CM

YK

S=mb\t\, 1 martie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 50 (951) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

ACTUALITATE TRADI}II DOCUMENTAR

Religia r\m=ne „Cele mai vechi ~n s=mb\ta

disciplin\ m\r]i[oare erau Mo[ilor, invoc\m
f\cute din lân\ milostivirea lui
obligatorie
alb\ [i neagr\“ Dumnezeu fa]\
`n liceu de cei adormi]i
PAGINA 11 PAGINA 6 PAGINA 16

Summitul din aprilie pune Bucure[tiul

pe harta geopolitic\ a lumii ZIARUL LUMINA
Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
reprezint\, f\r\ `ndoial\, cea mai puternic\ organiza]ie
apare
interna]ional\ politico-militar\ ce reune[te un num\r de 26 [i la Bucure[ti!
de state membre, dar [i alte state cu statut de partener. Cu P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
sediul la Bruxelles, Belgia, `n prezent, NATO are din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
desf\[urate trupe de men]inere a p\cii `n patru regiuni de pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
pe glob: Kosovo, Afganistan, Irak [i Darfur. Pentru prima tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
dat\ `n existen]a Alian]ei, la dou\ zile dup\ atentatele astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, NATO a f\cut uz abonament) [i la s\pt\m=nalul
de articolul 51 din Tratatul NATO, care spune c\ orice atac „Lumina de Duminic\“.
asupra unui stat membru este considerat un atac `mpotriva Pre]ul unui pachet
`ntregii alian]e. ~n perioada 2-4 aprilie, capitala României va trimestrial
fi polul geopolitic al lumii, cei mai importan]i oameni de la „Ziarul Lumina“
stat din lume fiind a[tepta]i la summitul NATO, cel mai [i „Lumina de Duminic\“:
mare din existen]a Alian]ei Nord-Atlantice. „Pe l=ng\ ]\rile 60 lei (RON) cu toate
membre NATO [i cele partenere, vor fi invita]i `n premier\ taxele po[tale incluse.
a[a numi]ii parteneri globali - m\ refer aici la Japonia,
Coreea de Sud [i Australia. Faptul c\ summitul se
RELIGIOS
desf\[oar\ la Bucure[ti ne d\ nou\ vizibilitate major\;
practic, capitala geopolitic\ de securitate a lumii se mut\ la ALARM| FALS| PRIVIND
~NFIIN}AREA DE STAVROPIGHII:
Bucure[ti“, sus]ine Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Preciz\ri ale Patriarhiei
Prevenirea Conflictelor [i Early Warning. Rom=ne privind Comunicatul
Biroului de pres\ al Arhiepis-
copiei Clujului, din ziua de 28
Continuare `n paginile 8-9 februarie 2008, referitor la
„prezen]a unui text apocrif“
`n Statutul pentru organizarea
[i func]ionarea Bisericii, [i
anume atribu]ia Patriarhului
Bisericii Ortodoxe Rom=ne de a
`nfiin]a stavropighii (m\n\stiri
aflate `n directa subordine
a Patriarhiei - n.r.), conform
art. 26, lit. „s“.
Pagina 3

SOCIAL
INSTAN}ELE CLUJENE NU MAI AU
NICI BANI DE CITA}II: Judec\to-
ria [i Tribunalul din Cluj-Napo-
ca au intrat `ntr-o criz\ financi-
ar\ f\r\ precedent, fapt ce face
imposibil\ p=n\ [i trimiterea
cita]iilor sau cump\rarea con-
sumabilelor de birotic\ necesare.
Pagina 4

POZA ZILEI
Japonezii, la fel de `nnebuni]i dup\
robo]i, precum sunt de dependen]i de
telefonul mobil, vor putea s\-[i ofere `n
cur=nd un telefon sub form\ de robot.
Picioarele [i bra]ele sale articulate nu
sunt ac]ionate de motoare, `ns\ chipul
s\u (ecranul) se anim\. Este suficient de
inteligent pentru a detecta maniile uti-
lizatorului [i pentru a-l ironiza. a
P=inea se scumpe[te din mai
Pre]urile la produsele de
panifica]ie ar putea cre[te din
luna mai, `ntruc=t scumpirea
gr=ului la nivel mondial a de-
terminat firmele rom=ne[ti s\
exporte, iar cantit\]ile de gr=u
livrate `n afar\ „vor fi aduse
`napoi“, `n luna mai, la un pre]
mai mare, potrivit pre[edin-
telui patronatului Rompan.
„Din p\cate, ce s-a `nt=mplat
`n ultimele zile, c=nd pre]ul
gr=ului a crescut cu 30 de euro
pe ton\, mari cantit\]i de gr=u
pleac\ la export, se duc acolo
unde oferta este mai bun\.
Dac\ gr=ul pleac\ la export
Europarlamentarii rom=ni au prezen]\ bun\ `n PE
Europarlamentarii rom=ni
au o prezen]\ bun\ `n Parla-
mentul European (PE) [i o „fi-
delitate“ crescut\ fa]\ de gru-
pul parlamentar din care fac
parte, se arat\ `ntr-un studiu
despre „Cum muncesc euro-
parlamentarii“, dat publicit\-
]ii, ieri, de Institutul de Poli-
tici Publice (IPP). IPP a lan-
acum, `l vom aduce `napoi `n
mai, mai scump, ceea ce se va
vedea [i `n pre]ul produselor fi-
nite, din luna mai“, a declarat,
ieri, pre[edintele patronatului
Rompan, Aurel Popescu. Din
vara anului trecut, firmele din
domeniul panifica]ie au anun-
]at scumpiri treptate, din cau-
za cre[terii costurilor de pro-
duc]ie, `n special a celui cu ma-
teria prim\. Recolta de gr=u a
fost una dintre cele mai slabe
ale Rom=niei de dup\ 1990,
astfel c\ oferta de pe pia]a in-
tern\ a fost redus\. ~n plus, la
nivel european [i mondial,
sat, `n premier\ pentru Ro-
m=nia, o baz\ de date elec-
tronic\, despre activitatea tu-
turor europarlamentarilor din
cele 27 de ]\ri membre ale
UE. Procentual, printre „cei
mai harnici“ europarlamen-
tari rom=ni `n sesiunea sep-
tembrie-decembrie 2007 se
num\r\ democrat-liberalul
pre]ul gr=ului a crescut semni-
ficativ, produc]iile din mai
multe state fiind afectate de
Marian-Jean Marinescu, so-
cial-democratul Adrian Seve-
rin [i liberalul Cristian Silviu
Bu[oi, prezen]i la lucr\rile PE
`n propor]ie de 88,46%. Prin-
tre cei care nu au „str\lucit“
prin prezen]\ la lucr\rile se-
siunii europarlamentare s-au
num\rat social-democratele
Rovana Plumb - 53,85%, Da-
secet\. Pentru acest an agri-
col, estim\rile indic\ o pro-
duc]ie `n cre[tere. a
ciana S=rbu - 57,69% [i Sil-
via-Adriana }ic\u cu 65,38%.
Prezen]a bun\ pe ansam-
blu a europarlamentarilor ro-
m=ni, la lucr\rile PE, a fost
explicat\ de cei de la IPP
prin faptul c\ penalizarea `n
cazul neparticip\rii la [e-
din]e este destul de drastic\ -
„t\ierea“ la jum\tate a drep-
turilor b\ne[ti ale „contrave-
nientului“. a
EXTERN
ALEGERI PREZIDEN}IALE CU FI-
NAL A{TEPTAT ~N RUSIA: Ru[ii `l
aleg m=ine pe noul lider de la
Kremlin. Dup\ toate sondajele,
Dmitri Medvedev va c=[tiga ale-
gerile cu o majoritate zdrobitoa-
re. Protectorul s\u, Vladimir
Putin, `ndeamn\ ru[ii s\ voteze
pentru „stabilitate [i viitor“.
Pagina 7
SPORT
MECIUL RETURULUI: Partida de
m=ine sear\ dintre Steaua [i
CFR Cluj poate l\muri `ntr-o
mare m\sur\ lupta pentru titlu.
Steaua ia `n calcul doar victoria,
clujenii r\m=n favori]i la titlu
chiar [i cu un punct. Rund\
plin\ de meciuri de [ase puncte.
Pagina 13

CM
YK
2 S=mb\t\, 1 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCCCXCXIX)
Episcopul
Dionisie Romano
al Buz\ului
(1865-1873) (VIII)
~n anul 1861 Dionisie
Romano a fost hirotonit, la
Ia[i, episcop locotenent de
Buz\u. Când domnitorul
Alexandru Ioan Cuza a
`ncercat introducerea cale-
ndarului gregorian, `n
1864, Dionisie Romano,
`mpreun\ cu al]i ierarhi ai
Principatelor Române, s-a
opus pe motiv c\ Biserica
noastr\ nu poate hot\r`
singur\ `ntr-o asemenea
problem\, ci numai `n con-
sens cu celelalte Biserici
Ortodoxe surori.
Atitudinea lui l-a apropiat
de mitropolitul Nifon al
Ungrovlahiei, dar a intrat
`n dizgra]ia guvernului,
care l-a destituit din
scaunul episcopal. Dup\
demiterea sa, aproape un
an de zile a `ncercat s\-[i
reocupe scaunul. ~n acela[i
an, 1864, a luat fiin]\ o
nou\ eparhie, a Dun\rii
de Jos, cu re[edin]a la
Ismail, având `n jurisdic]ie
Ismailul, Bolgradul,
Covurluiul [i Br\ila, unde
a fost numit fostul locote-
nent de Hu[i, Melchisedec
{tef\nescu. ~n locul lui,
domnitorul Cuza l-a numit
ca locotenent de episcop pe
Dionisie Romano, care a
p\storit scurt timp (11-31
mai 1865), deoarece s-a
declan[at a[a-numita
„lupt\ pentru canonici-
tate“. ~ntre cei care cereau
revenirea la canoane se
num\ra [i Dionisie, care
amenin]a c\ ar renun]a la
aceast\ lupt\ dac\ i s-ar
da, din nou, scaunul de la
Buz\u. Alexandru Ioan
Cuza i-a ascultat
rug\mintea, iar pe epis-
copul Ghenadie al
Buz\ului l-a numit la
Arge[, `n locul lui Neofit
Scriban, ini]iatorul „luptei
pentru canonicitate“. Aici,
Dionisie Romano va
p\stori pân\ la trecerea la
cele ve[nice (1873). Printre
primele m\suri `ntre-
prinse a fost repararea
paraclisului, dup\ care s-a
dedicat activit\]ii
c\rtur\re[ti. De pild\, `n
1863, când s-a `nfiin]at
Societatea Academic\
Român\, a oferit Societ\]ii
73 din cele mai vechi c\r]i
[i manuscrise, dona]ia lui
constituind primul fond al
Bibliotecii Academiei
Române. Dionisie Romano
avea o bibliotec\ de peste
700 de volume, `n mai
multe limbi, `ntre ele [i
400 de manuscrise vechi
române[ti. A murit la
Buz\u la 18 ianuarie
1873, `n urma unei crize
de astm, fiind `nmormân-
tat lâng\ catedral\, `n
dreptul altarului, `n
partea de miaz\zi.
Ultimele lui cuvinte, scrise
pe piatra sa de mormânt,
au fost: „Doamne, nu
pedepsi România pentru
p\catele fiilor ei“. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
LA 1 MARTIE 1746: Constantin Mavrocordat, domnul }\rii Române[ti
(1744-1746), clerul `nalt [i boierii hot\r\sc eliberarea din [erbie a
rumânilor fugi]i care se re`ntorc `n ]ar\; liberi ca persoan\, ]\ranii
r\mân totu[i dependen]i economic de boieri, fiind obliga]i s\ presteze
boierului 12 zile de clac\, `n }ara Româneasc\, [i 24 de zile, `n Moldova.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Responsabilit\]ile Despre crucea supune lep\darea a tot ce este perisabil,
material [i inutil sufletului [i asumarea
crucii, adic\ a `ntregii opere de mântuire.
cre[tinului fa]\ de sine pe care o avem Lep\darea de sine presupune eliberarea
de egoism [i egocentrism, dar [i jertfire
Rela]iile cu aproapele s\u, cu
societatea c\reia `i apar]ine [i cu
cu care l-a `nzestrat Dumnezeu consti-
tuie pentru om un `ndemn puternic de de purtat pentru semeni [i, `n final, pentru Dum-
nezeu, prin care toate `[i au `nceputul [i
mediul natural `n care tr\ie[te sunt a se cinsti [i respecta pe sine. „Cuvioasa muceni]\ Evdochia, p\r\- sensul. Cineva spunea c\, mai `ntâi de
influen]ate [i de `ndeplinirea respon- Cum se cuvine s\ `n]elegem sind desf\t\rile [i feluritele bucurii ale toate, noi `n[ine, cu defectele fizice [i
sabilit\]ilor pe care cre[tinul le are pre]uirea de sine a cre[tinului? vie]ii [i crucea pe umeri luând, a venit la morale, reprezent\m crucea pe care o
fa]\ de sine. Cinstirea fa]\ de sine [i-o arat\ avem de purtat. A[adar, „a ne lua crucea“
Responsabilit\]ile cre[tinului cre[tinul prin ferirea de fapte rele, Tine ca o logodnic\, Hristoase, [i cu sus-
pine [i lacrimi a strigat: Nu m\ dep\rta `nseamn\ a `ntâmpina [i a trece cu dem-
c\tre sine sunt de dou\ feluri: unele care `ntunec\ [i `njosesc chipul lui nitate peste toate `ntâmpl\rile [i greut\-
se refer\ la `ntreaga sa fiin]\, iar al- Dumnezeu din el; iar pe de alt\ parte, pe mine, desfrânata, Cel ce ai cur\]it pe
cei p\c\to[i; nu trece cu vederea lacrimi- ]ile inerente vie]ii. O boal\ grea, s\r\cie,
tele privesc sufletul [i trupul. cre[tinul se pre]uie[te pe sine prin e[ecuri `n carier\, certuri cu semenii, di-
le datoriilor mele cele cumplite! Ci m\
Datoriile c\tre `ntreaga sa fiin]\ se
cuprind `n trei virtu]i: cinstirea de
s\v=r[irea faptelor bune care `l conduc
spre asem\narea cu Dumnezeu [i prin prime[te ca pe desfrânata cea care a verse accidente, calamit\]i care distrug
sine, dragostea de sine [i smerenia. p\strarea cinstei sau a numelui celui adus }ie mirul, pentru ca [i eu s\ aud: tot ce avem - toate acestea pot `nsemna
Cinstirea de sine este virtutea prin bun. cruci pe care trebuie s\ le purt\m. Iar ex-
credin]a ta te-a mântuit, mergi `n pace!“
care credinciosul recunoa[te [i pre]u- Cinstea, numele cel bun sau emplul de comportament `n aceste cazuri
(Slav\... din slujba Vecerniei `n ziua `l avem `n r\bdarea [i supunerea cu care
ie[te cinstea [i vrednicia cu care Dum- onoarea este recunoa[terea de c\tre pomenirii Sfintei Muceni]e Evdochia).
nezeu l-a `nzestrat mai mult dec=t pe ceilal]i semeni a vredniciei morale [i a Mântuitorul a p\timit pe Golgota. Sfin]ii
au primit r\splata pentru modul `n care
celelalte f\pturi. ~nv\]\tura cre[tin\ muncii cuiva. Aceasta se dob=nde[te
arat\ c\ omul este creat „dup\ chipul prin efortul continuu a fi `ndeplinite *** au reu[it s\ vie]uiasc\ `n spiritul evan-
lui Dumnezeu“, c\ este sc\pat din ro- toate datoriile care se cuvin, prin ghelic al purt\rii crucii. Având aceste
bia p\catului prin jertfa M=ntuitoru- purtarea cuviincioas\ `n toate `mpre- „Oricine voie[te s\ vin\ dup\ Mine s\ modele, fiecare cre[tin se poate `mp\rt\[i
lui, c\ este „templu al Duhului Sf=nt“ jur\rile [i prin statornicia `n bine. se lepede de sine, s\-[i ia crucea [i s\-Mi din fericirea ve[nic\ chiar din aceast\
[i este chemat s\ ajung\ la asem\na- ~n Sf=nta Scriptur\ se spune c\ urmeze Mie“ (Marcu 8; 34) - iat\ `ndem- via]\, c\ci, dup\ cum spunea p\rintele
rea cu Dumnezeu, dup\ har. Psalmis- „un nume bun este mai de pre] dec=t nul Mântuitorului Iisus Hristos care Dumitru St\niloae, „crucea este puterea
tul David spune despre om: „Mic[ora- bog\]ia“. ~n]eleas\ astfel, cinstirea de arat\ adev\rata vie]uire cre[tin\. Avem lui Hristos care, asumat\ de noi, poate
tu-l-ai pe d=nsul cu pu]in fa]\ de sine este un fr=u `mpotriva p\catelor `n fa]\ o chemare la `n]elegerea supe- transforma lumea `n paradis“. (Rubric\
`ngeri. Cu m\rire [i cu cinste l-ai `ncu- [i un `ndemn c\tre virtute. (Rubric\ rioar\ a complexit\]ii vie]ii care pre- realizat\ de Tudorel PETECIL|)
nunat pe el“. Aceste daruri [i vrednicia realizat\ de pr. Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI *** `ns\ putem deduce din cuvintele
Mântuitorului semnele prevestitoare
Fragmentul evanghelic de ast\zi ne ale acestuia. Scepticii vor comenta c\
Cerul [i p\mântul vor trece aten]ioneaz\ cum va fi sfâr[itul lumii.
~n general, când aud despre sfâr[itul
lumii, oamenii se `nfrico[eaz\ [i `ncep
este un non sens s\ vorbe[ti despre
sfâr[itul lumii, pentru c\ omul a
evoluat mult `n domeniul [tiin]ei [i
„Iar Iisus a zis: «Vede]i s\ nu fi]i atunci vor vedea pe Fiul Omului venind
am\gi]i, c\ci mul]i vor veni `n numele pe nori cu putere [i cu slav\ mult\. s\ caute tot felul de explica]ii. Ne tehnicii [i nu are rost s\ ne gândim la
Meu, zicând: Eu sunt, [i vremea s-a Cerul [i p\mântul vor trece, dar cuvin- temem, pentru c\ atunci va fi [i jude- un sfâr[it `n mijlocul avântului. Sfâr-
apropiat. Nu merge]i dup\ ei. Iar când tele Mele nu vor trece. Lua]i seama la cata lui Dumnezeu, când faptele noas- [itul nu ]ine de voin]a omului, ci de
ve]i auzi de r\zboaie [i de r\zmeri]e, s\ voi `n[iv\, s\ nu se `ngreuieze inimile tre ne vor judeca. Sfânta Scriptur\, milostivirea lui Dumnezeu. El voie[te
nu v\ `nsp\imânta]i; c\ci acestea tre- voastre de mâncare [i de b\utur\ [i de Cuvântul lui Dumnezeu revelat oame- [i a[teapt\ `ndreptarea [i mântuirea o-
buie s\ fie `ntâi, dar sfâr[itul nu va fi grijile vie]ii, [i ziua aceea s\ vin\ peste nilor, spune despre momentul sfâr[itu- mului. Nu conteaz\ când va veni sfâr-
curând. {i vor fi semne `n soare, `n lun\ voi f\r\ de veste, ca o curs\; c\ci va lui nu ca o fatalitate, ca un timp al [itul, ci `n ce stare ne g\se[te. Acum,
[i `n stele, iar pe p\mânt spaim\ `ntru veni peste to]i cei ce locuiesc pe fa]a pedepsei, ci ca un timp al cercet\rii [i `n pragul prim\verii, când ne preg\-
neamuri [i nedumerire din pricina `ntregului p\mânt. Priveghea]i dar `n `ntâlnirii cu Dumnezeu. Domnul nos- tim s\ intr\m `n Postul Sfintelor
vuietului m\rii [i al valurilor. Iar oa- toat\ vremea rugându-v\, ca s\ v\ tru Iisus Hristos ne `ndeamn\ de dou\ Pa[ti, cum este sufletul nostru? Ase-
menii vor muri de fric\ [i de a[teptarea `nt\ri]i s\ sc\pa]i de toate acestea care ori s\ fim cu luare aminte: la proorocii meni unei lacrimi de ghiocel sau ca un
celor ce au s\ vin\ peste lume, c\ci au s\ vin\ [i s\ sta]i `naintea Fiului mincino[i [i la via]a noastr\. Nu ciulin uscat? (Rubric\ realizat\ de pr.
puterile cerurilor se vor cl\tina. {i Omului».“ (Luca 21, 8-9; 25-27; 33-36) putem cunoa[te când va fi sfâr[itul, Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
nina din Cir; a Sfintei Muceni]e conduc\torul insulei Cipru, a de minuni; a Sfântului Mucenic
Antonina; a Sfin]ilor Mucenici ordonat arestarea episcopului Nestor; a Sfântului Mucenic
Marcel [i Anton; a Sfin]ilor [i aducerea lui la judecat\. Tribimiu; a Sfântului Apostol
Mucenici Silvestru [i Sofronie; Auzind de porunca dreg\toru- Parmena; a Sfântului Mucenic
a Sfin]ilor Mucenici Nestorian lui, episcopul s-a dus de bun\ Troadiu [i a celor `mpreun\ cu
[i Tribimiu; a Sfin]ilor Muceni- voie la dreg\tor [i i-a spus: „Eu dânsul; a Sfintei Eutalia; a
ci Harisie, Nichifor [i Agapie, [i sunt cel pe care-l cau]i. Am Sfin]ilor Mucenici Andronic [i
a Sfântului Cuvios Agapie. venit s\-L propov\duiesc pe Atanasia [i a Sfântului Nicolae,
Domnul Dumnezeul meu“.
preotul din Plana (Grecia).
Sabin a hot\rât s\ fie torturat
Duminic\: [i `ntemni]at. ~n timpul Sfântu-
Sfântul Sfin]it lui `mp\rat Constantin cel ~n ziua de 1 martie,
Mare, au fost elibera]i din `n- istoria consemneaz\:
Sâmb\t\: Sfânta mult\ avere, a fost convins\ de Mucenic Teodot
monahul Gherman s\ se poc\- chisori cei care au avut de su-
Muceni]\ Evdochia iasc\. A fost botezat\ de epis- Sfântul Teodot s-a n\scut `n ferit doar pentru c\ au m\r- a 1788: s-a n\scut Gheor-
(pomenirea mor]ilor - copul Teodot [i, dup\ ce [i-a Galatia (Asia Mic\) [i a fost turisit credin]a cre[tin\. Prin- ghe Asachi, poet, prozator [i
`mp\r]it toat\ averea s\- ales [i hirotonit episcop al cet\- tre ei s-a aflat [i Sfântul Teodot dramaturg român (d. 1869);
Mo[ii de iarn\) racilor, s-a c\lug\rit. Pentru c\ ]ii Cirene din Cipru. ~n timpul care s-a `ntors `n scaunul epis- a 1810: s-a n\scut Frede-
a m\rturisit c\ este cre[tin\, unei persecu]ii a cre[tinilor din copal din Cirene [i a murit ric Chopin, compozitor [i pi-
Originar\ din cetatea Ilio-
pole, din provincia Liban (Fri- din porunca lui Vincen]iu, con- timpul `mp\ratului Liciniu dup\ doi ani, `n anul 326. anist polonez (d. 1849);
duc\torul cet\]ii Iliopole, (311-324), episcopul Teodot le-a Tot `n aceast\ zi, Biserica a 1812: s-a n\scut Nicolae
gia), Sfânta Evdochia a tr\it `n
timpul `mp\ratului Traian (98- Cuvioasa Evdochia a fost ucis\. cerut p\gânilor s\ se `nchine face pomenirea Sfântului Mu- Kretzulescu, medic [i om
Tot ast\zi, Biserica face po- cenic Isihie Sincliticul; a Sfân- politic, prim-ministru al Prin-
117). Dup\ ce [i-a petrecut via- adev\ratului Dumnezeu, care
cipatelor Unite (d. 1900). a
]a `n desfrânare [i a agonisit menirea Sfintei Cuvioase Dom- este cel al cre[tinilor. Sabin, tului Mucenic Cvint, f\c\torul
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Un cadou aparte Zorile zilei de duminic\. Barbara
mergea mereu la biseric\, `mpreun\
ei copil, Barnaba, bolnav. S\rmana
v\duv\ s-a topit de durere. Trebuie
t\u sprijin. Prime[te, deci, cele 120 de
lire [i aranjeaz\ degrab\ totul.
– Drag\ Barbara! Peste cinci zile e cu so]ul ei. Dup\ citirea Evangheliei s\-l trimit\ `n Anglia pentru terapie. Doamna Vasilikis a ascultat cu
aniversarea ta. A[ vrea s\-]i fac un a vorbit un predicator. A vorbit de- Dar nu are bani. ~i trebuie doar 100 uimire cuvintele acestea. Pe nea[tep-
cadou. S\-l por]i [i s\ str\luce[ti. spre s\r\cia [i lacrimile oamenilor. de lire pentru c\l\torie. {i acolo, tate, s-a repezit, a luat mâna Barbarei
Gânde[te-te ce dore[ti [i spune-mi. Apoi a pomenit [i de cheltuiala pe iar\[i cheltuieli. Ce ai zice dac\ i-am [i a `nceput s\ o s\rute cu lacrimi. La
Pân\ la 120 de lire. care o fac mul]i pentru lucruri de lux da cele 120 de lire pentru a fi vinde- fel a f\cut [i Barnaba cu domnul Tasos.
Barbara plutea de bucurie când l-a [i fast. {i i-a rugat pe credincio[i s\ cat singurul s\u fiu? – Dumnezeu s\ v\ r\spl\teasc\
auzit pe so]ul ei spunându-i aceste cu- nu-i uite pe bolnavi, pe s\raci, pe cei Tasos a l\crimat. S-a apropiat de pentru marele bine pe care ni-l face]i,
vinte. p\r\si]i.
so]ia lui [i a s\rutat-o cu emo]ie. a zis printre suspine nefericita mam\.
– Mul]umesc, Tasos, `]i mul]umesc Barbara a ascultat cu aten]ie. {i la – Da, Barbara, s\ `i d\m. Tu e[ti Dup\ câteva zile, Barnaba a plecat
pentru dragostea ta. M-ai pus `ntr-o un moment dat a l\crimat. Dup\
Sfânta Liturghie au mers acas\. `n `ntregime o podoab\ vie. Ce nevoie la Londra. A r\mas acolo dou\ luni.
situa]ie delicat\. Nu-]i pot r\spunde ai de bijuterii? Din fericire, avea un unchi `n Anglia.
acum. ~ntâi s\ m\ gândesc. – Tasos, a zis, sunt foarte mi[cat\
– Da, draga mea, s\ te gânde[ti, de predica de ast\zi. M-a pus pe gân- Pe `nserate s-au dus acas\ la Barnaba a fost la terapie intensiv\ [i
sunt de acord. Este prima ta aniversare duri. Am eu dreptul s\ cheltuiesc `ndurerata mam\. s-a `ntors pe deplin vindecat.
dup\ nunta noastr\. Vreau s\-]i ar\t pentru mine cele 120 de lire pe care – Doamna Vasilikis, a zis Barbara De atunci, `n fiecare duminic\,
cât de mare e iubirea pe care ]i-o port. mi le d\ruie[ti? cu blânde]e. Tasos s-a hot\rât s\-mi trimite acestei familii blânde un
Barbara a c\zut pe gânduri. Multe – Da, draga mea, [i eu am fost fac\ un cadou de aniversarea mea. buchet de flori pe care le adun\ din
voia. Ce o s\ aleag\ `n cele din urm\? emo]ionat de predic\. Ce ai de gând Dar ne-am gândit c\ ar fi mai bine ca gr\dinile cunoscu]ilor s\i. Flori proas-
S\ cumpere br\]\ri? Colier? Era s\ facem? ace[ti bani s\ vi-i d\m vou\, pentru pete, stropite cu lacrimi de recuno[-
sear\. S-a hot\rât s\ se gândeasc\ `n – Ascult\ Tasos, doamna Vasilikis, ca Barnaba s\ mearg\ `n Anglia pen- tin]\ pentru acei binef\c\tori. (Danion
ziua urm\toare. {i a[a a f\cut. vecina noastr\, [tii, `l are pe singurul tru terapie. Un copil ai [i e singurul Vasile - Mângâieeree peentru boolnavvi)
 S=mb\t\, 1 martie 2008 3
TRADI}IE STR|VECHE: Pe temeiul tradi]iei str\vechi din Ortodoxia universal\, stavropighia
este o realitate de secole, justificat\ de canoni[ti `n tratatele de specialitate, [i numai
Actualitatea patriarhul unei biserici are dreptul de a `nfiin]a stavropighii. Stavropighia este `ns\ [i o
realitate prezent\ atât `n Biserica noastr\, cât [i `n alte Biserici Ortodoxe surori (Patriarhia

religioas\ Constantinopolului cu stavropighii `n Constantinopol [i `n cuprinsul altor Biserici - singura

cu acest drept; Biserica Ortodox\ Rus\ - 25 de stavropighii patriarhale, Patriarhia Sârb\ - 2
stavropighii patriarhale, Patriarhia Bulgar\ - 5 stavropighii patriarhale).

M\rturie comun\ `n context european PE SCURT

Preafericitul P\rinte Da-
niel, Patriarhul Bisericii Or-
todoxe Române, l-a primit joi,
28 februarie 2008, la Re[e-
din]a patriarhal\, pe Exce-
len]a Sa, dl Georgi Pirinski,
pre[edintele Adun\rii Na]io-
nale a Bulgariei, aflat `ntr-o
vizit\ oficial\ `n România,
informeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne.
~n cadrul `ntrevederii, P\-
rintele Patriarh a reamintit
de rela]iile tradi]ionale de
prietenie dintre cele dou\
popoare ortodoxe [i ]\ri veci-
ne, acum membre ale Uniunii
Europene, apoi a reliefat
necesitatea eviden]ierii co-
mune a tezaurului de spiritu-
alitate [i cultur\ ortodox\, `n
noul context european.
Domnul Georgi Pirinski a
]inut s\ precizeze faptul c\
vizita sa `n România are loc
cu pu]in timp `nainte de a-
niversarea a 130 de ani de la
eliberarea ]\rii sale de sub
ocupa]ia otoman\, `n urma
r\zboiului din anii 1877-
1878, subliniind contribu]ia
important\ a armatei româ-
ne la acest moment impor-
tant din istoria poporului
bulgar. Pre[edintele Adun\-
rii Na]ionale a Bulgariei a
apreciat interesele comune
pe care România [i Bulgaria
le au `n cadrul Uniunii Eu-
ropene [i a exprimat `ncre-
derea `n contribu]ia pe care
cele dou\ Bisericii Ortodoxe
surori, român\ [i bulgar\, o
pot aduce la `mbog\]irea spi-
ritual\ a Europei.
Patriarhul Rom=niei a mai
subliniat importan]a intensi-
fic\rii rela]iilor fr\]e[ti dintre
cele dou\ Biserici Ortodoxe
surori, prin schimburi de bur-
sieri, `nfr\]iri `ntre eparhii [i
m\n\stiri, precum [i prin
consult\ri periodice, inclusiv
`n problemele referitoare la
asisten]a pastoral\, oferit\
migran]ilor ortodoc[i români
[i bulgari din Occident. a
CNB se `ntrune[te
`n [edin]\ de lucru
la Patriarhie
Luni, 3 martie a.c, de la ora
10:00, la Re[edin]a patri-
arhal\, sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, se va `ntruni
`n [edin]\ de lucru Consiliul
Na]ional Bisericesc (CNB) al
Bisericii Ortodoxe Române,
forul administrativ central
pentru `ntreaga activitate a
Bisericii [i organul executiv al
Sfântului Sinod [i al Adun\rii
Na]ionale Biserice[ti. ~n
cadrul [edin]ei se va analiza [i
evalua `ntreaga activitatea in-

Alarm\ fals\ privind `nfiin]area de stavropighii tern\ [i extern\ bisericeasc\

din anul 2007, sub urm\toa-
rele aspecte: pastoral-misio-
nar, social-caritativ, via]\ mo-
alte Biserici Ortodoxe su-
Cu privire la Comunicatul Biroului de pres\ rori (Patriarhia Constanti- nahal\, `nv\]\mânt teologic [i
nopolului cu stavropighii religios `n [colile publice, orga-
al Arhiepiscopiei Clujului, din ziua de `n Constantinopol [i `n cu-
nizatoric, administrativ, cul-
tural, rela]ii cu alte culte,
28 februarie 2008, referitor la „prezen]a prinsul altor Biserici - sin- rela]ii cu românii din jurul
unui text apocrif“ `n Statutul pentru gura cu acest drept; Bi- grani]elor ]\rii [i diaspora,
serica Ortodox\ Rus\ - 25 rela]ii externe biserice[ti [i ec-
organizarea [i func]ionarea Bisericii, [i de stavropighii patriarha- umenice etc. (Biroul de Pres\
anume atribu]ia Patriarhului Bisericii le, Patriarhia Sârb\ - 2 al Patriarhiei Rom=ne).
stavropighii patriarhale,
Ortodoxe Române de a `nfiin]a stavropighii Patriarhia Bulgar\ - 5 sta- Mitropolitul
(m\n\stiri aflate `n directa subordine a vropighii patriarhale). Ardealului a fost ales
Patriarhiei -n.r.) conform art. 26, lit. „s“, Prevederea stavropi-
ghiei `n Statut, cu apro- decanul Facult\]ii
Patriarhia Român\ precizeaz\: barea Sfântului Sinod, nu de Teologie din Sibiu
`nseamn\ a r\pi ceva cui-
va, ci a fost necesar\ pen- Alegerile pentru desemnarea
Ne uime[te aceast\ pectiv\ nu este `ntemeiat\ conducerii Facult\]ii de
reac]ie care, pe lâng\ fap- [i c\ aceast\ problem\ va tru a asigura baza statu- Teologie Ortodox\ „Andrei
tul c\ nu este adev\rat\, fi `nscris\ pe ordinea de zi tar\ a existen]ei stavropi- {aguna“ din Sibiu s-au deru-
dovede[te o lips\ de aten]ie a [edin]ei Sfântului Sinod ghiilor patriarhale de la lat ieri, 29 februarie a.c. ~n
sau o uitare prea rapid\ a din zilele de 5-7 martie Techirghiol (jud. Constan- urma alegerilor, IPS
ceea ce s-a discutat `n 2008, când se vor face cu- ]a) [i de la Dragoslavele Lauren]iu, Mitropolitul
[edin]a Sfântului Sinod din Biserica M\n\stirii „Sfânta Maria“ - (jud. Arge[), precum [i a Ardealului, a fost ales decanul
venitele preciz\ri [i l\mu-
28 noiembrie 2007 când, riri, `n care scop s-au luat
Techirghiol (jud. Constan]a), celor de la C\lim\ne[ti [i facult\]ii, iar pr. conf. dr.
stavropighie a Patriarhiei Rom=ne Ol\ne[ti (jud. Vâlcea), `n- Aurel Pavel a fost ales prode-
dup\ definitivarea textului m\surile necesare pentru can. Secretar [tiin]ific a fost
`ntregului Statut, au fost `ntocmirea unui documen- din Arhiepiscopia Sucevei sub jurisdic]ie patriarhal\“ temeiate de patriarhii Mi- ales pr. lect. dr. Vasile
discutate [i adoptate un tar privind stavropighia [i R\d\u]ilor, care exprim\ (art. 3) [i c\: „M\n\stirea, ron Cristea [i Justinian Gr\jdian. „Facultatea de
num\r de alte 25 de amen- patriarhal\ `n trecut [i spirit alarmist f\r\ temei [i cu excep]ia stavropighiei, Marina, care au continuat Teologie a apar]inut dintru
damente la art. 1-89 din prezent, precum [i intro- nelini[ti nejustificate, `n este `ncadrat\ `n organiza- s\ func]ioneze cu acest `nceput Mitropoliei. Fiind o
Statut, definitivate `n ducerea acestei prevederi contextul `n care, atât IPS rea eparhiei, `n cuprinsul `nalt statut patriarhal, fiic\ a Mitropoliei, a fost [i
[edin]a sinodal\ anterioar\ Mitropolit Bartolomeu, cât c\reia se g\se[te“ (art. 4). pân\ azi. preferata. Aten]ia deosebit\ a
`n Statut. mitropolitului s-a `ndreptat
din 23-24 octombrie 2007. [i IPS Arhiepiscop Pimen Este necesar s\ sublini- Pentru a preveni orice
temeri nejustificate, pre- spre aceast\ facultate, pentru
~n leg\tur\ cu scrisoa- au aprobat `n anul 1998, em c\ pe temeiul tradi]iei
rea IPS Mitropolit Barto- O realitate de secole `mpreun\ cu ceilal]i ie- str\vechi din Ortodoxia u- ciz\m c\ `n regulamentul
c\ pe parcursul timpului
foarte mul]i dintre profesorii
lomeu, din 18 februarie `n Ortodoxia rarhi, Regulamentul pen- niversal\, stavropighia ce se va `ntocmi, se vor face de teologie au ajuns mitropo-
2008, la care se face trimi- universal\ tru organizarea vie]ii mo- este o realitate de secole, preciz\ri suplimentare `n liti. Dac\ Dumnezeu a r=nduit
tere `n Comunicat, preci- nahale [i func]ionarea ad- justificat\ de canoni[ti `n sensul c\, decizia patriar- s\ ajung mitropolit, fiind `n
z\m c\, `n cadrul discu]iei Uime[te, `n egal\ m\su- ministrativ\ a m\n\sti- tratatele de specialitate [i hal\ de `nfiin]are a unei acela[i timp [i profesor, am
telefonice, purtate de r\, [i aser]iunea presupusei rilor, care prevede urm\- c\ numai patriarhul unei stavropighii se va emite dorit s\ ne implic\m mai mult
Preafericitul P\rinte Pa- anul\ri a autonomiei epar- toarele: „M\n\stirile sunt biserici are dreptul de a dup\ ce s-a ob]inut acordul `n activitatea aceasta spiri-
triarh Daniel cu ~nalt hiale, prin existen]a stavro- de dou\ feluri: eparhiale, `nfiin]a stavropighii. Sta- scris al ierarhului eparhiot tual\, educa]ional\, universi-
tar\ [i administrativ\, `n a[a
Preasfin]ia Sa, a fost su- pighiilor [i chiar concerta- care ]in de chiriarhul locu- vropighia este `ns\ [i o re- [i aprobarea Sfântului Si- fel `nc=t facultatea noastr\ s\
bliniat faptul c\ pozi]ia ex- rea ac]iunilor Arhiepiscopi- lui [i stavropighii, care se alitate prezent\ atât `n nod. (Biroul de pres\ al simt\ un sprijin [i un impuls
primat\ `n scrisoarea res- ei Clujului cu cele similare afl\ permanent [i direct Biserica noastr\ cât [i `n Patriarhiei Române) puternic. De aceea, `n toate
domeniile avem priorit\]i,
M=ine se sfin]e[te paraclisul „Buna Vestire“ din Ploie[ti avem elemente care ne pre-
ocup\ dintru `nceput, at=t `n
ceea ce prive[te via]a spiri-
Preasfin]itul Varsanufie `nceput la 1 octombrie 2005. celor care s-au implicat `n cti- tual\, cercet\rile, via]a
Prahoveanul, Episcop-Vicar Acesta s-a putut construi torirea acestui nou l\ca[ de duhovniceac\, c=t [i `ncer-
al Arhiepiscopiei Bucure[ti- prin efortul dlui Ciprian cult sunt tineri cu mare carea aceasta de a o aduce
lor, `nconjurat de un sobor de Duca, un om care iube[te dragoste de Dumnezeu. spre duhovnicie, pentru c\ `n
preo]i [i diaconi, va oficia mult Biserica [i care ne-a Spitalul „Buna Vestire“ din aceast\ perioad\ sim]im o in-
m=ine, 2 martie 2008, slujba ajutat `n tot ce s-a f\cut aici. Ploie[ti are `n prezent 150 de fluen]\ foarte puternic\ de lai-
de sfin]ire a paraclisului Lucr\rile au durat câ]iva ani, pacien]i. De la 1 septembrie
cizare, [i ea trebuie oarecum
„Buna Vestire“ [i „Sfântul [i nici la ora aceasta nu s-au 2005, `n spital este un preot
izolat\, `n a[a fel `nc=t m\car
Mare Mucenic Gheorghe“ din `ncheiat, fiindc\ mai sunt de de caritate pentru serviciile
din facult\]ile de teologie s\
cadrul Spitalul „Buna Ves- f\cut câteva mici retu[uri. De spirituale ale bolnavilor [i
ias\ buni credincio[i care vor
tire“ din Ploie[ti. Pân\ de cu- exemplu, unde vede]i dvs al- cadrelor medicale. „Chiar [i `n
sala de mese, bolnavii vin `n sluji Biserica, fiecare de la
rând, slujbele erau oficiate `n tarul, era o gaur\ imens\ pe locul s\u de munc\. Vrem s\
sala de mese, dar prin bun\- care a trebuit s\ o astup\m“, num\r mare, mai ales când
s\vâr[im Sfânta Tain\ a ridic\m prezen]a noastr\ `n
voin]a conducerii spitalului, ne-a declarat preotul misio- Maslului. Un pic surprinz\tor Universitate la cel mai `nalt
paraclisul a fost amenajat `n nar Adrian Matei. Paraclisul este faptul c\ am avut oameni nivel, `n a[a fel `nc=t s\ bene-
sala `n care, `n trecut a func- a fost pictat `n aproximativ care aici s-au spovedit prima ficiem reciproc“, a declarat,
]ionat o central\ termic\. un an de zile de t=n\rul oar\ `n via]a lor [i tot aici au pentru Radio Trinitas, IPS
„Lucr\rile la paraclis au Loren Trentea. Majoritatea cunoscut folosul rug\ciunii Mitropolit Lauren]iu. Cu oca-
sincere. Avem aici nenum\ra- zia desemn\rii conducerii fa-
te cazuri `n care oamenii s-au cult\]ii sibiene, rectorul Con-
Noile conturi deschise `ns\n\to[it aproape dintr- stantin Oprean al Universi-
odat\. Important\ este [i vin- t\]ii „Lucian Blaga“ din Sibiu,
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti - din cadrul c\reia face parte
decarea sufleteasc\. M\ bu-
pentru cur s\ aud c\ un fost bolnav Facultatea de Teologie, a de-
caut\ preotul din parohia de clarat c\ „at=t Facultatea de
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI Teologie, c=t [i Mitropolia Ar-
care apar]ine, `ncepe s\ se
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 spovedeasc\, s\ con[tien- dealului reprezint\ o familie a
tizeze puterea lui Dumnezeu noastr\, iar cei care se vor
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 [i s\ participe frecvent [i activ slujbe. Sunt cadre medicale partea lor `n]elegere [i spri- preg\ti `n Facultatea de Teo-
la sfintele slujbe. M\ bucur s\ c\rora le sunt duhovnic [i jin“, a mai spus pr. Adrian logie dorim s\ devin\ `ntr-a-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 dev\r profesioni[ti `n munca
v\ spun c\ [i medicii vin la `ntotdeauna am g\sit din Matei. (C. {.)
pe care [i-au ales-o“. a
4 S=mb\t\, 1 martie 2008

Actualitatea V+NT PUTERNIC {I PLOI ABUNDENTE LA MUNTE: Administra]ia Na]ional\ de

Meteorologie (ANM) a emis, ieri, avertizare Cod galben, anun]ând intensific\ri ale
vântului, ploi abundente [i viscol la munte `n intervalul 1-2 martie ora 22:00. Potrivit
regional\ ANM, `n aceast\ perioad\, `n Maramure[, Transilvania, Cri[ana [i Banat, vântul va avea
viteze de peste 70-80 km/h, iar cantit\]ile de ap\ vor dep\[i pe arii restr=nse 50 l/mp.

PE SCURT Blocurile din Ploie[ti intr\ `n programul

Aproape 140 de str\ini
au ob]inut ieri
cet\]enia rom=n\
Un num\r de 138 de cet\]eni
str\ini au fost declara]i oficial,
ieri, cet\]eni ai României, dup\
ce, s\pt\mâna trecut\, peste 140
de persoane, majoritatea din
Republica Moldova, dar [i din
Ucraina, Liban, Irak, Iran,
Turcia, Maroc sau Yemen, au ju-
rat credin]\ României. Ministerul
Justi]iei a informat c\ cele 138 de
persoane au depus jur\mântul de
credin]\ pentru România, `n
cadrul unei ceremonii organizate
la sediul Institutului Na]ional al
Magistraturii. Vinerea trecut\,
peste 140 de persoane au jurat `n
cor c\ vor fi devota]i poporului
român, devenind astfel, `n mod
oficial, cet\]eni ai României. „Jur
s\ fiu devotat patriei [i poporului
român, s\ ap\r drepturile [i in-
teresele na]ionale, s\ respect
Constitu]ia [i legile României“, au
rostit, `mpreun\, cele 143 de per-
soane, care s-au mutat `n
România de câ]iva ani, dar care
nu au putut s\ se angajeze prea
u[or, nu au putut ob]ine un credit
bancar, nu au primit burs\ la fa-
cultate, sau au pierdut multe zile
[i bani cu formalit\]ile de re`n-
noire a vizelor [i permiselor de
[edere. Pentru a ob]ine cet\]enia
rom=n\, str\inii trebuie s\ dea
un examen ce cuprinde `ntreb\ri
din Constitu]ia României [i de
cultur\ general\. ~n ultimul an,
au cerut dobândirea s-au redo-
bândirea cet\]eniei române apro-
ximativ 3 mii de persoane. Din
septembrie, anul trecut, s-a con-
stituit o comisiei pentru acorda-
rea cet\]eniei, format\ din con-
silieri juridici, asimila]i magistra-
]ilor. Anterior, comisia era forma-
t\ din judec\tori de la Tribunalul
Bucure[ti, care se `ntâlneau de
dou\ ori pe s\pt\mân\.
S\geata Albastr\,
oprit\ de vegeta]ia
incendiat\
Trenul S\geat\ Albastr\ Pite[ti-
Bucure[ti a avut, joi sear\, o `ntâr-
ziere de circa o or\, din cauza unui
incendiu de vegeta]ie uscat\, izbuc-
nit `n apropierea c\ii ferate, `n
zona localit\]ii dâmbovi]ene Con-
]e[ti. „Au ars 20 de hectare de veg-
eta]ie uscat\, iar fl\c\rile au ajuns
pân\ la terasamentul c\ii ferate,
circula]ia feroviar\ fiind blocat\
circa o or\“, a declarat purt\torul
de cuvânt al Inspectoratului pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ (ISU)
Dâmbovi]a, Gabriel G\tej. Fl\c\-
rile de pe câmp s-au `ntins pe un
kilometru `n lungul terasamentu-
lui c\ii ferate. Un alt incendiu a
izbucnit, joi seara, [i `n zona loca-
lit\]ii dâmbovi]ene Lazuri, unde au
ars 10 hectare de vegeta]ie uscat\.
Pompierii spun c\ au fost anun]a]i
cu `ntârziere, iar interven]ia a fost
dificil\. Din primele cercet\ri ale
pompierilor, se pare c\ incendiile
au fost provocate de ac]iunile de
cur\]enie de prim\var\, iar focul
nesupravegheat s-a extins. a
na]ional de reabilitare termic\ Microbuzele maxi-taxi
a Asocia]iile de proprietari din municipiu au `naintat peste
100 de cereri de includere `n acest program a Anul trecut, au mai
au fost eliminate de pe
fost realizate proiecte de audit energetic la un num\r de 11 blocuri,
`ns\ doar trei dintre asocia]iile de proprietari au hot\rât
traseele din Pite[ti
Transportul cu microbuzele maxi-taxi `n Pite[ti a fost
s\ mearg\ mai departe [i cu realizarea lucr\rilor de execu]ie a interzis, `ncepând de ast\zi. ~n locul microbuzelor,
Prim\ria, `n parteneriat cu o asocia]ie din care face parte
Consilierii municipali cele trei blocuri vor `ncepe, un singur bloc reabilitat [i fosta regie de transport, va pune `n circula]ie peste o
din Ploie[ti au aprobat fi- cel mai probabil, `n luna termic, `n luna octombrie sut\ de autobuze noi. Reprezentan]ii Prim\riei Pite[ti au
nan]area, `n propor]ie de aprilie a acestui an. Cele 2006, prin acela[i program,
precizat c\, `ncep=nd cu 1 martie, administra]ia local\,
33%, a lucr\rilor de reabi- trei asocia]ii de proprietari `n zona de vest a municipiu-
poli]i[tii comunitari [i reprezentan]ii Inspectoratului de
litare termic\ a trei blocuri au fost de acord s\ se exe- lui. Anul trecut, au mai fost
Poli]ie Arge[ vor face controale `n trafic, pentru a vedea
din localitate, `n cursul cute numai prima faz\ a re- realizate proiecte de audit
energetic la un num\r de 11 dac\ hot\rârea Consiliului Local, prin care transportul cu
acestui an. Cele trei blocuri abilit\rii termice, ce const\
sunt cuprinse `n programul blocuri, `ns\ doar trei din- maxi-taxi a fost interzis, este respectat\. Viceprimarul mu-
`n anveloparea cl\dirii. nicipiului Pite[ti, Cornel Ionic\, a precizat c\ transportul
na]ional de reabilitare ter- tre asocia]iile de proprietari
mic\ a locuin]elor, urmând au hot\rât s\ mearg\ mai `n comun `n ora[ va fi asigurat de o asocia]ie, din care face
ca restul sumei s\ fie asigu- Asocia]iile de departe [i cu realizarea parte [i fosta regie de transport. Pe traseele urbane vor cir-
cula 120 de autobuze, dintre care 80 noi [i 30 aflate deja `n
rat\, tot `n propor]ie de proprietari au lucr\rilor de execu]ie.
exploatare. Primele autobuze au intrat pe trasee `ncep=nd
33%, de asocia]iile de pro- Reprezentan]ii autorit\]ilor
prietari, iar restul de la `naintat peste locale au subliniat c\ banii de ieri, zi `n care autorit\]ile locale au anun]at c\ trans-
portul c\l\torilor este gratuit. De 1 martie, transportul cu
bugetul de stat. Prim\ria 100 de cereri de la Guvern, pentru
autobuzele asocia]iei a fost gratuit pentru doamne,
Ploie[ti a prev\zut `n buge- sus]inerea lucr\rilor, au
tul local o contribu]ie de de includere sosit deja. ~n prezent, e- domni[oare [i copii. ~n urm\ cu o lun\, Consiliul Local
Pite[ti a hot\rât c\ transportul cu microbuzele maxi-taxi
peste 700 de mii de lei, pen- `n program xist\ peste 100 de cereri ale
va fi eliminat, motivând c\ multe dintre autoturismele de
tru cele trei blocuri. Potrivit asocia]iilor de proprietari,
reprezentan]ilor Direc]iei Potrivit datelor oferite pentru a participa la pro- acest tip sunt ie[ite din uz, dar [i din cauza reclama]iilor
Tehnice [i de Investi]ii, de reprezentan]ii munici- gramul na]ional de reabi- pite[tenilor, care au semnalat c\ [oferii de pe maxi-taxi
lucr\rile de reabilitare la palit\]ii, `n Ploie[ti exist\ litare termic\. a merg cu viteze foarte mari prin ora[. a
Instan]ele clujene nu mai au nici bani de cita]ii
a Judec\toria [i Tribunalul din Cluj-Napoca au intrat `ntr-o criz\ financiar\ f\r\ precedent,
fapt ce face imposibil\ p=n\ [i trimiterea cita]iilor sau cump\rarea consumabilelor de birotic\ necesare
a „Mici rateuri au fost [i `nainte, dar acum, situa]ia este disperat\. Dac\ va continua criza, se vor amâna
peste 1.200 de dosare pe s\pt\mân\“, a declarat vicepre[edintele Judec\toriei Cluj-Napoca, Vasile Grinea
a Din cauza lipsurilor financiare, Curtea de Apel Cluj expediaz\ coresponden]a „pe datorie“ a
Instan]ele clujene se confrunt\ toriei Cluj-Napoca, Vasile Grunea, riile pentru avoca]ii din oficiu, fapt abile, hârtii, pixuri. Dac\ e adev\-
cu mari probleme din cauza ba- a declarat c\ problemele au `nce- ce a condus la un protest al aces- rat c\ nu se vor suplimenta pos-
nilor, lipsuri care fac imposibil\ put s\ se acutizeze `n ultimele zile. tora, care au vrut s\ opreasc\ ac- turile de grefieri sau judec\tori, va
trimiterea de cita]ii [i cump\rarea „Mici rateuri au fost [i `nainte, dar tivitatea de luni, dar au amânat fi dezastru. Pentru a func]iona nor-
mal, Judec\toria Cluj are nevoie
consumabilelor de birotic\. Situa- acum situa]ia este disperat\. Cele pân\ `n 10 martie, dac\ nu vor fi
]ia cea mai grav\ este la Judec\to- mai sup\r\toare probleme cauza- pl\tite onorariile restante“, a de- de cel pu]in `nc\ 20 de judec\tori [i
ria Cluj-Napoca, instan]\ care nu te de lipsa banilor sunt imposibili- clarat Grunea. `nc\ 20-25 de grefieri“, a declarat
mai poate trimite cita]ii p\r]ilor [i tatea de a trimite cita]ii [i comuni- judec\torul Vasile Grunea, care a
martorilor din procese, de o s\p- carea sentin]elor. Totodat\, Minis- Peste 1.200 de dosare subliniat faptul c\ presiunea
t\mân\. Vicepre[edintele Judec\- terul Justi]iei nu a achitat onora- asupra judec\torilor va veni [i din
ar putea fi am=nate partea justi]iabililor, nemul]umi]i
s\pt\m=nal de prelungirea proceselor.
Vicepre[edintele Judec\toriei
Cluj-Napoca a subliniat c\ faptul
Curtea de Apel Cluj
de a nu putea trimite cita]ii va de- expediaz\ coresponden]a
termina compromiterea [edin]elor „pe datorie“
de judecat\. „P\r]ile [i martorii nu
pot fi cita]i, nu se pot trimite De[i nu au oferit date exacte,
reprezentan]i ai Tribunalului
adrese la institu]ii. Avem 40-50 de
dosare de solu]ionat pe zi. Dac\ Cluj au declarat c\ situa]ia este
`nmul]im cu cele cinci sau [ase s\li similar\ cu cea de la Judec\torie.
zilnic, `nseamn\ c\ se vor amâna Curtea de Apel Cluj a calculat un
peste 1.200 de dosare pe s\pt\mâ- necesar de 3 milioane de lei,
n\. ~n aceste 1.200 de dosare, nu pân\ `n 31 martie, bani necesari
se poate face decât o acordare de pentru onorariile avoca]ilor din
oficiu, timbre pentru cita]ii [i
noi termene de judecat\, fapt ce
implic\ automat prelungirea ci- cheltuieli curente, dar a primit
clului de justi]ie. De s\pt\mâna de la minister doar 350 de mii de
trecut\, de joi, nu am mai trimis lei. Purt\torul de cuvânt al
cita]ii. ~nc\ nu s-au blocat proce- Cur]ii de Apel Cluj, Claudia Ilie[,
sele, dar acest lucru se va `ntâm- a precizat c\ instan]a are 4 mii
pla `n urm\toarele dou\ s\pt\- de lei restan]\ la onorarii din ofi-
ciu [i o datorie de 6 mii de lei la
mâni. Ministerul Justi]iei zice c\
nu are bani, pentru c\ nu au fost Po[ta Român\, coresponden]a fi-
aloca]i de Ministerul de Finan]e. ind expediat\, `n prezent, pe da-
Nu sunt bani nici pentru consum- torie. a

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 1 februarie
~n regiunile intracarpatice,
`nnor\rile vor fi accentuate, va
ploua local, `ndeosebi `n Carpa]ii
Occidentali [i Orientali, cantit\-
]ile de ap\ vor dep\[i 25-30 l/mp.
~n restul teritoriului, cerul va fi
temporar noros [i spre seara vor
fi ploi locale. ~n zona montan\, la
altitudini de peste 1.800 m, pre-
cipita]iile vor fi [i sub form\ de
ninsoare. V=ntul va sufla mode-
rat, cu intensific\ri temporare.
Temperaturile minime: `ntre 2 [i
8 grade. Temperaturile maxime:
`ntre 8 [i 18 grade, izolat mai
ridicate `n sudul extrem al ]\rii.
sursa: www.intellicast.com
a CINCI OFI}ERI JANDARMI,
TRIMI{I ~N JUDECAT| PENTRU
FRAUDAREA UNUI CONCURS:
Cinci ofi]eri de la Inspectoratul Ju-
de]ean de Jandarmi (IJJ) Neam] au
fost trimi[i `n judecat\. Angaja]ii
IJJ Neam] sunt acuza]i de faptul c\,
`n calitate de membri ai unei comisii
de examinare, au `nlesnit `nca-
drarea unui candidat `n detrimentul
altui concurent, „prin corectarea
defectuoas\ a lucr\rilor scrise“, a
informat Direc]ia General\ Anti-
corup]ie. Ofi]erii DGA Neam] au
precizat c\ s-au sesizat din oficiu, `n
cazul maiorului Dan T., locotenent
colonelului Vasile L., locotenent
colonelulului (`n rezerv\) Ionel B., a
c\pitanilor Emilian D. [i Constantin
M., care, `n calitate de membri ai
comisiei de examinare a candi-
da]ilor `nscri[i la concursul organi-
zat `n luna decembrie 2005, pentru
ocuparea a cinci func]ii de subofi]er
de ordine public\, au `nlesnit
`ncadrarea unui candidat `n detri-
mentul altui candidat, prin corecta-
rea defectuoas\ a lucr\rilor scrise.
Ofi]erii DGA au stabilit c\ lucr\rile
au fost corectate numai de o parte
dintre membrii comisiei de exa-
minare, fapt ce contravine metodo-
logiei de concurs. Maiorul Dan T. [i
locotenent colonelul Vasile L. au
fost trimi[i `n judecat\ pentru negli-
jen]\ `n serviciu, iar locotenent
colonelul `n rezerv\ Ionel B., c\pi-
tanii Emilian D. [i Constantin M.
sunt acuza]i de abuz `n serviciu con-
tra intereselor persoanelor.
a DISTRIBUIREA RECHIZITE-
LOR GRATUITE PENTRU ELEVII
NEVOIA{I, BLOCAT|: Distribui-
rea rechizitelor date gratuit de Gu-
vern celor peste 30 de mii de elevi
nevoia[i din jude]ul Vaslui este blo-
cat\ de aproape o lun\, din cauza u-
nor lipsuri importante din pachetele
ce urmau s\ ajung\ la copii. La se-
sizarea conducerii unei [coli din o-
ra[ul vasluian Murgeni, s-a consta-
tat c\ toate pachetele acordate ele-
vilor din clasele I-VIII sunt incom-
plete, din fiecare colet lipsind mai
multe caiete sau obiecte de birotic\.
Lipsurile au fost comunicate atât
Ministerului Educa]iei, cât [i Inspec-
toratului {colar Jude]ean (ISJ) Vas-
lui, institu]ie care a dispus blocarea
distribuirii rechizitelor `n toate
unit\]ile [colare din jude]. Totodat\,
conducerea ISJ Vaslui a declan[at o
anchet\ pentru a vedea de unde
apar minusurile [i cine se face vino-
vat de acest lucru. Inspectorul ge-
neral al ISJ Vaslui, Florin Ciurariu,
a declarat c\ Inspectoratul {colar va
relua distribuirea pachetelor la fie-
care elev `n parte, urmând ca dife-
ren]a rechizitelor lips\ s\ fie `mp\r-
]it\ ulterior pe fiecare [coal\ inclus\
`n acest program. Reprezentan]ii
ISJ Vaslui au precizat c\ lipsurile
din pachete reprezint\ cel pu]in 10%
din contract, a c\rui valoare total\
se ridic\ la peste 565 de mii de lei. a
 S=mb\t\, 1 martie 2008 5
PRE}UL ENERGIEI ELECTRICE NU VA CRE{TE PÂN| LA 1 APRILIE:
Economic Energia electric\ [i gazele naturale din produc]ia intern\ nu se
scumpesc, cel pu]in pân\ la 1 aprilie, a anun]at ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosganian. Ultima scumpire a energiei electrice a
avut loc la 1 aprilie 2007. Pre]urile au crescut atunci cu aproximativ
4%. Gazele naturale s-au scumpit ultima dat\ pe 1 februarie, cu 8,5%.

CFR-ii[tii intr\ din nou `n grev\ feroviarilor nu au decis `nc\

Federa]ia Na]ional\ Fero-
viar\ Mi[care Comercial
(FNFMC) organizeaz\, `n 5
martie, o grev\ de avertis-
ment, cerând majorarea sa-
lariilor astfel `ncât salariul
minim brut de baz\ s\ fie
500 de lei de la 1 ianuarie [i
570 de lei de la 1 mai, pre-
cum [i `mbun\t\]irea condi-
]iilor de munc\. Sindicali[tii
au hot\rât continuarea con-
flictului de munc\, stabilind
deja greva de avertisment
pentru 5 martie, `ntre orele
7:00 [i 9:00, urmând ca ulte-
rior s\ hot\rasca [i data gre-
vei generale. „Obiectul con-
flictului de munc\ este diver-
gen]a la negocierea anual\
obligatorie privind salariile
[i condi]iile de munc\. Noi
am propus ca Guvernul s\
recunoasc\ oferta f\cut\ `n
30 ianuarie, materializând-o
`ntr-un act adi]ional la Con-
tractul Colectiv de Munc\
care s\ prevad\ valoarea
salariului minim brut de
baz\ (clasa1) de 500 de lei
pân\ la 30 aprilie [i 570 de
lei de la 1 mai, cu respecta-
rea coeficien]ilor actuali de
ierarhizare“, a declarat pre-
[edintele FNFMC, Gheorghe
Popa. Acesta a ad\ugat c\
sindicali[tii solicit\ [i elabo-
rarea unui program coerent
de `mbun\t\]ire a condi]iilor
de munc\ „cu termene [i res-
ponsabilit\]i bine definite“.
Liderii celorlalte federa]ii ale
dac\ se al\tur\ celor din
Mi[care Comercial, spunând
c\ nu au deocamdat\ baza le-
gal\, respectiv num\rul de
semn\turi ale salaria]ilor.
„Nici nu se pune proble-
ma s\ st\m de-o parte [i s\
admir\m peisajul, vom a-
nun]a ce vom hot\r` `n timp
util“, a declarat pre[edintele
Federa]iei Elcatel, Ionel So-
caciu. Ministrul Transpor-
turilor, Ludovic Orban, sus-
]inea c\ oprirea circula]iei
trenurilor nu a fost o mi[-
care spontan\ de protest,
pentru c\ a debutat simul-
tan `n toat\ ]ara [i a fost re-
luat\ tot simultan, la ace-
ea[i or\, ad\ugând c\ a-
ceast\ form\ de protest este
ilegal\. Premierul C\lin
Popescu-T\riceanu sus]inea
c\ `n Compania Na]ional\
de C\i Ferate se `nregis-
treaz\ pierderi [i aceasta
func]ioneaz\ „din greu“ pe
baz\ de subven]ii, iar o ma-
jorare salarial\ la nivelul
solicitat de c\tre liderii sin-
dicatelor feroviare este greu
de acceptat f\r\ o restructu-
rare a companiei. a
PE SCURT
Curs\ intern\ low-cost,
pe ruta Cluj-Bucure[ti
Operatorul aerian low-cost Wizz Air
a lansat ieri prima curs\ intern\ `n
Rom=nia, pe ruta Cluj-Napoca-
Bucure[ti, care va avea o frecven]\
de patru zboruri pe s\pt\m=n\, a
anun]at compania. ~n acela[i timp,
Wizz Air a extins re]eaua de zboruri
externe cu plecare de pe Aeroportul
Interna]ional Cluj-Napoca, oper=nd,
de trei ori pe s\pt\m=n\, curse
c\tre Dortmund, se arat\ `ntr-un
comunicat al operatorului.
Pe de alt\ parte, potrivit directoru-

Fermierii se preg\tesc intens pentru secet\ lui Aeroportului Interna]ional Cluj-

a Suprafa]a total\ de terenuri contractate pentru iriga]ii `n acest an a crescut
cu aproape 45% fa]\ de anul trecut, ceea ce demonstreaz\ un mai mare
interes din partea fermierilor a Anul trecut, subven]iile au fost mai mari, de 700 lei/ha, dar din
p\cate, nu s-a consumat decât jum\tate, pentru c\ nu au fost solicit\ri pentru iriga]ii a
Suprafa]a contractat\
pentru iriga]ii `n 2008 a
dep\[it 477.000 hectare,
fiind cu aproape 45% mai
mare decât `n 2007, a de-
clarat, pentru ROM-
PRES, directorul general
al Administra]iei Na]io-
nale de ~mbun\t\]iri Fun-
ciare (ANIF), Nicolae M\-
r\cine. „ANIF a contrac-
tat cu Asocia]iile Utiliza-
torilor de Ap\ pentru Iri-
ga]ii (AUAI) o suprafa]\
de 477.000 hectare pentru
livrarea apei de iriga]ii `n
2008, dar estim\m c\
vom reu[i s\ irig\m mult
mai mult pentru c\ nu am
luat `n calcul contractele
sezoniere realizate `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AC}IUNILE ANTIBI-
OTICE AU SC|ZUT CU 5%:
Ac]iunile Antibiotice Ia[i au
fost suspendate joi de la
tranzac]ionare, timp de o ju-
m\tate de or\, pentru ca in-
vestitorii s\ fie informa]i de
anularea hot\rârii de vân-
zare a companiei. La relua-
rea tranzac]iilor, cota]ia a
sc\zut cu mai bine de 5 pro-
cente. Procedura pentru e-
ventuala trecere `n proprie-
tate privat\ a fabricii ar pu-
tea fi reluat\ abia dup\ ce
AVAS va revoca oferta de
privatizare [i va stabili clar
modul `n care va continua a-
cest proces. Suspendarea pri-
vatiz\rii a fost decis\ dup\
ce Comisia de S\n\tate din
Senat a cerut o anchet\, iar
CE a cerut informa]ii despre
tranzac]ie.
a ENERGIA EOLIAN|
ARE PROBLEME DIN CA-
fiecare an [i care se ridic\
`n jurul a 50.000-60.000
hectare. ~n aceste condi]ii,
cred c\ vom iriga peste
500.000 de hectare `n
2008, de[i totul depinde
de cum vor evolua condi-
]iile meteorologice“, a pre-
cizat M\r\cine. Anul tre-
cut, ANIF a irigat efectiv
`n jur de 330.000 de hec-
tare - o singur\ udare - dar,
cumulat, a fost dep\[it\ o
suprafa]\ de 600.000 de
hectare, `n condi]iile `n
care au fost aplicate mai
multe ud\ri pe aceea[i
suprafa]\. ~n 2008, buge-
tul ANIF alocat pentru
iriga]ii ajunge la 125 de
milioane de lei.
UZA RE}ELELOR: Compa-
nia Na]ional\ de Transport
al Energiei Electrice Transe-
lectrica a primit cereri de ra-
cordare la re]ea pentru circa
4.000 MW din partea unui
mare num\r de investitori `n
centrale eoliene, dar Siste-
mul Energetic Na]ional
(SEN) nu poate integra o ca-
pacitate atât de mare de e-
nergie eolian\. „Puterea eoli-
an\ instalat\ `n Romania es-
te `n prezent de 7 MW. Pân\
acum, Transelectrica a pri-
mit cereri de racordare la re-
]ea pentru circa 4.000 MW
din partea unui mare num\r
de investitori `n centrale eoli-
ene. ~n situa]ia actual\, SEN
nu poate integra o capacitate
atât de mare de energie eo-
lian\“, se arat\ `ntr-un co-
municat de pres\.
a AIG A PIERDUT
5,29 MILIARDE DE DO-
380 de organiza]ii a
utilizatorilor de ap\
Directorul general al
ANIF a subliniat c\ `n
România exist\ `n jur de
380 de organiza]ii ale uti-
lizatorilor de ap\ care au
preluat `n administrare
infrastructura de iriga]ii
de pe un milion de hecta-
re de teren agricol. „~n a-
cest domeniu, continu\m
protocoale de predare a
infrastructurii de iriga]ii
c\tre AUAI [i este posibil
s\ ajungem la 1,2 mili-
oane de hectare `n cu-
rând. Acest lucru ar per-
mite irigarea unei supra-
LARI: Num\rul compani-
ilor care sunt afecate de
criza creditelor ipotecare
este din ce `n ce mai mare.
American International
Group a afi[at, `n trimestrul
al patrulea din 2007 cea mai
mare pierdere din istorie, re-
spectiv 5,29 miliarde de
dolari. Pierderea este cea mai
mare din istoria de aproape
90 de ani a companiei.
Anali[tii sunt de p\rere
c\ ve[tile proaste nu se o-
presc aici, iar perspectivele
`n ceea ce prive[te Ameri-
can International Group nu
arat\ deloc bine. Asigurato-
rul a `nregistrat `n ultimele
trei luni din 2007 pierderi
de 3,2 miliarde de dolari din
activitatea de hedging,
peste a[tept\ri, `n contextul
`n care, `n 2006, avea un
câ[tig de 3,85 de miliarde
de dolari. a
Napoca, David Ciceo, `n perioada
22-25 martie s-a decis `nchiderea
aeroportului pentru efectuarea
lucr\rilor de repara]ii la pist\.
Directorul de comunicare al com-
paniei, Natasa Kazmer, a repro[at,
ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\, con-
ducerii aeroportului clujean faptul
c\ a decis `nchiderea timp de patru
zile a acestui aeroport, f\r\ a
fe]e de 800.000-850.000 ciate cu AUAI [i sunt dife- anun]a Wizz Air cu cel pu]in trei
de hectare [i poate cu rite `n func]ie de amena- luni `nainte, ceea ce ar putea duce
mici interven]ii, `n unele j\ri. Avem 380 de orga- la `nregistrarea unor pierderi.
sectoare pentru aducerea niza]ii [i tot atâtea tarife. Compania aerian\ Wizz Air ar
la parametri func]ionali, Fa]\ de anul trecut, ta- putea s\ `[i transfere o parte din
curse pe Aeroportul T=rgu Mure[ `n
chiar pe `ntreaga supra- riful de livrare a crescut perioada 22-25 martie.
fa]\ predat\“, a mai spus foarte pu]in, cu doar 4- „Mutarea curselor la T=rgu Mure[ nu
M\r\cine. MADR a alo- 5%, `n func]ie de nivelul este o decizie definitiv\. ~nc\ ne g=n-
cat pentru 2008, `n secto- infla]iei“, a mai spus M\- dim la strategii pentru a dep\[i a-
rul de iriga]ii, un sprijin r\cine, subliniind c\ este ceast\ situa]ie. Oricum, pasagerii no[-
tri vor fi anun]a]i din timp privind
financiar de 400 lei/hec- posibil s\ fie reduse aces-
tar, dar numai acelor or- te tarife, dac\ ANIF va a- solu]ia noastr\“, a spus Kazmer.
ganiza]ii care au achitat chizi]iona energie elec-
Privatizarea Antibiotice
20% din tariful anual de tric\ mai ieftin\. ~n pre-
livrare al apei `n momen- zent, tariful de livrare a a- va fi reluat\ `n var\
tul contract\rii, adic\ pâ- pei este cuprins `ntre 3 lei
n\ la 31 ianuarie 2008. [i 1.400 de lei pe mia de Antibiotice Ia[i va fi relansat\ la
Din plafonul de subven]ii metri cubi de ap\ livrat\. privatizare `n lunile iulie sau au-
gust, cel mai probabil tot prin lici-
pe 2008, circa 25% sunt „Dac\ vom primi spri- ta]ie cu strigare, dup\ ce Guvernul
gestionate de ANIF pen- jinul Guvernului [i vom a cerut, miercuri, Autorit\]ii pentru
tru lucr\rile de `ntre]ine- reu[i s\ contract\m ener- Valorificarea Activelor Statului
re [i repara]ii din sistem, gie electric\ mai ieftin\, (AVAS) s\ revoce oferta de vânzare,
iar 75% revin direct pro- ca [i `n 2007, atunci vom au declarat pentru MEDIAFAX
duc\torilor agricoli. putea efectua o nou\ rec- surse guvernamentale. „Antibiotice
o s\ fie relansat\ la privatizare, dar
tificare pe tariful de livra- mai `ntâi AVAS trebuie s\ a[tepte
Anul trecut, s-a re, care ar putea s\ scad\ «limpezirea apelor», timp `n care s\
semnificativ `n condi]iile reia discu]iile cu investitorii“, au
consumat doar `n care energia electric\ spus sursele citate. Potrivit aces-
jum\tate din reprezint\ 85% din va- tora, metoda de vânzare ar putea fi
subven]iile loarea tarifului anual de tot licita]ie cu strigare, `ntrucât este
livrare a apei“, a explicat cea mai bun\ variant\ [i respect\ `n
pentru iriga]ii directorul general al A-
totalitate cerin]ele Comisiei
Europene. ~n ceea ce prive[te decizia
Anul trecut, subven]ii- NIF. ANIF nu poate face Guvernului de a revoca oferta de
le au fost mai mari, de licita]ie public\ pentru privatizare, sursele au precizat c\
700 lei/ha, dar, din p\ca- alegerea unui nou furni- actul normativ prin care fost ini]iat
te, nu a fost consumate zor de energie (contracte- procesul de vânzare a fost abrogat
decât jum\tate pentru c\ le fiind `ncheiate cu Elec- de Executiv pentru c\ nu avea toate
avizele necesare, motiv pentru care
nu au fost solicit\ri pen- trica), `ntrucât consumul a fost suspendat de instan]\.
tru iriga]ii. ~n ceea ce pri- de energie nu este conti-
ve[te tarifele de livrare a nuu [i regulat `n re]ea [i
apei, directorul general al este doar estimat. De ase- Prim\riile vor fi obligate
ANIF a precizat c\ aces- menea, consumul de en- s\-[i `mpart\
tea sunt sensibil mai ma- ergie al ANIF depinde an- cheltuielile egal pe
ri `n acest an, cu circa 5 ual de condi]iile meteoro-
procente. „Tarifele de li- logice [i de deficitul de parcursul anului
vrare a apei au fost nego- ap\ din sol. a Ordonatorii principali de credite [i
autorit\]ile locale vor avea obliga]ia
unei execu]ii bugetare ritmice, fiind
a DIC}IONAR ECONOMIC a acceptate abateri limitate ale sume-
lor cheltuite de la lun\ la lun\, a de-
Credit bancar: `mprumut de fonduri acordat de clarat ministrul Economiei [i Finan-
c\tre o institu]ie bancar\. Creditele se definesc ]elor, Varujan Vosganian. El a preci-
dup\ durat\, destina]ie, garan]iile aduse, moned\ zat c\, `n prezent, ministerele au `n
etc. Creditul de consum este acordat persoanelor fapt aceast\ `ndatorire, iar obligati-
fizice `n scopul achizi]ion\rii de bunuri de consum vitatea pentru autorit\]ile locale va
cu plata `n rate; creditul documentar este o fi aprobat\ de Guvern odat\ cu recti-
tehnic\ de decontare a unei opera]iuni comerciale ficarea bugetar\. Vosganian a expli-
cat c\ aceast\ solicitare are `n ve-
`n derularea c\reia banca mandatar al debitorului
dere prevenirea varia]iilor mari de
emite un acreditiv `n baza documentelor de ex- cheltuieli `nregistrate `n ultimele
pedi]ie a m\rfurilor; creditul ipotecar este un luni ale unui an, a[a cum s-a `ntâm-
`mprumut acordat unei persoane pentru plat [i `n 2007. Potrivit ministrului
achizi]ionarea unui bun imobiliar (locuin]\, teren), de Finan]e, deficitul bugetar consoli-
acesta constituind totodat\ garan]ia creditului; dat a fost majorat anul trecut cu
creditul revolving sau creditul cu re`nnoire au- 0,6% pe seama cre[terii emisiunilor
tomat\ se acord\ unui client `ntr-o sum\ determi- de obliga]iuni municipale. El apre-
ciaz\ c\, pentru 2009, este necesar\
nat\ [i este re`nnoit pe m\sura ramburs\rii.
fixarea unui plafon de `ndatorare
pentru autorit\]ile locale. a
Credit comercial: este `mprumutul dat `n bani per-
soanelor fizice [i reprezint\ o plat\ `n rate a
pre]ului acordat\ de c\tre Asigurat (furnizor de Cursul valutar
m\rfuri, v=nz\tor), ca o facilitate, clien]ilor, `n baza
contractului de v=nzare-cump\rare `ncheiat `ntre ei. pentru 1.03.2008
credite angajate: suma total\ la un moment dat a
creditelor de orice fel `nregistrate de o anumit\ per- Dolar SUA 2,4496
soan\. a
Euro 3,7269
6 S=mb\t\, 1 martie 2008
Tradi]ii
„Cele mai vechi m\r]i[oare erau f\cute din lân\ alb\ [i neagr\“
M\r]i[orul este o s\rb\toare tradi]ional\
româneasc\ a prim\verii, a prospe]imii, a
bucuriei, a victoriei binelui `mpotriva r\ului. Cu
aceast\ ocazie, tinerii, fetele, dar [i femeile [i
b\rba]ii, `n func]ie de zona geografic\, primesc
mici cadouri, sub form\ de m\r]i[oare, legate cu
un [nur alb-ro[u, ce aduce, a[a cum se spune `n
tradi]ia popular\, noroc, bun\stare, s\n\tate,
rolul lor fiind unul de protec]ie.
Tradi]ia s\rb\torii are o
vechime de mii de ani, prime-
le dovezi arheologice datând
din vremea dacilor. Mul]i au
asociat numele m\r]i[orului
[i al lunii martie cu cel al zeu-
lui Marte din Roma antic\,
`ns\ este amintit [i un zeu al
dacilor numit Marsyas Silen.
Dac\ femeile dace purtau mo-
nede legate cu fire `mpletite,
obiceiuri asem\n\toare sunt
semnalate [i `n Bulgaria,
Macedonia, Albania.
Rom=nii numesc luna
martie chiar m\r]i[or. Acum
`ncepe aratul [i sem\natul, se
cur\]a livezile [i gr\dinile, se
scot stupii de la iernat [i se
„reteaza“ fagurii de miere uti-
liza]i ca leac `n medicina pop-
ular\.
„M\r]i[oarele jucau un rol
important `n victoria noului
anotimp, cel c\lduros, asupra
celui vechi, friguros, repre-
zentat de ultimele capricii ale
Babelor. Rolul cel mai impor-
tant `l avea torsada, cele dou\
fire `mpletite care ini]ial erau
alb [i negru, a[a cum erau [i
oile babii“, a men]ionat Mar-
cel Lutic, de la Muzeul Etno-
grafic al Moldovei din cadrul
Complexului Na]ional Muzeal
„Moldova“.
Albul [i negrul reprezen-
tau unirea cerului cu p\m=n-
tul, simbolul fertilit\]ii, a
`mpletirii luminii cu `ntuneri-
T=rgul m\r]i[orului
la Muzeul
}\ranului Rom=n
~ncepând de joi, 28 februa-
rie pân\ pe 2 martie, la Mu-
zeul }\ranului Român din
Bucure[ti s-a deschis Târgul
m\r]i[orului. Peste 200 de
me[teri ]\rani, arti[ti plastici
[i studen]i ofer\ publicului
m\r]i[oare, cadouri de prim\-
var\ [i flori. A[a cum promit
organizatorii, de la t=rg nu
lipsesc sucul de mere, pr\jitu-
relele, turta dulce, mânc\ruri-
le tradi]ionale [i muzica.
Pe parcursul manifest\rii,
`n Sala „Irina Nicolau“ au loc
loc demonstra]ii `n ateliere de
realizare a m\r]i[oarelor bu-
covinene pentru copiii pre-
zen]i `n târg. Genoveva Sau-
ciuc, me[ter din comuna Stul-
picani, jude]ul Suceava, le va
ar\ta celor mici cum se pre-
g\tesc m\r]i[oarele.
Sâmb\t\, 1 martie [i dumi-
nic\, 2 martie, de la orele
14:00, la Clubul }\ranului are
loc recitalul trupei „Trei para-
le“, un grup de patru tineri
care `ncearc\ s\ recupereze
sonoritati vechi, din secolul al
XIX-lea, cântece din maha-
lale, târguri [i ora[e din Mol-
dova [i Valahia.
„Târgul m\r]i[orului este
un târg mic [i colorat. Este al
doilea an, `ntr-o formul\ pe
care am c\utat-o [i ne-a pl\-
cut foarte mult, `n sensul `n
care am vrut s\ prezent\m
mai multe categorii antropo-
logice ale m\r]i[orului. Avem
laolalt\ m\r]i[orul de maga-
zine, m\r]i[orul de ora[, m\r-
]i[orul tradi]ional cu surse de
inspira]ie din ceramica veche
precum [i [nurul tradi]ional“,
a precizat Lila Pasima, coor-
MARTENI}A BULG|REASC|, SORA M|R}I{ORULUI: Marteni]a din Bulgaria este un obicei similar m\r]i[orului
rom=nesc, fiind atestat din anul 681. Dac\ la rom=ni m\r]i[orul arhaic avea legat `n mod obi[nuit o moned\,
marteni]a era format\ din [nurul alb [i ro[u, precum [i din mici p\pu[i din l=n\, numite Pizho [i Penda, sau
marteni]e. Numele de marteni]a vine de la numele lunii, dar se pare c\, `n tradi]ia popular\, mai este un
personaj legat de aceast\ denumire, reprezent=nd o femeie b\tr=n\, numit\ Baba Marta. Dup\ ce au fost
purtate c=teva zile, marteni]ele sunt legate `n pomii fructiferi sau sunt puse sub pietre.
cul, a iernii [i a verii. Ulterior,
s-a folosit `n loc de negru al-
bastrul, iar mai recent, de
prin secolul XVIII-XIX se folo-
se[te ro[ul. M\r]i[oarele erau
oferite `n special copiilor sau
tinerilor [i aveau un rol de
protec]ie, dup\ cum a mai
men]ionat Marcel Lutic.
Culorile m\r]i[orului
„Prin 1914, Tudor Pamfile,
ne asigura c\ vechile colori
erau pu]ine: albul firesc, ne-
grul firesc [i negrul cafeniu
sau negrul curat, galbenul
frumos [i ro[ul `ntunecat“, a
men]ionat Marcel Lutic, care
a ad\ugat, amintind de
spusele lui Tudor Pamfile, c\
„dup\ gusturile de ast\zi,
vechile colori nu erau frumoa-
se, adic\ nu erau aprinse [i
de felurite nuan]e decât foarte
rareori. Nu erau «ochioase»,
«nu s\riau `n ochi», «nu
b\teau la ochi»“.
Etnograful a remarcat c\
„asemenea `nainta[ilor no[tri
de acum 100 de ani, mul]i din-
tre noi nu mai [tim de ce se
confec]ioneaz\ m\r]i[oarele
sau de ce se p\streaz\ cu `n-
c\p\]ânare firul `mpletit `n
cele dou\ culori“. Acesta este
motivul pentru care me[terii
populari aduc, al\turi de
m\r]i[oarele cu alb [i ro[u [i
pe cele cu alb [i negru sau alb
Viorel Marian
donator al sec]iei ac]iuni cul-
turale, din cadrul muzeului.
T=rgul a fost asaltat de lu-
me, me[te[ugarii [i micile lor
opere de art\ fiind `n centrul
aten]iei.
Unul dintre cei mai renu-
mi]i me[teri prezen]i la acest
târg este Viorel Marian care a
venit cu m\r]i[oare din lemn.
El este cunoscut [i prin me[te-
ritul lingurilor pe care a[eaz\
cu m\iestrie diverse simboluri
vechi, tradi]ionale, precum
dragobetele, simboluri solare,
soarele rotitor, cercul vie]ii.
Me[terul a `nceput s\ lucreze
`n lemn cruciuli]e [i alte o-
biecte de inspira]ie religioas\,
av=ndu-l ca maestru pe Ioan
Chiril\ din F\lticeni. „La nea
Ioan mergeam des cu un prie-
ten care a `nceput `naintea
mea s\ deprind\ acest me[te-
[i albastru. „Cele mai vechi
m\r]i[oare erau f\cute din
lân\ alb\ [i neagr\. Albul
este semnul purit\]ii, fiind ca
[i negrul, o sum\ a tuturor cu-
lorilor. ~n valoare absolut\,
albul este egalul negrului,
de[i, acum, se valorizeaz\
pozitiv numai albul. Etnologii
au convenit c\ albul este o
culoare de trecere, exprimând
cel mai bine moartea [i
[ug. St\team [i priveam cum
lucra b\trânul `ncet [i cu
mult\ grij\ [i `ncercam s\ fu-
r\m meserie. Ce am deprins
`n primul r=nd la nea Ion a
fost dragostea de lemn [i de
românesc. Am `nceput cu cru-
ciuli]e, apoi am prezentat o-
biectele mele la muzeul din Si-
biu“, a precizat Viorel Marian.
Din p\r]ile Neam]ului am
`nt=lnit-o la T=rgul de la
Muzeul }\ranului Rom=n pe
Ana Dumitra[cu: „Am `nv\]at
s\ facem m\r]i[oare din copi-
l\rie. ~n familia noastr\, `n
satul nostru se f\cea un [nur
alb [i negru, din a]\ de bum-
bac. Se purta 30 de zile `n par-
tea dreapt\ de c\tre doamne [i
domni. Apoi, se lua din piept [i
se ag\]a [iretul de crengu]a
unui pom [i r\mânea `n pomul
respectiv pân\ prim\vara
rena[terea“, a precizat Marcel
Lutic care a ad\ugat c\ at=t
negrul, c=t [i albul sunt am-
bivalente, albul fiind folosit `n
vechime pentru doliu.
La fel, „Baba Dochia moa-
re [i rena[te simbolic `n cele
9 sau 12 zile ale sale de la `n-
ceputul lunii martie. Iar a-
ceast\ celebr\ bab\ nu ar fi
altceva decât ilustrarea sim-
bolic\ a timpului care se na[-
Maricel Apalaghiei
urm\toare. M\r]i[oarele acum
sunt foarte stilizate, picturale,
au tot felul de forme“.
Maricel Apalaghiei, din sa-
tul Hulub, jude]ul Boto[ani,
utilizeaz\ la confec]ionarea
m\r]i[oarelor [i motive pe ca-
re, de obicei, le a[eaz\ pe l\zile
de zestre, pe lavi]e [i pe lin-
guri. Marcel Apalaghiei [i-a a-
mintit [i o poveste a m\r]i[o-
rului pe care a prins-o de la
b\tr=ni: „Se spune c\ la noi,
undeva pe valea Jijiei, `ntr-un
an, pe vreme de secet\, un
cioban s-a retras cu turma de
oi la umbra unei p\duri, de-
parte de cas\. De dragul [i do-
rul so]iei a crestat pe o lingur\
dou\ p\s\ri, simbol al dragos-
tei. Se gândea c\ so]ia a r\mas
acas\ [i are grij\ de copil a[a
cum p\s\rile p\durii au grij\
de puii lor“. (Ciprian BÂRA)
te, curge [i moare cu o ciclici-
tate stabilit\ cândva, de-
mult, dup\ ritmul lunii. Nu
`ntâmpl\tor, alt\dat\, m\r-
]i[oarele se puneau la apa-
ri]ia pe cer a Craiului Nou
(lunii noi)“. Fiind `n leg\tur\
cu p\m=ntul, Dochia are
leg\tur\ direct\ [i cu negrul,
cealalt\ culoare a m\r]i[o-
rului arhaic, a precizat Lutic,
care a ad\ugat c\ negrul
reprezint\ p\m=ntul roditor.
Astfel, „`n torsada m\r]i[o-
rului, albul cu negrul repre-
zint\ o `mbinare fericit\ a lu-
minii cu `ntunericul, a zilei
cu noaptea, a iernii cu pri-
m\vara, red=nd timpul anu-
M\r]i[oare pe
strada L\pu[neanu
Ca `n fiecare an, strada A-
lexandru L\pu[neanu din Ia[i
este umplut\, la `nceput de
prim\var\, de m\r]i[oarele
tradi]ionale aduse de me[terii
populari din ]ar\, precum [i
de cei din Republica Moldova.
Manifestarea este organizat\
de Asocia]ia Me[terilor Popu-
lari [i Asocia]ia „Alexandru
L\pu[neanu“, `n parteneriat
cu Prim\ria Ia[i.
Marcel Lutic, muzeograf
din cadrul Muzeului de Etno-
grafic al Moldovei, a men]io-
nat c\ inten]ia acestei mani-
fest\ri este de a „readuce `n
actualitate m\r]i[orului tra-
di]ional, mai ales acum c=nd
pia]a este invadat\ de diverse
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
lui, al cerului [i al p\mântu-
lui. Albastrul, culoarea ceru-
lui [i a apei, era un substitut
al negrului. Culoarea ro[ie a
exercitat [i `nc\ mai exercit\
o fascina]ie deosebit\ asupra
oamenilor. Etnologii conside-
r\ c\ ea produce cel mai pu-
ternic efect asupra sim]uri-
lor, fiind simbolul frumuse]ii,
tinere]ii, s\n\t\]ii [i bog\]iei.
Este asociat\ `n multe culturi
arhaice venirii prim\verii,
na[terilor [i c\s\toriilor, a
`nceputurilor. ~nc\ [i azi se
pun canafi ro[ii la vi]ei,
mânji, miei [i la copiii nou
n\scu]i“, a precizat Marcel
Lutic. a
obiecte de un gust `ndoielnic“.
Membrii Asocia]iei Me[terilor
Populari, doresc s\ pro-
moveze arta tradi]ional\, ast-
fel `nc=t publicul s\ poat\ de-
osebi m\r]i[oarele adev\rate
de cele de prost gust.
Tatiana Harja, din Ia[i, lu-
creaz\ m\r]i[oare `n tehnica
macrame, folosind unele mo-
dele din cele folosite la `ncon-
deierea ou\lor. Elena }ivlic\
din Boto[ani lucreaz\ m\r]i-
[oare din m\tase, Ana Grun-
zu din Tome[ti lucreaz\, al\-
turi de m\r]i[oarele, figurine
care o reprezint\ pe Baba Do-
chia al\turi de fiul ei, Drago-
betele. Eugenia Moldovanu
,din B\l]i, Republica Moldova,
a adus „~ngerul Moldovei“.
Al]i me[teri au venit cu m\r]i-
[oare din m\rgele, paie, lemn,
metal, textile, ceramic\.

Actualitate
Alegeri preziden]iale
cu final a[teptat `n Rusia
a Ru[ii `l aleg m=ine pe noul lider de la Kremlin a Dup\ toate sondajele,
Dmitri Medvedev va c=[tiga alegerile cu o majoritate zdrobitoare a Protectorul s\u,
Vladimir Putin, `ndeamn\ ru[ii s\ voteze pentru „stabilitate [i viitor“ a
Candida]ii la alegerile
preziden]iale din Rusia,
care vor avea loc m=ine, 2
martie, [i-au `ncheiat ieri
campania electoral\ `n-
ceput\ `n data de 2 febru-
arie. De[i sunt 4 candida]i
la func]ia suprem\ `n stat,
votul va fi o formalitate
pentru confirmarea lui
Dmitri Medvedev ca nou
lider la Kremlin.
Vot cu final cunoscut
Cursa preziden]ial\ din
acest an a fost una dintre
cele mai anoste din istoria
democratic\ a Rusiei. Pla-
nificat\ atent de Vladimir
Putin, schimbarea de pu-
tere se face f\r\ posibili-
tatea apari]iei vreunei sur-
prize. Mass-media este
at=t de puternic controlat\
de stat, `nc=t protejatul lui
Putin [i-a putut proteja
f\r\ griji imaginea de ata-
curile adversarilor s\i.
Astfel, ultimele sondaje de
opinie estimeaz\ c\ prim-
vicepremierul rus Dmitri
Medvedev va c=[tiga alege-
rile din primul tur de scru-
tin, acumul=nd cel mai
mare num\r de sufragii,
circa 70%. La o distan]\
semnificativ\ se vor situa
comunistul Ghennadi Ziu-
ganov, cu 15% din voturi, el
fiind urmat de extremistul
Vladimir Jirinovski, cre-
ditat cu 11% din op]iunile
electoratului, [i obscurul
Andrei Bogdanov, cu 11%.
Conform legisla]iei elec-
torale `n vigoare, dac\ un
candidat la pre[edin]ia Ru-
siei a acumulat peste 50%
din voturi, el devine imedi-
at c=[tig\torul scrutinului,
iar cel de-al doilea tur de
scrutin nu se mai desf\-
[oar\.
Campanie pentru
cine trebuie
A[a cum era de a[teptat,
campania electoral\ a fost
marcat\ de [ican\ri [i a-
buzuri ale reprezentan]i-
lor opozi]iei. Ace[tia au a-
cuzat `n repetate r=nduri
mass-media c\ le discrimi-
neaz\ candida]ii. Opozi]ia
spune c\, `n mod constant,
Dimitri Medved a primit
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a O EURODEPUTAT|
DIN ROM+NIA A INTRO-
DUS ISTORIA UE ~N {COLI:
Comisia pentru Cultur\ a
Parlamentului European a
aprobat, cu majoritate de vo-
turi, un amendament depus
de europarlamentarul PD-L
Mihaela Popa, care a cerut
ca istoria Uniunii Europene
s\ fie studiat\ `n [colile din
toate Statele Membre. „Pen-
tru a cunoa[te cultura unui
stat, fiecare din noi trebuie
S=mb\t\, 1 martie 2008
timpi de anten\ cu mult
mai genero[i. {eful Comi-
tetului Electoral Central
de la Moscova, Vladimir
Ciurov, a admis c\ a exis-
tat un dezechilibru `n ceea
ce prive[te modul `n care
au fost trata]i candida]ii.
„A fost o campanie corect\,
dar nu egal\“, a spus el.
Vladimir Ciurov crede `n-
s\ c\ e normal ca Dimitri
Medvedev s\ se se bucure
at=t de mult de aten]ia
mass-media, `n condi]iile
`n care e acum vicepremi-
er. {eful Comitetului Elec-
toral Central a mai decla-
rat c\ nu regret\ faptul c\
Organiza]ia pentru Securi-
tate [i Cooperare `n Euro-
pa nu a trimis observatori
`n acest an. OSCE a re-
nun]at la misiunea din
2008 pe motiv c\ restric-
]iile impuse de Moscova
devin prea dure.
Conform liniei impuse
de Kremlin, Ciurov crede [i
el c\ unele organiza]ii de
monitorizare sunt motivate
politic, iar comunitatea in-
terna]ional\ `[i va forma
singur\ o opinie asupra co-
rectitudinii scrutinului.
Putin mobilizeaz\
masele
Dorind s\ legitimeze c=t
mai puternic succesorul
s\u, pre[edintele Rusiei,
Vladimir Putin, a f\cut
ieri apel la electoratul rus,
`ndemn=ndu-l s\ participe
`n mod activ la scrutinul
preziden]ial de m=ine. El
[i-a chemat concet\]enii s\
voteze pentru „viitorul [i
stabilitatea ]\rii“. ~n ape-
lul s\u c\tre na]iune, ros-
tit pe un ton solemn, Putin
a subliniat c\ viitorul pre-
Cine sunt candida]ii?
Dmitri Medvedev este viceprim-
ministru [i, `n acela[i timp, pre[edinte
al gigantului energetic Gazprom. ~n
v=rst\ de 43 de ani, el provine din eli-
ta de la Sankt Petersburg, ora[ul na-
tal al pre[edintelui Putin. Este de pro-
fesie avocat. Se apreciaz\ c\ Medve-
dev [i protectorul s\u se [tiu de apro-
ximativ 17 ani. El a indicat c\ vrea s\
pun\ mai mult accent pe chestiuni le-
gate de educa]ie [i s\n\tate, precum [i
pe lupta `mpotriva corup]iei.
s\ cunoasc\ istoria statului
respectiv. F\c=nd o paralel\
cu Uniunea European\, pen-
tru a cunoa[te [i a `n]elege
cultura european\ `ntr-o lu-
me globalizat\, este necesa-
r\ `nv\]area istoriei con-
struc]iei europene“, conside-
r\ europarlamentarul Popa.
a MISCHIE {I CHIUA-
RIU, LA DNA: Nicolae Mis-
chie [i Tudor Chiuariu au
trecut ieri pragul DNA.
Nicolae Mischie a fost audiat
7
SUA - UN ADULT DIN 100 FACE PU{C|RIE: Un adult din 100 se g\se[te `n
prezent `n spatele gratiilor `n SUA, ]ar\ cu cel mai mare num\r de de]inu]i
din lume, se afirm\ `ntr-un raport realizat de un centru de cercetare
independent cu sediul la Washington. Num\rul celor afla]i `n `nchisoare a
ajuns la 2,3 milioane, dintr-o popula]ie adult\ de 230 de milioane de
persoane, cel mai mare num\r de de]inu]i din istoria american\.
LUMEA PE SCURT
Turcia [i-a `ncheiat
incursiunea contra PKK
Ofensiva militar\ turc\ `n nor-
dul Irakului care-i viz=nd pe re-
belii kurzi ai Partidului Munci-
torilor din Kurdistan (PKK) s-a
`ncheiat ieri diminea]\, a anun-
]at canalul de televiziune turc
NTV. Alte canale de informare
au anun]at o retragere limitat\
a trupelor turce. NTV, citat de
AFP [i EFE, nu a furnizat sursa
informa]iei, dar coresponden]ii
care au relatat despre incursi-
une au citat responsabili kurzi
care au anun]at o `ncetare a os-
tilit\]ilor, `n special `n regiunea
Zap. Armata turc\ a lansat pe
21 februarie o vast\ opera]iune
`n nordul Irakului. Potrivit unui
ultim bilan] furnizat joi de Sta-
tul Major al armatei turce, 237
de rebeli au fost uci[i. Totodat\,
27 de membri ai for]elor de secu-
ritate turce au fost uci[i `n tim-
pul c=t a durat incursiunea. Da-
c\ informa]ia va fi confirmat\ de
surs\ oficial\ turc\, ofensiva a
durat 8 zile cu participarea
10.000 de solda]i. Pre[edintele
SUA, George W. Bush, [i minis-
trul american al Ap\r\rii, Ro-
bert Gates, care a efectuat o
scurt\ vizit\ la Ankara, au cerut
Turciei s\ se retrag\ din Irak
c=t mai cur=nd posibil. Ankara
refuzase s\ stabileasc\ un ter-
men precis pentru `ncetarea o-
fensivei `mpotriva PKK, conside-
rat drept organiza]ie terorist\ de
SUA, Turcia [i Uniunea Euro-
pean\ [i care duce din 1984 o
lupt\ armat\ `mpotriva statului
turc.
Irak: Pre[edin]ia
Medvedev [i Putin, [efii Rusiei pentru urm\torii 4 ani
aprob\ executarea
[edinte are nevoie de `n- palele posturi de televizi- n\ dintre cei 4 candida]i
crederea `ntregii societ\]i une [i radio din Rusia. pentru a face fa]\ acestor lui „Ali Chimicul“
ruse pentru a putea activa sarcini. Consiliul preziden]ial irakian a
„la maxim\ tura]ie“. De[i Putin nu a ar\tat aprobat executarea unuia dintre
Apel la cei mai apropia]i colaboratori ai
„Duminic\, 2 martie [i de aceast\ dat\ cine
(m=ine - n.r.), se va produ-
„mersul `nainte“ este preferatul s\u, identi- fostului dictator irakian Saddam
Hussein, Ali Hassan al-Majid,
ce un important eveniment ~ntr-un limbaj care a- tatea acestuia este evi- supranumit „Ali Chimicul“, a a-
politic - alegerea pre[edin- dent\. Favoritul actualei
minte[te de tradi]ia sovie- nun]at un responsabil irakian
telui ]\rii noastre. ~n urm\ tic\, Putin a spus c\ „mer- puteri, prim-vicepremierul sub rezerva anonimatului, ad\u-
cu 3 luni, noi `mpreun\ am sul `nainte al Rusiei nu rus Dmitri Medvedev, are g=nd c\ data execu]iei nu a fost
ales parlamentul [i el deja trebuie s\ `nceteze, iar deja victoria asigurat\, `nc\ stabilit\. Ali Hassan al-Ma-
jid, fost director-adjunct al ope-
ac]ioneaz\ eficient. Ur- schimb\rile spre bine vor datorit\ sus]inerii de care
meaz\ s\ alegem un nou s-a bucurat din partea ac- ra]iunilor militare, a fost con-
fi continuate“. Men]ion=nd damnat la moarte `n iunie 2007
pre[edinte, finaliz=nd `n a- c\, pentru urm\torii ani, tualului pre[edinte rus, de c\tre justi]ia irakian\ pentru
cest fel cea de-a doua [i de- `n fa]a puterii de la Mosco- Vladimir Putin. ~n plus, `n responsabilitatea sa `n reprima-
cisiv\ etap\ de `nnoire a e- va au fost trasate obiective mai multe r=nduri, Putin rea rebeliunii kurde, `n campa-
[alonului de v=rf al pute- de anvergur\, Putin i-a `n- a indicat c\ va accepta nia de la Anfal din 1987-1988 `n
rii“, a men]ionat Putin `n demnat pe aleg\torii ru[i propunerea care i-a fost cursul c\reia au fost ucise apro-
discursul `nregistrat dina- s\ g=ndeasc\ bine care ar f\cut de Medvedev de a ximativ 180.000 de localnici.
inte [i difuzat de princi- fi cea mai potrivit\ persoa- deveni prim-ministru. a
Trei bulgari mor]i
Al doilea candidat `n sondaje, ]ii `n Parlament [i la televizor. A re- `ntr-un incendiu `n tren
Ghenadi Ziuganov, are 63 de ani [i es- nun]at la retorica antisemit\ dup\
te un veteran al politicii, at=t ruse, c=t ce, `n 2001, a admis c\ tat\l s\u a Trei pasageri au murit `ntr-un
incendiu izbucnit ieri, la primele
[i sovietice. Este secretar general al fost evreu.
Partidului Comunist [i promite c\ va ~n fine, cel de-al patrulea candidat ore, `ntr-un tren din Bulgaria.
Al]i nou\ oameni au fost r\ni]i,
rena]ionaliza resursele ]\rii [i ramuri- este Andrei Bogdanov, un candidat
le strategice ale industriei. ~n opinia complet atipic [i `nconjurat de un aer iar patru dintre ei au ajuns la
spital intoxica]i cu fum. Incen-
sa, „capitalismul este barbar“. de mister. Este liderul francmasonilor
Urm\torii doi candida]i sunt [i din Rusia, are 37 de ani [i p\rul lung diul s-a declan[at `ntr-un vagon-
cu[et\ [i a cuprins [i unul de
mai exotici. Vladimir Jirinovski este p=n\ la umeri. A fost `nvinuit c\ ar fi
renumit pentru orientarea sa ultra- de fapt sus]inut de Kremlin [i c\ in-
dormit, `n care se aflau 62 de
persoane. Cauza incendiului nu
na]ionalist\ [i o ideologie `ndreptat\ trarea sa `n cursa pentru pre[edin]ie
a putut fi stabilit\ deocamdat\.
`mpotriva Occidentului. ~n plus, a ar avea doar rolul de a ridiculiza opo- Trenul f\cea leg\tura `ntre capi-
fost chiar protagonistul unor alterca- zi]ia.
tala bulgar\ Sofia [i ora[ul
Kardam, din estul ]\rii.
Misiunea prin]ului
la DNA `ntr-un dosar `n care, corup]ie. Chiuariu a fost [i pe ganian a anun]at, ieri, la Harry, compromis\
potrivit unor surse judiciare, 15 februarie la DNA pentru Piatra Neam], c\ alegerile lo- Dup\ zece s\pt\m=ni petrecute
se fac cercet\ri legate de audieri `n dosarul „Po[ta“, `n cale se vor desf\[ura cel mai
Romsilva. Fost pre[edinte al care este vizat [i fostul mi-
`n linia `nt=i pe frontul din
probabil la sf=r[itul lunii Afganistan, prin]ul Harry s-ar
Consiliului Jude]ean (CJ) nistru al Comunica]iilor [i
mai, `ns\ data exact\ va fi a- putea `ntoarce `n Marea Brita-
Gorj, Nicolae Mischie a fost Tehnologiei Informa]iei, Zsolt nun]at\ `n maximum o s\p-
condamnat pe 7 decembrie nie, din motive de securitate.
Nagy, [i `n care directorul t\m=n\ de premierul C\lin Prezen]a lui `n Afganistan tre-
2007 la patru ani de `nchi- general al Po[tei Rom=ne,
soare cu executare, `n dosa- Popescu-T\riceanu. ~n pri- buia s\ r\m=n\ secret\ p=n\ la
Dan Mihai Toader, este deja vin]a organiz\rii alegerilor `ncheierea misiunii, `ns\ infor-
rul `n care a fost judecat pen- cercetat penal.
tru trafic de influen]\ [i lua- parlamentare anul acesta, ma]ia a fost divulgat\ de un
a VOSGANIAN CON- vicepre[edintele PNL a de- site american [i mai apoi con-
re de mit\. La r=ndul s\u,
fostul ministru al Justi]iei, FIRM| ALEGERILE LOCA- clarat c\ aceast\ solu]ie este firmat\ de Ministrul britanic al
Tudor Chiuariu, s-a prezen- LE ~N LUNA MAI: Vicepre- deschis\ pentru Guvernul Ap\r\rii. ~n Afganistan, prin]ul
tat `n fa]a procurorilor anti- [edintele PNL Varujan Vos- T\riceanu. a opereaz\ pe postul de controlor
aerian. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 1 martie 2008

Documentar

Summitul din aprilie pune Bucure[tiul

pe harta geopolitic\ a lumii
Organiza]ia Tratatului Atlanticului de
Nord (NATO) reprezint\ f\r\ `ndoial\ cea
mai puternic\ organiza]ie interna]ional\
politico-militar\ ce reune[te un num\r
de 26 de state membre, dar [i alte state
cu statut de partener. Cu sediul la
Bruxelles, Belgia, `n prezent, NATO are
desf\[urate trupe de men]inere a p\cii
`n patru regiuni de pe glob: Kosovo,
Afganistan, Irak [i Darfur. Pentru prima
dat\ `n existen]a Alian]ei, la dou\ zile
dup\ atentatele teroriste de la 11
septembrie 2001 din SUA, NATO a f\cut
uz de articolul 51 din Tratatul NATO,
care spune c\ orice atac asupra unui
stat membru este considerat un atac
`mpotriva `ntregii alian]e.
~n perioada 2-4 aprilie, capitala
României va fi polul geopolitic al lumii,
cei mai importan]i oameni de stat din
lume fiind a[tepta]i la summitul NATO,
cel mai mare din existen]a Alian]ei
Nord-Atlantice.
„Pe l=ng\ ]\rile membre NATO [i cele
partenere, vor fi invita]i `n premier\ a[a
numi]ii parteneri globali - m\ refer aici la
Japonia, Coreea de Sud [i Australia.
Faptul c\ summitul se desf\[oar\ la
Bucure[ti ne d\ nou\ vizibilitate major\;
practic, capitala geopolitic\ de securitate
a lumii se mut\ la Bucure[ti“, sus]ine
Iulian Chifu, directorul Centrului pentru
Prevenirea Conflictelor [i Early Warning.

sau `n America de Nord, va fost comunist au ales un

de Oana NISTOR
Organiza]ia Tratatului
Atlanticului de Nord (NA-
TO) reune[te 26 de state `n
cea mai important\ [i mai
puternic\ alian]\ politico-
militar\ din lume. NATO a
fost `nfiin]at\ `n luna apri-
lie a anului 1949, c=nd a
fost semnat, la Washing-
ton, Tratatul Atlanticului
de Nord. ~n acord cu arti-
CM colele stipulate `n tratat,
YK
principalul rol al Alian]ei
fi considerat un atac `mpo-
triva tuturor [i, `n conse-
cin]\, fiecare dintre ele, `n
conformitate cu articolul
51 din tratat, va sprijini
partea sau p\r]ile atacate
prin efectuarea imediat\,
individual sau de comun a-
cord cu celelalte p\r]i, a
oric\rei ac]iuni pe care o
consider\ necesar\, inclu-
siv folosirea for]ei armate,
pentru restabilirea [i men-
]inerea securit\]ii zonei
nord-atlantice.
nou drum, au devenit ]\ri duceau ISAF la momentul
membre Cehia, Ungaria [i `n]elegerii. Ea a fost apro-
Polonia (1999), [i, mai t=r- bat\ unanim de c\tre to]i
ziu, Bulgaria, Estonia, Le- cei 19 ambasadori ai NA-
tonia, Lituania, România, TO. A fost prima oar\ `n is-
Slovacia [i Slovenia (2004). toria organiza]iei când a
Un stat care aspir\ la fost hot\r=t\ o misiune `n
statutul de ]ar\ membr\ a afara zonei atlantice.
NATO trebuie s\ respecte
anumite criterii privind si- Prezen]a NATO `n
guran]a politic\, economi-
c\ [i militar\.
zonele de conflict
De-a lungul existen]ei, ~n prezent, NATO desf\-
Alian]a s-a confruntat cu [oar\ `n Balcani una dintre CM
Pactul de la Var[ovia, dizol- cele mai importante opera-
YK

este men]inerea p\cii [i se-
curit\]ii `n ]\rile membre
din punct de vedere politic
[i militar. Astfel, NATO a
pus „um\rul“ la finalizarea
unor conflicte s=ngeroase [i
de durat\, precum cele din
`n Bosnia, Kosovo [i Mace-
donia. La acest moment,
NATO are desf\[urate tru-
pe de men]inere a p\cii `n
Balcani, Afganistan, Irak [i
Darfur, structurile militare
NATO fiind formate din ar-
matele multina]ionale.
Toate deciziile din ca-
drul Alian]ei se iau `n ur-
ma consult\rii tuturor sta-
telor membre. Unul dintre
cele mai importante arti-
cole ale Tratatului se refe-
r\ la exercitarea dreptului
la autoap\rare, de exem-
plu, p\r]ile convin c\ un a-
tac armat `mpotriva uneia
sau mai multora dintre
]\rile membre, `n Europa
Kosovo, viitor stat
membru NATO?
Cu siguran]\ c\ la apro-
piatul summit al NATO, or-
ganizat la Bucure[ti `n pe-
rioada 2-4 aprilie, se va dis-
cuta [i despre nou proclama-
tul stat Kosovo. P=n\ `n a-
cest moment, state puternice
precum SUA, Fran]a sau
Marea Britanie au recunos-
cut independen]a unilatera-
l\ a statului Kosovo, `n timp
ce `n tab\ra advers\, Rusi-
a [i-a prezentat foarte clar
pozi]ia contrar\, al\turi de
Rom=nia, Grecia [i Spania.
„Rom=nia nu va recunoa[te
independen]a declarat\ uni-
lateral de statul Kosovo, ceea
ce este o pozi]ie mult mai nu-
an]at\. Mai departe, nu exis-
t\ o voce unanim\ nici `n ca-
drul UE, nici `n NATO sau
11 septembrie 2001 a
fost un moment de referin-
]\, atunci invoc=ndu-se
pentru prima dat\ articolul
51, ca r\spuns la atentatele
de la World Trade Center
din New York, din Statele
Unite ale Americii.
Momente importante
din existen]a
organiza]iei
C=nd s-au pus bazele A-
lian]ei, ]\rile semnatare au
fost Belgia, Canada, Dane-
marca, Fran]a, Islanda, I-
talia, Luxemburg, Olanda,
Norvegia, Portugalia, Re-
gatul Unit [i Statele Unite
ale Americii, la care s-au
al\turat Grecia [i Turcia `n
anul 1952, Germania de
Vest `n 1955 [i Spania `n
anul 1982. Dup\ anul de
referin]\ 1989, c=nd ma-
joritatea ]\rilor din blocul
148 de militari rom=ni particip\ la misiunea
interna]ional\ de men]inere a p\cii din Kosovo
ONU care s\ recunoasc\ in-
dependen]a Kosovo. Nu se
pune preblema de num\r, ci
mai ales de consisten]\. Este
de ajuns ca o singur\ voce
din Consiliul de Securitate
vat `n cele din urm\ `n a-
nul 1991.
Ulterior, NATO [i-a f\-
cut sim]it\ prezen]a `n Bal-
cani, unde s-a angajat mili-
tar `n R\zboiul din Kosovo.
A fost pornit\ o campanie
de 11 s\pt\mâni `mpotriva
statului Serbia [i Montene-
gru, `n anul 1999 lu=nd
sf=r[it interven]ia armat\,
`ns\ trupe de men]inere a
p\cii `[i fac [i ast\zi sim]i-
t\ prezen]a `n Kosovo.
Pe 13 septembrie 2001,
NATO a invocat, pentru pri-
ma dat\ `n istoria sa, un
articol din carta sa prin ca-
re orice atac asupra unui
stat membru este conside-
rat un atac `mpotriva `ntre-
gii Alian]e. NATO a luat a-
titudine ferm\ dup\ atacul
terorist de la 11 septembrie
2001, implic=ndu-se `n r\z-
boiul contra terorismului,
`n Afganistan [i Irak.
s\ nu fie de acord, iar pseu-
dostatul Kosovo s\ nu poat\
intra `n ONU, un singur stat
din UE s\ nu fie de acord cu
independen]a Kosovo pentru
ca UE [i Kosovo s\ nu poat\
]iuni ale sale, respectiv Iulian Chifu este direc-
Jaap da Hoop Scheffer KFOR (Kosovo Force), for]a tor al Centrului pentru
este cel de-al 11-lea de men]inere a p\cii con- Prevenirea Conflictelor
secretar general dus\ de Alian]\, compus\ [i Early Warning [i pro-
al Organiza]iei din trupe aliate [i ale altor fesor asociat la SNSPA
Nord-Atlantice state contributoare, care, `n
virtutea unui mandat Parteneriatului pentru
Un alt moment impor-
tant pentru NATO a venit ONU, definit prin Rezolu]ia Pace (PfP).
`n anul 2003, c=nd Fran]a 1244 a Consiliului de Se- De asemenea, la solici-
[i Belgia au `mpiedicat pro- curitate, ac]ioneaz\ pentru tarea Uniunii Africane,
cedura de aprobare tacit\ asigurarea unui mediu de NATO sprijin\ Misiunea
`n privin]a momentului la securitate stabil `n Kosovo. de men]inere a p\cii a Uni-
Pe lâng\ KFOR, ONU unii Africane `n Darfur,
care s-ar lua m\suri pro-
tective pentru Turcia `n este prezent\ [i `n alte sta- prin asigurarea transpor-
cazul unui posibil r\zboi cu te din regiune, respectiv tului aerian `n procesul de
Irakul. Germania nu [i-a Albania, Bosnia [i Her]ego- rota]ie a contingentelor `n
folosit dreptul de veto, `ns\ vina [i fosta Republic\ Iu- zon\ [i prin oferirea de cur-
a spus c\ sus]ine vetoul. goslav\ a Macedoniei, prin suri de preg\tire pentru
Pe 16 aprilie 2003, NA- intermediul unor cartiere personalul Uniunii Afri-
TO a fost de acord s\ preia generale.
cane.
comanda For]ei Interna]io- Aceste structuri, care
ini]ial erau destinate spri- Din iulie 2005, NATO a
nale de Asisten]\ pentru
jinirii efortului opera]ional sprijinit transportul `n [i
Securitate (ISAF) `n Afga-
nistan `n august acela[i an. al Alian]ei, au c\p\tat `n din Darfur a unui num\r
Decizia a venit dup\ cere- ultima perioad\ atribu]ii de 24.000 de solda]i [i a 500
rea Germaniei [i Olandei, legate de furnizarea de de poli]i[ti civili din partea
cele dou\ na]iuni care con- consultan]\ pe teme legate statelor africane contribu-
de reforma sectorului de toare la Uniunea African\.
securitate [i de sprijinirea ~n acest proces, NATO coo-
avea o rela]ie institu]ionali-
zat\. Lucrurile sunt mai cooper\rii statelor respec- pereaz\ `ndeaproape cu U-
complicate, iar solu]ia cred tive cu Alian]a `n cadrul niunea European\, care, la
c\ o reprezint\ tot o negoci-
ere `ntre Pristina [i Belgrad,
respectiv `mp\r]irea autori-
t\]ii `ntre cele dou\ p\r]i.
Potrivit regulilor interna]io-
nale, un stat se poate `mp\r-
]i doar cu acordul p\r]ilor, de
exemplu, ceea ce s-a `nt=m-
plat cu Cehoslovacia sau cu
Serbia [i Muntenegru. Pozi-
]ia Rom=niei este foarte cla-
r\ [i principial\, at=t timp
c=t nu exist\ un acord al sta-
tului real al Serbiei `n acord
cu Pristina, Rom=nia nu poa-
te fi de acord cu independen-
]a Kosovo. Acest Kosovo va
deveni probabil un stat abia
peste 20 de ani“, a explicat Conform datelor de la Direc]ia Opera]ii din
Iulian Chifu, director al Cen-
Statul Major General, sub egida NATO, sunt
trului pentru Prevenirea
Conflictelor [i Early War- desf\[ura]i 712 militari rom=ni `n teatrele de
ning. opera]ii din Afganistan, Kosovo [i Irak

CM
YK

~nt=lnire bilateral\
Bush - B\sescu, la
Constan]a
Potrivit organizatorilor,
agenda de lucru a reuniunii
este foarte `nc\rcat\, nume-
roase evenimente desf\[u-
r=ndu-se pe parcursul a trei
zile (2-4 aprilie). „Principa-
lul pol de discu]ie va fi, f\r\
`ndoial\, Afganistanul, ches-
CM tiune ce va fi abordat\ [i cu
YK
partenerii globali, `n acest
context fiind foarte probabil
s\ avem de-a face [i cu in-
stitu]ionalizarea rela]iilor
dintre NATO [i partenerii
globali“, a apreciat Iulian
Chifu, directorul Centrului
pentru Prevenirea Conflicte-
lor [i Early Warning.
De asemenea, pe ordinea
de zi vor exista discu]ii ex-
trem de serioase cu privire
la extinderea rela]iilor NA-
TO cu anumite state, Chifu
amintind aici faptul c\ ]\ri
precum Croa]ia, Albania [i
Macedonia „ar putea fi invi-
tate `n cadrul summmitului
s\ devin\ membri deplini ai
Alian]ei“. „Avem dou\ state
care aspir\ la statutul de
rândul s\u, sprijin\ misi-
unea Uniunii Africane.
{i `n Afganistan, NATO
este prezent\ pentru rein-
staurarea libert\]ii `n aceas-
t\ ]ar\, precum [i pentru
`nl\turarea terorismului.
Prezen]\ rom=neasc\
`n teatrele de opera]ii
sub egida NATO
România a contribuit la
procesul de stabilizare a Af-
ganistanului `nc\ din 2002,
când ]ara noastr\ s-a al\tu-
rat coali]iei conduse de
SUA. Dup\ preluarea de c\-
tre NATO a opera]iei ISAF
`n 2003, România [i-a sporit
gradual contribu]ia la efor-
tul Alian]ei, `n paralel conti-
nu=nd s\ participe la ope-
ra]ia „Enduring Freedom“,
condus\ de SUA.
~n Afganistan, se urm\-
re[te asigurarea unui me-
diu stabil, considerat esen-
]ial pentru ca poporul af-
gan s\ tr\iasc\ `n pace [i
s\ poat\ decide singur asu-
pra propriului viitor, f\r\
CM
YK
S=mb\t\, 1 martie 2008 9
Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost fondat\ `n anul 1949 de c\tre 12 state vestice:
SUA, Marea Britanie, Fran]a, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada [i
Portugalia. Alian]a politico-militar\ a avut ca scop principal autoap\rarea colectiv\ `mpotriva agresiunii
sovietice. ~n replic\, `n anul 1955, a luat fiin]\ Pactul de la Var[ovia, o alian]\ est-european\ condus\ de
sovietici [i format\ din ]\rile parte a blocului comunist (Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia,
Rom=nia, Ungaria [i Uniunea Sovietic\). Pactul de prietenie a ]\rilor comuniste a fost dizolvat `n anul 1991.
La vizita din 31 ianuarie la sediul NATO, Traian B\sescu a descoperit
logo-ul pentru summitul din aprilie de la Bucure[ti
]\ri partenere: Georgia [i
Ucraina [i alte dou\ state [i
jum\tate, dac\ pot spune a- zare [i reconstruc]ie. De a-
[a, respectiv Serbia, Bosnia semenea, contribuie la in-
Her]egovina [i Muntenegru, struirea armatei afgane.
care aspir\ la statutul de di- ~n ultima vreme, tot mai
alog intensificat cu NATO. multe state NATO au
Vor fi ad=ncite discu]iile le- puncte de vedere diferite `n
gate de securitate energeti- ceea ce prive[te misiunea
c\, rela]ia dintre NATO [i NATO `n Afganistan. „Mul-
structurile de securitate [i
te state nu doresc s\ supli-
de ap\rare europene, dar menteze num\rul de sol-
vom avea [i o agend\ ex-
da]i, iar altele `[i limiteaz\ CM
trem de important\ `n ceea tipurile de opera]iuni. A- YK
ce prive[te for]a de reac]ie
ceast\ chestiune se va dis-
rapid\, dar [i alte chestiuni
de natur\ tehnic\“, apre- cuta la summitul de la Bu-
cure[ti, iar Rom=nia va
ciaz\ Chifu.
Oportunitatea discu]iilor sus]ine suplimentarea tru-
pelor“, sus]ine Iulian Chi-
bilaterale ale pre[edintelui
Traian B\sescu cu [efii de fu, profesor asociat al Cate-
stat prezen]i la Bucure[ti drei de Analiz\ de Conflict
`nt\re[te importan]a org\- a Departamentului Rela]ii
niz\rii unei asemenea ma- Interna]ionale a SNSPA
nifest\ri. De altfel, Iulian Bucure[ti [i director al
Chifu a prefigurat o ultim\ Centrului pentru Preveni-
`nt=lnire bilateral\, ce se va rea Conflictelor [i Early
desf\[ura cel mai probabil Warning. Sediul NATO din Bruxelles, Belgia
la Constan]a, `ntre pre[e-
dintele Traian B\sescu [i ]\rile membre NATO s-au 2002 [i Istanbulul al celui lian]ei, aceasta pentru c\,
pre[edintele George W. Summitul de la `nt=lnit la Washington pen- din 2004. Ulterior, la o dife- pe l=ng\ ]\rile membre
Bush, `nainte ca acesta din Bucure[ti, cel mai tru a marca cea de-a 50-a a- ren]\ de doi a mai fost orga- NATO [i cele partenere, au
urm\ s\-[i `ncheie manda- mare din istoria NATO niversare a semn\rii Trata- nizat un summit NATO, de fost invita]i `n premier\
tul la finele acestui an. tului Nord-Atlantic. Un alt data aceasta `n capitala Le- a[a numi]ii parteneri glo-
Cele mai importante de- summit important a fost toniei, Riga. bali, cei care lupt\ `mpreu-
presiunea trafican]ilor de cizii ale NATO se iau `n cel organizat la Istanbul, `n Summit-ul Alian]ei n\ cu trupele NATO `n Af-
droguri, a talibanilor sau a cadrul summiturilor, `nt=l- 2004, unde a fost lansat un Nord-Atlantice organizat ganistan [i m\ refer aici la
terori[tilor. Securitatea eu- niri la care particip\, `n proiect de ini]iativ\ prin la Bucure[ti este cel mai Japonia, Coreea de Sud [i
ro-atlantic\ [i interna]io- principiu, to]i [efii statelor care se dore[te o apropiere mare eveniment politic al Australia. Faptul c\ sum-
nal\ este legat\ [i ea de membre ale Alian]ei, ai ]\- a NATO de ]\rile asiatice. anului [i va atrage aten]ia mitul se desf\[oar\ la Bu-
stabilitatea din Asia Cen- rilor partenere [i ai parte- Au mai fost organizate `ntregii lumi asupra Rom=- cure[ti ne d\ nou\ vizibili-
nerilor globali, nefiind orga- summituri `n anul 1991, la niei. Vor fi prezen]i aproxi-
tral\ [i de Sud, `n asigu- Roma, c=nd s-a dat o nou\
tate major\; practic, capi-
nizate la un anumit inter- mativ 3.000 de delega]i, `n
rarea c\reia Afganistanul val de timp prestabilit, lo- direc]ie dup\ R\zboiul Re- frunte cu cei mai puternici tala geopolitic\ de securi-
joac\ un rol cheie. ca]ia fiind aleas\ dup\ ce ce, `n 1994, la summitul de oameni ai planetei - [efi de tate a lumii se mut\ la Bu-
~n Afganistan, Rom=nia mini[trii de Externe [i Afa- la Brussels a fost introdus\ stat, de guverne [i mini[tri. cure[ti. Aceast\ vizibilitate
are `n prezent 562 de mili- ceri Interne, precum [i am- ini]iativa Parteneriatului Reuniunea ce va avea este dublat\ de influen]a
tari, care contribuie la ex- pe care o are, de regul\, ]a-
basadorii statelor membre pentru Pace (Partnership drept loca]ie Palatul Parla-
tinderea [i exercitarea au- NATO au ajuns la un acord, for Peace). Au urmat alte mentului a instituit [i m\- ra gazd\, chiar [i `ntr-o
torit\]ii guvernului afgan dup\ o evaluare atent\. `nt=lniri la cel mai `nalt ni- suri de securitate f\r\ pre- propor]ie de 0,1%, este ex-
pe `ntreg teritoriul ]\rii [i ~n ultima perioad\, vel a ]\rilor membre [i par- cedent `n ]ara noastr\. trem de important\ `n ceea
de asigurarea climatului summiturile au fost orga- tenere NATO `n 1997, la „Summitul NATO organi- ce prive[te agenda reuniu-
de securitate necesar pen- nizate `n raport cu anumite Madrid [i Paris, Praga a zat la Bucure[ti este cel nii“, a explicat Iulian Chi-
tru activit\]ile de stabili- semnifica]ii: `n anul 1999, fost gazda summitului din mai mare din existen]a A- fu. a
„Am `ndoieli c\ Putin plic\ atunci c=nd vine vorba de ches- alte lucruri, care se complic\ tot mai
tiuni delicate, cum ar fi scutul anti- mult“, a apreciat Chifu.
va veni la Bucure[ti“ rachet\. „Am `ndoieli c\ pre[edintele Cooperarea practic\ dintre NATO
rus Vladimir Putin va veni la Bucu- [i Rusia `n fosta Iugoslavie s-a dove-
Rela]ia NATO cu Rusia este una
delicat\, de[i Alian]a Nord Atlantic\ re[ti, `n primul r=nd pentru c\ dom- dit deosebit de util\, `ns\ parc\ de-
nia sa [i-a mai anun]at prezen]a la mult uitat\. Rusia [i-a exprimat `n
[i Federa]ia Rus\ s-au `n]eles s\ lu-
creze `mpreun\ pentru stabilitate [i astfel de `nt=lniri, dar nu a concreti- nenum\rate r=nduri nemul]umirile
securitate `n c=teva r=nduri. zat niciodat\ o astfel de vizit\. Pe de fa]\ de NATO, `ncep=nd cu extinde-
Un parteneriat semnat `n anul alt\ parte, prezen]a lui Putin la Bu- rea NATO c\tre est, modernizarea
1997 a fost ulterior pus `n umbr\ de cure[ti ar sus]ine agenda NATO, or, for]elor armate din statele baltice,
rela]iile reci `ntre cele dou\ entit\]i. Rusia `ncearc\ s\ evite acest lucru deschiderea de baze americane `n
Exist\ o rela]ie institu]ional\ `ntre din ra]iuni foarte clare, fie c\ este Caucaz [i sud-estul Europei, dar [i
Rusia [i NATO, dar lucrurile se com- vorba de scutul antirachet\ sau de construirea scutului antirachet\.
CM
YK
10
Opinii
IDEEA CRE{TIN|
Mila [i
dreptatea divin\
a Tat\l avea tot dreptul s\-[i
certe fiul, s\-l pedepseasc\
`ntr-un fel sau altul, mergând,
`n cazul unei severit\]i
extreme, pân\ la respingerea
celui care a gre[it a
de Emil BALTAG
Ascultând (a câta oar\?) predica la
parabola fiului risipitor, am `n]eles, o dat\
`n plus, cât de multe [i importante sensuri
cuprind textele evanghelice.
Acesta, la care m-am referit, permite
dezvoltarea multor teme ca: `n]elepciunea
tat\lui `n raport cu fiii s\i, libertatea [i
op]iunea fiului, dreptatea [i mila divin\,
puterea iubirii p\rinte[ti etc.
Mai mult decât atât `ns\, de[i exprimarea
`n ele este, nu de pu]ine ori, paradoxal\,
puse `n rela]ie unele cu altele, aceste texte se
lumineaz\ reciproc, `[i corespund unul al-
tuia. Dac\, spre exemplu, ne referim la
parabola fiului risipitor [i o privim dintr-o
anumit\ perspectiv\, ea pare anume adus\
la cuno[tin]a ascult\torilor spre a lumina
pentru ei mai bine `n]elesul cuvintelor pe
care Iisus le-a rostit `ntr-un anumit context:
mil\ voiesc [i nu jertf\.
Fiul cel mare din parabol\ este un fiu as-
cult\tor. El n-a ie[it niciodat\ din cuvântul
tat\lui s\u. Dar când fratele s\u care a
gre[it s-a `ntors, recunoscându-[i gre[eala,
el nu `n]elege [i `ncepe s\-[i acuze tat\l pe
care `l consider\ nedrept. Lui nu i-a dat
niciodat\ m\car un ied ca s\ petreac\ cu
prietenii, pe când celui care [i-a risipit
averea `n petreceri [i desfrân\ri `i ofer\
vi]elul cel gras. Este, dup\ felul `n care
judec\ el, o mare nedreptate. Se sup\r\ [i
nu vrea s\ intre [i s\ se bucure de
`ntoarcerea fratelui s\u.
Acesta este fiul cel mare. Cinstit [i drept.
Dreptatea lui `ns\ este una omeneasc\ [i
mai presus de aceasta el nu poate trece.
~n antitez\ cu el, `ns\, apare tat\l. Dac\
ar fi mers [i el dup\ dreptatea `ngust\, ome-
neasc\, ar fi procedat cu totul altlfel. ~n fond,
fiul cel mic a gre[it mai `ntâi fa]\ de tat\l
s\u. A plecat de acas\ pentru c\ a vrut s\
ias\ de sub autoritatea p\rinteasc\, s\-[i
conduc\ via]a dup\ a lui [tiin]\ care, pân\ la
urm\, s-a dovedit a fi falimentar\. Libertatea
pe care tat\l i-a acordat-o, el a folosit-o `n
mod gre[it. A ie[it prematur de sub as-
cultarea p\rinteasc\ [i de aceea a e[uat.
Tat\l, deci, avea tot dreptul s\-[i certe
fiul, s\-l pedepseasc\ `ntr-un fel sau altul,
mergând, `n cazul unei severit\]i extreme,
pân\ la respingerea celui care a gre[it.
El `ns\ este un tat\ iubitor, iar iubirea
pe care o are pentru fiii s\i `i d\ suprema
cunoa[tere. Ce s-ar fi ales de fiul cel mic
dac\ tat\l ar fi procedat dup\ o judecat\
asem\n\toare fiului celui mare? El `ns\
vede c\ fiul lui, care a gre[it, a ajuns `ntr-o
stare jalnic\ [i c\ singur, f\r\ ajutor, nu se
va putea ridica. Pentru aceasta, ceea ce
manifest\ el acum este nu satisfac]ia pen-
tru c\ via]a i-a dat lui dreptate, ci mila pen-
tru cel c\zut [i bucuria pentru dorin]a lui
sincer\ de a se `ntoarce. Toate acestea sunt
posibile pentru c\ tat\l, precum am spus,
`[i iube[te fiul.
{i totu[i, el r\mâne, chiar dac\ privim
lucrurile dup\ puterea noastr\ de judecat\,
omeneasc\, un tat\ drept. Fiului celui mare,
el `i spune: Fiule, tu totdeauna e[ti cu mine
[i toate ale mele ale tale sunt (Luca:15, 31).
Fa]\ de dreptatea care cere jertf\ din
partea celui care a gre[it, mila n\scut\ din
iubirea tat\lui este mult superioar\. Este o
atitudine cu adev\rat dumnezeiasc\. Dato-
rit\ ei se ridic\ `ntr-un plan al existen]ei
mult superior celui omenesc, atât cel care o
manifest\, cât [i beneficiarul ei.
Meditând la sensurile care se desprind
din parabola fiului risipitor, `mi vin `n
minte câteva versuri dintr-o poezie, poate
mai pu]in cunoscut\, a lui Mihai Eminescu:
C\ci din adâncul gândurilor tale/ R\sare
ur\, din al meu amor./ Tu ai vrea tot s\
mearg\ pe-a sa cale,/ Eu celui slab `i sunt `n
ajutor./ Cu-acela[i gând, noi totu[i ne desfi-
dem:/ Noon ideem est si duoo diccunt ideem. (Noi
amândoi avem acela[i dasc\l). a
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Sfin]ii `nchisorilor
de Carmelia LEONTE
Cum vom putea g\si vreodat\
cuvintele sobre [i potrivite pentru
a mul]umi celor care au suferit
torturi [i umilin]e inimaginabile,
culminând de multe ori cu pierde-
rea vie]ii, ca ofrande aduse ade-
v\rurilor istorice [i de credin]\ ai
c\ror beneficiari suntem noi as-
t\zi? F\r\ aceast\ sfânt\ conti-
nuitate, noi ne-am fi pierdut i-
dentitatea na]ional\, dar [i pe
cea uman\, de crea]ii ale lui
Dumnezeu. Nu am fi fost persoa-
ne, ci maimu]e. Ne gândim vreo-
dat\ suficient la sacrificiul miilor
de martiri care au ales s\ nu-[i
tr\deze convingerile, cu orice
pre]? Sau la absurditatea contex-
tului istoric, care pedepsea ex-
trem de violent fidelitatea fa]\ de
ni[te adev\ruri considerate de
puternicii zilei mincinoase, dar
c\rora tocmai prin aceast\ `nver-
[unare li se dovedea o dat\ `n plus
valoarea incontestabil\…? Cei
mai mul]i martiri au r\mas anon-
imi, nici nu au mai apucat s\ vor-
beasc\ umanit\]ii, nu au semnat
c\r]i devenite ulterior celebre. Car-
tea lor a fost `ns\[i via]a [i modul
cum au `n]eles s\ o tr\iasc\. Al]ii
[i-au sus]inut prin puterea cuvân-
tului scris experien]a tragic\ din
`nchisoare, spre a nu fi uitat\…
Preocup\rile lor de zi cu zi au
fost diverse: oameni simpli, ]\rani
care s-au opus cooperativiz\rii,
profesori care nu voiau s\-i mint\
pe elevi, medici care `n]eleseser\
c\ s\n\tatea trupului depinde de
suflet, preo]i pentru care credin]a
nu a fost negociabil\, tineri en-
tuzia[ti care pur [i simplu au
PREZENTARE DE CARTE
M\rturie vie a Sfântului Munte
de Ciprian BÂRA
Explozia de literatur\ duhovni-
ceasc\ manifestat\ dup\ anul
1990 `n România a oferit cititorilor
o serie `ntreag\ de c\r]i religioase
[i teologice. Cu ajutorul lor, ma-
joritatea cre[tinilor au luat contact
cu tradi]ia Bisericii Ortodoxe, a-
propiindu-se mai mult de diferitele
l\ca[uri c\l\uzitoare [i de sfin]ii
pe care acestea le-au dat.
Semnal\m astfel volumul
„M\rturie Vie a Sfântului Munte,
glasuri contemporane din Muntele
Athos“ la Editura Institutului
Biblic [i de Misiune al Bisericii
„C\lug\rii de la Athos ne aduc aminte de natura [i chemarea noastr\
de cre[tini. Ei ne reamintesc faptul c\ Biserica, noua crea]ie, a fost
chemat\ din lume pentru a fi mântuirea lumii. C\lug\rii au fost
`ntotdeauna [i vor continua s\ fie con[tiin]a soborniceasc\ a Bisericii,
m\rturia voca]iei ei universale…“ (Ierom. Alexander Golitzin)
sim]it nevoia s\ spun\ ce aveau
pe suflet, to]i au fost uni]i de
aceea[i mân\ crud\ [i n\prasnic\
a istoriei. To]i au fost ca unul.
S\ lu\m drept pild\ gruparea
Rugul Aprins. Cei care au vrut s\
o striveasc\ au urm\rit s\ stri-
veasc\ `ns\[i rug\ciunea. Dar ru-
g\ciune `nseamn\ dialog cu Dum-
nezeu, nicidecum simplu monolog
al rug\torilor. Au vrut, deci, tor-
]ionarii s\ ucid\ r\spunsul lui
Dumnezeu din inima omului.
Nimic mai pu]in. Cu instrumente
de cazn\ s\ smulg\ cuvântul
Domnului. Este ca [i cum te-ai
lupta s\ g\se[ti cap\tul luminii [i
s\-i pui stavil\. Oricât ar fi de ab-
surd, mul]i s-au crezut capabili s\
o fac\. Ce `nseamn\ Rugul A-
prins? Imagine veterotestamen-
tar\ amintindu-ne episodul când
Moise a v\zut pe Muntele Horeb
un rug care ardea f\r\ oprire (Ie-
[irea 3, 1-3), `n `nv\]\tura cre[ti-
n\ a fost considerat\ prefigurarea
Maicii Domnului, care n-a fost
mistuit\ de puterea Duhului
Sfânt coborât\ asupra ei. O alt\
interpretare a rugului nestins este
simbol al rug\ciunii inimii. Acesta
a [i fost, de fapt, scopul final al
celor aduna]i la M\n\stirea
Antim `n anul 1946: practicarea
rug\ciunii lui Iisus. P\rintele
Ioan Kul`ghin (Ioan cel Str\in) a
sus]inut ini]ial aceast\ grupare [i
Sandu Tudor, devenit ieroschi-
monahul Daniil, a `nregistrat ju-
ridic asocia]ia cu caracter spiritual
pentru a putea sus]ine conferin]e
publice `n incinta bisericii. De[i
temele alese erau exclusiv reli-
gioase, deci pa[nice, autorit\]ile
statului au intrat `n alert\.
Intelectualii care `[i permiteau
asemenea preocup\ri `n loc s\ se
Ortodoxe Române. Prezenta carte
este o autentic\ m\rturie despre
via]a monahilor din Sfântul Mun-
te, cuprinzând o colec]ie de is-
torisiri, omilii, conferin]e, autobi-
ografii [i apoftegme.
Textele din acest compendiu
au fost culese, traduse [i `ngrijite
`ntr-o prim\ edi]ie de c\tre iero-
monahul Alexander Golitzin, vie-
]uitor `n ob[tea sfintei M\n\stiri
Simonopetra.
Editorul acestei c\r]i este un
erudit monah athonit, profesor de
Teologie Patristic\ la Universita-
tea Marquette, Wisconsin, SUA. La
noi `n ]ar\ a mai ap\rut de acela[i
autor `n traducerea diac. prof. dr.
S=mb\t\, 1 martie 2008
dedice materialismului [tiin]ific,
trebuiau pedepsi]i. Ace[tia au fost:
Al. Mironescu, Vasile Voiculescu,
I. M. Sadoveanu, Dinu Pillat,
Vladimir Streinu, Dumitru St\-
niloae, Daniil Tudor, Benedict
Ghiu[, Roman Braga, pentru a
aminti doar câteva nume cu o re-
zonan]\ incontestabil\ `n cultura
româneasc\.
Vasile Voiculescu, f\r\ a fi
preot, dar „c\lug\rit“ la ucenicia
marilor adev\ruri de poet [i medic,
a fost „singurul adev\rat benefi-
ciar al Rugului Aprins“, dup\
opinia IPS Bartolomeu Anania,
tocmai pentru c\ talentul s\u de
scriitor l-a ajutat s\ transmit\ lu-
mii suferin]a lui, ca un semnal de
alarm\ asupra a ceea ce poate s\
fac\ omul lipsit de Dumnezeu.
Arestat la vârsta de 74 de ani, `n
1958, a f\cut 4 ani de `nchisoare
grea, sub acuza]ia de „element
du[m\nos al clasei muncitoare“,
Ioan I. Ic\ jr., Mistagogia: Expe-
rien]a lui Dumnezeu `n Ortodoxie.
Con]inutul c\r]ii, cuprins `n
345 de pagini, este precedat de un
cuvânt de mul]umire al editoru-
lui, `n care `[i exprim\ recuno[-
tin]a c\tre to]i cei care l-au spri-
jinit la apari]ia acestui volum.
~n prefa]\, p\rintele Alexander
m\rturise[te c\ toate materialele
cuprinse `n volum au `n comun
faptul c\ „au fost scrise despre [i
de c\tre c\lug\ri atoni]i, ... fiind
lucrarea uneia dintre cele dou\-
zeci de m\n\stiri `mp\r\te[ti de
la Muntele Athos, Simonopetra“.
Tot ieromonahului Alexander
Golitzin `i apar]ine [i introduce-
rea c\r]ii, `n care expune un scurt
excurs despre istoria Muntelui
Athos, rânduiala [i traiul zilnic
ale c\lug\rilor athoni]i, ar\tând
c\ „sensul monahismului este E-
vanghelia `ns\[i“.
Edi]ia româneasc\, tradus\
din limba englez\ de Ioana Dumi-
trache Lupescu, este structurat\
`n cinci p\r]i mari: „~n drum spre
Sfântul Munte“; „Gr\dina Maicii
Domnului [i poart\ a ~mp\r\-
]iei“; „Cuvintele P\rin]ilor“; „P\-
rintele duhovnicesc“; „Sfântul
Gherman de Alaska, Athosul `n
America [i darul f\cut de Ame-
rica Athosului“, [i se termin\ cu o
bibliografie adnotat\ referitoare
la Muntele Athos.
Prima parte, „~n drum spre
Sfântul Munte“, este dedicat\
p\rintelui arhimandrit Placide
Desille, `n care cititorul este fa-
miliarizat cu Muntele Athos [i
monahismul ortodox.
Partea a II-a, „Gr\dina Maicii
Domnului [i poart\ a ~mp\r\]i-
ei“, cuprinde trei teme. Maica Fe-
cioar\, ap\r\toare, pild\ [i c\l\-
uzitoare a cre[tinilor c\tre `mp\-
r\]ia cerurilor; via]a Sfântului Si-
meon, Izvorâtorul de mir, extras
din Sinaxarul Ortodox [i, `n `n-
cheiere, Tomul aghioritic.
Partea a III-a, „Cuvintele P\-
rin]ilor“, cuprinde un studiu in-
troductiv al p\rintelui Macarie,
`n care acesta st\ruie asupra ac-
„discu]ii ostile regimului democrat
popular din R.P.R.“ (temele discu-
tate la Antim au fost: Isihasmul,
Filocalia, Logosul `ntrupat, Rug\-
ciunea inimii…) [i autor de… ver-
suri mistice. Iat\ un fragment de
poezie care a dus la condamnarea
„vinovatului“: „Ca edera spre drep-
tul stejar, a[a-mi `ntind,/ Iisuse,
c\tre tine iubirea-mi arz\toare/ Cu
slabe mreji cutez s\ te cuprind/ {i
orice rug\ciune e o `mbr\]i[are“
(Edera).
Nu putem pretinde c\ ne ima-
gin\m cât a suferit Vasile Voicu-
lescu `n `nchisoare [i dup\ ie[ire,
`n r\gazul scurt care `i mai r\-
m\sese. Consemn\m doar cuvin-
tele adresate fiului s\u, Radu:
„Te conjur s\ nu-mi mai faci nici
o injec]ie care s\-mi `nt\reasc\
inima, altfel s\ [tii c\ te blestem.
Te rog s\-mi faci o injec]ie cu
morfin\, ca s\ adorm [i s\ nu m\
mai scol“. a
tualit\]ii cuvintelor [i istorisirilor
P\rin]ilor, eviden]iind `nrudirea
permanent\ a textelor din secolul
al IV-lea bizantin sau din vechea
Rusie cu cele contemporane.
Partea a IV-a are `n alc\tuire
conferin]e [i interviuri ale p\rin-
telui arhim. Emilianos, stare]ul
M\n\stirii Simonopetra, despre
rolul p\rintelui duhovnicesc `n
via]a bisericii. Corpusul lucr\rii
se `ncheie cu partea a V-a, care
cuprinde o istorisire despre adu-
cerea sfintelor moa[te ale Sfân-
tului Gherman de Alaska `n Gre-
cia, precum [i primele dou\ cu-
vânt\ri `n cinstea acestuia.
Firul ro[u al c\r]ii dezvolt\ i-
deea gândirii sobornice[ti a p\-
rin]ilor, eviden]iindu-se faptul c\
dac\ realit\]i cum ar fi: `mp\r\]ia
cerurilor, `ngerii, sfin]ii [i minu-
nile reprezint\ o lume `ndep\rta-
t\ de societatea contemporan\,
secularizat\, pentru p\rin]ii ato-
ni]i, aceast\ dimensiune a exis-
ten]ei constituie preocuparea lor
zilnic\, fiind mai real\ chiar de-
cât `ns\[i via]a material\.
Ieromonahul Alexander Golit-
zin ofer\ cititorilor din România o
m\rturie vie a vie]ii monahale din
Athos, subliniind rolul duhovni-
cesc al monahilor pentru `ntreaga
crea]ie: „C\lug\rii de la Athos ne
aduc aminte de natura [i chema-
rea noastr\ de cre[tini. Ei ne rea-
mintesc faptul c\ Biserica, noua
crea]ie, a fost chemat\ din lume
pentru a fi mântuirea lumii. C\-
lug\rii au fost `ntotdeauna [i vor
continua s\ fie con[tiin]a sobor-
niceasc\ a Bisericii, m\rturia vo-
ca]iei ei universale… Este nevoie
de sminteala retragerii ascetice
pentru a se putea surpa idolii cul-
turii contemporane, a[a cum s-a
`ntâmplat [i cu cei ai lumii noas-
tre. Avem nevoie de m\rturia pro-
orocului, de Evanghelia pe care o-
mul purt\tor de duh ne-o veste[te
prin `ns\[i persoana sa. Avem ne-
voie de sfin]i asemenea P\rin]ilor
pe care cititorul `i va `ntâlni `n tex-
tele ce urmeaz\. Ne sunt necesari
acum, a[a cum erau necesari [i la
`nceputul secolului al IV-lea“. a
 S=mb\t\, 1 martie 2008 11
„Nu ap\r\m un drept, un privilegiu, ci dorim s\ fim utili, s\ contribuim, s\
Actualitate afirm\m rolul de culte recunoscute tocmai pentru contribu]ia lor spiritual\,
educa]ional\, social-caritabil\ [i cultural\. Este vorba de a contribui pe baz\
legal\ la via]a societ\]ii române[ti. Noi consider\m c\ o educa]ie f\r\
spiritualitate, care ignor\ dimensiunea spiritual\, religioas\ tocmai la vârsta
fr\mânt\rilor, este una incomplet\.“ (Preafericitul Patriarh Daniel)

Religia r\m=ne disciplin\ obligatorie `n liceu

Reprezenta]ii cultelor religioase din Rom=nia
s-au `nt=lnit ieri la Patriarhie `n vederea
analiz\rii proiectului legii `nv\]\mântului
preuniversitar. ~n cuvântul de deschidere,
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a subliniat
rolul pe care disciplina Religie l-a avut [i `l are
`n societatea româneasc\. Liliana Preoteasa,
director general pentru `nv\]\mântul
preuniversitar `n Ministerul Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului, a declarat: „Vom r\mâne la
formularea care exist\ actualmente `n lege,
astfel `ncât Religia s\ apar\ ca disciplin\
obligatorie `n trunchiul comun pentru
`nv\]\mântul primar, gimnazial [i liceal“.
Sub pre[edin]ia Preafe- reprezentan]i ai cultelor
ricitului P\rinte Daniel, religioase recunoscute `n
Patriarhul Bisericii Orto- România, cu excep]ia cul-
doxe Române, la Palatul tului Martorii lui Iehova.
Patriarhiei din Bucure[ti, Din partea Ministerului E-
s-a desf\[urat ieri, 29 fe- duca]iei, Cercet\rii [i Tine-
bruarie, o consf\tuire a re- retului au fost prezen]i: Li-
prezentan]ilor cultelor reli- liana Preoteasa, director
gioase recunoscute `n Ro- general pentru `nv\]\mânt
mânia, `n vederea analiz\-
preuniversitar, Corina
rii proiectului legii `nv\]\-
mântului preuniversitar. Cherte[, consilier personal
al ministrului, [i Vasile Ti- „Nu ap\r\m un drept, reamintim faptul c\ Religia ]eleag\ ast\zi c\, `n socie- via]a tinerilor, reducând
La acest eveniment, orga- `n [coal\ este o tradi]ie tatea româneasc\, Biseri- efectele negative ale crizei
nizat de Sectorul de ~nv\- mi[, inspector general pen- ci dorim s\ fim utili“
tru disciplina Religie. Mi- româneasc\, `ntrerupt\ cile sau cultele, `n general, contemporane de identita-
]\mânt teologic [i educa]ie doresc un privilegiu, ci do- te [i orientare, propunând
religioas\ al Patriarhiei nisterul Culturii [i Culte- ~n cuvântul de deschide- doar `n timpul comunismu-
rim s\ contribuim, [i con- modele viabile de bun\tate
Române, au participat: PF lor a fost reprezentat de re, Preafericitul Patriarh lui ateu. Dup\ schimb\rile [i sfin]enie. Educa]ia reli-
tribu]ia noastr\ este [i dato-
P\rinte Patriarh Daniel, {tefan Ioni]\, director al Daniel a subliniat rolul pe din 1989, a fost reintrodus\, ria noastr\. Cadrul legal cel gioas\ reprezint\ un factor
PS Ciprian Câmpineanul, Direc]iei Rela]ii Culte, [i care disciplina Religie l-a iar aceasta a reprezentat un mai clar `n aceast\ privin]\ de stabilitate [i de comuni-
Episcop-Vicar Patriarhal, Florinel Frunz\, [ef servi- avut [i `l are `n societatea act de dreptate, o repara]ie este `ns\[i noua Lege a cul- une `n societatea româ-
precum [i [efi de culte [i ciu Asisten]\ ~nv\]\mânt. româneasc\: „Dorim s\ moral\. Nu vrem s\ se `n- telor care, `n art. 7, alin. 1 neasc\, un izvor sfânt [i
prevede: «Statul român re- statornic de inspira]ie pen-
cunoa[te cultelor rolul spiri- tru a ap\ra [i promova i-
„Educa]ia religioas\ reprezint\ un factor tual, educa]ional, social-ca-
ritabil, cultural [i de parte-
dentitatea spiritual\ [i
demnitatea persoanei“, a
de stabilitate, de dialog [i de respect reciproc“ neriat social, precum [i sta-
tutul lor de factori ai p\cii
mai spus ~nt=ist\t\torul
BOR.
~n cadrul acestei consf\tuiri, condu- sociale», iar `n art. 7, alin. 2:
c\torii [i reprezentan]ii cultelor reli- «Statul român recunoa[te „Vom r\mâne
gioase recunoscute, prezen]i la `ntâlnire, rolul important al Bisericii la formularea
au redactat un comunicat de pres\ care Ortodoxe Române [i al ce-
exprim\ o pozi]ie comun\ `n leg\tur\ cu lorlalte Biserici [i culte re- care exist\
proiectul de lege discutat: cunoscute `n istoria na]iona- actualmente `n lege“
„~n urma analiz\rii proiectului legii l\ a României [i `n via]a so-
`nv\]\mântului preuniversitar, condu- ~n `ncheiere, P\rintele
ciet\]ii române[ti». De ase- Patriarh a mul]umit tutu-
c\torii [i reprezentan]ii cultelor recu- menea, `n art. 8, alin 1:
noscute `n România consider\ c\ aceas- ror celor care au sus]inut
«Cultele religioase sunt per- campania lansat\ de Patri-
t\ propunere legislativ\ trebuie s\ res-
pecte reperele spirituale [i morale ma- soane juridice de utilitate arhia Român\: „Nu vrem
jore ale societ\]ii, priorit\]ile pe ter- public\»“. liceu f\r\ Dumnezeu!“, a-
men lung [i valorile perene, cu valen]e De asemenea, Preaferi- tât reprezentan]i ai culte-
educa]ionale recunoscute, ]inând sea- cirea Sa a precizat c\ Sta- lor, cât [i ai mass-media.
ma de ceea ce este esen]ial `n tradi]ia tul român, prin lege orga- ~n continuare, Liliana
româneasc\ european\ [i `n dimensi- nic\, recunoa[te cultelor Preoteasa, director general
unea spiritual\ a educa]iei tinerilor din nu numai rolul spiritual, ci pentru `nv\]\mântul pre-
]ara noastr\. [i rolul educa]ional. Dac\
Libertatea este un dar divin [i un universitar `n Ministerul E-
recunoa[te rolul educa]io- duca]iei, Cercet\rii [i Tine-
drept al omului, iar accesul la educa]ia nal, `nseamn\ c\ trebuie
religioas\ trebuie asigurat `n mod retului, referindu-se `n mod
liber, cu sprijinul comunit\]ilor locale, s\ contribuim, s\ fim im- direct la situa]ia disciplinei
respectându-se dorin]a [i dreptul copi- plica]i `n educa]ia tineretu- Religie `n proiectul noii legi
ilor [i al p\rin]ilor acestora. lui. Apoi, se recunoa[te fap- a `nv\]\mântului, a afir-
Educa]ia religioas\ corespunde tul c\ toate cultele oficial mat: „Vom ]ine cont de pro-
principiilor [i obiectivelor psiho-peda- recunoscute sunt de utili- punerile Patriarhiei [i vom
gogice, având `n vedere mai ales rolul tate public\. „Deci nu ap\- r\mâne la formularea care
formativ al orelor de Religie. r\m un drept, un privile- exist\ actualmente `n lege,
Dreptul de a studia Religia `n [coa- giu, ci dorim s\ fim utili, s\ astfel `ncât Religia s\ apar\
l\, câ[tigat prin jertf\ [i rug\ciune `n contribuim, s\ afirm\m ro- ca disciplin\ obligatorie `n
anul providen]ial 1989, este garantat lul de culte recunoscute
prin Constitu]ia României (art. 32. pect reciproc [i de convie]uire armonioa- Participan]ii la aceast\ consf\tuire trunchiul comun pentru `n-
s\ `n societatea româneasc\, con- au luat act cu bucurie c\ reprezentan]ii tocmai pentru contribu]ia v\]\mântul primar, gimna-
alin. 7) [i prin Legea 489/2006 privind
libertatea religioas\ [i regimul general tribuind astfel la reducerea efectelor ne- Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i lor spiritual\, educa]iona- zial [i liceal“.
al cultelor (art. 32. alin. 1). Acest drept gative ale crizei contemporane de iden- Tineretului sus]in men]inerea discipli- l\, social-caritabil\ [i cul- Corina Cherte[ a trans-
fundamental trebuie respectat [i pen- titate [i de orientare [i oferind modele nei Religie ca parte a trunchiului co- tural\. Este vorba de a con- mis din partea ministrului
tru c\ promoveaz\ identitatea cultura- viabile [i sfinte pentru via]a uman\. mun [i la nivel liceal. Sper\m c\ aceas- tribui pe baz\ legal\ la via- Educa]iei, Cristian Adomni-
l\, moral\ [i spiritual\ a cet\]enilor ]\- Orele de Religie sunt necesare for- t\ atitudine pozitiv\ va fi reflectat\ `n ]a societ\]ii române[ti. Noi ]ei, mul]umiri tuturor cul-
rii noastre.“ m\rii tinerilor, oferindu-le - la o vârst\ a forma final\ a proiectului legii `n-v\]\- consider\m c\ o educa]ie telor religioase recunoscute
c\ut\rilor [i `ntreb\rilor - valori perma- mântului preuniversitar.
nente pentru formarea caracterului [i ~n timpul consult\rii, au fost sem- f\r\ spiritualitate, care ig- `n România pentru intere-
O cooperare mai strâns\ personalit\]ii lor. Disciplina Religie tre- nalate [i anumite disfunc]ionalit\]i nor\ dimensiunea spiritu- sul manifestat fa]\ de pro-
buie p\strat\ `n planurile cadru ale `n- privind organizarea [i predarea orei de al\, religioas\ tocmai la iectul pachetului de legi pri-
`ntre cultele religioase v\]\mântului liceal, ca parte a trun- Religie `n [coli. Ca atare, se dore[te o co- vârsta fr\mânt\rilor, este vind `nv\]\mântul, sublini-
recunoscute chiului comun, a[a cum au solicitat foar- operare mai strâns\ `ntre cultele reli- una incomplet\. Din acest ind c\ se va ]ine cont de pro-
[i Ministerul Educa]iei te mul]i profesori, p\rin]i, elevi sau par- gioase recunoscute [i Ministerul Educa- punct de vedere, predarea punerile acestora pentru
teneri sociali, `n cadrul campaniei orga- ]iei, Cercet\rii [i Tineretului.“ (Sectorul Religiei `n [coal\ are va- men]inerea disciplinei Re-
„Educa]ia religioas\ reprezint\ un nizate de Patriarhia Român\, sub gene- teologic-eeduca]ional [i Biroul de pres\ len]e educa]ionale deosebi- ligie `n trunchiul comun.
factor de stabilitate, de dialog, de res- ricul: «Nu vrem liceu f\r\ Dumnezeu!». ale Patriarhiei Române) te, prin rolul ei formativ `n (pr. B. DEDU)
12 S=mb\t\, 1 martie 2008

STUDIU: Un grup de cercet\tori britanici a demonstrat c\ folosirea prea frecvent\

Por]ia a produselor menajere domestice (dezinfectan]i, deodorante ambientale) de c\tre
femeile îns\rcinate sau l\uze afecteaz\ s\n\tatea aparatului respirator al nou-
n\scu]ilor. Conform cercet\torilor, astmul este boala respiratorie cea mai frecvent\
de s\n\tate în rândul copiilor, put=nd fi declan[at\ de folosirea în exces a acestor produse.

ANALIZE MEDICALE Infec]ia cu HIV [i sarcina (25-30%), de aceea, în ]\rile

Glicozuria poate ajuta `n
diagnosticul bolilor hepatice
Glicozuria reprezint\
glucoza `n urin\. ~n mod
normal, urina nu con]ine
glucoz\ care s\ poat\ fi do-
zat\ cantitativ prin metode
obi[nuite, dac\ valorile
glicemiei nu dep\[esc capa-
citatea maxim\ de reab-
sorbi]ie tubular\ a glucozei
(Tmax < 178 mg). Prin pro-
cedee specifice, se poate fa-
ce o determinare cantitati-
v\ [i se accept\ c\ o canti-
tate normal\ de glucoz\ `n
urin\ este de 50 mg `n 24
de ore.
~n urin\ pot ap\rea glu-
cidele, ca urmare a tipului
de alimenta]ie, dar [i ca ur-
mare a unor st\ri fiziologie
(de exemplu lactoza `n sar-
cin\, `n ultimul trimestru
de sarcin\ sau la copiii dis-
trofici). Fructoza poate s\
apar\ `n urin\ dup\ con-
DIC}IONAR MEDICAL
a Astm - boal\ cauzat\
de o sensibilizare a mucoasei
bron[ice fa]\ de anumi]i
agen]i externi. Criza de
astm se manifest\ printr-o
nevoie acut\ de aer, res-
pira]ie [uierat\, buze vinete,
extremit\]i reci, transpira]ie
abundent\, tuse seac\ [i vio-
lent\, expectora]ie groas\;
a Astm bron[ic - con-
di]ie patologic\ caracteri-
zat\ prin dificultatea de a
respira, cauzat\ de infla-
ma]ia bron[ic\ cronic\, hi-
persecre]ia de mucus `n
bronhii [i de spasmul mus-
culaturii bron[ice;
a Astringent - (despre o
substan]\) proprietate de
vasoconstric]ie, contractare
sau uscare (diminuare a
secre]iilor) a ]esuturilor;
a Astrocitom pilocitic -
tumor\ care se formeaz\ `n
celulele cerebrale numite
astrocite. Tumora se dez-
volt\ `ncet [i, foarte rar, se
r\sp=nde[te `n ]esuturile
din jur. De obicei, se poate
trata cu succes;
a Ataxie - imposibilitate
sumul de fructe, `n defectele
enzimatice ale diabetului
sever.
Dac\ testele indic\ pre-
zen]a glucozei `n urin\ [i
aceste valori se coreleaz\ [i
cu o cre[tere peste normal a
glicemiei, atunci diagnos-
ticul este orientat c\tre un
diabet zaharat. Prezen]a de
glucoz\ doar `n urin\, cu
valori normale ale glicemi-
ei, semnific\ un diabet re-
nal. Dac\ prezen]a glucozei
se coreleaz\ cu cea a amino-
acizilor, atunci diagnosticul
se orienteaz\ c\tre exis-
ten]a unor boli ale tubilor
nefronului, cauzate, cel mai
probabil, de deficit enzi-
matic. De asemenea, sunt
de luat `n calcul afec]iunile
hepatice. (Rubric\ realizat\
cu sprijinul laboratorului
culare `n cursul mi[c\rilor
(apar mi[c\ri imprecise, ez-
itante); apare `n leziuni
cerebeloase sau ale m\du-
vei spin\rii;
a Atelectazie - absen]a
a aerului `ntr-o zon\ sau `n
tot pl\m=nul, cauzat\ de
obstruc]ia bronhiei afer-
ente zonei, urmat\ de co-
labarea alveolelor pulmo-
nare;
a Ateromatoza - form\
de arterioscleroz\, carac-
terizat\ de prezen]a de de-
pozite de lipide `n pere]ii
vaselor sanguine;
a Ateroscleroza - depu-
nere, `n pere]ii arterelor, a
colesterolului [i gr\similor
prezente `n cantit\]i exce-
sive `n s=nge. Cu timpul, `n
aceste depozite se depune [i
calciu, se formeaz\ un ]esut
fibros [i se constituie a[a-
numitele pl\ci ateroma-
toase. Ele st=njenesc din ce
`n ce mai mult circula]ia li-
ber\ a s=ngelui prin artera
afectat\. Ateroscleroza st\
la baza apari]iei majorit\]ii
de dr. Ecaterina
DALAS
HIV sau virusul imunode-
ficientei umane, descoperit
`n 1981, este factorul etio-
logic al sindromului imuno-
deficien]ei dob=ndite (SIDA).
Virusul inoculat, infecteaz\
celulele sistemului imunitar,
în special limfocitele T CD4^
sau limfocitele T helper.
HIV este capabil s\-[i
sintetizeze propria informa-
]ie genetic\ sub o form\ ce
se poate `ncorpora în geno-
mul celulei gazd\, persis-
t=nd aici în stare latent\,
sau determin=nd distruc]ia
celulelor în urma replic\rii
particulelor virale care,
odat\ eliberate, vor infecta
alte limfocite CD4^, deter-
min=nd distrugerea trep-
tat\ [i progresiv\ a sis-
temului imunitar al gazdei.
Bolnavii sunt contagio[i
prin s=nge, prin secre]ii
sexuale, transplacentar [i
prin laptele matern.
C\ile de transmitere sunt:
- parenteral\ (transfuzii
de s=nge, injec]ii cu ace con-
taminate, interven]ii chi-
rurgicale [i manevre medi-
cale cu materiale [i instru-
HIV sau virusul imunodeficien]ei umane,
descoperit `n 1981, este factorul etiologic
al sindromului imunodeficien]ei dob=ndite
(SIDA). Virusul inoculat infecteaz\ celulele
sistemului imunitar, în special limfocitele
T CD4^ sau limfocitele T helper.
mente contaminate, trata-
mente stomatologice cu in-
strumentar neprelucrat [i
nesterilizat corect, mani-
chiur\, pedichiur\ efec-
tuat\ cu instrumente ne-
sterilizate);
- sexual\ (hetero sau ho-
mosexual\, riscul de trans-
mitere fiind mai mare de la
b\rbat infectat la femeie
dec=t de la femeie infectat\
la b\rbat);
- calea materno-fetal\ (se
poate produce în timpul
sarcinii, în timpul na[terii,
sau post-partum).
Gravidele cu HIV au
nevoie de tratament
antiretroviral
Este foarte important ca
în cadrul consulta]iei pre-
natale s\ se fac\, de rutin\,
testarea pentru anticorpi
HIV1 [i 2 . Gravidele depis-
tate HIV pozitiv necesit\
supraveghere [i tratament
antiretroviral, precum [i
m\suri profilactice în vede-
rea evit\rii contamin\rii
nou-n\scutului. Riscul de
transmitere materno-fetal\
este cu at=t mai mare, cu
c=t viremia este mai mare
(prezen]a a peste 100.000
de copii ARN-HIV/ml este
considerat\ cu risc major de
transmitere la f\t, nece-
sit=nd tratament cu azitro-
micin\ pe tot parcursul sar-
cinii, travaliului [i na[terii).
Cu c=t num\rul de limfocite
CD4^ este mai sc\zut [i
stadiul clinic al infec]iei
este mai avansat, cu at=t
riscul de transmitere a bolii
de la mam\ la f\t este mai
mare. Tratamentul cu az-
itromicin\ în timpul sar-
cinii previne infectarea ce-
lulelor placentare, inhib\
replicarea viral\, reduce în-
c\rcarea viral\, diminu=n-
du-se riscul de transmitere
vertical\ (materno-fetal\) a
bolii.
M\suri profilactice
M\surile de profilaxie în
timpul sarcinii, travaliului
[i na[terii sunt:
- evitarea manevrelor ob-
stetricale invazive (forceps,
electrozi implanta]i în scal-
pul fetal, amnioscopie, am-
niocentez\);
- dezinfec]ia filierei
pelvigenitale cu substan]e
virulicide, cezariana (exist\
studii care arat\ c\ nu e-
xist\ o sc\dere semnificati-
v\ a riscului de transmitere
în cazul na[terii prin ceza-
rian\, totu[i, infec]ioni[ti
din Ia[i recomand\ aceast\
cale de na[tere, conside-
r=nd c\ transmiterea viru-
sului este favorizat\ de con-
trac]iile uterine din trava-
liu). ~n timpul na[terii, co-
pilul vine în contact cu
s=ngele [i secre]iile genitale
infectate ale mamei, iar
dup\ ruperea membranelor,
transmiterea se poate produ-
ce [i ascendent, prin infec-
tarea lichidului amniotic.
Dup\ na[tere, exist\ ris-
dezvoltate, în care exist\
posibilitatea material\ a a-
limenta]iei artificiale, este
contraindicat\ al\ptarea
copiilor n\scu]i din mame
HIV pozitive.
La femeia HIV pozitiv\,
sarcina gr\be[te evolu]ia
c\tre boala propriu-zis\,
SIDA, mai ales dup\ na[te-
re. De asemenea, infec]ia
HIV cre[te riscul complica-
]iilor la na[tere: prematuri-
tate, mortalitate infantil\
perinatal\, infec]ii materne
puerperale, infec]ii materne
transmise f\tului [i nou-
n\scutului (herpes, cytome-
galovirus).
Bebelu[ul poate fi
diagnosticat
cu SIDA `n primele
18 luni de via]\
În func]ie de precocitatea
cu care s-a produs transmi-
terea materno-fetal\ a infec-
]iei se pot produce forme de
boal\ rapid evolutiv\ la nou-
n\scut [i sugar, cu deces
precoce în primii ani de via]\
sau, dac\ contaminarea s-a
f\cut mai t=rziu, copilul face
o form\ lent progresiv\ ase-
m\n\toare adultului.
Stabilirea diagnosticului
de infec]ie HIV la copil este
posibil\ în primele 18 luni
de via]\ doar cu deter-
minarea viremiei prin teh-
nici moleculare sau prin
culturi virale, tehnici scum-
pe [i cu accesibilitate re-
dus\. Testele uzuale tip
ELISA [i Western blot nu
au relevan]\, deoarece evi-
den]iaz\ anticorpii anti-
HIV care sunt oricum pre-
zen]i la ace[ti copii, fiind
primi]i transplacentar de la
mam\, chiar în condi]iile
unui nou-n\scut necon-
taminat.
Tratamentul cu antivi-
rale al gravidelor HIV pozi-
tive, c=t [i m\surile profi-
lactice din care am enumer-
ate doar c=teva au amelio-
rat mult prognosticul copi-
ilor n\scu]i din mame infec-
tate. Condi]ia esen]ial\ este
buna cooperare a gravidelor
în ce prive[te consulta]ia
prenatal\ [i analizele obli-
gatorii în sarcin\.
* DR. ECATERINA DALAS ESTE MEDIC

de a coordona grupele mus- bolilor cardiovasculare. a cul contamin\rii nou-n\s- SPECIALIST OBSTETRIC|-GINECOLOGIE, COORDO-
NATORUL AMBULATORIULUI DE SPECIALITATE
cutului prin laptele matern MATERNIT|}II „CUZA-VOD|“ IA{I
AL

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 1 martie 2008 13
START EZITANT: Na]ionala de futsal a Rom=niei a `nceput cu st=ngul turneul
Sport de calificare la Cupa Mondial\ din Brazilia 2008, dup\ ce a terminat la
egalitate, 3-3 (2-0), joi seara, la Buz\u, `n Sala Sporturilor „Romeo Iamandi“.
Golurile au fost marcate de {ot=rc\ (6), Molomf\lean (18), Matei (26),
respectiv Kuzne]ov (23), Cernik (30) [i Savin]ov (31). ~n primul meci al zilei,
Belgia a `nvins Muntenegrul cu 8-3 (4-2).

Din Champions League, la retrogradare PE SCURT

Fostul stelist Dorel Zaha-
ria (foto) a semnat un con-
tract pe doi ani [i jum\tate cu
FCM UTA, echip\ la care ar
putea debuta chiar ast\zi, `n
partida pe care „B\tr=na
Doamn\“ o va disputa la Cluj,
cu Universitatea.
Cump\rat de Steaua, `n
urm\ cu jum\tate de an, de la
Gloria Bistri]a, `n schimbul a
500.000 de euro, Zaharia a
fost trimis de Gigi Becali la
echipa a doua, chiar dac\ a
avut un sezon destul de bun `n
tricoul ro[-albastru.
E[u=nd `n tentativa de a
se transfera la o echip\ din
China, el a semnat acum pen-
tru UTA, pentru aproximativ
200.000 de euro, dup\ ce `n
prealabil cochetase cu ideea
unui transfer la FC Vaslui.
~n v=rst\ de 30 de ani,
Dorel Zaharia a fost cump\-
rat definitiv de c\tre UTA,
aceasta fiind de altfel sin-
gura variant\ agreat\ de
conduc\torii echipei din
Ghencea. Durata contractu-
lui este de doi ani [i jum\-
tate, `ns\ el a prev\zut `n
contract, drept clauz\ de re-
ziliere, posibilitatea de a p\-
r\si Aradul, `n cazul nedorit
`n care UTA ar retrograda `n
Liga a II-a.
„~ncerc\m s\ `l legitim\m
c=t mai repede, chiar pentru
meciul de ast\zi, dac\ se
poate, fiindc\ avem nevoie de
un juc\tor ca Zaharia“, a pre-
cizat ofi]erul de pres\ al FCM
UTA, Marius Mitran.
Fotbalistul a evoluat `n
Liga I pentru Farul Constan-
]a, Gloria Bistri]a [i Steaua
Bucure[ti, a `nscris 12 goluri,
din care 11 numai `n sezonul
2006-2007, pentru echipa
pregatit\ de Ioan Ovidiu
Sab\u. a
Gallovits [i C`rstea
au ratat [ansa
de a fi adversare
`n Mexic
Juc\toarele rom=ne de tenis
Edina Gallovits [i Sorana
C`rstea au fost `nvinse `n
sferturile de final\ ale
turneului WTA de la
Acapulco (Mexic), dotat cu
premii totale de 180.000 de
dolari. Gallovits, cap de serie

Meciul returului nr. 8, a fost eliminat\ de

principala favorit\, italianca
Flavia Pennetta, care s-a im-
pus `n dou\ seturi, cu 7-6 (7-
a Partida de m=ine sear\ dintre Steaua [i 4), 6-1, `n vreme ce C`rstea a
CFR Cluj poate l\muri `ntr-o mare m\sur\ fost `ntrecut\ de Kaia Kanepi
(Estonia/N. 7), `n trei seturi,
lupta pentru titlu a Steaua ia `n calcul doar cu 6-2, 4-6, 7-6 (8-6). Dac\ ar
fi trecut de aceast\ faz\,
victoria, clujenii r\m=n favori]i la titlu chiar Gallovits [i C`rstea ar fi fost
[i cu un punct a Rund\ plin\ de meciuri adversare `n semifinale.
Pentru faptul c\ au ajuns `n
de [ase puncte a sferturi la simplu, Gallovits [i
Dac\ arunc\m o privire ~n cazul unei victorii, C`rstea vor fi recompensate
pe tabloul etapei a XXI-a, feroviarii clujeni vor lua cu c=te 4.245 dolari [i 35
puncte WTA. ~n alte meciuri
observ\m c\ absolut toate un avas aproape imposibil din sferturi, Alizé Cornet
partidele au implica]ii de- de remontat, dar nici `n (Fran]a/N. 2) a dispus de
osebite, at=t `n partea su- cazul unui e[ec nu se poate Maria Korit]eva (Ucraina), cu
perioar\ a clasamentului, spune c\ au pierdut titlul. 6-4, 6-0, iar Jill Craybas
c=t [i la polul opus. A- Partid\ foarte importan- (SUA) s-a impus `n fa]a Ivetei
proape toate meciurile sunt t\ pentru Cupa UEFA [i la Benesova (Cehia), cu 6-4, 6-1.
de [ase puncte, `n sensul `n Timi[oara, `ntre Poli [i Uni-
care oponentele au acela[i rea, dar [i la Bistri]a, `ntre „Stejarii“ cei tineri
obiectiv, fie cupele eu- Gloria [i FC Vaslui, toate
ropene, fie evitarea retro- cele patru forma]ii av=nd se preg\tesc
grad\rii, iar victoriile di- [anse mai mari sau mai mici pentru Europenele
recte sunt foarte impor- de a prinde cupele europene. Golgheterul clujenilor, Christian Fabbiani, din Italia
tante. Iar cum „directele“ conteaz\ a promis un gol `n poarta Stelei
De departe, meciul run- foarte mult, a[a cum am mai Nu peste mult timp, mai pre-
dei, [i poate al returului, spus, partidele acestei etape uri `n care se `nt=lnesc ul- cis pe 16 martie, `n Italia vor
este cel din Ghencea, din- pot c=nt\ri decisiv. timele nou\ forma]ii, un lu- Clasament debuta Campionatele
tre Steaua [i CFR Cluj. Trec=nd `n zona retro- cru mai rar `nt=lnit `ntr-o 1. CFR Cluj 20 15 4 1 36-13 49p (^16) Europene de rugby, pentru
Aici lucrurile sunt clare. grad\rii, [i acolo avem etap\. Amintind faptul c\ juc\torii sub 18 ani. Printre
2. Rapid 20 12 5 3 33-16 41p (^11) participante va fi [i echipa
Dac\ oaspe]ii se pot mul- destule meciuri de [ase Poli Ia[i a reu[it o ascensi-
une de patru locuri, dup\ 3. Urziceni 20 11 6 3 25-14 39p (^6) Rom=niei, care `ncepe de
]umi [i cu un punct pentru puncte. „Lanterna“ „U“ Cluj ast\zi cantonamentul de
a r\m=ne deta[a]i `n frun- prime[te replica ar\denilor victoria din etapa trecut\ 4. Timi[oara 20 11 5 4 40-28 38p (^11) preg\tire pentru aceast\
tea clasamentului, Steaua de la UTA, Craiova pe cea a cu Steaua, dar [i ]in=nd 5. Steaua 20 11 5 4 21-12 38p (^8) competi]ie. Tinerii juc\tori
nu-[i poate permite nici un Pandurilor, Buz\u joac\ cu cont de diferen]a mic\ de convoca]i sunt astepta]i la
pas gre[it, dac\ vrea s\ Poli Ia[i, iar asear\ Ceah- puncte ce separ\ ultimele 6. Dinamo 20 10 5 5 32-19 35p (^5) ora 10:00 la sediul FR Rugby
mai spere la locul I sau cel l\ul a evoluat pe teren pro- nou\ forma]ii, fiecare punct 7. FC Vaslui 20 9 7 4 32-20 34p (^4) pentru a merge la Snagov,
mult la locul secund. priu cu Farul. Patru meci- poate fi decisiv. (N.P.) 8. Bistri]a 20 8 4 8 24-28 28p (^1)
acolo unde se vor antrena
p=n\ pe 13 martie, cu o zi
9. O]elul 20 8 2 10 29-38 26p (-1) `nainte de plecarea spre
Programul etapei a XXI-a: Gloria Buz\u - Poli Ia[i (ora 14:45,
10. Poli Ia[i 20 6 4 10 22-27 22p (-11)
Italia. P=n\ atunci vor mai fi
Telesport; 0-3) [i dou\ meciuri de preg\tire,
Ast\zi, 1 martie O]elul - Rapid (ora 15:30, Na]ional 11. Buz\u 20 6 4 10 21-34 22p (-8) cu Metrorex Bucure[ti, pe 6 [i
Gloria Bistri]a - FC Vaslui (ora TV; 2-4) 9 martie, pe stadionul „Arcul
13:30, Na]ional TV; `n tur 0-2) 12. Ceahl\ul 20 6 2 12 20-28 20p (-10) de Triumf“ din Capital\.
Steaua - CFR Cluj (ora 20:30, Kanal 13. Craiova 20 6 2 12 20-29 20p (-10) Competi]ia din Italia are loc
Universitatea Cluj - UTA (ora 15:30,
Telesport; 1-1) D; 0-0) `n intervalul 16-22 martie,
Luni, 3 martie 14. Mioveni 20 5 5 10 18-27 20p (-7)
Dacia Mioveni - Dinamo (ora 20:45, meciurile din sferturile de fi-
Antena 1; 1-1) Poli Timi[oara - Unirea Urziceni (ora 15. UTA 20 4 6 10 17-25 18p (-12) nal\ fiind Fran]a - Spania,
M=ine, 2 martie 20:30, Kanal D; 1-4) 16. Farul 20 4 6 10 11-23 18p (-15) Irlanda - Rusia, Anglia - Geor-
Partida Ceahl\ul - Farul s-a dispu- gia [i Italia - Rom=nia. Vor
Universitatea Craiova - Pandurii 17. Pandurii 20 3 6 11 20-30 15p (-18) urma apoi partidele din semi-
(ora 14:00, TVR 1; 0-2) tat ieri, dup\ `nchiderea edi]iei. finale (locurile 1-4 [i 5-8) [i fi-
18. „U“ Cluj 20 2 8 10 23-33 14p (-13)
nalele de clasament. (D.T.)

Baschet de „M\r]i[or“ `n Clujenii sper\ la event Olandezul Advocaat,

campionatele Rom=niei CFR Cluj s-a calificat greu `n st=ng\ [i a [utat la col]ul lung, `n- suspendat trei
Timp de trei zile, pe 1, 2 [i 3 martie, prima lig\
semifinalele Cupei Rom=niei-
Timi[oreana la fotbal, joi seara,
ving=ndu-l pe Nae. Bra[ovenii au
presat apoi, dar CFR s-a ap\rat
meciuri de UEFA
masculin\ [i respectiv feminin\ de baschet din c=nd a `nvins pe FC Bra[ov, li- exact [i a ob]inut calificarea. Antrenorul echipei Zanit
Rom=nia programeaz\ partidele rundei cu nr. 20 (la derul Seriei I din Liga a II-a, ~n cel\lalt sfert de final\ al Sankt-Petersburg, Dick
b\ie]i) [i 18 (la fete). Meciurile sunt programate pe dup\ prelungiri, cu scorul de 1-0 zilei de joi, Pandurii Tg Jiu [i Advocaat, a fost suspendat
parcursul a trei zile la „indica]ia“ postului Te- (0-0, 0-0). Unicul gol al `nt=lnirii Gloria Buz\u au terminat la trei meciuri de c\tre instan]a
lesport, care va transmite `n direct, trei partide a fost marcat de argentinianul egalitate dup\ 90 de minute [i de control [i disciplin\ a
diferite `n trei zile diferite, dou\ din cadrul Diviziei Ruiz, aflat la prima reu[it\ pen- prelungiri, 0-0, astfel c\ s-a tre- Uniunii Europene de Fotbal
A masculine (ast\zi [i m=ine) [i una din `ntrecerea tru ardeleni. cut la executarea loviturilor de „pentru grave abateri de la
feminin\ (luni). ~n competi]ia b\ie]ilor, marele conduita sportiv\“, a anun]at
~n semifinalele Cupei, al\turi departajare, pentru a se afla
derby-uri vor fi meciurile forul continental. Tehnicianul
Dinamo Bucure[ti - BC T=rgu Mure[ (ast\zi, ora de CFR Cluj, s-au mai calificat echipa calificat\ `n semifinale.
Dacia Mioveni, Unirea Urziceni Dup\ „loterie“ s-au impus bu- Ioan Andone se afl\ la olandez a fost eliminat de pe
18:30, pe Telesport) [i CSU Atlassib Sibiu - BC- dou\ victorii de primul banca tehnic\ la meciul din
MUS Arge[ Pite[ti (m=ine, tot de la ora 18:30, pe [i Gloria Buz\u. Pentru clujeni zoienii, cu scorul de 3-2.
Telesport). Celelalte jocuri de s=mb\t\ sunt BC este un nou pas spre realizarea Au executat `n ordine lovi- trofeu pe banca CFR-ului man[a a doua a 16-imilor de
eventului, obiectivul echipei din turile de la 11 metri: Filip 0-0 final\ ale Cupei UEFA cu
T=rgovi[te - „U“ Mobitelco Cluj, Rapid Dromeas Bu- Dacia Mioveni - Dinamo 1-0 Villareal, disputat `n Spania.
cure[ti - BC Râmnicu Vâlcea, CSU Municipal Cua- acest sezon. (ratare - peste poart\), Fl. (0-0)
dripol Bra[ov - Gaz Metan Media[, CSM Leonardo Prima repriz\ a fost una St=ng\ 1-0 (gol), Fl. Tudose 1-1 Suspendarea se aplic\ pentru
A marcat: Robert Neagoe ‘56, cele dou\ meciuri din 8-imile
Oradea - CSU Asesoft Ploie[ti [i CS Otopeni – Elba echilibrat\, cu pu]ine faze de (gol), D. Orac 1-1 (ratare - bar\ penalty
Timi[oara. ~n etapa a XVIII-a din liga feminin\, poart\, jocul continu=nd pe ace- transversal\), Simion 1-2 (gol), de final\, cu Olympique
Unirea Urziceni - Rapid
ast\zi se disput\ partidele ICIM Arad - CS Unirea lea[i coordonate [i dup\ pauz\, Cardoso 1-2 (ratare - ap\r\ Marseille, programate pe 6 [i
Bucure[ti 1-0 (0-0)
Dej, Rapid CFR Marf\ Bucure[ti - Municipal cu bra[ovenii mai insisten]i, do- Minc\), Li]u 1-2 (ratare - pe 12 martie `n Fran]a [i apoi `n
A marcat: Bogdan Mara ‘70
Târgovi[te, CSM „U“ Oradea – „U“ Trustul CRE min=nd chiar meciul `n unele l=ng\ poart\), Wandeir 1-2 CFR Cluj - FC Bra[ov 1-0 (0- Rusia, precum [i pentru un
Cluj, Olimpia Bucure[ti - Sportul Studen]esc momente. Cele dou\ forma]ii s- (ratare - a ap\rat Minc\), {uleap 0, 0-0) alt meci organizat sub tutela
Omnilogic Universul Bucure[ti [i CS{-Liceul Mikes au anihilat reciproc `n timpul 1-2 (ratare - ap\r\ Mingote), A marcat: Diego Ruiz ‘92 UEFA. Advocaat va putea
Kelemen Sf. Gheorghe – Na]ional Politehnica Ia[i. regulamentar. Clujenii au reu[it Anilton 2-2 (gol), Eze 2-3 (gol), Pandurii Tg Jiu - Gloria urm\ri meciul din tribuna
Meciul dintre BC Teleorman Alexandria [i CET s\ marcheze chiar la `nceputul Jessui 2-3 (ratare - peste poart\). Buz\u 0-0, 2-3 dup\ penalty-uri preziden]ial\, dar el nu va
Govora se va disputa luni, pe 3 martie, de la ora prelungirilor, c=nd argentinianul Rezultatele celor patru sfer- Semifinalele vor avea loc pe avea acces la vestiare, tunel
18:30, `n transmisiune direct\ pe Telesport. (D.T.) Ruiz a sc\pat liber pe partea turi de final\ din Cupa Rom=niei: 16 aprilie. (N.P.) sau zona tehnic\, se mai ara-
t\ `n comunicatul UEFA. a
14 S=mb\t\, 1 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
de diminea]\ diminea]\ diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
06.30 Week-end Magazin 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- 09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 11.30-11.55 Atelier biblic (r)
tropolitan\ din Ia[i) 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
politan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 10.40 Universul copil\riei 12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
11.05 România la zi 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
14.05 Atlas biblic 12.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
14.30 Cultural Express 15.30 Biseric\ [i societate 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli- Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
17.05 Lumea de azi tan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 18.15 Mapamond cre[tin 18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
sear\ 19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
20.05 Pagini de folclor românesc sear\
sear\ tante locuri de pelerinaj)
20.30 Dialogurile TRINITAS 20.05 Pagini de folclor românesc
20.05 Pagini de folclor românesc 20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
21.05 Lumini pentru suflet 20.30 Evanghelie [i via]\ 15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.30 Cuvântul care zide[te 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 {coala rug\ciunii 21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 File de istorie 15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile 22.00 Civiliza]ia Muzicii 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
de sear\; Rug\ciuni [i 23.00 Rug\ciunile serii:
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei; de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
00.00-05.00 Armonii de veghe: de Miezonoptic\; Acatistul Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
zilei. 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
`nv\]\torii no[tri (r) 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Atlas biblic (r) 02.00 - Faptele credin]ei (r)
03.00 - Cuvântul care 02.00 - Biseric\ [i societate (r) monumente de art\)
03.00 - File de istorie (r) 03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
zide[te (r) 04.00 - Cuvânt de folos
04.00 - Lumini pentru suflet (r) 05.00 {coala rug\ciunii (r) duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r) 05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
17.00, 19.00, 20.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00. 16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00. Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05 interna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 - Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

s=mb\t\, la TV
TVR 1 TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:00 Desene animate
10:00 Pove[ti din Mediteran\
(Fran]a, 2005)
O serie de c\l\torii de ini]iere
de-a lungul ]\rmurilor M\rii
Mediterane, locuri ce
reprezint\ leag\nul multor
culturi [i civiliza]ii din antichi-
tate [i pân\ `n zilele noastre.
11:00 Rom european
11:30 Provinciali `n România
(2008, ep. 8)
12:00 Green report
12:30 Cartea european\ (talkshow)
13:00 Sfânta planet\ P\mânt
(Angl., 2005, f. s. doc.)
13:30 Dosar NATO
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cerbul de aur: 40 de ani `n
40 de minute (r)
15:10 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment)
17:00 Garantat 100% (show intal)
- Invitat Cristian Pârvulescu
18:00 TeleEnciclopedia (1965) -
* Sigmund Freud
* Ecosisteme - zona Caraibelor
* Picturi celebre
* Viespea uria[\
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Cerbul de aur:
de la alb negru la color
(prima parte)
21:55 Jurnalul TVR
22:10 Cerbul de aur: de la alb ne-
gru la color (partea a doua)
23:45 Bancnota de 20 de dolari
(SUA, 1993, com.) a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Miracole (It., 2007, dram\, r)
08:00 Medalion folcloric (L\utarii)
08:30 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:00 Ora de [tiin]\: `ntreb\ri cu
greutate (Marea Britanie,
2004, prima parte)
10:05 Natur\ [i aventur\ -
Vân\toare pe Grindul Chiliei
10:40 Stele de la Hollywood
11:10 Zoom / 2
11:45 Liber pe contrasens (2007,
talk show)
12:45 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis-
ment)
13:45 D’ale lu’ Mitic\ (rep.) (r)
14:45 ~ntre cer [i p\mânt
15:15 Familii `n impas (2007) (r)
16:00 Lumea de aproape (doc.) (r)
16:30 Autostrada TVR
18:40 Via sacra - Edi]ie special\
20:05 Dreptul la ap\rare (it., 2004,
dram\, ep. 20)
21:00 Campionatul de comedie
(emis. concurs)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Inspectorul Linley (Sezonul
5, ep. 7)
23:30 Studio 54
(SUA, 1998, dram\)
01:15 Whistler (Can.-SUA, 2006,
thrill., r)
02:05 Campionatul de comedie
(emis. concurs) (r)
02:25 Coolmea distrac]iei (divertis-
ment) (r)
03:15 Ora de [tiin]\: `ntreb\ri cu
greutate (r) a
08:35 Atlas
09:00 Asta-i via]a! (Fra., 2004, s.,
Seria a treia, ep. 5, 6)
10:00 Art@.ro
11:00 Dosarul Leonardo da Vinci
(2005, doc.) (r) - Leonardo
[i Prioria din Sion
11:50 Istoria literaturii (r)
12:00 Sankt Petersburg
Periplu cultural-turistic prin 42
dintre cele mai frumoase [i mai
spectaculoase ora[e ale lumii.
12:45 Parol (r)
13:00 Supraomul (r, partea a doua)
13:30 Grani]e (2005, doc.)
14:00 Pâine [i lalele
9 premii David di Donatello
2000 pentru: cel mai bun film,
regie, cea mai bun\ actri]\ `n
rol principal (Licia Maglietta),
cel mai bun actor `n rol secun-
dar (Giuseppe Battison), imag-
ine, scenariu, coloan\ sonor\.
16:00 Dinu Fl\mând, dincolo de
nostalgie, aproape de lucid-
itate
16:30 Lec]ia de privit
16:45 Parol (r)
17:00 Casting la Hollywood (Ger.,
2005, f. doc.)
17:55 Cite[te cu mine! (r)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Excentricii
Prezentator: Anca Sigart\u
19:30 Regizorii (2003, doc.) -
Kevin Smith
20:35 V... de la vizual (2007, di-
vertisment)
21:05 ARTdelenisme (2007, doc.)
21:35 Jane Hall (Ang., ’05, ep. 1) a
07:00 Detectivul (SUA, 2005,
mini-s.) (r)
09:20 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Pira]ii din Penzance (SUA,
1983, aventuri)
12:30 De tot râsul
13:00 {tiri
13:15 Felicia
cu Carmen Moise
14:00 Majoretele
(SUA, 2006, com.)
16:15 Vreau s\ fiu vedet\ (diver-
tisment) (r)
cu Roxana Ionescu [i
Ovidiu Cuncea
18:30 S\pt\mâna financiar\
Prezint\: Gabriela
Vrânceanu-Firea
19:00 Observator
*Sport *Meteo
Observatorul ANTENEI 1 este
construit ca un jurnal de atitu-
dine, `n care subiectele mari,
grave, na]ionale conteaz\ [i nu
sufer\ `n competi]ia cu solu]ia
facil\ a [tirilor sângeroase.
Abordarea [tirilor este mult
mai direct\ decât pân\ acum.
20:45 Fotbal Liga 1: Dacia
Mioveni vs Dinamo
23:00 Pl\cint\ american\ 2
(SUA, 2001, com.)
01:00 Bordelul vampirilor
(SUA, 1996, thrill.) (18)
02:45 Puteri distrug\toare
(SUA-Ger., 2003, ac]iune)
a (SUA-Ceh., 2004, avent.) a
08:00 {tirile ProTV
10:00 Cu un pas `nainte (Rom.,
2007, s) (r)
11:15 Pro Motor (2007, emis.
sport)
12:15 Campionii - Magazin
Champions League
13:00 {tirile ProTV
13:15 Crimele din Midsomer
(Angl., 1997, s) -
Manuscrisul
15:15 Regele ho]ilor
(Lux.-Angl.-Ger., 2006,
avent.)
17:15 Ce se `ntâmpl\, doctore?
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTV
20:30 Arm\ mortal\ 4
(SUA, 1998, ac]iune)
Detectivii Martin Riggs (Mel
Gibson) [i Roger Murtaugh
(Danny Glover) fac din nou
echip\ pentru cel de-al pa-
trulea episod din cariera lor.
Cei doi poli]i[ti nonconformi[ti
s-au `ntâlnit prima dat\ `n
1987, [i din acel moment, au-
dien]ele au s\rit `n aer, direct
propor]ional cu culmile umoru-
lui [i ac]iunii care au transfor-
mat filmul `ntr-un hit in-
terna]ional. Rianne (Traci
Wolfe), fiica lui Murtaugh,
este pe punctul de a-l face pe
acesta bunic, `n timp ce Riggs
va deveni, `n urma rela]iei lui
cu Lorna Cole (Rene Russo),
un agent de afaceri interne, un
t\tic foarte mândru.
23:00 Jugaru Shukaru
23:45 Vacan]\ `n Europa
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s., r)
09:00 ~ngera[ul (Mex., 2000, s)
11:00 Numai iubirea (Rom., 2004,
s., r)
13:30 Medicin\ general\ (It., ’07, s)
15:30 Destine furate (SUA, ’07, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 Pasiune (2007, dram\)
21:30 O iubire ca-n pove[ti
(SUA, 1998, f. rom.)
Danielle este o femeie de-
osebit\, mai ales pentru vre-
murile `n care tr\ie[te. Mai
rar se poate `ntâlni, `n secolul
al XVI-lea o femeie cu o
asemenea pasiune pentru c\r]i
care s\ poat\ oricând repro-
duce pasaje `ntregi din, de ex-
emplu, „Utopia“ lui Sir
Thomas More. ~ns\, pe lâng\
inteligen]\, Danielle se mai
bucur\ [i de o frumuse]e ex-
traordinar\ [i un spirit foarte
libertin, iar toate aceste
calit\]i o vor ajuta s\ câ[tige
inima unui prin], bine`n]eles,
abia dup\ ce `l va lovi cu un
m\r.
00:00 Concert Robbie Williams- A
Close Encounter `n Leeds
01:15 Numai iubirea (rom., 2004,
s, r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 S=mb\t\, 1 martie 2008 15
SEMNE: Pornind de la situa]ia l\ca[elor de cult disp\rute, a celor renovate, dar [i a bisericilor nou
construite, filmul `[i propune s\ `nf\]i[eze o perspectiv\ pastoral\, comunitar\ [i social\ asupra vie]ii
românilor ortodoc[i din Episcopia Covasnei [i Harghitei. Particip\: PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei [i
Harghitei, Gyorgy Istvan, primarul ora[ului Joseni, pr. Claudiu Va[lobanu, Joseni, pr. Ion Bercu, protopop
de Târgu-Secuiesc, pr. Ilie Vasile, Târgu-Secuiesc, pr. {tefan Ni]u, Târgu-Secuiesc, pr. Ion Lupu, Imper,
arhimandrit Emilian Teleceanu, stare]ul M\n\stirii Topli]a. (M=ine, ora 08:30, TVR1)

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA 17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica tului Mare Mucenic Gheorghe. Cetatea de limb\ român\ Israel, ghid local vor-
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“; Mun- Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf. Mihail“ bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, tele Tabor - muntele Schimb\rii la Fa- Servicii neincluse `n pre]:
(func]ie de timpul disponibil).
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, ]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica ortodo- EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Ecate- - tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, x\ „Schimbarea la Fa]\“. Capernaum, rina“. Deplasare pe Muntele Sinai, cu euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tabgha - plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i - mese suplimentare;
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
pe[tilor; Muntele Fericirilor. Ora[ul i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po- - folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
Foto: „NONY“
Tiberias. Yardenit - locul simbolic al runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf. Ma- - tipsuri pentru personalul hotelu-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI Botezului lui Iisus Hristos `n apele carie“, din Valea Natrou; Biblioteca din rilor ce ajut\ la bagaje;
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Iordanului. Ierihon: Biserica ortodox\, Alexandria [i locul vechiului Far; - cheltuieli personale;
„Dudul lui Zaheu“; a[ez\mântul româ- Teatrul roman; Citadela. Cairo, capi- - asigurarea medical\ - obligatorie.
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) nesc de la Ierihon. Hozeva - M\n\sti- tala Egiptului: M\n\stirea „Sf. Marcu“ Documente necesare pentru `nscriere:
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) rea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfân- (mormântul [i moa[tele Sf. Apostol 1. Formular de viz\ (formular tip);
tului Ilie Proorocul, moa[tele Sfântului Marcu); ora[ul vechi; Biserica sus- 2. Recomandare de la preotul paroh
Departament economic: Roxana GRIGORIU Ioan Iacob de la Neam] (Hozevitul). pendat\; cele 3 piramide [i Sfinxul; lab- sau duhovnic (formular tip);
Consilier juridic: Ana MANEA Marea Moart\. Betleem: Biserica Na[-
oratoare de papirus [i parfumuri. 3. Declara]ie personal\ (formular tip);
terii lui Iisus Hristos. Muntele M\slini-
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR, lor: Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~- 4. Fotografie color tip pa[aport;
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 n\l]\rii Domnului, Biserica „Dominus Pre]: 1.100 euro ^ 250 lei 5. Copie dup\ pa[aport (pa[aportul
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Flevit“, Biserica Sfintei Maria Magda- Servicii incluse `n pre]: trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\ 6
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i, luni de la data plec\rii);
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com lena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu
transport avion Bucure[ti-Ben Gurion- 6. Copie dup\ cartea de munc\ avi-
Biserica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris- Bucure[ti, taxe de aeroport, asisten]\ `n zat\ la zi;
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a aeroport la sosire [i plecare, 10 nop]i 7. Adeverin]\ de salariat/stu-
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Gol- cazare la hotel 4*, conform programului, dent/talon de pensie;
ISSN 1841-141X gota [i Sfântul Mormânt. A[e-z\mân- demipensiune (2 mese pe zi - conform 8. Copie dup\ acte de proprietate;
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 tul românesc din Ierusalim. Muntele programului), taxe de intrare la obiec- 9. Pentru minori: declara]ie pa-
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ Sionului: Biserica Adormirii Maicii tivele din program, transport cu autocar rental\ legalizat\.
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Domnului; Foi[orul „Cina cea de Tai- modern cu aer condi]ionat, conform
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n n\“; Mormântul regelui David; Zidul programului, taxa de procesare a actelor telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
curs pentru luna urm\toare. Plângerii. Micul sat Ein Karem, locul pentru asigurarea vizei duble de intrare www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ copil\riei Sf. Ioan Botez\torul. Lida `n Israel, taxa israelian\ de trecere prin Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 (unde Apostolul Petru l-a vindecat pe vama Taba `n Egipt, taxa de viz\ egip- Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ paraliticul Enea) [i mormântul Sfân- tean\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor curtea Catedralei mitropolitane.
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.

Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)

ANUN} UMANITAR
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Feti]a Laura Andreea Be[-
leag\, `n v=rst\ de 6 ani, are
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de nevoie urgent\ de ajutorul
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX semenilor. Diagnosticat\ cu
Sindromul Rett, poate fi
vindecat\ doar printr-o
interven]ie chirurgical\ `n

MOBILIER str\in\tate. Veniturile

modeste ale familiei nu pot
acoperi costurile acestei
interven]ii (35.000$). De
BISERICESC aceea, facem apel de suflet
c\tre toate persoanele care
o pot ajuta financiar.
SCULPTAT Conturile `n care pot fi
dona]i banii sunt:
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\,
la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.)
`n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur. RO82BRDE240SV47267392400
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (pentru lei);
(www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i,
telefon 0232/216693, fax 0232/216694. RO83BRDE240SV71991702400
(pentru USD).
duminic\, la TV
TVR 1 TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 Universul credin]ei
08:30 Semne (2007, rep.) -
Minoritari `n ]ara lor
09:00 Desene animate
*Clubul desenelor animate
10:00 Ghici cine câ[tig\ ?
10:40 ~ntreb\rile lui Vl\du]
11:10 Via]a satului (rep.) - Cine ne
reprezint\ la Bruxelles?
13:00 S\pt\mâna politic\
13:55 File NATO
14:00 Fotbal: Universitatea
Craiova - Pandurii Târgu
Jiu (Meci din Liga I, Etapa
21, `n direct)
16:10 Tezaur folcloric (divertis-
ment) - Pentru tinere]ea
cântecului românesc
17:10 D\nutz SRL (divertisment)
18:45 Tragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
Omologarea Tragerilor Loto
6/49 [i Noroc
20:10 Spioni de elit\
(Angl.-SUA, 2001, polit.)
22:20 Minutul 91 (emis. sport)
23:20 Rapsodie `n roz
(SUA, 1995, com.)
01:00 Secretele sexelor
(Marea Britanie, 2006,
partea a treia)
Ce diferen]e exist\ `ntre
creierul unei femei [i al unui
b\rbat? E adev\rat c\ femeile
sunt mai vorb\re]e, iar
b\rba]ii mai pu]in emo]ionali?
01:55 Jurnalul TVR (r)
02:35 Eu cel de dincolo (r) a
07:00 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis- 10:20 Istoria literaturii (2007, doc.) 07:00 Desene animate: Mumia 08:00 {tirile ProTV din week-end 09:00 ~ngera[ul (Mex., 2000, s)
ment) (r) (r) 08:00 Aventurile tân\rului Hercule 10:15 ~n familie (SUA, 2005, s, 11:00 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
08:00 Dincolo de cântec (2007, di- 10:30 {coala de duminic\ ep. 9) ment, r)
vertisment) - * Simbolul (SUA, 1998, f. s. avent.)
Produc\tor tv Elena Dinu 11:15 Parte de carte 12:15 Al [aptelea cer (SUA, ’96, s)
m\r]i[orului `n tradi]ia popu- 11:00 V... de la vizual (2007, diver- 09:00 C\l\torie `n lumea 12:15 Business Magazin (2007) 13:30 Pasiuni - Danielle Steel
lar\ * M\r]i[oare muzicale tisment, r) legendelor 13:00 {tirile ProTV (SUA, 1993, f. rom.)
08:30 Zestrea românilor (doc.) - 11:30 Istoria aproape (2007, f. 13:15 Te vezi la {tirile ProTv 15:30 Destine furate (SUA, ’07, s)
Poezia nun]ii gorjene[ti (SUA, 2001, avent., prima
doc.) 14:00 Apropo TV (divertisment) 16:30 ~n al nou\lea cer (divertis-
09:00 Ferma - Undeva `n 12:00 New York parte) ment)
„Apropo“ este unul dintre cele
România * Secretul reu[itei Periplu cultural-turistic prin 42 11:00 Sheena (SUA, 2000, f. s. mai folosite cuvinte din vocab- 18:25 Vremea de Acas\
10:00 Pescar hoinar dintre cele mai frumoase [i mai avent.) ularul românilor. Fie ca sunt 18:30 Betty cea urât\ din New
10:30 Uli]a spre Europa (s. com.) spectaculoase ora[e ale lumii. `n ma[in\, la serviciu, acas\, York (SUA, 2006, s) (16)
12:45 Lec]ia de privit (r) 12:00 Lassie (SUA-can., 1997, s. pe strad\ sau pur [i simplu
11:00 Motomagia (2007) aleg un iaurt dintr-un super- 19:30 Pasiune (2007, dram\)
11:30 Autocritica 13:00 Zodiac avent.) market, cu „apropo“ `[i `ncep 21:30 Atât de aproape de cer
12:00 Fotbal: Petrolul Ploie[ti - 13:20 Cite[te cu mine! (r) 13:00 {tiri românii cele mai multe dintre (SUA-Mex., 1995, dr. ro-
CS Otopeni (meci din Liga 13:30 Grani]e (2005, doc.) - discu]ii. Tocmai de aceea, Pro mantic., cu: Keanu Reeves,
Belfast 13:15 La birou (SUA, ’05, s, ep. 5) Tv a n\scocit o emisiune care
a II-a, etapa a 18-a, `n di- s\ se numeasc\ simplu Apropo
Aitana Sánchez-Gijón,
rect) 14:00 La por]ile ceriului (r) 13:45 Benny Hill (Angl., 1969, s) Anthony Quinn)
Tv, care s\ satifac\ cele mai
14:00 H...ora prichindeilor 14:30 Ducesa din Duke Street 14:30 Via]a dup\ lege multe dintre curiozit\]ile tele- Un so] depresiv `i ofer\ aju-
(Angl., 1976, dram\, ep. 3) spectatorilor [i s\ le dea câte- torul unei tinere cu probleme
15:00 Atlas (SUA, ’06, s. politist, ep. 1) `n aceast\ poveste romantic\
15:30 Art@.ro (r) va subiecte zdravene de vorbit
15:25 Poft\ bun\! (engl., 1999, f. 15:30 Divertisment: Duminica `n cel pu]in pentru câteva zile. situat\ `n idilica Napa Valley.
s. doc., ep. 39) 16:30 Simetrii De[i se afl\, `n sfâr[it, pe teri-
familie 15:15 B\rba]ii, un r\u necesar toriul SUA, veteranul Paul
16:00 Omul `ntre soft [i moft 17:00 Remix (muz.)
(SUA, 2006, s. com. - Sutton (Keanu Reeves) are
(magazin cult.) 18:00 Memorialul durerii (doc.) - 18:40 7 zile Primul episod, sezonul 1) mari dificult\]i `n a uita recen-
Noaptea de ~nviere `n
16:30 Autostrada TVR Cu: Alessandra Stoicescu 16:15 La Bloc tele orori ale celui de-al II-lea
minele de plumb R\zboi mondial. ~n San Fran-
18:40 Replay 17:00 Piaza rea
18:50 Parol (r) 19:00 Observator cisco, unde debarc\, este a[-
19:05 Polo (2008, emis. sport) - (SUA- Aus., 2001, com.) teptat de so]ia lui, Betty, cu
România - Slovacia 19:00 Pe urmele lui... (doc.) - *Sport *Meteo care s-a c\s\torit pe fug\ `n
David Livingstone 18:55 {tirile Sportive timpul r\zboiului, la doar câte-
20:25 Celebrit\]ile timpului t\u 20:30 Divertis Mall (2007, divertis-
19:30 Best of Béjart (Fran]a, 2005) 19:00 {tirile ProTV va zile dup\ ce s-au cunoscut.
20:35 TVR 2 prezint\! (2007, di- ment) 23:30 ~n al nou\lea cer (divertis-
vertisment) 20:30 Revolta clasicilor 20:30 Uciga[i de schimb
21:00 Cinema Dreaming 21:45 Animat Planet (divertisment) (SUA, 1998, ac]iune) ment, r) a
20:50 Fiara (Marea Britanie, 2000,
Cu: Alexander Armstrong, 21:30 Dincolo de via]\ (Angl., 22:30 Crim\ la Casa Alb\ 22:30 Omul de r\chit\
Steven Alvey, ep. 6) 2005, dram\, ep. 1) (SUA, 1997, thrill.) (Ger.-SUA, 2006, dram\) Legend\:
21:30 Ora de [tiri 22:25 Cite[te cu mine! (r) 00:45 B\rba]ii, un r\u necesar
22:30 Jurnalul cultural 00:30 Mama uciga[\ (SUA, 2006, s. com., r) [tiri
22:30 Roma antic\
(doc.-dram\, Marea 23:00 O crim\ ferpect\ (SUA, 1994, f. sat.) (18) 01:45 A fost prietenul meu film artistic
Britanie, 2006) a (Spa.-It., 2004, com.) a 02:15 Duminica `n familie (r) a (Rom., 1961, a-n) a
 CM
YK

16 S=mb\t\, 1 martie 2008

~n ziua pomenirii Mo[ilor, credincioasele obi[nuiesc s\ ofere poman\ pentru

Documentar sufletul celor pleca]i din lumea aceasta. Spre deosebire de alte zile de
pomenire, de Mo[i, femeile ofer\ oale cu m=ncare. ~n unele zone ale ]\rii, de
sufletul celui adormit se d\ lapte cu orez `n str\chini de lut, iar `n altele,
tradi]ionala coliv\, sarmale, pl\cinte [i piftie. Se p\streaz\ `ns\ regula de a
oferi, `mpreun\ cu produsele, [i vasele `n care sunt puse acestea.

~n s=mb\ta Mo[ilor, invoc\m milostivirea

lui Dumnezeu fa]\ de cei adormi]i
Ast\zi, `n Biserica Ortodox\ sunt dragi. Biserica a ales pentru
pomeni]i cei adormi]i `ntru Domnul. pomenirea mor]ilor ziua de
~n fiecare an, `n s=mb\ta de sâmb\t\, `ntruc=t aceasta este ziua
dinaintea ~nfrico[\toarei Judec\]i, `n care Hristos a s\l\[luit `n
numit\ `n popor „Mo[ii de iarn\“, mormânt [i, dup\ `nv\]\tura
credincio[ii fac milostenie pentru Bisericii noastre, S-a pogorât la iad
sufletele celor pleca]i `n lumea ca s\ vesteasc\, celor ]inu]i `n
ve[niciei. Ast\zi, `n toate bisericile leg\turile mor]ii de mult timp,
se s\vâr[e[te Sfânta Liturghie, izb\virea lor prin moartea [i
urmat\ de slujba Parastasului ~nvierea Sa. Aceast\ s=mb\t\ a
pentru mor]i. De asemenea, slujbe mor]ilor se nume[te „Mo[i“, pentru
de pomenire se oficiaz\ `n aceast\ c\ acum se pomenesc mo[ii [i
zi [i `n cimitire, la mormintele celor str\mo[ii no[tri.
Sâmb\ta Mo[ilor de iar- ciuni, pentru iertarea lor. Sava, decanul [i titularul
n\ face parte din zilele cu Ziua aceasta se mai nu- Catedrei de Liturgic\ a Fa-
slujbe speciale, `n care me[te „Sâmb\ta sufletelor“ cult\]ii de Teologie Or-
sunt pomeni]i cei pleca]i [i are corespondent [i `n todox\ „Dumitru St\ni-
dintre noi, [i arat\ grija de- Biserica Catolic\, care face loae“ din Ia[i.
osebit\ pe care cre[tinii o pomenirea general\ a mor- Biserica a ales pentru
au fa]\ de cei care a[teapt\ ]ilor `nainte de Cr\ciun. ~n pomenirea mor]ilor ziua de
judecata lui Dumnezeu `n alte Biserici Ortodoxe, cum sâmb\t\, `ntruc=t aceasta Laz\r, minune la care to]i lui Dumnezeu, chiar dac\ cel care se bucur\ de bu-
lumea cealalt\, a[a cum cei ar fi `n cea rus\, de exem- este ziua `n care Hristos a oamenii n\d\jduiesc. Prin ea nu se face la biseric\ - catele preg\tite cu mult\
vii a[teapt\ judecata lui plu, pomenirea aceasta de s\l\[luit `n mormânt [i, pomenirea celor adormi]i, trud\ de gospodinele noas-
Dumnezeu aici, pe p\mânt. ob[te se face `n ziua
pentru c\ exist\ obiceiul `n
dup\ `nv\]\tura Bisericii ziua de sâmb\t\ a c\p\tat sate ca, `n ziua de Mo[i, fe- tre s\ pomeneasc\ numele
De aici [i a[ezarea zilei de Sfântului Dimitrie. noastre, S-a pogorât la iad [i o alt\ semnifica]ie: ea a-
pomenire a celor mor]i `n meile, mai ales, s\ `mpart\ celui pentru care s-a adus
ca s\ vesteasc\, celor ]inu]i minte[te de odihna lui diferite ofrande rudelor jertfa respectiv\. De aceea,
sâmb\ta premerg\toare Comemorarea zilei `n leg\turile mor]ii de mult Dumnezeu, Care dup\ ce a
duminicii ~nfrico[\toarei sau s\racilor - nu trebuie atunci când se `mpart aces-
care prefa]eaz\ timp, izb\virea lor prin zidit pe om [i toate cele v\-
Judec\]i din perioada Trio- moartea [i ~nvierea Sa. s\ c\ut\m doar s\ alin\m te ofrande, se pomenesc
~nvierea zute [i nev\zute, `n a [ap- suferin]a celor nevoia[i, ci numele celor adormi]i pen-
dului. Sâmb\ta este ziua `n care tea zi, S-a odihnit. Cuv=n-
Cuvântul „mo[i“ vine de Hristos s-a aflat `n mor- [i s\ le facem via]a mai u- tru care se face pomenire,
CM Pomenirea mor]ilor, la tul „sabat“ `nseamn\ odih- [oar\ [i mai suportabil\. iar cei care primesc, r\s- CM
YK
la „str\mo[i“, [i se refer\ la mânt, dar nu a avut o [e- na celor care au trecut din
YK

to]i `nainta[ii no[tri trecu]i Mo[i, semnific\ faptul c\ Ofranda este `n acela[i pund cu «Dumnezeu s\-i
`ntreaga Biseric\ n\d\jdu- dere pasiv\, ci una activ\, via]a aceasta, iar slujba
la cele ve[nice. Termenul de lucrare pentru cei ador- timp [i o invita]ie la rug\- ierte» sau «Doamne milu-
ie[te c\ Hristos, Cel Care r=nduit\ pentru ziua din ciune a celui care prime[te ie[te-i!», a mai spus pr.
arat\ c\ `n aceast\ zi tre- mi]i. {ederea Domnului s=mb\ta mor]ilor `i cu-
buie s\ ne amintim de to]i vine ca Judec\tor al celor jertfa, este o invita]ie ca, prof. Viorel Sava. a
vii [i al celor mor]i, va face nostru Iisus Hristos `n prinde pe to]i mor]ii care
`nainta[ii no[tri, p\rin]i, mormânt, `n ziua de sâm- au murit `n diferite `mpre-
bunici, str\bunici [i cei di- judecata Sa cu bun\tate [i
cu iubire de oameni. „Prin b\t\, face din mormânt jur\ri, `n accidente, cu Unitatea dintre cei noi `i includem `n acest
naintea lor, pe care nimeni „un pat de odihn\ [i o moarte natural\, `n r\zboi, triunghi al comuniunii.
nu-i mai pomene[te. Acest rug\ciunile din aceast\ zi, vii [i cei mor]i
invoc\m milostivirea lui antecamer\ a ve[niciei“. `n necazuri. Dar, `n mod Ne rug\m Lui Dumnezeu
termen ne duce cu gândul „Ziua de s=mb\t\ comemo- deosebit, sâmb\ta Mo[ilor [i `i chem\m pe sfin]i `n
Dumnezeu [i bun\tatea Sa Pomenirea general\ a
la to]i cei care au murit `n reaz\ evenimentele `nt=m- este ziua de amintire a ajutor, pentru ca ei s\
fa]\ de oameni, dar `n spe- mor]ilor se face `n mod
Vechiul Testament, `n spe- plate `n S=mb\ta Mare, celor care au trecut de la mijloceasc\ pentru cei
cial fa]\ de cei mor]i, pen- special, `n c=teva s=mbete
ran]a mântuirii prin Me- din S\pt\m=na Patimilor, noi [i se odihnesc `n mor- pleca]i dincolo, pentru c\
tru ca judecata lor s\ o s\- de peste an, [i anume `n
sia, dar [i la cei care au dup\ ce M=ntuitorul a fost mânt, a[tept=nd `nvierea. noi nu [tim pentru cine ne
vâr[easc\ prin mult\ `ng\- s=mb\ta de dinaintea du-
murit pe nea[teptate sau pus `n morm=nt (`n Vine- ~n ziua de Mo[i, pe putem ruga [i care dintre
duin]\ fa]\ de p\catele lor, minicii l\satului sec de
nepreg\ti]i prin spoveda- rea Patimilor). S=mb\t\, lâng\ Sfânta Liturghie, la cei pleca]i se pot ruga
f\cute `n timpul vie]ii“, a carne pentru Postul Mare
nie [i `mp\rt\[anie, [i care M=ntuitorul S-a pogor=t cu care se pomenesc to]i cei pentru noi. {tim `ns\ c\
precizat pr. prof. dr. Viorel (Mo[ii de iarn\), `n s=m-
a[teapt\ de la noi rug\- sufletul la iad, a smuls pe- adormi]i, `n biseric\ se fac b\ta de dinaintea dumi- sfin]ii lui Dumnezeu sunt
ce]ile iadului [i a scos pe slujbe speciale de pomenire nicii Pogor=rii Duhului cei care se aliaz\ `n mijlo-
str\mo[ii no[tri, Adam [i E- a mor]ilor, la care to]i cre[- Sf=nt (Mo[ii de var\) [i `n cirea aceasta `mpreun\
va, [i pe to]i drep]ii Ve- tinii ar trebui s\-[i pome- prima s=mb\t\ din luna cu noi, realiz=ndu-se a-
chiului Testament, duc=n- neasc\ p\rin]ii adormi]i, noiembrie (Mo[ii de cest triunghi al comuniu-
du-i `n rai. Deci, ziua aceas- bunicii, fra]ii [i to]i cei din toamn\). La Mo[ii de iar- nii. {i ea este cu at=t mai
ta a biruin]ei, care pre- familia respectiv\. ~n ace- n\, s-a ales sâmb\ta di- important\ cu c=t, de
fa]eaz\ ~nvierea, este come- la[i timp, se aduc la bise- naintea Duminicii ~nfri- fapt, este legat\ de toate
morat\ `n fiecare s=mb\t\, ric\ jertfe, ofrande, care se co[\toarei Judec\]i, pen- celelalte zile de pomenire
c=nd facem pomenirea mor- vor `mp\r]i pentru pome- tru a ar\ta unitatea din- `n care noi ne amintim de
]ilor“, ne-a explicat ~nalt nirea sufletelor adormi]i- tre cei vii [i cei mor]i, ex- cei pleca]i dincolo [i ne
Preasfin]itul Lauren]iu, Mi- lor. „A[adar, se intensific\ primat\ prin aceea[i n\- rug\m pentru ei“, a mai
tropolitul Ardealului. rug\ciunea pentru cei dejde, `n `nvierea [i via]a spus. IPS Mitropolit Lau-
mor]i, pentru ca Dumnezeu ve[nic\. „Exist\ `ns\ do- ren]iu.
Invita]ia la rug\ciune s\ fie bun [i milostiv cu ei. u\ mari pomeniri ale ~n ziua pomenirii Mo-
Biserica ne `nva]\, ca a- mor]ilor: Mo[ii de var\ [i [ilor, credincioasele obi[-
Slujbe de pomenire se oficiaz\ `n aceast\ zi De asemenea, sâmb\ta tunci când facem o ofran- Mo[ii de iarn\, c=nd noi nuiesc s\ ofere poman\
[i `n cimitire, la mormintele celor dragi aminte[te de `nvierea lui d\, c=nd aducem o jertf\ pomenim pe to]i str\mo- pentru sufletul celor ple-
[ii, adic\ comunitatea ca]i din lumea aceasta.
noastr\ pomene[te pe to]i Spre deosebire de alte zile
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ la str\mo[ii pleca]i la Dom- de pomenire, de Mo[i, fe-
nul, `n a[a fel `nc=t, co- meile ofer\ oale cu
„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Elena `n Grecia“ muniunea aceasta cu cei
pleca]i s\ se `mplineasc\.
m=ncare. ~n unele zone
ale ]\rii, de sufletul celui
Perioada 14-24 mai 2008 Noi suntem `ntr-o perma- adormit se d\ lapte cu
Dintre obiective, men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ Izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. nent\ leg\tur\ cu ei. ~i orez `n str\chini de lut,
`n jurul Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i Grigorie Palama). pomenim, `i aducem `n iar `n altele, tradi]ionala
Biserica „Sf. Mc. Paraskevi“), Complexul monahal Pre]: 285 EURO ^ 240 lei. fa]a lui Dumnezeu, c=nd coliv\, sarmale, pl\cinte
Meteora (moa[tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; ne rug\m ca Dumnezeu [i piftie. Se p\streaz\
„Sf. Cuv. David“ (`nchinare la moa[tele Cuv. David, transport cu ferryboat: Glyfa-Arghirocanstron, Pireu- s\-i pomeneasc\, `i spu- `ns\ regula de a oferi,
mormântul fer. stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchi- Eghina, Eghina-Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic de- nem `naintea lui Dumne- `mpreun\ cu produsele, [i
nare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare jun, conform programului la hoteluri de ***, preot `n- zeu [i mijlocim pentru ei. vasele `n care sunt puse
la moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), Atena (viz- so]itor.
itare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitro- De fapt, pe cei adormi]i acestea.
politan\); PARTICIPARE LA SF+NTA LITURGHIE `n Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon: 0232/276907
Atena; Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Ta- sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i,
umaturgul), M-rea „Kato Xenia“ (`nchinare la Brâul Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n incinta Catedralei mitropo- Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Maicii Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, litane. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! [i {tefan M|RCULE}

CM
YK
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Binecuvânta]i 2 martie 2008
Nr. 9 (123) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
stresul [i rutina! 1,50 LEI exemplarul
Via]a simpl\ `nseamn\ s\ 5 LEI abonamentul
depinzi [i s\ te sim]i legat de cât lunar - cu taxele po[tale incluse
mai pu]ine lucruri trec\toare.
Mi-e greu s\ cred c\ mai este www.ziarullumina.ro
posibil a[a ceva `n societatea se- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
colului XXI.
Totu[i, e la `ndemâna oricui
s\ aprecieze simplitatea pe care
deja o are. La ce m\ gândesc?
Tratamente din

PAGINILE 14-15
Tocmai la cele mai des pomenite
„pl\gi“ ale veacului nostru: stre- Cum a luat
sul [i rutina. Ce fleac e stresul [i PAGINA 11 plante pentru
ce râvnit\ devine rutina când
d\ peste noi o nenorocire, oricât fiin]\ statul
de mic\ ar fi ea!
Dac\ am fi one[ti, am recu-
noa[te c\ tr\im `n una din cele
bolile dentare
mai fericite epoci ale istoriei.
Desigur, e loc [i de mai bine; `n-
totdeauna va fi. Academicianul Emilian Popescu:
Spune o vorb\ c\ „nemul]u-
mitorilor Dumnezeu le ia da-
rul“. Dac\ oamenii ar medita
zilnic la acest „dar“ [i cum ar fi
f\r\ el, nu [i-ar mai bate capul
cu nimicuri ca stresul ori rutina.
„M-aam str\duit s\-mmi
PAGINA 3

`ndeplinesc datoriile fa]\ de

Biseric\ [i neamul românesc“
a Pentru cel care reu[e[te s\ p\trund\ dincolo de carapacea dezarmant\ alc\tuit\ din mul]imea de nume
[i date istorice, Bizantinologia devine una dintre cele mai captivante discipline studiate `n Facultatea
de Teologie Ortodox\ a Academicianul Emilian Popescu - „Magistrul“, cum `l numesc nenum\ra]ii s\i
ucenici - este cel mai cunoscut reprezentant al {colii române[ti contemporane de bizantinologie
a „Nimic nu poate s\-]i ofere mai mult\ mul]umire [i `ncredere decât credin]a `n Dumnezeu pe care o
tr\ie[ti tu, dar pe care o recuno[ti [i `n trecutul istoric pe care `l ai la dispozi]ie“ a „O parte din reprezentan]ii
acestei societ\]i civile nu au nici o credin]\, nu cred `n nimic. Sunt exponen]ii standard ai societ\]ii de
consum a c\ror deviz\ este s\ m\nânce, s\ bea, s\ se distreze“ a Citi]i interviul din PAGINILE 8-9

Paza sim]urilor
PAGINA 3
CM CM
YK YK

Valoarea lumii
`n care tr\im
PAGINILE 12-13

Cum se ]inea
Postul Mare
`n satele
din Moldova
PAGINILE 6-7

Filosofia [i
experien]a
mistic\ cre[tin\
PAGINA 3

Cel ce a primit porunca s\-l iubeasc\ pe aproapele ca pe sine `nsu[i e dator, „

„ desigur, s\-l iubeasc\ nu numai `ntr-o zi, ci toat\ via]a. {i cel c\ruia i s-a poruncit
s\ dea fiec\ruia care cere, i se porunce[te aceasta pentru toat\ via]a sa.
Sfântul Simeon Noul Teolog
CM
YK
2 Duminic\, 2 martie 2008
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Se vor `mp\ca vreodat\ religia [i [tiin]a?
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Mul]i istorici ai [tiin]ei `[i ex-
prim\ convingerea c\ religia nu
se va `mp\ca niciodat\ cu [tiin]a
pentru simplul fapt, spun ei, c\
un om de [tiin]\ nu poate fi cu a-
dev\rat [i religios, cel pu]in `n
sensul credin]ei `n Dumnezeu. Ce-
ea ce-i determin\ s\ trag\ o ase-
menea concluzie, spun ei, e c\ re-
ligia nu poate demonstra `n mod
direct adev\rul pe care `l prezin-
t\, cum ar fi existen]a lui Dumne-
zeu, `n vreme ce [tiin]a o poate fa-
ce, supunându-[i ipotezele [i teori-
ile experien]ei concrete. Dac\ o cer-
cetare empiric\ arat\ c\ o ipotez\
[tiin]ific\ e gre[it\, [tiin]a o d\ la
o parte [i caut\ alternative.
De[i sunt con[tien]i de faptul
c\, ast\zi, mul]i credincio[i nu
v\d nici un conflict `ntre religie
[i [tiin]\, [i c\ mul]i dintre ei
sunt recunoscu]i ca fiind foarte
buni oameni de [tiin]\, scepticii
sus]in pe mai departe c\ logica [i
spiritul [tiin]ei ar fi fundamental
incompatibile cu orice form\ de
religie teist\. De pild\, W. Provi-
ne, un istoric al [tiin]ei, afirm\,
nici mai mult nici mai pu]in, c\
„trebuie s\ ne verific\m mintea
`nainte de a intra `n Biseric\“,
dac\ vrem s\ fim, `n acela[i timp,
[i oameni de [tiin]\, [i credincio[i.
Credin]a lui Einstein
~n rândul oamenilor de [tiin]\
care contest\ nu atât religia `n
sine, cât existen]a unui Dumne-
zeu personal, se num\r\ fizicie-
nii Steven Weinberg [i Albert
Einstein. Weinberg afirm\ clar
c\, `n cele din urm\, fizica va
descoperi o „teorie final\“, care
va demonstra c\, `n spatele legi-
lor finale ale naturii nu se afl\
nici un Dumnezeu. Foarte mul]i
oameni de [tiin]\ `i `mp\rt\[esc
p\rerea, dar cel mai important
r\mâne A. Einstein. E adev\rat
c\ Einstein a vorbit mult despre
Dumnezeu [i chiar despre el `n-
su[i, de pe pozi]iile unui om ce se
EDUCA}IE {I VIA}|
De ce nu vorbesc manualele de psihologie despre iertare
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Asupra iert\rii, literatura psi-
hologic\ [i pedagogic\ este foarte
s\r\c\cioas\. Despre ea nu s-a
scris aproape deloc, iar atunci
când este invocat\ se constituie
`ntr-un factor secundar care ar
determina alte conduite „demne“
de interesul [tiin]elor sus-men-
]ionate. Iertarea este `n]eleas\
ca o condi]ie a evit\rii st\rilor
anxioase, care conduce la stabili-
tatea intrapsihic\, la un anumit
confort ce anun]\ o bun\ rela]io-
nare cu alte persoane. ~n psiho-
terapie, ea este recomandat\
pentru vindecarea psihozelor
sau a unor st\ri depresive. De
asemenea, iertarea este amintit\
atunci când se face referire la
uitare, mai mult `n calitate de
stare neutral\, natural\ [i nu ca
o pornire inten]ional\, stabil\ a
fiin]ei umane. Dac\ ar fi s-o „de-
finim“ prin intermediul concep-
telor acestor discipline, am putea
spune c\ iertarea este o conduit\
complex\, de ordin cognitiv, voli-
]ional [i emo]ional, av=nd carac-
ter adaptativ, de „anihilare“ a u-
nor porniri distructive la adresa
altei persoane, de sublimare a
„r\ului“ interior `n ceva inofen-
siv [i stabilizator pentru ca un
Nu trebuie s\ a[tept\m ca fizica sau o alt\ [tiin]\ secular\ s\ rezolve problema
existen]ei unui Dumnezeu personal. ~n ceea ce prive[te fizica, aceasta nici nu include
`n domeniul s\u de cercetare vreo leg\tur\ cu „personalitatea“. Fizica particulelor
ca atare nu are nici o preocupare pentru a descifra istoria uman\, libertatea omului,
socotea „religios“. Dar este lim-
pede: era religios doar `n m\sura
`n care considera c\ universul
ascunde `n permanen]\ un mis-
ter, sau `n sensul c\ trebuie s\
respect\m necondi]ionat anu-
mite valori etice suprapersonale,
care pot conferi un anume sens
vie]ii proprii. Ca [i Weinberg,
Einstein a negat existen]a unui
Dumnezeu personal.
~n mod paradoxal, cele mai ci-
tate cuvinte ale lui Einstein sunt:
„Dumnezeu nu joac\ zaruri cu
Universul“; probabil c\ tocmai
aceste cuvinte i-au determinat pe
mul]i s\-l considere pe savant un
om credincios. Totu[i, analizând
scrierile sale, e evident c\, prin a-
ceste cuvinte, Einstein a dorit doar
s\ sublinieze credin]a sa c\ univer-
sul e guvernat de legi [i c\ este in-
teligibil. ~n nici un caz, n-a dorit
s\-[i exprime credin]a `ntr-un
Dumnezeu personal. Mai mult
decât atât, sus]ine el, credin]a `n-
tr-un Dumnezeu personal ar fi
principala cauz\ a conflictului
dintre [tiin]\ [i religie.
De altfel, nici nu trebuie s\ a[-
tept\m ca fizica sau o alt\ [tiin]\
secular\ s\ rezolve problema e-
xisten]ei unui Dumnezeu perso-
nal. ~n ceea ce prive[te fizica, a-
ceasta nici nu include `n dome-
niul s\u de cercetare vreo leg\tu-
r\ cu „personalitatea“. Fizica par-
ticulelor ca atare nu are nici o
preocupare pentru a descifra isto-
ria uman\, libertatea omului,
problema r\ului sau nuan]ele
personalit\]ii. Toate acestea se a-
fl\ `n afara domeniului s\u de
cercetare [i, `n consecin]\, fizicie-
nii nu-[i bat capul cu ele.
Prin urmare, ar trebui s\ fim
foarte surprin[i, ba chiar deza-
m\gi]i, dac\ o „teorie final\“, ca
cea preconizat\ de S. Weinberg,
ar fi preocupat\ de tot ceea ce `n-
seamn\ inteligen]a, voin]a, sen-
timentele, iubirea, libertatea,
creativitatea [i tot ceea ce ]ine de
persoan\ [i personalitate, ci nu
de descoperirea [i studiul unui
univers „impersonal“. Existen]a
unui Dumnezeu personal e o pro-
blem\ pe care [tiin]a, inclusiv fi-
zica, nu o vor rezolva niciodat\.
subiect s\ intre `ntr-un raport
normal cu altcineva.
Suntem foarte mira]i de fap-
tul c\ o astfel de valoare compor-
tamental\ a fost trecut\ cu vede-
rea de acest cadraj teoretic. Poa-
te [i din cauza complexit\]ii a-
cestei conduite, poate datorit\
„miopiei“ unor constructe teore-
tice care nu „v\d“ decât realit\]i
convenabile (u[or de descris, de
descifrat), dar poate [i datorit\
unor cauze „ideologice“ pentru
c\, vezi Doamne!, [tiin]a nu se
ocup\ de chestiunile „obscure“
(ca s\ nu zic obscurantiste).
Literatura cre[tin\, `n schimb,
a substituit cu brio ceea ce
[tiin]a ar fi putut s\ fac\. {i nu
este singura realitate spiritual\
neglijat\; amintim `n treac\t [i
alte st\ri precum iubirea, ura,
d\ruirea, compasiunea, jertfirea
etc. care s-au „bucurat“ cam de
acela[i tratament.
„Ierta]i-v\ unii pe al]ii“, „nu
l\sa]i s\ apun\ soarele peste
mânia voastr\“, „Tat\, iart\-i,
c\ci nu [tiu ce fac…“, „[i ne iart\
nou\ gre[elile noastre, precum [i
noi iert\m gre[i]ilor no[tri…“ -
iat\ câteva `ndemnuri care ex-
prim\ nu numai una dintre cele
mai importante conduite ale
cre[tinismului, ci [i esen]a aces-
tei valori.
Iertarea ne scoate din condi]ia
uman\ „dec\zut\“ pentru a ne
problema r\ului sau nuan]ele personalit\]ii. Toate acestea se afl\ `n afara
domeniului s\u de cercetare [i, `n consecin]\, fizicienii nu-[i bat capul cu ele.
Cum sprijin\ religia [tiin]a
Exist\ `ns\ [i mul]i oameni de
[tiin]\ [i teologi care merg pe
ideea c\ nu exist\ nici o opozi]ie
`ntre religie [i [tiin]\. Ace[tia ar-
gumenteaz\ c\ fiecare dintre ele
este perfect valabil\, `ns\ doar
`n propria sfer\ de cercetare, bi-
ne delimitat\. Religia [i [tiin]a,
spun ei, sunt dou\ modalit\]i
complet independente de `n]ele-
gere a realit\]ii, astfel `ncât nu
are absolut nici un sens s\ fie
puse `n opozi]ie.
E de la sine `n]eles de ce mul]i
teologi [i oameni de [tiin]\ sunt
atra[i de acest punct de vedere,
deoarece el pare s\ permit\ a se
admite atât descoperirile [tiin]ei,
cât [i adev\rul religios, f\r\ a
avea teama unui posibil antago-
nism. Mai concret, dac\ rolul
[tiin]ei este de a examina lumea
natural\ `n mod empiric, acela al
religiei este de a exprima sensul
absolut care transcende lumea
cunoscut\ `n mod empiric. {ti-
in]a se ocup\ de cum se desf\[oa-
r\ lucrurile `n natur\, `n vreme
ce religia cu de ce exist\ ceva `n
locul a nimic. {tiin]a se ocup\ de
cauze, religia de semnifica]ie.
{tiin]a r\spunde la `ntreb\rile
specifice despre lucr\rile naturii,
`n vreme ce religia se ocup\ de
motivul fundamental al naturii.
{tiin]a e preocupat\ de adev\-
ruri particulare, `n vreme ce reli-
gia e interesat\ s\ explice de ce
trebuie s\ c\ut\m adev\rul.
Exist\ tot mai multe voci care
afirm\ c\, totu[i, religia sprijin\
`ntr-un fel foarte profund `ntre-
gul demers [tiin]ific, `n sensul c\
ea fortific\, `n esen]\, dorin]a
smerit\ de a cunoa[te, valideaz\
chiar impulsul care d\ na[tere
[tiin]ei. Dorin]a dezinteresat\ de
a cunoa[te, din care cre[te [i se
dezvolt\ [tiin]a, de altfel, `[i
g\se[te cea mai profund\ confir-
mare `ntr-o interpretare religioa-
s\ a universului.
Sprijinul pe care religia `l
poate oferi [tiin]ei nu `nseamn\
c\ religia ar oferi oamenilor de
[tiin]\ niscaiva informa]ii despre
univers, de tipul celor pe care [ti-
`n\l]a la una pe care Dumnezeu
ne-o propune pentru a deveni
`ntru asem\nare cu El. „C\ de
ve]i ierta oamenilor gre[elile lor,
ierta-va [i vou\ Tat\l vostru cel
ceresc. Iar de nu ve]i ierta oame-
nilor gre[elile lor, nici Tat\l
vostru nu v\ va ierta gre[elile
voastre“ (Matei VI, 12, 14-15).
Nu este vorba de o simpl\ porun-
c\, cu un caracter ultimativ, ci
de o recomandare pentru a fi ase-
menea Mântuitorului.
Legea „nou\“ vine cu un alt
`n]eles al raport\rii la cel care ne
gre[e[te: „A]i auzit ca s-a zis:
ochi pentru ochi [i dinte pentru
dinte. Eu `ns\ v\ spun vou\: s\
nu sta]i `mpotriva celui r\u... A]i
auzit ca s-a zis: s\ iube[ti pe
aproapele t\u [i s\ ur\[ti pe
vr\jma[ul t\u. Iar Eu zic vou\:
iubi]i pe vr\jma[ii vo[tri, binecu-
vânta]i pe cei ce v\ blestem\,
face]i bine celor ce v\ ur\sc [i ru-
ga]i-v\ pentru cei ce v\ vat\m\
[i v\ prigonesc“ (Matei V, 38-44).
Iertarea `nseamn\ s\ ne recon-
struim persoana `n concordan]\
cu o alt\ zare de valori, punând
`n paranteze egoismele [i infatu-
\rile de tot felul, pentru a-l `n]e-
lege [i ferici pe cel\lalt. Iertarea
este iubirea `n cea mai concret\
prefigurare a ei. Ea presupune o
reconversie a propriei fiin]e pen-
tru a-l accepta pe cel\lalt (bun,
ne-bun, nu mai conteaz\ cum).
in]a le poate ob]ine singur\. Re-
ligia nu are nimic de oferit, de
pild\, `n leg\tur\ cu fizica parti-
culelor sau referitor la codul ge-
netic. Confirmarea pe care o d\
[tiin]ei nu `nseamn\ nici pe de-
parte combinarea sau fuziunea
cu vreo ipotez\ sau teorie [tiin]i-
fic\. Sprijinul pe care ea `l ofer\
[tiin]ei e mult mai adânc.
Teologia medieval\ [i
na[terea [tiin]ei moderne
~ntr-o lucrare a sa, S. Ogden
sesiza faptul c\ religia ar trebui
perceput\ [i ca un fel de „reasi-
gurare“, de re`nc\rcare a `ncre-
derii primare, pe care o putem
pierde uneori pe parcursul vie]ii,
dar mai ales atunci când ne con-
frunt\m cu momente deosebit de
dificile `n via]\. Nu e exclus ca,
cel pu]in unii dintre noi, `n ase-
menea momente, s\ ne pierdem
suportul, „busola“, s\ tr\im anu-
mite experien]e care s\ ne deter-
mine s\ ne `ndoim de sensul e-
xisten]ei [i caracterul inteligibil
al universului. Tocmai aici apare
[i se justific\ rostul religiei: ea ne
ajut\ s\ ne rec\p\t\m speran]a
`n fa]a disper\rii, ea ne ofer\ po-
sibilitatea de a ne rec\p\ta cre-
din]a c\ universul `n care tr\im
nu e o simpl\ absurditate. ~nsu[i
cuvântul Dumnezeu devine un
temei pentru `ncrederea `n noi
`n[ine [i `n lumea `n care tr\im.
Evident, aceasta nu `nseamn\
c\ un om de [tiin]\ trebuie s\ fie
neap\rat un credincios religios.
Nici pe departe gândul de a de-
monstra acest lucru, [tiut fiind
faptul c\ mul]i oameni de [tiin]\,
cunoscu]i `n toat\ lumea, sunt
agnostici sau atei. Avem `ns\
mari rezerve fa]\ de „verdicte fi-
nale“, `n genul celor exprimate
de c\tre Einstein sau Weinberg,
care consider\ c\ o credin]\ `ntr-
un Dumnezeu personal [i pronia-
tor - [i nu „promi]\tor“, a[a cum
frecvent apare `n traducerea ro-
mâneasc\ a lucr\rii profesorului
J. Haught - ar fi incompatibil\
cu [tiin]a. Dimpotriv\, socotim
c\ o credin]\ `ntr-un Dumnezeu
Ea presupune ridicare pe o nou\
treapt\ existen]ial\, prin obnu-
bilarea unor porniri ce ne s\r\-
cesc. Iertarea este o „trambuli-
n\“ subiectiv\ de transgresare a
r\ului, de aureolare pozitiv\ a
lui, de `naintare c\tre pace, re-
g\sire, `mbog\]ire. Este un mod
de a ne descoperi [i a ne `mp\ca
cu noi `n[ine. Este d\rnicie, gen-
erozitate, expansiune, chiar dac\
aceste acte nu se v\d, nu primesc
o expresie exterioar\. Este o sta-
re interioar\ prin care legea di-
vin\ devine o lege personal\. Cu
acest act, supranaturalul coboa-
r\ `n noi [i `n rela]ia cu cel\lalt.
Iertarea presupune o re-na[te-
re axiologic\, o repozi]ionare fa]\
de tine `n raport cu un altul. Nu
`nseamn\ uitare (care este pasi-
v\), ci refacere activ\ a propriu-
lui contur spiritual. Nu asupra
altuia lucr\m (chiar dac\ pe
acesta `l viz\m), ci asupra nou\
`n[ine. Nu se face din conside-
rente de fa]ad\, din polite]e, c\
a[a se cade. Desigur, la iertare
nu ajungem imediat, ci prin mul-
tiple decant\ri, deliber\ri, elibe-
r\ri. Iertarea nu survine dintr-o
dat\, pe nepus\ mas\ ori la co-
mand\. Ea antreneaz\ modul
nostru `ntreg de a fi, cadrajul
valoric interior, istoria existen]ei
de pân\ la un moment dat. Este
supremul examen de voin]\ [i de
re-orientare existen]ial\.
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
personal nu este doar compati-
bil\ cu [tiin]a, ci se constituie
chiar `ntr-un puternic sprijin
pentru ea.
~n vreme ce credin]a necondi-
]ionat\ `n [tiin]\ (scientismul)
conduce la conflictul cu religia,
religia nu se contrapune credin-
]ei care `nt\re[te [tiin]a. Ba mai
mult, religia poate da via]\ cre-
din]ei sau `ncrederii `n realitate,
de care [tiin]a are nevoie pentru
a cerceta universul. ~ntemeind
ordinea natural\ pe ra]ionalita-
tea unui Dumnezeu personal,
monoteismul a preg\tit, `n fond,
gândirea Occidentului, de-a lun-
gul secolelor, pentru acea credin-
]\ `n ordinea natural\ [i coeren-
]a cosmic\ de care oamenii de [ti-
in]\ au nevoie `n demersul lor
[tiin]ific. De pild\, Whitehead
sublinia c\ teologia Evului Me-
diu a reu[it s\ preg\teasc\ `n
mod special con[tiin]a apusean\,
pentru a putea anticipa c\ uni-
versul va fi `n]eles, chiar dac\ nu
pe de deplin, cu ajutorul ra]iunii.
Credin]a `n ordinea naturii, care
a facilitat progresul [tiin]ei, „nu
e altceva decât un bun exemplu
despre o credin]\ mai profund\“
(Al. North Whitehead, Science
and the Modern World). a
Prof. univ. dr.
Constantin Cuco[,
prodecan al Facult\]ii
de Psihologie [i {tiin]e
ale Educa]iei, Universitatea
„Al. I. Cuza“ din Ia[i
Astfel de chem\ri nu concord\
cu „legile“ actuale ale unei socie-
t\]i concuren]iale (translate, de
bun\ seam\, [i `n spa]iul educa-
]ional). Suntem `ndemna]i la tot
pasul s\ intr\m `n competi]ie, s\
ne impunem personalitatea, s\
ie[im `n fa]\. ~nv\]\mântul con-
temporan este construit pe pre-
supozi]iile ne-iert\rii, ale con-
semn\rii, ale sanc]ion\rii, ale
culpabiliz\rii, iar acest lucru nu
conduce decât la o fiin]\ autosu-
ficient\, infatuat\ [i ne-liber\.
{coala ne `nva]\ cum s\ ne im-
punem `n fa]a semenilor [i mai
pu]in `n serviciul lor. Când [i
cum ne poate `nv\]a s\ ([i) ier-
t\m? a
 Duminic\, 2 martie 2008 3
Existen]a personal\, a[a cum `ncepe s\ fie `n]eleas\ [i descris\ `ncepând cu
Opinii veacul al IV-lea, implic\ unicitate, irepetabilitate, identitate absolut\. Aceste carac-
tere sunt valabile [i `n nemaif\cuta vreodat\ raportare la lume pe care o are fiecare
din noi, dar mai cu seam\ `n rela]ia cu Persoana Suprem\, cu Creatorul nostru.
Experien]a aceasta pe care p\rintele Dumitru St\niloae mai potrivit o nume[te ex-
periere, nu este `n vreun fel repetabil\, de[i este menit\ pentru tot omul.

LUMINA DIN CUV+NT
Paza sim]urilor
Paza sim]urilor e grija de
a nu-]i b\ga `n minte, `n
con[tiin]\, lucruri care vin
prin sim]uri [i care pot s\
tulbure a[ezarea min]ii. Un
sfânt din Grecia, care a
tr\it la Sfântul Munte,
Sfântul Nicodim Aghioritul,
a scris o carte intitulat\
„Paza celor cinci sim]uri“, o
carte adresat\ unui epis-
cop, care i-a cerut lucrul
acesta [i `n care el `l `nva]\
pe episcopul respectiv cum
s\-[i p\zeasc\ vederea, au-
zul, mirosul, gustul, pip\i-
tul, `i d\ anumite `ndru-
m\ri, `i spune ce gre[eli
poate s\ fac\ cineva prin
sim]uri. De exemplu, cum
ar fi acum, el nu a avut `n
vedere lucrurile acestea
pentru c\ nu erau pe vre-
mea lui, s\ prive[ti la tele-
vizor sau la cinematograf
lucruri care dup\ aceea, in-
trând `n suflet te urm\resc,
te asupresc, revin ca o ob-
sesie. ~n „Pateric“ se spune
despre un p\rinte tr\itor `n
pustie c\ trei ani de zile a
fost luptat de o imagine a
unei fete arabe care aduna
spice dup\ secer\tori.
~n Filocalie, de fapt, se
spune c\ nu sim]ul e vino-
vat, ci sim]ul este ca o
poart\ prin care ajunge `n
con[tiin]\, ajunge la cre-
ier, la inim\, la sim]ire, o
imagine, o situa]ie care n-
ar fi `n con[tiin]a noastr\
dac\ n-ar fi poarta sim]u-
rilor.
Eu am cunoscut, de ex-
emplu, un cet\]ean, care
nici nu vede, nici nu aude.
E groaznic s\ nu po]i s\
comunici cu un om de
acesta. El de fapt a fost de-
mutizat pân\ la urm\. S-
au ocupat de el mai mul]i
oameni, `n principal o pro-
fesoar\ pe care am avut-o
[i eu [i care aproape c\ nu
putea spune cum, ce
metode a folosit pentru a
intra prin sim]ul pip\itu-
lui `n con[tiinta lui.
Fiecare sim] aduce ceva
ce ]ine de el [i care nu
poate fi `nlocuit de alt
sim]. Noi, când zicem paza
sim]urilor, nu ne gândim
la `nl\turarea sim]urilor,
ci ne gândim la discipli-
narea lor. Avem `n vedere
grija de a introduce `n su-
fletul nostru, `n via]a
noastr\ interioar\, numai
lucruri care sunt pozitive
[i care pot `mbun\t\]i, pot
`mbog\]i via]a sufleteasc\.
Dac\ eu, de exemplu, a-
cum vorbesc, vorbesc a-
vând `n vedere c\ cel care
`mi st\ `n apropiere m\
aude, c\ cei care ascult\
afl\ de la mine lucruri pe
care le pot afla pentru c\
au sim]ul auzului. Eu am
posibilitatea s\ emit cu-
vintele pentru c\ m-a l\sat
Dumnezeu [i ne-a l\sat
Dumnezeu pe to]i care
puteam face aceasta ca s\
putem vorbi. Deci, Dumne-
zeu `nsu[i a avut `n vedere
sim]urile ca mijloace de co-
municare. {i prin aceasta
exist\ posibilitatea ca
omul s\ se `mbog\]easc\.
Deci e un mare dar de la
Dumnezeu s\ ai s\n\toase
toate sim]urile.
Paza sim]urilor nu este
altceva decât o punere `n
rânduial\ a sim]urilor, o
disciplinare, `n a[a fel `n-
cât s\ introducem `n con-
[tiin]a noastr\, `n existen-
]a noastr\ intim\, l\un- Arhimandritul Teofil
tric\, ceea ce putem primi P\r\ian, M\n\stirea
prin sim]uri din afara Brâncoveanu, Sâmb\ta
noastr\. a de Sus - jude]ul Bra[ov

ANTROPOLOGIE CRE{TIN| EDITORIAL

Filosofia [i experien]a mistic\ cre[tin\

de conf. univ.
dr. Dan CHI}OIU
Conturarea `n]elesului filo-
sofiei pentru bizantini, un `n]e-
les radical diferit fa]\ de ceea ce
stabilise clasicismul grec, a por-
nit totu[i de la recunoa[terea
dimensiunii excep]ionale pe
care o dobândiser\ cuvintele `n
actul de conceptualizare s\vâr-
[it de filosofia greac\. Asta a
`nsemnat totodat\ [i o stabilire
a raporturilor `ntre cultura ele-
nist\, mai cu seam\ filosofia
greac\ clasic\, [i noul orizont
cre[tin. O rezolvare ce dovede[-
te o `n]elegere subtil\ a resor-
turilor min]ii umane, mai mult,
a felului `n care experien]a cea
mai `nalt\, pe care ast\zi o nu-
mim „mistic\“, poate fi cu ade-
v\rat atins\.
Literatura patristic\ insist\
mereu asupra unui „echilibru”
adus de prezen]a con[tiin]ei, `n
experien]a cea mai `nalt\, a
cadrelor ra]ionalului (nu `ns\ `n
accep]iunea pe care ra]iunea o
prime[te `n modernitate, ci `n
descrierea filosofiei grece[ti, ca
logos). ~n experien]a pustiei, nu
era validat\ nicicând o expe-
rien]\ ce dovedea o pierdere a
lucidit\]ii. Grigorie de Nyssa u-
tilizeaz\ o distinc]ie ce a[eaz\
raportul `ntre gândul filosofic [i
experierea apofatic\: `ntre exo-
terike philosophia [i esoterike
philosophia. Adic\ `ntre filosofia
dinafar\ [i filosofia din\untru.
A[a cum preciza Steven
Runciman, rolul pe care `l avea
filosofia dinafar\, [i pe un plan
cultural general, `nv\]\tura di-
nafar\, era de a te `nv\]a cum
s\ gânde[ti, nu ce s\ gânde[ti.
Rela]ia bizantinului cu filosofia
Antichit\]ii grece[ti este cel mai
bine descris\ de maniera de
compozi]ie a Stromatelor lui
Clement Alexandrinul (de[i este
un text produs `naintea apa-
ri]iei statului bizantin). Eclec-
tismul de care d\ dovad\ al-
c\tuirea acestei timpurii lucr\ri
este semnul rolului atribuit de
bizantinul de mai târziu fi-
losofiei dinafar\. Nu interesa
atât descoperirea con]inuturilor
autentice ale filosofiei lui Pla-
ton sau Aristotel, cât folosirea
unor concepte [i teme utile `n a-
dâncirea `n]elesurilor doctrinei
cre[tine. Era astfel recunoscut
rolul de formare pe care `l are
instruc]ia clasic\, mai cu sea-
m\ cea `n ale filosofiei. Formare
ce ia mai ales caracterul de pre-
g\tire pentru ceva ce st\ din-
colo de grani]ele acestei instru-
iri.
De[i de multe ori neexplici-
tat, `n spatele acestei pozi-
]ion\ri a rolului instruc]iei cla-
sice grece[ti st\tea un model
antropologic care recuno[tea ca
definitorie `n `n]elegerea omu-
lui dimensiunea sa personal\.
Existen]a personal\, a[a cum
`ncepe s\ fie `n]eleas\ [i de-
scris\ `ncepând cu veacul al IV-
lea, implic\ unicitate, irepeta-
bilitate, identitate absolut\. A-
ceste caractere sunt valabile [i
`n nemaif\cuta vreodat\ rapor-
tare la lume pe care o are fie-
care din noi, dar mai cu seam\
`n rela]ia cu Persoana Supre-
m\, cu Creatorul nostru. Expe-
rien]a aceasta pe care p\rintele
Dumitru St\niloae mai potrivit
o nume[te experiere, nu este `n
vreun fel repetabil\, de[i este
menit\ pentru tot omul. Dar la
experierea aceasta nu se poate
ajunge oricum. Cu o distinc]ie
modern\, putem spune c\ dile-
ma este `ntre autentic [i inau-
tentic, `ntre veritabil [i fals,
`n[el\ciune. De la Pateric `n-
coace abund\ exemplele `n[e-
l\ciunii, cu consecin]ele cele
mai nefaste.
Filosofia dinafar\ a fost ast-
fel socotit\ o necesar\ preg\tire
pentru experien]a dincolo de
orice cadre formale, pentru ex-
perien]a din\untru, calea c\tre
ordonarea [i orientarea pute-
rilor interioare, mai cu seam\ a
celei ra]ionale. Filosofia din\-
untru nu poate fi `n nici un chip
predat\, pentru c\ nu mai are
ca obiect lumea, ci pe Dumneze-
ul personal de care se poate a-
propia tot o persoan\, [i asta
numai `n ceea ce este propriu
persoanei. Ori s-a `n]eles c\ a-
cest caracter de unicitate a per-
soanei se transmite [i expe-
rien]ei pe care aceasta o face `n
fa]a altei persoane. Observ\m
c\ uzan]a termenului filosofie
difer\ mult de accep]iunile pri-
mite `n modernitate. Era poate
mai apropiat\ de ceea ce sta-
bilise elenismul târziu, `n spe-
cial neoplatonismul, `ns\ pân\
la un punct, fiind mai degrab\ o
apropiere formal\ decât una de
con]inut, `ntrucât nicicând pâ-
n\ atunci nu se pusese ca as-
pect hot\râtor `n stabilirea ros-
turilor filosofiei tema persoa-
nei. Doar fenomenologia france-
z\ s-a apropiat de o asemenea
`n]elegere a rosturilor filosofiei
ca [i de o astfel de distinc]ie `n-
tre cele dou\ exers\ri ale sale,
[i este vorba mai precis de
Michel Henry, cu distinc]ia sa
`ntre lume [i via]\, originat\ `n
lectura pe care acesta a f\cut-o
asupra Evangheliei lui Ioan.
Este important de precizat c\
o semnificativ\ parte a ne`n]ele-
gerilor pe care modernii le-au a-
vut `n leg\tur\ cu prezen]a [i
natura exerci]iului filosofic `n
Bizan] au pornit de la lipsa unei
lecturi contextuale a locurilor
`n care termenul filosofie ap\-
rea `n literatura patristic\. La
aceia[i autori patristici, [i une-
ori `n acelea[i texte ale lor, ter-
Dan Chi]oiu
este conferen]iar la
Facultatea de Filosofie
a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ Ia[i
menul filosofie apare `n mod a-
parent ambiguu [i contradicto-
riu. ~n multe pasaje `ntâlnim o
respingere vehement\ a filo-
sofiei, `ns\ `n [i mai multe, `n
mod explicit sau nu, vocabu-
larul [i temele filosofiei sunt
masiv prezente. L\murirea
vine din limpezirea tipului de
referin]\ implicat\ atunci când
filosofia este respins\. Trimite-
rea, `n primele secole bizantine,
aproape f\r\ excep]ie, viza fi-
losofia neoplatonic\. O filosofie
cu preten]ii similare cu cele ale
cre[tinismului, o filosofie care
sus]inea necesitatea ascezei [i a
c\ii mistice a extazului, dar
care considera c\ partea cea
mai `nalt\ a omului, sufletul,
este consubstan]ial\ realit\]ii
celei mai `nalte, care primise
numele de Unu, [i astfel c\ `i
este cu putin]\ prin natura sa
s\ `l cunoasc\ pe Acesta `n con-
templa]ia [i unirea ob]inut\
prin ek-stasis. O filosofie care
considera c\ este propriu min]ii
s\ urce spre sursa [i originea ei,
[i nu primea valoarea oric\rui
fel de Revela]ie ca decisiv\. Era
pus, astfel, demersul min]ii `n
locul mesajului Revela]iei, a-
tunci când se c\uta cale c\tre
Dumnezeu. Fa]\ de acest `n]eles
al filosofiei, reac]ia P\rin]ilor a
fost vehement\. ~n schimb, a[a
cum am spus mai sus, au fost re-
cunoscute putin]ele pe care ter-
menii filosofiei grece[ti i-au avut
`n formularea discursului cre[-
tin, astfel c\ mereu filosofia a
fost implicat\ `n exprimarea ex-
perien]ei cre[tine. a
Binecuvânta]i
stresul [i rutina!
de Nicolae HULPOI
Ora 3 diminea]a, dup\ o zi ex-
tenuant\ de munc\. De fapt, o
„extra-zi“ extenuant\ de munc\.
Te culci, un pic nelini[tit de gân-
dul c\ la ora 8, cel târziu, va tre-
bui s\ fii din nou „drep]i“.
Diminea]a, surpriz\! Nu te
treze[ti la 8, ci la 6:30. Nu pentru
c\ a sunat ceasul, ci pentru c\ un
prieten `]i spune la telefon c\
cineva ]i-a spart ma[ina. ~]i mai
aminte[ti c\ ai dormit doar 3 ore?
Desigur c\ nu! Sim]i, cumva, vreo
urm\ de oboseal\? ~n nici un caz!
Te `mbraci cu ce [i cât po]i de
repede, fuga pe sc\ri, ajungi la
ma[in\: geamul ]\nd\ri, torpe-
doul deschis, totul vrai[te. Siste-
mul de naviga]ie GPS lipse[te (de-
sigur, pentru asta a fost spart
geamul!) dar m\car - slav\ Dom-
nului! - actele sunt la locul lor (de
fapt, `mpr\[tiate pe scaunul din
fa]\).
Suni la poli]ie. Vin ni[te domni
serio[i de la „criminalistic\“, scot
ni[te valize de aluminiu cu tot
felul de ustensile. Pudreaz\ peste
tot cu o funingine fin\ pe care, de-
sigur, nu o vor [terge ei. Apoi, cu
geamul spart, mergi la poli]ie. Pe
drum toat\ lumea se uit\ dup\
tine: „Uite, i-au spart geamul!“.
La poli]ie: cereri, declara]ii, ex-
plica]ii... etc. Realizezi c\ [i acolo
oamenii sunt presa]i de timp,
stresa]i, `ngropa]i `n hâr]oage.
~n sfâr[it, dup\ jum\tate de
zi, te `ntorci acas\. Mai trebuie
doar (!) s\ mergi la compania de
asigur\ri, s\ rezolvi cu progra-
marea la service [i, `n cel mai
bun caz, dup\ trei s\pt\mâni lu-
crurile reintr\ `n normal, adic\
la fel ca atunci când ]i se p\rea
c\ `n via]a ta sunt prea multe
greut\]i, stres, rutin\, banal,
plictis...
Dar povestea nu se termin\
aici! {ti]i c\ se spune c\ un
necaz nu vine niciodat\ singur.
Prostii, supersti]ii? Nu, deloc! S\
nu pune]i niciodat\ la `ndoial\
zisele celor p\]i]i!
~n diminea]a cu pricina, afar\
erau -5°C. Cele vreo 30-40 de
minute necesare poli]i[tilor de la
criminalistic\, plus plimbarea
prin ora[ cu geamul lips\ au fost
mai mult decât deajuns pentru o
r\ceal\ zdrav\n\, care s\ te ]in\
o s\pt\mân\ la pat.
Recapitulând, dup\ doar câte-
va ore ([i acelea petrecute `n
somn), `]i po]i da seama c\ per-
spectiva (subiectiv) posomorât\
asupra existen]ei poate c\p\ta
un orizont chiar sumbru. Po]i re-
aliza, aproape instantaneu, c\
rutinei ap\s\toare [i stresului
sufocant li se mai pot ad\uga
daune materiale, b\t\i de cap,
drumuri la tot felul de institu]ii,
r\ceal\, febr\, transpira]ie, a-
me]eli etc, etc.
N-are nici o importan]\ c\
scenariul de mai sus mi s-a
`ntâmplat mie. Oricum, poli]is-
tul de la criminalistic\ mi-a spus
c\ `n Bucure[ti, zilnic, sunt
„sparte“ câteva zeci de ma[ini,
c\rora li se adaug\ alte zeci de
jafuri [i tâlh\rii, cu pierderi ma-
teriale mult mai importante.
Chiar dac\ poate p\rea o con-
cluzie masochist\, eu m-am
sim]it ales `n ziua respectiv\ [i
am c\utat s\ aflu „tâlcul“
`ntâmpl\rii. Pe loc mi-a venit `n
minte povestea lui Iov - de[i pro-
por]iile celor dou\ `ntâmpl\ri nu
pot fi comparate nici pe departe.
Nu [tiu dac\ [i ceilal]i „ale[i“ din
ziua respectiv\ (din Bucure[ti,
din toat\ ]ara sau din lumea
`ntreag\) [i-au amintit de Iov,
`ns\ nu cred c\, pân\ la sfâr[itul
veacurilor va exista o nenorocire
care s\ acopere cuvintele: „Dom-
nul a dat, Domnul a luat; fie nu-
mele Domnului binecuvântat!“
(Iov 1, 21). Mi-am mai adus a-
minte de vorbele p\rin]ilor din
Filocalie, care avertizeaz\ c\
via]a complicat\ (propriet\]i,
facturi, dorin]e ne`mplinite de
tot felul) nu poate fi una lini[-
tit\; c\ lucrurile materiale `[i cer
tributul lor [i, dac\ nu e[ti atent,
te pot trage `ntr-un vârtej din
care cu greu mai po]i sc\pa.
P\rin]ii Filocaliei au, `n prin-
cipiu, dreptate, dar cine se mai
poate bucura ast\zi de o via]\
simpl\? Via]a simpl\ `nseamn\
s\ depinzi [i s\ te sim]i legat de
cât mai pu]ine lucruri trec\toa-
re. Mi-e greu s\ cred c\ mai este
posibil a[a ceva `n societatea
secolului XXI.
Totu[i, e la `ndemâna oricui
s\ aprecieze simplitatea pe care
deja o are. La ce m\ gândesc?
Tocmai la cele mai des pomenite
„pl\gi“ ale veacului nostru: stre-
sul [i rutina. Ce fleac e stresul [i
ce râvnit\ devine rutina când d\
peste noi o nenorocire, oricât de
mic\ ar fi ea!
Dac\ am fi one[ti, am re-
cunoa[te c\ tr\im `n una din cele
mai fericite epoci ale istoriei.
Desigur, e loc [i de mai bine;
`ntotdeauna va fi.
Spune o vorb\ c\ „nemul]umi-
torilor Dumnezeu le ia darul“.
Dac\ oamenii ar medita zilnic la
acest „dar“ [i cum ar fi f\r\ el,
nu [i-ar mai bate capul cu nimi-
curi ca stresul ori rutina. Dar
a[a e omul: trebuie s\ dea cu ca-
pul de pragul de sus ca s\-l vad\
pe cel de jos [i ajunge s\-I
mul]umeasc\ lui Dumnezeu
pentru binecuvânt\rile primite
abia dup\ ce era cât pe-aci s\ le
piard\. a
4 Duminic\, 2 martie 2008

Data viitoare când voi vedea câ]iva tineri sprijinindu-se `ntr-o stare euforic\ de o
Cuv=nt cl\dire cu locuin]e muncitore[ti sau voi privi `n mul]ime cum o femeie musulman\
cer[e[te câ]iva euro sau voi fi abordat de vreun muzicant de ocazie, g\l\gios [i fals,
sau voi da peste cineva care se uit\ la mine implorând, sper c\-mi voi aminti un
de `n]elepciune lucru. Sper c\ `mi voi aminti c\ fiecare cer[etor, fiecare b\trân neajutorat, fiecare
n\p\stuit al acestei lumi este, `ntr-un anume fel, o reflexie a mea.

Suflete r\t\cite
De[i reprezint\ un concept pentru care s-au
scris mii de tomuri [i chiar s-au dat lupte,
egalitatea dintre oameni r\mâne o utopie.
Fiecare om este unic [i ceea ce-l distinge
poate fi convertit prin munc\ `n calit\]i care-i
confer\ valoare [i originalitate. Unii sunt mai
talenta]i, al]ii provin din medii sociale
favorizate, iar al]ii au voin]\ sau putere de
munc\ prin care compenseaz\ alte lipsuri. ~n
sfâr[it, exist\ oameni, [i nu sunt pu]ini, care
nu se pot l\uda cu astfel de daruri.
Teologul ortodox John Breck analizeaz\ cu
aten]ie atitudinea omului obi[nuit fa]\ de
persoanele cu care via]a a fost mai pu]in
darnic\. Sunt ele ni[te „suflete pierdute“?
Suntem `ndrept\]i]i s\ trat\m astfel de oameni
altfel decât pe cei considera]i „normali“?
Le d\m vreo [ans\ de a-[i schimba via]a?
Cu mult timp `n urm\, mâinile `n aer, murmur\
`n anii ’60, c\l\toream `n ceva `ntr-un jargon fraco-
fiecare diminea]\ cu me- arabic `n timp ce strâng
troul `n partea de est a la piept copilul altcuiva.
Manhattan-ului pentru a Copiii sunt trecu]i din
ajunge la seminarul unde mân\ `n mân\ `n acest
`mi desf\[uram activita- fel. Cu to]ii [tim asta, a[a
tea. De la micul nostru a- c\ ne vedem lini[ti]i de
partament situat la eta- treab\. La urma urmei,
jul [ase `ntr-un bloc de pe unii dintre ei dau lovitu-
Bulevardul York, tre- ra, dac\ se poate spune a-
ceam pe lâng\ o veche [a, f\când rost de câteva
cl\dire cu locuin]e munci- buzunare de euro `n câte-
tore[ti, aflat\ nu departe va ore de „lucru“. Este u-
de sta]ia de metrou. De [or s\-i expediem, s\ pri-
dou\ sau trei ori pe s\p- vim `n partea opus\ când
t\mân\ puteai vedea doi trecem pe lâng\ ei, pre-
tineri turmenta]i, spriji- tinzând c\ avem de prins
nindu-se de zidurile po- un tren care, din clip\ `n
nosite ale cl\dirii, care `[i clip\, va pleca din gar\. g\sea `n cutiile de con- persoane care l-au recu- dragoste s\ transforme Data viitoare când voi
`ntindeau unul altuia o Ne strecur\m prin u[ile serve aruncate `n gr\me- noscut, el s-a `ntors, mai totul `n ei [i `n jurul lor. vedea câ]iva tineri spri-
sticl\ cu un vin ieftin, pe gata de `nchidere, oare- zie din spatele restauran- multe ori la rând. Dup\ Aceste suflete r\t\cite jinindu-se `ntr-o stare eu-
jum\tate ascuns\ `ntr-o cum enerva]i [i pu]in ru- telor. Aceast\ femeie (al ceva timp, a fost botezat. sunt persoane, fiin]e de o foric\ de o cl\dire cu locu-
pung\ maro de hârtie. ~n [ina]i. Dar ne lini[tim `n c\rei nume, spre ru[inea Cer[etorul devenise cre[- valoare infinit\ [i vred- in]e muncitore[ti sau voi
ultima zi dinaintea plec\- secunda urm\toare, spu- mea, l-am uitat) era, cu tin ortodox, [i din câte nice de un respect, o `n]e- privi `n mul]ime cum o fe-
rii mele din ora[ [i a mu- nându-ne c\, oricum, pe toate acestea, o persoan\, [tiu, este la fel [i ast\zi. legere [i o compasiune f\- meie musulman\ cer[e[te
t\rii la seminarul din s\raci `i vom avea mereu o prezen]\ uman\. Avea O via]\ s-a schimbat to- r\ margini. Mul]i dintre
propria ei istorie, proprii- tal. Un suflet r\t\cit a câ]iva euro sau voi fi a-
confortabilul New Haven, `n preajm\… ei cu siguran]\ ar zâmbi
am trecut din nou pe lân- le ei temeri, sacrificii, iu- fost g\sit. bordat de vreun muzicant
auzind acestea, deoarece de ocazie, g\l\gios [i fals,
g\ cei doi tineri. De data biri [i ocazionale bucurii.
aceasta, al\turi de ei se „Un suflet r\t\cit Nu era nimic iritant sau
via]a este dur\, iar vorbe- sau voi da peste cineva
afla [i un copil, abia dac\ a fost g\sit“ agresiv `n leg\tur\ cu ea
Recurs la memorie le despre dragostea lui care se uit\ la mine im-
Dumnezeu [i despre mil\ plorând, sper c\-mi voi a-
`mplinise treisprezece care s\ ne fac\ s\ `ntoar- Nu sunt sigur unde a[
A fost nevoie de o `ntâl- cem spatele; nu a f\cut sun\ fals [i superficial. minti un lucru. Sper c\
ani. ~n drumul circular al putea ajunge cu aceasta,
pungii maro, b\iatul lua nire personal\ pentru ca nimic care s\ ne pun\ `n Sau `n starea lor de nep\- `mi voi aminti c\ fiecare
dar cred c\, `n ce m\ pri- sare indus\ de droguri,
[i el câte o du[c\ al\turi `n sfâr[it s\ dau ceva mai gard\ sau s\ ne creeze re- ve[te, am nevoie de o `m- cer[etor, fiecare b\trân
de ceilal]i doi. Murdari, u- mult\ aten]ie acestor su- sentimente fa]\ de ea. {e- pur [i simplu nu se mai
prosp\tare a memoriei. neajutorat, fiecare n\-
rât mirositori, ne`ngriji]i flete r\t\cite. ~n fiecare dea pur [i simplu pe acel Am nevoie s\ `mi amin- pot raporta la ea sau nu
duminic\ diminea]\, `n [i-o mai doresc. Dar a- p\stuit al acestei lumi es-
[i be]i. A[a i-am v\zut. pavaj de ciment dumini- tesc c\ ace[ti oameni, atât te, `ntr-un anume fel, o
Când l-am observat pe fa]a Catedralei „Sf. Ale- ca, dup\ s\vâr[irea Sfin- de des stânjenitori, atât ceasta nu diminueaz\ re-
xander Nevsky“ din Pa- alitatea, veridicitatea a- reflexie a mea. C\ [i eu,
b\iat `n prezen]a celor tei Liturghii, sperând c\ de u[or expedia]i, sunt fiii
ris, o femeie [edea spri- cineva va vedea `n ea [i cesteia. Nu `i face mai pu- exact la fel ca acele per-
doi, aproape mi-au dat la- lui Dumnezeu, iubi]i de
crimile. Mi-am continuat jinit\ de o balustrad\, pe altceva decât un simplu ]in umani, mai pu]in soane, sunt un poten]ial
Creatorul care i-a f\cut suflet pierdut, `n nevoie
drumul, sup\rat [i uimit, trotuar, a[teptând ca vre- cer[etor jenant. Sperând dup\ chipul S\u. {i indi- vrednici de a fi trata]i a[a
dar dup\ ceva vreme am unul din credincio[i s\ se c\ ceilal]i vor vedea `n ea ferent dac\ aud sau nu, ei cum noi `n[ine dorim s\ constant\ de mila infini-
uitat `ntâmplarea. apropie [i s\-[i fac\ mil\ o persoan\ - sup\rat\ pe sunt chema]i - invita]i [i fim trata]i. Nu schimb\ t\ a lui Dumnezeu, de ier-
de ea cu o moned\. Haina norocul lor, incapabil\ s\ implora]i - s\ c\l\toreas- faptul c\ ei sunt suflete, tarea, compasiunea [i dra-
ei era roas\ de vreme, p\- fac\ altceva decât s\ sub- pierdute pentru lume, gostea Sa. (Rev. John
„Oricum, pe s\raci rul era nepiept\nat, iar ziste - dar cu toate aces-
c\ spre „asem\narea“ Sa,
Breck, „Lost Souls“
s\ devin\ sfin]i, a[a cum dar niciodat\ din punctul
`i vom avea trupul ei gârbovit tr\da tea, o persoan\. El este sfânt, s\ primeas- de vedere al lui Dumne- www.oca.org. Traducere
mereu `n preajm\“ starea de depresie `n care Un cer[etor b\trân o- c\ dragostea Lui `n vie]ile zeu, niciodat\ abandona]i [i adaptare din limba en-
se afla. ~ntr-o zi am `nce- bi[nuia s\-[i petreac\ tim- lor [i s\ permit\ ca acea de Cel R\stignit. glez\ de Ionu] Bursuc)
Nu po]i c\l\tori `n Pa- put o conversa]ie cu ea. pul `n apropierea parohiei
ris cu metroul prea mult Familia ei se refugiase patriarhale din strada
timp f\r\ s\ ai parte de din Rusia `n timpul Re- Saint Victor, o mic\ bis- a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a
vreun suflet r\v\[it care volu]iei din octombrie [i eric\ situat\ `ntr-un fost
s\-]i cânte o serenad\
sau, oricum, s\ produc\
astfel a ajuns s\ fie cres-
cut\ `n Fran]a. Am desco-
restaurant oriental. Este
plin\ cu icoane oferite de
De ce nu vii? De ce nu sim]i lumina Mea pe pleoape
[i Harul Meu, `n ceasul t\u suprem?
zgomot cu vreun instru- perit cu stupoare c\ era unul dintre cei mai cu-
ment dezacordat, fals [i foarte cult\ [i vorbea câ- noscu]i [i `nzestra]i cre- de Costache Ioanid De ce nu vrei s\ fii cu Mine-n slav\,
teva limbi str\ine. Deta- s\ colind\m al\turi ceru-ntreg?
excesiv de g\l\gios. Apoi dincio[i ai parohiei, Leo- Din flori de Rai, din ve[nica dumbrav\,
liile pe care le-a `mp\rt\- „De ce nu vii de pe c\r\ri str\ine
se apropie cu o p\l\rie, ca nid Uspenski. ~ntr-o zi, s\-Mi cazi la piept ca un copil iertat? cu mâna Mea cununa s\-]i aleg!
[i când, de fapt, ar fi dis- [it cu noi `n minutele ur- cineva din mijlocul acelei Eu n-am fugit, când numai pentru tine,
trat pe cineva `n tot acest m\toare au oferit imagi- smerite comunit\]i a avut ca Isaac am fost pe rug urcat. De ce nu vii tu, suflet nehotarnic,
timp. Când coboar\ la nea unei persoane care ideea, inspira]ia binecu- cât `nc\ pot Mântuitor s\-]i fiu?
sta]ia urm\toare, r\su- trecuse printr-o imens\ vântat\, de a-l invita pe Mai mult de-atât, ce jertf\ de iubire? Când vei striga, va fi atunci zadarnic,
fl\m u[ura]i, apoi peste suferin]\. Fusese abando- cer[etor la slujb\. A ac- {i cui i-ar da mai mult de-atât prin vei plânge-amar, dar poate prea târziu!
`ntreaga `ntâmplare se nat\ [i, ca mul]i „oameni ceptat cu reticen]\, a in- gând:
a[terne din nou uitarea. ai str\zii“, s-a men]inut trat `n cl\dire [i s-a re- Un fiu pierdut s\ râd\ `n ne[tire Mai mult de-atât, ce jertf\ de iubire?
La fel se `ntâmpl\ cu fe- `n via]\, iarna, dormind tras undeva `n spate, pe [i-un Dumnezeu s\ cheme l\crimând?... [i cui i-ar da mai mult de-atât prin
meile musulmane care, a- pe un gr\tar `nc\lzit de cât posibil `n afara aten- gând:
[ezate de-a lungul ziduri- aburii de la conducte sub- ]iei tuturor. Spre pl\cuta De ce nu vii cât `nc\ sunt aproape? Un fiu pierdut s\ râd\ `n ne[tire
lor sta]iei de metrou, cu terane [i mâncând orice surprindere a câtorva De ce te-ascunzi cât `nc\ te mai chem? [i-un Dumnezeu s\ cheme l\crimând?“
 Duminic\, 2 martie 2008 5
La judecata final\, se va face o delimitare clar\ `ntre valori [i nonvalori, `ntre
Evanghelia adev\r [i minciun\, `ntre bine [i r\u. Pân\ atunci, mai toate faptele oamenilor
pot p\rea la fel [i sunt acoperite `ntocmai cum sunt iarna câmpurile acoperite
de z\pad\ [i nu se mai deosebesc scaie]ii [i m\r\cinii de arbu[]ii folositori, [i
de duminic\ nici ogoarele lucrate [i `ngrijite de cele pline de buruieni [i gunoaie.

Momentul
adev\rului
Evanghelia duminicii l\satului sec de carne
(a ~nfrico[\toarei Judec\]i)
(Matei 25, 31-4
46)
31. Când va veni Fiul Omului `ntru slava Sa, [i to]i
sfin]ii `ngeri cu El, atunci va [edea pe tronul slavei Sale.
32. {i se vor aduna `naintea Lui toate neamurile [i-i
va desp\r]i pe unii de al]ii, precum desparte p\storul
oile de capre.
33. {i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a
stânga.
34. Atunci va zice ~mp\ratul celor de-a dreapta Lui:
Veni]i, binecuvânta]ii Tat\lui Meu, mo[teni]i `mp\r\]ia
cea preg\tit\ vou\ de la `ntemeierea lumii.
35. C\ci fl\mând am fost [i Mi-a]i dat s\ m\nânc;
`nsetat am fost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i
M-a]i primit;
36. Gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bolnav am fost [i
M-a]i cercetat; `n temni]\ am fost [i a]i venit la Mine.
37. Atunci drep]ii ~i vor r\spunde, zicând: Doamne,
când Te-am v\zut fl\mând [i Te-am hr\nit? Sau `nsetat
[i }i-am dat s\ bei?
38. Sau când Te-am v\zut str\in [i Te-am primit, sau
gol [i Te-am `mbr\cat?
39. Sau când Te-am v\zut bolnav sau `n temni]\ [i
am venit la Tine?
40. Iar ~mp\ratul, r\spunzând, va zice c\tre ei:
Adev\rat zic vou\, `ntrucât a]i f\cut unuia dintr-ace[ti
fra]i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a]i f\cut.
41. Atunci va zice [i celor de-a stânga: Duce]i-v\ de la
Mine, blestema]ilor, `n focul cel ve[nic, care este g\tit
diavolului [i `ngerilor lui.
42. C\ci fl\mând am fost [i nu Mi-a]i dat s\ m\nânc;
`nsetat am fost [i nu Mi-a]i dat s\ beau; Hristos Pantocrator [i Judecata de Apoi -
43. Str\in am fost [i nu M-a]i primit; gol, [i nu M-a]i mozaic din secolul al XIV-lea din Biserica „San Giovanni“ - Floren]a
`mbr\cat; bolnav [i `n temni]\, [i nu M-a]i cercetat.
44. Atunci vor r\spunde [i ei, zicând: Doamne, când oamenilor c\ El va judeca Momentul seam\ de c\tre nimeni, vor gheen\ (Matei 5, 21). La
Te-am v\zut fl\mând, sau `nsetat, sau str\in, sau gol, tot p\mântul pentru a r\s- fi cei dintâi cinsti]i de acea judecat\ fiecare va
sau bolnav, sau `n temni]\ [i nu }i-am slujit? pl\ti pe fiecare dup\ meri- marilor surprize Dumnezeu dup\ pronun]a- trebui s\ dea seama nu
45. El `ns\ le va r\spunde, zicând: Adev\rat zic tele sale, fiindc\ El nu poa- rea sentin]ei. numai de orice fapt\ grav\
vou\: ~ntrucât nu a]i f\cut unuia dintre ace[ti prea te s\vâr[i nedreptatea de a La judecata final\ se va Lumea de acum poate fi comis\ `mpotriva aproape-
mici, nici Mie nu Mi-a]i f\cut. omor` pe cel bun `mpreun\ face o delimitare clar\ `ntre cea a p\c\lelilor `n care pe lui, de orice calomnie (Mt.
46. {i vor merge ace[tia la osând\ ve[nic\, iar drep]ii cu cel r\u (Genez\ 18, 25). valori [i non-valori, `ntre unii `i ]inem la mare cin- 12, 36), ci chiar [i de gân-
la via]\ ve[nic\. Ori Hristos ne descoper\ adev\r [i minciun\, `ntre durile rele. Fiecare va fi
ste, de corec]i [i cinsti]i, ba
acela[i mare adev\r, com- bine [i r\u. Pân\ atunci,
chiar sfin]i dup\ criteriile judecat cu aceea[i m\sur\
pletând [i anun]ând c\ mai toate faptele oamenilor
tatea lui Dumnezeu de pot p\rea la fel [i sunt noastre subiective de eva- pe care a folosit-o fa]\ de
Judec\tor drept. Ne notat de[i la baza judec\]ii di- luare, iar pe al]ii `i putem aproapele s\u (Mt. 7, 1-5).
de pr. prof. univ. dr. acoperite `ntocmai cum
c\ Hristos ne reveleaz\ vine vor cump\ni mai mult considera ca mari nemer- O foarte mare greutate o va
sunt iarna câmpurile aco-
Petre SEMEN acest adev\r abia spre bun\tatea [i mila, nu va fi perite de z\pad\ [i nu se nici [i p\c\to[i, `ntrucât avea totu[i iubirea ori in-
sfâr[itul activit\]ii Sale `n anihilat\ nici dreptatea. mai deosebesc scaie]ii [i nu se `ncadreaz\ `n criteri- diferen]a dovedit\ prin fap-
~nv\]\tura Sfintei Bise- lume, procedând ca [i ma- (Ps. 36, 5). ile noastre de evaluare, te fa]\ de ceilal]i oameni.
rici bazat\ pe Biblie, [i m\r\cinii de arbu[tii folosi-
rele profet Moise, adic\ a tori, [i nici ogoarele lucrate care sunt mereu oscilante, Cei ce vor primi binecu-
m\rturisit\ mereu `n ca- expus mai `ntâi principiile dup\ cum nestatornic este vântarea lui Dumnezeu nu
drul Sfintei Liturghii, este De ce a dat [i `ngrijite de cele pline de
[i comportamentul uman. vor trebui s\ fac\ lucruri
evanghelice [i abia apoi buruieni [i gunoaie.
aceea c\ Dumnezeu Tat\l consecin]ele respect\rii ori Dumnezeu Fiului ~ntr-una din operele sale A[a cum zicea un gânditor imposibile, adic\ s\ fac\
`i va face pe to]i mor]ii s\ cre[tin, `n regnul animal s\ nu mai existe foamete
`nvie spre a fi judeca]i [i
nerespect\rii lor. Exact ca dreptul de a judeca poetul Shakespeare se
speciile nu se amestec\ [i pe p\mânt [i nici s\ lupte
[i Moise, Hristos d\ unele `ntreba cu nedumerire: De
apoi recompensa]i ori con- detalii privind maniera `n Cele dou\ Testamente nici nu se camufleaz\, pentru dispari]ia oric\rei
damna]i pentru faptele lor ce rod viermii dalba floare,
care se va derula `nfrico[\- ale Bibliei difer\ totu[i cu de ce broscoii stric\ apa din dup\ `mprejur\ri, ci toate boli sau s\ se osteneasc\
bune sau rele. Se afirm\ torul eveniment al judec\- privire la judecat\. Dac\ `n oile sunt oi, dup\ cum to]i pentru desfiin]area `nchi-
adesea de c\tre unii, prin- izvoare, de ce `n cuib de
]ii [i criteriile de evaluare Primul Testament, Dum- vr\bii cucul ou-[i pune, de lupii sunt lupi, numai an- sorilor, ci s\ fac\ a[a cum
tre care, din p\cate, [i unii a tuturor faptelor omene[- nezeu este prezentat ca umi]i oameni par s\ fie oa- spunea [i Isaia: „`mparte-]i
slujitori ai Bisericii, cum ce un rege legii lui nu se
ti, cu pu]in timp mai `nain- mult mai prompt `n judeca- supune? Evanghelia r\s- meni doar `n exterior, fi- pâinea cu cel fl\mând [i
c\ Dumnezeul Noului Tes- te de r\tignire. rea unor oameni sau popoa- indc\ `n sufletul lor pot fi adu-i `n casa ta pe ne-
tament, revelat `n chip de- punde cu simplitate c\ `n
Din Evanghelie se vede re, dup\ `ntruparea Fiului aceast\ lume toate sunt [i lupi [i oi `n acela[i timp. noroci]ii f\r\ de ad\post;
s\vâr[it de Hristos, ar fi clar c\ Iisus continu\ [i S\u, la Dumnezeu preva- dac\ vezi pe un om gol,
un Dumnezeu exclusiv al amestecate. Acum, `n a-
l\mure[te profe]iile f\cute leaz\ amânarea judec\]ii. acoper\-l!“ (cap. 58, 7).
milei [i al iubirii, care nu `n aceast\ direc]ie, mai Acum, din cauza fiului S\u
ceast\ lume toate par c\ se Se vor `mplini Dup\ cum zicea [i maica
are alt\ calitate decât s\ `ntrep\trund: evlavia cu
ne ierte `n mod cu totul ne-
ales cea a lui Daniel prin `ntrupat care stârne[te f\]\rnicia, adev\rul cu cuvintele lui Iisus? Tereza de Calcutta, la
care s-a descoperit, de ase- mila P\rintelui fa]\ de Fiu minciuna, frumosul cu urâ- judecat\, Hristos ne va
condi]ionat, pentru c\ menea, c\ Dumnezeu, nu- Ca Unul care a activat `ntreba nu cât am strâns
aceasta ar fi „meseria“ Lui, [i de fii, Dumnezeu pare tul, binele cu r\ul, cinstea
mit Cel Vechi de zile (Da- mult mai r\bd\tor cu omul. cu viclenia, etc. Chiar [i `ntr-o societate exclusiv `n aceast\ via]\, nici cât
s\ iubeasc\ adic\ [i s\ agrar\, `n care la mare am muncit ori am citit sau
niel 7, 9), `n calitate de Cu mult `nainte, profetul Biserica, sublinia la vremea
ierte la nesfâr[it [i f\r\ cinste era p\storitul [i a- am c\l\torit prin lume, ci
nici un discern\mânt. Judec\tor Suprem s-a a[e- Naum spusese c\ Dumne- sa Fericitul Augustin, este
zat, pentru a judeca semin- zeu este `ndeplung r\bd\- o societate mixt\, adic\ [i gricultura, Hristos folose[- cât\ iubire fa]\ de semeni
Lecturând atent Sf. te din abunden]\, `n cu- am pus `n tot ceea ce am
Scriptur\ vedem c\ o ast- ]iile [i neamurile, [i c\r]ile tor [i mult milostiv, dar ne- buni [i mai pu]in buni. Abia
au fost deschise. Numai c\ pedepsit nimic nu las\ (cap. la finele istoriei se va face vânt\rile [i `n pildele Sale, f\cut. A[adar, criteriul
fel de p\rere este cu totul motivul p\storilor [i al oi- milei fa]\ de semenii
eronat\ [i `n total\ con- Daniel precizeaz\ c\ actul 1, 3). Hristos ne-a descope- lumin\ adev\rat\ [i drep-
`n sine al judec\]ii va fi rit `ns\ c\ din mil\ fa]\ de tate. Atunci se va deslu[i `n lor, oaia fiind, `n orient, no[tri va atârna foarte
tradic]ie cu m\rturiile simbolul blânde]ii [i al lip- greu `n balan]a drept\]ii
profe]ilor, `n general, [i cu s\vâr[it de c\tre Cineva noi care am devenit fii mai v\zul tuturor adev\rata
care venea pe norii cerului apropia]i ai S\i, gra]ie noastr\ fa]\ [i autentica sei de viclenie. Dovad\, divine `n favoarea noastr\,
Sfintele Evanghelii, `n so]ia unui mare patriarh [i dimpotriv\, nep\sarea [i
mod special. Vestea bun\ a ca Fiul Omului, [i Lui i s-a `ntrup\rii lui Hristos, Dum- valoare a faptelor omene[ti.
dat st\pânirea, slava [i nezeu amân\ judecata, o- Judecata din urm\ va fi s-a numit Rahela, adic\ egoismul va `nclina balan-
Evangheliei nu este doar „oaia“.
`mp\r\]ia (vers. 13) [i evi- ferindu-ne [anse `n plus de [i momentul marilor sur- ]a `n dezavantajul nostru.
aceea c\ Dumnezeu `i Când Hristos folose[te
iube[te pe cei r\i ca [i pe dent [i autoritatea de a a ne schimba `n bine. De a- prize. Pân\ atunci unora De ce trebuie s\ credem
judeca toate neamurile [i ceea, `n lumina Noului Tes- le d\m cinste mai mare imaginea oii, are `n vedere c\ cele vestite de Domnul
cei buni [i credincio[i, ci [i atât blânde]ea cât [i bu-
faptul c\ va face totu[i popoarele p\mântului tament, judecata este ves- decât li se cuvine, fiindc\ cu privire la judecata uni-
(vers. 14); iar Hristos ne de- tit\ mereu `ntr-un viitor ne- nu-i cunoa[tem `ndeajuns, n\tatea celor care vor ac- versal\ sunt adev\rate?
dreptate, pedepsindu-i cede `n `mp\r\]ia lui Dum-
cândva pe to]i nemernicii scoper\ c\ El va fi acel determinat. iar pe al]ii `i dispre]uim fi- Sfânta Evanghelie [i isto-
Cineva. De ce a dat Dumnezeu indc\ noi judec\m dup\ nezeu, concretizat\ prin ria Bisericii probeaz\ c\
[i criminalii lumii care au
De notat c\ cel pu]in `n- Fiului dreptul de a judeca? cele ce ]in de exteriorul roadele faptelor bune, adi- toate cuvintele lui Iisus cu
s\vâr[it atâtea nedrept\]i
pe p\mânt `n detrimentul ceputul descrierii teribilu- ~n primul rând, pentru c\ omului. Despre surpriza c\ a iubirii practice fa]\ de privire la Apostolul Petru,
semenilor lor [i pe care lui eveniment este practic Fiul, ca Unul care a fost care `i a[teapt\ pe oameni aproapele, cu care Hristos Iuda, ca [i cele despre
legile omene[ti nu i-au pe- citat de c\tre Iisus chiar supus acelora[i sl\biciuni la marea [i dreapta jude- ~nsu[i se identific\. Foarte cetatea Ierusalimului, Ca-
depsit. din profe]ia lui Daniel, fi- trupe[ti ca to]i oamenii, `n cat\ a lui Dumnezeu ne-a mult va conta atunci atitu- pernaum, Betsaida [i Ho-
indc\ zice: Când va veni sensul c\ a experimentat aten]ionat Domnul Hristos dinea fa]\ de semeni; dac\ razim s-au `mplinit `ntoc-
Fiul Omului (acest termen `n propriul corp ce `nseam- când a zis c\ cei care par `n dup\ Legea lui Moise, cri- mai `ntre timp. De aseme-
Misteriosul judec\tor este folosit doar de Daniel), n\ durerea, foamea, setea, veacul de acum a fi cei din- minalul era pasibil de nea, tot El ne-a mai
din profe]ia lui Daniel `ntru slava sa [i to]i sfin]ii oboseala, dezn\dejdea a- tâi, vor fi cei de pe urm\ `n judecata tribunalului ome- aten]ionat c\ mai curând
`ngeri `mpreun\ cu El... bandonului, etc. este cel veacul viitor [i, invers, cei nesc, potrivit legii evan- va trece cerul [i p\mântul
Evanghelia acestei du- Cu mult mai `nainte mai `n m\sur\ s\ pro- care par lumii acum ca cei ghelice, pentru mult mai decât s\ nu se `mplineasc\
minici ne descoper\ cali- Dumnezeu le descoperise nun]e o judecat\ dreapt\. de pe urm\ [i nelua]i `n pu]in, omul este pasibil de cuvintele Lui. a
6 Duminic\, 2 martie 2008

Documentar

Cum se ]inea Postul Mare

Timp de [apte s\pt\m=ni, durata
Postului Mare, toat\ suflarea din
lumea satului se ab]inea s\
m\n=nce de frupt. To]i, cu mic cu
mare, sim]eau nevoia unei preg\tiri
speciale, nu numai spirituale, ci [i
trupe[ti, pentru marea s\rb\toare
ce marca prim\vara. Cum se
preg\tea c\mara [i podul casei
pentru bucatele de post [i ce
m=nc\ruri g\teau bunicile, f\r\
condimentele sofisticate de azi,
astfel `nc=t s\ `mbie pofta celor din
cas\, am aflat de la m\tu[a Maria
Bejinaru, o conce[teanc\ din p\r]ile
Boto[aniului care `[i aminte[te cu
lux de am\nunte cum se-nt=mplau
lucrurile odinioar\.

rat\ simpla br=nz\ de `n c\mar\, rostuite `n oa-

de Otilia
B|LINI{TEANU
~nc\ din buza iernii [i
p=n\ d\deau primii mu-
guri `n s\lcii, semn c\
p\m=ntul `ncepe s\ se
zv=nte [i prim\vara trage
s\-[i fac\ loc, `n satele
Moldovei „]inutul“ Pos-
tului Mare era lege. Nu
era numai un soi de sfial\
[i de cur\]ire `naintea
s\rb\torii celei mari, ci o
consfin]ire a modera]iei,
cump\t\rii [i respectului
fa]\ de propriul trup. A[a
c\, `n fiecare gospod\rie,
de la copilul din fa[\ [i
p=n\ la „cei b\tr=ni“, cu
to]ii m=ncau doar „de
sec“, chiar dac\, pentru
copii `n mod special, ten-
ta]ia m=nc\rurilor „de
frupt“ sau „de dulce“ era
mare. {i s\ nu v\ `nchi-
pui]i c\ pe la `nceputul se-
colului trecut [i chiar
p=n\ mai `ncoace, chiar [i
prin anii de `nceput ai co-
munismului, femeile de la
sat aveau timp s\ mi-
g\leasc\ dulciuri de mare
fine]e, care s\ le a]=]e pof-
ta copiilor. Nici pome-
neal\. Dulce era conside-
vaci, `nchegat\ `n cas\,
sm=nt=na de pe oalele de
lut de pe poli]\ sau sim-
plul lapte proasp\t muls.
Totu[i, nici m\car din a-
ceste bucate, care se g\-
seau `n orice b\t\tur\, cei
mici nu se atingeau, pen-
tru c\, `nainte de orice do-
rin]\, prima regula casei.
Postul care preceda
s\rb\toarea Pa[telui, cel
mai mare de peste an se
bucura de o preg\tire a-
parte. Gospodinele [i gos-
podarii aveau `n vedere
perioada ce va urma [i, de
aceea, podul casei era re-
zervat din vreme doar ali-
mentelor care urmau s\
ajung\ `n crati]ele pentru
g\tit `n perioada postului.
Acolo ajungeau, `nc\ din
var\, merele p\dure]e,
puse la uscat, bure]ii de
p\dure sau cei „de rou\“,
`n[ira]i pe a]\, tot la us-
cat, p\st\ile de fasole, p\-
trunjelul [i m\rarul tocat,
pus [i el s\ se usuce, fa-
solea, ceapa, nucile, f\ina
de p\pu[oi [i cea de gr=u.
~n „casa cea mare“ se
]ineau borcanele cu dul-
cea]\, iar `n c\mar\ povi-
dla sau magiunul f\cut
din perje [i goldane. Tot
le de lut [i `n putini, st\-
teau prunele uscate la
lozni]\ [i porumbelele pu-
se la murat. Bucatele de
post se adunau pe parcur-
sul `ntregului an, de c\-
tre to]i membrii familiei,
c\ci perioada `n care pof-
tele trebuiau `nfr=nate
era lung\.
Clac\ de tors,
de spolocanie
Cum `ncepea Postul cel
Mare, `n satele din Mol-
dova `ncepeau [i cl\cile
de tors. Cel pu]in, a[a po-
vestesc s\tenii din Con-
ce[ti, Boto[ani.
~n prima zi de post, „de
Spolocanie“, b\rba]i [i fe-
mei, deopotriv\, se adu-
nau la o gospod\rie [i tor-
ceau fuioare `ntregi de c=-
nep\ [i l=n\, c\ci p=n\ s\
`nceap\ muncile c=mpu-
lui, alt\ ocupa]ie nu se
g\sea. Seara se petrecea
toat\ aceast\ `ntrecere [i,
dup\ ce m=inile oboseau,
gospodina scotea o oal\
mare cu bor[ de fasole
„`nfundat“ [i se pornea un
osp\], cum se [tia ]ine din
b\tr=ni `n post.
„M=ncau bor[ cu fasole
`nfundat, m\lai cu bostan
[i sfecl\. Se `ng\duia [i
un p\h\ru] de rachiu. La
sf=r[it, b\rba]ii aruncau
o pic\tur\ de rachiu pes-
te cap, s\ creasc\ c=nepa
mare, s\ aib\ femeile de
lucru. {i care femeie nu
termina de tors, b\rba]ii
`i b\gau caierul pe foc [i o
f\ceau de ru[ine. Ziua
asta se numea «spoloca-
nia». Asta era ultima s\r-
b\toare p=n\ `n ziua de
Pa[ti“, ne-a povestit m\-
tu[a Maria Bejinaru, `n
v=rst\ de 68 de ani.
Bucatele de post se
preg\teau din timp
~nceputul preg\tirilor
pentru post era marcat de
un moment respectat `n
Maria Bejinaru, o conce[teanc\ din p\r]ile Boto[aniului, `[i aminte[te
cu lux de am\nunte cum se-nt=mplau lucrurile odinioar\
fiecare an de gospodinele se spune c\ p\m=ntul presau. ~n timp, ele slobo-
din sat. este destul de cald [i c\ zeau un must [i erau a[a
Anume, conservarea po- poate `ncepe sem\natul. de bune iarna, c\ nu-]i
rumbelelor. Pentru cule- mai trebuia altceva“, ne-a
sul acestora, gospodarii spus z=mbind m\tu[a
Prune uscate Maria.
mergeau cu c\ru]a `ntr-o
localitate `nvecinat\, unde la lozni]\
se g\seau din bel[ug. Co-
Pentru c\ livezile erau Dezlegare la pe[te
piii erau cei care le adu- mai tinere, poluarea [i
nau, iar odat\ aduse aca- doar de Florii
`ngr\[\mintele chimice
s\, fructele erau puse `n
nu cunoscuser\ amploa- Postul era ]inut cu
putini de lemn, la murat,
rea din vremea „colec- stricte]e, pe toat\ durata
f\r\ sare sau al]i conser-
tivului“, pomii fructiferi lui, f\r\ abatere. ~ng\du-
van]i, p\str=ndu-[i gustul
erau mai boga]i `n roade. ial\ la m=ncat pe[te era o
[i forma o bun\ perioad\
~n zonele deluroase, cum singur\ dat\, de Florii [i
de timp.
sunt majoritatea satelor apoi nu se mai m=nca
„~nt=i [i-nt=i se pu-
din partea de nord a ju- iar\[i „de frupt“ p=n\
neau porumbele la mu-
de]ului Boto[ani, prunii dup\ noaptea de ~nviere.
rat. Eu mergeam cu tata
`[i `ndoiau crengile p=n\ Nimic din ce produ-
[i cu doi fra]i ai mei la
la p\m=nt de greutatea ceau animalele nu era
Baranca, `ntr-un loc nu-
fructelor. Perjele care c\- consumat `n gospod\rie.
mit Ruptoare, aproape de deau erau puse la fer- „Laptele muls era str=ns,
Prut. Erau porumbele
mentat, pentru ]uic\, iar c=te 3-4 litri, se zb\tea
ma[cate. Le-aduceam a- restul erau culese. La `ntr-o oal\ mare, p=n\ se
cas\, le sp\lam curat [i le
`nceput de toamn\, c=nd f\cea unt. Zerul era dat
puneam la putin\, f\r\ miezul le era auriu, per- deoparte.
nimic altceva, f\r\ zah\r,
jele se str=ngeau [i, `n Cel care zb\tea laptele
f\r\ sare [i se m=ncau `n ceaune mari de tuci, la foc spunea a[a: «C=nd mo[-
postul Pa[telui“, ne-a ex-
mic, gospodinele „croiau“ neagul se-ncinge/ Untul
plicat b\tr=nica. un magiun „legat“, de se [i alege/ C=nd mo[nea-
Pentru cei care n-au a-
`ntreceau orice cofetar gul se-nc\l]a/ Untul meu
pucat s\ vad\ astfel de priceput. se-ngr\un]a». {i c=t zb\-
fructe, trebuie spus c\ po-
Dintr-un alt soi de tea acolo, c=nta `ntruna.
rumbelele cresc `n ni[te prune, mai mari [i mai Era un desc=ntec, `n le-
arbu[ti spino[i, s\lbatici,
c\rnoase, numite goldane, g\tur\ cu laptele. C\ era
`n p\duri, pe haturi (de- se f\ceau prin noiembrie, de leac pe-atunci laptele“,
limit\ri ale terenurilor)
prune uscate la lozni]\. ne-a explicat m\tu[a.
sau la marginea p=raie- „Se uscau prunele, se Procedeul fabric\rii
lor. Sunt ni[te fructe puneau `n butoaie [i se untului `n cas\ era destul
mici, rotunde [i acre de-]i
„fac gura pung\“. Seam\-
n\ cu corcodu[ele, `ns\
sunt mult mai mici.
~n lumea satelor, atun-
ci c=nd `nflore[te arbus-
tul care face porumbele

Cum se face
berea de cas\
10 litri de ap\ se pun la fiert. C=nd apa d\ `n clo-
cot se pun gr\un]ele rumenite de la doi porumbi [i
un pumni[or de orz ars pe plit\. Dup\ ce gr\un]ele
au cr\pat, se adaug\ o m=nu]\ de floare de hamei
[i se mai las\ un clocot. Apoi se d\ oala jos, se Laptele se aduna `n putini din lemn,
r\core[te pu]in [i se strecoar\ `ntr-un vas mare. de 40 de litri [i se ]inea acolo, la rece,
C=nd e rece c=t apa de pl\m\dit, se pune drojdie timp de 7 s\pt\m=ni, c=t ]inea Postul.
c=t o nuc\ [i un kilogram de zah\r. Se amestec\ to-
tul [i apoi se toarn\ `n sticle curate [i aerisite, care „Acum, dac\ trec patru zile, zici c\ laptele
se pun la cald, pe cuptora[. Dup\ dou\ zile `ncepe s-a acrit. Atunci `ns\ se ]inea at=ta vreme
s\ pi[te de limb\ [i, vorba m\tu[ii Maria, „e curat\ [i nu se strica deloc. Era un lapte
[i limpede de ]i-e mai mare dragul s-o bei“. precum ca[ul, se desprindea felii. Bun tare“
 Duminic\, 2 martie 2008 7
Postul care preceda s\rb\toarea Pa[telui, cel mai mare de peste an, se bucura de o preg\tire
aparte. Gospodinele [i gospodarii aveau `n vedere perioada ce va urma [i, de aceea, podul casei
era rezervat din vreme doar alimentelor care urmau s\ ajung\ `n crati]ele pentru g\tit `n
perioada postului. Acolo ajungeau, `nc\ din var\, merele p\dure]e, puse la uscat, bure]ii de
p\dure sau cei „de rou\“, `n[ira]i pe a]\, tot la uscat, p\st\ile de fasole, p\trunjelul [i m\rarul
tocat, pus [i el s\ se usuce, fasolea, ceapa, nucile, f\ina de p\pu[oi [i cea de gr=u.

`n satele din Moldova

~n zilele obi[nuite din s\pt\m=n\, c=nd nu mai pridideau

cu treburile casei, mamele le f\ceau odraslelor un fel
de m=ncare mai pu]in spectaculos: felii de m\m\ligu]\, presurate
cu sare, unse din bel[ug cu usturoi pisat [i coapte apoi
pe plita `ncins\. „{i era bun, [i lumea s\n\toas\“
de anevoios [i presupu-
nea mult efort. ~ns\ ni-
meni nu `ndr\znea s\
guste, c\ci regula era re-
gul\. Buc\]i din untul
astfel preparat urma s\
fie pus de gospodin\ `n
paner, de ~nviere, ca s\
fie sfin]it de preot, odat\
cu celelalte bucate. „Se
mai sfin]ea [unc\, br=n-
z\, buc\]ele de zah\r,
ulei. Era tare frumos. Da'
acum tare pu]in\ lume
mai merge la ~nviere. Se
uit\ tradi]ia“, ne-a mai
spus b\tr=na.
Laptele, adunat
`n putini, se m=nca
abia dup\ Pa[ti
Surplusul de lapte, pro-
dus `n gospod\rie pe pe-
rioada zilelor lungi de
post, trebuia utilizat
`ntr-un fel, f\r\ ca familia
s\ ias\ `n pierdere. De a-
ceea, laptele se aduna `n
putini din lemn, de 40 de
litri [i se ]inea acolo, la
rece, timp de 7 s\pt\-
m=ni, c=t ]inea Postul. „A-
cum, dac\ trec patru zile,
zici c\ laptele s-a acrit.
Atunci `ns\ se ]inea at=ta
vreme [i nu se strica de-
loc. Era un lapte precum
ca[ul, se desprindea felii.
Bun tare“, ne-a mai spus
femeia.
Miercurea [i vinerea -
post negru
Pentru cei mai `n pute-
re, zilele de miercuri [i vi-
neri erau de post negru.
Asta `nsemna s\ nu te a-
tingi de m=ncare, fie ea [i
de post, pe parcursul unei
zile `ntregi, adic\ timp de
24 de ore. „Cum m=ncai
joi sear\, nu mai m=ncai
p=n\ s=mb\t\ diminea-
]a“, a mai spus femeia.
Ou\le se `nchistreau
`n Joia Mare
Joi, `n S\pt\m=na
Mare, gospodinele preg\-
teau ou\le pentru Pa[ti.
~n credin]a popular\ se
spune c\ ou\le `nro[ite
atunci nu se stric\, oric=t
de mult ar fi p\strate.
~nainte de trece la `n-
chistrit, se preg\tea „chi-
[i]a“, o tij\ sub]ire de fier,
cu patru fire de p\r de
porc legate la cap\t, cu
care urmau s\ fie mar-
cate modelele pe suprafa-
]a oului. „Se punea cear\
curat\ sau cear\ de la
lum=n\ri, fiecare cum
avea, la topit, amestecat\
cu un pic de praf de
c\rbune. Se b\ga chi[i]a
acolo [i se `ncondeiau
ou\le. Dup\ asta le pu-
neai `n vopsea. Putea s\-
]i fi fost poft\ c=t de tare,
puteai s\ fi pl=ns, nu-]i
d\deau p\rin]ii s\ m\-
n=nci ou\ atunci, ci nu-
mai la Pa[ti“, ne-a po-
vestit m\tu[a Maria.
Tot `n Joia Mare se um-
plea braua sau braga, cum
o numesc s\tenii din Con-
ce[ti. „Se op\re[te de cu
sear\ t\r=]\ de gr=u cu
f\in\ de porumb. Apoi, a
doua zi, se fac ni[te m\l\-
ie[e c=t palma, se coc bine
`n cuptor. ~ntr-un butoi de
60 de litri se pune o
g\leat\- dou\ de ap\. Se
scot malaiele, se rup `n
dou\ [i se pun `n butoie[.
Se face oleac\ de drojdie
cu f\in\ [i t\r=]\, se
adaug\ totul [i se las\
timp de dou\ zile. A doua
sear\ se limpeze[te [i se
pune `n sticle [i borcane,
se adaug\ zah\r. Dac-o
mai la[i dou\ zile, `ntrece
cea mai bun\ bere“, ne-a
asigurat femeia.
~n Vinerea Seac\ ve-
nea r=ndul cozonacilor.
Atunci se aprindea focul
`n cuptorul de lut, `n zori
se preg\tea aluatul, `n co-
ve]i uria[e, iar spre a-
miaz\ se d\deau tingirile
cu coptur\ `n\untru. „Se
f\ceau toate cu lapte, cu
ou\, dar nu se gusta ni-
mic totul se f\cea pe ne-
gustate. Eu [i ast\zi a[a
le fac. Se f\cea pasc\ cu
br=nz\ de vaci, Crucea
Pl\cint\ cu dovleac
Pa[telui [i cozonac“, a
precizat m\tu[a.
Crucea Pa[telui era o
pasc\ cu form\ special\,
cea cu care se mergea `n
noaptea ~nvierii la sfin]it.
De form\ rotund\, pasca
respectiv\ avea desp\r]i-
t\ umplutura de br=nz\
de o cruce din coc\, fru-
mos `mpletit\.
De Pa[ti, prima dat\
se m\n=nc\ din ou
Dup\ ce noaptea ~n-
vierii a trecut, iar bucatele
au fost sfin]ite, `n dimi-
nea]a primei zile de s\r-
b\toare, c=nd toat\ fami-
lia venea de la biseric\ se
punea prima mas\ „de
frupt“. Era marcat astfel
sf=r[itul Postului Mare.
„Prima dat\ se m=nca din
oul sfin]it. A[a era obi-

G\lu[te cu crupe [i m\lai cu bostan sat [i coapte apoi pe plita

Duminica, zi special\,
chiar [i `n post fiind,
gospodinele se `ntreceau
`n a face felurite bucate,
care mai de care mai gus-
toase, dar f\r\ ingredi-
ente „de frupt“, ca s\ mai
domoleasc\ din as-
primea postului. De a-
ceea, g\teau g\lu[te cu
crupe din porumb, legu-
me uscate, ceap\ verde,
varz\, morcov [i ulei, pi-
ure de cartofi „cu pr\-
jeal\, c\ era lumea mai
s\n\toas\“ [i „lapte de
buhai“. „Se cocea s\m=n-
]a de c=nep\ pe plit\
p=n\ se rumenea. B\r-
ba]ii luau apoi un ceaun
mare de tuci, se a[ezau
pe un sc\unel `n mijlocul
casei. Aveau un m\c\noi
lung, cu un cap\t mai
gros, din lemn [i meste-
cau, mestecau numai `n-
tr-o parte, p=n\ cr\pau
toate boabele celea. Mai
ad\ugau c=te-o ]=r\ de
ap\ cald\ [i mestecau [i
se slobozea l\pti[or, de-
acolo, din s\m=n]\, se
f\cea alb. Apoi `l strecu-
rau, puneau ap\ [i o luau
de la cap\t, p=n\ f\ceau
vreo 3-4 litri. ~l puneau
la fiert [i se numea lapte
de buhai [i se m=nca cu
m\m\ligu]\. Da' c=t de
bun era!…Mai bun ca
laptele“, [i-a amintit
m\tu[a.
~n zilele obi[nuite din
s\pt\m=n\, c=nd nu mai
pridideau cu treburile ca-
G\lu[te cu crupe
sei, mamele le f\ceau o-
draslelor un fel de m=n-
care mai pu]in spectacu-
los: felii de m\m\ligu]\,
presurate cu sare, unse
din bel[ug cu usturoi pi-
`ncins\. „{i era bun, [i
lumea s\n\toas\“, [i-a
dat cu p\rerea b\tr=na.
Ca desert, `n locul co-
zonacilor, al pl\cintelor
sau alivencilor, obi[nuite
`n zilele de duminic\ [i
de s\rb\toare din afara
Postului, femeile preg\-
teau diferite tipuri de
malai, cu bostan alb sau
cu sfecl\. „Bostanul se
t\ia `n buc\]ele mici, se
punea `ntr-o covat\ de
lemn, se cur\]a de s=m-
buri [i se sp\la, se t\ia
feliu]e [i se punea la fiert.
Se lua apoi f\in\ de gr=u,
f\in\ de porumb, se op\-
rea [i se ad\uga la bos-
tan. Se l\sa c=teva ore s\
se `ndulceasc\ [i apoi se
cocea `n tav\. Deasupra
se punea un fel de muru-
ial\, un cir mai gros din
ap\ [i f\in\ de gr=u, ca s\
fie mai ar\tos“, a explicat
pe `ndelete m\tu[ica.
Alteori, `n loc de bos-
tan, `n compozi]ia de ma-
lai se punea sfecl\ de
zah\r, astfel c\ pr\ji-
tura ob]inut\ era dulce
ca o budinc\.
ceiul. Dup\ aceea se rupea
din Crucea Pa[telui. Tre'
s\ spun c\ din Crucea
Pa[telui niciodat\ nu se
taie, se rupe. C\ Dumne-
zeu o rupt [i-o-mp\r]it“, a
explicat b\tr=na. Se gusta
apoi din toate c=te le du-
ceau `n co[ la sfin]it [i apoi
se trecea la m=ncarea pre-
g\tit\ `nainte.
Obiceiul era ca `n prima
zi de Pa[ti s\ se mearg\ `n
vizit\ la na[i [i la p\rin]i.
Datina aceasta se mai p\s-
treaz\ [i azi, chiar dac\
nop]ile de ~nviere nu mai
sunt a[a cum le [tia m\-
tu[a Maria, de odinioar\.
Pentru na[i, finii preg\tesc
din vreme o leg\tur\ cu
„de toate“: `ntr-un [tergar
]esut `n cas\ se pun colaci
`mpleti]i `n patru, ou\ `n-
chistrate, pasc\ [i cozonac,
se leag\ la col]uri [i
leg\tura e gata. Aceasta va
fi `ntoars\ finilor, cu bu-
cate preg\tite de na[\, la
`ncheierea vizitei.
A doua zi era obliga]ia
na[ilor s\ vin\ la fini, iar a
treia zi se mergea la cele-
lalte rubedenii. La o s\pt\-
m=n\ dup\ Pa[ti, [i acum,
ca [i odinioar\, se serbeaz\
Pa[tele Blajinilor. a
 CM
YK

8 Duminic\, 2 martie 2008

Interviu
Academicianul Emilian Popescu:

„M-am str\duit s\-mi `ndeplinesc datoriile

fa]\ de Biseric\ [i neamul românesc“
Pentru cel care reu[e[te s\ p\trund\ dincolo de carapacea dezarmant\ Profesorul acad. dr. E-
milian Popescu s-a n\s-
alc\tuit\ din mul]imea de nume [i date istorice, Bizantinologia devine cut pe 20 feb. 1928, `n
com. Orle[ti, jud. Vâlcea,
una dintre cele mai captivante discipline studiate `n Facultatea de fiind unul din cei [apte
Teologie Ortodox\. ~mbinare armonioas\ [i deopotriv\ paradoxal\ `ntre copii ai Anei [i ai lui
Gheorghe Popescu, cân-
teologie [i istorie, spiritualitate [i art\, „Bizan]ul“ constituie nucleul t\re] bisericesc. A urmat
autentic al Teologiei istorice. {coala de bizantinologie din România a Seminarul Teologic „Sf.
Nicolae“ din Râmnicu
fost `mpodobit\ de o pleiad\ str\lucit\ de savan]i, recunoscu]i pe plan Vâlcea (1940-1947), Fa-
interna]ional: Nicolae Iorga, Nicolae B\nescu, Vasile Grecu, Alexandru cultatea de Filologie din
Bucure[ti, sec]ia limbi
Elian etc. Din aceast\ enumerare nu putem omite numele celui care a clasice (1948-1952), [i
Institutul Teologic Uni-
condus destinele acestei [coli `n ultimele trei decenii: reputatul versitar din Bucure[ti,
profesor academician Emilian Popescu, „Magistrul“ - cum `l numesc sus]inând `n 1955 o tez\
de licen]\ despre Sf. Gri-
nenum\ra]ii s\i ucenici, `n semn de mare pre]uire [i respect. gorie Palama, alc\tuit\
sub `ndrumarea P\rin-
Domnule academician, tine, m\ simt reconfortat care m-am `n]eles foarte telui Dumitru St\niloae.
cea mai mare parte a ~ntre 1952-1977, a activat
[i, `n acela[i timp obligat, bine. M-am str\duit s\-mi ca cercet\tor la Institutul
activit\]ii dumnea- r\spunz\tor pentru cer- `ndeplinesc datoriile fa]\
voastr\ a fost dedicat\ de Arheologie din Bucu-
studierii [i pred\rii Bi- cetarea, comunicarea [i a- de Biseric\ [i neamul ro- re[ti, `n 1970 devenind
zantinologiei. Ce v-aa a- p\rarea acestor realit\]i. mânesc. N-am putut s\ [eful sectorului de epi-
tras c\tre acest dome- Nu r\mâi insensibil când fac niciodat\, `n cerceta- grafie [i ocupându-se cu
CM
YK niu? vezi str\daniile pe care rea [tiin]ific\ sau `n ac- prec\dere de publicarea
CM
YK

~n primul rând Bizan-
tinologia - Istoria [i Spiri-
tualitatea Bizan]ului - a-
re un con]inut deosebit
decât al altor istorii, pen-
tru c\ fondul principal `l
reprezint\ credin]a cre[-
tin\. De fapt, istoria Im-
periului Bizantin `ncepe
odat\ cu primul `mp\rat
care s-a cre[tinat, Cons-
tantin cel Mare. Iar isto-
ria bizantin\ este `ntr-un
fel istoria Imperiului
cre[tin `n libertate. Pen-
tru un om credincios, care
s-a n\scut `ntr-o familie
cre[tin\ practicant\, nu
putea s\ fie ceva mai a-
tractiv decât aceast\ pre-
ocupare. Atunci când cer-
cetez istoria cre[tin\ [i
v\d str\duin]ele pe care
le-au depus cre[tinii, su-
ferin]ele pe care au fost
obliga]i s\ le suporte `n
perioadele mai grele, do-
vezile de cunoa[tere [i a-
p\rare a `nv\]\turii cre[-
Sf. Cuv. Parascheva,
icoan\ din colec]ia prof. acad. dr. E. Popescu
le-au depus cre[tinii `n
perioadele anterioare.
Preocuparea pentru is-
toria bizantin\ vine `n le-
g\tur\ cu tradi]iile mele
de familie, cu sim]irile
mele care s-au pl\m\dit
`n ea [i, a[ zice, cu ceea ce
este firesc omului creat
de Dumnezeu. Nimic nu
poate s\-]i ofere mai mul-
t\ mul]umire [i `ncredere
decât credin]a `n Dumne-
zeu, pe care o tr\ie[ti tu,
dar pe care o recuno[ti [i
`n trecutul istoric pe care
`l ai la dispozi]ie.
De curând a]i `mplinit
venerabila vârst\ de
80 de ani. Cum privi]i
via]a de la aceast\
vârst\?
O privesc ca pe un dar
al lui Dumnezeu, care mi-
a dat atâ]ia ani, [i-I mul-
]umesc c\ am fost s\n\-
tos, c\ am putut lucra, c\
mi-a dat o so]ie a[a cum
numai El [tie s\ dea, cu
tivitatea didactic\, ceva
superficial. N-am publi-
cat niciodat\ un lucru de
care s\ nu fiu mul]umit
`n momentul `n care l-am
dat la tipar. Dac\ nu am
avut toat\ documentarea
necesar\ am a[teptat, am
apelat la al]ii, am cerut
bibliografie, am reflectat
asupra lui.
Studiile pe care le-am
scris nu g\sesc de cuvi-
in]\ s\ le modific aproape
`ntru nimic. Poate numai
anumite lucruri, care au
ap\rut `ntre timp, la bi-
bliografie. {i exemplul a-
cesta `l am de la profeso-
rii mei. ~mi amintesc c\,
odat\, cu prilejul aniver-
s\rii a [aptezeci de ani de
via]\ ai profesorului Dio-
nisie Pipidi - ginerele lui
Nicolae Iorga, un mare
savant [i care avea o
acrivie extraordinar\ - eu
i-am f\cut, `n numele
ucenicilor, laudatio. Iar el
a r\spuns: „Opera mea
nu este a[a de vast\ cum
sus]ine Emilian Popescu,
dar ceea ce am scris, am
convingerea c\ este vala-
bil [i ast\zi“. {i am `n-
v\]at de la el, ca [i de la
al]i profesori, c\ trebuie
s\ faci lucruri temeinice,
nu compila]ie, nu plagiat.
C\ pentru orice lucru pe
care `l faci, r\spunzi `n
fa]a lui Dumnezeu.
„Venind un eretic `n
sat, preotul l-a trimis
la mama ca s\ stea
de vorb\ cu ea“
~n familie a]i avut un
model de vie]uire cre[-
tin\ care v-a
a marcat?
Am avut mai multe,
dar `n primul rând pe p\-
rin]ii mei, care au fost
foarte credincio[i. Tat\l
meu, fiind `nzestrat de
Dumnezeu cu o voce foar-
te bun\, a fost cânt\re]
bisericesc. Toat\ via]a a
cântat, L-a sl\vit pe
Dumnezeu. Chiar [i `n
timpul Primului R\zboi
Mondial, era tân\r pe
Interviu realizat de {tefan IONESCU-B
inscrip]iilor grece[ti [i la-
tine din Dacia [i Scythia
Minor. A desf\[urat toto-
dat\ [i o intens\ munc\
de arheolog de teren, par-
ticipând la s\p\turile din
siturile dobrogene, pre-
cum Histria [i Callatis. A
efectuat numeroase stagii
de specializare [i docu-
mentare `n diferite uni-
versit\]i [i centre de cerc-
etare din: Berlin, Bonn,
Koln, Munchen, Paris sau
Washington. Tot `n 1970
a ob]inut [i titlul de doc-
tor `n istorie, sus]inând o
tez\ intitulat\: „Contri-
bu]ii la geografia istoric\
a spa]iului balcano-dun\-
rean `n sec. V-VIII“. La 1
ian. 1978, a fost numit
prin concurs profesor de
bizantinologie la Institu-
tul Teologic din Bucure[-
ti, ]inând cursuri, `ndru-
mând teze de licen]\ [i
doctorat, iar din 1990, ac-
tiveaz\ [i `n cadrul Facul-
t\]ii de Teologie Ortodo-
x\ „Dumitru St\niloae“
din Ia[i. ~n 1986, a deve-
atunci. Era cânt\re]ul
regimentului. {i a contin-
uat s\-L pream\reasc\
pe Dumnezeu prin cânta-
re, pân\ `n ultimii 4-5 ani
de via]\. A murit la 94 de
ani, chiar `n zilele Revo-
lu]iei, pe 23 decembrie
1989. A fost un om deose-
bit, foarte legat de Biseri-
c\.
Cel mai mult s-a os-
tenit pentru ridicarea bi-
sericii din satul nostru
(Orle[ti-Vâlcea), o biseri-
c\ frumoas\, care a fost
sfin]it\ `n 1935 [i `n cur-
tea c\reia este `nmor-
mântat. P\rin]ii lui erau
ctitori la biserica veche de
lemn [i erau picta]i acolo
`mpreun\ cu al]i ]\rani.
Mama mea era din
Transilvania, din satul
Rod, de lâng\ S\li[tea
Sibiului. Era foarte cre-
dincioas\ [i avea o cul-
tur\ scripturistic\ bo-
gat\. ~mi amintesc odat\
c\, venind un eretic care
dorea s\ discute cu
]\ranii de la noi din sat
BERECHET
nit vicepre[edintele Aso-
cia]iei Interna]ionale de
Studii Bizantine, `n 1987,
pre[edintele Societ\]ii
Române de Studii Bizan-
tine, iar din 2000, este
pre[edintele Comisiei Na-
]ionale de Istorie Ecle-
siastic\. Este, totodat\,
redactor responsabil al
periodicului „Etudes by-
zantines et postbyzanti-
nes“, membru al unor
prestigioase institu]ii in-
terna]ionale. Din 24 mar-
tie 2006, este membru de
onoare al Academiei Ro-
mâne. Lista lucr\rilor sa-
le publicate este impre-
sionant\, cuprinzând
foarte multe c\r]i, studii
despre Biseric\, preotul l-
a trimis la mama ca s\
stea de vorb\ cu ea.
Noi am fost 5 copii, 5
b\ie]i. Am mai avut `nc\
2 fra]ii, dar au murit de
mici. Mama avea, a[adar,
de `ngrijit o familie de 7
persoane [i ]in minte c\
se odihnea foarte rar.
Mergea la biseric\ dumi-
nica, ne punea masa, sp\-
la vasele [i dup\ aceea
lua Sf. Scriptur\ s\ ci-
teasc\ [i adormea acolo,
pe carte. Consider c\ cea
mai mare bog\]ie pe care
mi-au dat-o p\rin]ii a
fost credin]a. Pentru c\
ea m-a salvat din mo-
mente foarte grele.
Tat\l meu a fost con-
damnat politic. Am avut
via]\ grea `n perioada co-
munist\, cu arest\ri [i
perchezi]ii, [i dup\ aceea
multe probleme din cauza
dosarului. Dar am ajuns
pân\ la vârsta aceasta [i
nu pot decât s\-I mul]u-
mesc lui Dumnezeu pen-
tru toate.
[i articole de istorie, epi-
grafie sau arheologie,
precum [i numeroase co-
munic\ri sus]inute `n
cadrul unor simpozioane,
congrese [i colocvii na-
]ionale [i interna]ionale.
~n paralel cu activitatea
[tiin]ific\ [i didactic\,
prof. acad. dr. Emilian
Popescu se distinge [i
printr-o vie implicare `n
via]a Bisericii, `n calitate
de vicepre[edinte al Aso-
cia]iei „Christiana“, vi-
cepre[edinte al Fr\]iei
Ortodoxe Române [i epi-
trop al catedralei Sf. Cuv.
Parascheva, recent cons-
truit\ `n cartierul Dru-
mul Taberei.
„Când ]i se spunea
c\ e ru[ine sau p\cat,
nu mai aveai
nici un r\spuns“
Cum ar\ta lumea sa-
tului `n timpul copil\-
riei dumneavoastr\?
Oamenii erau credin-
cio[i `n marea lor majori-
tate. La Pa[ti, nu era ni-
meni `n sat care s\ nu se
spovedeasc\ [i s\ nu se
`mp\rt\[easc\. Drumul
spre casa preotului trecea
prin fa]a casei noastre [i-i
vedeam pe oameni cum se
duceau la spovedanie `n
S\pt\mâna Mare sau cu
2-3 zile `nainte de Sf.
Maria, hramul bisericii.
Satul era necontaminat
de secte, iar popula]ia era
pur româneasc\. Erau vii
tradi]iile cre[tine, iar da-
c\ spuneai c\ nu te `n-
chini la icoan\, lumea te
considera nebun.
Societatea era alta, nu
se compar\ cu ce se `n-
tâmpl\ ast\zi. Satul era
plin de copii pe atunci.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 2 martie 2008 9

Nu era familie care s\ ai-
b\ mai pu]in de trei-pa-
tru copii. Tat\l meu se
tr\gea dintr-o familie cu
zece copii [i fiecare la
rândul s\u avea mul]i
copii. V\ da]i seama ce
era sâmb\ta sau du-
minica, când ne adunam
undeva, sau de Pa[ti,
când ne `ntâlneam s\
ciocnim ou\...
Abia a[teptam s\ vin\
sâmb\ta sau duminica,
ca s\ ne `ntâlnim cu veri-
[orii no[tri sau s\ ne du-
cem pe câmp cu vitele.
Nu mai vorbesc de ho-
r\, care era un spectacol
extraordinar de frumos.
~[i f\ceau fetele c\m\[i
`nflorate, `n timpul Pos-
tului Mare, le coseau `n
tain\. C\ci cea care ie[ea
pentru prima dat\ la ho-
r\ trebuia s\ aib\ c\ma-
[a nou\.
M-am gândit de multe
ori c\ realit\]ile satului
românesc erau conforme
cu satul bizantin, a[a
cum `l cunoa[tem din Le-
gea Agrar\ dat\ `n seco-
lul al VII-lea de Justinian
al II-lea. Era ob[tea cea
care judeca sau achita pe
cineva. Adic\ [tiai: „ma-
m\, nu face lucrul acesta,
c\ e ru[ine, nu face lucrul
acesta, c\ e p\cat“. {i
când ]i se spunea c\ e ru-
[ine sau p\cat, era vorba
de o autoritate extraordi-
nar\ de care trebuia s\ te
temi: ru[ine fa]\ de oa-
meni [i p\cat fa]\ de
Dumnezeu. Când ]i se
spunea asta, nu mai
aveai nici un r\spuns.
„La tinere]e,
]i se pare
c\ ai timp de toate“
Un sfat pe care l-a
a]i a-
dresa tinerilor de as-
t\zi...
Pentru tineri voi evoca
un sfat dat de p\rintele
St\niloae. ~mi amintesc
c\ odat\ eram la biblio-
teca Facult\]ii de Teolo-
gie, `mpreun\ cu ni[te
colegi. A venit [i p\rin-
tele, purtând ni[te c\r]i
la sub]ioar\, [i ne-a spus
a[a: „Ave]i grij\, c\ ceea
ce vi se ofer\ pentru citit
e foarte mult [i divers.
Via]a voastr\ nu e a[a de
lung\. Alege]i doar ce v\
e folositor [i ceea ce este
`n leg\tur\ cu credin]a [i
cu direc]ia pe care voi a]i
apucat“. {i am ]inut sea-
ma de aceast\ pova]\,
c\utând s\ nu m\ risi-
pesc, fiindc\ omul nu e
capabil s\ fac\ prea mul-
te lucruri bune, decât `n
cazuri excep]ionale.
Marea majoritate a oa-
menilor sunt persoane
obi[nuite, dotate cu o a-
numit\ inteligen]\, pe
care [i-o pot valorifica lu-
crând cu st\ruin]\. {i din
aceast\ categorie fac
parte [i eu. Iar sfatul meu
personal este ca tinerii s\
con[tientizeze `n primul
rând ce sunt [i ce respon-
sabilitate au `n fa]a lui
Dumnezeu. Ca recoman-
dare practic\, s\ fie
aten]i cu ce-[i consum\
timpul, `n sensul folositor
al cuvântului. La tinere-
]e, ]i se pare c\ ai timp de
toate. Dar via]a trece
foarte repede [i consta]i
la un moment dat c\ nu
ai f\cut mare lucru. {i ai
mari regrete dup\ aceea.
Apoi, s\ nu-]i ocupi
memoria [i mintea cu lu-
cruri nefolositoare, p\ti-
ma[e, pentru c\ le sco]i
greu de acolo. Chiar dac\
le m\rturise[ti la preot,
ele revin, mai ales cele de
la tinere]e, c\ci se im-
pregneaz\ `n minte. ~n
aceast\ privin]\, `mi a-
mintesc de cuvintele Sf.
Ioan Casian, P\rinte al
Bisericii, n\scut `n
Dobrogea. El a fost 20 de
ani `n pustia Egiptului [i
`n Palestina, cu prietenul
lui, Gherman, [i cu sora
sa, Maria, care se pare c\
a r\mas `n m\n\stirea de
la Bethleem. Sf. Casian a
avut numeroase `ntâlniri
[i convorbiri cu marii as-
ce]i ai pustiei Egiptului.
„Iar `ntr-o noapte cu cerul
plin de stele - zice el -
st\team afar\ pe rogojini,
iar pustnicul cu care dis-
cutam a r\mas impresio-
nat de faptul c\ noi [tiam
textul Sfintei Scripturi pe
de rost [i citam frag-
mente lungi. Dar el nu
[tia c\ aceast\ memorie
care mi-a folosit ca s\
re]in textul Scripturii, tot
ea f\cea ca, `n timp ce m\
rugam, s\-mi vin\ `n
minte [i cuno[tin]e c\p\-
tate `n [coal\: amoruri cu
zei]e, r\zboaie, Homer,
Iliada“. Ori dac\ pân\ [i
el, aflat `ntr-un mediu as-
cetic, nu putea s\ scape
de asemenea amintiri, v\
da]i seama cât de greu
putem sc\pa noi ast\zi,
care la fiecare pas sun-
tem asalta]i de tot soiul
de imagini p\c\toase.
A[a `ncât ceea ce trebuie
s\ facem noi este s\ ne
p\zim cu prec\dere ochii
[i urechile, c\ci prin ele
p\trund `n minte atât lu-
cruri folositoare, cât [i ne-
folositoare. a
Noi am fost 5 copii, 5 b\ie]i. Am mai avut `nc\ 2 fra]ii, dar au murit de
mici. Mama avea, a[adar, de `ngrijit o familie de 7 persoane, [i ]in minte c\
se odihnea foarte rar. Mergea la biseric\ duminica, ne punea masa, sp\la
vasele [i dup\ aceea lua Sf. Scriptur\ s\ citeasc\ [i adormea acolo, pe
carte. Consider c\ cea mai mare bog\]ie pe care mi-au dat-o p\rin]ii a fost
credin]a. Pentru c\ ea m-a salvat din momente foarte grele.
Maica Domnului cu Pruncul - „Hodighitria“
`ncadrat\ de Sf. Arh. Mihail [i Gavriil,
triptic grecesc (stânga) [i Maica Domnului
cu Pruncul - „Hodighitria“, icoan\ ruseasc\
cu ferec\tur\ de argint aurit -
icoane din colec]ia prof. acad. dr. E. Popescu
„Cre[tinii care cred `n puterea icoanei esen]ial, care `i ajut\ s\
fie `n leg\tur\ cu Bise-
trebuie s\ lupte a[a cum au luptat cei rica [i cu Dumnezeu. Cei
care-i smintesc `[i iau o
care ne-a
au transmis credin]a“ mare povar\ `n fa]a lui
Dumnezeu, pentru c\
Ce rol au jucat icoa- argint aurit, asem\n\- ate obiecte de art\, fiind sminteala acestora mai
nele ortodoxe `n via]a toare multor icoane ru- achizi]ionate de colec- mici, dup\ cum spune
dumneavoastr\? se[ti care se g\sesc la
]ionari. Mântuitorul Hristos, e
V\ m\rturisesc c\ nu noi `n ]ar\. Aceast\ icoa- Liber cuget\torii nu
plec niciodat\ de acas\ pentru cineva atât de
n\ a Maicii Domnului cunosc valoarea intrin-
f\r\ ca s\ am o iconi]\ grav\ „`ncât mai bine [i-
este ocrotitoarea casei sec\, spiritual\ a icoa-
la mine. Am `n portmo- noastre [i `n timpul cu- ar lega o piatr\ de moa-
nei, faptul c\ ea e purt\- r\ [i s-ar arunca `n ma-
neu mai multe icoane, tremurului din 1986, eu toare de har. Scoaterea
iar când plec `n c\l\torie [i so]ia ne-am ad\postit re“ (Lc. 17, 2).
icoanelor din [coal\ sau Cre[tinii ortodoc[i, ca-
iau cu mine un triptic cu sub ea. Sunt de aseme-
din institu]iile publice ar re sunt majoritari [i cred
Maica Domnului [i Sfin- nea foarte legat [i de
]ii Arhangheli. Când a- fi un act grav pentru c\, `n puterea icoanei, tre-
icoana Sf. Parascheva, `n momentul de
jung la destina]ie, `l pun ocrotitoarea c\s\toriei buie s\ fie ca-
fa]\, cei care
pe noptier\. Am [i o noastre, `mpreun\ cu Sf. pabili s\ lupte
cinstesc i-
icoan\ a Maicii Domnu- Ioan de la Suceava. a[a cum au lup-
lui de care sunt foarte le- coanele tat cei care ne-
Cum explica]i unele formea-
gat, care provine din Ru- au transmis
ini]iative venite din z\ ma- credin]a,
sia [i pe care am mo[- partea a[a-zzisei „so-
tenit-o de la o m\tu[\. rea ma- chiar cu pre-
S\ v\ spun povestea ei:
ciet\]i civile“, cum a joritate a ]ul sângelui.
fost [i `ncercarea de a
~n timpul revolu]iei `nl\tura icoanele din
poporu-
din 1917, mul]i ru[i [i lui. Am a-
[coli? Ce valoare are
vea de-a
ucraineni s-au refugiat icoana pentru cultura
`n România. {i-au trimis face cu o
[i spiritul românesc?
bagajele cu po[ta cum au discrimi-
O parte din reprezen-
putut [i ei, la anumite nare a ma-
adrese. Iar unii nu au tan]ii acestei societ\]i ci- jorit\]ii.
vile nu au nici o credin-
mai ajuns s\-[i ridice Iar copiii
]\, nu cred `n nimic. nevinova]i
bagajele expediate [i ele
Sunt exponen]ii stan- ar cre[te fi-
au r\mas la po[t\. So]ul
acestei m\tu[i lucra la dard ai societ\]ii de con- ind priva]i de
sum, a c\ror deviz\ este
vama po[tei, `n cl\direa ceva
`n care se afl\ acum Mu- s\ m\nânce, s\ bea, s\
se distreze. Ne`n]ele-
zeul de Istorie, [i acolo
era un sac cu diverse gând existen]a noastr\
efemer\, necrezând `n
obiecte pe care nu l-a so-
licitat nimeni foarte via]a ve[nic\, atunci jus-
mult\ vreme. Se produs- tific\ orice abera]ii `n
ese [i un mic incendiu [i mintea lor. {i dispre]ui-
esc cinstirea icoanelor.
atunci el s-a dus [i a luat
sacul, `n care a g\sit Este vorba [i de o
aceast\ icoan\ neatins\ influen]\ venit\ din
de foc. Au p\strat-o `n lumea occidental\, fi-
casa lor [i, mo[tenind eu indc\ acolo icoanele
casa, mi-a r\mas [i nu sunt cinstite ca la
icoana. E o icoan\ foarte noi, ci `n cel mai bun
frumoas\, acoperit\ cu caz sunt consider-

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ la

„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Elena `n Grecia“

Perioada 14-24 mai 2008
Dintre obiective, men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n
jurul Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i Biserica „Sf.
Mc. Paraskevi“), Complexul monahal Meteora (moa[tele Sf.
Haralambie); Insula Evia: M-rea „Sf. Cuv. David“ (`nchinare
la moa[tele Cuv. David, mormântul fer. stare] Iacov
Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lampsa-
kos), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Cate-
drala mitropolitan\); PARTICIPARE LA SF+NTA LITUR-
GHIE `n Atena; Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Ta-
umaturgul), M-rea „Kato Xenia“ (`nchinare la Brâul Maicii
Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de
mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 285 EURO ^ 240 lei.
Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa-Arghirocanstron, Pireu-Eghina, E-
ghina-Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform
programului la hoteluri de ***, preot `nso]itor.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon: 0232/276907
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n incinta Catedralei mitropolitane. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz;
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad - 93,70 Mhz; Piatra-Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz; Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz;
Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorgieni - 93,00 Mhz; Târgu- Neam] - 106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare-Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 2 martie 2008 9

Nu era familie care s\ ai-
b\ mai pu]in de trei-pa-
tru copii. Tat\l meu se
tr\gea dintr-o familie cu
zece copii [i fiecare la
rândul s\u avea mul]i
copii. V\ da]i seama ce
era sâmb\ta sau du-
minica, când ne adunam
undeva, sau de Pa[ti,
când ne `ntâlneam s\
ciocnim ou\...
Abia a[teptam s\ vin\
sâmb\ta sau duminica,
ca s\ ne `ntâlnim cu veri-
[orii no[tri sau s\ ne du-
cem pe câmp cu vitele.
Nu mai vorbesc de ho-
r\, care era un spectacol
extraordinar de frumos.
~[i f\ceau fetele c\m\[i
`nflorate, `n timpul Pos-
tului Mare, le coseau `n
tain\. C\ci cea care ie[ea
pentru prima dat\ la ho-
r\ trebuia s\ aib\ c\ma-
[a nou\.
M-am gândit de multe
ori c\ realit\]ile satului
românesc erau conforme
cu satul bizantin, a[a
cum `l cunoa[tem din Le-
gea Agrar\ dat\ `n seco-
lul al VII-lea de Justinian
al II-lea. Era ob[tea cea
care judeca sau achita pe
cineva. Adic\ [tiai: „ma-
m\, nu face lucrul acesta,
c\ e ru[ine, nu face lucrul
acesta, c\ e p\cat“. {i
când ]i se spunea c\ e ru-
[ine sau p\cat, era vorba
de o autoritate extraordi-
nar\ de care trebuia s\ te
temi: ru[ine fa]\ de oa-
meni [i p\cat fa]\ de
Dumnezeu. Când ]i se
spunea asta, nu mai
aveai nici un r\spuns.
„La tinere]e,
]i se pare
c\ ai timp de toate“
Un sfat pe care l-a
a]i a-
dresa tinerilor de as-
t\zi...
Pentru tineri voi evoca
un sfat dat de p\rintele
St\niloae. ~mi amintesc
c\ odat\ eram la biblio-
teca Facult\]ii de Teolo-
gie, `mpreun\ cu ni[te
colegi. A venit [i p\rin-
tele, purtând ni[te c\r]i
la sub]ioar\, [i ne-a spus
a[a: „Ave]i grij\, c\ ceea
ce vi se ofer\ pentru citit
e foarte mult [i divers.
Via]a voastr\ nu e a[a de
lung\. Alege]i doar ce v\
e folositor [i ceea ce este
`n leg\tur\ cu credin]a [i
cu direc]ia pe care voi a]i
apucat“. {i am ]inut sea-
ma de aceast\ pova]\,
c\utând s\ nu m\ risi-
pesc, fiindc\ omul nu e
capabil s\ fac\ prea mul-
te lucruri bune, decât `n
cazuri excep]ionale.
Marea majoritate a oa-
menilor sunt persoane
obi[nuite, dotate cu o a-
numit\ inteligen]\, pe
care [i-o pot valorifica lu-
crând cu st\ruin]\. {i din
aceast\ categorie fac
parte [i eu. Iar sfatul meu
personal este ca tinerii s\
con[tientizeze `n primul
rând ce sunt [i ce respon-
sabilitate au `n fa]a lui
Dumnezeu. Ca recoman-
dare practic\, s\ fie
aten]i cu ce-[i consum\
timpul, `n sensul folositor
al cuvântului. La tinere-
]e, ]i se pare c\ ai timp de
toate. Dar via]a trece
foarte repede [i consta]i
la un moment dat c\ nu
ai f\cut mare lucru. {i ai
mari regrete dup\ aceea.
Apoi, s\ nu-]i ocupi
memoria [i mintea cu lu-
cruri nefolositoare, p\ti-
ma[e, pentru c\ le sco]i
greu de acolo. Chiar dac\
le m\rturise[ti la preot,
ele revin, mai ales cele de
la tinere]e, c\ci se im-
pregneaz\ `n minte. ~n
aceast\ privin]\, `mi a-
mintesc de cuvintele Sf.
Ioan Casian, P\rinte al
Bisericii, n\scut `n
Dobrogea. El a fost 20 de
ani `n pustia Egiptului [i
`n Palestina, cu prietenul
lui, Gherman, [i cu sora
sa, Maria, care se pare c\
a r\mas `n m\n\stirea de
la Bethleem. Sf. Casian a
avut numeroase `ntâlniri
[i convorbiri cu marii as-
ce]i ai pustiei Egiptului.
„Iar `ntr-o noapte cu cerul
plin de stele - zice el -
st\team afar\ pe rogojini,
iar pustnicul cu care dis-
cutam a r\mas impresio-
nat de faptul c\ noi [tiam
textul Sfintei Scripturi pe
de rost [i citam frag-
mente lungi. Dar el nu
[tia c\ aceast\ memorie
care mi-a folosit ca s\
re]in textul Scripturii, tot
ea f\cea ca, `n timp ce m\
rugam, s\-mi vin\ `n
minte [i cuno[tin]e c\p\-
tate `n [coal\: amoruri cu
zei]e, r\zboaie, Homer,
Iliada“. Ori dac\ pân\ [i
el, aflat `ntr-un mediu as-
cetic, nu putea s\ scape
de asemenea amintiri, v\
da]i seama cât de greu
putem sc\pa noi ast\zi,
care la fiecare pas sun-
tem asalta]i de tot soiul
de imagini p\c\toase.
A[a `ncât ceea ce trebuie
s\ facem noi este s\ ne
p\zim cu prec\dere ochii
[i urechile, c\ci prin ele
p\trund `n minte atât lu-
cruri folositoare, cât [i ne-
folositoare. a
Noi am fost 5 copii, 5 b\ie]i. Am mai avut `nc\ 2 fra]i, dar au murit de
mici. Mama avea, a[adar, de `ngrijit o familie de 7 persoane, [i ]in minte c\
se odihnea foarte rar. Mergea la biseric\ duminica, ne punea masa, sp\la
vasele [i dup\ aceea lua Sf. Scriptur\ s\ citeasc\ [i adormea acolo, pe
carte. Consider c\ cea mai mare bog\]ie pe care mi-au dat-o p\rin]ii a fost
credin]a. Pentru c\ ea m-a salvat din momente foarte grele.
Maica Domnului cu Pruncul - „Hodighitria“
`ncadrat\ de Sf. Arh. Mihail [i Gavriil,
triptic grecesc (stânga) [i Maica Domnului
cu Pruncul - „Hodighitria“, icoan\ ruseasc\
cu ferec\tur\ de argint aurit -
icoane din colec]ia prof. acad. dr. E. Popescu
„Cre[tinii care cred `n puterea icoanei esen]ial, care `i ajut\ s\
fie `n leg\tur\ cu Bise-
trebuie s\ lupte a[a cum au luptat cei rica [i cu Dumnezeu. Cei
care-i smintesc `[i iau o
care ne-a
au transmis credin]a“ mare povar\ `n fa]a lui
Dumnezeu, pentru c\
Ce rol au jucat icoa- argint aurit, asem\n\- ate obiecte de art\, fiind sminteala acestora mai
nele ortodoxe `n via]a toare multor icoane ru- achizi]ionate de colec- mici, dup\ cum spune
dumneavoastr\? se[ti care se g\sesc la
]ionari. Mântuitorul Hristos, e
V\ m\rturisesc c\ nu noi `n ]ar\. Aceast\ icoa- Liber cuget\torii nu
plec niciodat\ de acas\ pentru cineva atât de
n\ a Maicii Domnului cunosc valoarea intrin-
f\r\ ca s\ am o iconi]\ grav\ „`ncât mai bine [i-
este ocrotitoarea casei sec\, spiritual\ a icoa-
la mine. Am `n portmo- noastre [i `n timpul cu- ar lega o piatr\ de moa-
nei, faptul c\ ea e purt\- r\ [i s-ar arunca `n ma-
neu mai multe icoane, tremurului din 1986, eu toare de har. Scoaterea
iar când plec `n c\l\torie [i so]ia ne-am ad\postit re“ (Lc. 17, 2).
icoanelor din [coal\ sau Cre[tinii ortodoc[i, ca-
iau cu mine un triptic cu sub ea. Sunt de aseme-
din institu]iile publice ar re sunt majoritari [i cred
Maica Domnului [i Sfin- nea foarte legat [i de
]ii Arhangheli. Când a- fi un act grav pentru c\, `n puterea icoanei, tre-
icoana Sf. Parascheva, `n momentul de
jung la destina]ie, `l pun ocrotitoarea c\s\toriei buie s\ fie ca-
fa]\, cei care
pe noptier\. Am [i o noastre, `mpreun\ cu Sf. pabili s\ lupte
cinstesc i-
icoan\ a Maicii Domnu- Ioan de la Suceava. a[a cum au lup-
lui de care sunt foarte le- coanele tat cei care ne-
Cum explica]i unele formea-
gat, care provine din Ru- au transmis
ini]iative venite din z\ ma- credin]a,
sia [i pe care am mo[- partea a[a-zzisei „so-
tenit-o de la o m\tu[\. rea ma- chiar cu pre-
S\ v\ spun povestea ei:
ciet\]i civile“, cum a joritate a ]ul sângelui.
fost [i `ncercarea de a
~n timpul revolu]iei `nl\tura icoanele din
poporu-
din 1917, mul]i ru[i [i lui. Am a-
[coli? Ce valoare are
vea de-a
ucraineni s-au refugiat icoana pentru cultura
`n România. {i-au trimis face cu o
[i spiritul românesc?
bagajele cu po[ta cum au discrimi-
O parte din reprezen-
putut [i ei, la anumite nare a ma-
adrese. Iar unii nu au tan]ii acestei societ\]i ci- jorit\]ii.
vile nu au nici o credin-
mai ajuns s\-[i ridice Iar copiii
]\, nu cred `n nimic. nevinova]i
bagajele expediate [i ele
Sunt exponen]ii stan- ar cre[te fi-
au r\mas la po[t\. So]ul
acestei m\tu[i lucra la dard ai societ\]ii de con- ind priva]i de
sum, a c\ror deviz\ este
vama po[tei, `n cl\direa ceva
`n care se afl\ acum Mu- s\ m\nânce, s\ bea, s\
se distreze. Ne`n]ele-
zeul de Istorie, [i acolo
era un sac cu diverse gând existen]a noastr\
efemer\, necrezând `n
obiecte pe care nu l-a so-
licitat nimeni foarte via]a ve[nic\, atunci jus-
mult\ vreme. Se produs- tific\ orice abera]ii `n
ese [i un mic incendiu [i mintea lor. {i dispre]ui-
esc cinstirea icoanelor.
atunci el s-a dus [i a luat
sacul, `n care a g\sit Este vorba [i de o
aceast\ icoan\ neatins\ influen]\ venit\ din
de foc. Au p\strat-o `n lumea occidental\, fi-
casa lor [i, mo[tenind eu indc\ acolo icoanele
casa, mi-a r\mas [i nu sunt cinstite ca la
icoana. E o icoan\ foarte noi, ci `n cel mai bun
frumoas\, acoperit\ cu caz sunt consider-

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ la

„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Elena `n Grecia“

Perioada 14-24 mai 2008
Dintre obiective, men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n
jurul Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i Biserica „Sf.
Mc. Paraskevi“), Complexul monahal Meteora (moa[tele Sf.
Haralambie); Insula Evia: M-rea „Sf. Cuv. David“ (`nchinare
la moa[tele Cuv. David, mormântul fer. stare] Iacov
Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lampsa-
kos), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Cate-
drala mitropolitan\); PARTICIPARE LA SF+NTA LITUR-
GHIE `n Atena; Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Ta-
umaturgul), M-rea „Kato Xenia“ (`nchinare la Brâul Maicii
Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de
mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 285 EURO ^ 240 lei.
Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa-Arghirocanstron, Pireu-Eghina, E-
ghina-Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform
programului la hoteluri de ***, preot `nso]itor.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon: 0232/276907
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n incinta Catedralei mitropolitane. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz;
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad - 93,70 Mhz; Piatra-Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz; Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz;
Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorgieni - 93,00 Mhz; Târgu- Neam] - 106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare-Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
10
Raid
De ce muncim, de ce tr\im?
Familia [i munca au fost
dintotdeauna dou\ realit\]i
complementare despre care s-au
scris numeroase studii. Ast\zi s-a
ajuns ca `ntre acestea s\ existe o
permanent\ tensiune. ~n zilele
noastre, Familia este o institu]ie
amenin]at\ cu `nstr\inarea de
rosturile ei. Una dintre cauze este
faptul c\ cei mai mul]i oameni `[i
sacrific\ familia, prietenii, timpul
liber [i, `n mod incon[tient,
Alina Nica, 27 de ani,
v=nz\toare: Sunt de cu-
rând c\s\torit\ [i `ncerc
s\ `mbin `n mod egal [i
familia [i serviciul, dar
mi se pare a fi mai impor-
tant\ casa, so]ul [i to]i cei
de lâng\ mine decât un
serviciu. Serviciul este
pentru mine un loc `n
care merg s\ muncesc [i
s\ câ[tig ni[te bani, dar
mult mai bucuroas\ sunt
`n familie.
Acord\m mai mult
timp serviciului pentru
c\ suntem stresa]i `n ceea
ce prive[te viitorul nos-
tru. Nu suntem pl\ti]i
foarte bine, salariile sunt
mici, pre]urile cresc con-
tinuu de când am intrat
`n UE. Nu prea avem
`ncotro!
„Din cauza
neputin]ei de a face
fa]\ traiului zilnic“
Gabriel Vasiliu, 40 de
ani, taximetrist: ~mi pe-
trec foarte mult timp la
serviciu, `n ma[in\, pe
strad\. De luni pân\ vi-
neri, 10 ore pe zi sunt la
munc\, iar cu familia apro-
ximativ 2 ore pe zi [i sâm-
b\ta [i duminica. M-a[ bu-
cura s\ pot petrece mai
mult timp cu familia. E
un lucru important, mai
ales c\ am [i un copil de
14 ani. Se simte faptul c\
lipsesc mult de acas\.
Dar fac asta pentru bani.
Sunt nevoit, din cauza
traficului, s\ mai mun-
cesc [i seara. E o proble-
m\ `n ziua de azi munca
excesiv\. Muncim mai
mult din cauza datoriilor
la stat, la b\nci [i a nepu-
tin]ei de a face fa]\ traiu-
lui zilnic. Mai e [i orgo-
liul, c\ci atunci când vezi
c\ un vecin prosper\ [i a-
re o situa]ie financiar\
bun\, e[ti tentat s\-l a-
jungi. Nu cred c\ e bine
a[a, trebuie s\ fim mai
pondera]i.
„E foarte important s\ te str\duie[ti s\ nu te rupi de familie, de tradi]ii. Dac\ te
gânde[ti numai la venituri, nu po]i avea cu adev\rat o familie. Cine zice c\ are [i
familie [i carier\, ceva a pierdut [i nu-[i d\ seama. Copilul se bucur\ c\ are cel mai
bun calculator, cele mai bune haine, dar `n realitate s-a pierdut leg\tura p\rin]i-copii.
Dac\ pierzi esen]a lucrurilor, e[ti deja pe un drum gre[it, iar esen]a lucrurilor este c\
s\n\tatea, `n favoarea muncii. ~n
SUA [i Europa exist\ deja
termenul „workaholic“, care
define[te o persoan\ dependent\
de munc\, precum alcoolicul de
b\utur\.
Cum v\d rom=nii aceast\ tendin]\
de a munci foarte mult `n dauna
timpului petrecut cu familia? Care
sunt cauzele? De ce muncim, de
ce tr\im? Pentru cine muncim,
pentru cine tr\im?
important s\ te str\du-
ie[ti s\ nu te rupi de fa-
milie, de tradi]ii. Dac\ te
gânde[ti numai la veni-
turi, nu po]i avea cu
adev\rat o familie. Cine
zice c\ are [i familie [i
carier\, ceva a pierdut [i
Mihaela Stancu, 44 de nu-[i d\ seama. Copilul
ani, contabil\: 70% din se bucur\ c\ are cel mai
timp `l petrec la serviciu bun calculator, cele mai
[i restul acas\. Muncim bune haine, dar `n reali-
foarte mult, deoarece tate s-a pierdut leg\tura
cheltuielile sunt foarte p\rin]i-copii. Dac\ pierzi
mari [i nu se poate face esen]a lucrurilor e[ti deja
fa]\ nevoilor familiei. A[ pe un drum gre[it, iar e-
dori s\ am mai mult timp sen]a lucrurilor este c\ nu
liber pentru familie, dac\ trebuie s\ te alienezi de
[i veniturile ar fi propor- valorile tradi]ionale româ-
]ionale cu timpul petrecut ne[ti. Iar valori tradi]io-
la serviciu. Sunt locuri de nale `nseamn\ aer curat,
munc\ remunerate mai mâncare s\n\toas\, rela-
bine, dar la care nu are ]ii familiale armonioase,
acces toat\ lumea. Sin- leg\tura de suflet cu copi-
cer, cred c\ totul se lim- lul t\u, cu cel drag al t\u.
iteaz\ la bani, pentru c\ ~n societatea de ast\zi
nici familia nu ar fi e extrem de greu s\ p\s-
mul]umit\ dac\ nu ai trezi aceste valori, pentru
aduce bani `n cas\. Totul c\ e[ti mereu stresat, ten-
pleac\ de la bani. Nu po]i tat s\ câ[tigi mult. Cred
s\ `]i hr\ne[ti copilul, nu c\ solu]ia este s\ apelezi
po]i s\ `l `mbraci, s\ `i la `n]elegerea celor ce te
oferi un calculator, un iubesc, atunci când e
televizor dac\ nu ai bani. cazul.
Florin Popescu, 32 de
„Cine zice c\ are ani, militar: Acord mai
[i familie [i carier\,
mult timp serviciului,
pentru c\ func]ia pe care
ceva a pierdut“ o am necesit\ prezen]a
mea foarte mult timp.
Alina Dima, 40 ani, ju-
Lucrez mult, e adev\rat,
rist: ~mpac foarte greu
dar o fac [i din pasiune.
timpul petrecut la servi- Munce[ti pu]in, câ[tigi
ciu cu cel acordat fami-
pu]in. E foarte important
liei, dar m\ str\duiesc câ]i bani câ[tigi [i apoi
foarte mult. Cine prefer\
faci cumva [i `]i dozezi
s\ stea la serviciu nu tre- timpul [i pentru familie.
buie s\ aib\ familie. ~n
prezent, ca s\ ob]ii un ve-
nit decent, trebuie s\ ai
trei joburi. Ast\zi nu mai
ai timp s\ ai so], s\ ai co-
pil, s\ fii mam\, s\ fii fe-
meie. Cauza tuturor a-
cestor lucruri este `nstr\-
inarea. Familia nu mai a-
re timp s\ `[i creasc\ co-
pilul cum ar trebui. To]i
credem c\ dac\ le oferim La serviciu,
copiilor h\inu]e [i juc\rii dar cu g=ndul acas\
e suficient, dar e total
gre[it. Copilul are nevoie Floarea {erboiu, profe-
de timpul t\u, de tine, s\ soar\: Nu se poate `nte-
stai lâng\ el, s\ `l ascul]i, meia o familie f\r\ crite-
s\ `l `n]elegi. ~n aceast\ rii serioase de munc\, dar
raportare munc\ - fami- constat, cu o oarecare a-
lie, amândou\ sunt im- m\r\ciune, c\ prioritar
portante, sunt comple- pentru tinerii din vremea
mentare, dar trebuie s\ noastr\ este s\ `[i fac\
fim echilibra]i. E foarte mai `ntâi o carier\ deose-
nu trebuie s\ te alienezi de valorile tradi]ionale române[ti.“
bit\. Adesea se trezesc pe
la 35-38 de ani c\ au ui-
tat s\-[i formeze o famili-
e. Cred c\ acest aspect a-
re dou\ t\i[uri. Ar trebui
s\ avem `n vedere [i pro-
fesia, s\ o des\vâr[im,
dar s\ nu insist\m `n a-
cest domeniu, unilateral,
ci s\ avem `n vedere [i
`ntemeierea unei familii,
pentru c\ sunt convins\
c\ fericirea deplin\ [i
`mplinirea adev\rat\ es-
te [i `n via]a profesional\,
dar mai ales `n familie.
Un om cu adev\rat `mpli-
nit este cel care `[i face
foarte bine datoria la lo-
cul de munc\, chiar la ni-
velul notei 10, dar care ]i-
ne cont [i de familie. {i
dac\ ne gândim la tradi]i-
a româneasc\, la „Balta-
gul“, de exemplu, omul se
na[te, se c\s\tore[te, `[i
`ntemeiaz\ o familie [i a-
poi moare. E foarte im-
portant s\ le facem pe
toate pe acest p\mânt cu
fric\ de Dumnezeu.
{i `n familie trebuie s\
te mul]ume[ti la `nceput
cu mai pu]in, dar s\ por-
ne[ti `n doi, uni]i. Mul]i
oameni `[i doresc lucruri
extravagante de la `nce-
put [i pierd din vedere
esen]ialul.
Virgil Colonel, 58 de
ani, inginer: Cred c\ mun-
cim, `n primul r=nd, pen-
tru familie, c=te opt ore,
echilibrat, [i apoi ne g\-
sim timp [i pentru copil,
so]ie [i ceilal]i. ~nainte de
’89 se muncea poate mai
mult. Acum nu mai e
munca de atunci. Eu mun-
ceam [i 10-12 ore. Prelu-
am [i urm\torul schimb
dac\ era nevoie. Acum e
greu, dar ai [i libertatea
s\ pleci când vrei la alt
patron sau la alt serviciu,
dac\ nu-]i convine. Lu-
mea se plânge de munc\
din alte motive.
Toat\ lumea vrea ma[ini
scumpe, copilul la [coli
particulare [i altele. Nu-[i
pot acoperi unele dorin]e
care dep\[esc posibilit\]i-
le lor materiale. Din presa
economic\, de exemplu,
afl\m c\ un procent foar-
te mare al popula]iei este
`ndatorat. {i asta se `n-
tâmpl\ [i pentru faptul c\
ne dorim lucruri care pot
fi suplinite cu altele, mai
ieftine, sau cel pu]in amâ-
nate.
Ioana Popescu, 39 de
ani, medic: Problema ra-
portului inegal de timp a-
cordat familiei [i serviciu-
lui a existat dintotdeau-
na, dar depinde de priori-
t\]ile pe care fiecare [i le
a[eaz\ [i de seriozitatea
cu care ia `n considerare
atât familia cât [i munca.
Familia e cea mai impor-
tant\ pentru mine, dar
`ntrep\trund cu toat\ se-
riozitatea printre obliga-
]iile familiale [i pe cele de
serviciu.
Duminic\, 2 martie 2008
Dac\ ar fi s\ inventari-
ez timpul pe care `l acord
serviciului, acesta ar fi de
diminea]\ pân\ seara, iar
familiei `i acord timp `n
mod spiritual, purtându-i
`n gândul meu sut\ la su-
t\. Am grij\ s\ ofer famili-
ei tot sprijinul [i dragul,
prin vorb\, prin g\tit, prin
cur\]enie [i prin tot felul
de activit\]i casnice.
Mihai B\r\scu, 32 de
ani, avocat: ~mpreun\ cu
so]ia reu[esc s\ dozez des-
tul de bine timpul petrecut
`n familie, dar, din p\cate,
ca orice individ din ziua de
ast\zi, activitatea profe-
sional\ este prioritar\.
E foarte important s\
acord\m timp [i afectivi-
tate familiei, mai ales c\
`n ultimul timp tindem tot
mai mult spre a neglija fa-
milia `n favoarea serviciu-
lui, iar cauzele evidente
sunt nevoile financiare,
pasiunea pentru serviciu,
a[ezarea social\ a oame-
nilor, dar de multe ori [i
influen]ele exterioare ven-
ite din Occident sau chiar
indiferen]a oamenilor.
Teama de concuren]\
Ilie Drugan, 21 de ani,
agent vânz\ri: Toat\ lu-
mea tinde ast\zi mai mult
spre munc\ `n detrimen-
tul familiei. Acesta este un
fapt mai mult decât evi-
dent. Toat\ lumea st\ pes-
te program câte 3-4 ore, se
acumuleaz\ stres, obosea-
l\. {i toate acestea se `n-
tâmpl\ [i pentru faptul c\,
chiriile, casele sunt scum-
pe [i, de[i ne-am dori s\
st\m cu cei dragi, nu se
poate, pentru c\ nevoile fi-
nanciare ne cople[esc [i
astfel ajungem s\ alegem
cu mintea [i nu cu sufletul.
Foarte mul]i dau mai
mult\ importan]\ carie-
rei, se c\s\toresc foarte
târziu, dar pentru mine
cel mai important este s\
am o familie fericit\.
~n ziua de ast\zi, oa-
menii au ajuns s\ mun-
ceasc\ ca ni[te robo]i pen-
tru dou\ zile de repaus la
sfâr[itul s\pt\mânii, pe-
trecute de cele mai multe
ori `n afara ora[ului. Sun-
tem ni[te robo]i care mun-
cim pentru o duminic\ li-
ber\ sau pentru câteva zi-
le de concendiu la mare
sau la munte. {i cauzele
principale sunt intrarea
`n UE, nevoile financiare,
`ndep\rtarea de tradi]ii,
de Biseric\ etc.
Elena B., 28 de ani,
support officer: Este ade-
v\rat c\ `n zilele noastre
exist\ un sindrom al pe-
trecerii timpului la servi-
ciu `n dauna familiei, dar
din perspectiva mea, a-
ceasta se `ntâmpl\ [i pen-
tru c\ dincolo de faptul c\
sunt lucruri de rezolvat,
apare teama concuren]ei,
faptul c\ cel\lalt este dis-
pus s\-[i sacrifice familia.
Iar tu, care vrei s\-]i pro-
tejezi familia [i prietenii
sut\ la sut\, po]i foarte
u[or s\ `]i pierzi serviciul.
Ar fi mai bine dac\ oa-
menii ar fi con[tien]i c\
se pot face toate lucrurile
cu echilibru, `ntr-un anu-
mit ritm. Atunci nu ar
mai fi nevoie s\ ne pliem
dup\ modelul angajatu-
lui care d\ totul `ntr-o zi,
chiar dac\ a doua zi poate
fi le[inat [i la capacit\]i
de munc\ sub procentajul
normal. a
Pagin\ realizat\
de Ciprian BÂRA
 Duminic\, 2 martie 2008
Pagina
de istorie
Cum a luat fiin]\ statul
Cercet\rile antropologice
eviden]iaz\ existen]a societ\]ilor
f\r\ stat. ~n societ\]ile arhaice nu
exista un rege. La contactul cu
aceste societ\]i, europenii le-au
numit „f\r\ rege [i f\r\ lege“
(Jacqueline Russ), deci lipsite de
institu]ia care s\ asigure cadrul de
implementare a legilor. {eful
arhaic nu avea nici autoritate [i
de prof. dr. C\t\lin
TURLIUC
Chiar dac\ societ\]ile
f\r\ stat nu cunosc insti-
tu]ionalizarea puterii poli-
tice, ele nu ignor\ autori-
tatea ca form\ de exerci-
tare a influen]ei (Pierre
Clastres). ~n prima pe-
rioad\ a organiz\rii poli-
tice arhaice, politica se
confunda, `nc\, cu religia
[i morala. {eful de familie,
ori preotul profit\ de un
ansamblu de credin]e, con-
stituind o for]\ dispersat\
`n colectivitate, aceast\
form\ de putere nefiind
clar individualizat\. ~n al
doilea stadiu al societ\]ii
primitive, societatea cu-
noa[te puterea concentra-
t\ `n persoana unui [ef. A-
ceast\ transformare se
produce pentru c\ o soci-
etate bazat\ doar pe cu-
tume nu rezist\ unui grad
de evolu]ie social\.
Exerci]iul [i
proprietatea puterii,
`n persoana celui
care comand\
Pentru a rezista, grupul
trebuia s\ se organizeze.
Muta]ia `n cadrul orga-
niz\rii puterii `nseamn\
`nceputul puterii individu-
alizate, concentrate `n mâi-
nile unui singur om care
poseda [i autoritatea [i
mecanismele de conducere.
Puterea individualizat\ se
baza pe raporturi de la in-
divid la individ. Devenind
mai complex\ ca urmare a
cre[terii numerice a comu-
nit\]ii, [efia se restruc-
tureaz\ luând forma unei
ierarhii a de]in\torilor pu-
terii, a unei organiz\ri a [e-
filor interpu[i. ~n noua for-
m\, [efia dispune de for]\
de coerci]ie.
Chiar dac\ raporturile
de putere de acest tip au
luat forme diferite, (un [ef
amazonian sau un domni-
tor muntean din secolul al
XIV-lea) esen]a era ace-
ea[i. ~n ambele cazuri, pu-
terea rezid\ din faptul c\,
`n persoana celui care co-
mand\, se g\sesc atât ex-
erci]iul cât [i proprietatea
puterii. De la Mircea cel
B\trân a r\mas o formul\
explicit\ a personaliz\rii
puterii: „Io, Mircea voie-
vod, unic st\pânitor [i
domn“. Din st\pânire pro-
vine autoritatea domniei,
form\ de organizare a pu-
terii `nc\ neinstitu]iona-
lizat\. Individualizarea ra-
porturilor politice eviden-
]iaz\ un tip de organizare
al puterii ce se fonda pe
credin]a `n virtu]ile per-
sonale ale [efului. Procesul
de institu]ionalizare a pu-
terii este accelerat de situ-
a]iile `n care calit\]ile per-
Procesul de institu]ionalizare a puterii este accelerat de situa]iile `n care
calit\]ile personale ale [efului nu mai justific\ autoritatea pe care o exercit\.
Treptat, comunitatea nu mai accept\ s\ se organizeze conform voin]ei unui
individ, disociind `ntre autoritate [i individul care o exercit\. ~n consecin]\, se
impune ideea institu]ionaliz\rii, a transferului puterii de la persoana guvernan]ilor,
nici putere de coerci]ie. Dac\ `ns\
nu putea exercita puterea de
domina]ie, [eful arhaic se impunea
prin alte calit\]i, ce `i asigurau o
form\ de autoritate. ~n timp de
pace, era un bun moderator, un
excelent orator [i o persoan\
generoas\, iar `n timpul r\zboiului,
[eful dispunea de o putere
absolut\ asupra r\zboinicilor.
sonale ale [efului nu mai statului apare dintr-un
justific\ autoritatea pe ca- motiv natural, respectiv
re o exercit\. incapacitatea omului de a
Treptat, comunitatea nu tr\i singur. Aristotel afir-
mai accept\ s\ organizeze ma c\ „statul este o insti-
`ntreaga comunitate con- tu]ie natural\“ [i c\ „omul
form voin]ei unui individ, este prin natura sa o fiin]\
disociind `ntre autoritate social\, pe când antiso-
[i individul care o exercit\. cialul prin natur\, nu din
~n consecin]\, se impune i- cauza unor `mprejur\ri o-
deea institu]ionaliz\rii, a cazionale, este ori un su-
transferului puterii de la praom, ori o fiar\….“. Dar
persoana guvernan]ilor, nu numai lipsa autosufi-
simpli executan]i, la stat,
cien]ei determin\ apari]ia
autenticul proprietar. statului, aceast\ stare o
g\sim [i la alte fiin]e, care
Lipsa autosuficien]ei spre deosebire de om, nu
posed\ instrumentul esen-
determin\ ]ial pentru organizarea
apari]ia statului politic\, [i anume limbajul
articulat. Aceast\ `nsu[ire
Pentru filozofii Greciei este caracteristic\ doar
omului - „limba serve[te la
antice, natura omului era
a exprima ce este folositor
identic\ cu cea a statului,
adic\ a unui lucru prin ex- [i ce este v\t\m\tor, pre-
celen]\ public, politic. Iar cum [i ce este drept [i ne-
la rândul s\u, statul avea drept (...); comunitatea u-
o consisten]\ [i un temei nor fiin]e cu asemenea `n-
moral, cu originile `n legea su[iri creeaz\ familia [i
divin\ a drept\]ii. statul“.
Platon, `n celebra oper\
„Republica“, `[i exprim\
clar concep]ia sa cu privire
Statul `n concep]ia
la originea [i sensul statu- lui Cicero
lui. Lipsa autosuficien]ei [i
diviziunea muncii devin Tot potrivit lui Aristo-
tel, „este clar c\ din natur\
fundamente ale cet\]ii-stat:
„O cetate se na[te deoarece statul este anterior fami-
fiecare dintre noi nu este liei [i fiec\ruia dintre
autonom, ci duce lips\ de noi(…), individul nu-[i este
multe“. „Astfel, fiecare `l suficient, el este fa]\ de
accept\ pe un al doilea, a- stat ca m\dularele unui
vându-l `n vedere pe un al corp fa]\ de acesta“.
treilea [i având nevoie de La sfâr[itul epocii repu-
al patrulea, iar strângân- blicane a Romei antice, Ci-
du-se mul]i `ntr-un singur cero a reluat concep]ia pla-
loc spre a fi p\rta[i [i a se tonician\ cu privire la stat.
`ntrajutora, ne fac s\ d\m „De re Publica“, un dialog
s\la[ului comun numele scris `n tradi]ie platonicia-
de cetate….“. n\, este un tratat asupra
Pentru Aristotel, statul celui mai bun regim politic
este o realitate natural\, [i despre bunul [i adev\-
superioar\ omului [i fami- ratul cet\]ean. „RES pub-
liei. ~n privin]a omului, lica“, lucrul public, este o
Aristotel are aceea[i con- asociere de indivizi pe o
cep]ie ca [i Platon: lipsa baz\ juridic\ [i urm\rind
autosuficien]ei `l deter- o comunitate de interese.
min\ s\ tr\iasc\ `n uni- Apari]ia unei astfel de for-
une cu semenii. Mai `ntâi, ma]iuni este consecin]a
el `[i constituie familia, unui instinct social, specia
apoi satul [i mai apoi uman\ dovedind o `ncli-
nare natural\ de autoorga-
statul. Astfel, constituirea
simpli executan]i, la stat, autenticul proprietar.
nizare `n grup\ri mai mici
sau mai mari. Acest con-
cept aminte[te de „zoon
politikon“-ul lui Aristotel.
Pentru Cicero, prototi-
pul de stat este republica -
un stat de drept unde le-
gile sunt respectate cu
stricte]e. Pentru men]ine-
rea unui astfel de sistem,
Cicero insist\ asupra nece-
sit\]ii form\rii unui cet\-
]ean (civis optimus) capa-
bil de a-[i sacrifica intere-
sele personale `n folosul
poporului.
Civitas terrena
[i Civitas Dei
Sfântul Augustin vor-
be[te despre dou\ state,
cet\]i sau grupuri sociale,
Civitas terrena - statul ter-
estru, laic, ale c\rui baze
se sprijin\ pe nisip, pe p\-
catul originar. Este un stat
imperfect, doar `n parte
perfectibil. Este `ns\ un
r\u necesar, este crea]ie
divin\, impregnat cu un
anumit grad de sacrali-
tate. Al doilea stat este Ci-
vitas Dei - cetatea lui
Dumnezeu, a celor drep]i [i
sfin]i, care-[i `mpletesc
destinele cu Civitas ter-
rena. Civitas Dei nu exist\
ca form\ de sine st\t\toa-
re, ci ea apare la sfâr[itul
timpurilor, când judecata
cea din urm\ va separa pe
cei buni de cei r\i.
~n opera reformatorilor,
conceptul de stat este pri-
vit diferit, plecând de la to-
tala negare a necesit\]ii
statului, a[a cum o face
Luther, pân\ la acceptarea
necondi]ionat\, fiind con-
siderat o crea]ie divin\, a-
[a cum o face Calvin. Ne-
gând necesitatea statului,
lutheranii nu ofer\ nici un
model de organizare stata-
l\. ~n cadrul oric\rui stat,
puterea laic\ [i cea spiri-
tual\ r\mân separate. Sta-
tele eliberate de sub tutela
papalit\]ii nu intr\ sub
umbrela reforma]ilor, con-
duc\torii acestora refu-
zând acest lucru. Interna-
]ionalismul hegemonic al
Bisericii Romano-Catolice
`nregistreaz\ o `nfrângere
categoric\. Curentul opus
va culmina cu constituirea
statelor na]ionale, ideile
p\rin]ilor Reformei deter-
minând, f\r\ voia lor, im-
portante muta]ii politice `n
lume.
Instituirea
guvern\mântului
`n folos general
Ipotezele filosofico-poli-
tice sau contractualiste,
precum „starea de natur\“
[i „contractul social“ au
fost introduse `n gândirea
politic\ de scriitori precum
Jean-Jacques Rousseau [i
John Locke.
Ideea unei ordini a sigu-
ran]ei personale [i a res-
pectului propriet\]ii este
prezent\ [i la John Locke
`n „Al doilea tratat de gu-
vernare civil\“. Originea [i
esen]a comunit\]ii politice
rezid\ din necesitatea vie-
]ii `n comun pe care o re-
simt indivizii `n starea na-
tural\, `n care sunt liberi
[i egali [i dota]i cu o `n-
clina]ie natural\ spre so-
ciabilitate. Prima societate
a fost cea dintre so] [i so]ie,
apoi dintre st\pân [i servi-
tor. Uniunea dintre b\rbat
[i femeie, ca [i cea dintre
st\pân [i servitor, se reali-
zeaz\ prin pact voluntar [i
presupune drepturi [i `n-
datoriri reciproce, `n care
[eful familiei exercit\ pre-
rogativele conducerii. ~n
starea de natur\, rela]iile
dintre oameni sunt reglate
de legea natural\, care-i
d\ dreptul fiec\ruia s\-[i
apere proprietatea, drep-
tul de a-i judeca [i pedepsi
pe cei cu care intr\ `n con-
flict. ~n societatea contrac-
tual-consim]it\ dintre b\r-
bat [i femeie, st\pân [i ser-
vitor, b\rbatul comand\ [i
aplic\ pedepsele. Societa-
tea politic\ se distinge de
toate acestea prin aceea c\
ap\rarea propriet\]ii [i re-
zolvarea litigiilor nu mai
sunt probleme de compe-
ten]\ individual\. ~n a-
ceasta, to]i membrii conce-
sioneaz\ comunit\]ii drep-
tul natural la autoprotec]ie
[i judecat\, supunându-se
regulilor pe care `n comun
le-au stabilit [i oamenilor
abilita]i s\ vegheze la re-
spectarea regulilor. Prin
urmare, atunci când un
num\r de indivizi renun]\
la puterea executiv\ pe ca-
re o au `n virtutea dreptu-
rilor naturale, unindu-se
`ntr-o comunitate sub un
singur guvern, avem de a
face cu crearea unei socie-
t\]i politice sau civile. Teo-
ria lui John Locke porne[te
de la ideea sociabilit\]ii
naturale a oamenilor [i de
la voin]a contractual\ a in-
divizilor liberi [i egali care,
pe cale ra]ional\, ajung la
instituirea guvern\mân-
tului `n folos general.
De la starea solitar\
la colectivitatea
permanent\
~n opinia lui Jean-Ja-
ques Rousseau, oamenii
din starea de natur\ erau
preocupa]i de propria con-
servare, numai `nmul]irea
speciei [i vitregiile naturii
for]=ndu-i s\ ac]ioneze din
ce `n ce mai mult `n co-
mun, pentru a produce bu-
nuri [i a se pune la ad\-
post. A[a s-a f\cut trecerea
de la starea solitar\ la
colectivitatea permanent\,
`ncepând cu familia [i ter-
minând cu societatea orga-
nizat\ politic. Descriind e-
volu]ia speciei umane,
Jean-Jaques Rousseau a-
r\ta c\ cea mai veche soci-
etate este familia. Cu tim-
pul au ap\rut unele obsta-
cole care nu le-au mai per-
mis s\ tr\iasc\ nici izola]i,
nici `n comunitatea re-
strâns\ a familiei. Punân-
du-[i drepturile [i voin]a
individual\ sub suprema
autoritate a voin]ei gene-
rale, omul particip\ la cre-
area unei persoane colecti-
ve, numit\ odinioar\ ceta-
te, apoi republic\ sau stat.
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
Asocia]ia voluntar\
[i domina]ia
impus\ prin for]\
Reprezentan]i ai antro-
pologiei politice, F. Oppen-
heimer [i Ralph Linton iau
`n considerare dou\ moda-
lit\]i principale de insti-
tuire a statului: asocia]ia
voluntar\ [i domina]ia im-
pus\ prin for]\. Astfel, pot
ap\rea state din reuni-
unea voluntar\ a mai mul-
tor triburi sau prin domi-
na]ia grupurilor mai slabe
de c\tre cele mai puter-
nice, `n acest fel pierzân-
du-[i autonomia politic\.
Cercet\rile antropologi-
ce ulterioare au `mp\r]it
statele `n dou\ categorii:
state primare [i state se-
cundare sau derivate. Sta-
tele primare sunt cele mai
numeroase [i s-au format
`n lipsa unei interven]ii
din exterior a unei forma-
]iuni statale deja constitui-
te, statele derivate dato-
rându-[i apari]ia influen]ei
unui stat vecin.
~n secolul trecut, teore-
ticieni precum John Rawls
[i Robert Nozick [i-au ba-
zat cercetarea pe argu-
mente moral-filosofice. Pri-
mul a `ncercat fundamen-
tarea unei teorii asupra
drept\]ii `n care s\ poat\
generaliza teoria contrac-
tului social, a[a cum ap\-
rea la J. Locke, J. J. Rous-
seau [i I. Kant, cu scopul
de a fundamenta, din
punct de vedere moral, in-
stituirea puterii politice [i
apari]ia statului ca urmare
a contractului social. Pen-
tru aceasta, el enun]\ dou\
principii: principiul drep-
tului egal la libertate [i
principiul diferen]ei, dar nu
reu[e[te, al doilea principiu
anulând limitele morale ale
puterii statului stabilite de
principiul diferen]ei.
Robert Nozick considera
c\ statul este rezultatul
unui proces istoric a c\rui
finalitate este apari]ia
unei „asocia]ii de protec]ie
dominant\“ ce va de]ine
monopolul puterii, prin `n-
sumarea puterilor particu-
lare ale indivizilor.
Ast\zi, o pilduitoare a-
naliz\ a gânditorului Noam
Chomsky, publicat\ `n
2006, ne vorbe[te despre
statele e[uate ca despre un
abuz al puterii [i un atac
asupra democra]iei. Pentru
sistemul mondial, pericolul
unor astfel de state este
unul care nu mai poate fi
neglijat ca, de altfel, [i ten-
ta]ia pe care puterea exerci-
tat\ la nivel arbitrar `n un-
ele state care le poate tran-
sforma `n „state e[uate“.
Este un subiect asupra c\-
ruia [i noi românii trebuie
s\ z\bovim mai mult. a
12 Duminic\, 2 martie 2008

