\ mi[carea provocat\ de
predica lui Visarion Sarai, cre-
dincio[ii din S\li[te au alungat
preo]ii uni]i din parohia lor.
Drept urmare, `n prim\vara
anului 1745 au fost aresta]i trei
credincio[i, care au stat `n
`nchisoare aproape patru ani,
ceea ce a produs nemul]umire
`n rândul s\tenilor, motiv pen-
tru care `ncepând cu toamna
anului 1748 au `nceput noi de-
mersuri pentru ap\rarea cre-
din]ei lor. Ei au trimis atunci la
Viena pe cons\teanul lor Oprea
Micl\u[ s\ cear\, `n numele
credincio[ilor din p\r]ile Sibiu-
lui, Sebe[ului, Or\[tiei [i Do-
brei, deplin\ libertate de
credin]\ `n Transilvania. O
dat\ cu el a plecat [i m\celarul
Ioan Oancea din F\g\ra[, care
ducea o plângere `n numele
credincio[ilor de aici. Ei nu au
fost primi]i de `mp\r\teas\
`ns\ au b\tut la alte u[i din
preajma palatelor ei, dintre
care [i la cea a so]ului `mp\r\-
tesei. Dintr-o plângere de mai
târziu, `naintat\ mitropolitului
sârb Pavel Nenadovici din Car-
lovi], afl\m c\ Oprea Micl\u[ a
prezentat memorii so]ului Ma-
riei Tereza, contelui Konigs-
berg, pe atunci comandant ge-
neral al trupelor imperiale din
Transilvania, [i ]arinei Elisa-
beta Petrovna a Rusiei, prin in-
termediul ambasadorului de la
Viena. Dup\ ce [i-au prezentat
memoriile, li s-a poruncit s\ se
`ntoarc\ acas\, cu asigurarea
c\ plângerile lor vor fi asculta-
te. Re`ntor[i acas\, au `n[tiin]at
pe credincio[i c\ cererile lor au
fost rezolvate favorabil,
acordându-se libertate credin]ei
ortodoxe. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Unde po]i g\si cerul
Un preot predica despre
bucuriile ve[nice ale cerului.
Dup\ predic\, un bogat din
parohie `i zise:
- A]i uitat s\ ne spune]i
unde se afl\ cerul.
- O, e u[or, r\spunse preo-
tul. Cunosc o bolnav\ care se
g\se[te `n cea mai neagr\
mizerie `mpreun\ cu copila[ii
s\i. Dac\ vei ajunge s\ o vezi
[i `i vei duce bani [i alimente
[i dac\-i vei spune: „Iat\ ce-]i
aduc `n numele Domnului
nostru Iisus Hristos“, [i dac\
o vei mângâia `n necazurile
EVANGHELIA ZILEI
Cele mai `nalte filosofii
„Adev\rat, adev\rat
zic vou\: «Cel ce ascult\
cuvântul Meu [i crede `n
Cel ce M-a trimis are
via]\ ve[nic\ [i la jude-
cat\ nu va veni, ci s-a
mutat de la moarte la
via]\. Adev\rat, adev\-
rat zic vou\, c\ vine cea-
sul [i acum este, când
mor]ii vor auzi glasul
Fiului lui Dumnezeu [i
cei ce vor auzi vor `n-
via. C\ci precum Tat\l
are via]\ `n Sine, a[a I-a
dat [i Fiului s\ aib\
via]\ `n Sine; [i I-a dat
putere s\ fac\ judecat\,
pentru c\ este Fiul Omu-
lui. Nu v\ mira]i de a-
ceasta; c\ci vine ceasul
când to]i cei din mor-
minte vor auzi glasul
Lui, [i vor ie[i, cei ce au
f\cut cele bune spre `n-
vierea vie]ii [i cei ce au
f\cut cele rele spre `n-
vierea osândirii. Eu nu
pot s\ fac de la Mine ni-
mic; precum aud, judec;
dar judecata Mea este
dreapt\, pentru c\ nu
caut la voia Mea, ci voia
Celui care M-a trimis».“
(Ioan 5,24-30)
***
Fragmentul evanghe-
lic de ast\zi `n mod obi[-
nuit se cite[te la slujba
`nmormânt\rii. Este un
fragment din capitolul al
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul
Ioan Paleolavritul
(sec. VIII)
~n pustiul Palestinei, a-
proape de Ierusalim, se afla
o frumoas\ a[ezare c\lug\-
reasc\, `ntemeiat\ de Sfân-
tul Hariton, care se numea
Lavra Veche sau Pe[tera
Veche. La `nceput, m\n\s-
tirea a fiin]at `ntr-o pe[ter\
de tâlhari, unde Sfântul
Hariton sc\pase `n chip mi-
nunat din mâna acestora.
Din tinere]e, Ioan a p\r\sit
desf\tarea [i mândria lu-
mii, [i a plecat Sfintele Lo-
CALENDARUL ZILEI
cincilea al Evangheliei
Sfântului Ioan. Domnul
Iisus vorbe[te despre pu-
terea Sa dumnezeiasc\.
Mântuitorul arat\ [i cla-
rific\ cum va fi sfâr[itul
vie]ii noastre [i, mai
Trifon, arhiepiscopul Cons-
tantinopolului, [i a Cuvi-
osului Simeon, egumenul
M\n\stirii Filoteu din
Muntele Athos.
Mâine, Biserica face po -
menirea † (neagr\) Sfântu-
lui Teotim, episcopul Tomi-
sului (dezlegare la pe[te ).
~n ziua de 20 aprilie,
istoria consemneaz\:
a 1822 – A murit
Charles Robert Darwin (n.