Religie
[i [tiin]\
Valoarea lumii `n care tr\im iar\[i, a doua oar\, a fost
Este un fapt cunoscut c\ sufletul omului este inestimabil. glas c\tre el: Cele ce Dum-
Dar lumea, ce valoare are lumea? Cât de relevant\ este ea nezeu a cur\]it, tu s\ nu le
`n drumul mântuirii noastre? Exist\ ceva semnificativ `n ea nume[ti spurcate. {i aceas-
care s\ fie important `n edificarea noastr\ spiritual\? ta s-a f\cut de trei ori [i
`ndat\ acel ceva s-a ridicat
Punem aceste `ntreb\ri, pentru c\ ast\zi tr\im `ntr-o lume la cer. Pe când Petru nu se
`n care omul [i-a f\cut o profesie din cercetarea lumii. dumirea `ntru sine ce ar
Sute de discipline formeaz\ tot atâtea perspective dinspre putea s\ fie vedenia pe care
care am ajuns s\ privim lumea, c\utând `n ea explica]ii cu o v\zuse, iat\ b\rba]ii cei
privire la cauzele care determin\ ca un anumit fenomen s\ trimi[i de Corneliu, `ntre-
se petreac\ `ntr-un fel sau cum el declan[eaz\ altele. Pot fi bând de casa lui Simon, s-
au oprit la poart\, (Fapte,
relevante, `n via]a spiritual\ a omului modern, informa]iile 10, 1 - 8).
pe care el le acumuleaz\ prin cercetarea lumii ~n capitolul urm\tor a
`nconjur\toare? Ar putea fi relevante datele [tiin]ifice cu Faptelor Apostolilor este
privire la lume `n edificarea noastr\? Dar tehnologiile [i prezentat\ `ntâlnirea Sf.
celelalte realiz\ri umane construite pe seama ei? Apostol Petru cu Apostolii [i
iudeii din Ierusalim.6 Eu
eram `n cetatea Iope [i m\
{tiin]a ne arat\ ast\zi, stea nu este altcvea decât rugam; [i am v\zut, `n ex-
c\ nimic din ceea ce se pe- un mesaj care dezv\luie ce taz, o vedenie: ceva cobo-
trece `n Univers, nu este se petrece `n interiorul ei. rându-se ca o fa]\ mare de
lipsit de relevan]\, ci toate Radia]ia luminoas\ este cea pânz\, legat\ `n patru col-
dezv\luie, `n felul lor, ceva care ne dezv\luie tempera- ]uri, l\sându-se `n jos din
despre modul `n care sunt turile din miezul stelelor, un flux de informa]ii2, o po- ce are, ca litere [i silabe, turor puterilor [i frumuse-
corpurile constituite, prin ]ea [i armonia ambientului cer, [i a venit pân\ la mi-
alc\tuite lucrurile sau de- precum [i compozi]ia lor. veste gigantic\, ne`ntrerup-
combinarea multor calit\]i, nostru de via]\ arat\ bun\- ne. Privind spre aceasta, cu
spre modul `n care se des- Potrivit acestui model, da- t\, complex\, r\spândit\, luare aminte, am v\zut do-
prin intermediul radia]iei care ne sunt cele mai apro- tatea lui, [i grija lui pentru
f\[oar\ procesele. Cosmolo- tele despre realitatea fizic\ piate - `ntrucât ne sunt ac- via]a noastr\... Iar puterea bitoacele cele cu patru pi-
gia actual\ arat\ c\ `ntreg formeaz\ un flux ne`ntre- luminoase, peste tot `n U- cioare ale p\mântului [i fi-
nivers. cesibile - iar ca [i cuvinte, de `n]elegere cu care ne-a
Universul este asem\n\tor rupt de informa]ii. Obiecte- calit\]ile generale comune, `nzestrat arat\ c\ El a voit arele [i târâtoarele [i p\s\-
unui computer gigantic, le fizice stocheaz\, prelucre- Pe de alt\ parte, p\rin- rile cerului. {i am auzit un
tele St\niloae, comentând mai sub]iri [i mai dep\rtate ca noi s\ o cunoa[tem; c\ de
fiecare fenomen sau proces az\ [i emit informa]ie, con- de noi, `ntrucât avem ne- aceea o putem cunoa[te, [i a glas, care-mi zicea: Sculân-
fiind de fapt o parte a unui sumând diverse forme de un pasaj din Sf. Maxim du-te, Petre, junghie [i m\-
voie de cugetare pentru a le pus `n ea `n]elesuri care s\
mesaj. Spre exemplu, lu- energie1, iar istoria Univer- M\rturisitorul, scrie: „Uni- sesiza. Toate acestea sunt ne ajute s\ pornim `n urcu- nânc\. {i am zis: Nicide-
mina care provine de la o sului ar putea fi privit\ ca versul e comparat cu o carte expresia unui unic Cuvânt [ul care trece dincolo de ea. cum, Doamne, c\ci nimic
prezent `n toate. Dar ele ne spurcat sau necurat n-a in-
fac cunoscut acest Cuvânt trat vreodat\ `n gura
numai `n faptul c\ este, nu
Legile [i ordinea mea. {i glasul mi-a gr\it a
[i ce este `n esen]a Lui. Prin naturii - mâncare doua oar\ din cer: Cele ce
Luni - Vineri 21.30 File de istorie combinarea tuturor chipu- Dumnezeu a cur\]it, tu s\
22.00 Civiliza]ia Muzicii rilor lumii ne ridic\m la ide-
spiritual\ pentru nu le nume[ti spurcate. {i
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru- 23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de ea unitar\ a Adev\rului, mintea omului aceasta s-a f\cut de trei ori
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri de care ni se prezint\ ca [i Cre- [i au fost luate iar\[i toate
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de Miezonoptic\; Acatistul zilei. ator al celor v\zute.“3 ~ntreaga lume este lim- `n cer. (Fapte, 11, 3 - 10)
diminea]\ baj, pentru c\ este f\cut\ Sf. Maxim M\rturisi-
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
06.20 Cuvintele credin]ei prin Cuvântul lui Dumne- torul interpreteaz\ aceast\
06.30 Via]a Cet\]ii
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r) Crea]ia a fost prima zeu, Hristos - Logosul. viziune a Sf. Apostol Petru
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- 03.00 - File de istorie (r)
Scriptur\ „Pentru c\ `ntru El au fost `n lumina `n]elesurilor de-
tropolitan\ din Ia[i) f\cute toate, cele din ceruri pozitate `n cele sensibile din
05.00 {coala rug\ciunii (r) ~n concordan]\ cu Sf. [i cele de pe p\mânt, cele Crea]ie. „Prin pânz\tur\ [i
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
Apostol Pavel, Sf. Maxim v\zute, [i cele nev\zute, fie prin dobitoacele de pe ea,
11.05 România la zi tronuri, fie domnii, fie `nce-
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, M\rturisitorul consider\ Dumnezeu i-a descoperit lui
14.05 Atlas biblic 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, Legea natural\ [i Scriptura p\torii, fie st\pânii. Toate Petru drept mâncare spiri-
14.30 Cultural Express 20.00. egale, pentru cei duhovni- s-au f\cut prin El [i pentru tual\ lumea v\zut\, `n]e-
16.05 Vecernia Actualitatea: 18.00. ce[ti.4 ~n acest `n]eles, El.“ (Coloseni, 1, 16) leas\ prin cea nev\zut\ pe
17.05 Lumea de azi Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: Scriptura „nu e decât legea Semnificativ\, `n acest temeiul ra]iunilor ei, sau pe
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 19.05. natural\, concretizat\ `n punct este viziunea pe care cea nev\zut\ ar\tat\ prin
sear\ simboluri, cu alte cuvinte, Sf. Apostol Petru a avut-o, chipurile lucrurilor sensi-
20.05 Pagini de folclor românesc când e v\zut\ dincolo de men]ionat\ `n Faptele A- bile. ¤...¥ Privit\ astfel, lu-
20.30 Dialogurile TRINITAS Duminic\ simboluri, `n ra]ionalitatea postolilor. „Petru s-a suit pe mea nu mai cuprinde nimic
21.05 Lumini pentru suflet [i puterea ei stimulatoare acoperi[, s\ se roage pe la necurat `n ea ¤...¥Cel ce s-a
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
21.30 Cuvântul care zide[te de virtute, sau când a deve- ceasul al [aselea. {i i s-a f\- ridicat de la p\rerea minci-
pentru toat\ trebuin]a
22.00 Enciclopedie muzical\ nit virtute [i cuno[tin]\ `n cut foame [i voia s\ m\nân- noas\ despre lucruri a jert-
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de cei ce o `mplinesc.(...) Dac\ ce, dar, pe când ei `i preg\-
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de diminea]\ fit formele cele v\zute, ase-
sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri de nu ar fi intervenit p\catul, teau s\ m\nânce, a c\zut `n menea lui Petru [i mâncând
06.20 Cuvintele credin]ei Dumnezeu le-ar fi fost str\- extaz. {i a v\zut cerul des-
Miezonoptic\; Acatistul zilei; ra]iunile nev\zute a dobân-
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) veziu oamenilor prin legile chis [i coborându-se ceva ca dit contempla]ia natural\,
00.00-05.00 Armonii de veghe:
07.00 Via]a Bisericii universului, ca porunci per- o fa]\ mare de pânz\, lega- cea `n duh.“7
01.00 - P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r) 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli- sonale ale Lui. Dar `n urma t\ `n patru col]uri, l\sându-
tan\ din Ia[i) p\catului, ei au `nclinat s\ se pe p\mânt. ~n ea erau
02.00 - Atlas biblic (r)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor vad\ Universul ca o reali- toate dobitoacele cu patru Spiritul uman adun\
03.00 - Cuvântul care zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r) 12.30 Bun\ dup\-amiaza tatea `n sine, nu ca pe o picioare [i târâtoarele p\- `n el tot Universul
15.30 Faptele credin]ei ]es\tur\ de cuvinte sau de mântului [i p\s\rile ceru-
05.00 Dialogurile TRINITAS (r) porunci consistente ale lui lui. {i glas a fost c\tre el: Din acest motiv, pentru
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului (Catedrala mitropolitan\ Dumnezeu. ~n urma p\ca- Sculându-te, Petre, junghie spiritualitatea ortodox\, ni-
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00, tului a fost necesar\ legea [i m\nânc\. Iar Petru a zis: mic din ceea ce poate fi [ti-
19.00, 20.00, 21.00 din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin scris\ a poruncilor directe, Nicidecum, Doamne, c\ci in]\ a naturii, nu este de ig-
Actualitatea: 18.00 pentru a li se face str\veziu niciodat\ n-am mâncat ni- norat. Tot ceea ce cercet\m,
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\: 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\ Dumnezeu oamenilor nu mic spurcat [i necurat. {i de la firul de praf de pe
19.05 numai prin ele, ci [i prin
20.05 Pagini de folclor românesc
natur\.“5
20.30 Catedrala sufletului românesc
S=mb\t\ 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
Universul, Crea]ia `n-
treag\ a fost prima Scrip-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 21.30 Pelerini la locurile sfinte tur\! Ea era preg\tit\ s\ ne
pentru toat\ trebuin]a 22.00 Civiliza]ia Muzicii vorbeasc\ despre Dumne-
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 23.00 Rug\ciunile serii: zeu! C\derea a diminuat ca-
diminea]\ Rug\ciunile de sear\; pacitatea noastr\ de a citi
06.20 Cuvintele credin]ei Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; `n Crea]ie legea lui Dumne-
06.30 Week-end Magazin Acatistul zilei. zeu, dar a diminuat [i ca-
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli- 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: pacitatea ei de a fi trans-
tan\ din Ia[i) 01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul parent\ [i descoperitoare a
10.40 Universul copil\riei tuturor (r) Lui. A[a explic\ teologia bo-
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 02.00 - Faptele credin]ei (r) g\]ia imens\ de `n]elesuri
12.30 Bun\ dup\-amiaza 03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) ascunse `n Univers, com-
15.30 Biseric\ [i societate 04.00 - Cuvânt de folos patibilitatea extraordinar\
duhovnicesc (r) a min]ii umane cu ra]iunile
16.05 Vecernia (Catedrala mitropolitan\ lucrurilor sensibile, [i di-
din Ia[i) 05.00 Catedrala sufletului românesc (r) mensiunile extraordinare
18.15 Mapamond cre[tin ale Universului. Complexi-
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, tatea Crea]iei descoper\
sear\ 19.00, 20.00 Splendoarea vie]ii, mi[carea [i diversitatea ei
`n]elepciunea lui Dumne-
20.05 Pagini de folclor românesc Actualitatea: 18.00. zeu. Imensitatea Universu-
sunt tot at=tea indicii oferite min]ii noastre
20.30 Evanghelie [i via]\ Actualitatea cre[tin\ lui veste[te puterea Lui spre a `n]elege bog\]ia de `n]elepciune [i
21.00 {coala rug\ciunii interna]ional\: 19.05. nesfâr[it\, potrivirea tu- bun\tatea Creatorului
 Duminic\, 2 martie 2008
drum, pân\ la galaxiile
Universului, totul este sem-
nificativ, este valorificabil
`n sensul cre[terii [i edific\-
rii noastre, al apropierii de
Dumnezeu. P\rintele St\-
niloae subliniaz\ c\ „o ati-
tudine negativ\ fa]\ de
lume ne z\d\rnice[te `ns\[i
mântuirea. Lumea ne este
impus\ fiec\ruia ca o piatr\
pe care s\ ne ascu]im fa-
cult\]ile noastre spirituale.
Lumea este pedagog spre
Hristos“.
Omul str\bate `ntreg
drumul duhovnicesc `n via-
]a p\mânteasc\, ca parte a
Universului. Valoarea expe-
rien]ei cunoa[terii lumii es-
te deosebit de semnifica-
tiv\. ~n primul rând, faptul
c\ omul poate cunoa[te U-
niversul, este deosebit de
semnificativ. Mintea noas-
tr\ are capacitatea de a ela-
bora instrumente de cu-
noa[tere a lumii, iar mate-
matica [i fizica surprind `n
natura fizic\ procese care
respect\ legit\]i descrise de
ele. Exist\ o coresponden]\
uimitoare `ntre mintea
noastr\ [i ceea ce cunoa[-
tem, pentru c\ reg\sim `n
natur\ structuri pe care le
imagin\m `n ra]iune, prin
jocul matematicii. Sf. Ma-
xim M\rturisitorul exprim\
[i el aceast\ mirare: „Cum
se une[te mintea [i ceea ce
se `n]elege prin `n]elegerea
de la mijloc [i care e rela]ia
ce une[te cele desp\r]ite `n
jurul `n]elesului rezultat
din amândou\, de se cu-
prind una pe alta...?“ ~n a-
cest fel, „`n om se une[te
mintea `n]eleg\toare cu cele
`n]elese `n `n]elegerea lui; la
fel, actele lui perceptive, cu
lucrurile sensibile `n sim-
]irea lui“ [i chiar mai mult,
cele percepute din lucrurile
sensibile, dovedesc a avea
structuri ra]ionale cunos-
cute `n]elegerii noastre,
`ncât [i cele percepute se
`ntâlnesc cu cele `n]elese
din lumea sensibil\. Ra]iu-
nea noastr\ este preg\tit\
pentru cunoa[tere, sim]uri-
le trupului pot cuprinde o
parte din lumea sensibil\,
iar cunoa[terea prin inter-
mediul lor este un fapt con-
stitutiv nou\. Ce `nseamn\
aceasta? C\ `n om se `ntâl-
nesc toate, cele inteligibile
[i cele sensibile, c\ spiritul
~n om este s\dit\ dorin]a de a avea r\spunsuri
cu privire la lume [i la sine. Puterea
`n]eleg\toare este un dar extraordinar, prin
care omul poate cre[te `n lume
uman „adun\ `n el tot uni-
versul“.8
Ceea ce dorim s\ sublin-
iem aici este faptul c\ ur-
cu[ul omului spre `ndumne-
zeire este v\zut de Sf. Ma-
xim M\rturisitorul ca tre-
când prin lume, nicidecum
ocolindu-o. „~n leg\tur\ cu
lumea se des\vâr[e[te fiin]a
omului, adunând ra]iunile
lumii, [i f\când prin aceasta
efectiv\ `n sine `nsu[i ra]iu-
nea sa [i ra]iunea lumii prin
virtu]i, ca dep\[ind `n felul
acesta ra]iunea sa [i ra]iu-
nile lumii, s\ devin\ totoda-
t\ oglinda cât mai curat\ a
ra]iunii [i bun\t\]ii divine
din care iradiaz\ acelea.“9
{tiin]a onest\ poate fi
antecamera credin]ei
Aceasta `nseamn\ c\ ra-
]ionalitatea celor sensibile
din aceast\ lume pot fi trep-
te `n urcu[ul spiritual al o-
mului. {tiin]a onest\ poate
fi antecamera credin]ei,
pentru c\ ne poate dezv\lui
mai mult, [i mai mult, m\-
re]ia Crea]iei v\zute. Ceea
ce `nseamn\ c\ cele nev\-
zute sunt [i mai `nalte! Uni-
versul este o [coal\ a ra]iu-
nii noastre. At=t de mare [i
de pre]ioas\ este aceast\
lume, `ncât Sf. Maxim
M\rturistorul o ridic\ la
acela[i rang cu Scriptura.
Lumea, cu ra]iunile ei, este
chiar indispensabil\. „Cele
mai multe cuvinte despre
Dumnezeu din cuvintele
Scripturii nu s-ar putea
`n]elege f\r\ existen]a re-
vela]iei Lui `n crea]ie. ¤...¥
Dumnezeu nu numai c\ n-
ar putea fi cunoscut `n
`ntregime numai prin re-
vela]ia prin cuvânt explicit,
dar nici nu ar putea fi
cunoscut f\r\ premisa actu-
lui s\u creator [i a actelor
Sale proniatoare, prin care
l-a creat [i `l sus]ine pe om
`mpreun\ cu lumea...“10
Potrivit considera]iilor
sale, toate câte exist\ ne
`nva]\ [i ne dezv\luie ceva
semnificativ despre Crea]ia
lui Dumnezeu, despre legile
hot\rnicite de Dumnezeu,
cu privire la lume, [i ne su-
gereaz\ ceva despre virtu-
]ile noastre. {i prin lume, ca
[i prin Scriptur\, vorbe[te
Creatorul cu noi. Valoare
extraordinar\ a crea]iei,
Pentru spiritualitatea ortodox\, nimic din ceea ce poate fi [tiin]\ a naturii nu este de
ignorat. Tot ceea ce cercet\m, de la firul de praf de pe drum, pân\ la galaxiile Universului,
totul este semnificativ, este valorificabil `n sensul cre[terii [i edific\rii noastre, al
apropierii de Dumnezeu. P\rintele St\niloae subliniaz\ c\ „o atitudine negativ\ fa]\ de
lume ne z\d\rnice[te `ns\[i mântuirea. Lumea ne este impus\ fiec\ruia ca o piatr\ pe
care s\ ne ascu]im facult\]ile spirituale. Lumea este pedagog spre Hristos“.
`mbrac\ cu mult\ lumin\ [i
rost chemarea noastr\ l\-
untric\ de a `n]elege lumea
[i fenomenele ei, iar agoni-
seala de pe urma cunoa[te-
rii lumii, `n]elesurile ei de-
duse din legile naturii, pot fi
o [coal\ chiar `n cele duhov-
nice[ti. „Cel ce vrea s\ c\l\-
toreasc\ drept [i f\r\ gre-
[eal\ spre Dumnezeu are
nevoie `n chip necesar de
amândou\: de cuno[tin]a
Scripturii `n Duh, [i de con-
templa]ia natural\ a lucru-
rilor dup\ Duh, ca cel ce do-
re[te s\ devin\ iubitor
des\vâr[it al des\vâr[itei
`n]elepciuni s\ poat\ dovedi
c\ amândou\ legile, cea
natural\ (Crea]ia) [i cea
scris\ (Scriptura) sunt de
cinste egal\ [i `nva]\ ace-
la[i lucru, [i nici una nu are
mai mult sau mai pu]in
decât cealalt\.“11
Pân\ la descoperirea fru-
muse]ii lui Dumnezeu [i `n-
]elepciunii Lui din cuvintele
Scripturii, pân\ la a-i desco-
peri slava Lui, ar\tat\ `n
cele nev\zute, pe culmile
cunoa[terii apofatice, legile
naturii [i frumoasa ei alc\-
tuire, pe care ne-o dezv\luie
[tiin]a onest\, pot constitui
o [coal\ extraordinar\, `n
care putem vedea, prin
legile [i ra]iunile s\dite de
Dumnezeu, bunele Lui voiri
din ve[nicie (logoi). C\ci
„zidirea m\rturise[te prin
`n]elesurile ei [i Scriptura
prin cele duhovnice[ti ale ei,
slava, `mp\r\]ia, `n]elepci-
unea, puterea [i, vorbind `n
deob[te, m\re]ia lui Dum-
nezeu.“12
Biserica este dup\
chipul cosmosului
Prin acest optimism ex-
traordinar, ortodoxia noas-
tr\ str\luce[te [i poate `m-
br\]i[a lumea ast\zi: pen-
tru c\ dezv\luie faptul c\
osteneala oric\rui cercet\-
tor, sau a oric\rui artist,
sau a oric\rui om sensibil
care contempl\ frumuse]ile
naturii, indiferent dac\ el
caut\ `n str\fundurile ma-
teriei, la marginea Univer-
sului sau la frumuse]ile
unui pom `nflorit, nu sunt
lipsite de sens, nu sunt go-
lite de valoare spiritual\.
Orice str\danie de a `n]ele-
ge lumea poate fi un `nce-
put bun pentru o via]a
duhovniceasc\. Nic\ieri `n
Crea]ie fiind, nu suntem
rup]i de Creatorul ei, ci `n
Casa Lui.
Cosmosul este dup\
chipul Bisericii, dar [i
Biserica este dup\ chipul
cosmosului, a[a cum repet\
Sf. Maxim M\rturisitorul
`n „Mystagogia“.
Nu lep\d\m
Crea]ia nici `n starea
iubirii des\vâr[ite
Cuvintele Scripturii [i lu-
crurile lumii create `l as-
cund pe Dumnezeu care nu
e nici vocabular, nici mate-
rie. Dar `n]elesurile cuvin-
telor Scripturii [i `n]elesu-
rile nev\zute ale celor v\zu-
te, ra]ionalitatea lor ~l des-
coper\ pe Dumnezeu. Nu `n
firea Lui, care r\mâne inac-
cesibil\, ci `n voia [i
atributele Lui.
„Cel ce a crescut `n iubi-
rea de Dumnezeu se ridic\
prin sim]ire, ra]iune [i min-
te mai presus de rela]ia cu
lururile, atât pentru c\ iu-
birea de Dumnezeu cople-
[e[te aceast\ rela]ie [i afec-
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare `n Religie [i
{tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
]iune, cât [i pentru c\ el se
face asemenea lui Dumne-
zeu, Care vie]uie[te `ntr-o
bucurie superioar\ acestei
rela]ii, de care se `mp\rt\-
[e[te [i omul unit cu El.“ 13
Iar dep\[irea rela]iei cu
Scriptura sau cu Legea na-
tural\ nu `nseamn\ dispa-
ri]ia lor total\, ci „apari]ia
lor `n lumina suprem\. ¤...¥
ra]iunile lucrurilor nu sunt
`n]elese cu adev\rat f\r\
cuno[tin]a de Dumnezeu.
¤...¥ Apofaticul nu `nseam-
n\ o p\r\sire total\ a celor
create. Transfigurarea ma-
teriei nu `nseamn\ supri-
marea ei.“14
P\rintele St\niloae ob-
serv\ sublinierile repetate
ale Sfântului Maxim M\r-
turisitorul: Nu trebuie s\
ne oprim la Crea]ie, cu toate
splendorile [i abisurile aces-
tei pove[ti adev\rate, cu
toate frumuse]ile [i adânci-
mile acestei opere de art\
cople[itoare! Pentru c\, „de
fapt, litera iubit\, singur\
`n ea `ns\]i, obi[nuie[te s\
omoare ra]iunea din ea pen-
tru cei ce iubesc (litera),
precum [i frumuse]ea f\p-
turilor, dac\ nu e privit\
spre slava F\c\torului, o-
bi[nuie[te s\ lipseasc\ pe
cei ce o privesc de binecre-
dincio[ia cea conform\
ra]iunii.“15
Cu toate abisurile ei,
Crea]ia ne poate `nchide `n
ea, ne poate am\gi setea de
infinit [i ne poate r\t\ci. {i
textul Scripturii, f\r\ duhul
care a inspirat-o, ne poate
`nchide `n spa]iul s\rac al
literei. R\mânând `nchi[i `n
datele naturii [i refuzând
`n]elesurile ei adânci, r\mâ-
nând `nchi[i `n litera Scrip-
turii [i refuzând duhul ei,
pierdem pe Cel ce a `nteme-
iat lumea [i a dezv\luit
Scripturile. Dar Crea]ia [i
experien]a cunoa[terii ei nu
devine inutil\ nici m\car `n
experien]a apofatic\ a cu-
noa[terii lui Dumnezeu.
Nici chiar pe piscul vie]ii
duhovnice[ti, `n lumina ne-
creat\ [i `n unirea des\vâr-
[it\ cu Creatorul `n iubire,
Crea]ia [i roadele cunoa[-
terii ei nu devin inutile.
Dep\[irea Crea]iei sau a
textului scris, `n starea de
unire mistic\, nu `nseamn\
abandonarea lor. Pentru cel
`nduhovnicit, nici Scriptura
nici lumea nu dispar, ci
sunt transfigurate. Cuvin-
tele Scripturii [i formele
sensibile ale lumii devin
„ve[minte luminoase sau
transparente pentru Ra]iu-
nea divin\ sau suprem\ a
lor ¤...¥ devin transparente
pentru `n]elesuri mai a-
dânci decât cele literale sau
strict ra]ionale, pentru Cu-
vântul care intr\ `n comu-
niune cu noi ¤…¥ Prin ele
se v\d `n]elesurile dogmelor
dumnezeie[ti, care se refer\
la Dumnezeu [i la leg\tura
Lui cu lumea. Prin ele lu\m
contact cu Ra]iunea supre-
m\, vie [i personal\, cu
Cuvântul dumnezeiesc, ca-
re ni Se comunic\ `n adân-
cimea Lui negr\it\.“16
Cuvântul lui Dumnezeu
f\cut om, r\stignit [i `nviat,
care intr\ `n comuniune cu
noi prin u[ile `ncuiate,
dezv\luie `n]elesurile Cre-
a]iei [i Scripturii `n Duhul
Sfânt. Nici literele Scriptu-
rilor, nici cele v\zute ale lu-
mii Create, nici sim]urile
noastre nu mai sunt „u[i
`ncuiate pentru intrarea a-
cestui Cuvânt - la mintea
noastr\ [i acestei Persoane
`n comuniune cu noi. Toate
r\mân, `ns\ devin trans-
parente.“17
1
Seth LLoyd [i Y. Jack Ng,
Computerele g\uri negre, rev.
Scientific American, ediþia în lim-
ba român\, decembrie 2004/ianua-
rie 2005, p. 25
2
Lee Smolin, Spaþiu, Timp,
Univers, Editura Humanitas,
2000, p. 211
3
Pr. Dumitru St\niloae, nota
134, în Sf. Maxim M\rturisitorul,
Centrul de Pelerinaj „Sf=nta
Parascheva“ din Ia[i v\ invit\ la:
Pelerinaj `n }ara Sfânt\ - Sfintele
Pa[ti la Mormântul Domnului
23-30 aprilie 2008 (8 zile/7 nop]i)
Dintre obiective men]io-
n\m: Betleem - locul Na[terii
Domnului, Biserica „Sf. Ecate-
rina“. Ierusalim: Vizit\ la
Sfântul Mormânt, Golgota,
Piatra Ungerii. Muntele Sco-
pus; Muntele M\slinilor: Bise-
rica Tat\l Nostru, Biserica ~-
n\l]\rii Domnului, Biserica
Dominus Flevit, Biserica Sfin-
tei Maria Magdalena (rus\);
Gr\dina Ghetsemani - Biserica
Catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui
Iisus), Biserica a[ez\rii `n mor-
mânt a Maicii Domnului; Dru-
mul Crucii, Golgota [i Sfântul
Mormânt; Muntele Sionului -
Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul marelui
rege David; Zidul Plângerii.
Participare la ceremonia Ve-
nirii Sfintei Lumini `n Biserica
Sfântului Mormânt. Micul sat
Ein Karem, locul copil\riei Sf.
Ioan Botez\torul. Participare
la Sfânta Liturghie de la mie-
zul nop]ii, la biserica româ-
neasc\ din Ierusalim. Hozeva -
M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“ [i pe[tera Sfântului Ilie
Proorocul, `nchinare la moa[-
tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam]; Marea Moart\ - 399 m
sub nivelul m\rii mondiale. O-
ra[ul Nazaret: biserica ortodo-
x\ situat\ `n preajma Izvo-
rului „Buna Vestire“; Biserica
Bunei Vestiri a Maicii Dom-
nului, construit\ pe locul casei
Maicii Domnului [i a Dreptului
Iosif. Satul Cana, unde a avut
loc minunea schimb\rii apei `n
vin. Muntele Tabor (identificat
cu `naltul munte al Schimb\rii
la Fa]\ a lui Hristos): M\n\sti-
13
Ambigua, Editura Institutului Bi-
blic [i de Misiune al Bisericii Orto-
doxe Române, p. 192
4
Sf. Maxim M\rturisitorul,
Ambigua, 37, p. 225
5
P\rintele St\niloae, nota 181,
în Sf. Maxim M\rturisitorul,
Ambigua, ed. cit., p. 225
6
Viziunea aceasta a Sf. Apostol
Petru va fi punctul de plecare pen-
tru extinderea botezului `n cre[tin-
ism dincolo de limitele poporului
iudeu, dincolo de cei t\ia]i împre-
jur. Botezul Domnului era uni-
versal, [i preg\tea de fapt intrarea
întregii umanit\]i în Biserica Lui.
7
Apud. P\rintele Dumitru St\-
niloae, Teologia Mistic\ a Bisericii
de R\s\rit, p. 186
8
Pr. Dumitru St\niloae, nota.
256, în Sf. Maxim M\rturisitorul,
Ambigua, p. 306 - 307
9
Pr. Dumitru St\niloae, nota
154, în Ibidem, p. 205
10
Sf. Maxim M\rtuiristorul,
Ambigua, 26, p. 189 - 190
11
Ibidem
12
Calist Patriarhul, Capete de-
spre rug\ciune, cap.27, Filocalia,
vol. VIII, p. 254 - 255
13
Pr. Dumitru St\niloae, nota.
185, Sf. Maxim M\rturisitorul,
Ambigua, ed. cit., p. 231
14
Pr. Dumitru St\niloae, nota.
187, în Ibidem, pp. 232 - 233
15
Ibidem
16
Idem, nota 138, în Ibidem, p.
196 - 197
17
Ibidem
rea ortodox\ - Biserica Schim-
b\rii la Fa]\. Capernaum, casa
Sfântului Petru; Biserica de la
Tabgha - locul uneia dintre cele
mai impresionante minuni s\-
vâr[ite de Iisus Hristos: s\-
turarea celor cinci mii de oa-
meni cu cinci pâini [i doi pe[ti;
Muntele Fericirilor. Yardenit -
locul simbolic al botezului lui Ii-
sus Hristos `n apele Iordanului.
Gr\dinile persane suspendate.
Pre]: 900 de euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
transport auto Ia[i-Bucure[ti-
Ia[i, transport avion Bucure[ti-
Ben Gurion-Bucure[ti, taxe de
aeroport, asisten]\ `n aeroport
la sosire [i plecare, 7 nop]i ca-
zare la hotel 4*, conform pro-
gramului, demipensiune (2 me-
se pe zi - conform programului),
taxe de intrare la obiectivele
din program, transport cu auto-
car modern cu aer condi]ionat,
conform programului, taxa
pentru procesarea actelor pri-
vind ob]inerea vizei de intrare
`n Israel, preot `nso]itor [i ghid
local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]:
mese suplimentare; folosirea
autocarului dup\ orele 19:00;
tips-ul pentru personalul hote-
lurilor ce ajut\ la transportul
bagajelor; cheltuieli personale;
asigurarea medical\ - obligato-
rie; 20 E tips `n }ara Sfânt\.
Informa]ii suplimentare
pute]i ob]ine la telefon: 0232/276
907 sau 0720/500 543, www.cen-
truldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i, Bd. {tefan
cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea
Catedralei mitropolitane.
14
Por]ia
de s\n\tate
Tratamente din plante pentru bolile dentare
Prevenirea [i combaterea
afec]iunilor dentare, inclusiv a
anomaliilor dento-maxilare, trebuie
s\ intre `n preocup\rile permanente
ale p\rin]ilor fa]\ de copii, `nc\ de
la vârsta pre[colar\, precum [i a
educatoarelor din cre[ele [i
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Caria dentar\ este o
afec]iune specific\ civili-
za]iei moderne, circa 95%
din popula]ia contempo-
ran\ prezentând din]ii
caria]i. Caria const\ din
distrugerea treptat\ a
`ntregii structuri a din-
telui `ncepând din afar\
c\tre interior, pornind de
la email, smal], dentin\,
ajungând la nervi, apoi la
gingii [i la r\d\cin\. A-
fec]iunea este mai frec-
vent\ la persoanele cu
via]\ sedentar\ sau la ce-
le care consum\, `n exces,
Stomatita, frecvent\ la copii
Stomatita este o boal\
inflamatorie a mucoasei bu-
cale, cu evolu]ie acut\ sau
cronic\, manifestat\ prin
congestie [i tumefieri la
nivelul papilelor gingivale,
dureri, ulcera]ii [i b\[icu]e
care `mpiedic\ mastica]ia [i
degluti]ia.
Cauzele bolii pot fi multi-
ple: infec]ioase, toxice, a-
lergice [i virotice. Boala `n-
cepe cu o saliva]ie abunden-
t\ care curge printre buze,
urmat\ de umflarea,
`nro[irea [i sângerarea gin-
giilor care devin dureroase
la orice atingere, mai ales la
ingerarea de lichide fier-
bin]i sau substan]e iritante.
Este mai frecvent\ la
copii [i la persoane cu dan-
tur\ defectuoas\ (carii, tar-
tru dentar), la diabetici [i la
unele avitaminoze (A, C).
Pe mucoasa congestio-
nat\ apar ulcera]ii acoperi-
te cu depozite g\lbui sau
alb-cenu[ii, uneori chiar
b\[icu]e foarte dureroase la
c\minele de copii. Aceste
preocup\ri trebuie s\ fie continuate
[i la copiii [colari, precum [i la
adolescen]i [i vârstnici, pentru a
realiza, `n final, o s\n\tate deplin\
`ntr-un corp viguros [i rezistent la
bolile curente.
f\in\ de cereale, paste f\-
inoase [i, mai ales, dulci-
uri (zah\r alb, bomboane,
pr\jituri), alcooluri `ndul-
cite (lichioruri), cafea [i
tutun. Dup\ consumul de
produse zaharoase [i de
panifica]ie, resturile r\-
mase pe din]i constituie
substratul pe care se dez-
volt\ o anumit\ flor\ mi-
crobian\ (streptococi, lac-
tobacili). Aceasta acidi-
fic\ zona de la suprafa]a
smal]ului dentar prin pro-
ducerea de acizi organici
(lactic, piruvic, uric), ce
coboar\ pH-ul la 4-5.
Unele microorganisme
cariogene de la suprafa]a
din]ilor nesp\la]i cu peria
[i cu pasta de din]i pro-
atingere. ~n stadii mai
avansate, mucoasa se `nne-
gre[te [i cade, l\sând des-
coperit osul alveolar [i gâ-
tul dintelui.
Stomatitele pot fi: aftoa-
s\, cataral\, eritematoas\,
gangrenoas\, ulceroas\ [i
necrotic\.
Tratamentele
fitoterapeutice
- gargar\ [i cl\tire a gu-
rii la intervale de o or\ cu
infuzie din flori de mu[e]el
(3 linguri la can\, la care se
adaug\ 4 g de acid boric), a-
vând ac]iune antibacte-
rian\;
- gargarisme repetate cu
infuzie din flori de tei (4
linguri la can\, cu adaos de
½ de linguri]\ bicarbonat
de sodiu pentru neu-
tralizare);
- gargar\ cu infuzie din
frunze de salvie (2 linguri]e
la 100 ml ap\ clocotit\), a-
voac\ decalcifierea smal-
]ului dentar. ~n acest mod
ac]ioneaz\ peste 30 de
specii microbiene care de-
gradeaz\ din]ii, `ncepând
cu pete gri-galbene, aspe-
rit\]i [i fisuri la suprafa]a
din]ilor, pân\ la mici sco-
bituri `ntre prismele de
smal].
Din]ii caria]i devin
sensibili la cald, la rece,
la dulce sau la acru [i for-
meaz\ abcese. Sensibili-
tatea la temperaturi ex-
treme [i la al]i stimuli ex-
terni apare din cauza fap-
tului c\ din]ii sunt iner-
va]i [i vasculariza]i, ca
orice organ viu, iar ac]iu-
nile exercitate de factorii
externi, la nivelul fibrelor
vând propriet\]i antiinfla-
matoare [i dezinfectante,
mai ales dac\ se adaug\
flori de mu[e]el;
- gargar\ cu infuzie din
frunze de p\tlagin\, urzic\
vie, mur sau turi]\ mare (2
linguri la can\);
- gargar\ cu decoct din
frunze de nuc (3 linguri cu
frunze uscate [i m\run]ite
se fierb `n 250 ml ap\ timp
de 15 minute, la foc mic), cu
ac]iune antiseptic\;
- gargar\ repetat\ cu de-
coct din r\d\cini m\run]ite
de t\t\neas\ sau scoar]\ de
salcie (4-5 linguri la 250 ml
ap\; se fierb 20-30 de
minute), având efecte anti-
septice, cicatrizante [i he-
mostatice, mai ales dac\ se
adaug\ flori de mu[e]el sau
de coada [oricelului, bogate
`n azulene (câte o lingur\
din fiecare).
~n zone montane se poa-
te utiliza decoctul din flori
de arnic\, fructe uscate de
afin sau ienup\r, scoar]\
m\run]it\ de c\lin sau
frunze de scumpie (câte 20
g la un litru de ap\).
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
nervoase [i al vaselor de
sânge, provoac\ senza]ia
dureroas\.
Molarii se cariaz\
cel mai des
Se pare c\ molarii per-
manen]i au receptivitatea
cea mai mare la caria
dentar\. La toate vârste-
Deosebit de eficiente
sunt formulele cu ameste-
curi de plante:
- flori de mu[e]el [i de
tei;
- frunze de salvie [i de
nuc;
- herb\ de turi]\ mare;
- capsule de mac;
- rizomi de ceren]el.
Se prepar\ un decoct din
dou\ linguri de amestec la
250 ml ap\, se fierbe 10
minute [i se cl\te[te gura
de 4-5 ori pe zi, câte 5 mi-
nute, având efecte antiin-
flamatoare, dezinfectante,
emoliente, anestezice, as-
tringente [i hemostatice.
- flori de mu[e]el [i la-
vand\;
- frunze de ment\;
- herba de trei-fra]i-p\ta]i
[i talpa gâ[tei.
Se prepar\ o infuzie
dintr-o lingur\ de amestec
la 250 ml ap\ clocotit\ [i se
beau 2-3 c\ni pe zi, timp de
5-6 zile, `n cazul stom-
atitelor de natur\ alergic\.
~n afara ceaiurilor, mai
sunt recomandate pentru
gargar\:
Duminic\, 2 martie 2008
le, predispozi]ia pentru
formarea cariilor dentare
este dependent\ de lipsa
de calciu, molibden [i
fluor din organism care
poate fi compensat\ prin
adaosuri din exterior.
Existen]a unei afec]i-
uni dentare poate consti-
tui un factor de risc `n de-
clan[area unor boli car-
diovasculare (miocardit\,
endocardit\), digestive,
infec]ii pulmonare, reu-
matisme articulare, ar-
troze la genunchi, glome-
rulonefrite, etc. La aces-
tea se adaug\ o stare ge-
neral\ proast\, lipsa in-
teresului pentru mâncare
(de teama durerilor), agi-
ta]ie, insomnii [i comple-
xe de inferioritate fa]\ de
cei s\n\to[i. ~n plus, mo-
dificarea culorii din]ilor
poate fi un indiciu clar al
unor afec]iuni maladive.
Tratamentele
fitoterapeutice
`mpotriva cariei
~n timpul durerilor,
efecte bune are infuzia
cald\ din herba de coada
calului, cu care se face
gargar\, [i cl\tirea din-
]ilor de mai multe ori pe
zi. Ac]iuni similare au [i
infuziile cu mu[e]el sau
salvie [i, mai ales, o for-
mul\ complex\ cu ames-
tec din mu[e]el, coada ca-
lului, salvie, coada [orice-
lului, pelin, cre]i[oar\,
r\d\cini de t\t\neas\ [i
- tinctur\ de angelic\
sau hrean ras (câte 15 pi-
c\turi `n ap\, de 3 ori pe zi);
- ulei de c\tin\ alb\,
g\lbenele [i sun\toare;
- amestec de uleiuri ete-
rice (ment\, lavand\, pin,
mu[e]el, eucalipt, camfor),
cu ac]iuni antibacteriene,
antifungice, anestezice [i
antiinflamatoare.
Regimul alimentar
Impune o cru]are perma-
nent\ a zonelor congestio-
nate din gur\, trecând la o
alimenta]ie predominant
lacto-ovo-vegetarian\, li-
chid\ [i semilichid\, cu 75-
80% sucuri [i crudit\]i (su-
pe de pas\re, sucuri, com-
poturi, limonade). Din hra-
n\ se vor exclude condi-
mentele, sosurile picante,
dulciurile, alcoolul [i tutu-
nul. Se vor consuma multe
fructe (afine, mure de p\-
dure, coac\ze negre, dude,
mere, portocale, tomate),
câte 300-500 g pe zi, meste-
cate bine pe parcursul a
scoar]\ de stejar, eficien-
t\ prin gargarisme [i ma-
sarea gingiilor.
Mare eficien]\ poate a-
vea tamponarea din]ilor
bolnavi cu bitter suedez
sau cu uleiuri eterice di-
luate din scor]i[oar\, cui-
[oare sau de garoafe.
Pentru cur\]irea [i `n-
t\rirea din]ilor se reco-
mand\ mestecarea frun-
zelor de salvie sau de
dafin, iar `n g\urile cari-
ilor se introduc plombe cu
pulbere de cui[oare,
frunze proaspete de p\-
trunjel frecate cu sare
sau vat\ imbibat\ cu
tinctur\ de cui[oare, mirt
sau flori de salcâm.
Pe obraz se aplic\ o
pern\ medicinal\ umplu-
t\ cu br\di[or crud sau
perne `nc\lzite prin abu-
rire sub vapori de ment\,
lavand\ sau cimbri[or.
Regimul alimentar
Extinderea cariilor
dentare poate fi cauzat\
de o alimenta]ie din care
nu lipsesc dulciurile lipi-
cioase (caramele, fon-
dante, [erbeturi, `nghe-
]ate) [i zah\rul rafinat `n
produse f\inoase care
afecteaz\ dantura, cazuri
frecvent `nt=lnite ast\zi.
Consumul de zaharica-
le `ntre mese (biscui]i,
dulcea]\, bomboane, drop-
suri, pr\jituri) este de ze-
ce ori mai periculos decât
aceea[i cantitate ingerat\
imediat dup\ sfâr[itul
unei mese. De asemenea,
este total gre[it ca `nainte
de culcare s\ se ia `n gur\
o bomboan\, o bucat\ de
ciocolat\, o ]igar\, un p\-
h\rel cu lichior sau alte
b\uturi `ndulcite.
O alimenta]ie echili-
brat\ [i controlat\ cere
s\ se consume mai multe
produse lacto-vegetariene
(lapte dulce, iaurt, brân-
zeturi, supe de legume,
mere, citrice, compoturi
de fructe) precum [i ule-
iuri vegetale, untur\ de
pe[te bogat\ `n vitamina
D. Ca desert, [i `ntre me-
se, se vor consuma fructe
zemoase pentru a asigura
necesarul de s\ruri [i vi-
tamine, precum [i o auto-
trei s\pt\mâni sau se face
gargar\ cu suc de l\mâie
(de 3 ori pe zi).
Regimul de via]\
Datorit\ durerilor vio-
lente este necesar\ `ngri-
jirea corect\ [i regulat\ a
din]ilor prin:
-sp\larea dup\ fiecare
mas\ cu perie [i past\ de
din]i sau cu ap\ s\rat\
pentru cur\]irea tartrului
dentar;
-cl\tirea gurii cu o solu-
]ie c\ldu]\ de borax sau de
borat de sodiu (5%);
-evitarea abuzului de
medicamente chimice;
-folosirea mijloacelor de
protec]ie `n unit\]ile `n care
se lucreaz\ cu plumb sau cu
alte substan]e corozive;
-`nlocuirea protezelor de-
fecte;
-aplicarea de comprese
calde pe gât [i b\i fierbin]i
la picioare `n perioadele de
crize.
 Duminic\, 2 martie 2008 15
Predispozi]ia pentru formarea cariilor dentare este accentuat\ de lipsa de calciu, molibden [i fluor
din organism, care poate fi compensat\ prin adaosuri din exterior. Existen]a unei afec]iuni dentare
poate constitui un factor de risc `n declan[area unor boli cardiovasculare (miocardit\, endocardit\),
digestive, infec]ii pulmonare, reumatisme articulare, artroze la genunchi, glomerulonefrite etc., la
care se adaug\ o stare general\ proast\, lipsa interesului pentru mâncare (de teama durerilor),
agita]ie, insomnii [i complexe de inferioritate fa]\ de cei s\n\to[i.

cur\]ire buco-dentar\, e-
vitând apari]ia cariilor.
Regimul de via]\
Prevenirea [i combate-
rea cariilor dentare se
poate realiza printr-o igie-
n\ bucal\ zilnic\, cu sp\-
lare corect\ cu peria [i
pasta de din]i (timp de
minimum 3 minute), ur-
mat\ de cl\tirea vigu-
roas\ cu ap\ c\ldu]\, de
cel pu]in 3 ori pe zi, dup\
mesele principale [i seara
`nainte de culcare, pentru
ca gura s\ fie curat\ `n
timpul nop]ii. Peria de
din]i are rolul de a des-
prinde placa bacterian\
de pe suprafa]a din]ilor,
`ndep\rtând microbii ca-
Parodontoza, o boal\ grav\ a gingiilor
Este o afec]iune cu mare
frecven]\ la omul modern
(peste 20% din popula]ie
este atins\ de aceast\ boa-
l\ grav\ a gingiilor). Se
consider\ c\ o treime din
persoanele cu vârste de
peste 55 de ani sufer\ de
parodontoz\. Parodontoza
este o boal\ a adul]ilor care
nu au [tiut s\-[i impun\ o
igien\ corespunz\toare a
gurii `nc\ din tinere]e.
Boala d\ atât complica]ii
locale (pierderea din]ilor),
cât [i complica]ii generale
(boli de focar).
Parodontoza afecteaz\
mucoasa gingival\ [i ]esu-
turile de sus]inere ale din-
telui. ~ncepe degenerarea
mucoasei gingivale f\r\ in-
flama]ie sau pungi cu pu-
roi. Prin infectare treptat\
se formeaz\ pungi gingiva-
le cu puroi, iar din]ii devin
mobili, se mi[c\ [i cad unul
dup\ altul. Acest fenomen
se poate manifesta la un
dinte, la un grup de din]i
sau la to]i din]ii. Parodon-
toza este cea mai frecvent\
cauz\ de pierdere a din]i-
lor, cu urm\ri traumati-
zante pentru bolnavi (mo-
dificarea fizionomiei fe]ei,
Salvie
riogeni [i resturile zaha-
roase.
Pasta de din]i con]ine
s\pun, substan]e abrazi-
ve (carbonat de calciu),
substan]e antiseptice, ul-
timele având rolul de a
bloca enzimele care acidi-
fic\ mediul bucal, fapt ce
declan[eaz\ decalcifierea
smal]ului [i permite in-
vazia microbian\ `n inte-
riorul dintelui.
~n lipsa pastei, din]ii
pot [i freca]i cu sare de
buc\t\rie (cu peria sau
cu degetul ar\t\tor). Pen-
tru `nt\rirea din]ilor este
indicat\ introducerea io-
dului sau fluorului `n apa
de b\ut (1 mg la 1 l de
ap\), `n sarea de buc\t\-
rie sau `n lapte (metode
folosite intens `n Elve]ia).
reducerea for]ei de mas-
tica]ie, agravarea unor boli
digestive, cardiovasculare
[i diabetice).
Formele clinice grave (pa-
rodontite) pot fi decla[ate la
sc\derea rezisten]ei orga-
nismului, mai ales când se
suprapun peste un diabet za-
harat, boli infec]ioase, rahi-
tism, senescen]\, hipertiroi-
dism [i unele boli endocrine.
Apari]ia parodontozei
este favorizat\ [i de unele
anomalii dento-maxilare,
cauzate de anumite obice-
iuri vicioase, cum ar fi res-
pira]ia pe gur\, sugerea
gumei, a degetului sau a
creionului (la [coal\),
pozi]ie anormal\ a corpului
[i a capului la masa de lu-
cru sau `n timpul somnu-
lui, mastica]ie lene[\ pre-
cum [i diverse ticuri sau
pareze faciale.
Tratamentele
fitoterapeutice
Extern se fac:
- gargarisme [i cl\tiri a-
le gurii (4-6 ori pe zi) cu in-
fuzii concentrate din salvie,
cre]i[oar\, coada calului,
Mu[e]el
Se vor evita spargerea
`ntre din]i a corpurilor
tari (nuci, alune, sâmburi,
bomboane etc.) precum [i
alimentele [i b\uturile
foarte reci sau fierbin]i.
Detartrajul efectuat la
un cabinet stomatologic
constituie una dintre cele
mai eficiente metode de
prevenire a `mboln\-
virii gingiilor. Dup\
detartrajul ultrasonic
poate s\ apar\ o sen-
sibilizare tranzitorie
la alimente reci sau
dulci care va dis-
p\rea `n 3-4 zile.
Dac\ durerea
persist\ pe o
perioad\ mai
lung\ se vor
aplica produse
speciale de de-
sensibilizare. a
cimbri[or, troscot, m\tase
de porumb, muguri de plop
[i arin (luate separat sau `n
amestec);
- infuzie concentrat\ din
flori de g\lbenele, coada [o-
ricelului, frunze de zmeur
[i afin, herba de sun\toare
[i cimbru care se utilizeaz\
atât `n gargar\ cât [i la
cl\tirea gurii;
- gargar\ cu decoct din
scai vân\t, n\prasnic, obli-
gean\, sclipe], coaj\ de sal-
cie, stejar, mesteac\n [i
arin;
- badijon\ri ale gingiilor
cu zeam\ de l\mâie, suc de
aloe, tinctur\ de propolis [i
ulei de c\tin\;
- masarea gingiilor cu
frunze proaspete de salvie
[i suc de rostopasc\, aloe [i
hrean.
Intern este recomandat\
tinctura preparat\ dintr-un
amestec de rostopasc\,
n\praznic, frunze de tuia [i
pochivnic (`n p\r]i egale); se
iau 10 g de amestec [i se
macereaz\ timp de 7 zile `n
100 ml de alcool 400, dup\
care se consum\ câte 10-20
de pic\turi de 2-3 ori pe zi,
`ntre mese, timp de 1-2 luni
pe trimestru.
Regimul alimentar
Se recomand\ consumul
de fructe zemoase [i
legume proaspete pentru a
`ndep\rta placa bacterian\
prin mastica]ie. ~n afara de
fructe [i legume se indic\ a
se consuma mult lapte [i
produse lactate, coaj\ de
pâine neagr\ [i integral\,
carne proasp\t\ de vit\ [i
pe[te. Este important\ re-
ducerea cantit\]ilor de dul-
ciuri din ra]ia caloric\ zil-
nic\.
Regimul de via]\
Dup\ fiecare mas\ [i
`nainte de culcare se impu-
ne o igien\ corect\ a din]i-
lor [i a cavit\]ii bucale folo-
sind o periu]\ de din]i [i
past\ de din]i special\ (Pa-
rodontax) care con]ine bi-
carbonat de sodiu [i 6
plante medicinale (salvie,
myrth, ratanie, ment\,
mu[e]el [i echinaceea), cu
rol `n `ndep\rtarea res-
turilor alimentare (mai a-
les a dulciurilor), neutrali-
zarea acizilor din placa
dentar\ [i favorizarea ac]i-
unilor antiinflamatoare,
antimicrobiene, tonifiante,
cicatrizante, de oprire a
sânger\rilor [i de odorizare
a cavit\]ii bucale.
~n afara periajului zilnic
se indic\ masajul gingiilor
cu degetul sau cu partea
bombat\ a unei linguri]e,
la nevoie cu bicarbonat de
sodiu alimentar [i sare de
mare, urmat de o cl\tire
obi[nuit\.
Apa de gur\ poate fi pre-
parat\ [i `n cas\ din câteva
pic\turi de tinctur\ ob]i-
nut\ din plante aromatice
(ment\, melisa, mu[e]el [i
trandafir de dulcea]\) `n-
tr-un pahar cu ap\.
Mai recent au fost reco-
mandate geluri de din]i ca-
re con]in Aloe vera, propo-
lis [i complexul clorofil\-
cupru, cu rol antioxidant.
Alt gel care are compozi]ie
asem\n\toare cu structura
smal]ului dentar se aplic\
dup\ `ndep\rtarea tartru-
lui dentar [i a pl\cii bacte-
riene, având rolul de a fa-
voriza regenerarea ]esutu-
rilor de suport ale dintelui.
Exist\ [i tratamente an-
tiinflamatoare cu ajutorul
laserului iar, `n ultim\
faz\, se aplic\ tratamentul
chirurgical cu `nlocuirea
din]ilor afecta]i sau a `n-
tregii danturi.
Abcesul
dentar
Este o inflama]ie cu
pung\ de puroi `n jurul
dintelui cariat. Mai `n-
tâi se infecteaz\ pulpa
dintelui (pulpit\) [i apoi
vasele [i nervii pulpari
care se necrozeaz\, iar
canalul dentar este in-
vadat de microbi (gan-
gren\ pulpar\). Invazia
microbian\ se extinde `n
jurul dintelui ca un bob
de maz\re, provocând
dureri violente, mai ales
la palpare sau prin
lovire, `n axul dintelui,
cu un instrument oare-
care. Aceasta dovede[te
c\ puroiul a invadat
spa]iul din jurul
r\d\cinii.
~n unele cazuri, in-
fec]ia poate difuza `n or-
ganism prin sistemul
vascular, provocând lezi-
uni grave `n rinichi, ar-
ticula]ii [i inim\.
Tratamente
cu plante contra
abcesului dentar
- infuzie cald\ din
flori de mu[e]el sau din
flori de coada [oricelu-
lui, bogate `n azulene,
cu ac]iuni antiseptice,
calmante, decongestive
[i antiinflamatoare (2
linguri cu flori uscate la
250 ml de ap\ clocotit\);
se ]ine `n gur\ 3-5
minute, cu repetare la o
or\;
- gargar\ [i tam -
pon\ri locale cu infuzii
din frunze de salvie [i
ceren]el (2 linguri]e la
100 ml ap\), repetate la
5 minute, având ac]iuni
astringente, cicatrizante
[i antimicrobiene;
- cl\tirea gurii cu in -
fuzie din flori [i frunze
de nalb\ mare (2 lingu-
ri]e la o can\), având e-
fecte emoliente datorit\
con]inutului de mu-
cilagii;
- gargar\ zilnic\ de
t\t\neas\ (decoct din 4-
5 linguri cu r\d\cini us-
cate [i m\cinate la 250
ml de ap\ care se fierbe
20-30 de minute la foc
moale);
- g a rg a r\ cu d ecoct
din herba de sun\toare
sau sulfin\ (2 linguri cu
vârfuri florale la 200 ml
de ap\), cu rol de cal-
mare a durerilor;
- gargar\ zilnic\ cu
amestec de plante ce
con]ine flori de mu[e]el,
herb\ de cimbri[or [i
frunze de salvie (cu
ac]iune antiinflama-
toare [i dezinfectant\),
frunze de nalb\ mare
(cu ac]iune emolient\),
capsule de mac (cu efect
anestezic) [i r\d\cini de
ceren]el (cu efect astrin-
gent [i hemostatic).
Pagini realizate de
Otilia B|LINI{TEANU

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,

Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Oana NISTOR, Oana RUSU 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|

DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU Foto: NONY
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
Departament distribu]ie:
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cristina LECA Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) Tip\rit la Tipografia LUMINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt parte integrant\ a Centrului de Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne

16
Pagina
copiilor
VERS DE C+NTEC, VERS DE JOC
Frumuse]ea copil\riei
Ce este mai frumos `n via]\
Dec=t a noastr\ copil\rie?
Este [i c=te-o pova]\,
Dar mai mult\ veselie!
Copiii oricum se joac\
Altceva, ei ce s\ fac\?
Trebuie s\ se distreze
Nicidecum s\ se-ntristeze.
Ei au multe juc\rele,
Ba mai mari, ba mititele.
Unii c=nt\ la vioar\,
Al]ii c=nt\ la chitar\.
{i c=nd noi suntem mici, mici,
Mama ceva lin ne c=nt\;
Zice pove[ti cu pitici
{i frumos ea ne alint\! (Laura Mii-
halachii, classa a IV
V-a
a, Bl\ge[tii, Pa[-
canii)
Lumina din suflet
Ce e mai frumos ca jocul?
Sau o doin\ de-ai fi spus....
~n copil\ria noastr\
O poveste nu-i de-ajuns!
Cu un c=ntec, cu un joc
Faci oric=nd lumin\-n suflet
{i te joci mereu, mereu
Dar adaugi [i un z=mbet.
Printre jocurile tale
F\-]i [i loc de te-odihne[te,
Ca s\-]i ]ii mintea tihnit\
S\ te po]i juca rege[te!
Laud\
Când zorile alearg\ diminea]a
S-o-mbrace cu lumin\ [i c\ldur\
Atingi u[or [i-mi mângâi, Doamne, fa]a
Ce-ai `nflorit-o dintr-a Ta f\ptur\.
Te laud\ [i câmpul [i stejarii
{i apele cu clinchete sl\vesc,
{i-oricine, cu tot ce are-n via]\
Cânt\ `n cor „P\rinte, te iubesc!“
{i buni [i r\i se-mbat\-n frumuse]ea,
Cascadelor de adieri de vânt
Lumin\ dai tu pentru toat\ lumea,
Fiindc\ e[ti Creatorul acestui p\mânt.
Prin apele ce curg...
Prin apele ce curg
Se v\d ades lumini;
{i-n frumosul amurg,
E crâng de rug\ciuni.
{i p\s\rile zboar\
Asupr\-ne coboar\
Frumoasa lor cântare
{i-atâta-i alinare.
De dor plânge izvorul
Dar ce intens e dorul
Ce curge rând pe rând
{i apa-i susurând! (Raluca Sp\ta-
ru, classa a IV
V-a
a, Bl\ge[tii, Pa[canii)
Dolof\nel
V\ aminti]i de Dolof\nel,
cel mai simpatic purcel?
~ntr-o diminea]\,
a g\sit u[a deschis\ spre cas\.
~n c\utare de m=ncare,
purcelul a intrat `n camera mare.
A tras de fa]a de mas\
[i a alergat cu ea prin cas\.
A intrat `n buc\tarie
unde a spart o farfurie,
apoi a ie[it afar\, tr\g=nd dup\ el
o sfoar\...
Cu at=ta harababur\
a speriat g\inile din b\t\tur\.
Asta... da, aventur\!
(Catriinel Coonsstantiinesscu, classa a
IV
V-aa, Ia[ii)
Pagin\ realizat\
de Narcisa BALABAN
CM
YK
Ce se mai sup\r\ `mp\ratul! ~ndat\ `l chem\ la el pe primul servitor [i `i spuse: „Servitor
r\u ce e[ti! Eu ]i-am iertat toat\ datoria. Nu trebuia oare s\-l ier]i [i tu pe cel\lalt?“ De data
aceasta, putea omul s\ pl=ng\ c=t voia, c\ci `mp\ratului n-avea s\-i mai fie mil\ [i `l arunc\
[i pe el `n `nchisoare. A[a trebuia s\ se `nt=mple, nu-i a[a? Dup\ ce a istorisit povestea,
Iisus a zis: „A[a va face [i Tat\l Meu cel din ceruri cu voi, dac\ nu v\ ierta]i cu adev\rat
unul pe altul“. Deci, dragi copii, ce ve]i face atunci c=nd al]i copii v\ vor face r\u?
Ce face]i c=nd al]i copii v\ fac r\u?
C=nd un copil `]i face ceva r\u, tu ce-i faci? ~l
love[ti imediat `napoi? ~l cer]i [i `i spui cuvinte
ur=te? Faci c=t po]i de mult r\u celuilalt?
Domnul Iisus Hristos n-a f\cut niciodat\ a[a
ceva. C=nd ~l sup\rm, El ne iart\. {i `n
ciuda tuturor gre[elilor noastre, El
dore[te s\ ne aib\ la El, `n cer.
„{i voi trebuie s\ face]i ca Mine.
Dac\ nu ve]i face a[a, nici
Dumnezeu nu v\ va ierta. Nici El nu
v\ va ierta r\ul pe care `l face]i
altora“, ne `nva]\ M=ntuitorul.
A fost odat\ un `mp\rat
care avea mul]i servitori, iar
Servitorul era tare fericit.
Plec\ plin de bucurie din pa-
unul dintre ace[tia `i datora latul `mp\ratului. ~i venea s\
aproape o c\ru]\ `ntreag\ de
sar\ [i s\ danseze de bucurie.
bani. Astfel, `ntr-o zi, `mp\- Nu mai trebuia s\ mearg\ la
ratul `l chem\ la el [i `i zise:
`nchisoare, nu mai trebuia
„~napoiaz\-mi to]i banii pe nici s\ pl\teasc\ datoria. C=t
care mi-i datorezi!“ Atunci,
de bun fusese `mp\ratul cu el!
servitorul se sperie tare [i se Dar c=nd se g\si `n strad\,
`ngrozi, c\ci nu avea de unde iat\ c\ v\zu venind un alt ser-
s\ dea banii `napoi. Pentru a-
ceasta, `mp\ratul a poruncit vitor de-al `mp\ratului. Acesta
s\ fie aruncat `n temni]\. Vai, `i datora lui ni[te bani. Nu
[i ce se mai sperie servitorul! mul]i, `ns\ tot trebuia s\-[i
C\zu `n genunchi `n fa]a `m- pl\teasc\ datoria.
p\ratului, pl=ng=nd [i stri- C=nd `l v\zu, servitorul ier-
g=nd: „O, `mp\rate, ai mil\ de tat de `mp\rat se repezi la ce-
l\lalt, `l st=nse de g=t [i `i
mine, te rog! ~ncetul cu `nce-
tul `]i voi da banii `napoi“. Dar spuse: „De data asta nu-mi
bine`n]eles c\ nu putea s\-[i mai scapi. Dac\ nu-mi `napo-
pl\teasc\ niciodat\ datoria. iezi imediat banii, te bag `n
Era prea mult pentru el. {i `nchisoare!“
pentru c\ `mp\ratul era un
om bun, ascult=ndu-i t=ngui-
rile, i se f\cu mil\ de servitor „Nu trebuia oare s\-l
[i `l trimise acas\, spun=ndu-i: ierti [i tu pe cel\lalt?“
„Nu mai trebuie s\-mi pl\-
te[ti nimic. Te iert de toat\ ~ngrozit de fric\, cel din ur-
datoria“. m\ servitor c\zu pl=ng=nd `n
a VERS DE C+NTEC, VERS DE JOC a
CM
YK
Duminic\, 2 martie 2008
genunchi [i strig\: „Ai mil\ de
mine! O s\-]i dau totul `napoi.
Po]i s\ fii sigur de aceasta!
Mai `ng\duie-mi pu]in timp,
c\ci n-am `nc\ banii, numai,
te rog, nu m\ b\ga `n tem-
ni]\!“
~n ]ara bunilor cre[tini
A fost odat\ un `mp\rat
drept credincios, ce condu-
cea o ]ar\ deosebit de fru-
moas\ [i bogat\. {i, `ntr-o
bun\ zi, merse M\ria Sa cu
c=]iva dintre curtenii lui de
n\dejde s\ vad\ cum merg
treburile prin dreg\toriile
]\rii. {i cum mergeau ei
a[a, evalu=nd, c=nd o dreg\-
torie, c=nd alta, ajunser\ [i
pe la Locurile Sfinte, unde se
`nchinar\. Auzind acolo
vorbind-se despre dreptul
Laz\r, M\ria Sa a cerut s\-l
cunoasc\.
Da, da, copila[i frumo[i
[i credincio[i, s\ [ti]i voi c\
dreptul Laz\r era un ade-
v\rat sf=nt, care tr\ia pe
p\m=nt [i a r\spuns la a-
ceast\ chemare a ~mp\ra-
tului, iar c=nd a ajuns la el,
sf=ntul nostru binecuv=nt\
astfel: „Bunul Dumnezeu
s\ v\ ajute, s\ v\ lumineze
Dumnezeu [i Maica Dom-
nului s\ v\ binecuv=nteze.
Multe binecuv=nt\ri sfinte
s\ fie cu to]i“.
Astfel binecuv=nt=nd,
Sf=ntul Laz\r se duse la lo-
cul s\u, iar `mp\ratul nos-
tru `[i aminti un verset
Dar servitorului nu-i fu mi-
l\ de loc, a[a cum se milos-
tivise ~mp\ratul cel bun cu el.
~l t=r` pe servitor pe drumuri
[i `l trimise `n `nchisoare. ~m-
p\ratul `i iertase o datorie
mare primului servitor, dar el
nu voia s\-i ierte celuilalt o
datorie mic\!
Oamenii de pe drum v\zu-
ser\ totul. Se duser\ repede
la `mp\rat [i `i povestir\ tot
ce se `nt=mplase.
Ce se mai sup\r\ `mp\ra-
tul! ~ndat\ `l chem\ la el pe
primul servitor [i `i spuse:
„Servitor r\u ce e[ti! Eu ]i-am
iertat toat\ datoria. Nu tre-
buia oare s\-l ier]i [i tu pe
cel\lalt?“ De data aceasta, pu-
tea omul s\ pl=ng\ c=t voia,
c\ci `mp\ratului n-avea s\-i
mai fie mil\ [i `l arunc\ [i pe
el `n `nchisoare.
A[a trebuia s\ se `nt=mple,
nu-i a[a? Dup\ ce a istorisit po-
vestea, Iisus a zis: „A[a va face
[i Tat\l Meu cel din ceruri cu
voi, dac\ nu v\ ierta]i cu adev\-
rat unul pe altul“. Deci, dragi
copii, ce ve]i face atunci c=nd
al]i copii v\ vor face r\u?
(copilul.ro)
dintr-o rug\ciune [i imedi-
at pricepuse ce trebuia f\-
cut. Chem\ la palat sfet-
nicii [i pe mai marii legiui-
torilor [i-i anun]\ c\ trebu-
ie f\cut\ o lege prin care
s\ fie iertate gre[elile celor
care [i le vor recunoa[te,
iar cei care au fost nedrep-
t\]i]i s\ fie desp\gubi]i. {i
a[a au f\cut, c\ci p=n\ la
l\satul secului, dar mai a-
les `n Postul Pa[tetului fie-
care `[i scria gre[elile [i
dac\ erau de spovedit la
duhovnic, le spovedea. Da-
c\ ]ineau de legile ]\rii, e-
rau trimise la legiutorii de
prin partea locului. Anga-
j=ndu-se c\ va fi [i mai bun
cre[tin, fiecare `[i f\cea ca-
nonul dat de duhovnic.
Astfel, `n ]ara aceasta
despre care v\ povestesc,
to]i cre[tinii erau binevoi-
tori, `ncepuse s\ fie tot mai
mult\ prosperitate peste
tot, iar copiii erau crescu]i
[i educa]i cre[tine[te. A[a
au ajuns ei de-o aleas\ cin-
stire, unii c=nt=nd [i binecu-
v=nt=nd frumuse]ea [i bo-
g\]ia acestei ]\ri. (Varvara
Plugaru)

Luni, 3 martie 2008
Nr. 51 (952) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Tratamente naturiste
recomandate `n enurezis
Incontinen]a urinar\ reprezint\
incapacitatea de a controla emisiunea de
urin\ [i pierderea incon[tient\ a urinei, at=t
la adul]i (b\tr=ni, bolnavi, obezi [i femei cu
prolaps uterin) c=t, mai frecvent, la copii, `n
timpul somnului. La copii, afec]iunea se
nume[te enurezis nocturn, cu pierderea
incon[tient\ a urinei `n timpul nop]ii. F\r\ a
fi o boal\, se constat\ c\ urina se
acumuleaz\, treptat, `n vezic\, iar `n
momentul `n care vezica s-a umplut, centrii
nervo[i de la nivelul peretelui trimit mesaje
la creier, anun]=nd necesitatea golirii
imediate. La o or\ dup\ ce copilul a adormit
profund, creierul lui nu recep]ioneaz\
prompt mesajul [i, din acest moment,
vezica se va goli f\r\ control, prin somn.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Economia SUA [i-a `ncetinit cre[terea,
dar nu se `ndreapt\ spre recesiune, a de-
clarat pre[edintele american, George W.
Bush, `ntr-o conferin]\ de pres\ la Casa
Alb\. Cu toate acestea, numero[i
economi[ti sunt de p\rere c\ SUA se
apropie de recesiune, ultimele date eco-
nomice indic=nd c\ ritmul lent al
cre[terii nu d\ semne de accelerare, iar
[omajul tinde s\ creasc\. a
DOCUMENTAR
Biblia `i
ocrote[te
pe s\raci
PAGINA 16
Canada a eliminat vizele pentru 4 ]\ri
est-europene, „uit=nd“ Rom=nia [i Bulgaria
Canada a decis s\ elimine obligati-
vitatea vizelor pentru cet\]enii pro-
venind din Polonia, Slovacia, Lituania [i
Ungaria, nu `ns\ [i pentru Rom=nia [i
Bulgaria, ]\ri care au intrat `n Uniunea
European\ `n ultimul val de aderare,
anun]\ agen]ia France Presse.
Ministrul canadian al Imigra]iei,
Diane Finley, a declarat c\ m\sura eli-
min\rii vizelor pentru cet\]enii din cele
patru ]\ri intr\ `n vigoare imediat [i va
determina consolidarea leg\turilor cu
acestea „`n beneficiul canadienilor [i a
cet\]enilor Poloniei, Slovaciei, Lituaniei
[i Ungariei.“ Totu[i, Ministerul ca-
nadian al Imigra]iei a anun]at c\ va co-
Un avocat la Ministerul Justi]iei
Pre[edintele Traian B\- toat\ `ncrederea `n el. B\ses-
sescu a declarat, vineri, dup\ cu s-a referit la informa]iile
`nvestirea noului ministru al conform c\rora firma de avo-
Justi]iei, C\t\lin Predoiu, c\ catur\ Zamfirescu Raco]i
specula]iile legate de activi- Predoiu, unde este avocat a-
tatea anterioar\ a acestuia sociat noul ministru al Justi-
„nu au acoperire `n leg\turi ]iei, a fost `n ultimii ani prin-
care s\-i pericliteze activita- cipalul consultant pe proble-
tea `n MJ“, precizând c\ are me juridice al Rompetrol,
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ROMÂNIA ~N UE
Lan]urile mari
de magazine,
acuzate de
abuz de putere
PAGINA 6
labora `n continuare cu autorit\]ile de la
Bucure[ti [i Sofia, `n vederea elimin\rii
obligativit\]ii vizelor, subliniind c\ vor
avea loc „vize tehnice“ pentru stabilirea
momentului `n care va putea fi aplicat\
aceast\ m\sur\.
Pe parcursul anului trecut, num\rul
polonezilor care au c\l\torit `n Canada
pe baz\ de viz\ temporar\ a fost de a-
proximativ 33.000. Polonia a salutat de-
mersul autorit\]ilor canadiene. Var[o-
via a eliminat obligativitatea vizelor
pentru cet\]enii canadieni `n 2004, când
a aderat la Uniunea European\. Polonia
dore[te o m\sur\ similar\ [i din partea
Statelor Unite. a
grup condus de Dinu Patri-
ciu. „Am toat\ `ncrederea `n
dumneavoastr\. M\ bucur c\
sunte]i tân\r [i cu un CV im-
presionant, nu tipul de CV f\-
cut s\ umple pagini, ci unul
care este acoperit `n recu-
noa[terea profesional\“, a a-
firmat Traian B\sescu. El i-a
dorit „mult, mult succes“ no-
ului ministru [i l-a asigurat
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ACTUALITATE
Medvedev, cel mai
t=n\r lider al
Rusiei, dup\ ]arul
Nikolai al II-lea
PAGINA 7
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
CREDINCIO{II ORTODOC{I AU IN-
TRAT ~N S|PT|M+NA ALB|: Cu sluj-
ba Vecerniei de asear\, `n Biserica
Ortodox\ a `nceput S\pt\m=na
Alb\. Aceasta preced\ `nceputul
Postului Mare [i este menit\ s\ `i
preg\teasc\ pe credincio[i pentru
perioada de poc\in]\ [i de post
care va urma.
Pagina 3
ECONOMIC
CAROM ONE{TI ARE PROPRIETARI
AUSTRIECI: Dup\ repetate `ncer-
c\ri de privatizare a singurului
produc\tor de cauciuc sintetic din
]ar\, zilele trecute, Carom SA
One[ti a fost cump\rat\ de o fir-
m\ austriac\. Cump\r\torul aus-
triac a dat asigur\ri c\ instala]iile
fabricii nu vor lua calea fierului
vechi, a[a cum s-a `nt=mplat cu
numeroase alte instala]ii din fai-
moasa „Platform\ Petrochimic\
Borze[ti“.
Pagina 5
EDUCA}IE
ACCES EGAL PENTRU CET|}ENII UE
~N ~NV|}|M+NTUL SUPERIOR:
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului a stabilit criteriile ge-
nerale de organizare [i desf\[urare
a admiterii `n ciclul de studii uni-
versitare de licen]\, masterat [i doc-
torat pentru anul universitar 2008-
2009. Admiterea `n `nv\]\mântul
superior de stat [i particular pentru
fiecare ciclu de studii se organi-
zeaz\ pe baza propriilor metodologii
de admitere, stabilite de fiecare uni-
versitate, cu respectarea prevede-
rilor legisla]iei `n vigoare.
Pagina 11
SPORT
REVAN{A LUI DINAMO: La scurt
timp dup\ ce a fost eliminat\ `n
Cup\ de Dacia Mioveni, Dinamo
s-a revan[at `n campionat `n fa]a
grup\rii arge[ene, pe care a
`nvins-o, `n deplasare, cu scorul de
2-1. Sorin C=r]u a anun]at c\
de tot sprijinul s\u. {eful
statului i-a spus lui Predoiu
demisioneaz\ din func]ia de
antrenor al Daciei.
c\ are o „misiune relativ difi-
cil\“, având `n vedere c\, `n Pagina 12
iunie, Comisia European\ va
prezenta raportul referitor la
justi]ia din România. La fina-
lul ceremoniei, [eful statului,
premierul [i ministrul Ap\r\-
rii au stat de vorb\ timp de
câteva minute. a
2 Luni, 3 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMX)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu
al Romanului
(1879-1892) (I)
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu, despre care se
spune c\ era „cel mai
`nv\]at episcop al
românilor” sau „cel mai
str\lucit arhiereu al re-
gatului român”, era origi-
nar dintr-o veche familie
preo]easc\ din satul
Gârcina, jud. Neam]. S-a
n\scut la 15 februarie
1823 `ntr-o familie ce avea
mul]i membri care au ales
monahismul: amândoi
bunicii, preo]i de mir; doi
fra]i, arhimandritul
Ieronim [i arhiereul
Valerian; dou\ surori,
Evghenia, stare]\ la
V\ratec [i Suzana, stare]\
la R\zboieni. Dup\ ce a
urmat [coala primar\ `n
localitatea natal\, a f\cut
studii la Seminarul
„Veniamin Costachi” de la
Ia[i, pe care l-a absolvit `n
anul 1843. La scurt timp,
a fost c\lug\rit [i numit
profesor la Socola. Dup\
câ]iva ani a fost trimis la
studii la Academia
duhovniceasc\ de la Kiev,
unde, `n 1851, a ob]inut
titlul de magister `n teolo-
gie. La `ntoarcere, a fost
profesor la Seminarul
„Veniamin Costachi”,
unde a predat ermeneu-
tica, omiletica, ebraica,
latina [i franceza. Din
anul 1856, a fost profesor
[i rector al Seminarului de
la Hu[i. ~n anul 1857 a
fost ales delegatul clerului
`n Divanul Ad-hoc, fiind,
al\turi de fra]ii Scriban,
unul din cei mai zelo[i
ap\r\tori ai Unirii
Principatelor. ~n cei
aproximativ 15 ani de ac-
tivitate didactic\,
Melchisedec {tef\nescu a
alc\tuit pentru seminari-
ile teologice mai multe
manuale: „Manual de
Liturgic\” (Ia[i, 1853),
„Manual de Tipic” (1854),
„Teologia dogmatic\”
(1855), „Scurt\ introduce-
re `n cursul [tiin]elor teo-
logice” (1856),
„Catehismul ortodox”
(1858), „Introducere `n
sfin]itele c\r]i ale
Vechiului [i Noului
Testament” (2 vol., 1860),
„Teologia pastoral\”
(1862) [.a., unele
r\mânând `n manuscris.
~n anul 1860, arhiman-
dritul Melchisedec
{tef\nescu a fost numit
locotenent de episcop la
Hu[i. ~n anul 1864, a tre-
cut la nou-`nfiin]ata
Episcopie a Dun\rii de
Jos, care avea `n
jurisdic]ie Bolgradul,
Covurluiul [i Br\ila, iar
din Basarabia, Ismailul,
unde, pentru o vreme, [i-a
fixat re[edin]a. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
R|SCOALELE }|R|NE{TI DIN 1907: La 3 martie 1907
a avut loc prima mare ciocnire dintre r\scula]i [i
armat\, la Pa[cani. }\ranii aresta]i au fost elibera]i de
c\tre muncitorii ceferi[ti de la depoul local.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Ce este smerenia Bucuria care important este accentul pe care `l
punem pe o categorie sau alta.
Bucuria poate fi c\utat\ `n distrac]ii,
Dob=ndirea smereniei este una
dintre responsabilit\]ile cre[tinului
unile sale, c=t [i dependen]a sa, `ntru
toate, de Dumnezeu. nu ne bucur\ `n privitul la televizor, `n mâncare, `n
b\utur\, `n acumularea de bunuri
materiale; pe scurt - `n “micile
fa]\ de fiin]a sa, al\turi de cinstirea Iat\ cum definea Sf. Ioan Gur\ de „A sosit acum pr\znuirea voastr\ pl\ceri ale vie]ii”. Dar, hai s\ vedem
de sine [i dragostea de sine. Aur aceast\ virtute: „Smerenia nu cea str\lucit\ de peste an, plin\ de `mplinirea pe care astfel de bucurii o
Smerenia este virtutea prin care `nseamn\ ca un p\c\tos s\ se so- veselie [i de bucurie, sfin]ilor mu- aduc. ~n primul rând, bucuria ome-
cre[tinul recunoa[te c\ toate darurile coteasc\ pe sine cu adev\rat p\c\tos, cenici; `ntru care, cu dragoste l\u- neasc\ nu este permanent\, ci tem-
[i `nsu[irile sale bune le-a primit de la ci aceea este smerenie, c=nd cineva se dându-v\ pe voi cu cânt\ri, D\t\- porar\, deci trec\toare. ~n al doilea
Dumnezeu, [i de aceea nu se m=n- [tie pe sine c\ a f\cut multe [i mari torului de cununi [i Dumnezeu `i rând, aceast\ bucurie nu face sufle-
dre[te cu ele. „Ce ai, pe care s\ nu-l fi fapte bune [i totu[i, nu cuget\ lucruri strig\m: Binecuvânta]i toate lu- tul s\ tresalte (ca s\ folosim o
primit; iar dac\ l-ai primit, de ce te crurile Domnului pe Domnul“ (Cân- metafor\), ci mai degrab\ `l obose[te,
`nalte despre sine, ci zice ca Pavel: cu tare a canonului din slujba Utreniei
f\le[ti, ca [i cum nu l-ai fi primit?“, nimica pe mine nu m\ [tiu vinovat, sau, dup\ cum bine spunea cineva, `l
spunea Sf. Ap. Pavel cre[tinilor din `n ziua pomenirii Sfin]ilor Mucenici umple cu balast. Ea nu se con-
`ns\ aceasta nu m\ `ndrepteaz\ pe Eutropiu, Calinic [i Vasilisc).
Corint. solideaz\ `ntr-o stare perpetu\ [i, de
mine. {i iar\[i: Iisus Hristos a venit aceea, poate aduce imediat boli su-
Dar pentru c\, pe l=ng\ `nsu[iri
pe lume ca s\ m=ntuiasc\ pe cei
bune, fiecare om are [i sl\biciuni,
p\c\to[i, dintre care cel dint=i sunt *** flete[ti ca nemul]umirea, l\comia
smerenia mai cere ca fiecare s\-[i re- sau chiar mândria. A[adar, poate fi
cunoasc\ [i sl\biciunile sale, precum eu. Aceea este smerenie, c=nd cineva „Bucuria e o stare `n care sufle- bucurie o bucurie care nu te bucur\,
s\ recunoasc\ `n acela[i timp [i cu faptele sale bune este mai presus tul tr\ie[te calm [i statornic, netul- ci numai `]i aduce o stare trec\toare
de to]i [i totu[i, se `njose[te `nl\un- burat de nici o fric\ sau supersti]ie [i relativ\ de amuzament? Categoric
p\r]ile bune ale aproapelui. A[adar,
trul s\u. Tr\irea smereniei nu are loc sau de vreo alt\ emo]ie“ spunea nu! Adev\rata bucurie este cea du-
smerenia nu se `mpotrive[te cinstirii
[i dragostei de sine. Dimpotriv\, pe c=nd te socote[ti p\c\tos, fiind celebrul filosof antic Democrit. O hovniceasc\, spiritual\, care reu[e[te
m\sur\ ce cre[tinul este mai p\truns p\c\tos. Tr\irea smereniei se g\se[te astfel de bucurie spiritual\ ne `n- s\ ne `nal]e deasupra celor lume[ti.
tâmpin\ lecturând cântarea din Este bucuria pe care au tr\it-o sfin]ii
de `nalta vrednicie a firii sale [i de la cel care, de[i are `n el `nsu[i
con[tiin]a c\ a `mplinit multe [i mari slujba acestei zile. [i care este adus\ zilnic prin slujbele
`n\l]imea chem\rii sale, cu at=t mai ~n timpul vie]ii, `ntâlnim mai Bisericii: bucuria con[tientiz\rii pro-
mult el va [ti s\ pre]uiasc\ [i darurile fapte bune, nu `[i `nchipuie nimic mai multe feluri de bucurii: unele efe- viden]ei divine. (Rubric\ realizat\ de
date de Dumnezeu lui [i aproapelui, mare `n privin]a sa“. (Rubric\ rea- mere, altele netrec\toare [i ve[nice; Tudorel PETECIL|)
recunosc=ndu-[i totodat\ at=t sl\bici- lizat\ de pr. Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI orânduit, dar vai omului aceluia prin
care este vândut!». (Luca 22, 1-22)
Cum putem deveni ucenici ***
ai Mântuitorului Iisus Hristos La Cina cea de Tain\, eveniment ce a
avut loc `nainte de patimile, moartea [i
{i a sosit ziua Azimelor, `n care tre- cu voi acest Pa[ti, mai `nainte de patima ~nvierea Domnului Iisus Hristos, Mân-
buia s\ se jertfeasc\ Pa[tile. {i a trimis Mea, c\ci zic vou\ c\ de acum nu-l voi tuitorul a stat `mpreun\ cu Ucenicii S\i
pe Petru [i pe Ioan, zicând: «Merge]i [i ne mai mânca, pân\ când nu va fi `n jurul unei mese. Descoperim aici des-
preg\ti]i Pa[tile, ca s\ mânc\m». Iar ei des\vâr[it `n `mp\r\]ia lui Dumne- chiderea lui Dumnezeu fa]\ de lume,
I-au zis: «Unde voie[ti s\ preg\tim?». Iar zeu». {i luând paharul, mul]umind, a dar [i binecuvântarea hranei: pâinea [i
El le-a zis: «Iat\, când ve]i intra `n cetate, zis: «Lua]i acesta [i `mp\r]i]i-l `ntre voi; vinul, elemente fundamentale ale vie]ii, ment, ca [i cum ar sluji lui Dumnezeu.
v\ va `ntâmpina un om ducând un urcior c\ zic vou\: Nu voi mai bea de acum din devin din roade ale p\mântului, roade Apoi Mântuitorul spune lui Petru c\ s-a
cu ap\; merge]i dup\ el `n casa `n care va rodul vi]ei, pân\ ce nu va veni `mp\r\]ia ale jertfei [i iubirii Fiului lui Dumnezeu rugat pentru el s\ nu-[i piard\ credin]a
intra. {i spune]i st\pânului casei: lui Dumnezeu». {i luând pâinea, pentru lume. Prin `mp\rt\[irea cu `n momentele de `ncercare ce vor veni.
~nv\]\torul `]i zice: Unde este `nc\perea mul]umind, a frânt [i le-a dat lor, Trupul [i Sângele Domnului nostru ~n finalul fragmentului evanghelic de
`n care s\ m\nânc Pa[tile cu ucenicii zicând: «Acesta este Trupul Meu care se Iisus Hristos p\str\m [i perpetu\m ast\zi, Domnul Hristos `i preg\te[te pe
mei? {i acela v\ va ar\ta un foi[or mare, d\ pentru voi; aceasta s\ face]i spre leg\tura spiritual\ dintre Dumnezeu ucenici pentru misiunea de propov\-
a[ternut; acolo s\ preg\ti]i». Iar, ei, pomenirea Mea». Asemenea [i paharul, Tat\l, Creatorul cerului [i al p\mântu- duire a evangheliei Sale. {i noi suntem
ducându-se, au aflat precum le spusese [i dup\ ce au cinat, zicând: «Acest pahar lui, cu coroana crea]iei Sale – omul. Tot ucenici ai lui Hristos dac\ `nmul]im
au preg\tit Pa[tile. este Legea cea nou\, `ntru Sângele Meu, la Cina cea de Tain\ Domnul Hristos a faptele bune, sporim rug\ciunea [i ne
{i când a fost ceasul, S-a a[ezat la care se vars\ pentru voi. Dar iat\, mâna ar\tat ucenicilor cine [i cum trebuie s\ `ngrijim mai atent de suflet! (Rubric\
mas\, [i apostolii `mpreun\ cu El. {i a celui ce M\ vinde este cu Mine la mas\. fie cel mai mare dintre ei. Cel dintâi tre- realizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
zis c\tre ei: «Cu dor am dorit s\ m\nânc {i Fiul Omului merge precum a fost buie s\ slujeasc\ cu smerenie [i devota- Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Mucenici Tot ast\zi, Biserica face a 1899: s-a n\scut Yuri economist („Logos [i eros `n
pomenirea Sfântului Sfin]it Olesha, romancier rus (m. 10 metafizica cre[tin\“, „Dimen-
Eutropiu, Cleonic Mucenic Teodoret; a Sfin]ilor mai 1960) siunea româneasc\ a existen-
[i Vasilisc Zenon [i Zoil, [i a Sfintei a 1904: s-a n\scut Mircea ]ei“) (m. 28 oct. 1952, `n `nchi-
Cuvioase Piamun. Vulc\nescu, filosof, sociolog [i soarea de la Aiud). a
Fra]ii Eutropiu [i Cleonic Mâine, Biserica face pome-
erau prieteni cu Vasilisc, ne- nirea Sfântului Cuvios Ghera-
potul Sfântului Mare Mucenic sim de la Iordan.
145 de ani de la
Teodor Tiron. Dup\ moartea moartea lui
acestuia din urm\, Eutropiu,
~n ziua de 3 martie, Iancu V\c\rescu
Cleonic [i Vasilisc au ajuns `n
`nchisoare, unde, prin predicile istoria consemneaz\: Iancu V\c\rescu (n. 1792,
lor, au convertit mul]i p\gâni Bucure[ti - d. 1863) a fost
la credin]a cre[tin\. Asclepio- a 1843: s-a n\scut `n Iaco- poet român, fiul lui Alecu V\-
beni, jud. Suceava, pictorul E- c\rescu. Atras de ideile `na-
dot, conduc\torul ora[ului A- paminonda Bucevschi, care a
masea, a cerut celor trei pri- intate ale epocii, a salutat
studiat teologia la Cern\u]i [i r\scoala lui Tudor Vladimi-
zonieri cre[tini s\ renun]e la pictura la Viena; a pictat mai
credin]a cre[tin\. Dar ei au rescu („Buna vestire“, „Gla- al Societ\]ii Literare din
multe biserici din Bucovina. sul poporului subt despoti- 1827, al Societ\]ii Filarmo-
m\rturisit cu credin]\ [i curaj (d. 13 feb. 1891)
pe Hristos [i au fost supu[i la sm“) [i a participat la mi[- nice din 1833, al Asocia]iei
a 1871: s-a n\scut Con- carea de rede[teptare cultu- Literare din 1845, sprijinind
chinuri grele. ~n diminea]a stantin Argetoianu, om poli-
ral\ [i na]ional\, sprijinind teatrul (a tradus Britannicus
zilei de 3 martie 308, Sfin]ii tic, diplomat (d. 23 nov. 1939, de Racine [i a scris un prolog
`nceputurile [colii, teatrului,
Eutropiu [i Cleonic au fost cru- `n `nchisoarea Sighet) la inaugurarea spectacolelor,
presei [i tipografiei româ-
cifica]i `n ora[ul Pontine Ama- a 1882: s-a n\scut Ion ne[ti. A fost sus]in\tor al tu- `n 1819) [i pe tinerii poe]i.
sea (Asia Mic\), iar Sfântul Mihalache, om politic, fonda- turor ini]iativelor culturale [i (Rubric\ realizat\ de pr.
Vasilisc a fost executat pe 22 tor al partidului ]\r\nesc (d. 5 literare ale vremii: membru Paul LEHACI)
mai `n ora[ul Comana. feb. 1963)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Dragostea s\ vorbeasc\ Dumnezeu. Singurul ei
r\spuns era s\ se fac\ jertf\ pentru
lucru. Iart\-m\... te-am am\rât de
multe ori.
dicit\. ~nc\ pu]in, [i ar fi f\cut peri-
tonit\... Pericol mare.
to]i. S\ `i ajute pe cei care `i picurau Lena a zâmbit [i i-a mângâiat Lena a fost salvat\ ca prin min-
`nvinge otrav\. p\rul. Altceva nu a zis... une. Lâng\ ea s-au aflat, `n tot cea-
~nc\ din primele zile era ceva evi- ~ntr-o zi s-a `mboln\vit Georgia, ~ncet-`ncet, to]i au `nceput s\-[i sul, cumnatele [i soacra sa. Se rugau
dent. Nu o simpatizau prea mult pe so]ia fratelui so]ului ei. To]i ceilal]i o schimbe atitudinea fa]\ de ea. cu to]ii pentru nora de aur, precum
noua nor\, venit\ `n casa b\rbatului priveau [i... `[i vedeau de treab\. ~ns\ {u[otelile [i [icanele au `ncetat... spunea, de repetate ori, cu ochii `n
ei. Cele dou\ cumnate nec\s\torite ale Lena a r\mas la c\p\tâiul bolnavei. Cumnatele `i vorbeau dulce. Soacra lacrimi, soacra...
ei o priveau `ncruntate. {i cealalt\ Zi [i noapte. Ceilal]i vedeau aceasta. se bucura acum de o a[a nor\. Cum s-au mai schimbat vremurile!
cumnat\, femeia fratelui celui mai ~ntr-o dup\-amiaz\, când Lena era Dar, `ntr-o sear\, pe Lena a Lena ~l sl\ve[te din tot sufletul pe
mare, `i f\cea mereu scene. ~ncet-`ncet, aplecat\ deasupra bolnavei, aceasta cuprins-o o durere de stomac. Medicul Dumnezeu. {i se gânde[te: soarele
a fost influen]at\ [i soacra. i-a spus: a venit urgent. Peste pu]in timp, am- dragostei a `nvins iar\[i criv\]ul. Cri-
Lena - acesta era numele ei - pri- – E[ti un `nger. A trebuit s\ m\ bulan]a a transportat-o pe tân\ra fe- v\]ul s\lbatic al r\ut\]ii... (Danion
cepea totul. Dar nu vorbea. A[tepta `mboln\vesc pentru a `n]elege acest meie la spital. Opera]ie de apen- Vasile - Mângâieeree peentru boolnavvi)
 Luni, 3 martie 2008 3
ORGANISMELE CENTRALE ALE BOR ~N {EDIN}E DE LUCRU: Organismele centrale

Actualitatea deliberative [i executive ale Bisericii Ortodoxe Rom=ne se vor `ntruni `n aceast\ spt\m=n\,
`n prima [edin]\ din acest an. Ast\zi va avea loc [edin]a Consiliului Na]ional Bisericesc;
m=ine diminea]\ va avea loc [edin]a Adun\rii Na]ionale Biserice[ti, iar dup\-amiaz\ va
religioas\ avea loc [edin]a Sinodului Permanent. ~n zilele de 5, 6 [i 7 martie se va `ntruni, `n [edin]\
de lucru, Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne.

P\rintele Teofil P\r\ian `mpline[te 79 de ani PE SCURT

Ast\zi, 3 martie 2008, 1948-1952, iar la 1 aprilie Teofil“ , „Duhovnici români O nou\ biseric\ `n
p\rintele Teofil P\r\ian, du- 1953 a intrat `n ob[tea M\- `n dialog cu tinerii“, „Lumini
hovnicul M\n\stirii Brânco- n\stirii Brâncoveanu, de la de gând“, „Gânduri bune pen- jude]ul Mehedin]i
veanu, de la Sâmb\ta de Sus, Sâmb\ta de Sus. Dup\ patru tru gânduri bune“, „Prescuri Dup\ slujba Sfintei Liturghii,
jude]ul Bra[ov, `mpline[te 79 luni, `n ziua praznicului pentru cuminec\turi“, „Cu- s\vâr[it\ la M\n\stirea To-
de ani. N\scut `ntr-o familie Adormirii Maicii Domnului, a vinte pentru tineri“, „Din vis- polni]a, Preasfin]itul Nicodim,
de plugari din satul Topâr- fost c\lug\rit [i a primit nu- tieria inimii mele“, „~ntâm-
Episcopul Severinului, a s\-
cea, din apropierea Sibiului, mele Teofil. La 7 ani de la pin\ri - interviuri cu p\rin-
t=n\rul Ioan, dup\ numele c\lug\rie, tot de praznicul tele Teofil P\r\ian realizate vâr[it s=mb\t\, 1 martie 2008,
de botez, s-a n\scut f\r\ Adormirii Maicii Domnului, a de Sabin Vod\“, „Pentru cea- slujba punerii pietrei de te-
vedere, motiv pentru care a fost hirotonit diacon de Mi- lalt\ vreme a vie]ii mele“, melie la noua biseric\ din pa-
urmat cursurile unei [coli tropolitul Nicolae Colan, iar „Veni]i de lua]i bucurie. O rohia Balote[ti, Protoieria
primare pentru nev\z\tori la la 13 mai 1983 a fost hiro- sintez\ a g=ndirii p\rintelui Drobeta-Turnu Severin Nord,
Cluj-Napoca, `n perioada tonit preot de Mitropolitul Teofil `n 750 de capete“, infomeaz\ Mitropolia Olteniei.
1935-1940. {i-a continuat Antonie Pl\m\deal\. ~n 1986 „Cuvinte l\muritoare. Artico- Preciz\m c\ ast\zi, 3 martie
cursurile la o [coal\ de a fost hirotesit protosinghel, le [i cuvânt\ri“, „ Lumini de 2008, sub directa coordonare a
nev\z\tori la Timi[oara `n iar `n 1988, arhimandrit. Din g=nd, 31 de predici din pe- PS Episcop Nicodim, preo]i,
perioada 1942-1943, iar pân\ 1992 sus]ine, `n aproape rioada Penticostarului“, „A- cânt\re]i [i lucr\tori ai Cen-
`n 1948 a urmat cursurile li- toate ora[ele importante din mintiri despre duhovnicii pe trului Eparhial vor participa la
ceale `ntr-un liceu teoretic România, conferin]e duhov- care i-am cunoscut: IPS Se- lucr\rile de s\pare [i turnare
pentru v\z\tori din Timi[oa- nice[ti, de obicei `n perioada rafim, PS Vasile Some[anul, a funda]iei acestei biserici.
ra. ~n aceast\ perioad\ l-a Postului Mare sau `n Postul p\rin]ii: Arsenie Papacioc,
cunoscut pe p\rintele Arse- Cr\ciunului. De asemenea, Mina Dobzeu, Arsenie Boca,
nie Boca, de la care a deprins din 1990 [i p=n\ ast\zi a Ilie Cleopa, Paisie Olaru, ~ncep=nd cu 1992, p\rintele Teofil P\r\ian Biserica
rug\ciunea min]ii. A urmat publicat mai multe volume Serafim Popescu“, „G=ndi]i lipoveneasc\
cursurile Facult\]ii de Teo- de predici, conferin]e, dia- frumos - cuv=nt\ri la ocazii a sus]inut conferin]e duhovnice[ti
logie din Sibiu `n perioada loguri: „Ne vorbe[te p\rintele speciale“. a `n numeroase ora[e ale ]\rii din Piatra Neam]
a ars `n `ntregime
Credincio[ii Un scurt-circuit produs din
cauza unui cablu electric nei-
ortodoc[i zolat a fost cauza incendiului
care a distrus `n totalitate, vi-
au intrat `n neri seara, biserica lipoveneas-
c\ din Piatra Neam], infor-
S\pt\m=na meaz\ Rompres. Pompierii au
stabilit c\ incendiul a pornit
Alb\
Cu slujba Vecerniei de asear\, `n
Biserica Ortodox\ a `nceput S\p-
~n 2007, „Pro-vita“ Bucure[ti a folosit din altarul bisericii, dup\ ce
pere]ii din lemn s-au aprins de
la flam\.
Incendiul care a cuprins vineri
t\m=na Alb\. S\pt\m=na Alba
prec\ `nceputul Postului Mare [i
este menit\ s\ `i preg\teasc\ pe
160.000 de lei `n scopuri caritabile seara biserica lipoveneasc\
din Piatra Neam] a distrus
credincio[i pentru perioada de a Asocia]ia „Pro-Vita pentru n\scu]i [i nen\scu]i“ Bucure[ti [i-a prezentat, printr-un complet l\ca[ul de cult, `n ca-
poc\in]\ [i de post care va urma. ~n re se aflau zeci de icoane [i
S\pt\m=na Alb\ se face dezlegare
comunicat de pres\, cheltuielile din anul 2007 `n activit\]ile specifice organiza]iei a c\r]i vechi de peste 200 de
la lapte, br=nz\, ou\ [i pe[te. „A- ani. Enoria[ii nu au reu[it s\
~ntr-un comunicat remis presei, Asocia]ia „Pro- din dona]ii `n numerar, dar [i din redirec]ionarea a salveze nimic din calea fl\c\-
ceast\ s\pt\m=n\ face trecerea Vita pentru n\scu]i [i nen\scu]i“ Bucure[ti [i-a 2% din impozitul pe venitul realizat de persoanele fi-
c\tre Postul Pa[telui, fiind o pre- rilor. Biserica lipoveneasc\
f\cut publice activitatea [i cheltuielile din anul zice. Asocia]ia „Pro-Vita pentru n\scu]i [i nen\scu]i“ din Piatra Neam] era declara-
g\tire pe care o realiz\m fiecare
dintre noi, `nc=t trebuie s\ preg\- 2007. Conform comunicatului de pres\, asocia]ia Bucure[ti mul]ume[te c\lduros, `n numele beneficia- t\ monument istoric, fiind
tim trupul pas cu pas, ca s\ nu bucure[tean\ a cheltuit aproape 160.000 de lei `n rilor s\i, tuturor celor care au sprijinit cauza umani- construit\ `n anul 1924, pe ru-
clacheze, ca s\ nu se `mboln\veas- scopuri caritabile, dup\ cum anun]\ Consiliul tar\ `n anul 2007, dar [i num\rului foarte mare de inele fostei biserici, care a fost
c\, deoarece postul nu presupune Director al organiza]iei, care citeaz\ date din bi- persoane fizice care au contribuit prin dona]ii directe mistuit\ `ntr-un incendiu `n
omor=rea trupului, nici chinuirea lan]ul financiar al asocia]iei. Din totalul precizat, sau prin „sistemul 2%“. anul 1920.
lui, ci str\vezirea lui pentru lucr\- circa 125.000 de lei au fost utiliza]i `n sprijinul
rile duhovnice[ti. ~n evlavia poporu- Centrelor pentru copii defavoriza]i pe care Organiza]ie pentru
lui, aceast\ s\pt\m=n\ are o im- Asocia]ia „Pro-Vita pentru n\sc]i [i nen\scu]i“ din Dr. Albert Rauch,
portan]\ aparte. De aceea, se face V\lenii de Munte le `ntre]ine `n Valea Screzii [i
ap\rarea drepturilor fiin]ei umane Doctor Honoris
dezlegare la lapte, br=nz\ [i ou\ [i, Valea Plopului, jude]ul Prahova. Aceasta sum\ se
ca s\ subliniem dinamica Tradi]iei Asociatia „Pro-Vita pentru n\scu]i [i nen\scu]i“ Causa al Universit\]ii
compune din bani transfera]i `n urma unor dona]ii, Bucure[ti este o organiza]ie ortodox\ de binefa-
[i faptul c\ Biserica particip\ la
fiecare context al epocii, acum se din sponsoriz\ri, `n bunuri [i servicii, `ncheiate `n cere, non-profit, neguvernamental\ [i apolitic\. din Alba Iulia
face dezlegare [i la pe[te, ca s\ fie beneficiul copiilor, precum [i din contribu]iile la cel Scopurile sale sunt sprijinirea persoanelor aflate Universitatea „1 Decembrie
mai u[or cre[tinilor pentru a-[i mai important proiect derulat pân\ acum: `n- `n dificultate, `n special a copiilor n\scu]i [i nen\s- 1918“ din Alba Iulia a oferit ti-
asuma postul care urmeaz\. Nu tre- cheierea construc]iei unei case de tip familial `n lo- cu]i, indiferent de ras\ [i religie, precum [i tlul de Doctor Honoris Causa
buie trecut cu vederea faptul c\ calitatea Valea Plopului, `n care locuiesc, `ncep=nd ap\rarea [i promovarea dreptului la via]\ al tu- monseniorului dr. Albert
miercurea [i vinerea din aceasta cu 1 iunie 2007, cinci copii defavoriza]i [i asisten]ii turor fiin]elor umane, `ncep=nd din momentul con- Rauch, directorul Institutului
s\pt\m=n\ sunt zile aliturgice, lor maternali. cep]iei. ,,Pro-Vita“ Bucure[ti s-a constituit `n anul de Studii Orientale de la
deoarece se ajuneaz\, anticip=ndu- 2005 ca filial\ a Asocia]iei cu acela[i nume, cu Regensburg, Germania.
se r=nduielile postului, dar nu tre- sediul `n V\lenii de Munte, jud. Prahova. Condus\
buie s\ trecem cu vederea nici fap- Sume provenite din sponsoriz\ri Evenimentul a avut loc
de preotul Nicolae T\nase, aceast\ organiza]ie are sâmb\t\, 1 martie 2008, la fi-
tul c\ aceast\ perioad\ este prece- Conform aceluia[i bilan] financiar pe 2007, 35.000
dat\ de pomenirea mor]ilor“, a de- `n asisten]\ peste 200 de persoane defavorizate [i nalul lucr\rilor Simpozionului
clarat pentru Radio Trinitas pr. de lei au fost folosi]i pentru diverse alte cauze uman- reprezint\ un model `n ce prive[te asisten]a so- interna]ional cu tema „Sensul
Vasile Dumitrescu, profesor la itare [i pentru derularea unor ac]iuni av=nd caracter cial\. Cei care doresc s\ sprijine activit\]ile aso- vie]ii, al suferin]ei [i al mor]ii,
Seminarul Teologic Liceal Ortodox cultural sau informativ. ~n ce prive[te veniturile, to- cia]iei pot face acest lucru direct la sediul din str. `n mileniul III“. Dup\ cuvân-
de la Curtea de Arge[. a talul s-a ridicat anul trecut la circa 195.000 de lei, `n Grigore Tocilescu nr. 57, Sector 5 Bucure[ti, sau tul festiv al IPS Andrei, Ar-
principal din sponsoriz\ri `n bani, bunuri [i servicii, prin coresponden]\, la OP 1 - CP 410. a hiepiscopul Alba Iuliei, a ur-
mat Laudatio, sus]inut de pr.
Emil Jurcan, decanul facult\-
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ]ii, [i `nmânarea diplomei de
Doctor Honoris Causa de c\tre
a UN GRUP DE MISIO- convorbiri duhovnice[ti pen- tuat vizite `n opt unit\]i. ~n de Nord se desf\[oar\ deja de turc a aprobat legea care re- rectorul universit\]ii albaiulie-
NARI ORTODOC{I PREDI- tru solda]ii si ofi]erii cosmo- fiecare dintre acestea, ei au câ]iva ani. La 4 noiembrie glementeaz\ restituirea pro- ne, prof. dr. Moise Achim. La
dromului „Plese]k“, anun]\ s\vâr[it Sfânta Liturghie. 2006 s-a semnat un acord de priet\]ilor confiscate de stat final, monseniorul dr. Albert
C| ~N UNIT|}ILE MILITA- mospat.ru. C\l\toria misio- Aproximativ 100 de solda]i colaborare `ntre Eparhia de funda]iilor comunit\]ilor
RE ALE COSMODROMU- Rauch a sus]inut prelegerea
nar\, `n care sunt antrena]i [i ofi]eri s-au spovedit [i `m- Arhanghelsk [i Holmogorsk minoritare non-musulmane, festiv\. ~n aceea[i zi, a avut
LUI „PLESE}K“: Parohul mai mul]i preo]i, a `nceput pe p\rt\[it cu aceast\ ocazie, [i cosmodrom, cu scopul de a [i care permite acestor fun-
loc [i lansarea volum omagial
Bisericii „Sf. Arh. Mihail“ din 25 februarie [i va dura o iar 15 au fost boteza]i. „Din p\stori duhovnice[te milita- da]ii s\ primeasc\ ajutor fi-
ora[ul Mirnâi, Artemie Em- s\pt\mân\. Pân\ sâmb\t\, programul c\l\toriei misio- rii angaja]i, dar mai ales pe nanciar interna]ional. Aceas- cu titlul „Cine este Biserica?“,
ke, organizeaz\ un ciclu de 1 martie, misionarii au efec- nare, `n afara convorbirilor cei `n termen. ~n mod tradi- t\ lege, menit\ aparent s\ coordonat de pr. Emil Juran [i
individuale [i colective a f\- ]ional deja, la aceste c\l\torii `nt=mpine cerin]ele Uniunii pr. Jan Nicolae, lucrare dedi-
cut parte [i vizionarea filmu- misionare particip\ studen]ii Europene `n vederea in- cat\ monseniorului dr. Albert
Noile conturi deschise lui «Ostrovul», precum [i con- Universit\]ii „Sf. Tihon“ din tegr\rii Turciei, nu a fost
bine primit\ de c\tre nation-
Rauch. Monseniorul este cu-
noscut ca om al Bisericii, al di-
certe de muzic\ coral\, orga- Moscova, care organizeaz\
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti - nizate de studen]ii Universi- concerte [i dau r\spunsurile ali[tii turci, care au declarat alogului `ntre Biserica Roma-
pentru t\]ii «Sf. Tihon» din Moscova, liturgice la slujbe. (E.R.) c\ atunci c=nd vor prelua no-Catolic\ [i Biserica Ortodo-
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
a declarat comandantul gru- a TURCIA A APROBAT puterea o vor anula. ~n timp x\ nu numai din România.
pului de ajutor social-psiho- LEGEA CARE PREVEDE ce aceast\ lege a trecut de De-a lungul timpului, a acor-
logic al cosmodromului, loco- Parlament, Turcia continu\ dat foarte multe burse pentru
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 tenent-colonelul Mihail Kol- RESTITUIREA PROPRIE- procesul la Curtea Euro-
T|}ILOR COMUNIT|}I- studii `n Germania, pentru do-
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 pakov. pean\ a Drepturilor Omului cumentare doctoral\, pentru
Colaborarea Bisericii Or- LOR NON-MUSULMANE: pentru a prelua orfelinatul ierarhi, c\lug\ri, mireni, pro-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 todoxe Ruse cu centrul for]e- Potrivit cotidianului „To- Patriarhiei Ecumenice situat
fesori de teologie, la renumitul
lor armate cosmice din Rusia day’s Zaman“, Parlamentul pe Insula Buyukada. a
Institut de la Regensburg. a
4 Luni, 3 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Un liceu risc\
executarea silit\,
dup\ ce a pierdut
procesul
cu o fost\ elev\
Unul dintre cele mai vechi licee
din jude]ul Teleorman - „Ale-
xandru Ioan Cuza“ - din muni-
cipiul Alexandria, risc\ s\ piar-
d\, prin executare silit\, o par-
te din dotarea laboratoarelor de
informatic\, dup\ ce instan]a a
dat câ[tig de cauz\ unei eleve
care a dat `n judecat\ institu]ia
de `nv\]\mânt. Directorul ad-
junct al liceului, Marin Stelian,
a declarat c\ povestea a `nce-
put `n urm\ cu câ]iva ani, când
o absolvent\ a primit subiecte
gre[ite la examenul de bacalau-
reat, pe care, ulterior, nu l-a
trecut. Fosta elev\ a considerat
c\ nu s-a mai putut `nscrie, din
acest motiv, la o universitate
de stat, unde nu ar fi pl\tit
taxe. ~n plângerea adresat\ in-
stan]ei de judecat\, fosta elev\
a cerut acoperirea cheltuielilor
din primul an de `nv\]\mânt
particular, evaluate la 5 mii de
euro. Jum\tate din aceast\
sum\ a fost achitat\ de Inspec-
toratul {colar Teleorman, dar
liceul a `ntârziat un an cu pu-
nerea `n aplicare a sentin]ei,
pentru diferen]a de 2.500 de
euro. Executorul judec\toresc
s-a prezentat, `n urm\ cu câte-
va zile, la liceu, pentru a pune
sechestru pe dou\ laboratoare
de informatic\, `ns\ conduce-
rea unit\]ii a mai cerut un
scurt r\gaz. „Neavând ace[ti
bani, s-au f\cut apeluri de aju-
torare la minister [i la Consi-
liul local, dar, deocamdat\, nu
am primit un r\spuns `ncuraja-
tor“, a spus directorul unit\]ii
de `nv\]\m=nt.
Incendiile de
vegeta]ie uscat\
se ]in lan] `n Gorj
La finele s\pt\m=nii trecute,
pompierii gorjeni au fost solici-
ta]i s\ intervin\ la nu mai pu-
]in de patru incendii provocate
de persoane neidentificate pe
teritoriul municipiului Motru
[i al comunelor B\l\ne[ti,
Bolbo[i [i Licurici, `n urma
c\rora au ars circa 12 hectare
de vegeta]ie uscat\. „De[i au
fost aten]iona]i `n scris pri-
marii localit\]ilor [i intensifi-
cate controalele `n teritoriu,
constat\m c\ incendiile se ]in
lan]. Numai `n cursul lunii
trecute au fost `nregistrate
mai mult de zece astfel de
evenimente, ce au pus `n peri-
col planta]ii de pomi fructiferi,
p\duri, dar [i gospod\rii ale
popula]iei“, a precizat lt. col.
Constantin Cilibiu, purt\torul
de cuvânt al Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]\ al
jude]ului Gorj. La `nceputul
s\pt\mânii trecute, prefectul
jude]ului Gorj, {tefan-Marian
Popescu-Bejat, a emis un or-
din, prin care a avertizat to]i
primarii localit\]ilor asupra
interzicerii arderii ne-
supravegheate a resturilor
vegetale, miri[tilor,
gunoaielor, de[eurilor [i altor
materiale combustibile `n
condi]ii de vânt puternic. a
Vremea `n ]ar\:
Luni, 3 martie
Cerul va fi variabil cu unele
`nnor\ri `n regiunile vestice,
nordice [i centrale, unde izolat va
ploua slab. V=ntul va mai
prezenta unele intensific\ri la
munte, unde sunt condi]ii de nin-
soare [i `n zonele estice. Tem-
peraturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 7 [i 17 grade.
sursa: www.intellicast.com
CODUL PORTOCALIU A FOST RIDICAT: Codul portocaliu de inunda]ii, emis sâmb\t\ seara de
Institutul Na]ional de Hidrologie [i Gospod\rire a Apelor, a fost ridicat datorit\ faptului c\
precipita]iile c\zute [i topirea stratului de z\pad\ nu au determinat dep\[irea cotelor de inunda]ii
pe suprafe]e mari. ~n jude]ele Maramure[, Bistri]a-N\s\ud, Cluj, Alba, Timi[ [i Cara[-Severin,
r\m=ne `ns\ valabil\ o avertizare de inunda]ii Cod galben, pân\ ast\zi, la ora 19:00.
comuna Ramna, satele Valea Pai,
V=ntul puternic [i precipita]iile B\rbosu, Duleu [i Valea Mare.
Echipele de interven]ie
abundente au afectat 12 jude]e ale MIRA sunt `n stare
de alert\
a Potrivit datelor prezentate de Ministerul Internelor [i Reformei Administrative ~n jude]ul Cluj, precipita]iile [i
(MIRA), un num\r de 12 jude]e au fost afectate de fenomene meteorologice vântul puternic au l\sat f\r\ ali-
caracterizate de vânt puternic [i precipita]ii abundente, sub form\ de lapovi]\ [i mentare cu energie electric\ ur-
m\toarele localit\]i: Bociu (comu-
ninsoare, iar un num\r de 175 de localit\]i au r\mas, par]ial sau total, f\r\ energie na Mirgau), Dirja, P=glisa (comu-
electric\ sau re]ea de telecomunica]ii a ~n municipiul Piatra Neam], 9 autoturisme au na Panticeu), comuna D\b=ca,
Vidrenii de Sus, Buse[ti, Botele[ti,
fost distruse, din cauza acoperi[urilor desprinse de pe bloc sau a panourilor
Balta (comuna M\guri R\c\t\u).
publicitare smulse de vântul puternic a ~n jude]ul Satu Mare, v=ntul puternic a smuls {i la nivelul jude]ului Harghita,
din p\m=nt [ase stâlpi de telefonie, `n zona localit\]ii Amati, iar `n jude]ul Bac\u, fenomenele meteorologice au ca-
vântul puternic a provocat c\derea a 5 stâlpi de joas\ tensiune, fapt ce a produs uzat `ntreruperea par]ial\ a ali-
ment\rii cu energie electric\ `n 3
avarierea acoperi[urilor a 11 case [i 4 blocuri din ora[ul Com\ne[ti localit\]i: Suseni, Ciumani [i Sân-
a La Suceava, râul Bistri]a a ie[it din matc\ [i a inundat 20 de gospod\rii a simion. ~n jude]ul Maramure[, `n
comuna Botiza, v\ile Botiza [i B\-
Ministerul Internelor [i Refor- alte 40 de localit\]i au r\mas Arad, ca urmare a vijeliei [i a pre-
iu], apa râului Botiza a ie[it din
mei Administrative (MIRA) a pre- par]ial f\r\ alimentare cu energie cipita]iilor cu ploi [i grindin\, au matc\, din cauza toren]ilor de pe
fost blocate temporar dou\ dru-
zentat, ieri, un raport cu privire la electric\. versan]i, [i a inundat DJ 171 A [i
pagubele provocate de fenomenele muri na]ionale: D.N. 79 (intrare cur]ile a 30 de gospod\rii, nepro-
meteorologice `nregistrate `n ul- La Neam], 9 autoturisme `n comuna Zerind [i `n comuna {i- ducând pagube materiale sau victi-
timele 48 de ore. Potrivit datelor mand) [i DN 7 (comuna V\r\dia me. Totodat\, din cauza ploilor to-
rezentate de MIRA, un num\r de au fost distruse de de Mure[), precum [i un drum ren]iale, râul Mara a ie[it din mat-
12 jude]e (Arad, Bac\u, Bistri]a- acoperi[urile smulse jude]ean: DJ 709 (Arad-{iria). c\, pe raza comunei Giule[ti [i a
N\s\ud, Cara[-Severin, Cluj, de pe blocuri Circula]ia a fost degajat\ pe toate
satului Berbe[ti, fiind inundate o
Harghita, Maramure[, Mehedin]i, drumurile afectate. Totodat\, `n
Dou\ cartiere ale ora[ului 98 localit\]i din acest jude] au fost gospod\rie [i aproximativ 70 ha.
Mure[, Satu-Mare, S\laj [i Su- teren agricol. „~n toate jude]ele a-
ceava) au fost afectate de feno- Bicaz, dar [i comunele Gârcina, `nregistrate probleme la ali-
fectate, Comitetele Jude]ene pen-
mene meteorologice caracterizate Negre[ti [i Dobreni, din jude]ul mentarea cu energie electric\.
Neam], au r\mas f\r\ energie Vântul puternic a smuls copertina tru Situa]ii de Urgen]\ au dispus
de vânt puternic [i precipita]ii m\suri pentru protejarea popula-
abundente, sub form\ de lapovi]\ electric\, din cauza vântului de- unui showroom, fiind afectate 10
osebit de puternic, care a distrus autoturisme. ]iei [i pentru monitorizarea lo-
[i ninsoare, iar un num\r de 175
de localit\]i au r\mas, par]ial sau liniile electrice. „Am fost infor- ~n jude]ul Bistri]a N\s\ud, pe calit\]ilor care prezint\ risc `n
total, f\r\ energie electric\ sau ma]i de poli]i[ti c\, pe teritoriul DN 17C, pe raza comunei Telciu, ceea ce prive[te producerea unor
re]ea de telecomunica]ii. Peste municipiului Piatra Neam], au la intrare `n satul Fiad, circula]ia situa]ii de urgen]\. Ministerul In-
fost distruse nou\ autoturisme, a fost blocat\ pe ambele sensuri, ternelor [i Reformei Administra-
350 de poli]i[ti, jandarmi [i lu-
cr\tori ai Inspectoratului pentru din cauza acoperi[urilor desprinse pe o distan]\ de aproximativ 40 de tive, prin structurile sale, va con-
tinua s\ intervin\, cu `ntreg per-
Situa]ii de Urgen]\ din cadrul de pe bloc sau a panourilor publi- metri, de aluviuni [i pietre aduse
MIRA, ac]ioneaz\, al\turi de au- citare smulse de vântul puternic“, de pârâul Valea Mariei. Dup\ cir- sonalul [i tehnica din dotare, pen-
torit\]ile locale, pentru sprijinirea a declarat c\pitanul Iulian Jugan, ca o or\, circula]ia autovehicule- tru sprijinirea popula]iei din
popula]iei din aceste jude]e, pre- purt\torul de cuvânt al ISU lor a fost reluat\ pe un singur zonele afectate, precum [i pentru
cum [i pentru `nl\turarea efec- Neam]. sens. La nivelul jude]ului Cara[- `nl\turarea efectelor produse de
telor fenomenelor meteo nefavora- De asemenea, o cas\ din satul Severin, fenomenele meteo nefa- fenomenele meteorologice nefavo-
bile `nregistrate. C\line[ti - Bucecea, din jude]ul vorabile au cauzat `ntreruperea rabile“, se men]ioneaz\ `n comuni-
Boto[ani, a r\mas, `n noaptea de energiei electrice `n 5 localit\]i - catul MIRA. a
Zeci de persoane sâmb\t\ spre duminic\, f\r\ aco-
peri[, dup\ ce acesta a fost smuls
[i animale au fost evacuate `n timpul unei furtuni foarte pu-
`n jude]ul Suceava ternice. ~n momentul respectiv, `n
imobil se aflau trei persoane, p\-
La nivelul jude]ului Suceava, ca rin]ii [i un copil, `ns\ nimeni nu a
urmare a unor defec]iuni surven- avut de suferit.
ite la transformatorul de la sta]ia
de epurare, provocate de vântul
puternic, s-a `ntrerupt alimenta- St=lpii de joas\ tensiune
rea cu energie electric\ pe raza co- au avariat acoperi[urile
munei Dorne[ti. De asemenea, din
a 11 case [i 4 blocuri
cauza ploilor toren]iale, `n zona
Ortoaia - Rusca, de pe raza co- ~n jude]ul Bac\u, vântul puter-
munei Dorna Arini, râul Bistri]a a nic a provocat c\derea a 5 stâlpi
ie[it din matc\ [i a inundat 20 de de joas\ tensiune, fapt ce a produs
gospod\rii. Au fost evacuate 30 de avarierea acoperi[urilor a 11 case
persoane, 40 de vite, 100 de oi [i 10 [i 4 blocuri din ora[ul Com\ne[ti.
cabaline. ~n jude]ul Satu Mare, ~n municipiul Moine[ti, comunele
v=ntul puternic a smuls din p\- Dofteana, Ag\[ [i As\u au r\mas
m=nt [ase stâlpi de telefonie, `n f\r\ alimentare cu energie elec-
zona localit\]ii Amati. De aseme- tric\. De asemenea, a fost afectat
nea, re]eaua de alimentare cu e- DN 11 (Oituz-Târgu Secuiesc), `n
nergie electric\ a fost avariat\ `n apropierea localit\]ii Poiana
zona aeroportului Satu Mare, `n S\rat\, ca urmare a c\derii unui
localit\]ile Ro[iori, Halmeu, Turt, copac, care blocat ambele sensuri
Tur, Culciu, C\r\[eu, Lip\u, iar de circula]ie. La nivelul jude]ului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VIGILEN}| SPORIT| LA drept. „Verific\rile vor avea la baz\ m\suri de suplimentare a personalu- `n domeniul drepturilor omului [i ale
FRONTIERE: M\surile de suprave- analizele de risc realizate de poli]i[tii lui care `[i desf\[oar\ activitatea la minorit\]ilor, `n vederea promov\rii
ghere [i control la frontiera de vest a de frontier\, precum [i informa]iile controlul documentelor. incluziunii economico-sociale a popu-
ob]inute `n procesul muncii sau `n a SUTE DE RROMI PRIMESC la]iei de etnie rrom\ din jude]ul Boto-
României sunt intensificate, `nce- baza colabor\rii cu alte institu]ii de
pând de sâmb\t\, pentru asigurarea ordine public\ din ]ar\ [i str\in\ta-
ACTE DE IDENTITATE PE BANI [ani. Autorit\]ile estimeaz\ c\, prin
unui nivel sporit de securitate, `n te“, a precizat Gaic. Pentru jude]ul EUROPENI: Cet\]enii de etnie rrom\ intermediul acestui proiect, vor fi ob]i-
contextul desf\[ur\rii summitului din mai multe localit\]i din jude]ul nute aproximativ 70 de acte de iden-
Timi[, la solicitarea Poli]iei de Fron- titate pentru persoanele private de
NATO, care va avea loc la Bucure[ti. tier\ Române, `n punctele de trecere Boto[ani vor primi sprijin [i bani, pen-
Potrivit purt\torului de cuvânt al tru a putea ob]ine de la autorit\]i do- libertate din Penitenciarul Boto[ani [i
de la grani]a cu Ungaria `[i vor 88 de acte de proprietate pentru et-
Direc]iei Poli]iei de Frontier\ Timi- desf\[ura activitatea [i echipe mobile cumente de identitate [i de proprietate
[oara, Ciprian Gaic, la nivelul fron- pentru imobilele `n care locuiesc. nicii rromi din cele [ase arii geografice
de supraveghere vamal\, care vor
tierelor terestre, maritime, fluviale [i efectua controlul autovehiculelor de Bugetul total al proiectului este de 49 vizate `n proiect. Un proiect similar,
aeriene, vor fi efectuate controale de mii de euro, din care contribu]ia intitulat „Identitate [i proprietate
marf\ pentru prevenirea transportu-
riguroase asupra persoanelor, mijloa- lui ilicit de materiale prohibite sau Uniunii Europene [i a Guvernului pentru rromi“, se deruleaz\ `n ora[ul
{tef\ne[ti [i `n comunele Cristine[ti,
celor de transport [i bunurilor aces- persoane ascunse. M\surile vor avea României reprezint\ 44 de mii de
tora, `n conformitate cu prevederile `n vedere asigurarea unui control euro, iar co-finan]area din partea CJ Hili[eu- Horia [i Co[ula. Proiectul, fi-
reglementate Consiliului Europei, cu operativ, astfel `ncât tranzitul peste Boto[ani [i a celor patru consilii locale nan]at tot din bugetul Uniunii
scopul prevenirii [i combaterii actelor frontier\ al persoanelor s\ nu fie partenere este de 5 mii de euro. Europeane, are ca scop asigurarea do-
ilegale, care ar putea aduce atingere afectat. ~n acest sens, pentru evitarea Obiectivul proiectului const\ apli- cumentelor de identitate pentru circa
siguran]ei na]ionale [i ordinii de eventualelor aglomer\ri, se vor lua carea politicilor [i valorilor europene 200 de rromi. a
 Luni, 3 martie 2008 5
ALOCA}IA PENTRU COPII VA CRE{TE CU 25%: Aloca]ia pentru
Economic copii [i ajutorul pentru so]ul supravie]uitor se majoreaz\ de ast\zi.
Aloca]ia de stat pentru copii cre[te cu 25 de procente, de la 32 de
lei la 40 de lei, anun]\ Ministerul Muncii. De aceast\ majorare
urmeaz\ s\ beneficieze aproximativ 4,5 milioane de minori, efortul
bugetar pentru anul 2008 fiind de circa 360 de milioane de lei.

Biocombustibilii „m\n=nc\“ cultur\ a unor suprafe]e, ceea ce ar

materia prim\ a industriei alimentare
Asocia]iile din industria alimen-
tar\ solicit\ Comisiei Europene s\
priveasc\ „cu aten]ie“ `ncurajarea
dezvolt\rii sectorului biocombusti-
bililor, `ntrucât acesta absoarbe o
cantitate important\ de cereale [i
oleaginoase, `n detrimentul sectoru-
lui alimentar. Produc\torii din Ro-
mânia afirm\ c\ au resim]it efectele
dezvolt\rii pe plan mondial a pro-
duc]iei de biocombustibili, [i anume,
cre[terea prea mare a cererii de ce-
reale [i oleaginoase `n raport cu
oferta [i, `n consecin]\, majorarea
pre]urilor. „Sim]im pe deplin efec-
tele dezvolt\rii bioenergiei, atât pe
pia]a româneasc\, cât [i european\
[i mondial\, iar ]inta de 10% (pon-
derea biocombustibililor, `n 2020, `n
consumul total, stabilit\ de CE -
n.r.) ni se pare o cifr\ mare [i tre-
buie privit\ cu aten]ie pentru c\
foarte curând putem ajunge la prob-
leme de securitate alimentar\“, a
declarat vineri pre[edintele patro-
natului Rompan, Aurel Popescu, la
o dezbatere pe tema politicii agri-
cole din UE, organizat\ la sediul
Ministerului Agriculturii. Schema
de sprijin aplicat\ `n UE pentru
„culturile energetice“ (cum ar fi ce-
realele [i oleaginoasele folosite pen-
tru producerea de biocombustibil)
este supus\ dezbaterii, `n cadrul
consult\rilor privind reformarea
Politicii Agricole Comunitare (PAC).
Ministerul Agriculturii sprijin\
continuarea subven]ion\rii, `ntrucât
consider\ c\ aceste pl\]i stimuleaz\
fermierii s\ lucreze terenul. „Pl\]ile
pentru «culturi energetice» pot fi un
stimulent pentru introducerea `n
fi benefic `n România“, a ar\tat mi-
nistrul Agriculturii, Dacian Ciolo[,
prezent la dezbatere.
Produc\torii spun, `ns\, c\ apli-
carea, `n continuare, a schemelor de
pl\]i ar putea conduce la o dezvoltare
prea mare [i prea rapid\ a sectorului
bioenergiei [i s\ provoace probleme
„de securitate alimentar\“. „O canti-
tate `nsemnat\ de cereale [i oleagi-
noase ia destina]ia bioenergiei. S-a
creat o discrepan]\ `ntre cerere [i
ofert\, astfel `ncât cererea a crescut
mai mult decât oferta [i pre]urile au
crescut, de asemenea, foarte mult.
Acest lucru a stârnit `ngrijorarea
asocia]iilor europene din industria
alimentar\“, a mai spus Popescu. a
PE SCURT
Chiriile caselor
RA-APPS cresc
de pân\ la [apte ori
Chiria[ii care stau `n locuin]e de la
Regia Protocolului de Stat vor pl\ti
de ast\zi tarife mai mari pe metru
p\trat. RA-APPS majoreaz\ tarifele
pentru casele pe care le administrea-
z\ cu pân\ la de [apte ori fa]\ de
pre]ul actual. Astfel, chiriile variaz\
`ntre 275-3.293 lei, `n func]ie de
suprafa]\. Pe m\sur\ ce suprafa]a
apartamentelor cre[te, [i pre]urile
sunt mai mari. Spre exemplu, pen-
tru un apartament de 43 de metri
p\tra]i se va pl\ti o chirie de 275 de

Carom One[ti are proprietari austrieci

lei fa]\ de 87, iar pentru unul de 51
de metri p\tra]i, chiria[ii vor achita,
lunar, 351 de lei fa]\ de 112 lei.

a Dup\ repetate `ncerc\ri de privatizare a singurului produc\tor de cauciuc sintetic din ]ar\,
zilele trecute, Carom SA One[ti a fost cump\rat\ de o firm\ austriac\ a Cump\r\torul austriac a
dat asigur\ri c\ instala]iile fabricii nu vor lua calea fierului vechi, a[a cum s-a `nt=mplat cu
numeroase alte instala]ii din faimoasa „Platform\ Petrochimic\ Borze[ti“ a Licita]ia a fost
câ[tigat\ de c\tre Energy Bio Chemicals, care a oferit ultimul pre], de 77,894 milioane de lei a
de Silviu DASC|LU
Licita]ia pentru vân-
zarea societ\]ii Carom O-
ne[ti, singurul produc\-
tor de cauciuc sintetic din
România, a fost câ[tigat\
de c\tre firma austriac\
Energy Bio Chemicals,
care a oferit ultimul pre],
de 77,894 milioane de lei
(circa 21,1 milioane de
euro), cu aproape 29 de
milioane mai mare decât
suma de pornire, stabilit\
la 49,3 milioane de lei.
Bulgarian Energetics,
cealalt\ firm\ ce dorea s\
cumpere Carom, a oferit
ca ultim pre] 77,4 milioa-
ne de lei. Licita]ia s-a
desf\[urat `n „pa[i de
strigare“ de câte 493.000
de lei, [i pân\ la desem-
narea câ[tig\torului s-a
apelat la 58 de asemenea
opera]ii.
Numeroase tentative
de v=nzare
Dup\ mai multe `ncer-
c\ri de privatizare nere-
u[ite [i scandaluri medi-
atice `n care au fost im-
plica]i controversa]ii oa-
meni de afaceri Ovidiu
Tender, Corneliu Iacobov
[i Marian Iancu, o in-
stan]\ de judecat\ a decis
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a RENAULT A CUMP|-
RAT UN SFERT DIN AC}I-
UNILE FIRMEI CARE PRO-
DUCE LADA: Renault a sem-
nat la Moscova acordul prin
care cump\ra 25% din ac]iu-
nile AvtoVAZ, produc\torul
ma[inilor Lada, pentru un
miliard de dolari, scrie Reu-
ters. Alian]a format\ devine
al treilea mare produc\tor
mondial de automobile. ~n]e-
legerea prevede ca Renault [i
firma rus\ de stat Russian
Technologies vor de]ine, fieca-
re, c=te 25% din ac]iunile Av-
toVAZ. Renault va primi trei
locuri din totalul de 12 `n
Consiliul director al AvtoVAZ,
care va fi reales `n luna mai.
Al]i patru reprezentan]i ai
constructorului francez de au-
tomobile se vor ocupa de man-
agementul opera]ional `n pro-
cesul de produc]ie.
a PALAT VERSAILLES
~N ISRAEL: Locuitorii ora[u-
intrarea `n faliment a fos-
tului combinat `n ultima
parte a anului 2005. De
atunci, firma desemnat\
ca lichidator judiciar-
Fincota Consulting - `n-
cearc\ s\ g\seasc\ un
cump\r\tor, dar, cum nu
a ap\rut nici un investi-
tor, a fost nevoit\, pentru
a acoperi costurile de con-
servare, s\ disponibi-
lizeze 630 dintre cei peste
1.100 de angaja]i. Pe par-
cursul acestor peste doi
ani, sindicatul de la
Carom a organizat mai
multe ac]iuni de protest,
`ntre care [i bloc\ri de
drumuri, pentru a primi
salariile restante. Ei au
lui Kasaria, din Israel, asist\
de c=teva zile la un spectacol
nea[teptat: sub ochii lor, bul-
dozere uria[e au ras de pe
fa]a p\m=ntului mai multe
vile de lux, a c\ror fa]ad\
abia fusese refacut\. ~n locul
devenit viran, care se `ntinde
pe 11.000 de metri p\tra]i, va
fi construit\ cea mai mare vi-
l\ din Israel, o replic\ a Pala-
tului Versailles. Toate vilele
distruse au fost cump\rate,
separat, pe numele Olga Ko-
gan, dar, potrivit presei ruse,
`n spatele afacerii s-ar afla un
oligarh rus. Potrivit unuia din
tre executorii proiectului, `n
perimetrul eliberat va fi ridi-
cat „un adevarat Palat Ver-
sailles“. Noua construc]ie va fi
compus\ din dou\ cl\diri, o
cas\ de locuit cu trei nivele [i
un alt edificiu cu doar dou\ e-
taje. Numai vilele d\r=mate
au costat 11 milioane de do-
lari, costul total al proiectului
ridic=ndu-se la 50 de milioane.
cerut, de asemenea, ca vi-
itorul proprietar s\ nu
dezactiveze instala]iile [i
s\ continue activitatea de
produc]ie.
Instala]iile nu vor fi
v=ndute la fier vechi
Conduc\torul delega]i-
ei austriece la licita]ia de
vânzare a Carom, Alfred
Moser, pre[edintele hol-
dingului vienez, a dat asi-
gur\ri c\ nu va vinde in-
stala]iile la fier vechi, ci
va dezvolta câteva produ-
se - biodiesel, glicerin\,
bitum - [i se va baza pe
for]a de munc\ existent\
a GAZPROM ANUN}|
UN NOU E{EC ~N NEGO-
CIERILE CU UCRAINA:
Negocierile dintre grupul rus
Gazprom [i compania ucrai-
nian\ Naftogaz au `nregis-
trat un nou e[ec, astfel `ncât
aprovizionarea cu gaze a
Ucrainei risc\ s\ fie redus\
`ncepând de luni, a anun]at,
vineri, Gazprom. „Negocierile
cu partea ucrainian\ nu au
avut nici un rezultat“, a de-
clarat purt\torul de cuvânt al
Gazprom, Serghei Kupria-
nov. „Având `n vedere c\
situa]ia a r\mas `ntr-un
punct mort, Gazprom, pentru
a-[i garanta interesele eco-
nomice, `[i va reduce livr\rile
de gaz spre Ucraina cu 25%
`ncepând de la 3 martie, ora
10.00“, a ad\ugat el. La ora
actual\, Ucraina a acumulat
circa 1,9 miliarde de metri
cubi de gaz rusesc, `n schim-
bul unei sume de aproximativ
600 de milioane de dolari. a
Un nou pachet de legi
pentru locuin]e
Ministrul Dezvolt\rii, Lucr\rilor
Publice [i Locuin]elor, Borbely
Laszlo, a declarat la Tg. Mure[ c\
ast\zi va lansa noul pachet de legi
al locuin]elor. „Cea mai mare prob-
mare `n privin]a viitoru- lem\ este administrarea blocurilor.
Prin acest pachet de legi, modifi-
lui firmei [i al salaria]ilor c\m, nu cu mult, legea locuirii,
s\i“. ceea ce `nseamn\ c\ o modificare
esen]ial\ este c\ va trebui s\ existe
Speran]e `n r=ndul o strategie local\ de construc]ii de
locuin]e“, a spus Borbely. Ministrul
one[tenilor a ad\ugat c\, potrivit legii,
Faptul c\ produc\torul obliga]ia autorit\]ilor locale nu
const\ doar `n `ntocmirea de strate-
de cauciuc sintetic din gii, ci s\ [i construiasc\ locuin]e, s\
România va avea un pro- administreze, s\ fie parteneri reali
prietar dup\ mul]i ani de fa]\ de asocia]iile de proprietari.
degringolad\ aduce „ceva „Guvernul poate s\ vin\ cu pro-
speran]e“ `n rândurile o- grame. Am l\rgit aria celor care pot
ne[tenilor, deoarece cum- s\ primeasc\ locuin]e sociale [i,
p\r\torii au anun]at c\ potrivit noii legi, to]i cei care au
ar dori s\ reia produc]ia sub venitul mediu pot primi
pe aceast\ platform\ in- locuin]e, pe baza unor liste [i cri-
terii existente la prim\rii, sper\m
dustrial\ [i nu s\ taie in- noi criterii obiective“, a declarat
stala]iile pentru a le valo- Borbely.
rifica drept fier vechi, a[a
`n One[ti. La rândul s\u, cum s-a `nt=mplat cu alte
Stoyan Demirevski, ad- instala]ii din faimoasa CMB nu a aprobat
ministratorul firmei bul- „Platform\ Petrochimic\ proiectul NetCity
gare implicat\ `n licita]ie, Borze[ti“. De asemenea,
Contractul de concesiune pentru
afirm\ c\ nu inten]iona din suma ce ar urma sa re]eaua metropolitan\ de fibr\ op-
s\ dezasambleze instala- fie pl\tit\ de firma ce va tic\, denumit\ NetCity, nu a fost
]iile, dac\ ar fi câ[tigat, ci achizi]iona „Carom“, ur- aprobat de consilierii Prim\riei
dorea s\ creeze condi]ii meaz\ a se achita, „`n Capitalei. Proiectul de coborâre a
pentru produc]ia de bio- termen de 15 zile“, res- infrastructurii de cablu `n subteran
diesel. Directorul general tan]ele salariale, cifrate este, astfel, blocat. Realizarea
al firmei lichidatoare, la peste un milion de eu- re]elei metropolitane de fibr\ op-
ro, pentru cei 1.010 an- tic\ necesit\ investi]ii estimate la
Bogdan M\rculescu, a de-
clarat c\ „pre]ul ob]inut gaja]i trimi[i `n [omaj peste 200 de milioane de euro.
Potrivit contractului ini]ial, firma
este foarte bun, chiar `nc\ din prim\vara tre- câ[tig\toare ar trebui s\ finan]eze,
dac\ este ceva mai mic cut\, precum [i pentru construiasc\ [i s\ administreze re-
decât cel stabilit imediat cele 513 persoane care au ]eaua. Sistemul presupune coborâ-
dup\ intrarea combinatu- mai r\mas s\ lucreze rea re]elelor `n subteran, montarea
lui `n faliment“. {i liderul f\r\ bani, crezând `n vii- de cabluri suplimentare destinate
de sindicat de la Carom, torul acestei firme, odat\, `nchirierii de c\tre operatorii care
Vasilic\ Udrea, apreciaz\ de prestigiu `n industria vor s\ furnizeze servicii de teleco-
c\ „a fost f\cut un pas româneasc\. a munica]ii `ntr-o anumit\ zon\. La
licita]ia organizat\ de municipali-
tate, `n luna august 2007, s-a
a DIC}IONAR ECONOMIC a prezentat doar un singur ofertant
din cele 24 de firme care au cum-
Acreditiv: dispozi]ie dat\ de importator b\ncii sale p\rat caietele de sarcini. Câ[tig\-
de a rezerva (a bloca `ntr-un cont separat) o sum\ torul licita]iei, UTI Systems, a fost
de bani din disponibilul propriu sau dintr-un even- desemnat la sfâr[itul lunii august.
tual credit bancar, sum\ din care s\ se fac\ plata Proiectul prim\riei prevede ca, `n
urm\torii doi ani de la data atri-
m\rfii importate, dac\ aceasta corespunde
condi]iilor stipulate `n acreditiv. buirii contractului, câ[tig\torul
licita]iei s\ monteze re]ele de tele-
Articol bugetar: subdiviziune a clasifica]iei cheltuieli- comunica]ii subterane pe 1.350 de
lor din bugetul unui proiect, `n func]ie de caracterul str\zi, urmând ca pân\ `n anul
economic al opera]iunilor respective (salarii, echipa- 2012 s\ finalizeze proiectul pe toate
mente etc.), indiferent de activitatea la care se refer\. cele peste cinci mii de artere ale
Capitalei. Potrivit lui Radu Petric,
Bilan]: document de sintez\ contabil\ `n care se pre[edintele Asocia]iei de Comuni-
ca]ii prin cablu, NetCity nu a fost
`nf\]i[eaz\ patrimoniul economic [i juridic al unei
organiza]ii la un moment dat. Se realizeaz\ obliga- pân\ acum decât o simpl\ „fantas-
magorie“. Amplasarea re]elei de ca-
toriu periodic, conform legii, precum [i ori de c=te
blu `n subteran nu se va putea pe-
ori se consider\ necesar. trece decât treptat [i zonal, capaci-
tatea economic\ a Bucure[tiului fi-
Comodat: primire a unui bun `n folosin]\, cu ind limitat\ `n acest caz. a
obliga]ia de a-l `napoia, la momentul stabilit, `n
aceea[i stare `n care a fost primit.
Cursul valutar
Condi]ii de eligibilitate: condi]ii obligatorii pe care
trebuie s\ le `ndeplineasc\ o persoan\ juridic\, pentru 3.03.2008
grup de persoane fizice sau persoana fizic\ indivi-
dual\ pentru a avea dreptul de a participa la o Dolar SUA 2,4496
licita]ie de proiecte de finan]are. a
Euro 3,7269
6 Luni, 3 martie 2008
Rom=nia
`n UE
LUMEA PE SCURT
Americanii
nu pleac\ din Kosovo
Trupele SUA din cadrul NATO
vor r\mâne `n Kosovo pân\ când
for]ele de securitate locale `[i vor
putea face datoria, a declarat
purt\torul de cuvânt al
Departamentului de Stat ameri-
can, Tom Casey, citat joi de
Tanjug. Casey a precizat c\
acest lucru `nseamn\ c\ NATO
va r\mâne `n Kosovo cât timp va
fi necesar. ~ntrebat de ce, dac\
trupele SUA fac parte din for]ele
NATO din Kosovo,
Washingtonul a „ocupat abuziv
400 de hectare pentru a construi
baza Bondsteel“, Tom Casey a
r\spuns c\ scopul acestei baze
nu este decât de a sprijini misi-
unea NATO din Kosovo. „Acesta
va fi scopul bazei pân\ când va
fi desfiin]at\ [i demolat\, dup\
ce for]ele SUA [i ale NATO vor
pleca din Kosovo“, a men]ionat
oficialul american.
Comisia European\
cere, din nou,
eliberarea lui
Ingrid Betancourt
Comisarul european pentru
rela]ii externe [i politica euro-
pean\ de vecin\tate, Benita
Ferrero-Waldner a cerut elibe-
rarea „imediat\“ a celorlal]i
ostatici ai FARC, `ntre care [i
Ingrid Betancourt, informeaz\
agen]ia spaniol\ de pres\ EFE.
Benita Ferrero-Waldner [i-a ex-
primat `ntr-un comunicat
„deplinul sprijin [i solidaritatea“
cu guvernul columbian `n `ncer-
carea sa de a ajunge la o solu]ie
„negociat\, pa[nic\ [i de durat\“
pentru conflictul cu For]ele
Armate Revolu]ionare din
Columbia (FARC). La rândul
s\u, `naltul reprezentant al UE
pentru politica extern\ [i de se-
curitate comun\, Javier Solana,
[i-a exprimat „marea satisfac]ie“
fa]\ de eliberarea ostaticilor
Gloria Polanco de Lozada,
Orlando Beltran Cuellar, Luis
Eladio Perez [i Jorge Eduardo
Gechem Turbay. Fiica lui Ingrid
Betancourt, Melanie Delloye, s-a
declarat joi „extrem de `ngrijo-
rat\“ pentru starea de s\n\tate
a mamei sale, dup\ declara]iile
f\cute de un ostatic recent elibe-
rat. Ingrid Betancourt a candi-
dat la alegerile preziden]iale
columbiene [i este re]inut\ de
[ase ani de gherilele marxiste.
Tratatul de reform\
a UE va trece prin
Parlamentul polonez
~n cadrul unei sesiuni
desf\[urate `n cursul dimine]ii,
357 de deputa]i ai Seimului,
camera inferioar\ a parlamentu-
lui, dintr-un total de 460 s-au
pronun]at `n favoarea trecerii
prin parlament a Tratatului eu-
ropean de la Lisabona.
Parlamentul mai trebuie s\
aprobe [i o rezolu]ie care s\ per-
mit\ pre[edintelui polonez, Lech
Kaczynski, s\ semneze Tratatul
de la Lisabona, acest vot putând
avea loc s\pt\mâna viitoare.
Conform legisla]iei poloneze,
ratificarea Tratatului european
de la Lisabona de c\tre Polonia
are nevoie de votul majorit\]ii a
dou\ treimi dintre cei 460 de
deputa]i. ~n prezent, tratatul a
fost ratificat pe cale parlamen-
tar\ de Fran]a, Ungaria,
Slovenia, România [i Malta.
~n Slovacia, votul a fost amânat
din cauza ne`n]elegerilor exis-
tente `ntre partidele politice.
Singura ]ar\ membr\ a UE care
a anun]at c\ va organiza un
referendum pe marginea textu-
lui Tratatului european este
Irlanda, unde aceast\ procedur\
este obligatorie. Scrutinul ar
putea avea loc `n luna mai.
M|R}I{OARE ROM+NE{TI {I BULG|RE{TI LA PE: Delega]ia rom=n\ `n grupul PPE-DE a
`mp\r]it membrelor [i func]ionarelor Parlamentului European m\r]i[oare tradi]ionale
rom=ne[ti, simboliz=nd venirea prim\verii. M\r]i[oarele oferite reprezint\ picturi miniaturale
pe suport din ceramic\ [i au fost `nso]ite de o explica]ie a obiceiului, `n limba englez\. {i
europarlamentarul bulgar Martin Dimitrov a oferit c=te un m\r]i[or (`n Bulgaria - „marteni]\“)
tuturor celor 784 de colegi ai s\i din PE. Parlamentarul a dus cu sine una dintre cele mai
iubite tradi]ii de prim\var\ ale bulgarilor, cea legat\ de „Baba Marta“, vestitoarea prim\verii.
Juc\riile cu magne]i
vor avea etichet\ special\
Comisia European\ a propus magne]ii de dimensiuni mici se
ca juc\riile care con]in magne]i desprind [i ajung s\ fie `nghi]i]i
s\ fie prev\zute cu o etichet\ de de copii. Aceast\ etichet\ de
avertizare `n toat\ Uniunea Eu- avertizare reprezint\ o m\sur\
ropean\. Ini]iativa a fost apro- temporar\, `n a[teptarea unei
bat\ de toate ]\rile membre `n modific\ri a standardelor eu-
cadrul Comitetului pentru Direc- ropene. Eticheta de avertizare va
tiva privind Siguran]a General\ informa, `n mod clar, p\rin]ii de-
a Produselor (DSGP). Propune- spre riscurile poten]iale grave [i
rea pentru un proiect de decizie a va asigura o vigilen]\ crescut\“,
Comisiei se refer\ la toate „juc\- a afirmat Meglena Kuneva, co-
riile magnetice“, juc\rii care con- misarul european pentru pro-
]in sau constau din magne]i de- tec]ia consumatorilor.
ta[abili sau componente magne- ~n prezent, nu exist\ norme
30% din locurile de munc\ din UE tice care, din cauza dimensiunii
[i formei, pot fi `nghi]ite. Etiche-
sau standarde specifice referi-
toare la juc\riile magnetice.
ta de avertizare va fi expus\ pe Acestea sunt supuse numai
vor necesita calific\ri superioare ambalaj sau ata[at\ juc\riei. Co-
misia a argumentat propunerea
cerin]ei generale a UE, conform
c\reia, juc\riile introduse pe
Un raport al Uniunii Europene a- cunoa[tere. Se estimeaz\ c\, pân\ `n
rat\ c\ pentru extinderea pie]ei locu- 2015, circa 30% din locurile de prin faptul c\ magne]ii prezint\ pia]\ nu trebuie sa pun\ `n peri-
rilor de munc\ este nevoie de for]\ munc\ vor necesita calific\ri a[a-zise un risc `n continu\ cre[tere, a- col s\n\tatea sau siguran]a.
de munc\ mai calificat\, `n condi]iile „superioare“, ca de exemplu, o ce[tia devenind, `n ultimii ani, Pe lâng\ un accident mortal
`n care se previzioneaz\ o economie diplom\ de licen]\. Cerin]ele vor de dimensiuni mai mici, mai put- semnalat `n SUA `n 2006, au fost
european\ `n cre[tere care va duce, cre[te chiar [i pentru locurile de ernici [i mai u[or deta[abili. raportate la nivel mondial zeci
Potrivit unui studiu, `n ultimii de cazuri de copii care au `nghi]it
inevitabil, la crearea a cel pu]in 13
milioane de locuri de munc\ `n ur-
munc\ care, `n mod normal, necesit\
for]\ de munc\ cu un grad sc\zut de doi ani, au avut loc, la nivel mon- cel pu]in doi magne]i sau un
m\torii 8 ani. Aceasta este princi- calificare. ~nc\ de pe acum, circa 80 dial, un num\r de accidente `n magnet [i un obiect de metal [i
pala concluzie a previziunilor euro- de milioane de lucr\tori ocup\ locuri care magne]ii desprin[i de pe care au necesitat interven]ii
pene privind nevoia de competen]e de munc\ care cer calificare supe- juc\rii au fost `nghi]i]i de c\tre chirurgicale majore (deoarece
profesionale, publicate pentru prima rioar\ [i nu necesit\ munc\ manu- copii. De asemenea, au fost pri- magne]ii care se atrag pot cauza
dat\ de Centrul European pentru al\, ceea ce reprezint\ aproximativ mite sute de reclama]ii din par- lacera]ii ale tractului digestiv).
Dezvoltarea Form\rii Profesionale. 38% din popula]ia activ\ a Europei.
tea consumatorilor, rapoarte de- Recent, mai mul]i produc\tori de
Centrul a dorit s\ identifice care Angaja]ii vor trebui s\ urmeze spre incidente, precum [i câteva juc\rii au efectuat rechem\ri
constant cursuri de formare pentru a
sunt competen]ele [i calific\rile de notific\ri RAPEX. „Magne]ii din majore de juc\rii care con]in
care vor avea nevoie lucr\torii euro- r\mâne la zi, strategiile de `nv\]are juc\rii sunt, adesea, la fel de magne]i, cel mai cunoscut caz fi-
de-a lungul vie]ii av=nd un rol esen-
peni pentru a r\mâne competitivi. mici ca [i radiera unui creion ind cel al produc\torului Mattel,
Studiul confirm\ faptul c\ econo- ]ial. „Economia mondial\ este `n con- din vara anului 2007, când
miile ]\rilor europene se `ndep\rtea- tinu\ schimbare, la fel ca [i compe- `ns\, ace[tia au devenit foarte
z\ tot mai mult de agricultur\ [i de ten]ele profesionale necesare pe pia- puternici. Exist\ dovezi irefu- acesta a rechemat aproximativ
tabile cu privire la leziunile ce 18 milioane de juc\rii din toat\
produc]ia industrial\ [i se orien- ]a muncii“, explic\ Ján Figel, comi-
teaz\ c\tre sectoarele bazate pe sarul european pentru educa]ie. pot fi provocate atunci când lumea.
Lan]urile mari de magazine,
acuzate de abuz de putere
Deputa]ii europeni au cerut Comisiei Europene, printr-o declara]ie scris\, s\ investigheze efectele pe care
supermagazinele le au asupra micilor `ntreprinz\tori, furnizorilor [i muncitorilor Cei 439 de semnatari
vorbesc despre „abuzul de putere“ al supermagazinelor, acestea fix=nd pre]uri mici la anumite produse
vizibile, pentru a masca pre]urile mari la produse mai pu]in vizibile, cum ar fi mâncarea preparat\
Pe `ntreg teritoriul UE,
sectorul de vânz\ri cu a-
m\nuntul este dominat
din ce `n ce mai mult de
un num\r mic de lan]uri
de supermagazine, care
devin `n mod rapid „gardi-
enii sectorului“, exercitân-
du-[i controlul asupra uni-
cului acces pe care `l au
agricultorii [i al]i distri-
buitori la consumatorii
din UE. Marile magazine
abuzeaz\ de puterea lor
de cump\rare pentru a-i
obliga pe furnizori s\ `[i
reduc\ pre]urile la nive-
luri imposibil de sus]inut,
iar presiunile exercitate a-
supra furnizorilor au efec-
te negative atât asupra
calit\]ii condi]iilor de
munc\, cât [i asupra pro-
tec]iei mediului, se arat\
`n declara]ia deputa]ilor
europeni.
Parlamentarii solicit\
Comisiei Europene s\ e-
fectueze o anchet\ pri-
vind efectele pe care
concentrarea sectorului buz de pozi]ie dominant\. vicepre[edinte al Comisi- maceutice sau chiar servi- Central\ [i de Est au fost
european de supermaga- „Diferen]a `ntre pre]ul pe ei parlamentare pentru cii bancare, puterea de Carrefour (Fran]a), Metro
zine le are asupra micilor care `l cer furnizorii [i cel agricultur\. cump\rare a acestora a Group (Germania), Tesco
`ntreprinderi, furnizori, pe care `l pl\tesc consu- De asemenea, autorii crescut enorm, fapt ce (Marea Britanie) [i Rewe
lucr\tori [i consumatori matorii `n magazine este declara]iei sus]in c\, din le-ar fi permis s\ impun\ (Germania). ~n Marea
[i s\ propun\ m\suri a- enorm\“, apreciaz\ Ja- momentul `n care super- anumite condi]ii. Britanie, o lir\ din [apte
decvate pentru a proteja nusz Wojciechowski (gru- magazinele au `nceput s\ ~n 2005, cele mai mari este cheltuit\ de consu-
consumatorii, lucr\torii pul Uniunea pentru Eu- se specializeze [i `n haine, lan]uri de magazine de pe matori `n supermaga-
[i produc\torii de orice a- ropa Na]iunilor, Polonia), divertisment, produse far- pia]a din Europa de Vest, zinele Tesco.

Actualitate
Medvedev, cel mai t=n\r lider al
Rusiei, dup\ ]arul Nikolai al II-llea
a Alegerile din Rusia se `ndreapt\ spre un deznod\mânt f\r\ surprize
a Protejatul lui Putin va câ[tiga la o diferen]\ enorm\ fa]\ de adversarii s\i a La 42 de ani,
Dmitri Medvedev va deveni cel mai tân\r lider al Rusiei dup\ ]arul Nikolai al II-lea a
~n Federa]ia Rus\ au a-
vut loc ieri alegeri prezi-
den]iale, aleg\torii ru[i fi-
ind chema]i la urne pentru
a-l desemna pe succesorul
lui Vladimir Putin la Krem-
lin. Conform datelor pre-
liminare, favoritul Dmitri
Medvedev a repurtat o vic-
torie zdrobitoare, `ntr-un
proces electoral cu partici-
pare masiv\. Potrivit con-
stitu]iei Rusiei, el va stabili
politica general\ de stat, ca
drept de veto pentru legile
votate de Parlament, `n
timp ce ambele Camere au
nevoie de dou\ treimi din
voturi pentru a contesta
veto-ul preziden]ial.
Câ[tig\tor cunoscut
la votare
Scrutinul preziden]ial
de ieri a fost cel de-al pa-
trulea de la destr\marea
fostei URSS. ~n cursa pen-
tru Kremlin s-au `nscris
patru candida]i. Este vorba
despre Dmitri Medvedev,
prim-vicepremier, care a[-
teapt\ confirmarea oficial\
a unei victorii deta[ate, ul-
trana]ionalistul Vladimir
Jirinovski din partea Par-
tidului Liberal Democrat,
Ghenadi Ziuganov, secre-
tarul general al Partidului
Comunist, [i Andrei Bogda-
nov, candidatul Partidului
Democrat.
Singura necunoscut\
r\mâne scorul final al lui
Medvedev, acesta fiind es-
timat provizoriu `n jurul
cotei de 75%. De altfel, da-
Solda]ii ru[i `[i aleg, disciplina]i, comandantul suprem
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a MARKO BELA ~L A-
CUZ| PE FUNAR DE DE-
CLARA}II IRESPONSABI-
LE: Marko Bela `l atac\ dur
pe Gheorghe Funar, dup\ ce
senatorul PRM a afirmat c\
pe 15 martie va fi proclamat\
autonomia }inutului Secu-
iesc. Funar a mai spus c\ `n
Covasna, Harghita [i Mure[
mai multe organiza]ii ma-
ghiare au adus armament, `n
Luni, 3 martie 2008
torit\ diferen]elor de fus
orar, votarea a `nceput `n-
c\ de sâmb\t\ dup\-ami-
aza, `n orientul extrem al
]\rii, ru[ii prezentându-se
`n num\r masiv la vot.
Alegerile au fost moni-
torizate de aproximativ 300
de observatori str\ini din
partea Adun\rii Parlamen-
tare a Consiliului Europei,
Adun\rii Interparlamen-
tare a CSI. Totu[i, Organi-
za]ia pentru Securitate [i
Cooperare `n Europa (OS-
CE) a refuzat s\ participe
la scrutin, motivând c\
Moscova a impus o serie de
restric]ii observatorilor, `n-
tre care [i o perioad\ limi-
tat\ de [edere `n Rusia.
Kremlinul, mai
puternic dec=t
oricând
Noul lider de la Moscova
prime[te ca mo[tenire o
putere extrem de consoli-
dat\ politic. Medvedev be-
neficiaz\ de sus]inerea
partidului propreziden]ial,
Rusia Unit\, care dispune
de aproximativ dou\ tre-
imi din locurile din Parla-
ment. Dmitri Medvedev
ocup\ din noiembrie 2005
func]ia de prim-viceprim-
ministru [i, `n acela[i timp,
este pre[edintele gigantu-
lui energetic Gazprom. El
provine din elita de la
Sankt Petersburg, ora[ul
natal al pre[edintelui Vla-
dimir Putin, [i este de pro-
fesie avocat. La cei 42 de
preg\tirea unor eventuale
conflicte armate. Liderul UD-
MR afirm\ c\ declara]iile lui
Gheorghe Funar sunt „baza-
conii“, iar retorica lui e peri-
culoas\. „Domnul Funar bi-
ne`n]eles c\ spune bazaconii.
Aceast\ retoric\ tip Funar e
periculoas\. Se face o con-
fuzie voit\, dup\ p\rerea
mea, `ntre independen]\ ca
deziderat [i autonomie, or au-
tonomia se cere acolo unde nu
AHMADINEJAD VIZITEAZ| IRAKUL: Pre[edintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a
sosit, de ieri, la Bagdad. Aceasta constituie prima vizit\ a unui [ef de stat iranian `n Irak.
Autorit\]ile irakiene au luat m\suri stricte de securitate pe so[eaua c\tre aeroport, dar
for]ele americane au precizat c\ nu se implic\ `n nici un fel `n asigurarea securit\]ii
pentru vizita lui Ahmadinejad. Gestul acestuia are rolul de a sfida Statele Unite, care
acuz\ Iranul c\ ofer\ [ii]ilor extremi[ti preg\tire militar\ [i arme.
Dmitri Medvedev,
un ]ar tân\r pentru o Rusie veche
ani ai s\i, devine cel mai [i fostul campion mondial
tân\r lider rus dup\ ]arul la [ah, Gari Kasparov, fie
Nikolai al II-lea. nu li s-a permis s\ `[i `n-
scrie candidatura la Biroul
Ascensiunea sa la vârful
Electoral Central, fie au
puterii s-a petrecut f\r\
fost nevoi]i s\ renun]e, `n
emo]ii datorit\ ac]iunilor urma numeroaselor [icane
dure ale administra]iei Pu- administrative. ~n plus,
tin. Astfel, adversari pre-
Medvedev se poate baza pe
cum fostul premier Mihail sus]inerea marii majorit\]i
Kasianov, Andrei Nem]ov a presei ruse, silit\ prin di-
verse metode s\ nu deran-
jeze niciodat\ Kremlinul.
Putin pleac\,
FSB r\mâne
Pe lâng\ suportul vizibil
de care se bucur\ noul pre-
[edinte al Rusiei, mai e-
xist\ [i lucruri despre care
se vorbe[te mai pu]in. Mai
precis, se estimeaz\ c\
80% dintre oamenii din
aparatul central al admi-
nistra]iei ruse provin din
FSB sau au leg\turi cu
acest serviciu secret. Ei au
fost promova]i cu grij\ de
Vladimir Putin, el `nsu[i
un fost ofi]er KGB, [i repre-
zint\ nucleul dur al puterii
de la Moscova. Mai mult, `n
condi]iile `n care Putin va fi
numit `n func]ia de pre-
mier, plecarea sa de la
Kremlin este una mai mult
se pune problema indepen- trul capitalei britanice. Po-
den]ei [i se realizeaz\ `n trivit cotidianului „The
cazul nostru prin lupta poli- Guardian“, locul frunta[ `n
tic\“, a spus liderul UDMR. topul datornicilor `l ocup\
a AMBASADA DE LA reprezentan]a Statelor Uni-
te, cu o datorie de peste dou\
LONDRA ARE DATORII DE milioane de lire sterline.
200.000 DE LIRE: Am- Conform datelor prezentate
basada României la Londra ziarului de Transport for
are datorii de peste 200.000 London, 20 de ambasade da-
de lire sterline, deoarece nu toreaz\ municipalit\]ii peste
a pl\tit taxa pentru descon- 10 milioane de lire sterline.
gestionarea traficului `n cen- Banii reprezint\ taxa de 8
formal\, el r\mânând prac-
tic la comanda aparatului
pe care l-a creat.
~n plus, marile companii
ruse care administreaz\
z\c\mintele naturale ale
]\rii sunt controlate tot de
oameni proveni]i din struc-
turile FSB. Astfel, Medve-
dev, familiarizat cu struc-
turile din guvern [i gigan-
tul Gazprom, nu va avea
nici un motiv real s\ modi-
fice un aranjament de pu-
tere care `l avantajeaz\.
Rela]ii chinuite
cu România
~n ceea ce prive[te Ro-
mânia, rela]iile bilaterale
sunt marcate de serioase
turbulen]e diplomatice.
Vechea ran\ a tezaurului
românesc trimis de Româ-
nia `n Rusia ]arist\ [i
niciodat\ recuperat, pro-
blema spinoas\ a Trans-
nistriei [i contractele ener-
getice dezavantajoase ale
României cu Gazprom,
sunt tot atâtea motive pen-
tru care rela]iile româno-
ruse s-au deteriorat cons-
tant, mai ales dup\ c\de-
rea comunismului [i de-
str\marea Uniunii Sovie-
tice. Traian B\sescu a vizi-
tat Moscova pentru prima
dat\ `n 2005, când rela]iile
cu Federa]ia Rus\ p\reau
s\ se `mbun\t\]easc\. La
pu]in timp de la acea vi-
zit\, B\sescu a lansat `ns\
un atac devenit proverbial.
„De-a lungul istoriei, Ma-
rea Neagr\ a fost conside-
rat\ mai mult sau mai pu-
]in un lac rusesc“, a spus
pre[edintele român. La
rândul s\u, Putin a criticat
pe cele mai dure tonuri, `n
ultimii ani, amplasarea
bazelor militare americane
pe teritoriul României. Ne-
mul]umirea Moscovei s-a
transformat `n amenin]a-
re, când pre[edintele Vla-
dimir Putin a spus c\ nu
va tolera manevrele NATO
`n fostele ]\ri din blocul so-
vietic, nefiind exclus chiar
un r\spuns prin for]\.
Totu[i, ministrul de Ex-
terne Adrian Cioroianu [i
cel al Finan]elor, Varujan
Vosganian, se arat\ `ncre-
z\tori `ntr-o schimbare po-
zitiv\. Ei sper\ c\ `n 2008,
când se `mplinesc 13 de ani
de rela]ii bilaterale, se va
putea relansa dialogul poli-
tic [i economic cu Rusia. a
lire pe zi, perceput\ pentru
circula]ia `n centrul ora[ului,
[i amenzi rutiere neachitate,
pân\ `n prezent, de cele 20
de reprezentan]e diplomati-
ce. Guvernul britanic sus]ine
c\ sumele datorate de am-
basadele str\ine reprezint\
un tarif pentru un serviciu,
respectiv descongestionarea
traficului, [i nu o tax\, a[a
c\ ele trebuie achitate ime-
diat. a
7
LUMEA PE SCURT
ONU critic\ Israelul
pentru violen]ele
din Gaza
Consiliul de Securitate al ONU a
condamnat, ieri, recentele vi-
olen]e din Fâ[ia Gaza [i sudul
Israelului, cu ocazia unei reuni-
uni de urgen]\ convocate la ce-
rerea pre[edintelui palestinian,
Mahmoud Abbas. Membrii
Consiliului subliniaz\ necesi-
tatea ca toate p\r]ile implicate
s\ pun\ cap\t imediat oric\ror
acte de violen]\. Armata is-
raelian\ a ucis 61 de pales-
tinieni sâmb\t\, `n Fâ[ia Gaza,
`n cursul uneia dintre cele mai
violente opera]iuni terestre [i
aeriene desf\[urate de la de-
clan[area Intifadei `n 2000,
opera]iune menit\ s\ pun\
cap\t tirurilor palestiniene cu
rachet\ `mpotriva Israelului. Pe
de alt\ parte autorit\]ile de la
Tel Aviv par hot\râte s\ `[i con-
tinue opera]iunile `n zon\. Dac\
cineva nutre[te iluzia c\ prin
cre[terea razei de ac]iune a ra-
chetelor ne va face s\ ne re-
ducem opera]iunile, face o
gre[eal\ serioas\. Cu tot respec-
tul, nimic nu ne va opri s\ con-
tinu\m opera]iunile pentru a ne
proteja cet\]enii“, a declarat pre-
mierul izraelian Ehud Olmert,
`n deschiderea [edin]ei de ieri a
Guvernului. Potrivit acestuia,
„nimeni nu are dreptul moral s\
critice Israelul pentru c\-[i e-
xercit\ dreptul la autoap\rare“.
Stânga spaniol\,
aproape de câ[tigarea
alegerilor
Partidul Socialist (PSOE), aflat
la putere, devanseaz\ principala
forma]iune de dreapta, Partidul
Popular (PP), `n inten]iile de vot
ale spaniolilor cu 4,1 puncte [i ar
urma s\ câ[tige alegerile legisla-
tive din 9 martie, dar f\r\ s\
ob]in\ majoritatea absolut\,
arat\ ultimele sondaje de opinie.
Rata de participare ar urma s\
fie `ntre 74-75%, nivel de mobi-
lizare, considerat de exper]i sufi-
cient pentru a asigura victoria
stângii. PSOE, condus de [eful
Guvernului, Jose Luis Rodriguez
Zapatero, este creditat cu 42,9 %
din inten]iile de vot, ceea ce i-ar
permite s\ ob]in\ 165-169 de
locuri de deputa]i, fa]\ de 38,8 %
(145-154 de locuri) - PP, condus
de Mariano Rajoy. Pentru a
de]ine majoritatea absolut\ `n
Congresul deputa]ilor, un partid
ar trebui s\ câ[tige cel pu]in 176
de locuri.
Hugo Chavez amenin]\
Columbia cu r\zboiul
Pre[edintele venezuelean Hugo
Chavez amenin]\ c\, dac\
Columbia ar monta o opera]iune
militar\ `n Venezuela, similar\
atacului din Ecuador, care a
provocat moartea comandantului
adjunct al FARC Raul Reyes,
aceasta ar constitui o „cauz\ de
r\zboi“ `ntre cele dou\ ]\ri.
„Gândi]i-v\ bine la asta, pre[e-
dinte Uribe, nu `ncerca]i s\
face]i acela[i lucru pe acest teri-
toriu, c\ci ar fi un casus belli, un
motiv de r\zboi“, l-a avertizat
Chavez pe omologul s\u
columbian, `n cursul unei `ntâl-
niri `n palatul preziden]ial
Miraflores din Caracas. Aceste
tensiuni diplomatice survin
dup\ ce armata columbian\ a
anun]at sâmb\t\ c\ l-a ucis, pe
teritoriul ecuadorian, pe Raul
Reyes, num\rul doi la gherile
marxiste FARC [i pe ideologul
acestei organiza]ii, Julian
Conrado. Armata columbian\ a
reu[it s\-i ucid\ pe cei doi lideri
marxi[ti, printr-o incursiune de
câ]iva kilometri pe teritoriul
Ecuadorului, pre[edintele acestei
]\ri fiind informat abia ulterior
de ac]iune. a
 CM
YK

8 Luni, 3 martie 2008

Por]ia
de s\n\tate
Tratamente naturiste recomandate `n enurezis
Incontinen]a urinar\ reprezint\ incapacitatea de a
controla emisiunea de urin\ [i pierderea
incon[tient\ a urinei, at=t la adul]i (b\tr=ni, bolnavi,
obezi [i femei cu prolaps uterin) c=t, mai frecvent,
la copii, `n timpul somnului.
La copii, afec]iunea se nume[te enurezis nocturn,
cu pierderea incon[tient\ a urinei `n timpul nop]ii.
F\r\ a fi o boal\, se constat\ c\ urina se
acumuleaz\, treptat, `n vezic\, iar `n momentul `n
care vezica s-a umplut, centrii nervo[i de la nivelul
peretelui trimit mesaje la creier, anun]=nd
necesitatea golirii imediate. La o or\ dup\ ce
copilul a adormit profund, creierul lui nu
recep]ioneaz\ prompt mesajul [i, din acest
moment, vezica se va goli f\r\ control, prin somn.

a scoar]ei cerebrale, deter-

de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
~nainte de urinare, copi-
lul este pu]in agitat, bol-
borosind c=teva silabe prin
somn. Dup\ golirea com-
plet\ a vezicii, copilul a-
doarme profund [i va fi
perfect lini[tit.
Dup\ v=rsta de 3 ani,
traseele nervoase `nre-
gistreaz\ umplerea vezicii
urinare [i pot comanda
contractarea mu[chilor cir-
culari ai sfincterului, ceea
CM
ce asigur\ evitarea urin\-
YK
rii `n pat. Exist\ [i cazuri
min=nd o continuare a e-
nurezisului nocturn dup\
v=rsta de 3-4 ani.
Trebuie subliniat faptul
c\ incontinen]a nu este o
afec]iune periculoas\ pen-
tru s\n\tatea pacientului,
dar este foarte nepl\cut\,
`ntruc=t poate duce la izo-
lare din activitatea social\.
Incontinen]a urinar\ poate tate, c=nd dispare spontan. familie. Ace[ti factori fac prea plin [i mixte. Aceste trilor nervo[i [i `nt=rzierea
afecta toate categoriile de Aceast\ afec]iune este po- posibile [i enurezisul de zi, cauze sunt foarte greu de `n dezvoltarea autocontro-
v=rst\, de la cea mai sibil\ [i dup\ v=rsta de 15 cu probleme complicate `n elucidat, `ntruc=t au un lului asupra vezicii, poate
fraged\ copil\rie [i p=n\ la ani, `ntruc=t cam 3-5 % din activitatea [colar\. caracter pur individual. interveni o mare diversi-
persoanele cu v=rste foarte adolescen]i continu\ s\ se Eliminarea involuntar\ La copii, pe l=ng\ matu- tate de factori, `n primul
`naintate. Merit\ subliniat scape pe ei `n timpul nop]ii, a urinei se `nt=lne[te [i la rarea insuficient\ a cen- r=nd de ordin psihologic:
c\ la popula]ia v=rstnic\, mai ales b\ie]ii. persoanele adulte, pe fon-
incontinen]a urinar\ este o Frecven]a enurezisului dul unui surmenaj psihic CM
problem\ major\ de via]\, nocturn poate fi de 1-2 2 ori sau ca urmare a unor afec- Se recomand\ din noapte se repet\ p=- YK

cu o maturizare `nt=rziat\
Sun\toarea
Cur\ de polen, miere
[i drojdie de bere
Regimul alimentar are
o importan]\ deosebit\ [i
va fi controlat timp de cir-
ca dou\ luni la copii [i pe
o durat\ nelimitat\ la a-
dul]i sau v=rstnici, care
prezint\ simptome speci-
fice de incontinen]\ uri-
nar\. Copiii vor primi di-
minea]a, pe stomacul gol,
o linguri]\ cu granule de
polen, iar la amiaz\ li se
va suplimenta pr=nzul cu
o linguri]\ de drojdie din
bere, bogat\ `n vitamine.
Seara, `nainte de cul-
care, este recomandat\ o
linguri]\ cu miere de al-
bine, dup\ ce s-a luat o ci-
n\ u[oar\ cu o felie de p=i-
ne cu unt, br=nz\ sau
margarin\ [i un m\r, evi-
t=nd alimentele greu di-
gerabile, condimentele
circa 50% dintre cei spitali-
za]i av=nd simptome agra-
vate; mai ales la sexul fe-
minin, peste o treime din
totalul femeilor de peste 60
de ani prezint\ simptome
caracteristice.
15% dintre copii
sufer\ de enurezis
Statisticile arat\ c\ 15%
din copiii cu v=rste cuprin-
se `ntre 4–12 ani nu au
controlul sigur asupra vezi-
cii [i continu\ s\ ude patul.
Dac\ p=n\ la 3 ani fenome-
nul este acceptat ca nor-
mal, dup\ aceast\ v=rst\
intr\ sub denumirea de e-
nurezis nocturn, care poate
s\ dureze p=n\ la puber-
iu]i, ciocolata, cacao [i
lichide `n cantit\]i mari.
Persoanele adulte [i `n
v=rst\ vor fi foarte atente
la consumul zilnic de ali-
mente [i de lichide. Este
eficient consumul a 150 ml
ulei de m\sline, presat la
rece, care se amestec\ cu o
linguri]\ de usturoi pisat.
pe s\pt\m=n\ la copiii `n-
tre 3-6
6 ani [i o dat\ pe s\p-
t\m=n\ la cei peste 6 ani.
La ambele categorii de
v=rst\ nu este vorba de o
boal\, ci este o `nt=rziere a
autocontrolului asupra
func]ion\rii vezicii urinare.
Sub aspect general copiii
sunt s\n\to[i [i au un
somn profund.
~n 90% din cazurile de
enurezis nocturn nu exist\
st\ri patologice sau com-
port\ri inten]ionate. Doar
10% dintre cazuri pot fi
puse pe seama unor ano-
malii fiziologice sau a unor
st\ri emo]ionale, de anxi-
etate sau de stres, ap\rute
din nemul]umirile de la
gr\dini]\, [coal\ sau din
Sunt interzise
condimentele [i
dulciurile rafinate
Se vor evita alimentele
iritante [i constipante (so-
suri iu]i, piper, ardei iute,
curry, mu[tar, coloran]i
sintetici, dulciuri rafinate,
ciocolat\, cafea, cola, ex-
]iuni maladive sau a con-
sumului excesiv de b\u-
turi, mai ales alcoolice. O
grup\ aparte o reprezint\
persoanele obeze [i femeile
cu prolaps uterin. Catego-
ria de v=rst\ cea mai mult
afectat\ este cea de peste
60 de ani, femeile fiind afec-
tate de 4 ori mai mult dec=t
b\rba]ii. Pierderea necon-
trolat\ a urinei este at=t zi-
ua, c=t [i noaptea, mai ales
`n condi]iile de frig.
De ce apare boala
Cauzele incontinen]ei u-
rinare la persoanele adulte
[i v=rstnice sunt legate de
tipurile afec]iunii: func]io-
nal\, de efort, de stres, de
ces de citrice acre, `ndeo-
sebi grepfruturi). ~n cur-
sul zilei se va asigura can-
titatea strict necesar\ de
lichide, pentru a evita
deshidratarea ]esuturilor,
dar nu se vor consuma
lichide cu 3-4 ore `nainte
de culcare. Este cea mai
indicat\ apa plat\, dar se
interzic b\uturile alcoo-
lice, cofeina (peste 200
mg/zi), apele minerale
puternic carbogazoase,
b\uturi nealcoolice acidu-
late [i `ndeosebi tutunul.
Acestea au efecte iritante
[i diuretice asupra vezicii
urinare [i de intensificare
a incontinen]ei urinare.
Contra constipa]iilor se va
completa alimenta]ia cu
preparate bogate `n fibre,
inclusiv floricele de po-
rumb. Este eficient [i su-
cul de meri[or, care pre-
vine infec]iile tractului
urinar [i neutralizeaz\
mirosul.
mersul prin
ap\ rece timp
de 2-5 minute
C=nd nu exist\ leziuni
organice, enurezisul noc-
turn la copil este consi-
derat func]ional, iar
tratamentul se va baza,
`n principal, pe
psihoterapie, realiz=nd o
cooperare amiabil\ `ntre
copil [i membrii familiei.
Copiii vor fi pu[i la oli]\
dup\ v=rsta de 12 luni.
P=n\ la 3 ani, urinatul
copilului `n pat, `n timpul
somnului, poate fi consi-
derat un proces normal,
ca urmare a `nt=rzierii
autocontrolului asupra
func]ion\rii vezicii
urinare.
~n cazul c=nd pierde-
rea necontrolat\ a urinii
continu\ [i dup\ 3-4 ani,
se `ncepe un tratament
corespunz\tor, eficient
mai mult dup\ v=rsta de
6-7 ani, urm\rindu-se
formarea deprinderii de
a nu urina `n cursul nop-
]ii, ci numai diminea]a.
Pentru aceasta, copi-
lul va fi trezit din somn
pentru a merge la toale-
t\, la ore fixe, `ncep=nd
cu ora 24:00 `n prima
s\pt\m=n\, apoi la ora
1:00 `n a doua s\pt\m=-
n\, la ora 2:00 `n a treia
s\pt\m=n\ [i a[a mai
departe, p=n\ la ora 7:00
diminea]a. ~n acest mod
se va putea realiza o de-
prindere la copil de a nu
face pipi `n cursul nop]ii.
P\rin]ii vor avea grij\ ca
atunci c=nd copilul mer-
ge la toalet\ s\ fie com-
plet treaz. La nevoie, ac-
]iunea de trezire la orele
n\ la formarea actului
reflex necesar. ~n cazul
c=nd trezirea nocturn\
nu are efectul scontat [i
copilul devine sperios, se
va renun]a dup\ o s\p-
t\m=n\, apel=ndu-se la
alte proceduri de instru-
ire. Este recomandat ca,
`n timpul somnului, copi-
lul cu enurezis nocturn
s\ fie obi[nuit s\ doarm\
cu fa]a `n sus.
Ziua, prin cas\, copi-
lul va merge c=t mai
mult descul]. La o ap\
curg\toare sau la mare,
se recomand\ un trata-
ment hidroterapeutic
destul de simplu [i anu-
me mersul prin ap\ rece
(c\lcarea apei) timp de 2-
5 minute, eventual cu
m=inile scufundate `n
ap\, dup\ care se fac
mi[c\ri energice pentru
revenire la temperatura
normal\ a corpului. Bu-
ne efecte au [i `mpache-
t\rilor cu nisipul fierbin-
te de pe plaj\, dup\ ce
copilul a ie[it din ap\,
urm\rind ac]iunile bene-
fice ale apei [i ale nisipu-
lui cald.
O m\sur\ foarte efi-
cient\ s-a dovedit scoa-
terea copilului din me-
diul obi[nuit al familiei,
fiind trimis `n vacan]\
sau `n excursii `ntr-o
tab\r\, la bunici sau la
alte cuno[tin]e. Aici va
cre[te preocuparea copi-
lului de a nu fi compro-
mis. ~n noul mediu, co-
pilul va fi atras `n dife-
rite activit\]i pl\cute [i
atractive. Indiferent un-
de va fi, copilul nu va vi-
ziona seara, la televizor,
filme de groaz\ sau cu
subiecte dramatice.

CM
YK
 CM
YK

Luni, 3 martie 2008 9

C=nd nu exist\ leziuni organice, enurezisul nocturn la copil este considerat func]ional, iar
tratamentul se va baza, `n principal, pe psihoterapie, realiz=nd o cooperare amiabil\ `ntre copil [i
membrii familiei. Copiii vor fi pu[i la oli]\ dup\ v=rsta de 12 luni. P=n\ la 3 ani, urinatul copilului `n pat,
`n timpul somnului, poate fi considerat un proces normal, ca urmare a `nt=rzierii autocontrolului asupra
func]ion\rii vezicii urinare. ~n cazul c=nd pierderea necontrolat\ a urinii continu\ [i dup\
3-4 ani, se `ncepe un tratament corespunz\tor, eficient mai mult dup\ v=rsta de 6-7 ani.

Coada [oricelului
educa]ie prea sever\ `n
[coal\ sau acas\, b\t\i,
spaim\, stare de fric\, cer-
turi `n familie de nevrotici,
lips\ de afectivitate [i de
protec]ie, toate acestea a-
jung=nd s\ provoace „pl=n-
sul prin vezic\“, respectiv
urinarea necontrolat\. ~n
multe cazuri copilul brus-
cat verbal sau `n timpul
b\t\ii se scap\ pe el, ceea
CM
ce va trebui s\ dea de g=n-
YK
paralizie general\ sau pa-
ralizia sfincterelor;
- igiena local\ necores-
punz\toare, cu infectarea
tractului urinar;
- antecendente eredita-
re, cu mo[tenirea afec]iunii
de la p\rin]i, care au udat
[i ei patul `n copil\rie.
Diagnosticul de
certitudine se face
prin probe de
laborator
Diagnosticarea [tiin]ifi-
c\ a incontinen]ei urinare
se bazeaz\ pe examenul fi-
zic general al pacientului [i
pe investiga]iile neuro-psi-
Urzica
18, av=nd efecte de `nt\rire
a musculaturii sfincterului;
- sun\toare - infuzie din
1-2 linguri]e herba la 250
ml de ap\ clocotit\; se infu-
zeaz\ 15 minute [i se beau
zilnic c=te dou\ c\ni de
ceai cald, diminea]a [i sea-
ra;
- c=rcel, plant\ frecven-
t\ `n flora spontan\ din
Dobrogea [i Delta Dun\rii
- infuzie dintr-o linguri]\
herba `nflorit\, uscat\ [i
m\run]it\, la 200 ml ap\
`n clocot; se infuzeaz\ aco-
perit 15 minute [i se beau
1-2 c\ni pe zi, cu efect ime-
diat `n vindecarea enure-
zisului nocturn;
- urzic\ vie - decoct din
Re]eta autorului
Re]etele complexe vizea-
z\ propriet\]ile terapeutice
distincte ale diferitelor
specii de plante, pentru a
realiza efecte sinergice (cu-
mulative). Re]eta autoru-
lui: coada [oricelului, sun\-
toare, coada calului, roini-
]\, patlagin\, urzic\ vie. Se
iau 2 linguri]e amestec la
250 ml de ap\ clocotit\; se
infuzeaz\ acoperit 10 mi-
nute, se strecoar\ [i se
beau c=te 2 ceaiuri pe zi,
diminea]a [i seara p=n\ la
ora 18, `ntr-o cur\ de 2-3
s\pt\m=ni.
Tincturi [i siropuri
iau c=te 5-10 pic\turi de 3
ori pe zi, `ntr-o cur\ de 3
s\pt\m=ni;
- sirop de ienup\r (120 g
fructe proaspete [i zdrobite
care se fierb 10 minute `n
500 ml de ap\); se stre-
coar\ [i se adaug\ 300 g
zah\r, dup\ care se fierbe
din nou, p=n\ se `ngroa[\
[i se consum\ c=te 3 linguri
pe zi;
- ulei din miez de nuc\,
folosind c=te o linguri]\ pe
o felie de p=ine pr\jit\ [i se
consum\ seara, timp de 15
zile consecutiv;
- pulbere din semin]e
m\cinate de urzic\ vie (2-3
grame), care se amestec\
cu o lingur\ de miere de al-
Tratamentele externe
constau din b\i calde de
[ezut timp de 20 minute
pentru tonifierea mu[chi-
lor, folosind infuzie din
coada [oricelului, coada ca-
lului, traista ciobanului,
sun\toare, cimbri[or, flori
de m\ce[, decoct de ov\z,
scoar]\ de stejar, alun [i
fag; se adaug\ un pumn de
sare grunjoas\ [i se con-
tinu\ tratamentul p=n\ la
func]ionarea normal\ a
vezicii.
Dup\ baie se `mbrac\
un halat gros [i se trece `n
pat pentru a transpira
abundent timp de o or\. ~n CM
YK

dit p\rin]ilor care `l agre-
seaz\.
La persoanele adulte [i
la v=rstnici, factorii deter-
minan]i sunt foarte mult
diversifica]i:
- existen]a unor boli gra-
ve ca: diabet zaharat [i in-
sipid, hipertrofia sau can-
cerul de prostat\, litiaz\
renal\ cu obstruc]ia c\ii u-
rinare, hernia de disc lom-
bar, rinichi polichistici, fi-
moz\;
- anomalii ale aparatu-
lui uro-genital sau malfor-
ma]ii ale coloanei vertebra-
le lombare;
- na[teri repetate, gra-
viditate [i prolaps vezical
la femei, cu relaxarea [i
pierderea elasticit\]ii ]esu-
turilor;
- r\niri locale, inter-
ven]ii chirurgicale sau tra-
umatisme sub presiune ale
mu[chilor [i ale c\ilor
urinare;
- afec]iuni neurologice
cu tulbur\ri ale sistemului
nervos central, cu st\ri e-
mo]ionale profunde, stres,
angoase, iritabilitate, trau-
me psihice, crize de epilep-
sie, apoplexie cerebral\,
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
hiatrice, la care se adaug\
unele analize de laborator.
Se ia `n considera]ie canti-
tatea de urin\ eliminat\
zilnic, volumul rezidual
postmic]ional, fluxul uri-
nar, analiza sumarului de
urin\, urocultura, con]i-
nutul de uree [i de crea-
tinin\. O aparatur\ spe-
cial\ de laborator permite
studierea presiunii fluxu-
lui urinar prin uretrocis-
toscopie, ultrasonografie
pelvin\ [i rezonan]\ mag-
netic\ nuclear\.
Tratamentele
fitoterapeutice
Sunt propuse plantele
medicinale cu propriet\]i
de tonifiere a mu[chilor ve-
zicii, `nt\rirea reflexului
de mic]iune [i propriet\]i
astringente, antiinflama-
toare [i tonifiante pentru
rinichi.
- coada [oricelului - infu-
zie din herba (1-2 linguri]e
la 200 ml ap\ clocotit\); se
infuzeaz\ acoperit 10 mi-
nute [i se beau c=te 2 c\ni
pe zi, `ntre mese, prin `n-
ghi]ituri rare, ultima la ora
locul b\ii, `nainte de cul-
10 grame semin]e m\cina- bine [i se ia seara, `nainte care, se fac masaje `n zona
te, fierte `ntr-un litru de - tinctur\ din scoar]\ de de culcare;
stejar (20 g scoar]\ uscat\ lombo-sacral\ cu tinctur\
ap\ din care se bea c=te o - turti]e preparate din
jum\tate de can\, dimi- se macereaz\ 14 zile `n 100 decoct cu 30 g urzici, 70 g de traista ciobanului, coa-
nea]a [i la pr=nz; ml alcool 400; se iau c=te f\in\ de gr=u sau secar\, da calului [i arnic\ sau cu
- coada calului - decoct 30 de pic\turi de 3 ori pe zi; pu]in\ miere [i sare; se ulei de coada [oricelului,
din herba proasp\t\ (50- - tinctur\ din herba de coace `n cuptor [i se con- sun\toare, mu[e]el, arnic\
100 g) sau herba uscat\ (10- sun\toare sau traista cio- sum\ c=te o bucat\ `n [i chiparos p=n\ la `nt\ri-
20 g) la 1 litru ap\; se fierbe banului (o parte herba `n 5 fiecare sear\, timp de 3-4 rea refluxului de mic]iune
[i se beau 2 c\ni pe zi. p\r]i alcool 400, din care se s\pt\m=ni. regulat\. a
Schimbarea a[ternutului persoanele adulte sau v=rstnice, mai
ales la cele cu exces ponderal, incon-
umezit trebuie s\ fie tinen]a urinar\ poate afecta profund
f\cut\ chiar de c\tre copil personalitatea celor `n suferin]\,
oblig=ndu-i s\ se izoleze din via]a
Reu[ita tratamentului va depin- social\ [i chiar s\-[i p\r\seasc\
de, `n mare m\sur\, de cooperarea
locul de activitate. Din cauza ru[inii,
str=ns\ cu copilul, at=t `n familie multe femei `n v=rst\ nu `[i mai
c=t [i la [coal\. P\rin]ii [i rudele vor
p\r\sesc casa timp de mul]i ani.
discuta calm cu copilul care `[i ud\ S-a constatat c\ pierderile de uri-
a[ternutul sau cel care face pe el
rinteasc\, va fi l\udat dup\ primele n\ pot fi posibile [i dup\ o tuse,
ziua, asigur=ndu-l c\ nu este bolnav str\nut sau r=s zgomotos. Orice `n-
[i c\ aceast\ suferin]\ este trec\- semne de `mbun\t\]ire a situa]iei [i
chiar va fi premiat, simbolic, pentru t=rziere `n drumul spre toalet\ va
toare [i se va rezolva `n cur=nd. putea provoca o re]inere a urinei `n
Niciodat\ nu va fi certat, acuzat de nop]ile f\r\ accidente.
vezic\ [i, indirect, infectarea c\ilor
nesim]ire, ironizat sau pedepsit, Pentru a con[tientiza efectul ne- urinare. Pentru o golire total\ a ve-
atunci c=nd continu\ s\ se ude acci- pl\cut al mic]iunii `n pat, este bine
zicii este necesar\ o contractare a
dental. Dimpotriv\ va fi `nconjurat ca schimbarea a[ternutului umezit mu[chilor sfincterului sau repeta-
cu mult\ `n]elegere [i dragoste p\- s\ fie f\cut\ chiar de c\tre copil. La rea urin\rii dup\ c=teva secunde.
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Ziua a IV-a: Dupni]a-Samokov, M-rea Samokovski - Pazardzik-
lovdiv-Asenovgrad - M-rea Arapovski, M-rea Bachkovo, cazare [i
Rom=ne organizeaz\: mas\ la hotel ***
Ziua a V-a: Asenovgrad-Popovi]a-Cirpan-Stara Zagora-Kazanlâc-
Gabrovo - M-rea Socolski - M-rea Drianovski - Arbanasi, M-rea
Pelerini `n ]ara Sfântului „Sf. Nicolae“, M-rea „N\sc\toarea de Dumnezeu“- Veliko
Târnovo, Bis. „Sf. Dumitru“, cazare [i mas\ la hotel **
Dimitrie din Basarabi - Bulgaria Ziua a VI-a: Veliko Târnovo-Antonovo-Omurtag-T=rgovi[te-
Shoumen, M-rea Zlatarevski - Varna, Catedrala mitropolitan\, M-
7 zile/6 nop]i (31 mai-6 iunie/4-10 august) rea Alagea din stânc\ - Balcik, cazare [i mas\ la hotel ***
Ziua a VII-a: Castelul Reginei Maria [i Gr\dina Botanic\ -
Ziua I: Bucure[ti-Basarabi, M-rea „Sf. Dimitrie Basarabov - Vama Veche-Mangalia - M-rea Techirghiol - Catedrala arhiepisco-
Ivanov“, Biserici rupestre - Cerven, Cetatea Medieval\ cu cele 13 pal\ din Constan]a - Bucure[ti.
bisericu]e - Veliko Târnovo, Catedrala mitropolitan\, Cetatea Veche PRE}: 230 euro [i 250 RON
- Sevlievo - Troian - M-rea Troianski, cazare [i mas\ la hotel **** SERVICII INCLUSE: Transport cu autocar modern, cu aer
Ziua a II-a: Troian-Glogene, M-rea Glojenski - Sofia, Catedrala condi]ionat 3*; Cazare la hotel 2* - 4*; Cin\ [i mic dejun; Ghid
preot/teolog;
„Sf. Alexandru Nevski“, Bis. „Sf. Sofia“, bis. româneasc\, Bis. „Sf. NU SUNT INCLUSE: Intr\rile la obiective (30 leva, circa 15
Nicolae“, cazare [i mas\ la hotelul M-rii „Sf. Mina“ ** euro); Asigurarea medical\; Masa de prânz.
Ziua a III-a: M-rea Dragalevski, Bis. Boiana, M-rea Bladanski -
CONTACT: Pr. Cristinel Trandafir (0726689696)
Dupni]a – M-rea Rila, cazare [i mas\ la hotel **

CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
Cum se fabric\
un „scandal“
a R\spunsurile oferite prompt de c\tre
institu]iile noastre biserice[ti arat\ c\ vremea
t\cerilor „contemplative“ a apus demult a
de pr. Constantin STURZU
F\r\ `ndoial\, s\pt\m=na care a trecut a fost una extrem de
animat\ `n plan jurnalistic. Aproape `n fiecare zi a ap\rut cel
pu]in un articol `n care se mai raporta, vezi bine, c=te un scan-
dal `n Biseric\. Nici unul dintre articole nu a sc\pat `ns\ nea-
mendat. R\spunsurile oferite prompt de c\tre institu]iile noas-
tre biserice[ti arat\ c\ vremea t\cerilor „contemplative“ a apus
demult. Prea mult\ vreme a trebuit s\ suporte Biserica atacuri
[i mizerii de la te miri cine. Obi[nui]i s\ critice, s\ judece [i s\
acuze nestingheri]i, acei jurnali[ti care ast\zi transform\ presa
din mijloc de informare `n instrument de manipulare r\m=n, `n
99% din cazuri, f\r\ o replic\ la preciz\rile [i comunicatele de
pres\ care clarific\ diverse chestiuni.
Analiz=nd cu aten]ie articolele din s\pt\m=na care a trecut,
am constatat, f\r\ s\ m\ mire, c\ ele `ncalc\ normele ele-
mentare ale unei cuget\ri s\n\toase. Spre exemplu, Silviu
Alupei public\ miercuri, 27 februarie, `n „Ziua“, un material
care se vrea devastator: „Vot cu scandal la Mitropolia Moldovei“.
~ntr-un soi de pseudo-anchet\, acesta sus]ine c\ alegerile pentru
candida]ii la scaunul de Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei ar fi
fost fraudate. Pe ce se bazeaz\? Pe o scrisoare pe care „reprezen-
tan]ii a 500 de intelectuali moldoveni“, din nu mai pu]in de 6
jude]e, ar fi trimis-o la Patriarhie pe post de contesta]ie.
Bine`n]eles c\, a[a cum au [i recunoscut „reprezentan]ii“ cu
pricina, nu era vorba de o contesta]ie, ci de o list\ de sus]inere a
candidaturii PS Calinic Boto[\neanul, semnat\ de cei men]iona]i
cu ceva vreme `nainte de alegeri. S\ presupunem c\ jurnalistul
Alupei ar fi fost dus `n eroare [i c\, de[i n-a v\zut contesta]ia, a
crezut c\ ea exist\ doar pe baza unei m\rturii a cuiva (nu con-
teaz\ cine). Un jurnalist cu at=]ia ani de experien]\ `n inves-
tiga]ii, cum este d-l Alupei, nu se poate s\ nu se fi `ntrebat cum
a fost posibil\ performan]a de a aduna peste 500 de semn\turi
din 6 jude]e `n doar trei zile, de s=mb\t\ p=n\ mar]i? Mai ales c\
ele nu au fost culese de pe strad\, ci de la „90% din intectuali-
tatea jude]elor Ia[i, Suceava, Neam], Boto[ani, Bac\u [i Vaslui“.
Ca s\ nu mai vorbim aici de povestea cu cele 6 voturi anulate [i
redistribuite apoi la doi candida]i, care e chiar o... poveste.
Avem, a[adar, de a face cu un demers jurnalist urechist, care
nu se bazeaz\ pe fapte, a[a cum st\ bine unei investiga]ii se-
rioase. Dup\ ce sesiz\m astfel de f\c\turi, suntem `ndrept\]i]i
s\ punem sub semnul `ntreb\rii orice alt demers jurnalistic
semnat Silviu Alupei. Mai ales c\ n-am citit `nc\ nici un fel de
retractare a celor sus]inute. A cere iertare (public) pentru r\ul
f\cut Bisericii prin acel articol ar fi un gest demn de un cre[tin
ortodox. Astfel de „anchete“ nu ajut\, de fapt, pe nimeni, ci doar
dau ap\ la moar\ celor care abia a[teapt\ c=te un „scandal“ bi-
sericesc pentru a lovi `n credibilitatea celei mai apreciate in-
stitu]ii din Rom=nia.
Un alt publicist, Dan Ciachir, fiu declarat al Bisericii Ortodoxe,
a continuat [i s\pt\m=na trecut\ s\ dea satisfac]ie celor care ju-
bileaz\ la fiecare atac mediatic `ndreptat `mpotriva preo]ilor [i,
mai ales, `mpotriva ierarhilor. A lovi sistematic `n conducerea
Bisericii, pentru a discredita institu]ia pe ansamblul ei, nu e chiar
o metod\ original\. „Bate-voi p\storul [i se vor risipi oile“, `[i aver-
tizeaz\ M=ntuitorul ucenicii, anticip=nd ceea ce se va `nt=mpla `n
orele de dinaintea r\stignirii. Metoda „bate-voi p\storul“ a fost uti-
lizat\ nu doar de comuni[ti (mai ales de bol[evici), ci este preluat\
[i de ateii care activeaz\ azi `n pres\, ONG-uri etc.
„Dictatura patriarhal\“, „Pumnul lui Daniel“, „O t\cere mes-
chin\“ sunt articole publicate `ntr-un interval de doar c=teva zile
[i care arat\ o grab\ interesat\ `n a pune la zid conducerea Pa-
triarhiei. Fiecare dintre aceste materiale [i-a primit la timp
r\spunsul cuvenit din partea Patriarhiei, a[a `nc=t nu voi mai in-
sista asupra con]inutului lor. Ce vreau s\ remarc [i `n cazul aces-
tor materiale sunt evidentele tulbur\ri de ordin logic. Spre exem-
plu, articolul 26 din Statutul de organizare [i func]ionare al BOR,
cel care face referire la stavropighii, spune la litera s: „Conform
tradi]iei ortodoxe, (Patriarhul Rom=niei, n.n.) are dreptul de a
`nfiin]a stavropighii patriarhale [i de a le conduce prin delega]ii
s\i, `n limitele competen]elor stabilite prin Decizie Patriarhal\,
aduc=nd la cuno[tin]a Chiriarhului locului acestea“.
Reflect=nd (oare?) pe marginea acestei prevederi votate de
Sf=ntul Sinod, publicistul Dan Ciachir g\se[te ca fireasc\ urm\-
toarea concluzie: paragraful `i ofer\ posibilitatea Patriarhului
Rom=niei „de a controla m\n\stirile din Rom=nia, inclusiv ave-
rile acestora“ (!?). Delirul nu se opre[te aici, ci `n momentul `n
care, senin, Dan Ciachir sus]ine c\ ne „`ndrept\m spre o dicta-
tur\ patriarhal\“. De[i paragraful din statut `ncepe, nu `nt=m-
pl\tor, cu formula „conform tradi]iei ortodoxe“, Dan Ciachir se
`nc\p\]=neaz\ s\ trag\ ni[te concluzii ne-ortodoxe [i care par a
fi desenate dinainte. Ele pot fi orice, numai o consecin]\ logic\ a
prevederilor statutare nu.
E trist s\ vezi (cite[ti) doi jurnali[ti care se consider\ `n slujba
Bisericii [i care, `n loc s\ fie un exemplu de onestitate [i de profe-
sionalism, calc\ `n picioare [i logica elementar\ [i bunul sim]. Mai
ales de la entuziasmul justi]iar al lui Silviu Alupei ne-am fi a[tep-
tat la mai mult. ~ns\ a[a `n]eleg unii s\ rateze, de dragul unor
interese m\runte, [ansa de a sprijini misiunea Bisericii `ntr-un
veac dominat de umanismul ateu [i de anticlericalism. Ca preot,
nu pot dec=t s\ sper c\ cei doi vor g\si calea c\tre adev\rata
`mplinire a unui jurnalist cre[tin: cea a lucrului bun [i bine
f\cut, p\r\sind buldozerul demolatorilor pentru mistria celor
care zidesc temeinic. {i `nc\ ceva: s\ nu-I lu\m, totu[i, lui
Hristos prerogativele de Judec\tor. a
„Prea mult\ vreme a trebuit s\ suporte Biserica atacuri [i mizerii de la te miri
cine. Obi[nui]i s\ critice, s\ judece [i s\ acuze nestingheri]i, acei jurnali[ti care
ast\zi transform\ presa, din mijloc de informare, `n instrument de manipulare
r\m=n, `n 99% din cazuri, f\r\ o replic\ la preciz\rile [i comunicatele de pres\
care clarific\ diverse chestiuni.“ (Pr. Constantin Sturzu)
AM CITIT, NE-A PL|CUT
Religia, „o putere mondial\“
„...Ni s-a p\rut c\ agenda integr\rii
europene, dominat\ de exigen]e poli-
tico-administrative, s-a compl\cut [i se
complace `nc\ `n a aborda neglijent o
component\ esen]ial\ a «europenit\]ii»
[i a contemporaneit\]ii: aceea legat\
de valorile, practicile [i disputele reli-
gioase. E un caz tipic de obnubilare, ex-
plicabil prin prevalen]a ideologiilor
asupra realit\]ii. Ideologiile la mod\
spun c\ religia este un atavism, c\ ea e
incompatibil\ cu modernitatea, cu de-
mocra]ia, cu liberalismul. ~n cel mai
bun caz, i se concede spa]iul privat, pe
un fond de secularizare cresc=nd\. Re-
alitatea nu confirm\, totu[i, aceste slo-
ganuri, iar studio[ii riguro[i ai feno-
menului (José Casanova, Hans Joas,
Charles Taylor, Ingolf Dalferth, Fried-
rich Wilhelm Graf etc.) [tiu s\ scoat\
`n relief fapte semnificative, de natur\
s\ nuan]eze lucrurile.
Politica mondial\ e marcat\ drastic
de tematica religiozit\]ii. R\zboaiele
din Kosovo [i Irak, fatidica pr\bu[ire a
turnurilor gemene din New York, dez-
baterile intense privind Constitu]ia
European\, c\utarea constant\ a dia-
logului ecumenic (interconfesional [i
interreligios) - sunt tot at=tea probe ale
unei incontestabile prezen]e, asumate
de religie pe scena global\. C=nd noul
pap\, Benedict al XVI-lea, a participat,
la Köln, la o mare serbare a tineretu-
lui, sute de mii de in[i l-au aclamat cu
PRIMIM DE LA CITITORI
Cu sau f\r\ reverend\?
de pr. Ciprian JOI}A
~ntruc=t luarea de pozi]ie `n cazul
acestei probleme este adesea una in-
fluen]at\ mai degrab\ de obi[nuin]\ [i
de situa]ia prezent\ dec=t de reguli de
pricipiu, a[ `ncerca s\ contribui [i eu cu
c=teva g=nduri la clarificarea acestei
chestiuni.
~n primul r=nd, trebuie s\ `n]e-
legem `n ce fel reverenda este o „uni-
form\“ pentru preo]i. Spre deosebire
de militari, poli]i[ti sau medici, care
poart\ uniform\ profesional\ o anu-
mit\ parte a zilei, preotul are de la
`nceput un motiv `ntemeiat s\ poarte
permanent haina preo]easc\ - privit\
acum ca „uniform\“ -, deoarece el este
permanent „`n serviciu“, adic\ „la da-
torie“. Acesta este un aspect adesea
neglijat: preotul nu este doar un ofi-
ciant de slujbe, care s\ adopte ]inuta
potrivit\ doar la acestea, ci este un slu-
jitor al lui Dumnezeu [i un trimis al
Lui c\tre oameni, `n toate clipele vie]ii
sale. „Uniforma“ preo]easc\, at=t prin
Luni, 3 martie 2008
c\ldur\. Peste dou\ milioane de pele-
rini au `nso]it, cu rug\ciunile [i compa-
siunea lor, ultimele zile ale preceden-
tului Pap\, Ioan Paul al II-lea. 60% din
totalul cet\]enilor americani declar\
c\ religia joac\, `n via]a lor, «un rol
foarte important». Israelul, un stat mo-
dern [i democratic, este, f\r\ contra-
dic]ie, un stat religios. Germania de
Est, atee, n-a fost, prin aceasta, mai
«modern\» dec=t Germania de Vest,
catolic\ [i protestant\. China, `n
schimb, a reu[it s\ se modernizeze,
r\m=n=nd `n afara democra]iei [i a li-
beralismului, dar recuper=ndu-[i, dis-
cret, tradi]ia spiritual\. Pe de alt\ par-
te, nimeni nu poate contesta eficaci-
tatea misionarismului cre[tin ca factor
de modernizare `n ]\rile ne-europene
pe care le-a contaminat.
Cre[tin-democra]ia continu\ s\ fie
una din for]ele politice decisive ale con-
tinentului nostru, Vaticanul e o instan-
]\ unanim recunoscut\, Dalai-Lama e
o vedet\ interna]ional\. Pe scurt, reli-
gia nu `nceteaz\ s\ fie - cum titra, `n
septembrie 2006, un num\r special al
revistei Spiegel - «eine Weltmacht», o
putere mondial\. «Nu cunoa[tem -
spune Friedrich Wilhelm Graf `n
paginile acestei publica]ii - nici o socie-
tate omeneasc\ f\r\ religie. De aseme-
nea, nu cunoa[tem nici o `ncercare po-
litic\ reu[it\, de a evacua religia din
lume prin reeducare sau edificare a
aspect, c=t [i prin culoare, are o de-
osebit\ analogie cu „uniforma“ c\lug\-
reasc\, analogie ce se `ntinde [i asupra
sensului similar al purt\rii ei: haina
specific\ arat\ o stare haric\ specific\
permanent\ a purt\torului, un vot al
slujirii sale permanente `n fa]a lui
Dumnezeu.
Dac\ e s\ ne referim la „mod\“,
adic\ influen]area vestimenta]iei de
c\tre obiceiurile [i g=ndirea societ\]ii,
reverenda preo]easc\ reprezint\ „mo-
da“ de dincolo de timp, „moda“ vesti-
menta]iei atemporale din icoanele bi-
zantine, [i - `n primul r=nd - potrivirea
cu `ns\[i vestimenta]ia Celui Ce S-a
f\cut om [i Preot des\v=r[it, a C\rui
slujire o poart\ fiecare dintre preo]i.
Nu moda apusean\ a pelerinelor a in-
trodus haina preo]easc\, iar dac\ exis-
t\ vreo „mod-“ privitor la reverend\
cred c\ singura adaptare la spiritul
vremurilor a fost u[oara adaptare a as-
pectului reverendei, ce difer\ [i azi `n
diferitele arii ortodoxe. S\ nu uit\m
c\, `n primul r=nd [i `n cea mai impor-
tant\ semnifica]ie a sa, haina lung\
p=n\ la p\m=nt - purtat\ din vremuri
unui „om nou“.» A[adar, ne place sau
nu, confrunt\rile veacului cu semnele
lume[ti, sau translume[ti, ale sacrului
apar ca inevitabile. A le ocoli e a nu a-
vea sim]ul realit\]ii, a lua drept prag-
matism ceea ce nu e dec=t frazeologie
la mod\.“ (Andrei Ple[u, Introducere la
„Sensuri metafizice ale crucii“, volu-
mul I, Bucure[ti, Humanitas, 2007,
pag. 5-6). a
str\vechi de toate popoarele orientale -
era [i este simbol al unei cuviin]e cor-
porale deosebite, a[a cum arat\ [i er-
miniile iconografice. Pentru acest mo-
tiv, Legea lui Moise, care prevedea [i
ca preo]ii levitici s\ poarte pantaloni
`n timpul slujirii lor, nu elimin\ `n nici
un fel prin aceast\ hain\ lung\ de pe
deasupra, cele dou\ obiecte vestimen-
tare nefiind a[adar alternative sau
succesive istoric, ci complementare.
Tocmai de aceea, de[i moda a modificat
continuu vestimenta]ia obi[nuit\, hai-
na preo]easc\ a r\mas - ca [i icoan\ -
`n afara modei, imagine a leg\turii cu
ve[nicia, a unei prezen]e ce anun]\ o
„alt\ lume“.
A[adar, reverenda preotului nu este
doar un semnal pentru societate, care
s\ poat\ fi modificat `n func]ie de men-
talitatea public\, c\ci un „aggiorna-
mento“ permanent ar devia `ntr-o men-
talitate neoprotestant\ [i ar duce la
pierderea sentimentului atemporalit\-
]ii - precum s-a `nt=mplat `n adaptarea
stilului „icoanelor“ occidentale la curen-
tele picturii laice. Reverenda nu este
doar/deloc un mijloc de a avea prestan-
]\ [i a dob=ndi respect, [i ar fi chiar per-
iculos s\ g=ndim a o purta `n func]ie de
„ce zice lumea“. Nu preotul se ia dup\
„ce zice lumea“, ci lumea se cuvine s\
urmeze ce zice - [i face - preotul. ~nsu[i
spiritul preo]iei [i al preotului se mani-
fest\ [i prin `nf\]i[area lui, c\ci haina
nu `l „face“, dar `l arat\ pe om. ~n caz
contrar, am putea ajunge, `n cur=nd, s\
modific\m [i ve[mintele liturgice, i-
magine a slavei [i slujirii lui Dumne-
zeu, c\ci lumea le poate considera ciu-
date, inutile sau - poate - opulente prin
str\lucirea lor.
Chiar [i din punct de vedere litur-
gic, lipsa reverendei pune o ciudat\
problem\ preotului: el consider\ obli-
gatoriu - totu[i! - s\ o `mbrace `nainte
de ve[mintele liturgice, ceea ce confer\
reverendei, `n mod contrar a[tept\rilor
[i vreunei reguli biserice[ti, un carac-
ter de ve[m=nt liturgic auxiliar (!), mai
important dec=t cel de simpla hain\
preo]easc\. Nu [tiu cine s-ar `ncumeta
s\ sus]in\ c\ preotul poate `mbr\ca
ve[mintele peste c\ma[\ [i pantaloni,
[i astfel neglijarea reverendei devine -
absurd! - o semi-sacralizare a ei.
~n concluzie, cred c\ reverenda este
o imagine a statorniciei [i o m\rturisi-
re. ~n ciuda propagandei atee [i a „lip-
sei de civiliza]ie“ invocate pentru unii
rom=ni, vederea unui preot cu barb\ [i
`mbr\cat `n haina sa preo]easc\ amin-
te[te oamenilor de chemarea lui Dum-
nezeu la credin]\ [i poc\in]\, de m=na
Sa `ntins\ c\tre oameni, c\tre suferin-
]a [i „golul imens“ din sufletele lor, [i
m\rturise[te `naintea tuturor c\ „Iisus
Hristos, ieri [i azi [i `n veci, este
Acela[i“. a

Educa]ie
[i cultur\
Subiectele de la bacaluareat sunt pe internet
Ministerul Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului
(MECT) a publicat pe site-ul
www.subiecte2008.edu.ro
subiectele pentru probele
scrise ale examenului de ba-
calaureat din acest an. Nu-
m\rul disciplinelor la care se
poate fi sus]inut bacalaurea-
tul este de 145.
Pentru fiecare disciplin\
au fost elaborate câte 300 de
subiecte/ grupuri de itemi, `m-
p\r]ite `n câte 100 pentru fie-
Copiii vor
s\ salveze
tradi]iile
populare
rom=ne[ti
Un nou proiect na]ional
educa]ional, destinat p\s-
tr\rii tradi]iilor populare
române[ti a fost lansat,
oficial, vineri, `n gr\dini]e-
le din Capital\ [i `n alte 16
jude]e din ]ar\.
Potrivit ini]iatorului
proiectului „Tradi]ii popu-
lare române[ti“, inspecto-
rul de specialitate George-
ta Iordache, din cadrul In-
spectoratului {colar al Sec-
torului 1, acest demers `[i
propune s\-i familiarizeze
pe cei mici cu tradi]iile po-
pulare române[ti autentice
[i s\ identifice copiii cu re-
ale calit\]i `n domeniul
dansului, muzicii [i artei
populare române[ti.
„~n cadrul proiectului,
care se va desf\[ura pân\
la finalul anului [colar
2007-2008, copiii - sub su-
pravegherea educatorilor -
vor `nv\]a s\ cânte, s\ g\-
teasc\ [i s\ danseze româ-
ne[te. De asemenea, va fi
organizat [i un atelier de
desen [i pictur\ naiv\, `n
cadrul c\ruia pre[colarii
vor realiza lucr\ri de art\
plastic\ pe teme specifice
tradi]iilor populare româ-
ne[ti“, a spus Georgeta
Iordache.
Copiii din gr\dini]ele
din Sectorul 1 au desenat,
au pictat [i au confec]ionat
m\r]i[oare `n aceast\ iar-
n\. Crea]iile lor sunt expu-
se la Gr\dini]a Nr. 2, iar
cele mai frumoase exponate
vor fi premiate de Prim\ria
Sectorului 1. Expozi]ia face
parte din Proiectul Na]io-
nal „Tradi]ii populare ro-
mâne[ti“, organizat de Pri-
m\ria Sectorului 1 [i In-
spectoratul {colar al Mu-
nicipiului Bucure[ti. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CERCETAREA {TIIN-
}IFIC| DIN PERSPECTIV|
FEMININ|: Autoritatea Na-
]ional\ pentru Cercetare {ti-
in]ific\ (ANCS) organizeaz\
azi, la ora 17:00, la sediul Co-
misiei Na]ionale a României
pentru UNESCO, un eveni-
ment dedicat s\rb\toririi Zi-
lei Interna]ionale a Femeii.
Vor participa personalit\]i
recunoscute `n domeniu, `n-
tre care reprezentante ale
Grupului Helsinki privind
Femeile [i {tiin]a, precum [i
ale Platformei Europene a
Femeilor Cercet\tor pe lâng\
Comisia European\. Mani-
festarea este organizat\ cu
sprijinul Clubului România
UNESCO [i al Comisiei Na-
]ionale a României pentru
UNESCO [i vizeaz\ schimbul
Luni, 3 martie 2008
care dintre cele trei categorii:
subiectul I, subiectul II [i
subiectul III, rezultând
43.500 de subiecte (grupe de
itemi). Pentru a ob]ine vari-
anta final\ a unei probe scrise
la examenul de bacalaureat
se vor stabili, prin extragerea
din urne, trei numere, de la 1
la 100. Acestea corespund nu-
m\rului de ordine pentru fie-
care categorie de subiecte
(grupe de itemi) care se g\-
sesc postate pe site [i care,
Acces egal pentru cet\]enii UE
`n `nv\]\m=ntul superior
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului a stabilit criteriile generale de
organizare [i desf\[urare a admiterii `n
ciclul de studii universitare de licen]\,
masterat [i doctorat pentru anul universitar
2008-2009. Admiterea `n `nv\]\mântul
superior de stat [i particular pentru fiecare
ciclu de studii se organizeaz\ pe baza
propriilor metodologii de admitere, stabilite
de fiecare universitate, respect=nd
prevederile legisla]iei `n vigoare.
Admiterea pentru toate
formele de `nv\]\mânt ale
ciclului universitar de li-
cen]\ se poate organiza
prin concurs `ntr-una sau
dou\ sesiuni, `nainte de
`nceperea anului universi-
tar. Perioadele celor dou\
sesiuni, formele [i probele
de concurs se stabilesc
prin metodologie proprie
[i se fac publice cu cel pu-
]in 6 luni `nainte de `n-
ceperea anului universi-
tar, prin afi[are la sediul
institu]iilor [i prin publi-
care pe site-ul propriu.
~n cazul `n care ad-
miterea la studii univer-
sitare de licen]\ se orga-
nizeaz\ prin examene la
anumite discipline, aces-
tea pot fi sus]inute `n
limba român\ sau `n lim-
bile minorit\]ilor na]iona-
le `n care acestea au fost
studiate `n liceu. Pentru
studiile universitare orga-
nizate `ntr-o limb\ de lar-
g\ circula]ie interna]iona-
l\, admiterea va con]ine o-
bligatoriu o prob\ de com-
peten]\ lingvistic\.
de opinii, vizibilitatea profe-
siei de cercet\tor [i manager
al cercet\rii din perspectiv\
feminin\. Cu acest prilej, va
fi repezentat\ ini]iativa euro-
pean\ „Umbra mea“. Obiec-
tivele acesteia sunt `ncuraja-
rea femeilor `n alegerea unei
cariere `n domeniul IT [i con-
cretizarea ei la nivel na]ional,
anun]area de noi apeluri de
finan]are europene pentru
stimularea angaj\rii femeilor
`n cercetare [i management
[tiin]ific.
a MOBILIT|}I ACADE-
MICE SUS}INUTE DE RO-
M+NIA: Ministrul Educa-
]iei, Cristian Adomni]ei, a
participat pe 29 februarie, la
Sofia, la Reuniunea Comite-
tuui Mini[trilor din ]\rile
participante la programul
STUDEN}II POT LUCRA ~N 100 DE }|RI: Studen]ii români au oportunitatea s\ lucreze, pe o
perioad\ limitat\, `n peste 100 de ]\ri. Brazilia, India, Turcia, Cehia, Fran]a, Japonia sunt
doar câteva dintre locurile unde studen]ii români pot merge prin programul „Global
Internships Program“, pe o perioad\ cuprins\ `ntre 2 luni [i un an [i jum\tate. Programul
este sus]inut de AIESEC, cea mai mare organiza]ie interna]ional\ de tineri, prezent\ `n 100
de ]\ri [i teritorii, cu peste 23.000 de membri [i 60 de ani de existen]\.
`mpreun\, vor alc\tui varian-
ta final\ de subiecte. Fiec\rui
subiect/ grup\ de itemi `i sunt
atribuite 30 de puncte, iar
punctajul total al variantei de
subiecte este de 100 de punc-
te: la cele 90 de puncte, cât `n-
sumeaz\ cele trei subiecte
(grupe de itemi) se adaug\ 10
puncte din oficiu.
Aceste subiecte (grupe de
itemi) sunt `n dezbatere pu-
blic\, `n perioada 1-31 mar-
tie 2008. La realizarea celor
Pot candida la ad-
miterea `n ciclul de studii
universitare de licen]\,
absolven]ii de liceu cu
diplom\ de bacalaureat
sau diplom\ echivalent\
cu aceasta.
~n ciclul de studii uni-
versitare de masterat pot
fi admi[i absolven]ii cu
diplom\ de licen]\ ai ci-
CEEPUS (Central European
Exchange Program for Uni-
versity Studies). Cu acest
prilej, ministrul român a
preluat de la omologul s\u
bulgar, Daniel Veltcev, fun-
c]ia de chairman al Comite-
tului pentru anul universitar
2008-2009. Ministrul Cristi-
an Adomni]ei a afirmat dis-
ponibilitatea Ministerului E-
duca]iei de a acorda 625 de
luni de burs\ pentru studen-
]ii [i profesorii care vor veni
`n România `n cadrul schim-
burilor din programul CEE-
PUS. De asemenea, minis-
trul Educa]iei a prezentat ul-
timele evolu]ii `n procesul de
constituire a Task Force -
„Dezvoltarea resurselor u-
mane“, constituit `n cadrul
Consiliului de Dezvoltare
Regional\ `n Sud-Estul Eu-
43.500 de subiecte (grupe de
itemi) au contribuit 1.209 ex-
per]i, profesori de la catedr\
sau speciali[ti ai Centrului
Na]ional pentru Curriculum
[i Evaluare `n ~nv\]\mântul
Preuniversitar.
Num\rul elevilor `nscri[i
`n clasa a XII-a `n `nv\]\-
mântul preuniversitar de
stat este de 239.727. La a-
ceast\ cifr\ se vor ad\uga
candida]i proveni]i din `nv\-
]\mântul particular, precum
clului de studii universi-
tare de licen]\ [i absolven-
]ii cu diplom\ de licen]\
sau echivalent\ a studii-
lor universitare de lung\
durat\. Cet\]enii statelor
membre ale Uniunii Euro-
pene, ai statelor apar]i-
nând Spa]iului Economic
European [i ai Confedera-
]iei Elve]iene se pot pre-
zenta la admiterea `n toa-
te ciclurile de studii uni-
versitare, `n acelea[i con-
di]ii prev\zute de lege
pentru cet\]enii români,
inclusiv `n ceea ce prive[te
taxele de [colarizare.
Un candidat declarat
admis poate beneficia de
finan]are de la buget o
singur\ dat\, pentru fie-
care din cele 3 cicluri de
studii universitare.
Universit\]ile pot per-
cepe de la candida]i, `n
conformitate cu prevede-
rile legale `n vigoare, taxe
de `nscriere pentru orga-
ropei, unde MECT de]ine
pre[edin]ia. CEEPUS este
un program regional de mo-
bilit\]i academice care se
deruleaz\ `n Europa Centra-
l\ [i de Est din 1993. Româ-
nia s-a al\turat acestui Pro-
gram `n anul 1998.
a CURS DESPRE COR-
PUL UMAN ~N ISTORIE,
PENTRU STUDEN}II IE-
{ENI: Studen]ii Universit\-
]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i vor
afla mai multe despre corpul
uman [i ipostazele sale cu o-
cazia unui curs gratuit la Fa-
cultatea de Istorie. Cursul,
intitulat „Corpul uman [i
ipostazele sale `n Europa [i
`n societatea româneasc\ din
Evul Mediu p=n\ `n perioada
contemporan\“, este organi-
zat de Facultatea de Istorie [i
[i cei proveni]i din seriile an-
terioare, care doresc s\ pro-
moveze examenul de baca-
laureat. Pentru sesiunea iu-
nie-iulie 2008, num\rul esti-
mat al centrelor de examen
va fi de aproximativ 900, iar
num\rul centrelor de evalu-
are, de 240. Prima sesiune a
examenului de bacalaureat
din anul 2008 este progra-
mat\ `ntre 23 iunie [i 9 iulie,
iar a doua, `ntre 18 august [i
1 septembrie. a
nizarea [i desf\[urarea
admiterii, `n cuantumuri-
le aprobate de senatele u-
niversitare, `ns\ pot de-
cide [i scutirea de plat\
sau reduceri. Copiii per-
sonalului didactic sunt
scuti]i de plata taxelor de
`nscriere la concursurile
de admitere `n `nv\]\-
mântul superior, o singu-
r\ dat\ `n cadrul unei in-
stitu]ii de `nv\]\mânt su-
perior.
Media minim\ de admi-
tere la studii universitare
de licen]\ trebuie s\ fie mi-
nim 5 (cinci) sau minim un
num\r de puncte echiva-
lent cu aceast\ not\. Me-
diile generale/punctajele
generale ob]inute de can-
dida]i la admitere sunt va-
labile pentru stabilirea or-
dinii de clasificare numai
la institu]ia la care ace[tia
au candidat, `n conformi-
tate cu procedurile proprii
de admitere. a
Colegiul Noua Europ\ din
Bucure[ti [i se adreseaz\
studen]ilor Universit\]ii „Cu-
za“ interesa]i de antropologie
istoric\, `n special cei care se
studiaz\ la Istorie, Filosofie,
{tiin]e Politice sau Litere.
Prelegerile vor fi sus]inute
de prof. univ. dr. Alexandru-
Florin Platon, decanul Facul-
t\]ii de Istorie, `mpreun\ cu
istoricii dr. Constan]a Vinti-
l\-Ghi]ulescu [i dr. Liviu Pi-
lat. La sf=r[itul semestrului,
studen]ii vor primi o diplom\
de participare, iar cursul se
va `ncheia cu un colocviu [ti-
in]ific la care vor participa [i
invita]i din str\in\tate. ~n-
scrierile au loc `n perioada 1-
16 martie la secretariatul Fa-
cult\]ii de Istorie, iar prima
`nt=lnire va avea loc s=mb\-
t\, 22 martie. a
11
PE SCURT
110 ani de `nregistr\ri
magnetice
Dialogul despre [tiin]\ continu\
la Universitatea „Al. I. Cuza“
(UAIC) din Ia[i cu a doua edi]ie
a Serilor {tiin]ifice, centrat\ pe
evolu]ia `nregistr\rilor. Joi,
6 martie, la ora 17:00, `n amfi-
teatrul IV 13 al Facult\]ii
de Fizic\ va avea loc a doua
prelegere din seria Serile
{tiin]ifice Sophys, cu titlul
„~nregistrarea magnetic\. 110
ani de evolu]ie“, prezentat\ de
Alexandru Stancu, de la Faculta-
tea de Fizic\. Conferin]a se adre-
seaz\ at=t speciali[tilor, c=t [i
pasiona]ilor de fizic\. ~nt=lnirile
reprezint\ o tradi]ie a UAIC [i
se desf\[oar\ sub forma unui
science café, un dialog deschis
`ntre oameni de [tiin]\ [i marele
public. Precedenta conferin]\ a
fost sus]inut\ de prorectorul
pentru Cercetare-Inovare,
Gheorghe Popa, [i a avut ca te-
m\ „Rolul [i locul fizicii `n [tiin-
]a [i educa]ia actual\“. Manifes-
t\rile sunt organizate de Facul-
tatea de Fizic\ [i Asocia]ia „So-
cietatea absolven]ilor Facult\]ii
de Fizic\ din Ia[i“, cu sprijinul
Filialei Ia[i al Societ\]ii Române
de Fizic\ [i al Sec]iei IEEE (Insti-
tute of Electrical and Electronics
Engineers) Magnetism Romania.
Copiii, observatorii
p\s\rilor migratoare
Societatea Ornitologic\ Român\
(SOR) a lansat, la sfâr[itul s\p-
t\mânii, `n România, proiectul
„Spring Alive“, adresat copiilor.
SOR `i invit\ `n primul rând pe
copii, dar [i pe p\rin]ii lor, s\
`ntâmpine prim\vara partici-
pând la un proiect de observare
a p\s\rilor, modalitatea de `nre-
gistrare a observa]iilor având la
baz\ site-ul web
www.springalive.net. Principala
activitate „Spring Alive“ este `n-
registrarea observa]iilor perso-
nale a patru specii de p\s\ri:
rândunic\, drepnea neagr\, bar-
z\ [i cuc pe site-ul interactiv al
proiectului. Site-ul ofer\ infor-
ma]ii despre specii, migra]ie [i
schimb\rile climatice, formulare
de observa]ii, precum [i jocuri [i
sarcini de `nv\]are pentru copii.
SOR lanseaz\ [i dou\ concur-
suri, unul de desene, picturi [i
colaje, precum [i unul de eseuri,
având ca tem\ cele patru specii
vizate de proiect [i migra]ia lor.
Competi]ie de burse
francofone
Studen]ii, profesorii sau cercet\-
torii Universit\]ii „Al. I. Cuza“
(UAIC) din Ia[i pot studia p=n\
la trei ani `n str\in\tate prin
bursele de mobilitate francofone.
Agen]ia Universitar\ a Franco-
foniei (AUF), `n care UAIC este
membru titular, a lansat o nou\
competi]ie pentru burse, pentru
2008/2009. Bursele administrate
de AUF sunt stagii de studii sau
de formare ce pot dura `ntre o
lun\ [i trei ani `ntr-o institu]ie
membr\ AUF din str\in\tate.
Programul include o burs\ a c\-
rei valoare variaz\ `n func]ie de
]ara de destina]ie [i acoper\
cheltuielile de transport [i de
asigurare. AUF pune la dispozi-
]ia persoanelor interesate mai
multe tipuri de burse: pentru
formare ini]ial\ (master) de do-
u\ semestre, doctorale - pentru o
period\ `ntre unul [i trei ani-,
dar [i burse de perfec]ionare
pentru cadre didactice [i/sau cer-
cet\tori, `ntre una [i trei luni.
Pentru aceste trei categorii, data
limit\ a depunerii candidaturii
este de 25 aprilie. Rezultatele se-
lec]iei vor fi f\cute publice `n lu-
na iulie, urm=nd ca stagiile s\ de-
buteze `n toamna acestui an. a
12
Sport
PE SCURT
Surpriz\ sub T=mpa
Timp de trei zile, prima lig\
masculin\, [i respectiv femi-
nin\ de baschet, a programat
partidele rundei cu nr. 20 (la
b\ie]i) [i 18 (la fete). ~n com-
peti]ia masculin\, marea sur-
priz\ s-a consumat s=mb\t\
sub T=mpa, acolo unde CSU
Bra[ov a `nvins pe mult mai ga-
lonata Gaz Metan Media[, cu
scorul de 80-79, punctul victo-
riei fiind reu[it de Dawson, care
a `nscris una din cele dou\
arunc\ri libere de care a benefi-
ciat, c=nd mai erau 3 secunde
de joc efectiv. Celelalte rezul-
tate de s=mb\t\ au fost:
Dinamo - BC T=rgu Mure[ 88-
82, BC T=rgovi[te - „U“ Cluj 68-
94, CSM Oradea - Asesoft
Ploie[ti 77-103 [i CS Otopeni -
Elba Timi[oara 91-92. ~n `ntre-
cerea feminin\, am consemnat
urm\toarele scoruri: Rapid -
Municipal Târgovi[te 80-55,
CSM Oradea - „U“ Cluj 65-98,
Olimpia Bucure[ti - Sportul
Stud. 55-76 [i CS{ Sf.
Gheorghe - Na]ional Poli Ia[i
89-59. (D.T.)
Costic\ Ciurdea,
eroul lansatorilor
de la „Gara Mare“
Campionatul Na]ional masculin
de popice a programat s=mb\t\
marele derby din etapa a 12-a
dintre campioana en-titre CFR
Olimpia ACB Ia[i [i fosta mul-
tipl\ campioan\ na]ional\ CFR
Cluj & Industria S=rmei C=m-
pia Turzii, ambele grup\ri evo-
lu=nd recent [i `n Liga Campio-
nilor. ~ntr-un meci arbitrat de
bucure[teanul Constantin
Negu]oiu [i deosebit de ten-
sionat, ie[enii s-au impus `n
fa]a colegilor ceferi[ti de la Cluj
cu scorul de 3.297 p.d. - 3.262
p.d. (6-2 la victorii directe),
dup\ ce `n primele patru dis-
pute individuale oaspe]ii aveau
un avantaj de 24 de popice do-
bor=te, la un scor de 2-2 la vic-
torii directe. ~n ultimul schimb,
`ns\, ie[eanul Costic\ Ciurdea
a fost eroul partidei [i l-a `nvins
pe recordmenul mondial Petru]
Mih\lcoiu, la o diferen]\ de 54
popice dobor=te, dar [i cu 4-0 la
man[e c=[tigate, invers=nd
efectiv soarta partidei. Dup\ 4-
2 la `nt=lniri directe, plus 2-0 la
popice dobor=te, gazdele se im-
pun `n fa]a ardelenilor cu 6-2 la
victorii directe [i egaleaz\ `n
clasamentul la zi forma]ia clu-
jean\. (D.T.)
Polonia [i Ucraina au
fost „trezite“ de UEFA
Michel Platini, pre[edintele
UEFA, a declarat, ieri, c\ ins-
tan]a conduc\toare a fotbalului
european a trebuit „s\ tre-
zeasc\“ Polonia [i Ucraina pen-
tru „a se mi[ca pu]in“ `n pers-
pectiva Euro-2012 care va fi co-
organizat de cele dou\ ]\ri.
„Euro chiar va avea loc `n 2012,
`ns\ le-am spus s\ se mi[te pu-
]in“, a declarat Platini. Pe 30
ianuarie, pre[edintele UEFA a
prezentat un raport critic de-
spre stadiul preg\tirilor pentru
Euro-2012, estim=nd c\ lunile
care urmeaz\ vor fi „cruciale
pentru evitarea oric\rei `nt=r-
zieri ce poate afecta proiectele
de infrastructur\“. Pe 6 febru-
arie, prim-ministrul polonez
Donald Tusk anun]a un ajutor
bugetar de 100 de milioane de
euro, pentru construirea celor 3
stadioane care vor g\zdui meci-
uri la Euro-2012, iar ministrul
Sporturilor, Miroslaw Drzewiec-
ki promitea c\, p=n\ la sf=r[i-
tul lunii, Polonia va transmite
la UEFA lista siturilor hoteliere
[i sportive capabile s\ primeas-
c\ echipele na]ionale calificate
la acest campionat. a
Start `n Liga a II-a la fotbal
S=mb\t\ au fost progra-
mate meciuri `n etapa a 18-a
a Ligii a II-a de fotbal, prima
a returului. Surpriza zilei a
fost produs\ de FCM T=rgo-
vi[te, `n Seria a II-a, care a
c=[tigat cu scorul de 3-2, la
Petro[ani, `n fa]a Jiului.
Rezultate:
Seria I: FCM Bac\u - Del-
ta Tulcea 2-0, Prefab Modelu
Revan[a lui Dinamo
La scurt timp dup\ ce a fost
eliminat\ `n Cup\ de Dacia
Mioveni, Dinamo s-a revan[at `n
campionat `n fa]a grup\rii
O lege nescris\ `n fot-
bal spune c\ [ansele s\
ba]i o echip\ de dou\ ori
`ntr-un interval de c=teva
zile sunt foarte mici. C=nd
mai e[ti inferioar\ [i din
punct de vedere al lotului,
dar [i al locului `n clasa-
ment, pare imposibil.
Astfel au stat lucrurile
[i `n „dubla“ dintre Dacia
Mioveni [i Dinamo. Mier-
curi, `n sferturile de final\
ale Cupei Rom=niei, Dacia
Mioveni s-a impus cu sco-
rul de 1-0 `n fa]a lui Dina-
mo, la Urziceni, pe teren
neutru, iar s=mb\t\ laurii
victoriei au revenit forma-
]iei din {tefan cel Mare.
Zicu, intrat la pauz\, a
deschis scorul la scurt
timp (56), tot el pas=nd
decisiv pentru golul al
doilea al dinamovi[tilor,
`nscris de Bratu (83).
Clasament
1. CFR Cluj 20 15 4
2. Rapid 20 12 5
3. Urziceni 20 11 6
4. Dinamo 21 11 5
5. Timi[oara 20 11 5
6. Steaua 20 11 5
7. FC Vaslui 21 9
8. Bistri]a 21 8
9. O]elul 20 8
10. Poli Ia[i 21 6
11. Buz\u 21 6
13. Craiova 21 7
12. Farul 21 5
14. Ceahl\ul 21 6
15. Mioveni 21 5
16. UTA 21 4
17. „U“ Cluj 21 2
18. Pandurii 21 3
Lucian Bute r\m=ne campion
mondial la profesionism
Pugilistul rom=n Lucian Bute
(foto) [i-a ap\rat cu succes titlul
de campion mondial la categoria
super-mijlocie, versiunea IBF,
cucerit anul trecut, `nving=ndu-l
prin KO tehnic `n repriza a 10-a
pe americanul William Joppy, vi-
neri seara, la Montreal (Canada).
Boxerul rom=n a f\cut „o nou\
Luni, 3 martie 2008
ANCHET| UEFA: UEFA a anun]at deschiderea unei anchete disciplinare
`mpotriva cluburilor Atletico Madrid [i Bolton, `n urma incidentelor
survenite `ntre suporterii celor dou\ cluburi la meciul din 16-imile de
final\ ale Cupei UEFA, disputat pe 21 februarie, `n Spania. Rapoartele
oficiale ale `nt=lnirii au fost supuse Instan]ei de control [i disciplin\ a
UEFA, care va da un verdict `n acest dosar, pe 20 martie.
~n clasament, conduce FC racal 0-0, Unirea Alba Iulia - cauza datoriilor c\tre pro-
Bra[ov, cu 46 puncte (17 jo-
curi), urmat\ de CS Otopeni,
Arie[ul Turda 2-1, Corvinul
Hunedoara - CSM R=mnicu
priii juc\tori, alte cluburi
- CSM Foc[ani 1-0, FCM sau arbitri. FCM Re[i]a
C=mpina - Concordia Chiajna 35 p (17 j), Concordia Chiaj-
na, 35 p, CS Boto[ani, 32 p,
V=lcea 0-1, Gaz Metan Me-
dia[ - Drobeta Turnu-Se-
pierde astfel la „masa
0-1, FC Boto[ani - Dun\rea verde“, cu 0-3.
Gala]i 3-0, FC S\cele - Forex Dinamo II, 30 p (17 j), Delta verin 1-0. Meciul FC Bihor Pe primul loc se afl\ FC
Bra[ov 0-1, Sportul Studen- Tulcea, 29 p, etc. Oradea - Mure[ul Deva s-a
Seria a II-a a: FC Arge[ disputat ieri. Arge[, 45 p, urmat\ de Gaz
]esc - Dinamo II 1-1. Metan Media[, 40 p, CSM
Meciurile Progresul Bucu- Pite[ti - Liberty Salonta 1-0, Meciul Industria S=rmei
re[ti - Dun\rea Giurgiu, FC Minerul Lupeni - CFR Ti- C=mpia Turzii - FCM Re[i]a R=mnicu V=lcea, 37 p, Mu-
Bra[ov - Inter Gaz Bucure[ti mi[oara 1-0, Jiul Petro[ani - (3-0 `n tur) nu se va disputa, re[ul Deva, 30 p (17 j), Liber-
[i Petrolul Ploie[ti - CS Oto- FCM T=rgovi[te 2-3, Poli II deoarece FCM Re[i]a nu a ty Oradea, 30 p, Jiul Petro-
peni s-au disputat ieri. {tiin]a Timi[oara - FC Ca- fost programat\ de FRF, din [ani, 28 p, etc. (N.P.)
arge[ene, pe care a `nvins-o, `n
deplasare, cu scorul de 2-1. Sorin
C=r]u a anun]at c\ demisioneaz\
din func]ia de antrenor al Daciei.
Golul de onoare al arge[e- lucra cu juc\tori care se
nilor a fost marcat de tem de faima lui Dinamo.
Ionu] Savu, un ex-dinamo- ~n cadrul aceleia[i run-
vist (90^1). de, UTA a scos un egal
Dacia a suferit a patra pre]ios pe terenul „lanter-
`nfr=ngere consecutiv\ `n nei“ „U“ Cluj, scor 2-2.
campionat. Pe teren pro- Clujenii, care au r\mas cu
priu, arge[enii nu au mai o singur\ victorie pe teren
c=[tigat din 4 noiembrie propriu `n acest sezon, au
(1-0 cu Poli Ia[i). Dinamo a condus de fiecare dat\,
reu[it a [asea victorie `n prin golurile marcate de
deplasare, dar nu mai c=[- Silv\[an (11, 50), dar ar\-
tigase din 24 octombrie (1-0 denii au revenit gra]ie
cu Farul, la Constan]a). reu[itelor lui B\l]oi (35) [i
Gruparea preg\tit\ de portughezului Amoreirin-
Cornel }\lnar a luat cele ha (62). Este demn de re-
trei puncte `n meciul de la marcat c\ U Cluj a c=[ti-
Mioveni [i se men]ine `n gat pe teren propriu at=-
cursa pentru ocuparea u- tea puncte c=te a adus
nui loc de cup\ euro- UTA din deplasare - 8.
pean\, dup\ dou\ succese ~n primele meciuri ale
la limit\ `n 2008. La fi- rundei, gazdele nu au reu-
nalul partidei, antrenorul [it s\ `nscrie vreun gol.
Daciei Mioveni, Sorin C=r- Farul a `nvins la Ceahl\ul Golul marcat de Florin Bratu `n finalul
]u [i-a anun]at demisia, cu 1-0, iar Vasluiul a remi- partidei a fost decisiv pentru primul succes al
afirm=nd c\ nu mai poate zat alb la Bistri]a. (N.P.) lui Dinamo `n deplasare `n ultimele patru luni
Rezultatele Partidele O]elul - Rapid S=mb\t\, 8 martie
1 36-13 49p (^16)
[i Steaua - CFR Cluj s-au UTA - O]elul (ora 15.30,
3 33-16 41p (^11) etapei a XXI-a: disputat ieri, dup\ `nchide- Telesport; 1-2)
3 25-14 39p (^6) rea edi]iei sport.
Ceahl\ul Piatra Neam] - Unirea Urziceni - Univ.
5 34-20 38p (^8) Meciul Poli Timi[oara -
Farul Constan]a 0-1 1 ({chio- Craiova (ora 18.30, Na]io-
4 40-28 38p (^11) Unirea Urziceni va avea loc
pu ‘7 penalty) nal TV; 1-0)
4 21-12 38p (^8) `n aceast\ sear\, de la ora
Gloria Bistri]a - FC Pandurii - Steaua (ora
8 4 32-20 35p (^5)
Vaslui 0-00 20.30, `n direct la Kanal D.
5 8 24-28 29p (-1) 20.45, Antena 1; 0-0)
Universitatea Cluj - Duminic\, 9 martie
2 10 29-38 26p (-1) UTA 2-2 2 (Silv\[an ‘11, ‘50 - Programul etapei Poli Ia[i - Ceahl\ul (ora
5 10 23-28 23p (-10) B\l]oi ‘35, Amoreirinha ‘62)
5 10 22-35 23p (-8) Dacia Mioveni - Dinamo
viitoare, a XXII-a: 14.00, TVR 1; 0-1)
2 12 21-29 23p (-10) 1-2
2 (Ionu] Savu ‘90^1 - Zicu Vineri, 7 martie FC Vaslui - Univ. Cluj
‘56, Bratu ‘83) (ora 15.30, Telesport; 2-1)
6 10 12-23 21p (-12) Dacia Mioveni - Gloria
2 13 20-29 20p (-13) U. Craiova - Pandurii 1- Bistri]a (ora 19.00, Tele- Dinamo - Farul (ora
18.30, Na]ional TV; 1-0)
5 11 19-29 20p (-10) 0 (Cristea ‘75) sport; `n tur 0-1)
7 10 19-27 19p (-11) Gloria Buz\u - Poli Ia[i CFR Cluj - Gloria Buz\u Rapid - Poli Timi[oara
9 10 25-35 15p (-15) 1-1
1 (Li]u ‘5 - Sf=rlea ‘12) (ora 20.30, Kanal D; 2-1) (ora 20.30, Kanal D; 1-1)
6 12 20-31 15p (-18)
columbianului Alejandro Berrio,
tot prin KO tehnic, `n repriza a
11-a.
Real Madrid vrea s\-ll
transfere pe t=n\rul
demonstra]ie magistral\ a talen- M\r]i[or pentru
tului s\u“, dup\ cum scrie presa femeile din Rom=nia Benzema, de la Lyon
canadian\, `n fa]a celor 13.858 de
spectatori prezen]i `n arena Karim Benzema (fo-
Lucian Bute a declarat la fi- to), t=n\rul atacant al
Centre Bell. Arbitrul a oprit me- nalul meciului c\ dedic\ victoria
ciul dup\ un minut [i opt secunde campioanei Fran]ei O-
tuturor femeilor din Rom=nia, cu
din repriza a 10-a, la cap\tul ocazia zilei de 1 martie.
lympique Lyon, este
unei lupte `n sens unic, dominat\ „Dedic aceasta victorie tutu- obiectivul prioritar al
cu autoritate de Bute. Guralivul ror femeilor din Rom=nia, suro- echipei Real Madrid,
Joppy, `n v=rst\ de 37 de ani, s-a rilor [i mamei mele. Nu mi-a fost care este con[tient\ c\
dovedit un bun `ncasator, reu[ind fric\ nici un moment c\ a[ putea nu va fi u[or s\-l con-
s\ reziste cu brio, `n primele no- pierde titlul de campion. I-am de- ving\, a anun]at cotidi-
u\ runde, tirului de lovituri expe- monstrat lui Joppy c\ `n Canada anul „Marca“.
diate de campionul rom=n, „care se practic\ [i boxul, nu doar ho- Publica]ia spaniol\
s-a mi[cat `n ring cu agilitatea cheiul, `ns\ acum cred c\, dac\ anun]ase `n octombrie
unei feline“, potrivit postului Ra- m\ str\duiam pu]in, `l b\team [i c\ echipa madrilen\ a
dio Canada. Lupta putea s\ se `n- `nc\l]at cu patine. Cel mai greu `nceput deja demersu-
cheie `nc\ din repriza a noua, moment l-am avut `n repriza a rile pentru a ob]ine
c=nd Joppy a fost expediat la po- treia, c=nd am primit o lovitur\ transferul interna]io-
dea cu un cro[eu de st=nga, `ns\ care m-a dezechilibrat, dar am nalului francez `n v=r-
americanul a fost salvat de gong. fost convins c\ p=n\ la final `l voi st\ de 20 de ani. Dintre Nistelrooy. Dar clubul
Lucian Bute, care a `mplinit `nvinge“, a spus campionul ro- to]i juc\torii urm\ri]i madrilen se va confrun-
joi 28 de ani, a `nregistrat cu a- m=n. Lucian Bute a mai ad\ugat, de Real `n ultimele ta cu o problem\ serioa-
ceast\ ocazie cea de-a 22-a victo- `ntr-o declara]ie acordat\ postu- luni, Benzema este cel s\. Lyon vrea s\-i pre-
rie `n tot at=tea meciuri disputa- lui de radio Rom=nia Actualit\]i, care intereseaz\ cel lungeasc\ contractul
te ca profesionist [i a 18-a `nain- c\ `[i va lua o lun\ de vacan]\, pe p=n\ `n 2014 [i s\ a-
te de limit\. Rom=nul [i-a pus `n care o va petrece `n Rom=nia,
mai mult gruparea ma-
joc vineri seara, pentru prima oa- al\turi de familie [i de prieteni, drilen\, care `l vede ca dauge o clauz\ la con-
r\, titlul mondial cucerit anul iar urm\torul s\u meci ar putea pe un `nlocuitor al ata- tract de 100 de milioane
trecut, `n luna octombrie, `n fa]a avea loc „probabil `n luna mai“. a cantului olandez Van de euro. a

Sport
„M\r]i[or“ pentru Penicilina
S=mb\t\, de 1 martie, `n
cadrul rundei cu nr. 20 din
prima lig\, voleibalistele de la
Penicilina Ia[i [i-au f\cut
cadou un superb „m\r]i[or“,
`n urma victoriei `nregistrate
`n Giule[ti, `n fa]a gazdelor de
la Rapid CFR Marf\ Bu-
cure[ti, cu scorul de 3-1 (25-
21, 25-20, 19-25, 25-14), dup\
85 de minute de joc. ~ntr-un
meci arbitrat de cuplul Gheor-
ghe B\lh\ceanu (Bra[ov) -
Dan For]u (Gala]i), observa-
torul jocului fiind bucure[tea-
nul Viorel Manole, nimeni al-
Unicul Constantin Radu
a Profesorul Constantin Radu este singurul antrenor
de gimnastic\ ritmic\ din ]ar\ [i din lume a Cadru didactic
de 40 de ani, Radu antreneaz\ la nivel `nalt de mai bine
de 20 de ani, timp `n care a ob]inut sute de medalii [i a dat
loturilor na]ionale [i olimpice numeroase sportive a
de Narcis POHOA}|
Dac\ Octavian Bellu este
unic `n gimnastica artistic\,
fiind numit recent cel mai
bun antrenor al lumii din
toate timpurile, indiferent
de ramura sportiv\, Rom=-
nia se mai poate m=ndri cu
un nume de referin]\ `n
gimnastic\, dar `n cea rit-
mic\. Constantin Radu, an-
trenorul [i directorul CS
„Anghel Saligny“ Ia[i, este
singurul antrenor nu doar
din ]ar\, ci [i din lume, care
se ocup\ de descoperirea [i
[lefuirea gimnastelor. Nu-l
deranjeaz\ absolut deloc
faptul c\ este singur `ntr-o
lume dominat\ de femei.
Din contr\. Se simte spe-
cial. {i este.
La `nceput o pasiune,
gimnastica ritmic\ a de-
venit, treptat, un mod de
via]\ pentru antrenorul
ie[ean. Gimnastica ritmic\
din capitala Moldovei se
confund\ practic cu numele
antrenorului Constantin
Radu, a c\rui „nebunie“ a
transformat clubul „Anghel
Antrenorul Constantin Radu este m=ndru
de elevele sale
Un nou pas gre[it pentru Oltchim R=mnicu V=lcea
Reprezentanta Rom=niei
`n Liga Campionilor la hand-
bal feminin, Oltchim R=mni-
cu V=lcea, a ratat o nou\
confruntare `n prima grup\
principal\, dup\ ce a pierdut
s=mb\t\ sear\, `n Rusia, cu
scorul de 30-27 (16-14) `n
fa]a forma]iei Lada Togliatti.
V=lcencele au `nceput totu[i
bine disputa, `nscriind cons-
tant pe propriul atac [i con-
duc=nd cu 10-8, `n min. 18,
dar gazdele preiau conduce-
Clasam e nt:
1. Györi Audi ETO 4 4
2.
3.
Lada Togliatti 4 2
Oltchim Rm. V=lcea 4 1
4. FC Nürnberg 4 0
Luni, 3 martie 2008
tul dec=t secretarul general al
FR Volei. Moldovencele lui
Cati Covalciuc au aliniat
urm\toarea forma]ie: Olga
Pavlova - Aleksandra Ranko-
vic, Anca Nicolau (`nlocuit\ `n
primul set cu Alina Melinte,
care a evoluat excelent p=n\
la sf=r[itul disputei), Olena
Yena, Mihaela Ionescu, Va-
lentina Rusu - Andreea C=]-
coan (libero). La finalul
meciului din Capital\, direc-
torul clubului de volei
Penicilina Ia[i, Nicu Roi-
bescu, ne-a declarat: „A fost
Saligny“ `ntr-o grupare re-
cunoscut\ nu doar `n Ro-
m=nia, ci [i `n lume.
An de an, `n sala de sport
a Liceului „Anghel Saligny“,
sportul este ridicat la rangul
de art\ de c\tre micu]ele
sportive. Condi]iile nu au
fost `ntotdeauna dintre cele
mai bune, banii au lipsit, dar
nu [i performan]ele. M\rtu-
rie sunt sutele de medalii [i
trofee ce stau la loc de cinste
`n vitrina clubului.
Tradi]ie `n familie
Constantin Radu este
fericit c\ nu munce[te de-
geaba. Este ajutat la club de
fiica sa C\t\lina, antrenor
[i arbitru interna]ional, [i
[tie c\ tradi]ia va continua
la Ia[i [i `n viitor. Cei doi au
pus mult\ pasiune `n ceea
ce au f\cut `n ultimii ani,
iar datorit\ lor, mai `nt=i
CSS „Corrado“, apoi CS
„Anghel Saligny“ au devenit
cluburi de tradi]ie nu doar
`n Ia[i, ci [i `n Rom=nia.
Dac\ One[tiul este consid-
erat izvorul talentelor `n
gimnastica sportiv\ rom=-
rea `n min. 25, cu 14-13, prin
golul Nadezdei Muravyeva.
De atunci, rusoaicele nu au
mai pierdut conducerea pe
tabela de marcaj, elevele lui
Gheorghe Tadici reduc=nd
totu[i p=n\ la 25-24, `n min.
50. ~ns\ rat\rile `n lan] ale
lui Meiro[u [i Maier, prompt
taxate Postnova et comp au
dus partida la un deznod\-
m=nt nefavorabil oaspetelor,
care au cedat `n fa]a rusoai-
celor la trei goluri diferen]\
(27-30). Au evoluat echipele:
0 0 124:99 8
- Lada: Sidorova, Konstan-
0
1
2
2
117:121
117:114
4
3 tinova - Postnova 4, Daviden-
1 3 109:133 1 ultimul model de la Subaru. a
S-A STABILIT CAREUL DE A{I DIN CUPA ROM|NIEI LA RUGBY: Steaua, Dinamo, „U“
Baia Mare [i RCM Timi[oara s-au calificat în semifinalele Cupei României la rugby.
Sâmb\t\, în sferturile de final\, Steaua a f\cut scor cu RC Cleopatra (87-0), Dinamo a
învins greu pe RC Farul Constan]a (16-15), Timi[oara a dispus de Metrorex Bucure[ti
(27-19), iar „U“ Baia Mare a trecut lejer de CSU Municipal Bra[ov (87-3).
un meci greu, deoarece am
jucat `n deplasare, `n fa]a
unei echipe care `[i dorea ne-
spus de mult victoria pentru
a reu[i o clasare final\ `n
turneul play-off. Victoria
`ns\ a fost de partea echipei
mai bune, deci a Penicilinei,
iar fetele noastre au ob]inut
un frumos «m\r]i[or» cu
aceast\ ocazie...“. Miercuri,
pe 5 martie, `n cadrul etapei
21, sunt programate par-
tidele Rapid CFR Marf\
Bucure[ti - Volei 2004 Tomis
Constan]a, Penicilina Ia[i -
neasc\, iar Deva locul unde
acestea sunt [lefuite, Ia[ul
poate fi considerat, gra]ie
clubului condus de prof.
Radu, un centru de referin-
]\ pentru gimnastica rit-
mic\ rom=neasc\.
Antrenorul emerit Cons-
tantin Radu `mpline[te
ast\zi 46 de ani, o v=rst\ la
care se poate m=ndri cu per-
forman]e de invidiat. 40 de
ani de `nv\]\m=nt, 30 de
antrenorat, din care aproa-
pe 20 la cel mai `nalt nivel,
19 sportive date loturilor
na]ionale [i olimpice. Sunt
cifre reci, dar care pun `n lu-
min\ o carier\ pus\ `n sluj-
ba gimnasticii. Medaliile nu
le-a mai contabilizat. Sunt
c=teva sute, dar toate au
ceva aparte.
„Urcarea pe podium este
o performan]\ greu accesi-
bil\ unor gimnaste. Unele
dintre ele privesc cu resem-
nare la cei `ncununa]i cu la-
Constantin Radu, al\turi de una
dintre cele mai talentate sportive de la
CS „Anghel Saligny“, Andreea {tef\nescu
ko 4, Muravieva 2, Gruzdeva
4, Mochalina 5, Kurbanowa 3,
Nikitina 6, Kimowa, Vino-
gradova 1, Chernoivanenko 1;
- Oltchim: Dinu, Tolnai,
P=slaru - Maier 4, Olteanu,
Stanca 8, Luca 6, Be[e 2,
Meiro[u 5, V\dineanu, Lecu-
[anu 2, }\c\lie, Ivan.
Chiar [i `n urma acestei
`nfr=ngeri, Oltchimul mai
p\streaz\ totu[i [anse la pro-
movarea `n semifinalele com-
peti]iei, de pe locul 2 al grupei.
Pentru v=lcence sunt nece-
sare 2 victorii, din tot at=tea
meciuri disputate pe teren
Dacia Mioveni (ora 15:00, `n
Sala Penicilina), Dinamo
Bucure[ti - Constructorul
IOR Optinova Bucure[ti,
urii victoriei. Este o accep-
tare a `nfr=ngerii `ntr-o
demnitate mut\ a stop\rii
lacrimilor. O secund\ de
neaten]ie `n gimnastic\
poate strica tot ce ai cons-
truit cu munc\ [i sacrificii
`ntr-un an. De aceea fiecare
prezen]\ pe podium repre-
zint\ o realizare, fiecare
medalie este o performan-
]\, indiferent de competi-
]ie“, explic\ Radu, pentru
care cel mai de pre] cadou
este prezen]a fetelor `n sala
de antrenament.
„Dac\ v\d sala plin\ de
copii la antrenamente, nu
mai am nevoie de alt cadou.
Performan]ele reprezint\ ci-
rea[a de pe tort“, spune
Radu, al c\rui idol `n gim-
nastic\ este Gineta Stoenes-
cu. „Doamna Gineta Stoe-
nescu m-a `nv\]at ce este
gimnastica [i de aceea, dup\
decesul s\u, am decis ca an
de an la Ia[i s\ aib\ loc un
festival interna]ional care
s\-i poarte numele“.
Tehnicianul de la CS
Anghel Saligny a ad\ugat
c\ performan]ele `nregis-
trate de-a lungul anilor nu
ar fi fost posibile f\r\ spri-
jinul acordat de conducerea
institu]iei de `nv\]\m=nt,
care d\ numele clubului.
„Directorul Lauren]iu Hu-
propriu, `mpotriva lui Nür-
nberg (7 martie) [i Györ (15
martie), `n timp ce Lada tre-
CSU Neumarkt Gaz Tg. Mu-
re[ - CSU Metal Gala]i [i
Universitatea Cluj – Unic
Piatra Neam]. (D.T.)
zum, directorul adjunct Mi-
haela Gorgan [i ceilal]i pro-
fesori ne-au fost de un real
ajutor, au [i ei meritul lor la
ascensiunea clubului. De
asemenea, inspectorul ge-
neral al ISJ, Camelia Ga-
vril\ [i directorul Durec]iei
pentru Sport, Ioan Bucu, au
fost [i ei al\turi de noi“, a
punctat Radu.
Trei medalii la Cupa
Europei, `n Ucraina
La sf=r[itul lunii febru-
arie au avut loc `n Ucraina,
la Lvov, `ntrecerile primei e-
tape din cadrul Cupei Eu-
ropei la gimnastic\ ritmic\.
Rom=nia a fost reprezen-
tat\ `n Ucraina de 8 gim-
naste de la Clubul Sportiv
„Anghel Saligny“ Ia[i, re-
zultatele fiind foarte bune,
]in=nd cont de valoarea ridi-
cat\ a concursului din pa-
tria gimnasticii ritmice.
Cele mai bune performan]e
au fost realizate de Andreea
Verde[ (categoria de v=rst\
2000) [i Diana Pavel (cate-
goria 1998), cele dou\ spor-
tive preg\tite de Constantin
Radu [i C\t\lina Radu ob-
]in=nd medaliile de argint la
individual compus. Pe po-
dium a urcat [i Amalia R\i-
leanu (categoria 1999) -
bronz la coard\, celelalte
sportive rom=nce ob]in=nd
urm\toarele rezultate:
Georgiana Gavrilu] -
locul 4 la ind. compus, cate-
goria 1995
M\d\lina Condriuc -
locul 4 la ind. compus, cate-
goria 1994
Olga Salagup - locul 5 la
ind. compus, categoria 1993
Oana Marciuc - locul 5 la
ind. compus, categoria 1993
Cristina Dr\goi - locul 5
la ind. compus, categoria
1992
Arbitru din partea Ro-
m=niei a fost ie[eanca Radu
C\t\lina.
A doua etap\ din cadrul
Cupei Europei se va desf\-
[ura la Kiev, `n Ucraina, `n
luna aprilie a acestui an [i
vor participa gimnastele
care au ob]inut punctajele
cele mai mari la Lvov. a
buie s\ piard\ cel pu]in un
meci p=n\ la finalul compe-
ti]iei. (Dan TEODORESCU)
13
PE SCURT
Ionu] Gheorghe a
ob]inut biletul olimpic
Pugilistul rom=n Ionu] Gheorghe
(categoria 64 kg) s-a calificat
vineri la Jocurile Olimpice de
var\ de la Beijing, dup\ ce l-a
`nvins la puncte, cu 25-20, pe ir-
landezul John Joe Joyce, `n semi-
finalele turneului preolimpic de
la Pescara (Italia). Finali[tii cate-
goriei, Ionu] Gheorghe [i ungurul
Gyula Kate (18-10 `n semifinale,
cu lituanianul Egidijus
Kavaliauskas), s-au calificat
`mpreun\ la Jocurile Olimpice.
Gheorghe nu s-a mai prezentat
la finala turneului, preciz=nd c\
are dureri la bra] [i nu vrea s\
ri[te vreo accidentare. „Oricum
eram am=ndoi finali[tii califica]i,
meciul nu mai avea nicio miz\“,
a spus pugilistul rom=n.
Un alt rom=n, Georgian Popescu
(cat. 60 kg), a ratat calificarea la
Olimpiad\, dup\ ce a fost `nvins
`n semifinale de ungurul Miklos
Varga, la puncte, cu 34-12.
Rom=nia a aliniat la startul com-
peti]iei un num\r de 9 boxeri,
din care numai doi au ajuns `n
semifinale. Al doilea [i ultimul
turneu preolimpic european va
avea loc `n perioada 7-14 aprilie,
la Atena.
Diaconu va lupta
pentru titlul mondial
`n luna aprilie, la
Bucure[ti
Gala de box profesionist `n care
Adrian Diaconu va lupta pentru
titlul mondial interimar la semi-
grea, versiunea WBC, care tre-
buia s\ se desf\[oare `n 29 mar-
tie, la Circul de Stat din
Bucure[ti, a fost reprogramat\
pentru 19 aprilie [i va avea loc,
cel mai probabil, la Sala
Polivalent\. Anun]ul decal\rii
galei a fost f\cut, s=mb\t\
diminea]\, de reprezentantul
clubului canadian Interbox,
Cristian G\nescu, de]in\torul li-
cen]ei pentru organizarea eveni-
mentului. „Schimbarea datei
este oficial\, dup\ ce am primit
acordul WBC. Principalul motiv
al modific\rii datei este faptul
c\ `n 29 martie gala s-ar fi
putut desf\[ura doar la Circul
de Stat din Bucure[ti, care are o
capacitate de numai o mie de
locuri“, a declarat G\nescu, pen-
tru postul Radio Rom=nia
Actualit\]i. Adrian Diaconu (24-
0-0) a afirmat c\ modificarea
datei `i va schimba [i programul
de preg\tire pentru meciul cu
americanul Chris Henry (21-0-
0). „Vom schimba probabil pu]in
programul de preg\tire, de[i,
p=n\ la urm\, cu trei
s\pt\m=ni `n plus sau `n minus
tot acolo suntem. Important este
c\ meciul se va disputa `n
Rom=nia“, a precizat Diaconu.
Bogdan Mari[ca
prefa]eaz\ noul sezon
de raliuri
Pilotul clujean Bogdan Mari[ca a
fost invitat vineri, 29 februarie,
`n studioul PRO FM Cluj [i PRO
TV, `ntr-o avancronic\ a startului
de sezon. Pre] de mai bine de o
jum\tate de or\, pilotul Napoca
Rally Team a analizat [ansele
sale de a ob]ine un nou titlu de
campion na]ional absolut. „Sunt
convins c\ va fi un sezon compe-
titiv [i prin prisma prezen]ei pilo-
]ilor str\ini. Eu nu a[ miza totu[i
at=t de tare c\ ei vor `nvinge,
pentru c\ exist\ o serie de pilo]i
autohtoni cu reale calit\]i [i care
vor lupta [i ei pentru suprema-
]ie“, a spus Bogdan Mari[ca. Clu-
jeanul a motivat `nc\ o dat\ de-
cizia de schimbare a materialului
de concurs pentru acest sezon, el
renun]=nd la Mitsubishi pentru
14 Luni, 3 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Colec]ii celebre (Can.,
2002, s. doc., ep. 8)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 D\nutz SRL (r)
11:10 Celebrit\]ile timpului t\u
12:00 TeleEnciclopedia (1965) (r)
13:00 Cory [i restul lumii (1993,
s., Sezoanele VI, VII, ep. 22)
13:30 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show)
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Premiile Gopo
(2008, divertisment,
Transmisiune direct\)
22:00 Dosar NATO
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 CSI - Crime [i investiga]ii
(SUA-Can., 2000, f.s. de
ac]., ep. 12, sezonul VI)
00:10 ~n b\taia focului
(It., 2002, dr. r\zb.) a
07:00 Ora popular\ (r)
08:30 Poft\ bun\ ! (Angl., 1999, f.
s. doc., r)
09:05 Liber pe contrasens (2007,
talk show) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 2)
12:35 Medalion folcloric (r)
13:05 Dincolo de c=ntec (2007, di-
vertisment) (r)
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Natur\ [i aventur\ (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews...
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal Regional
18:40 Animale simbolice
18:55 Polo (2008, emis. sport) -
Rom=nia - Rusia
20:10 Replay
20:35 Dincolo de hart\ (doc.)
21:30 Ora de [tiri
22:30 N\scut\ sub
o stea norocoas\
(SUA, 1996, com.)
00:05 The Office (Angl., 2001, s.
com., ep. 7, 8)
01:10 P\ienjeni[ul
(Fra.-Can., 1993, polit., r)
02:40 Dincolo de hart\ (doc.) (r)
03:25 Tonomatul DP2 (divertis-
ment, r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 La por]ile ceriului
08:00 Memorialul durerii (doc., r)
08:45 Lec]ia de privit (r)
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 Supraomul (r)
10:00 Ducesa din Duke Street (r)
11:00 Best of Béjart (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Atlas (r)
12:50 Istoria literaturii (r)
13:00 Pe urmele lui... (doc.) (r) -
David Livingstone
13:30 ARTdelenisme (r)
14:00 Excentricii (r)
14:30 Campionatul mondial de fot-
bal, 2006 (Angl., 2006, f.
doc.) - Frankfurt
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
17:00 Garantat 100% (show intal)
17:55 {coal\ de [oferi pentru fe-
mei afgane
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 27.Poezie de Bucuresti
20:00 Odiseea vie]ii (Fra., 2006, f.
doc.)
21:30 Parol (2007, divertisment)
21:45 Istoria literaturii (2007, doc.)
22:00 Stele de la Hollywood -
Kevin Bacon
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Maestrul [i Margareta (Rus.,
2005, mini-s., col., a-n) a
07:00 ~n gura presei
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Via]a dup\ lege (SUA,
2006, s. poli]ist) (r)
13:00 Observator
13:45 Benny Hill (Angl., 1969, s.,
r)
14:15 Animat Planet (r)
15:00 Divertis Mall (2007, divertis-
ment) (r)
Cel mai mare Mall din
Rom=nia de umor 100%, cu cei
mai multi vizitatori [i cu mag-
azine `n care se „vinde“ poli-
tic\, realitate, evenimente,
toate ambalate `n stilul
Divertis. O noutate este
rubrica „Rom=nia abureasc\“,
care cuprinde instantanee hi-
lare culese de Cristian Gretcu
din diverse c=rciumi, cr=[me [i
bodegi de pe tot cuprinsul pa-
triei.
16:00 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Test de fidelitate (reality
show)
22:30 Observator
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment, cu D. Capatos)
01:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) a
07:00 {tirile ProTv
Ccu Andreea Liptak [i
Mihai Dedu
09:00 Omul care aduce cartea (r)
09:15 La Bloc (r)
09:45 Jugaru Shukaru (2007, di-
vertisment) (r)
10:15 Ce se `nt=mpl\, doctore?
(2007) (r)
12:00 T=n\r [i nelini[tit (r)
13:00 {tirile ProTV
Cu Monica Dasc\lu
13:30 B\rba]ii, un r\u necesar
(SUA, 2006, s. com., r)
14:15 Piaza rea
(SUA- Aus., 2001, com., r)
16:00 T=n\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s, ep. 3186)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (divertisment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Explozie solar\
(Canada, 2005, Cu: Mark
Dacascos, Joanne Kelly,
Tim Post, Craig Eldridge)
22:30 {tirile ProTV
Cu Amalia Enache [i
Cristian Leonte
23:15 Arestat la domiciliu (2008,
ep. 4)
00:00 Min]i criminale (SUA-Can.,
2005, s. poli]ist, ep. 5, se-
zonul 2)
01:00 Apropo TV (divertisment, r)
01:55 Omul care aduce cartea (r)
02:00 Revizie tehnic\ a
08:00 Acas\ `n buc\t\rie (r)
pove[ti interesante [i curi-
ozit\]i gastronomice
09:00 Betty cea ur=t\ din New
York (SUA, 2006, s) (r)
10:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire t=rzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
12:00 St\p=na destinului (Braz.,
2004, s)
13:45 ~n al nou\lea cer (divertis-
ment, r)
15:30 Destine furate (SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea ur=t\ (Arg.,
2007, s)
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
„Inim\ de ]igan“ spune poves-
tea Irinei (Andreea P\tra[cu)
[i a lui Codru] (Denis {tefan),
doi tineri care apar]in unor
lumi diferite, dar care fac orice
pentru a fi `mpreun\, de[i, po-
trivit legilor ]ig\ne[ti, lui Co-
dru] `i este promis\ Roza (Ni-
coleta Luciu). Apari]ia Rozei
va pune la grea `ncercare vi-
itorul celor doi `ndr\gosti]i.
22:00 Pove[tiri de noapte
22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
’07)
23:00 Pagini de via]\ (Braz., ’06) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Luni, 3 martie 2008 15
PAROL: Emisiune de limb\ rom=n\ care a debutat anul trecut, `n toamn\, la TVR
Cultural. Ruxandra Gheorghe va fi cea care ne va spune cum este corect [i cum nu este
corect s\ vorbim rom=ne[te. „Temele dezb\tute `n emisiune vor fi, pe r=nd, pretext
pentru interviuri, scenete, pilule de anima]ie, justific=nd, `n final, explica]ia [tiin]ific\“,
spun realizatorii emisiunii, Radu [i Cristina D\nil\. (Ast\zi, ora 21:30, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, ~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, se execut\, la comand\, mobilier soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, bisericesc sculptat (catapetesme, care pot fi dona]i banii sunt:
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU strane, troi]e etc.) `n lemn natur
sau poleit cu foi]\ de aur. RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Comenzile se primesc RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ la M\n\stirea Golia
(www.golia.ro), str. Cuza Vod\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
fax 0232/216694.
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU
ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
cu litere, fiec\rei litere
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
corespunz=ndu-i totdeauna
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\.
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite

A
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE 8 4 1 6 3
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.

Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69) 7 9 8 4 2 10 11 4 1

„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de 10 1 3 5 12

Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne L D I V
U A S C B T Z O
7 10 5 4 11 13 7
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de M T T A E R I R B I
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX 6 1 8 1 6 15 7 3 7
A I O A N C A S I A N B
N R P D H T E B N T
12 11 15 3 7 3 11 3 1
A I A O I I R U D A
E N A T O I N A
10 11 3 1 4 7 1
R A N C
E T A A
E L B
Pornind de la numele S. Mc. ... (†304), `n Calendarul Ortodox de
ast\zi, 3 martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai
Rezolvarea careului din sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica
num\rul de vineri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 7 4 3 1 9 8 5 2 6
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 6 9 2
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 8 5 2 6 4 3 7 1 9
r\sp=ndit cu succes `n Statele 1 7 4 9 1 6 2 5 7 4 8 3
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 4 8 1 5 7 6 9 3 2
iar `n Marea Britanie este deja 4 2 5 9
considerat un fenomen. Comple- 2 6 9 3 1 4 8 7 5
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 2 7 3 9 6 5 3 7 9 8 2 1 6 4
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 6 7 8 4 2 9 3 5 1
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 3 4
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 1 2 4 7 3 5 6 9 8
aceea[i coloan\. Grila este `m- 7 4 1 6 5 3 9 5 8 6 1 2 4 7
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 9 3 5 8
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 8 5 3 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 2 5 8 din num\rul de vineri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Luni, 3 martie 2008

„Când vei secera holda `n ]arina ta [i vei uita vreun snop `n ]arin\, s\ nu te `ntorci s\-l iei, ci
Documentar las\-l s\ r\mân\ al str\inului, s\racului, orfanului [i v\duvei, ca Domnul Dumnezeul t\u s\ te
binecuvânteze `ntru toate lucrurile mâinilor tale. Când vei scutura m\slinul t\u, s\ nu te `ntorci
s\ culegi r\m\[i]ele, ci las\-le str\inului, orfanului [i v\duvei. Când vei strânge roadele viei tale,
s\ nu aduni r\m\[i]ele, ci las\-le str\inului, orfanului [i v\duvei“ (Deuteronom 24, 19-22).

Biblia `i ocrote[te pe s\raci

Filantropia sau iubirea de oameni `[i are temeiul `n Dumnezeu „care este
iubire“ manifestat\ prin crearea omului „dup\ chipul [i asem\narea Sa“,
prin pronia sau purtarea de grij\ fa]\ de om [i, `n chip deosebit, prin
`ntruparea Fiului lui Dumnezeu `n vederea mântuirii omului (Ioan 3, 16).
~mpreun\ cu iubirea lui Dumnezeu fa]\ de oameni, iubirea oamenilor `ntre
ei duce la realizarea `mp\r\]iei lui Dumnezeu care este dragoste. Oamenii
s-au ajutat `ntre ei, cultiv=nd iubirea fr\]easc\ `nc\ de la `nceputul lumii.
Referiri la ajutorarea semenilor `ntâlnim `n mod deosebit `n Noul
Testament, `ns\ spiritul de filantropie n-a lipsit nici din rândul popoarelor
vechitestamentare. ~ncerc\m, a[adar, `n cele ce urmeaz\, s\ aducem `n
prim-plan câteva referiri clare la astfel de ac]iuni filantropice `n Sf=nta
Scriptur\, pentru a eviden]ia c\ ceea ce ast\zi Biserica practic\ cu
insufle]ire `[i are r\d\cinile `n Biblie, `n cuv=ntul Lui Dumnezeu.

De[i nu `ntr-o form\ orga-
nizat\, ideea de filantropie se
reg\se[te `n Vechiul Testa-
ment, o grij\ deosebit\ fiind
acordat\ str\inilor, v\duvelor
[i orfanilor. Milostenia fa]\ de
s\raci [i fa]\ de cei `n nevoie
era o tr\s\tur\ fundamenta-
l\, care nu trebuia s\ lipseas-
c\ din Israel, pentru c\ Dum-
nezeul lui este „milostiv [i
blând“, luând „asupra Lui
toate nevoile“. „De e[ti bogat,
gânde[te c\, propriu-zis, nu
este bogat cel care are mult, ci
cel care d\ mult. A[a f\cea A-
vraam. El era bogat, dar nu
zgârcit [i `i primea pe c\l\tori
`n casa sa [i ajuta lipsa s\ra-
cilor“ (Sf. Ioan Gur\ de Aur,
„Cuvânt la Duminica a III-a du-
p\ pogorârea Duhului Sfânt“).
~n Vechiul Testament, Iov
CM apare ca „tat\ al s\racilor“:
YK
„Eram tat\l celor neputincio[i
ror datoriilor acumulate (De-
uteronom 15, 1-11). De ase-
menea, atunci când din diver-
se motive, cineva ajungea la o
stare avansat\ de s\r\cie, in-
stitu]ia Templului intervenea
pentru a remedia situa]ia.
Dup\ cum explic\ pr. prof.
Petre Semen `n „Temeiuri ve-
chitestamentare privind actul
filantropic“, „iertarea datorii-
lor din [apte `n [apte ani avea
[i o valoare de simbol al ade-
v\ratei [i mai deplinei iert\ri.
Cum `n Biblie, cifra [apte este
un simbol al des\vâr[irii, al
plenitudinii, anul sabatic, nu-
mit [i Anul eliber\rii, ne duce
cu gândul la plinirea vremii,
la anul milei Domnului, când
Dumnezeu a trimis pe Fiul
S\u `n lume [i prin El a vestit
anul milei lui Dumnezeu“
(Isaia 61, 1).
pentru care, fiecare tân\r
care a `mplinit 20 de ani tre-
buia s\ achite c\tre sanctuar
jum\tate siclu. {i `n cele din
urm\, cei boga]i invitau la
mesele lor festive, prilejuite
de anumite s\rb\tori religi-
oase, pe s\racii comunit\]ii.
Binefacerile iudeilor nu se
`ndreptau doar spre cona]io-
nalii lor, dup\ cum ne arat\
chiar `nv\]\turile talmudice:
„S\ nu-i `mpiedici nici chiar
pe p\gânii s\raci de a benefi-
cia de regulile referitoare la
culeg\tori, la spicele uitate [i
la col]ul ogorului. La fel, [i `n-
v\]\turile rabinice arat\ c\
«avem obliga]ia s\-l r\bd\m
[i s\-l ajut\m pe p\gânul s\-
rac, s\-l vizit\m pe p\gânul
bolnav, la fel ca [i pe bolnavul
din Israel [i s\ asigur\m o `n- schimbare de mentalitate `n [i a pe[tilor (Matei 14, 15-21) din Galatia [i Corint s\ pro-
mormântare onorabil\ p\gâ- ceea ce prive[te atitudinea sau vindec\rile minunate s\- cedeze la fel (I Corinteni 16, CM
nilor care au `ncetat din via]\, fa]\ de bunurile materiale. vâr[ite pentru alinarea sufe- 1-4; II Corinteni 8-9), iar Sf. YK

[i cercetam cu sârguin]\ pri-
cinile care `mi erau necunos-
cute“ (Iov 29, 16).
Legea lui Moise [i
aten]ia pentru s\raci
Pentru popoarele biblice e-
xistau multe moduri de a veni
`n `ntâmpinarea semenilor lor
afla]i la mare strâmtorare. Le-
gea lui Moise, de exemplu,
prevedea o seam\ de modali-
t\]i, prin care, `n primul rând,
slujitorii sanctuarului, [i `n al
doilea rând, credincio[ii Leg\-
mântului, s\ se implice `n aju-
torarea celor str\ini [i s\raci,
a orfanilor [i a v\duvelor.
Luând sub ocrotirea sa pe
cei s\raci, Legea urm\rea, pe
de o parte limitarea s\r\ciei,
iar pe de alta, sensibilizarea
celor mai cu dare de mân\ fa-
]\ de nevoia[ii ]\rii. Pentru a
justifica prevederile legii care
impunea ocrotirea s\racilor,
Moise a avertizat c\ „tot-
deauna vor fi s\raci `n ]ar\, [i
pentru aceasta `]i dau porun-
c\: s\-]i deschizi mâna fa]\ de
fratele t\u, fa]\ de cel s\rac [i
fa]\ de cel lipsit din ]ara ta“
(Deuteronom 15, 11).
De asemenea, singura lege
mozaic\ dat\ de Iahve impu-
ne obligativitatea milosteniei
(Deut. 15, 7) [i totodat\ ierta-
rea la fiecare [apte ani a tutu-
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Ce cre[tea spontan `n
anul sabatic [i jubileu
r\m=nea s\racilor
Orice form\ de prigonire a
s\racilor era interzis\, la fel
ca [i `mprumutul cu dobând\,
pentru c\ era `mpotriva cona-
]ionalilor.
Pentru a veni `n sprijinul
celor s\raci, fructele, grâul [i
altele nu se culegeau integral,
ci o parte revenea s\racilor,
v\duvelor [i orfanilor: „Când
vei secera holda `n ]arina ta [i
vei uita vreun snop `n ]arin\,
s\ nu te `ntorci s\-l iei, ci
las\-l s\ r\mân\ al str\inu-
lui, s\racului, orfanului [i v\-
duvei, ca Domnul Dumnezeul
t\u s\ te binecuvânteze `ntru
toate lucrurile mâinilor tale.
Când vei scutura m\slinul
t\u, s\ nu te `ntorci s\ culegi
r\m\[i]ele, ci las\-le str\inu-
lui, orfanului [i v\duvei.
Când vei strânge roadele viei
tale, s\ nu aduni r\m\[i]ele,
ci las\-le str\inului, orfanului
[i v\duvei“ (Deuteronom 24,
19-22). De asemenea, ceea ce
cre[tea spontan `n anii saba-
tici [i jubileu revenea s\raci-
lor (Ie[irea 23, 11; Levitic 25,
4-7; 11-12).
O alt\ form\ de ajutorare
a s\racilor era realizarea u-
nui depozit de argint sau aur,
la fel ca [i israeli]ilor deceda]i.
Aceasta este `n interesul c\i-
lor p\cii»“, dup\ cum mai ci-
tim `n lucrarea p\rintelui pro-
fesor Petre Semen.
Dar milostenia nu era o
tr\s\tur\ a celor boga]i. {i a-
ici ne putem referi la v\duva
din Sarepta, care l-a primit pe
omul lui Dumnezeu, Ilie, de[i
avea `n cas\ numai o mân\ de
f\in\ `ntr-o oal\ [i pu]in un-
delemn `ntr-un ulcior. „Viu
este Domnul Dumnezeul t\u,
n-am nici o f\râmitur\ de
pâine, ci numai o mân\ de
f\in\ `ntr-un vas [i pu]in unt-
delemn `ntr-un urcior. {i, ia-
t\, am adunat câteva vreas-
curi [i m\ duc s\ o g\tesc pen-
tru mine [i pentru fiul meu [i
apoi s\ mânc\m [i s\ mu-
rim!“(III Regi 17, 12).
Implicarea profe]ilor
`n problemele sociale
{i implicarea profe]ilor Ve-
chiului Testament `n proble-
mele sociale ale timpului pot
constitui ast\zi fundamente
biblice `n ceea prive[te lucra-
rea social\ a Bisericii.
De[i, dup\ cum rezult\
chiar din scrierile lor, preocu-
p\rile filantropice ale acestora
s-au limitat la realiz\ri de sta-
tistici [i predici moralizatoare
- pentru c\, `n majoritatea
cazurilor, au fost margina-
liza]i de societatea vremii -,
acestea au avut totu[i efect pe
termen lung, unele dintre ele
contribund chiar la adev\rate
reforme religioase [i sociale.
Profe]ii nu pledau pentru
adunarea la sanctuar a pro-
priet\]ilor funciare [i nici
pentru realizarea unor depo-
zite materiale, din care s\ se
`mpart\ apoi s\racilor, ci e-
rau adep]ii schimb\rii con[ti-
in]elor [i a inimilor semenilor
lor, `ncercând s\ con[tientize-
ze asupra faptului c\ m\suri-
le filantropice impuse de Le-
gea lui Moise nu se puteau
pune `n aplicare f\r\ o real\
Cine este
„aproapele“
„Porunc\ nou\ v\ dau vo-
u\, s\ v\ iubi]i unul pe altul
precum Eu v-am iubit pe voi“
(Ioan 15, 12). ~n]elegând c\
iubirea lui Hristos fa]\ de oa-
meni [i a oamenilor fa]\ de
Hristos este `ns\[i via]a Bise-
ricii, Sfin]ii Apostoli [i Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii au v\zut
c\ Liturghia sacramental\ [i
filantropia social\ a Bisericii
depind una de alta.
~n `nv\]\tura Mântuitoru-
lui, iubirea ocup\ un loc cen-
tral, iar ca exemplu concret al
iubirii `n ac]iune, Hristos ni-l
d\ pe samarineanul milostiv.
~n parabola cu acela[i nume,
Mântuitorul stabile[te con-
ceptul de „aproapele“, ar\-
tând c\, prin aproapele, tre-
buie s\ `n]elegem pe orice om,
indiferent de unde este, din ce
categorie social\ face parte, ce
limb\ vorbe[te sau c\rui
neam apar]ine, explic\ pr.
prof. Mihai Vizitiu `n cartea
„Filantropia Divin\ [i Filan-
tropia Bisericii dup\ Noul
Testament“.
Mântuitorul a ajutat pe s\-
raci [i pe bolnavi, recoman-
dându-le prin numeroase pil-
de, ucenicilor, precum [i celor
care `l ascultau, s\ se milosti-
veasc\ fa]\ de s\raci, ase-
meni Lui [i condamnându-i pe
cei care-i nedrept\]eau pe s\-
raci (Matei 23).
Filantropia
lui Hristos,
prin minuni concrete
Filantropia Mântuitorului
s-a manifestat `n mod practic
[i prin minuni concrete mate-
riale, precum trasformarea
apei `n vin la Nunta din Cana
Galileii (Ioan 2, 1-11), s\tura-
rea celor peste cinci mii de oa-
meni prin `nmul]irea pâinilor
rin]elor umane.
{i a[a, `nc\ din perioada a-
postolic\ [i pân\ ast\zi, filan-
tropia a `mbr\cat diverse for-
me, respectiv folosirea `n co-
mun a bunurilor; ajutorarea
bisericilor aflate `n lipsuri
prin colecte; ajutorarea s\ra-
cilor, orfanilor, v\duvelor [i
bolnavilor; agapele [i slujirea.
Servirea sau slujirea omului
care a `mbr\cat cele mai di-
verse forme, de la sprijinul
practic, material, pân\ la cel
spiritual (sfatul, rug\ciunea
etc.) a constituit una dintre
formele de manifestare ale fi-
lantropiei `n Biserica prima-
r\, dup\ modelul Mântuitoru-
lui (cf. „Pastora]ie [i misiune
`n Biserica Ortodox\, temati-
c\ pentru cursurile pastorale
[i de `ndrumare misionar\ a
clerului“, Editura Episcopiei
Dun\rii de Jos).
Pornind de la exemplul lui
Hristos, la `nceputul misiunii
lor, Sfin]ii Pavel [i Barnaba,
au adus din partea Bisericii
din Antiohia [i Siria un ajutor
substan]ial pentru cre[tinii
din Iudeea cu centrul eclesi-
astic la Ierusalim. „{i sculân-
du-se unul dintre ei, cu nu-
mele Agav, a ar\tat prin Du-
hul, c\ va fi `n toat\ lumea
foamete mare, care a [i fost `n
zilele lui Claudiu; iar ucenicii
au hot\rât ca fiecare dintre
ei, dup\ putere, s\ trimit\
spre ajutorare fra]ilor care lo-
cuiau `n Iudeea; ceea ce au [i
f\cut, trimi]ând preo]ilor
prin mâna lui Barnaba [i a
lui Saul“ (FA 11, 28-30). ~n
plus, una dintre motiva]iile
celei de-a treia c\l\torii mi-
sionare a Sf. Ap. Pavel a fost
tocmai strângerea de aju-
toare materiale pentru s\ra-
cii dintre sfin]ii care erau `n
Ierusalim: „C\ci Macedonia
[i Ahaia au binevoit s\ fac\ o
strângere de ajutoare pentru
s\racii dintre sfin]ii de la Ie-
rusalim“ (Romani 15, 26).
De asemenea, Sfântul Ap.
Pavel a `ndemnat bisericile
Ioan Evanghelistul recoman-
d\ milostenia fa]\ de fratele
ajuns la nevoie, dar nu numai
cu limba, ci [i cu fapta [i cu
adev\rul (I Ioan 3, 17-18).
Cei doi dinari
ai v\duvei
La `nceput, fiecare mem-
bru al comunit\]ii era `n sluj-
ba celorlal]i, mai ales prin mi-
lostenie [i caritate. Sf. Iustin
Martirul [i Filosoful spune `n
acest sens: „~nainte de conver-
tire, p\gânii ]in la bani [i la
propriet\]i, dar dup\ conver-
tire ei pun totul de ob[te [i `m-
part cu cel lipsit“.
Despre aceasta vorbe[te [i
Tertulian, care `n lucrarea sa,
„Apologeticum“, descrie am\-
nun]it chiar [i organizarea in-
terioar\ a comunit\]ii cre[ti-
ne din vremea sa. Sumele se
cheltuiesc pentru hr\nirea ce-
lor fl\mânzi [i `ngroparea lor,
pentru cre[terea b\ie]ilor [i
fetelor f\r\ p\rin]i [i lipsi]i de
mijloace etc.
Barnabas spune „s\ faci
parte din toate ale tale seme-
nului t\u [i s\ nu zici c\ sunt
ale tale; c\ci dac\ suntem p\r-
ta[i la cele nestric\cioase, cu
atât mai mult la cele stric\-
cioase“ (Epistola lui Barnaba).
{i, dac\ mai sus, amin-
team c\ filantropia n-a fost
rezultatul bog\]iei unora, ci al
milosteniei, men]ion\m aici [i
exemplul v\duvei din Evan-
ghelia lui Marcu care, arun-
când `n cutia darurilor cei doi
dinari ai s\i, i-a `ntrecut pe
cei boga]i: „{i venind o v\du-
v\ s\rac\, a aruncat doi bani,
adic\ un codrant. {i chemând
la Sine pe ucenicii S\i, le-a zis:
«Adev\rat gr\iesc vou\ c\ a-
ceast\ v\duv\ s\rac\ a arun-
cat `n cutia darurilor mai mult
decât to]i ceilal]i. Pentru c\ to]i
au aruncat din prisosul lor, pe
când ea, din s\r\cia ei, a arun-
cat tot ce avea, toat\ avu]ia
sa»“ (Marcu 12, 42-44). a

CM
YK

Mar]i, 4 martie 2008
Nr. 52 (953) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Bilan]ul activit\]ii Bisericii
Ortodoxe Rom=ne pe anul 2007
Sub pre[edin]ia Preafericitului P\rinte
DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, ieri, 3 martie 2008, la Re[edin]a
patriarhal\ a avut loc [edin]a Consiliului
Na]ional Bisericesc (CNB). La [edin]\ au fost
prezen]i membrii de drept [i membrii
permanen]i ai CNB: episcopi-vicari
administrativi, episcopul-vicar administrativ
patriarhal [i consilieri patriarhali. La [edin]a
de lucru anual\ au fost prezentate d\rile de
seam\ pentru activitatea realizat\ `n 2007 de
c\tre Cancelaria Sf=ntului Sinod [i de c\tre
sectoarele Administra]iei Patriarhale. ~n
deschiderea lucr\rilor, PF P\rinte Daniel,
Patriarhul BOR, a prezentat o sintez\ a
activit\]ilor Bisericii Ortodoxe Române pe
anul 2007 la nivelul Patriarhiei Rom=ne, pe
care o prezent\m `n paginile 8-9.
POZA ZILEI
O sculptur\ `n fa]a Bibliotecii Publice
din Denver, Colorado (SUA),
reflect=ndu-se `n fulgii de z\pad\
care se topesc pe fereastra institu]iei. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Noul Statut al Bisericii
Ortodoxe Române -
Libertate [i responsabilitate
pentru comuniune
`n Biseric\
PAGINA 3
Azi, vot final pentru legea votului uninominal
Legea votului uninominal va in-
tra ast\zi `n dezbaterea plenului Ca-
merei Deputa]ilor, a decis, ieri, Bi-
roul Permanent, inten]ia fiind aceea
ca actul normativ s\ fie supus sesiu-
nii de vot final la orele 12:30. Potri-
vit secretarului Camerei Deputa]i-
lor, social-democratul Ioan Muntea-
nu, conducerea Camerei a considerat
c\ timpul alocat ast\zi acestui pro-
iect de lege este suficient pentru ca
el s\ ajung\ inclusiv la adoptare. Po-
trivit legii, deputa]ii [i senatorii vor
fi ale[i prin vot uninominal `ntr-un
singur tur, o singur\ candidatur\ `n-
tr-un colegiu uninominal, precum [i
o redistribuire propor]ional\ a man-
{edin]a anual\ de lucru a Adun\rii Na]ionale
Biserice[ti a Bisericii Ortodoxe Române
Adunarea Na]ional\ Bise- latul Patriarhiei, ast\zi, `nce-
riceasc\ (ANB) a Bisericii Orto- pând cu ora 10:00.
doxe Române se `ntrune[te `n
[edin]a anual\ de lucru, sub tral deliberativ al Bisericii Or-
pre[edin]ia Preafericitului P\- todoxe Române pentru toate
rinte Patriarh Daniel, la Pa- problemele administrative, so-
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ECONOMIC ROMÂNIA ~N UE
Cum se pot Raport `ngrijor\tor
accesa fonduri al Comisiei Europene
europene privind s\r\cia
prin PNDR din Rom=nia
PAGINA 5 PAGINA 6
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
TROFEUL PRESEI PENTRU RADIO
LOGOS DIN CRAIOVA: Postul de
Radio al Mitropoliei Olteniei a
fost premiat la ultima edi]ie a
T=rgului GAUDEAMUS din Cra-
iova, la sec]iunea radio, pentru
modul `n care a reflectat eveni-
mentul, prin emisiunile sale.
Pagina 4
SOCIAL
NOUA LEGE A LOCUIN}ELOR PRO-
TEJEAZ| CHIRIA{II: ~ncep=nd din
toamna acestui an, Rom=nia va
avea un pachet de legi ale
locuin]elor, ce va reglementa,
printre alte aspecte, [i rela]ia
proprietar - chiria[. Astfel, pro-
prietarul nu va mai putea modi-
fica chiria dup\ bunul plac, iar
chiria[ul va avea mai multe
obliga]ii `n ceea ce prive[te ad-
ministrarea locuin]ei.
Pagina 11
S|N|TATE
UN GAZ „CIUDAT“: ~n 1776, un
chimist norocos, Priestley, des-
coperea un gaz cunoscut sub de-
numirea de protoxid de azot.
Dup\ ce a inhalat gazul des-
coperit de el, chimistul a descris
ac]iunile sale cu urm\toarele ex-
presii: „Determin\ o senza]ie
datelor. ~n plus, `n Comisia pentru pl\cut\ de tensiune `n to]i
elaborarea Codului electoral s-a de- mu[chii, l\s=nd impresia unei
cis ca pragul electoral pentru intra- cre[teri a for]ei musculare [i o
rea partidelor `n Parlament s\ fie de tendin]\ de hiperactivitate...
5%, dar s-a votat [i un prag alterna- Dac\ vei continua inhalarea
tiv, care const\ `n ob]inerea num\- gazului, senza]ia pl\cut\ va
rului cel mai mare de voturi `n [ase disp\rea“. (Prof. univ. dr. Ostin
colegii pentru Camera Deputa]ilor [i
`n trei colegii pentru Senat. C. Mungiu)
Pentru c\ `n dezbaterile Comisiei Pagina 12
a fost respins amendamentul propus
de PSD privind alegerea prin vot u-
ninominal [i a pre[edin]ilor de con- SPORT
silii jude]ene, acest amendament va
fi sus]inut, ast\zi, de c\tre social-de- TITLUL ~NC| SE JOAC|: Derby-ul
mocra]i. Deputa]ii vor avea votul de- Steaua - CFR Cluj a revenit clar
cizional. a echipei din Ghencea, cu scorul
de 3-1, iar titlul de campioan\
se joac\ `n continuare.
tea Bisericii Ortodoxe Române
din anul 2007, sub aspect pas-
Rapidul s-a apropiat la cinci
puncte de lider.
toral-misionar, social-caritativ,
cultural, organizatoric, admi- Pagina 13
nistrativ, al `nv\]\mântului
ciale, culturale, patrimoniale [i
economice, Adunarea Na]iona- teologic [i religios `n [colile pu-
Organism reprezentativ cen- l\ Bisericeasc\ (format\ din blice, vie]ii monahale, rela]iilor
membrii Sfântului Sinod [i din externe biserice[ti [i ecumenice
câte trei reprezentan]i ai fiec\- etc. (Biroul de pres\ al Pa-
rei eparhii) evalueaz\ activita- triarhiei Rom=ne)
CM
YK
2 Mar]i, 4 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXI)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu
al Romanului
(1879-1892) (II)
~n anul 1864 a trecut la
nou `nfiin]at\ Episcopie a
Dun\rii de Jos, care avea
`n jurisdic]ie Bolgradul,
Covurluiul [i Br\ila, iar
din Basarabia Ismailul,
unde, pentru o vreme,
[i-a fixat re[edin]a. La
10 mai 1865 a fost nu-
mit episcop eparhiot.
Dup\ ce `n 1866 a condus
pentru scurt timp
Mitropolia Moldovei
(deoarece mitropolitul
Calinic Miclescu a fost
judecat [i condamnat ca
separatist), Melchisedec a
r\mas la Ismail pân\ `n
anul 1878, când prin
tratatul de la Berlin
Cahulul, Bolgradul [i
Ismailul au revenit
ru[ilor. ~n aceste condi]ii,
episcopul [i-a mutat
re[edin]a la Gala]i, unde
a mutat [i seminarul. ~n
anul 1879 a fost ales epis-
cop la Roman, unde a
p\storit pân\ la moartea
sa (16 mai 1892). ~n cali-
tate de conduc\tor al
celor trei eparhii la care a
fost episcop, preocup\rile
lui s-au canalizat atât
spre problemele adminis-
trative, cât [i pastorale.
Astfel, la Hu[i s-a `ngrijit
de refacerea catedralei, a
re[edin]ei [i a cl\dirilor
din jur. La Ismail a
cump\rat o cas\ pe care
a transformat-o `n
re[edin]\, a ridicat semi-
narul eparhial la nivelul
celorlalte seminarii din
]ar\ [.a. La Roman a ter-
minat casa episcopal\,
`nceput\ de predecesorul
s\u (Isaia Vicol), a
restaurat catedrala, a ter-
minat turnul clopotni]\
(`nceput de Leon Gheuc\)
[i a zidit mai multe case
`n jurul episcopiei, care
vor servi ca locuin]e pen-
tru personalul acesteia
sau ca birouri pentru ad-
ministra]ia centrului
eparhial. De[i preocupat
de activitatea cultural\,
Melchisedec a g\sit timp
[i pentru a face vizite
pastorale `n eparhie,
dând `ndrum\ri preo]ilor
[i credincio[ilor. A `ncura-
jat pe mul]i tineri dornici
de `nv\]\tur\. Elevilor de
seminar le d\dea bani [i
c\r]i, iar pe cei mai buni
i-a trimis la studii la
Cern\u]i [i Kiev. Activi-
tatea marelui episcop
Melchisedec {tef\nescu
poate fi urm\rit\ pe mai
multe planuri: cultural,
patriotic [i ca membru al
Sfântului Sinod [i al Aca-
demiei Române. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
LA 4 MARTIE 1915: Guvernul rus `nainteaz\
ambasadorilor Fran]ei [i Angliei la Petrograd un
memorandum `n care `[i exprim\ hot\r=rea de anexare la
Rusia a Constantinopolului [i a str=mtorilor Bosfor [i
Dardanele. Guvernul francez [i cel englez nu s-au `mpotrivit.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Temelia virtu]ilor: smerenia Minunile: basme au o implicare religioas\, cel pu]in la
nivel personal, dar care nu recunosc e-
xisten]a [i posibilitatea minunilor. ~n
Credin]a este considerat\ o smere-
nie a min]ii; ascultarea, o smerenie a
cunoa[te bine pe sine, `[i cunoa[te sau realit\]i? percep]ia lor, care risc\ s\ se dep\rteze
`nsu[irile sale bune, dar [i sl\biciu- „Aprinzându-te de dorirea celor de de `n]elegerea lucr\rii divine, des-
voii; poc\in]a, o smerenie a poftelor [i nile [i pornirile sale p\tima[e [i `[i coperim cu stupoare c\ minunile, pur [i
sus, asprimea pustiului Iordanului
a patimilor. De aceea, Domnul dore[te s\ le st\p=neasc\, poate evita mai mult decât toate dulce]ile lumii ai simplu, nu mai au loc. Adeseori auzim
Hristos [i Sfin]ii Apostoli `ndeamn\ faptele rele [i st\rui `n cele bune. socotit-o. Acolo, plecându-se ]ie fiara p\reri care sus]in c\ minunile s-ar fi
cu mult\ insisten]\, at=t prin `nv\- Roadele cele mai de seam\ ale cu ascultare pân\ la moarte, cu jale pe manifestat cu prec\dere `ntr-o pe-
]\turile, c=t [i prin exempul vie]ii lor, smereniei sunt: 1) ascultarea de morm`ntul t\u s-a sfâr[it, `n acest fel rioad\ (la `nceputul primului mileniu),
la dob=ndirea virtu]ii smereniei: Dumnezeu [i recuno[tin]a fa]\ de El; pream\rindu-te Dumnezeu; pe care când oamenii ignorau mersul naturii [i
„~nv\]a]i-v\ de la Mine, c\ sunt bl=nd 2) c\in]a pentru p\cate [i dorul dup\ roag\-L pentru noi, p\rinte Gherasim“ nu `[i d\deau seama c\ minunile `i
[i smerit cu inima [i ve]i g\si odihn\ conlucrarea cu harul sfin]itor; 3) (Condac din slujba Utreniei `n ziua sunt contrare. Din punct de vedere
sufletelor voastre“, ne spune M=ntu- pacea sufletului; 4) `nfr=narea do- pomenirii Sfântului Gherasim de la ortodox, minunile sunt fenomene sau
itorul. Astfel, smerenia este una din- rin]ei de a avea parte de laude [i Iordan). fapte sensibile, care se petrec `n lumea
tre cele mai alese virtu]i cre[tine, fi- m\riri de[arte; 5) cinstirea, dragos- noastr\, dar care nu pot fi explicate `n
ind numit\ [i temelia virtu]ilor. tea, dreptatea [i `ng\duin]a fa]\ de mod firesc pe temeiul legilor naturii,
Smerenia cre[tin\ trebuie s\ fie: 1) aproapele.
*** deoarece le dep\[esc pe acestea, c\ci
curat\, adic\ s\ izvorasc\ din inim\, autorul lor este Dumnezeu, iar scopul -
P\catele `mpotriva smereniei se Vie]uirea Sfântului Gherasim de la
altfel ea este f\]\rnicie [i m=ndrie adeverirea descoperirii divine. Minu-
cuprind `n m=ndrie, adic\ `n patima Iordan este cea a unui ascet bine-
t\inuit\; 2) s\ fie unit\ cu adev\rata
cinstire [i dragoste de sine [i cu de a se `n\l]a pe sine peste m\sur\, pl\cut lui Dumnezeu. Ceea ce impre- nile sunt posibile, `n primul rând, pen-
tru c\ autorul lor este Dumnezeu, Cre-
`ncrederea `n Dumnezeu, altfel ea din care r\sar multe alte rele. „Dum- sioneaz\ este modul `n care sfântul
de]ine controlul asupra naturii `ncon- atorul ordinii [i a legilor din Univers [i,
nezeu celor m=ndri le st\ `mpotriv\,
este sl\biciune; 3) s\ se arate prin
iar celor smeri]i le d\ har“, avertizea- jur\toare, `n spe]\, asupra animale- `n al doilea rând, pentru c\, prin min-
fapte [i s\ fie statornic\ `n toate uni, Dumnezeu nu desfiin]eaz\ legile
`mprejur\rile, altfel ea nu are nici o z\ Sf. Ap. Petru. C\ci, `n timp ce lor (leu [i catâr) care i-au slujit de-a
lungul vie]ii. naturii, ci numai le suspend\ pentru
m=ndria este moartea virtu]ilor, sme-
valoare moral\.
renia este moartea p\catelor [i via]a ~ntotdeauna `n istorisirile despre un anumit loc sau timp. O minune este
Pentru dob=ndirea smereniei, P\- sfin]i `ntâlnim fapte minunate, pe care o crea]ie material\ care cade sub obser-
rin]ii Bisericii recomand\: 1) rug\ciu- virtu]ilor. P\cat `mpotriva smereniei
mintea omului ra]ional de ast\zi ori nu va]ia sim]urilor, sau dup\ cum le nu-
nea pentru dob=ndirea ajutorului lui este [i `njosirea cre[tinului, prin folo- mea cineva, „minunile sunt explor\ri
le mai poate percepe, ori le consider\
Dumnezeu; 2) luarea aminte la sirea darurilor primite de la Dum- drept simple basme. ~ntâlnim multe ale unui alt registru de experien]\
`nv\]\tura M=ntuitorului, la pilda nezeu pentru lucr\ri nefolositoare. p\reri [i atitudini publice, unele fizic\“. (Rubric\ realizat\ de Tudorel
vie]ii Sale [i a sfin]ilor; 3) cunoa[terea (Rubric\ realizat\ de pr. Gheorghe venind din partea unor persoane care PETECIL|)
adev\rat\ de sine, pentru c\ cine se MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI tuitorului? Oare vei fi ca Iuda cel ce L-
a vândut pe 30 de argin]i? Oare vei fi
ca Petru care s-a lep\dat? Oare vei fi
Deschide-]]i sufletul ca Toma care s-a `ndoit? Sau vei fi
asemenea femeilor mironosi]e care au
Mântuitorului Hristos `nfruntat toate primejdiile [i au mers
la mormântul lui Hristos.
„{i, ie[ind, Iisus s-a dus dup\ obicei *** Pentru zilele ce urmeaz\ nu ai
`n Muntele M\slinilor, [i ucenicii L-au nevoie de un costum special croit, nici
urmat. {i când a sosit `n acest loc, le-a S\pt\mâna aceasta este preg\ti- de o tunsoare avangardist\, nici de
zis: «Ruga]i-v\, ca s\ nu intra]i `n ispi- toare pentru intrarea `n Postul Mare, gesturi sau fraze care s\ fac\ impre-
t\». {i El S-a dep\rtat de ei ca la o a- al Patimilor [i ~nvierii Domnului nos- sie. Este nevoie doar s\-]i cure]i
runc\tur\ de piatr\, [i `ngenunchind, tru Iisus Hristos. Se poate observa, din c\mara sufletului, s\ poste[ti [i s\ te
Se ruga, zicând: «P\rinte, de voie[ti, via]a cotidian\, c\ atunci când e[ti spovede[ti. S\ nu ocole[ti [i anul
treac\ de la Mine acest pahar. Dar nu preg\tit, po]i aborda un eveniment al- acesta cur\]irea sufleteasc\ [i spove-
voia Mea, ci voia Ta s\ se fac\». {i, tfel, cu mai mult\ determinare. Dac\ dania sincer\. Mereu po]i g\si motive
ridicându-Se din rug\ciune, a venit la te preg\te[ti `n mod special pentru s\ amâni. Mereu suntem foarte
ucenicii Lui [i i-a aflat adormi]i de aniversarea unui prieten, sau pentru ocupa]i [i avem tot felul de urgen]e.
`ntristare. {i le-a zis: «De ce dormi]i? ziua ta de na[tere, sau pentru onomas- Domnul Iisus st\ la u[a sufletului t\u via]a [i `n sufletul t\u! (Rubric\ rea-
Scula]i-v\ [i v\ ruga]i, ca s\ nu intra]i tic\, oare cum te preg\te[ti s\ tr\ie[ti [i bate. Nu te preface c\ nu-I auzi lizat\ de pr. Dumitru P|DURARU,
`n ispit\». (Luca 22, 39-42) Patimile, R\stignirea [i ~nvierea Mân- glasul! Deschide, [i El va face ordine `n Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
tori au furat catârul. Seara, Pavel [i Iuliana, sora lui; a
ucenicul Cuviosului Gherasim, Sfin]ilor Mucenici Codrat, 126 de ani
v\zând c\ leul vine singur, s-a Acaciu [i Stratonic, [i a de la na[terea lui
mâhnit, socotind c\ leul a mân- Sfântului Grigorie, episcopul
cat catârul. Cuviosul a poruncit Asului, din Anatolia. Nicolae Titulescu
ca leul s\ `ndeplineasc\ [i sluj- Nicolae Titulescu (n. 4
ba catârului. Când negustorii Mâine, Biserica face pome- martie 1882, Craiova - d. 17
au trecut din nou pe acolo, leul nirea Sfântului Mucenic Co- martie 1941, Cannes) a fost
a cunoscut catârul [i i-a pus pe non din Isauria. un diplomat [i om politic
fug\ pe ho]i. Apoi, a luat catâ- român, `n repetate rânduri
rul de c\p\stru [i l-a dus la chi-
lia cuviosului. Catârul a tras ~n ziua de 4 martie, ministru, fost pre[edinte al
Sfântul Cuvios Ligii Na]iunilor.
dup\ el toate c\milele de care istoria consemneaz\: Titulescu [i-a bazat `n-
Gherasim de la Iordan era legat. V\zând acestea, Cu-
a 1678: s-a n\scut Antonio treaga activitatea pe pro-
viosul Gherasim l-a eliberat pe blemele majore, fundamen-
Cuviosul Gherasim a tr\it `n leu de sarcinile pe care le avea. Vivaldi, compozitor italian (d.
1741); tale, ale politicii externe a Ro-
secolul al VII-lea. S-a c\lug\rit Dar, o dat\ pe s\pt\mân\, leul mâniei. A depus eforturi re-
de tân\r [i s-a retras `n pustiul a 1809: s-a n\scut Vasile
venea [i se apropia de cuvios, marcabile pentru `ncheierea, te func]iile oficiale [i l-a o-
Tebaidei, unde, dup\ mult\ plecându-[i capul `naintea lui, Cârlova, poet român;
`n 1933, a Micii ~n]elegeri [i bligat s\ p\r\seasc\ ]ara. A
nevoin]\, s-a apropiat atât de ca [i cum i s-ar fi `nchinat. a 1834: s-a n\scut Zaharia murit la Cannes (sau Sou-
Boiu, preot [i profesor; mem- pentru `ncheierea, `n 1934, a
mult de Dumnezeu, `ncât i se Dup\ ce Sfântul Gherasim a ~n]elegerii Balcanice, pacte vrettes, Elve]ia, dup\ Petre
supuneau [i fiarele s\lbatice. trecut la cele ve[nice, leul s-a bru corespondent al Academi-
regionale `n care vedea o Pandrea), dup\ o lung\ su-
Astfel, avea lâng\ el un leu care dus la mormântul lui, [i, ei Rom=ne. (m.1903); pav\z\ `mpotriva agresiunii. ferin]\, la data de 17 martie
`i slujea [i care ducea la p\scut r\cnind cu putere, a murit. a 1852: a murit Nicolai
~n 1936, regele Carol al 1941. (Rubric\ realizat\ de
catârul care c\ra ap\. Odat\, Tot ast\zi, Biserica face Vasilievici Gogol, scriitor rus II-lea l-a `ndep\rtat din toa- pr. Paul LEHACI)
când leul dormea, ni[te negus- pomenirea Sfin]ilor Mucenici (n. 1809). a
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
O promisiune ~ns\, `ntr-o diminea]\, s-a trezit
bolnav. O durere de inim\ l-a r\pus.
cia]iilor cre[tine [i pe `nv\]\torii [co-
lilor.
acum. ~nainte de a muri vreau s\
merg `n\untru, s\ m\ bucur de ele. {i
Au venit medicii. Au f\cut [edin]\. – Am fost salvat din ghearele `n al treilea rând, deoarece s\lile de
respectat\ Situa]ia era critic\. Infarct! mor]ii datorit\ puterii lui Dumnezeu, clas\ din [coli nu sunt suficiente, s\
H. D. era cunoscut `n comun\. Mo[- L-au chemat [i pe preot, om cu vir- a zis cu emo]ie. fie construit\ `nc\ una pe cheltuiala
tute [i experien]\. Bolnavul s-a Când m-am spovedit, am promis
tenise de la p\rin]ii lui avere mult\. mea... {i `nc\ ceva. Era s\ uit. Voi da
spovedit. S-a s\vâr[it [i maslul. Apoi s\ d\ruiesc o parte din bunurile pe zestre pentru dou\ fete, `n fiecare an,
Dup\ aceea, el o `nmul]ise [i mai mult. s-a `mp\rt\[it. care mi le-a dat Dumnezeu, pentru
Dumnezeu nu-i d\duse copii. pentru c\ Dumnezeu nu mi-a dat
Din ceasul acela, criza a cedat. sufletul meu, spre binele semenilor.
So]ia lui, femeie evlavioas\, `i Inima a re`nceput s\ func]ioneze nor- Pân\ acum am fost nep\s\tor `n copii... Voi depune `n banc\ o sum\
spunea adesea: „Trebuie s\ facem mal. Bolnavul a adormit lini[tit. via]\. Am hot\rât ca `n clipa aceasta de bani pentru zece fete.
ceva pentru sufletul nostru. Vom Dup\ o lun\, omul nostru s-a dus s\ anun] oficial: mai `ntâi m\ angajez Dou\ lacrimi s-au scurs din ochii
muri [i rudele se vor arunca precum la lucru... s\ pl\tesc iconostasul bisericii. Vreau b\trânului. To]i ceilal]i plângeau de
corbii asupra averii noastre. Nimeni ~ns\ nu a uitat ce i-a promis preo- s\ fie construit din marmur\ aleas\. fericire...
nu va veni s\ aprind\ m\car o tului. ~n dup\-amiaza unei duminici Voi cump\ra [i icoane. Apoi doresc s\ Ast\zi, b\trânul se bucur\ de
lumânare pe mormântul nostru“. Dar i-a chemat pe cei doi preo]i, pe construim o cl\dire pentru asocia]iile faptele lui. (Danion Vasile - Mângâiee-
b\trânul se zgârcea s\ dea... epitropii bisericii, pe delega]ii aso- cre[tine. Preg\tirile s\ `nceap\ de ree peentru boolnavvi)

Actualitatea
religioas\
Noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române - Libertate
[i responsabilitate pentru comuniune `n Biseric\
~n Europa R\s\ritean\, `n care fiin]eaz\ cele
mai multe Biserici Ortodoxe autocefale [i
na]ionale, marile schimb\ri de regimuri,
de ideologii [i de politici de stat de la
sfâr[itul secolului XX, precum [i
transform\rile profunde petrecute `n
mentalitatea moral\, spiritual\ [i social\ a
popoarelor au generat, la sfâr[itul secolului
XX [i `nceputul secolului XXI, urgente [i
necesare `nnoiri `n legisla]ia bisericeasc\.
† D A N I E L,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române,
Pre[edintele
Sfântului Sinod
Schimbarea de regim poli-
tic din România, dup\ de-
cembrie 1989, [i reorientarea
]\rii noastre c\tre Uniunea
European\ prin aspira]ii de-
mocratice [i libert\]i depline
au oferit Bisericii noastre
posibilitatea ca, `ncepând cu
anul 1990, s\ aduc\ peste
100 de amendamente la
Statutul pentru organizarea
[i func]ionarea Bisericii Or-
todoxe Române, publicat `n
anul 1948. Aceste amenda-
mente vizau: afirmarea li-
bert\]ii de credin]\ [i a au-
tonomiei biserice[ti, redefini-
rea raporturilor dintre Bise-
ric\ [i Stat, eliminarea pre-
vederilor cu uncaracter re-
strictiv, care `ngr\deau lu-
crarea bisericeasc\ l`n dome-
niul liturgic, f\r\ acces pas-
toral-misionar `n institu]iile
publice [i f\r\ dreptul de a
desf\[ura activit\]i sociale.
Necesitatea `nnoirii
Statutului
~n acest context, dinamis-
mul [i complexitatea vie]ii [i
misiunii Bisericii Ortodoxe
Române au impus `n ultimii
ani o ac]iune sistematic\ [i
coordonat\ de corelare a le-
gisla]iei proprii biserice[ti cu
legisla]ia de stat, `n confor-
mitate cu Sfintele Canoane,
cu Tradi]ia ortodox\ [i p\s-
trând unitatea dogmatic\,
liturgic\ [i canonic\ `n co-
muniune cu Biserica Ortodo-
x\ Universal\.
~ntemeiat\ pe libertatea
religioas\ [i pe dreptul de a-
firmare deplin\ a autonomi-
ei cultelor din România, `n
temeiul prevederilor consti-
tu]ionale (art. 29 alin. 3 [i 5)
[i a Legii nr. 489/2006 pri-
vind libertatea religioas\ [i
regimul general al cultelor
care au oferit perspective
noi pentru a uni libertatea
cu responsabilitatea, Sfân-
tul Sinod al Bisericii Orto-
doxe Române, `n [edin]a sa
din 13 februarie 2007, sub
pre[edin]ia vrednicului de
pomenire Patriarhul Teoc-
tist, a adoptat un plan de
m\suri privind redactarea
proiectului de Statut pentru
organizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Române.
Principii generale
O prim\ etap\ `n proce-
sul de redactare a proiectu-
lui Statutului pentru organi-
Mar]i, 4 martie 2008
zarea [i func]ionarea Biseri-
cii Ortodoxe Române l-a con-
stituit consf\tuirea unei Co-
misii sinodale l\rgite, for-
mat\ din Mitropoli]ii [i Ie-
rarhii raportori ai Comisii-
lor sinodale, care a avut loc
`n ziua de 4 aprilie 2007, la
Re[edin]a patriarhal\ din
Bucure[ti, sub pre[edin]ia
P\rintelui Patriarh Teoctist.
~n cadrul acestei consf\tuiri
au fost stabilite principiile
majore orientative `n proce-
sul de elaborare a unui An-
teproiect de Statut. Aceste
principii majore, bazate pe
Tradi]ia apostolic\, pe hot\-
rârile sinoadelor ecumenice
[i pe via]a sacramental\ a
Bisericii universale, sunt: u-
nitate de credin]\ panorto-
dox\ (universal\) [i autoce-
falie na]ional\; unitate ie-
rarhic\ sinodal\ [i autono-
mie eparhial\; coordonare
ierarhic\ prima]ial\ (Patri-
arh [i Mitropolit) [i cores-
ponsabilitate episcopal\ si-
nodal\ (na]ional\ - Sfântul
Sinod [i provincial\ - Sino-
dul Mitropolitan); coopera-
rea ierarhilor cu clerul [i cu
mirenii - responsabilit\]i
distincte, dar lucrare comu-
n\; rela]iile Bisericii cu Sta-
tul:: autonomie fa]\ de Stat
[i cooperare cu acesta pen-
tru p\strarea [i promovarea
valorilor credin]ei ortodoxe,
precum [i pentru binele so-
ciet\]ii.
Anteproiect, sintez\
de amendamente [i
proiect
~ntr-o a doua etap\, pe
baza principiilor adoptate de
Comisia sinodal\ l\rgit\, la
4 aprilie 2007, o Comisie sin-
odal\ special\ (Comisie de
redactare) a elaborat un
Anteproiect de statut pe
care l-a analizat, diortosit [i
completat `n [edin]ele de lu-
cru din 9-10 mai [i 5 iunie
2007. Activitatea Comisiei a
necesitat un efort sus]inut
de cercetare a unui mare
fond documentar, constituit
din hot\rârile Sfântului Si-
nod, ale Sinodului Perma-
nent [i ale Adun\rii Na]io-
nale Biserice[ti din perioada
1948-2007 care, de-a lungul
timpului, au completat, ex-
plicat [i interpretat Legiui-
rile biserice[ti adoptate, `n-
cepând cu anul 1948. De ase-
menea, Comisia sinodal\ spe-
cial\ a consultat, cu titlu ori-
entativ, [i Statutele celorlalte
Biserici Ortodoxe surori, bo-
gat izvor de experien]\ [i vi-
a]\ bisericeasc\, `mbr\cate
`n hain\ canonic-juridic\,
potrivit specificului acestui
gen de acte normative. ~n a-
ceast\ Comisie sinodal\ spe-
„Odat\ cu publicarea acestui nou Statut, `mp\rt\[im confra]ilor ierarhi din Sfântul
Sinod, preo]ilor, diaconilor, monahilor [i monahiilor, profesorilor de teologie,
studen]ilor [i elevilor din institu]iile de `nv\]\mânt teologic, precum [i tuturor fiilor [i
fiicelor Bisericii noastre, `ndatorirea de a cerceta cu mult\ aten]ie [i de a aplica
totdeauna, cu mult\ fidelitate, prevederile noului Statut pentru organizarea [i
func]ionarea Bisericii Ortodoxe Române.“ (PF P\rinte Daniel, Patriarhul Rom=niei)
cial\ au lucrat `mpreun\
membri ai Sfântului Sinod,
personal din Cancelaria
Sfântului Sinod, profesori de
teologie [i canoni[ti.
~n lunile iunie, iulie [i au-
gust 2007 a avut loc la Cen-
trele eparhiale din toat\
]ara o temeinic\ studiere [i
dezbatere a Anteproiectului
de statut, elaborat de Comi-
sia sinodal\ special\, cu sco-
pul de a formula observa]ii
[i propuneri venind din ex-
perien]a [i practica adminis-
trativ\ a acestora. Apoi, Si-
noadele Mitropolitane au
procedat la sintetizarea, co-
relarea [i completarea pro-
punerilor venite de la epar-
hii [i, potrivit mandatului
primit din partea Sfântului
Sinod, au elaborat [i `nain-
tat Comisiei sinodale specia-
le propuneri unitare pentru
a `mbun\t\]i Anteproiectul
de statut pe care Cancelaria
Sfântului Sinod le-a centra-
lizat `ntr-un document-sin-
tez\, `nsumând aproape 100
de pagini.
Pe baza acestei ample sin-
teze, `n zilele de 3-4 octom-
brie 2007, Comisia sinodal\
special\ a procedat la elabo-
rarea final\ a Proiectului de
statut, care a fost adus `n
dezbaterea Sfântului Sinod
`n [edin]a sa de lucru din
zilele de 23-24 octombrie
2007.
Procesul de elaborare a
unui nou Statut pentru orga-
nizarea [i func]ionarea Bise-
ricii Ortodoxe Române a fost
abordat de Sfântul Sinod cu
mult\ responsabilitate, ]i-
nând seama de necesitatea
p\str\rii unit\]ii ortodoxe u-
niversale `n plan dogmatic,
liturgic [i canonic, dar [i de
cerin]ele pastorale [i social-
misionare ale Bisericii Orto-
doxe Române de azi.
~n acest context, Sfântul
Sinod, `ntr-o prim\ [edin]\,
`n zilele de 23-24 octombrie
2007, a definitivat articolele
l-89 din Proiectul de statut,
apoi, `n [edin]a din 27-28
noiembrie, a definitivat arti-
colele 90-205, a adoptat un
num\r de 25 de amenda-
mente la textul definitivat `n
[edin]a anterioar\, iar `n fi-
nal, `n ziua de 28 noiembrie
2007, a aprobat, cu una-
nimitate, textul noului Statut
pentru organizarea [i func]io-
narea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne (205 articole). A fost o
lucrarea anevoioas\ [i mig\-
loas\, care a necesitat o aten-
]ie deosebit\ din partea Pa-
triarhului [i a tuturor ierar-
hilor din Sfântul Sinod, mai
ales c\ s-a lucrat sub presiu-
nea timpului foarte limitat,
anterior termenului de pre-
dare a Statutului pentru a fi
recunoscut de c\tre Guvern.
~n temeiul Legii nr. 489/
2006 privind libertatea reli-
gioas\ [i regimul general al
cultelor, la solicitarea Patri-
arhului, Guvernul Români-
ei, prin Hot\rârea nr. 53 din
16 ianuarie 2008, a recunos-
cut Statutul pentru organi-
zarea [i func]ionarea Biseri-
cii Ortodoxe Române, care a
fost, apoi, publicat `n Mo-
nitorul Oficial al României,
partea I, nr. 50 din 22 ianu-
arie 2008.
Dup\ ce am prezentat suc-
cinct istoricul `ntregii ac-
tivit\]i de elaborare, definiti-
vare [i aprobare a Statutului
pentru organizarea [i func]io-
narea Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, preciz\m c\ noul Sta-
tut, de[i perfectibil, regle-
menteaz\, mai adecvat decât
cel anterior, modalit\]ile
dup\ care Biserica noastr\,
prin eparhiile din interiorul [i
din afara grani]elor ]\rii, con-
duce [i administreaz\ diferi-
tele ei activit\]i: liturgic-sa-
cramental\, pastoral-misio-
nar\, social-filantropic\, cul-
tural-educativ\, disciplinar-
canonic\, organizatoric-ad-
ministrativ\, patrimonial\ [i
financiar contabil\, la nivelul
tuturor unit\]ilor sale biseri-
ce[ti.
Note specifice ale
noului Statut
Noul Statut pentru orga-
nizarea [i func]ionarea Bise-
ricii Ortodoxe Române, `n
mare parte, continu\ statu-
tul anterior. Totu[i, `n unele
privin]e, noul Statut comple-
teaz\ sau simplific\ pe cel
anterior, iar `n alte privin]e
aduce modific\ri majore, ca
de pild\ modul alegerii ierar-
hilor, `n armonie cu practica
panortodox\ actual\, dar [i
asimilând cu discern\mânt
experien]a româneasc\ ante-
rioar\.
Noutatea actualului Sta-
tut const\, mai `ntâi, `ntr-o
puternic\ accentuare a leg\-
turii dintre libertate [i res-
ponsabilitate sau `ntre au-
tonomie proprie [i cooperare
cu al]ii, la nivel na]ional,
provincial (regional) [i epar-
hial. ~n acest mod, se evi-
den]iaz\ c\ adev\rata liber-
tate nu este izolare, unitatea
nu este constrângere, iar
treptele ierarhice sunt trep-
te ale slujirii comuniunii ec-
lesiale, `n care primatul se
define[te ca slujire [i respon-
sabilitate sporit\ `n interi-
orul sinodalit\]ii, pentru a
men]ine unitatea Bisericii.
De[i este un text canonic-
juridic, noul Statut are im-
plicit [i semnifica]ii spirituale
profunde, proprii Ortodoxiei.
De pild\, dup\ ce define[-
te Biserica Ortodox\ univer-
sal\ ca fiind comuniunea de
credin]\ [i de via]\ sfânt\ a
persoanelor umane cu Per-
soanele Preasfintei Treimi,
noul Statut accentueaz\ co-
muniunea Bisericii Ortodo-
xe Române autocefale cu
Biserica Ortodox\ univer-
sal\, iar apoi, `n spiritul
Canonului 34 Apostolic, se
vede peste tot cadrul statu-
tar pentru comuniunea din
interiorul Bisericii Ortodoxe
autocefale, mai precis comu-
niunea eparhiilor `ntre ele
`n Sinodul Mitropolitan [i `n
Sfântul Sinod autocefal.
Toate acestea sunt reflex [i
apel al comuniunii din inte-
riorul Sfintei Treimi, comu-
niunea dintre Tat\l, Fiul [i
Sfântul Duh, ca rela]ie a u-
nuia cu ceilal]i, a primului
cu cei egali [i a fiec\ruia cu
to]i, ca tain\ a paternit\]ii,
filia]iei [i fraternit\]ii spiri-
tuale `n Sfânta Biseric\,
aceasta fiind casa Tat\lui
ceresc, Trupul tainic al lui
Hristos-Fiul [i Templu al
Sfântului Duh. ~n Biseric\,
atât p\rin]ii duhovnice[ti
care p\storesc, cât [i fiii du-
hovnice[ti p\stori]i r\mân,
`n baza Sfântului Botez, tot-
deauna fra]i `n Hristos. De
asemenea, treptele ierarhice
diferite, oricât de mari ar fi
ele, nu anuleaz\ calitatea de
frate `n Hristos.
Noul Statut intensific\
sinodalitatea `n sensul c\
acord\ responsabilitate spo-
rit\ Sfântului Sinod, Sino-
dului Permanent [i Sino-
dului Mitropolitan. ~n ace-
la[i timp, noul Statut ofer\
un cadru mai larg pentru co-
operarea `ntre cler [i mireni
`n Adunarea Na]ional\ Bise-
riceasc\, `n Adunarea epar-
hial\ [i mai ales `n parohie,
care se bucur\ de o aten]ie
deosebit\ `n textul acestui
Statut.
Noul Statut ofer\, de
asemenea, un cadru mai bo-
gat pentru prezen]a activ\ a
Bisericii `n via]a societ\]ii,
folosind [i mijloace noi de co-
municare `n mas\, cu scopul
intensific\rii misiunii sale
liturgice, pastorale, culturale
[i filantropice `n societate.
~n plus, noul Statut acor-
d\ o aten]ie sporit\ modului
de p\strare [i administrare a
bunurilor biserice[ti, accen-
tuând mai mult coresponsa-
bilitatea clerului [i mirenilor
`n aceast\ privin]\.
~ntrucât fenomenul mi-
gra]iei românilor `n afara
]\rii a luat o amploare f\r\
precedent, noul Statut ac-
centueaz\ dreptul [i respon-
sabilitatea Sfântului Sinod
de a se `ngriji de românii or-
todoc[i din afara grani]elor
României, adic\ de a crea
3
mai multe parohii [i, impli-
cit, mai multe eparhii, ca lu-
crare pastoral\ pentru a-
ce[tia.
~n perioada urm\toare, a-
vând ca baz\ noul Statut,
trebuie elaborate unele re-
gulamente de aplicare a a-
cestuia `n diferite domenii
ale vie]ii biserice[ti. Regula-
mentele vor aprofunda [i ex-
plicita, aplicativ, principiile
de baz\ cuprinse `n Statut.
~n aceast\ lucrare ampl\
de elaborare, definitivare [i
aprobare a noului Statut, ne-a
fost de mare folos tuturor ex-
perien]a vrednicilor Arhi-
p\stori ortodoc[i români care
au contribuit la apari]ia u-
nor statute similare, `nce-
pând cu Mitropolitul Andrei
{aguna [i continuând cu pa-
triarhii Miron Cristea [i Jus-
tinian Marina, f\r\ a uita
nici contribu]ia unor mari
canoni[ti care au ostenit la
perfec]ionarea Legiuirilor
biserice[ti.
Odat\ cu publicarea aces-
tui nou Statut, `mp\rt\[im
confra]ilor ierarhi din Sfântul
Sinod, preo]ilor, diaconilor,
monahilor [i monahiilor, pro-
fesorilor de teologie, studen]i-
lor [i elevilor din institu]iile
de `nv\]\mânt teologic, pre-
cum [i tuturor fiilor [i fiicelor
Bisericii noastre, `ndatorirea
de a cerceta cu mult\ aten]ie
[i de a aplica totdeauna, cu
mult\ fidelitate, prevederile
noului Statut pentru organi-
zarea [i func]ionarea Bisericii
Ortodoxe Române, `n speran-
]a c\ acesta va deveni pentru
noi to]i c\l\uz\ [i pav\z\ a
lucr\rii [i slujirii noastre spre
binele Bisericii lui Hristos,
`ntr-o societate din ce `n ce
mai pluralist\, individualist\
[i secularizat\.
~n `ncheiere, aducem mul-
]umiri Preasfintei Treimi
pentru c\ ne-a ajutat s\ a-
vem acest nou Statut pentru
organizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Române,
lucrare esen]ial\ pentru i-
dentitatea [i activitatea Or-
todoxiei române[ti la `nce-
putul secolului XXI, `n con-
text românesc european [i `n
comuniune panortodox\, lu-
crare `nceput\ prin str\da-
niile vrednicului de pomenire
Patriarhul Teoctist [i fina-
lizat\ `mpreun\ cu to]i ierar-
hii Sfântului Sinod acum, `n
cel dintâi an al p\storirii
noastre ca Patriarh al Biseri-
cii Ortodoxe Române. a
4 Mar]i, 4 martie 2008
Actualitatea
religioas\
PE SCURT
Au fost desemna]i
candida]ii pentru
Episcopia Slatinei
Membrii Sinodului mitropolitan al
Mitropoliei Olteniei s-au `ntrunit
duminic\, 2 martie 2008, la
Re[edin]a mitropolitan\ din
Craiova, `n [edin]\ de lucru.
Lucr\rile au fost prezidate de IPS
Teofan, Mitropolitul Olteniei [i au
avut ca scop desemnarea can-
dida]ilor pentru ocuparea
scaunului vacant de episcop de
Slatina. „PS Sebastian Ilfoveanul,
Episcop-Vicar patriarhal [i PS
Corneliu B=rl\deanul, Arhiereu-
Vicar al Episcopiei Hu[ilor, sunt
cei doi candida]i desemna]i pentru
ocuparea scaunului vacant al
Episcopiei Slatinei. Ei au fost de-
semna]i, prin vot, at=t de Sinodul
mitropolitan al Mitropoliei
Olteniei, c=t [i de membrii
Adun\rii eparhiale a Episcopiei
Slatinei. Astfel, Sinodul mitropoli-
tan al Mitropoliei Olteniei, format
din IPS Teofan, Mitropolitul
Olteniei, PS Gherasim, Episcopul
R=mnicului, PS Nicodim,
Episcopul Severinului [i Strehaiei,
PS Gurie Gorjeanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei [i
PS Irineu Sl\tineanul, Arhiereu-
Vicar al Episcopiei R=mnicului, a
hot\r=t nominalizarea celor doi
candida]i men]iona]i pentru ocu-
parea scaunului de episcop de
Slatina“, a declarat, pentru Radio
Trinitas, Gheorghe Cioiu, din
cadrul Biroului de pres\ al
Mitropoliei Olteniei.
La Sibiu a ap\rut
„~ndrum\torul
bisericesc“ pe 2008
La Editura Andreiana a ap\rut
„~ndrum\torul bisericesc“ pe anul
2008 al Arhiepiscopiei Sibiul.
Edi]ia din acest an este `nchinat\
Mitropolitului Andrei {aguna, de
la a c\rui na[tere se `mplinesc
anul acesta 200 de ani, marele
ierarh ardelean fiind [i ctitorul
acestuia. Rolul „~ndrum\torului
bisericesc“ a fost, [i continu\ s\
fie, unul practic, asigurându-se
circula]ia [i cunoa[terea `n rân-
dul preo]imii, a credincio[ilor de
la sate, dar [i a intelectualit\]ii,
a unor am\nunte practice (calen-
darul, agenda vie]ii biserice[ti a
eparhiei pe anul `ncheiat,
adresele protopopiatelor, ale
parohiilor, ale a[ez\mintelor
monahale), dar [i a anumitor as-
pecte profunde din via]a Bisericii
noastre, legate de `nv\]\tura,
cultul [i, `n general, ethosul
tradi]iei ortodoxe. Cuprinsul
„~ndrum\torului bisericesc“ din
acest an este grupat `n cinci
rubrici: Cronica bisericeasc\,
Anivers\ri [i comemor\ri, Via]a
pastoral\ [i liturgic\, Biserica `n
actualitate, Credo, al\turi de
[ematismul (condic\ a parohiilor,
preo]ilor [i credincio[ilor)
Arhiepiscopiei Sibiului.
Conferin]\ despre
rug\ciune, la Munchen
S=mb\t\, 15 martie 2007, orele
18:30, dup\ slujba Vecerniei va
avea loc, la Capela ortodox\
rom=n\ „Sf. Siluan Athonitul“ a
Centrului Bisericesc de la
Munchen, din cadrul Mitropoliei
Ortodoxe Rom=ne a Germaniei,
Europei Centrale [i de Nord, o
conferin]\ pe tema „Rug\ciunea,
ca dep\[ire a tragediei umane“,
informeaz\ Radio Trinitas.
Conferin]a va fi sus]inut\ de
Klaus Kenneth, pedagog [i muzi-
cian din Elvetia, referent [i invi-
tat la divesre emisiuni radio [i
TV. Klaus Kenneth a aflat prin
proprie experien]\ c\ tragedia
vie]ii lipsite de Dumnezeu nu
poate fi dep\[it\ prin mijloacele
tehnice omene[ti, care ne sunt
oferite `n epoca New Age pe care
o travers\m. a
informeaz\ catholica.ro. Papa a spus c\ urm\re[te cu profund\ triste]e cazul dramatic al
r\pirii mons. Paulos Faraj Rahho, arhiepiscop de Mossul al caldeenilor `n Irak. Pontiful s-a
al\turat apelului cardinalului Emmanuel al III-lea Delly, pentru ca prelatul, „pe lâng\ toate
„Zilele icoanei bizantine“ la Bucure[ti
Asocia]ia Studen]ilor Cre[-
tini Ortodoc[i din Rom=nia
(ASCOR) Bucure[ti, `n cola-
borare cu Catedra de Art\
Sacr\ a Facult\]ii de Teologie
„Patriarhul Justinian“, din
cadrul Universit\]ii Bucure[-
ti, organizeaz\ `n perioada
16-24 martie 2008 o serie de
manifest\ri, dedicate culturii
bizantine. Proiectul se dore[te
a fi `nceputul unui festival a-
nual de cultur\ bizantin\: ex-
pozi]ii de icoane bizantine,
conferin]e `n care se vor ex-
plica implica]iile duhovnice[ti
ale icoanelor, mese rotunde
pe tema icoanei bizantine `n
cultura rom=neasc\, concerte
de muzic\ psaltic\. „Este
vorba despre un simpozion
adresat `n mod special tine-
rilor cre[tini, [i dorim ca
aceast\ edi]ie s\ fie prima
dintr-o serie anual\ de eveni-
mente culturale, dedicate
artei bizantine. Anul acesta
Trofeul Presei pentru Radio Logos din Craiova
a Postul de radio al Mitropoliei Olteniei a fost premiat la ultima edi]ie a T=rgului GAUDEAMUS din Craiova,
la sec]iunea radio, pentru modul `n care a reflectat evenimentul, prin emisiunile sale a
Cea de a [aptea edi]ie a
Târgului de carte GAU-
DEAMUS din Craiova s-a
`ncheiat duminic\, 2 mar-
tie 2008, printr-o festivi-
tate de premiere a colabo-
ratorilor acestui eveni-
ment, informeaz\ m-ol. ro.
T=rgul de carte craiovean,
deschide, `n fiecare an, ca-
ravana GAUDEAMUS [i,
totodat\, programul „Lec-
tura“. Evenimentul este or-
ganizat `n fiecare an la
Craiova, de Radio Româ-
nia - echipa GAUDEAMUS
- [i Radio Oltenia Craiova.
Edi]ia din acest an s-a des-
f\[urat `n perioada 27 fe-
bruarie-2 martie, `n foaie-
rul Teatrului Na]ional „Ma-
rin Sorescu“ din Craiova.
Premiu pentru
emisiunile Radio
Logos
Organizatorii renumi-
tul t=rg de carte de la
Craiova au r\spl\tit [i `n
acest an colaboratorii [i
organiza]iile care au con-
tribuit la buna desf\[u-
rare a evenimentului.
Printre premian]ii edi]iei
2008 a Târgului GAU-
DEAMUS se afl\ [i postul
de radio Logos al Mitro-
poliei Olteniei. Radio Lo-
gos a câ[tigat „Trofeul
Presei“, sec]iunea radio,
pentru modul `n care a re-
flectat acest eveniment `n
emisiunile sale. ~n pe-
rioada `n care s-a desf\[u-
rat t=rgul, Radio Logos a
avut emisiuni speciale, `n
cadrul c\rora s-a mediati-
Seminar la Ia[i despre violen]a domestic\
Funda]ia „Solidaritate [i
Speran]\“ din Ia[i, prin
„Centrul de consiliere a per-
Noile conturi deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
APELUL PAPEI: Papa Benedict al XVI-lea a lansat un apel pentru eliberarea
arhiepiscopului irakian de Mossul [i pentru `ncetarea violen]elor `n }ara Sfânt\,
celelalte, aflat [i `n precare condi]ii de s\n\tate, s\ fie imediat pus `n libertate“.
ne-am oprit asupra icoanei
bizantine, dar `n anii urm\-
tori dorim s\ prezent\m [i
sculpturi [i alte obiecte de
cult de tradi]ie bizantin\“,
ne-a declarat ini]iatorul [i co-
ordonatorul proiectului, dl
Claudiu Neagoe.
Expozi]ie de icoane
bizantine
Deschiderea manifest\ri-
lor va avea loc duminic\, 16
martie, prin oficierea Sfintei
Liturghii la paraclisul uni-
versitar „Sf=ntul Nicolae“
din Bucure[ti, `ncep=nd cu
ora 8:00. Dup\ Sf=nta Litur-
ghie, la Facultatea de Teolo-
gie Ortodox\ „Patriarhul
Justinian“ din Bucure[ti, `n
sala de festivit\]i, de la ora
17:00, va avea loc vernisajul
expozi]iei de icoane bi-
zantine. ~[i vor expune lucr\-
zat principalele mani-
fest\ri culturale [i eveni-
mentele desf\[urate.
Trofee pentru edituri
[i pres\
Pe l=ng\ premiul oferit
postului de radio Logos, or-
ganizatorii t=rgului au
oferit [i alte premii. Tro-
feele Gaudeamus acordate,
`n cadrul unei festivit\]i
desf\[urate duminic\, 2
martie, de la ora 12:00,
al\turi de alte premii acor-
date prin votul publicului,
au fost urm\toarele:
-Trofeul Gaudeamus:
locul 3 - Grupul Editorial
„Rao“, locul 2 - Editura Hu-
manitas [i locul 1 -Grupul
Editorial „Art“. Premiile
au constat `n standuri gra-
tuite, cu suprafa]a de 3, 6 [i
respectiv 9 mp, acordate la
edi]ia viitoare a t=rgului;
Cea mai râvnit\ carte a
târgului a fost desemnat
volumul „Mobilul“ de Ste-
phen King, publicat de
Editura Nemira.
Trofeul Presei a revenit
cotidianului „Cuvântul
libert\]ii“, la sec]iunea
publica]ii, postului Radio
Logos, la sec]iunea radio,
[i postului TVS la,
sec]iunea TV
49 de edituri [i
14.500 de vizitatori
Edi]ia din acest an a
T=rgului GAUDEAMUS
la Craiova a avut 59 de
expozan]i, care au amena-
soanelor dependente de al-
cool“, organizeaz\ la Ia[i, `n
perioada 3-4 martie,
rile Elena Murariu, Alexan-
dru Nicolau, Mihai Coman,
Bogdan Scor]ea, Maria Mi-
rea, Sorin Albu, Teodora Ro[-
ca, Nelu]u Ioan Popa, Geor-
geta M\rioara, Tatiana Ni-
chita, Elena Luca, monahul
Ilie Bob\ianu [i monahia
Olga. ~n cadrul vernisajului
va avea loc si un concert de
muzic\ psaltic\, sus]inut de
grupul psaltic „Grigorie
Palama“ [i grupul psaltic al
paraclisului universitar „Sf.
Nicolae“ din Bucure[ti. Luni,
17 martie 2008, `n sala „Pr.
prof. dr. Dumitru St\niloae“,
din aceea[i institu]ie de
`nv\]\m=nt, de la ora 17:00,
va avea loc conferin]a cu
tema „Icoana bizantin\ [i
rolul ei duhovnicesc `n via]a
omului“, sus]inut\ de pr.
Vasile Gavril\, slujitor la
paraclisul universitar a-
mintit [i `ndrum\torul AS-
COR Bucure[ti, [i de conf. dr.
jat peste 30 de standuri,
reprezentând câteva din-
tre cele mai importante
segmente din domeniile
editorial [i educa]ional:
edituri române[ti - 21,
edituri str\ine reprezen-
tate la târg de agen]ii de
difuzare române[ti - 28,
institu]ii de `nv\]\mânt -
6, agen]ii de difuzare de
carte româneasc\ [i
str\in\ - 4. Programul de
manifest\ri al edi]iei a
cuprins 40 de evenimente.
seminarul „Violen]a do-
mestic\“. Invitatul special
este dl Steve Acheson, spe-
cialist `n domeniu, prin
studiile de master `n comu-
nicare (1979) [i master `n
teologie la seminarul luteran
(1996). Tematica seminaru-
lui con]ine mai multe puncte
importante:
1. Rolul preotului `n
cazuri de violen]\ domestic\;
2. Modalit\]i de protec]ie;
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
prof. Mihaela Palade, de la
Catedra de Art\ Sacr\ a
facult\]ii amintite. Manifes-
t\rile se vor `ncheia mar]i, 18
martie, 2008, `n aceea[i sal\,
cu o mas\ rotund\, cu tema
„Iconografia ortodox\ `n so-
Printre acestea, cea mai
inedit\ a fost cea `n
cadrul c\reia, prin inter-
mediul `nregistr\rilor din
Fonoteca de aur a Radio-
difuziunii, `n foaierul Tea-
trului Na]ional au r\su-
nat vocile unor person-
alit\]i care [i-au pus am-
prenta deopotriv\ asupra
culturii na]ionale [i isto-
riei Radio România: Mi-
hail Sadoveanu, Nicolae
Iorga, Nicolae Titulescu,
Nichita St\nescu [i Luci-
3. De ce are loc violen]a
domestic\?;
4. Integrarea recuper\rii
din violen]a domestic\ `n
Teologia Ortodox\;
5. Cum s\ oprim violen]a
acas\?;
6. Teologia abuzului do-
mestic - De ce este `n primul
rând o chestiune spiritual\?
Fost preot luteran [i con-
silier spiritual din 1996,
Steve Acheson s-a convertit
la Ortodoxie `n 2005. ~n pe-
rioada 1994-2001 a fost
furnizor de tratament pen-
cietatea rom=neasc\ contem-
poran\“, la care sunt invita]i
asisten]ii {tefan Ionescu de
la Catedra de Teologie Isto-
ric\ [i Alexandru Nicolau, de
la Catedra de Art\ Sacr\ a
facult\]ii bucure[tene. a
an Blaga. Num\rul vi-
zitatorilor a fost de circa
14.500, estimeaz\ organi-
zatorii, iar valoarea vân-
z\rilor directe, realizate
cu prilejul târgului, a
dep\[it suma de 75.000 de
lei. Accesul `n incinta târ-
gului a fost gratuit, pen-
tru toate categoriile de
public. Urm\toarea etap\
a Caravanei GAUDEA-
MUS va avea loc `n Sibiu
(pentru a treia oar\), `n
perioada 18-22 martie. a
tru cazuri de violen]\ domes-
tic\, trimise prin tribunal `n
Minnesota, Wisconsin, New
York, Colorado, California,
Florida, cu experien]\ de
3.000 de familii consiliate.
Din 1992 [i p=n\ `n prezent
este director executiv (Life
Management Systems), pre-
g\te[te instructori [i imple-
menteaz\ cursuri de spe-
cializare `n consilierea mari-
tal\ [i familial\, violen]a do-
mestic\ [i recuperarea din
adic]ii. a
 Mar]i, 4 martie 2008 5
GAZPROM A REDUS CU 25% LIVR|RILE DE GAZ C|TRE UCRAINA: Grupul rus Gazprom, cel mai
Economic mare produc\tor mondial de gaze naturale, a redus ieri diminea]\ cu 25% livr\rile de gaze
naturale destinate Ucrainei. Cu toate acestea, livr\rile de gaze naturale destinate consumatorilor
europeni se deruleaz\ la capacitate normal\. Potrivit Gazprom, datoria Ucrainei pentru livr\rile
ruse[ti de gaze este estimat\ la 1,5 miliarde de dolari. Amenin]\rile vin la dou\ s\pt\mâni de
c=nd cele dou\ state conveniser\ modalitatea de solu]ionare a acestei probleme.

Trei tronsoane ale Autostr\zii Transilvania vor costa dublu PE SCURT

Trei din cele opt tronsoane ale
Autostr\zii Transilvania (Bra[ov -
Bor[) la care lucr\rile urmeaz\ s\
`nceap\ `n 2008 [i 2010 vor costa
aproape dublu decât estim\rile
ini]iale din contractul semnat cu so-
cietatea constructoare, Bechtel, po-
trivit informa]iilor oferite Rompres
de Ministerul Transporturilor. Ra-
portul din martie 2007, realizat de
consultantul angajat de statul ro-
mân s\ supravegheze Bechtel, Sce-
tauroute-BCEOM, atrage aten]ia c\
tronsonul Mih\ile[ti - Suplacu de
Barc\u (75 de kilometri), la care
lucr\rile ar trebui s\ `nceap\ `n
acest an, va costa cu 66% mai mult
decât se estimase `n contract.
„Programul propus de proiectantul
IPTANA este `n contradic]ie cu
termenele stabilite ini]ial, astfel
`ncât, costul total al sec]iunii indic\
o cre[tere substan]ial\ a sumei
prev\zut\ `n contract, [i anume de
66%“, se arat\ `n raport. Majorarea
pre]ului ini]ial de construc]ie este [i
mai mare `n cazul sec]iunilor
Sighi[oara-Târgu Mure[ (56 de kilo-
metri) [i Târgu Mure[-Câmpia
Turzii (36 de kilometri), respectiv
100% [i 112%. „Programul propus
de proiectantul Search Corporation
pentru tronsonul Sighi[oara -
Târgu Mure[ indic\ o cre[tere cu
100% a costului total al sec]iunii,
iar costul total pentru tronsonul
Târgu Mure[-Câmpia Turzii, `n
urma programului propus de IP-
TANA, indic\ o majorare de 112%
fa]\ de suma stabilit\ ini]ial prin
contract“, sus]ine consultantul.
Lucr\rile la tronsonul Mih\ile[ti -
Suplacu de Barc\u (75 de kilometri)
trebuie s\ `nceap\ la sfâr[itul anu-
lui, valoarea ini]ial\ a lucr\rilor fiind
de peste 488 de milioane de euro, `n
timp ce lucr\rile la celelalte tronsoa-
ne sunt programate s\ `nceap\ `n
prima parte a anului 2010, valoarea
ini]ial\ a lucr\rilor fiind de 343,94
milioane de euro pentru tronsonul
Sigjhi[oara-Târgu Mure[, respectiv
143,17 milioane de euro pentru tron-
sonul Târgu Mure[-Câmpia Turzii.
Compania Na]ional\ de Autostr\zi [i
Drumuri Na]ionale trebuie s\ ges-
tioneze o situa]ie extrem de dificil\,
`n condi]iile `n care lucr\rile la Auto-
strada Transilvania ar putea fi
stopate din cauza faptului c\ Mi-
nisterul Transporturilor nu mai are
fonduri pentru lucr\ri `n acest an,
dup\ ce a fost pl\tit avansul de pes-
te 140 de milioane de euro. a
Amenzi de 100.000 de lei,
date `n dou\ luni
de DSV Ia[i
Direc]ia Sanitar-Veterinar\ [i pentru
Protec]ia Alimentelor Ia[i a trimis
c\tre bugetul Statului, `n dou\ luni
de zile, aproape 100.000 de lei, prin
amenzile pe care le-a aplicat
agen]ilor economici din jude]ul Ia[i.
~n primele dou\ luni ale acestui an
au fost efectuate câteva sute de con-
troale, tematice sau inopinate.
Consecutiv acestor controale au fost
aplicate 54 de amenzi contraven]io-
nale [i 11 avertismente. „Exist\ o
u[oar\ tendin]\ de cre[tere a abate-

Cum se pot accesa fonduri europene prin PNDR
a Ieri au fost lansate primele trei m\suri ale Planului Na]ional de Dezvoltare Rural\, prin intermediul c\ruia
fermierii rom=ni pot accesa aproximativ 8 milioane de euro a Programul este asem\n\tor SAPARD, banii
fiind aloca]i tot `n baza unor proiecte depuse de solicitan]i a Fermierii din 24 de jude]e, circa 390.000, vor
putea primi `n cont, `ncepând de s\pt\mâna viitoare, pl\]ile din fondurile europene aferente anului 2007 a
Fermierii români vor
putea depune proiecte la
oficiile jude]ene de pl\]i
[i dezvoltare rural\, pe
trei m\suri din Progra-
mul Na]ional pentru Dez-
voltare Rural\ (PNDR), a
declarat, ieri, la lansarea
PNDR, ministrul Agri-
culturii, Dacian Ciolo[.
„Fermierii pot primi, pe
aceste m\suri, un avans
de 10% din valoarea eligi-
bil\ a proiectelor [i pot
contracta o cofinan]are
de la b\nci, dup\ apro-
barea proiectului“, a ex-
plicat Ciolo[. De aseme-
nea, fermierii au posibili-
tatea de garantare a
creditelor prin FGCR sau
alte fonduri de garantare
a IMM-urilor. M\surile
lansate ieri vizeaz\ mo-
dernizarea exploata]iilor
agricole, cre[terea valorii
ad\ugate a produselor a-
gricole [i piscicole, pre-
cum [i dezvoltarea sate-
lor [i infrastructur\ ru-
ral\. Potrivit secretaru-
lui de stat `n MADR, Cor-
nelia Harabagiu, aceste
trei m\suri sunt cele mai
importante din tot pro-
gramul, dar [i cele mai
a[teptate datorit\ im-
pactului economic. „Pri-
ma etap\ de depunere a
proiectelor se va derula
`n perioada 3-28 martie
2008“, a spus Harabagiu.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRE}UL GAZELOR
INTERNE AR PUTEA R|-
M+NE NESCHIMBAT: Pre-
]ul gazelor din produc]ia in-
tern\ ar putea s\ nu mai
creasc\ pân\ la finele anului,
aceasta fiind una din vari-
antele propuse Ministerului
Economiei, de c\tre regle-
mentatorul din domeniu, prin
calendarul de aliniere a pre-
]ului gazelor autohtone la cele
de pe pie]ele interna]ionale.
„Am propus Ministerului E-
conomiei mai multe variante
de lucru privind calendarul de
majorare a pre]ului gazelor
din produc]ia intern\, pentru
a fi incluse `n strategia
energetic\ na]ional\, printre
care [i varianta ca acest pre]
s\ nu mai creasc\ `n 2008“,
au declarat surse din cadrul
Autorit\]ii Na]ionale de
Reglementare `n domeniul
Energiei (ANRE). Acestea au
precizat c\, potrivit variantei
347 de milioane de
euro pentru
modernizarea
exploata]iilor
agricole
Pe m\sura 121 - „Mo-
dernizarea exploata]iilor
agricole“ sunt disponi-
bile, `n 2008, fonduri de
peste 347,1 milioane de
euro, pentru m\sura 123
- „Cre[terea valorii ad\u-
gate a produselor agri-
cole [i forestiere“, fondu-
rile se ridic\ la 428,4 mi-
lioane de euro, iar cea
mai important\ m\sur\,
322 - „Renovarea [i
dezvoltarea satelor“ are
disponibil\ `n 2008 o
sum\ 618,43 milioane de
euro. România va primi
de strategie energetic\ apro-
bat\ de Guvern `n septembrie
2007, alinierea pre]ului gaze-
lor interne la cel al gazelor de
pe pie]ele interna]ionale se va
realiza treptat, ]inând cont de
puterea de cump\rare a po-
pula]iei.
a SINDICALI{TII DIN
ADMINISTRA}IE CER O
NOU| RUND| DE NEGOCI-
ERI: Federa]ia Na]ional\ a
Sindicatelor din Administra-
]ia Public\ cere ministrului
Muncii, Paul P\curaru, o
renegociere. Sindicali[tii `l
acuz\ pe P\curaru, printr-o
scrisoare deschis\, c\ dup\
greva func]ionarilor publici de
pe 28 februarie, acesta a invi-
tat la masa negocierilor o alt\
federa]ie sindical\. Prin ur-
mare, sindicali[tii din admi-
nistra]ie `i cer ministrului
Muncii s\ organizeze o nou\
`ntâlnire pentru negocieri pe
marginea revendic\rilor, la
de la Uniunea Europea-
n\ peste opt miliarde de
euro pentru dezvoltare
rural\, pân\ `n anul
2013. Valoarea total\ a
fondurilor europene, nu-
mai pe aceste trei m\-
suri, ajunge la aproape
3,5 milioane de euro.
PNDR cuprinde 22 de
m\suri, mai mult de ju-
m\tate dintre acestea fi-
ind lansate `n 2008, iar
restul `n 2009. PNDR a
fost aprobat de Comisia
European\ `n 20 febru-
arie 2008. Programul cu-
prinde `ntreaga zon\ ru-
ral\ din România, adic\
87,1% din teritoriu [i
45,1% din popula]ia ]\rii
la data de referin]\ 1 iu-
nie 2005. Agricultura din
România va primi, pen-
tru perioada 2007 - 2013,
care s\ participe reprezen-
tan]i ai FNSA [i ai
institu]iilor statului, care au
competen]\ `n rezolvarea ce-
rerilor. Pe 28 februarie, apro-
ximativ 40.000 de func]ionari
publici au protestat dou\ ore.
a INDIENII AR CUMP|-
RA ORIC+ND CFR MARF|:
Fathi Taher este interesat de
privatizarea CFR Marf\ [i a
declarat c\ `n cazul `n care
mâine societatea va fi scoas\
la vânzare, posibilitatea de a
depune ofert\ de cump\rare
este foarte mare. Valoarea
CFR Marf\ a fost estimat\ la
un miliard de euro. Fathi
Taher este din aceast\ s\pt\-
m=n\ pre[edintele Consiliu-
lui de Administra]ie de la
Electroputere Craiova, pro-
duc\torul de locomotive, care
a fost achizi]ionat `n noiem-
brie anul trecut de firma sau-
dit\ Al Arrab Contracting
Company. a
rilor. Fenomenul este generat de fac-
tori multipli, de natur\ social\, com-
portamental\ [i chiar de necunoa[-
terea unor acte normative. Pentru
evitarea unor situa]ii nedorite, reco-
mand\m agen]ilor economici s\ se
adreseze institu]iei noastre, pentru o
informare corect\ asupra obliga]iilor
pe care le au“, a declarat Ionel Bon-
doc, [eful DSVSA Ia[i. Principalele
soare comisarului euro- domenii vizate de controale se refer\
pean, prin care `l voi a- la: circula]ia produselor alimentare
nun]a c\ putem `ncepe `n târguri [i oboare, protec]ia [i
pl\]ile, f\r\ s\ aplic\m bun\starea animalelor, respectarea
coeficientul de reducere, normelor privind ecarisarea teritoriu-
lui, verificarea condi]iilor de igien\ la
deoarece suprafa]a eligi- depozitarea [i manipularea produse-
bil\ de plat\ este sub cea lor alimentare, verificarea condi]iilor
de referin]\, iar valoarea de desf\[urare a activit\]ilor supuse
subven]iei stabilite ini]i- autoriz\rii sanitar-veterinare [i asi-
al de 50,6 euro la hectar gurarea trasabilit\]ii produselor ali-
se men]ine“, a precizat mentare. (S.D.)
Ciolo[. Acesta a mai ad\-
ugat c\ `n aceast\ s\p-
Partenerii Ford sunt
t\mân\ va `ncepe efectiv
calculul [i autorizarea interesa]i de halele
pl\]ilor, pentru cele de la Tractorul Bra[ov
390.000 de ferme. Suma
Mai mul]i furnizori de piese [i
alocat\ României pentru echipamente ai productorului auto
2007, pentru pl\]ile di- american Ford s-au ar\tat interesa]i
aproape 14 miliarde de recte la hectar, se ridic\ de `nchirierea unor hale sau
euro, din care opt mil- la 440 de milioane de suprafe]e de teren pe platforma
iarde de euro pentru dez- euro, iar pentru 2008 la uzinei Tractorul Bra[ov, pentru des-
voltare rural\ [i 5,47 mil- aproape 528 milioane de chiderea unor afaceri, au declarat,
iarde de euro pl\]i di- euro. De ieri, 3 martie, duminic\ reprezentan]ii Flavus
fermierii pot depune la A- Investi]ii. „Exist\ multe firme care
recte `n agricultur\. La
aceste sume se mai ada- gen]ia de Pl\]i [i Inter- [i-au ar\tat interesul pentru `nchiri-
erea unor spa]ii sau hale. Am primit
ug\ 20% cofinan]are de ven]ie pentru Agricultu- chiar vizite din partea unor furnizori
la bugetul na]ional. r\ (APIA) cereri pentru de echipamente ai Ford“, a spus
pl\]ile directe pe supra- Silviu Savin, administrator al Flavus
390.000 de fermieri fa]\ din fondurile europe- Investi]ii, fim\ care a achizi]ionat, `n
ne, aferente anului 2008.
vara anului trecut, platforma indus-
vor primi banii Campania de primire trial\ Tractorul. El nu a men]ionat
europeni s\pt\mâna a cererilor pentru plata numele firmelor [i nici num\rul in-
la hectar din fondurile vestitorilor interesa]i, precizând c\,
viitoare pe perioada discu]iilor, astfel de in-
Uniunii Europene se va
forma]ii sunt confiden]iale. Grupul
Fermierii din 24 de derula `n perioada 3 mar- american Ford a fost singurul ofer-
jude]e, circa 390.000, vor tie-15 mai 2008, f\r\ pe-
tant `n licita]ia organizat\ anul tre-
putea primi `n cont, naliz\ri. Dup\ aceast\ cut de Guvern pentru cele 72,4% din-
`ncepând de s\pt\mâna dat\ mai pot fi depuse tre ac]iunile Automobile Craiova
viitoare, pl\]ile din fon- cereri pân\ `n data de 9 de]inute de stat. Ford va intra `n
durile europene aferente iunie, dar cu penalit\]i posesia ac]iunilor dup\ ce va pl\ti
anului 2007, a anun]at, de 1%, pentru fiecare zi statului 57 de milioane de euro.
ieri, ministrul Agricultu- de `ntârziere din pl\]ile
rii. „Voi trimite o scri- primite. a Furnizorul de
telecomunica]ii,
a DIC}IONAR ECONOMIC a schimbat `ntr-o singur\ zi
PNDR: Programul Na]ional de Dezvoltare Parlamentul European dezbate `n
Rural\ reprezint\ setul de m\suri cadru, `n aceast\ perioad\ un proiect potrivit
baza c\ruia România va primi peste 8 miliarde c\ruia vom putea s\ ne schimb\m
furnizorul de servicii de telecomu-
de euro, pentru perioada 2007-2013, pentru dez-
voltarea rural\. Acesta cuprinde `ntreaga zon\ nica]ii `ntr-o singur\ zi, `n cazul `n
care nu mai suntem mul]umi]i de
rural\ din România, adic\ 87,1% din teritoriu [i fostul furnizor. De asemenea, este
45,1% din popula]ia ]\rii. Agricultura din
prev\zut\ [i crearea unei autorit\]i
România va primi p=n\ `n 2013 aproape 14 europene pentru telecomunica]ii,
miliarde de euro, din care 8 pentru dezvoltare care va oferi [anse egale tuturor con-
rural\ [i 5,47 pentru pl\]i directe `n agricul- curen]ilor [i va proteja consumatorii
tur\. Cuprinde 4 axe, respectiv „Cre[terea com- din toate cele 27 de state membre ale
petitivit\]ii sectorului agricol [i silvic“, UE. Aceast\ nou\ Autoritate se va
„~mbun\t\]irea mediului [i a zonelor rurale“, axa `n principal pe problemele legate
„Calitatea vie]ii `n zonele rurale [i diversifi- de concuren]\ [i de securitatea
carea economiei rurale“ [i „Leader“, care va re]elelor, primul obiectiv al acesteia
primi 2,5% din sumele alocate celorlalte dome- urmând a fi acela de a armoniza la
nii, adic\ 123,46 milioane de euro. PNDR este standarde optime gestionarea spec-
asem\n\tor Programului SAPARD, deoarece trului de frecven]e radio pentru ser-
viciile de comunica]ii `n band\. a
prin intermediul s\u sunt alocate fonduri pen-
tru agricultur\ [i zonele rurale, `n baza unor
proiecte [i avize depuse de solicitan]i. Primele Cursul valutar
trei m\suri au fost lansate ieri, acestea vizând
investi]iile `n ferme, `n industria alimentar\ [i pentru 4.03.2008
`n domeniul infrastructurii rurale. România are
al patrulea buget pentru dezvoltare rural\ din- Dolar SUA 2,4788
tre statele Uniunii Europene. a
Euro 3,7617
6 Mar]i, 4 martie 2008
Rom=nia `n UE
LUMEA PE SCURT Europenii nu au `ncredere `n bunul
Mini[trii mediului
preg\tesc
un pachet legislativ
privind energia
Mini[trii mediului din Uniunea
European\ s-au `nt=lnit ieri la
Bruxelles pentru a discuta de-
spre schimbarea climatic\, ela-
borarea unui pachet legislativ
privind energia [i o propunere de
reducere a emisiilor de CO2 la
ma[ini. La reuniune a participat
[i ministrul român al Mediului [i
Dezvolt\rii Durabile, Attila
Korodi. Pe agenda Consiliului de
Mediu, prezidat de ministrul
sloven pentru mediu [i planifi-
care spa]ial\, Janez Podobnik, a
mai figurat adoptarea unor con-
cluzii privind mediul, care vor fi
`naintate summitului Consiliului
European, din prim\var\, pre-
cum [i un set de concluzii
privind biodiversitatea [i biosi-
guran]a, `n preg\tirea `ntâlni-
rilor interna]ionale pe aceste
subiecte din luna mai.
Serbia nu vrea `n UE
f\r\ Kosovo
Premierul s=rb vrea `n UE, doar
dac\ statul, care [i-a autoprocla-
mat independen]a la 17 febru-
arie, Kosovo, va fi tot provincie a
Serbiei. „Nu ar trebui s\ avem
opinii divergente cu privire la
aderarea la Uniunea European\,
este mai bine [i necesar s\ fim
uni]i [i s\ spunem UE s\ ia `n
calcul ca viitor membru numai o
Serbie, din care face parte [i
provincia Kosovo“, a declarat
premierul sârb Vojislav
Kostunica, potrivit Tanjug.
Kostunica a reafirmat impor-
tan]a unirii Serbiei, care, poate
face parte at=t din ONU, OSCE ,
dar [i din UE. Potrivit premieru-
lui sârb, imensa majoritate a
cet\]enilor [i cele mai multe par-
tide parlamentare sus]in ideea
unui stat unitar [i a unei politici
na]ionale, conform c\reia Kosovo
[i Metohija reprezint\ o parte
integrant\ a ]\rii, care nu poate
fi `nstr\inat\. Ca stat unitar,
Serbia este membr\ a Na]iunilor
Unite, iar un stat Kosovo fals nu
va fi niciodat\ acceptat la ONU,
consider\ Kostunica, reamintind
c\ Serbia unit\ este totodat\
membr\ a OSCE, motiv pentru
care „falsul stat Kosovo nu va
adera niciodat\ nici la OSCE“.
„P\strând un asemenea stat uni-
tar [i o politic\ na]ional\, Serbia
`ntreag\, `mpreun\ cu Kosovo [i
Metohija, poate fi membr\ a UE.
Dorim s\ ne al\tur\m Uniunii
Europene, dar Uniunea
European\ ar trebui s\ spun\
c\ dore[te `n rândurile sale o
Serbie `ntreag\, nu una frag-
mentat\“, a mai spus [eful gu-
vernului de la Belgrad.
Bulgarii s-au trezit
cu fondurile PHARE
suspendate
Comisia European\ a notificat
autorit\]ile bulgare, cu privire la
suspendarea pl\]ilor din cadrul
fondurilor de preaderare
PHARE, scrie BTA [i Novinite.
Suspendarea se va aplica unor
proiecte de 80 milioane de euro,
gestionate de dou\ unit\]i spe-
cializate din Ministerul de
Finan]e [i Ministerul Dezvolt\rii
Regionale. Directoratul General
pentru Extindere din cadrul CE
a trimis o scrisoare autorit\]ilor
bulgare, `n care critic\ manage-
mentul deficitar realizat de cele
dou\ agen]ii. M\sura nu va
afecta negocierile privind memo-
randumul financiar asupra fon-
durilor de preaderare pentru
2006, a indicat Ministerul de
Finan]e bulgar. a
O TREIME DIN EUROPENI AU FOST DIAGNOSTICA}I CU CANCER: Cancerul devine
principala problem\ de s\n\tate a Europei. Alojz Peterle, deputat european din Grupul
Partidului Popular European (Cre[tin-Democrat) [i cel al Democra]ilor Europeni sus]ine c\
Parlamentul European `[i poate aduce contribu]ia prin legi, pentru lupta `mpotriva
cancerului. „Una dintre ideile-cheie este crearea unei For]e Opera]ionale Europene
`mpotriva Cancerului, s\n\tatea fiind de competen]a statelor membre, dar unele aspecte ale
acestei politici pot fi abordate cu succes la nivel european“, a apreciat europarlamentarul.
mers al economiei `n acest an
~ncrederea `n economia europea-
n\ se afl\ la cea mai joas\ cot\ din
s-au majorat `n luna ianuarie cu 5,4%
(de la 4,8% `n decembrie 2007). Este
ultimii doi ani, principalii factori cea mai mare cre[tere din ultimii [ase
care duc la `ngrijorarea cet\]enilor fi-
ind scumpirea alimentelor, energiei
ani, fiind `nso]it\ [i de majorarea pre-
]urilor la energie cu 10,1%. Infla]ia
[i utilit\]ilor. Indexul `ncrederii `n general\ a `nregistrat un trend ascen-
economie a consumatorilor [i investi- dent, de la 3,1% `n decembrie 2007, la
torilor din zona euro a fost `n luna 3,2% `n februarie 2008. Toate aceste
februarie de 100,1, cel mai sc\zut din evolu]ii inhib\ consumul [i pun `n
noiembrie 2005 `ncoace. Declinul pericol cre[terea economiilor eurolan-
este mai pronun]at dec=t cel estimat dului. Consumatorii rom=ni se `nca-
de un grup de 31 de economi[ti eu- dreaz\, ca percep]ie asupra evolu]iei
ropeni [i americani, intervieva]i de economiei, `n trendul general euro-
Bloomberg, care apreciau c\ sc\de- pean. ~ncrederea lor `n economia au-
rea fa]\ de ianuarie 2008 va fi de 0,5 tohton\ s-a situat, `n luna ianuarie, la
puncte, de la 101,7 la 101,2. Indexul cea mai sc\zut\ cot\ din ultimul an.
`ncrederii `n economie prezint\ sta- A[tept\rile lor `n 2008 fa]\ de situa]ia
rea economiei unei ]\ri sau a unui financiar\, [omaj, economie [i econo-
grup de ]\ri, av=nd la baza aprecie- misire nu sunt ridicate.
rile calitative a diferitelor compo- Pesimismul dispare `ns\ c=nd vine
nente ale vie]ii economice. vorba de Germania, ]ara `n care `ncre-
Exprim=nd percep]ia subiectiv\ a derea investitorilor `n economie a cres-
investitorilor [i consumatorilor, sc\- cut `n luna februarie. Institutul ger-
derea este justificat\, av=nd `n vedere man de cercetare economic\ IFO a ra- Irlandezii se declar\ `n favoarea
anun]ul recent prin care Comisia portat o cre[tere a indexului `ncrederii
European\ revizuia cu minus cre[te- investitorilor germani, de la 103,4 `n Tratatului de reform\ a UE
rea economic\ din zona euro (de la ianuarie, la 104,1 `n februarie. Rezul-
2,2% la 1,8%) [i cu plus infla]ia (de la tatul a fost ob]inut `n urma inter- Num\rul persoanelor din Irlan- tratatului european urmeaz\ a fi
2,1% la 2,6%). Pre]urile `n ascensiune viev\rii a 7.000 de companii care, de[i da, care se declar\ `n favoarea organizat la sfâr[itul lunii mai sau
ale petrolului [i m\rfurilor de larg au `ncredere `n evolu]ia pozitiv\ a in- tratatului de reform\ a UE, a cres- `nceputul lui iunie.
cut `n mod semnificativ, aproape Irlanda a provocat o criz\ majo-
consum alimenteaz\ infla]ia [i pun `n dustriei [i comer]ului german, [i-au
c\ s-a dublat, potrivit unui sondaj r\ `n Europa, respingând `n 2001,
pericol cre[terea economic\, erod=nd manifestat totu[i `ngrijorarea fa]\ de
`ncrederea consumatorilor [i puterea efectele globale ale unei posibile rece- de opinie. Irlanda este singura ]a- prin referendum, Tratatul de la
de cump\rare. Pre]urile alimentelor siuni a economiei americane. a r\ din Europa unde va avea loc o Nisa, `n parte din cauza temerilor
astfel de consultare popular\ cu c\ acesta `i pune `n cauz\ tradi-
privire la Tratatul de la Lisabona. ]ionala politic\ de neutralitate.
Astfel, 46% dintre persoanele in- Irlandezii au aprobat, `n final,
tervievate s-a declarat gata s\ vo- tratatul `n anul 2002, `n timpul
teze „da“ pentru tratat, fa]\ de unui nou referendum, dup\ ce
23% care ar spune „nu“, `n condi- Dublinul a ob]inut garan]ii c\ neu-
]iile `n care 31% din cele o mie de tralitatea `i va fi respectat\.
persoane intervievate nu s-au pro- ~ngrijorarea r\mâne aceea[i [i
nun]at, arat\ sondajul realizat de pentru referendumul asupra Tra-
Institutul „Red C“, `n perioada 25- tatului de la Lisabona. La sfâr[itul
27 februarie [i publicate `n „The s\pt\mânii trecute guvernul ir-
Sunday Business Post“. La sfâr- landez a aprobat un proiect de
[itul lunii ianuarie, un sondaj real- amendament constitu]ional ce
izat de institutul TNS relev\ c\ vizeaz\ mai ales specificarea c\
procentul celor care ar fi spus „da“ Irlanda nu va putea fi antrenat\
tratatului era de circa 26%, fa]\ de `mpotriva propriei voin]e `ntr-o
10% - „nu“ [i 64% indeci[i, preci- opera]iune european\ de ap\rare
zeaz\ AFP. Referendumul asupra comun\. a
Raport `ngrijor\tor al Comisiei
Europene privind s\r\cia din Rom=nia
a Rromii, copiii [i femeile v=rstnice sunt categoriile de rom=ni cele mai vulnerabile la s\r\cie
a Raportul `ntocmit de Comisia European\ arat\ c\ mai bine de o treime din rromii din Rom=nia
sunt analfabe]i a Majoritatea s\racilor, 70%, locuie[te `n mediul rural, arat\ acela[i raport a
Comisia European\ a nera]ie de s\raci. Ei au mai
elaborat un document pu]ine [anse dec=t semenii
asupra protec]iei [i inclu- lor s\ aib\ rezultate [co-
ziunii sociale pe anul tre- lare bune, s\ se men]in\ `n
cut, ce urmeaz\ a fi pus [i afara sistemului penal de
`n discu]ia [efilor de state justi]ie, s\ se bucure de o
[i de guverne din UE, `n stare bun\ a s\n\t\]ii [i s\
perioada 8-9 martie. se integreze pe pia]a
Rata riscului de s\r\cie muncii [i `n societate.
a fost de 18% `n 2004, `n- Datele analizate se o-
registr=nd valori superi- presc `n anul 2005, c=nd
oare `n zonele rurale, rata s\r\ciei era de 18,2%,
printre rromi, copii [i fe- `n u[oar\ sc\dere fa]\ de
mei `n v=rst\, `n timp ce 2004. Num\rul copiilor
cheltuielile sociale r\m=n care tr\iesc `n familii, `n
`n continuare printre cele care ambii p\rin]i sunt f\-
mai sc\zute din Europa, r\ ocupa]ie s-a diminuat,
arat\ raportul asupra pro- de la 11,1% `n 2004, la
tec]iei [i incluziunii so- 10% `n 2006. Aceea[i ten-
ciale pe 2007. din]\ poate fi observat\ [i
Potrivit documentului, pentru persoanele cu
tabloul s\r\ciei este mult v=rsta cuprins\ `ntre 18 [i
mai evident `n mediul ru- 59 de ani. Rata [omajului
ral, majoritatea s\racilor r\m=ne relativ constant\,
tr\ind `n zona rural\ 4,4% `n 2005, cu diferen]e
(70%). Rromii sunt de trei `ntre b\rba]i [i femei
ori mai s\raci dec=t media, (4,7%, respectiv 3,9%). Cu
Majoritatea s\racilor din Rom=nia tr\iesc `n zona rural\ (70%)
iar femeile `n v=rst\, fami- toate acestea, indicatorul
liile monoparentale, fami- nu reflect\ adev\rata si- vilor, 27% sunt tineri, iar re de la 23,6% `n 2004, la tru copiii rromi. 17,3%
liile cu trei sau mai mul]i tua]ie, pentru c\ dintre 51,8% sunt pensionari [i 20,8% `n 2005, r\m=n=nd dintre copiii cu v=rste `n-
copii [i [omerii de lung\ persoanele inactive care persoane care primesc a- `ns\ `n continuare foarte tre 7 [i 16 ani nu benefici-
durat\ se reg\sesc printre beneficiaz\ de ajutoare so- jutoare sociale. {omajul `n ridicat. Diferen]a dintre az\ de educa]ie formal\.
defavoriza]ii tranzi]iei. ciale, multe sunt apte de r=ndul tinerilor este mare, situa]ia din Rom=nia [i Mai mult de o treime din
Raportul prezint\ [i o prog- munc\, dar sunt conside- 20,2% `n 2005. cea din prima ]ar\ cu a- popula]ia rrom\ este anal-
noz\ pesimist\, anume, rate inactive din cauza ~n ceea ce prive[te a- bandon [colar ridicat este fabet\ (38,6%), ceea ce re-
copiii [i tinerii pot fi identi- lipsei alternativelor de an- bandonul [colar precoce, de 10%. Situa]ia este `n- duce dramatic [ansele de
fica]i ca fiind viitoarea ge- gajare. Din totalul inacti- s-a `nregistrat o diminua- grijor\toare mai ales pen- integrare social\. a

Actualitate
Israelul continu\ incursiunile `n teritoriile palestiniene
Palestinienii primesc cu pietre tancurile Israelului
Formalit\]ile s-a
au `ncheiat:
Medvedev preia lini[tit tronul
a Medvedev [i Putin s\rb\toresc `mpreun\ victoria confortabil\ de la preziden]iale
a Transferul de putere se face pe fondul arest\rii unui lider al opozi]iei a De[i recunosc neregulile
campaniei electorale, reprezentan]ii UE vor s\ colaboreze cu noul lider a
Candidatul Kremlinu-
lui, Dmitri Medvedev, a
c=[tigat alegerile preziden-
]iale ruse, duminic\, cu do-
u\ treimi din sufragii. Vla-
dimir Putin reu[e[te astfel
un transfer de putere lini[-
tit. Noul pre[edinte rus va
prelua func]ia la 7 mai.
70% pentru ales
Conform ultimelor esti-
m\ri, urma[ul pre[edin-
telui Putin a ob]inut `ntre
67% [i 70,6% din sufragii
la alegerile de duminic\.
Ghennadi Ziuganov, pre-
[edintele Partidului Co-
munist, plasat deocam-
dat\ `n pozi]ia a doua cu
17-20% din sufragii, a de-
nun]at un scrutin „pu]in
onest“, `n cursul unei con-
ferin]e de pres\ retrans-
mise de televiziune. „Am o
list\ cu 201 de viol\ri ale
regulamentului, unele
mai cinice dec=t altele“, a
afirmat el, ad\ug=nd c\ -
potrivit unor estim\ri per-
sonale - `ntre 25 [i 35%
dintre ru[i `l sus]in. El
este urmat de candidatul
ultrana]ionalist Vladimir
Jirinovski, considerat un
apropiat al Kremlinului,
cu 10,5-11% din sufragii.
~ntrebat dac\ va contesta
desf\[urarea alegerilor,
Jirinovski a r\spuns: „Noi
am depus `ntotdeauna
pl=ngere [i `ntotdeauna
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a C|T|LIN PREDOIU
PROMITE REFORM| LA
JUSTI}IE: Noul ministru al
Justi]iei, C\t\lin Predoiu, a
declarat, ieri, la preluarea
mandatului c\ porne[te `n
activitatea sa de la premisa
c\ reforma Justi]iei este un
obiectiv de interes general,
motiv pentru care va acorda
o maxim\ aten]ie colabor\rii
cu celelalte institu]ii ale sta-
tului rom=n. Ministrul Justi-
]iei a adresat totodat\ un a-
Mar]i, 4 martie 2008
f\r\ rezultat“, a comentat
el resemnat.
Astfel, la 42 de ani,
Dmitri Medvedev devine
al treilea pre[edinte al Ru-
siei postsovietice. El este
primul a c\rui istorie per-
sonal\ nu este `nr\d\ci-
nat\ `n Uniunea Sovieti-
c\, pentru c\ nu avea de-
c=t 26 de ani la c\derea
comunismului, `n 1991.
Lider al opozi]iei,
arestat pe strad\
Pentru ca nimic s\ nu
tulbure festivit\]ile `nvin-
g\torului, for]ele de ordi-
ne au `mpiedicat orice ten-
tativ\ de protest. Astfel,
liderul filialei din Sankt-
Petersburg al partidului
de opozi]ie Iabloko, Ma-
xim Reznik, a fost arestat
duminic\ [i acuzat c\ a
opus rezisten]\ for]elor de
ordine. Reznik a fost ares-
tat `n apropierea domiciu-
lui s\u din fosta capital\
imperial\ rus\ [i a fost
dus la comisariatul poli]iei
din Sankt-Petersburg, a
precizat un reprezentant
al Frontului civil unit din
Rusia, coali]ia de dreapta
condus\ de fostul campion
mondial de [ah Garri
Kasparov.
Arestarea lui Reznik
este legat\ de manifesta-
]ia autorizat\ care s-a des-
f\[urat ieri la Sankt-Pe-
tersburg, `n semn de pro-
pel partidelor politice s\
sprijine continuarea refor-
melor. „Solicit public tuturor
partidelor politice s\ sprijine
continuarea [i accelerarea
reformelor `n justi]ie, comba-
terea corup]iei [i a crimina-
lit\]ii organizate, prin discu-
tarea [i convenirea acelor
solu]ii care s\ permit\ trece-
rea prin Parlament a legilor
reformei“, a spus el. ~n ceea
ce prive[te priorit\]ile legate
de activitatea ministerului,
Predoiu a subliniat c\ va a-
Opera]iunile israeliene
`n F=[ia Gaza au conti-
nuat [i `n noaptea spre
luni, `n pofida condamn\-
rii acestor ac]iuni de c\tre
comunitatea interna]io-
nal\ [i a apelurilor la
calm, venite dinspre Wa-
shington. Mai mult, ofen-
siva a c\p\tat amploare,
dup\ ce vasele marinei is-
raeliene s-au ad\ugat `n
aceast\ ofensiv\ trupelor
terestre [i avia]iei. Cinci
militan]i Hamas au fost
uci[i `n opera]iunile din
timpul nop]ii, astfel `nc=t
bilan]ul victimelor ofen-
sivei, lansate miercuri de
armata israelian\ a ajuns
la 107. Ziua de s=mb\t\,
c=nd au fost uci[i 61 de
palestinieni, a fost cea mai
s=ngeroas\ de dup\ eve-
Medvedev [i Putin - aceea[i echip\, cu alte roluri
test fa]\ de alegerile pre-
ziden]iale de duminic\,
denun]ate de opozi]ia li-
beral\ drept „o fars\“ elec-
toral\.
~n acela[i timp, nere-
gulile de la alegeri sunt
subliniate [i de [eful de-
lega]iei, de observatori ai
Adun\rii Parlamentare a
Consiliului Europei, An-
dreas Gross. Acesta a acu-
zat accesul inegal la media
al candida]ilor, depl=n-
g=nd lipsa spiritului demo-
cratic al `ntregului proces.
corda aten]ie profesionaliz\-
rii [i eficientiz\rii actului ad-
ministrativ. C\t\lin Predoiu
a preluat postul, de]inut in-
terimar de Teodor Mele[ca-
nu, dup\ demisia lui Tudor
Chiuariu. Predoiu a fost `n-
vestit `n func]ie vineri, 29 feb-
ruarie de pre[edintele Traian
B\sescu, `n aceea[i zi `n care
a fost propus de premierul C\-
lin Popescu-T\riceanu. Noul
ministru este avocat [i mem-
bru al Consiliului Baroului
Bucure[ti, din 2003. Este spe-
LIBIA - GHADDAFI ANUN}A O NOUA REVOLU}IE: Dictatorul libian
Muammar al-Ghaddafi a condamnat corup]ia [i risipa [i a anun]at o nou\
revolu]ie în ]ara sa. Într-un discurs rostit cu ocazia anivers\rii a 31 de ani
de la reforma constitu]ional\, colonelul Ghaddafi a anun]at c\, „începând
din anul 2009, când se vor împlini 40 de ani de la Revolu]ie, poporul
libian va administra în mod direct veniturile provenite din petrol“.
nimentele din septembrie
2000, c=nd a izbucnit a
doua Intifad\ (revolt\) pa-
lestinian\. Aceste opera]i-
uni constituie o ripost\
fa]\ de atacurile cu ra-
chete, lansate de militan-
]ii organiza]iei Hamas din
F=[ia Gaza, asupra terito-
riului israelian.
Violen]ele din ultimele
zile au `ngropat iar nego-
cierile de pace `n Orienul
Mijlociu. Pre[edintele pa-
lestinian Mahmud Abbas
a suspendat dialogul abia
relansat cu Israelul, iar
ministrul israelian al Ap\-
r\rii, Ehud Barak, a de-
clarat c\ ofensiva va con-
tinua [i c\ Hamas, res-
ponsabil\ de declan[area
violen]elor, va pl\ti. Pe de
alt\ parte, mi[carea is-
Fran]a se pune bine
cu `nving\torul
~n ciuda gravelor abu-
zuri care au marcat prezi-
den]ialele ruse, ministrul
francez de Externe, Ber-
nard Kouchner, a solicitat,
ieri, Uniunii Europene s\
g\seasc\ o nou\ modalita-
te de comunicare cu Dmitri
Medvedev. Kouchner [i-a
exprimat regretul c\ UE
nu a reu[it s\ fac\ acest lu-
cru cu Vladimir Putin.
„Indiferent care sunt criti-
cile ce pot fi aduse practi-
cialist `n tranzac]ii bancare [i
financiare, asigur=nd serviciu
de asisten]\ legal\ unor
b\nci, unor clien]i institu]io-
nali din acest domeniu.
a RADU BERCEANU NU
MAI CANDIDEAZ| LA SE-
NAT: Vicepre[edintele PDL,
senatorul Radu Berceanu,
afirm\ c\ nu `[i dore[te `nc\
un mandat de parlamentar,
ci va r\m=ne la Craiova, `n
perioada 2008-2012, `ntruc=t
va candida pentru func]ia de
lamist\ a lansat duminic\
un apel la formarea unui
guvern palestinian de uni-
une na]ional\ de urgen]\.
„Lans\m un apel la dialog
na]ional, f\r\ condi]ii pre-
alabile, pentru a examina
escalada [i ocupa]ia, pre-
cum [i posibilitatea form\-
rii unui guvern na]ional de
urgen]\“, a spus un pur-
t\tor de cuv=nt al Hamas.
Mi[carea islamist\ con-
troleaz\ F=[ia Gaza din
iunie 2007, dup\ ce a `n-
fr=nt for]ele fidele mi[c\-
rii rivale Al Fatah, ale
pre[edintelui palestinian
Mahmud Abbas, cu baza
la Ramallah, `n Cisiorda-
nia. Ismail Hanyeh, unul
dintre principalii lideri ai
Hamas, a fost atunci de-
mis din func]ia de pre-
mier, decizie contestat\ [i
ast\zi de mi[carea is-
lamist\. a
cilor lui Vladimir Putin -
nu `ns\ [i celor ale lui
Medvedev - vedem bine c\
trebuie s\ g\sim un limbaj
- noi, Fran]a, dar mai ales
Uniunea European\ - pen-
tru a comunica cu Rusia“, a
afirmat [eful diploma]iei
franceze pentru postul de
radio France Inter.
„Rusia sufer\ c\ nu `[i
are locul ei, mai ales `n
fa]a UE“, a ad\ugat Ber-
nard Kouchner, care a
subliniat importan]a abor-
d\rii imediate a chestiunii
energetice. a
pre[edinte al Consiliului Ju-
de]ean Dolj. „Cred c\ 18 ani
de parlamentar sunt sufi-
cien]i“, a declarat, duminic\,
Berceanu. El a spus c\ dac\
va c=[tiga [efia CJ Dolj `[i va
duce mandatul p=n\ la ca-
p\t. „Dac\ o s\ c=[tig, r\-
m=n. Nu plec pentru o alt\
func]ie“, a ad\ugat fostul
ministru al Transporturilor.
Radu Berceanu devine pri-
mul candidat care intr\ `n
lupta pentru fotoliul de pre-
[edinte al CJ Dolj. a
7
LUMEA PE SCURT
Hillary `[i pune
speran]ele `n
hispanicii din Texas
Popula]ia hispanic\ din Texas,
foarte influent\ la alegerile pri-
mare democrate, ce au loc ast\zi
`n acest stat al SUA, ar putea-o
ajuta pe Hillary Clinton s\-[i
p\streze speran]ele `n cursa pen-
tru nominalizarea forma]iunii
sale politice - Partidul Democrat -
`n vederea alegerilor
preziden]iale din noiembrie.
Hispanicii reprezint\ circa 36%
din popula]ia total\ a Texasului,
care este de 8,4 milioane de
locuitori, [i 22,4% din electoratul
total al acestui stat, iar p=n\
acum hispanicii au votat net `n
favoarea lui Hillary Clinton, cum
a fost `n cazul statelor Nevada [i
California. Cu toate acestea,
echipa de campanie electoral\ a
lui Obama a dat asigur\ri c\ se-
natorul de culoare de Illinois
c=[tig\ teren `n r=ndul celei mai
puternice minorit\]i din SUA,
care totalizeaz\ 45 de milioane de
oameni. Potrivit ultimului sondaj
de opinie realizat de Reuters,
Obama are un mic avantaj fa]\
de rivala sa - 47%, fa]\ de 44% `n
Texas [i 47% fa]\ de 45% `n Ohio,
`n condi]iile `n care marja de
eroare estimat\ este de sub 4%.
~n tab\ra republican\, senatorul
de Arizona John McCain pare s\
se apropie tot mai clar de nomi-
nalizarea partidului s\u, sondajul
indic=nd un avantaj de 61% la
28% `n Ohio [i 53% la 33% `n
Texas, fa]\ de principalul s\u
contracandidat, fostul guvern de
Arkansas Michael Huckabee.
Ahmadinejad se arat\
preocupat de terorism
Pre[edintele iranian Mahmoud
Ahmadinejad a lansat un apel -
duminic\, `ntr-o conferin]\ de
pres\ la Bagdad - la o cooperare
`ntre Iran, Turcia [i Irak, pentru
combaterea rebelilor separati[ti
kurzi. „Terorismul afecteaz\
toat\ lumea. Toat\ lumea trebuie
s\ combat\ terori[tii. Trebuie s\
existe o cooperare `ntre guvernele
Turciei, Iranului [i Irakului“, a
declarat pre[edintele iranian, ca
r\spuns la o `ntrebare despre re-
centa incursiune turc\ `n nordul
Irakului `mpotriva rebelilor din
Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (PKK). „Nu trebuie s\
l\s\m o minoritate s\ afecteze
rela]iile `ntre ]\rile noastre“, a in-
sistat el, ad\ug=nd `ns\ c\ su-
veranitatea Irakului trebuie res-
pectat\. ~n plus, Mahmud
Ahmadinejad a acuzat SUA c\ ar
fi favorizat ascensiunea teroris-
mului `n regiune dup\ invadarea
Irakului, `n martie 2003. Pe de
alt\ parte, `ntrebat despre baza
acuza]iilor americane cu privire
la ajutorul dat de Teheran
grupurilor [iite care lupt\
`mpotriva armatei SUA, Mahmud
Ahmadinejad a r\spuns: „Bush
acuz\ `ntotdeauna pe al]ii f\r\
probe [i aceasta spore[te pro-
blemele. Americanii trebuie s\
`n]eleag\ c\ poporul irakian nu
iube[te America“.
Fostele republici
sovietice
se leap\d\ de Lenin
Ultimul monument al lui Lenin
din fosta republic\ sovietic\
Tadjikistan, inaugurat `n urm\
cu 82 de ani, a fost demontat, a
anun]at ieri prim\ria din capitala
Du[anbe. Monumentul a fost re-
tras duminic\ [i transmis fondu-
lui artistic al republicii, unde
urmeaz\ s\ fie conservat. ~n
ciuda eforturilor sus]inute, co-
muni[tii din Tadjikistan nu au
reu[it s\ ob]in\ autoriza]ia de a
instala `n fa]a sediului lor statuia
de bronz, aflat\ `n parcul central
din capitala republicii tadjice. a
 CM
YK

8 Mar]i, 4 martie 2008

Actualitatea
religioas\
Activit\]i multiple [i nevoi crescânde
† D A N I E L,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
Anul care s-a `ncheiat a
fost marcat de evenimente
biserice[ti deosebite (trece-
rea la cele ve[nice a vredni-
cului de pomenire Patriar-
hul Teoctist - 30 iulie 2007
[i alegerea, la 12 septem-
brie, [i `ntronizarea, la 30
septembrie, a celui de-al
VI-lea Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române), activi-
tatea Bisericii Ortodoxe
Române concentrându-se
pe trei direc]ii principale:
pastoral-liturgic\, cultu-
ral-misionar\ [i social-cari-
tativ\.
ACTIVITATEA
PASTORAL -
LITURGIC|
Organizarea adminis-
trativ-bisericeasc\ reflect\
existen]a [i lucrarea a 49
membri ai Sfântului Sinod
(Patriarh, mitropoli]i, arhi-
episcopi [i episcopi, arhie-
rei-vicari) care activeaz\ `n
Patriarhia Român\ [i `n
cele 28 eparhii, `ndrumând
activitatea a 14.513 preo]i
[i diaconi, care slujesc cele
15.218 loca[uri de cult din
`ntreaga Biseric\, grupate
CM
YK
`n 174 protopopiate.
a Sintez\ a activit\]ilor Bisericii Ortodoxe Române pe anul 2007 a
[urat `n rug\ciune, munc\
[i studiu. Pentru preg\tirea
teologic\ a monahilor [i mo-
nahiilor au func]ionat 6 se-
minarii teologice monahale
[i facult\]ile de teologie.
Trebuie precizat c\
10.395 preo]i [i diaconi au
studii superioare teologice
ca preg\tire, iar 3.202, stu-
dii medii seminariale, do-
bândite `n facult\]ile de te-
ologie, respectiv `n semina-
riile teologice.
Grija ierarhilor, preo]i-
lor [i credincio[ilor pentru
l\ca[urile de cult s-a con-
cretizat `n: punerea pietrei
de temelie [i `nceperea lu-
cr\rilor la 163 biserici noi;
continuarea lucr\rilor `n- Sub pre[edin]ia Preafericitului P\rinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, ieri, 3
cepute la alte 992 biserici; martie 2008, la Re[edin]a Patriarhal\ a avut loc [edin]a Consiliului Na]ional Bisericesc (CNB)
finalizarea lucr\rilor la
ACTIVITATEA ite din partea unei societ\]i fiind principala surs\ de Digi TV, Dolce [i Boom TV,
331 biserici, dintre care pluraliste [i `n proces rapid prezentare a lucr\rii pas- iar `n foarte scurt timp va
136 au fost sfin]ite; restau- CULTURAL- de secularizare. toral-misionare, culturale fi preluat [i de c\tre RCS.
r\ri [i repara]ii la alte 709 MISIONAR| Activit\]ile cultural-mi- [i sociale a acesteia. Astfel, TRINITAS TV va
biserici; repictarea a 440 sionare au fost, a[adar, ~n diminea]a zilei de 27 acoperi circa 65-70% din
biserici, din rândul c\rora, Experien]a ultimilor ani
a dovedit faptul c\ cea mai promovate prin interme- octombrie, s\rb\toarea Sf. pia]a consumatorilor de
294 loca[uri au fost res- Dimitrie cel Nou, Ocroti- televiziune din România,
puternic\ influen]\ asupra diul Centrului de pres\
fin]ite. torul Bucure[tilor, slujba mai ales c\ foarte multe
Cheltuielile s-au reali- opiniei publice este exerci- „Basilica“, al Sectoarelor
Teologic-educa]ional [i Pa- Sfintei Liturghii a fost din re]elele mici de cablu tv
zat din contribu]iile credin- tat\ prin intermediul mij- transmis\ `n direct de au preluat acest post de
cio[ilor, din fonduri proprii, loacelor de comunicare `n trimoniu cultural, precum
[i prin activitatea Insti- Radio TRINITAS, dup\ televiziune.
de la Fondul Central Misio- mas\. ~n acest sens, a fost care a urmat slujba de sfin- Televiziunea TRINITAS
nar, din fonduri eparhiale, `nfiin]at [i apoi inaugurat, tutului Biblic [i de Misiune
]ire a studiourilor Radio este un post non-comercial,
de la sponsori [i de la buge- la 27 octombrie 2007, Cen- al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne, rezultatele ob]inute TRINITAS [i TRINITAS deci nu va avea nici un fel
tul de stat. Pentru lucr\- trul de pres\ „Basilica“ al TV, oficiat\ `n incinta pos- de venituri din publicitate.
rile deosebite preo]ii au Patriarhiei Române, care fiind deosebite.
Biroul de Pres\ s-a ocu- tului de radio, dup\ care TRINITAS TV este finan-
primit ranguri onorifice de cuprinde postul de televi- emisia Radio TRINITAS ]at de c\tre Patriarhia Ro-
sachelar, iconom, iconom ziune TRINITAS TV, pos- pat, printre altele, [i de or-
ganizarea unor evenimente Bucure[ti a fost binecuvân- mân\, eparhii, protopopi-
stavrofor. tul de radio TRINITAS, co- tat\ de la microfonul Radio ate, parohii, m\n\stiri,
Dintr-un num\r de circa tidianul „ZIARUL LU- culturale, a[a cum a fost CM
YK

cazul concertului de „Cân- TRINITAS Bucure[ti pen- precum [i de c\tre diferi]i

Din punct de vedere pas-
toral-liturgic, `n anul 2007
s-au s\vâr[it 379 noi hiro-
tonii `n preot [i diacon pen-
tru cerin]ele parohiilor.
Via]a monahal\ din cele
637 a[ez\minte monahale
(444 m\n\stiri [i 184 schi-
turi, 9 metocuri), `n care
tr\iesc 2.910 c\lug\ri [i
5.177 c\lug\ri]e, s-a desf\-
La 29 noiembrie 2007, a avut loc slujba punerii pietrei de temelie
[i a sfin]irii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale
3.900 monumente istorice
biserice[ti `n `ntreaga ]ar\,
conform eviden]ei Ministe-
rului Culturii [i Cultelor, s-
au executat lucr\ri de res-
taurare la 205 monumente,
cuantumul estimativ total
al acestora ridicându-se la
peste 39.817.537 lei [i
883.000 euro (fa]\ de
32.993.342, 70 lei `n 2006).
MINA“ `mpreun\ cu s\p-
t\mânalul „LUMINA DE
DUMINIC|“, agen]ia de
[tiri „Basilica“ [i Biroul de
Pres\. Patriarhia Român\
are astfel posibilitatea de a
face cunoscute mult mai
bine via]a [i lucrarea
Bisericii Ortodoxe Române
[i de a r\spunde cu promp-
titudine provoc\rilor ven-
t\ri bizantine [i de tradi]ie
bizantin\“, desf\[urat `n
cadrul festivalului „Bucu-
re[ti - ora[ al muzicii“, or-
ganizat `mpreun\ cu Socie-
tatea Român\ de Radiodi-
fuziune [i Uniunea Euro-
pean\ de Radio, fiind
transmis `n direct la radio
`n mai multe ]\ri europene.
~mpreun\ cu Sectorul
Rela]ii biserice[ti [i inter-
religioase, Biroul de Pres\
a redactat Buletinul Infor-
mativ `n limba englez\,
News Bulletin, [i este res-
ponsabil cu pagina de pre-
zentare pe internet a Patri-
arhiei Române, pagina ofi-
cial\ a Bisericii Ortodoxe
Române, de pe care se poa-
te asculta on-line postul de
radio TRINITAS al Patri-
arhiei Române.
Misiunea Bisericii
prin mass-media
Activit\]ile desf\[urate
de Radio TRINITAS `n lu-
nile octombrie-decembrie,
au demonstrat c\ acesta
reprezint\ cea mai impor-
tant\ institu]ie media a
Bisericii Ortodoxe Române,
tru ascult\torii din `ntrea-
ga ]ar\ [i, prin internet,
din str\in\tate.
Radio TRINITAS a orga-
nizat pe data de 9 decem-
brie, `n Aula Mare a Pala-
tului patriarhal, Concertul
de Colinde al Patriarhiei
Române, audiat de 1.400
de persoane `n sal\ [i apro-
ximativ 5.000 afar\, ar\-
tând num\rul mare de as-
cult\tori ai Radioului
TRINITAS `n Bucure[ti.
~n luna septembrie
2007, s-a decis organizarea
Televiziunii TRINITAS a
Patriarhiei Române, `n Pa-
latul Patriarhiei. Lucr\rile
de amenajare [i dotare a
spa]iului respectiv au fost
realizate `ntr-un timp re-
cord, de doar trei s\pt\-
mâni. Pe data de 27 octom-
brie 2007, `n urma slujbei
de sfin]ire, a fost realizat\
prima transmisiune di-
rect\ din studioul TRINI-
TAS TV.
TRINITAS TV este, `n
prezent, retransmis de c\-
tre platformele digitale
sponsori care `n]eleg im-
portan]a misiunii Bisericii
prin mass-media. Din acest
motiv, orice ajutor este nu
doar binevenit, ci a[teptat
[i apreciat.
Din 26 noiembrie 2007,
„Ziarul Lumina“ a `nceput
s\ fie difuzat [i `n Bucu-
re[ti. ~n momentul de fa]\,
s\pt\mânalul „Lumina de
Duminic\“ acoper\ prin a-
bonamente `ntreg terito-
riul ]\rii. Pentru difuzarea
„Ziarului Lumina“ la nivel
na]ional, prin abonamente
[i prin difuzorii de pres\,
este absolut necesar\ tip\-
rirea cotidianului `n Bucu-
re[ti [i `ntr-un ora[ din
Transilvania. Achizi]iona-
rea [i punerea `n func]iune
a unei rotative de c\tre
Tipografia Institutului Bi-
blic [i de Misiune al Biseri-
cii Ortodoxe Române va
constitui un suport logistic
extrem de important pen-
tru buna desf\[urare a ac-
tivit\]ii „Ziarului Lumina“.
Investi]ia este necesar\,
de[i foarte costisitoare

Cele mai importante evenimente
ale anului 2007, care au `ntregit ac-
tivitatea pastoral-liturgic\ din Bise-
rica noastr\, r\spunzând cerin]elor
credincio[ilor:
- Sfin]irea Sfântului [i Marelui
Mir `n Joia Mare din S\pt\mâna
Patimilor, s\vâr[it\ pentru a dou\-
zecea oar\ de la ob]inerea autocefa-
liei (5 aprilie);
- Aprobarea proclam\rii [i/sau
canoniz\rii unor noi sfin]i: Sf.
Ierarh Varlaam, Mitropolitul Mol-
dovei - 30 august, Sf. Ierarh Paho-
mie de la Gledin - 14 aprilie, Sf. Mu-
cenic Atanasie Tudoran din Bichi-
giu [i Vasile din Mocod - 12 noiem-
brie;
- Alegerea [i instalarea de noi ie-
rarhi: Preasfin]itul Episcop Sofro-
nie al Episcopiei Ortodoxe Române
din Ungaria, ca Episcop al Episco-
piei Ortodoxe Române a Oradiei,
Bihorului [i S\lajului, [i Preacuvi-
osul Arhimandrit Siluan M\nuil\,
ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe
Române din Ungaria;
- ~nfiin]area a cinci noi eparhii:
Episcopia Ortodox\ Român\ a Ita-
liei (20-21 iunie); Episcopia S\laju-
lui, Episcopia Ortodox\ Român\ a
Spaniei [i Portugaliei, Episcopia Or-
todox\ Român\ a Europei de Nord,
Episcopia Ortodox\ Român\ a Aus-
traliei [i a Noii Zeelande (22-24 oc-
tombrie);
- Elaborarea [i aprobarea de
c\tre Sfântul Sinod a noului Statut
pentru organizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Române (28
noiembrie 2007);
- Slujba punerii pietrei de temelie
[i a sfin]irii locului destinat con- Pe data de 27 octombrie 2007, `n urma
struirii noii Catedrale patriarhale slujbei de sfin]ire, a fost realizat\ prima
(29 noiembrie 2007). transmisiune direct\ din studioul TRINITAS TV
CM
YK

(peste 700.000 euro). Avem
nevoie, a[adar, de sprijin
financiar imediat.
Pagina de internet de la
adresa www.ziarullumi-
na.ro este accesat\ nu doar
de românii din ]ar\, ci [i de
cei din diaspora, ziarul fi-
ind astfel un sprijin real [i
pentru activitatea eparhi-
ilor din afara grani]elor
]\rii.
Din 14 decembrie 2007,
ziarul „Vestitorul Ortodo-
xiei“ a devenit revista
„Vestitorul Ortodoxiei“, iar
redac]ia revistei „Vestito-
rul Ortodoxiei“ a devenit o
subredac]ie a „Ziarului Lu-
mina“. Scopul acestei deci-
zii a fost acela de a reorga-
niza, atât sub aspect edito-
rial, cât [i sub aspect grafic
aceast\ publica]ie, astfel `n-
cât ea s\ sintetizeze `ntr-o
manier\ atr\g\toare, mo-
dern\, cele mai importante
evenimente din `ntreaga
Ortodoxie.
Prin editarea unui coti-
dian, a unui s\pt\mânal [i
a unei reviste lunare, res-
pectiv, „Ziarul Lumina“,
„Lumina de Duminic\“ [i
„Vestitorul Ortodoxiei“,
Patriarhia Român\ ofer\,
`n domeniul presei scrise,
un triptic informa]ional [i
misionar extrem de util
atât clericilor, cât [i mire-
nilor de cele mai diverse
vârste [i preocup\ri.
~mplinirea celor 1600 de
ani de la str\mutarea Sfân-
tului Ioan Gur\ de Aur la
via]a ve[nic\ (407-2007) a
fost omagiat\ de Editura
CM
YK
Institutului Biblic prin
publicarea a 4 volume de
traduceri inedite din tex-
tele hrisostomice [i prin
reeditarea altor 4 volume
de scrieri ale acestui mare
P\rinte al Bisericii.
Tipografia Institutului
Biblic a participat la o serie
de activit\]ii culturale [i
târguri: Salonul de Carte [i
Pres\ Bucure[ti, Târgul
Interna]ional de Carte
BOOKFEST, s\rb\toarea
Sfintei Cuvioase Parasche-
va [i a Sfântului Mare Mu-
cenic Dimitrie, Târgul Na-
]ional de Carte [i Revist\
Religioas\, Târgul Interna-
]ional Gaudeamus.
Misiune cre[tin\ prin
valori patrimoniale
[i intelectuale
~n cadrul Sectorului Pa-
trimoniul Cultural, a luat
fiin]\, `n premier\, Centrul
de Preg\tire pentru Patri-
moniu al Patriarhiei Ro-
mâne, ale c\rui diplome au
Mar]i, 4 martie 2008
„La nivel de Patriarhie, activitatea BOR a fost `ncununat\ `n 2007 de roade bogate, datorate
str\daniilor tuturor celor care, cu timp [i f\r\ timp, s-au ostenit [i au trudit, ierarhi, cler [i mireni
deopotriv\. Mai sunt multe de f\cut, deoarece [i nevoile sunt multiple. Suntem con[tien]i c\ ne afl\m
`n fa]a unor noi provoc\ri, pe care, dac\ le analiz\m cum se cuvine, constat\m c\ sunt vechi
probleme, care, din când `n când, revin `n actualitate.“ (PF P\rinte Daniel, Patriarhul Rom=niei)
recunoa[tere pe plan na-
]ional.
~n Patriarhia Român\
func]ioneaz\ `n prezent
275 muzee [i colec]ii mu-
zeale [i 42 de centre de o-
crotire a patrimoniului cul-
tural.
Pentru aplicarea proto-
colului `ncheiat `n 2000 [i
2005 cu Poli]ia Român\
pentru eviden]a [i protec]ia
antifurt a patrimoniului
bisericesc mobil, au fost
fi[ate la Sectorul Patrimo-
niul Cultural peste 1.300 o-
biecte, iar la nivelul `ntre-
gii ]\ri au fost raportate ca
fi[ate peste 45.000 obiecte.
~n cursul anului 2007, au
fost realizate la nivelul cen-
trelor eparhiale [i al Patri-
arhiei Române expozi]ii ale
edi]iei a XV-a a concursului
na]ional anual Icoana din
sufletul copilului.
~n anul [colar 2006-2007,
10.014 profesori au predat
disciplina Religie `n [colile
de stat, iar 42 de inspectori
de specialitate [i-au desf\-
[urat activitatea specific\.
~nv\]\mântul teologic
ortodox preuniversitar se
desf\[oar\ `n cadrul Patri-
arhiei Române `n: 11 [coli
de cânt\re]i biserice[ti cu
493 elevi; 33 seminarii teo-
logice ortodoxe liceale, 3
licee teologice ortodoxe [i 3
licee pedagogice cu clase de
profil teologic, `n care `[i
desf\[oar\ activitatea di-
dactic\ 799 profesori [i au
fost [colariza]i 6.485 elevi.
~n Patriarhia Român\
func]ioneaz\, de asemenea,
2 [coli postliceale teologico-
sanitare, `n regim de auto-
finan]are.
~nv\]\mântul teologic
ortodox superior este re-
prezentat prin 11 facult\]i
de teologie [i 4 departa-
mente de teologie, incluse
`n cadrul altor facult\]i.
Studiile sunt structurate
conform `nv\]\mântului u-
niversitar, pe trei trepte:
Licen]\ (4 ani pentru spe-
cializarea Teologie Pasto-
ral\ [i 3 ani pentru cele-
lalte specializ\ri), Maste-
rat (2 ani) [i Doctorat (3
ani). La Licen]\, studiile
sunt organizate pe 4 spe-
cializ\ri: Teologie Pastora-
l\, Teologie Didactic\, Teo-
logie Social\ [i Art\ Sacr\.
~n anul universitar 2006-
2007, au fost [colariza]i
9.365 studen]i. Cursurile
de Masterat sunt organi-
zate la 12 facult\]i (1.942
masteranzi), iar studiile de
Doctorat se organizeaz\ `n
cinci centre universitare
(450 doctoranzi). Cifra ge-
neral\ de [colarizare, `n ca-
La 5 aprilie
2007, `n
Joia Mare
din
S\pt\mâna
Patimilor, a
fost
s\vâr[it\
pentru a
dou\zecea
oar\ de la
ob]inerea
autocefaliei
Sfin]irea
Sfântului [i
Marelui Mir
CM
YK
drul `nv\]\mântului teolo-
gic universitar, este de
11.757 studen]i. ~n anul
universitar 2006-2007, 433
cadre didactice au activat
`n cadrul `nv\]\mântului
teologic superior.
La studii `n diferite in-
stitu]ii de `nv\]\mânt din
str\in\tate se afl\ aproxi-
mativ 130 teologi români,
majoritatea `n Grecia, iar
la seminariile [i facult\]ile
din cadrul Patriarhiei Ro-
mâne sunt `nscri[i 186 ce-
t\]eni str\ini (printre care
[i etnici români), dintre ca-
re 76 la studii preuniversi-
tare [i 110 la studii univer-
sitare [i postuniversitare.
~n cadrul facult\]ilor de
teologie ortodox\ au fost
organizate 68 de consf\tu-
iri, congrese, simpozioane,
conferin]e sau inform\ri
[tiin]ifice.
ACTIVITATEA SOCIAL-
FILANTROPIC|
Activitatea social-filan-
tropic\ a Bisericii noastre,
la nivelul celor 25 de epar-
hii, este asigurat\ de un
num\r de 716 persoane,
dup\ cum urmeaz\: 24 con-
silieri sociali, 29 inspectori
eparhiali, 192 asisten]i so-
ciali teologi sau cu studii de
specialitate, 123 preo]i mi-
sionari [i 63 lucr\tori so-
ciali, 28 voluntari [i 257 din
alte categorii de personal.
~n cuprinsul Patriarhiei
Române, func]ioneaz\ un
num\r de 339 a[ez\minte
social-filantropice, dintre
care: 121 a[ez\minte pentru
copii, 35 a[ez\minte pentru
vârstnici, 106 cantine [i
brut\rii sociale, 42 cabinete
medicale [i farmacii sociale,
10 centre de diagnostic [i
tratament pentru persoane
cu nevoi speciale, 9 centre
de consiliere, 2 centre pen-
tru victimele traficului [i 14
centre pentru asisten]a fa-
miliilor `n dificultate.
De serviciile [i proiectele
sociale desf\[urate `n epar-
hii, `n anul 2007, au benefi-
ciat, peste 268.511 per-
soane [i familii, din care:
93.408 copii din a[ez\min-
tele sociale ale Bisericii, a-
le statului, dar mai ales
din familii s\race [i f\r\
posibilit\]i de `ntre]inere,
17.546 persoane cu dizabi-
lit\]i, cu deficien]e de vor-
bire, vedere [i auz, consu-
matori de droguri sau alte
tipuri de dependen]e, per-
soane infectate cu
HIV/SIDA, victime ale tra-
ficului [i delicven]i, 84.288
persoane vârstnice din a[e-
z\mintele de protec]ie so-
~n anul 2007, s-au s\vâr[it 379 noi hirotonii
`n preot [i diacon pentru cerin]ele parohiilor
CM
YK
celui de-al VI-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
cial\ biserice[ti, din cen-
trele sociale de tranzit [i a-
d\posturi de noapte, b\-
trâni singuri, nedeplasa-
bili, abandona]i de familie
[i care prezentau grave
probleme de s\n\tate, pre-
cum [i 73.269 familii s\ra-
ce, f\r\ posibilit\]i materi-
ale sau ad\post, tineri, stu-
den]i, [omeri, de]inu]i eli-
bera]i sau victime ale in-
unda]iilor.
~n anul 2007, pentru sus-
]inerea activit\]ilor social-
filantropice, pentru sprijini-
rea celor asista]i [i a sinis-
tra]ilor, la nivelul Patriar-
hiei Române, s-au cheltuit
aproximativ 30.000.000 lei.
~n data de 2 octombrie
2007, Patriarhia Român\
[i Guvernul României au
semnat Protocolul de Coo-
perare `n domeniul Incluzi-
unii Sociale, `n scopul re-
glement\rii ac]iunilor de
cooperare `n domeniul in-
cluziunii sociale.
Asisten]a religioas\ `n
unit\]ile militare, peniten-
ciare, spitale [i a[ez\minte
de ocrotire social\ este asi-
gurat\ de un num\r de 507
preo]i, dintre care: 143 `n
unit\]i militare [i peniten-
ciare, iar 364 `n spitale `n
[i a[ez\minte de ocrotire
social\. ~n toate unit\]ile
men]ionate mai sus, exist\
`n prezent un num\r de
403 biserici [i capele, altele
50 aflându-se `n diferite
stadii de construc]ie [i a-
menajare.
~n activit\]ile pastoral-
misionare [i cultural-spiri-
La 30 septembrie, a avut loc `ntronizarea
tuale au fost implicate ac-
tiv asocia]iile [i funda]iile
care func]ioneaz\ cu bine-
cuvântarea Sfântului Si-
nod sau a ierarhilor epar-
hio]i, activitatea lor concre-
tizându-se `n: ac]iuni uma-
nitare, organizarea de ta-
bere [i pelerinaje, organi-
zarea de centre misionare
pentru tineret, activit\]i de
catehizare [i manifest\ri
misionar-comemorative, e-
ditarea [i difuzarea unor
publica]ii cre[tine [i a c\r-
]ilor de rug\ciune; organi-
zarea de conferin]e, simpo-
zioane, `ntâlniri pentru ti-
neret [i seri cre[tine, orga-
nizarea de concursuri pen-
tru promovarea tradi]iilor
[i a valorilor Ortodoxiei.
Asocia]ia „Diaconia“ a
Patriarhiei Române a con-
tinuat `n anul 2007 misiu-
nea pastoral\, social-filan-
tropic\ [i misionar\ prin
A[ez\mântul Social „Patri-
arhul Justinian Marina“,
pentru protejarea [i asista-
rea mamelor [i copiilor, vic-
time ale violen]ei `n fami-
lie, de serviciile sociale ofe-
rite beneficiind un num\r
de 149 persoane, dintre
care 38 femei [i 111 copii.
~n vederea sus]inerii fi-
nanciare a activit\]ilor so-
ciale, Asocia]ia „Diaconia“
a dezvoltat un comparti-
ment care desf\[oar\ ac-
tivit\]i av=nd caracter eco-
nomic, compatibile cu ac-
tivitatea Bisericii [i cu le-
gisla]ia `n vigoare `n cadrul
c\ruia func]ioneaz\: Maga-
zinul de c\r]i [i obiecte
biserice[ti, Centrul de ser-
vicii [i Agen]ia de turism
Pelerinul pentru sus]ine-
rea activit\]ilor misionare.
Biroul de Pelerinaj al
Patriarhiei Române a orga-
nizat `n anul 2007 un nu-
m\r de 106 pelerinaje in-
terne pentru 3.573 pelerini
[i un num\r de 18 peleri-
naje externe pentru 577
pelerini.
„Mai sunt multe de
f\cut, deoarece [i
nevoile sunt multiple“
La finalul acestei prezen-
t\ri-sintez\, se poate con-
cluziona c\ activitatea Bi-
sericii Ortodoxe Române `n
9
anul 2007 la nivel de Pa-
triarhie a fost `ncununat\
de roade bogate, datorate
str\daniilor tuturor celor ce,
cu timp [i f\r\ timp, s-au
ostenit [i au trudit, ierarhi,
cler [i mireni deopotriv\,
pe toate planurile: pasto-
ral-liturgic, cultural-misio-
nar [i social-filantropic. To-
tu[i, mai sunt multe de
f\cut, deoarece [i nevoile
sunt multiple.
Suntem con[tien]i c\ ne
afl\m `n fa]a unor noi
provoc\ri, pe care, dac\ le CM
YK
analiz\m cum se cuvine,
constat\m c\ sunt vechi
probleme, care, din când `n
când, revin `n actualitate.
Ele cer o abordare diferit\,
direct\ [i adaptat\ situa-
]iilor concrete.
Prezen]a noastr\ `n bise-
rici, `n m\n\stiri, `ngem\-
nat\ cu rug\ciunea, cu mi-
lostenia [i cu postul, `n care
vom intra efectiv `ntr-o
s\pt\mân\, ne vor preg\ti
s\ `ntâmpin\m a[a cum se
cuvine marele praznic al
~nvierii Domnului [i Mân-
tuitorului nostru Iisus
Hristos.
Avem parte de posibili-
tatea dialogului [i a coope-
r\rii cu Statul, mai ales
prin Comisia mixt\ Gu-
vern - Patriarhie, care [i-a
reluat activitatea cu mult
zel. Dup\ intrarea `n vi-
goare, la `nceputul anului
2007, a noii Legi a cultelor,
s-a creat posibilitatea ela-
bor\rii [i adopt\rii de c\tre
Sfântul Sinod a noului Sta-
tut de organizare [i func]io-
nare a Bisericii Ortodoxe
Române. Acesta a fost deja
publicat `n Monitorul Ofici-
al [i a intrat `n vigoare.
Dorim s\ mul]umim tu-
turor celor ce au sprijinit [i
sprijin\ multiplele activi-
t\]i ale Bisericii Ortodoxe
Române. Biserica ar putea
s\ ajute [i mai mult pe ro-
mânii din ]ar\ [i din str\-
in\tate, dac\ ar fi mai bine
`n]eleas\ `n misiunea ei,
ajutat\ [i `ncurajat\.
Rug\m pe Hristos-Dom-
nul, P\storul cel Bun, s\
binecuvânteze [i s\ ajute
pe to]i cei ce iubesc pe
Dumnezeu [i pe semenii
lor, dobândind astfel bucu-
ria mântuirii. a
10
Opinii
EDITORIAL
„Adev\rul“ [i societatea
lui Moise [i compania
a Ziarul „Adev\rul“ [i-a `ncheiat „campania f\r\
miz\“ de s\pt\m=na trecut\, f\r\ s\ arate cititorilor
nimic, dec=t concluzii deja trasate prin titluri,
subtitluri [i prin modul de redactare a textelor a
de Florin ZAMFIRESCU
~ntr-un editorial publicat `n
„Ziarul Lumina“ de mar]i, 26 fe-
bruarie, s-a ini]iat o discu]ie de-
spre felul `n care presa autohton\
`n]elege s\ abordeze subiecte din
actualitatea religioas\, exemplifi-
c=nd cu o ini]iativ\ bizar\ a ziaru-
lui „Adev\rul“, care [i-a propus s\
ini]ieze la `nceputul s\pt\m=nii
trecute o „dezbatere public\ de-
spre locul [i rolul pe care ar trebui
s\-l aib\ Religia `n [colile de stat“.
Pretextul jurnali[tilor de la ziarul
st\p=nit de faimosul miliardar
petrolist Dinu Patriciu era prea
ne`nsemnat pentru un asemenea
demers jurnalistic, propus s\ se
deruleze toat\ s\pt\m=na care
tocmai a trecut: un lan] uman or-
ganizat de un grup de bucure[teni
`n jurul Bisericii „Sf. Elefterie“,
unde s-ar fi cerut, printre altele,
„introducerea obligatorie a studiu-
lui Religiei `n licee“. Evident, la
respectiva ac]iune nu s-a cerut a[a
ceva, ci s-a vorbit despre p\stra-
rea, `n curricula liceal\, a studiu-
lui Religiei, ca urmare a unei dez-
bateri publice ini]iate de Ministe-
rul Educa]iei, Cercet\rii [i Tine-
retului pe aceast\ tem\, prilejuit\
de elaborarea unui nou pachet leg-
islativ pentru `nv\]\m=ntul pre-
universitar. Dezbaterea public\ se
`ncheiase cu o s\pt\m=n\ `nainte
de „ini]iativa“ jurnali[tilor de la
„Adev\rul“, avusese loc [i o cam-
panie ini]iat\ de Patriarhia Ro-
m=n\, sub titlul „Nu vrem liceu
f\r\ Dumnezeu!“, cu un impact
pozitiv enorm asupra opiniei pu-
blice (cu excep]ia unei minorit\]i
atee extrem de vocal\, care s-a
pronun]at `mpotriva studierii Re-
ligiei `n [coal\, de[i `n toat\ Euro-
pa se studiaz\ Religia `n baza
unor reglement\ri legale asem\-
n\toare cu cele din ]ara noastr\).
Cu toate acestea, jurnali[tii de
la „Adev\rul“ s-au str\duit s\ bi-
feze o s\pt\m=n\ de „campanie de
pres\“ pe tema studiului Religiei
`n [coli, nu doar `n licee. Au criti-
cat con]inutul manualelor de Re-
ligie la gr\mad\, f\r\ nici un ar-
gument, arunc=nd pe pia]\ [i o ti-
c\lo[ie incalificabil\ pentru un
ziar care pretinde c\ face parte din
clubul distins al „quality newspa-
per“, adic\ al ziarelor serioase, nu
al tabloidelor cu subiecte de scan-
dal. Citi]i ce se poate scrie `n anul
2008 `ntr-un ziar pretins „serios“:
„...peste 80% din elevii români au
reac]ionat conform a[tept\rii auto-
rilor de manuale la aceast\ `ndoc-
trinare [i consider\ c\ teoria crea-
]iei este cea care explic\ cel mai
bine apari]ia vie]ii pe p\mânt“.
Adic\, ziari[tii insinueaz\ c\ o or\
de Religie pe s\pt\m=n\ studiat\
`n [coal\ i-a „`ndoctrinat“ pe elevi
[i i-a f\cut s\ declare c\ Dumnezeu
a creat via]a pe p\m=nt. ~i sf\tuim
pe ziari[tii no[tri s\ mai caute,
poate vor da [i de studii asem\n\-
toare realizate `n SUA, unde pro-
centele celor care cred `n Dumne-
zeu sunt la fel de mari ca [i `n Ro-
m=nia. Ori, poate, s-au tradus ma-
nualele rom=ne[ti de Religie [i au
fost difuzate `n SUA, pentru a-i
„manipula“ pe americani?
Jurnali[tii de la „Adev\rul“ s-au
mai declarat mira]i, `ntr-un arti-
col parte din „campanie“, c\ profe-
sorii de Religie trebuie s\ pri-
measc\ un „certificat de moral\“
din partea cultului a c\rui religie
o predau. Au consemnat [i „reac-
]ii“ din partea g\l\gioasei minori-
t\]i atee, l\s=nd de `n]eles unui ci-
„Jurnali[tii de la «Adev\rul» s-au mai declarat mira]i, `ntr-un articol parte din «campanie», c\
profesorii de Religie trebuie s\ primeasc\ un «certificat de moral\» din partea cultului a c\rui religie o
predau. Au consemnat [i «reac]ii» din partea g\l\gioasei minorit\]i atee, l\s=nd de `n]eles unui cititor
neavizat c\ Religia poate fi predat\ [i de persoanele care duc o via]\ dezorganizat\, care ar suferi de
afec]iuni de natur\ psihic\ sau care s-ar apuca, `n orele de Religie, s\ critice dogmele religiei pe care o
predau, iar binecuv=ntarea dat\ de Chiriarhul locului nu ar fi necesar\.“ (Florin Zamfirescu)
titor neavizat c\ Religia poate fi
predat\ [i de persoanele care duc
o via]\ dezorganizat\, care ar su-
feri de afec]iuni de natur\ psihic\
sau care s-ar apuca, `n orele de
Religie, s\ critice dogmele religiei
pe care o predau, iar binecuv=nta-
rea dat\ de Chiriarhul locului nu
ar fi necesar\.
~ntr-o alt\ zi, jurnali[tii de la
„Adev\rul“ au prezentat, cu o sa-
tisfac]ie deloc disimulat\, o deci-
zie a Cur]ii de Apel Bucure[ti prin
care era respins\ ac]iunea unei a-
socia]ii nonguvernamentale prin
care se solicitase p\strarea icoa-
nelor `n incinta unit\]ilor [colare.
Decizia judec\torilor s-a f\cut `n
baza unei recomand\ri discutabile
a Consiliului Na]ional pentru
Combaterea Discrimin\rii, condus
de domnul Csaba Asztalos, prin
care acesta `i `nv\]a pe cet\]enii
Rom=niei c\ „prezen]a simboluri-
lor religioase `n [coli s\ se fac\ du-
p\ anumite reguli, nu `n afara
orelor de Religie sau `n afara s\li-
lor-laborator de Religie“. Nu st\m
acum s\ coment\m ce a `n]eles in-
stan]a din aceast\ „recomandare“.
Nu [tim nici dac\ articolul „Peleri-
najul, ocazie de comuniune cu
mediul“ face parte din „campanie“
sau e o sc\pare a vigilen]ilor lup-
t\tori de la „Adev\rul“ pentru se-
cularizarea `ntru mondializare a
societ\]ii umane.
Astfel, ziarul „Adev\rul“ [i-a `n-
cheiat „campania f\r\ miz\“ de
s\pt\m=na trecut\, f\r\ s\ arate
cititorilor nimic, dec=t concluzii de-
ja trasate prin titluri, subtitluri [i
prin modul de redactare a textelor.
Dac\ jurnali[tii de la „Adev\rul“
vor cu at=ta ardoare s\ expulzeze
religia din spa]iul public, atunci le
recomand\m s\ se delecteze cu bi-
nefacerile societ\]ii f\r\ nici un
Dumnezeu, `n titluri de articole
consemnate de colegii lor de breasl\
din presa tabloid\, care cel pu]in `[i
asum\ condi]ia de cronicari ai nimi-
cului, spre deosebire de domnii de
la „Adev\rul“, specializa]i `n abor-
d\ri „de ]inut\“: „Doi suspec]i `n
cazul taximetristului g\sit cu gâtul
t\iat la Ploie[ti“, „«Miss Bikini
World 2003» e `ns\rcinat\“, „Taxi-
metrist de 29 de ani g\sit de colegi
cu gâtul t\iat!“, „Uciga[ul feti]ei din
Baia Sprie a recunoscut crima“,
„{tefan B\nic\ jr. a intrat `n [an-
]uri cu pantofii de firm\“, „{i-a o-
morât v\rul cu o foarfec\ de tuns
oile“, „Turcescu a `nc\lcat trei re-
guli de circula]ie `n trei minute“,
„Un b\rbat [i-a ucis nepo]elul de
numai doi ani“, „Accidente cumpli-
te! Fiare contorsionate pe un as-
falt `nsângerat“, „Taximetrist sal-
vat dup\ ce a fost `njunghiat“,
„Striptease pentru o sticl\ de
whisky“, „Un recidivist vasluian
[i-a ucis [i incendiat gazda din co-
muna Jilava“, „Iulia V=ntur, `n
sutien la zero grade“.
Lecturi numai bune pentru Re-
mus Cernea, Smaranda Enache [i
Emil Moise, de la Asocia]ia „Soli-
daritatea pentru libertatea de con-
[tiin]\“, a c\ror energie anticre[ti-
n\, dac\ ar fi utilizat\ `n scopuri
pa[nice, ar face s\ lumineze un
bec de 25 de wa]i pentru c=teva se-
cunde. Dup\ care s-ar face din nou
`ntuneric. Probabil cei trei se [i vi-
seaz\ cu chipurile `n efigie, ca ni[-
te adev\ra]i lupt\tori pe frontul
ateismului revolu]ionar, pe mari
panouri purtate de cet\]eni atei la
marile demonstra]ii, cum se `n-
t=mpla `n vremea comuni[tilor la
23 august cu triada Lenin-Marx-
Engels. La lupt\, tovar\[i, „Ade-
v\rul“ e de partea voastr\! a
Mar]i, 4 martie 2008
AM CITIT, NE-A PL|CUT
Rivalii Occidentului
„Prima condamnare la moarte pe libertate, de cealalt\, libertatea e
motiv (sau sub pretext) de erezie, a-
testat\ de izvoare istorice, dateaz\
din 1022 (paisprezece persoane arse
strict limitat\. Se f\ceau primii pa[i
spre societatea modern\, care presu-
pune at=t un pluralism al opiniilor,
de vii la Orleans). P=n\ atunci, isto- c=t [i un organism unificat. Dar me-
ria Occidentului medieval nu cunos- canismul democratic care va face po-
cuse (cel pu]in dup\ sursele disponi- sibil\ o gestionare mai pu]in con-
bile) nici un proces de acest gen. Cea flictual\ a contradic]iilor nu se n\s-
mai important\ dintre ereziile origi- cuse `nc\. Pentru moment - [i pen-
nare, arianismul, `mbr\]i[at\ mai a- tru multe secole de acum `nainte -, o
les de invadatorii germanici, aproa- societate din ce `n ce mai diversifi-
pe disp\ruse `n secolul al VI-lea. A- cat\ avea s\ `nt=lneasc\ `n cale o
poi, p=n\ `n anul 1000, de-a lungul autoritate tot mai hot\r=t\ s\ re-
une jum\t\]i de mileniu, clericii se str=ng\ aceast\ diversistate.
mai ceart\ uneori [i `[i arunc\ ana- Ca s\-l cit\m pe Robert I. Moore,
tema, dar totul r\m=ne la nivel de „reformele religioase din secolul al
g=lceav\ de parohie. Putem privi a- XII-lea, rena[terea sa intelectual\, un „complot“ al lepro[ilor, ce pre-
g\teau un soi de „lovitur\ de stat“, a
ceast\ absen]\ dintr-o dubl\ pers- elaborarea procedurilor dreptului [i
pectiv\. Pe de o parte, imaginarul ale guvern\rii“ marcheaz\ „trecerea fost „dejucat“ `n sudul Fran]ei, prin
masacrarea „vinova]ilor“). Confuzia
„deviant“ era probabil mai pu]in ac- de la o societate segmentar\ la una
tiv - `i corespunde [i o calmare a mi- de stat“, impunerea unei culturi era frecvent\: ereticii, evreii [i lepro-
[ii prezentau tr\s\turi inter[anjabi-
lenarismelor `n aceea[i epoc\. Pe de `nalte av=nd rolul „de a defini, uni [i
alt\ parte, Biserica `ns\[i nu fixase perpetua o elit\ dominant\ `n tot le, `n calitate de reprezentan]i ai
R\ului `n lume: tare fizice [i morale,
`nc\ tezele unei dogme uniforme [i spa]iul cre[tin\t\]ii latine“. Conse-
comportament satanic, totul mergea
intangibile. Confuzia [i f\r=mi]area cin]\: „ca-ntotdeauna, constituirea
unei culturi de nivel `nalt a impus laolalt\.
din primele secole ale Evului Mediu
permiteau o anumit\ libertate, in- eliminarea f\r\ mil\ a rivalelor ei ... Spa]iul ortodox r\m=ne de-
clusiv `n raporturile cu divinitatea. reale [i poten]iale“. parte de agita]ia continu\ [i de a-
Autoritatea papal\ r\m=nea destul Ereticii (catari, valdezi etc.) sau fluxul de idei ce caracterizeaz\ Occi-
de vag\. Fiecare episcop dispunea `n cei b\nui]i eretici sunt v=na]i meto- dentul; cultura laic\ avea s\ se eli-
dioceza lui de un spa]iu de manevr\ dic `ncep=nd cu secolul al XII-lea. De bereze greu, [i t=rziu, de ambian]a
teologic\, la fel cum, `n organiza]ia asemenea, condi]ia evreilor se degra- religioas\ (mai ales c\, dup\ c\de-
politic\ [i militar\, fiecare senior se deaz\ rapid. Sunt diaboliza]i cu acu- rea Bizan]ului, singurul sprijin al
bucura de un grad de autonomie. za]ii de crime odioase: ucideri rituale cre[tinilor din Balcani a fost, timp
Astfel, `n absen]a unei norme cate- de copii cre[tini, profanarea azimei de mai multe secole, Biserica). Tre-
gorice, orice credincios risca s\ fie de `mp\rt\[anie... ~ncep=nd cu pri- buie s\ remarc\m, de asemenea, c\
mai mult sau mai pu]in eretic. Or, ma cruciad\, masacr\rile de evrei se eshatologia ortodox\ este mai „bine-
`ncep=nd cu cu secolul al XI-lea, [i `n `nscriu `ntr-un soi de ritual occiden- voitoare“ dec=t cea a Europei cato-
mod hot\r=t `n secolele al XII-lea [i tal. Oricum, evreii sunt `mpin[i la lice; ea prefer\ s\ insiste pe bun\-
al XIII-lea, `ncepe o dubl\ evolu]ie. periferia societ\]ii, adesea spolia]i de tatea divin\, `n timp ce amenin]area
Vocile discordante se fac auzite din bunuri, `nainte ca unele ]\ri (Anglia, cu Infernul devine foarte insistent\
ce `n ce mai explicit (am v\zut-o deja Fran]a) s\ decid\ de-a dreptul ex- `n Vest, prelungind `n lumea cea-
`n leg\tur\ cu milenarismele), ex- pulzarea lor. O alt\ categorie bleste- lalt\ rolul concret jucat de Biseric\
prim=nd necesitatea de a reg=ndi mat\ a devenit cea a lepro[ilor, b\- `n men]inerea ordinii sociale. (Lu-
dogma, Biserica [i societatea. In- nui]i - dincolo de teama inspirat\ de cian Boia, „Occidentul: o interpre-
vers, Biserica [i statul vor s\ preci- boala lor - de murd\rie moral\, `n tare istoric\“, traducere din limba
zeze [i s\ impun\ regulile lor, pen- particular de practici sexuale vi- francez\ de Emanoil Marcu, Editura
tru a uniformiza peisajul cultural [i cioase [i chiar de ambi]ii de domi- Humanitas, 2007; titlul citatului
politic. De o parte, se cere mai mult\ nare a poporului s\n\tos (`n 1321, apar]ine redac]iei) a
PRIMIM DE LA CITITORI
Este profesia de medic de sorginte divin\?
fletului. Istoria religioas\, organismul uman s\ fie
ce cuprinde `n sine [i isto- cunoscut `n fiecare celul\,
de pr. prof. Daniel ria umanit\]ii, are multe iar acest fapt determin\
DASC|LU modele de medici foarte dou\ reac]ii contradictorii
credincio[i, buni cre[tini [i `n sufletul multora dintre
De fiecare dat\ când medici [i mai buni. Astfel medici: fie sunt foarte im-
intr\m `ntr-o unitate spi-
Sf. Luca, care a fost medic presiona]i de mecanismul
taliceasc\, noi, pacien]ii, [i pictor, r\mâne `n con- corpului uman [i de crea-
profani `ntr-un astfel de
[tii]a multora mai ales ca ]ia `nf\ptuit\ de mâinile
mediu, ne sim]im stânje- cel care scrie o Evanghelie lui Dumnezeu, fie devin
ni]i de albul halatelor, de ce `i poart\ numele. Mai a- reci [i insensibili, socotind
limbajul sobru - aproape poi, `n perioada primar\ a c\ organismul uman poate
de ne`n]eles - [i de suferin- Bisericii, Sfin]ii Panteli-
fi reparat ca [i o ma[in\
]a pe care cei care lucreaz\ mon [i Ermolae, Cosma [i
defect\, un aparat nefunc-
acolo o `ntâlnesc [i trebuie
Damian [i mul]i al]ii des\- ]ional, [i uit\ c\ Dumne-
s\ o aline.
La o analiz\ simpl\ con- vâr[esc cuno[tin]ele lor zeu este Cel care rote[te
stat\m c\, de fapt, ea are medicale [i, cu ajutorul lui chei]ele acestei ma[in\rii
orgini divine, sacre, `n a- Dumnezeu, `nf\ptuiesc ca ea s\ func]ioneze. A[a
ceea c\, `n Antichitate [i `n multe vindec\ri minunate. se face c\ am `ntâlnit foar-
C\ Dumnezeu dore[te te adesea medici afla]i sub ferin]a celuilalt, originea
perioada vechitestamenta- acestui cuvânt g\sindu-se
r\, cei care aveau cuno[tin- ca omul s\ fie s\n\tos, es- semnul uimirii [i al admi-
te un fapt binecunoscut, `n limba greac\ - en#`n [i
]ele [i datoria de a-i vinde- ra]iei fa]\ de ceea ce Dum-
pathos#patim\, sl\bici-
ca pe cei bolnavi erau pre- nu doar din preceptele re- nezeu a f\cut, dar [i me-
une, suferin]\). S\ sim]i
o]ii sau slujitorii de la tem- ligioase, care prev\d [i o dici, din nefericire, care durerea [i triste]ea, bucu-
ple. Se considera c\ aceste bun\ `ngrijire a trupului, erau insensibili la starea
ria [i `ngândurarea celor
cuno[tin]e despre vindeca- ci [i din progresele pe care sufleteasc\ [i la durerea pe care `i tratezi `n fiecare
rea bolilor aveau o func]ie [tiin]a [i tehnica le `nre- pacientului, c\utând doar
zi este un privilegiu al ce-
esoteric\ [i trebuiau trans- gistreaz\ de la an la an. reu[ita unui proces medi- lor care [i-au sensibilizat
mise doar celor ini]ia]i, ca- Multe din bolile care acum camentos, ce nu trebuie s\
fiin]a prin educa]ie, prin
pabili s\ [i le `nsu[easc\ [i câteva zeci de ani p\reau aib\ erori. dragoste [i mai ales prin
s\ le transmit\ mai depar- incurabile [i-au g\sit azi {ansa unui medic de a
credin]\. Atunci când sim-
te, prin faptele lor, [i alto- remediul, iar suferin]a u- deveni bun, const\ nu ]im empatic, suntem plini
ra. A[a se face c\ preo]ii- nora este, azi, `ndulcit\ de doar `n preg\tirea profe-
[i de compasiune, iar aces-
medici transmiteau `nv\- medicamente care, pân\ sional\, care este capital\, tea lucreaz\ `n noi prin `n-
]\tura divin\ [i vindecau nu demult, erau un ideal ci [i `n dezvoltarea con[ti- c\lzirea noastr\ [i stimu-
trupurile, pentru a-i putea nerealizabil. in]ei c\ tot ceea ce face se larea realiz\rii faptelor
ajuta pe cei credincio[i s\ Care este rolul medicu- afl\ sub semnul providen- bune. Pentru a fi un medic
fac\ din via]a lor o vreme a lui `n ziua de azi? Este evi- ]ei, al datoriei fa]\ de se- bun trebuie s\ fim, `n pri-
cunoa[terii divinit\]ii. dent c\ rolul taumaturgic meni [i Dumnezeu, [i mai mul rând, oameni buni.
Mai târziu, transmite- r\mâne primordial. ~ns\, ales sub semnul dragostei. Entuziasmul [i emo]ia ju-
rea cuno[tin]elor medicale `ntr-o veme `n care toate Cei mai mul]i medici buni r\mântului lui Hipocrat
a p\r\sit spa]iul sacrul, a- parc\ o iau razna, când ni- ([i când spun bun nu m\ de la sfâr[itul facult\]ii
dic\ templul, f\r\ `ns\ a-i mic nu mai este cum era, refer doar la cei care sunt trebuie s\ creasc\ `n fie-
desacraliza pe cei care se când [i bolile s-au schim- buni pe planul cuno[tin]e- care zi [i s\ aline suferin]a
ocupau de vindecarea tru- bat [i nu mai r\spund la lor sau al diplomelor) pe trupurilor noastre slabe,
pului. Se [tia `nc\ din pri- tratamentele cunoscute, care i-am `ntâlnit sunt cei ca preambul al vindec\rii
mele secole de dup\ Hris- vindecarea nu se face doar care sunt `ncerca]i `n fie- suflete[ti.
tos, c\ de fapt vindecare prin medica]ie, ci [i prin a- care zi de sentimentul em-
trupului are o strâns\ fec]iune. Multiplele speci- patiei (`n traducere liber\ * PR. DANIEL DASC\LU ESTE PREOT
leg\tur\ cu vindecare su- aliz\ri medicale permit ca `nseamn\ s\ te pui `n su-
SPITALUL
MISIONAR DE CARITATE LA
JUDE}EAN „MAVROMATI“ BOTO[ANI

Actualitatea
regional\
PE SCURT
Furtuna a avariat
22 de ma[ini
la Hunedoara
Acoperi[urile mai multor imo-
bile din ora[ele Hunedoara,
Deva [i Lupeni au fost smulse
de v=ntul puternic, `n noaptea
de duminic\ spre luni, avari-
ind nu mai pu]in de 22 de au-
toturisme. Potrivit purt\toru-
lui de cuv=nt al
Inspectoratului pentru Situa]ii
de Urgen]\ (ISU) „Iancu de
Hunedoara“, locotenentul
Anemona Doda, cele mai mari
pagube s-au produs la Deva,
unde acoperi[ul blocului B, sit-
uat pe strada Mihai Eminescu,
a fost smuls de v=ntul puter-
nic [i a c\zut peste 8 ma[ini
aflate `n parcare. {i la
Hunedoara s-au produs
pagube, dup\ ce acoperi[ul
blocului C22, de pe strada
C=mpului, a c\zut peste 4 auto-
turisme. Tot la Hunedoara,
v=ntul a afectat o parte din
acoperi[ul unei gr\dini]e. ~n lo-
calitatea Lupeni, vijelia a smuls
dou\ acoperi[uri de la blocul 1,
de pe strada Zorilor, [i blocul
9, de pe strada Trandafirilor.
Acoperi[urile au c\zut peste
10 autoturisme, aflate `n par-
care. Echipele ISU au inter-
venit [i au `nl\turat buc\]ile
de acoperi[ de pe autoturisme
[i de pe imobile, pentru a evita
producerea altor pagube, a
mai spus locotenentul Doda.
Explozie
la o ferm\ de pui
O femeie a suferit arsuri grave
[i c=teva sute de pui au murit
`n urma unei explozii produse,
`n noaptea de s=mb\t\ spre
duminic\, la o ferm\ de p\s\ri
din localitatea hunedorean\
Le[nic. Potrivit purt\torului
de cuv=nt al Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]\
„Iancu de Hunedoara“, locote-
nentul Anemona Doda, defla-
gra]ia s-a produs pu]in `nainte
de miezul nop]ii. „S-a inter-
venit cu dou\ echipaje de pom-
pieri, pentru a stinge in-
cendiul. O femeie care era `n
hal\ [i a fost r\nit\ a fost
transportat\ la Spitalul Ju-
de]ean de Urgen]\ din Deva“,
a declarat lt. Anemona Doda.
Din primele cercet\ri efectu-
ate, a reie[it c\ deflagra]ia s-ar
fi produs din cauza unei acu-
mul\ri de gaze provenite de la
instala]ia de `nc\lzire a halei.
Potrivit pompierilor, explozia
s-a declan[at c=nd `ngriji-
toarea a aprins lumina.
Victima, o femeie `n v=rst\ de
56 de ani, este internat\ la
Sec]ia Ar[i a Spitalului
Jude]ean de Urgen]\ din
Deva, cu arsuri de gradele I [i
II pe 30% din suprafa]a corpu-
lui. ~n momentul producerii
exploziei, `n hal\ erau c=teva
sute de pui, o mare parte din-
tre ei fiind carboniza]i `n tim-
pul incendiului. Pagubele nu
nu au fost `nc\ evaluate, dar
angaja]ii spun c\ ferma este
asigurat\. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 4 februarie
Vremea se va `nc\lzi u[or.
Cerul va fi mai mult noros, ex-
cept=nd regiunile sudice [i
sud-estice, unde va fi variabil.
Va ploua pe arii relativ ex-
tinse `n vestul, nordul [i cen-
trul ]\rii [i izolat, `n rest. La
munte, precipita]iile vor fi
mixte. V=ntul va avea unele
intensific\ri `n zona montan\
[i `n Dobrogea. Temperaturile
maxime: `ntre 9 [i 19 grade.
sursa: www.intellicast.com
Mar]i, 4 martie 2008 11
~N NORDUL }|RII SE CIRCUL| CU DIFICULTATE DIN CAUZA NINSORII: ~n
nordul ]\rii, ploile s-au transformat `n z\pad\. Cele mai mari probleme se
`nregistrau, ieri, `n jude]ele Maramure[, Alba, Bistri]a-N\s\ud [i Harghita. ~n
jude]ul Maramure[, la Cavnic, stratul de z\pad\ m\sura o jum\tate de metru,
iar drumul jude]ean 80 a fost blocat, timp de o or\, de copacii dobor=]i de v=nt.
Inculpa]ii `n dosarul Mih\ile[ti au fost condamna]i la 4 ani `nchisoare
a Pe l=ng\ pedeapsa cu `nchisoarea, magistra]ii Cur]ii de Apel Gala]i i-au obligat pe directorul
Combinatului Chimic Doljchim [i pe administratorii celor dou\ societ\]i de transport implicate `n incidentul
de la Mih\ile[ti s\ pl\teasc\ desp\gubiri totale `n valoare de 3,246 milioane de lei [i 430 de mii de euro a
Cei trei inculpa]i `n dosa- Mihai Gun\ [i Ion Gherghe la buie s\ pl\teasc\ desp\gubiri Gherghe au fost condamna]i dosar au f\cut recurs, care s-a
rul privind tragedia din mai c=te patru ani de `nchisoare totale `n valoare de 3,246 mili- de Judec\toria Foc[ani la pa- judecat, ieri, la Curtea de
2004, c=nd 18 oameni au mu- cu executare [i plata unor des- oane de lei [i 430 de mii de tru ani de `nchisoare cu exe- Apel Gala]i. ~n mai 2004, un
rit l=ng\ localitatea buzoian\ p\gubiri. Ca urmare a acestei euro. Decizia Cur]ii de Apel cutare [i la plata unor autotren ce transporta 20 de
Mih\ile[ti, iar alte 13 per- decizii, Ion Gherghe, direc- Gala]i este irevocabil\. desp\gubiri. Inculpa]ii au tone de azotat de amoniu a
soane au fost r\nite, au fost torul Combinatului Chimic f\cut apel, iar Tribunalul explodat `n apropierea lo-
condamna]i, ieri, la c=te patru Doljchim, care a produs azo- Vrancea i-a achitat. Dup\ ce calit\]ii buzoiene Mih\ile[ti.
ani de `nchisoare cu execu- tatul de amoniu, Mihai Gun\ Condamna]i, achita]i, Tribunalul Vrancea a stabilit Printre cei 18 mor]i s-au
tare. Curtea de Apel Gala]i a [i Ionel Neagoe, administra- condamna]i c\ nimeni nu este vinovat num\rat mai mul]i pom-
men]inut, astfel, sentin]a Ju- torii celor dou\ societ\]i de pentru explozia de la Mih\i- pieri, civili [i doi jurnali[ti
dec\toriei Foc[ani, care i-a transport implicate `n inci- ~n decembrie 2006, Ionel le[ti, at=t procurorii, c=t [i 37 de la postul de televiziune
condamnat pe Ionel Neagoe, dentul de la Mih\ile[ti, tre- Neagoe, Mihai Gun\ [i Ion de p\r]i civile implicate `n Antena 1. a
Noua Lege a locuin]elor costurile. Reprezentan]ii
ministerului au mai sub-
liniat c\, `n cazul neres-
pect\rii noilor prevederi
Pasagerii unui
autocar,
protejeaz\ chiria[ii ale Legii locuin]elor, at=t
proprietarii, c=t [i chiria[ii
vor trebui s\ suporte sanc-
ataca]i de
a ~ncep=nd din toamna acestui an, Rom=nia va avea un pachet ]iuni. Rom=nia va opta, juc\torii de
de legi ale locuin]elor ce va reglementa, printre alte aspecte, [i cel mai probabil, pentru o
perioad\ minim\ de `nchi- „alba-neagra“
rela]ia proprietar - chiria[ a Ministrul Dezvolt\rii, Lucr\rilor riere mai mic\ de patru Pasagerii unui autocar cu
Publice [i Locuin]elor, Laszlo Borbely, a precizat c\ statutul ani, deoarece nu are stocul
muncitori rom=ni, care se
de locuin]e pentru `nchiri-
chiria[ului va fi reglementat printr-un contract ce va presupune ere existent `n alte state,
`ntorceau din Spania, au
fost ataca]i la Arad, `n
drepturi [i obliga]ii pentru proprietar [i chiria[ a Astfel, `n condi]iile `n care 97% noaptea de duminic\ spre
proprietarul nu va mai putea modifica chiria dup\ bunul plac, iar din fondul locativ este de- luni, de un grup de practi-
]inut `n proprietate. can]i ai jocului „alba-nea-
chiria[ul va avea mai multe obliga]ii `n ceea ce prive[te gra“. ~n urma incidentului,
administrarea locuin]ei a ~n noua lege va fi stabilit\ [i o perioad\ Noua lege va stabili ghidul autocarului a fost
`mpu[cat `n um\r cu un
minim\ de `ncheiere a contractului de `nchiriere, astfel `nc=t func]ionarea [i pistol cu gloan]e de cauciuc.
chiria[ul s\ nu poat\ fi evacuat unilateral a `nfiin]area Poli]i[tii ar\deni spun c\
asocia]iilor autocarul, care mergea la
~ncep=nd din toamna zi]ionarea `n cadrul ora- tru chiria[. Astfel, propri- Bistri]a, a oprit `n zona
acestui an, Rom=nia va [ului. etarul nu va mai putea de proprietari sta]iei CFR Arad pentru
avea un pachet de legi ale modifica chiria dup\ bu- Viitoarea lege a copro- alimentare, moment `n care
locuin]elor, care va regle- Proprietarii nul plac, iar chiria[ul va priet\]ii va stabili func]io- pasagerii au fost aborda]i
avea mai multe obliga]ii `n de un grup de practican]i ai
menta at=t rela]ia proprie- nu vor mai putea narea [i `nfiin]area aso- jocului „alba-neagra“.
tar - chiria[, coproprieta- ce prive[te administrarea cia]iilor de proprietari, dar
tea asupra unor imobile, modifica chiria locuin]ei. ~n noua lege va [i pe cea a proiectelor dez-
„Ghidul autocarului i-a
fi stabilit\ [i o perioad\ avertizat pe pasageri s\ nu
statutul locuin]elor, dar [i dup\ bunul plac voltate, `n cooperare, de intre `n joc, deoarece vor
minim\ de `ncheiere a autorit\]ile locale sau cen-
dezvoltarea locuin]elor `n Potrivit datelor prezen- pierde, cum au p\]it mul]i
contractului de `nchiriere, trale [i companiile private.
parteneriat public-privat. tate de Ministrul Dezvol- astfel `nc=t chiria[ul s\ nu al]i turi[ti. Aten]ionarea
Legea locuin]elor va sta- De asemenea, pachetul de acestuia i-a `nfuriat pe cei
t\rii, Lucr\rilor Publice [i poat\ fi evacuat unilate- legi va reglementa [i mo-
bili criterii clare pentru trei sau patru membri ai
Locuin]elor, Laszlo Borbe- ral. Potrivit reprezentan- dul `n care este `mp\r]it\ grupului, care au `nceput
fixarea pre]ului chiriilor
ly, statutul chiria[ului va ]ilor Ministerului Dezvol- proprietatea `n cazul s\-i bruscheze pe pasageri.
din 2008 care vor lua `n fi reglementat printr-un t\rii, noua lege va per- proiectelor dezvoltate de Mai mult, unul dintre mem-
calcul localizarea, vechi- contract, care va presu- mite proprietarului s\-[i autorit\]ile locale sau cen- brii grupului a scos un pis-
mea imobilului, infra- pune drepturi [i obliga]ii [i evalueze beneficiile, iar trale cu dezvoltatorii pri- tol cu gloan]e de cauciuc [i
structura accesibil\ [i po- pentru proprietar [i pen- chiria[ului s\-[i aprecieze va]i, `n func]ie [i de nive- l-a r\nit `n um\r pe ghid,
lul investi]iei. Potrivit re- acesta fiind dus la spital
prezentan]ilor Ministeru- pentru `ngrijiri, de unde a
lui Dezvolt\rii, noul pa- plecat la cerere, f\r\ s\
doreasc\ s\ depun\
chet de legi este aproape
de finalizare, dup\ ce pl=ngere `mpotriva agreso-
rilor“, a declarat purt\torul
propunerile prezentate de
un institut din Austria, se- de cuv=nt al IPJ Arad,
Camelia Tuduce. ~n cursul
lectat prin licita]ie, au fost
nop]ii, to]i pasagerii auto-
analizate de un grup din carului au fost audia]i, iar
care fac pate at=t Minis-
poli]i[tii `ncearc\ acum s\-i
terul Dezvolt\rii, c=t [i identifice pe agresori.
reprezentan]i ai altor mi-
Poli]i[tii spun, `ns\, c\
nistere [i ai asocia]iilor de ace[tia risc\ doar o amend\
proprietari [i chiria[i.
contraven]ional\, deoarece
Noul pachet de legi ur- `mpotriva lor nu s-a depus
meaz\ s\ ajung\ pe masa nici o pl=ngere, iar arma
Guvernului `n luna apri- folosit\ se vinde la liber,
lie, urm=nd s\ fie aprobat, de]in\torul nefiind obligat
cel mai probabil, `n luna s\ aib\ un permis de port
septembrie a acestui an. a arm\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a POLI}I{TII DE troalele portuare. „Aceste Valea Topli]ei au fost detona- colul de inunda]ii a trecut, a distrus, luna trecut\, [apte
FRONTIER| CONDUC {A- [alupe pot atinge 60 de kilo- te, duminic\, de pirotehni[tii apa retr\g=ndu-se `n matc\. case din satul Turce[ti, pune,
metri pe or\ [i dispun de sis- de la Inspectoratul pentru Si- ~n noaptea de s=mb\t\ spre din nou, `n pericol, patru ca-
LUPE ULTRAMODERNE:
Inspectoratele Poli]iei de
tem multifunc]ional de navi- tua]ii de Urgen]\ (ISU) Har- duminic\, din cauza ploii se. Potrivit primarului comu-
ga]ie, GPS [i h\r]i electronice ghita, dup\ ce apele rev\rsa- abundente [i a topirii z\pezii, nei Matee[ti, Nicolae St\ni-
Frontier\ din jude]ele Mehe- ale Dun\rii“, a precizat [eful s-au rev\rsat p=r=urile M\-
din]i, Dolj [i Cara[-Severin te au intrat `n mai multe [or, `ncep=nd de duminic\ di-
IPF Mehedin]i. Potrivit sur- gr\dini. Reprezentan]ii ISU gheru[ [i Valea Topli]ei, iar minea]a, alunecarea de teren
sunt dotate, `ncep=nd de ieri, sei citate, pentru sectorul apele au intrat `n mai multe
cu trei [alupe ultramoderne, Harghita au declarat c\ blo- a `naintat cu aproximativ 30
mehedin]ean al Dun\rii, ce cajele de ghea]\, formate pe o cur]i. Primarul municipiului - 40 de metri, `n mai multe
cu echipamente tehnice de Topli]a, Niculae Baciu, spune
are o lungime de 192,5 kilo- lungime de un kilometru, au puncte. „A plouat duminic\
ultim\ genera]ie, necesare c\ au fost afectate o cas\ [i
metri, noua achizi]ie consti- fost aruncate `n aer de c\tre pu]in `n zon\, s-au rupt fali-
misiunilor operative pe Du- mai multe gr\dini, pe o dis-
tuie o posibilitate `n plus de speciali[tii pirotehni[ti, pen- ile de p\m=nt sus pe hald\ [i
n\re. {eful Inspectoratului tan]\ de 2 kilometri.
Poli]iei de Frontier\ Mehe- supraveghere permanent\ [i tru eliberarea cursului p=r=u- a plecat terenul. Alunecarea
din]i, Ion Mirescu, a declarat la standarde superioare a lui. La fa]a locului au r\mas a HALDA DE STERIL se afl\, la ora actual\, la 30
c\ navele, procurate printr-un grani]ei externe a Uniunii mai mul]i localnici [i angaja]i DE LA MATEE{TI ALUNE- de metri de cursul p=r=ului
program PHARE, vor fi uti- Europene. ai Prim\riei Topli]a, pentru a C| DIN NOU: Alunecarea de T\r=ia [i la 40 - 50 de metri
lizate at=t la supravegherea a PODURI DE GHEA}| sparge buc\]ile de ghea]\ teren de la halda de steril de casele a patru familii“, a
frontierei de sud-vest a ARUNCATE ~N AER: Podu- desprinse `n urma exploziei. Panga Nord, din comuna declarat primarul comunei
Rom=niei, c=t [i pentru con- rile de ghea]\ de pe p=r=ul Potrivit sursei citate, peri- Matee[ti, jude]ul V=lcea, care Matee[ti, Nicolae St\ni[or. a
12 Mar]i, 4 martie 2008

CERCETARE: C=]iva cercet\tori americani au realizat o

Por]ia cercetare prin care au demonstrat c\ o analiz\ chimic\ a
compozi]iei firului de p\r uman poate stabili din ce surs\ de ap\ a
b\ut o persoan\ `n ultimele luni [i poate indica locurile pe unde a
de s\n\tate fost. Astfel, Poli]ia are acum la dispozi]ie un nou test care ajut\ la
prinderea criminalilor [i la verificarea alibiului acestora.

ANALIZE MEDICALE Un gaz „ciudat“ r\ni între ei sau pe specta-

ARN viral, hepatita C
(cantitativ), util `n tratamentul
bolnavilor hepatici
Determinarea cantit\]ii
de ARN a virusului hepati-
tei C este necesar\ pentru
argumentarea deciziei de in-
troducere a terapiei, stabili-
rea dozelor medicamentoase
[i evaluarea r\spunsului
bolnavilor la terapie.
Sc\derea viremiei cu cel
pu]in 2 log (dispari]ia a do-
u\ zerouri, de exemplu de
la o valoare de 100.000, la o
valoare de 1.000), `ntre mo-
mentul de `nceput al tera-
DIC}IONAR MEDICAL
a Aterotromboz\ - tromb
format `n interiorul unui vas
de s=nge cu leziuni ateroma-
toase;
a Atonie - diminuare a
elasticit\]ii ]esuturilor;
a Atopie - condi]ie pato-
logic\ caracterizat\ printr-o
reactivitate exagerat\ la
contactul cu anumi]i aler-
geni din mediu;
a Atopognozia - pierdere
a sim]ului localiz\rii tactile
[i dureroase; incapacitatea
de a recunoa[te cu ochii
`nchi[i teritoriul cutanat
unde s-a aplicat un excitant;
a Atrepsie - stare pato-
logic\ provocat\ de un aport
energetic insuficient. Se tra-
duce printr-o stare de sl\bi-
ciune fizic\ deosebit\. Trata-
mentul const\ `ntr-o renu-
tri]ie treptat\ [i prudent\.
Sinonim: marasm;
a Atrezie - lipsa sau dez-
voltarea insuficient\ a lume-
nului sau a orificiului de
evacuare a unui organ cavi-
tar (stomac, intestin);
a Atriu - una dintre cele
patru cavit\]i ale inimii.
S=ngele vine din organism [i
pl\m=ni `n atrii. Atriul st=ng
prime[te s=nge din pl\m=n,
iar atriul drept, s=ngele `n-
tors din restul corpului. Din
atrii, s=ngele trece `n ventri-
culi [i este pompat de ace[tia
`n arterele aort\ (ventriculul
st=ng) [i pulmonar\ (ven-
triculul drept). Sinonim:
atrium;
piei antivirale [i s\pt\m=-
na a 12-a de tratament,
este asociat\ cu r\spunsul
la tratament.
Testele ARN HCV sunt
utile [i pentru evaluarea
pacientului dup\ 6 luni de
terapie, la sf=r[itul trata-
mentului [i `n faza de ur-
m\rire postterapeutic\.
(Rubric\ realizat\ cu spri-
jinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti - www.
focuslab.ro)
a Atrofie - degenerare
morfologic\ [i func]ional\ a
unui ]esut sau organ, cauza-
t\ de tulbur\ri de nutri]ie
sau de inactivitate;
a Atrofie vilozitar\ pri-
mitiv\ - boal\ ereditar\ car-
acterizat\ printr-o atrofiere
a vilozit\]ilor mucoasei in-
testinului sub]ire [i favori-
zat\ de absorb]ia glutenului
(proteina prezent\ `n gr=u,
secar\ [i orz). Boala celiac\
afecteaz\ mai ales copiii.
Simptome: la sugar, simp-
tomele apar la aproximativ 6
luni dup\ introducerea glu-
tenului `n alimenta]ie (pier-
dere `n greutate, scaune gr\-
soase, paloarea [i oboseala
semnal=nd o anemie). La
adult, boala se eviden]iaz\
progresiv sub form\ de dia-
ree cronic\ [i caren]e di-
verse, provoc=nd anemie,
dureri osoase (din cauza
caren]ei `n vitamina D [i `n
calciu), pierdere `n greutate,
oboseal\, anorexie. Sinoni-
me: boala celiac\, intole-
ran]\ la gluten.
a Audiolog - medic spe-
cialist `n audiologie (disci-
plin\ medical\ care studiaz\
problemele legate de auz);
a Audiometrie - metod\
de m\surare a acuit\]ii audi-
tive a unei persoane cu aju-
torul audiometrului;
a Ausculta]ie - asculta-
rea zgomotelor f\cute de di-
ferite structuri din organism
(pl\m=n, inim\), ca metod\
de diagnostic. a
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
În 1776, un chimist no-
rocos, Priestley, descoperea
un gaz cunoscut sub denu-
mirea de protoxid de azot.
Dup\ ce a inhalat gazul de-
scoperit de el, chimistul a
descris ac]iunile sale cu ur-
m\toarele expresii: „ De-
termin\ o senza]ie pl\cut\
de tensiune în to]i mu[chii,
l\sând impresia unei cre[-
teri a for]ei musculare [i o
tendin]\ de hiperactivita-
te... dac\ continui inhala-
rea gazului, dispare senza-
]ia pl\cut\ [i tensiunea din
mu[chi, se produce o dezor-
ganizare ideatic\ [i o sl\-
bire a for]ei musculare, în-
cât tubul prin care inhalam
gazul mi-a c\zut din gur\“.
La aproximativ un sfert
de secol de la aceast\ des-
coperire, un alt savant,
Davy, a descoperit c\ pro-
toxidul de azot are capaci-
tatea de a înl\tura durerea
[i a sugerat c\ ar putea fi
folosit la interven]iile chi-
rurgicale. Sugestia lui nu a
fost luat\ de nimeni în sea-
m\ timp de peste patru de-
cenii, pân\ când o întâm-
plare a adus din nou în
aten]ie acest gaz ciudat.
Astfel, la începutul deceni-
ului al cincilea, un chimist
pe nume Colton c\l\torea
prin nordul Statelor Unite
]inând conferin]e [i f\când
demonstra]ii cu gazul „care
provoac\ râsul“ (gazul „ila-
riant“), care nu era altceva
decât protoxidul de azot.
Pentru 25 de cen]i, partici-
pan]ilor la demonstra]ie li
se promiteau urm\toarele,
în afi[ul manifest\rii: „Ma-
re spectacol cu efectele pro-
duse prin inhalarea ga-
zului ilariant va fi prezen-
tat pe 10 decembrie 1844.
12 tineri vor inhala volun-
tar gazul, pentru a începe
distrac]ia. Opt b\rba]i pu-
ternici vor ocupa locurile
de lâng\ scen\, pentru a-i
proteja pe cei care inhalea-
z\ gazul, pentru a nu se
tori. Efectul gazului va de-
termina, la cei care doresc
sa-l inhaleze, râs [i dorin]a
de a cânta, dansa, vorbi
sau lupta, în func]ie de car-
acterul fiec\ruia. Volunta-
rii vor r\mâne suficient de
con[tien]i pe parcursul
demonstra]iei încât s\ nu
spun\ ceva ce ar putea s\
regrete ulterior. Gazul va fi
administrat numai gentle-
menilor respectabili“.
În timpul acestei mani-
fest\ri, Horace Wells, den-
tist, a observat cum un vo-
luntar care a inhalat gazul
s-a r\nit în timp ce încerca
s\ sar\ peste un scaun. El
l-a întrebat pe voluntar de-
spre r\nile sale [i acesta,
mirat, i-a spus c\ nu a sim-
]it când s-a lovit [i c\ nici
în momentul discu]iei nu
sim]ea durerea. Intuind
importan]a acestui fapt de
observa]ie, în ziua urm\-
toare, Wells a inhalat ga-
zul administrat de Colton
în timp ce un asistent de al
s\u i-a extras un dinte stri-
cat. Încântat, Wells a ex-
clamat: „Am deschis o er\
nou\ în extrac]ia dentara !“
[i ulterior a folosit gazul
pentru extrac]ii, f\cându-i
[i o reclam\ însemnat\.
Când îns\ a încercat s\
fac\ o demonstra]ie la Bos-
ton, în fa]a corpului medi-
cal, aceasta a e[uat, paci-
entul trezindu-se prea de-
vreme, urlând de durere.
Ca urmare a acestui e[ec,
Wells a fost ridiculizat,
considerat [arlatan, ceea ce
l-a dus la c\dere nervoas\
[i sinucidere.
Abia dup\ 1860, gazul a
revenit în aten]ia medicilor
[i exact în urm\ cu 140 de
ani s-a observat c\ asocie-
rea oxigenului la protoxi-
dul de azot determin\ o a-
nestezie corect\ [i eficien-
t\. Acest tip de anestezie
se utilizeaz\ [i în zilele
noastre. În privin]a efectu-
lui de combatere a durerii
se folosesc doze subaneste-
zice. Astfel, inhalarea unui
amestec de 20% protoxid
de azot [i 80% oxigen de-
termin\ acela[i efect ca in-
jectarea a 15 mg de morfi-
n\. Acest efect analgezic se
utilizeaz\ în multe clinici
din lume, pentru calmarea
durerilor la na[tere, deoa-
rece efectul se produce f\r\
s\ scad\ for]a contrac]iilor
uterine sau alimentarea cu
oxigen a mamei [i f\tului.
* PROF. UNIV. DR.
OSTIN C. MUNGIU
ESTE PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI
DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 4 martie 2008 13
INTER MILANO, LA PRIMUL E{EC: Duminic\ seara, `n ultimul meci al etapei
Sport a 26-a a Campionatului de fotbal al Italiei, Napoli a administrat prima `nfr=ngere a
campioanei [i liderei, Internazionale Milano, cu scorul de 1-0 (1-0), unicul gol al
meciului fiind marcat `nc\ din minutul 3 de Zalayeta.
Inter se men]ine lider\, cu 61 de puncte, secondat\ de AS Roma - 55 de puncte,
Juventus - 48 de puncte, Fiorentina - 47 de puncte, AC Milan - 43 de puncte etc.

Poloi[tii au f\cut un prim pas spre Olimpiad\ PE SCURT

Rom=nia a reu[it dumini- dou\ goluri, Josef Hrosik [i califice la JO din China. Corina Peptan
c\ o victorie extrem de pre]i- Martin Palascak, c=te un gol. Bellu a subliniat perfor-
oas\ `n tentativa de a se cali- Publicul a sus]inut frenetic man]a prim\riei locale de a c=[tig\ clar
fica la turneul olimpic de polo echipa noastr\ [i a fost, prac- realiza o bijuterie de bazin, [i CN feminin de [ah
de la Beijing, `nving=nd Slo- tic, un juc\tor `n plus, care i- a sugerat s\ se construiasc\
vacia cu scorul de 7-6 ( 2-2, 2- a purtat pe tricolori spre vic- [i o sal\ de 7.000 de locuri, {ahista legitimat\ la AEM
2, 1-1, 2-1), `n competi]ia pre- torie, dup\ un meci foarte rezolv=ndu-se problemele de Luxten Timi[oara, Corina Pep-
olimpic\ g\zduit\ de Oradea. echilibrat `n care niciuna din- programare dintre handbal [i tan, a c=[tigat deta[at Cam-
~n mare form\, Andrei Io- tre echipe nu a avut un avan- box. pionatul Na]ional feminin de
sep a reu[it patru goluri, cele- taj mai mare de un gol. Alte rezultate din prima [ah, dup\ ce a acumulat 8
lalte goluri ale echipei antre- ~nainte de `nceperea zi: Grecia - Brazilia 15-6, Ru- puncte `n cele 9 runde deru-
nate de Vlad Hagiu fiind mar- meciului, Octavian Bellu, sia - Kazahstan 19-4, Italia - late la Cluj. Pe locul secund s-
cate de Cosmin Radu (2) [i de pre[edintele ANS, a urat suc- Iran 20-2. a clasat ie[eanca Iozefina P\u-
Ramiro Georgescu. Pentru ces tuturor competitorilor, a Ieri, dup\ `nchiderea edi- le], legitimat\ la CS Politeh-
Slovacia, au marcat Juraj Za- spus ca cel mai bun s\ ]iei sport, echipa Rom=niei a nica-CFR-Cotnari, care, de[i
tovic [i Michal Kratochvil, c=te `nving\, iar Rom=nia s\ se `nt=lnit na]ionala Rusiei. a are doar 19 ani [i concureaz\
`nc\ la junioare, a f\cut un
un minut mai devreme, campionat na]ional de excep-
Titlul `nc\ se joac\ Hirschfeld avusese o inter-
ven]ie de excep]ie `n fa]a
lui Dayro Moreno.
]ie, acumul=nd 6,5 puncte din
9 posibile. Celelalte dou\ com-
ponente ale echipei Politehni-
a Derby-ul Steaua - CFR Cluj a revenit Echipa lui Marius L\c\-
ca-CFR-Cotnari Ia[i au ocupat
locul 5 (Smaranda P\durariu-
clar echipei din Ghencea, cu scorul tu[ mai are trei ocazii bune 6 puncte) [i respectiv locul 7
de 3-1, iar titlul de campioan\ p=n\ la pauz\, un [ut al lui (Alina Motoc-5,5 puncte), ul-
Mendoza (30), o lovitur\ de tima remiz=nd `n runda a 9-a
se joac\ `n continuare a Rapidul s-a cap a lui Pepe Moreno (41) (final\) cu campioana na]iona-
[i o foarfec\ a lui Dayro l\ Corina Peptan. ~n
apropiat la cinci puncte de lider a Moreno (45), ultimele dou\, competi]ia b\ie]ilor, c=[tigat\
rezolvate de portar. de Vladislav Nevednichy
Steaua Bucure[ti a `n- mingea a revenit la mar- (AEM Luxten Timi[oara, cu 7
vins pe CFR Cluj cu scorul ginea careului, de unde ex- La reluare, clujenii ies
mai mult la joc, iar Fabbia- puncte), se remarc\ locul 13
de 3-1 (1-1), duminic\ sea- stelistul Tric\ a catapul- pentru ie[eanul Lucian Filip [i
ra, `n etapa a 21-a a Ligii I tat-o `n poart\: 0-1. ni [uteaz\ periculos din locul 14 ocupat de antrenorul-
de fotbal [i a relansat lup- Steli[tii reiau forcingul, lovitur\ liber\ de la 35 de juc\tor ie[ean Vladimir
ta pentru titlu. iar columbianul Dayro metri (50), dar peste poart\. Danilov, ambii cu 6,5 puncte,
Steaua preia conducerea, dar care au concurat pentru
Steaua s-a impus prin Moreno este `n prim plan `n minutul 56, tot dup\ un
trei goluri marcate din de mai multe ori, demon- echipa Hidrocon Bac\u. Pe
corner al lui Mendoza, locul 25 s-a clasat Ioan-Iulian
faze fixe, dup\ ce CFR a str=nd o mare poft\ de joc. Dayro Moreno marc=nd cu Taras (Poli-Cotnari Ia[i), cu 6
deschis scorul, dar clujenii D. Moreno trage mai `nt=i capul de la un metru - pri- Steli[tii au f\cut un joc foarte bun `mpotriva puncte la activ. (D.T.)
au acuzat neacordarea a peste poart\ (7), iar apoi mul s\u gol pentru echipa clujenilor [i s-au impus meritat
dou\ lovituri de pedeaps\. trage, din unghi, pe l=ng\
Steaua a `nceput ofen- poart\ (8).
din Ghencea: 2-1 (56).
iar Ovidiu Petre a reluat tat asear\, dup\ `nchide-
Na]ionala de futsal
~n minutul 58, Semedo
siv, dar cei care au marcat Steaua reu[e[te egala- scap\ pe partea st=ng\ [i `n plas\, din apropiere: 3-1 rea edi]iei. a Rom=niei
primii au fost oaspe]ii, `n rea `n minutul 26, c=nd, la este oprit prin fault de (90^3). merge la barajul
chiar minutul 4 de joc: cornerul executat de Men- Zapata, `n careu, dar Ale- Programul etapei
Dubarbier a sc\pat singur doza, portarul canadian pentru Mondiale
xandru Tudor nu acord\ Rezultatele etapei viitoare, a XXII-a:
pe st=nga, din marcajul lui Hirschfeld `[i introduce penalty-ul cuvenit. CFR a Echipa Rom=niei s-a calificat
Golanski, a tras `n bar\, mingea `n poart\: 1-1. Cu mai acuzat neacordarea u-
a XXI-a: Vineri, 7 martie la barajul pentru Cupa Mon-
nui penalty, `n minutul 68, Ceahl\ul Piatra Neam] Dacia Mioveni - Gloria dial\ de fotbal din Brazilia, de
Cl as am e n t la o interven]ie a lui Pepe Bistri]a (ora 19:00, anul acesta, dup\ ce a ocupat
- Farul Constan]a 0-1 locul doi `n grupa a 5-a prelim-
1. CFR Cluj 21 15 4 2 37-16 49p (^16) Moreno la Cadu, `n careul ({chiopu ‘7, penalty) Telesport; `n tur, 0-1) inar\, g\zduit\ de Buz\u.
2. Rapid 21 13 5 3 34-16 44p (^14) stelist. Gloria Bistri]a - FC CFR Cluj - Gloria Rom=nia a ob]inut calificarea,
Semedo expediaz\ un Vaslui 0-0 Buz\u (ora 20:30, Kanal al\turi de Cehia, drept cele
3. Steaua 21 12 5 4 24-13 41p (^8) [ut foarte periculos, dar Universitatea Cluj - D; 2-1) mai bune echipe de pe locul se-
4. Urziceni 20 11 6 3 25-14 39p (^6) mingea ocole[te poarta lui S=mb\t\, 8 martie cund din cele 10 grupe. Grupa
UTA 2-2 (Silv\[an ‘11, ‘50 -
5. Dinamo 21 11 5 5 34-20 38p (^8) Zapata (71). B\l]oi ‘35, Amoreirinha ‘62) UTA - O]elul (ora 15:30, a 5-a, din care a f\cut parte [i
6. Timi[oara 20 11 5 4 40-28 38p (^11) Jocul din repriza a doua Dacia Mioveni - Dinamo Telesport; 1-2) Rom=nia, a fost c=[tigat\ de
a fost fragmentat, mai ten- Unirea Urziceni - Univ. Belarus, la egalitate de puncte
7. FC Vaslui 21 9 8 4 32-20 35p (^5) sionat, iar spectacolul a 1-2 (Ionu] Savu ‘90^1 - cu forma]ia noastr\. Pentru
8. Bistri]a 21 8 5 8 24-28 29p (-1) Zicu ‘56, Bratu ‘83) Craiova (ora 18:30, tragerea la sor]i a barajelor,
avut de suferit. Ultimele Na]ional TV; 1-0)
minute sunt un asediu la Universitatea Craiova - care va avea loc pe 5 martie,
9. O]elul 21 8 2 11 29-39 26p (-4) Pandurii - Steaua (ora
poarta lui Zapata, care a Pandurii 1-0 (Costea ‘75) din prima urn\ valoric\ fac
10. Poli Ia[i 21 6 5 10 23-28 23p (-10) Gloria Buz\u - Poli Ia[i 20:45, Antena 1; 0-0) parte Spania, Italia, Ucraina,
avut o interven]ie de sen- Portugalia, Rusia [i Slovenia,
11. Buz\u 21 6 5 10 22-35 23p (-10) za]ie la lovitura de cap a 1-1 (Li]u ‘4 - Sf=rlea ‘12) Duminic\, 9 martie
O]elul - Rapid 0-1 (Boya Poli Ia[i - Ceahl\ul (ora iar din a doua urn\, Ungaria,
12. Craiova 21 7 2 12 21-29 23p (-10) lui Fabbiani (88), dup\ Belarus, Bosnia, Azerbaidjan,
care R\doi a respins [utul ‘75) 14:00, TVR 1; 0-1)
13. Farul 21 5 6 10 12-23 21p (-12) Rom=nia [i Cehia.
lui Culio (88). Steaua - CFR Cluj 3-1 FC Vaslui - Univ. Cluj
14. Ceahl\ul 21 6 2 13 20-29 20p (-13) (ora 15:30, Telesport; 2-1)
Steaua `ncheie meciul (Hirschfeld ‘26, autogol,
15. Mioveni 21 5 5 11 19-29 20p (-10) `n prelungiri, c=nd mar- Dayro Moreno ‘56, Ov. Dinamo - Farul (ora Mergea [i Tec\u,
16. UTA 21 4 7 10 19-27 19p (-11) cheaz\ al treilea gol, dup\ Petre ‘90^3 - Tric\ ‘4) 18:30, Na]ional TV; 1-0) `nving\tori
Partida Poli Timi[oara - Rapid - Poli Timi[oara
17. „U“ Cluj 21 2 9 10 25-35 15p (-15) o nou\ faz\ fix\: centrare
(ora 20:30, Kanal D; 1-1) a
la dublu, `n Fran]a
18. Pandurii 21 3 6 12 20-31 15p (-18) de pe dreapta Emeghara, Unirea Urziceni s-a dispu-
Perechea rom=n\ format\
din Florin Mergea [i Horia
Steaua, prima echip\ rom=neasc\ Tec\u a c=[tigat proba de
Ora[ul Vancouver este deja preg\tit `n clasamentul mondial
dublu a turneului challenger
de la Cherbourg (Fran]a),
pentru Olimpiada de iarn\ din 2010 Echipa Steaua Bucure[ti a
cobor=t cinci locuri `n clasa-
cu BATE Borisov (Belarus) [i
Boyaca Chico (Columbia).
dup\ ce a `nvins cu 7-5, 7-5
cuplul Jean-Claude Scherrer
Cu 2 ani `nainte de deschiderea Jocurilor `n mare majoritate viitorii olimpici, de- mentul Federa]iei Interna- Dinamo Bucure[ti a acu- (Elve]ia)/Marcio Torres
Olimpice de iarn\ de la Vancouver (Cana- clar=ndu-se mul]umi]i de pistele „Dave ]ionale de Istorie [i Statistic\ mulat 90 de puncte, a cobor=t (Brazilia), `n final\. ~n semi-
da), din 2010, organizatorii canadieni sunt Murray“, rezervat\ b\rba]ilor [i „Franz“, a Fotbalului (IFFHS), dar con- dou\ pozi]ii [i se afl\ pe locul finale, Mergea [i Tec\u au
preg\ti]i p=n\ `n cele mai mici am\nunte, pentru femei. Singurul inconvenient tinu\ s\ fie forma]ia cel mai 166, la egalitate cu Santos dispus de francezii Olivier
fiind, gata, practic, s\ dea drumul `ntrece- prive[te spectatorii, `ntruc=t spa]iile de la bine clasat\ din Rom=nia, Laguna (Mexic), Al-Muhar- Charroin/Clement Reix, cu 6-
rilor `n orice clip\. Cel mai evident argu- sosire, `nchise `ntre c=teva hoteluri alpine conform acestui top dat publ- raq (Bahrain), IF Elfsborg 3, 6-1. Mergea [i Tec\u s-au
ment `n acest sens este regiunea Whistler, luxoase [i o p\dure, nu permit dec=t con- icit\]ii ieri. ~n clasamentul pe Boras (Suedia) [i Al-Hylal ales cu c=te 1.325 de euro [i
luna februarie, Steaua ocup\ (Arabia Saudit\). 60 de puncte ATP la dublu.
care va g\zdui probele „de z\pad\“, legat\ struirea unei tribune modeste, de doar Altfel, tenismanul rom=n
de restul bazelor sportive prin de-acum 7.000 de locuri, de 3 ori mai pu]in dec=t la locul 76, cu 132 puncte, dup\ Unirea Urziceni a urcat 46
ce luna trecut\ s-a aflat pe de locuri [i ocup\ pozi]ia 184, Victor H\nescu particip\ la
cunoscuta Autostrad\ 99, „De la mare la ultimele JO de iarn\. turneul ATP de la Las Vegas,
cer“ (120 km de [osea care leag\ Oceanul ~n rest, totul este gata pentru schi pozi]ia 71. Liderul Ligii I, cu 85 puncte.
CFR Cluj, ocup\ locul 119, cu ~n schimb, Poli {tiin]a dotat cu premii totale de
Pacific de mun]ii `nz\pezi]i). alpin, bob, schi fond, s\rituri cu schiurile 436.000 de dolari, care a
Miza este important\ pentru c\, `ntre 12 [i biatlon, [i chiar locurile de cazare pen- 103 puncte, dup\ ce `n ianu- Timi[oara a cobor=t 44 de
arie se afla pe pozi]ia 156. locuri [i ocup\ pozi]ia 268, cu `nceput ieri, `n Nevada. ~n
[i 18 februarie 2010, pe aceast\ autostrad\ tru familia olimpic\, 55.000 de paturi, `n primul tur, H\nescu va
vor fi transporta]i zeci de mii de suporteri, hoteluri [i apartamente particulare, fiind Rapid Bucure[ti se afl\ pe 71 de puncte.
locul 125, dup\ o cobor=re de Cu 64,5 puncte, Gloria `nfrunta un adversar venit
`ntruc=t la Whistler, sat de 9.500 de locui- la dispozi]ia celor interesa]i, la pre]uri din calific\ri. ~n turneul fem-
tori creat `n 1976, este greu s\ fie g\zdui]i, destul de mari - `ntre 300 [i 500 dolari 22 de locuri, cu 102 puncte, la Bistri]a ocup\ locul 318,
egalitate cu forma]iile Al dup\ o urcare de trei locuri. inin care se desf\[oar\ la Las
peste noapte, at=]ia amatori de schi. canadieni pe noapte [i pe persoan\. Vegas, cu premii de doar
~n fine, practic, se poate spune c\ la Faysali (Iordania) [i Lokomo- Ultima echip\ din Rom=-
Pentru a verifica stadiul final al pistelor nia `n topul IFFHS, FC Vas- 50.000 de dolari, pe lista par-
tiv Moscova (Rusia).
de concurs, Federa]ia interna]ional\ de Vancouver nu lipsesc dec=t flac\ra olim- lui, aflat\ la prima prezen]\ ticipan]ilor se afl\ [i rom=nca
Cu o cobor=re de trei locuri,
schi a organizat aici concursuri pentru pic\ [i cercurile olimpice pentru ca Jocurile O]elul Gala]i a ajuns pe pozi]ia `n acest clasament, ocup\ Raluca Olaru, a doua pe lista
Cupa Mondial\ de schi alpin, participan]ii, Olimpice de iarn\ s\ poat\ `ncepe. a 153, cu 93,5 puncte, la egalitate locul 349, cu 61,5 puncte. a capilor de serie, dup\ fran-
]uzoaica Aravane Rezai. a
14 Mar]i, 4 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment - Prima parte)
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 Cu drag... de Dragobete (r)
11:45 Colec]ii celebre (Can.,
2002, s. doc., ep. 9)
12:00 Profesioni[tii (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., ep. 23)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim!
15:00 Teleshopping
15:30 Zon@ IT
16:00 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show)
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 ~ntre bine [i r\u
21:30 Anatomia lui Grey (SUA,
2005, s., sezonul 3, ep. 7)
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 Vân\tor nocturn (SUA,
2005, polit., ep. 7)
00:10 Vinci
(pol., 2004, ac]. com.)
02:00 Revizie tehnic\ a
07:00 Uli]a spre Europa (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist) (r)
08:35 Stele de la Hollywood
(2002, doc.) - Will Smith
09:05 H...ora prichindeilor (r)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 3)
12:35 Popasuri folclorice - Tradi]ii
[i folclor `n Alba
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Animale simbolice
18:55 Polo (2008, emis. sport) -
România - Brazilia
20:10 Replay
Produc\tori tv: Emil Gr\dinescu,
Marian Olaianos
20:35 Familii `n impas (2007) -
Familia Ispas
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Regii blestema]i (Fra.-It.,
2005, mini-s., prima parte)
00:10 ~n umbra legii (Can., 2006,
s., ep. 4)
01:05 Familii `n impas (2007, r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 ~napoi la argument (r)
08:20 Istoria literaturii (r)
08:30 {coala de duminic\ (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Revolta clasicilor (r)
10:00 La por]ile ceriului (r)
10:30 Cinema dreaming (r)
11:00 {coal\ de [oferi pentru fe-
mei afgane (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Stele de la Hollywood (r) -
Kevin Bacon
13:00 Zodiac (r)
13:20 Istoria literaturii (r)
13:30 Art@.ro (r)
14:30 Campionatul mondial de fot-
bal, 2006 (Angl., 2006, f.
doc.) - Kaiserslautern
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.)
16:30 Simetrii (r)
17:00 Profesioni[tii
17:55 Edward al VIII-lea, regele
devenit duce
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 O vedet\, un tablou (r)
20:00 Winchester '73
(SUA, 1950)
21:40 Zodiac (r)
22:00 Stele de la Hollywood -
Alec Baldwin
22:30 Jurnalul cultural
23:00 America Latin\ - credin]e ui-
tate (doc.) - {amanii -
Dansând cu Soarele a
07:00 ~n gura presei
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.
s. de ac].)
13:00 Observator
13:45 Tatuajul
(Fra.-It., 1968, com.)
Cu: Jean Gabin, Louis De
Funes , Paul Mercey
16:00 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Din dragoste
Prezentator: Mircea Radu.
22:30 Observator
Ultimul jurnal de [tiri al zilei
este un rezumat al celor mai
importante nout\]i de peste zi,
dar [i cele mai importante
evenimente care se aflau `n
curs de desf\[urare la ora
19:00, vor fi prezentate pe larg
`n cadrul acestui Observator
de c\tre Andreea Berecleanu
[i Andrei Zaharescu.
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment, cu D. Capatos)
01:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) (15)
02:00 Huff (SUA, 2004, dram\)
02:45 Observator (r) a
07:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Liptak [i Mihai
Dedu
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., 1994, f. doc., ep.
110)
10:00 ~ntre art\ [i [tiin]\ (SUA,
2006, s. reality show, ep. 7,
sezonul 1)
11:00 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, ep. 14)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (r)
13:00 {tirile ProTV
Cu Monica Dasc\lu
13:30 Arestat la domiciliu (r)
14:15 Pre]ul fericirii
(comedie, Fran]a 2007, Cu:
Christian Clavier, Nathalie
Baye, Gerard Lanvin,
Geraldine Pailhas)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., ep. 3187)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
ment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Expertul (SUA, 1998,
s., ep. 14)
21:45 UEFA Champions League
(2008, emis. sport) -
AC Milan - Arsenal
00:00 Rezumat Champions League
02:10 Omul care aduce cartea (r)
02:15 {tirile ProTv (r)
03:15 ~ntre art\ [i [tiin]\ (r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007) (r)
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
Cu: Sergio Goyri, Laura
Flores, Raquel Olmedo
12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2004, s)
14:00 Inim\ de ]igan (r)
15:30 Destine furate (SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\ (Arg.,
2007, s)
20:30 Inim\ de ]igan (telenov.)
22:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment)
22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007)
23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
02:30 Pove[tiri de noapte (r)
03:00 R\zboiul sexelor (rom.,
2007) (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Mar]i, 4 martie 2008 15
UEFA CHAMPIONS LEAGUE: Ast\zi [i m=ine se desf\[oar\
man[a retur din sferturile UEFA Champions League la fotbal.
Ast\zi, pe PRO TV este programat meciul dintre AC Milan [i
Arsenal, care se va disputa pe stadionul San Siro, din Milano.
~n tur, scorul a fost 0-0. (Ast\zi, ora 21:45, PRO TV)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, ~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, se execut\, la comand\, mobilier soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, bisericesc sculptat (catapetesme, care pot fi dona]i banii sunt:
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU strane, troi]e etc.) `n lemn natur
sau poleit cu foi]\ de aur. RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Comenzile se primesc RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ la M\n\stirea Golia
(www.golia.ro), str. Cuza Vod\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
fax 0232/216694.
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU
ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc 9 9 15 7
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
cu litere, fiec\rei litere
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
corespunz=ndu-i totdeauna 5 5 5 13
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.
aceea[i cifr\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite 10 12 5 15 5 4 12 3
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 11 3 13 5 16 11 4 19
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)
1 2 3 4 5 6 7 8
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A A B
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne D R E P T 5 3 14 12 17 7 5 3
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de I N D R U M A R E
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX M E T O C 4 12 5 5 7 18 4 10
I M O R A L I
G R O T A 7 7 4 6 10 3 2 5
P E D E P S I T I
3 9 7 4
C A S T I T A T E
M A T E R I E
B Pornind de la numele Cuv. ... (†475), `n Calendarul Ortodox de
ast\zi, 4 martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai
Rezolvarea careului din sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 5 1 7 6 4 9 2 8 3
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 5 9
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 3 9 8 2 1 5 6 7 4
r\sp=ndit cu succes `n Statele 4 5 1 2 4 2 6 3 8 7 5 1 9
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 2 8 5 1 7 4 3 9 6
iar `n Marea Britanie este deja 3 5
considerat un fenomen. Comple- 6 3 9 8 5 2 7 4 1
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 8 2 4 7 7 4 1 9 6 3 8 2 5
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 9 7 3 4 2 6 1 5 8
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 5 1 7 9
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 8 5 4 7 3 1 9 6 2
aceea[i coloan\. Grila este `m- 1 2 6 8 1 6 2 5 9 8 4 3 7
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 2 6
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 5 2 1 4 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 8 3 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.

16
Reportaj
„Solidaritate [i Speran]\“ - o adev\rat\ [coal\ de `ntrajutorare
~n anul 2002, la Ia[i, s-a `nfiin]at
Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“
(FSSP), `n scopul derul\rii de
programe sociale, filantropice,
culturale, educa]ionale [i civice.
FSSP este o organiza]ie
nonguvernamental\ [i nonprofit,
Dup\ cum ne-a explicat
pr. Narcis Axinte, consilier
pe Sectorul de asisten]\ so-
cial\ al Arhiepiscopiei Ia[i-
lor [i director executiv al
funda]iei, „Solidaritate [i
Speran]\“ a fost `nfiin]at\
cu scopul de a oferi servicii
complementare specializa-
te persoanelor defavoriza-
te. „Aceasta `nseamn\ ac-
tivitate specializat\ de lun-
g\ durat\, o alt\ dimensi-
une a asisten]ei sociale ca-
re se practic\ `n societate
la ora actual\“, a precizat
pr. Axinte. Proiectele au fi-
nan]are european\ sau
mondial\, la care se adau-
g\ [i contribu]ia Mitropo-
liei Moldovei [i Bucovinei.
Pentru fiecare proiect, fun-
da]ia colaboreaz\ cu mai
multe institu]ii abilitate
din Ia[i sau din ]ar\. Prin-
cipalul partener al funda-
]iei este Direc]ia de Asis-
ten]\ Comunitar\ Ia[i.
Pentru ultima schem\
de finan]are, funda]ia pre-
g\te[te [ase proiecte, cinci,
CM
PHARE, pentru servicii so-
YK
ciale, [i unul transfontalier.
160 de b\tr=ni
asista]i la domiciliu
Funda]ia „Solidaritate [i
Speran]\“ include mai
multe proiecte [i centre so-
ciale [i cultural-educative.
Primul dintre acestea
este Centrul de asisten]\
Centrul de zi „Sf=nta Marina“ are ca scop prevenirea abandonului
[colar `n r=ndul copiilor proveni]i din familii devaforizate
Educa]ie [i
consiliere
pentru tineri
Un alt centru al fun-
da]iei este Centrul de
preven]ie, consiliere, su-
port [i asisten]\ `n sfera
s\n\t\]ii reproducerii [i
a rela]iilor de cuplu pen-
tru tineri „InfoAdoles-
cent“.
Activit\]ile Centrului
„InfoAdolescent“ au ca
scop prevenirea avortu-
rilor, a sarcinilor nedo-
rite [i a infec]iilor cu
care func]ioneaz\ sub obl\duirea
Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei. Pre[edintele
funda]iei este Preafericitul Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne [i Loc]iitor de Mitropolit
al Moldovei [i Bucovinei.
social-medical\ [i `ngrijire
la domiciliu pentru per-
soane v=rstnice. Proiectul
de `ngrijire a v=rstinicilor a
debutat `n luna decembrie
a anului 2004, cu finan]are
nerambursabil\ acordat\
de Banca Mondial\ [i a
continuat f\r\ `ntrerupere
p=n\ `n prezent.
~n cadrul acestuia, o e-
chip\ format\ din 3 medici,
6 infirmieri, 2 asisten]i so-
ciali, un kinetoterapeut, un
maseor este repartizat\
pentru cei 160 de b\tr=ni
care sunt asista]i la domi-
ciliu. „Prin programul de
`ngrijire la domiciliu `ncer-
c\m s\ amelior\m starea
de s\n\tate [i s\ reducem
gradul de dependen]\ a
v=rstnicilor care sunt imo-
biliza]i la pat, care se con-
frunt\ cu grave probleme
medicale [i sociale, care
sunt afecta]i de excluziune
social\ sau sunt abando-
na]i de familie. Serviciile
oferite sunt gratuite [i
complete, v=rstnicii bene-
ficiind de consulta]ii medi-
cale, medicamente, admi-
nistrare tratamente, consi-
liere, `ngrijire medical\,
`ngrijire infirmier\, scute-
ce, sprijin `n realizarea ac-
tivit\]ilor casnice, hran\
cald\ livrat\ zilnic la domi-
ciliu [i activit\]i de so-
cializare“, ne-a declarat
p\rintele consilier Narcis
Axinte.
transmitere sexual\ `n
r=ndul adolescen]ilor,
prin formarea unei per-
spective responsabile fa-
]\ de rela]iile de dragos-
te. Activit\]ile centrului
implic\ servicii de educa-
]ie, consiliere [i asisten]\
`n sfera s\n\t\]ii repro-
ducerii, parentalit\]ii [i
rela]iilor de cuplu pentru
adolescen]i [i tineri (fa-
milii) `n dificultate [i sit-
uatii de risc. Ac]iunile
sus]inute de voluntari se
desf\[oar\ `n licee [i [coli
generale din Ia[i.
CM
YK
~n anul 2004, `n cadrul funda]iei s-a `nfiin]at Centrul de preven]ie,
consiliere, reabilitare [i terapie ocupa]ional\ a persoanelor dependente de
alcool [i droguri. Proiectul, care se deruleaz\ `n parteneriat cu Prim\ria Ia[i,
are ca scop ajutorarea celor afecta]i de consumul de alcool [i alte droguri,
pentru a-[i reg\si s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Pentru acest proiect,
funda]ia a fost premiat\ la
cea de-a V-a edi]ie a Galei
Societ\ii Civile, din anul
2007.
Sprijin [i vindecare
a persoanelor
dependente de alcool
~n anul 2004, `n cadrul
funda]iei s-a `nfiin]at Cen-
trul de preven]ie, consilie-
re, reabilitare [i terapie
ocupa]ional\ a persoanelor
dependente de alcool [i
droguri. Proiectul, care se
deruleaz\ `n parteneriat cu
Prim\ria Ia[i, are ca scop
ajutorarea celor afecta]i de
consumul de alcool [i alte
droguri, pentru a-[i reg\si
s\n\tatea fizic\, mental\,
emo]ional\ [i spiritual\.
Pentru acest obiectiv, pa-
cien]ilor li se ofer\ terapie
de grup, sub coordonarea
consilierului `n adic]ie [i a
unui psiholog. Exist\ dou\
grupuri terapeutice desti-
nate dependen]ilor de alco-
ol - unul la sediul centrului
[i altul `n cadrul Peniten-
ciarului Ia[i. De asemenea,
li se ofer\ consiliere indivi-
dual\, evaluare psihologi-
c\, consiliere spiritual\, ta-
bere terapeutice, activit\]i
de terapie ocupa]ional\ [i
ludoterapie; servicii de so-
cializare [i petrecere a tim-
pului liber; facilitarea in-
Gr\dini]\
[i after-sschool
Unitate de `nv\]\m=nt
cu program prelungit,
Gr\dini]a „Buna Vestire“
din cadrul funda]iei a fost
inaugurat\ la 15 septem-
brie 2006, activitatea a-
cesteia fiind sus]inut\ din
taxa de [colarizare.
Procesul instructiv-e-
ducativ este specific `nv\-
]\m=ntului pre[colar pe
patru grupe: mic\, mijlo-
cie, mare [i preg\titoare.
Printre cursurile op]io-
CM
YK
Cu ajutorul unei echipe specializate,
160 de b\tr=ni sunt asista]i la domiciliu,
oferindu-li-se de la m=ncare
p=n\ la consulta]ii, medicamente, scutece
tegr\rii `n grupurile de
egali: Alcoolicii Anonimi [i
Al-Anon; traininguri pen-
tru voluntarii [i profesio-
ni[tii care doresc s\ se im-
plice `n problematica de-
penden]ei; prezent\ri teo-
retice [i sesiuni de infor-
mare cu scopul prevenirii
dependen]ei; campanii de
sensibilizare a opiniei pu-
blice cu privire la fenome-
nul dependen]ei. Dup\
cum afl\m de pe site-ul
FSSP, centrul ofer\, de a-
semenea, servicii de consi-
liere [i pentru membrii fa-
miliei afectate de consumul
de alcool sau droguri a
unuia dintre membrii s\i.
Centru de zi pentru
copii s\raci
Centru de zi „Sf=nta
Marina“, din cadrul funda-
]iei, are ca scop prevenirea
abandonului [colar `n r=n-
dul copiilor proveni]i din
familiile vulnerabile, defa-
vorizate [i marginalizate
social, din municipiul Ia[i.
Programul centrului con-
st\ `n activit\]i educative
extra[colare (medita]ii la
materiile [colare la care co-
piii prezint\ dificult\]i de
`n]elegere/asimilare [i jo-
curi educative); activit\]i
recreative [i de socializa-
re/integrare adecvate gru-
pului [i anume jocuri cu rol
socializator [i activit\]i ori-
entate spre dob=ndirea u-
nor deprinderi de baz\
pentru o via]\ s\n\toas\
(igien\ zilnic\, precum [i
alternarea perioadelor de
repaos [i de activitate).
Beneficiarii centrului de
zi sunt copii cu v=rste cu-
prinse `ntre 6 [i 11 ani, ca-
re provin din familii cu pro-
bleme sociale (dependen]\
de alcool, pleca]i la munc\
`n str\in\tate etc).
nale se g\sesc educa]ia
moral-civic\ [i religioas\,
limba englez\, dans [i
gimnastic\ aerobic\ pen-
tru copii, „Descifrarea tai-
nelor pieselor de [ah“
(grupa mare [i preg\titoa-
re), teatru de p\pu[i, pic-
tura.
~n cadrul funda]iei
func]ioneaz\ [i un after-
school, unde `[i desf\[oa-
r\ activitatea 100 de copii
din Ia[i. Acest after-school
sus]ine activitatea Cen-
trului de zi „Sf. Marina“.
Mar]i, 4 martie 2008
Cuv=ntul lui
Dumnezeu,
prin semne
Men]ion\m, de aseme-
nea, Centrul de de consilie-
re [i asisten]\ pentru per-
soane cu deficien]e de auz
La Cantina social\ „Sf. Sava“ a funda]iei, 250
de persoane s\race din Ia[i, de toate v=rstele,
primesc `n fiecare zi, la pr=nz, o mas\ cald\
Religie [i {tiin]\
~ntruc=t obiectivele
Funda]iei „Solidaritate [i
Speran]\“ a Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei nu
sunt exclusiv sociale,
men]ion\m func]ionarea
`n cadrul acesteia [i a
Centrul de Studii Inter-
disciplinare `n Religie [i
{tiin]\. Acesta a fost `n-
fiin]at pentru promova-
rea dialogului interdisci-
plinar `n r=ndul studen-
]ilor, profesorilor [i la ni-
velul publicului larg.
Centrul de Studii are do-
u\ departamente, res-
pectiv Departamentul de
Studii Interdisciplinare,
orientat spre seminarii
interdisciplinare periodi-
ce destinate studen]ilor
[i vorbire. Prin intermediul
acestuia, comunitatea sur-
do-mut\ din Ia[i beneficia-
z\, `n fiecare duminic\ [i
s\rb\toare, de traducerea,
`n limbaj mimico-gestual, a
Sfintei Liturghii. ~n pre-
zent, se preg\te[te un cen-
tru de zi pentru persoanele
cu probleme de auz [i vor-
bire din Ia[i, la Casa paro-
hial\ „Sf. Sava“. Pentru a-
cest proiect s-a primit deja
finan]are de la Ministerul
Muncii.
Toate aceste centre sunt
acreditate de institu]iile
centrale abilitate.
~n scopul extinderii ac-
tivit\]ilor social-filantro-
pice, s-au `nfiin]at mai
multe filiale `n protopopi-
atele Arhiepiscopiei Ia[ilor
care vor dezvolta proiecte
proprii `n zonele `n care
ele func]ioneaz\. Men]io-
n\m astfel, filiale ale
FSSP la Boto[ani, S\veni,
H=rl\u, Pa[cani, T=rgu-
Neam], Piatra Neam], Roz-
nov. (Narcisa BALABAN )
CM
YK
[i profesorilor din mediu
liceal, [i Departamentul
Proiectelor de Publiciza-
re, direc]ie axat\ pe pro-
movarea dialogului in-
terdisciplinar la nivelul
publicului larg.
~n cadrul primului de-
partament exist\ trei sec-
]iuni de lucru: Teologia [i
{tiin]ele Naturii despre
Univers, Antropologia
Cre[tin\ [i {tiin]ele Uma-
niste despre om, Teologia
Moral\ [i Stiin]ele Sociale
despre Lume.
~n cadrul Departa-
mentului Proiectelor de
Publicizare sunt redac-
tate articole pentru pre-
sa scris\ [i emisiuni ra-
diofonice referitoare la
subiect.
 CM
YK

Miercuri, 5 martie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 53 (954) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

CALEA PELERINULUI FILE DE POVESTE

Oaze spirituale ~nt=mpl\ri din Principatele

din Mitropolia Rom=ne fr\m=ntate
Banatului de revolu]ia eterist\
PAGINA 16 PAGINILE 6-7

Stavropighia ZIARUL LUMINA

`n Biserica Ortodox\ apare

[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
~n majoritatea Bisericilor locale, institu]ia stavropighiei este trecut\ `n Statutul de organizare Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
[i func]ionare, atât la capitolul care reglementeaz\ organizarea [i func]ionarea m\n\stirilor, tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
cât [i la cel `n care sunt trecute drepturile Patriarhului. ~ntâist\t\torul unei Biserici xemplar de 1 leu contractat prin
autocefale, `n `n]elegere cu episcopul eparhiot, poate s\ `nfiin]eze stavropighii pe teritoriul abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
canonic al respectivei Biserici locale. ~n Biserica noastr\, de[i au existat mai multe
m\n\stiri care au avut statut de stavropighie, totu[i aceasta nu era Pre]ul unui pachet
trimestrial
reglementat\ [i prin Statutul de organizare [i func]ionare al Bisericii Ortodoxe la „Ziarul Lumina“
Române din anul 1948. Sfântul Sinod, `n [edin]a sa de lucru din 26-28 noiembrie [i „Lumina de Duminic\“:
2007, a considerat c\ aceast\ institu]ie trebuie s\ fie cuprins\ [i reglementat\ `n noul 60 lei (RON) cu toate
Statut de organizare [i func]ionare al Bisericii Ortodoxe Române. Prin urmare, s-a taxele po[tale incluse.
inserat `ntre drepturile Patriarhului [i acela de a `nfiin]a stavropighii patriarhale.
Aceast\ prevedere din noul statut nu face decât s\ consfin]easc\ o realitate care, din
RELIGIOS
motive obiective, nu fusese reglementat\ `n anul 1948. (Paginile 8-9-10-11)
PESTE 3.200 DE PERSOANE
TRATATE ~N 2007 LA POLICLINICA
„SF. PANTELIMON“ DIN CLUJ:
Unitatea medical\ patronat\ de
Arhiepiscopia Ortodox\ a Va-
dului, Feleacului [i Clujului a
oferit servicii medicale gratuite `n
2007 unui num\r de 3.200 de
persoane. Aici se desf\[oar\ [i
proiecte de prevenire a avorturi-
lor [i de recuperare a persoanelor
dependente de alcool.
Pagina 3

ACTUALITATE
VÂNZ|RILE DE LOGAN VOR CRE{TE
CU 75% ~N ACEST AN, LA 750.000
DE UNIT|}I: Vânz\rile de automo-
bile dezvoltate de Renault [i Dacia
pe platforma Logan (B0) vor cre[te
cu 75% `n acest an, la nivel mon-
dial, la 750.000 de unit\]i, avansul
fiind dat de lansarea unei noi ma-
[ini, `n dou\ volume, cu cinci u[i,
derivat\ din modelul Sandero,
estimeaz\ directorul general al
Dacia.
Pagina 5

S|N|TATE
CUM S| PREVENIM ALERGIILE DE
PRIM|VAR|: Mult a[teptata
prim\var\, cu ginga[ele flori [i cu
POZA ZILEI
Nici un tren nu va circula ast\zi, `ntre 7:00 [i 9:00 severul miros de tei, bucur\
foarte mult\ lume. Din p\cate,
Sindicali[tii feroviari nu care s\ se aplice grilele de `ns\, prim\vara [i apoi la trece-
s-au `n]eles, luni, cu repre- salarizare existente `n calea rea spre var\ se declan[eaz\
zentan]ii Ministerului Tran- ferat\. Conform declara]iei foarte multe alergii respiratorii la
sporturilor `n ceea ce liderului sindical, dup\ a- polenul plantelor `nflorite [i nu
prive[te majorarea salaria- ceast\ grev\ urmeaz\ greva numai la acestea, d=nd suferin]e
l\, astfel c\ ast\zi, `ntre general\ cu `ntreruperea lu- la multor oameni, care nu pot fi
orele 7:00 [i 9:00, vor declan- crului, asigurându-se numai ferici]i `n acest anotimp.
[a greva de avertisment, câ- o treime din activitate. Se-
teva sute de trenuri urmând cretarul de stat `n Minis- Pagina 12
s\ fie oprite. „Nici un tren, terul Transporturilor, Bar-
indiferent c\ este de marf\ na Tanczos, a spus luni, la
sau de c\l\tori, nu va cir- finalul `ntâlnirii cu sindica-
SPORT
cula `n acest interval orar“, li[tii, c\ ministerul a oferit SARABANDA ANTRENORILOR:
a declarat ieri, `ntr-o confe- sindicali[tilor o majorare de
rin]\ de pres\, Gheorghe 5% `n aprilie [i 5% `n oc-
Dup\ doar dou\ etape din 2008,
Exper]i `n fauna marin\ din Marea Britanie au anun]at trei forma]ii din Liga I au schim-
descoperirea unei creaturi unice: o caracati]\ cu [ase ten- Popa, pre[edinte al Federa- tombrie, `ns\ feroviarii nu ora grevei de avertisment, perea trenurilor `n acest in-
]iei Sindicale Mi[care Co- au fost de acord cu aceast\ pentru diminuarea pagube- terval ar perturba traficul
bat antrenorii. Gigi Mul]escu i-a
tacule, pe care au botezat-o Henry. Bizara caracati]\ are
cu dou\ tentacule mai pu]in decât cele obi[nuite, acest mercial. Sindicali[tii cer s\ ofert\. Totodat\, secretarul lor, explicând c\, `ntre orele feroviar `ntreaga zi, `ns\ luat locul lui Cornel }\lnar la
lucru fiind considerat de cercet\tori mai degrab\ rezul- li se acorde salariul minim de stat a spus c\ a cerut 7:00 [i 9:00 diminea]a, trafi- sindicali[tii nu au fost de Dinamo, C=r]u a demisionat de la
tatul unui defect de na[tere, decât al unui accident. a pe economie de 500 de lei, la sindicali[tilor s\ modifice cul este intens, iar `ntreru- acord cu modificarea. a Dacia Mioveni, iar portughezul
Teixeira a fost [i el dat afar\ de
la Pandurii.
Voronin face declara]ii prietenoase la adresa Rom=niei an, autorit\]ile de la Chi[in\u au
lansat critici repetate la adresa Pagina 13
Pre[edintele Vladimir Voro- tului moldovean face astfel de de- dez pentru rela]ii bune cu to]i ve- vor disp\rea de pe hart\“ [i din României, pe care au acuzat-o de
nin a declarat `ntr-un interviu te- clara]ii conciliante. Voronin a cinii, iar ne`n]elegerile ap\rute acest motiv este normal ca subminarea suveranit\]ii Repu-
levizat c\ Republica Moldova tre- precizat c\ Republica Moldova din motive istorice trebuie uita- rela]iile dintre ele s\ fie bune. El blicii Moldova, prin atragerea
buie s\ aib\ rela]ii bune cu Ro- trebuie s\ aib\ rela]ii bune cu Ro- te“, a subliniat liderul de la Chi[i- a sugerat c\ declara]iile ar putea studen]ilor [i a preo]ilor [i prin
mânia, aceasta fiind prima dat\, mânia, deoarece „suntem vecini“, n\u. Potrivit acestuia, „nici Ro- fi interpretate ca un semnal acordarea de pa[apoarte româ-
`n decurs de un an, când [eful sta- relateaz\ BBC Romanian. „Ple- mânia, nici Republica Moldova nu adresat Bucure[tiului. ~n ultimul ne[ti cet\]enilor moldoveni. a

CM
YK
2 Miercuri, 5 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXII)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu
al Romanului
(1879-1892) (III)
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu s-a preocupat
`n mod deosebit de
alc\tuirea manualelor
pentru seminarii, dar [i
de cercetarea izvoarelor
privitoare la istoria
Bisericii [i a ]\rii noastre.
Unele dintre lucr\rile
sale sunt folosite [i ast\zi
de cercet\tori. Episcopul
Melchisedec a scris
primele monografii ale
episcopiilor Hu[i [i Roma:
„Cronica Hu[ilor [i a
Episcopiei cu asemenea
numire“, „Cronica
Romanului [i a
Episcopiei“ (2 vol.,
Bucure[ti, 1874-1875). O
lucrare deosebit\ este
„Lipovenismul, adic\
schismaticii sau rascol-
nicii [i ereticii ruse[ti,
dup\ autori ru[i [i izvoare
na]ionale române“, o carte
documentat\, cu demons-
tra]ii conving\toare c\ nu
numai lipovenii s-au pla-
sat `n afara Bisericii, ci [i
mul]imea sectelor, printre
care molocanii [i duho-
bor]ii, proveni]i din bo-
gomilism. Aceast\ lucrare
este cea mai veche surs\
a tuturor curentelor [i
schismelor mistice ruse[ti
din epoc\. Ea arat\ pe
larg felul cum s-a n\scut
lipovenismul, ca o rezis-
ten]\ fa]\ de `ncercarea
patriarhului Nicon de a
`ndrepta textul c\r]ilor
biserice[ti, care nu numai
c\ erau `nvechite, ci chiar
de ne`n]eles. Ei n-au
`n]eles m\sura benefic\ a
patriarhului, opunându-se
atât acestuia, cât [i Cur]ii
imperiale. Lucrurile au
degenerat [i au avut loc
ciocniri violente cu tru-
pele imperiale, `n urma
c\rora cei care au avut de
suferit, `n ochii schismati-
cilor, erau martiri, ei de-
venind capii unor grup\ri
schismatice. Ideea lor fun-
damental\ era c\
adev\rata credin]\ se afl\
numai `n textele vechi, iar
cei care le schimb\, stric\
tradi]ia credin]ei pure a-
duse de Sf. Vladimir din
Grecia. Deoarece unii din-
tre ei practicau arderea
de viu sau moartea prin
`nfometare, pentru a a-
junge mai repede `n `m-
p\r\]ia lui Dumnezeu,
Melchisedec `i nume[te
„sinuciga[i“, iar doctrinele
lor „antiumane“. Episcopul
cuno[tea doctrina [i prac-
tica acestei secte, `ntrucât
existau aderen]i `n cuprin-
sul Eparhiei Dun\rii de
Jos. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
profesor de Noul Testament la Facult\]ile de Teologie din Var[ovia, Cern\u]i-Suceava [i
Moldovei [i Sucevei (1957-1977) [i patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom=ne (1977-1986),
MICUL CATEHISM
Responsabilit\]ile
cre[tinului fa]\ de suflet
Potrivit Bisericii noastre, sufletul
este crea]ie dumnezeiasc\, chipul
lui Dumnezeu `n om, partea spiri-
tual\ [i nemuritoare care-l de-
osebe[te pe om de orice alt\ f\ptur\.
Responsabilit\]ile fa]\ de suflet
sunt foarte importante pentru cre[-
tini, iar ele se cuprind `n grija de
luminarea [i `nt\rirea puterilor su-
flete[ti cu care l-a `nzestrat Dumne-
zeu pe om, spre a tr\i via]a p\m=n-
teasc\ potrivit legilor morale [i pen-
tru a dob=ndi fericirea cereasc\.
Puterile suflete[ti sunt: mintea,
voin]a [i sim]\mintele.
Mintea este puterea sufleteasc\
prin care omul cunoa[te [i `n]elege lu-
crurile. ~n ea a s\dit Dumnezeu
dorin]a de a cunoa[te adev\rul, de a
p\trunde `n tainele lumii create [i de
a-[i `nsu[i c=t mai multe cuno[tin]e.
Datoria cre[tinului este de a
`nlesni aceast\ dorin]\ [i lucrare a
min]ii sale [i de a-i da prilej s\-[i
adune cuno[tin]e bogate [i temeinice,
prin care se ridic\ [i `nflore[te via]a.
~n special, cre[tinul trebuie s\ se
`ngrijeasc\ de luminarea [i `nzes-
trarea min]ii sale cu `nv\]\tura
EVANGHELIA ZILEI
Hran\ pentru drumul spre ve[nicie
„{i Iisus le-a zis: «Eu sunt pâinea
vie]ii; cel ce vine la Mine nu va fl\mânzi
[i cel ce va crede `n Mine nu va `nseta
niciodat\. Dar am spus vou\ c\ M-a]i [i
v\zut [i nu crede]i. Tot ce-Mi d\ Tat\l,
va veni la Mine; [i pe cel ce vine la Mine
nu-l voi scoate afar\; pentru c\ M-am
coborât din cer, nu ca s\ fac voia Mea, ci
voia Celui ce M-a trimis pe Mine. {i
aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca
din to]i pe care Mi i-a dat Mie s\ nu
pierd nici unul, ci s\-i `nviez pe ei `n
ziua cea de apoi».“ (Ioan 6, 35-39)
***
~n aceast\ s\pt\mân\, zilele de
miercuri [i vineri sunt zile aliturgice,
adic\ nu se s\vâr[e[te Sfânta Liturghie.
Deci nu avem un fragment evanghelic
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Iubirea
care iart\
Pân\ atunci erau o familie fericit\.
Kostas [i Froso tr\iau bine [i
dobândiser\ [i un b\ie]el, Dimitris.
~ns\..., la serviciul lui Kostas
venise o nou\ func]ionar\. Biroul ei
se afla `n aceea[i `nc\pere cu al lui.
La `nceput nu p\rea nimic primej-
dios. Dar, mai târziu, lucrurile s-au
schimbat. Kostas a devenit nervos,
LA 5 MARTIE 1910: S-a n\scut `n C=nde[ti, jud. Arge[, Iustin Moisescu, viitor
Bucure[ti (1938-1956), apoi mitropolit al Ardealului (1956-1957), mitropolit al
teolog de prestigiu, restaurator al monumentelor istorice-biserice[ti din Moldova.
A murit la 31 iulie 1986, fiind `ngropat `n Catedrala patriarhal\ din Bucure[ti.
propov\duit\ de Sf=nta Biseric\ Or-
todox\, `n care se cuprind adev\ru-
rile ve[nice, descoperite de Dumne-
zeu. Practica vie]ii cre[tine a dovedit
c\ `nv\]\tura cre[tin\ este izvor
nesecat de cuno[tin]e folositoare [i
c\ nu este trebuin]\ a vie]ii care s\
nu poat\ fi `ndrumat\ spre bine, `n
lumina ei. C\ci „mintea care iube[te
pe Dumnezeu este f\clia care lu-
mineaz\ sufletul“, spune Sf=ntul
Antonie cel Mare.
Cre[terea bun\ `n familie, `nv\-
]\turile din [coal\, institu]iile cultu-
rale, bibliotecile cu c\r]i bune, [i mai
ales Biserica, cu slujbele ei [i cu pro-
pov\duirea cuv=ntului dumnezeiesc,
pun la `ndem=na credinciosului mij-
loacele potrivite pentru `mplinirea
datoriei de a-[i lumina mintea.
~mpotriva acestei datorii, cre[-
tinul poate p\c\tui prin nep\sarea
fa]\ de adev\r, `ndeosebi fa]\ de
adev\rul cre[tin, [i prin lenea de
a-[i `nsu[i cuno[tin]ele necesare
pentru via]a p\m=nteasc\ [i pen-
tru dob=ndirea vie]ii ve[nice al\turi
de sfin]i. (Rubric\ realizat\ de pr.
Gheorghe MIH|IL|)
special, dar am ales câteva versete din
Sfânta Evanghelie dup\ Ioan, pentru
`nc\rc\tura lor hristologic\. Domnul
nostru Iisus Hristos este pâinea vie]ii,
iar cel ce crede `n El nu va fl\mânzi [i
nici nu va `nseta niciodat\. El, Fiul lui
Dumnezeu, S-a jertfit pe altarul Golgo-
tei. Când ne `mp\rt\[im, primim Tru-
pul [i Sângele Lui ca merinde pe drumul
spre ve[nicie. Atunci când te `mp\rt\-
[e[ti sim]i c\ faci parte din ve[nicie, c\
po]i privi fa]a lui Dumnezeu, c\ to]i sfin-
]ii sunt `n preajma ta. Nu degeaba s\pt\-
mâna aceasta se nume[te „s\pt\mâna
alb\“. Puritatea este starea `n care ne-a
creat Dumnezeu [i spre care trebuie s\
tindem. A[a c\, `n prag de prim\var\,
primim ca dar ve[nicia jertfei Domnului
Iisus Hristos. (Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
Sfântul Mucenic Conon
din Isauria (dezlegare
la pe[te, ou\, lapte
[i brânz\ - zi aliturgic\)
Originar din satul Vidani, Sfântul
Conon a tr\it pe vremea Sfin]ilor
Apostoli. P\rin]ii s\i, Nestor [i Nadia,
l-au c\s\torit f\r\ voia sa, dar a con-
vins-o pe femeia lui Ana s\ tr\iasc\
`mpreun\ `n feciorie. I-a convertit pe
p\rin]ii s\i la cre[tinism [i l-a `ncura-
jat pe tat\l s\u s\ moar\ ca mucenic.
Când dreg\torul Magnus a venit `n
]inut, sfântul a fost prins, adus `nain-
tea lui [i b\tut cumplit. Când a auzit
mul]imea cele `ntâmplate, a alergat ca
s\-l elibereze pe Conon [i s\-l
pedepseasc\ pe dreg\tor. ~ns\ acesta a
fugit `ntre timp, iar mul]imea l-a dez-
legat pe sfânt [i l-a adus la casa lui,
unde a mai tr\it doi ani.
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
Sfântului Mucenic Conon, gr\dinarul;
distrat. Froso a observat imediat
schimbarea b\rbatului s\u. Nu i-a
spus `ns\ nimic. {tia ce caracter are.
Ar fi `nr\ut\]it situa]ia.
Pân\ ce `ntr-o zi a plecat din casa
lui, l\sându-[i so]ia [i copiii.
Froso nu voia s\ ajung\ la tribu-
nal. S-a luptat cu inima curat\ pen-
tru a dep\[i drama `n care se afla.
S-au scurs zece ani. Dimitris de-
venise un voinic de 19 ani. Func]ionar
la o banc\, câ[tiga atât cât trebuia ca
s\ tr\iasc\ amândoi.
a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Prin excluderea orei
de Religie ni se lua
tuturor un drept
„Din pruncie lipindu-te de Dumne-
zeu, purt\torule de Dumnezeu, te-ai
ar\tat vas cinstit al Duhului [i du-
hurile cele preaviclene le-ai supus [i,
nevoindu-te, te-ai m\rit dup\ vredni-
cie. Pentru aceasta to]i, cu credin]\,
pr\znuim sfânt\ pomenirea ta“ (Sedel-
n\ din slujba Utreniei `n ziua pomeni-
rii Sfântului Mucenic Conon).
***
Din m\rturiile vie]ii [i din textele
cânt\rilor vedem c\ Sfântul Conon a
cunoscut calea lui Dumnezeu „`nc\ din
pruncie“. Acest lucru ne duce cu gândul
la recenta disput\ (r\mas\ deocam-
dat\ ne`ncheiat\), referitoare la statu-
tul orei de Religie `n [colile publice.
Se dore[te [i se `ncearc\ din r\spu-
teri eliminarea orei de Religie, iar pri-
mul vizat este ciclul liceal (am spus
„primul“ pentru c\ vor exista, cu sigu-
ran]\, [i alte atacuri asupra celorlalte
cicluri de `nv\]\mânt). ~ntinderea me-
diatic\ a acestui subiect este foarte
mare: ziare, televiziuni, internet -
toate exprim\ opinii pro [i contra.
a Sfintei Muceni]e Iraida; a Sfântului
Cuvios Marcu Ascetul, f\c\torul de
minuni; a Sfântului Mucenic Evloghiu
din Palestina; a Sfântului Mucenic
Evlampiu; a Sfântului Mucenic Arhe-
lau [i a celor 152 de mucenici, precum
[i a Sfântului Mucenic Ioan Bulgarul.
Mâine, Biserica face pomenirea
sfin]ilor 42 de mucenici din Amoreea.
55 de ani de la moartea
lui Sergei Prokofiev
Serghei Sergheievici Prokofiev (n.
27 aprilie 1891 - d. 5 martie 1953 (cu
50 de minute `naintea lui Stalin) a
fost un compozitor neo-clasic, unul
dintre cei mai mari compozitori ru[i
ai tuturor timpurilor. De la miniaturi
instrumentale pân\ la simfonii, con-
certe [i muzic\ de film, crea]ia sa
cuprinde aproape toate genurile mu-
zicale. (Rubric\ realizat\ de pr. Paul
LEHACI)
~n anii ace[tia, tat\l, fiind p\r\sit
de femeia aceea rea, singur, izgonit
de la serviciu, a fost nevoit s\
tr\iasc\ `n lipsuri [i izolare. ~ntr-o zi
s-a `mboln\vit grav. I-au paralizat
mâna [i piciorul drept. Locuia `ntr-
un subsol [i nu avea pe nimeni s\-l
`ngrijeasc\. Lacrimi fierbin]i `i udau
perna.
Dimitris a aflat despre situa]ia
tat\lui s\u. L-a durut. Orice a f\cut,
era tat\l lui. I-a spus mamei sale. {i
`ntr-o dup\-amiaz\ a luat o ma[in\ [i
Exist\ lu\ri de pozi]ii la cele mai
`nalte niveluri: minister, patriarhie,
mitropolii, diferite organiza]ii guver-
namentale sau nonguvernamentale.
~ns\, oricât de multe argumente s-ar
aduce `n favoarea men]inerii acestei
ore, [i oricât de solide [i de bine funda-
mentate ar fi acestea, adversarii sunt
`nver[una]i [i imposibil de convins.
Ceea ce personal m\ intrig\ este fap-
tul c\, atunci când cei care militeaz\
pentru scoaterea orei de Religie,
`ncearc\ s\ aduc\ argumente, ei dau
exemple de cazuri izolate, scoase din
context. Se au `n vedere anumi]i elevi,
anumi]i profesori, anumite [coli, anu-
mite ora[e etc. Cea mai bun\ [i mai
corect\ solu]ie ar fi s\ se mearg\ `n
toate unit\]ile de `nv\]\mânt [i s\ se
ia pulsul la nivelul cel mai concret.
To]i elevii, dar [i profesorii, doresc s\
se studieze `n continuare Religia, fiind
con[tien]i de beneficiile ei. Desigur
sunt [i cazuri (foarte rare), `n care a-
numite persoane sunt `mpotriv\. Sun-
tem de acord s\ nu-i discrimin\m [i s\
nu le impunem aceast\ or\ (actuala
lege le permite s\ nu frecventeze ora
prin `naintarea unei cereri scrise).
~ns\ este corect ca ace[ti câ]iva s\ ne
afecteze tuturor libertatea [i s\ ne ia
dreptul la studierea Religiei? (Rubric\
realizat\ de Tudorel PETECIL|)
~n ziua de 5 martie,
istoria consemneaz\:
a 1955: a murit Hortensia Papa-
dat-Bengescu, prozatoare [i autoare
dramatic\ (n. 1876). a
s-a dus `n camera tat\lui s\u. Mizerie
[i s\r\cie...
– Tat\, ridic\-te! Te voi lua acas\
la noi. Inima mea nu `ndur\ s\ te
vad\ a[a.
Kostas a `nceput s\ plâng\. Nu a
putut spune nimic altceva, decât:
„Iart\-m\, copilul meu!“.
{i l-a transportat acas\...
Era Vinerea Mare! ~n ziua aceea
Dumnezeu Se r\stignise din iubire...
Din iubirea care iart\. (Danion Vasile
- Mângâieeree peentru boolnavvi)
 Miercuri, 5 martie 2008 3
O NOU| BISERIC| ORTODOX| ~N JAPONIA: L=ng\ Tokyo a fost sfin]it terenul [i a fost pus\
piatra de temelie pentru o viitoare biseric\ ortodox\ rus\, care va deservi comunitatea de
Actualitatea credincio[i ortodoc[i din Japonia, informeaz\ Radio Trinitas. La slujba de sfin]ire de ieri, 4 martie
2008, au participat reprezentan]i ai Bisericii Ortodoxe Ruse, ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene [i ai

religioas\ Bisericii Ortodoxe din Japonia. Fondurile pentru construc]ia acestei biserici au fost alocate `n
parte de Patriarhia Moscovei [i `n parte de credincio[ii ortodoc[i din Rusia. Noua biseric\
ortodox\ din Tokyo va fi cea de-a doua din Japonia, dup\ Catedrala „~nvierea Domnului“.

Comunicat de pres\
PE SCURT
{edin]a anual\ de lucru a S-a lansat primul
num\r din noua serie
Adun\rii Na]ionale Biserice[ti a revistei „Vestitorul
Ortodoxiei“
a Bisericii Ortodoxe Rom=ne Patriarhia Rom=n\ a lansat ieri,
Ieri, 4 martie 2008, `n mireni [i un cleric ai fiec\rei mentele prezentate au fost e- 4 martie a.c., o nou\ serie a re-
Aula „Teoctist Patriarhul“ a eparhii. Au fost prezentate xaminate [i aprobate de c\- vistei „Vestitorul Ortodoxiei“ ,
Palatului Patriarhiei, sub d\rile de seam\ ale diferite- tre Adunarea Na]ional\ Bi- publica]ie central\ a Bisericii
pre[edin]ia Preafericitului lor Sectoare ale Patriarhiei sericeasc\. S-au bucurat de Ortodoxe Rom=ne. Revista va
P\rinte Patriarh Daniel, s-a Rom=ne, privind activitatea apreciere activit\]ile multi- ap\rea lunar [i are o nou\ form\
desf\[urat [edin]a anual\ de din Biserica Ortodox\ Rom=- ple ale Bisericii Ortodoxe [i un con]inut `mbog\]it.
lucru a Adun\rii Na]ionale n\ desf\[urat\ `n anul 2007, Rom=ne, `n special cea des- „Lansarea primului num\r din
Biserice[ti a Bisericii Orto- `n ceea ce prive[te lucrarea f\[urat\ de Centrul de Pre- seria nou\ a revistei «Vestitorul
doxe Rom=ne. Adunarea Na- pastoral-misionar\, social-fi- s\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxiei» a avut loc ieri,
]ional\ Bisericeasc\, orga- lantropic\, organizatoric\, Rom=ne (radio, televiziune, `ntruc=t fiecare membru al
nism central deliberativ al administrativ\, construirea cotidian, agen]ie de [tiri [i Adun\rii Na]ionale Biserice[ti [i
Bisericii Ortodoxe Rom=ne de noi l\ca[uri de cult, via]a biroul de pres\), precum [i al Sf=ntului Sinod al BOR a
pentru problemele adminis- monahal\, `nv\]\m=nt teo- `nfiin]area de eparhii noi, `n primit un exemplar din acest
trative, sociale, culturale, logic [i religios `n [colile pu- ]ar\ [i `n str\in\tate. prim num\r. Seria nou\ a revis-
patrimoniale [i economice, blice, patrimoniu cultural bi- ~n cuv=ntul adresat mem- faptul c\ activitatea Bisericii celor care s-au implicat, cu tei «Vestitorul Ortodoxiei» este
este format\ din membrii sericesc, activitatea editori- brilor Adun\rii Na]ionale Bi- Ortodoxe Rom=ne a fost `ncu- timp [i f\r\ timp, ierarhi, marcat\ de ini]iativa Preaferi-
Sfântului Sinod [i din câte al-tipografic\, bisericeasc\ [i serice[ti, Preafericitul P\rin- nunat\ de roade bogate, da- preo]i [i mireni deopotriv\, `n citului P\rinte Patriarh Daniel,
trei reprezentan]i - doi interreligioas\ etc. Docu- te Patriarh Daniel a subliniat torate str\daniilor tuturor plan pastoral-liturgic, cultu- care a dispus ca redac]ia revistei
ral-misionar [i social-filan- s\ devin\ o subredac]ie a «Ziaru-
tropic. ~n acela[i timp, ~nt=is- lui Lumina». Revista are un nou
P\rintele Patriarh, la 18 ani de arhierie t\t\torul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne a ar\tat c\ mai sunt
`nc\ multe de f\cut, deoarece
format, mult mai accesibil, `ns\
cea mai important\ schimbare
este cea din punct de vedere edi-
Preafericitul P\rinte Daniel, Patri- preo]i, condus de PS Paisie Lugojanul, [i nevoile sunt multiple, men- torial, `ntruc=t, a[a cum sugerea-
arhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timi- ]ion=nd c\ este nevoie de o in- z\ [i numele revistei, «Vestitorul
(BOR) a `mplinit ieri 18 ani de la hiro- [oarei, a oficiat o slujb\ de Te Deum. tens\ cooperare `ntre cler [i Ortodoxiei» va concentra `n pa-
tonirea `n arhiereu. Dup\ ce la 1 mar- „Sf=ntul Sinod, Colegiul Electoral, a credincio[i, `n primul r=nd la ginile sale informa]ii din toate
tie 1990, protosinghelul Daniel Ciobo- avut `n]elepciunea s\ aleag\ un patri- nivel parohial, `ntre eparhii, eparhiile de pe cuprinsul Pa-
tea a fost ales, la propunerea IPS Mi- arh t=n\r, cel mai t=n\r patriarh din precum [i de o mai str=ns\ triarhiei Rom=ne, dar [i din cele-
tropolit Nicolae Corneanu, `n rangul de Bisericile Ortodoxe. Dar nu este numai cooperare cu autorit\]ile Sta- lalte Bisericii Ortodoxe“, a decla-
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timi- t=n\r, ci este [i un om `n]elept, un ie- tului, pentru rezolvarea pro- rat pr. Constantin Sturzu, con-
[oarei, cu titlul „Lugojanul“, pe 4 mar- rarh care s-a remarcat `n cei 18 ani de blemelor urgente, mai ales silier patriarhal.
tie 1990, a fost hirotonit arhiereu `n arhierie printr-o activitate de excep]ie prin Comisia mixt\ Guvern-
Catedrala ortodox\ din Timi[oara. [i n\d\jduim c\ [i `n fruntea BOR `[i Patriarhie - care [i-a reluat
Pentru a marca aniversarea celor 18 va `nmul]i talantul“, a declarat pentru activitatea cu rezultate `ncu- Credincio[i din
ani de la arhierie, ieri diminea]\, `n
Catedrala patriarhal\, un sobor de
Radio Trinitas, PS Vincen]iu Ploie[tea-
nul, Episcop-Vicar Patriarhal.
rajatoare. (Biroul de Pres\ al Maramure[, pelerini `n
Patriarhiei Rom=ne)
}ara Sf=nt\

Peste 3.200 de persoane tratate `n 2007 PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-

Vicar al Episcopiei Maramure[u-
lui [i S\tmarului, conduce `n a-
ceste zile un grup de pelerini, for-

la Policlinica „Sf. Pantelimon“ din Cluj mat din 53 de persoane, clerici [i

mireni, din episcopia amintit\,
`ntr-un pelerinaj `n }ara Sf=nt\.
Perioada pelerinajului este 27
a Unitatea medical\ patronat\ de Arhiepiscopia Ortodox\ a Vadului, Feleacului [i Clujului februarie-6 martie 2008. „Este o
experien]\ [i un urcu[ duhovni-
a oferit servicii medicale gratuite `n 2007 unui num\r de 3.200 de persoane a Aici se desf\[oar\ cesc. Ne-am `nchinat la Biserica
[i proiecte de prevenire a avorturilor [i de recuperare a persoanelor dependente de alcool a Sf=ntului Morm=nt, am v\zut
multe locuri importante din ceta-
Policlinica „Sf. Panteli- miciliu pentru persoanele nelor dependente de alcool tea Ierusalimului, am mers `n
mon“ din Cluj este un pro- imobilizate. Tot aici, copiii sau droguri, iar familiile Muntele Sinai, am vizitat m\n\s-
iect ini]iat `n anul 1996 de de la {coala „Christiana“, alcoolicilor vor beneficia tirile importante din jurul Ieru-
Asocia]ia Filantropic\ Me- de la Centrul de zi „Aco- de suport psiho-socio-spi- salimului, din Cisiordania, am
dical-Cre[tin\ „Christia- per\mântul Maicii Dom- ritual, pentru rezolvarea vizitat M\n\stirea «Sf. Ecate-
na“, patronat\ de Arhie- nului“, precum [i cei din problemelor datorate al- rina» din Sinai, am vizitat M\-
alte institu]ii sociale, be- n\stirea Hozeva, din pustiul Ior-
piscopia Ortodox\ a Vadu- coolismului. ~ntrucât alco- danului, unde am oficiat slujba
lui, Feleacului [i Clujului. neficiaz\ s\pt\mânal de olismul este o boal\ ce a- Acatistului Sf=ntului Ioan Iacob
Ea func]ioneaz\ ca unita- control medical. Ca un bi- fecteaz\ persoana din de la Neam], am vizitat m\n\sti-
te medical\ f\r\ plat\, a- lan] al activit\]ii anului punct de vedere fizic, psi- rile din Cisiordania, Lavra Sf=n-
v=nd, `n primul r=nd, sco- 2007, `n cadrul policlinicii hic, social [i spiritual, prin tului Sava cel Sfin]it [i a Sf=ntu-
puri caritabile, informea- au fost oferite consulta]ii acest proiect se urm\re[te lui Teodosie, iar spre sear\ am
z\ site-ul arhiepiscopiei a- medicale [i medicamente educarea opiniei publice vizitat Betleemul. Ne-a impre-
unui num\r de peste `n ceea ce prive[te concep- sionat extraordinar de mult Bise-
mintite. Acest proiect a- rica Na[terii Domnului, unde am
cord\ asisten]\ medical\ 3.200 de persoane. Medi- tul de boal\ asupra alcoo-
camentele sunt acordate c=ntat colinde rom=ne[ti. De ase-
de specialitate, social\ [i lismului. menea, am vizitat Galileea, am
spiritual\ persoanelor cu gratuit, cele mai multe fi- urcat pe Muntele Taborului, `n-
venituri mici, indiferent ind ob]inute fie din fon- Preot misionar c=t sufletele noastre se pleac\ cu
de na]ionalitate, religie [i duri proprii, din sponsori- smerenie `n fa]a M=ntuitorului
z\ri sau prin intermediul pentru asisten]a Hristos“, a declarat pentru Radio
cet\]enie.
unor organiza]ii filantro- religioas\ Trinitas PS Iustin Sigheteanul.
pice na]ionale [i interna- De asemenea, Preasfin]ia sa a
Medicamente [i ]ionale. Activitatea poli- Policlinica ofer\ pacien- vorbit [i despre un moment spe-
tratamente gratuite clinicii din strada Ion ]ilor, pe lâng\ servicii me- cial din timpul acestui pelerinaj,
Me[ter nr. 10 este coordo- „Pentru via]\“ - informare `n [coli generale, dicale, [i asisten]\ spiritu- care a avut loc `n noaptea de
La Policlinica „Sf. Pan- prin campanii de sensibili- al\, asigurat\ de un preot s=mb\t\ spre duminic\. „O mare
nat\ de maica Mavra E- proiect de prevenire zare a opiniei publice `n le- bucurie [i binecuv=ntare a fost s\
telimon“ din Cluj, persoa- pure, absolvent\ a Facul- misionar, prezent ori de
nele suferinde beneficiaz\ t\]ii de Farmacie din Cluj.
a avorturilor g\tur\ cu problema avor- câte ori este solicitat sau oficiem Sf. Liturghie, s=mb\t\
turilor [i prin protec]ia a- spre duminic\, cu binecuv=n-
de consulta]ii medicale de Actul medical din policli- ~n cadrul Policlinicii f\- cel pu]in s\pt\mânal, a- tarea PF Patriarh Teofil, c\ruia
ecografie, tratament am- nic\ este asigurat de ca- r\ Plat\ „Sfântul Panteli- cordat\ mamei [i copilului. tunci când se face slujba A- i-am transmis pre]uirea [i dra-
bulatoriu [i medicamen- dre medicale, farmaci[ti, mon“ se afl\ `n derulare [i catistului Sfântului Muce- gostea fr\]easc\ a PF P\rinte Pa-
tos gratuit, precum [i de psihologi, asisten]i medi- proiectul „Pentru Via]\“, Recuperarea nic Pantelimon [i Taina triarh Daniel [i ne-a primit pe
tratament [i consult la do- cali [i sociali voluntari. coordonat de medicul persoanelor Sfântului Maslu. Progra- to]i `n sala Patriarhiei, aceasta fi-
Christa Todea Gross, [i mul duhovnicesc are rolul ind o binecuv=ntare pentru noi.
care ofer\ consiliere [i spri-
alcoolice de a-l ajuta pe pacient s\-[i Corala noastr\ a primit binecu-
Noile conturi deschise jin femeilor aflate `n difi- Un alt program, „Sf. Di- redobândeasc\ [i men]in\ v=ntarea s\ dea c=teva r\spun-
echilibrului moral [i spiri- suri, pentru c\ au fost [i 70 de
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti - cultatea de a lua o decizie mitrie Basarabov“, este preo]i ru[i, s-a rostit evanghelia
pentru `n leg\tur\ cu sarcina pe destinat recuper\rii per- tual, `ntrucât terapia me- `n limba greac\, `n limba rom=n\
care o poart\, `n scopul pre- soanelor dependente de al- dical\ [i cea spiritual\ [i `n limba rus\, s-a rostit «Tat\l
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI venirii avortului. Acest pro- cool [i droguri [i este coor- sunt complementare [i in- nostru» `n limba greac\, `n limba
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 gram are ca scop reducerea donat de un misionar or- dispensabile `n actul vin- rom=n\ [i `n limba rus\, corala
num\rului mare de avor- todox american Franz dec\rii. a noastr\ a c=ntat «Heruvicul», iar
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 turi, precum [i prevenirea Floyd. Acest proiect contri- `n final a c=ntat c=teva piese bi-
abandonului matern, prin buie la recuperarea psiho- Pagin\ realizat\ de zantine [i din imnografia noastr\
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 bisericeasc\“, a mai spus PS
organizarea de cursuri de socio-spiritual\ a persoa- {tefan M|RCULE} Episcop Iustin. a
4 Miercuri, 5 martie 2008
Opinii
EDITORIAL
Jogging
spre bâtrâne]e
a ~n campaniile electorale,
to]i `[i aduc aminte c\ b\trânii
sunt s\raci, dar mul]i,
creduli, tem\tori de ziua de
mâine [i gata s\ se aga]e de
orice pai demagogic a
de Dan CÂRLEA
„Cine nu are b\trâni s\-[i cumpere!“. I-am
cump\ra noi, dar sunt la ofert\?
De ani de zile asist\m sau particip\m la
marginalizarea persoanelor „`n vârst\“. {i
mai grav este c\ segmentul de popula]ie sus-
amintit este cel de peste 50 de ani. Asta, privit
prin prisma intereselor guvernate de prin-
cipiile de marketing. Deci nu tocmai b\trâni
to]i, dar din cauza puterii sc\zute de cump\-
rare a majorit\]ii oamenilor din aceast\ cat-
egorie de vârst\, nu sunt interesan]i pentru
cei angrena]i `n industria de publicitate. Pe
cale direct\ de consecin]\, nu sunt b\ga]i `n
seam\ nici de mass-media, decât când e
vorba de pu]in circ pe marginea temei poli-
tice. Când „d\ bine“ s\ spunem ce [tie toat\
lumea, [i anume c\ bie]ii de ei au pensii
mici, c\ sunt bolnavi [i singuri, c\ `i covâr-
[e[te valoarea `ntre]inerii [i a co[ului zilnic.
~n ultimii ani ai comunismului tr\iau cu [ap-
te flanele pe ei coco]a]i `n sicriele de beton
`nghe]at care se ridicau `n ritm stahanovist,
visându-[i c\su]a demolat\ abuziv, st\teau
la cozi pentru copii, `[i puneau micile econo-
mii la CEC, mai mult pentru `nmormântare
[i nepo]i, decât pentru ei.
Mul]i [i-au v\zut agoniseala devalorizat\
sau „FNI-zat\“ peste noapte, cu banii strân[i
pentru „telecolor“ sau o cur\ la Herculane
(Dumnezeu s-o odiheasc\! - s-a p\r\ginit [i
asta) [i-au luat la `nceputul anilor ‘90
pantofii [i cizmele pe care le mai repar\ [i
ast\zi, spunând c\ nu se mai fac `nc\l]\ri ca
alt\dat\, cu tapl\ de talp\. Totu[i, s\ nu fim
nedrep]i, bie]ii de ei au parte, periodic, de
toat\ aten]ia, cel pu]in la nivel declarativ. ~n
campaniile electorale to]i `[i aduc aminte c\
b\trânii sunt s\raci dar mul]i, creduli,
tem\tori de ziua de mâine [i gata s\ se aga]e
de orice pai demagogic. O dat\ la patru ani
`ncepe corul suspinelor de mila bie]ilor pen-
sionari; cu ceasuri de lux la mân\ [i abia
coborâ]i din SUV-uri de zeci de mii de euro
unii se dau cu capul de pere]i [i condamn\
lipsa de implicare a factorilor de decizie (ori-
care ar fi ace[tia) `n problemele am\râ]ilor
bolnavi care fac ce [tiu mai bine: stau la coa-
d\ la medicamentele compensate. {i la ad-
ministra]iile financiare s\-[i pl\teasc\
primii d\rile c\tre stat, motiv pentru care au
ajuns subiect de b\[c\lie na]ional\, de mi[-
toul pu[tilor care nu realizeaz\ c\ persoa-
nele `n vârst\ au v\zut multe [i nu `[i per-
mit s\ ri[te nimic. Nici m\car o cre[tere a
tensiunii cauzat\ de cine [tie ce discu]ie pe
tema oportunit\]ii schimb\rii politicii fiscale
de azi pe mâine.
Condamna]i la uitare, pensionarii no[tri
`[i târ\sc, vis\tori, prin pie]e [i parcuri tre-
cutul vast [i, `n lungile popasuri pentru
rec\p\tarea suflului, `l lustruiesc. Ei tr\iesc
`n „]ara tinerilor“ sau cel pu]in a[a li se d\
impresia. Programele tv nu sunt pentru ei,
muzica nu o mai pricep, tinerii sunt
g\l\gio[i, agresivi sau, `n cel mai bun caz,
mi[tocari. Puternicilor b\rba]i de acum
treizeci de ani li se spune la coborârea din
autobuz „mi[c\-te azi, tataie“, femeilor
cuceritoare din anii ‘50 li se bag\ uneori, `n
curtea Bisericii, - singurul loc unde se simt
bine - o hârtie de 1 leu `n mân\. Bâtrânii
no[tri, p\rin]ii [i bunicii no[tri merg prin
prezent ca pe ghea]\ [i noi alerg\m pe lâng\
ei cu celularul la ureche, `i l\s\m s\ tra-
verseze pe zebr\ doar de frica poli]istilor de
la rutier\, [i pe cei mai `n putere `i punem s\
stea cu copiii no[tri `n week-end.
Uit\m cu prea mare u[urin]\ c\ b\trânii
sunt pentru noi, dincolo de tot [i de toate, un
„demo“ al viitorului nostru, o icoan\ ciobit\
a ceea ce vom fi.
A ceea ce vom fi noi, cei care ast\zi ple-
c\m cu demaraj de la semafor, d\m muzica
tare `n apartamente, mânc\m [i tr\im fast-
food, mergem la sal\ [i facem jogging.
Jogging spre bâtrâne]e. a
LUMEA CUV+NTULUI
Babele din calendar
de Stelian DUMISTR|CEL
~n articolul publicat s\pt\mâna trecut\
le-am r\mas dator cititorilor cu dou\ in-
forma]ii; este vorba, mai `ntâi, de culoarea fi-
relor de a]\ `mpletite ale m\r]i[orului, aspect
asupra c\ruia ne cere s\ revenim o cititoare
(profesoar\ ardeleanc\, preocupat\ de etno-
grafie), iar, `n al doilea rând, `n leg\tur\ cu alte
nume populare ale lunii martie, de care nu
ne-am putut ocupa; a[adar, revenim.
~N PRIM-PLAN
Postul [i ascultarea
de Eugeniu ROGOTI
S\pt\mâna viitoare `ncepe
Postul Mare. Orice post `nseamn\
jertf\, dar exist\ mai multe feluri
de jertfe. Una din cele mai grele
jertfe pe care le poate face cineva,
`n afara de jertfirea propriei vie]i,
este t\ierea voii, ascultarea. Am
ocazia s\ v\d din când `n când
m\icu]ele care au ascultare la
Palatul Patriarhiei. Toate sunt
`mbr\cate `n negru, cu un batic
alb pe cap [i merg, cu privirea ple-
cat\, f\cându-[i treaba ca furni-
cile. Atunci când le v\d robotind
m\ cuprinde o senza]ie pl\cut\,
pe care o mai am doar atunci când
ajung la casa p\rinteasc\, unde
m\ inund\ amintirile copil\riei.
M\icu]ele acestea au, `n as-
cultarea lor, o frumuse]e de
nedescris. N-am v\zut decât
chipul câtorva, dar acestea erau
`ntotdeauna senine, f\r\ s\ seme-
ne cu aproape nimic din ce v\d zil-
nic pe str\zile Bucure[tiului, pli-
ne de fe]e `ncrâncenate. M\icu]e-
le `[i [tiu treaba. Ele muncesc aco-
lo [i se vede, din felul lor ferm de
a merge, c\ nu sunt obligate decât
de propria con[tiin]\ s\ fac\ a-
ceasta. Anume, astfel am intuit
`ntotdeauna a fi via]a autentic
cre[tin\, la care tindem cu to]ii.
S\ [tii exact c\ ceea ce faci este
„Uit\m cu prea mare u[urin]\ c\ b\trânii sunt pentru noi, dincolo de tot
[i de toate, un «demo» al viitorului nostru, o icoan\ ciobit\ a ceea ce vom
fi. A ceea ce vom fi noi, cei care ast\zi plec\m cu demaraj de la semafor,
d\m muzica tare `n apartamente, tr\im [i m=ncam fast-food, mergem la
sal\ [i facem jogging. Jogging spre bâtrâne]e.“ (Dan CÂRLEA)
M\rturii recente, asociind mai multe culori sau
numai albul cu negrul, subliniaz\ `n special
preocuparea pentru frumuse]e: cele (ori cei)
care au purtat la gât un ban, cump\r\ de
acesta vin ro[u, pe care-l beau la iarb\ verde,
zicând c\ `n cursul verii nu `i va `nnegri
~ntr-adev\r, surse etnografice din secolul al
XIX-lea atest\ faptul c\ [nurul de la m\r]i[or
poate fi „`n diferite culori“, dar nu oricare;
soarele: „s\ nu se strice la obraz de soare, de
mâzg\“; altfel, „cade pe ei smoala pe care o
leap\d\ codrul“. Albul cu negrul au mai fost
al\turi de alb [i de ro[u, simbolizând trecerea asociate [i `n alt fel: m\r]i[orul se poart\ „pân\
de la iarn\ la prim\var\, poate ap\rea verdele vin berzele“ (p\s\ri cu penele albe [i negre),
sau galbenul (simbolizând vara) [i negrul iar atunci se arunc\ asupra acestora [i se zice
(toamna). Aceasta `ntrucât m\r]i[orul era „na-]i negre]ele [i d\-mi albe]ele!“.
menit s\ fereasc\ de pârlit de soare fa]a fetelor O denumire popular\ a lunii, pornind de la
[i a femeilor, `ns\ explica]ia respectiv\ reflect\ martie, este [i „luna lui Marta“, „Marta cea cu
momentul când obiectul devenise o podoab\; nou\ cojoace“. A fost `nregistrat\ chiar o legen-
d\ despre o Baba Marta, numit\ [i M\r]i[oara,
mai `nainte, negrul avea rolul de a feri de ne-
greal\ florile pomilor [i roadele acestora. care `[i dezbrac\ nou\ cojoace, o contaminare
evident\ cu Baba Dochia. Pornind de la acest
personaj [i de la num\rul cojoacelor purtate
(care prin Banat [i `n Moldova spore[te pân\ la
dou\sprezece!), primele zile ale lunii au fost
numite babe („zi de martie `ntâi“ devenind „zi
de bab\-ntâi“). Zilele `n discu]ie au o bogat\
simbolic\; de exemplu, dintr-o localitate din
Oltenia s-a comunicat c\ primele patru zile ale
lui martie reprezentau cele patru anotimpuri [i
erau urm\rite cu aten]ie: „s\ vedem cum
merge timpul; cic\ cum sunt zilele alea, a[a
merge timpul“.
Potrivit unor credin]e `nrudite, ele pot
ar\ta [i auspiciile sub care se va desf\[ura
via]a cuiva; de obicei fetele `[i alegeau ([i `[i
mai aleg) o zi (sau mai multe) din cele f\r\ so]
din cele nou\ (ori [apte, dar [i dou\sprezece)
babe, pentru a-[i „afla soarta“, asem\n\toare
timpului: frumos, `nnourat, ploios, furtunos
etc. `ntr-o localitate din Dobrogea s-a `nregis-
trat credin]a potrivit c\reia urm\rind timpul
`n zilele de la `nceputul lunii po]i afla firea al-
tor femei: a pune babe `nsemna a numi fiecare
din cele nou\ zile de la `nceputul lunii cu nu-
mele unei babe cunoscute, v\dane; „dac\ nu e
timp bun, baba e rea“.
Actualitatea preia ironic tradi]ia; astfel, pe
internet g\sim confrunt\ri semnificative (ba
chiar `n romglez\ „Babele are back in town“):
scriindu-se despre „Babe [i prognoza meteo“,
afl\m c\, `ntrucât „prima jum\tate a lunii va
fi mai mult `nnorat\ `n Bucure[ti,…babele de
aici sunt urâte“, lucru de care ar trebui s\
]inem seama, c\ci „venirea lunii martie nu
`nseamn\ numai [nurule]e [i floricele“.
De fapt, zilele numite babe, dat fiind per-
sonajul-p\stori]\ la care ne-am referit anterior,
par s\ dea valoare de simbol necazurilor cio-
banilor porni]i prea devreme cu oile la p\scut,
la `nceputul acestei luni, care, nu `ntâmpl\tor,
mai este numit\ [i „luna lui traist\-n b\]“, de-
numire de a c\rei explica]ie ne vom ocupa `n
articolul de s\pt\mâna viitoare.
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR UNIVERSITAR LA
DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC| DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
ceea ce trebuie, s\ nu ai dubii `n
ce prive[te ac]iunile.
Legat de acest subiect, `mi
aduc mereu aminte de Forrest
Gump, din filmul american cu
acela[i nume. De[i acesta era un
copil retardat, privit de to]i cei
din jur cu suspiciune [i dispre],
l-am perceput totu[i ca pe un
model de cre[tin autentic. El nu a
pregetat niciodat\ `n a s\ri `n
ajutorul prietenilor, `n a pleca
`notând spre mama sa, aflat\ pe
patul de moarte, de[i el se afla
`ntr-o barc\, sau `n a da o lec]ie
b\rb\teasc\ celui care i-a lovit
prietena din copil\rie. Chiar
dac\ aceste ac]iuni ale sale
p\reau stupide, explicabile prin
mintea `nceat\ (vestitul IQ) a
personajului, nu cred c\ scenaris-
tul a vrut ca protagonistul s\
transmit\ doar un mesaj corect
politic fa]\ de cei mai pu]in
d\rui]i. Personajul principal este
un model de dârzenie, de stator-
nicie, de abnega]ie. Dac\ am lua
aceste tr\s\turi ale sale [i le-am
transplanta `n via]a noastr\,
cred c\ am `nceta s\ mai fim cris-
pa]i, nec\ji]i pe soart\ sau sup\-
ra]i pe vecini. Vom fi cre[tini, cu
o via]\ cre[tin\!
Tocmai de aceea cred c\ m\i-
vreau s\ intru `n detalii legate de tine care `mi dau o raz\ de spe-
cu]ele de la Patriarhie, ca [i al]i
buni cre[tini, nu sunt posomorâ- ascultarea cre[tin\ sau `n cazuis- ran]\ c\, `ntr-o zi, voi putea privi
te. Ele ascult\ de cel mai mare, tic\, `mi voi exprima doar grati- `n jos cu bucurie, v\zându-L, de
dar `mplinesc voia Domnului. Nu tudinea fa]\ de aceste femei cre[- fapt, pe Cel de Sus. a
 Miercuri, 5 martie 2008 5
VENITURI BUGETARE ~N CRE{TERE: Veniturile bugetului de stat, ale bugetelor locale [i de la

Actualitate fondurile de asigur\ri au `nsumat, `n luna februarie, 10,46 miliarde de lei, `n cre[tere cu 52,5% fa]\
de rezultatele ob]inute `n luna corespunz\toare a anului trecut, potrivit datelor publicate de
Ministerul Economiei [i Finan]elor (MEF). ~ncas\rile la bugetul de stat (inclusiv sume [i cote
defalcate la bugetele locale) s-au ridicat la aproape 6 miliarde de lei, dep\[ind cu 58,2% realiz\rile
din februarie 2007. Veniturile la Fondul de asigur\ri sociale de s\n\tate, bugetul de asigur\ri
sociale de stat [i cel de asigur\ri pentru [omaj au totalizat 3,9 miliarde de lei, `n cre[tere cu 42%.

România nu va realiza cota de lapte alocat\ `n acest an PE SCURT

România nu va realiza `n
acest an cota de lapte alo-
cat\ de Uniunea Europea-
n\, de circa trei milioane de
tone, unii dintre cresc\tori
fiind afecta]i de lipsa fura-
jelor [i a fondurilor nece-
sare pentru investi]ii `n
dezvoltarea fermelor [i cre[-
terea calit\]ii laptelui. „Pro-
duc]ia de lapte va fi sub cota
repartizat\ României. Se
pare c\ gradul de realizare a
cotei era, undeva, pe la 80%
la `nceputul lunii martie [i
este greu de crezut c\ `ntr-o
lun\ va fi realizat restul de
20%“, a declarat pre[edin-
tele Asocia]iei Patronale din
Industria Laptelui (APRIL),
Valeriu Steriu.
Potrivit unei analize e-
fectuate de Direc]ia de Ad-
ministrare a Cotei de Lapte
(DACL) din cadrul APIA, la
`ncheierea primelor zece
luni din anul de cot\ 2007-
2008 (anul de cot\ `ncepe la
1 aprilie [i se `ncheie la
finele lunii martie a anului
urm\tor), o parte dintre fer-
mieri au realizat produc]ii
reduse, `n timp ce al]ii au
ob]inut cantit\]i mai mari
decât cota. ~n ceea ce pri-
ve[te nerealizarea nivelului
de produc]ie alocat, aceasta
este pus\ pe seama lipsei de
furaje, ca urmare a secetei
[i a structurii sectorului fer-
melor de vaci de lapte.
„Principalul motiv pentru
ne`ndeplinirea cotei de lapte
la nivel na]ional este nere-
alizarea stocurilor necesare
de furaje pentru taurine `n
condi]iile secetei din anul
2007. Un alt motiv impor-
tant se refer\ la structura
fermelor. Astfel, la aceast\
dat\, România are o struc-
tur\ a fermelor necorespun-
z\toare pentru produc]ia de
lapte-marf\, de calitate, `n
condi]iile `n care aproxima-
tiv 64% din produc\torii `n-
registra]i `n sistemul cotei
de]in o vac\ [i aproximativ
32% din produc\tori au peste
60 de ani“, se arat\ `ntr-un
comunicat al Agen]iei de
Pl\]i [i Interven]ie pentru
Agricultur\ (APIA).
Potrivit lui Steriu, de
vin\ pentru nerealizarea
cotei de lapte este [i reparti-
zarea cantit\]ii `ntre fermi-
eri, unii dintre cresc\torii
care produc lapte doar pen-
tru consumul propriu pri-
mind cote pentru vânzarea
direct\ a laptelui.
Steriu a ar\tat c\ nere-
alizarea cotei de lapte are [i
o perspectiv\ pozitiv\, `n-
trucât las\ loc pentru noi
investi]ii `n anii urm\tori.
Totodat\, fermierii nu vor fi
penaliza]i, `n acest an, pen-
tru dep\[irea cotei, sc\pând
astfel de taxele de 278,3
euro pe fiecare ton\ exce-
dentar\. Cota de lapte alo-
cat\ României este de circa
trei milioane de tone anual
[i este `mp\r]it\ `n dou\
categorii, pentru vânz\ri di-
recte [i pentru livr\ri la fa-
bricile de procesare. Pentru
anul urm\tor de cot\ (1
aprilie 2008-31 martie 2009),
România va primi, al\turi
de toate statele membre
UE, o suplimentare de 2% a
cantit\]ii care va fi virat\
c\tre rezerva na]ional\. a
O firm\ din Germania va
construi centura Zal\ului
Compania german\ Kemna Bau
Andreae a câ[tigat licita]ia organi-
zat\ de Ministerul Dezvolt\rii [i
Lucr\rilor Publice pentru realizarea
[oselei de centur\ a Zal\ului, a de-
clarat primarul municipiului, Radu
C\p`lna[iu. Valoarea ofertei
câ[tig\toare a fost de 9,11 milioane
de euro (f\r\ TVA). „Firma care se
va ocupa de realizarea [oselei de cen-
tur\ a Zal\ului este SC Kemna Bau
Andreae GmbH&Co.KG din
Germania, o firm\ serioas\, cu care
sper c\ vom colabora bine. Licita]ia
pentru constructor a fost organizat\
de Ministerul Dezvolt\rii [i
Lucr\rilor Publice, iar valoarea ofer-
tei câ[tig\toare a fost de 9,11 mili-
oane de euro, din care 5 milioane de
euro sunt fonduri Phare 2005. Al]i
1,66 milioane de euro sunt asigura]i
din Fondul Na]ional, `n timp ce apor-
tul Prim\riei Zal\u la proiect este de
2,44 milioane de euro“, a declarat
primarul Zal\ului. Lungimea vi-
itoarei artere de circula]ie este de 9,6

Vânz\rile de automobile Logan vor cre[te kilometri, iar [oseaua va avea un

punct de jonc]iune cu Autostrada
Transilvania.

cu 75% `n acest an, la 750.000 de unit\]i A `nceput campania de

igienizare `n Bucure[ti
Vânz\rile de automo- 400.000-450.000 de auto- ]a automobilelor noi de Campania de igienizare a Capitalei
bile dezvoltate de Rena- mobile, `n Rusia, Colum- import. ~n termeni de pentru anul 2008 a debutat ieri, con-
ult [i Dacia pe platforma bia, Brazilia, Maroc, In- volume, Dacia a dep\[it form Prim\riei municipiului
Bucure[ti. Campania va cuprinde
Logan (B0) vor cre[te cu dia, Iran, iar `n viitorul a- m\rci ca BMW (7.306 uni- ac]iuni de deratizare [i de
75% `n acest an, la nivel propiat [i `n Africa de Sud. t\]i), Mercedes (8.391 de dezinsec]ie. Deratizarea se va efec-
mondial, la 750.000 de u- ~n acest an, Dacia va automobile), Nissan tua `n cercuri concentrice, de la exte-
nit\]i, avansul fiind dat angaja `nc\ 1.000 de per- (5.855 de ma[ini) [i Audi riorul ora[ului spre centru [i va con-
de lansarea unei noi ma- soane la uzina de la Mio- (6.926 de automobile). sta `n tratarea locuin]elor individu-
[ini, `n dou\ volume, cu veni, dup\ ce `n 2007 for- Vânz\rile Dacia `n ale (case-vile), asocia]ii de locatari
cinci u[i, derivat\ din ]a de munc\ a fost supli- Fran]a au crescut, anul /proprietari, agen]i economici, minis-
modelul Sandero, esti- mentat\ cu 2.000 de oa- trecut, cu 74,1%, la 32.635 tere, re]ele RADET, Apa Nova,
meaz\ directorul general meni, a spus Forumont. de unit\]i, plasând marca ROMTELECOM, etc. Tratamentele
de deratizare vor debuta prin
al Dacia. Uzina de la Mioveni se româneasc\ pe pozi]ia a tratarea subsolurilor asocia]iilor de
Noul model Dacia, `n afl\ la capacitate maxi- 13-a `n rândul constructo- locatari [i proprietari, a pie]elor
dou\ volume, cu cinci u[i m\ `n ceea ce prive[te rilor prezen]i pe una din- agroalimentare, a suprafe]elor con-
(hatchback), va ajunge `n produc]ia modelelor dez- tre cele mai mari pie]e struite [i neconstruite apar]inând
showroom-urile din Eu- voltate pe platforma Lo- auto la nivel mondial, cu o agen]ilor economici, a re]elei de
ropa `n luna iunie a aces- gan (B0), [i anume Logan cot\ de 1,6% din totalul canalizare a ROMTELECOM pre-
tui an, a declarat direc- Sedan, Logan MCV autoturismelor comercial- cum [i a locuin]elor individuale tip
torul general al Dacia, (break), Logan VAN (fur- izate. case-vile. Ulterior, se vor efectua
Vânz\rile la nivel glo- tratamente de deratizare [i la cele-
Francois Fourmont , gonet\) [i Logan Pick-Up lalte categorii de obiective.
`ntr-un interviu acordat (mini camionet\). Acesto- bal ale Dacia au crescut Tratamentele pentru combaterea
publica]iei „La Tribune“. ra li se va al\tura mode- anul trecut cu 17,4%, la ]ân]arilor vor `ncepe `n subsolurile [i
Oficialul Dacia a spus lul hatchback, derivat 230.473 de unit\]i, de la casele sc\rilor apar]inând
c\ vânz\rile de automo- din automobilul Sandero, 196.378 de unit\]i `n ur- asocia]iilor de locatari [i proprietari,
bile dezvoltate pe platfor- care este comercializat de m\ cu un an. Evolu]ia `n re]elele edilitare ale Apa Nova [i
ma B0 ar putea atinge Renault pe pia]a brazi- vânz\rilor a fost sus]inu- RADET, precum [i `n subsolurile
950.000 de unit\]i `n lian\ [i `n Argentina. t\ de autoturismul Lo- agen]ilor economici [i ale imobilelor.
2009, prin lansarea unui Dacia a prezentat, ieri, MCV [i van. Ultimul mo- automobile `n intervalul gan, care a fost vândut `n
SUV (Sport Utility Ve- noul model, `n premier\, del pe platform\ Logan, ianuarie-februarie 2007 la 367.745 de unit\]i la ni- Se preg\tesc
hicle), despre care nu se la Salonul Auto de la Sandero, a fost lansat `n 8.605 unit\]i `n intervalul vel global, cu 48% mai
[tie `nc\ dac\ va avea Geneva. regiunea Mercosur (Brazi- corespunz\tor al acestui mult decât `n 2006, atât
licita]iile pentru
trac]iune 4x4 sau nu. Vânz\rile Logan sub lia, Argentina, Uruguay [i an, potrivit datelor publi- sub marca Dacia, cât [i `nchirierea plajelor
Fourmont a ad\ugat c\ brand Renault [i Dacia au Paraguay) la sfâr[itul an- cate de Comitetul Cons- sub brandul Renault. Direc]ia Apelor Dobrogea - Litoral
la cele 750.000 de auto- avansat `n 2007 cu peste ului 2007. tructorilor Francezi de A- Num\rul `nmatricul\ri- (DADL) va `ncepe, de azi, vânzarea
mobile se vor ad\uga 48% la nivel mondial, [i Vânz\rile Dacia `n utomobile (CCFA). Prin lor de autoturisme pe pia- caietelor de sarcini pentru licita]ia
colec]ii CKD (pachete de anume la 367.745 de uni- Fran]a au crescut cu cele 8.605 automobile co- ]a francez\ a crescut anul public\ privind `nchirierea plajelor,
ma[ini dezasamblate) din t\]i. Anul trecut, Renault 114,5% `n primele dou\ mercializate `n Fran]a, trecut cu 3,1%, la 2,06 a declarat, purt\torul de cuvânt al
care se vor construi a lansat modelele Logan luni ale anului, de la 4.010 Dacia de]ine 2,6% din pia- milioane de unit\]i. a DADL, C\t\lin Anton. Caietele de
sarcini pot fi procurate de la sediul
Direc]iei - Biroul Implementare
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Mecanism Economic - din Constan]a,
`ncepând cu 5 martie, iar data limit\
a MINISTERUL EDUCA}IEI prive[te calitatea serviciilor educa]io- cadrului normativ al studiilor doc- Sport. ~ntre 1 martie [i 1 iunie, ca- de depunere a ofertelor este 25 mar-
nale, optimizarea deciziei beneficia- torale din ]ar\. De aceea, v\ solicit, drele didactice [i personalul didactic tie. Pre]ul unui caiet de sarcini este
AR PUTEA PARTICIPA LA PRO- de 119 lei. Ofertele pentru licita]ie
rilor `n raport cu ofertele educa]io- domnule ministru, ca, `n baza com- auxiliar din cadrul Universit\]ii
GRAMUL „EUROPEAN SCHOOL- nale ale diferitelor institu]ii de `nv\- peten]elor conferite de lege, s\ sunt `ndemna]i s\ fac\ mi[care prin vor fi depuse la secretariatul DADL,
NET“: Ministerul Educa]iei, Cer- ]\mânt, deopotriv\ preuniversitar [i propune]i o nou\ hot\râre de gu- intermediul unui proiect pus la de luni pân\ vineri, `n fiecare zi
cet\rii [i Tineretului inten]ioneaz\ universitar, precum [i `n ce prive[te vern `n materie“, se arat\ `ntr-o punct de Facultatea de Educa]ie `ntre orele 08.00 [i 16.00.
s\ participe la programul European compatibilizarea standardelor edu- scrisoare adresat\, luni, de Marga Fizic\ [i Sport. Ac]iunea, intitulat\ Deschiderea ofertelor va avea loc la
Schoolnet, care va asigura ridicarea ca]ionale române[ti cu cele europene. ministrului Educa]iei. „F\ pasul“, presupune un program sediul DADL, astfel: la data de 26
calit\]ii educa]iei oferit\ `n unit\]ile martie, pentru sectoarele de plaj\
de `nv\]\mânt preuniversitar, taxa
a ANDREI MARGA CERE RE- Andrei Marga a sus]inut c\ in- de activit\]i ce au loc at=t `n timpul
N\vodari III zona 1, N\vodari IV
certitudinea `n privin]a finan]\rii s\pt\m=nii, c=t [i `n zilele de s=m-
includerii României `n acest program VIZUIREA STUDIILOR DE DOC- b\t\, `n baza sportiv\ a Facult\]ii zona 1, Cordon Eforie Nord - Eforie
studiilor de doctorat face ca, `n con-
fiind de 60.000 de euro pe an. TORAT: Rectorul Universit\]ii „Ba- textul `n care ]\rile de referin]\ de Educa]ie Fizic\ [i Sport, situat\ Sud I, Olimp I, Venus I zona 2; 27
Consor]iul European Schoolnet este be[-Bolyai“ (UBB), Andrei Marga, `n corpul D. Campania include acti- martie pentru sectoarele de plaj\
sporesc finan]area doctoratelor [i Mamaia II, Mamaia VII, iar pe 28
un organism f\r\ personalitate ju- i-a cerut, luni, ministrului Edu- efectivul de burse, „mul]i tineri vit\]i `n aer liber pe terenurile Fa-
ridic\, deschis ministerelor educa]iei ca]iei, Cristian Adomni]ei, elabo- cult\]ii: fotbal, tenis cu piciorul [i martie pentru sectoarele de plaj\
talenta]i s\ p\r\seasc\ ]ara pentru Eforie Nord II, Costine[ti II. a
din statele membre ale Uniunii Eu- rarea unei noi hot\râri de guvern universit\]i din alte ]\ri“. streetball precum [i activit\]i `n s\-
ropene, ale ]\rilor ce sunt parte a privind studiile de doctorat, consid- lile de sport: fitness, culturism, aero-
Asocia]iei Europene a Liberului erând c\ acesta nu este gândit ri- a UNIVERSITATEA „CUZA“ bic [i tae-bo.
Schimb, precum [i altor ]\ri eu- guros, ca nivel de calificare [tiin]ifi- ~{I INVIT| ANGAJA}II S| FAC| Pe tot parcursul programului, Cursul valutar
ropene sau organiza]iilor desemnate c\. „Este nevoie, `n interesul com- MI{CARE: Personalul angajat la U- participan]ii vor beneficia de su-
de ministere sau reprezentându-le petitivit\]ii studiilor de doctorat niversitatea „Al. I. Cuza“ din Ia[i es- praveghere profesionist\ din partea pentru 5.03.2008
pe acestea din urm\. din România [i `n scopul cre[terii te ]inta unei campanii pentru comba- antrenorilor, cadre didactice uni- Dolar SUA 2,4546
Programul are un impact direct interesului noilor genera]ii pentru terea sedentarismului, ini]iate de versitare sau profesori de educa]ie
asupra comunit\]ii [colare `n ceea ce studiile de doctorat, de modificarea Facultatea de Educa]ie Fizic\ [i fizic\ [i sport. a Euro 3,7329
6 Miercuri, 5 martie 2008
File de poveste
~nt=mpl\ri din Principatele Rom=ne
A[a cum ar\tam `n „Ziarul
Lumina“ din 26 februarie 2008,
dup\ sosirea generalului
Alexandru Ipsilanti la Ia[i, `n ziua
de 22 februarie 1821, ora[ul s-a
umplut de tineri eteri[ti [i arn\u]i
(lupt\tori tocmi]i) veni]i din ]\rile
vecine [i din Muntenia pentru a se
de Ion MITICAN
~nceperea revolu]iei se pro-
clama la 27 februarie (stil
vechi), `n fa]a Bisericii „Sf.
Trei Ierarhi“, când `ntreaga
armat\ eterist\ `n uniforme
str\lucitoare, de fa]\ cu mul-
]ime de privitori, asculta cu-
vintele generalului Ipsilanti,
anun]=nd `nceperea luptei de
eliberare, dup\ care mitropo-
litul Moldovei, Veniamin Cos-
tachi, a sfin]it steagurile [i i-a
`ncins lui Ipsilanti sabia la
brâu, de[i la Ia[i erau mai
mul]i arhimandri]i greci, ma-
joritatea marilor m\n\stiri fi-
ind `nchinate bisericilor de la
Muntele Athos sau Sfântului
Mormânt.
Gestul lui Veniamin Cos-
tachi fusese un act de mare
curaj [i de ne`ntrecut\ impor-
tan]\, c\ci domnitorul Mihai
Su]u, „trup [i suflet cu mi[ca-
rea“, nu participa la sfe[tanie,
iar unii dintre marii boieri ai
Moldovei nu `ncuviin]au fapta
mitropolitului. Socoteau c\
`ntâist\t\torul Bisericii Mol-
De la Galata, `n ziua de 1 martie 1821,
generalul Ipsilanti [i adjunctul s\u, colonelul
Cantacuzino, `mpreun\ cu vreo 3.000 de
lupt\tori greci, bulgari, sârbi, albanezi, au pornit
prin Târgu Frumos spre Bucure[ti, `n vederea
unirii for]elor cu trupele lui Tudor Vladimirescu
`nscrie `n batalioanele de „volintiri“
ce se formau, se preg\teau [i se
`narmau la M\n\stirea Galata,
unde era Statul Major al Eteriei.
Capitala Moldovei devenise
centrul principal de conducere al
mi[c\rii de eliberare a Greciei de
sub ocupa]ia otoman\.
dovei lega astfel soarta ]\rii
de cea a Eteriei [i aveau s\
urmeze `nfrico[\toare pedep-
se ale puterii suzerane. Al]ii
erau intriga]i de faptul c\ u-
nii dintre musafirii de peste
grani]\, arn\u]ii n\imi]i ce
„n\v\liser\ `narma]i `n ]ar\“
(A. D. Xenopol), nu aveau pur-
t\ri „de cre[tini“, ucigând
turci nevinova]i, s\vâr[ind ja-
furi, luând arme, lucruri [i cai
din ogr\zi [i din grajdurile bo-
iere[ti. Intervenind la domni-
tor, boierii au cerut lui Ipsi-
lanti ordine `n trupele sale [i
curmarea persecu]iilor [i o-
morurilor, cât [i `napoierea
lucrurilor [i cailor sechestra]i
sau plata lor. Mul]i dintre cei
persecuta]i g\siser\ ad\post la
marii boieri (`ntre care Rozno-
vanu) [i la consulul austriac.
„M\ ridic
din cenu[\“
Momentul de la „Sf. Trei
Ierarhi“, al `nceperii revolu-
]iei, l-a descris generalul rus
Inzov, scriind c\ prin]ul Su]u
ar fi cerut mitropolitului, `nc\
din ziua precedent\, s\ oficie-
ze duminic\, 27 februarie,
sfin]irea steagurilor [i a tru-
pelor eteriste. „Pentru a-
ceasta, armata a fost adunat\
la ora fixat\ [i prin]ul Ipsi-
lanti cu cei doi fra]i ai s\i,
precum [i prin]ul (cneazul)
Cantacuzino, colonel `n retra-
gere, cu al]ii `nal]i dreg\tori
au intrat `narma]i `n biseric\.
~n timpul Liturghiei s-au `m-
p\rt\[it cu Sfintele Taine;
steagurile lor sunt de culoare
albastr\ `nchis\, având pe o
parte o cruce de aur, iar pe
cealalt\ o flac\r\ care se ridi-
c\ din cenu[\ [i din care zboa-
r\ Fenixul, cu inscrip]ia: „M\
ridic din cenu[\.“
Dup\ sfin]irea steagurilor,
acestea au fost `mp\r]ite tru-
pelor [i, pe Uli]a Mare, `n fa]a
intr\rii la M\n\stirea „Sf.
Trei Ierarhi“, sub turnul `n
care clopotele b\teau ne`nce-
tat, s-a petrecut cea dintâi de-
filarea a trupelor Revolu]iei
Eteriei. ~n frunte se afla „Ba-
talionul sacru“, format din
mavrofori: „tinerii greci plini
de entuziasm dornici s\ se
jertfeasc\ pe altarul Patriei“
(A. D. Xenopol). „Erau `mbr\-
ca]i `ntr-o uniform\ special\,
neagr\, cu capul de mort la
chivere [i la bra] semn c\ se
`nfr\]iser\ cu moartea pentru
eliberarea patriei [i nu aveau
decât un gând: Victorie sau
moarte“ (Inzov). Mul]i erau
studen]ii Academiei Domne[ti
din Ia[i [i Bucure[ti sau in-
telectuali instrui]i `n univer-
sit\]ile europene, `nregimen-
ta]i voluntari sub steagul re-
volu]iei de eliberare na]ional\.
Urmau exemplul Iphyge-
niei, fiica lui Agamemnon, c\-
ruia, `naintea luptei cu Troia,
i s-a cerut de profetul Chalcus
s\-[i sacrifice fata zei]ei Dia-
na, ca jertf\ pentru victorie.
Ascult\tor, dar zdrobit de du-
rere, a convins-o s\ se urce pe
rug, unde dânsa a strigat `n-
l\crimat\: „Mor pentru ferici-
rea Greciei.“
Imnul Revolu]iei al lui Ri-
gas Velestinlis [i „Marseille-
sa“ r\sunau din toate pieptu-
rile, iar fanfara d\dea elan
miilor de participan]i [i tine-
rilor ce m\r[\luiau pe Uli]a
Mare, c\lcând ap\sat, gata de
lupt\, `n iure[ul cântecului
devenit crez de victorie:
„Scula]i, copii ai elenilor!/
Vremea gloriei a venit…“
(„Allons, efants de la Pa-
trie/ Le jour de gloire est ar-
rivee“...)
~n rând cu sus]in\torii mi[-
c\rii, mitropolitul oferea [i el
Eteriei ajutorul s\u: un lup-
t\tor echipat pe seama sa [i
patru „telegari“, pentru care
generalul Ipsilanti `[i ar\ta
recuno[tin]a la 28 februarie,
printr-o scrisoare: „S\rut cu
respect sfânta dreapt\ a Sfin-
]iei Tale.“
La 12 martie, a mul]umit
[i conducerea „Eforiei amici-
lor din Ia[i“ (a societ\]ii Ete-
ria), `n frunte cu Serafim Tre-
ierarhitul (stare]ul M\n\sti-
rii „Sf. Trei Ierarhi“), pentru
ajutorul de 10.000 de duca]i
„oferit de mitropolit pentru
eliberarea Greciei“.
Alte informa]ii l\sa poste-
rit\]ii colonelul Liprandi, de-
scriind caftanele negre scurte
ale mavroforilor, drapelele cu
crucea, fenixul [i inscrip]ia de
lupt\. „Preo]ii greci se distin-
geau printr-o `nsufle]ire deo-
La 27 februarie 1821, `n fa]a Bisericii „Sf. Trei Ierarhi“,
`ntreaga armat\ eterist\, `n uniforme str\lucitoare,
de fa]\ cu mul]ime de privitori, asculta cuvintele generalului
Alexandru Ipsilanti, anun]=nd `nceperea luptei de eliberare
sebit\: c\l\ri `narma]i cu cru-
cea `n mân\, ei galopau ne`n-
cetat `n toate p\r]ile [i, `nsu-
fle]i]i de un nem\rginit patri-
otism, asem\n\tor cu fana-
tismul, `ndemnau poporul la
arme.“
„Cartea de afurisenie
[i blestem“, trimis\
prin consulul rus
Dup\ organizarea trupelor
la Galata, `n ziua de 1 martie
1821, generalul Ipsilanti [i
adjunctul s\u, colonelul Can-
tacuzino, `mpreun\ cu vreo
3.000 de lupt\tori greci, bul-
gari, sârbi, albanezi, porneau
prin Târgu Frumos spre Bu-
cure[ti, `n vederea unirii for-
]elor cu trupele lui Tudor Vla-
dimirescu, conduc\torul r\s-
coalei valahe. Alt corp de ar-
mat\ mergea prin Bârlad. Du-
p\ vreo opt zile, ajungeau la
Foc[ani, continuând drumul.
~n acest entuziasm, al de-
clan[\rii revolu]iei `n plin\
ac]iune, veneau [i decep]iile.
La 28 februarie 1821, se afla
`n Ia[i c\ „Sfânta Alian]\“ a
Marilor Puteri, `nfiin]at\ de
Austria, Prusia [i Rusia pen-
tru ap\rarea religioas\, nu
sprijinea mi[carea lui Ipsilan-
ti [i a lui Tudor Vladimirescu
[i ceruse ]arului s\ p\streze
pacea `ncheiat\ cu Turcia.
Drept consecin]\, ]arul ceruse
lui Ipsilanti `napoierea. Ast-
fel, conducerea Moldovei se
vedea l\sat\ singur\, de iz-
beli[te, [i `nvinov\]it\ de `n-
curajarea [i sus]inerea r\z-
meri]ei. Ajutorul militar al „u-
nei mari puteri str\ine“, a-
nun]at de Ipsilanti, nu se con-
firma, afirma]iile sale r\mâ-
nând f\r\ sus]inere.
R\mas descoperit, singur,
r\spunz\tor pentru fapta sa,
la sfâr[itul lui martie, mitro-
politul Veniamin Costachi
primea, prin consulul rus [i
boierul Roznovanu, „Cartea
de afurisenie [i blestem“, slo-
bozit\ la 11 martie de patriar-
hul Grigore al Constantinopo-
lului [i membrii sinodului
(vreo 21), `mpotriva celor care
porniser\ r\scoala. Con]inu-
tul c\r]ii era ne`ndur\tor [i se
cerea „a fi publicat [i citit tu-
turor locuitorilor din Moldo-
va, prin biserici, ceia ce a [i
f\cut mitropolitul Veniamin“
(C. Erbiceanu, „Istoria Mitro-
poliei Moldovei“).
Cartea considerat\ a fi
scris\ „la porunc\“ sever\ sau
„ordonat\“, numea mi[carea
eterist\ „anticre[tineasc\“,
fapt pentru care to]i slujitorii
bisericilor ortodoxe, inclusiv
mitropolitul Veniamin, trebu-
iau s-o condamne [i s-o bleste-
me, pentru a stârni dezapro-
barea `ntregului popor `mpo-
triva r\scula]ilor. Pe cele do-
u\ pagini scrise grece[te „Gri-
gore, arhiepiscop al Constan-
tinocet\]ii [i a toat\ lumea
patriarh,“ ar\ta c\ Eteria [i
domnitorul Mihail Su]u, „pe
care `mp\ratul l-au `n\l]at `n
trepte, l-au `mbog\]it, l-au o-
crotit“, `mpreun\ cu Alexan-
dru Ipsilanti, au f\cut mare
r\u cre[tin\t\]ii [i a celor de
Dumnezeu rânduite, „c\ci [i
Biserica [i neamul `i are urâ]i
[i arunc\ asupra lor cele mai
osândite blestemuri“. Ca pe
ni[te m\dulare putrede `i are
dezbina]i despre via]a cre[ti-
neasc\ curat\ [i s\n\toas\,
ca pe ni[te c\lc\tori ai dum-
nezeie[tilor legi [i apostolice[-
tilor orânduiri, afurisi]i sunt
[i blestema]i [i neierta]i [i ne-
dezlega]i dup\ moarte [i su-
pu[i ve[niciei anatemei. Pie-
trele, lemnele [i fierul fie dez-
legate, iar ei nicidecum, des-
f\cându-se p\mântul s\-i `n-
ghit\… Fac\-s\ cerul cel dea-
supra lor de aram\ [i p\mân-
tul cel de sub picioarele lor de
fier… Caz\ peste capetele lor
fulgerele urgii... Fac\-se fii lor
s\rmani [i femeile lor v\du-
ve… [tergându-se numele
lor… `ngerul s\-i goneasc\ cu
sabie de foc.“ {i tot a[a `n
dou\ pagini pline de blesteme
`nfrico[\toare.
Dup\ `ngrozitoarele bles-
temuri, cartea se termina cu
amenin]area direct\, adresa-
t\ mitropolitului, c\ „dac\ nu
va face `ntocmai, nu ve]i ar\-
ta cu lucrul, sârguin]a [i silin-
]a spre `ntoarcerea celor r\t\-
ci]i“ va fi oprit de la slujba ar-
hiereasc\.
Pe lâng\ cartea de blestem,
primea [i o scrisoare persona-
l\, `n care „numai nu-i zicea e-
terist“ (C. Erbiceanu, „Istoria
Mitropoliei“) [i-i cerea s\-i `n-
toarc\ pe cei trecu]i la Eterie
prin „jur\mântul satanic“, alt-
fel a[teptându-l caterisirea [i
greaua pedeaps\: „dac\ nu te
vei gr\bi, te vei vedea c\zut
din gradul ierahic“.
Uciderea patriarhului
de la Constantinopol
[i a `ntregului sinod
Executându-se, la 1 aprilie
mitropolitul Veniamin Costa-
chi r\spundea Prea ~naltului
ordin, ar\tând c\ blestemul s-a
f\cut cunoscut credincio[ilor
citindu-se `n toate bisericile.
Peste câteva zile, venea
vestea c\ la Istanbul izbucni-
ser\ mari tulbur\ri `ntre po-
pula]ia local\ majoritar\ [i lo-
cuitorii greci, interveniser\
solda]ii, vizirul a fost schim-
bat (10 aprilie), patriarhul [i
arhiereii din sinod spânzura]i,
ora[ul devenind „un `nfrico[\-
tor iad“, cum scria un martor
la 13 aprilie. Patriarhul Gri-
gore, n\scut la Moreea `n 1739
 Miercuri, 5 martie 2008 7
Gestul mitropolitului Veniamin Costachi de a sfin]i steagurile Eteriei fusese un act de mare curaj [i de
ne`ntrecut\ importan]\, c\ci domnitorul Mihai Su]u, „trup [i suflet cu mi[carea“, nu participa la
sfe[tanie iar unii dintre marii boieri ai Moldovei nu `ncuviin]au fapta mitropolitului. Socoteau c\
`ntâist\t\torul Bisericii Moldovei lega astfel soarta ]\rii de cea a Eteriei [i aveau s\ urmeze
`nfrico[\toare pedepse ale puterii suzerane. Al]ii erau intriga]i de faptul c\ unii dintre musafirii de peste
grani]\, arn\u]ii n\imi]i ce „n\v\liser\ `narma]i `n ]ar\“ (A. D. Xenopol), nu aveau purt\ri „de cre[tini“.

fr\m=ntate de revolu]ia eterist\

Lupte `ntre turci [i eteri[ti, `n Bucure[ti

Alexadru Ipsilanti trec=nd Prutul
[i aflat la a treia alegere din ne[ti fugeau c\utând, dispe-
1818, fusese acuzat de spri- ra]i, ad\post `n toate p\r]ile.
jinire a r\scula]ilor eteri[ti, La 29 martie, a p\r\sit ca-
`ntre care [i acei din locul pitala Ia[ilor [i domnitorul
na[terii sale, unde izbucnise, de Mihail Su]u care, la `nceputul
asemenea, mi[carea eterist\. revoltei, se visase st\pânitor
Uciderea patriarhului fiind al Moldovei [i al Munteniei
stantin Pendedeca, `n chip de
guvernator, cu misiunea s\ ]i-
n\ ordinea [i s\ formeze un nou
corp de lupt\tori, dar dânsul
nu se dovedea vrednic. ~l ajutau
arhimandritul grec de la „Sf.
Trei Ierarhi“, un profesor {te-
fan, de la {coala Domneasc\, [i
dasc\lul Hrisochefal, numit
aga ora[ului, dar care nu pu-
teau face fa]\ jafurilor [i pr\-
d\ciunilor ce se s\vâr[eau la
din orice clas\ social\“, Prin-
cipiul mi[c\rii r\mânea „Cre-
din]a [i Patria. Dac\ unii din-
tre boieri ni se arat\ ostili prin
ac]iunile lor, Sfânta Pronie s\-i
pedepseasc\.“
Trupele turce se
apropiau amenin]\tor
Fiindc\ trupele turce tri-
s\ rezolve `ntr-un fel avanta-
jos pentru sine problema, a-
jungându-se pân\ la tr\darea
cauzei, `n mod deschis. ~nce-
puser\ dezordini `n Principa-
te [i dezert\ri“ (Nicos Gaida-
gis, „Sfâr[itul ac]iunii eteriste
`n Principate“).
Despre ceasurile acelea
pline de durere [i sânge petre-
cute `n 7 iunie 1821 la Dr\g\-
[ani, Vâlcea, ca [i despre fina-
lul luptei Eteriei [i p\timirile
Moldovei [i ale ora[ului Ia[i,
se cuvine a povesti cu alt pri-
lej. Sunt evenimente de mare
`nsemn\tate pentru istoria
Balcanilor [i prea pu]in cu-
noscute de contemporani [i vi-
zitatorii de pe alte meleaguri,
ai ]\rii noastre.
* INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
A NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI

considerat\ un mare p\cat [i
o grav\ ofens\ la adresa Bise-
ricii Ortodoxe, `n Odessa a `n-
ceput sus]inerea f\]i[\ a mi[-
c\rii [i, drept consecin]\, aco-
lo s-au organizat mari funera-
lii pentru sl\virea osânditului
(Lukia Droulia, „Philhellenis-
me“, Atena, 1974).
Vremuri grele
[i la Ia[i
Speria]i de consecin]ele ce
aveau s\ urmeze, boierii ie-
[eni [i-au str=ns `n prip\ ca-
trafusele [i au plecat spre Bu-
covina, `n Austria, [i c\tre
zonele de carantin\ `nfiin]ate
la Sculeni, pe malul rusesc al
Prutului, pentru ad\postirea
refugia]ilor, `nainte de a li se
acorda intrarea `n ]ar\.
~n luna aprilie, Ia[ii tr\iau
zile grele. ~nsp\imânta]i de
pedepsele grele ce se a[teptau
din partea ~naltei Por]i, care
`[i trimisese o[tile peste Du-
n\re, dreg\torii Cur]ii Dom-
Sfin]irea steagurilor Eteriei de c\tre mitropolitul
Veniamin Costachi, la M\n\stirea „Sf. Trei Ierarhi“
unde colegul s\u, Alexandru
Su]u, `[i d\duse duhul muncit
de gânduri negre. Plecând, l\-
sase ]ara pe seama unei „c\i-
m\c\nii“ formate din câ]iva
boieri [i condus\ de mitropo-
litul Veniamin Costachi.
Preocupat de asigurarea
hranei locuitorilor Moldovei,
dânsul chema s\tenii s\ nu
piard\ „vremea cea bun\ a lu-
cr\rii p\mântului“ [i-i `ndem-
na s\ fac\ sem\n\turile cu-
venite apoi se muta [i el la o
mo[ie a Mitropoliei, peste
Prut (Colinc\u]i), de unde ]i-
nea leg\tur\ permanent\ cu
sfetnicii prin intermediul u-
nor emisari. O parte dintre
boierii retra[i `n Bucovina, `n
frunte cu vornicul Teodor
Bal[, cereau ~naltei Por]i nu-
mirea unui nou domnitor.
Ora[ul era pustiit [i
condus de un eterist
~n ora[ul pustiit luase con-
ducerea un emisar al lui Ipsi-
lanti, [i anume c\pitanul Con-
tot pasul [i `n tot ceasul de felu-
ri]i indivizi prip\[i]i prin târg.
Pentru a se ap\ra `mpotri-
va lor, unii dintre boierii r\-
ma[i au organizat, cu locuito-
rii mahalalelor, g\rzi de auto-
ap\rare, care patrulau noap-
tea uli]ele lor [i purtau lupte
sângeroase cu feluri]i indivizi
dornici de jaf.
Ajungând zvonul despre
aceste „neorânduieli“ la ure-
chile generalului Ipsilanti `n
tab\ra de la Târgovi[te, unde
se retr\sese cu armata sa, a-
cesta a trimis la Ia[i pentru a
fi comandant suprem pe cnea-
zul Gheorghe Cantacuzino,
ajutat de c\pitanul Athanasie
cu o trup\ de lupt\tori. Aveau
misiunea s\ restabileasc\ or-
dinea (6 mai 1821).
Sosind `n capital\, genera-
lul i-a cerut lui Pendedeca s\
pedepseasc\ aspru pe cei vi-
nova]i de jafuri, apoi l-a revo-
cat [i d\dea o proclama]ie
prin care ordona „s\ nu `n-
dr\zneasc\ nimeni a lua cel
mai mic lucru de la cineva,
mise de ~nalta Poart\ s\ `n\-
bu[e r\scoala eteri[tilor se a-
propiau de Ia[i, la 1 iunie
1821, cneazul Cantacuzino,
din tab\ra de la Copou, d\dea
alt\ proclama]ie c\tre locuito-
rii Moldovei, prin care `i `n-
demna „s\ se ridice din robie“
[i-i anun]a c\ se retrage din o-
ra[ pentru a nu periclita a[e-
zarea [i `nzestr\rile sale „da-
c\ r\zboiul s-ar urma `mpre-
jurul acestui ora[ [i `n l\un-
tru“. Nu voia s\ aduc\ Ia[ilor
„`nfrico[ata pild\ a Gala]ilor
[i Foc[anilor,“ ora[e nimicite
[i incendiate `n timpul lupte-
lor dintre trupele turce [i ete-
riste.
Mai târziu, unii dintre ca-
marazii s\i de arme [i idei a-
veau s\-l considere tr\d\tor
al cauzei, socotindu-i retrage-
rea aproape de Prut drept fu-
g\ de la datorie. Cneazul a
mers `n tab\ra elenic\ `nfiin-
]at\ la castelul familiei Roz-
novanu, de la Stânca Rozno-
vanu, pe care l-a `nt\rit. Tot-
odat\, a construit o `nt\ritur\
de ap\rare lâng\ malul Pru-
tului, `n a[teptarea armatei
inamice care venea pe la
Scânteia [i Bordea (Bârnova).
Avusese ne`n]elegeri [i cu ge-
neralul Ipsilanti, acuzat de
declan[area represiunii asu-
pra grecilor [i pornirea unei
b\t\lii pu]in preg\tit\ mili-
tarice[te. Fiindc\ dup\ lupta
de la Dr\g\[ani unde armata
eterist\ fusese `nvins\ gene-
ralul se retr\sese decep]ionat
`n Austria (8 iunie), cneazul a
trecut [i el Prutul ca [i Pen-
dedeca.
„Reac]iunea Sfintei Alian-
]e, fa]\ de mi[carea eterist\,
anatema (for]at\) a Patriarhi-
ei din Constantinopol, deza-
vuarea ei de c\tre `mp\ratul
Alexandru I au produs `n sâ-
nul lupt\torilor r\sturn\ri
psihologice catastrofale. Uni- Veniamin Costachi (1768-1846) se tr\gea
tatea de lupt\ a popoarelor dintr-o veche familie boiereasc\. S-a c\lug\rit
balcanice pentru eliberarea `n 1784, a ajuns ieromonah `n 1788, egumen la
lor a fost pus\ sub semnul `n-
treb\rii. ~ncepuse ne`ncrede-
„Sfântul Spiridon“, din Ia[i, `n 1789,
rea `n victorie [i fiecare din episcop de Hu[i `n 1792, apoi de Roman `n
conduc\torii mi[c\rii c\uta 1796 [i mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803
 CM
YK

8 Miercuri, 5 martie 2008

Documentar

Institu]ia stavropighiei `n Biserica Ortodox\

Termenul stavropighie a ajuns s\
fie folosit pentru a desemna
m\n\stirile [i bisericile care erau
direct sub omoforul Patriarhului
de Constantinopol, iar mai târziu,
al `ntâist\t\torului unei Biserici
locale. Dac\ `n vechime se
bucurau de statutul de
stavropighie doar m\n\stirile sau
bisericile la care Patriarhul
trimitea crucea la punerea
temeliei, `n zilele noastre, poate fi
stavropighie orice m\n\stire sau
biseric\, dac\ i se confer\ de M\n\stirea Peri, din Maramure[
c\tre Patriarh, `n interesul
Bisericii, acest statut. Aceasta a
f\cut ca `n Bisericile Ortodoxe
locale s\ apar\ stavropighii sau
m\n\stiri patriarhale, care, din
punct de vedere jurisdic]ional,
sunt independente fa]\ de
episcopul locului, fiind
subordonate direct
`ntâist\t\torului (patriarh,
mitropolit sau arhiepiscop) sau
delegatului s\u.

Ca modalitate organiza- aceasta - s\r\cia de bun\ dintre regulile monahale.

t\ de a-I urma lui Hristos,
monahismul este atestat
documentar la sfâr[itul se-
colului al III-lea [i `ncepu-
tul secolului al IV-lea, fiind
recunoscut drept cel de-al
treilea element constitutiv
al Bisericii prin reglemen-
t\rile Sinodului al IV-lea
Ecumenic.
Organizarea monahis-
mului s-a bucurat din cele
mai vechi timpuri de o a-
ten]ie sporit\ din partea
Sfin]ilor P\rin]i, care, fiind
con[tien]i de `nalta che-
mare a slujirii lui Hristos
`n smerit\ ascultare fa]\
de stare]ul m\n\stirii [i
CM chiriarhul locului, f\r\ a se
YK
lega de cele din lumea
voie [i p\strarea castit\]ii,
au stabilit reguli dup\ care
ace[tia s\ se conduc\ `n
via]a de ob[te sau cea idio-
ritmic\. ~n acest sens, a-
mintim, pe de o parte, re-
gulile marilor p\rin]i `nte-
meietori ai monahismului:
ale Sfântului Pahomie, ale
Sfântului Vasile cel Mare,
ale Sfântului Benedict de
Nursia, dar [i sfaturile
marilor asce]i ca: Sfântul
Antonie cel Mare, Sfântul
Macarie Egipteanul, Sfân-
tul Ioan Casian [i ale Sfân-
tului Isaac Sirul etc., iar,
pe de alt\ parte, faptul c\
P\rin]ii Sinoadelor Ecume-
nice au `mbr\cat `n hain\
canonic\ [i juridic\ o serie
~n felul acesta, unele reguli
au devenit normative pen-
tru `ntreaga Biseric\, ele
stând la baza regulamen-
telor monahale [i a celor-
lalte legiuiri biserice[ti din
Bisericile locale, care se re-
fer\ la via]a monahal\ [i
organizarea m\n\stirilor.
Institu]ia
stavropighiei `n
tradi]ia ortodox\ [i `n
viziunea canoni[tilor
~n cele ce urmeaz\, ne
propunem s\ facem o scur-
t\ prezentare a institu]iei
stavropighiei `n Biserica
Ortodox\, pornind de la re-
alit\]ile ecleziologice, tra-
sfin]ilor martiri, cât [i o
cruce care marca locul ce
fusese consacrat [i sfin]it
pentru construirea acelei
biserici.
Uneori, la punerea te-
meliei unei m\n\stiri sau
biserici participa `nsu[i Pa-
triarhul sau trimitea cru-
cea pentru a fi pus\ la te-
melia respectivei m\n\s-
tiri, iar, ca urmare fireas-
c\, acea m\n\stire sau bi-
Orice m\n\stire
sau biseric\
poate fi stavropighie
Cu timpul, termenul
stavropighie a ajuns s\ fie
folosit pentru a desemna
m\n\stirile [i bisericile
care erau direct sub omofo-
rul Patriarhului de Con-
stantinopol, iar mai târziu,
al `ntâist\t\torului unei
Biserici locale, cu acest
administrativ-bisericesc,
Patriarhul - `n calitate de
conduc\tor de drept [i de
fapt al stavropighiei - se
bucur\ de toate preroga-
tivele canonice de care se
bucur\ chiriarhul `n epar-
hia sa, dintre care amin-
tim: la serviciul divin este
pomenit numele Patriar-
hului, iar nu cel al episco-
pului eparhial; nume[te CM
stare]ii [i face inspec]iile YK

Stavropighii ale
Patriarhiei de
Constantinopol pe
teritoriul statelor
medievale
Iat\ doar câteva din-
tre stavropighiile Patri-
arhiei de Constantinopol
pe teritoriul statelor me-
dievale pân\ la ob]inerea
autocefaliei de c\tre
acele Biserici locale.
Pe teritoriul ]\rii noas-
tre au func]ionat ca sta-
vropighii patriarhale mai
multe m\n\stiri, dar, oda-
t\ cu secularizarea averi-
lor m\n\stire[ti [i apoi
prin dobândirea autocefa-
liei, [i-au pierdut dreptul
de a mai func]iona. Dintre
acestea, amintim urm\-
toarele m\n\stiri:
M\n\stirea Peri, din
Maramure[, ridicat\ la
rang de stavropighie `n
anul 1391, la propunerea
voievodul Bali]\, [eful fa-
miliei Dr\go[e[tilor. Ast-
fel, egumenul din Peri
devenea exarh al patri-
arhului Antonie de Con-
stantinopol, iar dup\
moartea lui, dreptul de
alegere a succesorului re-
venea voievozilor „de
prea bun neam“ Bali]\ [i
Drag, `mpreun\ cu c\lu-
g\rii m\n\stirii [i cre-
dincio[ii din eparhie.
M\n\stirea Mihai Vo-
d\, din Bucure[ti, ctito-
ria lui Mihai Viteazul,
avea, conform Gramatei
patriarhale din 1591,
`ntocmit\ de egumenul
Evghenie, de la M\n\s-
tirea Simonopetra, de la
Muntele Athos, statut de
stavropighie patriarhal\
[i era `n jurisdic]ia cano-
nic\ a Patriarhiei de la
Constantinopol.
M\n\stirea Hurezi,
ctitorit\ de Constantin
Brâncoveanu `n al doilea
an al domniei (1690), era
socotit\ cr\iasa ctitorii-
lor sale [i una dintre cele
mai frumoase zidite
cândva pe plaiurile româ-
ne[ti, fiind f\cut\ stavro-
pighie, a[a c\ nimeni nu
se putea amesteca `n o-
cârmuirea ei.
Pentru prima dat\ pe
teritoriul Rusiei a fost
acordat rangul de stavro-
pighie M\n\stirii Simo-
nov, `n anul 1385, `n ur-
ma vizitei Patriarhului
de Constantinopol `n Ru-
sia. Fiind g\zduit `n a-
ceast\ m\n\stire `n tim-
pul vizitei sale la Mosco-
va, Patriarhul a declarat-o
stavropighie a Patriarhi-
ei Ecumenice.
Pe teritoriul Bulgariei
a avut statut de stavropi-
ghie a Patriarhiei Ecu-
menice M\n\stirea Tro-
ian, `ncepând cu anul
1830.
Chiar [i `n prezent,
Patriarhia Ecumenic\
are mai multe stavropi-
ghii pe teritoriile altor
Biserici autocefale, cum
ar fi: M\n\stirea Vlata-
des, Tesalonic, Grecia,
toate cele 20 de m\n\s-
tiri din Athos, de[i sunt
pe teritoriul Greciei [i se
bucur\ de protec]ia juri-
dic\ a acestui stat, totu[i,
sunt sub jurisdic]ia Pa-
triarhului de Constanti-
nopol etc.
di]ia bisericeasc\ [i noile
condi]ii `n care Biserica
este chemat\ s\-[i desf\-
[oare activitatea.
Etimologic, termenul
„stavropighie“ vine de la
grecescul stavropeghion
stanrophgion,, care, `n tra-
ducere literal\, `nseamn\
„a[ezare a unei cruci“ [i se
refer\ la crucile folosite
pentru a marca un hotar.
~n context liturgic, stavro-
pighionul era crucea a[eza-
t\ de episcop la temelia u-
nei noi biserici, indiferent
c\ este vorba de crucea Pa-
triarhului sau a episcopu-
lui respectivei eparhii.
~nc\ din Biserica pri-
mar\ s-a statornicit ca l\-
ca[urile de cult ale cre[ti-
nilor s\ fie construite pe
mormintele martirilor, iar
mai târziu, la punerea pie-
trei de temelie a unei bise-
rici episcopul sau delegatul
s\u punea atât moa[tele
M\n\stirea Mihai Vod\, din Bucure[ti
CM
YK
seric\ devenea patriarha-
l\. De aceea, `n mai multe
documente bizantine din
secolele X-XIV, termenul
de stavropighial era folosit
ca sinonim pentru patriar-
hal, atunci când se referea
la ob[tile monahale de a-
cest fel, de[i, `n anumite
cazuri, se f\cea distinc]ie
`ntre cei doi termeni, sta-
vropighial f\când referire
doar la acele m\n\stiri ce
fuseser\ `ntemeiate pro-
priu-zis de c\tre Patriarh.
M\n\stirile stavropighii
ale epocii bizantine recu-
no[teau autoritatea Patri-
arhului ca episcop al lor, `l
pomeneau la Sfânta Litur-
ghie [i `i pl\teau kanoni-
konul, o contribu]ie care,
pe lâng\ aspectul de sprijin
pentru trebuin]ele Patri-
arhiei, era [i un simbol al
recunoa[terii ca st\pân al
a[ez\mântului respectiv.
sens termenul fiind `ntâl-
nit atât `n izvoarele de
Drept bisericesc, cât [i `n
literatura de specialitate.
Astfel, dac\ `n vechime
se bucurau de statutul de
stavropighie doar m\n\sti-
rile sau bisericile la care
Patriarhul trimitea crucea
la punerea temeliei, `n zile-
le noastre, poate fi stavro-
pighie orice m\n\stire sau
biseric\, dac\ i se confer\
de c\tre Patriarh, `n inte-
resul Bisericii, acest statut.
Aceasta a f\cut ca `n Bise-
ricile Ortodoxe locale s\ a-
par\ stavropighii sau m\-
n\stiri patriarhale, care,
din punct de vedere juris-
dic]ional, sunt independen-
te fa]\ de episcopul locului,
fiind subordonate direct
`ntâist\t\torului (patriarh,
mitropolit sau arhiepiscop)
sau delegatului s\u.
Trebuie men]ionat fap-
tul c\, din punct de vedere
M\n\stirea Horezu, V=lcea
fie direct, fie prin delega]ii
s\i, care pot fi `mputer-
nici]i pe o perioad\ deter-
minat\ sau numi]i pe o pe-
rioad\ nedeterminat\, cum
ar fi exarhii. Expunând
problema stavropighiei, u-
nul dintre marii canoni[ti
din secolul al XIX-lea ar\ta
c\ „dreptul de stavropighie
este atribuit oric\rui Patri-
arh `n toate eparhiile patri-
arhatului s\u, iar Patri-
arhul Constantinopolului a
exercitat acest drept [i `n
afar\ de grani]ele patri-
arhatului s\u“.
Din cele de mai sus, ve-
dem c\ institu]ia stavropi-
ghiei nu este nou\, ea exis-
ta `nc\ din primul mileniu,
dar, odat\ cu modific\rile
de la sfâr[itul primului mi-
leniu [i `nceputul mileniu-
lui al doilea, avem o serie
de m\rturii istorice de ne-
contestat care atest\ aceas-
t\ categorie de m\n\stiri.

~n majoritatea Bisericilor locale, institu]ia stavropighiei este
trecut\ `n Statutul de organizare [i func]ionare atât la capitolul
care reglementeaz\ organizarea [i func]ionarea m\n\stirilor, cât [i la
cel `n care sunt trecute drepturile Patriarhului. ~ntâist\t\torul unei
Biserici autocefale, `n `n]elegere cu episcopul eparhiot, poate s\ `nfiin]eze
stavropighii pe teritoriul canonic al respectivei Biserici locale.
Din punct de vedere
canonic, trebuie amintit
faptul c\, la sfin]irea locu-
lui unei viitoare m\n\stiri
sau biserici, se pune, de re-
gul\, crucea de c\tre epis-
copul eparhiei respective,
fiind `n aria sa jurisdic]io-
nal\, dar se poate pune [i
crucea `ntâist\t\torului a-
celei Biserici locale.
„Au dreptate
patriarhii... s\ dea
stavropighii [i s\ se
CM
YK
pomeneasc\ numele
lor `ntr-`nsele...“
Despre aceasta se vor-
be[te [i `n comentariul la
canonul 31 apostolic din Pi-
dalion, subliniindu-se
drepturile `n virtutea c\-
rora Patriarhul poate `nfi-
in]a stavropighii `n eparhi-
ile din Biserica pe care o
p\store[te. ~n acest sens,
se spune c\ „patriarhice[-
tile stavropighii ale m\-
n\stirilor [i bisericilor
care, `n osebite mitropolii
[i arhiepiscopii [i episcopii,
se zidesc, acestea nu sunt
alte jertfelnice, nici ce
zidesc pe acestea nu se
supun cert\rilor Apostoles-
cului Canonului acestuia,
dup\ Balsamon. C\, de
vreme ce toate mitropoliile
[i arhiepiscopiile s-au
`mp\r]it patriarhilor, [i
to]i mitropoli]ii [i arhiepis-
copii supu[i fiind ocâr-
muirii patriarhilor, dup\
canonul 6 [i 7 al Soborului
I, [i cel 2 [i 3 ale Soborului
al II-lea, pomenesc la sfin-
]itele slujbe numele acelo-
ra, pentru aceasta, dup\
cuprinderea acestor sfin]i-
te canoane, au dreptate pa-
triarhii [i eparhiile mitro-
poliilor [i ale arhiepiscopii-
lor cele `mp\r]ite lor s\ dea
stavropighii [i s\ se pome-
neasc\ numele lor `ntr-`n-
sele...“. Aceasta nu trebuie
s\ se fac\ `n mod autoritar,
ci `n duhul dragostei cre[-
tine [i al doctrinei canoni-
ce, care, `nc\ din primele
secole, stabilea ca „epis-
copii fiec\rui neam s\ nu
fac\ nimic mai de seam\
f\r\ `ncuviin]area celui
dintâi ierarh“, dup\ cum
vedem consfin]it `n cano-
nul 34 apostolic.
Miercuri, 5 martie 2008
Deci, `ntâist\t\torul u-
nei Biserici autocefale, `n
`n]elegere cu episcopul e-
parhiot, poate s\ `nfiin]eze
stavropighii pe teritoriul
canonic al respectivei Bise-
rici locale. Aceast\ practic\
nu este nou\, despre ea
vorbind [i Nicodim Sache-
larie, care ar\ta c\ „ast\zi,
se nume[te m\n\stire sta-
vropighie o m\n\stire din
alt\ eparhie, pe care patri-
arhul o ia sub obl\duirea
sa din motive superioare,
folositoare Bisericii“.
~n majoritatea
Bisericilor locale,
institu]ia stavropighiei
este trecut\ `n
Statutul de organizare
Din punct de vedere ad-
ministrativ-bisericesc, a-
tunci când patriarhul `nfi-
in]eaz\ o stavropighie `n
alt\ eparhie, respectiva
m\n\stire este scoas\ de
sub „ocârmuirea chiriarhu-
lui local [i supus\ direct
patriarhatului“, `n juris-
dic]ia c\ruia intr\. Acestea
sunt scoase din jurisdic]ia
episcopului eparhiot pen-
tru c\ s-ar `nc\lca princi-
piul jurisdic]ional [i s-ar
crea conflicte de interes `n-
tre cei doi ierarhi sau `ntre
centrul eparhial respectiv
[i Patriarhie. Biserica a `n-
]eles s\ armonizeze intere-
sele superioare biserice[ti
cu cele locale, p\strând [i
respectând buna rânduial\
consfin]it\ `n principiile
canonice fundamentale de
organizare, `n special cel al
unit\]ii biserice[ti, f\r\ a
ie[i din cadrul legisla]iei
canonice [i biserice[ti. Din
aceste considerente, nu
este exclus ca patriarhul s\
`ncredin]eze administrarea
stavropighiilor sale nu
doar exarhilor s\i, ci [i
episcopilor eparhio]i, drep-
turile [i obliga]iile acestora
fiind precizate `n Decizia
patriarhal\ de numire.
F\r\ `ndoial\ c\ abuzu-
rile pot provoca discu]ii [i
pot crea st\ri de tensiune
ca [i interpret\rile pripite
ale canoanelor [i legiuirilor
biserice[ti, aceast\ stare a
f\cut pe unii teologi s\ in-
terpreteze `n sens literal
canonul 31 apostolic [i s\
CM
YK
vad\ `n institu]ia stavropi-
ghiei o imixtiune `n trebu-
rile altei eparhii. Or, din
punctul nostru de vedere,
canonul 31 apostolic arat\
condi]iile `n care clericii se
afl\ `n schism\ [i conse-
cin]ele acesteia. Atât timp
cât `ntâist\t\torii Biserici-
lor locale `nfiin]eaz\ sta-
vropighii `n `n]elegere cu e-
piscopii eparhio]i, ei r\mân
`n duhul doctrinei cre[tine
[i nu pot fi acuza]i de uzur-
pare. Trebuie precizat c\,
`n virtutea dreptului de de-
volu]iune, patriarhul poate
solicita episcopilor eparhi-
o]i s\ analizeze posibilita-
tea ca unele m\n\stiri din
respectiva eparhie s\ fie
f\cute stavropighii sau
m\n\stiri patriarhale pen-
tru interese superioare bi-
serice[ti, f\r\ a prejudicia
sau a mic[ora autoritatea
chiriarhului locului. Aceas-
t\ realitate este dovedit\ [i
prin faptul c\ `n majori-
tatea Bisericilor locale, in-
stitu]ia stavropighiei este
trecut\ `n Statutul de or-
ganizare [i func]ionare atât
la capitolul care reglemen-
teaz\ organizarea [i func-
]ionarea m\n\stirilor, cât
[i la cel `n care sunt trecute
drepturile patriarhului.
CM
YK
Cele mai multe
izvoare vorbesc de
stavropighiile
Patriarhiei de
Constantinopol
Din cele de mai sus, pu-
tem constata cu u[urin]\
c\ institu]ia stavropighiei
nu este de dat\ recent\,
fapt ce a f\cut ca ea s\ fie
amintit\ atât `n diferitele
izvoare istorice, cât [i `n
actele de `nfiin]are sau de
proclamare a unor m\n\s-
tiri ca stavropighii patri-
arhale sau sinodale. Cele
mai multe izvoare vorbesc
de stavropighiile Patriarhi-
ei de Constantinopol, [i a-
ceasta pe bun\ dreptate,
deoarece, pân\ `n secolul al
XIX-lea, majoritatea Bise-
ricilor autocefale din zilele
noastre erau sub jurisdic]ia
Patriarhiei Ecumenice. A-
ceasta a f\cut ca, atât `n
Biserica noastr\, cât [i `n
celelalte Biserici surori s\
apar\ aceast\ institu]ie
atât de târziu.
Trebuie s\ amintim c\
organizarea vie]ii bise-
rice[ti a fost una progre-
siv\, de aceea nu toate in-
stitu]iile biserice[ti `[i au
temei scripturistic sau ca-
Intrarea `n sediul Patriarhiei Ecumenice din Fanar, Constantinopol
nonic. Biserica a avut [i are
plin\tatea haric\ [i pute-
rea de a decide pentru si-
tua]iile noi ap\rute [i a se
exprima `n consens cu
Tradi]ia ei bimilenar\. Alt-
fel, f\r\ tradi]ia dinamic\
risc\m s\ ne rezum\m la
litera legii, ignorând lu-
crarea Duhului. De aceea,
nu trebuie s\ facem inter-
pret\ri `n afara contextu-
lui `n care s-au dat ca-
noanele [i nici `n afara Tra-
di]iei biserice[ti, c\ci ris-
c\m s\ ne `ndep\rt\m de
Duhul Sfin]ilor P\rin]i ai
Bisericii primului mileniu.
Drepturile [i
obliga]iile
stavropighiilor sunt
men]ionate `n Decizia
de `nfiin]are
~n prezent, m\n\stirile
sunt grupate la unele Bise-
rici locale `n trei categorii:
(m\n\stiri - lavre, stavro-
pighiale [i m\n\stiri epar-
hiale), la altele `n dou\
(m\n\stiri stavropighiale
[i eparhiale sau doar epar-
hiale). Primele dou\ cate-
gorii le `ntâlnim prin exce-
len]\ `n Patriarhia de Con-
9
stantinopol [i Patriarhia
Rus\, iar cele stavropighi-
ale [i eparhiale `n majori-
tatea Bisericilor Ortodoxe
autocefale. Referitor la mo-
dalitatea de `nfiin]are sau
declarare a m\n\stirilor ca
stavropighii patriarhale
sunt valabile ambele forme
consacrate `n via]a bi-
sericeasc\: fie c\ se `nfi-
in]eaz\ de la `nceput cu a-
cest statut, fie `l dobândesc
pe parcurs. ~n cel din urm\
caz, Patriarhul, ca cel care
emite decizia de ridicare a
unei m\n\stiri la rang de
stavropighie, trebuie s\ se
consulte anterior cu epis-
copul eparhiot. Numai du-
p\ aceea emite Decizia de
`nfiin]are a unei stavropi-
ghii. De altfel, trebuie sub-
liniat c\, `n unele Biserici,
stavropighiile sunt patriar-
hale, `n altele patriarhale [i
sinodale sau doar sinodale.
Acest drept al `ntâist\-
t\torului unei Biserici au-
tocefale este reglementat
atât prin Statutele de orga-
nizare [i func]ionare ale
respectivelor Biserici, cât [i
prin Regulamentele de or-
ganizare ale vie]ii mona-
hale, iar `n unele biserici
chiar prin decizii patri-
arhale [i hot\râri sinodale.
Acestea sunt modalit\]ile
statutare [i regulamentare
prin care au fost `nfiin]ate
stavropighiile `n ultimele
dou\ secole. De altfel,
drepturile [i obliga]iile sta-
vropighiilor sunt men]io-
nate expres `n Decizia de
`nfiin]are.
CM
YK
~n cele de mai sus, am
`ncercat s\ facem câteva
preciz\ri legate de as-
pectele trecute [i prezente
pe baza c\rora Bisericile
locale au `n]eles s\ acorde
unor m\n\stiri rang de
stavropighii patriarhale,
patriarhale [i sinodale sau
sinodale, fiind convin[i c\,
`n func]ie de felul `n care
`n]elegem rolul [i rostul lor
`n via]a Bisericii ca reali-
t\]i ecleziologice, vom pu-
tea elabora regulamente [i
legiuiri privind modalit\-
]ile de organizare [i func-
]ionare a acestor institu]ii
biserice[ti. (continuare `n
pagina 10)
10
Documentar
Prevederi `n legiuirile Bisericii Ortodoxe
Române [i ale unor Biserici Ortodoxe surori
`n leg\tur\ cu institu]ia stavropighiei
Amintim c\, de-a lungul
timpului, Bisericile autoce-
fale au c\utat s\ se organi-
zeze pe principiile consfin-
]ite de doctrina canonic\,
dar nu puteau face abstra-
c]ie de tradi]iile [i legis-
la]ia statului pe teritoriul
c\ruia func]ionau. Astfel,
nevoile concrete au f\cut
s\ apar\ Statutele de or-
ganizare [i func]ionare ale
Bisericii, unele mai dez-
voltate, altele mai gene-
rale, `n func]ie de `mpre-
jur\rile istorice `n care
erau elaborate respectivele
legi. ~n general, prin aceste
statute se urm\rea expri-
marea unitar\ [i sistem-
atic\ a doctrinei canonice
raportate la situa]ii con-
crete - Biserici locale, dar [i
punerea la `ndemâna cre-
dincio[ilor a unor reguli
clare [i practice, care s\
sus]in\ buna organizare [i
func]ionare a Bisericii atât
la nivel local (eparhie, pa-
rohie), cât [i la nivel cen-
tral (patriarhie, mitropolie,
arhiepiscopie). Aceste con-
siderente fac determin\ e-
xisten]a unor asem\n\ri [i
deosebiri `ntre Statutele de
organizare ale Bisericilor
locale. De aceea, `n legiui-
rile unor Biserici locale es-
te reglementat\ [i proble-
ma stavropighiei, iar `n al-
tele, `n special `n cele care
[i-au dobândit autocefalia
`n secolul al XX-lea, aceas-
ta nu este men]ionat\ `n
mod expres. ~n cele ce ur-
meaz\, vom prezenta pre-
vederi ce reglementeaz\
institu]ia stavropighiei `n
unele Biserici locale.
~nfiin]area de
stavropighii
patriarhale - un drept
al Patriarhului
~n Biserica noastr\, de[i
au existat mai multe m\-
n\stiri care au avut statut
de stavropighie, totu[i a-
ceasta nu era reglementat\
[i prin Statutul de organi-
zare [i func]ionare al Bise-
ricii Ortodoxe Române din
anul 1948. ~n condi]iile in-
staur\rii regimului comu-
nist, `n momentul
elabor\rii statutului,
aceast\ chestiune a fost re-
glementat\ prin Regula-
mentul pentru organizarea
vie]ii monahale [i func]io-
narea administrativ\ [i
disciplinar\ a m\n\stirilor
care, `n art. 3, stabilea c\
„m\n\stirile sunt de dou\
feluri: eparhiale, care ]in
de chiriarhul locului, [i sta-
vropighii care se afl\ per-
manent [i direct sub juris-
dic]ie patriarhal\“. Din
prevederile regulamentu-
lui se desprinde libertatea
`ntâist\t\torului Bisericii
noastre de a acorda rangul
de stavropighie unor m\-
n\stiri din Patriarhia Ro-
mân\. Constatând aceast\
realitate, Sfântul Sinod, `n
[edin]a sa de lucru din 26-
28 noiembrie 2007, a con-
siderat c\ aceast\ institu-
]ie trebuie s\ fie cuprins\
[i reglementat\ `n noul
Statut de organizare [i
func]ionare al Bisericii
Ortodoxe Române. Prin ur-
mare, s-a inserat `ntre
drepturile patriarhului [i
acela de a `nfiin]a stavropi-
ghii patriarhale. Aceast\
prevedere din noul statut
nu face decât s\
consfin]easc\ o realitate
care, din motive obiective,
nu fusese reglementat\ `n
anul 1948.
Biserica Ortodox\
Rus\ are institu]ia
stavropighiei din
secolul al XVII-lea
~n Biserica Ortodox\ Ru-
s\, institu]ia stavropighiei
a fost cunoscut\ `nc\ de pe
vremea Patriarhului Nicon
(sec. al XVII-lea), care a pus
bazele unor m\n\stiri pa-
triarhale sau stavropighii [i
a primit conducerea m\-
n\stirilor Noului Ierusalim,
Valdaisc, Iver [i a „Sfintei
Cruci“ din Chiim. Tradi]ia a
continuat [i `n timpul ur-
m\torilor patriarhi [i `n pe-
rioada sinodal\ (1720-1917).
Astfel, `n Rusia secolului al
XIX-lea, Nicodim Mila[ a-
mintea de existen]a a [apte
m\n\stiri stavropighii (No-
vospaschi, Novoierusalim-
schii, Simonov, Donscoi,
Solove]i, Spso-Iacovlevschii
[i Zaiconospaschii), care de-
pindeau direct de Sfântul
Sinod (Ucazurile de la 19
iunie 1742, 31 august [i 9
septembrie 1832, [.a.).
Desfiin]area patriarhatului
de c\tre Petru I `n anul
1721 a f\cut ca stavropi-
ghiile s\ fie supuse Sfântu-
lui Sinod, iar odat\ cu res-
tabilirea patriarhatului `n
anul 1917, unele stavropi-
ghii sunt sub autoritatea
Sinodului, iar altele sub cea
a Patriarhului Moscovei.
~n prezent, Biserica
Ortodox\ Rus\ se conduce
dup\ Statutul aprobat de
Sinodul arhieresc `n anul
2000. Printre prevederile
acestuia se `nscrie [i insti-
tu]ia stavropighiei, care
este trecut\ atât la atribu-
]iile Patriarhului `n capi-
tolul al IV-lea, cât [i la or-
ganizarea m\n\stirilor `n
capitolul al XII-lea. Aces-
tea statueaz\, pe de o par-
te, c\ „Patriarhul Moscovei
[i al `ntregii Rusii este
ieroarhimandrit al Levrei
Sveto-Troi]koi Serghievoi,
`n rând cu alte m\n\stiri
care au importan]\ istoric\
deosebit\ [i conduce toate
stavropighiile biserice[ti“,
iar, pe de alt\ parte, c\
„`nfiin]area mân\stirilor [i
a schiturilor stavropighiale
`n cadrul Eparhiei Mosco-
vei se efectueaz\ prin De-
cizii ale Patriarhului Mos-
covei [i al `ntregii Rusii.
Formarea stavropighiilor
`n cadrul altor eparhii se
face de acord cu arhiereul
eparhiot, la decizia Patri-
arhului Moscovei [i al `n-
regii Rusii [i a Sfântului
Sinod“.
~n Rusia,
stavropighiile
se `nfiin]eaz\
de c\tre Patriarh
~n primul aliniat se sta-
bile[te dreptul de a con-
duce stavropighiile [i de a
fi pomenit `n cadrul servi-
ciului divin, ca ieroarhi-
mandrit al acestora, iar `n
aliniatul al doilea se pre-
cizeaz\ procedura `nfiin]\-
rii stavropighiilor `n cadrul
eparhiei Moscovei, care
este de fapt eparhia sa, ca
episcop eparhiot. ~n ul-
timul alineat al articolului
10 se arat\ c\ Patriarhul
`nfiin]eaz\ stavropighiile
din cadrul altor eparhii `n
acord cu episcopii eparhi-
o]i, prin decizie Patriarha-
l\. Din cele de mai sus, re-
iese c\ stavropighiile se `n-
fiin]eaz\ de c\tre Patriarh
prin consultarea Sfântului
Sinod [i acordul episcopu-
lui eparhiot. Din prevede-
rile prezentului statut,
reiese c\ [i Sfântul Sinod
are prerogativa de a `nfiin-
]a stavropighii.
Aceste prevederi se
reg\sesc [i `n capitolul XII,
care statueaz\ regimul ju-
ridic al m\n\stirilor. Ast-
fel, `n art. 3 se arat\ c\
„m\n\stirile stavropighia-
le se proclam\ prin Decizia
Patriarhului Moscovei [i al
`ntregii Rusii [i a Sfântului
Sinod, cu observarea proce-
durii canonice.
~n art. 4, „m\n\stirile
stavropighiale se afl\ sub
Catedrala „Alexander Nevski“, din Bulgaria
Catedrala „Hristos M=ntuitorul“ - Moscova
vegherea conduc\toare [i
administra]ia canonic\ a
Patriarhului Moscovei [i al
`ntregii Rusii sau a acelor
institu]ii sinodale c\rora le
d\ binecuvântarea Patriar-
hul Moscovei [i al `ntregii
Rusii pentru o astfel de
supraveghere [i adminis-
trare“. Acest articol preci-
zeaz\ rolul Patriarhului de
conduc\tor al stavropighi-
ilor, chiar dac\ acestea
sunt instituite de c\tre
Sinod. De fapt, Patriarhul
este cel care acord\ bine-
cuvântarea [i `ncredin]ea-
z\ conducerea [i adminis-
trarea acestora unor in-
stitu]ii sinodale.
~n Biserica Ortodox\
a Greciei, toate
stavropighiile sunt
sub autoritate
sinodal\
~n Statutul Bisericii Or-
todoxe a Greciei sunt men-
]ionate, de asemenea, dou\
categorii de m\n\stiri: cele
eparhiale [i cele sinodale.
Astfel, `n cap. VI, art. 39,
alin. 2 se prevede c\ „`n
Biserica Greciei func]io-
neaz\ Sfinte M\n\stiri, a-
flându-se sub supraveghe-
rea Arhiereului locului
(Chiriarhului), [i Sfinte
M\n\stiri Sinodale Sta-
vropighiale, aflate sub su-
Miercuri, 5 martie 2008
pravegherea duhovniceas-
c\ a Sfântului Sinod Per-
manent“. Din prevederile
Statutului reiese c\ toate
stavropighiile sunt sub au-
toritate sinodal\. Pe de o
parte, este firesc ca Biseri-
ca Greciei, fiind condus\
de un arhiepiscop, s\ nu
desfiin]eze ordinea din Bi-
serica veche [i s\ apeleze
la autoritatea Sinodului,
iar pe de alt\ parte, Bise-
ricile locale de limb\ grea-
c\ recunosc unele privi-
legii pe seama Patriarhu-
lui de Constantinopol. A-
ceasta nu [tirbe[te cu ni-
mic rânduiala potrivit c\-
reia stavropighiile sunt
conduse de `ntâist\t\torul
Bisericii locale.
Aceast\ regul\ nu se
respect\ `n toate Bisericile
autocefale locale. Unele,
de[i nu au rang de Patriar-
hat, dup\ cum spuneam,
`ncredin]eaz\ `ntâist\t\-
torului acest drept. ~n
acest sens, amintim Biseri-
ca Poloniei.
~n Statutul Bisericii
Ortodoxe Bulgare,
stavropighiile se
proclam\ prin
hot\râre sinodal\
~n Biserica Ortodox\
Bulgar\, care a trecut prin
grele `ncerc\ri `n secolele
XIX [i XX `n drumul spre
dobândirea autocefaliei [i
recunoa[terea patriarhatu-
lui, prevederile privind sta-
vropighia sunt apropiate
de cele din Biserica Greci-
ei. ~n Statutul Bisericii Or-
todoxe Bulgare se statuea-
z\ la alin. 1: „M\n\stirile
sunt stavropighiale [i epar-
hiale. Cele stavropighiale
]in de Sfântul Sinod, iar
cele eparhiale ]in de arhie-
reul locului. Stavropighiale
sunt m\n\stirile: Rila, Ba-
cikovo, Troian, Preobrajen-
ski [i Pomorski“. alin. 2 -
„M\n\stirile stavropighi-
ale se `ntemeiaz\ sau se
proclam\ prin hot\rârea
Sfântului Sinod...“.
Spre deosebire de preve-
derile Statutului Bisericii
Greciei, `n Statutul Biseri-
cii Bulgare se arat\ c\ sta-
vropighiile se proclam\
prin hot\râre sinodal\, a-
ceasta fiind una dintre
atribu]iile Sfântului Sinod.
De asemenea, `n Statutul
Bisericii Ortodoxe Bulgare
sunt enumerate stavropi-
ghiile, men]iune care nu se
g\se[te `n Statutele altor
Biserici locale.
~n Statutul Bisericii
Ortodoxe a Georgiei,
se fac referiri exprese
la institu]ia
stavropighiei
~n capitolul IV, intitulat
„Catolicos-Patriarhul a
toat\ Georgia“, se precizea-
z\ la art. 24 acele biserici-
catedrale, precum [i faptul
c\ m\n\stirile stavropighii
sunt `n jurisdic]ia nemi-
jlocit\ a Catolicosului:
„Sub jurisdic]ia nemijlocit\
a Catolicos-Patriarhului a
toat\ Georgia se afl\ Ca-
tedralele: Sioni din Tbilisi,
Sveti]hoveli din M]heta,
Ghelati, Mokvi [i Gonio,
precum [i toate m\n\sti-
rile stavropighii“.
~n paragraful 30, intitu-
lat „Catolicos-Patriarhul a
toat\ Georgia“, se enu-
m\r\ printre atribu]iile a-
cestuia, la alineatul 19, [i
„Dreptul de a `nfiin]a
stavropighii“. Prevederea
este reluat\ [i `n capitolul
XI, intitulat „Mân\stirile“.
~n art. 3 se precizeaz\ c\
„pe `ntregul teritoriul ce
intr\ `n jurisdic]ia Bisericii
Georgiene, Catolicos-Patri-
arhul are dreptul de a `n-
fiin]a m\n\stiri stavropi-
ghii“. ~n acest sens, preve-
derile din Statut sunt apro-
piate cu cele din Statutul
Bisericii Ortodoxe Ruse [i
din cel al Bisericii Ortodo-
xe Române. ~n prezent, Ca-
tolicos-Patriarhul adminis-
treaz\ 4 m\n\stiri stavro-
pighii [i bisericile amintite
`n capitolul IV, art. 24.
Institu]ia stavropighiei
este reglementat\ [i `n
capitolul VII, intitulat „Ar-
hiereul“.
Astfel, `ntre atribu]iile
episcopului eparhiot se
men]ioneaz\ dreptul de
supraveghere asupra tu-
turor m\n\stirilor [i in-
stitu]iilor din eparhia sa cu
excep]ia stavropighiilor,
dup\ cum vedem `n para-
graful art. 8: „~n afar\ de
stavropighii, care direct se
subordoneaz\ Catolicos-
Patriarhului, arhiereul e-
parhiot este supremul su-
praveghetor al m\n\stiri-
lor [i altor institu]ii biseri-
ce[ti din eparhia sa“. ~n pa-
ragraful 21, se mai preci-
zeaz\ ce institu]ii nu se su-
pun Arhiereului eparhiot:
„m\n\stirile, [colile [i ofi-
ciile stavropighii“.
Spre deosebire de preve-
derile Statutelor celorlalte
Biserici locale despre care
am vorbit, `n Statutul Bise-
ricii Ortodoxe Georgiene se
aminte[te [i de contribu]ii-
le pe care stavropighiile
trebuie s\ le pl\teasc\ `n
Bugetul central al Patriar-
hiei. Cuantumul se stabi-
le[te de c\tre Sfântul Si-
nod pentru fiecare institu-
]ie `n parte. De asemenea,
comisiile numite de c\tre
Catolicos efectueaz\ revizii
de fonduri [i de bunuri ale
Patriarhiei [i ale stavro-
pighiilor. a
 Miercuri, 5 martie 2008 11
~n Biserica noastr\, de[i au existat mai multe m\n\stiri care au avut statut de
stavropighie, totu[i aceasta nu era reglementat\ [i prin Statutul de organizare [i
func]ionare al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1948. ~n condi]iile instaur\rii
regimului comunist, `n momentul elabor\rii statutului, aceast\ chestiune a fost
reglementat\ prin Regulamentul pentru organizarea vie]ii monahale [i func]ionarea
administrativ\ [i disciplinar\ a m\n\stirilor.

Stavropighii `n Bisericile Ortodoxe contemporane Stavropighii

~n prezent, m\n\stirile
din Bisericile locale pot fi
`mp\r]ite `n trei categorii:
lavre, m\n\stiri stavropi-
ghiale, aflate sub jurisdic-
]ia patriarhilor sau a sino-
dului, [i m\n\stiri aflate
sub jurisdic]ia episcopilor
eparhio]i. ~n cele ce ur-
meaz\, ne vom referi doar
la cele care au statutul de
stavropighie.
Stavropighii
patriarhale recente
`n Biserica
Ortodox\ Român\
~n Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ au statutul de sta-
vropighie mai multe m\-
n\stiri. Acest statut l-au
primit `n secolul al XX-lea,
dar odat\ cu instaurarea
regimului comunist s-a
pierdut din rolul pe care
Catedrala „Sf=ntul Vasile“ - Moscova
trebuiau s\-l aib\, fapt ce a
f\cut ca dup\ 1990 s\ se
rediscute problema stavro-
pighiilor.
Dup\ cum am v\zut, `n
prezent unele m\n\stiri `[i
pot redobândi statutul de
stavropighie, iar altele pot
fi proclamate stavropighii
prin Decizie patriarhal\,
de comun acord cu episco-
pul eparhiei respective. ~n
cele ce urmeaz\ enume-
r\m m\n\stirile care au
avut acest statut `n Patri-
arhia Român\.
1. M\n\stirea „Sfântul
Ilie“, Topli]a, `ntemeiat\
de Patriarhul Miron [i ins-
tituit\ ca stavropighie pa-
triarhal\ prin hrisovul de
`ntemeiere din 20 iulie
1928.
2. M\n\stirea Neam]u-
Secu `mpreun\ cu toate ale
sale, instituit\ de Patriar-
hul Nicodim ca stavropi-
ghie patriarhal\ (Legea nr.
3488/21 septembrie 1939).
3. Mân\stirea „Acoper\-
mântul Maicii Domnului“,
Bistri]a, Vâlcea, instituit\
de Patriarhul Nicodim `n
anul 1946 ca stavropighie
patriarhal\ (Decretul Lege
nr.1374/15 aprilie 1946).
4. M\n\stirea „Acoper\-
mântul Maicii Domnului“,
Bistri]a, Vâlcea, instituit\
de Patriarhul Justinian ca
stavropighie patriarhal\,
la solicitarea M\n\stirii,
cu acordul PS Episcop Lo-
cotenent Iosif al Râmni-
cului Noului Severin [i cu
aprobarea Sfântului Sinod
(hot\rârea nr. 631/1948).
5. Prin hot\rârea Sfân-
tului Sinod nr.19.111 luat\
`n [edin]a din 3 octombrie
1950, „M\n\stirile `n care
func]ioneaz\ seminarii mo-
nahale trec sub directa
conducere a IPS Patriarh
Justinian, cu `ncepere de la
data de ast\zi“, reglemen-
tate ulterior cu statut de
stavropighii patriarhale.
6. M\n\stirea „Sfânta
Maria“ [i Casa de odihn\
patriarhal\ de la Techir-
ghiol, jud. Constan]a, orga-
nizate pe locul unui sana-
toriu mai vechi, `ntemeiat
`n anul 1928 de Patriarhul
Miron [i ridicat\ la rangul
de stavropighie [i Cas\ de
odihn\ patriarhal\ `n anul
1951 de Patriarhul Justini-
an, dup\ ce, `n acela[i an, a
instalat o bisericu]\ de
lemn. Statutul de m\n\s-
tire stavropighial\ [i Cas\
de odihn\ patriarhal\ s-a
p\strat pân\ `n prezent.
7. Mân\stirea Horezu,
jud. Vâlcea, ridicat\ la ran-
gul de stavropighie patri-
arhal\ prin decizia nr.
285/1951 a Patriarhului
Justinian, ratificat\ prin
hot\rârea sfântului Sinod
nr.17.871, luat\ `n [edin]a
din 12 noiembrie 1951, „de
transformare `n stavropi-
ghie patriarhal\ a m\n\s-
tirii de maici Horezu“.
8. M\n\stirea Curtea de
Arge[, jud. Arge[, insti-
tuit\ ca stavropighie patri-
Biserica „Sf. Spiridon Nou“ - Bucure[ti
arhal\ de c\tre Patriarhul
Justinian, prin decizia nr.
30/1951, dup\ care, prin
hot\rârea nr. 17.908, luat\
`n [edin]a din 3 octombrie
1951, „Sfântul Sinod ia act
cu aprobare de decizia
Arhiepiscopiei Bucure[tilor
nr. 30/1951, privind redes-
chiderea mân\stirii Curtea
de Arge[ [i declararea ei ca
stavropighie patriarhal\“.
9. Schitul [i Casa de o-
dihn\ patriarhal\ de la
Dragoslavele, jud. Arge[,
`ntemeiate de Patriarhul
Miron, ridicate la rangul
de stavropighie [i Cas\ de
odihn\ patriarhal\ de
Patriarhul Justinian [i re-
confirmate cu acest statut
`n anul 1987 de patriarhul
Justin (hot\rârea Sfântu-
lui Sinod nr. 12.218/1987).
Statutul de schit stavropi-
ghial [i Cas\ de odihn\ pa-
triarhal\ s-a p\strat pân\
`n prezent.
10. Biserica „Sfântul
Spiridon Nou“ din Bucu-
re[ti a fost ridicat\ la ran-
gul de paraclis al Patriar-
hiei Române, cu statut de
stavropighie patriarhal\,
de c\tre Patriarhul Justi-
nian `n anul 1954, când a
fost resfin]it\ de Patriar-
hul Justinian [i Patriarhul
Chiril al Bulgariei.
11. Casa de odihn\ pa-
triarhal\ de la C\lim\-
ne[ti, jud. Vâlcea, `nteme-
iat\ de Patriarhul Justini-
an, a func]ionat f\r\ `ntre-
rupere `n regim de metoc
patriarhal [i a fost trecut\
cu `ntregul ei patrimoniu la
Administra]ia Patriarhal\
(hot\rârea Adun\rii Na-
]ionale Biserice[ti nr. 6427
din 5 octombrie 1993).
12. Casa de odihn\ pa-
triarhal\ de la Ol\ne[ti,
jud. Vâcea, `ntemeiat\ de
Patriarhul Justinian, este
proprietate a Patriarhiei
Române, a func]ionat f\r\
`ntrerupere `n regim de
metoc patriarhal [i a fost
trecut\ cu `ntregul ei patri-
moniu la Administra]ia
Patriarhal\ (hot\rârea A-
dun\rii Na]ionale Biseri-
ce[ti nr. 6427 din 5 oc-
tombrie 1993). a
Patriarhia
Constantinopolului
are urm\toarele
stavropighii:
a M\n\stirea stavro-
pighie patriarhal\ „Sf.
Ioan Botez\torul“, Tolle-
shunt Knights, Maldon
Essex, Anglia.
a M\n\stirea stavro-
pighie patriarhal\ „Sfân-
ta Treime“ [i seminarul
teologic din Halki.
a M\n\stirea stavro-
pighie patriarhal\ „Sfân-
tul Spiridon“ din Halki.
a M\n\stirea stavro-
pighie patriarhal\ Vlata-
des, Tesalonic, Grecia.
ale altor Biserici
Patriarhia Bulgar\:
M\n\stirile Rila,
Bacikovo, Troian, Preo-
brajenski [i Pomorski
sunt stavropighii patri-
arhale [i sinodale, afla-
te `n administrarea co-
mun\ a patriarhului [i
a Sfântului Sinod. Pe
lâng\ cele men]ionate
`n Statut, [i Catedrala
patriarhal\ „Sfântul A-
lexandru Nevschi“ din
Sofia are `n prezent re-
gim de stavropighie.
Biserica Ciprului:
Arhiepiscopul Ci-
prului administreaz\
Mâ\n\stirea Kikkos,
aflat\ `n alt\ diecez\,
cu titlul de stavro-
pighie.
Stavropighii `n Bise-
rica Ortodox\ a Poloni-
ei:
De[i `n Statutul de
organizare [i func]io-
nare al Bisericii Orto-
doxe Poloneze nu g\-
sim reglementat\ in-
stitu]ia stavropighiei,
din anul 1999, M\n\s-
tirea „Sfântul Onufrie“
din Iablecia a fost pro-
clamat\ stavropighie a
mitropoliei.
a M\n\stirea stavropi-
ghie patriarhal\ Zoodochos
Pigi din Constantinopol.
a M\n\stirea stavro-
pighie patriarhal\ „Sf.
Ioan Evanghelistul“ din
Insula Creta.
a M\n\stirea „Sfân-
tul Ioan Teologul“ din
Exarhatul de Patmos.
a M\n\stirea „Sf=nta
Anastasia“ din Halchi-
dichi.
a M\n\stirea „Intra-
rea Maicii Domnului `n
Biseric\“ din Dafni, Ala-
bama.
a M\n\stirea „Sf=nta
Irina“ Hrizovolantu din
Astoria, New York.
a Toate cele 20 de
M\n\stiri din Athos.

Patriarhia Serbiei
are doar dou\
stavropighii
~n Biserica Ortodox\
Sârb\ au statut de sta-
vropighie doar dou\ m\-
n\stiri: M\n\stirea Pecc
(Pecka Patriar[ie) [i M\-
n\stirea „Sfântul Ioan
Gur\ de Aur“ din Ma-
cedonia.
M\n\stirea Pecka Pa-
triarsie (Meleagul Patri-
arhiei) este situat\ pe va-
lea Rukovskoi, pe malul
râului Bistri]a, fiind for-
mat\ din 4 schituri con-
struite `n sec. XIII-XIV,
perioad\ `n care aceast\
m\n\stire a fost re[e-
din]\ a Patriarhiei Bise-
ricii Ortodoxe Sârbe. Ast-
fel, vrând ca inima Bise-
ricii Sârbe s\ fie `n mij-
locul ]\rii, dar [i ge-
ografic `ntr-un loc bine
situat, arhiepiscopul Ar-
senie I a `nfiin]at pe teri-
Documentar realizat de ierom. Veniamin
GOREANU, inspector eparhial
toriul Zicei, lâng\ locali-
tatea Peci, Biserica „Sfin-
]ii Apostoli“. Mai târziu,
aceast\ biseric\ va fi nu-
mit\ `n popor Biserica
Mântuirii. Pân\ `n sec. al
XVIII-lea m\n\stirea a
avut aproximativ 100 de
c\lug\ri. Dup\ al II-lea
R\zboi Mondial, aceast\
m\n\stire a fost trans-
format\ `n m\n\stire de
maici. Ast\zi, `n m\-
n\stire vie]uiesc 25 de
m\icu]e.
~n anul 1981, `n urma
incendiului declan[at de
c\tre albanezi, m\n\sti-
rea a fost renovat\, fiind
construite noi chilii. ~n
timpul r\zboiului din Ko-
sovo, din anii 1998-1999,
m\n\stirea a intrat sub
ocrotirea trupelor ONU,
situa]ie care se men]ine [i
ast\zi. Statutul de sta-
vropighie a fost primit `n
secolul al XVII-lea, când
musulmanii au cucerit
zona.
Stavropighiile Bisericii
Ortodoxe Ruse
~n prezent, dup\ statistica din
anul 2000, `n Biserica Ortodox\
Rus\ func]ioneaz\ ca stavropighii 4
Lavre [i 26 de m\n\stiri, dup\ cum
urmeaz\:
a ~n ora[ul Moscova activeaz\ ca
stavropighii 4 m\n\stiri de c\lu-
g\ri [i 3 de maici:
a M\n\stirea Donscoi - de
c\lug\ri;
a M\n\stirea Novospaschii - de
c\lug\ri;
a M\n\stirea „Sf. Daniil“ - de
c\lug\ri;
a M\n\stirea „~ntâmpinarea
Domnului“ - de c\lug\ri;
a „Na[terea Maicii Domnului“ -
de maici;
a M\n\stirea Z\mislirii - de
maici;
a M\n\stirea „Acoper\mântul
Maicii Domnului“ - de maici;
a M\n\stirea Boris [i Gleb din
Anosin, de maici;
a M\n\stirea „Sf. Iosif“ din
Volocolam, de c\lug\ri;
a M\n\stirea „Sf. Ambrozie“ din
{amordino, de maici;
a M\n\stirea Optina, de
c\lug\ri;
a M\n\stirea „~n\l]area Sfintei
Cruci“ la Ierusalim, de maici;
a M\n\stirea „Sf. Nicolae“ din
Ugrej, de c\lug\ri;
a M\n\stirea ~nvierii din Noul
Ierusalim, de c\lug\ri;
a M\n\stirea „Na[terii Maicii
Domnului“ din Savino Storojevc, de
c\lug\ri;
a M\n\stirea „Sf. Acoper\mânt“
din Hoticovsc, de maici;
a M\n\stirea „Schimbarea la
fa]\“ din Valaam, de c\lug\ri;
a M\n\stirea „Sf. Nicolae“ din
Veajevsc, de maici;
a M\n\stirea „Sf. Ioan din
Sankt Petersburg“, de maici;
a M\n\stirea „Schimbarea la
Fa]\“ din Solove]sc, de c\lug\ri;
~n afara grani]elor Rusiei,
activeaz\:
a M\n\stirea „Na[terea Maicii
Domnului“ din Glinsc, de c\lug\ri,
se afl\ sub obl\duirea canonic\ a
Mitropoliei din Kiev, Ucraina,
Patriarhia Moscovei;
a M\n\stirea „Sf. Gheorghe din
Gorodni]c“, de c\lug\ri, se afl\ sub
obl\duirea canonic\ a Mitropoliei
din Kiev, Ucraina, Patriarhia
Moscovei;
a M\n\stirea „Adormirea Maicii
Domnului“ din Jirovi]c, de
c\lug\ri, se afl\ sub obl\duirea
canonic\ a Exarhatului de Minsk,
Belorusia, Patriarhia Moscovei;
a M\n\stirea „Adormirea Maicii
Domnului“ din Sfiatogorsc, de
maici, se afl\ sub obl\duirea
canonic\ a Mitropoliei din Kiev,
Ucraina, Patriarhia Moscovei;
a M\n\stirea „Sf=nta Treime“
din Core]c, de maici;
a M\n\stirea „Adormirea Maicii
Domnului“ din Piuhti]m de maici;
Acestora li s-a
a ad\ugat
a Schitul „Intrarea Maicii Dom-
nului `n Biseric\“ din Bogu[insc,
`ntemeiat `n anul 2000, sub
obl\duirea canonic\ a Exarhatului
din Minsc, Belorusia;
Odat\ cu unificarea Bisericii
Ruse din afara grani]elor `n anul
2007, stavropoghiilor existente li s-
au ad\ugat urm\toarele:
a M\n\stirea „Sf=nta Treime“
din Djordanvilsc din New York, de
c\lug\ri, sub obl\duirea canonic\ a
eparhiei de New York;
a Biserica monument `n cinstea
Sfântului Vladimir din Djecsone,
statul New Jersey, sub obl\duirea
canonic\ a eparhiei de New York;
12 Miercuri, 5 martie 2008

STUDIU: Potrivit unui studiu realizat de cercet\torii din Ungaria,

Por]ia persoanele care sfor\ie puternic risc\ mai mult s\ sufere de afec]iuni
cardiace sau s\ fac\ infarct. Cercet\torii au ajuns la aceast\ concluzie în
urma studiului la care au luat parte 12.000 de pacien]i. Ace[tia sus]in c\
de s\n\tate sfor\itul puternic, cu pauze în respira]ie, poate contribui la identificarea
persoanelor care risc\ s\ fie afectate de bolile cardiovasculare men]ionate.

ANALIZE MEDICALE Cum s\ prevenim alergiile de prim\var\

Analiza CA_15-3 3
poate depista cancerul de s=n
Ca_15-3 este un marker tumoral.
Markerii tumorali sunt substan]e care
pot fi produse de c\tre tumor\ sau
care apar ca r\spuns al organismului
fa]\ de aceste antigene. De[i num\rul
lor este mare [i exist\ tehnici aborda-
bile `n practica medical\, rolul lor `n
diagnosticarea diferitelor tipuri de
cancer este minor, mai ales `n stadiile
precoce ale neoplaziilor.
Pentru ca un marker s\ fie util `n
diagnostic, acesta ar trebui s\ `ndepli-
neasc\ ni[te criterii, s\ fac\ fa]\ unor
exigen]e. Caracteristicile principale ale
unui marker tumoral ar trebui s\ fie:
- acurate]e 100%, `n diferen]ierea
celulelor normale de cele canceroase
ale organismului;
- capacitate de a depista toate tu-
morile pacientului, `n stadii incipi-
ente;
- specificitate de organ;
- corela]ie direct\ `ntre valoarea
markerului [i stadiul bolii;
- capacitate de a indica r\spunsul
pacientului la tratament.
Principalul rol al markerilor este `n
screening, ace[tia av=nd valoare diag-
nostic\. De asemenea, se pot folosi
pentru a realiza estim\ri [i pentru
aprecierea eficacit\]ii terapiei alese.
Markerii tumorali pot fi g\si]i la
valori crescute `n anumite tipuri de
cancer, dar valorile pot fi crescute [i `n
unele afec]iuni benigne.
DIC}IONAR MEDICAL
a Autism - tulburare de dez-
voltare de origine neurobiologic\,
considerat\ drept una dintre cele
mai severe tulbur\ri neuropsihi-
atrice ale copil\riei. Autismul este
tulburarea central\ din cadrul unui
`ntreg spectru de tulbur\ri de dezvol-
tare, cunoscut sub numele de spec-
trul tulbur\rilor autismului (autistic
spectrum disorders) sau de tulbur\ri
pervazive de dezvoltare (pervasive
developmental disorders), termen
oficial folosit `n sistemele interna]io-
nale de clasificare (Diagnostic and
Statistic Manual, DSM IV, Interna-
tional Classification of Diseases-ICD
10). Aceste tulbur\ri prezint\ o larg\
varietate de manifest\ri clinice, pre-
supuse a fi rezultatul unor disfunc-
]ionalit\]i de dezvoltare multifactori-
ale ale sistemului nervos central sau
genetice;
a Autoanticorp - anticorp produs
de organism `n cazuri patologice
`mpotriva propriilor sale celule sau
]esuturi;
a Autoimun - care implic\ o re-
ac]ie imun\ `ndreptat\ `mpotriva
CA_15-3 `nseamn\ cancer antigen
15-3. CA_15-3 este folosit, `n principal,
ca marker `n cancerul de s=n, valori
foarte mari ale acestuia semnific=nd
un stadiu avansat de boal\ sau un
cancer `n stadiu metastatic.
De asemenea, CA_15-3 se folose[te
[i pentru monitorizarea terapeutic\ a
cancerului de s=n. Valori mari, postte-
rapeutic, ale CA_15-3 pot indica o re-
cidiv\ local\ sau o lips\ de r\spuns la
tratament, deci o extindere a bolii.
Valori crescute ale C_A15-3 pot fi
g\site [i `n alte neoplazii (cancer
ovarian, cancer pulmonar, cancer gas-
tric, cancer pancreatic, cancer de pro-
stat\).
Unele afec]iuni benigne (endo-
metrioz\, afec]iuni inflamatorii pel-
vine, hepatit\, afec]iuni benigne ale
s=nului, ovarului, sarcina sau al\p-
tarea) pot determina cre[teri ale
CA_15-3. Acest antigen are indica]ie
`n monitorizarea tratamentului [i a
evolu]iei bolii `n cancerul mamar.
Valorile normale ale acestui marker
sunt mai mici de 40 U/ml. Valorile
moderat crescute sunt cele cuprinse
`ntre 40-60 U/ml, iar valorile extrem
de mari, care necesit\ o aten]ie
sporit\ din partea doctorului [i care
determin\ conduita terapeutic\ sunt
cele care dep\[esc 60 U/ml. (Rubric\
realizat\ cu sprijinul laboratorului
Focus Lab Plus Bucure[ti - www.fo-
cuslab.ro)
propriilor ]esuturi (ex.: boala autoi-
mun\, afec]iune `n care factorii de
ap\rare lupt\ `mpotriva propriului
organism);
a Autopsie - deschiderea [i exa-
minarea unui cadavru cu scopul de a
stabili cauza mor]ii, prin cercetarea
leziunilor diferitelor organe.
Autopsia medico-legal\ este cea
f\cut\ la cererea organelor judiciare
`n scopul elucid\rii felului [i a cauzei
mor]ii;
a Avitaminoz\ - boal\ provocat\
de lipsa vitaminelor din alimenta]ie;
a Axil\ - axila este regiunea ana-
tomic\ situat\ `n partea superioar\
[i intern\ a bra]ului [i partea la-
teral\ a toracelui;
a Axon - prelungire a celulei ner-
voase;
a Azathioprin\ - substan]\ imu-
nosupresoare. Pentru a fi eficient\
trebuie administrat\ `n timpul peri-
oadei de induc]ie a r\spunsului imun;
a Azoturie - exces de uree `n
urin\. a
Mult a[teptata prim\var\, cu ginga[ele flori [i cu severul
ceai de mu[e]el (`n cazul `n care
nu prezenta]i intoleran]\ la
miros de tei, bucur\ foarte mult\ lume. Din p\cate, `ns\, aceast\ plant\).
A depista [i a `ndep\rta con-
prim\vara [i apoi la trecerea spre var\, se declan[eaz\ tactul cu unii alergeni este o
foarte multe alergii respiratorii la polenul plantelor m\sur\ binevenit\, de[i, teo-
retic, putem face alergie la tot ce
`nflorite [i nu numai la acestea, d=nd suferin]e
ne `nconjoar\, viu sau neviu.
multor oameni, care nu pot fi ferici]i `n acest anotimp. Totu[i, sunt recunoscute ca iri-
tante produsele sintetice de
rie care acoper\ pielea pe o su- `mbr\c\minte, covoare, vesel\,
prafa]\ c=t mai mare. O a doua pungi, vopsele, diluan]i, deter-
m\sur\ ar fi aceea de a evita ie- gen]i, medicamente, alimente de
[irile din cas\ pe v=nt sau ploa- origine animal\ [i mai ales ani-
male marine, praful [i mucega-
ie, `n parcuri [i `n zonele cu fac-
tori alergizan]i deja depista]i. iul, umezeala din case, anima-
Seara sau diminea]a, dup\ ce lele [i p\s\rile de apartament.
Din aceste motive, pentru a
ploaia a trecut, sunt momentele
cele mai favorabile pentru de- nu v\ transforma via]a `ntr-un
de dr. Vlad-D
Dorin BEJAN plasare, `n cazul persoanelor chin `n acest anotimp, ar fi indi-
cat s\ nu neglija]i aceste sfaturi,
Cea mai banal\ alergie respi- sensibile la alergeni.
ratorie se manifest\ cu str\nut Nu trebuie s\ uita]i s\ v\ pentru c\, `ntotdeauna, este mai
de lung\ durat\, din nas curge sp\la]i pe m=ini [i pe fa]\ cu ap\ u[or s\ previi dec=t s\ tratezi.
f\r\ oprire ap\ [i exist\ senza]ie c\ldu]\ dup\ venirea de afar\
* DR. VLAD-DORIN BEJAN
de g=dilare `n nas sau g=t. Aceste [i, evenutal, s\ v\ cl\ti]i ochii cu ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
semne pot fi mai intense [i li se
poate ad\uga senza]ia nepl\cut\
c\ aerul nu ajunge `n pl\m=ni, c\
este insuficient [i apare chiar [i
senza]ia de sufocare.
Aceste persoane au o „sete“
permanent\ de aer, `[i desfac
hainele la g=t [i stau la fereasta
deschis\ larg, cu speran]a c\ `[i
vor ameliora starea.
La alergia respiratorie se mai
adaug\ [i alergia ochilor, care se
`nro[esc, curg, se men]ine senza-
]ia de nisip `n ochi [i m=nc\rime.
Chiar [i pielea poate s\ fie irita-
t\, devenind ro[ie, cu m=nc\rimi
sau alte senza]ii subiective.
De obicei, pe l=ng\ alergizan-
tul vegetal, mai contribuie [i
praful purtat pe str\zile ora[u-
lui, fumul de la ]evile de e[apa-
ment, volatilizarea de c\tre c\l-
dur\ a gudroanelor din asfalt,
din devers\rile canaliz\rilor, a
l\zilor de gunoi, a produselor bi-
ologice animale, a chimicalelor
folosite `n agricultur\.
Singurul lucru esen]ial este
tratamentul medical f\cut cu
toat\ seriozitatea, la un specia-
list `n domeniu. De asemenea,
prevenirea instal\rii alergiilor
de prim\var\ sau prevenirea a-
grav\rilor sau crizelor la cei deja
declara]i alergici este un fapt
important.
M\suri de profilaxie
O prim\ [i foarte simpl\ m\-
sur\ este aceea de a purta lenje-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Sport
Clasam e nt
1. CFR Cluj
2. Rapid
3. Steaua
21 15 4 2
21 13 5 3
21 12 5 4
37-16
34-16
24-13
4. Urziceni 21 11 7 3 25-14
5. Timi[oara
6. Dinamo
21 11 6 4
21 11 5 5
40-28
34-20
7. FC Vaslui 21 9 8 4 32-20
8. Bistri]a
9. O]elul
21 8 5 8
21 8 2 11
24-28
29-39
10. Poli Ia[i
11. Buz\u
21 6 5 10
21 6 5 10
23-28
22-35
12. Craiova 21 7 2 12 21-29
13. Farul 21 5 6 10 12-23
14. Ceahl\ul 21 6 2 13 20-29
15. Mioveni 21 5 5 11 19-29
16. UTA 21 4 7 10 19-27
17. „U“ Cluj 21 2 9 10 25-35
18. Pandurii 21 3 6 12 20-31
Sarabanda antrenorilor
a Dup\ doar dou\ etape din 2008, trei forma]ii din Liga I au
schimbat antrenorii a Gigi Mul]escu i-a luat locul lui Cornel
}\lnar la Dinamo, C=r]u a demisionat de la Dacia Mioveni, iar
portughezul Teixeira a fost [i el dat afar\ de la Pandurii a
Liga I a `nceput furtu- vara anului 2009, urm=nd Doar o s\pt\m=n\
nos `n 2008 nu doar pe te- s\ fie ajutat de Cornel }\l- pentru portughezul
ren, cu rezultate intere- nar, Iulian Mih\escu, se-
sante, ci [i la nivelul ves- cunzi, [i Gheorghe Ni]u, Teixeira
tiarelor. De[i nu s-au scurs
dec=t dou\ runde, trei e-
chipe au deja antrenori
noi. Cea mai surprinz\-
toare mutare este cea din
{tefan cel Mare, unde Gigi
Mul]escu i-a luat locul lui
Cornel }\lnar pe banca di-
namovist\.
„Este o decizie luat\ `n
unanimitate [i vizeaz\ o
`nt\rire a b\ncii tehnice.
Este important c\, simul-
tan, se asigur\ o continui-
tate a muncii depuse, `nc\
din toamna trecut\, de
c\tre Cornel Dinu [i Cornel
}\lnar. Sunt convins c\, `n
aceast\ formul\, avem un
staff tehnic complet [i com-
petent, care s\ continue
strategia stabilit\ la finalul
anului trecut“, a declarat
pre[edintele Nicolae Badea
pentru site-ul oficial al
clubului.
Mul]escu a semnat un
contract valabil p=n\ `n
Victorie de senza]ie
pentru poloi[tii tricolori
a Rom=nia a `nvins Rusia
cu scorul de 11-8 [i are [anse reale
de calificare la Olimpiad\ a
Echipa de polo pe ap\ a
Rom=niei a f\cut luni seara
un al doilea pas important
pe drumul spre calificarea
la JO de la Beijing, dup\ ce
a `nvins Rusia cu scorul de
11-8 ( 3-2, 5-3, 3-1, 0-2), `n
Grupa A de la turneul pre-
olimpic de la Oradea.
C\pitanul echipei noas-
tre, Edi Andrei, [i Andrei
Iosep au reu[it c=te trei go-
luri, dou\ goluri au `nscris
Tiberiu Negrean [i Cosmin
Radu, iar Andrei Bu[il\ a
reu[it un gol. Portarul echi-
pei noastre, Bertini Nenciu,
a f\cut din nou o partida
mare, ap\r=d numeroase
[uturi foarte periculoase.
Rusia a reu[it s\ `nscrie
prin Andrei Rekecinschi - 2
goluri, Evgheni Finaev, A-
leksandr Eri[ov, Pavel Hal-
turin, Serghei Garbuzov,
Marat Zakirov [i Irek Zi-
nurov. Rom=nia a jucat
foarte bine `n primele trei
reprize, iar apoi `n ultima
parte a conservat rezultatul
[i s-a menajat `n perspec-
tiva partidelor viitoare.
Tot luni seara, Germa-
nia a zdrobit Mexicul cu 29-
1, `n Grupa B.
~n clasamentul Grupei
A, `naintea ultimului joc,
Grecia - Slovacia, conduce
Rom=nia, cu 4 puncte, ur-
mat\ de Rusia, Grecia, Bra-
Miercuri, 5 martie 2008
Remiz\ alb\ `n epilogul etapei a XXI-a
49p
44p
41p
(^16)
(^14)
(^8)
40p (^7)
39p
38p
(^9)
(^8) Poli {tiin]a Timi[oara [i
35p (^5) Unirea Urziceni au terminat
29p
26p
(-1)
(-4) la egalitate, 0-0, luni seara,
23p
23p
(-10)
(-10)
pe stadionul „Dan P\ltini[a-
23p (-10) nu“, `n ultimul meci din e-
21p (-12)
20p (-13) tapa a 21-a a Ligii I de fotbal.
20p (-10) Meciul a fost unul disputat,
19p (-11)
dar f\r\ a fi de un nivel ridi-
15p (-15)
15p (-18)
antrenor cu portarii.
Administratorul delegat
Cornel Dinu `[i va p\stra
`n continuare atribu]iile de
director tehnic, a[a cum s-a
`nt=mplat `n ultimii ani pe
timpul mandatelor lui
Ioan Andone, Esteban
Vigo, Ion Marin, Florin
Marin, Mircea Rednic sau
Walter Zenga.
Site-ul oficial al FC Di-
namo reaminte[te c\, `n
urm\ cu 25 de ani, `n se-
zonul 1983-1984, cu Cor-
nel Dinu - antrenor se-
cund, Gigi Mul]escu [i Cor-
nel }\lnar - juc\tori, Dina-
mo ob]inea cea mai impor-
tant\ performan]\ pe plan
interna]ional, calificarea
`n semifinalele Cupei Cam-
pionilor Europeni.
Ultimul mandat al lui
Gigi Mul]escu ca antrenor
`n {tefan cel Mare a fost `n
sezonul 1990-1991.
zilia, c=te 2 p, Slovacia [i
Kazahstan, 0 p.
Asear\, dup\ `ncheierea
edi]iei, Rom=nia a jucat
`mpotriva Braziliei.
Vlad Hagiu, antrenorul
echipei na]ionale de polo pe
ap\ a Rom=niei, a declarat,
luni seara, c\ forma]ia sa a
ob]inut „o victorie senza]io-
nal\ cu Rusia“.
Tehnicianul nostru a
subliniat ca `n ultimele 6
meciuri cu Rusia, Rom=nia
a reu[it s\ nu piard\ `n fa]a
adversarului, medaliat cu
bronz la JO 2004.
„Lucrez de 4 ani cu ace[ti
b\ie]i, `i cunosc foarte bine,
le [tiu inclusiv tabieturile.
Ne preg\tim `mpreun\ de 4
ani [i asta se vede“, a re-
marcat Hagiu. ~n continua-
re, el a spus c\ s-au repetat
mult situa]iile de superiori-
tate numeric\ pentru for-
ma]ia noastr\ [i c\ echipa
este pe un drum bun.
Edi Andrei, c\pitanul na-
]ionalei Rom=niei, a de-
clarat: „Pentru fiecare spor-
tiv s\ participle la Jocurile
Olimpice este v=rful carierei
sale. La 12 ani dup\ ce am
participat la Olimpiad\,
dac\ voi reu[i din nou califi-
carea, la JO de la Beijing, pot
s\ m\ las lini[tit de sport,
am [i o anumit\ v=rst\“. a
AST|ZI, ~N LIGA CAMPIONILOR: ~n aceast\ sear\, vom cunoa[te alte trei sfert-
finaliste ale actualei edi]ii a Ligii Campionilor, dup\ disputarea meciurilor retur
din optimi. Programul partidelor: FC Porto (Portugalia) - Schalke 04
Gelsenkirchen (Germania) - `n tur, 0-1; Real Madrid (Spania) - AS Roma (Italia) -
1-2; Chelsea Londra (Anglia) - Olympiacos Pireu (Grecia) - 0-0. Meciul Inter
Milano [i Liverpool FC (0-2, `n tur) va avea loc mar]i, 11 martie.
a
cat. Unirea a avut mai multe
[i mai clare ocazii de gol, dar
rezultatul este echitabil.
Unirea se afl\ la al doilea
rezultat „alb“ consecutiv din
acest retur [i nu a primit gol
`n ultimele patru meciuri dis-
putate `n Liga I. Poli c=[ti-
Tot luni, antrenorul por-
tughez Joaquim Teixeira
[i-a reziliat contractul cu
gruparea Pandurii Tg. Jiu,
iar `n locul acestuia a fost
readus Eugen Neagoe.
Pre[edintele clubului
Pandurii, Marin Condes-
cu, a f\cut acest anun] `n
cadrul unei conferin]e de
pres\, motivul acestei de-
cizii fiind c\ echipa nu a
`nregistrat rezultatele a[-
teptate [i a ajuns pe ulti-
mul loc `n clasament.
„Au fost ore lungi de
analize [i au fost c=teva
aspecte pe care le-am ana-
lizat `mpreun\ [i am ajuns
la o concluzie antrenorul
Teixeira. ~n acelea[i condi-
]ii `n care ne-am cunoscut,
de prietenie [i respect, con-
sider=nd c\ e spre binele e-
chipei acela de a ne atinge
obiectivul - salvare de la
retrogradare, f\r\ a mai
c\uta vinova]i de o parte [i
Rom=nia pleac\ la Mondialele
de atletism f\r\ vedetele sale
a Ionela T=rlea [i Marian Oprea nu vor face deplasarea
la Valencia, fiind accidenta]i a
Delega]ia Rom=niei plea-
c\ `n aceast\ diminea]\ (ora
08:25, aeroportul Henri
Coand\) la Valencia, unde `n
perioada 7-9 martie au loc
`ntrecerile Campionatelor
Mondiale de atletism indoor,
prima competi]ie major\ a
acestui an. Din lotul stabilit
de Federa]ia Rom=n\ de At-
letism la `nceputul s\pt\m=-
nii trecute va lipsi `ns\
sprintera Ionela T=rlea, care
ar fi trebuit s\ ia startul `n
proba de 400 m [i `n cea de
[tafet\ 4x400 m.
Ionela acuza dureri la o
coaps\ `nc\ de s\pt\m=n\
trecut\. Ea a f\cut un IRM,
care `ns\ nu a relevat nimic
gase ultimele [ase meciuri
consecutive de acas\, iar
aceasta este doar a doua
remiz\ pe teren propriu, `n
etapa a cincea, pe 26 august,
1-1 cu Rapid. Rezultatul de
pe Bega este primul de egali-
tate dintre cele dou\ echipe,
noul antrenor al lui Dinamo
de alta, am convenit s\
`ncheiem aceast\ colabo-
rare“, a declarat Condescu.
Teixeira, fost secund la
na]ionala Portugaluiei, a
stat pe banca tehnic\ a e-
chipei gorjene doar trei me-
ciuri, dou\ de campionat (1-
3 cu Poli {tiin]a Timi[oara,
pe teren propriu, [i 0-1 cu
grav. Totu[i, din cauz\ c\
durerile au persistat, atleta
a decis duminic\ seara, `m-
preun\ cu conducerea Fede-
ra]iei [i cu antrenoarea sa
Liliana N\stase, s\ nu fac\
deplasarea la Valencia, pre-
fer=nd s\ nu for]eze `n se-
zonul de sal\ [i s\ se p\s-
treze pentru marea confrun-
tare a anului, Jocurile Olim-
pice de la Beijing din luna
august.
Forfaitul Ionelei se adau-
g\ celui al triplusaltistului
Marian Oprea, care nu va
participa la CM de la Valen-
cia din cauza unei acciden-
t\ri suferite la Balcaniada
de la Atena. Ca [i Ionela, el
Ionela T=rlea rateaz\ Mondialul din Spania
din patru meciuri (2 victorii
Unirea). Este demn de re-
marcat c\ doar dou\ echipe
au c=[tigat pe teren propriu
`n etapa a 21-a, Steaua (3-1
cu CFR Cluj) [i U Craiova (1-
0 cu Pandurii). (Narcis PO-
HOA}|)
Gigi Mul]escu este
cu Universitatea, la Craio-
va) [i unul de cupa (0-0,
dup\ prelungiri, 2-3 la lovi-
turile de departajare, cu
Gloria Buz\u). Lusitanul a
precizat c\ nu consider\
normal ca antrenorul s\
fie schimbat dup\ numai o
s\pt\m=n\ de la reluarea
campionatului. (N.P.)
nu a vrut s\ ri[te `n perspec-
tiva JO de la Beijing.
Astfel, lotul Rom=niei la
Valencia va fi alc\tuit din 11
fete [i 2 b\ie]i: Angela Moro-
[anu (400 m, 4x400 m), Mi-
haela Neac[u (800 m), Ade-
lina Gavril\ (triplu salt),
Cristina Bujin (triplu salt),
Anca Heltne (aruncarea
greut\]ii), Mirela Lavric
(4x400 m), Ana Maria Ioni]\
(4x400 m), Iuliana Tudori]a
Popescu (4x400 m), Liliana
Popescu (1.500 m, 800 m),
Elena Antoci (1.500 m, 3.000
m), Daniela Donisa (3.000 m,
1.500 m), Alexandru Mih\i-
lescu (60 m garduri) [i Bog-
dan Mircea (1.500 m). a
13
PE SCURT
Lucian Bute,
felicitat de Bellu
Octavian Bellu, pre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru
Sport, l-a felicitat pe boxerul
Lucian Bute, care [i-a p\strat
titlul mondial la categoria su-
per-mijlocie, versiunea IBF,
dup\ ce l-a `nvins prin KO
tehnic `n repriza a zecea pe
americanul William Joppy la
Montreal, se arat\ `ntr-un co-
municat al ANS. Lucian Bute
(22-0-0, 18 KO) - care a
`mplinit 28 de ani pe 28 feb-
ruarie - [i-a pus pentru prima
oar\ `n joc centura mondial\,
cucerit\ pe 20 octombrie
2007, la Montreal, dup\ ce l-a
`nvins prin KO tehnic `n
repriza a 11-a pe columbianul
Alejandro Berrio. „Boxul
rom=nesc a avut [i are tal-
ente, indiferent dac\ urc\ `n
ringul profesioni[tilor sau al
amatorilor. De altfel, `n
urm\toarea perioad\ pe
sportivii practican]i ai nobilei
arte `i a[teapt\ [i alte con-
frunt\ri foarte importante,
fie dac\ m\ refer la ultimele
turnee de calificare pentru
Jocurile Olimpice de la
Beijing sau la `nt=lnirea lui
Adrian Diaconu. Iat\ de ce,
repet, victoria lui Lucian
Bute trebuie s\ devin\ acel
imbold care s\-i ambi]ioneze
[i pe ceilal]i sportivi de top“,
a declarat Octavian Bellu.
Mendoza vrea
`n Liga Campionilor
cu Steaua
Peruanul Andres Mendoza,
de la Steaua Bucure[ti, a de-
clarat dup\ meciul c=[tigat
cu CFR Cluj (3-1), duminic\
seara, `n Liga I, c\ dore[te s\
joace din nou `n Liga
Campionilor. „Am reu[it s\
marc\m multe goluri, am
f\cut un joc bun [i sunt
foarte fericit. Trebuie s\ con-
tinu\m s\ muncim [i s\ ne
g=ndim la ceea ce urmeaz\.
Trebuie s\ c=[tig\m partidele
care au r\mas [i cred c\ ast-
fel ne vom putea atinge obiec-
tivele propuse. ~mi doresc s\
revin `n Champions League,
fiindc\ acolo sunt cele mai
bune echipe din Europa“, a
declarat Mendoza,
care a mai jucat `n Liga
Campionilor pe vremea
c=nd evolua la
FC Bruges (2000-2004).
Argint la judo
Alina Dumitru s-a clasat pe
locul 2 la turneul
interna]ional de judo de la
Var[ovia (1-2 martie 2008),
cont=nd pentru Cupa
Mondial\, fiind `nvins\ `n fi-
nala categoriei 48 kg de
cubaneza Yanet Bermoy,
vicecampioan\ mondial\ `n
2007 [i campioan\ mondial\
`n 2005. La categoria 52 kg,
Ioana Dinea Alua[ a fost
`nvins\ `n primul tur de
Darya Skypnik din Belarus.
Roger Federer,
eliminat `nc\ din
primul tur la Dubai
Surpriz\ la Dubai: juc\torul
nr. 1 mondial [i principalul fa-
vorit, elve]ianul Roger
Federer, a fost eliminat `nc\
din primul tur al turneului
ATP dotat cu premii `n valoare
de 1.426.000 dolari. El a fost
`nvins luni, `n prima zi, de bri-
tanicul Andy Murray `n trei
seturi, 6-7 (6/8), 6-3, 6-4. a
14 Miercuri, 5 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
S=mb\t\ Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
06.30 Week-end Magazin 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
politan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
10.40 Universul copil\riei 12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
12.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
15.30 Biseric\ [i societate 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli- Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
sear\ tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.05 Pagini de folclor românesc 20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
20.30 Evanghelie [i via]\ 15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 {coala rug\ciunii 21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
21.30 File de istorie 15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
22.00 Civiliza]ia Muzicii 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
de Miezonoptic\; Acatistul Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
zilei. 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r) monumente de art\)
03.00 - File de istorie (r) 03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
05.00 {coala rug\ciunii (r) duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00. 16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 ~ntre bine [i r\u (r)
11:20 Ochiul magic (r)
12:00 Garantat 100% (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., ep. 24)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Oameni ca noi (rep.)
16:00 Bagaj pentru... Europa
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show)
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Fa]\ `n fa]\ (2007)
20:15 Coronado
(SUA, 2003, Cu: Kristin
Dattilo, Michael Lowry,
Clayton Rohner)
21:50 Celebrit\]ile timpului t\u
22:00 Ultra News
Moderator Claudiu Lucaci
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 Afaceri secrete (Angl.,
2006, s) a
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist) (r)
08:35 Stele de la Hollywood
(2002, doc.) - Ben Affleck
Stele de la Hollywood
09:05 Ferma (r)
O emisiune magazin dedicat\
celor care nu mai au loc la ora[.
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 4)
12:35 Popasuri folclorice
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 E Forum (rep.)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Puls - clubul criticilor
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews...
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Orgolii (It., 2004, s., ep. 24)
19:35 Replay
20:00 Campionatul de comedie
(emis. concurs)
21:05 Lumea de aproape (doc.)
21:40 Ora de [tiri
22:40 Spectatoarea (It., 2004,
dram\)
00:30 Crime ale secolului XX (ep. 3)
01:40 Regii blestema]i (Fra.-It.,
2005, mini-s.) (r)
03:15 Comorile P\mântului a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Duhovnicul de la... (r)
08:30 Dinu Fl\mând, dincolo de nos-
talgie, aproape de luciditate (r)
09:00 Identit\]i (doc., r)
09:30 Lec]ia de privit (r)
09:45 Parol (r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Edward al VIII-lea, regele
devenit duce (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Stele de la Hollywood (r) -
Alec Baldwin
13:00 V... de la vizual (r)
13:30 Memorialul durerii (doc.) (r)
14:15 Lec]ia de privit (r)
14:30 Campionatul mondial de fot-
bal, 2006 (Angl., 2006, f.
doc.) - Stuttgart
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete (r)
16:00 Identit\]i (doc.)
16:30 Excentricii (r)
17:00 Clasa de film
17:55 Al II-lea R\zboi Mondial
(Angl., 1974, s. doc., col.,
a-n) - Japonia, 1941-1945
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Spectacol de oper\ -
„Mantaua“ [i „Sora Angelica“
de Giacomo Puccini
Cu: Sylvia Sass, Piero
Cappuccilli
22:00 Stele de la Hollywood -
Daryl Hannah
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Heimat 2 - A doua patrie: cro-
nica unei tinere]i (ep. 11) a
07:00 ~n gura presei
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
Hercule [i Iolaus s-au reunit [i
de aceast\ dat\ pentru a da
na[tere unor noi aventuri: de
la b\t\lii crâncene cu for]ele
satanice, eliberate din iad,
p`n\ la confruntarea cu Vlad [i
armata lui de vampiri. Hercule
este obligat s\ dep\[easc\ un-
ele dintre cele mai dramatice
[i `ntunecate momente ale e-
xisten]ei sale.
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].)
13:00 Observator
13:45 Din dragoste (r)
Prezentator: Mircea Radu.
16:15 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Masculin x Feminin?
(divertisment)
Cu Liviu Vârciu [i Cristina
Cioran
22:30 Observator
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment)
cu D. Capatos
01:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) a
07:00 {tirile ProTv cu Andreea
Liptak [i Mihai Dedu
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., ’94, f. doc., ep. 111)
10:00 ~ntre art\ [i [tiin]\ (SUA,
2006, s. reality show, ep. 8)
11:00 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, ep. 15)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (r)
13:00 {tirile ProTV
Cu Monica Dasc\lu
13:45 Ce se `ntâmpl\, doctore?
(SUA, 1972, com.)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., ep. 3188)
17:00 {tirile ProTV de la ora
17:00
17:45 Happy Hour
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Expertul (SUA, 1998, s)
ep. 15
21:45 UEFA Champions League
(2008, emis. sport) -
Real Madrid - AS Roma
00:00 Rezumat Champions
League
01:25 Omul care aduce cartea (r)
01:30 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca (r)
03:00 ~ntre art\ [i [tiin]\
(SUA, 2006, s. reality
show, r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (18) (r)
09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007) (r)
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2004, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:30 Destine furate (SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
(Arg., 2007, s)
20:30 Inim\ de ]igan
(2007, telenov.)
22:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment)
22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007)
23:00 Pagini de via]\ (Braz., 2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
02:30 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment, r)
03:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007, r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Miercuri, 5 martie 2008 15
MEMORIALUL DURERII: Lucia Hossu Longin, realizator premiat de APTR, a avut curajul [i for]a s\ porneasc\ un proiect cu totul
[i cu totul ie[it din comun. Reportaje, documentare, m\rturii cutremur\toare, secrete murdare devoalate `n fa]a unor ochi prea
cruzi ca s\ cunoasc\ teroarea, mizeria, frica, nedreptatea anilor „burghezi“ ’50. Se iau pe rând toate numele mari ale elitei
intelectualit\]ii române[ti - oameni de litere, preo]i, studen]i - [i li se urm\re[te traseul orbec\irii prin labirintul `nchisorilor
comuniste, ca de]inu]i politici. Episodul de ast\zi evoc\ momentul 1952-1954, când, `n urma unei noi ofensive represive a
Securit\]ii, cad studen]ii. Despre caracterul anticomunist, na]ional [i cre[tin al rezisten]ei vorbesc: Ion Gavril\ Ogoranu,
supravie]uitor, prof. dr. Gheorghe Oni[oru, istoric, Octavian Paler, scriitor. (Ast\zi, ora 13:30, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, ~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, se execut\, la comand\, mobilier soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, bisericesc sculptat (catapetesme, care pot fi dona]i banii sunt:
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU strane, troi]e etc.) `n lemn natur
sau poleit cu foi]\ de aur. RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Comenzile se primesc RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ la M\n\stirea Golia
(www.golia.ro), str. Cuza Vod\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
fax 0232/216694.
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU
ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
(numerele) se `nlocuiesc
cu litere, fiec\rei litere
A
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna 5 6 2 1 7 8 2
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.
aceea[i cifr\.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite 6 5 9 2 1 7 1
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
10 11 3 2 3
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)

„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de 6 2 12 1 10 1 7

Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne C C P I
A A A D
13 3 4 3 2
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de L T A P A R T E
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
U E D A F U R O
10 7 2 3 1 14 1
A G H E R A S I M B
A E V T B I A E
R T A A I N R L B
I I R S L E H A
E C I R
Pornind de la numele Cuv. ... (†475), `n Calendarul Ortodox de
ast\zi, 4 martie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai
Rezolvarea careului din sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 5 1 9 2 6 8 3 4 7
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 3 2 6
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 4 6 7 5 1 3 2 8 9
r\sp=ndit cu succes `n Statele 1 9 5 2 3 8 7 4 9 1 5 6
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 8 9 2 4 3 6 7 1 5
iar `n Marea Britanie este deja 6 5 1 2 3 4
considerat un fenomen. Comple- 3 5 6 1 8 7 4 9 2
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 4 8 1 7 4 1 9 5 2 6 3 8
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 9 2 3 8 7 4 5 6 1
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 9 4 6 7
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 6 8 5 3 2 1 9 7 4
aceea[i coloan\. Grila este `m- 8 9 4 1 1 7 4 6 9 5 8 2 3
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 6 8 5 4 2 1
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 7 9 5 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 3 7 6 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Miercuri, 5 martie 2008

Situat\ `n satul {emlacu Mic, comuna {emlacu Mare, M\n\stirea S\raca dateaz\,
Calea dup\ unii istorici, din secolele XIII-XIV. Pornind de la vechiul strat de pictur\, al]i
cercet\tori sus]in c\ m\n\stirea a fost zidit\ `n secolele XVI-XVII. Din analiza
documentelor istorice reiese c\, `ntre anii 1270-1271, aici se desf\[ura o bogat\
pelerinului activitate. La `nceputul secolului al XV-lea, superiorul c\lug\rilor franciscani raporta
c\ m\n\stirea este o „ap\r\toare a schismaticilor“.

Oaze spirituale din Mitropolia Banatului

a De[i mai pu]in cunoscute dec=t celebrele m\n\stiri din nordul
Moldovei, cele din Mitropolia Banatului vorbesc despre vechimea
tradi]iei cre[tine din aceste locuri a La Cenad (vechea Morisena),
exista `n jurul anului 1002 o m\n\stire de c\lug\ri r\s\riteni,
cea mai veche atestat\ documentar de pe teritoriul ]\rii noastre
a Istoriografia str\in\ vorbe[te de existen]a unui vechi l\ca[ de
`nchinare la Cebza [i de izvorul aflat sub altarul bisericii, considerat de
credincio[i ca având puteri vindec\toare a V\ prezent\m `n cele ce
urmeaz\ c=teva dintre cele mai cunoscute m\n\stiri din vestul ]\rii a

M\n\stirea zidit\
pe un izvor t\m\duitor
Primele informa]ii de-
spre data la care s-a cons-
truit biserica m\n\stirii
Cebza, aflat\ ast\zi `n mij-
locul cimitirului parohial, [i
despre c\lug\rii care au
vie]uit aici, se g\sesc `n is-
toriografia str\in\ care
vorbe[te de existen]a unui
vechi l\ca[ de `nchinare [i
de izvorul aflat sub altarul
bisericii, considerat de cre-
dincio[i ca având puteri
vindec\toare. Tradi]ia atri-
buie bisericii m\n\stire[ti
de la Cebza origini anteri-
oare secolului al XVIII-lea,
actuala construc]ie fiind
continuatoarea mai multor
l\ca[uri care au fost ridi-
cate pe locul celei de ast\zi.
Biserica, monument is-
toric, cu hramul „~n\l]a-
rea Sfintei Cruci“, este
construit\ din lemn, `n
form\ dreptunghiular\,
de o simplitate impresio-
nant\, având funda]ia din
c\r\mid\, iar pere]ii din
bârne de stejar, peste care
s-a aplicat tencuial\ [i
acoperi[ul din [indril\.
~n anul 1996 s-a hot\rât
reactivarea acestui vechi
a[ez\mânt monahal pentru
c\lug\ri]e. ~n prezent, `n-
tregul ansamblu monastic
se afl\ `n construc]ie, iar
slujbele se oficiaz\ `n ve-
chea biseric\ din cimitir [i ~nceputurile M\n\stirii „Izvorul Miron“ se g\sesc la anul 1910,
`n paraclisul m\n\stirii, fi- c=nd episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh, a f\cut o vizit\
nalizat `n luna iunie a anu-
lui 2006. M\n\stirea se
canonic\ `n parohiile din aceste locuri [i, uimit de frumuse]ea
afl\ `n satul Cebza, comuna peisajului, a hot\rât zidirea unei m\n\stiri. I se mai spune
Ciacova. [i „Balta Cald\“, deoarece, `n incinta ei, se afl\ un izvor cu ap\ cald\
semitermal\, cu o temperatur\ constant\ de 18°C

M\n\stirea
„Acoper\m=ntul
Maicii Domnului“
CM
din Luncanii de CM
YK
Sus, comuna YK

Tome[ti, a fost
`nfiin]at\ `n anul
2001, ini]ial ca
schit de c\lug\ri]e,
dependent de
M\n\stirea
Române[ti M\n\stirea „Na[terea Sfântului Ioan Botez\torul“
- Morisena, din comuna Cenad, a fost `nfiin]at\
ca m\n\stire de c\lug\ri]e `n anul 2003,
pentru motivul c\ la Cenad (vechea Morisena)
exista `n jurul anului 1002 o m\n\stire
de c\lug\ri r\s\riteni, cea mai veche atestat\
documentar de pe teritoriul ]\rii noastre

„Ap\r\toare
a schismaticilor“
Situat\ `n satul {emlacu
Mic, comuna {emlacu Mare,
M\n\stirea S\raca datea-
z\, dup\ unii istorici, din
secolele XIII-XIV. Pornind
de la vechiul strat de pic-
tur\, al]i cercet\tori sus]in
c\ a fost zidit\ `n secolele
XVI-XVII. Din analiza do-
cumentelor istorice reiese
c\ `ntre anii 1270-1271, m\-
n\stirea desf\[ura o bogat\
activitate, iar la `nceputul
secolului al XV-lea, superi-
orul c\lug\rilor franciscani
raporta c\ m\n\stirea S\-
raca este o „ap\r\toare a
„schismaticilor“.
La 1865, m\n\stirea se
g\sea `n paragin\. Din
1948 pân\ `n 1987 a de-
servit ca biseric\ de mir
credincio[ilor din {emlacu
Mic. ~n anul 1987, la st\-
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
ruin]a IPS Mitropolit Nico-
lae al Banatului, m\n\sti-
rea [i-a redobândit statutul
de m\n\stire. A[ez\mântul
monahal de c\lug\ri, care
`[i serbeaz\ hramul pe 6
august, `n ziua Schimb\rii
la Fa]\ a M=ntuitorului
nostru Iisus Hristos, a fost
complet restaurat, iar `n
anul 1996 i s-a ad\ugat o
cl\dire nou\ pentru chilii.
~n prezent se reconstruiesc
din temelii st\re]ia [i para-
clisul de iarn\.
Crucea care marcheaz\ locul pentru construc]ia
M\n\stirea Timi[e[ti, cu hramul „T\ierea Capului
Sfântului Ioan Botez\torul“, a fost ctitorit\
de mitropolitul Vasile L\z\rescu, `n anul
M\n\stirii de c\lug\ri Dobre[ti, comuna Bara. anul 1944. Desfiin]at\ `n timpul regimului
M\n\stirea „Sf. Cuv. Parascheva“ s-a `nfiin]at `n comunist, m\n\stirea a fost reorganizat\ prin
anul 2003, la ini]iativa [i st\ruin]a Preafericitului st\ruin]a IPS Mitropolit Nicolae Corneanu. Dup\
P\rinte Patriarh Daniel, originar din Dobre[ti, 1990, s-a dat `n folosin]\ un corp de cl\dire pentru
care a achizi]ionat un teren pentru construc]ia pelerini, iar `n 2002 a `nceput construc]ia unei
a[ez\mântului, `n anul 2003 biserici mai `nc\p\toare [i a unui corp administrativ
Munc\ `n ritmul rug\ciunii
M\n\stirea „Adormirea truit\ [i sfin]it\ la 12 oc-
Maicii Domnului“ din co- tombrie 2003.
muna F=rdea a fost `nfiin- ~n anul 2004 au fost fi-
]at\ `n anul 2001, cu bine- nalizate lucr\rile la chilii,
a[ezate sub form\ de c\su]e
cuvântarea IPS Mitropolit
Nicolae al Banatului, mai de jur `mprejurul bisericii,
`ntâi ca schit. Piatra de te- precum [i turnul clopotni]\.
~n prezent se lucreaz\ la
melie s-a pus de c\tre PS construc]ia corpului princi-
Episcop-Vicar Lucian Lugo- pal de cl\diri. ~n atelierele
janu, la 12 august 2001. de croitorie [i broderie se
Este a[ezat\ `n vecin\tatea confec]ioneaz\ ve[minte
lacului de acumulare Sur- preo]e[ti, acoper\minate ~n fiecare var\ `n m\n\s- pentru eleve [i studente.
duc. Serviciile religioase se pentru biseric\, prapori, tire se organizeaz\ tab\r\ (sursa: site-u
ul Mitropoliei
oficiaz\ `n biserica nou cons- epitafe etc. de munc\ [i de rug\ciune Banatului)

CM
YK

Joi, 6 martie 2008
Nr. 54 (955) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
Solu]iile
Arhiepiscopiei
Bucure[tilor pentru
semenii `n dificultate
PAGINA 16
Bruxelles, ora[ul „negocierii
[i compromisului“
Considerat „inima“ Uniunii Europene, Bruxelles este
un ora[ care respir\ [i provoac\ decizii importante
pentru via]a celor aproape o jum\tate de miliard de
locuitori, c=t num\r\, la ora actual\, popula]ia Uniunii
Europene. „Odat\ ajuns aici, te poate speria birocra]ia
aparent excesiv\ [i regulile stricte de care te love[ti la
tot pasul. ~n [edin]ele Parlamentului European,
trebuie s\-]i expui punctul de vedere `ntr-un singur
minut. Dac\ ai dep\[it acest interval cu 2-3 secunde,
]i se `nchide microfonul. A[a c\, `nainte de a lua
cuv=ntul, te g=nde[ti de dou\ ori dac\ ai, `ntr-adev\r,
ceva important de spus“, afirm\ europarlamentarul
rom=n Mihaela Popa. ~n Parlamentul European, nu se
doarme `n timpul [edin]elor, nu se poate vota „la dou\
m=ini“, iar chiulul de la o [edin]\ echivaleaz\,
automat, cu t\ierea unei zile de salariu.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI
Alegerile locale vor avea loc pe 1 iunie
Guvernul a decis, `n [edin]a de
ieri, ca alegerile locale din acest
an s\ fie organizate pe 1 iunie, au
declarat agen]iei Mediafax surse
ministeriale. Premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu a declarat, `n ur-
m\ cu o s\pt\m=n\, c\ alegerile
locale vor fi organizate, cel mai
probabil, la sf=r[itul lunii mai-`n-
ceputul lunii iunie, data exact\
urm=nd s\ fie stabilit\ `n [edin]a
Guvernului. El a declarat de mai
multe ori c\ nu are `n vedere am=-
narea alegerilor locale, programa-
te pentru vara acestui an, singura
sa grij\ fiind ca acest scrutin s\
nu se suprapun\ cu perioada de
~ntreaga lume trebuie s\ ia m\suri `mpotriva `nc\lzirii globale
~ntreaga lume trebuie s\
r\spund\ imediat amenin-
]\rii reprezentate de schimb\-
rile climatice, acum, c=t cos-
Unul dintre cei 96 de c=ini care par- turile sunt mai reduse, sau
vor suporta consecin]ele inde-
ticip\, `n Alaska, la tradi]ionala curs\ ciziei mai t=rziu, c=nd pre]ul
Trail Sled Dog Race, pe o distan]\ ce va trebui pl\tit va fi cu
de 1.800 km. a mult mai aspru, a anun]at ieri
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ACTUALITATEA ACTUALITATE
RELIGIOAS|
Preziden]iale
Alegeri la SUA: Cursa
Patriarhia democra]ilor, mai
Rom=n\ animat\ ca oricând
PAGINA 3 PAGINA 7
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
SOCIAL
PRE}UL GAZELOR AR PUTEA
CRE{TE DIN NOU: Reprezentan]ii
Distrigaz Sud consider\ c\ tariful
gazelor naturale din import ar tre-
bui s\ creasc\, `n trimestrul al
doilea, cu p=n\ la 12%, deoarece
pre]ul barilului de petrol a crescut,
iar leul s-a depreciat `n raport cu
dolarul american.
Pagina 4
ECONOMIC
SINDICALI{TII DE LA CFR NU RE-
NUN}| LA REVENDIC|RI: Circa 170
de trenuri au fost oprite `n g\ri ieri
diminea]\, la ora 7:00, ca urmare a
intr\rii `n grev\ de avertisment a
peste 50.000 de angaja]i ai CFR, a
declarat Gheorghe Popa, pre[edin-
tele Federa]iei Mi[care Comercial.
Sindicali[tii cer acordarea salariu-
lui minim pe economie de 500 de
lei, la care s\ se aplice grilele de
salarizare practicate la calea ferat\
[i negociate prin contract colectiv
de munc\.
Pagina 5
S|N|TATE
TRATAMENTE HOMEOPATICE PEN-
TRU ADENOMUL DE PROSTAT|:
Prostatismul reprezint\ un ansam-
blu de semne clinice ce dezv\luie
un adenom de prostat\ necompli-
cat. Primele semne clinice care ne
desf\[urare a Campionatului Eu- îndrum\ spre ideea c\ ar putea fi
ropean de fotbal. Turneul euro- vorba de un adenom de prostat\
pean de fotbal se va desf\[ura `n sunt disuria [i polakiuria (mic]iuni
perioada 7-29 iunie. PDL a propus
ca alegerile locale s\ fie organiza-
frecvente, cu greutate la urinare) în
te `n 25 mai [i 8 iunie, propunere a doua jum\tate a nop]ii.
fa]\ de care [i-au exprimat acor- Pagina 12
dul de principiu majoritatea par-
tidelor. Pre[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a declarat, luni, la finalul SPORT
Biroului Permanent Na]ional, c\
evaluarea juridic\ a social-demo- CAMPIOANELE EUROPEI, ELIMINATE
cra]ilor arat\ c\ organizarea ale- DIN CHAMPIONS LEAGUE: De]in\-
gerilor locale `n alt\ perioad\ de- toarelor ambelor trofee continen-
c=t 8-15 iunie nu se poate face `n tale au p\r\sit UEFA Champions
lipsa unei legi organice adoptate League `nc\ din faza optimilor.
de Parlament. a Milan, de]in\toarea Ligii, a cedat
pe teren propriu `n fa]a lui Arsenal,
iar Sevilla, c=[tig\toarea Cupei
UEFA, a fost `nvins\ de Fener-
bahce Istanbul, tot acas\.
Organiza]ia pentru Cooperare probleme grave - a penuriei de 2030) a fost prezentat ieri, la
Economic\ [i Dezvoltare ap\ potabil\, a penuriei de Oslo, de secretarul general al Pagina 13
(OECD), informeaz\ Associa- energie, a pierderii biodiver- acestei organiza]ii, Angel
ted Press. Conform noului ra- sit\]ii, problema agrar\ [i cea Gurria. Acest raport reco-
port dat publicit\]ii de OECD, a pescuitului - cu care se con- mand\ guvernelor s\ creeze
organiza]ie ce cuprinde 30 de frunt\ `ntreaga planet\. Ra- politici publice de genul a[a-
na]iuni, problema mediului portul denumit „Environmen- numitelor „taxe verzi,“ care s\
trebuie solu]ionat\ urgent, fi- tal Outlook to 2030“ (Privire `ncurajeze dezvoltarea de teh-
ind rela]ionat\ de celelalte asupra mediului p=n\ `n nologii nepoluante. a
CM
YK
2 Joi, 6 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXIII)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu
al Romanului
(1879-1892) (IV)
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu s-a fost pre-
ocupat `n mod deosebit de
alc\tuirea manualelor
pentru seminarii, dar [i de
cercetarea izvoarelor pri-
vitoare la istoria Bisericii
[i a ]\rii noastre. Una din-
tre lucr\rile de referin]\
ale episcopului
Melchisedec este
„Papismul [i starea ac-
tual\ a Bisericii Ortodoxe
`n Regatul României“
(1883), `n care face istoria
catolicismului din }\rile
Române. Pentru
`ntocmirea acestei lucr\ri
a folosit atât surse interne
(Cantemir, Maior, {incai
[.a.), cât [i str\ine
(Hunfalvy). El este de
p\rere c\ unia]ia din
Ardeal a crescut antipatia
românilor ortodoc[i fa]\
de catolici. Limbajul
folosit, când face referire
la Biserica Catolic\, este
ecumenic. Autorul arat\
c\, `n România, Biserica
Catolic\ a fost tolerat\,
ocrotit\ de guverne, scu-
tit\ [i miluit\, `mpreun\
cu clerul ei. ~ns\ nu ad-
mite `ncerc\rile Romei de
a se extinde [i dezvolta [i,
mai ales, de a considera
Ortodoxia slab\. „La
Roma se [tie foarte bine
c\ un popor nu poate e-
xista f\r\ religie [i,
crezând c\ religia [i
Biserica Ortodox\ a
românilor sunt moarte,
me[terii cei iscusi]i de
acolo alearg\ s\ le
`nlocuiasc\ cu ale lor pe
care le cred nemuritoare [i
eterne“. Lui Melchisedec
nu-i plac vicarii apostolici,
nici faptul c\ Biserica
Romano-Catolic\ dorea un
mitropolit al Bucure[tilor,
„ca [i când n-ar exista
acolo un mitropolit orto-
dox“. Biserica Apusean\,
zice el, „tinde a domina
toat\ lumea ... De secole
ne urm\resc [i pe noi
românii [i `ncearc\ mereu
s\ fac\ câ]iva pa[i `nainte;
de reu[esc, bine, ea merge
`nainte; de nu, ea face o
pauz\, lucreaz\ `n ascuns
[i apoi la timp ies la fa]\,
[i a[a necontenit“. ~n vi-
ziunea lui Melchisedec,
„Biserica noastr\
Ortodox\, pe lâng\ doc-
trinele sale s\n\toase,
cre[tine[ti, evanghelice,
are valoarea vechimei
apostolice [i tradi]iunile
celor mai mari dasc\li ai
Orientului cre[tin, res-
pecta]i `n toat\
cre[tin\tatea [i ce este
mai mult, are tipul s\u [i
caracterul particular de
Biseric\ na]ional\“.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
„Biserica noastr\ Ortodox\, pe lâng\ doctrinele sale s\n\toase,
cre[tine[ti, evanghelice, are valoarea vechimei apostolice [i
tradi]iunile celor mai mari dasc\li ai Orientului cre[tin, respecta]i `n
toat\ cre[tin\tatea [i ce este mai mult, are tipul s\u [i caracterul
particular de Biseric\ na]ional\.“ (Ep. Melchisedec {tef\nescu)
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
~n realizarea binelui, voin]a Datoria fa]\ de opozi]iei asidue a membrilor ei `n fa]a
abuzurilor totalitare. Prin `nchisorile [i
lag\rele comuniste au trecut numero[i
trebuie s\ fie urmat\ de fapt\ „sfin]ii `nchisorilor“
„P\zitori dumnezeie[ti ai credin]ei,
preo]i, c\lug\ri, ierarhi, oameni de
seam\ ai cre[tinismului român, apar]i-
Voin]a este puterea sufleteasc\ binelui, oric=te greut\]i, ispite [i mucenici ai lui Hristos, a]i fost smul[i nând tuturor cultelor. Au existat
prin care omul `[i aduce la `ndepli- primejdii ar `nt=lni. El `[i `ndepli- [i cu silnicie a]i fost lega]i [i mult\ mi[c\ri monahale [i spirituale antico-
nire g=ndurile [i dorin]ele sale. ~n ne[te totdeauna `n chip deplin da- vreme a]i fost pu[i `n temni]\ cu totul, muniste, iar m\rturia membrilor aces-
ea a s\dit Dumnezeu n\zuin]a spre toriile sale, ]ine seama de drepturile [i nevoind a v\ pleca poruncilor tora a continuat s\ reziste [i `n spatele
bine. Dup\ `nv\]\tura Sfintei Bise- semenilor s\i, caut\ s\ fie folositor cumplite, a]i fost uci[i cu sabia de fiara zidurilor reci ale temni]ei. Persona-
rici, voin]a omului a fost `ndreptat\ comunit\]ii, iar prin via]a [i faptele cea `nfuriat\ [i cu nume r\u. Iar acum lit\]i marcante ca Dumitru St\niloae,
numai spre bine. ~n urma p\catului sale `[i d\ silin]a s\ fie exemplu bun a]i mo[tenit cu bucurie `mp\r\]ia cea Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Benedict
str\mo[esc `ns\, sl\bindu-i-se pu- celorlal]i cre[tini. ~mpotriva datoriei de sus, preaferici]ilor, cei ce a]i fost `n Ghiu[ [i mul]i, mul]i al]ii au p\timit
terea, ea s-a `ndreptat mai mult de a-[i `nt\ri voin]a spre bine, se num\r de patruzeci [i doi“ (Stihir\ din enorm, dar nu [i-au pierdut speran]a.
spre r\u, f\r\ s\-[i piard\ `ns\ pu- p\c\tuie[te `ndeosebi prin ne`nfr=- slujba Vecerniei `n ziua pomenirii Pentru r\bdarea [i suferin]a lor,
terea de a se hot\r` spre bine. narea poftelor [i a pornirilor rele. Sfin]ilor patruzeci [i doi de mucenici ace[tia au primit supranumele (meri-
M=ntuitorul, prin jertfa de pe Cru- Exist\ o str=ns\ leg\tur\ `ntre din Amoreea). tat) de „sfin]ii `nchisorilor“. Prin
ce, a rec=[tigat omului harul dum- voin]\, minte [i fapte, pentru a rea- faptele [i experien]ele religioase tr\ite
nezeiesc, pentru a putea birui liza binele. Sf. Ioan Gur\ de Aur `n acei ani grei (relatate azi prin inter-
pornirile voin]ei spre r\u. Astfel, a- ar\ta c\ voin]a trebuie s\ fie ur- *** mediul a numeroase c\r]i [i studii),
v=nd ajutorul dumnezeiesc, datoria mat\ de fapt\ Textul de ast\zi ne `nf\]i[eaz\ primim exemplele unor acte de
cre[tinului este ca, prin virtutea `n- „~n toate `ntreprinderile nu e de sfin]enie [i de mucenicie care ne pot
fr=n\rii [i a b\rb\]iei, s\-[i `nt\- ajuns numai de a voi, ci trebuie a [i
muncile cumplite la care au fost supu[i
`ndrepta via]a `n aceast\ perioad\ de
mucenicii din Amoreea, [i r\bdarea lor
reasc\ puterea voin]ei sale, `nc=t a- face. Odat\ cu voin]a trebuie a fi pentru dobândirea cununii ve[nice. atacuri repetate la adresa cre[tinilor [i
ceasta, `n chip statornic, s\ se `n- unite [i faptele, trebuie a ne apuca
drepte numai spre `mplinirea fap- de lucru, trebuie a ne osteni, cu care
Dar el s-ar potrivi la fel de bine tuturor a Bisericii. Chiar dac\ vremurile sunt
cre[tinilor români care au trecut prin mult mai lini[tite, totu[i m\rturia
telor bune. „Nu te l\sa biruit de r\u, ocazie avem `mpreun\ lucr\tor pe `nchisorile comuniste, ducând aici cre[tin\ trebuie s\ r\mân\ la fel de
ci biruie[te r\ul cu binele“, spune Sf. Dumnezeu. Numai s\ voim, iar pe m\rturia credin]ei [i primind, `n tare. Aceasta este o datorie sfânt\ pe
Ap. Pavel, `n Epistola c\tre Romani. l=ng\ voin]\ s\ ne apuc\m de lucru,
schimb, chinuri [i chiar moarte. care o avem fa]\ de cei care au avut
Statornicia voin]ei omului pe s\ ne `ngrijim, numai s\ ne punem Biserica s-a aflat `n aten]ia facto- puterea s\ lupte, atunci când to]i
calea binelui se nume[te caracter `n minte, [i apoi toate vor urma“.
rilor de represiune comunist\ `nc\ de ceilal]i erau ascun[i de fric\. (Rubric\
moral. Omul `mpodobit cu caracter (Rubric\ realizat\ de pr. Gheorghe la instalarea acestui regim, datorit\ realizat\ de Tudorel PETECIL|)
moral nu se las\ ab\tut din calea MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI venea mul]ime mult\ de popor [i de fe- noi [i pentru noi jertfa Mântuitorului?
mei, care se b\teau `n piept [i ~l plân- ~ntreb\m [i ast\zi: a[tep]i cu sinceritate
geau. {i `ntorcându-Se c\tre ele, Iisus le- ~nvierea lui Hristos? Te preg\te[ti ca un
Citirea evangheliilor a zis: «Fiice ale Ierusalimului, nu M\
plânge]i pe Mine, ci pe voi plânge]i-v\ [i
bun cre[tin pentru acest eveniment
minunat?
Sfin]ii Evangheli[ti au l\sat urma[i-
aduce spor duhovnicesc pe copiii vo[tri. C\ci iat\, vin zile `n care
vor zice: Fericite sunt cele sterpe [i pân-
tecele care n-au n\scut [i sânii care n-au
lor m\rturii ale vie]ii, `nv\]\turilor [i
minunilor Mântuitorului. Ei au scris din
„Iar Pilat, chemând arhiereii [i c\pe- Iisus. Dar ei strigau, zicând: «R\stigne[- dorin]a ca noi s\ avem la `ndemân\
teniile [i poporul, a zis c\tre ei: «A]i adus te-L! R\stigne[te-L!». Iar el a zis a treia al\ptat! Atunci vor `ncepe s\ spun\
mun]ilor: C\de]i peste noi; [i dealurilor: dovezi indubitabile ale Patimilor [i ~n-
la mine pe Omul acesta, ca pe un oar\ c\tre ei: «Ce r\u a s\vâr[it Acesta? vierii Fiului lui Dumnezeu. De aceea,
r\zvr\titor al poporului; dar iat\ eu, cer- Nici o vin\ de moarte nu am aflat `ntru Acoperi]i-ne. C\ci dac\ fac acestea cu
lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?»...“ pentru noi, cre[tinii, cele scrise `n e-
cetându-L `n fa]a voastr\, nici o vin\ n- El. Deci, pedepsindu-L, ~l voi elibera». vanghelii sunt de net\g\duit. Bine ar fi
am g\sit `n acest Om, din cele ce aduce]i Dar ei st\ruiau, cerând cu strig\te mari (Luca 23, 1-34; 44-56)
ca `n acest post s\ ne facem un program
`mpotriva Lui. {i nici Irod n-a g\sit, c\ci ca El s\ fie r\stignit, [i strig\tele lor au de citire a c\r]ilor Noului Testament [i
L-a trimis iar\[i la noi. {i iat\, El n-a biruit. *** s\ `ncepem cu Evanghelia dup\ Sfântul
s\vâr[it nimic vrednic de moarte. Deci, Deci Pilat a hot\rât s\ se `mplin- Luca. Al\turi de post, de rug\ciune, de
pedepsindu-L, ~l voi elibera». {i trebuia, easc\ cererea lor. {i le-a eliberat pe cel Fragmentul evanghelic de ast\zi ne
spovedanie, de `mp\rt\[ire, citirea evan-
la praznic, s\ le elibereze un vinovat. Dar aruncat `n temni]\ pentru r\scoal\ [i aduce aminte de Patimile [i R\stignirea gheliilor va aduce un spor duhovnicesc.
ei, cu to]ii, au strigat, zicând: «Ia-L pe ucidere, pe care `l cereau ei, iar pe Iisus Domnului nostru Iisus Hristos. Oare de Trebuie s\ g\se[ti un loc `n inima ta
Acesta [i elibereaz\-ne pe Baraba», care L-a dat `n voia lor. {i pe când ~l duceau, câte ori am citit sau am auzit aceste lu- pentru triste]ea R\stignirii, dar [i unul
era aruncat `n temni]\ pentru o r\scoal\ oprind pe un oarecare Simon Cirineul, cruri? Cel pu]in o dat\ pe an, `n pentru speran]a [i bucuria ~nvierii.
f\cut\ `n cetate [i pentru omor. {i iar\[i care venea din ]arin\, i-au pus crucea, ca S\pt\mâna Patimilor. Oare ce a l\sat `n (Rubric\ realizat\ de pr. Dumitru
le-a vorbit Pilat, voind s\ le elibereze pe s-o duc\ `n urma lui Iisus. Iar dup\ El sufletele noastre? Oare ce a construit `n P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
asedieze ora[ul Amoreea (`n Isihiu, f\c\torul de minuni; a a 1939 : a murit Miron a 1957: a murit Constantin
Galicia, Asia Mic\) datorit\ Sfântului Cuvios Maxim; a Cristea, primul patriarh al R\dulescu-Motru, filosof, psi-
tr\d\rii unui comandant de ar- Sfântului Mucenic Eufrosin; a României, prim-ministru `ntre holog, pedagog român (n.
mat\. Amoreea a c\zut, [i 42 afl\rii cinstitei Cruci [i a pi- 1938-1939 (n. 1868); 1868). a
de generali au fost lua]i captivi roanelor, de Sfânta Elena,
[i du[i `n Siria. ~n timpul celor mama Sfântului `mp\rat Cons-
[apte ani de `ncarcerare, musul- tantin cel Mare, [i a Sfin]ilor 142 de ani de la D.G. Kiriac este legat\ de val-
orificarea folclorului [i a
manii au `ncercat s\-i conving\ Iulian [i Evul. na[terea lui Dimitrie
Mâine, Biserica face pome- tr\s\turilor modale ale aces-
pe captivi s\ renun]e la cre[ti-
nism [i s\ accepte credin]a isla- nirea Sfin]ilor Mucenici Epis- Georgescu-Kiriac tuia. Autorul adopt\ cu prec\-
copi din Cherson: Vasilevs, E- dere genul miniaturii corale,
mic\. Prizonierii au rezistat la La 6 martie 1866 s-a n\s- multe dintre coruri recurgând
toate ofertele tentante, dar [i la frem, Evghenie, Capiton, Ete-
rie, Agatodor [i Elpidie (dezle- cut `n Bucure[ti Dimitrie chiar la melodia folcloric\ au-
amenin]\ri. Dup\ ce i-au supus Georgescu - Kiriac, apreciat tentic\. Prelucr\rile sale se
gare la pe[te, ou\ lapte [i brân-
la multe chinuri, musulmanii z\ - zi aliturgic\). dirijor, compozitor [i folclorist, disting prin rafinamentul
au hot\rât s\-i condamne la
profesor la Conservatorul din melodic [i prin p\strarea for-
moarte, sperând s\-i conver- Bucure[ti, `ntemeietorul for- mulelor modale, care le con-
teasc\ `nainte de execu]ie. ~ns\ ~n ziua de 6 martie, ma]iei corale „Carmen“, diri- fer\ originalitatea, filonul
Sfin]ii 42 de mucenici cre[tinii au r\mas neclinti]i `n istoria consemneaz\: jorul corului Bisericii „Dom- cânt\rilor bizantine, drumul
credin]\ [i au fost uci[i, iar
din Amoreea trupurile lor au fost aruncate `n
ni]a B\la[a“. A prelucrat [i ar- valorific\rii vechilor melodii
a 1475: s-a n\scut Miche- monizat o serie de colinde; psaltice, epurate de ornamen-
~n timpul unui r\zboi dintre râul Eufrat. langelo Buonarroti, sculptor,
„Liturghia psaltic\“ i-a fost tic\. A murit la 8 ianuarie
bizantini, condu[i de `mp\ratul Tot ast\zi, Biserica face pictor, arhitect [i poet italian, tip\rit\ postum. Orientarea 1928 `n Bucure[ti. (Rubric\
Teofil (829-842), [i musulmani, pomenirea Sfântului Cuvios recunoscut ca cel mai de seam\
muzicii corale [i vocale a lui realizat\ de pr. Paul LEHACI)
ace[tia din urm\ au reu[it s\ Arcadiu; a Sfântului Cuvios artist renascentist (d. 1564);
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Jertfirea pentru Soneria a sunat din nou. Medicul a
deschis ochii.
– Vin `ndat\, b\iete. A[teapt\ un
minut s\ m\ `mbrac.
Diminea]a s-a dus din nou. Bolnavul
era destul de bine. Primejdia cea mare
– Cineva sun\ la u[\, i-a spus so]ia Peste pu]in\ vreme a plecat spre trecuse. Când medicul se preg\tea s\
semeni lui. Unde te vei duce iar\[i pe vremea casa bolnavului. Au ajuns. Era o cas\ plece, au ie[it cu to]ii la u[\ ca s\-i
Era miezul nop]ii. Afar\ ploua aceasta? Abia te-ai `ntors. Ai [i tu drep- cu un singur etaj. Au intrat. To]i mem- mul]umeasc\. S-a emo]ionat mult. {i pe
tul s\ dormi [i s\ te odihne[ti! brii familiei erau aduna]i `n jurul când ma[ina se dep\rta, medicul V.S.
m\runt. Frigul era p\trunz\tor. ~n ora[
nu se z\rea nici o mi[care. Medicul V.S. – Doctorul, Maria, e ca o lumânare. tat\lui bolnav. Mama [i cei cinci copii. se gânde[te câte bucurii ascund d\rui-
Se tope[te f\cându-[i datoria fa]\ de Tat\l abia dac\ mai putea s\ respire. rea [i jertfirea pentru semeni. Desigur,
abia se `ntorsese acas\ din vizita pe
care o f\cuse unui bolnav. {i-a f\cut un ceilal]i. Tr\ie[te mai mult pentru oa- – Doctore, salva]i-l pe tat\l nostru! ieri noapte nu dormise decât trei ore.
meni [i mai pu]in pentru sine. Trebuie au zis to]i cu agonie. Dar salvase un om.
ceai cald [i s-a `ntins `n pat. Obosit cum
era, a adormit imediat. s\ v\d ce se `ntâmpl\. {i s-a ridicat din Medicul l-a consultat grabnic pe bol- {i-a amintit de lacrimile copiilor [i
Nu trecuse `ns\ nici o jum\tate de pat. S-a `mbr\cat cu paltonul [i a des- nav. de mul]umirile pe care i le aduseser\.
or\, când soneria de la u[a exterioar\ chis u[a de la intrare. – Infarct miocardic u[or, a zis rar. „Dumnezeul meu, ~]i mul]umesc pentru
s-a auzit puternic. ~n somnul s\u Era un tân\r de pân\ `n 17 ani. Fa]a A stat acolo o or\. A f\cut tot ce-a c\ m-ai `nvrednicit s\ fiu de folos“, a zis
adânc, abia dac\ a tres\rit. Dar s-a `i era palid\. putut. Bolnavul [i-a revenit. A reco- cu emo]ie.
trezit restul familiei. – Doctore, ierta]i-m\ c\ v\ deranjez, mandat nemi[care total\. A scris dou\ Ma[ina alerga `nc\. Pe fa]a medicu-
– Cine s\ fie iar la o asemenea or\?, dar veni]i repede. Tat\l meu moare. re]ete. A promis c\ va trece iar\[i de lui era zugr\vit un zâmbet. Zâmbet de
a `ntrebat so]ia lui, cu evident\ Acestea a putut s\ le spun\ tân\rul, diminea]\. I-a lini[tit. {i a plecat fericire. (Danion Vasile - Mângâiere
nepl\cere. [i ochii i s-au umplut de lacrimi. mul]umit de evolu]ia crizei. pentru bolnavi)
 Joi, 6 martie 2008 3
CONFERIN}| DESPRE UNITATEA ORTODOX|: La parohia ortodox\ „Sf. Treime“ [i

Actualitatea „Sf. Cosma [i Damian“ din Bruxelles, va avea loc ast\zi o conferin]\, cu tema
„Uniunea European\ [i unitatea ortodox\“, informeaz\ Radio Trinitas. Conferin]a,
care va fi organizat\ `n cadrul Atelierelor „Sf. Ioan“, va fi sus]inut\ de pr. Patriciu
religioas\ Vlaicu, parohul Bisericii ortodoxe rom=ne „Sf. Nicolae“ din Bruxelles [i director al
Reprezentan]ei Patriarhiei Romane pe l=ng\ Uniunea European\.

Alegeri la Patriarhie PE SCURT

Ieri, Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne s-a `ntrunit la Re[edin]a patriarhal\ din
Bucure[ti, `n vederea alegerii de ierarhi titulari
`n cele 8 eparhii vacante.
Astfel, pentru scaunul de arhiepiscop al
Ia[ilor [i Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei a
fost ales IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei [i
Mitropolit al Olteniei, pentru scaunul de epis-
cop al Episcopiei Tulcei a fost ales PS Visarion
R\[in\reanu, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, pentru scaunul de episcop al S\lajului
a fost ales PS Petroniu, Arhiereu-Vicar al Epis-
copiei Oradiei [i pentru scaunul Episcopiei Or-
todoxe Rom=ne pentru Australia [i Noua Zee-
land\ a fost ales arhim. Mihail Filimon, vicar
administrativ al Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
La `nchiderea edi]iei, lucr\rile Sf=ntului
Sinod se aflau `nc\ `n desf\[urare. Candida]ii
pentru celelalte scaune eparhiale erau: pentru
Expozi]ia
scaunul vacant de episcop al Slatinei, PS „Catedrale [i
Sebastian Ilfoveanul, Episcop-Vicar al Arhie-
piscopiei Bucure[tilor [i PS Corneliu B=rl\- biserici: 1990-
deanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hu[ilor, 2008“, la Patriarhie
pentru scaunul vacant de episcop al
Episcopiei Ortodoxe Rom=ne a Italiei desem- Holul Palatului Patriarhiei
a g\zduit zilele trecute ex-
nat era PS Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar pozi]ia „Catedrale [i biserici:
al Mitropoliei Ortodoxe Rom=ne a Europei
1990 - 2008“. „Expozi]ia s-a
Occidentale [i Meridionale. dorit a fi o imagine sugestiv\
De asemenea, Sf=ntul Sinod a ales, asear\, a unui adev\rat fenomen pe
dup\ `nchiderea edi]iei, ierarhi titulari pentru care l-am tr\it cu ochii no[tri
scaunul vacant al Episcopiei Ortodoxe Rom=- p=n\ `n momentul de fa]\,
ne din Spania [i Portugalia (candidat arhim. c=nd `n ]ara noastr\ putem
Timotei Lauran) [i pentru scaunul vacant al spune c\ s-a `nregistrat o
adev\rat\ explozie de cons-
Episcopiei Ortodoxe Rom=ne pentru Europa
de Nord (candidat protos. Macarie Dr\goi). truc]ie a l\ca[urilor de cult.
Scopul a fost inten]ia de a
Lucr\rile Sf=ntului Sinod al Bisericii Or- avea o imagine sugestiv\
todoxe Rom=ne se vor `ncheia pe 7 martie. a asupra felului `n care s-a
g=ndit abordarea aceasta a

Episcopii catolici din Guatemala

construc]iei de l\ca[uri de
cult, `n aceast\ perioada de
17 ani, de dup\ 1990“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas,
consilierul patriarhal al

efectueaz\ vizita „ad Limina“ la Vatican Sectorului Patrimoniu

a Vizita are ca scop prezentarea situa]iei Bisericii din Guatemala [i aflarea solu]iilor
pentru provoc\rile actuale din aceast\ ]ar\ a
Episcopii catolici din Gu-
atemala, ]ar\ latin-american\ ce
are `n spate o istorie de suferin]\
pentru cucerirea democra]iei, au
`nceput `n aceast\ s\pt\m=n\
vizita „ad Limina“, prin care se
dore[te elaborarea unor strategii
pastorale, informeaz\ Radio
Vatican. Cardinalul Rodolfo
Quezada Toruño, primit `n au-
dien]\ de Papa Benedict al XVI-
lea, `nso]it de al]i [apte episcopi ai
]\rii central-americane, a declarat
c\ „provoc\rile pe care le are de
`nfruntat Biserica din Guatemala
sunt grele, dintre acestea patru fi-
ind capitale. Prima este s\r\cia
lumii noastre, a fra]ilor no[tri.
60% din popula]ia guatemalez\ se
afl\ `ntr-o situa]ie de s\r\cie. A
doua ar fi cea a unei ac]iuni inci-
sive `mpotriva sectelor neo-pente-
costale. A treia, mi se pare a fi, o
adev\rat\ incultura]ie a valorilor
indigene. Noi avem 22 de etnii
diferite, `n na]iune. {i, `n fine, o
sfidare pentru a deveni o Biseric\
mai matur\, care s\ apere via]a“.
Etniile indigene pot ajuta
Biserica
Cardinalul Toruño a ar\tat c\
`n pofida diversit\]ii culturale, a-
limentate de un prozelitism sectar
[i de problemele globale, cum ar fi
secularizarea [i relativismul, Gua-
temala poate profita de aceste re-
alit\]i sociale pentru dezvoltarea
comunitar\. ~n concep]ia cardi-
nalului, etniile indigene nu consti-
tuie o problem\, ci „sunt mai de-
grab\ o provocare, deoarece aceas-
Seminar interna]ional de bioetic\, la M\n\stirea Christiana
La M\n\stirea Christiana cial\ a bolnavilor de cancer“.
din Bucure[ti (foto), s-a desf\-
[urat pe 4 [i 5 martie un semi-
~ntre personalit\]ile care au
sus]inut comunic\ri [tiin]ifice
nar interna]ional de bioetic\, s-au aflat IPS Hieroteos Vla-
sub genericul „Asisten]a so- chos, Mitropolit de Nafpaktos
Cultural, pr. Florin
{erb\nescu. Proiectele
prezentate `n cadrul acestei
expozi]ii au constituit un
punct de plecare pentru
eventualele sugestii ce vor fi
t\r=ri a autorit\]ilor. „Trebuie s\ aduse noii Catedrale patri-
priveasc\ reac]ia contrar\ a `ntre- arhale. „~n expozi]ie au fost
gii comunit\]ii interna]ionale, care [i c=teva dintre proiectele
are dreptate, iar guvernul prece- care au fost prezentate `n
dent a aprobat moratoriul Na]iu- anii anteriori, ca sugestii
nilor Unite“, a spus cardinalul To- pentru o posibil\ abordare
a proiectului Catedralei pa-
ruño, care a salutat [i recenta hot\- triarhale, dar s-a dorit ca
r=re a pre[edintelui Alvaro Colom, `ntr-un cadru expozi]ional
de a deschide arhivele militare care aceste proiecte s\ fie f\cute
vor permite s\ se cunoasc\ soarta a s\ vorbeasc\, s\ poat\ gr\i
peste 50 de mii de disp\ru]i `n cei vizitatorilor [i celor in-
36 de ani ai unui r\zboi civil, care a teresa]i din conducerea
costat via]a a peste 200 de mii de Bisericii noastre despre sug-
persoane. estiile care ar putea fi prelu-
ate ca punct de plecare pen-
tru proiectul Catedralei
Comemorarea M=ntuirii Neamului“, a mai
spus pr. Florin {erb\nescu.
mons. Juan José Gerardi
La 10 ani de la asasinarea mons. Seri de exegez\
Juan José Gerardi, pe 26 aprilie, se
preg\tesc `n Guatemala multiple biblic\, la Munchen
manifest\ri. Oficiul Drepturilor S=mb\t\, 22 martie 2008, la
Omului din cadrul arhiepiscopatu- Capela ortodox\ rom=n\ „Sf.
lui catolic din Guatemala va lansa o Siluan Athonitul“ a
publica]ie `n care „suntem clar Centrului Bisericesc de la
dispu[i la iertare, dar vrem s\ [tim München, din cadrul
Biseric\ catolic\ din Guatemala Mitropoliei Ortodoxe
pe cine trebuie s\ iert\m [i pentru Rom=ne a Germaniei,
t\ cultur\ indigen\ are `ntr- ce trebuie s\-l iert\m. Suntem `ntr-
~mpotriva pedepsei adev\r dispu[i la aceasta. Munca
Europei Centrale [i de Nord
adev\r multe, foarte multe valori. va avea loc, dup\ slujba
Trebuie s\ le recunoa[tem, s\ le cu moartea pe care a f\cut-o mons. Gerardi este Vecerniei, o sear\ de e-
descoperim [i, mai ales, s\ le va- Una dintre provoc\rile mai recen- cu adev\rat o munc\ extraordina- xegez\ biblic\, informeaz\
loriz\m, `ntrucât membrii acestor r\, deoarece cel pu]in acum se [tie Radio Trintas. Se va explica
te ale Bisericii [i a altor institu]ii Predica de pe munte, cu ex-
etnii indigene au fost `ntotdeauna ce s-a `ntâmplat. Trebuie s\ mer-
din Guatemala a fost reintroduce- gem `nainte pentru a c\uta recon- plicarea versetelor 1-18 din
considera]i ca cet\]eni de catego- rea aplic\rii pedepsei cu moartea `n capitolul 6 al Evangheliei
ria a doua. Sunt cre[tini, dar tre- cilierea poporului guatemalez“, a a- dup\ Matei, referitoare la
buie s\ aprofundeze mereu cre- ]ar\, un pas `napoi fa]\ de decizia r\tat cardinalul Toruño. Vizita la
luat\ de guvernul precedent care, milostenie, rug\ciune [i post.
din]a“. Cardinalul a subliniat c\ Vatican a episcopilor din Guate- Exegeza biblic\, care are loc
`n cadrul conferin]ei, sus]inute la `n decembrie 2007, a votat `n adu- mala aduce mari speran]e `n r=ndul `n cadrul serilor de dialog
Consilul Pontifical al Culturii, a narea ONU `n favoarea moratoriu- clericilor catolici de aici, care sper\ biblic, are ca scop `n]elegerea
ar\tat c\ episcopii care nu sunt lui pedepsei capitale. Reprezentan- ca gândurile sau `ndrum\rile Papei sensurilor adev\rate ale
con[tien]i de realit\]ile din Gua- ]ii Bisericii Catolice din Guatemala, s\ completeze programul general rug\ciunii, milosteniei [i
prezen]i la Vatican `n aceste zile, au de ac]iune pastoral\ `n Biserica din postului. De asemenea, tot
temala, dau dovad\ de „sfidare cu acest prilej se va
pastoral\“. ar\tat c\ sunt `mpotriva acestei ho- Guatemala. a r\spunde la orice alte
`ntreb\ri sau nedumeriri ale
se raporteaz\ la Dumnezeu, `l
pot asculta pe celebrul dr.
credincio[ilor, `n probleme de
via]\ duhovniceasc\.
Dimitri Avdeev `ntr-o con-
(Grecia), psihiatrul Dimitri Dimitri Avdeev ferin]\ pe care o va sus]ine `n
Avdeev, dr. Marc Andronikof,
conferen]iaz\ la seara aceasta la Facultatea de Ac]iuni caritabile,
prof. dr. Tristram Engelhardt Teologie „Patriarhul Justi-
Jr., pr. prof. Vasile Mihoc [i Facultatea de Teologie nian“ din Bucure[ti. Eveni- la Moscova
Corinna Delkeskamp-Hayes. din Bucure[ti mentul, la care sunt invita]i Catedrala ortodox\ „Iisus
Temele seminarului au fost: pr. Vasile Gavril\ [i pr. Ghe- M=ntuitorul“ din Moscova a
„Trecerea de la via]\ la moar- Cei interesa]i de opiniile ar- orghe Holbeal, va `ncepe la ora g\zduit ieri, 5 martie a.c., o
te“, „Care sunt argumentele `n- gumentate de pe pozi]ia o- 18:00 [i va avea tema „Psi-
mului de [tiin]\, care are per- hologie pastoral\“. (Daniela sear\ de caritate pentru
scen\rii terapeutice?“, „Pa[i copiii din orfelinatele din
manent contact cu Biserica [i {ONTIC| )
necesari spre o ameliorare a ac- capitala rus\, informeaz\
tului terapeutic spiritual“. Lu- Radio Trinitas. Programul a
cr\rile s-au `ncheiat cu vizi-
tarea A[ez\mântului „Sfânta
Noile conturi deschise cuprins un concert de muzic\
bisericeasc\ [i o agap\ cu
Irina“ din Voluntari, unde se la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti - meniu potrivit pentru
asigur\ asisten]a social\ [i se pentru aceasta s\pt\m=n\ care pre-
ofer\ `ngrijiri paleative celor cede Postul Mare. PS
bolnavi. CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI Ambrozie, Episcopul-Vicar al
Manifestarea a fost organi- Arhiepiscopiei Moscovei, res-
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 ponsabil al activit\]ilor cu
zat\ sub egida Patriarhiei Ro-
mâne [i a Funda]iei „Sfânta USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 tineretul, a primit la
Catedrala rus\ grupurile de
Irina“, condus\ de prof. dr. Pa- EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 copii de la centrele de plasa-
vel Chiril\. ment din Moscova. a
4 Joi, 6 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Centrul municipiului
T=rgu-Jiu intr\
`n modernizare
Firmele câ[tig\toare ale licita]iei
organizate de Prim\rie pentru
modernizarea centrului munici-
piului Târgu-Jiu au `nceput, ieri,
lucr\rile de organizare de [an-
tier. Primele lucr\ri vor fi reali-
zate `n zona cuprins\ `ntre sedi-
ile Societ\]ii Na]ionale a Ligni-
tului Oltenia (SNLO) [i Palatul
Administrativ al Jude]ului Gorj
[i vor viza, `n primul rând, infra-
structura, re]elele edilitare de
aici urmând a fi `nlocuite. Pro-
iectul de modernizare, a c\rui
valoare dep\[e[te 12 milioane de
lei, va fi derulat pe o perioad\ de
trei ani, el presupunând, `ntre al-
tele, `nlocuirea actualului asfalt
cu pavaj modern, pe tronsonul
str\zii Victoria, cuprins `ntre
SNLO [i magazinul „Parâng“,
construirea unui amfiteatru `n
zona Facult\]ii de {tiin]e Juridi-
ce, a mai multor fântâni artezi-
ene, alei [i parcuri de joac\ pen-
tru copii. „Urm\toarea etap\ de
modernizare a ora[ului va avea
ca principal obiectiv Calea Eroi-
lor, pe care este amplasat An-
samblul Monumental realizat de
Constantin Brâncu[i `n anii
1937-1938. ~ncheiem, astfel, pro-
iectul `nceput cu un deceniu `n
urm\ pentru amenajarea peisa-
gistic\ a operelor brâncu[iene“, a
declarat primarul municipiului
Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru.
Sucevenii sunt chema]i
acas\, din str\in\tate
Prefectul de Suceava, Orest
Onofrei, a declarat c\ locurile de
munc\ din jude] sunt atractive
pentru sucevenii care lucreaz\ `n
str\in\tate, subliniind c\ ace[tia
vor putea economisi mai mul]i
bani dac\ se `ntorc s\ lucreze a-
cas\, decât dac\ vor continua s\
munceasc\ `n alte ]\ri. Prefectul
sucevean a precizat c\ [omajul a
sc\zut `n jude] la 3,8%, existând
mari probleme `n acoperirea ofer-
telor de munc\. „Aceast\ situa]ie
se va agrava, pentru c\ se des-
chid noi obiective economice im-
portante ce vor absorbi for]\ de
munc\, dar aceast\ for]\ de
munc\ nu este `nc\ disponibil\.
Cu toate c\ plata nu este compa-
rabil\ cu sumele c=[tigate `n alte
]\ri ale Uniunii Europene, salari-
ile oferite de angajatori `n Sucea-
va, `n special `n domeniul con-
struc]iilor [i `n industrie, pot asi-
gura un grad de economisire mai
mare decât cel din str\in\tate“, a
spus Orest Onofrei. Prefectul
consider\ c\ prin revenirea mun-
citorilor suceveni acas\ se vor re-
zolva [i probleme sociale legate,
`n special, de cre[terea [i edu-
carea copiilor, care abandoneaz\,
`n foarte multe cazuri, [coala.
„Dac\, pân\ nu demult, vorbeam
de lipsa locurilor de munc\, acum
suntem presa]i de acoperirea
necesarului de for]\ de munc\“, a
mai spus prefectul. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 6 februarie
Cerul va fi mai mult noros `n
sudul [i sud-vestul ]\rii [i temporar
noros, `n rest. Vor fi precipita]ii, pre-
dominant sub forma de ploaie, local
`n Banat [i Oltenia [i izolat `n
Transilvania, Muntenia, Dobrogea [i
la munte. V=ntul va sufla slab p=n\
la moderat. Temperaturile minime
se vor situa `ntre -5 [i 5 grade. Spre
diminea]\, `n Dobrogea [i B\r\gan
vor fi condi]ii de cea]\. Tem-
peraturile maxime vor fi cuprinse
`ntre 2 [i 12 grade. ~n regiunile sud-
estice, pe arii restr=nse, va fi cea]\.
sursa: www.intellicast.com
PLOIE{TIUL VA AVEA UN CENTRU SOCIAL DE URGEN}|: Prim\ria municipiului
Ploie[ti a `nceput preg\tirile pentru transformarea unui fost spital de `ntreprindere
`ntr-un centru social, care ar putea deveni func]ional `n toamn\. Acesta va fi primul
centru social adresat persoanelor str\zii, care, `n aceast\ iarn\, au primit din
partea prim\riei o mas\ cald\, `ns\ nu au avut [i un loc de cazare pe timpul nop]ii.
Amenda pentru lipsa rovinietei Criz\ de locuri
a fost redus\ la jum\tate `n azilele
a Senatul a adoptat, ieri, o propunere legislativ\
care prevede `njum\t\]irea amenzilor date conduc\torilor auto de b\tr=ni, la Ia[i
Aproximativ 200 de persoane vârstnice
pentru lipsa rovinietei [i a eliminat, totodat\, depun anual cereri, pentru a prinde un loc `n
posibilitatea ca amenda s\ mai poat\ fi pl\tit\ pe loc a Proiectul cele dou\ azile de b\tr=ni din Ia[i, `ns\ timpul
de a[teptare ajunge chiar [i la doi ani.
de lege adoptat de senatori stipuleaz\ faptul c\, spre deosebire de „Majoritatea persoanelor care doresc s\ vin\ la
azil nu au unde s\ locuiasc\. Ori au fost da]i
varianta actual\ a legii, se va pl\ti rovinieta pentru ma[inile [i afar\ de proprii copii, ori nu au venituri [i posi-
utilajele agricole, cu excep]ia tractoarelor rutiere a bilitatea de a se `ntre]ine singuri. Sunt [i cazuri
Senatul a adoptat, ieri, cu 48 de ore de la data `ncheierii Rovinieta de o zi c=nd b\tr=nii apeleaz\ la internarea `ntr-un
azil, pentru c\ doresc s\ le lase copiilor
53 de voturi „pentru“ [i 4 procesului verbal, jum\tate din
ab]ineri, proiectul de lege minimul amenzii. Proiectul de trebuie achitat\ locuin]ele lor. Fiecare cerere este analizat\, dar
privind introducerea tarifului lege mai arat\ c\ sunt excep- de vehiculele totul depinde de timpul `n care se elibereaz\
locurile `n c\mine. Ei primesc un r\spuns `n ter-
de utilizare a re]elei de dru- tate de la plata rovinietei ve-
muri na]ionale din România. hiculele apar]inând MApN, de transport marf\ men de 30 de zile, dar ajung s\ ocupe un loc `n
Actul normativ prevede `nju- MIRA, ambulan]ei [i serviciilor c\min `ntr-un an sau chiar doi“, a declarat
Plenul Senatului a aprobat Valeria Ivan, directoarea C\minului de b\tr`ni
m\t\]irea cuantumului amen- de urgen]\. Pe de alt\ parte,
zilor contraven]ionale aplicate proiectul mai sus]ine c\ trebuie [i unul dintre amendamentele „Sf. Parascheva“. ~n prezent, peste 363 de per-
utilizatorilor `n cazul lipsei s\ se achite rovinieta pentru respinse la comisie, potrivit soane vârstnice tr\iesc `n cele dou\ centre ame-
rovinietei valabile. Dac\, `n vehiculele istorice, cele de]inu- c\ruia [i autoturismele [i ve- najate `n Ia[i, iar cererile pentru a ocupa un loc
prezent, amenda este cuprins\ te de Compania Na]ional\ de hiculele de transport marf\, cu `n c\minele pentru persoane vârstnice sunt de
`ntre 500 [i 1.000 de lei, proiec- Autostr\zi [i Drumuri Na]io- masa mai mic\ sau egal\ cu [apte ori mai mari dec=t locurile disponibile.
tul adoptat de senatori men- nale sau cele utilizate `n trans- 3,5 tone, s\ achite rovinieta de Potrivit Valeriei Ivan, majoritatea b\trânilor
]ioneaz\ un cuantum de 250 - portul public local de persoane, o zi. Comisia respinsese ini]ial caza]i `n azilele ie[ene au pensii de aproximativ
500 de lei. Potrivit unui alt a- prin servicii regulate pe raza amendamentul, `ntrucât consi- 350 de lei, doar doi dintre ace[tia av`nd pensii de
mendament, se elimin\ po- administrativ-teritorial\ a lo- dera c\ cheltuielile necesare ti- 600 de lei. Pentru a rezolva problema locurilor
sibilitatea de a pl\ti pe loc a- calit\]ii. De asemenea, se va p\ririi [i distribuirii rovinietei de cazare, `n Ia[i ar trebui construite `nc\ dou\
azile. Deocamdat\, autorit\]ile ie[ene [i-au dat
menzile pentru lipsa rovinietei, pl\ti rovinieta pentru ma[inile pentru o zi, egal\ cu un euro,
contravenientul având posibili- [i utilajele agricole, cu excep]ia dep\[esc `ncas\rile pentru acordul doar pentru m\rirea capacit\]ii c\min-
ului „Sf. Parascheva“, cu `nc\ 90 de locuri. a
tatea de achita, `n termen de tractoarelor rutiere. acestea [i nu se justific\. a
Pre]ul gazelor ar putea cre[te din nou
a Reprezentan]ii Distrigaz Sud consider\ c\ tariful gazelor naturale din import
ar trebui s\ creasc\, `n trimestrul al doilea, cu p=n\ la 12%, deoarece
pre]ul barilului de petrol a crescut, iar leul s-a depreciat `n raport cu dolarul american a
Reprezentan]ii Distri- Companiile ruse[ti precizat Marc Hirt. Cea
gaz Sud consider\ c\ tari- mai recent\ cre[tere a
refuz\ s\ `ncheie
ful gazelor naturale din pre]ului la gaze, cu un pro-
import ar trebui s\ creas- contracte de cent de 8,5%, a avut loc la 1
c\, `n trimestrul al doilea, furnizare direct\ cu februarie.
la 420 de dolari pe mia de firmele rom=ne[ti
metri cubi, fa]\ de nivelul
La Suceava,
actual de 370 de dolari. Din totalul gazelor fur-
Aceast\ cre[tere ar deter- nizate anual de Distrigaz autorit\]ile investesc
mina o nou\ majorare a Sud, circa 33% provin din `n centrale termice
pre]ului la consumatori, import. Compania import\ de cogenerare
cuprins\ `ntre 8 [i 12%. gaze `n principal prin
„Autoritatea Na]ional\ de firma WIEE, cu care are Pre[edintele Consiliu-
Reglementare `n domeniul un acord valabil pân\ `n lui Jude]ean (CJ) Sucea-
Energiei (ANRE) s-a bazat 2012. Totodat\, Distrigaz va, Gavril M`rza, a anun-
`n primul trimestru, când a Sud poart\ discu]ii cu ]at c\ centralele termice
aprobat cre[terea de 8,5% Romgaz, pentru a `ncheia de cogenerare, construite
a pre]ului, pe un pre] al un contract de aproviziona- `n mai multe localit\]i su-
gazelor din import de 370 re cu gaze pentru o pe- cevene prin proiectul de
de dolari pe mia de metri rioad\ de trei ani, iar cu utilit\]i, vor produce ener-
cubi. Dar pre]ul barilului Petrom `ncearc\ s\ ajung\ gie electric\ din vara a-
de petrol a crescut, iar leul la un acord pe o durat\ cestui an, ceea ce va de-
s-a depreciat `n raport cu mai lung\. „Precedentul termina sc\derea costu-
dolarul american, fapt ce contract cu WIEE a fost `n- rilor de livrare a agentu-
conduce la o cre[tere a cheiat pân\ `n 2005, când lui termic. Pre[edintele
pre]ului gazelor din im- am `ncercat s\ negociem CJ Suceava a precizat c\
port“, a declarat, ieri, cu furnizorul rus de gaze energia electric\ produs\ ora[ele C`mpulung Moldo- guvernamentale `n va-
de aceste centrale va fi li-
`ntr-o conferin]\ de pres\, Gazprom, ca s\ import\m venesc, Gura Humorului loare de 86,3 milioane de
directorul general al Dis- direct de la ei. Reprezen- vrat\ `n re]eaua na]ional\ [i Siret au fost finalizate, euro, finan]atorul fiind
trigaz Sud, Marc Hirt. Re- tan]ii Gazprom au sub- prin operatorii locali [i iar cele din Vatra Dornei Deutche Bank A.G. Lon-
prezentantul Distrigaz liniat faptul c\ nu doresc consider\ c\ fiecare locali- [i R\d\u]i sunt `n curs de dra cu care CJ Suceava a
Sud a precizat c\, `n tri- s\ `ncheie contracte directe tate va folosi energia elec- finalizare. Pentru realiza- semnat un contract de
mestrul al doilea, rata de cu furnizorii din România tric\ pentru nevoile lo- rea investi]iilor din cadrul `mprumut ce prevede
schimb a leului `n raport [i ne-au spus s\ apel\m tot cale. Potrivit datelor pre- acestui proiect, Consiliul rambursarea creditului `n
cu dolarul american ar la WIEE, cu care ei aveau zentate de oficialul CJ, Jude]ean Suceava a ob]i- 25 de ani, cu o perioad\ de
putea fi de 2,5 lei pe dolar. contract pân\ `n 2012“, a re]elele de termoficare din nut un credit cu garan]ii gra]ie de cinci ani. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CLUJUL VA AVEA sagerii fiind, `n propor]ie de [i Dortmund, c\tre peste 60 Pre[edintele CJ Gorj, Ion struc]iilor. De asemenea, cri-
~NC| O CURS| AERIAN| 42% c\l\tori `n interes de de destina]ii `n toat\ Europa. C\linoiu, a precizat c\ vor in- teriile de evaluare urm\resc
afaceri“, se arat\ `ntr-un co- Compania are o flot\ de 27 tra `n competi]ie numai `ntre]inerea, modernizarea [i
SPRE GERMANIA: Ger- municat al Germanwings. O- de aeronave Airbus A319 [i unit\]ile administrativ-terito- repararea drumurilor comu-
manwings, divizia low-cost a peratorul low-cost s-a lansat A320. ~n 2007, operatorul a riale care fac parte din A- nale, amenajarea [i salu-
companiei Lufthansa, va ina- pe pia]a local\ `n martie transportat aproximativ 8 socia]ia de Dezvoltare Inter- brizarea cursurilor de ap\, a
ugura, pe 8 mai, o curs\ `ntre 2007, prima rut\ fiind Bu- milioane de pasageri, `nreg- comunitar\ `n domeniul Ser- b\l]ilor [i malurilor acestora,
ora[ele germane Koln/ Bonn cure[ti – Koln/Bonn. ~n acest istrând o cre[tere de peste viciilor Publice de Salubri- `nfiin]area [i asigurarea
[i Cluj-Napoca, cu o frecven- an, compania `[i va extinde zare, constituit\ la nivel de bunei func]ion\ri a serviciilor
12% fa]\ de anul anterior.
]\ de trei zboruri pe s\p- opera]iunile `n România, jude]. Obiectivele `ntrecerii de transport local de c\l\tori
t\mân\, a anun]at, ieri, ope- a CONCURS PENTRU
prin introducerea a dou\ noi vizeaz\, `ntre altele, protec]ia [i a celui de salubritate, ame-
ratorul aerian. „German- curse cu plecare din Bucure[- GOSPOD|RIREA LOCALI- s\n\t\]ii popula]iei, conser- najarea unor locuri speciale
wings a ales ora[ul Cluj ca ti, spre Stuttgart, `ncepând T|}ILOR RURALE: Consi- varea [i protec]ia mediului, de colectare [i depozitare a
punct de operare, `ntrucât se din 30 martie, [i Berlin, liul Jude]ean Gorj a ini]iat, men]inerea `n stare cores- gunoaielor [i de[eurilor me-
`ncadreaz\ perfect `n strate- `ncepând din 26 aprilie. pentru acest an, un concurs punz\toare a spa]iilor verzi [i najere. Prefectul a precizat c\
gia de dezvoltare a compa- Germanwings opereaz\, `n cu premii privind asigurarea a locurilor de agrement, res- valoarea total\ a premiilor ce
niei. Compania noastr\ ofer\ prezent, zboruri de pe cinci [i p\strarea cur\]eniei pe ter- pectarea documenta]iilor de vor fi acordate localit\]ilor
leg\turi c\tre cele mai im- aeroporturi germane, respec- itoriul localit\]ilor rurale, amenajare a teritoriului [i de câ[tig\toare ale locurilor I, II
portante centre de afaceri [i tiv Koln/Bonn, Stuttgart, buna gospod\rire [i res- urbanism, precum [i a nor- [i III [i a unei men]iuni se
culturale ale Europei, pa- Berlin Schönefeld, Hamburg pectarea normelor de igien\. melor privind executarea con- ridic\ la 250 de mii de lei. a
 Joi, 6 martie 2008 5
„R|ZBOIUL GAZELOR“ DINTRE RUSIA {I UCRAINA RISC| S| AFECTEZE EUROPA: Ochii
Economic Europei Occidentale sunt pe conflictul din Ucraina, unde criza gazului se adânce[te de la
o or\ la alta. Compania rus\ Gazprom a redus la jum\tate livr\rile c\tre Ucraina [i
amenin]\ c\, dac\ litigiul nu va fi rezolvat, va trece la m\suri [i mai dure. Kievul amenin]\
[i el c\ va reduce tranzitul gazului rusesc spre Europa. Iar presa austriac\ relateaz\ c\ de
criza ruso-ucrainean\ risc\ s\ fie afectate România, Cehia, Slovacia, Ungaria [i Austria.