1809), naturalist britanic,
autor al teoriei despre evo-
lu]ia speciilor prin selec]ie
natural\ (teoria evolu]io-
nist\);
a 1848 – S-a n\scut
scriitorul Calistrat Hoga[
(d. 1917) („Pe drumuri de
munte“);
a 1849 – Se semneaz\
Conven]ia ruso–turc\ de la
Balta Liman care consem-
neaz\ `n plan interna]ional
`nfrângerea Revolu]iei ro-
mâne de la 1848–1849. Con-
ven]ia prevedea: domni
numi]i de c\tre sultan pe
timp de [apte ani, desfiin-
]area Adun\rilor Ob[te[ti [i
`nlocuirea lor cu Divanuri
legislative, precum [i ]ine-
rea sub ocupa]ie a Principa-
telor pentru „a reprima ori-
ales, cum va fi la `nviere.
Pe baza acestor cuvinte
rostite de Domnul Hris-
tos, vedem c\ cel ce are
credin]\ va mo[teni via-
]a ve[nic\. La judecat\,
cei credincio[i se vor bu-
a 1914 – A murit filoso-
ful, matematicianul [i na-
turalistul american Charles
Sanders Pierce; fondator al
curentului filosofic „prag-
matism“.
a 1919 – A ap\rut, la
Bucure[ti, revista literar\
„Sbur\torul“, condus\ de
Eugen Lovinescu. A fost
una dintre cele mai presti-
gioase reviste interbelice,
care a contribuit la impu-
nerea unei direc]ii estetice
moderne a literaturii. „Sbu-
r\torul“ a `ncurajat tinere
80 de ani de via]\ [i
2 ani de pontificat
Cu ocazia `mplinirii de
c\tre Papa Benedict al
XVI-lea a vârstei de 80 de
ani, `n ziua de 16 aprilie
2007, care coincide aproape
cu a doua aniversare a pon-
tificatului s\u, pe 19 apri-
lie, `ntreaga lume catolic\ a
formulat aprecieri privind
personalitatea [i activitatea
papei Benedict al XVI-lea.
Cu acest priliej, `ntr-un co-
municat, p\rintele iezuit
Federico Lombardi, purt\-
torul de cuvânt al Sfântului
Scaun afirma: „Acum doi
ani se putea intui c\ acest
pontificat avea s\ fie carac-
terizat `n mod deosebit de
cura `n lumina `nvierii,
vor fi milui]i [i iubi]i de
Dumnezeu. Necredincio-
[ii vor fi judeca]i nu pen-
tru c\ au fost r\i, ci pen-
tru c\ nu au putut iubi,
nu au putut ie[i din ego-
ismul distructiv. ~nvie-
rea lor le aduce aceea[i
stare de zbucium [i ne-
mul]umire `n care au
tr\it toat\ via]a. Toat\
via]a lor va fi o judecat\
talente, descoperind [i im-
punând nume de scriitori
ca – Ion Barbu, Camil Pe-
trescu;
a 1932 – S-a n\scut pic-
torul [i sculptorul Fernan-
do Botero. Din punct de ve-
dere tematic, Botero ape-
leaz\ la crea]ia marilor
mae[tri, c\rora le ofer\ o
interpretare profund per-
sonal\, reprezentând per-
sonajele `ntr-un fermec\tor
stil naiv („Portretul oficial
al juntei militare“, „Mona
Lisa la vârsta de dois-
lul de Docent pentru Teo-
logie fundamental\ al Uni-
versit\]ii din München. La
vârsta de 31 de ani (1958)
prime[te func]ia de Profe-
sor pentru Dogmatic\ [i
Teologie fundamental\ la
Institutul superior de Filo-
sofie [i Teologie din Frei-
sing [i pred\ `n acela[i timp
la universit\]ile din Bonn,
Münster, Tübingen [i Re-
gensburg, pân\ `n anul
1977.
La al doilea Conciliu al
Vaticanului (1962-1965),
Joseph Ratzinger a luat
parte `n calitate de consilier
al Arhiepiscopului din
Köln, cardinalul Joseph
Frings. ~n martie 1977, Pa-
pa Paul al VI-lea l-a numit
Arhiepiscop de München [i
perpetu\, vor fi acuza]i
de faptele proprii. Cre-
dinciosul va mo[teni feri-
cirea apropierii ve[nice
de tronul dumnezeiesc.
Pentru cei ce doresc s\
`n]eleag\ via]a, trebuie
s\ `n]eleag\ moartea.
Moartea [i `nvierea sunt
cele mai `nalte filosofii.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
prezece ani“, „Durerobo-
teros“, „Palatul“)
a 1962 – A luat fiin]\
Uniunea Societ\]ilor de
{tiin]e Medicale din Ro-
mânia;
a 2005 – Cardinalii elec-
tori au ales, dup\ un con-
clav considerat cel mai
scurt din ultima sut\ de
ani, al 265-lea [ef al
Bisericii Catolice, `n per-
soana cardinalului german
Joseph Ratzinger, care [i-a
ales numele de Benedict al
XVI-lea. a
Catehismului Bisericii Ca-
tolice.
Cardinalul Ratzinger a
condus oficierea slujbei reli-
gioase cu ocazia funerarilor
Papei Ioan Paul al II-lea la
8 aprilie 2005. ~n dup\-ami-
aza zilei de 19 aprilie 2005
a fost ales pap\, luând
numele de Benedict al
XVI-lea, ca omagiu pentru
Sfântul Benedict din Nur-
sia, `ntemeietorul ordinului
benedictinilor, [i pentru
Papa Benedict al XV-lea
(1914-1922), denumit [i
„Pap\ al p\cii“.
Papa Benedict al
XVI-lea vorbe[te fluent ger-
mana, italiana, franceza,
engleza, spaniola [i latina.
Este autor al unui mare