Primul bloc reabilitat termic din capital\ a costat 633.000 de lei
Ministrul Dezvolt\rii, Lucr\rilor
Publice [i Locuin]elor, Laszlo
Borbely, a inaugurat mar]i primul
bloc din Capital\ la care au fost fi-
nalizate lucr\rile de reabilitare ter-
mic\, situat `n sectorul 6. Imobilul cu
patru etaje [i 20 de apartamente, sit-
uat `n Aleea Politehnicii, a fost rea-
bilitat `n perioada septembrie 2007 -
ianuarie 2008, costurile lucr\rilor ri-
dicându-se la 633.000 de lei. Aceast\
sum\ a fost asigurat\ `n mod egal de
asocia]ii de proprietari, bugetul local
[i bugetul de stat. „Iat\ c\ lucr\rile
de reabilitare termic\ avanseaz\.
Este doar primul bloc, dar la ora ac-
tual\ alte 11 blocuri sunt `n curs de
reabilitare `n Bucure[ti, cel mai bine
mi[cându-se sectoarele 2 [i 6“, a spus
Laszlo Borbely. Ministrul a precizat
c\ apartamentele reabilitate termic
vor realiza un consum de energie mai
mic cu 35%, iar valoarea aparta-
mentelor va cre[te cu circa 30%.
„Fiecare locatar a pl\tit 2.800 de
euro dar `[i va recupera investi]ia `n
circa 6-7 ani. La acest lucru se
adaug\ consumul sc\zut de energie
[i faptul c\ valoarea apartamentelor
va cre[te cu 30%“, a spus ministrul
Dezvolt\rii.
Borbely a precizat c\ 58% din
apartamentele existente `n Româ-
nia, respectiv peste dou\ milioane de
apartamente, necesit\ lucr\ri de re-
abilitare termic\. ~n prezent, `n pro-
gramul de reabilitare sunt incluse
2.500 de blocuri, 600 fiind auditate,
din care pentru 420 s-a finalizat pro-
iectarea, circa 145 de blocuri ur-
mând s\ intre `n execu]ie `n aproxi-
mativ trei luni. Prin programul de
reabilitare, auditarea [i proiectarea
sunt finan]ate de la bugetul de stat,
sau din fonduri ale prim\riilor, iar
lucr\rile efective sunt suportate `n
mod egal de proprietari, prim\rii [i
bugetul de stat. a
PE SCURT
Apartamentele noi
sunt mai ieftine
dec=t cele vechi
Cartierele Prim\verii, Kiseleff, Doro-
ban]i, Cotroceni [i Her\str\u sunt
cele mai scumpe cartiere bucure[tene
`n ceea ce prive[te pre]ul pe metru
p\trat `ntr-un apartament, nou sau
vechi. Pre]urile pe metru p\trat util
`ntr-un apartament vechi din zona
Prim\verii variaz\ `ntre 3.000 [i

Sindicali[tii de la CFR nu renun]\ la revendic\ri 3.500 de euro, `n timp ce la un

apartament nou pre]ul este acela[i,
`ns\, pentru un metru p\trat con-
struit. „~n toat\ lumea, pozi]ionarea
a Circa 170 de trenuri au fost oprite `n g\ri, ieri diminea]\, la ora 7:00, ca urmare a intr\rii `n grev\ de cre[te pre]ul unei propriet\]i. La noi,
avertisment a peste 50.000 de angaja]i ai CFR, a declarat Gheorghe Popa, pre[edintele Federa]iei Mi[care Kiseleff, Doroban]i [i Prim\verii sunt
zone de top, cu toate caracteristicile
Comercial a Sindicali[tii cer acordarea salariului minim pe economie de 500 de lei, la care s\ se aplice specifice: pozi]ie ultracentral\, proxi-
grilele de salarizare practicate la calea ferat\ [i negociate prin contract colectiv de munc\ a Ministrul mitatea [colilor, a spitalelor [i a
zonelor de promenad\, accesul rapid
Transporturilor [i pre[edin]ii companiilor ofer\ o cre[tere salarial\ de 5% la 1 mai [i 5% la 1 octombrie a la mijloacele de transport `n comun.
Cererea este, de asemenea, un factor
„~n acest moment, la Ministrul care cre[te pre]ul: toat\ lumea ar
calea ferat\, salariul mi- Transporturilor vrea s\ stea `n centru“, a declarat
nim este de 450 de lei, iar Beatrice Dumitra[cu, Manager of
de la 1 februarie a expi- consider\ greva ca Project Accounts, `n cadrul companiei
rat contractul de salari- fiind imoral\ imobiliare CB Richard Ellis Eurisko.
zare, act adi]ional, nego-
Ministrul Transportu-
ciat anual, la contractul
rilor, Ludovic Orban, a- Deputa]ii au aprobat
colectiv de munc\. Noi
suntem dispu[i s\ renun- preciaz\ c\, de[i greva preluarea Automobile
]\m la cre[terile salariale ceferi[tilor este imoral\ Craiova de c\tre Ford
fa]\ de c\l\tori [i de cli-
[i s\ mergem din sindi- en]ii care `[i transport\ Camera Deputa]ilor a adoptat, mar]i,
calist `n sindicalist pen- marfa pe calea ferat\, cu 238 voturi „pentru“, 16 voturi
tru a-i convinge, dar este totu[i una legal\ iar „`mpotriv\“ [i 5 ab]ineri, proiectul de
vrem ca domnul ministru pierderile vor fi suportate lege privind unele m\suri pentru pri-
Ludovic Orban s\ sub- vatizarea societ\]ii comerciale
din bugetele companiilor. Automobile Craiova SA. Proiectul de
ven]ioneze corect socie- La ora la care trans-
t\]ile de cale ferat\ [i in- lege prevede aprobarea contractului
mitem, `n Gara de Nord de vânzare-cump\rare `ncheiat `ntre
frastructur\. Dintr-un este lini[te, nu intr\ [i nu AVAS, `n calitate de vânz\tor, [i
raport pe care `l avem re- pleac\ nici un tren iar Ford Motor Company, `n calitate de
iese c\, din cauza lipsei sta]iile anun]\ pe posi- cump\r\tor, la data 12 septembrie
finan]\rilor de la bugetul bilii c\l\tori c\ ceferi[tii 2007. Acest contract prevede c\ Ford
de stat capacitatea de cir- se afl\ `n grev\ pân\ la Company cump\r\ un num\r de
cula]ie pe calea ferat\ a ora 9:00 [i `[i cer scuze 13.716.318 ac]iuni ale Automobile
fost diminuat\. Viteza de Craiova SA, reprezentând 73,40316%
pentru aceste inconve- din capitalul social al acesteia.
circula]ie s-a redus de la niente. Dac\ ac]iunea de Camera Deputa]ilor este forul de-
68 kilometri la or\ la protest de miercuri nu va cizional `n privin]a acestui act nor-
65%, s-a scurtat lungi- avea ecou, sindicali[tii mativ. Legea special\ aprobat\ mar]i
mea liniilor de cale fe- preg\tesc un miting de p\streaz\ aceea[i ofert\ nun]at ini]ial. Cei care au tante aeroporturi a fost de Camera Deputa]ilor permite pre-
rat\, sunt peste 100 de protest `n Capital\ sus]i- pentru sindicali[ti, adic\ protestat sunt `ns\ din paralizat\ ieri pentru
luarea fabricii Automobile Craiova [i
sta]ii de cale ferat\ care nut [i de celelalte confe- reprezint\ un pas foarte important `n
o majorare salarial\ de zona care paralizeaz\ câteva ore. Sindicali[tii finalizarea tranzac]iei, `n cel mai
nu au curent electric, iar dera]ii sindicale la care 10%, `n dou\ tran[e.
sunt afiliate federa]iile transportul feroviar. Cât din cadrul companiilor scurt timp, a declarat pre[edintele
casierele dau bilete la lu- Venit pentru a constata despre liderii sindicali, Ford Europa, John Fleming, citat
mina lumân\rilor. Oa- sindicale aflate `n grev\ prestatoare de servicii
reluarea activit\]ii CFR, Orban `[i men]ine ati- aeroportuare din Frank- `ntr-un comunicat al companiei.
menii nu mai au echipa- [i nu iau `n calcul de- ministrul Orban a de-
clan[area unei greve gen- tudinea critic\. „Liderii furt, Hanovra, Stuttgart
mente, iar siguran]a pe clarat c\ orice cre[tere
calea ferat\ este profund erale, atât pentru c\l\- sindicali nu au anun]at [i Saarbrucken solicit\ Consumatorii rom=ni
salarial\ suplimentar\ angaja]ii de noua ofert\“
afectat\. Dac\ el asigur\ tori cât [i con[tien]i de presupune costuri auxili- discutat\ luni cu execu-
majorarea salariilor cu 8 prefer\ brandurile
pierderile ce se vor `nreg- procente. La protest par-
bani pentru toate aces-
istra dintr-un buget care,
are. Pentru a putea face o tivul, a declarat minis- ticip\ [i pompierii, hama-
rom=ne[ti
tea, noi suntem dispu[i ofert\ mai bun\ sindi-
s\ ne convingem sindi- [i a[a, este foarte mic. trul. lii [i angaja]ii sistemului Consumatorul român este asaltat de
catelor, vor trebui luate o multitudine de branduri fie c\ este
cali[tii s\ renun]e la m\suri de reducere a de transport la sol. Ca
Cre[teri salariale, Proteste sindicale m\sur\ de precau]ie, vorba de produse de pe rafturile
proteste. Sindicali[tii personalului, a subliniat magazinelor, fie de produse bancare
sunt indigna]i c\ minis- dar cu Orban. Ministrul a pre- de amploare compania Lufthansa a sau chiar de sub butoanele telecomen-
trul Ludovic Orban sus- cizat c\ nu au intrat `n [i `n Germania anun]at c\ va anula o zii. Consumatorii români sunt `n per-
]ine c\ greva noastr\ este
disponibiliz\ri parte din cursele progra-
grev\ decât 3.000 de an- manen]\ fascina]i de noutate, iar
imoral\“, a declarat Ministrul Transportu- gaja]i ai CFR [i nu 50.000 Activitatea pe patru mate ieri, `n special pe acest lucru face din România o pia]\
Gheorghe Popa. rilor, Ludovic Orban, de feroviari cum s-a a- dintre cele mai impor- rutele interne. (S.D.) relativ dificil\ pentru produc\tori [i
comercian]i. Mai exact, dac\ e sufi-
cient numele unui brand celebru ca
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a s\ atrag\ consumatorul spre un pro-
dus, nu e suficient [i ca s\ p\streze fi-
a GAZPROM A REDUS ]i a fost a cincea zi consecu- c\tor de automobile pe plan Grev\: `ncetare organizat\ a activit\]ii `ntr-una sau delitatea fa]\ de marca respectiv\.
LA JUM|TATE GAZUL tiv\ de sc\deri pe bursele mondial, va disponibiliza mai multe `ntreprinderi, institu]ii etc., cu scopul de Interesul pentru noutate `n dauna fi-
din Europa. Deprecierile au 2.500 de angaja]i de la patru a determina pe patroni sau guvernul, autorit\]ile s\ delit\]ii fa]\ de brand define[te speci-
C|TRE UCRAINA: Compa- satisfac\ unele revendic\ri (economice, politice, etc.) ficul na]ional `n materie de consum,
nia ruseasc\ Gazprom a re- fost conduse, de aceast\ fabrici americane. M\sura
dat\, de titlurile compani- face parte din eforturile gru- afirm\ pentru „Business Magazin“,
dus, mar]i, livr\rile de gaze Indice bursier: indicii bursieri sunt produse sinteti- Alecsandra Fulga, client-service ma-
c\tre Ucraina cu `nc\ 25% ilor din sectorul tehnologic [i pului de reducere a costu-
al produc\torilor de ma[ini. rilor [i revenire pe profit. ce ce exprim\ evolu]ia cursului valorilor mobiliare nager la compania de cercetare de
`ncepând cu ora 17.00 GMT pe o anumit\ pia]\ . Necesitatea introducerii indi- pia]\ Synovate. Mai departe `ns\,
(19:00, ora României), [i nu Nici titlurile financiare nu Astfel, dou\ unit\]i de a-
samblare, din Chicago [i din cilor bursieri a fost determinat\ de existen]a unui aviditatea clien]ilor fa]\ de noutate
exclude posibilitatea de a di- au fost ocolite de sc\deri. produs bursier prin care s\ se realizeze urm\rirea, ]ine de concuren]a crescând\ de pe
minua, `n continuare, livra- Ac]iunile UBS, cea mai Louisville, Kentuchy, vor
`n ansamblu, a pie]ei respective [i nu evolu]ia unui pia]\, care sile[te brandurile [i pro-
rea acestora, a anun]at pur- mare banc\ european\, au func]iona, din var\, `ntr-un singur titlu cotat . Rolul principal al unui indice duc\torii s\ vin\, periodic, cu oferte
t\torul de cuvânt al acesteia, pierdut 3,4%, iar cota]ia singur schimb. {i fabricile bursier este de acela de feed-back al portofolului de noi. Conform unui studiu Synovate
Serghei Kuprianov, citat de HBOS a sc\zut cu 2,6 pro- de motoare din Cleveland ac]iuni din care este format , respectiv a pie]ei la realizat la cererea „Business
televiziunea rus\. „~n pre- cente, marcând, totodat\, a vor func]iona `n acela[i re- care se refer\. Primul indice bursier a fost Dow Magazin“, doar 2,5% dintre consuma-
zent, livr\rile de gaz, a[a cincea zi de corec]ii. Pe acest gim, `ncepând cu luna a- Jones Industrial Average , ap\rut la Bursa din New tori aleg s\ cumpere un produs de
cum a fost anun]at, au fost fond, indicii reprezentativi prilie. Ford a dat asigur\ri York `n 1896 marc\ fiindc\ el apar]ine unui brand
reduse cu `nc\ 25%“, a de- c\ `[i va putea men]ine renumit [i tot 2,5%, fiindc\ produsul
clarat purt\torul de cuvânt. au `nchis `n zona negativ\.
Cea mai mare pierdere a nivelul actual de produc]ie Fond de plasamente financiare: fondul asiguratului, respectiv e durabil `n timp. a
„Dac\ partea ucrainean\ nu la toate cele patru unit\]i, format din partea de investi]ii alocat\ din prima de
revine la masa negocierilor, marcat-o indicele pie]ei din
Frankfurt, cu un minus de prin reducerea timpului ne- asigurare, [i a c\rui valoare cre[te, anual, `n func]ie
nu exclud posibilitatea unei
2,17%. cesar procesului de fabrica- de dob=nd\ ob]inut\ de c\tre societate Cursul valutar
noi reduceri a livr\rilor de ]ie. Constructorul a redus,
gaz“, a ad\ugat el. a FORD VA DISPONI- anul trecut, peste 32 de mii Goodwill: buna reputa]ie a unei companii, care poate pentru 6.03.2008
a CINCI ZILE LA BILIZA 2.500 DE AN- de locuri de munc\, reali- fi calculat\ ca parte a activului acesteia, `n mod sep-
R+ND DE SC|DERI PE GAJA}I: Ford Motor, cel z=nd, astfel, o economie de arat de valoarea activelor tangibile, [i integrat\ `n Dolar SUA 2,4500
PIE}ELE BURSIERE: Mar- de-al treilea mare produ- 1,8 miliarde de dolari. a valoarea de pia]\ a acelei companii a
Euro 3,7197
6 Joi, 6 martie 2008
Rom=nia `n UE
LUMEA PE SCURT Automobilele ecologice, atrac]ia Salonului auto de la Geneva
Burse pentru
studen]ii rom=ni la
Parlamentul german
Bundestagul, Parlamentul
german, ofer\ tinerilor absol-
ven]i români ai institu]iilor de
`nv\]\mânt superior [ansa de
a participa `n mod nemijlocit
la politic\, `n cadrul unui sta-
giu de practic\ `n biroul unui
deputat german, se arat\ `ntr-
un comunicat al Ambasadei
Republicii Federale Germania
la Bucure[ti. Programul Bun-
destagului german „Bursa in-
terna]ional\ `n Parlament
(IPS, Internationales Parla-
ment-stipendium)“ se desf\-
[oar\ `n colaborare cu univer-
sit\]ile din Berlin [i ofer\, `nc\
din 1990, absolven]ilor institu-
]iilor de `nv\]\mânt superior
din ]\rile Europei Centrale [i
de Est burse `n cadrul unui
stagiu de practic\ pe o pe-
rioad\ de cinci luni. ~ntre 2
martie [i 31 iulie 2009, bursie-
rii Parlamentului german vor
avea ocazia s\ cunoasc\ `ndea-
proape activitatea parlamen-
tar\, ca [i pe cea a funda]iilor
politice care sus]in activitatea
celor cinci partide reprezentate
`n legislativul de la Berlin.
Bursa cuprinde o aloca]ie lu-
nar\ `n valoare de 450 de
euro, cazare gratuit\ [i plata
asigur\rii de s\n\tate, pentru
accidente [i r\spundere civil\.
Costurile de c\l\torie ale unui
drum dus-`ntors la Berlin vor
fi suportate tot de Parlamen-
tul german. Data limit\ pen-
tru depunerea dosarelor este
30 iunie 2008, iar detalii supli-
mentare despre acest program
pot fi g\site pe pagina de in-
ternet a Bundestagului (cam-
era inferioar\ a Parlamentu-
lui) german.
Femeile, mult mai
pu]ine dec=t
b\rba]ii `n func]iile
de conducere
Discriminarea negativ\ a fe-
meilor europene `n ceea ce pri-
ve[te nivelul salariilor este o
chestiune complex\, `ns\ poa-
te fi explicat\ par]ial prin fap-
tul c\ activit\]ile desf\[urate
`n mod tradi]ional de femei -
cur\]enie, alimenta]ie sau
`ngrijirea copiilor - sunt prost
pl\tite [i subevaluate, relev\
un recent raport al directorat-
ului general pentru Locuri de
Munc\, Afaceri Sociale [i {anse
Egale al Comisiei Europene. La
nivelul UE, femeile câ[tig\ `n
medie cu 15% mai pu]in decât
b\rba]ii - cifr\ care, la nivelul
sectorului privat, ajunge la
25%, motiv pentru care
diminuarea discrimin\rii `n
ceea ce prive[te salariile a de-
venit un subiect important al
agendei politice europene.
Conform studiului, adesea,
femeile `[i asum\ mai multe
responsabilit\]i familiale de-
cât b\rba]ii [i, prin urmare,
sunt nevoite s\ opteze pentru
slujbe cu jum\tate de norm\
care, de regul\, sunt pl\tite
mai pu]in. ~n pofida faptului
c\ 60% din num\rul absol-
ven]ilor europeni sunt femei,
acestea continu\ s\ ocupe un
procentaj foarte mic la nive-
lul posturilor de decizie `n
companiile europene. Comisia
European\ consider\ c\, da-
c\ nu folose[te pe deplin
acest poten]ial de talent pe
care `l are la dispozi]ie, Euro-
pa se va confrunta cu seri-
oase probleme economice. Cu
toate c\ la nivel european e-
xist\ o legisla]ie care prevede
echitatea salariilor `ntre
b\rba]i [i femei, aceste preve-
deri pot fi adesea ocolite prin
simpla redenumire a
joburilor. a
Cu o nou\ tehnologie, „hibridul“ BMW X5
returneaz\ un consum mediu de 5,4 litri
la 100 km [i emite doar 172 g de CO2/km
Planul Comisiei Europene privind
reducerea emisiilor de CO2, `n pericol
a Potrivit unui studiu al Agen]iei Europene pentru Mediu, emisiile din sectorul transporturilor au crescut
alarmant `n urma perioad\, constituind, `n 2005, 22% din totalul emisiilor poluante a 74% dintre deplas\rile
pasagerilor au fost efectuate la bordul ma[inilor, `n 2004, `n Uniunea European\ a Germania [i Fran]a au
anun]at `ncheierea unui acord pe tema reducerii emisiilor de dioxid de carbon provenind de la vehicule a
Politicile europene care
vizeaz\ reducerea emisii-
lor de gaze cu efect de ser\
generate de transporturi
sunt neputincioase `n fa]a
cre[terii continue a volu-
mului de deplas\ri la nivel
global, potrivit unui studiu
al Agen]iei Europene pen-
tru Mediu (AEM), citat de
AFP. AEM recomand\ de-
finirea unor politici care s\
vizeze nu numai transpor-
turile, ci „toate sectoarele
de unde provine cererea“,
printre care industria, ser-
viciile [i planificarea ur-
ban\.
~n perioada 1990-2005,
emisiile de gaze cu efect de
ser\ `n Uniunea Europea-
n\ s-au diminuat cu 7,9%,
sub efectul politicilor fa-
vorabile climei. ~n acela[i
timp, `ns\, emisiile din
sectorul transporturilor au
crescut cu 26% [i doar ele
constituiau 22% din totalul
emisiilor poluante `n 2005.
„Dac\ emisiile provenind
din transporturi au sc\zut
`n acela[i ritm cu cele din
alte sectoare ale societ\]ii,
UE [i-ar fi redus gazul cu
efect de ser\ cu 14 pro-
cente `n loc de 7,9“, apre-
ciaz\ autorii studiului.
„Foaia de drum de la
Bali“, care stabile[te ca-
drul negocierilor privind
viitorul acord post-Kyoto
(dup\ 2012), preconizeaz\
ca ]\rile dezvoltate s\ `[i
reduc\ emisiile de la -10%
pân\ la -30%, respectiv de
la -25% la -40% pân\ `n
2020, comparativ cu 1990.
„Pentru a ajunge la acest
lucru, trebuie limitat\
cre[terea emisiilor gene-
rate de transporturi `ntre
plus 4% maximum [i mi-
nus 2% (dac\ este posibil)
`n loc de plus 15 procente)“,
`n ritmul actual, se adaug\
`n studiu.
Diferitele politici care
ac]ioneaz\ asupra tehnolo-
giei vehiculelor sau calita-
tea combustibilului „sunt
~N FIECARE AN, 41.600 DE PERSOANE ~{I PIERD VIA}A ~N ACCIDENTE RUTIERE: ~n
2005, `n Europa, 41.000 de persoane au murit [i alte 1.700.000 au fost r\nite grav `n
1.300.000 de accidente. Vehiculele inteligente, dotate cu sisteme precum ESC
(Controlul Electronic de Stabilitate) [i eCall (un sistem automat de apelare a num\rului
de urgen]e), pot duce la evitarea ambuteiajelor, a polu\rii [i la reducerea num\rului de
victime `n accidente rutiere, conform raportului Comisiei pentru Transport.
anulate de cre[terea volu-
mului global al transpor-
turilor“, `n special cel ae-
rian [i rutier.
~n perioada 1995-2004,
transportul aerian a sporit
cu 49%, cel rutier cu 18%.
Circa 74% dintre deplas\-
rile pasagerilor au fost e-
fectuate la bordul ma[ini-
lor, `n 2004, `n Uniunea
European\.
Acord Germania -
Fran]a privind
reducerea
emisiilor de CO2
Cancelarul german An-
gela Merkel a anun]at c\
Germania [i Fran]a inten-
]ioneaz\ s\ `ncheie un a-
cord pe tema reducerii emi-
siilor de dioxid de carbon
provenind de la vehicule,
`n cadrul Uniunii Europe-
ne, relateaz\ AFP.
Merkel a declarat `ntr-o
conferin]\ de pres\, dup\ o
`ntrevedere cu pre[edintele
francez, Nicolas Sarkozy,
c\ „un acord este luat `n
considerare cu Fran]a pri-
vind obiectivele europene
Salonul interna]ional auto de la Fiesta, Volvo vine cu noul autovehi-
Geneva, deschis la 4 martie, prezin- cule de teren XC60, Honda cu ber-
t\ `n acest an, cu ocazia celei de a lina Accord, iar Infiniti cu noua FX.
78-a edi]ii, aproximativ 130 de pre- Constructorul auto japonez Toyota
miere mondiale [i europene, trans- va prezenta ultima versiune a mo-
mite AFP. delului iQ. De asemenea, publicul
Marii constructori generali[ti `[i european va putea descoperi mode-
vor prezenta la Geneva nout\]ile din lul Nano, ma[ina de 2.500 de dolari
gama lor. ~n cazul constructorilor lansat\ `n luna ianuarie de al con-
auto francezi, grupul PSA va expune structorul auto indian Tata.
`n principal dou\ versiuni break ale Automobilele ecologice vor fi [i
noilor sale berline: Peugeot 308 SW ele prezente, aproximativ 20 de pre-
[i Citroën C5 Tourer. ~n cazul Re- miere mondiale [i europene repre-
nault nout\]ile vor fi Laguna GT [i zentând toat\ gama de tehnologii
Koleos, primul s\u 4x4. ~n cazul con- (propulsie hibrid\, electric\, biocar-
structorilor auto germani, Volks- buran]i [i carburan]i alternativi).
wagen va prezenta coupe-ul Sciroc- De remarcat noul City al construc-
co, iar marca ceh\ a grupului mo- torului norvegian de automobile
delul Skoda Superb. Audi vine cu electrice Think. ~n plus, Volkswa-
modelul break A4 Avant. gen va lansa un prototip al modelu-
Printre alte nout\]i se num\r\ lui Golf echipat cu motor TDI hibrid
berlina Delta de la Lancia, Ford va care consum 3,4 litri de benzin\ la
prezenta noua versiune a modelului 100 de kilometri. a
te, se reg\sesc Germania [i
Suedia.
Critici la adresa
planului de ac]iune
a CE `mpotriva
`nc\lzirii climei
Mai multe state mem-
bre ale Uniunii Europene
au exprimat la `nceputul
s\pt\m=nii, `n cadrul unei
dezbateri publice la Bru-
xelles, serioase rezerve [i
critici `mpotriva planului
de ac]iune al Comisiei Eu-
ropene pentru a lupta `m-
potriva `nc\lzirii climei,
informeaz\ AFP. „M\su-
rile prev\zute risc\ s\ ai-
b\ impact negativ asupra
nivelului de trai al cet\]e-
nilor no[tri [i asupra com-
petitivit\]ii `ntreprinde-
rilor noastre“, a estimat
de reducere a emisiilor de Louis Borloo. „Este dificil ministrul polonez al Me-
dioxid de carbon provenind s\ sus]ii c\ vehiculele mai diului, Maciej Nowicki.
de la vehicule“. Oficialul grele, deci cele mai puter- Omologul s\u luxem-
german a anun]at forma- nice, au un drept interna- burghez, Lucien Lux, a a-
rea unor grupuri de lucru ]ional s\ emit\ mai mult cuzat la rândul s\u planul
pe aceast\ tem\ la nivelul decât restul“, a declarat el, de ac]iune, considerând c\
cancelariei germane [i la vizând implicit Germania. „nu ]ine cont de particu-
Palatul Elysée. „Anumite state membre larit\]ile na]ionale“.
Pre[edintele Sarkozy a `ncearc\ s\ duc\ o politic\ CE a sus]inut necesitatea
vorbit la rândul s\u de o industrial\ `n detrimentul reducerii emisiilor de gaze
„pozi]ie comun\ a Fran]ei mediului“, a precizat secre- cu efect de ser\ cu 20% p=n\
`n 2020, `n raport cu nive-
[i Germaniei `n zilele ur- tarul de stat german, Mat-
m\toare“. „Nu se pot g\si thias Machnig, `ntr-o con- lurile din 1990, dar [i asigu-
rarea `n cadrul consumului
pozi]ii mai diferite decât ferin]\ de pres\, vizând in-
cele ale Fran]ei [i Germa- direct Fran]a [i Italia. a unui procentaj de 20% de
energii regenerabile.
niei“ `n aceast\ privin]\, a „Propunem stabilirea
precizat el. unui nivel de efort maxim Potrivit uneia dintre
m\suri, industriile cu po-
Berlinul se opune pro- pentru fiecare fabricant [i
ten]ial mare de poluare din
iectului Uniunii Europene suger\m o reducere de cadrul UE ar urma s\ pl\-
privind reducerea emisiilor 25% a emisiilor comparativ
teasc\, `ncepând din 2013,
de carbon provenind de la cu nivelul lor actual“, a de- „permise de poluare“. Sec-
vehicule `n func]ie de greu- clarat Hilary Benn. torul electricit\]ii, de unde
tatea lor. Potrivit propunerilor f\- provin o mare parte din e-
Dezbaterea pe tema re- cute, companiile construc- misiile de CO2, va trebui s\
ducerii emisiilor de carbon toare de ma[ini grele de- pl\teasc\ pentru a ob]ine
`n Europa a fost marcat\ pun mai multe eforturi de- drepturi de poluare vându-
luni de o opozi]ie franco- cât celelalte.
te la licita]ie.
german\, `n cadrul reuniu- Printre ]\rile produc\- Sectoarele de activitate
nii dintre mini[trii euro- toare de modele mici se nu- neincluse `n sistemul cote-
peni pentru Mediu, de la m\r\ Fran]a, Italia, Spa- lor de poluare pl\tite, `ntre
Bruxelles. „Ne afl\m `n nia [i România, `n timp ce care transportul [i agricul-
punctul (de `ntâlnire) al `n rândul ]\rilor produc\- tura, au [i ele obiective de
contradic]iilor“, a denun]at toare de vehicule mari, 4x4 reducere calculate pentru
ministrul francez Jean- [i ma[ini sport mai poluan- fiecare ]ar\ `n parte. a

Actualitate
Adoptarea uninominalului, o `ncercare de reformare a clasei politice LUMEA PE SCURT
Plenul Camerei Depu-
ta]ilor a adoptat, mar]i,
Legea votului uninominal,
cu 231 de voturi pentru,
11 `mpotriv\ [i 18 ab]i-
neri. ~mpotriva actului
normativ au votat repre-
zentan]ii PRM, iar cei ai
UDMR s-au ab]inut. Câte
o ab]inere s-a `nregistrat
[i din partea social-demo-
cratului Vasile Nicula [i a
democrat-liberalului Da-
niel Ionescu. Un amenda-
ment ini]iat de UDMR, re-
Preziden]iale SUA: Cursa
democra]ilor, mai animat\ ca oricând
a Hillary Clinton `l ajunge din urm\ pe Obama `n alegerile primare americane
a So]ia fostului pre[edinte a fost sus]inut\ masiv de muncitorii albi [i hispanici
a Republicanul John McCain `[i a[teapt\ lini[tit contracandidatul pentru cursa final\ din noiembrie a
Campania electoral\
din Statele Unite devine
tot mai aprins\ odat\ cu
revenirea spectaculoas\ a
lui Hillary Clinton. ~n
ciuda mai multor `nfr=n-
geri consecutive, fosta Pri-
m\ Doamn\ a Americii a
reu[it victorii pre]ioase `n
Texas [i Ohio.
Clinton revine
spectaculos
Hillary Clinton a reu[it
s\ evite un dezastru elec-
toral `n recentul episod al
alegerilor primare. Sena-
torul a reu[it s\-l `nving\
pe Barack Obama `n 4 sta-
te, având din nou [anse
considerabile pe nominali-
zarea democra]ilor. Clin-
ton [i-a mobilizat toate
resursele pentru aceste
confrunt\ri, reu[ind s\
pun\ cap\t [irului de vic-
torii ale lui Obama.
Sondajele efectuate la
ie[irea de la urne, mar]i,
au relevat c\ `n Texas [i
Ohio, Hillary Rodham
Clinton a fost sus]inut\ de
popula]ia alb\ [i de mun-
citori, categorii care p\-
reau s\ o fi abandonat la
scrutinurile desf\[urate
anterior. Dintre hispanici,
care reprezint\ o treime
din totalul aleg\torilor din
Texas, dou\ treimi s-au
pronun]at pentru fosta
Prim\ Doamn\ a SUA. A-
cest lucru reprezint\ un e-
[ec pentru Obama, cel care
`ncearc\ s\ aduc\ de par-
tea sa tocmai minorit\]ile
defavorizate ale Americii.
Cursa democrat\ pen-
tru nominalizare continu\
`ns\ cel pu]in pân\ la ale-
gerile primare din Penn-
sylvania, prev\zute pentru
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a VERDICTELE DATE
DE CNSAS AR PUTEA FI
REVIZUITE: Verdictele de
poli]ie politic\, date de CN-
SAS, `nainte ca legea sa de
func]ionare s\ fie declarat\
neconstitu]ional\, ar putea
fi revizuite `n instan]\. Re-
prezentan]ii PDL consider\
c\ persoanele care au fost
verificate anterior de CN-
SAS au fost judecate `n baza
legii vechi - considerat\ ne-
constitu]ional\ - [i merit\
dreptul la o nou\ judecat\
Joi, 6 martie 2008
feritor la decuparea cole-
giilor uninominale prin le-
ge organic\ a fost respins
cu 191 de voturi, 49 de vo-
turi fiind `n favoarea a-
mendamentului [i [ase
ab]ineri. Decuparea cole-
giilor electorale se va face,
`n urma respingerii amen-
damentului UDMR, prin
hot\râre de guvern.
A fost aprobat [i amen-
damentul formulat de so-
cial-democratul Anghel
Stanciu, conform c\ruia
22 aprilie, unde sunt `n joc
188 de delega]i. Pân\
atunci, mai sunt prev\zute
scrutinuri `n Wyoming, cu
18 delega]i, la 8 martie, [i
`n Mississippi, cu 40 de
delega]i, la 11 martie.
Calcule pentru
nominalizare
Dup\ alegerile primare
de mar]i, din statele
Texas, Ohio, Rhode Island
[i Vermont, senatorul de
Illinois, Barack Obama, se
bucur\ de sus]inerea a
1.482 de delega]i la Con-
ven]ia Partidului Demo-
crat de la sfâr[itul verii,
când va fi nominalizat ofi-
cial candidatul democrat
la alegerile preziden]iale
care vor avea loc `n SUA,
`n noiembrie. Rivala sa la
ob]inerea acestei `nvesti-
`n instan]\. Pentru liberali
`ns\, verdictele date de
CNSAS, pentru care in-
stan]a s-a pronun]at deja,
trebuie s\ r\mân\ nemo-
dificate. Decizia final\ va
fi luat\ de membrii Execu-
tivului. Prin noua ordo-
nan]\, contestarea unei de-
cizii a CNSAS nu se va mai
face la Colegiu, ci `n ins-
tan]\. Actul urmeaz\ s\ fie
aprobat de Guvern `n aceas-
t\ s\pt\mân\, dup\ consul-
t\rile cu reprezentan]ii par-
tidelor politice [i cei ai
mandatele vor fi reatribui-
te candida]ilor care nu au
`ntrunit 50%, plus unu din
voturile aleg\torilor din
colegiul respectiv, pe baza
unei liste ordonate des-
cresc\tor a raporturilor
dintre voturile valabil ex-
primate, ob]inute `n colegi-
ile uninominale `n care au
candidat, [i coeficientul
electoral al circumscrip]iei
respective. Deputa]ii au
respins `ns\ amendamen-
tul liderului grupului par-
turi, senatoarea de New
York, Hillary Clinton, are
de partea ei 1.390 de dele-
ga]i. Pentru a câ[tiga `n-
vestitura, un candidat de-
mocrat are nevoie de vo-
tul a cel pu]in 2.025 din
totalul de 4.049, `ntre
care 796 „superdelega]i“,
responsabili ai partidului
care sunt liberi s\-[i ex-
prime preferin]a, chiar `n
momentul desf\[ur\rii
Conven]iei Partidului De-
mocrat, programat\ pen-
tru 25-28 august la
Denver.
Obama, care poate con-
ta pe 199 de superdelega]i,
a reu[it `n ultima lun\ s\
colecteze 50 de milioane
de dolari sub form\ de do-
na]ii pentru campania e-
lectoral\ - semnificativ
mai mult decât cele 35 de
milioane ale dnei Clinton.
Astfel, el sper\ s\ dep\-
societ\]ii civile. ~n schimb,
pre[edintele Camerei Depu-
ta]ilor, liberalul Bogdan
Olteanu, s-a pronun]at pen-
tru eliminarea din proiectul
ordonan]ei de urgen]\ a ar-
ticolului care permite posi-
bilitatea revizuirii deciziilor
luate pân\ acum de CN-
SAS, [i confirmate prin ho-
t\râre judec\toreasc\. „Da-
c\ d\m acest drept de
cerere de revizuire, `nseam-
n\ c\ punem `n discu]ie
ni[te hot\râri judec\to-
re[ti“, a spus Olteanu.
AFGANISTANUL, LIDER MONDIAL ABSOLUT LA HEROIN|: Produc]ia de
heroin\ a b\tut orice record `n Afganistan `n anul 2007, `n ciuda
tentativelor comunit\]ii interna]ionale de a stopa acest flagel, relev\
Organul Interna]ional de Control al Stupefiantelor. Afganistanul a produs
anul trecut o „cantitate excep]ional\“ de 8.200 de tone de opiu, materie
prim\ pentru ob]inerea heroinei, cu 34% mai mult decât `n 2006.
lamentar al UDMR, Mar-
ton Arpad, pentru elim-
inarea pragului electoral,
`n sensul c\ minorit\]ile
na]ionale s\ beneficieze de
atâtea mandate câte voturi
au ob]inut.
~n urma votului, liderul
deputa]ilor liberali, Crin
Antonescu, a declarat c\
introducerea votului uni-
nominal este un pas im-
portant, dar nu e decisiv [i
suficient pentru ceea ce
a[teapt\ opinia public\
McCain [i Clinton, `nving\torii din Texas
[easc\ `nfrângerile suferi-
te mar]i `n statele din sud.
Republicanii
merg pe mâna lui
John McCain
~n vreme ce situa]ia din
Partidul Democrat r\mâ-
ne incert\, John McCain a
devenit candidatul par-
tidului republican la ale-
gerile preziden]iale din
Statele Unite. Victoria sa
categoric\ din Texas l-a
determinat pe contracan-
didatul lui, Mike Hucka-
bee, s\ se retrag\ din cur-
sa electoral\.
Contracandidat `nvins
de George W. Bush `n a-
nul 2000, McCain se afl\
`ntr-un oarecare conflict
cu aripa conservatoare a
partidului, care nu `i apre-
ciaz\ comportamentul in-
a SENATUL ADOPT| A-
LEGEREA DIRECT| A
PRE{EDIN}ILOR CJ: Pro-
punerea legislativ\ care vi-
zeaz\ alegerea pre[edin]ilor
de consilii jude]ene prin vot
universal, egal, direct, secret
[i liber exprimat a fost adop-
tat\ tacit de Senat, proiectul
urmând s\ fie trimis Ca-
merei Deputa]ilor. Ini]iativa
vizeaz\, de asemenea, dimi-
nuarea num\rului mem-
brilor consiliilor jude]ene, `n
func]ie de num\rul locuito-
româneasc\, reformarea
clasei politice. La rândul
lor, democrat-liberalii, ca-
re au sus]inut ini]ial vari-
anta pre[edintelui B\ses-
cu, s-au ar\tat mul]umi]i
de rezultat. Liderul de-
puta]ilor PDL, Cristian
R\dulescu, a declarat c\
`n ochii popula]iei clasa
politic\ actual\ [i-a epui-
zat resursele „[i acest vot
uninominal, sub o form\
sau alta, era un lucru do-
rit de c\tre popula]ie“. a
disciplinat. Atitudinea i-a
adus `ns\, pe de alt\ par-
te, voturile electoratului
independent. N\scut `n
1936, McCain este un ve-
teran al r\zboiului din
Vietnam [i cel mai `n
vârst\ dintre candida]i
(72 de ani). De[i loial lui
Bush, McCain a fost unul
dintre primii critici repu-
blicani ai Casei Albe, pen-
tru felul `n care a fost con-
ceput\ interven]ia `n Irak.
A ridicat vocea [i `mpotri-
va sc\derii impozitelor, pe
care a considerat-o excesi-
v\, s-a declarat `n favoa-
rea unei reforme generoa-
se a imigra]iei [i a fost u-
nul dintre pu]inii republi-
cani interesa]i de `nc\lzi-
rea global\. De asemenea,
el se opune avortului, c\-
s\toriei cuplurilor homo-
sexuale [i controlului ar-
melor de foc. a
rilor jude]ului. Propunerea
mai prevede c\ jude]ele care
au pân\ la 350.000 de
locuitori vor avea 20 de con-
silieri jude]eni, cele care au
`ntre 350.001 [i 500.000 de
locuitori vor avea 22 de con-
silieri jude]eni, jude]ele care
au `ntre 500.001 [i 650.000
de locuitori vor avea 24 de
consilieri, iar cele care au
peste 650.000 de locuitori vor
avea 26 de consilieri jude-
]eni. Guvernul nu sus]ine
adoptarea acestei ini]iative,
care apar]ine PSD. a
7
Rusia: Duma de Stat
ar putea recunoa[te
independen]a
Transnistriei
~n Duma de Stat a Rusiei (camera
inferioar\ a parlamentului fe-
deral) vor avea loc, la 13 martie,
audieri `n problema recunoa[terii
independen]ei Osetiei de Sud,
Abhaziei (dou\ republici auto-
proclamate din Georgia) [i
Transnistriei (regiune din
Republica Moldova. Pre[edintele
Dumei, Boris Grâzlov, a explicat
presei necesitatea desf\[ur\rii
acestor audieri, prin faptul c\ din
partea celor trei republici auto-
proclamate au venit pe adresa
Dumei solicit\ri privind
recunoa[terea independen]ei lor de
c\tre Rusia, dup\ modelul Kosovo.
Potrivit pre[edintelui camerei in-
ferioare a legislativului rus, se
a[teapt\ o discu]ie aprins\. La au-
dierile din Duma de Stat au fost
invita]i s\ participe reprezentan]ii
Ministerului rus de Externe [i
pre[edin]ii parlamentelor din
Osetia de Sud, Abhazia [i
Transnistria. Mar]i, pretinsul le-
gislativ din Osetia de Sud a adop-
tat o declara]ie c\tre comunitatea
interna]ional\, prin care cere s\ i
se recunoasc\ independen]a.
Acela[i demers a fost f\cut zilele
trecute [i de Abhazia, iar
reprezentan]ii a 8 partide politice
transnistrene, secondate de o
coali]ie de organiza]ii non-guver-
namentale locale, s-au adresat
s\pt\mâna trecut\ comunit\]ii in-
terna]ionale, cu solicitarea de a re-
cunoa[te independen]a de facto a
teritoriului din stânga Nistrului.
Germania vrea un
parteneriat strategic
cu Medvedev
Europa are nevoie de Rusia, pen-
tru un nou parteneriat care s\
duc\ la o ordine a p\cii pe conti-
nent, crede ministrul german al
Afacerilor Externe, Frank Walter
Steinmeier, dup\ victoria la prezi-
den]ialele ruse a lui Dmitri
Medvedev. „Rusia este [i r\mâne
un partener strategic indispen-
sabil, dac\ vrem s\ realiz\m o or-
dine de pace european\“, a de-
clarat ministrul german cu ocazia
unui discurs cu privire la rela]iile
dintre Europa [i vecinii din est.
„S\-l credem pe cuvânt pe viitorul
pre[edinte! S\-i accept\m pro-
punerea de parteneriat!
Transformarea Rusiei este atât `n
interesul ei, cât [i al nostru“, a
mai spus el, referindu-se la nevoia
Rusiei de a se moderniza.
Cancelarul german Angela Merkel
va merge de altfel sâmb\t\ la
Moscova, pentru discu]ii cu
Medvedev, la invita]ia pre[edin-
telui `n exerci]iu, Vladimir Putin.
Cu ocazia aceluia[i discurs, [eful
diploma]iei de la Berlin s-a pro-
nun]at pentru necesitatea ca
Uniune European\ s\ coopereze
de manier\ mai extins\ cu ]\rile
din Asia Central\, din Caucaz [i
Ucraina, dac\ statele de aici vor
accepta s\ `mbun\t\]easc\
situa]ia drepturilor omului.
Kosovo are nevoie
urgent de 2 miliarde
de dolari
Statul independent Kosovo va
avea nevoie de ajutor extern `n
valoare de circa 2 miliarde de
dolari pentru urm\torii câ]iva ani,
iar Europa ar trebui s\ furnizeze
jum\tate din aceast\ sum\, a
apreciat un `nalt oficial american.
Restul sumei poate proveni de la
SUA [i de la institu]ii cum sunt
Banca Mondial\ [i Fondul
Monetar Interna]ional, a precizat
Dan Fried, asistentul secretarului
de stat, `ntr-o audiere, mar]i, `n
Comisia pentru rela]ii externe a
Senatului. El a insistat c\ SUA
vor participa la o important\ con-
ferin]\ a donatorilor pentru
Kosovo, `n luna iunie, `n condi]iile
`n care Congresul i-a alocat deja
un ajutor de 350 de milioane. a

8 Joi, 6 martie 2008
Reportaj
Bruxelles, ora[ul „negocierii [i compromisului“
a Considerat „inima“ Uniunii Europene, Bruxelles este un ora[ care respir\ [i provoac\ decizii importante pentru via]a celor aproape o
jum\tate de miliard de locuitori, c=t num\r\, la ora actual\, popula]ia Uniunii Europene a „Odat\ ajuns aici, te poate speria birocra]ia aparent
excesiv\ [i regulile stricte de care te love[ti la tot pasul. ~n [edin]ele Parlamentului European, trebuie s\-]i expui punctul de vedere `ntr-un
singur minut. Dac\ ai dep\[it acest interval cu 2-3 secunde, ]i se `nchide microfonul. A[a c\, `nainte de a lua cuv=ntul, te g=nde[ti de dou\ ori
dac\ ai, `ntr-adev\r, ceva important de spus“, afirm\ europarlamentarul rom=n Mihaela Popa a ~n Parlamentul European, nu se doarme `n
timpul [edin]elor, nu se poate vota „la dou\ m=ini“, iar chiulul de la o [edin]\ echivaleaz\, automat, cu t\ierea unei zile de salariu a
de Bogdan CRON}
Capitala Belgiei, Bruxel-
les, este descris\ foarte des
drept „inima“ Uniunii Eu-
ropene. Aici `[i desf\[oar\
activitatea Parlamentul Eu-
ropean [i Comisia Europea-
n\, structuri formate din
mii de reprezentan]i ai celor
27 de state membre ale UE.
Din acest punct de vede-
re, Bruxelles-ul poate fi con-
siderat un ora[ grav, care
respir\ [i provoac\ decizii
importante pentru via]a ce-
lor aproape o jum\tate de
miliard de locuitori, c=t nu-
m\r\, la ora actual\, popu-
la]ia Uniunii Europene.
Negociere [i
compromis
Secretul rezisten]ei a-
cestui colos, format din zeci
de culturi [i istorii, nu nu-
mai diferite, dar aflate, `n
diferite momente, chiar `n
conflict, `l reprezint\ dou\
no]iuni esen]iale, care stau
la baza „buc\t\riei“ europe-
ne: negociere [i compromis.
CM
YK „F\r\ negociere [i f\r\
puterea de a ajunge la un
compromis favorabil pen-
tru toate p\r]ile implicate,
Uniunea European\ nu ar
putea rezista. Din acest
punct de vedere, Departa-
mentul de Multilingvism
joac\ un rol esen]ial `n
nivelarea orgoliilor ce ar
putea perturba activitatea
Europarlamentarul rom=n Mihaela Popa
a propus ca istoria Uniunii Europene s\ fie
studiat\ `n [colile din toate statele membre
Istoria UE ar putea
deveni materie
obligatorie `n [coli
Istoria Uniunii Euro-
pene ar putea deveni ma-
terie obligatorie `n [colile
din statele membre. Co-
misia pentru Cultur\ a
Parlamentului European
a aprobat cu majoritate
de voturi amendamentul
depus de europarlamen-
tarul rom=n Mihaela Po-
pa, care a cerut ca istoria
Uniunii Europene s\ fie
Regulile de aur `n Parlamentul European sunt negocierea [i compromisul
acestei structuri“, spune
comisarul european pentru
Multilingvism, Leonard Or-
ban, reprezentantul Rom=-
niei `n Comisia European\.
Principiul fundamental
al Uniunii Europene este
reprezentat de unitatea `n
diversitate. Din acest punct
de vedere, cunoa[terea mai
multor limbi este absolut
necesar\ pentru ca europe-
nii s\ poat\ munci `mpreu-
n\. „Avem obliga]ia de a
proteja [i promova mo[te-
nirea lingvistic\ din toate
statele membre, `ns\, `n
acela[i timp, trebuie s\ ne
studiat\ `n [colile din
toate statele Uniunii Eu-
ropene. ~n sprijinul prop-
unerii sale, europarla-
mentarul rom=n a invo-
cat faptul c\ tinerii tre-
buie s\ cunoasc\ etapele
form\rii [i dezvolt\rii U-
niunii. Amendamentul a
fost sprijinit de majorita-
tea deputa]ilor din comi-
sie, iar raportul va fi su-
pus votului `n plenul
Parlamentului Euro-
pean, `n sesiunea de la
Strasbourg din luna apri-
lie.
CM
YK
`n]elegem `ntre noi, s\ `i
`n]elegem pe vecinii no[tri,
pe partenerii no[tri din U-
niunea European\. Dato-
rit\ cunoa[terii mai multor
limbi str\ine, `ntreprinde-
rile devin mai competitive,
iar cet\]enii pot avea o mai
mare mobilitate“, spune
Leonard Orban.
~n Parlamentul
European, chiulul
se pl\te[te
Pe l=ng\ regulile de aur
ale activit\]ii forurilor eu-
ropene - negocierea [i com-
Leonard Orban, primul comisar european al Rom=niei
Scurt istoric al
Uniunii Europene
Istoria Uniunii Europe-
ne, a[a cum rezult\ din
Raportul general asupra
activit\]ilor Uniunii Eu-
ropene, se bazeaz\ pe cro-
nologia celor mai impor-
tante realiz\ri ale Uniu-
nii [i institu]iilor sale. De
la declara]ia lui Robert
CM
YK
promisul -, un alt aspect,
simplu ca defini]ie, dar dus
la extrem de strategii aces-
tei structuri, `l reprezent\
organizarea activit\]ii `n
cele mai mici am\nunte.
„Odat\ ajuns aici, te poate
speria birocra]ia aparent ex-
cesiv\ [i regulile stricte de
care te love[ti la tot pasul. ~n
[edin]ele Parlamentului Eu-
ropean, trebuie s\-]i expui
punctul de vedere `ntr-un
singur minut. Dac\ ai
dep\[it acest interval cu 2-
3 secunde, ]i se `nchide mi-
crofonul. A[a c\, `nainte de
a lua cuv=ntul, te g=nde[ti
Schuman, din anul 1950,
p=n\ la primele valuri de
aderare, din anii ’70 [i ’80,
de la instituirea Pie]ei
Unice, `n 1993, p=n\ la
lansarea monedei euro, la
1 ianuarie 1999, [i des-
chiderea negocierilor de
aderare cu ]\rile Europei
Centrale [i de Est, Uniu-
nea European\ este rezul-
tatul unui proces de coo-
de dou\ ori dac\ ai, `ntr-
adev\r, ceva important de
spus. Aici, nu se doarme `n
timpul [edin]elor, nu se
poate vota «la dou\ m=ini»,
iar chiulul de la o [edin]\
echivaleaz\, automat, cu
t\ierea unei zile de salariu.
Programul este at=t de bine
g=ndit, `nc=t fiecare parla-
mentar `[i cunoa[te agenda
de lucru pe un an `ntreg.
De asemenea, `n func]ie de
preg\tirea sa profesional\
sau de experien]a acumu-
lat\, fiecare europarlamen-
tar face parte dintr-o co-
misie. Datorit\ acestui lu-
cru, nu e[ti nevoit s\-]i pe-
treci toat\ ziua `n Par-
lament, discut=nd proble-
me la care practic nu te pri-
cepi“, spune europarlamen-
tarul Mihaela Popa, mem-
br\ a PDL.
perare [i integrare, care a
`nceput `n anul 1951,
`ntre [ase ]\ri europene
(Belgia, Germania, Fran-
]a, Italia, Luxemburg [i
Olanda).
Dup\ 50 de ani [i 5 va-
luri de aderare (1973: Da-
nemarca, Irlanda [i Re-
gatul Unit; 1981: Grecia;
1986: Spania [i Portuga-
lia; 1995: Austria, Finlan-
La Bruxelles, sunt
mai mul]i
ambasadori dec=t
`n Washington D.C.
Bruxelles a devenit un
centru important a nume-
roase institu]ii interna]io-
nale, cele mai importante
fiind cele ale Uniunii Euro-
pene. Regiunea g\zduie[te,
de asemenea, sediul Orga-
niza]iei Tratatului Atlan-
ticului de Nord (NATO) [i
sediile altor aproximativ o
CM
YK
mie de organiza]ii interna-
]ionale [i dou\ mii de cor-
pora]ii interna]ionale.
Bruxelles este al treilea
ora[ ca num\r de conferin]e
interna]ionale organizate a-
nual, devenind astfel unul
dintre cele mai mari centre
de reuniuni din lume. Pre-
zen]a institu]iilor Uniunii
Europene [i a altor institu]ii
interna]ionale face ca aici s\
se afle mai mul]i ambasa-
dori [i jurnali[ti dec=t `n ori-
care alt\ capital\, devan-
s=nd, din acest punct de ve-
dere, chiar [i capitala SUA,
Washington D.C.
De[i cunoscut drept ca-
pital\ a Belgiei [i capital\
„de facto“ a Uniunii Euro-
pene, termenul „Bruxelles“
se refer\, `n foarte multe
cazuri, la Regiunea Capita-
lei Bruxelles, o regiune for-
mat\ din 19 comune, aglo-
merate `n jurul capitalei.
Regiunea ocup\ 162 km²
[i are peste un milion de
locuitori, fiind una dintre
cele trei regiuni ale statu-
lui federal Belgia, al\turi
de Flandra [i Valonia. Bru-
xelles-ul este oficial bi-
lingv, franceza [i neerlan-
deza fiind cele dou\ limbi
oficiale. La na[terea Bel-
giei, `n 1830, ora[ul era po-
da [i Suedia; 2004: Cipru,
Estonia, Letonia, Litua-
nia, Malta, Polonia, Ce-
hia, Slovacia, Slovenia [i
Ungaria; 2007: Bulgaria
[i Rom=nia), Uniunea Eu-
ropean\ num\r\, `n pre-
zent, 27 de state membre,
iar alte trei ]\ri au statu-
tul de stat candidat: Cro-
a]ia, fosta Republic\ Iu-
goslav\ a Macedoniei [i
Turcia.
 CM
YK

Joi, 6 martie 2008 9

Bruxelles este sediul a numeroase institu]ii interna]ionale, cele mai importante fiind cele ale Uniunii
Europene. Regiunea g\zduie[te, de asemenea, sediul Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
[i sediile altor aproximativ o mie de organiza]ii interna]ionale [i dou\ mii de corpora]ii interna]ionale.
Bruxelles este al treilea ora[ ca num\r de conferin]e interna]ionale organizate anual, devenind astfel unul
dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume. Aici se afl\ mai mul]i ambasadori [i jurnali[ti dec=t `n
oricare alt\ capital\, devans=nd, din acest punct de vedere, chiar [i capitala SUA, Washington D.C.

Institu]iile Uniunii Europene - Grupul Partidului Po-

~n conducerea Uniunii
Europene sunt implicate
cinci institu]ii: Parlamen-
tul European (format din
reprezentan]i ale[i de po-
poarele Statelor Mem-
bre), Consiliul Uniunii
Europene, ce reprezint\
guvernele Statelor Mem-
bre, Comisia European\
(executivul [i, totodat\,
organismul cu drept de a
ini]ia legisla]ia Uniunii
Europene), Curtea de
Justi]ie a Comunit\]ilor
Europene (asigur\ com-
patibilitatea cu dreptul
comunitar) [i Curtea de
Conturi European\ (res-
ponsabil\ de controlul
folosirii fondurilor comu-
nitare).
Aceste institu]ii sunt
sprijinite de o serie de al-
te organisme: Comitetul
Economic [i Social Euro-
pean [i Comitetul Regiu-
nilor (organisme consul-
tative, care acord\ spri-
jinul necesar, pentru ca
pozi]iile diferitelor cate-
gorii sociale [i regiuni ale
Uniunii Europene s\ fie
luate `n considerare de
structurile decizionale),
Ombudsman-ul Euro-
pean (care se ocup\ de
pl=ngerile cet\]enilor cu
privire la administra]ia la
nivel european), Banca
European\ de Investi]ii [i
Dezvoltare (institu]ia fi-
nanciar\ a UE) [i Banca
CM
YK Central\ European\ (r\s-
punz\toare de politica
monetar\ `n zona euro).
Grupurile
parlamentare din PE
Parlamentul European
(PE) este singurul organ
al Uniunii Europene ales
`n mod direct. Cei 785 de
deputa]i ai Parlamentu-
lui European sunt ale[i
pe o perioad\ de cinci ani,
de c\tre aleg\torii din ce-
le 27 de state membre ale
Uniunii Europene.
Deputa]ii se constituie
`n grupuri politice, dar nu
se grupeaz\ `n func]ie de
na]ionalitate, ci `n func]ie
de afinit\]ile lor politice.
~n prezent, exist\ [ap-
te grupuri politice `n ca-
drul Parlamentului Euro-
pean. Fiecare grup politic
`[i asigur\ organizarea
intern\, prin desemnarea
unuia sau mai mul]i
pre[edin]i (`n cazul anu-
mitor grupuri), a unui bi-
rou [i a unui secretariat.
Num\rul minim de
deputa]i necesar pentru a
constitui un grup politic
este de 20 [i cel pu]in o
cincime din statele mem-
bre trebuie s\ fie repre-
zentate `n cadrul grupu-
lui nou constituit. Toto-
dat\, un deputat poate
apar]ine doar unui singur
grup sau pot avea cali-
tatea de independen]i.
Grupurile parlamen-
tare:
pular European (Cre[tin-
Democrat) [i al Demo-
cra]ilor Europeni (EPP-
ED). Num\r\ 278 de
membri, proveni]i din
toate cele 27 de ]\ri mem-
bre. Dintre ace[tia, 9 pro-
vin din Rom=nia, de la
Partidul Liberal Demo-
crat (PLD), de la Uniunea
Democrat\ Maghiar\ din
Rom=nia (UDMR) [i de la
Forumul Democrat al
Germanilor din Rom=nia
(FDGR).
- Grupul Socialist din
Parlamentul European
(PES) are 217 membri; 12
dintre ace[tia provin din
Rom=nia, de la Partidul
Social Democrat (PSD).
- Grupul Alian]ei Libe-
ralilor [i Democra]ilor pen-
tru Europa (ALDE) are
103 membri, dintre care 8
sunt din Rom=nia: 6 de la
Partidul Na]ional Liberal
(PNL) [i 2 de la partidul
Conservator (PC).
- Grupul Uniunea pen-
tru Europa Na]iunilor
(UEN) - 44 de membri.
- Grupul Verzilor/Ali-
an]a Liber\ European\
(Greens/ALE) - 42 de
membri.
- Grupul Confederal al
St=ngii Unite Europene/
St=nga Verde Nordic\
(GUE/NGL) - 41 de
membri.
- Grupul Independen]\
[i Democra]ie (IND/DEM)
- 24 de membri.
„Ortodoxiei nimic nu-ii lipse[te,
dec=t s\ fie bine tr\it\“
a P\rintele Vasile Palade este `ntemeietorul comunit\]ii ortodoxe
rom=ne[ti din Belgia a Nu mul]i rom=ni care locuiesc `n Bruxelles te-ar
putea l\muri cu ce se ocup\ Comisia sau Parlamentul European, dar de
p\rintele Palade ]i-ar putea povesti, cu siguran]\, m\car c=teva lucruri
a {i asta pentru c\, a[a cum singur atrage aten]ia, „a f\cut treab\ de
calitate“ a „Pe care i-am botezat, au crescut mari, s\n\to[i [i s-au
cununat. Pe care i-am cununat, nu s-au mai desp\r]it, iar pe care i-am
dus, nu s-au mai `ntors `napoi“, spune, h=tru, p\rintele Palade a
Cum este via]a unui
preot ortodox `n dias-
pora?
Mult mai grea dec=t s-ar
crede. Noi ne str\duim s\
fim de folos cum putem, pen-
tru c\, de multe ori, suntem
privi]i ca ultimul ajutor.
Aici, `n biseric\, se sluje[te
cauza na]ional\ mai mult
dec=t `ntr-o ambasad\. De la
Biseric\ se a[teapt\ foarte
mult de c\tre rom=nii care
sunt departe de cas\ [i `n-
cerc\m s\-i ajut\m s\-[i
g\seasc\ un drum, s\-i `ncu-
raj\m [i s\ le aducem m=n-
g=iere. ~i `ndrum\m c\tre
un loc de munc\, dup\ m\-
sura posibilit\]ilor noastre,
`i ajut\m s\-[i traduc\ fel de
fel de acte, care le sunt nece-
sare, `i punem `n leg\tur\
cu un notar sau cu un avo-
cat, atunci c=nd au nevoie.
Dar, cel mai important lucru
pe care ne str\duim s\ `l fa-
cem este acela de a-i pov\]ui
pe fra]ii no[tri rom=ni s\-[i
cunoasc\ ]ara [i neamul din
s=ngele c\reia se trag, s\
nu-[i uite datinile [i obiceiu-
rile, s\-[i p\streze valorile [i
s\ se d\ruiasc\ ]\rii aces-
teia adoptive, f\r\ a uita `n-
CM
s\ de neamul lor. YK

Ce statut are comuni-

pulat de flamanzii auto-
htoni, dar [i de valoni, ger-
manofoni, precum [i de
francofoni de origine pari-
zian\. ~n secolul al XIX-lea,
odat\ cu formarea statului
Belgian [i cu facilitarea ac-
cesului la educa]ie, nume-
ro[i vorbitori de dialecte lo-
cale au adoptat franceza `n
detrimentul neerlandezei
ca limb\ principal\. Prin-
tre principalele motive se
num\r\ prestigiul mai im-
portant al francezei la mo-
mentul respectiv, `n timp
ce flamanda era consid-
erat\ limba claselor infe-
rioare [i a mediului rural.
Sub Leopold II al Belgiei,
ora[ul a cunoscut o restruc-
turare important\, datori-
t\ numeroaselor cl\diri
moderne construite pentru
administra]ia na]ional\. ~n
aceast\ perioad\, s-au a-
Cer[etorii rom=ni pot fi `nt=lni]i
[i pe cosmopolitele str\zi ale Bruxelles-ului
menajat numeroase par-
curi [i [oselele importante
[i au fost construite o serie
de noi cartiere moderne.
La sf=r[itul secolului
XIX [i `nceputul secolului
XX, ora[ul a suferit o inten-
s\ presiune de francofoni-
zare, fapt ce a condus la a-
pari]ia unei majorit\]i
francofone `n ora[. Bruxel-
les a devenit, `ncetul cu `n-
cetul, un ora[ cosmopolit.
~n anii 1960-1970, s-au sta-
bilit la Bruxelles multe
familii imigrante, `n marea
lor majoritate din fostele
colonii belgiene, precum [i
din Africa de Nord.
~n anii 1980-1990, cos-
mopolitizarea a mers mai
departe, datorit\ `ntregiri-
lor de familii [i a unui ma-
re val de imigra]ie dinspre
Europa Central\. ~n 2000,
Bruxelles-ul a fost declarat
capital\ cultural\ euro-
pean\. a
tatea ortodox\ a ro-
m=nilor de aici?
Comunitatea noastr\, ca-
re se cheam\ „Buna Vesti-
re“, are o vechime de 30 de
ani [i este recunoscut\ prin
decret regal de statul belgi-
an. ~n fiecare duminic\ [i la
s\rb\torile cele mari, aceas-
t\ biseric\, `n care slujesc de
7 ani, este ne`nc\p\toare. ~i
primim aici, cu mare bu-
curie, pe rom=nii care mun-
cesc sau tr\iesc `n Belgia, pe
cei care slujesc cauza noas-
tr\ na]ional\ - [i m\ refer la
ambasadori [i la ceilal]i
membri ai corpului diploma-
tic - [i, nu `n ultimul r=nd,
pe fra]ii no[tri moldoveni
sau pe rom=nii din Ucraina.
Aceast\ biseric\ reprezint\
o fereastr\ deschis\ a orto-
doxiei `n inima Europei. Pe
l=ng\ membrii comunit\]ii
noastre, patru-cinci sute de
turi[ti ne trec pragul zilnic.
~n `ntreaga Belgie,
sunt aproximativ
cinci mii de familii
de rom=ni
C=]i membri num\r\,
ast\zi, comunitatea
rom=neasc\ din Bru-
xelles?
Legal, `n jur de dou\ mii
de familii. Iar, `n `ntreaga
Belgie, aproximativ cinci mii.
~n afar\ de acestea, mai sunt
alte c=teva mii, care vin [i se
duc. Nu to]i au preocup\ri re-
ligioase, dar fiecare posed\ o
zestre nativ\, mai mult sau
mai pu]in bogat\, care `l
atrage spre Dumnezeu. Am
avut bucuria s\ v\d, `n to]i
ace[ti ani petrecu]i aici, c\
Biserica `nseamn\ foarte
mult pentru rom=n. {i pot
spune c\ interesul pentru
valorile ortodoxiei este `n
cre[tere [i `n Occident. Prin
ortodoxie `n]eleg=nd cre[ti-
„Noi practic\m un ecumenism al dragostei,
pentru c\ ceea ce ne une[te este mult mai
important dec=t ceea ce ne separ\“
nismul autentic, adic\ b\-
tr=neasca, curata [i cinstita
noastr\ lege. Iar credincio[ii
no[tri, prin prezen]a lor `n
aceast\ biseric\, ofer\ un
puternic exemplu spiritual
locuitorilor de aici. Le arat\
ce `nseamn\ botezul, ce `n-
seamn\ cununia sau cum
trebuie s\-[i respecte mor]ii,
deoarece fenomenul desa-
craliz\rii a p\truns puternic
`n lumea occidental\. Or-
todoxiei nimic nu-i lipse[te,
dec=t s\ fie bine tr\it\.
Ce reprezint\ religia
pentru belgianul de
r=nd?
Aici, religia nu prea mai
are consisten]\ [i, din acest
punct de vedere, nu sunt un
bun exemplu. Noi, rom=nii,
trebuie s\ `nv\]\m de la ei
s\ fim serio[i, s\ fim punctu-
ali la munc\, s\ `nv\]\m
modalit\]i noi de lucru, pen-
tru a ne u[ura traiul de zi cu
zi. Iar ei ar trebui s\ `nve]e
de la noi cum ne `nchin\m,
cum st\m `n biseric\, f\r\
s\ transform\m rug\ciunea
`ntr-un spectacol. S\ `nve]e
felul cum ne cinstim p\-
rin]ii, f\r\ s\-i uit\m prin
azile, c=nd nu se mai pot
ajuta singuri. Acest lucru nu
face cinste unui popor civi-
lizat. ~n Occident, se v=nd
bisericile [i pe un euro,
atunci c=nd r\m=n f\r\ cre-
dincio[i. Iar o biseric\ f\r\
credincio[i ce mai `nseam-
n\? Un cavou al Dumnezei-
rii. Ceea ce d\ valoare unui
l\ca[ de cult este tocmai
prezen]a omeneasc\. Dar
foarte mul]i occidentali `[i
caut\ lini[tea sufleteasc\ `n
cabinetele psihologilor. Bine
ar fi, `ns\, dac\ ar mearge
mai des la un duhovnic.
Acolo `i a[teapt\ bunul
Dumnezeu, care le spune:
„D\ruie[te Mie p\catele,
necazurile [i suferin]ele ta-
le“. Ce psiholog poate lua
asupra lui p\catele [i sufe-
rin]a ta?
„Am avut bucuria
s\ botez peste o mie
de copii rom=ni“
Catedrala „Sf=nta E-
caterina“ este locul `n
care se organizeaz\
slujbe at=t pentru ca-
tolici, c=t [i pentru or-
todoc[i.
Faptul c\ oficiem slujbele
`ntr-o biseric\ catolic\ arat\
c\ rela]iile `ntre noi sunt de
bun\ convie]uire. Pot spune
c\ practic\m un ecumenism
al dragostei, pentru c\ ceea
ce ne une[te este mult mai
important dec=t ceea ce ne
separ\. ~n ceea ce prive[te
activitatea religioas\, ne-am
`mp\r]it programul, `n a[a
fel `nc=t s\ nu ne supra-
punem unii peste al]ii. De 7
ani de c=nd slujesc aici, nu
au fost nici un fel de ne`n-
]elegeri.
Care este cea mai ma-
re satisfac]ie a dum-
neavoastr\, ca `ndru-
m\tor spiritual al co-
munit\]ii ortodoxe a
rom=nilor din aceast\
]ar\?
Faptul c\, de c=nd am `n-
fiin]at aceast\ comunitate,
am avut bucuria s\ botez
peste o mie de copii rom=ni.
{i am f\cut treab\ de cali-
tate. Pe care i-am botezat,
au crescut mari, s\n\to[i [i
s-au cununat. Pe care i-am
cununat, nu s-au mai des-
p\r]it, iar pe care i-am dus,
nu s-au mai `ntors `napoi.

CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
Discu]ie din
cealalt\ lume
a Sus]in\torii evacu\rii religiosului
`n debaraua vie]ii private fac caz,
de fiecare dat\, de presupusa
„ra]ionalitate“ a argumentelor
aduse, sprijnindu-se de „relevan]a“
ombilicului scurt al vie]ii cotidiene a
de Nicolae HULPOI
Parabola care urmeaz\ circul\ pe inter-
net de mai bine de un an, dar mi-am rea-
mintit-o `n contextul aprigelor discu]ii le-
gate de studiul Religiei `n liceu:
- Ia, spune-mi, tu crezi `n via]a de dup\
na[tere?
- Desigur. Dup\ na[tere trebuie s\ urmeze
ceva. Probabil c\ ne afl\m aici tocmai pentru
a ne preg\ti pentru ceea ce urmeaz\.
- Ce prostie! Dup\ na[tere nu urmeaz\
nimic. De altfel, cum ar putea s\ arate?
- Nu [tiu exact, dar desigur c\ va fi mai
mult\ lumin\ decât aici. Poate c\ vom um-
bla pe propriile picioare [i vom mânca cu
propria gur\.
- Ce tâmpenie! Nu se poate s\ umbli. Iar
ca s\ m\nânci cu gura, chiar c\ ar fi de râs!
Doar noi mânc\m prin cordonul ombilical.
~ns\, ia s\ `]i spun eu ceva: putem exclude
via]a de dup\ na[tere, pentru c\ deja acum
e prea scurt cordonul ombilical.
- Ba da, ba da; cu siguran]\ va fi ceva.
~ns\, probabil, ceva total diferit decât ne-am
obi[nuit aici.
- P\i, de acolo nu s-a `ntors nimeni. Oda-
t\ cu na[terea, via]a se termin\, pur [i sim-
plu. De altfel, via]a nu este altceva decât o
permanent\ `nghesuial\, `n `ntuneric.
- Eu nu [tiu exact cum va fi, dac\ ne vom
na[te, dar cu siguran]\ o vom g\si pe MA-
MA, iar ea va avea grij\ de noi.
- Pe mama? Tu crezi `n mama? {i dup\
tine, unde ar putea ea s\ fie?
- P\i, oriunde, `n jurul nostru. Doar tr\im
`n ea [i prin ea. F\r\ ea, nu am fi deloc.
- Eu nu cred asta! Eu nu am v\zut nici-
când, nici un fel de „mama“, nu exist\ nici o
dovad\ c\ ar putea exista a[a ceva.
- Dar, uneori, când suntem `n lini[te, o
auzim cum cânt\, sim]im cum mâng=ie lu-
mea din jurul nostru. {tii, eu cred c\ via]a a-
dev\rat\ ne a[teapt\ abia de acum `ncolo!
De fiecare dat\ când se isc\ o polemic\ pe
marginea unui subiect religios, se poate re-
marca imediat `ncrâncenarea pozi]iilor con-
tra [i blocajul pe care `l produce pledoaria
ateist\. Ai sentimentul, ascultându-i pe se-
culari[tii militan]i, c\ sub tirul argumentelor
lor, convin[i de orizontalitatea acestei lumi,
chiar [i un vultur s-ar transforma `ntr-o
g\in\ de curte, uitând c\ deplasarea se poa-
te face [i pe vertical\, c\ lumea poate fi v\-
zut\ [i `n]eleas\ [i de la alte nivele.
Sus]in\torii evacu\rii religiosului `n de-
baraua vie]ii private fac caz, de fiecare dat\,
de presupusa „ra]ionalitate“ a argumentelor
aduse, sprijnindu-se de „relevan]a“ ombili-
cului scurt al vie]ii cotidiene.
~n gândirea cre[tin\, omul ra]ional este cel
care reu[e[te s\ descifreze corect eviden]ele [i
s\ nu se lase furat de aparen]ele `n[el\toare
ale lumii. Iar cea mai cumplit\ iluzie c\reia `i
poate c\dea cineva prad\ este c\ via]a s-ar li-
mita la hotarele rutinei cotidiene.
Dincolo de polemicile omene[ti, orice per-
soan\ cu o `n]elegere duhovniceasc\ a lucru-
rilor va recunoa[te c\, f\r\ ]epu[a harului
lui Dumnezeu, este imposibil s\ opre[ti pe
cineva din mar[ul `mpotriva `n]elesurilor
mai `nalte ale existen]ei.
De[i cre[tinilor nu le este interzis s\ pole-
mizeze, s\ (se) explice, totu[i nici o „arm\“,
din câte a folosit Biserica `n istoria ei pentru a
se ap\ra, nu s-a dovedit a fi mai „devastatoa-
re“ ca m\rturisirea t\cut\ [i hot\rât\ a cre-
din]ei. E adev\rat c\ explica]iile bune l\mu-
resc ne`n]elegerile, dar, `n materie de credin-
]\, nu exist\ explica]ie mai bun\ decât exem-
plul personal. Iar dac\ `n zgomotul acestei
lumi (pe care unii `l consider\ singura melodie
posibil\) reu[im s\ aducem un strop de li-
ni[te, s\-L facem mai vizibil pe Hristos, prin
care „Dumnezeu mângâie lumea din jurul
nostru“, tot mai mul]i s-ar convinge c\ aici
suntem doar `n cantonament, c\ „via]a ade-
v\rat\ ne a[teapt\ abia dincolo“. a
„Religia este invocat\ tot mai pu]in din perspectiva comportamentului moral.
Atitudinile morale, mai ales `n rândul tinerilor, sunt dictate mai degrab\
spontan, `n func]ie de instincte, de percep]ia a ceea ce li se ofer\ exclusiv aici
[i acum. E vorba de un hedonism modernist, care nu are nimic `n comun cu
valorile religios-morale.“ (pr. prof. univ. Nicolae Achimescu)
RELIGIE {I FENOMEN
Nevoia de religie din lumea de azi
de pr. prof. univ. Nicolae
ACHIMESCU
Dintotdeauna [i peste tot, omul [i-a expri-
mat o anume nelini[te, indiferent de forma pe
care a `mbr\cat-o: existen]ial\, cultural\, lo-
cal\ sau personal\. De cele mai multe ori, re-
mediul a fost [i a r\mas religia, prin credin]a,
practicile [i mijloacele proprii, menite s\ a-
duc\ alinare. De altfel, `ntreaga literatur\ sa-
cr\ a marilor religii relateaz\, deseori, epi-
soade de team\ [i zbucium omenesc, prescri-
ind totodat\ moduri `n care asemenea
suferin]e [i nelini[ti pot fi alinate. ~ntremarea
sufleteasc\ a fost [i este un element comun
tuturor religiilor, dincolo de diversitatea pro-
blemelor cu care s-au confruntat sau se con-
frunt\ oamenii. Indiferent de alte preocup\ri
prezente `ntr-o religie sau alta, menirea co-
mun\ tuturor religiilor r\mâne cultivarea [i
`ntre]inerea credin]ei `ntr-un Dumnezeu,
`ntr-un Absolut [i, prin aceasta, asigurarea
unei lini[ti suflete[ti [i a unui anume confort
interior, mai important decât orice altceva `n
aceast\ via]\.
Legea nu mai impune oamenilor
comportamentul moral
Lucrul acesta e cu atât mai necesar `n socie-
tatea contemporan\. Tr\im `ntr-o lume tot mai
pregnant pluralist\, atât `n plan cultural, cât [i
religios. ~n Occident, acest fapt `[i are expli-
ca]ia, cel pu]in par]ial, `n fenomenul migra]iei.
Asemenea migra]ii au contribuit, de altfel, la
formarea statelor nord-americane; tot la fel,
`ns\, Marea Britanie, ]\rile Europei continen-
tale, precum [i unele p\r]i din America Cen-
tral\ [i de Sud au fost atinse de acest fenomen.
Efectul principal al migra]iilor a fost crearea
unei noi diversit\]i etnice [i religioase `ntre ho-
tarele statelor-na]iune. Chiar [i `n zone unde
acest fenomen nu s-a produs, a avut loc un pro-
ces de difuziune religioas\; a[a se explic\ fap-
tul c\, `n multe ]\ri asiatice, de pild\, exist\
minorit\]i religioase cre[tine sau musulmane,
iar `n cadrul acestor minorit\]i se pot distinge
numeroase comunit\]i [i grup\ri, diferite `ntre
ele. Existen]a acestui pluralism religios e mai
degrab\ o regul\ decât o excep]ie; acest lucru e
valabil `n cazul cre[tinismului, budismului [i
hinduismului. Atitudinea acestor confesiuni,
mi[c\ri, curente, comunit\]i etc. poate fi de a se
ignora, pur [i simplu, una pe cealalt\, `ns\ de
cele mai multe ori ea este una de ne`ncredere,
câteodat\ de rivalitate, competi]ie sau chiar os-
tilitate reciproc\ abia mascat\.
~ntr-un alt plan, societatea `n care tr\im ne
ofer\ [i alte surprize; de pild\, legisla]ia vizea-
z\ `n principal rela]iile sociale, `n timp ce pro-
Joi, 6 martie 2008
blemele morale strict personale tind s\ ias\ de
sub inciden]a legii. ~ntr-o foarte mare m\sur\,
legea a `ncetat s\ mai caute s\ impun\ oame-
nilor un anume comportament moral. Nume-
roase acte, dar `n special cele cu caracter sexu-
al, care odinioar\ c\deau sub inciden]a legii, au
`ncetat s\ mai prezinte interes pentru autori-
t\]i. Pe de alt\ parte, ast\zi, p\rin]ii nu se mai
ostenesc s\ le transmit\ copiilor atitudini [i
principii de via]\ bazate pe religie, care ar pu-
tea, mai târziu `n via]\, s\-i ajute s\ se orien-
teze din punct de vedere moral. Dimpotriv\,
religia este invocat\ tot mai pu]in din per-
spectiva comportamentului moral. Atitudinile
morale, mai ales `n rândul tinerilor, sunt dic-
tate mai degrab\ spontan, `n func]ie de in-
stincte, de percep]ia a ceea ce li se ofer\ ex-
clusiv aici [i acum. E vorba de un hedonism
modernist, care nu are nimic `n comun cu va-
lorile religios-morale.
Odinioar\, `ntre altele, rostul religiei era
acela de a `nt\ri con[tiin]a identitar\ a credin-
cio[ilor [i oamenilor `n general. Din p\cate,
ast\zi, lucrurile nu mai stau la fel. De[i cre-
dincio[ii [i comunit\]ile c\rora apar]in caut\
`n religie confirmare [i sprijin pentru credin]a
[i convingerile pe care le au, statele-na]iuni
moderne nu se bazeaz\ pe legitim\rile reli-
gioase `nscrise `n constitu]iile lor. Ba mai mult,
majoritatea societ\]ilor din statele moderne
`mp\rt\[esc concep]ii eminamente seculare.
Multe din statele mai vechi au abrogat legile
care acordau un loc privilegiat unei religii
anume, `n vreme ce multe alte state mai noi
sunt fondate nu doar pe filosofii seculare, ci ex-
plicit atee.
Rutina slujbelor religioase
[i senza]ionalul TV
~ntr-o lume tot mai secularizat\ ca cea de
azi, virtu]ile care izvorau dintr-o credin]\ vie [i
puternic\ nu se mai reg\sesc. Sistemele de su-
praveghere electronic\ [i bazele de date au `n-
locuit, `n mare m\sur\, grija fa]\ de semeni [i
virtu]ile adânc `nr\d\cinate, precum cinstea,
omenia, h\rnicia, bun\voin]a, responsabili-
tatea etc. Fire[te, sistemele de supraveghere
electronic\ sunt costisitoare, dar omul „ultra-
modern“ a ajuns la un asemenea nivel de
dependen]\ fa]\ de tehnic\, `ncât e de presu-
pus c\ este `ntotdeauna mai u[or s\ dezvol]i
tehnici noi decât s\ te `ntorci la educa]ia
moral\ [i religioas\ din trecut.
Una dintre problemele importante cu care
se confrunt\ religia `n societatea modern\ este
aceea c\ slujbele religioase, cultul `n ansam-
blul s\u, sunt, `n mod necesar, repetitive [i tre-
buie s\ fie recurente pentru a `nt\ri [i a re`n-
noi `n credincio[i iubirea fa]\ de Dumnezeu [i
pentru ca religia s\-[i poat\ `ndeplini func]ia
Pr. Nicolae Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la Facultatea
de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i
de a le oferi oamenilor mângâiere [i `mb\rb\-
tare. Or, `n ziua de azi, când munca a devenit
aproape o rutin\, exist\ o tendin]\ accentuat\,
sus]inut\ [i de industria de divertisment, ca
oamenii s\ caute `n timpul lor liber mai mult\
desf\tare [i noutate. Evident, este extrem de
greu pentru industria de divertisment, de e-
xemplu pentru televiziune, s\ fie un izvor ne-
secat de senza]ional, de distrac]ii [i de nout\]i
- ceea ce [i explic\ `n parte promovarea de ma-
teriale care se adreseaz\ din ce `n ce mai mult
instinctelor biologice primare. ~n acela[i timp,
trebuie recunoscut faptul c\ religia, ca form\
de mângâiere [i comuniune a oamenilor [i `n-
tre oameni, se reg\se[te azi `ntr-o competi]ie
tot mai ingrat\ cu ofertele comerciale de „pe-
trecere a timpului liber“, care pretind c\ le ofe-
r\ oamenilor materiale [i experien]e noi.
Societatea contemporan\ secularizat\ func-
]ioneaz\ f\r\ a ]ine seama prea mult de insti-
tu]iile religioase sau orient\rile religioase ale
oamenilor. ~nsu[i faptul c\ religia este op]iona-
l\, c\ exist\ libertate religioas\, arat\ c\ reli-
gia nu influen]eaz\ direct ordinea social\.
Chiar [i pentru ]\rile `n care exist\ `nc\ foarte
mul]i credincio[i, se admite `ndeob[te c\ a
avut loc, totu[i, un proces de secularizare. ~n
consecin]\, sistemul social func]ioneaz\ f\r\ o
protec]ie [i legitimare religioas\; o mare parte
a popula]iei caut\ doar ocazional sprijin `n re-
ligie, iar unii nu apeleaz\ la ea niciodat\.
Cu toate acestea, dincolo de ignorarea ro-
lului [i rostului religiei, se vede limpede c\
modul de func]ionare a societ\]ii contempora-
ne este foarte deficitar. Problemele din socie-
tatea modern\ se amplific\ tot mai mult.
Cre[terea ratei criminalit\]ii, a vandalismu-
lui, a nevrozelor [i a altor tulbur\ri psihice, a
divor]urilor, a consumului de droguri, a alco-
olismului, a individualismului, suicidurilor,
ne conving `n mare m\sur\ c\ societatea con-
temporan\ e mai mult decât vulnerabil\; la
un moment dat, ea poate chiar sucomba.
Colapsul iminent
al societ\]ii f\r\ Dumnezeu
Consecin]ele negative ale conflictului exis-
tent `n societatea contemporan\ `ntre religie [i
secularism/ra]ionalitate se fac deja sim]ite. E-
xist\ semne, chiar dac\ diferite, care se mani-
fest\ de la o societate la alta. ~n Marea Brita-
nie, grevele [i absenteismul, ca [i manifest\rile
de vandalism [i huliganism, sunt fenomene
larg r\spândite. ~n America, se resimte o nep\-
sare fa]\ de categoriile sociale s\race sau deza-
vantajate, violen]a a devenit un fenomen obi[-
nuit, extrem de r\spândit, iar via]a civic\ [i pu-
blic\ au o `nf\]i[are amorf\, impersonal\. ~n
alte ]\ri se observ\ o indiferen]\ total\ fa]\ de
mediul `nconjur\tor [i o lips\ de preocupare
pentru protejarea resurselor naturale etc.
Din p\cate, `nse[i resorturile care sus]in re-
ligia, cultura umanist\ [i estetic\ a unui popor
sunt tot mai mult sacrificate `n numele efi-
cien]ei [i progresului, de[i acest lucru va con-
duce, `n cele din urm\, la o s\r\cire extrem\ a
vie]ii sociale sub toate aspectele ei. Dac\, `ntr-o
societate, omul nu mai [tie aproape nimic de-
spre Dumnezeu, despre virtu]ile fundamentale
care trebuie s\-l caracterizeze, dac\ oamenilor
nu li se insufl\ un sentiment de siguran]\ care
s\ ajung\ dinspre Dumnezeu spre societate,
s-ar putea s\ vin\ ziua `n care se va constata
c\, dintr-un motiv sau altul, sistemul nu mai
func]ioneaz\, pentru c\ oamenilor le lipse[te
dispozi]ia fundamental\ „de a se d\rui“ unul
pentru cel\lalt, spre binele tuturor. Atunci, cu
adev\rat, va fi absolut necesar\ o re`ntoarcere
`n trecut, spre valorile religios-morale aproape
uitate, dar atât de actuale. a

Actualitate
Program guvernamental de medicin\ [colar\ din 2009
Potrivit declara]iilor mi-
nistrului Eugen Nicol\escu,
`ncep=nd din anul 2009 va
debuta un program guverna-
mental destinat medicinei
[colare, ca urmare a situa]iei
dezastruoase, `nregistrate `n
prezent `n aceast\ ramur\.
Ministrul a subliniat faptul
c\ `n special `n mediul rural
medicii de medicin\ [colar\
sunt, practic, inexisten]i.
El a subliniat c\ `n pre-
zent situa]ia este dezastru-
oas\, `n ceea ce prive[te
acest capitol, `ntrucât nu ex-
Subiectele
pentru
bac, `n
dezbatere
Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) a cerut, printr-o
not\, Inspectoratelor [co-
lare jude]ene s\ ia m\-
suri, astfel `ncât, subiec-
tele publicate pe site-ul
ministerului www.subiec-
te2008.edu.ro s\ fie ana-
lizate, iar concluziile s\
fie trimise Centrului Na-
]ional pentru Curriculum
[i Evaluare `n ~nv\]\mân-
tul Preuniversitar, pân\
la 25 martie.
„Se a[teapt\ din partea
tuturor celor implica]i [i
interesa]i de buna desf\-
[urare a examenului de
bacalaureat 2008 observa-
]ii privind analiza itemi-
lor, identificarea eventua-
lelor gre[eli, propunerea
de reformul\ri, propune-
rea de revizuire“, arat\
MECT. Observa]iile vor
putea fi trimise pe adrese-
le de email www.cnceip.ro
sau la adresa www.ba-
calaureat2008@cnceip.ro.
MECT a f\cut public\
sec]iunea de site
www.subiecte.2008.edu.ro,
care cuprinde subiectele la
bacalaureatul din acest an
[i toate detaliile celor dou\
sesiuni ale examenului.
Subiectele se vor afla `n
dezbatere public\ timp de
30 de zile, urmând ca vari-
anta final\ s\ fie publi-
cat\ pe 12 aprilie.
Pentru fiecare disci-
plin\ au fost elaborate câte
300 de subiecte, `mp\r]ite
`n 100 pentru fiecare din
cele trei categorii: subiectul
1, subiectul 2 [i subiectul 3,
rezultând 43.500 de su-
biecte. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a EXPERIMENT PEN-
TRU VIITORII MAGISTRA}I:
Studen]ii Facult\]ii de Drept
ai Universit\]ii „Al. I. Cuza“,
care doresc s\ urmeze o
carier\ `n magistratur\ vor
avea ocazia s\ experimen-
teze un examen de admitere
la Institutul Na]ional de
Magistratur\. ~n luna mar-
tie, Institutul Na]ional de
Magistratur\ va organiza `n
cadrul Facult\]ii de Drept o
simulare a examenului de
admitere. Ac]iunea este des-
tinat\ studen]ilor din anul al
IV-lea [i are ca scop preg\ti-
rea acestora pentru exame-
nul de admitere din septem-
brie 2008. Simularea va fi
complet\ `ntruc=t se respec-
t\ nu doar tematica, ci [i mo-
dul de redactare a subiecte-
lor. Prin aceast\ simulare,
Joi, 6 martie 2008 11
SALON DE CARTE, LA BUCURE{TI: Cea de-a XIII-a edi]ie a Salonului de carte [i pres\ Bucure[ti a
fost deschis\ oficial ieri, la Muzeul Na]ional de Istorie a Rom=niei (MNIR), printr-un mic spectacol
oferit de copiii ansamblului artistic al Palatului Copiilor [i de Uniunea Elen\ din Rom=nia. Salonul
este dedicat Anului European al Dialogului Intercultural [i reune[te peste 100 de edituri [i grupuri
de pres\, institu]ii culturale, institu]ii de `nv\]\m=nt superior, muzee. Departamentul de Rela]ii
Interetnice (DRI) de]ine un stand pentru 10 organiza]ii ale minorit\]ilor na]ionale.
PE SCURT
ist\ medici [colari, mai ales tate. Oamenii trebuie s\ se asisten]\ medical\, dar mai care trebuie s\ fie continu\
`n zonele rurale, de aceea se prezinte la medic, nu numai ales de preven]ie. [i s\ se propage mai ales `n Filme despre Ionesco
proiecteaz\ un program pen- atunci când se simt foarte Eugen Nicol\escu a sub- mediul rural. [i Brâncu[i,
tru dezvoltarea medicinei r\u, ci m\car o dat\ pe an, liniat c\ este foarte impor- Eugen Nicol\escu s-a
[colare, care s\ aib\ drept pentru un control, chiar dac\ tant s\ fie tratat\ boala din referit [i la programul supli- la un festival
scop educa]ia copiilor `nc\ sunt s\n\to[i. prip\ [i s\ se mearg\ la mentar de screening-uri pro- de film francofon
din [coal\, `n privin]a unui Ministrul a readus `n dis- medic `n primele faze ale fesioniste cu metodologie de
stil de via]\ s\n\tos. bolii, nu `n stadiile `n care evaluare care va `ncepe din Zilele Filmului Francofon se vor
cu]ie principalele afec]iuni desf\[ura la Cinematograful Arta,
Cu acela[i prilej, Eugen nu se mai poate face nimic [i aceast\ toamn\. Este vorba
Nicol\escu a subliniat impor- de care sufer\ `n prezent costurile sunt foarte mari. despre screening pentru can- din Cluj-Napoca, `ntre 7 [i 14
tan]a programului na]ional românii, respectiv bolile car- El a insistat asupra nece- cerul de col uterin, cancerul martie. ~n cadrul acestuia vor fi
de evaluare a st\rii de s\- diovasculare, diabetul [i can- sit\]ii educ\rii popula]iei [i mamar [i eventual de pros- prezentate filme de anima]ie, de
n\tate a popula]iei, program cerul. Pornind de la aceste a adus `n discu]ie programul tat\, dac\ metodologia de ac]iune, precum [i documentare
care a avut drept scop e- trei afec]iuni, Ministerul S\- de educa]ie pentru comuni- evaluare va fi finalizat\ despre Eugen Ionesco [i
ducarea popula]iei pentru a n\t\]ii urmeaz\ s\ dezvolte care, pentru care ministerul pân\ `n toamn\. (Otilia Constantin Brâncu[i. Festivalul
avea grij\ de propria s\n\- `n continuare programe de va aloca fonduri, educa]ie B|LINI{TEANU) debuteaz\, m=ine, de la ora 17:00,
cu documentarul „Congo river“,
iar la 19:30, vor fi proiectate alte
Fonduri suplimentare de 10 milioane de dou\ documentare „Ionesco-
Regele nu moare“ [i „Drumul spre
infinit - Constantin Brâncu[i“.
euro pentru centrul istoric al Capitalei „Ionesco- Regele nu moare“ este
un documentar de Lucia Hossu
Longin. Filmul este o biografie a
epocile bronzului [i fierului, `ns\ dramaturgulului care a creat
Consilierii municipali ar putea aproba, ast\zi, cea mai prezent\ sub str\zile vechi
este perioada medieval\.
teatrul absurdului. Filmul
„Brâncu[i: Voie vers l’infini/Drum
suplimentarea cu peste 10 milioane de euro a fondurilor ~n urma lucr\rilor, au fost des- spre infinit“ este un documentar
alocate pentru investi]iile din centrul istoric al Capitalei, coperite funda]iile Hanului Zl\tari de Cristian Amza, realizat `n
din secolul al XVII-lea, Hanul lui 2002. Programul festivalului mai
bani necesari pentru restaurarea [i protec]ia siturilor cuprinde „Retour en Normandie
Constantin Br=ncoveanu, biserica [i
arheologice descoperite `n aceast\ zon\. Potrivit /~ntoarcerea `n Normandia“, „San
Hanul Greci, precum [i cimitire me- Antonio“, „Les rivières pourpres /
dievale.
proiectului de hot\r=re ce va fi supus aprob\rii Râuri de purpur\“, „Congo river“,
Vestigiile arheologice descoperi- filmul de anima]ie „Persepolis“,
`n [edin]a de ast\zi a Consiliului General al Municipiului te, care vor defini zona `n viitor, vor festivalul `ncheindu-se `n 13 mar-
fi puse `n valoare prin marcare pe
Bucure[ti (CGMB), aceste modific\ri ale bugetului alocat tie cu „Le retour en Normandie“.
pavaj, pl\ci informative [i chiar ex-
ini]ial pentru acest obiectiv au rezultat `n urma avans\rii punere direct\, `n func]ie de starea
lucr\rilor din centrul istoric, respectiv de pe strada lor tehnic\, prin colaborarea muni- Arheologii din
cipalit\]ii cu Ministerul Culturii [i Europa se `nt=lnesc
Lipscani, `ntre strada Sm=rdan [i Calea Victoriei, precum [i al Cultelor.
la Târgovi[te
din str\zile Sm=rdan, Francez\, Po[tei [i Sf=ntul Dumitru. Prim\ria Capitalei a `nceput, `n
decembrie 2006, lucr\rile de reabil- Reuniunea anual\ a Consiliului
itare a infrastructurii subterane din Arheologic European, la care sunt
Restaurarea zonei istorice a Ca- rare `n limita banilor disponibili. zona pilot a centrului istoric. a[tepta]i peste 50 de speciali[ti
pitalei este un obiectiv investi]ional „Dac\ proiectul nu va fi aprobat, Lucr\rile de refacere a infrastruc- din institu]ii publice care ac-
cuprins `n proiectul „Programul Mul- vom fi nevoi]i, `n limita banilor de tiveaz\ `n domeniul arheologiei,
turii zonei pilot A din centrul istoric
ti-Sector al Municipiului Bucure[ti“. care dispunem, s\ restaur\m ves- din majoritatea ]\rilor membre al
urmau s\ se desf\[oare pe durata a Consiliului Europei, va avea loc,
~n urma desf\[ur\rii proiectului [i a tigiile arheologice descoperite pe
16 [i 18 luni, `ns\ descoperirile arhe- `ntre 6 [i 8 martie, la Târgovi[te, o
avans\rii lucr\rilor de cercetare [ase sau nou\ din cele 13 str\zi“, a ologice au dus la prelungirea ter-
arheologic\ din centrul istoric al premier\ pentru Europa de Est.
spus C\t\lin Cazacu. menului anun]at ini]ial. Evenimentul este organizat de
Capitalei a ap\rut necesitatea re- Autorit\]ile municipale arat\ c\
~n cadrul proiectului vor fi reabi- Ministerul Culturii [i Cultelor,
vizuirii sumelor alocate ini]ial, da- `n centrul istoric al Bucure[tiului se litate str\zile aflate `n centrul isto- Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a,
torate introducerii de noi materiale [i afl\ un alt ora[, sub fiecare piatr\ [i
ric, acestea urm=nd s\ fie pietruite Prim\ria Municipiului Târgovi[te
a unor lucr\ri noi, se mai arat\ `n sub pavajul str\zilor, care este de- dup\ modelul str\zilor din secolul al [i Complexul Na]ional Muzeal
proiectul de hot\r=re. „Practic, s-au „Curtea Domneasc\“. Consiliul
scoperit pe m\sur\ ce se excaveaz\ XIX-lea, iar trotuarele vor disp\rea.
reproiectat `n `ntregime at=t traseele fiecare metru p\trat, fiind evident Acestea vor fi delimitate de jar- Arheologic European (EAC) este
de re]ele de utilit\]i subterane, c=t [i un organism `nfiin]at `n anul 2000
c\ aceast\ zon\ a fost locuit\ per- diniere [i de mobilier stradal, b\nci
suprafa]a str\zilor, `n func]ie de con- manent `nc\ din perioada neolitic\, sau corpuri de iluminat. a de c\tre Consiliul Europei, princi-
palul for decizional `n privin]a
str=ngerile tehnice rezultate `n urma
descoperirilor arheologice, `n urma conceperii [i dezvolt\rii unui sis-
tem coerent [i unitar, privind cerc-
impactului deosebit avut de am- etarea arheologic\ `n Uniunea
ploarea nea[teptat\ a descoperirilor European\. La T=rgovi[te va avea
arheologice rezult=nd [i necesit\]ii loc o expozi]ie tematic\ - „Contri-
introducerii unui serviciu de paz\. Se bu]iile arheologice la istoria me-
impune suplimentarea valorii obiec- dieval\ a ora[ului Târgovi[te“, un
tivului de investi]ii cu 10.389.553,31 concert al Filarmonicii „Munte-
euro“, se arat\ `n expunerea de mo- nia“, precum [i o excursie la Cas-
tive a proiectului de hot\r=re. telul Pele[ din Sinaia [i o vizit\ la
Coordonatorul proiectului de res- Complexul Na]ional Muzeal „Cur-
tea Domneasc\“ din Târgovi[te.
taurare a centrului istoric al Capi-
talei, C\t\lin Cazacu, a declarat,
ieri c\ `n cazul `n care proiectul de Prim\vara Poe]ilor,
hot\r=re nu va fi aprobat, a[a dup\ la Centrul
cum s-a `nt=mplat `n [edin]a de la
sf=r[itul lunii februarie, va fi nece- Cultural Francez Ia[i
sar\ restr=ngerea ariei de restau- Programul „Prim\vara Poe]ilor:
Elogiu Celuilalt“ a ajuns `n acest
an la cea dea a patra edi]ie la
Centrul Cultural Francez din Ia[i
(CCF) [i la cea de a zecea edi]ie `n
organizatorii sper\ c\ stu- din 15 studen]i din anul al mânt a avut loc pe 12 [i 13 ]ie cu obiecte de artizanat Fran]a. M=ine [i s=mb\t\ vor fi
den]ii, viitori magistra]i, se IV-lea, va fi alc\tuit `n urma februarie, 2008, la sediul bucovinene, printre care ou\ prezen]i la CCF Ia[i Radu Petres-
vor familiariza cu proce- unei selec]ii care se desf\- UNESCO din Paris, iar Mu- `ncondeiate, m\r]i[oare, cos- cu din Ia[i [i Yvon Le Men din
durile de examinare pentru [oar\ pe 27 martie [i const\ zeul Na]ional de Geologie a tume populare sau prosoape Fran]a. M=ine va fi invitat Radu
profesiile juridice. `ntr-un examen scris. Vizita decis s\ se al\ture acestei brodate, vor fi prezentate I. Petrescu, `n cadrul unei seri po-
a 15 STUDEN}I LA face parte din programul de ini]iative, organizând pe par- `ntr-o expozi]ie ce va fi inau- etice `n limba francez\, care va
practic\ al studen]ilor [i pre- cursul acestui an o serie de gurat\ duminic\, `n locali- aduce `n aten]ia publicului poe-
DREPT, ~N VIZIT| LA activit\]i dedicate [tiin]elor
supune deplasarea la Curtea tatea italian\ Avezzano din mele inedite ale autorului ie[ean,
STRASBOURG {I BRUXEL- European\ a Drepturilor p\mântului. regiunea Abruzzo, pentru a reunite `ntr-un „Bestiaire“ (Bes-
LES: Facultatea de Drept a Omului, Parlamentul Euro- Muzeul Na]ional de Geo- prezenta italienilor tradi]iile tiar), precum [i o selec]ie din poe-
Universit\]ii „Alexandru pean [i Institutul Interna- logie a deschis Anul Interna- românilor. Institu]ia suce- ziile sale `n român\. S=mb\t\, la
Ioan Cuza“ organizeaz\ un ]ional pentru Drepturile O- ]ional al Planetei P\mânt cu vean\ a trimis, la solicitarea Universitatea „Al. I. Cuza“, va
concurs pentru a-i selecta pe expozi]ia de fotografie „Pen- filialei Abruzzo a Asocia]iei avea loc o conferin]\ cu tema
mului.
cei 15 studen]i care vor tru un mediu s\n\tos“, rea- românilor din Italia, o sut\ „Poezia [i autorul s\u: de la scris
Muzeul Na]ional de Geo- lizat\ de elevii [colilor din
merge `n vizit\ de lucru la logie a lansat, ieri, activit\- de ou\ `ncondeiate, mai mul- la lectura publica“ de Yvon le
institu]iile europene. Pentru sectorul 4, Bucure[ti, impli- te m\r]i[oare, costume popu- Men. S=mb\t\ seara, la sala B.
]ile dedicate Anului Inter- cate `n proiectul ambiental
al doilea an consecutiv, stu- na]ional al Planetei P\mânt, lare, prosoape brodate, pli- Fondane de la CCF va fi invitat
den]ii de la Facultatea de „{coala Arborilor“. Expozi]ia ante, albume cu m\n\stir- poetul Yvon Le Men, care va
activit\]i care se vor derula
Drept au ocazia s\ observe este deschis\ spre vizitare ile din Bucovina, acestea prezenta `n premier\ la Ia[i spec-
pe parcursul anului 2008.
cum se aplic\ dreptul comu- publicului `n perioada 5 urmând s\ fie prezentate tacolul liric „Nevoia de poem“, din
a ANUL INTERNA}IO- martie-5 aprilie.
nitar la trei institu]ii de pro- `ntr-o expozi]ie ce va fi de- volumul cu acela[i titlu, aflat `n
fil din Strasbourg [i Bruxel- NAL AL PLANETEI P|- a OBIECTE DE ARTI- schis\ duminic\ `ntr-o bis- curs de traducere de c\tre Letitia
les, printr-o vizit\ de lucru, M+NT: Lansarea Anului In- ZANAT BUCOVINENE, EX- eric\ din localitatea A- Ilea. Actorul Octavian Jighirgiu
`n luna mai. Grupul, format terna]ional al Planetei P\- PUSE ~N ITALIA: O expozi- vezzano. a va interpreta poemele `n limba
rom=n\. a
12 Joi, 6 martie 2008

DESCOPERIRE: Cercet\torii britanici de la University College London au descoperit o cale

Por]ia prin care ar putea trata obezitatea prin stoparea expansiunii stomacului, f\r\ a apela `ns\
la metodele chirurgiei. Ace[tia au anun]at identificarea a dou\ tipuri de proteine, care
permit relaxarea [i extinderea stomacului în cursul procesului de digestie a unei mese
de s\n\tate copioase. Teoretic, un medicament care ar inhiba producerea acestor proteine, blocând
procesul de relaxare a stomacului, ar avea ca efect reducerea apetitului unei persoane.

ANALIZE MEDICALE
Exudatul nazal ajut\ la depistarea
infec]iilor cu streptococi
Examenul microbiologic al
exudatului nazal (secre]iei naza-
le) este metoda de laborator cli-
nic indicat\ `n depistarea porta-
jului de staphylococcus aureus
sau de streptococcus pyogenes.
Prin examenul bacteriologic al
exudatului nazal se pot identi-
fica `ns\ [i al]i germeni: menin-
gococ - cu o rat\ de portaj de 5-
30%, streptococcus pneumoniae,
haemophilus influenzae, seroti-
pul B, corynebacterium diphthe-
riae [i chiar enterobacterii.
Flora bacterian\ normal\ a
nasului este redus\ ca num\r [i
variet\]i, fiind dominat\ de sta-
phylococcus albus. Ocazional,
poate fi `nt=lnit staphylococcus
aureus (mai frecvent dec=t `n fa-
ringe). Rar pot fi identifica]i
streptococi hemolitici, enterococi.
Rela]ia `ntre agen]ii etiologici [i
diferitele boli ale nasului nu este
DIC}IONAR MEDICAL
a Babe[ioz\ - boal\ parazi-
tar\ cauzat\ de infestarea glo-
bulelor ro[ii de catre babe[oide.
Babe[oidele sunt protozoare ca-
re paraziteaz\ omul [i nume-
roase animale. Denumirea bolii
[i a protozoarelor deriv\ de la
numele savantului rom=n Vic-
tor Babe[. Infec]ia se transmite
prin `n]ep\tura de c\pu[e,
apar]in=nd unor specii variate.
Sub forma sa benign\, care se
`nt=lne[te frecvent `n SUA,
babe[ioza se manifest\ prin
febr\, astenie, transpira]ii [i
dureri musculare. ~n Europa,
aceasta survine mai ales la
subiec]ii care au suferit abla]ia
splinei; `n acest caz este vorba
de o form\ grav\, care se mani-
fest\ printr-o anemie acut\,
care apare brutal [i printr-o in-
suficien]\ renal\ sever\. Trata-
mentul presupune, `n afar\ de
`ndep\rtarea c\pu[ei, care r\-
m=ne prins\ `n piele mai multe
zile, transfuzii sangvine, meto-
de de epurare a s=ngelui prin
rinichi artificial [i antibiotice;
a Babe[-PPapanicolau (test) -
test diagnostic pentru afec]iu-
nile maligne sau premaligne ale
colului uterin, prin examenul
citologic exfoliativ. Sinonime:
Papanicolau, frotiu Papani-
colau;
a Bacil - bacterie `n form\
de bastona[, spre deosebire de
coci (bacterii rotunde) [i de spi-
specific\ dec=t `n pu]ine cazuri.
Astfel, la nivelul vestibulului na-
zal, cele mai frecvente leziuni in-
flamatorii `nt=lnite sunt: foliculi-
tele [i furunculoza, de obicei de
origine stafilococic\, eczema ves-
tibular\ de origine streptococic\
[i impetigo, frecvent cauzat de o
infec]ie strepto-stafilococic\. ~n
rinitele purulente se constat\ a-
deseori o asociere a stafilococului
cu pneumococul, iar `n cele cu
false membrane, asociere stafilo-
coc, pneumococ [i corynebacte-
rium diphtheriae. La copiii mici
sau nou-n\scu]i se pot izola din
secre]ia nazal\ germeni varia]i.
~n majoritatea cazurilor, acestea
reprezint\, de fapt, o localizare a
germenilor la acest nivel, `n ca-
drul unei boli generale. (Rubric\
realizat\ cu sprijinul laboratoru-
lui Focus Lab Plus Bucure[ti-
www.focuslab.ro)
rochete (bacterii spiralate). Ba-
cilii sunt r\spunz\tori de nu-
meroase boli: difterie, dizen-
terie, tetanos, tuberculoz\;
a Bactericid - care omoar\
bacteriile, care le distruge;
a Bacterie - termen generic
prin care este desemnat ansam-
blul microorganismelor unicelu-
lare, care nu apar]in nici regnu-
lui vegetal, nici regnului animal,
ci grupei protistelor procariote;
microorganism apar]in=nd unui
grup caracterizat printr-o struc-
tur\ unicelular\ foarte simpl\,
cu nucleu difuz [i care se repro-
duce prin divizare. Unele bac-
terii au un efect benefic asupra
organismului: cele care tr\iesc
`n intestin [i contribuie la di-
gestie [i cele care, prezente `n
permanen]\ pe piele, `mpiedic\
bacteriile patogene s\ o colo-
nizeze (flora saprofit\). Alte bac-
terii sunt patogene [i se afl\ la
originea a numeroase afec]iuni.
Acestea p\trund `n organism `n
diferite moduri: inhalare (tuber-
culoz\, difterie, tuse convul-
siv\), ingestie (febr\ tifoid\),
prin aparatul urogenital (bolile
cu transmitere sexual\, ca sifi-
lisul [i blenoragia), prin pl\gi
(tetanosul) sau prin foliculii
pilo[i (furuncule). Infec]iile bac-
teriene cutanate sunt favorizate
de c\ldur\, transpira]ie [i astu-
parea pielii cu scutece sau cu
pansamente. a
Tratamente homeopatice
pentru adenomul de prostat\
de dr. Mihai VIERIU
Prostatismul reprezint\
un ansamblu de semne cli-
nice ce dezv\luie un ade-
nom de prostat\ necompli-
cat. Primele semne clinice
care ne îndrum\ spre ideea
c\ ar putea fi vorba de un
adenom de prostat\ sunt:
disuria [i polakiuria (mic-
]iuni frecvente, cu greutate
la urinare) în a doua jum\-
tate a nop]ii.
Pentru a se ajunge la un
diagnostic cât mai precis,
trebuie s\ se recurg\ la un
diagnostic diferen]ial între
o maladie a colului, un neo-
plasm de prostat\ [i un a-
denom de prostat\. În ca-
drul diagnosticului diferen-
]ial vom ]ine cont de tulbu-
r\rile de mic]iune cu infec-
]ie acut\, care ne pot con-
duce la un prostatism sau
adenomit\. În cazul unei
infec]ii cronice pot conduce
la o stagnare, în urma c\-
reia poate s\ apar\ o con-
gestie cu hematurie, cu liti-
az\ sau cu diverticul, cu re-
ten]ie, cu insuficien]\ rena-
l\. Tratamentul homeopa-
tic se poate împ\r]i în trei
categorii :
- medica]ie de scleroz\;
- medica]ie de congestie;
- medica]ie de infec]ie.
Medica]ia de scleroz\
Un prim remediu la care
ar trebui s\ ne gândim este
thuia, remediu asupra
c\ruia vom reveni `n leg\-
tur\ cu modul de adminis-
trare, dar [i `n ceea ce pri-
ve[te perioada când trebuie
administrat [i tipul con-
stitu]ional. Un alt remediu
la care ne putem gândi,
func]ie de etiologie [i pato-
genezie, este medorrhi-
num. Dac\ vom lua în cal-
cul morfologia cu tendin]\
c\tre scleroz\, lipoame [i
polipi, ne putem orienta c\-
tre remediul homeopatic
calcarea carbonica. ~n situ-
a]ia în care avem oameni în
vârst\, poliscleroza]i, cu hi-
pertensiune arterial\, pu-
tem s\ ne gândim la re-
mediul homeopatic baryta
carbonica. Pentru bolnavii
impoten]i sau continen]i,
cu dorin]e conservate [i e-
jaculare involuntar\, ne
putem orienta spre reme-
diul homeopatic numit au-
rum muriaticum. Când in-
vestiga]iile paraclinice con-
firm\ o hipertensiune aso-
ciat\ cu palpita]ii [i extr-
asistole, punând în evi-
den]\ scleroz\ [i congestie
la subiec]ii colerici, tri[ti [i
depresivi, ne putem orienta
spre remediul homeopatic
causticum.
La pacien]ii la care se ob-
serv\ paralizii, pareze, incon-
tinen]\ la efort putem admi-
nistra remediul conium.
Medica]ia
de congestie
Atunci când pacientul
are o prostat\ sensibil\,
m\rit\ `n volum, cu conges-
tii localizate, cu ap\sare
perineal\, remediul home-
opatic care poate fi luat în
discu]ie este aesculus hip-
pocastanum. Când pacien-
tul are hipersensibilitate,
hipernervozitate [i con-
gestie putem administra
remediul nux vomica. La
pacien]ii cu congestie pel-
vian\ pasiv\, cu hemoroizi
[i dureri lombare inferioare
remediul recomandat este
sulfur, iar la cei cu he-
moroizi care sângereaz\,
cu insecuritate sfincter-
ian\, pe un teren uricemic
[i/sau oxaluric, dac\ con-
stitu]ia o permite, remediul
homeopatic indicat este
aloe socotrina.
Medica]ia de infec]ie
Dac\ pacientul prezint\
arsuri la sfâr[itul mic]iunii,
cu o maladie a colului sau
arsuri în timpul [i dup\
mic]iune, arsuri între mic-
]iuni, dar care înceteaz\ la
urinare, cu dureri dup\
sondaj, cu urin\ tulbure,
pu]in abundent\, cu mucus
vâscos sau pacientul uri-
neaz\ mai bine în picioare
sau urineaz\ mai bine ghe-
muit, cu dureri ce iradiaz\
înspre gland-prepu], când
pacientul are litiaz\ [i/sau
infec]ie [i când pacientul
prezint\ o colibaciloz\ uri-
nar\ în faz\ acut\, sunt in-
dicate remediile homeopa-
tice corespunz\toare fiec\-
rui semn clinic enun]at,
dup\ cum urmeaz\: pa-
reira brava, clematis erec-
ta, staphys sagria, equise-
tum, hiemale, mercurius
corrosivus. Interesul home-
opatiei, dac\ tratamentul
este precoce, const\ în fap-
tul c\ se pot utiliza atât
remedii simptomatice, cu
ac]iune asupra sindroa-
melor dureroase, când exis-
t\ congestie [i infec]ie, cât [i
remedii de fond, care se pot
administra, atât în limita
dezvolt\rii adenomului, cât
[i ca s\ previn\ apari]ia a-
denomului de prostat\.
* DR. MIHAI VIERU ESTE MEDIC
LA SPITALUL UNIVERSITAR CFR IA{I

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 6 martie 2008 13
TUDOR, RECLAMAT LA UEFA: Pre[edintele clubului CFR Cluj, Iuliu
Sport Mure[an, a declarat c\ arbitrul Alexandru Tudor „s-a f\cut de ru[ine pentru
toat\ via]a sa“ la meciul cu Steaua [i c\ va trimite la UEFA un DVD cu
gre[elile comise de brigada care a condus partida de duminic\, pierdut\ de
ardeleni cu 1-3. „Am f\cut un DVD cu toate gre[elile de arbitraj. ~n total,
sunt peste 30. ~l vom trimite la UEFA, pentru a se lua m\suri.“

~nc\ un hop p=n\ la Olimpiad\, pentru poli[tii tricolori PE SCURT

Echipa de polo pe ap\ a Rom=niei
a ob]inut o victorie lejer\ `n fa]a
Braziliei, cu scorul de 13-4 (3-0, 2-2,
3-2, 5-0), miercuri seara, `n turneul
preolimpic de la Oradea. ~n urma
acestei victorii, echipa noastra acu-
muleaz\ 6 puncte [i `[i p\streaz\ in-
tacte [ansele de a se califica pentru
JO de la Beijing.
Pentru Rom=nia au `nscris:
Cosmin Radu - 5 goluri, c\pitanul
Edward Andrei - 3 goluri, Andrei
Bu[il\, George Georgescu, Tiberiu
Negrean, Ramiro Georgescu [i Florin
Bonca, c=te un gol. Pentru brazilieni
au marcat: c=te un gol Gabriel Rocha,
Mario Carotini, Felipe Silva [i
Marcelo Franco.
Romania a `nceput `n for]\ [i a con-
dus cu 3-0 dup\ primul sfert, iar apoi
cu 4-0. Brazilienii au reu[it s\ `nscrie
primul gol al meciului abia `n min 10.
Apoi, partida s-a echilibrat [i a doua
repriz\ se termin\ egal, 2-2, juc\torii
rom=ni rat=nd c=teva ocazii clare, de
dragul spectacolului. Repriza a treia
se termin\ cu 3-2 pentru noi, `n timp
ce Cosmin Radu prime[te `ngrijiri
medicale pentru s=ngerare la nas.
Ultimul sfert este un galop de
s\n\tate pentru rom=ni, care mar-
cheaza de 5 ori, f\r\ s\ primeasc\ gol.
Alte rezultate de mar]i: Italia -
Canada 7-7, Germania - Macedonia 9-
4, Iran - Mexic 8-8, `n Grupa B, [i
Grecia - Kazahstan 18-8, `n Grupa A,
din care face parte [i Rom=nia.
Echipa noastr\ a mai `nvins Slovacia,
cu 7-6, [i Rusia, cu 11-8. Rom=nia
este la egalitate de puncte cu Grecia,
`n Grupa A, fiind devansat\ doar la
golaveraj. ~ntr-o partid\ capital\ pen-
tru calificarea la Beijing, Rom=nia a
jucat, asear\, dup\ `nchiderea edi]iei,
cu na]ionala Greciei. a
C=r]u s-a r\zg=ndit:
r\m=ne la Dacia
Mioveni
Antrenorul Sorin C=r]u, care
anun]ase c\ demisioneaz\ de
la echipa de fotbal Dacia
Mioveni, la sf=r[itul meciului
cu Dinamo, pierdut pe teren
propriu cu 1-2, s=mb\t\
seara, `n etapa a 21-a a Ligii
I, a revenit asupra deciziei.
Dup\ dou\ zile de incertitu-
dine, Sorin C=r]u a revenit
mar]i-sear\ la antrena-

Campioanele Europei, eliminate mentele echipei arge[ene.

„Mergem `mpreun\ p=n\ la
sf=r[itul campionatului!“, a
spus C=r]u, convins de con-
din Champions League ducerea clubului s\ revin\ la
{tef\ne[ti. Sorin C=r]u a pre-
luat echipa `n etapa a 11-a.
a De]in\toarelor ambelor trofee continentale au p\r\sit
UEFA Champions League `nc\ din faza optimilor H\nescu, eliminat
a Milan, de]in\toarea Ligii, a cedat pe teren propriu `n primul tur
`n fa]a lui Arsenal, iar Sevilla, c=[tig\toarea Cupei UEFA, la Las Vegas
a fost `nvins\ de Fenerbahce Istanbul, tot acas\ a Tenismanul rom=n Victor
Seara de mar]i a fost Pe San Siro, `n fa]a a peste Arsenal, Arsene Wenger, a H\nescu a fost eliminat din
una a surprizelor `n Cham- 80.000 de spectatori, „tu- c\rui echip\ a disputat fi- primul tur la competi]ia ATP
pions League, dup\ ce narii“ s-au dovedit `ns\ nala Ligii Campionilor `n de 436.000 de dolari de la Las
Sevilla, [i AC Milan, adic\ mult mai incisivi, au domi- 2006, `ns\, anul trecut, a Vegas (Nevada), de c\tre aus-
de]in\toarele celor dou\ nat jocul [i au avut ocaziile p\r\sit competi]ia exact `n tralianul Chris Guccione, `n
trofee europene, au p\r\sit cele mai clare de gol, reu- faza optimilor de final\. trei seturi, cu 6-2, 4-6, 7-6 (5).
Guccione (70 ATP), venit din
Liga Campionilor. [ind s\ puncteze de dou\ ori Patronul lui AC Milan, calific\ri, s-a impus `ntr-o or\
Marea surpriz\ a opti- `n finalul reprizei secunde, Silvio Berlusconi, a re- [i 38 de minute, adjudec=ndu-
milor de final\ o reprezin- prin Fabregas (min. 84) [i cunoscut, la final, superiori- [i victorie `n tiebreak, dup\ ce
t\ eliminarea de]in\toarei Adebayour (min. 90^2). tatea oaspe]ilor [i a anun]at H\nescu a avut 2-0, iar apoi a
trofeului, AC Milan, `nvin- „Am jucat organizat, cu c\ nu va renun]a la ser- Portarul Volkan [i ceilal]i juc\tori salvat dou\ mingi de meci.
s\ cu 2-0, pe teren propriu, maturitate [i talent. Am viciile antrenorului Carlo ai forma]iei turce Fenerbahce au fost produs H\nescu nu se alege cu nici
de echipa englez\ Arsenal f\cut exact jocul pe care `l Ancelotti. „«Tunarii» [i-au un punct, dar va primi un cec
Londra. doream, f\r\ s\ le l\s\m ar\tat for]a [i au reu[it un marea surpriz\ a serii de mar]i, elimin=nd de 4.000 de dolari. Guccione `l
Elevii lui Carlo Ancelotti spa]ii sau timp adversar- joc mare, iar, `n anumite Sevilla chiar `n Spania va `nt=lni `n optimi pe argen-
realizaser\ un meci bun `n ilor. Acum suntem `n sfer- perioade ale meciului, noi tinianul Guillermo Canas (N.
[edintele Uniunii Europene ale Cupei UEFA, care a f\- 4). ~n cadrul unui alt turneu,
tur, la Londra, c=nd cele turile de final\, a[a c\ ne nici nu am v\zut mingea. de Fotbal (UEFA), france- cut parte din aceea[i grup\
dou\ forma]ii au `ncheiat putem g=ndi chiar la cuce- Nu putem face mai mult. desf\[urat `n Europa, la
zul Michel Platini. cu Steaua Bucure[ti `n faza Minsk, dotat cu premii `n va-
nedecis (0-0) [i erau cota]i rirea trofeului“, a declarat Ancelotti r\m=ne `ns\ `n La finalul timpului regu- grupelor Ligii Campionilor, loare total\ de 25.000 de
cu prima [ans\ la calificare. dup\ meci antrenorul lui continuare al\turi de noi“, lamentar de joc [i al prelun- pierde, astfel, prima con- dolari, juc\toarea rom=n\
a declarat [eful milanezilor. girilor, FC Sevilla conducea fruntare european\ cu eli- Simona Halep s-a calificat `n
minare direct\ `n ultimii optimile de final\, dup\ ce a
Rezultatele `nregistrate mar]i cu 3-2 (3-1), scor cu care
Sevilla, eliminat\ turcii reu[iser\ s\ se impu- doi ani [i jum\tate. `nvins-o pe Iulia Beygelzimer
`n meciurile retur cont=nd pentru la penalty-uri de n\, la r=ndul lor, `n meciul „Echipa mea a jucat cu (Ucraina/N. 4), `n dou\ seturi,
optimile de final\ ale Ligii Campionilor: cu 6-1, 6-4. ~n optimi, Halep o
turcii de la Fener tur de la Istanbul. Spaniolii mult curaj, `n fa]a unui ad- va avea ca adversar\ pe litua-
au marcat toate cele trei versar foarte bun, pe un nianca Lina Stanciute. O alt\
Manchester United (Anglia) - Olympique Lyon stadion cu o atmosfer\
Echipa turc\ Fenerbah- goluri `n prima repriz\, rom=nc\, Alexandra
(Fran]a) 1-0 (Cristiano Ronaldo ‘41); `n tur 1-1 prin Dani Alves (min. 5), fantastic\, a[a cum a fost
AC Milan (Italia) - Arsenal Londra (Anglia) 0-2 ce Istanbul s-a calificat, `n Dulgheru, cap de serie nr. 7,
premier\, `n sferturile de Keita (min. 9) [i Kanoute [i la Istanbul. Sunt bu- joac\ `n primul tur cu ru-
(Fabregas ‘84, Adebayour ‘90^2); `n tur 0-0 (min. 41), pentru oaspe]i curos c\, prin acest succes, soaica Vasilisa Dav`dova.
final\ ale Ligii Campioni-
FC Sevilla (Spania) - Fenerbahce Istanbul lor la fotbal, reu[ind s\ punct=nd brazilianul Dei- am f\cut fericit\ `ntreaga
(Turcia) 3-2, 2-3 la penalty-uri (Alves ‘5, Keita ‘9, familie a lui Fenerbahce“,
Kanoute ‘41 - Deivid ‘20, ‘79). Au executat `n ordine
elimine, la loviturile de de- vid, `n minutele 20 [i 79. Platini vrea fapte,
partajare, forma]ia spani- La loviturile de departa- a declarat antrenorul echi-
loviturile de departajare: 1-0 Kanoute (gol), 1-1 ol\ FC Sevilla, de]in\toa- jare a ie[it la ramp\ por- pei din Istanbul, brazili- nu vorbe
Vederson (gol), 1-1 Escudé (ratare - a ap\rat por- rea Cupei UEFA, `n opti- tarul lui Fenerbahce, Vol- anul Zico. Revista UEFA public\ un arti-
tarul Volkan), 1-1 Edu (ratare - a ap\rat portarul mile competi]iei. kan Demirel, care a reu[it ~n sferturi s-au mai cali- col semnat de Michel Platini,
Palop), 2-1 Dragutinovic (gol), 2-2 Aurelio (gol), 2-2 Meciul retur, disputat pe s\ apere trei lovituri de la ficat Manchester United, în care pre[edintele forului eu-
Maresca (ratare - a ap\rat Volkan), 2-3 Kezman stadionul „Ramon Sanchez- 11 m, executate de Escude, dup\ 1-0 cu Ol. Lyon `n re- ropean se refer\ la realiz\rile
(gol), 2-3 Alves (ratare - a ap\rat Volkan); `n tur 2-3 Pizjuan“ din Sevilla, a fost Maresca [i Dani Alves. tur, iar FC Barcelona, tot unui an de când conduce fot-
FC Barcelona (Spania) - Celtic Glasgow (Sco]ia) 1- urm\rit de 45.000 de spec- FC Sevilla, c=[tig\toa- 1-0 cu Celtic, dup\ 3-2 `n balului. “Este un an de când
0 (Xavi ‘3); `n tur 3-2. tatori, `ntre care [i pre- rea ultimelor dou\ edi]ii tur. (Narcis P.) am primit mandatul de
pre[edinte. Nu vreau s\
prezint un bilan], dar m\ gân-
Gigi Mul]escu a fost prezentat Un stadion ultramodern
pentru bra[ovenii
desc la activitatea celor peste
50 de federa]ii na]ionale, care
au realizat lucruri importante
oficial la Dinamo lui R\zvan Lucescu
în acest r\stimp. Mai mult
decât vorbele, importante sunt
faptele [i cred c\ programul
„E o satisfac]ie, o bucurie de- Al doilea mare stadion de fotbal din ]ar\,
dup\ viitorul Stadion Na]ional „Lia Manoliu“ prezentat la congresul de la
osebit\, este o ocazie care nu ]i se Düsseldorf nu a fost o list\ de
ofer\ oric=nd. M\ bucur c\ am din Bucure[ti, se va construi la Bra[ov, în
urm\torii doi ani [i jum\tate, a declarat pri- bune inten]ii, ci un plan bine
revenit acas\, `n situa]ia `n care structurat pentru unitatea fot-
Dinamo are nevoie de mine [i eu marul George Scripcaru. Investi]ia, în valoare
de 30 de milioane de euro, va fi realizat\ de balului european. Dialogul [i
de Dinamo“, a declarat Gheorghe voin]a de a g\si solu]ii comune
Mul]escu (foto), noul antrenor Prim\rie - 50% [i Grupul de firme „Prescon“ al
omului de afaceri Ioan Neculae, patronul cu federa]iile, cu ligile profe-
principal al clubului din {oseaua sioniste [i cluburile, a consti-
{tefan cel Mare, cu prilejul echipei de fotbal FC Bra[ov. Stadionul, clasificat
de cinci stele tip UEFA, va fi construit pe locul tuit cheia de bolt\ pentru con-
prezent\rii oficiale. struc]ia unor rela]ii noi [i pozi-
Mul]escu, care a semnat un fostului stadion municipal din zona Bartolomeu,
la ie[irea din municipiul Bra[ov spre Râ[nov [i tive între to]i cei care doresc ca
contract p=n\ `n vara anului
F\g\ra[, pe o suprafa]\ de nou\ hectare. Sta- fotbalul s\ progreseze.
2009, aprecia c\ stafful tehnic de
dionul va avea 23.000 de locuri, cu tribune aco- Colaborarea noastr\ cu FIFA
la Dinamo se afl\ acum `ntr-o for-
mul\ complet\ [i nimeni nu a perite, nocturn\, 3.000 de locuri de parcare, spa- a fost rodnic\ [i s-a r\sfrânt [i
fost dat deoparte. „~ntre mine, ]ii comerciale, restaurante, s\li pentru expozi]ii, în activitatea confedera]iilor
Cornel }\lnar [i Cornel Dinu a[a cum dore[te toat\ lumea, noi, scurt, participarea `ntr-o cup\ s\li de conferin]e cu dot\ri de ultim\ or\. De- continentale. Ne preg\tim
sunt rela]ii de mai bine de 25 de conducerea, [i nu `n ultimul r=nd, european\, „urmarea fireasc\ a zafectarea fostului Stadion municipal a început pentru un mare eveniment,
ani, ne cunoa[tem foarte bine. suporterii no[tri. Sunt ni[te unui joc care s\ mul]umeasc\“, [i `n urm\ cu dou\ zile [i va dura trei luni. „Con- Campionatul European ce va
Am colaborat foarte bine [i `n a[tept\ri normale de la o echip\ promovarea de juc\tori din pe- struirea tribunelor [i amenajarea terenului de avea loc în luna iunie, în
primul mandat, c=nd i-am fost ca Dinamo. Eu am intrat `n p=ine piniera clubului, iar pe termen joc va dura un an, iar celelalte dependin]e, s\lile Elve]ia [i Austria [i sper ca la
secund lui Dinu. Cu }\lnar am direct, f\r\ convulsii“. lung, preg\tirea campionatului de conferin]e, vestiarele, restaurantele, spa]iile finalul competi]iei s\ îi fe-
r\mas prieten foarte bun. Sper ca, Mul]escu, la al 2-lea mandat viitor, evaluarea lotului de juc\- comerciale, înc\ un an [i jum\tate“, a declarat licit\m pe cei mai buni“, a
`mpreun\, s\ ne putem atinge ca principal la Dinamo, a ad\u- tori [i depistarea posturilor de- Ioan Neculae, patronul grupului de firme „Pres- men]ionat, `n articolul s\u,
obiectivele. Echipa s\ se exprime gat c\ are ca obiectiv pe termen ficitare. a con“, care va executa lucr\rile. (D.T.) „gazetarul“ [i pre[edintele
UEFA, Michel Platini. (D.T.)
14 Joi, 6 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment, r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 O dat\-n via]\ (r, edi]ie veche)
11:45 Colec]ii celebre (Can.,
2002, s. doc., ep. 10)
12:00 Ecran’n ecran (ep. 5)
12:50 Celebrit\]ile timpului t\u
13:00 Cory [i restul lumii (ep. 25)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (divertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Pe ce d\m banii?
17:45 Interes general
(’00, talkshow)
18:30 File NATO
18:35 Tragerea Jocker; Loto 5/40
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 F\r\ frontiere
20:45 Docu-joi: R\zboi
pe calea undelor (ep.1)
21:45 Ochiul magic
22:25 File NATO a
07:00 Autocritica (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (r)
08:35 Stele de la Hollywood
(2002, doc.) - Whoopi
Goldberg
09:05 Orgolii (It., 2004, s) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertisment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 5)
12:35 Popasuri folclorice -
M\r]i[orul, simbol al
prim\verii
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Tribuna partidelor...
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Szieszta
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews...
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Orgolii (It., 2004, s, ep. 25)
19:35 Replay
20:00 Campionatul de comedie
(emis. concurs)
20:25 Polo (2008, emis. sport) -
România - Kazahstan
21:40 Ora de [tiri
22:40 Reilly: aventurile unui spion
(Angl., 1983, thrill.)
Partea a [asea
00:10 Plumbul din sânge (Angl.,
2002, s) - partea a cincea
01:05 Spectatoarea (It., 2004,
dram\, r)
02:45 Familii `n impas (r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Muzica - opere complete (r)
08:30 Istoria aproape (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 ARTdelenisme (r)
10:00 Cinema dreaming (r)
10:30 Revolta clasicilor (r)
11:00 Al doilea R\zboi Mondial (r)
- Japonia, 1941-1945
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Stele de la Hollywood (r) -
Daryl Hannah
13:00 Atlas (r)
13:20 Istoria literaturii (r)
13:30 Excentricii (r)
14:00 Dinu Fl\mând, dincolo de
nostalgie... (r)
14:30 Campionatul mondial de fot-
bal, 2006- Nürenberg
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Minorit\]i
16:30 La por]ile ceriului (r)
17:00 Art@.ro (r)
17:55 Marele Gatsby
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 O vedet\, un tablou (r)
20:00 ~napoi la argument
Despre minciun\, ur\ [i se-
duc]ie. Invitat G. Liiceanu
21:00 Teatru - „Angajare de clovn“
de Matei Vi[niec
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Duhovnicul de la miezul
nop]ii (`n direct)
00:00 Povestiri din Canterbury
(Angl., ’03, dram\, ep. 2) a
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].)
De la produc\torul Michael
Mann vine acest show cu de-
tectivi, atât de exploziv. Don
Johnson [i Philip Michael
Thomas sunt Crockett [i
Tubbs, doi detectivi cu dou\
caractere total diferite care fac
o echip\ pentru a prinde con-
trabandi[tii de droguri din
Miami. F\cut `mpotriva lumii
interlope din Sudul Floridei,
„Miami Vice“ este deja un cla-
sic câ[tig\tor de premii Emmy
realizat cu stil [i rafinament.
13:00 Observator
13:45 Masculin x Feminin ? (di-
vertisment)
16:00 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Divertisment: Te pui cu
blondele?
cu Dan Negru
21:30 Clanu' Sprâncean\ (rom.,
2007, s)
22:30 Observator
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment)
01:00 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) a
07:00 {tirile ProTv
09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., 1994, f. doc., ep.
112)
10:00 Schimbare extrem\ (Angl.,
2002, s. de divert., sezonul
I, ep. 7)
11:00 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, sezonul I, ep.
16)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., r)
13:00 {tirile ProTV
Cu Monica Dasc\lu
13:45 Suspect de crim\ (Angl.,
1993, s. politist)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., ep. 3189)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
ment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Râul mor]ii
(SUA, 2003, thrill. ac].)
22:30 {tirile ProTV
Cu Amalia Enache [i
Cristian Leonte
23:15 Cu un pas `nainte (Rom.,
2007, s., ep. 28)
00:15 Min]i criminale (SUA-can.,
2005, s. poli]ist, ep. 6, se-
zonul 2)
01:10 Omul care aduce cartea (r)
01:15 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca (r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s., r)
09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007, r)
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2004, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
15:30 Destine furate (SUA, 2007,
s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
(Arg., 2007, s)
20:30 Inim\ de ]igan
(2007, telenov.)
22:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment)
22:30 R\zboiul sexelor (Rom., ‘07)
23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan
(2007, telenov., r)
02:30 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment, r)
03:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007, r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Joi, 6 martie 2008 15
R|ZBOI PE CALEA UNDELOR: Un documentar despre tr\dare [i compromis, dar [i
despre curajul de a-]i ap\ra demnitatea [i libertatea. Un film despre un r\zboi
`mpotriva postului de radio Europa Liber\, `n care se `ntâlnesc pentru prima oar\
realizatori, ascult\tori, regimul comunist [i uciga[ii din solda lui. Victime [i
tor]ionari, lupt\tori [i la[i aduna]i `ntr-un film care `ncearc\ s\ afle cine a fost
`nving\torul. Scenariul [i regia Alexandru Solomon. (Ast\zi, ora 20:40, TVR 1)

ANUN} UMANITAR
ANUN} Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Moldovei [i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
posturi: str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
- medic specialist ginecologie; pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, - medic specialist cardiologie; De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU,
- medic specialist oftalmologie; care pot fi dona]i banii sunt:
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU - medic specialist reumatologie;
- asistent de balneologie; RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ - tehnician stomatologie;
- sp\l\toreas\ - cu experien]\;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI - instalator. SERVICII
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, B-dul Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie), 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
p=n\ luni, 10 martie a.c., ora 15.00. Rela]ii supli- numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU
mentare la tel./fax. 0232.215.940. ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
cu litere, fiec\rei litere 9 11 6 12 14 15
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
corespunz=ndu-i totdeauna
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\. 4 9 13 7 1 13 9 5
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite

`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
10 8 5 8 5 10 4 11
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
7 12 8 12 12 7 8 1
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)
1 2 3 4 5 6 7 8
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A
A B
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne 4 7 1 5 10 9 13 7
M U R I T O R
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de 1 4 6 8 9 4 7 4
U M B R I T I
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
S C A R A 2 1 5 7 1 1
U R G I S I T
4 6
Z A D A R
S T R A I N I
B
Pornind de la numele Sf. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi, 6
martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus
Rezolvarea careului din [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 5 3 2 6 9 4 1 8 7
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 8 4 1 2 3 7 9 5 6
r\sp=ndit cu succes `n Statele 7 4 1 9 6 7 5 1 8 2 3 4
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 4 2 8 1 7 5 6 9 3
iar `n Marea Britanie este deja 5 1 7 8 2
considerat un fenomen. Comple- 1 9 3 4 2 6 8 7 5
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 3 5 2 7 5 6 3 8 9 4 2 1
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 6 8 5 7 4 2 3 1 9
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 1 7 6 5 4
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 3 7 9 8 6 1 5 4 2
aceea[i coloan\. Grila este `m- 8 9 5 2 1 4 9 5 3 7 6 8
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 7 6 9 1 3
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 2 1 8 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.

16
Reportaj
Solu]iile Arhiepiscopiei Bucure[tilor
pentru semenii `n dificultate
La nivelul Sectorului Social-Caritate al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor `[i desf\[oar\
activitatea mai multe a[ez\minte filantropice.
Centrul Social-Filantropic este unul dintre
acestea, sub obl\duirea lui desf\[ur=ndu-se mai
multe activit\]i de educare a copiilor [i de
cultivare a talentului lor la pictur\, de ajutorare a
b\trânilor [i bolnavilor, de asisten]\ a celor care
sunt dependen]i de alcool.
de Ciprian BÂRA
Din primele veacuri
cre[tine, Biserica s-a ocu-
pat de organizarea activi-
t\]ilor sociale, de la hr\-
nirea s\racilor `n cadrul a-
gapelor, care aveau loc du-
p\ Sfânta Liturghie, [i pâ-
n\ la bolni]ele `nfiin]ate pe
lâng\ m\n\stiri. Dup\
1989, Biserica Ortodox\
Român\ dezvolt\, sprijin\
[i sus]ine orice form\ de
ajutor social care se `nscrie
`n misiunea filantropic\,
proprie vie]ii Bisericii,
propov\duind fapta bun\
ca `ndatorire fireasc\ a
cre[tinilor. La nivelul Sec-
torului Social-Caritate al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor
`[i desf\[oar\ activitatea
CM mai multe astfel de centre.
YK
Un loc important `ntre aces-
tea `l ocup\ Centrul Social-
Filantropic al Arhiepiscopi-
ei, `nfiin]at `n anul 1997, ca-
re se afl\ pe strada Chesa-
rie Episcopul, nr. 9. Acest
centru este condus de p\rin-
tele diacon Mihnea Susan [i
se afl\ sub directa grij\ [i
~ntre formele de educa]ie promovate prin programul multimedia,
lec]iile de englez\ sunt pe placul celor mici
Consulta]ii [i
tratamente gratuite
Tot `n cadrul centrului
mai func]ioneaz\ dou\ ca-
binete medicale (stomato-
logic [i de medicin\ gene-
ral\), cu hramurile „Sfân-
tul Pantelimon“ [i „Sfântul
Alexandru“, pentru per-
soane cu handicap, persoa-
ne singure, b\trâni [i copii.
Pentru sus]inerea aces-
tor cabinete [i a misiunii
sociale din cadrul centru-
binecuvântare a Preasfin]i-
tului Varsanufie Prahovea-
nul, Episcop-Vicar al Arhie-
piscopiei Bucure[tilor.
Are ca obiectiv sprijini-
rea copiilor din familiile
defavorizate, precum [i
ajutorul social [i asistarea
medical\ a b\trânilor sin-
guri. Aici primesc asisten]\
[i consiliere religioas\ [i
medical\ copiii care frec-
venteaz\ centrul, dar sunt
ajuta]i material to]i cei
care au nevoie de aceasta.
Centrul de pictur\
„Pârvu Mutu“
Din 2000, `n cadrul aces-
tui a[ez\mânt, din dorin]a
[i ini]iativa vrednicului pa-
triarh Teoctist, copiii ta-
lenta]i vin la Centrul de pic-
tur\ „Pârvu Mutu“. Sunt 30
de copii, cu vârste `ntre 7 [i
14 ani, care `nva]\ aici s\-i
calce pe urme celebrului
pictor de biserici Pârvu
Mutu. Este adev\rat c\
micu]ii `nva]\ deocamdat\
s\ picteze icoane.
Referindu-se la activita-
tea `n acest centru, Cecilia
lui s-a realizat un protocol
cu Casa de Asigur\ri de
S\n\tate Bucure[ti, care
sus]ine financiar o parte
dintre cheltuieli [i un con-
tract de comodat cu medi-
cii centrului prin care a-
ce[tia returneaz\ (20%)
din venituri `n fodurile
a[ez\mântului. Astfel,
prin rezolvarea cazurilor
obi[nuite, se realizeaz\
autofinan]area acestor ca-
binete destinate `n mod
special cazurilor sociale.
YK
Muja, asistent social, ne-a
declarat: „Ceea ce dorim
noi prin activit\]ile pe care
le desf\[ur\m aici este s\
apropiem copiii de lumea
`n care tr\iesc, de biseric\,
de Dumnezeu, de credin]a
str\mo[easc\, pentru c\
dincolo de via]a lor tulbu-
rat\, cei care vin aici sunt
ni[te oameni minuna]i [i
au nevoie de mult\ dragos-
te, de d\ruirea noastr\“.
Pict\m, vorbim,
ne `mprietenim
„Vin aici de doi ani [i m\
simt ca acas\. Pict\m, vor-
bim, ne `mprietenim, ne a-
jut\m. A[ fi tare bucuros
dac\ a[ putea s\ vin `n fie-
care zi“, ne-a spus Andrei
Rotaru (12 ani), f\r\ s\-[i
ridice ochii de la pensula
lui care se ondula cu grij\
pe o vaz\ de sticl\ ce c\p\-
ta repede culoare. Copiii
vin la cercul de pictur\ `n
fiecare luni [i joi a s\pt\-
mânii, programul fiind
flexibil, `n func]ie de orarul
lor [colar, [i `[i petrec tim-
pul `mpreun\, pictând i-
coane pe sticl\, confec]io-
nând felicit\ri, ou\ `ncon-
deiate, m\r]i[oare, vaze [i
multe altele. Cu banii ob]i-
nu]i din vânzarea lucr\ri-
lor realizate, se organizea-
z\ excursii, tabere de var\,
vizite la muzee. Copiii vin
aici ca `ntr-o mic\ familie,
unde se cunosc, comunic\
[i leag\ strânse prietenii.
Mul]i dintre ei, ajun[i la
licee [i facult\]i, se `ntorc
adesea pentru a revedea
„Acest cabinet a fost i-
ni]iat dup\ modelul Cabi-
netului «Sfântul Panteli-
mon» al Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei, deschis
`n anul 1992 de c\tre
doamna doctor Luchian,
sub binecuvântarea ac-
tualului Patriarh. Pe a-
tunci, eu lucram `ntr-o fir-
m\ de echipamente medi-
cale [i am participat la do-
tarea acestui cabinet. M-a
impresionat activitatea
caritabil\ de acolo [i
CM
YK
CM
Joi, 6 martie 2008
Centrul Social-Filantropic are ca obiectiv sprijinirea copiilor
din familiile defavorizate, precum [i ajutorul social [i asistarea
medical\ a b\trânilor singuri. Aici primesc asisten]\ [i consiliere
religioas\ [i medical\ copiii care frecventeaz\ centrul, dar sunt
ajuta]i material to]i cei care au nevoie de aceasta.
lului Patriarhiei, din 2003
exist\ [i un „centru de al-
coolici anonimi“. La `nce-
put, preo]ii mergeau `n di-
verse comunit\]i, intrau `n
leg\tur\ cu parohii, [i i-
dentificau persoanele cu
probleme. Preo]ii care
asigur\ asisten]a social\ `n
acest centru se `ntâlneau
cu cei din grup `n biserici,
`n diverse loca]ii ale Ar-
hiepiscopiei, iar acum au
un spa]iu amenajat special
`n loca]ia din strada Che-
sarie Episcopul.
Au existat `ntâlniri obi[-
nuite de dialog, iar mai târ-
ziu, s-a ini]iat [i dezvoltat
un program specializat pe
adic]ie - „Drum [i reg\sire“.
„Dup\ aproximativ 3
Copiii `nva]\ pictura ani de experien]\ pe stra-
bisericeasc\ la d\, `n parcuri, `n restau-
Centrul „Pârvu Mutu“
rante, m-am gândit c\ este
foarte important s\ avem
profesori, preo]i [i colegi acum student la medicin\, aici o asocia]ie, «Sfântul
care le-au r\mas `n suflet. s-a ocupat de organizarea Grigorie Taumaturgul»,
logistic\ a centrului [i a care s\ aib\ ca specific
Prevenire [i ajutor oferit, ca voluntar, cursuri adic]ia `n alcool, droguri [i
de calculator copiilor care tutun. Am primit binecu-
~n cadrul sectorului veneau aici. „Am pornit de vântarea ierarhic\ [i astfel
men]ionat exist\ programe
la acest elev care a venit la am purces la acest centru
de prevenire a violen]ei `n noi [i ne-a spus: «Sunt `n care acum se afl\ `n
familie, de prevenire HIV-
anul I la Liceul de Infor- parteneriat cu Asocia]ia al-
SIDA, `n parteneriat cu matic\. Nu am bani s\ `mi
[colile din care provin. colicilor din România“, a
procur manualele». Noi precizat p\rintele inspec-
„Copiii au participat activ atunci i-am dat bani ca s\-
la aceste campanii, lucrând tor Nicolae Fieraru.
[i procure c\r]ile, dar am ~n cadrul acestei aso-
colaje, plan[e, `n care au i- ini]iat `mpreun\ cu el o
lustrat, potrivit imagina]i- cia]ii exist\ „{coala celor
ei lor, preven]ia violen]ei `n campanie pentru dezvol- 12 pa[i“, care se desf\[oar\
familie [i au fost premia]i tarea unui fond la care s\ ca o `ntâlnire a unor elevi
de c\tre reprezentan]i ai aib\ acces [i al]i elevi in- la ora de matematic\ sau
Organiza]iei de Caritate teresa]i“, a precizat Gheor- limba român\. Se prezint\
Cre[tin\ (IOCC). Avem, de ghe Cacoveanu, coordona- fiecare, precizeaz\ c\ nu a CM
asemenea, parteneriate cu torul programului. Cu tim- consumat nimic `n ultimele
YK
{coala nr. 49 din Sectorul pul, biblioteca de la acest
24 de ore [i se citesc tradi-
2, cartierul Vatra Lu- centru s-a `mbog\]it, cei
care vor s\ s\ `nve]e, av=nd ]iile alcoolicilor anonimi.
minoas\ [i cu Asocia]ia
la `ndemân\ atât fondul Pe lâng\ programele spe-
«Nicolae B\lcescu», care se
carte, cât [i gama larg\ de cializate, anonimii din a-
ocup\ `n special de copiii
mijloace media: proiec]iile cest centru au [i o rându-
bolnavi de cancer. Mergem
`mpreun\ cu ace[tia la de film, audi]iile, cursurile. ial\ bisericeasc\, s\vâr[esc
film, la muzee, `n excursii. acatiste, se spovedesc. Asis-
~n acest fel, copiii din cen- ten]a religioas\ este a-
Alcoolicii anonimi sigurat\ de c\tre p\rintele
trul nostru `nva]\ s\ se
comporte normal, cre[ti- ~n cadrul a[ez\mântu- Nicolae Fieraru [i de p\rin-
ne[te, la `ntâlnirea cu a- lui, din apropierea Dea- tele Constantin Dragne. a
proapele“, ne-a explicat
doamna Claudia Dumitra[-
cu, asistent social.
Un program pentru
iubitorii de carte
Tinerii iubitori de carte
au [ansa, mergând la A[e-
z\mântul Filantropic al
Arhiepiscopiei Bucure[ti-
lor, s\ descopere c\r]i de
literatur\, de [tiin]\ [i
manuale [colare `n diferite
forme: tip\rite clasic, elec-
tronic, dar [i audio-video,
gra]ie programului educa-
]ional Bibliofilia multime- 54 de persoane s\race
dia. Ideea s-a n\scut `n a-
nul 2003, `n mintea unui iau masa zilnic la Cantina „Barnabas“
tân\r care frecventase ac-
tivit\]ile centrului. Valen-
tin Anei, pe atunci elev la
Liceul de Informatic\,
mi-am dorit din tot su-
fletul s\ punem bazele
unui astfel de centru [i
`n Capital\. {i iat\ c\,
prin dragostea [i ajutorul
Bunului Dumnezeu, am
reu[it“, ne-a spus medicul
Ruxandra Popescu.
La Cantina „Barbanas“
din cadrul Sectorului So-
cial-Filantropic, aflat\ la
poalele Dealului Patriar-
hiei, sunt hr\nite zilnic 54 La Cabinetul „Sfântul Pantelimon“,
de persoane. persoanele foarte s\race sunt consultate gratuit
 CM
YK

Vineri, 7 martie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 55 (956) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

{TIIN}| ACTUALITATE ROMÂNIA ~N UE

Jocul de [ah Guvernul Ajutoare

[i puterea s-a hot\r=t: umanitare
de calcul a alegeri locale de 160 de
creierului uman la 1 iunie milioane de euro
PAGINA 16 PAGINA 7 PAGINA 6

Sf=ntul Sinod a ales opt ierarhi

pentru eparhiile vacante ZIARUL LUMINA
apare
~n urma votului secret liber exprimat, membrii Sf=ntului Sinod al Preasfin]itul Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe [i la Bucure[ti!
Bisericii Ortodoxe Române au ales pe 5 martie ierarhi pentru cele Române a Europei Occidentale [i Meridionale, `n fruntea Episcopiei
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
opt eparhii vancante ale Patriarhiei Rom=ne. Astfel, IPS Teofan, Ortodoxe Române a Italiei, cu 39 de voturi. din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Mitropolitul Olteniei, a fost ales `n scaunul de Arhiepiscop al Arhimandritul Mihail Filimon a fost ales `n scaunul de Episcop al Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
Ia[ilor [i Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, dup\ dou\ tururi de Episcopiei Ortodoxe Române din Australia [i Noua Zeeland\, cu tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
scrutin, cu 32 de voturi; Preasfin]itul Visarion R\[in\reanul, 38 de voturi; arhimandritul Timotei Lauran, `n scaunul de astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, `n scaunul de Episcop al xemplar de 1 leu contractat prin
Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania [i abonament) [i la s\pt\m=nalul
Tulcei, cu 39 de voturi, iar Preasfin]itul Petroniu S\l\janul, Portugalia, cu 39 de voturi, iar protosinghelul Macarie Dr\goi, `n „Lumina de Duminic\“.
Arhiereu-Vicar al Episcopiei Oradiei, `n scaunul de Episcop al scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române pentru Pre]ul unui pachet
S\lajului, cu 28 de voturi. De asemenea, Sf=ntul Sinod a ales pe Europa de Nord, cu 42 de voturi. trimestrial
Preasfin]itul Sebastian Ilfoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei la „Ziarul Lumina“
Bucure[tilor, `n scaunul de Episcop al Slatinei, cu 38 de voturi, [i pe Continuare `n paginile 8-9 [i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.

RELIGIOS
„ICOANA, FEREASTR| SPRE
DUMNEZEU“, LA BISERICA
ICOANEI DIN BUCURE{TI: Pro-
iectul se va desf\[ura `n perioa-
da 14-19 martie 2008, la acesta
particip=nd parohii bucure[te-
ne, reprezentan]i ai institu]iilor
de cultur\, invita]i de seam\ [i
credincio[i din Bucure[ti
Pagina 3

ECONOMIC
GUVERNUL A DECIS PRIMA REC-
TIFICARE BUGETAR|: Executivul
a redus cheltuielile cu 1,1 mi-
liarde de euro. Deficitul bugetar
se va reduce de la 2,7% la 2,3%
din PIB. Rectificarea bugetar\
nu va duce `n nici un caz la o
reducere a veniturilor din ad-
ministra]ia public\. Guvernul
ar putea prezenta Parlamen-
tului un buget multianual, pen-
tru doi sau trei ani, urm=nd s\
fie construit dup\ metodologia
european\ de calcul.
Pagina 5

POZA ZILEI
Pentru a treia oara din 1996, autorit\]ile
din Phoenix au inundat controlat „Marele
Canyon“, `ntr-o `ncercare disperat\ de a
restabili ecosistemul din zon\, distrus de
construc]ia barajului „Glen Canyon“ de
pe r=ul Colorado, prin care se asigur\
apa necesar\ ora[elor Los Angeles, San
Diego, Phoenix [i Tucson. a
S|N|TATE
METODE DE C|LIRE A SUGARU-
LUI: Prin folosirea mijloacelor
Ministrul Agriculturii cere transparen]\ naturale, cum sunt aerul, lu-
mina, soarele, apa, exerci]iile
fizice, masajul [i jocul, se rea-
`n stabilirea pre]urilor din supermarketuri lizeaz\ o bun\ dezvoltare a su-
garului, la aceasta contribuind
Ministrul Agriculturii, Dacian produselor alimentare [i `n modul `n
Ciolo[, va media o discu]ie `ntre pro- care sunt stabilite pre]urile, pentru c\ alimenta]ia corect\, cur\]enia
duc\tori, procesatori [i retaileri pe te- este numai `n beneficiul consumato- exemplar\ [i climatul psihic
ma pre]urilor la alimente, o invita]ie rului final. Reprezentan]ii produc\to- adecvat.
`n acest sens fiind transmis\ pentru rilor rom=ni din industria alimentar\ Pagina 12
data de 19 martie 2008. „I-am rugat au acuzat c\ marii procesatori [i re-
pe cei din minister s\ verifice dac\ e- tailerii dicteaz\ pre]urile produselor
xist\ reglement\ri `n alte state ale alimentare, care sunt mai mari cu cir- SPORT
Uniunii Europene, referitoare la acti- ca 40% dec=t `n UE. Patronatele din
vitatea din sectorul de retail pentru a domeniul alimentar au decis s\ blo- LIGA CAMPIONILOR, „AFACERE“
le putea transpune [i la noi“, a decla- cheze activitatea de aprovizionare [i ENGLEZ|: Din cele [apte
rat ieri ministrul Ciolo[, dup\ `nt=lni- s\ ia m\suri dure `mpotriva super-
rea patronatelor [i sindicatelor din do- marketurilor, care au o politic\ de forma]ii calficate p=n\ acum `n
meniu. Ciolo[ a precizat c\ este inte- monopol, a declarat ieri {tefan Nicu- sferturile Ligii Campionilor,
resat s\ existe transparen]\ pe lan]ul lae, pre[edintele Agrostar. a trei sunt din Anglia. Mai mult,
Liverpool are [anse mari s\
elimine pe Inter [i s\ devin\ a
Bill Gates nu mai este cel mai bogat om din lume dac\ Microsoft nu ar fi lansat
oferta de preluare a Yahoo, la patra forma]ie britanic\
prezent\ `n sferturi.
Warren Buffett, proprieta- ani. Averea lui Buffett a cres- tie anul trecut, fiind devansat `nceputul lunii februarie.
rul companiei de investi]ii cut, `n decurs de un an, cu zece [i de omul de afaceri mexican Ac]iunile Microsoft au sc\zut Pagina 13
Berkshire Hathaway, a devenit miliarde de dolari, potrivit cla- Carlos Slim Helu, care are o cu 15% `ntre 31 ianuarie, cu o
cel mai bogat om din lume, cu o samentului realizat de publica- avere estimat\ la 60 de miliar- zi `nainte ca Microsoft s\
avere estimat\ la 62 de miliar- ]ia „Forbes“. Bill Gates se afl\ de de dolari, cu 11 miliarde de anun]e oferta pentru Yahoo, [i
de de dolari, devansându-l ast- pe pozi]ia a treia a clasamentu- dolari mai mult decât `n martie 11 februarie, dat\ pân\ la
fel pe cofondatorul Microsoft, lui, cu o avere de 58 de miliarde 2007. Potrivit „Forbes“, Gates care a fost luat `n calcul pre]ul
Bill Gates, care a dominat cla- de dolari, `n cre[tere cu dou\ ar fi fost la fel de bogat sau ac]iunilor, la realizarea topu-
samentul „Forbes“ `n ultimii 13 miliarde de dolari fa]\ de mar- chiar mai bogat decât Bufett, lui, precizeaz\ „Forbes“. a

CM
YK
2 Vineri, 7 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXIV)
M\n\stirea Putna,
mormântul
Sfântului Voievod
{tefan cel Mare
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu al
Romanului
(1879-1892) (V)
Episcopul Melchisedec {te-
f\nescu a desf\[urat o bo-
gat\ activitate cultural\.
~ntr-una dintre lucr\rile sa-
le de referin]\, „Papismul [i
starea actual\ a Bisericii
Ortodoxe `n Regatul Româ-
niei“ (1883), face o istorie a
catolicismului din }\rile
Române. Dup\ ce Melchise-
dec arat\ c\ „na]iunii româ-
ne `i trebuie o Biseric\ na]i-
onal\, pentru noi [i `n hota-
rele noastre“ [i c\ „românul
este din fire tolerant“, se de-
clar\ `mpotriva a ceea ce se
nume[te ast\zi prozelitism:
„Românul crede om de ni-
mica pe cel ce reneag\ legea
lui“. {i mai departe afirm\:
„Dac\ românii uni]i din Ar-
deal nu [i-au pierdut `nc\
na]ionalitatea român\, cau-
za este c\ ei p\streaz\, `n-
c\, `n mare parte, bazele Bi-
sericii Ortodoxe na]ionale.
Dar unia]ia este primul pas
spre catolicism [i propagan-
da român\ nu se va l\sa
pân\ ce nu-i va face pe de-
plin catolici români, refor-
mând treptat, [i pe nesim]i-
te, totul, pân\ ce `i va intro-
duce `n cosmopolitismul
s\u“. ~n lucrarea „O vizit\
la câteva m\n\stiri [i bise-
rici antice din Bucovina“
(1883), episcopul Melchise-
dec m\rturise[te despre
sim]\mintele tr\ite cu oca-
zia unei vizite la M\n\sti-
rea Putna, la mormântul
Sfântului Voievod {tefan cel
Mare: „Apropierea de mor-
mântul lui `]i umple sufletul
de ni[te mi[c\ri l\untrice,
care te transport\ `n trecu-
tul glorios al ]\rii, condus\
de acest extraordinar b\r-
bat, mare erou [i mare om
politic. Mi[carea sufleteasc\
te umple de lacrimi [i te
zguduie `n toat\ existen]a
fizic\ [i spiritual\. Ce va fi
fost el `n via]\, dac\ numai
umbra lui are atâta putere
moral\“. Lui Melchisedec `i
apar]in: „Inscrip]iunile bise-
ricilor antice armene[ti din
România“ (1883), „Noti]e is-
torice [i arheologice aduna-
te de la 48 de m\n\stiri [i
biserici antice din Moldova“
(1885), „Via]a [i minunile
cuvioasei Maicii noastre Pa-
rascheva cea nou\ [i istori-
cul sfintelor ei moa[te“
(1889), „Tratat despre cin-
stirea [i `nchinarea icoane-
lor `n Biserica Ortodox\ [i
despre icoanele f\c\toare de
minuni din România“(1890)
[.a. Episcopul Melchisedec a
mai scris: „Via]a [i scrierile
lui Grigorie }amblac“(1884),
„Biografia episcopului Dio-
nisie Romano“ (1884), „Schi-
]e biografice din via]a mi-
tropolitului Filaret II al
Ungrovlahiei“ (1886), „Noti-
]e biografice despre mitro-
politul Ungrovlahiei Antim
Ivireanul“ (1886 [i 1887, ca
introducere la primele dou\
edi]ii ale „Didahiilor“) [.a.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
LA 7 MARTIE 1441: Iancu de Hunedoara a
devenit voievod al Transilvaniei. El de]inea
aceast\ func]ie pe lâng\ cea de comite al
Timi[oarei [i de ban al Severinului (1441-1456).
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Responsabilit\]ile Parohia este serica [i preotul „de care apar]inem“, contri-
buim la lucr\rile social-filantropice ale a-
cesteia, particip\m la sfintele slujbe oficia-
cre[tinului fa]\ de trup o familie a sufletelor te aici - pe scurt: ne implic\m activ `n via]a
„Ast\zi este ziua cea purt\toare de lu- acestei parohii. Nefericit este cazul `n care
Dup\ `nv\]\tura cre[tin\, tru- Mucenici au preferat s\ moar\ cineva nu cunoa[te, sau nu vrea s\ pun\ ac-
pul este zidire a lui Dumnezeu, lo- dec=t s\ se lepede de M=ntuitorul, min\ a p\storilor care `n chip luminat au
slujit lui Dumnezeu `n Cherson. {i l\udând cent pe toate aceste detalii care au o impor-
cuin]a [i slujitorul sufletului. El ia `mplinind cuv=ntul Domnului, care tan]\ deosebit\ `n via]a duhovniceasc\. Pa-
parte la primirea Sfintelor Taine spune: „Nu v\ teme]i de cei ce ucid pr\znuirea voastr\ ca a unora ce a]i p\ti-
mit pentru Hristos, sfin]ilor mucenici, ru- rohia nu este doar o unitate administrativ-
[i este menit pentru `nvierea [i trupul, iar sufletul nu pot s\-l bisericeasc\, ci reprezint\ `ncadrarea spa]i-
pream\rirea `n via]a cea de dup\ ucid\; teme]i-v\ mai cur=nd de ace- ga]i pe Hristos, P\storul cel mare, ca s\ ne
moarte. la care poate [i trupul [i sufletul s\ numere [i pe noi printre oile cele ce stau al\ a unei realit\]i spirituale unde fiecare
Responsabilit\]ile cre[tinului le piard\ `n gheen\“. Pe de alt\ de-a dreapta [i s\ cânt\m vou\: Bucura]i- om „`[i poate lucra mântuirea“, dup\ cuvin-
c\tre trupul s\u se cuprind `n gri- parte, preo]ii, medicii, `ngrijitorii v\, sfin]i]i p\rin]i, cei ce v-a]i v\rsat sân- tele Sfântului Apostol Pavel. A[a-numita
ja de via]\ [i de s\n\tatea lui. celor cuprin[i de boli molipsitoare gele vostru pentru Hristos“ (Condac din sluj- „con[tiin]\ de enoria[“ reprezint\ con[tiin]a
De trup este legat\ via]a p\- `[i pun adesea via]a `n pericol. ~m- ba Utreniei `n ziua pomenirii Sfin]ilor apartenen]ei la o parohie [i la un p\rinte
m=nteasc\, `n timpul c\reia cre[ti- plinirea con[tiincioas\ a datoriilor mucenici care au p\timit `n Cherson). duhovnicesc, iar respectarea ei aduce nu-
mai roade bune pe t\râmul cre[terii spiri-
nul trebuie s\-[i preg\teasc\ m=n- legate de chemarea lor le cere acest
tuirea, dup\ cuvintele M=ntui- tuale. Astfel vom sim]i bucuria apartenen-
torului: „Trebuie s\ fac, pân\ este
lucru pentru binele ob[tesc.
A[adar, sunt `mprejurari care
*** ]ei la un grup cu care `mp\rt\[im acelea[i
ziu\, lucr\rile Celui ce M-a trimis cer primejduirea [i chiar jertfirea „Eu sunt P\storul cel bun“, ne spune credin]e [i nevoi religioase. Preotul duhov-
nic ne va cunoa[te via]a sufleteasc\ [i va
pe Mine; c\ vine noaptea, când ni- vie]ii, dar numai pentru fapte de Mântuitorul Iisus Hristos. Aceast\ asem\-
meni nu poate s\ lucreze“. mare pre] [i din dorin]e curate, iar nare scripturistic\ a str\b\tut veacurile [i putea lua cele mai bune hot\râri la scaunul
Via]a fiind at=t de valoroas\, nu din dorin]a de a fi l\udat de este folosit\ atunci când sunt prezenta]i spovedaniei. Vom avea posibilitatea de a a-
cre[tinul are [i datoria, dreptul de oameni sau `n urma unui e[ec din p\stori de suflete, iar acest lucru este de- juta pe cei care au cu adev\rat nevoie de
a o p\stra [i ap\ra, at=t pentru el aceast\ via]\. monstrat [i de cântarea zilei. Mucenicii ca- sprijinul nostru prin intermediul apostola-
c=t [i pentru comunitate, precum Cu excep]ia acestor situa]ii de- re au p\timit `n localitatea Cherson erau [i tului social al respectivei parohii. A[adar,
cere [i porunca dumnezeiasc\: „s\ osebite, datoria cre[tinului este de ei p\stori de oameni, membri ai ierarhiei bi- `ndeplinirea obliga]iilor (deloc mari [i grele)
nu ucizi“. a-[i p\stra via]a trupului [i a serice[ti. fa]\ de parohia noastr\, ne aduce bucuria
Via]a trupeasc\ are o valoare `ngriji de s\n\tatea lui. C\ci, cu Ast\zi avem cu to]ii un statut fa]\ de ie- comuniunii [i a apartenen]ei la marea fam-
foarte mare, dar au fost [i situa]ii c=t trupul este `n mai bun\ stare, rarhia bisericeasc\: suntem membrii ai pa- ilie spiritual\ a celor ce se `mp\rt\[esc din
c=nd cre[tinii au preferat s\ re- cu at=t sluje[te mai bine sufletu-
rohiilor pe teritoriul c\rora locuim, deci acela[i potir. (Rubric\ realizat\ de Tudorel
nun]e la via]\ dec=t s\ tr\deze lui. (Rubric\ realizat\ de pr. parohieni sau enoria[i. Mul]i cunoa[tem bi- PETECIL|)
credin]a lor `n Iisus Hristos. Sfin]ii Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI nânc\ din pâinea aceasta viu via]\ ve[nic\, [i Eu `l voi `nvia care Domnul nostru Iisus Hris- din]ei vei `n]elege c\, atunci
va fi `n veci. Iar pâinea pe care `n ziua cea de apoi».“ (Ioan 6, tos ne vorbe[te despre Sfânta când te `mp\rt\[e[ti, Sfântul
Eu o voi da pentru via]a lumii 48-54) ~mp\rt\[anie. Probabil c\ [i Trup [i Sfântul Sânge p\trund
Pâinea vie]ii este trupul Meu». Deci iudeii se
certau `ntre ei, zicând: «Cum ***
Sfin]ilor Apostoli le-a fost greu
s\ `n]eleag\ cum este s\ m\-
`n trupul t\u, `n sufletul t\u, `n
via]a ta. Astfel devii „hristofor“,
Iisus a spus: „«Eu sunt pâi- poate Acesta s\ ne dea trupul nânce din Trupul [i Sângele adic\ purt\tor de Hristos. Atun-
nea vie]ii. P\rin]ii vo[tri au Lui s\-l mânc\m?». {i le-a zis Ca [i miercuri, ast\zi este zi Domnului Hristos. Iat\ c\ a- ci când Dumnezeu p\trunde `n
mâncat man\ `n pustie [i au Iisus: «Adev\rat, adev\rat zic aliturgic\, adic\ nu se s\vâr- tunci când te `mp\rt\[e[ti te tine, devii fericit, nemuritor, un
murit. Pâinea care se coboar\ vou\, dac\ nu ve]i mânca tru- [e[te Sfânta Liturghie. Am conformezi unei porunci divine. `nve[nicit. Doar astfel po]i câ[-
din cer este aceea din care, pul Fiului Omului [i nu ve]i bea ales, pentru con]inutul duhov- Mântuitorul a `ndemnat pe a- tiga `mp\r\]ia lui Dumnezeu.
dac\ m\nânc\ cineva, nu moa- sângele Lui, nu ve]i avea via]\ nicesc, fragmentul evanghelic postoli [i prin ei pe to]i cre[tinii: (Rubric\ realizat\ de pr. Dumi-
re. Eu sunt pâinea cea vie, care `n voi. Cel ce m\nânc\ trupul de la Sfântul Evanghelist Ioan, „Aceasta s\ o face]i spre pome- tru P|DURARU, Radio Tri-
s-a pogorât din cer. Cine m\- Meu [i bea sângele Meu are capitolul 6, versetele 48-54, `n nirea Mea“. Prin puterea cre- nitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
s\ propov\duiasc\ cuvântul Dup\ mul]i ani, a venit `n ~n ziua de 7 martie, nolog, muzicolog, membru [i
Domnului. Astfel, episcopul E- Cherson episcopul Eterie, care vicepre[edinte al Academiei
frem a mers `n Sci]ia, iar epis- v\zând s\lb\ticia [i r\utatea istoria consemneaz\: Române (n.1838) a
copul Vasilevs, `n Cherson. La poporului, a mers la Bizan] s\
se plâng\ `mp\ratului Con- a 1913: a murit Constan-
scurt timp, Efrem a fost prins tin Erbiceanu, istoric, bizanti-
de p\gâni [i ucis. Vasilevs, so- stantin cel Mare. Acesta a ho-
cotit de p\gâni un stric\tor al t\rât ca p\gânii s\ fie alun-
credin]ei p\rinte[ti, a fost b\- ga]i din cetate. Când episcopul 734 de ani
tut [i alungat din cetate. El s-a Eterie a vrut s\ mearg\ [i s\
retras `n pe[tera Partenon, mul]umeasc\ `mp\ratului, pe de la moartea lui
drum a fost aruncat de p\gâni Toma d’Aquino
unde a stat pân\ când a murit
copilul conduc\torului din `n Dun\re [i a murit, `ntr-o zi
de 7 martie. ~mp\ratul a tri- Toma d’Aquino s-a n\scut
Cherson. Atunci a fost chemat
mis `n cetatea Cherson pe e- spre sfâr[itul anului 1225 `n
de p\rin]ii celui mort ca s\ se
Sfin]ii Mucenici roage pentru el. Prin rug\ciu- piscopul Capiton, care, prin familia contelui de Aquino, `n Orvieto, Roma [i Napoli.
minuni, a reu[it s\ conver- castelul Roccasecca. La vârsta
Episcopi din Cherson: ne [i stropire cu ap\ sfin]it\,
teasc\ mul]i p\gâni. de 18 ani a intrat `n Ordinul
Deviza lui: „contemplata alis
copilul a revenit la via]\. V\- tradere“ - „s\ `mp\rt\[e[ti al-
Vasilevs, Efrem, zând aceast\ minune, rudele
Tot ast\zi, Biserica face po- Predicatorilor al Sfântului tora rodul reflec]iilor tale“, s-a
Evghenie, Capiton, menirea Sfin]ilor Nestor [i Ar- Dominic, [i aceasta `mpotriva concretizat `ntr-un num\r
[i cunoscu]ii s-au botezat. cadie, episcopii Trimitundei; a voin]ei tat\lui s\u [i a fra]ilor
mare de c\r]i, realizate aproa-
Eterie, Agatodor [i ~ns\ p\gânii l-au prins pe Va- Sfântului Cuvios Pavel cel s\i, care au `ncercat chiar s\-l pe `n mod miraculos, dac\ ]i-
silevs [i l-au ucis. Dup\ moar-
Elpidie (dezlegare la tea lui, au venit `n Cherson, ca
simplu, ucenicul Sfântului An- r\peasc\ din m\n\stire. {i-a nem seama c\ moartea l-a cu-
tonie cel Mare, [i a Sfântului completat forma]ia cultural\ les `nc\ de tân\r, la vârsta de
pe[te, ou\, lapte [i misionari, episcopii Evghenie, Efrem, patriarhul Antiohiei. la Colonia, la [coala Sfântului 48 de ani. A murit `n dimi-
brânz\ - zi aliturgic\) Agatodor [i Elpidie. Dar [i Albert cel Mare [i la Paris. ~n nea]a zilei de 7 martie 1274,
ace[tia au fost uci[i de p\gâni Mâine, Biserica face pome- centrul universitar parizian a `n m\n\stirea cistercian\ din
~n anul 295, Hermon, epis- la un an dup\ moartea epis- nirea Sfântului Cuvios Teofi-
devenit docent `n filosofie [i Fossanova. (Rubric\ realizat\
copul Ierusalimului, a trimis copilor Efrem [i Vasilevs, tot lact M\rturisitorul, episcopul teologie; a mai predat la de pr. Paul LEHACI)
episcopi la diferite popoare, ca `n ziua a [aptea a lunii martie. Nicomidiei.
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Trei ore `n iad Bolnavul s-a gândit: „Un an de
chinuri pe p\mânt e foarte lung. Mai
bine s\ fac r\bdare trei ceasuri, decât
sale `i r\spundea numai abisul. I s-a
p\rut c\ au trecut secole `ntregi, [i
din clip\ `n clip\ a[tepta s\ vin\
atunci mi se pare c\ au trecut ani,
veacuri `ntregi de chinuri nesuferite.
– Binecuvântatule, ce ani, ce
Odat\, un bolnav [i-a pierdut
un an“. `ngerul, dar acela nu mai venea. veacuri?, a spus cu uimire `ngerul. A
r\bdarea [i striga c\tre Domnul, – Sunt de acord cu trei ceasuri `n
~n cele din urm\, dezn\d\jduit c\ trecut numai un ceas de când am ple-
cerând s\-l slobozeasc\ de durerile iad, a spus el `ngerului. nu va vedea niciodat\ raiul, a `nceput cat [i trebuie s\ mai r\mâi aici `nc\
cele `nfrico[\toare. I-a ap\rut atunci Atunci `ngerul a luat u[or sufletul s\ geam\ [i s\ plâng\, dar nim\nui dou\.
un `nger care i-a spus: bolnavului `n mâinile sale, l-a l\sat `n nu-i p\sa de el. ~n iad, p\c\to[ii se – Cum? Dou\ ceasuri? Oh! Nu pot
– Prea Bunul Dumnezeu a auzit iad [i s-a dep\rtat spunând: gândesc numai la ei `n[i[i, [i diavolii suferi, n-am putere! Dac\ e cu
rug\ciunea ta [i va face dup\ cererea – M\ voi `ntoarce dup\ trei ceasuri. se bucur\ de chinurile lor. putin]\ [i dac\ e voia lui Dumnezeu,
ta, `ns\ cu condi]ia ca, `n loc de un an ~ntunericul ve[nic ce st\pânea Dar iat\ c\ str\lucirea dulce a te rog, ia-m\ de aici. Mai bine s\ suf\r
de via]\ cu chinuri pe p\mânt, prin acolo, strâmtorarea, glasurile celor ce `ngerului se v\zu `n abis. Cu zâmbe- pe p\mânt ani `ntregi, pân\ la ziua
care orice om se cur\]\ de p\cat ca se chinuiau [i ajungeau la urechile lui tul s\u paradisiac, `ngerul a stat dea- Judec\]ii, numai scoate-m\ din iad. Ai
aurul `n foc, s\ prime[ti s\ petreci
[i `nf\]i[area s\lbatic\, toate acestea supra celui chinuit [i l-a `ntrebat: mil\ de mine!, striga, gemând,cel chi-
trei ore `n iad. Deoarece sufletul t\u au pricinuit nefericitului o fric\ [i o – Cum e[ti, omule? nuit, ridicându-[i mâinile spre `nger.
are nevoie de cur\]ire prin `ncercarea
durere `nfrico[\toare. Peste tot vedea – N-am crezut c\ [i la `ngeri poate – Bine, a r\spuns `ngerul. Bunul
bolii, va trebui s\ suferi boala `nc\ un [i auzea chinuri. Nic\ieri vreun glas exista minciuna!, a [optit cel chinuit, Dumnezeu, ca un P\rinte iubitor de
an. Dar asta ]i se pare greu. de bucurie `n abisul nesfâr[it al iadu- cu o voce stins\. oameni, te va milui.
Gânde[te-te `ns\ ce `nseamn\ iad, lui. Se vedeau `n `ntuneric numai ochii – Ce `nseamn\ asta?, a `ntrebat La aceste cuvinte, omul `[i des-
unde merg to]i p\c\to[ii! De aceea `nfl\c\ra]i ai diavolilor, gata s\-l `ngerul. chise ochii [i v\zu c\ se afl\ `n patul
`ncearc\, dac\ vrei, s\ rabzi numai sfâ[ie. – Cum ce `nseamn\?, a continuat s\u de boal\, ca [i mai `nainte.
trei ore [i apoi te vei mântui cu S\rmanul a `nceput s\ tremure [i tic\lo[itul om. Mi-ai f\g\duit s\ m\ (Danion Vasile, Deespree `nfruntareea
rug\ciunile Sfintei Biserici. s\ strige, dar la glasurile [i strig\tele iei de aici dup\ trei ceasuri, dar de boolii)

Actualitatea
religioas\
69 de ani de la trecerea la cele ve[nice a patriarhului Miron Cristea
Miron Cristea (foto), pe
numele de mirean Elie Cris-
tea s-a n\scut la 20 iulie
1868, `n Topli]a. A urmat
Institutul teologic-pedagogic
din Sibiu, `n perioada 1887-
1890, apoi a ob]inut docto-
ratul la Facultatea de Litere
[i Filosofie a Universit\]ii
din Budapesta. A `nceput s\
lucreze ca `nv\]\tor, apoi ca
director la {coala confe-
sional\ româneasc\ din
Or\[tie, continuând ca secre-
tar [i consilier la Arhiepisco-
pia Sibiului. La 32 de ani a
fost hirotonit diacon nec\s\-
torit, iar doi ani mai târziu s-
a c\lug\rit sub numele Mi-
ron, la M\n\stirea Hodo[-
Bodrog. A devenit episcop al
Caransebe[ului `n 1909. La
sfâr[itul Primului R\zboi
Mondial, Cristea a partici-
pat, ca episcop al Caransebe-
[ului, al\turi de episcopul u-
nit Iuliu Hossu, la Marea A-
dunare Na]ional\ de la Alba
Iulia din 1 decembrie 1918,
dând actului unirii binecu-
vântarea Bisericii str\mo-
[e[ti. Odat\ `nf\ptuit\ Ma-
rea Unire din 1918, episcopul
Miron Cristea a f\cut parte
din delega]ia românilor tran-
Biserica Icoanei din Bucure[ti va g\zdui
proiectul „Icoana, fereastr\ spre Dumnezeu“
a Proiectul se va desf\[ura `n perioada 14-19 martie 2008, la eveniment particip=nd parohii bucure[tene,
reprezentan]i ai institu]iilor de cultur\, invita]i de seam\ [i credincio[i din Bucure[ti a
Parohia Icoanei din Bu-
cure[ti, `mpreun\ cu Pri-
m\ria Sectorului 2, orga-
nizeaz\ `n perioada 14-19
martie 2008 o serie de ma-
nifest\ri religios-cultu-
rale, la care vor participa
oameni de cultur\, preo]i,
credincio[i, precum [i per-
sonalit\]i bucure[tene in-
vitate s\ vorbeasc\ `n ca-
drul simpozioanelor orga-
nizate. Proiectul se nume[-
te „Icoana, fereastr\ spre
Dumnezeu“, [i este dedicat
cinstirii icoanelor `n
Biserica Ortodox\ [i se va
desf\[ura cu binecuv=n-
tarea Preafericitului P\-
rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe. Locul
desf\[ur\rii principalelor
evenimente este parohia
Icoanei, unde exist\ o
icoan\ f\c\toare de mi-
nuni din secolul al XVII-
lea, care atrage mii de
credincio[i [i care a dat
numele bisericii, cartieru-
lui [i str\zii de aici.
Vor participa [i alte
parohii bucure[tene
Pe l=ng\ parohia Icoa-
nei, la manifest\rile orga-
nizate `ntre 14 [i 19 martie
a.c., vor mai participa [i
alte parohii, m\n\stiri sau
institu]ii culturale din
Bucure[ti: M\n\stirea
Darvari, parohia Dichiu,
parohia Popa Chi]u, paro-
hia Bati[tei parohia Pitar
Noile conturi deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
Vineri, 7 martie 2008
silv\neni care a prezentat ac-
tul unirii la Bucure[ti. Ca re-
cunoa[tere a meritelor sale `n
procesul unific\rii, Cristea a
fost ales de Marele Colegiu
Electoral, la 18/31 decembrie
1919, s\ ocupe scaunul (r\-
mas vacant) de mitropolit
primat al Bisericii din Româ-
nia `ntregit\. ~nvestitura [i
`nsc\unarea au avut loc a
doua zi. La 7 iunie 1919, a
fost ales membru de onoare al
Academiei Române, recunos-
cându-i-se prin aceasta [i ac-
tivitatea publicistic\ desf\-
[urat\ pân\ atunci. ~n cali-
tate de mitropolit primat al
Bisericii Ortodoxe Române
din România Mare, Miron
Cristea a realizat definitiva-
rea unific\rii ecleziale prin
`ntocmirea rânduielilor [i a[e-
z\mintelor fundamentale ale
Bisericii române[ti unificate.
Primul patriarh
al Rom=niei
La 4 februarie 1925, mitro-
politul primat Miron Cristea a
fost ales `n rangul de patriarh
al Bisericii Ortodoxe Române,
fiind `nvestit [i `nsc\unat la 1
Mo[u, parohia Precupe]ii
Vechi, parohia Precupe]ii
Noi, parohia „Sf. Silves-
tru“, Biserica Vatra Lumi-
noas\, Biserica Boteanu,
parohia O]etari, Biserica
„Sf. Nicolae“ - Rus\ - Pa-
raclis Universitar, Semi-
narul Teologic Ortodox
„Nifon Mitropolitul“, Cer-
cul Militar - Sec]ia Cul-
tural\, Ministerul Cultu-
rii [i Cultelor [i Teatrul „L.
S. Bulandra“. „Dorim ca
prin acest program s\ evi-
den]iem modul `n care cin-
stim icoanele [i sensurile
profunde ale acesteia. Cred
c\ locul cel mai potrivit
pentru aceasta este paro-
hia noastr\, unde, de sute
de ani, ne vegheaz\ icoana
f\c\toare de minuni a Mai-
cii Domnului“, ne-a de-
clarat parohul de la Biseri-
ca Icoanei, pr. Ion Popescu.
Expozi]ie de icoane
Deschiderea manifest\-
rilor va avea loc vineri, 14
martie, la ora 10:00, prin-
tr-o expozi]ie de icoane `n
Parcul Icoanei, vizitatorii
av=nd posibilitatea s\
cumpere icoanele expuse.
~n aceea[i zi, la ora 12:00,
parohul Ion Popescu va
rosti un cuv=nt la des-
chiderea evenimentului,
urmat de alocu]iunea dlui
Niculai On]anu, primarul
Sectorului 2 Bucure[ti. ~n
aceea[i zi, la Biserica
noiembrie 1925, devenind ast-
fel primul patriarh al cre[ti-
nismului ortodox românesc.
Sub conducerera lui, s-a
f\cut unificarea bisericeasc\
din statul român unitar, s-a
votat Statutul de organizare
[i func]ionare al Bisericii Or-
todoxe Române din 1925, a
reap\rut revista „Biserica
Ortodox\ Român\“. Patriar-
hul Miron Cristea a prezidat,
la 19 februarie 1929, [edin]a
de la Re[edin]a patriarhal\,
la care a participat o comisie
de exper]i care a analizat cele
dou\sprezece locuri propuse
pentru amplasarea noii cate-
drale. Patriarhul Miron Cris-
tea a publicat culegeri de fol-
clor, o lucrare de iconografie,
câteva volume de cuvânt\ri
[i s-a `ngrijit de tip\rirea
Bibliei sinodale din 1936, `n
traducerea preo]ilor profesori
Gala Galaction, Vasile Radu
[i a mitropolitului Nicodim.
Tot el este ini]iatorul cons-
truirii actualului Palat patri-
arhal. ~nt\rirea leg\turilor
cu alte Biserici cre[tine a fost
una dintre preocup\rile de
credin]\ la care a lucrat mai
bine de dou\ decenii. A cti-
torit schitul de lemn de la
Icoanei, se va oficia de la
ora 17:00, slujba Pavecer-
ni]ei, dup\ care va urma
un cuv=nt catehetic despre
icoane [i cinstirea lor.
S=mb\t\, 15 martie, va
continua expozi]ia de icoa-
ne din Parcul Icoanei, iar
de la ora 17:00, se va oficia
slujba Pavecerni]ei la Bise-
rica Pitar Mo[, dup\ care
parohul de aici va rosti un
cuv=nt catehetic referitor
la cinstirea icoanelor.
Liturghie arhiereasc\
[i procesiune cu
icoane
Pe 16 martie, `n Dumini-
ca Ortodoxiei, la ora 9:30, la
Biserica Icoanei se va oficia
Sf=nta Liturghie arhiereas-
c\, la care va participa un
delegat al Preafericitului
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
Dup\ slujba Sfintei Litur-
ghii, la ora 13:00, va avea
loc o procesiune cu icoane
pe traseul: Biserica Icoanei-
MANIFEST|RI DEDICATE ICOANEI: Proiectul „Icoana, fereastr\
spre Dumnezeu“ se va desf\[ura `n perioada 14-19 martie 2008, la
eveniment particip=nd parohii bucure[tene, reprezentan]i ai
institu]iilor de cultur\, invita]i de seam\ [i credincio[i din Bucure[ti.
Topli]a, M\n\stirea Balta
Cald\. Fiind un important li-
der na]ional român [i mili-
tant pentru unificarea terito-
rial\ a României, patriarhul
Cristea a r\spuns cu ab-
nega]ie la chemarea ]\rii, fi-
ind numit senator, regent (20
iulie 1927-8 iunie 1930) [i, `n
cei din urm\ ani ai vie]ii, `n
Parcul Icoanei, unde cre-
dincio[ii se vor `ntâlni cu
credincio[ii de la M\n\s-
tirea Darvari - , Biserica
Pitar-Mo[, Biserica Popa
Chi]u, Biserica Dichiu, Bi-
serica Bati[tei, Biserica
Precupe]ii Vechi. Ziua se va
`ncheia cu slujba Pavecer-
ni]ei la Biserica Schitu
Darvari [i cu un cuv=nt
catehetic.
Mas\ rotund\
la Vila Rodizio
Luni 17 martie, de la
ora 09:00 se va oficia Sf.
Liturghie la Biserica Pre-
cupe]ii Noi [i Schitul Dar-
vari, iar de la ora 17:00 se
va oficia slujba Pavecer-
ni]ei la Biserica „Sf. Sil-
vestru“, unde cunoscutl
pictor [i om de cultur\, So-
rin Dumitrescu, va rosti
un cuv=nt catehetic. Mar-
]i, 18 martie, de la ora
10:00, la Biserica Precupe-
]ii Vechi se va oficia Sf=n-
ta Liturghie, iar de la ora
`mprejur\ri deosebit de grele,
prim-ministru, `ntre 10 feb-
ruarie 1938 [i 6 martie 1939,
dat\ la care a trecut la cele
ve[nice, la Cannes - Fran]a,
unde plecase pentru trata-
ment medical. Trupul ne`n-
sufle]it al patriarhului a fost
`nmormântat `n Catedrala
patriarhal\ din Bucure[ti. a
ora 17:00 se va oficia slu-
jba Pavecerni]ei. Cuvântul
catehetic despre icoane va
fi rostit de parohul Biseri-
cii Precupe]ii Vechi. Mier-
curi, 19 martie, `n ultima
zi a a manifest\rilor, de la
ora 10:00, se va oficia
Sf=nta Liturghie la Biseri-
ca „Sf. Silvestru“, iar de la
ora 18:00 va avea loc o
mas\ rotund\ la Vila Ro-
dizio, la care vor participa
acad. prof. dr. Emilian
Popescu, preot prof. dr.
Nicolae Necula, dl. Dan
Puric, dl. Costion Nicoles-
cu de la Muzeul }\ranu-
lui Român, d-na. prof. Mi-
haela Palade, de la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
„Patriarhul Justinian“ din
Bucure[ti, pr. consilier
Florin {erb\nescu [i d-na.
Paula Popoiu, directorul
Muzeului }\ranului Ro-
mân. Cuv=ntul de `nche-
iere apar]ine unui delegat
al P\rintelui Patriarh. a
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
3
PE SCURT
~n Patriarhia Rom=n\
sunt patru
stavropighii
Pentru a nu exista nici un fel
de interpret\ri vizavi de arti-
colul „Institu]ia stavropighiei
`n Biserica Ortodox\“ publicat
`n „Ziarul Lumina“ de mier-
curi, 5 martie a.c., preciz\m
c\, `n prezent, `n Patriarhia
Rom=n\ exist\ doar 4 institu-
]ii cu statut de stavropighie
patriarhal\: M\n\stirea „Sfân-
ta Maria“ [i Casa de odihn\
patriarhal\ de la Techirghiol,
jud. Constan]a; Schitul [i Casa
de odihn\ patriarhal\ de la
Dragoslavele, jud. Arge[; Casa
de odihn\ patriarhal\ de la
C\lim\ne[ti, jud. Vâlcea; Casa
de odihn\ patriarhal\ de la
Ol\ne[ti, jud.Vâlcea. (ierom.
Veniamin Goreanu, inspector
eparhial al Sectorului rela]ii
biserice[ti [i interreligioase al
Patriarhiei Rom=ne)
S-a lansat o
monografie despre
Histria cre[tin\
Monografia „Histria. La basili-
que épiscopale“, vol. XIII, de
Alexandru Suceveanu, ap\rut\
la Editura Academiei Române,
a fost lansat\, ieri, la Sala La-
pidarium a Muzeului Na]ional
de Istorie a României (MNIR),
gazd\ a celei de-a XIII-a edi]ii
a Salonului de Carte [i Pres\
Bucure[ti. Cartea este „o ine-
dit\ lucrare despre cre[tinis-
mul dobrogean“, potrivit aca-
demicianului R\zvan Theodo-
rescu. Apreciind c\ lucrarea
dovede[te c\ a existat un im-
portant nucleu cre[tin `n
Histria, prof. univ. Alexandru
Vulpe, membru corespondent
al Academiei Române, direc-
torul Institutului de
Arheologie „Vasile Pârvan“, a
declarat c\ „monografia
demonstreaz\ c\ Apostolul
Andrei s-ar fi ocupat, `n cele
câteva prelegeri sus]inute `n
Sci]ia Minor, cu prec\dere de
evreii r\t\ci]i la Pontul Euxin,
adev\rata cre[tinare a dacilor
fiind realizat\ de solda]ii ro-
mani sosi]i `n Dacia“.
{colile teologice
din Rusia vor fi
acreditate de stat
Pre[edintele Federa]iei Ruse,
Vladimir Putin, a semnat, `n
data de 29 februarie, legea
care ofer\ posibilitatea ins-
titu]iilor de `nv\]\mânt supe-
rior religios s\ fie acreditate de
stat [i s\ aib\ dreptul emiterii
de diplome de stat, cu excep]ia
stemei, anun]\ Interfax. Men-
]ion\m c\ `n Federa]ia Rus\,
invocându-se statutul laic al
statului, `nv\]\mântul confe-
sional nu era, pân\ acum, a-
creditat de stat, iar diplomele
absolven]ilor nu erau valabile
decât `n cadrul confesiunii
emitente. Problema actual\
este c\, din acela[i motiv al
„statului laic“, Duma de Stat
(Parlamentul) din Rusia a
hot\rât ca diplomele institu-
]iilor de `nv\]\mânt superior
confesionale s\ nu con]in\
stema de stat a Federa]iei
Ruse. Reprezentan]ii Bisericii
Ortodoxe Ruse vor `ncerca
`ns\, dup\ modelul care exist\
deja `n statele europene, s\
conving\ ale[ii s\ admit\ eli-
berarea acelora[i diplome pen-
tru to]i absolven]ii facult\]ilor,
fie laice sau confesionale, a de-
clarat Arhiepiscopul Evgheniy
de Vereia, pre[edintele
Comisiei de `nv\]\mânt a
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Ruse, rectorul
Academiei Teologice din
Moscova (E. Rogoti).
4 Vineri, 7 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Prim\ria Capitalei
preia o sut\ de str\zi
de la sectoare
Municipalitatea bucure[tean\
vrea s\ preia `n administrare de
la prim\riile de sector un
num\r de 119 str\zi [i 42 de in-
tersec]ii, pentru continuarea
lucr\rilor de reabilitare a infra-
structurii. Potrivit proiectului
de hot\râre realizat `n acest
scop, din cauza faptului c\ o se-
rie de pie]e - intersec]ii impor-
tante ale ora[ului, c\tre care
converg str\zi aflate `n adminis-
trarea municipalit\]ii, nu sunt
incluse `n programele de moder-
nizare, dar [i pentru c\ au-
torit\]ile municipale dezvolt\
proiecte de reabilitare a zonei
istorice, este necesar ca 119
str\zi, aflate `n prezent `n ad-
ministrarea prim\riilor de sec-
tor, s\ treac\ `n administrarea
Prim\riei Capitalei. ~n prezent,
Prim\ria Capitalei, prin
Administra]ia Str\zilor, are `n
administrare 396 de str\zi, 9
pasaje rutiere [i 23 de poduri.
Dac\ proiectul de hot\râre va fi
aprobat, `n administrarea au-
torit\]ilor municipale vor intra
473 de artere de circula]ie, 9
pasaje rutiere, 23 de poduri [i
42 de pie]e-intersec]ii. „Este
necesar\ preluarea `n adminis-
trarea municipalit\]ii de la sec-
toare a acestor str\zi, pasaje [i
a pie]elor din intersec]ii, pentru
a ne putea dezvolta coerent. O
parte din ele sunt str\zi pentru
care municipalitatea are `n
desf\[urare proiecte de reabi-
litare, de infrastructur\ urban\,
cum sunt cele din zona istoric\
a Capitalei, iar celelalte sunt
str\zi care asigur\ leg\turi [i se
integreaz\ `ntr-un plan unitar“,
a declarat directorul Direc]iei
Generale de Infrastructur\ [i
Servicii Publice, Gheorghe
Udri[te.
Mehedin]iul
se `nfr\]e[te
cu Voievodina
Consiliul Jude]ean Mehedin]i a
`nceput, ieri, demersurile de
`nfr\]ire a jude]ului cu provin-
cia autonom\ Voivodina, din
Serbia. Pre[edintele CJ
Mehedin]i, Constantin
Sârbulescu, a declarat c\
aceast\ decizie se va reg\si `n
acordul de colaborare, care va fi
semnat la Novi Sad `ntre am-
bele unit\]i administrative [i `n
care se vor stabili câteva obiec-
tive transfrontaliere comune.
„Vom crea, astfel, cadrul legal,
prin care noi, al\turi de
locuitorii din Voivodina, vom
accesa fonduri europene pentru
proiectele transfrontaliere pe
care fiecare parte le are
preg\tite“, a precizat
Constantin Sârbulescu. Potrivit
pre[edintelui Consiliului
Jude]ean, p=n\ la ora actual\,
o serie de ONG-uri [i unit\]i
administrative publice din
jude]ul Mehedin]i au dezvoltat
deja cu parteneri din Voivodina
circa 10 proiecte de reabilitare
a infrastructurilor culturale [i
turistice. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 7 februarie
Vremea se va `nc\lzi. Cerul va
fi mai mult noros `n sud-vest,
unde izolat va ploua [i variabil, `n
rest. Spre seara, `nnor\rile se vor
extinde treptat. V=ntul va sufla
slab [i moderat, cu unele inten-
sific\ri `ndeosebi `n sudul Bana-
tului [i `n zona montan\ `nalt\.
Temperaturile minime vor fi cu-
prinse `ntre -6 [i 4 grade. ~n re-
giunile estice vor fi condi]ii de
cea]\. Temperaturile maxime se
vor situa `ntre 10 [i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
TAX| PENTRU REPATRIEREA ROM+NILOR DECEDA}I ~N STR|IN|TATE: Românii vor fi
obliga]i s\ pl\teasc\ o tax\ fix\, de 10 euro, pentru toate serviciile de urgen]\ prestate de
sec]iile consulare ale României. Aceast\ sum\ se adaug\ pre]ului stabilit pentru fiecare
serviciu `n parte. M\sura, aprobat\ de Senatul României, prevede ca banii colecta]i din
aceast\ tax\ s\ fie folosi]i pentru repatrierea românilor care au murit `n str\in\tate.
P=n\ `n 2013, Delta Dun\rii are
la dispozi]ie peste 100 de milioane de euro
a România va aloca `n zona Deltei Dun\rii, prin Fondul European de Pescuit (FEP), peste 100 de milioane de euro,
aceasta fiind cea mai mare investi]ie financiar\ f\cut\ de România pe cap de locuitor,
a anun]at, ieri, pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA), Gheorghe {tefan a „Dac\ ]inem
cont c\ `n zona umed\ a Deltei Dun\rii tr\iesc circa 14 mii de locuitori, aceasta este, pe departe, cea mai mare
investi]ie financiar\ f\cut\ de România pe cap de locuitor“, a subliniat Gheorghe {tefan a
Pre[edintele Agen]iei Na- milioane de euro, pân\ `n Dun\rii nu vor fi abordate `n posibilitatea pescarilor s\ Pescuit. Mai mult de jum\ta-
]ionale pentru Pescuit [i Ac- 2013. Acest fond este unul acest an, ci doar cele de pe axa desf\[oare o activitate din te din ace[ti bani vor veni pe
vacultur\ (ANPA) a precizat nou pus la dispozi]ia Româ- 2 [i 5, destinate pescuitului, care vor putea s\ tr\iasc\ re- dou\ axe - 2 [i 4 - din cele 5
c\, la finele acestei s\pt\mâ- niei [i are la baz\ principiul acvaculturii, proces\rii, pre- zonabil [i onest, dar vor de- ale programului. Primul Co-
ni, va avea o `ntâlnire cu to]i programului Leader“, a pre- cum [i asisten]ei tehnice, `n- pinde foarte mult [i de modul mitet de monitorizare a Pro-
primarii din Delta Dun\rii, cizat Gheorghe {tefan. cepând cu luna mai. Potrivit cum se vor mobiliza la nivel gramului Opera]ional pentru
`mpreun\ cu reprezentan]ii ministrului agriculturii, Da- local. Pân\ acum, nu am avut Pescuit a avut loc, ieri, la
Comisiei Europene DG Fish, Programele europene cian Ciolo[, prin axa 4 se la dispozi]ie fonduri pe aceas- sediul Ministerului Agricultu-
pentru a le prezenta oportu- urm\re[te dezvoltarea dura- t\ activitate“, a precizat min- rii [i Dezvolt\ri Rurale. Co-
nit\]ile [i finan]\rile alocate urm\resc bil\ a zonelor de pescuit, a or- istrul Agriculturii. România mitetul de Monitorizare se in-
acestui sector. „Voi avea o dezvoltarea durabil\ ganiza]iilor de produc\tori [i va beneficia, pân\ `n 2013, de stituie `n termen de 3 luni de
`ntâlnire cu to]i primarii din de pescari, dar [i identificarea peste 307,6 milioane de euro la notificarea aprob\rii Pro-
Delta Dun\rii, `n speran]a c\
a zonelor de pescuit [i sus]inerea unor proiecte la pentru finan]area investi]iilor gramului Opera]ional pentru
`i vom convinge s\ fac\ pro- nivel local, de valorificare a `n domeniul pescuitului, acva- Pescuit [i asigur\ eficien]a [i
Pre[edintele ANPA con-
iecte durabile pe axa 4, pe sider\ c\ m\surile de investi- resurselor piscicole. „Fonduri- culturii [i proces\rii, prin calitatea punerii `n aplicare a
care sunt alocate peste 100 de ]ii pe axa 4 alocate Deltei le alocate acestei axe vor oferi Programul Opera]ional de acestui program. a
Persoanele cu dizabilit\]i nu sunt Distrigaz
Sud
angajate nici de institu]iile care `i ap\r\ `nlocuie[te
a Institu]iile publice centrale [i locale prefer\ s\ pl\teasc\ sumele cuvenite
bugetului de stat, `n vederea asist\rii persoanelor cu dizabilit\]i,
72 km de
decât s\ angajeze astfel de persoane, arat\ un studiu realizat de Agen]ia de conducte `n
Monitorizare a Presei (AMP) a Potrivit studiului, nici m\car Ministerul Muncii, Bucure[ti
Familiei [i Egalit\]ii de {anse nu are vreun angajat cu dizabilit\]i a Distribuitorul de gaze Dis-
La finele anului trecut, getul de stat, o sum\ trigaz Sud inten]ioneaz\ s\
investeasc\ 30,64 milioane
Agen]ia de Monitorizare reprezentând 50% din
a Presei, prin Departa- salariul de baz\ minim de lei (8,3 milioane de euro),
pentru `nlocuirea a 72 de
mentul Antidiscriminare brut pe ]ar\, `nmul]it cu
kilometri de conducte [i
a realizat o monitorizare num\rul de locuri de bran[amente `n Bucure[ti,
a respect\rii Legii pri- munc\ `n care nu au an- opera]iune care se va derula
vind protec]ia drepturilor gajat persoane cu handi-
`n paralel cu lucr\rile de
persoanelor cu handicap. cap; achizi]ioneaz\ pro- repara]ii ale str\zilor. ~n
Studiul AMP a vizat an- duse sau servicii de la
acest sens, compania va orga-
gajarea persoanelor cu unit\]i protejate autori- niza, pe data de 24 aprilie, o
dizabilit\]i [i gradul de zate, cuantumul acestora licita]ie deschis\, pentru se-
accesibilizare al institu- fiind identic cu cel al im- lectarea ofertelor `n vederea
]iilor, `n vederea accesu- pozitelor c\tre stat de- proiect\rii [i execut\rii
lui facil al persoanelor cu scris anterior. Studiul a lucr\rilor, se arat\ `ntr-un
handicap motor. ~n ca- relevat c\ practica cea
anun] al Distrigaz Sud. Lu-
cr\rile sunt estimate s\ du-
drul studiului au fost cu- mai r\spândit\ `n rândul reze [ase luni de la data a-
prinse 23 de institu]ii angajatorilor publici este tribuirii contractului. Terme-
publice centrale [i locale, de a pl\ti sumele cuveni- nul limit\ de depunere a
`ns\ doar 19 au r\spuns te bugetului de stat, `n ofertelor de c\tre firmele in-
solicit\rilor adresate. vederea asist\rii persoa- teresate s\ participe la lici-
nelor cu dizabilit\]i, toate ta]ie este 24 aprilie. Distri-
cele 19 institu]ii alegând gaz Sud opereaz\ o re]ea de
Ministerul Muncii, 14.500 de kilometri de con-
aceast\ op]iune. Un nu- studiului. De asemenea, mai eficient\ metod\ de
Familiei [i Egalit\]ii m\r de 10 institu]ii au ducte `n 19 jude]e, inclusiv `n
nici o institu]ie public\ inser]ie [i reinser]ie so- municipiul Bucure[ti. Dis-
de {anse nu are nici angajat persoane cu diza- din cele chestionate nu a cial\ a persoanelor cu di- tribuitorul de gaze are pro-
un angajat cu bilit\]i, `ns\ mult sub
contractat servicii [i bu- zabilit\]i o reprezint\ an- gramate, pentru acest an, in-
dizabilit\]i procentul prev\zut de nuri din partea unit\]ilor gajarea acestora. ~n acest vesti]ii de circa 300 milioane
lege, respectiv de 4%. De protejate `n care muncesc sens, AMP lansat un apel de lei, din care 150 milioane
Potrivit AMP, orice an- exemplu, Ministerul persoane cu dizabilit\]i. c\tre institu]iile de stat de lei vor fi direc]ionate c\tre
gajator public sau privat Muncii, Familiei [i s\ `[i asume rolul de pro- modernizarea re]elelor de
poate opta pentru una Egalit\]ii de {anse a ra- motori ai integr\rii socia- distribu]ie a gazelor. ~n 2007,
Cea mai eficient\ investi]iile companiei s-au
dintre urm\toarele vari- portat c\ nu avea nici un le a acestor persoane, va-
ante: angajeaz\ persoane angajat cu dizabilit\]i `n metod\ de inser]ie lorificându-le poten]ialul ridicat la 330 milioane de lei.
social\ o reprezint\ Distrigaz Sud este controlat,
cu dizabilit\]i, `n procent trimestrul III al anului de munc\ fie direct, prin `ncep=nd din 2005, de grupul
de 4% din num\rul total 2007, iar Ministerul S\- angajarea angajare, fie indirect, prin Gaz de France, care a preluat
de angaja]i, dac\ acesta n\t\]ii nu a oferit infor- achizi]ionarea produselor de la statul român pachetul
depa[e[te 50 de salaria]i; ma]ii cu privire la aceast\ Reprezentan]ii AMP sau serviciilor rezultate majoritar de ac]iuni. a
pl\te[te, lunar, c\tre bu- chestiune“, spun autorii au subliniat faptul c\ cea din munca lor. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CJ VASLUI A DAT schimbat modul de calcul al pentru contractarea `mpru- va trece la evacuarea de ur- centueaz\. Prefectul jude]u-
GUVERNUL ~N JUDECAT|: limitei de `ndatorare a bu- mutului necesar. gen]\ a celor [apte familii lui Cluj a subliniat c\ s-a ce-
Consiliul Jude]ean Vaslui a getelor locale. Nemul]umirea a LOCUIN}E-CONTAI- care locuiesc `n case aflate `n rut [i efectuarea unui trans-
conducerii CJ Vaslui apare NER PENTRU FAMILIILE pericol de pr\bu[ire. „S-a de- fer de 2,4 hectare de teren, de
dat `n judecat\ Guvernul,
pe fondul bloc\rii unui cis aducerea a 12 locuin]e la Ministerul Transporturilor
din cauza aplic\rii retroacti- AFECTATE DE ALUNEC|- modulare, tip container, pen- `n patrimoniul comunei
ve a unei hot\râri a Executi- `mprumut de 20 de milioane RILE DE TEREN: Prefec-
de euro, prin punerea `n apli- tru mutarea acelor oameni Mihai Viteazu, pentru con-
vului, prin care autorit\]ile tura Cluj va duce, `n cursul care au case `ntr-o stare de a- struirea unor case sau a unui
locale vasluiene nu mai pot care, retroactiv, a acestei ho- s\pt\mânii viitoare, dou\-
t\râri. „Conform legisla]iei, vansat\ de degradare, ce nu bloc pentru familiile care vor
apela la un `mprumut de 20 sprezece locuin]e tip mai permite locuirea aces- fi evacuate. ~n satul Cheia au
de milioane de euro, necesar un act normativ nu poate
container, necesare pentru tora `n siguran]\“, a spus fost identificate un num\r de
pentru reabilitarea infrastruc- produce retroactiv efecte ju- mutarea familiilor afectate C\lin Platon. Potrivit aces- 59 de case afectate de alu-
ridice“, a declarat Marin Nis-
turii din jude] [i cofinan]area de alunec\rile de teren din tuia, amplasarea caselor de nec\rile de teren, dintre care
unor proiecte. Autorit\]ile tor, directorul Direc]iei Eco- satul Cheia, comuna Mihai tip container va avea loc pe 7 sunt `n pericol de pr\bu-
vasluiene au atacat `n in- nomice a CJ Vaslui. Odat\ cu Viteazu, a anun]at prefectul un teren care are utilit\]i - [ire. ~n cele 59 de case locui-
stan]a de contencios adminis- aplicarea noului act norma- C\lin Platon. {eful Prefec- ap\, electricitate [i canaliza- esc, `n total, 146 de persoane,
trativ de la Curtea de Apel tiv contestat `n instan]\, au- turii clujene a precizat c\ re. Evacuarea familiilor va din care 31 de copii. De ase-
Ia[i Hot\rârea de Guvern nr. torit\]ile vasluiene vor trebui aceste locuin]e vor fi folosite avea loc `n cazul `n care menea, sunt afectate o [coal\
145/2008, prin care este s\ reia `ntreaga metodologie ca rezerv\, `n cazul `n care se alunec\rile de teren se ac- [i dou\ biserici. a
 Vineri, 7 martie 2008 5
RESURSELE DE ENERGIE ELECTRIC| AU CRESCUT CU 13%: ~n luna ianuarie
Economic 2008, resursele de energie electric\ au crescut cu 13% fa]\ de luna
corespunz\toare din anul precedent, iar resursele de energie primar\ au sc\zut cu
4,2% fa]\ de luna ianuarie 2007. Principalele resurse de energie primar\ au
totalizat `n luna ianuarie din acest an 3.563,7 mii de tone echivalent petrol 2 (tep),
`n sc\dere cu 156,2 mii tep, respectiv cu 4,2% fa]\ de luna ianuarie 2007.

Produc\torii rom=ni declar\ r\zboi supermarketurilor PE SCURT

Taxa de raft perceput\
de supermarketuri poate
duce la cre[terea cu cel pu-
]in 30% a pre]ului final al
produsului, sus]in re-
prezentan]ii patronatelor.
Astfel, `n taxa de raft se
pot reg\si taxa de listare,
pentru a intra `n magazin,
taxa pentru deschiderea de
magazin, pentru re]elele ca-
re se extind, taxa de pozi]io-
nare preferen]ial\, pentru o
anumit\ pozi]ie pe raft sau
taxa de pozi]ionare supli-
mentar\, pentru o prezen]\
mai mare pe raft decât ar
justifica rulajul produsului
respectiv. ~n taxa de raft
pot intra [i taxa de pozi]io-
nare secundar\, pentru pla-
sarea unui produs care deja
exist\ la raft [i `ntr-un alt
loc, sau taxa de pozi]ionare
exclusiv\, care se pl\te[te
atunci când produc\torul
dore[te s\ fie singurul pre-
zent la raft cu o anumit\
gam\ de produse.
Reprezentan]ii patrona-
telor au solicitat reglemen-
tarea legislativ\ a practici-
lor comerciale ale super-
marketurilor, pentru a opri
abuzul de putere al retaile-
rilor asupra micilor produ-
c\tori. „Din cauza acestor
condi]ii, produc\torii din
România ajung s\ lucreze
exclusiv pentru aceste su-
permarketuri, rata de profit
fiind una extrem de mic\.
Ne dorim ca `n pre]ul pro-
duselor pentru consuma-
torii finali s\ fie mutate cos-
turile supermarketurilor.
De asemenea, dorim ca toa-
te taxele percepute de ma-
gazine s\ se treac\ pe fac-
tur\“, potrivit unui comuni-
cat al patronatelor din in-
dustria alimentar\.
Patronatele au cerut in-
troducerea unui cod de bune
practici comerciale pentru
supermarketuri, avizat de
Consiliul Concuren]ei, Mi-
nisterul Agriculturii [i Mi-
nisterul Economiei [i Fi-
nan]elor.
Patronatele sus]in c\ ta-
xele percepute de super-
marketuri sunt de 2.500 -
5.000 de euro ca tax\ de in-
trare, 100 de euro pe pro-
dus ca tax\ de raft (de dou\
ori pe an), 20.000 de euro -
taxe pentru prezen]a `ntr-
un nou magazin [i 20% din
cifra de afaceri pentru pre-
zen]a continu\ `n cataloa-
gele tip\rite.
Patronatele au prezentat
[i o declara]ie scris\ a unor
parlamentari europeni, care
solicit\ Direc]iei Generale
de Concuren]\ s\ efectueze
o anchet\ privind efectele
pe care concentrarea secto-
rului european de super-
marketuri le are asupra mi-
cilor `ntreprinz\tori, furni-
zori, angaja]i [i consumatori
[i au solicitat Comisiei s\
propun\ m\suri adecvate,
inclusiv reglement\ri, pen-
tru a proteja consumatorii,
angaja]ii [i produc\torii de
orice abuz de pozi]ie domi-
nant\. a
Resursele de energie
primar\ au sc\zut cu
4,2% `n ianuarie
Resursele de energie primar\ au
sc\zut, `n ianuarie, cu 4,2% fa]\ de
perioada similar\ din 2007, dar cele
de energie electric\ au crescut cu
13%, conform datelor centralizate de
Institutul Na]ional de Statistic\.
Principalele resurse de energie pri-
mar\, `n luna ianuarie 2008, au to-
talizat 3,563 milioane de tone echiva-
lent petrol (tep), `n sc\dere cu
156.200 tep, respectiv cu 4,2%, fa]\
de luna ianuarie 2007. Produc]ia in-
tern\ a `nsumat 2,191 milioane tep,

Guvernul a decis prima rectificare bugetar\ `n cre[tere cu 6,9% fa]\ de luna

corespunz\toare a anului precedent,
iar importul a fost de 1,372 milioane
a Executivul a redus cheltuielile cu 1,1 miliarde de euro a Deficitul bugetar se va reduce tep, `n sc\dere cu 17,8%. Resursele
de energie electric\, `n luna ianuarie
de la 2,7% la 2,3% din PIB a Rectificarea bugetar\ nu va duce `n nici un caz la o reducere 2008, au totalizat 6,307 miliarde
a veniturilor din administra]ia public\ a Guvernul ar putea prezenta Parlamentului un buget multianual, KWh, `n cre[tere cu 727,3 milioane
KWh (plus 13%) fa]\ de luna cores-
pentru doi sau trei ani, urm=nd s\ fie construit dup\ metodologia de calcul european\ a punz\toare a anului 2007. Cre[terea
Guvernul a decis `n [e- spus acesta. Varujan Vos- resursei de energie electric\ s-a da-
din]a de miercuri prima ganian mai spune c\ torat atât cre[terii produc]iei, cât [i a
rectificare bugetar\ din Guvernul va propune pen- importului, cu 677,1 milioane kWh
acest an. tru anul viitor Parla- (plus 12,2%), respectiv, 50,2 milioane
Ministrul Economiei, mentului un buget multi- kWh (plus 125,8%). Produc]ia din ter-
Varujan Vosganian, spu- anual. „~nc\ nu m-am ho- mocentrale a sc\zut cu 341,6 mi-
ne c\ rectificarea este un t\r=t dac\ voi prezenta lioane KWh (minus 8,4%).
semnal dat Comisiei Eu- Parlamentului un buget
ropene c\ Guvernul res- bianual sau trianual, `n Salariul mediu net
pect\ regulile Uniunii [i orice caz ar trebui s\ i se
c\ prin rectificare se evi- ofere Parlamentului [i va- a sc\zut cu 5,2%
t\ pericolul atingerii u- rianta unui buget multi- `n ianuarie 2008
nui deficit bugetar de 3%. anual“, a spus Vosganian.
Ministrul de Finan]e a ]i- Câ[tigul salarial mediu nominal net
nut s\ sublinieze c\ a- a ajuns la 1.200 de lei, `n sc\dere cu
Buget pe 2-3 ani 5,2% comparativ cu luna precedent\,
ceast\ rectificare bugeta-
r\ nu este rezultatul unei Guvernul ar putea pre- potrivit Institutului Na]ional de
ambiguit\]i bugetare, ea zenta Parlamentului un Statistic\ (INS). ~n luna ianuarie
fiind deja anun]at\ `nc\ buget multianual, pentru 2008, câ[tigul salarial mediu nominal
din discutarea bugetului doi sau trei ani, a decla- brut a fost de 1.637 lei, cu 5,4% mai
pe 2008, c=nd s-a pus rat ministrul Economiei mic fa]\ de luna precedent\. Valorile
problema unui audit la [i Finan]elor, Varujan cele mai mari ale câ[tigului salarial
nivelul ministerelor. „Am Vosganian. Bugetul ar mediu nominal net s-au `nregistrat `n
anun]at aceast\ rectifi- activit\]ile de transporturi aeriene
urma s\ fie construit du-
care `nc\ `n timpul dis- (2.864 lei), iar cele mai mici `n indus-
p\ metodologia de calcul tria de prelucrare a lemnului [i a pro-
cut\rii Legii Bugetului european\. Ministerul e- duselor din lemn [i plut\, cu excep]ia
pe 2008, c=nd am vorbit conomiei [i finan]elor lu- mobilei (635 de lei). Indicele câ[tigu-
de auditul generalizat pe creaz\ la o formul\ de lui salarial real pentru luna ianuarie
care `l efectu\m `n toate c\rora un deficit de 2,8% c=nt\rit [i ea destul de bugetar [i nici nu modific\ buget care s\ includ\ me- 2008 fa]\ de luna precedent\, calcu-
ministerele [i despre m\- ar sugera pericolul ca Ro- greu `n adoptarea acestei hot\r=rile de Guvern pri- todologia european\. ~n lat ca raport `ntre indicele câ[tigului
suri foarte rapide de re- m=nia s\ dep\[easc\ de- rectific\ri. Uniunea Euro- vind cre[terea salariilor `n condi]iile `n care datele salarial nominal net [i indicele
ducere a risipei `n ce pri- ficitul de 3%, stabilit ca pean\ va face o evaluare domeniul bugetar“, a spus privind execu]ia buge- pre]urilor de consum, a fost de 94%.
ve[te cheltuirea banului plafon maxim prin Trata- `n prim\vara acestui an, acesta. Aceasta va deter- tar\ pe anul 2007 au fost Fa]\ de luna octombrie 1990, indicele
public. Aceast\ rectifica- tul de la Maastricht“, a la sf=r[itul lunii martie. ~n mina numai o reducere a prezentate `n baza a do- câ[tigului salarial real a fost de
re este un prim rezultat ]inut s\ precizeze acesta. preajma acestei evalu\ri cheltuielilor [i a cre[terii u\ formule de calcul: una 118,4%, cu 7,6 puncte procentuale
al auditului pe care l-am Guvernul Rom=niei a so- num\rului de angaja]i `n na]ional\ [i alta folosit\ mai mic fa]\ de cel `nregistrat `n
f\cut“, a declarat Vosga- cotit necesar s\ arate c\ sectorul bugetar. Potrivit de Uniune, Guvernul luna decembrie 2007.
nian. „Unele agen]ii in- Rectificarea bugetar\ vrea s\ elimine neclari-
nu va duce la are determinarea de a res- lui Vosganian, rectificarea
terna]ionale de rating so- pecta criteriile Tratatului bugetar\ este numai un t\]ile [i a anun]at c\ de
cotesc c\ Rom=nia tre- reducere veniturilor acum `ncolo va folosi nu- România se afl\ pe locul
de la Maastricht [i de a e- prim pas c\tre eficientiza-
buie s\ fie ferm\ `n ceea din administra]ie vita pericolul unui deficit rea cheltuirii banului pu- mai metoda de calcul eu- 111 `n privin]a drumurilor
ce prive[te deficitul buge- bugetar excesiv“, a spus blic. „Reducem cheltuielile ropean\. Ministrul Fi-
tar. Trebuie s\ ]inem „Evaluarea pe care U- România se afl\ pe locul 111 `n lume
ministrul. Rectificarea bu- bugetului general consoli- nan]elor, Varujan Vosga-
cont de semnalele pe care niunea European\ o pre- din 125 de ]\ri, `n ceea ce prive[te
getar\ nu va duce `n nici dat cu 1,1 miliarde de euro nian, a precizat c\ buge- calitatea drumurilor. Potrivit unui
le-am primit de la Comi- g\te[te `n aceast\ prim\- un caz la o reducere a ve- [...] Aceast\ rectificare tul multianual, ce va fi
sia European\, potrivit var\ pentru Rom=nia a clasament al Forumului Economic
niturilor din administra- arat\ c\ Guvernul reduce valabil pentru 2-3 ani, Mondial, cele mai bune drumuri din
]ia public\. „Aceast\ ordo- cheltuielile publice, `n este important pentru ur- Europa din punct de vedere a
a DIC}IONAR ECONOMIC a nan]\ nu intervine `n fon- vederea control\rii defici- m\rirea proiectelor mari calit\]ii sunt `n Fran]a, iar cele mai
dul de salarii care a fost tului de cont curent [i `n de infrastructur\, dar [i `n bune din lume sunt `n Singapore. ~n
Absorb]ie: preluarea unei societ\]i comerciale de aprobat pentru personalul acest fel diminueaz\ pre- ceea ce prive[te absorb]ia
c\tre o alt\ societate comercial\, `ntregul activ al schimb, cele mai proaste [osele din
care lucreaz\ `n sectorul siunile infla]ioniste“, a fondurilor europene. a lume sunt `n Ciad. ~ntre statele
primei societ\]i devenind aportul s\u la capitalul so-
cial al celei de a doua. Pentru aportul respectiv se Uniunii Europene, suntem pe ultimul
emit ac]iuni de c\tre societatea absorbant\, dac\
aceasta este societate pe ac]iuni, iar dac\ nu, se
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a loc `ntr-un clasament al num\rului
de kilometri de autostrad\. ~n ultimii
acord\ p\r]i de capital social corespunz\toare; a MITSUBISHI INTEN- nice ramuri industriale, iar rea de `nfiin]are a Compa- 18 ani, `n România s-au construit, `n
Dobând\: pre]ul serviciului f\cut de creditor debitoru- dezvoltarea acestui sector niei Na]ionale Aeroporturi medie, 10 km de autostrad\ pe an.
lui [i pl\tit de acesta din urm\ pentru a dobândi }IONEAZ| S| INVES-
va fi considerat\ `n conti- Bucure[ti, prin fuziunea Ae- La `nceputul anilor ’90, ]ara noastr\
dreptul de a folosi o sum\ de bani `n cursul unei pe- TEASC| ~N ROMÂNIA: nuare prioritar\ pentru au- roporturilor Otopeni [i avea 113 km de autostrad\, iar `n
rioade determinate. Dobânda este o cheltuial\ pentru Produc\torul japonez de au- torit\]i, atât din punct de B\neasa, Ministerul Trans- 2007 aveam 264 km. O alt\ modali-
banc\ `n cazul depozitelor deschise clien]ilor [i un tovehicule Mitsubishi este vedere al produc]iei propriu- porturilor solicitând abroga-
venit `n cazul `mprumuturilor acordate. Dobând\ tate prin care banii statului se iro-
interesat de o eventual\ in- zise, cât [i al fabric\rii de rea actului, contestat `n
simpl\ este dobând\ calculat\ la sum\ [i nead\ugat\ vesti]ie `n România, repre- sesc pe [osele [i drumuri, este, cul-
subansamble [i componente. justi]ie, pentru a nu bloca mea, una legal\. Orban spune c\
la aceasta; dobânda compus\ comport\ aplicarea ra- zentan]ii companiei `ntâl- „~n plus, poten]ialii investi- vânzarea la burs\ a unor
tei dobânzii, nu numai la suma ini]ial\, ci [i la suma nindu-se, ieri, cu premierul ac]iuni din capitalul social legea permite firmelor cre[terea valo-
tori pot beneficia de for]\ de rilor unei lucr\ri cu pân\ la 50%. a
capitalizat\ (adaugat\ la suma ini]iala) a dobânzilor; C\lin Popescu-T\riceanu, munc\ bine calificat\, atât al acestora. „Fuziunea era
Ajust\ri pentru depreciere: sunt ajust\rile de valoare care i-a invitat s\ analizeze blocat\ din cauza contesta-
provizorii. Ajust\rile de valoare cuprind toate corec]iile la nivel mediu, cât [i univer-
posibilitatea deschiderii u- ]iei depuse `n instan]\ de
destinate s\ ]in\ seam\ de reducerile valorilor ac- nei unit\]i de produc]ie `n
sitar“, le-a spus T\riceanu
investitorilor japonezi. c\tre Avia]ia Utilitar\ [i a Cursul valutar
tivelor individuale, stabilite la data bilan]ului, indife- ]ar\. T\riceanu le-a trans- trebuit anulat\, miercuri,
rent dac\ acea reducere este sau nu definitiv\. Ajust\- mis reprezentan]ilor Mitsu-
a GUVERNUL A ANU-
de Guvern, pentru a permite pentru 7.03.2008
rile de valoare mai pot fi [i permanente, denumite [i bishi c\ industria auto din LAT FUZIUNEA DINTRE listarea la burs\ a Aeropor-
amortiz\ri, `n func]ie de caracterul permanent sau România este `n prezent OTOPENI {I B|NEASA: tului Otopeni“, au declarat
Dolar SUA 2,4132
provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale. a surse ministeriale. a
una dintre cele mai puter- Guvernul a anulat hot\râ- Euro 3,6983
6 Vineri, 7 martie 2008
CRIZ| ~N SECTORUL ALIMENTAR GENERAT| DE BIOCOMBUSTIBILI: ~ncurajarea dezvolt\rii
Rom=nia sectorului biocombustibililor trebuie supravegheat\ cu aten]ie de c\tre Comisia European\, deoarece
aceasta absoarbe o cantitate important\ de cereale [i oleaginoase, `n detrimentul sectorului
alimentar, au atras aten]ia asocia]iile din industria alimentar\. „}inta de 10%, stabilit\ de CE pentru
`n UE cre[terea de biocombustibil p=n\ `n 2020, este o cifr\ mare pentru c\ foarte cur=nd putem ajunge la
probleme de securitate alimentar\“, a declarat pre[edintele Rompan, Aurel Popescu.

LUMEA PE SCURT Dou\ fran]uzoaice au condus Parlamentul European

A fost lansat Registrul
European pentru
Asigurarea Calit\]ii `n
~nv\]\m=ntul Superior
Registrul European pentru Asigu-
rarea Calit\]ii `n ~nv\]\m=ntul
Superior a fost lansat s\pt\m=na
aceasta la Bruxelles, urm=nd ca
acesta s\ fie opera]ional din vara
acestui an. Pentru agen]iile na]io-
nale care doresc s\ se afilieze Re-
gistrului, Comisia European\ va
asigura finan]area unui start-up
prin programul destinat `nv\]\-
m=ntului superior - Erasmus. „Re-
gistrul este o verig\ important\ `n
lan]ul instrumentelor de comuni-
care necesare pentru a face `nv\-
]\m=ntul superior european mult
mai transparent [i mai atractiv a-
t=t pentru cet\]enii no[tri, c=t [i
pentru studen]ii [i elevii de pe alte
continente“, a declarat Ján Figel,
comisarul european pentru educa-
]ie, tineret [i cultur\, cu ocazia
lans\rii Registrului. Deciziile de
a Num\rul femeilor `n Parlamentul European a crescut cu 14 procente din 1979
[i p=n\ ast\zi, potrivit statisticilor a Din 1979 [i pân\ acum, dou\ femei, Simone Veil (1979-1982)
[i Nicole Fontaine (1999-2002) au fost pre[edinte ale Parlamentul European a
La momentul organiz\rii
primelor alegeri directe pen-
tru PE, se `nregistra o pre-
zen]\ a femeilor `n legislati-
vul european de 17%. Pro-
centul a crescut la 31% `n
momentul de fa]\, de dou\
ori mai mare decât media `n
parlamentele din lume.
Potrivit statisticilor pe
fiecare ]ar\ `n parte, Olanda
are cele mai multe reprezen-
tante `n PE, 52%. Urmeaz\
`ndeaproape Estonia [i Lu-
xemburg, cu 50%. La polul
opus se situeaz\ Malta [i Ci-
pru, cu nici o femeie printre
deputa]ii din Parlamentul
European.
De asemenea, [ase femei
Simone Veil, politician francez, primul sunt la conducerea celor 23
pre[edinte-femeie al Parlamentului European de comisii, iar `n cazul dele-
ga]iilor, 13 din 37 de pre[e-
din]i sunt femei. Cinci din
cei 14 vicepre[edin]i ai Par-
lamentului European [i doi
chestori din [ase sunt, de
asemenea, femei.
Din 1979 [i pân\ acum,
dou\ femei, Simone Veil
(1979-1982) [i Nicole Fon-
taine (1999-2002) au fost
pre[edinte ale Parlamentul
European.
Statistica PE arat\ c\
procentul de femei `n parla-
mentele na]ionale din Uni-
unea European\ a crescut
cu aproape 50% `n ultimul
deceniu, de la 16% `n 1997
la 24% `n 2007, `ns\ se situ-
eaz\ `nc\ sub pragul de
30% considerat necesar ca
femeile s\ poat\ exercita o
influen]\ semnificativ\ `n
politic\.
Conform unui raport al
Comisiei Europene, „Feme-
ile [i b\rba]ii `n procesul
decizional `n 2007“, la sfâr-
[itul anului 2006, 20 de ]\ri
din lume aveau ce pu]in
30% femei `n parlamentele
na]ionale. Opt dintre aces-
tea se afl\ `n Uniunea Eu-
ropean\: Suedia (47%),
Finlanda (42%), Olanda
(39%), Danemarca, Spania,
Belgia, Germania [i Aus-
tria.
Num\rul de femei `n par-
lamentele na]ionale se situ-
eaz\ sub 15% `n [apte state
membre UE: Cehia, Cipru,
Irlanda, Slovenia, Ungaria,
România [i Malta. a

admitere `n REACIS a agen]iilor
na]ionale vor fi luate de un Comi-
tet Independent al Registrului. ~n
fiecare stat membru al UE exist\
agen]ii pentru asigurarea calit\-
]ii, adaptate specificului na]ional,
`ns\ rolul REACIS va fi acela de
a determina cre[terea calitativ\ a
acestora [i de a permite universi-
t\]ilor s\ aleag\ `ntre o agen]ie
local\ sau nu, dac\ aceasta va fi
compatibil\ cu prevederile ]\rii
lor de provenien]\. ~n Procesul
Bologna, programul de reform\ `n
`nv\]\m=ntul superior din Euro-
pa, sunt implicate 46 de ]\ri, de
la Irlanda [i p=n\ la Azerbaijan.
Programul urm\re[te crearea u-
nui spa]iu unic european al `nv\-
]\m=ntului superior prin facilita-
rea mobilit\]ii studen]ilor `n in-
stitu]iile academice europene,
prin dezvoltarea unui sistem sim-
plificat de recunoa[tere a calific\-
rilor la nivel european, dar [i prin
asigurarea unor standarde ridica-
te `n universit\]i.
Produsele alimentare
din UE s-au scumpit
din cauza speculan]ilor
Comisia European\ a semnalat
c\ pre]urile materiilor prime din
agricultur\, precum cerealele sau
carnea, au un efect limitat `n ceea
ce prive[te scumpirea produselor
alimentare la consumatorul final
[i a subliniat c\ acestea „pot fi
puse [i pe seama specula]iilor pie-
]ei“, informeaz\ agen]ia EFE. Re-
percursiunile pre]urilor materii-
lor prime asupra pre]ului pl\tit
de cet\]ean sau asupra infla]iei
sunt mici, dac\ se compar\ cu
alte costuri de produc]ie sau cu
al]i factori, potrivit unui raport
prezentat mar]i de Comisia Euro-
pean\ Consiliului de mini[tri ai
Economiei [i Finan]elor din Uniu-
nea European\ (Ecofin). De ase-
menea, raportul avertizeaz\ c\
reformele Politicii Agricole Comu-
ne (PAC) negociate de UE, pri-
vind cre[terea cotelor de lapte sau
renun]area la diferite ajutoare,
„nu vor `mbun\t\]i infla]ia legat\
de consumul de alimente pe ter-
men scurt“, deoarece trebuie ana-
liza]i [i factori precum concentra-
rea distribu]iei. Executivul comu-
nitar subliniaz\ c\ majorarea
pre]urilor alimentelor ar putea fi
atribuit\ [i presiunii privind o-
ferta redus\ de produse agricole,
dar [i „specula]iilor de pe pie]ele
de derivate“, conform studiului
realizat de Direc]ia de Economie
a CE. CE reaminte[te mai multe
cauze ale major\rii pre]urilor:
scumpirile din var\ ale grâului
(80%), a untului (50%) [i a c\rnii
de pas\re (50%). CE a men]ionat
[i produc]ia de bio-carburan]i.
Totodat\, au avut o influen]\ mai
mare costurile legate de for]a de
munc\ [i de energie `n pre]ul fi-
nal al alimentelor. a
Ajutoare umanitare
de 160 de milioane de euro
a Uniunea European\ va trimite ajutoare umanitare pentru popula]ia
afectat\ de lipsuri alimentare severe din Africa, Asia, Caucaz [i Orientul Mijlociu
a Prin intermediul speciali[tilor de la Crucea Ro[ie, Uniunea va acorda asisten]\
copiilor sub 5 ani [i mamelor acestora, care sufer\ de probleme de nutri]ie a
Aproximativ 18,7 mili-
oane de cet\]eni ai lumii
vor beneficia de ultima
decizie a Uniunii Europe-
ne privind acordarea de a-
jutor alimentar.
Direc]ia pentru ajutor
umanitar din cadrul Co-
misiei Europene a alocat
suma record de 160 de mi-
lioane de euro pentru aju-
torarea popula]iei care se
confrunt\ cu probleme a-
limentare severe `n Afri-
ca, Asia, Caucaz [i Orien-
tul Mijlociu. „Categoriile
vulnerabile ale popula]iei
provenind din cele mai
s\race ]\ri ale lumii sunt
expuse, din ce `n ce mai
mult, la dezastre natura-
le, la conflicte [i presiuni
economice. Toate acestea
pot conduce, rapid, la `n-
fometarea popula]iei. Uni-
unea European\ joac\ un
rol major `n furnizarea de
ajutor alimentar [i `n relu-
area produc]iei alimentare
`n aceste zone“, a explicat
Louis Michel, comisarul
european pentru dezvolta-
re [i ajutor umanitar.
De alimente vor benefi-
cia persoanele aflate `n di-
ficultate ca urmare a unui
dezastru natural, a unei
epidemii sau a unui con-
flict armat. De asemenea,
Uniunea s-a angajat s\ o-
fere asisten]\ pentru re-
cuperarea nutri]ional\ a
grupurilor vulnerabile a-
flate `n situa]ie de criz\,
cu acordarea unei aten]ii
Uniunea European\ s-a angajat s\ hr\neasc\ popula]ia din mai multe zone
speciale copiilor de pân\
la 5 ani [i mamelor acesto-
afectate de crize economice, conflicte militare sau dezastre naturale
ra. Va fi derulat un pro- vulnerabile care au fost stata o deficien]\ de acest dintre ]\rile care vor be- ceea ce prive[te activit\]i-
gram „Hran\ contra mun- str\mutate [i se `ntorc a- fel [i `n alte zone, se va neficia de ajutorul umani- le având ca obiect nutri]ia
c\“, cu scopul de a resta- cas\ sau `[i schimb\ lo- ac]iona `ntr-un mod simi- tar al europenilor. [i siguran]a alimentar\
bili mijloacele de trai ale cuin]a dup\ o criz\. lar. Burundi, Kenya, Ne- Potrivit CE, majorita- pe termen scurt, UE va
comunit\]ii rurale afecta- Uniunea a identificat pal, Afganistan, Colum- tea proiectelor vor fi puse colabora cu Crucea Ro[ie,
te. Mai mult, vor fi asigu- p=n\ `n acest moment 17 bia, Sudan, Ciad, Soma- `n aplicare prin progra- dar [i cu alte organiza]ii
rate mijloacele esen]iale zone prioritare, `ns\ `n lia, Cisiordania [i Fâ[ia mul alimentar mondial al neguvernamentale spe-
de trai pentru persoanele m\sura `n care se va con- Gaza sunt doar c=teva Na]iunilor Unite, iar `n cializate. a

Actualitate
Instan]ele vor stabili, `n locul
CNSAS, colaborarea cu Securitatea
Dup\ nenum\rate dis-
pute politice, Guvernul s-a
hot\rât asupra unei variante
de func]ionare a CNSAS.
Astfel, Consiliul Na]ional
pentru Studierea Arhivelor
Securit\]ii va constata, `n
baza documentelor analizate,
colaborarea cu Securitatea,
verdictul urmând s\ fie dat
de instan]a de judecat\, `n
baza constat\rii Consiliului.
Ordonan]a de urgen]\ adop-
tat\ miercuri de Guvern nu
Guvernul s-a hot\r=t: alegeri locale la 1 iunie
a T\riceanu a fixat data alegerilor locale la `nceputul verii a Partidele uit\ de dispute [i `[i preg\tesc de
zor campania electoral\ a Rom=nii vor vota, `n vreme ce Na]ionala lui Chivu joac\ la europene a
Incertitudinea cu privi-
re la data organiz\rii ale-
gerilor locale a luat sf=r-
[it. Dup\ nenum\rate dis-
pute `ntre partide [i ten-
tative de am=nare, Gu-
vernul s-a hot\r=t s\ sta-
bileasc\ momentul con-
frunt\rii politice `n prima
zi a verii.
Alegeri de
Ziua copilului
„Guvernul a luat de-
cizia politic\ de a organi-
za `n data de 1 iunie pri-
mul tur al alegerilor lo-
cale“, a anun]at miercuri
purt\torul de cuv=nt al
Executivului, Camelia
Sp\taru. Potrivit Minis-
terului de Interne [i a Re-
formei Administrative
(MIRA), al doilea tur de
scrutin va avea loc la do-
u\ s\pt\m=ni de la orga-
nizarea primului. „MIRA
va promova acest act nor-
mativ `n [edin]a de s\pt\-
m=na viitoare, urm=nd
ca, ulterior, s\ treac\ la
promovarea celorlalte ho-
t\r=ri privind m\surile
tehnice de organizare a
alegerilor“, a declarat Ca-
melia Sp\taru.
Executivul va decala
astfel data pus\ `n discu-
]ie anterior - 25 mai - pen-
tru a preg\ti organizarea
`n sistem uninominal [i a
alegerilor pentru pre[e-
din]ii consiliilor jude]ene.
Decalarea ar fi necesar\
totodat\ `n eventualita-
tea contest\rii Legii uni-
nominalului `n privin]a
alegerii pre[edin]ilor de
consilii jude]ene.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CRIN ANTONESCU
VEDE O ALIAN}| POST-
ELECTORAL| PNL-PSD-
PC-UDMR: Vicepre[edin-
tele PNL, Crin Antonescu,
sus]ine c\ proiectul politic
real al lui Traian B\sescu
face imposibil\ o rela]ie `n-
tre PNL [i PDL, astfel c\ es-
te posibil\ o majoritate par-
lamentar\ PNL-PSD-PC [i
UDMR, dup\ alegeri. „~n
ciuda tuturor lucrurilor care
ne despart de PSD, cred c\,
din p\cate, proiectul politic
real al lui Traian B\sescu
este unul care face imposibi-
l\ o rela]ie `ntre noi [i PDL.
~n aceste condi]ii, eu cred c\
[i PNL trebuie s\ se g=n-
deasc\ bine ce raporturi ar
trebui s\ aib\ cu PSD `n pe-
Vineri, 7 martie 2008
face `ns\ referire la ver-
dictele anterioare ale CN-
SAS. „Prin modific\rile adu-
se, CNSAS nu are nimic co-
mun cu o instan]\ de jude-
cat\. CNSAS va constata pe
baza documentelor c\ cineva
a colaborat cu Securitatea,
dup\ care institu]ia trimite
c\tre instan]a de judecat\
aceast\ constatare, iar in-
stan]a ia decizia final\ `n le-
g\tur\ aceasta“, a declarat,
miercuri, consilierul premie-
UDMR se preg\te[te
deja de locale
De[i s-a opus din r\s-
puteri adopt\rii votului
uninominal, UDMR nu
mai are vreme de dispute
acum. Pre[edintele for-
ma]iunii, Marko Bella,
consider\ c\ nu exist\
nici un impediment `n or-
ganizarea alegerilor lo-
cale `n 1 [i 15 iunie. „O
s\pt\m=n\ `n plus nu
conteaz\, noi suntem pre-
g\ti]i, chiar dac\ eram de
p\rere s\ le organiz\m
c=t mai repede. E `n ordi-
ne“, a spus pre[edintele
Uniunii.
~ntrebat cum comen-
teaz\ stabilirea datei pri-
rioad\ postelectoral\. Cred
c\ o majoritate parlamenta-
r\ PNL-PSD-PC [i UDMR
este posibil\, [i din punctul
meu de vedere e de dorit ca
PNL s\ fie parte dintr-o ma-
joritate guvernamental\ [i
dup\ alegeri“, a declarat An-
tonescu pentru ziarul „Coti-
dianul“. ~n acela[i timp, el a
respins varianta unei alian-
]e preelectorale cu PSD.
a N|STASE VEDE ~N
NEGRU VIITORUL POLI-
TICII ROMÂNE{TI: Viito-
rul politic al României nu
arat\ prea bine `n viziunea
lui Adrian N\stase. Pe pagi-
na sa de internet, `ntr-o a-
naliz\ asupra votului uni-
nominal, fostul premier de-
scrie un scenariu potrivit
FIUL LUI DUMITRU TINU POATE PURTA NUMELE TAT|LUI: Judec\toria Sectorului
1 a decis, miercuri, c\ fiul lui Dumitru Tinu, Andrei Iucinu, poate purta numele de
familie al tat\lui s\u, iar privitor la cererea de modificare a certificatului de
na[tere trebuie constituit un nou dosar, cu alt obiect. Acest act este ultimul episod
dintr-un lung r\zboi judiciar, prin care fiul cunoscutului jurnalist de la „Adev\rul“
l-a purtat cu familia Tinu pentru recunoa[terea drepturilor sale.
rului pe probleme de securi-
tate, Marius Oprea. Potrivit
lui Marius Oprea, `n textul
noului act normativ nu se fa-
ce nici o referire la verdictele
privind colaborarea cu Se-cu-
ritatea, date pân\ acum de
CNSAS, ceea ce `nseamn\,
potrivit lui Oprea, c\ acestea
r\mân `n vigoare.
Consilierul premierului a
precizat c\, `n ceea ce prive[-
te categoriile de persoane ca-
re sunt verificate de CNSAS,
Rom=nii vor da fuga la urne `ntre meciurile la europene
mului tur de scrutin al
alegerilor locale de Ziua
Copilului, liderul UDMR
a replicat: „Cel pu]in s\
nu fim infantili, de[i c=te-
odat\ am aceast\ impre-
sie. Sper s\ fim cu to]ii
responsabili [i s\ d\m
ni[te administra]ii locale
capabile pentru urm\torii
patru ani“.
Scrutin sabotat
de fotbal
~n acela[i ton cu UDMR,
[i cei de la PD-L se declar\
satisf\cu]i de decizia lui
T\riceanu. „At=ta vreme
c=t este `n graficul con-
stitu]ional, nu avem de ce
c\ruia, peste 4 ani, e posibil
s\ nu mai existe partide po-
litice `n România. ~n analiza
sa, Adrian N\stase face o
paralel\ cu sistemul elec-
toral din Rusia [i cu expe-
rien]a recentelor alegeri le-
gislative ruse[ti. „M-am re-
ferit la alegerile parla-
mentare din toamna trecut\
din Rusia, gândindu-m\
cum vor fi, la noi, alegerile -
nu din acest an, ci cele din
2012 - tot uninominale sau
pe liste de partid? Pe urm\,
m-am mai gândit [i m-am
`ntrebat dac\, `n 2012, vom
mai avea partide“, scrie
N\stase. De asemenea, N\s-
tase [i-a exprimat ne`ncre-
derea `n votul uninominal.
„Sistemul \sta func]ioneaz\,
e adev\rat, `n SUA sau An-
prevederile au r\mas ace-
lea[i. ~n privin]a verific\rii
candida]ilor la alegerile loca-
le, Oprea a precizat c\ ace[-
tia vor depune declara]ii pe
propria r\spundere, care vor
fi verificate chiar dac\ res-
pectiva persoan\ nu a ocupat
func]ia pentru care a candi-
dat. El a precizat c\ nu se
poate aplica procedeul veri-
fic\rii candida]ilor din lips\
de timp, pentru c\ ace[tia -
aproximativ un milion de
persoane - vor fi cunoscu]i
doar cu 30 de zile `nainte de
data alegerilor. „Procedura
de verificare nu va putea fi
una complet\. Se depun de-
s\ ne opunem. Data core-
spunde din punct de
vedere legal mandatului
primarului `n exerci]iu, a
consiliului local [i a celui
jude]ean“, a spus Emil Boc.
El a precizat, r\spunz=nd
la o `ntrebare din partea
presei, c\ nu vede nici un
impediment `n faptul c\
alegerile se suprapun cu
desf\[urarea Campionatu-
lui european de fotbal.
„Democra]ia nu se suspen-
d\ pe perioada campiona-
tului de fotbal. La alegerile
anterioare era, de aseme-
nea, `n desf\[urare un
campionat“, a spus liderul
democrat-liberal.
Totodat\, el a precizat
c\ nu a discutat cu pre[e-
glia, dar acolo sunt practic
doar dou\ partide care se `n-
frunt\. Capcana este c\ du-
p\ ce au impregnat opinia
public\ cu aceast\ idee, oa-
menii politici, dup\ ce au
lansat, pentru ra]iuni popu-
liste, aceast\ solu]ie de
schimbare a clasei politice,
nu au mai putut s\ deza-
morseze bomba pe care ei o
amplasaser\ sub scena po-
litic\“, precizeaz\ Adrian
N\stase.
a VLAS: „STRATEGIA
FRAUD|RII FNI I-A A-
PAR}INUT LUI VÂNTU“:
Ioana Maria Vlas a declarat
`n fa]a instan]ei Tribunalu-
lui Bucure[ti, c\ omul de
afaceri Sorin Ovidiu Vântu
este cel care a dus la pr\-
clara]ii pe propria r\spun-
dere, iar acestea sunt verfi-
cate chiar dac\ respectivul
nu a ocupat func]ia pentru
care a candidat, ceea ce im-
plic\ o prim\ cenzur\, pen-
tru c\ intr\ sub inciden]a
legii penale dac\ fac de-
clara]ii false“, a spus Oprea.
Consilierul a mai pre-
cizat c\ activi[tii de partid
care au avut atribu]ii pe li-
nie de Securitate sunt asi-
mila]i colaboratorilor Secu-
rit\]ii, ca [i `n vechea lege,
`n situa]ia `n care ac]iunile
lor au dus la `ngr\direa
drepturilor [i libert\]ilor o-
mului. a
dintele Traian B\sescu
despre data alegerilor [i
nu [tie dac\ acesta este
sau nu de acord cu data
fixat\ de Guvern, dar a
spus c\ a abordat acest
subiect cu ministrul Edu-
ca]iei, Cristian Adomni]ei.
Pe de alt\ parte, ches-
tionat despre subiectele
discutate `n spatele u[ilor
`nchise, dup\ semnarea
Pactului Na]ional pentru
Educa]ie cu ceilal]i lideri
politici [i pre[edintele Tra-
ian B\sescu, pre[edintele
PD-L a afirmat c\ „s-au
abordat chestiuni de poli-
tic\ general\, nu de parti-
zanat politic, chestiuni de
interes public“. a
bu[irea Fondului Na]ional
de Investi]ii (FNI) [i a Fon-
dului Na]ional de Acumula-
re (FNA). La termenul de
miercuri al procesului pri-
vind pr\bu[irea FNA, Ioana
Maria Vlas a dat o declara]ie
complet\ `n cadrul c\reia a
sus]inut `nc\ o dat\ c\ Sorin
Ovidiu Vântu este cel care a
dus la pr\bu[irea celor dou\
fonduri. Aceasta a sus]inut
c\ „FNA nu a picat nicioda-
t\“ [i c\ el func]ioneaz\ [i a-
cum, dar a r\mas cu active
mai mici. Vlas a mai spus c\
lumea a [tiut foarte pu]ine
despre Fondul Na]ional de
Acumulare, ad\ugând c\ ea
dorea s\ transforme FNA `n-
tr-un fond de asigur\ri sau
chiar de pensii private. a
7
LUMEA PE SCURT
Israelul vrea evacuarea
unor por]iuni din Gaza
Ministrul israelian al Ap\r\rii,
Ehud Barak, examineaz\ fezabili-
tatea din punct de vedere juridic a
unei evacu\ri a popula]iei din sec-
toarele Fâ[iei Gaza de unde provin
tirurile de rachete `mpotriva Isra-
elului. Dup\ ce zonele respective -
unele dintre ele fiind cartiere din
ora[e - ar fi golite de locuitori, ar-
mata israelian\ ar avea mâinile li-
bere pentru a riposta `mpotriva
surselor de tir. Evacuarea ar putea
fi asigurat\ `ncuno[tin]ându-i pe
locuitori prin manifeste despre pe-
ricolul c\ruia i se expun, sus]ine
Ministerul Ap\r\rii israelian.
Ehud Barak [i-a exprimat deja in-
ten]ia de a consulta exper]i juridici
pentru a verifica dac\ dreptul in-
terna]ional permite s\ se riposteze
militar unor tiruri provenind din
sectoare locuite. Peste 80 de pales-
tinieni, majoritatea activi[ti, dar [i
câteva femei [i patru copii, au dece-
dat sâmb\t\ [i luni, `n cursul unei
incursiuni a for]elor israeliene `n
nordul Fâ[iei Gaza, `n special `n
tab\ra refugia]ilor din Jabaliya.
Opera]iunea avea scopul s\ pun\
cap\t tirurilor cu rachete palestini-
ene `mpotriva sudului Israelului.
George Bush `l sus]ine
deschis pe John McCain
Pre[edintele american, George W.
Bush, [i-a anun]at sus]inerea pen-
tru candidatul republican `n viitoa-
rele alegeri preziden]iale, John
McCain. Anun]ul survine imediat
dup\ ce senatorul de Arizona a câ[-
tigat suportul unui num\r suficient
de delega]i pentru a fi nominalizat
de Partidului Republican `n scruti-
nul din noiembrie, anul acesta.
„John a dat dovad\ de un curaj re-
marcabil, t\rie de caracter [i perse-
veren]\ pentru a ajunge aici [i e-
xact de aceste calit\]i avem nevoie
la un pre[edinte - un lider care s\
fac\ fa]\ deciziilor dificile, unul ca-
re s\ nu tresar\ `n fa]a pericole-
lor“, a spus pre[edintele american.
Bush, care a amintitit c\ a candi-
dat `mpotriva lui McCain, s-a ar\-
tat `ncrez\tor c\ acesta va fi urm\-
torul pre[edinte. De altfel, candi-
datul republican a fost invitat
miercuri, `mpreun\ cu so]ia sa, de
pre[edintele american s\ ia prân-
zul la Casa Alb\. Dup\ `ntâlnire,
John McCain a plecat spre sediul
Comitetului Na]ional Republican.
Croa]ia [i Slovenia
se ceart\ de la
terenuri la frontier\
Premierul sloven, Janez Jansa, l-a
avertizat pe omologul s\u croat c\,
dup\ vânzarea de c\tre o munici-
palitate croat\ a unor terenuri care
fac obiectul unui diferend frontali-
er, problema dintre cele dou\ foste
republici iugoslave este „serioas\“.
Janez Jansa a spus c\ [i-a expri-
mat nemul]umirea `ntr-o convor-
bire telefonic\ avut\ cu omologul
s\u croat Ivo Sanader dup\ vân-
zarea de c\tre localitatea croat\
Buje, aflat\ la frontiera cu Sloveni-
a, a unor terenuri situate `n zona
revendicat\ de Ljubljana. „Acest
p\mânt este sloven. Aceast\ vân-
zare este, prin urmare, nul\“, a
protestat Janez Jansa, `n convor-
birea telefonic\. La rândul s\u, mi-
nistrul croat al Afacerilor Externe
consider\, din contr\, c\ terenurile
vândute fac parte din teritoriul cro-
at. Fixarea frontierelor terestre [i
maritime se num\r\ printre pro-
blemele bilaterale pe care Croa]ia
[i Slovenia nu le-au putut rezolva
de la declararea independen]ei, `n
1991. Cei doi [efi de guvern au de-
cis s\ recurg\ la arbitrajul Cur]ii
Interna]ionale de Justi]ie (CIJ) `n
ceea ce prive[te diferendul fronta-
lier, cu prilejul unei `ntrevederi a-
vute `n luna august, la Bled
(Slovenia). a
 CM
YK

8 Vineri, 7 martie 2008

Special

Sf=ntul Sinod a ales opt ierarhi pentru eparhiile vacante

~n urma votului secret liber exprimat,
membrii Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române au ales pe 5 martie
ierarhi pentru cele opt eparhii vancante
ale Patriarhiei Rom=ne. Astfel, IPS
Teofan, Mitropolitul Olteniei, a fost ales
`n scaunul de Arhiepiscop al Ia[ilor [i
Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, dup\
dou\ tururi de scrutin, cu 32 de voturi;
Preasfin]itul Visarion R\[in\reanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului,
`n scaunul de Episcop al Tulcei, cu 39 de
voturi, iar Preasfin]itul Petroniu
S\l\janul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Oradiei, `n scaunul de Episcop al
S\lajului, cu 28 de voturi. De asemenea,
Sf=ntul Sinod a ales pe Preasfin]itul
Sebastian Ilfoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor, `n scaunul de
Episcop al Slatinei, cu 38 de voturi, [i pe
Preasfin]itul Siluan Marsilianul, Episcop-
Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale [i Meridionale, `n
fruntea Episcopiei Ortodoxe Române a
Italiei, cu 39 de voturi.
Arhimandritul Mihail Filimon a fost ales
`n scaunul de Episcop al Episcopiei
Ortodoxe Române din Australia [i Noua
Zeeland\, cu 38 de voturi; arhimandritul
Timotei Lauran, `n scaunul de Episcop
al Episcopiei Ortodoxe Române din
Spania [i Portugalia, cu 39 de voturi, iar
protosinghelul Macarie Dr\goi, `n
scaunul de Episcop al Episcopiei
Ortodoxe Române pentru Europa de
Nord, cu 42 de voturi.

PS Visarion, tent la Facultatea de Teo- spiritualitatea ortodox\ a

Episcop la Tulcea
Preasfin]itul Visarion
R\[in\reanul s-a n\scut la
19 octombrie 1959, `n lo-
calitatea T\lmaciu, jude]ul
Sibiu. A urmat [coala ge-
neral\ de 10 clase la T\l-
maciu, apoi Seminarul Te-
ologic Ortodox Român din
Cluj-Napoca. ~ntre 1982-
1986, a fost student al
Institutului Universitar
Sibiu, iar `ntre 1986-1989
CM doctorand al aceleia[i in-
YK
IPS Teofan, cretar al Sfântului Sinod stitu]ii de `nv\]\m=nt. ~n-
logie „Andrei {aguna“ din
Sibiu. Timp de trei ani a
urmat cursuri de speciali-
zare la Facultatea de Teo-
logie Ortodox\ din Atena -
Grecia (1994-1997), iar din
1996 p=n\ `n 1997 a fost
consilier cultural al Arhie-
piscopiei Sibiului.
Din 12 octombrie 1997,
este Episcop-Vicar al Arhi-
episcopiei Sibiului. ~n anul
2005, a ob]inut titlul de
doctor `n Teologie la Facul-
tatea de Teologie „Andrei
{aguna“ din Sibiu, cu tema
„~nv\]\tura misiologic\ a
secolului al XIV-lea“.
PS Visarion a participat
la conferin]e [i simpozioa-
ne `n ]ar\ [i str\in\tate [i i
s-au tip\rit lucr\rile „Mer-
gând, `nv\]a]i“; „BOR v\-
zut\ de c\l\torii str\ini
(sec. XV-XIX)“; „Logos [i
Cultur\“. A publicat peste
200 de studii [i articole `n
presa bisericeasc\ [i laic\
din ]ar\. Printre alte diplo-
me [i medalii, ob]inute `n
]ar\ [i str\in\tate se nu-
m\r\ Medalia Aur „Sf. Ap. CM
Pavel“ a Mitropoliei de Ve- YK

al Bisericii Ortodoxe Ro-

noul Mitropolit
al Moldovei
[i Bucovinei
~nalt Preasfin]itul Teo-
fan Savu s-a n\scut la 19
octombrie 1959, `n co-
muna Corbi, jude]ul Ar-
ge[, `ntr-o familie cu [ase
fra]i. Dintre ace[tia, pa-
tru sunt monahi.
A urmat [coala gene-
ral\ de 8 ani `n comuna
natal\, dup\ care Semi-
narul Teologic din Craio-
va (1974-1979), apoi In-
stitutul Teologic Univer-
sitar din Bucure[ti (1980-
1984) pe care l-a absolvit
cu teza de licen]\ „Votu-
rile monahale `n lumina
des\vâr[irii cre[tine“.
~ntre anii 1986-1990, a
studiat la Institutul Teo-
logic „Saint Serge“ din
Paris, ob]inând titlul de
doctor `n Teologie, cu lu-
crarea „Divino-umanita-
tea lui Hristos [i `ndum-
nezeirea omului `n opera
Sf=ntului Maxim M\rtu-
risitorul“. ~n anul 1984 a
devenit monah la Schitul
Crasna (Prahova), iar `n
1985 a fost hirotonit iero-
diacon [i ieromonah. ~n-
tre anii 1987 [i 1990 a
fost duhovnicul M\n\sti-
rii „Acoper\mântul Mai-
cii Domnului“ din Bussy
en Othe, Fran]a, iar `n
1990, s-a `ntors `n ]ar\, o-
cup=nd func]ia de secret-
ar al Cabinetului Patriar-
hal p=n\ `n 1991, c=nd a
fost ales Episcop-Vicar
Patriarhal.
A ocupat aceast\ func-
]ie p=n\ `n anul 2000, `n-
deplinind paralel mai
multe responsabilit\]i. A
fost responsabil cu rela]i-
ile externe biserice[ti; se-
mâne; responsabil cu pro-
bleme de `nv\]\mânt teo-
logic universitar [i pre-
universitar [i cu schim-
bul de burse al Patriarhi-
ei Române cu str\in\ta-
tea etc.
~ntre anii 1992-1997, a
fost membru `n Comite-
tul Central al Conferin]ei
Bisericilor Europene din
Geneva; `ntre 1995-1997,
membru `n Adunarea Ge-
neral\ a Comisiei Ecu-
menice Europene „Bise-
rica [i Societatea“ - Bru-
xelles. A fost, de aseme-
nea, corespondent na]io-
nal al Departamentului
pentru Burse din cadrul
Consiliului Ecumenic al
Bisericilor. ~n anul 2000,
a fost ales Arhiepiscop al
Craiovei [i Mitropolit al
Olteniei. IPS Teofan a
publicat mai multe arti-
cole [i studii `n reviste [i
ziare din România [i
str\in\tate, `n domenii
ca: teologie patristic\,
spiritualitate ortodox\,
ecumenism, analize ale
fenomenului religios ac-
tual etc. ~ntre anii 1997-
2000, a coordonat perio-
dicul de limb\ englez\ al
Sectorului pentru rela]ii
externe biserice[ti,
„News Bulletin“. Este
pre[edintele colegiilor de
redac]ie ale publica]iilor:
„Mitropolia Olteniei“,
„Cetatea Cre[tin\“, „Stu-
dii“ (Centrul de Studii de
Teologie Aplicat\ al Arhi-
episcopiei Craiovei).
Printre alte ordine [i dec-
ora]ii, IPS Teofan a pri-
mit, `n anul 2000, Ordi-
nul pentru Merit `n grad
de „Mare Cruce“, din par-
tea Pre[edin]iei Române.
tre 1992-1997, a fost asis-
Episcop rom=n la
cap\tul lumii
Arhimandritul Mihail
Filimon s-a n\scut la 25
ianuarie 1964, `n comuna
Matca, jude]ul Gala]i. A ur-
mat cursurile liceale `n o-
ra[ul Tecuci, `ntre anii
1978-1982, iar `n luna oc-
tombrie a anului 1984, a
intrat la M\n\stirea Cer-
nica, fiind tuns `n mona-
hism la 7 ianuarie 1986.
A fost transferat apoi la
M\n\stirea Curtea de Ar-
ge[, unde a `ndeplinit mai
multe ascult\ri. ~ntre 1987
[i 1991, a urmat cursurile
Institutului Teologic Uni-
versitar din Sibiu. A fost
hirotonit ierodiacon la 18
aprilie 1987 [i ieromonah
la 11 septembrie 1988. A
primit rangul de proto-
Preotul rom=nilor
din Toulouse, Episcop
pentru rom=nii din
Spania [i Portugalia
Protosinghelul Timotei
Lauran s-a n\scut la 12
aprilie 1975, `n Satu-Mare.
A urmat [coala general\ [i
Liceul Teoretic „Ioan Sla-
vici“ din Satu-Mare (1989-
1993), iar `ntre 1993-1997
a urmat cursurile Facult\-
]ii de Teologie Ortodox\
din Cluj-Napoca, sus]in=n-
du-[i teza de licen]\ cu lu-
crarea: „Validitatea hiroto-
niilor anglicane `n contex-
tul rela]iilor dintre Biseri-
Sf. Nicolae Cabasila `n
singhel la 8 noiembrie
1991. A urmat studii doc-
torale la Sibiu [i Cluj `ntre
1992-1995.
ca Ortodox\ [i Biserica An-
glican\“.
A fost tuns `n monahism
la 24 martie 1998, la M\-
n\stirea Nicula, a doua zi
fiind hirotonit ierodiacon.
La 14 iunie 1998 a fost hi-
rotonit ieromonah.
Din 1999 p=n\ `n 2001,
a fost duhovnicul M\n\s-
tirii „Acoperamântul Mai-
cii Domnului“ din Fran]a,
`n aceast\ perioad\ ur-
m=nd [i cursurile de mas-
ter la Institutul Ortodox
„Saint Serge“. La 15 au-
gust 2000 a fost ridicat la
rangul de protosinghel. A
fost fost secretar [i ecle-
siarh al M\n\stirii „Ador-
ria (Grecia).
Din 1991 p=n\ `n 1992, ~n cep=nd cu 1 octombrie
a predat la Seminarul Teo- 1999, a fost `ncadrat, prin
logic din Turnu M\gurele, concurs, `n postul de lector
iar `ntre 1992-1993 la Se- la Facultatea de Teologie
minarul Teologic din Pi- Ortodox\ „Sf=nta Filofteia“
te[ti. a Universit\]ii Pite[ti.
~n februarie 1993 a ur- Din 1999 [i p=n\ `n
mat cursurile pentru limba 2003, a fost, succesiv, con-
greac\ la Facultatea de Fi- silier pe probleme pe `nv\-
lologie a Universit\]ii Aris- ]\m=nt teologic [i religios
totel din Tesalonic. ~n ace-
`n Episcopia Arge[ului [i
la[i an, i se aproba cererea Muscelului [i inspector [co-
la Facultatea de Teologie, lar la specialitatea Religie,
Universitatea Aristotel din `n Inspectoratul {colar
Tesalonic, privind `nscrie- Jude]ean Arge[.
rea `n r=ndul candita]ilor ~n iulie 2003, ob[tea M\-
la titlul de doctor `n teolo- n\stirii ortodoxe rom=ne
gie. Teza de doctorat pe ca- „~n\l]area Domnului“ din
re a elaborat-o are ca tem\ Detroit l-a ales ca stare] al
„Slujirea Catehetic\ a Bi- acestui a[ez\m=nt mona-
sericii Ortodoxe Soborni- hal. De la 1 ianuarie 2008,
ce[ti din Rom=nia `n sec. al este vicar administrativ al
XX-lea“. Arhiepiscopiei Bucure[ti-
A primit rangul de arhi- lor. A publicat mai multe
mandrit `n 1994, fiind hi- studii [i lucr\ri de speciali-
rotesit la 22 ianuarie 1995. tate.
mirea Maicii Domnului“
din Nicula (2000-2001).
Din octombrie 2001 este
doctorand la Catedra de
„Istoria Bisericeasc\ Uni-
versal\“ din cadrul „Fa-
cult\]ii de Teologie Or-
todox\“ din Cluj-Napoca.
~ntre februarie 2002-
aprilie 2004 a fost duhov-
nic la M\n\stirea „Na[te-
rea Maicii Domnului“ din
Ciucea, dup\ care a fost
transferat M\n\stirea
„~n\l]area Sfintei Cruci“
Malvialle, Fran]a, unde a
slujit p=n\ `n 2005. Din
2004, este responsabil [i
pentru parohia rom=neas- „Adormirea Maicii Domnu-
c\ de la Toulouse, iar din lui“ - Vilar, Fran]a, precum
2005, stare] al M\n\stirii [i exarh al m\n\stirilor.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 7 martie 2008 9

Conform Statutului pentru organizarea [i func]ionare al Bisericii Ortodoxe
Române, mitropolit, arhiepiscop sau episcop eparhiot devine candidatul care a
ob]inut voturile a jum\tate plus unu din totalul membrilor prezen]i. Având `n vedere
c\ la [edin]a Sfântului Sinod au participat 45 de ierarhi din totalul de 48, num\rul
minim de voturi pentru alegerea `ntr-unul din scaunele vacante a fost de 23.

Un episcop misionar `n Italia PS Petroniu

Preasfin]itul Siluan Marsilianul s-a
n\scut la 5 martie 1970, `n comuna Gura-
R=ului (jude]ul Sibiu), `n familia preotu-
lui Gheorghe {pan. A urmat cursurile pri-
mare [i gimnaziale `n comuna natal\,
apoi Liceul de Matematic\-Fizic\ „Gheor-
ghe Laz\r“ din Sibiu (1984-1988). ~ntre
1989-1993, a fost student al Facult\]ii de
Teologie „Andrei {aguna“ din Sibiu, ab-
solvind cu Teza de licen]\: „Darurile
Duhului Sfânt [i tineretul din zilele noas-
tre“. A fost hirotonit diacon [i preot `n
anul 1994. A urmat cursuri de doctorat la
Institutul de Teologie Ortodox\ „Saint
Serge“ din Paris (1994-1998), iar `ntre
1994-2001, a fost duhovnic la M\n\stirea
„Acoper\mântul Maicii Domnului“ de la
Bussy-en-Othe (Yonne, Fran]a). ~n 1999,
a devenit paroh al parohiei „Cuvioasa Pa-
rascheva - Cuvioasa Genoveva“ din Paris,
iar `n iulie 2000, s-a `nchinoviat `n ob[tea
M\n\stirii L\ze[ti de pe cuprinsul Arhie-
piscopiei Alba-Iuliei. A fost tuns `n mona-
hism la 21 iunie 2001, iar la 2 iulie 2001,
a fost ales Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Rom=ne a Europei Occidentale
[i Meridionale.
~ntre anii 2001-2004, a fost `ns\rcinat
cu grija pastoral-misionar\ a comunit\-
]ilor române[ti din sudul Fran]ei, Spania
[i Portugalia, av=nd `n aten]ie [i coor-
donarea vie]ii monahale din Mitropolie.
PS Siluan Marsilianul a f\cut demer-
suri oficiale `n vederea recunoa[terii de
c\tre statul italian a Bisericii Ortodoxe
Române `n Italia, a introdus un sistem
unitar de administra]ie bisericeasc\ [i de
eviden]\ contabil\ `n parohiile vicariatu-
lui Italiei etc.
~n plan social-caritativ, a ini]iat, la
nivelul Vicariatului Italiei, un fond al
„solidarit\]ii“, pentru ajutorarea famili-
ilor preo]ilor care se confrunt\ cu proble-
me materiale, a intervenit la nivelul cen-
tral `n Italia, `n vederea asisten]ei spiri-
tuale `n `nchisori [i a stabilit contacte cu
Tribunalul de minori Genova, `n vederea
elabor\rii unui program comun cu privire
la minorii delicven]i români etc.
A participat la tabere de copii [i tineri,
la nivel de eparhie, interortodox sau in-
terconfesional; a s\vâr[it numeroase
vizite la reprezentan]ii autorit\]ilor locale
ecleziastice sau de stat, `n diferitele ]\ri
pe teritoriul c\rora se afl\ comunit\]i ro-
mâne[ti din cadrul Mitropoliei, `n vederea
ob]inerii de l\ca[uri de cult etc. A repre-
zentat Patriarhia Român\ sau Mitropolia
la numeroase `ntâlniri [i congrese av=nd
caracter ecumenic, intercre[tin sau inter-
religios, sau prin interven]ii la radio sau
televiziune, prin omilii [i conferin]e pe di-
verse teme.
este noul Episcop
al S\lajului
Preasfin]itul Petroniu S\l\janul s-a
n\scut la 30 noiembrie 1965, `n locali-
tatea T=rgu Mure[, jude]ul Mure[, ca al
optulea dintre cei nou\ copii ai familiei.
Cursurile [colii primare, gimnaziul [i
prima treapt\ de liceu le-a urmat `n
T=rgu Mure[. ~n anul universitar 1989-
1990, a urmat cursurile anului I ale
Institutului Teologic Ortodox din Sibiu,
iar `n octombrie 1990, s-a transferat la
Facultatea de Teologie Ortodox\ din
Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o `n iunie
1993, cu teza de licen]\ „Moise la inter-
feren]a realit\]ii istorice [i a reflec]iilor
patristice“.
~n anul universitar 1993-1994, a ur-
mat cursuri de greac\ modern\ la Uni-
versitatea Aristotel din Tesalonic -
Grecia, iar `ntre 1994 [i 1998, a fost doc-
torand al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ fost ales Arhiereu-Vicar al Eparhiei
din Tesalonic, sus]in=ndu-[i teza cu titlul: Oradiei, fiind instalat [i hirotonit arhie-
„Literatura patrologic\ româneasc\ `n reu la 1 octombrie acela[i an.
secolul XX“. ~ntre 2002 [i 2005, a predat cursuri de
A fost de mai multe ori `n misiune „Formare duhovniceasc\“ la Facultatea
cre[tin\ la Calcutta, `n India, unde a pre- de Teologie Ortodox\ din cadrul Univer-
dat elemente generale de `nv\]\tur\ sit\]ii din Oradea.
cre[tin\ ortodox\ cre[tinilor ortodoc[i de Din noiembrie 2003, este reprezentan-
acolo, iar `n vara anului 1999, a predat `n tul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
India cursuri aprofundate de teologie Române `n Comisia Mixt\ Interna]ional\
ortodox\ preo]ilor ortodoc[i din Bengalul de Dialog Teologic Ortodox - Catolic, iar
de Vest. din noiembrie 2005, este membru `n Co-
La 10 aprilie 1999, a fost hirotonit dia- mitetul Coordonator al acestei comisii.
con, iar o zi mai t=rziu, `n noaptea de A participat la importante simpozi-
~nviere a fost hirotonit preot celibatar, pe oane, conferin]e [i `ntâlniri `n ]ar\ [i pes-
seama Catedralei arhiepiscopale din te hotare. A publicat mai multe c\r]i,
Alba-Iulia. printre care „Opera exegetic\ a Sfântului
A fost tuns `n monahism la 27 iunie Maxim M\rturisitorul“; „Virtu]ile la P\-
2000, `n aceea[i zi fiind ridicat la rangul rin]ii Filocalici“; „Calea mântuirii“; „Nes-
de protosinghel. Patru luni mai t=rziu, a temate din comoara credin]ei“ etc.

PS Sebastian - Cel mai t=n\r ierarh din universit\]ile din Leeds [i Durham
CM din Marea Britanie, a pus bazele CM
YK
primul episcop sinod, Episcopul rom=nilor primei parohii ortodoxe române[ti `n
YK

al Slatinei din Europa de Nord nordul Angliei, parohia ortodox\

Preasfin]itul Sebastian
Ilfoveanul s-a n\scut la 5
noiembrie 1966, `n ora[ul
Moreni, jude]ul Dâmbo-
vi]a. A urmat [coala pri-
mar\ [i gimnaziul `n sa-
tul Minieri, jud. Prahova,
iar `ntre anii 1981-1983,
prima treapt\ la Liceul
Economic din Ploie[ti. ~n-
tre 1983-1988, a fost elev
al Seminarului Teologic
de la M\n\stirea Neam],
iar `n 1988 a fost tuns `n
monahism [i hirotonit
ierodiacon pe seama Schi-
tului Crasna, jud. Pra-
hova. ~ntre 1988 [i 1992,
a urmat cursurile Facul-
t\]ii de Teologie din Bu-
cure[ti, iar `n perioada
1992-1997, cursurile de
doctorat la Facultatea de
Teologie din Thessalonic -
Grecia, unde a ob]inut ti-
tlul de doctor `n Litur-
gic\.
A fost hirotonit ieromo-
nah `n 1996, iar p=n\ `n
1999, a fost stare] al Schi-
tului Crasna.
~ntre anii 1997 [i 2001,
a fost exarh al m\n\stiri-
lor din Arhiepiscopia Bu-
cure[tilor. A primit ran-
gul de protosinghel `n a-
nul 1998, iar `n anul 1999
a fost hirotesit arhiman-
drit.
Din anul 2001, este E-
piscop-Vicar al Arhiepis-
copiei Bucure[tilor.
~n calitate de exarh [i a-
poi de episcop, s-a implicat
`n construirea M\n\stirii
Christiana din Bucure[ti,
sprijinind `n mare m\sur\
lucr\rile la cele dou\ bi-
serici [i la chilii, precum [i
la amenajarea C\minului
de b\trâne de acolo.
Timp de [apte ani, a co-
ordonat la Cancelaria e-
parhial\, problemele pri-
vind activitatea sectoare-
lor: Secretariat eparhial,
Administrativ bisericesc,
Economic, Monumente [i
Construc]ii biserice[ti, In-
spectorat eparhial, Admi-
nistrativ gospod\resc, pre-
cum [i Fabrica de lumâ-
n\ri, Magazinul bisericesc,
Gospod\riile Sfintei Arhie-
piscopii, Cantina studen-
]easc\, C\minul studen-
]esc [i C\minul preo]esc, o-
cupându-se direct [i de lu-
cr\rile de restaurare [i mo-
dernizare a celor mai mul-
te dintre loca]iile acestora.
A publicat mai multe
c\r]i, dar [i articole `n
„Vestitorul Ortodoxiei“ [i
`n „Biserica Ortodox\ Ro-
mân\“.
~n calitate de Episcop-
Vicar, a reprezentat Arhie-
piscopia Bucure[tilor [i Pa-
triarhia Român\ la diferite
reuniuni, simpozioane, `n
]ar\ [i str\in\tate, prezen-
tând comunic\ri, mesaje
sau punctul de vedere ale
Bisericii noastre.
~n anul 2004, Pre[edin-
]ia Rom=niei i-a conferit
Ordinul „Meritul Cultu-
ral“ `n grad de Comandor.
român\ „Sfântul Macarie cel Mare“
Protosinghelul Macarie Dr\goi s-a Mirfield - Leeds, cu dou\ filii, la
n\scut la 9 mai 1977, `n localitatea Manchester [i Corby.
C\ianu-Mic, jud. Bistri]a-N\s\ud. La 24 aprilie 2005, a fost hirotesit
Are cursuri de doctorat sus]inute la protosinghel [i numit eclesiarh al
Universitatea „Babe[-Bolyai“ - Cluj- Catedralei din Cluj-Napoca.
Napoca, `n cadrul Facult\]ii de Studii Protos. Macarie realizeaz\ s\pt\-
Europene, la specialitatea „Istorie [i mânal emisiuni la posturile de radio
identit\]i culturale `n nord-vestul Rena[terea din Cluj-Napoca [i Radio
Transilvaniei“, iar la Facultatea de Re`ntregirea din Alba-Iulia.
Teologie Ortodox\, la specialitatea A fost invitat la mai multe emisi-
„Istoria Bisericii Ortodoxe Române [i uni de radio [i televiziune, a partici-
no]iuni de Paleografie“. A urmat pat cu referate [i interven]ii la peste
studii de specializare `n Marea Bri- 30 de manifest\ri cultural-[tiin]ifice
tanie la Universit\]ile din Leeds [i duhovnice[ti: simpozioane, con-
ferin]e, sesiuni de comunic\ri, de
(College of the Resurrection - Mirfield)
nivel na]ional [i interna]ional, `n ]ar\
[i Durham (St. John's College). [i str\in\tate. A publicat pân\ `n
A fost secretar de cabinet al IPS prezent 4 volume de autor, peste 40
Mitropolit Bartolomeu Anania, La 6 ianuarie 2004, a fost hirotonit de studii pe teme teologice, istorice [i
redactor la Radio Rena[terea din ieromonah pe seama Catedralei etnologice, `n limba român\ [i `n
Cluj-Napoca, profesor suplinitor de Re`ntregirii din Alba-Iulia, paralel fi- limbi de circula]ie interna]ional\, `n
Religie la {coala „Ioan Bob“ din Cluj- ind numit preparator [i duhovnic la diferite reviste de specialitate [i vo-
Napoca. Facultatea de Teologie Ortodox\ din lume colective din ]ar\ [i str\in\tate.
La 23 iunie 2003, a fost tuns `n Alba-Iulia. A publicat peste 100 de articole, re-
monahism la M\n\stirea „Sfântul ~ntre 2004 [i 2005, `n perioada cenzii [i interviuri `n diferite peri-
Ioan Botez\torul“ din Alba-Iulia. studiilor de specializare `n teologie la odice biserice[ti [i de cultur\.
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Constatin Profirogenatul, Biserica Chora). Dup\-amiaz\, vizit\
la Palatul Topkapi (Biserica „Sf. Irene“, Pia]a Yoli Kosku - locul
Rom=ne organizeaz\: martiriului Sf. Constantin Brâncoveanu). Seara, op]ional de-
plasare cu vaporul pe Bosfor. Cazare la hotel 3***.
Pelerinaj `n Turcia, la Constantinopol Ziua V
(14-19 aprilie; 19-24 mai; 25-31 august) Mic dejun. Program Constantnopol IV: Martiri români la
Istanbul (Biserica „Izvorul T\m\duirii“, Poarta de Aur [i Cetatea
Edikkule - locul de deten]ie al lui Constantin Brâncoveanu). Dup\-
Ziua I/II
Dup\-amiaza plecare ora 17:00 din Dealul Mitropoliei, amiaza, 3-4 ore program liber pentru cump\r\turi `n zona Marelui
Bazar. Ora 18:00 - `mbarcare `n autocar [i plecare spre Bucure[ti.
Bucure[ti-Giurgiu-Ruse-Veliko Târnovo (se va vizita Cetatea
Veche)-Zvilengrad-Edirne-Constantinopol (dup\-amiaz\ li-
ber\). Cazare la hotel 3***. PRE}: 195 euro ^ 100 lei
Ziua III
Program Constantinopol I: Constantinopolul clasic (Biserica Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern; 3 nop]i
„Sf. Sofia“, Biserica Cisterne, Moscheea Albastr\, Hipodrom,
cazare hotel 3*** `n Constantinopol; 3 mic dejun; asisten]\ reli-
Coloana Million, Coloana Serpente, Fântâna German\). Dup\-
amiaz\, program Constantinopol tur de biserici bizantine
gioas\ [i turistic\ (ghid)
(Patriarhia Ecumenic\, Palatul lui Cantemir, M\n\stirea Nu sunt incluse `n pre]: intr\rile la obiective laice sau reli-
„Pantocrator“, Apeductul lui Valens). Cazare la hotel 3***. gioase: Biserica „Sf. Sofia“, Biserica Chora, Cetatea Edikkule,
Ziua IV Biserica Cisterne (30 de euro); croaziera pe Bosfor (10 euro); tax\
Mic dejun. Program Constantinopol III: Biserica româneasc\ de viz\ (10 dolari); intr\ri b\uturi, suplimentare, mese ocazionale.
„Sf. Parascheva“ (ctitorie Constantin Brâncoveanu), zona impe-
CONTACT: Pr. Cristinel Trandafir (0726689696)
rial\ Vlaherne (Biserica Vlaherne, Palatul Vlaherne, Palatul lui

CM
YK
10 Vineri, 7 martie 2008

„Se aude tot mai mult `n aceste zile apelul de a nu-i

Opinii abandona pe cre[tinii din Orientul Mijlociu, de a-i sprijini
[i de a nu-i l\sa singuri. Evident, cel mai la `ndemân\
sprijin este rug\ciunea.“ (pr. Cornel Cadar)

EUROPA CRE{TIN|

Irak: Motive
pentru a ne ruga
a Ucideri, r\piri, agresiuni, confisc\ri de
bunuri, convertiri for]ate, profan\ri de
biserici, taxe pe care trebuie s\ le pl\teasc\
musulmanilor, umilin]e de tot felul: de toate
acestea au parte cre[tinii din Irak a
de pr. Cornel CADAR
Vineri, 29 februarie, a fost r\pit Paulos Faraj Rahho,
arhiepiscop caldeean de Mosul (400 km nord de Bagdad).
A fost sechestrat când p\r\sea Biserica „Sfântul Duh“ din
Mosul, dup\ ce participase la Calea Sfintei Cruci, rit al
Postului Mare din Biserica Catolic\, `n care se comemo-
reaz\ drumul lui Isus de la condamnarea la moarte pân\
la r\stignirea pe cruce [i depunerea Sa `n mormânt. Un
grup `narmat a oprit vehiculul `n care arhiepiscopul c\-
l\torea spre nord-estul ora[ului Mosul. Trei tineri care `l
`nso]eau, printre care [i [oferul, au fost uci[i. Funeraliile
lor au avut loc sâmb\t\, 1 martie. Cu doar câteva luni `n
urm\, câ]iva b\rba]i l-au amenin]at pe arhiepiscop pe
strad\, `ndreptând un pistol spre pieptul lui.
La aflarea ve[tii, papa Benedict al XVI-lea a f\cut apel
pentru eliberarea arhiepiscopului. Duminic\, 2 martie,
Sfântul P\rinte a re`nnoit apelul. Subliniind c\ se roag\
pentru sufletele celor trei tineri care au fost uci[i `n tim-
pul r\pirii, papa [i-a exprimat „apropierea fa]\ de `n-
treaga Biseric\ din Irak [i `n special fa]\ de Biserica de rit
caldeean, care se confrunt\ din nou cu o serioas\ lovitur\“ PORTRETE ~N LUMIN|
[i i-a `ncurajat „pe to]i p\storii [i credincio[ii s\ fie tari [i
neclinti]i `n speran]\“.
Mesajul papei se adaug\ apelurilor [i rug\ciunilor care Pictori]a Iulia H\l\ucescu - talent, d\ruire, [i iubire
vin din toat\ lumea cre[tin\ [i nu numai. locului 13 ani. Muncise mult, construise
Patriarhul caldeenilor, cardinalul Emmanuel al III-lea o cas\ parohial\ nou\ [i spre surprin-
Delly, [i colaboratorii lui au cerut „ca iubitul prelat - care de arhim. Timotei AIOANEI derea multora, alc\tuise o monografie
se afl\ `ntr-o stare foarte [ubred\ cu s\n\tatea - s\ fie e- Am cunoscut destul de mul]i copii de complet\ a localit\]ii cu pricina, premi-
liberat imediat“. ~ntr-un interviu pentru „L’Osservatore preo]i. Unii celebri, al]ii aproape anoni- at\ mai târziu chiar de Academia Ro-
romano“, acela[i cardinal a declarat c\ „aceia care r\pesc mi. La `ntâlnirea cu ei, am admirat ade- mân\. Preotul Gheorghe Ver[escu pro-
nu au nici o religie de referin]\“, ci doar „un mesaj clar: a seori f\râma de bun\cuviin]\ [i bobul de venea din fostul jude] Baia [i a fost pen-
crea confuzie `n ]ar\“. „Situa]ia din Irak, `n special cea din `n]elepciune care a rodit `n ei ca `ntr-un tru scurt timp paroh lâng\ F\lticeni, la
Bagdad, Kirkuk [i Mosul, nu este deloc lini[tit\, a spus p\mânt bun. Alteori a trebuit s\ re- Valea Glodului. De aici a fost transferat
cardinalul. Exist\ mult\ tensiune `ntre oameni: irakienii marc, nu f\r\ p\rere de r\u, c\ s\mân- la Tarc\u, unde s-a `ndr\gostit pur [i
]a a c\zut pe p\mânt pietros, `ntre spini simplu de altarul bisericii, de frumuse-
se tem de irakieni. Nu este o confruntare `ntre cre[tini [i ]ea rar `ntâlnit\ a locului [i de puritatea
musulmani. Cu siguran]\, cre[tinii se afl\ `ntr-o situa]ie [i n-a putut rodi. S-a uscat [i a murit a-
colo, lâng\ marginea drumului. Alteori, sufletelor enoria[ilor s\i.
dificil\, deoarece suntem o minoritate, dar acest lucru nu
iar\[i, i-am dat dreptate p\rintelui
trebuie s\ ne provoace team\… Pentru moment, nu avem
nici o veste [i nici o revendicare a responsabilit\]ii din
Dumitru St\niloae, care spunea despre O tradi]ie pe care al]ii
un cunoscut fiu de preot: degeaba atâta
partea r\pitorilor. Avem doar mult\ team\, oamenii talent, dac\ nu este deloc fric\ de Dum- s\ o duc\ mai departe
pleac\, merg `n alte p\r]i. Rug\ciunea este singura nezeu (se referea, din p\cate, la Lucian Ascultându-o `n ziua aceea pe Iulia
noastr\ mângâiere“. Blaga). H\l\ucescu, prin fa]a ochilor mi se de-
Apeluri `n favoarea eliber\rii arhiepiscopului a trans- rulau imaginile inefabile ale Tarc\ului,
mis [i mons. Baptist Georges Cassmoussa, arhiepiscop n\stirilor, la Agapia, V\ratec, Vovide-
de Mosul al sirienilor. De asemenea, principele iordan-
„Doamna acuarelei cu pârâul desprins din pove[ti, p\durea nia, Dur\u ori lâng\ bisericu]a de la Pâ-
ce se „strecura“ pân\ aproape de casele râul Cnejilor, la Tarc\u [.a.m.d. Atent,
ian, El Hassan Bin Talal, [i premierul irakian, Nuri Al române[ti“ s\tenilor, c\pi]ele de fân din poienile `n- domnul Grigore Ilisei care i-a `nchinat
Maliki. Acesta din urm\, `ntr-un mesaj trimis mar]i, 4 Dup\ `ntâlnirea cu astfel de oameni, gr\dite cu r\zlogi, casele `ngrijite, v\- un bogat album la `mplinirea celor 80 de
martie, cre[tinilor irakieni, a afirmat c\ orice atac binevoitori [i cura]i la suflet, primul ruite, [i cumin]enia oamenilor. Trecu- ani de via]\, a a[ezat picturile m\n\s-
`mpotriva cre[tinilor din Irak reprezint\ un atac gând se ducea c\tre familia preotului `n sem [i eu, de multe ori, prin satul `n ca- tire[ti ca pe ni[te icoane, `ntre flori cu
`mpotriva tuturor irakienilor: „Comunitatea cre[tin\ `n care au crescut [i au fost educa]i. Au e- re se n\scuse pictori]a, `n drum spre nuan]e splendide, pictate parc\ de fiin]e
Irak este un element cheie al societ\]ii irakiene [i parte xistat, slav\ Domnului, multe familii m\n\stirea din apropiere. angelice al c\ror suflet se afl\ lâng\ Iz-
indispensabil\ a poporului [i civiliza]iei sale, iar orice model care au f\cut din cre[terea [i edu- Vorbindu-mi de tat\l ei [i de satul co- vorul armoniei [i al frumuse]ii depline.
carea pruncilor lor o preocupare de c\- pil\riei, Iulia H\l\ucescu mi s-a revelat La marile s\rb\tori de peste an, ne scri-
agresiune `mpotriva fiilor no[tri reprezint\ o agresiune cu toat\ sensibilitatea ei, atât de rar\ `n
`mpotriva tuturor irakienilor“. p\tâi, o art\, o nevoin]\ aproape mona- am câteva rânduri [i mai aflam ve[ti,
hal\ adus\ ca o jertf\ bineprimit\ `na- vremea noastr\. La un moment dat, ne-a ce-i drept pu]ine `n ultima vreme, prin
Tot la Mosul, anul trecut, la 3 iunie, a fost ucis p\rin- dus [i la etajul casei, ar\tându-ne multe cunoscu]ii comuni.
intea lui Dumnezeu, izvorul vie]ii [i al
tele Ragheef Aziz Ganni, unul dintre colaboratorii cei mai bun\t\]ilor celor adev\rate. lucruri vechi [i pre]ioase. Le avea pre-
apropia]i ai arhiepiscopului Rahho, care se afl\ `n aceste Dintre copiii de preo]i ce i-am `ntâl- g\tite pentru un muzeu pe care s-a str\-
zile `n mâinile r\pitorilor. ~mpreun\ cu pr. Ganni, au fost nit, p\strez o frumoas\ amintire picto- duit s\-l deschid\ la Tarc\u. Inaugu- Dincolo de Poarta ve[niciei...
uci[i trei subdiaconi ai Bisericii de rit caldeean: Barman ri]ei Iulia H\l\ucescu, supranumit\ rarea lui s-a f\cut `n noiembrie 2003 [i Sfatul p\rintesc [i sincer al tat\lui ei a
Yousef Daoud, Ghasan Bidawid [i Wadid Hanna. Asa- „doamna acuarelei române[ti“. au fost a[ezate acolo 120 de picturi sem- ]inut-o aproape de duhul `nv\]\turii cre[-
sinarea a avut loc pu]in dup\ Sfânta Liturghie, `n fa]a Bi- Auzisem de mul]i ani de persoana ei nate de ea, unele `n ulei, altele `n acua- tine. Nici nu se putea altfel. Sim]indu-[i
sericii „Duhul Sfânt“. La 11 octombrie 2006, a fost ucis [i v\zusem `n muzeul de la Vovidenia, rel\, `nf\]i[ând pe membrii familiilor zilele num\rate, a chemat un nepot, preo-
preotul siro-ortodox Paul Iskandar. din vecin\tatea M\n\stirii Neam], Ver[escu [i H\l\ucescu, dar [i peisaje, tul lector dr. Daniel Danielescu, coborâtor
~n mai multe rânduri, episcopii din Irak au atras a- dou\ picturi realizate de ea. flori, portrete, natur\ static\ etc. al unei vechi familii preo]e[ti de pe Valea
Când am vizitat-o `n „conacul“ de pe Eram uimit, cum sunt [i acum, de Bistri]ei, de la Pope[ti, cerându-i s\ o spo-
ten]ia asupra persecu]iilor [i presiunilor de care au parte marea d\ruire a acestei femei. Dorea s\
cre[tinii irakieni. For]a]i s\ renun]e la credin]\, mul]i din- strada {tefan cel Mare [i Sfânt din Pia- vedeasc\. A primit [i Sfânta ~mp\rt\[a-
tra Neam] ne-a primit `ntr-o odaie lar- lase totul semenilor ei, `ntr-un loc care nie cu o lacrim\ ascuns\ `ntre gene, gân-
tre ei au luat calea exilului spre Siria [i Iordania. Din cei g\, un salon de fapt, `mpodobit cu pic- s\-i bucure, s\-i strâng\ laolalt\, s\ dindu-se la slujirea sfânt\ a tat\lui ei,
peste un milion [i jum\tate de cre[tini, au mai r\mas turi superbe [i cu mobil\ de epoc\. Era creeze o tradi]ie pe care al]ii s\ o duc\ vreme de 60 de ani, la altarul ~mp\ratu-
ast\zi mai pu]in de 500.000. ~n Irak sunt comunit\]i `mpreun\ cu so]ul ei, Lucian - Petroni- mai departe. Acestea erau preocup\rile lui Celui f\r\ de moarte.
cre[tine de diferite rituri: caldeeni, siro-catolici, siro-orto- us, un b\trân simpatic [i `n]elept. ~ntre doamnei H\l\ucescu `n anul 2000. I-am Iulia H\l\ucescu las\ `n urm\ sute,
doc[i, asirieni, armeni catolici [i ortodoc[i, greco-melchi]i. cei doi era o armonie evident\, o pace [i cerut atunci o pictur\ cu schitul Vovide- poate mii de picturi `n care a pres\rat
Biserica Caldeean\ constituie majoritatea cre[tinilor senin\tate pe care le-am observat din- nia. Mi-a f\g\duit c\ se va apuca `ndat\ frumuse]e, culoare [i iubire. Multe ta-
irakieni. Sediul patriarhatului se afl\ la Bagdad, unde tru `nceput. M-am dus `n casa ei `nso- de lucru. S-a ]inut de cuvânt. Mi-a tri- blouri `mpodobesc case mari de la noi [i
tr\ie[te comunitatea cea mai numeroas\ a acestei Biserici ]ind doi scriitori ie[eni, Grigore Ilisei [i mis tabloul care a fost reprodus `n edi]ia de departe, `n toat\ lumea. Peste o sut\
Catolice Orientale, care celebreaz\ [i ast\zi riturile pro- Constantin Coroiu, mai vechi prieteni ai a II-a a lucr\rii monografice pe care am de pânze [i acuarele s-au `ntors la Tar-
prii `n limba aramaic\, limba vorbit\ de Isus acum 2000 familiei H\l\ucescu. V\zându-m\ `n u- dedicat-o Schitului Vovideniei. Mi-a c\u, `n satul românesc care p\streaz\
niform\ monahal\, doamna a intrat u- f\cut [i un portret pe care cunosc\torii `nc\ tradi]ia, istoria, [i credin]a. Sufle-
de ani. [or `n dialog cu mine. Mi-a spus din ca- `n materie l-au definit reu[it. Eu l-am tul ei s-a `ntors la Creator, `n ~mp\r\]ia
Se aude tot mai mult `n aceste zile apelul de a nu-i pul locului c\ era fiic\ de preot [i se privit `ndelung [i parc\ nu eram de Luminii, acolo „unde drep]ii ca lumin\-
abandona pe cre[tinii din Orientul Mijlociu, de a-i sprijini n\scuse la Tarc\u, unul dintre satele de acord cu aprecierile lor. Dup\ `ntâlnirea torii str\lucesc“. Dincolo de Poarta
[i de a nu-i l\sa singuri. Evident, cel mai la `ndemân\ munte cu frumuse]i paradisiace, vecin mea cu marea pictori]\, am descoperit ve[niciei, ea a g\sit tot ceea ce a trimis
sprijin este rug\ciunea. cu b\trânul schit care poart\ acela[i alte câteva picturi cu teme monastice, acolo din vreme…
nume. Tat\l ei, preotul Gheorghe Ver- eclesiale `n general. Aflam din diferite * ARHIM. TIMOTEI AIOANEI ESTE EXARH CULTURAL
* PR. CORNEL CADAR EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
ESTE CONSILIER CULTURAL AL
[escu, p\storise credincio[ii din partea surse c\ poposise mult `n preajma m\- AL ARHIEPISCOPIEI BUCURE[TILOR
 Vineri, 7 martie 2008 11
MA{INI PENTRU {COLILE TEHNICE: Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i Tineretului (MECT)

Actualitate [i-a propus s\ cumpere 112 autoturisme, 54 de tractoare, 124 de autocamioane [i 178 de
remorci, `n valoare total\ de circa 37,5 milioane de lei (peste 10 milioane de euro), inclusiv
TVA, pentru practica elevilor din institu]iile de `nv\]\mânt preuniversitar cu profil tehnic.
Licita]ia deschis\ va fi organizat\ `n luna aprilie, iar câ[tig\torul va fi cel care va oferi cel
mai mic pre], se arat\ `ntr-un anun] al ministerului. Vehiculele vor fi livrate `n termen de 90
de zile de la atribuirea contractului, iar proiectul va fi finan]at de la bugetul de stat.

Rom=nia va avea un Plan Na]ional de Palia]ie PE SCURT

Potrivit datelor MS, apro- Hospice Casa Speran]ei [i cu [i s\ sprijine autorit\]ile din nal\ de Asigur\ri de S\n\- medici au ob]inut calificare `n Integrala sonatelor
ximativ 4,5 milioane de ro- Federa]ia Asocia]iilor Bolna- domeniul s\n\t\]ii `n extin- tate (CNAS). `ngrijirile paliative, iar al]i 78
m=ni sunt afecta]i, personal vilor de Cancer, deruleaz\ o derea la nivel na]ional a Pentru dezvoltarea aces- fac astfel de specializ\ri `n de Beethoven,
sau prin membrii de familie, campanie na]ional\ de con[- unor servicii specializate de tor servicii, MS a propus `n- prezent. la Ateneul Român
de o boal\ incurabil\ [i, la tientizare a problemelor cu `ngrijiri paliative. fiin]area, `n cadrul Comisiei Printre alte m\suri legis-
un moment dat, au nevoie de care se confrunt\ pacien]ii P=n\ `n prezent, potrivit Consultative de Oncologie, a lative luate `n acest domeniu Ateneul Român va g\zdui o serie
intervene]ia unor servicii cu boli grave `n stadii avan- autorit\ilor MS, serviciile de subcomisiei de palia]ie. ~n se num\r\ [i modificarea Le- de trei recitaluri, sus]inute de vi-
specializate. Acesta este [i sate, campanie finan]at\ de palia]ie s-au dezvotat `n spe- 2007, MS a alocat 10 milioa- gii 339/ 2005 privind utili- olonista Mariana S`rbu [i pianis-
motivul pentru care au- Uniunea European\. Cam- cial `n sectorul neguverna- ne de lei pentru dezvoltarea zarea medical\ a stupefian- tul Valentin Gheorghiu, care vor
torit\]ile au decis elaborarea pania `[i propune s\ `mbu- mental. Unsprezece servicii serviciilor paliative. Astfel, a telor, care permite un tra- prezenta integrala sonatelor pen-
unui plan na]ional de ser- n\t\]easc\ gradul de infor- de acest tip din Bra[ov, Pa[- fost `nfiin]at\ o sec]ie cu 50 tament corect al terapiei du- tru pian [i vioar\ de Ludwig van
vicii paliative. mare a popula]iei `n leg\- cani, Sibiu, Timi[oara, {tef\- paturi la Pa[cani (jud. Ia[i), rerii, iar `n HG 76/ 2008 au Beethoven, pe 8, 12 [i 15 martie.
~n perioada martie-iunie tur\ cu serviciile de `ngrijire ne[ti Arge[, Constan]a [i iar `n 2008 va fi dat\ `n fost introduse sporuri de 50- Potrivit Filarmonicii „George
2008, Ministerul S\n\t\]ii, tip „hospice“ pentru bolnavii Lazlea (jude]ul Sibiu) se afl\ folosin]\ o sec]ie de palia]ie la 100% pentru personalul din Enescu“, cele trei concerte ca-
`n parteneriat cu Funda]ia incurabili `n stadii avansate `n contract cu Casa Na]io- Arad. De asemenea, 140 de serviciile de palia]ie. (O.B.) merale se vor desf\[ura `n Sala
mare de concerte a Ateneului
Român. Ast\zi, `ntre orele 11:00-
Statul sprijin\
`nv\]area
Academia Rom=n\ va deschide 13:00, cei doi arti[ti vor sus]ine
prima repeti]ie `n sala de con-
cert. Potrivit Filarmonicii
„George Enescu“, prezentarea in-
limbii rom=ne
`n str\in\tate
un Muzeu `n Bucure[ti tegralei este unul dintre cele mai
importante evenimente ale sta-
giunii 2007-2008. Beethoven este
recunoscut ca fiind unul dintre
Guvernul a aprobat miercuri,
Academia Rom=n\ a gigan]ii muzicii clasice occiden-
tale, deseori numit „unul dintre
printr-o hot\râre, `nfiin]area, aprobat, miercuri, `n cei B“ (al\turi de Bach [i
pân\ `n 2012, de lectorate de
limba român\ la universit\]i din Adunarea General\, Brahms). De asemenea, el este o
figur\ reprezentativ\ pentru pe-
31 de state. bugetul de 213,6 rioada de tranzi]ie a muzicii, de
Vor fi `nfiin]ate noi lectorate `n
Africa de Sud, Argentina, Austra- milioane de lei, de care la clasicismul secolului al XVIII-
lia, Austria, Belgia, Brazilia, Ca- lea la romantismul secolului ai
nada, Cipru, Danemarca, Egipt,
beneficiaz\ institu]ia pe XIX-lea.
Republica Elen\, Confedera]ia 2008, printre principalele
Elve]ian\, Finlanda, Germania,
proiecte pe care forul le RADEF se va privatiza
Iordania, Irlanda, Israel, Japonia,
Kazahstan, Regatul Unit al Marii va derula `n acest an `n toamn\
Britanii [i al Irlandei de Nord, RADEF RomâniaFilm va fi pri-
Statele Unite Mexicane, Norve- num\r=ndu-se [i vatizat\ `n lunile octombrie-
gia, Olanda, Polonia, Portugalia, deschiderea unui Muzeu noiembrie, prin vânzarea s\lilor
Federa]ia Rus\, Spania, Suedia, de cinema c\tre un singur in-
Statele Unite ale Americii, Turcia al Academiei `n centrul vestitor privat sau prin vân-
[i Ucraina. zarea, pe pachete, a cine-
~n anul universitar 2008-2009 Bucure[tiului. matografelor din anumite regiuni
vor fi `nfiin]ate nou\ lectorate - ale ]\rii, a declarat Adrian
câte dou\ `n Germania [i Spania, Potrivit lui Ionel Haiduc, pre- trabugetare“, a spus [eful Aca- dihn\ [i crea]ie pentru academi- Iorgulescu, ministrul Culturii [i
câte unul `n Cipru, Regatul Unit Cultelor. „Avem o problem\
al Marii Britanii [i al Irlandei de [edintele Academiei Rom=ne, A- demiei. cienii singuri, ajun[i la b\tr=ne-
dunarea General\ a forului a a- ~ntre proiectele pe care Acade- ]e. Imobilul situat `n Otopeni s-a privind activele, s\lile de cinema,
Nord, Austria, Ucraina [i SUA. România fiind `n mod absolut
~n anul universitar 2009-2010 probat, miercuri, raportul pri- mia Rom=n\ le va derula `n acest construit `n curtea Casei Avra-
singura ]ar\ din Europa, dintre
se vor `nfiin]a 11 lectorate - dou\ vind activitatea [tiin]ific\ a insti- an se num\r\ deschiderea unui mescu, dona]ie din urm\ cu 30 de ]\rile din fostul lag\r socialist,
`n Germania, câte un lectorat `n tutelor Academiei Rom=ne pe Muzeu al Academiei, pe strada ani a unui academician. Imobilul care nu [i-au privatizat s\lile de
Japonia, SUA, Spania, Belgia, anul 2007, darea de seam\ eco- Dem. I Dobrescu din Bucure[ti, plasat pe 4.000 de metri p\tra]i cinema“, a spus ministrul Adrian
Olanda, Republica Elen\, Finlan- nomic\ [i financiar\ pe anul demararea construc]iei unui Ins- beneficiaz\ de 21 de garsoniere, Iorgulescu. ~n octombrie-noiem-
da, Danemarca, Federa]ia Rus\. 2007 [i bugetul de venituri [i titut de Speologie, dotarea [i in- `n care sunt dispuse 36 de paturi, brie, regia RADEF RomâniaFilm
~n perioada 2010-2011 vor fi formatizarea Bibliotecii Acade- va fi privatizat\. „Privatizarea se
`nfiin]ate alte zece lectorate - câte cheltuieli pe anul 2008. un cabinet medical, o sal\ de
„Avem, pe 2008, un buget de miei Rom=ne, dar [i finalizarea tratament [i una de recuperare, o va face sau prin vinderea `ntregii
unul `n Norvegia, Elve]ia, Turcia, re]ele de distribu]ie unui singur
Suedia, Irlanda, Canada, Austra- 213,654 milioane de lei, dintre lucr\rilor la Casa seniorilor, un bibliotec\, o sal\ de lectur\
loc de crea]ie [i odihn\ pentru investitor privat, fie prin pachete
lia, Portugalia, Brazilia, Argenti- care cheltuielile de personal, sa- dotat\ cu internet [i o sal\ muti- pe regiuni, câte cinci-[ase s\li de
na. ~n 2011-2012 vor fi `nfiin]ate lariile `nsumeaz\ 153 de milioane academicieni, realizat `n Otopeni. func]ional\. cinema“, a spus Iorgulescu, pre-
cinci lectorate - Iordania, Egipt, de lei, `n timp ce cheltuielile de ~n ceea ce prive[te Muzeul A- ~n plus, Academia Rom=n\ a cizând c\ vânzarea se va face
Kazahstan, Mexic, Africa de Sud. capital, 11 milioane de lei. Astfel, cademiei, acesta va func]iona anun]at, anul trecut, c\ va prin licita]ie cu strigare. ~n
Indemniza]iile lunare care se majoritatea cheltuielilor merg `ntr-un imobil din strada Dem I. `nfiin]a `n cadrul s\u un Institut prezent, RADEF de]ine 317 s\li
vor acorda lectorilor români vor fi Dobrescu, restaurat `nc\ din de istorie a religiilor, care va [i gr\dini de spectacol cine-
de 1.000, 1.500 sau 2.000 de euro, spre salarii [i avem bani pu]ini
pentru investi]ii“, a declarat Ionel 2006. Cl\direa, `n care a func- purta numele lui Mircea Eliade. matografic, proprietate privat\ a
sume impozabile, `n func]ie de statului.
]\rile `n care ace[tia urmeaz\ s\ Haiduc, pre[edintele Academiei. ]ionat [i PSD, a fost preluat\ de ~nfiin]area unui asemenea insti-
predea cursuri. Pentru lectorii El a precizat c\ de[i bugetul Academia Rom=n\ printr-o hot\- tut a fost aprobat\ de plenul
care vor preda cursuri de limba, Academiei este mai mare `n acest r=re de Guvern [i restaurat, Academiei, `n condi]iile `n care Teatrul Na]ional
literatura [i civiliza]ia româneas- an fa]\ de 2007, c=nd forul a urm=nd ca la demisol s\ func- 2007 a fost Anul centenarului Bucure[ti intr\
c\ la universit\]i din SUA, in- primit de la bugetul de stat o ]ioneze o libr\rie, iar la primul Eliade. Totu[i, hot\r=rea Guver-
demniza]ia lunar\ va fi de 2.000 sum\ de 165 de milioane de lei, su- etaj un muzeu. Lucr\rile de res- nului, care confirm\ legalitatea `n repara]ii
de dolari, impozabil\. Sumele se taurare a cl\dirii au `nceput `n institu]iei, a ap\rut abia `n luna
vor pl\ti de Institutul Limbii
ma pentru investi]ii s-a diminuat, Teatrul Na]ional Bucure[ti
Române din fonduri de la bugetul din cauz\ c\ salariile au crescut. noiembrie 2005. ianuarie, fapt pentru care (TNB) va intra `n consolidare [i
Ministerului Educa]iei, Cercet\- „Unele institute ale Academiei Casa seniorilor este un proiect Academia Rom=n\ nu are bani modernizare `n toamna acestui
rii [i Tineretului. a reu[esc `ns\, prin contracte [i demarat de Academia Rom=n\ `n prev\zu]i `n buget pentru acest an, lucr\rile, care se vor `ntinde
granturi, s\ ob]in\ venituri ex- 2005, fiind `n fapt o cas\ de o- obiectiv. a pe durata a circa trei ani [i vor
viza demolarea unor spa]ii din
cl\dire [i construirea altora noi,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a urmând s\ fie finan]ate cu o
sum\ de circa 40 de milioane de
a T+RG DE JOBURI asistent bar, salvamar, ani- tea public\ a statului, pentru fa]\ de 1.680 de metri p\tra]i cu subiect unic. Potrivit unei euro. Potrivit proiectului, Sala
mator pentru copii, camerist, construc]ia unor c\mine stu- din proprietatea public\ a note a MECT, programul vi- Mare a TNB va avea `n jur de
PENTRU STUDEN}I: Pri- 850 de locuri, fa]\ de 1.100 cât
mul târg de joburi „Happy ajutor buc\tar, maseur. ~n den]e[ti, laboratoare [i cen- statului [i administrarea zeaz\ dezvoltarea compe-
vara anului 2007, peste 500 tre de cercetare, acestea ur- Academiei de {tiin]e Agricole ten]elor de evaluare ale pro- are `n prezent, o acustic\ [i o viz-
Summer Greece“ al sezonului ibilitate mai bune. Sala Studio se
de prim\var\ pentru stu- de studen]i au participat la mând s\ fie destinate univer- [i Silvice „Gheorghe Ionescu fesorilor care predau disci-
acest program, din care mul]i sit\]ilor „Petru Maior“ din Sise[ti“ - Sta]iunea de Cerce- pline la care se sus]in teze cu va re`ntoarce `n folosin]a TNB o
den]ii români, cu angajatori dat\ cu refacerea S\lii Omnia ca
din Grecia, a fost organizat, au ob]inut certificate de apre- Târgu Mure[ [i „{tefan cel tare [i Dezvoltare Agricol\ subiect unic - limba [i liter-
ciere „Best student of the Mare“ din Suceava. MECT a Suceava, `n administrarea atura român\, matematic\, sediu al Operetei, iar mecanis-
ieri, la Universitatea Hype- mele care transform\ sala `ntr-
rion din Bucure[ti. La acest year 2007“ de la hotelul la supus dezbaterii publice MECT, pentru Universitatea istorie [i geografie, limbi
care au lucrat. ~n prim\vara dou\ proiecte de Hot\râre de „{tefan cel Mare“ din Su- materne. Programul de for- una multifunc]ional\ vor fi reac-
târg vor participa reprezen- tivate. Va disp\rea Sala
tan]i ai mai multor hoteluri acestui an, mai multe târguri Guvern. Universitatea din ceava. mare va avea o durat\ de 60
Târgu Mure[ inten]ioneaz\ de ore [i va fi supus proce- Amfiteatru, dar vor ap\rea dou\
de lux din Creta, Corfu, Sa- cu angajatori din Grecia vor fi a PROGRAM NA}IO- s\li de câte 350 de locuri `n
mos, Naxos, care vor oferi organizate `n Bucure[ti, Ia[i, s\ reabiliteze [i consolideze o durii de acreditare. Profeso-
Constan]a [i Târgu Mure[. parte din aceste cl\diri, pen- NAL PENTRU PROFESORI rii interesa]i se vor putea cl\direa central\ [i una de
unui num\r de aproximativ
2.000 de studen]i români a MINISTERUL EDU- tru a le transforma `n labora- EVALUATORI: Ministerul `nscrie pân\ pe data de 17 aproximativ 250 de locuri `n sub-
toare [i centre de cercetare, Educa]iei, Cercet\rii [i Tine- martie. Participarea la pro- solurile scenei de la Sala Mare.
posibilitatea de a efectua CA}IEI VA PRELUA TE- urmând ca imobilele care se retului (MECT) va realiza un gram va reprezenta un crite- ~n plus, vor exista platforme din
practica profesional\ `n se-
zonul de var\ 2008. Tinerii RENURI PENTRU C|MINE afl\ `ntr-un stadiu avansat program na]ional care urm\- riu prioritar `n selec]ia profe- foaierele extinse de la un cap\t
care vor participa la târg vor {I LABORATOARE: Minis- de degradare s\ fie demolate re[te instruirea de formatori, sorilor evaluatori la exa- la cel\lalt al cl\dirii. Pe
putea semna pe loc oferta de terul Educa]iei Tineretului [i pentru a se construi c\mine care la rândul lor s\ formeze menele na]ionale [i la tezele acoperi[ul cl\dirii TNB va exista
job pentru posturile de re- Cercet\rii (MECT) vrea s\ studen]e[ti. Cel\lalt proiect `n cea de-a doua etap\ a pro- cu subiect unic, care vor avea un amfiteatru `n aer liber. ~n
cep]ioner, host/hostess, osp\- preia `n administrare dou\ de act normativ vizeaz\ trans- gramului profesorii evalua- loc din anul [colar 2008- plus, majoritatea instala]iilor
tar, ajutor osp\tar, barman, terenuri aflate `n proprieta- miterea unui teren `n supra- tori care particip\ la tezele 2009. a cl\dirii vor fi ref\cute, inclusiv
cea de climatizare. a
12 Vineri, 7 martie 2008

DESCOPERIRE: Oamenii de [tiin]\ americani au descoperit cauzele pentru care

Por]ia viru[ii gripali devin activi în perioadele de vreme rece. Ace[tia sus]in c\ viru[ii se
acoper\ cu un strat protector de gr\sime, ce se înt\re[te, ajungând la o consisten]\
asem\n\toare unui gel, protejând corpul viral de temperaturile sc\zute. Acest strat
de s\n\tate protector se tope[te în condi]iile de temperatur\ crescut\ [i de umiditate din
tractul respirator uman, permi]ând viru[ilor gripali s\ infecteze celulele.

ANALIZE MEDICALE
Nivelul de cortizol ajut\
la diagnosticul bolii Addison
Cortizolul este un hormon corti-
costeroid produs de c\tre cortexul
glandei suprarenale, fiind implicat
`n r\spunsul la stres. Acesta cre[te
tensiunea arterial\, glicemia [i
poate cauza infertilitate la femei.
Cantitatea de cortizol prezent\
`n s=nge parcurge varia]ii, astfel `n-
c=t nivelul maxim este `nt=lnit spre
orele dimine]ii (la trezire), iar nive-
lul minim este la aproximativ 3 ore
dup\ ce adormim. Valorile normale
sunt de 20 mg/zi sau de 55 micro-
moli/zi.
Test\rile s=ngelui [i urinii pen-
tru cortizol sunt folosite pentru a di-
agnostica, `n special, sindromul Cu-
shing [i boala Addison. Am=ndou\
sunt boli severe [i semnific\ afec]i-
uni la nivelul glandelor suprarena-
le. Unii doctori folosesc testarea cor-
tizolului din saliv\, pentru a pune
diagnosticul de sindrom Cushing,
`ns\ aceast\ practic\ nu s-a r\s-
p=ndit foarte mult.
Cele mai frecvente tipuri de
teste ce se fac pentru a stabili nive-
lul produc]iei de cortizol `n exces
sunt test\rile pe saliv\ [i, mai ales,
pe urin\. Odat\ ce s-a determinat
un nivel anormal de cortizol, docto-
rul va efectua alte teste, pentru a
DIC}IONAR MEDICAL
a Bacteriemie - p\trunderea
bacteriilor `n s=nge;
a Bacteriostatic - (antibiotic)
stabili cu certitudine dac\ exist\ un
exces sau, din contr\, un deficit de
cortizol `n organism [i pentru a-i de-
termina cauza.
La cei mai mul]i oameni, nivelul
de cortizol este foarte mic la culcare
[i este maxim la trezire, diminea]a.
Acest tipar se va schimba dac\ o
persoan\ `[i modific\ ritmul somn-
veghe. Concentra]ii normale sau
crescute diminea]a, corelate cu u-
nele care nu scad seara, sugereaz\ o
hipersecre]ie de cortizol. De aseme-
nea, trebuie [tiut c\ sarcina, stresul
fizic [i emo]ional [i boala pot duce la
cre[terea nivelului de cortizol. Cre[-
terea cortizolului sanguin poate fi
cauzat [i de hipertiroidism sau de
obezitate.
Tratamentele cu spironolactona,
hidrocortizon cresc, de asemenea,
nivelul de cortizol. Sc\derea nivelu-
lui de cortizol poate ap\rea ca ur-
mare a hipotiroidismului sau ad-
ministr\rii de hormoni steroidieni.
Pentru testare, pacientul trebuie s\
]in\ o diet\, `n care concentra]ia de
sare este de 2-3 grame/zi [i s\-[i li-
miteze efortul fizic cu 10-12 ore `na-
inte de test. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Focus Lab
Plus Bucure[ti - www.focuslab.ro)
(tahicardie) datorit\ cre[terii pre-
siunii intraarteriale drepte;
a Balanit\ - inflama]ie primiti-
Metode de c\lire a sugarului
Prin folosirea mijloacelor
naturale, cum sunt aerul, lumina,
soarele, apa, exerci]iile fizice,
masajul [i jocul, se realizeaz\ o
de dr. Doina
DUMITRIU
Expunerea sugarului la
aerul curat [i proasp\t con-
tribuie la `nt\rirea orga-
nismului sugarului, c\lin-
du-l, mai ales `mpotriva in-
fec]iilor c\ilor respiratorii,
dezvolt=ndu-i, totodat\, un
bun tonus neurovegetativ.
Sugarul va trebui obi[nuit
de foarte mic s\ fie scos la
aer curat, `n mod treptat,
la `nceput pe vreme fru-
moas\, iar mai apoi [i pe
vreme mai ur=t\. Primul
contact cu aerul proasp\t `l
va avea c\tre sf=r[itul pri-
mei luni, c=nd va fi a[ezat
`n fa]a ferestrei deschise,
dup\ care va fi scos afar\,
ini]ial c=teva minute [i apoi
din ce `n ce mai mult. Este
bine ca din primele luni
bun\ dezvoltare a sugarului, la
aceasta contribuind alimenta]ia
corect\, cur\]enia exemplar\ [i
climatul psihic adecvat.
par]ial, capul fiind protejat
tot timpul. Se vor evita ex-
punerile prelungite, care
pot produce arsuri.
Dac\ sugarul este agitat,
nelini[tit, refuz\ alimen-
ta]ia, este febril, acestea pot
constitui semne de insola-
]ie, mai ales `n cazul `n care
expunerea la soare nu s-a
efectuat `n mod judicios.
Sugarul mare va putea
beneficia, al\turi de expu-
nerea la soare [i de du[uri
cu ap\ `nc\lzit\ la soare,
jocuri `n nisip [i apoi de
baia de cur\]enie, efectua-
t\ dup\ programul de pla-
j\, care are un rol tonifiant
deosebit. Masa va fi servit\
dup\ un timp de odihn\ la
umbr\. ~n celelalte anotim-
puri, sugarul trebuie s\
profite de fiecare zi `nsori-
t\, desf\[ur=ndu-[i activi-
t\]ile sale afar\, la soare.
Exerci]iile fizice
c\lesc organismul
sugarului
Masajul [i exerci]iile fi-
zice contribuie [i ele la c\li-
rea [i dezvoltarea armoni-
oas\ a sugarului. Progra-
mul de masaj [i exerci]ii fi-
zice vor trebui organizate
sistematic, din luna a doua,
[i efectuat cu jum\tate de
or\ `naintea b\ii de sear\,
sugarul fiind dezbr\cat, iar
temperatura din camer\ s\
fie de 21-22 grade. ~nainte
de `nceperea acestui pro-
gram, mama va avea m=i-
nile `nc\lzite [i unse cu o
crem\ sau pudrate cu talc.
Masajul se `ncepe prin e-
xercitarea unei presiuni
u[oare asupra extremit\]i-
lor, de la degete spre r\d\-
cina picioarelor [i a bra]e-
lor. Apoi, se vor exercita
mi[c\ri de sus `n jos, `n
ambele sensuri, precum [i
mi[c\ri circulare. Peretele
abdominal va fi masat prin
mi[c\ri circulare, `n sensul
acelor de ceasornic. Pe spa-
te se vor imprima mi[c\ri
de jos `n sus.
Exerci]iile fizice [i gim-
nastica vor consta, la `nce-
put, din mi[c\ri pasive,
efectuate zilnic, timp de
5-10 minute. Sugarul va fi
dezbr\cat [i a[ezat pe un
scutec curat [i l\sat s\ se
mi[te `n voie, a[ezat at=t pe
spate, c=t [i pe abdomen. ~n
acest mod se efectueaz\ un
bun exerci]iu pentru dez-
voltarea musculaturii cer-
vicale [i a spatelui.
At=t masajul, c=t [i e-
xerci]iile fizice, vor fi `n a[a
fel dozate ca durat\ [i in-
tensitate, `nc=t ele s\ nu o-
boseasc\ sugarul [i s\ nu-i
creeze unele reflexe negati-
ve. Pentru a ob]ine efectele
dorite, aceste activit\]ii
trebuie practicate `n mod
constant.
Juc\riile [i jocul au [i
ele importan]a lor `n buna
dezvoltare psiho-motorie [i
educativ\ a sugarului. Ale-
gerea juc\riilor [i organiza-
rea programului de joc vor
trebui s\ respecte anumite
reguli de igien\ [i s\ aib\ o
contribu]ie bogat\ `n con]i-
nut educativ. Pentru su-
gar, juc\riile vor fi simple
[i pu]ine la num\r, confec-
]ionate din material u[or de
sp\lat [i dezinfectat, aspec-
tul lor s\ fie pl\cut [i s\ nu
fie periculoase. Juc\riile nu
trebuie s\ fie col]uroase, s\
nu fie confec]ionate din ma-
terial prea dur, s\ fie bine
consolidate, pentru ca prin
deta[are unele componente
s\ nu fie `nghi]ite.
* DR. DOINA DUMITRIU
ESTE MEDIC PRIMAR MEDICINA DE FAMILIE

care `mpiedic\ dezvoltarea bac-
teriilor;
a Bacteriurie - prezen]\ a bac-
teriilor `n urin\. De[i urina este `n
mod normal steril\, o bacteriurie
nu este sinonim\ `ntotdeauna cu o
infec]ie a c\ilor urinare. ~n fapt,
urina poate fi contaminat\ `n mo-
mentul emisiei sale sau al prelev\-
rii: atunci se vorbeste de bacteriu-
rie nepatologic\. Pentru ca o bac-
teriurie s\ fie „semnificativ\“ (a-
dic\ s\ ateste o infec]ie a vezicii, a
uretrei sau a rinichilor), sunt ce-
rute criterii foarte stricte, mai ales
un num\r de bacterii mai mare de
10.000 pe mililitrul de urin\. Ger-
menii prezen]i `n urin\ se caut\ cu
ajutorul unui examen citobacterio-
logic al urinii (E.C.B.U.), asociat cu
o num\r\toare de germeni.
a Bagasoz\ - boal\ respiratorie
cauzat\ de inhalarea pulberilor re-
zultate din partea lemnoas\ a tres-
tiei de zah\r, r\mase dup\ extra-
gerea zah\rului;
a Bainbridge - reflexul Bain-
bridge - cre[terea ritmului cardiac
v\ sau secundar\ a mucoasei glan-
dului prin procese microbiene,
traumatice sau parazitare;
a Balantidioz\ - boal\ parazi-
tar\ a colonului, cauzat\ de infes-
tarea cu Balantidium coli. Balanti-
dioza, prezent\ pe toat\ suprafa]a
globului, dar mai ales `n zona tro-
pical\, afecteaz\ porcul [i, mai rar,
omul. Contaminarea se face prin
parazi]ii `nchista]i (chistul fiind
forma de rezisten]\ a protozoarelor
`n mediul exterior), prin ingerarea
apei infestate sau a c\rnii de porc
insuficient g\tit\. Aceast\ zoonoz\
(boala a animalului transmisibil\
la om) se traduce printr-o dizente-
rie cu scaune mucoase [i s=nger=n-
de, prin dureri abdominale [i, une-
ori, prin hemoragii intestinale, o
peritonit\ [i o colit\ cronic\;
a B=lb=ial\ - perturbare a elo-
cu]iunii, caracterizat\ prin ezita-
re, repetare sacadat\, pauze peni-
bile [i chiar `mpiedicare complet\
a facult\]ii de a articula. B=lb=iala
este o tulburare frecvent\ la copil,
mai ales `n r=ndul b\ie]ilor. a
sugarul s\-[i petreac\ 3-5
ore `n aer liber, iar somnul
de peste zi s\ [i-l efectueze
c=t mai mult afar\.
Soarele, folosit `n mod
judicios, are o valoare deo-
sebit\, at=t ca factor de c\-
lire [i profilaxie a rahitis-
mului, c=t [i pentru ac]i-
unea sa dezinfectant\ fa]\
de mediul `n care tr\ie[te
copilul. Camera copilului e
bine s\ fie expus\ spre soa-
re, iar copilul s\ fie expus
`n mod ra]ional razelor ul-
traviolete.
Expunerea la soare va
`ncepe vara, treptat, dup\
ce sugarul `mpline[te o lu-
n\. Timpul de expunere pe
fa]\ [i pe spate este, la `n-
ceput, de 2 minute, cres-
c=nd apoi cu c=te un minut
`n fiecare zi, ajung=nd p=-
n\ la 15-20 de minute `n o-
rele c=nd soarele nu este
prea dogoritor, de preferat
`ntre 9.00-11.00. Sugarul
va fi dezbr\cat complet sau

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 7 martie 2008 13
MARATONIST LA 101 ANI!: Un britanic `n v=rst\ de 101 ani dore[te s\ devin\ cel
Sport mai b\tr=n om care a participat vreodat\ la Maratonul Londrei, relateaz\ site-ul
Ananova. Buster Martin a reu[it recent s\ termine cursa Roding Valley (jum\tate
de maraton), `n cinci ore [i 13 minute, iar acum se antreneaz\ pentru Maratonul
de la Londra, unde va trebui s\ alerge pe o distan]\ de 42,195 kilometri.

Poloi[tii rom=ni au ratat prima [ans\ de calificare la Olimpiad\ PE SCURT

Selec]ionata de polo pe
ap\ a Rom=niei a fost `nvin-
s\ miercuri seara de Grecia,
cu scorul de 8-7 (3-2, 1-1, 0-1,
4-3), `n Grupa A a turneului
preolimpic de la Oradea.
Golurile echipei noastre au
fost marcate de Cosmin
Radu (4), Andrei Bu[il\, Edi
Andrei [i Florin Bonca, `n
timp ce pentru `nving\tori
au `nscris Konstantinos Kok-
kinakis (2), Georgios Ntos-
kas (2), Christos Afroudakis,
Georgios Afroudakis, Argyris
Theodoropoulos, Ioannis
Thomakos.
Rom=nia a marcat primul
gol al `nt=lnirii, prin Cosmin
Radu, dar grecii au punctat
apoi de trei ori la r=nd `n pri-
ma repriz\. Acela[i Cosmin
Radu a redus din diferen]\,
iar `n debutul sfertului se-
cund a restabilit egalitatea.
Elenii au preluat din nou
avantaj, iar ap\r\rile au fost
din ce `n ce mai eficiente,
astfel c\ `n sfertul al treilea,
c=[tigat de Rom=nia (1-0), s-
a marcat o singur\ dat\, un
superb gol de la distan]\, re-
u[it de Bu[il\. Ultima repri-
z\ a fost una spectaculoas\,
cu [apte goluri [i r\sturn\ri
de situa]ie (5-4 pentru echipa
noastr\, 6-5, 7-6 [i 8-7 pentru
oaspe]i), dar grecii au reu[it
golul victoriei prin Thoma-
kos, cu 28 de secunde `nainte
de final.
Rom=nia a ratat posibili-
tatea de a se califica direct
din grup\ la JO de la Beijing,
dar va ocupa probabil locul
secund `n Grupa A [i va
`nt=lni forma]ia clasat\ pe
locul pe pozi]ia a treia `n Gru-
pa B. Primele patru clasate la
turneul de la Oradea merg la
JO din China. Asear\, dup\
`nchiderea edi]iei, Rom=nia a
`nt=lnit modesta selec]ionat\
a Kazahstanului, `n ultimul
meci din grup\. a
~nfr=ngeri pentru
rom=nce `n
turneele de tenis
Juc\toarea de tenis Raluca-
Ioana Olaru, cap de serie
num\rul 4, a ratat, miercuri,
calificarea `n turul doi al
turneului challenger de la Las
Vegas (SUA), dotat cu premii `n
valoare total\ de 50.000 de

Liga Campionilor, „afacere“ englez\ dolari, informeaz\ site-ul itften-

nis.com. Olaru a fost `nvins\, `n
runda inaugural\, cu scorul de
6-3, 6-2, de Jelena Pandzici
a Din cele [apte forma]ii calificate p=n\ acum `n sferturile Ligii Campionilor, trei sunt din Anglia a Mai mult, (Croa]ia), juc\toare venit\ din
Liverpool are [anse mari s\ elimine pe Inter [i s\ devin\ a patra forma]ie britanic\ prezent\ `n sferturi a calific\ri. Juc\toarea Alexandra
Dulgheru, a [aptea favorit\, a
Liga Campionilor pare Din cele [apte forma]i ca- lano - Liverpool. ~n tur, ratat calificarea `n turul doi al
s\ fie `n acest an o „aface- lificate p=n\ acum `n sfer- englezii s-au impus cu turneului challenger de la
re“ a primei ligi engleze de turi, trei sunt din Anglia, scorul de 2-0. Minsk (Belarus), dotat cu premii
fotbal. Arsenal Londra, `n timp ce Spania, Italia, Miercuri, AS Roma a `n valoare total\ de 25.000 de
Manchester United [i Germania [i Turcia au produs marea suspriz\ pe dolari. Dulgheru a fost `ntre-
Chelsea Londra s-au califi- c=te o reprezentant\. Sur- „Santiago Bernabeu“, eli- cut\, `n runda inaugural\, cu
cat deja `n sferturile de fi- prizele se numesc Fener- min=nd pe Real Madrid, scorul de 6-4, 6-2, de Vasilisa
nal\, iar Liverpool are bahce Istanbul [i Schalke dup\ o victorie ob]inut\ Davidova (Rusia), juc\toare
toate [ansele s\ devin\ a 04, forma]ii calificate `n pe final cu scorul de 2-1. venit\ din calific\ri.
patra echip\ din Premier premier\ `n aceast\ faz\ a Roma `nvinsese `n tur cu
League, prezent\ `n pri- competi]iei. 2-1 [i merge mai departe pe Dacia a f\cut „pan\“
mele 8 din Lig\, dup\ ce Ultima sfertfinalist\ va
`n man[a tur a optimilor fi decis\ la 11 martie, a-
merit, dup\ ce a jucat mai `n Sala Penicilina
bine la Madrid. Romanii au
de final\ s-a impus cu 2-0 tunci c=nd se va disputa avut dou\ bare (madrilenii Penultima etap\ a sezonului
`n fa]a lui Inter Milano. meciul Internazionale Mi- numai una) [i au deschis regulat a programat, miercuri
scorul prin brazilianul sear\, meciul dintre Penicilina
Taddei (73), la numai dou\ Ia[i [i Dacia Mioveni, dou\
Raul a egalat recordul minute dup\ ce funda[ul
forma]ii aflate la mijlocul clasa-
mentului `n prima lig\ feminin\
lui Inzaghi Pepe fusese eliminat de la
gazde. Real a egalat rapid,
Salomon Kalou a `nchis tabela `n meciul de volei. Dup\ un joc `n care
moldovencele lui Cati Covalciuc
Atacantul Raul (foto) prin Raul (75), dintr-un of- c=[tigat de Chelsea cu scorul de 3-0
s-au impus categoric la fileul din
(Real Madrid) a marcat, said flagrant, dar nu a `n fa]a grecilor de la Ol. Pireu Sala Penicilina, ie[encele au
miercuri, golul cu num\rul reu[it s\ mai `nscrie `nc\ o Chelsea s-a calificat [i FC Porto a anulat avan- `nvins forma]ia din Mioveni cu
63 `n competi]iile europene, dat\ pentru a trimite me- categoricul scor de 3-0 (25-17,
egal=nd recordul lui Filippo ea `n sferturi de final\, tajul din tur al lui Schalke
ciul `n prelungiri. Munte- dup\ un scor de forfait (1-0) [i a dus meciul `n 25-10, 25-20), de[i echipa
Inzaghi, `n timp ce Paolo oaspete, antrenat\ de bine-
Maldini, aflat la ultimul se- negreanul Vucinic a dat lo- cu Olympiacos Pireu, 3- prelungiri, dar germanii s-
vitura de gra]ie lui Real, `n 0. ~n tur, scorul fusese au calificat la penalty-uri cunoscutul Marian Constantin,
zon cu AC Milan, a evoluat a avut `n teren trei straniere (o
`n meciul cu num\rul 172. min. 90^2. „alb“, 0-0. (4-1). (Narcis P.)
bulg\roaic\ [i dou\ s=rboaice),
Primii zece marcatori din
dar [i pe talentata tr\g\toare
istoria cupelor europene: 1.
Filippo Inzaghi (AC Milan) Rezultatele `nregistrate Rezultatele de mar]i: Daniela Coco[, care a evoluat nu
Manchester United (Anglia) - Olym- cu mult timp `n urm\ la cam-
[i Raul (Real Madrid) c=te miercuri `n man[a retur pique Lyon (Fran]a) 1-0 (Cristiano pioanele de la CSU Metal
63 goluri; 3. Gerd Muller
(Bayern Munchen) 62; 4. (AC Milan) 132; 5. Frank
a optimilor de final\: Ronaldo ‘41); `n tur 1-1; Gala]i. De la gazde s-au remar-
Andrei {evcenko (Chelsea) AC Milan (Italia) - Arsenal Londra cat prin for]a de atac
De Boer (Olanda) 130; 6. FC Porto (Portugalia) - Schalke 04 tr\g\toarele Mihaela Ionescu [i
60; 5. Ruud Van Nisterlooy Karl-Heinz Rummenigge (Anglia) 0-2 (Fabregas ‘84, Adebayour
(Real Madrid) 57; 6. Eu- (Germania) 1-0 (0-0, 1-0), dup\ pre- ‘90^2); `n tur 0-0; Olena Yena, dar de data aceasta
(Germania) 127; 7. Roberto
sebio (Portugalia) [i Henrik Carlos (Fenerbahce) 126; 8. lungiri; 1-4 la loviturile de departa- FC Sevilla (Spania) - Fenerbahce blocajul eficient a fost de multe
Larsson (Helsingborg) c=te Raul (Real Madrid) 125; 9. jare (Lopez ‘86). Au executat `n ordine Istanbul (Turcia) 3-2, 2-3 la penalty-uri ori „arma secret\“ a Penicilinei.
56; 8. Thierry Henry (FC Zinedine Zidane (Fran]a) loviturile de departajare: 0-1 Rafinha Tot `n etapa a 21-a, `ntr-un meci
(Alves ‘5, Keita ‘9, Kanoute ‘41 - Deivid disputat `n devans, CSU
Barcelona) 53; 9. Alfredo Di 122; 10. Alessandro Costa- (gol), 1-1 Lucho (gol), 1-2 Rakitic ‘20, ‘79). Au executat `n ordine lovi-
Stefano (Argentina-Spania) curta (Italia) [i Phillip Cocu (gol), 1-2 Alves (ratare - a ap\rat Neumarkt Gaz Tg. Mure[ a
turile de departajare: 1-0 Kanoute furnizat marea surpriz\ a se-
50; 10. Carlos Santillana (Olanda) c=te 121. Neuer), 1-3 Altintop (gol), 1-3 Lopez
(Spania) 47. Cei mai buni marcatori
(gol), 1-1 Vederson (gol), 1-1 Escudé zonului, `nving=nd pe CSU
(ratare - a ap\rat Neuer), 1-4 Jones (ratare - a ap\rat portarul Volkan), 1-1 Metal Gala]i cu 3-1 (25-18, 17-
Juc\torii cu cele mai din istoria Ligii Campioni- (gol); `n tur: 0-1;
multe meciuri disputate `n lor: 1. Raul (Real Madrid) Edu (ratare - a ap\rat portarul Palop), 25, 25-21, 25-21). (D.T.)
cupele europene: 1. Paolo 61 goluri; 2. Ruud Van Nis- Real Madrid (Spania) - AS Roma 2-1 Dragutinovic (gol), 2-2 Aurelio
Maldini (AC Milan) 172 terlooy (Real Madrid) 53; 3. (Italia) 1-2 (Raul ‘75 - Taddei ‘73, (gol), 2-2 Maresca (ratare - a ap\rat
meciuri; 2. Luis Figo (Inter Andrei {evcenko (Chelsea) Vucinic ‘90^2); `n tur: 1-2; Volkan), 2-3 Kezman (gol), 2-3 Alves O]elul Gala]i,
Milano) 139; 3. Oliver 47; 4. Thierry Henry (FC Chelsea Londra (Anglia) - Olym- (ratare - a ap\rat Volkan); `n tur 2-3; decimat\ de
Kahn (Bayern Munchen) Barcelona) 45; 5. Filippo piacos Pireu (Grecia) 3-0 (Ballack ‘5, FC Barcelona (Spania) - Celtic Glas-
134; 4. Clarence Seedorf Inzaghi (AC Milan) 42. Comisia de Disciplin\
Lampard ‘25, Kalou ‘48); `n tur: 0-0. gow (Sco]ia) 1-0 (Xavi ‘3); `n tur 3-2.
Comisia de Disciplin\ a
Federa]iei Rom=ne de Fotbal a
~ncurc\ Buz\ul Victoria, singura variant\ pentru Oltchim decis miercuri ca Gloria Buz\u
s\ dispute urm\torul meci de pe
Oltchim R=mnicu V=lcea are teren propriu cu por]ile `nchise,
liderul? o singur\ variant\ - victoria - `n
meciul cu forma]ia german\ FC
din cauza incidentelor petrecute
Etapa a XXII-a este deschis\ `n aceast\ sear\ la finalul meciului cu Poli Ia[i,
Nurnberg, programat `n aceas- de duminic\, din etapa a 21-a a
de meciul de la Mioveni, dintre Dacia [i Gloria t\ sear\, `n Sala Sporturilor
Bistri]a, partid\ foarte important\ pentru gazde, Ligii I (1-1). Gloria, care a fost
Traian (ora 19:00) `n etapa a 5- amendat\ cu 30.000 de lei, va
care lupt\ pentru evitarea retrograd\rii. a a grupei principale I a Ligii
Atrac]ia serii va fi `ns\ meciul de la Cluj, dintre juca f\r\ spectatori meciul cu
Campionilor la handbal, pentru Pandurii, din etapa a 23-a. La
liderul CFR [i Gloria Buz\u, forma]ie considerat\ a-[i men]ine [ansele de califi-
„satelit“ al Stelei. ~n urm\ cu dou\ zile, patronul r=ndul s\u, Poli Ia[i a fost
care `n semifinalele competi]iei. amendat\ cu 30.000 de lei.
Stelei Gigi Becali a fost `ntr-o vizit\ „de lucru“ la Oltchim are nevoie de vic-
Buz\u, pentru a le cere juc\torilor s\i `mprumuta]i Ramses Gado, de la O]elul
torii `n ultimele 2 jocuri din Gala]i, a fost suspendat 6 etape
la Gloria s\ dea totul pentru a `ncurca liderul. grup\, ambele pe teren propriu
Programul etapei a XXII-a a: [i amendat cu 4.000 de lei, dup\
cu Nurnberg [i Gyor ETO, pen- ce a p\truns pe teren la finalul
Ast\zi, 7 martie tru a ocupa locul 2, dar ru-
Dacia Mioveni - Gloria Bistri]a (ora 19:00, partidei cu Rapid (0-1) [i a agre-
soaicele de la Lada Togliatti tre- sat verbal brigada de arbitri.
Telesport; `n tur 0-1) buie s\ nu c=[tige `n Ungaria la
CFR Cluj - Gloria Buz\u (ora 20:30, Kanal D; 2-1) Din acelea[i motive, g\l\]eanul
Gyor `n meciul de duminic\. ~n Dorin Semeghin a fost sus-
M=ine, 8 martie clasament, Gyor ocup\ primul Antrenorul Gheorghe Tadici nu a mai aplaudat de
UTA - O]elul (ora 15:30, Telesport; 1-2) mult o victorie a echipei sale `n Liga Campionilor pendat 3 etape [i amendat cu
loc cu 8 puncte, urmat\ de Lada 4.000 de lei. Janos Szekely a
Unirea Urziceni - Univ. Craiova (ora 18.30, Togliatti - 4, Oltchim - 3 [i Lumini]a Hu]upan [i Stelu]a posibil candidat la conducerea
Na]ional TV; 1-0) primit dou\ etape de sus-
Nurnberg - 1 punct. Luca. Tadici [i-a cerut scuze na]ionalei feminine a Rom=niei, pendare [i o amend\ de 3.000 de
Pandurii - Steaua (ora 20:45, Antena 1; 0-0) Campioana Rom=niei trece juc\toarelor [i [i-a asumat res- a ob]inut un singur punct `n
Duminic\, 9 martie lei, `n vreme ce Gabriel
printr-o perioad\ de convulsii, ponsabilitatea `nfr=ngerilor, a[a aceast\ grup\, 28-28 cu Oltchim
Poli Ia[i - Ceahl\ul (ora 14:00, TVR 1; 0-1) Paraschiv, eliminat, s-a ales cu
dup\ e[ecurile din deplasare cu cum era normal, dar atmosfera `n prima etap\. Meciul, trans-
FC Vaslui - Univ. Cluj (ora 15:30, Telesport; 2-1) o sanc]iune identic\. Serbiu
Gyor [i Lada Togliatti, [i acuzele din echip\ s-a deteriorat. mis `n direct de Sport.ro, este ar-
Dinamo - Farul (ora 18:30, Na]ional TV; 1-0) antrenorului Gheorghe Tadici la bitrat de Andrei Gousko [i Brujan, eliminat [i el, a primit
FC Nurnberg, antrenat\ de
Rapid - Poli Timi[oara (ora 20:30, Kanal D; 1-1) a adresa unor juc\toare precum rom=nul Herbert Muller, un Siarhei Repkin din Belarus. a doar o etap\ de suspendare [i
600 de lei amend\. a
14 Vineri, 7 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment) (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment, r)
12:00 Docu 'joi: R\zboi pe calea
undelor
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., ep. 26)
13:30 Desene animate * Clubul
desenelor animate
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:30 Parlamentul României
16:30 Linia verde (2007)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Atunci [i Acum
18:00 1 v\ recomand\ (2007, di-
vertisment)
18:25 File NATO
18:30 Oglinda retrovizoare
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ - Prima parte
21:50 Jurnalul TVR
22:10 O dat\-n via]\ - Part. a doua
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Flori frânte
(SUA-Fra., 2005, com.)
1:15 Interes general (r) a
07:00 Bugetul meu (rep.) (r)
Prezint\ Patric Petre Marin
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, r)
08:35 Stele de la Hollywood (r) -
Emma Thompson
09:05 Orgolii (It., 2004, s) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 6)
12:35 Popasuri folclorice
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR - * Trupe de
liceu * Colec]ii [i pasiuni
* Happening de Muntenia.
18:00 Atletism: Campionatul
Mondial, sal\.
~n direct din Valencia
21:45 Ora de [tiri
22:45 Coolmea distrac]iei (divertis-
ment)
23:45 Whistler (Can.-SUA, 2006,
thrill., ep. 16)
00:40 Bodies: `ntre via]\ [i moarte
(Angl., 2004, s., ep. 6)
01:35 Reilly: aventurile unui spion
(Angl., 1983, thrill.) (r)
02:55 Campionatul de comedie
(emis. concurs) (r)
03:05 Replay (r) a
07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 ~n gura presei 07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate
07:30 Art@.ro (r) 08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani Cu Andreea Liptak [i Mihai (SUA, 2007, s., r)
08:30 Lec]ia de privit (r) (matinal) Dedu 09:00 R\zboiul sexelor
08:45 Parol (r) Cu: Dani O]il [i R\zvan 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! (Rom., 2007) (r)
09:00 Minorit\]i (r) Simion (Angl., 1994, f. doc., ep.
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
09:30 V... de la vizual (r) 10:00 ~n gura presei (r) 113)
11:00 Iubire târzie
10:00 Istoria aproape (r) 11:00 Hercule (SUA, 1995, s) 10:00 Schimbare extrem\ (engl., (Spa.-Mex., 2004, s)
2002, s. de divert., ep. 8)
10:30 Atlas (r) 12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.
11:00 Via]a sub presiune (SUA, 12:00 St\pâna destinului
10:50 Istoria literaturii (r) s. de ac].)
2005, dram\, ep. 17) (Braz., 2004, s)
11:00 Marele Gatsby (r) 13:00 Observator
12:00 Jurnalul cultural (r) 12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 14:00 Inim\ de ]igan
13:45 Pastorul (SUA, 2006, s.
12:30 Supraomul (r) 1973, s., r) (2007, telenov., r)
com.)
13:00 La por]ile ceriului (r) 15:00 Divertisment: Te pui cu 13:00 {tirile ProTV 15:30 Destine furate
13:30 ~napoi la argument (r) blondele? (r) Cu Monica Dasc\lu (SUA, 2007, s)
14:25 Istoria literaturii (r) 16:00 Observator 13:45 Business Magazin (r) 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:30 Campionatul mondial de fot- 17:00 9595 (talk show) 14:15 Alibi din dragoste 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
bal, 2006 - München cu Cristian Andrei (SUA, 1989, poli].) (2006, s)
15:00 O vedet\, un tablou 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 19:30 R\]u[ca cea urât\
18:00 Divertisment: Folclorul con-
15:05 Muzica - opere complete traatac\ 1973, s., ep. 3190) (Arg., 2007, s)
16:00 Minorit\]i (limba german\) 17:00 {tirile ProTV
19:00 Observator 20:30 Inim\ de ]igan
16:30 ARTdelenisme (r) 17:45 Happy Hour (2007, divertis-
17:00 Cinema dreaming (r) *Sport *Meteo (2007, telenov.)
ment)
17:30 Zodiac (r) 20:30 Vreau s\ fiu vedet\ (diver- 22:00 Amazonia (Braz., 2007, s)
18:55 {tirile Sportive
17:55 Descoperindu-l pe Van Dyck tisment) 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
(emis. sport)
18:55 Jurnalul cultural cu Roxana Ionescu [i 2006)
Ovidiu Cuncea 19:00 {tirile ProTv
19:00 Muzica - opere complete (r) 01:00 Inim\ de ]igan
„Vreau s\ fiu vedet\“ este un Cu Andreea Esca
19:55 O vedet\, un tablou (r) „mini“show artistic dedicat (2007, telenov., r)
20:30 Pus pe jar
20:00 Despre documentar ...`nc\ celor mai talenta]i copii din 02:30 Amazonia
ceva `n plus (SUA-Angl.-Mex., 2004,
]ara noastr\, totul pentru a (Braz., 2007, s., r)
~n memoriam - Alexandru uimi telespectatorii cu talen- thrill. ac].)
tele lor `n materie de muzic\ [i Cu: Denzel 03:30 Luna (Col., 2004, s., r) a
Boiangiu
21:00 Tema de vineri (f. doc.) - dans. Washington
Femeile [i puterea (I) 23:00 Diabolicele 23:45 Pilo]ii intergalactici Legend\:
21:30 Doamnele de fier ale Liberiei (SUA, 1996, thrill.) (SUA, 1999, S.F.)
22:30 Jurnalul cultural 01:00 Alias (SUA, 2001, s.) 02:00 Pus pe jar [tiri
23:00 Tema de vineri (f. doc.) - 02:00 Gonind prin New Jersey (SUA-Angl.-Mex., 2004, film artistic
Femeile [i puterea a (SUA, 1995, thrill.) a thrill. ac]., r) a
 Vineri, 7 martie 2008 15
TEMA DE VINERI: Angella Merkel, Margareth Thacher, Condoleeza Rice sunt doamne ale c\ror activit\]i `n func]ii-cheie
au influen]at istoria contemporan\. Chiar `n acest moment, o alt\ doamn\, Hillary Clinton, `ncearc\ - având destule
[anse de reu[it\ - s\ devin\ pre[edinte al Statelor Unite. Ce le-a `mpiedicat, pân\ de curând, pe femei s\ lupte pentru
putere? Mentalit\]ile sau lipsa lor de interes pentru func]ii-cheie? Prefer\ doamnele s\ conduc\ „din umbr\“? Care este
re]eta accesului unei femei la cele mai `nalte func]ii `n statul contemporan? Iat\ câteva `ntreb\ri la care vom `ncerca s\
r\spundem la „Tema de vineri“, cu Florin Iaru [i invita]ii s\i. (Ast\zi, ora 21:00, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR
ANUN} Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
Moldovei [i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
posturi: str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
- medic specialist ginecologie; pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, - medic specialist cardiologie; De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU,
- medic specialist oftalmologie; care pot fi dona]i banii sunt:
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU - medic specialist reumatologie;
- asistent de balneologie; RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ - tehnician stomatologie;
- sp\l\toreas\ - cu experien]\;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI - instalator. SERVICII
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, B-dul Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie), 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
p=n\ luni, 10 martie a.c., ora 15:00. Rela]ii supli- numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU
mentare la tel./fax. 0232.215.940. ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225 a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc A
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
cu litere, fiec\rei litere 1 7 8 1 5 6 6
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
corespunz=ndu-i totdeauna
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare.
aceea[i cifr\. 5 1 2 9 6
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
de dl. Valentin PAS|RE 10 6 5 3 4 1 11
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.

Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69) 12 13 9 7 4 6 14 1 5

„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de 14 15 7 1 5 6 7
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne A M S T D P
R A C I E C A O
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de
14 15 5 7 16
H N O N O H R M
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
I T N T T I N E 14 6 13
A E U F R O S I N B
R I E O H A C I 12 13 1 9 8
E R S N A R I R
U E O I E E
R S B
Pornind de la numele Sf. Mc. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
7 martie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
Rezolvarea careului din [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de luni)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 4 2 3 1 5 6 7 8 9
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 6 9 5
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 6 8 7 4 2 9 5 3 1
r\sp=ndit cu succes `n Statele 2 7 3 6 5 9 1 3 7 8 6 2 4
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 3 6 5 9 8 4 2 1 7
iar `n Marea Britanie este deja 9 3 8 2 7 6
considerat un fenomen. Comple- 9 1 2 7 6 5 3 4 8
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 4 9 5 2 7 4 8 2 1 3 9 6 5
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 8 7 4 6 9 2 1 5 3
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 2 4
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 2 3 9 5 4 1 8 7 6
aceea[i coloan\. Grila este `m- 6 7 2 8 1 5 6 8 3 7 4 9 2
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 6 5 7 1 3 2
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 3 5 6 4 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de luni) 4 2 7 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Vineri, 7 martie 2008

Marii mae[tri sus]in c\, de[i e[ichierul are doar 64 de

{tiin]\ câmpuri, jocul de [ah poate cuprinde o infinitate de situa]ii.
Desigur, nu vorbim de o partid\ anume, ci de multitudinea
de variante care pot ap\rea `n jocul de [ah, `n general.

Jocul de [ah [i puterea de calcul a creierului uman

ce. ~n 1975, Fischer a refu-
La finele secolului al XIX-lea, istoricii au c\zut zat s\-[i apere titlul, când
de acord c\ str\mo[ al [ahului este un joc de Federa]ia Interna]ional\
de {ah nu a vrut s\-i ac-
lupte indian, numit Chaturanga, ap\rut cepte condi]iile de desf\[u-
undeva, pe valea Gangelui, `n jurul anului 570 rare a finalei de la Manilla,
contra lui Anatoli Karpov.
d. Hr. Acest joc a fost r\spândit de budi[ti, Ca urmare, a fost privat de
care erau `n du[m\nie cu brahmanii, lucru titlu, dup\ care a devenit
care explic\ lipsa informa]iilor `n sanscrit\. din ce `n ce mai izolat.
Fischer a r\mas `n isto-
rie [i datorit\ memoriei lui
Chaturanga se juca `n- mate pe c\mpurile ini]iale neobi[nuite. Astfel, la un
tre 4 adversari indepen- sau pe alte câmpuri, atunci an dup\ CM de [ah rapid
den]i, pe o tabl\ de 64 de când se red\ o anumit\ din 1970, a reprodus din
câmpuri, fiecare juc\tor pozi]ie de joc. memorie toate cele 22 de
având câte 8 piese: rege Scopul jocului este adu-
cerea regelui advers `n po- partide jucate, `nsumând
(radsha), car de lupt\
(ratha) - viitorul turn, cal zi]ie de mat. Figurile de pe peste 1.000 de mut\ri. Su-
(ashwa), elefant (hasti) - vi- tabla de joc se impart `n 4 nând acas\ la un prieten
itorul nebun, [i 4 solda]i categorii: regele (cea mai islandez, i-a r\spuns feti]a
(padati) - viitorii pioni. important\ pies\, necap- acestuia, care i-a spus, `n
Chaturanga a trecut `n turabil\), figurile grele (da- limba respectiv\, c\ p\rin-
Persia la `nceputul sec. al ma [i turnul), figurile u[oa- ]ii nu sunt acas\. Dup\ câ-
VII-lea, `n timpul domniei re (calul [i nebunul) [i pio- teva ore, de[i nu cuno[tea
lui Chosroes II (590-628), nii. Ca valoare poten]ial\, deloc limba, a reprodus
schimbându-[i numele `n dama valoreaz\ cât 2 tur- perfect conversa]ia.
{atrandj. ~n [atrandj , sub nuri sau 3 figuri u[oare, Un [ahist de legend\, cut `mpreun\ cu mama si gând, `n urma acestei vic- Fischer cerea sume i-
turnul valoreaza cât o fi- cu sora sa mai mare, Joan. torii, [i distinc]ia de Mare
califul Al-Mutasim (833- cu o memorie ~n mai 1949, când Fi- Maestru Interna]ional.
mense pentru a juca, dar
842), se schimb\ pozi]iile gur\ u[oar\ [i 2 pioni, un renun]a u[or la bani. Pe
`ntre carele de lupt\ (tur- turn [i un pion valoreaz\ fabuloas\ sher avea [ase ani, a `nv\- ~n 1972 a devenit primul
durata `nt=lnirii din 1972,
nuri) [i elefan]i (nebuni), cât 2 figuri u[oare, iar o ]at s\ joace [ah urmând in- [i, pân\ acum, singurul
Cel care este considerat struc]iunile dintr-un set american care a câ[tigat cu Spasski, cameristele ca-
iar jocul se disput\ `ntre figur\ u[oar\ cât 3 pioni. de majoritatea speciali[ti- re `i f\ceau curat au primit
Tabla de [ah este a[ezat\ `n cump\rat de sora sa de la Campionatul Mondial de
doi adversari cu câte 16 lor drept cel mai puternic {ah oficial. Meciul l-a jucat mii de dolari. A trecut la
pozi]ie corect\ atunci când un magazin din apropierea
piese fiecare, pe aceea[i juc\tor de [ah din toate contra lui Boris Spasski, cele ve[nice la data de 18
ambii parteneri au `n col]ul casei. A fost captivat de la
tabl\, `n joc ap\rând [i da- timpurile, Robert James `nceput de acest joc, `ncât din fosta URSS, [i a avut ianuarie 2008 [i a fost `n-
ma. Jocul a intrat `n Euro- din partea dreapt\ a tablei
„Bobby“ Fischer (1943- mama sa se `ngrijora, dup\ loc la Reykjavik, Islanda, mormântat aproape de
pa `n urma contactelor cu câmpul de culoare alb\.
Marii mae[tri sus]in c\, 2008), s-a n\scut la Chica- pu]in timp, c\ Bobby nu fiind asem\nat, adesea, cu Revkjavik. (Sursa: www.
armatele Islamului. Desi- go (SUA) la data de 9 mar- este interesat de nimic alt- o b\t\lie din R\zboiul Re- adriangeorgescu.ro)
gur, mut\rile [i regulile de de[i e[ichierul are doar 64
de câmpuri, jocul de [ah tie 1943, dintr-o mam\ de ceva decât de [ah [i este
joc din [atrandj nu erau foarte diferit, din acest mo-
poate cuprinde o infinitate origine germano-evreic\,
acelea[i cu cele din [ahul tiv, de al]i copii.
CM
YK de azi, ci ele au evoluat [i de situa]ii. Desigur, nu vor- Regina Wender, cet\]ean CM

bim de o partid\ anume, ci american, tat\l s\u fiind La vârsta de 13 ani, Bob- YK

s-au perfec]ionat pe par- by Fischer a fost premiat cu

cursul timpului. de multitudinea de vari- biofizicianul Hans Ger-
ante care pot ap\rea `n hardt. P\rin]ii au divor]at titlul de Maestru Na]ional
jocul de [ah, `n general. `n 1945, iar Bobby a cres- al SUA, cel mai tân\r din
E[ichierul [i cele istorie, la vremea aceea. ~n
dou\ „o[tiri“ 1957 [i-a ap\rat cu success
titlul de Campion Junior al
Tabla de [ah, numit\ [i SUA, acumulând 8,5 puncte
e[ichier, cuprinde 64 de din 9 posibile.
câmpuri [i 32 de figuri de ~n urma unor spectacu-
joc sau piese. Piesele sunt loase triumfuri `n compe-
`mp\r]ite `n dou\ tabere de ti]iile interne ale SUA, lui
culori diferite (de obicei alb Fischer i s-a oferit invita]ia
[i negru), fiecare având de a participa la Campio-
urm\toarea componen]\: natul de {ah al SUA, de la
rege („R“, `n scrierea mu- New York. A câ[tigat cu un
t\rilor) dama („D“), 2 tur- punctaj de 10,5 din 13 [i a Se poate juca [ah semenilor. ~mbun\t\]i-
nuri („T“), 2 nebuni („N“), 2 devenit, `n ianuarie 1958, rea considerabil\ a mem-
cai („C“) [i 8 pioni. Dia- la vârsta de 14 ani, cel mai
`n „pridvorul“
oriei, cre[terea for]ei de
grama este simbolul `n tân\r campion na]ional din Bisericii? calcul [i sintez\, ca e-
plan al e[ichierului, cu istoria SUA (recordul nu a fecte pe care practicarea
Calit\]ile de bun ju-
simbolurile figurilor impri- fost doborât `nc\), câ[ti- [ahului le are asupra
c\tor de [ah se dobân-
desc prin antrenament [i cortexului uman, ne fac
Efectele practic\rii aloc\ 3-4 milioane de do- din 2007, c\ „experien]a pii care practic\ [ahul, au d\ruire. Un mare juc\- s\ credem c\ orice cre[-
lari anual pentru dezvol- pozitiv\ a programului ge- succese mari la `nv\]\tu- tor de [ah nu folose[te tin ortodox convins poate
jocului de [ah asupra tarea [ahului `n [colile de neral-obligatoriu de pre- niciodat\ mut\ri spon- practica sportul min]ii,
r\ [i manifest\ un interes
activit\]ii cultur\ general\ [i s-a dare a [ahului `n [coli, `n sporit fa]\ de procesul
tane [i poate anticipa cu dreapt\ socoteal\,
intelectuale constatat c\ sportul min]ii ]\ri ca Fran]a, SUA, Ru- urm\toarele 3-5 mut\ri pentru uimitoarea lui
cognitiv. {ahul cultiv\ ini- ale adversarului. Min]ile
`mbun\t\]e[te mult pro- sia, Spania, Islanda, Chi- frumuse]e [i pentru ridi-
Fostul mare campion cesul `nv\]\mântului. na avanseaz\ spre extin- ]iativa, gândirea logic\ [i sclipitoare au putut g\si carea performan]ei inte-
mondial, Garry Kasparov, Marele maestru basa- derea acestui fenomen `n analitic\, dezv\luie for]a `ns\ solu]ii de excep]ie, lectuale.
afirma recent, `ntr-un in- rabean Viorel Bologan a- lumea `ntreag\. S-a con- imagina]iei.“ (Sursa: care au uimit pân\ la a- Legenda spune c\
terviu, c\ `n New York se precia, `ntr-un interviu statat [tiin]ific c\, acei co- Sport Plus, Timpul) plauze elita [ahului sfâr[itul partidei, rein-
mondial. Un astfel de troducerea figurilor `n
episod s-a `ntâmplat `n
tabla de [ah [i `nchide-
meciul Fischer-Spasski,
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ la amintit mai sus, când, la rea acesteia vrea s\ ne
finalul partidei a 6-a, aminteasc\ faptul c\
toate au un sfâr[it `n
„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Elena `n Grecia“ Spasski [i-a aplaudat ad-
versarul pentru maniera aceast\ lume. R\mâne
Perioada 14-24 mai 2008 genial\ `n care a câ[ti- s\ contempl\m frumuse-
Dintre obiective, men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ Izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. gat-o. ]ea din toate, despre care
`n jurul Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i Grigorie Palama). Intelectul este un dar Dostoievski spunea c\ va
Biserica „Sf. Mc. Paraskevi“), Complexul monahal Pre]: 285 EURO ^ 240 lei. al lui Dumnezeu, care salva lumea [i care este o
Meteora (moa[tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trebuie cultivat pentru oglind\ a ~mp\r\]iei lui
„Sf. Cuv. David“ (`nchinare la moa[tele Cuv. David, transport cu ferryboat: Glyfa-Arghirocanstron, Pireu- mântuirea personal\ [i a Dumnezeu.
mormântul fer. stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchi- Eghina, Eghina-Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic de-
nare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare jun, conform programului la hoteluri de ***, preot `n-
la moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), Atena (viz- so]itor.
itare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitro- Pagin\ realizat\ de
politan\); PARTICIPARE LA SF+NTA LITURGHIE `n
Atena; Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Ta-
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon: 0232/276907 Ovidiu-R
Raul VASILIU,
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i,
umaturgul), M-rea „Kato Xenia“ (`nchinare la Brâul Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n incinta Catedralei mitropo- Centrul de Studii Interdisciplinare `n Religie
Maicii Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, litane. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m! [i {tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“

CM
YK

S=mb\t\, 8 martie 2008
Nr. 56 (957) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ATLAS BIBLIC
Via]a
israeli]ilor
`n de[ert
PAGINA 16
Votul f\r\ liste
Legea votului uninominal a fost votat\ s\pt\m=na trecut\
`n plenul Parlamentului Rom=niei, `ns\, ulterior, a fost
„reclamat\“ la Curtea Constitu]ional\ de c\tre PRM [i PC.
Cristian P=rvulescu, pre[edintele Asocia]iei Pro
Democra]ia [i ini]iatorul acestei variante a legii votului
uninominal, s-a declarat rezervat `n privin]a aplic\rii
scrutinului uninominal `ncep=nd cu alegerile parlamentare
din aceast\ toamn\: „Am mari rezerve c\ acest sistem de
vot uninominal va fi introdus de la viitorul scrutin, chiar
dac\ a fost votat `n Parlament. Spun acest lucru pentru c\
la Curtea Constitu]ional\ va ap\rea un blocaj, pe care
parlamentarii care nu sunt adep]ii acestui tip de vot vor
`ncerca s\ `l prelungeasc\ suficient de mult, `ncât la
viitoarele alegeri s\ nu avem uninominal“.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI
„The Times“: UE nu are suficien]i bani
pentru a „ridica“ Rom=nia [i Bulgaria
Cineva trebuie s\ spun\ Rom=-
niei, Bulgariei [i altor state membre
s\race ale Uniunii Europene c\ nu
vor exista niciodat\ suficien]i bani
pentru ca acestea s\ urmeze exem-
plul Spaniei, care - rivalizat\ doar de
Irlanda - este cel mai evident exem-
plu al transform\rii pe care o poate a-
duce aderarea la UE, scria ieri „The
Times“. ~n 1986 - data ader\rii Spani-
ei [i Portugaliei -, UE avea mai multe
fonduri de pus la dispozi]ia statelor
membre mai s\race, pentru c\, la a-
cea dat\, clubul era format numai din
membri boga]i, explic\ publica]ia. ~n
plus, Spania [i Portugalia aveau sis-
Pericol de inunda]ie `n vestul ]\rii
Institutul Na]ional de Hi- m=ine se pot produce scurgeri
drologie [i Gospod\rire a Ape- importante pe versan]i, toren]i,
lor a emis ieri o nou\ averti- p=raie, cre[teri de debite [i ni-
Sylvie Vincendet din Montpellier, zare Cod galben privind dep\- veluri prin propagare [i ca ur-
Fran]a, fotografiind forma]iunile [irea cotelor de aten]ie pe cur- mare a precipita]iilor progno-
nisipoase din Canionul Antelope, surile inferioare ale r=urilor zate pe unele r=uri din bazinele
din rezerva]ia indienilor Navajo. a din zona de vest a ]\rii. P=n\ hidrografice Cri[ul Alb, Timi[,
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ACTUALITATEA REGIONAL|
Rom=nii din Italia
primesc aloca]ii
de maternitate [i
`ntre]inere
PAGINA 4
teme juridice care func]ionau, aveau
legisla]ie [i sectoare de afaceri care
nu se reg\seau `n ]\rile fostului bloc
sovietic [i erau mai prospere la mo-
mentul ader\rii. Acum, `ns\, aleg\to-
rii sunt mai preocupa]i de avalan[a
de ve[ti proaste `n privin]a economiei.
Noua preocupare a Spaniei este un
semnal de alarm\ util pentru restul
Europei, `n privin]a problemelor care
au fost ignorate `n ultimii patru ani,
`n contextul retoricilor aprinse pe
tema terorismului islamic, imperfec-
]iunilor alian]ei transatlantice [i frus-
tr\rilor generate de Constitu]ia euro-
pean\. a
B=rzava, Moravi]a, Cara[, Ne-
ra [i Cerna. Potrivit hidrolo-
gilor, `ncep=nd din aceast\ d-
iminea]\, ca urmare a precipi-
ta]iilor prognozate, se vor pro-
duce scurgeri importante pe
versan]i, toren]i, p=raie [i cre[-
teri importante de debite [i ni-
veluri cu dep\[iri ale cotelor de
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
aten]ie pe unele r=uri din
bazinele Cri[ul Alb, Timi[, Bar-
zava, Moravi]a, Cara[, Nera [i
Cerna, situate `n jude]ele Hu-
nedoara, Arad, Timi[ [i Cara[-
Severin. Aceste fenomene se
pot produce [i pe afluen]i de
grad inferior ai r=urilor marca-
te pe hart\. a
1 LEU exemplarul
ROMÂNIA ~N UE
Europenii,
marii perdan]i
`n r\zboiul
euro-dolar
PAGINA 6
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
„NU EXIST| PSIHIATRIE ORTODO-
X|, CI DOAR PSIHIATRU CU INIM|
ORTODOX|“: Dmitri Avdeev, psi-
hiatrul rus care se bazeaz\ pe
virtu]ile cre[tine `n tratarea bol-
navilor s\i, a sus]inut joi, 6 mar-
tie 2008, conferin]a „Psihologia
pastoral\“, la Facultatea de
Teologie din Bucure[ti.
Pagina 3
ECONOMIC
FIRMELE DE CONSTRUC}II VOR S|
IMPORTE MASIV FOR}| DE
MUNC|: Patronatul Societ\]ilor
din Construc]ii a anun]at c\ va
importa masiv for]\ de munc\ `n
perioada urm\toare, din ]\ri pre-
cum China, Bulgaria, Turcia,
Ucraina sau Republica Moldova,
adic\ de acolo unde salariile sunt
mult mai mici decât `n România.
Pagina 5
EXTERN
BLOCAD| TOTAL| ~N CISIORDANIA:
Armata israelian\ a impus o blo-
cad\ total\ asupra Cisiordaniei,
ca urmare a atentatului comis joi
seara la un institut de studii tal-
mudice din Ierusalim.
Pagina 7
EDUCA}IE
LABORATOARE DE INFORMATIC|
~N 6.700 DE {COLI DIN ROM+NIA:
Fiecare [coal\ din România va a-
vea, pân\ la sfâr[itul acestui an,
un laborator de informatic\, a a-
nun]at, ieri, la Boto[ani, minis-
trul Educa]iei, Cercet\rii [i Tine-
retului, Cristian Adomni]ei.
Pagina 11
SPORT
CONTRA L-A ~NVINS PE SEPSI:
Ambii fotbali[ti rom=ni au fost
integrali[ti `n partida dintre
Benfica Lisabona [i Getafe, din
prima man[\ a optimilor Cupei
UEFA, c=[tigat\ de forma]ia
spaniol\ cu scorul de 2-1.
Pagina 13
2 S=mb\t\, 8 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXV)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu al
Romanului
(1879-1892) (VI)
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu a desf\[urat o
bogat\ activitate cul-
tural\. A fost nu doar au-
tor de manuale, mono-
grafii [i c\r]i, ci [i un bun
traduc\tor, t\lm\cind din
limba german\ „64 de cu-
vinte sau predici ale Sf.
Ioan Hrisostom orânduite
dup\ s\rb\tori [i du-
mineci“ (1883), iar din
slavon\ [i greac\ a tra-
dus câteva c\r]i de sluj-
b\: „Evhologhii“ (1873),
„Carte de Tedeumuri“
(1879), „Acatistul Acope-
r\mântului Preasfintei
N\sc\toare de Dumne-
zeu“ (1886) [.a. De aseme-
nea, episcopul Melchise-
dec a fost preocupat `n
mod deosebit de educa]ia
copiilor. ~n acest sens, a
recomandat `n special
„Catehetica Bisericii
drept-credincioase r\s\-
ritene“, ap\rut\ la Sibiu,
`n 1879, a lui Ion Stefa-
nelli. Importan]a deo-
sebit\ pe care Melchise-
dec o acord\ culturii `n
general [i preg\tirii
preo]ilor `n special reiese,
nu doar din faptul c\ a
militat pentru `nfiin]area
unei facult\]i de teologie
`n Bucure[ti, ci [i din tes-
tamentul s\u: „F\r\ cul-
tur\, clerul va fi amor]it
[i st\pânit de prejudicii
vulgare [i de vicii, iar
Biserica va deveni o in-
stitu]ie moart\, destinat\
numai a `nso]i pe mor]i la
mormânt... Numai [tiin]a
unit\ cu sentimentul
adev\rat religios va
ridica clerul [i Biserica
noastr\ la `n\l]imea cu-
venit\ [i la con[tiin]a da-
toriei“. Preg\tirea de ex-
cep]ie a lui Melchisedec,
ca [i preocup\rile aces-
tuia pentru preg\tirea
clerului [i fa]\ de cultur\
`n general, l-a f\cut pân\
[i pe Ha[deu, care nu-[i
ascundea antipatia fa]\
de Melchisedec, s\
afirme: „Episcopul Mel-
chisedec, f\r\ `ndoial\, a
fost b\rbatul cel mai cu
[tiin]\ dintre prela]ii
no[tri contemporani [i
locul lui `n Academia
Român\ - nu e o simpl\
convenien]\ politic\ sau o
gre[eal\ de adres\ - i se
cuvenea `n toat\ puterea
cuvântului; `n episcopul
Melchisedec str\lucea
munca literar\. Ca acade-
mician, el va r\mâne cu
tot dreptul `n panteonul
nostru na]ional“. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
LA 8 MARTIE 1848: Are loc la Paris, `n locuin]a
lui Nicolae B\lcescu, o `ntrunire a revolu]ionarilor
români `n care se decide declan[area revolu]iei `n
]ar\ [i se redacteaz\ programul revolu]ionar.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Grija cre[tinului fa]\ de trup Boala - testul decarea celor bolnavi, dup\ m\rturia
sedelnei din slujba de ast\zi.
Boala este o realitate cu care s-au con-
Cre[tinul se `ngrije[te de s\n\ta-
tea trupului oferindu-i hrana potrivi-
t\ [i cu m\sur\, c\ci omul m\n=nc\
Pentru p\strarea s\n\t\]ii trupu-
lui este necesar\ vindecarea bolilor
care pot ap\rea `n timpul vie]ii.
credin]ei fruntat [i se confrunt\ to]i oamenii din
toate timpurile, dar [i o mare tain\ a lui
Dumnezeu. Conform `nv\]\turii orto-
pentru a tr\i, [i nu tr\ie[te pentru a
m=nca. Iar, dup\ pilda M=ntuitorului
[i `nv\]\tura Sfin]ilor Apostoli, cre[-
Desigur, cre[tinismul prive[te bolile
ca pedepse meritate pentru p\cat [i
mijloace pentru poc\in]a, ca de pild\:
[i al r\bd\rii doxe, boala poate avea diferite motive,
dar de care nu vom putea fi niciodat\ sig-
uri, pentru c\ fac parte din planul lui
tinul trebuie s\ ia totdeauna m=nca- „Cu cuvio[ie sih\strind, p\rinte Dumnezeu care r\mâne necunoscut oa-
lepra lui Ghiezi, sl\b\nogul de 38 de `n]elepte, ai fost uns ierarh ca s\ sluje[ti
rea cu „binecuv=ntare“, adic\ cu ros- menilor. Boala poate avea un rol peda-
ani; sau ca mijloace pentru `nt\rire `n tainele cele dumnezeie[ti spre dobândirea gogic de `nt\rire `n credin]\, deoarece se
tire de rug\ciuni `nainte [i dup\ virtute, ca de pild\ suferin]ele drep-
mas\. „Pentru c\ orice f\ptur\ a lui sufletelor; [i icoana lui Hristos cinstind, [tie c\ omul se apropie mai mult de
tului Iov ori ca prilejuri pentru ai suferit asupriri, necazuri [i `nchisoare Dumnezeu `n perioadele mai dificile ale
Dumnezeu este bun\ [i nimic nu este ar\tarea puterii lui Dumnezeu, ca de
de lep\dat, dac\ se ia cu mul]umire; `ndelungat\. Pentru aceasta, dup\ s\vâr- vie]ii. De asemenea, boala poate veni ca o
pild\ vindecarea orbului din na[tere. [irea din via]\, izvorând vindec\ri, t\m\- “plat\ pentru p\cate”, având astfel un
c\ci se sfin]e[te prin cuvântul lui De aceea, cre[tinul `ndur\ bolile cu
Dumnezeu [i prin rug\ciune“, spune duie[ti pe cei bolnavi [i luminezi pe cei efect purificator: suferin]a trupeasc\ ne
r\bdare [i cu supunere fa]a de voia care cânt\: Ierarhe Teofilact, roag\-te lui poate elibera de povara sufleteasc\. ~n
Sf. Ap. Pavel `n prima Epistola c\tre
lui Dumnezeu [i se roag\ Lui s\-i Hristos Dumnezeu, iertare de gre[eli s\ viziunea unor Sfin]i P\rin]i, boala poate
Timotei.
Trupul are nevoie de `mbr\c\minte aduc\ u[urare [i vindecare. d\ruiasc\ celor ce pr\znuiesc cu dragoste interveni pentru a ne feri de un r\u mai
pentru o `nf\]i[are cuviincioas\ [i pen- Dar cre[tinul nu trebuie s\ a[tepte sfânt\ pomenirea ta“ (Sedeln\ din slujba mare pe care l-am putea s\vâr[i fiind
tru ocrotirea trupului de schimb\rile vindecarea numai prin rug\ciune [i Utreniei `n ziua pomenirii Sfântului Teo- s\n\to[i. Dincolo, `ns\, de aceste cauze [i
sensuri pe care le poate avea boala, ceea
vremii. Sf. Ioan Gur\ de Aur reco- prin mijloacele religioase; adic\ s\
a[tepte ca Dumnezeu s\ fac\ mereu
filact, episcopul Nicomidiei).
ce conteaz\ este comportamentul `n fa]a
mand\ modestia `mbr\c\mintei:
„Ve[mintele lui nu vor fi afectate de lux minuni cu el. Datoria lui este s\ cear\ suferin]ei, t\ria cu care o `ntâmpin\m [i
scandalos. Ele nu vor avea formele lip- [i ajutorul medicului [i s\ foloseasc\ *** reu[im s\ `i facem fa]\. Chiar dac\ boala
medicamentele ar\tate de el. Dac\ [i- nu poate avea niciodat\ o explica]ie [i o
site de modestie. Cre[tinii vor ad\uga o Pe lâng\ exemplul de vie]uire pe care
elegan]\ dreapt\ la o via]\ cre[tin\ se- a redob=ndit s\n\tatea, cre[tinul tre- l-au l\sat, sfin]ii continu\ s\ fie de folos
justificare satisf\c\toare, totu[i ea repre-
zint\ cel mai bun mod `n care ne putem
rioas\. Grijile p\rului, preten]iile buie s\ aduc\ laud\ [i mul]umire lui
Dumnezeu, asemenea leprosului vin-
credincio[ilor care `nal]\ rug\ciuni c\tre testa credin]a [i r\bdarea. Iar atitudinea
toaletei nu vor absorbi nici sufletul, ei. Iar unul dintre cele mai importante trebuie s\ fie una de rug\ciune plin\ de
nici timpul adev\ratului fiu al lui decat de M=ntuitor. (pr. Gheorghe moduri `n care sfin]ii pot ajuta este vin- n\dejde. (Tudorel PETECIL|)
Dumnezeu“. MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI a[a s\ v\ ruga]i: Tat\l nostru, munte“, `nva]\ pe Sfin]ii Apostoli
Care e[ti `n ceruri, sfin]easc\-se [i mul]imile cum trebuie s\ se
numele T\u; vie `mp\r\]ia Ta; comporte un fiu al lui Dumne-
O lec]ie despre milostenie fac\-se voia Ta, precum `n cer [i
pe p\mânt. Pâinea noastr\ cea
zeu. Ast\zi, Iisus arat\ cum tre-
buie s\ facem milostenia [i cum
Iisus a zis: „Lua]i aminte ca nicii c\rora le place, prin sina- spre fiin]\ d\-ne-o nou\ as- trebuie s\ ne rug\m. Milostenia
faptele drept\]ii voastre s\ nu le gogi [i prin col]urile uli]elor, t\zi; [i ne iart\ nou\ gre[elile trebuie s\ aib\ o not\ de dis-
face]i `naintea oamenilor ca s\ stând `n picioare, s\ se roage, ca noastre, precum [i noi iert\m cre]ie, s\ fie f\cut\ cu respect
fi]i v\zu]i de ei; altfel nu ve]i s\ se arate oamenilor; adev\rat gre[i]ilor no[tri; [i nu ne duce pe pentru cel ce o prime[te. Miloste-
avea plat\ de la Tat\l vostru gr\iesc vou\: [i-au luat plata noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de nia de fa]ad\, parada pachetelor
Cel din ceruri. Deci, când faci lor. Tu `ns\, când te rogi, intr\ cel r\u. C\ a Ta este `mp\r\]ia sau ajutoarelor de la a[a-zi[ii
milostenie, nu trâmbi]a `nain- `n c\mara ta [i, `nchizând u[a, [i puterea [i slava `n veci. „fra]i“ veni]i cu alte gânduri de-
Amin!“ (Matei 6, 1-13)
tea ta, cum fac f\]arnicii `n sina- roag\-te Tat\lui t\u, Care este cât cele cre[tine[ti, sunt, de fapt,
gogi [i pe uli]e, ca s\ fie sl\vi]i `n ascuns, [i Tat\l t\u, Care gesturi de corupere. Apoi nu tre-
de oameni; adev\rat gr\iesc este `n ascuns, `]i va r\spl\ti *** buie uitat c\ [i cel s\rman sau
vou\: [i-au luat plata lor. Tu ]ie. Când v\ ruga]i, nu spune]i s\rac are demnitatea sa. Nu-l
`ns\, când faci milostenie, s\ nu multe ca neamurile, c\ ele cred strivi cu buna ta inten]ie! Las\-i
Oricât de `mpietrit\ ar fi ini-
[tie stânga ta ce face dreapta c\ `n multa lor vorb\rie vor fi ma unui om, acesta nu poate [i lui bucuria de a vedea [i de a
ta, ca milostenia ta s\ fie `ntr- ascultate. Deci nu v\ asem\na]i ocoli sau nu poate fi insensibil la da valoare cre[tineasc\ bunei
ascuns [i Tat\l t\u, Care vede lor, c\ [tie Tat\l vostru de cele cuvintele fragmentului evan- tale inten]ii. Milostenia ta s\ o
`n ascuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Iar ce ave]i trebuin]\ mai `nainte ca ghelic de ast\zi. Domnul nostru [tie Tat\l ceresc, Care, `n final, bun\. (pr. Dumitru P|DURARU,
când v\ ruga]i, nu fi]i ca f\]ar- s\ cere]i voi de la El. Deci voi Iisus Hristos, `n „Predica de pe `]i va r\spl\ti pentru inima ta Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
`n Strovilon (o cetate de ap\rare a mai putut r\bda [i a alergat la cenic Urpasian [i a Sfântului
lâng\ mare), unde a petrecut 30 o baie din apropiere, dar a murit Cezarie, fratele Sfântului Gri-
de ani, pân\ la moartea sa. ~n `ndat\ ce a fost atins de c\ldur\. gore Teologul.
timpul binecredincioasei `mp\- Un osta[, care era de paz\, a in-
r\tese Teodora [i al patriarhu- trat `n ap\ al\turi de ceilal]i 39,
lui Metodie, moa[tele Cu- `nlocuindu-l pe cel plecat. Când
~n ziua de 8 martie,
s-a f\cut ziu\, sfin]ii erau istoria consemneaz\:
viosului Teofilact au fost aduse
[i a[ezate `n Nicomidia, `n bis- le[ina]i [i li s-au frânt gleznele,
erica zidit\ de dânsul. murind mucenice[te. Trupurile a 1869 : a murit Hector
Tot ast\zi, Biserica face po- lor au fost aruncate `n râu, pen- Berlioz, compozitor, critic muzi-
menirea Sfântului Ierarh Pavel tru a nu fi luate de cre[tini. Dar, cal francez (n. 1803);
M\rturisitorul; a Sfântului A- prin purtarea de grij\ a lui Dum- a 1871: a murit Alexandru
postol Ermis, [i a Sfin]ilor Mu- nezeu, s-au strâns toate laolalt\, Hurmuzaki, publicist, om po-
cenici Dion [i Dometie. fiind scoase de cre[tini [i cinstite litic (n. 1823);
Sâmb\t\: Sfântul hail `n Sinada. Episcopul Teofi- ca ni[te odoare de mare pre]. a 1917: a murit Ferdinand
lact s-a `ngrijit, `n special, de bi- Tot `n aceast\ zi, Biserica von Zeppelin, german, construc-
Cuvios Teofilact
serici, spitale, ajutorarea v\du- Duminic\: face pomenirea Sfântului Mu- torul dirijabilului (n. 1838). a
M\rturisitorul, velor [i a orfanilor. Tradi]ia
spune c\ lua un vas cu ap\ c\l- † Sfin]ii 40 de
Episcopul Nicomidiei du]\ [i-i [tergea el `nsu[i pe bol- Mucenici din Sevastia 47 de ani Bibliei. ~ntre 1928 - 1934 a dat
Bibliei o nou\ versiune `n lim-
navi. Când la conducerea impe-
Originar din R\s\rit, Cuvio- riului a venit iconoclastul Leon, Ace[ti sfin]i au fost osta[i cre[-
de la moartea lui ba român\, adaptând-o la lim-
ba modern\. Ca teolog, a publi-
sul Teofilact a plecat `n tinere]e un grup de episcopi, `ntre care tini. ~n timpul persecu]iei `m- Gala Galaction cat studii de Noul Testament,
la Constantinopol, unde a ajuns se num\ra [i Teofilact, i-a cerut potriva cre[tinilor, p\gânii i-au
slujitor la palatul `mp\r\tesc. articole, medita]ii, conferin]e,
`mp\ratului s\ p\streze credin- prins [i au `ncercat s\-i conving\ Gala Galaction (n. 16 apri- predici [i a realizat o nou\ tra-
Tarasie, patriarhul Constanti- ]a cre[tin\ nealterat\, inclusiv s\ aduc\ jertf\ idolilor. Pentru c\ lie 1879, Dide[ti, Teleorman (d. ducere a Bibliei `n limba româ-
nopolului, i-a tuns `n monahism cinstirea sfintelor icoane. Dar au refuzat, cei 40 au fost osân- 8 martie 1961, Bucure[ti) a n\ (`mpreun\ cu pr. prof.
pe Teofilact [i pe Mihail, care, `mp\ratul a poruncit ca epis- di]i, `n timpul iernii, s\ petreac\ fost scriitor, teolog, profesor de Vasile Radu). (Rubric\ rea -
mai târziu, au ajuns episcopi: copii s\ fie surghiuni]i. Astfel, o noapte `n apa unui lac din apro- teologie român, traduc\tor al lizat\ de pr. Paul LEHACI)
Teofilact `n Nicomidia, iar Mi- Cuviosul Teofilact a fost trimis pierea Sevastiei. Unul dintre ei nu
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Rug\ciunea nume[te „Discu]ia Evei cu Dumnezeu”.
Eu, când am ascultat repeti]ia lor [i am
to]i cei trei copii ai t\i. Ea se va ruga
pentru tot neamul vostru [i pentru to]i
ciuni ale p\rintelui Lavrentie. Fiica mea,
I., s-a `mboln\vit [i a fost internat\ la spi-
auzit ce discu]ie e aceea, m-am pierdut cu drept-credincio[ii cre[tini. Se va tal. A stat la izolare o perioad\ de timp, [i
duhovnicului totul cu firea, m-am `mboln\vit de mâh-
nire [i nu mai am nici o speran]\ s-o
`ntoarce pe calea cea dreapt\, se va
`ntoarce la Domnul [i va intra `n mo-
numai ce `ncepuse s\ se vindece c\ s-a
`mboln\vit de tifos, `ncât era s\-[i dea su-
Odat\, mergând la p\rintele cu un- salvez. Doar diavolului `i slujesc ei acolo. nahism. Va avea grij\ de tine [i te va fletul [i noi am crezut c\ va muri. Dar
ele necazuri, l-am `ntrebat [i despre fi- Mai bine a[ `nmormânta-o de vie decât `nmormânta cu cinste, se va ruga mult, `ncetul cu `ncetul a `nceput s\ se `ns\n\-
ica mea cea mic\, I. s\ o v\d hulindu-L pe Dumnezeu. iar pentru rug\ciunile ei se vor ruga [i to[easc\, iar când s-a `ntors acas\, eu nu
– P\rinte, ce s\ m\ fac cu ea? E cea A[a mi-am v\rsat eu amarul `nain- al]ii pentru tine. Iar ceea ce au `ntre- am mai recunoscut-o, c\ci era de nere-
mai mic\, dar nu m\ ascult\ deloc, nu-i tea stare]ului [i lacrimile mi-au curmat prins (sceneta) se va destr\ma [i nu se cunoscut. Nu atât c\ era schimbat\
a[a cum a[ fi vrut eu. Face totul anapoda, vocea. va duce pân\ la cap\t. Roag\-te [i tu [i trupe[te, ci mai ales `n comportarea ei.
numai de-a-ndoaselea. M\ rog eu [i zi [i P\rintele Lavrentie a ascultat cu m\ voi ruga [i eu. B\trâne]ile mele s-au luminat v\zând
noapte lui Dumnezeu s\ o `n]elep]easc\ mult\ aten]ie cuvintele mele aplecând M-a binecuvântat f\cându-mi o cum fata mea a `nceput s\ umble la bis-
pe ea m\car un pic [i s\ o `ntoarc\ pe
capul [i privind tot timpul `n p\mânt. cruce mare pe cap, iar eu m-am `ntors eric\, s\ se roage acas\, s\ citeasc\ c\r]i
calea cea dreapt\, dar totul e degeaba. Apoi a ridicat capul, mi-a zâmbit [i mi-a acas\ cu sufletul lini[tit [i cu n\dejde duhovnice[ti [i s\ duc\ cu totul alt mod de
La biseric\ merge doar dac\ `ncep s\ spus cu blânde]e: pentru viitor. via]\. Nu [tiu cum s\-I mul]umesc lui
plâng. Iar pe lâng\ toate astea, s-a mai – Nu mai plânge a[a amarnic, fe- {i `ntr-adev\r, la scurt\ vreme, lu- Dumnezeu c\, pentru rug\ciunile p\rin-
`nscris [i la un cerc de arti[ti amatori [i meie. Fiica ta „cea rea” va deveni cea crurile au `nceput s\-[i schimbe mersul [i telui Lavrentie, S-a milostivit de noi…
vor s\ joace o pies\ de teatru care se mai smerit\ [i mai ascult\toare dintre s-au `ndreptat, datorit\ sfintelor rug\- (Danion Vasile, Despre `nfruntarea bolii)

Actualitatea
religioas\
Patriarhul ecumenic a vizitat Vaticanul
Cu ocazia celei de-a 90-a
anivers\ri de la `nfiin]area
Institutului Pontifical Orien-
tal, Papa Benedict al XVI-lea
a primit `n audien]\ pe Patri-
arhul ecumenic Bartolomeu I,
joi, 6 martie a.c.. Eveni-
mentul a avut loc dup\ istori-
ca vizit\ efectuat\ la Istanbul
de s\rb\toarea Sfântului An-
drei, la 30 noiembrie 2006, [i
`ntâlnirea de la Napoli din oc-
tombrie 2007, informeaz\ ca-
tholica.ro. Vizita a avut dou\
momente: o `ntâlnire `n for-
m\ privat\ [i un moment de
rug\ciune, `n capela Urban al
VIII-lea din Palatul Apostolic
de la Vatican. Dup\-amiaz\,
Patriarhul Bartolomeu I a
mers la bazilica papal\ „San-
„Nu exist\ psihiatrie ortodox\,
ci doar psihiatru cu inim\ ortodox\“
a Dmitri Avdeev, psihiatrul rus care se bazeaz\ pe virtu]ile cre[tine `n tratarea bolnavilor
s\i, a sus]inut joi, 6 martie 2008, conferin]a „Psihologia pastoral\“, la Facultatea deTeologie
din Bucure[ti a Invita]i au fost pr. prof. Gheoghe Holbea [i pr. prof. Vasile Gavril\ a
de Daniela {ONTIC|
Psihoterapie ortodox\.
Oare exist\ a[a ceva? De
câ]iva ani, un medic psi-
hiatru de origine rus\,
Dmitri Avdeev, a `ncercat
s\ impun\ acest termen,
legând teoria de practica
sa. ~ntre timp, comuni-
tatea ortodox\ pare s\ fi
primit cu bucurie aceast\
`ntrep\trundere `ntre
[tiin]a vindec\rii [i credin-
]a `n Hristos. Aflat la Bu-
cure[ti, la un congres in-
terna]ional de bioetic\, a-
l\turi de alte personalit\]i
pentru care [tiin]a [i
credin]a sunt compatibile,
doctorul Avdeev [i-a f\cut
timp [i de o conferin]\, joi
seara, la Facultatea de
Teologie Ortodox\ din
Capital\. Tema sa a fost
una cât se poate de legat\
de activitatea viitorilor ab-
solven]i de teologie: psi-
hologia pastoral\.
Câteva sute de studen]i,
profesori, dar [i credincio[i
interesa]i de tem\, au as-
cultat, timp de aproape
dou\ ore, cuvintele spuse
`n rus\ de celebrul psihia-
tru, cuvinte pe care Xenia
T\n\sescu-Vlas le-a redat
apoi `n român\.
„Mai `nt=i
s\ construim
biserica vie“
„Din 1991, am `nceput
s\ merg prin m\n\stirile
noastre pravoslavnice, [i le
spuneam preo]ilor c\
Noile conturi
deschise
la BCR - filiala Sector 4
Bucure[ti - pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503
0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503
0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503
0111
S=mb\t\, 8 martie 2008
SE PUNE PIATRA DE TEMELIE PENTRU BISERICA ROM+NEASC| D~N TIMOC: Ast\zi se pune
piatra de temelie pentru noua biseric\ rom=nesc\ din Timoc. La sfin]ire sunt a[tepta]i numero[i
oaspe]i din Rom=nia [i din toat\ zona Timocului. P\rintele Boian Alexandrovici, parohul Malaini]ei
[i Remesianei, protoiereu de Dacia Ripensis, a declarat c\ are toate documentele [i autoriza]iile
necesare `nceperii construc]iei. Pentru construc]ia primei biserici rom=ne[ti `n Timoc, p\rintele
Boian a fost t=rat prin tribunale de autorit\]ile s=rbe[ti [i amenin]at de mai multe ori cu moartea.
ta Maria Maggiore“ (Sfânta
Maria cea Mare), iar apoi a
prezidat Actul academic `n
aula mare a Institului Ponti-
fical Oriental, ]inând o lectio
magistralis pe tema „Telogie,
liturghie [i t\cere. Intui]ii
fundamentale ale P\rin]ilor
Orientali pentru lumea mod-
ern\“. Actul academic a `nce-
put la ora 17:00, cu un salut
adresat Sanctit\]ii Sale Bar-
tolomeu I de c\tre marele
cancelar, cardinalul Leonardo
Sandri, prefect al Congrega-
]iei pentru Bisericile Orienta-
le. Cuvinte de omagiu au fost
adresate [i de cardinalul Wal-
ter Kasper, pre[edintele Con-
siliului Pontifical pentru pro-
movarea unit\]ii cre[tinilor.
vreau s\ unesc ortodoxia
cu psihiatria. P\rin]ii `mi
spuneau c\ este nevoie s\
construim `ntâi biserici de
zid. Dar eu [tiam c\ pentru
ceea ce vreau s\ fac este
important s\ construiesc
mai `ntâi biserica vie“, a
spus Dmitri Avdeev, refe-
rindu-se la felul `n care a
`nceput s\ practice psihia-
tria ortodox\. Pentru el
este important\ leg\tura
dintre medic [i preot, pe
care o consider\ asem\n\-
toare cu aceea dintre ~na-
intemerg\torul Ioan [i
Mântuitorul Hristos. Me-
dicul psihiatru ortodox
este ca un `naintemerg\tor
pentru preot. „El face ca
omul s\ nu cad\ `n p\cate
[i mai mari, pân\ ajunge la
Dup\ cuvântul introductiv
rostit de P. Edward Farrugia,
decan al Facult\]ii de {tiin]e
Ecleziastice Orientale, rec-
torul Institutului, p\rintele
Cyril Vasil, a prezentat corul
capelei liberiene, condus de
mons. Valentino Miserachs,
c\ruia i-a fost `ncredin]at
succesivul intermezzo muzi-
cal. Dup\ aceasta, patriarhul
Bartolomeu a ]inut a[teptata
lectio magistralis, urmat\ de
un spa]iu de dezbateri. Cere-
monia solemn\ s-a `ncheiat
prin consemnarea medaliei
comemorative Sanctit\]ii
Sale Bartolomeu I [i semna-
rea `n cartea de aur a Institu-
tului Pontifical Oriental. In-
stitutul Pontifical Oriental a
biseric\ s\ se spovedeasc\,
s\ tr\iasc\ o via]\ curat\“.
Avdeev crede foarte
mult `n rolul de „punte“,
pe care `l poate avea un
medic psihiatru care crede
`n Hristos [i care trateaz\
bolnavii care vin la el ca pe
ni[te f\pturi ale lui Dum-
nezeu, ni[te semeni afla]i
`n impas, pe care `i `n-
drum\ totdeauna spre ca-
lea care duce la Hristos.
Psihiatrul rus a m\r-
turisit celor care `l ascul-
tau, `n amfiteatrul „Du-
mitru St\niloae“, c\, `n
general, la cabinetul lui
vin oameni care nu au
leg\tur\ cu biserica. Dar
el, ca medic, caut\ `ntot-
deauna s\ le indice cauza
bolilor, s\ le arate c\ la
baza multor tulbur\ri psi-
Dmitri Avdeev (al doilea din dreapta), al\turi de pr. Gheorghe Holbea,
Xenia T\n\sescu-Vlas [i pr. Vasile Gavril\
Expozi]ie cu vânzare „Ziua prim\verii“,
la Colegiul Na]ional „Horea,
Clo[ca [i Cri[an“ din Alba Iulia
Colegiul Na]ional „Horea,
Clo[ca [i Cri[an“ din Alba Iu-
lia a g\zduit ieri, 7 martie
2008, expozi]ia „Ziua Prim\-
verii“, cu vânzare de obiecte
specifice prim\verii, infor-
meaz\ re`ntregirea.ro. Obiec-
tele au fost confec]ionate de
copiii beneficiari ai A[ez\-
mântului Social „Sfântul Va-
sile cel Mare“ din Alba Iulia,
iar fondurile ob]inute din
vânzarea lor vor fi folosite
fost `nfiin]at de Papa Bene-
dict al XV-lea, prin docu-
mentul Motu Proprio „Orien-
tis catholici“ din 15 octombrie
1917 [i `ncredin]at conducerii
Ordinului Iezuit. Patriarhul
Bartolomeu a fost student al
hice stau diferite patimi.
De altfel, el face deosebire
`ntre patimi [i p\timire.
Nu se poate trata
sufletul f\r\
Dumnezeu
Pentru a ar\ta impor-
tan]a cunoa[terii psiholo-
giei `n pastora]ie, Dmitri
Avdeev d\dea exemplu
cazul scriitorului rus Gogol,
care a avut parte de st\ri
psihotice, de halucina]ii,
tulbur\ri afective, deliruri.
Iar duhovnicul lui, necu-
noscând c\ era bolnav, `l a-
p\sa, `l trimitea la m\-
n\stire, `i spunea c\ nu se
va mântui. Scriitorul a
sfâr[it prin a spune „L\sa]i-
m\ `n pace!“, adic\ s-a
`ndep\rtat `n felul acesta
pentru achizi]ionarea de
rechizite [colare pentru a-
ce[ti copii. Aceast\ ac]iune de
`ntrajutorare s-a desf\[urat
la parterul Colegiului HCC,
`ntre orele 10:00-14:00 [i au
fost aduse spre vânzare peste
200 de obiecte realizate de
copii asista]i, constând `n
m\r]i[oare, felicit\ri, obiecte
din ceramic\ [i tablouri. A[e-
z\mântul Social „Sfântul Va-
sile cel Mare“ este un proiect
Institutului Oriental, unde a
urmat cursurile de Drept Ca-
nonic, `ntre anii 1963-1968,
ob]inând doctoratul `n 1968
cu o tez\ despre „Codificarea
canoanelor Bisericii Orto-
doxe“. a
de Biseric\. Dar, a conti-
nuat Avdeev, acel duhovnic
avea o scuz\, nu se [tia pe
vremea aceea c\ exist\ tul-
bur\ri nevrotice ale firii,
care pot fi vindecate cu me-
dicamente, nu cu sfaturi.
Ceea ce este interesant
[i definitoriu pentru cre-
zul, dup\ care se ghideaz\
`n profesia sa medicul rus,
este urm\toarea fraz\:
„Nu exist\ metode orto-
doxe `n psihiatrie, ci psihi-
atrul cu inim\ ortodox\“.
Ceea ce spune totul despre
acest medic, pentru care
nici psihanaliza, care mus-
te[te de ateism, nici ex-
plica]iile bolilor psihice
bazate doar pe conflicte
sexuale sau de agresivi-
tate nu sunt calea corect\
spre vindeca. Nu se poate
face psihologie, nici nu se
poate trata sufletul f\r\
s\ te raportezi la Cel care
L-a f\cut, Dumnezeu. A-
ceasta este metoda dup\
care lucreaz\ Avdeev. La
sfâr[itul discursului, me-
dicul a fost asaltat de `n-
treb\rile tinerilor, dornici
s\ afle cât mai multe de-
spre sufletul v\zut de un
psihiatru credincios. a
al Asocia]iei Filantropia Or-
todox\ din Alba Iulia, de-
marat `n luna octombrie a
anului 2003, care are ca scop
recuperarea [i re`ntegrarea
social\ a unui num\r de 12
copii cu vârste cuprinse `ntre
8 [i 18 ani, maltrata]i, de pe
raza jude]ului Alba. A[ez\-
mântul `[i desf\[oar\ activi-
tatea `ntr-un imobil pus la
dispozi]ie de Arhiepiscopia
Ortodox\ de Alba Iulia. a
3
PE SCURT
Pictur\ mural\,
descoperit\ la
biserica din Volov\]
~n interiorul Bisericii
„~n\l]area Sfintei Cruci“, ctito-
rie a Sf=ntului Voievod {tefan
cel Mare, construit\ `n anul
1502, din localitatea Volov\],
jude]ul Suceava, a fost desco-
perit\ o pictur\ mural\, in-
formeaz\ Rompres. Descoperi-
rea s-a f\cut `n timpul unor
probe de cur\]are a pere]ilor,
pentru a se vedea dac\ exist\
sau nu pictur\ la ad=ncime,
deoarece se credea c\ l\ca[ul
de cult nu este pictat. Se do-
re[te ca `n viitorul apropiat
pictura mural\ descoperit\ `n
biserica sucevean\ s\ fie res-
taurat\, `ns\ pentru aceasta
este necesar\ alocarea unor
fonduri care s\ acopere cheltu-
ielile.
Guvernul a alocat
19,7 milioane de lei
pentru unit\]i de cult
Guvernul a aprobat alocarea
sumei de 19,7 milioane de lei
de la bugetul de stat pentru
reabilitarea, acoperirea unor
cheltuieli de `ntre]inere [i
func]ionare, sus]inerea ac-
tivit\]ilor de asisten]\ social\,
precum [i pentru restaurarea
bunurilor din patrimoniul cul-
tural mobil, a 46 de unit\]i de
cult, informeaz\ Biroul de
pres\ al Guvernului. Printre
unit\]ile de cult care vor primi
fonduri se num\r\: Biserica
ortodox\ rom=n\ „Sf. Nicolae“
din Bruxelles (dou\ milioane
de lei), Centrul eparhial ro-
mano-catolic din Bucure[ti (un
milion de lei), parohia greco-
catolic\ „Adormirea Maicii
Domnului“ Reghin (1 milion
de lei), M\n\stirea Dur\u
(500.000 de lei), M\n\stirea
Cozia (200.000 de lei), M\n\s-
tirea Cernica (100.000 de lei),
Centrul eparhial Ia[i (500.000
de lei), Palatul patriarhal din
Bucure[ti (2 milioane de lei),
Catedrala patriarhal\ din Bu-
cure[ti (2 milioane de lei), M\-
n\stirea Cheia (500.000 de
lei), Centrul eparhial ortodox
Roma (4,5 milioane de lei). Mi-
nisterul Culturii [i Cultelor [i
alte organe abilitate vor con-
trola modul de utilizare, `n
conformitate cu prevederile le-
gale, a sumelor alocate.
Slujb\ de Priveghere
la Biserica
Memorial\
„Mihai Viteazul“
din Alba Iulia
La Biserica Memorial\ „Mihai
Viteazul“ din Alba Iulia a avut
loc asear\, de la ora 20:00, o
slujb\ de Priveghere `n cins-
tea cuvio[ilor asce]i, pe care
Biserica `i pomene[te ast\zi,
`n ultima sâmb\t\ `nainte de
Postul Mare, informeaz\ re`n-
tregirea.ro. Slujba a cuprins
Vecernia, Utrenia [i Sfânta
Liturghie [i s-a terminat la
ora 1:00 noaptea. R\spunsuri-
le la stran\ au fost date de
Grupul Psaltic „Lumin\ lin\“
din Alba Iulia. ~n timpul lau-
delor de la Utrenie au fost
scoase spre `nchinare sfintele
moa[te aflate `n l\ca[ul de
cult din Alba Iulia, `nchinat
domnitorului Mihai Viteazul.
Astfel, credincio[ii au avut po-
sibilitatea s\ se `nchine unor
p\rticele din moa[tele Sf. Silu-
an Athonitul, Sf. Nectarie de
Eghina, Ioan Rusul [i Sf. Ha-
ralambie. a
4 S=mb\t\, 8 martie 2008
BUCURE{TIUL ~{I PROMOVEAZ| IMAGINEA LA CANNES: Prim\ria Capitalei va
Actualitatea participa `n perioada 11-14 martie la Târgul Interna]ional Imobiliar de la Cannes
(Fran]a), pentru a-[i promova imaginea [i a `ncheia parteneriate cu sectorul privat `n
regional\ diverse domenii. „Este prima noastr\ participare la un târg de imobiliare. Cred c\
Bucure[tiul a atins pragul psihologic al parteneriatului public-privat, pentru ca
dezvoltarea s\ se fac\ durabil“, a declarat primarul general Adriean Videanu.

Aten]ie la agen]iile care promit locuri de munc\ `n Marea Britanie

a Tot mai mul]i români care ajung s\ lucreze `n Marea Britanie prin intermediul agen]ilor români de ocupare
a for]ei de munc\ se confrunt\ cu probleme, din cauza faptului c\ primesc informa]ii eronate despre oferta de munc\
din str\in\tate, atrage aten]ia Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ (ANOFM) a
Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei Agen]ia pentru Imigra]ie [i Frontiere (Border tive: cunoa[tere insuficient\ a limbii engleze Britanie, unii cet\]eni români au fost nevoi]i s\
de Munc\ (ANOFM) precizeaz\, prin inter- and Immigration Agency) este de 20 de zile sau lipsa aptitudinilor necesare. Potrivit se `ntoarc\ `n România sau s\ renun]e la pro-
mediul unui comunicat, c\ principalele in- lucr\toare“, precizeaz\ ANOFM. ANOFM, dac\ nu ]in cont de ace[ti factori [i gramul ini]ial [i s\ desf\[oare alte activit\]i pe
forma]ii eronate, furnizate de unele agen]ii de dac\ nu `ncheie contracte de mediere, mul]i teritoriul Marii Britanii, situa]ii ce pot conduce
plasament din Rom=nia, se refer\ la condi]iile Admiterea de agen]ia din dintre românii ajun[i `n Marea Britanie se v\d la dificult\]i de `ntre]inere [i subzisten]\ `n
pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ solicitan]ii nevoi]i s\ accepte condi]iile impuse de angaja- Marea Britanie“, spun reprezentan]ii ANOFM.
pentru a fi admi[i de c\tre angajatorii englezi, Rom=nia nu `nseamn\ [i tori, atât `n ceea ce prive[te timpul de Pentru evitarea acestor situa]ii, ANOFM reco-
tipul activit\]ilor pe care urmeaz\ s\ le acceptul angajatorului britanic a[teptare, cât [i tipul locului de munc\ oferit. mand\ o bun\ documentare asupra drepturilor
desf\[oare `n calitate de angaja]i, precum [i „Se ajunge, astfel, ca unele persoane s\ fie [i obliga]iilor pe care le presupune participarea
timpul de a[teptare pân\ la ob]inerea unui loc Românii care doresc s\ lucreze `n Marea respinse de c\tre angajatori, de trei sau patru la astfel de programe, precum [i `ncheierea, `n
de munc\. „Trebuie [tiut faptul c\ plasarea la Britanie trebuie s\ ]in\ cont de faptul c\ ad- ori, [i s\ trebuiasc\ s\ a[tepte `n continuare s\ scris, de contracte de mediere, `n cazul `n care
angajatori are loc `n patru sau cinci s\pt\mâni miterea de c\tre agen]ia din România nu ob]in\ un loc de munc\, de[i au trecut proce- se apeleaz\ la serviciile unui agent de ocupare
de la data `nceperii cursurilor, `ntrucât ter- `nseamn\, automat, c\ angajatorii britanici durile de selec]ie organizate `n România. Au a for]ei de munc\, prin care s\ se stabileasc\
menul mediu de procesare a cererilor pentru vor accepta plasamentul, ace[tia putând res- existat situa]ii `n care, `n urma prezent\rii in- clar drepturile de care beneficiaz\, [i obliga]iile
ob]inerea certificatului de `nregistrare de c\tre pinge participan]ii la cursuri, sub diferite mo- corecte sau incomplete a ofertei din Marea agen]ilor fa]\ de lucr\tor. a

bii p\rin]i, fra]ii, surorile,

~nc\ 10
milioane de
euro pentru
Centrul
Istoric al
Capitalei
Consilierii municipali au a-
probat suplimentarea cu peste
10 milioane de euro a fondu-
rilor alocate pentru investi]iile
din Centrul Istoric al Capita-
lei, bani necesari pentru resta-
urarea [i protec]ia siturilor
arheologice, descoperite `n a-
ceast\ zon\. „Practic, s-au re-
proiectat `n `ntregime atât
traseele de re]ele de utilit\]i
subterane, cât [i suprafa]a
str\zilor, `n func]ie de cons-
trângerile tehnice rezultate `n
urma descoperirilor arheologi-
ce“, se arat\ `n expunerea de
motive a proiectului de hot\râ-
re. Autorit\]ile municipale
spun c\ `n Centrul Istoric al
Bucure[tiului se afl\ „un alt
ora[ sub fiecare piatr\ [i sub
pavajul str\zilor, care este des-
coperit pe m\sur\ ce se ex-
caveaz\ fiecare metru p\trat,
fiind evident c\ aceast\ zon\ a
fost locuit\ permanent, `nc\
din perioada neolitic\, epocile
bronzului [i fierului, `ns\ cea
mai prezent\ sub str\zile ve-
chi este perioada medieval\“.
~n urma lucr\rilor efectuate
p=n\ `n prezent, au fost desco-
perite funda]iile Hanului Zl\-
tari, din secolul al XVII-lea,
Hanul lui Constantin Brânco-
veanu, Biserica [i Hanul Greci,
precum [i cimitire medievale.
Vestigiile arheologice descope-
rite, care vor defini zona `n vi-
itor, vor fi puse `n valoare prin
marcare pe pavaj, pl\ci infor-
mative [i chiar expunere di-
rect\, `n func]ie de starea lor
tehnic\. ~n cadrul acestui pro-
iect vor fi reabilitate str\zile
aflate `n Centrul Istoric, care
vor fi pietruite dup\ modelul
str\zilor din secolul XIX, iar
trotuarele vor disp\rea, fiind
`nlocuite de jardiniere [i de
mobilier stradal, b\nci sau cor-
puri de iluminat. a
Rom=nii din Italia primesc aloca]ii nepo]ii, membrii de familie
cu handicap, care nu au o
invaliditate de 100%. Alo-
de maternitate [i `ntre]inere ca]ia este pl\tit\ de c\tre
angajator, odat\ cu sala-
riul. Ulterior, angajatorul
a Românii care lucreaz\ legal `n Italia pot beneficia de aloca]ia pentru membrii solicit\ la INPS rambur-
de familie afla]i `n `ntre]inere, precum [i de aloca]ia de maternitate, care se acord\ sarea sumelor pl\tite“, pre-
cizeaz\ ANOFM. ~n cazul
pentru o perioad\ de cel mult cinci luni, a anun]at Agen]ia Na]ional\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\ (ANOFM) a Institutul Na]ional pentru Protec]ie Social\
menajerelor, muncitorilor
agricoli sau [omerilor, alo-
ca]ia este pl\tit\ direct de
din Italia a stabilit noile valori ale aloca]iei pentru nucleul familial, valabile
c\tre INPS. Solicitan]ii tre-
pentru anul `n curs a Potrivit Circularei emise de INPS, aloca]ia pentru nucleul familial buie s\ [tie c\ acest tip de a-
este de 124 de euro, iar aloca]ia de maternitate este de 299 de euro a loca]ie scade, pe m\sur\ ce
cre[te venitul familiei.
Aloca]ia pentru nucleul le fizice [i veniturile de riale, pensie sau alte pres- ianuarie 2007, cet\]enii
familial este acordat\ de orice natur\. Veniturile ta]ii, reprezint\ cel pu]in români [i bulgari, care lu-
sistemul italian de protec- rezultate din munc\, care 70% din `ntregul venit al creaz\ legal `n Italia, in- Aloca]ia de
]ie social\, pentru a ajuta se iau `n calcul pentru ob- familiei. clusiv cei ai c\ror membri maternitate este
familiile lucr\torilor, com- ]inerea aloca]iei, nu con]in de familie sunt reziden]i `n de 299 de euro
puse din mai multe per- contribu]iile de protec]ie Cine poate solicita ]ara de origine, pot benefi-
soane, [i ale c\ror venituri [i de asisten]\ social\. cia, dup\ ob]inerea unei Institutul Na]ional pen-
se situeaz\ `ntr-o anumit\ Anumite presta]ii nu se aloca]ia autoriza]ii, de aloca]ie pen- tru Protec]ie Social\ din
limit\ stabilit\ anual prin includ `n calcularea venit- Acest tip de aloca]ie tru nucleul familial“, potri- Italia a stabilit noile valori
lege. Cuantumul acestei ului familiei, cum sunt poate fi solicitat pentru ur- vit ANOFM. ale aloca]iei pentru nucleul
aloca]ii se stabile[te `n pensiile de veterani de familial, valabile pentru a-
m\torii membri de familie:
func]ie de num\rul mem- r\zboi sau indemniza]iile so]ul sau so]ia solicitantu- Aloca]ia este pl\tit\ nul `n curs. Potrivit Circu-
brilor familiei [i de venitul pentru persoane cu handi-
lui, dac\ nu sunt desp\r]i]i de angajator larei emise de INPS, alo-
total al acesteia. „~n com- cap“, informeaz\ ANOFM. legal, copiii (legitimi, adop- ca]ia pentru nucleul famil-
punerea venitului familial Potrivit sursei citate, alo- ta]i, naturali recunoscu]i, Pentru a beneficia de a- ial este de 124,89 euro.
sunt incluse toate veni- ca]ia se pl\te[te numai n\scu]i dintr-o c\s\torie ceast\ aloca]ie, românii Condi]ia de acordare a a-
turile supuse impozitului dac\ suma veniturilor re- precedent\ a celuilalt so] [i trebuie s\ prezinte, la re- cestei presta]ii este ca ven-
pe venit, pentru persoane- zultate din retribu]ii sala- `ncredin]a]i acestuia) [i prezentan]a Institutului itul s\ fie egal sau inferior
nepo]ii pe cale ascendent\, Na]ional de Protec]ie So- sumei de 22.480,91 euro.
cu vârst\ sub 18 ani, `ncre- cial\ (INPS), formularul
Prin aceea[i circular\ sunt
din]a]i spre cre[tere, copiii european corespunz\tor prev\zute [i noile valori
majori cu handicap care,
sau, direct la angajator, ale aloca]iei de materni-
din motive fizice sau men- formularele utilizate `n tate, valabile pentru anul
tale, se afl\ `n incapacitate acest scop, la nivel na]io- curent. „Nivelul indemni-
de munc\, fra]ii, surorile [i nal, de c\tre cet\]enii ita- za]iei lunare de mater-
nepo]ii solicitantului, mi- lieni. Potrivit legisla]iei `n nitate pentru perioada
nori sau majori cu handi- vigoare, angajatorul tre-
cap, dac\ sunt orfani de buie s\ pl\teasc\ aloca]ia
01.01.2008-31.12.2008, `n
ambii p\rin]i [i nu au `n baza cererii lucr\torului, valoare integral\, care se a-
dreptul la pensie de urma[. care demonstreaz\ c\ are cord\ pentru na[teri, adop-
Potrivit legisla]iei italiene, acest drept, dar, `n anu- ]ii realizate `n urma unei
toate aceste persoane fac mite cazuri, angajatorul perioade de adaptare, [i a-
parte din nucleul familial, pl\te[te aceast\ aloca]ie dop]iile care nu implic\ o
perioad\ de prob\, este de
chiar dac\ nu locuiesc numai dac\ lucr\torul a
`mpreun\ cu solicitantul, ob]inut o autoriza]ie din 299,53 euro“, precizeaz\
nu se afl\ `n `ntre]inerea partea INPS. „Aceast\ au- ANOFM. Aceast\ indem-
solicitantului sau dac\ nu toriza]ie este solicitat\ niza]ie se acord\ pentru o
sunt reziden]i `n Italia pentru plata aloca]iei pen- perioad\ de maxim cinci
(membrii de familie ai tru urm\toarele persoane: luni, [i trebuie s\ fie solici-
cet\]eanului str\in au membrii reziden]i `n str\- tat\ prim\riei de reziden]\,
dreptul la aloca]ie dac\ in\tate, copiii p\rin]ilor di- `n cel mult [ase luni de la
sunt cet\]eni comunitari). vor]a]i, desp\r]iti, copiii na[tere sau intrarea `n fa-
„~n aceste condi]ii, dup\ 1 naturali recunoscu]i de am- milie a copilului adoptat. a

Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 8 martie
Cerul va fi mai mult noros `n
vest, centru [i nord, unde temporar
va ploua. ~n restul teritoriului vor fi
unele `nnor\ri, dar ploile se vor
semnala pe arii restr=nse. La mun-
te, precipita]iile vor fi sub form\ de
ploaie, lapovi]\ [i ninsoare, iar izo-
lat cantit\]ile de ap\ pot dep\[i 10-
15 l/mp. V=ntul va prezenta unele
intensific\ri, `ndeosebi `n C=mpia
de Vest [i `n zona de munte.
Temperaturile minime, `n cre[tere,
vor fi cuprinse `ntre 0 [i 8 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 7 [i 17 grade.
sursa: www.intellicast.com
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AGRICULTORII UN-
GURI LUCREAZ| P|M+N-
TUL ~N ROM+NIA: Repre-
zentan]ii unei asocia]ii agri-
cole din comuna ar\dean\ Zi-
mandul Nou au decis s\ so-
licite ajutorul fermierilor din
Ungaria, pentru a le lucra
p\mântul, din cauza tarifelor
mari practicate de prestatorii
de servicii agricole din Româ-
nia. Beneficiarii acestei coo-
per\ri sus]in c\ pre]ul cerut
de unguri este de aproxima-
tiv o dat\ [i jum\tate mai
mic decât cel practicat de
prestatorii de servicii agri-
cole din jude]ul Arad. La rân-
dul lor, [i agricultorii veni]i
din Ungaria sunt mul]umi]i
de afacere, `ntrucât sunt
cresc\tori de animale, iar, `n
schimbul lucr\rilor prestate,
vor primi cereale. Fermierii
din ]ara vecin\ de]in trac-
toare, pluguri [i pr\[itoare
dintre cele mai performante,
cu care vor sem\na cele
aproximativ o mie de hectare
ale asocia]iei. Pentru a veni
`n ajutorul acestor agricul-
tori, autorit\]ile de frontier\
din România [i Ungaria au
decis s\ deschid\, timp de
câteva ore, la Varia[, un
punct provizoriu de trecere a
frontierei, scutindu-i astfel
de parcurgerea câtorva zeci
de kilometri pân\ la cel mai
apropiat punct de trecere a
frontierei, Turnu- Battonya,
sau V\r[and -Gyula.
a PRODUC|TORII DE
}UIC| NU POT INTRA ~N
LEGALITATE: Produc\torii
de ]uic\ din jude]ul Tulcea
sunt nemul]umi]i de faptul
c\, de[i fac eforturi `n acest
sens, nu `[i pot desf\[ura ac-
tivitatea legal. {eful Biroului
Vamal de Accize din Tulcea,
Georgeta Cernat, a declarat
c\, `n urma controalelor efec-
tuate pân\ acum `n jude], au
fost identifica]i 16 produc\-
tori de ]uic\ priva]i ce doresc
s\ fie autoriza]i. „Oamenii
vor s\ intre `n legalitate, dar
se pare c\ acest lucru este
imposibil, din cauza unor
probleme la Sanepid sau la
serviciul de autorizare“, a a-
firmat Georgeta Cernat.
{efa Biroului Vamal s-a
ar\tat nemul]umit\ din
cauz\ c\, `n alte jude]e, pro-
duc\torii de ]uic\ au fost
autoriza]i, `n timp ce, la
Tulcea, ace[tia `ntâmpin\ o
serie de dificult\]i. La rân-
dul s\u, directorul Autori-
t\]ii Jude]ene de S\n\tate
Public\, Adriana Argeto-
ianu, a afirmat c\ angaja]ii
institu]iei pe care o repre-
zint\ nu pot autoriza o ac-
tivitate care nu se desf\[oa-
r\. „~i vom putea controla pe
produc\torii de ]uic\, doar
atunci când ei `[i desf\[oar\
activitatea, adic\ `n toam-
n\“, a precizat [eful AJSP,
Adriana Argetoianu. a
 S=mb\t\, 8 martie 2008 5
SE SCUMPE{TE CAFEAUA: Companiile specializate din toat\ lumea au
Economic majorat pre]ul cafelei instant [i al celei m\cinate, cu pân\ la 40%.
Pre]ul boabelor a atins cel mai `nalt nivel din ultimii zece ani, potrivit
„Financial Times“. Costul contractelor de livrare a boabelor din soiuri
inferioare la Bursa din Londra a explodat de la `nceputul anului,
majorându-se pentru contractele cu livrare `n mai, cu peste 40%.

2,8 miliarde de euro pentru realizarea coridoarelor europene de transport PE SCURT

România va angaja fon-
duri europene, `n valoare de
2,8 miliarde de euro, pentru
realizarea tronsoanelor co-
ridoarelor paneuropene de
transport care tranziteaz\
]ara, a declarat joi, vicepre-
[edintele Comisiei Europene
[i comisarul european pen-
tru Transporturi, Jacques
Barrot, cu ocazia unei vizite
`n România. „România va
angaja 2,8 miliarde de euro
pentru trei proiecte priori-
tare, Coridorul IV Rutier
European (N\dlac - Sibiu),
Coridorul VII (Dun\rea) [i
Coridorul de Transport fe-
roviar (Curtici - Arad - Bra-
[ov)“, a spus comisarul euro-
pean dup\ o `ntrevedere cu
ministrul român al Trans-
porturilor, Ludovic Orban.
„I-am prezentat vicepre-
[edintelui Comisiei Euro-
pene stadiul coridoarelor
europene cu diferitele sec-
toare [i care sunt obiec-
tivele pentru finalizarea
acestora. Obiectivul nostru
este s\ finaliz\m toate
lucr\rile pân\ la sfâr[itul
exerci]iului bugetar 2007 -
2013“, a precizat ministrul
Transporturilor, Ludovic
Orban. Potrivit ministru-
lui român, discu]iile au
vizat reevaluarea proiecte-
lor prioritare de pe terito-
riul ]\rii noastre, `n pers-
pectiva revizuirii re]elelor
europene de transport eu-
ropean, care se va finaliza
`n 2010, precum [i propu-
nerile României pentru
prelungirea axei de trans-
port nord-sud (Kaunas -
Bialystok - Presov - Debre-
cen) pe direc]ia nord-est
spre Bucure[ti [i Constan-
]a, pe direc]ia nord spre
Podul Calafat-Vidin [i apoi
spre Bulgaria [i spre Timi-
[oara, apoi spre Serbia. Ro-
mânia a propus [i realiza-
rea unei leg\turi feroviare
pe direc]ia est-vest, `ntre
Coridorul IV (Curtici - A-
rad - Bra[ov), [i Coridorul
VII (Dun\rea), preg\tirea
liniei de mare de vitez\ Pa-
ris-Viena-Budapesta pe
traseul Budapesta-Bucu-
re[ti-Constan]a. De aseme-
nea, a mai fost abordat\
problema amenaj\rii cana-
lului Dun\re-Bucure[ti,
care va conecta România
de fluviul Dun\rea (Cori-
dorul VII). a
Canalul Dun\re-Bucure[ti
are nevoie de 450 de
milioane de euro
Finalizarea construc]iei canalului
Dun\re-Bucure[ti necesit\ investi]ii
de 450 de milioane de euro. Potrivit
Companiei Na]ionale Administra]ia
Canalelor Navigabile Constan]a,
aceast\ sum\ ar putea fi amortizat\
`n 14 ani. Administra]ia Canalelor
Navigabile a propus Ministerului
Transporturilor relansarea proiectu-
lui, oprit `n 1990. Directorul general

Firmele de construc]ii vor s\ al Administra]iei Canalelor naviga-

bile, Ovidiu Cup[a, a afirmat c\, prin
acest prooiect, „Bucure[tiul va ob]ine
o leg\tur\ direct\ cu principalele

importe masiv for]\ de munc\ ora[e din lungul Dun\rii, cu marile

centre urbane de pe Rhin, precum [i
acces direct la portul maritim
Constan]a“. Canalul va avea o
a Patronatul Societ\]ilor din Construc]ii a anun]at c\ va importa masiv for]\ de munc\ `n perioada ad=ncime de 4,5 metri, o capacitate
de transport de pân\ la 16 milioane
urm\toare, din ]\ri precum China, Bulgaria, Turcia, Ucraina sau Republica Moldova, adic\ de acolo unde de tone/an, iar lungimea va fi de 73
salariile sunt mult mai mici decât `n România a Speciali[tii `n domeniu apreciaz\ c\ firmele de km. Calea navigabil\ va avea dou\
porturi, unul situat `n zona de sud-
construc]ii vor cre[te de mai multe ori salariile pentru a-i atrage pe rom=ni `napoi `n ]ar\ a est a Capitalei, `ntre localit\]ile 1
Pentru a face fa]\ defici- li se ofer\ salarii mult mai alinia, `n câ]iva ani, la cele Decembrie [i D\r\[ti de Ilfov, iar al
tului de for]\ de munc\, fir- bune decât `n România. ~n europene, apreciaz\ repre- doilea la Olteni]a, la confluen]a râu-
mele de construc]ii din Ro- Italia, un muncitor `n cons- zentan]ii „Seven Hills“. „~n lui Arge[ cu Dun\rea.
m=nia vor trebui s\ „im- truc]ii câ[tig\ lunar `n jur de timp ce un muncitor român
porte“ muncitori din ]\rile 1.000 de euro, un maistru - `ntors din str\inatate cere Tax\ de drum,
mai slab dezvoltate. 1.500 euro, iar un inginer - un salariu de 1.000 de euro,
„Cei mai mul]i muncitori 4.000 de euro. unul adus din China va cere `n func]ie de
vin din China. Principalul a- maximum 200. Cazând, `n aglomera]ia de pe [osele
vantaj al acestei solu]ii este medie, [ase oameni `ntr-un
c\ muncitorii str\ini vin `n
Cre[teri salariale apartament, se vor cheltui Comisia European\ (CE) va elabora,
România prin agen]ii de re- pentru atragerea maximum 30-40 de euro, pân\ `n luna iunie, un proiect de lege
crutare a for]ei de munc\ [i muncitorilor plus al]i 10-20 de euro pen- privind taxarea utilizatorilor drumu-
au semnat contracte pe unul tru hran\. Presupunând ca rile na]ionale [i autostr\zilor, `n
sau doi ani, astfel `ncât nu Salariile muncitorilor ro- acestor oameni li se asigur\ func]ie de normele de poluare ale ve-
exist\ riscul s\ migreze de mâni vor cre[te `n continua- toate condi]iile necesare u- hiculelor [i de nivelul de congestio-
la o companie la alta [i nici re, pentru c\ pia]a de real- nui trai decent, inclusiv un nare a traficului rutier, a declarat
nu se pot `ntoarce la ei `n estate `nregistreaz\ o cre[te- translator [i un medic pen- comisarul pentru Transporturi,
]ar\ pe durata contractului“, re continu\ [i mai mult de- tru `ntregul grup de câteva Jacques Barrot. „~n iunie sper\m s\
explic\ Nimrod Zvik, direc- cât semnificativ\, `n timp ce sute de persoane, ajungem la putem finaliza cadrul legislativ, la
tor de marketing „Seven deficitul de muncitori la ni- suma de 300 de euro/mun- for]\ de munc\ calificat\, faceri germani sunt de p\- nivelul Uniunii Europene, care s\
Hills“, subsidiara `n Româ- velul ]\rii este de aproxima- citor, iar aceast\ concluzie chiar [i manageri. Uneori, rere c\ pia]a româneasc\ a
vorbe[te de la sine“, a ad\u- permit\ statelor membre s\ aplice un
nia a grupului BSG. Munci- tiv 170.000. ~n acest ritm, se disponibilitatea muncitori- construc]iilor va `nregistra sistem mai coerent de taxare pentru
torii români prefer\ `ns\ s\ preconizeaz\ c\ salariile gat directorul de marketing lor de a lucra peste program, ritmuri de cre[tere de peste
al companiei „Seven Hills“. to]i cei care folosesc sistemul de dru-
lucreze `n str\in\tate, unde muncitorilor români se vor chiar dac\ motiva]ia finan- 20% anual. „România se muri na]ionale [i autostr\zi. Lu\m `n
ciar\ exist\, este foarte afl\ `n centrul aten]iei mul- considerare elemente care ]in de
a DIC}IONAR ECONOMIC a Lipsa for]ei de munc\ mic\“, a spus reprezentantul tor firme din Germania. Se nivelul de poluare al autovehiculelor,
specializate, cea mai firmei „Heberger Construc- estimeaz\ c\, `n anii ur- precum [i indici lega]i de nivelul de
Cost de produc]ie: reprezint\ expresia valoric\ a con- ]ii“, Krans Kegel. Potrivit a- m\tori, România va `nregis-
mare problem\ tra rate de cre[tere de peste congestionare a traficului pe anumite
sumurilor de munc\ vie [i materializat\, efectuate `n cestuia, muncitorii români
sectoare de drum“, a afirmat Barrot,
scopul ob]inerii unui produs la un moment dat, con- a constructorilor nu sunt dispu[i s\ munceas- 20%, `n sectorul construc]ii-
joi, `ntr-o conferin]\ de pres\ sus]inu-
sumuri care `mbrac\ forma cheltuielilor de produc]ie c\ peste program, de[i sunt lor“, a ar\tat directorul
Lipsa for]ei de munc\, `n pl\ti]i pentru acestea. „Oa- AHK, Marko Walde. Ger- t\ la Bucure[ti. Comisarul a precizat
[i desfacere suportate de societate.
special de pe pia]a construc- menii sunt obi[nui]i s\ mania este cel de-al patru- c\ fondurile colectate din taxele de
Cost fix: este costul care ramâne constant pe total, in- ]iilor din România, ar putea munceasc\ cinci zile pe lea investitor `n România, drum vor putea fi utilizate pentru
diferent de modificarea volumului activit\]ii `ngr\di dezvoltarea construc- s\pt\mân\, câte opt ore pe dup\ valoarea investi]iilor, dezvoltarea [i `mbun\t\]irea siste-
Cost istoric: acesta conven]ie presupune `nregistrarea ]iilor `n urm\torii ani, au zi…; muncitorii nu pun cu un capital total investit mului de drumuri [i a c\ilor de trans-
`n contabilitate a bunurilor la valoarea lor de achizi]ie ar\tat miercuri (5 martie), mare pre] pe calitate. ~n de peste 1,6 miliarde de eu- port feroviar ale statelor membre.
sau de produc]ie, iar crean]ele [i obliga]iile, la val- `n cadrul reuniunii mem- general, exist\ o criz\ de ro, reprezentând circa
oarea lor nominal\ brilor Camerei de Comer] for]\ de munc\, care ne cre- 10,24% din `ntregul capital
Româno-Germane (AHK), eaz\ dificult\]i“, a ad\ugat str\in din România. La fi- Turi[tii rom=ni sunt mai
Costul de achizi]ie: se compune din pre]ul de
cump\rare negociat [i `nscris `n factura primit\ de la reprezentan]i ai oamenilor Kegel. Totodat\, acesta a nele lunii iunie 2007, `n Ro- darnici dec=t cei str\ini
furnizor, eventuale cheltuieli de transport, de afaceri germani. „Cea mai mai spus c\ muncitorii ro- mânia erau `nregistrate a-
aprovizionare suportate de cump\r\tor, unele cheltu- mare problem\, `n prezent, mâni produc distrugeri. Cu proape 15.000 de firme cu Hotelierii români câ[tig\ dublu de la
ieli accesorii efectuate `n vederea punerii `n stare de `n România, este s\ g\se[ti toate acestea, oamenii de a- capital german. a turi[tii autohtoni, decât de la cei
func]ionare a anumitor bunuri (mijloace fixe), even- str\ini, `n condi]iile `n care foarte
tuale taxe nedeductibile pu]ine unit\]i de cazare de pe litoral
Costul de desfacere sau costul complet: cuprinde cos-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a accept\ pre]urile mai mici solicitate
tul de produc]ie al bunurilor livrate beneficiarilor, de tour-operatorii interna]ionali, a
a PRODUC|TORII DE ven]iei acordate combinate- transport auto, marf\ [i c\- declarat, joi, Lucia Morariu, secretar
cheltuielilor de desfacere pentru bunurile livrate. a lor chimice, de la 17 dolari l\tori, au fost pavoazate `n
~NGR|{|MINTE SPUN de stat `n Ministerul pentru Turism.
(1.000 de metri cubi de semn de protest cu bande-
C| VOR MEN}INE PRE- gaze), la 40 de dolari, 1.000 role albe cu `nscrisul „Unde
„Din discu]ia pe care am avut-o ieri
}URILE: Organiza]ia pa- de metri cubi, potrivit mi- cu reprezentan]ii TUI am aflat c\ ei
sunt banii no[tri?“. To]i con- primesc de la un hotel de patru stele
Comunicat de pres\ tronal\ a produc\torilor de nistrului Economiei [i Fi- duc\torii auto sindicali[ti,
`ngr\[\minte chimice din nan]elor, Varujan Vosgani- din Bulgaria un tarif mediu de 28
care vor tranzita aceast\ zo-
euro pe noapte, `n timp ce hotelierii
Poli]ia Rutier\ Ia[i [i Iulius România, Nitrofosfor, a a-
nun]at c\ pre]urile la `ngr\-
an. Majorarea subven]iei es-
te valabil\ pentru urm\toa-
n\ `n intervalul orar 13:00-
15:00 vor purta o banderol\ români solicit\ tarife de cazare mult
[\mintele pe baz\ de azot mai mari, pe care nu le accept\ unele
Group ofer\ flori de 8 Martie nu vor cre[te pe perioada
rele [ase luni. „Combinatele
chimice au circa 9.000 de
alb\ pe care scrie „S\ nu fim
descuraja]i de atitudinea dintre marile agen]ii de turism
campaniei agricole de pri- angaja]i [i vireaz\ la buget autorit\]ilor!“. „Noi, trans- str\ine“, a spus Lucia Morariu, secre-
Pe data de 8 martie, [oferi]ele din Ia[i, aflate `n trafic, m\var\, respectiv pân\ la
vor avea parte de o surpriz\. Reprezentan]ii Poli]iei `n jur de 500 de milioane de portatorii rutieri, am de- tar de stat `n Ministerul pentru
31 iulie, dup\ ce Guvernul a lei, a[a c\ efortul bugetar se ~ntreprinderi Mici [i Mijlocii, Comer],
Rutiere, `n colaborare cu compania Iulius Group vor face majorat subven]iile acorda- clan[at aceast\ ac]iune de
un cadou inedit participantelor la trafic. justific\ temporar“, a decla- protest pentru c\ drumurile Turism [i Profesii Liberale, prezent\
te la plata gazelor. „Ca r\s- rat, ieri, Vosganian. la Târgul de Turism de la Berlin. Ea
Agen]ii Poli]iei rutiere le vor oferi o „amend\“ necon- puns la demersurile Minis- sunt `ntr-o stare dezastru-
ven]ional\ doamnelor [i domni[oarelor: felicit\ri [i flori. a TRANSPORTATORII oas\, nu avem parc\ri pen- a dat ca exemplu un hotel all, inclu-
terului Economiei, Nitrofos-
„Este o ocazie special\, [i `n fiecare an am organizat astfel for se angajeaz\ public, ca AU PROTESTAT PE AU- tru a ne efectua timpii de o- siv de patru stele de pe litoralul
de ac]iuni, pe data de 8 martie“ a declarat inspector prin- pe `ntreaga perioad\ a cam- TOSTRADA BUCURE{TI- dihn\, controlul `n trafic românesc, al c\rui tarif de cazare
cipal Costel M=ndru, purt\torul de cuv=nt al Poli]iei paniei agricole de prim\- PITE{TI: Membrii organi- este abuziv, motorina este dep\[e[te 50 euro pe noapte. a
Rutiere Ia[i. var\, pân\ la 31 iulie 2008, za]iilor patronale afiliate la mai scump\ [i mai proast\
Ac]iunea se va derula at=t `n municipiu, c=t [i `n ora[ele s\ nu majoreze pre]urile la Uniunea Na]ional\ a Trans- decât `n vest, statul sufoc\
T=rgu Frumos [i Pa[cani. „La Ia[i vom desf\[ura ac]iunea principalele `ngr\[\minte portatorilor Rutieri din Ro- transporatorii români prin Cursul valutar
`n fa]a Palatului Culturii, iar cele cinci echipaje ale Poli]iei pe baz\ de azot“, se arat\ mânia a organizat, ieri, o taxe [i impozite“, a declarat
Rutiere vor fi ajutate de [apte copii de la [coala Nicolae `ntr-un comunicat de pres\. ac]iune de protest pe tron- Augustin Hagiu, pre[edinte pentru 8.03.2008
Iorga“, a mai precizat Costel M=ndru. Guvernul a aprobat, mier- sonul Bd. Timi[oara - Auto- al Federa]iei Operatorilor 2,4243
curi, la solicitarea MEF, strada Bucure[ti-Pite[ti km Români de Transport
Dolar SUA
Departament PR Iulius Group majorarea plafonului sub- 15. Peste 80 de mijloace de Rutier. a Euro 3,7376
6 S=mb\t\, 8 martie 2008
Rom=nia
`n UE
LUMEA PE SCURT Europenii cred c\ prioritatea PE o constituie drepturile omului
Aderarea la UE
a ]\rilor din Balcanii
de Vest,
tot mai aproape
}\rile din Balcanii de Vest,
Albania, Bosnia [i Her]egovi-
na, Muntenegru [i Serbia, se
apropie din ce `n ce mai mult
de perspectiva ader\rii la
Uniunea European\. Comisia
European\ asigur\, `n acest
sens, mai multe burse pentru
a `ncuraja studen]ii s\ stu-
dieze `n UE, mai multe con-
tacte `ntre oamenii de [tiin]\
[i cercet\tori, dar [i o colabo-
rare mai strâns\ pe tema pro-
tec]iei mediului, justi]iei, li-
bert\]ii [i securit\]ii. Elimi-
narea vizelor de c\l\torie
este, de asemenea, un alt
punct `nscris pe agend\. „~n
UE exist\ o dorin]\ constant\
de a ajuta cet\]enii ]\rilor din
Balcanii de Vest s\ opteze
pentru valorile [i standardele
de via]\ europene“, a declarat
comisarul pentru extindere,
Olli Rehn. El a ad\ugat c\, `n
cele din urm\, liderii [i cet\-
]enii acestei regiuni sunt cei
care vor decide dac\ doresc s\
se `ndrepte c\tre un viitor eu-
ropean, marcat de stabilitate
[i prosperitate. Balcanii de
Vest primesc anual suma de
aproximativ 800 de milioane
de euro necesar\ pentru re-
alizarea reformelor impuse de
aderarea la UE. Nici o alt\
regiune din lume nu a mai
primit din partea Uniunii o
sum\ atât de mare pe cap de
locuitor, aceast\ finan]are
continu=nd pân\ `n 2011. O
parte mai important\ din
aceste fonduri va fi consa-
crat\ de acum `nainte ac-
tivit\]ilor desf\[urate de „so-
cietatea civil\“ - sindicate,
asocia]ii de consumatori, de
femei, de tineri, etc. ~n pe-
rioada 17-18 aprilie, este pro-
gramat\ o conferin]\ despre
rolul societ\]ii civile `n
regiune. Cooperarea dintre
]\rile din Balcanii de Vest `n
materie de comer], energie [i
transport a beneficiat deja de
sprijinul Uniunii Europene.
Noi ini]iative sunt pe agenda
discu]iilor din aceast\
s\pt\mân\, inclusiv g\sirea
unor r\spunsuri transfrontal-
iere `n caz de calamit\]i natu-
rale, precum incendiile
forestiere din 2007.
Kosovo, un caz
singular de
independen]\
Cazul Kosovo este unul sui-
generis [i nu poate constitui
un precedent, motiv pentru
care Uniunea European\ nu
sprijin\ proclamarea indepen-
den]ei nici uneia din republi-
cile nerecunoscute interna]io-
nal din fostul spa]iu sovietic,
a declarat Javier Solana, `nal-
tul reprezentant pentru politi-
ca extern\ [i de securitate co-
mun\ a UE, `ntr-un interviu
ap\rut joi `n cotidianul mos-
covit „Nezavisimaia Gazeta“,
transmite „Tanjug“. ~ntrebat
de ce Kosovo poate deveni stat
independent, iar Abhazia,
Osetia de Sud, Transnistria [i
Nagorno-Karabah nu, Solana
a invocat rezolu]ia 1244 a
Consiliul de Securitate al
ONU. Aceasta a instituit o ad-
ministra]ie temporar\ a ONU
`n provincia sârb\ [i a stabilit
liniile directoare ale procesu-
lui politic care urma s\ defi-
neasc\ viitorul statut al Koso-
vo, a men]ionat Solana. ~n
schimb, Consiliul de Securi-
tate nu a adoptat decizii simi-
lare cu privire la nici o alt\
zon\ de conflict, a precizat
`naltul oficial european. a
NATO MERGE SPRE EST: Mini[trii de externe din cele 26 de ]\ri membre ale Organiza]iei
Tratatului Nord-Atlantic (NATO) au `nceput examinarea unei noi extinderi a Alian]ei c\tre
foste ]\ri comuniste, mai `ntâi `n Balcani, cu Albania, Croa]ia [i Macedonia, apoi `n cele
dou\ foste republici sovietice Georgia [i Ucraina, informeaz\ AFP. Numai Croa]ia [i Albania
fostului bloc comunist, `n timp ce candidatura Macedoniei risc\ s\ fie blocat\ de Grecia.
a Noul sondaj Eurobarometer despre Parlamentul European (PE), dat publicit\]ii zile trecute, arat\ c\ europenii nu sunt
foarte informa]i despre activit\]ile parlamentare, `ns\ v\d Parlamentul ca puterea decizional\ major\ a Uniunii Europene a
~n a[teptarea alegerilor
europene din iunie 2009, ce-
t\]enii se a[teapt\ ca Parla-
mentul European s\ pun\ ac-
centul pe combaterea teroris-
Europenii, marii perdan]i `n r\zboiul euro-dolar
a Aprecierea monedei unice europene i-a `ngrijorat `n egal\ m\sur\ pe mini[trii statelor
din „zona euro“ [i pe sindicali[tii europeni a Mini[trii au cerut Statelor Unite s\ repun\ pe picioare dolarul,
aflat `n c\dere liber\, `n timp ce sindicali[tii au f\cut apel la Banca European\ Central\ a
Moneda Euro se afl\ `n
plin\ ascensiune `n ultima
perioad\, ajung=nd s\pt\-
m=na aceasta la cota]ii-re-
cord fa]\ de dolarul ame-
rican. Pentru prima oar\,
mini[trii de finan]e ai celor
15 ]\ri europene din „zona
euro“ [i-au exprimat `ngri-
jorarea comun\ cu privire
la recordul absolut al mo-
nedei europene, suger=nd
totodat\ Statelor Unite ale
Americii s\ fac\ mai mult
`n direc]ia stop\rii decli-
nului `nregistrat de cota]i-
ile dolarului. „~n situa]ia
prezent\, suntem preocu-
pa]i de modificarea rapid\
a ratei de schimb. Nu cre-
dem c\ recentele cota]ii re-
flect\ fundamentele eco-
nomice“, a declarat Jean-
Claude Juncker, `n dubla
sa calitate, de prim-minis-
tru luxemburghez [i de [ef
al Eurogroup, care a mai a-
d\ugat c\ „niciodat\, p=n\
acum, nu ne-am exprimat
`ngrijorarea“.
Declara]ia sa a venit la
numai o zi dup\ cota]ia re-
cord de 1,5275 dolari ame-
ricani pentru un euro, din
ziua de 3 martie, fapt ce a
antrenat scumpirea expor-
turilor pentru cel mai ma-
re partener comercial al
Europei.
Fran]a a sugerat de c=-
teva luni B\ncii Centrale
Europene s\ ia m\suri `n
ceea ce prive[te cre[terea
cota]iei euro, sus]in=nd c\
acest fapt d\uneaz\ com-
petitivit\]ii companiilor
exportatoare. Totu[i, unele
]\ri din „zona euro“, prin-
tre care Olanda [i Germa-
nia, consider\ c\ o moned\
european\ puternic\ are
avantajele ei, mai ales `n
controlul infla]iei, care a
ajuns `n luna februarie la
nivelul s\u de acum 14
ani, de 3,2%.
~n timp ce puterea euro
ar trebui s\ `nt\reasc\ pu-
par a fi asigurate c\ vor trece cu succes proba de a se al\tura rapid celor 10 ]\ri ale
mului [i a schimb\rii clima-
tice, protec]ia consumato-
rului [i s\n\tatea public\.
Sondajul, realizat `n toamna
anului 2007, acoper\ toate
terea de cump\rare a con-
sumatorilor europeni, as-
censiunea abrupt\ a pre]u-
rilor la energie [i alimente a
`mpiedicat o astfel de cre[-
tere, iar cheltuielile consu-
matorilor au sc\zut `n ul-
timul trimestru al anului
2007, potrivit Eurostat.
Anali[tii economici sus-
]in, astfel, men]inerea ra-
tei dob=nzilor la 4%, `n ciu-
da aten]iei sporite asupra
evolu]iei de pe pie]ele mo-
nedei. „Consider c\ este
foarte important ceea ce
au afirmat [i reafirmat au-
torit\]ile americane, prin-
tre care secretarul Trezo-
reriei [i pre[edintele State-
lor Unite, [i anume c\ po-
litica dolarului puternic
este `n interesul Statelor
Unite ale Americii“, sus]i-
ne pre[edintele BCE, Jean-
cele 27 de state membre [i se
bazeaz\ pe reac]ia a 26.768
de responden]i (aproximativ
1.000, din fiecare ]ar\). ~ntre-
b\rile din chestionar se refer-
Claude Trichet, referitor la
rata dob=nzilor.
Declara]ia a survenit
dup\ ce pre[edintele Fede-
ral Reserve Ben Bernanke
a accentuat declinul dola-
rului prin aducerea la cu-
no[tin]a Congresului a fap-
tului c\ declinul monedei
americane a contribuit la
reducerea considerabilului
deficit comercial american.
Declara]ia lui Trichet
este privit\ ca un semn clar
c\ BCE ar putea lua `n
discu]ie o reducere a ratei
dob=nzii `n lunile urm\toa-
re, declara]ie salutat\ de
ministrul francez al econo-
miei, Christine Lagarde,
care a comentat: „Doresc
doar s\ subliniez, `n tre-
cere, c\ pre[edintele BCE,
contrar obiceiului domniei
sale, a ales s\ discute ast\zi
eau la cuno[tin]ele oamenilor
despre Parlamentul Euro-
pean [i a[tept\rile lor de la
acesta. Majoritatea persoane-
lor chestionate (43%) conside-
r\ c\ PE este institu]ia care,
`n momentul de fa]\, are cea
mai mare putere de decizie `n
Uniunea European\, `n timp
ce doar 14% cred c\ acest rol
e de]inut de Comisia Euro-
pean\, iar 10% v\d `n aceas-
t\ pozi]ie Consiliul.
Conform sondajului, euro-
penii au o p\rere pozitiv\
(39%) sau neutr\ (41%) despre
PE. Majoritatea responden]i-
lor au descris Parlamentul ca
„democratic“, „nu foarte cunos-
cut“ [i „dinamic“, care „ascult\
vocea cet\]enilor europeni“.
Sondajul a identificat un
neajuns major, anume acela
c\ 73% din oameni simt c\
nu sunt informa]i despre
activit\]ile Parlamentului
European. Doar 24% sus]in
contrariul. De asemenea,
75% din persoanele chestio-
nate nu [tiu când vor avea
loc urm\toarele alegeri pen-
ratele de schimb la `ncepu-
tul `nt=lnirii“.
Sindicatele au luat
atitudine `mpotriva
aprecierii euro
Confedera]ia european\
a sindicatelor a cerut B\ncii
Centrale Europene s\ reac-
]ioneze fa]\ de cre[terea „a-
larmant\“ a valorii mone-
dei euro care amenin]\, `n
opinia lor, locurile de mun-
c\ europene, prin sc\derea
ratei dobânzilor `n scopul
sus]inerii cre[terii econo-
mice, transmite France
Presse. „Aprecierea conti-
nu\ a monedei euro devine
alarmant\. Un euro prea
puternic va genera pierde-
rea de locuri de munc\ eu-
ropene, fapt care se va a-
tru Parlamentul European.
Doar 10% au [tiut data e-
xact\. Urm\toarele alegeri
europene vor avea loc `n iu-
nie 2009 [i vor acoperi, pen-
tru prima dat\, cele 27 de
state membre ale UE, care
`nsumeaz\ aproape 500 de
milioane de cet\]eni.
Mai mult de jum\tate din
cet\]eni consider\ c\ PE a ju-
cat un rol important `n adop-
tarea legisla]iei pentru roa-
ming (55%), lista neagr\ a
companiilor aeriene (65%),
REACH (70%) [i calitatea apei
de sc\ldat (58%). ~n ceea ce
prive[te priorit\]ile pentru
viitor, oamenii au men]ionat
combaterea terorismului (44%)
[i a schimb\rii climati ce
(40%), protec]ia consumatoru-
lui [i s\n\tatea public\ (39%).
Drepturile omului (58%),
egalitatea `ntre femei [i b\r-
ba]i (41%) [i solidaritatea
`ntre statele membre UE
(36%) sunt v\zute ca pri-
orit\]i ce trebuie s\ fie pe
agenda Parlamentului Euro-
pean `n viitor. a
d\uga altor efecte adverse
`n materie de cre[tere eco-
nomic\, dup\ criza finan-
ciar\ [i problemele de pe
pia]a imobiliar\ din mai
multe ]\ri“, se arat\ `ntr-
un comunicat al confedera-
]iei. Aceasta adreseaz\
BCE apelul de a „recunoa[-
te, `n sfâr[it, faptul c\ e-
chilibrul riscurilor s-a de-
plasat [i c\ amenin]area
care apas\ asupra cre[terii
economice este, `n prezent,
atât de grav\, `ncât este
nevoie de reducerea urgen-
t\ a ratei dobânzilor“.
Apelul sindicatelor este
adresat, `n egal\ m\sur\
mini[trilor de finan]e din
zona euro, pentru a-i de-
termina s\ ia „m\suri pen-
tru adaptarea valorii mon-
edei europene“. a

Actualitate
Hugo Chavez se preg\te[te de r\zboi contra Columbiei
Pre[edintele venezuelean,
Hugo Chavez, [i aliatul s\u e-
cuadorian, RafaelCorrea, s-au
`nt=lnit la Caracas pentru
consult\ri, `n timp ce tru-
pele celor dou\ ]\ri sunt ma-
sate la grani]ele Columbiei.
De[i sus]ine permanent c\
dore[te pacea, Chavez a tri-
mis la frontiera cu Columbia
peste 6.000 de solda]i, sub
pretext c\ inten]ioneaz\ s\
`mpiedice Statele Unite s\
transforme America Latin\
`ntr-o „colonie“. La r=ndul
Blocad\ total\ `n Cisiordania, dup\
s=ngerosul atentat de la Ierusalim
a Armata israelian\ a impus o blocad\ total\ asupra Cisiordaniei, ca urmare a atentatului comis joi seara la un
institut de studii talmudice din Ierusalim a ~n plus, 4 combatan]i ai Jihadului Islamic au fost uci[i `ntr-un raid
aerian israelian `n Gaza a De partea cealalt\, Hamasul a primit cu satisfac]ie vestea masacrului din Ierusalim a
Opt persoane au murit
[i cel pu]in 35 au fost r\-
nite, joi seara, `ntr-un a-
tentat comis `n Ierusali-
mul de Vest, la un institut
de studii talmudice din
cartierul Kyriat Moshe.
Atacul a survenit pe fon-
dul agrav\rii situa]iei
politico-militare din regi-
une [i al accentu\rii sen-
timentelor antievreie[ti `n
r=ndul palestinienilor.
8 mor]i pentru
„cauza sf=nt\“
Potrivit primelor infor-
ma]ii furnizate de poli]ie,
serviciile de salvare [i
martori oculari, atacato-
rul a intrat la orele serii
`n institu]ie [i a deschis
focul `n toate direc]iile,
omor=nd [i r\nind stu-
den]i prezen]i `n cl\dire.
Imediat, atacul a fost re-
vendicat de o organiza]ie
autointitulat\ „Batalioa-
nele pentru eliberarea Ga-
lileei - Martirii lui Imad
Mughniyeh“. Potrivit zia-
rului „Haaretz“, uciga[ul
este un palestinian care
locuia `n zona estic\ (ara-
b\) a ora[ului. Coman-
dantul poli]iei din Ierusa-
lim a explicat c\ teroristul
a p\truns `n institu]ia re-
ligioas\ de pe acoperi[ul
unei cl\diri din apropiere,
a deschis focul asupra
cursan]ilor [i a fost `m-
pu[cat cu dou\ gloan]e de
unul dintre ace[tia, lovi-
tura final\ fiindu-i dat\
de un militar israelian.
Atacul asupra unui in-
stitut de studii religioase
din Israel este un fapt rar,
motivul nefiind stabilit
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a GEOAN| NU MAI
SPER| C| PSD VA GU-
VERNA SINGUR: Liderul
PSD pare s\ fi renun]at la
visele de a guverna singur
dup\ alegeri. Mircea Geoan\
se g=nde[te acum la posibile
combina]ii de alian]e pentru
a reu[i s\ izoleze PD-L [i s\
accead\ `n sf=r[it la putere.
„Partidul Social Democrat
va trebui s\ se g=ndeasc\ la
un partener eficient de gu-
vernare“, a declarat, joi, la
Palatul Parlamentului, [eful
S=mb\t\, 8 martie 2008
s\u, Ecuadorul a desf\[urat
`n apropierea grani]ei cu
Columbia o unitate de elit\.
Pe de alt\ parte, autorit\]ile
columbiene au declarat c\
nu vor r\spunde provoc\ri-
lor liderului de la Caracas [i
c\ nu vor concentra for]e la
grani]\. ~n acela[i timp, ofi-
cialii de la Bogota au acuzat
Venezuela [i Ecuadorul de
complicitate cu rebelii mar-
xi[ti, pe baza documentelor
descoperite `n tab\ra aces-
tora, dup\ raidul de s\pt\-
deocamdat\ cu claritate.
Totu[i, Hezbollah a ame-
nin]at recent s\ se r\zbu-
ne pentru recenta asasi-
nare la Damasc a unuia
dintre liderii s\i, Imad
Mughniyeh, ac]iunea fi-
ind atribuit\ de mi[carea
islamist\ libanez\ Israe-
lului, de[i acesta a negat
imediat orice implicare `n
atentat.
Masacrul, salutat
cu bucurie `n Gaza
Conform celor care au
revendicat atacul, aten-
tatul este „primul dintre
multele acte pe care rezis-
ten]a popular\ palesti-
nian\ le-a promis [i care
au `nceput s\ fie duse la
`ndeplinire“. Mai mult,
numeroase tiruri de arm\
au r\sunat `n Gaza, `n
semn de bucurie, dup\ a-
social-democra]ilor. El a pre-
cizat c\ PSD ar prefera o gu-
vernare monocolor\ cu spri-
jin din Parlament, pe mode-
lul anilor 2004, dar c\ acest
lucru este pu]in probabil `n
condi]iile actuale. Geoan\ a
comentat astfel o declara]ie a
vicepre[edintelui PNL, Crin
Antonrscu, care consider\ c\
o majoritate parlamentar\
PNL-PSD-PC-UDMR este
posibil\ dup\ alegeri. „~n
ciuda tuturor lucrurilor care
ne despart de PSD, cred c\,
din p\cate, proiectul politic
FAIMOSUL TRAFICANT DE ARME VIKTOR BOUT, ARESTAT ~N THAILANDA: Celebrul
negu]\tor de arme Viktor Bout a fost arestat `ntr-un hotel de lux din Thailanda. Fost ofi]er
KGB, el a fost inculpat de justi]ia newyorkez\ de complot pentru v=nzarea unor arme
evaluate la mai multe milioane de dolari gherilelor marxiste columbiene. Rusul era c\utat
[i de Interpol, acesta fiind b\nuit de leg\turi cu re]eaua terorist\ Al-Qaeda, c\reia i-ar fi
v=ndut arme cump\rate din Rom=nia.
m=na trecut\. Columbia in-
ten]ioneaz\ s\ prezinte aces-
te documente Cur]ii Inter-
na]ionale de Justi]ie de la
Haga.
Dup\ ce discu]iile au in-
trat mar]i `n impas, Organi-
za]ia Statelor Americane a
recunoscut `nc\lcarea su-
veranit\]ii teritoriale a Ecu-
adorului de c\tre Columbia,
f\r\ a condamna explicit, `n-
s\, incidentul. Criza va fi su-
biectul discu]iilor dintre mi-
ni[trii de Externe ai statelor
tacul de la Ierusalim.
„Singul mod `n care israe-
lienii se vor bucura de se-
curitate este s\ se trezeas-
c\ [i s\ plece din Palesti-
na. To]i palestinienii `i vor
alunga, p=n\ la ultimul.
Nu le vom l\sa nici un pe-
tec de p\m=nt s\-[i `n-
groape mor]ii. Acesta este
primul dintre multele acte
pe care rezisten]a palesti-
nian\ le-a promis [i care
au `nceput s\ fie duse la
`ndeplinire“, a spus un
responsabil al grup\rii
radicale.
Un purt\tor de cuv=nt
al Hamas, Fawzi Barhum,
a declarat, la r=ndul s\u,
c\, „urmare a ac]iunilor
for]elor israeliene de ap\-
rare din nordul F=[iei Ga-
za, este foarte firesc ca pa-
lestnienii s\ reac]ioneze
la masacrul comis de ar-
mata israelian\“. Totu[i,
real al lui Traian B\sescu
este unul care face imposi-
bil\ o rela]ie `ntre noi [i PD-
L. ~n aceste condi]ii, eu cred
c\ [i PNL trebuie s\ se g=n-
deasc\ bine ce raporturi ar
trebui s\ aib\ cu PSD `n pe-
rioada postelectoral\“, a de-
clarat Crin Antonescu.
a UN T+N|R RROM
C+{TIG| UN PROCES LA
CEDO CONTRA ROM+NI-
EI: Statul rom=n a fost din
nou `nfr=nt la Curtea Eu-
ropean\ a Drepturilor O-
membre ale organiza-
]iei `n cursul reuniunii
programate s\ aib\ loc
la Washington pe 17 mar-
tie.
Statele Unite, aliatul tra-
di]ional al Columbiei, cred
c\ declan[area unui conflict
este pu]in probabil\, iar Ru-
sia [i Fran]a a `ndemnat am-
bele p\r]i la re]inere. Auto-
rit\]ile de la Quito au decla-
rat c\ rebelii FARC [i-au
reafirmat ieri disponibilita-
tea de a-i elibera pe ostaticii
Solda]ii israelieni, din nou `n alert\ maxim\
pre[edintele palestinian,
Mahmoud Abbas, a con-
damnat atacul de joi, pre-
ciz=nd c\ respinge atacu-
rile asupra civililor.
Pericol de dezastru
umanitar
Pe fondul confrunt\ri-
lor dure dintre armata is-
raelian\ [i combatan]ii
palestinieni, situa]ia po-
pula]iei civile din regiune
`ncepe s\ se deterioreze.
Un raport al mai multor or-
ganiza]ii de caritate bri-
tanice avertizeaz\ c\ F=-
[ia Gaza trece prin cea
mai mare criz\ umanita-
r\ de la `nceputul ocupa-
]iei militare israeliene a-
cum mai bine de 40 de
ani. ~n raportul `ntocmit
de mai multe organiza]ii -
`ntre care Oxfam, Amnes-
ty International [i Salva]i
mului (CEDO). Rom=nia a
fost condamnat\ de CEDO
pentru rele tratamente fa]\
de un rrom [i discriminare
pe criterii etnice. Statul va
trebui s\ pl\teasc\ 15.000
de euro unui t=n\r din jude-
]ul Suceava. Curtea a stabi-
lit c\ acesta a fost b\tut,
c=nd avea 12 ani, de mai
mul]i poli]i[ti `n 2001. Ast-
fel, mai poli]i[ti [i gardieni
publici s-au luat la ceart\ cu
un rrom, disputa degene-
r=nd `ntr-o b\taie c\reia i-a
c\zut victim\ [i un copil de
Hugo Chavez, scan-
dalagiul de serviciu
`n America Latin\
columbieni, printre care [i
pe fostul candidat ecologist
la pre[edin]ie, Ingrid Betan-
court. a
Copiii - se spune c\ criza
umanitar\ prin care trece
F=[ia Gaza este rezultatul
„pedepsei colective“, dup\
cum e descris\, aplicat\
de Israel. Potrivit rapor-
tului, sanc]iunile impuse
`n Gaza ca urmare a ocup\-
rii acesteia de organiza]ia
Hamas vara trecut\ au
devastat economia zonei.
80% dintre locuitorii
F=[iei Gaza depind acum
de ajutoarele alimentare
trimise de Organiza]ia
Na]iunilor Unite iar sis-
temele de s\n\tate [i edu-
ca]ie au intrat `ntr-un de-
clin abrupt.
Raportul organiza]iilor
umanitare britanice subli-
niaz\ c\ e de `n]eles nevo-
ia Israelului de a-[i pro-
teja securitatea, dar con-
cluzioneaz\ c\ actualele
strategii ale Israelului ali-
menteaz\ extremismul. a
12 ani. B\iatul f\cea chimio-
terapie, `n urma unei opera-
]ii pe creier. Din cauza lovi-
turilor, urm\torii 5 ani [i i-a
petrecut mai mult prin spi-
tale. ~n 2002, familia Stoica
a depus pl=ngere la CEDO.
Acum dou\ zile, Curtea a de-
cis ca statul rom=n s\ `i des-
p\gubeasc\ cu 15.000 de
euro. Poli]i[tii acuza]i c\ l-au
b\tut pe copil `n 2001 nu au
f\cut nici un comentariu.
Conducerea poli]iei jude]ene
va `ncepe `ns\ abia acum o
anchet\ proprie. a
7
LUMEA PE SCURT
Irak: Zeci de mor]i `n
noi atentate sinuciga[e
Cel pu]in 68 de persoane au fost
ucise [i 120 r\nite joi `ntr-un
dublu atentat cu bombe, pe o
arter\ comercial\ a Bagdadului,
potrivit unui nou bilan] furnizat
de Ministerul de Interne irakian.
Dou\ bombe au explodat cvasisi-
multan `n strada Atar, una dintre
principalele bulevarde care traver-
seaz\ cartierul comercial Karrada,
`n centrul capitalei irakiene. Aces-
ta este cel mai s=ngeros atentat
din 2008, produs pe fondul dispu-
telor privind o eventual\ retrage-
re masiv\ a trupelor americane
din zon\. ~n acela[i timp, cel pu]in
patru poli]i[ti au fost uci[i ieri, `n-
tr-un atentat sinuciga[ comis la
un post de poli]ie din Mosul, `n
nordul Irakului. Un [ofer kamika-
ze a for]at intrarea deton=nd dis-
pozitivul exploziv pe care `l avea
asupra sa la sec]ia de poli]ie al-
Waqas, situat\ l=ng\ un sediu al
administra]iei locale [i o cazarm\
de pompieri, `n cartierul Ras al-
Jada din centrul ora[ului. Popu-
la]ia ora[ului situat la 370 de kilo-
metri nord de Bagdad, al treilea
ora[ ca m\rime din Irak, este for-
mat\ `n principal din musulmani
suni]i, dar [i din [ii]i [i kurzi.
Justi]ia rus\ [terge
cu buretele vinov\]iile
de la Beslan
Curtea Suprem\ a Rusiei a con-
firmat achitarea a doi poli]i[ti
dintr-un district al Ingu[etiei (re-
public\ rus\ vecin\ cu Osetia de
Nord), acuza]i de „neglijen]a“ care
a antrenat luarea de ostatici de la
Beslan, soldat\ cu 331 de mor]i.
Decizia Cur]ii Supreme Ruse este
`ns\ criticat\ vehement de Comi-
tetul mamelor de la Beslan. „Ne
explic\m aceast\ decizie printr-o
rea-voin]\ a tribunalului de a sta-
bili adev\rul asupra actului tero-
rist comis la Beslan [i o conside-
r\m ilegal\ [i preconceput\“, a de-
clarat pre[edinta comitetului, Su-
sana Dudieva. Cei doi poli]i[ti acu-
za]i de „neglijen]\, care a antrenat
prin neaten]ie moartea a dou\ per-
soane [i mai mult“, fuseser\ achi-
ta]i `n octombrie 2007 de Curtea
Suprem\ a Ingu[etiei. Potrivit an-
chetei, r\pitorii `[i petrecuser\ zi-
ua `n districtul Malgobek, cu pu]in
timp `nainte de a se duce la Bes-
lan [i a comite actul terorist. Poli-
]i[tii incrimina]i - care ar fi trebuit
s\ descopere proiectele terori[tilor
- nu au dat absolut nici o informa-
]ie care s\ permit\ `mpiedicarea e-
venimentelor tragice de la Beslan,
din 2004.
Pentagonul se teme
de spionajul
prin Google Earth
Pentagonul le-a interzis angaja]i-
lor Google Earth s\ filmeze `n de-
taliu interiorul bazelor militare
americane, dup\ ce o echip\ a fai-
mosului site de internet a reu[it
s\ intre `ntr-o baz\ din Texas.
„Am fost informa]i c\ Google a lu-
at imagini detaliate, inclusiv de
360 de grade, la o baz\ din Te-
xas“, a precizat un purt\tor de cu-
v=nt al comandamentului for]elor
armate din America de Nord, Ga-
ry Ross. Toate bazele militare din
SUA au primit imediat ordinul de
a nu permite, `n viitor, `nregistra-
rea de imagini panoramice din in-
cinta lor. Unul dintre angaja]ii
Google a p\truns acum 10 zile `n
baz\, `nc\lc=nd astfel regula in-
tern\ a site-ului, care nu permite
cartografierea drumurilor sau a
instala]iilor care nu sunt deschise
publicului. Armata american\ se
teme ca h\r]ile prezentate pe in-
ternet s\ nu fie folosite pentru
pl\nuirea unor atacuri teroriste
`mpotriva solda]ilor s\i. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 8 martie 2008

Analiz\

Votul f\r\ liste

a Legea votului uninominal a fost votat\ s\pt\m=na trecut\
`n plenul Parlamentului Rom=niei, `ns\, ulterior, a fost „reclamat\“
la Curtea Constitu]ional\ de c\tre PRM [i PC a Cristian P=rvulescu,
pre[edintele Asocia]iei Pro Democra]ia [i ini]iatorul acestei
variante a Legii votului uninominal, s-a declarat rezervat `n privin]a
aplic\rii scrutinului uninominal `ncep=nd cu alegerile parlamentare
din aceast\ toamn\: „Am mari rezerve c\ acest sistem
de vot uninominal va fi introdus de la viitorul scrutin, chiar dac\ a fost
votat `n Parlament. Spun acest lucru pentru c\ la Curtea
Constitu]ional\ va ap\rea un blocaj, pe care parlamentarii care nu sunt
adep]ii acestui tip de vot vor `ncerca s\ `l prelungeasc\ suficient de
mult, `ncât la viitoarele alegeri s\ nu avem uninominal“ a

de Oana NISTOR
Plenul Camerei Deputa-
]ilor a adoptat, mar]i, Legea
votului uninominal pentru
alegerea Camerei Depu-
ta]ilor [i a Senatului [i pen-
tru modificarea [i com-
pletarea Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorit\]i-
loradministra]ieipublicelo-
cale, a Legii administra]iei
publicelocalenr.215/2001[i
a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul ale[ilor locali, cu
231 de voturi „pentru“, 11
„`mpotriv\“ [i 18 ab]ineri.
Deputa]ii au avut votul de-
cizional asupra legii, `n
consecin]\, actul a luat ca-
lea Palatului Cotroceni
pentru promulgare, `ns\
aceasta va fi am=nat\ din
cauza reprezentan]ilor Par-
CM
YK
tidului România Mare [i a
Partidului Conservator, ca-
re au sesizat Curtea Consi-
tu]ional\ `n leg\tur\ cu
neconstitu]ionalitatea unor
articole de lege. Conform
procedurii, urmeaz\ ca, de
la sesizarea `naintat\, Cur-
tea Constitu]ional\ s\ se
pronun]e `ntr-o perioad\
de timp de p=n\ la 30 sau
45-50 de zile.
Un deputat la 70.000
de locuitori, un
senator la 160.000
de locuitori
Actul normativ prevede
alegerea deputa]ilor, sena-
torilor [i a pre[edin]ilor de
consilii jude]ene prin vot
uninominal `ntr-u un singur
tur de scrutin.
Norma de reprezentare
pentru alegerea Camerei
Deputa]ilor este de un de-
putat la 70.000 de locuitori,
iar norma de reprezentare
pentru alegerea Senatului
Cum se formeaz\ colegiile electorale
- Colegiile vor fi stabilite
de Guvern, la propunerea
unei Comisii speciale a Par-
lamentului. „Trasarea cole-
giilor se va face `n func]ie de
câteva principii. ~n prim\ in-
stan]\, dup\ principiul ega-
lit\]ii votului, altfel spus, un
colegiu trebuie s\ fie aproxi-
mativ egal cu celelalte cole-
gii din ]ar\, pentru c\ to]i
cet\]enii sunt egali. Noi am
stabilit o regul\, diferen]a `n
ceea ce prive[te num\rul de
votan]i de la un colegiu la al-
tul nu poate fi mai mare
de ^/- 30 %. ~n anumite situ-
a]ii, colegiile sunt trasate `n
interiorul unui jude], ele pot
p\stra diferen]e mai mari de
Cristian Pârvulescu, profesor universitar
la {coala Na]ional\ de {tiin]e Politice
[i Administrative (SNSPA)
[i pre[edinte al Asocia]iei Pro Democra]ia
de un senator la 160.000 de
locuitori.
C=t despre posibilitatea
ca membrii Parlamentului
s\ fie ale[i la toamn\ dup\
principiul votului uninomi-
nal, aceasta este privit\ cu
rezerve chiar de reprezen-
tantul Asocia]iei Pro De-
mocra]ia, care a lucrat la
formula textului de lege
privind votul uninominal.
„Am mari rezereve c\
acest sistem de vot uni-
nominal va fi introdus de la
viitorul scrutin, chiar dac\
30%. Pe de alt\ parte, spri-
jinit pe alt principiu, colegiul
trebuie s\ formeze, de regu-
l\, unit\]i coerente, altfel
spus, un ora[ mare, spre e-
xemplu Ia[ul, nu poate fi
rupt `n mai multe colegii ca-
re s\ fie ata[ate zonei rurale
din `mprejurimi. Fiecare car-
tier din Ia[i va deveni un
colegiu `n sine, iar zona ru-
ral\ din afara Ia[ului va de-
veni un colegiu separat, asta
pentru c\ exist\ diferen]e de
vot `ntre rural [i urban. E-
xist\ [i ora[e care nu pot fi
`mp\r]ite `n colegii perfecte,
de exemplu, Târgovi[te [i A-
rad. ~n primul caz, ora[ul are
o popula]ie suficient de mare
a fost votat `n Parlament.
Spun acest lucru pentru c\
la Curtea Constitu]ional\
va ap\rea un blocaj, pe
care parlamentarii care nu
sunt adep]ii acestui tip de
vot vor `ncerca s\ `l prelun-
geasc\ suficient de mult,
`ncât la viitoarele alegeri
s\ nu avem uninominal“, a
sus]inut Cristian Pârvules-
cu, profesor universitar la
{coala Na]ional\ de {tiin]e
Politice [i Administrative
(SNSPA) [i pre[edinte al
Asocia]iei Pro Democra]ia.
`ncât s\ formeze un colegiu,
dar nu suficient de mare s\
formeze dou\ colegii, astfel
c\ `n Târgovi[te [i Arad va
exista un colegiu la care va fi
ata[at [i o parte rural\, `ns\,
de regul\, colegiile vor fi sau
urbane sau rurale, sau ora[e
mai mici cuplate cu comune-
le din jur“, a explicat Pârvu-
lescu.
- Fiecare partid va pro-
pune câte un singur candi-
dat `ntr-uun colegiu, iar cel
care va ob]ine 50% plus 1 din
voturi va deveni parlamen-
tar. Dac\ nimeni nu ob]ine
acest rezultat, voturile vor fi
repartizate, propor]ional, la
nivel na]ional, partidelor.
Istoria recent\
a Uninominalului
Introducerea sistemului
votului uninominal a intrat
pe agenda de lucru a sena-
torilor [i deputa]ilor din
Parlamentul Rom=niei `n-
c\ din 2005, ini]iativa unui
astfel sistem de vot fiind
`ns\ disputat\ de mai mul-
te partide politice [i de pre-
[edintele Traian B\sescu.
Cert este c\ sistemul de
vot uninominal a revenit `n
aten]ia public\ la `ncepu-
tul anului trecut, odat\ cu
declara]ia f\cut\ de [eful
statului, pe 14 februarie, `n
fa]a Parlamentului, prin
care „amenin]a“ c\ va de-
clan[a un referendum, prin
care va solicita românilor
s\ opteze pentru introdu-
cerea votului uninominal.
De[i Traian B\sescu a
sus]inut o variant\ de vot
uninominal cu dou\ tururi
de scrutin, c=[tig de cauz\
a avut Executivul, care, `n
octombrie 2007, [i-a asu-
mat r\spunderea `n plenul
Camerelor reunite ale Par-
lamentului pentru proiec-
tul de lege privind votul u-
ninominal `n varianta Aso-
cia]iei Pro Democra]ia, nu-
mit „vot uninominal mixt
cu compensare“. Potrivit a-
cestei variante, jum\tate
dintre mandatele de parla-
mentar sunt câ[tigate de
candida]ii care au ob]inut
cel mai mare num\r de vo-
turi. Restul se redistribuie
`n func]ie de scorul partide-
lor, la nivel na]ional.
„Spre deosebire de votul ma-
joritar, `n care voturile erau
date candida]ilor cu cel mai
mare num\r de voturi, aces-
te voturi se redistribuie par-
tidului la nivel jude]ean sau
na]ional, `n func]ie de num\-
rul de mandate la care are
dreptul. Sa v\ dau un exem-
plu, dac\ `ntr-un jude], sunt
zece colegii de deputa]i, iar
partidul a ob]inut 35% din
voturi va primi trei mandate
de deputa]i, candida]ii care
au ob]inut cele mai bune sco-
ruri, iar cei 5% care nu pot fi
distribui]i la nivel jude]ean
vor fi calcula]i la nivel na]io-
nal [i vor fi distribui]i acelui
candidat al partidului care
are cel mai bun scor“, a ex-
plicat reprezentantul Asoci-
a]iei Pro Democra]ia.
Totu[i, Legea votului u-
ninominal, `n varianta asu-
mat\ de Executiv, a intrat
`n dezbaterea plenului Ca-
merei Deputa]ilor, dup\ ce,
`n 26 februarie, Comisia
pentru elaborarea Codului
electoral a adoptat un ra-
port favorabil la propune-
rea legislativ\ privind in-
troducerea votului unino-
minal `ntr-un singur tur.
~n cele din urm\, vari-
anta prezentat\ de Pro De-
mocra]ia [i asumat\ de Gu-
vernul Rom=niei, cu unele
modific\ri, a trecut de Par-
lament, `ns\ a primit o no-
u\ lovitur\ din partea con-
testatarilor, fiind „pârât\“
pe motiv de neconstitu]io-
nalitate la Curtea Consti-
tu]ional\.
„Este o variant\ care a
fost negociat\ cu partidele
politice, altfel spus, este o
variant\ care a cunoscut
modific\ri; dintru-nceput
am propus o variant\ ma-
ximal\, `ns\, `n final, noi
suntem satisf\cu]i de vari-
anta votat\ de Parlament
[i o consider\m ca fiind cea
mai bun\ posibil\ `n condi-
]iile date. Nu este o varian-
t\ ideal\, nu este perfect\,
este perfectibil\, ca orice
lucru de pe p\mântul \sta,
dar principiile au fost res-
pectate, modific\rile care
au fost aduse au fost de na-
tur\ tehnic\, ceea ce ni se
pare a fi o concesie mini-
mal\ f\cut\“, a declarat
Cristian Pârvulescu, repre-
zentantul Asocia]iei Pro
Democra]ia, ini]iatoarea
proiectului de lege a votu-
lui uninominal `n varianta
votat\ de Parlamentul Ro-
mâniei.
Principalele prevederi
ale Legii
uninominalului
- Alegerea pre[edin]ilor
de consilii jude]ene se va
face prin vot uninominal,
ca urmare a amendamen-
tului depus de PSD. De[i
este o prevedere care se re-
fer\ la alegerile locale, a-
ceasta a fost introdus\ sub
form\ de amendament de
PSD [i, `n cele din urm\, a
intrat `n lege cu acordul
parlamentarilor. „Singura
prevedere referitoare la a-
legerile locale este alegerea
CM
YK
pre[edin]ilor consiliilor ju-
de]ene, pe care nu am ne-
gociat-o niciodat\ noi, Pro
Democra]ia, nu a fost su-
pus\ discu]iilor de nici un
fel. Este pu]in mai mult de-
cât incoerent\ introduce-
rea acestei prevederi `ntr-
un sistem pentru alegeri
parlamentare. A fost un in-
teres al partidelor politice,
PSD ini]iind amendamen-
tul, [i, probabil, unele par-
tide politice vor specula a-
cest aspect [i vor reclama
la Curtea Constitu]ional\;
nu este `ns\ singura preve-
dere care va fi atacat\, mai
sunt cred c\ vreo patru“, a
apreciat Cristian Pârvules-
cu, analist politic [i pre[e-
dinte Pro Democra]ia.
- A mai fost aprobat [i
amendamentul PSD con-
form c\ruia mandatele vor
fi reatribuite candida]ilor
care nu au `ntrunit 50%
plus unu din voturile ale-
g\torilor din colegiul res-
pectiv pe baza unei liste or-
donate `n ordine descres-
c\toare a raporturilor din-
tre voturile valabil expri-
mate ob]inute `n colegiile
uninominale `n care au
candidat [i coeficientul e-

CM
YK

lectoral al circumscrip]iei
respective.
- Pragul electoral pentru
intrarea partidelor `n Par-
lament este de 5%, dar e-
xist\ [i un prag alternativ,
care const\ `n ob]inerea
num\rului cel mai mare de
voturi `n [ase colegi,i pen-
tru Camera Deputa]ilor, [i
`n trei colegii, pentru Se-
nat. „{i acum sunt pu]ine
partide politice `n Parla-
ment. S-ar putea s\ fie [i
mai pu]ine decât acum. ~n
compara]ie cu Parlamentul
Marii Britanii, care e ales
pe baza unui sistem ma-
joritar, sunt reprezentate
11 partide politice, iar `n
Parlamentul Fran]ei sunt
reprezentate mai mult de
10 partide, pe acela[i sis-
tem majoritar. ~n Români-
a, sistemul folosit oricum a
CM
YK
limitat num\rul de partide
politice [i s-ar putea ca cel
pu]in unul, dac\ nu chiar
dou\, s\ nu se mai reg\-
seasc\ `n Parlament“, a
sus]inut Pârvulescu.
- Comisia de Cod elec-
toral a mai stabilit pragul
elect ora l p ent ru a lia n] ele
politice: 8% pentru o alian-
]\ format\ din dou\ parti-
de, 9% pentru cele formate
din trei partide politice [i
10% pentru alian]ele for-
mate din mai multe forma-
]iuni politice.
- Pentru organiza]iile a-
par]inând minorit\]ilor na-
]ionale, care vin cu un sin-
gur candidat la nivel de ]a-
r\, pragul electoral va fi de
10% din num\rul de voturi
care ar trebui date pentru
un mandat de deputat.
- Num\rul de colegii u-
ninominale este egal cu nu-
m\rul total de deputa]i [i
senatori.
- Au disp\rut listele de
partid . „Pentru alegerile
parlamentare nu mai exis-
t\ nici un fel de list\, vo-
turile nedistribuite vor re-
veni candida]ilor partidelor
politice care nu au primit
mandat la nivelul reparti]i-
ilor jude]ene. Vor exista 2
etape de redistribuire a vo-
turilor, prima la nivelul ju-
de]ului, [i restul de voturi
care nu pot fi repartizate la
nivel jude]ean vor fi distri-
buite candida]ilor care nu
au primit manadatele, dar
care au un num\r suficient
de mare de voturi. Sunt
doar persoane care au can-
didat, nu exist\ altele pe
nici un fel de liste“, explic\
Pârvulescu.
CM
YK
S=mb\t\, 8 martie 2008 9
~n viitoarea legislatur\, vom avea acela[i num\r de parlamentari, pentru c\ norma de reprezentare a
r\mas aceea[i, adic\ 70.000 de locuitori pentru un deputat [i 160.000 de locuitori pentru un
senator. Votul se va desf\[ura ca la alegerile pentru primari sau cele preziden]iale, `n sensul c\
românii vor vota o persoan\, [i nu o list\ impus\ de un partid. Persoanele care vor candida pot fi
reprezentan]i ai partidelor sau independen]i, iar `n m\sura `n care vor aduna voturi suficiente, vor
deveni, `n Parlamentul Rom=niei, reprezentan]ii electoratului din colegiul uninominal respectiv.
de c\ „România este patria
comun\ [i indivizibil\ a tu-
turor cet\]enilor s\i, f\r\
deosebire de ras\, de na]io-
nalitate, de origine etnic\,
de limb\, de religie, de sex,
de opinie, de apartenen]\
politic\, de avere sau de o-
rigine social\“.
- PRM contest\ posibili-
tatea acordat\ minorit\]i-
lor de a li se permite depu-
nerea unor candidaturi si-
milare `n mai multe colegii
electorale, care ar `nc\lca
acela[i articol 4 din Legea
Fundamental\.
- articolul de lege privind
alegerea prin vot uninomi-
nal al pre[edin]ilor de con-
silii jude]ene a fost, de
Trei colegii asemenea, atacat la Curtea
uninominale Constitu]ional\. ~n acest
caz, ar fi `nc\lcate clar arti-
pentru diaspora colele 121 [i 122 din Consti-
Potrivit Legii votului u- tu]ie, care definesc clar au-
ninominal, românii din di- torit\]ile administra]iei pu-
blice locale, iar pre[edintele
aspora ar urma s\ fie re-
de Consiliu Jude]ean nu
prezentan]i `n Parlamentul intr\ `n aceast\ categorie.
României de oameni ai par-
De asemenea, au mai fost
tidelor politice care vor câ[- criticate [i articolele care
tiga colegiile electorale ce prev\d prezen]a judec\-
vor fi `nfiin]ate `n afara ]\- torilor `n birourile elec-
rii, trei la num\r. torale, pragul electoral al-
„Exist\ o problem\ `n listul politic Cristian Pâr- veni, `n Parlamentul Ro- viitoarele alegeri parla- ternativ, delimitarea cole-
ceea ce prive[te votul ro- vulescu. m=niei, reprezentan]ii e- mentare din acest an `ntru- giilor uninominale prin ho-
mânilor din str\in\tate, lectoratului din colegiul cât 16 senatori PRM, al\- t\râre de Guvern, dar [i ne-
partidele politice sesizând Rom=nii vor vota uninominal respectiv . turi de al]i 9 senatori ai atribuirea mandatului de
acest lucru la Curtea Con- ~n ceea ce prive[te ima- Partidului Conservator [i parlamentar pentru can-
stitu]ional\. Vor fi repre-
un candidat, ginea de ansamblu al celor un independent au semnat
didatul care câ[tig\ cu 50%
zenta]i de parlamentarii ca la pre[edinte dou\ camere, aceasta nu va sesizarea depus\ joi la Cur- plus 1 vot un colegiu, dar al
lor, vor exista parlamen- fi cu mult diferit\, `n sen- tea Constitu]ional\. Sem- carui partid nu atinge
Potrivit reprezentantu- sul c\ nu va exista posibili-
tari care s\ reprezinte doar natarii peti]iei au sus]inut pragul electoral de 5%.
lui Pro Democra]ia, `n vii- tatea ca zeci de cânt\re]i
românii din str\in\tate, c\ legea este `n totalitate Se dore[te astfel ca trasa-
toarea legislatur\ vom a- sau vedete artificiale cre- neconstitu]ional\ [i solicit\
pân\ acum ace[tia erau re- vea acela[i num\r de par- rea colegiilor s\ aib\ la baz\
ate de media s\ reprezinte acest lucru [i judec\torilor prevederile unei noi legi ce
prezenta]i de parlamenta- lamentari, pentru c\ nor- interesele românilor `n cel
rii de Bucure[ti. Prin aceas- Cur]ii. ar urma s\ parcurg\ toate CM
YK
ma de reprezentare a r\- mai `nalt for al statului: Motivele pentru care, `n
t\ lege, s-au `nfiin]at cole- mas aceea[i, adic\ 70.000 fazele procedurale din Par-
„Eu cred c\ persoanele opinia contestatarilor, legea lament, plus negocierile de
gii uninominale care re- de locuitori pentru un de- care au avut vizibilitate [i
prezint\ românii din str\i- votat\ la `nceputul s\pt\mâ- rigoare `ntre partide, esti-
putat [i 160.000 de locui- bani cu care s\-[i sus]in\ nii este neconstitu]ional\:
n\tate, respectiv un cole- tori pentru un senator. mate a dura câteva luni, `n-
campania au fost `n Parla- - Noua lege electoral\
giu pentru Senat [i dou\ deajuns ca la toamn\ româ-
Votul se va desf\[ura ca ment [i pân\ acum, sunt [i prevede ca viitorii candi-
colegii pentru Camera De- `n momentul de fa]\. Totul nii s\-[i aleag\ trimi[ii `n
la alegerile pentru primari da]i la Senat sau Camera Parlament tot dup\ actua-
puta]ilor. Votul va fi unul sau cele preziden]iale, `n depinde de partidele politi-
similar celor anterioare, a- Deputatilor s\ depun\, `n lul sistem pe liste.
sensul c\ românii vor vota ce: dac\ acestea vor promo-
va `n colegiile uninominale contul Autorit\]ii Electo- ~n cazul `n care Curtea
ceasta pentru c\, din p\ca- o persoan\, [i nu o list\ im-
maneli[ti, atunci vom avea rale Permanente, o garan- Constitu]ional\ va da câ[-
te, problemele tehnice nu pus\ de un partid. Persoa- ]ie de cinci salarii minime, tig de cauz\ contestatari-
parlamentari maneli[ti. {i
au putut fi rezolvate. Pro nele care vor candida pot fi o m\sur\ de descurajare a lor, Legea votului uninomi-
Democra]ia a propus un spun acest lucru pentru c\
reprezentan]i ai partidelor aventurierilor, utilizat\ [i nal va fi `ntoars\ `n Parla-
vot electronic, care nu a [ansele candidaturilor in-
sau independen]i, iar `n `n alte ]\ri, `nvinsul pier- ment pentru a fi pus\ `n
fost `ns\ agreat de partide- m\sura `n care vor aduna dividuale sunt reduse. De
altfel, `n nici una dintre ]\- zând banii. PRM a sus]inut concordan]\ cu motiva]ia
le politice“, a punctat ana- voturi suficiente, vor de- c\ prevederea al `nc\lca Cur]ii, ceea ce va duce la o
rile `n care se folose[te sis-
temul uninominal, persoa- grav articolul 4 alineatul 2 nou\ amânare a aplic\rii
nele cu notorietate, dar f\r\ din Constitu]ie, care preve- acesteia. a
experien]\ politic\ nu sunt
promovate, fie c\ este vorba
de ]\ri occidenatale cu Scrutinul uninominal `n
tradi]ie `n uninominal, fie
c\ este vorba de ]\ri care principalele state europene
experimenteaz\ de foarte Scrutinul uninominal voturilor exprimate, `n caz
pu]in\ vreme acest sistem.
majoritar este folosit cu contrar calificându-se `n tu-
Candidaturile colegiilor prec\dere `n dou\ ]\ri eu- rul doi candida]ii care ob]in
uninominale vor fi propuse ropene, Marea Britanie [i un num\r de voturi mai
de cele mai multe ori de par- Fran]a. ~n aceste dou\ ]\ri, mare decât un procent
tidele politice, iar dac\ par- teritoriul este `mp\r]it `n 12,5% din totalul de aleg\-
tidele politice nu `[i propun circumscrup]ii `n care se a- tori `nscri[i pe listele elec-
s\ sus]in\ vedete, ci anumi- lege câte un singur deputat, torale.
te idei, principii, credin]e, a- anume acela care ob]ine cel ~n alte câteva ]\ri euro-
tunci vor selecta candida]ii mai mai mare num\r de vo- pene, scrutinul majoritar u-
turi.
nu `n func]ie de notorietate. ninominal este folosit `n
~n Regatul Unit al Marii combina]ie cu scrutinul pro-
Mai e un argument, nicioda- Britanii, se aleg 646 de de-
t\ notorietatea unei persoa- por]ional de list\, aleg\torii
puta]i, `n cadrul unui scru- având aici dou\ voturi: Ger-
ne nu se transform\ auto- tin cu un singur tur, ceea ce
mat `n vot, iar acest lucru a mania, Ungaria, Albania [i
`nseamn\ c\ `n unele cir-
fost verificat“. cumscrip]ii `nving\torul a
Lituania.
ob]inut cu pu]in peste 30% Studiile efectuate atât `n
din voturi. ~n Marea Brita- Marea Britanie, cât [i `n
De ce a fost sesizat\ nie, ca de altfel `n toat\ Eu- Fran]a arat\ c\ aleg\torul,
Curtea ropa unde se practic\ un chiar la scrutinul uninomi-
astfel de tip de vot uninomi- nal, alege cu prec\dere par-
Vr=nd s\ for]eze adoptarea Legii uninominalului, Constitu]ional\ nal majoritar, avantajeaz\ tidul, nu persoana.
pre[edintele statului a declan[at procedurile pen- partidul clasat pe locul `ntâi De asemenea, se `ntâm-
Parlamentarii PRM au
tru referendum, `ntoarcerea „c\tre popor“ a fost anun]at c\ vor vota `mpo- [i dezavantajeaz\ partidele pl\ ca deputa]i populari ai
`ns\ un e[ec, prezen]a la vot `n toat\ ]ara fiind de mici. partidului de guvern\mânt
triva votului uninominal sau chiar mini[tri s\ piard\
26,51%. Dintre aleg\tori, 81,36% au votat DA, `nc\ de la primele discu]ii Fran]a `[i alege cei 577
de deputa]i printr-un scru- alegerile `n circumscrip]ia
16,17% au votat NU, iar 2,46% dintre voturi au asupra acestei legi. Chiar lor, pl\tind pre]ul impopu-
tin majoritar uninominal cu
fost nule. Pentru a putea fi valid, prezen]a la vot la dac\ legea a trecut de Par- 2 tururi. Din primul tur es- larit\]ii guvern\rii `n fa]a
referendumul organizat pentru votul uninominal lament, aceasta ar putea te ales deputatul care ob]i- unor ilu[tri necunoscu]i.
de tip majoritar trebuia s\ fie de 50% plus unu deveni inaplicabil\ pentru ne majoritatea absolut\ a (sursa: BBC Rom=nia)
CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
A fi femeie Pustiul din `nchisoarea comunist\
de 8 Martie
de Daniela {ONTIC|
A fi b\rbat `ntr-o lume pentru care
8 Martie este ziua femeii nu cred c\
este prea pl\cut. A fi femeie este de-a
dreptul un chin. Dac\ vi se pare sur-
prinz\tor, gândi]i-v\ numai la senti-
mentul femeii când are de `ndurat
primirea atâtor cadouri, atâtor flori,
atâtor m\r]i[oare, [tiind c\ ele au ve-
nit din obliga]ie, pentru c\ a[a s-a
`ncet\]enit s\ fie. Când v\d pe strad\
stinghereala din gesturile b\rba]ilor
cu buchete de flori `n mâini, ru[inarea
la maxim c\ au fost surprin[i `n astfel
de ipostaze ale sl\biciunii, m\ gân-
desc imediat la groaza mea de copil pe
care o aveam la gândul c\ `ntr-o zi voi
fi nevoit\ s\ port o po[et\! Era o
chestie atât de grav\, `ncât f\ceam
uneori repeti]ii, privindu-m\ `n oglin-
d\, atât de nefiresc mi se p\rea ca
matur\ fiind s\ port un obiect de care
atunci nu aveam nevoie.
Revenind la tema optului de mar-
tie, eu totdeauna mi-am dorit s\ nu
primesc nimic de la nimeni. Poate cel
mult flori. Nu `ncerc s\ aduc aici un
suflu de antifeminism, de[i este bine-
venit [i acesta uneori, nici de ap\rare
prea puritan\ a feminit\]ii `n stare
natural\. Vreau doar s\ spun c\ fe-
meia poate avea dreptul de a nu avea
o zi a ei. Am avut mereu sentimentul
c\ dintre zilele anului doar aceasta ar
fi una `n care societatea se gânde[te la
femeie, iar `n majoritatea timpului nu
o face, iar prin opozi]ia femeie-b\rbat,
dreptul i-ar reveni lui. Pe de alt\ par-
te, atât de mult s-a bagatelizat aceas-
t\ Zi Interna]ional\ a Femeii `ncât
este imposibil s\ nu auzi prin vreun
col] de strad\ vorba unui zeflemist:
„Dar ziua b\rbatului când e?“ De un-
de [i vinov\]iile de care trebuie s\ ne
achit\m `n fa]a unei astfel de `n-
treb\ri justificate. {i lista vinov\]iilor
este mai mult decât generoas\.
Pe de alt\ parte, m\ `ntreb uneori
dac\ nu cumva ziua de 8 Martie d\ fe-
meilor ocazia de a se „r\zbuna“ pen-
tru toate zilele mai mult sau mai pu-
]in tradi]ionale, cu mai mare sau mai
mic\ `nc\rc\tur\ spiritual\, `n care
alerg\m la cump\r\turi, g\tim, fa-
cem [motru, iar apoi trebuie s\ fim ca
ni[te flori proaspete, pentru a nu ma-
cula aerul de s\rb\toare generali-
zat\. Un fel de: „Las’, c\ a[a v\ trebu-
ie, s\ vede]i [i voi cum e s\ nu [ti]i `n-
cotro s\ o apuca]i [i ce s\ mai cump\-
ra]i!“. C\ci noi, cu dou\ s\pt\mâni `-
nainte de Cr\ciun [i Revelion, `nce-
pem s\ ne gândim la meniu, la cado-
uri, la invita]i [i la toate celelalte.
Este interesant de observat meca-
nismul a[tept\rii [i ofertei `n cazul
s\rb\torilor `mp\mântenite, `n care
fiecare [tie la ce se gânde[te cel\lalt,
[tie c\ cel\lalt [tie c\ el [tie. {i totu[i
jocul merge mai departe. Nu numai c\
merge, dar mizele sunt deosebit de
importante, „simbolul prim\verii“ sau
„al feminit\]ii“ ne mai având nimic `n
comun cu anotimpul, `nc\rcându-se
de importante semnifica]ii afective [i
sociale. {i da, poate el [tie c\ ei nu `i
prea plac aceste manifest\ri-[ablon,
dar [tie la fel de bine [i c\ nu i-ar su-
râde sut\ la sut\ ideea de a nu primi
nimic de 8 Martie.
Ea [tie c\ el e stresat cu munca la
birou [i nu are nici un chef s\ piard\
vremea, zgâindu-se la tarabele alini-
ate obraznic pe trotuarele marilor bu-
levarde, `n c\utare de mu]unache
simpatici [i inimi de plu[, numai bune
de pus sub fund când scrii prea mult
la calculator, dar ar fi impardonabil
s\ nu acorde timp acestor fleacuri pe
care nici ea nu d\ doi bani.
De fapt, sub fiecare cadoua[ po]i
`ntrevedea jocul permanent dintre fe-
minin [i masculin, pe acest t\râm un-
de totul are sens. Totul este „doar“ un
pretext pentru a putea spune ceva.
Un singur lucru nu mi-e clar: oare voi
primi ceva de la so]ul meu de 8 Mar-
tie? a
S=mb\t\, 8 martie 2008
„Din m\rturii reiese c\, pentru cei ale[i, pu[c\ria a fost ca o plecare `n pustie. {i
acolo trebuie s\ mergi ca un erou, dup\ ce ai cucerit lumea. Este vorba de lumea
interioar\, bine`n]eles. Acei oameni, printre care [i p\rintele Arsenie, au fost nevoi]i
s\-[i cucereasc\ `n regim de urgen]\ lumea interioar\, pentru a rezista celei
exterioare; au fost sili]i s\ devin\ eroi pentru c\ fuseser\ arunca]i `ntr-o lume `n
care numai eroii `[i puteau p\stra adev\rurile intacte.“ (Carmelia Leonte)
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
de Carmelia LEONTE
dinii sociale“. ~n dosarul de urm\rire al Securi-
t\]ii scrie c\ „a participat la `ntrunirile clandes-
tine ce au fost organizate `n cadrul grup\rii sub-
Cum e s\ de]ii un adev\r atât de insuporta- versive «Rugul Aprins» `n perioada 1955-1958,
la domiciliul inculpatului Mironescu Alexandru,
bil pentru cei din jur, `ncât s\ te condamne la
ani grei de `nchisoare? Dar s\ spui un cuvânt `n cadrul c\rora `mpreun\ cu Teodorescu Ale-
xandru (Sandu Tudor) [i Benedict Ghiu[ au pre-
atât de puternic, `ncât reac]ia de intoleran]\ a
celorlal]i s\ te distrug\? Cum e s\ ai un senti- lucrat materiale av=nd caracter subversiv, au
ascultat emisiunile posturilor imperialiste [i au
ment `nalt [i tocmai acesta s\ te aduc\ `n ca-
mera de tortur\, unde s\ fii b\tut [i umilit, s\ purtat discu]ii du[m\noase, preconizând schim-
barea regimului democrat popular din R.P.R. [i
]i se smulg\ unghiile de la mâini [i de la pi-
cioare, s\ fii ]inut dezbr\cat `ntr-o `nc\pere cât instaurarea orânduirii capitaliste.“ Ca urmare a
discu]iilor „du[m\noase“ de la M\n\stirea An-
un sicriu vertical, foarte rece [i umed\, f\r\ lu-
min\ [i f\r\ hran\? Cum e? Dar s\ se distrug\ tim, p\rintele Papacioc a fost condamnat la 20
de ani de munc\ silnic\.
rela]iile interumane, singurul lucru bun ce mai
r\m\sese pe p\mânt pentru tine, `ncrederea `n
colegul de celul\, care ar putea fi turn\tor, care Pe drumul adev\rului
s-ar putea `ntoarce `mpotriva ta, s\ te bat\, s\ [i al libert\]ii interioare
te umileasc\? Cum e s\ supor]i toate astea pen-
tru o convingere personal\, pentru ceva ce nu Din m\rturii reiese c\, pentru cei ale[i,
poate fi v\zut, pip\it, nu face zgomot, nu deran- pu[c\ria a fost ca o plecare `n pustie. {i acolo
jeaz\ vecinii, nu provoac\ revolu]ii, nu ame- trebuie s\ mergi ca un erou, dup\ ce ai cucerit
nin]\ statul…? Dar revolu]iile inimii erau cele lumea. Este vorba de lumea interioar\, bine-
mai de temut `n România comunist\. V-a]i gân- `n]eles. Acei oameni, printre care [i p\rintele
dit vreodat\ cum ar fi s\ vi se `ntâmple chiar Arsenie, au fost nevoi]i s\-[i cucereasc\ `n re-
dumneavoastr\ toate acestea? Ave]i puterea s\ gim de urgen]\ lumea interioar\, pentru a re-
privi]i `n interior [i s\ v\ `ntreba]i câte senti- zista celei exterioare; au fost sili]i s\ devin\ eroi
mente [i câte convingeri ar continua s\ reziste? pentru c\ fuseser\ arunca]i `ntr-o lume `n care
Toate, spunem noi acum. numai eroii `[i puteau p\stra adev\rurile in-
tacte. Dac\ `n pustie era de `nfruntat singu-
„Uneltire contra ordinii sociale“ r\tatea [i demonii nev\zu]i, `n pu[c\rie totul e- arhim. Arsenie Papacioc
ra la vedere, mai pu]in viclenia oamenilor. Spu-
Dar experien]a carceral\ arat\ c\ unii oa- ne p\rintele: „Era durerea c\ te uitai la semenii n\vire, te luau s\-]i dea un regim mai r\u - te
meni erau atât de [oca]i, `ncât uitau [i de ce au t\i primejdio[i, c\ n-aveau fric\ de Dumnezeu. ]ineau izolat ca s\ nu iei leg\tura cu nimeni [i
ajuns acolo. Ce-au spus, ce-au f\cut, ce anume {i m\ uitam la pierderea lor. Pentru c\ pro- mureai.“ Una dintre cele mai impresionante
din fiin]a lor a stârnit un r\u atât de mare? blema vie]ii mele nu mi-o puneam, a[a cum `n- confesiuni este cea `n care p\rintele, dus la
P\rintele Arsenie Papacioc poveste[te c\ un co- cepuser\ s\ izbeasc\ [i s\ loveasc\ [i s\ acuze, munc\ for]at\, s-a r\t\cit de grupul lui [i… s-a
leg de temni]\ uitase cum se nume[te so]ia lui. nu puteai s\ crezi c\ mai tr\ie[ti. {i atunci ac- speriat de libertate! „Eu m-am trezit singur `n
St\tea cu capul `n mâini [i se tot `ntreba: „Cum ceptai moartea cu orice chip. {i atunci nu mai gar\, cu lan]urile pe picioare. Am tras o spaim\
o cheam\? Cum o cheam\?“ Fo[tii de]inu]i poli- sufereai lan]urile… Eu, care `ntr-un fel mai cumplit\… Niciodat\ nu m-am speriat de liber-
tic nu s-au gr\bit s\ depene amintiri celor cunoscusem lupta cu diavolul, am zis c\ mai tate ca atunci. Am ie[it repede din gar\ [i am
dragi, pentru c\ totul a fost dincolo de ceea ce primejdio[i sunt \[tia, c\ n-au fric\ de Dum- luat-o direct pe centrul [oselei, `n v\zul tuturor,
poate s\ suporte gândul [i inima. Au sim]it nezeu… diavolul avea fric\ de Dumnezeu! {i
nevoia s\-i menajeze pe ceilal]i. Nu au putut trebuia s\ suport cu orice chip c\ du[manii mei purtându-mi lan]urile cât mai la vedere, ca s\
nu fiu `ntâlnit ascuns printre oameni [i s\ fiu
povesti `n familie [i, `n general, au avut o atitu- sunt semenii mei.“ Se `ncerca o exterminare a
acuzat c\ am vrut s\ scap. Lumea se mira [i-[i
dine rezervat\ fa]\ de acest subiect tocmai pen- sentimentelor. Acest fapt `l declar\ explicit
tru c\ totul a fost mult peste ceea ce se poate p\rintele Papacioc: „Aduceau agen]i peste noi f\cea cruce, dar eu `mi vedeam de drum“. ~ntr-
povesti, mult peste ceea ce-[i poate imagina ci- ca s\ ne vad\ sentimentele; era regim de moar- adev\r, p\rintele Arsenie Papacioc [i-a v\zut
neva ca fiind posibil `n experierea r\ului. te. Lucrul la care au insistat ei cu cruzime a fost de drum, adev\ratul [i singurul drum posibil
P\rintele Arsenie Papacioc a fost arestat `n `nfometarea. Dac\ deschideau celula s\ te ia, pentru un om lui Dumnezeu, drumul adev\ru-
1958 pentru infrac]iunea de „uneltire contra or- nu [tiai dac\ te mai `ntorci. ~n caz de `mbol- lui [i al libert\]ii interioare. a
PREZENTARE DE CARTE
O carte pro via]\
~ntr-o mare de c\r]i mute [i
moarte, p\rintele T\nase ne-a
de Cristi {ERBAN scos la mal cu o lucrare vie [i
„Hristos sau idolii secolului al gr\itoare, `n care ne arat\ c\
XXI-lea. Tinerii la r\scruce“ orice fiin]\ are nevoie de ocrotire,
(Editura Agaton) este o carte de protec]ie, pronie dumnezeiasc\.
o oralitate special\ dintr-un reg- Copiii handicapa]i nu trebuie
istru deloc mimetic, ci mai de alunga]i, nen\scu]ii nu trebuie
grab\ viu, original [i intens lep\da]i, copiii str\zilor nu tre-
duhovnicesc. Cititorul de proz\ [i buie ascun[i prin canale, orfanii
„lirisme“ `ntr-un exerci]iu ni- nu trebuie s\ stea prin institu]ii
hilist ar putea spune c\ nu po]i cu pere]i insalubri [i egrasie. To]i
g\si cine [tie ce `ntr-o carte ace[tia trebuie chema]i la via]\.
scris\ ca summum [i rezultat al Prin grija unor oameni ai Bisericii
unor conferin]e sus]inute prin [i prin organiza]iile de caritate,
]ar\ de un cleric. Surpriza de a astfel de copii nu pot avea aici o
g\si o for]\ a cuvântului de-a via]\ de huzur, dar pot dobândi
dreptul prometeic\ `n aceast\ promisiunea unei vie]i viitoare `n
colec]ie de conferin]e este cu atât care s\ se `mp\rt\[easc\ de
mai placut\, cu cât nimic nu este Lumin\. Ini]iatorul proiectelor de
caritate de la Valea Plopului are o
spus sau scris `ntâmpl\tor. Sfân-
tul Duh pare c\ gr\ie[te prin vo- retoric\, un verb ca un cânt de o
inexpugnabil\ aplicabilitate, de o
cea p\rintelui Nicolae T\nase, `n
cuvinte simple, dar totu[i de o for]\ intrinsec\, pe care numai
greutate duhovniceasc\ incon- dorul permanent de mântuire (a
testabil\ [i irepresibil\. sa [i a tuturor) ]i-l poate da.
„Hristos sau idolii secolului al P\rintele este de mul]i ani inima
XXI-lea“ este o lucrare vie `n [i sufletul unei asocia]ii care
primul rând pentru c\ ap\r\ lupt\ pro via]\.
via]a. ~ntr-o pild\ din istorioarele Printr-o dragoste nedisimu-
duhovnice[ti, hran\ spiritual\ lat\, Asocia]ia Pro-Vita le ofer\
pentru cei de vârsta abecedarului, copiilor (orfani, alunga]i, mal-
se spune despre un tân\r care a trata]i, handicapa]i), `n afar\ de
`ndr\znit s\ fac\ o scar\ pân\ la `ngrijire, hran\, educa]ie reli-
Dumnezeu, ajungând pe aceast\ gioas\, ad\post [i asisten]\ `n a
scar\ direct `n Rai. Dumnezeu, `nv\]a o meserie. Care o fi
privind la dânsul, nu S-a sup\rat diferen]a? Omul din zilele noas-
de `ndr\zneala tân\rului, doar i- tre nu este om destul dac\ nu are
a spus: „Du-te din nou pe p\mânt hran\, educa]ie religioas\, ad\-
[i când mai urci pe scar\ mai adu post [i o profesie. Iar din aceasta
pe cineva. ~n `mp\r\]ia cerului conchidem c\ [i copiii afla]i `n di- etatea modern\ pân\ `ntr-acolo, Apostol Pavel: „To]i suntem fii ai
nu se urc\ de unul singur.“ ficultate pot ]ine pasul cu soci- `ncât s\ spunem ca vestitul Luminii“ (Tesaloniceni 5, 5). a
 S=mb\t\, 8 martie 2008 11
~NSCRIERE LA GR|DINI}E: Re`nscrierea copiilor `n gr\dini]e se va face `n lunile aprilie [i mai, iar
Actualitate `nscrierile vor putea `ncepe la 1 iunie, conform Inspectoratului {colar al Municipiului Bucure[ti. Perioadele
vor fi stabilite de conducerea gr\dini]elor, prin consultarea inspectorului de specialitate [i vor fi afi[ate la
vedere. Directorii gr\dini]elor vor afi[a informa]iile `n leg\tur\ cu perioada `n care gr\dini]a este `nchis\
pentru igieniz\ri [i repara]ii, privind capacitatea gr\dini]ei (num\rul de copii pentru care a fost proiectat\,
num\rul din planul de [colarizare pentru anul 2008/2009), num\rul de copii re`nscri[i/`nscri[i, zilnic.

Rectorul de la „Cuza“ a vorbit studii [i `n universit\]ile din Europa

Central\ [i de Est.
Prezent la conferin]\, europarla-
PE SCURT
`n fa]a parlamentarilor europeni mentarul Dumitru Oprea, fost rector
al UAIC, a atras aten]ia colegilor s\i
asupra pericolului ca universit\]ile
Ion Marin va dirija un
concert al Filarmonicii
Rectorul Universit\]ii „Alexandru
Ioan Cuza“ (UAIC), Vasile I[an, a sus-
mai luat cuv=ntul figuri-cheie ale
educa]iei europene, precum comis-
pean\ `n ]\rile integrate `n ultimele
dou\ valuri.
din ]\rile nou-aderate s\ practice
taxe de studii foarte mici `n com-
Na]ionale a Rusiei
]inut o conferin]\ `n fa]a parlamenta- arul european `n educa]ie - Jan Figel Acesta a ar\tat c\, `n ]\ri pre- para]ie cu cele europene, cre=nd un Dirijorul de origine rom=n\ Ion
rilor europeni, a reprezenta]ilor Comi- [i moderatorul `nt=lnirii, europarla- cum România, Slovacia [i Slovenia, efect de dumping. Marin va conduce, miercuri, un
siei Europene [i ai organiza]iilor uni- mentarul Doris Pack. cerin]ele europene de reform\ a ~nfiin]area unui premiu Nobel [i concert sus]inut de Filarmonica
versitare despre aplicarea Procesului De la aplicarea sistemului de `nv\]\m=ntului superior au fost pentru profesori, nu doar pentru cerc- Na]ional\ a Rusiei, inspirat de
Bologna `n România [i `n ]\rile nou- credite transferabile, asigurarea aplicate mai rapid [i `ntr-un procent etare, precum [i asigurarea autono- clasicii literaturii, al treilea eveni-
intrate `n Uniunea European\. calit\]ii interne [i externe [i struc- mai mare dec=t ]\rile din vestul miei universit\]ii fa]\ de for]ele din ment din seria „Music Born From
Rectorul UAIC a luat cuv=ntul `n turarea `nv\]\m=ntului pe trei ci- Europei. exterior - au fost punctele de vedere the World“. Dirijorul Ion Marin va
cadrul unei conferin]e organizate joi, cluri, Vasile I[an a oferit o vedere de Vasile I[an le-a spus membrilor ale vorbitorilor conferin]ei privind prezenta sofisticatul program de
6 martie, la Parlamentul European ansamblu asupra modului `n care s-a Parlamentului c\ ar trebui g\site competi]ia educa]ional\ cu Statele muzic\ a secolului XX, care va
din Bruxelles. De la aceea[i mas\ au realizat reforma educa]ional\ euro- solu]ii pentru a aduce tinerii la Unite ale Americii. a cuprinde compozi]ii precum
„Enigma Variations“ de Edward
Elgar [i „Mandarinul Miraculos“
Intrare
liber\
Laboratoare de informatic\ de Bela Bartok. Absolvent, `n
1983, al Conservatorului
bucure[tean, Ion Marin, fiul
cunoscutului dirijor al corului
de 8 `n 6.700 de [coli din Rom=nia „Madrigal“, Constantin Marin,
este la ora actual\ unul dintre cei
mai aprecia]i dirijori. Beneficiind
Martie la Fiecare [coal\ din România va cele 6.700 de [coli incluse `n pro-
FEN, rectificarea demon-
streaz\ `nc\ o dat\ c\
de o burs\ Herder, Ion Marin a
devenit, dup\ un stagiu la
Gr\dina avea, pân\ la sfâr[itul acestui an, gram. Fiecare laborator ar urma Executivul „nu s-a gândit
cu adev\rat“ la o investi]ie
Filarmonica din Arad, adjunctul
lui Claudio Abbado la Filarmonica
Botanic\ un laborator de informatic\, a s\ dispun\ de 25 de calculatoare, real\ `n `nv\]\mânt. din Viena, apoi la celebra Straat-
„Totul a fost doar la ni- soper. A stat la pupitrul unori or-
anun]at ieri, la Boto[ani, ministrul un server, un copiator [i un
din Ia[i Educa]iei, Cercet\rii [i proiector video moderne.
vel declarativ. A[a s-a `n-
tâmplat [i anul trecut,
chestre renumite ca: London Phil-
harmonic Orchestra, Orchestra
Ast\zi, doamnele [i Gewandhaus din Leipzig, Israel
domni[oarele au intrare Tineretului, Cristian Adomni]ei. Valoarea total\ a investi]iei care când sute de milioane de Philharmonic Orchestra,
euro s-au re`ntors la bu- Philadelphia Orchestra, Montreal
liber\ `n Gr\dina Botani- Potrivit acestuia, pe 14 aprilie va urmeaz\ a fi f\cut\ de Ministerul getul consolidat. Se pare Symphony, Staatskapelle
c\ „Anastasie F\tu“ din
Ia[i, unde le a[teapt\ fi organizat\ licita]ia pentru de- Educa]iei Cercet\rii [i Tineretului c\ sume [i mai mari din Dresden, Orchestre National de
actualul buget al educa- France, Symphonieorchester des
premii surpriz\ [i o expo- semnarea firmei care va echipa (MECT) este de aproximativ 130 ]iei vor lua aceea[i cale, Bayerischen Rundfunks.
zi]ie de m\r]i[oare reali-
zat\ de elevii din mediul laboratoarele de informatic\ din de milioane de euro. spre fondurile aflate la
rural. dispozi]ia Guvernului, Expozi]ie de fotografii
Gr\dina Botanic\ „A- „Pân\ acum, investi]iile sider\ c\ rectificarea bu- rile merg `ntr-o direc]ie care, `n acest an electoral, dedicate Reginei
nastasie F\tu“ din Ia[i s-au f\cut `n special `n getar\ aprobat\ de Gu- bun\, a[a cum sper\m pot avea destina]ii neb\-
ofer\ cel pu]in trei motive licee [i `n [colile din mediul vern `n aceast\ s\pt\- noi, `n var\ vom avea o nuite. Este inadmisibil ca, Maria, la Istanbul
doamnelor [i domni[oa- dup\ dou\ luni din actu-
relor pentru ca acestea s\ urban. Dac\ nu realiz\m mân\ ar putea produce un rectificare pozitiv\, care Un simpozion, `nso]it de
acest obiectiv, diferen]a prejudiciu de imagine va pune la loc sumele“, a alul exerci]iu financiar, vernisarea unei expozi]ii de fo-
treac\ pragul institu]iei Executivul s\ constate c\ tografii dedicate Reginei Maria la
`n acest weekend. ~n dintre [coala din mediul PNL, `ns\ este convins c\ afirmat Adomni]ei
rural [i [coala din mediul aceasta este cea mai bun\ `nv\]\mântului i-au fost Istanbul, au fost organizate, joi
aceast\ zi, ele vor benefi- alocate fonduri `n exces. seara, de Institutul Cultural
cia de intrare liber\ [i urban ar fi [i mai mare“, a m\sur\ care putea fi lua- Sindicatele sunt Rom=n „Dimitrie Cantemir“, `m-
afirmat Adomni]ei. Potri- t\ `n prezent. Ac]iunea dovede[te foarte
vor putea c=[tiga premii-
surpriz\ oferite de con- vit ministrului, `n momen- Adomni]ei a declarat la nemul]umite de clar c\ Guvernul T\ricea- preun\ cu prestigioasa Univer-
nu a supradimensionat `n sitate a Bosforului (Bodazici), din
ducerea Gr\dinii. tul de fa]\, doar 4.800 din Boto[ani c\ aceast\ recti- rectificarea bugetar\ Istanbul. Evenimentul s-a desf\-
~n plus, p=n\ m=ine, cele 11.500 de unit\]i de ficare negativ\ a fost f\- mod artificial actualul [urat cu sprijinul Casei Regale a
vizitatorii pot admira o `nv\]\mânt din România cut\ „pentru binele Ro- Federa]ia Educa]iei Na- buget al educa]iei, oferind Rom=niei [i al Muzeului Caste-
expozi]ie de m\r]i[oare dispun de laboratoare de mâniei, pentru a nu târ` ]ionale (FEN) [i-a ma- 6% din PIB, pentru a crea lului Bran, `n contextul deschide-
realizat\ `n colaborare informatic\. România `n procedurile nifestat, joi, nemul]umi- impresia c\ este interesat rii cursurilor de limb\ rom=n\ la
cu elevii {colii Generale Din bugetul pe 2008 al de monitorizare care ar rea, fa]\ de modul `n care de sistemul educa]ional“, Universitatea Bosforului (titular:
din Tome[ti, sub `ndru-
MECT vor mai fi cump\- putea fi declan[ate de Executivul a efectuat recti- a declarat pre[edintele prof. univ. dr. Mihai Maxim, direc-
marea profesoarei Ani-
rate 1.000 de microbuze Comisia European\“. ficarea bugetar\. ~n opinia FEN, C\t\lin Croitoru. a torul ICR Dimitrie Cantemir,
[oara Mazilu. Istanbul). Regina Maria este per-
Expozi]ia de m\r]i[oa- [colare, camioane cu re- De altfel, Adomni]ei, al sonalitatea istoric\ din Rom=nia
re face parte dintr-o stra- morc\, autoturisme [i c\rui minister a r\mas cea mai cunoscut\ [i `ndr\git\ la
tegie a Universit\]ii „Ale- tractoare pentru unit\]ile f\r\ 200 de milioane de lei Universitatea Bosforului (fostul
xandru Ioan Cuza“, prin de `nv\]\mânt cu profil `n urma rectific\rii buge- Robert College american), `n cam-
care se urm\re[te spri- auto sau agricol. tare, este convins c\ situa- pusul c\reia regina locuia `n tim-
jinirea copiilor din mediul ~n schimb, Cristian A- ]ia economic\ din România pul vizitelor sale la Istanbul. La
rural `n exprimarea lor simpozion au participat [i Mihai
domni]ei sus]ine c\ reduc- va permite Guvernului ca, Maxim, directorul ICR „Dimitrie
artistic\. ~n aceast\ iar- erea cu 200 de milioane la jum\tatea anului, s\ Cantemir“ Istanbul, Principesa
n\, cu ajutorul Universi- de lei a bugetului MECT rectifice pozitiv bugetul [i Margareta [i Principele Radu,
t\]ii „Cuza“, elevii {colii va face imposibil\ `ncepe- s\ redea ministerelor Narcis Dorin Ion - directorul
Generale din Buhalni]a rea lucr\rilor la bazinele sumele care le-au fost Muzeului Bran.
au organizat expozi]ia de de `not. El sus]ine c\, to- diminuate.
pictur\ „Iarna, `n culori
de s\rb\toare“. Acum a
tu[i, `n acest an vor fi „Preventiv, Guvernul „Art Nouveau“,
pl\tite proiectele pentru României face aceast\
venit r=ndul altor mici
bazine, urmând ca lucr\- rectificare negativ\. Nu la Muzeul Na]ional
arti[ti s\ s\rb\toreasc\
venirea prim\verii prin- rile efective s\ fie f\cute este o `ncercare de a repa- Cotroceni
tr-o expozi]ie de m\r]i[oa- `n anii urm\tori. ra lucrurile, ci este o m\- Expozi]ia, organizat\ `n colabo-
re originale. a Cristian Adomni]ei, mi- sur\ preventiv\. Aici apa- rare cu Administra]ia
nistrul Educa]iei, con- re diferen]a. Dac\ lucru- Preziden]ial\ [i Muzeul Na]ional
Pele[, reune[te lucr\ri de grafic\
„Art Nouveau“ semnate Alphonse
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Mucha (1860-1939), artist ceh
emigrat la Paris `n anul 1887.
a PRIME PENTRU care devin m\mici va repre- peti]ia Cupa Siveco `[i pro- curi. Ca [i `n vizitele ante- (1905-2005). Expozi]ia cu- Al\turi de Alphonse Mucha, pot fi
PROFESOARELE M|MICI zenta contravaloarea unui pune, dup\ cum sus]in orga- rioare realizate `n jude], mi- prinde o selec]ie de 90 de fo- admirate lucr\ri semnate Privat
DE LA IA{I: Conducerea In- salariu de baz\. nizatorii, stimularea, recom- nistrul Educa]iei a dorit s\ tografii din colec]ia de peste Livemont (1872-1909), Adolphe
spectoratului {colar Jude- a CONCURS DE IN- pensarea, dar [i punerea `n verifice modul `n care au fost 300.000 de imagini a ziarului Cossard (1880-1952), Marcel
FORMATIC| PENTRU E- valoare a poten]ialului crea- cheltuite fondurile alocate `n irlandez. Aceste fotografii Lenoir (1898-1980).
]ean (ISJ) Ia[i a decis s\ a- tiv al tinerilor din `nv\]\- anul 2007 la aceste institu]ii.
corde o prim\ cadrelor didac- LEVI: Elevii cu aptitudini, prezint\ via]a [i `ntâmpl\rile Al\turi de pictur\, desene [i
mântul preuniversitar. Astfel, la {coala de Arte [i grafic\ vor fi expuse obiecte din
tice care vor deveni mame. `nclina]ii [i interes pentru petrecute `n Irlanda secolului
Camelia Gavril\, inspector crearea aplica]iilor informa- a MINISTRUL EDUCA- Meserii Gropni]a, o investi-
XX, precum formarea primu- sticl\ „Art Nouveau“, purt=nd
}IEI VIZITEAZ| {COLILE ]ie demarat\ `n 2007 prin semn\turile unor arti[ti de
[colar general al ISJ Ia[i a tice cu caracter educa]ional, programul Phare necesit\ o lui parlament irlandez `n
men]ionat c\ directorii de in- cât [i profesorii pasiona]i de DIN JUDE}UL IA{I: Minis- 1919, r\zboiul de indepen- excep]ie: Emile Galle (1846-1904),
suplimentare de fonduri `n Rene Lalique (1860-1945), fra]ii
stitu]ii de `nv\]\mânt pre- modernizarea mijloacelor de trul Cristian Adomni]ei a vi- valoare de aproximativ 7 mi- den]\ din 1921, r\zboiul civil
universitar vor fi obliga]i s\ `nv\]\mânt concureaz\ la zitat institu]iile de `nv\]\- Jean-Louis Auguste Daum (1854-
liarde de lei. din 1922, imagini cu câ[tig\- 1909), Jean Antonin Daum (1864-
includ\, `n bugetele anuale, cea de-a [asea edi]ie a Con- mânt din cinci comune ale
primele de na[tere pentru cursului Na]ional de Soft E- jude]ului Ia[i. Ministrul E- a EXPOZI}IE DE FO- torul Premiului Nobel pentru 1930). ~ntre obiectele decorative
TOGRAFIE IRLANDEZ|: O literatur\ din 1923, William „Art Nouveau“, `n expozi]ie pot fi
cadrele didactice care devin duca]ional Cupa Siveco duca]iei a efectuat pe 6 mar-
mame. Inspectorul general 2008. Organizat\ de Siveco tie o vizit\ de lucru `n jude- expozi]ia de fotografie de Butler Yeats, bombardamen- admirate [i piese de mobilier care
sus]ine c\ decizia a fost lua- România, sub patronajul Mi- ]ul Ia[i. Printre unit\]ile de pres\ irlandez\ a fost verni- tul asupra Dublinului din au apar]inut reginei Maria, pre-
t\ `n urma discu]iilor cu nisterului Educa]iei, Cerce- `nv\]\mânt preuniversitar sat\ joi la Palatul Su]u din 1941, vizita pre[edintelui a- cum [i fotografii `n care regina
reprezentan]ii sindicatelor [i t\rii [i Tineretului (MECT), vizitate se num\r\ cele din Capital\ pentru a celebra 100 merican John F. Kennedy `n apare purt=nd costume [i bijuterii
s-a decis c\ suma pe care o `n parteneriat cu revista „PC comunele Rediu, Movileni, de ani de imagini publicate `n 1963, etc. Expozi]ia va fi de- stil „Art Nouveau“. Expozi]ia va fi
pot primi cadrele didactice Magazine“ [i TVR, com- Gropni]a, Fântânele [i Fo- ziarul „Irish Independent“ schis\ pân\ pe 30 martie. a deschis\ timp de o lun\, p=n\ pe
6 aprilie. a
12 S=mb\t\, 8 martie 2008

STUDIU: O echip\ de cercet\tori suedezi a anun]at identificarea

Por]ia de unei proteine care îndepline[te un rol fundamental în formarea de
noi celule grase, controlul acesteia putând deschide calea spre un
nou tratament împotriva obezit\]ii. Proteina, denumit\ TRAP,
s\n\tate stimuleaz\, potrivit cercet\torilor, formarea de noi celule grase,
jucând un rol important în evolu]ia obezit\]ii.

ANALIZE MEDICALE Diabetul gesta]ional poate provoca

Testarea apolipoproteinei
A1 ajut\ la stabilirea
complica]ii grave mamei [i f\tului
utero, oligoamnios (lichid amni- un control eficient al valorilor Dup\ na[tere,
nivelului colesterolului otic redus cantitativ), polihidra-
mnios (lichid amniotic în canti-
glicemiei. Insulinoterapia se in-
stituie numai în spital, la indi- bebelu[ul trebuie
Apolipoproteina A1 este o lipoprotein\, componen- tate mare),ce poate determina ca]ia medicului diabetolog, con- s\ stea internat
avort sau na[tere prematur\ tinu=ndu-se ulterior la domici-
t\ majora a lipoproteinelor cu densitate mare (high
prin hiperdistensia uterului, liu, eventual cu ajustarea dozei.
pentru reechilibrare
density lipoproteins -HDL) `n plasm\.
Proteina realizeaz\ refluxul colesterolului din ]esu- traumatism la na[tere prin ex- Un alt element esen]ial în Dup\ na[tere, nou-n\scutul
turi c\tre ficat, pentru a fi excretat\. Este un cofactor cesul de volum fetal (distocie de urm\rirea diabetului gesta]io- va fi preluat de sec]ia de neona-
pentru LCAT (lecitin colesterolacil transferaza), care um\r, elonga]ie de plex brachi- nal const\ `n monitorizarea f\- tologie, pentru reechilibrare, e-
este responsabil\ de formarea multor esteri din de dr. al, fractur\ de clavicul\), sufe- tului cu nonstress test, de dou\ ventual în terapie intensiv\,
plasm\. rin]\ fetal\ acut\ în travaliu, ori pe s\pt\m=n\ sau test de dac\ este cazul, iar mama va fi
Valorile normale ale apolipoproteinei A1 sunt: Ecaterina DALAS prin prelungirea expulziei, as- stres la contrac]ie, cu adminis- supraveghet\, în ce prive[te
-la b\rba]i: 94-178 mg/dl; Diabetul gesta]ional este o fixie neonatal\. Din acest mo- trare de oxitocin în perfuzie, valorile glicemiei. La gravidele
- femei 101-199 mg/dl. intoleran]\ metabolic\ la gluci- tiv, aproximativ 50-60% din s\pt\m=nal. care au necesitat insulin\, nece-
Ca [i component major al HDL, apolipoproteina A1 gravidele diabetice nasc prin sarul scade brusc dup\ na[tere,
`mpiedic\ depunerea colesterolului la nivelul vaselor
de, de gravitate variabil\, ap\-
opera]ie cezarian\, dup\ o eva- fiind nevoie de reajustarea do-
sanguine (`mpiedic\ apari]ia pl\cii de aterom, gr\- rut\ sau diagosticat\ prima oa-
luare atent\ efectuat\ de medi- Medicii recomand\ zelor. La [ase s\pt\m=ni dup\
r\ în cursul sarcinii. Diagnosti-
simea pe artere). (Rubric\ realizat\ cu sprijinul labo-
cul se realizeaz\ printr-un test cul obstetrician, în colaborare na[terea prin cezarian\ na[tere se va face o reevaluare a
ratorului Focus Lab Plus Bucure[ti - www.focuslab.ro) cu diabetologul [i neonatologul. mamei, urm=nd ca aceasta s\
de screening, efectuat la gravi- Programerea na[terii este un
dele cu risc pentru acest\ afec- fie încadrat\ în una din grupele:
moment important al conduitei normal\ cu antecedente de dia-
]iune: gravide cu istoric familial Copilul n\scut terapeutice la gravida diabeti- bet gesta]ional, toleran]\ sc\zu-
DIC}IONAR MEDICAL de diabet, obeze, cu v=rsta peste
30 de ani sau care au n\scut fe]i din mam\ c\, deoarece exist\ riscul de t\ la glucoz\, diabet manifest.
moarte fetal\ subit\ in utero,
a Balneologie - ramur\ a medicinei care studiaz\ macrosomi (peste 4.000 g greu- diabetic\ va fi pe fond de macrosomie [i tulbu-
Studii la distan]\ au demon-
tate), care au în antecedente strat c\ un procent mare (apro-
ac]iunea profilactic\ [i curativ\ a apelor termale sau
avorturi repetate, fe]i mor]i in
mai fragil r\ri metabolice fetale. Pentru e- ximativ 30%) din pacientele cu
minerale [i a n\molurilor; vitarea acestui risc, majoritatea diabet gesta]ional au dezvoltat
utero, fe]i malforma]i, lichid a- Nou-n\scutul provenit din autorilor recomand\ declan[a-
a Balneoterapie - `ngrijire prin b\i a corpului mniotic în exces sau polihi- mam\ diabetic\ este fragil, cu
ulterior, în cursul vie]ii, un dia-
`ntreg sau a uneia din p\r]ile sale. Balneoterapia rea na[terii sau opera]ie cezari- bet manifest. În concluzie, dia-
dramnios. tulbur\ri metabolice severe: hi- an\, dup\ 37 s\pt\m=ni de a-
este utilizat\ `n cura afec]iunilor reumatismale, der- Testul men]ionat mai sus betul gesta]ional se înso]e[te de
matologice [i otorinolaringologice. Se utilizeaz\
poglicemie, hipocalcemie, polici- menoree, dup\ o prealabil\ am- o multitudine de complica]ii se-
const\ în administrarea per os a temie, hiperbilirubinemie, pre-
diferite tipuri de ape, c\rora li se adaug\ sau nu niocentez\, cu determinarea ra- vere, at=t pentru mam\, c=t [i
50 grame de glucoz\, cu m\su- zent=nd [i un deficit de surfac-
solu]ii medicamentoase. B\ile medicamentoase se rarea glicemiei la o or\. Se con- portului de lecitin\, sfin- pentru produsul de concep]ie,
fac `n cad\; aici pot fi introduse numeroase subs- tant pulmonar, cauz\ de detre- gomielin\ sau dozarea fosfati complica]ii ce pot fi prevenite
sider\ patologice valori ale gli- s\ respiratorie.
tan]e medicamentoase. B\ile antiseptice se impun cemiei peste 105 mg la decilitru glicerolului, pentru stabilirea printr-o dispensarizare corect\
`n dermatozele infectate. B\ile emoliente (amidon, Riscul anomaliilor congeni- maturit\]ii pulmonare fetale. a sarcinii [i un tratament adec-
à jeun (diminea]a, pe nem=nca- tale, prezent la diabeticele cunos-
ov\z, ulei de soia, ulei de arahide) permit o `nmuiere Se va decide declan[area na[te- vat. Ideal ar fi s\ se previn\ a-
te) [i peste 120 mg la o or\ post- cute [i incorect tratate, este ab-
a excesului de keratin\ epidermic\ (psoriazis, kera- rii, dac\ f\tul are nonstress test pari]ia diabetului gesta]ional
todermii, uscare cutanat\/xeroz\). B\ile antipruri-
prandial, iar dac\ testul s-a e- sent la gravidele cu diabet gesta-
fectuat, de[i valorile glicemiei areactiv, test de stres la con- prin evitarea factorilor de risc
ginoase (produse vegetale, ulei mineral, lipopro- ]ional, dator=ndu-se, cu prec\de- trac]ie pozitiv (deci suferin]\ fe- cunoscu]i: obezitatea, excesul de
teine) sunt prescrise mai ales pentru pruritele aler- erau normale, la gravidele con- re, valorilor mari ale glicemiei în
siderate cu risc, valori mai mari tal\ incipient\), semne echogra- dulciuri concentrate, profilaxia
gice. B\ile termale utilizeaz\ apele de izvor termal, perioada preconcep]ional\ [i în fice de stagnare în cre[terea fe- fiind de fapt obiectivul consul-
la temperatura de ie[ire la suprafa]\, r\cite sau de 140 mg la dl, la o or\ dup\ primul trimestru de sarcin\ (pe-
ingestia a 50 g de glucoz\. Dac\ tal\, reducerea cantit\]ii de li- ta]iei prenatale de calitate.
`nc\lzite. Izvoarele sunt indicate pentru diferite rioada de organogenez\). chid amniotic, sarcina este la
afec]iuni, dup\ compozi]ia apei (bogat\ `n calciu, `n la una sau dou\ din aceste de- * DR. ECATERINA DALAS ESTE MEDIC PRIMAR OBSTETRIC|-
termin\ri s-au ob]inut valori termen sau f\tul este matur
sulf, `n fier, `n cupru, `n sulfa]i, `n bicarbona]i, `n Terapia diabetului pulmonar.
GINECOLOGIE, COORDONATORUL AMBULATORIULUI

bioxid de carbon). B\ile de n\mol sunt ob]inute prin mai mari, se va face testul stan- DE SPECIALITATE AL MATERNIT|}II „CUZA-VOD|“ IA{I

amestecarea apei termale cu un noroi. Ele sunt indi- dard de toleran]\ la glucoz\
cate `n special `n tratamentul reumatismului; oral\. În general, la gravidele
cu diabet gesta]ional, evolu]ia
a Balonare - simptom caracterizat prin m\rirea bolii fiind de scurt\ durat\, nu
volumului abdomenului, provocat\ de acumularea se produc complica]iile severe
de gaze `n stomac sau `n intestine. Sinonim: mete- materne ale diabetului manifest
orism;
clinic preexistent: retinopatie,
a Bandajare - tehnic\ utilizat\ pentru a cardiopatie, hipertensiune arte-
men]ine la locul lui un pansament, pentru a exercita rial\, nefropatie. Complica]iile
o compresie sau pentru a imobiliza o parte a corpu- fetale sunt, `ns\, prezente, în
lui sau a unui membru; propor]ii similare cu celelalte
a Barbituric - medicament utilizat `n tratarea forme de diabet preexistent,
epilepsiei sau `n cursul anesteziei. Barbituricele asociat sarcinii, [i anume:
diminueaz\ activitatea sistemului nervos central, macrosomia fetal\ (fe]i mari,
dar nu mai sunt utilizate ca hipnotice (inductori de peste 4.000 grame la termen [i,
somn) din cauza efectelor lor nedorite. Ele sunt con- uneori, chiar înainte de ter-
traindicate `n caz de alergie la produs, de porfirie men), na[tere prematur\, une-
(tulburare de metabolism), de o insuficien]\ renal\ ori retard de cre[tere in-
[i respiratorie sever\, de sarcin\ (`n afara faptului trauterin\, înso]it\ de suferin]\
c\ este necesar) [i de al\ptare. Administrarea lor se fetal\ cronic\, determinat\ de
face pe cale oral\ sau injectabil\. a afectarea vasculariza]iei pla-
centare, moarte fetal\ subit\ in
gesta]ional
Tratamentul diabetului ges-
ta]ional const\, în primul rînd,
în m\suri igieno-dietetice: eli-
minarea dulciurilor concentrate
din diet\, evitarea excesului
ponderal pe sarcin\, cre[terea
u[oar\ a exerci]iului fizic. Aces-
te m\suri sunt suficiente pen-
tru a controla valorile glicemiei.
Monitorizarea glicemiei, ele-
ment esen]ial în supravegherea
diabetului gesta]ional, este bine
s\ se efectueze în ambulator
sau la domiciliu, cu ajutorul tes-
telor colorimetrice. Gravidele cu
valori mai mari de 100 mg la dl
à jeun, 140 mg la dl postpran-
dial, 120mg la dl, la dou\ ore
dup\ mas\, sunt candidate la
tratament cu insulin\, pentru

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 8 martie 2008
Sport
Succes lejer pentru poloi[ti `n fa]a Kazahstanului
Contra l-a `nvins pe Sepsi
a Ambii fotbali[ti rom=ni au fost integrali[ti
`n partida dintre Benfica Lisabona [i Getafe, din prima
man[\ a optimilor Cupei UEFA, c=[tigat\ de forma]ia
spaniol\ cu scorul de 2-1 a Fiorentina, f\r\ Mutu,
accidentat, s-a impus cu 2-0 `n fa]a lui Everton a
Echipa spaniol\ Getafe a
`nvins `n deplasare, cu scorul de
2-1 (1-0) forma]ia portughez\
Benfica Lisabona, `ntr-o partid\
din cadrul primei man[e a optimi-
lor de final\ ale Cupei UEFA, dis-
putat\ joi seara.
Funda[ul Cosmin Contra a fost
titular la Getafe, `n timp ce in-
terna]ionalul rom=n de tineret
Laszlo Sepsi a evoluat, la r=ndul
s\u, din primul minut pentru
Benfica, ambii juc\tori r\m=n=nd
pe teren p=n\ la finalul meciului.
Golurile au fost marcate de
Ruben de la Red (min. 25) [i Pablo
Hernandez (min. 67) pentru
`nving\tori, respectiv, Mantorras
(min. 76).
~ntr-o alt\ partid\ din acest\
faz\ a competi]iei, echipa italian\
Fiorentina, f\r\ atacantul rom=n
Adrian Mutu (indisponibil), a dis-
pus cu 2-0 (0-0) pe teren propriu
de forma]ia englez\ Everton,
gra]ie reu[itelor lui Kuzmanovic
(min. 70) [i Montolivo (min. 81).
~ntr-un alt meci din cadrul
man[ei tur a optimilor, Bayern
„Fenomenul“ Nicu Roibescu Participare rom=neasc\
la turneul de tenis
N\scut la Arad, pe 7 martie 1932,
crescut de mic copil la Craiova, apoi la
Roman [i Dorohoi (unde p\rin]ii au
de c=mp din Fran]a
avut, la un moment, dat domiciliu for-
]at (tat\l s\u fiind maior de armat\
Nicu
care a luptat pe frontul de est),
Roibescu (foto) a ajuns dup\ cel de-al
doilea r\zboi mondial `n „dulcele t=rg
al Ie[ilor“ [i a devenit juc\tor de volei
la „CSU“ din localitate. ~ncepe mese-
ria de antrenor la echipa Igiena Ia[i [i
conduce apoi Penicilina Ia[i timp de
47 de ani, fiind [i ast\zi pe banca teh-
nic\ a forma]iei moldovene, dar [i `n
fotoliul de director al clubului. Cu
Penicilina c=[tig\ dou\ titluri na]io-
nale (1970, 1971) [i cucere[te o dat\
Cupa Rom=niei (2001). Particip\ cu e-
chipa ie[ean\ `n cupele europene, este
selec]ionerul na]ionalei feminine a
Rom=niei `n trei r=nduri [i conduce
echipa tricolor\ la Jocurile Olimpice
de la Moscova, dar [i la Campionatele
Mondiale, Europene [i Balcanice din
anii din urm\. ~n urm\ cu doi ani, Ni-
cu Roibescu a primit un premiu de ex-
celen]\ pentru `ntreaga carier\ din
partea reprezentan]ilor presei sporti-
ve ie[ene, fiind aplaudat la scen\ des-
chis\ la festivitatea cu pricina. Poate
[i conducerea Prim\riei ie[ene va [ti
acum s\-[i eviden]ieze gloriile sporti-
ve, iar titlul de cet\]ean de onoare ar
fi cel mai nimerit pentru „Nemurito-
rul“ de la c=rma echipei ie[ene de
volei. Ani de-a r=ndul, sub conducerea
lui Nicu Roibescu, echipa de volei Pe-
nicilina a fost simbolul ora[ului, dar [i
al fabricii Antibiotice din Valea
Lupului, tradi]ionalul sponsor al
grup\rii ie[ene.
Au trecut 47 de ani de c=nd
conduce]i Penicilina Ia[i, iar la
76 de ani sunte]i veteranul
Echipa de polo pe ap\
a Rom=niei a surclasat
selec]ionata Kazahsta-
nului cu scorul de 19-2 (5-
0, 4-0, 2-1, 8-1), joi seara,
`n turneul preolimpic de
la Oradea [i a ocupat
locul al II-lea `n Grupa A.
Rom=nia s-a calificat
`n sferturile de final\ ale
competi]iei, faz\ `n care a
`nt=lnit Canada, ieri
seara, dup\ `nchiderea
edi]iei. Victoria `n acest
meci este sinonim\ cu
Munchen s-a distrat `n Belgia, cu
Anderlecht, echip\ c\reia i-a ad-
ministrat un categoric 5-0!
~n derby-ul german al rundei,
Bayer Leverkusen s-a impus la
limit\ `n fa]a lui Hamburg, scorul
fiind 1-0, astfel c\ accederea `n
sferturi `nc\ se joac\.
Interesant de remarcat este
faptul c\ `n Cupa UEFA
forma]iile engleze nu se simt prea
bine. Dac\ `n Liga Campionilor
defileaz\ cu patru echipe (Liver-
pool `nc\ nu s-a calificat `n sfer-
turile Ligii, dar are [anse foarte
mari), „Premier League“ nu a ob-
]inut `n Cupa UEFA dec=t un
punct din nou\, `n confrunt\rile
de joi. Everton a cedat cu 0-2 la
Floren]a, Tottenham Hotspur a
pierdut pe teren propriu cu 0-1 `n
fa]a olandezilor de la PSV
Eindhoven, singurul punct fiind
ob]inut de Bolton Wanderers, 1-1
acas\ cu Sporting Lisabona.
Rezultatele `nregistrate joi `n
prima man[\ a optimilor de final\
din Cupa UEFA:
antrenorilor [i conduc\torilor
de club din sportul rom=nesc.
V\ g=ndi]i s\ continua]i?
Voi continua c=t m\ vor ]ine ba-
lamalele. ~n acest sezon competi]ional
mi-am propus o revenire `n cupele eu-
ropene cu Penicilina [i vom lupta p=n\
la cap\t pentru acest lucru, chiar dac\
pe drum mai `nt=lnim fel de fel de ob-
stacole, unele chiar [i nesportive!
Cine va deveni campioan\ `n
acest sezon?
Probabil CSU Metal Gala]i sau
chiar vechea mea rival\, Dinamo
Bucure[ti. Mai este `n lupt\ [i {tiin]a
Bac\u.
Ce `nseamn\ ziua de 7 martie
2008 pentru dumneavoastr\?
O zi obi[nuit\ de munc\. La 76 de
ani po]i s\-]i dore[ti `n primul r=nd
s\n\tate. Mai ales c\ mul]i colegi [i
prieteni de-ai mei au trecut, `ntre
timp, `n lumea de dincolo.
Ce `nseamn\ voleiul pentru
dumneavoastr\?
E via]a mea! (Dan TEODORESCU)
13
NICULESCU, SEMIFINALIST| ~N INDIA: Juc\toarea rom=n\ de tenis Monica
Niculescu s-a calificat `n semifinalele probei de dublu din cadrul turneului WTA de
600.000 de dolari de la Bangalore (India), al\turi de Ekaterina Dzehalevici
(Belarus). ~n sferturi, Dzehalevici [i Niculescu au dispus de rusoaicele Anastasia
Rodionova/Iaroslava {vedova (N. 4), cu 6-7 (5), 6-3, 10-8.
PE SCURT
calificarea la Olimpiada
de la Beijing.
cu 10 puncte (^24), ur-
mat\ de Rom=nia, 8 p.
mania, 9 p. (^54), urmat\
de Italia, 8 p. (^48),
Liga I, `n weekend
Rezultatele `nregis- (^29), Rusia, 6 p. (^27), Canada, 7 p. (^22), Mace- ~n acest sf=r[it de s\pt\m=n\
trate `n ziua a cincea a Slovacia, 4 p. (^7), Brazi- donia, 6 p. (-5), Iran, 1 p. au loc partidele cont=nd pen-
turneului preolimpic de lia, 2 p. (-29) [i Kazah- (-49) [i Mexic, 1 p. (-70). tru etapa a XXII-a a Ligii I la
polo de la Oradea: stan, 0 p. (-58). Grecia [i Germania, fotbal, dup\ urm\torul pro-
Grupa A Grupa B c=[tig\toarele grupelor, gram: UTA - O]elul (ora 15:30,
Brazilia - Slovacia 6- Italia - Germania: 5-5 s-au calificat direct `n Telesport; 1-2), Unirea
12 (1-1, 1-3, 4-5, 0-3) (3-0, 1-3, 1-2, 0-0) semifinale [i la Jocurile Urziceni - Univ. Craiova (ora
Grecia - Rusia: 8-6 (2- Mexic - Canada: 6-18 Olimpice de la Beijing. 18:30, Na]ional TV; 1-0),
1, 2-1, 2-2, 2-2) (2-2, 1-5, 0-6, 3-5) Echipele de pe locurile Pandurii - Steaua (ora 20:45,
Rom=nia - Kazahstan: Iran - Macedonia: 6-11 2 [i 3 din cele dou\ grupe Antena 1; 0-0) - s=mb\t\, 8
19-2 (5-0, 4-0, 2-1, 8-1) (0-2, 1-3, 2-2, 3-4) vor juca `ncruci[at pentru martie; Poli Ia[i - Ceahl\ul
~n clasament, pe pri- ~n clasament, pe pri- calificarea `n semifinale. (ora 14:00, TVR 1; 0-1), FC
mul loc s-a clasat Grecia, mul loc a terminat Ger- (Narcis POHOA}|) Vaslui - Univ. Cluj (ora 15:30,
Telesport; 2-1), Dinamo -
Farul (ora 18:30, Na]ional TV;
1-0), Rapid - Poli Timi[oara
(ora 20:30, Kanal D; 1-1) - du-
minic\, 9 martie. Partidele
Dacia Mioveni - Gloria
Bistri]a [i CFR Cluj - Gloria
Buz\u s-au disputat asear\,
dup\ `nchiderea edi]iei. ~n
clasament conduce CFR Cluj,
cu 49 de puncte, urmat\ de
Rapid - 44 p. [i Steaua - 41 p.
Pe ultimele patru locuri, care
duc `n Liga a doua, se afl\
forma]iile Dacia Mioveni -
locul 15 cu 20 de puncte, 16 -
UTA, 19p., 17 - „U“ Cluj, 15p.
[i 18 - Pandurii 15p. (N.P.)
Aur pentru Daniel
Popescu la Cupa
Mondial\ de la Doha
Gimnastul Daniel Popescu s-a
clasat pe prima pozi]ie `n fi-
Cosmin Contra a f\cut un nou meci bun pentru Getafe, nala de la s\rituri, joi, `n
`n Cupa UEFA cadrul primei etape de Cup\
Mondial\ de la Doha, `n timp
Anderlecht Bruxelles (Belgia) - Bayer Leverkusen (Germania) - ce R\zvan {elariu a ocupat
Bayern Munchen (Germania): 0-5 Hamburg SV (Germania): 1-0 locul [apte `n aceea[i prob\.
(Altintop ‘9, Toni ‘45^1, Podolski (Gekas ‘77) Doar doi gimna[ti au
‘57, Klose ‘67, Ribery ‘86) Glasgow Rangers (Sco]ia) - reprezentat Rom=nia la prima
Tottenham Hotspur (Anglia) - Werder Bremen (Germania): 2-0 etap\ de Cup\ Mondial\, de
(Cousin ‘45, Davis ‘48) la Doha, `ncheiat\ joi. ~n fi-
PSV Eindhoven (Olanda): 0-1 nala probei de s\rituri, Daniel
(Farfan ‘34) Benfica Lisabona (Portugalia) -
Popescu a `ncheiat pe prima
Olympique Marseille (Fran]a) - Getafe (Spania): 1-2 (Mantorras pozi]ie, fiind notat cu 16,187.
Zenit Sankt-Petersburg (Rusia): ‘76 - de la Red ‘25, Hernandez ‘67) Pe podium au mai urcat
3-1 (Cisse ‘37, ‘55, Niang ‘48 - Fiorentina (Italia) - Everton japonezul Okiguchi Makoto,
Ar[avin ‘82) (Anglia): 2-0 (Kuzmanovic ‘70, cu 16,037, [i portoricanul Luis
Bolton Wanderers (Anglia) - Montolivo ‘81) Rivera, cu 16,000. R\zvan
Sporting Lisabona (Portugalia): 1- Meciurile retur se vor disputa {elariu a ocupat doar locul 7,
1 (McCann ‘25 - Vukcevic ‘69) pe 12 martie. (N.P.) din opt finali[ti, cu nota de
15,550. ~n prima zi a finalelor,
miercuri, ambii gimna[ti ro-
m=ni s-au clasat pe locul patru,
dar `n probe diferite, {elariu la
sol, cu nota de 15,400, iar
Popescu, la cal cu m=nere, fi-
ind notat cu 15,600, la egali-
tate cu ungurul Berki Kristian.
La competi]ia din Qatar au
participat gimna[ti din 38 de
Timp de 8 zile, delega]ia de tenis ]\ri, 129 - la masculin [i 29 - la
de c=mp a Rom=niei a luat parte la feminin, etapa fiind prima din
turneul juvenil din localitatea calendarul de opt al forului in-
francez\ Auray, acolo unde au fost terna]ional de profil.
prezen]i 162 de sportivi din 24 de ]\ri
ale lumii. Turneul francez a fost or-
ganizat pentru sportivii de 12 ani, din Real Madrid,
delega]ia Rom=niei, condus\ de criticat\ aspru dup\
antrenorii Vergil Aghion (CFR Ia[i) [i
Gabriel S\ndulescu (TC AS Pite[ti) eliminarea din Lig\
f\c=nd parte talenta]ii tenismeni Presa spaniol\ de joi a fost
Alexandra Zm\u (CFR Ia[i), Ioana necru]\toare cu echipa de fot-
Ducu (Sportul Studen]esc-TC Cris bal Real Madrid [i antrenorul
Bucure[ti), Teodora Rotaru (TC AS s\u, germanul Bernd Schuster,
Pite[ti), Carmen Tru[ (TC Sighet dup\ ce campioana Spaniei a
Sighetul Marma]iei) [i Alexandru fost eliminat\ `n optimile de fi-
Sab\u (CS{ 2 Constan]a). nal\ ale Ligii Campionilor, `n
~n turneul feminin de simplu, Antrenorul Aghion [i urma `nfr=ngerii pe teren pro-
Alexandra Zm\u a pierdut `n primul elevele sale nu au ratat ocazia priu `n fa]a forma]iei italiene
tur al tabloului principal de „64“ `n de a se fotografia pe malul AS Roma (1-2). „Prea mediocr\
fa]a croatei Vekic (favorita nr. 2) cu Senei, cu ocazia turneului pentru Europa“, scrie cotidi-
scorul de 6-3, 6-4, dar `n turneul de `ntreprins `n Hexagon anul „El Mundo“. „Roma a
consolare de „32“ a ajuns p=n\ `n `nvins pe Bernabeu un Madrid
Tru[ - Teodora Rotaru a ajuns p=n\ f\r\ joc [i f\r\ eficien]\...
semifinale, unde a fost `nvins\ de
fran]uzoaica Ferro, cu scorul de 7-5, `n optimile de final\, unde a fost Italienii au fost superiori la
`nvins `n „tie-break“-ul decisiv cu 11-
7-6. Ioana Ducu a ajuns p=n\ `n sfer- toate capitolele, de la `nceput
turile de final\ ale turneului princi- 9, dup\ 1-1 la seturi (6-4, 6-7). Antre- p=n\ la sf=r[it“, precizeaz\
pal, unde a pierdut cu 6-4, 3-6, 6-0 `n norul Vergil Aghion ne-a declarat: „A ziarul iberic, dup\ ce antreno-
fa]a unei sportive din Ucraina. fost un turneu foarte puternic la rul lui Real Madrid invocase
Teodora Rotaru a ajuns [i ea p=n\ `n Auray, poate mai puternic dec=t cel „lipsa de [ans\“ la finalul jocu-
de la Paris, unde am participat la lui, ad\ug=nd c\ nu a fost
optimile de final\, iar Carmen Tru[ [i
Alexandru Sab\u au fost elimina]i `nceputul anului. Plus c\ s-a jucat pe vorba „de o `nfr=ngere“. „Real
chiar din primul tur de pe tabloul o suprafa]\ rapid\, greenset, rom=nii Madrid, lipsit\ de resurse“,
principal. fiind `nv\]a]i totu[i s\ joace mai mult subliniaz\ la r=ndul s\u „El
~n turneul de dublu feminin, cu- pe zgur\! Delega]ia noastr\ a avut o Pais“, ad\ug=nd c\ „f\r\
plul Alexandra Zm\u - Ioana Ducu a reprezentare bun\, iar cuplul Zm\u - imagina]ie, echipa lui Schuster
ajuns p=n\ `n semifinale, unde a Ducu a ajuns `n careul de a[i al cade `n optimile de final\, de
aceast\ dat\ `n fa]a unei
pierdut cu 6-2, 6-2 `n fa]a unui cuplu probei de dublu, `ntr-o companie ex-
olandez. Tot la dublu, cuplul Carmen trem de select\“. (D.T.) echipe AS Roma foarte bine or-
ganizate“. a
14 S=mb\t\, 8 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
de diminea]\ diminea]\ diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
06.30 Week-end Magazin 07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi- 09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro- 11.30-11.55 Atelier biblic (r)
tropolitan\ din Ia[i) 09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
politan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 10.40 Universul copil\riei 12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
11.05 România la zi 12.05 Credin]\ [i s\n\tate 12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
14.05 Atlas biblic 12.30 Bun\ dup\-amiaza 15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
14.30 Cultural Express 15.30 Biseric\ [i societate 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli- Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
17.05 Lumea de azi tan\ din Ia[i) tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 18.15 Mapamond cre[tin 18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
sear\ 19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de 19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
20.05 Pagini de folclor românesc sear\
sear\ tante locuri de pelerinaj)
20.30 Dialogurile TRINITAS 20.05 Pagini de folclor românesc
20.05 Pagini de folclor românesc 20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
21.05 Lumini pentru suflet 20.30 Evanghelie [i via]\ 15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.30 Cuvântul care zide[te 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.00 {coala rug\ciunii 21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
22.00 Enciclopedie muzical\ 21.30 File de istorie 15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile 22.00 Civiliza]ia Muzicii 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
de sear\; Rug\ciuni [i 23.00 Rug\ciunile serii:
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei; de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
00.00-05.00 Armonii de veghe: de Miezonoptic\; Acatistul Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
zilei. 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
`nv\]\torii no[tri (r) 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r) tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Atlas biblic (r) 02.00 - Faptele credin]ei (r)
03.00 - Cuvântul care 02.00 - Biseric\ [i societate (r) monumente de art\)
03.00 - File de istorie (r) 03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
zide[te (r) 04.00 - Cuvânt de folos
04.00 - Lumini pentru suflet (r) 05.00 {coala rug\ciunii (r) duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r) 05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
17.00, 19.00, 20.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00. 16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00 Actualitatea: 18.00. Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05 interna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 - Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

s=mb\t\, la TV
TVR 1 TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 Cântecul amintirii...
amintirile cântecului
08:00 S\n\tate pentru to]i!
08:30 Semne (2007, rep.) - Unde
s-au `ntrupat istoria [i destinul
09:00 Desene animate
10:00 Pove[ti din Mediteran\
O serie de c\l\torii de ini]iere
de-a lungul ]\rmurilor M\rii
Mediterane, locuri ce
reprezint\ leag\nul multor
culturi [i civiliza]ii din antichi-
tate [i pân\ `n zilele noastre.
11:00 Rom european
11:30 Arca lui Noe
12:00 Green report (2008)
12:30 Cartea european\ (talkshow)
13:00 De la Est la Vest
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Acces la succes (2007) -
Invitate: Andra [i Andrea
R\ducanu
15:10 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment)
17:00 Garantat 100% - Invitat\
prof. univ. Domnica R\dulescu
18:00 TeleEnciclopedia (1965) -
Sigmund Freud * Ecosisteme-
zona Caraibelor * Picturi cele-
bre * Viespea uria[\
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Idila c\pitanului Corelli
(SUA-Angl.-Fra., 2001, dr.
romantic)
22:20 Profesioni[tii
23:20 Cercul terorii
(SUA, 1998, poli].)
00:55 Atunci [i Acum (r)
01:35 Jurnalul TVR (r) a
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 E Forum (rep.) (r)
08:00 Medalion folcloric
08:30 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:00 Ora de [tiin]\: `ntreb\ri cu
greutate (partea a doua)
10:05 Natur\ [i aventur\
10:40 Stele de la Hollywood
(2002, doc.) - Angelina Jolie
11:10 Zoom / 2
11:45 Liber pe contrasens (2007,
talk show) - Totul pe o carte
12:45 Aten]ie, se cânt\!
13:45 Dincolo de hart\ (doc.) (r)
14:45 ~ntre cer [i p\mânt
Pictorul `ngerilor- Ioan
Protcenko - cel mai mare pic-
tor religios român al sec. XX.
15:15 Familii `n impas (2007) (r)
16:00 Lumea de aproape (doc.) (r)
16:30 Autostrada TVR
17:15 Rugby: Turneul celor 6
na]iuni (2008, emis. sport) -
Sco]ia- Anglia
21:45 Ora de [tiri
22:45 Inspectorul Linley (Sezonul
5, ep. 8 - ultimul)
23:45 Lec]ii de via]\
(SUA, 1999, dram\)
01:20 Whistler (Can.-SUA, 2006,
thrill.) (r)
02:10 Campionatul de comedie
(emis. concurs) (r)
02:25 Coolmea distrac]iei (divertis-
ment) (r)
03:00 Ora de [tiin]\: `ntreb\ri cu
greutate (r) a
08:25 Istoria literaturii (r)
08:35 Atlas
09:00 Asta-i via]a! (Fra., 2004, s.,
Seria a treia, ep. 9, 10)
10:00 Art@.ro
11:00 Descoperindu-l pe Van Dyck (r)
12:00 Berna
Periplu cultural-turistic prin
42 dintre cele mai frumoase [i
mai spectaculoase ora[e ale lu-
mii
12:45 Parol (r)
13:00 Constantin Noica (r)
Serie de trei documentare des-
pre personalitatea filozofului [i
gânditorului român
Constantin Noica.
13:30 Grani]e (2005, doc.) -
Bolivia-Brazilia
14:00 Charly (SUA, 1968, dram\)
15:40 Zodiac (r)
16:00 Portret `n oglind\
16:30 Lec]ia de privit
16:45 Parol (r)
17:00 Drumurile iubirii (Fran]a, ’02)
18:00 Jurnal de mod\
Creatorii de mod\
19:00 Excentricii (2007, divertis-
ment)
19:30 Regizorii (2003, doc.) -
Nora Ephron
20:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment)
21:05 ARTdelenisme (2007, doc.)
21:30 Jane Hall (Angl., 2005, ep. 2)
22:20 O vedet\, un tablou (r)
22:30 Jurnalul cultural
23:00 O poveste simpl\
(fra.-RDG, 1978, dram\) a
07:15 Pastorul (SUA, 2006, s.
com., r)
08:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac]., r)
09:00 Comedia animalelor (SUA,
1999, s. doc. nat.)
09:20 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Smokey [i Bandit (SUA,
1977, ac]. com.)
12:30 De ce nu... (2006, s. com.)
13:00 {tiri
13:15 Felicia
cu Carmen Moise
14:00 Suflet de femeie
(SUA, 2000, dr. romantic.)
16:00 Vreau s\ fiu vedet\
(divertisment, r)
cu Roxana Ionescu
[i Ovidiu Cuncea
18:30 S\pt\mâna financiar\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:45 Fotbal Liga 1: Pandurii Tg.
Jiu vs Steaua
23:00 Pl\cinta american\:
Tab\ra de muzic\
(SUA, 2005, com.)
Matt, fratele mai mic al lui Stif-
ler, este pedepsit s\-[i petreac\
vara `n infama tab\r\ de muzi-
c\ unde acesta creeaz\ o situa-
]ie [i mai jenant\ cu ajutorul
camerelor de filmat ascunse [i
al farselor de prost gust.
01:00 Goodbye Emmanuelle
(Fra., 1977, f. er.)
02:45 Observator (r) a
07:00 Regele Shaman (Jap.,
2003, s. d. anim., ep. 56)
07:30 B\iat bun, Barky (Can.-Fra.,
1998, s. d. anim., ep. 4)
08:00 {tirile ProTV
10:00 Cu un pas `nainte (Rom.,
2007, s) (r)
11:15 Pro Motor (2007, emis.
sport - Emisiune auto)
12:15 Campionii - Magazin
Champions League
13:00 {tirile ProTV
13:15 Crimele din Midsomer
(Ang., ’97, s. - Casa p\r\sit\)
15:15 ~ntoarcerea lui Napoleon
(SUA, 1992, com.)
17:15 Ce se `ntâmpl\, doctore?
18:55 {tirile Sportive
Sportul `nseamn\ `n primul
rând vitez\, ac]iune [i perfor-
man]\. Pro TV se traduce prin
vitez\, ac]iune [i performan]\.
Leg\tura se face simplu, iar
concluzia e clar\: la Pro TV,
sportul conteaz\ [i sportul
care conteaz\ e numai la Pro
TV. Regele fotbal [i regatul
UEFA Champions League,
19:00 {tirile ProTV
20:30 Nomadul
(Fran]a, Kazakhstan, 2005,
Cu: Kuno Becker, Jay
Hernandez, Jason Scott
Lee, Mark Dacascos)
23:00 Jugaru Shukaru (2007, di-
vertisment)
23:45 Superpoli]i[tii
(SUA, 2001, com.)
01:45 Crucea de piatr\
(Rom., 1993, com.) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 ~ngera[ul (Mex., 2000, s)
11:00 Numai iubirea (Rom., 2004,
s) (r)
12:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
13:30 Caleidoscop
(SUA, 1990, f. rom.)
15:30 Destine furate
(SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 Pasiune (2007, dram\)
20:30 Inim\ de ]igan
(2007, telenov.)
22:00 Bodyguard
(SUA, 1992, f. rom. avent.)
Kevin Costner [i Whitney
Houston se afl\ `n fruntea
acestui film care a avut un
imens succes de box-office [i a
l\sat `n urm\ cel pu]in o
melodie celebr\ - „I will all-
ways love you“, remake al
originalul cântat de Dolly
Parton.
00:30 Brit Awards 2008
02:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 S=mb\t\, 8 martie 2008 15
IDILA C|PITANULUI CORELLI: 1941: Insula Cefalonia e invadat\ de italieni. C=nd logodnicul frumoasei
Pelagia pleac\ `n lupt\, aceasta se `ndr\goste[te de un ofi]er italian. Izbucnirea r\zboiului nu face dec=t s\
complice destinele eroilor. Adaptat dup\ un roman care, aparent, nu se las\ ecranizat, Captain Corelli’s
Mandolin e genul de melodram\ romantic\ de mod\ veche, pe care rareori o mai vedem azi pe ecrane. De[i
nu are nimic realmente extraordinar, e un film profesionist regizat, frumos filmat (de John Toll, Oscar pentru
„Legendele toamnei“ [i „Inim\ ne`nfricat\“) [i, `n mare parte, bine jucat. (Ast\zi, ora 20:10, TVR1)

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC| Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“; Mun-
tele Tabor - muntele Schimb\rii la Fa-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, ]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica ortodo-
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, x\ „Schimbarea la Fa]\“. Capernaum,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tabgha -
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
pe[tilor; Muntele Fericirilor. Ora[ul
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Tiberias. Yardenit - locul simbolic al
Foto: „NONY“
Botezului lui Iisus Hristos `n apele
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI Iordanului. Ierihon: Biserica ortodox\,
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI „Dudul lui Zaheu“; a[ez\mântul româ-
nesc de la Ierihon. Hozeva - M\n\sti-
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA) rea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfân-
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) tului Ilie Proorocul, moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam] (Hozevitul).
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Marea Moart\. Betleem: Biserica Na[-
Consilier juridic: Ana MANEA
terii lui Iisus Hristos. Muntele M\slini-
lor: Biserica „Tat\l Nostru“, Biserica ~-
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 n\l]\rii Domnului, Biserica „Dominus
Flevit“, Biserica Sfintei Maria Magda-
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
lena (rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com Biserica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
Maicii Domnului; Drumul Crucii, Gol-
ISSN 1841-141X gota [i Sfântul Mormânt. A[e-z\mân-
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 tul românesc din Ierusalim. Muntele
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\ Sionului: Biserica Adormirii Maicii
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Domnului; Foi[orul „Cina cea de Tai-
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
n\“; Mormântul regelui David; Zidul
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare. Plângerii. Micul sat Ein Karem, locul
copil\riei Sf. Ioan Botez\torul. Lida
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
(unde Apostolul Petru l-a vindecat pe
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ paraliticul Enea) [i mormântul Sfân-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
tului Mare Mucenic Gheorghe. Cetatea
Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf. Mihail“
(func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Ecate-
rina“. Deplasare pe Muntele Sinai, cu
plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i
i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf. Ma-
carie“, din Valea Natrou; Biblioteca din
Alexandria [i locul vechiului Far;
Teatrul roman; Citadela. Cairo, capi-
tala Egiptului: M\n\stirea „Sf. Marcu“
(mormântul [i moa[tele Sf. Apostol
Marcu); ora[ul vechi; Biserica sus-
pendat\; cele 3 piramide [i Sfinxul; lab-
oratoare de papirus [i parfumuri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gurion-
Bucure[ti, taxe de aeroport, asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare, 10 nop]i
cazare la hotel 4*, conform programului,
demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar
modern cu aer condi]ionat, conform
programului, taxa de procesare a actelor
pentru asigurarea vizei duble de intrare
`n Israel, taxa israelian\ de trecere prin
vama Taba `n Egipt, taxa de viz\ egip-
tean\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor
de limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `nscriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[aportul
trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\ 6
luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\ avi-
zat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.

Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)

ANUN} UMANITAR
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Feti]a Laura Andreea Be[-
leag\, `n v=rst\ de 6 ani, are
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de nevoie urgent\ de ajutorul
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX semenilor. Diagnosticat\ cu
Sindromul Rett, poate fi
vindecat\ doar printr-o
interven]ie chirurgical\ `n
ANUN} str\in\tate. Veniturile
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei Moldovei [i modeste ale familiei nu pot
Bucovinei scoate la concurs urm\toarele posturi: acoperi costurile acestei
- medic specialist ginecologie; interven]ii (35.000$). De
- medic specialist cardiologie; aceea, facem apel de suflet
- medic specialist oftalmologie; c\tre toate persoanele care
- medic specialist reumatologie; o pot ajuta financiar.
- asistent de balneologie; Conturile `n care pot fi
- tehnician stomatologie; dona]i banii sunt:
- sp\l\toreas\ - cu experien]\;
- instalator.
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, B-dul {tefan cel Mare RO82BRDE240SV47267392400
[i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie), p=n\ luni, 10 martie a.c., ora (pentru lei);
15:00. Rela]ii suplimentare la tel./fax. 0232.215.940. RO83BRDE240SV71991702400
(pentru USD).
duminic\, la TV
TVR 1 TVR 2 CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:10 Universul credin]ei
09:00 Desene animate *Clubul
desenelor animate
10:00 Ghici cine câ[tig\ ?
10:40 ~ntreb\rile lui Vl\du] (2008)
11:10 Via]a satului (rep.)
13:00 S\pt\mâna politic\
13:55 File NATO
14:00 Fotbal: Politehnica Ia[i -
Ceahl\ul
16:10 Tezaur folcloric (divertis-
ment)
17:10 D\nutz SRL (divertisment)
18:45 Tragerile Loto 6/49 [i Noroc
19:00 Jurnalul TVR
Omologarea Tragerilor Loto
6/49 [i Noroc
20:10 Afacerea „Colierul“
(SUA, 2001, dram\)
Afacerea „Colierul“ este un
film inspirat din biografia
real\ a contesei Jeanne de la
Motte Valois [i din eveni-
mentele dramatice din istoria
Fran]ei sfâr[itului de secol
XVIII. Este de fapt lupta aces-
tei contese, ale c\rui drepturi
au fost luate de familia regal\,
pentru restabilirea pozi]iei,
numelui [i onoarei.
22:15 Minutul 91 (emis. sport)
23:10 Mica Britanie (Angl., 2003,
s. com., ep. 10)
23:45 Fr\]ia armelor
(thriller, SUA 1984, Cu: Kris
Kristofferson, Treat
Williams, Rip Torn)
01:25 Jurnalul TVR (r)
02:15 Cercul terorii
(SUA, 1998, polit., r) a
07:00 Aten]ie, se cânt\ ! (divertis- 07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 Desene animate: Mumia 07:30 B\iat bun, Barky (Can.-Fra., 7:00 Destine furate (SUA, 2007,
ment) (r) 07:30 Drumurile iubirii (r) 08:00 Aventurile tân\rului Hercule s) (r)
1998, s. d. anim., ep. 5)
08:00 Dincolo de cântec (2007, di- 08:20 Parol (2007, divertisment, r) (SUA, 1998, f. s. avent.) 9:00 ~ngera[ul (mex., 2000, s)
vertisment) 08:35 Lec]ia de privit (r) 09:00 C\l\torie `n lumea 08:00 {tirile ProTV din week-end 11:00 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
08:30 Zestrea românilor (doc.) 08:45 Charly (SUA, 1968, dram\, r) legendelor ment) (r)
10:15 ~n familie (SUA, 2005,
09:00 Ferma 10:30 {coala de duminic\ (SUA, 2001, avent., ultima
O emisiune magazin dedicat\ s, ep. 10) pove[ti interesante [i curiozit\]i
11:00 V... de la vizual (r) parte) gastronomice
celor care nu mai au loc la ora[.
11:30 Istoria aproape (’07, f. doc.) 11:00 Sheena 11:15 Parte de carte
10:00 Pescar hoinar (SUA, 2000, f. s. avent.) 12:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
12:00 Cairo
10:30 Uli]a spre Europa (s. com.) 12:00 Lassie (SUA-Can., 1997, s. 12:15 Business Magazin (2007) lenov.) (r)
11:00 Motomagia (2007) Periplu cultural-turistic prin 42
dintre cele mai frumoase [i mai avent.) 13:30 Danielle Steel's: Iubire f\r\
11:30 Autocritica 13:00 {tirile ProTV
spectaculoase ora[e ale lumii. 13:00 {tiri sfâr[it (SUA, 1996, f. rom.)
12:00 Fotbal: * CS Otopeni- 12:45 Lec]ia de privit (r) 13:15 Misiunea Casa 13:15 Te vezi la {tirile ProTv 15:30 Destine furate (SUA, 2007,
Sportul Studen]esc 13:00 Zodiac 13:45 La birou (SUA, 2005, s, ep. 6) s)
14:00 Apropo TV
(meci din Liga a II-a, etapa 13:20 Istoria literaturii (’07, doc., r) 14:30 Via]a dup\ lege (SUA, 16:30 ~n al nou\lea cer (divertis-
a 19-a, `n direct) 13:30 Grani]e (2005, doc.) - 2006, s. poli]ist, Ep. 2) (divertisment) ment)
14:00 H...ora prichindeilor (pr. pt.
Germania-Polonia Serialul prezint\ stilul frenetic 15:15 B\rba]ii, un r\u necesar ~n al nou\lea cer
copii) de via]\ al tinerilor asisten]i
14:00 La por]ile ceriului (r) 18:25 Vremea de Acas\
15:00 Atlas de la birourile de procuratur\ (SUA, 2006, s. com., ep. 2)
14:30 Ducesa din Duke Street din Manhattan, cu provoc\rile 18:30 Betty cea urât\ din New
15:25 Poft\ bun\! (Angl., 1999, f. (Angl., 1976, dram\, ep. 4)
s. doc., ep. 40) [i problemele emo]ionale pe 16:15 La Bloc
care le presupun cazurile cu York (SUA, 2006, s) (16)
15:30 Art@.ro (r)
15:55 Omul `ntre soft [i moft care se confrunt\. Dificult\]ile 17:00 Eddie (SUA, 1996, com.) 19:30 Pasiune (2007, dram\)
(magazin cult.) 16:30 Simetrii `ntâmpinate sunt dublate de
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
16:30 Autostrada TVR 17:00 Remix (muz.) - Festivalul de complexitatea personalit\]ilor 18:55 {tirile Sportive
Blues de la Sighi[oara acestora. lenov.)
17:00 Atletism: Campionatul 19:00 {tirile ProTV 22:00 Volver
Mondial, sal\ (~n direct) 18:00 Memorialul durerii (doc.) - 15:30 Divertisment: Duminica `n
Evad\rile din Gulag familie
20:15 Animale simbolice 20:30 Foc `ncruci[at (Spa., 2006, com.)
20:35 TVR 2 prezint\! (2007, di- 18:40 Parol (2007, divertisment, r) 18:40 7 zile 0:30 Medicin\ general\ (It., ’07, s)
18:55 Memoria exilului românesc Cu: Alessandra Stoicescu (SUA, 2001, thrill. ac].)
vertisment) 01:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
20:50 Fiara (Marea Britanie, 2000, 19:30 Dee Dee Bridgewater - 19:00 Observator 22:30 Anticamera lenov., r)
Cu: Alexander Armstrong, Concert la Juan les Pins *Sport *Meteo
23:45 Desfr=nare, crime [i dans 02:45 ~n al nou\lea cer (divertis-
ep. 7) (Fran]a, 2005) 20:30 Divertis Mall (2007, divertis-
20:30 Revolta clasicilor (Destinul) ment) (r) a
21:30 Ora de [tiri ment) (SUA, 2001)
22:30 Roma antic\ (docudram\, Invitat\ Silvia Chi]imia 21:30 Animat Planet (divertisment)
21:00 Cinema Dreaming 01:45 Furtuna Legend\:
Marea Britanie, 2006, Cu: 22:30 Efect de recul
Michael Sheen, ep. 3) 21:30 Dincolo de via]\ (Angl., (SUA, 1997, ac]iune) (Rom., 1960, a-n)
23:30 Detectivul Murdoch (Can., 2005, dram\, ep. 2) 00:30 Marea sufletelor (Angl., [tiri
22:20 O vedet\, un tablou (r) 03:30 B\rba]ii, un r\u necesar film artistic
2004, s) 2004, s) - Re`ncarnare
01:05 Vi]elul de aur (ep. 6) a 22:30 Jurnalul cultural a 02:15 Duminica `n familie (r) a (SUA, 2006, s. com.) a
 CM
YK

16 S=mb\t\, 8 martie 2008

FEMEILE IN SF+NTA SCRIPTUR|: Ideea de femeie `n Noul Testament aproape se confund\ cu ideea de fecioar\, plec=nd de la exemplul Maicii

Atlas Domnului. Avem apoi ideea de mironosi]e, femeile care [i-au dedicat via]a slujirii Domnului [i L-au urmat `n tot locul, lor ar\t=ndu-li-Se Hristos `nt=i,
dup\ ~nviere. Pornind de la acestea, Biseric\ pr\znuie[te ziua femeii `n Duminica mironosi]elor, a III-a duminic\ dup\ Pa[ti. Dac\, `n Vechiul Testament,
femeia `n lumea israelit\ era subordonat\ b\rbatului, rolul ei cre[tea substan]ial odat\ ce devenea mam\. ~n cadrul familiei, femeia este reprezentat\ cu

biblic rolul de a stabili un echilibru: „Nici femeia f\r\ b\rbat, nici b\rbatul f\r\ femeie, `n Domnul“ (Sf. Ap. Pavel). Unii spun chiar c\ „femeia n-a fost creat\
din capul b\rbatului, ca s\ nu-l dep\[easc\, nici din picioarele sale [...], ci din coasta sa, ca s\ fie egal\ cu el, s\ fie l=ng\ inima sa, ca s\-i fie drag\.“ ~n
fine, `nt=lnim apoi ideea de femeie apocaliptic\, simbolul Fecioarei sfinte, cea care `nvinge toate ispitele, fiind `nf\]i[at\ `nconjurat\ de raze de soare.

Via]a israeli]ilor `n de[ert Pe Muntele Sinai avea s\ urce Moise pentru a

primi de la Dumnezeu Tablele Legii

Aproape orice descriere contemporan\ a

evenimentelor care au loc `n perioada lui Moise
se folose[te de scrierile Sf=ntului Grigorie de
Nyssa, scriitor bisericesc al vecului IV, care a
alc\tuit o lucrare cu titlul „Despre via]a lui
Moise sau despre des\v=r[irea prin virtute“.
~n episodul de ast\zi al Atlasului biblic, red\m
c=teva fragmente din aceast\ carte, continu=nd
prezentarea istoriei poporului evreu din
perioada ulterioar\ ie[irii din robia egiptean\ `n
care Moise, c\l\uzit de Dumnezeu, avea s\ `[i
`ndeplinineasc\ rolul istoric [i m=ntuitor de
lider al neamului lui Israel.
Dup\ trecerea prin Marea
Ro[ie, israeli]ii au avut parte
de condi]ii dintre cele mai as-
pre, `n de[ert. Ei au fost `ns\
mereu ajuta]i de Iahve, `n
ciuda „protestelor“ celor ne-
mul]umi]i [i pu]in credincio[i.
„Moise `nainteaz\ mai de-
parte, str\b\t=nd o cale de trei
zile, lipsit\ de ap\ [i ajunge `n
mare str=mtorare, neav=nd
cum s\ potoleasc\ setea popo-
rului. {i s-au a[ezat `n tab\r\,
l=ng\ lac cu ap\ s\rat\, mai
amar\ dec=t cea a m\rii. Dar
a[eza]i l=ng\ ap\, ardeau de
sete. Moise fu sf\tuit atunci de
Dumnezeu s\ arunce `n ap\
un lemn, [i `ndat\ apa s-a f\-
Sf=ntul Grigorie de Nyssa cut bun\ de b\ut. Lemnul, cu
SIMBOLURI BIBLICE
CM
YK Tablele Legii,
Peninsula Sinai
puterea lui, a schimbat firea
apei, din amar\, `n dulce.“
C\l\uzi]i
de Duhul Sf=nt
~n tot pelerinajul prin de-
[ert, israeli]ii erau c\l\uzi]i de
un nor luminos. Dac\ acesta
`nainta, `naintau [i ei, iar dac\
acesta `nceta a se mai deplasa,
`[i stabileau tab\ra `n acel loc.
„Apoi, norul plec=nd mai de-
parte, pornir\ [i ei dup\ mi[-
carea norului. {i f\ceau mereu
acela[i lucru, oprindu-se din
mers acolo unde norul le d\-
dea semn de odihn\ prin opri-
rea sa [i, ridic=ndu-se iar\[i
c=nd norul le ar\ta calea.“
Hr\ni]i cu man\
cereasc\
„Ispr\vindu-se merindele
ce le luaser\ pentru c\l\toria
din Egipt, [i poporul fiind
str=mtorat de foame, se
`nt=mpl\ minunea cea mai de
necrezut din toate. C\ci se
porni s\ plou\ hran\ ca o ro-
u\ din cer [i nu de pe p\m=nt,
cum se `nt=mpl\ dup\ legea
firii. Roua aceasta c\dea pes-
te ei dimineata, dar apoi a-
ceasta se f\cea hran\ pentru
cei ce o primeau. Fiindc\ ceea
ce se rev\rsa nu se pref\cea
`n pic\turi de ap\, cum se `n-
t=mpl\ de obicei cu roua, ci `n
loc de pic\turi de ap\ se re-
v\rsa un fel de boabe `n for-
m\ de cristale, care `n agri-
cultur\ se cheam\ coliandru,
sau gr\un]e de form\ rotun-
d\, al c\ror gust se aseam\n\
cu cel al mierii. Acestei mi-
nuni i se mai adaug\ [i o alta:
ie[ind to]i la culesul ei, m\car
c\ erau de felurite v=rste [i
puteri, nici unul nu adunau
mai pu]in dec=t cel\lalt, po-
trivit deosebirii de putere, ci
pe m\sura trebuin]ei fiec\ru-
ia, `nc=t nici cel mai puternic
s\ nu aib\ mai mult, [i nici
celui slab s\ nu i se mic[oreze
partea, ci s\ fie tuturor agal\.
~n leg\tur\ cu aceasta, istoria
mai vorbe[te de o minune: c\
adun=nd fiecare pentru o zi,
nu punea deoparte nimic pen-
tru ziua urm\toare. Iar celui
ce din zg=rcenie `[i punea la o
parte ceva din hrana aduna-
t\, ceea ce punea deoparte i se
f\cea f\r\ de folos pentru adun\torilor era egal\, ceea
hran\, pref\c=ndu-se `n vier- ce se aduna se afla `n canti-
mi. Se mai adaug\ [i altceva tate `ndoit\ fa]\ de m\sura
minunat, `n istoria despre a- obi[nuit\ [...] [i ceea ce era
cest\ hran\: dintre zilele s\p- pus deoparte (pentru a doua
t\m=nii, una, dintr-o ra]iune zi de s\rb\toare - n.r.) r\m=-
tainic\, era cinstit\ cu nelu- nea nestricat (Ie[irea 16)“.
crarea. De aceea, `n ziua pre- (Fragmentele citate sunt pre-
merg\toare acesteia, de[i c\- luate din colec]ia PSB, vol. 29,
derea din cer avea loc ca [i `n Scrieri ale Sf=ntului Grigorie
zilele celelalte, iar s=rguin]a de Nyssa)
CM
YK

simbol al leg\m=ntului
Tablele lui Moise sim-
bolizeaz\ leg\m=ntul
lui Dumnezeu cu popo-
rul ales: semnele `nfri-
co[\toare `ntre care s-
au dat poruncile lui
Dumnezeu `n Sinai `n-
chipuie datoria de a le
]ine [i a le `mplini f\r\
[ov\ire, ca pe ni[te
porunci dumnezeie[ti.
S-au dat pe dou\
table, simboliz=nd c\
aceste porunci au s\
treac\ drept temeiuri
morale pentru ambele
testamente. Spargerea
primelor table de c\tre
Moise a semnificat c\
Legea Veche nu are s\
]in\ mult. Proorocul
Moise ]ine `n m=ini ta-
blele Legii de forma u-
nei c\r]i deschise, sim-
boliz=nd `n]elepciunea
lui Dumnezeu, `nv\]\tura
dumnezeiasc\, cartea vie]ii,
temeiuri ale Sfintei Scripturi.
~n forma tablelor lui Moise este
construit dipticul bisericii (foto)
`ntru aducerea aminte de acele
table. Plec=nd de la aceste
DECALOG
Unitate [i unicitate
a credin]ei
„S\ nu ai al]i dumnezei
afar\ de Mine“ (Ie[irea
20, 3)
Aceasta este prima din cele
zece porunci sau legi date de
Dumnezeu lui Moise, pe Mun-
tele Sinai, considerate cel mai im-
portant cod moral al lumii anti-
ce, pe care le vom prezenta `n a-
ceast\ rubric\ a Atlasului biblic.
Prima porunc\ proclam\
unitatea [i unicitatea credin]ei
poporului israelit `ntr-un sin-
gur Dumnezeu, „Dumnezeul lui
Avraam, al lui Isaac [i al lui
Pagin\ realizat\ de Lucian APOPEI
forme, s-au realizat ferestrele
de la stilul romanic [i rozetele
ferestrelor de la stilul gotic al
bisericilor, servind `n mod sim-
bolic [i ca `ndemn al p\str\rii
legilor dumnezeie[ti, propagate
de Biseric\.
Porunca I
Iacov“, „creatorul cerului [i al
p\m=ntului“. Aceast\ prim\
porunc\ a p\strat de-a lungul
timpului, de la ie[irea din Egipt
[i p=n\ la Na[terea M=ntu-
itorului Iisus Hristos, uni-
tatea, unicitatea [i identitatea
poporului evreu. ~ntruparea
Fiului lui Dumnezeu nu a con-
dus la alterarea acestei po-
runci: „S\ nu socoti]i c\ am ve-
nit s\ stric legea sau proorocii;
n-am venit s\ stric, ci s\
plinesc“ (Matei V, 17), spune
Domnul Iisus Hristos, parte a
Sfintei Treimi, simbol al uni-
t\]ii [i comuniunii `ntru acela[i
ideal al `ntregii umanit\]i, prin
m\rturisirea Sfintei Evanghelii
`ntregii lumi.
Cum ar\ta cortul sf=nt unde Iahve dou\: `n partea de r\s\rit se
afla Sf=nta, cu o lungime de 20
de co]i, iar `n partea de apus,
discuta cu Moise fa]\ c\tre fa]\ Sf=nta Sfintelor, lung\ de 10
co]i. La intrare, `n partea de
Dup\ ie[irea din robia egip- descrise, prima dat\ c=nd Iah- l\]ime de 4 co]i fiecare. r\s\rit se aflau cinci st=lpi de
tean\, `n exil, evreii au avut ca ve l-a sf\tuit pe Moise s\-l con- Materialul folosit la covoare salc=mi auri]i, prev\zu]i cu
loca[ sf=nt de `nchinare cortul struiasc\, [i a doua oar\ c=nd era inul r\sucit [i m\tase vio-
capiteluri [i postamente de
(`n ebraic\ Ohel mo‘el - cortul s-a executat efectiv de cei doi let\, stacojie [i vi[inie. ~n aram\. ~n partea de sus aveau
m\rturiei sau al `ntrunirii), me[teri (Ie[irea 36, 8-38). ]es\tura covoarelor au fost
c=rlige de aur, prin care se in-
loc unde `ntr-adev\r Iahve se Cortul avea o form\ drep- f\cute chipuri de heruvimi. troduceau ni[te drugi auri]i, de
`ntre]inea cu Moise „fa]\ c\tre tunghiular\, cu o lungime de Acoperi[ul cortului era com- care at=rna perdeaua ]esut\
fa]\“. Aici, Moise a aflat care 30 de co]i, l\]imea de 10 co]i, pus din dou\ buc\]i a c=te
este voia Domnului pentru a o iar `n\l]imea de 10 co]i. Era cinci covoare, prinse unele de din in [i din m\tase violet\, [i
stacojie. Sf=nta era desp\r]it\
transmite poporului pe care `l compus din trei pere]i pe la- altele prin copci de aur [i 50
conducea. turi, plus unul pe partea de de cheotori. de Sf=nta Sfintelor, prin patru
st=lpi tot din lemn de salc=mi
Cortul a fost a[ezat `n afara vest, iar la est era intrarea f\- Cea de-a doua `nvelitoare,
taberei israelite, din cauza cut\ din sc=nduri de lemn de numit\ Ohel (cort), era auri]i, prev\zu]i la capetele de
`nd\r\tniciei evreilor, pentru salc=m, cu dimensiunile de 10 alc\tuit\ din 11 covoare, cu sus cu verigi de aur, prin care
c\ se `nchinaser\ unui idol. co]i lungime [i un cot [i ju- lungimea de 30 de co]i [i se petrecea un drug de salc=m
Acesta a fost ulterior a[ezat `n m\tate l\]ime, poleite cu aur. l\]imea de 4 co]i. {i acest strat aurit. De acesta era prins\ per-
mijlocul comunit\]ii, fapt pen- Sc=ndurile erau fixate `n ni[te era `mp\r]it, ca [i primul, 5 deaua ce desp\r]ea cele dou\
tru care grija major\ a locuito- postamente de argint. Acestea covoare de o parte [i 6 de cea- p\r]i. ~n ]es\tura perdelei e-
rilor devenise aceea de a-l erau prev\zute cu ni[te inele lalt\, `nbinate tot prin 50 de rau, de asemenea, brodate
p\stra curat cu orice pre], de aur, pentru a da o mai cheotori [i copci de aram\. chipuri de heruvimi.
dup\ cum afl\m din Sf=nta mare stabilitate peretelui [i Acest strat se `ntindea peste
Scriptur\ (Numerii 5, 3). `ntregii structuri. prima `nvelitoare a cortului. Ce obiecte de cult con]i-
neau Sf=nta [i Sf=nta Sfinte-
Construit de me[terii Be- Cortul era acoperit cu Urma apoi cea de-a treia
]aleel [i Oholiab, cortul sf=nt covoare, dispuse `n patru `nvelitoare, confec]ionat\ din lor, cine intra `n aceste l\ca-
era de fapt un sanctuar por- straturi. Primul strat era piei de berbec, de culoare [uri [i ce rol aveau `n via]a i-
tabil. ~nf\]i[area [i dimensiu- alc\tuit din 10 covoare, cu o ro[ie, [i o a patra din piei mai raeli]ilor, v\ vom prezenta `n
nile acestuia sunt am\nun]it lungime de 20 de co]i [i o u[oare. Cortul era `mp\r]it `n episodul urm\tor.
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei „Sf=nta Treime“ cu moa[tele Sf. Iona de Kiev [i Gr\dina Botanic\), cazare ^
mas\ la hotel***
Rom=ne organizeaz\: 4. Pustia Kitaev (Biserica cu moa[tele Sf. Teofil cel Nebun pentru Hristos,
pe[tera [i morm=ntul Sf. Dositei*, Schitul „Sf. Serafim de Sarov“)-Cernigov,
M-rea „Adormirea Maicii Domnului“ Eli]ki, icoana Maicii Domnului dintr-un
Pelerinaj `n Republica brad, Pe[tera [i f=nt=na Sf. Antonie, Biserica subteran\ de la 9 m (cca. anul
1000), Catedrala „Sf=nta Treime“ cu moa[tele Sf. Lavrentie [i Sf. Ier.
MOLDOVA [i UCRAINA Teodosie) - Kiev, cazare ^ mas\ hotel ***
5. Zitomir-Rivne - M-rea Kremenets (icoana Maicii Domnului f\c\toare
de minuni „~ndurerata“) - Lavra Poceaev (cele 4 biserici, urma Maicii
(7-13 iulie/1-7 septembrie 2008) Domnului, pe[tera cu moa[tele Sf. Iov [i Sf. Amfilohie, grota unde s-a nevoit Sf.
Iov, cimitirul schitului Colina), cazare^mas\ la hotel **
6. T=rnopol – Cern\u]i, Catedrala mitropolitan\ „Sf. Nicolae”,
1. Bucure[ti-Urziceni-Buz\u-Tecuci-Barlad-Hu[i (Catedrala episcopal\
Universitatea (fosta Academie Teologic\) - M-rea B\nceni (bisericile cu sfinte
„Sf. Petru [i Pavel“)-Albi]a-Leu[eni (M-rea H=ncu, M-rea C\priana - unul moa[te, Biserica [i A[ez\m=ntul de copii de la Molni]a); `n func]ie de timp se
dintre cele mai vechi a[ez\minte monahale din Basarabia, ctitorie a Sf=ntului
{tefan cel Mare) -Chi[in\u, cazare ^ mas\ la hotel***
viziteaz\ [i M-rea Boian, cu icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni-
Suceava, cazare ^ cin\ la hotel**
2. Chi[in\u, Ansamblul Catedrala „Na[terea Domnului“ - vizitarea 7. M-rea „Sf. Ioan de la Suceava“, `nchinare la moa[tele Sf. Ioan cel Nou
Vin\riei Cricova - M-rea Curchi (considerat\ ca fiind cea mai frumoas\ [i
Catedrala episcopal\ din Roman, participare la Sf. Liturghie – Bac\u - Adjud
mai vestit\ m\n\stire din Basarabia) – Orhei-Soroca, Cetatea* (construit\ in- - (dac\ este posibil Catedrala episcop. Buz\u) - Bucure[ti
tre 1543-1546 de me[teri transilvani) - Cos\u]i - Iampol – Vinnitsa, cazare ^
mas\ la hotel *** Pre]: 365 euro
3. Vinnitsa – Zhitomir - Kiev (Lavra Pecerska* - cu moa[tele `ntregi ale grup de 40 persoane
Servicii incluse: Transport cu autocar modern ***; Cazare la hoteluri **
sfin]ilor, aflate `n pe[terile apropiate, ale Sf. Antonie, [i `n pe[terile `ndep\rtate,
ale Sf. Teodosie, M-rea Vovidenia - icoana Maicii Domnului f\c\toare de mi- [i ***; Cin\ [i mic dejun; Ghid preot [i `nso]itor de grup;
nuni „Caut\ la smerenie“, moa[tele Sf. Dimitria [i Sf. Olimpiada Schimo- Nu sunt incluse: Mesele de pr=nz; intr\rile la obiective notate cu*;
nahia, Catedrala „Sf. Mihail“ [i Catedrala „Sf. Sofia“, M-rea Florovski - Asigurarea medical\.
una dintre cele mai vechi m\n\stiri din ora[, sfinte moa[te, icoana Maicii CONTACT: Pr. Cristinel Trandafir (0726689696)
Domnului f\c\toare de minuni -, Schitul Teofania - Sf. Pantelimon - M-rea

CM
YK
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Chef de schimbare 9 martie 2008
Nr. 10 (124) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Nu vom putea fi vreodat\ de
acord cu faptul c\, odat\ c\s\- 1,50 LEI exemplarul
tori]i, prea mul]i dintre noi nu 5 LEI abonamentul
[tiu s\-[i respecte angajamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
matrimonial. Familia este o ins-
titu]ie esen]ial\, iar dizolvarea
ei `i conduce pe cei doi so]i la o
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
mentalitate care s-ar putea de-
numi, generic, prin cuv=ntul
„frivolitate“: elibera]i de un an-
gajament constr=ng\tor, ei `[i
Leacuri din plante

PAGINILE 12-13
consum\ cu disperare libertatea
redob=ndit\, f\r\ s\ mai caute Europenizare
calea care, din punct de vedere
spiritual, este cea dreapt\. Deci
PAGINA 11 pentru fracturi
`n[elarea partenerului de via]\ [i globalizare
este un lucru blamabil [i ne-
fericit, care dovede[te lips\ de
maturitate [i un e[ec al ra]iunii
[i entorse
`n fa]a instinctelor.
PAGINA 3

Chinurile [i moartea Bisericii

„Sfânta Vineri“ - Herasca
a Biserica „Sfânta Vineri“, simbolul Bucure[tiului, a fost una dintre cele mai frumoase
biserici ale Capitalei a Istoricul a[ez\mântului se `ntinde pân\ `n secolul al XIII-lea
a A fost o oaz\ de lini[te [i cur\]ire sufleteasc\ pentru bucure[teni, un loc de popas
[i de rug\ciune pentru vizitatori a „Sâmb\t\, 13 iunie, vine Ceau[easca `nso]it\ de
Teleag\. Dup\ câteva secunde, «tovar\[a academician» se pronun]\ scurt:
«Jos, porc\ria!»“ a Din ziua de vineri, 19 iunie 1987, Biserica „Sfânta Vineri“ - Herasca
a `ncetat s\ mai existe pe harta spiritual\ a Bucure[tiului a PAGINILE 8-9
„Dorin]a mea este
ca oamenii s\ se
`mp\rt\[easc\ des“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

La l\satul de sec,
neamurile se
adunau [i-[i
cereau iert\ciune
PAGINA 7

Lumina necreat\
din spatele unui
chip de sf=nt
PAGINA 10

Patericul
[i pedagogia
cantit\]ii
PAGINA 3

Nu falsifica postul, ca s\ nu p\]e[ti ce p\]esc cârciumarii. Dac\ ei sunt „

„ pedepsi]i c\ pun ap\ `n vin, cum vei sc\pa oare nepedepsit tu, care falsifici
asprimea postului prin mânc\ruri de post preg\tite cu mult\ grij\ [i art\?
Sfântul Asterie al Amasiei
CM
YK
 Duminic\, 9 martie 2008 3
„Dac\ nu ne place ma[ina rom=neasc\, o putem schimba cu una str\in\, iar dac\ nu
Opinii suntem mul]umi]i de televizorul cump\rat acum trei ani, `l putem schimba foarte u[or. Dar
dac\ nu ne place omul de l=ng\ noi, nu putem, pur [i simplu, s\-l arunc\m ca pe un tricou
uzat sau ca pe o perie de din]i prea mult folosit\. E bine, deci, c\ [tim s\ schimb\m `n
bine lucrurile din via]a noastr\ care trebuie `mbun\t\]ite.“ - diac. Nicolae Dima

LUMINA DIN CUV+NT de oameni s\ se spovedeas-

„Dorin]a mea este ca oamenii s\ se `mp\rt\[easc\ des“
Una dintre poruncile Bi-
sericii spune s\ se `mp\r-
t\[easc\ credincio[ii de pa-
tru ori pe an, `n cele patru
posturi, sau cel pu]in o da-
t\ pe an.
Credincio[ii ar putea s\
se `mp\rt\[easc\ la fiecare
Sfânt\ Liturghie, dac\ sunt
preg\ti]i pentru aceasta,
dat fiind faptul c\ la fiecare
Sfânt\ Liturghie este che-
marea: „Cu fric\ de Dumne-
zeu, cu credin]\ [i cu dra-
goste, apropia]i-v\“. Deci e
o chemare, un `ndemn, este
un fel de angajare, se atrage
aten]ia asupra faptului c\
exist\ aceast\ posibilitate.
Preo]ii trebuie s\-i `ndrume
pe credincio[i s\ se `mp\r-
t\[easc\ mai des. Bine`n]e-
les, `mp\rt\[irea deas\ sau
rar\ depinde [i de situa]ia
credinciosului, precum [i de
binecuvântarea duhovnicu-
lui, `ns\ Sfânta Liturghie se
face `n vederea posibilit\]ii
de a se `mp\rt\[i credin-
cio[ii.
Nu se poate fixa c\ tre-
buie s\ se `mp\rt\[easc\
credincio[ii la toate Litur-
ghiile, pentru c\ aceasta ar
putea duce la banalizare,
dar nici o `mp\rt\[ire rar\
nu `nseamn\ neap\rat o
mai bun\ preg\tire. Cre-
dincio[ii ar dori s\ se `m-
p\rt\[easc\ de câte ori iau
parte la Sfânta Liturghie,
dar este necesar\ preg\ti-
rea, cu rug\ciunile care se
citesc, cu spovedania...
Eu nu trag de oameni s\
se `mp\rt\[easc\ la fiecare
Sfânt\ Liturghie sau s\ se
`mp\rt\[easc\ des, ci trag
c\ des [i nu am succes `n
chestiunea aceasta, c\ oa-
menii tot nu vor s\ se spo-
vedeasc\ des, deci nici nu
vor s\ se `mp\rt\[easc\
des. Pentru mine, este im-
portant s\ se preg\teasc\
oamenii pentru a se putea
`mp\rt\[i, iar dorin]a mea
personal\ este s\ se `mp\r-
t\[easc\ oricât de des. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu, Sâmb\ta
de Sus - jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I VIA}| EDITORIAL

Patericul [i pedagogia cantit\]ii Chef de

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Pe undeva prin Pateric,
spunea avva Pimen (`n zorii
veacului V), `n una dintre zi-
cerile lui: „Un om care `n-
va]\ pe al]ii, dar nu practic\
ceea ce `nva]\, seam\n\ cu o
fântân\: tuturor le d\ s\ bea
[i pe to]i `i spal\, numai pe
ea nu se poate cur\]i“. {i tot
el zicea `ntr-un alt loc: „A-l
`nv\]a pe aproapele este tre-
aba unui om s\n\tos [i
nep\tima[, altfel, la ce bun
s\ construie[ti casa altuia [i
s-o d\râmi pe a ta?“. {i mai
ad\uga un frate al acestui
p\rinte `ntru c\utare, avva
Iacob, cam `n aceea[i perioa-
d\: „Vorbele nu ajung: oa-
menii de azi sunt plini de
vorbe. E nevoie de fapt\.
Fapta trebuie c\utat\, nu
vorbele, pentru c\ vorbele
nu rodesc“. Asta `nseamn\
c\ pentru a cuteza s\ `nve]i
pe cineva trebuie s\ fi ajuns
la o edificare interioar\, la o
disciplin\, s\ fii `n ordine,
s\ fii chiar model. Norma pe
care o propui altuia trebuie
s\ fi devenit mod de a fi al
t\u prin felul cum gânde[ti
sau ac]ionezi. Pedagogia nu
r\mâne o teorie searb\d\,
ci `ntrupare a unor valori [i
mod de via]\. Dac\ interio-
rul t\u nu este bine a[ezat,
nu ai cum s\ speri la un ed-
ificiu care s\-l `ntreac\ pe
al t\u.
Am citit ([i r\scitit) rân-
durile de mai sus, punându-
le `n leg\tur\ cu ceea con-
stat\m c\ se `ntâmpl\ `n
[colile noastre sau cu ce
afl\m din lucr\rile de peda-
gogie contemporan\. {i am
realizat (printre altele) cât de
mult s-a `ndep\rtat peda-
gogia de esen]a sa, `n]eleas\
ini]ial ca `ndrumar prin care
o fiin]\ o formeaz\ pe o alta,
ca mod prin care cineva se
pune `n serviciul altuia.
Pedagogia a devenit o logo-
tropie, un fel de re]etar teo-
retic, un corpus de norme
tehnice bun\ doar pentru a
realiza eficient, `n serie [i
mas\ mare, „produse“ pe
care le vrea lumea la un mo-
ment dat. S-a uitat, din ne-
fericire, c\ educa]ia e o o-
per\ singular\, chiar sacr\,
un me[te[ug care presupune
oarece lentoare [i r\bdare,
dualit\]i rare, `ntâlniri au-
rorale, ani de trud\ de
facere [i prefacere. Ceea ce
se `ntâmpl\ cu `nv\]atul `n
sala de clas\ e cam acela[i
lucru cu felul `n care se pro-
duc fructe [i legume `n mar-
ile planta]ii sau sere - aspec-
tuoase, atr\g\toare, apeti-
sante, dar fade, f\r\ gust
sau chiar periculoase s\n\-
t\]ii omenirii. Asemenea in-
ginerilor agronomi, ce calcu-
leaz\ cât [i ce `ngr\[\minte
s\ mai toarne la r\d\cina
plantelor, a[a [i profesorii se
„`narmeaz\“ cu mai [tiu eu
ce teorii despre „`nv\]area
eficient\“, despre „gândirea
critic\“, despre metode di-
dactice performante, doar-
doar vor face minuni pe care
cei din jur a[teapt\ avizi s\
le aplaude. {i care este
rezultatul? O lume automa-
tizat\, indivizi robotiza]i,
calibra]i dup\ valori unice,
uneori `ndoielnice, care de
abia `[i bâjbâie sufletul [i
dac\ dau peste o frântur\
din el se sperie [i o iau la
goan\…
A fost o perioad\ când `n-
v\]atul era o art\, iar cei
care se dedicau acestei pre-
ocup\ri `[i sacrificau `ntrea-
ga via]\ acestui ]el (ca `n-
v\]\tori [i `nv\]\cei) [i tot
sim]eau c\ mai au multe de
`nv\]at, iar timpul se dove-
dea a fi insuficient. Dispo-
zitivele actuale de `nv\]are
pun accentul pe cantitate, pe
randament, pe rapiditate,
f\r\ a fi suficient de atente
la calitate, la „performativi-
tatea“ uman\ [i spiritual\.
De aceea, credem c\
[coala este `nc\ nepreg\tit\
sau ineficace pentru a forma
o personalitate autentic\,
bine conturat\ spiritual, ca-
pabil\ de perfectare. Ea `l
vizeaz\ doar pe individul
„comandat“ social, standard
[i face o educa]ie de „men]i-
nere“, de „subzisten]\“, f\r\
a reu[i s\ treac\ la un al cal-
ibru al calit\]ii. Noroc c\ se
mai ivesc [i trasee „colat-
erale“, ocazii de investire
cultural\ pe care le desf\-
[oar\ unii sau al]ii (`n mod
difuz, prin raporturi pline de
substan]\, prin `ntâlniri
spirituale de excep]ie). Nu
`mi imaginez c\ ceea ce ]ine
de lucrurile profunde sau di-
afane s\ se poat\ „preda“ `n
[coal\, `n mod „frontal“, cu
toat\ clasa deodat\. Oricât
de moderni am fi, nu putem
renun]a la „[coala“ uceniciei,
a muncii educative artiza-
nale, relativ obscure care, se
realizeaz\ `n raporturile du-
ale directe, fa]\ `n fa]\, su-
flet c\tre suflet (s\ ne
gândim, de pild\, la lumea
Prof. univ. dr.
Constantin Cuco[,
prodecan al Facult\]ii
de Psihologie [i {tiin]e
ale Educa]iei, Universitatea
„Al. I. Cuza“ din Ia[i
scriitoriceasc\, la arti[tii
plastici, la c\ut\torii din
domeniul [tiin]ei, la marii
duhovnici etc.). Sunt dome-
nii care dac\ nu sunt prelun-
gite dincolo de [coal\ nu au
mari [anse de o bun\ a[e-
zare.
Modernitatea, `n goana ei
dup\ randament, a l\sat `n
urm\ formulele tradi]ionale
de perpetuare a unei expe-
rien]e bazate pe efort, pe ne-
voin]\ [i oarece r\gaz. C\u-
t\m solu]ii miraculoase [i
intr\m `n febrilitate tempo-
ral\. Vrem ca totul s\ se
produc\ f\r\ prea mult
efort, „instant“, „pe loc“. Re-
pudiem ac]iunea laborioas\,
experimentarea [i sudoarea,
trecerea prin `ncercare [i e-
roare. Ne `ndârjim s\ mer-
gem „la fix“, evit\m „aco-
ladele“ c\ut\toare, nu ne
„pierdem vremea“. Mânca-
rea o primim „la pachet“, ne
cump\r\m costume „de
gata“, `ngurgit\m formule
cum s\ câ[tig\m bine, cum
s\ iubim, cum s\ tr\im. Iar
`n ceea ce prive[te `nv\]atul,
st\m cu mâinile `n sân, vor-
bim foarte mult [i punem to-
tul pe seama altora. Noi nu
trebuie s\ ne mai batem ca-
pul…
Experien]a paideic\ a ve-
chilor pustnici ne poate `n-
v\]a ceva: c\ a tr\i `nseam-
n\ mereu s\ `nve]i, c\ a
`nv\]a presupune s\ [tii s\
ascul]i, c\ a asculta `nseam-
n\ s\ `naintezi r\bd\tor
spre `n]elesuri, c\ a `n]elege
presupune s\ te mi[ti `n ori-
zontul valorii. a
schimbare
de diac. Nicolae DIMA
Un sondaj relativ recent
arat\ c\ rom=nii sunt ceva
mai infideli, la toate capi-
tolele, dec=t acum 20 de ani.
Dincolo de faptul c\-[i schim-
b\ telefonul foarte des sau c\
nu ]in foarte mult s\-[i p\s-
treze marca preferat\ de de-
tergent sau de alt produs
casnic, `n mod deosebit ro-
m=nii nu prea par dispu[i
s\-[i respecte angajamentele
emo]ionale [i mai ales fami-
liale: 41% dintre b\rba]i [i
35% dintre femeile care au
r\spuns la chestionar au a-
firmat c\ [i-au `n[elat parte-
nerul de via]\. Lucrul acesta
`n sine, de[i este evident u-
nul reprobabil, nu ]ine nea-
p\rat de o conjunctur\. Dim-
potriv\, 37% dintre rom=nii
`ntreba]i au r\spuns c\ nu
refuz\ niciodat\ un flirt.
Desigur, o critic\ la adre-
sa situa]iei succint descrise
mai sus este previzibil\: se
[tie c\ dintotdeauna a fost
foarte u[or s\ iei atitudine,
cel pu]in verbal, fa]\ de in-
corectitudinea moral\ [i s\-i
tragi de urechi, figurat vor-
bind, pe cei care calc\
str=mb, dintr-un motiv sau
altul. Poate c\ este totu[i
bine s\ privim chestiunea [i
dintr-un alt unghi de vedere:
s\ vorbim deci despre pozi-
tivitatea schimb\rii. Evi-
dent, nu vom putea fi vreo-
dat\ de acord cu faptul c\,
odat\ c\s\tori]i, prea mul]i
dintre noi nu [tiu s\-[i res-
pecte angajamentul matri-
monial. Familia este o insti-
tu]ie esen]ial\, iar dizolva-
rea ei `i conduce pe cei doi
so]i la o mentalitate care s-ar
putea denumi generic prin
cuv=ntul „frivolitate“: elibe-
ra]i de un angajament con-
str=ng\tor, ei `[i consum\ cu
disperare libertatea redo-
b=ndit\, f\r\ s\ mai caute
calea care, din punct de ve-
dere spiritual, este cea
dreapt\. Deci `n[elarea par-
tenerului de via]\ este un lu-
cru blamabil [i nefericit, care
dovede[te lips\ de maturita-
te [i un e[ec al ra]iunii `n
fa]a instinctelor.
Revenind la ceea ce este
pozitiv `n rezultatele sonda-
jului amintit, se pare c\ este
totu[i ceva de l\udat `n
aceast\ tendin]\ de renun-
]are la grani]ele unei menta-
lit\]i conservative pe toate
planurile. Vreme `ndelunga-
t\ am fost obi[nui]i s\ ne
`mbr\c\m la fel [i s\ facem
gesturi mecanice. Egalitaris-
mul comunist a reu[it perfor-
man]a de a `nc\l]a un `ntreg
popor cu acela[i fel de pantofi
[i de a-i face pe to]i s\ mear-
g\ teleghida]i `n acelea[i lo-
curi pentru a-[i petrece va-
can]ele. To]i aveau acela[i fel
de automobil [i to]i m=ncau
acela[i fel de salam. Mi-a fost
team\, la propriu, c\ nu vom
reu[i nicic=nd s\ ie[im din
nevoia de a avea [abloane, de
a-i l\sa pe al]ii s\ g=ndeasc\
`n locul nostru. P\guboasa
mentalitate datorit\ c\reia
rom=nul st\ la un loc de
munc\ prost pl\tit, dar si-
gur, pare a fi `nlocuit\ din ce
`n ce mai hot\r=t de ideea de
a schimba locurile de munc\
`n func]ie de interesul per-
sonal. Progresul - cel pu]in
conform manualelor de eco-
nomie - vine din con[tientiza-
rea faptului c\ cel mai impor-
tant lucru este s\ produci [i
s\-]i vinzi eficient marfa. {i
este esen]ial s\ priceap\ fie-
care rom=n c\ are o impor-
tant\ marf\ de v=nzare,
chiar dac\ aceasta nu este
dec=t for]a propriilor sale
bra]e.
Probabil c\ dinamica mi-
gra]iei [i contactul cu stilul de
g=ndire vestic au modificat
substan]ial mentalit\]ile ro-
m=ne[ti. Este bine c\ ne-am
obi[nuit s\ ne ar\t\m ne-
mul]umirea fa]\ de servirea
nepoliticoas\ din magazine,
fa]\ de orice fel de serviciu
prost prestat sau fa]\ de ce-
ea ce angajatorul ne ofer\ la
schimb cu devotamentul nos-
tru. Odat\ ajun[i `n punctul
acesta, de un singur tip de
confuzie trebuie s\ ne ferim:
s\ nu trat\m oamenii ca pe
simple obiecte. Dac\ nu ne
place ma[ina rom=neasc\, o
putem schimba cu una str\-
in\, iar dac\ nu suntem mul-
]umi]i de televizorul cump\-
rat acum trei ani, `l putem
schimba foarte u[or. Dar da-
c\ nu ne place omul de l=ng\
noi, nu putem pur [i simplu
s\-l arunc\m ca pe un tricou
uzat sau ca pe o perie de
din]i prea mult folosit\. E bi-
ne, deci, c\ [tim s\ schim-
b\m `n bine lucrurile din
via]a noastr\ care trebuie
`mbun\t\]ite. Dar s\ nu ne
facem c\ nu observ\m cum
obsesia de a ne sim]i bine
`ntotdeauna [i cu orice pre]
love[te adesea `n oamenii de
l=ng\ noi. a
4 Duminic\, 9 martie 2008

Omul, ca spirit liber, `n a c\rui libertate e dat\ atât nimicirea-i proprie, cât [i
Cuv=nt propria-i des\vâr[ire, constituie o problem\ spiritual\, ce trebuie rezolvat\ cu
fiecare existen]\ individual\. Tr\im `ntre neantul din care am fost crea]i [i via]a
la care am fost chema]i. Participarea noastr\ la via]\ nu e o func]iune
de `n]elepciune biologic\, a[a cum o `ndepline[te planta sau animalul, ci o misiune spiritual\,
acceptat\ printr-un act de credin]\ [i de voin]\ continu\.

„Via]a este cel mai mare bun comun

ce l-a
a dat Dumnezeu pe p\mânt“
A fi cre[tin `nseamn\, `nainte de toate, a lua parte
`mpreun\ cu Iisus Hristos la realizarea fericirii proprii
[i a `ntregii lumi. Astfel sintetizeaz\ marele gânditor
interbelic Nichifor Crainic semnifica]ia credin]ei
cre[tine `ntr-una din cuvânt\rile rostite cu `nsufle]ire,
`n fa]a studen]ilor s\i.
Nimeni nu `[i este sie[i suficient, nici nu poate fiin]a
`n izolare sau deta[are complet\ de lumea `n care
tr\ie[te. Dimpotriv\, Crainic prive[te fiin]a uman\ ca
o individualitate care se cere mereu completat\,
des\vâr[it\, prin comunicare [i comuniune.
Contextul social [i politic `n care profesorul Nichifor
Crainic `[i promova de la catedr\ ideile era unul cât
se poate de nefast, spectrul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial afectând echilibrul fragil al societ\]ii
române[ti interbelice. ~n acele timpuri, Nichifor
Crainic se adresa cu prec\dere tinerilor, `ncercând s\
le prezinte `n culori cât mai vii idealurile credin]ei
cre[tine [i ale iubirii de limb\ [i de neam.

Comuniunea, scop [i gre[ c\, pe când toate

finalitate a existen]ei
Via]a nu e un monopol
individual, ci un bun co-
mun - cel mai mare bun
comun ce l-a dat Dumne-
zeu pe p\mânt. Intrând
`n via]\, ai intrat `n
aceast\ comunitate, ca un
fir de iarb\ `ntr-o fânea]\
imens\, ca o vietate `ntre
milioane de f\pturi vii.
Preg\tindu-ne pentru
via]\ ne preg\tim s\ `n-
deplinim una din nenu-
m\ratele func]iuni, din
complexul armonizant al
c\rora rezult\ sporul
unei cât mai `nalte tr\iri
comune. Dac\ iluzionis-
mul egocentric ne `nclin\
s\ credem c\ via]a e f\-
cut\ pentru noi, realita-
tea imediat\ ne `nduple-
c\ s\ vedem c\ noi sun-
tem f\cu]i pentru via]\,
fiindc\ via]a r\mâne ve[-
nic, iar noi suntem vre-
melnici [i trec\tori. Bucu-
ria de a tr\i e bucuria de
a `ndeplini una din func-
]iunile vie]ii. Pentru omul
egoist, care a surprins `n-
]elesul superior, `n]elesul
spiritual al existen]ei,
func]iunea vie]ii se ridic\
la rangul de mare noble]e
al unei misiuni.
Dac\ `n imensa vari-
etate cosmic\ a existen]ei
e un scop sau o finalitate,
sub puterea c\reia parti-
cularit\]ile individuale se
`ntregesc unele pe altele
[i se armonizeaz\ `ntr-un
tot superior, `nseamn\ c\
fiecare f\ptur\ `ndepli-
ne[te o func]iune precis\,
prin care particip\ la bu-
curia de a exista, ca parte
a acestui `ntreg superior
[i covâr[itor. Dar ceea ce
deosebe[te pe om de toate
celelalte f\pturi, `n `nde-
plinirea acestei func]iuni,
e capacitatea f\r\ asem\-
nare de a o transforma `n
misiune. Aceasta, mul-
]umit\ `nzestr\rii lui cu
inteligen]\ [i voin]\ cum
celelalte f\pturi nu le au.
Astfel, putem spune f\r\
Pagin\ realizat\
de Ionu] BURSUC
celelalte f\pturi sunt
func]iuni instinctive ale
vie]ii, singur, omul poate
fi misiune con[tient\ a ei.
Adev\rul acesta nicio-
dat\ nu-l putem p\trun-
de mai adânc [i mai lim-
pede decât `ntr-o vreme
ca a noastr\, de crâncen
[i uria[ r\zboi, când sun-
tem `n situa]ia s\ vedem
c\ nu via]a ne apar]ine
nou\, ci noi apar]inem
vie]ii comune, fie c\ a-
ceast\ via]\ comun\ se
nume[te na]iune român\,
fie c\ se nume[te conti-
nent european sau cre[ti-
nism. Dac\, `n timp de
pace, spiritul istoriei se
disimuleaz\, oarecum,
dup\ culisele evenimente-
lor normale, l\sându-ne
s\ credem c\ suntem st\-
pânii vie]ii [i r\sf\]a]ii
desf\t\rilor, el apare a-
cum, `n bubuitul tunului,
ca suveran al evenimen-
telor [i ne pretinde brutal
s\ fim ceea ce suntem `n
realitate, adic\ misiuni
vremelnice, dar hot\râ-
toare, ale istoriei [i ale
vie]ii.
„Nu via]a ne apar]ine
nou\, ci noi
apar]inem vie]ii“
Ce `nseamn\ oare a
tr\i, `n sensul cre[tin al
cuvântului? ~nseamn\
participarea con[tient\ la
existen]a lui Dumnezeu.
Din neant am fost che-
ma]i ca s\ ne `mp\rt\[im
din aceast\ bucurie. Sun-
tem splendide nimicuri
cosmice, luminate de raza
ve[nicei slave a lui Dum-
nezeu. Iar via]a ca atare e
Dumnezeu `nsu[i, pentru
c\ Mântuitorul e „Calea,
Adev\rul [i Via]a“. Cu
alte cuvinte, afirmând c\
nu via]a ne apar]ine no-
u\, ci noi apar]inem vie-
]ii, ne m\rturisim prin a-
ceasta p\rta[i ai Domnu-
lui Iisus Hristos sau p\r-
ta[i ai lui Dumnezeu prin
Hristos. ~ntr-un sens mai
larg, `ntreaga f\ptur\ se
bucur\ de aceast\ p\rt\-
[ie divin\, de vreme ce `[i
are izvorul `n bun\tatea
lui Dumnezeu, prin Fiul
s\u, prin Logos, f\r\ de
care nimic nu s-a creat.
Logosul e vistieria
sfânt\ unde se p\streaz\
arhetipurile des\vâr[ite
ale acestei lumi. {i dac\
prin nemernicia noastr\
am c\zut `n str\in\tatea
p\catului, prin Logosul
`ntrupat, prin Iisus Hris-
tos, ni s-a dat iar\[i darul
de a ne ridica la modelul
nostru din vistieria ce-
reasc\ sau la p\rt\[ia di-
vin\. ~n fiin]a sa miste-
rioas\ [i neajuns\, Dum-
nezeu e transcendent lu-
mii create, dar e imanent
acestei lumi prin harul
rev\rsat asupra ei, ca s-o
scoat\ din neant [i s-o
mântuie.
Prin urmare, via]a la
care suntem chema]i, fie
prin crea]ie sau na[tere
biologic\, fie prin opera
mântuirii lui Iisus Hris-
tos, este, deopotriv\, un
dar al lui Dumnezeu, pe
care `l st\pânim numai `n
m\sura `n care `l re-
cunoa[tem ca atare, adic\
numai `n m\sura par-
ticip\rii noastre con[tien-
te la modul divin de exis-
ten]\. Dac\ omul ar fi o
simpl\ f\ptur\ biologic\,
a[a cum e planta sau ani-
malul, participarea lui la
via]a divin\ n-ar consti-
tui nici o problem\, fi-
indc\ ea s-ar desf\[ura
`n chip firesc, dup\ legile
existen]ei, infuzate `n
cosmos.
„Lui Dumnezeu nu-i Dumnezeu nu-i place sin- `ntr-un tribunal suprem,
gur\tatea transcendent\ unde se vor hot\r` pentru
place singur\tatea“ a cerului, care e prea veci vredniciile [i respon-
plin\ de fericirea-i pro- sabilit\]ile noastre de
Omul, ca spirit liber, `n
a c\rui libertate e dat\ prie, [i aceast\ fericire se fiin]e libere, prin Iisus
cere `mp\rt\[it\ altora. Hristos, am `nv\]at c\
atât nimicirea-i proprie,
~ngerii, oamenii [i toate Dumnezeu e iubirea [i
cât [i propria-i des\vâr[i- f\pturile au fost scoase din iubire ne-a creat [i
re, constituie o problem\
din neant pentru a se din iubire s-a coborât `n-
spiritual\, ce trebuie re- `mp\rt\[i din fericirea ce- tre oameni pentru a-i
zolvat\ cu fiecare exis-
reasc\. Omul, care e chi- mântui. ~nainte de a fi
ten]\ individual\. Tr\im pul lui Dumnezeu, e che- Judec\tor, e Tat\l ceresc
`ntre neantul din care am
mat la El, c\ruia nimic al acestei lumi, cu dragos-
fost crea]i [i via]a la care nu-i lipse[te, s\ colabo- te fericit\ pentru frumu-
am fost chema]i. Partici-
reze la aceast\ desc\rcare se]ea ei [i cu dragoste
parea noastr\ la via]\ nu de fericire din prea plinul mâhnit\ pentru r\t\ci-
e o func]iune biologic\ a- bun\t\]ii dumnezeie[ti. rea omului. Dac\ nu [i-ar
[a cum o `ndepline[te
planta sau animalul, ci o
Catolicii `nva]\ c\ `ntre iubi f\ptura, dac\ n-ar
Dumnezeu [i om exist\ voi-o p\rta[\ la via]a di-
misiune spiritual\, ac- un raport juridic, pe care vin\, n-ar fi trimis pe
ceptat\ printr-un act de omul p\c\tos l-a sf\râ- Fiul s\u s\ se coboare `n-
credin]\ [i printr-un act mat [i pe care Fiul lui tre oameni, s\ se spânzu-
de voin]\ continu\. Cine
Dumnezeu `ntrupat a re pe lemnul Golgotei
se hot\r\[te s\ tr\iasc\ venit s\-l restabileasc\. E pentru ei, spre a-i face,
`n spirit cre[tin, se hot\-
un mod mai mult roman iar\[i, p\rta[i la boarea
r\[te de fapt s\ colabo- decât cre[tin, de a concepe de azur a Paradisului.
reze cu Iisus Hristos la
o leg\tur\ teandric\. (Texte selectate din Ni-
fericirea-i proprie, [i la Dar dac\, la sfâr[itul chifor Crainic, Puncte
fericirea lumii `ntregi.
lucrurilor, ne vom g\si `n cardinale `n haos, Ed.
Am putea spune c\ lui fa]a P\rintelui lumii, ca Timpul, Ia[i, 1996)
a LOGOS {I POESIE a
A XI-a
a porunc\ Când sim]i ca du[manul te-nvinge,
Smulgându-]i din suflet credin]a,
A[teapt\-]i t\cut biruin]a
de Ion MINULESCU {i candela min]ii nu-]i stinge -
Când sim]i c\ du[manul te-nvinge!
„Ascult\, prive[te [i taci!... Când bra]ele-ncep s\ te doar\,
Ascult\, s\-nve]i s\ vorbe[ti, De teama s\ nu-mb\trâne[ti,
Prive[te, s\-nve]i s\ cl\de[ti, R\mâi tot cel care e[ti -
{i taci, s\-n]elegi ce s\ faci... Aceea[i piatr\ de moar\ -
Ascult\, prive[te [i taci! Când bra]ele `ncep s\ te doar\!...
Când sim]i c\ p\catul te pa[te Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea s\ mai faci,
{i glasul sirenei te fur\,
Tu pune-]i lac\t la gur\ Ascult\, prive[te [i taci!...
{i-implor\ doar Sfintele moa[te - Din bra]e f\-]i aripi de fier
Când sim]i c\ p\catul te pa[te! {i zboar\ cu ele spre cer!...“ a
 Duminic\, 9 martie 2008 5
Trebuie s\ recunoa[tem c\, de fiecare dat\ când recitim istoria c\derii [i izgonirii lui
Evanghelia Adam, ne gândim exclusiv la el, ca personaj biblic. Oare numai despre el s\ fie vorba?
Nicidecum! ~n primul rând, trebuie s\ [tim c\ Adam este prototipul fiec\ruia dintre noi,
a[a `ncât ne d\m seama c\ noi repet\m, sub o form\ sau alta, istoria c\derii lui. Nu
de duminic\ doar el a c\zut [i a fost izgonit, ci fiecare dintre noi am c\zut [i, nu zicem am fost
izgoni]i, ci ne-am izgonit singuri afar\ din `mp\r\]ia sfin]eniei, drept\]ii, adev\rului…

Nostalgia paradisului pierdut

Evanghelia duminicii l\satului sec de brânz\
(a Izgonirii lui Adam din Rai)
Matei 6, 14-2
21
14. De ve]i ierta oamenilor gre[ealele lor,
ierta-va [i vou\ Tat\l vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu ve]i ierta oamenilor gre[ealele
lor, nici Tat\l vostru nu v\ va ierta gre[ealele
voastre.
16. Când posti]i, nu fi]i tri[ti ca f\]arnicii; c\
ei `[i smolesc fe]ele, ca s\ se arate oamenilor c\
postesc. Adev\rat gr\iesc vou\, [i-au luat plata
lor.
17. Tu `ns\, când poste[ti, unge capul t\u [i
fa]a ta o spal\,
18. Ca s\ nu te ar\]i oamenilor c\ poste[ti, ci
Tat\lui t\u care este `n ascuns, [i Tat\l t\u,
Care vede `n ascuns, `]i va r\spl\ti ]ie.
19. Nu v\ aduna]i comori pe p\mânt, unde
molia [i rugina le stric\ [i unde furii le sap\ [i
le fur\.
20. Ci aduna]i-v\ comori `n cer, unde nici mo-
lia, nici rugina nu le stric\, unde furii nu le sap\
[i nu le fur\.
21. C\ci unde este comoara ta, acolo va fi [i
inima ta.

rii [i izgonirii lui Adam,

de pr. prof. univ.
dr. Vasile GORDON
Triodul, perioada litur-
gic\ `n care ne afl\m `n
acest timp, recapituleaz\
slujirea arhiereasc\ a
Domnului, pentru ridi-
carea omului c\zut [i iz-
gonit; propriu-zis pentru
a-i oferi [ansa redobân-
dirii raiului pierdut. Iar
duminica Izgonirii lui
Adam din Rai poate fi
asemuit\ cu ziua c\derii
str\mo[ului nostru, de
mâine `ncepând con[tien-
tizarea [i retr\irea dra-
mei omului c\zut, dar [i
folosirea mijloacelor du-
hovnice[ti pentru ridi-
care. De mare ajutor `n
aceast\ orientare duhov-
niceasc\ sunt [i slujbele
din Postul Mare, `ntre
care [i Deniile la care se
cite[te Canonul Sf. An-
drei Criteanul, care, prin
stihuri de cugetare adân-
c\, descrie psihologia c\-
derii, dar [i c\ile de re-
venire la statura cre[ti-
nului `nduhovnicit.
Cine l-a izgonit
pe Adam din Rai?
Vom adresa mai `ntâi o
`ntrebare: Cine l-a izgonit
pe Adam din Rai? Ve]i
zice, Dumnezeu. Nu! S\
nu v\ mira]i de acest r\s-
puns. Atunci cine, dac\ nu
Dumnezeu? Adam `nsu[i
s-a izgonit! O foarte scurt\
analiz\ ne va l\muri.
Propriu-zis, pe Adam
l-au izgonit din Rai trei
mari p\cate, rod al `ntre-
buin]\rii ne`n]elepte a li-
bert\]ii d\ruite lui de
Dumnezeu: mândria, ne-
ascultarea [i l\comia. L\-
sându-se am\git de dia-
volul-[arpe, Adam s-a
mândrit crezând c\ va fi
asemenea lui Dumnezeu
[i f\r\ ascultare, de ace-
ea s-a l\comit s\ accepte
repede oferta Evei… ~n
acest sens gr\ie[te Sf.
Ioan Gur\ de Aur: „Pe
Adam l\comia pântecelui
l-a scos din Rai!“.
Trebuie s\ recunoa[-
tem c\ de fiecare dat\
când recitim istoria c\de-
ne gândim exclusiv la el,
ca personaj biblic. Oare
numai despre el sa fie
vorba? Nicidecum! ~n pri-
mul rând, trebuie s\ [tim
c\ Adam este prototipul
fiec\ruia dintre noi, a[a
`ncât ne d\m seama c\
noi repet\m, sub o form\
sau alta, istoria c\derii
lui. Nu doar el a c\zut [i a
fost izgonit, ci fiecare din-
tre noi am c\zut [i, nu
zicem am fost izgoni]i, ci
ne-am izgonit singuri, afa-
r\ din `mp\r\]ia sfin]e-
niei, drept\]ii, adev\ru-
lui… Suntem lega]i de
str\mo[ul nostru nu nu-
mai prin rudenia descen-
den]ei, ci [i prin mo[teni-
rea p\catului s\u, numit
`ndeob[te „p\catul str\-
mo[esc“.
Sfântul Apostol Pavel
scrie limpede: „Precum
printr-un om a intrat
p\catul `n lume [i prin
p\cat moartea, a[a [i
moartea a trecut la to]i oa-
menii, pentru c\ to]i au
p\c\tuit `n el“ (Romani 5,
12). Iar acest p\cat, se
[tie, este [ters prin Taina
Sfântului Botez. Evident,
urm\rile acestui p\cat n-
ar avea putere, dac\ n-
am repeta gre[elile str\-
mo[ului nostru. Dar cine
ar putea spune c\ nu repe-
t\, zilnic poate, cele trei
mari p\cate adamice, po-
menite mai sus: mândria,
neascultarea [i l\comia?
~n Canonul Sf. Andrei
Criteanul, `ntr-una din
stihirile care se cite[te
luni seara, `n prima
s\pt\mân\ a Postului
Mare, se spune astfel:
„Râvnind neascult\rii lui
Adam celui `ntâi zidit,
m-am cunoscut pe mine
dezbr\cat de Dumnezeu
[i de `mp\r\]ia cea ve-
cuitoare [i de desf\tare
pentru p\catele mele...“
(Cântarea I, stihira 4).
Sfântul Andrei a expri-
mat poetic, a[adar, acest
adev\r al strânsei noas-
tre leg\turi cu p\catul
adamic. Pe de alt\ parte,
când pronun]\m cuvân-
tul „Adam“, trebuie s\ ne
gândim [i la Noul Adam,
Iisus Hristos, Care ne-a
oferit mijloacele prin care
putem redobândi Raiul
pierdut.
Nostalgia paradisului
Raiul pierdut nu tre-
buie `n]eles numai ca loc
geografic, plin cu pomi
fructiferi, udat de patru
râuri limpezi, gr\din\ a
bun\st\rii [i fericirii.
Prin „Rai“ `n]elegem `n
primul rând locul apropi-
erii maxime de Dumne-
zeu, locul fericirii de a
vie]ui cu El, de a-I sim]i
prezen]a, de a vorbi cu El.
Locul `n care te sim]i `n
maxim\ siguran]\, `n
care r\ul nu te poate
ajunge. De aceea, izgonit
din Rai, Adam a tr\it
durerea sfâ[ietoare a ru-
perii de Dumnezeu, odat\
cu dorul dup\ ocroti-
toarea apropiere de El.
Dup\ Adam, toate ge-
nera]iile retr\iesc aceas-
t\ nostalgie a paradisu-
lui, cum genial s-a expri-
mat teologul nostru Ni-
chifor Crainic. ~n excep-
]ionala carte „Nostalgia
paradisului“, Crainic ara-
t\ cât de potrivit este cu-
vântul „nostalgie“ pentru
a exprima dorul dup\ co-
muniunea cu Dumnezeu.
Iat\ ce spune: „Nostalgia
este alc\tuit\ din dou\
cuvinte grece[ti: „nostos“,
care `nseamn\ `ntoarce-
re, `n sens de `ntoarcere
acas\ sau `ntoarcere `n
patrie [i „algos“, care
`nseamn\ durere, `n sen-
sul unei cople[itoare afec-
]iuni subiective, c\reia
nu i se poate rezista. Nos-
talgia este astfel durerea
de a nu mai fi `n locul
unde ai fost odinioar\, pe
care amintirea `l p\strea-
z\ mereu prezent, ca pe
un cuib al fericirii pier-
dute…“ Acestei etimolo-
gii Nichifor Crainic `i a-
daug\ urm\toarea expli-
ca]ie: „Nostalgia paradi-
sului este dorul de patria
cereasc\ a spiritului ne-
muritor. Iar ideea pa-
radisului, adic\ a unui
loc care a fost sau care va
fi al fericirii ve[nice, e
universal omeneasc\. Fie
`n forma anteistoric\ pri-
vind `nceputul lumii, fie
ca form\ post istoric\
privind sfâr[itul ei, fie ca
amândou\ deodat\, a-
ceast\ idee e comun\ tu-
turor credin]elor religi-
oase [i tuturor neamuri-
lor p\mântului. Univer-
salitatea ei, `n care se re-
alizeaz\ un miraculos a-
cord unanim al sufletului
omenesc, peste toate tim-
purile [i peste toate
locurile globului terestru,
ne vorbe[te, ca `ns\[i uni-
versalitatea credin]ei `n
Dumnezeu, de un destin
originar [i de un destin fi-
nal al omenirii“.
„De va voi, omul
poate ajunge, de
diminea]a pân\
seara, la m\sur\
dumnezeiasc\“
P\rintele Cleopa repe-
ta mereu ucenicilor [i
cre[tinilor care-i cereau
sfat: „Mânca-v-ar Raiul!“
sau „Vede-te-a[ `n Rai!“
Cine nu ar vrea s\ fie
„mâncat“ de Rai? Cine nu
ar vrea s\ intre `n el, pen-
tru Marea ~ntâlnire cu
Dumnezeu, Maica Dom-
nului, `ngerii, sfin]ii,
str\mo[ii, p\rin]ii…? Cu
to]i cei dragi pleca]i mai
’nainte? Iar pentru `mpli-
nirea acestei nostalgii,
trebuie s\ ne ridic\m din
c\derile de tot felul, prin
folosirea c\ilor oferite de
Adam cel Nou, Mântuito-
rul nostru Iisus Hristos.
C\ci dup\ ce ai c\zut, es-
te foarte important s\ [tii
ce s\ faci pentru a te
ridica. ~ntâi de toate, s\
ai voin]a ridic\rii, bine
[tiind c\ dac\ r\mâi `n
stare dec\zut\, murind,
a[a te duci. Unde, nu mai
este nevoie s-o spunem!
Dar „de va voi omul - zice
avva Alonie din „Pateric“
- de diminea]a pân\
seara ajunge la m\sur\
dumnezeiasc\!“. Tot `n
„Pateric“ g\sim un mi-
nunat `ndemn, `n acela[i
scop: „Un frate a `ntrebat
pe avva Sisoe, zicând: Ce
voi face, avvo, c\ am c\-
zut? I-a r\spuns lui b\-
trânul: Scoal\-te iar\[i.
Zis-a fratele: M-am sculat
[i iar\[i am c\zut. {i a zis
b\trânul: scoal\-te iar\[i
si iar\[i! Deci a zis
fratele: Pân\ când? Zis-a
b\trânul: Pân\ vei fi apu-
cat sau `n bine sau `n
c\dere, c\ci `n ce se afl\
omul, `n aceea se [i duce!“
Postul falsificat
Mântuitorul ne-a oferit
c\ile ridic\rii [i dobân-
dirii Raiului. Una dintre
ele este postul. Cum [tim
cu to]ii, de mâine `nce-
pem c\l\toria Postului
Mare, de [ase s\pt\mâni.
Nu vom detalia acum
`nv\]\tura ortodox\ de-
spre post, `ns\ atragem
aten]ia c\, pentru a fi de
folos, postul trebuie s\ fie
complet, sub dou\ as-
pecte. Mai `ntâi, postim [i
de p\cate, nu numai de
bucate. ~n aceast\ privin-
]\ socotim binevenit un
cuvânt al Sfântului Vasi-
le cel Mare: „Cei ce se `n-
frâneaz\ de la mâncare,
dar au purt\ri rele, se a-
seam\n\ cu diavolul, ca-
re de[i nu m\nânc\ ni-
mic, totu[i nu `nceteaz\
s\ p\c\tuiasc\...“ De ase-
menea, trebuie s\ ]inem
cont c\ postul cu bucate
`ndelung preg\tite [i cu
prea multe dezleg\ri este
auto-am\gire. Numai `n
cazurile unor maladii
grave se `ng\duie dez-
leg\ri [i regim preferen-
]ial. Altfel risc\m un post
fals. C\ci zice Sf. Asterie
al Amasiei: „Nu falsifica
postul, ca s\ nu p\]e[ti ce
p\]esc cârciumarii. Dac\
ei sunt pedepsi]i c\ pun
ap\ `n vin, cum vei sc\pa
oare nepedepsit tu, care
falsifici asprimea postu-
lui prin mânc\ruri de
post preg\tite cu mult\
grij\ [i art\?“ a
6 Duminic\, 9 martie 2008

Dup\ ce erau sfin]i]i la biseric\, pe 9 martie, m\cinicii erau da]i de poman\, aceast\ zi fiind [i

Tradi]ii s\rb\toarea mo[ilor [i str\mo[ilor. Erau `mp\r]ite [i alte alimente, precum fasole, nuci, poame,
alune. ~n unele sate din Muntenia, se f\cea un „brado[“ mai mare, `n form\ de om, cu gur\, urechi
[i nas, dar orb, care era numit „Uitat\“. Acesta era pentru pomenirea tuturor mor]ilor care, `n
timpul anului, ar fi r\mas nepomeni]i. ~n satele bucovinene se f\ceau praznice, iar cu acest prilej,
celor prezen]i se d\dea de poman\ c=te un col\cel, o lum=nare aprins\ [i un pahar cu vin.

De M\cinici, vine anul nou agricol

a P=n\ `n secolul al XVII-lea, rom=nii `ncepeau anul agricol `n luna martie, de M\cinici, dup\ zilele Babei, atunci c=nd iarna se sf=r[ea [i `ncepeau
muncile agricole a Tot acum, sunt serba]i [i sfin]ii mucenici pentru care se f\ceau col\cei `n form\ de opt [i se serveau 40 de pahare de vin a
~nceputul anului nou
agrar este s\rb\torit `n
tradi]ia popular\ pe 9
martie, aceast\ dat\ fiind
cunoscut\ `n calendarul
popular [i ca Mucenici
sau M\cinici, `n func]ie de
zon\. „~n tradi]ia popo-
rului rom=n sunt multe
practici rituale care au ca
principal scop efectul de
stimulare a fertilit\]ii cul-
turilor agricole, iar acest
lucru se vede cel mai
pregnant la `nceputul pri-
m\verii pentru c\ acum
se pun bazele noii recolte,
este `nceputul unui nou
ciclu agricol, foarte impor-
tant, pentru c\ de el de-
pindea hrana familiei [i a
gospod\riei pentru tot
timpul anului“, a precizat
Ovidiu Foc[a, etnograf din
cadrul Muzeului Etnogra-
fic al Moldovei - Comple-
xul Na]ional Muzeal „Mol-
dova“ Ia[i.
Astfel, conform celor
men]ionate de etnograf,
„pentru lumea de alt\da-
t\, care tr\ia `n acord cu
natura, mai ales cu ciclu-
rile agrare, acest `nceput
de an agricol, plasat pe 9
martie, avea o conota]ie
cu totul special\“.
„S\rb\torea de pe 9
martie este cunoscut\ `n
tradi]ia popular\ sub nu-
mele de M\cinici, iar din
punct de vedere popular,
aceast\ s\rb\toare este
legat\ de cultul mor]ilor,
at=t de des `nt=lnit `n tra-
di]ia rom=neasc\ [i `n ca-
drul Bisericii, unde nu-
m\rul zilelor dedicat po-
menirii mor]ilor este foar-
te mare `n timpul anului,
a[a cum [i r=nduiala de
pomenire este de la un an
p=n\ la [apte ani. Astfel,
9 martie este o zi dedi-
cat\ str\mo[ilor, dar [i
`nceput de an agricol, a-
ceast\ zi fiind bogat\ `n
diverse practici spectacu-
loase, legate de fertiliza-
rea ogorului, a terenului
agricol, de ap\rare `mpo-
triva calamit\]ilor [i a
d\un\torilor sau a per-
soanelor r\u voitoare ca-
re puteau lua «mana»“, a
precizat Ovidu Foc[a.
Tot `n tradi]ia popula-
r\ se spunea c\ strigoai-
cele luau mana vacilor,
astfel `nc=t acestea s\ nu
mai poat\ da lapte. „Este
o no]iune foarte des `nt=l-
nit\ `n comunit\]ile ar-
haice destul de restr=nse,
unde lumea se cunoa[te
foarte bine. Astfel, se spu-
ne c\ erau oameni care
deocheau, care spuneau
c\ vin s\ ia mana anima-
lelor, cu efecte negative a-
supra animalelor din b\-
t\tur\ sau asupra ogoru-
lui, de aici [i toate practi-
cile de prevenire, de a `n-
dep\rta pericolul“, a spus
specialistul etnograf.
Aratul [i sem\natul
`ncepeau pe 9 martie
Pe 9 martie, evenimen-
tul central era pornitului
plugului sau scosul plu-
gului din b\t\tur\ cu ca-
re se trage `n mod simbo-
lic prima brazd\, de[i nu
se lucra `n ziua de M\-
cinici, dup\ cum a spus
Ovidiu Foc[a: „Se purifi-
cau animalele, utilajul
agricol, dar [i omul. Exista
acest obicei, ca atunci c=nd
se `ncepea un lucru nou,
ca [i atunci c=nd pleci de
acas\, s\ nu te mai `n-
torci. ~n mentalitatea po-
pular\, era `nt=lnit\ ide-
ea c\ existau for]e care se
`mpotrivesc `nceperii u-
nui lucru nou, iar de aici
apar [i aceste complicate
ritualuri de purificare [i
de protejare. Se d\dea cu
aghiazm\ plugul [i ani-
malul, se t\m=ia, `n une-
le locuri se punea [i o lu-
m=nare aprins\ `ntre
coarnele boului. Omul se
asigura astfel c\ `[i va
multiplica bel[ugul pen-
tru acel an, alung=nd ori-
ce influen]\ nefast\. {i
b\rba]ii p\strau cur\]e-
nia trupeasc\ [i sufle-
teasc\. ~n zorii zilei, se
`mbr\cau cu hainele de
s\rb\toare, rosteau o ru-
g\ciune [i tr\geau aceas-
t\ brazd\ ritual\, dar nu
pe ogor, ci `n b\t\tur\,
gest care simboliza `nce-
putul aratului, dup\ care
gospodarii porneau spre
hotarele satului. Pentru a
nu putea fi deocheate,
animalelor li se legau ar-
nici din l=nic\, ace[tia
av=nd aceea[i func]ie ca
[i m\r]i[orul“.
Tot `n aceste zile, sunt
`nt=lnite [i alte obiceiuri,
precum lovirea p\m=ntu-
lui cu maiul, un ciocan
mare de lemn, ce se folo-
sea la piu\ pentru b\tut
boabele de porumb. De
asemenea, se mai lovea
p\m=ntul cu toporul, `n
timp ce se rosteau cuvin-
tele „Ie[i, var\, bag\-te
iarn\, tun\ ger [i ie[i c\l-
dur\“, dup\ cum a mai
spus Ovidiu Foc[a.
~n aceast\ perioad\, se
aprindeau focurile ritua-
le, se adunau `n mijlocul
gr\dinii vreascuri, se a-
prindeau, iar peste acest
foc s\reau to]i membrii
familiei, astfel `nc=t s\ fie
s\n\to[i, ro[ii `n ograji [i
cu veselie tot anul.
Focul ritual avea [i
rolul de a incinera iarna
`n mod simbolic, acum
av=nd loc diferite obiceiuri
care marcau trecerea de
la iarn\ la var\, de la frig
la cald, de la `ntuneric la
lumin\, a mai spus etno-
graful.
Nu lipseau nici previ-
zunile meteorologice care
se f\ceau la `nceputul
noului an agricol: „Dac\
ploua la M\cinici, ploua
[i la Pa[ti [i cum este vre-
mea la M\cinici a[a va fi
[i `n urm\toarele 40 de
zile. Dac\ timpul e fru-
mos, le merge bine stupi-
lor `n acel an, acum `nce-
pe [i anul apicol, al\turi
de cel agricol“, a precizat
Ovidiu Foc[a.
M\cinicii sau
sfin]i[orii
Gospodinele preg\teau
la aceast\ s\rb\toare „co-
l\cei `n form\ de opt, for-
m\ antropomorf\, a mor-
]ilor care stau [i vegheaz\
semin]ele `n brazd\. Se
spune c\ mo[ii [i str\mo-
[ii sunt supraveghetorii
spi]ei de neam, ei veghea-
z\ toat\ activitatea celor
care sunt `n via]\ [i, din
acest motiv, se fac at=t de
multe ofrande, `n speran-
]a c\ astfel vor fi `mbu-
na]i. Femeile din aproape
toat\ zona balcanic\ pre-
g\tesc de M\cinici aceste
mici p=ini cu form\ uma-
n\, `n form\ de opt, care
se mai numesc sfin]i[ori,
brado[i, br=ndu[i, br=n-
du[ei. Tot acum se `mpart
40 de pahare de vin, at=t
pentru sufletul str\mo[i-
lor, c=t [i pentru sporul ca-
sei“, a spus Ovidiu Foc[a.
Gr=ul din care era f\cu-
t\ f\ina pentru sfin]i[ori
reprezenta tocmai rena[-
terea. „Se punea la copt f\-
ina cea mai bun\ din cas\
cu ap\ [i sare, la care se
adaug\ apoi, dup\ coa-
cere, miere [i nuc\, aceste
alimente av=nd o conota]ie
simbolic\, `nglobeaz\ [i
simboluri ale bel[ugului“,
a spus Ovidiu Foc[a.
~n anumite zone, `n
mod deosebit prin Banat,
femeile b\tr=ne din cas\
f\ceau o azim\ rotund\,
numit\ „turta de S=m]i“.
Din aceast\ turt\ se `n-
frupta `ntreaga familie,
iar ce r\m=nea din ea se
d\dea la animale, la p\s\-
rile din curte, la fel cum se
obi[nuia [i la ~nviere, c=nd
se aducea P\sc\ri]a de la
biseric\, sau de Cr\ciun,
c=nd [i animalele din gos-
pod\rie primesc din hrana
sfin]it\.

Sfin]i[ori `n Moldova, S\rb\toarea mo[ilor

mucenici `n Muntenia
M\cinicii se preg\tesc dife-
rit, `n func]ie de zon\. Astfel, `n
zona Moldovei, se fac `n mod
obi[nuit sfin]i[ori din aluat de
cozonac sau aluat simplu, care
se coc la cuptor, apoi se scot [i
se stropesc din bel[ug cu miere
[i nuc\. ~n sudul ]\rii, sunt mai
des `nt=lni]i m\cinicii fier]i.
Astfel, `n Moldova, se face un
aluat dospit, `n care se pune
drojdie [i se las\ la crescut. Din
acest aluat se fac forme de 8, se
ung cu ou pe deasupra [i se
pun `ntr-o tav\ uns\ cu unt, la
cuptor. Aluatul se face dintr-un
kilogram de f\in\, o lingur\ de
sare, drojdie, ap\ pentru omo-
genizarea aluatului. ~n cazul `n
care s\rb\toarea nu este `n
post, se poate face un aluat ase-
menea celui de cozonac. Astfel
c\, la ingredientele amintite, se
adaug\ c=teva ou\, jum\tate
de litru de lapte [i jum\tate de
pachet de unt.
~n Muntenia [i Dobrogea, se
face un aluat nedopsit, se mode-
leaz\ `n form\ de 8, dar dimen-
siunile sunt foarte mici. Pentru
aluat sunt necesare urm\toarele
ingrediente: 250 grame f\in\,
jum\tate de can\ de ap\ c\ldu-
]\, sare. Coca se face cu o sear\
`nainte de a fi preg\ti]i. Se mo-
deleaz\ aluatul, t\indu-se f=[ii
sub]iri din aluat, din care se fac
apoi cercule]e [i opturi. Formele
astfel preg\tite se las\ peste
noapte la uscat, pe o suprafa]\
`ntins\, presarat\ cu f\ina. La
fel, peste mucenici se presar\
f\in\. A doua zi diminea]a, mu-
cenicii se trec prin sit\, astfel
`nc=t s\ cad\ f\ina [i apoi sunt
pu[i la fiert. ~n apa `n care vor fi
pu[i la fiert mucenicii se pune `n
prealabil sare (un v=rf de lingu-
ri]\), coaja ras\ de la o l\m=ie,
zah\r, dup\ gust. Mucenicii se
pun `n ap\ dup\ ce aceasta d\
`n clocot, se las\ s\ fiarb\ apoi,
c=nd se ridic\ la suprafa]\, se
scot. Dup\ gust, pot fi asezona]i
cu esen]\ de rom, scor]i[oar\,
nuc\.
[i str\mo[ilor
Dup\ ce erau sfin]i]i la
biseric\, pe 9 martie, m\-
cinicii erau da]i de poma-
n\ `mpreun\ cu alte ali-
mente, precum fasole,
nuci, poame, alune. ~n u-
nele sate din Muntenia,
se f\cea un „brado[“ mai
mare, `n form\ de om, cu
gur\, urechi [i nas, dar
orb, care era numit „Uita-
t\“, pentru pomenirea tu-
turor mor]ilor care, `n
timpul anului, au fost ui-
ta]i, nepomeni]i.
~n satele bucovinene se
f\ceau praznice, iar cu a-
cest prilej, celor prezen]i
li se d\dea de poman\ c=-
te un col\cel, o lum=nare
aprins\ [i un pahar cu
vin. a
 Duminic\, 9 martie 2008
Tradi]ii
alimentar\ era important\, oamenii se preg\teau [i din punct de vedere sufletesc: „Nu trebuia ca cineva s\ fie sup\rat
La l\satul de sec, neamurile se
adunau [i-[i cereau iert\ciune
L\satul secului se mai nume[te
Z\postitul de Pa[ti [i Duminica
Alb\, pentru c\ este ultima zi din
S\pt\m=na Alb\. L\satul secului
la carne are loc cu o s\pt\m=n\
`nainte de l\satul secului la toate
alimentele de „dulce“. Ovidiu
Foc[a, din cadrul Muzeului
Etnografic al Moldovei,
poveste[te despre modul `n care
comunitatea tradi]ional\ se
preg\tea de intrarea `n Postul
P=n\ a intra `n post, acum ar fi petrecerea de
comunit\]ile s\te[ti se Anul Nou, deoarece avea
preg\teau de petrecere: aceea[i importan]\ [i am-
„Duminic\ seara se f\cea ploare. ~nc\ de s=mb\ta,
o petrecere; dac\ ar fi s\ cu o zi `nainte de du-
`i g\sim un echivalent de minica l\satului sec, se
Focurile de la l\satul secului
Unul din obiceiurile foarte
vechi, care se mai p\streaz\ `nc\
`n unele localit\]i, este cel al
focurilor, cum a ar\tat Ovidiu
Foc[a: „~n universul mitic popular
rom=nesc exista [i aceast\ metod\
de sacrificiu. S\rb\toarea focului
viu sau focul bucuriei exista `n a-
numite momente, precum [i `nain-
tea Postului Mare. Se alungau pe
c=mp ro]i de c\ru]\ c\ptu[ite cu
c=rpe sau cu paie, erau prinse [i
l\sate la vale de pe deal. Se spune
c\ acest obicei al ro]ilor de foc este
legat de un obicei agrar. Aceste
focuri se organizau la `nceputul
prim\verii. Prin acest lucru se
marcheaz\ [i victoria luminii `m-
potriva `ntunericului, a c\ldurii a-
supra frigului; vine primav\ra [i
trece iarna. ~n acest context era [i
obiceiul ro]ilor de foc care s-a p\s-
trat `n acest\ zi a l\satului sec. ~n
Transilvania [i `n Banat, era o
s\rb\toare rom=neasc\ numit\
al\mor, alimor sau hod\i]e, foarte
frecvent `nt=lnit\ [i ast\zi, cu un
substrat foarte vechi. Dac\ a-
limorul sau al\morul se refer\ `n
special la ro]ile de foc, hod\i]ele se
g\sesc tot `n duminica l\satului
sec c=nd tinerii, copii de la 12 ani
`n sus, ies cu hod\i]ele pe dealuri.
Hod\i]ele sunt ni[te m\nunchiuri
de nuiele `mpletite din paie [i
p\nu[i de porumb c\rora li se d\
foc. Ele ard ca ni[te tor]e. ~n
7
„Duminic\ seara se f\cea o petrecere mare, ca cea de Anul Nou. ~nc\ de s=mb\t\, cu o zi `nainte de duminica
l\satului sec, se preg\teau foarte multe feluri de m=ncare, se f\ceau excese alimentare [i bahice, se preg\tea
m=ncare, f\r\ carne, axat\ pe produse lactate: br=nz\, lapte, sm=nt=n\“, a ar\tat Ovidiu Foc[a. ~ns\ nu doar partea
sau certat, to]i trebuiau s\ se `mpace `ntre ei. To]i trebuiau s\ fie omeni]i, iar cei s\raci primeau de poman\. Se
spunea c\ toat\ lumea trebuia s\ m\n\nce [i s\ bea pe s\turate, pentru a nu-i fi dor `n post de alimentele de frupt“.
Pa[telui. „Aceast\ zi de l\satul
secului cade `ntre 1 februarie [i 8
martie [i p\streaz\ numeroase
acte rituale, cu bogate semnifica]ii
specifice unui `nceput de an
agrar. Perioada se suprapune
aproximativ `nceptului prim\verii.
~n comunit\]ile tradi]ionale,
aceast\ zi era o adev\rat\
petrecere `n aer liber, nu numai a
tinerilor, ci a `ntregii comunit\]i“,
explic\ Ovidiu Foc[a.
preg\teau foarte multe
feluri de m=ncare, se
f\ceau excese alimentare
[i excese bahice, se preg\-
tea m=ncare, f\r\ carne,
mai mult axat\ pe pro- specialistul de la Muzeul Pa[ti [i la Cr\ciun. Ei tre- lucra/ {i-mi porne[te ur-
duse lactate: br=nz\, lap- Etnografic al Moldovei. buiau s\ aduc\ muzican]ii sita, / Ca s\ m\ pot m\rita
te, sm=nt=n\. Practic, la Petrecerile aveau loc `n cei mai buni din zon\, C\-s b\tr=n\ ca [i tine/ {i
l\satul secului, to]i se familie, dar [i `ntre vecini dac\ voiau s\ `[i c=[tige r=d oamenii de mine“ [i
adunau [i trebuiau s\ sau cunoscu]i: „Se adu- laudele s\tenilor [i mai „Desear\ se las\ sec, / M\
m\n=nce“, a ar\tat Ovi- nau neamurile la o cas\, ales ale fetelor. Un mo- duc maic\ s\ m\-nec/
diu Foc[a. petreceau, m=ncau, dan- ment dificil era cel al Draga mamii nu te duce, /
Acum oamenii `ncercau sau [i era obiceiul ca fie- fetelor b\tr=ne, pentru c\ C\ mai sunt zile de dulce“.
s\ m\n=nce din toate. care s\ `[i cear\ iertare se f\ceau numeroase alu- Marcel Lutic a ar\tat
~ns\ nu doar partea ali- de la fiecare. Acest obicei zii ironice la adresa lor. ~n c\ [i fl\c\ii tomnatici a-
mentar\ era cea impor- se mai nume[te iert\ciu- post nu se mai organizau veau parte de versuri i-
tant\, oamenii preg\- nea. Petrecerea se termi- nun]i, iar glumele pe sea- ronice: „Ast\zi `i l\sat de
tindu-se [i din punct de na pe la miezul nop]ii“, a ma fetelor erau de genul sec, / M\ duc maic\ s\
vedere sufletesc: „Nimeni men]ionat Ovidiu Foc[a. «au trecut [i c=[legile de m\-nec, / Unde-o fi r=ul
nu trebuia s\ fie sup\rat, Petrecerile `n comuni- iarn\ [i iar nu te-ai m\ri- mai lat/ C-am r\mas ne-
certat, to]i trebuiau s\ se tate erau preg\tite cu tat, `ncepe postul mare, `nsurat“, `n timp ce fl\c\ii
`mpace `ntre ei, mai mult mult\ aten]ie. Astfel, „a- [apte s\pt\m=ni mai ai de r\spundeau: „~nsura-m-
dec=t at=t, trebuiau s\ se v=nd `n vedere c\ `n post a[teptat»“, a ar\tat Ovi- a[, `nsura, / nu [tiu pe
omeneasc\. Oricine tre- nu se mai organizau jo- diu Foc[a, ad\ug=nd c\ cine-a[ lua/ cea frumoas\
buia s\ fie omenit, iar cei curi, la l\satul secului tre- „dup\ perioada de Cr\- nu-i de mine, / Cu cea h=-
s\raci primeau de poama- buia s\ se joace foarte ciun, Boboteaz\ [i Sf=ntul d\ mi-e ru[ine/ Cea fru-
n\. Se spunea c\ toat\ mult. To]i intrau `n joc, iar Ion era perioada c=[legilor moas\ m\ munce[te, /
lumea trebuia s\ m\n\n- cei care d\deau tonul pe- de iarn\, adic\ perioada Cea h=d\ m\ s\r\ce[te“.
ce [i s\ bea pe s\tura, trecerii `n sat erau tineri, de dulce, de libertate, mo- De asemenea, dup\ cum
pentru a nu-i fi dor `n post b\ie]ii [i fetele. Feciorii ment `n care se puteau or- mai arat\ Marcel Lutic, se
de alimentele de frupt“, erau cei care `mp\cau mu- ganiza [i nun]i“. spunea c\ dac\ fetele b\-
dup\ cum a specificat zica, a[a cum f\ceau [i la Potrivit etnografului tr=ne reu[eau s\ ]in\ `n
Marcel Lutic, printre ver- duminica de dinaintea
surile care le ironizau pe `nceperii Postului Pa[telui
fete se reg\sesc [i urm\-
toarele: „Lucr\ mam\ ce-i
post negru, imediat dup\
Pa[ti se vor m\rita. a
amurg, se merge cu aceste tor]e
aprinse [i se deseneaz\ cu ele a-
numite mi[c\ri, `n aer: figuri de
foc mobile. Al\morul se g\se[te
Cur\]enie general\
mai des `n Transilvania [i Banat,
iar hod\i]ele `n special la mo]ii din [i schimbatul oalelor
Apuseni, `ns\ ele nu mai au Odat\ cu intrarea `n post, `n primele zi aveau
r\sp=direa de alt\ dat\. Cele dou\ loc activit\]i dedicate cur\]eniei, `ntreaga pe-
obiceiuri sunt centrate pe foc [i se rioad\ a postului fiind una a purific\rii prin toate
spune c\ a[a era ajutat soarele s\ mijloacele. Astfel, „luni, prima zi de post, femeile
revin\ pe cer“. se `ndeletniceau cu sp\latul vaselor. Se f\cea le[ie
O alt\ manifestare specific\ cu ap\ [i se sp\lau toate vasele, lingurile, fur-
acestei perioade este „strigarea culi]ele, toat\ buc\t\ria, mobilierul, `n general
peste sat, a c\rei arie de r\sp=n- toat\ casa era cur\]at\, astfel `nc=t orice gr\sime
dire este la nivelul `ntregii ]\ri“, de natur\ animal\ era `ndep\rtat\ pentru ca s\
dup\ cum a men]ionat etnograful nu se mai spurce - cum se zicea“, conform celor
Ovidiu Foc[a: „Este un obicei care iertare, un moment de sinceritate, precizate de Ovidiu Foc[a de la Muzeul de
aduna de regul\ tot satul. ~n cen- un fel de spovedanie colectiv\. Etnografie al Moldovei.
trul aten]iei erau doi tineri, doi Era un fel de judecat\ a satului `n Cei mai boga]i foloseau un alt r=nd de vase, care
fl\c\i, care erau `nlocuitori ai care `ntreaga comunitate afla de erau `ntrbuin]ate doar pentru perioada de post.
str\mo[ilor satului. ~ntreaga co- gre[elile tuturor. Cei doi fl\c\i se Postul Pa[telui era ]inut cu sfin]enie de comunit\-
munitate a satului era supus\ substituiau str\mo[ilor, mo[ilor, ]ile tradi]ionale, acesta fiind mult mai sever dec=t
acum unei judec\]i rituale. De toate s=mbetele din postul mare cel al Cr\ciunului. Restric]iile la alimente culmi-
obicei, se alegeau dealurile din fiind dedicate acestora. Toate nau cu S\pt\m=na Mare, atunci c=nd se ]inea post
apropierea satului, iar dac\ nu aceste pomeniri ale mo[ilor cul- negru sau doar cu p=ine [i ap\. Etnograful Marcel
erau dealuri, se urcau `n copaci, mineaz\ cu Joia Mare c=nd, se Lutic arat\ c\ „prima zi a Postului Mare se numea
sau pe o `n\l]ime, [i d\deau `n spune c\ atunci mo[ii [i str\mo[ii «lunea curat\», practicile specifice acestei zile fi-
vileag tot ce [tiau despre oamenii revin pe p\m=nt [i de aceea se ind spolocania, `n\crirea bor[ului [i jujeul.
din sat, `n special lucrurile mai f\ceau focuri pe morminte ca s\ `i Spolocania sau sp\larea presupunea cur\]irea
pu]in l\udabile. Comportamentul `nc\lzeasc\, se punea chiar [i o gurii, g=tului [i a stomacului cu bor[ holtei, adic\
oamenilor din sat era supus mas\, un colac, coliv\. Strigarea bor[ f\r\ legume. ~n timp, bor[ul a fost `nlocuit cu
judec\]ii tuturor. de peste sat venea s\ reglemen- rachiu, spolocania degener=nd `ntr-o adev\rat\
Nu este o `nt=mplare acest teze comportamentul comunit\]ii, be]ie. Jujeul se refer\ la gonirea c=inilor pentru a
comportament, pentru c\ tot prin vocea str\mo[ilor. Tot acum se face, a[a cum se credea, mult m\lai vara“.
acum avea loc [i iert\ciunea. Era se mai f\ceau [i prognoze meteo,
un moment `n care `ntreaga co- se spunea c\ dac\ plou\ de l\sa-
munitatea trebuia s\ `[i cear\ tul secului plou\ [i la Pa[ti“. Pagini realizate de Oana RUSU
 CM
YK

8 Duminic\, 9 martie 2008

Reportaj

Chinurile [i moartea Bisericii „Sfânta Vineri“ - Herasca

Biserica „Sfânta Vineri“, simbolul
Bucure[tiului, a fost una dintre cele mai
frumoase Biserici ale Capitalei. Istoricul
a[ez\mântului se `ntinde pân\ `n secolul
al XIII-lea. A fost o oaz\ de lini[te [i cur\]ire
sufleteasc\ pentru bucure[teni, un loc de
popas [i rug\ciune pentru vizitatori.
De jos, din Pia]a Unirii, se vedea ca o cetate,
`]i d\dea un sentiment de siguran]\.
„Sfânta Vineri“, de aici, iar „Sfântul Dimitrie“,
de pe cel\lalt deal, erau cei doi str\jeri ai
ora[ului. ~ns\ din iunie 1987, Biserica
„Sfânta Vineri“ - Herasca a `ncetat s\ mai
existe pe harta spiritual\ a Bucure[tiului.

„F\ Biserica, nu m\ in- ]eanul. Starea de bucurie

tereseaz\ cuFm!“ a fost
misiunea primit\ `n 1977
de p\rintele Gheorghe
Bogdan, dup\ hirotonie,
de la patriarhul Iustin
Moisescu. Biserica „Sfân-
ta Vineri“ - Herasca z\cea
`n ruin\ de aproape un
an, dup\ cutremurul din
1977.
CM
YK
Reconstruc]ia a `nce-
put pe etape, de la teme-
lie [i pân\ la turle. „Am
f\cut `n a[a fel ca s\ nu
am nevoie de aprob\ri de
la culte. Dac\ f\ceai de-
vize mai mari de 100.000
de lei, trebuia s\ ceri a-
probare de la culte. Patri-
arhul Iustin mi-a spus:
«Faci devize numai pân\
`n 98.000». Am avut devi-
ze cât masa asta“, [i
arat\ o mas\ lung\ ca la
praznic.
Cheltuielile s-au ridi-
cat pân\ la 2.445.000 de
lei. P\rintele a `nceput cu
un `mprumut de la paro-
hia Voluntari. A fost aju-
tat de Arhiepiscopia Bu-
cure[tilor cu 200.000, dar
cei mai mul]i bani „i-am
primit de la moldovenii
mei“. Mai mult de 25 de
parohii, din Moldova [i
Buz\u, i-au trimis bani
pentru reconstruc]ie.
Am avut multe ispite [i
lupte, dar patriarhul Ius-
tin Moisescu m\ `ncura-
ja: „F\ `nainte, nu te l\-
sa! D\-i drumu la lucru!“
Târnosirea sfântului
l\ca[ a avut loc `n ziua
praznicului Sfintei Paras-
cheva din anul 1985. So-
borul era format din 25
de preo]i `n frunte cu e-
piscopul Roman Ialomi-
Luni, 15 iunie 1987, `ncepeau preg\tirile pentru demolare
[i `mplinire era `ntregit\
de pictura ref\cut\ `n foi-
]\ de aur a marelui Dimi-
trie Belizarie.
Comunitatea revenise
la via]\. Biserica era din
nou plin\ de credincio[i.
Icoana Sfintei Parasche-
va `i aduna pe to]i sufer-
inzii, iar slujitorii altaru-
lui respectau tipicul m\-
n\stiresc. Lunea, mar]ea
[i vinerea se s\vâr[ea
Sfânta Liturghie, urmat\
de Sfântul Maslu, Acatist
[i Vecernie. To]i preo]ii
care veneau erau primi]i
cu bra]ele deschise. „Slu-
jeam [i [ase, [apte pre-
o]i.“. Credincio[ii erau a-
tra[i [i de cuvânt\rile de
la amvon. ~n acea peri-
oad\ era diacon aici [i Pe-
tre David, profesor de ~n-
drum\ri Misionare la fa-
cultate. Atunci când pre-
dica, `[i aminte[te preotul
Z\voianu, „`n Biseric\ se
f\cea o lini[te total\“.
„Jos, porc\ria!“
Dar aceast\ stare bine-
cuvântat\ de lucruri nu
avea s\ dureze decât
pân\ `n 1987, când, furia
dictatorilor comuni[ti a
cuprins majoritatea bi-
sericilor centrale din
Bucure[ti.
Mai 1987 „De aici su-
fletul meu `ncepe s\ l\-
crimeze“, se spovede[te
povestitorul. Prim\ria
Bucure[tiului a cerut
1435 de metri p\tra]i
pentru a construi un bloc
care s\ izoleze total bise-
rica. Consiliul nu voia s\
`[i dea avizul. ~ns\ pen-
(fotografie f\cut\ de pr. Corneliu Z\voianu)
tru a fi salvat\ biserica,
spa]iul este cedat.
Sâmb\t\, 13 iunie.
Ora 11:45. „Vine Ceau-
[easca `nso]it\ de Teleag\
(prim-viceprim-ministru,
n.r. ); am stat la 10 metri
distan]\ de ei. Acesta `i
explica c\ vor face un bloc
la fel ca la „Domni]a B\-
la[a“. Dup\ câteva secun-
de „tovar\[a academici-
an“ s-a pronun]at scurt:
«Jos, porc\ria!». Atât a
`nsemnat Biserica «Sfân-
ta Vineri» pentru ea.“
~n aceea[i zi s-a f\cut
un memoriu al scriitorilor
c\tre mai multe institu-
]ii. Se cerea „salva]i ctito-
ria lui Matei Basarab“.
Duminic\, 14 iunie.
Sfânt\ Liturghie se va
s\vâr[i pentru ultima oa-
r\ `n Biserica „Sfânta Vi-
neri“ - Herasca.
Luni, 15 iunie. Ora
4:00 „Ne-au trezit zeci de
ma[ini mari, care adu-
ceau panouri de 3 metri..
M-au informat c\ mar]i
vor d\râma casa paro-
hial\, iar biserica va fi
translat\“. „Am f\cut a-
pel la studen]ii de la Teo-
logie [i la elevii de la sem-
inar, s\ m\ ajute s\ lu\m
tot. Tot ce a fost istoric
am dat la Muzeul de la
Her\[ti, iar ce ]inea de
cult, la M\n\stirea Cer- `n ctitoria lui Matei Basa-
nica. A fost un moment de rab“. Dar acesta i-a obli-
la[itate al tuturor celor gat s\ p\r\seasc\ de ur-
din jurul meu, am r\mas gen]\ biserica. Vreo 38 de
singur“. Ajutorul l-a pri- oameni, majoritatea fe-
mit de la cei care se a[- mei, vociferau. Au fost a-
tepta mai pu]in. menin]a]i c\ vor fi ares-
Luni seara, la Vecernie ta]i [i sco[i cu gaze lac-
biserica era plin\. Dup\ rimogene, „ca pe [obola-
slujb\, a venit un securist ni“. ~n final, biserica a
care s-a recomandat O- fost golit\ [i `nchis\.
preanu, [i a `ntrebat de ce Mar]i, 16 iunie. De a-
se face slujb\. {i r\spun- cum [i pân\ la demolare,
sul p\rintelui Bogdan a str\zile au fost pline de oa-
venit ferm: „a[a e normal meni, care se rugau, plân-
Istoria Hrisovul bisericii vor-
bea despre arhiereul
„Sfintei Vineri“ Ioanichie Stratonichias,
care a reconstruit biseri-
„Biserica «Sfânta Vi-
ca. P\rintele Gabor a-
neri» se pare c\ a fost
minte[te c\ acesta a a[e-
ctitorit\ ini]ial ca un
zat `n catapeteasm\ i-
schit, `n secolele XIII-
XIV, [i care a primit coana f\c\toare de mi-
nuni a Cuvioasei Paras-
prin binecuvântarea lui
cheva, „pictat\ la Viena
Dumnezeu [i inspira]ia
[i primit\ `n 1748 ca do-
ctitorului, patronajul na]ie“. Acum acesta este
Cuvioasei Parascheva.
`ntr-o perioad\ de res-
Mircea cel B\trân, la taurare, sub directa su-
`nceputul secolului al
praveghere a Preasfin]i-
XV-lea a adus moa[tele tului Varsanufie, Episcop-
Sfintei Parascheva [i ale
Vicar al Arhiepiscopiei
Sfintei Filofteia“, ne-a Bucure[tiului. Hrisovul
spus p\rintele Adrian
mai spune c\ acest Ioani-
Gabor de la Facultatea chie a murit cu o lun\ `-
de Teologie din
nainte de sfin]irea ctitori-
Bucure[ti.
ei, care avea s\ fie `n ziua
Nout\]i despre ea a-
de 25 noiembrie 1839.
fl\m abia `n timpul
Pe lâng\ biseric\ s-au
domniei lui Matei Basa- ridicat noi cl\diri. S-a
rab. Nicolae Vet Aga es-
construit chiar [i prima
te cel care ridic\ un nou brut\rie a ora[ului. Ace-
loca[, pe vechea temelie, la[i p\rinte profesor
`ntre anii 1641-1645. De sus]ine c\ Anton Pann a
la el vine [i denumirea `nfiin]at aici o [coal\ de
de Aganita, `ntâlnit\ cânt\re]i [i o mic\ libr\-
pân\ pe la jum\tatea rie.
secolului al XVIII-lea. Grija Her\[tilor a
Al doilea nume, He- continuat cu generalul
rasca, care s-a p\strat Constantin N\sturel-
pân\ la „moartea ei“, `l Her\scu. A fost un apro-
purta Udri[te N\sturel- piat al lui Alexandru
Her\scu, fratele doam- Ioan Cuza [i al lui Carol
nei lui Matei Basarab. I. P\rintele Bogdan am-
Neamul Her\[tilor va fi inte[te c\ „a m\rit
cel care va p\zi [i va Biserica [i-a `nt\rit-o `n
mo[teni din genera]ie `n stil roman, cu stâlpi de
genera]ie aceast\ „co- sus]inere `n interior.
moar\“. Doar cu o mic\ Nicolae Iorga consemna
pauz\ de câ]iva zeci de c\ era una dintre cele
ani din secolul al XVIII, mai mari [i mai `nc\p\-
când B\lenii au „ridicat toare Biserici din Bucu-
un ansamblu de con- re[ti“. A fost ref\cut atât
struc]ii pentru s\rmani azilul cât [i clopotni]a.
[i bolnavi“, spune p\rin- Complexul „Sfânta
tele. Vineri“ a ajuns ad\post
geau sau vociferau. O co- CM
YK
misie de la Prim\ria Capi-
talei, condus\ de Dumitru
Nec[oiu, viceprimar, a ve-
nit cu zece camioane, spre
a demola casa parohial\.
Potrivit p\rintelui Bog-
dan, acesta s-ar fi l\udat
c\ `n trei zile va demola
„Sfânta Vineri“. „A[a a [i
fost“, recunoa[te cu amar.
Miercuri, 17 iunie. Ora
10:00. Casa parohial\ cu
tot ansamblul din jurul ei
erau la p\mânt.
pentru r\ni]i `n timpul
R\zboiului de Indepen-
den]\ [i `n Primul R\z-
boi Mondial.
Urma[ii Her\[tilor au
costruit `n 1895 dou\ a-
zile, care erau conduse
de epitropia Bisericii
„Sfânta Vineri“. Unul
era destinat b\trânilor
f\r\ ajutor, [i un altul,
`n fa]a Bisericii, era pen-
tru copii orfani [i „fetele
sc\p\tate“, men]ionea-
z\ cel care le-a ref\cut
ultimul. Datorit\ mo[ii-
lor pe care le poseda, `n
Here[ti, com. Frumu-
[ani [i la Fundulea, `n-
tre]inerea b\trânilor [i a
copiilor orfani era nu-
mai pe seama Bisericii [i
a conducerii epitropiei.
~n timpul comunis-
mului, azilul pentru co-
pii orfani a devenit [coa-
l\ sanitar\, iar azilul
pentru b\trâni, cas\ pa-
rohial\. Cele 26 aparta-
mente ale casei parohi-
ale au fost ocupate de
c\tre diverse persoane
trimise de statul comu-
nist. Cutremurele din
1940 [i 1977 au l\sat
urme adânci. Primul a
afectat mai mult inc-
inta, pe când al doilea,
care a l\sat biserica f\-
r\ turle [i f\r\ geamuri.
Din februarie 1978, a in-
trat `n lupt\ ultimul
paroh al „Sfintei Vineri“,
p\rintele Gheorghe Bog-
dan. El este cel care a
reconstruit a[ez\mân-
tul, `ns\, din nefericire,
dup\ doar doi an de la
t=rnosire, a v\zut-o pu-
s\ la p\mânt.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 9 martie 2008 9

„Nimeni nu credea c\ se va demola. Abia restaurat\... era ca o bijuterie. {i
lumea o cinstea foarte mult. Chiar [i p\rintele St\niloae a vrut s\ se duc\ acolo,
s\ moar\ sub buldozer. {tiu de la doamna preoteas\. Dar nu l-a l\sat. I-a spus c\
moare degeaba, biserica tot va fi demolat\.“ - academicianul Emilian Popescu

La ora 11:00, la Pri- „Disear\ clopotele de la r\[ei academician“. Pa-

m\ria Capitalei se `ntâl-
nesc, `ntr-o [edin]\-ful-
ger, Constantin Olteanu,
primar, Dumitru Nec[oiu
[i {tefan Bârceri, vicepri-
mar. Acesta din urm\ era
de partea „Sfintei Vineri“.
Spera s\ fie translat\.
Ora 12:20. Vin cei din
comisia de la Prim\rie.
Bârceri ia deoparte paro-
hul [i `i spune: „p\rinte,
ne pare r\u, dar Biserica
se va demola“. Tonalita-
tea vocii povestitorului,
dau de gol lacrimile care
`i inund\ ochii. Urmeaz\
o pauz\... „A fost un [oc
extraordinar, [i primul
lucru care mi-a trecut
prin minte, a fost cum
vom salva tot ce era `n in-
teriorul Bisericii. {i nu-
mai datorit\ decanului
Dumitru Radu de la
Institutul Teologic, care a
trimis studen]ii, [i a sem-
inari[tilor directorului
Dumitru Dima, am reu[it
s\ salv\m tot. Mai pu]in
pictura lui Belizarie [i
zidurile bisericii“.
„Am f\cut un puseu de
tensiune. Au vrut s\ m\
duc\ la urgen]\, dar dom-
nul doctor Vasiliu mi-a
f\cut o injec]ie [i mi-a zis
s\ nu m\ duc, c\ o s\ m\
omoare“.
Când a dus clopotele la
M\n\stirea Cernica, sta-
re]ul Teofil i-a promis:
«Sfânta Vineri» vor suna
la Cernica“. „{i a[a a
fost“.
~ncepe demolarea
Joi, 18 iunie. ~ncepe
demolarea aceleia care a
fost pentru mul]i români,
Biserica „Sf=nta Vineri“.
Ochii povestitorului se
`nro[esc din nou... Dac\
diimiinea]\ erau doar 200
de oameni, spre sear\ se
ajunge la „aproape 2.000
de credincio[i“. Biserica
era `nconjurat\ de un
lan] viu de mili]ieni, iar
securi[tii, `n civil, s-au
`mpânzit `n mul]ime.
Tensiunea era foarte ma-
re. Oamenii au strigat
chiar [i `mpotriva „cuplu-
lui preziden]ial“.
Dup\-a amiiaz\, munci-
torii [i militarii nu mai
vor s\ participe la demo-
larea bisericii. Probabil,
con[tiin]a lor era mai
treaz\ decât a... celor „de
sus“. ~n locul lor, vin pu[-
c\ria[i, noaptea, ca „fu-
rii“. Li s-a promis reduc-
erea pedepsei. Ei au fost
cei care au profanat Sfân-
ta Biseric\. Unii dintre
ei, mai târziu, au venit la
fostul paroh al bisericii,
s\ se poc\iasc\.
Vineri, 19 iunie. Diimii-
nea]\. Au `ncercat s\ tra-
g\ de turla a doua. „Unul
din pu[c\ria[i a c\zut de
la 10 metri; lumea spu-
nea c\ a [i murit“.
Biserica fiind foarte
rezistent\, s-au chinuit
mult. Dup\ ce au sl\bit
coloanele, le-au legat [i
au tras de ele, pe geam,
cu buldozerele. Doar a[a
au reu[it s\ o d\râme.
Ora 19:00. „Din biserica
«Sfânta Vineri» nu a mai
r\mas decât un covor de
lumân\ri pe care credin-
cio[ii le aprinseser\“. {i
pentru a treia oar\, poves-
titorul, p\rintele Gheor-
ghe Bogdan, mai vars\ o
lacrim\. Nici el nu mai [ti-
Fotografie din momentul demol\rii
Bisericii „Sfânta Vineri“
e câte lacrimi a v\rsat
pentru mult iubita lui fii-
c\, Herasca.
Pân\ luni, 22 iunie,
locul a fost p\zit, [i ni-
meni nu a avut voie s\ se
apropie. Doi din con-
silierii bisericii, doctorul
Vasiliu [i profesorul Petre
Scarlat au fost ancheta]i.
Iar Neagu Gheorghe, care
lucrase la construc]ia bi-
sericii, `mpreun\ cu Ioan
Corbu au fost du[i la Ra-
hova. B\tu]i [i chinui]i,
au fost elibera]i. Dar rele-
le tratamente au avut e-
fect negativ, aducându-le
mai repede trecerea la
Dumnezeu.
„Lumea a fost de par-
tea noastr\. Poate c\ noi,
clericii, trebuia s\ ne
unim atunci, s\ strig\m:
Ajunge! Atunci, o spun cu
mâna pe inim\, am sim]it
c\ r\mas singur. To]i se
temeau s\ m\ ajute. Din
dispozi]ia Securit\]ii am
fost expulzat din Bucu-
re[ti. Familia a fost ame-
nin]at\. Azil politic nu au
vrut s\ `mi dea. Mi s-a in-
terzis s\ mai am parohie
`n Bucure[ti de c\tre
Departamentul Cultelor,
dorin]\ expres\ a „tova-
triarhia a reu[it totu[i s\
fac\ un compromis, s\
slujesc prin rota]ie, la Bi-
serica „Sfântul Ioan“ [i la
Biserica Rus\. Abia dup\
Revolu]ie, am reu[it s\
revin la Biserica „Sfântul
Gheorghe Nou“, unde slu-
jesc [i acum“.
Cei care caut\ locul un-
de a fost biserica g\sesc o
„piatr\ funerar\“ pus\ pe
blocul care a acoperit-o:
„Pe acest loc s-a aflat
Biserica „Sfânta Vineri“,
demolat\ de regimul co-
munist `n anul 1987“.
Noua Biseric\
„Sfânta Vineri“
Preafericitul P\rinte
Daniel, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Române, l-a
numit pe p\rintele Gheor-
ghe Bogdan, paroh al vii-
toarei Biserici „Sfânta Vi-
neri“, cu misiunea de a
reconstrui biserica [i a[e-
z\mintele din jurul ei.
Locul viitoarei biserici
este `n apropiere, nu de-
parte de cel dinainte.
Costurile se vor ridica la
1,5 milioane de euro. „A[a
mi-a fost s\ `mi `ncep
preo]ia, prin construc]ia
unei biserici, s\ mi se ia
toate, dar, cu ajutorul lui
Dumnezeu, s\ o `nchei tot
cu aceea[i construc]ie“. a

„P\rintele St\niloae Academicianul Emili- s\ `i pedepseasc\». M-a Nicolae

a vrut s\ se duc\
acolo, s\ moar\
sub buldozer“
P\rintele Corneliu
Z\voianu, redactor la E-
ditura Institutului Bi-
blic reu[it `n acele zile
triste din 1987 s\ fac\
câteva fotografii pe as-
cuns. „Am fost implicat
suflete[te, m\ duceam
aproape zilnic. F\cea
parte din fiin]a mea. Era
sufletul meu. Am reu[it
s\ fiu tare, ca s\ pun la
ad\post anumite lucruri
de valoare. ~n acele zile,
am g\sit la M\n\stirea
Cernica pe Vasile Vuru-
leanu, colonel de securi-
tate care r\spundea de
Patriarhie. Plângea pen-
tru «Sfânta Vineri». Un
alt fapt important. Cea-
u[escu a b\gat carne la
«Circul Foamei». Spera
s\ `i `ndep\rteze pe oa-
meni de biseric\. Cul-
mea este c\ oamenii au
r\mas pe loc, nu s-au
dus“, `[i aminte[te p\-
rintele Z\voianu.
an Popescu: „Nimeni nu
credea c\ se va demola.
Abia restaurat\... era ca
o bijuterie. {i lumea o
cinstea foarte mult.
Chiar [i p\rintele St\ni-
loae a vrut s\ se duc\
acolo, s\ moar\ sub bul-
dozer. {tiu de la doamna
preoteas\. Dar nu l-a
l\sat. I-a spus c\ moare
degeaba, biserica tot va
fi demolat\. Atunci când
se demola, treceam prin
Pia]a Unirii. Praful a-
junsese pân\ acolo. Mili-
]ia nu te l\sa s\ te apro-
pii“.
Pr. prof. Adrian Ga-
bor: „Miercuri, pe la
12:30-13:00 eram cu
domnul prof. acad. E-
milian Popescu la gura
de metrou din fa]a «Ha-
nului lui Manuc». Ve-
deam cupele a dou\ ex-
cavatoare, care loveau
turlele. Dar s-au oprit
brusc. Tensiunea era
foarte mare `n jurul bis-
ericii. Domnul profesor
a avut urm\toarea re-
marc\ care m-a marcat
ulterior: «Dumnezeu o
impresionat e[ecul exca-
vatoarelor care dup\ Ceau[escu:
dou\-trei lovituri s-au „Ce v\ b\ga]i
retras, fie c\ nu au
putut s\ le sparg\, fie c\ voi?!“
a fost con[tiin]a munci- Un grup de intelec-
torilor [i a solda]ilor ca- tuali condu[i de Eu-
re s-au retras v\zând e- gen Barbu, aflând de
[ecul“. planurile de demola-
Iancu Doncu, enoria[: re, au f\cut un memo-
„Din 1960 am mers la riu. Este datat `n 13
Sfânt\. M\ atr\gea felul
iunie 1987. Ei cereu
cum predica p\rintele
Bogdan, care era un om ca Biserica „Sfânta
Vineri“ s\ nu fie de-
foarte entuziast. La de-
molare, a fost un fel de molat\, `n cel mai r\u
caz s\ fie translat\.
miting, de adunare.
Plângeam, ne rugam la Acest memoriu a fost
Dumnezeu. Am vocife- depus la Prim\ria Ca-
rat. Eram la serviciu pitalei, la Prim\ria
când a demolat-o. Seara, Sectorului 3, la Mo-
nu a mai r\mas nici o numentele Istorice [i
c\r\mid\. Numai sufle- chiar la Ilie Ceau[es-
tul nostru [tie cum am cu, fratele lui Nicolae
putut s\ rezist\m acelor Ceau[escu, ministru
mari necazuri. {i acum adjunct la armat\.
m\ rog la Dumnezeu `n Mar]i, 16 iunie, di-
fiecare sear\ ca p\rin- minea]\, Ilie Ceau-
tele Bogdan s\ o con- [escu, merge cu me-
struiasc\ pân\ când oi moriul la Nicolae
avea ochii deschi[i. Sunt Ceau[escu. Dar se lo-
convins c\ o s\ fie la fel ve[te de refuzul
ca atunci când m\ du- promt al fratelui: „Ce
ceam eu la biseric\“. v\ b\ga]i voi?!“.

Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ la

„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i Constantin [i Elena `n Grecia“

Perioada 14-24 mai 2008
Dintre obiective, men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n
jurul Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i Biserica „Sf.
Mc. Paraskevi“), Complexul monahal Meteora (moa[tele Sf.
Haralambie); Insula Evia: M-rea „Sf. Cuv. David“ (`nchinare
la moa[tele Cuv. David, mormântul fer. stare] Iacov
Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul),
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lampsa-
kos), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Cate-
drala mitropolitan\); PARTICIPARE LA SF+NTA LITUR-
GHIE `n Atena; Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Ta-
umaturgul), M-rea „Kato Xenia“ (`nchinare la Brâul Maicii
Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de
mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 285 EURO ^ 240 lei.
Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa-Arghirocanstron, Pireu-Eghina, E-
ghina-Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform
programului la hoteluri de ***, preot `nso]itor.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la telefon: 0232/276907
sau la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n incinta Catedralei mitropolitane. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz;
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad - 93,70 Mhz; Piatra-Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz; Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz;
Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorgieni - 93,00 Mhz; Târgu- Neam] - 106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare-Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
10
Interviu
Lumina necreat\ din spatele unui chip de sf=nt
Ca nici o alt\ form\ de cultur\ cre[tin\, pictura
bizantin\ este simbolul plastic al `ntregii revela]ii
asupra lumii `n care tr\ie[te cel care crede `n Iisus
Hristos. Pictura bizantin\ zugr\ve[te, mai presus
de documentul istoric, dogma Bisericii Ortodoxe.
„Cultura bizantin\, ca fenomen istoric, `nf\]i[eaz\
unitatea distinct\ a stilului ortodox, afirmat `n
toate ramurile de crea]ie ale spiritului r\s\ritean,
de la cupola bisericilor p=n\ la miniaturile
manuscriselor [i p=n\ la genul istoriografic“,
spunea Nichifor Crainic. Prin scenele biblice
reprezentate pe pere]ii bisericilor, pictura
bizantin\ este un mijloc de catehizare a
credincio[ilor. Un interviu cu drd. Vasile Tudor,
asistent universitar la Catedra de Art\ Sacr\ a
Facult\]ii de Teologie „Dumitru St\niloae“ din Ia[i.
Domnule profesor, care tate mai realist. Or, `n
sunt caracteristicile pic- pictura bizantin\, portre-
turii bizantine? Cum tele sunt abstractizate,
se pictau icoanele la `n-
ceput [i cum se pictea- reduse la esen]\, la carac-
z\ ast\zi? A cunoscut ter, la bl=nde]e, la carac-
pictura bizantin\ o teristici ale sufletului, [i
evolu]ie `n timp? nu neap\rat la cele ale
Nu se poate pune `n corpului fizic.
discu]ie o evolu]ie. Am Au fost autori [i filosofi
putea vorbi eventual de care s-au ocupat de im-
rafinament. ~n ultimul portan]a imaginii bizan-
timp, putem vorbi mai tine, spre deosebire de i-
degrab\ de o involu]ie a maginea picturii catolice,
reprezent\rii strict bi- care nu poate fi conside-
zantine, de abstractizare, rat\ o icoan\. Odat\ cu
de compozi]ie. Ce se `n- ruptura de la 1054, pu]in
t=mpl\? Constat\m fap- c=te pu]in, [i reprezenta-
tul c\, `n zilele noastre, rea catolic\ a scenelor bi-
pictura bizantin\ nu mai blice s-a diferen]iat de cea
este at=t de aspr\. {i bizantin\. Din ce cauz\?
aceasta pentru c\ oa- Pentru c\ s-au apropiat
menii vor s\ vad\ culori foarte mult de imaginea
frumoase [i fe]e reprezen- fotografic\ a omului, de
realismul imediat. Pe
c=nd pictura bizantin\
`ncearc\ s\ transcead\
acest realism. {i atunci
nu poate s\ fac\ uz dec=t
de ni[te elemente vizuale,
dar abstractizate, reduse
la esen]\, [i av=nd, toto-
dat\, o important\ `n-
c\rc\tur\ simbolic\.
Culori potolite
De ce to]i sfin]ii pe care
`i vedem `n icoane sau
pe pere]ii bisericilor
sunt slabi?
~n primul r=nd, ei ]in
post, au o via]\ cump\ta-
t\, nu fac excese. Bine,
pot fi corpuri care au o fi-
zionomie mai robust\,
chiar dac\ ]in post. A[a
sunt ei constitui]i. Noi nu
Asis. drd. Vasile Tudor avem fotografiile tuturor
Fresca - pictura care pa [i o re]inea, pentru a da
posibilitatea execut\rii a-
rezist\ sute de ani cestei tehnici. Astfel calciul
putea reac]iona cu oxigenul
~n ceea ce prive[te pictu- din aer.
ra `n fresc\, lucrurile sunt
Deci, dup\ ce se uda
mai complexe, din cauz\ c\ foarte bine, se d\dea pri-
suprafa]a este mare. Uce- mul stratm de un centi-
nicii, de c=nd erau mici,
metru sau doi, depinde de
st\teau pe [antier [i `nv\- c=t era necesar la suprafa-
]au toate etapele, `ncep=nd ]a respectiv\, se l\sa s\ se
cu prepararea peretului. Se usuce, se caroia cu o grebl\
pornea de la zidul existent, special\ pe mortarul proas-
din piatr\ sau din c\r\mi-
p\t, pentru ca, dup\ aceea,
d\, mai actual. Trebuia urm\torul strat s\ aib\ a-
foarte bine udat. Se a[eza deren]\. C=nd se punea
un prim strat, care `n ter- fresca propriu zis\, era un
minologia italian\ se chea- amestec de var past\ stins
m\ aricio sau `n terminolo- [i vechi de cel pu]in doi ani
gia mai actual\, fresc\ - cu c=t era mai vechi, cu a-
neagr\, un amestec de var t=t era mai bine, era mai
past\, c=l]i [i nisip. Acesta gras - amestecat cu c=l]i,
era un mortar de tampon, t\iat la un centimetru [i
de egalizare a denivel\ri- `mpr\[tiat m\runt `n dife-
lor, pentru c\ pere]ii nu e- rite suprafe]e. C=l]iul are
rau perfec]i `ntotdeauna; rolul de a arma [i a da ma-
totodat\, din punct de ve- s\ varului past\. {i aici e
dere tehnic, el absorbea a- alt\ discu]ie despre modul
sfin]ilor, ca s\ [tim cum
ar\tau, dar majoritatea
celor care au fost repre-
zenta]i a[a au fost anaho-
re]i, au t\it `n pustie. {i
apoi, majoritatea au tr\it
`n spa]iul mediteranean,
asiatic, unde c\ldurile
sunt foarte mari. Imagina-
]i-v\ c\ acolo nu po]i re-
zista av=nd o constitu]ie
fizic\ ce pune ni[te proble-
me.
Sfin]ii nu au dat aten-
]ie at=t de mult trupului.
Nu au dat aten]ie a[a
cum `n]elegem noi asta.
Au dat aten]ie din punc-
tul de vedere al `nv\]\tu-
rii M=ntuitorului, care ne
spune c\ trupul nostru
este templul unde coboa-
r\ spiritul.
Ce culori predomin\ `n
pictura bizantin\? Vor-
bi]i-n
ne pu]in despre cro-
matica picturii bizatine.
Dac\ vorbim de croma-
tic\, trebuie s\ separ\m
cele dou\ tehnici - tehni-
ca picturii de icoane [i
tehnica fresco, tehnica
monumental\. Cromatica
nu poate fi asem\n\tore,
deoarece `ntr-un fel per-
`n care se prepar\ fresca.
Apoi, se `ntindea mortarul
peste fresca alb\, pe supra-
fa]a care trebuia pictat\ `n
urm\toarea zi. Prima dat\
se face desen de compozi]ie
`n mare, pentru a [ti cum
s\-]i `ncadrezi scenele. De
exemplu, avem de pictat
Adormirea Macii Domnu-
lui. Nu se poate picta totul
o singur\ dat\, oric=t de
mul]i pictori ar fi. {i a-
tunci, se ia bucat\ cu buca-
t\ [i se leag\ `ntre ele.
Chiar dac\ desenul este f\-
cut `n mare pe fresca neag-
r\, cel de-al doilea strat se
pune doar at=t c=t se poate
lucra, c=t se preconizeaz\
c\ se lucreaz\ `ntr-o zi. Se
las\ s\ se trag\, pentru a
se ajunge la o anumit\ con-
sisten]\, se face desenul cu
pensula pe fresca alb\, a-
poi se sclivise[te. Acest
procedeu se face cu o mis-
trie mai mic\, ap\s=ndu-se
„ Constat\m faptul c\, `n zilele noastre, pictura bizantin\
nu mai este at=t de aspr\. {i aceasta pentru c\ oamenii vor
s\ vad\ culori frumoase [i fe]e reprezentate mai realist. Or,
`n pictura bizantin\, portretele sunt abstractizate, reduse la
esen]\, la caracter, la bl=nde]e, la caracteristici ale
sufletului, [i nu neap\rat la cele ale corpului fizic.“
cepe ochiul concentra]ia
culorilor, pe un format de
o dimensiune c=t o carte
sau c=t o coal\ de desen [i
altfel percepe compozi]ia
cromatic\ `ntr-o sal\ i-
mens\. {i mai este un as-
pect. ~n momentul `n care
vorbim de pictura bizan-
tin\ [i de tradi]ia veche,
de `nceputurile acestei
tehnici, trebuie s\ men-
]ion\m c\ atunci nu erau
culori ob]inute pe cale
chimic\ sau era un fel de
chimie rudimentar\, dar
nu erau ob]inute prin
procese de sintez\, a[a
cum sunt ast\zi. Pictorii
se limitau la ni[te pig-
men]i ob]inu]i pe cale ma-
nual\, prin manufacturi
sau chiar preparate de ei
`n[i[i, din argile, plante
etc. Atelierele de pictur\
erau la `nceput `n interi-
orul m\n\stirilor, pentru
c\ marea majoritate a
icoanelor erau pictate de
c\lug\ri. Majoritatea [i
nu toate, pentru c\, `n
timp, cei talenta]i au ap\-
rut [i `n afara spa]iului
m\n\stiresc. {i atunci,
laicii care doreau s\
pentru a aduce fresca la o
suprafa]\ foarte bine fini-
sat\. {i permite ca apa din
acest strat s\ migreze c\-
tre suprafa]\. Elementul
principal de reac]ie la fres-
c\ este reac]ia carbonatu-
lui de calciu cu oxigenul
din aer. Se carbonateaz\.
Se face ca [i cum ar fi o sti-
cl\. {i el nu mai reac]io-
neaz\ cu mediul exterior.
Aceast\ fresc\ poate fi sp\-
lat\ [i rezist\ foarte mult
`n timp. Dovad\ avem fres-
cele exterioare din nordul
Moldovei. Rezist\ at=t la
ploi, c=t [i la ac]iunea soa-
relui, a luminii, `n condi]i-
ile `n care lumina este dre-
gradant\. Deci, peretele se
sclivise[te, apoi este apli-
cat\ culoarea, pigmentul,
care se amestec\ cu ap\ de
var. Se execut\ lucrarea [i
r\m=ne proasp\t. La su-
prafa]\ se formeaz\ o
crust\.
Duminic\, 9 martie 2008
devin\ iconari luau bine- re, culori care s\ te vio-
cuv=ntare [i erau ini]ia]i lenteze vizual, care s\-]i
`n aceast\ meserie. atrag\ aten]ia mai mult
Exist\ o predominan]\ dec=t orice, ci ni[te culori
a culorilor temperate. La potolite. Aten]ia poate fi
orice biseric\ pe care o direc]ionat\ prin aranja-
ve]i vedea, `n nordul Mol- rea personajelor, prin
dovei, `n sudul ]\rii, la compozi]ia scenelor etc.
Athos, `n Rusia, nu ve]i Toate acestea au o anu-
observa excese de culoa- mit\ ierarhizare. a
Cum se picteaz\ o icoan\
~n primul r=nd, icoa- mai stabil, mai inert. A-
na este format\ dintr-un poi, se trecea la proce-
suport din lemn. Lem- sul de preparare a su-
nul era ales dintr-o e- portului. Lemnul este
sen]\ compatibil\ cu ce- absorbant [i el trebuia
ea ce trebuia s\ se pic- impregnat. Toate aceste
teze. ~n general, se pic- etape sunt la fel [i as-
teaz\ pe tei, pentru c\ t\zi [i chiar facem asta
acest lemn are o fibr\ la facultate, la orele de
destul de dens\, omoge- atelier. Dup\ ce am pre-
n\ [i u[oar\, `n raport g\tit suportul, facem
cu alt lemn, cum ar fi
desenul, apoi se pune
stejarul, de exemplu. foi]a care se neteze[te [i
Lemnul era t\iat `ntr-o
se lustruie[te cu piatr\
anumi\ perioad\ a anu- de agat. ~nainte, aceas-
lui, prin ianuarie-febru-
t\ opera]iune se f\cea
arie, c=nd toat\ seva co-
boar\ din lemn, ca s\ cu dinte de lup. Acest
proces de sclivisire (ne-
nu crape. Era sec]ionat
`n func]ie de pozi]ia ine- tezire [i lustruire) pre-
lelor copacului, ca s\ nu seaz\ foi]a de aur at=t
se `ndoaie. Toate aces- de bine, `nc=t ai senza-
tea au fost observate [i ]ia c\ e aur masiv. {i
transmise din genera]ie foi]a de aur are un pro-
`n genera]ie, timp de se- ces de preparare, chiar
sunt foarte multe re]e-
cole. Suportul acesta se
punea la uscat timp de te. Dup\ sclivisire, se a-
doi-trei ani, deoarece, cu plic\ primul strat de cu-
c=t trece mai mult timp, loare - ebo[a -, adic\ se
cu at=t lemnul devine ebo[eaz\.
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 Duminic\, 9 martie 2008
Pagina
de istorie
Europenizare [i globalizare
~n contextul `n care Europa num\r\
acum 49 de state (admitem c\
recent proclamata Republic\
Kosovo este, cel pu]in de facto, o
realitate) preocup\rile legate de
ordinea interna]ional\ [i de
aspectele ei normative cap\t\ o
nou\ relevan]\ `n discu]iile tot mai
numeroase ale unor speciali[ti, dar
[i a cet\]enilor informa]i. Modul `n
care procesul globaliz\rii stârne[te
noi tribalisme [i parohialisme pe
linia unei logici a fisiunii nu trebuie
neglijat, ci tratat cu maxim\ aten]ie.
de prof. dr. C\t\lin
TURLIUC
Exist\ `nc\ numeroase
[i legitime preocup\ri le-
gate de faptul c\ procesul
globaliz\rii a redus pute-
rea guvernelor na]ionale
de a stabili regulile potri-
vit nevoilor [i preferin]e-
lor domestice. ~n timp ce
concuren]a `ntre ]\ri, re-
alizat\ `ntr-un sistem re-
glementat, poate conduce
la disciplinarea guverne-
lor, [i la cre[terea eficien-
]ei institu]iilor publice, ar
exista pericolul renun]\-
rii la multe dintre succe-
sele statului numit „al
bun\st\rii“, astfel `ncât
calitatea for]ei de munc\
[i a standardelor sociale,
protec]ia mediului [i a
consumatorului s\ fie
puse `n pericol.
Conceptul bunurilor
publice globale sugereaz\
nevoia pentru cooperare
interna]ional\ multilate-
ral\ `ntr-o economie
globalizat\. O asigurare
eficient\ a acestor bunuri
necesit\ dezvoltarea [i
implemetarea regulilor
acceptate la nivel inter-
na]ional, precum [i o fi-
nan]are constant\ [i a-
decvat\. Inegalit\]ile pri-
vind distribuirea venitu-
lui global se petrec ca ur-
mare a inegalit\]ii de ve-
nit `ntre ]\ri [i `ntre
regiuni, `n interiorul ]\ri-
amenin]are extern\ care va crea un mediu `n care va fi necesar un grad
mult mai ridicat de integrare. Astfel, Europa va tinde c\tre realizarea unei
uniuni [i mai „strânse“. Statul-na]iune are nevoie de securitatea oferit\
de calitatea de membru `n blocul economic european, `ntrucât economiile
mici nu mai pot s\ se dezvolte izolat, `ntr-un mediu de pia]\ global.
Europa [i globalizarea constituie o
discu]ie cu atât mai important\ [i
relevant\ pentru noi, cu cât
recentul Tratat de la Lisabona,
ratificat deja de Parlamentul de la
Bucure[ti, `[i propune
transformarea Uniunii Europene
`ntr-un factor activ al acestui
proces. Ne propunem de aceea, `n
rândurile de mai jos, o scurt\
reflec]ie asupra modului istoric `n
care putem `n]elege raportul `ntre
europenizare [i globalizare `n
timpurile mai apropiate de noi.
lor. Acest fenomen se poa- context, care, `ns\, nu a
te petrece ca urmare a devenit dramatic.
faptului c\ s\racii devin ~n ultima perioad\ au
mai s\raci, `n termeni ab- existat diverse propuneri
solu]i, `n timp ce boga]ii despre adaptarea sistemu-
devin tot mai boga]i. Glo- lui monetar [i financiar
balizarea poate fi benefi- fa]\ de aceste provoc\ri.
c\, `n general, dar creea- Aceste propuneri pot fi
z\ [i costuri de ajustare grupate `n trei categorii:
prevenirea [i managemen-
pentru anumite segmente
ale popula]iei, cum sunt, tul crizei, cooperarea re-
gional\ [i global\, reforma
spre exemplu, muncitorii
slab califica]i `n ]\rile in- cadrului institu]ional.
Exist\ ingrijor\ri [i cu
dustrializate.
privire la vulnerabilitatea
sistemelor financiare in-
Criza financiar\,
terna]ionale fa]\ de abu-
zuri. Un efect advers al
rezultat al globaliz\rii
globaliz\rii pe pie]ele fi-
Ca rezultat al globali- nanciare `l reprezint\ fap-
z\rii, ]\rile pot fi expuse tul c\ sistemul a devenit
la evenimente economice mai dificil de protejat `m-
interna]ionale [i [ocuri potriva abuzurilor cum ar
fi sp\larea banilor, finan-
economice. Cea mai con-
]area activita]ilor crimi-
ving\toare manifestare de
nale [i teroriste, evaziunea
acest gen o reprezint\
crizele financiare. ~n ast- fiscal\, sustragerea de la
fel de momente exist\ o respectarea regulilor.
tendin]\, pe pie]ele finan-
ciare, de a investi capital Integrarea - efort de a
interna]ional numai `n controla consecin]ele
segmentele de calitate ale
economiei. Aceasta poate globaliz\rii
face ca economiile de pia]\ ~n acest context al glo-
`n curs de formare [i ]\rile
baliz\rii [i al amenin]\-
`n curs de dezvoltare s\ rilor sale, deciden]ii poli-
nu mai de]in\ acces la
tici europeni au conside-
capitalul interna]ional, pe
rat c\ un efort unitar va
termen scurt. Realitatea conduce la cre[terea
de acum generat\ de criza
competitivit\]ii [i va evita
creditelor imobiliare din ca asupra statelor s\ se
Statele Unite, precum [i
r\sfrâng\ acele consecin]e
de insecuritatea energe- negative ale globaliz\rii.
tic\ perceput\ de pie]e ne „Integrarea european\
ilustreaz\ un asemenea poate fi v\zut\ ca un efort
~n rela]ie cu integrarea european\, globalizarea este v\zut\ ca o
al vest-europenilor de a
controla consecin]ele
globaliz\rii. Decât sa fie
for]a]i s\ aleag\ `ntre po-
litica na]ional\ pentru
politicile `n curs de dez-
voltare [i relativ\ anarhie
a globului, vest-europenii
au inventat o form\ de
guvernare regional\ care
s\ extind\ statul [i s\
`nt\reasc\ grani]ele `ntre
ei [i restul lumii“.
~n rela]ie cu integrarea
european\, globalizarea
este v\zut\ ca o amenin-
]are extern\ care va crea
un mediu `n care va fi ne-
cesar un grad mult mai ri-
dicat de integrare. Astfel,
Europa va tinde c\tre re-
alizarea unei uniuni [i
mai „strânse“. Statul-na-
]iune are nevoie de securi-
tatea oferit\ de calitatea
de membru `n blocul eco-
nomic european, `ntrucât
economiile mici nu mai
pot s\ se dezvolte izolat,
`ntr-un mediu de pia]\
global. Integrarea euro-
pean\ devine un r\spuns
logic fa]\ de o lume domi-
nat\ de fluxuri financiare
globale [i corpora]ii trans-
na]ionale. Globalizarea a
ac]ionat asupra Uniunii
Europene prin `ncuraja-
rea `nlocuirii unui spa]iu
economic al regiunilor [i
na]iunilor independente
cu o economie de dimensi-
uni europene.
Existen]a globaliz\rii
legitimeaz\ integrarea eu-
ropean\ `n scopul nevoii
pentru o mai mare com-
petitivitate, iar patter-
nurile de comer] global pot
justifica nevoia pentru
blocuri regionale. Globali-
zarea este prezentat\ ca o
provocare [i justificare,
precum [i ca un stimulent
pentru a adânci integra-
rea, competitivitatea, libe-
ralizarea comer]ului. Di-
namica globaliz\rii pare
s\ fi avut [i o alt\ dimen-
siune [i anume, aceea de a
fi prezentat noi oportu-
nit\]i pentru Uniunea Eu-
ropean\ pentru a-[i asu-
ma rolul principal `n gu-
vernarea global\. O Uniu-
ne cu un grad ridicat de in-
tegrare economic\ [i un
angajament fa]\ de politi-
cile comerciale neo-libe-
rale va beneficia de pe
urma extinderii pie]elor
globale [i a `mputernicirii
institu]iilor de guvernare
global\ dedicate ap\r\rii
principiilor neo-liberale.
Transformarea
Europei `ntr-un spa]iu
global
Dar Uniunea Europea-
n\ se concepe pe sine ca fi-
ind mult mai mult decât o
pia]\. Conform afirma]iei
fostului pre[edinte al
Comisiei, Jacques Delors,
„societ\]ile europene erau
mai mult decât pie]e,
cet\]enia e mai mult decât
consum [i guvernarea mai
mult decât agen]ie eco-
nomic\“. Uniunea Euro-
pean\ reprezint\ totodat\
un model social, prin fap-
tul de a contribui la dez-
voltarea noii sale puteri,
ca actor global pentru a
face presiuni asupra regu-
lilor `n ceea ce `i prive[te
pe actorii globali, `n gene-
re. Conform unei afirma]ii
a lui Romano Prodi - alt
fost pre[edinte al Comisi-
ei, `n 2001, „problema s\-
r\ciei nu poate fi rezol-
vat\ prin mai pu]in\ glob-
alizare, ci avem nevoie de
mai mult\“.
Exist\ o rela]ie cauza-
l\ `ntre globalizare, con-
ceput\ ca un proces eco-
nomic, [i integrare. Uniu-
nea European\ este un
r\spuns necesar fa]\ de
integrarea inexorabil\ de
capital. Ideea pentru o u-
niune strâns\, coeziv\,
este `nt\rit\. Dar, globa-
lizarea poate fi conceput\
[i ca o serie de procese
multidimensionale, care
reduc separarea Europei
de restul lumii, l\rgind o-
rizontul pentru posibili-
tatea de acces a actorilor
europeni [i transforma-
rea Europei `ntr-un spa-
]iu global.
Uniunea European\
func]ioneaz\ ca un inter-
mediar care negociaz\ cu
scopul de a reduce tensiu-
nile generate de clivajele
produse de globalizare, `n
interiorul sau `ntre statele
na]ionale. Ea nu trebuie
v\zut\ doar ca o agregare
de state na]ionale cu un
motor intern al integr\rii,
ci [i ca o entitate care con-
tribuie la accelerarea in-
stitu]ionaliz\rii instru-
mentelor interna]ionale [i
globale de guvernare.
Uniunea European\
este unul dintre cei mai
importan]i actori `n ne-
gocierile de comer] multi-
laterale [i este un frec-
vent sus]in\tor al Orga-
niza]iei Mondiale a Co-
mer]ului. ~nc\ din 1998,
Uniunea European\ de-
venise cel mai mare bloc
de comer] global, cu un
procent de 21% din expor-
turile globale de m\rfuri.
Motiva]ia de baz\ pen-
tru crearea Uniunii Euro-
pene a reprezentat-o `n-
cercarea de dep\[ire a con-
flictelor politice, generate
de cel de-al doilea r\zboi
mondial. Declara]ia lui
Robert Schuman a dorit
detensionarea rela]iilor in-
tre Fran]a [i Germania,
rela]ii care, `n prezent, nu
mai pot fi gândite ca
poten]iale generatoare de
conflict. Fondatorii comu-
nit\]ii au urm\rit sl\birea
animozit\]ilor na]ionale
prin realizarea unei ordini
legale interna]ionale. As-
t\zi, scopul Uniunii a de-
venit acela de a crea un
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
sistem economic unitar, `n
direc]ia dezvolt\rii [i cre[-
terii economice.
UE [i intensificarea
globaliz\rii
Anali[tii economici a-
preciaz\ ca efect al glob-
aliz\rii, din perspectiva li-
beraliz\rii pie]ei [i schim-
bului, cre[terea economi-
c\. Dar exist\ [i un efect
negativ, [i anume, intensi-
ficarea nesiguran]ei [i ine-
galit\]ii economice. Unii
anali[ti sus]in o [i mai
mare liberalizare a econo-
miei, pe când, al]ii doresc
un control guvernamental
sporit asupra pie]ei.
Dup\ unii autori, Uniu-
nea European\ a ap\rut
ca r\spuns la intensifi-
carea competi]iei pe pie]e-
le globale [i ca o consecin]\
[i o cauz\ a schimb\rilor
`n rolul economic al sta-
telor. Ordinea politic\ [i
economic\ pe nivele multi-
ple a Uniunii influen]eaz\
ordinea mondial\ mai lar-
g\. Uniunea European\ a
r\spuns la provoc\rile
globaliz\rii [i a promovat,
ca urmare, o intensificare
a fenomenului. Ea a de-
venit un actor crucial `n
economia mondial\. Totu-
[i, este clar diferit\ de alte
proiecte regionaliste din
lume, `n sensul c\ integra-
rea a fost mai larg\, mai
adânc\ [i mai institu]ion-
alizat\. Integrarea `n alte
regiuni ale lumii a fost
mai pragmatic\ [i flexibi-
l\. Astfel, `n timp ce Uni-
unea European\ este par-
te a regionaliz\rii econo-
miei mondiale, este, `n
acela[i timp un tip specific
de proiect regionalist. ~n
anii ‘80 ai secolului trecut
au existat unele probleme
legate de ideea c\ acest
proiect accelerat de crea-
rea pie]ei unice europene
ar conduce la o form\ pro-
tec]ionist\ a „fort\re]ei eu-
ropene“.
S-a argumentat `ns\
c\, `n ciuda patternurilor
ciclurilor financiare,
mare parte a investi]iilor
[i comer]ului sunt con-
centrate `n regiunile tri-
adei dominante a econo-
miei politice globale. Ace-
ia[i autori consider\ c\
daca ar fi s\ plas\m U-
niunea European\ `n con-
textul liberariz\rii eco-
nomice, am ajunge la con-
cluzia ca ea ar reflecta,
mai degrab\, o strategie
de reconciliere a integr\-
rii regionale cu for]ele
globalizatoare. a
12 Duminic\, 9 martie 2008

Por]ia
de s\n\tate
Leacuri din plante pentru fracturi [i entorse
dificat, `ntrucât afec]iu-
nea apare accidental [i a-
de prof. univ.dr. re o evolu]ie `ntr-un in-
Constantin I. MILIC| terval relativ scurt. Une-
Medicina naturist\ re- le legume [i fructe se apli-
comand\ pentru trata- c\ `n tratamente externe,
care pot gr\bi procesul de
mentul entorselor, frac-
turilor [i hematoamelor refacere [i vindecare a
utilizarea plantelor cu ac- epidermei lezate.
]iuni hemostatice, astrin- Fracturile sunt rupturi
gente, calmante, cicatri- de oase, la mâini, picioare
zante [i antiseptice. [i bazin, mai frecvente la
Regimul alimentar r\- femei `n vârst\ [i supra-
mâne, `n general, nemo- ponderale, care au trecut
Varz\
Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
de perioada menopauzei
[i `nregistreaz\ simpto-
mele caracteristice de os-
teoporoz\, `n diferite gra-
de, cu sub]ieri de cartilaje
prin consum rapid de cal-
ciu.
Afec]iunea este posi-
bil\ la orice vârst\, `nce-
pând de la copil\rie pân\
la adânci b\trâne]e, fiind
cauzat\ de traumatisme
locale `n urma unor c\z\-
turi sau lovituri dure.
Ruptura osului poate fi
complet\, incomplet\ sau
doar o simpl\ fisur\.
Tratamente
fitoterapeutice pentru
fracturi
Sunt predominant ex-
terne, prin aplic\ri locale,
`n zona fracturii, a unor
cataplasme, comprese,
macerate, b\i [i alifii cu
diferite plante care au
propriet\]i antiinflama-
toare, emoliente, cica-
trizante [i de refacere a
cartilajelor:
- comprese cu decoct de
t\t\neas\: dou\ linguri]e
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\ interna]ional\:
19.05.
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului (Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul
tuturor (r)
02.00 - Faptele credin]ei (r)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r)
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
de r\d\cin\ m\run]it\ la
1 litru ap\, se fierb 20-30
minute, se strecoar\ [i se
aplic\ `n zona fracturat\;
- comprese cu infuzie
din rizomi de pir (o lin-
gur\ la 200 ml ap\ clo-
cotit\;
- comprese reci cu de-
coct din coji de nuc\ (40 g
la 1 litru ap\, se fierbe 20
minute [i se strecoar\);
- cataplasm\ cu terci
de t\t\neas\ [i fructe de
castan s\lbatic;
- macerat timp de 7 zile
`ntr-un litru de o]et diluat
(80%) cu 20 g sare [i 200 g
amestec de plante format
din: r\d\cini de t\t\nea-
s\, frunze proaspete de
varz\ alb\, tuberculi ra[i
de cartofi, herba proasp\-
t\ de coada calului, coada
[oricelului, sânziene [i
sulfin\, ardei iute zdrobit;
se aplic\ sub form\ de cat-
aplasm\ local\;
- macerat `n petrol din
frunze de leandru (20%),
cu care se maseaz\ zona
fracturat\, dup\ `nl\tu-
rarea ghipsului;
- macerat din r\d\cini
de t\t\neas\ (20 g `n 100
T\t\neas\
Tratamentul contuziilor
Contuziile sunt leziuni, ac-
cidentale sau provocate, ale
]esuturilor sau organelor pro-
funde, presate prin c\z\turi
sau loviri cu un corp dur [i
net\ios. Nu se produc rupturi
de tegumente externe, dar se
manifest\ prin umfl\turi,
dureri acute [i `nvine]irea
pielii (echimoze) sau apari]ia
unei tumefieri bine delimita-
te care con]ine lichide seroase
sau cheaguri de sânge.
Tratamentele fitoterapeu-
tice se execut\ cât mai repe-
de, posibil folosind produse
vegetale cu propriet\]i decon-
gestive, antiinflamatoare [i
sedative, care amor]esc zona
lezat\ [i produc o vasocon-
stric]ie local\, oprind even-
tualele hemoragii interne.
Cea mai eficace s-a dove-
dit tinctura din flori de arni-
c\ (20 g flori macerate timp
de 10 zile `n 100 ml alcool
concentrat) care se aplic\
sub form\ de comprese reci,
]inute pe contuziile f\r\ pla-
g\ timp de 15-20 de minute,
`n func]ie de gravitatea
loviturii; la 10 ml tinctur\ se
adaug\ 100 ml ap\ de
plumb. Florile de arnic\ au
numeroase principii active,
printre care arnifolina, cu
ac]iune antiseptic\, antiin-
flamatoare [i de stimulare a
form\rii ]esuturilor de gran-
ula]ie.
Efecte similare au:
- compresele reci, aplicate
local, cu flori de coada [ori-
celului (infuzie concentrat\
cu 2 linguri la 200 ml ap\ clo-
cotit\), cu efecte calmante,
antiseptice [i dezinfectante;
- cataplasme [i b\i locale
cu flori de soc (infuzie din 35-
40 g la un litru ap\ clocotit\
[i infuzare 15-20 minute), cu
efecte antiinflamatoare [i
calmante a durerilor;
Constantin I. Milic\ este
profesor universitar la Uni-
versitatea de {tiin]e Agricole
[i Medicin\ Veterinar\ (US-
AMV) din Ia[i. Este spe-
cializat `n fitoterapie [i tra-
teaz\ anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii, pre-
scriind pentru orice boal\
preparate complexe din plan-
te pe care cel mai adesea le
ignor\m. A salvat oameni c\-
rora nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, prepara-
tele fiind realizate `n la-
borator, dup\ metode [tiin]i-
fice [i dup\ atenta analiz\ a
fiec\rei afec]iuni `n parte.
ml alcool 700), folosit
dup\ 14 zile, la masarea
zonei afectate;
- macerat timp de 3 zile
`n 200 ml alcool, concen-
trat cu 200 g amestec din:
r\d\cini de t\t\neas\,
brusture [i angelic\,
frunze proaspete de pelin,
muguri de brad, fructe de
castan s\lbatic, coji us-
cate de nuci [i semin]e de
mu[tar alb. Dup\ mace-
rare se adaug\ ulei de
floarea soarelui, iar dup\
- herba de sulfin\ (infuzie
din 2 linguri amestec la 200
ml ap\ clocotit\;
- herba de coada calului
(decoct din 2 linguri]e la 200
ml ap\);
- herba de talpa gâ[tei
(decoct din 2 linguri]e la 200
ml ap\), aplicat local cu un
pansament sterilizat, având
propriet\]i antiinflamatoare
[i de cicatrizare a r\nilor;
- r\d\cini de t\t\neas\
(decoct din 4-5 linguri la 250
ml ap\, cu fierbere 15-20 mi-
nute `ntr-un vas acoperit),
pentru efecte decongestive
`n inflama]ii [i vân\t\i;
- frunze proaspete de
brusture (decoct din 10-15 g
la 1 litru ap\ s\rat\, cu fier-
bere 5 minute);
- rizom fiert de Pecetea lui
Solomon, aplicat pe o durat\
de 10-15 zile consecutiv;
- badijon\ri locale cu un
amestec de tincturi: tinctur\
de t\t\neas\ (20 g r\d\cini
m\cinate [i macerate `n 100
ml alcool 800, 30 ml tinctur\
de g\lbenele (20 g flori ma-
cerate `n 100 ml alcool
800,10 ml tinctur\ de arnic\
(10 g flori macerate `n 100
ml alcool 900, 30 ml tinctur\
de propolis (30-33% `n alcool
concentrat. Amestecul se di-
lueaz\ cu ap\ fiart\ [i
r\cit\ [i se aplic\, cu tam-
pon de vat\, la intervale de
2-3 ore;
- comprese cu tinctur\
preparat\ din 50 g flori de
arnic\, 15 g flori de balsami-
n\, 10 g flori de sun\toare,
10 g scor]i[oar\ [i 10 g cui-
[oare la 1 litru alcool concen-
trat; se las\ la macerat 10
zile, se strecoar\ [i se aplic\
pe contuzie, dup\ diluare cu
ap\ `n p\r]i egale;
- masaj pe vân\t\i cu ulei
de arnic\, uleiuri esen]iale
24 ore se strecoar\ [i se
maseaz\ zona fracturat\;
- b\i de mâini sau pi-
cioare fracturate [i infla-
mate cu macerat la rece
din frunze proaspete sau
uscate de t\t\neas\ (500
g l\sate peste noapte `n 5
litri ap\ rece); a doua zi
se fierbe [i se `mb\iaz\
zona fracturat\;
- masaje cu uleiuri ete-
rice aromate (25 pic\turi
`n 50 ml ulei de floarea
soarelui);
- masaje cu unguente
de t\t\neas\, r\[in\ [i
vinari]\ cu efecte antiin-
flamatoare.
Aceste proceduri con-
tribuie la refacerea carti-
lajelor, formarea calusu-
lui osos [i sinteza de cola-
gen aflat `n ]esutul osos
normal.
~n uz intern, este indi-
cat un consum ridicat de
ceap\, cu rol `n cre[terea
masei osoase, `nt\rirea
oaselor [i prevenirea frac-
turilor cauzate de osteo-
poroz\. a
de lavand\, mu[e]el sau n\-
praznic (câte 5-6 pic\turi `n
100 ml ap\ rece);
- ungerea zonelor afectate
cu alifie de c\tin\, g\lbene-
le, rizomi de scipe]i [i r\d\-
cin\ ras\ de untul p\mântu-
lui.
Aplic\ri locale
[i comprese
Rezultate bune se ob]in
dup\ aplicarea local\ a
frunzelor proaspete de varz\
alb\, sp\late [i strivite pe o
suprafa]\ plan\ cu o sticl\
pentru ruperea nervurilor;
dup\ o `nc\lzire u[oar\, se
a[az\ `n 2-3 straturi pe locul
dureros, fixându-se cu un
bandaj, opera]ie care se
repet\ de 2 ori pe zi.
~n mod similar se pot fo-
losi frunze strivite de p\-
trunjel [i ]elin\ (amestecate
cu untdelemn [i pu]in\ sa-
re), frunze strivite de asm\-
]ui, patlagin\, podbal, turi]\
mare, ceap\ zdrobit\ cu sare
[i rachiu, r\d\cini de gulie,
cartofi ra[i, partea inferioa-
r\ a unei coji de banan\ [i
past\ din f\in\, amestecat\
cu ap\ [i aplicat\ direct pe
contuzie.
Pentru calmarea dureri-
lor, se aplic\ comprese cu a-
p\ rece (amestecat\ cu o]et
[i sare), o]et aromat cu peta-
le de trandafir, tinctur\ de
iod [i apa de plumb (cu a-
cetat [i oxid de plumb). Un
procedeu rapid const\ `n
a[ezarea pe contuzie a unui
obiect metalic rece.
Verificat\ `n practic\ a
fost [i apa sedativ\, ob]inut\
dintr-un amestec de 60 g
amoniac, 60 g sare marin\, 10
ml alcool camforat [i 1 litru
ap\, folosit\ `n comprese lo-
cale.
 Duminic\, 9 martie 2008
Entorsele produc dureri puternice
Entorsele sunt `ntinderi
sau rupturi ale ligamentelor
la nivelul `ncheieturilor de
la glezne, genunchi, mâini [i
um\r, `n urma unor mi[c\ri
for]ate, necontrolate mental.
Articula]iile se umfl\ rapid,
produc dureri puternice, iar
dup\ 2-3 zile, apar vân\t\i,
care se vor vindeca `n 3-4
s\pt\mâni. La solicit\ri [i
mai puternice, pot s\ apar\
luxa]ii, deplas\ri de oase [i
chiar torsiuni sau rupturi
ale mu[chilor, tendoanelor [i
ligamentelor.
Tratamente
cu plante
La entorsele simple se fac
frec]ii u[oare [i ap\s\ri pe
zona cu `ntinderi de liga-
mente, pentru mic[orarea
umfl\turilor. Dac\ entorsa a
devenit cronic\, se face imo-
bilizarea articula]iilor cu
Hematomul poate duce la infec]ii grave
Hematomul este urma-
rea unei lovituri mai puter-
nice sau strivire a ]esutu-
rilor, dup\ o c\dere pe sub-
strat dur (asfalt). Se mani-
fest\ printr-o umfl\tur\ cu
pat\ ro[ie-vine]ie pe piele,
cu evolu]ie spre albastru-vi-
olaceu [i apoi galben-mat.
Apari]ia hematomului este
cauzat\ de impregnarea
sângelui `n ]esutul lovit, `n
urma ruperii unor capilare
sanguine, mai frecvent la
bolnavii cu tulbur\ri `n co-
agularea sângelui. De cele
mai multe ori, hematomul
se resoarbe treptat, dar sunt
[i cazuri de infectare, dând
na[tere unor abcese sau
flegmoane.
Cele mai periculoase sunt
c\z\turile cu loviri la cap,
care pot afecta celulele ner-
voase, pân\ la como]ie cere-
bral\. Acestea se manifest\,
cu `ntârziere, prin nervozi-
tate, dureri de cap, pierderea
memoriei, `nso]it\ cu de-
men]\, pierderea echilibru-
lui [i schimb\ri bru[te de
personalitate. Dup\ aceste
traumatisme craniene grave
nu sunt indicate tratamente
cu medicamente antiinfla-
matoare pe baz\ de cor-
ticosteroizi.
Tratamente
recomandate
Tratamentul naturist `n-
cepe cu ]inerea zonei lovite
sub un jet de ap\ rece sau
prin aplicarea unei compre-
se reci cu ap\ alcoolizat\
sau cu pung\ de ghea]\, ]i-
nut\ timp de maximum 20
de minute. Pe zona strivit\
prin lovitur\ se pun:
- comprese cu infuzie din
flori de g\lbenele (dou\ lin-
guri la 250 ml ap\ clocotit\)
sau cu decoct din frunze de
ieder\ (dou\ linguri `n 250
ml ap\ rece care se fierbe
timp de 30 de minute);
- comprese cu macerat
din castane s\lbatice, deco-
jite [i m\cinate care se ma-
cereaz\ `n petrol timp de 20
de zile;
Rezultate bune `n contuzii [i hematoame se ob]in dup\ aplicarea local\ a frunzelor proaspete de varz\ alb\,
sp\late [i strivite pe o suprafa]\ plan\ cu o sticl\, pentru ruperea nervurilor; dup\ o `nc\lzire u[oar\, se a[az\
`n 2-3 straturi pe locul dureros, fixându-se cu un bandaj, opera]ie care se repet\ de 2 ori pe zi. ~n mod similar,
se pot folosi frunze strivite de p\trunjel [i ]elin\ (amestecate cu untdelemn [i pu]in\ sare), frunze strivite de
asm\]ui, p\tlagin\, podbal, turi]\ mare, ceap\ zdrobit\ cu sare [i rachiu, r\d\cini de gulie, cartofi ra[i, partea
inferioar\ a unei coji de banan\ [i past\ din f\in\ de in amestecat\ cu ap\ [i aplicat\ direct pe contuzie.
atele din lemn sau cu un
aparat gipsat.
Sunt utile masajele zilni-
ce cu ap\ rece [i s\rat\, ap\
cu o]et sau spirt de camfor [i
mi[c\ri repetate de `ndoire
[i `ntindere. La o entors\ a
gleznei, pacientul va sta `n
pat, cu piciorul mai ridicat,
eventual, pe o pern\.
Masajele entorselor cu
`ntinderi sau rupturi muscu-
lare se fac de 2-3 ori pe zi,
cu:
- tincturi din flori de ar-
nic\, flori de g\lbenele, r\-
d\cini de t\t\neas\, r\d\-
cini de rodul p\mântului,
ardei iute, semin]e de mu[-
tar [i bitter suedez;
- comprese din r\d\cini
de t\t\neas\ [i frunze de
podbal;
- cataplasme din r\d\cini
[i frunze de brusture, herb\
de turi]\ mare, muguri de
plop negru [i conifere, arni-
c\ cu lapte, macerate timp
de 7 zile `n tinctur\ de la-
vand\ (100 g flori `n 100 ml
- cataplasme cu decoct
din r\d\cini m\run]ite de
t\t\neas\ (fierte timp de 10
minute) sau semin]e de in
pisate [i amestecate cu
glicerin\;
- tinctur\ din 20 g flori de
arnic\ `n 100 ml alcool rafi-
nat de 40%, cu macerare
timp de 10-14 zile, `ntr-un
loc c\lduros; dup\ ce se stre-
coar\, se dilueaz\ cu 100 ml
ap\ de plumb [i se maseaz\
locul lovit de mai multe ori
pe zi;
- tinctur\ din 20 g flori
proaspete de g\lbenele sau
r\d\cini uscate [i m\run]ite
de t\t\neas\ care se mac-
ereaz\ `ntr-o sticl\ cu alcool
rafinat de 70% timp de 10-
14 zile, având efecte de
stimulare a circula]iei sân-
gelui la nivelul ]esuturilor,
gr\bind cicatrizarea;
- ulei din flori de sun\-
toare, proasp\t culese [i to-
cate m\runt; se introduc
`ntr-o sticl\ `nchis\ la cu-
loare, se adaug\ ulei de floa-
rea soarelui pân\ dep\[e[te
nivelul florilor [i se las\ la
macerat timp de 3 s\pt\-
alcool), terci din r\d\cini
proaspete de t\t\neas\,
terci din cartofi ra[i, foi de
varz\, frunze de ment\ [i
argil\;
- uleiuri din flori de sun\-
toare, herb\ de cimbri[or [i
bulbi zdrobi]i de usturoi;
- unguente din g\lbenele,
arnic\ [i t\t\neas\;
- pulbere din frunze us-
cate [i m\run]ite de urzic\.
Imediat dup\ producerea
entorselor grave se aplic\
comprese cu ap\ de plumb,
preparat din 16 g extract de
plumb, 64 ml alcool 800 [i
960 ml ap\ distilat\. O alt\
re]et\ se prepar\ dintr-o lin-
gur\ cu miere de albine, o
lingur\ cu sare [i un albu[
de ou care se bat bine [i se
aplic\ pe entors\, dup\ care
se bandajeaz\.
O crem\ folosit\ la masaje
`n inflama]ii produse dup\
entorse [i luxa]ii, se prepar\
din ulei de ment\, glicerin\,
alcool etilic [i ap\, cu adaos
de piroxicam 3% (un
antiinflamator [i antibiotic
puternic).
mâni, `ntr-un loc c\lduros.
Cu acest ulei de culoare ro-
[ietic\ se maseaz\ hemato-
mul de 2-3 ori pe zi;
- tinctur\ de bitter sue-
dez, cu care se umeze[te pu-
]in\ vat\ [i se ]ine pe he-
matom;
- unguent din flori de g\l-
benele sau arnic\ `n unt
proasp\t sau untur\, pen-
tru masaj local;
- pern\ medicinal\ um-
plut\ cu amestec de plante
(flori de arnic\ [i mu[e]el,
frunze de salvie, herb\ de
ungura[, cre]i[oar\ [i cim-
bri[or), luate `n p\r]i egale,
care se fierb timp de 15
minute, se pun `ntr-un
s\cule] de pânz\ [i se aplic\
pe zona afectat\.
~n vindecarea hematoa-
melor au efecte bune foile
proaspete de varz\ alb\,
strivite, cartofi ra[i [i ames-
teca]i cu pu]in lapte, argil\
rece [i n\mol mineral, toate
acoperite cu un bandaj,
peste locul lovit. Sunt indi-
cate [i `mpachet\rile cu
brânz\ de vaci.
S=ngerarea nazal\, o
afec]iune frecvent\ la copii
Epistaxisul este o
hemoragie superioar\
care provoac\ o mare
derut\ `n via]a bolnavului.
Acesta este o s=ngerare
nazal\, care apare at=t `n
momente de repaus, c=t,
mai ales, `n urma unor
eforturi fizice, la toate
v=rstele. Survine mai ales
la copii, adolescen]i,
b\rba]i adul]i [i v=rstnici.
Denumirea deriv\ de la
cuv=ntul grec „staxis“ -
a curge pic\tur\ cu
pic\tur\. Provenien]a
s=ngelui nu este legat\,
obligatoriu, de vreo
afec]iune a aparatului
digestiv [i deriv\
din zone foarte diverse
ale organismului.
~n primul r=nd, s=ngele
provine din mucoasa
nazal\ `n urma unei ruperi
de vase din nas, `n
partea din fa]\ a septului
nazal, `n a[a-zisa „zon\
Kiesselbach“. (C. MILIC|)
La copiii cu agita]ie
psihomotorie accentuat\
pot s\ apar\ hemoragii
nazale nocturne, `n spe-
cial `n a doua jum\tate a
nop]ii. Frecven]\ mare a
bolii survine [i la puber-
tate, `n timpul sarcinii [i
la insuficien]a ovarian\
din menopauz\.
Ce provoac\
s=ngerarea
Epistaxisul post-trau-
matic este `ntr-o extin-
dere sistematic\, `n ur-
ma accidentelor tot mai
frecvente ap\rute la ti-
neri [i la sportive, care
primesc lovituri violente
[i repetate la nivelul na-
sului [i al fe]ei (boxeri,
practican]i de arte mar-
]iale, lupte greco-roma-
ne, lupte libere) sau la
sportivii care fac efor-
turi mari `n condi]ii de
temperaturi ridicate, `n
ore de canicul\ (fotbal,
tenis de c=mp, maraton,
ciclism).
Factorii externi de-
clan[atori ai hemoragiei
nazale sunt de ordin lo-
cal sau general. Ca fac-
tori locali au efect di-
rect:
- str\nutul zgomotos
[i suflarea incorect\ a
nasului;
- sc\rpinatul `n nas,
zg=rieturi cu unghia [i
introducerea de corpuri
str\ine care pot provoca
inflamarea [i infectarea
foselor nazale;
- inhalarea de pulberi
[i substan]e volatile
corozive, provenite din
industria chimic\ [i
minier\;
- formarea de cruste
prin uscarea mucoasei,
dup\ un guturai sau du-
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
p\ o insola]ie prelungi-
t\;
- apari]ia unor forma-
]iuni tumorale `n
cavit\]ile nazale;
- rinite acute [i aler-
gice sau formarea de
polipi nazali.
Numero[i factori sunt
de ordin general:
- schimbarea presiu-
nii atmosferice, `n cazul
ascensiunilor montane
sau `n deplas\rile cu
avionul la mari altitu-
dini;
- schimbarea brusc\ a
condi]iilor de vreme, `n
special prim\vara sau la
sf=r[itul toamnei;
- activitate fizic\ in-
tens\ la temperaturi
`nalte sau la mare
ad=ncime;
- st\ri patologice he-
patobiliare, cerebrale,
cardiovasculare (cu ten-
siuni arterial\ foarte
mare), infectocontagioa-
se (grip\, scarlatin\), a-
fec]iuni pulmonare (em-
fizem pulmonar, astm
bron[ic, tuse convulsiv\,
tuberculoz\);
- boli ale s=ngelui (a-
nemii grave, hemofilie,
leucemie);
- deregl\ri ale vitezei
de sedimentare a globu-
lelor ro[ii,
- caren]e de vitamine;
- intoxica]ii cu oxid de
carbon, fosfor sau
plumb;
- fracturi la baza cra-
niului;
- excese gastronomi-
ce, alcoolism;
- folosirea `n doze de
exces a medicamentelor
antialgice [i a aspirinei,
care produce fragilitatea
vascular\.
Dac\ la copii, 90% din
cazuri de hemoragii
nazale sunt u[oare, la
adul]i aceste afec]iuni
pot indica o boal\ destul
de grav\. La persoanele
corpolente, hipertensive
[i cu un procent ridicat
de hemoglobin\, hemo-
ragiile repetate din nas
nu trebuie s\ alarmeze
deoarece constituie o
„supap\ de echilibrare“,
prin care se elimin\ o
parte din excesul de s=n-
ge din vase, evit=nd ast-
fel complica]iile serioase
13
cum ar fi congestia cere-
bral\ sau paralizia.
Regimul de via]\
Exist\ un complex de
metode care pot fi folosi-
te pentru oprirea hemo-
ragiilor nazale, `n func-
]ie de intensitatea bolii:
- evitarea str\nutului
zgomotos [i a sufl\rii
puternice a nasului;
- evitarea eforturilor
fizice [i ridicarea de gre-
ut\]i mari (haltere, saci,
mobil\);
- aplecarea capului
`nainte [i nu spre spate
deoarece s=ngele scurs
`n faringe ar putea fi as-
pirat pe c\ile respira-
torii;
- comprimarea cu de-
getul a aripilor nazale
timp de 10-15 minute;
- ridicarea deasupra
capului a m=inii de
partea c\reia este nara
s=nger=nd\;
- introducerea `n nar\
a unui tampon de vat\
muiat\ `n ap\ oxi-
genat\ sau `n solu]ie de
antipirin\ 10%;
- aspira]ii nazale sau
tamponarea foselor na-
zale cu vat\ imbibat\ `n
zeam\ de l\m=ie, suc de
afine [i gutui, ap\ oxi-
genat\, o]et de mere,
solu]ie de gelatin\ [i
solu]ie salin\ diluat\ (o
linguri]\ la 500 ml ap\
c\ldu]\);
- ridicarea capului `n
timpul somnului cu aju-
torul unei perne `n plus;
- aplicarea pe nas,
obraji, frunte [i ceaf\ a
unor comprese reci sau
cu ghea]\ care pot con-
tracta imediat vasele
sanguine pentru a opri
s=ngerarea;
- efectuarea de b\i
foarte reci la m=ini [i pi-
cioare, de durate scurte,
sau du[uri reci pe spate
(de 2 ori pe zi);
- evitarea consumului
de aspirin\ [i alte me-
dicamente antiinflama-
toare nesteroidiene, a
medicamentelor antihis-
taminice [i a medica-
mentelor aplicate sub
form\ de sprayuri na-
zale.
14 Duminic\, 9 martie 2008

Proiectele elaborate pentru m\sura de dezvoltare a satelor pot beneficia de o

Pagina cofinan]are de pân\ la 100%, iar pentru aceast\ m\sur\ este alocat\ o sum\ de peste
1,5 miliarde de euro, asigurat\ din fonduri europene [i de la bugetul na]ional. Prin
aceast\ m\sur\ se urm\re[te `mbun\t\]irea infrastructurii `n spa]iul rural [i a accesului
agricultorului la servicii pentru acest segment de popula]ie. De asemenea, se dore[te renovarea cât
mai multor sate [i cre[terea num\rului de obiective de patrimoniu din spa]iul rural.

Vin banii europeni `n agricultur\!

Programul Na]ional giei regenerabile, [i la pa-
pentru Dezvoltare Rural\ tru milioane de euro, `n
(PNDR) a fost lansat la cazul `n care beneficiarii
`nceputul s\pt\m=nii, iar sunt asocia]iile.
România va beneficia de ~n cadrul acestei m\suri
fonduri europene de peste sunt sprijinite investi]iile
8 miliarde de euro pân\ orientate spre dotarea cu
`n 2013, pentru dezvolta- utilaje [i echipamente per-
rea agriculturii. formante `n raport cu
PNDR a fost aprobat `n structura agricol\ actual\,
data de 20 februarie 2008 precum [i investi]iile pri-
de c\tre Comitetul pentru vind adaptarea construc-
Dezvoltare Rural\ din ca- ]iilor agricole pentru res-
drul Comisiei Europene, pectarea standardelor co-
iar potrivit reprezentan]i- munitare [i pentru cre[te-
lor Ministerului Agricultu- rea competitivit\]ii ex-
rii [i Dezvolt\rii Rurale ploata]iilor agricole.
(MADR), `n prima etap\ Se acord\ prioritate
se vor primi proiecte pen- proiectelor care realizea-
tru trei m\suri prev\zute z\ investi]ii `n sectorul
`n PNDR, respectiv mo- vegetal, printre care cul-
dernizarea exploata]iilor turi de legume, pepiniere
agricole, cre[terea valorii [i planta]ii de pomi, c\p-
ad\ugate a produselor a- [un\rii, culturi de câmp
gricole [i piscicole [i dez- sau planta]ii de vi]\ de
voltarea satelor. vie pentru vin (exclusiv
Pe m\sura 121 - „Mo- plantare [i replantare) [i
dernizarea exploata]iilor struguri de mas\. De ase-
agricole“ sunt disponibile, menea, `n sectorul zoo-
`n 2008, fonduri de peste tehnic, au prioritate pro-
347,1 milioane de euro, iectele pentru cre[terea
pentru m\sura 123 - „Cre[- bovinelor, porcinelor, ovi-
terea valorii ad\ugate a nelor sau p\s\rilor.
produselor agricole [i fores- Fondurile alocate aces-
tiere“ fondurile se ridic\ la tei m\suri nu pot finan]a
428,4 milioane de euro, iar investi]ii pentru achizi]io-
cea mai important\ m\su- narea de teren sau de bu-
r\, 322 - „Renovarea [i dez- nuri second-hand. De ase-
voltarea satelor“ are dispo- menea, sunt neeligibile
nibil\, `n 2008, o sum\ cheltuielile legate de cos-
618,43 milioane de euro. turi opera]ionale, inclusiv
costuri de `ntre]inere [i
chirie, precum [i comisi-
Fermierii pot aplica oane bancare sau costurile
pentru trei m\suri garan]iilor. ~n egal\ m\-
sur\, nu sunt eligibile
Pentru m\sura 1.2.1 costurile aferente unui Fermierii trebuie s\ respecte cu stricte]e condi]iile impuse
„Modernizarea exploata- contract de leasing, taxa
]iilor agricole“ sunt dispo- `n contract pentru a intra `n posesia banilor de la UE
de management, dobânzi
nibile fonduri de peste sau prima de asigurare. lucr\rii primare a produ- ropene [i de la bugetul proiectele de utilitate pu- care nu prev\d construc-
991 de milioane de euro, selor forestiere. na]ional. Prin aceast\ m\- blic\, negeneratoare de ]ii, `n limita a 5% din va-
din care 80% fonduri eu- De asemenea, suma de sur\ se urm\re[te `mbu- profit, [i de 70% pentru loarea eligibil\ a proiec-
ropene [i 20% fonduri de Sume importante 853.049.126 de euro este n\t\]irea infrastructurii proiectele generatoare de tului. Anumite costuri,
la bugetul na]ional. Fer- pentru `ntreprinderile alocat\ pentru opera]iuni `n spa]iul rural [i a accesu- profit. considerate nelegibile,
mierii pot ob]ine prin a- mici [i mijlocii specifice m\surii de cre[- lui la servicii pentru popu- Costurile generale le- sunt suportate de c\tre
ceast\ m\sur\ fonduri tere a valorii ad\ugate a la]ia rural\. De asemenea, gate de `ntocmirea proiec- beneficiar. Printre aces-
nerambursabile sub for- Pentru m\sura privind produselor agricole [i fo- se dore[te renovarea cât tului, precum taxe pentru tea se num\r\: cump\ra-
m\ de cofinan]are publi- cre[terea valorii ad\ugate restiere. Obiectivul gene- mai multor sate [i cre[te- arhitec]i, ingineri [i con- rea de teren sau de imobi-
c\, la care trebuie s\ se a- a produselor agricole [i ral al acestei m\suri este rea num\rului de obiecti- sultan]i, studii de fezabi- le, impozite [i taxe fisca-
dauge contribu]ia priva- forestiere sunt disponibile cre[terea competitivit\]ii ve de patrimoniu din spa- litate, trebuie s\ se limi- le, costuri opera]ionale
t\. Potrivit ghidului, pla- peste 1,07 miliarde de eu- `ntreprinderilor de proce- ]iul rural. ~n cadrul m\- teze la cel mult 10% din inclusiv costuri de `ntre]i-
fonul minim acceptat ro, din care 80% sunt fon- sare agro-alimentar\ prin surii, cofinan]area public\ valoarea eligibil\ a pro- nere [i chirie, comisioane
pentru un proiect finan- duri europene, diferen]a fi- `mbun\t\]irea performan- se poate acorda din totalul iectului, `n cazul `n care bancare, renovarea [i
]at prin aceast\ m\sur\ ind asigurat\ de la buge- ]ei generale a `ntreprinde- cheltuielilor eligibile `n acesta prevede construc- construc]ia de [coli, dis-
este de 5.000 de euro, tul na]ional. Din aceste rilor din sectorul de proce- propor]ie de 100% pentru ]ii, iar pentru proiectele pensare [i spitale. a
suma reprezentând va- fonduri, suma de sare [i marketing a produ-
loarea total\ eligibil\ a 118.125.000 de euro este selor agricole [i forestiere.
proiectului. Proiectele elaborate
~n ceea ce prive[te va-
alocat\ pentru schema de
ajutor de stat pentru pentru m\sura de dezvol- Produse bancare
loarea maxim\ a proiec- IMM-uri, care proceseaz\ tare a satelor pot beneficia
telor, un proiect poate s\ produse agricole, iar de o cofinan]are de pân\ la pentru fermieri
ajung\ la trei milioane de 100.000.000 de euro pen- 100%, iar aceast\ m\sur\ Mai multe b\nci comerciale din Ro-
euro dac\ sunt realizate tru acordarea ajutoarelor beneficiaz\ de o alocare de m=nia [i-au ar\tat interesul pentru
[i investi]ii pentru produ- de stat pentru micro`ntre- peste 1,5 miliarde de euro, oferirea unor servicii bancare specifice
cerea [i utilizarea ener- prinderi din domeniul pre- asigurat\ din fonduri eu- fermierilor odat\ cu demararea Pro-
gramului Na]ional de Dezvoltare Ru-
ral\ (PNDR). Ministrul Dacian Ciolo[
Reforma PAC nu este pe placul rom=nilor (foto) a precizat c\ nu au fost discu]ii
prin care b\ncile ar trebui s\ acorde
România a cerut Comisiei Euro- dobânzi preferen]iale sectorului, ci,
pene prelungirea schemei de pl\]i di- mai degrab\, acordarea unor anumite
recte `n agricultur\ pân\ `n 2013 [i produse specifice sau acordarea unei
cre[terea cotei de lapte cu 2,5-3% pe perioade de gra]ie pentru anumite ti-
an, pân\ `n 2015. Totodat\, Ministe- puri de credite. „Reprezentan]ii b\nci-
rul Agriculturii este `mpotriva ini]ia- lor au promis c\ vor lua `n considerare
tivei europene de limitare a subven- o perioad\ de gra]ie pentru anumite
]iilor acordate fermelor mari. tipuri de proiecte. Deocamdat\, nu am numai de fondurile care vin prin
Dacian Ciolo[, ministrul Agricultu- discutat de acordarea unor dobânzi PNDR, ci [i de clien]ii pe care pot s\ `i
rii, spune c\ aceast\ m\sur\ ar putea preferen]iale pentru sector“, a spus atrag\ din acest\ zon\. „Cred c\
conduce la divizarea artificial\ a ex- Ciolo[, subliniind c\ fermierii nu s-au b\ncile vor s\ atrag\ o clientel\ solva-
ploata]iilor. România nu este de acord plâns de dobânzile creditelor, ci mai bil\ pentru c\ au ajuns la o anumit\
nici cu m\rirea suprafe]ei minime pe mult de avansul cerut, de garan]ii sau limit\ `n alte sectoare, iar aceasta poa-
care un agricultor trebuie s\ o lucreze de costurile creditului. te proveni din mediul rural sau din a-
pentru a primi fonduri europene, `n De asemenea, un alt produs bancar gricultur\. Cred c\ numai Polonia are
Rom=nia vrea cre[terea cotei de ar putea fi primirea unui avans de c\- sume mai mari decât noi pe PNDR
prezent, aceasta fiind de un hectar. lapte cu p=n\ la 3 procente pe an
Propunerile sunt formulate `n ca- tre agricultori pentru demararea pro- care se duc pe investi]ii [i care acoper\
drul procesului de reformare a Politi- costurile de asigurare ale fermierilor. iectelor, f\r\ a fi nevoi]i s\ dovedeas- 50% din valoare reducând totodat\ [i
cii Agricole Comunitare. România Ministerul Agriculturii spune `ns\ c\ c\ faptul c\ de]in suma de co-finan]a- riscul“, a spus Dacian Ciolo[. BRD-SG,
sus]ine [i `nfiin]area unui fond de ges- agreeaz\ men]inerea mecanismelor re a proiectelor BCR, CEC [i Raiffeisen [i-au specia-
tionare a riscurilor la nivel european, de interven]ie [i a pl\]ilor cuplate de Ministrul Agriculturii a mai men- lizat angaja]ii `n probleme legate de
care ar urma s\ acopere o parte din produc]ie `n anumite sectoare. ]ionat c\ b\ncile sunt interesate nu PNDR.
 Duminic\, 9 martie 2008 15
Cel mai cunoscut simbol al Jocurilor Olimpice `l reprezint\ inelele olimpice
Lumea `nl\n]uite, cinci la num\r, care simbolizeaz\ unitatea celor cinci continente
(cele dou\ Americi sunt considerate un singur continent). Inelele apar `n cinci
culori pe steagul olimpic de culoare alb\. Aceste culori, alb (fondul
`n care tr\im drapelului), ro[u, albastru, verde, galben [i negru, au fost alese astfel `ncât
fiecare na]iune s\ aib\ cel pu]in una din ele reprezentat\ pe steagul na]ional.

151 de zile p=n\ la startul Olimpiadei de la Beijing

a Pentru prima dat\ `n istorie, Jocurile Olimpice vor fi g\zduite de China, manifest\rile dedicate evenimentului sportiv ar\t=nd un plus
de grandomanie din partea autorit\]ilor comuniste de la Beijing a L\s=nd la o parte implica]iile politice [i presiunile asupra statului
comunist privind, mai ales, respectarea drepturilor omului, Olimpiada de Var\ va fi, cu siguran]\, cea mai grandioas\ de p=n\ acum,
stadioane imense fiind construite `ntr-un timp record, la fel [i rute noi de metrouri, la toate acestea ad\ug=ndu-se o serie de alte
strategii de marketing, care s\ ofere lumii o imagine de vis a ]\rii comuniste, cu scopul de a atrage un num\r c=t mai mare de turi[ti a Organizarea
unui astfel de eveniment sportiv, care va aduna la un loc peste 10.000 de sportivi constituie, f\r\ `ndoial\, [i un soi de m=ndrie na]ional\, astfel
c\ sute de mii de chinezi au lucrat ca voluntari la ridicarea adev\ratelor edifiicii unde se vor desf\[ura competi]iile a Sub sloganul „O singur\ lume,
un singur vis“, cea de-a XXIX-a edi]ie a Jocurilor Olimpice de Var\ va lua startul la 8 august 2008, ultima zi de competi]ie fiind 24 august a
Peste 10.500 de sportivi Olimpiada live. Cu doi ani munica]ii `naintea Jocurilor lizat [i galeria Tate din
sunt a[tepta]i s\ concureze `nainte de `nceperea olimpia- Olimpice. Londra.
`n cadrul celor 35 de disci- dei au fost lansate cele 35 de Beijingul a investit `n i- La acesta se adaug\ Cu-
pline sportive, la cea de-a pictograme, care reprezint\ maginea pe care o va ar\ta bul de Ap\, centrul na]ional
XXIX-a edi]ie a Jocurilor cele 35 de discipline sportive, lumii `n timpul olimpiadei, acvatic pentru JO, un cub gi-
Olimpice ce se vor desf\[ura iar pe 8 august 2006 a `n- peste 50 de miliarde de dolari, gantic pentru care chinezii
`n perioada 8-24 august, la ceput s\ emit\ postul de ra- iar investi]iile vor continua au cheltuit 100 de milioane
Beijing, China. Importan]a dio dedicat jocurilor olimpice. p=n\ la startul Jocurilor de dolari, ce se `ntinde pe
evenimentului este dat\ de 24 de ore din 24 postul de ra- Olimpice. 70.000 de metri p\tra]i [i
interesul manifestat de cele dio ofer\ informa]ii `n 9 limbi Deviza olimpiadei de la are o capacitate de 71.000 de
aproximativ 20.000 de pos- (chinez\ standard, englez\, Beijing este „O singur\ lu- locuri. Inspirat\ de aranja-
turi media care vor trans- rus\, francez\, spaniol\, a- me, un singur vis“, iar mas- mentul fundamental al celu-
mite `n toat\ lumea `ntre- rab\, japonez\, coreean\ [i cotele, `n num\r de cinci, au lelor organice [i forma]ia na-
cerea sportiv\. Chinezii s-au german\) despre olimpiad\, fost denumite „Fu Wa“. Bei- tural\ a spumei, cl\direa va
preg\tit pentru olimpiad\ despre economia [i cultura bei, Jingjing, Huanhuan, fi iluminat\, `n mare parte,
timp de [apte ani, din mo- Chinei. Mai mult, sunt oferi- Yingying [i Nini simboli- `n mod natural, iar bazinele Mascotele Jocurilor Olimpice de la Beijing,
mentul `n care, `n 2001, te [i cursuri de limba engle- zeaz\, potrivit filosofiei an- vor fi `nc\lzite cu ajutorul „Fu Wa“, cinci la num\r, simbolizeaz\, potrivit
sor]ii au decis `n favoarea z\. Tot `n scopul promov\rii tice chineze[ti, cele 5 ele- energiei solare.
capitalei chineze [i `n detri- Olimpiadei a fost lansat\ o mente primordiale ce alc\- Oul de Extraterestru, filosofiei antice chineze[ti, cele 5 elemente
mentul altor patru ora[e cu serie de m\rci po[tale, 4 tim- tuiesc universul, de aseme- noua cl\dire a Teatrului primordiale ce alc\tuiesc universul
renume: Toronto, Paris, Is- bre ilustr=nd patru sporturi nea, fiecare din cele cinci Na]ional, se afl\ `n una din nea, pentru bunul mers al e-
tanbul [i Osaka. Au fost mo- olimpice: baschet, scrim\, figuri reprezint\ [i câte o cu- cele mai mari [i cunoscute
dernizate cl\diri, iar altele venimentului sportiv, circu-
iahting [i gimnastic\. loare olimpic\. pie]e, Tian’anmen. Cl\direa
au fost ridicate din temelii, Mai mult, `n ultimul la]ia cu ma[ina personal\ va
va avea trei s\li de specta- fi restric]ionat\.
metroul a fost modernizat, trimestru al anului 2006, cole, toate `nvelite `ntr-un
trenurile au fost echipate cu China a lansat un satelit de Cuibul de Pas\re ou f\cut din titaniu [i sticl\.
Poluarea, o mare pro-
blem\ a chinezilor [i o te-
re]ele de comunica]ie wire- telecomunica]ii, pentru a
less, ce vor transmite `mbun\t\]i facilit\]ile de co- [i Cubul de Ap\ mere a sportivilor, se `n-
Patru ora[e de l=ng\ Bei-
Reguli noi de cearc\ a fi rezolvat\ [i prin
aceste m\suri, dar [i prin
jing vor g\zdui preliminari- conduit\ pe timpul lansarea unui program de
ile fotbalistice `n timpul Olimpiadei educare privind protec]ia
Jocurilor din 2008: Tianjin, mediului, lansat de au-
Shanghai, Shenyang [i Toat\ capitala Chinei a- torit\]ile chineze, logo-ul fi-
Qinhuangdao. bund\ `n sloganuri cu leg\- ind constituit din coroana
~n aceste ora[e, dar [i `n tur\ direct\ cu Olimpiada: unui copac [i forma unei fiin-
capitala Chinei, stadioanele „One world, one dream“ (O ]e umane, care sunt folosite
au fost renovate special pen- lume, un vis), „New Olym- pentru a crea forma unui co-
tru evenimentul sportiv din pics, new Beijing“ (Noua
luna august, altele fiind chiar pac imens care ajunge p=n\
Olimpiad\, noul Beijing), la cer. Imaginea reprezint\
construite din temelii, ade- „Work together to raise cul-
v\rate bijuterii arhitectonice armonia [i uniunea dintre For]ele de ordine din
ture“ (Muncim `mpreun\ om [i natur\. De asemenea,
subliniaz\, `nc\ o dat\, gran- pentru a ridica cultura) sau pentru a putea circula `n
capitala Chinei vor
doarea [i m\rirea autorit\]i- „Build a colorful city and a sanc]iona pe timpul
lor comuniste, care s-au folo- acele zile prin Capital\,
colorful Olympics“ (Constru- Olimpiadei cet\]enii
sit de prilej pentru a ar\ta lu- taximetri[tii vor fi supu[i
im un ora[ colorat [i o Olim-
mii c\ poate ridica sute de piad\ colorat\), la care se unui test, `n urma c\ruia s\ care vor scuipa,
construc]ii noi [i fascinante. demonstreze cunoa[terea
adaug\ un comer] `nfloritor
unor cuvinte uzuale `n limba
`njura sau fuma pe
Cel mai reprezentativ `n cu mascotele Jocurilor Olim- strad\
acest sens este, f\r\ `ndoial\, pice [i cu diferite suveniruri. englez\. a
stadionul Olimpic, denumit [i Evenimentul de marc\
Cuibul de Pas\re, la cons- din vara acestui an va mar-
truc]ia c\ruia au fost nece-
sare 45.000 de tone de o]el [i
ca [i instituirea unor noi re-
guli de conduit\ pentru
Jocurile Olimpice moderne,
Cele mai reprezentative investi]ii
ale autorit\]ilor chineze pentru
460 de milioane dolari. Arena
de 91.000 de locuri, care sea-
popula]ia chinez\. Fumatul,
scuipatul [i `njur\turile sunt
ora[e organizatoare:
olimpiada din august, dou\ arene de m\n\ cu un cuib de pas\re, a interzise pe perioada Jocuri- 1896 - Atena (Grecia); 1900 - Paris (Fran]a); 1904 -
fost realizat\ de arhitec]i lor Olimpice [i Parolimpice, Saint Louis (SUA); 1908 - Londra (Marea
71 de mii [i, respectiv, 91 de mii de locuri elve]ieni, aceia[i care au rea- din septembrie. De aseme- Britanie);1912 - Stockholm (Suedia); 1920 - Anvers
(Belgia); 1924 - Paris (Fran]a); 1928 - Amsterdam
(Olanda); 1932 - Los Angeles (SUA); 1936 - Berlin
Istoria Jocurilor `mp\ratul roman cre[tin Theodosius
I a abolit Jocurile Olimpice.
(Germania); 1948 - Londra (Marea Britanie); 1952 -
Helsinki (Finlanda); 1956 - Melbourne(Australia); 1960
Jocurile olimpice au revenit `n ac-
Olimpice tualitate abia `n anul 1892, c=nd
- Roma (Italia); 1964 - Tokyo (Japonia); 1968 - Mexico
(Mexic); 1972 - Munchen (Germania); 1976 - Montreal
Primele Jocuri Olimpice despre baronul francez Pierre de Coubertin a (Canada); 1980 - Moscova (Rusia); 1984 - Los Angeles
care exist\ `nsemn\ri au avut loc la propus reluarea Jocurilor Olimpice ca (SUA); 1988 - Seoul (Corea de Sud); 1992 - Barcelona
Olympia, `n statul grec Elis, `n 776 `. [i competi]ie interna]ional\, care s\ (Spania); 1996 - Atlanta (SUA); 2000 - Sidney
C., `ns\ istoricii sus]in c\ la momen- aib\ loc tot la fiecare patru ani. (Australia); 2004 - Atena (Grecia).
tul respectiv Jocurile Olimpice aveau ~n iunie 1894, Coubertin a revenit Sporturi olimpice de var\: atletism, badminton,
deja o vechime de cel pu]in 500 de cu propunerea `n cadrul unei con- baschet, baseball, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnas-
ani. Vechile olimpiade erau organi- ferin]e pe tema sportului, iar cei 79 tic\, haltere, handbal, hochei pe iarb\, yachting, judo,
zate tot la o distan]\ de patru ani [i de delega]i din nou\ ]\ri au aprobat caiac-canoe, lupte, nata]ie, pentatlon modern, scrim\,
aveau loc `n timpul unei s\rb\tori re- `n unanimitate. A luat astfel na[tere tenis de c=mp, tenis de mas\, tir, Tir cu arcul, triatlon,
ligioase `n cinstea zeul grec suprem, Comitetul Interna]ional Olimpic volei, `not sincron, polo, s\rituri, ecvestra, softball,
Zeus. Ini]ial, competi]ia sportiv\ se (CIO) [i s-a stabilit ca primele Jocuri taekwondo.
limita la curse de alergare, `ns\, mai s\ aib\ loc la Atena, capitala Greciei. Sporturi olimpice de iarn\: bob skeleton, biathlon,
t=rziu, au fost ad\ugate un num\r de La edi]ia din 1896 de la Atena au par- au avut loc la Paris prima Olimpiad\ curling, hochei pe ghea]\, sanie, patinaj artistic, s\ri-
alte probe, printre care lupte greco- ticipat 280 de sportivi din 13 ]\ri, de succes, la care au participat peste turi, snowboard, short-track, patinaj vitez\, schi fond,
romane, box, curse cu cai [i tr\suri [i care s-au `ntrecut `n 13 probe, printre 3.000 de atle]i din 44 de ]\ri, dintre schi alpin, combinata nordic\, freestyle.
competi]ii militare. care atletism, nata]ie, gimnastic\, ci- care peste 100 erau femei. ~n acela[i
Ascensiunea Romei a dus la de- clism, lupte greco-romane, ridicare de an au avut loc primele Jocuri Olim-
clinul Jocurilor Olimpice; `n 393 e. n. greut\]i, scrim\, tir [i tenis. ~n 1924 pice de Iarn\. Pagini realizate de Oana NISTOR

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,

Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Oana NISTOR, Oana RUSU 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|

DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU Foto: NONY
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
Departament distribu]ie:
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cristina LECA Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) Tip\rit la Tipografia LUMINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt parte integrant\ a Centrului de Pres\ „Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne

16
Reportaj
Locul care d\ `nc\ o [ans\ vie]ii
Pre]uirea [i dragostea pe care le-o dator\m
celor peste care anii au trecut nu trebuie
s\ r\mân\ la un nivel teoretic, ci trebuie
transformat\ `n `ngrijire [i implicare
efectiv\ pentru u[urarea greut\]ilor pe care
vârsta `naintat\ le aduce cu sine. ~n
majoritatea familiilor, cei ajun[i la vârste
venerabile se bucur\ de un climat prielnic
[i potrivit pentru o `mb\trânire frumoas\.
Dureroase sunt `ns\ exemplele `n care
de Tudorel
PETECIL|
M\n\stirea Pas\rea, im-
portant monument istoric
[i artistic, aflat `n jude]ul
Ilfov, la 29 km de Bucure[ti,
p\streaz\ tradi]ia cre[tin\
a bolni]elor (spitale sociale
care au existat `nc\ de pe
vremea Sfântului Vasile cel
Mare) [i g\zduie[te un a[e-
z\mânt dedicat `ngrijirii
b\trânilor. ~n lini[tea ca-
drului natural deosebit [i
`n atmosfera duhovniceas-
c\ din m\n\stire, am g\sit
foarte mult\ bun\voin]\ [i
ospitalitate, atât din partea
m\icu]elor angajate `n a-
ceast\ lucrare filantropic\,
precum [i din partea b\trâ-
nelor g\zduite aici.
Greut\]ile `nceputului
„Ini]ierea acestui proiect
a ]inut cont de dorin]a tes-
tamentar\ a monahiei Mi-
na Stoicescu de a creea o
bolni]\, dup\ tradi]ia Bise-
ricii Ortodoxe, `n care s\ fie
asistate, cu prioritate, m\i-
cu]ele b\trâne [i bolnave
care nu aveau ucenice. Ast-
fel, c\minul de b\trâni a
luat fiin]\ `n anul 1991, cu
binecuvântarea [i purtarea
de grij\ a fericitului `ntru
adormire patriarhul Teoc-
tist [i prin osteneala [i con-
Nici o zi
f\r\ o fapt\ bun\
Pentru cei care doresc
s\ fie al\turi de b\trânii
de la Pas\rea, `ns\ timpul
nu le `ng\duie acest lucru,
s-a deschis un cont, la care
oricine poate contribui.
A[ez\mântul „C\minul de
b\trâni Pas\rea“ - direc-
tor maica Mateea Mari[
Cod fiscal 19101537
Cont BCR 74RNCB00
75085881000001, sucur-
sala Sector 4, Bucure[ti.
„M\icu]ele sunt
devotate misiunii pe
care o `ndeplinesc“
Am avut ocazia s\ st\m
de vorb\ cu câteva dintre b\-
trânele care beneficiaz\ de
ajutorul c\minului de la Pa-
s\rea. ~ntruc=t numele paci-
entelor sunt confiden]iale,
vom reda `n continuare doar
gândurile acestora cu privire
la locul unde `[i petrec ulti-
mii ani din via]\. Sentimen-
tul este unanim: acest a[ez\-
mânt este o binecuvântare
cereasc\, o [ans\ nesperat\
pe care b\trâne]ea le-a ofe-
rit-o [i un mod pl\cut de a
cunoa[te oameni deosebi]i.
Doamna cu care am petrecut
mai mult timp a `nceput prin
a ne ar\ta icoanele, Biblia [i
c\r]ile de rug\ciuni aflate pe
o noptier\ lâng\ patul pe ca-
re `l ocupa, subliniind faptul
c\ are o credin]\ tare `n Dum-
b\trânele dobândesc un echilibru afectiv [i emo]ional, tind spre comunicare [i socializare,
deoarece, pe lâng\ meseria pe care o au, sunt, `n primul rând, slujitoare ale lui Dumnezeu.
vedem b\trâni p\r\si]i sau uita]i de copiii
sau de nepo]ii lor, abandona]i de to]i cei
din jur, nevoi]i s\-[i duc\ ultima parte a
vie]ii `n singur\tate, chin [i triste]e. Din
fericire, exist\ locuri unde astfel de b\trâni
([i nu numai) g\sesc oameni iubitori [i
dedica]i slujirii aproapelui, care le mai
alin\ din suferin]e [i le redau dorin]a de
via]\. Un astfel de loc este [i C\minul de
b\trâni de la M\n\stirea Pas\rea.
tribu]ia maicilor Mina [i Pa-
velida [i a celor [apte uce-
nice ale acestora. Construc-
]ia cl\dirii nu a fost u[oar\,
fiind necesare zile [i nop]i
de munc\, `mp\r]ite `ntre
c\ratul c\r\mizilor [i a sa-
cilor de ciment, preg\tirea
mesei muncitorilor [i par-
ticiparea la slujbele biseri-
cii. Primii ani au fost cei
mai grei. Tr\iam zi de zi cu
teama c\ nu ne vor ajunge
banii pentru hran\, medi-
camente [i materialele de
cur\]enie“, ne explic\ mai-
ca Mateea Mari[, directorul
C\minului de b\trâni.
Ini]ial, s-au amenajat
dou\ dormitoare `n chiliile
maicilor [i, multe luni, a-
cestea au dormit pe saltele
lâng\ paturile bolnavelor.
Cu timpul, c\minul a deve-
nit cunoscut, primind astfel
ajutoare de la cre[tini din
]ar\, dar [i de la o organiza-
]ie caritativ\ din Germania.
„Astfel, pe lâng\ m\icu]ele
din m\n\stirea noastr\, am
putut primi un num\r mare
de m\icu]e care au fost obli-
gate s\ p\r\seasc\ m\n\s-
tirile `n urma decretului
dat pe timpul lui Gheor-
nezeu [i `n lucrarea r\scum-
p\r\toare a Fiului S\u. La
adresa m\icu]elor asistente
a avut numai cuvinte de lau-
d\: „M\icu]ele sunt binevoi-
toare, credincioase [i devota-
te misiunii lor, fiind con[ti-
ente c\ o fac `n numele Dom-
nului. Aici putem face tot
ceea ce ne dorim. Singura re-
gul\ este ca m\icu]ele s\ ai-
b\ grij\ de noi [i ea este res-
pectat\ cu sfin]enie. Maica
director este o persoan\ deo-
sebit\, care alearg\ toat\
ziua [i se preocup\ intens ca
fiecare s\ aib\ ceea ce `[i do-
re[te [i are nevoie. La fel [i
maica doctor, care ne vizi-
teaz\ de mai multe ori pe zi
pentru a se asigura c\ sun-
tem s\n\toase“.
De asemenea, vorbind de-
spre condi]iile pe care le ofe-
r\ acest a[ez\mânt, ne spu-
ne c\ atmosfera este deosebi-
t\: stau câte dou\ persoane
`n camer\, pot aduce de aca-
s\ lucruri personale cu va-
YK
~ntr-un a[ez\mânt situat pe lâng\ o m\n\stire [i cu personal preponderent monahal,
accept\ cu t\rie b\trâne]ea [i se preg\tesc cu `ncredere pentru trecerea `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu. Aceast\ lini[te sufleteasc\ este datorat\ m\icu]elor care lucreaz\ aici,
Ele au mai mult\ compasiune [i `n]elegere pentru nevoile de orice fel ale b\trânelor.
ghiu Dej [i care, dup\ eve-
nimentele din anul 1989,
au g\sit `n]elegere la a[e-
z\mintele de pe lâng\ m\-
n\stiri. De asemenea, o al-
t\ categorie care a benefici-
at de ajutorul nostru, au re-
prezentat-o preotesele v\-
duve, unele dintre ele victi-
me ale regimului comu-
nist“, ne mai spune maica
Mateea.
O b\trâne]e tr\it\ mai
aproape de Dumnezeu
~n mod firesc, se pune `n-
trebarea ce importan]\ are
pentru b\trâne mediul mo-
nastic `n care sunt `ngrijite.
Astfel, am aflat c\ `ntr-un
a[ez\mânt situat pe lâng\
o m\n\stire [i cu personal
preponderent monahal, b\-
trânele dobândesc un echi-
libru afectiv [i emo]ional,
tind spre comunicare [i so-
cializare, accept\ cu t\rie
b\trâne]ea [i se preg\tesc
cu `ncredere pentru trece-
rea `n `mp\r\]ia lui Dum-
nezeu. Aceast\ lini[te sufle-
teasc\ este datorat\ m\icu-
]elor care lucreaz\ aici de-
loare sentimental\, au un li-
ving `n care `[i pot `mp\rt\[i
experien]ele de via]\ [i se pot
uita la televizor, au posibili-
tatea de a se plimba prin aerul
curat de la marginea lacului.
La final, doamna ne-a m\rtur-
CM
YK
CM
oarece, pe lâng\ meseria pe
care o au, sunt, `n primul
rând, slujitoare ale lui
Dumnezeu. Ele au mai
mult\ compasiune [i `n]ele-
gere pentru nevoile de orice
fel ale b\trânelor. La aces-
tea se adaug\ consilierea [i
asisten]a spiritual\ de care
se bucur\ bolnavele din
partea preo]ilor care slujesc
la m\n\stire [i care le spo-
vedesc [i le `mp\rt\[esc pe-
riodic sau ori de câte ori so-
licit\. C\minul are [i o sta-
]ie de amplificare cu difu-
zoare `n fiecare camer\ [i
zilnic se pot asculta toate
slujbele [i rug\ciunile f\cu-
te `n biseric\. Persoanele
cu o stare bun\ de s\n\tate
fizic\ [i psihic\ pot merge la
biserica m\n\stirii atunci
când doresc s\ participe la
oficierea cultului divin pu-
blic. „Cu ajutorul Bunului
Dumnezeu, noi ne str\du-
im pe cât putem s\ le asi-
gur\m persoanelor asistate
`n c\minul nostru o atmos-
fer\ cât mai apropiat\ de
cea de acas\. Am `ncercat
s\ le personaliz\m camere-
le, aducându-le diferite o-
biecte [i lucruri personale.
Celor care sunt s\n\toase
le permitem accesul la bu-
c\t\rie pentru a-[i putea
g\ti diferite mânc\ruri de
care au poft\ [i pe care le
f\ceau atunci când erau la
casa lor“, continu\ maica
Mateea. De asemenea, cu
ocazia marilor s\rb\tori, la
acest c\min se organizeaz\
mese festive cu bucate tra-
di]ionale, pentru ca [i
b\trânele s\ se bucure de
isit: „~ntotdeauna mi-am dorit
ca, la sfâr[itul vie]ii s\ vin la
m\n\stire, iar acum aceast\
dorin]\ mi s-a `ndeplinit.
Sunt foarte mul]umit\ c\ pot
fi aici [i, `ntr-adev\r, simt c\
Dumnezeu `mi este aproape“.
Duminic\, 9 martie 2008
spiritul praznicului. Maica
Mateea ne-a mai spus c\,
de câte ori s-a ivit ocazia,
au invitat personalit\]i de
la diferite televiziuni care,
pe lâng\ faptul c\ au venit
[i au stat de vorb\ cu
b\tr=nele, au adus [i da-
ruri. La fel procedeaz\ [i
câteva dintre voluntarele
de aici, care sunt profesoa-
re de Religie [i care vin `m-
preun\ cu elevii [i mai ali-
n\, a[a cum pot, suferin]a
bolnavelor: le aduc m\r]i[oa-
re de 1 martie, le cânt\ co-
linde de Cr\ciun etc.
Lucrarea filantropic\
se va extinde
Un lucru care te impre-
sioneaz\ profund la C\mi-
nul de la Pas\rea este do-
rin]a m\icu]elor de a le aju-
ta pe b\trâne, precum [i
d\ruirea lor pentru cre[te-
rea [i dezvoltarea acestei
institu]ii puse `n slujba a-
proapelui. Iar planurile pe
care aceste adev\rate re-
prezentante ale apostoliei
cre[tine le au pentru viitor
sunt elocvente `n acest
sens. Se dore[te cre[terea
num\rului celor asista]i, a-
tât prin dezvoltarea c\mi-
nului, cât [i prin `nfiin]area
serviciului de `ngrijire la
domiciliu, care ar putea
preveni ruperea persoa-
Capel\ construit\
cu fonduri europene
~nc\ de la sosirea la acest
c\min, am observat c\ se lu-
creaz\ din greu, nu numai
pentru `ngrijirea b\trâne-
lor, dar [i pe latur\ adminis-
trativ\. De aceea, am `ntre-
bat-o pe maica director de-
spre proiectele pe care le are
`n derulare. „Proiecte exist\
[i pot spune c\, de când
a[ez\mântul este p\storit
de Preasfin]itul Varsa-nufie
Prahoveanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei Bucure[ti-
lor, lucrurile au `nceput s\
mearg\ bine. Principala
noastr\ preocupare este de
a consolida cl\direa [i de a o
aduce la standarde europe-
ne, pentru a oferi servicii de
calitate conform normelor
actuale. ~ncerc\m s\ regân-
dim spa]iile de cazare, deoa-
rece avem nevoie de mai
multe grupuri sanitare, in-
dispensabile pentru a ob]ine
acreditarea c\minului, ca
furnizor de servicii sociale.
Dar s\ v\ dau exemplul
unui proiect care se afl\ `n
faza de finalizare: am con-
struit `n curtea c\minului o
capel\ prin intermediul u-
nelor vârstnice de mediul
familial. Alt\ dorin]\ ar fi
aceea de a oferi persoanelor
cu diferite probleme sociale
ajutor temporar, constând
`n `mbr\c\minte, hran\,
sprijin financiar [i consilie-
re spiritual\. ~n acest sens,
a[ez\mântul dore[te p\s-
trarea [i `nt\rirea leg\turii
cu autorit\]ile locale, `n ve-
derea identific\rii [i rezol-
v\rii cazurilor sociale, dar
[i colaborarea cu organiza-
]ii guvernamentale [i non-
guvernamentale `n scopuri
exclusiv umanitare. De ase-
menea, c\minul dore[te a-
tragerea de voluntari din
rândul cre[tinilor, pentru
acordarea serviciilor de `n-
grijire persoanelor aflate `n
nevoie.
~n prezent, a[ez\mântul
filantropic de la Pas\rea a
fost extins, prin construirea
unei cl\diri anexe care ofe-
r\ locuri de g\zduire atât
pentru b\trâni, cât [i pen-
tru personalul care deser-
ve[te c\minul. Planurile,
dup\ cum am v\zut, sunt
multe [i m\re]e. Fondurile,
`ns\, aproape c\ nu reu[esc
s\ acopere nici sus]inerea
b\trânilor care sunt aici.
Mai mult, toate locurile de
care acest c\min dispune
sunt ocupate, f\când im-
posibil\ dorin]a maicilor de
a ajuta cât mai multe per-
soane aflate `n suferin]\. a
nor fonduri europene, ob]i-
nute cu ajutorul Domniei sa-
le, Prin]ul Sturdza“.
Maica Mateea ne-a mai
spus c\ tot personalul care
lucreaz\ la acest c\min este
calificat, fie c\ sunt m\icu-
]e, surori sau persoane lai-
ce. Exist\ dou\ buc\t\rese,
[ase infirmiere, un asistent
social, maica doctor, perso-
nalul administrativ etc. Pe
lâng\ personalul angajat,
aici `[i desf\[oar\ activita-
tea [i voluntari - persoane
credincioase, care vin cu
drag s\ ajute. ~n prezent,
sunt `ngrijite peste 50 de
b\trâne, dintre care majori-
tatea m\icu]e sau preotese
v\duve. ~ns\ c\minul are `n
grij\ [i persoane cu proble-
me sociale cauzate de pensi-
ile foarte mici sau de lipsa
locuin]elor, b\trâne aban-
donate, victime ale violen]ei
familiale [i persoane cu a-
fec]iuni foarte grave, care
nu pot fi tratate `n familie.
Exist\ [i o categorie mai
mic\ de persoane care au o
situa]ie material\ mai bun\
[i care au [i sus]in\tori.
Prin `ngrijirea acestora, c\-
minul `[i poate asigura mi-
jloacele de subzisten]\ nece-
sare bunei func]ion\ri.
2 Duminic\, 9 martie 2008
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Religie [i cultur\ `n Europa [i Asia
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Biserica a mo[tenit mult din
structura administrativ\ a Im-
periului Roman, al c\rui terito-
riu [i ai c\rui supu[i i-a preluat
`n mare parte, iar acest lucru a
influen]at profund istoria vii-
toare a cre[tinismului. Mai
mult decât oricare alt\ institu-
]ie, Biserica a fost, `n perma-
nen]\, o surs\ de inspira]ie pen-
tru cultura rafinat\ a Europei.
Patronând artele, me[te[uguri-
le, dar `n special pictura, arhi-
tectura [i muzica, Biserica [i-a
l\sat amprenta asupra tuturor
acestora cu simbolismul ei cre[-
tin, promovând nu doar expresia
emo]iei [i a valorii, ci chiar im-
punând acestora o anume disci-
plin\ [i un control. Prin inter-
mediul artei, religia a reu[it s\
transmit\ oamenilor o multitu-
dine de expresii emo]ionale [i ne-
num\rate valori morale care, la
nivelul con[tiin]ei, au modificat
nu doar limbajul cotidian, ci
chiar imaginarul religios.
Dup\ ce cre[tinismul a fost
adoptat ca religie oficial\ `n ca-
drul Imperiului Roman, proce-
sul de eradicare a altor divini-
t\]i [i a templelor acestora s-a
transformat `ntr-o adev\rat\
preocupare politic\. Binele Im-
periului se identifica cu binele
Bisericii cre[tine. Când puterea
politic\ imperial\ a sl\bit, locul
ei a fost luat de cea ecleziastic\.
Dansul, erotismul [i alte
proceduri extatice,
acceptate de ritualul
religios hinduist
Toate aceste tr\s\turi ale
cre[tinismului, profund impreg-
nate `n cultura occidental\, con-
trasteaz\ evident cu cele ale re-
ligiilor orientale. ~n primul rând,
spre deosebire de cre[tinism,
care a reu[it `n cea mai mare
parte civilizarea Europei Occi-
dentale din afara spa]iului cet\-
]ilor grece[ti [i romane, budis-
mul a fost, `n general, acceptat
`ntr-un mediu civiliza]ional foar-
te rafinat.
~NTRE ALFA {I OMEGA
Locul religiei [i politicii `n spa]iul public
de Ionu] BURSUC
~n general, omul percepe lumea
`n care tr\ie[te `n func]ie de locul
[i timpul `n care a fost n\scut [i
crescut. De[i acest proces de for-
mare moral\ [i intelectual\ este
deopotriv\ natural [i necesar (ni-
meni nu a fost crescut `ntr-un vid
social), totu[i, prea adesea r\mâ-
nem tributari unor percep]ii ale lu-
mii `nconjur\toare care se pot `n-
dep\rta destul de mult de comple-
xitatea propriu-zis\ a vie]ii. }i-
nând cont de sfatul Sfântului A-
postol Pavel de a nu ne conforma
`ntru totul acestei lumi, ci de a o
transforma prin `nnoirea min]ii
(Romani 12, 2), `n]elegem c\ o ase-
menea ignoran]\ poate avea reper-
cusiuni serioase asupra credin]ei
[i vie]ii noastre cre[tine.
Spre exemplu, mul]i dintre noi
tindem s\ acredit\m ideea c\ poli-
tica [i religia ocup\ sau ar trebui s\
ocupe locuri cât se poate de distincte
`n problemele vie]ii cotidiene. O a-
tare perspectiv\ nu este nicidecum
nou\, ci face parte dintr-o dezba-
tere intens\ lansat\ `nc\ din zorii
epocii moderne. Politica, din pers-
private? Dac\ fiecare idee, gest, fapt\ sau atitudine are repercusiuni care d\inuie
raporteaz\ la chestiuni care ]in de zona vie]ii politice, publice, de interes comun?
Ca nou\ religie, budismul a
p\truns `ntr-un mediu `n care
s-au `ntâlnit credin]e [i idei filo-
sofice mai vechi, la care a fost
nevoit s\ se adapteze, cum e `n
cazul Chinei.
De[i `n Orient oamenii au
fost la fel de mult influen]a]i de
concep]iile religioase asupra re-
alit\]ii ca [i `n Occident, aceas-
t\ influen]\ s-a resim]it cu mult
mai dezorganizat [i difuz. Bu-
dismul n-a f\cut altceva decât
s\ preia celelalte influen]e reli-
gioase [i s\ le confere coeren]\.
Faptul c\ a reu[it s\ p\trund\
`n mentalul colectiv s-a datorat
tocmai „intoleran]ei“ sale. For-
mele absolut sigure `n care, aici
[i acum, cre[tinismul `[i arat\
fa]a, contrasteaz\ evident cu
sincretismul asiatic, destul de
tolerant, dar [i de alunecos.
Culturile orientale din spa-
]iul indian au manifestat [i ma-
nifest\ o mult mai puternic\ `n-
c\rc\tur\ afectiv\ decât cea oc-
cidental\, atât `n plan religios,
cât [i artistic. Deta[area emo]io-
nal\, care `n Occident a fost
considerat\ dintotdeauna o vir-
tute, este mai pu]in evident\ `n
formele artistice indigene din
India, inclusiv `n dans, `n muzi-
c\ [i `n religie. Spre deosebire
de cre[tinism, care a c\utat s\
disciplineze toate formele de ex-
primare emo]ional\, respin-
gând dansul, erotismul [i alte
proceduri extatice, toate aceste
forme se reg\sesc `n ritualul re-
ligios hinduist sau `n religia po-
pular\ indian\. A[a se face c\,
`n vreme ce `n Occident unele
activit\]i, cum ar fi dansul, au
devenit tipic profane, deseori nu
prea agreate de Biseric\, `n cul-
turile orientale, dar mai ales `n
spa]iul budismului Hinayana,
s-a configurat tendin]a coexis-
ten]ei a dou\ forme de cultur\:
o cultur\ elevat\, pl\m\dit\ [i
modelat\ de c\tre elita budist\,
iar al\turi de ea, la un alt nivel,
o cultur\ popular\. Aceast\ cul-
tur\ popular\ a fost [i este, `n
general, dispre]uit\ de c\tre e-
lite, care au considerat [i consi-
der\ pe mai departe c\ ea ar ob-
struc]iona accesul budismului
spre valori superioare.
pectiva acestei viziuni, se ocup\ cu
problemele publice sub suprave-
gherea atent\ a statului-na]iune.
~ntrucât statul este principala for-
m\ recunoscut\ de asociere politic\
`n societatea modern\, el are suve-
ranitate virtual nelimitat\ `n ce
prive[te reglementarea conflictelor
sau intereselor dintre indivizi. Tot-
odat\, aceast\ viziune modern\
tinde s\ reduc\ politica la un set de
proceduri `n vederea protej\rii [i
promov\rii interesului individual
`ntr-o lume dominat\ de pia]a libe-
r\ [i consumism.
Pe de alt\ parte, conform acele-
ia[i viziuni, religia este asimilat\
unui set de comportamente indivi-
duale, pe care oamenii le pot prac-
tica `n solitudinea spa]iului privat,
f\r\ sau cu cât mai limitate im-
plica]ii publice. Din aceast\ per-
spectiv\, religia s-ar defini prin a-
cele credin]e individuale cu privire
la lucruri pe care oamenii le con-
sider\ a fi adev\rate [i importante
pentru via]a lor [i care nu ar impi-
eta cu nimic asupra credin]elor ce-
lorlal]i.
De[i nu este o viziune tipic\ pen-
tru gândirea [i practica politic\ din
spa]iul românesc, ea fiind de sor-
Un cre[tin se poate `ntreba, pe bun\ dreptate, dac\ are sens s\ fac\ o
distinc]ie atât de radical\ `ntre via]a [i op]iunile sale publice [i credin]ele sale
ve[nic, poate un cre[tin s\ fac\ abstrac]ie de credin]ele sale atunci când se
Etica muncii `n budism
[i protestantism
Atât `n Occident, cât [i `n
Orient, educa]ia, `ntr-o form\
institu]ionalizat\, [i-a avut r\-
d\cinile `n religie. C\lug\rii [i
preo]ii erau cei care predau `n
[colile locale. La un nivel supe-
rior, universitatea occidental\ a
reflectat orientarea profund in-
telectualist\ a cre[tinismului,
deschizând calea spre o cerceta-
re liber\. Contrastul dintre `n-
v\]\mântul practicat `n [colile
m\n\stire[ti din ]\rile budiste
hinayaniste [i cel practicat `n
]\rile occidentale `n secolul care
a precedat cel de-al Doilea R\z-
boi Mondial arat\ o diferen]\
semnificativ\ privind influen]a
religiei asupra culturii genera-
le. Evident, de atunci, procesul
de occidentalizare a educa]iei `n
`ntreaga lume s-a amplificat,
a[a `ncât impactul religiei asu-
pra `nv\]\mântului, chiar dac\
nu major, r\mâne totu[i rezo-
nabil.
Tr\s\turile care diferen]ia-
z\, `ntre altele, cre[tinismul de
religiile orientale sunt, `n mare
m\sur\, corelate cu voca]ia mo-
noteist\ a cre[tinismului, dar [i
cu aceea panteist\ a Orientului
necre[tin. Monoteismul `nseam-
n\ autoritate [i control, dincolo
de orice specula]ii. El presupu-
ne o ierarhie bine stabilit\.
Panteismul, dimpotriv\, pro-
moveaz\ mai degrab\ diversi-
tatea fenomenelor. Conceptele
de scop suprem sau finalitate
ultim\, cum ar fi unirea deplin\
cu Brahman din mistica upani-
[adic\ sau atingerea Nirvanei
`n budism, au o alt\ semnifica-
]ie decât credin]a `ntr-un Dum-
nezeu unic [i personal din re-
ligiile monoteiste.
Budismul japonez a pus un
accent cu totul deosebit pe ori-
entarea practic\ a credincio[i-
lor. Este posibil ca atitudinea de
motiva]ie pozitiv\ fa]\ de mun-
c\, pus\ `n slujba amelior\rii
societ\]ii umane, s\-[i aib\ r\-
d\cinile `n aceast\ orientare
mai imanentist\, caracteristic\
budismului japonez. Tot la fel,
`n Europa, protestantismul a di-
rec]ionat energiile omului spre
`ndeletnicirile p\mânte[ti. ~n
ginte occidental\ [i fiind adoptat\
`n ]ara noastr\ `n decursul timpu-
lui, totu[i, `n ultima vreme, din ce
`n ce mai multe voci `[i exprim\ a-
deziunea pentru o astfel de distinc-
]ie. Ca orice concep]ie asupra ches-
tiunilor de interes public, ea meri-
t\, f\r\ `ndoial\, respectat\ [i as-
cultat\. ~n nici un caz `ns\ nu poa-
te fi (sau nu ar trebui s\ fie) asuma-
t\ necritic, doar pentru c\ este la
mod\ sau provine din spa]ii cultu-
rale la care ne raport\m cu inferi-
oritate [i tendin]e de copiere.
Dac\ a opta pentru o anume vi-
ziune politic\ sau social\ ]ine de
libertatea [i capacitatea de discer-
nere a oric\rui cet\]ean, cu impli-
ca]ii relative asupra propriei vie]i,
`n cazul cre[tinilor lucrurile stau
pu]in diferit. Nu pentru c\ liberta-
tea sau discern\mântului lor ar fi
mai pu]in important, ci dimpotri-
v\. Pentru c\ `n func]ie de modul
`n care `n]eleg lumea `nconjur\toa-
re [i de felul `n care se raporteaz\
la aceasta, depinde nu doar via]a
lor, ci [i rela]ia lor cu Dumnezeu [i
cu semenii, care `ncep `n timp [i
dureaz\ `n ve[nicie.
Din aceast\ perspectiv\, un
cre[tin se poate `ntreba, pe bun\
locul preocup\rii pentru via]a
de apoi a c\lug\rilor din Evul
Mediu, protestantismul i-a `n-
drumat, bine sau r\u, pe oameni
s\ munceasc\ `n aceast\ lume,
fiecare potrivit voca]iei sale.
Calvini[tii sus]in c\, dup\
moarte, de[i omul nu poate avea
certitudinea c\ ajunge `n rai, to-
tu[i nu trebuie s\ dispere. Linia
aceasta desp\r]itoare, foarte
sensibil\, dintre `ndoial\ [i ne-
`ndoial\, `n ce prive[te propria
ta mântuire, a fost considerat\
de M. Weber ca o determinant\
cultural\ fundamental\ a psiho-
logiei occidentale. Ea a condus
la acceptarea postulatului neofi-
cial c\ succesul ob]inut `n via]a
p\mânteasc\ de fiecare om de-
votat voca]iei sale e un semn
prevestitor pentru dobândirea
vie]ii ve[nice. ~n acest mod s-a
configurat un mecanism psiho-
logic care a promovat ceea ce s-a
numit „etica muncii“ [i i-a orien-
tat pe oameni spre reu[it\.
„Ce a fost moralitatea?“
Dac\ facem o compara]ie, fie
[i la nivel superficial, `ntre etica
responsabilit\]ii sociale [i mo-
rale din Japonia [i din anumite
]\ri occidentale, contrastul cul-
tural este izbitor. ~ntrebarea ca-
re se pune e de unde `[i cap\t\
resursele atât de pregnanta re-
sponsabilitate civic\, de pild\,
`n Japonia, despre care un eco-
nomist britanic afirma c\ este
„cea mai impun\toare na]iune a
lumii“. Se datoreaz\ ea oare bu-
dismului sau, `n general vor-
bind, anumitor influen]e reli-
gioase asupra caracterului na-
]ional [i a culturii na]ionale?
Mentalitatea oamenilor dintr-o
cultur\ str\in\ r\mâne, pentru
fiecare dintre noi, `ntr-o oareca-
re m\sur\, o tain\, chiar [i a-
tunci când st\pânim limba a-
celei culturi. Acest lucru e vala-
bil [i `n cazul `n care anumite
societ\]i au aceea[i mo[tenire
cultural\. De pild\, `n Europa,
diferen]a dintre ]\rile sau re-
giunile catolice [i cele protes-
tante este foarte u[or vizibil\,
chiar [i `n societ\]ile `n care as-
t\zi influen]a religiei nu mai
este decât umbra a ceea ce a
fost cândva. Inclusiv `n ]\ri
protestante care au `mp\rt\[it
dreptate, dac\ are sens s\ fac\ o
distinc]ie atât de radical\ `ntre
via]a [i op]iunile sale publice [i
credin]ele sale private? Dac\ fie-
care idee, gest, fapt\ sau atitudine
are repercusiuni care d\inuie ve[-
nic, poate un cre[tin s\ fac\ ab-
strac]ie de credin]ele sale atunci
când se raporteaz\ la chestiuni
care ]in de zona vie]ii politice, pu-
blice, de interes comun?
R\spunsul potrivit acestui gen
de `ntreb\ri a fost g\sit `nc\ din
primul veac al vie]ii Bisericii, când
un anonim a compus o epistol\ `n
care `[i exprima viziunea sa inte-
gratoare [i conciliant\. De[i cu
greu se poate spune când [i unde
au `ndeplinit cre[tinii idealurile
zugr\vite de acest autor, totu[i,
scrierea sa are valoare paradigma-
tic\, ea oferind mai degrab\ un
ghid, o cale de armonizare [i `mp\-
care a celor dou\ tendin]e aparent
antagonice:
„Cre[tinii nu se deosebesc de
ceilal]i oameni nici prin p\mântul
pe care tr\iesc, nici prin limb\,
nici prin `mbr\c\minte. Nu locui-
esc `n ora[e ale lor, nici nu se
folosesc de o limb\ deosebit\, nici
nu duc o via]\ str\in\. ~nv\]\tura
lor nu-i descoperit\ de gândirea [i
cugetarea unor oameni, care cerce-
teaz\ cu nesocotin]\; nici nu o ara-
t\, ca unii, ca pe `nv\]\tur\ ome-
neasc\. Locuiesc `n ora[e grece[ti
[i barbare, cum le-a venit soarta
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
ramuri diferite ale protestantis-
mului, cum ar fi Anglia [i Sco-
]ia, impactul religios se resimte
diferen]iat `n ansamblul feno-
menului cultural cotidian.
Atunci când, `n Occident, re-
ligia a pierdut din vigoare, s-a
resim]it foarte limpede o bul-
versare nu doar `n plan cultu-
ral, cât mai ales moral. A ap\-
rut a[a-zisa „nou\ moralitate“
sau „moralitate permisiv\“. ~n
urm\ cu câteva decenii, un filo-
sof [i-a anun]at chiar o serie de
prelegeri cu titlul „Ce a fost mo-
ralitatea?“, demonstrând prin
aceasta sucombarea principiilor
morale.
Ast\zi, mai mult ca oricând,
impactul religiei asupra vie]ii so-
ciale [i societ\]ii `n general a fost
modificat radical. E foarte pro-
babil ca tr\s\turile culturale
distinctive s\ fie eliminate, ajun-
gându-se, din nefericire, la o ni-
velare a identit\]ilor culturale,
religioase etc. ~n prezent, `n Oc-
cident, religia nu mai reprezint\
un adev\rat suport cultural, ca
odinioar\. Valorile religioase p\-
lesc, iar riscurile ar putea deveni
majore, periclitând `nsu[i viito-
rul civiliza]iei cre[tine occidenta-
le. ~n Fran]a, ca s\ lu\m doar un
singur exemplu, numai 20% din
popula]ie mai consider\ c\ s\r-
b\toarea Cr\ciunului are o sem-
nifica]ie religioas\. a
fiec\ruia; urmeaz\ obiceiurile b\[-
tina[ilor [i `n `mbr\c\minte [i `n
hran\ [i `n cel\lalt fel de via]\, dar
arat\ o vie]uire minunat\ [i re-
cunoscut\ de to]i ca nemaiv\zut\.
Locuiesc `n ]\rile `n care s-au
n\scut, dar ca str\ini; iau parte la
toate ca cet\]eni, dar pe toate le
rabd\ ca str\ini; orice ]ar\ str\in\
le e patrie, [i orice patrie le e ]ar\
str\in\. Se c\s\toresc ca to]i oa-
menii [i nasc copii, dar nu arunc\
pe cei n\scu]i. ~ntind mas\ comu-
n\, dar nu [i patul. Sunt `n trup,
dar nu tr\iesc dup\ trup. Locuiesc
pe p\mânt, dar sunt cet\]eni ai ce-
rului. Se supun legilor rânduite de
stat, dar, prin felul lor de via]\, bi-
ruiesc legile. Iubesc pe to]i, dar de
to]i sunt prigoni]i. Nu-i cunoa[te
nimeni, dar sunt osândi]i; sunt
omorâ]i, dar dobândesc via]a. Sunt
s\raci, dar `mbog\]esc pe mul]i,
sunt lipsi]i de toate, dar `n toate
au de prisos. Sunt `njosi]i, dar
sunt sl\vi]i cu aceste `njosiri; sunt
huli]i, dar sunt `ndrept\]i]i. Sunt
oc\râ]i, dar binecuvânteaz\; sunt
insulta]i, dar cinstesc. Fac bine,
dar sunt pedepsi]i ca r\i; sunt pe-
depsi]i, dar se bucur\, ca [i cum li
s-ar da via]\. Iudeii le poart\ r\-
zboi ca unora de alt neam, elenii `i
prigonesc, dar cei care-i ur\sc nu
pot spune pricina du[m\niei lor.“
(„Epistola c\tre Diognet“, vol.
Scrierile P\rin]ilor Apostolici, Ed.
IBMBOR, Bucure[ti, 1979). a
 CM
YK

Luni, 10 martie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 57 (958) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

INTERVIU POR}IA DE S|N|TATE ACTUALITATEA

REGIONAL|
„Exist\ o
efervescen]\ Cum prevenim Credite
misionar\ anemiile avantajoase
extrem de bogat\ prim\vara pentru investi]iile
`n Moldova“ din agricultur\
PAGINA 16 PAGINA 8 PAGINA 4

Canonul Sfântului Andrei Criteanul:

Poc\in]\ [i acomodare ZIARUL LUMINA

apare
cu `mp\r\]ia lui Dumnezeu [i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Din prima zi a Postului Pa[tilor, cântarea Canonului celui
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
Mare `i ofer\ credinciosului „cheia“ `n]elegerii asprei pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
c\l\torii pe care o are de parcurs pân\ la ~nvierea astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
Domnului: poc\in]a, `nnoirea vie]ii, `ntoarcerea la xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
Dumnezeu. Crea]ie a Sfântului Andrei, arhiepiscopul „Lumina de Duminic\“.
Cretei, Canonul dep\[e[te prin m\rime orice alt canon Pre]ul unui pachet
imnografic. ~n acela[i timp, prin adâncimea ideilor pe trimestrial
care le cuprinde, `l cheam\ pe credincios s\-[i altoiasc\ la „Ziarul Lumina“
via]a spiritual\ pe drumul lui Hristos spre Golgota [i spre [i „Lumina de Duminic\“:
~nviere, drum pe care se sintetizeaz\ destinul umanit\]ii. 60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
Continuare `n pagina 9

RELIGIOS
ULTIMELE HOT|R+RI ALE SF+NTU-
LUI SINOD: ~n perioada 5-7 martie
a.c., Sf=ntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne s-a `ntrunit `n
[edin]\ de lucru la Re[edin]a pa-
triarhal\. Pe l=ng\ alegerea a 8
episcopi pentru scaunele vacante,
printre hot\r=rile luate se num\-
r\ trecerea `n r=ndul sfin]ilor a 9
cuvio[i rom=ni.
Pagina 3

ROM+NIA ~N UE
FOLOSIREA BIOCOMBUSTIBILILOR
VA GENERA PRE}URI MAI MARI LA
ALIMENTE: Dac\ `n urm\ cu
câ]iva ani, combustibilii biologici
erau v\zu]i ca fiind solu]ia pro-
blemelor legate de schimbarea
climatic\, `n momentul de fa]\,
tot mai multe voci sus]in c\ bio-
combustibilii nu reprezint\ o
solu]ie `n acest sens.
Pagina 6

POZA ZILEI
Trec\torii privesc portretele uria[e ale
unor fran]uzoaice celebre, parte a unei
expozi]ii `n aer liber amenajate pe
zidurile Pantheonului din Paris, cu
ocazia Zilei Interna]ionale a Femeii. a
EXTERN
CRIZA DIN KOSOVO D|RÂM| GU-
VERNUL LA BELGRAD: Sârbii `[i
hot\r\sc viitorul european la 11
mai. Premierul Kostunica a demi-
Bush va ateriza pe 1 aprilie, la Constan]a sionat, pentru a bloca aderarea
]\rii la UE. Pre[edintele Tadic
Pre[edintele SUA, George W. Bush, va paniei din Irak. Aproape 9.000 de solda]i
face, pe 1 aprilie, o vizit\-fulger militarilor antrena]i pentru opera]iuni speciale au `ncearc\ s\-[i conving\ compa-
americani din baza de la Kog\lniceanu, a tranzitat aeroportul, `n drumul spre Irak. trio]ii c\ integrarea european\
relatat Mediafax, cit=nd informa]iile date Doi ani mai târziu, secretarul ameri- nu trebuie s\ fie `ngropat\ de
unui cotidian central de surse oficiale. can de stat, Condoleezza Rice, a semnat criza kosovar\.
Potrivit acestora, Air Force One, es- cu oficialit\]ile române un acord privind
cortat de un avion militar de transport C- permiterea sta]ion\rii for]elor americane Pagina 7
5 Galaxy, va ateriza la 1 aprilie pe aero- `n România. ~n august 2007, a fost des-
portul din Constan]a. George W. Bush va chis\ prima misiune de amploare a ar-
merge mai `ntâi la baza militar\, dup\ matei americane la Constan]a. ~NV|}|M+NT
care se va deplasa `n Capital\ pentru a ~n prezent, la Kog\lniceanu se afl\
participa la summitul NATO, care se va aproximativ 100 de militari americani. PRE{EDINTELE COLEGIULUI
desf\[ura la Bucure[ti, `ntre 2-4 aprilie. Guvernul SUA a anun]at c\ va investi MEDICILOR DIN ROM+NIA A FOST
Primii militari americani au ajuns pe masiv `n modernizarea caz\rmilor unde ALES RECTOR AL UMF IA{I:
Aeroportul Mihail Kog\lniceanu `n 2003, vor fi cantona]i la final peste 1.500 de Pre[edintele Colegiului Medicilor
pentru a asigura frontul de nord al cam- solda]i ai US Army. a
din România, prof. dr. Vasile
Ast\r\stoae, a fost ales s=mb\t\
CEDO condamn\ Rom=nia pentru tergiversarea unui proces rector al Universit\]ii de
Medicin\ [i Farmacie „Gr. T.
Curtea European\ a Drep- European\ a Drepturilor O- nisterului Afacerilor Externe de chemare `n judecat\ [i s-a Popa“ din Ia[i.
turilor Omului (CEDO) a con- mului s-a pronun]at `n cauza (MAE). ~n fapt, reclamanta a terminat la data pronun]\rii
damnat România pentru du- Cer\ceanu `mpotriva Româ- contestat la CEDO faptul c\ hot\rârii, `n recursul `n anu- Pagina 11
rata prea mare a unui proces niei (nr. 1), constatând `nc\l- durata procedurii civile declan- lare declan[at de reclamant\,
`n care o românc\ a dat `n carea articolului 6 din Con- [ate de ea `mpotriva unei edi- având o durat\ de [apte ani
judecat\ o editur\ pentru pla- ven]ia European\ a Dreptu- turi pentru plagiat a fost exce- pentru trei grade de jurisdic]ie.
giat, obligând statul român rilor Omului, sub aspectul du- siv\. ~n privin]a duratei proce- ~n consecin]\, CEDO a obligat
s\-i pl\teasc\ acesteia daune ratei procedurii civile `n care sului, Curtea European\ a con- statul român s\ `i dea recla-
morale de 1.400 de euro. La reclamanta a fost parte, se ara- siderat c\ acesta a `nceput s\ mantei 1.400 de euro cu titlu de
data de 4 martie 2008, Curtea t\ `ntr-un comunicat al Mi- curg\ la data formul\rii cererii daune morale. a

CM
YK
2 Mar]i, 11 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXVII)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu al
Romanului
(1879-1892) (VIII)
~n timpul R\zboiului de
independen]\, Melchise-
dec a `ndemnat pe preo]i
s\ strâng\ ajutoare pen-
tru osta[ii români, el `n-
su[i contribuind cu sume
`nsemnate `n bani. Prin
testament a rânduit ca,
`n casele din fa]a Episco-
piei Romanului, s\ se `n-
fiin]eze o gr\dini]\ pen-
tru copiii orfani. Ca
membru `n Senatul ]\rii,
episcopul Melchisedec a
luat cuvântul `n mai
multe rânduri, sprijinind
drepturile credincio[ilor
[i ale Bisericii. {i `n
[edin]ele Sfântului Sinod
episcopul Melchisedec a
avut multe interven]ii,
fiind numit „creierul
Bisericii noastre... piatra
din capul unghiului... un
vâsla[ ne`ntrecut“. „Bise-
rica Ortodox\ Român\
avea, `n orice clip\, `n
sânul ei, un gânditor
care [tia s\ spuie cuvân-
tul care trebuie; tot-
deauna organul lucrului
bisericesc a fost numai
el; aproape tot ce s-a dis-
cutat [i adoptat `n etapa
1873-1889 a fost opera
sa.“ Proiectele celor mai
multe regulamente bis-
erice[ti prezentate `n
discu]ia Sfântului Sinod
au fost `ntocmite de el.
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu a avut un rol
deosebit `n contextul de-
mersurilor pentru
dobândirea autocefaliei
Bisericii. Dup\ ce
Sfântul Sinod a luat `n
discu]ie scrisoarea de
mustrare a patriarhului
ecumenic, a hot\rât s\
trimit\ un r\spuns bine
documentat. Pentru
`ntocmirea [i redactarea
acestuia a fost ales epis-
copul Melchisedec, care,
dup\ ce arat\ c\
`nv\]\tura cre[tin\ a
p\truns pe teritoriul
]\rii noastre `nainte de a
exista Constantinopolul,
aminte[te de ajutoarele
materiale [i sus]ine c\,
potrivit canoanelor,
sfin]irea mirului o poate
s\vâr[i orice Biseric\
autocefal\: „Biserica
noastr\ nu mai crede c\
Sfântul Duh trebuie s\
se pogoare mai `ntâi la
Constantinopol sau
aiurea [i apoi de acolo
s\-l cerem [i dobândim
[i noi; ci trebuie s\-l
c\ut\m [i cerem de sus
de la P\rintele luminilor
[i d\t\torul a tot darul
des\vâr[it“. Aceast\ ar-
gumentare a deschis
calea spre autocefalia
Bisericii Ortodoxe
Române care avea s\ fie
recunoscut\ la 25 aprilie
1885. (Cezar }|BÂRN|)
11 MARTIE 1803: A trecut la cele ve[nice
mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803),
fost episcop al Hu[ilor (1782-1792),
ctitorul Bisericii Banu din Ia[i, `ndrum\tor al [colilor
[i al activit\]ii editoriale `n Moldova.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Postul `naripeaz\ sufletul C\l\toria magilor [i ~n jurul magilor s-a creat o adev\-
rat\ tradi]ie legat\ de na[terea Mân-
tuitorului Hristos, foarte multe detalii
Postul este o rânduial\ dat\ de
Dumnezeu lui Adam, atunci c=nd
spus ucenicilor c\ diavolul nu poate fi
izgonit dec=t cu post [i cu rug\ciune: c\utarea mântuirii care nu sunt cuprinse `n Biblie, obi-
acesta era `n Rai. Aceast\ r=nduial\ „Iar dup\ ce a intrat `n cas\, ucenicii „Hristos pe magi i-a mântuit, pe ceiuri de Cr\ciun, etc. Dar cine erau
a fost prima porunc\ care trebuia Lui L-au `ntrebat, de o parte: Pentru p\stori i-a chemat, mul]imea prun- „cei trei magi“ [i de ce sunt aminti]i `n
respectat\ pentru a cre[te `n virtute ce noi n-am putut s\-l izgonim? El le- cilor a f\cut-o mucenici, pe b\trân l-a Sfânta Scriptur\ [i `n Canonul Sfân-
[i pentru a se apropia omul de ase- a zis: Acest neam de demoni cu nimic m\rit [i pe v\duva cea b\trân\. De la tului Andrei? ~n primul rând, magii
m\narea cu Dumnezeu. Ea a fost ne- nu poate ie[i, decât numai cu rug\ciu- care n-ai râvnit, suflete, nici faptele, nu erau trei. Ei sunt men]iona]i doar
cesar\ atunci [i este [i mai necesar\ ne [i cu post“. nici via]a. Dar vai ]ie, când vei fi jude- `n Evanghelia dup\ Matei unde nu ni
acum, dup\ ce s-a m=ncat din pomul Urm=nd exemplul M=ntuitorului, cat“ (Cântare din Canonul Sfântului se spune num\rul sau numele lor, nici
cuno[tin]ei binelui [i r\ului. Porunca Sfin]ii Apostoli [i ucenicii lor au pos- faptul c\ erau regi, ci numai c\ ve-
Andrei, episcopul Cretei, mar]i, `n
neau din R\s\rit. Cert este c\ ace[ti
privitoare la post a fost dat\ `n Rai [i
a fost `nnoit\ `n Sf=nta Evanghelie.
tit, iar postul a fost r=nduit pentru
to]i cre[tinii: „Dac\ vreun episcop
prima s\ptâmân\ a postului).
magi au fost astronomi (se [tie c\
Postul folose[te sufletului [i tru- sau preot sau diacon sau ipodiacon fenomenele supranaturale au preocu-
*** pat din totdeauna omenirea, `n special
pului, pentru c\ `nt\re[te trupul, u[u- sau cite] sau vreun c=nt\re] nu pos-
popoarele din Orient), adic\ observa-
reaz\ [i cur\]\ sufletul. P\streaz\ te[te sf=nta patruzecime a Pa[tilor Canonul cel mare al Sfântului
s\n\tatea trupului [i d\ aripi sufletu- (Postul Sfintelor Pa[ti), sau mier- Andrei, episcopul Cretei, se cite[te nu-
tori ai corpurilor cere[ti, care au fost
adu[i la Ierusalim de minunata
lui. De aceea, `n perioada Vechiului curea sau vinerea, s\ se cateriseasc\; mai `n postul Pa[telui [i reprezint\ o apari]ie a stelei. Ei de]in un rol foarte
Testament s-a recomandat de multe afar\ numai dac\ ar fi `mpiedicat de oper\ monumental\ care are `n centru
important `n iconomia mântuirii, pen-
ori: „O, de v-a]i `ntoarce [i v-a]i poc\i, sl\biciunea trupeasc\; iar dac\ ar fi poc\in]a. Remarcabile `n acest canon, tru c\ `nchinarea lor la ieslea din
ar r\mâne de pe urma voastr\ o laic (mirean) s\ se afuriseasc\“ (ca- din care am citat ast\zi, sunt trimite- Betleem reprezint\ sfâr[itul idolatriei
binecuvântare, un prinos [i o jertf\ cu nonul 69 apostolic). rile scripturistice `ntâlnite aproape la p\gâne [i chemarea tuturor neamu-
turnare pentru Domnul Dumnezeul P\rin]ii Bisericii au postit [i au fiecare stihir\. Mai mult, o alt\ not\ rilor la credin]a `n adev\ratul [i uni-
vostru! Suna]i din trâmbi]\ `n Sion, recomandat postul tuturor cre[ti- de originalitate o d\ aplicarea eveni- cul Dumnezeu. Sfântul Andrei, amin-
g\ti]i postiri sfinte, pr\znui]i s\rb\- nilor. Iat\ ce ne spune, Sf. Ioan Gur\ mentelor invocate din Biblie la via]a tindu-i pe magi, ne d\ o tem\ de me-
toarea cea pentru to]i!“. M=ntuitorul de Aur: „Postul potole[te zburd\ciu- spiritual\ a fiec\ruia. Astfel, vedem dita]ie: ace[tia au urmat calea stelei
~nsu[i a postit patruzeci de zile [i pa- nea trupului, `nfr=neaz\ poftele cele c\, `n textul ales din slujba zilei, sunt pân\ l-au g\sit pe Hristos. Noi facem
truzeci de nop]i `n pustie, `nainte de a nes\turate, cur\]e[te [i `naripeaz\ invoca]i, `n primul rând, magii, despre eforturi pentru g\sirea mântuirii?
`ncepe propov\duirea Evangheliei. El sufletul, `l `nal]\ [i `l u[ureaz\“. (pr. care se spune c\ „Hristos i-a mântuit“. (Tudorel PETECIL|)
ne-a `nv\]at cum s\ postim [i le-a Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI precum `n cer [i pe p\-
mânt. Pâinea noastr\ cea spre
fiin]\ d\-ne-o nou\ ast\zi; [i
Doamne al Puterilor, fii cu noi! ne iart\ nou\ gre[elile noas-
Iisus a zis: „Lua]i aminte ca stând `n picioare, s\ se roage, tre, precum [i noi iert\m gre-
[i]ilor no[tri; [i nu ne duce pe
faptele drept\]ii voastre s\ nu ca s\ se arate oamenilor; ade-
le face]i `naintea oamenilor ca v\rat gr\iesc vou\: [i-au luat noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de
s\ fi]i v\zu]i de ei; altfel nu plata lor. Tu `ns\, când te cel r\u. C\ a Ta este `mp\r\-
ve]i avea plat\ de la Tat\l rogi, intr\ `n c\mara ta [i, `n- ]ia [i puterea [i slava `n veci.
vostru Cel din ceruri. Deci, chizând u[a, roag\-te Tat\lui Amin!“ (Matei 6, 1-13)
când faci milostenie, nu trâm- t\u, Care este `n ascuns, [i
bi]a `naintea ta, cum fac f\]ar- Tat\l t\u, Care este `n as- ***
nicii `n sinagogi [i pe uli]e, ca cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Când
s\ fie sl\vi]i de oameni; ade- v\ ruga]i, nu spune]i multe ca Din fragmentul evanghelic
v\rat gr\iesc vou\: [i-au luat neamurile, c\ ele cred c\ `n de ast\zi desprindem urm\to- Ieri am intrat `n Postul cio[ii cânt\ „Cu noi este Dum-
plata lor. Tu `ns\, când faci multa lor vorb\rie vor fi ascul- rul `ndemn al Domnului nostru Mare. Iat\ c\ ne apropiem de nezeu“, „Doamne al Puterilor,
milostenie, s\ nu [tie stânga tate. Deci nu v\ asem\na]i Iisus Hristos: `n tot ceea ce fa- jertfa [i ~nvierea Domnului fii cu noi“ [i „Miluie[te-m\,
ta ce face dreapta ta, ca milos- lor, c\ [tie Tat\l vostru de cele cem trebuie s\ d\m dovad\ de Hristos. S\ d\m dovad\ de dis- Dumnezeule, miluie[te-m\“.
tenia ta s\ fie `ntr-ascuns [i ce ave]i trebuin]\ mai `nainte discre]ie, calitatea omului bine cre]ie [i elegan]\ când vorbim, Astfel facem drumul spre Gol-
Tat\l t\u, Care vede `n as- ca s\ cere]i voi de la El. Deci crescut. O bun\ cre[tere poate când st\m la mas\, când ne ru- gota. Acolo, sus, Domnul Iisus
cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Iar voi a[a s\ v\ ruga]i: Tat\l fi [i `n cre[terea duhovniceasc\, g\m. De luni pân\ joi se s\vâr- Hristos ne va `mbr\]i[a pe fie-
când v\ ruga]i, nu fi]i ca f\]ar- nostru, Care e[ti `n ceruri, adic\ s\ fii elegant [i discret [e[te slujba Pavecerni]ei Mari care [i ne va spune: „Ast\zi vei
nicii c\rora le place, prin sina- sfin]easc\-se numele T\u; vie când faci milostenie, când te [i a Canonului Sfântului An- cu Mine `n rai!“. (pr. Dumitru
gogi [i prin col]urile uli]elor, `mp\r\]ia Ta; fac\-se voia Ta, rogi, când poste[ti, când ier]i. drei Criteanul. Acum, credin- P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
21 de ani de la moartea logie ortodox\ (Atena 1975); repre- Sfântului Cuvios Pion, preotul din
zentant al Bisericii române `n Co-
lui Ioan G. Coman misia de dialog cu vechii catolici, par-
Smirna; a Sfântului Cuvios Gheorghe
ticipând la reuniunile de la Belgrad cel Nou; a Sfin]ilor Mucenici Trofim [i
Ioan G. Coman, cel mai de seam\ Talu; a aducerii moa[telor Sfântului
patrolog ortodox rom=n, s-a n\scut la (1966), Chambesy (1970) [i Pendeli-
Atena (1973); a sus]inut conferin]e la Mucenic Epimah `n Constantinopol.
27 noiembrie 1902 `n D=mbroca, jud.
Buz\u. A fost preot [i profesor la Fa- Utrecht-Olanda, Ecimiadzin Arme-
nia, Bonn, Strasbourg, Atena, Tesalo- Mâine, Biserica face pomenirea
cultatea [i Institutul teologic din Bu-
cure[ti (1942-1970). nic, Tantur-lerusalim. Sfântului Cuvios Teofan M\rturisi-
Ca profesor, a format numero[i A publicat sute de lucr\ri de pa- torul.
doctoranzi, care au ob]inut, apoi, ti- trologie, filologie [i cultur\ clasic\,
tlul de doctori. A `ndeplinit nu- istoria religiilor, ecumenism, traduc- ~n ziua de 11 martie,
eri, cuvânt\ri, recenzii, etc., cu un
meroase misiuni peste hotare, contri-
buind la promovarea ecumenismului total de peste 9.000 de pagini, `n istoria consemneaz\:
contemporan; a fost: membru `n dele- limbile roman\, francez\, german\,
ga]iile sinodale care au vizitat alte `n ]ar\ [i peste hotare. A murit `n a 1544: s-a n\scut Torquato Tasso,
Biserici ortodoxe; participant la al Bucure[ti, la 11 martie, 1987. (pr. unul dintre cei mai `ncemna]i poe]i re-
doilea Congres al profesorilor de teo- Paul LEHACI) nascenti[ti italieni (d. 1595);
a 1871: `ncepe guvernarea cabine-
tului conservator prezidat de Lasc\r
tân\r, s-a retras la m\n\stirea lui Teo- consemneze minunile s\vâr[ite de ei. Catargiu (marea guvernare conserva-
dosie, `ncep\torul vie]ii de ob[te. Dorind Mai târziu, a ajuns episcop al Ierusali-
toare, pân\ `n 4 aprilie 1876), care a
Sfântul Sofronie, patriarhul o via]\ [i mai curat\, a plecat `n Alexan- mului. Când ora[ul a c\zut `n mâinile pus bazele constituirii partidului poli-
Ierusalimului (zi aliturgic\) dria, la Ioan Moshu. ~mboln\vindu-se per[ilor, el s-a dus la Alexandria, la Ioan tic conservator;
de o grea boal\ de ochi, a fost vindecat cel Milostiv. Apoi s-a `ntors `n Ierusa- a 1955: a murit Alexander Fle-
Sfântul Sofronie s-a n\scut `n Da- de Sfin]ii Chir [i Ioan, c\rora, drept pla- lim, p\storind biserica ce-i fusese `ncre- ming, bacteriolog sco]ian, laureat al
masc (Fenicia), `n jurul anului 550. De t\ a vindec\rii, le-a cerut `ng\duin]a s\ din]at\, unde a mai tr\it trei ani. Premiului Nobel (n. 1881). a
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Ajutorul buie t\iat\ cutia cranian\ deasupra
frun]ii, apoi de jur `mprejur [i, dup\
`ngera[). Unchiule, iart\-m\ c\-]i
telefonez la ora asta, dar de-abia m-am
Cum str\luceau fe]elor tuturor
când l-am v\zut aici, `n biserica
aceea, s\ i se extrag\ tumora. trezit. Am avut un vis despre tine. Am Sfântului (poveste[te preotul acestei
unui sfânt ~ntreab\ dac\ pot ap\rea [i efecte v\zut `n somn un tân\r blond, `nalt, biserici), `mpreun\ cu nepo]ica ce vor-
Un cunoscut inginer din Atena, negative. Doctorii `i spun care sunt frumos, care mi-a zis: „Copilul meu, bise cu Sfântul! {i-a scos p\l\ria,
pericolele, care sunt riscurile ca ope- sunt Sfântul Ioan Rusul; spune-i pansamentele erau `nc\ pe locul unde
dup\ mai multe analize de laborator, ra]ia s\ nu reu[easc\, tot adev\rul. unchiului t\u, inginerul, s\ pri- se f\cuse t\ietura craniului.
afl\ de la doctori c\ durerile de cap
Inginerul nu accept\ opera]ia, [i measc\ opera]ia ca s\ i se scoat\ „Doctorii mi-au spus c\ nu trebuia s\
foarte puternice [i schimb\rile pe `ncepe s\ aib\ crize din ce `n ce mai tumora. Voi ]ine eu mâna chirurgu- ies `nc\, p\rinte. N-am putut `ns\; tre-
care le sim]ea `n starea de s\n\tate dureroase. lui, nu i se va `ntâmpla nimic r\u”. buia s\ vin, s\-i mul]umesc din toat\
se datoreaz\ unei tumori maligne, u- La câteva zile dup\ aceea, la ora 3 Unchiule, s\ nu spui „nu” Sfântului. inima [i din tot sufletul acestui minunat
nui cancer la creier. noaptea sun\ telefonul. Inginerul accept\, i se face inter- sfânt care alearg\ pretutindeni s\
Doctorii `l `ndeamn\ s\ se hot\- - Unchiule, tu e[ti? (~l `ntreab\ ven]ia chirurgical\ [i tumora este ex- ajute, chiar [i f\r\ s\-l chemi“. (Danion
rasc\ singur s\ i se fac\ opera]ia: tre- nepo]ica sa de 13 ani, un adev\rat tirpat\. Vasile, Deespree `nfruntareea boolii)
 Luni, 10 martie 2008 3
1. Art. 26 lit. s) - ~n mod excep]ional [i cu motiva]ii justificate, `n acord cu tradi]ia

Actualitatea ortodox\ [i cutuma româneasc\, poate `ntemeia stravropighii `n interes bisericesc,

cu acordul prealabil al chiriarhului locului [i cu aprobarea Sfântului Sinod.
2. Art. 79 (1) - Chiriarhul este conduc\torul canonic al m\n\stirilor, schiturilor [i
religioas\ metocurilor din eparhia sa, cu excep]iile prev\zute `n art. 26 lit. s) din prezentul
Statut pentru organizarea [i func]ionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Ultimele hot\r=ri ale Sf=ntului Sinod

~n perioada 5-7 martie a.c., Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne s-a
`ntrunit `n [edin]\ de lucru la Re[edin]a
patriarhal\. Pe l=ng\ alegerea a 8
episcopi pentru scaunele vacante,
printre hot\r=rile luate se num\r\
trecerea `n r=ndul sfin]ilor a 9 cuvio[i
rom=ni. De asemenea, Sfântul Sinod a
analizat propunerile de modificare a
Legii privind reforma `n domeniul
s\n\t\]ii, pronun]ându-se `mpotriva
transplantului de organe cu acord
prezumat, a reanalizat oportunitatea
implicarii clerului `n politic\
[i s-au adus amendamente la Statutul
pentru organizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Rom=ne, privind
`nfiin]area de stavropighii.

Pe ordinea de zi a Sf=ntului t\r=t: proclamarea anului cu institu]iile cre[tine in-

Sinod s-au aflat mai multe
probleme, printre care alege-
rea a opt ierarhi pentru epar-
hiile rom=ne[ti vacante. V\
amintim c\ IPS Teofan, Mitro-
politul Olteniei, a fost ales `n
scaunul de Arhiepiscop al Ia-
[ilor [i Mitropolit al Moldovei
[i Bucovinei; Preasfin]itul Vi-
sarion R\[in\reanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu-
lui, `n scaunul de Episcop al
Tulcei, iar Preasfin]itul Petro-
niu S\l\janul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Oradiei, `n scau-
nul de Episcop al S\lajului. De
asemenea, Sfântul Sinod a
ales pe Preasfin]itul Sebastian
Ilfoveanul, episcop-vicar al Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor, `n
scaunul de episcop al Slatinei,
[i pe Preasfin]itul Siluan Mar-
silianul, Episcop-Vicar al Mi-
tropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale [i Meridi-
onale, `n fruntea Episcopiei
Ortodoxe Române a Italiei. Ar-
himandritul Mihail Filimon a
fost ales `n scaunul de Episcop
al Episcopiei Ortodoxe Româ-
ne din Australia [i Noua Ze-
eland\, cu 38 de voturi; arhi-
mandritul Timotei Lauran, `n
scaunul de Episcop al Episco-
piei Ortodoxe Române din
Spania [i Portugalia, iar proto-
singhelul Macarie Dr\goi, `n
scaunul de episcop al Episco-
piei Ortodoxe Române pentru
Europa de Nord.
2008 - Anul
Sfintei Scripturi [i
al Sfintei Liturghii
~n plus, `n cadrul lucr\-
rilor prezidate de Preaferi-
citul Patriarh Daniel, s-a ho-
2008 ca „An jubiliar al Sfintei
Scripturi [i al Sfintei Litur-
ghii“ [i a anului 2009 ca „An
comemorativ - omagial al P\-
rin]ilor capadocieni: Sfântul
Vasile cel Mare, arhiepiscopul
Cezareei Capadociei († 379),
[i Sfântul Grigorie de Nazianz
(† 389)“; realizarea a dou\
proiecte editoriale: Istooria tee-
oloogieei ortoodooxee din seec. XX [i
`ncceputul seecolului XXI, con-
dus de pr. prof. univ. dr.
Viorel Ioni]\, respectiv Encci-
cloopeedia Ortoodooxieei Roomâ-
nee[ti, condus de acad. pr. prof.
univ. dr. Mircea P\curariu;
intensificarea traducerii ope-
relor Sfin]ilor P\rin]i ai Bise-
ricii, greci [i latini, [i publica-
rea acestora `ntr-o serie nou\,
intitulat\ P\rin]i [i sccriitoori
biseericce[ti. Opeeree compleetee,
de c\tre o comisie de traduc\-
tori condus\ de dl. acad. prof.
univ. dr. Emilian Popescu.
De asemenea, la la propu-
nerea Prefericitului Patriarh
Daniel, Sf. Sinod a hot\r=t
canonizarea a 9 cuvio[i ro-
mâni nem]eni, respectiv Cuvi-
o[ii Ioan de la Râ[ca [i Secu,
Simeon [i Amfilohie de la
Pâng\ra]i, Rafael [i Partenie
de la Agapia Veche, Iosif [i
Chiriac de la Bisericani, Chi-
riac de la Tazl\u, Iosif de la
V\ratic, precum [i `nscrierea
`n calendarul Bisericii Orto-
doxe Române a Sfântului
Ierarh Atanasie Patelarie al
III-lea, Patriarhul Constanti-
nopolului; precum [i acorda-
rea rangului de Mitropolit o-
norific, cu titlu personal, ~nal-
tpreasfin]itului Arhiepiscop
Nifon al Târgovi[tei, care este
[i Exarh Patriarhal pentru
rela]iile Patriarhiei Române
terna]ionale [i cu institu]iile
europene.
Hot\r=ri privind
prelevarea [i
transplantul de
organe
Tot `n cadrul [edin]ei de lu-
cru din aceast\ prim\var\,
Sfântul Sinod a analizat prop-
unerile de modificare [i com-
pletare a Legii nr. 95/2006
privind reforma `n domeniul
s\n\t\]ii, respectiv Titlul VI -
„Efectuarea prelev\rii [i
transplantului de organe, ]es-
uturi [i celule `n scop terapeu-
tic“, `n sensul introducerii
no]iunii de „consim]\mânt/a-
cord prezumat“.
}inând cont de faptul c\
Biserica Ortodox\ Român\ [i-
a exprimat, deja, punctul de
vedere oficial `n ceea ce
prive[te transplantul de ]esu-
turi [i organe (Hot\rârea
Sfântului Sinod nr. 1729/
2004), precum [i principiile
care trebuie s\ stea la baza ac-
tului don\rii de organe,
potrivit Biroului de pres\ al
Patriarhiei Rom=ne, Sfântul
Sinod a hot\r=t: BOR `[i ex-
prim\ dezacordul fa]\ de in-
troducerea no]iunii de „con-
sim]\mânt prezumat“ `n arti-
colul 142 al Legii 95/2006 [i a
celorlalte amendamente ce de-
curg din acesta, deoarece con-
travine principiilor morale
cre[tin-ortodoxe, anuleaz\
principiul d\ruirii de sine [i al
dragostei fr\]e[ti cuprins `n
consim]\mântul explicit [i ex-
clude rolul familiei `n cazul
persoanelor aflate `n moarte
cerebral\ sau decedate, dac\
acestea nu [i-au exprimat clar
acordul `n timpul vie]ii; apre-
ciaz\ c\ actul prelev\rii de or-
gane, ca [i acceptul don\rii or-
ganelor, are valoare moral\
numai când este f\cut con-
[tient, informat [i cu altruism;
consim]\mântul/acordul pre-
zumat, chiar dac\ ar cre[te
considerabil num\rul de or-
gane [i ]esuturi recoltate de la
donatori deceda]i, reprezint\ o
lips\ de respect fa]\ de fiin]a
uman\ [i poate deschide calea
abuzurilor [i satisfacerii in-
tereselor profesionale. ~n plus,
acceptarea consim]\mântului
prezumat ar putea duce la [tir-
birea `ncrederii pacien]ilor `n
medici, `n condi]iile `n care pa-
cien]ii vor crede c\, odat\
ajun[i `n stare critic\, via]a lor
nu mai are valoare decât ca
surs\ de organe [i ]esuturi.
BOR consider\ c\, pentru
cre[terea num\rului de dona-
tori de organe [i ]esuturi pen-
tru transplant, alternativa
moral\ ar putea fi `ncurajarea
voluntariatului [i introduce-
rea, prin lege, a cardului de do-
nator, care reflect\ op]iunea
persoanei fa]\ de donarea de
]esuturi [i organe. O asemenea
abordare plaseaz\ transplan-
tul de ]esuturi [i organe pe un
fundament etic solid, având ca
element central respectul pen-
tru fiin]a uman\ - care conti-
nu\ s\ existe [i dup\ moartea
sa biologic\ -, reducând astfel
posibilitatea producerii abuzu-
rilor. ~n concluzie, Biserica Or-
todox\ Rom=n\ consider\ c\
modificarea prevederilor refe-
ritoare la transplant din Legea
nr. 95/2006 nu reprezint\, va-
loric, o `mbun\t\]ire a aces-
teia.
Clerul [i politica
La 6 martie 2008, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române a reexaminat hot\râ-
rea nr. 410 luat\ `n [edin]a de
lucru din 12-13 februarie
2004 privind problema impli-
c\rii preo]ilor `n politic\, care
preciza urm\toarele:
„Cu privviree la impliccareea
cleerului `n pooliticc\, Sfântul
Sinood `[[i `nnooiee[tee punccteelee dee
vedeeree [i reecomand\rilee din
133-114 feebruariee 1996 [i 233-225
feebruariee 2000 [i, `n lumina
accestoora, hoot\r\[[tee:
1. ~n calitatea sa de cet\-
]ean al Patriei [i de p\rinte
duhovnicesc al tuturor eno-
ria[ilor s\i, indiferent de o-
rientarea lor politic\, preotul
are libertatea, binecuvântarea
[i `ndatorirea ca, de pe pozi]ia
[i prin mijloacele care-i sunt
specifice, s\ participe la via]a
cet\]ii, sprijinind activit\]ile
menite s\ promoveze binele
ob[tesc [i `mpotrivindu-se ori-
c\ror m\suri sau activit\]i
care se dovedesc a fi `n con-
tradic]ie cu `nv\]\tura [i mo-
rala cre[tin\ ortodox\. Op]iu-
nea sa politic\ se exprim\
prin vot.
2. ~n conformitate cu Sfin-
tele Canoane ale Bisericii U-
niversale (6 Apostolic, 7 Sino-
dul IV Ecumenic, 10 Sinodul
VII Ecumenic, 11 Sinodul lo-
cal Cartagina), care stipu-
leaz\ c\ printre `ndeletniciri-
le incompatibile cu slujirea [i
demnitatea clericului se nu-
m\r\ [i aceea de „a primi a-
supra sa dreg\torii sau `n-
deletniciri lume[ti“, arhieereeu-
lui, preeotului, diacconului [i
moonahului `i estee inteerzis s\
facc\ pooliticc\ partinicc\, s\ fiee
meembru al unui partid pooliticc,
s\ particcipee la campanii eleec-
tooralee, s\ candideezee [i s\
deevin\ meembru al parlameen-
tului sau consiliiloor loocalee,
primar, vicceprimar sau s\
ocupee funcc]ii `n administra]ia
publicc\ central\ [i loocal\. Cel
care va `nc\lca aceste reguli,
precum [i leg\mântul depus
la hirotonie, se `ncadreaz\ `n
prevederile art. 3, lit. „d“ [i „e“
din Regulamentul de pro-
cedur\ al instan]elor discipli-
nare [i de judecat\ ale Bi-
sericii Ortodoxe Române, a-
vând dee alees `ntree carieera poo-
liticc\ [i misiuneea preeo]eeascc\,
peentru tootdeeauna, f\r\ dreept
dee reeveniree `n cleer. Abateerilee
dee accest feel vor fi judeecatee `n
Coonsistooriilee eparhialee.
3. ~n acela[i timp, Sfântul
Sinod face un c\lduros apel
c\tre liderii partidelor politice
din România s\ nu permit\ re-
crutarea de membri din rân-
durile clerului [i nici folosirea
`n scopuri politice a per-
soanelor, spa]iilor, slujbelor [i
`nsemnelor biserice[ti. Sfântul
Sinood `i asigur\ c\ Biseericca -
p\strându-[[i echidistan]a fa]\
dee partidee - va continua s\ see
implicce `n pooliticca geeneeral\ a
]\rii, contribuind - prin mij-
loace specifice - la ap\rarea
democra]iei, a libert\]ii, a cre-
din]ei `n Dumnezeu, a in-
dependen]ei [i integrit\]ii Pa-
triei, respingând orice form\
de totalitarism comunist ateu,
precum [i orice form\ de ex-
tremism.“
Pot candida numai
pentru consiliile
locale [i jude]ene,
cu aprobarea
chiriarhului
Constatând, `ns\, necesita-
tea disocierii angajamentului
preotului `n politica partinic\,
de prelungirea activit\]ii sale
pastoral-sociale `n via]a comu-
nit\]ii locale, `n calitate de
consilier local sau consilier ju-
de]ean independent, având a-
probarea chiriarhului s\u, `n
urma discu]iilor care au avut
loc [i a convergen]ei opiniilor
exprimate, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a
hot\rât:
„Men]inerea hot\rârii Sfân-
tului Sinod nr. 410/2004 pri-
vind interzicerea implic\rii
clerului `n politic\.
Totodat\, aplicând prin-
cipul iconomiei (pogor\mânt,
dispens\), Sfântul Sinod hot\-
r\[te ca, de la caz la caz, preo]ii
care `[i exprim\, `n scris, do-
rin]a de a candida numai ca in-
dependen]i [i numai peentru
consiliilee loocalee [i consiliilee ju-
dee]eenee, s\ primeeascc\ aproo -
bareea chiriarhiloor loor. Aproba-
rea va fi acordat\ `n urma ana-
lizei solicit\rilor preo]ilor res-
pectivi, `ntr-o [edin]\ a Perma-
nen]ei Consiliului Eparhial [i
numai acelora considera]i ca-
pabili s\ promoveze interesele
comunit\]ii `n consiliile locale
[i `n consiliile jude]ene.
Dac\, `ns\, se dovede[te c\
preotul nu corespunde cerin-
]elor mandatului `ncredin]at,
de a lucra [i ap\ra interesele
comunit\]ii locale, atunci i se
va retrage aprobarea.
Aceast\ hot\râre adoptat\
de Sfântul Sinod este aplica-
bil\ numai pân\ când se vor
g\si membri ai laicatului or-
todox, bine preg\ti]i, pentru a
reprezenta interesele comu-
nit\]ilor locale `n care se afl\
[i ortodoc[i“, informeaz\ Biro-
ul de pres\ al Patriarhiei Ro-
m=ne. a

Patriarhul poate `ntemeia stravropighii cu Noile conturi

acordul chiriarhului locului [i al Sfântului Sinod
S\pt\m=n\ trecut\, Sf=ntul Sinod a
luat `n discu]ie [i problema stavro-
pighiilor Patriarhiei Rom=ne. Astfel, `n
leg\tur\ cu completarea unor prevederi
statutare, Sfântul Sinod aprob\ urm\-
toarele amendamente la Statutul pen-
tru organizarea [i func]ionarea Bise-
ricii Ortodoxe Române de care se va
]ine seam\, al\turi de altele, care se
vor mai aproba, `n perspectiva pro-
mov\rii unui demers c\tre autorit\]ile
competente `n vederea modific\rii
Statutului:
3. Art. 26 lit. s)) - `n mod excep-
]ional [i cu motiva]ii justificate, `n
acord cu tradi]ia ortodox\ [i cutuma
româneasc\, poate `ntemeia stravro-
pighii `n interes bisericesc, cu acordul
deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
prealabil al chiriarhului locului [i cu pentru
aprobarea Sfântului Sinod.
4. Art. 79 (1)) - Chiriarhul este CATEDRALA MÂNTUIRII
conduc\torul canonic al m\n\stirilor, NEAMULUI
schiturilor [i metocurilor din eparhia
sa, cu excep]iile prev\zute `n art. 26 lit. LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
s)) din prezentul Statut pentru organi- USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
zarea [i func]ionarea Bisericii Ortodoxe
Române. EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
4 Luni, 10 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Delta ar putea r\m=ne
f\r\ fonduri europene
Pescarii din Delta Dun\rii risc\
s\ nu primeasc\ nici un euro de
la Uniunea European\, din fon-
durile alocate României pentru
Programul Opera]ional pentru
Pescuit (POS). Pre[edintele
Agen]iei Na]ionale pentru
Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA),
Gheorghe {tefan, sus]ine c\
aceast\ situa]ie este provocat\
de inexisten]a unui comitet de
lucru local pentru absorb]ia fon-
durilor. „Ieri, la Sulina, trebuia
s\ ne `ntâlnim cu primarii tu-
turor localit\]ilor din Delt\ [i cu
organiza]iile de pescari, `ns\,
din cei peste 20 de primari, nu
ne-au onorat invita]iile decât
patru“, a afirmat pre[edintele
ANPA. La `ntâlnirea de
sâmb\t\ au participat [i doi
reprezentan]i ai Comisiei
Europene, care le-au explicat
celor prezen]i modalit\]ile de
atragere a fondurilor acordate
prin POS. „Este a patra oar\
când vin `n Delt\ `mpreun\ cu
reprezentan]i ai Comisiei
Europene, pentru a explica be-
neficiile acestui program, `ns\
nu am cui. Sunt profund
dezam\git de lipsa de interes a
primarilor [i mi-e ru[ine chiar [i
`n fa]a delega]ilor CE“, a
men]ionat pre[edintele ANPA,
Gheorghe {tefan. Prin POS,
Uniunea European\ aloc\
României, `n perioada 2008-
2013, 307 milioane de euro, pen-
tru adoptarea unor noi
tehnologii de pescuit [i proce-
sare a pe[telui, precum [i pentru
modernizarea cresc\toriilor.
Primele fonduri vor putea fi alo-
cate `ncep=nd din luna iunie.
Carantina se
prelunge[te la Foc[ani
Un nou focar de rabie a fost con-
firmat, sâmb\t\, la marginea
municipiului Foc[ani. Prefectul
Drago[ Mircea a precizat c\, din
acest motiv, `n municipiul
Foc[ani se va prelungi cu 90 de
zile carantina. „Avem un plan de
m\suri stabilit. El a `nceput s\
fie pus `n aplicare de vineri,
când a fost descoperit\, la trei
kilometri de Foc[ani, o alt\
vulpe turbat\. ~n zon\ au fost
vaccinate toate animalele, iar un
câine care a fost mu[cat de vulpe
a fost ucis“, a explicat Drago[
Mircea. Prefectul a precizat c\
planul de m\suri al Comitetului
Antiepizootic va fi pus `n apli-
care, indiferent de comentariile
asocia]iilor de protec]ie a ani-
malelor. Vineri diminea]\, mai
mul]i foc[\neni au reclamat
prezen]a, la marginea municipi-
ului, a unei vulpi extrem de vio-
lente. Aceasta a atacat un câine
[i a fost ucis\, `n cele din urm\,
de s\teni. Municipiul Foc[ani
este deja `n carantin\, dup\ ce,
la finele lunii februarie, a fost
g\sit\ o alt\ vulpe turbat\, `n
zona gropii de gunoi.
Autorit\]ile vr=ncene
se implic\ `n
repatrierea a
50 de muncitori
Prefectul Drago[ Mircea a anun-
]at sâmb\t\, `ntr-o conferin\\ de
pres\, c\ se va implica `n repatri-
erea a 50 de muncitori afla]i `n
imposibilitatea de a se `ntoarce
acas\ din Grecia „Ace[ti munci-
tori sunt din Slobozia Bradului.
Ei au ajuns `n Grecia prin inter-
mediul unui cet\]ean din Bucu-
re[ti, care le-a luat pa[apoartele
[i care nu `i mai pl\te[te. Am lu-
at leg\tura cu primarul din Slo-
bozia [i `i vom aduce noi acas\“, a
spus Drago[ Mircea. {eful Prefec-
turii vr=ncene a precizat c\ va se-
siza [i organele competente, pen-
tru ca cel care i-a `n[elat pe mun-
citori s\ fie tras la r\spundere. a
COD PORTOCALIU ~N PATRU JUDE}E: Din cauza ploilor abundente din ultima
perioad\ [i a topirii z\pezii de pe versan]i, hidrologii au extins avertizarea Cod
portocaliu pentru jude]ele Arad, Hunedoara, Mure[ [i Timi[. Avertizarea este
valabil\ pân\ ast\zi, la ora 14:00. De asemenea, hidrologii au prelungit [i
avertizarea Cod galben pân\ m=ine, la ora 12:00, pentru jude]ele Bihor, Timi[,
Cara[-Severin, Arad, Mure[, Alba, Cluj [i Bistri]a.
„Popula]ia are dreptul la arhitectur\ [i peisaj de calitate“
a Membrii Ordinului Arhitec]ilor din Rom=nia au tras un semnal de alarm\ cu privire la ritmul haotic al dezvolt\rii
imobiliare din ]ara noastr\ a „Afacerea imobiliar\ f\cut\ cu brutalitate distruge foarte multe alte lucruri,
iar aceste pierderi ajung, `n timp, mai mari decât câ[tigurile. Popula]ia are dreptul la arhitectur\ [i peisaj de calitate,
a[a cum are dreptul la justi]ie [i la s\n\tate“, a spus pre[edintele Ordinului Arhitec]ilor, {erban Sturdza a
Consiliul Na]ional Extraordinar al nomen care cuprinde multe straturi planificare existent\, ar trebui s\ nu apeze. „Consider\m c\ toate autori-
Ordinului Arhitec]ilor din România ale popula]iei [i [tim c\ investi]ia nu se permit\ construirea pe terenuri t\]ile statului ar trebui s\ se implice
(OAR) a tras un semnal de alarm\, reprezint\ decât o component\. Afa- neviabilizate, adic\ `ntâi s\ vin\ `n realit\]ile periculoase care se pe-
prin intermediul unei declara]ii adop- cerea imobiliar\ f\cut\ cu brutali- ora[ul, [i apoi construc]iile“, a sub- trec la Sinaia, iar, pentru ca astfel de
tate, sâmb\t\, la Cluj-Napoca, pri- tate, e adev\rat, construie[te, dar `n liniat }ig\na[. lucruri s\ nu se `ntâmple `n contin-
vind situa]ia grav\ a urbanismului acela[i timp distruge foarte multe alte uare `n ]ar\, atragem aten]ia, prin in-
din România. „Declara]ia de la Cluj lucruri. Iar aceste pierderi ajung, `n termediul acestei declara]ii, c\ este
face un apel la to]i actorii urbani im- timp, mai mari decât câ[tigurile. Este
Dezvoltarea f\r\ reguli momentul s\ con[tientiz\m, s\ facem
plica]i `n evolu]ia [i transformarea o chestiune de responsabilitate“, a face ca ora[ele rom=ne[ti o alt\ legisla]ie [i s\ ne racord\m la
ora[elor, a mediului rural [i peisajelor subliniat Sturdza. Pre[edintele OAR ceea ce `nseamn\ ora[ european.
s\ arate haotic Popula]ia are dreptul la arhitectur\ [i
române[ti. Are un caracter reflexiv in- Transilvania, {erban }ig\na[, a de-
tern, `n ceea ce `i prive[te pe arhitec]i, clarat c\ actuala legisla]ie din urban- ~n declara]ia adoptat\ de arhitec]i peisaj, a[a cum are dreptul la justi]ie
pe urbani[ti [i modalitatea `n care ei ism ar trebui corectat\ printr-o serie la Cluj se devoaleaz\ public o serie de [i la s\n\tate, iar responsabilitatea
ar trebui s\ reac]ioneze la realitatea de modific\ri legislative. „Actuala leg- caren]e, care fac ca ora[ele române[ti apar]ine statului român“, a spus
zilnic\“, a declarat pre[edintele Ordi- isla]ie este extrem de criticat\, `n sen- s\ mearg\ `ntr-o direc]ie antieuro- pre[edintele ordinului arhitec]ilor.
nului Arhitec]ilor din România, {er- sul lipsei unor instrumente de apli- pean\. „Exist\ dezvoltare, dar [i foar- Declara]ia de la Cluj a fost adoptat\
ban Sturdza. {eful OAR a subliniat care [i a unor explicit\ri care au per- te mult haos, deriv\ [i pu]in\ planifi- de cei peste o sut\ de arhitec]i care au
faptul c\ situa]ia urbanismului din mis derog\ri. Anumite puncte care au care urban\“, a precizat pre[edintele participat la dezbaterea public\ cu
România „este una foarte grav\“, fi- dus la derap\ri ar trebui fixate `n le- OAR. El a dat exemplul ora[ului Si- tema „SOS. Dezvoltarea urban\ ro-
ind necesare m\suri urgente, inclusiv gisla]ie ca fiind inadmisibile. Ar tre- naia, unde arhitec]ii au decis s\ se mâneasc\. M\suri pentru o alt\ cali-
legislative. „Urbanismul este un fe- bui s\ nu se admit\ derog\ri de la o implice pentru ca lucrurile s\ nu der- tate a vie]ii [i a spa]iului“. a
Credite avantajoase pentru investi]iile din agricultur\
a B\ncile comerciale vor acorda credite financiare specifice, cu dobânzi avantajoase, pentru
cofinan]area Programului Na]ional de Dezvoltare Rural\, a anun]at ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo[
a „Acesta este un semnal pentru `nceperea competi]iei `n sistemul bancar pe creditele [i produsele
financiare pentru agricultur\, dup\ ce, `n ultimii doi ani, `n mijlocul aten]iei au fost creditul ipotecar [i
retailul“, a spus pre[edintele Asocia]iei Române a B\ncilor, Radu Gra]ian Ghe]ea a
B\ncile comerciale vor bilit s\ ne `ntâlnim peri- creditare de la b\ncile co- cilit\]ile pe care autori- De asemenea, benefi-
acorda credite financiare odic, pentru a analiza merciale. „Cred c\ aceast\ t\]ile le ofer\ pentru acce- ciarul va putea solicita un
specifice, cu dobânzi avan- modul `n care evolueaz\ `ntâlnire este un semnal avans de pân\ la 10% din
sarea acestor fonduri eu-
tajoase, pentru cofinan]a- acest program, iar b\ncile pentru `nceperea compe- ropene pentru agricultu- valoarea total\ a proiectu-
rea Programului Na]ional s-au angajat s\ vin\ cu ti]iei `n sistemul bancar pe r\“, a spus pre[edintele lui [i poate utiliza ca [i
de Dezvoltare Rural\, fi- produse de creditare spe- creditele [i produsele fi- Asocia]iei Române a B\n- garan]ie investi]ia [i utila-
nan]at din fonduri euro- cifice, adaptate Programu- nanciare pentru agricul- cilor, Radu Gra]ian Ghe- jele, a precizat ministrul
pene, a anun]at ministrul lui Na]ional de Dezvoltare tur\, dup\ ce, `n ultimii ]ea. Un num\r de 13 ins- Agriculturii.
Agriculturii, Dacian Cio- Rural\“, a precizat Dacian doi ani, `n mijlocul aten]iei titu]ii bancare s-au ar\tat
lo[. „Am vrut s\ consult\m Ciolo[. Ministrul Agricul- au fost creditul ipotecar [i interesate de cofinan]area Ministerul Economiei
b\ncile `n leg\tur\ cu in- turii a spus c\ sper\ ca retailul. B\ncile [i-au ex- proiectelor pentru agricul-
teresul pentru investi]ii `n produsele financiare s\ fie primat disponibilitatea de sus]ine c\ pre]urile
tur\ [i dezvoltare rural\,
agricultur\ [i pentru un prezentate pân\ `n aprilie, a oferi produse financiare respectiv BRD, BCR, CEC, alimentelor nu vor
acces mai facil al benefi- astfel `ncât primii benefi- specifice [i care s\ ]in\ Raiffeisen Bank, Banca cre[te `n acest an
ciarilor la credite. Am sta- ciari s\ poat\ primi deja cont, ca dobânzi, de fa- Transilvania, Bancpost,
Unicredit, RIB, Exim- Ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vos-
Bank, Alpha Bank, ING,
ganian, a declarat c\ pre-
ATE Bank [i Carpatica.
]ul alimentelor nu va cre[-
te `n acest an, [i c\ autori-
Beneficiarii t\]ile vor ac]iona pentru a
creditelor europene men]ine la nivelul actual
nu mai au nevoie de pre]ul la `ngr\[\minte, e-
nergie [i acciza la mo-
scrisoare de garan]ie torin\. „Pre]urile din agri-
bancar\ cultur\ pot cre[te din cau-
za cre[terii pre]ului la gaz
Executivul a acordat, [i energie electric\, a pre-
recent, facilit\]i pentru
]urilor la `ngr\[\mintele
posibilii beneficiari ai fon- chimice [i la motorin\, `n-
durilor europene, acor- s\ Executivul a luat m\su-
date prin PNDR. Potrivit rile necesare, astfel `ncât
hot\r=rilor adoptate de pre]urile la energie [i gaze
Guvern, nu mai este ne- s\ afecteze costurile din in-
voie de scrisoare de ga- dustria alimentar\ cu sub
ran]ie bancar\ din partea unu la sut\. De asemenea,
beneficiarului, `nainte de
Ministerul Finan]elor va a-
a depune proiectului, iar, sigura finan]area necesa-
dup\ semnarea contractu- r\, pentru ca pre]ul la mo-
lui, acesta va putea s\ se torin\ s\ fie unul avanta-
prezinte la banc\, pentru jos [i s\ u[ureze sarcina
a intra `n posesia creditu- produc\torilor agricoli“, a
lui dup\ semnarea con- precizat ministrul Vosga-
tractului. nian. a
Vremea `n ]ar\: a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
Luni, 10 martie a 41 DE INDIENI AU dotare, fiind trase [ase focuri fiind du[i la Spitalul din Si- ceputul lunii februarie, poli-
Cerul va fi tempo-
FOST RE}INU}I LA GRA- de avertisment `n plan verti- ghetul Marma]iei pentru a- ti[tii de frontier\ din cadrul
rar noros [i va ploua NI}A CU UCRAINA: Poli]i[- cal, astfel `ncât s\ nu existe cordarea `ngrijirilor medicale. Poli]iei de Frontier\ Mara-
r\ni]i [i s\ nu fie `nc\lcat te- Poli]i[tii de frontier\ i-au mure[ au aflat c\, pe terito-
slab, local `n estul [i tii de frontier\ maramure-
[eni, `n colaborare cu ofi]eri ai ritoriul statului vecin, pre- predat pe cei 41 de b\rba]i riul ucrainean, `n apropierea
centrul ]\rii [i izolat cizeaz\ Inspectoratul General Oficiului Român pentru Imi- frontierei cu Rom=nia, s-au
`n nord-vest. V=ntul Serviciului Român de Infor-
ma]ii (SRI), au re]inut, sâm- al Poli]iei de Frontier\ (IG- gr\ri Maramure[, deoarece constituit grupuri masive de
va sufla slab [i mode- b\t\ diminea]a, `n localitatea PF). Potrivit sursei citate, ace[tia au solicitat acordarea cet\]eni de origine afro-asia-
rat. Temperaturile Tisa, 41 de cet\]eni indieni persoanele re]inute sunt de statutului de refugiat `n Ro- tic\, care inten]ioneaz\ s\ in-
maxime vor fi cuprin- care au intrat ilegal `n Româ- origine indian\, b\rba]i cu mânia. ~n barca pneumatic\ tre ilegal pe teritoriul ]\rii
se `ntre 7 [i 17 grade. nia din Ucraina, traversând vârste cuprinse `ntre 16 [i 53 folosit\ de grupul de migran]i noastre. ~n urma acestor in-
Temperaturile mini- râul Tisa cu ajutorul unei de ani, [i inten]ionau s\ ajun- pentru trecerea râului Tisa se forma]ii, poli]i[tii de frontie-
me se vor situa `ntre b\rci pneumatice. Pentru re- g\ `n vestul Europei. Patru aflau dou\ c\l\uze din Ucrai- r\, `n colaborare cu ofi]erii
-2 [i 6 grade. ]inerea grupului, poli]i[tii de dintre ace[tia erau epuiza]i na, care nu s-au supus soma- SRI, au intensificat activit\]i-
sursa: frontier\ au fost nevoi]i s\ fizic [i se aflau `n stare de hi- ]iilor, reu[ind s\ se `ntoarc\ le de supraveghere a fron-
www.intellicast.com foloseasc\ armamentul din potermie când au fost re]inu]i, pe teritoriul ucrainean. La `n- tierei de stat. a
 Luni, 10 martie 2008 5
CURSUL MEDIU PENTRU EURO VA FI DE 3,55 LEI ~N 2008: Cursul mediu de schimb pentru
Economic moneda unic\ european\ este estimat `n 2008 la 3,55 lei, fa]\ de 3,3373 lei `n 2007, arat\
prognoza de prim\var\ pe termen scurt. ~n primele dou\ luni ale anului `n curs, cursul mediu de
schimb pentru euro a fost de 3,69 lei, `n ianuarie, [i 3,65 lei `n februarie. CNP anticipeaz\ o
sc\dere a cursului de schimb pân\ `n iulie, când va ajunge la 3,41 lei (mediu), dup\ care
moneda na]ional\ se va deprecia [i cursul mediu pentru euro va ajunge la 3,64 lei `n decembrie.

C=[tigul salarial net va cre[te cu 13,2% `n acest an medii `n 2008, la 7%, de la

Câ[tigul salarial mediu
net al românilor ar putea
cre[te `n acest an cu 13,2%,
pân\ la 1.181 de lei (332,7
euro), `ntr-un ritm mai lent
decât cel de anul trecut, `n
condi]iile cre[terii num\ru-
lui de salaria]i cu aproape
100.000, arat\ estim\rile
Comisiei Na]ionale de Prog-
noz\ (CNP). Anul trecut,
salariul mediu net a fost de
1.043 de lei (312,5 euro), `n
cre[tere cu 20,4% fa]\ de
nivelul din 2006. Comisia
de Prognoz\ `[i men]ine es-
tim\rile de cre[tere a pop-
ula]iei ocupate medii `n a-
cest an cu 0,5%, pân\ la 8,3
milioane de persoane, de la
8,29 milioane anul trecut [i
pentru avansul num\rului
mediu de salaria]i, cu 2%,
de la 4,77 milioane de per-
soane `n 2007 la 4,86 mili-
oane de angaja]i `n 2008. Ca
pondere `n produsul intern
brut (PIB), valoarea total\
a salariilor acordate `n a-
cest an `n economia româ-
neasc\ ar putea sc\dea u[or
la 14,67%, de la 14,75% a-
nul trecut. CNP [i-a re-
vizuit `n cre[tere estim\rile
pentru salariul mediu net
`n 2008, de la 1.160 de lei,
`n prognoza din toamna an-
ului trecut, la 1.181 de lei,
`n prognoza pe termen
scurt, publicat\ vineri, 7
martie. Estimarea ritmului
de cre[tere a salariului me-
diu net din acest an a fost
de asemenea revizuit\, de
la 13,1% la 13,2%. Anul tre-
cut, cre[terea salariului me-
diu net a dep\[it estim\rile
din toamna lui 2007 ale
Comisiei, de 18,5%, ajun-
gând la 20,4%. ~n termeni
reali, CNP vede o `ncetinire
a ritmului de cre[tere a câ[-
tigurilor, la 5,8% `n 2008,
de la 14,8% anul trecut. A-
vansul câ[tigului salarial
real a dep\[it `n 2007 esti-
m\rile Comisiei de Progno-
z\, care anticipase o cre[te-
re cu 13% a salariului real.
Estim\rile pentru acest an
ale câ[tigului salarial real
au fost revizuite `n sc\dere,
de 7% la 5,8%. Prognoza
vede o accelerare a infla]iei
4,84% anul trecut [i o de-
preciere a leului, de la un
curs mediu de 3,3373
lei/euro anul trecut, la 3,55
lei/euro, `n 2008. De aseme-
nea, CNP se a[teapt\ la o
cre[tere a pre]urilor de con-
sum cu 5,4% la finalul aces-
tui an, de la 6,57% `n de-
cembrie 2007. CNP es-
timeaz\ c\ rata [omajului
se va men]ine `n acest an la
nivelul de anul trecut, de
4,1%, prognoz\ revizuit\
fa]\ de cea din noiembrie
2007, când CNP vedea rata
[omajului la 4,4% `n 2007 [i
4,3% `n 2008. a
PE SCURT
Consumul de p=ine
a sc\zut `n Rom=nia
Românii se orienteaz\ din ce `n ce
mai mult c\tre o alimenta]ie ra]io-
nal\. O demonstreaz\ ultimele statis-
tici care arat\ c\ `n ultimii 10 ani
consumul de pâine a sc\zut cu 10
kilograme pe cap de locuitor. Con-
form unei statistici publicate de re-
vista Pia]a, locuitorii din zona
Constan]a-Pite[ti prefer\, de exem-
plu, franzela de 280-300 de grame.
Cea de 500 de grame este consumat\
`n zonele Teleorman, Dolj, Olt [i
Vâlcea, `n timp ce moldovenii o pre-
fer\ pe cea de 500-600 de grame.

Patronatele din domeniul alimentar vor Pâinea de 800 de grame [i pân\ la

patru kilograme este consumat\ `n
Ardeal [i Banat. Speciali[tii spun c\
anual se produc aproape 2,5 milioane

m\suri dure `mpotriva supermarketurilor de tone de pâine, iar pia]a `nregis-

a Patronatele din domeniul alimentar sus]in c\ super [i hypermarketurile sunt adev\ra]i colo[i, bine organiza]i, cu care
este greu s\ te lup]i a Patronatele [i sindicatele au anun]at c\ vor demara o serie de ac]iuni comune pentru remedierea
situa]iei existente a Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo[, va media o discu]ie `ntre produc\tori, procesatori [i retaileri
pe tema pre]urilor la alimente, o invita]ie `n acest sens fiind transmis\ pentru data de 19 martie 2008 a
Patronatele din dome-
niul alimentar au decis
s\ blocheze activitatea de
aprovizionare [i s\ ia
m\suri dure `mpotriva
supermarketurilor, care
au o politic\ de monopol,
a declarat {tefan Nicula-
e, pre[edintele „Agro-
star“. „Trebuie s\ lu\m
m\suri foarte dure. A-
vem `n fa]\ un colos bine
organizat. Este foarte
greu s\ te lup]i cu ace[ti
colo[i, cu aceste monopo-
luri, dar trebuie s\ recur-
gem la forme de protest
care s\ le pun\ pe gân-
duri“, a explicat {tefan
Niculae, `ntr-o conferin]\
de pres\. Acesta a sub-
liniat c\ nu exist\ pro-
grame pentru dezvolta-
rea pie]ei locale, pentru
ca produc\torii s\-[i poa-
t\ desface marfa, iar con-
sumatorul de rând „tre-
buie s\ m\nânce marf\
de proast\ calitate, pen-
tru c\ se afl\ la mâna
marilor monopoluri, care
au intrat [i fac ceea ce
vor pe pia]\“. La rândul
s\u, pre[edintele Federa-
]iei Sindicale din Indus-
tria Alimentar\, Drago[
Frumosu, a explicat c\ va
avea loc [i o cre[tere a
taxelor, care va face ca
produsele române[ti s\
se scumpeasc\ [i nu se
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a REDUCEREA ACCI-
ZELOR PENTRU MOTORI-
NA DIN AGRICULTUR|:
Ministerul Economiei [i Fi-
nan]elor, Varujan Vosgani-
an, va propune, miercuri, `n
[edin]a de guvern o not\ pen-
tru reducerea accizei utili-
zate `n agricultur\. „Miercuri
vom prezenta o not\ `n [e-
din]a de guvern `n care vom
propune cea mai favorabil\
solu]ie potrivit reglement\ri-
lor europene. Noi, de la MEF,
vom asigura finan]area, pen-
tru ca pre]ul la motorin\ s\
fie unul avantajos [i s\ u[u-
reze sarcina produc\torilor
agricoli“, a declarat ministrul
Economiei. Vosganian a pre-
cizat c\ este doar una dintre
m\surile care vor stopa
cre[terea pre]urilor la pro-
dusele alimentare, care pot fi
influen]ate [i de pre]ul la en-
ergie [i gaze, dar [i de pre]ul
vor mai vinde, ceea ce va
duce la falimentul unor
companii, la concedieri
de personal etc.
Magazinele mici
au fost distruse,
l\s=nd locul
supermarketurilor
Drago[ Frumosu [i-a
exprimat nemul]umirea
fa]\ de faptul c\, `ntre
1997-1998, `n Bucure[ti
[i nu numai, au fost
d\râmate micile maga-
zine, micile buticuri, pe
motiv c\ `ncurcau cir-
cula]ia, dar au fost date
hipermarketurilor tere-
nuri ale fabricilor, con-
struc]iile fiind demolate
peste noapte. Un exem-
plu `n acest sens este cel
al fabricii de lapte de la
Lujerului, fabric\ relativ
nou\, pe terenul c\reia a
ap\rut un hypermarket.
Acest\ fabric\ a fost vân-
dut\ la licita]ie, la un
pre] ce a putut fi acoperit
de stocuri [i linia nou\ de
`nghe]at\, cump\r\torul
având obliga]ia de a-i
p\stra obiectul de activi-
tate numai un an de zile.
Patronatele sus]in c\ su-
permarketurile exercit\
un abuz de putere prin
impunerea unor condi]ii
contractuale excesive.
la `ngr\[\minte. Ministrul a
ar\tat c\, potrivit evalu\ri-
lor realizate de autorit\]i,
evolu]ia pre]urilor la energie
electric\ [i gaz nu va afecta
costurile `n agricultur\ [i in-
dustria alimentar\ decât cu
un procent de sub 1%. „Este
un procent care poate fi su-
portat f\r\ un impact asupra
pre]urilor finale“, a precizat
Vosganian. Guvernul a apro-
bat o not\, potrivit c\reia se
pot face reduceri de pre]uri la
1.000 de metri cubi de pân\
la 40 de dolari, pân\ `n pre-
zent nivelul fiind de 17 dolari.
a ANIF VA DA 28 DE
MILIOANE PENTRU PRE-
VENIREA INUNDA}IILOR:
Administra]ia Na]ional\ de
~mbun\t\]iri Funciare (A-
NIF) a alocat peste 15% din
bugetul pe 2008 pentru lu-
cr\rile de ap\rare `mpotriva
inunda]iilor, `n condi]iile `n
Din cauza acestor condi-
]ii, sus]in reprezentan]ii
patronatelor, produc\to-
rii din România ajung s\
lucreze exclusiv pentru
aceste supermarketuri,
rata de profit a produc\-
torilor fiind una extrem
de mic\. Patronatele [i
sindicatele au anun]at c\
vor demara o serie de
ac]iuni comune pentru
remedierea situa]iei exis-
tente. Patronatele vor or-
ganiza o `ntâlnire la
Bruxelles, cu europarla-
mentarii români, [i vor
propune `ncheierea unui
acord `ntre reprezentan-
]ii industriei alimentare
din România [i cei ai su-
permarketurilor privind
practicile comerciale. De
asemenea, patronatele
au propus elaborarea u-
nui cod de bune practici
care, `n ultimii 17 ani, fon-
durile orientate acestui sec-
tor nu au dep\[it 8-9 procen-
te, a declarat directorul ge-
neral al ANIF, Nicolae M\-
r\cine. „Anul acesta am alo-
cat cea mai mare sum\ din
1990 `ncoace, pentru lucr\-
rile de ap\rare `mpotriva i-
nunda]iilor, de aproape dou\
ori mai mari decât ceea ce s-a
alocat dup\ 1990“, a precizat
Nicolae M\r\cine. Progra-
mul investi]ional al ANIF
pentru 2008, cu finan]are de
la bugetul de stat este de
191,3 milioane lei, din care
28,6 milioane lei vor fi
aloca]i efectiv c\tre obiective
noi de ap\rare `mpotriva i-
nunda]iilor. Nicolae M\r\ci-
ne a precizat c\ toate diguri-
le de la Dun\re sunt `n ad-
ministrarea ANIF, peste
1.100 de km, precum [i o
parte din cele de pe râurile
interioare. a
treaz\ o cifr\ de afaceri de peste un
miliard de euro. Un român consum\
anual aproximativ 110 kg de pâine,
pe când un european consum\ anual
numai 80 kg de pâine. 90% dintre
români prefer\ pâinea alb\, iar 10%
prefer\ pâinea cu alte ingrediente.
România ocup\ locul 3 la consumul
de p=ine, dup\ Albania [i Bulgaria.
Infla]ia medie ar putea fi
de 7% `n acest an
Comisia Na]ional\ de Prognoz\
(CNP) a revizuit `n cre[tere
estim\rile privind majorarea
pre]urilor `n acest an, cu 0,9 puncte
procentuale, astfel c\ infla]ia se va
situa, la finele lui 2008, la 5,4%,
potrivit variantei preliminare a prog-
nozei de prim\var\. ~n luna noiem-
brie a anului trecut, CNP anticipase
o infla]ie de 4,5% la sfâr[itul anului
curent. ~n ceea ce prive[te infla]ia
medie, Comisia estimeaz\ pentru
comerciale pentru super- activitatea din sectorul 2008 un nivel de 7%, fa]\ de 4,84%
anul trecut. ~n prognoza anterioar\,
marketuri, avizat de de retail, pentru a le pu-
CNP preconiza o infla]ie medie de
Consiliul Concuren]ei, tea transpune [i la noi“, a 5,7%. ~n cel mai recent raport asupra
Ministerul Agriculturii [i declarat, pe 6 martie, mi- infla]iei, publicat la `nceputul lunii
Dezvolt\rii Rurale [i Mi- nistrul Agriculturii, P\- februarie, Banca Na]ional\ a
nisterul Economiei [i Fi- durilor [i Dezvolt\rii Ru- României (BNR) a revizuit `n
cre[tere, cu 1,6 puncte procentuale,
nan]elor. rale, Dacian Ciolo[, dup\
prognoza de infla]ie pentru acest an,
`ntâlnirea patronatelor [i
de la 4,3% la 5,9%, [i estimeaz\ pen-
Discu]ii la nivel sindicatelor din domeniu.
tru decembrie 2009 o infla]ie anual\
ministerial Ciolo[ a precizat c\ este de 3,9%. }inta BNR pentru 2008 este
interesat s\ existe trans-
cu retailerii de 3,8%, plus minus un punct procen-
paren]\ pe lan]ul pro- tual, iar pentru 2009 de 3,5%, plus
duselor alimentare [i `n minus un punct procentual.
Ministrul Agriculturii,
Dacian Ciolo[, va media o modul `n care sunt sta-
discu]ie `ntre produc\- bilite pre]urile, pentru c\ Dou\ treimi dintre
tori, procesatori [i retai- este numai `n beneficiul
consumatorului final. Re- nehot\râ]i au fost
leri pe tema pre]urilor la
alimente, o invita]ie `n a- prezentan]ii produc\to- redistribui]i c\tre primele
cest sens fiind transmis\ rilor români din industria 3 fonduri de pensii
pentru data de 19 martie alimentar\ au acuzat c\
2008. „I-am rugat pe cei marii procesatori [i retai- Peste dou\ treimi dintre participan]ii
la fondurile de pensii obligatorii, care
din minister s\ verifice lerii dicteaz\ pre]urile au fost distribui]i aleatoriu, au fost
dac\ exist\ reglement\ri produselor alimentare, redirec]iona]i c\tre primele trei fon-
`n alte state ale Uniunii care sunt mai mari cu duri de pensii obligatorii, ING,
Europene, referitoare la circa 40% decât `n UE. a Allianz-}iriac [i Generali, care con-
troleaz\ peste 68% din pia]a pensiilor
private, potrivit datelor CNPAS. Cele
a DIC}IONAR ECONOMIC a trei fonduri au atras `n total 2,83
milioane de participan]i din cei 4,15
CNP (Comisia Na]ional\ de Prognoz\): Institu]ie ca- milioane de români valida]i pe pi-
re elaboreaz\ prognoze privind dezvoltarea economi- lonul II al Casei Na]ionale de Pensii
co-social\ a Rom=niei, `n corelare cu prevederile [i Alte Drepturi de Asigur\ri Sociale.
Programului de guvernare, a strategiilor na]ionale,
sectoriale [i regionale, precum [i pe baza tendin]elor Num\rul românilor care au intrat la
prima loterie a pensiilor obligatorii
din economia na]ional\ [i cea mondial\. De aseme-
nea, aceasta mai evalueaz\ efectele principalelor m\- este de peste 330.000 de participan]i,
dup\ validarea din 6 martie a peste
suri de politic\ economic\ asupra cre[terii economice
prin prisma obiectivelor prev\zute `n programele 3.800.000 aderen]i. „CNPAS a invali-
dat 9.850 de acte de aderare,
na]ionale [i regionale de dezvoltare. CNP particip\
la elaborarea instrumentelor de monitorizare a an- deoarece erau persoane care nu au
completat corect actele de validare
gajamentelor asumate, `n vederea preg\tirii
Rom=niei pentru aderare la Uniunea European\; sau nu au `mplinit vârsta de 18 ani“,
a spus pre[edintele institu]iei,
Valoare de asigurare real\: pre]ul de cump\rare al Mariana Câmpeanu. Ea a ad\ugat c\
au fost valida]i cu rezerv\ circa
unui bun nou, identic (excluz=ndu-se orice rabaturi
de pre], dar incluz=ndu-se costurile de ambalare, 200.000 de aderen]i, deoarece nu
sunt `nscri[i `n sistem privind plata
transport, asamblare, montare, instalare [i punere
`n func]iune, precum [i impozitele, comisioanele [i contribu]iilor sociale. a
taxele vamale aferente), din care se scade uzura `n
raport cu vechimea, intrebuin]area, starea de `ntre]i-
nere [i durata normal\ de via]\ a bunului asigurat. Cursul valutar
Virament: mijloc de plat\; opera]iune bancar\ care pentru 10.03.2008
const\ `n transferul unei sume dintr-un cont `n al-
tul: la ordinul unui client, bancherul debiteaz\ Dolar SUA 2,4243
contul acestuia pentru a credita un alt cont. a
Euro 3,7376
6 Luni, 10 martie 2008
UE s-a al\turat Parteneriatului Methane to Markets, devenind, astfel, al 21-lea membru care
Rom=nia particip\ la schimbul mondial de resurse `n vederea transform\rii metanului `n energie. Lansat `n
2004, Methane to Markets aduce `mpreun\ guverne, companii, organiza]ii non-guvernamentale [i
exper]i, pentru a `mp\rt\[i informa]ii, experien]\, idei [i fonduri disponibile, `n scopul capt\rii
`n UE metanului [i transform\rii acestuia `n energie. Parteneriatul se axeaz\ pe reducerea emisiilor de
metan de la de[eurile animale, minele de c\rbuni, gropile de gunoi [i câmpurile petroliere [i de gaze.

LUMEA PE SCURT
Maghiarii de la Mabio
vor deschide la Dorohoi
cea mai mare fabric\
de bioetanol
din Europa de Est
Municipiul Dorohoi, jude]ul
Boto[ani, a fost gazda simpozionu-
lui interna]ional „Agricultura - prin-
cipala surs\ energetic\ a mileniului
III“, informeaz\ Agen]ia Na]ional\
de Consultan]\ Agricol\ (ANCA).
La manifestare au participat,
printre al]ii, [i reprezentan]i ai
Ambasadei Ungariei la Bucure[ti,
delega]i ai firmei Mabio (Ungaria) [i
ai altor firme cu profil agricol din
Rom=nia [i alte ]\ri europene. ~n
cadrul simpozionului s-au prezentat
tehnici [i tehnologii moderne
folosite `n ob]inerea „energiei verzi“
[i pentru transformarea produselor
secundare `n surse alternative de
energie. Potrivit ANCA, reprezen-
tantul firmei Mabio din Ungaria a
prezentat proiectul fabricii de
bioetanol care va fi construit\ pe
raza municipiului Dorohoi [i care va
fi cea mai mare, de acest gen, din
Europa de Est. Vor fi investi]i 100
de milioane de euro pe 22 de
hectare. Fabrica va contribui la
„valorificarea superioar\ a culturii
de porumb `n scopuri energetice“. ~n
acest sens exist\ posibilitatea
`nfiin]\rii unei cooperative agricole
a cultivatorilor de porumb din zon\
care s\ asigure materia prim\ nece-
sar\ func]ionarii fabricii de
bioetanol de la Dorohoi.
Bulgarii au r\mas [i f\r\
banii de la SAPARD
Comisia European\ a suspendat
pl\]ile c\tre Bulgaria, din cadrul
programului SAPARD, pentru
procesarea [i comercializarea pro-
duselor agricole [i din pe[te, potrivit
parlamentarului de opozi]ie Iane
Ianev, informeaz\ BTA. Potrivit
acestuia, decizia de suspendare a
fost determinat\ de problemele con-
statate `n utilizarea fondurilor SA-
PARD, anul trecut. ~n urma aplic\-
rii ei, Bulgaria va pierde cel pu]in
150 de milioane de euro. De aseme-
nea, a `nceput procedura de recupe-
rare a banilor de la beneficiarii la
care s-au constatat nereguli, a mai
informat deputatul bulgar. Ianev a
calificat aceste m\suri drept „un i-
mens scandal“ care va `ncetini ab-
sorb]ia fondurilor europene pentru
zonele rurale. „Aceasta `nseamn\ c\
exist\ o corup]ie enorm\ `n mecan-
ismele de absorb]ie a banilor euro-
peni“, a declarat parlamentarul bul-
gar. Informa]ia privind suspendarea
pl\]ilor SAPARD intervine dup\ ce,
printr-o procedur\ similar\, au fost
`nghe]ate 50 de milioane de euro
din programul PHARE, din cauza
neregulilor observate la agen]iile de
gestionare a acestora.
Extinderea UE din 2007, ultimul act de eliberare al rromilor `n Europa
Europarlamentarul so-
cial-democrat Adrian Seve-
rin a sus]inut acest lucru la
o conferin]\ organizat\ de
Grupul Socialist din PE cu
privire la Strategia europea-
n\ pentru comunitatea rro-
m\. ~n opinia lui Severin,
„eliberarea“ trebuie privit\
ca o oportunitate de a ajuta
rromii. „Trebuie s\ privim
cea mai recent\ extindere a
Uniunii Europene ca ul-
timul act de eliberare al co-
munit\]ii rrome `n Europa.
S\ nu uit\m c\, `n centrul [i
estul Europei, minorit\]ile
au fost tratate de statele co-
Folosirea biocombustibililor va
genera pre]uri mai mari la alimente
a Dac\, `n urm\ cu câ]iva ani, combustibilii biologici erau v\zu]i ca fiind solu]ia problemelor legate de
schimbarea climatic\, `n momentul de fa]\, tot mai multe voci sus]in c\ biocombustibilii nu reprezint\ o
solu]ie `n acest sens a Mai mult, producerea de combustibili biologici ar putea avea [i un impact social,
gener=nd conflicte pentru terenuri `n ]\rile `n curs de dezvoltare, dar [i lipsa hranei a
Cei mai cunoscu]i com-
bustibili biologici sunt bioe-
tanolul [i biodieselul, fiind
fabrica]i din plante [i folo-
si]i, `n principal, pentru
transport. Ace[tia pot fi fo-
losi]i fie `n stare pur\, `n ca-
zul `n care motorul este a-
daptat, fie `n combina]ie cu
combustibili fosili.
Combustibilii biologici
pot fi produ[i din orice mate-
rie biologic\ ce con]ine ami-
don, zah\r sau ulei: porumb,
soia, rapi]\, trestie de zah\r
[i palmier. Potrivit cercet\-
torilor, `n viitor, ace[tia ar
putea fi produ[i din bio-
mas\, inclusiv din de[euri [i
alge.
~n cadrul unui seminar
pe aceast\ tem\, organizat la
Parlamentul European, s-a
discutat despre interesul
crescut fa]\ de biocombusti-
bili. Astfel, se consider\ c\
trebuie folosi]i biocombusti-
muniste ca prizonieri“, a de-
clarat eurodeputatul social-
democrat rom=n, preciz=nd
c\ „aceast\ eliberare nu tre-
buie perceput\ ca o proble-
m\, ci ca o oportunitate de a
ajuta popula]ia rrom\ s\
ajung\ la o via]\ demn\“.
De asemenea, s-a subliniat
faptul c\ rromii nu constituie
un grup omogen `n toat\ Eu-
ropa [i, din acest motiv, solu-
]iile [i practicile dintr-o ]ar\
nu pot fi transferate `n alte
]\ri. „Nu exist\ contradic]ie
`ntre ac]iunea local\, na]iona-
l\ [i european\. Rromii sunt
cet\]eni europeni, deci au
dreptul la o politic\
european\ care s\
ofere o viziune coe-
rent\“, a aten]ionat
Severin.
Grupul Socia-
list din PE dore[te
s\ pun\ lupta `m-
potriva excluderii
[i discrimin\rii rro-
milor pe agenda
politic\ europea-
n\. ~n ianuarie
2008, Parlamentul
European a adop-
tat o rezolu]ie pri-
bilii pentru o mai mare sigu-
ran]\ energetic\, produce-
rea acestora put=nd reduce
dependen]a UE de impor-
turi de petrol [i gaze natu-
rale. De asemenea, s-a subli-
niat faptul c\ prin utilizarea
combustibililor biologici me-
diul `nconjur\tor va fi mult
mai protejat: „Emisiile de
CO2 care provin din produ-
cerea de combustibili biolo-
gici se echilibreaz\ cu asimi-
larea de CO2 de plante `n
procesul de fotosintez\, prin
urmare, acest tip de com-
bustibili nu contribuie la
`nc\lzirea global\“, se arat\
pe site-ul PE.
Consiliul European din
martie 2007 a fixat un obiec-
tiv minim de folosire a com-
bustibililor biologici care ar
trebui s\ reprezinte, pân\
`n 2020, 10% din totalul
combustibililor din trans-
port `n Uniunea European\.
vind situa]ia popula]iei de
etnie rrom\ care f\cea apel
la Comisia European\ s\
preg\teasc\ o comunicare,
privitor la cum poate UE s\
coordoneze [i s\ promoveze
eforturile de `mbun\t\]ire a
Exist\ `ns\ [i unele deza-
vantaje `n ceea ce prive[te
folosirea biocombustibililor.
Astfel, agricultura intensi-
v\, care ar produce materie
prim\ pentru combustibilii
biologici, emite oxid nitros,
un gaz cu efect de ser\. ~n
plus, terenuri care acum
g\zduiesc p\duri tropicale
sau paji[ti, care asimileaz\
CO2, ar putea fi transforma-
te `n culturi, duc=nd, astfel,
la intensificarea `nc\lzirii
globale. Impactul asupra
mediului `nconjur\tor va fi
intensificat [i de pierderea
biodiversit\]ii [i de con-
sumul crescut de ap\ nece-
sar `n procesul de produc]ie.
Producerea de combusti-
bili biologici ar putea avea [i
un impact social, gener=nd
conflicte pentru terenuri `n
]\rile `n curs de dezvoltare
dar [i lipsa hranei, dat fiind
faptul c\ recoltele vor fi
situa]iei comunit\]ii rrome.
Mai mult, rezolu]ia propune
ca rromii s\ fie recunoscu]i
ca o minoritate european\
transna]ional\. Potrivit exe-
cutivului comunitar, popu-
la]ia rrom\ continu\ s\ fie
folosite `n produc]ia de com-
bustibili biologici, iar pre]ul
alimentelor va cre[te.
~n cadrul seminarului de
la PE s-a subliniat faptul c\
biocombustibilii vor duce la
o reducere de 30% a gazelor
cu efect de ser\. Raportul
Comisiei pentru Agricultur\
sus]ine `ns\ c\ aceasta ar
trebui s\ se ridice la cel pu-
]in 50% pentru ca biocom-
bustibilii s\ merite sprijin
public. „Unul din principale-
le beneficii ale combustibili-
lor biologici este cre[terea
siguran]ei energetice, dar,
`n momentul `n care singu-
rul mod de realizare a o-
biectivelor implic\ importul
100% al acestui tip de com-
bustibil, furnizarea acestora
este la fel de vulnerabil\ ca
cea a petrolului [i a gazelor
naturale“, a spus, `n cadrul
seminarului de la Parlamen-
tul European, deputatul eu-
cel mai discriminat grup din
Europa, fiind necesar\ o
ac]iune urgent\ pentru a re-
media aceast\ situa]ie. ~n
UE se estimeaz\ c\ tr\iesc
aproximativ 10 milioane de
etnici rromi. a
ropean britanic Neil Parish
(Grupul Partidului Popular
European - Cre[tin-Demo-
crat [i al Democra]ilor Euro-
peni), pre[edintele Comisiei
pentru Agricultur\.
~n timpul seminarului,
nu s-a putut eviden]ia cu a-
dev\rat utilitatea biocom-
bustibililor at=t timp c=t fo-
losirea lor nu presupune
doar avantaje. „Combustibi-
lii biologici pot duce la cre[-
terea pre]ului produselor a-
limentare, la pierderea unor
resurse naturale valoroase
[i a biodiversit\]ii [i chiar la
cre[terea emisiilor de gaze
cu efect de ser\“, a fost una
dintre concluzii.
~n momentul de fa]\,
Parlamentul European [i
Consiliul negociaz\ un a-
cord privind directiva revi-
zuit\ a calit\]ii combustibi-
lilor. a

230 de milioane de euro

pentru pescuit
Rom=nia va primi, p=n\ `n 2013,
din Fondul European pentru Pescu-
it, aproximativ 230 de milioane de
euro, bani care vor fi administra]i
de Agen]ia Na]ional\ de Pescuit [i
Acvacultur\ (ANPA), se informeaz\
`ntr-un comunicat al institu]iei.
Fondurile UE se vor `ndrepta `n
special spre cre[terea capacit\]ii ad-
ministrative, inclusiv aspectele le-
gate de implementarea Programului
Opera]ional pentru Pescuit (POP).
POP are cinci axe prioritare, `n
func]ie de care se vor aloca fonduri-
le europene p=n\ `n 2013: adapta-
rea flotei de pescuit -13,3 milioane
de euro, din care 75% fonduri UE,
acvacultur\ - 140 de milioane de
euro, m\suri de interes comun - 40
de milioane de euro, dezvoltarea du-
rabil\ a zonelor pesc\re[ti - 100 de
milioane de euro [i asisten]\ tehni-
c\, `n valoare de 14,3 milioane de
euro. ~n 2007, Rom=nia a avut o a-
locare financiar\ de 15,2 milioane
de euro, ce va trebui cheltuit\ p=n\
la finele lui 2009. a

Actualitate
Criza din Kosovo d\râm\
guvernul la Belgrad
a Sârbii `[i hot\r\sc viitorul european la 11 mai a Premierul Kostunica a demisionat,
pentru a bloca aderarea ]\rii la UE a Pre[edintele Tadic `ncearc\ s\-[i conving\ compatrio]ii
c\ integrarea european\ nu trebuie s\ fie `ngropat\ de criza kosovar\ a
Trauma provocat\ de
pierderea provinciei Koso-
vo este departe de a fi ui-
tat\ de sârbi. Na]ionali[tii
de la Belgrad nu mai vor
s\ aud\ de Uniunea Euro-
pean\ [i `[i cheam\ con-
cet\]enii la urne. ~n vreme
ce sârbii din capitalele eu-
ropene `[i sus]in cauza
na]ional\ prin manifesta]ii
de strad\, Moscova presea-
z\ Occidentul s\ g\seasc\
o solu]ie convenabil\ Bel-
gradului.
Demisia premierului
[i alegeri imediate
Premierul Serbiei, Vois-
lav Kostunica, a anun]at
demisia guvernului [i a ce-
rut organizarea de alegeri
anticipate. Kostunica a ad-
mis c\, `n cadrul coali]iei
de guvernare, au ap\rut
disensiuni care fac imposi-
bil\ orice colaborare. Par-
tidul premierului dore[te
ruperea leg\turilor cu U-
niunea European\, deoa-
rece majoritatea statelor
comunitare au acceptat in-
dependen]a regiunii Koso-
vo. Alte forma]iuni din gu-
vern insist\ `ns\ c\ ambi-
]iile de integrare europea-
n\ ale Serbiei trebuie s\
reprezinte un capitol sepa-
rat de chestiunea provin-
ciei populate majoritar de
etnici albanezi.
Anterior, guvernul Ser-
biei afirmase c\ a pus la
punct un plan de ac]iune,
contra ]\rilor occidentale
care au recunoscut inde-
penden]a provinciei sârbe.
Detaliile acestuia nu sunt
`ns\ cunoscute, iar Voislav
Kostunica a anun]at c\ gu-
vernul nu mai are o politi-
c\ unitar\ `n aceast\ ches-
tiune. El a solicitat ca ale-
geri anticipate s\ aib\ loc
pe 11 mai, odat\ cu cele lo-
cale. Nu este exclus ca par-
tidul premierului s\ fac\,
de data aceasta, o alian]\
cu forma]iuni radicale.
Tadic confirm\
anticipatele
Confruntat cu o nou\
criz\ politic\, pre[edin-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aB|SESCU SUS}INE
UNINOMINALUL PARLA-
MENTULUI: Pre[edintele
Traian B\sescu a declarat la
Radio România Actualit\]i
c\ legea votului uninominal,
`n forma aprobat\ de Par-
lament este constitu]ional\,
[i c\ - `n opinia sa - va trece
de Curtea Constitu]ional\.
Traian B\sescu a spus c\
legea ar reprezenta un pro-
gres fa]\ de sistemul actual,
de[i reprezint\ „o form\ hib-
rid\ `ntre varianta promo-
vat\ de pre[edinte la refe-
rendum [i cea privind votul
pe liste de partid“. Noul sis-
Luni, 10 martie 2008
tele Boris Tadic a recunos-
cut c\ este nevoit s\ con-
voace, `n curând, alegeri
anticipate, dup\ decizia
prim-ministrului de a di-
zolva propriul s\u guvern.
„Respect pozi]ia prim-
ministrului care spune c\
el nu mai este `n m\sur\
s\ conduc\ guvernul [i
urmez s\ convoc alegeri
anticipate“ , a declarat
Tadic `ntr-un comunicat.
El va `ncerca acum s\-[i
mobilizeze to]i simpati-
zan]ii pentru a pre`ntâm-
pina alunecarea ]\rii spre
izolare. Pre[edintele crede
c\ toat\ b\t\lia diploma-
tic\ pentru Kosovo tre-
buie purtat\ f\r\ a com-
promite definitiv o vi-
itoare aderare la UE [i c\
]ara ar avea de pierdut
dac\ ar condi]iona inte-
grarea european\ de soar-
ta provinciei separatiste.
Turbulen]ele din politi-
ca belgr\dean\ vin ime-
diat dup\ ce comisarul eu-
ropean pentru extindere,
Olli Rehn, aflat `n vizit\ `n
Muntenegru, a facut un
apel la responsabilitatea
sârbilor. „Suntem ata[a]i
viitorului european al Ser-
biei. Sper\m c\ aceast\
]ar\ `[i va continua inte-
grarea mai repede [i nu
mai târziu“, a spus Rehn.
tem de vot, a mai spus [eful
statului, va permite aleg\to-
rilor s\-i monitorizeze [i s\-i
judece pe cei pe care i-au
ales direct. Totu[i, el s-a
ar\tat nemul]umit de faptul
c\ sistemul de vot uninomi-
nal aprobat de Parlament va
da posibilitatea intr\rii `n
a[a-zisul joc al redistribuirii
votului. Legea privind votul
uninominal a fost contestat\
la Curtea Constitu]ional\ de
Partidul România Mare.
a LIBERALUL ORBAN
CANDIDEAZ| LA PRIM|-
RIA CAPITALEI: Ludovic
Orban va candida, din partea
ALEGERI FRAN}A - PARTIDUL LUI SARKOZY, ~N DIFICULTATE: Francezii s-au
prezentat ieri la urne, `n cadrul unor alegeri locale considerate drept un prim test
pentru pre[edintele Nicolas Sarkozy, dup\ zece luni de la preluarea puterii. Scrutinul
risc\ s\ se transforme `ntr-un vot-sanc]iune pentru Sarkozy, a c\rui popularitate a
sc\zut `n sondaje, de la circa 65%, `n iulie 2007, la aproximativ 37-40%, `n prezent.
Opozi]ia socialist\ este considerat\ favorit\ la cucerirea mai multor ora[e importante.
Rusia bate cu
pumnul `n mas\
De[i mul]i lideri occi-
dentali sper\ `ntr-o schim-
bare de ton a Moscovei du-
p\ venirea unui nou pre[e-
dinte, Vladimir Putin taie
orice motiv de optimism.
Putin a criticat dur NATO
[i recunoa[terea indepen-
den]ei provinciei Kosovo
de c\tre comunitatea in-
terna]ional\, chiar dup\ ce
a fost vizitat de cancelarul
german Angela Merkel. El
a sugerat c\ Alian]a, pe
m\sur\ ce cre[te, `ncearc\
tot mai mult s\ se substi-
tuie Na]iunilor Unite. Li-
derul rus a avertizat, de
asemenea, partenerii ex-
terni ai Rusiei, transmi-
]=ndu-le s\ nu se a[tepte
la o cooperare mai comod\
cu viitorul pre[edinte, Di-
mitri Medvedev.
Cu toate acestea, Putin a
sugerat [i o cale de dep\[ire
a actualei crize. „Exist\ un
scenariu `n cadrul c\ruia
am putea recunoa[te inde-
penden]a Kosovo? Da, ex-
ist\. Totu[i, un asemenea
scenariu trebuie s\ respecte
strict legisla]ia interna]io-
nal\ [i s\ fie acceptat de
Serbia“, a `ncheiat Putin,
f\r\ s\ dea am\nunte de-
spre un asemenea plan. a
Emigra]ia sârbeasc\ iese `n strad\ la Berlin, pentru cauza kosovar\
PNL, la Prim\ria Capitalei.
Orban `[i anun]ase `n repe-
tate rânduri inten]ia de a de-
veni edilul Bucure[tiului, `n-
s\ este prima dat\ când afir-
m\ c\ a fost deja desemnat
s\ candideze. Ministrul
Transporturilor a declarat la
Realitatea TV, c\ este ex-
trem de `ncrez\tor `n [ansele
lui. „Nu c\ vreau. Candidez!
Nu candidez ca s\ m\ aflu `n
treab\, candidez cu convin-
gerea c\ am [anse s\ câ[tig
prim\ria. Nu m\ bat cu ni-
meni, m\ bat cu problemele
Bucure[tiului“, a declarat
Ludovic Orban. Pân\ acum,
Premierul Kostunica se al\tur\
radicalilor `mpotriva UE
doar Cozmin Gu[\, liderul
Partidului Ini]iativa Na]io-
nal\, `[i mai anun]ase in-
ten]ia de a participa la a-
legerile din 1 iunie.
a ADRIAN N|STASE,
TRUP {I SUFLET LÂNG|
PARTIDUL IUBIT: Pre[e-
dintele Consiliului Na]ional
al PSD, Adrian N\stase, `[i
face tot mai sim]it\ prezen-
]a `n partid dup\ spectacu-
loasa sa relansare politic\.
„M-am ocupat mai mult de
noul meu job de la partid.
Am mers `n fiecare diminea-
]\, câteva ore, la sediul din
B\neasa, unde am `ncercat
s\ revitalizez, `mpreun\ cu
ceilal]i colegi, activitatea
departamentelor [i, `n ace-
la[i timp, s\ definitiv\m o-
ferta pentru alegerile loca-
le“, a anun]at fostul pre-
mier pe pagina sa de inter-
net. El spune c\ va repune
`n func]iune videoconferin-
]ele cu liderii de filiale loca-
le. ~n acela[i timp, N\stase
spune c\ a fost demarat\ o
ampl\ analiz\ `n leg\tur\
cu reglement\rile referitoa-
re la restituiri de proprie-
tate, prin compara]ie - `na-
inte [i dup\ 2005-, cu pro-
puneri de solu]ii. a
7
LUMEA PE SCURT
Alegeri SUA:
Obama a `nvins-o pe
Hillary `n Wyoming
Senatorul Barack Obama a mai
f\cut un pas spre nominalizarea sa
pentru alegerile preziden]iale.
Obama a primit aproape 60% din
voturi, `n adun\rile aleg\torilor
democra]i din statul Wyoming,
desf\[urate sâmb\t\ seara. Adver-
sara sa, Hillary Clinton, nu a
adunat decât 40% din sufragii.
Consultarea din Wyoming nu avea
prea mare importan]\, deoarece
acest stat este dominat de republi-
cani [i trimite doar 12 delega]i la
Conven]ia Partidului Democrat.
Victoria consolideaz\ totu[i avansul
lui Obama asupra doamnei Clinton,
care [i-a relansat mar]i campania,
prin succesele din Ohio [i Texas.
Martti Ahtisaari
cere insistent
recunoa[terea Kosovo
Fostul mediator ONU `n negocierile
privind statutul Kosovo, Martti
Ahtisaari, a cerut tuturor statelor
membre ale Uniunii Europene s\
recunoasc\ noul stat kosovar, criti-
când Spania pentru refuzul de a
face acest lucru. Doar 27 de ]\ri,
printre care Statele Unite, Fran]a,
Marea Britanie, Italia [i Germania
au recunoscut deja suveranitatea
sa. Alte ]\ri, precum Ciprul [i
Spania, dar [i Rusia, aliat
tradi]ional al Serbiei, refuz\ pentru
moment s\ recunoasc\ independen-
]a, de team\ c\ vor alimenta mi[c\-
rile separatiste sau autonomiste de
pe teritoriile lor. Referindu-se la
opozi]ia Moscovei fa]\ de indepen-
den]a Kosovo, Ahtisaari a apreciat
c\ „bunul sim] va prevala“. Acesta a
mai precizat c\ a convenit cu secre-
tarul general al ONU, Ban Ki-
moon, s\ pun\ cap\t mandatului
s\u de mediator pentru Kosovo, iar
aceast\ decizie a intrat `n vigoare
la sfâr[itul lui februarie.
Spaniolii `[i aleg
guvernan]ii sub
amenin]area ETA
Spaniolii s-au prezentat ieri la
urne pentru un scrutin general,
marcat de recentul atac atribuit
separati[tilor basci dar [i de `ngri-
jor\ri legate de starea economiei.
Campania electoral\ din Spania s-a
`ncheiat `n prip\. Atât Partidul
Socialist, de guvernare, cât [i prin-
cipala forma]iune de opozi]ie,
Partidul Popular, [i-au anulat
mitingurile deoarece un fost con-
silier local socialist a fost asasinat
`n ora[ul Mondragon. Asasinatul a
fost atribuit mi[c\rii separatiste
basce ETA, care [i-a sf\tuit
sprijinitorii s\ boicoteze scrutinul
de ieri. Premierul socialist Jose
Rodriguez Zapatero sper\ c\ politi-
cile sale de stânga, cum ar fi le-
galizarea mariajelor homosexuale
sau facilitarea procedurilor de di-
vor], vor aduce, [i de aceast\ dat\,
tinerii la vot. De cealalt\ parte,
Partidul Popular le propune
aleg\torilor reducerea impozitului
pe salarii [i `n\sprirea legilor de
control al imigra]iei.
Muftiul Arabiei
Saudite critic\
dona]iile c\tre Al-Qaeda
Liderul spiritual al Arabiei
Saudite, marele muftiu Abdul Aziz
Abdullah al-Sheikh, i-a avertizat
pe saudi]i s\ nu doneze bani acelor
„organiza]ii ale r\ului“ prin care se
strâng fonduri pentru ac]iunile
celei mai mari organiza]ii teroriste
din lume, Al-Qaeda. Cu doar
câteva zile `nainte de aceast\ aver-
tizare, poli]ia saudit\ a interceptat
un mesaj telefonic provenind de la
„mâna dreapt\“ a lui Osama Ben
Laden, liderul Al-Qaeda din Irak
Ayman al-Zawahri, care le cere
„drept-credincio[ilor“ s\ adune
bani pentru familiile nevoia[e din
Pakistan [i Afganistan. a

8 Luni, 10 martie 2008
Por]ia
de s\n\tate
Cum prevenim anemiile prim\vara
Anemia este o afec]iune maladiv\
care const\ din sc\derea, sub
valorile normale, a num\rului de
globule ro[ii (hematii) [i a cantit\]ii
de hemoglobin\ la unitatea de
volum a s=ngelui. Ca urmare, se
reduce cantitatea de oxigen [i
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Un prim semnal poate fi
paliditatea sau culoarea gal-
ben-vverzuie, fenomen ce
apare la copiii subnutri]i [i cu
un regim de via]\ necores-
punz\tor [i la tinerele fete,
mai ales c=nd, `n mod gre[it,
au adoptat un regim exagerat
de sl\bire. ~n aceste cazuri se
produce o reducere drastic\ a
fierului din hematii, duc=nd
la modific\ri profunde [i gra-
ve `n componen]a s=ngelui.
Starea de paliditate a pielii
trebuie s\ fie verificat\ prin-
tr-o analiz\ am\nun]it\ a
s=ngelui, care ar putea sem-
nala existen]a unor boli, mai
u[oare sau mai grave. Se
cunosc `ns\ [i familii la care
predomin\ o paloare a pielii,
CM
YK mo[tenit\ ereditar.
~n afar\ de paloare, bol-
navii pot acuza ame]eli, vertij,
dureri de cap, insomnie, iras-
cibilitate, astenie, oboseal\,
lipsa poftei de m=ncare, tahi-
cardie, suflu sistolic, insufi-
cien]\ cardiac\, indigestie,
sl\biciune general\ cu sc\de-
rea tonusului muscular, lips\
de vitalitate, incapacitate de
efort fizic [i intelectual, du-
c=nd, uneori, la pierderea cu-
no[tin]ei.
Cure de prim\var\
cu infuzii de urzic\ vie
Tratamentele fitoterapeu-
tice au la baz\ foarte multe
m\suri eficiente de `nvingere
a anemiei folosind ceaiuri,
tincturi, macerate `n vin, me-
lite [i b\i de plante. Majori-
tatea speciali[tilor admit e-
fectele benefice ale curelor de
prim\var\ cu infuzii de
urzic\ vie [i cu tije de p\p\die
(6 tije pe zi), pe o durat\ de 6-
8 s\pt\m=ni.
De asemenea, se recoman-
d\ o cur\ de 2-3 3 s\pt\m=ni cu
gr=u germinat, fulgi de ov\z
`n lapte sau suc de orz verde.
~n zone montane se consum\
fructe mature de ienup\r.
}in=nd seam\ de con]in-
utul ridicat `n fier [i clorofil\,
substan]e nutritive transportate de
s=nge c\tre diferite ]esuturi din
organism. ~n func]ie de cauzele
care determin\ aceste modific\ri
cantitative [i calitative ale
componentelor s=ngelui, exist\
mai multe forme de manifestare.
frunzele de urzic\ sunt reco-
mandate sub form\ de infuzie
(dou\ linguri]e cu frunze us-
cate la 250 ml ap\ fiart\);
dup\ infuzare, timp de 10
minute, se beau, zilnic, c=te 2-
3 ceaiuri calde, `ntr-o cur\ de
6-8 s\pt\m=ni, av=nd efecte
vitaminizante (A, C, B12, K),
tonifiante, hipoglicemiante.
Bune rezultate dau [i infuziile
de cre]i[oar\, coada [oricelu-
lui, roini]\, coada calului,
cimbri[or, obligean\, troscot,
]intaur\, pir, turi]\ mare, ar-
nic\, teci de fasole, m\ce[e
uscate, frunze de afin, flori de
ciubo]ica cucului, muguri de
brad. La intervale de 2 zile se
bea c=te un ceai din fructe de
coriandru, anason [i chimion,
care favorizeaz\ digestia [i
apetitul, prin producerea su-
curilor gastro-intestinale.
Ceaiurile se beau separat sau
`n amestec pentru ac]iuni
remineralizante, vitamini-
zante, diuretice, antitoxice,
antimicrobiene, aperitive, to-
nifiante [i de stimulare a
cre[terii. La fiecare can\ de
ceai se adaug\ c=te o lin-
guri]\ cu bitter suedez.
Re]ete cu prelucr\ri din al-
cool, vin sau miere de albine
- tinctur\ cu r\d\cini de
angelic\, din care se iau c=te
10 pic\turi cu 30 de minute
`nainte de masa de pr=nz;
- vin tonic din 6 linguri
flori de salc=m sau cu roini]\
la un litru de vin ro[u
fierbinte, care se macereaz\
1-2 zile, se strecoar\ [i se bea
c=te un p\h\rel (50 ml)
`nainte de cele 3 mese princi-
pale;
- vin tonic din 300 g urzic\
vie, pus\ `ntr-o sticl\ cu 500
ml vin ro[u; dup\ o macerare
de 24 de ore, se strecoar\ [i se
bea c=te un p\h\rel diminea-
]a, pe nem=ncate [i seara, `na-
inte de culcare. Observa]ii: vi-
nurile tonice se dau numai la
adul]ii anemici;
- tinctur\ din amestec, `n
p\r]i egale cu frunze de
urzic\, pelin, tuia [i curpen de
p\dure, herba de coada-calu-
lui, r\d\cini de roib\ [i flori
de [ofran; se iau 50 g ames-
tec `n 500 ml alcool 400, se ma-
cereaz\ 4 zile, se strecoar\ [i
se beau c=te 30-40 pic\turi,
de 3-4 ori pe zi, cu 20-30 mi-
nute `nainte de mesele princi-
pale, `ntr-o cur\ de o lun\ pe
trimestru;
- tinctur\ din amestec cu
frunze de urzic\ vie (30 g),
frunze de coac\z negru (20 g),
CM
YK
Lipsa de fier poate fi considerat\ ca un factor principal `n declan[area anemiei,
infec]iilor repetate, tonusului fizic [i psihic diminuat, cu manifest\ri mai frecvente `n
prim\var\. De asemenea, [i lipsa zincului este implicat\ `n anemii, pun=nd `n pericol
via]a copiilor. La ace[tia se constat\ sc\derea imunit\]ii la infec]ii, tulbur\ri de cre[tere
[i de memorie, `mboln\viri frecvente de pneumonie [i diaree, precum [i sc\derea poftei
de m=ncare. Se completeaz\ prin alimente ca pe[te, carne, ficat, ou\, lactate [i legume.
herba de cimbru de cultur\
(20 g), herba de rostopasc\ [i
turi]\ mare (c=te 10 g) [i flori
de g\lbenele (10 g). Se iau 50 g
amestec, care se macereaz\ 3
zile `n 250 ml alcool 400, se
strecoar\ [i se iau c=te 3 lin-
guri]e pe zi `n ceai antianemic
de roini]\ sau urzici, `ndulcit
cu miere de albine;
- mielit\ dintr-un kg suc de
c\tin\ alb\ `ntr-un kg de
miere de albine poliflor\, la
care se adaug\ 40 ml tinctur\
de propolis [i 100 mg gr\un-
cioare de polen. Se p\streaz\
la rece, `n sticle bine `nchise [i
se consum\ zilnic, c=te 3 lin-
guri, la copiii peste 10 ani, 3
linguri]e, la copiii de 2-10 ani
[i c=te 30 de pic\turi, la be-
belu[i. ~n perioadele de efort
intelectual prelungit (elevi,
studen]i), la persoanele `n
convalescen]\ [i la b\tr=ni
sau la cei cu efort fizic maxim
(sportivi), doza cre[te la 5 lin-
guri pe zi.
~n uz extern se recomand\,
s\pt\m=nal, o baie total\ cu
cre]i[oar\ (200 g macerat `n 5
litri de ap\, timp de 12 ore);
extractul se `nc\lze[te, se
strecoar\ [i se toarn\ `n apa
de baie, unde se st\ 20
minute. Dup\ baie, corpul nu
se [terge, ci se `mbrac\ `ntr-un
halat gros, iar copilul va sta `n
pat timp de o or\, pentru a
transpira abundent.
Apiterapie
- miere de albine, `nchis\
la culoare (100-150 g pe zi) di-
zolvat\ `n lapte cald [i repar-
tizat\ `n 3 reprize, `ntr-o cur\
de 20-40 zile, cu mare efi-
cien]\ datorit\ con]inutului
ridicat `n minerale (mangan,
fier, cupru);
- miere de albine (o lin-
guri]\) `ntr-un pahar cu lapte
cald, `n care se bate un
g\lbenu[ de ou, realiz=nd o
b\utur\ foarte pl\cut\ [i efi-
cient\ `n anemii la copii [i
adolescen]i;
- polen granulat `n canti-
tate zilnic\ de 20 g pentru
adul]i, 10 g pentru tineri [i 5 g
pentru bebelu[i sub 3 ani,
`ntr-o cur\ de o lun\ pe
trimestru. Dup\ polen se bea
ap\ `ndulcit\ cu miere;
- polen plus l\pti[or de
matc\ (tablete de polenovital)
folosind, zilnic, c=te 6 tablete
la adul]i [i 3 tablete la copii,
`n cure de 6 s\pt\m=ni, repe-
tate de 4 ori pe an.
CM
YK
Urzica
~n fiecare diminea]\ se bea
un amestec din dou\ linguri]e
miere [i dou\ linguri]e o]et de
mere la 100 ml ap\, repetat
timp de o lun\.
Cure cu legume
proaspete
[i cu gr=u `ncol]it
Regimul alimentar va fi
strict controlat prin echili-
brarea principiilor nutritive
u[or digerabile, necesare unei
cre[teri [i dezvolt\ri normale
(proteine, glucide, lipide,
minerale, vitamine). Uneori
p\rin]ii cred, `n mod gre[it, c\
rezolv\ anemia copilului nu-
mai cu p=ine, paste f\inoase,
cartofi, dulciuri [i unele de-
rivate (chipsuri, napolitane,
eugenii).
Sunt indicate cure de 3 zile
cu legume proaspete, consu-
mate ca salate bogate `n vita-
mine [i fier: ]elin\ (50-100 g),
varz\ alb\ (200 g), spanac
(100 g), p\trunjel (20 g) [i zea-
m\ de l\m=ie, precum [i
fructe proaspete (cire[e,
vi[ine, caise, piersici, mere,
pere, prune, pepeni, struguri,
afine, mure, coac\ze, c\tin\
alb\, curmale, banane, smo-
chine). Sucul de sfecl\ ro[ie,
bogat `n s\ruri minerale (fier,
fosfor) [i `n vitamine (B1, B2,
C), se bea timp de 3 zile con-
secutive, c=te ½ pahar, de
dou\ ori pe zi, dup\ mesele de
diminea]\ [i sear\.
Pentru copiii `n cre[tere se
mai recomand\ supe de oase,
ficat de vi]el sau de pas\re,
[ni]el sau gr\tar din carne
macr\ (bogate `n fier), `nso]ite
de salat\ verde, p\trunjel,
praz, [tevie, vinete, hrean, fa-
sole boabe, maz\re [i linte,
pe[te fiert cu suc de l\m=ie,
icre cu con]inut ridicat `n fos-
for, g\lbenu[ de ou, ca[caval,
br=nz\ topit\, m\sline, p=ine
integral\ (graham) bine
coapt\.
O mare aten]ie se acord\
curei cu gr=u `ncol]it (2-3 lin-
guri]e `ntr-un p\h\rel cu
lapte, de 3 ori pe zi, timp de
15-20 de zile `n fiecare trimes-
tru), av=nd efecte benefice da-
torit\ complexului de vita-
mine [i de enzime naturale.
Dup\ 7-10 zile se poate con-
stata `mbun\t\]irea st\rii de
s\n\tate [i de vitalitate.
17 vitamine
`n drojdia de bere
Nu poate fi neglijat\ cura
cu drojdie de bere care con]ine
17 vitamine, `ndeosebi com-
plexul B, 14 s\ruri minerale
[i 46% proteine. Dup\ disper-
sarea a 4 linguri cu drojdie `n
500 ml lapte sau suc de ro[ii [i
fructe, cu adaosul unei linguri
cu miere de albine, se bea un
pahar `ntre mese [i unul
seara, la culcare, fiind o
b\utur\ foarte bogat\ `n pro-
teine, vitamine, fier, calciu [i
alte minerale. At=t la copii c=t
[i la adul]i (mai ales femei)
este necesar\ completarea
necesarului `n s\ruri min-
erale [i vitamine.
De unde ne procur\m
vitaminele?
Necesarul vitaminic se
asigur\ prin anumite specii
de plante:
- vitamina A din morcov,
spanac, varz\, tomate, salat\,
conopid\, p\trunjel, fasole
verde, caise, pepene galben;
- vitamina B1 din legume,
cartofi, fulgi de ov\z, fructe,
drojdie;
- vitamina B2 din germeni
de cereale, t\r=]e, drojdie de
bere;
- vitamina B5 din cereale,
legume verzi, fructe, l\pti[or
de matc\;
- vitamina B6 din germeni
de gr=u, varz\, fructe, soia,
drojdie de bere;
- vitamina B12 din ginseng;
- vitamina C din l\m=i,
varz\, ardei, p\trunjel, fasole
verde, tomate, cartofi, cono-
pid\, c\p[uni, zmeur\, coac\-
ze, afine;
- vitamina D din ov\z,
gr=u, curmale;
- vitamina E din ov\z,
ceap\, usturoi, morcov, varz\,
spanac, soia, tomate;
- vitamina H din fasole [i
maz\re boabe, ciuperci, legu-
me, soia, nuci;
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
- vitamina K din varz\,
spanac, uleiuri vegetale (floa-
rea soarelui, soia);
- vitamina P din l\m=i,
portocale, caise, mure, cire[e,
m\ce[e;
- vitamina PP din ceap\,
usturoi, morcov, prune, caise
uscate, germeni de gr=u [i
ov\z, alune pr\jite, smochine,
avocado, curmale.
Meniurile zilnice trebuie
s\ fie foarte variate, pentru a
stimula apetitul bolnavului.
~ntre mese se beau, dup\ caz,
ceaiuri aromatice cu zmeur\,
mure, fragi, cimbri[or [i CM
YK
m\ce[e.
Elimina]i din hrana
copiilor snackurile [i
mezelurile!
P\rin]ii copiilor anemici
sunt tenta]i, din nefericire, s\
le ofere alimente c=t mai
atr\g\toare, cu arome puter-
nice, pe baza unor aditivi care
pot d\una s\n\t\]ii fragile a
micu]ilor. Este bine s\ se evite
snackurile bogate `n E-uri [i
gr\simi, apoi mezelurile bo-
gate `n aditivi d\un\tori, sare
[i gr\simi saturate, precum [i
dulciuri concentrate care scad
pofta de m=ncare, mai ales
dac\ sunt `nso]ite de sucuri
sintetice, `mbog\]ite cu
cofein\, ce provoac\ dureri de
cap, palpita]ii [i chiar
hipertensiune arterial\.
Tratamente
balneoclimaterice
Tratamentele balneoclima-
terice se fac cu ape minerale
feruginoase, `n func]ie de
natura anemiilor [i de
con]inutul `n fier, calciu, mag-
neziu [i zinc. Sunt indicate
sta]iunile:
- Tu[nad, Buzia[, Covasna
[i Lipova (pentru anemii
provocate de hemoragii sau de
o alimenta]ie s\rac\ `n fier);
- Ol\ne[ti, Borsec, C\lim\-
ne[ti, C\ciulata, S=ngiorz,
Sl\nic-Moldova, Tinca [i
{aru-Dornei (pentru anemia
pernicioas\ cauzat\ de lipsa
vitaminei B12).
Mai sunt recomandate zile
de relaxare, cu plimb\ri la Po-
iana-Bra[ov, Bu[teni, Sinaia,
Vatra-Dornei, C=mpulung-
Muscel, Ruc\r, Lacu-Ro[u,
Tismana, St=na-de-Vale.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRI-
COLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV) DIN IA{I.
 CM
YK

Luni, 10 martie 2008 9

Credinciosul care particip\ la slujba Canonului este luat parc\
Documentar de mân\ [i purtat `ntr-o lung\ c\l\torie, care `ncepe cu facerea
lumii [i continu\ pân\ dincolo de pragul acestei vie]i, `n ve[nicie;
pe parcursul `ntregii c\l\torii este invitat s\ priveasc\ [i s\ cugete
la diferitele momente ale istoriei mântuirii.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul:

Poc\in]\ [i acomodare
cu `mp\r\]ia lui Dumnezeu
t\ri“, compuse, la rândul lor, tele istoriei sfinte sunt dezv\-
Din prima zi a Postului Pa[tilor, cântarea din strofe (tropare), `ntre care luite ca evenimente ale vie]ii
se intercaleaz\ rug\ciunea mele, faptele lui Dumnezeu
Canonului celui Mare `i ofer\ credinciosului „Miluie[te-m\, Dumnezeule, din trecut, ca fapte `ndreptate
miluie[te-m\!“. spre mine [i mântuirea mea,
„cheia“ `n]elegerii asprei c\l\torii pe care o Troparul care deschide tragedia p\catului [i a tr\d\-
are de parcurs pân\ la ~nvierea Domnului: fiecare din cele nou\ cânt\ri, rii, ca drama mea personal\“.
numit „irmos“, adic\ „leg\tu- Credinciosul care par-
poc\in]a, `nnoirea vie]ii, `ntoarcerea la r\“, se cânt\ o dat\ la `nceput ticip\ la slujba Canonului es-
[i se repet\ dup\ parcurgerea te luat parc\ de mân\ [i pur-
Dumnezeu. Crea]ie a Sfântului Andrei, troparelor cânt\rii respective. tat `ntr-o lung\ c\l\torie,
arhiepiscopul Cretei, Canonul dep\[e[te prin De fiecare dat\ când se ros- care `ncepe cu facerea lumii
te[te rug\ciunea „Miluie[te- [i continu\ pân\ dincolo de
m\rime orice alt canon imnografic. ~n acela[i m\...“, se face [i o metanie - o pragul acestei vie]i, `n
plec\ciune pân\ la p\mânt - , ve[nicie; pe parcursul `ntregii
timp, prin adâncimea ideilor pe care le rostul metaniilor fiind acela c\l\torii este invitat s\
cuprinde, `l cheam\ pe credincios s\-[i de a angaja `n rug\ciune per- priveasc\ [i s\ cugete la
soana uman\, `n integralita- diferitele momente ale istoriei
altoiasc\ via]a spiritual\ pe drumul lui tea sa: trup [i suflet. (~n m\- mântuirii. ~n cadrul acestui
n\stiri se fac trei metanii proces, descoper\ c\ nu este
Hristos, spre Golgota [i spre ~nviere, drum pentru fiecare din cele aproa- un simplu spectator, ci se
pe care se sintetizeaz\ destinul umanit\]ii. pe 300 de tropare). vede pe sine participând di- Sfântul Andrei,
Canonul este numit „cel rect la fapte [i `ntâmpl\ri pe Autorul Canonului arhiepicopul Cretei
Mare“, atât pentru lungimea care mai `nainte le-ar fi con-
Postul cel Mare este o c\l\- de luni, mar]i, miercuri [i joi, lui, cât [i pentru `n\l]imea [i siderat exterioare, str\ine lui. celui Mare, Sfântul Autorul Canonului
torie duhovniceasc\ spre ~nvi- `n cadrul slujbei numite Pave- fine]ea ideilor pe care le cu- Andrei Criteanul s-a celui Mare este Sfântul
prinde. Dac\ un canon litur- n\scut `n Damasc, `n Andrei Criteanul sau
ere. Prin toate slujbele pe care cerni]a Mare (slujba de dup\
gic obi[nuit cuprinde pân\ la
Dialogul poc\in]ei Cretanul. S-a n\scut `n
P\rin]ii Bisericii le-au pres\- Vecernie), când strofele jurul anului 660,
30 de strofe, canonul Sfântu- Rug\ciunea credincio[ilor Damasc, `n jurul anului
rat de-a lungul celor 48 de zile Canonului sunt `mp\r]ite `n `ntr-o familie cre[tin\, 660, `ntr-o familie cre[tin\
de postire, credinciosul este a- patru p\r]i, corespunz\toare lui Andrei are peste 250. ~n aduna]i `n biseric\ nu este un
privin]a con]inutului, Cano- care i-a oferit care i-a oferit o educa]ie
jutat s\ creasc\ spiritual [i s\ celor patru zile; miercuri `n monolog, ci o voce a unui dia- aleas\. Tradi]ia spune c\ a
se apropie mai mult de Dum- s\pt\mâna a cincea din Post, nul cel Mare `mplete[te mari- log care are loc `n adâncurile o educa]ie aleas\ fost mut pân\ la vârsta de
`n cadrul slujbei numite „De- le teme bibilice (Adam [i Eva, tainice ale existen]elor uma-
nezeu. ~ntre aceste slujbe, un ne`ncetat, s\ ne izb\veasc\ [apte ani, când, adus de
nia Canonului celui Mare“, raiul [i c\derea `n p\cat, Noe ne. Credincio[ii vorbesc cu p\rin]i `ntr-o biseric\ din
loc aparte `l ocup\ Canonul [i potopul, David, p\mântul de patimi [i de primejdii [i pe
când se cânt\ integral. persoanele prezente `n mod Ierusalim [i primind Sfin-
cel Mare, alc\tuit de Sfântul f\g\duin]ei, Hristos [i Bise- nev\zut al\turi de ei: Dum- noi“.
Andrei, arhiepiscopul Cretei. tele Taine, a `nceput s\
rica) cu m\rturisirea p\catu- nezeu Cel `n Treime, Maica Despre rostul Canonului vorbeasc\. Dup\ moartea
Canonul Sfântului Andrei Actor pe scena lui [i poc\in]a. Domnului, Cuvioasa Maria Sfântului Andrei Criteanul, p\rin]ilor, s-a c\lug\rit la
Criteanul se s\vâr[e[te `n istoriei mânturii Mai mult, a[a dup\ cum Egipteanca [i Sfântul Andrei P\rintele Alexander Schme- M\n\stirea „Sf. Sava“ din
prima [i `n a cincea s\pt\mâ- spune P\rintele Alexander Criteanul `nsu[i. Iat\ un e- mann spune c\ este „s\ ne Ierusalim. A ajuns secretar
CM
YK n\ din Postul Mare; `n prima Canonul este alc\tuit din Schmemann, `n lucrarea sa, xemplu de dialog cu Sfânta descopere p\catul [i, astfel, s\ al patriahului Ierusali- CM
YK
s\pt\mân\, `n seara zilelor nou\ sec]iuni numite „cân- „Postul cel Mare“, „evenimen- Maria Egipteanca: ne conduc\ spre poc\in]\; s\ mului. A fost trimis, `n 685,
„Cel pe care L-ai iubit [i L- descopere p\catul, nu prin la Constantinopol, pentru a
ai dorit, Maic\, pe ale C\rui defini]ii [i `n[iruiri, ci printr-o semna actele Sinodului al
Sfânta Scriptur\, redescoperit\ urme ai mers, Acesta te-a adânc\ medita]ie asupra m\-
re]ei istorii biblice, care este, cu
VI -lea Ecumenic, care con-
damnase, `n 681, erezia
aflat [i ]i-a dat poc\in]\, ca
prin Canonul cel Mare unul singur Dumnezeu
milostiv, pe Care roag\-L
adev\rat, o istorie a p\catului,
a poc\in]ei [i a iert\rii“. a
monotelit\ (monoteli]ii `n-
v\]au c\ `n persoana Mân-
P\rintele Silviu Tudose dâncimea [i frumuse]ea mo- tuitorului Hristos exist\ nu-
(foto), asistent la disciplina dului de a exprima poc\in]a. mai voin]a dumnezeiasc\,
Teologie Liturgic\ din ca- Sfântul Andrei Criteanul a nu [i cea omeneasc\).
drul Facult\]ii de Teologie reu[it s\ adune la un loc ne- Nu s-a mai `ntors la
„Patriarhul Justinian“ din num\rate imagini ale poc\- Ierusalim. R\mas `n capi-
Bucure[ti ne spune care este in]ei din Sfânta Scriptur\, tala imperiului, a fost hiro-
locul pe care `l ocup\ Cano- tonit diacon, primind `n-
de la c\derea lui Adam din s\rcinarea de a conduce un
nul Sfântului Andrei Critea- rai [i pân\ la ~nvierea Mân-
nul `n via]a liturgic\. orfelinat [i o cas\ pentru
tuitorului, identificându-se b\trâni. S-a remarcat, a[a
Ce este un canon? cu ele [i `ndemnându-ne [i dup\ cum spun biografii
Cuvântul „canon“ este pe noi s\ facem acela[i lu- s\i, prin „predica faptei [i
foarte des `ntrebuin]at `n cru. Fiecare eveniment evo- cateheza `n]elepciunii“
limbajul bisericesc, cu dife- cat este prezentat [i ca rea- ~n preajma anului 712,
rite sensuri. ~n imnografie, litate a vie]ii mele, oferindu- a fost ales arhiepiscop al
el este o `nl\n]uire de cân- mi ocazia s\ con[tientizez Gortynei, `n insula Creta.
t\ri, compuse dup\ anumite p\catul, s\ m\ poc\iesc [i s\ De aici, numele sub care e
reguli, `n ceea ce prive[te n\d\jduiesc `n mila lui diac. Silviu Tudose, cunoscut [i acum: Cretanul
num\rul [i m\sura lor, Dumnezeu. asistent la disciplina sau Criteanul. De[i sem-
Teologie Liturgic\, nase actele Sinodului al
alc\tuind un `ntreg de sine VI-lea Ecumenic, cedând
st\t\tor, folosit ca atare `n Acomodarea cu din cadrul Facult\]ii presiunilor `mp\ratului
cult. Forma des\vâr[it\ a de Teologie Ortodox\
acestui gen de crea]ie imno- `mp\r\]ia ve[nic\ „Patriarhul Justinian“
Filip Bardanes (711-713), a
primit `nv\]\tura monote-
grafic\ este alc\tuit\ din din Bucure[ti lit\. ~n scurt timp `ns\, s-a
nou\ grupuri de cânt\ri. Pentru unii, slujba dezis de aceasta [i a re-
Num\rul a fost inspirat de Canonului celui Mare mari, unit\ cu Canonul venit la `nv\]\tura Biseri-
cele nou\ cânt\ri pe care le este lung\ [i, poate, Sfântului Andrei Criteanul, cii. Cunoscând din propria
`ntâlnim `n Sfânta Scriptur\ plictisitoare. De ce se
`ntâmpl\ acest lucru? descoperim o atmosfer\ li- tr\ire c\derea, `ndep\rta-
(cum ar fi cântarea lui Moi- ni[tit\, o cântare domoal\, rea de Dumnezeu, a cunos-
se, a lui Isaia sau cântarea Dac\ sim]im acest lucru, cu lumin\ pu]in\, cu „Doam- cut apoi [i adâncul poc\in-
Sfintei Fecioare Maria, din este o dovad\ evident\ a ne miluie[te“, repetat parc\ ]ei, pentru care motiv a [i
cap. I al Evangheliei dup\ faptului c\ nu ne mai hr\- la nesfâr[it, cu rug\ciuni, fost numit „mistagog al
Luca), care erau folosite `n nim credin]a din Sfânta cum este cea a Sfântului E- tainei poc\in]ei“.
cultul Bisericii primelor Scriptur\. Ne plictisim dac\ frem Sirul, pe care nu le po]i A trecut la Domnul `n
veacuri. Totodat\, aminte[te ascult\m cântându-se sau asculta indiferent. Este, anul 740, `n ora[ul Ieriso
[i de cele nou\ cete `ngere[ti. citindu-se despre persoane dintr-o dat\, altceva. De din insula Mitilina (Les-
~n majoritatea canoanelor, sau evenimente despre care fapt, acesta este rostul pos- bos), pe când se `ntorcea
cea de a doua lipse[te, fiind nu [tim aproape nimic. tului [i al slujbelor sale: s\ dintr-o c\l\torie f\cut\ la
chip al cetei `ngerilor c\zu]i. Slujba Canonului este o ne ajute s\ devenim altceva, Constantinopol. Este `n-
provocare pentru fiecare mormântat `n cea mai
Se deosebe[te Cano- s\ devenim fiin]e pascale, veche biseric\ din ora[.
nul cel Mare, al Sfân-
dintre noi de a redescoperi adic\ s\ „trecem“ de la „o-
Sfânta Scriptur\ [i, mai ~n afara operei sale cla-
tului Andrei Critea- mul cel vechi“ la „omul cel sice - Canonul -, Sfântul
nul, de celelalte crea- ales, de a `ncerca s\ tr\im nou“. {i dac\ aceast\ atmos- Andrei a mai scris predici
]ii liturgice de acela[i a[a cum ne `ndeamn\ ea. fer\ ne plictise[te, nu este despre Maica Domnului,
gen? Ar trebui s\ ne d\m sea- vina Bisericii. Ea este, de canoane la Buna Vestire, la
Canonul Sfântului An- ma c\ acum, `n prima s\pt\- fapt, chip al `mp\r\]iei lui `nvierea lui Laz\r, la
drei Criteanul reprezint\ mân\ a Postului, Biserica ne Dumnezeu, `n care lauda Duminica mironosi]elor, la
forma des\vâr[it\ a acestui ofer\ o atmosfer\ diferit\ de Lui este ve[nic\. Iar slujbele z\mislirea Sfintei Ana,
gen de crea]ie imnografic\. ceea ce tr\im de obicei. nu fac altceva decât s\ ne precum [i un mic poem `n
El se impune nu numai prin Venind din agita]ia vie]ii fac\ s\ pregust\m din fru- care `[i exprim\ adeziunea
m\rimea sa (peste 250 de noastre de zi cu zi [i intrând muse]ea ~mp\r\]iei [i s\ ne fa]\ de hot\rârile Sino-
tropare), ci mai ales prin a- la o slujb\ a Pavecerni]ei obi[nuim cu ea. Pagin\ realizat\ de pr. Bogdan DEDU dului al VI-lea Ecumenic.

CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
O re]et\ de post Cinci minute...!/Jertfa timpului
a Postul nu este doar o sum\ de
restric]ii, de renun]\ri, de
abstinen]e, ci este un exerci]iu de
voin]\ prin care unui suflet luminat
de rug\ciune `i `ncredin]\m trupul
acesta, neputincios, al nostru a
de pr. Constantin STURZU
Ast\zi este prima zi a Postului Mare. ~ncepem un
urcu[ anevoios spre Sfintele Pa[ti, `ncepe o perioad\
`n care cei mai mul]i se concentreaz\ asupra postului
culinar. Ba unii sunt foarte preocupa]i `n a g\si c=t
mai multe re]ete de post. Nu e un lucru r\u, evident.
~ns\ cea mai bun\ „re]et\ de post“ este cea pe care
am auzit-o citindu-se din Evanghelie ieri, la Sf=nta
Liturghie. M=ntuitorul ne vorbe[te `n pericopa
evanghelic\ din Duminica izgonirii lui Adam din rai
despre trei ingrediente indispensabile unei adev\-
rate „re]ete de post“ [i anume: iertarea, discre]ia [i
faptele bune.
Mult\ lume se `ntreab\ ce trebuie s\ fac\ pentru
a se m=ntui. Care este secretul ob]inerii m=ntuirii,
care este calea prin putem s\-L `nduplec\m pe
Dumnezeu s\ ne r=nduiasc\ [i nou\ un col]i[or de
rai? {i iat\ ce am auzit citindu-se la Matei 6, 14: „De
ve]i ierta oamenilor gre[alele lor, ierta-va [i vou\
Tat\l vostru Cel ceresc“. Nici c\ se putea un r\spuns
mai simplu [i mai accesibil tuturor. A[adar, nu tre-
buie s\ `mplinim, de-a lungul vie]ii noastre, porunci
care s\ ne dep\[easc\ puterile, nu trebuie s\ ne
supunem trupul unei asceze istovitoare pentru a
trece cu bine testul Judec\]ii de Apoi, ci trebuie doar
s\ iert\m totdeauna celor care ne gre[esc, celor care
ne fac r\u.
Unii se am\gesc c\ respect\ aceast\ porunc\
spun=nd semenului s\u: „Te iert, dar nu uit ce mi-ai
f\cut“. Aceast\ a[a-zis\ iertare nu are `ns\ nici o va-
loare. C\ci ce `nseamn\ a ierta pe cineva? ~nseamn\
doar a face, `n mod v\zut [i formal, gestul iert\rii?
Sau `nseamn\ de fapt a [terge cu totul din inima [i
din mintea ta fapta sau cuv=ntul care te-au m=hnit?
Nu po]i ierta cu adev\rat pe cineva dac\ nu po]i uita
r\ul pe care ]i l-a f\cut. Uitarea `ns\ trebuie
`n]eleas\ `n primul r=nd `n sensul c\ trebuie s\ te
compor]i cu cel care ]i-a gre[it ca [i cum nimic nu s-ar
fi `nt=mplat, ca [i cum nici nu ]i-ar fi gre[it vreodat\.
~n felul acesta, r\ul dispare cu totul, ca [i cum nici nu
ar fi existat. {i c=nd cineva ne cere iertare, noi tre-
buie s\ r\spundem: „Dumnezeu s\ te ierte“. Nu `n
sensul c\ am pasa responsabilitatea iert\rii lui
Dumnezeu, ci aceasta este prescurtarea formulei:
„Eu te-am iertat, de acum [i Dumnezeu s\ te ierte!“
Al doilea dintre elementele pe care trebuie s\ le
avem `n vedere c=nd postim spuneam c\ este dis-
cre]ia: „S\ nu te ar\]i oamenilor c\ poste[ti“ este
porunca M=ntuitorului Hristos care ne vorbe[te de-
spre f\]arnicii care nu posteau, dar simulau aceasta
pentru a impresiona pe cei din jur. Postul este
r=nduit pentru folosul nostru, nu pentru a impre-
siona pe cineva sau pentru a face pe plac cuiva din
via]a noastr\. El este ca un medicament care ne
ajut\ s\ lupt\m cu boala p\catului. Postul nu este
doar o sum\ de restric]ii, de renun]\ri, de abstinen]e,
ci este un exerci]iu de voin]\ prin care unui suflet lu-
minat de rug\ciune `i `ncredin]\m trupul acesta,
neputincios, al nostru. A crede c\ po]i duce luptele
cele duhovnice[ti f\r\ a te sprijini de post e ca [i cum
ai crede c\ po]i participa cu succes la o competi]ie
f\r\ nici o or\ de antrenament. Iar discre]ia cu care
trebuie s\ `nso]im postul nostru exprim\, a[adar,
aceast\ interiorizare care-l face cu adev\rat eficient.
Cele dou\ virtu]i, iertarea [i discre]ia, trebuie s\
devin\ lucr\toare `n via]a noastr\ prin faptele bune
pe care le facem - al treilea ingredient al re]etei noas-
tre de post duhovnicesc. M=ntuitorul ne avertizeaz\
s\ nu ne adun\m „comori pe p\mânt, unde molia [i
rugina le stric\ [i unde furii le sap\ [i le fur\“.
Leg\tura aceasta p\tima[\ fa]\ de bunurile materi-
ale ne `ndep\rteaz\ de Dumnezeu, `ntruc=t ajungem
s\ ne punem n\dejdea `n cele agonisite. ~ns\ nu ra-
reori astfel de oameni se trezesc peste noapte lipsi]i
de aceste bunuri materiale [i devin de dou\ ori
s\raci. O dat\ pentru c\ sunt lipsi]i de cele materi-
ale, a doua oar\ pentru c\ sunt [i s\raci suflete[te.
Cei care se preocup\ s\ adune comori pentru sufletul
lor, prin rug\ciune, post, fapte bune, aceia nu au de
ce s\ se team\. Chiar dac\ i-ar ajunge vreun necaz ei
[tiu c\ Dumnezeu le poart\ de grij\ [i `ntotdeauna
sunt preocupa]i pentru a face voia Lui mai mult
chiar dec=t de a se g=ndi la bunurile absolut necesare
traiului zilnic.
Desigur c\ mai sunt [i alte re]ete de post, pe care
le ob]inem din combinarea unor „ingrediente“ pre-
cum cele trei enumerate mai sus cu unele ca rug\ciu-
nea, smerenia, milostenia [i altele. Important e s\ ne
alegem dintre ele ce ni se potrive[te [i mai ales ce ne
recomand\ duhovnicul, acest medic al sufletului nos-
tru. {i o precizare extrem de important\: nu avem
nici un fel de restric]ii la astfel de bucate; m=nc\cio-
[ii sunt, de aceast\ dat\, aprecia]i. a
Luni, 10 martie 2008
„A crede c\ po]i duce luptele cele duhovnice[ti f\r\ a te sprijini de
post e ca [i cum ai crede c\ po]i participa cu succes la o competi]ie
f\r\ nici o or\ de antrenament. Iar discre]ia cu care trebuie s\
`nso]im postul nostru exprim\, a[adar, aceast\ interiorizare care-l
face cu adev\rat eficient.“ (pr. Constantin Sturzu)
EVANGHELIA LIVE
~ncerc\m s\ ne justific\m lipsa de
reac]ie la `ntâlnirea cu aproapele moti-
de Ciprian BÂRA vând c\ nu suntem foarte `nst\ri]i [i c\
Tanti Elena locuie[te `n cartierul Dru- oricum pu]inul pe care am putea s\-l
mul Taberei din Bucure[ti. Tr\ie[te sin- oferim nu ar ajuta foarte mult.
gur\ de ani buni [i a[teapt\ zilnic vreun Fie la metrou, fie la semafor, cei defa-
voriza]i ne `ntâmpin\ permanent [i ne cer
vecin sau vizitator care s\ se opreasc\
discret sau insistent mila. Cei mai mul]i
doar pentru cinci minute s\ o asculte, s\ `i
spun\ câteva cuvinte... obi[nuim s\ arunc\m `n grab\ un b\nu]
B\rba]i [i femei `ntr-o continu\ goan\ care ni se pierde prin buzunar, u[ura]i la
dup\ timp, copii care alearg\, porumbei gândul c\ ne-am f\cut datoria de cre[tin [i
care se a[az\ pe marginea blocului, florile `n acea zi.
din gr\dini]\, toate acestea le prive[te De multe ori, pierdem sensul real al
tanti Elena din hol, prin fereastra blocului. jertfei Evanghelice [i ne ata[\m de
B\trâne]ea [i neputin]a au `nv\luit-o `n „spiritualitatea“ gr\bit\ [i confortabil\ a
decursul vremii [i acum se plimb\ atât cât contemporaneit\]ii noastre, care ne prop-
o mai ]in puterile de la u[a apartamentului une insistent superficialitatea, evitarea
pân\ la lift, sperând c\ acesta din urm\ va jertfei de orice fel, lipsa de implicare [i de
aduce un c\l\tor dornic de vorb\. consum fizic [i moral, precum [i aderarea
Ast\zi sunt foarte multe categorii de oa- la solu]iile cele mai facile.
meni singuri. Exist\ copii abandona]i, per- Tr\im cu to]ii `ntr-o civiliza]ie care
soane r\mase singure `n urma unui divor], sluje[te st\rii de `mbun\t\]ire [i u[urare a
de]inu]i etc. ~ntre ace[tia, problema cea mai vie]ii omului, centrat\ mai ales `n zona celor Când ai r\bdarea necesar\ [i o petreci pân\
dramatic\ o reprezint\, poate, b\trânii, materiale. Nu ar fi nimic negativ `n toate la u[a ei (dureaz\ mai pu]in de 5 minute),
care, dincolo de `mb\trânirea fireasc\ [i ine- aceste manifest\ri dac\ nu ne-ar `nstr\ina fa]a `i surâde `ncercând `ntr-un mod simplu,
rent\, se lovesc de graba, prejudec\]ile, in- de adev\rul Evanghelic [i dac\ toate acestea dar autentic s\-]i mul]umeasc\, iar alteori
diferen]a [i egocentrismul celor de lâng\ ei. nu s-ar `ntâmpla a[ezând `n mijloc individu- se mul]ume[te doar [i cu o simpl\ privire.
~ntâlnim la fiecare pas vârstnici care au alismul `n dauna comuniunii fr\]e[ti. Lumea lui tanti Elena nu are acces di-
nevoie de sprijinul, de vorba, de timpul nos- Asist\m impasibili la campaniile de rect la lumea de dincolo de fereastr\, dar
tru. Tanti Elena este doar unul dintre ex- binefacere promovate de mass-media, la fiecare dintre noi avem daruri suficiente
ponen]ii acestei lumi care a[teapt\ binele cele desf\[urate de partidele politice - de prin care putem s\ aducem m\car pentru
pe care Hristos `l reclam\ `n Evanghelie: cele mai multe ori `n contexte electorale-, 5 minute pe zi sau chiar pe s\pt\mân\,
„~ntrucât a]i f\cut unuia dintre ace[tia dar uit\m c\ putem fi sau deveni cre[tini crâmpeie de via]\ [i bucurie `n jurul celor
prea mici, Mie Mi-a]i f\cut“ (Matei 25, 40). prin noi `n[ine [i prin mica noastr\ jertf\. ce tr\iesc din amintiri [i speran]e. Trebuie
De mult ori nu refuz\m s\ `i ajut\m pe Fiecare dintre noi putem s\ investim doar s\ jertfim din timpul nostru câteva
cei de lâng\ noi, dar obi[nuim s\ cerem so- m\car câteva minute de gând bun, câteva secunde, minute (fiecare dup\ putin]\).
coteala celor nevoia[i despre `ntreaga lor minute din timpul nostru liber, câteva Avem exemplu pe bogatul cel desf\tat,
via]\. De ce? Unde? Din ce cauz\? Cum?.... minute de r\bdare, câteva minute de care `n toate zilele a trecut pe lâng\ Laz\r
toate acestea pentru a vedea dac\ cel ce ne `n]elegere pentru cei ce privesc lumea doar cel s\rac [i nu s-a `ngrijit de dânsul, [i pe
cere milostenia o merit\ sau nu? prin fereastr\. patriarhul Avraam, care [edea `naintea
Alte ori, când `i vedem pe cei mul]i nea- De multe ori, pentru tanti Elena [i pen- u[ii [i primea deopotriv\ pe to]i trec\torii
jutora]i, alegem s\ ne sup\r\m pe in- tru cei ca ea pot fi mai importante 5 minute [i vorbea cu to]i [i `i osp\ta pe to]i [i, `ntr-
stitu]iile statului, pe Biseric\, pe ONG-uri, `n care s\ o ascul]i, s\ o `ncurajezi [i s\-i o bun\ zi, a primit chiar [i `ngeri, f\r\
c\ nu fac nimic pentru ei. promi]i c\ vei face o `nchin\ciune pentru ea. chiar s\-i cunoasc\. a
AM CITIT, NE-A PL|CUT `ng\duit\ [i s\ te duci s\ gu[ti
priveli[tile oprite.
Nu mânca]i carne? Atunci
Firea omeneasc\ are nevoie de post opri]i [i ochii de a privi neru[i-
narea. Asemenea, urechea
Nu-i nici o vinov\]ie s\ Dac\ am duce via]a `ntr-un De vede]i un s\rac, ave]i mil\ voastr\ se cade s\ posteasc\. A
m\nânci. Domnul fie sl\vit!… duh cump\tat, dac\ toat\ vre- de el, un du[man, `mp\ca]i-v\ posti pentru ureche `nseamn\
Ceea ce stric\ este pofta nes\]i- mea noastr\ slobod\ ar fi h\- cu el, un prieten `nconjurat de a o astupa pentru vorbirile de
oas\, `mbuibarea peste ceea ce r\zit\ lucrurilor duhovnice[ti, bun nume, nu-l invidia]i, o fe- r\u [i pentru zavistii. „Nu
trebuie, umflarea stomacului dac\ ne-am atinge de hran\ nu- meie frumoas\, `ntoarce]i capul. apleca]i urechea voastr\ la vor-
pân\ la refuz. Tot a[a cu vinul. mai pentru a ne `ndestula nevoile Nu numai gura voastr\ s\ pos- birile de[arte“ - este scris. Gu-
A-l folosi cu m\sur\, nu-i nici o [i am folosi `ntreaga noastr\ teasc\, ci [i ochiul, [i urechea, [i ra, pe de alt\ parte, trebuie s\
gre[eal\. Gre[eal\ e a te da be- via]\ `n lucr\ri bune, n-am avea picioarele, [i mâinile, [i toate posteasc\ de sudalme sau alte
]iei [i a fi necump\tat, a-]i per- ce face cu ajutorul pe care ni l-ar m\dularele trupului vostru. vorbiri ru[inoase.
verti folosin]a min]ii. Dac\ sl\- da postul. Dar firea omeneasc\ La ce bun s\ te ]ii de la
Mâinile voastre s\ posteasc\,
biciunea voastr\ trupeasc\ nu trândav\ fiind, atras\ mai ales r\mânând curate de hr\nire [i carne de pas\re [i de la pe[te,
v\ `ng\duie s\ trece]i ziua f\r\ de-l vei sfâ[ia [i ucide pe fratele
spre mole[eal\ [i bucurie, st\pâ- de l\comie. Picioarele, nealer-
s\ mânca]i, nici un ins `n]elept nul nostru, cel plin de bun\tate, t\u? Apoi, ceea ce trebuie s\
gând la teatrul cu spectacole
nu v-ar putea ]ine de r\u. ca un duios p\rinte, a `nchipuit cercet\m cu privire la post este
St\pânul nostru e blând [i proaste. Ochii, neprivind cu ispi-
pentru noi leacul postului, ca s\ tire frumuse]ile str\ine. Hrana dac\ am c\p\tat mai mult\
cu omenie, nu ne cere de nimic râvn\, dac\ ne-am `ndreptat u-
peste puterile noastre. Dac\ ne smulg\ moliciunea din inimile ochilor este ceea ce ei v\d. Dac\-
noastre [i s\ ne fac\ s\ ne str\- i o priveli[te ne`ng\duit\ [i po- nele din nedes\vâr[irile noas-
cere s\ ne `nfrân\m de la mân- tre, dac\ ne-am sp\lat de gre-
care [i s\ postim, aceasta nu-i mut\m grija de la lucr\rile lu- trivnic\ Legii, postul sufer\ din
mii acesteia la cele duhovni- pricina aceasta [i mântuirea su- [eli. E un obicei r\spândit `n
f\r\ un temei [i nu a[a, numai
ce[ti… fletului este v\t\mat\ `ntru to- vremea Postului Mare, de a ne
ca s\ st\m f\r\ s\ mânc\m, ci
pentru c\ dezlipindu-ne de lu- tul; dac\-i o priveli[te `ng\duit\ `ntreba unii pe al]ii câte s\pt\-
de Lege [i far\ gre[eal\, postul mâni am postit.
crurile acestei lumi, s\ ne *** {i auzim pe unii: o s\pt\mâ-
`ncredin]\m celor ale sufletului se `mpodobe[te cu ea. Ar fi peste
`n toat\ vremea care ne st\ la Posti]i? Ar\ta]i-mi-o prin fire de ciudat ca, `n vremea pos- n\, pe al]ii: dou\, pe unii: toa-
`ndemân\. fapte. Prin care? Ve]i zice. tului s\ te ]ii chiar [i de la hrana te. Dar unde-i prisosirea, dac\
s\vâr[im postul cu mâinile
goale de fapte bune? Când
cineva `]i va zice: „Eu am ]inut
tot postul“, r\spunde-i: „Eu a-
veam un du[man [i m-am `m-
p\cat cu el, obi[nuiam s\ bâr-
fesc [i m-am oprit, suduiam, [i
m-am l\sat“.
Ceea ce folose[te negustori-
lor, nu este atât s\ str\bat\ o
mare dep\rtare pe mare, ci de
a aduce o bun\ `nc\rc\tur\ de
m\rfuri din bel[ug. Nu pri-
sosim nimic cu postul, dac\ nu-
mai `l s\vâr[im, far\ s\ ne
gândim la nimic [i cum o fi.
Dac\ postul ne este ab]ine-
rea de la mâncare, odat\ ce au
trecut cele patruzeci de zile, a
trecut [i postul. Dar de ne vom
ab]ine de la p\cat, postul aces-
ta nu va `nceta dup\ ce cel\lalt
a trecut. Ne va fi de folos ne-
contenit - [i `nainte de `mp\-
r\]ia cerurilor, ne va aduce
aici, pe p\mânt, bun\ r\spl\ti-
re. (Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur)
 Luni, 10 martie 2008 11
„SUNT PROFESOR“: Academicianul Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei
Actualitate Rom=ne a primit, s=mb\t\, la T=rgu Mure[, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universit\]ii
„Petru Maior“. „Dac\ ar fi s\ fiu `ntrebat ce sunt de fapt, am r\spuns [i voi r\spunde: profesor.
Asta am fost, am vrut s\ fiu, am fost [i voi fi `nc\ un an [i jum\tate, p=n\ la pensie [i dup\ aceea,
tot profesor“, a spus academicianul, ad\ug=nd c\ nu a p\r\sit niciodat\ catedra [i nu a lipsit
niciodat\ de la nici o or\, timp de 45 de ani, nici c=nd a fost bolnav, nici c=nd a f\cut politic\.

Certificat ISO 9001, `n premier\, pentru SMURD Mure[ PE SCURT

La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute
SMURD Mure[ a primit certificatul
ISO 9001, devenind primul serviciu
medical din ]ar\ care de]ine un astfel
de atestat. Prezent la eveniment, mi-
nistrul S\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu,
a declarat c\ certificarea ISO a aces-
tui serviciu medical reprezint\ un pas
important spre cre[terea responsabi-
lit\]ii `n asigurarea calit\]ii la anu-
mite standarde.
„De acum `ncolo, `n mod normal,
aceste servicii nu au voie s\ coboare
standardele, pentru c\ `[i vor pierde
Ultimele
zile pentru
Pre[edintele Colegiului Medicilor din
acreditarea. SMURD este un exemplu
pozitiv, care trebuie multiplicat `n
toate zonele ]\rii. Pân\ `n 2013, Ro-
mânia ar putea spera s\ aib\ acre-
ditarea serviciilor de urgen]\ [i
SMURD din punctul de vedere al cer-
tific\rii calit\]ii“, a precizat Eugen
Nicol\escu.
Certificate ISO, eliberate pentru o
durat\ de doi ani de zile, au fost
acordate tuturor unit\]ilor subordo-
nate SMURD Mure[: Unitatea de
Terapie Intensiv\ Mobil\ Târgu
Mure[, Baza Aerian\ de Salvare,
Unitatea de Primiri Urgen]e [i echi-
pelor de prim ajutor din Ib\ne[ti, Re-
ghin, Deda, Sovata, Sighi[oara, Târ-
n\veni [i Iernut.
Atestatul ISO este valabil doi ani
de zile, urm=nd ca dup\ aceast\ pe-
rioad\ unit\]ile respective s\ fie
reverificate.
„Procesul de implementare de
management al calit\]ii a durat doi
ani, certificarea fiind doar faza final\
[i care a durat doar o s\pt\mân\,
când am venit s\ verific\m. Am con-
statat [i unele neconformit\]i, nu ma-
jore. Am cerut ac]iuni corective, care
s-au f\cut“, a explicat Lucian Fran]iu,
directorul general al TUV Rheinland.
Acesta a ar\tat c\ TUV Rheinland nu
a dat alt certificat de acest gen pentru
servicii asem\n\toare [i c\ nu exist\
servicii de urgen]\ certificate, ci doar
`n curs de certificare.
TUV Rheinland România este re-
prezentanta TUV Rheinland Group,
unul dintre cele mai importante or-
ganisme interna]ionale de certificare
a conformit\]ii tuturor sistemelor de
management. (O.B.)
Premiul de excelen]\
al UNITER pentru
Radu Beligan
Revenirea maestrului Radu
Beligan pe scen\ a umplut,
sâmb\t\ sear\, Sala Mare a
Teatrului Na]ional Bucure[ti
(TNB), la spectacolul inedit
venind prieteni [i colegi, dar [i
mul]i spectatori fideli ai actoru-
lui. Directorul adjunct al TNB,
Ilinca Tomoroveanu, l-a prezen-
tat pe Radu Beligan ca fonda-
torul [i primul director al
Teatrului de comedie din
Bucure[ti. Radu Beligan fost
aplaudat la scen\ deschis\ timp

alegerea
probelor
de la
bacalaureat
Liceenii din anii termi-
nali trebuie s\ opteze, `n
scris, pân\ `n 17 martie,
pentru disciplinele de stu-
diu la care vor s\ sus]in\
probele la alegere `n
cadrul examenului de ba-
calaureat, sesiunea iunie-
iulie, conform celor pre-
cizate de Daniel Tomoni,
director `n Ministerul E-
duca]iei. Examenul na]io-
nal de bacalaureat const\
`n sus]inerea a dou\, res-
pectiv, a trei probe co-
mune [i a trei probe di-
feren]iate, `n func]ie de fi-
lier\ [i profil.
La examenul de ba-
calaureat se pot `nscrie
atât candida]i din seria
curent\, cât [i din seriile
anterioare, care nu au pro-
movat examenul de bacala-
ureat. Elevii români care
au studiat `n str\in\tate se
pot `nscrie la examenul de
bacalaureat numai dup\
echivalarea studiilor [i pro-
movarea examenelor de di-
feren]\ stabilite de MECT,
prin Centrul Na]ional de
Recunoa[tere [i Echivalare
a Diplomelor.
Pân\ la data de 17
martie, to]i elevii din
clasele liceale terminale
`[i vor exprima, `n scris,
op]iunile pentru obiectele
de studiu prev\zute pen-
tru probele la alegere, la
care doresc s\ sus]in\ exa-
menul de bacalaureat.
Pentru sesiunea iunie-
iulie, `nscrierile au loc `n
intervalul 1-9 mai. Cur-
surile pentru clasa a Xll-a
se `ncheie `n 13 iunie, iar
examenul are loc `n inter-
valul 23 iunie-5 iulie. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDEN}II CERCE-
T|TORI SE ~NT+LNESC
LA IA{I: ~n perioada 28-30
martie, studen]ii cercet\tori
din toat\ ]ara se vor reuni la
Ia[i pentru Sesiunea Na]io-
nal\ de Comunic\ri {tiin]i-
fice Studen]e[ti „Dialoguri
Istoriografice Studen]e[ti“,
organizat\ de Facultatea de
Istorie a Universit\]ii „Ale-
xandru Ioan Cuza“ (UAIC).
La manifestare vor participa
reprezentan]i ai facult\]ilor
de specialitate din nou\ cen-
tre universitare (Cluj, Bucu-
re[ti, Timi[oara, Constan]a,
Oradea, Alba Iulia, Sibiu,
Suceava [i Gala]i), c=te trei
studen]i pentru fiecare ora[.
Facultatea de Istorie va
asigura cazarea [i masa par-
ticipan]ilor [i le va oferi
Rom=nia a fost ales rector al UMF Ia[i de câteva minute. Marele actor a
`nceput spectacolul spunând c\
`n aceast\ lun\ urmeaz\ s\
`mplineasc\ 70 de ani de teatru.
Pre[edintele Colegiului Medicilor Radu Beligan s-a n\scut la 14
decembrie 1918 la Galbeni,
din România, prof. dr. Vasile
Ast\r\stoae, a fost ales s=mb\t\
jude]ul Bac\u. ~n cei 70 de ani de
activitate artistic\ a realizat zeci
rector al Universit\]ii de Medicin\ de roluri `n teatru [i `n film, la
radio [i televiziune, galeria de
[i Farmacie „Gr. T. Popa“ din Ia[i. personaje fiind neobi[nuit de
Profesorul Ast\r\stoae, care a avut variat\. Radu Beligan va primi,
la Gala Premiilor UNITER, pro-
cinci contracandida]i, a beneficiat gramat\ `n 14 aprilie, Premiul
de sus]inerea celor patru decani de Excelen]\ acordat de Senatul
UNITER.
din UMF, dar [i a studen]ilor. ~n
urma alegerilor, medicul ie[ean a A `nceput Festivalul
primit 319 voturi din 476 posibile. de Film Francofon
Cea de-a [asea edi]ie a
Universitatea de Medicin\ [i dr. Adrian Covic, a primit 85 de vo- multele voturi ob]inute la fiecare Festivalului de Film Francofon
Farmacie „Grigore T.Popa“ (UMF) turi, `n timp ce fostul rector Vasile facultate a universit\]ii [i din s-a deschis, vineri seara, la Sala
din Ia[i a intrat `ntr-o nou\ etap\ Burlui a avut 11 voturi. partea studen]ilor“, a declarat noul „Elvira Popescu“ a Institutului
academic\, dup\ ce [i-a ales un nou „Lumea academic\ a[tepta mesa- rector Vasile Ast\r\stoae. Francez din Bucure[ti, reunind
Potrivit acestuia, func]iile pe anul acesta aproape 20 de pro-
rector, cu 319 voturi din 476, `n per- jul meu, de a conduce `n principiul
soana profesorului Vasile Ast\r\s- democra]iei participative. De acum care le de]ine `n prezent - cea de duc]ii cinematografice.
Manifestarea, caracterizat\ la
toae. Cel de-al doilea clasat, ma- am o mare responsabilitate, dar m\ pre[edintele al Colegiului Medicilor
deschidere de ambasadorul
nagerul Spitalului „C. I. Parhon“, bucur c\ am legitimitate dat\ de din România, director al Institu- Fran]ei la Bucure[ti, Henri Paul,
tului de Medicin\ Legal\ Ia[i, drept „o imagine a cine-
membru al Comisiei pe probleme de matografiei din ]\rile membre
Absolvent de s\n\tate de la Cotroceni [i membru ale Organiza]iei Interna]ionale a
Medicin\ [i Drept `n Comitetul Director de Bioetic\ al Francofoniei“, cuprinde crea]ii
Consiliului Europei - nu-i vor afecta cinematografice din România,
Vasile Ast\r\stoae este medic activitatea la conducerea UMF Ia[i. Fran]a, Elve]ia, Canada,
primar de anatomie patologic\ [i Concuren]a la [efia UMF a fost Slovenia, Belgia, Polonia,
medicin\ legal\. S-a n\scut pe 1 au- foarte mare, fiind `nscri[i pentru Vietnam [i Tunisia. Având ca
gust 1949. Este absolvent al Facul- tem\ „~ntâlnirea“ - fie ea uman\,
fotoliul de rector [ase candida]i. intercultural\, etic\ sau ge-
t\]ii de Medicin\ - UMF „Gr. T. Po-
pa“ Ia[i `n anul 1973 [i al Facult\]ii
Astfel, al\turi de Vasile Ast\r\s- ografic\ - festivalul, desf\[urat
de Drept a Universit\]ii „Al. I. toae au mai candidat Adrian Covic, `ntre 7 [i 14 martie, va include [i
Cuza“ Ia[i, `n anul 1978. A f\cut un managerul Spitalului „C. I. Par- edi]ia special\ „Carte blanche
stagiu de perfec]ionare la Institutul hon“, Marcel Costuleanu, cadru di- a...“ (Mân\ liber\ lui...), dedicat\
de medicin\ legal\ [i medicin\ so- dactic la Facultatea de Medicin\ lui Nae Caranfil. „Restul e
„Ceea ce pot s\ spun sigur este Dentar\, Mihai Nechifor, de la Fa- t\cere“, ultimul film al lui Nae
cial\ din Lille - Fran]a. Este pofesor
c\ voi solicita ca fiecare facul- cultatea de Stomatologie, Lumini]a Caranfil, va fi prezentat [i el `n
de medicin\ legal\ [i de bioetic\ la
UMF „Gr. T. Popa“ Ia[i [i la Facul- tate s\ aib\ un reprezentant `n Iancu, cadru didactic la Facultatea festival, precum [i documentarele
tatea de Drept de la Universitatea Biroul Senat - un reprezentant „Regele nu moare“, al Luciei
care s\ aib\ o rela]ie mai de Medicin\ [i director general al Hossu-Longin, [i „Drum spre in-
„Al. I. Cuza“ Ia[i. Institutului de S\n\tate Public\
Vasile Ast\r\stoae este autor [i apropiat\ cu facultatea din care finit - Constantin Brâncu[i“, al
provine - [i al doilea lucru: c\ din Ia[i [i Vasile Burlui, fostul rec- lui Cristian Amza.
coautor a 32 de c\r]i [i 168 de arti- tor al UMF.
cole din domeniul medicinei legale, cei pe care `i voi alege vor fi
Vasile Ast\r\stoae a reu[it s\
bioeticii, criminologiei, victimolo- mai tineri dacât mine“
c=[tige conducerea UMF, fiind votat BCU Ia[i, surs\
giei, sociologiei etc. ~n momentul de de Bioetic\ (CDBI) al Consiliului de date electronice [i
fa]\ este director al Institutului de Europei (Strasbourg). De asemenea,
masiv at=t de cadrele didactice c=t
Medicin\ Legal\ Ia[i, pre[edinte al este redactor [ef al Revistei Rom=ne [i de studen]i. Noul rector `[i va pre- articole interna]ionale
Colegiului Medicilor din Rom=nia [i de Bioetic\ [i editor general al revis- lua oficial func]ia dup\ ce va fi
pre[edinte al Colegiului Medicilor tei „Medica“, realizator [i moderator primi validarea ministrului Educa- Studen]ii [i profesorii
]iei [i Cercet\rii, Cristian Adom- Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din
Ia[i, membru `n Comitetul Director al emisiunii „Dreptul la S\n\tate“. Ia[i (UAIC) vor putea citi mii de
ni]ei. (O.R.) articole [tiin]ifice [i c\r]i de la
calculatoarele din bibliotecile [i
s\lile de internet ale facult\]ilor.
Printr-un proiect ini]iat de
Biblioteca Central\ Universitar\
diplome [i premii la finalul mânia sau `n dep\rtata Aus- fost conferit cu ocazia sim- man, `n prezen]a mai multor
„Mihai Eminescu“ (BCU), stu-
evenimentului, conform ce- tralie, ei nu uit\ c\ zilele lu- pozionului „Dialogul euro- autorit\]i, cadre didactice,
nii martie sunt dedicate ma- den]ii [i profesorii Universit\]ii
lor precizate de directorul pean al valorilor“, desf\[urat elevi [i p\rin]i. Obiectul pro-
general administrativ al relui cobzar Taras Sevcenko, `n Aula Magna a institu]iei iectului `l constituie descope-
vor avea acces liber din spa]iile
didactice la baze de date elec-
UAIC, Bogdan Eduard rememorarea crea]iei mare- sucevene, la care au partici- rirea [i promovarea unor da- tronice cu articole, reviste [i c\r]i
lui poet fiind un fericit prilej pat cadre universitare, in-
Ple[can. tini [i obiceiuri populare din de specialitate. Adresele IP ale
a POETUL NA}IONAL de a d\rui oamenilor un vers vita]i din sfera culturii [i zona de sud a jude]ului Tele- calculatoarelor UAIC vor fi co-
din inestimabila sa crea]ie studen]i. Mihai Cimpoi este
AL UCRAINEI, S|RB|TO- orman, prin implicarea a nu- municate proprietarilor bazelor
literar\“, a spus pre[edintele membru de onoare al Aca- mero[i s\teni, copii [i adul]i. de date, [i astfel doritorii se vor
RIT LA TULCEA: Filiala filialei Dobrogea a UUR, demiei Române din 1991,
Proiectul a fost declarat câ[- putea conecta direct, f\r\ s\ fie
tulcean\ a Uniunii Ucraine- Maria Carabin. membru titular al Academiei tig\tor `n runda a patra a nevoie de un nume de utilizator
nilor din România (UUR) a a MIHAI CIMPOI, O- de {tiin]e a Moldovei din Programului de granturi [i parol\. Aceast\ ini]iativ\ a de-
organizat, sâmb\t\, un spec- MAGIAT DE UNIVERSITA- 1992, membru al Uniunii pentru `nv\]\mântul rural venit posibil\ dup\ ce BCU a
tacol artistic dedicat `mplini- TEA SUCEAVA: Universita- Scriitorilor din România [i „{coala [i comunitatea“, achizi]ionat, ca parte a unui con-
rii a 194 de ani de la na[te- membru al Organiza]iei Mon- finan]at de Banca Mondial\ sor]iu de biblioteci, abonamente
tea „{tefan cel Mare“ din
rea poetului na]ional al U- diale a Scriitorilor (PEN). [i Guvern. ~n prezent, la alte la importante baze de date elec-
Suceava i-a acordat, vineri,
crainei, Taras Sevcenko. Ac- academicianului basarabean a TRADI}II {I OBI- trei [coli rurale din Teleor- tronice cu rezumate [i articole in-
]iunea, intitulat\ „Marele ro- Mihai Cimpoi titlul de Doc- CEIURI ~N TELORMAN: man se deruleaz\ proiecte tegrale din reviste [tiin]ifice [i
mantic Taras Sevcenko“, a tor Honoris Causa pentru Proiectul educa]ional „Tradi- similare prin activit\]i ex- c\r]i pe care le ofer\ spre con-
reunit majoritatea ansam- `ntreaga sa activitate [tiin]i- ]ii [i obiceiuri pe Valea tracurriculare, valoarea to- sultare, conform celor precizate
blurilor folclorice ucrainene fic\, `n special lingvistic\, de Gorganului“ a fost lansat tal\ a finan]\rilor neram- de directorul general al UAIC,
din jude]. „Oriunde ar tr\i p\strare [i promovare a va- vineri la {coala general\ din bursabile accesate dep\[ind care a ad\ugat c\ studen]ii ar
ucrainenii, `n Ucraina, Ro- lorilor române[ti. Titlul i-a comuna N\sturelu-Teleor- 80.000 de lei. a putea accesa datele chiar [i din
c\mine, `n viitorul apropiat. a
12 Luni, 10 martie 2008

AMBASADORUL PELE: Triplul campion mondial brazilian Pele a acceptat

Sport s\ devin\ ambasador interna]ional al Cupei Mondiale de Fotbal din 2014,
la invita]ia Confedera]iei Braziliene de Fotbal (CBF). „Vreau o Cup\
Mondial\ demn\ de Brazilia, una care s\ fie un exemplu istoric. Eu, care
sunt brazilian, voi face tot ce-mi st\ `n putin]\ pentru ca acest proiect s\
fie un succes“, a subliniat campionul mondial din 1958, 1962 [i 1970.

ofere un nume, dar a l\udat

PE SCURT
Rulmentul, cu un pas
`n semifinalele
Cupei Cupelor
Echipa feminin\ de handbal Rul-
mentul Urban Bra[ov a `nvins `n
deplasare forma]ia sloven\ Krim
Mercator Ljubljana cu scorul de
29-27 (15-13), s=mb\t\, [i a f\cut
un pas mare spre semifinalele
Cupei Cupelor. Rulmentul a `n-
ceput excelent meciul [i a avut
avantaj `n prima repriz\ [i de
[ase goluri (13-7), dar a avut un
final mai slab de prim\ parte [i a
intrat la cabine doar cu dou\ go-
luri `n plus, 15-13. Krim a jucat
mai bine [i dup\ pauz\, reu[ind
s\ preia conducerea pe tabela de
marcaj, 16-15. Rulmentul [i-a re-
venit `n ultima parte a meciului
[i a luat din nou avantaj, c=[ti-
g=nd cu 29-27 [i rat=nd o lovitu-
r\ de la 7 metri `n ultima secun-
d\, prin Patricia Vizitiu. Cele
mai bune marcatoare de la gazde
au fost Liudmila Bodnieva (8 go-
luri), Tatjana Oder (5), Marina
Vergheliuk (3). Golurile Rulmen-
tului au fost marcate de Cristina
Neagu (10), Patricia Vizitiu (8),
Simona Gog=rl\ (4), Cristina Ni-
culae (4), Simona Vintil\ (1), A-
lina {orodoc (1), Woo Sun-Hee
(1). Partida retur va avea loc la
Bra[ov, pe 15 martie.
Sanc]iuni severe
pentru cei care comit
faulturi dure pe teren
Pre[edintele Federa]iei Interna-
]ionale de Fotbal (FIFA), Sepp
Blatter, consider\ c\ juc\torii ca-
re comit `n mod deliberat faulturi
dure pe teren ar trebui pedepsi]i
exemplar, sanc]iunile put=nd
merge chiar [i p=n\ la suspenda-
rea pe via]\. „Intr\rile periculoa-
se reprezint\ una dintre proble-
mele majore din fotbalul actual,
iar juc\torii care recurg la astfel
de faulturi dure, `n mod delibe-
rat, ar trebui suspenda]i pe via-
]\“, a precizat conduc\torul FIFA,
`ntr-un interviu acordat cotidi-
anul britanic „The Times“.
„Arbitrilor nu le facem sugestii,
ci le d\m instruc]iuni clare s\ fie
c=t mai severi `n astfel de cazuri,
deoarece atacul asupra unui ju-
c\tor, at=t `n teren, c=t [i `n a-
fara acestuia, este un act crimi-
nal [i trebuie tratat ca atare. U-
nii dintre arbitri cred c\ sunt
considera]i mai buni dac\ `ntre-
rup c=t mai pu]in jocul [i nu a-
cord\ prea multe cartona[e. ~ns\
ei trebuie s\ acorde cartona[e
galbene sau ro[ii chiar din pri-
mele trei sau patru minute, dac\
este necesar, [i `i sf\tuim s\ fac\
acest lucru. A[a vor avea apoi
lini[te pe teren“, a mai spus Sepp
Blatter, ad\ug=nd c\ problema
intr\rilor violente comise de
juc\tori pe teren va fi analizat\
de forul interna]ional chiar `n
acest weekend.
„Dubl\“ pentru
Florentin Petre
`n Bulgaria
Interna]ionalul rom=n Florentin
Petre a marcat dou\ goluri pen-
tru }SKA Sofia, s=mb\t\, `n
meciul c=[tigat cu scorul de 3-1,
`n deplasare, cu Belasi]a Petrici,
`n etapa a 17-a a campionatului
bulgar de fotbal. Fostul dinamo-
vist a `nscris primele dou\ goluri
ale partidei, `n minutele 28 [i 34,
iar brazilianul Marquinhos (65),
din penalty, a ridicat scorul la
unul de forfait pentru oaspe]i.
Golul de onoare al gazdelor a fost
marcat de Trifonov (73). Floren-
tin Petre a ajuns, astfel, la al
treilea gol reu[it `n acest campi-
onat pentru }SKA. ~n clasament,
conduce }SKA Sofia, 45 puncte,
urmat\ de Levski Sofia, 37 p,
Lokomotiv Sofia, 37 p, Slavia
Sofia, 34 p, etc. a
Sir Alex Ferguson vrea s\ se retrag\ `n 2011
Managerul echipei en-
gleze de fotbal Manchester
United, sco]ianul Sir Alex
Ferguson, a anun]at c\,
peste trei ani, va pune punct
carierei de antrenor, in-
formeaz\ „Daily Mirror“.
Ferguson, care spusese
prima oar\ c\ se va retrage
`n 2005, este preg\tit s\ con-
tinue p=n\ la finalul sezonu-
Urm\rirea continu\
Steaua s-a impus greu la Tg. Jiu,
`n meciul cu Pandurii, scor 1-0, [i
continu\ cursa de urm\rire a
liderului CFR Cluj, care a c=[tigat
cu 2-0 meciul cu Gloria Buz\u.
Unirea Urziceni a ajuns la a treia
remiz\ consecutiv\ `n retur.
Dup\ ce `n etapa trecut\ a fost
dezavantajat\ clar de Alexandru
Tudor, `n derby-ul din Ghencea, cu
B\nel Nicoli]\ a revenit `n echipa Stelei dup\ autogolul
de la Ia[i, dar a avut o evolu]ie [tears\ la Tg. Jiu
Surpriz\ `n Liga secund\
Echipa a doua a clubului
din {tefan cel Mare, Dina-
mo II, a produs marea sur-
priz\ a etapei a 19-a, `nvin-
g=nd liderul de necontestat
al seriei I din liga secund\,
FC Bra[ov. ~n cadrul acele-
ia[i etape, Concordia Chiaj-
na [i FC Boto[ani au termi-
nat la egalitate, 1-1 (0-1).
Oaspe]ii au deschis scorul
`n prima repriz\, prin Un-
gureanu (40), dar Concor-
dia a restabilit egalitatea
prin Dorel B\naru (75).
Gazdele au terminat `n in-
ferioritate, dup\ ce Sorin
Bugiu a fost eliminat `n mi-
nutul 84. ~n clasament, con-
duce FC Bra[ov, 49 puncte,
urmat\ de Concordia Chiaj-
na, 36 p., CS Otopeni, 36 p.
(18 jocuri), FC Boto[ani, 33
p., Dinamo II Bucure[ti, 33
p., Forex Bra[ov, 30 p., etc.
~n Seria a II-a, Liberty
Oradea [i FC Bihor au ter-
minat nedecis, 2-2, prin
golurile marcate de Jambor
[i Lip\, respectiv, R\zvan
Radu [i Daniel Ambru[.
~n clasament, pe primul
loc se g\se[te FC Arge[, 45
p. (18 jocuri), urmat\ de
Gaz Metan Media[, 43 p.,
lui 2010-2011, dup\ 25 de
ani petrecu]i pe banca teh-
nic\ a echipei din Man-
chester.
„Am, `n continuare, mult\
pasiune. Sunt fericit, dar am
66 de ani. Mai continui trei
ani, iar apoi m\ retrag“, a
declarat Ferguson.
Sco]ianul, care a c=[tigat
18 trofee de la sosirea la clu-
Steaua (scor 1-3), CFR Cluj a primit o
m=n\ de ajutor substan]ial\ `n par-
tida de vineri, cu Gloria Buz\u, de la
brigada de arbitri condus\ de
Lauren]iu Dansa. Dincolo de faptul c\
CFR a fost net superioar\ echipei bu-
zoiene, trebuie subliniat faptul c\ ar-
bitrii au gre[it grav de multe ori `n fa-
voarea ardelenilor. Arbitrul nu a
sanc]ionat mai multe faulturi dure ale
gazdelor, a acordat un penalty pentru
CFR, ratat de Cadu, primul gol a fost
suspect de ofsaid, iar al doilea a fost
CSM Rm. V=lcea, 40 p.,
Mure[ul Deva, 33 p., Li-
berty, 31 p., Jiul Petro[ani,
29 p., Unirea Alba Iulia, 29
p., FC Bihor, 29 p., etc.
Rezultate `nregistrate
s=mb\t\ `n etapa a 19-a a
Ligii a II-a de fotbal:
Seria I: Dun\rea Giurgiu
- FC S\cele 0-0, Inter Gaz -
Progresul Bucure[ti 1-2,
Dinamo II - FC Bra[ov 2-1,
Dun\rea Gala]i - Petrolul
Ploie[ti 1-4, Forex Bra[ov -
FCM Bac\u 2-0, Delta
Tulcea - Prefab Modelu 0-2,
CSM Foc[ani - FCM C=mp-
ina 0-0, Concordia Chiajna -
FC Boto[ani 1-1.
Seria a II-a: FCM Re[i]a
- Gaz Metan Media[ 1-4,
CSM Rm. V=lcea - IS C=m-
pia Turzii 3-0, Arie[ul Tur-
da - Corvinul Hunedoara
3-0, FC T=rgovi[te - Unirea
Alba Iulia 1-2, CFR Timi-
[oara - Poli II Timi[oara 2-
1, FC Caracal - Jiul Petro-
[ani 0-0, Mure[ul Deva -
Minerul Lupeni 1-0, Liber-
ty Oradea - FC Bihor 2-2.
Clasament: 1. FC Arge[ -
45 puncte; 2. Gaz Metan Me-
dia[ - 40 p.; 3. CSM R=mnicu
V=lcea - 37p., etc. (N.P.)
calit\]ile secundului s\u:
bul englez, `n 1986, [i-ar pu- „Am un secund foarte bun, `n
tea `mbog\]i palmaresul persoana lui Carlos Queiroz.
anul acesta, deoarece elevii Ar merita s\ fie recunoscut,
s\i sunt `nc\ `n curs\ pentru dar proprietarii [i directorul
general sunt cei care vor
titlu `n Anglia, ocup=nd locul
alege noul manager, peste
secund, [i continu\ `n Liga
Campionilor, unde s-au cali- trei ani“. a
ficat `n sferturile de final\.
~ntrebat despre numele Alex Ferguson,
unui posibil succesor, Sir un antrenor
Alex Ferguson nu a dorit s\ obi[nuit cu trofeele
1. CFR Cluj
2. Rapid
3. Steaua
22
21
22
Clasament
16 4 2
13 5 3
13 5 4
39-16
34-16
25-13
52p (^16)
44p (^14)
44p (^11)
precedat de un fault `n atac 4. Urziceni 22 11 8 3 27-16 41p (^5)
al lui Fabbiani.
Altfel, clujenii au domi- 5. Timi[oara 21 11 6 4 40-28 39p (^9)
nat clar `nt=lnirea, iar 6. Dinamo 21 11 5 5 34-20 38p (^8)
diferen]a de scor putea fi [i 7. FC Vaslui 22 9 9 4 32-20 36p (^3)
mai mare, oaspe]ii av=nd,
8. Bistri]a 22 8 6 8 24-28 30p (0)
`n 90 de minute, o singur\
ocazie de gol, `n minutul 9. O]elul 22 9 2 11 30-39 29p (-1)
66, c=nd Panin a fost la un 10. Poli Ia[i 22 7 5 10 24-28 26p (-10)
pas de autogol. 11. Craiova 22 7 3 12 23-32 24p (-9)
O zi mai t=rziu, s=m-
12. Buz\u 22 6 5 11 22-37 23p (-10)
b\t\, Steaua s-a impus la
13. Mioveni 22 5 6 11 19-29 21p (-12)
Tg. Jiu, `n partida cu Pan-
durii, printr-un gol marcat 14. Farul 21 5 6 10 12-23 21p (-12)
15. Ceahl\ul 22 6 2 14 20-30 20p (-13)
de Ovidiu Petre, `n minu-
tul 64. Gazdele au dominat 16. UTA 22 4 7 11 19-28 19p (-14)
jocul, au avut [i o bar\, dar 17. „U“ Cluj 22 2 10 10 25-35 16p (-13)
Steaua a fost mai prag- 18. Pandurii 22 3 6 13 20-32 15p (-21)
matic\ [i a punctat decisiv
la una din pu]inele ocazii de care a Pandurii Tg. Jiu - Steaua 0-1
beneficiat. Elevii lui Marius L\c\tu[ (Ovidiu Petre ‘64)
continu\ astfel cursa de urm\rire a Poli Ia[i - Ceahl\ul 1-0 (B=lb\ ’45)
FC Vaslui - Univ. Cluj 0-0
liderului CFR Cluj [i sper\, `n con-
tinuare, s\ primeasc\ sprijin de la Partidele Dinamo - Farul [i Rapid -
Poli Timi[oara s-au disputat ieri,
celelalte forma]ii, indirect.
dup\ `nchiderea edi]iei.
Surpriza etapei a produs-o Uni-
versitatea Craiova, care dup\ 0-2 la
Urziceni, cu Unirea, a revenit [i a Programul etapei viitoare,
egalat, smulg=nd un punct pre]ios
de pe terenul unei forma]ii cu pre-
a XXIII-a:
ten]ii europene. De notat, c\ Urzice- Vineri, 14 martie
niul a ajuns la a treia remiz\ con- Gloria Bistri]a - Dinamo (ora
secutiv\ `n 2008, dup\ 0-0 acas\ cu
15:00, Kanal D)
O]elul [i 0-0 la Timi[oara. Farul Constan]a - Poli Ia[i (ora
Tot s=mb\t\, O]elul s-a impus la
19:00, Telesport)
limit\, la Arad, cu UTA (1-0) [i a com- S=mb\t\, 15 martie
plicat extrem de mult situa]ia echipei
Gloria Buz\u - Pandurii Tg. Jiu
ar\dene. (ora 15:30, Telesport)
Poli Timi[oara - UTA (ora 18:30,
Rezultatele Na]ional TV)
Ceahl\ul Piatra Neam] - CFR Cluj
etapei a XXII-a: (ora 20:45, Antena 1)
Dacia Mioveni - Gloria Bistri]a 0-0 Duminic\, 16 martie
CFR Cluj - Gloria Buz\u 2-0 (Tric\ O]elul Gala]i - FC Vaslui (ora
‘25, Dubarbier ‘49). Cadu de la CFR 15:00, TVR 1)
Cluj a ratat un penalty `n minutul 34. Univ. Craiova - Rapid (ora 15:30,
UTA - O]elul Gala]i 0-1 (Jula ‘44 Na]ional TV)
penalty) „U“ Cluj - Dacia Mioveni (ora
Unirea Urziceni - Univ. Craiova 15:30, Telesport)
2-2 (Mara ‘15, Onofra[ ‘21 - Baird Steaua - Unirea Urziceni (ora
‘39, Wobay ‘53) 20:30, Kanal D). (N.P.)
Maldini crede c\ mai poate
juca `nc\ un an pentru Milan
C\pitanul [i funda[ul echi- un post pe care n-am mai ju-
pei AC Milan, Paolo Maldini cat de zece ani (funda[
(foto), care va `mplini 40 de st=nga)“, a declarat Maldini.
ani `n luna iunie, ar putea „At=t Silvio Berlusconi
r\m=ne `nc\ un sezon al\turi (patronul clubului), c=t [i
de forma]ia milanez\, de[i `[i Adriano Galliani (vicepre[ed-
anun]ase retragerea la finalul intele milanez) m\ preseaz\
actualei edi]ii a campionatu- s\ mai r\m=n `nc\ un sezon.
lui de fotbal al Italiei Vom vedea ce se va `nt=m-
„Chiar dac\ am anun]at c\ pla“, a mai spus funda[ul mi-
m\ retrag, cred c\ a[ mai lanez.
putea evolua `nc\ un sezon. ~n Paolo Maldini a evoluat
urm\ cu trei luni, acest lucru `ntreaga sa carier\ la AC Mi- ale Ligii Campionilor (1989,
nu ar fi fost posibil, din cauza lan, club cu care a c=[tigat 1990, 1994, 2003, 2007), pre-
genunchiului, care mi-a creat [apte titluri de campion al cum [i trei Campionate Mon-
mari probleme. Acum m\ simt Italiei (1988, 1992, 1993, diale ale cluburilor (fosta Cu-
mai bine, am `nc\ mult\ ener- 1994, 1996, 1999, 2004), o Cu- p\ Intercontinental\, `n 1989,
gie [i urmeaz\ s\ evoluez pe p\ a Italiei (2003), cinci trofee 1990 [i 2007). (N.P.)
Mourinho la Real Madrid? Real Madrid“. Portughezul s-a
desp\r]it, la finalul sezonului
Conducerea clubului spa- „Marca“, Mourinho [i-a de- trecut, de Chelsea, grupare cu
care a reu[it s\ c=[tige dou\
niol de fotbal Real Madrid [i-a clarat disponibilitatea de a
pierdut `ncrederea `n antreno- prelua conducerea tehnic\ a titluri de campioan\ a An-
gliei. Mourinho este `n pre-
rul german Bernd Schuster, madrilenilor, `n cazul plec\rii
zent liber de contract [i a de-
dup\ eliminarea `n optimile lui Schuster. Ziarul sportiv
clarat joi, la Valencia (Spa-
de final\ ale Ligii Campioni- spaniol reaminte[te c\, `n cur-
lor, [i-a contactat pe portu- sul anului trecut, antrenorul nia), unde a participat la o
ghezul Jose Mourinho, fostul lusitan, pe atunci la Chelsea, ac]iune a sponsorilor s\i, c\ ar
tehnician al forma]iei engleze a spus, `n cursul unui inter- vrea ca „din sezonul viitor, s\
Chelsea Londra, sus]ine presa viu, c\ „i-ar face pl\cere s\ antreneze `n Spania sau
iberic\. Potrivit cotidianului antreneze `ntr-o zi echipa Italia“. a

Sport
Dezam\gire crunt\
a Echipa na]ional\ de polo a Rom=niei a ratat calificarea la
Jocurile Olimpice de la Beijing, dup\ `nfr=ngerea suferit\ `n fa]a
Canadei, cu scorul de 9-8, la turneul de la Oradea a ~n urm\ cu
dou\ s\pt\m=ni, tricolorii c=[tigaser\ `n fa]a canadienilor la zece
goluri diferen]\, la un turneu desf\[urat `n Ungaria a
Echipa de polo pe ap\ a
Rom=niei a ratat califi-
carea la Jocurile Olimpice
de la Beijing, dup\ ce a fost
`nvins\ de forma]ia Cana-
dei cu scorul de 9-8 (0-2, 6-
3, 2-1, 1-2), `n sferturile de
final\ ale turneului pre-
olimpic de la Oradea.
Rom=nia a `nceput foar-
te bine jocul [i conducea cu
2-0 la finalul primului
sfert. ~n repriza a doua,
juc\torii lui Vlad Hagiu
Galop de s\n\tate pentru Oltchim IOR Bucure[ti - surpriza
Oltchim Rm. Vâlcea a
surclasat forma]ia german\
1. FC Nürnberg cu scorul de
39-27 (23-9), în grupa prin-
cipal\ nr. 1 din Liga Cam-
pionilor la handbal feminin.
Scorul putea fi [i mai mare,
dar pe final, dup\ 30-11 [i
35-16, Oltchim s-a relaxat,
iar oaspetele au redus din
diferen]\. Putem men]iona
totu[i c\ Oltchim a câ[tigat
categoric un meci foarte im-
portant, fetele lui Gheorghe
Tadici nel\sând vreo [ans\
adversarelor, în fa]a c\rora
[i-au luat revan[a dup\
egalul smuls de bavareze
(28-28) luna trecut\, în ul-
tima secund\. Au evoluat
echipele:
- Oltchim Rm. V=lcea:
Lumini]a Dinu, Tereza Pâs-
laru, Talida Tolnai - Adria-
na Nechita-Olteanu (7 golu-
ri),Valeria Be[e (4), Raluca
Ivan, Ionela G=lc\-Stanca
(7), Narcisa Lecu[anu (8),
Stelu]a Luca (4), Adriana
}\c\lie (2), Clara V\dinea-
nu (1), Adina Meiro[u, Ra-
mona Maier (5), Iulia Pu[ca-
[u (1). Antrenor: Gheorghe
Tadici.
- 1. FC Nürnberg: Marian-
na Gubova, Jana Krause -
Franziska Beck (5 goluri),
Miriam Simakova (3), Ste-
phanie Ofenböck (2), Christi-
na Rohde (2), Ania Rösler (3),
Petra Popluharova (5), Simo-
Luni, 10 martie 2008
(foto) au c\zut psihic, ca-
nadienii `ntorc=nd rezul-
tatul la 6-5 (6-3 pentru
nord-americani `n sfertul
doi). Canada a avut apoi 9-
6 la `nceputul ultimei re-
prize, „tricolorii“ revenind
cu dou\ goluri pe final.
Rom=nia a avut atacul [i
superioritate `n ultimele
secunde ale `nt=lnirii, dar
Bonca a sc\pat mingea [i s-
a ratat [ansa de a a ajunge
`n prelungiri. Golurile
echipei noastre au fost mar-
cate de Andrei Iosep (2),
Andrei Bu[il\ (2), Cosmin
Radu (2), Ramiro Geor-
gescu (1), Gheorghe Dunca
(1). Pentru canadieni au
`nscris Jean Sayegh (2),
Kevin Mitchell (2), Con-
stantine Kudaba (1), Jus-
tin Boyd (1), Thomas
Marks (1), Kevin Graham
(1), Aaron Feltham (1).
~n urm\ cu dou\ s\pt\-
m=ni, la turneul de la Kec-
campionatului `n
voleiul feminin
ne Luber (1), Kerstin Wohl-
bold (5), Sara Walzik (1). An-
trenor: Herbert Müller.
Dup\ meciul de la Rm.
V=lcea, vizionat de peste
2.000 de spectatori, pre[edin-
tele Oltchimului, Ioan Gavri-
lescu, a declarat: „Am jucat
cu mult mai mult\ ambi]ie [i
responsabilitate. Prima re-
priz\ mi-a pl\cut `n mod de-
osebit. Lumini]a Dinu [i-a
demonstrat valoare. Vom sta
cu sufletul la gur\ p=n\ vom
afla rezultatul de la Györ.
Totu[i, un club precum Györ-
ul nu `[i permite s\ fac\
DUEL ROM|NESC ~N EUROPA: Tomis Constan]a a `nvins cu 25-23 (13-14)
forma]ia HC Dun\rea Br\ila, s=mb\t\, `n prima man[\ a sferturilor de final\
ale Cupei Challenge la handbal feminin, dar soarta calific\rii `n semifinale se
va decide s\pt\m=na viitoare, la Br\ila. Tot `n Cupa Challenge, Poli Timi[oara
[i-a compromis `n mare m\sur\ [ansele de calificare `n semifinale, dup\ ce a
fost `nvins\ la 10 goluri, 32-22 (15-8) `n Portugalia, de Benfica Lisabona.
Eseul de aur
Echipa de rugby a Româ-
niei a învins cu 21-15 (0-6)
Portugalia, printr-un eseu
marcat în ultimele secunde
de Nicolae Nere, într-un meci
disputat sâmb\t\ pe sta-
dionul Arcul de Triumf din
Capital\, în cadrul Cupei E-
uropene a Na]iunilor. Româ-
nia a fost condus\ de oaspe]i,
care au marcat toate punc-
tele din lovituri de penali-
tate, cu 9-0, 12-7, 15-14, dar a
reu[it de fiecare dat\ s\
revin\ [i s\ întoarc\ rezul-
tatul cu ajutorul a 3 eseuri.
Jocul „stejarilor“ a fost îns\
skemet (Ungaria), Rom=-
nia `nvinsese Canada cu
16-6.
~n urma rezultatelor
consemnate p=n\ acum la
Oradea, Germania, Grecia,
Italia [i Canada s-au califi-
cat la JO de la Beijing, din
acest an. Italia a `nvins `n
sferturile de final\ na]ion-
ala Rusiei, cu scorul de 11-
10 (3-2, 3-2, 3-3, 2-3), Ca-
nada a dispus de Rom=nia,
iar Germania [i Grecia au
ob]inut biletele pentru Bei-
jing prin c=[tigarea gru-
pelor turneului preolimpic
de la Bazinul „Ioan Ale-
xandrescu“.
Vlad Hagiu
inten]ioneaz\
s\ demisioneze
Antrenorul Vlad Hagiu
a declarat, dup\ ratarea
calific\rii la Olimpiad\, c\
este cu bagajele f\cute
aranjamente la acest nivel.
Ne dorim apoi ca victoria
noastr\ din meciul cu Györ
(NR – din ultima etap\ a gru-
pei) s\ ne aduc\ calificarea `n
semifinale. Le felicit pe
juc\toare [i pe antrenori“.
De men]ionat c\ vâlcen-
cele aveau [anse de califi-
care în semifinalele com-
peti]iei, dar pentru acest lu-
cru Lada Togliatti nu tre-
buia s\ câ[tige ieri sear\, la
Györ, `n celelalt joc al gru-
pei. La ETO Györ joac\ pe
post de titulare [i rom=ncele
Spiridon [i Br\deanu. (D.T.)
neconving\tor [i cu pu]in\
[ans\, portughezii puteau
pleca cu o victorie de la Bu-
cure[ti. Punctele meciului au
fost reu[ite de Pop=rlan (1
eseu), Dimofte (1 eseu), Nere
(1 eseu), Vlaicu (2 trans-
form\ri) [i Dumbrav\ (1
transformare), respectiv Pe-
dro Cabral (5 lovituri de pe-
deaps\). Au primit cartona[e
galbene fiind elimina]i tem-
porar pentru 10 minute juc\-
torii Carpo (min. 36), Vasile
Rus (min. 47), respectiv Edu-
ardo Acosta (min. 61). Pentru
na]ionala Rom=niei au evo-
pentru a p\r\si na]ionala
de polo pe ap\ a Rom=niei.
„Sunt cu bagajele f\cute.
Las o porti]\ biroului fede-
ral, care va lua o decizie
dac\ voi r\m=ne sau nu
p=n\ la Campionatele Eu-
ropene de la Malaga“, a
spus Vlad Hagiu.
Afectat de `nfr=ngerea
`n fa]a Canadei, Hagiu a
mai spus: „Nu avem scuze.
Am pierdut `n fa]a Cana-
dei, echip\ mai slab cota-
t\ dec=t noi. Este o durere
enorm\. Eu am dat gre[.
Publicul a fost fantastic [i
de data aceasta. ~mi cer
scuze spectatorilor pentru
ceea ce s-a `nt=mplat“.
Ultima etap\ a sezonului
regulat din cadrul Diviziei
A1 feminine de volei a adus
`n Sala Constructorul din
Capital\ dou\ echipe dis-
propor]ionate valoric,
gazdele de la Constructorul
IOR Optinova Bucure[ti fi-
ind pe ultima treapt\ a
clasamentului, f\r\ nici o
victorie la activ [i doar cu
patru seturi c=[tigate `n 21
de runde, iar oaspetele de la
Penicilina Ia[i fiind `n plu-
tonul frunta[ al ierarhiei,
moldovencele lupt=nd pen-
tru a clasare superioar\ `n
perspectiva turneului play-
off, care va debuta pe 22
martie. ~n aceste condi]ii,
ie[encele erau superfavori-
tele confrunt\rii [i dup\ 2-0
la seturi pentru Penicilina,
pu]ini mai creadeau c\
IOR-ul mai poate inversa
scorul de pe tabela de mar-
caj! {i totu[i, marea sur-
priz\ s-a produs [i bucure[-
tencele le-au `nvins pe
chimiste cu scorul de 3-2
(14-25, 19-25, 25-22, 25-17,
16-14), dup\ un meci mara-
ton, `n care ucrainiencele
Olga Pavlova [i Olena Yena
au gre[it capital, `n favoa-
luat: Florin Vlaicu - Gheor-
ghi]\ B=giu, Csaba Gal,
C\t\lin Fercu, Vasile Ghioc -
Ionu] Dimofte, Iulian Andrei
- Costic\ Mer[oiu (c\pitan),
Daniel Carpo, Vasile Rus -
Valentin Pop=rlan, Alin Cos-
te - Radu B\[\l\u, Bogdan
Zebega, Nicolae Nere. Rezer-
ve: Marcel Mihalache, Mih\i-
]\ Laz\r, Valentin Ursache,
Stelian Burcea, Valentin
Calafeteanu, D\nu] Dum-
brav\, {tefan Ciuntu.
În clasamentul CEN,
Georgia ocup\ primul loc cu
19 puncte, urmat\ de Româ-
nia - 18 puncte [i Rusia - 16
puncte. Pe 15 martie, Româ-
nia joac\ cu Rusia, în de-
plasare, la Krasnodar. (D.T.)
Rugat s\ comenteze ar-
bitrajul, Vlad Hagiu a
spus c\ Rom=nia trebuia
s\ c=[tige `n fa]a Canadei,
indiferent cine ar fi fost
arbitrii.
Meciul a fost pierdut `n
repriza a doua (6-3 pentru
Canada), dup\ ce, la prima
pauz\, Rom=nia conducea
cu 2-0, consider\ Hagiu.
~n `ncheiere, Vlad Ha-
giu a spus: „Au fost patru
ani frumo[i, cu succese
mari, dar toate se uit\ `n
fa]a acestei `nfr=ngeri“.
Dup\ `nt=lnirea cu ga-
zetarii, Hagiu a avut t\ria
s\ `[i `mb\rb\teze juc\-
torii, care pl=ngeau la
marginea bazinului. (D.T.)
rea gazdelor, ultimele 4
mingi ale partidei. Plus c\,
dup\ cum ne-au spus cei
afla]i la meci, nici antrenoa-
rea Ecaterina Covalciuc nu
este „str\in\“ de acest in-
succes, care scoate efectiv
Penicilina de pe primele
cinci locuri ale clasamentu-
lui, ea f\c=nd schimb\ri to-
tal neinspirate la un mo-
ment dat `n tab\ra moldo-
vencelor. La finalul dispu-
tei, directorul clubului ie-
[ean de volei, Nicu Roibes-
cu, ne-a declarat: „Este o
mare ru[ine ce s-a `nt=m-
plat la Bucure[ti, `ntr-un
meci mai pu]in «curat»
dup\ p\rerea mea. Voi lua
m\suri drastice `mpotriva
celor vinova]i!“. Nu este lip-
sit\ de sens nici ideea ve-
hiculat\ `n lumea voleiului
rom=nesc, precum c\ antre-
noarea Covalciuc, `mpreu-
n\ cu juc\toarele Pavlova [i
Yena, s\-[i fi „aranjat“ cu
aceast\ ocazie „transferul“
la o alt\ echip\ din Ro-
m=nia dup\ meciul de s=m-
b\t\, ele termin=nd con-
tractul cu Penicilina la
sf=r[itul actualului campio-
nat. (D.T.)
13
PE SCURT
O singur\ medalie
pentru gimna[ti,
la Cupa Mondial\
La Doha (Qatar), s-a `ncheiat un
concurs interna]ional de gimnas-
tic\ artistic\, cont=nd pentru
Cupa Mondial\, unde Rom=nia
a c=[tigat o singur\ medalie, cea
de aur, prin Daniel Popescu la
s\rituri. ~n finala de la s\rituri,
Daniel Popescu a ocupat primul
loc cu 16,187 puncte, fiind ur-
mat de japonezul Makoto Oki-
guchi (16,037) [i portoricanul
Luis Rivera (16,000). R\zvan
{elariu s-a clasat al 7-lea `n fi-
nal\ (15,550). ~n finala de la sol,
R\zvan {elariu s-a clasat pe
locul 4 (15,400), fiind devansat
de grecul Eleftherios Kosmidis
(15,850), japonezul Makoto Oki-
guchi (15,775) [i croatul Marko-
vic Tomislav (15,500). La cal cu
m=nere, Daniel Popescu a fost al
4-lea, la egalitate de puncte
(15,600) cu ungurul Krisztian
Berki. Pe podium au urcat aus-
tralianul Prashanth Sellathurai
(16,075), chinezul Zhang
Hongtao (15,950) [i britanicul
Daniel Keatings (15,650).
~nfr=ngere la scor
pentru giule[teni
Etapa a XXI-a din cadrul
Diviziei A de baschet masculin a
programat s=mb\t\ marele
derby dintre „U“ Cluj [i Rapid
Bucure[ti. Dup\ un rezultat de
egalitate la finalul primului
sfert (22-22), clujenii s-au impus
confortabil `n fa]a giule[tenilor,
cu scorul de 101-72, principalii
marcatori fiind Medvedj - 17
puncte, Seals - 15, Krsanovic,
Silv\[an [i Cuic - câte 12 [i
L\pu[te - 11, respectiv Popescu -
26, Voinescu - 15 [i Milovic 12.
Celelalte rezultate au fost: BC
T=rgovi[te - CSU Bra[ov 65-70,
BC Rm. Vâlcea - CSU Sibiu 77-
99, BCMUS Pite[ti - CSM
Oradea 87-86, BC Tg. Mure[ -
CS Otopeni 93-85, CSU Asesoft
Ploie[ti - Elba Timi[oara 91-71.
~n runda cu nr. 10 din
competi]ia feminin\, am con-
semnat rezultate normale, ast-
fel: BC Alexandria - CS Unirea
Dej 100-48, CET Govora - ICIM
Arad 46-86, „U“ Cluj - Rapid 89-
63, Municipal Târgovi[te - „U“
Oradea 59-68, Na]ional Poli Ia[i
- Sportul Stud. 55-78 [i Olimpia
Bucure[ti - CSS Sf. Gheorghe
46-95. (D.T.)
Dou\ meciuri am=nate
`n turneul play-off
Prima Lig\ de rugby a progra-
mat s=mb\t\ partidele rundei a
doua din play-off [i respectiv
play-out. ~n prima grup\ valo-
ric\ (locurile 1-6) s-a jucat o sin-
gur\ partid\, RCM Timi[oara -
RC Farul Constan]a 0-29, cele-
lalte dou\, Dinamo - CSM Baia
Mare [i Steaua - „U“ Cluj, fiind
am=nate pentru 25 [i respectiv
26 martie. Pentru miercuri, 12
martie, este programat\ restan-
]a din prima etap\ CSM „U“ Ba-
ia Mare - Farul, iar s=mb\t\, 15
martie, se va disputa un singur
meci din runda a treia, „U“ Cluj
- RCM Timi[oara. Partidele
CSM Baia Mare - Steaua [i RC
Farul - Dinamo au fost am=nate
pentru 2 aprilie. ~n al doilea tur-
neu valoric, cel pentru locurile
7-12, runda a doua a consemnat
urm\toarele scoruri: CSM Su-
ceava - RC Grivi]a Bucure[ti 14-
7, CSM Olimpia Bucure[ti - RC
B=rlad 31-12 [i CFR Bra[ov -
Poli Agro Unirea Ia[i 18-27. E-
tapa a III-a va programa pentru
s=mb\t\, 15 martie, meciurile
RC B=rlad - CSM Suceava, Poli
Ia[i - CSM Olimpia [i RC Grivi-
]a - CFR Bra[ov. (D.T.)
14 Luni, 10 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
9:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 D\nutz SRL (r)
11:50 Celebrit\]ile timpului t\u
12:00 TeleEnciclopedia (1965) (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s, Sezoanele VI, VII,
ep. 27)
13:30 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ne vedem la... Tvr! (2007,
talk show)
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii'n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Fa]\ `n fa]\ (2007)
21:00 Dosar NATO: Fo[tii inamici
21:30 Serviciul omoruri (2008,
mini-s.) - Ochi de copil
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 CSI - Crime [i investiga]ii
(SUA-Can., 2000, ep. 13)
00:10 Nu mi-e fric\
(It.-Spa.-Angl., 2003,
dram\)
02:05 Jurnalul TVR (r) a
07:00 Ora popular\ (r)
08:30 Poft\ bun\ ! (Angl., 1999, f.
s. doc.) (r)
09:05 Liber pe contrasens (2007,
talk show) (r)
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
politist, ep. 7)
12:35 Medalion folcloric (r)
13:05 Dincolo de c=ntec (2007, di-
vertisment) (r)
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Natur\ [i aventur\ (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR - * Etnii
danubiene * Autostrada ba-
nilor * Noi s\ fim s\n\to[i!
18:00 Jurnal Regional
18:40 Orgolii (It., 2004, s)
19:35 Replay
20:00 Miracole (ep. 31)
20:30 D’ale lu’ Mitic\ (rep.)
21:30 Ora de [tiri
22:30 D\-m\ `n judecat\!
(SUA, 2000, com.)
00:10 The Office (Angl., 2001, s.
com., ep. 9, 10)
01:15 Detectivul Murdoch (Can.,
2004, s) (r)
02:45 Dincolo de hart\ (doc.) (r)
03:30 Tonomatul DP2 (divertis-
ment, r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 La por]ile ceriului
08:00 Memorialul durerii (doc.) (r)
08:35 Zodiac (r)
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 Constantin Noica (r)
10:00 Ducesa din Duke Street (r)
11:00 Dee Dee Bridgewater (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Atlas (r)
12:55 Memoria exilului rom=nesc (r)
13:30 ARTdelenisme (r)
14:00 Excentricii (r)
14:30 Jangal (1998, doc.) - Din
dragoste pentru annapurna
15:00 O vedet\, un tablou
Invitat Felix Totolici
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 V... de la vizual (2007, di-
vertisment) (r)
17:00 Garantat 100% (show)
17:55 Breaking News (SUA, 2006)
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 Poezie de Bucure[ti
Mircea B=rsil\
20:00 Divor] `n stil iranian
(1998, doc.)
21:20 O vedet\, un tablou (r)
21:30 Parol (2007, divertisment)
21:45 Istoria literaturii (2007, doc.)
22:00 Stele de la Hollywood -
Dianne Wiest
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Maestrul [i Margareta (Rus.,
2005, mini-s., col., a-n) a
07:00 ~n gura presei
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Via]a dup\ lege (SUA,
2006, s. poli]ist) (r)
13:00 Observator
13:45 Comedia animalelor (SUA,
1999, s. doc. nat.) (r)
14:15 Animat Planet
(divertisment, r)
15:00 Divertis Mall (2007, divertis-
ment) (r)
16:00 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
Emisiunea - 9595, moderat\
de dr. Cristian Andrei aduce
`n fa]a telespectatorilor via]a,
a[a cum este aceasta, cu pro-
bleme, bucurii, dezam\giri sau
`mpliniri. Invita]ii emisiunii,
oameni obi[nui]i sau vedete,
trec prin acelea[i situa]ii de
via]\ [i se confrunt\ cu acela[i
gen de probleme, fie c\ acestea
sunt de natur\ emo]ional\,
sexual\, social\ sau familial\.
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Test de fidelitate (reality
show)
22:30 Observator
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment) a
07:00 {tirile ProTv 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
Cu Andreea Liptak [i Mihai s) (r)
Dedu 08:00 Acas\ `n buc\t\rie (divertis-
09:00 Omul care aduce cartea (r) ment) (r)
09:15 La Bloc (r) pove[ti interesante [i curi-
ozit\]i gastronomice
09:45 Jugaru Shukaru (2007, di-
vertisment) (r) 09:00 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
10:15 Ce se `nt=mpl\, doctore? 11:00 Iubire t=rzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
(2007) (r)
12:00 T=n\r [i nelini[tit (SUA, 12:00 St\p=na destinului (Braz.,
2004, s)
1973, s) (r)
13:00 {tirile ProTV 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
Cu Monica Dasc\lu
15:30 Destine furate (SUA, 2007,
13:30 B\rba]ii, un r\u necesar
s)
(SUA, 2006, s. com., r)
17:30 Pove[tiri adev\rate
14:15 Eddie (SUA, 1996, com., r)
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
16:00 T=n\r [i nelini[tit (SUA,
(2006, s)
1973, s, ep. 3191)
19:30 R\]u[ca cea ur=t\ (Arg.,
17:00 {tirile ProTV 2007, s)
de la ora 17:00
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
lenov.)
ment) 22:00 Pove[tiri de noapte
18:55 {tirile sportive (2007, divertisment) (15)
(emis. sport) 22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
19:00 {tirile ProTv 2007)
Cu Andreea Esca 23:00 Pagini de via]\ (Braz., 2006)
20:30 Atac letal 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
(Canada, 2007)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
22:30 {tirile ProTV
lenov.) (r)
Cu Amalia Enache
02:30 Pove[tiri de noapte
[i Cristian Leonte (2007, divertisment, r) a
23:15 Arestat la domiciliu (’08, ep. 5)
00:00 Min]i criminale (SUA-Can.,
2005, s. poli]ist, ep. 7, se- Legend\:
zonul 2)
01:00 Apropo TV (divertisment) (r) [tiri
01:55 Omul care aduce cartea (r) film artistic
02:00 {tirile ProTv (r) a
 Luni, 10 martie 2008 15
DUCESA DIN DUKE STREET: Povestea ascensiunii unei tinere buc\t\rese,
devenit\, `n 1902, proprietara celui mai la mod\ hotel din capitala
britanic\. Serialul este inspirat de biografia legendarei Rosa Lewis, care [i-a
legat pentru totdeauna numele de Hotel Cavendish, pe care l-a condus ca pe
un club exclusivist [i care se afl\ [i ast\zi pe lista hotelurilor de lux ale
Angliei. (Ast\zi, ora 10:00, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR
ANUN} Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
Centrul Medical „Providen]a“ al Mitropoliei ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Moldovei [i Bucovinei scoate la concurs urm\toarele cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI posturi: str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC| - medic specialist ginecologie; pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
- medic specialist cardiologie; De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
- medic specialist oftalmologie; care pot fi dona]i banii sunt:
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, - medic specialist reumatologie;
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU - asistent de balneologie; RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU - tehnician stomatologie;
Foto: „NONY“ - sp\l\toreas\ - cu experien]\;
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI - instalator. SERVICII
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, B-dul
{tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie), in- 5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) clusiv ast\zi, 10 martie a.c., p=n\ la ora 15:00. numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU Rela]ii suplimentare la tel./fax. 0232.215.940. ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
enigmistic `n care cifrele
(numerele) se `nlocuiesc
A
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
cu litere, fiec\rei litere 7 8 5 1 9 4 10
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
aceea[i cifr\.
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n
curs pentru luna urm\toare. 11 2 4 2 5 1 8
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 4 2 3 10 12
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)

„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A

11 13 8 4 10 6 10
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne E C T E N I I

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de

N E V O I 14 11 5 15 13
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX S I N G H E L
P R O C H I M E N 10 8 4 6 5 4 8
M U C E N I C
M U N C A

P
M
R
I
E
R
O T
B
B Pornind de la numele Sf. Mc. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
10 martie, de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus
Rezolvarea careului din [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
num\rul de vineri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 8 4 6 2 9 7 5 1 3
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 8 1
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 2 7 5 3 6 1 4 8 9
r\sp=ndit cu succes `n Statele 3 5 2 9 1 3 5 4 8 2 7 6
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 4 3 8 9 5 6 1 2 7
iar `n Marea Britanie este deja 9 5 4 8
considerat un fenomen. Comple- 7 2 9 8 1 3 6 4 5
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 7 4 5 5 6 1 4 7 2 9 3 8
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 6 5 7 1 8 4 3 9 2
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 1 5
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 1 9 2 7 3 5 8 6 4
aceea[i coloan\. Grila este `m- 3 1 8 3 8 4 6 2 9 7 5 1
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 3 9 5 1
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 7 8 3 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 3 6 din num\rul de vineri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Luni, 10 martie 2008

„PF P\rinte Patriarh Daniel a pus `n func]iune mecanisme misionare de anvergur\. Sper s\ le
Actualitatea pot coordona mai departe [i s\ le adâncesc pe alocuri. Via]a cre[tin\ din parohie [i din
m\n\stire constituie o prioritate misionar\ prin excelen]\. ~n acest domeniu voi `ncerca, prin
rug\ciunile Sfintei Parascheva, s\ fiu cu prec\dere prezent. Educa]ia, `n diferitele ei forme
religioas\ (catehez\, [coli teologice, Religia `n [coal\, media [i nu `n ultimul rând `nv\]\mântul
confesional) este arealul spre care m\ voi `ndrepta cu prioritate.“ (IPS Mitropolit Teofan)

PE SCURT „Suntem datori s\ ]inem Postul Pa[telui, ca s\ ne bucur\m de intrarea `n rai“

Patriarhul ecumenic
a conferen]iat la
Institutul Pontifical
Oriental din Roma
„Teologie, Liturghie [i t\cere.
Intui]ii ale P\rin]ilor orientali
pentru lumea de azi“, acesta es-
te titlul conferin]ei ]inut\ joi, 6
martie, de c\tre Patriarhul ecu-
menic Bartolomeu I al Constan-
tinopolului, la Institutul Ponti-
fical Oriental din Roma, pentru
marcarea celor 90 de ani de la
`ntemeiere, informeaz\ Radio
Vatican. ~n centrul interven]iei
Patriarhului ecumenic s-a aflat
dialogul ecumenic `ntre Biserica
Ortodox\ [i cea Catolic\. „~n le-
g\tur\ cu raporturile fraterne
dintre Bisericile noastre surori,
fie ca cei doi pl\m=ni ai Biseri-
cilor Oriental\ [i Occidental\ -
pentru a adopta terminologia
folosit\ `n schimburile dintre
papa Paul al VI-lea [i patriarhul
ecumenic Athenagoras I - s\
poat\ respira `n armonie. Nici
una din cele dou\ nu ar trebui
s\ asume ini]iative provocatoare
- unilaterale sau universale - `n
ministerul sau pentru poporul
lui Dumnezeu. ~n ultimii ani,
am `nv\]at [i lec]ia dureroas\
c\ noi to]i suntem responsabili
«pentru via]a lumii» (Ioan 6,
51), pentru bun\starea celor
s\raci [i a mediului `nconjur\-
tor“, a afirmat PF Patriarh
Bartolomeu. Totodat\, Patriar-
hul ecumenic a reafirmat impor-
tan]a unei teologii `n simfonie
cu Biserica [i cu lumea, departe
de studii sterile doctrinare, dar
tr\it\ ca o experien]\ comuni-
tar\: o viziune capabil\ s\
CM transforme lumea. ~n final, a
YK
avut loc un schimb de daruri.
~n Duminica Izgonirii lui Adam din
rai, `n Catedrala patriarhal\ din Bu-
cure[ti, Sfânta Liturghie a fost s\vâr-
[it\ de c\tre Preasfin]itul Varsanufie
Prahoveanul, Episcop-Vicar al Ar-
hiepiscopiei Bucure[tilor, `nconjurat de
un sobor de preo]i [i diaconi, `n pre-
zen]a a sute de credincio[i.
~n cuvântul de `nv\]\tur\ rostit `n
cadrul Sfintei Liturghii, PS Varsanufie
a explicat folosul postului, vorbind, de
asemenea, despre milostenie [i iertare,
teme cuprinse `n pericopa evanghelic\
citit\. „Evanghelia care s-a citit ast\zi
`ncepe cu aceste cuvinte: «Ierta]i celor
INTERVIU
„Exist\ o efervescen]\ misionar\
extrem de bogat\ `n Moldova“
a Interviu cu ~nalt Preasfin]itul Teofan,
Mitropolitul ales al Moldovei [i Bucovinei a
~nalt Preasfin]ia Voas-
tr\, v\ felicit\m pen-
tru alegerea ca Mi-
tropolit al Moldovei [i
Bucovinei. Cu ce g=n-
duri a]i primit acest
mandat pe care Sf=n-
tul Sinod vi l-aa `ncre-
din]at pe 5 martie?
V\ mul]umesc pentru
gândul de bine exprimat
pentru aceast\ alegere. Am
avut, `n primul rând, senti-
mentul particip\rii la un
moment ale c\rui cuprin-
deri numai Dumnezeu le
cunoa[te. Uimire, `ncredere
`n Dumnezeu pentru che-
marea la o nou\ slujire `n
Biserica Sa, strângere de i-
nim\ pentru credincio[ii
din Oltenia. Acestea sunt,
cred, primele sim]\minte
ce v-au gre[it vou\ ca [i Tat\l vostru s\ ~n continuare, Presfin]ia Sa a expli- postul trupului este hrana sufletului.
v\ ierte vou\». Aici g\sim trei teme. cat de ce numim duminica l\satului sec
de br=nz\ Duminica izgonirii lui Adam
Astfel, dac\ postim trupe[te, trebuie s\
ne `nfrân\m [i de la p\cate. ~n zadar
Mai `ntâi iertarea, apoi postul [i, `n cele
din urm\, milostenia. Aceasta ca s\ se din rai. „O numim a[a, deoarece a[a postim de la bucate, dac\ nu postim [i
arate c\ postul e bine s\ fie `nso]it de cum Adam, prin p\catul str\mo[esc a cu gura [i cu ochii no[tri. Suntem da-
fapte bune. Vom `ncepe de mâine (n.r: fost izgonit din rai [i lumea a r\t\cit tori s\ ]inem acest post al Pa[telui ca
ast\zi, 10 martie) o c\l\torie duhovni- atâta vreme pân\ s\-L primeasc\ pe s\ ne bucur\m de intrarea `n rai. Se
Hristos, [i noi vom c\l\tori 40 de zile ca cuvine s\ postim [i de cuvinte, s\ ne
ceasc\, ce are 40 de trepte, pentru c\ fi- s\-L `ntâmpin\m mai `ntâi pe Hristos `nfrân\m toate sim]urile noastre ca nu
ecare zi este o treapt\ pe care noi o ur- `n Ierusalim, ca s\ fim prezen]i la pa- cumva s\ ne asemuim `ncep\torului
c\m c\tre Praznicul cel Mare al ~nvierii tima Sa [i mai apoi s\ ne bucur\m de r\ut\]ii, care poste[te des\vâr[it, pen-
lui Hristos. Postul Pa[telui nu face ~nvierea Sa“. tru c\ niciodat\ nu m\nânc\, dar
altceva decât s\ aminteasc\ de vremea La final, PS Varsanufie a explicat [i totdeauna caut\ s\ ispiteasc\ [i s\
pe care oamenii au petrecut-o a[tep- dimensiunea duhovniceasc\ a postului. `ndemne la r\u [i s\ piard\ sufletele
tând s\ vin\ Mântuitorul lumii“. „Sfântul Ioan Gur\ de Aur spune c\ oamenilor“. (Ciprian BÂRA)
Arhiepiscopia Ia[ilor n\stire constituie o priori-
este cea mai mare e- tate misionar\ prin exce-
parhie din ]ar\, cu ce- len]\. ~n acest domeniu voi
le mai multe m\n\s-
tiri [i cu cele mai mul- `ncerca, prin rug\ciunile
Sfintei Parascheva, s\ fiu
te parohii. De[i este
situat\ `ntr-oo zon\ s\- cu prec\dere prezent. Edu-
rac\ din punct de ve- ca]ia, `n diferitele ei forme
dere material, s-a a re-
(catehez\, [coli teologice,
marcat prin bogate ac- Religia `n [coal\, media [i
tivit\]i. Exist\ anu-
mite domenii asupra nu `n ultimul rând `nv\]\-
c\rora v\ ve]i `ndrep- mântul confesional) este a-
ta cu prec\dere aten- realul spre care m\ voi `n-
]ia? Care ar fi priori- drepta cu prioritate. ~l rog
t\]ile de ordin pasto- pe Dumnezeu s\ m\ ajute
ral pentru o astfel de ca `mpreun\ cu preo]ii, mo-
eparhie?
nahii [i credincio[ii mireni
Exist\ o efervescen]\ mi- s\ lucr\m `n acest sens.
sionar\ extrem de bogat\
`n Moldova. Patriarhii Ius- Cu ce sentimente v\
tin [i Teoctist, de vrednic\ desp\r]i]i de Mitropo-
lia Olteniei? Sunt ac-
memorie, [i Preafericitul tivit\]i sau proiecte pe
P\rinte Patriarh Daniel au CM
care dori]i s\ le conti-
ostenit mult pentru aceas- nua]i [i `n Mitropolia doc[i [i aceast\ realitate es- gur\ mai redus\, prezente [i
YK

Patriarhul Bartolomeu a primit
un sigil comemorativ al Institu-
tului Pontifical Oriental [i a o-
ferit o icoan\ pre]ioas\ de la
Muntele Athos, precum [i o edi-
]ie rar\ a Codului de Drept Ca-
nonic, dat=nd din 1917.
„Am dorit s\
o aducem `n
mijlocul nostru pe
Maica Domnului“
Elevii Colegiului Tehnic „Ioan
C. {tef\nescu“ din Ia[i, coordo-
na]i de profesoara de Religie Va-
lentina Vizitiu, au desf\[urat
s=mb\t\, 8 martie, o festivitate
la C\minul de b\tr=ni „Sfin]ii
~mp\ra]i Constantin [i Elena“
din Ia[i. Liceenii au rostit ver-
suri despre mam\ scrise de Mi-
hai Eminescu, Grigore Vieru, [i
au interpretat o scenet\ din o-
pera lui Ion Creang\. Progra-
mul festiv a cuprins, de aseme-
nea, recit\ri din crea]iile proprii
ale elevilor [i c=teva c=ntece.
„Am vrut s\ eviden]iem rolul
mamei `n familie [i s\-i aducem
un elogiu. Prin versurile cu ten-
t\ religioas\ ale lui Eminescu,
am dorit s\ o aducem `n mijlo-
cul nostru pe Maica Domnului,
cea care d\ putere mamelor s\
poarte crucea c\s\toriei [i spri-
jin\ b\tr=ne]ile grele, `nc\rcate
de suferin]e [i singur\tate“,
ne-a declarat profesoara Valen-
tina Vizitiu. La sf=r[it, cei 50 de
b\tr=ni prezen]i la festivitate au
primit flori [i un pache]el cu
fructe, `nso]ite de felicit\ri [i
ur\ri. „Ne-a]i f\cut s\ ne sim-
]im minunat. Am uitat pentru
c=teva clipe de durerile noastre.
V\ rug\m s\ nu ne uita]i“, a
m\rturisit printre lacrimi Virgi-
nia {erban, fost\ asistent\ me-
dical\, internat\ la c\min de
trei luni.
La organizarea festivit\]ii au
participat [i Marina Olariu [i
Corina Gheorghiu, profesoare de
Limba rom=n\, precum [i Mihai
Sc\rl\tescu, profesor de Limba
englez\. (N. OLARU)
pe care le-am tr\it la primi- ta. Sper, cu ajutorul lui Moldovei [i Bucovi- te gr\itoare `n ceea ce pri- `n Oltenia. Exist\, a[adar, o
rea chem\rii de Mitropolit Dumnezeu, s\ pot continua nei? ve[te apartenen]a oltenilor continuitate de lucrare `n
al Moldovei [i Bucovinei. aceast\ lucrare. Preaferici- Mi-e foarte greu s\ gân- la Biserica Ortodox\. M\ acest sens.
tul P\rinte Patriarh Daniel desc la faptul c\ misiunea despart cu mult\ greutate ~mpreun\ cu ostenitorii
Cum a]i caracteriza,
`n câteva cuvinte, Mi- a pus `n func]iune mecanis- mea `n Mitropolia Olteniei de m\n\stirile, de preo]ii [i de la Centrul Eparhial din
tropolia Moldovei [i me misionare de anvergu- se apropie de sfâr[it. M-am de credincio[ii olteni. Oltenia am reflectat mult [i
Bucovinei? r\. Sper s\ le pot coordona ata[at mult de olteni; sunt Multe din lucr\rile mi- am considerat c\ pentru
Moldova este ]ara tr\irii mai departe [i s\ le adân- oameni cu totul deosebi]i. sionare aflate `n derulare `n anii care vin este absolut
credin]ei dreptsl\vitoare la cesc pe alocuri. Via]a cre[- Oltenia este locuit\ aproape Mitropolia Moldovei [i Buco- urgent\ crearea unei re]ele
cea mai adânc\ intensitate. tin\ din parohie [i din m\- sut\ la sut\ de cre[tini orto- vinei sunt, de[i la o anver- de gr\dini]e [i [coli apar-
]inând Arhiepiscopiei Cra-
iovei. Arhiepiscopia Ia[ilor
IPS Mitropolit Teofan a f\cut fost ales Episcop-Vicar Patriarhal. Pa-
ralel cu atribu]iile acestei func]ii, a avut
are deja o experien]\ `n a-
studii doctorale la Paris mai multe responsabilit\]i. cest sens. Dup\ o analiz\
atent\ a contextului [i ce-
De asemenea, a fost membru `n Co-
IPS Mitropolit Teofan, pe numele de mitetul Central al Conferin]ei Biserici- rin]elor locale, precum [i a
acas\ Dumitru Savu, s-a n\scut `n co- lor Europene din Geneva; membru `n A- bazei umane [i materiale,
muna Corbi, jude]ul Arge[. A urmat Se- dunarea General\ a Comisiei Ecume- voi `ncerca, cu ajutorul lui
minarul Teologic din Craiova, apoi In- nice Europene „Biserica [i Societatea“ - Dumnezeu, s\ lucrez `n a-
stitutul Teologic Universitar din Bucu- Bruxelles. A fost corespondent na]ional ceast\ direc]ie.
re[ti. A f\cut studii doctorale la Institu- al Departamentului pentru Burse din
tul Teologic „Saint Serge“ - Paris, ob]i- cadrul Consiliului Ecumenic al Biseri- Care crede]i c\ este ro-
nând titlul de doctor `n Teologie, cu lu- cilor. ~n anul 2000, a fost ales Arhiepis- lul unui episcop, `n ge-
crarea „Divino-umanitatea lui Hristos [i cop al Craiovei [i Mitropolit al Olteniei. neral, [i al unui mitro-
`ndumnezeirea omului `n opera Sfântu- IPS Mitropolit Teofan a publicat mai polit, `n special, `n soci-
lui Maxim M\rturisitorul“. A intrat `n etatea contemporan\?
multe articole [i studii `n reviste [i ziare
via]a monahal\ `n anul 1984, la Schitul din România [i str\in\tate, `n domenii Arhiereul este, `nainte
Crasna (Prahova). ~ntre anii 1987 [i ca: teologie patristic\, spiritualitate or- de toate, martor [i m\rturi-
1990, a fost duhovnicul M\n\stirii „Aco- todox\, ecumenism, analize ale fenome- sitor al iubirii lui Dumne-
per\mântul Maicii Domnului“ din Bussy nului religios actual etc. zeu pentru lume. a
en Othe, Fran]a, iar `n 1990, s-a `ntors `n ~nalt Preasfin]itul Teofan a fost ales
]ar\, ocupând func]ia de secretar al Cabi- miercuri, 5 martie, `n demnitatea de Mi- Interviu realizat de
netului Patriarhal pân\ `n 1991, când a tropolit al Moldovei [i Bucovinei. (N.B.)
Nicolae HULPOI
Biroul de Pelerinaje al Iordaniei, numit\ `n antichitate Philadelphia. Cin\ [i cazare `n hotel de
3*.
Ziua 8 - Mic dejun. Muntele M\slinilor - se vor vizita: Biserica
Pater Noster (Tat\l Nostru), Biserica Dominus Flevit (Domnul a
Patriarhiei Rom=ne organizeaz\: Ziua 4 - Mic dejun. Deplasare la Petra. Vizitarea extraordinarei
capitale a Nabateenilor. Tezaurul Al Khazanek [i Amfiteatrul. Petra -
plâns), gr\dina Getsimani cu Biserica Na]iunilor, mormântul Maicii
Domnului [i pe[tera Getsimani. Urc\m apoi pe Muntele Sion la
una din cele 7 minuni ale lumi antice [i moderne. Aman. Cin\ [i cazare. Biserica Adormirii Maicii Domnului, Foi[orul „Cina cea de Tain\“,
Pelerinaj Israel-Iordania Ziua 5 - Mic dejun. Deplasare la Jerash (anticul Gerasa). Vizitarea
vechiului ora[ - Forumul Oval, templul lui Zeus [i Artemis, b\i [i teatre.
Mormântul psalmistului David [i Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare `n
Ierusalim - hotel de 4*.
(5 iunie [i 18 septembrie) Continu\m la Mabada - ora[ul mozaicurilor, pentru a vizita Biserica Ziua 9 - Mic dejun. Deplasare la Ein Karem - patria Sf. Ioan Bo-
ortodox\ „Sf. Gheorghe“, cuprinzând un mare mozaic cu cea mai veche tez\torul, unde vom vizita Biserica „Sf. Ioan“ ridicat\ pe locul na[te-
Ziua 1 - Plecare din Bucure[ti cursa EL-AL. Sosire pe Aeroportul hart\ a }\rii Sfinte cu centrul la Ierusalim. Apoi, vom vizita Muntele rii Sf. Ioan Botez\torul [i Fântâna Fecioarei Maria. Lida, unde vom
Ben Gurion. Deplasare pe coasta Mediteranei la Haifa, ora[ la poalele Nebo, de unde Moise a v\zut P\mântul F\g\duin]ei. Tur panoramic al vizita Biserica „Sf. Gheorghe“ [i apoi ne deplas\m la Aeroportul Ben
Muntelui Carmel. Vizitarea M\n\stirii Stela Maris, vom privi ora[ului Aman, cu Citadela, Amfiteatrul roman cu 6.000 de locuri, Gurion, pentru formalit\]ile de plecare spre ]ar\.
Gr\dinile suspendate. Cazare [i cin\ `n Tiberias, Hotel 4*. zonele noi moderne [i vizit\ `n ora[ul vechi. Cin\ [i cazare `n Aman. TARIF: 915 euro/persoan\ - grup de 40 persoane
Ziua 2 - Mic dejun. Deplasare la Muntele Tabor. Vizitarea Ziua 6 - Mic dejun. Deplasare spre valea Iordanului [i vom vizita 965 euro/persoan\ - grup de 30-40 persoane
locul botezului lui Iisus, apoi ne `ndrept\m spre grani]\ [i vom trece SERVICII INCLUSE: Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-
Bisericii Ortodoxe ridicate pe locul unde s-a petrecut Schimbarea la
`n Israel `n dreptul ora[ului Ierihon - cel mai vechi ora[ din lume. Pri-
Fa]\. Cana Galileii - vizitarea bisericii unde a avut loc prima minune Bucure[ti, taxe de aeroport; cazare hoteluri 4* `n camer\ dubl\ (3* `n
ma oprire va fi la Qumran, la Marea Moarta. Hozeva - vizitarea Aman), demipensiune (bufet suedez); transport cu autocar modern cu
a Domnului - transformarea apei `n vin. Nazaret, vizitarea Bisericii
Catolice „Buna Vestire“, ridicat\ pe locul casei Sf. Ioachim [i Ana [i a
M\n\stirii „Sf. Gheorghe“ [i a pe[terii Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul aer condi]ionat; taxe de intrare la obiective, tax\ de viz\ israelian\, tax\
(moa[tele Sf. Ioan Iacob Românul) sau, `n cazul `n care accesul nu este
Bisericii Ortodoxe Sf. Gavriil, ridicat\ pe locul izvorului Mariei. posibil, intrare `n ora[ul Ierihon - vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la viz\ Iordania, asigurare medical\; asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid
Op]ional, mas\ pesc\reasc\ [i plimbare cu o copie a „b\rcii lui Iisus“, biserica româneasc\. Cin\ [i cazare Ierusalim, hotel de 4*. vorbitor de limba român\ `n Israel (englez\ `n Iordania); `nso]itor de
pe apele M\rii Galileii. Cin\ [i cazare `n Tiberias. Ziua 7 - Mic dejun. Deplasare la Bethleem. Vizitarea bisericii orto- grup din partea Patriarhiei (vorbitor de limb\ englez\).
Ziua 3 - Mic dejun. Deplasare la Capernaum - supranumit NU SUNT INCLUSE: Tipsul de 25 euro care se va achita
doxe ridicate pe unde S-a n\scut Domnul, apoi a bisericii catolice [i
`nso]itorului de grup la aeroport.
„Ora[ul Domnului“, Tabgha unde Iisus a s\vâr[it minunea `nmul]irii grota celor 14.000 de prunci uci[i. Ierusalim - intrare prin Poarta „Sf.
pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor - locul unde Mântuitorul a {tefan“, parcurgerea pe jos a Drumului Crucii pân\ la Sfântul
rostit Fericirile, Râul Iordan. Deplasare la Ben She’an (Decapolis), Mormânt. Urcare pe Golgota, Piatra ungerii, vizitarea paracliselor sfin- CONTACT: Pr. Cristinel Trandafir (0726/689696)
trecând din Israel `n Iordania. Castelul de la Ajlun, Aman, capitala te din Biserica Sf. Mormânt. Cin\ [i cazare `n Ierusalim - hotel de 4*.
CM
YK

Mar]i, 11 martie 2008
Nr. 58 (959) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
INTERVIU
„Psihoterapia
ortodox\ este
vindecarea
sufletului
prin suflet“
PAGINA 16
Sf=r[itul tragic
al mi[c\rii eteriste
~ncheind povestirea Eteriei, pornit\ la Ia[i `n 27 februarie 1821 [i
prezentat\ `n dou\ episoade anterioare, ast\zi vom aminti
tragicul ei sf=r[it, `n care au pierit mii de tineri ideali[ti [i
nenum\ra]i locuitori din Moldova [i Muntenia. Plec=nd din Ia[i
spre Bucure[ti, Alexandru Ipsilanti, `nso]it de vreo 7.000 de
lupt\tori, s-a `nt=lnit cu Tudor Vladimirescu, conduc\torul a vreo
6.000 de panduri, dar nu au c\zut la `n]elegere, ]elurile luptei lor
p\r=nd, `n mare m\sur\, deosebite. Tudor i-ar fi zis musafirului
s\u: „Prin]e, scopul dumneavoastr\ este cu totul opus scopului
meu. Domnia voastr\ a]i ridicat armele pentru eliberarea Greciei,
iar eu, pentru a elibera pe compatrio]ii mei de jugul tagmei
jefuitorilori. Duce]i-v\, trece]i Dun\rea [i lupta]i cu turcii...
Eu inten]ionez s\ lupt cu abuzurile care sf=[ie patria mea.“
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Pre]ul energiei electrice va r\m=ne neschimbat p=n\ `n iulie
Pre]ul energiei electrice pentru
popula]ie nu se va majora la 1 a-
prilie, urm=nd ca o eventual\ mo-
dificare a tarifelor s\ fie operat\ la
jum\tatea anului, a declarat, ieri,
pentru Rompres, vicepre[edintele
Autorit\]ii Na]ionale de Regle-
mentare `n domeniul Energiei
(ANRE), Nicolae Opri[. Potrivit
acestuia, pre]urile nu vor fi modifi-
cate la 1 aprilie nici `n cazul `n care
produc\torii vor cere majorarea
acestora. „Am convenit c\ modifi-
carea pre]urilor se va realiza doar
de dou\ ori pe an, astfel c\ vor tre-
bui s\ a[tepte p=n\ la 1 iulie“, a
precizat Opri[. La finele lunii tre-
Uniunea pentru o Mi[care Popular\
(UMP), partidul de dreapta al pre[e-
~nc\lzirea global\ va acutiza divergen]ele Rusia - NATO
dintelui francez, Nicolas Sarkozy, a Raportul UE privind con-
pierdut teren `n fa]a Partidului So- secin]ele `nc\lzirii globale a-
cialist `n primul tur al alegerilor mu- supra mediului de securitate
nicipale din Fran]a. Din partea UMP, avertizeaz\ asupra posibilit\-
fostul premier Alain Juppe a reu[it s\ ]ii transform\rii Oceanului
p\streze din primul tur prim\ria Arctic `ntr-o zon\ de conver-
ora[ului Bordeaux, iar Jean Sarkozy, gen]\ a intereselor energetice
fiul mai mic al [efului statului, a fost ale NATO [i Rusiei. Raportul,
ales consilier general la Neuilly. a redactat de `naltul reprezen-
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ECONOMIC ACTUALITATE
Cresc\torii de Cele nou\
animale picheteaz\ br\]\ri
ast\zi sediile dacice vor fi
procesatorilor reexpertizate
de lapte
PAGINA 5 PAGINA 11
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
~N TIMOCUL S+RBESC SE VA CONS-
TRUI A DOUA BISERIC|
ROM+NEASC|: La punerea pietrei
de temelie a celei de-a doua bi-
serici din Malaini]a au participat
un sobor de preo]i rom=ni din
Serbia, reprezentan]i ai comu-
nit\]ilor de rom=ni din Serbia [i
autorit\]i din Rom=nia. Biserica
din Malaini]a va fi folosit\ pentru
parohie, urm=nd ca prima biseric\
s\ fie transformat\ `n m\n\stire.
Pagina 3
SOCIAL
OIM ATRAGE ATEN}IA ASUPRA
PROBLEMELOR FENOMENULUI MI-
GRA}IEI: Studiile efectuate
asupra familiilor muncitorilor mi-
gran]i arat\ c\ situa]ia de unic
r\spunz\tor al familiei genereaz\
un volum crescut de munc\ [i
responsabilit\]i.
Pagina 4
ROM+NIA ~N UE
CERCET|TORII NU SUNT SPRIJINI}I
DE STATUL ROM+N: Potrivit unui
studiu al Eurostat, Rom=nia
aloc\ foarte pu]ini bani pentru
cercetare [i dezvoltare, 0,46% din
PIB, ocup=nd penultimul loc `n
ierarhia ]\rilor membre. Suedia,
cute, ministrul Economiei [i Finan- Finlanda [i Germania au alocat
]elor, Varujan Vosganian, declara cel mai mare procent din PIB
c\ nu a primit solicit\ri din partea pentru acest sector.
ANRE privind o posibil\ cre[tere a
pre]ului energiei electrice de la 1 a- Pagina 6
prilie. Ultima modificare a tarife-
lor pl\tite de popula]ie pentru e- S|N|TATE
nergia electric\ a fost operat\ la 1
aprilie 2007, c=nd pre]ul a crescut DUREREA D|UNEAZ| CREIERULUI:
`n medie cu 3,95%. De[i, `n urma
~n urm\ cu o jum\tate de veac,
secetei din vara trecut\, mai mul]i
produc\tori de electricitate au ce- fiind student la medicin\, am fost
rut major\ri de pre]uri, conectarea `nv\]at c\ omul se na[te cu un
la sistemul energetic a celui de-al num\r fix de neuroni (14 miliar-
doilea reactor de la Cernavod\, `n de), care nu au capacitatea de a
toamna 2007, a compensat aceste se `nmul]i [i din care, `ncep=nd
cre[teri. a din deceniul al treilea al vie]ii, se
distrug c=teva sute de mii pe zi.
Dup\ cinci decenii, aceast\
dogm\ s-a f\cut ]\nd\ri. (Prof.
univ. dr. Ostin C. MUNGIU)
tant UE pentru Politic\ Ex- noi rute de transport [i co- pentru prima dat\ `n cursul
tern\, Javier Solana, men]io- merciale“, adaug\ raportul. summitului NATO de la Bu- Pagina 12
neaz\ scenariul dezghe]\rii „Accesibilitatea tot mai mare cure[ti, `n timp ce un nou ma-
calotei arctice [i transforma- a resurselor enorme de hidro- nifest, care pledeaz\ pentru
rea acesteia `ntr-o zon\ de carburi din regiunea arctic\ reformarea radical\ a alian]ei
convergen]\ a intereselor e- schimb\ dinamica geostrate- militare, aduce `n discu]ie po-
nergetice rivale. „Topirea ra- gic\ a regiunii“, men]ioneaz\ sibilitatea utiliz\rii NATO ca
pid\ a calotei glaciare, `n spe- documentul. Liderii statelor „un instrument de securitate
cial `n zona arctic\, deschide NATO vor dezbate problema energetic\“. a
CM
YK
2 Mar]i, 11 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXVII)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu al
Romanului
(1879-1892) (VIII)
~n timpul R\zboiului de
independen]\, Melchise-
dec a `ndemnat pe preo]i
s\ strâng\ ajutoare pen-
tru osta[ii români, el `n-
su[i contribuind cu sume
`nsemnate `n bani. Prin
testament a rânduit ca,
`n casele din fa]a Episco-
piei Romanului, s\ se `n-
fiin]eze o gr\dini]\ pen-
tru copiii orfani. Ca
membru `n Senatul ]\rii,
episcopul Melchisedec a
luat cuvântul `n mai
multe rânduri, sprijinind
drepturile credincio[ilor
[i ale Bisericii. {i `n
[edin]ele Sfântului Sinod
episcopul Melchisedec a
avut multe interven]ii,
fiind numit „creierul
Bisericii noastre... piatra
din capul unghiului... un
vâsla[ ne`ntrecut“. „Bise-
rica Ortodox\ Român\
avea, `n orice clip\, `n
sânul ei, un gânditor
care [tia s\ spuie cuvân-
tul care trebuie; tot-
deauna organul lucrului
bisericesc a fost numai
el; aproape tot ce s-a dis-
cutat [i adoptat `n etapa
1873-1889 a fost opera
sa.“ Proiectele celor mai
multe regulamente bis-
erice[ti prezentate `n
discu]ia Sfântului Sinod
au fost `ntocmite de el.
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu a avut un rol
deosebit `n contextul de-
mersurilor pentru
dobândirea autocefaliei
Bisericii. Dup\ ce
Sfântul Sinod a luat `n
discu]ie scrisoarea de
mustrare a patriarhului
ecumenic, a hot\rât s\
trimit\ un r\spuns bine
documentat. Pentru
`ntocmirea [i redactarea
acestuia a fost ales epis-
copul Melchisedec, care,
dup\ ce arat\ c\
`nv\]\tura cre[tin\ a
p\truns pe teritoriul
]\rii noastre `nainte de a
exista Constantinopolul,
aminte[te de ajutoarele
materiale [i sus]ine c\,
potrivit canoanelor,
sfin]irea mirului o poate
s\vâr[i orice Biseric\
autocefal\: „Biserica
noastr\ nu mai crede c\
Sfântul Duh trebuie s\
se pogoare mai `ntâi la
Constantinopol sau
aiurea [i apoi de acolo
s\-l cerem [i dobândim
[i noi; ci trebuie s\-l
c\ut\m [i cerem de sus
de la P\rintele luminilor
[i d\t\torul a tot darul
des\vâr[it“. Aceast\ ar-
gumentare a deschis
calea spre autocefalia
Bisericii Ortodoxe
Române care avea s\ fie
recunoscut\ la 25 aprilie
1885. (Cezar }|BÂRN|)
11 MARTIE 1803: A trecut la cele ve[nice
mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803),
fost episcop al Hu[ilor (1782-1792),
ctitorul Bisericii Banu din Ia[i, `ndrum\tor al [colilor
[i al activit\]ii editoriale `n Moldova.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Postul `naripeaz\ sufletul C\l\toria magilor [i ~n jurul magilor s-a creat o adev\-
rat\ tradi]ie legat\ de na[terea Mân-
tuitorului Hristos, foarte multe detalii
Postul este o rânduial\ dat\ de
Dumnezeu lui Adam, atunci c=nd
spus ucenicilor c\ diavolul nu poate fi
izgonit dec=t cu post [i cu rug\ciune: c\utarea mântuirii care nu sunt cuprinse `n Biblie, obi-
acesta era `n Rai. Aceast\ r=nduial\ „Iar dup\ ce a intrat `n cas\, ucenicii „Hristos pe magi i-a mântuit, pe ceiuri de Cr\ciun, etc. Dar cine erau
a fost prima porunc\ care trebuia Lui L-au `ntrebat, de o parte: Pentru p\stori i-a chemat, mul]imea prun- „cei trei magi“ [i de ce sunt aminti]i `n
respectat\ pentru a cre[te `n virtute ce noi n-am putut s\-l izgonim? El le- cilor a f\cut-o mucenici, pe b\trân l-a Sfânta Scriptur\ [i `n Canonul Sfân-
[i pentru a se apropia omul de ase- a zis: Acest neam de demoni cu nimic m\rit [i pe v\duva cea b\trân\. De la tului Andrei? ~n primul rând, magii
m\narea cu Dumnezeu. Ea a fost ne- nu poate ie[i, decât numai cu rug\ciu- care n-ai râvnit, suflete, nici faptele, nu erau trei. Ei sunt men]iona]i doar
cesar\ atunci [i este [i mai necesar\ ne [i cu post“. nici via]a. Dar vai ]ie, când vei fi jude- `n Evanghelia dup\ Matei unde nu ni
acum, dup\ ce s-a m=ncat din pomul Urm=nd exemplul M=ntuitorului, cat“ (Cântare din Canonul Sfântului se spune num\rul sau numele lor, nici
cuno[tin]ei binelui [i r\ului. Porunca Sfin]ii Apostoli [i ucenicii lor au pos- faptul c\ erau regi, ci numai c\ ve-
Andrei, episcopul Cretei, mar]i, `n
neau din R\s\rit. Cert este c\ ace[ti
privitoare la post a fost dat\ `n Rai [i
a fost `nnoit\ `n Sf=nta Evanghelie.
tit, iar postul a fost r=nduit pentru
to]i cre[tinii: „Dac\ vreun episcop
prima s\ptâmân\ a postului).
magi au fost astronomi (se [tie c\
Postul folose[te sufletului [i tru- sau preot sau diacon sau ipodiacon fenomenele supranaturale au preocu-
*** pat din totdeauna omenirea, `n special
pului, pentru c\ `nt\re[te trupul, u[u- sau cite] sau vreun c=nt\re] nu pos-
popoarele din Orient), adic\ observa-
reaz\ [i cur\]\ sufletul. P\streaz\ te[te sf=nta patruzecime a Pa[tilor Canonul cel mare al Sfântului
s\n\tatea trupului [i d\ aripi sufletu- (Postul Sfintelor Pa[ti), sau mier- Andrei, episcopul Cretei, se cite[te nu-
tori ai corpurilor cere[ti, care au fost
adu[i la Ierusalim de minunata
lui. De aceea, `n perioada Vechiului curea sau vinerea, s\ se cateriseasc\; mai `n postul Pa[telui [i reprezint\ o apari]ie a stelei. Ei de]in un rol foarte
Testament s-a recomandat de multe afar\ numai dac\ ar fi `mpiedicat de oper\ monumental\ care are `n centru
important `n iconomia mântuirii, pen-
ori: „O, de v-a]i `ntoarce [i v-a]i poc\i, sl\biciunea trupeasc\; iar dac\ ar fi poc\in]a. Remarcabile `n acest canon, tru c\ `nchinarea lor la ieslea din
ar r\mâne de pe urma voastr\ o laic (mirean) s\ se afuriseasc\“ (ca- din care am citat ast\zi, sunt trimite- Betleem reprezint\ sfâr[itul idolatriei
binecuvântare, un prinos [i o jertf\ cu nonul 69 apostolic). rile scripturistice `ntâlnite aproape la p\gâne [i chemarea tuturor neamu-
turnare pentru Domnul Dumnezeul P\rin]ii Bisericii au postit [i au fiecare stihir\. Mai mult, o alt\ not\ rilor la credin]a `n adev\ratul [i uni-
vostru! Suna]i din trâmbi]\ `n Sion, recomandat postul tuturor cre[ti- de originalitate o d\ aplicarea eveni- cul Dumnezeu. Sfântul Andrei, amin-
g\ti]i postiri sfinte, pr\znui]i s\rb\- nilor. Iat\ ce ne spune, Sf. Ioan Gur\ mentelor invocate din Biblie la via]a tindu-i pe magi, ne d\ o tem\ de me-
toarea cea pentru to]i!“. M=ntuitorul de Aur: „Postul potole[te zburd\ciu- spiritual\ a fiec\ruia. Astfel, vedem dita]ie: ace[tia au urmat calea stelei
~nsu[i a postit patruzeci de zile [i pa- nea trupului, `nfr=neaz\ poftele cele c\, `n textul ales din slujba zilei, sunt pân\ l-au g\sit pe Hristos. Noi facem
truzeci de nop]i `n pustie, `nainte de a nes\turate, cur\]e[te [i `naripeaz\ invoca]i, `n primul rând, magii, despre eforturi pentru g\sirea mântuirii?
`ncepe propov\duirea Evangheliei. El sufletul, `l `nal]\ [i `l u[ureaz\“. (pr. care se spune c\ „Hristos i-a mântuit“. (Tudorel PETECIL|)
ne-a `nv\]at cum s\ postim [i le-a Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI precum `n cer [i pe p\-
mânt. Pâinea noastr\ cea spre
fiin]\ d\-ne-o nou\ ast\zi; [i
Doamne al Puterilor, fii cu noi! ne iart\ nou\ gre[elile noas-
Iisus a zis: „Lua]i aminte ca stând `n picioare, s\ se roage, tre, precum [i noi iert\m gre-
[i]ilor no[tri; [i nu ne duce pe
faptele drept\]ii voastre s\ nu ca s\ se arate oamenilor; ade-
le face]i `naintea oamenilor ca v\rat gr\iesc vou\: [i-au luat noi `n ispit\, ci ne izb\ve[te de
s\ fi]i v\zu]i de ei; altfel nu plata lor. Tu `ns\, când te cel r\u. C\ a Ta este `mp\r\-
ve]i avea plat\ de la Tat\l rogi, intr\ `n c\mara ta [i, `n- ]ia [i puterea [i slava `n veci.
vostru Cel din ceruri. Deci, chizând u[a, roag\-te Tat\lui Amin!“ (Matei 6, 1-13)
când faci milostenie, nu trâm- t\u, Care este `n ascuns, [i
bi]a `naintea ta, cum fac f\]ar- Tat\l t\u, Care este `n as- ***
nicii `n sinagogi [i pe uli]e, ca cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Când
s\ fie sl\vi]i de oameni; ade- v\ ruga]i, nu spune]i multe ca Din fragmentul evanghelic
v\rat gr\iesc vou\: [i-au luat neamurile, c\ ele cred c\ `n de ast\zi desprindem urm\to- Ieri am intrat `n Postul cio[ii cânt\ „Cu noi este Dum-
plata lor. Tu `ns\, când faci multa lor vorb\rie vor fi ascul- rul `ndemn al Domnului nostru Mare. Iat\ c\ ne apropiem de nezeu“, „Doamne al Puterilor,
milostenie, s\ nu [tie stânga tate. Deci nu v\ asem\na]i Iisus Hristos: `n tot ceea ce fa- jertfa [i ~nvierea Domnului fii cu noi“ [i „Miluie[te-m\,
ta ce face dreapta ta, ca milos- lor, c\ [tie Tat\l vostru de cele cem trebuie s\ d\m dovad\ de Hristos. S\ d\m dovad\ de dis- Dumnezeule, miluie[te-m\“.
tenia ta s\ fie `ntr-ascuns [i ce ave]i trebuin]\ mai `nainte discre]ie, calitatea omului bine cre]ie [i elegan]\ când vorbim, Astfel facem drumul spre Gol-
Tat\l t\u, Care vede `n as- ca s\ cere]i voi de la El. Deci crescut. O bun\ cre[tere poate când st\m la mas\, când ne ru- gota. Acolo, sus, Domnul Iisus
cuns, `]i va r\spl\ti ]ie. Iar voi a[a s\ v\ ruga]i: Tat\l fi [i `n cre[terea duhovniceasc\, g\m. De luni pân\ joi se s\vâr- Hristos ne va `mbr\]i[a pe fie-
când v\ ruga]i, nu fi]i ca f\]ar- nostru, Care e[ti `n ceruri, adic\ s\ fii elegant [i discret [e[te slujba Pavecerni]ei Mari care [i ne va spune: „Ast\zi vei
nicii c\rora le place, prin sina- sfin]easc\-se numele T\u; vie când faci milostenie, când te [i a Canonului Sfântului An- cu Mine `n rai!“. (pr. Dumitru
gogi [i prin col]urile uli]elor, `mp\r\]ia Ta; fac\-se voia Ta, rogi, când poste[ti, când ier]i. drei Criteanul. Acum, credin- P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Tot ast\zi, Biserica face pomenirea
21 de ani de la moartea logie ortodox\ (Atena 1975); repre- Sfântului Cuvios Pion, preotul din
zentant al Bisericii române `n Co-
lui Ioan G. Coman misia de dialog cu vechii catolici, par-
Smirna; a Sfântului Cuvios Gheorghe
ticipând la reuniunile de la Belgrad cel Nou; a Sfin]ilor Mucenici Trofim [i
Ioan G. Coman, cel mai de seam\ Talu; a aducerii moa[telor Sfântului
patrolog ortodox rom=n, s-a n\scut la (1966), Chambesy (1970) [i Pendeli-
Atena (1973); a sus]inut conferin]e la Mucenic Epimah `n Constantinopol.
27 noiembrie 1902 `n D=mbroca, jud.
Buz\u. A fost preot [i profesor la Fa- Utrecht-Olanda, Ecimiadzin Arme-
nia, Bonn, Strasbourg, Atena, Tesalo- Mâine, Biserica face pomenirea
cultatea [i Institutul teologic din Bu-
cure[ti (1942-1970). nic, Tantur-lerusalim. Sfântului Cuvios Teofan M\rturisi-
Ca profesor, a format numero[i A publicat sute de lucr\ri de pa- torul.
doctoranzi, care au ob]inut, apoi, ti- trologie, filologie [i cultur\ clasic\,
tlul de doctori. A `ndeplinit nu- istoria religiilor, ecumenism, traduc- ~n ziua de 11 martie,
eri, cuvânt\ri, recenzii, etc., cu un
meroase misiuni peste hotare, contri-
buind la promovarea ecumenismului total de peste 9.000 de pagini, `n istoria consemneaz\:
contemporan; a fost: membru `n dele- limbile roman\, francez\, german\,
ga]iile sinodale care au vizitat alte `n ]ar\ [i peste hotare. A murit `n a 1544: s-a n\scut Torquato Tasso,
Biserici ortodoxe; participant la al Bucure[ti, la 11 martie, 1987. (pr. unul dintre cei mai `ncemna]i poe]i re-
doilea Congres al profesorilor de teo- Paul LEHACI) nascenti[ti italieni (d. 1595);
a 1871: `ncepe guvernarea cabine-
tului conservator prezidat de Lasc\r
tân\r, s-a retras la m\n\stirea lui Teo- consemneze minunile s\vâr[ite de ei. Catargiu (marea guvernare conserva-
dosie, `ncep\torul vie]ii de ob[te. Dorind Mai târziu, a ajuns episcop al Ierusali-
toare, pân\ `n 4 aprilie 1876), care a
Sfântul Sofronie, patriarhul o via]\ [i mai curat\, a plecat `n Alexan- mului. Când ora[ul a c\zut `n mâinile pus bazele constituirii partidului poli-
Ierusalimului (zi aliturgic\) dria, la Ioan Moshu. ~mboln\vindu-se per[ilor, el s-a dus la Alexandria, la Ioan tic conservator;
de o grea boal\ de ochi, a fost vindecat cel Milostiv. Apoi s-a `ntors `n Ierusa- a 1955: a murit Alexander Fle-
Sfântul Sofronie s-a n\scut `n Da- de Sfin]ii Chir [i Ioan, c\rora, drept pla- lim, p\storind biserica ce-i fusese `ncre- ming, bacteriolog sco]ian, laureat al
masc (Fenicia), `n jurul anului 550. De t\ a vindec\rii, le-a cerut `ng\duin]a s\ din]at\, unde a mai tr\it trei ani. Premiului Nobel (n. 1881). a
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Ajutorul buie t\iat\ cutia cranian\ deasupra
frun]ii, apoi de jur `mprejur [i, dup\
`ngera[). Unchiule, iart\-m\ c\-]i
telefonez la ora asta, dar de-abia m-am
Cum str\luceau fe]elor tuturor
când l-am v\zut aici, `n biserica
aceea, s\ i se extrag\ tumora. trezit. Am avut un vis despre tine. Am Sfântului (poveste[te preotul acestei
unui sfânt ~ntreab\ dac\ pot ap\rea [i efecte v\zut `n somn un tân\r blond, `nalt, biserici), `mpreun\ cu nepo]ica ce vor-
Un cunoscut inginer din Atena, negative. Doctorii `i spun care sunt frumos, care mi-a zis: „Copilul meu, bise cu Sfântul! {i-a scos p\l\ria,
pericolele, care sunt riscurile ca ope- sunt Sfântul Ioan Rusul; spune-i pansamentele erau `nc\ pe locul unde
dup\ mai multe analize de laborator, ra]ia s\ nu reu[easc\, tot adev\rul. unchiului t\u, inginerul, s\ pri- se f\cuse t\ietura craniului.
afl\ de la doctori c\ durerile de cap
Inginerul nu accept\ opera]ia, [i measc\ opera]ia ca s\ i se scoat\ „Doctorii mi-au spus c\ nu trebuia s\
foarte puternice [i schimb\rile pe `ncepe s\ aib\ crize din ce `n ce mai tumora. Voi ]ine eu mâna chirurgu- ies `nc\, p\rinte. N-am putut `ns\; tre-
care le sim]ea `n starea de s\n\tate dureroase. lui, nu i se va `ntâmpla nimic r\u”. buia s\ vin, s\-i mul]umesc din toat\
se datoreaz\ unei tumori maligne, u- La câteva zile dup\ aceea, la ora 3 Unchiule, s\ nu spui „nu” Sfântului. inima [i din tot sufletul acestui minunat
nui cancer la creier. noaptea sun\ telefonul. Inginerul accept\, i se face inter- sfânt care alearg\ pretutindeni s\
Doctorii `l `ndeamn\ s\ se hot\- - Unchiule, tu e[ti? (~l `ntreab\ ven]ia chirurgical\ [i tumora este ex- ajute, chiar [i f\r\ s\-l chemi“. (Danion
rasc\ singur s\ i se fac\ opera]ia: tre- nepo]ica sa de 13 ani, un adev\rat tirpat\. Vasile, Deespree `nfruntareea boolii)
 Mar]i, 11 martie 2008 3
LUCR|RI DE CONSTRUC}IE OPRITE: Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf. Dimitrie“ din Easton, Connecticut,

Actualitatea (SUA), este nevoit\ s\-[i selecteze un nou constructor pentru noua sa cl\dire, deoarece firma care a
`nceput proiectul anul trecut a decis s\ opreasc\ lucr\rile, informeaz\ Radio Trinitas. ~n acest sens,
Robert Nicola, vicepre[edintele Consiliului parohial, a declarat c\ oficialii bisericii se vor `nt=lni `n

religioas\ cur=nd pentru a selecta o nou\ firm\ care s\ termine construc]ia. De[i cupola bisericii a fost ridicat\ la
sf=r[itul lui ianuarie, mai pu]in de 50% din lucr\rile la `ntreaga structur\ au fost `ncheiate.

Dreptul la replic\ ale `nfiin]\rii de stavropighii

patriarhale.
Red\m mai jos integral re-
PE SCURT
„Sfântul Sinod confirm\ `nc\ o dat\ dreptul formul\rile adoptate de
Sfântul Sinod:
La Craiova se
desf\[oar\
Patriarhului de a `nfiin]a stavropighii“ Art. 26, lit (s) - Patriarhul,
`n mod excep]ional [i cu mo-
tiva]ii justificate, `n acord cu
campania „Ajut\
pectivul paragraf a fost intro- tradi]ia ortodox\ [i cutuma un b\trân s\
Patriarhia Rom=n\ s-a adresat amintit. V\ prezent\m `n dus legal `n textul proiectului româneasc\, poate `ntemeia zâmbeasc\!“
de Statut, `n timpul [edin]ei de stavropighii `n interes bi-
ieri, 10 martie a.c., dlui Adrian continuare con]inutul textului prin lucru a Sfântului Sinod din 28 sericesc, cu acordul prealabil Asocia]ia Vasiliada,
P\tru[c\, redactor-[ef al care Patriarhia Rom=n\, `n noiembrie 2007, `mpreun\ cu al chiriarhului locului [i cu organiza]ie aflat\ sub pa-
alte 24 de amendamente. Ie- aprobarea Sfântului Sinod. tronajul Mitropoliei Olteniei,
cotidianului „Ziua“, `n vederea virtutea dreptului la replic\, aduce rarhii au eviden]iat realitatea Art. 79 (1) - Chiriarhul este va derula `n perioada 07-21
public\rii unor preciz\ri `n l\muriri `n ceea ce prive[te stavropighiei `n Bisericile Or- conduc\torul canonic al m\- martie 2008, campania publi-
todoxe, fundamentat\ pe te- n\stirilor, schiturilor [i meto- c\ „Ajut\ un b\trân s\ zâm-
leg\tur\ cu articolul intitulat prevederile noului Statut de meiul tradi]iei str\vechi din curilor din eparhia sa, cu ex- beasc\!“. Scopul campaniei
Ortodoxia universal\. Apoi,
„Patriarhul l\sat f\r\ litera «s»“, organizare [i func]ionare al pentru a se evita orice team\
cep]iile prev\zute `n art. 26 lit. este acela de a atrage volun-
«s» din prezentul Statut pen- tari pentru a veni `n sprijinul
ap\rut sub semn\tura dlor George Bisericii Ortodoxe Rom=ne, nejusitificat\ privind `nfiin]a- tru organizarea [i func]ionarea persoanelor vârstnice, prin ac-
rea de stavropighii `n m\n\s- Bisericii Ortodoxe Române.
T\râ]\ [i Andrei Ghiciu[c\, `n data pentru `ntemeierea de tirile eparhiale, membrii Sfân- Aceste reformul\ri vor fi
tivit\]i de socializare.
Campania se adreseaz\ tu-
de 8 martie a.c., p. 2, `n cotidianul stavropighii patriarhale. tului Sinod au reformulat art. integrate, `mpreun\ cu alte turor cet\]enilor din Craiova,
26, lit. «s», `n conformitate cu amendamente, `ntr-o viitoare care doresc s\ ofere o parte
propunerea anterioar\ a Pa- edi]ie a Statutului. Ca atare, din timpul lor liber, pentru a
„F\r\ respect fa]\ de de- martie 2008, referitoare la fost introdus ulterior [edin]ei triarhiei Române exprimat\ Sfântul Sinod confirm\ `nc\ o alunga triste]ea [i
ontologia profesional\ [i fiind `ntemeierea de stavropighii, Sfântului Sinod din 28 deja `n comunicatul de pres\ dat\ dreptul patriarhului de singur\tatea b\trânilor aban-
doar preocupa]i de a justifica sus]inând c\ punctul «s» al noiembrie 2007. din 28 februarie 2008, care a `nfiin]a stavropighii. Orice dona]i de familie. Ini]ierea
dezinform\rile anterioare pe art. 26 din Statutul pentru ~n realitate, `n data de 7 prevedea men]inerea acordu- alt comentariu `n leg\tur\ cu campaniei vine ca un r\spuns
acela[i subiect, autorii arti- organizarea [i func]ionarea martie 2008, membrii Sfântu- lui chiriarhului (episcopului) profesionalismul celor doi jur- la principalele nevoi pe care le
colului r\st\lm\cesc hot\- Bisericii Ortodoxe Române a lui Sinod `ntruni]i `n [edin]a locului [i aprobarea Sfântului nali[ti ai cotidianului „Ziua” au persoanele vârstnice, mai
rârea Sfântului Sinod din 7 fost `nl\turat, `ntrucât ar fi de lucru au constatat c\ res- Sinod, drept condi]ii prealabile este de prisos“. a exact nevoia de recunoa[tere
social\ [i nevoia de a comu-

~n Timocul s=rbesc se va construi `n apropiere de prima bis-

eric\ construit\ `n localitate,
prima biseric\ pentru
nica. Asocia]ia Vasiliada con-
sider\ c\ `mplinirea acestor
nevoi de baz\, creeaz\

a doua biseric\ rom=neasc\ rom=nii din Timoc. Biserica

va folosi pentru slujbele [i
serviciile religioase din paro-
premisele unor atitudini care
asigur\ valorizarea
batrâne]ii, respectarea dem-
a La punerea pietrei de temelie a celei de-a doua biserici din Malaini]a hie, urm=nd ca biserica ac- nit\]ii umane [i prevenirea
tual\ s\ fie transformat\ `n oric\ror tendin]e de discri-
au participat un sobor de preo]i rom=ni din Serbia, reprezentan]i ai m\n\stire. „Credincio[ii simt minare sau marginalizare a
comunit\]ilor de rom=ni din Serbia [i autorit\]i din Rom=nia a Biserica prima biseric\ precum o persoanelor de vârsta a 3-a.
din Malaini]a va fi folosit\ pentru parohie, urm=nd ca prima biseric\ s\ m\n\stire, iar biserica ce va Campania „Ajut\ un batrân
fi construit\ aici va fi pentru s\ zâmbeasc\!“ `[i propune s\
fie transformat\ `n m\n\stire a `nmormânt\ri [i celelalte ser- aduc\ `n aten]ia membrilor
Piatra de temelie a unei de-al doilea l\ca[ de cult va române“, a declarat protopo- vicii“, a declarat pr. Ale- comunit\]ii problematica per-
noi bisericii ortodoxe rom=ne avea hramul „Sf. Niceta de pul de Dacia Ripensis [i paro- xandrovici. Din soborul de soanelor vârstnice abando-
`n Serbia, a fost pus\ s=mb\- Remesiana“ [i va servi popu- preo]i care au slujit la nate de familie, dar [i s\ pro-
hul de Malaini]a [i Remesia- sfin]irea locului noii biserici
t\, 8 martie, a.c., de un sobor la]iei rom=ne de aici. „Spe- na, pr. Boian Alexandrovici. moveze sentimentul de res-
de preo]i condus de proto- r\m ca de acum `ncolo, auto- au f\cut parte protoiereul ponsabilitate social\, prin
popul de Dacia Ripensis, pr. rit\]ile administrative sâr- Ionel M\laimare, protopop de chemarea cet\]enilor la
Boian Alexandrovici, ctitorul be[ti nu vor mai bloca drep- Biserica va fi Alibunar (Serbia), proto- ac]iuni de voluntariat.
singhelul Longhin din Vâr[e] Mesajul campaniei va fi pro-
primei biserici române[ti din turile minorit\]ii române[ti parohial\ (Serbia), ieromonahul {tefan movat prin intermediul unor
Serbia de Sud-Est, `n locali- din zon\, pentru oficierea `n
tatea Malaini]a, informeaz\ limba matern\ a Liturghiei [i Cea de-a doua biseric\ de Lup[ici din Deliblata (Ser- panouri publicitare de tip
Romanian Global News. Cel a celorlalte slujbe ortodoxe la Malaini]a va fi construit\ bia), preotul Cristian Rud\- Se vor construi city-light (situate la
reanu din Poiana Mare (Ro- noi biserici intersec]ia str\zilor Romul cu
mânia), preotul Stelian Borza Calea Bucure[ti [i Fra]ii
din Timi[oara, arhidiaconul Gole[ti cu Calea Bucure[ti),
Prima biseric\ Adrian Boba, diacon al Epis-
~n viitor se dore[te constru-
irea de noi l\ca[uri de cult precum [i prin difuzarea unui
copiei Dacia Felix din Vâr[e] pentru rom=nii din Timoc. Pe spot radio. Persoanele care
a rom=nilor (Serbia) [i ipodiaconul Iel ruinele vechii biserici zidite de doresc s\ se al\ture acestei
Buobu Lui de la parohia Sf. Niceta de Remesiana, `n lo- campanii pot afla mai multe
din Timoc Horreum Margi [i Isacova,
Protopopiatul Dacia Ripensis
calitatea Remesiana Palanca
s-a adus un fragment de pia-
informa]ii la telefon 0251.
533.019 (L-V, 8:00 - 16:00).
Ini]iativa de a construi biserici pentru ro- (Serbia). Au fost prezen]i la „Ajut\ un batrân s\ zâm-
tr\, care a fost `ncorporat\
m=nii din Timoc, apar]ine protopopului Bo- eveniment oficialit\]i precum `ntr-un soclu care dateaz\ de beasc\!“ este o campanie
ian Alexandrovici, care a r\spuns dorin]ei ambasadorul Rom=niei la sus]inut\ de CENTRAS [i
celor 250.000 de români de a avea posibili- Biserica din Malaini]a pe vremea lui Mircea cel
Belgrad, dl Ion Macovei, dl B\trân. „Vom `ncerca s\ News Outdoor, prin
tatea s\ participe la slujbe religioase oficiate „Românii Ortodoc[i-Malaini]a“ [i cu acordul Hora]iu Buzatu, deputatul de refacem drumul acestui apos- Programul „Vitrina Societ\]ii
`n limba rom=n\. Biserica Ortodox\ Sârb\, credincio[ilor români a `nceput demersuri Dolj, Du[an Pârvulovici de la tol prin regiunea Timocului, Civile“. Partenerul media al
prin Episcopia Timocului nu a acceptat ca `n pentru ridicarea unei biserici care s\ fie sub Federa]ia Românilor din Ser- amplasând [apte troi]e lâng\ campaniei este Radio Logos.
bisericile din cele 154 sate cu popula]ie ma- jurisdic]ia Episcopiei Ortodoxe Române din bia [i Comitetul pentru Drep- care, cu voia Domnului, `n anii
joritar\ româneasc\ [i 46 de localit\]i mixte, Vâr[e], ~n ciuda opozi]iei autorit\]ilor s=rbe, turile Omului, dar [i Predrag care vin vor fi ridicate biserici
administrate de aceasta, s\ se oficieze slujbe care au dispus chiar arestarea preotului Bala[evici de la Partidul De- `n care neamul românesc s\ se Simpozion dedicat
`n limba român\. Protopopul a `nfiin]at Aso- Boian Alexandrovici, `n 2004 a fost ridicat\ mocrat al Românilor din roage `n române[te“, a spus unirii Basarabiei cu
cia]ia pentru Cultura Românilor din Serbia actuala bisericu]\ din Malaini]a. Serbia. Alexandrovici. a
Rom=nia, la Boto[ani

Episcopul Oradiei `[i serbeaz\ ziua onomastic\ Seminarul Teologic Liceal

Ortodox „Sf. Gheorghe“ din
Boto[ani g\zduie[te joi, 13
Ast\zi, 11 martie 2008, mat, `ntre 1987-1993, cursu- dului, iar `n Postul Adormirii deplinit func]ia de secretar la martie a.c., la ora 11:30, un
c=nd s\rb\torim pe Sfântul rile Institutului de Medicin\ Maicii Domnului din acela[i Cabinetul patriarhului Teoc- simpozion dedicat anivers\rii
Sofronie, Patriarhul Ierusali- din Timi[oara, specializarea an a fost tuns `n monahism tist. ~n 28 august 1998 i s-a a 90 de ani de la Unirea
mului, PS Sofronie, Episcopul Medicin\ General\, ob]inând de PS Timotei al Aradului, conferit rangul de proto- Basarabiei cu România. La
Oradiei `[i serbeaz\ onomas- diploma de doctor-medic. na[ de c\lug\rie fiindu-i IPS singhel, iar `n 7 februarie acest eveniment va participa
tica. PS Episcop Sofronie s-a Apoi, `ntre 1993-1997 a stu- Mitropolit Serafim, care i-a 1999 a fost hirotesit arhiman- academicianul Constantin
n\scut la 3 noiembrie 1967 `n diat la Facultatea de Teologie dat numele de c\lug\rie drit. ~n ziua de 30 ianuarie Marinescu, pre[edintele Ligii
Sofronie. A fost hirotonit iero- 1999 a fost ales, de Sfântul Culturale pentru Unitatea
Arad, din p\rin]ii Petru [i Ortodox\ din Arad. Românilor de Pretutindeni,
Maria Drincec. A studiat la ~n anul 1995 s-a `nchi- diacon [i apoi ieromonah, pe Sinod al Bisericii Ortodoxe
seama Mân\stirii Hodo[- Române, `n treapta de arhi- prof. dr. Viorel Enea, pre[ed-
Liceul „Moise Nicoar\ - Ioan noviat la M\n\stirea Hodo[- inte manager general al
Slavici“ din localitate. A ur- Bodrog din Episcopia Ara- Bodrog, de IPS Mitropolit Se- ereu pentru Episcopia Orto-
rafim, cu `ncuviin]area PS dox\ Român\ din Ungaria. Centrului de Studii „{tefan
Episcop Timotei, `n 12, res- La 21 februarie 1999, `n Ca- cel Mare [i Sfânt - Bucovina”,
reprezentan]i ai Inspectoratu-
Noile conturi pectiv 13 august 1995.
~n perioada octombrie
tedrala „Sf. Ierarh Nicolae“
din Jula, a fost hirotonit [i lui {colar Jude]ean Boto[ani,
deschise 1995-iunie 1997 a slujit ca `ntronizat ca episcop al ro- profesori, studen]i [i elevi. ~n
preot duhovnic la M\n\stirea mânilor ortodoc[i din Unga- `n Catedrala cu Lun\ din cadrul simpozionului, vor fi
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti - „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ ria, de patriarhul Teoctist. Oradea, la 25 februarie 2007, prezentate principalele eveni-
pentru din Arad. Dup\ sus]inerea e- Dup\ 8 ani de arhip\sto- `n Duminica Ortodoxiei, con- mente istorice care au deter-
xamenului de licen]\ `n teolo- rire jertfelnic\ [i pilduitoare dus\ de IPS Mitropolit Lau- minat actul unirii provinciei
CATEDRALA MÂNTUIRII gie (iunie 1997) [i pân\ `n ia- `n mijlocul românilor din Un- ren]iu al Ardealului, al\turi Basarabia cu Rom=nia la
NEAMULUI nuarie 1998 a organizat Sec- garia, la 13 februarie 2007, de un numeros sobor de ie- 1918 [i importan]a acestei
torul de Asisten]\ Social\ al Preasfin]itul Sofronie a fost rarhi (Biroul de Pres\ al E- uniri `n contextul istoric ac-
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109 piscopiei Oradiei). tual. La eveniment sunt in-
Episcopiei Aradului. ales, de Sfântul Sinod, ca e-
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110 Din ianuarie 1998, pân\ `n piscop al Episcopiei Ortodoxe vita]i s\ participe to]i cei care
februarie 1999, a stat la Pa- Române a Oradiei. Ceremo- Pagin\ realizat\ de doresc s\ afle mai multe in-
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111 forma]ii despre actul istoric
triarhia Rom=n\, unde a `n- nia de `ntronizare a avut loc {tefan M|RCULE} de la 1918. a
4 Mar]i, 11 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Furnizarea apei va fi
`ntrerupt\, temporar,
`n Capital\
Apa Nova Bucure[ti va `ntrerupe tem-
porar, `n aceast\ s\pt\mân\,
furnizarea aliment\rii cu ap\ potabil\,
pentru efectuarea unor lucr\ri de mo-
dernizare `n sistemul de alimentare, `n
anumite zone ale Capitalei. Conform
programului de repara]ii, ast\zi, `ntre
orele 9:00 - 20:00, se opre[te apa `n
perimetrul str\zilor Calea Victoriei,
Intrarea dr. Felix, [oseaua Nicolae
Titulescu, Veronica Micle, Buze[ti,
Sergiu Dumitru, Mun]ii Tatra [i str.
dr. Felix; `ntre orele 8:00 - 21:00, pe
str\zile Confedera]iei, Lacul Greaca;
`ntre orele 8:00 - 20:00, `n perimetrul
str\zilor Vulturilor, Verde]ei,
Hulubilor, Rândunele, Pu]ul cu Roat\,
Turturele, Ambasada Kazahstan [i
blocurile din Valeriu Br\ni[te, iar `ntre
orele 9:00 la 14:00, pe str\zile Toma
Caragiu, Ion Ghica, Ion Nistor,
Ambasada Ceh\, OSIM, Universitatea
„Spiru Haret“. M=ine, `n intervalul
orar 9:00 - 22:00, va fi oprit\ apa pe
str\zile Calea V\c\re[ti `ntre
Pridvorului [i Abatorului, {coala
General\ nr.100 [i Gr\dini]a 173; `ntre
orele 9:00 - 14:00, pe Mihai Bravu,
Unit\]ii, Caloian Jude]ul; `ntre orele
8:00 - 21:00, pe str\zile Prigorilor, sold.
Constantin Dr\gan, iar `ntre orele 8:00
- 20:00 nu vor avea ap\ persoanele care
locuiesc `n perimetrul str\zilor
Metalurgiei `ntre Turnu M\gurele [i
[os. Berceni, Depou RATB, Magazin
Horbach, Metro Berceni, Pia]a de Gros
Bucure[ti, Negro 2000, UMUC, Nova
Brasilia, Gr\dini]a „Robin Hood“,
Drumul Gil\ului, Drumul Binelui,
Drumul Cre]e[tilor, Aleea Nehoiu.
Poim=ine, 13 martie, `ntre orele 9:00 -
23:00 nu vor avea ap\ consumatorii din
perimetrul str\zilor Sfânta Vineri,
Jaques Elias, Lipscani, Mo[ilor, Baia
de Fier, Stelea Sp\taru, B\lce[ti, Hris-
to Botev, Radu Calomfirescu, Ivo
Andric, Scaune; `ntre orele 8:00 - 22:00,
cei care au domiciliul pe str\zile Vultu-
rilor, Verde]ei, Hulubilor, Rândunele,
Pu]ul cu Roat\, Turturele, Traian `ntre
Valeriu Brani[te [i Maximillian
Popper, Ambasada Kazahstan [i
blocurile din Valeriu Brani[te.
Cod portocaliu
pe Cri[ul Alb
Nivelul Cri[ului Alb a continuat s\
creasc\ `n noaptea de duminic\ spre
luni, `n jude]ul Arad, rev\rsându-se [i
`n comuna Gurahon], `n timp ce `n
Dieci [i Alma[ s-au m\rit suprafe]ele
de terenuri agricole inundate. Potrivit
Inspectoratului pentru Situa]ii de
Urgen]\ Arad, ieri diminea]a erau i-
nundate peste 70 de hectare de
terenuri `n Gurahon], unde cota de
inunda]ie a râului a fost dep\[it\.
Primarul comunei, Ioan Gheorghe
Florea, a spus c\ viitura a trecut `n
cursul nop]ii [i c\ nu au fost afectate
gospod\riile. ~n localit\]ile Dieci [i
Alma[, unde erau inundate, duminic\
diminea]\, por]iuni din drumul
jude]ean [i circa 50 de hectare de
terenuri, Cri[ul Alb s-a rev\rsat [i
mai mult. ~n Dieci sunt afectate 200
de hectare de teren, iar `n Alma[
peste 400. Ieri diminea]\, DJ 708 era
acoperit `n continuare cu ap\, pe mai
multe por]iuni, `ntre localit\]ile Dieci
[i Crocna [i `ntre localit\]ile Dieci [i
Reveti[. Nivelul apei de pe carosabil
era de circa 35 de centimetri pe [osea,
f\când dificil\ circula]ia cu ma[ini
mici. Pe Cri[ul Negru, cotele sunt `n
cre[tere la Zerind, unde este dep\[it
nivelul de aten]ie. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 11 martie
Cerul va fi mai mult noros `n nordul
si vestul ]\rii, unde va ploua slab, cu to-
tul izolat. ~n restul teritoriului cerul va fi
variabil. V=ntul va prezenta unele inten-
sific\ri `n C=mpia de Vest, Dobrogea [i la
munte. Temperaturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 9 [i 18 grade. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre -2 [i 6 grade,
u[or mai sc\zute `n depresiuni.
sursa: www.intellicast.com
HIDROLOGII AU PRELUNGIT AVERTIZ|RILE DE INUNDA}II: Din cauza ploilor abundente
din ultima perioad\ [i a topirii z\pezii de pe versan]i, hidrologii au prelungit avertizarea
Cod galben, p=n\ ast\zi, la ora 12:00, pentru jude]ele Bihor, Timi[, Cara[-Severin,
Arad, Mure[, Alba, Cluj, Hunedoara [i Bistri]a. Avertismentul a fost prelungit pentru
râurile din bazinele Some[, Cri[ul Alb, Cri[ul Negru, Timi[, Bârzava, Moravi]a, Cara[,
Nera [i Cerna [i a fost extins [i pentru râurile Bega, Mure[ [i Târnava Mic\.
Marii produc\tori de componente electronice se orienteaz\ spre Rom=nia
a Potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare [i consultan]\ Technology Forecasters, except=nd Ucraina,
România este cea mai atractiv\ pia]\ din Europa de Est `n privin]a costurilor de produc]ie reduse a Raportat
la datele din 2005, un muncitor român câ[tiga circa 5 mii de dolari pe an, `n timp ce unul din Germania, unde costurile
cu for]a de munc\ sunt cele mai ridicate din Uniunea European\, ob]inea peste 30 de mii de dolari a
Costul redus cu for]a de tre firmele interesate s\ in- ters, România are cel mai de componente, este pozi]ia comparativ cu cea din est.
munc\ [i sistemul de impo- tre pe pia]a româneasc\ redus cost al for]ei de geografic\ a României. Un alt factor negativ men-
zitare avantajos din Româ- pentru produc]ia de adap- munc\ din Uniunea Euro- ]ionat `n raport este men-
nia sunt printre factorii toare TV. „Fabrica pe care
care atrag marii produc\- am vizitat-o a produs apa-
pean\, raportat la datele Investitorii sunt talitatea muncitorilor, `n
din 2005. ~n urm\ cu doi special a celor trecu]i de 40
tori de componente electro- rate similare [i are expe- ani, un muncitor român deranja]i de de ani. „Fantomele [i obi[-
nice pe pia]a local\, arat\ rien]\ `n domeniu. Am real- cre[terile salariale
câ[tiga circa 5 mii de dolari nuin]ele trecutului nu vor
un studiu realizat de firma izat [i un studiu de audit [i
de cercetare [i consultan]\ am fost mul]umi]i“, a decla- pe an, `n timp ce unul din [i corup]ie s\ dispar\“, a declarat Ma-
rat Francois Gauthier, di- Germania, unde costurile rius {tef\nescu, investitor
Technology Forecasters. cu for]a de munc\ sunt cele Printre factorii negativi cu cet\]enie român\ [i ame-
Printre companiile de acest rector general al companiei
mai ridicate din Uniunea men]iona]i `n raportul `n- rican\, care a deschis la Ti-
tip prezente deja `n Româ- franceze pentru opera]iu- tocmit de firma de consul-
nia se num\r\ Celestica, nile interna]ionale. European\, ob]inea peste mi[oara o firm\ de consul-
30 de mii de dolari. Cu ex- tan]\ se num\r\ faptul c\ tan]\ `n domeniul indus-
Elcoteq [i Flextronics, pre- salariile sunt `n cre[tere,
cep]ia Ucrainei, România triei electronice. {tef\nescu
cum [i Nokia, care a `nce- România are cel mai este cea mai atractiv\
precum [i persisten]a teme-
a avertizat [i `n privin]a
put, `n acest an, produc]ia rilor legate de corup]ie [i
de telefoane mobile la fab- redus cost al for]ei pia]\ din Europa de Est, `n nerespectarea drepturilor culturii de afaceri bazat\ pe
rica de lâng\ Cluj. O alt\ de munc\ din privin]a costurilor de pro- de proprietate intelectual\. rela]ii personale din Româ-
companie str\in\, Thom- duc]ie reduse, se mai arat\ nia. „Nu se bazeaz\ prea
Uniunea European\ `n studiu. Un alt factor poz-
De asemenea, dezvoltarea
mult pe e-mail sau internet,
son, specializat\ `n tehnolo- infrastructurii din România
gie video [i prezent\ `n pes- Potrivit studiului reali- itiv, din punctul de vedere este inegal\, situa]ia fiind ci pe faptul de a cunoa[te pe
te 30 de ]\ri, este una din- zat de Technology Forecas- al clien]ilor produc\torilor mai bun\ `n vestul ]\rii, cineva“, a explicat el. a
OIM atrage aten]ia asupra problemelor
generate de fenomenul migra]iei
a Studiile efectuate asupra familiilor muncitorilor migran]i arat\ c\ situa]ia de unic
r\spunz\tor al familiei genereaz\ un volum crescut de munc\ [i responsabilit\]i
a Migran]ii de sex feminin, care reprezint\ aproape jum\tate din cele 200 de milioane de migran]i din
lume, se confrunt\, la `ntoarcerea acas\, cu infidelitate conjugal\, alcoolism sau violen]\ domestic\,
cauzate de incapacitatea so]ilor de a face fa]\ responsabilit\]ilor cotidiene, singur\t\]ii sau schimb\rii
statutului social, din cel de sus]in\tor financiar al familiei, `n cel de `ngrijitor al acesteia a
Cre[terea aten]iei acordate si- cial, din cel de sus]in\tor finan- citorii migran]i, `n zonele cu em- gurând migran]iilor, la reve-
guran]ei migran]ilor `n era ciar al familiei, `n cel de `ngrijitor igra]ie mare. „Acest lucru ar da nirea acas\, ocazia unui loc de
globaliz\rii [i eforturile sporite al acesteia. Reprezentan]ii OIM atât o voce colectiv\ cu autori- munc\ [i unei surse de venit,
pentru promovarea drepturilor cer o mai bun\ protec]ie a mi- tate economic\ [i social\ grupu- migra]ia devine `ntr-adev\r o
gran]ilor femei `n ]\rile de des- lui de so]i sau so]ii r\ma[i perspectiv\ pozitiv\, atât pen-
muncitorilor migran]i nu sunt
egalate de interven]ii care s\ tina]ie, deoarece ele sunt, de obi- acas\, cât [i o reprezentare a tru familie, cât [i pentru soci-
ofere siguran]\ [i bun\stare cei, pl\tite mai pu]in decât b\r- unei comunit\]i de oameni care etate“, adaug\ reprezentanta
familiilor r\mase acas\, se arat\ ba]ii [i activeaz\ `n sectoare mai contribuie semnificativ la OIM. Sumele de bani trimise de
`ntr-un comunicat al Orga- pu]in reglementate, precum mun- cre[terea economic\ a ]\rii lor, muncitorii migran]i c\tre ]\rile
niza]iei Interna]ionale pentru ca la domiciliu sau agricultura. prin veniturile trimise acas\“, `n curs de dezvoltare, estimate
Migra]ie (OIM). „}\rile de origine De asemenea, reprezentan]ii spune Ndioro Ndiaye. Progra- la un total de 240 de miliarde de
depind de veniturile trimise de OIM atrag aten]ia asupra inter- mele de reintegrare a migran- dolari americani `n 2007, re-
muncitorii migran]i [i v\d `n ven]iilor centrate pe [co- ]ilor care se `ntorc acas\ sunt prezint\, `n foarte multe cazuri,
ace[tia un plus pentru cre[terea larizarea copiilor emigran]ilor, importante `n egal\ m\sur\, nu sursa principal\ de venit a fam-
economic\. ~ns\, pentru so]ii, pe consilierea p\rin]ilor, pentru numai pentru a asigura re- iliei [i sunt folosite adesea pen-
so]iile sau copiii r\ma[i `n ]ar\, diminuarea vulnerabilit\]ii co- inser]ia lor pe pia]a muncii dup\ tru cheltuielile curente [i pentru
absen]a zilnic\ a unui p\rinte piilor, pe `nfiin]area grupurilor mul]i ani de absen]\, ci [i pentru plata taxelor [i materialelor [co-
aduce cu sine probleme econom- de sprijin reciproc pentru mun- reinser]ia lor social\. „Asi- lare. a
ice [i sociale proprii. Acestea au
fost de multe ori neglijate `n pro-
gramele din domeniul migra]iei
[i al dezvolt\rii“, a afirmat direc-
torul General Adjunct al OIM,
Ndioro Ndiaye.
Alcoolism, violen]\,
probleme conjugale
Studiile efectuate asupra fa-
miliilor muncitorilor migran]i a-
rat\ c\ situa]ia de unic r\spun-
z\tor al familiei genereaz\ un
volum crescut de munc\ [i res-
ponsabilit\]i.
Migran]ii de sex feminin, care
reprezint\ aproape jum\tate din
cele 200 de milioane de migran]i
din lume, se confrunt\, la `ntoar-
cerea acas\, cu infidelitate conju-
gal\, alcoolism sau violen]\ do-
mestic\, cauzate de incapacita-
tea so]ilor de a face fa]\ respon-
sabilit\]ilor cotidiene, singur\t\-
]ii sau schimb\rii statutului so-
Program de reducere a noxelor la Mehedin]i Ministerul Economiei [i Finan]elor,
`n urma evalu\rii mai multor solu]ii
Demersurile `n vederea imple- pân\ la care, `n aceast\ sucursal\ a termen va fi prelungit, cu acordul economice, vor demara ac]iunile de
ment\rii pe platforma termocen- Regiei Autonome pentru Activit\]i comisarilor europeni. ~n urma unor achizi]ionare a echipamentelor ne-
cesare sistemului de desulfurizare
tralei din Halânga a sistemului de Nucleare (RAAN) ar trebui accesat conven]ii stabilite cu speciali[ti pe
desulfurizare, impus de Uniunea un program de protec]ie a mediului consultan]\ [i finan]are european\ al platformei industriale Romag-
Termo, reu[ind astfel s\ respecte
European\ `n vederea reducerii e- pentru diminuarea emisiilor de car- din Ungaria [i Suedia, vom benefi-
misiilor de noxe au `nceput, a bon [i sulf rezultate `n urma arderii cia, `n acest an, de un grant [i de cerin]ele protocolului interna]ional
anun]at directorul Termocentralei lignitului, este 31 decembrie 2010. asisten]\ tehnic\ `n derularea de la Kyoto, privind obliga]ia ]\rilor
Romag-Termo, Adrian Dobjanschi. „Din cauza costului ridicat, peste proiectului“, a precizat Dobjanschi. industrializate de a reduce emisiile
Potrivit lui Dobjanschi, termenul puterile noastre economice, acest ~n perioada care urmeaz\, RAAN [i poluante `n perioada 2008-2012. a
 Mar]i, 11 martie 2008 5
ROMPETROL A SCUMPIT MOTORINA: Rompetrol a majorat cu cinci bani pe litru
Economic pre]ul motorinelor comercializate `n re]eaua proprie, `ncepând de ieri. Astfel, motorina
Efix Diesel (Euro 4) cost\ 4 lei pe litru, `n timp ce un litru de motorin\ Super Euro 5
poate fi achizi]ionat cu 4,26 lei. Pre]ul benzinei r\mâne nemodificat `n perioada 10-16
martie, un litru de benzin\ Premium E4 (Euro 4) fiind 3,80 lei, Efix benzin\ 95 (Euro 4)
- 3,78 lei, iar benzina Euro Super 98 f\r\ plumb (Euro 4) - 4,38 lei.

O banc\ din Ia[i a fost amendat\ de Protec]ia Consumatorului PE SCURT

Inspectorii de la Protec-
]ia Consumatorului Ia[i au
amendat banca ABN Amro
Bank cu 2.000 de lei. „~n
urma unei reclama]ii pri-
mite, O.P.C. Iasi a sanc]io-
nat, `n data de 07.03.2008,
societatea bancar\ „ABN
Amro Bank (Rom=nia)“ S.A.
cu amenda contraven]ional\
de 2.000 de lei, pentru nere-
dactarea `n limba rom=na a
informa]iilor furnizate unui
client“, se precizeaz\ `ntr-un
Cresc\torii de animale picheteaz\
comunicat remis presei
ieri. ABN Amro Bank es-
te prima banc\ sanc]iona-
t\ de OPC, de c=nd insti-
tu]ia verific\ legalitatea
practicilor bancare. Ac]iu-
nea de verificare a b\ncilor
[i a institu]iilor de creditare
a demarat la `nceputul lunii
februarie a acestui an.
Inspectorii IRPC au so-
licitat deja modelele de con-
tracte de la fiecare dintre
acestea pentru a controla
dac\ exist\ clauze abuzive
sau neclare.
„Cei mai mul]i consuma-
tori nu `n]eleg clauzele con-
tractuale, pentru c\ este
folosit un limbaj specific,
sofisticat. Clauzele trebuie s\
fie clare, s\ ofere toate datele
necesare“, a declarat Cristi-
na Constantineanu, jurist `n
cadrul Inspectoratului Regio-
nal pentru Protec]ia Consu-
matorului (IRPC) Ia[i. P=n\
`n prezent, trei ie[eni au de-
pus reclama]ii la OJPC Ia[i,
cu privire la lipsa unei in-
form\ri corecte privind do-
b=nda creditelor de consum.
Conform cu noile preve-
deri din Legea 363 din 2007
privind practicile incorecte
ale comercian]ilor, b\ncile
comerciale care `[i fac pu-
blicitate `n[el\toare sau nu
ofer\ toate informa]iile pri-
vind serviciile bancare, in-
clusiv dezavantajele servi-
ciilor oferite, vor putea fi a-
mendate cu sume de p=n\ la
60.000 lei.
Mai mult, operatorii eco-
nomici se pot reclama `ntre
ei pentru practici incorecte.
Potrivit noilor reglemen-
t\ri legale, o banc\ comer-
cial\ sesizat\ c\ a desf\-
[urat practici `n[el\toare
sau incorecte va putea fi
sanc]ionat\ f\r\ a mai fi
nevoie de demonstrarea
prejudiciului cauzat consu-
matorului. (S.D.)
Deficitul de for]\
de munc\ de la
IMM-uri s-a dublat
Peste 70% dintre `ntreprinderile
mici [i mijlocii din România au o
problem\ comun\: nu g\sesc an-
gaja]i. Un studiu al Consiliului
Na]ional al IMM arat\ c\, fa]\ de
anul trecut, deficitul de for]\ de
munc\ s-a dublat. Domeniul cel mai
afectat r\mâne cel al construc]iilor.
Pia]a for]ei de munc\ din România
se confrunt\ cu probleme majore.
Lipsa personalului calificat se ac-
centueaz\ [i chiar se dubleaz\ de la
an la an. ~n prezent, deficitul este `n
medie de 17 persoane pe firm\ [i va

ast\zi sediile procesatorilor de lapte ajunge pân\ la sfâr[itului anului la

a Cresc\torii de animale sus]in c\ fabricile de procesare a laptelui
preiau laptele la pre]uri foarte mici, iar produsele finale le v=nd la pre]uri
foarte mari, din acest motiv urm=nd s\ protesteze `n fa]a fabricilor de
procesare a laptelui din ]ar\ a Pe de alt\ parte, procesatorii sus]in
c\ pre]ul de achizi]ie a crescut cu 30 de procente a
Sindicatul Cresc\to-
rilor de Taurine din Ro-
m=nia (SCTR) sus]ine c\
procesatorii de lapte tre-
buie s\ negocieze cu sin-
dicatele, dac\ „vor s\ mai
cumpere lapte din Rom=-
nia“, anun]=nd c\ nu re-
nun]\ la pichetele de
mar]i, care vor avea loc la
sediile a [ase fabrici de
procesare din ]ar\. „Lu\m
laptele la 40.000 de lei
(patru lei noi - n.r.) din
magazin. P=n\ c=nd vom
accepta s\ umplem buzu-
narele acestor samsari,
p=n\ c=nd vom accepta
un pre] de monopol? Nu
vor mai avea posibilitatea
s\ negocieze individual,
pentru ca fiecare ]\ran s\
fie b\taia lor de joc, tre-
buie s\ negocieze cu sin-
dicatele, dac\ vor s\ mai
cumpere lapte din Rom=-
nia. ~n Uniunea Europea-
n\, sindicatele negociaz\
cu procesatorii [i cu co-
mercian]ii, semneaz\ un
acord prin care stabilesc
un pre] anual de referin]\
al laptelui, transparent“,
a declarat pre[edintele
Federa]iei Agrostar, Ni-
colae {tefan. El a ad\u-
gat c\ sindicali[tii afilia]i
la Federa]ia Agrostar vor
picheta, ast\zi, de la ora
11:00, timp de trei ore,
sediile a dou\ fabrici din
apropierea Bucure[tiului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a IRAKUL {I-AR PU-
TEA DUBLA PRODUC}IA
DE PETROL: Irakul [i-ar
putea dubla produc]ia de pe-
trol `n urm\torii doi ani. Po-
trivit ministrului petrolului
de la Bagdad, Irakul inten-
]ioneaz\ s\-[i creasc\ pro-
duc]ia la 4.500.000 de barili
pe zi. Oficialul a explicat c\
acest obiectiv va fi atins da-
torit\ dezvolt\rii tehnologice
din ultima perioad\. Anun-
]ul survine la pu]in timp du-
p\ ce Parlamentul nu a dat
votul de trecere unei noi legi
a petrolului. Totu[i, autori-
t\]ile de la Bagdad nu par s\
]in\ cont de legisla]ia `n vi-
goare. Ministrul Petrolului
Hussain al-Shahristani cre-
de `n fezabilitatea acestui
proiect [i c\ Irakul are capa-
citatea s\ `l sus]in\. Al-Sha-
hristani spune c\ planul va
cre[te considerabil produc]ia
de petrol, de `ndat\ ce va
[i a altor patru din ]ar\,
din Cluj, Sighi[oara, Va-
tra Dornei [i Alba. Ace[-
tia sunt nemul]umi]i de
„refuzul repetat“ al proce-
satorilor de a negocia pre-
]ul laptelui, cel actual fi-
ind considerat de sindica-
li[ti prea mic.
Procesatorii sus]in
c\ pre]urile nu pot fi
stabilite la nivel
de sindicat
Patronatul din indus-
tria laptelui sus]ine, `n-
tr-un comunicat de pre-
s\, c\ pre]ul materiei
prime poate fi stabilit
numai prin negociere `n-
tre procesatori [i furni-
zori, [i nu la nivel colec-
tiv, `mpreun\ cu sindi-
catele, ar\t=nd, totodat\,
c\ o majorare a pre]ului
de achizi]ie a laptelui ar
scumpi produsele lactate
`n magazine. „~n ultimul
an, pre]ul laptelui ma-
terie prim\ a crescut cu
un procent mai mare
dec=t pre]ul produselor
lactate, diferen]a fiind
absorbit\ prin eforturile
procesatorilor de a reduce
costurile de fabrica]ie. O
nou\ cre[tere de pre] la
materia prim\ s-ar putea
r\sfr=nge `n mod direct
asupra consumatorului
primi autoriza]ia pentru pri-
mul trimestru al anului
2008. Prima etap\ a planului
cuprinde dezvoltarea c=m-
purilor petrolifere existente.
a SISTEMUL DE V+N-
ZARE A ROVINIETELOR
VA FI SCHIMBAT: Compa-
nia Na]ional\ de Autostr\zi
[i Drumuri Na]ionale din
Rom=nia vrea s\ ini]ieze un
program de v=nzare [i con-
trol electronic a rovinietelor.
Noul sistem presupune dis-
pari]ia rovinietelor `n forma
actual\ [i `nregistrarea `n-
tr-o baz\ de date a num\ru-
lui de `nmatriculare a au-
tovehiculelor, pentru care au
fost cump\rate rovinietele.
Verificarea se va face elec-
tronic, prin interogarea bazei
de date. CNADNR estimeaz\
c\, dup\ aplicarea noului sis-
tem, `ncas\rile ob]inute `n
urma v=nz\rii de roviniete se
de produse lactate, `m-
piedic=nd accesul aces-
tuia la alimente de baz\“,
se arat\ `n comuni-
catul Asocia]iei Pa-
tronale Rom=ne
din Industria
Laptelui (A-
PRIL). ~n plus,
continuarea cre[-
terii pre]ului
produselor
lactate ro-
m=ne[ti poate du-
ce la o scumpire a aces-
tora peste pre]ul pro-
duselor, similare din im-
port, ceea ce ar determina
sc\derea cererii de lapte
materie prim\ [i, implicit,
sc\derea pre]ului de achi-
zi]ionare a laptelui, mai
arat\ APRIL.
Marii procesatori
sus]in c\ pre]ul
de achizi]ie
a crescut cu 30%
Protestele vor fi `n-
dreptate [i c\tre institu-
]iile de stat care accept\
„f\r\ interes“ realizarea
de a[a-zise produse proas-
pete din lapte praf [i
c\tre Consiliul Concuren-
]ei [i Agen]ia Na]ional\
de Protec]ie a Consuma-
torilor, „care tolereaz\
at=t cartelul procesato-
rilor constitui]i `n APRIL,
vor dubla [i vor ajunge la
circa 300 de milioane de euro.
a PRODUC}IA DE CAR-
NE A CRESCUT ~N IANU-
ARIE LA TOATE SPECIILE:
Produc]ia de carne a crescut
`n luna ianuarie 2008, com-
parativ cu accea[i perioad\ a
anului trecut, pe fondul spo-
ririi sacrific\rilor de animale
[i p\s\ri at=t `n exploata]iilor
agricole individuale c=t [i `n
unit\]ile industriale specia-
lizate, potrivit datelor publi-
cate ieri de Institutul Na-
]ional de Statistic\ - INS. Cea
mai mare cre[tere a fost
`nregistrat\ la carnea de oaie
[i de capr\ - 210% (de 3,1 ori),
`n condi]iile `n care sacri-
fic\rile au crescut de 2,7 ori.
Au fost sacrificate 98.000 de
ovine [i caprine, fa]\ de
36.000 `n luna ianuarie 2007,
iar greutatea `n carcas\ a to-
talizat 1.382 tone. a
29 de persoane. „Mai mult de 400 de
mii de IMM-uri nu reu[esc s\ `[i
asigure for]a de munc\ [i dac\ [i-o
asigur\ calitativ sunt probleme ma-
jore. Prima problem\ [i cea mai
grav\ este problema muncitorilor
califica]i. A doua problem\ o
reprezint\ speciali[tii cu grad mediu
de calificare. Aici avem operatori
chimi[ti, ingineri de vânz\ri, a
ap\rut un deficit la nivel de studii
superioare, deficien]ele cele mai
mari se `ntâlnesc la ingineri elec-
troni[ti“, a spus pre[edintele CN-
PIMM, Ovidiu Nicolescu.
B\ncile preg\tesc
produse financiare
pentru fermieri
Mai multe b\nci preg\tesc produse
financiar-bancare specifice pentru
fermierii care deruleaz\ proiecte prin
intermediul Programului Na]ional de
Dezvoltare Rural\. Ministrul
Agricuturii, Dacian Ciolo[ vrea ca
aceste produse s\ fie la dispozi]ia fer-
mierilor la `nceputul lui mai, când
c=t [i problema produse- tit cresc\torilor pentru vor fi evaluate [i aprobate primele
lor v=ndute sub o singur\ lapte a crescut `n ultimul proiecte. Fermierii vor putea garanta
calitate [i la acela[i pre], an cu peste 30%, mai creditele cu utilajele achizi]ionate
prin proiecte PNDR. Totodat\, ei vor
dar care sunt realizate pu]in dec=t au crescut
putea apela la Fondul de Garantare
din lapte de calitate pre]urile la produsele fi- a Creditului Rural, care va fi capital-
diferit\, achizi]ionat la nite, iar o nou\ majorare izat de Minister cu aproape o sut\ de
pre]uri diferite, diferen- a costului cu materia milioane de lei. Beneficiarii progra-
]ele fiind extrem de prim\ nu ar mai putea s\ mului de dezvoltare rural\ au o serie
mari“, a precizat {tefan. fie absorbit\ de proce- de facilit\]i fa]\ de programul
Totodat\, ac]iunile de satori, reflect=ndu-se `n SAPARD. Printre acestea, posibi-
protest vor fi `ndreptate pre]urile pl\tite de con- litarea contract\rii unui avans de
[i c\tre Ministerul Agri- sumatori pentru lactate. pân\ la 10% din valoarea proiectului
culturii [i Dezvolt\rii Ru- Peste o sut\ de fermi- [i eliminarea obligativit\]ii de a
prezenta o scrisoare de garan]ie ban-
rale [i Ministerului Eco- eri au pichetat, la sf=r[i- car\ la depunerea documentelor.
nomiei [i Finan]elor, „ca- tul lunii octombrie, pen- Ministrul Agriculturii s-a `ntâlnit
re tolereaz\ cu bun\ tru trei zile consecutiv, vineri cu mai mul]i reprezentan]i ai
[tiin]\ `nc\lcarea legilor sediul Ministerului Agri- b\ncilor, pentru a discuta despre
de c\tre samsarii lapte- culturii, aduc=nd cu ei creditarea agricultorilor.
lui“, a mai spus liderul de bidoane de lapte [i piei de
sindicat. Doi dintre marii vac\, dar [i un vi]el, sin- Fondurile de investi]ii au
procesatori de lapte din dicali[tii fiind nemul]u-
Rom=nia, Danone [i mi]i de rezultatul negoci- `nregistrat pierderi de
Friesland Foods, au ar\- erilor cu autorit\]ile `n peste 17% `n ultimul an
tat, s\pt\m=na trecut\, ceea ce prive[te finan]a-
Fondurile de investi]ii care plaseaz\
c\ pre]ul pe care l-au pl\- rea zootehniei. a banii `n ac]iuni pe Bursa de Valori
Bucure[ti au `nregistrat pierderi de
peste 17 procente `n ultimul an.
a DIC}IONAR ECONOMIC a Sc\derea pie]ei de capital din
România, `n acord cu sc\derea
Bunuri necomercializabile: bunuri [i servicii care nu
burselor din `ntreaga lume, provoa-
pot fi consumate decât `n economia `n care sunt c\ pierderi chiar [i fondurilor diver-
produse. sificate, mai pu]in expuse la fluc-
tua]iile bursiere. ~n ultimele 12 luni,
Cererea de bani: dorin]a popula]iei [i a companiilor
cea mai puternic\ sc\dere a `nregis-
de a de]ine active care pot fi u[or schimbate contra trat-o fondul de ac]iuni Premio, ad-
bunurilor [i serviciilor. Natura lichid\ a banilor ministrat de Pioneer Asset Mana-
este principalul aspect care `i deosebe[te de alte
gement. Sc\derea este de 17,5%.
tipuri de active. Cererea de bani depinde `n general Evolu]ii negative puternice [i pentru
de valoarea nominal\ a PIB [i de rata dobânzii.
BT Index [i BT Maxim. Fondurile de
Principalele componente ale cererii de bani sunt: (1) investi]ii care plaseaz\ banii `n
cererea de bani pentru tranzac]ii - derivat\ din in- ac]iuni nu au reu[it decât randa-
ten]ia publicului de a-[i achizi]iona cele necesare [i mente modeste `n ultimul an, ca ur-
(2) cererea de bani ca activ financiar - reflectând `n mare a sc\derilor generalizate de pe
special preferin]a publicului de a face economii sub bursa de valori Bucure[ti. Cel mai
aceast\ form\. bun câ[tig l-a reu[it KD Maximus,
administrat de KD investment, ur-
Devia]ia PIB (exces de cerere): diferen]a procentual\ mat de Omninvest [i Raiffeisen
dintre PIB real efectiv [i PIB poten]ial. Devia]ia Prosper. a
PIB este un indicator agregat sintetic al presiunilor
infla]ioniste viitoare din economie. O devia]ie PIB
pozitiv\ (PIB curent este mai mare decât cel Cursul valutar
poten]ial) indic\ presiuni infla]ioniste, iar o devia]ie
PIB negativ\ indic\ presiuni defla]ioniste. Pe ter- pentru 11.03.2008
men lung, presiunile acumulate se materializeaz\ `n
mi[c\ri efective ale pre]urilor, iar devia]ia PIB tinde Dolar SUA 2,4243
c\tre zero, aducând PIB la nivelul poten]ial. a
Euro 3,7376
6 Mar]i, 11 martie 2008
NUM|R RECORD LA BURSA INTERNA}IONAL| DE TURISM: Bursa Interna]ional\ pentru Turism (ITB), care a

Rom=nia avut loc `n perioada 5-9 martie, la Berlin, a `nregistrat un num\r record de 177.900 de vizitatori, au anun]at
organizatorii, cita]i de AFP. Peste 11.000 de expozan]i au fost prezen]i la cea de a 42-a edi]ie a ITB, cel mai
mare târg de turism din lume. Companiile prezente au `ncheiat contracte `n valoare de 6 miliarde de euro.
`n UE Standul României a ocupat 600 de metri p\tra]i, iar principala destina]ie turistic\ promovat\ `n acest an a
fost Delta Dun\rii. La urm\toarea edi]ie a Târgului de Turism de la Stuttgart, România va fi ]ar\ partener\.

LUMEA PE SCURT Cercet\torii nu sunt sprijini]i de statul rom=n

Finan]\ri pentru
micro`ntreprinderi
~n cadrul Programului Opera-
]ional Regional, micro`ntre-
prinderile pot efectua cheltu-
ieli care pot fi decontate `n ca-
drul domeniului major de in-
terven]ie „Sprijinirea dezvolt\-
rii micro`ntreprinderilor“, Axa
prioritar\ „Sprijinirea dezvol-
t\rii mediului de afaceri regio-
nal [i local“ din cadrul POR
2007-2013. Micro`ntreprinde-
rile pot primi finan]are pentru
mai multe tipuri de activit\]i:
pentru construc]ii [i instala]ii
aferente extinderii, construirii
sau moderniz\rii spa]iilor de
produc]ie. Micii `ntreprinz\tori
mai pot efectua cheltuieli pen-
tru achizi]ionarea de echipa-
mente [i tehnologii noi [i pen-
tru achizi]ionarea sistemelor
IT [i a programelor informati-
ce. De asemenea, sunt conside-
rate eligibile, `n limita a 5%
din valoarea total\ eligibil\ a
proiectului, cheltuielile legate
de serviciile de consultan]\.
Pentru a face cunoscut oportu-
nit\]ile de finan]are, Camera
de Comert American\ `n
România organizeaz\ mâine
un seminar referitor la oportu-
nit\]ile de finan]are pentru
IMM-uri [i un târg pentru
IMM-uri.
A murit singurul
supravie]uitor
britanic de la
Auschwitz
Singurul britanic cunoscut ca
supravie]uitor al lag\rului de
concentrare nazist de la
Auschwitz, Leon Greenman, a
`ncetat din via]\ la Londra, la
vârsta de 97 de ani. Leon
Greenman locuia la Rotterdam
`n momentul `n care ocupa]ia
nazist\ i-a deportat familia la
Auschwitz, `n 1943. So]ia [i
fiul lui Leon Greenman au mu-
rit `n lag\rul de concentrare.
Potrivit BBC, citat de Rador,
Leon Greenman a fost un activ
militant `mpotriva grupurilor
fasciste [i [i-a petrecut o mare
parte din via]\ pentru a
povesti lumii despre ororile
Holocaustului.
Sta]ia Spa]ial\
Interna]ional\,
aprovizionat\ de
ATV-ul „Jules Verne“
ATV-ului „Jules Verne“ (Auto-
mated Transfer Vehicle) a fost
lansat pe orbit\ pentru a
transporta oxigen, ap\, ali-
mente [i echipamente [tiin]i-
fice pentru echipajul Sta]iei
Spa]iale Interna]ionale (ISS).
Lansarea a avut loc `n condi]ii
optime, `ns\ cu o `ntârziere de
o zi, din cauza unor probleme
tehnice privind sistemul de
separare a acestui vehicul de
racheta portant\ Ariane 5, in-
formeaz\ Associated Press.
ATV-ul „Jules Verne“ conceput
de Agen]ia Spa]ial\ European\
va `ndeplini misiuni de aprovi-
zionare a Sta]iei Spa]iale In-
terna]ionale cu echipamente
[tiin]ifice destinate experimen-
telor `n spa]iu dar [i cu ali-
mente, ap\ [i rezerve de aer
pentru echipajul sta]iei orbita-
le. Capabil s\ transporte o `n-
c\rc\tur\ de trei ori mai mare
decât naveta cargou rus\ „Pro-
gress“, ATV-ul „Jules Verne“
va fi folosit [i pentru evacua-
rea de[eurilor rezultate `n ur-
ma activit\]ilor pe ISS. Acest
ATV, primul dintr-o serie de
cinci ce vor fi construite de
ESA pentru a deservi ISS, are
o mas\ de 19,5 tone, dintre ca-
re 7,5 tone de `nc\rc\tur\. a
a Potrivit unui studiu al Eurostat, Rom=nia aloc\ foarte pu]ini bani pentru cercetare [i dezvoltare, 0,46% din PIB, ocup=nd penultimul
loc `n ierarhia ]\rilor membre a Suedia, Finlanda [i Germania au alocat cel mai mare procent din PIB pentru acest sector a
~n anul 2006, Uniunea Eu-
ropean\ (UE 27) a alocat 1,84
procente din Produsul Intern
Brut (PIB) pentru cercetare [i
dezvoltare, acela[i procent ca
[i `n 2005. Potrivit Eurostat, `n
2006, cheltuielile pentru cerce-
tare [i dezvoltare `n UE s-au
ridicat la peste 210 miliarde de
euro, comparativ cu 170 de mi-
liarde de euro `n 2000.
}\rile care au alocat cel
mai mare procent din PIB
pentru cercetare au fost Sue-
dia (3,82% din PIB), Finlanda
(3,45%), Germania (2,51%),
Austria (2,45%) [i Danemarca
(2,43%). La polul opus, cel mai
pu]in au alocat pentru cerc-
etare `n 2006 Cipru (0,42% din
PIB), România (0,46%), Bulga-
ria (0,48%) [i Slovacia (0,49%).
~mpreun\, Germania (58
de miliarde de euro `n 2006),
Fran]a (38 de miliarde de eu-
ro) [i Marea Britanie (32 de
miliarde de euro) au alocat `n
anul 2006 aproximativ 60%
din cheltuielile totale ale UE
27 pentru cercetare [i dez-
voltare.
~n perioada cuprins\ `ntre
2000 [i 2006, ]\rile care [i-au
crescut cel mai mult cheltuie-
lile pentru cercetare sunt Aus-
tria (de la 1,91 la 2,45%), Esto-
nia (0,61 la 1,14%) [i Cehia
(1,21 la 1,54%). ~n cazul Ro-
mâniei, sumele pentru cerce-
tare au crescut de la 0,37%, `n
2000, la 0,46% din PIB, `n 2006.
~n 2006, cercet\torii [i in-
ginerii reprezentau 4,8 pro-
cente din for]a total\ de mun-
Programele sociale na]ionale, solu]ia deputa]ilor
europeni la efectele negative ale globaliz\rii
a Oficialii europeni au infirmat supozi]ia conform c\reia globalizarea ar duce, implicit,
la desfiin]area unui num\r impresionant de locuri de munc\ `n Europa a Deputa]ii europeni,
al\turi de exper]i [i reprezentan]i ai Funda]iei Europene pentru ~mbun\t\]irea Condi]iilor
de Via]\ [i de Munc\, au prezentat avantajele [i dezavantajele globaliz\rii a
Globalizarea a intensifi-
cat comer]ul [i a creat noi
locuri de munc\ `n `ntrea-
ga lume, iar temerile c\
aceasta va duce la desfi-
in]area de locuri de munc\
`n Europa au fost infirma-
te. Tot mai mult asocia]ii
[i persoane consider\ c\
efectele globaliz\rii (eveni-
mente care au loc `ntr-o
parte a globului au reper-
cusiuni din ce `n ce mai
ample asupra societ\]ilor
[i problemelor din alte
c\ din UE 27. Cel mai mare
procent de cercet\tori [i ingi-
neri se g\sea `n Belgia (7,9%
din for]a de munc\), Irlanda
(6,8%), Finlanda (6,7%), Sue-
dia (6,5%) [i Danemarca
(6,0%). Cel mai mic procent de
cercet\tori [i ingineri se g\sea
`n Portugalia (2,7%), Bulgaria,
Austria [i Slovacia (toate cu
3% din for]a de munc\). ~n
România, cercet\torii [i in-
ginerii reprezentau `n 2006
aproximativ 4% din for]a de
munc\.
Cercet\torii rom=ni
se revolt\
Pre[edintele Federa]iei
Sindicatelor din Cercetare,
Radu Minea, a f\cut ieri gre-
va foamei `n fa]a Palatului
Cotroceni, declar=nd c\ va
continua protestul cel pu]in
pân\ m=ine, când se va al\-
tura sindicali[tilor din cerce-
tare, care vor picheta sediile
Autorit\]ii Na]ionale pentru
Cercetare {tiin]ific\ [i sediul
Ministerului Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului. Pre[e-
dintele Federa]iei Sindica-
telor din Cercetare a acuzat
faptul c\ banii aloca]i cer-
cet\rii „se deturneaz\ c\tre
alte scopuri de ani buni“.
„{tiu unde se duc banii. Mul]i
se duc pe criterii clientelare,
pe grupuri de interese c\tre
universit\]i. Am câteva docu-
mente care s\ poat\ demon-
stra cum se cheltuie banii“, a
acuzat sindicalistul. a
p\r]i ale globului) vor fi Donald Storrie, reprezen- munc\. Cu toate acestea, European de Ajustare la
din ce `n ce mai acute [i tantul Funda]iei Europene desfiin]area de locuri de Globalizare. „Fondul Euro-
mai greu de suportat de a- pentru ~mbun\t\]irea Con- munc\ se datoreaz\ glo- pean de Ajustare la Globa-
numite categorii sociale. di]iilor de Via]\ [i de Mun- baliz\rii doar `n propor]ie lizare a fost o reac]ie clar\
Pentru a evita impactul c\. „Tendin]a spre glo- de 7,9%, conform unui ra- la globalizare, mesajul s\u
negativ al globaliz\rii asu- balizare nu este irever- port din 2007 al Monitoru- politic fiind c\, pentru pri-
pra pie]ei muncii, oficialii sibil\, pie]ele financiare lui de Restructurare Euro- ma dat\, trei institu]ii re-
de la Bruxelles au ajuns la sunt punctul slab al proce- pean. cuno[teau atât aspectele
concluzia c\ acest lucru sului de globalizare“, a negative cât [i pe cele po-
necesit\ `nc\ multe efor- ad\ugat Storrie. Potrivit Globalizarea zitive ale globaliz\rii“, a
turi. „Trebuie s\ ne a- Euroberometrului din provoac\ inegalit\]i spus `n reuniunea de s\p-
mintim c\ am avut aceea[i 2004, 40% din cet\]enii
t\mâna trecut\ deputatul
situa]ie `n 1914“, a spus `n europeni se temeau de e- Globalizarea impune
cadrul reuniunii de la fectele negative ale globa- european José Silva Pene-
Europei multiple provo-
Parlamentul European, liz\rii asupra locurilor de c\ri: deficitul demografic, da (Grupul Partidului Po-
reducerea popula]iei ac- pular European (Cre[tin-
tive `n câmpul muncii, ne- Democrat) [i al Democra-
cesitatea abord\rii schim- ]ilor Europeni).
b\rii climatice [i a adapt\- Reprezentantul Comite-
rii la dezvolt\rile tehnolo- tului Economic [i Social,
José Maria Zufiaur, este
giei, diferen]ele `ntre drep-
turile muncitorilor `n dife- de p\rere c\ „lipsa presiu-
rite regiuni, au fost de ac- nii legislative sl\be[te po-
cord deputa]ii europeni. litica social\ a UE“. „In-
„Principala provocare este vesti]ii, investi]ii, investi-
de a face fa]\ inegalit\]ilor ]ii [i concentrare pe capita-
provocate de globalizare“, lul uman“, a fost r\spun-
a spus deputatul european
sul Serafino Negrelli, pro-
socialist Stephen Hughes. fesor de sociologie. Propu-
~nv\]area pe tot parcur-
nerea reprezentantului
sul vie]ii, mobilitatea, dia- Organiza]iei Interna]iona-
logul social, anticiparea
le a Muncii, Rolph Van der
nevoilor noi, flexibilitatea,
dar [i p\strarea protec]iei Hoeven, a fost crearea
unor programe sociale na-
sociale sunt câteva r\s-
punsuri pentru noile pro- ]ionale: „Politica nu va pu-
voc\ri. Uniunea Europea- tea `nlocui programele so-
n\ are un mecanism finan- ciale na]ionale. Guvernele
ciar care urm\re[te echili- nu pot las\ toat\ respon-
brarea efectelor negative sabilitatea Bruxelles-
ale globaliz\rii: Fondul ului“. a

Actualitate
Sociali[tii spanioli c=[tig\
din nou alegerile generale
Rezultatele oficiale ale
alegerilor legislative de du-
minic\ `n Spania cofirm\
majoritatea relativ\ ob]inut\
`n Parlament de Partidul
Socialist Muncitoresc Spaniol
(PSOE), condus de Jose Luis
Rodriguez Zapatero, premier
`n exerci]iu [i candidat la pre-
[edin]ia noului guvern. Re-
zultatele pentru Congresul
deputa]ilor au fost: PSOE -
43,64% din voturi [i 169 de
locuri ob]inute, Partidul Po-
pular - 40,12% din sufragii [i
153 locuri, CiU (na]ionalist
catalan moderat) - 3,05% din
voturi [i 11 deputa]i, Partidul
Na]ionalist Basc (PNV) -
Maghiarii din Europa oscileaz\
`ntre autonomie [i separatism
a Asocia]ia France Presse analizeaz\ starea diasporei maghiare dup\ independen]a
Kosovo a ~n vreme ce radicalii unguri invoc\ precedentul separatismului, modera]ii
cer doar autonomie local\ a AFP remarc\ atitudinea dur\ a secuilor din CNS a
Criza kosovar\ a aprins
deja imagina]ia [i ambi-
]iile organiza]iilor radicale
ale maghiarilor din dias-
pora. Mi[carea etnicilor al-
banezi care s-au rupt de
Serbia este invocat\ `n
chip de precedent de c\tre
radicalii unguri. Totu[i,
a[a cum arat\ un studiu
France Presse, nu to]i ma-
ghiarii din afara ]\rii lor
ader\ la mi[c\ri politice
centrifuge.
UDMR vrea
autonomie, nu
ruperea ]\rii
~n Rom=nia, noteaz\
agen]ia francez\ de pres\,
reprezentan]ii minorit\]ii
maghiare (circa 1,4 milioa-
ne de persoane sau 7% din
popula]ia ]\rii) estimeaz\
c\ „]\rile europene au
creat un precedent“. „De
acum `nainte ele nu se vor
putea sustrage respon-
sabilit\]ii c=nd va fi vorba
de reglementarea altor
probleme etnice nerezolva-
te“, a estimat pre[edintele
Uniunii Democratice a
Maghiarilor, Bela Marko.
„Este important s\ se fac\
diferen]a `ntre ideea de
autonomie, sus]inut\ de
UDMR, [i independen]\,
solu]ia adoptat\ pentru
Kosovo. C=nd vorbim de
autonomie nu se pune `n
ecua]ie integritatea terito-
rial\ a ]\rii“, a ad\ugat el.
O alt\ asocia]ie a ma-
ghiarilor rom=ni - Consi-
liul na]ional al secuilor
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CRIN ANTONESCU:
„PSD NU MAI ESTE DU{-
MANUL NATURAL AL LI-
BERALILOR“: Vicepre[e-
dintele PNL, Crin Antones-
cu, s-a ar\tat din nou favor-
abil unei alian]e postelec-
torale cu PSD, explic=nd c\
acest lucru e posibil pentru
c\ nu social-democra]ii sunt
du[manii naturali ai libera-
lilor, ci Traian B\sescu [i
PD-L. ~ntr-o emisiune de la
Realitatea TV, Antonescu a
explicat c\ PSD a `ncetat de
mult s\ fie du[manul natu-
Mar]i, 11 martie 2008
1,20% din voturi [i 6 locuri,
ERC (separatist catalan) -
1,17% din voturi [i 3 locuri.
Rata de participare a elec-
toratului a fost de 75,32%.
Premierul Zapatero a
mul]umit sus]in\torilor s\i
pentru noul succes electoral:
„Este o mare victorie. E vic-
toria tuturor activi[tilor [i
sus]in\torilor Partidului So-
cialist. Vreau s\ le mul]u-
mesc pentru efort [i entuzi-
asm [i pentru modul `n care
au ap\rat politicile [i ideile
noastre `n ace[ti ani“. La
r=ndul s\u, Partidul Popu-
lar, care a acuzat `n mod
repetat guvernul pentru re-
Garda maghiar\, nucleul dur al ultrana]ionali[tilor maghiari
(CNS) - profit\ `ns\ de
precedentul Kosovo pen-
tru a face apel la autono-
mia regiunii lor, situate `n
centrul Rom=niei: „Dac\
Uniunea European\ [i
SUA au recunoscut inde-
penden]a Kosovo, ei tre-
buie s\ sprijine [i autono-
mia regiunii secuilor“, a-
firm\ pre[edintele acestei
organiza]ii Benedek Bar-
na. Maghiarii, bine inte-
gra]i `n Rom=nia, subli-
niaz\ c\ autonomia nu are
nimic de-a face cu separa-
tismul, dar c\ aceasta
le-ar permite s\-[i uti-
lizeze limba f\r\ discrimi-
nare `n administra]ie, tri-
bunale, [coli [i spitale.
ral al PNL [i c\ acest lucru
nu s-a `nt=mplat din cauza
unei apropieri `ntre cele
dou\ partide, ci pentru c\
„altcineva“ a devenit `ntre
timp adversarul liberalilor,
[i este mai „periculos“, adic\
PD-L [i Traian B\sescu.
„PD-L n-a avut nici un alt
proiect pentru Rom=nia
dec=t d\r=marea guvernului
T\riceanu“, a declarat lid-
erul deputa]ilor liberali,
ar\t=nd motivele pentru
care liberalii au ales s\
caute sprijin pentru pro-
iectele lor la PSD [i nu la fos-
PREMIERUL ISRAELULUI, PERSONA NON GRATA PENTRU RABINII RADICALI: Yeshiva
Merkaz Harav, institu]ie religioas\ din Ierusalim, unde 8 elevi [i-au pierdut via]a
`ntr-un atentat palestinian, [i-a anun]at ieri refuzul de a primi vizita de condolean]e
a premierului Ehud Olmert. „Nu putem s\ primim un premier care ac]ioneaz\
`mpotriva spiritului Torah [i accept\ s\ se retrag\ dintr-o parte a teritoriului lui
Israel“, a declarat unul dintre responsabilii institu]iei, rabinul Haim Steiner.
centele dificult\]i economice,
pentru politica `n domeniul
imigra]iei [i pentru c\ nu ar
fi fost destul de hot\r=t `n
chestiunea terorismului, nu
a reu[it s\ conving\ elec-
toratul s\ schimbe partidul
de la putere.
La 47 de ani, premierul
Zapatero este unul dintre cei
mai tineri lideri din Europa,
[i deja a `ncheiat un mandat
de patru ani la guvernare.
Totu[i, s-ar putea ca rezul-
tatul scrutinului s\ for]eze
Partidul Socialist s\ refac\ o
alian]\ inconfortabil\ cu
partide na]ionaliste regio-
nale mai mici. a
Lini[te `n Vojvodina
Minoritatea ungar\ de
peste 2 milioane de per-
soane, risipit\ `n mai mul-
te ]\ri din Europa Cen-
tral\, nu pare tentat\ a
priori de precedentul creat
prin proclamarea unilate-
ral\ a independen]ei pro-
vinciei Kosovo din sudul
Serbiei, `ns\ continu\ s\
se bat\ pentru avantajul
autonomiei, constata ieri
France Presse (AFP). Du-
p\ declararea unilateral\
a independen]ei Kosovo, la
jum\tatea lunii februarie,
Ungaria se temea ca furia
na]ionali[tilor s=rbi s\ nu
se `ntoarc\ `mpotriva mi-
tul aliat, PD-L. Deputatul a
spus c\, personal, nu i se pa-
re un lucru r\u un guvern
PSD-PNL dup\ alegeri, `ns\
a exclus o alian]\ preelecto-
ral\ `ntre cele dou\ forma]i-
uni, preciz=nd c\ o eventua-
l\ coali]ie de guvernare va fi
asumat\ publicde cele dou\
partide, dup\ alegeri.
a GORJ: MISCHIE VREA
S| FAC| POLITIC| CU-
RAT| LA PNG: Nicolae
Mischie, noul lider al filialei
gorjene a Partidului Noua
Genera]ie - Cre[tin Demo-
Premierul Zapatero
rezist\ cu succes dreptei spaniole
norit\]ii ungare din Vojvo-
dina, provincie din nordul
Serbiei care se bucur\
deja de o larg\ autonomie.
Cei aproximativ 300.000
de unguri din Vojvodina,
cea mai important\ mino-
ritate din aceast\ provin-
cie cu 2 milioane de locui-
tori, consider\ indepen-
den]a Kosovo drept un
precedent, dar sus]in `n
acela[i timp c\ nu nutresc
ambi]ii separatiste. „Re]e-
ta Kosovo nu poate fi apli-
cat\ nici `ntr-un alt loc din
Europa, pentru c\ repre-
zint\ un caz unic din mai
multe motive“, a precizat,
liderul unuia din cele mai
importante partide ungare
crat (PNG-CD), este hot\r=t
s\ fac\ „o politic\ curat\, `n
spiritul credin]ei `n Dumne-
zeu [i al drept\]ii“. Nicolae
Mischie a declarat, ieri, `ntr-
o conferin]\ de pres\, c\ a
luat cu regret hot\r=rea de a
p\r\si PSD, al c\rui fonda-
tor este, dar a fost nevoit s\
fac\ acest lucru din cauza
atitudinii conducerii orga-
niza]iei gorjene a acestuia,
care nu a schi]at nici cea mai
mic\ inten]ie de a discuta
posibilitatea revenirii sale `n
partid. „A[a se `nt=mpl\
c=nd copiii iresponsabili [i
din Vojvodina, Istvan Pasz-
tor. ~n schimb, el reclam\
autonomia pentru locali-
t\]ile unde ungurii sunt
majoritari, `n special `n
domeniul finan]elor, cultu-
rii [i educa]iei, precum [i
dreptul de a vorbi `n limba
maghiar\.
Maghiarii din
Slovacia, irita]i de
na]ionalismul local
~n Slovacia, circa 10%
din popula]ie (circa 560.000
de persoane) apar]in mino-
rit\]ii ungare, reprezen-
tat\ de Partidul coali]iei
ungare (SMK), membru al
fostei coali]ii de guvern\-
m=nt de centru-dreapta.
„Kosovo nu constitue un
precedent pentru Slova-
cia“, potrivit lui Zoltan
Bara, secretar interna]io-
nal al partidului. SMK
respinge ideea separatis-
mului, dar dore[te ca de-
ciziile financiare, precum
[i educa]ia [i cultura s\ fie
administrate local. ~ntre
altele, minoritatea ungar\
reclam\ numirea unui e-
piscop ungur, care s\ vor-
beasc\ ungure[te.
~n plus, ungurii din Slo-
vacia depl=ng [i faptul c\
odat\ cu venirea unui mi-
nistru na]ionalist la edu-
ca]ie, denumirile geogra-
fice ungure[ti au fost eli-
minate din manualele [co-
lare din aceast\ ]ar\. Bu-
getul pentru cultura un-
gar\ este acela[i de peste
6 ani, `n timp ce bugetul
Ministerul Culturii s-a
dublat, regret\ de aseme-
nea SMK.
~n aceste condi]ii, AFP
mai observ\ c\ `nsu[i gu-
vernul de la Budapesta r\-
m=ne prudent, fiind deo-
potriv\ preg\tit s\ recu-
noasc\ Kosovo [i s\ men-
]in\ bune rela]ii cu Bel-
gradul. a
nerecunosc\tori `[i alung\
p\rin]ii din propria cas\
politic\ - PSD, `nfrupt=ndu-
se cu neru[inare din merin-
dele agonisite de al]ii, ei do-
vedindu-se neputincio[i, r\i
[i arogan]i“, a men]ionat Ni-
colae Mischie. ~n opinia sa,
acelea[i personaje „au venit
la masa pus\ gata, [i, cu
sprijinul [i netrebnicia uno-
ra de la centru, ca ni[te hr\-
p\re]i [i nes\tui au uitat s\
se mai ridice, consider=nd c\
e mai u[or s\-[i `nsu[easc\
munca altora dec=t s\ mun-
ceasc\ ei“. a
7
LUMEA PE SCURT
Sociali[tii maghiari,
umili]i la un
referendum
Opozi]ia a ob]inut o victorie zdro-
bitoare la referendumul consacrat
reformelor economice ale guvernu-
lui socialist-liberal din Budapesta,
potrivit primelor estim\ri publi-
cate la `nchiderea scrutinului. A-
proximativ 80% dintre aleg\tori
au votat `mpotriva reformelor gu-
vernului [i doar 20% `n favoarea
lor, potrivit sondajelor efectuate la
ie[irea din birourile electorale [i
prezentate de televiziunea na]io-
nal\. Participarea electoratului a
fost `n jur de 50%. La referendum
popula]ia era `ntrebat\ dac\ este
de acord sau nu cu introducerea
unei taxe fixe pl\tite de pacien]i
pentru fiecare consulta]ie medica-
l\ sau zi de spitalizare [i institui-
rea unei taxe pentru `nscrierea la
universitate. Referendumul a fost
organizat la ini]iativa opozi]iei ca-
re contesta instaurarea, `n urm\
cu un an, a achit\rii unei taxe ne-
rambursabile de 1,20 euro pentru
consulta]ia medical\ [i pentru o zi
de spitalizare. Opozi]ia a denun]at,
de asemenea, proiectul de introdu-
cere a unui drept de `nscriere la
studii superioare cu plata a 400 de
euro pe an universitar, cu `ncepere
din anul universitar urm\tor.
Opozi]ia pakistanez\
face coali]ie de
guvernare
Pre[edintele pakistanez, Pervez
Musharraf, [i-a consultat consilie-
rii juridici ieri, la o zi dup\ sem-
narea oficial\ a unui acord `ntre
[efii principalelor partide de opo-
zi]ie, care cer reabilitarea magis-
tra]ilor demi[i `n noiembrie. Asif
Ali Zardari, so]ul fostului premier
Benazir Bhutto, asasinat\ la 27
decembrie, [i Nawaz Sharif, la
r=ndul s\u fost [ef al executivului
de la Islamabad, au semnat un a-
cord pentru formarea unui guvern
de coali]ie [i i-au cerut pre[edinte-
lui Musharraf s\ convoace imediat
parlamentul. Printre altele, marii
`nving\tori ai alegerilor legislative
desf\[urate la 18 februarie s-au
pus de acord s\ ob]in\, `n cele 30
de zile ce vor urma primei [edin]e
a noului legislativ, revenirea `n
func]ii a tuturor judec\torilor da]i
afar\ de pre[edintele Musharraf
`n timpul st\rii de urgen]\. Dac\
vor fi repu[i `n drepturi, judec\-
torii, printre care [i fostul pre[e-
dinte al Cur]ii, Iftikhar Muham-
mad Chaudhry, ar urma s\ se
pronun]e asupra legalit\]ii recen-
tei realegeri a [efului statului.
Tony Blair
se `mparte `ntre politic\
[i un post la Yale
Fostul premier britanic Tony
Blair, `n v=rst\ de 54 de ani, va
preda un curs intitulat „Credin]\
[i globalizare'“ la Universitatea
Yale, cu `ncepere din noul an uni-
versitar, `n luna septembrie. Blair
a ob]inut numirea de „Howland
Distinguished Fellow“, prestigios
titlu universitar creat `n 1915 [i
dob=ndit `naintea lui, printre al]ii,
de fostul premier indian Indira
Gandhi [i de jurnalistul Sir Alis-
tair Cooke. Fostul premier brita-
nic `[i va p\stra part-time postul
de trimis special al Cvartetului
interna]ional (SUA, Uniunea Eu-
ropean\, Rusia [i ONU) pentru
Orientul Mijlociu [i, `nainte de a
`ncepe s\ predea, va `nfiin]a fun-
da]ia „Blair Faith“ la Londra. Sco-
pul institu]iei va fi de a examina
rolul religiei `n lumea modern\ [i
promovarea dialogului `ntre cre[-
tini, evrei [i musulmani. Univer-
sitatea Yale este cel mai cunoscut
for academic din SUA [i este una
dintre cele mai importante la
nivel mondial. a

8 Mar]i, 11 martie 2008
File
de poveste
Sf=r[itul tragic al mi[c\rii eteriste
~ncheind povestirea Eteriei,
pornit\ la Ia[i `n 27 februarie 1821
[i prezentat\ `n dou\ episoade
anterioare, ast\zi vom aminti
tragicul ei sf=r[it, `n care au pierit
mii de tineri ideali[ti [i
nenum\ra]i locuitori din Moldova
[i Muntenia. Plec=nd din Ia[i spre
Bucure[ti, Alexandru Ipsilanti,
`nso]it de vreo 7.000 de lupt\tori,
s-a `nt=lnit cu Tudor
Vladimirescu, conduc\torul a
vreo 6.000 de panduri, dar nu au
de Ion MITICAN
A[tept=nd rezultatele
tratativelor ruso-turce, A-
lexandru Ipsilanti s-a re-
tras la T=rgovi[te, iar Tu-
dor Vladimirescu a r\mas
o vreme la Bucure[ti. A-
m=ndoi st\p=neau c=te
parte din }ara Rom=neas-
c\ pentru `ntre]inerea tru-
pelor, aceea dinspre mun]i
revenind-i lui Ipsilanti.
CM
YK Ambele r\scoale st=rni-
ser\ ecouri `n Balcani, `n
Serbia, Bulgaria, [i mult\
simpatie `n Rusia, unde in-
telectualii progresi[ti f\-
ceau apeluri pentru ajuto-
rarea miilor de refugia]i
greci afla]i pe teritoriul ei.
Tudor a[tepta sprijin din
partea marilor `mp\r\]ii
c\rora li se adresase, dar
acestea - `ntrunite `n Sf=n-
ta Alian]\ de p\zire a o-
r=nduielilor imperiilor -, a-
v=nd [i ele de a face cu re-
volu]iile din Italia [i Spa-
nia, s-au dovedit refrac-
tare. Auzind despre revolu-
]ia lui Tudor, conduc\torii
marilor imperii `ntruni]i la
Ultimii eteri[ti s-au retras
la M\n\stirea Secu, `n iulie
CM
YK
c\zut la `n]elegere, ]elurile luptei
lor p\r=nd, `n mare m\sur\,
deosebite. Tudor i-ar fi zis
musafirului s\u: „Prin]e, scopul
dumneavoastr\ este cu totul
opus scopului meu. Domnia
voastr\ a]i ridicat armele pentru
eliberarea Greciei, iar eu, pentru a
elibera pe compatrio]ii mei de
jugul tagmei jefuitorilor. Duce]i-
v\, trece]i Dun\rea [i lupta]i cu
turcii... Eu inten]ionez s\ lupt cu
abuzurile care sf=[ie patria mea.“
Laybach (februarie 1821) acuzat de tr\dare [i l-au
au dezaprobat-o, silindu-l predat lui Iordache Olimpi-
[i pe ]arul Rusiei, aflat la otul [i Farmache (Gole[ti,
`ntrunire, s\-i retrag\ lui 21 mai). Dus la T=rgovi[te,
Tudor decora]ia primit\ `n judecat de un Divan format
r\zboiul precedent [i s\ `n C=mpulung, a fost apoi
dezavuezeEteria.~nschimb, executat de Vasile Caravia,
au cerut Turciei s\ nu tri- c\pitanul nemilos implicat
mit\ trupe `n Principate, `n execu]iile turcilor de la
dorind ca Poarta s\ duc\ Gala]i.
tratative cu r\scula]ii.
Cu toate acestea, la 1/13 Studen]ii Academiei
mai, prin Br\ila au intrat din Uli]a Mare, eroii
`n Moldova 8.000 de osta[i
turci, prin Silistra, 7.000 [i, de la Dr\g\[ani
prin Vidin, al]i vreo 7.500
Ataca]i de armatele tur-
`n Muntenia. Retras de la ce, eteri[tii au fost b\tu]i la
Cotroceni spre Pite[ti, la Nucet, o parte dintre lup-
Gole[ti, Tudor a c\zut `n t\tori trec=nd `n Austria,
b\nuiala eteri[tilor de `n]e- iar al]ii pred=ndu-se. Apoi,
legere cu turcii. Nici el nu
la Dr\g\[ani, `n lupta fi-
avea `ncredere `n condam- nal\, `n 7 iunie, trupele re-
na]ii eteri[ti, tem=ndu-se volu]iei eteriste erau `nvin-
c\ voiau s\ `i atrag\ pan- se. R\mas aproape singur
durii ca lefegii. `n fa]a numeroaselor for]e
turce[ti, „Batalionul Sa-
Cele dou\ armate cru“, deta[amentul de frun-
nu colaborau te al Eteriei, a luptat plin
de abnega]ie p=n\ ce a fost
Ap\ruser\ ne`n]elegeri nimicit. Era format din
[i `ntre c\peteniile lui Tu- vreo 600 de tineri infante-
dor din lipsa banilor pen- ri[ti mavrofori sau ierolo-
tru plat\. Tudor pedepsea hi]i (cei cu haine negre), vo-
f\r\ re]inere pe acei care luntari ideali[ti, majori-
jefuiau, nedorind ca tru- tatea tineri cu excep]ionale
pele sale s\ devin\ bande studii la Academiile din
de ho]i. Execut=nd pe un Ia[i, Bucure[ti [i la vestite
c\pitan socotit complotist, [coli din Europa.
a st=rnit protestele sus]i- Au fost considera]i vi-
n\torilor acestuia, care l-au nova]i de aceast\ tragedie
Vasile Caravia, care nu i-a
sprijinit cu artileria, [i fai-
mo[ii arn\u]i, care nu au
intervenit `n ajutor. Arma-
ta Eteriei s-a descompus
repede, lupt\torii [i mai
ales arn\u]ii lefegii fugind
`n toate p\r]ile, spre grani-
]e, cei c\l\ri pr\d=ndu-i pe
cei r\ma[i pe jos. Ac]iunea
din }ara Rom=neasc\ avea
astfel un sf=r[it dureros
sau „lamentabil“ (cum avea
s\ scrie un contemporan).
Lupta cu armia turceas-
c\ fiind pierdut\, coman-
dantul suprem, generalul
Alexandru Ipsilanti, [i cei
doi fra]i ai s\i s-au retras
la M\n\stirea Cozia [i apoi
au trecut `n Austria, pe la
Turnu Ro[u. A fost `nvinuit
[i d=nsul c\ a stat departe
de b\t\lie, la vreo 3 mile
(A. D. Xenopol).
Decep]ionat, a semnat
Proclama]ia din 8 iunie,
prin care considera pe cola-
boratorii s\i frico[i [i bicis-
nici. S-au desp\r]it spu-
n=ndu-le `ndurerat: „La[i-
lor, frico[ilor, turme de no-
rod... A]i tr\dat [i pe Dum-
nezeu [i Patria, `n momen-
CM
YK
tul `n care speram sau s\
birui sau s\ mor glorios `m-
preun\ cu voi... Alerga]i de
cump\ra]i sclavia cu via]a
voastr\, cu cinstea femei-
lor ori a copiilor vo[tri.
Voi, umbre ale adev\-
ra]ilor elini din Batalionul
Sacru, fiind tr\da]i, a]i c\-
zut jerf\ pentru fericirea
Patriei voastre, primi]i
prin mine elogiile celor de
neam cu voi.“
Dar nu a g\sit iertare
nici el, c\ci pe teritoriul a-
ustriac a fost `nchis la ce-
tatea Muncaci, de unde a
fost eliberat abia `n anul
1826, dup\ interven]ia ]a-
rului. Retras la Viena, a
murit `n 1828, tr\ind `n
neajunsuri durerea unui
vis `n\bu[it `n s=nge [i a
unui crez de libertate stri-
vit de `mp\ra]ii Europei.
Lupta nimicitoare
de la Sculeni
De la Dr\g\[ani, o parte
dintre lupt\torii eteri[ti au
pornit spre Moldova, unii
`ndrept=ndu-se c\tre mun-
]ii Neam]ului, iar al]ii pur-
t=nd o lupt\ grea la Gala]i
cu trupele turce intrate `n
]ar\. Desp\r]indu-se [i a-
cestea, o parte condus\ de
pa[a Iusul Bercofceali a
luat-o spre Ia[i, iar alta cu
Cioban Oglu, spre mun]i,
trec=nd prin foc [i sabie
a[ez\rile din cale - Foc[ani,
Bac\u, Roman, Piatra. E-
rau vreo 3.000 pede[tri,
4.000 c\l\ri, 6 tunuri, ur-
ma]i [i de al]ii.
Retras la St=nca Rozno-
vanu, generalul Cantacuzi-
no, adjunctul lui Ipsilanti,
a `njghebat cu lupt\torii
s\i o `nt\ritur\ cu [an]uri
pe malul drept al Prutului,
a[ez=nd acolo [i c=teva tu-
nuri.
~n ziua de 15 iunie, di-
minea]a, pe la ora 11, la
St=nca Roznovanu a ajuns
zvonul c\ vin turcii. Potri-
vit unui martor, prin Ia[i
`ncepuse jaful refugiului.
Unii arn\u]i pr\dau boga-
ta Biseric\ „Sf. Sava“, al]ii
fugeau spre grani]a Rusiei,
pe drumul Sculenilor pen-
tru trecerea peste Prut.
L=ng\ podul mobil tras
cu otgoane peste r=u, era o
`nv\lm\[eal\ [i coad\ i-
mens\. ~n noaptea de 14
iunie, o[tirea otoman\ a-
junsese la Sc=nteia, avan-
g\rzile de cercetare atin-
g=nd Ia[ii, unde au ocupat
Palatul domnesc [i M\n\s-
tirea „Sf. Trei Ierarhi“
(centrul Eteriei).
La 17 iunie, diminea]a,
turcii au venit gloat\ la
Sculeni, au `nconjurat `n-
t\ritura [i a `nceput b\t\-
lia. Erau vreo c=teva mii,
iar eteri[tii, 400, dar aveau
tunuri.
B\t\lia a durat vreo
opt ore. Lupt\torii ataca-
tori s-au retras [i au `nain-
tat [i tot a[a p=n\ ce le-au
sosit tunurile; atunci a `n-
ceput un foc puternic, care
a ]inut jum\tate de ceas.
Dup\ aceasta au atacat [i
i-au cople[it pe ap\r\tori.
C=]iva, `ncerc=nd salvarea,
s-au aruncat `n ap\, ceilal]i
pierind de sabie. Lupta se
sf=r[ise, c=nd a ajuns din-
spre Roman, unde fusese
trimis voievodul s=rb Mla-
den Milovanovici, cu 700
din cei mai buni lupt\tori.
Prutul era plin
de oameni `neca]i,
de cai, de arme
[i de haine
Mai multe am\nunte
despre lupta de la Sculeni
d\ un document intitulat
„Manuscrisul unui patri-
ot“, aflat `ntr-un muzeu
britanic [i publicat la Ate-
na `n anul 1926. „Cei abia
400 de greci, v\z=nd c\
du[manii se apropie, au ie-
[it din tran[ee [i i-au ata-
cat ca ni[te lei... R\zboinici
de ne`nvins, tinerii `ntre 15
[i 18 ani i-au respins pe
turci cu mari pierderi; che-
haia, v\z=nd vitejia nepil-
duit\ a grecilor [i pierz=nd
speran]a c\ va ob]ine victo-
ria dorit\, se hot\r` s\ ata-
ce pe greci cu artileria.“
Au spart `nt\riturile [i
au trecut la atac general.
„Tinerii au luptat cu o de-
osebit\ vitejie [i lupta va
r\m=ne `n analele istoriei
fiindc\ peste 200 de greci
au c\zut victime lupt=nd
cu sabia `mpotriva a 8.000
de turci“.
La Prut venise de la
St=nca Roznovanu [i c\pi-
tanul Apostoiachi, cu 150
de oameni. Tinerii lupt\-
tori, v\z=nd c\ `nt\ritura
de pe malul Prutului era
slab\, l-au socotit pe gene-
ralul Cantacuzino tr\d\tor
[i i-au spus p\rerea peste
r=u, el fiind refugiat pe ce-
l\lalt mal. Apoi „au jurat
s\ moar\ pentru patrie [i
s-au s\rutat `ntre ei“.
B\t\lia era urm\rit\ de
6-7.000 de refugia]i privi-
tori, afla]i vizavi, `n caran-
tinele de pe malul rusesc.
Acolo, pe mal, se afla [i
postelnicul poet [i profesor
la Academia Domneasc\
Tudor
Vladimirescu
a a[teptat `n
zadar sprijin
din partea
marilor `mp\r\]ii
Iacovachi Rizos, care a stat
mereu l=ng\ sufletul lui
Ipsilanti. Sub ochii s\i,
tinerii s\i elevi [i studen]i
ai Academiilor din Ia[i [i
Bucure[ti luptau p=n\ la
ultima suflare. C\z=nd de- CM
YK
capita]i de palo[ele neier-
t\toare, unii murmurau ca
pe o rug\ciune cuvintele
Marseillezei grece[ti, c=n-
tat\ de at=tea ori `n clase,
`n gr\din\ [i la serb\rile
sf=r[itului de an.
Mul]i dintre tinerii ete-
ri[ti au murit strig=nd „E-
leutheria“, slobozenie [i
libertate, `ng=na]i de clopo-
tul din clopotni]a bisericii
castelului St=nca, unde se
purtau alte lupte. „Tr\ias-
c\ Libertatea!“ erau ulti-
mele lor cuvinte.
La b\t\lie asistau nepu-
tincio[i, de pe cel\lalt mal,
ca la un spectacol de trage-
die, [i generalii ru[i Insov
[i Kisseleff. Mai `nainte le
propuseser\ tinerilor lup-
t\tori s\ treac\ `n caran-
tin\, unde se g\seau mii de
refugia]i, `ncerc=nd [i
noaptea s\-i salveze cu
b\rcile. Aten]ionaser\ [i pe
comandan]ii turci s\ nu
trag\ cu tunurile, c\ci da-
c\ vor c\dea proiectilele pe
teritoriul rus, ei vor fi ne-
voi]i s\ r\spund\.
Ultimele clipe ale
Eteriei din Moldova
~n august a fost `n\bu-
[it\ [i rezisten]a panduri-
lor lui Tudor, retra[i din-
colo de Olt, revolu]ionarii
din ambele Principate fiind
v=na]i apoi ca ni[te lupi.
Cealalt\ grupare a ete-
ri[tilor cu lordache Olim-
piotul [i Ioan Farmache se
afla `n Mun]ii Neam]ului [i
nu `ncetase lupta, cu toate
c\ noua conducere a Patri-
arhiei Constantinopolului
cerea insistent grecilor „a-
posta]i [i haini“ s\ se „tre-
zeasc\, pentru Dumnezeu“,
s\ renun]e la r\zvr\tire [i
 CM
YK

Mar]i, 11 martie 2008 9

s\ dea ascultare `naltei
Por]i (Documente IV).
Ultimii eteri[ti s-au re-
tras la Secu `n iulie. ~nce-
p=nd lupta cu inamicii care
au `nconjurat zidurile m\-
n\stirii, „c\lug\ri, c\lu-
g\ri]e [i mireni cu so]iile
lor, to]i `n toate p\r]ile ca
cei turba]i, alergau [i se
gr\m\diau unii peste al]ii
ca s\ nu arz\ [i numai prin
beciuri sc\pau. A[i[derea [i
caii alergau prin toate p\r-
]ile nechez=nd [i c\ut=nd
loc unde s\ scape de foc,
c\ci c\deau t\ciunii peste
d=n[ii [i-i ardeau.“
Dup\ mai multe zile de
rezisten]\, Iordache a mu-
rit, arunc=ndu-se `n aer cu
pulber\ria de la M\n\sti-
rea Secu, iar Farmache, cu
vreo 20 de lupt\tori [i trei
c\lug\ri]e, a fost luat pri-
zonier, legat `n lan]uri, dus
pe jos la Ia[i [i apoi trimis la
Istanbul (Documente III).
Urgia a durat p=n\
`n toamna lui 1821
Cum se a[teptau moldo-
venii, osta[ii din trupele o-
tomane au r\spuns silnici-
ilor arn\u]ilor care omor=-
ser\ negustori turci [i func-
]ionari ai Por]ii [i au lovit
f\r\ mil\, c\ut=nd pe cei
vinova]i, aprinz=nd cur]ile
boierilor haini]i fa]\ de
Poart\ [i `mpr\[tiind spai-
ma `n jur, ca la toate r\z-
boaiele vremii. Dar com-
portamentul comandantu-
lui lor fa]\ de localnicii
considera]i supu[ii Por]ii a
CM
YK
fost blajin, cum scria arhi-
De la Dr\g\[ani, o parte dintre lupt\torii eteri[ti au pornit spre Moldova, unii `ndrept=ndu-se c\tre
Mun]ii Neam]ului, iar al]ii purt=nd o lupt\ grea la Gala]i cu trupele turce intrate `n ]ar\. Desp\r]indu-se [i
acestea, o parte, condus\ de pa[a Iusul Bercofceali a luat-o spre Ia[i, iar alta, cu Cioban Oglu, spre mun]i,
trec=nd prin foc [i sabie a[ez\rile din cale - Foc[ani, Bac\u, Roman, Piatra. Erau vreo 3.000 - pede[tri,
4.000 - c\l\ri, 6 tunuri, urma]i [i de al]ii. La 17 iunie, diminea]a, turcii au venit gloat\ la Sculeni, au
`nconjurat `nt\ritura [i a `nceput b\t\lia. Erau vreo c=teva mii, iar eteri[tii, 400, dar aveau tunuri.
~n zilele acelea grele, M\n\stirea „Sf. Trei
Ierarhi“, locul de adunare al Eteriei, ad\posti-
se `ntre zidurile sale mul]ime de popor. Bari-
cada]i `n biseric\, oamenii `nsp\im=nta]i de
lupte se rugau cerului s\-i salveze de ienice-
rii ce b\teau la por]i [i cereau `nver[una]i
deschiderea lor, c\ut=nd r\scula]ii
fost dispersa]i [i aproape p\timind cumplit: „C\ci
imposibil de urm\rit. pre c=te fete [i b\ie]i [i mu-
Beciurile Ia[ilor [i Mol- ieri tinere au g\sit be]ivii,
dovei fiind pline de butoaie rar care au sc\pat de spur-
cu licorile vi]ei de vie, sol- c\ciune. {i bisericile [i m\-
da]ii turci, ca [i arn\u]ii n\stirile au pr\dat [i au
Eteriei, „nu s-au mai trezit ars [i pre oameni i-au mun-
din urm\rile abunden]ei cit ca s\ spuie averile cele
vinului“ (cum constata ofi- `ngropate.“ („1821, Docu-
]erul Liprandi), „mul]i a- mente“)
jung=nd de nest\p=nit: ie- Scriind unui demnitar
din preajma ]arului, mitro-
nicerii nu se supun [efilor
politul Veniamin Costachi
lor. Sunt mai totdeauna
be]i [i fac cele mai mari ne- ar\ta [i el tragedia Moldo-
vei: „Foc, sabie, dezbr\care,
or=nduieli `n o[tirile tur-
ce[ti din aceast\ provincie. r\piri, d\r=marea biseri-
cilor, omor=rea slujitorilor,
Nu exist\ nici o disciplin\.
Silniciile [i jafurile, ca [i al- silnicia feciorilor, r\pirea fe-
meilor de l=ng\ b\rba]i [i a
tele asem\n\toare, conti-
nu\ [i, probabil, `n c=teva fiilor de l=ng\ p\rin]i, prada
luni Moldova va r\m=ne cu caselor, ridic\rile vitelor...“
totul pustie.“ („Istoria Mitropoliei“) Lupta cu armia turceasc\ fiind pierdut\, comandantul suprem,
Un document din iulie Ora[ul avea s\ scape de generalul Alexandru Ipsilanti, [i cei doi fra]i ai s\i s-au retras
CM
YK

1821 scria: „O[tile vizirului aceste nenorociri abia du-

mandritul Isaia, vechilul
Mitropoliei din Ia[i c\tre
mitropolitul Veniamin Cos-
tachi, la 3 iulie 1821.
Dorind s\ evite jafurile
ienicerilor indisciplina]i -
osta[i r\zboinici, s=ngero[i
ca [i arn\u]ii [i greu de
st\p=nit - care socoteau o-
ra[ul prad\ apar]in=nd
du[manilor greci, Chihaia
Bei a cantonat trupele `n
corturi pe Dealul Copoului.
Venind `ns\ ploi mari [i
inund=ndu-se corturile, a
acceptat propunerea co-
mandan]ilor pentru canto-
narea trupelor `n casele
libere din t=rg, unde au
Centrul de Pelerinaj „Sfânta
Parascheva“ v\ invit\ la
„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i
Constantin [i Elena `n Grecia“
Perioada 14-24 mai 2008
Dintre obiective, men-
]ion\m: Ouranopolis (cro-
azier\ `n jurul Sf. Munte
Athos, Valea Tembe (iz-
vorul [i Biserica „Sf. Mc.
Paraskevi“), Complexul
monahal Meteora (moa[-
tele Sf. Haralambie); In-
sula Evia: M-rea Sf. Cuv.
David (`nchinare la moa[-
tele Cuv. David, mor-
mântul Fer. Stare] Iacov
Tsalikis), Prokopion (`n-
chinare la moa[tele Sf.
Ioan Rusul), Makrimalis
(`nchinare la moa[tele Sf.
Partenie din Lampsa-
kos), Atena (vizitare: A-
cropole, Pia]a Parlamen-
tului, Catedrala mitropo-
litan\); PARTICIPARE
LA SF+NTA LITURGHI-
E `n Atena; Insula Egina
(moa[tele Sf. Nectarie
Taumaturgul), M-rea Ka-
to Xenia (`nchinare la
aflate `n Ia[i erau alc\tuite
din opt mii de oameni. A-
cum, au venit [i al]i patru
mii de asiatici, care nu au
alt\ `mbr\c\minte dec=t
p\turi de cai. Seraschierul
`i scrie pa[ei din Ia[i c\ tri-
mite de la malurile Dun\-
rii pe ace[ti nenoroci]i ca s\
se foloseasc\ de `mpreju-
r\ri [i s\ c=[tige ceva `n
Moldova. De aceea, `m-
pr\[tiindu-se ei `n sate, r\-
pesc tot ce g\sesc... [i mul-
te sate s-au pustiit.“
Capitala Ia[i ajunsese
mai de tot pustie, pu]inii
cre[tini care mai r\maser\
Brâul Maicii Domnului) -
Tesalonic (moa[tele Sf.
Dimitrie, izvorâtorul de
mir, moa[tele Sfintei Ani-
sia, moa[tele Sf. Grigorie
Palama).
Pre]: 285 DE EURO ^
240 DE lei. Servicii in-
cluse: transport cu auto-
car clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa -
Arghirocanstron, Pireu -
Egina, Egina - Pireu;
cazare `n regim dublu, cu
mic dejun, conform pro-
gramului la hoteluri
de3***, preot `nso]itor.
Informa]ii suplimentare
pute]i ob]ine la telefon:
0232.276907 sau la sediul
Centrului de Pelerinaj
«Sf. Parascheva» din Ia[i,
Bd. {tefan cel mare
[i Sfânt nr. 16, `n incinta
Catedralei Mitropolitane.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!
p\ instalarea caimacamu-
lui {tefan Vogoride (toam-
na 1821).
Grecia a reu[it
s\ devin\ autonom\
`n 1829
~n zilele acelea, M\n\s-
tirea „Sf. Trei Ierarhi“, lo-
cul de adunare al Eteriei,
ad\postise `ntre zidurile
sale mul]ime de popor. Ba-
ricada]i `n biseric\, oame-
nii `nsp\im=nta]i de lupte
se rugau cerului s\-i salve-
ze de ienicerii ce b\teau la
por]i [i cereau `nver[una]i
deschiderea lor, c\ut=nd
r\scula]ii.
Trec=nd pe l=ng\ m\-
n\stire, mai t=rziu, b\tr=-
nii `[i aminteau ziua de 27
februarie 1821, c=nd tre-
ceau miile de cavaleri[ti [i
infanteri[ti greci, defil=nd
pe Uli]a Mare [i pe sub zi-
durile bisericii, cuprin[i de
elanul eliber\rii patriei
str\mo[e[ti. ~n frunte p\-
la M\n\stirea Cozia (foto) [i apoi au trecut `n Austria
[ea Batalionul Sacru al ti-
nerilor intelectuali, profe-
sori [i studen]i, pentru care
via]a avea doar dou\ sen-
suri: libertate sau moarte.
Jertfele lor de la Dr\g\[ani
[i de la Sculeni, unde au
murit eroic pentru Elada,
nu fuseser\ `n zadar. Scri-
ind despre aceste zile, Iaco-
vachi Rizos, ca [i fostul ge-
neral Gh. Cantacuzino,
probozind puterile Sfintei
Alian]e cre[tine, care au l\-
sat pe fra]ii lor s\ fie nimi-
ci]i, au cerut dreptate.
Efectul acestor scrieri [i
al altor interven]ii publice
nu a fost de neglijat, c\ci s-a
creat opinie de sprijin `n
toat\ Europa [i din cenu[a
altarului avea s\ se ridice
Fenixul libert\]ii Greciei.
~n 1822, s-a proclamat in-
dependen]a, acceptat\ par-
]ial abia din 14 aprilie
1827, c=nd Ioan (Ioannis)
Kapodistrias, fostul minis-
tru de Externe la Petro-
grad [i adesea musafir al den]a total\, sub protec]ia
Ia[ilor, a fost chemat de marilor puteri: Fran]a, Ru-
compatrio]i [i ales de Adu- sia [i Anglia.
narea Na]ional\ primul De aceea, vorbind despre
pre[edinte al Greciei elibe- virtuosul patriot [i mitro-
rate. polit Veniamin Costachi,
Pentru meritele sale la b\tr=nii slujitori ai bisericii
sus]inerea Eterici, minis- din Uli]a Mare socoteau c\
tru de Externe al guvernu- n-a gre[it sfin]ind steagul
lui grec a fost numit Iaco- tinerilor eteri[ti - cum con-
vachi Rizos Nerulos, poetul siderau unii boieri din
[i postelnicul Cur]ii Dom- cauza urgiei ab\tute apoi
ne[ti, d=nd ie[enilor prile- asupra Moldovei. Mul]i so-
jul s\ fie m=ndri c\ un con- coteau c\: „prin sacrificiul
cet\]ean de al lor ajuns `n eteri[tilor [i al pandurilor
cel mai `nsemnat post al lui Tudor Vladimirescu -
guvernului de atunci, a de[i ace[tia nu au luptat
contribuit la rena[terea al\turi - [i prin suferin]ele
Greciei, duc=nd tratative Ia[ilor [i Bucure[tilor, ale
grele cu emisarii puterii o- Moldovei [i Munteniei, s-a
cupante [i ai ]\rilor protec- ridicat steagul libert\]ii
toare ]in=nd seama [i de deasupra Balcanilor“.
interesele lor, dar mai pre-
sus de ale patriei sale.
S-a curmat [i st\p=nirea
domnitorilor trimi[i din
Prin tratatul de la Adri-
anopole din 14 septembrie
Fanar, ace[tia fiind `nlocu-
i]i cu domni p\m=nteni.
1829, Greciei i s-a recunos-
cut autonomia, iar din 3 * INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
A NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
februarie 1830 indepen- UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI
Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz;
Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80
Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca
- 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz;
Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80
Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani
- 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad
- 93,70 Mhz; Piatra-Neam] - 91,20 Mhz;
Ia[i - 92,70 Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz;
Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20
Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz;
Harghita- Gheorgieni - 93,00 Mhz;
T=rgu- Neam] - 106,80 Mhz;
Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30
Mhz; Baia Mare-Mogo[a - 94,30 Mhz;
Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.

CM
YK
10
„Toate teoriile, ipotezele cu valoare de certitudine vehiculate s-au spulberat prin alegerea `n aceast\ `nalt\
Opinii demnitate a IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, persoan\ care nu era `n «calculele» jurnali[tilor [i comentatorilor
«de specialitate». Iar dup\ acest rezultat considerat de mul]i ziari[ti «surprinz\tor», prea pu]ini au stat s\ se
g=ndeasc\: «Dar dac\ acolo s-a `nt=mplat altceva, ce noi nu putem teoretiza la fel cum o facem `n cazul
alegerilor interne de la partide, dac\ acolo chiar s-a votat sub inspira]ia Duhului Sf=nt?»“ (Florin Zamfirescu)
EDITORIAL
Bunii ziari[ti, conspira]iile Noi nu avem zei care ucid
[i alegerile de la Patriarhie
a Mai este un gen de jurnalism care se practic\ frenetic
prin ziarele noastre „de calitate“: presa de zvonuri
provenite din surse de informare de regul\ anonime,
totul livrat la pachet cu o teorie conspira]ionist\, `n baza
principiului c\ nimic nu este ceea ce pare a fi a
de Florin ZAMFIRESCU
Despre felul `n care se face pres\
`n Rom=nia anului de gra]ie 2008 se
vorbe[te `n termeni nu tocmai m\-
gulitori. Tendin]a de tabloidizare a
con]inutului ziarelor e o realitate pe
care nu o poate nega nimeni. „Tablo-
idizarea“ nu se refer\ la formatul
„tabloid“, `n care apar numeroase ga-
zete oneste de informa]ii (de dimensi-
unile apropiate formatului A3, cu
ajust\ri `n func]ie de caracteristicile
rotativei de tip\rire). „Tabloidizarea“
se refer\, de fapt, la un gen de pres\
care se ocup\ de cronica nimicului,
care transform\ faptul divers `n [tire
senza]ional\ de pres\ [i b=rfa `n an-
chet\ jurnalistic\. Facem o invita]ie
cititorilor care se `ndoiesc de cele spu-
se [i `i rug\m s\ r\sfoiasc\ oricare
trei ziare ap\rute `n oricare zi, f\r\ a
lua `n acest pachet „tabloidele“ cu
eticheta pus\, care cel pu]in nu fac
nici un secret din op]iunea de a face
acest tip de pres\.
Ve]i vedea, la cele trei ziare „se-
rioase“, cel pu]in un articol din pa-
gina `nt=i, care se ocup\ de vreo de-
clara]ie „fulminant\“ a unui politi-
cian la adresa unui rival. Pe baza
acelei declara]ii, se construie[te un
`ntreg e[afodaj de ipoteze, se ana-
lizeaz\ cele spuse, se compar\ cu de-
clara]iile de acum doi, trei sau [ase
ani [i se trag concluzii categorice pri-
vind iminen]a declan[\rii unui
„r\zboi“ `ntre dou\ persoane, dou\
„palate“, dou\ viziuni politice [i a[a
mai departe. Dac\ s-ar fi luat `n se-
rios numai exemplul cu b\t\lia din-
tre „palatele“ Cotroceni [i Victoria,
ar fi trebuit ca `n urm\ cu trei ani s\
fi avut loc deja alegeri parlamentare
anticipate, nu la termen, cum se va
`nt=mpla `n aceast\ toamn\.
Dar nu numai presa de „declara]ii“
face carier\ la noi. Mai este [i presa de
b=rf\ „de calitate“, altfel dec=t cea pro-
fesat\ `n gazetele care tip\resc fo-
tografii f\cute de paparazzi prin locuri
publice. Ve]i afla, `n aceste ziare „seri-
oase“, de exemplu, am\nunte despre
via]a pe care o duc odraslele politicie-
nilor sau ale milionarilor rom=ni. De
altfel, regula de a nu te lega de familia
unei persoane publice e `nc\lcat\ cu
non[alan]\ de aproape toate gazetele,
invoc=ndu-se, cu argumente sub]irele,
„interesul public“ vizavi de asemenea
abord\ri jurnalistice.
Care este „interesul public“ slujit
prin publicarea automobilului pe
care-l conduce fiul unui afacerist mil-
ionar? A fost prins cumva acel mil-
ionar c\ nu [i-a pl\tit taxele [i im-
pozitele la stat, sau c\ a `ncasat bani
publici f\r\ a presta munca anga-
jat\, iar din aceste sume ilicite a
cump\rat feciorului o ma[in\ de lux?
Bine`n]eles c\ nu e vorba de a[a ce-
va, dar de ce s\ nu se enerveze
poporul c=nd vede un pu[ti de 19 ani
care conduce o ma[in\ de un milion
de euro, cump\rat\ de tac-su? Prea
pu]ini `[i pun `ntrebarea, legitim\ de
ast\ dat\: ce treab\ are ziaristul cu
felul `n care `[i cheltuie banii perso-
nali un cet\]ean? De ce trebuie s\
apar\ `ntr-o publica]ie am\nunte
privind via]a de familie a unui politi-
cian sau om de afaceri, chiar dac\
ace[tia nu [i-au implicat membrii
familiei `n ecua]ia banului sau a in-
teresului public? Exemple privind
modul `n care se `ncalc\ dreptul la
via]\ privat\ a persoanelor publice
putem g\si cu duiumul, din p\cate
prin ziare care fac parte din presa
numit\ „quality“, pentru a se dife-
ren]ia, vezi bine, de tabloide.
Mai este un gen de jurnalism care
se practic\ frenetic prin ziarele noas-
tre „de calitate“: presa de zvonuri
provenite din surse de informare de
regul\ anonime, totul livrat la pa-
chet cu o teorie conspira]ionist\, `n
baza principiului c\ nimic nu este
ceea ce pare a fi. A[a se ajunge la
aruncarea pe pia]\ a celor mai stu-
pide, aberante, incredibile teorii
privind comploturi, „lucr\turi“ [i
lupte `ntre „tabere din interior“, `n
leg\tur\ cu orice eveniment de in-
teres. Exemple sunt nenum\rate,
`ncep=nd cu via]a intern\ a partide-
lor parlamentare, unde se vorbe[te
despre comploturi care mocnesc gata
s\ explodeze [i termin=nd cu con-
spira]ia din spatele juriz\rii unor
c=ntece pentru stabilirea finalistei
care va participa la concursul „C=n-
tarea Europei“, mai cunoscut sub de-
numire de Eurovision.
S-a `ncercat aplicarea tiparului
conspira]ionist [i `n cazul eveni-
mentelor din cadrul Bisericii Ortodo-
xe Rom=ne, f\r\ rezultate deosebite,
`ns\. Astfel, la alegerile de anul tre-
cut s-a afirmat `n presa „de calitate“
c\ exist\ dou\ „tabere“ `n cadrul
Sf=ntului Sinod, care promoveaz\
fiecare un candidat la func]ia de Pa-
triarh. Bine`n]eles, analizele [i pre-
viziunile din aceste gazete au fost in-
firmate de realitate. Explica]ia este
simpl\: `ntr-un organism cum este
Sf=ntul Sinod nu exist\ „tabere“,
cum se `nt=mpl\ `ntr-un parlament
sau `ntr-un guvern de coali]ie, unde
exist\ dou\ sau mai multe for]e
politice separate de ideologie. Cre-
de]i c\-i intereseaz\ pe bunii no[tri
ziari[ti o asemenea explica]ie?
S\pt\m=na trecut\, Sf=ntul Si-
nod s-a `ntrunit la Re[edin]a patriar-
hal\ pentru alegerea ierarhilor din
opt eparhii vacante. Presa noastr\
nu s-a ocupat dec=t de alegerea no-
ului Mitropolit al Moldovei [i Bu-
covinei [i nimeni nu `n]elege de ce
ziari[tilor din „presa serioas\“ li s-au
p\rut mai pu]in importante alegerile
pentru scaunele vacante de episcop
al Slatinei, de episcop al Episcopiei
Tulcei, de episcop al S\lajului, de
episcop al Episcopiei Ortodoxe Ro-
mâne a Italiei, al Episcopiei Ortodo-
xe Române din Spania [i Portugalia,
al Episcopiei Ortodoxe Române pen-
tru Europa de Nord [i de episcop al
Episcopiei Ortodoxe Române pentru
Australia [i Noua Zeeland\.
Chiar dac\ s-a ocupat pe `ndelete
numai `n leg\tur\ cu alegerea pen-
tru scaunul de Arhiepiscop al Ia[ilor
[i Mitropolit al Moldovei [i Buco-
vinei, presa noastr\ nu a reu[it nici
un „pronostic“. Toate teoriile, ipote-
zele cu valoare de certitudine vehicu-
late s-au spulberat prin alegerea `n
aceast\ `nalt\ demnitate a IPS
Teofan, Mitropolitul Olteniei, per-
soan\ care nu era `n „calculele“ jur-
nali[tilor [i comentatorilor „de spe-
cialitate“. Iar dup\ acest rezultat,
considerat de mul]i ziari[ti „surprin-
z\tor“, prea pu]ini au stat s\ se
g=ndeasc\: „Dar dac\ acolo s-a
`nt=mplat altceva, ce noi nu putem
teoretiza la fel cum o facem `n cazul
alegerilor interne de la partide, dac\
acolo chiar s-a votat sub inspira]ia
Duhului Sf=nt?“ Cine s\-[i pun\
asemenea `ntreb\ri? Via]a merge
`nainte, m=ine se scoate din p\l\rie
un alt „scandal“, despre care `[i vor
da cu p\rerea aceia[i buni ziari[ti.
Desigur, mai sunt c=]iva gazetari
care [tiu cum stau lucrurile [i scriu
`n cuno[tin]\ de cauz\. Despre ex-
cep]iile care confirm\ regula ce pu-
tem spune? Numai de bine. a
Mar]i, 11 martie 2008
IDEEA CRE{TIN| Avem o situa]ie complex\ [i im-
presionant\. Este vorba despre o
nunt\ - o s\rb\toare a dragostei,
un `nceput de via]\ nou\. Nunta
pare binecuvântat\ de cântecul u-
scris un `ntreg volum - Euridice [i nui zeu. Plenitudinea este suge-
de Monica PATRICHE
Sfântul Vasile cel Mare, ca tâ-
umbra (1988) `n anul mor]ii so]iei
sale. Folosirea miturilor `n litera-
tur\ nu vine neap\rat `n contra-
rat\ de `mpletirea divinului cu
umanul, de cântecul zeului. Nu ar
fi avut loc acolo minciuna. Nici
n\r student la Atena, a ar\tat un dic]ie cu sensibilitatea [i cu tr\irea moartea. S\ ne imagin\m cu cât\
interes deosebit, o adev\rat\ pa- cre[tin\. `ncântare, cu cât\ emo]ie l-a ascul-
tim\ pentru instruc]ie [i educa]ie. Medita]ii cre[tine, dar [i teme tat Thetis pe Apolo. Cum zeul i-a
El iubea foarte mult ceea ce ma- din literatura antic\ greac\, r\scolit sentimente materne, cum
joritatea cre[tinilor vremii lui g\sim [i la poetul grec Kavafis. ea a [i v\zut `n fa]a ochilor prun-
def\imau: cultura greac\, `n]elep- „~mi place biserica - ripidele ei, cul, [i odat\ cu el, fericirea. {i
ciunea omeneasc\. Ce putea el a[- argintul vaselor ei sacre, [i sfe[- nimic nu-i va ucide copilul, adic\
tepta, ca [i cre[tin, de la educa]ia nicele ei, luminile, icoanele, [i am- sufletul. A[a i-a prezis zeul, [i ea a
vonul ei“, afirm\ Kavafis `n po-
p\gân\ primit\ ca student la A- crezut. S\ nu crezi `n proorocirile
emul ~n biseric\. Poetul `ndeamn\ zeilor? Ce va fi gândit ea, la
tena? Prietenul s\u, Sfântul Gri-
gorie de Nazianz recuno[tea c\ e- la o gândire `nalt\, ca trupul [i su- sfâr[it? Când `nsu[i sufletul ei, bu-
duca]ia atenian\, cu `ntregul ei fletul s\ fie cuprinse de o aleas\ curia [i speran]a ei au pierit. {i
cult p\gân, alc\tuie[te un pericol emo]ie. Important este ceea ce cine le-a ucis? Nimeni altul decât
pentru sufletele tinerilor. Dar cei por]i `n suflet: „Pe Lestrigoni [i pe cel care i le promisese, cel care o
doi studen]i, Vasile [i Grigorie, nu Ciclopi, pe s\lbatecul Poseidon, asigurase de prezen]a lor viitoare.
s-au v\t\mat, ci s-au folosit [i mai nu-i vei `ntâlni, dac\ nu-i cari `n Cel care a spus c\ nici o boal\,
mult suflete[te, [i-au `nt\rit [i mai propriul suflet, dac\ propriul su- nicicând, nu-l va atinge pe Ahile,
mult credin]a. Erau impresiona]i flet nu ]i-i scoate `nainte“ (Itaca). fiul ei, [i c\ el va tr\i ani mul]i.
[i cutremura]i de m\re]ia sufletu- A[ z\bovi asupra poemului Kavafis red\, ca dup\ un arc de
lui grecesc. Necredin]\, care are ca motto un timp `n care pare c\ totul s-a sur-
Mai târziu, ca ascet, Sfântul citat din Republica lui Platon. La pat, momentul când Thetis afl\
Vasile cel Mare a `n]eles superior- nunta dintre zei]a marin\ Thetis despre uciderea lui Ahile la Troia.
itatea `nv\]\turii pustiei. La A- [i muritorul Peleus (p\rin]ii lui {i-a `ntrebat, amintindu-[i proba-
tena `[i `nsu[ise z\mislirile spirit- Ahile Peleianul, eroul r\zboiului bil despre asigurarea c\ zeii vor
ului omenesc, `n pustie deprindea troian) a cântat Apolo, prezicându-i veghea cu dragoste asupra desti-
lucrurile dumnezeie[ti. ~n pustie lui Thetis o fericit\ fecunditate, nului s\u: „«Ce f\cea `n]eleptul
nu c\uta sophia, ci via]a. Folosea copii sorti]i unei vie]i ferite de boli. Apolo? Pe unde umbla poetul ce la
`n]elepciunea Atenei `n lucrul s\u, I-a vestit c\ zeii vor veghea cu dra- ospe]e zice atât de frumos, pe unde
iar tradi]ia ascetic\, spre a tr\i. {i goste asupra destinului ei. „{i `mi umbla profetul când fiul mi-l
cerea lui Dumnezeu s\ ajung\ [i el `nchipuiam - spune Thetis - c\ ucideau `n tinere]ea dintâi?» {i
ca asce]ii Egiptului. minciuna nu va avea loc `n gura b\trânii i-au r\spuns c\ Apolo
Sunt scriitori cre[tini care folo- divin\ a lui Phoebus, din care iz- `nsu[i s-a coborât la Troia [i cu
sesc ca pretext, ca suport de me- vorau oracolele. Or, acest zeu care troienii l-au ucis pe Ahile»“.
dita]ie miturile antice grece[ti. De mi-a cântat... el este acela care mi- Minciuna, moartea, dezam\gi-
exemplu, poetul Cezar Baltag a a ucis copilul.“ rea, umbrirea nun]ii - cu acestea s-a
`ntâlnit sufletul ei de mam\. Din
toate, cea mai cumplit\ `mi pare a
fi minciuna. E ca [i cum ar fi o-
bligat-o [i pe ea, to]i anii ace[tia,
s\ mint\, s\ se mint\. {i apoi tim-
pul, care nu a fost unul al plin\-
t\]ii. Prezentul i-a adus moartea [i
viitorul va fi gol.
Dar noi nu avem zei mincino[i.
Noi nu avem zei care ucid, care
promit, ca apoi s\ ucid\ speran]a.
Pe noi Dumnezeu nu ne va deza-
m\gi niciodat\. Nunta poate s\ ne
fie deplin\, iar timpul nu se va
surpa [i, de-[i va ar\ta nimicnicia,
noi `l avem pe Hristos. Numai s\
credem `n El. a
AM CITIT, NE-A PL|CUT matematic asupra orginii [i evolu]iei universului `n ex-
pansiune din momentul „marii explozii“ ini]iale („The
Big Bang“). A efectuat studii asupra rela]iei dintre g\-
Originea universului urile negre din univers [i termodinamic\. A c\p\tat
notorietate mondial\ prin publicarea unor c\r]i de po-
„... Ipoteza universului nem\rginit are implica]ii pularizare a [tiin]ei („Scurt\ istorie a timpului“,
„Universul `ntr-o coaj\ de nuc\“). De[i `n anul 1963 a
profunde privind rolul lui Dumnezeu `n afacerile uni-
versului. Faptul c\ universul evolueaz\ dup\ legi bine fost diagnosticat cu scleroz\ lateral\ amiotrofic\,
boal\ care `n timp duce la paralizie general\, Hawking
definite este acum larg acceptat. Aceste legi au putut
fi decretate de Dumnezeu, dar se pare c\ El nu inter- [i-a continuat activitatea [tiin]ific\. Paralizia a progre-
sat [i, cu timpul, a devenit complet imobilizat, [i-a
vine `n univers pentru a `nc\lca legile. P=n\ de
cur=nd se credea c\ aceste legi nu sunt aplicabile pierdut vocea, fiind constrâns s\ comunice cu ajutorul
unui computer sofisticat (conceput special pentru el de
`nceputului universului. Ar fi fost la voia Domnului
s\ `ntoarc\ arcul care pune `n mi[care mecanismul un prieten), care poate fi controlat cu mi[c\ri ale capu-
lui [i globilor oculari, la o vitez\ de cincisprezece cu-
universului [i s\-l orienteze dup\ orice direc]ie ar fi
dorit El. A[adar, starea actual\ a universului ar fi fost vinte pe minut. a
rezultatul alegerii condi]iilor ini]iale `ntreprinse de
Dumnezeu.
Totu[i, situa]ia ar fi foarte diferit\, dac\ o ipotez\
de tipul universului nem\rginit ar fi corect\. ~n acest
caz, legile fizicii ar fi valabile chiar [i la `nceputul uni-
versului, astfel c\ Dumnezeu n-ar fi avut libertatea
s\ fixeze condi]iile ini]iale. Desigur, El ar fi avut `nc\
libertatea s\ aleag\ legile c\rora universul trebuia s\
li se supun\. Totu[i, nu era o alegere prea mare.
Poate exista numai un num\r mic de legi selfconsis-
tente, care s\ duc\ p=n\ la fiin]ele complicate ca noi
`n[ine, capabile s\ pun\ `ntrebarea care este natura
lui Dumnezeu.
{i chiar dac\ exist\ un set unic de legi posibile,
acesta este constituit doar dintr-un num\r de ecua]ii.
Ce anume le insufl\ acestora foc [i face special pentru
ele un univers pe care s\ `l guverneze? Este teoria fi-
nal\ at=t de cuprinz\toare c=t s\ dea socoteal\ de
propria sa existen]\? De[i [tiin]a poate s\ r\spund\
la `ntrebarea cum a `nceput universul, ea nu poate
r\spunde la `ntrebarea: de ce s-a ostenit el s\ existe?
Nici eu nu [tiu r\spunsul.“ (Stephen Hawking, finalul
unei conferin]e ]inute la Cambridge, `n iunie 1987, la
cea de-a trei suta aniversare a public\rii lucr\rii
„Principiile matematice ale filosofiei naturale“ a lui
Newton - conferin]\ inclus\ `n vol. „Visul lui Einstein
[i ale eseuri“, editura Humanitas, 2006)
NOTA REDAC}IEI. Stephen Hawking (n\scut `n
1942, `n Oxford - Marea Britanie) este un cunoscut as-
trofizician, care `n anii 1965-1970 a elaborat un model
 Mar]i, 11 martie 2008 11
EXPOZI}IE DE REPTILE: Cea mai mare expozi]ie de reptile vii din Europa a fost deschis\, ieri,

Actualitate la Muzeul de Istorie Casa Altemberger din Sibiu, unde sunt expuse, pân\ pe 9 mai, 70 de
exemplare, printre care [i rarit\]i. Atrac]ia expozi]iei este cobra sud-african\ albinoas\, Naja
Nivea, unul dintre cele opt exemplare de acest gen din lume. Exemplarul expus la Muzeul de
Istorie din Sibiu este al 4-lea ca dimensiune. Vizitatorii vor mai putea vedea cobre, iguane,
scorpioni, broa[te ]estoase, anaconda, [erpi cu clopo]ei, vipere, crocodili [i multe alte specii.

Ministerul Educa]iei avertizeaz\ asupra falselor bro[uri pentru bac PE SCURT

Consilierul ministrului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului Mihaela
Suciu a declarat c\ editurile nu au
publicat bro[uri cu subiectele [i re-
zolv\rile pentru cele dou\ sesiuni
ale examenului de bacalaureat.
Potrivit consilierului, `n cazul `n
care ar fi ap\rut asemenea bro[uri,
directorul Centrului Na]ional pentru
Curriculum [i Evaluare `n ~nv\]\-
mântul Preuniversitar (CNCEIP),
Cristian Mirescu, „ar fi aten]ionat
Procuratura“.
„Nu au fost publicate bro[uri cu
subiectele [i rezolv\rile subiectelor
pentru examenul de bacaluareat, mai
ales c\ variantele de subiecte postate
Ofert\ de
carte,
pe site-ul Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului (MECT) nu
sunt cele finale. Ultima variant\ se
va posta pe site-ul ministerului `n
data de 12 martie. Au fost publicate
bro[uri cu subiectele de la examenul
de bacalaureat de anul trecut“, a
spus consilierul.
Suciu a precizat c\ MECT a
transmis inspectoratelor [colare din
]ar\ o not\ prin care anun]\ inter-
zicerea distribuirii [i utiliz\rii `n
[coli a bro[urilor care con]in subiec-
tele [i rezolv\rile de la examenul de
bacalaureat din acest an.
Directorul CNCEIP, Cristian
Mirescu, declara `n urm\ cu dou\
Cele nou\ br\]\ri dacice
s\pt\mâni, cu prilejul post\rii pe [i rezolv\rile vor fi distribuite `n for-
site-ul MECT a subiectelor la exa- mat electronic fiec\rui liceu [i vor fi
menul de bacalaureat, c\ subiectele puse la dispozi]ia elevilor. a
aduse deja `n ]ar\ [i, `n condi]iile
`n care va fi adus\ [i cea de-a zece,
o s\ o analiz\m [i pe aceasta“, a
explicat Angelescu. El a precizat
Concert pe vioara
Stradivarius, la MNAR
Alexandru Tomescu va sus]ine,
azi, la Muzeul Na]ional de Art\ al
României (MNAR), un concert pe
vioara Stradivarius, `n cadrul
unui eveniment organizat de c\tre
asocia]ia Prietenii Muzeului de
Art\ al României. Recitalul are loc
`n sala Auditorium, iar Alexandru
Tomescu va fi acompaniat la pian
de c\tre Horia Mihail. Asocia]ia
Prietenii Muzeului Na]ional de
Art\ al României este o organi-
za]ie non-guvernamental\, `nfiin-
]at\ `n anul 1998, `n scopul sus]i-
nerii morale [i financiare a MN-
AR. Pân\ `n prezent, a finan]at
peste 20 proiecte destinate muzeu-
lui, printre care Euroart, al c\rui
obiectiv l-a reprezentat asigurarea

muzic\ vor fi reexpertizate c\ „dificult\]ile majore“ `n pri-

[i film la
t=rgul
Kilipirim din
Bucure[ti
Azi se deschide cea de-a VI-
a edi]ie a târgului de carte,
muzic\ [i film KILIPIRIM
care are loc la Sala Dalles.
Târgul se desf\]oar\ `n pe-
rioada 11-16 martie [i ofer\
publicului reduceri care por-
nesc de la 30% din pre]ul de
pia]\ la carte româneasc\,
carte de import [i produse au-
dio-video. Sec]iunea de anti-
cariat [i numismatic\, `m-
bog\]it\ edi]ie de edi]ie da-
torit\ interesului prezentat de
publicul avizat, va avea [i la
aceast\ edi]ie o reprezentare
de ]inut\.
Pentru cei mai mici dintre
vizitatori, standurile de carte
[i jocuri logice sunt preg\tite
cu numeroase suprize. La fel
ca la edi]iile trecute va fi orga-
nizat\ o tombol\ `n urma c\-
reia o bibliotec\ nou\, plin\ cu
c\r]i, `[i a[teapt\ câ[tig\torul.
Tragerea la sor]i va avea loc la
Sala Dalles duminic\, 16 mar-
tie, orele 15:00.
„Ne bucur\m c\ [i anul
acesta, `n aceast\ frumoas\
loca]ie din cadrul complexului
Sala Dalles putem `nlesni ac-
cesul `n regim de discount la
c\r]i, albume de muzic\ [i
film studen]ilor iubitori de
cultur\. Credem c\ [i edi]ia
de anul acesta, prin multitu-
dinea expozan]ilor, `[i p\s-
treaz\ locul de frunte `ntre
expozi]iile de carte [i cultur\
desf\[urate `n Capital\ [i `n
`ntreaga ]ar\“, a declarat
Iuliana Radu, manager al
proiectului. (Ciprian BÂRA)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a „EXPONATUL LU-
NII“ LA MUZEUL JUDE-
}EAN DIN ALEXANDRIA:
Un ciclu de manifest\ri inti-
tulat „Exponatul lunii“ a fost
inaugurat, ieri, la Muzeul
Jude]ean din municipiul A-
lexandria. Exponatul din
luna martie este „Carul de
bronz de la Bujoru“, un o-
biect descoperit `ntâmpl\tor
`n aprilie 1974, `n urma unor
s\p\turi pe raza acestei lo-
calit\]i rurale din Teleor-
man. El apar]ine culturii ar-
heologice „Basarabi“ [i poate
fi datat `n secolul VIII `. Hr.,
`n prima epoc\ a fierului -
Hallstatt. Carul miniatural
din bronz, cu ro]i cu câte pa-
tru spi]e [i aplice `n form\ de
cruce, a fost g\sit `ntr-un
vin]a expertizei sunt legate de
unor bune condi]ii de vizitare a
muzeului [i pentru persoanele cu
handicap locomotor, mobilier pen-
faptul c\ br\]\rile dacice sunt
Ministerul Culturii [i Cultelor declarat ministrul Culturii, probe judiciare `n procesul derulat
tru Galeria de Art\ European\,
tip\rirea ghidurilor pentru mai
la Alba Iulia pentru identificarea
(MCC) va alc\tui o comisie de Adrian Iorgulescu. O alt\ persoanelor care au `nstr\inat
multe galerii, mobilier [i panouri
de prezentare la Muzeul Colec]ii-
speciali[ti care s\ br\]ar\ dacic\ din aur ar aceste obiecte. Cele nou\ br\]\ri lor de Art\, echipamente de m\-
reexpertizeze cele nou\ putea fi adus\ `n luna martie
se afl\, `n prezent, `n patrimoniul surare a umidit\]ii `n Galeria de
Muzeului Na]ional de Istorie al Art\ Veche Rom=neasc\, realiza-
br\]\ri dacice din aur `n Rom=nia, din SUA, `n Rom=niei (MNIR). rea de programe educative adre-
sate copiilor, adul]ilor [i familiilor.
O alt\ br\]ar\ dacic\ din aur
recuperate de statul rom=n prezent autorit\]ile rom=ne ar putea fi adus\ `n luna martie
din cele 15 despre care se fiind `n negocieri pentru `n Rom=nia, din SUA, `n prezent Zielele
autorit\]ile rom=ne fiind `n ne- Cinematografului
[tie c\ au fost sustrase de la r\scump\rarea ei, dup\ cum gocieri pentru r\scump\rarea
ei, dup\ cum au anun]at repre-
Portughez la Bucure[ti
Sarmizegetusa Regia, a au anun]at reprezentan]ii MCC.
zen]ii MCC. Ambasada Portugaliei orga-
Istoricul Dan Berindei, vicepre- nizeaz\, `ntre 27 [i 29 martie, la
Potrivit lui Iorgulescu, decizia „Comisia o s\ fie format\ din ex- [edinte al Academiei Rom=ne, Bucure[ti, Zilele Cinematografului
a fost luat\ pentru a se elimina per]i str\ini [i din istorici rom=ni, sus]ine utilitatea `nfiin]\rii unei Portughez, eveniment ce va
suspiciunile ap\rute `n leg\tur\ care nu au mai f\cut parte din prezenta trei filme din produc]ia
comisii formate din reprezentan]i recent\: „Alice“ (2005), „Atrás das
cu acestea, `n ciuda faptului c\ comisiile de expertiz\ anterioare. ai institutelor Academiei `n scopul
br\]\rile au fost deja expertizate Nuvens / Dincolo de Nori“ (2007)
Exper]ii vor face un raport de ex- clarific\rii autenticit\]ii br\]\ri- [i „O Mistério da estrada de
`n momentul aducerii lor `n ]ar\. pertiz\ din punct de vedere
„Am luat aceast\ decizie pentru lor dacice. „Era necesar s\ se pro- Sintra / Misterul drumului de
[tiin]itic, `n care `[i vor motiva ex- cedeze astfel `nc\ de la `nceput. Sintra“ (2007). Acesta este primul
c\ a fost solicitat din mai multe pertiza [i vor trece aspecte legate eveniment de gen prezentat pu-
p\r]i, `n special din pres\. Au Aici e vorba de aur, de bani, este
de greutatea acestora, m\rimea firesc. Avem trei institute cu spe- blicului din România. Proiec]iile
ap\rut fel de fel de comentarii [i vor avea loc la Institutul Cultural
vreau s\ `nchid acest subiect“, a lor“, a declarat Mircea Angelescu, ciali[ti aprecia]i peste hotare. Român. Intrarea este liber\.
spus Adrian Iorgulescu, ministrul preciz=nd c\, `n momentul de fa]\, Cred c\ o astfel de comisie ar Filmul „Alice“, `n regia lui Marco
Culturii [i Cultelor. De consti- nu s-a stabilit nici componen]a vedea altfel lucrurile [i, `n acest Martins, a fost recompensat cu
tuirea comisiei de expertiz\ se va comisiei, nici data la care se va face fel, s-ar pune cap\t acestor dis- Prix du Regard Jeune la Cannes
ocupa Mircea Angelescu, direc- expertiza. cu]ii nesf=r[ite pe marginea au- (2005) [i premiul FIPRESCI, la
torul general al Direc]iei patrimo- „P=n\ `n luna iunie, am vrea s\ tenticit\]ii pre]ioaselor artefacte“, Festivalul de film de la Mar del
niu cultural na]ional din MCC. expertiz\m cele nou\ br\]\ri a declarat, ieri, Dan Berindei. a Plata (2006). Al doilea film
prezentat `n cadrul Zilelor
Cinematografului Portugez,
„Atrás das Nuvens“, `l are `n prim
plan pe Paulo, care are zece ani [i
locuie[te cu mama lui `n Lisabona.
Povestea din „O Mistério da
estrada de Sintra“ `i prezint\ pe
Eça de Queiroz [i Ramalho
Ortigão, doi scriitori care creeaz\,
`n vara anului 1870, un roman
poli]ist.
Simpozion despre
„cet\]enie
comunitar\“
Zece milioane de euro este bugetul
alocat, `n acest an, evenimentelor
din ]\rile Uniunii Europene,
menite s\ contribuie la „constru-
irea“ unei „cet\]enii“ comunitare,
`n contextul Anului European al
Dialogului Intercultural - 2008. ~n
România, manifest\rile pentru
mormânt al unui b\rbat, na]ionale a Francofoniei (20 Astfel, `n cadrul edi]iei din complet\ despre mass-media promovarea dialogului intercul-
probabil un important per- martie), informeaz\ Institu- acest an a Zilelor Francofo- din România, capitole dedi- tural sunt organizate de
sonaj din ierarhia local\, in- tul Cultural Român (ICR) de niei, de la Praga, vor participa cate presei electronice, agen- Ministerul Culturii [i Cultelor [i
ventarul funerar cuprin- la Praga. Ziua Interna]ional\ scriitorii Virgil T\nase, Matei ]iilor de publicitate, orga- de Departamentul pentru Rela]ii
zând, de asemenea, un vas a Francofoniei, 20 martie, Vi[niec [i Dumitru }epeneag. niza]iilor de pres\, legisla]iei Interetnice al Guvernului. La
ceramic, o figurin\ zoomorf\ este s\rb\torit\ `n toate Personalitatea [i opera celor de pres\ [i domeniului Sinaia are loc un simpozion pe
[i un cu]ita[. Piesele ce com- ]\rile francofone prin diverse trei autori vor fi prezentate IT&C, tirajele publica]iilor tema diversit\]ii [i a dialogului in-
pun depozitul de la Bujoru evenimente cultural-artistice publicului ceh `n cadrul unei scrise [i audien]ele radio [i tercultural, la care particip\
sunt de o mare valoare artis- [i [tiin]ifice, menite s\ sensi- seri de lectur\ la sediul ICR TV [i o list\ cu to]i directorii reprezentan]i ai minorit\]ilor al-
tic\ [i documentar\. „Expo- bilizeze mediile sociale din Praga, `n 25 martie. mass-media [i redactorii- baneze, sârbe, italiene, poloneze,
evreie[ti, lipovene, precum [i
natul lunii“ este `nso]it de o ]\rile respective fa]\ de di- a S-A LANSAT GHI- [efi. „Ghidul mass media
reprezentan]i ai minorit\]ii
bogat\ baz\ documentar\, versitatea [i bog\]ia culturii DUL MASS-MEDIA DIN române[ti“ se adreseaz\ spe-
`n texte [i imagini. francofone. Programul s\p- ciali[tilor `n PR, marketing maghiare. Anul 2008 a fost de-
ROM+NIA PE ANUL clarat de Parlamentul European
a AUTORI ROM+NI LA t\mânii francofone este sta-
2008: Editura House of
[i publicitate, patronatelor
drept Anul European al
ZIUA INTERNA}IONAL| A bilit `n cadrul reuniunilor din mass-media, redac]iilor,
grupurilor ambasadorilor Guides a lansat cea de-a pa- dar [i publicului larg. House Dialogului Intercultural, având
FRANCOFONIEI, LA PRA- francofoni din ]\rile respec- tra edi]ie a Ghidului mass of Guides editeaz\ publica]ii ca scop promovarea dialogului in-
GA: Scriitorii Matei Vi[niec, tive, ini]iativele cele mai im- media române[ti, ap\rut sub periodice pe domenii precum tercultural, ca instrument care
Dumitru }epeneag [i Virgil portante avându-le Ambasa- egida Funda]iei E.L.I.T.A. [i turism, s\n\tate, gastrono- s\-i ajute pe cet\]enii europeni [i
T\nase vor participa, `ntre da Fran]ei, `n colaborare cu sprijinit de Clubul Român de mie sau media, având ca mo- pe to]i cei care tr\iesc in
25 [i 27 martie, la o serie de Institutul Francez, dup\ caz, Pres\ (CRP), informeaz\ un dele produse din domeniul Uniunea Europen\ s\ ob]in\
`ntâlniri organizate la Praga, precum [i ]ara care de]ine comunicat de pres\. Lucra- ghidurilor tematice ale case- cuno[tin]e [i aptitudini de a
cu prilejul Zilei Inter- pre[edin]ia Francofoniei. rea cuprinde o baz\ de dat\ lor de editur\ din Europa. a ac]iona `ntr-un context mai de-
schis [i mai complex. a
12 Mar]i, 11 martie 2008

STUDIU: Conform unui studiu realizat de Centrul na]ional `mpotriva cancerului de la Tokyo,
Por]ia de femeile care consum\ în mod regulat alimente pe baz\ de soia întâmpin\ un risc mai redus de a
suferi de cancer mamar. O echip\ de cercet\tori niponi a urm\rit leg\tura dintre concentra]ia de
genistein\ din organism [i frecven]a apari]iei tumorilor maligne mamare. Astfel, s-a ajuns la
s\n\tate concluzia c\ riscul de îmboln\vire de cancer mamar la femeile cu un nivel mai ridicat de genistein\
este de trei ori mai mic decât la femeile cu un nivel sc\zut al acestui compus în organism.

ANALIZE MEDICALE
Depistarea crioglobulinelor poate
indica prezen]a unei leucemii
Crioglobulinele sunt
proteine sau complexe pro-
teice circulante, care devin
insolubile la temperaturi
mici (mai pu]in de 4 grade
Celsius). Reac]ia este re-
versibil\, reversibilitatea
produc=ndu-se la 37 de gra-
de Celsius. Prezen]a lor are
valoare `n urm\toarele
cazuri:
- unele leucemii;
- mielom multiplu;
DIC}IONAR MEDICAL
a Barlow (sindrom al
lui) - tulburare cardiac\,
asociind un zgomot anor-
- unele pneumonii;
- macroglobulinemie;
- unele boli autoimmu-
ne, cum ar fi lupusul erite-
matos sistemic [i poliar-
trita reumatoid\
De asemenea, sunt g\si-
te, ocazional, [i `n Hepatita
C (aproximativ 30% cazuri).
(Rubric\ realizat\ cu spri-
jinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti - www.
focuslab.ro)
epiteliul scuamos normal,
care c\ptu[e[te esofagul,
este `nlocuit cu un epiteliu
Durerea d\uneaz\ creierului
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
~n urm\ cu o jum\tate
de veac, fiind student la
medicin\, am fost `nv\]at
c\ omul se na[te cu un
num\r fix de neuroni (14
miliarde), care nu au ca-
pacitatea de a se `nmul]i [i
din care, `ncepând din
deceniul al treilea al vie]ii,
se distrug câteva sute de
mii pe zi. Dup\ cinci
decenii, aceast\ dogm\ s-a
f\cut ]\nd\ri, deoarece se
[tie `n prezent c\ re]elele
neuronale nu sunt fixe,
cum se credea `nainte, ci se
reorganizeaz\ continuu,
lor fizice [i chiar a st\rii de
fericire! Mai mult, se pare
c\ plasticitatea nu este nu-
mai apanajul neuronilor
(care se consider\ ast\zi a
fi de 100 de miliarde!), ci [i
a unor celule care `ncon-
joar\ [i hr\nesc neuronii [i
care se numesc astrocite.
Cercet\torii francezi au
acumulat date care tind s\
demonstreze c\ astrocitele
sunt capabile s\ se trans-
forme `n neuroni, `n cazul
unor leziuni ale creierului,
ceea ce constituie o ]int\
pentru terapiile viitoare.
Faptul men]ionat mai
sus cap\t\ o important]\
deosebit\, dac\ lu\m `n
considerare descoperirile
cien]ii cu durere cronic\ se
produc atrofii (distrugeri
neuronale) `n anumite
zone ale scoar]ei cerebrale.
Faptul este explicabil, dac\
ne gândim c\ durerea cro-
nic\ determin\ anxietate
[i depresie, tulbur\ri de
somn, de concentrare, care,
`n ansamblu, `nseamn\ di-
minuarea calit\]ii vie]ii.
Toate aceste tulbur\ri se
reflect\ pe scoar]a cerebra-
l\ [i pot fi vizualizate prin
metode neuroimagistice,
care eviden]iaz\, la pa-
cien]ii cu durere, zone mari
lipsite de activitate. Cerce-
t\torii explic\ apari]ia
atrofiilor corticale ca un
mecanism compensator al
roase continue. Pentru pre-
`ntâmpinarea neurodege-
ner\rii, speciali[tii con-
sider\ necesar\ utilizarea
substan]elor antidepresive,
care, pe lâng\ capacitatea
de a ameliora durerea, ar
stimula [i neuroplastici-
tatea ]esutului cerebral.
Astfel, cercet\torii cred c\
trebuie apelat la antidepre-
sive atâta timp cât exist\
speran]a c\ leziunile corti-
cale nu au devenit ire-
versibile. ~n felul acesta s-ar
preveni evolu]ia bolnavului
spre demen]\, cu p\strarea
capacit\]ilor sale de inte-
grare `n familie [i societa-
te, timp mai `ndelungat.
* PROF. UNIV. DR. OSTIN

mal [i un suflu `n timpul columnar cauzat de re- pentru a favoriza circula]ia americane recente, care e- suprasolicit\rii, determi- C. MUNGIU ESTE [EFUL DISCIPLINEI DE
FARMACOLOGIE-TOXICOLOGIE-ALGEZIOLOGIE
sistolei. Sinonim: balo- fluxul gastro-esofagian sau, informa]iilor. Un neuron viden]iaz\ faptul c\ la pa- nat\ de impulsurile dure- DIN CADRUL UMF IA[I

nizare valvular\. Sindro- ocazional, de esofagita stimulat poate s\ deter-

mul lui Barlow este legat
de o sc\pare de s=nge prin-
tr-o valv\ sau chiar prin
dou\ valve mitrale. Aceas-
t\ sc\pare este consecin]a
unei leziuni speciale, nu-
mita prolaps, caracterizat\
printr-o mi[care anormal\
a valvei, care face o proem-
inen]\ `n cavitatea auricul-
ului st=ng. Acest prolaps,
cauzat de o anomalie a tex-
turii valvei, este detectat la
aproximativ 5% din pop-
ula]ie, dar numai la o foarte
mic\ propor]ie d\ na[tere
unor complica]ii, cel mai a-
desea benigne (amplifica-
rea sc\p\rii mitrale, tulbu-
r\ri ale ritmului cardiac)
sau, `n mod excep]ional,
mai grave (embolie, infec]ie
a valvei);
a Barotraumatism -
orice manifestare pato-
logic\ legat\ de varia]iile
de presiune din interiorul
organismului. Un barotrau-
matism survine la plon-
jarea submarin\ sau `n
avion, fie la cobor=re, fie la
urcare (accident de decom-
presie). De asemenea, mai
pot surveni accidente a[a-
zise barometrice, la subi-
ec]ii afla]i sub ventila]ie
asistat\ (subiec]i intuba]i
sau traheotomiza]i, expu[i
la suprapresiunea unui res-
pirator artificial);
a Esofagul Barrett -
este o afec]iune `n care
coroziv\;
a Bartoneloza - boal\
infec]ioas\ provocat\ de o
bacterie gram negativ\,
Bartonella bacilliformis,
transmis\ omului prin
`n]ep\tura unei insecte, fle-
botomul, din genul Lut-
zomya. Bartoneloza face
ravagii `n stare endemic\,
`n v\ile `nalte ale Anzilor;
omul este singura gazd\
cunoscut\ a acestui ger-
men. Tratamentul, eficace
dac\ este aplicat `nc\ din
faza ini]ial\, const\ `n ad-
ministrarea de antibiotice.
Sinonime: anemie de Peru,
boala a lui Carrion, febra
de Oroya;
a Basedow (boal\ a lui)
- boal\ autoimun\ a glan-
dei tiroide. Aceast\ boal\
afecteaz\ mai ales femeile
tinere. Este, uneori, o boal\
de familie sau este asociat\
unui diabet zaharat. Un
eveniment marcant al vie]ii
pacientului (surmenaj,
schimbare familial\ sau
profesional\) poate fi un
factor declan[ant. Boala lui
Basedow este cea mai frec-
vent\ dintre cauzele de
hipertiroidie (cre[terea pro-
duc]iei de hormoni tiroidi-
eni);
a B\t\tur\ - calozitate
dureroas\ pe un deget de la
picior. a
mine cre[terea din corpul
s\u a unor noi ramuri, care
vor transmite informa]ia
altor celule din jur, prin in-
termediul unor structuri
numite sinapse. Astfel, a-
pari]ia unor sinapse noi fa-
ce s\ creasc\ eficacitatea
circuitului informa]ional,
procesul `n sine fiind cu-
noscut sub numele de neu-
roplasticitate.
Mi s-a p\rut interesant\
afirma]ia doctorului Lledo,
de la Institutul Pasteur,
din Paris, care ne sugera
s\ ne `nchipuim neuronii
ca ni[te meduze, care avan-
seaz\ agitându-[i tentacu-
lele `n permanent]\, `n c\-
utarea unor conexiuni mai
bune. Astfel, ei se conectea-
z\ sau se deconecteaz\, pâ-
n\ când realizeaz\ o com-
bina]ie util\ pentru orga-
nism, combina]ie care va fi
men]inut\ mai mult sau
mai pu]in, `n func]ie de ne-
cesit\]ile organismului.
Cercet\rile au ar\tat c\
stimularea repetat\ a unei
re]ele neuronale face ca
aceasta s\ devin\ mai per-
formant\. O descoperire
senza]ional\ a fost aceea
c\ `n creier exist\ procese
de regenerare nervoas\,
deci se pot forma noi neu-
roni, ca urmare a procese-
lor de `nv\]are, a exerci]ii-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 11 martie 2008 13
APROAPE DE SEMIFINALE: Universitatea Jolidon Cluj a `nvins cu scorul de 33-
Sport 27 (16-17) puternica forma]ie croat\ Podravka Koprivnica, duminic\, la Cluj, `n
prima man[\ a sferturilor de final\ ale Cupei Cupelor la handbal feminin. Cele
mai bune juc\toare ale clujencelor au fost Carmen Amariei (10 goluri), Senocico
(7) [i Busuioceanu (6). Returul are loc pe 15 martie, `n Croa]ia.

Doar locul 5 pentru poloi[ti H\nescu [i Pavel, `n cobor=re PE SCURT

Juc\torii de tenis Victor H\nescu [i
George Gai]\, pre[edintele priz\, dar la Oradea nu se mai Andrei Pavel (foto), singurii rom=ni Camacho a
Federa]iei Rom=ne de Polo, a pot g\si scuze. „Echipa noastr\ afla]i `n primele 100 de locuri `n ie-
declarat c\ Vlad Hagiu a con- trebuia s\ cunoasc\ bine jocul rarhia ATP Entry, au cobor=t `n acest
demisionat
dus execrabil echipa Rom=niei canadienilor [i s\ c=[tige me- top, primul situ=ndu-se cu trei pozi]ii, de la Benfica
`n meciul cu na]ionala Canadei ciul cu ei de la Oradea. Dar, iar al doilea cu patru pozi]ii mai jos fa]\
din cadrul turneului preolimpic Hagiu a condus precar na]io- de s\pt\m=na trecut\. Antrenorul spaniol Jose Antonio
de la Oradea, decisiv pentru nala noastr\“, a ad\ugat Geor- H\nescu, care s\pt\m=na trecut\ o- Camacho a demisionat, du-
calificarea la JO 2008. ge Gai]\. Acesta a precizat c\ cupa locul 68, se afl\ `n prezent pe pozi- minic\ sear\, de la conducerea
„Hagiu a condus execrabil inten]ioneaz\ s\ p\r\seasc\ ]ia 71, cu 531 de puncte, `n timp ce Pa- tehnic\ a forma]iei Benfica
meciul echipei Rom=niei cu Ca- FR de Polo. vel a cobor=t de pe locul 92 pe pozi]ia 96, Lisabona, la care evolueaz\ [i
nada. ~n mod normal, Hagiu Echipa Rom=niei a terminat el av=nd 458 de puncte. Urm\torul rom=nul Laszlo Sepsi, invoc=nd
trebuie s\ `[i dea demisia, apoi pe locul 5 turneul preolimpic rom=n din clasament este Adrian Cru- o lips\ de motivare la juc\torii
Grin]escu (secretarul general) desf\[urat la Oradea, dar a ra- ciat, ocupantul locului 201, cu 204 punc- s\i, dup\ o a [aptea remiz\ pe
[i apoi eu. To]i suntem vinova]i, tat calificarea la JO 2008, unde te, dup\ o cobor=re de dou\ pozi]ii. teren propriu `n acest sezon.
`n egal\ m\sur\ pentru rata- au accces primele 4 echipe cla- ~n clasamentul ATP Race, H\nescu „Cred c\ este mai bine pentru
rea calific\rii la JO din China“. sate. Duminic\, `n ultima zi a [i Pavel sunt tot `n cobor=re. Victor H\- La dublu, cel mai bine clasat rom=n echip\. Motiva]ia pe care o v\d
Pre[edintele federa]iei de competi]iei, Rom=nia a `nvins nescu se afl\ pe pozi]ia 125, cu 6 puncte, este Andrei Pavel (locul 28, 1640 punc- la juc\tori nu este normal\, `n
polo a amintit c\ la CM 2007, Rusia cu scorul de 10-9 (1-2, 2-2, dup\ ce a cobor=t [ase locuri, iar Andrei te), urmat de Horia Tec\u (locul 135, opinia mea. Nu sunt motivat.
victoria Canadei asupra Rom=- 4-2, 3-3), `ntr-un meci de clasa- Pavel, care are doar un punct, a cobor=t 424 puncte) [i Florin Mergea (locul 151, Avem [apte remize [i o
niei fusese considerat\ o sur- ment pentru locurile 5-6. (N.P.) de pe pozi]ia 152 pe locul 154. 379 puncte). a `nfr=ngere pe teren propriu. Am
discutat cu pre[edintele [i i-am
spus c\ situa]ia ar putea s\ nu
(3-0), iar la final spectato-
„Granzi“ suferinzi rii au cerut demisia antre-
norului Mircea Rednic.
se `mbun\t\]easc\“, a declarat
Camacho, dup\ meciul cu Uniao
Leiria, scor 2-2. Camacho [i-a
a Rapid [i Dinamo au pierdut „At=ta timp c=t echipa
p\streaz\ [anse pentru a
exprimat speran]a c\ juc\torii
vor fi „mai productivi cu un alt
puncte importante `n economia `ndeplini obiectivul, nu antrenor“. Secundul Fernando
disputei pentru primele locuri cedez“, a replicat Rednic. Chalana `l va `nlocui pe
~n {tefan cel Mare, Di- Camacho la meciul cu Getafe
a Dup\ liderul CFR Cluj, Poli Timi[oara namo s-a chinuit cu co- din Cupa UEFA, a anun]at
agen]ia Lusa, cit=nd serviciul de
are cel mai bun „adev\r“ din Liga I a da[a Farul [i a pierdut pres\ al grup\rii portugheze.
dou\ puncte mari dup\ Jose Antonio Camacho a preluat
Dac\ Steaua a evoluat Farul Constan]a, la pri- remiza alb\ de duminic\.
foarte slab la Tg. Jiu, cu mul meci al lui Mul]escu conducerea tehnic\ a echipei
Dinamo a dominat me- din Lisabona `n acest sezon, `n
Pandurii, dar a reu[it s\ pe banca tehnic\. ciul, dar a ratat destul de etapa a doua, [i a semnat un
se impun\, Rapid [i Dina- Pentru Rapid, aceasta mult. Farul a avut [i ea contract pe doi ani. El mai
mo au avut presta]ii `n a- este a doua `nfr=ngere c=teva ac]iuni periculoase, antrenase Benfica `n perioada
ceea[i not\, ambele pe te- consecutiv\ pe teren pro- printre care [i o mare oca- august 2003-mai 2004.
ren propriu, dar nu au a- priu, dup\ 1-2 cu Univer- zie, `n minutul 78, c=nd
vut norocul trupei din sitatea Cluj, [i a treia din
Ghencea. Rapid a pierdut acest sezon `n Giule[ti.
Claudiu Voicule] a [utat Barcelona, fluierat\
`n bara transversal\.
cu 0-1 derby-ul din Giule[- Poli a reu[it a treia sa Campioana a pierdut Antrenorul Mircea Rednic are motive s\ fie
pe teren propriu
ti cu Poli Timi[oara, iar victorie `n Giule[ti, dup\ primele puncte `n cele trei `ng=ndurat, dup\ al doilea e[ec consecutiv Juc\torii echipei FC Barcelona
Dinamo a remizat alb cu cele din 1984 (1-0) [i 2005 meciuri jucate din partea a au fost fluiera]i de suporterii
suferit de Rapid pe teren propriu
doua a campionatului, `n prezen]i pe stadionul Camp
Clasam e nt vreme ce Farul este ne`n- nesperat pe terenul Vas- `n 2008, ie[enii privesc cu Nou, la finalul meciului cu
1. CFR Cluj 22 16 4 2 39-16 52p (^16) vins\ `n 2008, cu dou\ ega- luiului, iar Poli Ia[i a tran- optimism urm\toarele Villarreal, pierdut cu scorul de
luri (0-0) [i un succes (1-0). [at la limit\ disputa cu runde, iar nem]enii sunt 1-2, rezultat `n urma c\ruia
2. Rapid 22 13 5 4 34-17 44p (^11) catalanii se afl\ la o distan]\ de
Tot duminic\, Universi- Ceahl\ul Piatra Neam]. `ntr-o situa]ie extrem de
3. Steaua 22 13 5 4 25-13 44p (^11) tatea Cluj a scos un punct Cu [apte puncte din nou\ delicat\. (N.P.) opt puncte de liderul Real
Madrid. „A fost o lovitur\, mai
4. Timi[oara 22 12 6 4 41-28 42p (^12) ales c\ avem tot mai pu]ine
5. Urziceni 22 11 8 3 27-16 41p (^5) Rezultatele etapei Poli Ia[i - Ceahl\ul 1- S=mb\t\, 15 martie op]iuni de a fi campioni.
0 (B=lb\ ‘45) Gloria Buz\u - Villarreal a f\cut un meci mare
6. Dinamo 22 11 6 5 34-20 39p (^6) a XXII-a: FC Vaslui - Univ. Cluj Pandurii Tg. Jiu (ora [i practic ne-a dominat tot tim-
7. FC Vaslui 22 9 9 4 32-20 36p (^3) pul. Noi am jucat foarte slab [i
Dacia Mioveni - 0-0 15:30, Telesport) nu ne-a ie[it nimic. ~n dou\
8. Bistri]a 22 8 6 8 24-28 30p (0) Gloria Bistri]a 0-0 Dinamo - Farul 0-0 Poli Timi[oara - UTA etape `n care nu am fost la
9. O]elul 22 9 2 11 30-39 29p (-1) CFR Cluj - Gloria Rapid - Poli Timi[oara (ora 18:30, Na]ional TV) nivel, Real Madrid a reu[it s\
Buz\u 2-0 (Tric\ ‘25, 0-1 (Arman Karamian Ceahl\ul Piatra se `ndep\rteze. Totu[i, au mai
10. Poli Ia[i 22 7 5 10 24-28 26p (-10) Dubarbier ‘49). Cadu de ‘35) Neam] - CFR Cluj (ora r\mas 33 de puncte `n joc [i
11. Craiova 22 7 3 12 23-32 24p (-9) la CFR Cluj a ratat un 20:45, Antena 1) vom continua s\ lupt\m“, a de-
penalty `n minutul 34. Programul etapei Duminic\, 16 martie clarat pre[edintele clubului FC
12. Buz\u 22 6 5 11 22-37 23p (-10) Barcelona, Joan Laporta.
UTA - O]elul Gala]i 0- viitoare, a XXIII-a: O]elul Gala]i - FC
13. Farul 22 5 7 10 12-23 22p (-11) 1 (Jula ‘44 penalty) Vaslui (ora 15:00, TVR 1) „Marca“ scrie c\ dup\ meciul cu
Villarreal, FC Barcelona practic
14. Mioveni 22 5 6 11 19-29 21p (-12) Unirea Urziceni - Vineri, 14 martie Univ. Craiova - Rapid a spus „adio titlului“.
Univ. Craiova 2-2 (Mara Gloria Bistri]a - Di- (ora 15:30, Na]ional TV)
15. Ceahl\ul 22 6 2 14 20-30 20p (-13) ‘15, Onofra[ ‘21 - Baird namo (ora 15:00, Kanal „U“ Cluj - Dacia Miove-
16. UTA 22 4 7 11 19-28 19p (-14) ‘39, Wobay ‘53) D) ni (ora 15:30, Telesport) Presa italian\
17. „U“ Cluj 22 2 10 10 25-35 16p (-14) Pandurii Tg. Jiu - Stea- Farul Constan]a - Poli Steaua - Unirea Urzi- `l laud\ pe lazialul
ua 0-1 (Ovidiu Petre ‘64) Ia[i (ora 19:00, Telesport) ceni (ora 20:30, Kanal D) {tefan Radu
18. Pandurii 22 3 6 13 20-32 15p (-21)
Cotidianul „Il Tempo“ a scris c\
Mutu: „Fiorentina l-a
a Rom=nia a `ncheiat f\r\ funda[ul {tefan Radu a avut o
presta]ie de excep]ie `n partida

f\cut mare pe Mutu“
Atacantul Adrian Mutu, accidentat `n urm\
cu dou\ s\pt\m=ni, a declarat, duminic\, pen-
tru cotidianul „Corriere dello Sport“, la finalul
partidei cu forma]ia AC Siena, c\ echipa AC
Fiorentina l-a f\cut mare pe el [i nu invers, in-
formeaz\ site-ul violanews.com.
„~mi doresc foarte mult s\ revin pe teren.
Sper c\ s-a v\zut foarte clar c\ Fiorentina l-a
f\cut mare pe Mutu [i nu invers. B\ie]ii au
f\cut jocuri fantastice cu Juventus [i Everton.
Cred c\ am demonstrat c\ suntem o echip\
foarte bun\, chiar [i atunci c=nd avem juc\tori
accidenta]i. Nu v\ pot ascunde faptul c\ am o
mare dorin]\ de revenire“, a spus Mutu.
Antrenorul Fiorentinei, Cesare Prandelli, a
afirmat c\ nu [tie c=nd va reveni pe teren in-
terna]ionalul rom=n: „Nu [tiu `nc\ c=nd va
reveni Mutu pe teren. ~ntoarcerea sa o voi de-
cide `mpreun\ cu staff-ul medical. ~n aceast\
perioad\ se joac\ din trei `n trei zile [i trebuie
s\ c=nt\rim foarte bine fiecare mi[care“.
Echipa AC Fiorentina, f\r\ atacantul Adrian
Mutu, a fost `nvins\, duminic\, `n etapa a
XXVII-a a campionatului Italiei, de Siena, cu
scorul de 1-0. a
medalie Mondialele de atletism
Edi]iei cu num\rul 12 a
Campionatelor mondiale de
atletism `n sal\, `ncheiate du-
minic\ la Valencia, nu-i lipsea
dec=t un lucru, dup\ ce a avut
70 la sut\ din performan]e
practic autodep\[iri ale con-
curen]ilor, mari surprize [i
abandonuri de ultim moment:
un record al lumii, performan]\
din ce `n ce mai greu de reali-
zat, de c=nd controalele s-au `n-
te]it. Ei bine, `n proba feminin\
de 1.500 m, rusoaica Elena So-
boleva s-a impus de o manier\
entuziasmant\, realiz=nd cu 3
min. 57sec71/100 un nou record
al lumii, o `mbun\t\]ire a pro-
priei performan]e supreme, re-
alizat\ cu o lun\ `n urm\, pe 10
februarie, la Moscova -
3min.58’05/100.
Pentru acest record mondial,
recompensat cu un bonus de
50.000 de dolari, au p\rut s\
conlucreze voluntar Soboleva [i
compatrioata sa Iulia Fomenko,
de[i `n atletismul actual nu se
practic\ „iepurii“ la marile com-
peti]ii, de palmares. Cert este
c\ ambele atlete au dominat
clar, s-au schimbat eficient la
conducere, imprim=nd un ritm
sufocant cursei. Ritm c\reia i-a
c\zut victim\ [i Liliana Popes-
cu, ultima noastr\ speran]\ la
cucerirea unei medalii, sosit\
abia a 6-a `n aceast\ cea mai
rapid\ alergare pe 1.500 m, `n
sal\, din istorie, `n care s-au
mai `nregistrat [i 4 recorduri
na]ionale!
Liliana Popescu r\m\sese
ultima speran]\, `ntruc=t cele-
lalte 2 finaliste din reuniunea
de duminic\ din delega]ia rom=-
n\ - Angela Moro[anu, la 400 m,
[i [tafeta feminin\ de 4x400 m -
au `ncheiat pe locul 5 fiecare.
~n acest fel, la actuala edi]ie
a Mondialelor de sal\, spor-
tivii rom=ni au ratat din nou
pe care echipa Lazio Roma a
c=[tigat-o, duminic\, pe teren
propriu, cu scorul de 2-0, `n fa]a
forma]iei Livorno, `n etapa a
XXVII-a a campionatului Italiei.
Sursa citat\ i-a acordat nota 7
interna]ionalului rom=n, la fel
ca [i site-ul goal.com [i
publica]ia „Quotidiano
Nazionale“. „Dinamic [i atent,
Radu cre[te de la meci la meci.
Delio Rossi l-a preferat `n
dauna lui Kolarov [i rom=nul
[i-a r\spl\tit antrenorul cu o
presta]ie de excep]ie. Din
p\cate, Amelia (n.r. - portarul
echipei Livorno) i-a suflat bucu-
Angela Moro[anu ria golului `n dou\ r=nduri. A
a ob]inut cea mai fost decisiv la faza golului doi,
bun\ performan]\ atunci c=nd i-a trimis un balon
foarte bun lui Pandev, iar
rom=neasc\ acesta l-a transformat `n aur“,
la Mondialele de la
scrie „Il Tempo“. {tefan Radu a
Valencia - locul 5 fost integralist `n meciul pe care
podiumul (ca [i la Birmin- forma]ia Lazio Roma l-a
gham, `n 2003 [i Moscova, a- c=[tigat, duminic\, pe teren pro-
cum 2 ani), reu[ind doar 2 lo- priu, cu scorul de 2-0, `n fa]a
curi 5 [i un loc 6. a echipei Livorno, `n etapa a
XXVII-a din Serie A. a
14 Mar]i, 11 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
8:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment - Partea a doua)
10:10 Tezaur folcloric (r)
11:10 Ecran’n ecran
12:00 Profesioni[tii (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., ep. 28)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Zon@ IT
16:00 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Oglinda retrovizoare
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 ~ntre bine [i r\u
21:30 Anatomia lui Grey (SUA,
2005, s., sezonul 3, ep. 8)
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 Vân\tor nocturn (SUA,
2005, polit., ep. 8)
00:10 Pur [i dur
(Ger., 2006, polit.)
02:00 Jurnalul TVR (r)
03:00 Halloween, r\ul nu moare
(SUA, 2002, horror) a
07:00 Uli]a spre Europa (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist) (r)
08:35 Miracole (r)
09:05 Orgolii (It., 2004, s) (r)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 8)
12:35 Popasuri folclorice - In
memoriam Maria L\t\re]u
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
19:35 Replay
Produc\tori tv: Emil Gr\di-
nescu, Marian Olaianos
20:00 Miracole (It., 2007, dram\,
ep. 32)
20:35 Familii `n impas (2007, ep. 7)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Regii blestema]i (Fra.-It.,
2005, mini-s., II)
00:15 ~n umbra legii (Can., 2006,
s., ep. 5)
01:10 D\-m\ `n judecat\!
(SUA, 2000, com.) (r)
02:45 Familii `n impas (2007, r) a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 ~napoi la argument (r)
08:20 Istoria literaturii (r)
08:30 V... de la vizual (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Revolta clasicilor (r)
10:00 La por]ile ceriului (r)
10:30 Cinema dreaming (r)
11:00 Breaking News (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Stele de la Hollywood (r) -
Dianne Wiest
13:00 Zodiac (r)
13:20 Istoria literaturii (r)
13:30 Art@.ro (r)
14:30 Jangal (1998, doc.) - Campfire
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.)
16:30 Simetrii (r)
17:00 Profesioni[tii
17:55 Flota regal\ britanic\ (2002,
ep. 1)
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 O vedet\, un tablou (r)
20:00 Un poli]ist pe acoperi[
(Sue., 1976, polit.)
21:55 O vedet\, un tablou (r)
22:00 Stele de la Hollywood -
Christian Slater
22:30 Jurnalul cultural
23:00 America Latin\ - credin]e ui-
tate (doc.) - Muntele Uritorco
23:50 Divor] `n stil iranian (r)
01:10 Caracati]a (It., ’84, s., ep.
47)
02:00 Istoria literaturii (r) a
07:00 ~n gura presei 07:00 {tirile ProTv cu Andreea
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani Liptak [i Mihai Dedu
(matinal) 09:00 Omul care aduce cartea
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
Cu: Dani O]il [i R\zvan
(Angl., ’94, f. doc., ep. 113)
Simion
10:00 ~ntre art\ [i [tiin]\ (SUA,
10:00 ~n gura presei (r) 2006, s. reality show, ep. 9,
11:00 Hercule (SUA, 1995, s) sezonul 1)
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s. 11:00 Via]a sub presiune (SUA,
de ac].) 2005, dram\, ep. 18)
13:00 Observator 12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., r)
13:45 Misiunea Casa (r) 13:00 {tirile ProTV
14:15 Omul din Buick Cu Monica Dasc\lu
(Fra., 1966, com.) 13:30 Arestat la domiciliu (r)
16:00 Observator 14:15 Conversa]ie cu gr\dinarul
17:00 9595 (talk show) (Fra., 2007, com.)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
cu Cristian Andrei
1973, s, ep. 3192)
18:00 Divertisment: Folclorul con- 17:00 {tirile ProTV
traatac\ 17:45 Happy Hour (2007, divertis-
19:00 Observator ment)
*Sport *Meteo 18:55 {tirile Sportive
20:30 Din dragoste 19:00 {tirile ProTv
Prezentator: Mircea Radu. Cu Andreea Esca
20:30 Expertul (SUA, 1998, s., ep.
22:30 Observator 16)
23:30 Un Show P\c\tos 21:45 UEFA Champions League
(divertisment) (2008, emis. sport) -
cu D. Capatos Inter Milano - Liverpool
00:00 Rezumat Champions
00:30 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) (15) League
01:30 Business Magazin (2007)
01:30 Huff (SUA, 2004, dram\) (r)
(15) 02:10 Omul care aduce cartea (r)
02:30 Miami Vice (SUA, 1984, f.s. 02:15 {tirile ProTv (r)
de ac]., r) 03:15 ~ntre art\ [i [tiin]\ (SUA,
03:30 Observator (r) a 2006, s. reality show, r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s) (r)
09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007) (r)
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2004, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.) (r)
15:30 Destine furate (SUA, 2007,
s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\ (Arg.,
2007, s)
20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
22:00 Pove[tiri de noapte
(2007, divertisment)
22:30 R\zboiul sexelor (Rom., ’07)
23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
02:30 Pove[tiri de noapte (r)
03:00 R\zboiul sexelor (r)
03:30 Luna (col., 2004, s) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Mar]i, 11 martie 2008 15
REGII BLESTEMA}I: Dram\ istoric\, ecranizare dup\ romanul cu acela[i nume de Maurice Druon. La `nceputul anilor
1300, visteria Fran]ei este goal\! Regele Filip cel Frumos decide: singura solu]ie este preluarea averilor cavalerilor
templieri. De aceea, cu ajutorul sfetnicului regal, se ]es `n jurul conduc\torului, Jacques de Molay, intrigi, minciuni [i
acuza]ii. Conduc\torii cavalerilor sunt condamna]i la moarte, prin ardere pe rug. Prad\ fl\c\rilor, ei blestem\ regii. Dup\
moartea lor, istoria Fran]ei cunoa[te una dintre cele mai dramatice perioade: jum\tate de secol de intrigi politice, de
crime, de tr\d\ri, de r\zboaie [i foamete, care au culminat cu R\zboiul de 100 de ani. (Ast\zi, ora 22:30, TVR2)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC|
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, se execut\, la comand\, mobilier soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|, bisericesc sculptat (catapetesme, care pot fi dona]i banii sunt:
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, strane, troi]e etc.) `n lemn natur
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU
sau poleit cu foi]\ de aur. RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
Comenzile se primesc RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la M\n\stirea Golia
Foto: „NONY“ (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
fax 0232/216694.
SERVICII
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI Ofer medita]ii la MATEMATIC| (Ia[i), clasele
5-12 (13) [i anul I de facultate, (ajut [i la teme),
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) numai la domiciliul meu. Rezultate foarte bune
Departament economic: Roxana GRIGORIU ob]inute p=n\ acum. Rog seriozitate.
Consilier juridic: Ana MANEA Pre] 30 lei/[edin]a (2 ore). Telefon 0740/431711.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 cu litere, fiec\rei litere 7 12 1 6
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\. 8 6 11 14
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite 4 1 1 14 7 14 10 12

`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
6 9 8 11 5 6 4 6
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)
1 2 3 4 2 5 6 7
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A A B
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne 9 4 13 9 4 8 1 9
V E A C U R I
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de S O R O A C E 6 5 7 6 6 5 9 11
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
R O D I N 10 6 9 4 7 6 6 9
S M E R I T I
11 10 7 7
P S A L M
I E R T A R E
B
Pornind de la numele Sf. ... (†638), `n Calendarul Ortodox de
ast\zi, 11 martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai
Rezolvarea careului din sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 8 6 2 9 7 3 4 5 1
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 3 9 8
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 4 3 5 2 1 6 9 8 7
r\sp=ndit cu succes `n Statele 9 5 8 4 1 1 7 9 5 4 8 3 6 2
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 7 4 3 8 5 1 6 2 9
iar `n Marea Britanie este deja 8 3
considerat un fenomen. Comple- 2 8 1 7 6 9 5 4 3
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 6 2 4 5 9 6 4 3 2 7 1 8
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 6 2 8 3 9 5 1 7 4
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 3 1
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 9 1 4 6 2 7 8 3 5
aceea[i coloan\. Grila este `m- 1 9 7 3 5 7 1 8 4 2 9 6
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 4 1
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 6 7 9 5 4 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 1 4 7 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.

16
Interviu
„Psihoterapia ortodox\ este
vindecarea sufletului prin suflet“
Psihiatrul rus Dmitri Avdeev a fost recent `n
]ara noastr\. Personalitate marcant\ a lumii
medicale [i a comunit\]ii ortodoxe din Rusia,
Avdeev este recunoscut drept unul dintre
marii psihiatri care se bazeaz\ `n practica
medical\ pe credin]a `n Hristos. Metoda sa
este a[a-numita „psihiatrie ortodox\“. Am
avut privilegiul s\-i punem câteva `ntreb\ri pe
tema conlucr\rii medicului cu Dumnezeu, la
care ne-a r\spuns cu amabilitate.
Care sunt principiile
psihoterapiei ortodoxe?
Principiile fundamentale
ale psihoterapiei ortodoxe
sunt trei. ~n primul rând,
m\rturisirea credin]ei cre[ti-
ne din partea psihoterapeutu-
lui `nsu[i, pe care trebuie s\ o
aduc\ `n demersul terapeutic
pentru a se raporta la sufletul
pacientului ca la chipul lui
Dumnezeu. Mai apoi, bazarea
activit\]ii sale pe temeiuri pa-
tristice, `nso]it\ de instruirea
pacien]ilor `n vederea ob]ine-
rii deprinderilor duhovnice[ti
[i a educa]iei morale. {i `n
sfâr[it, s\ elimine din activi-
tatea sa acele metode care co-
boar\ omul, fiin]\ complex\,
la nivelul unui organism v\-
zut eminamente biologic, ase-
m\n\tor ma[inii, s\ se re-
nun]e la metodele legate de
constrângerea persoanei, la
psihotehnicile mistico-oculte
CM
YK de tip mecanic, precum pro-
gramarea sau codarea, de e-
xemplu.
Psihoterapia ortodox\
[i isihasmul
Cum prive[te comuni-
tatea medical\ psiho-
terapia ortodox\?
Medicii, ca [i oamenii de
rând care sunt credincio[i,
privesc psihoterapia ortodox\
cu optimism, cu `n]elegere,
Cine este
Dmitri Avdeev
Dmitri Avdeev Alexan-
drovici, medic psihiatru,
psihoterapeut [i specialist
`n psihologie medical\, a
studiat psihoterapia [i psi-
hologia la Institutul de
Cercetare Psihoneurologi-
c\ „V. M. Behterev“ din
Sankt Petersburg, la Aca-
demia de formare medical\
post-universitar\ din Mos-
cova, apoi `n clinici din
Germania [i alte ]\ri eu-
ropene. N\scut `n 1964, `n
Rusia, dr. Avdeev este
membru a diverse societ\]i
[i asocia]ii profesionale [i a
participant la congrese na-
]ionale, europene [i mondi-
ale de psihoterapie [i psi-
hologie medical\. Este au-
torul a numeroase articole
publicate `n peste 200 de
publica]ii, a 42 de c\r]i [i
bro[uri editate `n mai mul-
te limbi. ~n limba român\
au ap\rut la Editura So-
phia mai multe c\r]i: „De
vorb\ cu un psihiatru orto-
dox“, „Când sufletul este
bolnav“, „Nervozitatea la a-
dolescen]i [i la copii“, „Pro-
bleme actuale ale psihote-
rapiei ortodoxe“, „Depresia
ca boal\ [i ca patim\“. Din
1991, a elaborat un model
de psihiatrie ortodox\.
Interviu realizat de
Augustin P|UNOIU
consider\ c\ este necesar\,
iar cei care sunt necredincio[i
se uit\ `n mod potrivnic,
acuzându-i pe psihoterapeu]i
c\ nu sunt [tiin]ifici.
Care sunt cel mai des
`ntâlnite boli psihice `n
societatea contempo-
ran\?
Medicina psihiatric\ lu-
creaz\ cu dou\ concepte. E-
xist\ marea psihiatrie, care
cuprinde boli ca schizofrenia,
depresiile maniacale, psi-
hozele, bolile legate de senec-
tute, iar propor]ia acestor
maladii a fost aceea[i `n toate
timpurile. {i exist\ mica psi-
hiatrie, care ca volum este mai
mare decât prima [i unde
intr\ nevrozele, bolile psiho-
somatice, tulbur\rile adictive,
dependen]a de alcool, de dro-
guri, de jocuri pe calculator,
fumatul. Aceast\ grup\ este
foarte extins\ [i este legat\ de
p\cat, de modul de via]\
p\c\tos, iar num\rul acestor
afec]iuni cre[te pe zi ce trece.
Ce leg\tur\ exist\ `n-
tre psihoterapia orto-
dox\ [i „tehnicile“ isi-
haste?
Nu cred c\ exist\ compati-
bilitate `ntre cele dou\. Isi-
hasmul este o lucrare mona-
hal\, iar psihoterapia este o
activitate `n perspectiv\ orto-
dox\, care are `n vedere oa-
menii cu probleme, bolnavii.
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei
Rom=ne organizeaz\:
Un altfel de Egipt -
pe urmele Sfintei Familii
[i ale P\rin]ilor pustiei
(13-25 mai; 4 noiembrie 2008)
ZIUA 1 ~ntâlnire la aeroportul Otopeni, ora 22:30. Plecare spre
Cairo la ora 00:40 ; sosire `n Cairo la ora 03:30, transfer la hotel - Cairo;
ZIUA 2 Vizitarea platoului Giza, locul unde se g\sesc cele 3 pi-
ramide [i Sfinxul, apoi se va merge la o fabric\ de parfum. Muzeul de
Egiptologie. Cin\ [i cazare la hotel - Cairo;
ZIUA 3 plecare ora 8:00. Vizitarea M-rea „Sf. Macarie“ (moa[tele
Sf. Macarie Egipteanul, Sf. Macarie Alexandrinul, Sf. Macarie
Cet\]eanul, mormântul [i o parte din moa[tele Sf. Ioan Botez\torul. Mn.
„Sf. Paisie cel Mare“ (moa[tele Sf. Paisie cel Mare), M-rea El Surian
(copacul Sf. Efrem Sirul [i p\rticele din mai multe sfinte moa[te), M-rea
El Paramous (moa[tele Sf. Maxim [i Dometie, Moise cel Negru [i ale
Sf. Gheorghe). Plecare spre Alexandria. Cin\ [i cazare hotel - Alexandria;
ZIUA 4 Alexandria - Catedrala „Sf. Marcu“ (moa[tele Sf. Ap.
Marcu, mormântul Sf. Ap. Marcu, moa[tele martirilor din El Fayoum, ep.
Dioscor), oprire lâng\ Biblioteca din Alexandria, locul celebrului Far,
CM
YK
Mar]i, 11 martie 2008
„Psihoterapeu]ii ortodoc[i pot lua un bun
exemplu de la marii stare]i, de la duhovnicii
experimenta]i care erau psihologi la un
nivel intuitiv, având `n inima lor iubirea
cre[tin\.“ (Dmitri Avdeev)
„Dac\ omul pune la locul `ntâi `n topul bolilor in-
validante. Adesea, cauza a-
baza vie]ii sale o cestor afec]iuni este o orien-
ma[in\ scump\ [i nu tare axiologic\ incorect\. Da-
o va ob]ine, va fi c\ omul pune la baza vie]ii
sale o ma[in\ scump\, un co-
deprimat“ lier de briliante, o cas\ mare
[i nu le va ob]ine, va fi depri-
~n ce m\sur\ psihotera- mat. De asemenea, o alt\ ca-
pia poate fi `nsu[it\ de uz\ general\ este via]a lipsit\
un preot pentru a fi fo- de har [i de Dumnezeu.
losit\ `n pastora]ie?
Preotul are nevoie s\ cu- „Ast\zi, dac\ cineva
noasc\ nu doar no]iuni de psi-
hoterapie ortodox\, ci [i de are o mic\ zgârietur\,
psihiatrie. Exist\ o carte, care `i chinuie pe to]i din
a ap\rut de curând [i `n tra-
ducere româneasc\, „Depre- jurul lui“
sia ca patim\ [i ca boal\“. teaz\ doar cei pentru S\u. Psihoterapeutul este ca
Depresia ]ine de singu- care ortodoxia nu `n- Sfântul Ioan, care aduce oa-
Depinde ce cauzeaz\ aceast\ seamn\ nimic?
depresie. Iar aceasta deter- r\tate [i de lipsa de iu- menii la poc\in]\ preg\tindu-i
min\ tactica care trebuie bire? De 17 ani, majoritatea ce- pentru `ntâlnirea cu Hristos.
folosit\ `n vindecare. ~ntr-un Am spus c\ depresiile sunt lor cu care m\ `ntâlnesc la
diferite. Exist\ o depresie care consulta]ii la cabinet sunt
caz trebuie tratat\ depresia
este condi]ionat\ biologic [i credincio[i. {i ortodoc[ii se Rug\ciunea unei
ca boal\, care este un deficit
`n structurile creierului, cum alta care are la baz\ factori pot `mboln\vi. La cabinet vin mame a `nviat
nevrotici. Nevroza este un con- [i oameni care vor s\ cunoas-
sunt dopaminele, serotonina,
flict `ntre ceea ce este dorit [i c\ un medic ortodox. Nici o- fiul mort
noradrenalina, [i `n alt fel tre-
buie tratat\ depresia cauzat\ realitate. Totul depinde aici de mul ortodox nu e liber de
A]i avut cazuri `n care
de patimi. Atunci ea este con- om. Cunoa[tem sfin]i care au p\cat.
bolnavi care erau in-
siderat\ p\cat. Stabilind clar stat toat\ via]a `n pat plini de Un preot ortodox ame-
r\ni [i de bube [i care erau bu- diferen]i fa]\ de Bi-
cauzele apari]iei depresiei, rican, Charlie W. Sheed, seric\ [i care, `n urma
po]i aplica [i tactica potrivit\ curo[i, erau plini de har, erau spunea `n cartea sa,
bolii, s-a
au apropiat de
cazului respectiv. Acum inter- cu Hristos. Ast\zi, dac\ cineva „Sfaturi c\tre o tân\r\
Dumnezeu?
vine psihoterapia ortodox\, are o mic\ zgârietur\, vai!, `i c\s\torit\“, c\ via]a es-
chinuie pe to]i din jurul lui. te 90% a[a cum ]i se d\ V\ pot spune povestea
care poate fi numit\ vinde- [i 10% a[a cum ]i-oo faci. unei femei [i despre `ntoar-
carea sufletului prin suflet.
Ce importan]\ au me- Este corect\ aceast\ a- cerea la via]\ `n chip minunat
Psihoterapeu]ii ortodoc[i pot diul familial [i mo[te- firma]ie? a fiului ei. Aceast\ `ntâm-
nirea genetic\ `n de-
lua un bun exemplu de la Nu a[ fi de acord cu o a- plare s-a petrecut cu mul]i ani
clan[area bolilor psi-
marii stare]i , de la duhovnicii semenea propor]ie. Nu exist\ `n urm\. Fiul acestei femei,
hice?
experimenta]i, care erau psi- nici un fel de predeterminare internat la spital `ntr-o stare
hologi la un nivel intuitiv, a- Când vorbim de marea psi-
hiatrie, atunci genetica are `n ceea ce `l prive[te pe om. critic\ cu diagnosticul de
vând `n inima lor iubirea Trebuie s\-l iei pe fiecare om meningit\, murise de câteva
cre[tin\. un cuvânt greu de spus, o im-
portan]\ mare. ~n cazul ne- ca persoan\ capabil\ de a-[i minute. Eforturile medicilor CM
YK
Care ar fi cauzele prin- ordona propria via]\. Dac\ de de a-l `ntoarce la via]\ au fost
vrozelor, este o problem\ psi-
cipale care declan[eaz\ hologic\, duhovniceasc\. E- mâine se va ruga mai mult, zadarnice. Ie[ind din sec]ia de
depresia? dac\ va face mai multe fapte
xist\ o manifestare a bolii, pe reanimare, medicul curant a
Atât de multe persoane bune, dac\ se va purta `n so-
sufer\ de aceast\ boal\ `ncât
de o parte, [i ni[te factori de
cietate cum se cuvine, va fi un
prezentat condolean]e [i a in-
mediu care pot duce la apa- trat `n oficiul medical. Nu se
catalogul antidepresivelor ri]ia bolii, pe de alt\ parte. alt fel de om. Dac\, `ns\, de poate descrie starea prin care
care exist\ la ora actual\ este Dac\ omul tr\ie[te `n ni[te mâine va bea câte dou\ sticle trecea mama `n acele clipe. ~n
o carte ce dep\[e[te `n grosi- condi]ii normale din punct de de vin pe zi, va avea un alt acel moment, trecea pe cori-
me trei centimetri. Num\rul vedere duhovnicesc [i sufle- mod de via]\. dor una dintre asistentele me-
mare al bolnavilor a f\cut s\ tesc [i duce un mod de via]\ dicale, o femeie profund cre-
creasc\ [i num\rul medica- s\n\tos, nu va dezvolta a- Spovedania vindec\ dincioas\. Ea era la curent cu
mentelor care se folosesc `n ceast\ boal\. starea s\n\t\]ii fiului bolnav,
tratarea acestor suferin]e. ~n
Oamenii credincio[i se Care este rolul Sfinte- dar nu [tia c\ acesta murise.
2010, depresia va ajunge pe
`mboln\vesc de boli lor Taine `n vindecare? Aceast\ asistent\ s-a apropi-
psihice? {tiu cazuri care `n urma at de mam\, spunându-i `n-
Putem considera mân-
dria sau alte patimi
spovedaniei profunde s-au cet, dar hot\rât: „Ruga]i-v\
vindecat de boli psihice de Maicii Domnului! Ruga]i-o s\
sau p\cate drept cauza
nevindecat. ~n cazul st\rilor v\ t\m\duiasc\ fiul“. Mama
c\derilor psihice?
Mândria reprezint\, pe de borderline [i de nevroz\, celui decedat nu se rugase pâ-
lâng\ alte cauze, principalul spovedania [i o via]\ duhovni- n\ atunci niciodat\. Dar a-
factor care st\ la baza tul- ceasc\ corect\ pot s\ vindece tunci a f\cut-o. A `nceput s\
bur\rilor psihice. ~n cazul psi- [i s\ schimbe via]a omului. se roage fierbinte. ~n acel mo-
hozelor, ea este catalizatorul Psihoterapia ortodox\ ment, a trecut pe acolo tocmai
care face ca boala s\ fie cât ar trebui practicat\ de medicul curant. V\zând rug\-
clerici sau de laici? ciunea disperat\ a mamei, a
mai manifest\. Iar `n st\rile
de borderline, mândria este Practica pastoral\ deter- hot\rât s\ mai injecteze o
doz\ de adrenalin\ intracar-
singura care declan[eaz\ min\ [i o anumit\ influen]\
afec]iunea psihic\. psihoterapeutic\, dar posi- diac\. {i ...b\iatul a `nviat!.
bilit\]ile preotului sunt limi- {i este viu [i s\n\tos pân\
A]i `ntâlnit la cabine-
tul dumneavoastr\ oa- tate. Este o colaborare `ntre ast\zi. Slav\ Domnului! Iar
meni credincio[i prac- psihoterapeutul ortodox [i mama [i-a rec\p\tat nu doar
tican]i care sufer\ de preot. Asemeni rela]iei `ntre fiul, ci [i o credin]\ puter-
boli psihice sau v\ vizi- Hristos [i ~naintemerg\torul nic\! a
considerat una din cele 7 minuni ale lumii), M-rea. „Sf. Mina“
(moa[tele Sf. Mina [i ale papei Chiril VI). Cin\ [i cazare hotel - Cairo;
ZIUA 11 Trezire la ora 01:30. Plecare la ora 02:00 `n ascensiune pe
vârful Muntelui Sinai, locul unde Moise a primit de la Dumnezeu cele
ZIUA 5 Plecare spre El Fayoum. Vizitare: M-rea. El-Azab 10 porunci. Ora 9:00 Mic dejun la hotel, apoi se viziteaz\ M-rea „Sf.
(moa[tele Sf. Abraam, episcop al Fayoum-ului, o parte din Sf. Cruce, Ecaterina“ (moa[tele Sf. Ecaterina, Rugul Aprins, Osuarul - moa[tele
precum [i alte sfinte moa[te, printre care ale Sf. Gheorghe, Sf. {tefan, Sf. Sf. {tefan Sinaitul). Deplasare c\tre Cairo. Cin\ [i cazare Cairo;
Marcu), M-rea „Arhanghelul Gabriel“ (Deir El-Malak), construit\ `n
sec VII, M-rea. Sfintei Fecioare El Hamamat (zidurile m\n\stirii au fost
ZIUA 12 Zi dedicat\ vizit\rii locurilor prin care Sf. Familie a trecut
`n timpul fugii `n Egipt. Vizitare: Biserica Fecioarei Maria din El
sus]inute de albine). Cin\ [i hotel - El Menia;
ZIUA 6 M-rea El Mouharak (singura m\n\stire binecuvântat\ de
Zeitoun, El Muallaka (Biserica Suspendat\), dedicat\ Sfintei Fecioare,
Biserica „Sf. Gheorghe“ (moa[tele Sf. Gheorghe, Biserica „Sf. Sergiu“
Pruncul Iisus, situat\ chiar `n centrul Egiptului, dup\ cuvântul Scripturii,
care zice: „~n mijlocul Egiptului s\ fie un altar al Domnului“), M-rea. (moa[tele Sfin]ilor Serghie [i Vah [i ale Sf. Bashnouna, la baza c\reia se
g\se[te pe[tera ce a ad\postit Sfânta Familie; Biserica „Sf. Mercurie“,
Drunka (ultimul loc unde a stat Sf. Familie `n timpul exilului `n Egipt.
Aici au loc dese apari]ii ale Maicii Domnului). Cin\ [i cazare `n Luxor; moa[tele Sf. Mercurie, Biserica Maadi, loc unde a poposit Sfânta Fa-
ZIUA 7 Se viziteaz\ Monumentele antice de pe malul vestic al milie. Op]ional ora 22:00 - plimbare pe Nil cu un vas de croazier\, cin\
Nilului: mormintele faraonilor din Valea Regilor, Templul Reginei [i program artistic specific egiptean (2 ore/30 USD);
Hatshepsut de la Deir el Bahri, Colo[ii lui Memnon, templele de pe ZIUA 13 ora 00:30 transfer c\tre aeroport, aproximativ ora 05:10
malul estic al Nilului - Templul Karnak, dedicat zeului Amon-Ra. Ora decolare spre România. Sosire `n Bucure[ti la ora 08:00 diminea]a.
18:00 - deplasare c\tre Hurgada. Cin\ [i cazare hotel `n Hurgada/ Makadi PRE}/PERSOAN|: 895 euro (locul `n camer\ dubl\) pt. grup de
Bay sau similar; minim 25 de persoane;
ZIUA 8 odihn\ [i plaj\; Programul include: bilet avion Bucure[ti-Cairo, Cairo-Bucure[ti;
ZIUA 9 Vizitarea M-rii „Sf. Pavel“ (sec V) - moa[tele Sfântului transport autocar cu aer condi]ionat `n Egipt; 11n cazare hotel 4* (4n
Pavel Tebeul, [i a M-rii „Sf. Antonie“ (sec IV) - mormântul `n care se Cairo; 1n Alexandria, 1n El Menia, 2n Hurghada; 1n El Sokhna; 1n
odihne[te Sf. Antonie cel Mare. Plecare spre Ein Sokhna. Cin\ [i cazare
Luxor, 1n Sf. Ecaterina - 3*); 10 cin\, 11 mic dejun; preot `nso]itor, ghid
la hotel `n Ein Sokhna;
ZIUA 10 Deplasare c\tre Muntele Sinai. Se va vizita M-rea orto- egiptean de limba englez\; intr\rile la obiectivele cu un caracter religios;
dox\ „{apte Mironosi]e“, a[ezat\ pe locul unde evreii i-au `nvins pe asigurare medical\, viza pentru Egipt.
amaleki]i, fiind ajuta]i de rug\ciunile lui Moise [i Aaron. Cin\ [i cazare CONTACT: Pr. C\t\lin Niculescu 0724.393.888
la hotel, `n Sta]iunea „Sf. Ecaterina“;
CM

Miercuri, 12 martie 2008
Nr. 59 (960) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
DOCUMENTAR
O via]\
`n c\utarea
luminii
necreate
PAGINA 16
Clubul oamenilor ferici]i
din cartierul Ghencea
~n Ghencea, unul dintre cele mai mari cartiere ale Sectorului 6
din Bucure[ti, tr\iesc aproximativ 25.000 de familii.
Serviciile medicale sunt insuficiente, dac\ ne gândim
c\ pentru ace[ti oameni nu sunt decât dou\ dispensare
medicale, nici un azil pentru b\trâni, nici o maternitate, nici o
farmacie social\. ~n Ghencea exist\ `ns\ patru parohii ortodoxe.
~ntre acestea, cea cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihai [i
Gavriil“, cunoscut\ drept parohia Parc Ghencea, are un
a[ez\mânt `n care g\sesc ajutor foarte mul]i oameni.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Liderii europeni vor
reducerea cu 30% a emisiilor
de carbon, p=n\ `n 2020
Liderii UE vor cere Comi-
siei Europene s\ elaboreze un
proiect de majorare p=n\ la
30% a limitelor impuse emisii-
lor cu efect de ser\, `n cursul u-
nui summit care va avea loc
s\pt\m=na aceasta, dep\[ind
obiectivul unilateral propus `n
combaterea `nc\lzirii globale.
Un proiect de declara]ie final\,
preg\tit de pre[edin]ia sloven\
a UE pentru summitul care va
avea loc m=ine [i poim=ine, re-
Pensia medie va ajunge la 70% din salariul mediu net
Pensia medie va ajunge `n
2009, dup\ majorarea punc-
Spania a comemorat ieri, 11 martie, tului de pensie de la 1 ianua-
`mplinirea a patru ani de la rie, la 65-70% din salariul
s=ngeroasele atentate teroriste din mediu net pe economie, o per-
2004, soldate cu 191 de mor]i, `ntre forman]\ rar `nt=lnit\ chiar
care 16 cet\]eni rom=ni. ~n imagine, [i `n statele dezvoltate, a de-
monumentul dedicat victimelor, clarat, ieri, la un seminar pe
situat `n fa]a G\rii Atocha. a tema pensiilor private, mi-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ECONOMIC
B\sescu solicit\
anularea taxei
de prim\
`nmatriculare
PAGINA 5
comand\ blocului comunitar s\
dep\[easc\ limita de 20 de pro-
cente, propus\ ini]ial pentru
reducerea emisiilor p=n\ `n
2020, `n compara]ie cu nivelul
`nregistrat `n 1990. CE a `nain-
tat `n ianuarie o serie de prop-
uneri detaliate de imple- de poluare pentru companiile
mentare a obiectivelor de com- care opereaz\ `n domeniul in-
batere a `nc\lzirii globale adop- dustriei. Versiunea final\ a
tate anul trecut, prin insti- concluziilor summitului, care
tuirea obligativit\]ii achizi]io- urmeaz\ s\ fie adoptat\ vineri,
n\rii contra cost a permiselor reafirm\ sprijinul pentru pa-
nistrul Economiei [i Fi- au ajuns la un nivel peste
nan]elor, Varujan Vosganian. care orice tentativ\ de majo-
„Odat\ cu 1 ianuarie 2009, rare nu mai este sustenabil\
c=nd vom face noua majorare, bugetar“, a spus Vosganian.
chestiunea pensiilor nu va De la 1 ianuarie 2009, punc-
mai fi o miz\ de campanie tul de pensie, prev\zut pen-
politic\. Oamenii politici nu tru 2008 la 37,5% din salariul
se vor mai l\uda cu cre[terea mediu brut, va fi majorat din
pensiilor, pentru c\ acestea nou, la 45% din salariul
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
chetul de m\suri adoptat de CE.
Textul pune `ns\ sub semnul
`ndoielii obiectivul stabilit de
UE, privind utilizarea a cel pu-
]in 10% din biocombustibili `n
transporturi, p=n\ `n 2020. a
mediu brut. „D\m pensiona-
rilor maximul ce se poate da
`n sistemul public de pensii“,
a afirmat oficialul MEF.
Incluz=nd `ns\ [i pensio-
narii din agricultur\, num\rul
total al pensionarilor din Ro-
m=nia dep\[e[te [ase milioane
de persoane. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATE
Diferen]\ de 3
puncte `ntre nota din
clas\ [i teza unic\,
la 15.000 de elevi
PAGINA 11
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
PROGRAMELE {COLARE LA DISCI-
PLINA RELIGIE, ANALIZATE LA
PATRIARHIE: Luni seara, la
Patriarhie, au fost analizate [i re-
vizuite programele [colare pentru
clasele I-XII, la disciplina Religie.
Pagina 3
SOCIAL
PESTE 2 MII DE TINERI AU CERUT
SUBVEN}II PENTRU LOCUIN}E: „Este
important de precizat c\, pe l=ng\
aceste cereri, tinerii trebuie s\
depun\ [i documentele care atest\
dreptul de proprietate asupra
terenului [i contractul `ncheiat cu
firma care va construi locuin]a.
Subven]ia o primesc la sf=r[it,
atunci c=nd se termin\ construc]ia
locuin]ei“, a declarat ministrul
Lucr\rilor Publice, Laszlo Borbely.
Pagina 4
EXTERN
CINE VA LOCUI LA CASA ALB|?
Cursa pentru nominalizarea unui
democrat `n alegerile preziden]iale
din SUA continu\, nici unul dintre
cei doi competitori, Hillary Clinton
[i Barack Obama, nelu=nd un
avans care s\-i asigure un sprijin
suficient al delega]ilor.
Pagina 6
POLITIC
MINI{TRII PARLAMENTARI MERG LA
DNA DOAR DAC| VREA PARLAMEN-
TUL: Mini[trii parlamentari nu mai
pot fi da]i de pre[edintele ]\rii pe
m=na DNA. Curtea Constitu]ional\
a decis c\ procurorii anticorup]ie
vor trebui s\ a[tepte un aviz al
Parlamentului.
Pagina 7
S|N|TATE
~NC|L}|MINTEA NEPOTRIVIT| POA-
TE DEFORMA PICIOARELE: Pantofii
incomozi [i statul prelungit `n pi-
cioare, la fel ca obi[nuin]a de a
merge pe tocuri `nalte, sunt factori
care pot duce, `n timp, la apari]ia
unor osific\ri la nivelul c\lc=iului,
ce poart\ denumirea de pinteni.
Pagina 12
2 Miercuri, 12 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXVIII)
Episcopul
Melchisedec
{tef\nescu
al Romanului
(1879-1892) (IX)
~nc\ din vremea când era
profesor, rector de seminar,
apoi loc]iitor de episcop [i
p\stor al Eparhiilor
Dun\rii de Jos [i al Roma-
nului, Melchisedec {tef\-
nescu s-a remarcat prin
preg\tirea sa c\rtur\reasc\
„mult mai temeinic\ [i mai
bogat\ decât a unora dintre
contemporanii s\i, clerici“.
Ca recunoa[tere a preg\tirii
sale, `n [edin]a din 10
septembrie 1870,
Melchisedec a fost ales
membru al Societ\]ii Aca-
demice Române. ~n aceast\
calitate „a participat, cu
regularitate, la [edin]ele
[tiin]ifice ordinare [i extra-
ordinare, intervenind `n
discu]ii, prezentând memo-
rii-comunic\ri, alc\tuind bi-
ografii ale unor persona-
lit\]i biserice[ti, `ntocmind
referate pentru premierea
unor c\r]i, traducând [i
d\ruind hrisoave [i pu-
blica]ii vechi etc.“. Calit\]ile
sale au determinat [i adver-
sit\]i [i invidie, atât din
partea altor Biserici, cât [i
din partea unor colegi din
sinod. Mai cu seam\, o
vizit\ la Kiev i-a adus „o
nenorocire care l-a urm\rit
pân\ la moarte“. A fost
mereu acuzat c\ e rusofil,
vânz\tor de ]ar\, complotist
`mpotriva regelui. Locul lui,
„al celui care `nnoise
românismul `n Basarabia
de jos, care trimisese emi-
sarii s\i culturali `n
Dobrogea, care ap\rase `n
Rusia drepturile Bisericii
române[ti [i ale Statului
român, ca misionar diplo-
matic al acestuia, era `n
scaunul Moldovei, dac\ nu
[i `n acela de Primat al
]\rii“ (N. Iorga). I s-a f\cut
o vin\ [i din faptul c\ era
prea ortodox, fiind numit
„fanatic pentru ortodoxie“.
Pentru el, Ortodoxia, avea
s-o spun\ mai târziu
Nicolae Iorga „era comoara
cea mai mare“. Cu moartea
sa, petrecut\ la 16/29 mai
1892, „s-a `ncheiat un capi-
tol `n istoria Bisericii
Ortodoxe Române“. Despre
el [i opera sa, C. C.
Diculescu spunea: „Sunt
dou\ feluri de oameni mari:
pe unii `i ridic\ favorurile,
intrigile [i combina]iunile -
ace[tia sunt mari numai `n
timpul vie]ii lor [i `n cercul
mai mult sau mai pu]in re-
strâns al lingu[itorilor, care
cerc variaz\ [i el necontenit
dup\ cum variaz\ [i intere-
sele meschine [i
m\run]i[urile comune ale
vie]ii ce-i leag\ laolalt\; pe
al]ii, pe adev\ra]ii oameni
mari `i `nal]\ str\lucirea
min]ii lor, bog\]ia
cuno[tin]elor, geniul, aptitu-
dinile, modestia, bun\tatea
inimii [i tezaurul virtu]ilor
[...] Melchisedec r\mâne
una din gloriile episcopatu-
lui român [i o podoab\ a
]\rii sale“. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
La 12 martie 1678: a trecut la cele ve[nice, `n
M\n\stirea Putna, fostul mitropolit al Transilvaniei Ilie
Iorest (1640-1643). ~n 1955, Sf. Sinod al Bisericii noastre
l-a trecut `n r=ndul sfin]ilor, cu pr\znuire la 24 aprilie.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Cre[tinul Mântuitorul a `nvins cat pe Mântuitorul: s\ porunceasc\
pietrelor s\ se prefac\ `n pâini, s\ se
arunce de pe zidul Templului, ca `ngerii
`[i pre]uie[te trupul ispita, iar noi s\-L ridice (deci o minune s\vâr[it\ gra-
tuit) [i s\ primeasc\ toate `mp\r\]iile [i
Cre[tinul se cuvine s\ aib\ grij\ odihn\ este somnul. Astfel, munci- primim putere slava lumii. Prin puterea Sa dum-
nezeiasc\, Iisus a trecut cu brio aceste
de trupul s\u, pentru c\ este „templu torul con[tiincios nu va renun]a la el „Hristos a fost ispitit, diavolul ~l ispi-
al Duhului Sf=nt“, dup\ cum spunea pentru pl\ceri, dar nici nu va pierde probe, biruind `n[el\ciunea diavolului.
tea, ar\tându-I pietrele ca s\ le fac\ La o privire mai atent\, cu acest gen de
Sf. Ap. Pavel. Astfel, trupul trebuie timpul lucrului cu somnul. pâini. ~n munte, L-a suit ca s\ vad\
hr\nit, `mbr\cat cuviincios [i ap\rat Timp de odihn\ sunt [i dumini- tenta]ii ne confrunt\m [i noi ast\zi, iar
`mp\r\]iile lumii `ntr-o clipeal\. Teme- omul se las\ foarte u[or atras de l\comie
de boli. Al\turi de acestea, trupul are cile [i zilele de s\rb\tori, c=nd te, o suflete, de `n[el\ciune, treze[te-te,
nevoie de cur\]enie `n `mbr\c\minte cre[tinul `[i `ntrerupe munca din [i mândrie. Bunuri materiale, un trai lip-
roag\-te `n tot ceasul lui Dumnezeu“ sit de griji, confort cât mai mare, posturi
[i locuin]\. Locuin]a trebuie s\ fie s\- cursul s\pt\m=nii [i, dup\ partici- (Cântare din Canonul Sfântului Andrei,
n\toas\, pentru odihn\ [i pentru a- parea la Sf=nta Liturghie [i as- de conducere, mici pl\ceri „nevinovate“,
episcopul Cretei, miercuri, `n prima fal\, laud\, trufie - toate pot veni peste noi
d\postire. Datina cre[tineasc\ cere cultarea cuv=ntului dumnezeiesc, s\ptâmân\ a Postului).
ca locuin]a cre[tinilor s\ fie `mpodo- se odihne[te [i `[i reface puterile ca ispite v\dite sau ascunse `n spatele
bit\ cu icoane [i cu sf=nta cruce. sale, medit=nd la cuv=ntul lui unor scopuri pe care le putem considera
Munca [i exerci]iile trupe[ti, care Dumnezeu [i f\c=nd fapte bune fa]\ *** „nobile“. Mândria a f\cut ca `ngerii s\ se
r\zvr\teasc\ `mpotriva lui Dumnezeu [i
`nt\resc puterile [i-l men]in pe om `n de aproapele. Canonul Sfântului Andrei aduce ast\zi ca protop\rin]ii s\ calce porunca ascult\-
bun\ stare sufleteasc\, sunt folosi- ~n perioada Vechiului Testa-
toare trupului. Pentru c\ a tr\i `n- ment, ziua de odihn\ era s=mb\ta,
referin]a biblic\ care prive[te ispitirea rii. Tot ea face ca unii oameni s\ se `ncrea-
Mântuitorului Iisus Hristos din pustiul d\ numai `n for]ele proprii sau chiar s\
seamn\ a munci. De aceea, este dato- pentru c\ ~nsu[i Dumnezeu S-a denumit ulterior Qarantania (dup\ scoat\ din calcul existen]a lui Dumnezeu.
ria fiec\rui cre[tin sa-[i aleag\ cu odihnit `n ziua a [aptea [i a sfin-
mult\ chibzuin]\ [i s\ se preg\teasc\ ]it-o, iar al doilea motiv era c\ `n
num\rul zilelor de post). Aceast\ pe- Sfin]ii P\rin]i spun c\ putem `nfrânge
rioad\ de patruzeci de zile, `n care ~nsu[i mândria prin `nfrânare [i smerenie, iar
cu `ngrijire pentru o anumit\ munc\, ziua de s=mb\t\ au fost elibera]i Fiul lui Dumnezeu a postit, este princi- postul este momentul prielnic pentru
dup\ `nsu[irile [i puterile sale. evreii din robia egiptean\. palul argument [i `ndemn pentru noi, practicarea acestor virtu]i [i pentru lupta
M=ntuitorul `nsu[i, ca om, avea Pentru cre[tini, ziua de odihn\
cre[tinii de azi, s\ postim. A ]ine post, `mpotriva ispitelor de orice fel. Iisus a ie[it
trebuin]\ de odihn\ [i se odihnea: este duminica. Motivele pentru care `ns\, nu este deloc un lucru simplu, biruitor din ispitirea din pustiu pentru ca
„Iisus, fiind ostenit de c\l\torie, S-a duminica este ziua de odihn\ a
deoarece acum se intensific\ ademenirile [i noi, uni]i cu El prin Sfânta Euharistie,
a[ezat lâng\ fântân\ [i era ca la al cre[tinilor vor fi prezentate `n urm\- [i examenele duhovnice[ti. S\ ne amintim s\ avem puterea de a `nfrunta `ncerc\rile
[aselea ceas“, ne spune Sf=ntul Evan- toarea edi]ie a cotidianului „Ziarul
cele trei ispitiri cu care diavolul L-a `ncer- vie]ii. (Tudorel PETECIL|)
ghelist Ioan. Cel dint=i mijloc pentru Lumina“. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI *** adev\rat. Dumnezeu vede [i
când po]i [i când nu po]i.
Celui ce bate i se va deschide Prima s\pt\mâna din Pos-
tul Mare se mai nume[te „s\p-
~ncearc\ s\ te rogi [i vei reu[i,
dac\ st\rui. ~ncearc\ s\ fii mai
Iisus a zis: „Adev\rat zic cuiva, ca [i Tat\l vostru Cel din t\mâna duhovniceasc\“. Acum bun [i vei reu[i s\-]i schimbi a-
vou\ c\ oricine va zice acestui ceruri s\ v\ ierte vou\ gre[elile punem `nceput bun prin sluj- titudinea [i limbajul. Impor-
munte: Ridic\-te [i te arunc\ `n voastre. C\ de nu ierta]i voi, bele care te `ndeamn\ la re- tant este s\-]i dore[ti s\ fii un
mare, [i nu se va `ndoi `n inima nici Tat\l vostru Cel din ceruri flec]ie: s\-]i prive[ti inima [i su- fiu al lui Dumnezeu. A[a ne `n-
lui, ci va crede c\ ceea ce spune nu v\ va ierta vou\ gre[elile fletul [i s\-]i dore[ti o schim- deamn\ Domnul Iisus Hristos:
bare `n bine. M\car `n acest an „Cere]i [i vi se va da; c\uta]i [i
se va face, fi-va lui orice va voastre. Cere]i [i vi se va da;
zice. De aceea v\ zic vou\: Toa- c\uta]i [i ve]i afla; bate]i [i vi se s\ te angajezi cu seriozitate `n ve]i afla; bate]i [i vi se va de-
te câte cere]i, rugându-v\, s\ va deschide. C\ oricine cere ia, via]a duhovniceasc\. S\ nu schide. C\ oricine cere ia, cel
crede]i c\ le-a]i primit [i le ve]i cel care caut\ afl\, [i celui ce `ncepi acest post cu scuze [i cu care caut\ afl\ [i celui ce bate i
avea. Iar când sta]i de v\ ruga- bate i se va deschide.“ (Marcu justific\ri. ~ncearc\ s\ poste[ti se va deschide“. (pr. Dumitru
]i, ierta]i orice ave]i `mpotriva 11, 23-26 [i Matei 7, 7-8) [i vei reu[i, dac\ `]i dore[ti cu P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
l\sându-i o mare bog\]ie, tat\l `ntors `n Muntele Sigrianei. La a 1908: a murit Edmondo Paul al II-lea a cerut iertare
logodnicei i-a cerut insistent s\ vârsta de 50 de ani s-a de Amicis, scriitor italian (n. pentru p\catele comise de
`ndeplineasc\ cele rânduite `n `mboln\vit grav [i a r\mas la 1846); Biserica Catolic\ de-a lungul
vederea c\s\toriei. ~n ziua pat tot restul vie]ii. a 2000: `ntr-un act istoric existen]ei sale milenare. a
nun]ii, a dezv\luit tinerei c\ f\r\ precedent, Papa Ioan
Tot ast\zi, Biserica face
vrea s\ se c\lug\reasc\. So]ia pomenirea Sfântului Cuvios
l-a `ncredin]at c\ [i ea dore[te
Grigorie Dialogul, episcopul 43 de ani
s\ se c\lug\reasc\. Tat\l fetei Romei; a Dreptului Finees; a
s-a `mpotrivit, iar `mp\ratul celor nou\ sfin]i mucenici [i a de la moartea lui
Leon l-a trimis pe Teofan `n
Cizic, `ncredin]ându-i suprave-
Sfântului Simeon Noul Teolog. George C\linescu
gherea lucr\rilor de construc]ie George C\linescu (n. 14
a cet\]ii. Dup\ ce a `ndeplinit Mâine, Biserica pr\znuie[-
te aducerea moa[telor Sfân- iunie 1899, Bucure[ti - d. 12
porunca [i dup\ moartea martie 1965, Otopeni ) a fost
`mp\ratului [i a socrului, tului Nichifor, patriarhul Con-
stantinopolului. critic, istoric literar, scriitor,
Teofan [i-a `mp\r]it averea publicist, academician ro-
s\racilor [i i-a eliberat pe sluji- mân, personalitate enciclo-
tori, apoi a dus-o pe so]ie, dup\ ~n ziua de 12 martie, pedic\ a culturii [i literaturii
voia ei, la M\n\stirea Prin-
istoria consemneaz\: române, de orientare, dup\
chipos, unde aceasta s-a c\- unii critici, clasicizant\, du-
Sfântul Cuvios Teofan lug\rit, primind numele de p\ al]ii doar italienizant\
a 1879 - a murit, `n R\[i-
M\rturisitorul Irina. Iar el, s-a c\lug\rit `n
nari, preotul Sava Popovici sau umanist\. Este conside-
M\n\stirea lui Polihroniu, care rat drept unul dintre cei mai
Sfântul Teofan a tr\it `n se g\sea `n mun]ii din ]inutul Barcianu (n. 1814), autor de
manuale didactice (mai ales importan]i critici literari
secolul al IX-lea. A r\mas orfan Sigrana. Timp de [ase ani, a români din toate timpurile, colele cu pseudonimul G. C\-
de tat\ la vârsta de trei ani, iar de limba german\) [i tradu-
copiat diferite lucr\ri, refuzând al\turi de Titu Maiorescu linescu, dup\ o mod\ destul
la 12 ani a fost logodit cu o s\ conduc\ m\n\stirea. A ple- ceri; a fost primul membru co- sau Eugen Lovinescu. ~[i de r\spândit\ `n perioada in-
copil\, cu care a tr\it opt ani. cat `n insula Calonim, unde a respondent al Societ\]ii Aca- semneaz\ `ntotdeauna arti- terbelic\. (pr. Paul LEHACI)
Dup\ ce mama lui a murit, ridicat o m\n\stire, apoi s-a demice Rom=ne (1869);
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Copilul care – {i cum se nume[te t\ticul t\u?
B\ie]elul a zâmbit:
– Las\ c\ te duc eu, mo[ule, la casa
mea! Vino cu mine! `i r\spunse copilul,
– Aoleu, piei drace d-aici, c\ te calc!
Copiii, vreo opt la num\r, `ntoarse
– Daca vrei s\ [tii, satana `l cheam\ luându-l pe preot de hain\ [i din nou `n cas\ dup\ ce au dat un ocol
locuia `n iad pe tata! tr\gându-l iute dup\ el.
Au mers pân\ au dat de un sat
ogr\zii, se suir\ pe singurul pat, s\reau
Un c\lug\r b\trân a `ntâlnit, de- Din ce `n ce mai nedumerit, p\rin- spre tavan [i cl\mp\neau din tingiri,
tele a continuat s\-l interogheze pe am\rât. La marginea localit\]ii, se chir\ind `nfrico[\tor. Mama lor, uitând
mult, un copila[ neastâmp\rat, cam la ridica o co[melie din p\mânt [i lemne.
vreo cinci ani[ori, care chinuia un c\]el. copilul obraznic: de cearta cu b\rbatul, zise sfâr[it\:
– Dar pe mama ta cum o cheam\? De acolo se auzea mare scandal. Dou\ – Vai de mine, casa asta e un iad! O
C\lug\rul s-a oprit [i l-a certat voci, una de b\rbat, alta de femeie, se
p\rinte[te pe b\ie]elul care era soios, Dând un [ut unei g\ini gola[e, s\-mi iau câmpii!
copilul a zis: certau r\u. C\lug\rul `l lu\ pe b\ie]a[ Abia atunci, preotul, care asistase
descul], plin de bube, cu hainele f\cute de mânu]\ [i intr\ curios. Erau p\rin]ii
ferfeni]\. Numai ochii erau de el, mari, – Mama mea e aripa satanei, na! din ascuns la toate acestea, `[i d\du
copilului, care se sf\deau cumplit.
alba[tri, uimi]i [i cura]i ca ai unui `nger – Dar ai fra]i sau surori? `l descusu Tat\l o `njura pe mam\: seama de ce s\rmanul b\ie]el spusese
coborât `n clipa aceea din cer. Atunci preotul, din ce `n ce mai exasperat. – S\ nu te mai v\d `n ochii mei, ne- c\ vine din iad, c\ mama lui e aripa sa-
cuviosul l-a `ntrebat blând: Copilul `i r\spunse c\ da, mai are mernico! Tu e[ti aripa satanei! tanei, iar tat\l lui chiar satana.
– Dr\gu]ule, de unde vii? fra]i vreo trei [i patru surori, [i to]i sunt La care femeia r\spunse imediat, Lu=ndu-l pe genunchi, `l pov\]ui de
Piticul, plin de el, `i r\spunse r\spi- diavoli adev\ra]i. ]âfnoas\: bine, `i povesti despre Mântuitorul
cat, privindu-l adânc [i sco]ând limba – Aoleu, piei satana! s-a speriat – Eu sunt aripa satanei, dar tu e[ti Iisus Hristos [i `l `nv\]\ s\ zic\ „Tat\l
de-un cot: b\trânul, f\cându-[i semnul crucii. satana `n carne [i oase! nostru“. La plecare, p\rintele l-a
– Iaca din iad vin, mo[ule! Apoi, luandu-[i inima-n din]i, spuse: ~n timpul acesta, fra]ii b\ie]elului binecuvântat pe micu], [i, cu lacrimi `n
V\zând a[a, tare s-a mai mirat – {i unde locuie[ti tu, micu]ule, c\ci fugeau din cas\ `n curte, f\când o ochi, o lu\ pe drumul lui, cu speran]a `n
b\trânul c\lug\r. Ducându-[i mana la vreau s\ vin cu tine, s\-i cunosc pe ai g\l\gie de nesuportat. ~mpiedicându-se suflet c\ a mai schimbat un destin.
barb\, a zis: t\i! de cel mai mic, tat\l scandalagiu urla: (Arhim. Cleopa ILIE)
 Miercuri, 12 martie 2008 3
TREI EPISCOPI VOR FI ~NTRONIZA}I ~N PERIOADA URM|TOARE: Primul Episcop al Tulcei, PS
Actualitatea Visarion B\l]at, ales la 5 martie a.c., va fi `ntronizat pe 25 martie, `n cadrul unei ceremonii care
va avea loc la Biserica „Buna Vestire“ din Tulcea. De asemenea, PS Sebastian Pa[canu va fi
`ntronizat tot pe 25 martie `n demnitatea de Episcop al Slatinei. PS Petroniu Florea, Episcop al
religioas\ S\lajului, va fi `ntronizat `n aceast\ demnitate pe 13 aprilie 2008. Ceremonia religioas\ se va
desf\[ura `n cadrul Sfintei Liturghii oficiate la Catedrala „Sf. Vineri“ din Zal\u.

Muftiul cultului musulman din România a vizitat Patriarhia Rom=n\ PE SCURT

Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel l-a
primit ieri, 11 martie 2008, la Re[edin]a patri-
arhal\, pe Excelen]a Sa domnul Murat Iusuf,
muftiul cultului musulman din România,
`nso]it de domnii parlamentari Amet Aledin,
reprezentantul comunit\]ii t\tare, [i Iusein
Ibram, reprezentantul comunit\]ii turce, in-
formeaz\ Biroul de pres\ al Patriarhiei
Rom=ne.
~n numele comunit\]ii musulmane, dom-
nul Murat Iusuf a transmis un mesaj de a-
preciere [i ur\ri de `mpliniri PF Patriarh
Daniel `n misiunea de ~ntâist\t\tor al
Bisericii Ortodoxe Române [i a mul]umit, `n
mod special, pentru gestul de solidaritate al
Patriarhiei Române, care a fost al\turi de co-
munitatea musulman\ `n momentul apari]iei
`n limba român\ a controversatei lucr\ri
„Versetele satanice“.
Consiliul
Programele [colare la disciplina
Europei va
Apreciind implicarea P\rintelui Patriarh
Daniel `n promovarea dialogului interreligios [i Liturghia Darurilor
interetnic, liderul comunit\]ii musulmane din
România [i-a exprimat dorin]a de cooperare `n mai `nainte sfin]ite
probleme de interes comun [i a subliniat impor- - slujba specific\
tan]a ap\r\rii [i promov\rii valorilor religioase
`n societatea de azi din ce `n ce mai secularizat\. Postului Mare
PF Patriarh Daniel a subliniat necesitatea ~n perioada Postul
intensific\rii cooper\rii dintre cultele recunos- Sfintelor Pa[ti, `n Biserica
cute din România pentru men]inerea [i pro- Ortodox\ se oficiaz\, `n
movarea unui climat de pace [i respect reci- anumite zile, Liturghia
proc, evitând atitudini extremiste de orice fel. Darurilor mai `nainte
Excelen]a Sa domnul Murat Iusuf a oferit sfin]ite. P\rintele arhi-
`n dar P\rintelui Patriarh o edi]ie recent\ a mandrit Timotei Aioanei,
Coranului `n limba român\. ~n r\spuns, Excelen]a Sa domnul Murat Iusuf a oferit `n dar exarh cultural al
Preafericirea Sa a oferit `n dar Excelen]ei Sale P\rintelui Patriarh o edi]ie recent\ a Coranului Arhiepiscopiei
domnul Murat Iusuf un exemplar din Noul `n limba român\. ~n r\spuns, Preafericirea Sa Bucure[tilor, a oferit pen-
Testament, edi]ie de lux, publicat de Patri- i-a oferit oaspetului un exemplar din Noul Testament, tru Radio Trinitas mai
arhia Român\. a edi]ie de lux, publicat de Patriarhia Român\. multe informa]ii despre
aceast\ slujb\ deosebit\:
„Este o slujb\ specific\
Postului Mare, care nu se
s\v=r[e[te dec=t `n timpul
acestui post, `n interiorul

Religie, analizate la Patriarhie

analiza
pl=ngerile
din partea
Mitropoliei
Basarabiei
Peti]ia Mitropoliei Basarabiei
referitoare la dificult\]ile pe ca-
re le `nt=mpin\ `n a ob]ine `n-
registrarea episcopiilor reacti-
vate [i recunoa[terea lor, pre-
cum [i cele legate de continua-
rea de c\tre autorit\]ile de la
Chi[in\u a unei campanii nega-
tive `mpotriva acestei Mitro-
polii, subordonat\ canonic Pa-
triarhiei Rom=ne, a fost sesiza-
t\ de Consiliul Europei. ~n
cadrul unei recente reuniuni
consacrate drepturilor omului,
Comitetul de Mini[tri al
Consiliului Europei a adoptat o
decizie prin care cere
autorit\]ilor Republicii Moldova
s\ respecte hot\r=rea Cur]ii
Europene pentru Drepturile
Omului (CEDO) din 13 decem-
brie 2001 cu privire la `nregis-
trarea Mitropoliei Basarabiei, [i
„invit\ insistent“ conducerea de
la Chi[in\u s\ rezolve rapid
problemele r\mase `n suspensie
[i s\ pun\ la dispozi]ie detalii
despre posibilit\]ile de recurs
ale peti]ionarilor privind di-
versele lor pl=ngeri.
~n cadrul viitoarei reuniuni a
Comitetului s\u de Mini[tri, din
3-5 iunie a.c., consacrat\ drep-
turilor omului, Consiliul Euro-
pei va relua examinarea acestui
dosar legat de problemele Mitro-
poliei Basarabiei.
V\ amintim c\ la `nceputul
acestui an, IPS Petru P\duraru,
Mitropolitul Basarabiei, a trimis
o scrisoare Secretariatului Ge-
neral al Consiliului Europei,
Comitetului de Mini[tri al COE
[i Adun\rii Parlamentare a
Consiliului Europei (APCE),
prin care solicita acestor insti-
tu]ii s\ ia atitudine `n leg\tur\
cu abuzurile din partea autori-
t\]ilor de la Chi[in\u asupra
Mitropoliei Basarabiei. a
„Femeia cre[tin\ ne arat\ c\ Evanghelia poate fi `ntrupat\ `n orice cultur\“
La Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Patriarhul Justini-
Noile conturi
deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
a Luni seara, la Patriarhie, au fost analizate [i revizuite programele [colare
pentru clasele I-XII la disciplina Religie a
Cu binecuvântarea Prea-
fericitului P\rinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Române, luni, 10
martie, la Palatul Patriar-
hiei din Bucure[ti, a avut
loc, [edin]a Comisiei de a-
naliz\ a programelor [co-
lare la disciplina Religie.
~n cadrul acestei `ntâl-
niri, prezidate de Prea-
sfin]itul Ciprian Câmpi-
neanul, Episcop-Vicar Pa-
triarhal, au fost analizate
[i revizuite programele
[colare pentru clasele I-
XII la disciplina Religie.
Aceast\ `ntâlnire a fost
prilejuit\ de [edin]a unui
grup de lucru al Direc]iei
Generale de Management
[i ~nv\]\mânt Preuniver-
sitar din cadrul MECT,
care a avut loc la Valea
Dr\ganului, jude]ul Cluj,
`n perioada 25-29 febru-
arie 2008 [i `n care s-a dez-
b\tut adresa nr. 26980/20.
02.2008 a Ministerului E-
duca]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului, care prevede de-
congestionarea [i revizui-
rea programelor [colare.
Propunerile formulate
`n cadrul acestei `ntâlniri
au fost analizate [i corec-
tate de Comisia Patriarhi-
ei Române de analiz\ a
programelor [colare la dis-
ciplina Religie.
Au fost validate
con]inuturile noi ale
programelor [colare
~n cuvântul de deschi-
dere al `ntâlnirii de luni,
de la Palatul Patriarhiei,
Bogdan Popescu, consilier
an“ din Bucure[ti a avut loc
luni, 10 martie, lansarea volu-
patriarhal `n cadrul Sec-
torului teologic-educa]io-
nal al Patriarhiei Româ-
ne, a precizat: „Ne revine
datoria de a pune `n evi-
den]\, prin aceste pro-
grame, valen]ele educa]io-
nale recunoscute [i rolul
formativ al disciplinei Re-
ligie, `n contextul proble-
melor actuale ale tinerilor“.
Din partea Ministe-
rului Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului a vorbit
conf. univ. dr. Vasile Ti-
mi[, inspector general `n
cadrul ministerului, care a
prezentat proiectele Mi-
mului „Portret de femeie bi-
zantin\“ de Mihaela M\nescu.
Din partea facult\]ii, la e-
veniment au fost prezen]i pr.
prof. {tefan Buchiu, decanul
facult\]ii, pr. Emanoil B\bu[,
prodecan [i profesor specialist
al Catedrei de Bizantinologie
[i pr. lect. Alexandru Ghera-
sim, `ndrum\tor duhovnicesc
al doamnei M\nescu, al\turi
de studen]i [i mul]i prieteni ai
autoarei. „~n decursul celor
patru ani de culegere [i stu-
diu, am `ncercat s\ adun `n
aceast\ carte o radiografie [i o
analiz\ cât mai complex\ a fe-
meii spa]iul bizantin. ~mi
nisterului Educa]iei, Cer-
cet\rii [i Tineretului cu
privire la decongestiona-
rea [i revizuirea progra-
melor [colare.
Asist. univ. dr. Adrian
Ro[an, de la Universitatea
„Babe[-Bolyai“ din Cluj, a
prezentat „Contextualiza-
rea [i adaptarea con]inu-
turilor religioase `n func-
]ie de etapele de vârst\ ale
elevilor“. ~n continuare,
au avut loc scurte inter-
ven]ii ale membrilor
comisiei [i activit\]i pe
trei grupe de lucru, nivel
primar, gimnazial, liceal.
doresc ca, dincolo de aceste
cercet\ri istorice, volumul de
fa]\ s\ se constituie `ntr-un
mesaj c\tre lumea care a uitat
de istoria sfânt\ a Bisericii [i
de Evanghelie“, a men]ionat
autoarea.
„Cartea de fa]\ este bine-
venit\, pentru c\, ast\zi, la
`nceput de secol XXI, ducem
lips\ de modele. Feminismul
care s-a afirmat `n a doua
jum\tate a secolului trecut se
`ndep\rteaz\ de mesajul cre[-
tin, iar femeia bizantin\, fe-
meia cre[tin\ ne arat\ c\ E-
vanghelia poate fi `ntrupat\
`n orice cultur\, at=t `n cea
La final, au fost pre-
zentate propunerile grupu-
rilor de lucru [i validate
con]inuturile noi ale pro-
gramelor [colare. {edin]a
s-a `ncheiat cu un scurt cu-
vânt al PS Ciprian Câm-
pineanul, Episcop-Vicar
Patriarhal, care a mul]u-
mit celor prezen]i [i a su-
bliniat nevoia colabor\rii
tuturor institu]iilor pentru
ca disciplina Religie s\ r\-
mân\ mai departe element
de baz\ `n formarea [i edu-
carea tinerilor. (Ciprian
BÂRA)
greco-roman\, c=t [i `n cea
secolului XXI“, a spus p\-
rintele decan.
Autoarea surprinde `n a-
cest volum rolul [i importan]a
femeii `n istoria de peste 1.000
de ani a Bizan]ului. Cartea ne
prezint\, `ntr-o introducere,
nou\ capitole [i concluzii, chi-
pul de mam\, so]ie [i `mp\r\-
teas\ `n societatea bizantin\.
La `nceput, avem o privire de
ansamblu a istoriei Imperiului
Bizantin, apoi scrie despre
statutul pe care `l are femeia
dup\ venirea Sfântului
Constantin cel Mare la cârma
imperiului. (Ciprian BÂRA)
s\pt\m=nii, adic\ de luni
p=n\ vineri, iar `n
S\pt\m=na Patimilor doar
`n zilele de luni, mar]i [i
miercuri, cu excep]ia
primelor dou\ zile din
post, care sunt zile alitur-
gice. Aceast\ liturghie este
de fapt o r=nduial\ de `m-
p\rt\[ire [i are `n vedere
`ntotdeauna o sfin]ire mai
`nainte cu c=teva zile a Sf.
Agne], `n cadrul unei li-
turghii depline, c=nd se
scot mai multe agne]e, a[a
dup\ cum [tie preotul re-
spectiv c\ va s\v=r[i `n
s\pt\m=na urm\toare
aceast\ liturghie. Agne]ele
sunt p\strate pe masa
sf=ntului altar, `ntr-un chi-
vot special, [i, la fiecare li-
turghie, sunt scoase [i duse
la proscomidiar, ca apoi s\
se fac\ Vohodul Mare pen-
tru a fi readuse `n sf=ntul
altar [i pentru a fi consu-
mate `n cadrul liturghiei
propriu-zise“.
IPS Mitropolit
Serafim Joant\
a `mplinit
18 ani de arhierie
IPS Serafim Joant\, Mitro-
polit al Mitropoliei
Ortodoxe Rom=ne pentru
Germania, Europa
Central\ [i de Nord, a
`mplinit ieri 18 ani de
arhierie. ~nalt Preasfin]ia
Sa s-a n\scut la 4 septem-
brie 1948, `n localitatea
Boholt - F\g\ra[. A facut
studii la Liceul din
F\g\ra[, apoi la Institutul
Teologic Universitar din
Sibiu, iar dup\ aceea, la
Institutul de Teologie
Ortodox\ „Saint Serge“ din
Paris (1982-1985), unde
ob]ine doctoratul `n
Teologie. A avut mai multe
ascult\ri duhovnice[ti,
dup\ care a devenit lector
la Institutul de Teologie
Ortodox\ „Saint Serge“ din
Paris (1985-1989) [i apoi
duhovnic la Institutul
Teologic din Sibiu (1989-
1990). La 12 februarie
1990, a fost ales Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei
Sibiului, cu titlul „F\g\r\-
[anul“, fiind tuns `n mona-
hism la data de 17 febru-
arie [i hirotesit arhiman-
drit, apoi hirotonit arhie-
reu [i instalat la 11 martie
1990. La 16 octombrie
1993, a fost ales Arhiepis-
cop al Berlinului [i Mitro-
polit pentru rom=nii din
Europa Central\, de c\tre
o Adunare eparhial\ `ntru-
nit\ la Aachen, fiind con-
firmat de c\tre Sf. Sinod al
Bisericii Ortodoxe Rom=ne
la 12 ianuarie 1994. A fost
instalat la München, la 5
iunie 1994. a
4 Miercuri, 12 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
~n Sectorul 1 vor fi
construite 450 de
locuin]e sociale
Prim\ria Sectorului 1 va cons-
trui, pe {oseaua Od\i, `n cea
de-a doua parte a acestui an, un
num\r de 450 de apartamente
ce vor avea statut de locuin]e
sociale. Potrivit primarului
Andrei Chiliman, pentru per-
soanele nevoia[e [i f\r\ domi-
ciliu de pe raza sectorului 1,
Prim\ria a oferit [i ofer\ sub-
ven]ia chiriei, care este
cuprins\ `ntre 600 [i 800 de lei.
Primarul sectorului 1 a precizat
c\, potrivit legisla]iei `n
vigoare, orice persoan\ aflat\
`ntr-o situa]ie de precaritate a
veniturilor (situate sub mi-
nimul garantat) poate cere
Consiliului Local al localit\]ii
de domiciliu `nchirierea unei
locuin]e, la un pre]
subven]ionat. „Ocuparea unei
locuin]e sociale este depen-
dent\, `ns\, de stocul de
locuin]e disponibile la un mo-
ment dat `n timp, la nivel local.
Dreptul instituit prin lege nu
devine efectiv, decât `n m\sura
`n care Consiliile locale au `n
administrare astfel de locuin]e
[i pot subven]iona din fonduri
proprii chiria beneficiarilor“, a
mai spus Chiliman. ~n prezent,
la Prim\ria Sectorului 1 sunt
depuse circa 7.500 de dosare
pentru acordarea de locuin]e so-
ciale, dintre care 850 apar]in
persoanelor evacuate din imo-
bilele retrocedate. Referindu-se
la modul de acordare a
locuin]elor sociale, Andrei
Chiliman a atras aten]ia c\ se-
lec]ia va fi drastic\. „Sunt con-
vins c\ vor apare [i oportuni[ti,
`ns\ selec]ia va fi drastic\“, a
subliniat primarul Sectorului 1.
Se reiau cursele
de avion `ntre
Arad [i Bucure[ti
La câ]iva ani dup\ ce TAROM
a renun]at s\ mai opereze
curse interne `ntre Bucure[ti
[i Arad, zborurile vor fi reluate
de compania „Blue Air“,
`ncepând de ast\zi. Potrivit
unui comunicat al „Blue Air“,
compania va oferi singura
curs\ intern\ Bucure[ti - Arad
- Bucure[ti, durata unui zbor
fiind de 50 de minute. Pre]ul
biletelor de avion `ncepe de la
53 de lei, plus taxele aeropor-
tuare, locurile la acest tarif fi-
ind limitate. Pe perioada
orarului de iarn\ (12 martie -
29 martie), zborurile vor fi o-
perate `n zilele de luni, mar]i,
joi, vineri [i duminic\, iar ca,
`n perioada orarului de var\
(30 martie - 25 octombrie),
zborurile s\ fie efectuate `n
zilele de mar]i, miercuri, joi,
sâmb\t\ [i duminic\. Pân\ `n
prezent, compania „Blue Air“ a
operat pe Aeroportul Arad
doar zboruri interna]ionale,
`ntre Bucure[ti - Valencia,
Bucure[ti - Barcelona,
Bucure[ti - Verona [i
Bucure[ti - Stuttgart, cu es-
cal\ la Arad.a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 12 martie
Cerul va fi mai mult noros `n
vestul, centrul [i nordul ]\rii
unde izolat va ploua, iar v=ntul
va prezenta intensific\ri. ~n
restul teritoriului, cerul va fi
variabil cu unele `nnor\ri `n
prima parte a zilei, c=nd va
ploua izolat, iar v=ntul va sufla
slab [i moderat. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre 0 [i
7 grade, u[or mai sc\zute `n de-
presiuni. Temperaturile maxime
se vor situa `ntre 10 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
LOCATARII DIN PIPERA AU IE{IT ~N STRAD|: Mai mul]i locatari ai unui
complex reziden]ial din zona Pipera, Bucure[ti, au ie[it `n strad\,
nemul]umi]i c\ firma de construc]ii care le-a ridicat casele nu `[i respect\
toate obliga]iile prev\zute `n contract [i `i oblig\ s\ pl\teasc\ administrarea
unor servicii [i utilit\]i unei alte firme, care impune taxe foarte mari.
~n]elegere `ntre etnii, prin sport, Dintr-o eroare
turism [i emisiuni culinare a autorit\]ilor,
a Referitor la rolul presei `n promovarea dialogului intercultural, o jum\tate de comun\
directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucure[ti,
Mariana Ni]elea, a declarat c\ mesajul materialelor de pres\ ar trebui „s\ a fost retrocedat\
genereze pace“, chiar dac\ subiectele conflictuale se vând mai bine a Aproape o jum\tate din comuna cov\snean\
Comand\u a fost retrocedat\ urma[ilor grofului
~n]elegerea [i toleran]a `ntre c\ ar fi superiori, altora c\ a ar\tat c\ mesajul materialelor (n. r. - denumirea titlului de conte `n limba
etnii ar trebui promovate la ceilal]i le sunt du[mani [i de pres\ ar trebui „s\ genereze maghiar\). Comisia Jude]ean\ de Fond Funciar
nivelul oamenilor simpli, prin in- ne`n]elegerile s-au propagat, ast- pace“, chiar dac\ subiectele con- de pe lâng\ Prefectura Covasna a validat dosarul
termediul unor instrumente con- fel, pân\ la cel mai jos nivel“, a flictuale se vând mai bine. pentru retrocedarea terenului revendicat de
crete, cum ar fi sportul, turismul afirmat subsecretarul de stat al Totodat\, reprezentan]ii mass- nepotul grofului, reprezentând 56 de hectare, din
sau chiar emisiunile culinare, au Departamentului pentru Rela]ii media au propus editarea unei totalul de circa 120, cât reprezint\ intravilanul
sus]inut participan]ii la semi- Interetnice, Zeno Karl Pinter. reviste al c\rei public-]int\ s\ fie localit\]ii Comand\u. Pe aceast\ suprafa]\ se
narul pe tema dialogului inter- nu o singur\ minoritate, cum afl\ [coala general\, biserica ortodox\, tab\ra de
cultural, organizat, `n perioada sunt cele editate `n prezent, ci s\
Subiectele conflictuale copii, ocolul silvic [i mai multe case [i anexe gos-
9-11 martie, la Sinaia. Referitor con]in\ materiale despre via]a pod\re[ti. Prefectul jude]ului Covasna, Gyorgy
la strategiile de comunicare in- se v=nd mai bine tuturor minorit\]ilor care con- Ervin, a declarat c\ validarea retroced\rii `n
tercultural\, elaborate de `n pres\, dar vie]uiesc `n ]ar\. ~n România, aceast\ form\ a fost o eroare a comisiei locale de
Consiliul Europei [i de Guvern la manifest\rile pentru promova- aplicare a legilor fondului funciar, care nu a sem-
nivel na]ional, jurnali[ti ai pu-
las\ urme ad=nci rea dialogului intercultural sunt nalat faptul c\ pe terenul solicitat se afl\ „o
organizate de Ministerul Cultu- jum\tate din comun\“. „Am intrat `ntr-o situa]ie
blica]iilor minorit\]ilor au afir- Directorul Biroului de Infor-
nepl\cut\“, a recunoscut prefectul Gyorgy Ervin,
mat c\ demersurile ar trebui s\ mare al Consiliului Europei la rii [i Cultelor (MCC) [i de De-
care a subliniat c\ membrii comisiei jude]ene nu
porneasc\ „de jos `n sus“ - de la Bucure[ti, Mariana Ni]elea, a partamentul pentru Rela]ii In-
nevoile cet\]enilor c\tre au- spus c\ strategiile Consiliului vi- teretnice al Guvernului, `n acest aveau de unde s\ `[i dea seama de acest lucru,
torit\]i [i nu invers. „~n ceea ce zeaz\ „pacea, progresul [i respec- scop fiind alocat\ suma de apro- deoarece, `n documentele primite de la comisia lo-
prive[te minoritatea pe care o tul reciproc“. „Fiecare om poate fi ximativ nou\ milioane de lei, a cal\ de fond funciar, figurau doar un nume [i un
reprezint, singura dat\ când au un atom, care s\ ac]ioneze hao- precizat secretarul de stat de la num\r de top. „Abia dup\ validare ne-am dat
fost probleme `ntre minoritatea tic. Rolul Consiliului Europei MCC Andrasz Demeter. Semi- seama c\ e bai mare, când a venit primarul din
german\ din România [i restul este de a concentra eforturile narul de la Sinaia se `nscrie `n Comand\u [i ne-a spus c\ trebuie s\ retroced\m
popula]iei a fost cea din jurul acestor atomi `n aceea[i direc]ie“, seria evenimentelor organizate o jum\tate din comun\, iar oamenii sunt speria]i
celui de-al II-lea R\zboi Mondial, a afirmat Mariana Ni]elea. Refe- de Departamentul pentru Rela]ii c\ vor r\mâne pe drumuri“, a declarat Gyorgy
când au venit semnale foarte ritor la rolul presei `n promova- Interetnice al Guvernului, cu pri- Ervin. Prefectul a sus]inut c\ situa]ia se va re-
clare, „de sus“, [i c\tre unii [i rea dialogului intercultural, re- lejul Anului European al Dialo- zolva pe cale amiabil\, printr-un schimb de tere-
c\tre ceilal]i: unora li se spunea prezentantul Consiliului Europei gului Intercultural. a nuri, care va mul]umi pe toat\ lumea. a
Peste 2 mii de tineri au cerut subven]ii Armament
suspect `n
pentru construirea de locuin]e garajul
a „Este important de precizat c\, pe l=ng\ aceste cereri, tinerii trebuie s\ depun\ [i
documentele care atest\ dreptul de proprietate asupra terenului [i contractul `ncheiat
Ambulan]ei
cu firma care va construi locuin]a. Subven]ia o primesc la sf=r[it, atunci când se Ia[i
termin\ construc]ia locuin]ei“, a declarat ministrul Lucr\rilor Publice, Laszlo Borbely a Poli]i[tii au `nceput o
anchet\ dup\ ce, `n
Ministrul Dezvolt\rii, ani, care `[i construiesc garajul Serviciului de
Lucr\rilor Publice [i Locu- prima locuin]\ prin credit Ambulan]\ Jude]ean
in]elor, Laszlo Borbely, a ipotecar, beneficiaz\, la fi-
declarat, `n cadrul unei nal, de o subven]ie de 20%
(SAJ) Ia[i, au fost g\site
o arm\, muni]ie [i mai
conferin]e de pres\, c\, p=- din totalul cheltuielilor, multe obiecte suspecte.
n\ `n prezent, au fost de- dar nu mai mult de 10 mii Directorul SAJ, Florin
puse peste 2 mii de cereri de euro. Agapi, a declarat c\ unul
pentru subven]ii la cons- dintre [oferii de pe am-
truc]ia de locuin]e pentru Banii ob]inu]i din bulan]\ a g\sit, luni, `n-
tineri. „~n momentul ac- tr-un vestiar, o arm\ ar-
tual sunt depuse aproxi- v=nzarea ANL-urilor tizanal\, 14 gloan]e, un
mativ 2.050 de cereri. Este vor finan]a
amortizor, o cagul\ [i o
important de precizat c\, construirea de noi peruc\. „Pistolul arti-
pe l=ng\ aceste cereri, ti- zanal a fost g\sit `ntr-un
nerii trebuie s\ depun\ [i
locuin]e garaj din afara imobilu-
documentele care atest\ Ministrul Lucr\rilor lui `n care se afl\ SAJ,
dreptul de proprietate a- Publice a declarat c\ un unde se afl\ parcul auto
supra terenului [i contrac- pas important `l constituie [i câteva vestiare. ~ntr-
tul `ncheiat cu firma care posibilitatea ca tinerii care unul dintre acestea, care
va construi locuin]a. Sub- locuiesc mai mult de cinci milioane de euro -, care vor nat chiria[ilor evacua]i din nu avea lac\t, au fost g\-
ven]ia o primesc la sf=r[it, ani `n locuin]e ANL s\ fi folosi]i numai pentru casele na]ionalizate. Prin site armamentul [i cele-
atunci când se termin\ poat\ cump\ra aceste ca- construc]ia de locuin]e. acest program s-a demarat lalte obiecte“, a precizat
directorul SAJ. Florin
construc]ia locuin]ei. Ba- se. „~n acest an, vor putea Vom putea, astfel, s\ du- construirea a 1.400 de
bl\m num\rul celor apro- apartamente, urm=nd ca, Agapi a sesizat Inspec-
nii se vireaz\ la banc\, de s\ le cumpere m\car 60- toratul de Poli]ie Jude-
unde persoanele care pot 70% dintre ace[tia, adic\ ximativ 3.500 de locuin]e `n acest an, s\ fie constru- ]ean. Potrivit directoru-
beneficia de aceast\ sub- 1.700 de locatari. Acest lu- pe care le construim a- ite `nc\ o mie. Lazlo lui SAJ, la anchet\ par-
ven]ie au luat creditul ipo- cru va presupune intrarea nual“, a ar\tat Laszlo Borbely a subliniat c\, `n- ticip\ [i o brigad\ opera-
tecar“, a declarat Laszlo unor sume importante de Borbely. Ministrul a mai cepând din 2001 [i pân\ `n tiv\ venit\ de la Bucu-
Borbely. Ministrul a pre- bani la buget - dup\ cal- precizat c\ a fost demarat prezent, au fost construite re[ti. a
cizat c\ tinerii sub 35 de culele noastre circa 50 de un program special, desti- 21 de mii de locuin]e. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SUTE DE HECTARE minic\ sear\, o cot\ de inun- lungime total\ de 2,5 kilo- jude]ul Arad r\mânând `ns\ ni, `n intervalul decembrie
DE TEREN AGRICOL SUB da]ie maxim\ de 298 de cm, metri, `ntre localit\]ile Dieci- sub inciden]a Codului galben 2007 [i martie 2008. Proiectul
`n zona localit\]ii Gurahon], Reveti[, Dieci- Berindia [i pân\ ieri, la ora 12:00. a avut ca obiectiv fie a-i deter-
APE: Peste 800 de hectare de
terenuri agricole au fost aco-
luni, nivelul apelor a sc\zut Pescari- Dieci, sunt `n conti- a ELEVI PREMIA}I mina pe adolescen]i s\ re-
continuu, apropiindu-se de nuare `nchise temporar pen- PENTRU C| S-AU L|SAT nun]e la ]ig\ri, fie a-i descu-
perite de apele rev\rsate ale normal. Totu[i, sunt prog- tru traficul u[or, iar apele raja pe nefum\tori s\ `ncerce
Cri[ului Alb. Conducerea Ins- DE FUMAT: Conducerea Au-
nozate cre[teri ale cotelor sunt `n retragere. Au mai fost s\ se apuce de fumat. „Progra-
pectoratului pentru Situa]ii apelor Cri[ului Alb `n aval, inundate: drumul jude]ean torit\]ii de S\n\tate Public\ mul i-a `nv\]at pe elevi s\
de Urgen]\ Arad a precizat f\r\ `ns\ a dep\[i nivelul de DJ 792 Gara Alma[-Pod peste (ASP) Boto[ani a premiat 70 gândeasc\ `n termeni pozitivi
c\, urmare a ploilor c\zute `n pericol. Cele mai afectate lo- Cri[ul Alb; drumul jude]ean de elevi din municipiul re[e- despre ce `nseamn\ s\ nu fu-
perioada 7-9 martie, pe raza calit\]i sunt: Alma[, Dieci, DJ 793 Avram Iancu-Vasile din]\ de jude], dup\ ce au par- mezi. De asemenea, elevii au
jude]ului s-au `nregistrat Craiva [i H\lmagiu, unde Goldi[, pe distan]e cumulate ticipat la un concurs `n care au fost `ncuraja]i s\ participe, a-
cre[teri semnificative ale co- apele Cri[ului Alb au inundat de aproximativ doi kilometri, fost provoca]i s\ renun]e la fu- l\turi de colegii de clas\, la
telor apelor râurilor, care au peste 800 de hectare de teren f\r\ `ns\ a deveni impracti- mat. Premierea elevilor de la crearea unui climat s\n\tos,
ie[it din matc\, inundând arabil [i 60 de hectare de cabile. La primele ore ale grupurile [colare „Elie Radu“ f\r\ fum de tutun, `n liceul `n
terenuri [i drumuri jude]ene. p\[une. Nu au fost afectate dup\ amiezii de luni, Insti- [i „Dimitrie Negreanu“ s-a f\- care `nva]\“, a declarat coor-
Potrivit raport\rilor central- gospod\rii ale popula]iei. ~n tutul Na]ional de Hidrologie cut la sfâr[itul proiectului inti- donatorul Biroului de pre-
izate de ISU Arad, dup\ ce pe prezent, sectoare ale drumu- [i Gospod\ria Apelor a decis tulat „Adolescen]ii renun]\ la venire din cadrul ASP Boto[a-
Cri[ul Alb a fost atins\, du- lui jude]ean DJ 708, pe o s\ ridice codul portocaliu, fumat“, desf\[urat la Boto[a- ni, Angelica Straticiuc. a
 Miercuri, 12 martie 2008 5
13,3 MILIARDE DE EURO PENTRU ZONELE RURALE DIN ROMÂNIA: Zonele rurale din

Economic România vor putea absorbi, pân\ `n 2015, aproximativ 13,3 miliarde de euro, o sum\ de
[ase ori mai mare decât finan]area provenit\ din programul Sapard. Din 3 martie, fermierii
români pot depune proiecte la oficiile jude]ene de pl\]i [i dezvoltare rural\ pe trei m\suri din
PNDR, care vizeaz\ modernizarea exploata]iilor agricole, cre[terea valorii ad\ugate a
produselor agricole [i piscicole, precum [i dezvoltarea satelor [i infrastructura rural\.

Produc\torii de lapte din Rom=nia: va. Sindicali[tii au `nceput

„Vrem `n Europa, dar nu `n genunchi“
Cresc\torii de taurine au
pichetat ieri sediile marilor
procesatori din ]ar\, ace[tia
fiind lega]i cu lan]uri [i
purt=nd un co[ciug pe care
scrie „Laptele rom=nesc, nu
te vom uita“, `nso]i]i de o
fanfar\ care intona muzic\
mortuar\. Produc\torii de
lapte s-au `nf\[urat `n
lan]uri, sus]in=nd c\ sunt
sclavi ai procesatorilor.
Protestatarii au avut pan-
carte pe care scrie „Vrem `n
B\sescu solicit\ anularea
Europa, dar nu `n ge-
nunchi“, „Secet\ # nep\sare
... ve]i vedea trei puncte,
fa]a dispare“ [i agit\ clopote
[i tal\ngi. Pre[edintele
Federa]iei Agrostar, Nicolae
{tefan, spune c\ fermierii
au hot\r=t s\ nu mai livreze
laptele la pre]ul oferit `n
prezent - de 0,5 lei pentru
laptele neconcorfm [i de 0,8
lei pentru cel conform - pen-
tru c\ „oricum ies `n pier-
dere“, a[a c\ prefer\ s\ `l
arunce. Cresc\torii de ani-
male spun c\ nu le ajung
banii nici m\car pentru fu-
raje, care cost\ un leu kilo-
gramul, iar statul subven-
]ioneaz\ doar cu 0,7 lei pe
kilogram.
Reprezentan]ii sindica-
li[tilor spun c\ a fost che-
ma]i de conducerea Danone
la discu]ii, dar nu vor mer-
ge, pentru c\ directorul fir-
mei este plecat `n Fran]a [i
nu vor s\ discute cu altcine-
protestul de la sediul fabri-
cii Danone la ora 11:00 [i `l
vor `ncheia la ora 14:00.
Cresc\torii de taurine mai
protesteaz\ [i la Pope[ti-Le-
ordeni, unde este fabrica
Tnuva, la Sighi[oara, la fa-
brica Hochland, la Alba Iu-
lia, la Albalact [i `n jude]ul
Cluj, la sediul firmei Fries-
land, din comuna Baciu.
La r=ndul s\u, pre[edin-
tele Asocia]iei Cresc\torilor
de Taurine, Costel Cara[, a
spus c\ dac\ nu vor fi date
subven]ii pentru produc\-
tori la fel ca cele din Uni-
unea European\, atunci
mai bine sacrific\ anima-
lele [i a[a ar rezolva prob-
lema. Sindicatul Cresc\to-
rilor de Taurine din Rom=-
nia (SCTR) a anun]at, luni,
c\ sindicali[tii sunt nemul-
]umi]i de „refuzul repetat“
al procesatorilor de a nego-
cia pre]ul laptelui, cel ac-
tual fiind considerat de
sindicali[ti prea mic. Con-
ducerea SCTR sus]ine c\
procesatorii de lapte trebu-
ie s\ negocieze cu sindica-
tele dac\ „vor s\ mai cum-
pere lapte din Rom=nia“.
„Lu\m laptele la 40.000 de
lei (4 RON - n.r.) din maga-
zin.“ (Silviu DASC|LU)
tizeaz\ c\ interesele rom=-
nilor sunt ap\rate inclusiv
de institu]iile Uniunii Eu-
ropene.
PE SCURT
Perioada de acordare
a subven]iei la motorin\
va fi prelungit\
Guvernul va prelungi perioada de
acordare a subven]iei de un leu pen-
tru litrul de motorin\ utilizat\ de
agricultori [i va studia posibilitatea
aloc\rii altor stimulente, `n acord cu
reglement\rile Uniunii Europene, a
declarat ministrul Economiei [i
Finan]elor, Varujan Vosganian.
„Legisla]ia nu permite [i reducerea
accizelor, [i plata unor subven]ii.
Vom prelungi subven]ia de un leu
pe litru de motorin\ [i analiz\m ce
alte m\suri pot fi luate `n acord cu
ceea ce permite legisla]ia euro-
pean\“, a spus Vosganian. Ministrul
Economiei [i Finan]elor a anun]at,

taxei de prim\ `nmatriculare „~nceta]i s\-i mai des-

a Pre[edintele Rom=niei, Traian B\sescu, a solicitat anularea taxei de prim\ `nmatriculare
[i restituirea banilor c\tre cei care au pl\tit aceast\ tax\ a Acesta cere Guvernului s\ ia `n
considerare [i precedentul creat prin hot\r=rile instan]elor judec\tore[ti, prin care
institu]iile [i organismele competente au fost obligate s\ `nmatriculeze autovehicule f\r\
plata taxei de prim\ `nmatriculare a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu consider\ c\
m\sura pre[edintelui este una de a atrage voturi din partea rom=nilor a
Pre[edintele Traian B\-
sescu i-a transmis luni, 10
martie, prim-ministrului
C\lin Popescu-T\riceanu o
scrisoare prin care `i so-
licit\ s\ anuleze de `ndat\
taxa de prim\ `nmatricu-
lare [i s\ restituie cet\]e-
nilor sumele pl\tite pentru
aceast\ tax\, a informat
ieri Administra]ia Prezi-
den]ial\. Invoc=nd calita-
tea pre[edintelui Rom=niei
de garant privind aduce-
rea la `ndeplinire a obliga-
]iilor rezultate din actul a-
der\rii, impus\ prin art.
148 alin. (4) din Constitu-
]ia Rom=niei, Traian B\-
sescu solicit\ premierului
ini]ierea [i adoptarea unei
Ordonan]e de urgen]\ pen-
tru abrogarea art. 214
alin. (1) - 214 alin. (3) din
Codul fiscal, care instituie
taxa de prim\ `nmatricu-
lare. {eful statului sus]ine
`n acest context c\ taxa es-
te `n contradic]ie cu nor-
mele vamale ale Uniunii
Europene, iar instan]ele
rom=ne[ti au confirmat de-
ja acest lucru. „Sunt obli-
gat s\ v\ atrag aten]ia c\,
`n conformitate cu art. 90
din Tratatul de instituire a
Comunit\]ii Europene, `n-
tre statele membre sunt
interzise taxele vamale la
import [i la export sau tax-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TRANZAC}IA FORD a ROM+NIA ARE CEA
SE VA FINALIZA PE 21 MAI IEFTIN| M+N| DE
MARTIE: Constructorul au- LUCRU: ~n România, mâna
to american Ford va prelua
Automobile Craiova pe 21
martie, la ceremonia organi-
zat\ la Craiova urmând s\
participe directorul general
al Ford Europa, John Fle-
ming, [i premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu. Ministrul
pentru Rela]ia cu Parlamen-
tul, Mihai Voicu, a afirmat,
luni, c\ tranzac]ia pentru
fabrica de la Craiova se va fi-
naliza pe 21 martie. „Deo-
camdat\, nu s-a stabilit un
program al evenimentului,
dar la Craiova vor fi prezen]i
premierul C\lin Popescu-
T\riceanu [i directorul pe
Europa al Ford, Fleming.
Practic, la 21 martie, se face
preluarea uzinei de c\tre
Ford“, a spus ministrul li-
beral.
ele cu efect similar, `n ca-
zul de fa]\, taxa de prim\
`nmatriculare a autoturis-
melor [i autovehiculelor.
Aceste prevederi au fost
deja analizate de instan-
]ele judec\tore[ti compe-
tente de pe teritoriul Ro-
m=niei, care au eviden]iat
c\, at=t art. 214 alin. (1) -
214 alin. (3) din Codul fis-
cal, c=t [i pct. 31 alin (1) [i
31 alin. (2) din Normele
metodologice de aplicare a
Codului fiscal intr\ `n con-
tradic]ie cu legisla]ia euro-
pean\, motiv pentru care
au stabilit obliga]ia statu-
lui rom=n, prin direc]iile
subordonate Ministerului
Finan]elor, s\ restituie su-
mele `ncasate cu titlu de
tax\ pentru prim\ `nma-
triculare pentru autoturis-
me [i autovehicule, cu do-
b=nda legal\ aferent\“, `i
transmite premierului pre-
[edintele Traian B\sescu.
Trebuie luat `n
considerare
precedentul creat
de hot\r=rile
judec\tore[ti
Acesta solicit\ Guver-
nului s\ ia `n considerare
[i precedentul creat prin
hot\r=rile instan]elor ju-
de lucru este cea mai ieftin\
din Uniunea European\. Po-
trivit unui studiu realizat de
Technology Forecasters Inc.,
un muncitor român calificat
a câ[tigat `n 2005 aproxima-
tiv 5.000 de dolari, compara-
tiv cu peste 30.000 cât s-a
câ[tigat `n Germania, ]ar\
care are mâna de lucru cea
mai scump\ din spa]iul co-
munitar. Dup\ Ucraina -
stat din afara Uniunii Euro-
pene, dar care a fost cuprins
`n studiu, ]ara noastr\ este
una dintre cele mai c\utate
loca]ii pentru companiile in-
terna]ionale, tocmai din a-
ceast\ cauz\.
a 245 DE MILIOANE
DE LEI PENTRU LOCUIN-
}ELE TINERILOR: Statul va
aloca anul acesta peste 245 de
dec\tore[ti, prin care insti-
tu]iile [i organismele com-
petente au fost obligate s\
`nmatriculeze autovehicu-
le f\r\ plata taxei de pri-
m\ `nmatriculare impus\
prin art. 214 alin. (1) - 214
alin. (3) din Codul fiscal,
stabilindu-se astfel `nc\l-
carea legisla]iei comunita-
re. Pre[edintele cere, toto-
dat\, restituirea sumelor
de bani pl\tite deja de
cet\]eni ca tax\ de prim\
`nmatriculare. „Apreciez
absolut necesar s\ limita]i
prejudiciile cauzate Rom=-
niei prin neaplicarea `ntoc-
mai a Tratatului de ader-
milioane de lei pentru con-
struc]ia de locuin]e pentru
tineri. Speciali[tii din Minis-
terul Dezvolt\rii sus]in c\, `n
2008, va `ncepe construc]ia a
4.000 de locuin]e noi, iar la
alte 8.000, lucr\rile vor con-
tinua. Apartamentele desti-
nate tinerilor vor fi construite
din fonduri de la buget [i din
credite externe. Astfel, de la
buget vor fi alocate 95 de mi-
lioane de lei, iar din credite
externe vor proveni alte 112
milioane. Ministerul Dezvol-
t\rii va aloca 18 milioane de
lei pentru construc]ia de locu-
in]e destinate persoanelor cu
venituri mici. Pentru chiria[ii
evacua]i din casele na]ionali-
zate se vor construi 2.000 de
apartamente. Fondurile alo-
cate pentru acest an sunt `ns\
mai mici decât cele de anul
trecut, `n condi]iile `n care e-
xist\ un deficit major de locu-
in]e destinate tinerilor. a
considera]i pe rom=ni,
pentru c\, odat\ intra]i `n
Uniunea European\, ro-
m=nii sunt ap\ra]i [i de in-
stitu]iile europene `mpotr-
iva oric\rui act ilegal [i a-
buziv al Guvernului Rom=-
niei Sper `ntr-o ac]iune a
dumneavoastr\ responsa-
bil\ [i imediat\, pentru
respectarea drepturilor ro-
m=nilor care, din p\cate,
sunt cei ce suport\ [i vor
suporta consecin]ele unor
astfel de m\suri care `n-
calc\ legisla]ia, jurispru-
den]a comunitar\ [i prac-
tica instan]elor judec\to-
re[ti din Rom=nia“, arat\
pre[edintele B\sescu `n
scrisoarea transmis\ luni
premierului T\riceanu.
T\riceanu consider\
c\ m\sura
pre[edintelui este
una electoral\
~n replic\, premierul
C\lin Popescu-T\riceanu,
cel mai aprig sus]in\tor al
acestei taxe, este de p\rere
are la Uniunea Europea- c\ pre[edintele este `n c\u-
n\, dar [i s\ dispune]i, `n tare de voturi ieftine [i nu
acela[i timp, restituirea a `n]eles importan]a taxei
sumelor `ncasate nelegal, auto. De asemenea, T\ri-
pentru c\, dincolo de prob- ceanu s-a pl=ns presei cen-
abilitatea unui val de ast- trale c\ s-a s\turat ca [eful
fel de hot\r=ri care ar im- statului s\ `i trimit\
pune acest lucru, exist\ scrisori pe care oricum le
posibilitatea, dup\ cum vede la televizor. ~nc\ o
deja am v\zut `n hot\r=ri- dat\, premierul [i-a ar\tat
le judec\tore[ti, de a pl\ti sus]inerea fa]\ de aceast\
dob=nzi [i cheltuieli de ju- tax\, la care Guvernul nu
decat\ aferente proceselor vrea s\ renun]e sub nici o
desf\[urate `n instan]ele form\. Tocmai din aceast\
na]ionale, care vor diminu- cauz\, Ministerul Finan]e-
a [i mai mult veniturile lor a schimbat numele ta-
bugetare“, arat\ pre[edin- xei, a schimbat modul de
tele. Solicit=nd anularea aplicare a acesteia, dar tot
taxei, pre[edintele aver- nu a renun]at la ea. (S.D.)
a DIC}IONAR ECONOMIC a
Devalorizare: diminuare a valorii monedei na]ionale
`n raport cu una sau mai multe valute de referin]\
sau cu pre]ul aurului. Devalorizarea poate ajuta o
]ar\ s\ `[i diminueze deficitul balan]ei de pl\]i prin
cre[terea cererii de export, concomitent cu sc\derea
cererii interne de importuri.
Dividend: parte din profitul unei companii atribuit\
fiec\rui ac]ionar propor]ional cu num\rul de ac]iuni
de]inute.
Anuitate: sumA de bani incluz=nd ramburs\rile [i do-
b=nda pentru un credit, suma care se pl\te[te peri-
odic (de obicei, anual).
Deficit de cont curent: sum\ cu care cheltuielile sau
pl\]ile f\cute de o firm\ sau de stat dep\[esc veni-
turile sau `ncas\rile. ~n Rom=nia, deficitul de cont
curent este cauzat `n propor]ie de 40% de rela]iile
rom=no-chineze [i rom=no-ruse. Rom=nia import\
foarte multe produse din cele dou\ ]\ri, `n condi]iile
`n care importurile sunt foarte sc\zute.
Ofert\ agregat\: valoarea total\ a bunurilor [i servici-
ilor nou create `ntr-o economie `ntr-o perioad\ deter-
minat\. Se determin\ ca diferen]\ `ntre valoarea pro-
duc]iei [i consumul intermediar (cheltuieli cu materii
prime, materiale, servicii utilizate `n procesul de pro-
duc]ie) a
vineri, c\ va prezenta Guvernului,
`n [edin]a de ast\zi, o propunere
prin care pre]ul la motorin\ pentru
agricultori s\ fie men]inut la un
nivel avantajos.
Num\rul angaj\rilor
va cre[te
`n Rom=nia cu 36%
Angajatorii din Rom=nia estimeaz\
c\ num\rul de recrut\ri va cre[te
cu 36 de procente `n trimestrul al
doilea al anului, comparativ cu
primele trei luni din 2008, potrivit
unui studiu realizat de compania de
servicii `n domeniul resurselor uma-
ne Manpower. Studiul are la baz\
un e[antion reprezentativ la nivel
na]ional de 841 de angajatori ro-
m=ni, din care 43% estimeaz\ c\ `[i
vor spori for]a de munc\ `n trimes-
trul urm\tor, 49% nu anticipeaz\
nici o schimbare, `n timp ce doar
[apte procente din intervieva]i se
a[teapt\ la o sc\dere a activit\]ii de
recrutare. Pe ramuri de activitate,
cea mai mare cre[tere a num\rului
de angaj\ri, respectiv 54%, este
a[teptat\ `n sectorul construc]iilor.
De asemenea, previziunea pentru
angaj\rile `n finan]e, asigur\ri,
imobiliare [i servicii de afaceri
arat\ o cre[tere de 38%, `n timp ce
angajatorii din industria energiei
electrice, a gazelor [i a apei rapor-
teaz\ o anticipare a cre[terii de
doar cinci procente.
Exporturile au crescut
mai mult dec=t
importurile
Exporturile FOB au crescut cu
25,8% la valori exprimate `n lei `n
luna ianuarie, comparativ cu
aceea[i perioad\ a anului prece-
dent, `n timp ce importurile au
crescut cu 19,7% la valori expri-
mate `n lei, fiind a doua lun\ con-
secutiv\ `n care dinamica expor-
turilor a devansat dinamica impor-
turilor, potrivit INS. ~n luna ian-
uarie 2008, exporturile FOB au
`nsumat 8,87 miliarde de lei (2,42
miliarde de euro), iar importurile
CIF au totalizat 14,05 miliarde de
lei (3,84 miliarde de euro). Compa-
rativ cu luna ianuarie 2007, expor-
turile au crescut cu 25,8% la valori
exprimate `n lei (16,9% la valori ex-
primate `n euro), iar importurile au
crescut cu 19,7% la valori expri-
mate `n lei (11,3% la valori expri-
mate `n euro). Fa]\ de luna decem-
brie 2007, exporturile din luna ia-
nuarie 2008 s-au majorat cu 11,1%
la valori exprimate `n lei
(7,2% la valori exprimate
`n euro), iar importurile s-au
diminuat cu 9,2% la valori
exprimate `n lei (12,3% la valori
exprimate `n euro). a
Cursul valutar
pentru 12.03.2008
Dolar SUA 2,4180
Euro 3,7164
6 Miercuri, 12 martie 2008
Un cuv=nt de spus `n desemnarea candidatului Partidului Democrat `l vor avea

Lumea oficialit\]ile de partid, a[a-numi]ii „super-delega]i“, `n num\r de aproximativ 800, care

vor vota [i ei al\turi de delega]ii din cele 50 de state americane. Printre cei 800 de
„super-delega]i“ se num\r\ oficialit\]i de partid, membri ai Congresului [i guvernatori
`n care tr\im democra]i care au un statut special. Ace[tia nu sunt angaja]i s\ sprijine un anume
candidat, ci vor vota „dup\ bunul plac“ la conven]ia de nominalizare din august.

Cine va locui la Casa Alb\?

a Cursa pentru nominalizarea unui democrat `n alegerile preziden]iale din SUA continu\, nici unul dintre cei doi competitori,
Hillary Clinton [i Barack Obama, nelu=nd un avans care s\-i asigure un sprijin suficient al delega]ilor a C=[tigarea statelor
Texas [i Ohio au resuscitat campania fostei prime doamne a Americii, deznod\m=ntul fiind am=nat, cel mai probabil, pentru
luna august a ~n acest moment, potrivit Associated Press, Obama conduce cu 1.578 de delega]i, fa]\ de 1.468, c=]i are Clinton
a Pentru a c=[tiga nominalizarea Partidului Democrat, candidatul trebuie s\ ob]in\ acceptul a minim 2.025 de delega]i a
Voturile continu\ s\ fie Puerto Rico pe 7 iunie (55 „Super-delega]ii“ ven]ia de nominalizare din v\d `n Obama pre[edintele vent\ a prestigioasei uni-
`mp\r]ite „fr\]e[te“ `ntre de delega]i). august. capabil s\ reunifice o na- versit\]i Yale, Clinton a
vor decide `ntre ~n ultimii 20 de ani, „su- ]iune profund divizat\ de „`mbinat `n cei 12 ani de
Hillary Clinton [i Barack Urm\torul stat impor-
Obama, alegerile din Texas tant care va vota este Pen-
Obama [i Clinton per-delega]ii“ nu au contat r\zboiul din Irak. prim\ doamn\ a statului
[i Ohio, c=[tigate de fosta nsylvania, pe 11 aprilie. prea mult, pentru c\ exista ~n cazul lui Hillary Clin- Arkansas familia, dreptul
Delega]ii prezen]i la
prim\ doamn\ a Americii, Acesta este unul dintre ul- deja un candidat deta[at ton, se discut\ despre „mo[- [i serviciul `n sprijinul co-
Conven]ia Partidului De- categoric, iar conven]ia a munit\]ii“, `nfiin]=nd aso-
contribuind din plin la re- timele mari state din punc- tenirea“ politic\ dob=ndit\
mocrat de la finele lunii au- ac]ionat doar ca o confir- cia]ii [i particip=nd la di-
lansarea luptei pentru no- de la so]ul ei `n calitate de
tul de vedere al num\rului gust au primit „impulsuri“ mare, `ns\ `n situa]ii de verse ac]iuni caritabile. Ca
minalizarea `n alegerile fost\ prim\ doamn\, iar
de delega]i (158). Dup\ diferite de la cei doi compe- genul acesta, c=nd Clinton prim\ doamn\ a Americii,
lui Barrack Obama i se re-
preziden]iale din aceast\ Pennsylvania, mai r\mân titori: Hillary Clinton `i [i Obama se afl\ practic Hillary a ie[it `n eviden]\
pro[eaz\ lipsa de expe-
toamn\. Dac\ Partidul Re- 611 delega]i, care trebuie `ndeamn\ s\ voteze „pen- um\r la um\r, fiecare vot rien]\ politic\, o platform\ `n scandalul Lewinski,
publican [i-a desemnat de- câ[tiga]i `n alegerile pri- tru persoana pe care o con- conteaz\. Potrivit presei a- v\zut\ de unii „insuficient c=nd, spre uimirea ameri-
ja candidatul pentru Casa mare. sider\ ei, ca indivizi, potri- mericane, Hillary Clinton a de substan]ial\“ [i un al canilor, [i-a sprijinit so]ul.
Alb\, `n persoana lui John C=[tigarea alegerilor vit\ pentru pozi]ia de pre- `nceput cursa ca favorit\ a doilea nume, Hussein, cu o ~n prezent, Hillary Clinton
McCain, `n s=nul democra- preliminare din aceste sta- [edinte“, `n contradic]ie cu „super-delega]ilor“, un ma- conota]ie negativ\ `n r=n- este senator al statului
]ilor lupta devine tot mai te va aduce lui Obama sau echipa lui Obama, care re num\r dintre ei decla- dul americanilor dup\ mo- New York.
acerb\, deznod\m=ntul fi- lui Hillary 2.025 de dele- sus]ine c\ votul delega]ilor r=ndu-[i sprijinul pentru mentul 9/11. Singurul senator de cu-
ind departe. ga]i, num\rul necesar pen- ar trebui s\ reflecte „felul fosta prim\ doamn\ a A- Notorietatea lui Hillary loare al SUA, Barack Oba-
Potrivit comentatorilor tru a ob]ine candidatura, `n care a votat districtul mericii, `ns\, `n ultima vre- Clinton deriv\ din maria- ma, are mari [anse s\ scrie
de peste Ocean, nu se poate care va fi confirmat\ apoi sau statul din care provin“. me, tot mai mul]i delega]i jul cu Bill Clinton, cel de-al istoria Statelor Unite [i s\
Un cuv=nt de spus `l vor [i-au exprimat sprijinul 42-lea pre[edinte al SUA. devin\, `n noiembrie, pri-
[ti `nving\torul p=n\ c=nd la Conven]ia Partidului
avea oficialit\]ile de par- pentru Obama. Pe site-ul http://www. whi- mul pre[edinte de culoare.
statele mari nu decid `n Democrat de la sfâr[itul lu- Numele de Hussein [i ori-
tid, a[a-numi]ii „super-de- tehouse.gov, la sec]iunea
favoarea unuia sau altuia. nii august. ginea kenian\ a lui Obama
La Conven]ia Na]ional\ De[i u[or devansat\ de
lega]i“, `n num\r de apro- Un pre[edinte de „istoria primelor doamne“,
ximativ 800, care vor vota copil\ria lui Hillary Diane au generat numeroase con-
a Partidului Democrat, sta- contracandidatul s\u, Hil- culoare sau o femeie troverse pentru candidatul
[i ei al\turi de delega]ii din Rodham, n\scut\ `n Illi-
tul Mississippi va trimite lary Clinton a anun]at c\ cele 50 de state americane. la Casa Alb\? nois, este prezentat\ ca fi- sus]in\tor al ideii de
nu mai pu]in de 33 de dele- nu va ceda p=n\ `n ultima Printre cei 800 de „super- ind una „fericit\ [i discipli- schimbare. Absolvent de
Pentru prima oar\ `n is-
ga]i, Barack Obama fiind clip\, amintind aici c\ so- delega]i“ se num\r\ oficia- nat\“, prefigur=nd succe- Harvard, mare amator [i
toria Statelor Unite ale A-
favorit `n acest stat, unde ]ul s\u a primit nominali- lit\]i de partid, membri ai sele din tinere]e, c=nd s-a practicant de baschet, Oba-
mericii, o femeie este credi-
alegerile au avut loc ieri. zarea partidului abia `n Congresului [i guvernatori remarcat ca lider al stu- ma a recunoscut c\ a con-
tat\ cu [anse de a ocupa fo-
Urmeaz\ ca Indiana [i luna iunie (1992). democra]i care au un sta- den]ilor [i membru al Na- sumat alcool [i marijuana
toliul de la Casa Alb\, ace-
Carolina de Nord (187 de De cealalt\ parte, Ba- tut special. Ace[tia nu sunt `n tinere]e, [i-a f\cut in-
la[i lucru put=nd fi afirmat tional Honor Society, un
delega]i) s\ decid\ pe 6 rack Obama sus]ine c\ are, angaja]i s\ sprijine un a- trarea `n politic\ relativ
[i despre Barack Obama, program care recunoa[te
mai, Kentucky [i Oregon `n acest moment, un avans t=rziu, `n 2004, c=nd, dup\
nume candidat, ci vor vota singurul senator de culoare meritele deosebite ale lice-
ce a lucrat `n Senatul sta-
pe 20 mai (103 delega]i) [i de 100 de delega]i. „dup\ bunul plac“ la con- din SUA. Mul]i americani enilor americani. Absol-
tului Illinois, a ob]inut un
mandat `n Senatul Statelor
can, cel de-al doilea mandat `n- tru a „se muta“ la Casa Alb\, Unite, reprezent=nd Illi-
Prerogativele pre[edintelui SUA cheindu-se la `nceputul anului pre[edintele are nevoie de 270 de nois. ~n actuala campanie,
{eful statului american ocup\, nice organiza]ii politico-militare 2009. voturi `n Colegiul Electoral, `n spre deosebire de Clinton,
simultan, func]iile de pre[edinte- din lume: NATO [i ONU. Alegerile preziden]iale din caz contrar, pre[edintele va fi ales Obama s-a declarat adeptul
le [i de [ef al Guvernului Statelor Primul pre[edinte al Statelor Statele Unite 2008 sunt viitoarele de Camera Reprezentan]ilor, prin unei retrageri americane
Unite ale Americii, fiind, de ase- Unite ale Americii a fost George alegeri preziden]iale din SUA [i votul statelor. din Irak, dar [i al unei re-
menea, [i comandantul suprem al Washington, conduc=nd Statele se vor desf\[ura pe 4 noiembrie Pre[edintele ales `n data de 4 forme `n s\n\tate [i ener-
for]elor armate. Considerat\ cea Unite timp de dou\ mandate, din 2008. noiembrie 2008 va depune ju- gie. a
mai puternic\ persoan\ a lumii, 1789 p=n\ `n 1797. Actualul pre- Pre[edintele Statelor Unite r\mântul [i `[i va `ncepe man-
„liderul lumii libere“ face jocurile [edinte al SUA, George W. Bush, este ales de un Colegiu Electoral, datul pe data de 20 ianuarie Pagin\ realizat\
[i `n interiorul celor mai puter- este al 43-lea pre[edinte ameri- alc\tuit din 538 de electori. Pen- 2009. de Oana NISTOR

Actualitate
Mini[trii parlamentari merg la
DNA doar dac\ vrea Parlamentul
a Mini[trii parlamentari nu mai pot fi da]i de pre[edintele ]\rii pe m=na DNA
a Curtea Constitu]ional\ a decis c\ procurorii anticorup]ie vor trebui s\ a[tepte un aviz
al Parlamentului a Majoritatea partidelor salut\ imunitatea oferit\ de Curte a
Demnitarii cerceta]i pe-
nal de Direc]ia Na]ional\
Anticorup]ie (DNA) pot r\-
sufla u[ura]i deocamdat\.
Curtea Constitu]ional\ `i
]ine, deocamdat\, pe procu-
rori la distan]\ de mini[trii
parlamentari. De acum,
continuarea anchetelor st\
la mila ale[ilor poporului.
Curtea `nt\re[te
imunitatea demnitarilor
Curtea Constitu]ional\
a Rom=niei (CCR) a hot\-
r=t c\ mini[trii parlamen-
tari nu pot fi urm\ri]i pe-
nal f\r\ avizul Parlamen-
tului. Decizia CCR a fost
luat\ `n urma sesiz\rilor
f\cute de CSM, Camera
Deputa]ilor [i Senat `n ca-
zurile Paul P\curau, Mi-
ron Mitrea, Adrian N\sta-
se [i Codru] {ere[. ~ntre
timp, prev\z\tori, deputa-
]ii au votat un amenda-
ment la Legea r\spunderii
ministeriale care prevede
exact acela[i lucru. CCR a
constatat existen]a unui
conflict de natur\ consti-
tu]ional\ `ntre Ministerul
Public [i Parlament `n le-
g\tur\ cu procedura de ur-
mat `n cazul anchet\rii ac-
tualilor [i fo[tilor mini[tri
pentru fapte `n exerci]iul
func]iei [i care, la data se-
siz\rii, au [i calitatea de
senator sau deputa]i.
Pe de alt\ aprte, CCR
mai arat\ c\, `n aplicarea
dispozi]iilor art. 109 alin.
(2) teza `nt=i din Constitu-
]ie, Ministerul Public - Par-
chetul de pe l=ng\ ~nalta
Curte de Casa]ie [i Justi]ie
va sesiza Pre[edintele Ro-
m=niei pentru a cere ur-
m\rirea penal\ a membri-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ROM+NII, LOCUL 2
LA OBEZITATE ~N EURO-
PA: Rom=nii se claseaz\ pe
locul doi `n Europa la obezi-
tate, fiind dep\[i]i doar de
greci. Potrivit acestui clasa-
ment anun]at cu ocazia pre-
zent\rii proiectului „Dioge-
ne“ din cadrul celei de-a 13
edi]ii a expozi]iei-t=rg „Aleea
S\n\t\]ii“, care va avea loc
la Sofia `n perioada 14-18
martie, unul din patru eu-
ropeni sufer\ de obezitate.
De asemenea, circa 35% din-
tre copiii cu v=rste sub 10
ani au greutatea peste me-
Miercuri, 12 martie 2008
lor Guvernului [i a fo[tilor
membri ai Guvernului ca-
re, la data sesiz\rii, nu au
[i calitatea de deputat sau
de senator. Curtea Consti-
tu]ional\ constat\ c\ nu e-
xist\ un conflict juridic de
natur\ constitu]ional\ `n-
tre Pre[edintele Rom=niei
[i cele dou\ Camere ale
Parlamentului.
UDMR critic\ o
„Constitu]ie ambigu\“
~n replic\ la aceast\ de-
cizie mult a[teptat\ `n me-
diul politic, pre[edintele
UDMR, Marko Bela, con-
sider\ c\ hot\r=rea Cur]ii
Constitu]ionale dovede[te
`nc\ o dat\ c\ Rom=nia are
o Constitu]ie ambigu\.
„Actuala Constitu]ie este
foarte ambigu\ `n leg\tur\
cu o serie de probleme ma-
jore. Curtea Constitu]iona-
l\ `ncearc\ s\ interpreteze
formul\rile care sunt, din
p\cate, neclare“, a decla-
rat, luni sear\, liderul
UDMR. El a pledat `nc\ o
dat\ pentru modificarea
Legii Fundamentale, sub-
liniind c\ acest demers ar
putea fi o solu]ie viabil\
pentru rezolvarea unor ne-
clarit\]i existente la ora
actual\ `n Constitu]ie.
Pe o pozi]ie asem\n\toa-
re se plaseaz\ [i Sergiu An-
don, vicepre[edintele Par-
tidului Conservator. „Deci-
zia Cur]ii Constitu]ionale
este una dificil\, Curtea op-
t=nd pentru interpretarea
literal\ a Constitu]iei“, a
precizat Andon, care este [i
pre[edintele Comisiei Ju-
ridice din Camera Deputa-
]ilor. „Nici o solu]ie nu ar fi
fost gre[it\. Curtea a optat
Clien]ii grei ai DNA: N\stase, Mitrea, {ere[ [i P\curaru
dia normal\. Primul loc al
acestui clasament este ocu-
pat de greci, urma]i de ro-
m=ni [i s=rbi. Probleme mari
`n materie de obezitate au [i
cehii [i bulgarii (ocupan]ii lo-
curilor patru [i cinci). Cheltu-
ielile `n materie de s\n\tate
legate de obezitate sunt esti-
mate `n UE `ntre 70 [i 130 de
miliarde de euro anual.
a PSD {I PC SUNT TOT
MAI APROAPE DE O ALI-
AN}|: Social democra]ii s-ar
alia din nou cu PC, dar nu
pot uita tr\darea PUR-ului
din 2004. Liderul PSD, Mir-
AL-QAEDA, GATA DE NOI MASACRE ÎN IRAK: Exper]ii militari americani
suspecteaz\ organiza]ia terorist\ Al-Qaeda, care ac]ioneaz\ în Irak, c\ aceasta
ar inten]iona s\-[i schimbe tactica, reluându-[i atentatele spectaculare.
Atentatele sinuciga[e [i ma[inile-capcan\, care provoac\ un mare num\r de
mor]i printre civili, au fost modurile opera]ionale preferate ale Al-Qaeda în Irak,
tactic\ destinat\ s\ destabilizeze ]ara [i s\ provoace tensiuni între suni]i [i [ii]i.
CCR `i taie pre[edintelui din puterea asupra mini[trilor
pentru solu]ia bazat\ pe in-
terpretarea literal\ a Con-
stitu]iei, ]in=nd seama de
gradul cu totul neobi[nuit
de subiectivism din societa-
tea rom=neasc\ [i de faptul
c\ colport\rile au devenit
arm\ politic\, iar `nc\lca-
rea prezum]iei de nevinov\-
]ie, stil de lucru, `mpreju-
r\ri fa]\ de care `nmul]irea
garan]iilor pentru cei viza]i
prin activit\]i de [icanare
politic\ se impunea. Cealal-
t\ variant\ ar fi valabil\
`ntr-un stat normal, `ntr-un
stat de drept consolidat [i,
`n perspectiva timpului, c\-
tre aceasta trebuie s\ tin-
dem, [i anume, c\tre redu-
cerea p=n\ aproape de zero
a imunit\]ilor [i a avizelor
date din afara sistemului
judiciar“, a explicat Sergiu
Andon.
Liberalii
au p\reri diferite
Vizat direct de aceast\
disput\ juridic\, ministrul
cea Geoan\, crede `ntr-o a-
propiere de conservatori, dar
consider\ c\ este nevoie de
rec=[tigarea `ncrederii `n a-
cest partid. Luni s-a f\cut
primul pas, c=nd cele dou\
partide au semnat un acord
de colaborare parlamentar\
prin care se oblig\ s\ spriji-
ne reciproc proiectele de le-
ge. Tot acest episod are loc
dup\ ce presa a publicat in-
forma]ii despre o posibil\ a-
lian]\ dup\ alegerile parla-
mentare `ntre PNL-PSD [i
PC. „~n acest moment, nu-
m\rul mare de parlamentari
Muncii, liberalul Paul P\-
curaru, [i-a manifestat re-
gretul pentru decizia Cur-
]ii Constitu]ionale, deoare-
ce [i-ar fi dorit s\ nu existe
impresia c\ mini[trii par-
lamentari au nevoie de Le-
gislativ ca umbrel\. „Per-
sonal, regret c\ aceasta
este decizia, pentru c\ eu
a[ fi dorit o clarificare c=t
mai rapid\. Eu, personal,
cred c\ cei din comisiile ju-
ridice ale Senatului [i Ca-
merei, care sunt oameni de
specialitate, dar [i din ple-
nul Senatului, au discern\-
m=ntul s\ judece, dar toc-
mai din cauza interpret\ri-
lor eu a[ fi preferat ca deci-
zia Cur]ii s\ fie pe dos, s\
spun\: «Lua]i-i de m=ine [i
face]i ancheta p=n\ la ca-
p\t»“, a declarat Paul
P\curaru.
Pe de alt parte, premi-
erul T\riceanu crede c\ de-
cizia CCR este una fireas-
c\, deoarece Parlamentul
este institu]ia care contro-
leaz\ Guvernul. „Trebuie
pe care grupurile noastre `l
pot afi[a [i folosi, este un `n-
ceput de garan]ie c\ ideile
noastre pot fi puse `n aplica-
re. Am stabilit ca [i `n pri-
vin]a ac]iunii politice s\ e-
xiste colaborare `n Parla-
ment. Este mult prea de-
vreme pentru a discuta de
colaborare electoral\“, a
spus Mircea Geoan\.
a LIGA „MIRON COZ-
MA“ CERE GRA}IEREA
CONDAMNA}ILOR MINE-
RIADELOR: Liga „Miron
Cozma“ va ini]ia un proiect
s\ ]ine]i cont c\ Guvernul
prime[te votul de `nvesti-
tur\ din partea Parlamen-
tului [i este normal s\ fie
responsabil `n fa]a lui“, a
precizat ieri T\riceanu,
aflat `ntr-o vizit\ `n jude]ul
Giurgiu.
PSD ridiculizeaz\ DNA
„Decizia Cur]ii Consti-
tu]ionale va nemul]umi
probabil o parte a societ\]ii
civile [i a mass-media b\-
sesciene, precum [i pe «Ro-
bespierre de la DNA»“, a
declarat secretarul general
al PSD, Titus Corl\]ean.
„Vreau `ns\ s\ le atrag a-
ten]ia asupra faptului c\
era singura solu]ie posi-
bil\, [i aceasta pentru fap-
tul c\ numai `n acest fel
Curtea putea asigura pre-
zervarea imunit\]ii absolu-
te oferite cadou pre[edinte-
lui Rom=niei de c\tre
DNA“, a comentat Corl\-
]ean. El crede totu[i c\, la
viitoarea reform\ constitu-
]ional\, Parlamentul va
trebui s\ clarifice definitiv
limitele imunit\]ii demni-
tarilor, `ncep=nd cu [eful
statului.
Reac]ia cea mai sur-
prinz\toare a venit `ns\
din partea unui reprezen-
tant al PD-L. Vicepre[edin-
te acestei forma]iuni, Ce-
zar Preda, crede c\, de a-
cum, Legislativul va fi
mult mai bine responsabi-
lizat privind modul `n care
favorizeaz\ desf\[urarea
procesului de justi]ie. a
de lege prin care dore[te s\
fie gra]iate toate faptele ce
au leg\tur\ cu mineriadele
din perioada postrevolu]io-
nar\, a declarat, ieri, pre[e-
dintele interimar al ligii,
Cristinel T\nasie. T\nasie a
spus c\ propunerea respecti-
v\ va fi supus\ aten]iei par-
lamentarilor de Gorj, care
sunt invita]i s\ participe,
duminic\, la simpozionul or-
ganizat la T=rgu-Jiu pentru
eliberarea a trei lideri sindi-
cali condamna]i la c=te 5 ani
de `nchisoare pentru mineri-
adele din 1999. a
7
LUMEA PE SCURT
Chi[in\ul `[i va declara
neutralitatea fa]\ de
NATO [i Rusia
Rusia este gata s\ garanteze
restabilirea integrit\]ii teritoriale
a Republicii Moldova `n schimbul
men]inerii neutralit\]ii acestui
stat [i ob]inerii de garan]ii in-
terna]ionale c\ Moldova nu va
adera la Alian]a Nord-Atlantic\.
Un astfel de document, care s\
stipuleze statutul de ]ar\ neutr\
pentru Republica Moldova, ar
urma s\ fie semnat `n cur=nd at=t
de Moldova, c=t [i de Rusia,
Ucraina, SUA, UE [i OSCE, dup\
cum declar\ pre[edintele
moldovean, Vladimir Voronin,
`ntr-un interviu ap\rut ieri `n co-
tidianul rus „Kommersant“. ,,~n
ultima perioad\, a ap\rut necesi-
tatea adopt\rii unei declara]ii
privind recunoa[terea neutralit\]ii
permanente a Moldovei.
Constitu]ia stipuleaz\ c\ ]ara
noastr\ este neutr\, dar, acum,
este de dorit ca acest statut s\ fie
fixat [i `ntr-o declara]ie prin care
to]i s\ recunoasc\ neutralitatea“,
afirm\ pre[edintele moldovean.
ONU cere Israelului s\
`nceteze colonizarea
Cisiordaniei
Secretarul general al ONU, Ban
Ki-moon, a cerut luni Israelului s\
pun\ cap\t construc]iei de
locuin]e `n Cisiordania, subliniind
c\ acestea sunt contrare dreptului
interna]ional. „Orice extindere a
coloniilor este contrar\ obliga]iilor
asumate de Israel `n cadrul Foii
de parcurs [i conform dreptului
interna]ional“, se spune `ntr-un
comunicat al ONU. Reluarea con-
struc]iilor a fost anun]at\ dumi-
nic\, la trei zile dup\ uciderea de
c\tre un palestinian `narmat a opt
studen]i de la un seminar talmu-
dic din Ierusalim. „Foaia de par-
curs“ pentru Orientul Mijlociu,
elaborat\ ini]ial `n 2002, invit\
Israelul s\ pun\ cap\t activit\-
]ilor de colonizare [i le cere pales-
tinienilor s\-i ]in\ pe militan]i sub
control.
Egipt: Guvernul
aresteaz\ opozan]ii
`naintea alegerilor
Doar 60 dintre cei 10.000 de mem-
bri ai grup\rii egiptene de opozi]ie
Fr\]ia Musulman\ au putut s\-[i
`nregistreze candidaturile pentru
alegerile locale din aprilie, din
cauza amestecului guvernului, iar
700 dintre politicienii mi[c\rii au
fost aresta]i. Mohammed Saad el-
Katatni, liderul grupului parla-
mentar al Fr\]iei Musulmane, a
declarat presei la Cairo c\ poli]i[-
tii din mai multe zone ale ]\rii au
blocat intrarea membrilor gru-
p\rii sale `n birourile de `nregis-
trare a candidaturilor. Poli]ia a
confirmat arest\rile, dar a pre-
cizat c\ doar unii dintre cei
re]inu]i erau membri ai forma]iu-
nii de opozi]iei.
Liderul opozi]iei
armene
va fi urm\rit penal
Autorit\]ile armene vor declan[a
urm\rirea penal\ `mpotriva fostu-
lui pre[edinte [i lider al opozi]iei
Levon Ter-Petrosian, din cauza
implic\rii sale `n ciocnirile de la 1
martie dintre manifestan]i [i for-
]ele de ordine, care s-au soldat cu
moartea a 8 persoane. „~n urma
anchetei, se vor stabili capetele de
acuzare care `i vor fi aduse. El a
trecut din sfera politicii `n sfera
infrac]ional\“, a acuzat ministrul
armean al Justi]iei. Levon Ter-
Petrosian, pre[edinte al Armeniei
`n anii ’90, contest\ victoria `n
alegerile de la 19 februarie a pre-
mierului Serge Sarkisian. a
 CM
YK

8 Miercuri, 12 martie 2008

Via]a
parohiilor
Clubul oamenilor ferici]i din cartierul Ghencea
]iul Centrului nu este foarte
~n Ghencea, unul dintre cele mai mari mare, dar adun\ zilnic mai
multe serii a câte 30 de co-
cartiere ale Sectorului 6 din Bucure[ti, pii, organizate `n func]ie de
tr\iesc aproximativ 25.000 de familii. vârst\, nivelul de preg\tire
[i disciplinele studiate.
Serviciile medicale sunt insuficiente, Copiii preg\ti]i aici pot
fi de clasa I, pân\ la la
dac\ ne gândim c\ pentru ace[ti oameni clasa a VIII-a. Vin aici pen-
nu sunt decât dou\ dispensare tru c\ `ntâmpin\ dificul-
t\]i [colare sau se preg\-
medicale, nici un azil pentru b\trâni, nici tesc pentru examenul de
capacitate [i nu au bani de
o maternitate, nici o farmacie social\. ~n meditatori. ~ncet, `ncet, li
Ghencea exist\ `ns\ patru parohii se insufl\ dragostea de
carte [i li se explic\ faptul
ortodoxe. ~ntre acestea, cea cu hramul c\ au nevoie s\ mearg\ la
[coal\, convingându-i cu
„Sfin]ii Arhangheli Mihai [i Gavriil“, r\bdare s\ nu renun]e la
cunoscut\ drept parohia Parc Ghencea, [coal\ pentru c\ sunt s\-
raci sau pentru c\ nu `n]e-
are un a[ez\mânt `n care g\sesc ajutor leg lec]ia atât de repede ca
al]i copii. „Acord\m medi-
foarte mul]i oameni. ta]ii gratuite, le cump\r\m
rechizitele necesare proce-
Dac\ institu]iile proiec- ]iei mele. M-am gândit `n- sului de `nv\]\mânt, orga-
tate de stat `n domeniul a- totdeauna s\ fiu de ajutor niz\m cu ei vizite la mu-
sisten]ei sociale nu sunt celor din jurul meu, nu nu- zee, ac]iuni `n comunitate
nici pe departe de ajuns mai spiritual, pastoral, [i multe altele“, ne-a de-
pentru atât de mul]i locui- asigurând doar servicii re- clarat Miruna Nistor, coor-
tori cât are cartierul amin- ligioase, ci mi-am dorit s\ donator al proiectului.
tit, `n schimb, Biserica a vin `n `ntâmpinarea oame- Copiii `ntâlnesc aici asis-
ten]i sociali specializa]i, Clubul Copiilor promoveaz\ activit\]i specifice vârstei,
g\sit `ncet, `ncet solu]ii nilor [i printr-un suport so- nivelului de preg\tire [i interesului personal
pentru nevoile acestor oa- cial. De când am venit la care le urm\resc activi-
meni. La parohia „Sfin]ii biseric\, am ini]iat ac]iuni tatea, dar [i foarte mul]i
voluntari, cei mai mul]i donului [colar au ca recom- b\r\“, a spus coordonato- Clubul Copiilor Parc Ghen-
Arhangheli Mihail [i caritabile, iar `n anul 1999 pens\ o tab\r\ gratuit\ de rul programului. cea a ob]inut premiul de
am `nceput lucr\rile aces- dintre ei studen]i.
Gavriil“ - Parc Ghencea se Tot ceea ce face ini- câteva zile `ntr-un loc pito- popularitate.
deruleaz\ mai multe pro- tui a[ez\mânt social, care resc, Bisoca, din jude]ul Premiu de
au fost finalizate `n 2000. moasa echip\ de voluntari
grame sociale care merit\ Buz\u. Tab\ra de acolo Licita]ie
toat\ admira]ia noastr\. Am `nceput s\ oferim câte
la Clubul Copiilor de la pa-
este a Funda]iei pentru co- popularitate
Am ajuns acolo `ntr-o zi o mas\ cald\ la doi-trei
rohia Parc Ghencea are ca
pii „Sfântul Sava“ din Bu- la Festivalul cu „arta“ copiilor
scop prevenirea abandonu-
CM obi[nuit\ [i am putut ve- credincio[i, iar mai apoi am lui [colar `n rândul copiilor z\u, iar partea financiar\ „Mark Twain“ Copiii de la Biserica CM
YK
dea, pe viu, furnicarul de reu[it mai multe“. ce provin din familii nevo- a fost asigurat\ de Funda- Parc Ghencea se pricep s\
YK

tineri [i vârstnici afla]i „la
datorie“. Am aflat c\ `ntre
oamenii aronda]i parohiei
sunt aproximativ 3.000 de
b\trâni singuri [i f\r\ su-
port social, c\ exist\ 80 de
copii orfani neinstitu]iona-
liza]i [i 120 de persoane cu
handicap psiho-locomotor.
~n curtea bisericii, aflat\ la
cap\tul tramvaiului 41,
foarte aproape de Stadio-
nul Ghencea, am aflat se-
diul Asocia]iei „Sfântul
{tefan“, sub a c\rui umbre-
l\ se desf\[oar\ mai multe
activit\]i sociale, menite s\
ajute semenii afla]i `n ne-
voie.
Centrul comunitar,
o solu]ie viabil\
Referindu-se la perioada
de `nceput a a[ez\mântu-
lui, care func]ioneaz\ `n ca-
drul parohiei „Sfin]ii Ar-
hangheli“, p\rintele {tefan
Stanciu ne-a spus: „Dorin]a
de a fi de folos celorlal]i o
am de la `nceputurile preo-
Mai târziu, `n anul 2003,
la parohia Ghencea a luat
fiin]\ Asocia]ia „Sfântul
Arhidiacon {tefan“, al
c\rei principal obiectiv a
fost dezvoltarea Centrului
Comunitar Ghencea, prin
care sunt derulate activi-
t\]i de sus]inere a categori-
ilor defavorizate din comu-
nitate, precum [i de pro-
movare a intereselor comu-
nit\]ii [i a membrilor aces-
teia, `n rela]ia cu alte ins-
titu]ii publice sau private.
Recompens\ pentru
neabandonarea [colii
~ntre activit\]ile cons-
tante, desf\[urate `n Cen-
trul de la Ghencea, cel mai
mare impact `l are progra-
mul Clubul Copiilor. Spa-
ia[e [i preg\tirea pentru o
via]\ decent\, cu premise
cre[tine.
„~n acest club, copiii be-
neficiaz\ de hran\ [i e-
duca]ie. Aici `[i fac temele,
`nva]\ limba englez\, `i
plimb\m `n ora[, `i ducem
la muzee, la teatru, la circ“,
a precizat parohul bisericii.
Asisten]ii sociali ai
Centrului urm\resc poten-
]ialul educa]ional al fiec\-
rui copil [i `ncearc\ `n mod
constant elaborarea unor
planuri de ie[ire din criz\ [i
de dezvoltare personal\ pe
termen lung. Profesorii vol-
untari, care le acord\ me-
dita]ii, `i [i supravegheaz\
la efectuarea temelor.
~n fiecare an, 26 de copii
`nscri[i `n cadrul progra-
mului de prevenire a aban-
]ia „Principesa Margareta
a României“. Tab\ra le-a o-
ferit ocazia s\-[i manifeste
aptitudinile artistice, `n
plus, au vizitat M\n\stirea
Poiana M\rului, Lacul f\-
r\ fund, Lacul Negru,
Muntele de Sare [i Vulca-
nii Noroio[i. „~n tab\ra de
la Bisoca am cunoscut ni[te
copii extraordinari din
Transnistria, care luptau
pentru dreptul lor la limba
matern\ [i am f\cut cu
grupul nostru o serbare
pentru ei, la sfâr[itul c\re-
ia le-am spus c\ noi to]i
sim]im române[te, suntem
al\turi de ei [i `i purt\m `n
rug\ciunile noastre. Când
ne-am `ntors acas\, `n
Bucure[ti, copiii no[tri cred
c\ au povestit aproape o
lun\ `ntâmpl\rile din ta-
Exist\ foarte multe mo-
mente frumoase `n cadrul
acestui mic loc al bucuriei
celor mici. De multe ori co-
piii din cadrul Clubului
particip\ la diverse ac]iuni
[i evenimente, merg `n ta-
bere, organizeaz\ expozi]ii
[i serb\ri specifice, `n
func]ie de momentul anu-
lui. ~n ianuarie 2006, trupa
de teatru a Clubului Copii-
lor a participat la Festiva-
lul de teatru „Mark
Twain“, organizat de {coa-
la interna]ional\ cu acela[i
nume [i Studioul de Arte
Scenice [i Vizuale „Center
Stage“. ~n concurs au evo-
luat cele mai bune trupe de
teatru [colar din Bucure[ti.
Pe scen\ [i-au f\cut apari-
]ia `n jur de 400 de mici ac-
tori. Trupa de teatru de la
fac\ [i tot felul de lucru[oa-
re artistice, cum ar fi m\r-
]i[oare [i felicit\ri de 8
martie, mici `mpletituri [i
desene de Ziua Copilului
sau cu alte prilejuri. Copiii
etaleaz\ cu bucurie micile
lor lucr\ri: icoane pe sticl\,
pomi[ori cu pietre semi-
pre]ioase, m\[ti vene]iene,
f\când „concuren]\“ fulare-
lor, c\ciulilor [i gen]ilor tri-
cotate sau cro[etate de per-
soanele vârstnice `nscrise
`n diferite programe ale
Centrului. Se organizeaz\
expozi]ii cu acestea, iar bi-
nevoitorii le cump\r\. Re-
cent, micii me[te[ugari au
participat la balul de cari-
tate al Asocia]iei Medicilor
Stomatologi cu Drept de
Practic\ Privat\ din Româ-
nia. Evenimentul, organi-

Cantina social\
La cantina social\ de la
Centrul Comunitar Ghen-
cea iau zilnic, de luni pâ-
n\ vineri, o mas\ cald\ cu
trei feluri de mâncare a-
proximativ 120 de per-
soane: copii, s\raci, b\-
trâni.
Beneficiarii acestui ser-
viciu au o situa]ie mate-
rial\ deficitar\ (un venit
pe membru de familie mai
mic de 400 lei/lun\). ~n
general, oamenii care vin Cu ocazia diferitelor s\rb\tori, au loc, `n
la mas\ particip\ [i la ac- pridvorul bisericii, expozi]ii cu vânzare a pro-
tivit\]ile educa]ionale [i la duselor realizate de micii beneficiari ai centrului
programele de integrare `n ~n anul 1999, p\rintele {tefan Stanciu a pus bazele cantinei sociale
societate. din dorin]a de a sprijini copii din familii defavorizate Pagini realizate de Ciprian BÂRA
CM
YK

De Pa[ti [i de Cr\ciun, copiii dedic\ celor `n vârst\
serb\ri organizate cu mult\ trud\ [i d\ruire
zat la Centrul Militar Na-
]ional Bucure[ti, le-a prile-
juit copiilor `ntâlnirea cu
actorul Florin Piersic. Obi-
ectele lor au fost vândute la
licita]ie, iar din banii
strân[i s-au cump\rat lu-
cruri de care au parte la
Centrul Comunitar Ghen-
cea. O parte din bani s-a
reinvestit `n programele
Centrului.
De Pa[ti [i de Cr\ciun,
copii talenta]i dedic\ celor
`n vârst\ serb\ri organi-
zate cu mult\ trud\ [i
d\ruire. ~n parohia de pe
Bulevardul Ghencea, la
fiecare s\rb\toare pascal\
CM
YK
se aud glasurile timide [i
curate ale `ngera[ilor, care
se ostenesc s\ arate de
fiecare dat\, prin serbarea
intitulat\ generic „Credin-
]a mut\ mun]ii din loc“, cât
de bine e când locuiesc fra-
]ii `n unire.
{i seniorii au un club
La Centrul Comunitar
Ghencea exist\ programe
[i pentru vârstnici, reunite
sub emblema Clubului
Seniorilor. „~ncerc\m s\ le
`ndep\rt\m sentimentul
de singur\tate [i de inutili-
tate, specifice vârstei. Fa-
cem terapie ocupa]ional\ [i
activit\]i care s\ previn\
poliartrita reumatoid\,
specific\ b\trânilor. ~ncer-
c\m permanent s\ discu-
t\m cu ei, s\ `i ascult\m [i,
astfel, s-a ajuns ca fiecare
asistent social [i voluntar
{ah mat `ntre...
`n]elep]i
Juniorii [i senorii de la
Centrul Ghencea au ac-
]iuni comune. Una dintre
ele este concursul de [ah
„Micul [i Marele ~n]elept“,
organizat `mpreun\ cu
Asocia]ia Municipal\ de
{ah Bucure[ti, reprezen-
tat\ de domnul pre[edinte
Radu {ofran.
Micii „`n]elep]i“ de la
Ghencea au avut reu[ite
notabile: Daniel Tutun-
giu, de 14 ani, a ob]inut lo-
cul doi, iar Daniel Scu-
telnicu, de 13 ani, s-a cla-
sat pe locul patru. Un alt
concurs de gen a fost reali-
zat `n colaborare cu Fun-
da]ia „Principesa Marga-
reta a României“ [i cu
{coala de Arte [i Meserii
UCECOM.
Miercuri, 12 martie 2008
s\ `[i m\reasc\ grupul de
bunici“, ne-a declarat Ma-
ria Miruna Nistor.
B\trânii au posibilitatea
de a socializa, de a se im-
plica `n via]a comunit\]ii,
de a se sim]i utili. Proiectul
dezvolt\ [i sus]ine, la nivel
comunitar, treizeci de per-
soane din comunitate. „Abo-
na]ii“ Clubului Seniorilor
au acces gratuit la: informa-
]ii din domeniul social [i
medical, la consiliere juri-
dic\, asisten]\ social\ cali-
ficat\, suport psihologic, er-
goterapie [i terapie de grup.
Doamnele care vin `n
acest club cro[eteaz\ fu-
lare, c\ciuli, suporturi pen-
tru pahare, gen]i din lân\,
dar, poate cel mai impor-
tant lucru, stau de vorb\
cu cei mai tineri [i, astfel,
scap\ de singur\tate.
B\trânii sunt vizita]i
foarte des de p\rintele pa-
roh {tefan Stanciu, care `m-
preun\ cu p\rintele {tefan
Damian poart\ cu ei discu]ii
pe probleme de spiritualita-
te, mângâindu-i permanent
cu o vorb\ bun\.
Copiii cresc frumos,
pensionarii
`mb\trânesc
cu senin\tate
~n vizita noastr\ la
Centrul Comunitar Ghen-
cea, am stat de vorb\ [i cu
unii dintre beneficiarii pro-
gramelor [i ne-am convins
c\ faptele sunt pe m\sura
Pentru `ncurajarea copiilor cu poten]ial [i talent, se organizeaz\
permanent concursuri de [ah `ntre seniorii [i juniorii centrului
CM
YK
dorin]elor de la care s-a
pornit `n construirea a[e-
z\mântului.
„~n acest centru am
`nv\]at s\ fiu ordonat, s\
`mi fac temele la timp [i s\
`mi respect colegii de joac\.
Aici `nv\] engleza, m\nânc
[i `mi petrec tot timpul
al\turi de voluntari [i de
p\rintele {tefan“, ne-a
spus Claudiu, 10 ani.
Vlad Claudiu Alexan-
dru, de 13 ani, ne-a de-
clarat: „~n fiecare zi avem
tot felul de activit\]i, citim,
desen\m, model\m. Facem
[i serb\ri pentru oamenii
care vin la biseric\ [i sunt
tare bucuros c\ voluntarii
[i p\rintele ne `nva]\ cum
s\ cre[tem mari“.
Elena Lumini]a Oprea,
17 ani, ne-a povestit: „Vin
`n acest centru de doi ani.
Cei de aici m-au ajutat
foarte mult s\ `nv\] [i s\
pot s\ trec examenele. Am
`nv\]at cum s\ m\ port `n
societate [i mi-a folosit
enorm. La `nceput am fost
beneficiar, iar acum vin ca
voluntar pentru c\ mi-am
dat seama ce mult `nseam-
n\ ajutorul [i sprijinul ce-
lorlal]i“.
Pe de alt\ parte, vârst-
nicii se declar\ mul]umi]i
de atmosfera din club.
George Sandu are 53 de ani
[i este pensionat medical.
Iat\ ce ne-a spus: „Sunt
beneficiarul acestui centru
social, condus cu atâta
inim\ de p\rintele Stan-
ciu, de un an [i jum\tate.
CM
YK
9
„Dorin]a de a fi de folos celorlal]i o am de la `nceputurile
preo]iei mele. M-am gândit `ntotdeauna s\ fiu de ajutor celor
din jurul meu, nu numai spiritual, pastoral, asigurând doar
servicii religioase, ci mi-am dorit s\ vin `n `ntâmpinarea
oamenilor [i printr-un suport social.“ (Pr. {tefan Stanciu)
CM
Biserica parohiei Parc Ghencea I YK
M\ bucur c\ Biserica vine
`n `ntâmpinarea noastr\, a
celor neputincio[i, iar p\-
rintele face eforturi l\ud-
abile de a ne sus]ine fie cu
mâncare, fie cu bani [i cu o
vorb\ bun\ de multe ori.
Vin [i la Clubul Seniorilor
[i m\ simt ca `ntr-o mare
familie. Plec totdeauna cu
mai mult curaj [i bucurie“.
Angela Miru, o alt\ per-
soan\ care `[i g\se[te un
rost la Centrul Comunitar
Ghencea, ne-a declarat:
„Mul]umesc lui Dumnezeu
c\ exist\ acest centru. Vin
`n fiecare zi aici [i m\nânc.
M\ rog la Bunul Dumne-
zeu s\ `i dea s\n\tate p\-
rintelui Stanciu ca s\ poa-
t\ s\ ne ajute `n continua-
re, cum a f\cut-o [i pân\ a-
cum“. a
Elena Lumini]a Oprea a fost beneficiar
al programului de prevenire
a abandonului [colar, iar acum vine
ca voluntar pentru a-i ajuta pe al]ii
Clubul {omerilor de marea familie de la
parohia Parc Ghencea.
Nici [omerii nu sunt La `nceput venea doar la
uita]i. La centru se mai cantin\, iar mai apoi a
desf\[oar\ [i un pro- fost sprijinit [i consiliat
gram dedicat [omerilor, juridic. Al\turi de preo-
prin care se `ncearc\ tul paroh [i de asisten]ii
reinser]ia profesional\ a sociali a `n]eles c\ exist\
persoanelor aflate `n solu]ii [i a `nceput s\ `[i
c\utarea unui loc de caute un serviciu.
munc\. Acum este agent la o
Am aflat c\ Alexan- firm\ de paz\ [i protec]ie
dru Gavrilovici se afl\ [i chiar dac\ apeleaz\
printre cei care, gra]ie `nc\ la ajutorul Centru-
Centrului, a reu[it acest lui, venind la mas\, [i-a
lucru. Nu avea unde s\ câ[tigat `ncrederea `n
locuiasc\, nici ce s\ for]ele proprii [i dreptul
m\nânce [i s-a apropiat la o via]\ normal\.
10
Opinii
EDITORIAL
(Ne)sim]irea Traista-n
n b\]
noastr\ cea
de toate zilele
a Ne-sim]itul nu cunoa[te
sentimentul de vinov\]ie, el nu
se poate apropia de poc\in]\ [i
`ndreptare a Dac\ i se
repro[eaz\ conduita `ntr-o
anumit\ situa]ie, cel\lalt este
ne`n]eleg\tor, are ceva cu el,
este egoist [i… nesim]it a
de Dan CÂRLEA
Adesea folosim termenul de „nesim]ire“,
dar f\r\ a lua `n seam\ sensul lui exact,
acela de non sim]ire. Dup\ cum, `n mod evi-
dent, a avea bun sim] `nseamn\ a sim]i bi-
ne, a fi axat pe sim]ire, a fi conectat la spa-
]iul `nconjur\tor, inversul, a acuza pe cine-
va de ne-sim]ire `nseamn\ a remarca [i con-
sidera deranjant\ incapacitatea respectivu-
lui de a sim]i. Ne-sim]irea, ca deraiere de la
`n]elegerea [i acceptarea nevoilor celuilalt,
pare o `n[urubare `n sine, o maladie onto-
logic\, un dezechilibru major `ntre ce se a[-
teapt\ de la mine [i ce ofer [i, mai mult de-
cât atât, `ntre ce a[tept eu de la ceilal]i [i ce
le ofer `n cursul schimbului subtil perma-
nent, `n negocierea tacit\, ne`ntrerupt\,
dintre indivizi. O problem\ a sim]ului tactil
interior, o lips\ de permeabilitate la mediu.
Adic\ un trai cu o pung\ de plastic `ntins\
pe suflet, o sufocare lent\, `n sine. Ne-sim-
]itul tinde s\ se considere mai mult vrednic
de a primi decât de a da, nu prive[te rela]ia
cu ceilal]i de pe pozi]iile câ[tigului reciproc
[i al satisfacerii nevoilor tuturor actorilor
sociali cu care intr\ `n interac]iune, nu vede
procesul comunic\rii prin prisma schimbu-
lui. Simbolic vorbind, ne-sim]itul inspir\
f\r\ a expira, consum\ f\r\ a elimina ceva
benefic pentru exterior, se comport\ ca un
sistem digestiv f\r\ excre]ie, astfel `ncât se
rupe de circuitul firesc al naturii (`n psiho-
somatic\, se cunoa[te leg\tura dintre ten-
din]a spre obezitate [i egoismul crescut al
individului, dorin]a sa incon[tient\ de a a-
cumula f\r\ s\ cedeze-d\ruiasc\ nimic), o-
mul se constituie `n sistem `nchis, orientat
numai spre acumulare, dezinteresat de pu-
nerea `n comun cu ceilal]i a unei p\r]i din
el. Ne-sim]itul devine o `mp\r\]ie dezbi-
nat\ `n sine, un imperiu al necomuniunii, al
ne`mp\rt\[irii, adic\ un duh necre[tin. Ne-
sim]itul este rupt interior, nu este articulat
chiar pe propria scar\ de valori. Apreciaz\
oamenii paroli[ti, dar, de multe ori, el nu
este parolist, a[teapt\ respect, dar nu `l
ofer\ sincer sau chiar deloc, vrea s\ fie
(re)cunoscut, dar nu (re)cunoa[te, valorizat,
dar desconsider\, acceptat, dar refuz\, as-
cultat, dar nu ascult\. Ne-sim]itul tr\ie[te
`n turnul de filde[ murdar al egoismului,
nu-i prive[te pe ceilal]i decât ca pe posibile
mijloace de atingere a scopurilor proprii,
pentru el, oamenii sunt unelte, scule bune
fiecare la o anumit\ treab\ [i atât. Mai to]i
am avut de-a face cu meseria[i care ne-au
l\sat balt\ la jum\tatea lucrului pe care
trebuiau s\-l fac\, cu oameni care au
promis c\ rezolv\ ceva (eventual dup\ ce
ini]iativa le-a apar]inut `n totalitate) [i,
dup\ ce am `nro[it telefonul s\ le aducem
aminte, ne-am l\sat p\guba[i, scârbi]i, am
stat la câte-o `ntâlnire dincolo de sfertul a-
cademic, dup\ care am aflat c\ persoana pe
care o a[teptam „nu a putut ajunge [i toc-
mai vroia s\ ne anun]e“.
Ne-sim]itul nu cunoa[te sentimentul de
vinov\]ie, el nu se poate apropia de
poc\in]\ [i `ndreptare. Dac\ i se repro[eaz\
conduita `ntr-o anumit\ situa]ie, cel\lalt
este ne`n]eleg\tor, are ceva cu el, este ego-
ist [i… nesim]it.
Ne-sim]itul nu reflecteaz\ asupra com-
portamentului propriu, fiindc\ nu `l intere-
seaz\ ce d\, ci numai ce prime[te [i nu
poate face leg\tura dintre ele.
~nt\rindu-[i a[tept\rile [i neasumându-[i
nici o reciprocitate rela]ional\, el este aple-
cat [i spre judecarea celorlal]i.
Astfel, chestiunea cu bârna din ochiul
propriu [i paiul din ochiul celorlal]i devine o
problem\ de structur\ interioar\, care
poate d\râma la un moment dat Biserica
l\untric\. a
„Ne-sim]irea, ca deraiere de la `n]elegerea [i acceptarea nevoilor
celuilalt, pare o `n[urubare `n sine, o maladie ontologic\, un dezechilibru
major `ntre ce se a[teapt\ de la mine [i ce ofer [i, mai mult decât atât, `ntre
ce a[tept eu de la ceilal]i [i ce le ofer `n cursul schimbului subtil permanent,
`n negocierea tacit\, ne`ntrerupt\, dintre indivizi.“ (Dan C=rlea)
LUMEA CUV+NTULUI
de Stelian DUMISTR|CEL
Dup\ ce am trecut de euforia m\r]i[orului
[i de melancolia babelor din calendar, s\ ne
aducem aminte [i de numele populare ale lu-
nii martie care ne confrunt\ cu alte realit\]i.
De exemplu, prin denumirea „luna lui traist\-
n b\]“, una ce se dovede[te ca apar]inând
unui calendar al influen]ei schimb\rilor din
natur\ asupra oamenilor p\mântului.
~nregistrat `n anchete etnolingvistice din
deceniul al patrulea din secolul (abia) trecut
`n sudul Moldovei [i `n estul Munteniei, acest
nume a fost apreciat ca referindu-se la „vre-
mea când `ncepe lucrul la câmp“ (pe baza
unor explica]ii empirice notate de Iuliu
Zanne; Proverbele românilor), un punct de
vedere pe care [i l-au `nsu[it redactorii arti-
colului (de fapt, redactorele, posibil or\[ence)
tratând cuvântul traist\ din tomul XI/3 al
Dic]ionarului Academiei (la care apel\m [i
pentru unele trimiteri din cele care urmeaz\).
Dac\ ar fi vorba de aceast\ situa]ie,
prezen]a b\]ului este suspect\: când mergeau
la lucru, la ogoare mai `ndep\rtate de cas\,
]\ranii foloseau fie c\ru]a, fie duceau pe spate
unelte, de coada c\rora `[i atârnau traista cu
mâncare. Traista `n b\]ul de pe um\r este car-
acteristica drume]ului, sau a ciobanului ce
umbl\ dup\ turm\ la p\[une sau pe câmp
(zona la care ne-am referit mai sus este una a
drumurilor transhuman]ei p\storilor tran-
silv\neni spre b\l]ile Prutului sau ale
Dun\rii). Drume]ul cu traista-n b\] este evocat
`ns\, `n diferite texte literare, de Hoga[ sau
Rebreanu (traista [i toiagul la N. Filimon,
Goga, Sadoveanu sau V. Voiculescu; vezi [i la
Creang\: „Ie-]i, pop\, desagii [i toiagul [i pe ici
]i-i drumul; Popa Duhu).
Dar, `n limba român\, exist\ numeroase ex-
presii ce evoc\ o „drume]ie“ de cu totul alt gen:
cu traista-n b\] `nseamn\ „s\rac, calic,
cer[etor“ (vezi [i a r\mâne cu traista-n b\] „a
s\r\ci de tot, a ajunge pe drumuri“), iar a-[i lua
lumea-n traist\, „a pleca sup\rat“ ([i, desigur,
nu „de bine!“). A[adar, martie „traist\-n b\]“ a
`nsemnat, din optica grijilor oamenilor p\mân-
tului, luna s\r\ciei, când rezervele alimentare
se terminaser\, resursele prim\verii nu se
iviser\ `nc\, iar `nc\lzirea timpului le permitea
celor afla]i la strâmtoare s\ o porneasc\ la
drum, `n `ncercarea de a cump\ra sau de a g\si
ceva de mâncare; ori luna mi[c\rii ciobanilor cu
PREZENTARE DE CARTE
Când vezi c\ dai de un necaz...
binecuvântarea Preafericitului P\-
de Ciprian BÂRA rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, un nou volum
De curând a ap\rut la Editura de omilii ale Sfântului Ioan Gur\
Institutului Biblic [i de Misiune al de Aur, „Despre desf\tarea celor
Bisericii Ortodoxe Române, cu viitoare, S\ nu dezn\d\jduim,
Miercuri, 12 martie 2008
turmele la p\[une, dat\ fiind lipsa de nutre] de „Tr\istarul“, un vânt de miaz\noapte „tot-
la sfâr[itul iernii. De altfel, de acest aspect se deauna uscat [i care d\ poporului traist\ de
leag\ apari]ia, al\turi de numele de m\r]i[or, cer[it, sau de cerut `mprumut porumb“, dup\
luna m\r]i[orului (de la obiectul augural purtat o informa]ie din jude]ul Olt (Mu[lea - B`rlea,
din prima zi a lunii), a altor denumiri populare, Tipologia folclorului din r\spunsurile la ches-
ca luna lui Marta, Marta cu nou\ cojoace, de la tionarele lui B. P. Hasdeu). De altfel, neam de
Baba Marta, o bab\ Dochia, `n postur\ de traist\ `nseamn\ [i „cer[etor“ (vezi [i zicala
ciob\ni]\. Cea care, dup\ ce-[i leap\d\ cele „degeaba aduce b\rbatul acas\ cu c\ru]a,
nou\ cojoace, din cauza `nc\lzirii `n[el\toare a dac\ femeia, risipitoare, d\ cu tr\istu]a“).
timpului, `nghea]\ de frig. De sensul respectiv al expresiei `n discu]ie
Trecând peste supozi]ii, c\ martie luna lui nu se `ndoia, de exemplu, nici un român din
traist\-n b\] `nseamn\ luna s\r\ciei ne-o do- Canada (Sebastian Stoica), atunci când, la ac-
vede[te denumirea metaforic\ traist\ goal\ ceptarea României `n UE, a postat pe internet
pentru „vântul pustiitor de sud-vest“ (dup\ un text intitulat „Cu traista-n b\] la Uniunea
cum sublinia V. Bogrea, Pagini istorico-filo- European\“, referindu-se la faptul c\ am putea
logice), eventual pentru criv\], „poreclit [i fi considera]i doar membri de „mâna a doua“.
traist\ goal\ prin jude]ul Arge[“ (Pamfile, {i, pân\ la urm\, un prestigiu consolidat
V\zduhul dup\ credin]ele poporului român), al acestei luni, despre care se spune [i c\
care ar putea fi acela[i cu „Munteanul“ sau „martie din post nu lipse[te!“. a
comemorativ (`mplinirea a 1600
de ani de la trecerea Sfântului
Ioan Gur\ de Aur la via]a ve[-
nic\), o ampl\ [i fertil\ lucrare
misionar\ [i cultural\ a Insti-
tutului Biblic, lucrare prin care a
Nou\ cuvânt\ri la Cartea Facerii“, fost `ncredin]at\ celor credincio[i
care sunt, `n marea lor majoritate, versiunea româneasc\ a zeci de
inedite `n limba român\. scrieri exegetice, dar [i de texte de
Prezentul volum cuprinde 18 o- `ndreptare moral\ [i `ndrumare
milii despre desf\tare [i despre ascetic\, l\sate ca mo[tenire
nimicnicia celor din veacul acesta, nepieritoare cre[tin\t\]ii `ntregi
despre dezn\deje, precum [i de marele Arhiepiscop al Constan-
multe alte omilii rostite `nainte, la tinopolului“.
plecarea [i la `ntoarcerea din exil. Sfântul Ioan Gur\ de Aur ne
Toate acestea se constituie `ntr- `nva]\, prin aceste frumoase
un frumos compendiu de sfaturi [i omilii, s\ ne rupem de slava [i de
medita]ii foarte limpezi, dar, `n demnit\]ile lumii `n care tr\im [i
acela[i timp, adânc teologice. Cu- ne `ndeamn\ s\ dep\rt\m de la
vintele Sfântului Ioan Gur\ de noi r\ut\]ile fa]\ de cei de lâng\
Aur din acest volum sunt bazate noi c\ci: „Aceasta este pricina tu-
pe `nv\]\tura [i parabolele Sfintei turor relelor, c\ iscodim cu mult\
Scripturi [i sunt provocate, de cele luare aminte p\catele altora, iar
mai multe ori, de nestatornicia, pe ale noastre le trecem cu mult\
micimea, ata[area de bunurile vie- nep\sare“.
]ii p\mânte[ti [i de c\utarea De asemenea, dasc\lul prea`n-
pl\cerilor egoiste [i vremelnice ale v\]at al Ortodoxiei ne `nva]\, prin
ascult\torilor. acest buchet duhovnicesc, s\
Omiliile cuprinse `n acest volum aducem slav\ lui Dumnezeu per-
se `ncheie cu nou\ cuvinte l\muri- manent pentru toate, ar\tându-ne
toare ale Sfântului Ioan Hrisostom ca sprijin virtutea n\dejdii,
la Cartea Facerii, care cuprind er- rug\ciunea [i `ncrederea `n mila
minii la locurile dificile de `n]eles nem\surat\ a Mântuitorului
din primele trei capitole ale celei Hristos. „Deci, când vezi c\ dai de
dintâi c\r]i a Sfintei Scripturi. un necaz, fie `n c\snicie, fie `n
Referindu-se la publicarea a- celelalte treburi roag\-l pe Dum-
cestui volum, Preafericitul P\-
nezeu. Rug\ciunea e singura dez-
rinte Daniel, Patriarhul Bisericii legare, cea mai bun\, a necazu-
Ortodoxe Române, precizeaz\ `n
rilor ce ni se `ntâmpl\. Puternic\
cuvântul introductiv al c\r]ii: este arma rug\ciunii! De[i e[ti
„Publicarea acestui nou volum de
p\c\tos, uit\-te la vame[: n-a fost
omilii ale Sfântului Ioan Gur\ de `ndep\rtat, ci i s-au iertat atâta
Aur, `n mare parte inedite `n
amar de p\cate!“.
limba român\, are ca certitudine Cartea are 375 de pagini [i va fi
un loc [i o semnifica]ie distinctive urmat\ `n curând de apari]ia unui
`n seria de traduceri patristice nou volum, ce va cuprinde
publicate `n ultimile trei decenii `ntreaga coresponden]\ a Sfân-
`n Biserica noastr\. Fiind tip\rit tului Ioan Gur\ de Aur, datând
la sfâr[itul anului 2007, cu el s-a din vremea celui de-al doilea exil
des\vâr[it, la mare soroc omagial al s\u. a

Actualitate
Elevii vor subiecte mai u[oare la bac
a Subiectele pentru examenul de bacalaureat din sesiunea 2008
sunt supuse dezbaterii publice pân\ la sfâr[itul lui martie, `n acest
interval fiind a[teptate propuneri sau observa]ii cu privire la
respectivele formul\ri, a declarat, Mihaela Suciu, consilier ministerial a
Ca urmare a unor ob-
serva]ii primite din partea
celor interesa]i (elevi, profe-
sori, p\rin]i) de c\tre Minis-
terul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT), referitor
la uenele dintre subiectele
pentru examenul de bacalau-
reat din 2008, Centrul Na]io-
nal pentru Curriculum [i E-
valuare `n ~nv\]\mântul Pre-
universitar (CNCEIP) a f\cut
deja mai multe preciz\ri.
Astfel, actuala genera]ie de
elevi care sus]ine examenul
de bacalaureat, exceptând
elevii claselor a XIII-a seral [i
ruta progresiv\, studiaz\
Teatrul
studen]esc,
la Bucure[ti
Cea de-a X-a edi]ie a Fes-
tivalului „Serile Teatrului
Studen]esc“ `[i va deschide
por]ile, `n perioada 24-26
martie, la sala de spectacole
a Teatrului „Ion Creang\“
din Bucure[ti.
Festivalul este unul al acto-
rilor amatori, studen]i din
toat\ ]ara, ce doresc s\-[i
demonstreze talentul [i cre-
ativitatea `ntr-o serie de
spectacole de teatru scurt.
„Serile Teatrului Studen-
]esc“ sunt, de fapt, dou\ seri
de concurs [i o a treia `n ca-
re va avea loc festivitatea de
premiere, precum [i un
spectacol de teatru sus]inut
de actori profesioni[ti.
Primele dou\ seri de festi-
val, consacrate concursului,
vor avea ca tem\ conceptul
de „putere“. ~n fiecare sear\,
vor intra `n concurs trei tru-
pe de teatru amator, ce vor
avea la dispozi]ie maximum
40 de minute pentru a-[i de-
monstra talentul `n fa]a u-
nui juriu compus din actori
[i regizori români consacra]i.
Ca `n fiecare an, `n ultima
sear\, vor fi acordate premii
pentru cel mai bun [i cea
mai bun\ actri]\ `n rol prin-
cipal, respectiv `n rol secun-
dar, precum [i pentru cea
mai bun\ regie [i cel mai
bun spectacol.
Prima edi]ie a acestui festi-
val-concurs a fost organiza-
t\ `n decembrie 1997 [i a co-
incis cu perioada s\rb\tori-
lor de iarn\.
Intrarea `n toate cele trei
seri ale festivalului este gra-
tuit\, se precizeaz\ pe site-
ul citat. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONSILIERI LICE- stitu]ii din administra]ia pu- derularea
ENI, ~N TULCEA: Autori- blic\ s\ fie institu]ionaliza- „Fonduri structurale - dez- pentru finan]\ri europene admitere, a fost scos acela[i
t\]ile principalelor institu]ii
din administra]ia public\ a
jude]ului Tulcea vor avea
`ncepând de s\pt\mâna vi-
itoare nou\ consilieri din
rândul liceenilor. Pre[edin-
tele Asocia]iei Centrul Euro-
pean pentru Diversitate (A-
CED), Andrei Luchici, a de-
clarat c\ nou\ liceeni au fost
selecta]i din cei 57 de benefi-
ciari ai proiectului „Consilie-
rii liceeni - liderii de mâine“,
pe baza criteriilor stabilite
de managerii proiectului.
„Inten]ion\m ca la finele
proiectului s\ ne adres\m
autorit\]ilor centrale pentru
ca func]iile de consilieri de]i-
nute de liceeni pe lâng\ au-
torit\]ile principalelor in-
Miercuri, 12 martie 2008
CLUB PENTRU COPII CU DIZABILIT|}I: Primul club pentru copiii cu dizabilit\]i de la sate a fost realizat
`n jude]ul Br\ila, de organiza]ia „Trebuie!“, `n cadrul proiectului „Zâmbim `n week-end“. Proiectul are un
buget de 10.000 de euro, din care 50% finan]are prin programul „Procopil“ [i 50% finan]are proprie,
grupul ]int\ al proiectului fiind format din 30 de copii cu dizabilit\]i psihice medii [i severe. Copiii cu
dizabilit\]i din localit\]ile rurale au fost selecta]i `n func]ie de gradul de handicap I sau II [i situa]ia
dup\ programe [colare mod-
ificate `ncepând cu anul [co-
lar 2004-2005. Ca atare, com-
para]ia cu subiectele din anul
precedent este irelevant\,
`ntrucât pentru sesiunile ba-
calaureatului din 2007 au
fost `n vigoare alte programe
[colare, bazate pe competen]e
[i pe con]inuturi asociate,
diferite fa]\ de programele
[colare `n vigoare pentru exa-
menul din acest an, se arat\
`ntr-un comunicat de pres\ al
MECT. „~n]elegem dorin]a
unora dintre elevii care vor
sus]ine proba de matematic\
din cadrul examenului de ba-
Diferen]\ de 3 puncte `ntre nota din
clas\ [i teza unic\, la 15.000 de elevi
a Rezultatele la tezele cu subiect unic reflect\, `n aproape jum\tate
din cazuri, preg\tirea zilnic\ a elevilor, `ns\ exist\ un num\r destul
de mic de elevi, `n mod special cazuri din mediul rural, unde sunt diferen]e
de peste trei puncte `ntre nota la tez\ [i notele din cursul semestrului a
Ministrul Educa]iei,
Cristian Adomni]ei, a rea-
lizat o analiz\ comparati-
v\ a rezultatelor de la e-
valuarea elevilor pe par-
cursul semestrului cu cele
de la tezele cu subiect u-
nic, pe baza informa]iilor
primite de la inspectora-
tele [colare jude]ene [i cea
a municipiului Bucure[ti,
a declarat Mihaela Suciu,
consilier personal al mi-
nistrului.
„Astfel, din datele cen-
tralizate la Ministerul E-
duca]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului (MECT), se ob-
serv\ c\ majoritatea di-
feren]elor se afl\ `n cate-
goria plus sau minus un
punct, reprezent=nd `n
jur de 50% din num\rul
participan]ilor la fiecare
disciplin\. Diferen]e de
peste trei puncte au fost
`nregistrate la un num\r
destul de mic de elevi, re-
prezent=nd `n mod speci-
al cazuri din mediul rural.
Diferen]e mai mari de do-
u\ puncte reprezint\ sub
7% din num\rul total de
elevi care au sus]inut te-
zele cu subiect unic. Prin
urmare, situa]ia se pla-
seaz\ `n limitele normali-
t\]ii, av=nd `n vedere ete-
programului lecta, a alege [i a propune la fel ca anul trecut, când, la
te, astfel `ncât rela]ia dintre
tineri [i autorit\]i s\ devin\
una eficient\“, a declarat
Andrei Luchici. Proiectul
ACED a demarat `n decem-
brie 2007 [i este derulat cu
sprijinul financiar al Amba-
sadei Regatului }\rilor de
Jos la Bucure[ti, care a alo-
cat asocia]iei tulcene 9.800
de euro, cofinan]area ACED
fiind de 800 de euro.
a FORMARE PENTRU
CADRE DIDACTICE, LA
BAC|U: O sut\ de cadre di-
dactice ce predau `n unit\]i-
le de `nv\]\mânt preuniver-
sitar din zona b\c\uan\ a
V\ii Trotu[ului particip\,
din aceast\ s\pt\mân\, la
social\ a familiei [i veniturile acesteia, care nu permit plata unor servicii `n sistem privat.
calaureat 2008 de a fi redus
gradul de dificultate al unora
dintre itemii din subiectele
postate pe site. ~n acest sens,
se vor opera modific\ri, `n cel
mai scurt timp, `n baza ob-
serva]iilor punctuale primite,
respectându-se cadrul legal
de proiectare a subiectelor,
conform programelor [colare
`n vigoare [i Metodologiei de
organizare [i desf\[urare a
examenului de Bacalaureat
2008“, a ar\tat MECT.
CNCEIP „va analiza atent
[i profesionist doar acele sem-
nale care se refer\ la pro-
gramele de examen `n vigoa-
rogenitatea claselor din
perspectiva calit\]ilor in-
telectuale ale elevilor, a
interesului [i a motiva]iei
pentru studiu“, a precizat
consilierul ministerial.
Cele mai mari diferen-
]e de puncte `ntre evalua-
rea la clas\ [i nota de la
teza cu subiect unic, adic\
peste trei puncte, a fost
`nregistrat\ la Limba ro-
m=n\, 14.848 de elevi fi-
ind `n aceast\ situa]ie.
„Aceste rezultate arat\ c\
`nlocuirea acestui tip de
evaluare cu tezele cu su-
biect unic are, cel pu]in `n
acest moment, suficiente
voltare institu]ional\“, ini-
]iat de Casa corpului didac-
tic (CCD) Bac\u. Organizat
sub form\ de cursuri `n
stagii nondisciplinare sus]i-
nute de lectori specializa]i
din domeniile educa]iei [i fi-
nan]\rilor europene, pe par-
cursul a 60 de ore, progra-
mul `[i propune „formarea
competen]elor cadrelor di-
dactice `n atragerea [i ges-
tionarea fondurilor struc-
turale“, a declarat Gabriel
Stan, directorul CCD Bac\u.
Concret, se dore[te trans-
formarea dasc\lilor din par-
ticipan]i pasivi la schimbare,
`n „promotori ai societ\]ii
bazate pe cunoa[tere“, prin
sporirea abilit\]ii lor de a se-
re, la concordan]a variantelor
de subiecte cu aceste pro-
grame [i la eventualele erori
din formularea unor itemi din
cuprinsul subiectelor supuse
dezbaterii publice“. Forma fi-
nal\ a grupurilor de itemi va
fi publicat\ `n 12 aprilie, se
precizeaz\ MECT. MECT a
transmis tuturor inspectora-
puncte tari care s\ sus-
]in\ decizia de a deveni
form\ de evaluare stan-
dardizat\ a elevilor la
sf=r[itul ciclului gimnazi-
al. Tezele cu subiect unic
asigur\ evaluarea secven-
]\ cu secven]\ a compe-
ten]elor acumulate de c\-
tre elevii din clasele gim-
naziale, fapt care sus]ine
o preg\tire aprofundat\ [i
de calitate a programei
care cuprinde materia, se-
mestru cu semestru. Ele-
vii nu pot exclude din pre-
g\tirea lor anumite capi-
tole, deoarece rela]ia din-
tre acestea este mult mai
proiecte fezabile, având ca-
racter educa]ional. Progra-
mul mai urm\re[te [i forma-
rea capacit\]ii profesorilor
de a gestiona, monitoriza, e-
valua [i finaliza asemenea
proiecte, ce urmeaz\ a fi rea-
lizate cu fonduri structurale.
a LOCURI MAI MULTE
LA MASTER, LA UNIVER-
SITATEA GALA}I: Minis-
terul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) a alocat
Universit\]ii „Dun\rea de
Jos“ din Gala]i, la admiterea
din acest an, 1.812 locuri
subven]ionate de stat. Rec-
torul Universit\]ii „Dun\rea
de Jos“, Viorel M`nzu, a de-
clarat c\ situa]ia se prezint\
telor [colare jude]ene [i celui
al municipiului Bucure[ti o
not\ prin care recomand\ in-
formarea conducerii unit\]ilor
de `nv\]\mânt `n leg\tur\ cu
decizia de a nu permite di-
fuzarea `n [coli sau utilizarea
`n cadrul orelor a unor aseme-
nea materiale auxiliare neav-
izate de c\tre minister. a
str=ns\, la nivel semes-
trial. Profesorii au datoria
[i pot aprofunda con]inu-
turile semestru cu semes-
tru, astfel preg\tirea ele-
vilor fiind mult mai con-
sistent\. Notele ob]inute
ca urmare a c=te patru
evalu\ri la fiecare disci-
plin\ pentru teze pot da,
prin media lor, o valoare
mult mai apropiat\ de
nivelul real al fiec\rui
elev“, a explicat Suciu.
Elevii au posibilitatea
de a ob]ine nota de trecere
la tez\ `n acela[i an, prin
sesiunile succesive orga-
nizate pentru acest scop,
fapt care le permite s\ fie
considera]i promova]i [i
s\ participe la admiterea
la liceu, iar profesorii au
posibilitatea de a recapi-
tula cu elevii materia pen-
tru teze cu subiect unic,
`nainte de teza din fiecare
semestru, respect=nd ast-
fel planificarea materiei.
~n plus, tezele cu subiect
unic asigur\ o imagine
mai corect\ [i mai obiec-
tiv\ a st\rii `nv\]\m=n-
tului la nivelul gimnaziu-
lui, acet tip de evaluare,
`ncadr=ndu-se `n modelul
de tip european, a ad\u-
gat Suciu. (O.R.)
num\r de locuri pentru stu-
den]ii care nu trebuie s\
pl\teasc\ taxe. ~n 2006,
`ns\, num\rul locurilor sub-
ven]ionate de stat a fost cu
300 de locuri mai mare.
„Prin urmare, nu trebuie s\
facem multe modific\ri de
strategie `n privin]a acestui
sector“, a spus M`nzu, a-
d\ugând c\ vor fi [i aproxi-
mativ 2.500 de locuri cu
tax\. Rectorul universit\]ii
a precizat c\ a crescut sem-
nificativ num\rul locurilor
destinate studiilor postuni-
versitare, anul acesta fiind
alocate 750 de locuri pentru
master, cu 300 mai multe
decât anul trecut. a
11
PE SCURT
„Carmina Burana“,
la Opera Na]ional\
Bucure[ti
Corul [i orchestra Operei Na]io-
nale Bucure[ti (ONB) va sus]ine,
pe 20 martie, un concert vocal-
simfonic `n cadrul c\ruia va fi
prezentat\ celebra lucrare „Car-
mina Burana“ de Carl Orff. Spec-
tacolul `i va avea ca soli[ti pe Ior-
dache Basalic, Mihaela Stanciu [i
Teodor Ilincai (debut). ~n deschi-
derea spectacolului vor fi prezen-
tate „Preludiu [i Moartea Isoldei“
[i „Wesendonck Lieder“, av=nd-o
ca solist\ pe soprana Mariana
Colpos. Concertul va fi dirijat de
maestrul Iurie Florea.
„Carmina Burana“, cunoscut\, de
asemenea, [i ca „Burana Codex“,
este o colec]ie de manuscrise des-
coperite `n 1803 `n M\n\stirea
bavarez\ Benediktbeuern, `n
prezent g\zduite de Biblioteca de
stat din München. Cele 119
pagini ale colec]iei originale con-
]in 228 de poeme compilate de
trei scribi, probabil `ntre anii
1200 [i 1230. ~ntre 1935 [i 1936,
compozitorul german Carl Orff a
pus pe muzic\ 24 dintre poemele
cuprinse `n manuscris, prezen-
t=ndu-le sub titlul „Carmina Bu-
rana“.
Expozi]ie de bijuterii
din Atena, la MNAR
Muzeul Na]ional de Art\ al Ro-
m=niei (MNAR) va prezenta, `n
perioada 20 martie-5 iulie, o ex-
pozi]e de bijuterii [i micro-sculp-
tur\ de la Muzeul de Bijuterii
„Ilias Lalaounis“ din Atena.
Expozi]ia va fi g\zduit\ `n „Su-
frageria Regal\“ [i va cuprinde
peste 300 de obiecte provenind
din 17 colec]ii create `ntre anii
’50-’90 de Ilias Lalaounis, cel mai
`nsemnat artist-bijutier al Greci-
ei din secolul al XX-lea - aurar,
bijutier, designer [i academician.
Opera lui Lalaounis, determina-
t\ de trecut [i [lefuit\ de contem-
poraneitate, este un omagiu adus
melanjului de istorie [i prezent
care caracterizeaz\ Grecia mo-
dern\. Muzeul de Bijuterie „Ilias
Lalaounis“ este unicul din Grecia
dedicat bijuteriei contemporane.
Colec]ia permanent\ de]ine biju-
terii [i microsculptur\ din peste
cinzeci de colec]ii „Lalaounis“,
dar [i obiecte de art\ decorativ\
din secolele XVIII-XX.
Filme scurte, `n
competi]ie la CCF Cluj
Centrul Cultural Francez din
Cluj-Napoca (CCF) organizeaz\ o
selec]ie na]ional\ de filme scurte,
care urmeaz\ s\ fie prezentate la
un festival interna]ional. La con-
curs pot participa at=t profesio-
ni[tii, c=t [i realizatorii amatori.
Selec]ia se desf\[oar\ sub motto-
ul „Pune m=na pe camer\“. „Da-
c\ e[ti realizator profesionist sau
amator ori faci parte dintr-o
[coal\ cinematografic\ o echip\
de televiziune, o asocia]ie sau o
firm\ produc\toare de filme sau
pur [i simplu o ga[c\ de prieteni,
vino s\-]i prezin]i crea]iile!“, `n-
deamn\ afi[ul concursului. O
prim\ selec]ie va fi efectuat\ de
c\tre echipa de coordonare, pe
baza criteriilor calit\]ii, creativi-
t\]ii, diversit\]ii [i originalit\]ii.
Filmele alese pentru a fi prezen-
tate la festival vor fi propuse
pentru a participa la selec]ia ofi-
cial\ a Festivalului Interna]ional
al Filmelor de Foarte Scurt Me-
traj de anul viitor, care se va des-
f\[ura `n Fran]a. ~n perioada 9-
11 mai 2008, aproximativ 50 de
filme sosite din toate ]\rile vor fi
proiectate simultan `n 15 ora[e
din Rom=nia, precum [i `n 60 de
ora[e din toat\ lumea. a
12 Miercuri, 12 martie 2008

STUDIU: Potrivit unui studiu publicat de „American Medical Journal“, consumul

Por]ia de moderat, dar regulat, de alcool are efecte benefice asupra organismului, în special
vinul, mic[orând considerabil riscurile cardiace pentru persoanele aflate între dou\
vârste. B\utorii de vin sunt cei care au înregistrat cele mai bune rezultate la testele
s\n\tate cardiace, `ns\ exper]ii cardiologi avertizeaz\ c\ alcoolul nu este panaceul unei inimi
s\n\toase, existând numero[i al]i factori care contribuie la s\n\tatea inimii.

ANALIZE MEDICALE ~nc\l]\mintea nepotrivit\ Cum alegem pantofii potrivi]i

Testul CYFRA 21-1 poate
depista cancerul pulmonar
Cyfra 21-1 este o analiz\ care
m\soar\ fragmente de citokera-
tin\ existente `n s=nge. Testarea
este de tip Elisa (enzyme-linked
immuno sorbent assay). M\sura-
rea fragmentelor de citokeratin\
19 `n s=nge se face `n cazurile de
cancer pulmonar (altfel de cancer
pulmonar dec=t cel cu celule mici)
[i `n cazuri de carcinom cu celule
scuamoase.
~ns\, cyfra 21-1 este folosit `n
special ca marker tumoral pentru
neoplasmele de pl\m=n. Se pune
`ntrebarea dac\ acest marker tu-
DIC}IONAR MEDICAL
a B\tr=ne]e - cea de-a treia pe-
rioad\ a vie]ii, urm=nd copil\riei
[i vie]ii adulte. Grani]a dintre
v=rsta adult\ [i b\tr=ne]e este
trecut\ `n cursul celui de al [ase-
lea deceniu de via]\. Din punct de
vedere medical, b\tr=ne]ea este
marcat\ prin cea mai mare frec-
ven]\ a afec]iunilor majore: arte-
rioscleroza, cancere, boli degene-
rative. Din punct de vedere social,
se pot distinge dou\ perioade de
b\tr=ne]e. ~n timpul primei pe-
rioade, uneori denumit\ [i v=rsta
a treia, subiec]ii, fie c\ sunt sau
nu bolnavi, r\m=n autonomi. A-
ceast\ parte de via]\, care merge
de la 60 la 80 ani, aproximativ, es-
te ast\zi mult mai bine tr\it\ de-
c=t `n secolul trecut, mul]umit\,
`n particular, progreselor igienei,
prevenirii [i terapeuticii. Cea de-a
doua, corespunz=nd la ceea ce se
nume[te v=rsta a patra, prive[te
subiec]ii foarte `n v=rst\, afecta]i,
adesea `n grade diferite, de tulbu-
r\ri motorii [i de deficite senzori-
ale [i/sau intelectuale, care `i pri-
veaz\ `n m\sur\ mai mare sau
mai mic\ de autonomia lor;
a B\utur\ - lichid absorbit pe
gur\, destinat s\ compenseze pier-
derile de ap\ ale organismului.
Fa]\ de cei 2,5 litri pe care organ-
ismul `i pierde `n fiecare zi `n me-
die, b\utura trebuie s\ aduc\ mi-
nimum 1 litru (restul fiind furnizat
de c\tre alimente sau fiind produs
`n timpul reac]iilor chimice de
transformare a alimentelor `n or-
ganism). Dintre b\uturi, doar apa
este realmente indispensabil\;
a Bazin - centura osoas\ situ-
at\ `n josul abdomenului ce sus-
]ine coloana vertebral\, c\reia `i
sunt ata[ate membrele inferioare.
moral prezint\ sensibilitatea [i
specificitatea necesar\ pentru a fi
considerat un marker util [i pen-
tru a fi folosit `n diagnosticul tim-
puriu al cancerelor.
Valoarea medie a indivizilor
s\n\to[i este de aproximativ: 1,3
ng/mL.
La pacien]ii cu afec]iuni pul-
monare tumorale benigne, va-
loarea medie a fost `ntre 1,7 [i 2,9
ng/ml. (Rubric\ realizat\ cu spri-
jinul laboratorului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
Bazinul este format din cele dou\
oase iliace, care se articuleaz\ `n
spate, de o manier\ rigid\, cu sa-
crumul, prelungit `n jos cu coc-
cisul;
a Bazinet - segmentul colector
al rinichiului, format prin reuni-
rea calicelor [i care se prelunge[te
cu ureterul;
a B.C.G. (vaccin) - vaccin
B.C.G - vaccinul antituberculos.
B.C.G.-ul (sigla bacilului lui Cal-
mette [i Guerin, inventatorii vac-
cinului) a fost fabricat plec=nd de
la o cultur\ de bacili Mycobacte-
rulm tuberculosis bovis. Vaccinul
B.C.G., un vaccin viu atenuat, per-
mite s\ se ob]in\ o imunitate du-
rabil\ fa]\ de tuberculoz\. El mai
este utilizat [i ca imunostimulant
`n anumite boli maligne (cancer de
vezic\ sau leucemie). Vaccinarea
obligatorie `n 64 de ]\ri [i este re-
comandat\ `n multe alte ]\ri. Vac-
cinarea se practic\ uneori chiar de
la na[tere `n mediile de risc (mem-
bru al familiei unui tuberculos,
copiii personalului spitalicesc),
dar cel mai des `naintea intr\rii `n
colectivitate (cre[\, gr\dini]\),
prin injectare intradermic\ sau
prin multiinjectare (inel) aplicat\
pe bra] sau pe coaps\. Vaccinul nu
provoac\ dec=t u[oare reac]ii lo-
cale (mica pustul\ cicatriceaI\).
Acestea evolueaz\ `n mod excep-
]ional `ntr-o ulcera]ie sau cu dise-
minarea leziunii. Bolile de piele [i
st\rile de imunodepresie consti-
tuie contraindica]ii ale acestei vac-
cin\ri;
a Beant\ a colului uterin -
malforma]ie caracterizat\ printr-o
deschidere anormal\ a orificiului
colului uterin. a
Pentru ca `nc\l]\mintea s\ fie
s\n\toas\ trebuie s\ `ndeplineasc\
poate deforma picioarele anumite condi]ii:
- s\ protejeze piciorul de trauma-
Pantofii incomozi [i statul prelungit `n picioare, la fel ca
tisme;
- s\-l izoleze mai ales de frig [i de
umezeal\;
obi[nuin]a de a merge pe tocuri `nalte, sunt factori care pot duce, - s\ fie adaptat\ ca form\ [i ca
`n timp, la apari]ia unor osific\ri la nivelul c\lc=iului, ce poart\ m\rime piciorului;
- s\ nu fie grea [i rigid\;
denumirea de pinteni. ~n articolul de ast\zi v\ prezent\m c=teva - s\ fie dintr-un material care s\
sfaturi de care trebuie s\ ]ine]i seama atunci c=nd v\ alege]i
permit\ aerisirea, desc\rcarea elec-
tric\.
`nc\l]\mintea, tocmai pentru a preveni eventualele nepl\ceri.
De asemenea, este important\
utilizarea [i `ntre]inerea pantofilor,
in]a noastr\ du[ul [i masajul la ghetelor, cizmelor, dar [i a pa-
sf=r[itul unei zile de munc\. pucilor de cas\, dac\ vrem s\ ne
Dac\ durerile au ap\rut deja, es- men]inem s\n\tatea. Astfel, este
te necesar s\ v\ menaja]i [i s\ evi- bine s\ folosim alternativ dou\
ta]i mersul pe jos timp `ndelungat. perechi de pantofi, astfel ca o
De asemenea, nu purta]i greut\]i [i pereche s\ fie l\sat\ `n repaus s\ se
nu face]i b\i fierbin]i la picioare. usuce, s\ se aeriseasc\, s\ fie dezi-
Pute]i face din burete sau din blan\ nfecta]i `n interior cu alcool sau clo-
de oaie ni[te t\lpici decupa]i dup\ ramin\, iar pe deasupra s\ fie da]i
de dr. piciorul dumneavoastr\, pe care s\ cu o crem\ pentru `nmuiat [i im-
le pune]i `n pantof pentru amortiza- permeabilizat. Nu trebuie s\ uita]i
Vlad-D
Dorin BEJAN
rea presiunilor. ~n prezent, astfel de s\ repara]i [i s\ corecta]i la cizmar
O jen\ sau chiar o durere vie poa- accesorii se g\sesc [i la magazinele
deform\rile pantofilor, mai ales la
te ap\rea, uneori, `n podul c\lc=iu- de tehnic\ medical\. Sus]in\toarele tocuri, pentru a avea o pozi]ie c=t
lui, mai rar `n spatele acestuia, la plantare trebuie puse `ntr-un pan- mai normal\ a piciorului [i pentru a
stat `n picioare sau la primii pa[i pe tof mai larg, iar piciorul trebuie aco- `nlocui talpa din\untru, astfel `nc=t
care `i face]i diminea]a. Senza]ia pe modat progresiv, timp de c=teva s\ nu v\ provoace ros\turi sau
care o resim]i]i este aceea c\ se calc\ s\pt\m=ni, dup\ care pot fi purta]i b\t\turi.
`ntr-un cui sau pe o pietricic\, acest `n pantofii pe care `i `nc\l]a]i `n Tocurile foarte `nalte sunt moder-
lucru incomod=nd, mai mult sau mai mod curent. Dac\ aceste m\suri in- ne [i frumoase, iar fe]ele metalice
pu]in, mersul. dicate nu dau rezultate [i dac\ du- sunt economicoase, dar aceste avan-
A[a-numi]ii pinteni ai c\lc=iului rerea devine de nesuportat este indi- taje vor fi pl\tite mai t=rziu cu dureri
reprezint\ osific\ri ale cap\tului de cat s\ v\ adresa]i medicului reuma- [i deform\ri ale picioarelor [i chiar la
prindere a mu[chilor pe osul c\lc=- tolog sau balneolog pentru m\suri [olduri [i la coloana vertebral\.
iului [i, de[i aceste modific\ri sunt mai radicale, `ns\ este bine s\ [ti]i c\
nu v\ pute]i a[tepta la minuni. * DR. VLAD-DORIN BEJAN ESTE MEDIC PRIMAR REUMATOLOG
de mult timp formate, ele se resimt
abia atunci c=nd sunt iritate [i in-
flamate ]esuturile, chiar [i `n urma
unei ros\turi a pantofului.
Aceste necazuri apar la anumite
persoane, fie din cauza greut\]ii cor-
porale, fie din cauza statului mult `n
picioare sau `n urma deform\rii pi-
cioarelor din cauza bolii. De aseme-
nea, ace[ti pinteni apar [i la per-
soanele ce poart\ `nc\l]\minte grea,
cu talp\ rigid\ sau tare, precum [i
f\r\ toc, astfel `nc=t toat\ greutatea
este preluat\ de c\lc=i.
Pentru a preveni apari]ia acestor
modific\ri sau pentru a nu le de-
ranja, este necesar\ o grij\ deosebi-
t\ pentru `nc\l]\minte, at=t `n ca-
zul femeilor, c=t [i al b\rba]ilor.
Pantoful trebuie s\ fie u[or, cu toc
de 3-4 cm, din cauciuc elastic, `n in-
terior s\ fie c\ptu[it cu materiale
moi, cu sus]in\toare plantare, indi-
cat a fi utilizate [i la un picior nor-
mal, nu numai la picioare plate sau
deformate. De asemenea, trebuie
evitat statul prelungit `n picioare
sau trebuie alternat cu repausul pe
scaun [i trebuie s\ intre `n obi[nu-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 12 martie 2008 13
MEDALII PENTRU JUDOKA ROM+NI: Lotul na]ional de judo al Rom=niei a cucerit 2 medalii de
Sport aur, una de argint [i 3 de bronz la un turneu interna]ional rezervat cade]ilor, desf\[urat la Zagreb.
Medaliile de aur au fost cucerite de Loredana Oh=i (cat. 57 kg) [i Raluca Dumitra[cu (44 kg).
Daniel Natea a c=[tigat argintul la cat. ^90 kg, iar Andrei C\p\]=n\ (55 kg), Ana-Maria Ghindariu
(44 kg) [i Adrian Nicola (90 kg) au intrat `n posesia medaliilor de bronz.

Titanii tenisului, din nou fa]\ `n fa]\ PE SCURT

a Roger Federer l-a `nvins pe Pete Sampras,
`ntr-un meci demonstrativ desf\[urat la New York a
Cel mai bun juc\tor de te-
nis al lumii, elve]ianul Roger
Federer, a avut nevoie de trei
seturi, 6-3, 6-7, 7-6, pentru
a-l `nvinge pe fostul lider al
clasamentului ATP, ameri-
canul Pete Sampras, `ntr-un
meci demonstrativ desf\[u-
rat luni la New York.
Partida, ce a avut loc pe ce-
lebra aren\ Madison Square
Garden, a fost a patra dintre
cei doi campioni, considera]i
printre cei mai buni tenismani
ai lumii din toate timpurile.
Federer [i Sampras s-au mai
`nt=lnit de trei ori, `n Asia, `n
perioada 20-24 noiembrie,
americanul reu[ind s\ c=[tige
unul dintre aceste meciuri,
disputat la Macao.
~n jocul de la New York,
elve]ianul a avut nevoie de 2
ore [i 20 de minute pentru a-l
`nvinge pe Sampras, retras
din activitate `n anul 2002,
dup\ succesul de la US Open.
Americanul a ar\tat, `ns\, `n
fa]a celor 19.000 de spectatori,
c\ a r\mas un adversar redu-
tabil, de[i a `mplinit 36 de ani,
fiind foarte aproape de victorie
`n setul decisiv, c=nd a condus
la un moment dat cu 5-2.
Pete Sampras a c=[tigat `n
total 14 titluri de Mare {lem
`n cursul carierei sale,
afl=ndu-se f\r\ `ntrerupere,
timp de [ase ani, `n fruntea
ierarhiei ATP.
Roger Federer, care va
`mplini 27 de ani `n aceast\
var\, ocup\, de 215 s\pt\m=-
ni, pozi]ia de lider al clasa-
mentului mondial al juc\to-
rilor de tenis, c=[tig=nd p=n\
`n prezent 12 titluri de Mare
{lem. a
Opt medalii pentru
tricolori, la Openul
Bahrainului la tenis
de mas\
Rom=nia a cucerit 8 medalii (2
de aur, 2 de argint [i 4 de
bronz) la Openul de tenis de
mas\ al Bahrainului, rezervat
juniorilor. Medaliile de aur au
fost cucerite de Camelia
Postoac\, 4-2 cu Cristina
Hirici `n finala de simplu, [i de
echipa feminin\ a Rom=niei
(Andreea Dospina/Cristina
Hirici). Medaliile de argint au
intrat `n posesia Cristinei
Hirici [i Hunor Szocs, `nvins
`n finala de simplu de

Rednic r\m=ne la Rapid egipteanul Assar Omar (0-4).

Pe treapta a 3-a a podiumului
au urcat Szocs Bernadette,
echipa de dublu Cristina
a Antrenorul Mircea Rednic a declarat c\ au fost momente Hirici/Anamaria Sebe, echipa
`n care s-a g=ndit la posibilitatea de a pleca de la Rapid, Rom=niei B (Camelia
Postoac\/Anamaria Sebe) [i
`ns\ a precizat c\ nu va ceda presiunilor suporterilor, echipa masculin\ a Rom=niei
care i-au cerut demisia la meciul cu Poli {tiin]a Timi[oara, (Hunor Szocs/Cosmin D\escu).
pierdut, duminic\, pe teren propriu, scor 0-1, `n etapa a XXII-a a Trei rom=ni, la
„Nu-mi este u[or s\ re- tori [i sunt sigur c\ urm\- Cluj mingea a intrat jum\-
zist, dar nu cedez. Au fost toarele dou\ jocuri le vom c=[- tate de metru `n poart\, iar turneul de tenis de
momente `n care m-am tiga“, a spus Rednic (foto). arbitrii nu au v\zut. Acum, la Indian Wells
g=ndit s\ plec, pentru c\ Tehnicianul rapidist la singurul lor gol, arbitrul
Rom=nia va fi reprezentat\
nu vreau ca juc\torii s\ consider\ c\ `nfr=ngerea nu a v\zut aut. ~n plus, a de Edina Gallovits, Raluca
sufere. Dar nu mi se pare din meciul cu Poli {tiin]a fost [i un hen] `n careu pe Olaru [i Victor H\nescu la
corect, indiferent ce ai cu este nedreapt\. „~mi pare care Balaj nu l-a v\zut [i a turneul de tenis de la Indian
antrenorul, e[ti obligat s\ r\u pentru ei, meritau mai trebuit s\-l `ntrebe pe a- Wells (California), primul din
sus]ii echipa, iar suporterii mult. S-au pierdut trei cela[i tu[ier. Dac\ n-a v\- circuitul Master Series 2008.
nu au f\cut-o. Mai erau 20 puncte nemeritate acas\. zut la jum\tate de metru ~n turneul WTA, Raluca
de minute [i publicul a `n- Juc\torilor nu am ce s\ le autul, cum era s\ vad\ in- Olaru (77 WTA) va juca `n
ceput s\ se lege de mine [i repro[ez. Chiar au jucat. frac]iunea din careu? Balaj primul tur cu chinezoaica
nu e normal. Suporterii pot Azi am avut [i ghinion. N- nu avea cum s\ fluiere azi Yuan Meng (N. 86), iar dac\
s\ fac\ asta dup\ ce se ter- am putut s\ marc\m nici `n favoarea noastr\ [i nu e va trece de aceasta, o va avea
din trei metri. Rezultatul ca adversar\ pe principala fa-
min\ meciul. Datoria lor prima oar\ c=nd se `nt=m- vorit\, s=rboaica Ana
era s\-[i sus]in\ juc\torii m\ nemul]ume[te, pentru pl\ asta. Nu [tiu dac\ arbi- Ivanovic. Edina Gallovits (64
p=n\ la cap\t. Chiar m-am c\ a fost cel mai bun joc trii decid campioana, dar WTA) va juca `n primul tur
uitat la ceas, mai erau 20 de din acest an al echipei“, a sunt jocuri pe care le decid. `mpotriva austriecei Yvonne
minute [i au `nceput s\ punctat Rednic. {i vorbesc de jocurile mele. Meusburger (66 WTA), iar `n
strige «demisia». Eu am ve- Mircea Rednic a mai Nu se poate a[a. F\ceam rea celei de-a doua p\r]i a gur transfer [i a mai venit cazul unui succes va avea un
nit aici s\ fac treab\. Dar spus c\ anumite lucruri egal azi, f\ceam egal [i cu campionatului, `nt=rzie s\ Leonard. ~n rest, transfer- meci greu `n turul secund, cu
sunt unii care de-abia a[- „nu sunt `n regul\“ `n leg\- Universitatea Cluj“, a spus confirme. „Juc\torii noi au urile s-au f\cut cu o zi fran]uzoaica Amelie
teapt\ s\ nu fie un rezultat tur\ cu arbitrajul. „Sunt antrenorul rapidist. nevoie de timp s\ se a- `nainte s\ `nceap\ returul Mauresmo (cap de serie nr.
lucruri care nu sunt `n re- comodeze. Sup\rarea mea [i nu e normal. Sunt juc\- 17). Competi]ia feminin\ are
bun ca s\ se ia de mine. Rednic a vorbit [i de- premii totale de 2,1 milioane
Dar, c=t am [anse s\-mi `n- gul\, pentru c\ nu e primul spre motivele pentru care este c\ juc\torii care tre- tori foarte buni, dar au de dolari. La masculin (premii
deplinesc obiectivul, nu voi meci `n care suntem defa- juc\torii transfera]i de buiau s\ vin\ `n Cipru nu nevoie de timp“, a precizat totale de 3,589 milioane de
pleca. Am `ncredere `n juc\- voriza]i acas\. {i cu «U» Rapid, `nainte de `ncepe- au venit. S-a f\cut un sin- Rednic. a dolari), Rom=nia va fi
reprezentat\ de Victor
H\nescu.
Sepp Blatter, de 10 ani sau cump\rarea cluburilor de
c\tre patroni miliardari din alte Mul]escu crede
]\ri. „Nu `mi place acest lucru. Lo]i Bölöni a `mplinit
`n fruntea fotbalului Acum este o mod\ ca boga]ii s\-[i
cumpere un club de fotbal. c\ Dinamo 55 de ani
~nainte, doreau o echip\ de
Pre[edintele Federa]iei Inter-
na]ionale de Fotbal, Sepp Blatter
(foto), care luni a `mplinit v=rsta
ca o distrac]ie, ci s\ ofere mai
mult\ emo]ie [i pasiune. Sigur c\
este mai u[or de zis, dec=t de
Formula 1, un teren de golf sau
cai de curse, acum le place fot-
`[i va reveni Fostul fotbalist interna]ional [i
actualul antrenor Ladislau
Bölöni, a `mplinit, ieri, v=rsta
balul. Comunitatea fotbalistic\ Gheorghe Mul]escu, antrenorul echipei de
de 72 de ani, a declarat c\ se sim- f\cut“, a mai afirmat Blatter. de 55 de ani. Bölöni s-a n\scut
trebuie s\ fie atent\ la astfel de fotbal Dinamo Bucure[ti, s-a declarat deza- la T=rgu Mure[ [i a copil\rit la
te `nc\ `n putere [i vrea s\-[i `n- Acesta a afirmat c\, `n cei zece lucruri“, a mai ad\ugat acesta. m\git de rezultatul de egalitate (0-0) cu Farul
deplineasc\ toate proiectele din ani de c=nd este pre[edinte al T=rn\veni. ~n 1967 a debutat
Forul care se ocup\ de regula- Constan]a, dar a cerut r\bdare din partea su- la echipa Chimica T=rn\veni,
fotbal, informeaz\ Reuters. FIFA, a `ndeplinit multe lu- mentul fotbalului, IFAB, s-a
cruri din ce [i-a propus, dar c\ porterilor. unde a jucat p=n\ `n 1969.
Blatter [i-a petrecut ziua de `nfiin]at `n 1886, iar de atunci s-
na[tere la sediul FIFA din Zurich, mai are de muncit `n acest sens, [i „Sunt dezam\git de rezultat, e normal. Am Timp de 14 ani, `ntre 1970 [i
c\ principalul s\u obiectiv este au operat pu]ine schimb\ri ma- controlat jocul de la un cap\t la altul, `ns\ am 1984, a f\cut parte din
unde a condus o [edin]\ a Comi-
adoptarea regulii „6 plus 5“, adic\ jore. „Acesta este unul dintre mo- suferit la ultima execu]ie, la finalizare. {i forma]ia ASA T=rgu Mure[, fi-
tetului Tehnic, dup\ ce, la finalul
s\pt\m=nii trecute, a fost `n s\ nu permit\ ca `ntr-o echip\ s\ tivele pentru care fotbalul a juc\torii sufer\ fiindc\ nu am c=[tigat, dar asta ind transferat apoi la Steaua
Sco]ia, la `nt=lnirea cu reprezen- evolueze mai mult de cinci r\mas un joc at=t de important. e. Am f\cut multe gre[eli, unii juc\tori nu s-au Bucure[ti. ~n anii 1977 [i 1983
tan]ii Comitetului care se ocup\ juc\tori str\ini. FIFA a avut, `ntre 1981 [i 1998, ridicat la nivelul cerut“, a spus Mul]escu, aflat a fost desemnat cel mai bun
de regulamentul de fotbal (IFAB). El a amintit [i despre anumite un secretar general care a vrut la primul meci pe banca lui Dinamo. fotbalist al Rom=niei. A jucat
~ntrebat dac\ a avut timp s\ joace evenimente care l-au nemul]umit s\ schimbe multe lucruri. Poate „Nu consider c\ e normal s\ fiu fluierat dup\ 108 meciuri `n echipa
golf pe terenurile de la Glenea- `n ultimele s\pt\m=ni, printre [ti]i despre cine este vorba (n.r. ce am venit la echip\ doar de c=teva zile. na]ional\, pentru care a mar-
gles, considerate cele mai bune care disputarea unei etape supli- se refer\ la el). IFAB i-a oprit Suporterii trebuie s\ mai aib\ r\bdare. Abia cat 25 de goluri. A fost de 23 de
din lume, Blatter a afirmat c\ `i mentare `n Premier League, sus- multe dintre idei [i pot s\ spun mi-am `nceput munca aici“, a declarat Mul]escu. ori c\pitan al tricolorilor. Din
place respectivul sport, dar c\ pendarea pe via]\ a fotbali[tilor c\ a avut dreptate“, a mai de- Antrenorul dinamovist s-a ar\tat nemul- anul 2000 [i p=n\ `n 2001 a
prefer\ fotbalul. care comit faulturi foarte grave clarat Sepp Blatter. a ]umit mai ales de Galliquio, care a fost lent, dar fost selec]ioner al na]ionalei, cu
Pre[edintele FIFA a devenit a precizat c\ nu a avut alte solu]ii pe acest post. un bilan] de 13 meciuri, dintre
director tehnic al forului mondial care 8 c=[tigate, 2 egaluri [i 3
De asemenea, Mul]escu a apreciat c\ [i Torje a pierdute. ~ntre 2001 [i 2003 a
`n 1975, iar `n 1981 a fost nu- fost indisciplinat, tactic.
mit secretar general, `n timp ce, antrenat echipa Sporting
din 1998, a activat `n func]ia pe Antrenorul principal Gigi Mul]escu crede c\ Lisabona. Cu aceast\ echip\,
care o ocup\ `n prezent. El s-a Dinamo poate trece repede peste semie[ecul cu Boloni a cucerit singurele sale
referit [i la una dintre problemele Farul Constan]a [i sper\ s\ ob]in\ 2 victorii `n trofee `n calitate de antrenor,
din ultimul timp ale FIFA, dup\ jocurile cu Gloria Bistri]a [i Poli Ia[i. Campionatul [i Cupa
ce s-a decis intrarea `n faliment a „Sunt `ncrez\tor c\ jocul va cre[te de la meci Portugaliei. ~n perioada 2003-
unei firme care se ocupa de mar- la meci. Juc\torii trebuie s\ aib\ o motiva]ie [i 2006 a antrenat echipa
ketingul forului. „FIFA nu are de sunt convins c\ vom reu[i s\ adun\m victorii, s\ francez\ Rennes. ~n 2006, con-
ce s\ se team\ pentru acest lu- urc\m `n clasament [i s\ readucem publicul la duce AS Monaco timp de 10
cru“, a explicat oficialul. stadion. To]i suntem dezam\gi]i c=nd jocul nu etape. ~n momentul de fa]\,
„Nu este vorba numai despre merge! ~ns\, tot de noi depinde s\ ne revenim Boloni antreneaz\ `n
bani [i despre cluburile mari. c=t mai repede. Dac\ vom reu[i dou\ victorii Emiratele Arabe Unite, echipa
Avem multe probleme `n fotbal [i consecutive `n campionat, ve]i vedea c\ lucrurile Al-Jazira. Dupa `ncheierea so-
am `ncredere `n oameni. Cred c\ vor reveni la drumul lor firesc spre perfor- cotelilor `n Emirate, Boloni in-
putem s\ men]inem fotbalul ca un man]\!“, a declarat Mul]escu pentru site-ul ofi- ten]ioneaz\ s\ revin\ `n
factor foarte important, nu doar cial al clubului din {oseaua {tefan cel Mare. a Rom=nia, pentru a preg\ti o
echip\ de top. a
14 Miercuri, 12 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment, r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 ~ntre bine [i r\u (r)
11:25 Ochiul magic (r)
12:00 Garantat 100% (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., Sezoanele VI, VII,
ep. 29)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim!
15:00 Teleshopping
15:30 Oameni ca noi (rep.)
16:00 Bagaj pentru... Europa
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Ne vedem la... Tvr! (talkshow)
18:40 File NATO
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 ~ndr\gostit lulea
(SUA, 2001, com.)
21:50 Celebrit\]ile timpului t\u
22:00 Ultra News (2008)
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:00 Afaceri secrete (Angl.,
2006, s)
00:10 Aproape de Paradis
(Fra.-Spa.-Can., ’02, f.
rom.)
07:00 Motomagia (2007) (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (r)
08:35 Miracole (r)
09:05 Angel Falls (r)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 9)
12:35 Popasuri folclorice -
Corabia, ora[ul `n care m-
am n\scut! (prima parte)
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 E Forum (rep.)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Actualit\]i culturale
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Angel Falls (SUA, 1993, s.,
ep. 2)
19:35 Replay
20:00 Miracole (It., 2007, dram\,
ep. 33)
20:35 Bugetul meu (rep.)
21:05 Lumea de aproape (doc.)
21:30 Ora de [tiri
22:30 O simpl\ formalitate
(It.-Fra., 1994, psiho-thrill.)
00:30 Crime ale secolului XX (ep. 4)
01:35 Regii blestema]i (Fra.-It.,
2005, mini-s.) (r)
03:15 Comorile P\mântului a
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Duhovnicul de la miezul
nop]ii (r)
08:30 Portret `n oglind\ (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Lec]ia de privit (r)
09:45 Parol (r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Flota regal\ britanic\ (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Stele de la Hollywood (r) -
Christian Slater
13:00 V... de la vizual (r)
13:30 Memorialul durerii (r)
14:05 Zodiac (r)
14:30 Jangal (1998, doc.) -
O economie s\lbatic\
15:00 O vedet\, un tablou
15:05 Muzica - opere complete (r)
16:00 Identit\]i (doc.)
16:30 Excentricii (r)
17:00 ~napoi la argument (r)
17:55 Al doilea R\zboi Mondial
(Angl., 1974, s. doc., col.,
a-n) - R\zboiul din Pacific,
februarie 1942-iulie 1945
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Spectacol de oper\ -
Olandezul Zbur\tor de
Richard Wagner
22:00 Stele de la Hollywood -
Bill Paxton
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Heimat 2 - A doua patrie:
cronica unei tinere]i (ep. 12)
01:00 Jurnalul cultural (r)
01:30 Caracati]a (It., s, ep. 48) a
07:00 ~n gura presei
08:00 ’Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].)
13:00 Observator
13:45 Din dragoste (r)
Prezentator: Mircea Radu.
16:00 Observator
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Masculin x Feminin?
(divertisment)
Cu Liviu Vârciu [i Cristina
Cioran
22:30 Observator
23:30 Un Show P\c\tos (divertis-
ment)
cu D. Capatos
00:30 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s) (15)
01:30 Arcul de Triumf
(Angl., 1985, dr. romantic.)
03:15 Observator (r) a
07:00 {tirile ProTv cu Andreea 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
Liptak [i Mihai Dedu s, r)
09:00 Omul care aduce cartea 09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 2007, r)
(Angl., ’94, f. doc., ep. 114) 09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
10:00 ~ntre art\ [i [tiin]\ (SUA, ’06, 11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
s. reality show, ep. 10) 2004, s)
11:00 Via]a sub presiune (SUA, 12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2005, dram\, ep. 19)
2004, s)
12:00 Tân\r [i nelini[tit (r)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
13:00 {tirile ProTV lenov., r)
Cu Monica Dasc\lu 15:30 Destine furate
13:45 Ocolul P\mântului (SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
`n 80 de zile
18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
(SUA, 1956, avent.)
(2006, s)
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
19:30 R\]u[ca cea urât\ (Arg.,
1973, s., ep. 3193)
2007, s)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis- 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov.)
ment)
22:00 Pove[tiri de noapte
18:55 {tirile Sportive
(2007, divertisment) (15)
19:00 {tirile ProTv
22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
Cu Andreea Esca
2007)
20:30 }inte vii
(Can., 1997, ac]iune) 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
22:30 {tirile ProTV
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
Cu Amalia Enache [i
Cristian Leonte 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
23:15 Arestat la domiciliu (2008,
ep. 6) 02:30 Pove[tiri de noapte
00:00 Min]i criminale (SUA-Can., (2007, divertisment, r) a
2005, s. poli]ist, ep. 8)
00:55 Omul care aduce cartea (r) Legend\:
01:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca (r) [tiri
02:15 }inte vii film artistic
(Can., 1997, ac]iune, r) a
 Miercuri, 12 martie 2008 15
O SIMPL| FORMALITATE: Onoff este un romancier celebru, care n-a mai scris nimic de ani de
zile, izolându-se `ntr-un s\tuc uitat de lume. ~ntr-o noapte, `n timp ce alerga `nnebunit prin
p\dure, el este prins de poli]ie. Cum nu are nici un act asupra lui [i nu-[i aminte[te evenimentele
recente, el devine suspectul principal `ntr-un caz misterios de crim\. R\bdarea [i inteligen]a `l
ajut\ pe [eful poli]iei locale s\ p\trund\ `n mintea lui Onoff [i s\ rezolve misterul. ~n rolurile
principale pot fi recunoscu]i Gérard Depardieu [i Roman Polanski. (Ast\zi, ora 22:30, TVR2)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC|
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, se execut\, la comand\, mobilier
bisericesc sculptat (catapetesme, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, strane, troi]e etc.) `n lemn natur care pot fi dona]i banii sunt:
sau poleit cu foi]\ de aur.
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU
Comenzile se primesc RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la M\n\stirea Golia RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
fax 0232/216694. LICITA}IE
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
„Arta“ Ia[i SCM GRAD 1 scoate la licita]ie
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) spre `nchiriere spa]iul situat `n Ia[i, str.
Departament economic: Roxana GRIGORIU Izvor nr. 2, bloc 629 parter, `n suprafa]\ de
Consilier juridic: Ana MANEA 62 mp. Informa]ii la telefon 0232.255929.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 cu litere, fiec\rei litere 9 11 11 15
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\. 7 2 10 13 5 9
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite 3 8 3 12 14 16 2 17

`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
6 5 6 13 3 5 4 2
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)
1 2 3 1 4 2 3 5
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A B
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne E P S I 5 3 9 10 7 6 9 4
U I A M
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de R S S M E M C P 2 9 10 2 3 3 10 9
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
I T U A N I R I
A S O F R O N I E B 3 9 9 3
T R L T R U S T
5 10
I N E I I N T A
C I T R E I I T
A C E E
Pornind de la numele Sf. ... (†604), `n Calendarul Ortodox de
ast\zi, 12 martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai
Rezolvarea careului din sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica
num\rul de ieri bisericeasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 3 1 2 7 4 5 9 6 8
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 9 2 3 4
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 7 9 5 6 8 2 4 3 1
r\sp=ndit cu succes `n Statele 5 1 4 8 6 9 1 3 7 5 2
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 5 6 1 2 7 4 3 8 9
iar `n Marea Britanie este deja 8 1
considerat un fenomen. Comple- 9 7 3 5 6 8 1 2 4
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 3 7 2 2 4 8 1 3 9 6 7 5
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 8 3 9 4 5 7 2 1 6
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 3 8 1 6 5
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 6 2 7 8 9 1 5 4 3
aceea[i coloan\. Grila este `m- 5 9 2 1 5 4 3 2 6 8 9 7
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 7 6
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 1 6 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 4 1 8 5 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Miercuri, 12 martie 2008

Simeon merge la Studion, iar egumenul m\n\stirii `l d\ `n grija lui

Documentar Simeon Evlaviosul. ~n calitate de ucenic, la acea vreme `n vârst\ de
27 de ani, Simeon devine deosebit de râvnitor `n ascultarea
p\rintelui duhovnicesc [i `n `ndeplinirea `ndatoririlor vie]ii ascetice.
Totu[i, `ntâmpin\ ispite din partea celorlal]i fra]i, care erau invidio[i,
dar [i din partea rudelor, care doreau s\-l readuc\ acas\.

Sfântul Simeon Noul Teolog:

O via]\ `n c\utarea luminii necreate

Sfântul Simeon Noul Teolog este o personalitate care
uime[te pân\ ast\zi. Scrierile sale pot fi solu]ia pentru
revigorarea vie]ii spirituale [i pentru acordarea unei
mai mari aten]ii nevoilor suflete[ti care tind s\ piard\
teren `n fa]a celor materiale. Ziua de 12 martie, când
este pr\znuit\ trecerea acestui sfânt `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu, reprezint\ un moment prielnic
pentru a ne aminti de via]a sa impresionant\
[i pentru a prezenta câteva dintre cuget\rile sale.
Sfântul Simeon s-a n\scut
`n anul 949 `n Galateea, din
Paflagonia (Asia Mic\), `ntr-o
familie de aristocra]i care
apar]ineau nobilimii provin-
ciale bizantine cu implic\ri `n
via]a politic\ a vremii. ~nc\
din copil\rie este adus la
Constantinopol, unde bunicii
s\i ocupau posturi importante
la palat, pentru a-[i face stu-
diile `n [colile capitalei. Dup\
absolvirea [colii secundare, re-
fuz\ s\ aprofundeze cultura
profan\. Unchiul s\u `ncearc\
s\-l conving\ `n urmarea unei
cariere politice [i, pentru o
vreme, Sfântul Simeon ac-
cept\ o demnitate la palat.
Experiaz\ lumina
dumnezeiasc\
Dup\ moartea unchiului [i
protectorului s\u, tân\rul
Simeon vrea s\ fug\ `n lume
[i vine la faimoasa m\n\stire
Studion, unde monahul Sime-
on Evlaviosul nu-l prime[te.
Totu[i, acesta r\mâne pov\-
CM
YK ]uitorul duhovnicesc al tân\-
rului Simeon [i `i d\ o regul\
de vie]uire duhovniceasc\ pe
care s\ o aplice `n lume.
Astfel, g\zduit `n casa unui
patrician, `ncepe o via]\ de
ascez\ cu rug\ciune, medita-
]ie [i lectur\ [i are o prim\
„Din lumin\
m\-mp\rt\[esc“
„Adânc sunt r\nit
de dumnezeiasca dragoste,
suspin, ard neostoit
`n cuget [i-n inim\.
C\l\toresc [i ard,
~l caut ici [i colo,
`ns\ nic\ieri nu-L aflu
pe Iubitul sufletului meu.
Privesc peste tot
s\-L aflu pe Cel dorit,
`ns\ El, nev\zut,
tainic mi Se-ascunde.
{i când, dezn\d\jduit,
m\ chinui [i jelesc,
deodat\’ nainte-mi Se-arat\
[i pe nea[teptate ~l z\resc.
Uluit, cu mirare-I privesc
frumuse]ea, armonia,
necuprinsa Lui slav\,
dumnezeiasc\ [i placut\.
Str\luce[te `n adâncurile
inimii mele smerite
[i lumineaz\-mbel[ugat
toat\ chilia.
M-au `mbr\]i[at, m-au umplut
negr\itul S\u Har,
dragostea [i dulcea]a,
frumuse]ea [i desf\tarea Sa.
experien]\ a vederii luminii
dumnezeie[ti. Acum, dore[te
s\ intre `n m\n\stire, dar es-
te din nou refuzat de `ndru-
m\torul s\u care consider\ c\
nu a sosit momentul potrivit.
Dup\ `nc\ [ase ani de a[tep-
tare, Sfântul Simeon merge
`ntr-o ultim\ vizit\ la casa p\-
rinteasc\. Aici, fiind vremea
postului mare, `[i spore[te
nevoin]ele [i cite[te „Scara“
Sfântului Ioan Sc\rarul.
Rug\ciunea pe care o practica
acum era atât de intens\
`ncât, stând cu mâinile ridi-
cate ore `ntregi, ele `n]epeneau
[i cu greu le mai putea cobor`.
Dup\ aceast\ perioad\, el
renun]\ la averea care i se cu-
venea [i merge la Studion,
unde Petru, egumenul acestei
m\n\stiri, `l prime[te [i `l d\
`n grija lui Simeon Evlavio-
sul. ~n calitate de ucenic, la
acea vreme `n vârst\ de 27 de
ani, Simeon devine deosebit
de râvnitor `n ascultarea p\-
rintelui duhovnicesc [i `n
La vârsta de 31 de
ani, Sfântul Simeon
Noul Teolog devine
stare]ul M\n\stirii
Sfântul Mamas din
Constantinopol
De ce „Noul Teolog“
Pân\ la Sfântul Simeon,
tradi]ia cre[tin\ cuno[tea
deja dou\ mari personalit\]i
care au primit supranumele
de „Teolog“: Sfântul Ioan E-
vanghelistul [i Sfântul Gri-
gorie de Nazianz. Sfântul Si-
meon a primit numirea de
„Noul Teolog“ mai `ntâi ca o
ironie a adversarilor s\i,
`ns\, mai apoi, a ajuns s\ de-
scrie vie]uirea sa duhovni-
ceasc\ [i scrierile `n care
dovede[te un grad `nalt de
Ruinele M\n\stirii Studion din
Constantinopol, `n care a tr\it Cuviosul
Simeon Evlaviosul, duhovnicul Sfântului
Simeon Noul Teolog
`ndeplinirea `ndatoririlor vie-
]ii ascetice. Totu[i, `ntâmpin\
ispite din partea celorlal]i
fra]i, care erau invidio[i, dar
[i din partea rudelor care
doreau s\-l readuc\ acas\.
Simeon rezist\ [i se `nvred-
nice[te de vederea luminii
dumnezeie[ti care `l umple
„nu numai de smerenie [i de
str\pungere, ci [i de `n]elep-
ciunea de sus prin care devine
el `nsu[i `nv\]\tor duhovni-
cesc“. Din cauza invidiilor pe
care le trezise `n r=ndul fra-
]ilor, Sfântul Simeon este
alungat de la Studion.
Gospodarul isihast
Simeon Evlaviosul `l duce
pe ucenicul s\u la o m\n\stire
din apropiere (Sfântul Ma-
mas), unde este tuns `n mon-
ahism [i `[i intensific\ luptele
ascetice. Dup\ câ]iva ani este
hirotonit preot, sim]ind pogo-
rârea Sfântului Duh asupra
lui, iar apoi este ales stare] pe
când avea 31 de ani. ~n
aceast\ calitate, Sfântul Si-
meon Noul Teolog se dovede[te
un bun `ndrum\tor pentru
monahi prin catehezele pe
care le rostea zilnic, dar [i un
bun gospodar, c\ci renoveaz\
cl\dirile ruinate ale m\n\s-
tirii. Acum are parte de o nou\
experien]\ a luminii dum-
nezeie[ti [i prime[te darul cu-
vânt\rii [i al `nv\]\turii sub
insuflarea c\ruia compune im-
nuri ale dragostei dumneze-
ie[ti, discursuri teologice, cate-
heze [i scrisori. Câ]iva monahi
se revolt\ din cauza regimului
strict [i fug din m\n\stire,
p\trundere a lucr\rilor dum-
nezeie[ti.
`ns\ Sfântul Simeon `i caut\ [i
`i aduce `napoi cu dragoste [i
cu iertare. Dup\ 25 de ani, `n-
credin]ez\ m\n\stirea lui Ar-
senie, unul dintre cei mai de
seam\ ucenici ai s\i, pentru a
duce o via]\ retras\, `n chilia
sa.
Paraclisul re`nviat
al Sfintei Marina
Datorit\ cultului adus du-
hovnicului s\u care trecuse la
Domnul, Sfântul Simeon in-
tr\ `n disput\ cu {tefan al Ni-
comidiei care `l dispre]uia
pentru renumele s\u de teo-
log charismatic. Chiar dac\ a-
duce argumente `n favoarea
cauzei sale, totu[i este exilat CM
YK
pe ]\rmul asiatic al Bosforu-
lui [i abandonat `ntr-un loc
pustiu. ~ns\ aici a descoperit
un paraclis ruinat, cu hramul
Sfintei Marina, unde se
ad\poste[te. Chiar dac\ pa- de ucenici, a reu[it s\ con- Dup\ treisprezece ani de
triarhul [i `mp\ratul bizantin struiasc\ aici o m\n\stire [i exil, Sfântul Simeon a murit
i-au anulat decizia de exil [i s\ adune o ob[te care s\-L `n urma unei boli cumplite `n
l-au rugat s\ se `ntoarc\ la slujeasc\ pe Dumnezeu. Du- ziua de 12 martie, iar `n anul
Constantinopol, Sfântul Si- p\ terminarea lucr\rilor, el se 1052, dup\ o descoperire
meon a preferat s\ `nceap\ o dedic\ din nou medita]iei [i dumnezeiasc\, sfintele sale
nou\ lucrare la schitul Sfânta `[i intensific\ via]a contem- moa[te au fost dezgropate [i
Marina. Ajutat de prieteni [i plativ\ [i mistic\. puse spre `nchinare. a
[i s\rb\tori participa la masa
Programul fra]ilor, dar st\tea tot timpul
biografului s\u [i participa la
toate slujbele stând `n pi-
duhovnicesc al cu capul plecat, `ntr-o poc\- cioare [i „udând p\mântul cu
in]\ permanent\. Toat\ ziua
Sfântului Simeon [i-o petrecea `nchis `n chilia
lacrimi“. ~n timpul postului
sa unde se ruga cu lacrimi,
nu mânca nimic toat\ s\p-
Sfântul Nichita Stithatul, t\mâna, iar sâmb\ta [i du-
ucenicul apropiat [i biograful adâncit `n contempla]ie, [i
minica mergea la masa fra-
Sfântului Simeon, ne descrie
citea din c\r]ile sfinte. Lucrul
]ilor unde consuma numai le-
s\u zilnic `l constituia tran-
`n am\nunt nevoin]ele du- scrierea caligrafic\ a textelor gume. Odat\ cu trecerea vre-
hovnice[ti ale acestuia. Se `m- duhovnice[ti, me[te[ug de- mii, nevoin]ele sale erau din
p\rt\[ea zilnic cu Sfintele prins `n tinere]e. Dormea nu- ce `n ce mai aspre, deoarece
Taine [i consuma numai ver- mai „un mincinos somn cam „se gr\bea cu `n]elepciune
de]uri [i semin]e. ~n duminici de un ceas“, dup\ m\rturia spre des\vâr[ire“.
Catehezele cile Sale cu toat\ scump\tatea [i cu mare fric\,
Dumnezeu nu le va sluji la nimic“. Poc\in]a
Sfântul Simeon Noul Teolog a c\utat s\ trebuie s\ fie deplin\: „S\ ne poc\im din tot
aduc\ un plus vie]ii duhovnice[ti a monahilor sufletul nostru [i s\ lep\d\m nu numai faptele
pe care `i c\l\uzea. De aceea, `n perioada st\re- noastre rele, ci pân\ [i gândurile viclene [i
]iei la Sfântul Mamas a rostit numeroase cate- necurate ale inimii noastre“. De asemenea,
heze care aveau `n centru vie]uirea monahal\. sfântul subliniaz\ c\ poc\in]a este necesar\
Sfântul Simeon folose[te cuvinte mi[c\- tuturor: „Este cu putin]\ `ntregii lumi, nu nu-
toare cu accente foarte personale. „Bun lucru mai c\lug\rilor, ci [i mirenilor ca totdeauna [i
este poc\in]a [i folosul pe care ea `l aduce“, `ncontinuu s\ se poc\iasc\, s\ plâng\ [i s\ se
spune `ntr-una dintre cateheze. Apoi continu\: roage lui Dumnezeu [i printr-o astfel de
„Celor care nu se poc\iesc [i nu p\zesc porun- purtare s\ dobândeasc\ celelalte virtu]i“.

Din lumin\ m\-mp\rt\[esc,

p\rta[ sunt str\lucirii
[i chipu-mi e str\luminat
ca al Celui pe care-L doresc.
{i m\ fac mai presus
de toate cele zidite,
`n slav\ [i-n frumuse]e,
`n bog\]ie [i-n cinste.
(Sfântul Simeon Noul Teolog
- „Imne“; n.r. - titlul apar]ine
redac]iei)
Pagin\ realizat\ de
Tudorel PETECIL|
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei
Rom=ne organizeaz\:
Pelerinaj de Pa[ti
(25-28 aprilie)
Ziua I: M-rea Cotmeana - Catedrala episcopal\ din
Râmnicu Vâlcea - Biserica Bolni]\ de la Cozia - M-rea
Cozia - M-rea Turnu - M-rea Brâncoveanu Sâmb\ta de
Sus, participare la slujba Prohodului, cazare [i mas\;
Ziua II: Mic dejun - Sibiu, Catedrala mitropolitan\,
Centrul istoric, R\[inari, Sta]iunea P\ltini[ (prima
sta]iune montan\ din ]ar\), Schitul P\ltini[ - mormântul
filosofului Constantin Noica, Muzeul Satului* din
Dumbrava Sibiului (primul muzeu al ]\ranului român) -
Avrig - Sâmb\ta de Sus, cin\ [i cazare;
Ziua III: Participare la slujba de ~nviere, gustare pas-
cal\, masa festiv\ de Sfintele Pa[ti (orele 12:00); partici-
pare la A Doua ~nviere - M-rea Berivoii Mari [i Schitul
Berivoii Mici - Sâmb\ta de Sus, cazare [i cin\;
Ziua IV: Participare la Sf. Liturghie, Sâmb\ta de Sus -
masa de prânz (restaurant) - Bra[ov, Pia]a Sfatului,
Biserica Neagr\*, Biserica „Sf. Nicolae“ din {cheii
Bra[ovului (mormântul lui Nicolae Titulescu) [i Muzeul
Primei {coli* - S\cele - M-rea Cheia - M-rea Suzana* -
Bucure[ti;
Pre]: 850 lei
 22 Martie: M-rea Sinaia - Schitul „~nal]area
Sfintei Cruci“, Caraiman - M-rea Predeal - M-rea
Pissiota (Pre]: 60 lei).
 23 Martie: M-rea Crasna (mers pe jos aprox. 2 km
- Participare la Sf. Liturghie) - M-rea Zamfira - M-rea
Ghighiu - M-rea }ig\ne[ti (Pre]: 50 lei).
CONTACT: Pr. C\t\lin Niculescu, 0724.393.888

CM
YK

Joi, 13 martie 2008
Nr. 60 (961) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
CALEA
PELERINULUI
Mica Meteor\
din Mun]ii
Buz\ului
PAGINA 16
„E modern s\ ai boala
Alzheimer. Ba chiar un pic [ic!“
Boala Alzheimer, la fel ca [i sindromul copilului hiperactiv
sau stresul, face parte din categoria bolilor la mare mod\ `n
momentul de fa]\. Afec]iunea exist\ [i este extrem de grav\,
`ns\ num\rul bolnavilor raporta]i `n statistici dep\[e[te cu
mult realitatea. Despre u[urin]a cu care se pune, ast\zi,
diagnosticul de boal\ Alzheimer, despre modul `n care
trebuie abordat un astfel de bolnav [i despre implica]iile
bolii asupra vie]ii sociale a acestor persoane am stat de
vorb\ cu prof. univ. dr. Constantin Romanescu, specialist
`n cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Socola“ Ia[i.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Legea uninominalului
este constitu]ional\
Curtea Constitu]iona-
l\ a respins, ieri, sesizarea
privind neconstitu]iona-
litatea Legii privind intro-
ducerea votului uninomi-
nal. „~n urma deliber\rii,
CCR, `n unanimitate, a
constatat c\ sesizarea de
neconstitu]ionalitate este
ne`ntemeiat\“, se arat\ `n
comunicatul Cur]ii Con-
stitu]ionale. CCR a luat `n
dezbatere ieri sesizarea
`naintat\ de un num\r de
26 de senatori din partea
PRM, PC [i independen]i.
Criticile de neconstitu-
P=n\ `n mai, 10 zile la b\i cost\ 650 de lei
Organiza]ia Patronal\ a
Turismului Balnear din Ro-
Marea Britanie se confrunt\, de m=nia organizeaz\, `n peri-
c=teva zile, cu o puternic\ furtun\. ~n oada 1 martie-31 mai 2008,
zona litoralului din sudul Angliei, s-au „Decada balnear\“, un pro-
`nregistrat rafale de v=nt cu viteze de dus turistic destinat rom=ni-
peste 130 km/h. a lor interesa]i s\ petreac\ o
]ionalitate au vizat: art.
29 alin. (5), referitor la
constituirea unui depozit,
`n contul Autorit\]ii Elec-
torale Permanente, de c\-
tre fiecare partid politic,
alian]\ politic\, alian]\ e-
lectoral\, organiza]ie a ce-
t\]enilor apar]in=nd mi-
norit\]ilor na]ionale, can-
didat independent, cu va-
loare de 5 salarii minime
brute pe ]ar\ pentru fieca-
re candidat. De asemenea,
au fost contestate art. 47
alin. (2) lit. c), care pre-
vede un prag electoral ra-
vacan]\ de tratament sau re-
facere, a declarat Adrian R\-
dulescu, pre[edintele acestei
organiza]ii patronale.
La acest program, partici-
p\ 13 hoteluri din 11 sta]iuni
balneare. Pachetul include o
CM
YK
www.ziarullumina.ro
ACTUALITATEA
REGIONAL|
Trei solda]i
rom=ni
au fost r\ni]i
`n Afganistan
PAGINA 4
portat la `ndeplinirea u-
nor condi]ii de fapt (ob]i-
nerea a 6 colegii uninomi-
nale pentru Camera De-
puta]ilor [i a 3 colegii uni-
nominale pentru Senat, `n
care candida]ii forma]iu-
nii competitoare se situea-
z\ pe primul loc); dispozi-
]iile privind alegerea pre-
[edin]ilor consiliilor jude-
]ene prin vot uninominal,
precum [i legea, `n ansam-
blul s\u. Decizia este defi-
nitiv\ [i general obligato-
rie [i se comunic\ pre-
[edintelui Rom=niei, pre-
[edin]ilor celor dou\ Ca-
mere ale Parlamentului [i
prim-ministrului. a
vacan]\ de 10 zile cu 9 nop]i
de cazare la hoteluri de 2 ste-
le, cu pensiune complet\, co-
nsulta]ie medical\ la `n-
ceputul programului [i cel
pu]in 7 zile de tratament. Ta-
riful pentru un astfel de sejur
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
este de 650 lei pentru un loc
`n camer\ dubl\. „Ne bucur\
s\ vedem continuarea pro-
gramului «O s\pt\m=n\ de
refacere» [i mai ales faptul c\
de la o s\pt\m=n\ am ajuns
la o decad\“, a declarat Lucia
Morariu, secretar de stat `n
MIMMCTPL. a
1 LEU exemplarul
ECONOMIC
Comisia
European\
cere alinierea
pre]ului la gaze
PAGINA 5
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
{COALA DIN GHIGHIU ESTE,
ACUM, BISERIC|: P=n\ la con-
struirea unei biserici parohiale,
fosta [coal\ a satului Ghighiu,
din comuna B\rc\ne[ti, jude]ul
Prahova, a devenit locul `n care
se s\v=r[esc slujbele religioase [i
se oficiaz\ alte servicii divine. ~n
satul Ghighiu sunt 230 de case.
Pagina 3
PAGINA VERDE
ECO-{COALA DIN BL|GE{TI: A-
proape 800 de [coli sunt `nscri-
se `n acest moment `n progra-
mul Eco-[coala. Dup\ evaluarea
activit\]ii de protejare a mediu-
lui, [colile primesc drept recom-
pens\ un steag verde, pe care `l
arboreaz\ timp de doi ani.
Pagina 6
EXTERN
UE AVERTIZEAZ| UCRAINA ~N
PROBLEMA B+STROE: UE `n-
cearc\ s\ responsabilizeze
Ucraina `n privin]a Deltei
Dun\rii. Kievului i se cere s\-[i
respecte obliga]iile `n materie
de mediu. ~n ciuda protestelor,
ucrainenii continu\ lucr\rile la
B=stroe.
Pagina 7
S|N|TATE
BOLILE PROVOCATE DE MEDICA-
MENTE: Unul dintre cele mai
vechi precepte ale practicii me-
dicale a fost exprimat prin „pri-
mum non nocere“, ceea ce
`nseamn\ c\ medicul este dator
`n primul r=nd s\ evite a face
r\u celui ce-i solicit\ ajutor.
Acest principiu izvor\[te din
teama, ap\rut\ de la primii
p\rin]i de breasl\ (Hipocrat), c\
actul medical poate mai mult s\
strice, dec=t s\ zideasc\.
Pagina 12
2 Joi, 13 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXIX)
Mitropolitul Iosif
Naniescu al
Moldovei
(1875-1902) (I)
~n Moldova, `n cea de-a
doua jum\tate a secolului
al XVIII-lea, a p\storit
unul dintre cei mai de
seam\ ierarhi pe care i-a
avut Biserica Ortodox\
Român\ - mitropolitul
Iosif Naniescu, numit din
timpul vie]ii „cel sfânt“.
Ioan (numele din botez al
viitorului mitropolit) s-a
n\scut la 15 iulie 1818 `n
familia preotului Anania
Mihalache [i a Teodosiei,
fiica preotului Vasile
Pornea, `n satul R\z\l\i-
B\l]i. ~ns\, conform au-
tobiografiei trimise de
el Ministerului Cultelor,
s-ar fi n\scut `n anul
1820: „~ntrucât `n bi-
ografiile anterioare s-au
strecurat unele date
eronate despre mine... de
aceea m-am hot\rât a da
onorabilului Minister eu
singur noti]e biografice
pozitive [i sigure... Cu
onoare dar, v\ al\tur\m,
pe lâng\ aceasta, dom-
nule ministru, cerutele
noti]e biografice pentru
mine, de la na[terea mea,
anul 1820, pân\ ast\zi,
anul 1893, luna noiem-
brie“. A r\mas de mic or-
fan de tat\, fiind crescut
de mama sa, care, atunci
când Ioan avea 10 ani, la
„`ndemnuri interioare, la
chemarea de sus [i la
sfatului unchiului ei, iero-
diaconul Iosif“, s-a c\lu-
g\rit sub numele
Fevronia. Tân\rul Ioan a
fost luat `n grij\ de o
rud\, ierodiaconul Teo-
filact de la M\n\stirea
Frumoasa, ctitoria lui
{tefan cel Mare din
Basarabia. Aici, dup\ ce
tân\rul Ioan a fost tuns
rasofor, `mpreun\ cu
ocrotitorul s\u a f\cut un
pelerinaj duhovnicesc la
principalele centre mona-
hale. Dup\ tulbur\rile
provocate de mi[carea
eterist\ [i dup\ ciuma
din 1831, rasoforul Ioan,
`mpreun\ cu ierodiaconul
Teofilact, unchiul s\u, a
venit la Ia[i, stabilindu-se
la M\n\stirea „Sfântul
Spiridon“. Aici, Ioan era
zi [i noapte lâng\ bol-
navi, la rug\ciune [i la
privegheri, la ascult\ri [i
la `nv\]\tur\, fiind
prezent [i la punerea
pietrei de temelie a
Catedralei mitropolitane
din Ia[i, `n 1833, `n vre-
mea mitropolitului
Veniamin Costachi. ~n
anul 1834, ierodiaconul
Teofilact a fost rânduit
`ngrijitor la M\n\stirea
„Sfântul Prooroc Samuel“
din Foc[ani, care ]inea de
„Sfântul Spiridon“ din
Ia[i, [i l-a luat [i pe
tân\rul Ioan. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
~N DATA DE 13 MARTIE 1945: A avut loc, la Cluj, [edin]a
solemn\ a Guvernului României cu prilejul instituirii
administra]iei române[ti asupra `ntregii Transilvanii.
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Duminica, cea mai veche Mesajul la cer `ntr-un car de foc, c\ a stat `nain-
tea Mântuitorului la Schimbarea la
s\rb\toare cre[tin\ proorocului Ilie Fa]\ pe muntele Taborului [i c\ va veni
iar\[i pe p\mânt ca `naintemerg\tor,
Sf. Biseric\, din vremea Sf. Apos- m\rturisit\ de to]i Sfin]ii Evanghe- „~ncuiatu-s-a ]ie cerul, suflete [i la cea de-a doua venire a Fiului lui
toli, a decis ca duminca s\ fie s\rb\- li[ti. „Iar `n ziua `nt=ia a s\pt\m=- foamete de la Dumnezeu te-a cuprins, Dumnezeu.
toare religioas\ [i ziua s\pt\m=nal\ nii (duminica), Maria Magdalena a de vreme ce nu te-ai plecat cuvintelor Mesajul marelui prooroc Ilie este cât
de odihn\. Astfel, ziua de duminic\ venit la morm=nt, dis-de-diminea- lui Ilie Tesviteanul, ca [i Ahab oare-
este considerat\ cea mai veche [i ]\, fiind `nc\ `ntuneric, [i a v\zut se poate de actual. Cur\]enia sa tru-
când. Ci, asem\nându-te cu femeia din peasc\ este un `ndemn pentru o via]\
prima s\rb\toare a cre[tinilor. Sf. piatra r\sturnat\ de pe morm=nt“, Sarepta, hr\ne[te sufletul proorocului“
Ignatie Teoforul (†107), episcop al ne spune Sf. Ap. Ioan. f\r\ p\cate [i pentru urmarea `nv\]\-
(Cântare din Canonul Sfântului An-
Antiohiei [i ucenic al Sfin]ilor A- De asemenea, prima zi a crea]iei turilor divine. Dar, mai presus de
postoli, le cerea cre[tinilor proveni]i lumii este duminica. Despre `nsem- drei, episcopul Cretei, joi, `n prima
s\pt\mân\ a postului). aceasta, avem exemplul t\riei [i vigu-
dintre iudei s\ cinsteasc\ duminica n\tatea acestui fapt, Sf. Iustin rozit\]ii cu care a ap\rat credin]a a-
[i s\ renun]e la s=mb\t\, ca zi de Martirul [i Folosoful ar\ta: „Iar `n dev\rat\ `n fa]a atacurilor p\gâne.
odihn\: „A[adar, cei care au tr\it `n ziua soarelui noi ne adun\m laolal- *** Prin modul `n care l-a `nfruntat pe re-
r=nduielile cele vechi (adic\ evreii) [i t\, deoarece aceasta este prima zi
au venit la n\dejdea cea nou\, s\ nu `n care Dumnezeu, schimb=nd `ntu- Istoria lui Ilie, proorocul din cetatea gele idolatru [i prin jertfa pe care a
mai ]in\ s=mb\ta, ci duminica, `n nericul [i materia, a creat lumea, Tesve, este amintit\ ast\zi de Canonul adus-o pe muntele Carmel, Sfântul Ilie
care [i via]a noastr\ a r\s\rit, prin iar Iisus Hristos, M=ntuitorul nos- cel Mare, datorit\ invita]iei la poc\in]\ `ntruchipeaz\, `nainte de vreme, cura-
El [i prin moartea Lui...“. tru, `n aceea[i zi a `nviat din mor]i“. pe care acesta a adus-o prin faptele [i jul cre[tin. Lupta cu idolii nu s-a `n-
Cre[tinii cinstesc duminica fiind- Pentru cre[tini, duminica mai propov\duirea sa. Ilie s-a opus vehe- cheiat, ci a trecut la un nou nivel. Idolii
c\ `n aceast\ zi a `nviat M=ntuitorul are `nsemn\tate deosebit\, deoare- ment idolatriei `n care c\zuse poporul nu mai sunt neap\rat materiali, ci au
din mor]i, aduc=nd izb\virea din ro- ce `ntr-o zi de duminic\ S-a pogor=t ales prin adorarea zeului fenician Baal luat `nf\]i[are de ideologii sau patimi.
bia p\catului. Iar acest eveniment Duhul Sf=nt peste Sfin]ii Apostoli [i, prin rug\ciune, L-a `nduplecat pe Dup\ cum spunea cineva „omul, nepu-
din istoria m=ntuirii reprezint\ te- [i tot `ntr-o zi de duminic\ S-a Dumnezeu s\ nu mai dea ploaie peste
melia credin]ei noastre deoarece, a[a `n\l]at Domnul la ceruri. tând tr\i f\r\ Dumnezeu, `[i pl\s-
p\mânturile evreilor timp de trei ani [i
cum spune Sf=ntul Apostol Pavel: Respect=nd duminica `n locul jum\tate. Tot prin puterea rug\ciunii a muie[te dumnezei dup\ dorin]ele [i in-
„Dac\ Hristos n-ar fi `nviat, zadar- s=mbetei, cre[tinii nu pot fi acuza]i stinctele sale“. Astfel c\ Biserica preia
descoperit `n fa]a tuturor, pe muntele
nic\ este atunci propov\duirea noas- c\ nu respect\ porunca a patra, de- Carmel, care este credin]a cea adev\- rolul lui Ilie: acela de a deschide ochii
tr\, zadarnic\ [i credin]a noastr\“. oarece ei tr\iesc dup\ r=nduielile
rat\. De asemenea, Sfânta Scriptur\ oamenilor pentru cunoa[terea adev\-
~nvierea Domnului Hristos `n M=ntuitorului [i ale Sfin]ilor S\i A- ne spune c\ Proorocul Ilie a fost ridicat ratei credin]e. (Tudorel PETECIL|)
ziua de Duminic\ este o realitate postoli. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI
C\l\toria duhovniceasc\ a Postului Mare
Iisus a zis: „Cere]i [i vi se va da; c\uta- r\uf\c\tor mântuit. Aceast\ c\l\torie o
]i [i ve]i afla; bate]i [i vi se va deschide. C\ facem `nso]i]i de rug\ciunea Sfântului
oricine cere ia, cel care caut\ afl\, [i celui
Efrem Sirul: „Doamne [i St\pânul vie]ii
ce bate i se va deschide. Sau cine este mele, duhul trând\viei, al grijii de
omul acela `ntre voi care, de va cere fiul
multe, al iubirii de st\pânire [i al gr\irii
s\u pâine, oare el `i va da piatr\? Sau de- `n de[ert nu mi-l da mie. Iar duhul
i va cere pe[te, oare el `i va da [arpe? Deci,
cur\]iei, al gândului smerit, al r\bd\rii
dac\ voi, r\i fiind, [ti]i s\ da]i daruri bune [i al dragostei d\ruie[te-l mie, slugii
fiilor vo[tri, cu cât mai mult Tat\l vostru
Tale. A[a Doamne, ~mp\rate, d\ruie[te-
Cel din ceruri va da cele bune celor care mi ca s\-mi v\d gre[elile mele [i s\ nu
cer de la El?“ (Matei 7, 7-11)
osândesc pe fratele meu, c\ binecuvân-
tat e[ti `n vecii vecilor“. Deci aceast\
*** rug\ciune pune `n balan]\ pe de-o parte
duhul trând\viei, al grijilor, al dorin]ei
Postul Mare este o c\l\torie duhov- de m\rire de[art\, al vorbirii f\r\ rost,
niceasc\ de la smerenia vame[ului, iar pe de alt\ parte duhul cur\]iei, gân-
pân\ la rug\ciunea tâlharului de pe dul smerit, r\bdarea [i dragostea. Oare
cruce. Altfel spus, de la „`n\l]imea“ unui pentru tine cum va `nclina balan]a? (pr.
presupus drept, pân\ la „micimea“ unui Dumitru P|DURARU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Aducerea moa[telor cu lumân\ri aprinse, iar apoi a 1881: s-a n\scut Tony a 1887: s-a n\scut Gheor-
au fost a[ezate `n Biserica Bulandra, actor român (d. ghe Mihail, general român (d.
Sfântului Nichifor, Sfin]ilor Apostoli, la data de 1943) 1982) a
patriarhul 13 martie.
Constantinopolului Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Mucenici
120 de ani de la
~n secolul al IX-lea, bine- African, Publiu [i Teren]iu; a na[terea istoricului
credincio[ii `mp\ra]i Teodora Sfântului Aviv din Ermupolis; Silviu Dragomir
[i Mihail, `mpreun\ cu cei a Sfintei Muceni]e Cristina
mai de seam\ monahi ai tim- din Persia [i a Sfântului La 13 martie 1888 s-a
pului au hot\rât restabilirea Sfin]itului Mucenic Publiu, n\scut `n Gurasada, jud.
cultului icoanelor, l-au alun- Hunedoara, Silviu Drago-
episcopul Atenei.
gat pe patriarhul Ioan [i l-au Mâine, Biserica face pome- mir, istoric bisericesc, sla-
vist, om politic, fost profesor
ales [i rânduit ca patriarh pe nirea Sfântului Cuvios Bene-
Metodie. Dup\ patru ani, dict din Nursia. la Institutul teologic-peda-
gogic din Sibiu, apoi la U-
patriarhul Metodie a cerut
`mp\ra]ilor s\ aduc\ la Con- niversitatea din Cluj, de]i-
stantinopol moa[tele Sfân- ~n ziua de 13 martie, nut politic `n timpul regimu-
lui comunist. A scris „Istoria
tului Nichifor, care fusese istoria consemneaz\: dezrobirii religioase a rom=-
surghiunit `n insula Proconis
a 1741: s-a n\scut Iosif al nilor din Ardeal `n secolul
pentru c\ sus]inea cinstirea XVIII“ (2 vol.), studii despre
icoanelor. Sfântul murise `n II-lea, `mp\rat al Sfântului
Imperiu Romano-German (d. rela]iile biserice[ti rom=no-
anul 828 [i fusese `ngropat `n ruse, despre Revolu]ia rom=-
Biserica „Sfântul Teodor“ de 1790) neasc\ din Transilvania `n titular al Academiei Rom=-
pe acea insul\. Moa[tele au a 1865: s-a n\scut Drago- 1848/89, despre vlahii din ne. A murit la 23 februarie
fost `ntâmpinate de `mp\rat, mir Hurmuzescu, fizician (d. Balcani etc. A fost membru 1962. (pr. Paul LEHACI)
senatori [i mul]i credincio[i 1954)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Când suntem mai fac, [i cum mai merge lumea.
Dumnezeu l-a slobozit s\ se duc\, iar
vesele[te, cu muzici [i cu oaspete, lip-
sit\ de griji mai ceva ca `n rai. Dar de
– Apoi, St\pâne, cum a[ fi r\bdat
s\ stau mai mult, când am g\sit
Sfântul Ilie a b\tut p\mântul `n lung Tine, ca s\ spun drept, nu prea mai p\mântul la mare strâmtorare, chi-
mai aproape [i `n lat, dup\ care s-a `ntors, cam are nimeni vreme s\-[i aminteasc\... nuit de jale [i de pagub\ mult\, c\
c\zut pe gânduri [i codindu-se s\ – De, m\i Ilie, a[a sunt oamenii: cu l-a b\tut r\u ploaia [i grindina, de
de Dumnezeu? dea ochii cu Dumnezeu. Dar Domnul
nu l-a lasat cu una cu dou\, ci a
c=t o duc mai bine, cu atât se fac mai
uituci.
le-a stricat oamenilor casele [i
]arinile, parc\ a dat iadul peste ei...
Odat\, demult, pe când sfin]ii prins a-l descoase, s\ vad\ cu ce s-a {i a[a s-a mai scurs o vreme, nu – Ce s\-i faci, Ilie, câteodat\ e [i
obi[nuiau s\ coboare pe p\mânt [i s\ folosit din aceast\ c\l\torie: tocmai pu]in\, dup\ care iar i-a venit a[a... Dar de Mine oamenii `[i mai
stea de vorb\ cu oamenii, iat\ c\ [i – Ia zi, Ilie, ce mai e pe p\mânt? Sfântului Ilie dorul de duc\ pe aduc aminte?
cel mai sobru dintre ei, Sfântul Ilie, a Oare oamenii `[i mai aduc aminte de p\mânt, dar s-a `ntors mai degrab\ – O, s\rmanii de ei, tot timpul au
cerut `ng\duin]\ de la Dumnezeu s\ Mine? decât data trecut\. numele T\u pe buze [i ridic\ ochii `nl\-
umble cu pasul pe p\mânt [i s\-[i – Bel[ug [i fericire e pe p\mânt, – Ce-i cu tine, Ilie, de n-ai z\bovit crima]i spre cer, strigând cu glasuri ru-
cerceteze neamurile, ce mai zic [i ce Doamne, [i toat\ zidirea Ta se mai mult printre oameni? g\toare! (www.crestinism-oortodox.ro)
 Joi, 13 martie 2008 3
O NOU| DIECEZ| CATOLIC| ~N PUERTO RICO: Papa Benedict al XVI-lea a instituit, `n Porto
Actualitatea Rico, dieceza de Fajardo-Humacao cu teritoriul desprins din arhidieceza de San Juan de Puerto
Rico [i din dieceza de Caguas, f\când-o sufragan\ a Bisericii mitropolitane de San Juan de
Puerto Rico, informeaz\ Radio Vatican. Papa a numit episcop al noii dieceze pe preotul Eusebio
religioas\ Ramos Morales din clerul diecezei de Caguas, `n prezent paroh al bisericii din Fajardo.

La Caransebe[ se vor sfin]i crucile „Genrosso“ va concerta `n Rom=nia PE SCURT

pentru noua Catedral\ episcopal\
Crucile pentru noua Catedral\ epis-
copal\ ortodox\ cu hramul „~nvierea
Domnului“ din Caransebe[ vor fi sfin]ite
duminic\, 16 martie 2008. Slujba de
sfin]ire va fi oficiat\ dup\ Sf=nta Li-
turghie, care va fi s\v=r[it\ la demisolul
Catedralei episcopale din Caransebe[ de
Preasfin]itul Lucian, Episcopul Caran-
sebe[ului. „Slujba de sfin]ire va avea loc
`n prima duminic\ din Postul Mare, Du-
minica Ortodoxiei (16 martie), la Cate-
drala episcopal\ din Caransebe[, dup\
care crucile vor fi a[ezate pe cupolele
Catedralei episcopale. Dup\ slujba Li-
turghiei Sf=ntului Vasile cel Mare, care
se va oficia pentru prima dat\ `n acest
VIA}A PAROHIILOR
post, se va ie[i `n procesiune `n fa]a
Catedralei episcopale, unde crucile care
urmeaz\ s\ fie montate vor fi preg\tite.
Crucea cea mai mare, care va fi montat\
pe cupola central\, are 8 metri `n\l]ime,
iar celelalte dou\, care vor fi montate pe
turnurile de la intrarea `n Catedral\, au
6 metri `n\l]ime. Dup\ montare, ele vor
fi aurite pentru a conferi durabilitate [i
str\lucire acestor podoabe ale bisericii.
Acest eveniment este unul deosebit de
important pentru Episcopia Caranse-
be[ului, chiar istoric“, a declarat, pentru
Radio Trinitas, consilierul administra-
tiv-bisericesc al Episcopiei Caransebe[u-
lui, pr. Mircea Szilagyi. a
Forma]ia interna]ional\ de art\
interpretativ\ „Genrosso“, cu sediul
`n Italia, va sosi pentru prima dat\
`n România, pentru a implementa
proiectul de mare amploare „Puter-
nici f\r\ violen]\“, `n perioada 16-29
martie, la Sibiu, Bac\u [i Bucure[ti,
informeaz\ mitropolia ardealului.ro.
Proiectul educativ „Puternici f\r\ vi-
olen]\“ face parte din programul
„Daphne“ al Comisiei Europene, care
are drept scop combaterea violen]ei
`n rândul tinerilor din [coli, fiind or-
ganizat `n România sub `naltul pa-
tronaj al Ministerului Educa]iei, Ti-
neretului [i Cercet\rii [i al Centru-
lui de Cultur\ Italian, `n colaborare
cu Asocia]ia Starkmacher din Ger-
mania [i sub egida Comisariatului
European pentru Justi]ie. Prezen]a
forma]iei, pentru prima dat\ `n Ro-
mânia, este prilejuit\ de sus]inerea
unui workshop pentru adolescen]ii [i
tinerii Colegiului Na]ional „Samuel
von Brukental“ din Sibiu, `n perioa-
da 17-20 martie, urmat de trei spec-
tacole pop-rock, cu titlul „Street-
light“, la Sibiu pe 19 martie, la
Bac\u pe 24 martie, [i `n Bucure[ti
pe 28 martie. ~n Sibiu, ac]iunea este
cofinan]at\ de Consiliul Local Sibiu,
prin Prim\ria [i Casa de Cultur\ a
Municipiului Sibiu [i va cuprinde
workshop-uri cu elevi (luni, 17 mar-
tie [i mar]i, 18 martie), spectacolul
„Streetlight“, deschis publicului, la
Casa de cultur\ a Sindicatelor (mier-
curi, 19 martie ora 18:00.) a
Simpozion aniversar
la Seminarul
Teologic din Boto[ani
La Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Gheorghe“ din
Boto[ani are loc ast\zi, 13
martie 2008, de la orele
11:30, un simpozion dedicat
anivers\rii a 90 de ani de la
unirea Basarabiei cu
Rom=nia. ~n cadrul sim-
pozionului vor fi prezentate
principalele evenimente is-
torice care au determinat ac-
tul Unirii Basarabiei cu
Rom=nia la 1918 [i impor-
tan]a acestei uniri `n contex-
tul istoric actual. Simpozionul
dedicat unirii Basarabiei cu
Rom=nia la 1918 este organi-

{coala din Ghighiu este, acum, biseric\

a P=n\ la construirea unei biserici parohiale, fosta [coal\ a satului Ghighiu, din comuna B\rc\ne[ti,
jude]ul Prahova, a devenit acum locul `n care se s\v=r[esc slujbele religioase
[i se oficiaz\ alte servicii divine a ~n satul Ghighiu sunt 230 de case a „Dac\ la `nceput veneau
unul sau doi la biseric\, ast\zi am la slujb\ c=te 25-30 de oameni, [i mie mi se pare mult“ a
Parohia „Duminica Tu-
turor Sfin]ilor“, Protopopi-
atul Ploie[ti, din Arhiepis-
copia Bucure[tilor s-a `n-
fiin]at `n anul 1999. P=n\
la acea dat\, credincio[ii
mergeau la Man\stirea
Ghighiu, din apropiere, iar
botezurile, nun]ile sau `n-
morm=nt\rile erau s\v=r-
[ite de p\rintele de la Cor-
l\te[ti (un sat aflat la o
distan]\ de 2 kilometri).
De la 1 ianuarie 2001,
paroh este pr. Adrian Albu.
La `nceput, slujbele se ofi-
ciau `ntr-un spa]iu amena-
jat `n fostul c\min cultural
al satului. „Am slujit [i eu
acolo c=teva luni. Nu erau
covoare, era doar o cate-
peteasm\ (improvizat\) [i
o mas\ pe care am adus-o
aici, Evanghelia, Sf=ntul
Potir, Apostolul [i vreo
dou\ c\r]i de slujb\. Deci
nu aveam mai nimic. Am
luat-o practic de la zero. Pe
urm\, p\rintele protoiereu
ne-a dat stelu]a, sf=ntul
disc [i alte obiecte necesare
pentru slujire, iar m\n\s-
tirea ne-a `mprumutat cu
c\r]i de slujb\, aproape un
an. Apoi, tot prin inter-
mediul m\n\stirii, oameni
mai `nst\ri]i care veneau
aici au `nceput s\ ne dea
cele necesare. Bine, lucrul
acesta s-a `mplinit cam `n
maximum 5 ani de zile.
Chiar de pu]in\ vreme ne-
am `mplinit cu toate. Pen-
tru mine, cel pu]in, aceasta
este o mare realizare, a-
v=nd `n vedere c\ noi la
`nceput slujeam cu c\r]i
`mprumutate“, ne-a decla-
rat pr. paroh Adrian Albu.
Nefiind obi[nui]i cu o
biseric\ a lor, credincio[ii
din Ghighiu, la `nceput
nici nu prea veneau la sluj-
Noile conturi
deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
be. Pe l=ng\ faptul c\ era
foarte frig, iarna `nghe]=n-
du-i m=inile pe sfintele
vase, preotul s\v=r[ea
Sf=nta Liturghie `n pre-
zen]a doar a unuia sau a
doi credincio[i.
Din darul altora
~n iunie 2000 (c=nd s-a
serbat pentru prima dat\
hramul parohiei), noua bi-
seric\ a satului a fost ame-
najat\ `n cl\direa `n care a
func]ionat {coala cu clase-
le I-IV. Totul s-a realizat
cu aprobare de la Prim\-
rie, unde s-a g\sit `n]ele-
gere. {i cum `nceputul este
`ntotdeauna greu, preotul
a trebuit el `nsu[i s\ vin\
s\ spele pe jos, s\ aranjeze
[i s\ fac\ cur\]enie. Cu
timpul i s-au al\turat c=te
una sau dou\ credincioase.
„Nu aveam nimic, nici
covoare, nici mobilier, sau
icoane. {i am `nceput a[a,
u[or, cu ajutorul enoria[i-
lor, apoi s-au mai g\sit oa-
meni buni care ne-au
`ntins o m=n\ de ajutor. De
exemplu, icoanele de pe
catapeteasm\ le-am primit
de la M\n\stirea Turnu,
gratis. Apoi, str\nile le-am
primit de la p\rintele pro-
toiereu Gheorghe Laz\r,
scaunele le-am preluat de
la c\minul cultural [i tot
a[a. Avem c=teva femei cu
ini]iativ\ pe care m\ pot
baza. Dac\ la `nceput ve-
neau unul sau doi la bi-
seric\, ast\zi am la slujb\
c=te 25-30 de oameni, [i
mie mi se pare mult. Bine,
c=teodat\ vin [i c=te 40-50.
De Mo[i, de exemplu, au
fost 80-90 de persoane, [i
m-au bucurat. E trist c\
vin a[a mul]i numai la
anumite ocazii, `ns\, `n
orice caz, se arat\ mai re-
ceptivi la mesajele, la do-
rin]ele pe care le avem [i
chiar vreau s\ le creez sen-
timentul acesta c\ trebuie
s\ fie m=ndri c\ vor face ca-
s\ Lui Dumnezeu `n satul
lor“, ne-a explicat pr. Albu.
~[i vor `ngropa mor]ii
`n satul lor
{i mor]ii satului erau
p=n\ acum `ngropa]i `n
satele din jur sau `n cimi-
tirul m\n\stirii de l=ng\
sat. Ast\zi s-a reu[it ob]i-
nerea unui teren, l=ng\
sat, pentru cimitir. Doi oa-
meni au cedat p\m=nturile
lor `n acest loc, iar Prim\-
ria le-a dat `n alt\ parte.
„Am primit aprobare, `ns\
nu aveam `nc\ act de pro-
prietate, `ntruc=t dl pri-
mar Gheorghe Dima, care
ne va d\rui `nc\ 3 hectare
pentru parohie, vrea s\ le
treac\ pe toate `n acela[i
act. Dup\ ce vom ob]ine
toate actele necesare, vom
`ncepe s\ `ngrop\m mor]ii
acolo. Vrem s\ facem [i o
capel\ acolo, o troi]\ (deja
am dat o comand\) [i al-
tele. Nu [tiu cu ce le vom
face, dar eu sunt cu g=ndul
la Maica Domnului, care
m-a ajutat `ntotdeauna“, a
mai spus p\rintele.
Biserica parohiei Ghi-
ghiu se va ridica pe temelia
fostului c\min cultural al
comunei, dat de Prim\rie
`n 2002, prin hot\r=re
judec\toareasc\. Jum\tate
din fosta cl\dire va fi con-
solidat\, apoi se va cons-
trui `n continuare biserica.
„~n spatele bisericii, dac\
vom g\si `n]elegere [i cred
c\ vom g\si, c\ci dl primar
este binevoitor, vrem s\
facem un a[ez\m=nt so-
cial, cu trapez\, camer\ de
oaspe]i, buc\t\rie, cance-
larie, cantin\ [i altele. Imi
doresc s\ lucr\m cu piatr\
de r=u, cu lemn, s\ ridic\m
chiar ziduri, ca la cetate, ca
la m\n\stirile moldovene[-
ti. Ne-a promis cineva c\
ne va sus]ine financiar a-
cum cu proiectul, apoi o s\
mergem pe la diferi]i spon-
sori [i n\d\jduim c\ vom
reu[i“, a ad\ugat parohul
de la Ghighiu. (Narcisa B.)
zat de Seminarul Teologic
Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe“
din Boto[ani, `n colaborare cu
Liga Cultural\ pentru
Unitatea Rom=nilor de
Pretutindeni [i Centrul de
Studii „{tefan cel Mare [i
Sf=nt“ - Bucovina, `mpreun\
cu Inspectoratul {colar
Jude]ean Boto[ani.
Evenimentul este organizat
cu ocazia `mplinirii celor 90
de ani de la unirea
Basarabiei cu Rom=nia,
eveniment care a avut loc la
27 martie 1918 [i pe care `l
putem considera drept prima
c\r\mida depus\ la temelia
Rom=niei Mari. ~n paralel,
vom oficia o slujb\ religioas\
de comemorare a IPS Antonie
Pl\m\deal\, fostul mitropolit
al Ardealului, eveniment ur-
mat apoi de lansarea unei
monografii dedicate acestei
personalit\]i `nsemnate a
Bisericii Ortodoxe Rom=ne [i
a culturii rom=ne[ti, de c\tre
academicianul Constantin
Marinescu“, a declarat pentru
Radio Trinitas, pr. Marius
R=znic, profesor la Seminarul
Teologic Liceal Ortodox „Sf.
Gheorghe“ din Boto[ani.
C\lug\rii athoni]i
reac]ioneaz\ `n
problema Kosovo
Conducerea M\n\stirii
Zografu de la Muntele Athos
[i-a exprimat, printr-o
scrisoare trimis\
Parlamentului bulgar, punc-
tul de vedere cu privire la
recenta proclamare a inde-
penden]ei provinciei Kosovo.
~n scrisoare se men]ioneaz\
faptul c\ o eventual\ re-
cunoa[tere a independen]ei
provinciei Kosovo de c\tre
Guvernul Bulgar „va fi o
complicitate la o nedreptate
istoric\ ce va aduce mânia
lui Dumnezeu“. De aseme-
nea, reprezentan]ii
m\n\stirii au avertizat c\
recunoa[terea independen]ei
provinciei Kosovo „va avea
efect `n dezbinarea ]\rilor
din Balcani, inclusiv a
Bulgariei“. Scrisoarea
c\lug\rilor M\n\stirii
Zografu a fost trimis\ [i
Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Ob[tea M\n\stirii Zografu
este format\ din c\lug\ri de
na]ionalitate bulgar\ [i
reprezint\ un stâlp neclintit
de credin]\ ortodox\ [i o
voce reprezentativ\ a bul-
garilor ortodoc[i de pretutin-
deni. Printre ctitorii
a[ez\m=ntului monahal se
afl\ [i Sfântul Voievod
{tefan cel Mare, al c\rui
portret este reprezentat `n
pronaos, al\turi de Ioan
Asan, ]arul bulgar [i Ioan
Paleologul. (Sectorul de
Rela]ii Biserice[ti [i
Interreligioase al Patriarhiei
Rom=ne)
4 Joi, 13 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Medicii intr\ `n grev\
de avertisment
Comitetul Director al Sindicatului
Medicilor din România (SMR), cu
sediul la Constan]a, a decis ca, pe
data de 14 aprilie, s\ organizeze o
grev\ de avertisment, `ntre 09:00-
11.00, pentru a atrage aten]ia
asupra problemelor grave cu care
se confrunt\ sistemul sanitar de
stat din România. Pre[edintele
SMR, prof. dr. Vasile Sârbu, a de-
clarat c\ organiza]ia pe care o
reprezint\ solicit\ pre[edintelui
României, Parlamentului,
Ministerului S\n\t\]ii Publice [i
tuturor for]elor politice elaborarea,
de urgen]\, a unui Pact Na]ional
pentru S\n\tate, similar cu cel
elaborat pentru Educa]ie.
„Solicit\m ca domeniului S\n\t\]ii
s\ i se aloce minimum 6% din PIB,
iar condi]iile salariale [i pensiile
persoanelor din s\n\tate s\ fie
echivalente cu cele ale celorlalte
categorii bugetare. Totodat\,
cerem elaborarea unui proiect le-
gislativ menit s\ stopeze emi-
grarea personalului medico-sani-
tar, fenomen deosebit de grav pen-
tru securitatea sanitar\
na]ional\“, a declarat prof. dr.
Vasile Sârbu. Liderul SMR a mai
precizat c\ se a[teapt\ ca la greva
de avertisment s\ participe ma-
joritatea celor peste 20 de mii de
medici ale c\ror interese le ap\r\
organiza]ia [i a precizat c\, pe tim-
pul protestului, nu va fi afectat\
activitatea din unit\]ile de primire
urgen]e [i din blocurile operatorii.
Fond de asigurare,
pentru gre[elilor
magistra]ilor
Directorul executiv al
Transparency International (TI)
România, Victor Alistar, a propus
`nfiin]area unui fond de asigurare,
`n care s\ fie re]inut un procent
din veniturile magistra]ilor, astfel
`ncât erorile acestora s\ nu mai
fie pl\tite de Ministerul
Finan]elor. „Este inadmisibil ca
Ministerul Finan]elor s\
pl\teasc\ bani pentru erorile
constatate ale judec\torilor. Acest
fond de asigurare se poate consti-
tui de c\tre stat, pentru c\ magis-
tra]ii nu sunt liber profesioni[ti,
a[a cum sunt avoca]ii sau notarii,
ci exercit\ prerogative de putere
public\“, a afirmat Victor Alistar,
cu ocazia prezent\rii studiului
privind percep]ia magistra]ilor
asupra independen]ei sistemului
judiciar. Propunerea avansat\ de
directorul TI vizeaz\ ca statul s\
fac\ o asigurare, `n care s\ fie
re]inut unu la sut\ din veniturile
tuturor magistra]ilor. Victor
Alistar a ad\ugat c\ este necesar\
o astfel de ini]iativ\, `ntrucât
România se afl\ `ntr-o perioad\
de „riscuri crescute“ de con-
damn\ri la CEDO, determinat\
de o serie `ntreag\ de hot\râri `n
care, de multe ori, se invoc\ prin-
cipiul necunoa[terii legii. Pre[e-
dintele Consiliului Superior al
Magistraturii, Lidia B\rbulescu, a
afirmat c\ este de acord cu
`nfiin]area unui asemenea fond, `n
m\sura `n care, `n ceea ce prive[te
r\spunderea magistra]ilor, se va
agrea punctul lor de vedere pen-
tru stabilirea circumstan]elor de
rea-credin]\ sau neglijen]\. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 13 martie
Vremea se va r\ci u[or. Cerul va
fi temporar noros [i va ploua slab `n
est [i sud-est, iar local [i `n zonele in-
tracarpatice. La munte, precipita]i-
ile vor fi [i sub form\ de lapovi]\ sau
ninsoare. V=ntul va sufla moderat,
cu intensific\ri `n C=mpia de Vest,
vestul Olteniei, Transilvania [i la
munte. Temperaturile minime vor fi
cuprinse `ntre 2 [i 8 grade. Tempera-
turile maxime se vor situa `ntre 8 [i
16 grade.
sursa: www.intellicast.com
BUCURE{TIUL NU ESTE DOAR POLUAT, CI {I SUPRAPOPULAT: Potrivit unui studiu realizat
de Organiza]ia „Salva]i Bucure[tiul“, Capitala are o densitate de locuitori cu mult peste
media european\, probleme grave de poluare, dar [i o lips\ acut\ de spa]ii verzi. Potrivit
studiului, Bucure[tiul are o densitate de peste 9 mii de locuitori pe kilometru p\trat, `n
compara]ie cu Berlinul, care are o densitate de 3.900. Potrivit speciali[tilor, nivelul de la
care confortul social scade acut este de 3.500 de locuitori pe kilometru p\trat.
Doi poli]i[ti ar\deni au fost prin[i `n flagrant, lu=nd mit\
a Dup\ ce mai mul]i [oferi ar\deni au semnalat poli]i[tilor faptul c\ o serie de agen]i de la Serviciul Rutier le
cereau diverse sume de bani pentru a nu le aplica amenzile corespunz\toare, conducerea IPJ Arad a
ordonat realizarea unui flagrant a ~n urma acestei ac]iuni, doi agen]i din cadrul Serviciului de Poli]ie Rutier\
sunt cerceta]i de procurorii Direc]iei Generale Anticorup]ie pentru infrac]iunea de luare de mit\ a
Doi agen]i din cadrul Ser- Arad le propuneau „s\ se [ire peste linia continu\. E- departamentul judiciar, care are de mit\, `mpotriva lor ur-
viciului de Poli]ie Rutier\ `n]eleag\“. chipajul de poli]ie rutier\ a- au realizat flagrantul. Asu- mând s\ fie luate [i m\suri
(SPR) a IPJ Arad au fost sur- flat `n apropiere l-a oprit ime-
pra celor doi agen]i de poli]ie administrative pe linie de
prin[i `n flagrant luând Amend\ de 1.000 diat [i i s-a spus c\ amenda rutier\ au mai fost g\site câ- serviciu. „Cei doi vor fi pre-
mit\, mar]i, de un agent sub este de 1.000 de lei, dar c\ ex- teva sute de euro [i alte zenta]i `n fa]a Consiliului de
acoperire. Dup\ cum in- de lei, trecut\ ist\ [i posibilitatea ajungerii câteva sute de lei, sume care onoare al Inspectoratului de
formeaz\ purt\torul de cu- cu vederea pentru „la o `n]elegere“. Agentul sub atestau faptul c\, dup\ toate Poli]ie Arad, care va decide
vânt al IPJ Arad, inspectorul acoperire le-a oferit celor doi probabilit\]ile, cei doi s-au sanc]iunile care li se vor
Camelia Tuduce, flagrantul
400 de lei poli]i[ti suma de 400 de lei, mai „`n]eles“ [i cu al]i partici- aplica“, a precizat inspectorul
a fost organizat ca urmare a ~n seara zilei de mar]i, un bancnotele fiind `nsemnate, pan]i la trafic. ~n prezent, cei Camelia Tuduce. Surse din
unor sesiz\ri primite la agent sub acoperire, aflat la dup\ care, la câteva minute, doi agen]i de poli]ie rutier\ cadrul IPJ Arad au confirmat
poli]ie din partea unor [oferi volanul unui autoturism pe o au ap\rut procurorii Direc]iei sunt cerceta]i penal de faptul c\, `n urma acestui in-
c\rora, pentru a nu fi amen- arter\ din municipiul Arad, a Generale Anticorup]ie (DGA), procurorii DGA, sub aspectul cident, cei doi agen]i [i-au de-
da]i, poli]i[ti din cadrul SPR efectuat, inten]ionat, o dep\- `mpreun\ cu poli]i[tii de la s\vâr[irii infrac]iunii de lu- pus demisiile din Poli]ie. a
Trei solda]i rom=ni Proprietarii
care au v=ndut
au fost r\ni]i `n Afganistan statului nu
mai primesc
a Trei militari români din Batalionul 300 Infanterie „Sfântul Andrei“,
dislocat `n Afganistan, au fost r\ni]i, ieri diminea]\, la sud de Qalat, `n urma desp\gubiri
unei explozii provocate de un dispozitiv improvizat a Din rapoartele Persoanele care au f\cut cerere
de plecare din ]ar\, conform Decre-
preliminare, prezentate de reprezentan]i ai Ministerului Ap\r\rii, rezult\ c\ cei tului 223/1974, privind reglemen-
tarea situa]iei unor bunuri, [i au
trei militari nu au fost grav r\ni]i, suferind contuzii [i echimoze `n zona fe]ei, vândut imobilele statului român,
respectiv o fractur\ de membru superior drept a primind desp\gubiri la pre]ul pie-
]ei din acea perioad\, nu vor mai fi
Cei trei militari rom=ni `nde- MAp, Andreea Dumitru, a pre- terului Ap\r\rii ]ine permanent `ndrept\]ite la restituirea `n natu-
plineau o misiune de patrulare cizat c\ Gheorghe Ionel Vaslu- leg\tura cu acestea. Batalionul r\ sau la m\suri reparatorii prin
pe autostrada Qalat-Kandahar, ianu a fost deja externat [i se 300 Infanterie „Sfântu Ioan“ a echivalent, prevede o propunere
când transportorul amfibiu blin- `ntoarce `n teatrul de opera]iuni, fost dislocat `n zona de opera]ii legislativ\ adoptat\ tacit de Senat.
dat `n care se aflau a trecut peste iar plutonierul Constantin Mihai din Afganistan `n luna ianuarie a „Fo[tii proprietari au plecat din
un dispozitiv exploziv improvi- Sbughea - cel care a suferit o frac- acestui an. De la `nceputul misiu- ]ar\ la cerere [i au vândut casele
zat, precizeaz\ un comunicat al tur\ `nchis\ la nivelul membru- nilor desf\[urate `n Afganistan, statului român, primind contrava-
for]ele militare române[ti au loarea caselor la pre]ul pie]ei din
Ministerului Ap\r\rii (MAp). lui superior drept - va fi trans-
Conform procedurilor standard portat, cel mai probabil, la spi- `nregistrat 20 de r\ni]i [i 5 mili- acea perioad\. Actualii proprietari
de operare `n astfel de situa]ii, talul militar german Ramstein. tari c\zu]i la datorie `n diferite au dobândit imobile, cump\rându-
le de la stat, `n baza Legii 112/
zona a fost imediat securizat\, Familiile militarilor r\ni]i au fost misiuni, precizeaz\ Ministerul 1995. Contractele de vânzare-cum-
iar militarii r\ni]i au fost eva- anun]ate, iar conducerea Minis- Ap\r\rii. a
p\rare le-au fost recunoscute prin
cua]i de urgen]\ la spitalul din Legea 10/2001 ca fiind valabile [i
Kandahar, unde beneficiaz\ de inatacabile. Dup\ cump\rarea ca-
asisten]\ medical\ specializat\. selor, noii proprietari au f\cut nu-
meroase investi]ii, care au presu-
Primele informa]ii oferite pus eforturi financiare deosebite“,
se arat\ `n expunerea de motive a
de MAp arat\ c\ r\nile ini]iativei. Se precizeaz\, de ase-
nu sunt grave menea, c\, „dac\, totu[i, se consta-
t\ cazuri `n care casele au fost
Rapoartele preliminare, pre- subevaluate, statul are obliga]ia s\
zentate de reprezentan]ii Minis- repare aceast\ nedreptate, dar nu
terului Ap\r\rii, arat\ c\ plu- prin m\suri `mpotriva celor care
tonierul Constantin Mihai Sbu- le-au cump\rat legal“. Propunerea
legislativ\ pentru modificarea
ghea a fost diagnosticat cu frac- Legii 10/2001 privind regimul ju-
tur\ de membru superior drept, ridic al unor imobile preluate
iar caporalii Gheorghe Ionel Vas- abuziv `n perioada 6 martie 1945 -
luianu [i Gheorghe Dan Hamza 22 decembrie 1989 apar]ine sena-
au suferit contuzii [i echimoze `n torului PSD Lucia Tomoioag\,
zona fe]ei. ~mprejur\rile produc- deputatului PNL Nicolae Popa,
erii incidentului sunt cercetate de senatorului PDL Alexandru Pere[
o comisie condus\ de comandan- [i deputatului PDL {tefan Bardan.
Termenul s\u de adoptare tacit\ a
tul batalionului. Potrivit in-
forma]iilor prezentate de MAp, expirat pe 10 martie. Pe 12 febru-
arie, propunerea a fost dezb\tut\
incidentul a avut loc `n jurul orei `n Comisia juridic\ din Senat,
5:00, ora României. Cei trei r\ni]i aducându-i-se un amendament,
f\ceau parte din echipajul primu- care `ns\ nu a mai fost adoptat de
lui TAB care deschidea coloana plen, ca urmare a `mplinirii ter-
alc\tuit\ din patru transportoare menului de adoptare tacit\. a
blindate. Purt\torul de cuvânt al
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MII DE HECTARE trivit speciali[tilor, agricul- lea[i probleme sunt [i la cul- t\ substan]\ se poate trans- ductelor de aduc]iune a apei.
NECULTIVATE, DIN CAU- torii vasluieni se confrunt\ turile de floarea soarelui [i forma `n nitrit, `n urma unor Potrivit informa]iilor pre-
cu o criz\ de semin]e f\r\ orzoiac\. reac]ii chimice cauzate de zentate de autorit\]i, acest
ZA CRIZEI DE SEMIN}E:
Cea mai mare parte a su-
precedent, dup\ ce seceta `n- a AP| CU NITRI}I, LA conductele aflate `n stadiu proces va dura pân\ `n 2013
registrat\ anul trecut a com- avansat de uzur\. „Prezen]a [i va costa aproximativ 42 de
prafe]ei destinate cultiv\rii promis aproape `n totalitate
ROBINETELE DIN SLATI- nitri]ilor `n apa b\ut\ nu milioane de euro, bani ce
porumbului `n jude]ul Vaslui recoltele de cereale. ~n aces- NA: Directorul adjunct al A- omoar\ pe nimeni imediat, provin, `n principal, din fon-
va r\mâne necultivat\ anul utorit\]ii de S\n\tate Pu-
te condi]ii, agricultorii vor fi dar poate avea efecte d\un\- duri europene nerambur-
acesta, din cauza crizei de nevoi]i s\ achizi]ioneze s\- blic\ (ASP) Olt, Marinela toare `n timp, mai ales la sabile. Pân\ `n prezent, `n
semin]e de pe pia]\. „Din p\- mân]\ la un pre] foarte ma- Madan, a declarat c\ sl\ti- copii [i b\trâni, care se pot municipiul Slatina nu s-au
cate, s\mân]a de porumb a- re. Comparativ cu anul tre- nenii care consum\ ap\ de la intoxica cu nitri]i, substan]e `nregistrat cazuri de intox-
junge abia pentru 2.500 de cut, pre]ul semin]ei certifi- robinete se expun riscului ce blocheaz\ hemoglobina [i ica]ii cu nitri]i, dar, numai
hectare, `n condi]iile `n care intoxica]iei cu nitri]i, din
cate de porumb a crescut de oxigenarea sângelui“, a spus de la `nceputul acestui an,
totalul suprafe]ei de `ns\- cel pu]in patru ori, ajun- cauza prezen]ei amoniacului reprezentantul ASP Olt. cinci copii cu domiciliile `n
mân]at dep\[e[te 10 de mii gând, `n prezent, la 18 lei ki- `n sursele de ap\ [i a re- Consiliul Local Slatina, pro- comune situate `n zona de
de hectare“, a declarat direc- logramul, ceea ce face ca `n- ]elelor vechi de distribu]ie prietarul firmei furnizoare sud a jude]ului au avut nevo-
torul Inspectoratului Terito- s\m=n]area unui hectar de din Slatina. Marinela Ma- de ap\ potabil\ din ora[, a ie de `ngrijiri medicale din
rial pentru Calitatea Semin- porumb s\ ajung\ la aproxi- dan a explicat c\ prezen]a decis ca, din a doua jum\tate cauza intoxica]iei cu nitri]i.
]elor [i Materialului S\ditor mativ 1.500 de lei. Autori- amoniacului `n ap\ nu este a acestui an, s\ `nceap\ Din acela[i motiv, un bebe-
Vaslui, Paula Ma]oschi. Po- t\]ile vasluiene spun c\ ace- toxic\ pentru om, dar aceas- lucr\rile de `nlocuire a con- lu[ [i-a pierdut via]a. a

Economic
Desp\gubiri [i pentru cei care au transferat
depozitele pentru ma[ini la BRD
Persoanele care `n pe-
rioada 22 decembrie 1989-15
februarie 1992 [i-au trans-
ferat la BRD depunerile de
la CEC `n vederea
achizi]ion\rii de autoturis-
me ar urma s\ beneficieze
de desp\gubiri, potrivit unui
amendament adoptat, ieri,
de Senat. Plenul Senatului a
adoptat, cu 53 de voturi pen-
tru, patru `mpotriv\ [i [apte
ab]ineri, proiectul de lege
pentru aprobarea OUG
156/2007 pentru modifica-
Comisia European\ cere
alinierea pre]ului la gaze
a Rom=nia ar trebui s\ ajung\ la o convergen]\ total\, `n cel mai scurt timp, `ntre pre]ul
gazelor naturale din produc]ia intern\ [i cel de import, pentru asigurarea unei competi]ii reale
pe pia]a comunitar\, a declarat purt\torul de cuv=nt al comisarului european pentru energie,
Ferran Tarradellas Espuny a Acesta a precizat c\ alinierea pre]urilor nu este stipulat\ `n
Tratatul de aderare a Rom=niei, iar `n directiva european\ privind sectorul gazelor naturale nu
exist\ reguli speciale privind alinierea pre]ului gazelor domestice cu al celor de import a
Potrivit oficialului eu-
ropean, Comisia urm\re[-
te crearea unei competi]ii
reale pe pia]a european\
de gaze, liber\ de bari-
erele de reglementare [i
tehnice nejustificate, iar
cre[terea interconect\rii
[i a cooper\rii dintre sta-
tele membre este funda-
mental\ pentru atingerea
acestor obiective. „Comi-
sia se a[teapt\ ca Rom=-
nia s\ ajung\, `n cel mai
scurt timp, la convergen]a
total\ dintre pre]ul ga-
zelor naturale interne [i al
celor din import“, a punc-
tat Tarradellas Espuny.
M\surile
protec]ioniste pot
`nc\lca tratatul de
aderare
Potrivit acestuia, Co-
misia European\ va anal-
iza cu aten]ie dac\ decizi-
ile Rom=niei `n privin]a
pre]ului gazelor autohto-
ne afecteaz\ pia]a [i dac\
acestea sunt compatibile
cu principiile din Tratatul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROMÂNIA ARE NE- `mprumutului pentru c\ e
VOIE DE O NOU| LEGE A nevoie de astfel de facilit\]i“,
INVESTI}IILOR: România a declarat George Copos.
are nevoie de o nou\ lege a in-
TEN}IA ASUPRA VULNE-
vesti]iilor, care s\ ofere fa-
RABILIT|}ILOR ROMÂNI-
cilit\]i companiilor care vor
s\ intre `n pia]a autohton\, EI: Unul dintre cei mai mari
declar\ Florin Pogonaru, pre-
[edintele Asocia]iei Oame-
nilor de Afaceri. El consider\
c\ trebuie gândite mecanis-
me care s\ aib\ acela[i im-
pact economic pe care l-a avut
introducerea cotei unice de
impozitare. O solu]ie pentru
stimularea mediului de afac-
eri vine sub forma unei noi
legi a investi]iilor, promovat\
`n Parlament de c\tre omul
de afaceri George Copos.
Legea, care ar putea fi apro-
bat\ `n cursul acestui an,
prevede o serie de facilit\]i
pentru cei care investesc mai
mult de 5 milioane de euro.
„Ar putea primi o scutire de
la plata taxelor locale, acces
gratuit la utilit\]i, consul-
tan]\ gratuit\, garantare a
Joi, 13 martie 2008
rea [i completarea Legii
146/2007 privind desp\gu-
birea persoanelor fizice care
au constituit depozite la
CEC `n vederea achizi]io-
n\rii de autoturisme Dacia.
De[i ini]ial amendamentul
referitor la persoanele care
au transferat sumele de la
CEC la BRD a fost respins
`n Comisiile juridic\ [i cea
pentru buget, ulterior, ple-
nul Camerei superioare a
Legislativului a decis s\
adopte prevederea propus\
de aderare, cu legisla]ia
secundar\, mai ales `n
ceea ce prive[te ajutorul
de stat, [i cu regimul eu-
ropean de reglementare
aplicabil `n sectorul gaze-
lor naturale. „Comisia
`n]elege dificult\]ile cu
care se confrunt\ Rom=-
nia `n ceea ce prive[te
cre[terea pre]urilor gaze-
lor pe pia]a mondial\.
Mi[carea spre atingerea
unor pre]uri domestice
similare celorlalte state
membre trebuie s\ fie
gradual\, pentru a pro-
teja consumatorii. De ase-
menea, directiva europea-
n\ din acest domeniu per-
mite crearea de scheme so-
ciale pentru consumatorii
vulnerabili“, a mai spus
purt\torul de cuv=nt.
M\surile de reglemen-
tare, care au rolul de a
controla pre]ul gazului,
pot `nc\lca principiile tra-
tatelor de aderare [i, din
aceast\ cauz\, Comisia
examineaz\ `n prezent
proceduri de infringe-
ment pentru anumite
state, care au implemen-
a BERD ATRAGE A-
investitori str\ini `n Româ-
nia, Banca European\ pen-
tru Reconstruc]ie [i Dezvol-
tare atrage aten]ia asupra
vulnerabilit\]ilor economice
cu care se confrunt\ ]ara
noastr\. ~n proiectul de stra-
tegie privind România,
BERD atrage aten]ia asupra
nevoii de `mbun\t\]ire a leg-
isla]iei muncii [i nu numai.
Speciali[tii BERD sunt de
p\rere c\ România are ne-
voie de politici macroecono-
mice adecvate pentru a evita
vulnerabilit\]ile specifice
economiilor care trec prin
schimb\ri importante. To-
tu[i, `n proiectul de strategie
se precizeaz\ c\ investi]iile
pot ajuta la men]inerea cre[-
terii economice [i la atrage-
AEROPORTUL DIN BAC|U AR PUTEA FI CONCESIONAT: Aeroportul interna]ional
„George Enescu“ din Bac\u, singurul din Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României ce
dispune, `n prezent, de o pist\ capabil\ s\ permit\ decolarea [i aterizarea oric\rei
aeronave moderne, ar putea s\ fie, `n curând, concesionat c\tre o firm\ privat\.
Concesionarea pentru o perioada de 35 de ani reprezint\ o variant\ pentru modernizarea
obiectivului, astfel `ncât opera]iunile specifice s\ ajung\ la standarde europene.
de senatorul UMDR Gyorgy
Frunda. „De fapt, oamenii
[i-au transferat banii de la
CEC la BRD, peste cei
70.000-80.000 de lei pe care
`i aveau depu[i au ad\ugat
30.000-40.000 de lei. Banii
de atunci sunt `n posesia
BRD, ei nu au folosit
aceast\ sum\ [i au alt trata-
ment decât cei care [i-au
men]inut banii. ~n aceast\
situa]ie, dup\ informa]iile
mele, sunt `ntre 1.400-2.000
de oameni“, a declarat sena-
tat un pre] maxim regle-
mentat f\r\ o limit\ de
timp, aplicat tuturor con-
sumatorilor, `n loc s\ se
focalizeze pe categoriile
de consumatori mai vul-
nerabili, a explicat ofi-
cialul CE. Acesta a ad\-
ugat c\, la modul general,
nu exist\ un termen pen-
tru alinierea pre]urilor
gazelor, dar Comisia va
monitoriza, a[a cum face
cu toate statele unde ex-
ist\ tarife reglementate,
respectarea, sau nu, a leg-
isla]iei privind pia]a euro-
rea `n ]ar\ a celor pleca]i s\
munceasc\ `n str\in\tate.
a DIN 2009, ORICE
MAJORARE A PENSIILOR
ESTE NESUSTENABIL|:
Pensiile nu vor mai cre[te
`ncep=nd cu anul 2009. Mi-
nistrul Economiei [i Finan-
]elor, Varujan Vosganian,
sus]ine c\ majorarea de la 1
ianuarie 2009 va fi atât de
mare `ncât orice cre[tere nu
va mai fi sustenabil\ din
punct de vedere bugetar. Mi-
nistrul Finan]elor d\ asigu-
r\ri c\, `n urma major\rilor
anun]ate, pensiile nu vor mai
reprezenta o miz\ politic\.
„Odat\ cu 1 ianuarie 2009,
când vom face a doua majo-
rare, practic, chestiunea pen-
siilor nu va mai fi o miz\ de
campanie politic\. Ea se real-
izeaz\ la un nivel peste care
orice tentativ\ de majorare
nu mai este sustenabil\“.
Ministrul Vosganian a ar\tat
c\, din 2009, pensia medie va
ajunge la un nivel record. a
lei [i reprezint\ cumulul
torul UDMR. El a ad\ugat
c\ cei care [i-au transferat desp\gubirilor calculate de
sumele de la CEC la BRD CEC prin indexarea de la
(având `n vedere c\ `n acea
perioad\ BRD era banc\ de
data depunerii [i pân\ la 31
iulie 2007 a sumelor exis-
stat) ar trebui s\ beneficieze tente `n cele 37.462 de de-
de prevederile acestei legi,
respectiv, de egalitate de
pozite constituite, cu indicii
pre]urilor de consum comu-
tratament. Prin proiectul
nica]i de Institutul Na]ional
supus dezbaterii s-a stabilit de Statistic\, din care se de-
c\ persoanele fizice care au
depus pân\ la 15 februarie duce dobânda legal\ bonifi-
1992 bani la CEC `n vederea cat\ de CEC, pe perioada `n
achizi]ion\rii de autotu- care a fost acordat\. Desp\-
risme au dreptul s\ ob]in\ gubirile vor fi asigurate de
desp\gubiri b\ne[ti dac\ Ministerul Economiei [i Fi-
depozitele `ndeplinesc condi- nan]elor prin emisiunea de
]ia soldului ini]ial. Valoarea titluri de stat, de valoare no-
total\ a desp\gubirilor este minal\ egal\ cu valoarea to-
de peste 759 de milioane de tal\ a desp\gubirii. a
ganian, a afirmat, mar]i,
c\ nu vor fi operate „cre[-
teri spectaculoase de pre-
]uri“ la gazele naturale,
de[i semnalele pie]ei in-
terna]ionale, unde cota-
]iile sunt `n cre[tere, nu
pot fi ignorate. „Ar trebui
s\ nu lans\m mesaje de
panic\ pentru rom=ni“, a
spus Vosganian, la audi-
erile Comisiei de industrii
[i servicii din Camera
Deputa]ilor.
Comisia l-a convocat pe
ministru pentru a discuta
despre cre[terea pre]uri-
lor la gazele naturale de
la 1 februarie [i despre
strategia energetic\ na]i-
onal\. E.ON Gaz Rom=-
nia a transmis, mar]i, un
comunicat `n care se arat\
c\ pre]ul gazelor livrate
popula]iei ar trebui s\
creasc\ cu 12% la 1
aprilie, ca o prim\ etap\
dintr-un avans pentru
`ntregul an de p=n\ la 15-
20%, din cauza major\rii
cota]iilor pe pia]a in-
terna]ional\ [i a scum-
pirii importurilor. Ultima
pean\ de energie. „Prin
urmare, Rom=nia ar tre- cre[tere a pre]ului gaze-
lor, `n medie cu 8,5%, a
bui s\ respecte planul
original - care nu a fost avut loc la 1 februarie [i a
parte a negocierilor de fost determinat\ de evo-
aderare, dar a fost pre- lu]ia pre]ului gazelor nat-
zentat `n acest context - urale din import [i din
al alinierii pre]ului gaze- produc]ia intern\, pre-
lor autohtone la cel al cum [i de avansul tari-
gazelor de import“, a su- felor pentru `nmagazina-
bliniat oficialul european. re [i distribu]ie. De ase-
menea, la 1 februarie,
Pre]ul gazelor nu va pre]ul gazelor din pro-
duc]ia intern\ a urcat cu
cre[te spectaculos 5%, la 495 de lei (aproxi-
Ministrul Economiei [i mativ 200 de dolari)/1.000
Finan]elor, Varujan Vos- de metri cubi. a
a DIC}IONAR ECONOMIC a
Concesiune: conven]ie prin care o persoan\ (fizic\
sau juridic\) dobânde[te dreptul de a exploata anu-
mite servicii publice sau anumite bunuri ale statului,
`n schimbul unor beneficii care revin acestuia din
urm\; bunurile care formeaz\ obiectul acestei con-
ven]ii.
Subven]ie: ajutor b\nesc nerambursabil acordat (de
stat, de o organiza]ie, etc.) unei persoane, unei in-
stitu]ii, unei ramuri economice sau `ntreprinderi, etc.
`n scopul atenu\rii efectelor sociale ale modific\rilor
economice de structur\;
Vulnerabil: care poate fi atacat u[or; care are p\r]i
slabe, defectuoase, criticabile;
Perisabilit\]i: sc\z\minte care se produc `n timpul
transportului, depozit\rii [i desfacerii m\rfurilor, de-
terminate de procese naturale, cum sunt : uscare,
evaporare, scurgere, spargere, f\r=mi]are, refrigera-
re, congelare, decongelare, fermentare sau alte pro-
cese biofizice asem\n\toare din procesul de comer-
cializare;
Custode: persoan\ fizic\ sau juridic\ ce de]ine unele
bunuri spre p\strare [i conservare;
A achiesa: a `ncuviin]a, a fi de acord, a recunoa[te un
drept, o hot\r=re. a
5
PE SCURT
Aeroportul Otopeni
investe[te 1 milion
de euro `n restaurant
Aeroportul International „Henri
Coand\“ Bucure[ti va `ncepe, la
sfâr[itul lunii martie, procedurile
prin care vor fi atribuite serviciile
de „trata]ie la saloane, inclusiv la
saloanele business“, estimate la
aproximativ un milion de euro, a
informat, mar]i, compania.
Valoarea total\ estimat\ a con-
tractului de furnizare de produse
sau servicii de restaurant se ridic\
la circa 3,74 milioane de lei (f\r\
TVA), adic\ aproximativ un milion
de euro. Data prevazut\ pentru
`nceperea procedurilor de atribuire
este 31 martie 2008, iar durata
contractului va fi de 12 luni de la
data adjudec\rii. Contractul se
`nscrie `ntr-un program finan]at
din fonduri comunitare.
Agricultura a t\iat
1,3% din cre[terea
economic\ din 2007
Agricultura este principalul vino-
vat pentru rezultatele economice
ale anului trecut. {i totu[i, pro-
dusul intern brut al României a
crescut, `n 2007, cu 6%, ca urmare
a avansului puternic `nregistrat de
servicii [i de construc]ii, care au
compensat declinul accentuat din
sectorul agricol. La cre[terea eco-
nomic\ de 6% de anul trecut, ser-
viciile au contribuit cu 3,5%, con-
struc]iile cu 2,4%, industria cu nu-
mai 1,2% - de[i are o pondere de
23,5% din PIB -, iar impozitele
nete pe produs, cu 0,2%. ~n schimb,
agricultura a avut o contribu]ie
negativ\, de 1,3%. Astfel, valoarea
ad\ugat\ brut\ `n sectorul servici-
ilor a avansat cu 7,1% `n 2007,
peste ritmul de cre[tere `nregistrat
de economie `n ansamblu, `n timp
ce sectorul construc]iilor a dep\[it
toate a[tept\rile, sporindu-[i val-
oarea ad\ugat\ cu 33,6%, arat\
datele detaliate privind PIB-ul
aferent anului trecut publicate ieri
de INS. ~n schimb, industria [i-a
temperat ritmul de cre[tere `n
2007 la 5,1%, ritm de cre[tere infe-
rior celui `nregistrat de economie,
`n ansamblu, de 6%.
Construc]iile au crescut
anul trecut cu 33,6%
Construc]iile au crescut anul trecut
cu 33,6%, serviciile de comer], hote-
liere, de transporturi [i
telecomunica]ii au avansat cu
10,8%, iar industria [i-a redus di-
namica pân\ la 5,1%, `n timp ce
agricultura a avut o sc\dere de
16,9%, potrivit datelor publicate
ieri de INS. ~n 2007, activit\]ile fi-
nanciare, imobiliare, de `nchirieri
[i servicii pentru `ntreprinderi au
urcat cu 4,5%, iar celelalte cate-
gorii de servicii au avut o cre[tere
de 3,4%. Impozitele nete pe produs
au `nregistrat un plus de 1,6%,
potrivit INS. La nivelul categoriilor
de utilizatori, consumul final al
gospod\riilor popula]iei a crescut
cu 10,2%, `n timp ce administra]ia
public\ a urcat cu 7,4%. Pe ele-
mente de cheltuieli, formarea
brut\ de capital fix a avut cea mai
mare dinamic\, de aproape 29%.
~n trimestrul patru, construc]iile au
avut un avans de 32,4%, industria
de 3,5%, serviciile de comer], hote-
liere, de transporturi [i telecomu-
nica]ii, de 11,2%, iar agricultura a
sc\zut cu 16,5%. Potrivit INS, PIB-
ul României a urcat, anul trecut, la
404,7 miliarde de lei, iar cre[terea
economic\ din 2007 s-a plasat la
6%, cu 1,9 puncte sub nivelul con-
semnat `n 2006, de 7,9%. a
Cursul valutar
pentru 13.03.2008
Dolar SUA 2,3808
Euro 3,6799
6 Joi, 13 martie 2008
Pagina
verde
Eco-[coala din Bl\ge[ti
a Aproape 800 de [coli sunt `nscrise, `n acest moment, `n programul Eco-[coala
a Dup\ evaluarea activit\]ii de protejare a mediului, [colile primesc drept
recompens\ un steag verde, pe care `l arboreaz\ timp de doi ani a „~n cadrul
acestui proiect, se deruleaz\ activit\]i care responsabilizeaz\ elevii cu privire la
educa]ia pentru mediu, `nva]\ de ce este important s\ plantezi un copac, de ce
este important s\ reciclezi [i s\ g\se[ti o `ntrebuin]are pentru materialele pe
care, de regul\, le arunci, cu riscul de a cre[te gradul de poluare“, a eviden]iat
importan]a `n [coal\ a unui astfel de program Ioana R\]oi, institutor [i
coordonator al programului Eco-[coala din Bl\ge[ti, Pa[cani, jude]ul Ia[i a
Eco-[coala este un pro-
gram interna]ional care a
pornit de la ideea implic\rii
elevilor `n rezolvarea proble-
melor locale de mediu.
„Timp de doi ani, c=t du-
reaz\ acest program, organi-
z\m diverse activit\]i, a-
v=nd ca tem\ grija fa]\ de
mediul `nconjur\tor, `n ca-
drul c\rora elevii se implic\
[i particip\ activ. ~[i dezvol-
t\, astfel, anumite preocu-
p\ri spre care nu erau `n-
druma]i dec=t `ntr-o mic\
m\sur\“, a explicat Ioana
R\]oi, institutor [i coordona-
tor al programului Eco-[coa-
la la Bl\ge[ti, jude]ul Ia[i.
Pe l=ng\ cre[terea nivelu-
lui de con[tientizare a proble-
melor de mediu, prin ac-
tivit\]ile [colare, dar mai ales
extra[colare, `n parteneriat [i
cu autorit\]ile locale, elevilor
Istoricul programului Eco-[[coala
Programul Eco-[coala este
coordonat la nivel interna-
]ional de Funda]ia de Educa-
]ie pentru Mediul ~nconjur\-
tor (Foundation for Environ-
mental Education - FEE),
care reune[te organiza]ii ne-
guvernamentale ce ac]ionea-
z\ la nivel na]ional, `n dome-
niul educa]iei, pentru o dez-
voltare durabil\.
A debutat ca program-pi-
lot `n anul 1994, cu sprijinul
Comisiei Europene, pornind
de la necesitatea implic\rii
tinerilor `n g\sirea de solu]ii
la provoc\rile impuse de dez-
voltarea durabil\ la nivel lo-
cal, a[a cum au fost ele iden-
tificate `n cadrul Conferin]ei
le este cultivat [i dezvoltat
spiritul civic [i capacitatea de
a lua decizii, iar [coala partic-
ipant\ la program este su-
pus\ [i unui proces de „resus-
citare“, `ntreaga echip\ a
cadrelor didactice partici-
p=nd cu diverse idei.
Programul Eco-[coala nu
implic\ `ns\ doar activit\]i
ale elevilor [i dasc\lilor, in-
stitu]ia de `nv\]\m=nt be-
neficiind [i de o anume afir-
mare prin „c=[tigarea unui
premiu prestigios“, [i anume
„Steagul verde“ [i „Statutul
de Eco-[coal\“.
De asemenea, se creeaz\
leg\turi `ntre [coli din Ro-
m=nia [i din lume, iar [colile
se pot autofinan]a prin valo-
rificarea de[eurilor recicla-
bile sau pot face economii
prin reducerea consumului
de ap\ [i energie.
Elevii de la Bl\ge[ti `nva]\ alfabetul ecologic de la echipa
Eco-[coala, coordonat\ de institutor Ioana R\]oi
Na]iunilor Unite pentru Me-
diu [i Dezvoltare din 1992.
~n acest moment, se afl\ `n
diferite stadii de implemen-
tare `n 24 de state europene [i
`n Republica Africa de Sud
(www.eco-schools.org),
num\r=nd peste 7.000 de [coli
participante [i 2.360 de Eco-
{coli. De[i sub alt\ denumire
(Green Schools, Eco-Scuole,
Umweltschule, etc.), progra-
mul se desf\[oar\ `n diferite
]\ri dup\ acelea[i reguli, cu
acelea[i teme [i urm\rind
aceia[i pa[i, [apte la num\r.
Programul Eco-[coala este
sus]inut, la nivel interna]io-
nal, de Programul Na]iunilor
Unite pentru Mediu (UNEP),
organiza]ie special\ a ONU.
De la data demar\rii programului Eco-[coala `n Rom=nia, `n 1994, {coala
nr. 9 „Ion Creang\“ din Suceava a fost prima institu]ie de `nv\]\m=nt care a
primit „steagul verde“ [i „statutul de Eco-[coal\“. De asemenea, {coala
Special\ din Boto[ani a fost prima care a primit `nsemnele Eco-[coala, iar
{coala Boiu din Maramure[, prima institu]ie de `nv\]\m=nt din mediul rural
participant\ la programul Eco-[coala [i r\spl\tit\ cu `nsemnele programului.
„Elevii `[i pot petrece tim-
pul liber [i altfel dec=t `n
mod obi[nuit, putem vorbi
de o alternativ\ ecologic\ de
petrecere a timpului liber.
Pot participa, spre exemplu,
la un atelier de crea]ie unde
folosim de[euri reciclabile,
iar pe l=ng\ faptul c\ `[i
dezvolt\ anumite abilit\]i
practice, le este ad=ncit\
grija fa]\ de natur\, se pot [i
distra `n cadrul unui grup.
Se creeaz\ astfel leg\turi
puternice de prietenie care
altfel nu ar putea fi posi-
bile“, sus]ine institutorul
Ioana Larisa R\]oi.
Cerin]ele programului
Eco-{coala
Pe parcursul celor doi ani
[colari, echipa Eco-[coala nu
~n Rom=nia, programul
Eco-[coala a debutat `n anul
1999, cu doar 5 [coli-pilot,
sub coordonarea Centrului
Carpato-Danubian de Geoe-
cologie (CCDG), `n calitate
de membru-asociat al Fun-
da]iei de Educa]ie pentru
Mediul ~nconjur\tor (FEE).
Programul Eco-{coala se des-
f\[oar\ `n Rom=nia cu spri-
jinul Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului, Mi-
nisterului Apelor [i Protec]iei
Mediului, Ministerului In-
dustriei [i Resurselor (Comi-
sia Na]ional\ pentru Recicla-
rea Materialelor) [i al Co-
misiei Na]ionale pentru UN-
ESCO.
~n cadrul atelierului de crea]ie, elevii de la {coala Bl\ge[ti - Pa[cani
au realizat diverse obiecte din materiale refolosibile
trebuie doar s\ organizeze prezint\ un mijloc ideal pen-
activit\]ile de ecologizare a tru colectarea de[eurilor de
spa]iului [colar sau s\ a- h=rtie [i carton, PET-uri, a-
trag\ elevii spre proiecte cu luminiu, pentru plantarea
tem\ ecologic\, ci trebuie s\ de flori [i pomi acas\, `n cla-
se pun\ la punct [i cu legis- s\, `n incinta [colii, `n curtea
la]ia `n vigoare privind pro- [colii. De asemenea, ne d\
tec]ia calit\]ii componente- posibilitatea unei colabor\ri
lor mediului `nconjur\tor: a- mai intense cu reprezen-
p\, aer, sol, spa]ii verzi. tan]ii comunit\]ii locale“, a
„Programul Eco-{coala re- mai subliniat coordonatorul
programului de la [coala
Bl\ge[ti, Pa[cani.
Printre Sprijinul activ al
conducerii scolii si a autori-
tatilor locale dorinta de im-
plica elevii `n procesul de lu-
are a deciziilor si crearea po-
sibilitatii ca acestia sa ac-
tioneze la orice nivel impli-
carea activa a corpului di-
dactic dorinta de a `ncepe o
actiune cu rezultate pe ter-
men lung.
Pe l=ng\ alte beneficii
amintite anterior, condi]iile
care se pun pentru derula-
rea programului sunt legate
de ob]inerea sprijinului ac-
tiv al conducerii [colii [i al
autorit\]ilor locale, dorin]a
de implica elevii `n procesul
de luare a deciziilor [i crea-
rea posibilit\]ii ca ace[tia s\
ac]ioneze la orice nivel, im-
plicarea activ\ a corpului di-
dactic dar, mai ales, dorin]a
de a `ncepe o activitate cu
rezultate pe termen lung.
Fiecare [coal\
participant\ la program
are un „eco-cod“
~n primul an de derulare
a programului, la [coala Bl\-
ge[ti - Pa[cani s-au des-
f\[urat activit\]i „de `nce-
put“, cu teme accesibile ele-
vilor, sub o singur\ deviz\.
R\splata dup\ doi ani de activit\]i
`n cadrul programului Eco-[coala este
„steagul verde“ [i „statutul de eco-[coal\“
„Fiecare [coal\ participant\
la programul Eco-[coala `[i
alege un «eco-cod», un slo-
gan. {coala Bl\ge[ti are slo-
ganul „Respect\ natura a[a
cum [i ea te respect\ pe ti-
ne!“, a specificat Ioana R\]oi.
Una dintre activit\]i,
«Spunem NU de[eurilor!», a
presupus [i colaborarea cu o
firm\ de reciclare a de[euri-
lor, zeci de kilograme de
h=rtie [i carton fiind colec-
tate de elevi [i, ulterior, v=n-
dute la respectiva societate.
„Am avut o activitate de
informare, unde am realizat
un panou Eco-[coala, cu in-
forma]ii despre program,
impresii ale elevilor, foto-
grafii. A[ mai vrea s\ amin-
tesc aici o activitate perma-
nent\, derulat\ pe tot par-
cursul anului trecut, „O
[coal\ mai curat\!“, `n ca-
drul c\reia s-a mers pe ideea
igieniz\rii permanente a
[colii [i pe amenajarea spa-
]iilor verzi `n [coal\ [i `n `m-
prejurimi“, a mai amintit
Ioana R\]oi.
Cea mai drag\ activitate
a elevilor a fost `ns\ cea `n
care [i-au demonstrat talen-
tul inovator [i `ndem=narea,
`ncep=nd cu prichindeii de
gr\dini]\ [i p=n\ la cei de la
ciclul gimnazial, to]i au rea-
lizat diverse produse uti-
liz=nd materiale refolosibile:
sticle de plastic, carton, etc.
sau din materiale din natu-
r\. De asemenea, s-au mar-
cat, de fiecare dat\, zilele
importante recunoscute de
organiza]iile interna]ionale.
Potrivit coordonatorului
programului, urmeaz\ `nc\
un an greu ce se va finaliza
cu o evaluare [i, cel mai pro-
babil, un premiu.
„~n principal, [i an acest
an se va merge pe acelea[i
activit\]i [i se vor evalua
progresele f\cute at=t de
elevi, c=t [i de dasc\li. Se
vor derula activit\]i `n ate-
liere tehnologice folosind
materiale refolosibile, ser-
b\ri [i concursuri pe teme
ecologice, se organizeaz\
drume]ii. Am ales ca ac-
tivit\]ile s\ se desf\[oare pe
catedre diferite, spre exem-
plu art\, om [i societate.
Dup\ acest an vor urma o
serie de evalu\ri `n func]ie
de care vom primi, sau nu,
premiul, anume «steagul
verde» [i «statutul de Eco-
[coal\»“. a
Pagin\ realizat\ de
Oana NISTOR
 Joi, 13 martie 2008 7
ACHIZI}IILE MINISTERULUI CULTURII, ~N ATEN}IA DNA: Un raport al Cur]ii de Conturi cu
Actualitate privire la activitatea Ministerului Culturii [i Cultelor a fost `nregistrat la DNA, unde
procurorii au demarat acte premerg\toare `n leg\tur\ cu aspectele semnalate `n
document, au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare. Potrivit acestora, raportul con]ine
rezultatele unor controale legate de realizarea defectuoas\ a unor achizi]ii ale
ministerului, precum [i acordarea unor burse `n str\in\tate pentru mai multe persoane.

Comandantul
american din Irak
demisioneaz\
Amiralul militar William Fallon, [e-
ful for]elor americane din Irak [i Afga-
nistan, a demisionat, dup\ ce o publica-
]ie a dezv\luit c\ s-ar `mpotrivi planuri-
lor pre[edintelui Bush `n ceea ce prive[-
te Iranul. „Situa]ia st=njenitoare `n care
ne afl\m, percep]ia public\ asupra dife-
rendelor dintre viziunea mea [i cea a
administra]iei [i faptul c\ acest lucru ne
abate de la misiunea pe care o avem de-
monstreaz\ c\ demisia e cel mai potri-
vit lucru pe care `l pot face“, se arat\ `n
demisia `naintat\ de William Fallon
[efului s\u direct, Robert Gates. ~ntr-un
articol publicat s\pt\m=na trecut\ `n
revista Esquire, amiralul era descris ca
fiind singurul care se opune planurilor
pre[edintelui de la Casa Alb\ de a ataca
Iranul. Specula]iile revistei au fost res-
pinse at=t de Fallon, c=t [i de Gates,
care a precizat nu au fost nici un fel de
diferende. Cu toate acestea, demisia a
fost `naintat\ pentru c\ „simpla per-
cep]ie c\ ar fi ne`n]elegeri `mi face difi-
cil\ sarcina de a servi interesele ameri-
cane `n zon\“, dup\ cum a ar\tat ge-
neralul Fallon. a
Jirinovski a fost luat cu salvarea dup\ o disput\ cu Putin
Dup\ discu]iile pur-
tate mar]i `n Duma de
Stat cu pre[edintele Vla-
dimir Putin, liderul Par-
tidului Liberal-Democrat
(PLD) Vladimir Jirinovs-
ki a trebuit s\ cheme o
ambulan]\ [i a fost dus la
spital, el acuz=nd dureri
de inim\, palpita]ii [i o
stare general\ proast\.
Mar]i, la Kremlin, a avut
loc o `nt=lnire a actualu-
lui [ef al statului rus [i a
noului pre[edinte ales al
Rusiei, Vladimir Putin,
respectiv Dmitri Medve-
dev, cu liderii Dumei de
Stat (camera inferioar\ a
parlamentului federal rus).
Dup\ cum men]ioneaz\
publica]ia „Tvoi den“, `n-
tre Putin [i Jirinovski s-a
produs o alterca]ie ver-
bal\, cei doi situ=ndu-se
pe pozi]ii divergente `n
majoritatea problemelor
discutate. Jirinovski s-a
pronun]at pentru `nchide-
rea ziarelor „de bulevard“,
care, `n opinia sa, fac
reclam\ divor]ului [i, `n
acest fel, fr=neaz\ cre[te-
Jirinovski [i Putin, doi obi[nui]i ai negocierilor dure
rea natalit\]ii `n Rusia, o-
pinie cu care Putin nu a
fost de acord.
~n plus, spiritele s-au
inflamat c=nd Jirinovski
le-a cerut lui Putin [i
Medvedev s\ se bazeze
mai mult pe elita rus\,
pentru c\, `n opinia sa,
dezvoltarea cu succes a
Rusiei nu poate fi asigu-
rat\ de poporul simplu,
LUMEA PE SCURT
Obama o `nvinge pe
Clinton [i `n Mississippi
Senatorul Barack Obama a
c=[tigat alegerile primare din
Mississippi, victorie care `l aduce
un pas mai aproape de `nvestitura
democrat\ la pre[edin]ia Statelor
Unite. Votul masiv al popula]iei
de culoare i-a asigurat victoria `n
cea de 44-a confruntare electoral\
cu rivala sa, Hillary Clinton. P=n\
`n prezent, Obama [i-a adjudecat
29 de victorii, fa]\ de numai 15,
ob]inute de fosta Prim\ Doamn\.
Dup\ runda din Mississipi, unul
dintre cele mai s\race state ame-
ricane, decalajul electoral dintre
candida]ii democra]i s-a accen-
pe care l-a taxat drept muncitori“, a r\spuns
„copilul lui {arikov“, ho- Putin, arunc=ndu-i lui tuat. ~n prezent, Obama este
sus]inut de 1589 de delega]i, `n
moidul din romanul „Ini- Jirinovski o privire care a
m\ de c=ine“ al lui M. instalat brusc t\cerea `n timp ce Hillary Clinton [i-a asigu-
rat sprijinul a 1470. Pentru a
Bulgakov, autosuficient sal\. Unii dintre partici-
[i lipsit de demnitate. pan]ii la reuniune au a- ob]ine `nvestitura, un candidat
„Nu vreau s\ `nchid ni- firmat, pentru ziarul are nevoie de voturile a cel pu]in
mic, iar referitor la pro- men]ionat, c\, dup\ a- 2025 de delega]i. Urm\toarea con-
geniturile lui {arikov a[ ceast\ replic\, Jirinovski fruntare va avea loc la 22 aprilie,
vrea s\ v\ reamintesc c\ p\rea `ntr-at=t de spe- `n Pennsylvania, iar Clinton este
[i eu m-am n\scut `ntr-o riat, `nc=t „`]i era mil\ obligat\ s\ c=[tige, pentru a
familie de oameni simpli, s\-l prive[ti“. a reveni cu [anse pentru ultima
parte a campaniei.

Uniunea European\ avertizeaz\ Serbia nu va

Ucraina `n problema B=stroe
a UE `ncearc\ s\ responsabilizeze Ucraina `n privin]a Deltei Dun\rii a Kievului i se cere s\-[i respecte
obliga]iile `n materie de mediu a ~n ciuda protestelor, ucrainenii continu\ lucr\rile la B=stroe a
Disputa dintre Rom=-
nia [i Ucraina pe margi-
nea construirii canalului
B=stroe s-a mutat acum la
Comisia European\. Bru-
xelles-ul a luat pozi]ie fa-
]\ de amenin]area ecosis-
temului Deltei Dun\rii [i
a pus `n vedere Kievului
s\-[i respecte angajamen-
tele interna]ionale `n pro-
bleme de mediu.
Kievul, `ndemnat
s\ se mai g=ndeasc\
Comisia European\ a
invitat mar]i Kievul la
pruden]\, `nainte de a
termina s\p\turile la con-
troversatul canal B=stroe,
proiect ce risc\ s\ distru-
g\ ecosistemul Deltei Du-
n\rii, pe care Ucraina o
`mparte cu Rom=nia. ~n
cadrul reuniunii de la
Bruxelles cu premierul
ucrainean Iulia Timo[en-
ko, responsabilii europeni
au reamintit c\ Ucraina
s-a angajat, printr-o con-
ven]ie interna]ional\, s\
respecte ecosistemul din
Delta Dun\rii. Aceste o-
biec]ii au fost formulate
de Hugues Mingarelli, ad-
junctul directorului gene-
ral `ns\rcinat cu rela]iile
externe `n cadrul Comi-
siei Europene.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aBOTO{ANI: FOSTUL
PRIMAR PSD CANDIDEA-
Z| PENTRU PNG: Fostul
primar al municipiului
Boto[ani `n mandatul 2000-
2004, Florin Simion Egner, a
fost anun]at, `n mod oficial,
drept candidatul Partidului
Noua Genera]ie - Cre[tin
Democrat (PNG-CD) la Pri-
m\ria municipiului. Egner,
care este `nc\ membru al
PSD [i care de]ine un man-
dat de consilier local, a luat
„Dac\ noi `n]elegem
bine, din anumite motive
economice, autorit\]ile
ucrainene au interesul s\
deschid\ acest canal de
mare ad=ncime, noi `ns\
dorim s\ nu fie luat\ nici
o decizie precipitat\ care
ar risca s\ produc\ daune
ecologice asupra ecosiste-
mului Deltei Dun\rii“, a
spus oficialul european.
Politicienii vorbesc,
lucr\rile continu\
La r=ndul s\u, premi-
erul ucrianean Iulia Ti-
mo[enko a confirmat c\ a-
ceast\ chestiune a fost ri-
dicat\ `n cursul reuniunii,
dar a preferat s\ r\spun-
d\ scurt [i diplomatic.
„Ucraina se angajeaz\ s\
rezolve toate problemele
care pot s\ apar\ din
punct de vedere al protec-
]iei mediului [i care ar pu-
tea s\ rezulte din lucr\rile
la canal“, a declarat Timo-
[enko, asigur=nd c\ „prob-
lemele au fost deja rezol-
vate de p\r]ile implicate“.
Politica extern\ a U-
crainei nu este `ns\ ace-
la[i lucru cu realitatea din
regiunea vecin\ Rom=ni-
ei. Guvernatorul regiunii
Odessa, Nikolai Serdiuk a
afirmat, mar]i, c\ „acest
decizia de a candida pe liste-
le partidului condus de Gigi
Becali, dup\ ce liderii social-
democra]ii l-au anun]at c\
nu se va reg\si `n r=ndul
candida]ilor partidului la
alegerile din acest an. Pe de
alt\ parte, PSD l-a nominali-
zat pentru candidatura la
func]ia de primar al muni-
cipiului pe deputatul Costic\
Macale]i, `n timp ce Partidul
Democrat-Liberal va intra `n
cursa electoral\ al\turi de
Ucraina continu\, impasibil\,
lucr\rile pe B=stroe
canal se construie[te, va tu[i, o parte a ecologi[tilor
continua s\ fie construit de la Kiev `mp\rt\[esc
[i va fi exploatat `n felul temerile Rom=niei referi-
`n care a fost conceput“, toare la mediu. Obiec]iile
specific=nd c\ acest punct Bucure[tiului sunt justifi-
de vedere este `mp\rt\[it
cate, consider\ Vladimir
de pre[edintele ]\rii, Vik-
tor Iu[cenko. „Noi vom a- Boreiko, directorul Cen-
vea o cale navigabil\ pe trului ecologic de la Kiev,
Dun\re, indiferent de ce `n opinia c\ruia, canalul
spun al]ii“, a declarat gu- Dun\re-Marea Neagr\ nu
vernatorul ucrainean. To- este unul de perspectiv\
primarul `n exerci]iu, C\t\- al municipiului Constan]a,
lin Flutur. Partidul Na]ional sus]ine c\ nu se teme de nici
Liberal urmeaz\ s\ desem- un contracandidat, pentru
neze candidatul p=n\ la
c\ va c=[tiga alegerile `n pri-
sf=r[itul lunii martie, princi-
mul tur de scrutin. El nu [i-a
pala op]iune a partidului de anun]at, `nc\, oficial candi-
guvern\m=nt fiind prefectul
datura, dar a men]ionat `n-
`n func]ie, Gheorghe Sorescu. tr-o conferin]\ de pres\ c\ o
a PRIMARUL MAZ|RE va face `n termenul prev\zut
SE VEDE REALES DIN PRI- de lege. „Absolut deloc nu
MUL TUR: Social-democra- m\ tem de nici un contra-
tul Radu Maz\re, care va candidat. Sunt mici. N-au
notorietate, nu [tiu ce s\
candida pentru un al treilea
mandat la func]ia de primar promit\, n-au ce s\ promit\,
[i reprezint\ o „irosire in-
util\ de bani publici“.
Canalul,
un co[mar ecologic
Autorit\]ile de la Kiev
au justificat construc]ia
canalului pe bra]ul B=s-
troe prin faptul c\ trecerea
navelor ucrainene prin
Rom=nia le-ar costa circa
un milion de dolari, anual.
Proiectul lor urm\re[te
construirea unui canal cu
o lungime de 162 de kilo-
metri, de la bra]ul B=stroe,
l=nga bra]ul Chilia, p=n\
la portul Reni. Lucr\rile
au `nceput `n mai 2004, iar
`n august, acela[i an, a fost
inaugurat primul tronson.
Sedimentele rezultate din
lucr\rile de dragare -
peste 2,4 milioane de tone
de m=l - au fost depuse `n
Marea Neagr\.
P=n\ la final, vor mai fi
deversate `n mare alte 2,2
milioane de tone. Din cau-
za canalului, partea u-
crainean\ a Deltei se va
mic[ora, conform exper-
]ilor, cu 5.600 de hectare.
Pe parcursul lucr\rilor,
ucrainenii au `nc\lcat de
mai multe ori frontiera cu
Rom=nia, amplas=nd bali-
ze de semnalizare chiar `n
sectorul rom=nesc. a
provin din partide care s-au
opus proiectelor Constan]ei,
care au fost la guvernare `n
ultimii ani sau sunt, `nc\, [i
n-au f\cut nimic“, a declarat
primarul Constan]ei. Acesta
a refuzat `ns\ s\ fac\ pu-
blic\ pozi]ia sa `n sondajul
comandat de PSD pe plan lo-
cal, a[a cum a procedat `n
2004 `naintea alegerilor lo-
cale. „Dac\ v\ spun, o s\
zice]i c\ m\ laud“, a spus
satisf\cut Maz\re. a
impune embargo
`mpotriva Kosovo
De[i se opune desprinderii Kosovo
de teritoriul s\u, Serbia nu va re-
curge la un embargou pentru a-i
pedepsi pe etnicii albanezi dup\
ce [i-au declarat unilateral inde-
penden]a, `n data de 17 februarie.
„Este interesul nostru vital ca
toate comunit\]ile din Kosovo s\
prospere `n pace, securitate [i re-
conciliere, ca vecini `ntr-o soci-
etate `n care domin\ iertarea [i
speran]a“, a declarat ministrul
s=rb de externe Vuk Jeremic `n
fa]a Consiliului de Securitate al
Na]iunilor Unite. El a precizat c\
acesta este motivul pentru care nu
]ara sa nu dore[te impunerea unui
embargo, de[i Belgradul a
amenin]at, `naintea declar\rii in-
dependen]ei provinciei, c\ va
folosi toate mijloacele economice,
diplomatice [i politice pentru a
opri desprinderea Kosovo de
Serbia. Autorit\]ile de la Pristina
[i-au proclamat independen]a cu
sprijinul SUA [i al majorit\]ii
]\rilor UE, `n ciuda opozi]iei au-
torit\]ilor de la Belgrad [i a
Rusiei, principalul aliat al
s=rbilor.
Reformatorii
din Iran cer libertate
Fostul pre[edinte reformator ira-
nian Mohammad Khatami a cerut
electoratului, mar]i, cu ocazia
unui miting, s\ voteze `n mas\ la
legislativele de m=ine, pentru
ap\rarea libert\]ii [i crearea unui
parlament democrat. „Oamenii
doresc libertate, independen]\ [i
republic\ islamic\. Libertate
`nseamn\ dreptul de a-]i alege vi-
itorul, regimul politic, dreptul de a
le cere conduc\torilor s\ dea so-
coteal\ pentru ac]iunile lor, de a
proceda la schimbare f\r\ a re-
curge la violen]\“, a declarat fos-
tul [ef al statului iranian, `n fa]a
moscheii din Islamshahr, o subur-
bie aglomerat\ [i s\rac\ a capi-
talei iraniene. „Votul este criteriul
absolut. Aceia care nu cred `n vot
nu sunt prieteni ai poporului“, a
continuat Mohammad Khatami,
denun]=nd faptul c\ instan]ele de
control conservatoare i-au respins
`n mas\ pe candida]ii reformi[ti.
Khatami, care `i sus]ine pe can-
dida]ii Coali]iei reformatoare, re-
grup=nd aproximativ 30 de par-
tide, a dezmin]it, totodat\,
acuza]iile conservatorilor conform
c\rora tab\ra sa este ajutat\ de
]\rile occidentale, `n special de
Statele Unite ale Americii. a
 CM
YK

8 Joi, 13 martie 2008

Interviu

„E modern s\ ai boala Alzheimer.

Ba chiar un pic [ic!“
Boala Alzheimer, la fel ca [i sindromul
copilului hiperactiv sau stresul, face parte
din categoria bolilor la mare mod\ `n
momentul de fa]\. Afec]iunea exist\ [i este
extrem de grav\, `ns\ num\rul bolnavilor
raporta]i `n statistici dep\[e[te cu mult
realitatea. Despre u[urin]a cu care se pune,
ast\zi, diagnosticul de boal\ Alzheimer,
despre modul `n care trebuie abordat un
astfel de bolnav [i despre implica]iile bolii
asupra vie]ii sociale a acestor persoane am
stat de vorb\ cu prof. univ. dr. Constantin
Romanescu, specialist `n cadrul Spitalului
Clinic de Psihiatrie „Socola“ Ia[i.
Ce `nseamn\ boala „Vai, drag\,
Alzheimer?
Boala Alzheimer este o soacr\-mea s-a
demen]\ care `ncepe pe la alzheimerizat!“
v=rsta de 45 de ani [i care
constituie `nceputul unei Afec]iunea aceasta es-
te at=t de pomenit\ `n
lungi degrad\ri mintale, ce Rom=nia ultimilor ani,
poate dura indefinit de `nc=t senza]ia general\
mult timp. Se caracterizea- e c\ orice b\tr=n sufe-
r\ de Alzheimer. „Se
z\ printr-o pierdere a capa- poart\“ aceast\ boal\,
cit\]ilor cognitive, a memo- domnule profesor?
riei, a aten]iei, a capacit\]ii Este o boal\ foarte la
de coexisten]\ `n familie, mod\. ~n istoria medicinei
din cauza acestor tulbur\ri exist\ perioade `n care a- Profesorul Romanescu, vitatea `nc\ din 1951. Este membru e- OMS la Paris (cinci teme `n patru ani),
[i a altora, care se adaug\, pare c=te o boal\, care, su- merit al Academiei de {tiin]e Medicale Liverpool, Roma. De-a lungul carierei
a dezorient\rii `n timp [i pralicitat\, devine foarte
57 de ani de din Rom=nia. ~n 1975, a ini]iat [i `n- universitare [i medicale, a publicat 15
spa]iu. ~n cazul apari]iei u- frecvent\ [i care, apoi, dis- experien]\ `n psihiatrie fiin]at Catedra de Psihologie Medical\ c\r]i [i 250 de lucr\ri de specialitate,
nei boli Alzheimer, criteri- pare, ca o dulce fantom\ Profesorul Constantin Romanescu (prima din ]ar\), la UMF Ia[i. ~ntre iar din anul 1989, a `nceput s\ se
ile de orientare `n timp [i din via]a noastr\. De e- este medic psihiatru `n Sec]ia Neuro- 1959-1968, a fost [eful Sec]iei Organi- afirme ca eseist. ~n anul 2003, a ini]iat
spa]iu se clatin\, la `nce- xemplu, acum 50 de ani, ni- psihiatria Copilului [i Adolescentului za]iei Mondiale a S\n\t\]ii (OMS) de „Centrul de neuro[tiin]e“ al Academiei
meni nu vorbea de autis- din cadrul Spitalului Clinic de Psihia- malario-terapie, al doilea centru de de {tiin]e Medicale („Socola“), al c\rui
put, apoi dispar. Stai de
mul infantil. Boala era trie „Socola“, unde `[i desf\[oar\ acti- acest profil din lume. A fost bursier coordonator este [i `n prezent.
vorb\ cu cineva care are 45
de ani [i consta]i, stupefiat, cunoscut\, dar nu era „la
mod\“. Dup\ aceea, a de- ni[te diagnostice `n func]ie compar\m boala real\ cu xemplu situat la `nceputul La o coad\ la magazin, am
c\ el se consider\ `n 1470,
venit „la mod\“ [i ast\zi de moment, [i nu `n func]ie num\rul care figureaz\ `n vie]ii, dar este foarte u[or auzit, nu demult, o femeie
f\r\ nici o jen\ sau c\ a ui- foarte mul]i p\rin]i care au
tat cum `l cheam\. Bolna- de realitate. E la mod\ au- statistici, dup\ o analiz\ s\ trecem [i spre finalul zic=nd: „Vai, drag\, soacr\-
`n familie un copil cu prob- vie]ii, atunci c=nd vorbim mea s-a alzheimerizat!“.
vii ace[tia `[i pierd reperele leme sunt `nsp\im=nta]i c\ tismul, sunt copii auti[ti. foarte serioas\ a cazurilor,
de identificare a propriei Ei, bine, realitatea este c\ am vedea c\ sunt mult mai despre boala Alzheimer. Boala are o mare populari-
poate s\ aib\ autism. Din Noi nu mai respect\m tate. Au ap\rut centre de
persoane [i aceasta duce la nefericire, unii doctori cad exist\ copii suferind de au- pu]ine cazuri reale dec=t se tratare a bolii Alzheimer.
criteriile necesare unui di-
o degradare, la incapacita- [i ei `n capcana necunoa[- tism infantil, dar nu a[a de raporteaz\. |sta este un agnostic serios [i, cum ve- Numai c\, din fericire, nu
tea de a coexista `n familie, terii acestui fenomen isto- mul]i cum sunt diagnos- exemplu de „epidemie“ de dem pe cineva `ntr-o stare au ap\rut mai mul]i bol-
la vagabondaj. ric din medicin\ [i fixeaz\ tica]i. Dac\ am c\uta s\ diagnostic. Am ales un e- de degradare, indiferent de navi, pentru c\ aceast\
v=rst\, `l trat\m ca pe un boal\ este legat\ de un ba-
25 de euro pe zi, pacientului, dar [i a apar]i- bolnav de Alzheimer. Mai gaj genetic. Un num\r
n\torului sunt dezastruoase. mult, are circula]ie [i cu- foarte mic de oameni au
spitalizarea `ntr-un Pacientul prezint\ o evolu]ie v=ntul „alzheimerizare“. Alzheimer `n via]a lor. Dar
centru privat lent progresiv\ de degradare
a func]iilor cognitive, dar [i
de Alzheimer psihice, cu posibile tulbur\ri
Potrivit datelor Societ\]ii comportamentale, mergând
Rom=ne de Alzheimer (SRA), pân\ la violen]a fizic\ [i, ul-
`n Rom=nia exist\ circa terior, a celor motorii, cu
150.000 de persoane diagnos- imobilizare complet\ la pat
ticate cu boala Alzheimer, iar `n faza sever\ a bolii.
estim\rile ajung la circa Conform statisticilor ofi-
350.000 de persoane, `n cazul ciale, pe `ntreg globul exist\
`n care se adaug\ [i num\rul peste 24 de milioane de paci-
celor care nu s-au prezentat en]i cu demen]\, iar estim\ri-
la medic pentru stabilirea le speciali[tilor `n domeniu a-
unui diagnostic, rat\ c\, `n 2040, vor fi 81 de
La `nceputul acestei s\p- milioane. Demen]a afecteaz\
t\m=ni, la Otopeni, l=ng\ una din 20 de persoane peste
Bucure[ti, s-a deschis primul 65 de ani [i una din cinci pes-
centru privat pentru `ngri- te 80 de ani. Num\rul pacien-
jirea bolnavilor care sufer\ ]ilor cu demen]\ s-a dublat la
de o astfel de maladie. fiecare 20 de ani.
Centrul beneficiaz\ de per- „Journal Geriatric Psy-
sonal calificat [i ofer\ pro- ~n domeniul privat, `n Demen]a Alzheimer (DA), chiatry“ din 2005 ar\ta c\,
grame complexe de terapie România, exist\ centre de zi a[a cum este cunoscut\ `n `n ]\rile `n curs de dezvolta-
ocupa]ional\ [i de stimulare pentru demen]\ [i unele ser- studiile de specialitate, este re, cei mai mul]i pacien]i
cognitiv\. Pre]ul unei zile de vicii la domiciliu. Insti- o boal\ caracterizat\ prin sunt trata]i la domiciliu, de
internare `n acest centru tu]ionalizarea acestor pa- afectare cognitiv\ (memorie, c\tre familie (de obicei so]ie
este echivalentul `n lei a 25 cien]i se face `n c\mine de gândire) [i emo]ional\ sufi- sau fiic\), aceasta din cauza
euro/zi. Intern\rile se fac pe b\trâni, unde sunt acordate cient de sever\ pentru a posibilit\]ilor financiare sc\-
baz\ de programare, perioa- `ngrijirile generale specifice modifica activitatea zilnic\ zute ale familiei, `n timp ce,
da minim\ fiind de [apte acestor institu]ii sau unde [i calitatea vie]ii la un paci- `n ]\rile dezvoltate, un sfert
zile. Durata maxim\ a in- sunt interna]i pe perioade ent perfect con[tient. Impli- dintre bolnavi sunt trata]i `n
tern\rilor este nelimitat\. scurte. ca]iile asupra calit\]ii vie]ii centre specializate. Interviu realizat de Otilia B|LINI{TEANU
CM
YK

moda `i sile[te, parc\, pe
doctori sau le sugereaz\ di-
agnosticul. {i e foarte u[or
s\ spun\ unui pacient c\
are Alzheimer.
„Au ap\rut foarte
multe studii
despre Alzheimer
[i o mic\ epidemie
n-ar strica...“
Ce boli la mod\ existau
`n secolul trecut?
~n zona Moldovei, spre
exemplu, era foarte mult\
pelagr\. Ast\zi, nu mai
este pelagr\, dar, `n mod
excep]ional, mai apare c=te
un caz. Dac\ ar ap\rea c=-
teva, s-ar isca o mic\ epide-
mie. Dac\ e modern s\ fie
pelagr\, s\ fie, deci, pela-
gr\. A[a e [i cu Alzheimer;
e modern s\ ai aceast\
boal\. Ba chiar un pic [ic!
Spunea]i dumneavoas-
tr\ la un moment dat
c\, `n Rom=nia, exist\
mai multe centre de
Alzheimer dec=t bol-
navi. Cum explica]i a-
ceast\ stare de fapt?
Alois Alzheimer este cel
care a descris o boal\ care,
mai t=rziu, a devenit cele-
br\, chiar ceva mai t=rziu
de moartea lui, pentru mo-
tive care ]in de capriciul is-
toriei [tiin]elor, de evolu]ia
mentalit\]ii publice [i, `n
unele cazuri, de evolu]ia
economiei publice. Sunt
situa]ii `n care o boal\ a
fost impus\ de unele so-
ciet\]i, care s-au grupat
av=nd ca nucleu o boal\:
„Prietenii autismului“,
spre exemplu. {i, astfel,
apar o mul]ime de „prieteni
ai autismului“, mai mul]i
chiar dec=t copiii suferind
de aceast\ boal\. C=t de-
spre Alzheimer, impresia
mea, ca om care a predat
Istoria {tiin]ei [i a practi-
cat `n acest spital (nota
red: Spitalul Clinic de Psi-
hiatrie „Socola“) din 1951,
este c\ num\rul bolnavilor
de Alzheimer este mai mic
dec=t impresia general\ [i
dec=t statistica, care sem-
nealeaz\ un num\r foarte
mare de bolnavi. Ne punem
`ntrebarea: „Oare lumea s-a
schimbat at=t de mult `n-
c=t a ap\rut acum un nu-
m\r a[a de mare de bol-
navi?“ R\spunsul este, ca-
tegoric, nu. Au ap\rut `ns\
foarte multe studii despre
Joi, 13 martie 2008
Alzheimer [i o mic\ epide-
mie n-ar strica...
Centre de tratament
ultramoderne, `n SUA
Statisticile publicate
de reviste de speciali-
tate din SUA arat\ c\,
prin anul 2000, circa
4,5 milioane de ameri-
cani erau diagnostica]i
cu aceast\ boal\. E
chiar at=t de gav\ situ-
a]ia `n SUA?
Nu, nici pe departe. Este
foarte adev\rat, `ns\, c\ ei
sunt foarte aten]i cu aceste
boli, pentru c\ ele au un
aspect social. Sunt mai bo-
ga]i dec=t noi [i au ni[te
case foarte bune de trata-
ment pentru aceste boli.
Probabil c\ [i acolo se exa-
gereaz\ pu]in, pentru a
justifica un tratament foar-
te civilizat la ace[ti bol-
navi. Dar asta nu `nseam-
n\ c\ `ntr-un spital se pot
aduna cu u[urin]\ 100-200
de bolnavi de Alzheimer, ci
doar, poate, bolnavi cu de-
men]e senile.
Ce fel de demen]\ este
boala Alzheimer?
Demen]a reprezint\
pierderea capacit\]ilor in-
telectuale [i afective, de-
gradarea personalit\]ii. A-
ceasta este de mai multe
feluri, `nc=t noi, `n clinic\,
`mp\r]im demen]a `n dou\:
demen]a presenil\, care
apare `nainte de b\tr=ne]e,
deci `nainte de 55-60 de ani
[i demen]a senil\, care e
mai tardiv\. ~n toate de-
men]ele intervine pierde-
rea memoriei, pierderea ca-
pacit\]ii de autoconducere,
pierderea capacit\]ii de a
munci, apari]ia unor con-
secutive st\ri de agita]ie,
determinate de neaten]ie,
de neglijen]\. Alzheimerul
este o parte mic\ din
num\rul bolilor care ]in de
demen]\.
Bolnavii de Alzheimer
pierd raportarea
la timp [i spa]iu
Cum arat\ un astfel de
bolnav?
Nu are semne somatice
care s\-l tr\deze. Este
chiar foarte prezentabil.
Mi-aduc aminte de o doam-
n\ de la Bucure[ti, care
sigur are boala Alzheimer.
Cineva m-a rugat s-o e-
xaminez. Am v\zut-o. Sora
CM
YK
„Noi nu mai respect\m criteriile necesare unui diagnostic serios [i cum vedem pe cineva
`ntr-o stare de degradare, indiferent de v=rst\, `l trat\m ca pe un bolnav de Alzheimer. Mai
mult, are circula]ie [i cuv=ntul «alzheimerizare». La o coad\ la magazin, am auzit, nu
demult, o femeie zic=nd: «Vai, drag\, soacr\-mea s-a alzheimerizat!». Boala are o mare
popularitate. Au ap\rut centre de tratare a bolii Alzheimer. Numai c\, din fericire, nu au
ap\rut mai mul]i bolnavi, pentru c\ aceast\ boal\ este legat\ de un bagaj genetic.“
ei era foarte `ngrijorat\
pentru c\, aceast\ doam-
n\, care, la 55 de ani con-
ducea o `ntreprindere pro-
fitabil\, `ncurca teribil lu-
crurile `n ultima vreme, in-
tra `n conflict cu clientele [i
era pe pragul de-a intra `n
faliment. Doamna ar\ta
foarte bine, era extrem de
aranjat\ [i mi-a zis c\ se
simte mai b\tr=n\ acum,
de c=nd are 25 de ani, dec=t
atunci c=nd avea 60 de ani.
Mi-am dat seama, din c=te-
va cuvinte, c\ ea habar nu
are pe ce lume tr\ie[te. Nu
mai [tia s\ se `ntoarc\ a-
cas\, nu mai [tia cum o
cheam\. }i-ai fi `nchipuit
c\ e o isteric\ sau o simu-
lant\, `ns\, pur [i simplu,
ea nu-[i aducea aminte ni-
mic.
Alt\ dat\, am fost che-
mat `ntr-un caz foarte im-
portant, la Paris, pe vre-
mea c=nd eram cu burs\
acolo. Am fost s\ v\d un
om dr\gu], foarte fin, care
mi-a spus, extrem de senin,
c\ el este {tefan cel Mare [i
c\ suntem `n anul 1620.
Aceast\ boal\ este insidi-
oas\, adic\ discret\ la `n-
ceput [i trebuie s-o cerce-
tezi cu aten]ie, ca s\-]i dai
seama de pustietatea min-
tal\ la care duce, `n cazul
`n care continu\. Foarte
des, ace[ti bolnavi `ncep
prin a avea tulbur\ri de a-
ten]ie. „Ce-avem noi cu Bu-
covina, c\ n-a fost nicioda-
t\ a rom=nilor!“, mi-a spus
un profesor care a predat
toat\ via]a lui istorie. Cam
asta-i boala Alzheimer.
Eu am fost cu bolnavii
de la B=rnova, o sec]ie a
spitalului nostru, `ntr-o zi
de Pa[ti, `n vizit\ la m\-
n\stirile din Moldova. Spre
stupefac]ia mea, la B=rno-
va am descoperit o sec]ie
at=t de modern\, `n care
erau interna]i bolnavi cu
Alzheimer, dar care erau
at=t de bine `ngriji]i, `nc=t
n-ai fi zis c\ sufer\ de
aceast\ boal\. A fost teribil
de impresionant drumul.
Unele femei erau de 20 de
ani `n spital [i s-au com-
portat miraculos de bine.
~mi amintesc o doamn\ `n
v=rst\, `nv\]\toare, bol-
nav\ de Alzheimer, care,
l=ng\ M\n\stirea Neam],
a venit la mine [i am stat
de vorb\. Mi-a spus c\ a
avut un b\iat care a fost
doctor [i a murit pe front.
CM
YK
Mi-a spus exact cum s-a
`nt=mplat, pentru c\ ei au
memoria faptelor trecute.
Nu primise niciodat\ con-
firmarea c\ b\iatul ei a mu-
rit cu adev\rat. I-au spus
camarazii lui, care s-au
`ntors acas\, `ns\ nu pri-
mise nimic oficial. La un
moment dat, mi-a spus c\
ea crede c\ b\iatul `nc\
tr\ie[te. {i-mi zice: „Da' nu
e[ti chiar tu?“ A fost ferici-
t\ `n felul ei. La o s\pt\-
m=n\ de la aceast\ `nt=m-
plare, m-am dus din nou la
B=rnova. Bolnava m-a re-
cunoscut. A fost o experien-
]\ unic\ pentru mine.
Bolnavii de Alzheimer
nu iau act
de propria boal\
Este aceast\ boal\ a-
panajul oamenilor cu o
preg\tire intelectual\
deosebit\?
Nu. Dar oamenii cu pre-
g\tire deosebit\ ajung mai
repede la doctor. Cei s\r-
mani n-au boala Alzhei-
mer, fiindc\ nici nu se duc
la medic. Multe boli, de alt-
fel, nu au ]\ranii, pentru c\
nu au bani s\-[i `ngrijeasc\
s\n\tatea, [i asta e o prob-
lem\ grav\. De obicei, se
vede mai mult la intelectu-
ali. Familiile sunt mai evo-
luate [i se alarmeaz\ mai
rapid.
Bolnavii sunt con[ti-
en]i de boala `n sine?
Alois Alzheimer a
descoperit „boala
uit\rii“ `n 1901
Boala Alzheimer a fost
descris\ pentru prima oar\
de psihiatrul german Alois
Alzheimer (1864-1915). A-
cesta a examinat, la 25 no-
iembrie 1901, o pacient\,
Auguste D., `n v=rst\ de 51
de ani, internat\ `n „Spita-
lul pentru bolnavi psihic [i
epileptici“ din Frankfurt,
pentru tulbur\ri cognitive
progresive, halucina]ii, idei
delirante [i degradare a per-
sonalit\]ii sociale. Alzhei-
mer nota, atunci, un diag-
nostic vag: „Boal\ a uit\rii“.
Evolu]ia bolii a fost ur-
m\rit\ ulterior, timp de
cinci ani [i, dup\ moartea
Bolile psihice intr\ `n
categoria a ceea ce se nu-
me[te „anozognozie“, boli
care nu sunt recunoscute
de bolnavi. Nici un schizo-
fren n-o s\-]i spun\ c\ e
schizofren, dec=t dac\ a
aflat el de la familie sau
din acte, dar el nu este con-
vins c\ e bolnav. Cu at=t
mai mult o boal\ care intr\
`n categoria demen]elor,
cum este Alzheimer, este
una de care bolnavul nu ia
act. El nu se consider\ bol-
nav, dec=t la `nceput, c=nd
con[tiin]a nu este prea al-
terat\. Atunci poate veni la
doctor s\ semnaleze faptul
c\ a `nceput s\ uite.
Care este solu]ia pen-
tru ace[ti pacien]i?
Solu]ia aproape c\ nu e-
xist\. Exist\ relative trata-
mente, atitudini mai bine
spus. La Bucure[ti, exist\
dou\ case `n care astfel de
bolnavi sunt foarte bine
`ngriji]i, dar `ngrijirile sunt
foarte scumpe, iar bolnavul
e cel care pl\te[te. Diag-
nosticul trebuie, `ns\, bine
cump\nit.
Un tratament paleativ,
adjuvant, este binevenit
pentru bolnavii Alzheimer.
De la ceaiurile cu plante,
p=n\ la regimurile dietetice,
toate acestea sunt utile.
Bolnavul de Alzheimer nu
este un culpabil de boal\; el
n-a gre[it deloc. Are dreptul
s\ fie tratat [i trebuie s\ fie
tratat. P\rerea mea este, `n-
s\, cum am spus, aceea c\
sunt mai multe centre de
Alzheimer [i mai multe ra-
port\ri de boal\ dec=t bol-
navi.
9
pacientei `n urma unei in-
fec]ii, creierul ob]inut `n ur-
ma autopsiei a fost exami-
nat `n am\nunt de Alzhei-
mer, care a descoperit modi-
fic\ri caracteristice necu-
noscute pân\ atunci. Cazul
a fost prezentat pe 3 noiem-
brie 1906 la cea de-a 37-a
Conferin]\ a Psihiatrilor
Germani din Sud-Vest de la
Tübingen [i publicat `n re-
vista de specialitate „Allge-
meine Zeitschrift für Psy-
chiatrie und Psychisch-Ge-
richtliche Medizin“, sub ti-
tlul „O `mboln\vire particu-
lar\ a scoar]ei creierului“.
Potrivit speciali[tilor `n
psihiatrie, cam `n aceea[i
perioad\ cu descoperirea
bolii Alzheimer a fost de-
scris\ [i boala Pick sau de-
men]a frontotemporal\.
C=t de scump este tra-
tamentul pentru Alz-
heimer?
Nu pot spune cu preci-
zie, dar este foarte scump.
~n momentul de fa]\, au
disp\rut de pe pia]\ foarte
multe medicamente ieftine,
unele sedative eficiente.
Au ap\rut medicamente
str\ine, care cost\ infinit
mai mult. {i aici are per-
fect\ dreptate ministrul
S\n\t\]ii, care a spus c\ a-
sist\m la `nlocuirea unor
medicamente ieftine cu u-
nele extrem de scumpe.
Aceast\ boal\ nu-i o
condamnare la moarte psi-
hic\ sau la moarte civil\.
Bolnavii au nevoie, `n pri-
mul r=nd de tratament igi-
enic, de baie, de c\ldur\,
de socializare, de cineva ca-
re s\ stea de vorb\ cu ei,
condi]ii care trebuie create
fie acas\, fie `ntr-un centru
special de `ngrijire.
Exist\ metode de pre-
venire a bolii sau a de-
men]elor, `n general?
Nu. Boala apare ca ur-
mare a unui factor genetic.
Exist\, `ns\, posibilitatea
de a o ameliora. Au circulat
anumite terorii, neconfir-
mate [tiin]ific, conform c\-
rora boala ar putea fi pre-
venit\ dac\ nu se consum\
alimente `n vase din ni-
chel. Dar nu ne putem baza
pe acestea. Ceea ce putem
face este s\ urm\rim cu a-
ten]ie cazurile `n familie,
s\ pre`nt=mpin\m o via]\
halucinant\, excesiv de o-
bositoare [i, `n cele din ur-
m\, s\ asigur\m condi]ii
decente de via]\ persoane-
lor deja diagnosticate. a
10
Opinii
SOLILOCVII
„Voi fi mai
`ndr\zne] când
te voi `ntâlni data
viitoare, la rând
la supermarket“
a Doamne, Te rog s\ nu-}i
aminte[ti de Mine doar când
eu `mi amintesc de Tine! a
de Nicolae HULPOI
Omule necunoscut, te `ntâlnesc
pentru prima dat\ `n via]\. Privirile
noastre se intersecteaz\ doar pentru
câteva f\râme de secund\. Te privesc
cu nesa] `n ochi, simt c\ `ncerci s\-mi
spui multe, dar nu aud nimic, nu `n]e-
leg nimic.
Cumva, m\ reg\sesc `n nelini[tile
tale. Sunt convins c\, f\r\ nici o pro-
blem\, tu ai fi putut fi eu, iar eu a[ fi
putut fi tu. Te rog s\ m\ ier]i c\ nu `n-
dr\znesc s\ te opresc din drumul t\u,
s\-]i spun c\ nu sunt mai fericit decât
tine. Ori s\-]i s\desc `n suflet un firicel
din pulberea mea de speran]\. Te rog
s\ m\ ier]i c\ nu `ndr\znesc s\-]i spun
de ce eu cred `n ziua de mâine, de ce o
consider pre]ioas\ [i de ce cred c\ tre-
buie a[teptat\ nu oricum, ci preg\tin-
du-ne `nc\ de ast\zi.
Promit `ns\ c\ voi fi mai `ndr\zne]
când te voi `ntâlni data viitoare, `n
sta]ia de tramvai, la rând la super-
market, la frizerie; poate `n sala de
a[teptare a unui cabinet medical sau
poate dac\ te voi `ntâlni duminic\, la
biseric\, dup\ Sfânta Liturghie.
Drag\ prietene, de multe ori m\
`ntreb ce am f\cut s\ merit aten]ia
ta. Faci atâtea lucruri pentru mine
f\r\ s\-mi ceri nimic `n schimb. M\
mint cu gândul c\, odat\ [i odat\, `]i
voi r\spl\ti toat\ bun\tatea, c\ va
veni [i timpul meu. Dar eu [tiu, `n a-
dâncul meu, c\ timpul acela nu va ve-
ni niciodat\. Tu `ntotdeauna e[ti `na-
intea mea, gata s\-mi `ntinzi o mân\,
s\ m\ apuci [i s\ m\ ridici când m\
`mpiedic [i `mi zdrelesc genunchii.
De foarte multe ori m\ gândesc c\
tu m-ai f\cut ceea ce sunt; c\ bun\ta-
tea ta mi-a ar\tat lumina, c\ f\r\ iu-
birea ta a[ fi devenit la fel ca unul
dintre oamenii pe care, câteodat\ -
f\r\ nici un drept -, `i judec [i `i con-
sider r\i [i netrebnici.
Te rog s\ m\ ier]i, bunul meu prieten,
pentru toate triste]ile pe care ]i le pri-
cinuiesc atât de des. N-am nici m\car o
scuz\, nu pot spune „n-am vrut!“. Dac\
m-a[ fi ridicat la `n\l]imea sufletului
t\u, a[ fi putut s\ anticipez gesturile ca-
re te r\nesc. Dar reflexele mele sunt prea
`ncete... Pe când aten]ia, smerenia, iu-
birea ta m\ `nv\luie f\r\ `ntrerupere.
Doamne, Te rog s\ nu-}i aminte[ti
de Mine doar când eu `mi amintesc de
Tine. Iart\-m\ c\ nu m\ str\duiesc
s\ Te z\resc `ntre semenii de care zil-
nic `mi ating coatele, c\ nu `ndr\z-
nesc s\-i opresc din drum pe cei tri[ti
[i ab\tu]i, s\ m\ str\duiesc s\ le re-
dau speran]a. D\-mi mai mult curaj,
convinge-m\ c\ to]i sunt tri[ti [i neli-
ni[ti]i pân\ Te vor afla pe Tine.
Doamne, `]i mul]umesc pentru pri-
etenii pe care mi i-ai dat, care `mi a-
rat\, dup\ putin]a lor, molecule din i-
mensa iubire pe care Tu ai ar\tat-o
lumii. ~]i mul]umesc pentru r\bdarea
pe care le-ai dat-o s\ m\ suporte. ~n-
c\ n-am `nv\]at cum ar trebui s\ m\
port cu ei, dar ]ine-i aproape de mine
[i `]i promit c\ m\ voi str\dui s\ fiu
mai politicos, s\ `i iubesc mai mult.
Doamne, iart\-m\ c\ nu Te caut
cu râvna sfin]ilor de odinioar\. De
fapt, iart\-m\ c\ `mi amintesc atât de
rar c\ Tu e[ti ]inta c\ut\rilor noastre,
c\ m\ port câteodat\ de parc\ n-a[ fi
[i eu dator cu o moarte.
De câteva zile, a `nceput Postul Ma-
re. Ce-ar fi s\ `ncerc\m s\-i observ\m
mai atent pe cei pe care, de obicei, `i
trecem cu vederea [i s\ ne gândim mai
insistent la lucrurile care, `n mod obi[-
nuit, nu ne intereseaz\? a
Joi, 13 martie 2008
„Doamne, iart\-m\ c\ nu Te caut cu râvna sfin]ilor de
odinioar\. De fapt, iarta-m\ c\ `mi amintesc atât de rar c\
Tu e[ti ]inta c\ut\rilor noastre, c\ m\ port câteodat\ de
parc\ n-a[ fi [i eu dator cu o moarte.“ (Nicolae Hulpoi)
RELIGIE {I FENOMEN Nu avem nevoie decât
de echilibru
Teologia [i filosofiile Singura op]iune valabil\ `n rela-
ajut\ s\ descoperi unde te afli. Cer-
]ia cu filosofia profan\ pentru cre[-
tinism este aceea de a elabora o fi-
cetând diferitele curente filosofice [i losofie a religiei cre[tine pe baza
de pr.prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
comparându-le cu `nv\]\tura cre[ti-
n\, po]i afla cu exactitate pozi]ia pe
Revela]iei [i a experien]ei practice
a cre[tinului `n rela]ia sa cu Dum-
Mult\ vreme, de-a lungul istoriei,
care te g\se[ti, cel pu]in din perspec-
tiv\ intelectual\. Fire[te, acest lucru
nezeu. Nu e vorba nici pe departe
de o transformare a mesajului
filosofia a fost considerat\ o „slujni- nu e valabil doar pentru cre[tin, ci cre[tin `ntr-un fel de filosofie ezo-
c\ a teologiei“ (ancilla theologiae). E-
ra `n perioada `n care teologia `n-
pentru oricine. Cunoa[terea istoriei i-
deilor te ajut\ deseori s\ `n]elegi unde
teric\. Oamenii se `ntâlnesc cu
Dumnezeu prin Evanghelia prezen-
semna un fel de regin\ a tuturor [ti- conduc ele. Existen]ialismul individu- tat\ de Biseric\ [i nu prin mij-
in]elor, oferind sau `ncercând s\ alist al lui Kierkegaard din secolul al locirea unor argumente confuze.
ofere r\spunsuri privind toate taine- XIX-lea s-a dorit ini]ial un fel de sal- Nu toat\ lumea are acces spre
le universului, `n baza Revela]iei lui vator al cre[tinismului de ravagiile filosofie. Oricine poate fi sau deveni
Dumnezeu. Mult mai târziu, `ns\, idealismului, dar, finalmente, a con- un foarte bun cre[tin, chiar dac\ nu
`ncepând `n special cu Epoca Lumi- dus [i el la o s\r\cie a credin]ei. Pen- posed\ o preg\tire intelectual\ de-
nilor, rând pe rând, [tiin]ele, indifer- tru un cre[tin autentic, importan]a osebit\, chiar dac\ nu `n]elege `n Pr. Nicolae
ent de profilul lor, s-au deta[at de filosofiei e conferit\, `n principal, de profunzime esen]a lucrurilor [i re- Achimescu,
teologie [i religie, `n general, deve- modul `n care aceasta `l ajut\ s\ alit\]ilor din jurul s\u. profesor universitar
nind [tiin]e autonome. Totu[i, dup\ priveasc\ [i s\ perceap\ cre[tinismul La fel de bine, problema aceasta de Istoria religiilor la
o a[a de lung\ vreme, `n lumea de `n perspectiv\. Credin]a cre[tin\ nu poate fi pus\ [i dintr-o alt\ perspec- Facultatea de Teologie
azi, când e atâta nevoie de dialog, de este o form\ a platonismului, a idea- tiv\. Cre[tinismul trebuie s\ aib\ Ortodox\ „Dumitru
apropiere, de interdisciplinaritate, lismului, a existen]ialismului etc. capacitatea de a-[i justifica menirea St\niloae“ din Ia[i
de interconexiuni pe diverse planuri, Prin urmare, valoarea cre[tinismului [i rostul prin sine `nsu[i, iar credin-
se resimte acut nevoia nu a `ntoar- depinde de valoarea credin]ei `n Iisus ]a `n Dumnezeu trebuie s\ izvoras-
cerii [tiin]elor sub umbrela teologiei Hristos, `n revela]ia biblic\ [i `n tot c\ din experien]a personal\ a lui dintre aceste discu]ii devenind in-
sau a religiei, cât mai ales a re`ntâl- ceea ce implic\ ele. Dumnezeu, prin mijlocirea Evan- utile. Filosoful sceptic, care con-
nirii lor, a intr\rii lor `n dialog. E [i Dialogul dintre teologie [i filo- gheliei lui Hristos, [i nu fiind de- damn\ irevocabil limbajul religios
cazul teologiei, al credin]ei cre[tine [i zofie, ca entit\]i distincte, e absolut pendent\ de argumente ipotetice ca fiind lipsit de sens, având multe
al filosofiei. necesar; mai pu]in o asociere prea in- abstracte, venite din exterior. Nu prejudec\]i, vorbe[te `n fapt aiurea,
tim\ a cre[tinismului cu o anumit\ de pu]ine ori, `n trecut, apologetul fie [i pentru simplul motiv c\ nu s-
filozofie. R. Bultman considera, de cre[tin s-a a[ezat `n banca [colaru- a pus `n situa]ia teologului sau a
Filosofia e insuficient\ pild\, existen]ialismul lui Heidegger lui care [tie cum trebuie s\ arate celor care folosesc limbajul religios.
pentru a cuprinde drept temeiul filosofic al cre[tinismu- teorema, dar pentru c\ nu a urmat Aceasta nu `nseamn\ c\ filosofia,
lui, iar, cu mai bine de un secol `n linia corect\ a demonstra]iei, a fost `n rela]ia sa cu religia [i teologia,
cre[tinismul urm\, acest fundament era socotit a obligat s-o inventeze. ~n viitor, filo- nu-[i are importan]a ei. Marele me-
fi o form\ de idealism, privit ca sin- sofii cre[tini trebuie ori s\ fie pre- rit al filosofiei secularizate este a-
La nivelul cel mai de jos, filosofia gura temelie filosofic\ posibil\ a g\ti]i s\ justifice m\rturia cre[tin- cela de a-i stimula pe teologi s\-[i
reprezint\ o form\ de gimnastic\
credin]ei cre[tine. Ca s\ nu mai vor- ismului printr-o analiz\ conving\- reevalueze pozi]iile. Provoc\rile `n-
intelectual\, care ajut\ la exersa- bim de faptul c\, mai demult, cre[tin- toare a Revela]iei cre[tine, ori s\ dreptate `mpotriva vechilor argu-
rea gândirii. Acest lucru nu este de-
ismul a fost asociat cu aristotelismul, renun]e definitiv la argumentele fi- mente privind existen]a lui Dumne-
loc r\u. Unii se plâng de faptul c\ platonismul sau neoplatonismul, dar losofiei. zeu i-au convins pe unii s\ se `ntre-
filosofia nu duce nic\ieri, iar acu-
de fiecare dat\ s-a trezit reprezentat ~n Evul Mediul, Anselm de Can- be, cel pu]in, care sunt temeiurile
za]ia nu este cu totul nejustificat\. de idei str\ine lui. Mai devreme sau terbury lansa urm\toarea sintag- solide pe baza c\rora credem `n
Multe curente filosofice au sfâr[it `n mai târziu, filosofia, care la `nceput m\: Credo ut intelligam (Cred pen- Dumnezeu. Pe de alt\ parte, atacu-
fund\turi; totu[i, studierea lor ne se ar\ta foarte promi]\toare, s-a tru a `n]elege). ~n cei o mie de ani rile pozitivismului logic [i ale scep-
arat\ cel pu]in unde se afl\ aceste dovedit a fi insuficient\. care s-au scurs de atunci, au existat ticismului analizei lingvistice i-au de-
drumuri blocate. Uneori se `ntâmpl\ ca un teolog multe voci care au contestat punc- terminat pe unii gânditori cre[tini s\
~ns\, importan]a filosofiei nu se s\ `mp\rt\[easc\ pe deplin o anume tul de vedere al lui Anselm. ~ns\, examineze, `n continuare [i `ntr-un
sfâr[e[te aici. De pild\, cercetarea is- filozofie, s\ fie chiar orbit de o anumi- privind lucrurile retrospectiv, abor- mod nou, natura revela]iei [i rolul
toriei filosofiei este asemenea unui t\ idee, socotind-o un fel de cheie uni- darea fundamental\ a lui Anselm pe care-l joac\ limbajul [i comuni-
exerci]iu de naviga]ie, `n sensul c\ te versal\, care ofer\ toate r\spunsuri- pare corect\, pentru c\ nu po]i carea `n cre[tinism.
le. Un exemplu `n acest sens `l repre- niciodat\ dovedi ceva `nainte de a ~n concluzie, nu trebuie s\ ne l\-
zint\ ideea lui Schleiermacher pri- crede, ci doar pe baza propriei cre- s\m impresiona]i, dintr-o anumit\
vind esen]a religiei ca sentiment al din]e po]i vedea [i experimenta naivitate, de prea marea ofert\ a
dependen]ei absolute. Pentru Schle- adev\rul. Doar atunci când crezi `n sofismelor intelectualiste, gr\bin-
iermacher, aceast\ idee - de altfel, adev\r, `l po]i experimenta [i des- du-ne s\ ne `nfrupt\m din ultima
nimic altceva decât un element al ex- coperi. E [tiut faptul c\ cineva filosofie la mod\, dup\ cum nici s\
perien]ei religioase, devine o unitate poate constata anumite lucruri din ne panic\m, a[a cum se `ntâmpl\ `n
cercurile mai fundamentaliste nu
de m\sur\ pentru evaluarea `ntregu- afar\, dar le percepe exclusiv din
lui adev\r religios. Faptul acesta l-a exterior, le vede de la distan]\. Atât prea sofisticate. Nu avem nevoie de
nimic altceva decât de echilibru,
`mpiedicat pe filosoful german s\ re- `n trecut, cât [i `n prezent, au exis-
cunoasc\ multe alte lucruri funda- tat multe dezbateri, `n cadrul c\rora evaluând totul din perspectiva ex-
perien]ei [i credin]ei cre[tine dintot-
mentale pentru cre[tinism, l\sându-l s-a `ncercat s\ se discute despre
prizonier unui crez cu totul sterp. Dumnezeu la modul abstract, unele deauna. a
AM CITIT, NE-A PL|CUT Ce vreau s\ spun? Vreau s\ spun c\, de
pild\, e foarte normal s\ se vorbeasc\ despre o
iubire a p\rin]ilor pentru copii [i a copiilor pen-
I love you! - I love you, too! tru p\rin]i. La fel de normal e s\-]i iube[ti pri-
etenii, femeia de care te-ai `ndr\gostit, maestrul
„...Substan]a rela]iei dintre om [i `ngerul s\u ~]i iube[ti patria, meseria, casa, tabieturile. ~l care te-a format, profesiunea care te `mpline[te.
p\zitor - spune Serghei Bulgakov - este iubirea. iube[ti, fire[te, pe Dumnezeu. Pentru toate acestea, ca [i pentru altele, ai,
Din p\cate, termenul a devenit, prin suprafrec- Nimeni nu poate contesta realitatea [i legitim- `ntotdeauna, bune ra]iuni justificative. Cealalt\
ven]\ [i sentimentalism, aproape inutilizabil. itatea tuturor acestor tipuri de iubire. Dar iubirea iubire - cea de tip scripturar - nu are asemenea
Invocat\ la tot pasul, `n cele mai diverse `mpre- de care e vorba `n Scriptur\ - f\r\ s\ exclud\ vre- ra]iuni. Ea apare f\r\ s\ fie sus]inut\ de argu-
jur\ri, „iubirea“ sucomb\ `n propria ei sublimita- una din versiunile ei cotidiene - e altceva, e o alt\ mente palpabile, f\r\ motiv, ba chiar `mpotriva
te. Spui „iubire“ [i toat\ asisten]a surâde duios, iubire, mai complicat\ [i mai rar\. Ea nu e atât oric\rei motiva]ii rezonabile. Din punctul meu
prad\ unei emotivit\]i difuze. Se sub`n]elege c\ s- de „democratic“ r\spândit\, nu are `ntotdeauna de vedere, abia `n acest fel „iubirea“ `ncepe s\ fie
a spus ceva foarte frumos, ceva esen]ial, ceva de- „spontaneitatea“ iubirii obi[nuite (c\ci nu e „nat- interesant\, adev\rat\, matur\.
spre care tot omul are o idee foarte limpede. ural\“, ci suprafireasc\), [i se distinge mai curând Ilustrarea clasic\ a iubirii despre care
Cuvântul are un asemenea prestigiu, `ncât se printr-o formidabil\ exigen]\, se construie[te (da, vorbesc este - `n ambian]a cre[tin\ - „iubirea
poate dispensa de analize [i defini]ii (e chiar o se construie[te, oricât s-ar sim]i de jigni]i aproapelui“. ~n mod normal, nu ai nici un motiv
blasfemie s\ „ra]ionalizezi“ ceva atât de `nalt, de apologe]ii „firescului“, ai „simplit\]ii“ ai infla- s\ te `ndr\goste[ti de „aproapele“ t\u. ~l per-
ma]iei ira]ionale), se construie[te trudnic, la limi- cepi, `n cel mai bun caz, cu o amabil\ in-
nobil, de misterios!). {tim foarte bine ce e iu- ta imposibilului. Iubirea spre care `ndeamn\
birea! „Nu e om s\ nu fi iubit m\car o dat\“, diferen]\, ca pe un „el“ distant [i str\in. Ei bine,
Scriptura e, principial, o iubire imposibil\ [i f\r\ ]i se cere s\ intri `n comuniune afectiv\ cu acest
„via]a nu are nici un rost f\r\ iubire“ [.a.m.d. motiva]ii v\dite.
Corela]ia I love you! - I love you, too! („Te str\in, s\ dep\[e[ti neutralitatea strictei socia-
iubesc!“ - „{i eu pe tine!“) a ajuns, `n filmele bilit\]i, s\ te investe[ti `n el ca `n tine `nsu]i.
americane, un fel de „Ce mai faci?“ ~n realitate, „Iube[te pe aproapele t\u ca pe tine `nsu]i“ e o
vorb\ mai `ntortocheat\ decât pare, de[i e ci-
ne confrunt\m cu unul dintre cele mai nebu-
tat\ frecvent, ca un sub`n]eles elementar al
loase concepte ale discursului cotidian. moralei cre[tine. (...)
{i cu cât e mai nebulos, cu atât e mai frecvent. Via]a noastr\ e plin\ de derapaje, de minci-
Fereasc\ Dumnezeu s\ te bâlbâi, când e[ti `ntre- uni, micimi, vicii, gânduri inavuabile, turpitu-
bat (din gene mai mult, decât din buze): „M\ dini de toate calibrele. Dar cu toate astea,
iube[ti?“ Pu]ini sunt `ndr\gosti]ii, oricât de ig- sim]im c\ dracul nu este chiar atât de negru, c\
nari, oricât de atei, care s\ nu-[i aminteasc\ br- suntem recuperabili, c\, `n adânc, ad\postim
usc, `n momentele festive, de Corinteni 13. Sfera un suflet bun [i o inim\ curat\… ~ntr-o prim\
iubirii este atât de cuprinz\toare, `ncât e instan]\, „iubirea aproapelui“ nu pretinde de la
aproape imposibil de sistematizat: iubire e [i noi altceva decât s\ privim defectele celuilalt
afectul dintre femeie [i b\rbat, [i cel dintre cu aceea[i indulgen]\, cu aceea[i `n]eleg\toare
p\rin]i [i copii, [i cel dintre rubedenii de diferite complicitate cu care privim propriile noastre
grade sau dintre prieteni. Exist\ iubire carnal\, defecte.“ (Andrei Ple[u, „Despre `ngeri“, E-
mai mult sau mai pu]in vinovat\, exist\ iubire ditura Humanitas, Bucure[ti, 2003; n.r. - titlul
spiritual\, iubire romantic\, iubire „egoist\“ etc. apar]ine redac]iei)
 Joi, 13 martie 2008 11
DEZBATERE LA ACADEMIA ROM+N|: Institutul de Sociologie al Academiei Rom=ne va

Actualitate organiza o serie de dezbateri, av=nd ca tem\ educa]ia, scopul acestora fiind g\sirea unor
solu]ii la problemele `nv\]\m=ntului rom=nesc, a declarat, ieri, la simpozionul „Educa]ie
- identitate `n procesul integr\rii `n Uniunea European\“, directorul institutului, Ilie
B\descu. „~nv\]\m=ntul reprezint\, `n ziua de ast\zi, o fr\m=ntare. Problemele
`nv\]\m=ntului sunt probleme cu un profil distinct“, a spus B\descu.

Locuri pentru copii de gr\dini]\ `n [colile din Bucure[ti PE SCURT

Inspectorul general [colar
al capitalei, Stelian Fedorca,
le-a cerut [efilor inspectora-
telor de sector s\ identifice
spa]iile libere din unit\]ile
de `nv\]\mânt, pe care s\ le
trasforme din toamn\ `n
gr\dini]e. Stelian Victor Fe-
dorca a declarat c\ pân\ a-
cum a identificat trei unit\]i
de `nv\]\mânt `n Sectorul
IV, unde ar putea organiza
câteva grupe de gr\dini]\.
„De exemplu, {coala 100
func]ioneaz\ cu 200 de elevi,
dar are capacitate pentru
800. ~n aceste condi]ii, vom
organiza clasele la un anu-
mit nivel, iar la parter vom
face spa]ii pentru gr\dini]\.
De asemenea, la {coala 189
[i la {coala 115 vom organi-
za grupe de gr\dini]\“, a mai
spus inspectorul general.
El a precizat c\ `n multe
[coli au sc\zut efectivele de
elevi, dar nu are `nc\ o situa-
]ie clar\ privind aceste spa]ii
care ar putea fi reorganizate.
„Mai mult, `mi doresc ca `n
câ]iva ani s\ nu mai avem
[coli `n care elevii s\ `nve]e
`n mai multe schimburi“, a
mai spus Fedorca. Inspecto-
ratul {colar a primit, prin
planul de [colarizare 2008-
2009, 25.000 de locuri `n
gr\dini]e, cu aproape 10.000
mai pu]ine decât cererile, es-
timate la 33.000-34.000.
„Conducerea Inspectora-
tului {colar al Municipiului
Bucure[ti apreciaz\ c\ pe
lâng\ cele 25.000 de locuri ar
putea fi, conform situa]iilor
din anii precende]i, alte o
sut\ de grupe noi, ceea ce
reprezint\ un plus de 2.000-
2.500 de locuri. ~n aceste
condi]ii, vor mai fi grupe cu
un num\r mai mare de copii
decât cel prev\zut, dar nici
nu putem l\sa copiii pe dru-
muri“, declara recent Marian
Banu, purt\torul de cuvânt
al Inspectoratului {colar al
Municipiului Bucure[ti (IS-
MB). Conform Regulamentu-
lui de organizare [i func]io-
nare a `nv\]\mântului pre[-
colar, `nscrierile copiilor `n
gr\dini]e se fac la `nceputul
anului [colar sau, `n situa]ii
deosebite, `n timpul anului
[colar, `n limita locurilor dis-
ponibile. Potrivit calendaru-
lui MECT, re`nscrierile copi-
ilor din gr\din]e se vor face `n
lunile aprilie - mai, iar `nscri-
erile, `n limita locurilor r\-
mase libere, pot avea loc `nce-
pând cu data de 1 iunie. a
A zecea br\]ar\ dacic\
va ajunge `n Rom=nia
Ministrul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu, a anun]at c\
a zecea br\]ar\ dacic\, despre
care se presupune c\ ar fi fost
sustras\ din Mun]ii Or\[tiei, ar
putea fi adus\ `n Rom=nia `n
aproximativ dou\ s\pt\m=ni.
Iorgulescu a explicat c\, `n
prezent, autorit\]ile rom=ne
poart\ negocieri `n Statele Unite
ale Americii pentru
r\scump\rarea ei. „Dup\ ce vor
fi finalizate negocierile, vom
trimite exper]i pentru ca br\]ara
s\ fie expertizat\, abia dup\
aceea urm=nd ca ea s\ fie adus\
`n ]ar\“, a precizat ministrul
Culturii. A zecea br\]ar\ din cele
15 sustrase din siturile arheolo-
gice, se va al\tura astfel celor
nou\ care au intrat deja `n patri-

300 de scriitori 68 de ambulan]e noi din bani europeni moniul na]ional `n 2006 [i 2007.

Cinci institu]ii culturale

rom=ni, la
„Prim\vara
Poe]ilor“
Festivalul „Prim\vara Poe]ilor/Le
Printemps des Poetes“, aflat la edi]ia
a IV-a `n România, se desf\[oar\
anul acesta `ntre 10 [i 25 martie.
La aceast\ edi]ie se estimeaz\ c\
vor participa peste 300 de scriitori,
cânt\re]i, actori, pictori [i diferi]i oa-
meni de cultur\ din 60 de ora[e din
România [i din tot atâtea ]\ri.
~n `ntreaga ]ar\ vor avea loc zeci de
lecturi, mese rotunde [i dezbateri,
lans\ri de carte [i de reviste, specta-
cole de muzic\ [i poezie. Treizeci de
proiecte culturale vor reuni diferite e-
venimente. ~n program sunt incluse [i
programe specifice, destinate persoane-
lor care se g\sesc `n spitale sau `n ca-
se de b\trâni, precum [i `n penitenciare.
Alte dou\ programe - Les Belles
Françaises [i Frumoasele Olandeze
Zbur\toare - vor prezenta poezia con-
temporan\ din Fran]a [i Olanda.
Programul ZOOM-ROUMANIE,
ini]iat `n 2006 de Linda Maria Baros,
`[i continu\ ac]iunea de promovare a
literaturii române `n str\in\tate,
prin publicarea poeziilor câtorva zeci
de autori români `n Fran]a, Canada
[i Maroc, prin lecturi [i particip\ri la
diferite festivaluri interna]ionale.
Vor fi lansate [i dou\ biblioteci
virtuale: Poetarium - care `i va
prezenta pe poe]ii invita]i la mani-
fest\rile literare, [i La Bibliotheque
ZOOM - care va cuprinde autori
francezi, belgieni, spanioli, olandezi
tradu[i `n limba român\ [i autori
români tradu[i `n limba francez\.
Printre organizatorii festivalului se
num\r\ Linda Maria Baros, Horia
Gârbea, Uniunea Scriitorilor din Ro-
mânia, Asocia]ia Scriitorilor din Bu-
cure[ti, Institutul Cultural Francez,
Muzeul Na]ional al Literaturii
Române, etc. a
Ministerul S\n\t\]ii (MS)
va deschide, pe 15
aprilie, procedurile
legate de licita]ia pentru
achizi]ionarea a 68 de
ambulan]e noi.
Programul beneficiaz\
de finan]are european\,
iar costul total al
investi]iei se ridic\
la 6 milioane de euro.
Procedura de licita]ie va fi
deschis\ de Ministerul S\n\-
t\]ii pe 15 aprilie, banii urm=nd
s\ provin\ dintr-un program de
finan]are european. Contractul
vizeaz\ achizi]ionarea de am-
bulan]e tip C, destinate inter-
ven]iei medicale de urgen]\ la
cel mai `nalt nivel [i trans-
portului medical asistat al pa-
cientului critic, fiind dotate cu
echipamente, materiale [i
medicamente utilizate `n te-
rapia intensiv\.
Potrivit speciali[tilor MS,
echipajul ambulan]ei de tip C
va trebui s\ fie coordonat obli-
gatoriu de un medic special
preg\tit, iar vehiculul va fi ast-
fel construit `nc=t s\ permit\
accesul la pacientul aflat `n ve-
hicul din toate p\r]ile. Targa va
fi amplasat\ `n mijloc, cu posi-
bilitatea mut\rii acesteia la
dreapta [i la st=nga [i ridic\rii
la o `n\l]ime care s\ permit\ a-
cordarea asisten]ei medicale de
urgen]\ `n mod corespunz\tor.
Din categoria acestor ambu-
lan]e, de tip C, fac parte [i am-
bulan]ele de transport nou-
n\scu]i afla]i `n stare critic\.
Anun]ul de inten]ie lansat de
Ministerul S\n\t\]ii pe 7 mar-
tie arat\ c\ achizi]ia celor 68 de
ambulan]e tip C se va face prin
licita]ie deschis\, la un cost es-
timativ de 21.424.000 de lei
(aproximativ [ase milioane de
euro), f\r\ TVA. Contractul va
avea o durat\ de p=n\ la 31 de-
cembrie [i nu vor fi admise
oferte alternative.
La `nceputul lunii februarie a
acestui an, ministrul S\n\t\]ii,
Eugen Nicol\escu, afirma c\
ministerul va achizi]iona, `n
2008, peste 750 de aparate [i
echipamente noi pentru spitale
[i va continua dotarea cu ambu-
lan]e a sistemului sanitar, pen-
tru a ajunge la 2.500 de ma[ini,
prev\zute `n cadrul programului
ini]iat `n 2007. „{i `n 2008 vom
urm\ri dezvoltarea [i moder-
nizarea infrastructurii furnizori-
lor de servicii medicale [i dota-
rea acestora cu aparatur\/echi-
pamente medicale [i mijloace de
transport specifice. ~n acest
scop, vom continua dotarea cu
ambulan]e a sistemului sanitar,
pentru a atinge num\rul de
2.500 de ma[ini noi, a[a cum ne-
am propus, adic\ `nnoirea com-
plet\ a parcului auto“, a declarat
ministrul Eugen Nicol\escu,
`ntr-o conferin]\ de pres\.
~n ceea ce prive[te dotarea
spitalelor cu echipamente me-
dicale, MS va achizi]iona 150 de
aparate de anestezie [i terapie
intensiv\, 150 de aparate mo-
bile de radiologie [i 50 de apara-
te fixe de radiologie, 250 de apa-
rate de ventila]ie, 50 de com-
putere tomografe, [ase gamma
camere, 20 de angiografe [i [ase
echipamente de radioterapie.
De asemenea, `n cadrul progra-
mului na]ional de investi]ii `n
infrastructura oncologic\, ela-
borat la sf=r[itul lui 2007 de
c\tre Comisia de Oncologie a
MS, vor fi achizi]ionate dou\
PET-CT [i 60 de mamografe.
Nu `n ultimul r=nd, `n planul de
investi]ii al MS intr\ inten]ia
de achizi]ionare a unui spital
modular, de maxim\ importan-
]\ pentru utilizarea `n situa]ii
de calamit\]i. (O.B.)
de rang na]ional
Ministrul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu, a precizat c\,
`n opinia sa, pe viitor ar trebui
s\ existe doar cinci institu]ii cul-
turale de rang na]ional. „Din
punctul meu de vedere, cred c\
`ntr-o perspectiv\ oarecare ar
trebui s\ existe doar cinci ins-
titu]ii de rang na]ional, acestea
fiind institu]iile-fanion ale cul-
turii rom=ne[ti“, a spus mi-
nistrul, numind Muzeul Na]ional
de Art\ al Rom=niei (MNAR),
Muzeul Na]ional de Istorie a
Rom=niei (MNIR), Filarmonica,
Opera Na]ional\ [i Biblioteca
Na]ional\ a Rom=niei. Adrian
Iorgulescu consider\ c\ toate
celelalte institu]ii culturale ar
trebui trecute `n subordinea au-
torit\]ilor locale.
„Cuv=ntul de aur“, `n
centrele universitare
Cea de-a 15-a edi]ie a concursu-
lui „Cuv=ntul de aur“ ( Le Mot
d’Or) va avea loc, m=ine, la
Bucure[ti, `n incinta ASE, la
Lectoratul de limba francez\ din
Sibiu, precum [i la Centrele
Culturale Franceze din Cluj-
Napoca, Ia[i [i Timi[oara.
Studen]ii pasiona]i de economie,
dar [i de limba francez\, s-au
putut `nscrie la aceast\
competi]ie, fiind necesar s\ fac\
dovada cunoa[terii terminologiei
de afaceri `n limba rom=n\ [i/sau
`n francez\ [i s\ realizeze un
scurt proiect de afaceri `n limba
francez\. Concursul „Le Mot
d’Or“ este organizat, `n Rom=nia,
sub patronajul ~naltului Consiliu
al Francofoniei, Agen]iei
Francofoniei, Oficiului Limbii
Franceze [i Delega]iei Generale a
Limbii Franceze.

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 500 DE LOCURI DE
MUNC| PENTRU STU-
DEN}I: O sut\ de companii
na]ionale [i interna]ionale
vor oferi peste 500 de locuri
de munc\ studen]ilor [i ab-
solven]ilor, la târgul de jo-
buri „JobShop® 2008“. Jobu-
rile oferite acoper\ domenii
variate - de la tehnic la e-
conomie, de la inginerie la
consultan]\. Firmele vor ofe-
ri programe de internship [i
de practic\, dar [i seminarii
pentru suport `n carier\. ~n
perioada 17-26 martie, stu-
den]ii [i absolven]ii vor
putea s\-[i depun\ CV-urile
la standurile Best. ~ntre 24
[i 26 martie vor avea loc pre-
zent\ri de companie, train-
ing-uri [i seminarii, iar pe 27
martie studen]ii pot discuta
direct cu companiille prin in-
termediul standurilor de
prezentare din Rectoratul
Universit\]ii Politehnica
Bucure[ti.
a CAMPANIE DE IGI-
ENIZARE ~N REGIE: Peste
o sut\ de studen]i ai Uniunii
Na]ionale a Studen]ilor din
România (UNSR) [i ai Aso-
cia]iei Studen]ilor din Uni-
versitatea Politehnica Bucu-
re[ti (UPB) particip\ azi la
campania de igienizare a
campusului studen]esc Re-
gie, dup\ cum a declarat pre-
[edintele UNSR, Gabriel
Petrea. Potrivit liderului
studen]ilor, `n cadrul cam-
paniei de igienizare vor fi
v\rui]i copaci [i s\pate toate
spa]iile verzi ale complexu-
lui, vor fi planta]i aproxima-
tiv 500 de pomi [i vor fi
adunate gunoaiele. „Vrem s\
demonstr\m c\ se pot face
lucruri bune cu un minim de
efort [i c\ studen]ii se im-
plic\“, a spus Petrea.
a 493 DE LOCURI
PENTRU RROMI LA AD-
MITEREA ~N FACULTATE:
Ministerul Educa]iei, Cerce-
t\rii [i Tineretului (MECT) a
alocat, pentru admiterea
2008-2009, un num\r de 493
de locuri distincte pentru can-
dida]ii de etnie rrom\, `n cele
49 de institu]ii de `nv\]\mânt
superior de stat. „Locurile re-
partizate absolven]ilor rromi
le asigur\ admiterea pe crite-
rii minimale (media 5,00) [i
scutirea de taxe de [colarizare
pe durata studiilor“, arat\
MECT. Rectoratele univer-
sit\]ilor vor distribui locurile
la facult\]ile pentru care vor
exista cereri din partea can-
dida]ilor rromi. ~n acest scop,
ace[tia vor depune, `n pe-
rioada de `nscriere stabilit\
de universit\]i, o cerere de in-
ten]ie la rectorat [i, `n aceea[i
zi, un dosar de concurs la fac-
ultatea vizat\.
a 180 DE PROFESORI
SANC}IONA}I, DUP| TE-
ZELE CU SUBIECT UNIC:
Peste 180 de profesori evalu-
atori [i asisten]i au fost
sanc]iona]i cu retragerea
dreptului de a mai participa
`n aceast\ calitate la tezele
cu subiect unic, pentru o pe-
rioad\ `ntre unu [i trei ani,
din cauza unor nereguli pri-
vind aplicarea baremului, co-
rectare superficial\ sau favo-
rizarea fraud\rii. Consilierul
ministrului Educa]iei, Mihae-
la Suciu, a declarat c\ 134 de
profesori evaluatori au fost
sanc]iona]i pentru aplicarea
subiectiv\ a baremului, co-
rectare cu superfiicialitate [i
dezinteres fa]\ de activitatea
de evaluare prin tezele cu
subiect unic. Au fost sanc-
]iona]i al]i 48 de profesori
asisten]i, pentru nerespec-
tarea prevederilor din meto-
dologie privind asigurarea
corectitudinii derul\rii teze-
lor cu subiect unic, favori-
zarea fraud\rii examenului,
cât [i pentru neglijen]\ `n ac-
tivitatea de supraveghere a
elevilor `n timpul tezelor. a
Workshop-uri pentru
18 tineri muzicieni
Cele dou\ workshop-uri organi-
zate `n cadrul programului
SoNoRo - Interferen]e vor
cuprinde un num\r de 18 tineri
muzicieni, care vor avea ocazia s\
studieze muzica de camer\
al\turi de arti[ti de talie in-
terna]ional\ [i de profesori de la
diferite conservatoare europene.
~n luna februarie, organizatorii
Festivalului Interna]ional de
Muzic\ de Camer\ SoNoRo 2008
au invitat tineri muzicieni ro-
m=ni, cu v=rste cuprinse `ntre 13
[i 28 de ani, la selec]iile pentru
SoNoRo - Interferen]e 2008. Au-
di]iile s-au desf\[urat la Bucu-
re[ti, Bra[ov [i Cluj. Dat fiind
„nivelul deosebit de ridicat al par-
ticipan]ilor“, num\rul ini]ial de
burse a fost suplimentat cu dou\,
ajung=ndu-se la 18 burse. a
12 Joi, 13 martie 2008

CERCETARE: Un mic dejun `n care se g\sesc p=inea alb\ [i cerealele bogate `n zah\r
Por]ia poate predispune la diabet, la boli de inim\ [i chiar la cancer. Acesta este rezultatul
unui studiu realizat de cercet\torii din cadrul Universit\]ii din Sydney. Ace[tia au
constatat c\ dietele cu indice glicemic mare cresc riscul `mboln\virii cu diabet de tip II
de s\n\tate [i de apari]ie a bolilor cardiovasculare. ~n acela[i timp, cercet\torii au mai descoperit
o leg\tur\ `ntre aceste diete [i pietrele la vezic\ biliar\ [i anumite forme de cancer.

ANALIZE MEDICALE Bolile provocate de medicamente

Testul NSE, important pentru
monitorizarea cancerului pulmonar
NSE `nseamn\ NEURON SPE-
CIFIC ENOLASE [i este o enzim\
glicolitic\, ea fiind localizat\ `n
special `n citoplasma neuronal\.
NSE poate fi eliberat\ `n con-
centra]ie crescut\ `n s=nge `n cazul
neoplasmelor neuronale sau neuro-
endocrine [i, de asemenea, `n can-
cerul pulmonar. Cre[teri ale NSE
se `nt=lnesc `n neuroblastom, dar [i
`n alte tumori ale copiilor. Totu[i,
nivelul de peste 100 ng/ml la copil
este `nalt sugestiv pentru neuro-
blastom. Cre[teri se mai pot `nt=lni
[i la pacien]i care fac dializ\. Meto-
da de testare cea mai folosit\ se
numeste RIA. Aceast\ metod\ nu
este o metod\ de screening.
Valorilele normale difer\ `n
func]ie de laboratorul unde se efec-
tueaz\ testarea. Valorile de refe-
DIC}IONAR MEDICAL
a Behcet (boal\ a lui) - afec]iu-
ne cronic\ evolu=nd `n pusee infla-
matorii recidivante. Aceast\ boal\
rar\ este o afec]iune a v=rstei a-
dulte. Ea survine, `n principal, `n
Orientul Mijlociu, `n Japonia [i `n
bazinul mediteranean. Boala lui
Behcet pare s\ fie o boal\ auto-
imun\, `n declan[area c\reia ar
juca un rol o infec]ie cauzat\ de un
virus `nc\ neidentificat. Afec]iu-
nea este, adesea, cronic\ [i recidi-
vant\; a se traduce prin afte ale
mucoaselor bucal\ [i genital\, un-
eori ale pielii, prin artrite [i prin-
tr-o uveit\ (inflama]ie a ochiului).
Ea mai poate s\ stea la originea
unei meningite [i comport\ adesea
o atingere vascular\ (arterit\, a-
nevrism arterial, flebit\). Apari]ia
ulcerelor intestinale, epididimitei
rin]\ sunt: 0-12,5-15 ng/mL. Valo-
rile ce reprezint\ cre[teri mode-
rate ale concentra]iei serice ale
acestui marker sunt: 15-40 ng/ml.
Se consider\ a fi cre[teri mari cele
de peste 40 ng/ml.
NSE mare a fost detectat [i la
pacien]i cu neuroblastom [i cancer
pulmonar cu celule mici (small cell
lung cancer-SCLC), dar [i la paci-
en]i cu tumora Wilms, melanom,
cancer de tiroid\, rinichi, testicul
[i de pancreas.
NSE se folose[te, mai ales, pen-
tru monitorizarea tratamentului [i
a evolu]iei cancerului pulmonar cu
celule mici, a neuroblastomului, a
cancerului tiroidian medular. (Ru-
bric\ realizat\ cu sprijinul labora-
torului Focus Lab Plus Bucure[ti -
www.focuslab.ro)
a Benzoat de sodiu - aditiv ali-
mentar utilizat ca [i conservant,
de obicei `n b\uturile r\coritoare
carbogazoase;
a Benzodiazepina - medica-
ment utilizat, `n principal, `n tra-
tarea anxiet\]ii [i insomniei.
Benzodiazepinele, care au un efect
anxiolitic, sunt utilizate ca seda-
tive psihice; ele diminueaz\ anxie-
tatea sub diferitele ei aspecte (ten-
siune psihic\, emotivitate, inhi-
bi]ii psihologice), tulbur\rile psi-
hosomatice, agita]iile psihiatrice.
Unele dintre ele sunt prescrise,
special, `mpotriva insomniei. ~n
plus, benzodiazepinele sunt utile
[i `n anestezie, pentru a atenua
contracturile musculare, [i `n ca-
zul tetanosului;
Unul dintre cele mai vechi precepte ale practicii medicale
a fost exprimat prin „primum non nocere“, ceea ce `nseamn\
c\ medicul este dator, `n primul r=nd, s\ evite a face r\u
celui ce-i solicit\ ajutor. Acest principiu izvor\[te din teama,
ap\rut\ de la primii p\rin]i de breasl\ (Hipocrat),
c\ actul medical poate mai mult s\ strice, dec=t s\ zideasc\.
de dr. Cristina-M
Maria
GAVRILESCU
Medicina super-performant\ a
zilelor noastre are incontestabile
merite din punctul de vedere al pro-
greselor diagnostice [i terapeutice.
Iat\, `ns\, c\ medicina aduce [i unele
mari angoase: at=t metodele de diag-
nostic, c=t [i cele de tratament, pot
aduce ele `nsele, la un moment dat,
mari riscuri. Iatrogenia, adic\ boala
produs\ de medic, poate deveni o
problem\, cel pu]in la fel de mare ca
[i afec]iunea care l-a `ndreptat spre
acesta, n\sc=nd afirma]ia incitant\
c\ „bolnavul are de luptat cu doi fac-
tori: cu medicul [i cu boala sa“. Cau-
zele posibile ale iatrogeniilor pot fi:
- mijloacele de explorare;
- tratamentele profilactice sau cu-
rative;
- cuvintele rostite sau sugerate de
medic, cu toate implica]iile lor psiho-
logice.
Iatrogenia medicamentoas\ este
cea mai incitant\ ca frecven]\ [i im-
plica]ii, fiind [i cea mai studiat\. Prin
reac]ie advers\ medicamentoas\ se
`n]elege orice reac]ie d\un\toare ce
apare `n cursul administr\rii profi-
lactice, diagnostice sau terapeutice a
unui medicament, `n doza obi[nuit\
folosit\ la om, impun=nd reducerea
dozei, sistarea administr\rii sau pre-
vestind un risc pentru administr\ri
ulterioare.
dicament sau a unei doze destinate
altui pacient).
Factori lega]i de bolnav:
- particularit\]i individuale: reac-
]iile adverse sunt mai frecvente la
adul]i [i v=rstnici [i la femei, precum
[i la pacien]ii cu o anumit\ predis-
pozi]ie genetic\;
- abuz de medicamente [i folosire
de doze exagerat de mari;
- automedica]ia;
- erori de autoadministrare: la alte
intervale, cu urm\rire doar a unei
p\r]i din re]et\, continuare a con-
sumului de alcool;
- caren]e ale educa]iei sanitare:
nerespectarea regimului alimentar
asociat;
- factori lega]i de medicament, cu
propriet\]ile sale farmacocinetice [i
farmacodinamice particulare.
Practic, din metabolizarea unui
medicament, rezult\ at=t substan]e
similare medicamentului ingerat,
substan]e mai active dec=t medica-
mentul ingerat, c=t [i substan]e cu o
nou\ ac]iune [i metaboli]i toxici.
Adev\rul despre
bolile medicamentoase
Importan]a social\ a iatrogeniilor
medicamentoase este enorm\ [i iat\
doar c=teva dintre datele care subli-
niaz\ acest lucru:
- bolile medicamenoase reprezint\
aproximativ 15% din totalitatea tutu-
ror bolilor;
- reac]iile adverse medicamentoa-
se determin\ 2-3% dintre consulta-
]iile din practica general\ medical\;
- 5-10% dintre intern\rile `n spital
sunt cauzate de o iatrogenie medica-
mentoas\, iar dintre acestea, 2-12%
se vor solda cu un deces;
- inciden]a efectelor adverse la pa-
cien]ii spitaliza]i este de 5-35%;
- apari]ia reac]iilor adverse medi-
camentoase prelunge[te durata spi-
taliz\rii la cel pu]in 10% dintre pa-
cien]i;
- riscul de decese prin medica-
mente relativ periculoase se situeaz\
`ntre 3 [i 30 la un milion de pres-
crip]ii;
- mortalitatea prin accidente me-
dicamentoase variaz\ `ntre 0,3 [i 5%
din totalul lor;
- practic, orice medicament poate
produce reac]ii adverse letale;
- aspirina determin\ 7.000 de de-
cese, anual, `n SUA;
- exist\ un efort financiar uria[
pentru reducerea riscurilor medica-
mentoase. Astfel, `n Fran]a, `n 1998,
se cheltuiau 850 milioane de franci
pentru test\ri clinice [i 4 miliarde de
franci pentru depistarea [i tratamen-
tul reac]iilor adverse medicamen-
toase;
- costul reac]iilor adverse medica-
mentoase se ridic\, `n SUA, la 77 mil-
iarde de dolari anual.
Nu trebuie s\ uit\m c\ industria
farmaceutic\ este, `n cele din urm\,
parte a economiei de pia]\, condus\
de legi ce se dezvolt\ pe baza legilor
profitului. SUA, ]ara cu cele mai
multe cheltuieli legate de efecte ad-
verse, este [i ]ara cu cea mai mare
pia]\ de desfacere a medicamentului
(`n ultimii 20 ani, v=nz\rile farma-
ceutice au crescut, anual, cu 12%).
* DR.
CRISTINA-MARIA GAVRILESCU ESTE MEDIC PRIMAR
MEDICIN| INTERN|, SPECIALIST ~NGERIATRIE-GERONTOLOGIE,
CLINICA A V-A MEDICAL|, SPITALUL UNIVERSITAR CFR IA{I

[i a simptomelor neuropsihiatrice a Berger (boal\ a lui) - boala Un medicament nou comercializat

este, de asemenea, posibil\;
a Benign - calific\ o boal\ care
evolueaz\, `n mod simplu [i f\r\
consecin]e grave, spre vindecare.
Caracterizeaz\ o leziune necance-
roas\, localizat\ [i care nu antre-
neaz\ nici o diseminare de metas-
taze `n ]esuturile `nvecinate (spre
deosebire de cea malign\). Despre
o tumor\: celulele benigne pot a-
vea, aproximativ, aspectul unui
]esut normal, atunci c=nd sunt
privite la microscop. Acestea cresc
[i comprim\ sau deplaseaz\ ]esu-
turile `nvecinate, dar nu le in-
vadeaz\. Tumorile benigne de
m\rimi mai reduse nu dau simpto-
matologie [i pot fi neglijate; cele
mai mari se `ndep\rteaz\, de
preferat dup\ ce diagnosticul de
benignitate a fost stabilit;
cronic\ a glomerurilor renali, ca-
racterizat\ prin prezen]a imuno-
globulinei A `n aceste unit\]i
filtrante. Boala lui Berger afec-
teaz\ mai ales subiec]ii tineri, cu o
net\ preponderen]\, a celor mas-
culini. Boala lui Berger poate s\
se manifeste printr-o hematurie
(prezen]a de globule ro[ii `n urin\)
vizibil\ cu ochiul liber, survenind
adesea `n paralel cu infec]iile
c\ilor aeriene superioare (laringe,
faringe, fose nazale). ~n alte ca-
zuri, afec]iunea evolueaz\ f\r\
simptome evidente; descoperirea
sa, adesea `nt=mpl\toare, este ur-
marea unui examen care pune `n
eviden]\ o hematurie microscopi-
c\, uneori asociat\ cu o slab\ pro-
teinurie (prezen]a proteinelor `n
urin\). a
difuzeaz\ rapid pe pia]a mondial\,
prin reclame ce proclam\ siguran]a [i
eficien]a, dar, ulterior, apar numeroa-
se accidente iatrogene, ini]ial necunos-
cute (cum au fost marea dram\ pro-
dus\ de talitomid\ sau accidentele pro-
vocate de aspirin\, celebrex, vioxx).
Factori de risc ai reac]iilor
adverse la medicamente
Factori lega]i de personalul medical:
- prescriere de medicamente inu-
tile, agresive sau contraindicate;
- insuficienta cunoa[tere a pro-
priet\]ilor medicamentelor, ale in-
compatibilt\]ilor [i interac]iunilor
dintre acestea;
- erori de prescriere;
- erori de distribu]ie `n spital (ad-
ministrare la un pacient a unui me-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 13 martie 2008 13
CRUCIAT S-A CALIFICAT ~N OPTIMI LA TANGER: Tenismanul rom=n Adrian Cruciat
Sport s-a calificat `n optimile de final\ ale turneului challenger de la Tanger (Maroc), dup\
ce l-a `nvins `n man[a inaugural\ pe rusul Iuri Sciukin, cap de serie nr. 7, `n dou\
seturi, cu 6-4, 6-4. ~n optimile competi]iei de 30.000 de euro, Cruciat `l va `nt=lni pe
austriacul Rainer Eintzinger, care a dispus de cehul Tomas Zib cu 6-3, 6-2.

Marius Niculae, surpriza lui Pi]urc\ pentru amicalul cu Rusia PE SCURT

Selec]ionerul echipei na-
]ionale de fotbal a Rom=niei,
Victor Pi]urc\, l-a convocat
pe atacantul Marius Niculae
(foto) de la forma]ia sco]ian\
Inverness Caledonian This-
tle, pentru meciul amical cu
Rusia, de la Bucure[ti, pro-
gramat pe 26 martie.
Pi]urc\ a convocat 11
juc\tori din str\in\tate, `ntre
care nu se afl\ [i Adrian Mutu
(Fiorentina), `n prezent acci-
dentat, pentru partida care va
avea loc pe stadionul „Steaua“.
Au fost trimise faxuri de con-
vocare pentru funda[ii Cosmin
Contra (Getafe CF), George
Og\raru (Ajax Amsterdam),
Gabriel Tama[ (AJ Auxerre),
{tefan Radu (Lazio Roma),
R\zvan Ra] ({ahtior Done]k),
mijloca[ii Cristian Chivu (In-
ternazionale Milano), Floren-
tin Petre (}SKA Sofia), R\z-
van Coci[ (Lokomotiv Mosco-
va) [i atacan]ii Marius Niculae
(Inverness), Daniel Niculae
(AJ Auxerre) [i Ciprian Marica
(VfB Stuttgart).
Exist\ posibilitatea ca se-
lec]ionerul s\ renun]e, p=n\
`n ziua convoc\rii, la unul
sau la altul dintre juc\torii
men]iona]i mai sus, `n func]ie
de starea lor de s\n\tate, de
statutul la echipele lor de
club [i de forma sportiv\ la
momentul respectiv.
Numele juc\torilor legiti-
ma]i la cluburi din ]ar\, con-
voca]i pentru acest joc, vor fi
anun]ate dup\ disputarea
meciurilor din cadrul etapei a
25-a a campionatului Ligii I.
Reunirea lotului este prev\-
zut\ pentru ziua de 24 mar-
tie, ora 12:00, la S\ftica. a
telui (n.r. - Massimo Mo-
Hector Raul Cuper
este noul antrenor
al Parmei
Argentinianul Hector Cuper,
care a fost concediat de pe
banca tehnic\ a echipei FC
Sevilla `n decembrie anul
trecut, este noul antrenor al
echipei italiene de fotbal
Parma, ocupanta locului 17
`n clasamentul campionatu-

Chivu spune adio Ligii Campionilor ratti). Nu am avut nici o

a Inter Milano a pierdut returul optimilor de final\ cu „cormoranii“ de la Liverpool, 0-1
pe teren propriu [i a ratat calificarea `n sferturi cu scorul general de 0-3 a Antrenorul
Roberto Mancini a anun]at, dup\ meci, c\ pleac\ de la Inter, `n var\ a
FC Liverpool este a pa-
tra forma]ie englez\ califi-
cat\ `n sferturile de final\
ale Ligii Campionilor la
fotbal, dup\ ce a `nvins
mar]i seara, la Milano, pe
Inter, cu scorul de 1-0 (0-
0), `n man[a a doua a opti-
milor.
Liverpool, care c=[tigase
`n tur cu 2-0, a ob]inut o
calificare meritat\, dar
Inter a irosit ocazii foarte
mari de gol prin Julio Cruz
[i Zlatan Ibrahimovic. Din
minutul 50, Inter a r\mas
`n inferioritate numeric\,
`n urma elimin\rii argen-
tinianului Nicolas Bur-
disso, iar Liverpool a reu[it
s\ dea lovitura de gra]ie `n
minutul 64, prin Fernando
Torres care a marcat de
l=ng\ Cristian Chivu.
Interna]ionalul rom=n a
jucat bine, cu excep]ia a-
cestei faze. Chivu a primit
un cartona[ galben `n mi-
nutul 85, pentru fault asu-
pra lui Steven Gerrard.
C\pitanul lui Liverpool, Steven Gerrard (st=nga), `l felicit\, pentru golul
marcat `mpotriva Interului, pe spaniolul Fernando Torres
~n sferturile de final\
ale Ligii Campionilor s-au
mai calificat Arsenal Lon-
dra, Chelsea Londra, Man-
chester United, Schalke 04
Gelsenkirchen, Fenerbah-
ce Istanbul, FC Barcelona
[i AS Roma.
Tragerea la sor]i va
avea loc vineri, la Nyon.
Mancini pleac\ la
sf=r[itul sezonului
Antrenorul Roberto
Mancini a anun]at, mar]i
seara, dup\ eliminarea din
optimile de final\ ale Ligii
Campionilor, c\ va pleca
de la echipa Internazionale
Milano, la finalul actualu-
lui sezon. „Urm\toarele
dou\ luni [i jum\tate vor fi
ultimele la Inter. Le-am
spus asta juc\torilor [i era
normal s\ o afle toat\
lumea. Aceast\ decizie era
luat\ de ceva timp [i nu a
depins de `nfr=ngerea din
acest meci. I-am transmis
decizia mea [i pre[edin-
problem\ cu Moratti. Inter
Milano a dovedit c\ este
unul dintre cele mai mari
cluburi. ~n acest moment
trebuie s\ ne concentr\m
pe campionat, ultimul
obiectiv pe care `l putem
`ndeplini“, a spus Mancini.
Mancini, `n v=rst\ de 43
de ani, se afl\ pe banca
tehnic\ a milanezilor din
2004, reu[ind s\ c=[tige
dou\ titluri de campion al
Italiei (2006 [i 2007), dou\
Cupe ale Italiei (2005,
2006) [i dou\ Supercupe
ale Italiei (2005, 2006).
Contractul lui Mancini cu
Internazionale Milano ex-
pir\ `n vara anului 2012.
Presa italian\ a scris c\
pre[edintele Massimo Mo-
ratti nu a vrut s\ comen-
teze anun]ul f\cut de Ro-
berto Mancini, dar se g=n-
de[te la un `nlocuitor, pe
list\ afl=ndu-se portughe-
zul Jose Mourinho, f\r\
contract `n acest moment,
spaniolul Rafael Benitez,
tehnicianul forma]iei Li-
verpool, [i Cesare Pran-
delli, antrenorul lui Adrian
Mutu de la AC Fiorentina.
(Narcis POHOA}|)
lui italian, a anun]at pre[e-
dintele clubului, Tommaso
Ghirardi. „Este ca [i f\cut.
Cuper va veni `n Italia `n
urm\toarele ore [i vom sem-
na contractul. Mai lipsesc ul-
timele detalii, dar exist\
deja acordul ambelor p\r]i“,
a anun]at oficialul italian.
Cuper, `n v=rst\ de 52 de
ani, `l va `nlocui pe Domeni-
co Di Carlo, concediat luni,
la o zi dup\ cea de-a 13-a
`nfr=ngere a echipei, de data
aceasta la Sampdoria (1-2),
pe propriul teren, `n cea de-a
27-a etap\ a campionatului.
Cuper, un antrenor consid-
erat intransigent, a mai an-
trenat `n Italia, la Inter Mi-
lano, `n perioada 2001-2003.
Didier Cuche a
c=[tigat „globul de
cristal“ la cobor=re
Elve]ianul Didier Cuche a
c=[tigat, pentru a doua oar\
consecutiv, Cupa Mondial\
de schi alpin `n proba de co-
bor=re, dup\ ce organizatorii
au anulat ultima prob\ a se-
zonului de la Bormio. Proba
de cobor=re era programat\
ieri, dar a fost anulat\ din
cauza ninsorilor de peste
noapte [i a condi]iilor de
cea]\ de pe pist\ care au
`mpiedicat, mar]i, desf\[u-
rarea antrenamentelor.
Cuche a c=[tigat astfel globul

Adi Mutu, locul 17 `n D\nciulescu spune c\ de cristal la cobor=re, cu un

ierarhia „Ghetei de Aur“
Portughezul Cristiano Ronaldo este
lider `n clasamentul Ghetei de Aur, trofeu
care r\spl\te[te cel mai prolific fotbalist
din Europa, `n vreme ce rom=nul Adrian
Mutu (foto) se afl\ pe locul 17.
Ronaldo ocup\ primul loc `n ierarhie,
cu 42 de puncte, urmat de brazilianul
Luis Fabiano (Sevilla), 40 p., [i olan-
dezul Huntelaar (Ajax), 39 p.
Mutu, autor a 14 goluri pentru
Fiorentina, `n Serie A, se afl\ pe 17, cu
28 de puncte, la egalitate cu germanul
Mario Gomez, spaniolul Daniel Güiza [i
fostul s\u coechipier Luca Toni, acum la
Bayern.
Deoarece Liga I din Rom=nia are un
coeficient de 1,5, golgheterul Gigel
Bucur (Poli Timi[oara), autor a 14
goluri, a adunat p=n\ `n prezent 21 de
puncte.
Iat\ clasamentul Ghetei de Aur: 1.
Cristiano Ronaldo (Manchester United/
Portugalia) 21 goluri, 42 de puncte; 2.
Luis Fabiano (Sevilla/Brazilia) 20 de
goluri, 40 puncte; 3. Klaas Jan Hun-
telaar (Ajax Amsterdam/Olanda) 26 de
goluri, 39 puncte; 4. Emmanuel Adrba-
yor (Arsenal Londra/Togo) 19 goluri, 38
puncte; 4. Fernando Torres (Liverpool/
Spania) 19 goluri, 38 puncte; 6. Karim
Benzema (Olympique Lyon/Fran]a) 17
goluri, 34 puncte; 7. Torstein Heldstad
(Brann Bergen/ Norvegia) 22 goluri, 33
puncte; 8. Marco Borriello (Genoa/Italia)
16 goluri, 32 puncte; 8. Rhys Griffiths
(Llanelli/}ara Galilor) 32 goluri, 32
puncte; 8. David Trezeguet (Juventus
Torino/Fran]a) 16 goluri, 32 puncte; 11.
Zlatan Ibrahimovic (Internazionale
Milano/ Suedia) 15 goluri, 30 puncte; 11.
Diego Milito (Real Zaragoza/Argentina)
15 goluri, 30 puncte; 13. Dmitri Lipartv
(JK Trans Narva -Estonia/Rusia) 29
goluri, 29 puncte; 14. Scott McDonald
(Celtic Glasgow/Australia) 19 goluri,
28,5 puncte; 14. Daniel Nannskog
(Stabaek IF/Suedia) 19 goluri, 28,5
puncte; 14. Blaise N’Kufo (Twente
Enschede/Elve]ia) 19 goluri, 28,5
puncte; 17. Mario Gomez (VfB Stut-
tgat/Germania) 14 goluri, 28 puncte;
Daniel Güiza (Mallorca/Spania) 14
goluri, 28 puncte; 17. Adrian Mutu (ACF
Fiorentina/Rom=nia) 14 goluri, 28
puncte; Luca Toni (Bayern München/I-
talia) 14 goluri, 28 puncte. (N.P.)
Dinamo nu mai poate vorbi
despre Liga Campionilor
Atacantul Ionel D\nciulescu
a declarat, mar]i, la `nt=lnirea cu
reprezentan]ii mass-media, c\
Dinamo va avea un meci dificil
contra Gloriei.
„Cu Bistri]a va fi o partid\
foarte grea. Tot timpul am avut
meciuri dificile cu Gloria.
~nt=lnim o echip\ foarte bun\,
cu juc\tori valoro[i, cu un
antrenor care a f\cut lucruri in-
teresante acolo, dar sper s\
c=[tig\m“, a spus Danciu-gol
`naintea antrenamentului pro-
gramat pe terenul central.
D\ciulescu este con[tient c\
locul ocupat `n clasament este
departe de preten]iile tuturor di-
namovi[tilor. „Trebuie s\ urc\m
c=t mai repede `n clasament, dar
nu putem vorbi acum de Liga
Campionilor, c=nd suntem `nc\
pe locul [ase. Nu pot spune dac\
ne-a bulversat schimbarea sis-
temului de joc. Noi trebuie s\
juc\m, indiferent de sistemul de
joc. Am f\cut [i noi o analiz\ a
jocului nostru, sper s\ trecem
c=t mai repede peste aceste pro-
bleme, pentru c\ suntem aceia[i
juc\tori care am adus at=tea
performan]e pentru Dinamo“, a
precizat D\nciulescu, care nu [i-
a ascuns dezam\girea dup\
semie[ecul cu Farul, de pe teren
propriu.
„Normal c\ suntem sup\ra]i,
pentru c\ jocul nu este cel pe
care ni-l dorim, dar trebuie s\
trecem peste aceste probleme [i
s\ preg\tim c=t mai bine meciul
cu Bistri]a. Trebuie s\ ne re-
van[\m neap\rat! Ne a[teptam
s\ ob]inem mai multe puncte `n
aceste trei meciuri, dar acum cel
mai important este s\ nu mai
facem pa[i gre[i]i. Suntem
con[tien]i c\ nu trecem printr-o
perioad\ tocmai bun\. Juc\torii
noi poate au pu]in\ nevoie de
timp, dar eu cred c\ vor da totul
pentru Dinamo. La meciul cu
Farul am suferit pu]in din cauza
vitezei de joc [i dac\ eram pu]in
mai agresivi, mai direc]i pe
poart\, poate aveam mai mul]i
sor]i de izb=nd\“, a ad\ugat gol-
geterul ro[-albilor.
Dinamo va sus]ine, m=ine
sear\, primul meci din runda a
XXIII-a, la Bistri]a, `n compania
Gloriei. Partida va `ncepe la ora
15:00 [i va fi transmis\ `n direct
de Kanal D.
Programul etapei
a XXIII-a:
M=ine, 14 martie
Gloria Bistri]a - Dinamo (ora
15:00, Kanal D)
Farul Constan]a - Poli Ia[i
(ora 19:00, Telesport)
S=mb\t\, 15 martie
Gloria Buz\u - Pandurii Tg.
Jiu (ora 15:30, Telesport)
Poli Timi[oara - UTA (ora
18:30, Na]ional TV)
Ceahl\ul Piatra Neam] - CFR
Cluj (ora 20:45, Antena 1)
Duminic\, 16 martie
O]elul Gala]i - FC Vaslui (ora
15:00, TVR 1)
Univ. Craiova - Rapid (ora
15:30, Na]ional TV)
„U“ Cluj - Dacia Mioveni (ora
15:30, Telesport)
Steaua - Unirea Urziceni (ora
20:30, Kanal D)
avans de numai 5 puncte
fa]\ de americanul Bode
Miller. Cuche a c=[tigat `n
acest sezon o singur\ prob\
de cobor=re, s-a clasat al doi-
lea de 4 ori [i o dat\ pe locul
3. Regulamentul Cupei Mon-
diale prevede c\ `naintea
probei de cobor=re trebuie
efectuat cel pu]in un antre-
nament. Proba feminin\ de
cobor=re s-a desf\[urat ieri,
fetele reu[ind s\ efectueze
luni un antrenament.
Culturist german
decedat din cauza
dopajului
Un culturist german, al c\rui
nume nu a fost dezv\luit, a
`ncetat din via]\ la Munster
(vestul Germaniei) din cauza
unei supradoze de dinitrofe-
nol, o substan]\ care favori-
zeaz\ cre[terea masei muscu-
lare [i eliminarea gr\similor,
informeaz\ agen]ia EFE. Po-
trivit autorit\]ilor germane,
autopsia urmeaz\ s\ stabi-
leasc\ dac\ sportivul, `n v=r-
st\ de 25 de ani, a utilizat [i
alte substan]e anabolizante.
Dinitrofenolul este o substan-
]\ folosit\, ini]ial, la fabri-
carea explozibililor, des-
coperindu-se, ulterior, c\
poate contribui la reducerea
gr\similor [i sporirea masei
musculare. Dar, din cauza
efectelor secundare [i `n urma
mor]ii unui alt sportiv, `n
Statele Unite, s-a decis inter-
zicerea acestui produs. ~n
Germania exist\ `ns\ o pia]\
neagr\ de unde doritorii `[i
pot procura diverse substan]e
dopante interzise, printre care
dinitrofenol, prin intermediul
Internetului. a
14 Joi, 13 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (II)
10:10 O dat\-n via]\ (r)
11:40 Celebrit\]ile timpului t\u
11:45 O dat\-n via]\ (r)
12:10 F\r\ frontiere (r)
12:35 Ultra News (2008) (r)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s, ep. 30)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim!
15:00 Teleshopping
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Pe ce d\m banii?
17:45 Interes general
18:30 File NATO
18:35 Tragerea Jocker; Loto 5/40
18:45 Cu ochii’n 4 (2007)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 F\r\ frontiere
20:50 Docu-joi: R\zboi pe calea
undelor (doc., ep. 2)
21:50 Lumea [i noi - Povestea
unui succes - Costel Busuioc
22:25 File NATO
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Harry Tracy
(western, SUA ’82, Cu: Bru-
ce Dern, Helen Shaver) a
07:00 Autocritica (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (r)
08:35 Miracole (r)
09:05 Angel Falls (r)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
politist, ep. 10)
12:35 Popasuri folclorice - In
memoriam Liviu Vasilic\
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Tribuna partidelor parla-
mentare
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
- Szieszta
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Angel Falls (SUA, ’93, ep. 3)
19:35 Replay
20:00 Miracole (It., 2007, dram\,
ep. 34)
20:35 Arena Leilor
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:40 Reilly: aventurile unui spion
(Angl., 1983, thrill.)
00:00 Plumbul din sânge (Angl.,
2002, s, partea a [asea)
00:55 O simpl\ formalitate
(It.-Fra., 1994, psiho thrill.,
r)
02:50 Zoom / 2 (r) a
07:00 Jurnalul cultural (r) 07:00 ~n gura presei 07:00 {tirile ProTv cu Andreea 07:00 Destine furate (SUA, 2007,
07:30 Muzica - opere complete (r) 08:00 ‘Neatza cu R\zvan [i Dani Liptak [i Mihai Dedu s) (r)
08:30 Istoria aproape (r) (matinal) 09:00 Omul care aduce cartea 09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
09:00 Identit\]i (doc.) (r) Cu: Dani O]il [i R\zvan 09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i! 2007) (r)
09:30 ARTdelenisme (r) Simion (Angl., ’94, f. doc., ep. 115) 09:45 Anita (col.-SUA, 2004, s)
10:00 Cinema dreaming (r) 10:00 ~n gura presei (r) 10:00 Schimbare extrem\ (Angl., 11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
10:30 Revolta clasicilor (r) 11:00 Hercule (SUA, 1995, s) 2002, s.de divert., sezonul 2004, s)
11:00 Al Doilea R\zboi Mondial I, ep. 9) 12:00 St\pâna destinului (Braz.,
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.
(Angl., 1974, s. doc., r) 11:00 Via]a sub presiune (SUA, 2004, s)
s. de ac].) 2005, dram\, sezonul I, ep.
12:00 Jurnalul cultural (r) 14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
13:00 Observator 20)
12:30 Stele de la Hollywood (r) - lenov., r)
13:45 Masculin x Feminin ? (di- 12:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 15:30 Destine furate
Bill Paxton
vertisment) 1973, s) (r) (SUA, 2007, s)
13:00 Atlas (r)
13:20 Istoria literaturii (r) Cu Liviu Vârciu [i Cristina 13:00 {tirile ProTV 17:30 Pove[tiri adev\rate
Cioran Cu Monica Dasc\lu
13:30 Excentricii (r) 18:30 Cele dou\ fe]e ale Anei
16:00 Observator 13:45 Suspect de crim\ (Angl.,
14:00 Portret `n oglind\ (r) (2006, s)
17:00 9595 (talk show) 1993, s. poli]ist, ep. 3)
14:30 Jangal (1998, doc.) - 19:30 R\]u[ca cea urât\ (Arg.,
Aventur\ molecular\ cu Cristian Andrei 16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA, 2007, s)
18:00 Divertisment: Folclorul con- 1973, s, ep. 3194)
15:00 O vedet\, un tablou 20:30 Inim\ de ]igan (2007, te-
traatac\ 17:00 {tirile ProTV lenov.)
15:05 Muzica - opere complete
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
16:00 Minorit\]i 19:00 Observator 22:00 Pove[tiri de noapte
16:30 La por]ile ceriului (r) ment)
*Sport *Meteo (2007, divertisment)
17:00 Art@.ro (r) 18:55 {tirile Sportive
20:30 Te pui cu blondele? (emis. 22:30 R\zboiul sexelor (Rom.,
17:55 Samuel Beckett - Pe m\- 19:00 {tirile ProTv 2007)
concurs)
sur\ ce se povestea (1996) Cu Andreea Esca 23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
cu Dan Negru
18:55 Jurnalul cultural 20:30 Experimentul sim]urilor 2006)
21:30 Clanu' Sprâncean\ (Rom.,
19:00 Muzica - opere complete (r) (SUA, 1998, com.) 00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
2007, s)
19:55 O vedet\, un tablou (r) 22:30 {tirile ProTV 01:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
22:30 Observator
20:00 ~napoi la argument Cu Amalia Enache [i lenov., r)
Despre minciun\, ur\ [i seduc]ie
23:30 Un Show P\c\tos (divertis- Cristian Leonte
ment) 02:30 Pove[tiri de noapte
Invitat Gabriel Liiceanu 23:15 Cu un pas `nainte (Rom., (2007, divertisment, r) a
21:00 Teatru - Nepotu’ cu D. Capatos 2007, s, ep. 28)
de Adrian Lustig. 00:30 Echipa de interven]ie (SUA, 00:15 Min]i criminale (SUA-Can.,
Regia: Hora]iu M\l\ele 2004, s) (15) 2005, s. poli]ist, ep. 9, se- Legend\:
22:20 O vedet\, un tablou (r) 01:30 Insula mon[trilor zonul 2)
22:30 Jurnalul cultural (Can.-SUA, 2004, com.) 01:10 Omul care aduce cartea (r) [tiri
23:00 Duhovnicul de la miezul 03:15 Clanu’ Sprâncean\ (Rom., 01:15 {tirile ProTv film artistic
nop]ii a 2007, s, r) a Cu Andreea Esca (r) a
 Joi, 13 martie 2008 15
ISTORIA LITERATURII: Pornind de la „Istoria literaturii române“ a lui George
C\linescu, ap\rut\ `n 1941, criticul literar Alex {tef\nescu urm\re[te soarta literaturii
române contemporane `n timpul comunismului [i dup\ (perioada 1941-2000).
Emisiunea va cuprinde portrete ale scriitorilor români, prezentate `ntr-o manier\
inedit\ [i cu material ilustrativ pu]in cunoscut. (Ast\zi, ora 13:20, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC|
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, se execut\, la comand\, mobilier
bisericesc sculptat (catapetesme, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, strane, troi]e etc.) `n lemn natur care pot fi dona]i banii sunt:
sau poleit cu foi]\ de aur.
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU
Comenzile se primesc RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la M\n\stirea Golia RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
fax 0232/216694. VÂNZ|RI
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Persoan\ fizic\, v=nd 3,25 ha teren
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) extravilan zona Uric, comuna Valea
Departament economic: Roxana GRIGORIU Lupului - Ia[i. Pre] 1,5 euro m.p.
Consilier juridic: Ana MANEA Rela]ii la telefon 313.720.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 enigmistic `n care cifrele
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc A
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 cu litere, fiec\rei litere 8 9 1 10 11
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\. 7 8 12 1 2 11 6 7 2
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite 8 13 3 10 11

`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
13 11 2 4 14 7 2
Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69)

8 15 2 16 8
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de
Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne T C C B
8 7 11 6 5 6 7 2 14
S R A A E T
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de I M I L L D R P
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX 17 8 7 6 4 2 10
N E N U U E O R
A G R I G G R I E B 18 8 3 7 2 16 2
E I T A A N T O
R T A R R I A T
B
I T T I
E A
Pornind de la numele s\rb\torii Aducerea moa[telor
Sf. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi, 13 martie,
de pe verticala A-B, completa]i careul de mai sus [i ve]i des-
Rezolvarea careului din coperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
num\rul de ieri (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de m=ine)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 9 5 7 6 2 8 3 4 1
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 2 3 7 6
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 4 2 3 5 7 1 9 6 8
r\sp=ndit cu succes `n Statele 9 3 1 7 8 1 6 9 3 4 5 2 7
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 1 6 4 3 9 5 7 8 2
iar `n Marea Britanie este deja 4 8 5 9 6 2
considerat un fenomen. Comple- 2 3 8 4 1 7 6 5 9
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 2 8 4 5 7 9 8 6 2 4 1 3
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 3 8 5 2 4 9 1 7 6
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 6 5
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 7 9 2 1 5 6 8 3 4
aceea[i coloan\. Grila este `m- 8 2 3 6 4 1 7 8 3 2 9 5
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 9 7 8 4 6 2
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 8 9 3 7 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de m=ine) 2 8 1 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Joi, 13 martie 2008

Calea Biserica din Aluni[ este unul dintre cele mai vechi l\ca[uri de
cult din Rom=nia. Legenda atribuie ctitoria unor ciobani care,
auzind un glas divin, au s\pat `n piatr\ pân\ au g\sit o veche
pelerinului icoan\ a Maicii Domnului. Odat\ g\sit\ icoana, aici s-a s\pat `n
piatr\ o biseric\ adev\rat\, care a fost, mult\ vreme, schit.

Mica Meteor\ din Mun]ii Buz\ului

Mun]ii Buz\ului poart\ cu ei, de mii de
ani, curiozit\]i ale naturii sau
monumente de un autentic
incontestabil, asupra c\rora omul
[i-a pus, mai mult sau mai pu]in,
amprenta. Pa[ii de pelerin ne-au
purtat recent spre Aluni[-Col]i,
S\ ajungi `n preajma
monumentelor rupestre de
la Aluni[, la „minunile“
locului de aici reprezint\ o
aventur\ demn\ de trans-
pus `n jurnale de c\l\torie.
{i aceasta, [i pentru faptul
c\ drumul, construit recent
cu bani europeni [i cu fon-
duri SAPARD, s-a deterio-
rat `ntr-un grad care nu
permite decât [oferilor mai
temerari s\ ajung\ de la
Col]i la Aluni[. Pe multe
por]iuni, drumul este pr\-
bu[it de-a dreptul [i, dup\
cum aveam s\ afl\m mai
târziu, aceasta a fost o zon\
extrem de afectat\ `n tim-
pul inunda]iilor din vara
anului 2006. Emo]ia de a
`ntâlni vestigii paleocre[ti-
ne, de a vedea ineditul `n
toat\ splendoarea te `mpin-
ge s\-]i dore[ti puternic s\
treci peste aceste impedi-
mente.
Pe drum, ni se poveste[-
te de comoara de spiritual-
itate care exist\ `n aceast\
La Col]i, exist\ unul
CM
YK
dintre pu]inele muzee
crarea nu s-a f\cut cum
trebuia. Ne dorim s\ trans-
form\m locul `ntr-o
Meteor\, dar, din lips\ de
fonduri, nu ne permitem
`ntr-o zon\ mai pu]in mediatizat\, nici m\car un paznic la
`ntr-un spa]iu pe care, dac\ l-am chiliile rupestre de lâng\
aprecia cu to]ii la `ntreaga sa valoare noi, astfel c\ acestea au
istoric\, geografic\ [i spiritual\, l-am fost `n repetate rânduri
profanate. Sunt ni[te locuri
denumi, a[a cum o fac mul]i dintre aparte aici [i avem o dato-
localnicii de aici, „Mica Meteor\“ rie sfânt\, ce ]ine de con[ti-
sau „Athosul românesc“. in]\, s\ p\str\m aceste re-
licve ale cre[tin\t\]ii, ca s\
avem ce l\sa posterit\]ii“,
zon\ din Mun]ii Buz\ului. Biserica din Aluni[ ne-a spus preotul Petre
Este vorba de un complex Furtun\.
de a[ez\minte cre[tine ru- Doar la [ase kilometri de
pestre, grupate [i denumite Col]i, se afl\ biserica din A-
generic „agatoane“. „Aga- luni[, un l\ca[ de cult care Entuziasmul
toanele“ sunt biserici, chilii face parte din circuitul mo- nu a murit
sau monumente de art\ numentelor rupestre din
zon\. Biserica a func]ionat Se spune c\ locurile de
cre[tin\ s\pate sau sculp- la Aluni[ sunt cu adev\rat
tate direct `n piatr\. Din ca schit m\n\stiresc pân\
la 1871, iar dup\ acest an a binecuvântate de
câteva zeci de a[ez\ri [i Dumnezeu, oamenii sunt i-
monumente rupestre, azi, devenit biserica satului.
Primul document `n leg\- nimo[i, vorbesc cu ge-
cele mai cunoscute alc\tui- nerozitate [i mândrie de-
esc un grup de [apte. tur\ cu acest sfânt l\ca[
dateaz\ din 1274. ~ncepu- spre un „Athos“ local, de-
Dintre acestea, cele cu cea spre „agatoane“ [i vestigii
turile bisericii pot fi duse,
mai mare notorietate sunt dup\ unele m\rturii palpa- din cre[tinismul primar.
Biserica lui Iosif [i Dionisie bile, chiar `n epoca de `nce- Problemele ce ]in de orga-
Torc\torul. Lor li se adau- nizare, de infrastuctur\ [i
put a cre[tinismului, când, de lipsa unor fonduri finan-
g\, `n Muntele Crucea Sp\- pe locurile unde a existat o-
tarului: Ghireta, Casa Ho]i- La Aluni[, s-au descoperit documente care ciare fac `ns\ lucrurile mai
dinioar\ un templu [i un transparente decât par. Es-
lor (Go]ilor), Buc\t\ria, altar de jertf\ p\gân, au atest\ c\, la 1270, aici exista un l\ca[ sfânt
Vârful Cameru]ei, Fund\tu- te bine `ns\ c\ aici nu a
`nceput s\ apar\, `n secolul nii, uneori nes\buite a vi- biseric\ s\rac\. Nu prea murit entuziasmul, pentru
ra, Agatonul Vechi [i Aga- al IV-lea d. Hr., biserici zitatorilor, - `n care au avem sprijin. Mai vin oa-
tonul Nou. Noi ne `ndrep- c\ la tot pasul oamenii
cre[tine minuscule, s\pate locuit [i s-au rugat cre[tini, meni de pe la consilii, de pe zâmbesc [i `nc\ n\d\jdu-
t\m `ns\ spre un peisaj de `n piatr\ sau chilii pustni- dovada incontestabil\ fiind la nu [tiu ce organisme, fo-
tip ab origine, care ne va iesc, a[a cum au `nv\]at de
ce[ti. A[adar, biserica din dat\ de icoanele [i crucile tografiaz\ [i pleac\. Ce am la Hristos, prin `ndemnul
oferi m\car o mic\, dar fa- Aluni[ este unul dintre cele `ncrustate `n piatr\ sau de f\cut aici a fost cu ajutorul
buloas\ parte din ceea ce `n- Apostolului Pavel. Aceast\
mai vechi l\ca[uri de cult alte semne grafice. De-a enoria[ilor, dar trebuie s\ gândire pozitiv\, aceast\
seamn\ `ntregul complex de din Rom=nia. Legenda stânga [i de-a dreapta bi- recunoa[tem c\ e cam n\dejde, credin]a puterni-
a[ez\minte vechi cre[tine. atribuie ctitoria unor sericii, sunt câteva stânci pu]in. Catapeteasma tre- c\ a localnicilor pot trans-
ciobani care, auzind un spectaculoase, unele explo- buie `nlocuit\ cu totul, fi- forma, `n timp, neajunsu-
glas divin, au s\pat `n pi- rate deja, care dac\ ar fi indc\ s-a deteriorat din rile de moment `n realiz\ri.
CM
atr\ pân\ au g\sit o veche puse `n valoare din punct cauza condensului. Cu aju- Vom prinde poate zilele `n YK

ale chihlimbarului icoan\ a Maicii Domnului. de vedere al infrastructurii torul Maicii Domnului, care s\ ne mândrim c\ [i
Aici s-a s\pat apoi o bi- ar putea concura cu cele- n\d\jduim `ns\ c\ vom noi românii avem, precum
seric\, `n piatr\, care a fost brele locuri de la Meteora. vom rezolva toate aceste grecii, Meteora noastr\.
mult\ vreme schit. Numele probleme. Dac\ `n zon\ ar Pân\ atunci r\mâne con-
ciobanilor, Vlad [i Simion, „Biserica din Aluni[ veni ni[te investitori [i s-ar statarea, sublim\ dealtfel,
sunt gravate `n piatr\, `n merit\ mai mult“ amenaja drumurile, am fi c\ dovezi ale `ncre[tin\rii
sfântul altar. vizita]i de mai mul]i popula]iei de pe teritoriile
~n imediata apropiere a Dup\ ce am participat la pelerini, ar fi mult mai str\române nu g\sim doar
bisericii se afl\ mai multe Sfânta Liturghie care s-a bine [i pentru biseric\. `n Sci]ia Minor, ci dup\ o
chilii s\pate `n piatr\ - u- s\vâr[it `n micu]a biseric\ Dup\ vechimea sa, biserica atent\ c\utare g\sim cre[-
nele [i-au p\strat aspectul din Aluni[, am purtat un din Aluni[ merit\ mai tinism peste tot. Aceasta
original, altele [i l-au dialog cu preotul paroh mult. Dar drumurile cons- constituie o dovad\ c\ ni-
schimbat din cauza ac]iu- Petre Furtun\, de la care tituie principala problem\. meni nu poate contesta
am aflat c\ celelalte monu- Chiar dac\ recent s-a vechimea credin]ei poporu-
mente rupestre mai impor- ref\cut drumul, acesta s-a lui nostru „n\scut s\ fie
tante nu se afl\ foarte de- surpat, din cauz\ c\ lu- ortodox“. a
parte de Aluni[, la circa 4-5
kilometri. Despre biserica
aluni[ean\, p\rintele spu- Muzeul limbar de aproape dou\
ne c\ nu duce lips\ nici de kilograme, descoperit\ nu
chihlimbarului departe de locul `n care este
enoria[i [i nici de vizita-
tori, `ns\ drumul foarte din Col]i situat\ expozi]ia. Te ui-
me[te modul `n care Marele
prost pân\ `n aceast\ loca- Tuturor celor care se afl\ Arhitect a lucrat [i `n str\-
litate constituie un im- `n drum spre Aluni[ li se reco- funduri de p\mânt, cu mi-
pediment ca acest l\ca[ de mand\ o oprire la Col]i, loca- gal\ [i m\iestrie; pietrele
cult s\ devin\ un punct de litate unde se afl\ un muzeu pre]ioase m\rturisesc de-
atrac]ie [i mai important al chihlimbarului. ~nfiin]at `n spre modul `n care crea]ia
Chiliile s\pate `n stânc\ la Aluni[ amintesc de m\n\stirile din Meteora Greciei pentru pelerini. „Aici este o anul 1979, muzeul a fost trebuie s\-[i laude Cre-
ref\cut `ntre 1980 [i 1983. atorul. ~ntr-un bob de chih-
Acesta fiin]eaz\ `ntr-o cas\
limbar se afl\ conservat\
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Xiropotamu, Simonopetra, Grigoriu, Doinisiu, Sf. Ap. Pavel [i ar- cu etaj, cu o arhitectur\ ru-
ral\ specific\ locului, con- perfect o furnic\, despre
sanalele m-rilor Zografu, Costamonitu [i Hilandaru – cazare la hotel
Rom=ne organizeaz\: `n Ouranopolis struit\ `ntre 1973-1974. Mu- care speciali[tii spun c\ ar
IV. Grupul de b\rba]i din Sf. Munte, vor vizita – M-rile zeul ad\poste[te o mare va- fi din ere preistorice. Chih-
limbarul este mai valoros
Pelerinaj Bulgaria - Grecia - Pantocrator, Iviron, Marea Lavra, Prodromul, Pe[tera Sf.
Atanasie – cazare [i mas\; Mic dejun, grupul de femei [i copii vor
rietate de mostre de chihlim-
bar, provenite din z\c\- dac\ p\streaz\ `n el fosile,
plante, insecte sau animale.
Sf. Munte Athos vizita M-rile „Sf. Ioan Botez\torul“, „Sf. Arsenie Capadocianul“,
Ormilia – Ouranopolis - cazare la hotel
mintele extrase din minele
din `mprejurimi sau din alte Primul savant român care a
V. Grupul de b\rba]i din Sf. Munte – Izvorul Sf. Atanasie, Carea zone din Mun]ii Buz\ului. pus `n valoare pe plan in-
(31 martie-5 aprilie/28 Iulie-2 august 2008) terna]ional chihlimbarul
– Dafni – Ouranopolis, plecare spre Bucure[ti Aici g\sim [i un bogat mate-
Mic Dejun, grupul de femei [i copii – M-rea Zigou, timp liber, rial iconografic, unelte, instru- provenit de la noi este bu-
I. Bucure[ti ora 6:00 - M-rea Preobrejenie – Veliko Târnovo, plecare spre Bucure[ti mente, documente, fotogra- zoianul Gheorghe Mun-
Catedrala mitropolitan\ [i Cetatea Medieval\*- Sevlivo – Zlatna VI. Serres, Sofia, Catedrala „Sf. Alexandru“ Nevski, Bis. „Sf. fii, bijuterii vechi, obiecte de teanu Murgoci. Cei care se
Panega- Sofia- M\n\stirea Rila – cazare + cin\ Sofia“ – priveli[te nocturn\, Bucure[ti, sosire `n jur de ora 7:00- 8:00. etnografie [i art\ decorativ\: ocup\ de destinele acestui
II. M-rea Rila ora 4:00- Salonic – Catedrala cu moa[tele Sf. [tergare, porturi populare, muzeu recomand\ `ntodea-
Dimitrie Izvorâtorul de mir, M-rea Vlatadon, locul unde a predicat Pre]: 220 E ^ 80 E ptr. b\rba]i (Athos)
mobilier rustic, unelte de ]e- una turi[tilor, pelerinilor s\
Sf. Ap. Pavel tesalonicenilor, M-rea Teodora cu moa[tele Sf. Cuv. 240 E ^ 15 E ptr. femei (Croazier\)
sut, obiecte de uz casnic, pen- fac\ drumul [i pân\ la stân-
Teodora [i ale Sf. Cuv. David, Bis. „Sf. Sofia“ cu moa[tele Sf. Vasile Servicii incluse: Autocar modern ***; cazare la hotel `n tru p\storit [i unelte agricole. cile din apropiere, conside-
cel Nou Arhiep. Tesalonicului, Catedrala mitr. cu moa[tele Sf. Ouranopolis; cazare la M-rea Rila [i `n Sf. Mte. Athos; ghidaj de spe- rate monumente rupestre.
Grigorie Palama – M-rea Souroti (op]ional, `n func]ie de timpul ~n fapt, `n muzeu exist\ o
avut la dispozi]ie), mormântul p\rintelui Paisie Aghioritul–
cialitate preot sau teolog; 3 mic dejun ptr. grupul de la Ouranopolis; 1 Furnica preistoric\ hart\ detaliat\ a tuturor
cin\ ^ cin\ [i mic dejun ptr. grupul din Athos;
Ouranopolis – cazare la hotel Nu sunt incluse: mesele de prânz [i cin\ la hotel; Asig. med. cca. Piesa de rezisten]\ a mu- a[ez\mintelor rupestre din
III. Mic dejun, grupul de b\rba]i vor intra `n Sfântul Munte Athos 25 lei /pax; intrarea op]ional\ (4 leva). zeului este o piatr\ de chih- Mun]ii Buz\ului.
[i vor vizita : M-rile Kutlumu[, Protaton, Sch. Sf. Andrei – cazare
[i mas\; Mic dejun, grupul de femei [i copii vor face o croazier\ pe
CONTACT: Pr. C\t\lin Niculescu, 0724.393.888
lâng\ Sf. Munte Athos [i M-rile Dohiariu, Xenofont, Sf. Pantelimon, Pagin\ realizat\ de Cristi {ERBAN
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 14 martie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 61 (962) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

{TIIN}| ECONOMIC ROMÂNIA ~N UE

T\riceanu: Estonia [i
Pro [i contra
Pârghia Letonia trec
biocombustibililor
pentru reducerea peste UE [i ob]in
polu\rii este vize de America
fiscalitatea
PAGINA 16 PAGINA 5 PAGINA 6

10 miliarde de euro pentru

„ridicarea“ satului rom=nesc ZIARUL LUMINA
apare
Agricultura româneasc\ va beneficia de 10 miliarde de euro pân\ [i la Bucure[ti!
`n 2013 (8 miliarde de euro - fonduri europene - [i 2 miliarde de P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
euro - contribu]ie româneasc\), fonduri care vor fi destinate din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
proiectelor de modernizare a agriculturii [i de dezvoltare rural\. pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
Fondurile sunt destinate unei game largi de beneficiari, de la tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
persoane fizice autorizate p=n\ la organiza]ii neguvernamentale, xemplar de 1 leu contractat prin
parohii sau autorit\]i publice. O parohie, de exemplu, poate s\ abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
ob]in\ fonduri pe toate cele trei m\suri lansate `n cadrul Pre]ul unui pachet
programului. Banii vor fi acorda]i `n baza unor proiecte, ce se trimestrial
depun la oficiile jude]ene pentru pl\]i, din fiecare jude]. la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
Continuare `n pagina 8 60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.

RELIGIOS
INDEPENDENT POLITIC, DAR IM-
PLICAT ~N DECIZII COMUNE: ~n
leg\tur\ cu unele comentarii
ap\rute dup\ hot\r=rea Sf=n-
tului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne de a permite candida-
tura preo]ilor numai ca inde-
penden]i [i numai pentru con-
siliile locale [i consiliile jude-
]ene, cu aprobarea episcopilor
lor, Patriarhia Rom=n\ face
c=teva preciz\ri.
Pagina 3
REGULILE DE VIE}UIRE MONA-
HAL| ALE SF+NTULUI BENEDICT:
Sf=ntul Benedict al Nursiei
(480-547) este unul dintre `nte-
meietorii monahismului `n Eu-
ropa Apusean\. A scris o r=n-
duial\ (regul\) monahal\ care
este respectat\ p=n\ ast\zi de
ordinul c\lug\rilor benedictini
din Apus. Este pr\znuit la 14
martie, at=t de Biserica din R\-
s\rit, c=t [i de cea din Apus.
Pagina 9

POZA ZILEI
Naveta spa]ial\ Endeavour a
ajuns cu bine la Sta]ia Spa]ial\
Interna]ional\ (ISS), aflat\ la
320 de kilometri de P\mânt,
unde are misiunea de a livra
primul element al laboratorului
nipon Kibo. La nou\ minute dup\
lansarea nocturn\, Endeavour
ajunsese deja pe orbita terestr\,
având [apte astronau]i la bord,
printre care [i un japonez. a
POLITIC
POLITICIENII SE CEART| DIN
CAUZA MIZERIEI DIN BUCURE{TI:
Politicienii [i-au adus aminte de
mizeria Bucure[tiului `nainte
Taxa auto scade de alegerile locale. Marian Van-
ghelie acuz\ presupuse ilegali-
t\]i `n administrarea salubri-
cu vechimea ma[inii z\rii ora[ului. ~n replic\, patro-
Noua formul\ a taxei de po- port cu celelalte tipuri de auto- nul unei firme implicate, Silviu
luare auto propune o reducere a mobile, urm=nd s\ se ]in\ cont, Prigoan\, amenin]\ c\ ar putea
acesteia cu 5% pentru fiecare an pe de o parte, de emisiile de candida `n mai.
de vechime a automobilului, dioxid de carbon, iar pe de alt\
Pagina 7
astfel `nc=t pentru o ma[in\ parte, de emisiile altor poluan]i
Euro 4 cu [ase ani vechime, [i de vechimea ma[inii.
taxa de poluare auto va fi cu Autorit\]ile rom=ne au ajuns S|N|TATE
30% mai mic\, a declarat, ieri, la aceast\ solu]ie ca urmare a
ministrul Economiei [i faptului c\, `n cazul anumitor ALIMENTA}IA NATURAL|, VITAL|
Finan]elor, Varujan Vosganian. automobile Euro 3, este specifi- Astfel, taxa de poluare auto `n cazul celorlalte, formula de PENTRU UN SUGAR S|N|TOS:
Noua formul\ a taxei de po- cat nivelul emisiilor de dioxid de pentru ma[inile Euro 4 [i pen- calcul va fi una combinat\, `n Alimenta]ia sugarului este su-
luare auto se va calcula diferen- carbon, iar `n c\r]ile tehnice ale tru o parte a ma[inilor Euro 3 func]ie de emisiile de oxid de
]iat pentru ma[inile Euro 4 [i o altor automobile Euro 3 nu este se va calcula `n func]ie de e- azot, vechimea sau capacitate pus\ unor continue [i importan-
parte a ma[inilor Euro 3, `n ra- men]ionat acest detaliu tehnic. misiile de dioxid de carbon, iar cilindric\. a te transform\ri, impuse de par-
ticularit\]ile perioadei de sugar.
Alimenta]ia natural\ a sugaru-
Alegerea pre[edin]ilor CJ se va face prin vot uninominal lui este fundamental\, iar re-
nun]area cu u[urin]\ la ea nu
Alegerea pre[edin]ilor consiliilor jude]e- Purt\torul de cuv=nt al Executivului a depune o mo]iune de cenzur\. „Ne deta[\m are nici un fel de justificare.
ne se va face conform Legii votului unino- amintit c\ Guvernul a adoptat hot\r=rile clar de jongleriile ieftine ale unor politicieni
minal, promulgat\ miercuri de pre[edintele pentru organizarea alegerilor, acte norma- care nu ]in cont de hot\r=rile Parlamen- Pagina 12
tului, politicieni care urm\resc s\ detur-
Traian B\sescu, a declarat ieri purt\torul tive bazate pe consensul partidelor politice,
de cuv=nt al Guvernului, Camelia Sp\taru. referitor la dat\ [i elementele tehnice. neze sensul votului din Parlament [i, mai
„Alegerea pre[edin]ilor consiliilor ju- Partidul Social Democrat a avertizat ieri grav dec=t at=t, urm\resc s\ deturneze vo-
de]ene se va face conform legii `n vigoare, a- c\, `n cazul `n care Guvernul va bloca Legea in]a electoratului care i-a trimis `n Par-
dic\ Legea votului uninominal“, a spus Ca- privind votul uninominal pentru pre[edin]ii lament“, se precizeaz\ `n comunicatul sem-
melia Sp\taru. de Consilii Jude]ene, social-democra]ii vor nat de pre[edintele PSD, Mircea Geoan\. a

CM
YK
2 Vineri, 14 martie 2008

Calendarul LA 14 FEBRUARIE 1881: Parlamentul a votat legea

zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXX)
Mitropolitul
Iosif Naniescu
al Moldovei
(1875-1902) (II)
~n anul 1834, ierodiaconul
Teofilact, unchiul viitoru-
lui mitropolit al Moldovei,
a fost rânduit `ngrijitor la
M\n\stirea „Sfântul
Prooroc Samuel“din
Foc[ani, care ]inea de
„Sfântul Spiridon“ din
Ia[i, [i l-a luat [i pe
tân\rul Ioan. Ierodiaconul
MICUL CATEHISM
Cum se cuvine cinstit\ Duminica
Cel mai folositor mod de a cinsti
s\rb\toarea duminicii este partici-
parea la Sf. Liturghie, care se oficia-
z\ `n fiecare zi de duminic\ `n sfin-
tele biserici. ~n cadrul Sf. Liturghii,
cre[tinii se `nt=lnesc cu Domnul
Hristos, prezent real prin Sf. ~mp\r-
t\[anie. De aceea, cre[tinii nu se pot
prezenta oricum la `nt=lnirea cu
Domnul, ci ei sunt preg\ti]i at=t
trupe[te, c=t [i suflete[te. Preg\tirea
trupeasc\ presupunere cur\]enie
corporal\ [i `mbr\c\minte curat\,
decent\, iar preg\tirea sufleteasc\
se refer\ la cugetul curat, `mp\carea
cu aproapele. ~n zilele de s\rb\toare,
cre[tinii `[i `ntrerup ocupa]iile zil-
nice, obi[nuite [i le `nlocuiesc cu ac-
tivit\]i de natur\ spiritual\. Astfel,
se urmeaz\ exemplul primilor cre[-
tini, care se adunau pentru a s\rb\-
tori ~nvierea Domnului, zi `n care a-
vea loc [i „fr=ngerea p=inii“.
„~n ziua `ntâi a s\pt\mânii (du-
minic\), adunându-ne noi s\ frân-
gem pâinea, Pavel, care avea de
gând s\ plece a doua zi, a `nceput
s\ ne vorbeasc\ [i a prelungit
cuvântul lui pân\ la miezul nop]ii“.
„A fr=nge p=inea“ `nsemna c\
ucenicii se adunau s\ fac\ rug\-
EVANGHELIA ZILEI
ciuni, s\ s\v=r[easc\ Sf. Liturghie
[i s\ se `mp\rt\[easc\.
Sf. Ioan Gur\ de Aur ne arat\
cum s\ cinstim ~nvierea Domnului:
„S\ nu facem, dar, v\ rog, de ru[ine
o astfel de s\rb\toare (a ~nvierii
Domnului), ci s\ avem cuget vred-
nic de darurile date nou\ de harul
lui Hristos. S\ nu ne `mb\t\m, s\
nu ne `mbuib\m, ci, g=ndindu-ne la
d\rnicia St\p=nului nostru, c\ a
cinstit la fel [i pe boga]i [i pe
s\raci, [i pe robi [i pe slobozi, c\ a
rev\rsat peste to]i `ndeob[te darul
S\u, s\-I r\spl\tim Binef\c\toru-
lui nostru pentru dragostea ce ne-a
ar\tat-o. Iar o r\splat\ `ndestul\-
toare este o vie]uire pl\cut\ Lui,
un suflet treaz, un suflet veghetor.
S\rb\toarea [i praznicul acesta nu
au nevoie de bani, nici de cheltuieli,
ci numai de voin]\ [i de suflet cu-
rat. Nimic trupesc nu se vinde aici.
Toate sunt duhovnice[ti. Predica-
rea cuvintelor dumnezeie[ti, rug\-
ciunile [i binecuv=nt\rile preo]ilor,
`mp\rt\[irea cu Dumnezeie[tile [i
Sfintele Taine, pacea, unirea; toate
darurile duhovnice[ti, vrednice de
d\rnicia D\ruitorului.“ (pr. Gheor-
ghe MIH|IL|)
prin care România devenea regat. Carol I a fost
`ncoronat la 10 mai 1881.
a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
Postul adev\rat
nu este numai
cel trupesc
„Vestirea postului s\ o primim cu bu-
curie, c\ de l-ar fi p\zit str\mo[ul, n-am
fi suferit c\derea cea din Eden. C\ fru-
mos era la vedere [i bun la mâncare rodul
care m-a omorât. S\ nu ne am\gim cu
vederea, nici s\ se `ndulceasc\ gâtlejul
nostru cu bucate scumpe, care, dup\
mâncare, sunt f\r\ de cinste. S\ fugim
de ne`nfrânare [i dup\ s\turare, s\ nu ne
supunem patimilor. S\ ne `nsemn\m cu
sângele Celui ce S-a adus pentru noi de
bun\voie la moarte [i nu se va atinge de
noi pierz\torul. {i vom mânca Pa[tile lui
Hristos cele preasfin]ite, spre mântuirea
sufletelor noastre“ (Stihoavn\ din slujba
Utreniei, vineri, `n prima s\pt\mân\ a
postului).
***
Postul cre[tin `[i are temeiul `n
porunca dat\ de Dumnezeu primilor oa-
meni de a nu mânca din „pomul
cuno[tin]ei binelui [i r\ului“, o interdic]ie
spiritual\ (prin care se verifica as-
cultarea protop\rin]ilor) materializat\ `n
gat: „P\rinte `n mâinile Tale `ncredin-
]ez duhul Meu!“. De aceea, vinerea este
fructul oprit. Aceast\ prim\ porunc\
dat\ omenirii `[i p\streaz\ pân\ ast\zi
rolul [i `nsemn\tatea `n via]a duhovni-
ceasc\ a credincio[ilor, prin rânduirea
perioadelor de post. Textul prezentat mai
sus este unul elocvent pentru modul `n
care postul devine eficient [i ajut\ pro-
gresul spiritual. ~n câteva cuvinte avem o
imagine clar\ a postului: ab]inerea de la
bucate, fuga de ne`nfrânare, paza sim]u-
rilor [i eliberarea de patimi. Observ\m
c\ accentul se pune mai mult pe partea
spiritual\, pe cur\]irea sufletului. De a-
ceea, trebuie subliniat c\ postul nu poate
fi limitat numai la mâncare [i la b\utur\;
el este mult mai complex datorit\ struc-
turii dihotomice a omului. Prin post
`ncerc\m s\ ne eliber\m de tot ceea ce
este r\u `n noi [i s\ ne apropiem de
Dumnezeu. De aceea cuvintele Sfântului
Ioan Gur\ de Aur, rostite `n secolul cinci,
indic\ tiparul comportamental al cre[tin-
ului postitor contemporan: „Nu numai
gura [i stomacul vostru s\ posteasc\, ci [i
ochii, picioarele [i mâinile [i toate m\du-
larele trupului vostru. Mâinile s\ pos-
teasc\, r\mânând curate de ho]ie [i
l\comie, picioarele nealergând spre lo-
curi p\c\toase, ochii s\ nu priveasc\ la
frumuse]i str\ine, gura s\ posteasc\ de
sudalme [i de vorbiri ru[inoase“. (Tudorel
PETECIL|)

Iisus, vi]a cea adev\rat\

Teofilact a mijlocit pe
lâng\ episcopul Chesarie
al Buz\ului ca Ioan s\ fie
`nscris la [coala reorgani-
zat\ de el. ~n anul 1835,
dup\ ce Teofilact a fost
numit mare eclesiarh al
Catedralei din Buz\u [i
l-a luat cu sine pe
tân\rul Ioan, episcopul
Chesarie (1825-1846) l-a
tuns `n monahism cu nu-
mele Iosif, `n amintirea
primului episcop al
Arge[ului, spunându-i:
„}i-am dat numele Iosif,
numele stare]ului meu,
de-i fi om de treab\, s\
ajungi ca el“. A doua zi
dup\ c\lug\rie, du-
minic\, 24 ianuarie, Iosif
a fost hirotonit diacon. Ca
ucenic al episcopului
Chesarie, `n anul 1836,
ierodiaconul Iosif
Naniescu a intrat la
Seminarul din Buz\u,
atunci `nfiin]at, pe care
l-a terminat `n 1840.
Apoi, `ntre anii 1840-
1847, a urmat Colegiul
„Sfântul Sava“ din
Bucure[ti. Dup\ trecerea
la cele ve[nice a episcopu-
lui Chesarie al Buz\ului
[i dup\ Revolu]ia de la
1848, `n mai 1849 ierodia-
conul Iosif a fost numit
egumen al M\n\stirii
{erb\ne[tii
Morânglavului, peste Olt,
lâng\ Râmnicu Vâlcea,
care ]inea de M\n\stirea
„Sfântul Spiridon“. A fost
hirotonit preot `n 1850, cu
binecuvântarea mitropoli-
tului Nifon al
Ungrovlahiei (1850-1875),
iar `n 1852 a fost hirotesit
protosinghel de episcopul
Calinic al Râmnicului
(1850-1868). Din aceast\
perioad\ se p\streaz\ o
parte din coresponden]a
sa cu episcopul Filotei al
Buz\ului (1850-1860) [i
cu ieromonahul Serafim
Vintileanu de la Buz\u,
`n problema tip\ririi unor
c\r]i de cânt\ri biserice[ti
r\mase de la ieromonahul
Macarie, precum [i „alte
traduc]ii mai nimerite“.
~n anul 1857 proto-
singhelul Iosif a fost nu-
mit egumen la
M\n\stirea G\i[eni, jud.
Dâmbovi]a, iar `n 1860,
mitropolitul Nifon al
Ungrovlahiei l-a ridicat la
rangul de arhimandrit.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
o zi a cercet\rii con[tiin]ei noastre pen-
tru a ne putea uni cu Hristos `n du-
minica ~nvierii. Din fragmentul evan-
Iisus a spus: „Eu sunt vi]a cea ade- nimic. Dac\ cineva nu r\mâne `n Mine ghelic de ast\zi vedem c\ Mântuitorul
v\rat\ [i Tat\l Meu este lucr\to- se arunc\ afar\ ca ml\di]a [i se usuc\; ne nume[te urma[ii S\i, „ml\di]e ale
rul. Orice ml\di]\ care nu aduce road\ [i le adun\ [i le arunc\ `n foc [i vi]ei“. {tim cu to]ii cum arat\ o ramur\
`ntru Mine, El o taie; [i orice ml\di]\ de vi]\-de-vie. Din ea pleac\ multe
ard. Dac\ r\mâne]i `ntru Mine [i cu- ml\di]e, dar f\r\ ramura principal\
care aduce road\, El o cur\]e[te, ca vintele Mele r\mân `n voi, cere]i ceea
mai mult\ road\ s\ aduc\. Acum voi ml\di]ele nu ar avea via]\. Prin ra-
ce voi]i [i se va da vou\.“ (Ioan 15, 1-7) mura-mam\ se hr\nesc cu sev\, prin
sunte]i cura]i, pentru cuvântul pe care
vi l-am spus. R\mâne]i `n Mine [i Eu ea se dezvolt\. La fel [i noi, cre[tinii,
`n voi. Precum ml\di]a nu poate s\ *** suntem ca ni[te ml\di]e care aducem
aduc\ road\ de la sine, dac\ nu roade doar dac\ r\mânem `n comuni-
r\mâne `n vi]\, tot a[a nici voi, dac\ Ziua de vineri a r\mas `n con[tiin]a une, `n strâns\ leg\tur\ cu Hristos,
nu r\mâne]i `n Mine. Eu sunt vi]a, voi tuturor cre[tinilor ca ziua `n care vi]a cea adev\rat\. Nu uita c\ via este
sunte]i ml\di]ele. Cel ce r\mâne `ntru Domnul Iisus Hristos a fost r\stignit. lumea lui Dumnezeu, iar lucr\torul e[ti
Mine [i Eu `n el, acela aduce road\ ~ntr-o zi de vineri, de pe cruce, Hristos chiar tu! (pr. Dumitru P|DURARU,
mult\, c\ci f\r\ Mine nu pute]i face a `mbr\]i[at lumea `ntreag\ [i a stri- Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Alexandru din Pidna (Mace- demiei Române [i al Acade- lionul românesc la Expozi]iile
donia) [i a Sfântului Cuvios miei de Medicin\ din Fran]a interna]ionale de la Paris
Eushimon, episcopul Lampsa- (d. 1991); (1937) [i New York (1939) (d.
cului. a 1898: s-a n\scut {tefan 1983). a
Constantinescu, pictor monu-
Mâine, Biserica face pome- mentalist (a decorat pavi-
nirea Sfin]ilor Mucenici Aga-
pie, Plisie [i Timolau (Sâmb\-
ta Sfântului Teodor – pome- 89 de ani de la
nirea mor]ilor). na[terea lui
Alexandru Paleologu
~n ziua de 14 martie,
Alexandru Paleologu (n.
istoria consemneaz\: 14 martie 1919, Bucure[ti, d.
a 1854: s-a n\scut Alexan- 2 septembrie 2005, Bucu-
dru Macedonski, promotor al re[ti) a fost scriitor, diplomat
simbolismului `n poezia ro- [i om politic român.
Alexandru Paleologu, e-
mâneasc\, fondatorul revistei seist [i critic literar, s-a for-
literare „Literatorul“ [i al ce-
mat la [coala lui Paul Zarifo-
naclului cu acela[i nume (d. pol, c\ruia i-a [i `ngrijit mai
1920);
multe antologii, faimos mai
Sfântul Cuvios `mpreun\ cu fosta lui d\dac\ a 1879: s-a n\scut Albert ales prin volumul „Bunul
`ntr-un loc pustiu, unde, prin Einstein, fizician; a formulat sim] ca paradox“.
Benedict din Nursia virtute [i `nfrânare s-a apro- teoria relativit\]ii restrânse [i ~n antologia „Spiritul [i li-
piat de Dumnezeu [i a primit a relativit\]ii generalizate, lau-
Sfântul Benedict, al c\rui tera“ sunt adunate câteva
puterea de a face minuni [i reat al Premiului Nobel pentru dintre eseurile sale despre li- Mihail Sadoveanu“ propune
nume `n limba latin\ `nseam- fizic\ pe anul 1921 (d. 1955);
vindec\ri. Cuviosul Benedict teratura român\, precum unica interpretare ezoteric\
n\ „binecuvântatul“, era origi- [i-a profe]it sfâr[itul cu [ase a 1885: s-a n\scut Constan- din literatura critic\ româ-
„Tema duelului la Camil Pe-
nar din provincia roman\ zile `nainte. tin I. Gane, scriitor (d. 1962); trescu“. Volumul „Treptele lu- neasc\ a romanului „Balta-
Nursia. P\r\sindu-[i de tân\r Tot ast\zi, Biserica face a 1897: s-a n\scut Ionel S. mii sau calea c\tre sine a lui gul“. (pr. Paul LEHACI)
casa [i p\rin]ii boga]i, a plecat pomenirea Sfântului Mucenic Pavel, medic, membru al Aca-
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
O lec]ie Numai din cuvânt aducea `napoi `n
ciread\ vacile care se r\t\ceau, vedea
dat cu ochii de copilul f\r\ mâini,
care s\rea cu picioarele descul]e,
Nici n-apuca bine copilul s\-[i
termine vorba [i iat\ c\, sub ochii
uliul de departe [i-l alunga, era iute la `nainte [i `napoi peste o balt\. tuturor celor de fa]\, din apa
despre `nchinare pas [i ager la minte, iar mai presus de – Ce faci, blestem\]ie?!, se r\sti la limpezit\ de soare a b\l]ii, a ie[it
A fost odat\ un b\iat s\rman care toate avea darul cânt\rii, de se putea el boierul. A[a se iese de la Sfânta un crin pl\pând [i alb. Boierul s-a
se n\scuse f\r\ mâini [i a c\rui mam\ `ntrece cu dasc\lii de biseric\ [i cu Biseric\? dat un pas `napoi [i-a f\cut o cruce
se pr\p\dise de timpuriu. Totu[i, copi- p\s\rile v\zduhului. Copilul se opri, `l privi cu ochii mare, iar s\tenii l-au urmat, mur-
landrul se ar\ta mereu senin la ~ntr-o zi, apropiindu-se Sfintele lui limpezi [i-i r\spunse cuviincios: murând `nfiora]i. (dup\ pr.
`nf\]i[are [i plin de bucurie `n inima Pa[ti, catadicsi s\ vin\ la biserica din – Iertare, domnia-ta, dar dac\ Constantin Valer Necula, „C\lu]ul
lui, iar pe deasupra era cuminte, de sat boierul locului, care era `nc\ n-am mâini, ca toat\ lumea, m\ lui Dumnezeu“. Poove[ti [i poovestiri
prinseser\ drag de el to]i oamenii din tân\r [i cam fudul. Când s-a terminat `nchin cum pot, s\rind cruci[ `n peentru cei ce n-aau mai citit deemult
satul acela [i din cele `nvecinate. slujba [i boierul a ie[it din biseric\ a cele patru col]uri. poove[ti))
 Vineri, 14 martie 2008 3
PREMIUL TEMPLETON PENTRU {TIIN}| {I RELIGIE A FOST ACORDAT UNUI PREOT
Actualitatea POLONEZ: Michal Heller, preot catolic polonez, cosmolog [i filosof al [tiin]ei, a fost ales
c=[tig\tor al edi]iei 2008 a Premiului Templeton. Profesor la Facultatea de Filosofie a
Academiei Pontificale de Teologie din Cracovia, Michal Heller, `n v=rst\ de 72 de ani, [i-a
religioas\ dedicat mai bine de 40 de ani din via]\ cercet\rii `n domeniul cosmologiei [i elabor\rii unor
teorii originale privitoare la originea [i cauza universului.

Comunicat de pres\ Noi duhovnici `n Arhiepiscopia Ia[ilor PE SCURT

Ieri, 13 martie 2008, Prea-
Patriarhia Rom=n\ fericitul P\rinte Daniel, Pa-
triarhul Bisericii Ortodoxe Ro-
reaminte[te regulile de m=ne (BOR), a oficiat slujba
de hirotesie `n duhovnic a 46
`nfiin]are a stavropighiilor de preo]i hirotoni]i recent `n
Arhiepiscopia Ia[ilor. Slujba a
Fa]\ de opiniile exprimate de dl. Dan Ciachir `n editoria- fost oficiat\ `n Paraclisul pa-
lul intitulat „Concluzii“, ap\rut `n cotidianul „Ziua“ din da- triarhal, cu hramurile „Sfân-
ta de 12 martie 2008, dorim s\ facem urm\toarele preciz\ri: tul Gheorghe“ [i „Sfânta Pa-
Remarc\m cu surprindere c\ dl. Dan Ciachir nu a rascheva“. Dup\ slujba hirote-
aflat - tocmai din cotidianul „Ziua“, `n care `[i public\ edi- siei, P\rintele Patriarh le-a
torialele pline de invective - de faptul c\ paragraful la vorbit preo]ilor despre proble-
art. 26 din Statutul pentru organizarea [i pentru func]io- mele cu care se pot confrunta
narea Bisericii Ortodoxe Române nu este un „text apo- tinerii duhovnici `ntr-o lume
crif“, ci a fost introdus legal, `mpreun\ cu alte 24 de a- `n care p\catul este la mod\ [i
mendamente `n [edin]a Sf=ntului Sinod din 28 noiembrie exist\ foarte multe boli psihi-
2007. A[a cum se preciza `n dreptul la replic\ din 10 mar- ce. „Tr\im `ntr-o lume `n care
tie 2008, adresat conducerii cotidianului „Ziua“, reformu- sl\be[te foarte mult con[tiin]a
l\rile la art. 26 [i 79 din Statut au fost propuse de c\tre
p\catului, când, din cauza in-
Patriarhia Român\ [i adoptate de c\tre Sf=ntul Sinod dividualismului, omul `ncear-
tocmai pentru a se evita orice team\ nejustificat\ privind
c\ s\ justifice p\catul [i când
`nfiin]area de stavropighii. Este evident faptul c\ dl. Dan este modern s\ fii un om p\c\-
Ciachir nu are capacitatea de a primi adev\rul, situa]ie
tos, când oamenii au sl\bit le-
`n care neag\ eviden]a [i risc\ s\ ajung\ la situa]ia pu]in g\tura lor de iubire cu Dum-
pl\cut\ de a nu-l mai lua nimeni `n considerare. (Biroul
nezeu [i `ntreolalt\ [i când so-
de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne).
cietatea se fragmenteaz\ din
ce `n ce mai mult. Exist\ o
mare del\sare duhovniceasc\,
numit\ secularizare, iar du-
hovnicul trebuie s\ fie un p\-
rinte care-i adun\ pe cei risi-
pi]i, care-i ridic\ pe cei c\zu]i
[i care aduce vindecare celor
r\ni]i de p\cat. ~n Ortodoxie,
duhovnicul nu `ndepline[te o
func]ie juridic\, ci una duhov-
niceasc\, de vindecare“, a
spus Patriarhul BOR. La fi-
nal, P\rintele Patriarh a `n-
mânat fiec\rui preot Certifi-
catul de duhovnic, prin care
noii slujitori ai sfintelor alta-
re au dreptul de a s\vâr[i Tai-
na Spovedaniei. Delega]ia
preo]ilor ie[eni a fost condus\
de p\rintele Adrian Giosan,
secretarul eparhial al Arhie-
piscopiei Ia[ilor (C.B.).
Cercurile misionare
de la C=mpeni
au fost reactivate
~n conformitate cu prevederile
noului Statut de organizare [i
func]ionare a Bisericii Ortodo-
xe Române, Arhiepiscopia Or-
todox\ de Alba Iulia va reac-
tiva cercurile misionar-pasto-
rale din cadrul protopiatelor
eparhiei, informeaz\ re`ntre-
gurea.ro. Primul cerc pastoral
a avut loc ieri, 13 martie, la
sediul Protopopiatului Câm-
peni, la care a participat un
grup de preo]i din ora[ul
Câmpeni [i localit\]ile limi-
trofe. Tema propus\ pentru
aceast\ `ntâlnire a fost „Via]a
noastr\ cu Dumnezeu“. ~ntâl-
nirea [i-a propus ca finalitate
organizarea [i promovarea u-
nui proiect de catehizare a ti-
nerilor din parohii, care s\ be-
neficieze astfel de un program
de studiu biblic eficient, intel-

Independent politic, dar

foarte bine problemele cu
care se confrunt\ comunit\-
]ile locale din eparhiile lor.
~n concluzie, experien]a
ultimilor ani a determinat
igibil [i accesibil, de cuno[tin]e
liturgice, de `n]elegerea
`nv\]\turii de credin]\ or-
todox\, precum [i de formare
spiritual\. ~ntâlnirea a fost co-

implicat `n decizii comune Sfântul Sinod s\ nuan]eze

a Preciz\ri privind participarea preotului `n Consiliul local sau jude]ean a
~n leg\tur\ cu unele co-
mentarii ap\rute dup\ ho-
t\rârea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române
de a permite candidatura
preo]ilor numai ca inde-
penden]i [i numai pentru
consiliile locale [i jude]ene
cu aprobarea episcopilor
lor, Patriarhia Român\
Preo]ii ru[i vor fi obliga]i s\ fac\ armata, iar Patriarhia protesteaz\
Pre[edintele Comisiei Si-
nodale pentru canonizare `n
Biserica Ortodox\ Rus\, Mi-
tropolitul Juvenalie de Kru-
te]k [i Kolomna, consider\
c\ anularea decretului care
amân\ satisfacerea serviciu-
lui militar obligatoriu de c\-
tre preo]ii ru[i nu va spori a-
p\rarea militar\ a ]\rii, a-
nun]\ Interfax. „Preotul nu
poate lupta `n r\zboi. Despre
Noile conturi
deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
face urm\toarele preci-
z\ri:
Remarc\m faptul c\ cei
ce au publicat materiale de
pres\ pe aceast\ tem\
men]ioneaz\ c\ atitudinea
Bisericii Ortodoxe Române
difer\ de cea a Bisericii
Romano-Catolice [i a cul-
tului musulman, `n timp
aceasta vorbesc canoanele
biserice[ti. Am dori ca, `n
noile condi]ii din Rusia, stat-
ul s\ respecte legile interne
ale Bisericii. Mai mult, a a-
d\ugat Mitropolitul, `ncor-
porarea preo]ilor [i a semi-
nari[tilor este capabil\ s\
nasc\ `n ace[tia un conflict
interior foarte serios“, a mai
declarat Mitropolitul Juve-
nalie.
ce ignor\ celelalte culte re-
cunoscute din România,
care sunt de acord [i prac-
tic\ implicarea deserven-
]ilor de cult `n consiliile lo-
cale [i jude]ene. Aceast\
situa]ie se reg\se[te, cu
prioritate, `n Transilvania,
unde, `n consiliile locale
sau jude]ene, sunt mai a-
Egumenul Sava Molcea-
nov, conduc\torul Departa-
mentului de colaborare cu
for]ele armate ale Rusiei, din
cadrul Patriarhiei Moscovei,
fost militar [i el, a explicat c\
„Biserica nu este `mpotriva
armatei, dar este necesar ca
preo]ii s\ aib\, `n cadrul ar-
matei, serviciul lor special.
Preotul poate lua arma `n
les reprezentan]i ai cul-
telor protestante [i neopro-
testante. Pân\ `n prezent,
nu avem informa]ii c\ ac-
tivitatea personalului de-
servent al altor culte `n
consiliile locale [i jude]ene
ar fi fost defavorabil\ cul-
telor respective sau comu-
nit\]ilor locale.
Hot\rârea Sfântului
Sinod (nr. 410/2004) de a
interzice implicarea cleru-
lui `n politic\ a fost luat\
`n urma unor propuneri
venite din Transilvania.
Acum, `ns\, pe baza expe-
rien]ei acumulate `n ulti-
mii ani, propunerea de a se
permite preo]ilor s\ candi-
deze ca independen]i `n
consiliile locale [i consiliile
jude]ene a venit tot din
Transilvania. Hot\rârea
de a permite preo]ilor s\ se
implice, numai ca indepen-
den]i [i numai `n consiliile
locale [i jude]ene, a fost
luat\ tot de c\tre Sfântul
Sinod, Patriarhia Român\
fiind receptiv\ la propu-
nerile ierarhilor, tocmai
pentru c\ ace[tia cunosc
mâini [i s\ lupte, s\ devin\
erou, dar, dup\ aceasta, nu
va mai fi preot. Ast\zi, to]i
preo]ii din Rusia au obliga]ii
militare [i, `n caz de conflict
armat, pot fi recruta]i. Preo-
tul are o utilitate colosal\ `n
cadrul armatei, dar nu `n ca-
litate de soldat, ci de preot.
Pentru a avea o victorie, ar-
mata trebuie s\ aib\ diferi]i
hot\rârea sa anterioar\ de
a interzice implicarea cle-
rului `n politic\ partinic\,
permi]ând, totu[i, preo]i-
lor, `n anumite condi]ii, s\
desf\[oare activitate deci-
zional\ `n consiliile locale
[i jude]ene. Dac\ experien-
]a anilor viitori va ar\ta c\
hot\rârea Sfântului Sinod
este benefic\ pentru via]a
comunit\]ilor locale, fi-
resc, aceasta va fi men]i-
nut\, `n caz contrar, ea va
fi revizuit\.
Conducerea Bisericii es-
te con[tient\ de riscul unei
posibile seculariz\ri a
comportamentului preo]i-
lor activi `n consiliile lo-
cale [i jude]ene, dar [i de
posibilele avantaje ale in-
fluen]ei pozitive pe care
preo]ii o pot exercita asu-
pra celorlal]i consilieri, da-
c\ ace[tia au o via]\ spiri-
tual\ intens\ [i un sim]
practic.
Prin urmare, conside-
r\m c\ este prematur s\
emitem judec\]i radicale [i
pripite `nainte de a vedea
roadele acestei misiuni so-
ciale a preotului. (Biroul
de pres\ al Patriarhiei Ro-
m=ne)
lucr\tori: militari din spatele
frontului, lucr\tori la depo-
zite, precum [i preo]i. Noi
ajut\m solda]ii s\ con[tien-
tizeze c\ lucrarea lor este
sfânt\. Chiar dac\ armata ar
fi cu recrutare sau profesio-
nist\, duhul hot\r\[te victo-
ria. Fiindc\ po]i ucide pentru
bani, dar este foarte greu s\
mori pentru bani“.
Amintim c\ `n data de 12
februarie 2008, pre[edintele
Federa]iei Ruse, Vladimir
Putin, a semnat un decret
prin care se anuleaz\ decre-
tul din 14 ianuarie 2002, pri-
vind „amânarea serviciului
militar pentru preo]i“. ~n tim-
pul Uniunii Sovietice, pentru
a evita o astfel de situa]ie, la
admiterea `n seminariile teo-
logice se cerea [i livretul mili-
tar. ~n urma decretelor de a-
mânare a serviciului militar,
emise dup\ 1991, mul]i preo]i
din Rusia nu au serviciul mi-
litar satisf\cut. (E.R.)
ordonat\ de p\rintele Florin
Croitoru, directorul Centrului
de Misiune [i Tineret de la
Arhiepiscopia Alba Iuliei.
Imobil nou pentru o
Mitropolie rom=n\
din Occident
Ministerul Afacerilor Externe
va da `n folosin]\ gratuit\, pe
o perioad\ de 20 de ani, un
imobil proprietate privat\ a
statului din Limours (Fran]a),
Mitropoliei Ortodoxe Române
a Europei Occidentale [i Meri-
dionale, potrivit unei Hot\-
râri de Guvern din 3 martie.
Cl\direa are subsol, parter,
dou\ etaje [i mansard\. Su-
prafa]a desf\[urat\ a imobi-
lului este de 2.090,85 metri
p\tra]i. Predarea-preluarea
imobilului se face pe baz\ de
protocol `ncheiat `ntre p\r]ile
interesate, `n termen de 30 de
zile de la data intr\rii `n vi-
goare a Hot\rârii de Guvern.
Papa `[i exprim\
compasiunea fa]\
de Chiara Lubich
Papa Benedict al XVI-lea [i-a
exprimat apropierea [i compa-
siunea fa]\ de Chiara Lubich,
asigurând-o de rug\ciunea sa
[i de binecuvânt\rile speciale,
informeaz\ Radio Vatican.
Papa a trimis Chiarei Lubich
o scrisoare autograf\ prin ca-
re `[i arat\ sus]inerea pentru
`mbun\t\]irea st\rii ei de s\-
n\tate. Chiara Lubich,`n
v=rst\ de 88 de ani, a fost in-
ternat\ de la `nceputul lunii
februarie la Spitalul Gemelli
din Roma pentru o insuficien-
]\ respiratorie. Fondatoarea
Mi[c\rii Focolarelor a primit
[i vizita Patriarhului Bartolo-
meu I al Constantinopolului.
Scrisoarea papei a fost pri-
mit\ cu mare bucurie de Chi-
ara. „~mi este cunoscut\ `ncer-
carea pe care o tr\i]i“, a scris
Papa Benedict al XVI-lea, asi-
gurând-o „`n acest moment di-
ficil“ de rug\ciunea sa „pen-
tru ca Domnul, f\când vizibi-
l\ bun\voin]a Sa, s\ simt\
valoarea r\scump\r\toare a
suferin]ei tr\ite `n profund\
comuniune cu El“. Chiara
Lubich este cunoscut\ `n
toat\ lumea prin implic\rile
sale `n diferitele conflicte so-
ciale din ]\rile Europei, ofe-
rind solu]ii din perspectiv\
cre[tin\ pentru rezolvarea
acestora. a
4 Vineri, 14 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Bursa locurilor de munc\
d\ roade `n Prahova
Un num\r de 600 de [omeri din Ju-
de]ul Prahova au fost angaja]i, dup\
ce au participat la ac]iunile de tip -
bursa locurilor de munc\, organizate
`n 2007 de Agen]ia Jude]ean\ pen-
tru Ocuparea For]ei de Munc\
Prahova. {i anul acesta AJOFM [i-a
propus s\ ofere un cadru care s\
`nsemne integrarea pe pia]a muncii
a unui num\r cât mai mare de per-
soane care nu au `nc\ un loc de
munc\. Dup\ organizarea, la mij-
locul lunii februarie, a unei selec]ii
pentru persoanele care au dorit s\
plece `n Spania [i s\ lucreze ca
agricultori, `ncepând cu luna aprilie
se vor organiza mai multe burse ale
locurilor de munc\. Calendarul
Agen]iei cuprinde o Burs\ general\
a locurilor de munc\ pentru Ploie[ti
[i trei ora[e prahovene, o burs\ a
locurilor de munc\ pentru absolven]i
[i alte câteva ac]iuni similare care
au `n vedere persoanele defa-
vorizate. (C.{.)
Terenuri [i locuin]e
pentru tinerii din Sinaia
Prin legea 15 din 2003, care facili-
teaz\ acordarea de terenuri tineri-
lor, doar 20 de terenuri din Sinaia
au fost date `n folosin]\. Exist\ o
problem\ real\ `n identificarea unor
terenuri din sta]iune, care s\ poat\
intra `n posesia celor care le solicit\,
pentru simplul fapt c\ acestea sunt
revendicate. „Este o problem\ fals\,
cea a alunec\rilor de teren la Sinaia,
a[a c\ sunt [anse mari ca pe viitor
s\ putem identifica aceste terenuri
chiar [i `n zone mai m\rgina[e,
considerate de unii mai pericu-
loase“, spune primarul din Sinaia,
Vlad Oprea. Pentru tinerii din
Sinaia s-au f\cut `ns\ mult mai
multe `n ceea ce prive[te acordarea
de locuin]e prin ANL. Anul trecut
au fost finalizate [i date spre
`nchiriere 105 apartamente, iar `n
momentul de fa]\ se afl\ `n cons-
truc]ie alte 70 de unit\]i locative.
Primarul sta]iunii sus]ine c\ din
acest punct de vedere Sinaia ocup\
primul loc `n jude]. (C.{.)
Drumul expres Gala]i-
Br\ila prinde contur
Studiul de fezabilitate pentru reali-
zarea drumului expres Gala]i - Br\i-
la se va finaliza pe 10 aprilie, a a-
nun]at prefectul jude]ului Gala]i,
Mihai Capr\. {eful Prefecturii g\l\-
]ene a precizat c\ a mers la Ministe-
rul Transporturilor, unde a f\cut o
interven]ie `n leg\tur\ cu ruta vi-
itoare a acestui drum. „Speciali[tii
de acolo lucrau la caietul de sarcini,
pentru drumul care s\ fac\ leg\tura
`ntre Br\ila [i coridorul IX. Se vor-
bea despre legarea acestui drum la
coridorul IX, prin l\rgirea drumului
existent, Br\ila - Râmnicu S\rat.
Le-am explicat c\, pentru g\l\]eni [i
br\ileni, cele mai frecvente drumuri
duc spre Bucure[ti, prin Buz\u, nu
prin Râmnicu S\rat, iar cei de acolo
au fost de acord cu argumentele
mele“, a precizat prefectul Mihai
Capr\. Drumul expres Gala]i -
Br\ila va fi construit `ntre cele dou\
localit\]i, pe cât posibil paralel cu
digul (DN 2 B) [i va face o leg\tur\
cu [oseaua de centur\ a Br\ilei. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 14 martie
Cerul va fi temporar noros. Dup\-
amiaz\ [i spre sear\ va ploua local `n
nord-vestul [i centrul ]\rii. ~n zona
montan\ precipita]iile, slabe cantita-
tiv, vor fi [i sub form\ de lapovi]\ sau
ninsoare. V=ntul va sufla moderat [i
cu intensific\ri izolate, iar la munte
va fi tare. Temperaturile minime vor
fi cuprinse `ntre -3 si 5 grade, u[or mai
coborate `n depresiuni. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse, `n general,
`ntre 7 [i 15 grade.
sursa: www.intellicast.com
MAGISTRA}II VOR PRIMI SPORUL DE „SUPRASOLICITARE NEUROPSIHIC|“:
~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a decis ca statul, prin Ministerul de Finan]e, s\
pl\tesc\ judec\torilor, procurorilor [i personalului auxiliar din justi]ie sporul de
suprasolicitare neuropsihic\, `n valoare de 50% din salariul lunar, pentru ultimii
trei ani. Potrivit acestei hot\r=ri, fiecare magistrat, grefier sau arhivar va putea
intra, `n curând, `n posesia câtorva zeci sau chiar sute de milioane de lei vechi.
Pedepse mai aspre pentru de]inerea Patru copii [i mama
[i uzul armelor de foc neletale lor au murit `ntr-un
a De]inerea [i portul nelegal al armelor de foc neletale incendiu
se va pedepsi cu `nchisoare de la trei luni la un an, Patru copii [i o femeie [i-au pierdut via]a,
iar uzul ilegal al acestora, cu `nchisoare de la [ase ieri diminea]\, `ntr-un incendiu produs `ntr-o
cas\ din Slatina, construit\ din chirpici [i folie
luni la trei ani, conform modific\rilor aduse de Guvern la Ordonan]a de material plastic. Purt\torul de cuvânt al
Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Olt, Roxana
295/2004, privind regimul armelor [i muni]iilor a Filip, a precizat c\ victimele incendiului sunt
patru copii, cu vârste `ntre 4 [i 11 ani, [i mama
Principalul element de noutate al modific\rilor Peste 40 de mii de rom=ni
aduse de Guvern este pedepsirea, ca infrac]iune, lor, `n vârst\ de 32 de ani. Pompierii [i poli]i[tii
cu `nchisoare de la 3 luni la 1 an, a de]inerii sau a de]in arme neletale au fost sesiza]i, ieri diminea]a, c\ o la cas\ de
portului de arm\ neletal\ f\r\ drept. Pân\ `n pre- pe strada Panselelor, din municipiul Slatina, a
Conform statisticilor MIRA, peste 42 de mii izbucnit un incendiu. La fa]a locului s-au de-
zent, aceast\ abatere era sanc]ionat\ doar cu a-
mend\. De asemenea, uzul de arm\ neletal\ din de români de]in arme neletale, dintre care a- plasat pompierii Inspectoratului pentru Situa]ii
proximativ 14 mii numai `n Bucure[ti. ~n anul de Urgen]\ Olt, care au localizat [i stins in-
categoria celor supuse autoriz\rii, f\r\ drept,
constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu `nchisoa- 2007, au fost `nregistrate aproape 80 de cazuri cendiul. Imobilul, care a ars complet, era cons-
de folosire ilegal\ a armelor neletale, iar, `n truit din chirpici [i acoperit cu folie din plastic
re de la 6 luni la 3 ani, precizeaz\ MIRA. Potrivit
ordonan]ei, persoanele care de]in arme neletale au primele luni ale anului 2008, 28 astfel de si- [i carton, `n interior fiind [i o sob\ improvizat\,
tua]ii au fost raportate. Poli]i[tii spun c\, de considerat\ de pompieri a fi cauza tragicului
la dispozi]ie o perioad\ de 6 luni, de la data pu-
blic\rii `n Monitorul Oficial a modific\rilor le- cele mai multe ori, ilegalit\]ile `n folosirea eveniment. Anchetatorii au reu[it s\ identifice
armelor neletale au constat `n [ican\ri `n trafic, victimele, dar, din declara]iile vecinilor, rezult\
gislative, pentru a intra `n legalitate. ~n acest
sens, posesorii armelor trebuie s\ se adreseze incidente determinate de ne`n]elegerile cu c\ `n imobil se mai aflau alte trei persoane, care
privire la locurile de parcare sau acte de vi- au reu[it s\ se salveze. Pompierii [i poli]i[tii
structurilor specializate ale poli]iei, existente `n
fiecare jude] [i `n municipiul Bucure[ti. olen]\ stradal\. a continu\ cercet\rile `n acest caz. a
rilor; transport urban gra-
M\suri reparatorii pentru persoanele tuit, cu mijloace de trans-
port `n comun apar]inând
unit\]ilor cu capital de
persecutate din motive etnice stat (autobuz, troleibuz,
tramvai, metrou); [ase
c\l\torii dus-`ntors gratu-
a Persoanele care au fost mutate sau care au fost obligate s\-[i schimbe ite, anual, pe calea ferat\
domiciliul `n alt\ localitate din motive etnice, `n perioada 1940-1945, român\, cu clasa I, cu mij-
vor beneficia de m\suri reparatorii, indiferent dac\ la data str\mut\rii aveau loacele de transport auto
sau, dup\ caz, cu mijloace
domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile române[ti ocupate de alte fluviale, la alegere - `n
state a Potrivit deciziei Guvernului, persoanele care se `ncadreaz\ `n aceast\ cadrul num\rului de c\l\-
torii stabilit pentru titular
categorie vor primi o indemniza]ie lunar\ de 100 de lei pentru fiecare an de acesta poate oferi gratui-
str\mutare `n alte localit\]i [i vor beneficia de asisten]\ medical\ [i medicamente, tatea c\l\toriei [i pentru o
persoan\ care s\-l `nso-
`n mod gratuit [i prioritar, precum [i de transport urban gratuit a ]easc\ [i s\-l ajute pe tim-
Executivul a adoptat, tie 1945. Potrivit Ordo- soanele care se afl\ `n una tate `n alt\ localitate pul c\l\toriei; un bilet pe
miercuri, o serie de m\su- nan]ei adoptate de Gu- dintre situa]iile men]iona- decât cea de domiciliu, `n an, gratuit, pentru trata-
ri pentru clarificarea cate- vern, de aceste drepturi te, ale c\ror cereri anteri- perioada 6 septembrie ment `ntr-o sta]iune bal-
goriilor de persoane care vor beneficia persoanele oare au fost respinse de 1940-6 martie 1945, din neoclimateric\; scutire de
beneficiaz\ de aceste str\mutate, indiferent comisiile constituite la ni- motive etnice, au dreptul plata taxelor de abona-
drepturi, `n baza Ordo- dac\ localitatea `n care au velul caselor teritoriale de la o indemniza]ie lunar\ ment pentru radio [i tele-
nan]ei Guvernului nr. fost str\mutate ori s-au pensii, cu rol de stabilire a de 100 de lei, pentru fieca- vizor; prioritate la insta-
105/1999 privind acorda- refugiat se afla sub ju- situa]iilor `n care persoa- re an de str\mutare `n al-
larea unui post telefonic,
rea unor drepturi persoa- risdic]ie româneasc\ sau nele au fost persecutate te localit\]i. precum [i scutire de la
nelor persecutate din mo- sub administra]ia statelor din motive etnice. Preve- plata taxei de abonament
tive etnice de regimurile care au ocupat teritoriile derile OG 105/1999, com- Medicamente, sau acordarea, la cerere,
instaurate `n România cu române[ti. De asemenea, pletate prin Legea nr.189/ cu titlu gratuit, a unui loc
`ncepere de la 6 septem- vor beneficia de m\suri re- 2000, stabilesc c\ persoa- transport [i locuri de veci.
brie 1940, pân\ la 6 mar- paratorii, la cerere, [i per- nele care au fost str\mu- de veci gratuite
Ordonan]a de Guvern Cine poate beneficia
105/1999, privind acor- de m\surile
darea unor drepturi per-
soanelor persecutate de
reparatorii
c\tre regimurile instau-
Potrivit Ordonan]ei de
rate `n România din mo- Guvern, prin persoana
tive etnice, cu `ncepere de care a fost str\mutat\ `n
la 6 septembrie 1940, alt\ localitate se `n]elege
pân\ la 6 martie 1945, persoana care a fost mu-
stabile[te, pe lâng\ acor- tat\ sau care a fost obliga-
darea unei indemniza]ii t\ s\ `[i schimbe domicil-
lunare, [i acordarea unor iul `n alt\ localitate, din
facilit\]i. Astfel, persoane- motive etnice. ~n aceast\
le care se `ncadreaz\ `n a- categorie intr\ persoanele
ceast\ categorie vor bene- care au fost expulzate ori
ficia de asisten]\ medical\ s-au refugiat, precum [i
[i medicamente, `n mod cele care au f\cut obiectul
gratuit [i prioritar, atât `n unui schimb de popula]ie,
tratament ambulatoriu, ca urmare a unui tratat
cât [i pe timpul spitaliz\- bilateral. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INTERMEDIERI ILE- rioada 24 ianuarie 2008-1 gen]\ (IJSU) Constan]a are descarcerare [i cinci autospe- acceptul autorit\]ii de me-
GALE DE LOCURI DE martie 2008, pentru trei per- `n dotare dou\ noi autospe- ciale pentru stins incendii, diu [i f\r\ informarea prea-
ciale, destinate exclusiv misi- dotate [i cu accesorii pentru labil\ a serviciilor publice
MUNC|: Inspectoratul Teri- soane, contra unui comision,
torial de Munc\ (ITM) Vran- `n total\ ilegalitate, nef\- unilor de descarcerare. Potri- descarcerare. comunitare pentru situa]ii
cea a amendat cu 10 mii de când dovada existen]ei unui vit purt\torului de cuvânt al a AMENZI PENTRU de urgen]\. „Numero[i a-
contract ferm de locuri de IJSU, Paula Anghel, autospe- ARDEREA NEAUTORIZA- gen]i economici din industri-
lei o societate din municipiul
Foc[ani, care a intermediat, munc\ la o firm\ str\in\ [i, cialele pentru descarcerare [i T| A MIRI{TILOR: Comi- e, comer], precum [i cet\]e-
ilegal, locuri de munc\ `n implicit, neexistând contrac- o a treia autospecial\ desti- sariatul Jude]ean de Mediu nii, continu\ s\ `ncalce pre-
str\in\tate pentru trei per- te individuale de munc\, nat\ transportului de per- Vaslui deruleaz\, `n colabo- vederile legale din domeniul
soane. Potrivit datelor pre- `ncheiate pentru acele per- soane sau materiale sunt rare cu Inspecoratul Jude- protec]iei mediului“, a de-
soane“, au precizat reprezen- ma[ini ce provin din Regatul clarat Leti]ia Cezar, comi-
zentate de conducerea ITM, ]ean de Jandarmi Vaslui, o
societatea EUROJOBS 2007 tan]ii ITM Vrancea. Unit al Marii Britanii [i au ac]iune de control privind sar-[ef `n cadrul Comisaria-
a trimis la munc\, `n Dane- a AUTOSPECIALE DE fost donate pompierilor prin prevenirea incendierii ilega- tului Jude]ean de Mediu
marca, trei persoane, f\r\ s\ intermediul Clubului Rotary. le a terenurilor, `n scopul i- Vaslui. Pân\ `n prezent, `n
DESCARCERARE, DONA- Pân\ la primirea acestei urma ac]iunilor de control,
respecte reglement\rile `n gieniz\rii. ~n cadrul campa-
vigoare. „Compania a inter- TE DE POMIPIERII EN- dona]ii, IJSU Constan]a avea niei sunt verificate miri[tile, institu]ia a dat amenzi `n
mediat prestarea muncii la o GLEZI: Inspectoratul Jude- o singur\ autospecial\ desti- stuful sau vegeta]ia ierboa- valoare de peste 30 de mii de
firm\ din Danemarca, pe pe- ]ean pentru Situa]ii de Ur- nat\ exclusiv misiunilor de s\, care nu pot fi arse f\r\ lei. a
 Vineri, 14 martie 2008 5
DIN VAR|, SE VA PUTEA FACE LOCALIZAREA PRIN 112: Localizarea apelurilor

Economic la num\rul unic de apeluri de urgen]\ 112 de pe telefonul mobil va fi func]ional\

p=n\ `n vara acestui an. S\pt\m=na viitoare, Guvernul va aproba [i fondurile
necesare pentru func]ionarea 112, precum [i operatorul care va beneficia de
acest buget [i se va ocupa de implementarea m\surilor tehnice pentru 112.

Gr\dina Zoologic\ de la Bucure[ti nu se `nchide educative [i recreative, din

Ministrul Mediului Attila
Korodi a declarat, ieri, c\
Gr\dina Zoologic\ de la
Bucure[ti nu se `nchide, iar
`n perioada urm\toare vor fi
f\cute investi]ii, apreciind
c\ pân\ `n vara aceasta va
`ndeplini standardele sta-
bilite de UE, astfel `ncât, s\
poat\ ob]ine autoriza]ia de
mediu pentru cel pu]in 5
ani. Korodi a precizat, ieri
diminea]\, `n urma discu]iei
cu conducerea parcului de la
Gr\dina Zoologic\ B\neasa,
c\ trebuie aduse câteva
corec]ii `n zona unde stau
ur[ii, pentru a le crea aces-
tora condi]ii mai bune. Ast-
fel, unul dintre cei trei ur[i
va fi distribuit rezerva]iei de
ur[i de la Z\rne[ti, iar cei
doi ur[i care vor r\mâne la
Bucure[ti vor beneficia de
condi]ii mai bune, a ad\ugat
Korodi. Ministrul Mediului
a mai spus c\ aceast\ gr\di-
n\ zoologic\ va beneficia de
sprijin, pentru c\ exist\ pro-
iecte foarte bune care tre-
buie puse `n practic\. Dem-
nitarul a mai spus c\ `n a-
cest domeniu exista o lege
care impunea standarde
prea `nalte, respectiv aloca-
rea a cel pu]in o mie de metri
p\tra]i pentru anumite spe-
cii, `n condi]iile `n care `n
Europa nu exist\ o astfel de
reglementare. Astfel, `n
toamna anului trecut a fost
emis un ordin care reglemen-
teaz\ acest sector, prin care
a fost stabilit un standard
mediu, a precizat Korodi.
Ministrul Mediului [i Dez-
volt\rii Durabile, Attila Ko-
rodi, declara, mar]i, la Bra-
[ov, c\ 14 gr\dini zoologice
din ]ar\ vor fi reabilitate cu
bani de la minister, iar 18
gr\dini zoologice, printre
care [i cea din Capital\, care
nu `ndeplinesc condi]iile
necesare pentru func]ionare,
vor fi `nchise, urmând ca mii
de animale s\ fie distribuite
`n alte loca]ii. „Toate gr\di-
nile zoologice din ]ar\, care
sunt locuri create `n scopuri
p\cate sunt departe de a fi
ceea ce se vrea `n Uniunea
European\. Uneori avem de
a face mai degrab\ cu adev\-
rate lag\re pentru animale,
nu cu gr\dini zoologice.
Multe nu `ndeplinesc con-
di]iile necesare pentru a
func]iona [i, prin urmare,
vor fi `nchise“, spunea min-
istrul `ntr-o conferin]\ de
pres\ sus]inut\ la rezerva]ia
de ur[i din Z\rne[ti.
Ministrul preciza atunci
c\ Gr\dina Zoologic\ din Bu-
cure[ti nu a depus nici un pro-
iect `n vederea reabilit\rii. a
PE SCURT
Valoarea punctului de
pensie, 741 de lei `n 2009
Valoarea punctului de pensie va a-
junge la 741 lei, `n 2009, reprezen-
tând 45% din salariul mediu brut pe
economie, a ar\tat miercuri, minis-
trul Muncii, Paul P\curaru. „~n
2009 valoarea punctului de pensie
va ajunge 45% din salariul mediu
brut. Asta `nseamn\ c\ valoarea
punctului de pensie, 581 acum, va fi
741 `n 2009“, a explicat P\curaru.
Potrivit acestuia, un plafon de 45%
din salariul mediu brut presupune
un efort bugetar mare [i necesitatea

T\riceanu: Pârghia pentru mâni. B\sescu precizeaz\

c\ este obligat s\ `i atra-
g\ aten]ia c\, `n confor-
mitate cu articolul 90 din
de transferuri de la bugetul de stat
la bugetul asigur\rilor sociale, pen-
tru achitarea pensiilor. „Plafonul de

reducerea polu\rii este fiscalitatea Tratatul de instituire a

Comunit\]ii Europene,
`ntre statele membre
45% deja este nu mult, ci foarte
mult, pentru c\ `nseamn\ `ntre 66
[i 70% din salariul real al unui an-
gajat. Adic\ pensia se apropie foarte
a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu a s\rit din nou `n ap\rarea taxei de prim\ „sunt interzise taxele va- mult de punctul de referin]\, de sa-
`nmatriculare, sus]in=nd c\ taxele sunt singurele metode de a convinge oamenii s\ nu mai male la import [i la ex- lariul pe care-l are `n medie o per-
port sau taxele cu efect soan\ care lucreaz\ `n economie sau
polueze a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu a declarat, la sfâr[itul lunii februarie, c\ noua similar, `n cazul de fa]\, administra]ie. {i acest plafon de 45%
formul\ de calcul a taxei auto va fi aprobat\ dup\ ce Guvernul va primi un r\spuns din taxa de prim\ `nmatricu- va fi greu, tocmai de aceea bugetul
lare a autoturismelor [i de asigur\ri sociale va trebui s\ se
partea Comisiei Europene, la propunerea trimis\ a ~n ultimele modific\ri propuse la taxa duc\ `ncepând cu 2009, s\ transfere
autovehiculelor“. ~n repli-
auto, se aplic\ nivelul de emisii de carbon [i la ma[inile Euro 3, nu doar la cele cu Euro 4 a c\, T\riceanu a afirmat resurse de la bugetul de stat ca s\
c\ B\sescu este `n c\uta- poat\ achita acest majorat al pen-
Premierul C\lin Po- siei“, a mai spus P\curaru.
pescu-T\riceanu sus]ine re de voturi ieftine [i nu a
c\ singura pârghie efici- `n]eles importan]a taxei
ent\ pentru reducerea auto, ar\tând c\ `i va so- Automobile Craiova s-ar
polu\rii este cea fiscal\, licita [efului statului s\ putea numi Ford Rom=nia
iar Guvernul trebuie s\ nu `i mai trimit\ scrisori,
pe care oricum le vede la Automobile Craiova [i-ar putea
stabileasc\ `n acest sens modifica denumirea `n Ford
anumite taxe, `n coordo- televizor.
Prim-ministrul s-a de- România, reprezentan]ii companiei
nare cu Comisia Euro- urmând s\ discute aceast\ schim-
clarat „extrem de deza-
pean\, ]inând cont [i de bare pe data de 5 mai, `n cadrul
m\git“ de atitudinea pre-
condi]iile sociale din ]ar\, [edintelui, apreciind c\
Adun\rii Generale Extraordinare a
[i c\ aceast\ idee este `m- Ac]ionarilor. De asemenea, noua de-
aceasta afecteaz\ negoci- numire ar putea fi orice alt\ vari-
p\rt\[it\ [i de Comisia erile Guvernului cu re-
European\. De fapt, pre- ant\, dar cu condi]ia s\ con]in\ cu-
prezentan]ii Comisiei Eu- vântul „Ford“. Pe aceea[i ordine de
mierul a f\cut referire ropene. „Prin atitudinea zi, ac]ionarii vor discuta aprobarea
strict\ la taxa de prim\ pe care pre[edintele o `nscrierii `n registrele C\r]ii
`nmatriculare, contestat\ adopt\, negocierile pre- Funciare a interdic]iilor de a trans-
de toat\ lumea, ba chiar mierului cu Comisia Eu- fera, construi [i dezmembra oricare
[i de pre[edintele Traian ropean\ vor fi puternic dintre cl\dirile auxiliare ale uzinei.
B\sescu. la Conferin]a Asocia]iei care criteriul de calcul al un termen pân\ la care afectate. ~n loc ca noi s\ Pân\ la acea dat\, Adunarea
„Taxele nu sunt pl\- Ora[elor din România. taxei, `n func]ie de emisi- s\ fie adoptat\ taxa de fim solidari `n ceea ce pri- General\ Ordinar\ a Ac]ionarilor va
cute, dar la nivelul Uniu- ile de dioxid de carbon es- ve[te interesul României numi pe data de 15 aprilie noi mem-
poluare auto, precizând bri `n Consiliul de Administra]ie, pe
nii Europene se consider\ te introdus [i pentru ma- doar c\ sper\ ca aceasta [i al românilor, expri-
c\ singura pârghie efici- Taxele sunt o o perioad\ de patru ani, [i ar putea
[inile Euro 3, nu doar s\ fie aprobat\ „repede“. m\m pozi]ii de acest fel“. aproba plata remunera]iei c\tre
ent\ de atingere a acestor problem\ european\ pentru autovehicule Euro Demersul pre[edintelui
obiective de diminuare a membrii Autorit\]ii pentru
4, cum a fost propus ini- „este pur politicianist [i
polu\rii este pârghia fis- El a ar\tat c\ aceasta
]ial. Premierul C\lin Po-
B\sescu se opune de interes electoral“, a a-
Valorificarea Activelor Statului
nu este doar o problem\ (AVAS). Guvernul a mandatat mier-
cal\. Nu exist\ alt instru- pescu-T\riceanu a decla- taxei auto preciat premierul T\ri- curi comisia de privatizare a
ment eficient. Desigur c\ na]ional\, ci o politic\ eu- ceanu. Premierul a mai
rat, la sfâr[itul lunii fe- Automobile Craiova s\ prelungeasc\
trebuie s\ ]inem cont de ropean\ la care România bruarie, c\ noua formul\ Pre[edintele Traian subliniat c\ taxa pentru pân\ la 21 martie.
condi]iile economice din s-a angajat prin semna- de calcul a taxei auto va fi B\sescu i-a trimis, mar]i, poluare este `n interesul
România, de condi]iile so- rea Tratatului de aderare aprobat\ dup\ ce Guver- o scrisoare premierului României: „Nu cred c\
ciale, f\r\ `ndoial\ c\ la UE. Surse guverna- T\riceanu, `n care `i cere Gazprom va cre[te pre]ul
nul va primi un r\spuns România are interesul s\
trebuie s\ stabilim anu- mentale au declarat a- din partea Comisiei Eu- s\ anuleze prin ordonan- desconsidere factorul de gazelor pentru R. Moldova
mite taxe [i acest lucru gen]iei Mediafax c\ Exe- ropene la propunerea tri- ]\ de urgen]\ taxa auto, poluare [i necesitatea Compania rus\ Gazprom va majora
este f\cut `n coordonare cutivul a transmis, mier- mis\, din care s\ rezulte acuzându-l pe [eful Gu- protej\rii s\n\t\]ii oa- pre]ul gazelor naturale livrate
cu Comisia European\“, curi, Comisiei Europene c\ aceasta este compati- vernului c\ prin aplica- menilor [i s\ devin\ cimi- Republicii Moldova cu 10%, pentru a
a spus T\riceanu `n dis- ultimele modific\ri pro- bil\ cu normele UE. El a rea unor astfel de m\suri tirul tuturor ma[inilor u- ajunge la 210 dolari pentru o mie de
cursul sus]inut, miercuri, puse la taxa auto, prin evitat atunci s\ avanseze `i desconsider\ pe ro- zate din Europa“. a metri cubi, `ncepând de la 1 aprilie,
potrivit Ministerului Economiei [i
Comer]ului de la Moscova, relateaz\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a BASA-press. Presa de la Chi[in\u
scrie `ns\ c\ este posibil\ o majo-
a DEFICIT DE CONT CURENT DE a PONDEREA IT&C VA AJUNGE Deficit de cont curent: suma cu care cheltuielile sau pl\]ile rare mai semnificativ\ a tarifului
1,1 MILIARDE DE EURO ~N IANUA- LA 10% DIN PIB: Ponderea sectorului f\cute de o firm\ sau de stat dep\[esc veniturile sau pentru gazele naturale, având `n
`ncas\rile. ~n Rom=nia, deficitul de cont curent este cauzat vedere inten]ia Ucrainei de a m\ri
RIE: Contul curent al balan]ei de pl\]i a IT&C va ajunge la 10% din Produsul In- `n propor]ie de 40% de rela]iile rom=no-chineze [i rom=no-
`nregistrat un deficit de 1,135 miliarde tern Brut (PIB) la finele acestui an, com- pre]ul pentru tranzitul gazelor
parativ cu 7% la nivelul anului 2007, a ruse. Rom=nia import\ foarte multe produse din cele dou\ ruse[ti pe teritoriul s\u. Pre]ul ac-
de euro `n luna ianuarie a acestui an, ]\ri, `n condi]iile `n care importurile sunt foarte sc\zute.
potrivit datelor B\ncii Na]ionale a declarat ministrul Comunica]iilor [i Teh- tual, de 191 de dolari pentru o mie
nologiei Informa]iei, Karoly Borbely. PIB: (Produs intern brut) valoarea total\ a bunurilor [i de metri cubi de gaze naturale, fu-
României. Influen]a determinant\ asu-
„Comparativ cu 2006, ponderea IT&C `n serviciilor finale produse de entit\]ile economice din interi- sese stabilit la `nceputul anului, iar
pra soldului contului curent a avut-o PIB a urcat anul trecut cu trei puncte pro- orul unei ]\ri, `ntr-o anumit\ perioad\ de timp (de regul\, `n 2007 Republica Moldova pl\tea
deficitul balan]ei veniturilor, care a centuale, la 7%“, a spus Borbely. Potrivit companiei Gazprom 170 de dolari
`nsumat 360 de milioane de euro, mai un trimestru sau un an). Se poate calcula `n pre]urile pe-
Institutului Na]ional de Statistic\, PIB- rioadei curente (PIB nominal) sau `n pre]urile unei pe- pentru mia de metri cubi. Prim-vi-
mare cu 21,2% fa]\ de ianuarie 2007, ca ul României a urcat, anul trecut, la 404,7 rioade anterioare, denumite perioad\ de baz\ cepremierul moldovean Zinaida
urmare a major\rii pl\]ilor de dobând\ miliarde de lei, iar cre[terea economic\ Grecean`i [i pre[edintele Gazprom,
aferente creditelor din sectoarele real [i din 2007 s-a plasat la 6%, cu 1,9 puncte IT&C: acronim al expresiei „Information Technology and Aleksei Miler, au convenit la sfâr[i-
bancar. Totalul datoriei externe a fost de sub nivelul consemnat `n 2006, de 7,9%. Communication“, ceea ce se traduce prin „tehnologia in- tul anului 2006 c\ pre]ul gazelor
37,991 miliarde de euro la finele lunii a PRE}UL PETROLULUI A TRE- forma]iei [i mijloace de comunicare. ruse[ti livrate Republicii Moldova
ianuarie, cu 2,5 procente mai mult decât CUT DE 110 DOLARI BARILUL: Pre]ul va cre[te treptat `n perioada 2008-
valoarea indicatorului din 31 decembrie Baril: unitate de m\sur\ pentru lichide, echivalent\ cu aproxi-
petrolului a dep\[it pragul de 110 dolari mativ 160 de litri. Aceast\ unitate de m\sur\ este folosit\ `n 2010, pentru ca `n anul 2011 s\ a-
2007. Datoria extern\ public\ [i public pe baril. }i]eiul destinat pie]ei americane special `n sistemul englezesc [i `n Statele Unite ale Americii. ting\ nivelul mediu european. a
garantat\ a `nregistrat, la 31 ianuarie, este cotat la bursa din New York la 110
un sold de 10,7 miliarde de euro, dolari [i 20 de cen]i, `n contextul `n care Uzucapiune: un mod de dob=ndire a dreptului de propri-
reprezentând 28,2% din datoria extern\ cre[terea stocurilor din Statele Unite nu etate sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin Cursul valutar
pe termen mediu [i lung, fa]\ de 28% la a compensat deprecierea dolarului. Sto- posedarea acelui bun de c\tre o persoan\, `n condi]iile [i
31 decembrie 2007. De asemenea, datoria curile de petrol au crescut, s\pt\mâna termenele prev\zute de lege. Adic\, dac\ o persoan\ pentru 14.03.2008
negarantat\ public a crescut la 24,04 mi- trecut\, cu peste 6 milioane de barili, `n posed\ un bun o anumit\ perioad\ de timp, poate s\ in-
liarde lei, de la 23,4 miliarde de lei la fi- timp ce rezervele de benzin\ se afl\ la cel voce dreptul de uzucapiune [i s\ devin\ proprietarul de Dolar SUA 2,3830
mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. a drept al respectivului bun. a
nele anului trecut. Euro 3,7161
6 Vineri, 14 martie 2008
Rom=nia
`n UE
LUMEA PE SCURT
Bulgarii ar putea
`napoia banii de la UE
Michael Mann, purt\tor de cuv=nt
pentru agricultur\ [i dezvoltare ru-
ral\ al Comisiei Europene, a de-
clarat, pentru Deutsche Welle, c\
Bulgaria ar putea returna anumite
fonduri europene. „Dac\ suspiciunile
de fraud\ se confirm\, Bulgaria va
trebui s\ returneze o parte din bani“,
a declarat oficialul european.
Declara]ia vine la o s\pt\m=n\ dis-
tan]\ de decizia Comisiei Europene
de a sista o parte din pl\]ile pentru
fermierii din Bulagria (PHARE [i
Sapard), din cauza unor suspiciuni de
fraud\. ~ntre timp, relateaz\ novini-
te.com, ministrul de Externe, Ivaylo
Kalfin, a aruncat vina asupra „anu-
mitor politicieni bulgari, care prefer\
s\ bomb\ne prin Bruxelles, `n loc s\
dezbat\ problemele la Sofia“.
Finlandezii, premia]i
pentru protec]ia
consumatorilor
Premiul pentru cea mai bun\ cam-
panie de sensibilizare a consumato-
rilor europeni a fost acordat\
Finlandei, pentru un joc pe internet
destinat s\ `i sensibilizeze pe tinerii
consumatori `n leg\tur\ cu drep-
turile [i obliga]iile care le revin `n
calitate de cump\r\tori on-line.
Estonia, Irlanda, Norvegia, Regatul
Unit [i Ungaria au câ[tigat premii
speciale `n cadrul primului concurs
european pentru desemnarea celei
mai bune campanii na]ionale pentru
protec]ia drepturilor consumatorilor.
~n total, au fost nominalizate 27 de
proiecte pe teme variate, precum
drepturile pasagerilor aerieni, frauda
pe internet, publicitatea `n[el\toare
[i informa]ii din domeniul alimentar.
~n viitor, pentru a marca Ziua euro-
pean\ a drepturilor consumatorilor,
acest premiu va recompensa, anual,
campania na]ional\ care i-a informat
cel mai bine pe consumatori cu
privire la drepturile lor. Prezen]a pe
pia]\ a unor consumatori bine in-
forma]i contribuie la modelarea pie]ei
[i la `ncurajarea concuren]ei.
15 martie, Ziua
consumatorului european
~n acest an, Ziua consumatorilor eu-
ropeni se concentreaz\ asupra faptu-
lui c\ nu `ntotdeauna consumatorii
pot face alegeri `n cuno[tin]\ de
cauz\, de exemplu, atunci când nu
pot vedea pre]urile clar afi[ate sau
când nu pot compara u[or ofertele.
Este nevoie ca politica privind pro-
tec]ia consumatorilor s\ remedieze
acest aspect. Ideea care st\ la baza
Zilei europene a drepturilor consuma-
torilor este sensibilizarea consumato-
rilor europeni prin manifest\ri ce vor
fi organizate peste tot `n Europa,
seminarii privind drepturile con-
sumatorilor [i centre de informare
mobile.
Produse alimentare la
discre]ie, la Barcelona
Zilele acestea, `n Spania, la Barce-
lona se desf\[oar\ Salonul Inter-
na]ional pentru Industria Alimentar\
[i de B\uturi „Alimentaria“ 2008.
T=rgul Interna]ional „Alimentaria“ ,
care se va `ncheia ast\zi, este inclus
`n programul de participare a agen-
]ilor economici la t=rguri [i expozi]ii
interna]ionale, cu sprijin de la buge-
tul de stat, `n anul 2008. Evenimen-
tul este cotat de speciali[ti ca unul
dintre cele mai importante care se or-
ganizeaz\ la nivel interna]ional. La
edi]ia din acest an, au participat
aproximativ 5.000 de societ\]i consid-
erate lideri `n produc]ia [i distribu]ia
alimentar\ de b\uturi, precum [i un
num\r de 155.000 companii speciali-
zate pe achizi]ii, din 155 de ]\ri. T=r-
gul a fost `mp\r]it pe sectoare [i a
cuprins 13 saloane destinate produc-
]iei de familie. Industria alimentar\
spaniol\ a fost prezent\ la Salonul
„Alimentaria“ 2008 `ntr-un procent
de 85%. a
DISCRIMINARE RASIAL| ~N NORDUL BELGIEI: Comitetul Na]iunilor Unite pentru lupta `mpotriva discrimin\rii
rasiale a criticat guvernul regional flamand (nordul Belgiei), pentru c\ a limitat acordarea de locuin]e sociale
doar vorbitorilor de olandez\, informeaz\ AFP. De mai mul]i ani, autorit\]ile flamande `ncearc\ s\ p\streze
„caracterul neerlandofon“ al periferiei Bruxelles-ului, `n fa]a sosirii multor belgieni francofoni [i pe fondul
disputei lingvistice dintre cele dou\ comunit\]i na]ionale. Francofonii consider\ aceste m\suri discriminatorii,
dar autorit\]ile flamande le consider\ doar ni[te mijloace necesare pentru a face mai u[oar\ integrarea.
Estonia [i Letonia trec peste UE
[i ob]in vize de America
a Cele dou\ ]\ri baltice, Estonia [i Letonia, au semnat miercuri, cu SUA,
acorduri bilaterale pentru eliminarea vizelor [i cu privire la securitatea aerian\,
ignorând protestele Comisiei Europene, transmite Reuters a De[i gestul
celor dou\ state baltice a fost considerat unul de frond\ la adresa Bruxelles-ului, relev\ AFP,
ar putea fi urmat [i de alte ]\ri membre ale UE, intrate `n Uniune `n ultimele dou\ valuri a
Acordul cu privire la
eliminarea vizelor a fost
semnat de secretarul a-
merican pentru Securita-
te Intern\, Michael Cher-
toff, [i ministrul de In-
terne eston, Juri Pihl, `n
cadrul unei ceremonii
speciale la Tallinn. „Sco-
pul nostru comun este de
a ob]ine dreptul de a c\-
l\tori f\r\ vize pentru
toate statele membre ale
UE“, a men]ionat cu a-
ceast\ ocazie ministrul
eston de Interne, indi-
când c\ acesta este un
obiectiv realist, posibil de
realizat prin negocieri bi-
laterale. La rândul s\u,
responsabilul american a
apreciat acordurile sem-
nate drept o „victorie pen-
tru toat\ lumea“, spe-
cificând c\ nimic din aces-
te documente nu contra-
vine competen]elor UE.
De asemenea, [i Leto-
nia a semnat miercuri
protocoalele de acord cu
SUA privitoare la ridica-
rea obligativit\]ii vizelor
peste ocean, `n ciuda pro-
testelor venite din partea
responsabililor europeni,
care doresc p\strarea u-
nei pozi]ii comune a U-
Noi reguli de securitate `n avia]ia civil\
Parlamentul European
a adoptat `n aceast\
s\pt\m=n\ un
regulament care vizeaz\
asigurarea unor
standarde comune
de securitate `n avia]ia
civil\ `n `ntreaga
Uniune European\.
Regulamentul stabile[te
reguli [i standarde
comune, at=t pentru
controlul pasagerilor [i
al bagajelor, c=t [i pentru
m\surile de siguran]\ `n
timpul zborului.
Standardele comune de
siguran]\ includ, printre
altele, controlul pasageri-
lor [i al bagajelor de cal\ [i
de m=n\, controlul la
transporturile de m\rfuri
niunii Europene `n ca-
drul acestui dosar, rela-
teaz\ AFP.
Pentru Estonia [i Le-
tonia, ridicarea efectiv\ a
obligativit\]ii vizelor pen-
tru SUA ar urma s\ aib\
loc la sfâr[itul anului,
potrivit unor surse locale,
citate de France Presse.
Majoritatea statelor UE
dispun de dreptul de a
[i po[t\, recrutarea [i in-
struirea personalului, pa-
trulele, controale fizice. A-
ceste standarde vor fi apli-
cate [i men]inute de pro-
gramele na]ionale de secu-
ritate, de control al calit\-
]ii, de securitate aeroportu-
ar\ [i de securitate a trans-
portului aerian din fiecare
]ar\ membr\ `n parte.
Acestea au posibilitatea s\
aplice m\suri suplimentare
mai stringente, care trebu-
ie `ns\ s\ fie „relevante, o-
biective, nediscriminatorii
[i propor]ionale“ cu poten-
]ialele riscuri.
Potrivit regulamentu-
lui, fiecare stat membru
poate decide dac\ desf\-
[oar\ sau nu agen]i de se-
curitate la bordul aerona-
velor `nregistrate [i licen]i-
ate `n statul respectiv.
Parlamentul [i Consiliul
Europei au convenit ca
statele membre care decid
s\ desf\[oare agen]i de se-
c\l\tori `n SUA f\r\
viz\, `ns\ 11 din cele 12
state ex-comuniste care
au aderat `n 2004 [i 2007
la forul european, `ntre
care [i România, precum
[i un mai vechi membru
curitate la bordul aerona-
velor trebuie s\ se asigure
c\ ei sunt „selecta]i [i in-
strui]i `n mod special“.
De asemenea, armele la
bordul aeronavelor, ca m\-
sur\ de securitate, nu sunt
permise dec=t dac\ au fost
`ndeplinite toate condi]iile
prev\zute `n legisla]iile
na]ionale, iar statele im-
plicate au acordat toate
autoriza]iile necesare `n
acest scop.
Pentru c\ pasagerii [i
bagajele care se transfer\
s\ nu mai fac\ obiectul unei
inspec]ii la `mbarcarea pe o
aeronav\ al c\rei punct de
plecare este `ntr-o ]ar\ ter-
]\, regulamentul `ncura-
jeaz\ `ncheierea unor a-
corduri `ntre Comunitatea
European\ [i ]\rile ter]e,
prin care s\ se confirme c\
standardele de securitate
aplicate `n ]ara ter]\ sunt
echivalente cu standardele
comunitare.
Potrivit comunicatului
PE, regulamentul intr\ `n
vigoare `n cea de-a 20-a zi
dup\ publicarea sa `n „Mo-
nitorul Oficial“ al Uniunii
Europene [i va fi pus `n
aplicare `n cel mult 24 de
luni de la aceast\ dat\.
P=n\ la 31 decembrie
2008, Comisia European\
va prezenta `n PE un ra-
port `n care va prezenta
m\surile ce urmeaz\ a fi
impuse astfel `nc=t taxele
aferente m\surilor de se-
curitate s\ fie utilizate ex-
clusiv `n acest scop [i s\ fie
asigurat\ transparen]a
necesar\ privind calculul
[i modul de utilizare a a-
cestor taxe. a
al UE, Grecia, nu benefi-
ciaz\ de acest avantaj.
Comisia European\, care
vizeaz\ eliminarea vi-
zelor de c\l\torie `n
SUA pentru toate cele 27
de state membre ale UE,
dore[te s\ fie unicul ne-
gociator `n problema in-
cluderii `n programul
Visa Waiver. De altfel,
CE a solicitat ca UE s\
UE sanc]ioneaz\
fermierii incorec]i
Uniunea European\ a
pus la punct un sistem de
sanc]iuni pentru fermierii
care nu-[i declar\ corect
suprafe]ele pentru care ar
putea primi subven]ii. Ast-
fel, `n cazul `n care supra-
fa]a declarat\ dep\[e[te
doar cu 3% suprafa]a real\,
agricultorii nu sunt sanc-
]iona]i. ~ntre 3-30% supra-
declar\ri, fermierul va fi
penalizat cu dublul subven-
]iei primite `n plus fa]\ de
c=t era corect. Pentru tere-
nuri declarate `n plus cu
30-50% fa]\ de suprafa]a
corect\, agricultorului nu i
se va mai acorda subven]ie
`n anul respectiv, iar spriji-
nul se va recupera de auto-
rit\]i pe parcursul urm\to-
rilor trei ani.
UE a stabilit sanc]iuni [i
pentru nedeclararea unor
parcele, sanc]iuni care se
materializeaz\ prin penali-
negocieze ca un `ntreg cu
SUA, Executivul euro-
pean având prerogative
depline de negociere, ceea
ce nu ar mai permite ne-
gocierie bilaterale.
Unele dintre noile
membre ale forului comu-
nitar doresc urgentarea
procedurilor, negociind
separat cu SUA `n acest
sens. Estonia [i Cehia au
semnat [i memorandu-
muri privind cooperarea
la nivelul for]elor de ordi-
ne cu SUA, pentru a cre[-
te eficien]a interac]iunii
`n domeniile readmisiei
cet\]enilor, protec]iei ae-
roporturilor [i a pa[a-
poartelor, precum [i pre-
zen]a [erifilor la bordul
avioanelor poloneze. Po-
trivit Reuters, pe parcur-
sul acestei luni, [i Unga-
ria ar putea adera la pro-
gramul Visa Waiver.
Cet\]enii ]\rilor care
au semnat acorduri bila-
terale cu SUA nu primesc
imediat dreptul de a c\-
l\tori f\r\ vize, dar acce-
sul lor `n SUA este facili-
tat odat\ cu `ndeplinirea
mai multor criterii de se-
curitate. a
z\ri cu 1-3% din suma `nca-
sat\. ~n Rom=nia, suprade-
clar\rile au ajuns s\ dep\-
[easc\ 14% din suprafa]a
real\, `n condi]iile `n care `n
media acestora este `n Uni-
unea European\ de 2%. Su-
prafa]a de referin]\ agricol\
a Rom=niei, notificat\ la
Bruxelles, este 8,7 milioane
de hectare. Potrivit, directo-
rului general al Agen]iei de
Pl\]i [i Interven]ie `n Agri-
cultur\ (APIA), declara]iile
f\cute de fermieri au totali-
zat 9,7 milioane ha, cu un
milion de hectare `n plus,
ceea ce a determinat cre[te-
rea ratei de control pe teren.
Acesta a mai precizat c\,
pentru fiecare procent `n
plus, trebuie verifica]i
12.000 de fermieri, pentru a
putea accesa fondurile co-
munitare. Reverific\rile de-
terminate de supradeclar\ri
au necesitat trei luni. a
 Vineri, 14 martie 2008 7
UNINOMINALUL, APROAPE DE PUBLICAREA ~N „MONITORUL OFICIAL“: Legea
Actualitate pentru alegerea Camerei Deputa]ilor [i Senatului a ajuns ieri la „Monitorul
Oficial“, pentru publicare, urmând s\ `[i produc\ efectele la 3 zile dup\
apari]ie. Pre[edintele Traian B\sescu a promulgat miercuri Legea votului
uninominal, dup\ ce Curtea Constitu]ional\ a constatat c\ actul normativ este
constitu]ional. Curtea a respins contest\rile depuse de PRM [i PC.

Discu]ii despre religie [i [coal\, la TSD Bucure[ti LUMEA PE SCURT

Miercuri, 12 martie, orga-
niza]ia de tineret a Partidu-
lui Social Democrat (TSD), a
organizat o dezbatere pe te-
ma „Religia [i [coala rom=-
nesc\“. La `nt=lnirea desf\-
[urat\ la sediul organiza]iei
din Bulevardul Unirii nr. 68,
pe l=ng\ membri TSD au
mai participat psihologul Ni-
coleta Vascan, pr. Anghel
Chiril\, ca reprezentant al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
Nicolae Hulpoi, redactor-[ef
la „Ziarul Lumina“, profesori
de Religie, studen]i la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
„Patriarhul Justinian“ din
Bucure[ti [i Remus Cernea,
T\riceanu, Vanghelie [i Videanu se
din partea Asocia]iei „Soli-
daritatea pentru Libertatea
de Con[tiin]\“ (SLC).
Nicolae B\nicioiu, pre[e-
dintele TSD, a subliniat im-
plica]iile pozitive ale Religi-
ei `n dezvoltarea [i formarea
tinerilor, ar\t=nd c\ „pers-
pectiva noastr\ este una fa-
vorabil\ men]inerii Religiei
[i `n `nv\]\m=ntul liceal,
deoarece credem c\ poate
sus]ine educa]ia [i formarea
tinerilor elevi“.
Reprezentantul SLC a `n-
cercat s\ demonstreze c\ ma-
nualele de Religie aflate `n a-
cest moment `n uz promovea-
z\ fanatismul religios, iar u-
nele dintre ilustra]iile acesto-
ra sunt nepermis de violente. Macedonia
Nicolae Hulpoi, redactor
[ef al cotidianului „Ziarul Lu-
devine instabil\,
mina“, a men]ionat c\ exem- din cauza Kosovo
plele citate de criticii cei mai
vehemen]i ai manualelor Conducerea unui partid al etni-
sunt tenden]ioase [i scot ima- cilor albanezi din Macedonia a
ginile incriminate din contex- amenin]at c\ va p\r\si coali]ia de
tul lec]iei, pentru a se justifi- guvern\m=nt dac\ premierul nu
ca opinii subiective. De ace- le `ndepline[te o serie de reven-
ea[i p\rere a fost [i Nicoleta dic\ri, printre care se num\r\ [i
Vascan care, de pe pozi]ia psi- recunoa[terea independen]ei uni-
hoterapeutului, [i-a exprimat laterale a Kosovo. Decizia ar pu-
dezacordul fa]\ de presupusa tea provoca instabilitate politic\
nocivitate a orei [i a manua- la Skopje cu trei s\pt\m=ni `nain-
lelor de Religie, subliniind tea summitului NATO de la Bu-
mai degrab\ rolul formator al cure[ti, `n care Alian]a Nord-At-
acestora. (Ciprian BÂRA) lantic\ ia `n discu]ie aderarea
Macedoniei. Liderul Partidului
Democrat al Albanezilor, Menduh
Thaci, a acuzat miercuri Guvernul
c\ nu ia `n considerare problemele
cet\]enilor [i a precizat c\ i-a `na-

ceart\ din cauza mizeriei din Bucure[ti
a Politicienii [i-au adus aminte de mizeria Bucure[tiului `nainte de alegerile locale
a Marian Vanghelie acuz\ presupuse ilegalit\]i `n administrarea salubriz\rii ora[ului a ~n replic\,
patronul unei firme implicate, Silviu Prigoan\, amenin]\ c\ ar putea candida `n mai a
Apropierea campaniei
electorale le aduce aminte
politicienilor de starea de-
plorabil\ a ora[elor. Pre-
mierul T\riceanu se de-
clar\ dezgustat de mize-
ria din Bucure[ti, `n vre-
me ce candida]ii la Prim\-
ria Capitalei se acuz\ re-
ciproc pentru contractele
de salubritate.
Premierul depl=nge
mizeria din Capital\
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a declarat
miercuri seara, la Aduna-
rea General\ a Asocia]iei
Ora[elor din Rom=nia, c\
`i displace enorm mizeria
din Bucure[ti, `n condi]i-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aCIOROIANU NU SE
SPERIE DE CENTRALA A-
TOMIC| A BULGARILOR:
Inten]ia vecinilor bulgari de
a construi o nou\ central\ a-
tomic\ la Belene a pus pe jar
asocia]iile ecologiste. ~ngrijo-
rarea acestora nu pare `ns\
s\ fie `mp\rt\[it\ [i de [eful
diploma]iei rom=ne. „Con-
struc]ia centralei nucleare
bulg\re[ti de la Belene tre-
buie privit\ cu calm `n Ro-
m=nia, nefiind cazul unei
alarm\ri a popula]iei“, a de-
ile `n care de pe orice stra-
d\, din doi `n doi metri,
poate fi adunat\ o g\leat\
de noroi [i praf. ~n schimb,
el a dat exemplul ora[ului
Giurgiu, pe care l-a vizitat
cu o zi `n urm\. „Este un
ora[ care arat\ impecabil
din punct de vedere al
cur\]eniei“, a spus premi-
erul despre urbea `n care
primar este Lucian Ilies-
cu, [eful liberalilor din lo-
calitate.
~n plus, T\riceanu a
vorbit [i despre aglomera-
]ia infernal\ din Bucu-
re[ti, amintind de infra-
structura slab\ a ora[u-
lui. „Candida]ii la Prim\-
ria Municipiului Bucu-
re[ti care promit c\ vor re-
zolva problema traficului
Bucure[tiul este frumos doar v\zut de sus
clarat, ministrul Afacerilor
Externe, Adrian Cioroianu.
„La momentul actual, vor-
bim doar teoretic despre teh-
nologia care va fi folosit\ la
aceast\ central\, nu [tim si-
gur c\ este `nvechit\ [i nu
are rost s\ ne alarm\m pre-
matur“, a spus ministrul. El
a ad\ugat c\ `n condi]iile `n
care at=t Rom=nia, c=t [i
Bulgaria sunt membre ale
Uniunii Europene, nu se
poate pune problema ascun-
derii de popula]ie a unor
riscuri majore. „Dac\ chiar
din Capital\ nu fac alt-
ceva dec=t s\ pun\ b\rbi“,
a declarat premierul.
El a ar\tat c\ solu]iile
pentru a se reduce „du-
rata `nsp\im=nt\toare de
o or\ sau dou\ necesar\
pentru a parcurge ora[ul
dintr-o parte `n alta“ sunt
folosirea mijloacelor de
transport public [i alte
mijloace mai u[oare. T\ri-
ceanu a povestit cum `n-
tr-o sear\, c=nd a plecat
de la Guvern [i s-a depla-
sat de la Pia]a Victoriei
spre Pia]a Roman\, a ob-
servat c\ printre ma[inile
aflate bar\ la bar\ pe trei
benzi se aflau [i c=teva
autobuze ale RATB, `ns\
`n acestea erau cel mult
c=te patru pasageri.
sunt probleme acolo, ele nu
ar putea fi ascuns“, a spus
Cioroianu, ad\ug=nd c\ pro-
testele ecologi[tilor rom=ni
fa]\ de construc]ia acestei
centrale nucleare se `nscriu
`n procesul mai larg de „ma-
turizare a societ\]ii civile“.
a MONICA LOVINES-
CU ~{I DONEAZ| CASA
STATULUI ROM+N: Gu-
vernul a autorizat miercuri
Ministerul Afacerilor Exter-
ne s\ accepte o dona]ie cu
sarcini propus\ de scriitoa-
Vanghelie
se ia de contractele
lui Videanu
~n vreme ce premierul
preg\te[te prin declara]ii
candidatura liberalului
Ludovic Orban la Prim\-
rie, ceilal]i protagoni[ti ai
cursei electorale schimb\
lovituri sub centur\. Ast-
fel, pre[edintele Organi-
za]iei PSD Bucure[ti, Ma-
rian Vanghelie, l-a acuzat
miercuri pe primarul ge-
neral al Capitalei, Adri-
ean Videanu, c\ a majorat
ilegal tariful la serviciul
de salubrizare c\tre popu-
la]ie, pentru a servi inte-
reselor lui Cezar Preda [i
Silviu Prigoan\, care de-
]in societ\]ile REBU [i
ROSAL. Vanghelie a sus-
]inut, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ cei doi sunt a-
propia]i ai PD-L [i c\ au
convenit, `mpreun\ cu A-
driean Videanu, `n baza
unei hot\r=ri a consilieri-
lor municipali, cre[terea
pre]ului de la 6 la 8,5 lei.
Liderul Organiza]iei PSD
Bucure[ti a sus]inut, toto-
dat\, c\ ace[ti bani vor fi
folosi]i de liderii PD-L `n
campanie electoral\, fiind
vorba de peste 5 milioane
de euro str=n[i de la bucu-
re[teni, `ncep=nd cu 28
noiembrie 2007.
Vanghelie a men]ionat
c\ tariful normal este de 6
lei pe persoan\ [i a reco-
mandat bucure[tenilor s\
pl\teasc\ suma corect\.
~n calitate de primar al
Sectorului 5, Marian Van-
ghelie a precizat c\, `n
rea Monica Lovinescu, rezi-
dent\ `n Fran]a, `n favoarea
statului rom=n. Cunoscuta
scriitoare, celebr\ voce a
Europei Libere, dore[te s\
doneze statului rom=n pro-
pria cas\, cu terenul afer-
ent, situat\ `n Paris, `n
strada Francois Pinton nr.
8. Bunul va deveni propri-
etate public\ a statului `n
administrarea Ministerului
Afacerilor Externe, `n servi-
ciul comunit\]ii rom=ne[ti
din Fran]a, al rela]iilor cul-
turale dintre Rom=nia [i
sectoarele s\race ale Ca-
pitalei, precum 4 [i 5, sunt
oameni care nu pot pl\ti
tariful fixat de municipa-
litate [i sunt nevoi]i s\ re-
nun]e la contractul de sa-
lubrizare.
Prigoan\ ar putea
candida de nervi
~n replic\ la acuza]iile
lui Vanghelie, patronul
societ\]ii de salubrizare
ROSAL, Silviu Prigoan\,
a declarat c\ m\rirea ta-
rifelor de salubrizare din
Capital\ a fost f\cut\ le-
gal, potrivit calit\]ii ser-
viciilor prestate. Aface-
ristul a pus acuza]iile pri-
marului Sectorului 5 pe
seama campaniei electo-
rale. Prigoan\ a explicat
c\ ar putea s\ candideze
la fotoliul de primar al
Capitalei, func]ie vizat\
[i de Vanghelie.
„Dac\ domnul Vanghe-
lie mai face vreo declara-
]ie nefondat\, s-ar putea
s\ candidez. ~i sugerez
domnului Marian Van-
ghelie s\ se adreseze in-
stitu]iilor abilitate, nu
presei. Dac\ domnul Van-
ghelie depunea un act ofi-
cial la Direc]ia Na]ional\
Anticorup]ie, avea sens,
dar a[a este doar o pur\
campanie electoral\. Son-
dajele m\ pun `n lumina
de a fi un contracandidat
al d=nsulul“, a declarat e-
nervat Prigoan\. El a mai
explicat c\ majorarea ta-
rifului serviciilor de salu-
brizare se bazeaz\ pe ca-
litatea ridicat\ a aces-
tora. a
Fran]a [i pentru conserva-
rea patrimoniului simbolic
al emigra]iei rom=ne[ti din
Fran]a [i va fi utilizat ex-
clusiv `n scopuri non-profit.
Toate cheltuielile aferente
dona]iei [i `ndeplinirii sar-
cinilor care revin donataru-
lui se vor asigura, `ncep=nd
cu anul 2008, din fondurile
pentru sprijinirea activit\]ii
rom=nilor de pretutindeni [i
a organiza]iilor reprezenta-
tive ale acestora aprobate `n
bugetul MAE prin legile bu-
getare anuale. a
intat premierului Nikola Gruevski
o serie de solicit\ri, printre care
se num\r\ recunoa[terea Kosovo,
bun\starea social\ a fo[tilor
lupt\tori albanezi [i recunoa[terea
limbii albaneze ca a doua limb\ o-
ficial\ a acestui stat. „Este o ches-
tiune de ore, nu de zile, `n care noi
am putea pleca de la guvernare“,
a spus Thaci despre partidul care
de]ine 11 locuri din cele 120 ale
Parlamentului de la Skopje.
Serbia: Parlamentul
a fost dizolvat
Pre[edintele s=rb Boris Tadic a
semnat ieri decretul privind di-
zolvarea Parlamentului [i convo-
carea de alegeri legislative antici-
pate pentru data de 11 mai, `n
urma unei grave crize guverna-
mentale provocate `n cadrul Exe-
cutivului de divergen]ele legate de
apropierea ]\rii de Uniunea Eu-
ropean\ dup\ proclamarea unila-
teral\ a independen]ei Kosovo.
Boris Tadic a luat aceast\ decizie
dup\ ce premierul na]ionalist,
Vojislav Kostunica, a decis s=m-
b\ta trecut\ s\ rup\ alian]a cu
Partidul Democratic (DS, forma]i-
unea pre[edintelui), din cauza di-
vergen]elor profunde legate de rit-
mul apropierii ]\rii de UE dup\
autoproclamata independen]\ a
Kosovo. „Alegerile reprezint\ un
vot democratic, care va permite
cet\]enilor s\ spun\ cum trebuie
s\ dezvolte Serbia `n anii care
vin“, se afirm\ `n comunicatul dat
publicit\]ii de Boris Tadic, care a
fixat data alegerilor pentru 11
mai.
C\lug\rii tibetani cer
independen]a de China
Beijingul a afirmat ieri c\ situa]ia
din Lhassa este calm\, dup\ dou\
zile de manifesta]ii ale c\lug\rilor
budi[ti `n capitala tibetan\, con-
siderate cele mai grave din 1989.
„~n ultimele dou\ zile, mai mul]i
c\lug\ri au provocat dezordine la
Lhassa, dorind s\ provoace scan-
dal“, a declarat un oficial comu-
nist, afirm=nd c\ mi[c\rile de pro-
teste au fost organizate „de gru-
puri afiliate lui Dalai Lama“, lid-
erul spiritual aflat `n exil. De ase-
menea, guvernul de la Beijing [i-a
anun]at inten]ia de a reprima ori-
ce fel de ac]iuni „separatiste“, sub-
liniind c\ nici o ]ar\ din lume nu
a recunoscut independen]a Tibe-
tului. Poli]ia chinez\ a dispersat
mar]i, la Lhassa, cu ajutorul ga-
zelor lacrimogene, o nou\ mani-
festa]ie a c\lug\rilor, care au re-
clamat, `ntre altele, independen]a
Tibetului. Potrivit unor ziari[ti
americani, aproximativ 60 de c\-
lug\ri au fost aresta]i `n urma u-
nei prime zile de proteste, luni, or-
ganizate cu ocazia celei de-a 49-a
anivers\ri de la plecarea cu for]a
a lui Dalai Lama. Acesta tr\ie[te
de 49 de ani `n ora[ul indian Dha-
ramsala [i este inamicul num\rul
1 al regimului comunist chinez. a
 CM
YK

8 Vineri, 14 martie 2008

Dup\ fondurile de preaderare, derulate prin intermediul programului SAPARD, acum

Pagina a venit r=ndul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR), ce pune la dispozi]ia
rom=nilor de la sate 10 miliarde de euro. Domeniile pentru care se aloc\ ace[ti bani
sunt: cre[terea competitivit\]ii sectoarelor agroalimentar [i forestier, `mbun\t\]irea
agricultorului mediului [i a spa]iului rural, `mbog\]irea calit\]ii vie]ii `n zonele rurale [i diversificarea
economiei rurale, demararea [i func]ionarea ini]iativelor de dezvoltare local\.

10 miliarde de euro pentru „ridicarea“ satului rom=nesc

a Agricultura româneasc\ va beneficia de 10 miliarde de euro pân\ `n 2013 (8 miliarde de euro - fonduri europene - [i 2 miliarde -
contribu]ie româneasc\), fonduri ce vor fi destinate proiectelor de modernizare a agriculturii [i de dezvoltare rural\
a Fondurile sunt destinate unei game largi de beneficiari, de la persoane fizice autorizate p=n\ la organiza]ii neguvernamentale,
parohii sau autorit\]i publice a O parohie, de exemplu, poate s\ ob]in\ fonduri pe toate cele trei m\suri lansate `n cadrul programului
a Banii vor fi acorda]i `n baza unor proiecte care se depun la oficiile jude]ene pentru pl\]i din fiecare jude] a
de Silviu DASC|LU
Agricultura rom=neasc\
va beneficia `n perioada ur-
m\toare de o infuzie conside-
rabil\ de fonduri europene,
cea mai mare din toat\ is-
toria agriculturii rom=ne[ti.
Dup\ fondurile de prea-
derare, derulate prin inter-
mediul programului SA-
PARD, acum a venit r=n-
dul Programului Na]ional
de Dezvoltare Rural\ (PN-
DR), ce pune la dispozi]ia
rom=nilor de la sate 10 mi-
liarde de euro.
Domeniile pentru care
se aloc\ ace[ti bani sunt:
cre[terea competitivit\]ii
sectoarelor agroalimentar
[i forestier, `mbun\t\]irea
mediului [i a spa]iului ru-
ral, `mbog\]irea calit\]ii
vie]ii `n zonele rurale [i di-
versificarea economiei ru-
rale, demararea [i func]io-
narea ini]iativelor de dez-
voltare local\.
La `nceputul lunii mar-
tie au fost lansate cele trei
m\suri din cadrul PNDR,
respectiv, m\sura 121 -
„Modernizarea exploata]ii-
lor agricole“ unde sunt dis-
ponibile, `n 2008, fonduri
de peste 347,1 milioane de
euro, m\sura 123 - „Cre[te-
rea valorii ad\ugate a pro-
duselor agricole [i foresti-
ere“, unde fondurile se ri-
dic\ la 428,4 milioane de eu-
ro, iar cea mai important\
m\sur\, 322 - „Renovarea [i
dezvoltarea satelor“ are
disponibil\, `n 2008, o sum\
618,43 milioane de euro.
Cine poate beneficia
de fonduri
nerambursabile
Beneficiarii eligibili sunt
persoanele fizice sau juri-
dice, care practic\ `n prin-
cipal activit\]i agricole [i
care sunt `nregistrate `n
Registrul fermelor/Regis-
trul agricol. Pot beneficia
de fonduri: persoanele fizi-
ce autorizate, asocia]iile fa-
miliale autorizate, socie-
t\]ile `n nume colectiv, so-
ciet\]ile `n comandit\ sim-
pl\, societ\]ile pe ac]iuni,
societ\]ile `n comandit\ pe
ac]iuni [i societ\]ile cu r\s-
pundere limitat\. De ase-
menea, [i societ\]ile comer-
ciale cu capital integral pri-
vat, societ\]ile agricole, so-
ciet\]ile ooperative agri-
cole, grupurile de produc\-
tori, exploata]iile agricole
de subzisten]\ sau orga-
niza]iile de produc\tori pot
beneficia de aceste fonduri.
„Avem fonduri impor-
tante pe care le aloc\m, an
de an, pentru a-i subven]io-
na pe cei care recurg la fo-
losirea sistemelor de iri-
ga]ii. R\mâne ca dumnea-
voastr\ s\ v\ constitui]i `n
asocia]ii [i, pe baza cereri-
lor dumneavoastr\, struc-
turile care func]ioneaz\ `n
sistemul de iriga]ii s\ se
repun\ `n func]iune, astfel
`ncât s\ pute]i beneficia de
acest important atu `n re-
alizarea unor produc]ii ce
s\ v\ aduc\ roadele pe
care a[tepta]i“, a ar\tat
prim-ministrul C\lin Po-
pescu-T\riceanu.
Condi]ii minime
obligatorii pentru
acordarea sprijinului
„Proiectul trebuie s\ re-
specte conformitatea cu o-
biectivul general al m\su-
rii [i cu cel pu]in unul din-
tre obiectivele specifice, s\
fie `n acord cu poten]ialul
agricol al zonei [i s\ de-
monstreze `mbun\t\]irea
performan]ei generale a
exploata]iei agricole la
data d\rii `n exploatare a
investi]iei“, a declarat di-
rectorul adjunct al Direc]i-
ei pentru Agricultur\ Ia[i,
Neculai Olariu. O alt\
condi]ie este ca beneficia-
rul sau responsabilul legal
al proiectului s\ dovedeas-
c\ o preg\tire profesional\,
`n raport cu proiectul. De
asemenea, beneficiarul tre-
buie s\ prezinte memoriul
justificativ sau studiul de
fezabilitate al proiectului,
s\ demonstreze c\ poate
asigura cofinan]area in-
vesti]iei [i s\ fac\ dovada
c\ a f\cut demersurile pen-
tru a ob]ine toate avizele [i
acordurile, respectiv, cel
sanitar-veterinar, sanitar,
fitosanitar [i de mediu,
precum [i acordul de
mediu.
M\sura 121:
Modernizarea
exploata]iilor agricole
Aceast\ m\sur\ se `n-
cadreaz\ `n Axa I [i are ca
obiectiv general cre[terea
competitivitatii sectorului
agricol printr-o utilizare
mai bun\ a resurselor u-
mane [i a factorilor de pro-
duc]ie [i `ndeplinirea stan-
dardelor na]ionale [i a
standardelor comunitare.
Obiectivele specifice se re-
fer\ la introducerea [i dez-
voltarea de tehnologii [i
procedee noi, diversificarea
produc]iei, ajustarea pro-
filului, nivelului [i calit\]ii
produc]iei la cerin]ele pie-
]ei, inclusiv a celei ecologi-
ce, precum [i producerea [i
utilizarea energiei din sur-
se regenerabile.
a Ce proiecte pot fi fi-
nan]ate prin m\sura 121
Pot fi finan]ate: constru-
irea sau modernizarea
cl\dirilor utilizate pentru
produc]ia agricol\ la nivel
de ferm\, construirea sau
modernizarea infrastruc-
turii rutiere interne sau de
acces din domeniul agricol,
inclusiv utilit\]i [i racor-
duri, construirea de ferme
de taurine, de sere, inclu-
siv centrale termice, pre-
cum [i achizi]ionarea de
tractoare noi, sau alte uti-
laje agricole. De asemenea,
se au `n vedere: `nlocuirea
planta]iilor viticole din
soiuri nobile ajunse la
sfâr[itul ciclului biologic de
produc]ie, investi]ii pentru
producerea [i utilizarea du-
rabil\ a energiei din surse
regenerabile `n cadrul fer-
mei sau investi]ii pentru
`nfiin]area de culturi de
specii forestiere cu ciclu de
produc]ie scurt [i regenera-
re pe cale vegetativ\, `n sco-
pul producerii de energie
regenerabil\. Alte investi]ii
ce pot fi finan]ate sunt cele
`n apicultur\, sau proce-
sarea produselor agricole.
M\sura 123:
Cre[terea valorii
ad\ugate a produselor
agricole [i forestiere
Obiectivele specifice ale
m\surii sunt: introducerea
[i dezvoltarea de tehnologii
[i procedee pentru ob]ine-
rea de noi produse agricole
[i forestiere competitive, a-
daptarea `ntreprinderilor la
noile standarde comunita-
re, `mbun\t\]irea venituri-
lor `ntreprinderilor [i cre[te-
rea valorii adaugate a pro-
duselor forestiere, precum [i
a eficien]ei economice.
a Cine poate beneficia
de fonduri
M\sura aceasta este de-
dicat\, `n mod special, fir-
melor. Astfel, pot primi fi-
nan]are micro`ntreprinde-
rile [i `ntreprinderile mici
[i mijlocii, alte `ntreprin-
deri, care nu sunt micro-
`ntreprinderi [i care au
mai pu]in de 750 angajati
sau cu o cifr\ de afaceri
care nu dep\[e[te 200 mili-
oane euro sau cooperative
agricole de procesare a pro-
duselor agricole.
a Ce proiecte pot fi fi-
nan]ate
Pot fi finan]ate: con-
struc]ii noi sau moder-
nizarea cl\dirilor, achizi-
]ionarea de noi utilaje, in-
stala]ii, echipamente, cos-
turi de instalare, precum [i
investi]ii pentru `mbun\-
t\]irea controlului intern
al calit\]ii materiei prime
sau achizi]ionarea de noi
mijloace de transport spe-
cializate. De asemenea, pot
fi finan]ate [i organizarea
[i implementarea sisteme-
lor de management a calit\-
]ii [i de siguran]\ alimen-
tar\, cump\rarea de tehno-
logii, patente [i licen]e sau
achizi]ionarea de software.
M\sura 322:
Renovarea [i
dezvoltarea satelor
Aceast\ m\sur\ are ca
scop `mbun\t\]irea infra-
structurii fizice de baz\ `n
spa]iul rural, `mbun\t\]i-
rea accesului la serviciile
publice de baz\ pentru po-
pula]ia rural\, cre[terea
num\rului de sate renova-
te [i cre[terea num\rului
de obiective de patrimoniu
sprijinite, din spa]iul rural.
Beneficiarii sunt comunele,
autorit\]ie locale sau aso-
cia]iile de dezvoltare inter-
comunitare, asocia]iile de
dezvoltare, organiza]ii ne-
guvernamentale sau in-
stitu]iile de cult, precum [i
persoanele fizice care au `n
administrare obiecte de
patrimoniu cultural.
a Ce proiecte pot fi fi-
nan]ate prin aceast\ m\-
sur\
M\sura se refer\ la:
`nfiin]area de drumuri noi,
extinderea si `mbun\t\-
]irea re]elei de drumuri de
interes local, `nfiin]area
sau extinderea re]elelor de
ap\ sau a canaliz\rii, `nfi-
in]area de re]ele de joas\
tensiune [i a iluminatului
public, `nfiin]area de re]ele
de gaz.
De asemenea, pot fi fi-
nan]ate [i proiecte de `nfi-
in]are a spa]iilor publice de
recreere, renovarea cl\diri-
lor publice sau investi]ii `n
sisteme de producere a
energiei regenerabile. Alte
tipuri de proiecte sunt cele
de `nfiin]are de centre pen-
tru copii, b\tr=ni sau per-
soane cu nevoi speciale,
construirea de gr\dini]e
noi, achizi]ionarea de mi-
crobuze sau echipamente
pentru serviciile publice.
a Unde se depun proiec-
tele:
Procedura de depunere
a proiectelor este asem\-
n\toare celei de la SA-
PARD. Fermierii români
`[i vor putea depune pro-
iecte la oficiile jude]ene de
pl\]i [i dezvoltare rural\.
Potrivit ministrului Agri-
culturii, Dacian Ciolo[, fer-
mierii pot primi un avans
de 10% din valoarea eligi-
bil\ a proiectelor [i pot con-
tracta o cofinan]are de la
b\nci, dup\ aprobarea pro-
iectului. De asemenea, fer-
mierii au posibilitatea de
garantare a creditelor prin
FGCR sau alte fonduri de
garantare a IMM-urilor. a

B\ncile care pot Banca Româna pentru Dez-

acorda credite
pentru cofinan]area
proiectelor
~ntruc=t, la fiecare m\-
sur\ `n parte, finan]area
european\ este de maxim
80%, solicitantul trebuie s\
contracteze un credit pen-
tru a pune `n aplicare
proiectul. Pentru acordarea
de credite, au fost alese
doar c=teva b\nci, respectiv
Banca Comerciala Româna,
voltare - Groupe Société
Générale, Raiffeisen Bank,
Banc Post, Banca Ro-
mâneasca, UniCredit Tiriac
Bank, Eximbank, MKB
Romexterra Bank, ING
Bank, Casa de Economii si
Consemnatiuni, Alpha
Bank, Leumi Bank, Volks-
bank, Banca Italo Romena,
Credit Europe Bank, Roma-
nian International Bank,
Banca Transilvania, Banca
Comerciala Carpatica, ATE
Bank, ProCredit Bank,
FNGCIMM - IFN.
Cum poate beneficia
de fonduri o parohie
O parohie, de exemplu,
poate s\ ob]in\ fonduri pe
toate cele trei m\suri lansate
de cur=nd. Poate depune un
proiect pe m\sura 121, dac\
vrea s\ `nfiin]eze o ferm\ sau
o exploata]ie agricol\, poate
s\ solicite fonduri pentru
`nfiin]area oric\rui tip de
afacere `n domeniul agricol.
De asemenea, poate depune
proiecte pe m\sura 322 pen-
tru restaurarea bisericii ori a
altor monumente importante
din parohie. ~ns\, `n cazul `n
care parohia inten]ioneaz\ s\
`nfiin]eze o ferm\ ori o afa-
cere `n domeniul agricol, tre-
buie s\ fac\ dovada c\ are
personal specializat care s\
se ocupe de proiect, [i s\ ob-
]in\ avizele de mediu, sani-
tare, de la pompieri.
De asemenea, trebuie s\
fac\ dovada c\ de]ine suma
necesar\ cofinan]\rii proiec-
tului [i c\ se `ncadreaz\ `n
condi]iile impuse prin Poli-
tica Agricol\ Comun\. Apoi,
trebuie `ntocmit un proiect,
care va ]ine cont de Ghidul
Solicitantului pe m\sura
121, ce va fi depus la Oficiul
Jude]ean de Pl\]i. ~n cazul
proiectelor pentru restau-
rarea unui monument is-
toric, este nevoie [i de exper-
tize din partea unor comisii
de specialitate care s\ arate
c\ e nevoie de restaurarea
respectivului monument.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 14 martie 2008 9

„A fost odat\ un om binecuvântat cu un har deosebit; `l chema Benedict. ~nc\
din copil\rie, sufletul lui a fost acela al unui vârstnic `n]elept. Dispre]uind
pl\cerile sim]urilor [i frumuse]ea acestei lumi, renun]\ la bunurile agonisite de
p\rin]ii s\i [i pleac\ din Roma, ajungând la Subiaco, unde, al\turi de un monah,
pe nume Romano, tr\ie[te o via]\ de pustnicie“. (Sf. Grigorie cel Mare)

Sf=ntul Benedict: „Roag\-tte [i munce[te!“

Al\turi de p\rin]ii r\s\riteni Pahomie,
Vasile cel Mare [i Casian, care au dat o
sistematizare a modului de vie]uire
monahal\, prin Regula sa, Sfântul Benedict
r\mâne cel care stabile[te un cadru
adecvat monahismului occidental,
influen]ând decisiv cursul acestuia `n
istoria Bisericii din Apus. Sfântul Benedict
al Nursiei (480-547) este unul dintre
`ntemeietorii monahismului `n Europa
Apusean\. A scris o rânduial\ (regul\)
monahal\ care este respectat\ pân\ ast\zi
de ordinul c\lug\rilor benedictini din Apus.
Este pr\znuit la 14 martie, atât de Biserica
din R\s\rit, cât [i de cea din Apus.
Portretul pe care i-l face tâlnit aici m\re]ia [i simpli-
Sfântul Grigorie cel Mare tatea care descoper\ `m- Atât de intim legate de via]a comunit\]ii
magistrului s\u spiritual, preun\ sfin]enia [i leg\tu- sunt `ntregul cadru [i `nv\]\tura transmise
Sfântul Benedict, `n cea de- ra profund\ a lui Benedict de Regul\, `ncât se poate spune, pe drept
a doua carte a „Dialoguri- cu Sf=nta Scriptur\. cuvânt, c\ un aspirant la c\lug\rie
lor“ sale `ncepe astfel: „A A fi monah `nseamn\ a
fost odat\ un om binecu- purta un nume care anga- „A fost odat\ un om binecuvântat cu un har `ntr-o m\n\stire benedictin\ intr\ mai
vântat cu un har deosebit; jeaz\, un titlu care este `n- deosebit; `l chema Benedict...“ degrab\ `ntr-o familie, decât `ntr-un ordin
`l chema Benedict. ~nc\ din c\rcat de exigen]e. Pentru riguroas\ a tuturor dife- fletelor dure, `mpietrite, le Votul s\r\ciei neau adeseori la Sfântul
copil\rie, sufletul lui a fost autorul „Regulae Benedic- ren]ierilor de rang lumesc. va vorbi mai mult prin e- Benedict spre a fi ajuta]i
acela al unui vârstnic `n- ti“, cuvântul monah nu es- Nimeni de origine nobil\ De[i posesiunea privat\
]elept. Dispre]uind pl\ce- xemplul vie]ii sale. s\-[i pl\teasc\ datoriile [i
te o simpl\ etichet\ care nu avea din acest motiv este strict interzis\ de Re- s\ ob]in\ hran\.
rile sim]urilor [i frumuse- delimiteaz\ o clas\ social\ Stare]ul nu va l\sa ne-
prioritate fa]\ de cel ce a sanc]ionate faptele contra- gul\, concep]ia Sfântul Be-
]ea acestei lumi, renun]\ la de restul lumii, ci un nume fost mai `nainte sclav. O al- nedict cu privire la via]a
bunurile agonisite de p\- care oblig\, un program, re `nv\]\turii evanghelice,
monastic\ nu stabile[te ca
Ora et labora
t\ caracteristic\ este [i t\ind din r\d\cin\ orice f\-
rin]ii s\i [i pleac\ din Ro- fiindc\ monahismul presu- prezen]a obligatorie a tu- monahii s\ fie lipsi]i de ori- O alt\ tr\s\tur\ carac-
ma, ajungând la Subiaco, pune un comportament a- r\delege, amintindu-[i de
turor monahilor la slujbele pedeapsa pe care a primit-o ce mijloace de existen]\, teristic\ Regulii Sfântul
unde, al\turi de un monah, semenea p\rin]ilor din ve- religioase zilnice ale ob[tii. tr\ind din mila celor dar- Benedict este legat\ de vi-
pe nume Romano, tr\ie[te chime [i asemenea Sfin]ilor `n Vechiul Testament preo-
tul Eli pentru nep\sarea nici. Mai degrab\, Sfântul ziunea acestuia asupra
o via]\ de pustnicie“. Bene- Apostoli. Benedict dorea s\ restrân- muncii. Dictonul scurt „ora
dict nu [i-a dorit niciodat\ Punctele fundamentale Abatele [i ucenicii lui. Temându-se f\r\ `nce-
g\ cererile fiec\ruia la ceea
tare de examenul pe care-l et labora“, „roag\-te [i
s\ devin\ `ndrum\tor ce- ale Regulii Sfântului Bene- De departe cea mai in- ce este strict necesar [i munce[te!“, este preluat
lorlal]i `n via]a duhovni- dict sunt cuprinse `n p\zi- va avea de trecut `ntr-o zi,
teresant\ concep]ie pe care cu privire la cei `ncredin]a]i simplu, asigurându-se c\ din Regula sa. ~n viziunea
ceasc\. Dar comunitatea rea prevederilor din Deca- o `ntâlnim la Benedict pri- folosirea [i administrarea sf=ntului, lucrul pe care `l
r\mas\ f\r\ conduc\tor l-a log, urmate de poruncile pe lui, prin `ndemnurile date
ve[te rela]ia stare]ului cu altora, el `nsu[i `[i va `n- posesiunilor comune este s\vâr[eau monahii era
implorat pe Benedict s\ le care Hristos le d\ `n Evan- ucenicii s\i. ~n Occident, `n deplin acord cu `nv\]\- doar un mijloc de a-[i `m-
fie stare]. ghelia dup\ Matei `n capi- drepta propria via]\.
conduc\torul unei m\n\s- tura Evangheliei. Idealul bun\t\]i via]a spiritual\.
Via]a Sfântului se des- tolul 25, la care se adaug\ tiri poart\ numele de a- s\r\ciei propus de Regula For]a cea mai eficace care
f\[ura `ntre slujbele zilnice, sfaturile proprii ale Sfân- bate, termen care provine Ascultarea, Sfântul Benedict este mult poate disciplina pe om este
lucrul de mân\ obi[nuit al tului Benedict. de la cuvântul aramaic condi]ie a smereniei diferit de celelalte ordine munca; lenevia constituie
monahilor, la care se ad\u- Regula monastic\ se o- abba, (folosit de copiii mici monahale din Occident. U-
Ascultarea reprezint\, ruina ei. Scopul Regulii era
ga `ndrumarea duhovni- cup\ `n `ntregime cu regle- când `[i strigau p\rintele) cenicii Sfântul Benedict nu
`n viziunea Sfântul Bene- s\-l aduc\ pe om `napoi la
ceasc\ a ucenicilor s\i. Spre mentarea vie]ii unei comu- titulatur\ pe care Iisus a f\ceau explicit un vot al s\-
dict prima treapt\ spre do- Dumnezeu prin truda as-
sfâr[itul zilelor, venerabilul nit\]i de oameni care tr\- folosit-o la adresa Tat\lui r\ciei, ei doar consim]eau
stare] s-a retras pe Muntele bândirea smereniei. Cei ca- cult\rii, de la care el se
iesc, se roag\, muncesc `m- Ceresc `n rug\ciunea din deplin la ascultarea fa]\ de dep\rtase prin lenevia ne-
Cassino, unde a `ntemeiat o preun\, iar aceasta nu se gr\dina Ghetsimani. Nu re pun `n practic\ aceast\ Regul\, iar aceasta permi-
nou\ comunitate [i a con- virtute au un model `n Cel ascult\rii. Munca repre-
`ntâmpl\ doar de-a lungul acest cuvânt era folosit `n tea fiec\ruia cele necesare, zenta prima condi]ie pen-
ceput [i Regula sa. preg\tirii duhovnice[ti, ci rug\ciunile comune ale iu- Care a zis: „Nu am venit s\ adic\ `mbr\c\minte, hra-
fac voia Mea, ci voia Celui tru cre[terea `n bun\tate a
este un element permanent deilor, el dovedind o fami- n\ (cu excep]ia c\rnii, a vi- sufletului. Era necesar, co-
Numele de „monah“ al vie]ii la cel mai `nalt liaritate nepermis\ `n re- ce M-a trimis“. Aceast\ as- nului) [i o restric]ionare a
cultare nu este pl\cut\ lui menteaz\ Sfântul Grigorie
nu este o etichet\ nivel. Cea mai mare parte la]ia cu Dumnezeu. orelor de somn. Posesiunile cel Mare, ca alesul lui
a `nv\]\turii duhovnice[ti Stare]ul m\n\stirii era Dumnezeu dac\ se face de erau ]inute `n comun, ele
fric\, cu t\r\g\nare, f\r\ Dumnezeu, la `nceput,
~n secolul al VI-lea, via- a regulii monastice bene- reprezentantul lui Hristos, trebuind s\ fie administra- când via]a [i ispitele sunt
]a monastic\ nu mai trebu- dictine se ascunde `n pre- care veghea asupra celor vlag\ sau cu murmur, c\ci te pentru continuarea exis-
ascultarea se refer\ de fapt puternice `n el, s\ fie
ia inventat\. O experien]\ vederi care par a sugera o din jurul s\u, amintindu-[i ten]ei comunit\]ii [i `n be- `mpov\rat cu trud\, pen-
de trei secole exista `nain- organizare pur social\ [i numele care i s-a dat [i pro- la Dumnezeu, de vreme ce neficiul celorlal]i. ~n timp
El ~nsu[i a zis: „Cine v\ as- tru a nu l\sa trupul s\
tea lui Benedict, care a [ti- domestic\ a rela]iilor din- b=nd prin fapte titulatura ce eremi]ii erau foarte s\-
cult\ pe voi, pe Mine m\ raci, m\n\stirea era `n pos- zburde. ~n regenerarea na-
ut s\ ]in\ seam\ de aceas- tre membrii m\n\stirii. A- sa. Respectat de membrii turii umane, Benedict d\
ta, asimilând [i adaptând tât de intim legate de via]a comunit\]ii, el trebuia s\-[i ascult\“. Ascultarea fa]\ tura de a face ea `ns\[i mi-
de Dumnezeu este `nv\]at\ lostenii, nec\utând s\ le un loc important muncii, el
la condi]iile Occidentului comunit\]ii este `ntregul iubeasc\ ucenicii [i s\ se
de Hristos [i `n rug\ciunea primeasc\. Ea putea s\-l a- considerând c\ harul nu se
`nv\]\tura predecesorilor cadru [i `nv\]\tura trans- fac\ iubit de ace[tia. El are
„Tat\l nostru“, când `n- jute pe cel s\rac, s\-l `m- poate s\l\[lui `n inima unui
s\i. Lucrarea sa se inspir\ mise de Regul\, `ncât se datoria s\ [tie c\, atunci
deamn\ ascult\torii s\ se brace pe cel gol, s\-l `ngroa- lene[. Munca nu poate fi so-
din regulile monahale ale poate spune pe drept cu- când `[i ia aceast\ sarcin\,
roage: „Fac\-se voia Ta…“ pe pe cel mort… S\racii ve- cotit\ condi]ia special\ a
Sfin]ilor Pahomie, Vasile vânt c\ un aspirant la c\- de a `ndruma sufletele, tre-
lug\rie `ntr-o m\n\stire sclavilor, a[a cum se credea
cel Mare, Casian [i a Feri- buie s\ se preg\teasc\ s\ `n timpul redact\rii Regu-
citului Augustin. Sursa benedictin\ intr\ mai de- dea socoteal\ pentru ele.
grab\ `ntr-o familie decât lii, ci reprezint\ o caracte-
principal\ a Regulii r\mâ- Va ar\ta tot ceea ce are ristic\ universal uman\,
ne Sfânta Scriptur\, a c\- `ntr-un ordin. mai bun [i sfânt prin fap-
Caracterul apropiat [i necesar\ pentru bun\sta-
rei utilizare dovede[te o tele sale, mai degrab\ de-
cald pe care `l respir\ Re- rea omului, `n general, [i
mare familiaritate cu Ve- cât prin cuvinte. Astfel, uce-
chiul [i Noul Testament, gula este asigurat de abso- esen]ial\ pentru un cre[tin.
nicilor ascult\tori el le va
lucru ce l-a f\cut pe Pascal luta posesie `n comun a lu- Cu privire la rug\ciune,
expune poruncile Domnului
crurilor [i de eradicarea Sfântul Benedict este laco-
s\ m\rturiseasc\ c\ a `n- prin cuvinte, `n timp ce su- nic: „Nu prin [uvoiul de
vorbe, ci prin cur\]ia sufle-
Minunile Sfântului Benedict uleiul m\n\stirii atunci tului [i smerenia lacrimilor
Sfântul Benedict s-a via]\, vindecând pe cei bol- când acesta nu s-a mai a- suntem asculta]i de Dum-
f\cut cunoscut cre[tinilor navi, `nviind din mor]i un juns. V\z\tor cu duhul, sta- nezeu“. a
nu doar prin Regula sa, ci [i monah din comunitatea sa, re]ul cuno[tea faptele uce- Venerabilul stare] s-a retras pe Muntele
prin numeroasele minuni care c\zuse de pe zidurile nicilor s\i, f\r\ s\ fi fost de Cassino, unde a `ntemeiat o nou\ Pagin\ realizat\ de
pe care le-a s\vâr[it `n unei construc]ii, `nmul]ind fa]\ la s\vâr[irea lor. comunitate [i a conceput [i Regula sa Augustin P|UNOIU
CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
Despre anumite
deprinderi
a Când e vorba de bun
sim] [i tradi]ie, nu cred c\ e
cazul s\ l\s\m loc lui „a[a
am prins“, „a[a se face“ a
de Daniela {ONTIC|
O vedeam mereu fo[nind [aco[ele de
plastic pe care le scotea din alt\ saco[\
mai mare sau dintr-o geant\ pe care o
]inea cu ea tot timpul. Venea mai dimi-
nea]\ decât alte femei, cunoscute [i pri-
etene de-ale ei, se a[eza acolo, `n partea
stâng\, aproape de convoiul de scaune
cu regim „rezervat“. Cu un amuzament
u[or p\c\tos, c\ci eram deja `n spa]iul
eclesial [i trebuia s\ am stare pentru
rug\ciune, observam cum femeia era
atât de devotat\ confortului amicelor,
`ncât uita unde se afl\ [i era `n stare s\
se certe cu orice alt\ persoan\ care ar fi
`ndr\znit s\ ia loc pe scaunele avute `n
grij\. Dac\ vedeai o pungu]\ pe un sca-
un, clar, era ocupat. Rând pe rând, pur-
t\toarele de p\l\rii [i b\scu]e soseau [i
`[i ocupau locul la spectacol. Recunosc,
am `ndr\znit [i eu o dat\ s\ iau o per-
nu]\ pentru a sta `n genunchi... Nu v\
spun urmarea. Apoi, `mprejur\rile
vie]ii au f\cut s\ merg la alt\ biseric\,
mai aproape de casa mea [i de locul de
munc\. Acolo era loc imens `n\untru [i,
din p\cate, „spectacolul“ era [i mai evi-
dent. N-aveai nici o [ans\ s\ stai
lini[tit, chiar dac\ te a[ezai `ntr-un loc
cât mai l\turalnic. Ca s\ nu m\ mai
tulbur deloc, m\ a[ezam aproape de zid,
lâng\ vreun b\trânel care nu `ntindea
mâna, dar pe care, ce frumos!, `l milu-
iau foarte mul]i. Se p\rea c\ oamenii
nu v\d bine [i c\ au luat ceva ener-
gizante de diminea]\ [i nu pot sta locu-
lui. Un furnicar mai mare ca acolo [i un
zel `n a deranja mai mult pe cei afla]i la
rug\ciune nu am mai v\zut. Nu se
putea p\stra un culoar pe mijloc, iar
preotul trebuia, umil sau enervat, dup\
caz, s\ `i roage s\-l lase s\ treac\ pen-
tru a c\delni]a. La ie[irea cu Cinstitele
Daruri trebuia totul atins: lumânarea
paraclisierului, hainele preotului, fie-
care pretinzând `n sinea sa [i str\du-
indu-se s\ fie atins pe cre[tet cu potirul.
Când ie[ea p\rintele s\ citeasc\ Sfânta
Evanghelie, iar\[i, cât mai aproapre de
el. Apoi, toat\ lumea la loc. Când rostea
preotul: „Cu credin]\, cu fric\ [i dra-
goste s\ v\ apropia]i!“ toat\ lumea `na-
inta la propriu doi-trei metri, f\r\ `ns\
a se [i `mp\rt\[i. Iar `mbrânceal\. S\
nu uit de ritual: când se citeau numele
viilor [i mor]ilor, `ncepea marea vân-
zoleal\ spre locul de afar\, unde se a-
prind lumân\rile. Ca [i cum doar a-
tunci se putea face asta.
Sigur, rotirile de 180 de grade pe care
jum\tate din credincio[i le f\ceau spre a
vedea soprana [i tenorul care `n\l]au un
artistic „Doamne miluie[te!“ deja nu mai
`nsemnau nimic pe lâng\ cele amintite.
{tiu, ve]i spune c\ acestea sunt ca-
zuri izolate, nu este a[a peste tot. Dar
eu cred c\ este cazul s\ fim mai aten]i.
Sunt destule [i cele pe care nu le-am
spus aici. Pân\ la un punct `n]eleg anu-
mite deprinderi. {tiu, uneori `]i `mpro-
priezi anumite obiceiuri de parc\ ar fi
prelungiri din fiin]a ta. ~]i sorbi cafeaua
de diminea]\ ca [i cum ar fi carburantul
t\u de mers pe autostrada fericirii,
cite[ti ziarele ca s\ afli din nou c\
lumea poate merge mai departe [i f\r\
tine, iar du[ul pare s\ te ajute s\ ui]i
tot ce nu-]i place. Când e vorba de bun
sim] [i tradi]ie, nu cred c\ e cazul s\
l\s\m loc lui „a[a am prins“, „a[a se
face“. Nu vreau s\ cred c\, pentru a nu
p\c\tui vorbind de r\u ceva, trebuie s\
`nchidem complet ochii `n fa]a unor ast-
fel de „ritualuri“ care amintesc mai
mult de supersti]ie decât de credin]\.
Eu o s\ merg la biseric\ indiferent dac\
se `ntâmpl\ a[a ceva acolo sau nu, dar
nu risc\m oare ca aceia care nu sunt or-
todoc[i decât cu numele s\ `n]eleag\
din credin]a noastr\ doar aceste `ntâm-
pl\ri exterioare, care frizeaz\ hilarul [i
te las\ perplex? a
EUROPA CRE{TIN|
P\catele capitale
au r\mas acelea[i
de pr. Cornel CADAR
P\catul este o ofens\ adus\ lui
Dumnezeu, o abuzare de libertatea
pe care Dumnezeu a d\ruit-o oa-
menilor, o `nc\lcare a iubirii `m-
potriva lui Dumnezeu [i `mpotriva
aproapelui. Catehismul Bisericii
Catolice vorbe[te de p\cate capi-
tale, p\cate `mpotriva Sfântului
Duh, p\cate strig\toare la cer [i
p\cate str\ine. P\catele capitale
sau de c\petenie sunt acelea care
genereaz\ alte p\cate. Conform
tradi]iei Bisericii, `nt\rit\ de Sfân-
tul Ioan Cassian [i ale Sfântul
Grigore cel Mare, acestea sunt:
trufia, avari]ia, invidia, mânia,
necur\]ia, l\comia [i lenea.
~n ultimele zile, presa din Ro-
mânia a comentat un interviu din
ziarul „L’Osservatore Romano“ cu
privire la p\cate. Mul]i dintre jur-
nali[ti au ]inut s\ sublinieze c\
Sfântul Scaun a schimbat lista
celor [apte p\cate capitale.
Despre ce este vorba?
„L’Osservatore Romano“ `n
edi]ia de duminic\, 9 martie, a
publicat un interviu cu Mons.
Gianfranco Girotti, episcop regent
al Peniten]ieriei Apostolice. ~n in-
terviu, se atrage aten]ia c\ exist\
forme noi de p\cate. Lucrul acesta
Biserica Catolic\ l-a mai spus [i
cu alte ocazii.
Mons. Gianfranco Girotti vor-
be[te `n interviu de „noi p\cate“, [i
nu de „p\cate capitale“. P\cate
moderne, `n sensul c\ ele sunt mai
vizibile `n zilele noastre, `n socie-
tatea modern\. De altfel, titlul in-
terviului, semnat de Nicola Gori,
este formulat astfel: „Noi forme
ale p\catului social“. Interlocuto-
rul aminte[te de p\cate `n diverse
domenii care afecteaz\ drepturile
individuale [i sociale: bioetica,
AM CITIT, NE-A PL|CUT
Scrisoare c\tre om
„Vreau s\ te asigur cu mult\
onestitate, c\ `n aceast\ lume ai
venit din gre[eal\. Lumea noastr\
nu e [i lumea ta, de aceea te afli
str\in printre noi. E[ti cet\]eanul
unui alt p\mânt; cum de s-a f\cut
o gre[eal\ atât de mare de-ai des-
c\lecat lâng\ noi?
Aici, unde ]i-ai l\sat r\d\cinile
s\ se `ntind\, vânturile sunt s\l-
batice [i nu nu ]in seam\ de vl\s-
tarii delica]i; dac\ n-ai apucat s\
devii dur, te `nfrâng f\r\ mil\. Tu
e[ti plin de ging\[ie, nu e[ti, a[a-
dar, din lumea aceasta.
„Vorbirea despre p\cat `[i p\streaz\ sensul deplin pentru aceia care cred
`n Dumnezeu. ~ntr-un asemenea context, p\catul `nsemn\ o `nc\lcare a
legilor lui Dumnezeu, o violare a leg\turii cu el [i cu aproapele. ~n afara
acestui context, p\catul devine, eventual, gre[eal\, sl\biciune, defect,
eroare sau neaten]ie la normele sociale. Asemenea «gre[eli» sunt
pedepsite uneori de societate, atunci când exist\ legi.“ (pr. Cornel Cadar)
drogurile, inegalit\]ile sociale [i
economice, ecologia.
Iat\ textul din „L’Osservatore
Romano“ care a trezit reac]ii. La
`ntrebarea care sunt, dup\ p\re-
rea sa, noile p\cate, Mons. Gian-
franco Girotti a r\spuns: „Exist\
diferite domenii `n cadrul c\rora
ast\zi se desprind atitudini p\c\-
toase `mpotriva drepturilor indi-
viduale [i sociale. ~nainte de toate,
sectorul bioeticii, `n domeniul
c\ruia nu putem s\ nu denun]\m
unele viol\ri ale drepturilor fun-
damentale ale naturii umane, prin
experimente, manipul\ri genetice,
ale c\ror rezultate sunt greu de
prev\zut [i de ]inut sub control.
Un alt domeniu, specific social,
este cel al drogurilor, prin care se
sl\be[te psihicul [i se `ntunec\ in-
teligen]a, l\sând mul]i tineri `n
afara circuitului bisericesc. {i
apoi, sectorul discrepan]elor so-
ciale [i economice, `n care cei mai
s\raci devin mereu [i mai s\raci,
iar cei boga]i din ce `n ce mai
boga]i, alimentând o injusti]ie so-
cial\ de neadmis, precum [i dome-
niul ecologiei, care `mbrac\ ast\zi
un interes relevant“.
~n interviu nu se pomene[te, a-
[adar, de p\cate capitale, ci de p\-
cate sociale. Biserica p\streaz\ `n
continuare lista celor [apte p\cate
capitale. Nu [tiu cum s-a ajuns s\
se vorbeasc\ `n presa româneasc\
de modificarea p\catelor capitale.
A[a cum subliniaz\ Radio Vati-
can, unele comentarii din pres\ cu
privire la p\cate sunt pertinente,
„`n]elegând bine dimensiunea so-
cial\ a p\catului, altele, `n
schimb, sunt total extra chorum,
`ntrucât autorii lor fie c\ nu sunt
deloc acas\ `n materie, fie au pier-
dut o bun\ ocazie de a t\cea pen-
tru a r\mâne filozofi“.
~n lumea aceasta, a noastr\,
ging\[ia e un mare defect. Uria[
defect [i de neiertat. E o sl\bici-
une sau o prostie s\ fii delicat, tre-
buie s\ ai din]i, s\ ai unghii [i o
inim\ de piatr\. Cum vei tr\i, a-
tunci, printre noi?
Crede-m\, climatul t\u este al-
tul. Nu rezi[ti la duritate iar oa-
menii, `n lumea noastr\, sunt duri
[i `mpl\to[a]i.
Te-am v\zut la primii pa[i
printre oameni. ~mi amintesc cât
de mult te `ncredeai `n ai t\i, `n
oamenii din casa p\rinteasc\.
Vineri, 14 martie 2008
Potrivit aceluia[i post de radio,
deja `n urm\ cu 80 de ani, mai pre-
cis la 22 octombrie 1925, Mahatma
(Mohandas Karamchand) Gandhi,
enumera `n s\pt\mânalul `nte-
meiat de el „Young India“ p\catele
sociale observate `n vremea lui:
politic\ f\r\ principii, afaceri f\r\
moralitate, [tiin]\ f\r\ umanitate,
cunoa[tere f\r\ caracter, bog\]ie
f\r\ munc\, divertisment f\r\
con[tiin]\, religie f\r\ sacrificiu.
La acestea, Arun Gandhi, nepotul
lui Mahatma [i fondator al Institu-
tului „Gandhi pentru Nonviolen-
]\“, a ad\ugat un al optulea: drep-
turi f\r\ responsabilitate.
Evident, vorbirea despre p\cat
`[i p\streaz\ sensul deplin pentru
aceia care cred `n Dumnezeu.
~ntr-un asemenea context, p\catul
`nsemn\ o `nc\lcare a legilor lui
Dumnezeu, o violare a leg\turii cu
El [i cu aproapele. ~n afara acestui
context, p\catul devine, eventual,
Credeai `n ai t\i, `n oamenii din
casa p\rinteasc\. Credeai la
modul absolut `n dragostea [i `n
afec]iunea lor. {i, sigur, aveau
mult\ afec]iune pentru tine. Dar
afec]iunea lor era dezbr\cat\ de
`ncredere, c\utau s\-]i ]in\ liber-
tatea sub tutel\. Preten]ia lor nu
era nejustificat\, nici nici ab-
surd\, era totu[i dur\. Chiar dac\
era o preten]ie protector-afec-
tuoas\. Se `ntâmpl\ atât de rar ca
dragostea s\ respecte libertatea. E
un lucru atât de rar ca dragostea
s\ fie `nso]it\ de ging\[ie.
Nu vorbesc acum de acele regiuni
ale vie]ii `n care trebuie s\ lup]i
pentru pâine [i pentru `ntre]inere,
acolo unde oamenii se sfâ[ie `n jun-
gla interesului. Vorbesc numai de
gre[eal\, sl\biciune, defect, eroare
sau neaten]ie la normele sociale.
Asemenea „gre[eli“ sunt pedepsite
uneori de societate, atunci când
exist\ legi.
Cre[tinii din Biserica Ortodox\
[i din Biserica Catolic\ se afl\ `n
timpul Postului Pa[telui, un timp
special de poc\in]\, de preg\tire
pentru s\rb\toarea ~nvierii Dom-
nului. Invita]ia din acest timp este
de intensifica lupta cu p\catul.
Cum s\ lupt\m cu p\catele? Un
r\spuns se afl\ `n Catehismul pa-
pei Pius al X-lea: „Viciile capitale
se `nving prin practicarea virtu]ilor
opuse. Astfel, trufia se `nvinge prin
umilin]\; avari]ia, prin d\rnicie;
desfrâul, prin castitate; mânia,
prin r\bdare; l\comia, prin cum-
p\tare; invidia, prin iubire frater-
n\; lenea, prin h\rnicie [i fervoare
`n serviciul lui Dumnezeu“.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
silin]a ta, atunci când te-a umplut
dezam\girea, acolo unde a[teptai
ca ging\[ia ta s\ reziste [i s\ nu se
lase zdrobit\.
Te-ai apropiat de oameni a
c\ror datorie [i misiune e aceea de
a purta pe buze predica dragostei.
Mesajul lor e de o asemenea natu-
r\, `ncât cel pu]in `n preajma lor ar
putea tr\i [i ging\[ia ta. Dar vezi,
datoria, misiunea, a smuls, dra-
gostea din inim\, a adus-o `n min-
te [i pe buze. Orice este datorie [i
misiune [i nu o nevoie a inimii e
obligat la aceast\ condamnare.
Datoria i-a f\cut pe oameni, care
sunt dasc\li ai dragostei, inchi-
zitori duri [i inabordabili. C\utau
cu mare interes s\ te câ[tige pen-
tru predica lor, dar interesul lor
era numai [i numai pentru r\spla-
ta lucrului [i nu pentru calitatea
deosebit\ a inimii tale. (...)
Tu, ca om, e[ti profund sensibil
la afec]iune. E[ti `nsetat s\ ai lân-
g\ tine un om, e[ti `nsetat dup\
apropierea unui om adev\rat care
va avedea `n tine adev\rul t\u
real [i unic. Dar asemenea `ntâl-
niri sunt rare, dac\ nu chiar ne-
cunoscute `n lumea noastr\, unde
avem to]i multe treburi [i unde
totdeauna ne gr\bim. Nu ne vezi?
Alerg\m, nu mergem. De unde a-
tunci timp s\-l g\sim pe omul cel
adev\rat din noi? (...) E[ti f\r\ pa-
trie, `ntr-un loc pe care-l bat vân-
turile cele mai s\lbatice, cele mai
dure. (...) Te sf\tuiesc s\ pleci, al-
t\ solu]ie nu g\sesc. S\ pleci, pen-
tru c\ dac\ nu love[ti, se poate -
cine [tie - s\ devii [i tu dur, s\ `n-
ve]i s\ rezi[ti ca to]i cei care sunt
din lumea aceasta. {i atunci cine
mai poate jeli catastrofa, cine mai
poate plânge speran]ele noastre,
nefericite...“ (Christos Yannaras,
„Foamea [i setea“, Editura Anas-
tasia, 2000) a
 Vineri, 14 martie 2008 11
PRIMUL T+RG DE JUC|RII, LA SIBIU: Sibiul va g\zdui, `n perioada 29 martie-1 iunie,

Actualitate pentru prima dat\, „Târgul Na]ional al Juc\riilor“, manifestare ini]iat\ de directorul
Complexului Na]ional ASTRA, Corneliu Bucur. La prima edi]ie, la sec]iunea de spectacole
artistice, a fost invitat s\ participe Taraful copiilor din Cioc\ne[ti, jude]ul Suceava. La
„Olimpiada Na]ional\ a Me[te[ugurilor Artistice Tradi]ionale“, `n afara competi]iei
oficiale, vor fi invita]i cei mai talenta]i copii `ncondeietori de ou\ din Cioc\ne[ti. ~n
perioada 7-9 martie, a avut loc la Cioc\ne[ti „Festivalul Na]ional al ou\lor `ncondeiate“.

Ministerul S\n\t\]ii va construi 32 de spitale p=n\ `n 2012 P=n\ `n anul 2012, Minis-
terul S\n\t\]ii (MS) va cons-
trui 32 de spitale, indicatorii
tehnico-economici pentru fie-
care proiect `n parte fiind a-
proba]i prin hot\r=re de Gu-
vern `nc\ din 2007. Luna a-
prilie este termenul limit\
pentru depunerea de oferte
pentru proiectarea, construc-
]ia [i dotarea acestor spitale,
a c\ror valoare total\ estima-
t\ se ridic\ la 13,7 miliarde
de lei (circa 3,7 miliarde de
euro). Fondurile vor fi asigu-
rate, `n principal, din bugetul
MS, dar vor veni [i bani de la
bugetul de stat, de la bugetul
local, din `mprumuturi ban-
care [i din credite externe.
MS inten]ioneaz\ s\ cons-
truiasc\ patru spitale regio-
nale, la Ia[i, Târgu-Mure[,
Craiova [i Timi[oara [i 18 spi-
tale jude]ene, la Alba Iulia, A-
rad, Pite[ti, Bac\u, Oradea,
Bistri]a, Br\ila, Bra[ov, C\l\-
ra[i, Re[i]a, Giurgiu, Deva,
Gala]i, Turnu-Severin, Piatra
Neam], Ploie[ti, Sibiu [i
Suceava. De asemenea, `n ju-
de]ul Mure[ vor fi construite
zece unit\]i medicale noi, res-
pectiv trei spitale municipale
(Reghin, Sighi[oara [i Târn\-
veni), trei spitale or\[ene[ti
(Ludu[, S\rma[u [i Sovata) [i
patru spitale comunale (Band,
Deda, Iernut [i Gurghiu).
Proiectul cu cea mai mare
valoare estimat\ (895,7 mi-
lioane de lei) apar]ine spita-
lului regional Târgu-Mure[.
La polul opus se afl\ trei
dintre cele patru spitale co-
munale, cu c=te 25,69 mili-
oane lei fiecare, sumele in-
cluzând TVA. (O.B.)
PE SCURT
„Zilele Por]ilor
Deschise“, la Facultatea
de Litere Bucure[ti
Facultatea de Litere a
Universit\]ii din Bucure[ti va or-
ganiza, `n perioada 17-20 martie,
„Zilele Por]ilor Deschise“, prilej
cu care elevii de liceu afla]i `n
anii terminali, interesa]i de
aceast\ facultate, se pot informa
`n leg\tur\ cu specializ\rile,
data admiterii, num\rul de
locuri, cursurile care se predau,
profesorii. Elevilor interesa]i de
Facultatea de Litere le-au fost

Salvarea
tradi]iilor,
la Mahmudia
~n localitatea tulcea-
n\ Mahmudia au `nce-
put demersurile pentru
amenajarea unui atelier
de `mpletituri din pa-
pur\, `n cadrul unui
proiect lansat de aso-
cia]ia „Salva]i Dun\rea
[i Delta“. ~n cadrul pro-
iectului „Conservarea
biodiversit\]ii prin cul-
tivarea ecoturismului [i
a tradi]iilor locale, ca al-
ternative pentru dezvol-
tarea durabil\ a comu-
nit\]ilor locale de pes-
cari din Delta Dun\rii“,
lansat, miercuri, la Tul-
cea, se va `nfiin]a un
muzeu al localit\]ii
Mahmudia [i se vor crea
facilit\]i pentru practi-
carea ecoturismului.
„Deja am `nceput lu-
cr\rile de amenajare a
atelierului de `mpletituri
din papur\, dar acesta
va `ncepe s\ func]ioneze
abia `n august, atunci
când se poate recolta
papura“, a precizat pre-
[edintele asocia]iei negu-
vernamentale „Fiii Del-
tei“ din Mahmudia, Ionel
Dima Filipschi.
El s-a angajat ca, la
finele acestui proiect, `n
Mahmudia s\ se `nfiin-
]eze un centru de consul-
tan]\ pentru organiza-
]iile care doresc s\ atra-
g\ fonduri europene.
Coordonatorul proiec-
tului, Mihai Proca, a a-
r\tat c\ „dorim s\ cre\m
un cadru propice dialogu-
lui `ntre autorit\]ile sta-
tului [i organiza]iile ne-
guvernamentale, un dia-
log care s\ aib\ drept
scop final dezvoltarea du-
rabil\ a comunit\]ilor“. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MINISTRUL CRIS-
TIAN ADOMNI}EI, INVI-
TAT LA CHI{IN|U: Minis-
trul Cristian Adomni]ei a
participat, pe 12 martie, la
conferin]a interna]ional\
„Calitatea `nv\]\m=ntului,
teoria [i practica utiliz\rii
tehnologiilor informa]ionale
[i comunica]ionale `n educa]i-
e“, care s-a desf\[urat la Chi-
[in\u, `n Republica Moldova.
~n cadrul reuniunii, mi-
nistrul Cristian Adomni]ei a
prezentat modalitatea `n ca-
re Rom=nia implementeaz\
[i utilizeaz\ tehnologia IT `n
sistemul de educa]ie.
La conferin]\ au partici-
pat reprezentan]i ai Consiliu-
lui Europei, dar [i `nal]i
func]ionari din Bulgaria, U-
craina, Azerbaijan, Albania,
Sute de medici din Bucure[ti, Ia[i
[i Timi[ au luat calea str\in\t\]ii
Din datele Colegiului Medicilor
din România (CMR), peste 4%
din totalul medicilor cu drept
de practic\ - adic\ peste 1.000 -
au p\r\sit România.
Principalele zone `n care s-a
`nregistrat migra]ie extern\
sunt Bucure[ti - 494 de medici,
jude]ul Ia[i - 256 de medici [i
jude]ul Timi[ - 131 de medici.
Dintre ace[tia, peste 90% au
~ntre principalele cau-
ze care au dus la aceast\
situa]ie, care este valabil\
[i `n alte ]\ri, se afl\ -
potrivit CMR - sc\derea
veniturilor, absorb]ia ti-
nerilor speciali[ti, rata [o-
majului, declinul ofertei
de personal (intrarea `n
sistemul de formare) [i
p\r\sirea domeniului -
migrarea c\tre alte dome-
nii economice (reprezen-
tan]i de firme farmaceu-
tice, domenii non-medi-
cale). Pentru stoparea a-
cestui fenomen, pentru
institu]iile implicate [i cu
responsabilit\]i `n dimi-
nuarea amplorii fenome-
nului migra]iei medicale
[i a efectelor negative ale
acestuia asupra sistemu-
lui de s\n\tate din Româ-
nia, aceste cauze trebuie
s\ constituie o prioritate,
se apreciaz\ `n studiul
prezentat de CMR, pri-
vind migra]ia medicilor.
Stabilirea unor politici
[i acorduri bilaterale agre-
ate cu ]\rile de destina]ie
care s\ permit\ controlul
fluxului migra]iei prin
Estonia, Letonia [i Lituania.
Ministrul rom=n [i ministrul
moldovean au avut o `nt=lni-
re `n care au discutat despre
posibilitatea colabor\rii `n
domeniul educa]iei [i dez-
voltarea unor proiecte co-
mune. Cristian Adomni]ei a
vizitat Academia de Studii E-
conomice [i Liceul Gaudea-
mus din Chi[in\u. Ministrul
Cristian Adomni]ei a fost `n
Republica Moldova la invi-
ta]ia ministrului Educa]iei [i
Tineretului, Victor }vircun.
a PROIECT TRANS-
FRONTALIER, LA ZIMNI-
CEA: Proiectul intitulat „Ti-
nerii din Zimnicea [i Svish-
tov (Bulgaria) transmit tra-
di]iile [i dansurile populare
`nv\]ate de la p\rin]i [i
bunici“ a fost lansat, ieri, `n
solicitat eliberarea de
certificate pentru ]\ri din
Uniunea European\,
destina]iile favorite fiind
Fran]a, Germania [i Marea
Britanie, a subliniat, cu prilejul
Adun\rii Generale a CMR, dr.
Aurora Dragomiri[teanu. Cele
mai cerute specialit\]i `n aceste
]\ri sunt: medicina de familie,
terapia intensiv\ [i psihiatria.
crearea premizelor pentru
migrare temporar\, schim-
buri de experien]\ `ntre
cele dou\ ]\ri, suport pen-
tru dezvoltare profesional\
asigurat de ]ara de des-
tina]ie constuie alte puncte
care trebuie avute `n vede-
re de responsabii din do-
meniu. La acestea se adau-
g\ compensarea cu alte
resurse `n schimbul me-
dicilor care au emigrat, for-
marea de medici pentru
export - peste nevoile din
]ar\ - cu stabilirea de acor-
duri cu ]\rile donatoare
pentru acoperirea costuri-
lor de formare.
Potrivt studiului pre-
zentat de CMR, Ministe-
rul S\n\t\]ii trebuie s\
se implice `n managemen-
tul crizei de personal sa-
nitar, cu accent pe imple-
mentarea Regulamentu-
lui Interna]ional din Do-
meniul Sanitar.
O alt\ preocupare tre-
buie s\ fie pentru asigu-
rarea veniturilor, cu re-
cunoa[terea valorii so-
ciale a muncii medicilor.
ora[ul Zimnicea, jude]ul
Teleorman. ~ntre obiectivele
acestui proiect de cooperare
transfrontalier\ rom=no-
bulgar\, finan]at prin Pro-
gramul Phare-CBC 2005, se
afl\ schimburile cultural-
artistice `ntre cele dou\
ora[e dun\rene, dezvoltarea
cooper\rii bilaterale, cre[te-
rea num\rului de `nt=lniri
`ntre tineri [i alte categorii
de popula]ie, ca parte a pro-
cesului de integrare euro-
pean\. Pe parcursul derul\-
rii proiectului, vor avea loc
mai multe spectacole folclo-
rice `n Zimnicea [i Alexan-
dria, respectiv, Svishtov [i
Veliko T`rnovo. La lansarea
proiectului au participat au-
torit\]i din Zimnicea [i
Svishtov, reprezentan]i ai
Implicarea comunit\]ii
locale, mai ales pentru asi-
gurarea cu medici de fami-
lie `n rural (prin sus]inerea
costurilor de transport, a-
menajarea [i dotarea spa-
]iului etc) este, de aseme-
nea, foarte important\,
mai relev\ studiul.
O aten]ie deosebit\ tre-
buie acordat\ [i elabor\rii
unui plan de formare [i
unor unit\]i de `nv\]\m=nt
[i organiza]ii neguverna-
mentale ale tinerilor.
a COMISARUL PEN-
TRU EDUCA}IE, JAN FI-
GEL, ~N ROM+NIA: Comi-
sarul european Jan Figel, res-
ponsabil pentru educa]ie,
formare, cultur\ [i tineret,
va efectua ast\zi o vizit\ `n
]ara noastr\, a anun]at Re-
prezentan]a Comisiei Euro-
pene din Bucure[ti. ~n tim-
pul vizitei, comisarul euro-
pean pentru educa]ie va pri-
mi distinc]ia de Doctor Hono-
ris Causa din partea Uni-
versit\]ii Cre[tine „Dimitrie
Cantemir“ din Bucure[ti. Jan
Figel se va `nt=lni cu conduc-
erea acestei institu]ii de
`nv\]\m=nt superior [i va
vizita campusul universitar.
dezvoltare a resurselor
umane, care s\ ia `n con-
siderare intr\rile [i ie[irile
la nivel de sistem [i de spe-
cialitate, care s\ fie agreat
de toate institu]iile impli-
cate `n formarea medicilor.
Prof. dr. Florin Popa,
rectorul Universit\]ii de
Medicin\ [i Farmacie
„Carol Davila“, a declarat
c\ studiul prezentat este
un compendiu al literatu-
rii `n domeniu. El a men-
]ionat c\ s-a f\cut o ana-
liz\, dar f\r\ s\ se ofere
solu]ii concrete, iar CMR
ar trebui s\ se orienteze
spre acest lucru.
~n leg\tur\ cu migra]ia
medicilor, rectorul UMF
„Carol Davila“ a opinat c\
acceptarea medicilor ro-
mâni `n ]\ri precum
Fran]a, Anglia, Germania
este un lucru bun pentru
[coala românesc\ de me-
dicin\, dar trebuie luate
m\suri pentru a reduce
fenomenul migra]iei. a
De asemenea, comisarul eu-
ropean Jan Figel va participa
la conferin]a „eTwinning -
Promovarea Dialogului In-
tercultural“, organizat\ de
European Schoolnet. Ac]iu-
nea eTwinning a fost lansat\
`n ianuarie 2005 [i din acel
moment peste 35.000 de [coli
din Europa s-au al\turat
acestei re]ele. eTwinning o-
fer\ gratuit unit\]ilor de `n-
v\]\m=nt posibilitatea s\ `[i
g\seasc\ parteneri pentru
proiecte [colare, folosind in-
ternetul. Evenimentul eTwi-
nning va g\zdui peste 400 de
participan]i - profesori din
`ntreaga Europ\, reprezen-
tan]i din serviciile de sprijin
eTwinning de la nivel na]io-
nal [i central, precum [i al]i
actori importan]i implica]i `n
procesul de `nv\]\m=nt. a
preg\tite prezent\ri detaliate ale
fiec\rei specializ\ri, cursuri des-
chise, ateliere interactive, `ntâl-
niri cu redactorii revistelor cul-
turale. Astfel, scriitorul Mircea
C\rt\rescu va vorbi s\pt\m=na
viitoare despre „Direc]iile litera-
turii române de azi“. Miercuri va
avea loc `ntâlnirea cu redactorii
revistelor „Altitudini“, „Dilema
Veche“, „Idei `n dialog“,
„Observator cultural“, „România
literar\“, „Noua literatur\“, iar
ieri au fost desemna]i câ[tig\torii
la tombola organizat\ `n partene-
riat cu editurile Humanitas [i
Polirom. M=ine, sâmb\t\ [i du-
minic\, manifest\rile vor con-
tinua la Rectoratul Universit\]ii
din Bucure[ti, unde va avea loc
Târgul Educa]iei.
Bienala Interna]ional\
de Gravur\,
la Bucure[ti
Cea de-a treia edi]ie a Bienalei
Interna]ionale de Gravur\ expe-
rimental\ se va desf\[ura la
Centrul Cultural Palatele
Brâncovene[ti, `n perioada 29
martie-15 mai, se precizeaz\ pe
siteul oficial al evenimentului.
Edi]ia din acest an `[i invit\
arti[tii participan]i s\ reinter-
preteze gravura, `n ton cu noile
tendin]e [i idei ale artei contem-
porane. Invitatul special al aces-
tei edi]ii este un important artist
japonez, Kohsei, care va beneficia
de o expozi]ie personal\ la bi-
enal\. Bienala Interna]ional\ de
Gravur\ experimental\ este un
proiect al Asocia]iei Euro
CulturArt, `n colaborare cu
Centrul cultural Palatele
Brâncovene[ti, beneficiind toto-
dat\ de sprijinul Ministerului
Culturii [i Cultelor, al
Institutului Polonez [i al
Ambasadei Republicii Lituania.
Expozi]ie dedicat\
vinului `n Antichitate
O expozi]ie prezentat\ publicului
din România de Muzeul Na]ional
de Antichit\]i din Chieti (Italia) -
„Il vino nel banchetto“ (Vinul la
banchete. Semne ale puterii) - s-a
deschis, miercuri sear\, `n holul
central al Muzeului Na]ional de
Istorie a României (MNIR).
Expozi]ia cuprinde 51 de obiecte
- carafe [i cupe de b\ut vin din
ceramic\ [i bronz - provenind din
antichitate (epoca preroman\).
Sunt expuse, astfel, vase care
constituiau „serviciul de vin“,
precum oinoche, kantharos, ry-
thon, stamnos, dinos, cele mai
multe apar]inând strict sferei
dionisiace. „Valoarea micii noas-
tre expozi]ii const\ `n faptul c\
pune al\turi arheologia cu lumea
productiv\“, a subliniat, la
vernisaj, directorul general al
Muzeului Na]ional de Antichit\]i
din Chieti, dr. Maria Ruggeri.
Ambasadorul Italiei la Bucure[ti,
Daniele Mancini, aflat la
vernisaj, a eviden]iat rolul
rela]iilor culturale `n poten]area
raporturilor politice [i economice
dintre Italia [i România.
Expozi]ia este deschis\ pentru
publicul rom=n timp de o lun\. a
12 Vineri, 14 martie 2008

NOU: Conform unui studiu de specialitate publicat `n

Por]ia SUA, o simpl\ analiz\ de sânge ar putea permite
diagnosticarea depresiei [i stabilirea dac\ tratamentul cu
antidepresive este, sau nu, eficient. Cercet\torii americani
de s\n\tate au indicat o protein\ din creier care ar putea servi drept
indicator biologic pentru diagnosticarea acestei afec]iuni.

ANALIZE MEDICALE
Timp Quick (PT-AP),
test screening
`n deficien]ele de coagulare
Timpul Quick este un test
screening pentru diagnosti-
cul deficien]elor de coagula-
re. Valorile normale ale aces-
tui test sunt cuprinse `ntre:
12-15 secunde sau 80-100%.
Cre[teri patologice ale valo-
rilor se `nregistreaz\ `n :
- deficien]a de FII;
- parahemofilie Owren
(deficien]a de FV - factor V)
[i Alexander (deficien]a de
FVII - factor VII);
- deficien]a de FX;
- deficien]e asociate (avi-
taminoza K, hepatita grav\,
ciroza);
- hipo- [i afibrinogenemii;
- anticoagulan]i circulan]i,
imunoglobuline anormale;
- monitorizarea tratamen-
telor cu anticoagulante orale
de tip antivitamina K1, `n
care AP va fi `ntre 20-30% [i
`n func]ie de afec]iunea tra-
tat\ cu anticoagulant.
Valori sc\zute alte „timpu-
lui quick“ se `nt=lnesc `n nu-
meroase boli (boli de s=nge,
boli de ficat), `n lipsa vitami-
nei K, dup\ un tratament cu
DIC}IONAR MEDICAL
a Beri-BBeri (boala) - boa-
la Beri-Beri este cauzat\ de
o caren]a `n vitamina B1
(tiamina); Beri-Beri se `nt=l-
ne[te la unele popula]ii sub-
alimentate din ]\rile `n curs
de dezvoltare; boal\ rar\ `n
]\rile industrializate, aceas-
ta nu se `nt=lne[te dec=t la
persoanele care au o alimen-
ta]ie foarte dezechilibrat\, ca
alcoolicii sau unele persoane
`n v=rst\. Vitamina B1, care
se g\se[te mai ales `n cerea-
lele complete, `n ficat, `n car-
nea de porc [i `n drojdia de
bere, joac\ un rol important
`n metabolismul glucidelor;
f\r\ aceast\ vitamin\, cre-
ierul, nervii [i mu[chii nu pot
func]iona corect; Beri-Beri se
manifest\, mai `nt=i, printr-o
oboseal\ [i o pierdere `n
greutate;
a Berilioza - boal\ pul-
monar\ rar\, cauzat\ de in-
halarea de pulberi sau de
fum, con]in=nd beriliu, un
metal dur, care intr\ `n com-
pozi]ia a numeroase aliaje;
medicamente anticoagulante,
cu aspirin\, salicila]i. ~n ved-
erea stabilirii mai precise a
cauzelor care perturb\ coa-
gularea s=ngelui, medicul mai
poate recomanda [i alte anal-
ize. Toate aceste analize sau
probe de coagulare a s=ngelui
se fac c=nd se suspecteaz\
diferite boli `n care coagularea
s=ngelui este ori prea lent\,
fapt ce predispune la hemor-
agii, ori prea rapid\, situa]ie
care favorizeaz\ formarea de
trombi `n vasele sanguine. De
asemenea, aceste analize se
mai fac [i `naintea opera]iilor
chirurgicale, pentru a se sta-
bili dac\ nu exist\ riscul unei
hemoragii, la persoanele care
prezint\ s=nger\ri repetate
din cavitatea nasal\ (epis-
taxis), gingii (gingivoragii),
precum [i la bolnavii sub
tratament cu medicamente
anticoagulante, pentru a
urm\ri efectul acestora. (Ru-
bric\ realizat\ cu sprijinul la-
boratorului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
a Besnier Boeck Schau-
mann (boal\ a lui) - boal\ ge-
neral\, caracterizat\ prin
existen]a unei leziuni tipice,
dar nu specifice, granulomul
epiteloid (`ngr\m\dire de ce-
lule epiteloide - globule albe
modificate - cu centrul nene-
crozat), care este susceptibil
s\ afecteze succesiv sau si-
multan un mare num\r de
organe sau de ]esuturi (gan-
glioni, pl\m=ni, piele, oase [i
articula]ii);
a Betablocant - medica-
ment capabil s\ se opun\ anu-
mitor efecte ale catecolami-
nelor (adrenalina, noradrena-
lina, dopamina) organismului;
a Beta-H HCG (Beta Gona-
dotropina Corionic\ Uman\)
- hormon secretat, `n princi-
pal, de c\tre placent\ `n tim-
pul primelor luni de sarcin\.
Sinonime: coriogonadotrofi-
n\, hormonul corionic gona-
dotrofic, gonadotrofina cori-
onic\ uman\, gonadotropina
corionic\ uman\. a
Alimenta]ia natural\,
vital\ pentru un sugar s\n\tos
Alimenta]ia sugarului este supus\ unor
continue [i importante transform\ri, impuse
de particularit\]ile perioadei de sugar. ~n
primele luni de via]\, nevoile nutritive, `n
contradic]ie cu posibilit\]ile de digestie, sunt
mult reduse. De aceea, alimenta]ia natural\ a
de dr.
Doina DUMITRIU
Alimenta]ia natural\ re-
prezint\ folosirea `n alimen-
ta]ia sugarului numai a lap-
telui matern, un produs nu-
tritiv ideal, ce acoper\ toate
nevoile calitative [i cantita-
tive din primele luni de via-
]\. Substan]ele nutritive din
laptele matern pot fi u[or di-
gerate, cu un minim efort di-
gestiv din partea sugarului.
Alimenta]ia natural\ nu
poate fi `nlocuit\ niciodat\
de un produs de lapte ob]inut
industrial.
Pe plan mondial, exist\ o
tendin]\ accentuat\ de re-
nun]are la alimenta]ia natu-
ral\, ceea ce reprezint\ o
`nc\lcare grav\ a legilor bio-
logiei. Superioritatea ali-
menta]iei naturale este de
net\g\duit [i aceasta deoa-
rece componen]ii nutritivi ai
laptelui matern se g\sesc `n
cantit\]i [i propor]ii echiva-
lente, `n raport cu necesarul
impus de asigurarea unei
cre[teri optime.
Proteinele din laptele u-
man, pe l=ng\ aportul lor ca-
litativ, sunt oferite [i `n con-
di]iile unei digestii u[urate [i
a unei utiliz\ri optime, f\r\
riscurile unor fenomene de
sensibilizare.
Avantajele
al\pt\rii la s=n
Laptele matern este con-
sumat direct de la s=n [i nu
sufer\ degrad\ri sub ac]iu-
nea propriilor fermen]i sau a
sugarului este fundamental\, iar renun]area
toria speciei umane“. Totu[i,
`n ultima perioad\, peste
cu u[urin]\ la ea nu are nici un fel de 70% dintre mamele care
p\r\sesc maternitatea `[i
justificare. Totu[i, `n situa]iile c=nd aceasta
al\pteaz\ copiii, gra]ie e-
nu poate fi realizat\, orice produs alimentar duca]iei sanitare realizate de
introdus trebuie s\ fie adaptat calitativ [i
colectivul de medici care ur-
cantitativ componentelor laptelui matern. m\resc gravida, nou-n\scu-
tul [i sugarul.
c\ldurii. Este un lapte „viu“, l\ are implica]ii importante. Dup\ v=rsta de 5-6 luni,
deoarece men]ine `n com- Pe l=ng\ sc\derea mortalit\- laptele matern nu mai poate
pozi]ia sa to]i factorii bio- ]ii infantile, al\ptarea este [i asigura singur aportul inte-
gral `n substan]e nutritive
logici, cum ar fi imunoglobu- foarte economic\. Asta, deoa-
linele [i propriile enzime. O rece alimenta]ia artificial\ necesare cre[terii normale,
de aceea se impun suplimen-
alt\ calitate a laptelui ma- este de 2-3 ori mai scump\
tern este aceea c\ este steril. dec=t alimenta]ia la s=n. t\ri proteice, glucidice, li-
Toate aceste calit\]i asigur\ Sc\derea inciden]ei ali- pidice, vitaminice, de s\ruri
sugarului protec]ie `mpotri- menta]iei la s=n a contribuit minerale.
~n aceast\ perioad\ au loc
va infec]iilor cu poart\ de in- la apari]ia unor fenomene
trare digestiv\. negative socio-economice [i importante modific\ri pri-
medicale, cum ar fi cre[terea vind activitatea [i capacita-
Alimenta]ia natural\ a
nou-n\scutului [i sugarului subnutri]iei [i malnutri]iei tea digestiv\ a copilului. A-
ceste modific\ri vor permite,
confer\ inciden]\ mai mic\ infantile, a inciden]ei bolilor
unor boli de nutri]ie, ca dia- infec]ioase [i, `n final, a mor- apoi, `n]\rcarea treptat\ [i
deprinderea, `n timp, a suga-
betul zaharat, arterioscle- talit\]ii infantile. Sociologii
roza [i obezitatea la adul]ii au etichetat sc\derea inci- rului de actul suptului, spre
mastica]ie.
care au fost alimenta]i natu- den]ei alimenta]iei naturale
ral, `n perioada de sugar. ca fiind „cel mai important *DR. DOINA DUMITRIU
Psihiatrii au constatat c\ `n- e[ec biologic [i medical din is- ESTE MEDIC PRIMAR MEDICINA DE FAMILIE
]\rcarea precoce determin\
un adev\rat traumatism
psiho-afectiv la copil, put=nd
fi responsabil de tulbur\rile
de comportament din anii
urm\tori.
Alimenta]ia natural\
creeaz\ `ntre mam\ [i copil
un climat [i o ambian]\ psi-
ho-afectiv\ favorabil\, nece-
sar\ [i de durat\. De aseme-
nea, are o influen]\ deosebi-
t\ asupra dezvolt\rii psihice
[i a caracterului sugarului.
Pentru prematuri, ali-
menta]ia cu lapte matern
este obligatorie, permi]=nd
salvarea vie]ii multora din-
tre ace[tia.
Pentru mam\, alimenta-
]ia natural\ este mult mai
comod\ [i mai pu]in obosi-
toare, deoarece nu necesit\
echipament special: steriliza-
re, conservare [i timp de pre-
parare. Totodat\, al\ptarea
confer\ mamei protec]ie `m-
potriva cancerului de s=n.
Importan]a economic\
[i medical\
a al\pt\rii naturale
Din punct de vedere socio-
economic, alimenta]ia natura-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i.
B|LINI{TEANU Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 14 martie 2008 13
VICTORIE PENTRU GALLOVITS: Juc\toarea rom=n\ Edina Gallovits s-a calificat `n
Sport turul al doilea al turneului interna]ional feminin de tenis de la Indian Wells (SUA),
dotat cu premii `n valoare de 2,1 milioane de dolari, dup\ victoria cu 6-4, 2-6, 6-1 `n
fa]a austriecei Yvonne Meusburger. ~n faza urm\toare a competi]iei, Gallovits o va
`nt=lni pe fran]uzoaica Amelie Mauresmo, num\rul 17 pe lista capilor de serie.

Pi]urc\ spune c\ nu `i este team\ de Fran]a PE SCURT

Selec]ionerul echipei na]io-
nale a Rom=niei, Victor Pi]ur-
c\ (foto), a declarat, la Viena,
c\ nu se teme de primul meci
al echipei de la EURO 2008,
`mpotriva Fran]ei, la 9 iunie.
„Nu `mi este fric\, nu este ni-
mic pierdut. Am venit s\ ju-
c\m, Fran]a este una dintre
echipele foarte mari, cu juc\-
tori valoro[i, dar a[a este fot-
balul. Va fi un meci impor-
tant, foarte dificil [i sper
s\ c=[tig\m“, a declarat Vic-
tor Pi]urc\.
Selec]ionerul a participat
la Viena la un seminar orga-
nizat de UEFA, unde au fost
invita]i reprezentan]i ai tu-
turor celor 16 echipe califica-
te la Campionatul European
care va avea loc `n Austria
[i Elve]ia, `ntre 7 [i 29 iunie.
Rom=nia va evolua la
EURO 2008 `n Grupa C,
al\turi de Fran]a, Olanda [i
Italia. Primul meci al na]io-
nalei va fi cu Fran]a, adver-
sar\ [i `n preliminariile pen-
tru CM 2010, la 9 iunie, ur-
mat de `nt=lnirile cu Italia (13
iunie) [i Olanda (17 iunie).
Altfel, `n clasamentul
FIFA, dat publicit\]ii pe 12
martie, Argentina, Brazilia [i
Italia ocup\ `n continuare pri-
mele locuri, ierarhia primelor
14 echipe fiind neschimbat\,
cu Rom=nia pe locul 13, ca [i
`n luna precedent\.
~n luna februarie s-au dis-
putat pu]ine meciuri de fot-
bal, astfel c\ cea mai impor-
tant\ mutare din Top 25 este
c\derea Poloniei de pe locul
20 pe 24.
Urm\torul clasament mon-
dial va fi publicat pe 9 aprilie.
Iat\ lista primelor 20 de
echipe: 1. Argentina - 1.556
puncte; 2. Brazilia - 1.514; 3.
Italia - 1.505; 4. Spania 1.355;
5. Germania - 1.294; 6. Cehia
- 1.253; 7. Fran]a - 1.234; 8.
Portugalia - 1.206; 9. Olanda
- 1.179; 10. Grecia - 1.160; 11.
Anglia - 1.142; 12. Croa]ia -
1.101; 13. Rom=nia - 1.060;
14. Sco]ia - 1.020; 15. Ghana -
1.003; 16. Mexic - 990; 17.
Camerun - 967; 18. Turcia -
924; 19. Bulgaria - 922; 20.
Columbia - 909. a
Record `n baschetul
rom=nesc
Miercuri, `n etapa a 20-a a
Diviziei A de baschet feminin,
CSS-LMK Sf. Gheorghe a
`nvins la peste 100 de puncte
pe ultima clasat\ CS Unirea
Dej, cu scorul de 127-25. ~n
alte meciuri, Na]ional Ia[i a
dispus de Municipal T=rgovi[-
te cu 62-50, iar U Trustul
CRE Cluj Napoca a `ntrecut,
la Bucure[ti, pe Olimpia, cu
80-46. Luni, BC Teleorman
Alexandria `nvinsese pe CSM
U Oradea cu 72-53, iar ICIM
Arad c=[tigase cu Rapid CFR
Marf\ Bucure[ti (82-42). ~n
clasament, conduce BC ICIM
Arad, 39 puncte, urmat\ de
CSS LMK Sf Gheorghe, 38 p,

Englezii pierd la „loterie“ BC Teleorman, 35 p, U

a Forma]iile engleze Everton [i Tottenham au ratat
calificarea `n sferturile de final\ ale Cupei UEFA, fiind eliminate la
loviturile de departajare de Fiorentina, respectiv PSV Eindhoven
a Mutu [i Contra sunt singurii rom=ni ajun[i `n sferturi a
~n Cupa UEFA, forma]ii-
le din Premier League nu
au acela[i succes ca [i `n
Champions League. Dac\
`n Liga Campionilor au pa-
tru forma]ii `n sferturi, en-
glezii au r\mas f\r\ nici
una `n Cupa UEFA, dup\
prima zi a derul\rii par-
tidelor din returul opti-
milor de final\. Echipa ita-
lian\ AC Fiorentina, f\r\
rom=nul Adrian Mutu, ac-
cidentat, a avut nevoie de
lovituri de departajare pen-
tru a se califica `n sferturile
de final\ ale Cupei UEFA
la fotbal, `n fa]a forma]iei
engleze Everton Liverpool.
Everton a anulat avan-
tajul din tur al italienilor
(2-0), iar la loviturile de de-
partajare italienii au fost
mai buni, `n timp ce gaz-
dele au irosit dou\ penalty-
uri, astfel c\ Fiorentina s-a
impus cu 4-2.
{i alt\ forma]ie englez\,
Tottenham Hotspur, a fost
eliminat\ la loviturile de
departajare, de c\tre PSV,
cu scorul de 6-5. Eindhoven
c=[tigase la Londra cu 1-0,
dar Spurs a anulat acest
avantaj gra]ie golului reu[it
de bulgarul Berbatov, `n
minutul 81. ~n ultimele se-
cunde ale prelungirilor, oas-
pe]ii au avut ocazia califi-
c\rii, dar portarul Gomes a
salvat golul la [utul lui
Malbranque.
Getafe, cu Cosmin Con-
tra tot meciul pe teren, a
`nvins din nou pe Benfica,
scor 1-0, dup\ 2-1 la Lisa-
bona, [i merge mai depar-
te, dup\ un meci pe care
l-a dominat tactic. La
Benfica a jucat ultimele
16 minute [i interna]io-
nalul Laszlo Sepsi, intrat
`n locul lui Edcarlos.
Bayern s-a calificat f\r\
probleme, dar Anderlecht
[i-a salvat onoarea la Mun-
chen, printr-o victorie pu]in
scontat\, cu 2-1, dup\ ca-
tastrofa din tur, c=nd bava-
rezii s-au impus cu 5-0.
Zenit a reu[it un rezul-
tat formidabil, 2-0, cu
Olympique Marseille, e-
xact c=t avea nevoie pen-
tru a se califica `n sfer-
turile de final\, dup\ ce
francezii c=[tigaser\ `n tur
cu 3-1.
HSV a ob]inut o victorie
de palmares, 3-2, dar Le-
verkusen merge mai de-
parte, gra]ie golurilor mar-
cate `n deplasare, dup\ 1-0
pe teren propriu.
S-au calificat `n sfer-
turile de final\ ale com-
peti]iei forma]iile Zenit St.
Petersburg (Rusia), Bayern
Leverkusen (Germania),
PSV Eindhoven (Olanda),
Fiorentina (Italia), Bayern
München (Germania) [i
Getafe (Spania).
Rezultatele
`nregistrate miercuri
`n man[a secund\ a
optimilor Cupei UEFA:
ZENIT ST. PETERS-
BURG (Rusia) - Olympi-
que Marseille (Fran]a) 2-0
(Pogrebniak ‘39, ‘78); ~n
tur: 1-3.
Hamburger SV (Germa-
nia) - BAYER LEVERKU-
SEN (Germania) 3-2 (Tro-
chowski ‘55, Guerrero ‘65,
van der Vaart ‘81 - Barba-
rez ‘19, Gekas ‘55); ~n tur:
0-1.
PSV EINDHOVEN (O-
landa) - Tottenham Hotspur
(Anglia) 0-1 (0-0, 0-1), 6-5
dup\ prelungiri; la lovitu-
rile de departajare (Berba-
tov ‘81); ~n tur 1-0.
Au executat `n ordine
loviturile de departajare:
Timmy Simons 1-0 (gol),
Coechipierii lui Adrian Mutu de la Fiorentina
exult\, dup\ o calificare ob]inut\
cu mari emo]ii, `n sferturi
Dimit\r Berbatov 1-1 (gol),
Danko Lazovic 1-1 (ratare -
ap\r\ portarul Paul
Robinson), Jamie O’Hara
1-2 (gol), 2-2 Jefferson
Farfan 2-2 (gol), Tom
Huddlestone 2-3 (gol),
Carlos Salcido 3-3 (gol),
Darren Bent 3-4 (gol), Ba-
lazs Dzsudzsak 4-4 (gol),
Jermaine Jenas 4-4 (ratare
- a ap\rat portarul Gomes),
Otman Bakkal 5-4 (gol),
Didier Zokora 5-5 (gol),
Dirk Marcellis 6-5 (gol),
Pascal Chimbonda 6-5
(ratare - pe l=ng\ poart\).
Everton Liverpool (An-
glia) - FIORENTINA (Ita-
lia) 2-0 (1-0, 2-0), dup\
prelungiri; 2-4 la loviturile
de departajare (J Johnson
‘16, Arteta ‘67); ~n tur 0-2.
Au executat `n ordine
loviturile de departajare:
Thomas Gravesen 1-0 (gol),
Giampaolo Pazzini 1-1 (gol),
Yakubu Ayebeni 1-1 (rata-
re), Montolivo 1-2 (gol), Mi-
kel Arteta 2-2 (gol), Pavel
Osvaldo 2-3 (gol), Philip Ja-
gielka 2-3 (ratare - ap\r\
portarul Sebastien Frey),
Mario Alberto Santana 2-4
(gol).
BAYERN MUNCHEN
(Germania) - Anderlecht
Bruxelles (Belgia) 1-2 (Lu-
cio ‘9 - Akin ‘20, Iakovenko
‘35); ~n tur: 5-0.
GETAFE (Spania) - Ben-
fica Lisabona (Portugalia)
1-0 (Albin ‘77); ~n tur: 2-1.
Echipele scrise cu ma-
juscule s-au calificat `n
sferturi. (Narcis P.)
Trustul CRE Cluj, 33 p, Rapid
CFR Marf\, 33 p, etc.
Mancini r\m=ne
la Inter
Antrenorul Roberto Mancini
nu va mai pleca de la Inter
Milano la finalul acestui se-
zon, a[a cum declarase dup\
eliminarea echipei sale `n op-
timile de final\ ale Ligii
Campionilor la fotbal, a
anun]at pre[edintele grup\rii
„nerazzurra“, Massimo
Moratti. „Am avut o discu]ie
cu Mancini, care mi-a confir-
mat c\ vrea s\ r\m=n\ la
Inter p=n\ la finalul contrac-
tului [i dore[te s\ c=[tige
Liga Campionilor `n sezonul
viitor“, a declarat Moratti
dup\ o `nt=lnire cu Mancini,
precizeaz\ cotidianul italian
„Gazzetta dello Sport“.
Roberto Mancini anun]ase
mar]i seara, dup\
`nfr=ngerea suferit\ de Inter,
pe teren propriu, `n fa]a lui
FC Liverpool (0-2), c\
urm\toarele dou\ luni [i
jum\tate vor fi ultimele pe
care le va petrece ca antrenor
al echipei milaneze, cu care a
c=[tigat campionatul Italiei `n
ultimele dou\ sezoane.
Mancini a preluat conducerea
tehnic\ a clubului Inter
Milano `n 2004, contractul
s\u fiind prelungit anul tre-
cut, p=n\ `n 2012.
Dorinel Munteanu
r\m=ne la Vaslui
Adrian Porumboiu, finan]ato-
rul echipei Fotbal Club Vaslui
a dat asigur\ri, miercuri, c\
Dorinel Munteanu va r\m=ne

LPS Ia[i domin\ atletismul juvenil
Atle]ii de la Liceul cu Program
Sportiv Ia[i continu\ s\ se men]in\
`n prim-planul competi]iilor interne.
Dup\ un an 2007 de excep]ie, anul
`n curs a debutat cu noi performan]e
notabile pentru atle]ii de la Liceul
Sportiv, care au ob]inut [apte meda-
lii la Campionatele Na]ionale pentru
juniori I [i tineret de la Bucure[ti.
Desemnat\ cel mai bun sportiv al
LPS [i al jude]ului `n 2007, Andreea
Ionescu (prof. Viorica Ursanu) a
`nceput [i acest an `n for]\, ob]in=nd
la Campionatele Na]ionale pentru
juniori I trei medalii: aur la 60 de
metri garduri (timpul 8.69), argint
la 400 de metri plat (56.82) [i tot
argint cu [tafeta de 4x2 tururi,
`mpreun\ cu Irina Me[teru, Florina
Rusu [i Ana Maria Gavril (toate
preg\tite de prof. Lauren]iu An-
done). Tot `n concursul feminin, Ana
Maria Gavril s-a clasat pe locul 2 la
60 mp, cu timpul de 7.82, Alexandra
B=rl\deanu (prof. Viorica Ursanu) a
ajuns a patra la 60 mg (9.05), iar
Floria Rusu s-a situat pe locul 5 la
400 mp (58.47).
La masculin, cele mai bune per-
forman]e le-a realizat C\t\lin Micu.
Atletul preg\tit de prof. Viorel Po-
povici a cucerit aurul cu [tafeta de
4x2 tururi - `mpreun\ cu R\zvan
Tomozei (prof. Viciu T\nase), Da-
niel Macovei (prof. Rodica Dud\u) [i
Alexandru Ursache (prof. Viorica
Ursanu) [i medalia de argint la 800
mp (1.55.88).
Un rezultat notabil a fost
ob]inut [i la Campionatul Na]ional
de tineret, [tafeta de 4x2 tururi for-
mat\ din Ana Maria Gavril, Irina
Me[teru, Luisa Gamen (prof. Ro-
dica Dud\u) [i Florin Rusu situ=n-
du-se pe locul trei.
~n concursul juniorilor I au mai in-
trat Luisa Gamen (la 60 mp) [i Ale-
xandru Zarnic\ (s\ritura `n `n\l]ime),
dar ace[tia s-au situat sub locul 5.
„Ne bucur\ aceste rezultate [i
sper\m ca `n 2008 s\ dep\[im per-
forman]ele de anul trecut nu doar
pe plan intern, ci [i `n competi]iile
interna]ionale“, a precizat antreno-
rul unora dintre medaliatele de la
LPS, Lauren]iu Andone. (N.P.)
Rednic `[i
prezint\ situa]ia
contractual\
Mircea Rednic, antrenorul echipei de
fotbal Rapid Bucure[ti, a declarat mier-
curi c\ nu are clauz\ de sute de mii de
euro pentru rezilierea contractului, iar
`n]elegerea cu gruparea giule[tean\ este
valabil\ p=n\ pe 15 mai 2008.
Dup\ ce s-au vehiculat mai multe
variante legate de o clauz\ de reziliere a
contractului s\u cu Rapid, Mircea
Rednic a declarat pe site-ul echipei fe-
roviare c\ aceste „versiuni au un scop
anume, nu apar a[a, din senin. {tiu cine
le lanseaz\, dar nu vreau s\ vorbesc
acum despre asta. Oricum, eu am con-
tract cu Rapid doar p=n\ `n var\, cu
op]iune de prelungire a `n]elegerii. Nu
exist\ nici o clauz\ prin care eu ar urma
s\ fiu desp\gubit cu nu [tiu c=te sute de
mii de euro `n cazul unei desp\r]iri.
Salariul meu lunar este de 18.088 euro,
n-am luat nici un ban la semn\tur\, iar
ma[ina pe care o conduc este propri-
etatea Holdingului Ana, deci ma[in\ de
serviciu, stipulat\ `n contract, nu f\cut\
cadou“. a
antrenorul echipei. Adrian Po-
rumboiu a f\cut aceast\ pre-
cizare dup\ apari]ia unor in-
forma]ii, conform c\rora Mun-
teanu ar putea renun]a la
contractul cu echipa vasluia-
n\ pentru a antrena `n str\i-
n\tate. „Dorinel nu pleac\ de
la echip\. Mai mult, `ncerc\m
s\-l convingem s\-[i prelun-
geasc\ contractul cu FC Vas-
lui. Va r\m=ne, doarece are
un obiectiv de `ndeplinit [i
anume calificarea `n Cupa
UEFA. Dac\ Dorinel Muntea-
nu va pleca s\ se antreneze `n
str\in\tate, atunci trebuie s\
fim m=ndri c\ a trecut [i pe la
Vaslui“, a declarat Adrian
Porumboiu. Finan]atorul a
mai spus c\ are `ncredere `n
echipa sa, chair dac\ forma]ia
trece printr-o perioad\ ne-
fast\. „Nu am pus presiune
pe echip\, am pus un cazan
care va da `n clocot. Am
`ncredere `n b\ie]i c\ vor
ob]ine puncte `n partidele vi-
itoare. Echipa are un program
`nc\rcat, urmeaz\ o perioad\
grea, dar sper s\ juc\m `n
UEFA“, a concluzionat
Porumboiu. a
14 Vineri, 14 martie 2008

Timp liber

Grila de programe TRINITAS TV

Luni - Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba Utreniei [i ru-
g\ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mi-
tropolitan\ din Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de veghe:
01.00 - P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00, 21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie (Catedrala mitro-
politan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu - Povestea de
sear\
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii: Rug\ciunile
de sear\; Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\; Acatistul
zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Credin]\ [i s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i societate (r)
03.00 - File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-11.00 Sfânta Liturghie (transmisiune direct\,
Duminic\ Catedrala patriarhal\)
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 11.00-11.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
pentru toat\ trebuin]a 11.02-11.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de 11.05-11.10 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
diminea]\ monumente de art\)
06.20 Cuvintele credin]ei 11.10-11.20 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 11.20-11.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
07.00 Via]a Bisericii
11.30-11.55 Atelier biblic (r)
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i) 11.55-12.00 Patristica (documentar)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 12.00-13.15 Biserica azi (r)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 13.15-13.20 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
15.30 Faptele credin]ei tante locuri de pelerinaj)
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii 13.20-13.30 Pagini de istorie (documentar)
Domnului (Catedrala mitropoli- 13.30-13.50 Film documentar – produc]ie extern\ (r)
tan\ din Ia[i) 13.50-14.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
18.15 Mapamond cre[tin 14.00-14.45 Convorbirile TRINITAS (r)
19.50 Îngera[ul meu - Povestea de 14.45-14.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
sear\
tante locuri de pelerinaj)
20.05 Pagini de folclor românesc
20.30 Catedrala sufletului românesc
14.50-15.00 Patristica (documentar)
15.00-15.25 Lumina faptelor bune (r)
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte 15.25-15.30 Omul de lâng\ tine
15.30-15.55 Cuvânt pentru suflet (r)
22.00 Civiliza]ia Muzicii
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\; pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
Rug\ciuni [i cânt\ri de Miezonoptic\; elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
Acatistul zilei. cult, sfe[nice, candelabre etc.)
00.00 - 05.00 Armonii de veghe: 16.00-17.00 Veccernia (transmisiune direct\, Catedrala patriarhal\)
01.00 - Ortodoxia pe `n]elesul 17.00-17.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei
tuturor (r) 17.02-17.05 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la biserici
02.00 - Faptele credin]ei (r)
monumente de art\)
03.00 - Pelerini la locurile sfinte (r) 17.05-17.30 Atelier biblic (dialoguri [i documentare pe teme
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului românesc (r) 17.30-17.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
17.40-17.45 Omul de lâng\ tine (vox pop)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 17.45-17.55 Pagini de istorie (documentar)
16.00, 19.00, 20.00 17.55-18.00 Patristica (documentar)
Actualitatea: 18.00. 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din actualitatea reli-
Actualitatea cre[tin\ gioas\)
interna]ional\: 19.05. 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dezbatere)
19.00-19.20 Film documentar – produc]ie extern\
19.20-19.30 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (r)
20.00-20.02 Sinaxar – Sfin]ii zilei

Trinitas TV - JURNAL TRINITAS - singura emisiune zilnic\ de [tiri reli-

gioase de televiziune din România;
- ATELIER BIBLIC - emisiune de exegez\ scripturistic\ [i de
20.02-20.05 Cartea Vie]ii (Evanghelia zilei)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dezbatere pe teme de
[antier bisericesc, via]\ parohial\ general\, ac-
tivit\]i sociale la nivel parohial)
Postul de televiziune arheologie biblic\; 20.30-20.40 Calea Credin]ei (catehez\ vizual\)
al Patriarhiei Române e- - CALEA CREDIN}EI - catehez\ vizual\; 20.40-20.50 Pagini de istorie (documentar)
mite din data de 27 oc- - BISERICA AZI - emisiune de actualitate [i atitudine 20.50-20.55 Omul de lâng\ tine (vox pop)
tombrie 2007. 20.55-21.00 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini din domeniul
Programul zilnic este de
cre[tin\; artei biserice[ti)
15 ore, `ntre orele 09.00- - PA{II PELERINULUI - spa]iu televizat destinat descoperirii 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS – edi]ia a II-a
24.00. locurilor de pelerinaj [i monumentelor de art\ bisericeasc\ 21.15-22.30 Biserica azi (dezbatere pe teme de actualitate re-
~n fiecare zi pute]i ur- ale Ortodoxiei; ligioas\ [i social\)
22.30-22.35 Pa[ii Pelerinului (clip cu imagini de la impor-
m\ri transmisiuni directe - ART| SACR| - aprofundarea icoanei, a sculpturii decora- tante locuri de pelerinaj)
de la Catedrala patriarha- tive, a arhitecturii biserice[ti prin intermediul obiectivului 22.35-22.37 Cartea Vie]ii
l\, precum [i diferite emi- camerei de filmat. 22.37-22.40 Sinaxar – Sfin]ii zilei
siuni de informare, de ati- 22.40-22.50 Pagini de istorie (documentar)
tudine [i de educa]ie cre[- Emisia se face direct pe satelit (AMOS 2, frecven]a de 22.50-22.55 Art\ sacr\ (clip ce prezint\ mozaicuri, vitralii,
tin-ortodox\: recep]ie 11649,750 MHz). pictur\ mural\, sculptur\ decorativ\, broderie,
elemente de arhitectur\ bisericeasc\, vase de
cult, sfe[nice, candelabre etc.)
22.55-23.00 Patristica (documentar)
Solicita]i operatorului dumneavoastr\ de cablu tv preluarea postului de televiziune Trinitas `n 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi duhovnice[ti)
pachetul de baz\! Solicitarea se poate face verbal, `n momentul `n care pl\ti]i abonamentul lunar 23.30-23.50 Film documentar - produc]ie extern\ (r)
la tv-cablu. ~n felul acesta, programul nostru va ajunge mai grabnic `n casele dumneavoastr\. 23.00-24.00 Filocalia (lectur\ filocalic\, pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR
07:40 File NATO
07:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment) (r)
08:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
09:00 Jurnalul TVR
09:10 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
10:10 Cafeneaua astrelor (2007,
divertisment) (r)
12:00 Docu 'joi: R\zboi pe calea
undelor (r, ep. 2)
13:00 Cory [i restul lumii (SUA,
1993, s., ep. 31)
13:30 Desene animate
14:40 File NATO
14:45 Hai s\ buc\t\rim!
15:00 Tribuna partidelor...
15:30 Parlamentul României
16:30 Linia verde (2007)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Atunci [i Acum
18:00 1 v\ recomand\
18:25 File NATO
18:30 Oglinda retrovizoare
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ (divertis-
ment) - Prima parte
21:50 Jurnalul TVR
22:20 O dat\-n via]\ (divertis-
ment) - Partea a doua
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Scrisori din `nchisoare
(Danemarca, SUA, Marea
Britanie, 2004, Cu: Connie
Nielsen, Aidan Quinn, Kelly
Preston) a
07:00 Bugetul meu (rep.) (r)
07:35 Aventurile lui Sherlock
Holmes (r)
08:35 Miracole (r)
09:05 Angel Falls (r)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul DP2 (divertis-
ment)
11:40 Aventurile lui Sherlock
Holmes (Angl., 1984, s.
poli]ist, ep. 11)
12:35 Popasuri folclorice
13:35 Replay (r)
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Angel Falls (SUA, 1993, s.,
ep. 4)
19:35 Rugby: Turneul celor 6
na]iuni (2008, emis. sport) -
Irlanda- }ara Galilor
21:15 Animale simbolice
21:30 Ora de [tiri
22:30 Coolmea distrac]iei (divertis-
ment)
23:30 Whistler (Can.-SUA, 2006,
thrill., ep. 17)
00:25 Bodies: `ntre via]\ [i moarte
(Angl., 2004, s., ep. 7)
01:20 Reilly: aventurile unui spion
(Angl., 1983, thrill., r)
02:45 Omul `ntre soft [i moft
(magazin cult., r) a
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 V... de la vizual (r)
10:00 Istoria aproape (r)
10:30 Atlas (r)
10:50 Istoria literaturii (r)
11:00 Samuel Beckett - Pe m\su-
r\ ce se povestea (r, I)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Constantin Noica (r)
13:00 La por]ile ceriului (r)
13:30 ~napoi la argument (r)
14:25 Istoria literaturii (r)
14:30 Jangal (1998, doc.) -
Anatomia unui fluviu
15:00 O vedet\, un tablou
Invitat Dan Bittman
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Minorit\]i
16:30 ARTdelenisme (r)
17:00 Cinema dreaming (r)
17:30 Zodiac (r)
17:55 Rafinata art\ de a-]i face
du[mani (M. Britanie, 1994)
18:55 Jurnalul cultural
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:55 O vedet\, un tablou (r)
20:00 Simetrii (r)
20:30 Meciul ideilor comentat de
Cristian }opescu
21:00 Tema de vineri (f. doc.) -
Frumoasele artelor frumoase (I)
21:30 Camille Claudel (Fra., ’03,
doc.)
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Tema de vineri (f. doc.) -
Frumoasele artelor frumoase (II)
23:30 Frida
(SUA-Can., 2002, dram\) a
07:00 ~n gura presei
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
Cu: Dani O]il [i R\zvan
Simion
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Hercule (SUA, 1995, s)
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].)
13:00 Observator
13:45 Pastorul (SUA, 2006, s.
com.)
15:00 Te pui cu blondele? (emis.
concurs) (r)
cu Dan Negru
16:00 Observator
~n Observatorul de la ora
16.00 telespectatorii pot vedea
cele mai proaspete [tiri ale
zilei, dar [i cele mai impor-
tante [tiri din ultimele 24 de
ore!
17:00 9595 (talk show)
cu Cristian Andrei
18:00 Divertisment: Folclorul con-
traatac\
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 {acalul
(SUA-Angl.-Fra., 1997,
ac]iune)
23:15 K-19: Submarinul uciga[
(Angl.-Ger.-SUA, 2002,
thrill.)
02:00 Alias (SUA, 2001, s)
02:45 {acalul
(SUA-Angl.-Fra., 1997,
ac]iune, r) a
07:00 {tirile ProTv cu Andreea
Liptak [i Mihai Dedu
09:05 Pe locuri, fi]i gata, g\ti]i!
(Angl., 1994, f. doc., ep.
116)
10:00 Schimbare extrem\ (Angl.,
2002, s. de divert., ep. 10)
11:00 Via]a sub presiune (SUA,
2005, dram\, ep. 21)
12:00 Tân\r [i nelini[tit
(SUA, 1973, s., r)
13:00 {tirile ProTV
Cu Monica Dasc\lu
13:45 Business Magazin (r)
14:15 ~n inima furtunii
(SUA, 2004, thrill.)
Chiar `n momentul când un
uragan de intensitate maxim\
amenin]\ ora[ul New Orleans,
Simpson, un condamnat foarte
periculos, reu[e[te s\ evadeze
din `nchisoare `mpreun\ cu
doi complici.
16:00 Tân\r [i nelini[tit (SUA,
1973, s., ep. 3195)
17:00 {tirile ProTV
17:45 Happy Hour (2007, divertis-
ment)
18:55 {tirile Sportive
19:00 {tirile ProTv
Cu Andreea Esca
20:30 Dansez pentru tine (2007,
emis. concurs) - Prima
edi]ie, sezonul 5
01:00 Regulile atrac]iei
(SUA, 2002, dram\)
03:15 ~n inima furtunii
(SUA, 2004, thrill., r) a
07:00 Destine furate (SUA, 2007,
s., r)
09:00 R\zboiul sexelor (Rom.,
2007) (r)
09:45 Anita (Col.-SUA, 2004, s)
11:00 Iubire târzie (Spa.-Mex.,
2004, s)
12:00 St\pâna destinului (Braz.,
2004, s)
14:00 Inim\ de ]igan (2007, te-
lenov., r)
15:30 Destine furate
(SUA, 2007, s)
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Cele dou\ fe]e
ale Anei (2006, s)
19:30 R\]u[ca cea urât\
(Arg., 2007, s)
20:30 Pasiune (2007, dram\)
22:15 Amazonia (Braz., 2007, s)
23:00 Pagini de via]\ (Braz.,
2006)
00:00 Pove[tiri adev\rate (r)
01:00 Muzica de acas\
Explozia muzicii latino
02:30 Amazonia (Braz., 2007, s, r)
03:30 Luna (Col., 2004, s., r) a
Legend\:
[tiri
film artistic
 Vineri, 14 martie 2008 15
TEMA DE VINERI: Indiferent c\ au intrat in istoria artelor pe u[a din fa]\ sau prin anecdotele
de culise, femeile au l\sat, dincolo de opera lor, [i istorii apocrife care au alimentat apoi alte
opere de art\. De la Sapho pân\ la Frida Kahlo [i chiar mai departe, „frumoasele artelor
frumoase“ s-au f\cut remarcate atât prin crea]ie, cât [i prin destin, generând dispute dar [i...
noi opere de art\. Care sunt aceste doamne [i care a fost destinul lor artistic [i personal, ve]i
afla al\turi de Florin Iaru [i invita]ii s\i. (Ast\zi, ora 21:00, TVR Cultural)

ANUN} UMANITAR

DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA
MOBILIER Feti]a Laura Andreea Be[leag\, `n v=rst\ de 6
ani, are nevoie urgent\ de ajutorul semenilor.
Diagnosticat\ cu Sindromul Rett, poate fi vinde-
cat\ doar printr-o interven]ie chirurgical\ `n
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Nicolae HULPOI
REDACTOR-{EF ADJUNCT: Daniela {ONTIC|
BISERICESC SCULPTAT str\in\tate. Veniturile modeste ale familiei nu
pot acoperi costurile acestei interven]ii (35.000$).
~n atelierele M\n\stirii GOLIA De aceea, facem apel de suflet c\tre toate per-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, se execut\, la comand\, mobilier
bisericesc sculptat (catapetesme, soanele care o pot ajuta financiar. Conturile `n
Bogdan CRON}, Bogdan DEDU, Narcis POHOA}|,
Silviu DASC|LU, {tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Oana RUSU, strane, troi]e etc.) `n lemn natur care pot fi dona]i banii sunt:
sau poleit cu foi]\ de aur.
Cristina STURZU, Cezar }|B+RN|, Dan TEODORESCU
Comenzile se primesc RO82BRDE240SV47267392400 (pentru lei);
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU la M\n\stirea Golia RO83BRDE240SV71991702400 (pentru USD).
Foto: „NONY“ (www.golia.ro), str. Cuza Vod\
nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693,
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
fax 0232/216694. VÂNZ|RI
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Persoan\ fizic\, v=nd 3,25 ha teren
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) extravilan zona Uric, comuna Valea
Departament economic: Roxana GRIGORIU Lupului - Ia[i. Pre] 1,5 euro m.p.
Consilier juridic: Ana MANEA Rela]ii la telefon 313.720.
Adresa redac]iei: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax: 0232/406.225
a ARITMOGRIF ORTODOX a
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Aritmogriful este un gen
Ziarul Lumina figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
enigmistic `n care cifrele
ISSN 1841-141X (numerele) se `nlocuiesc
Pentru coresponden]\: ZIARUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 cu litere, fiec\rei litere
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei Ia[i (persoan\ de contact Jic\
AIONOAIE), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. corespunz=ndu-i totdeauna
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot contracta la sediul redac]iei Bucure[ti 1 15 18 1 9
(persoan\ de contact Cosmin OLINICI), prin factorii po[tali sau la RODIPET p=n\ pe data de 20 a lunii `n aceea[i cifr\.
curs pentru luna urm\toare.

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Careurile sunt `ntocmite

9 10 16 11 1 18 19 5 7
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 de dl. Valentin PAS|RE
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ 10 16 2 14 19 1 14 1 1
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.

Tip\rit la IA{I (Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ nr. 69) 11 10 8 5 14 5 7 21 13

„Ziarul Lumina“ este parte integrant\ a Centrului de A 1 2 3 4 1 5 6 7 8

Pres\ „B
Basilica“ al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne A G N E T
A B
R A V N I T O R I
13 10 1 1 20 14 3 3 14
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de
A S C E T 14 17 7 18 18 12 7
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
S T I H U R I
A Z I M A 3 1 3
A R T O F O R I U
P A R O H I E
L A C R I M I
B
Pornind de la numele Sf. Mc. ..., `n Calendarul Ortodox de ast\zi,
14 martie, de pe orizontala A-B, completa]i careul de mai sus [i
Rezolvarea careului din ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica biseri-
num\rul de ieri ceasc\. (Solu]ia careului de mai sus, `n num\rul de luni)

a SUDOKU a
Sudoku este un fel de rebus, dar 2 3 7 4 6 8 9 5 1
numai cu cifre, de la 1 la 9. Jocul 6 7
a fost lansat [i pe Internet [i s-a 5 6 9 3 1 2 4 7 8
r\sp=ndit cu succes `n Statele 3 7 1 4 8 7 5 9 3 6 2
Unite, Noua Zeeland\ [i Croa]ia, 7 1 5 9 3 6 2 8 4
iar `n Marea Britanie este deja 6 8 4 1
considerat un fenomen. Comple- 4 9 6 2 8 1 5 3 7
ta]i careul de 81 de p\tr\]ele cu 9 1 5 8 2 3 5 7 4 1 9 6
cifre cuprinse `ntre 1 [i 9, astfel 9 7 1 8 4 5 6 2 3
`nc=t nici o cifr\ s\ nu apar\ de 4 2 6 1 7
dou\ ori pe acela[i r=nd sau pe 6 8 2 1 9 3 7 4 5
aceea[i coloan\. Grila este `m- 2 5 3 3 5 4 6 2 7 8 1 9
p\r]it\ `n nou\ careuri mai mici,
fiecare cu nou\ p\tr\]ele, iar 9 5 8 2
fiecare careu trebuie s\ con]in\
cifrele de la 1 la 9, la fel, o sin- 4 6 Rezolvarea careului
gur\ dat\. (Solu]ia careului
al\turat, `n num\rul de luni) 1 6 din num\rul de ieri

Centrul de Pelerinaj „S
Sf. Parascheva“ organizeaz\
Pelerinaj pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos: Israel-Egipt
17-27 martie 2008 (11 zile/10 nop]i)
ISRAEL: Ora[ul Nazaret: Biserica
Ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor - muntele Schimb\rii
la Fa]\ a Lui Iisus Hristos - Biserica
ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“. Ca-
pernaum, casa Sf. Ap. Petru [i An-
drei; Tabgha - Biserica minunii `n-
mul]irii pâinilor [i a pe[tilor; Muntele
Fericirilor. Ora[ul Tiberias. Yardenit
- locul simbolic al Botezului lui Iisus
Hristos `n apele Iordanului. Ierihon:
Biserica ortodox\, „Dudul lui Zaheu“;
a[ez\mântul românesc de la Ierihon.
Hozeva - M\n\stirea „Sfântul Gheor-
ghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la
Neam] (Hozevitul). Marea Moart\.
Betleem: Biserica Na[terii lui Iisus
Hristos. Muntele M\slinilor: Biserica
„Tat\l Nostru“, Biserica ~n\l]\rii
Domnului, Biserica „Dominus Flevit“,
Biserica Sfintei Maria Magdalena
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Bise-
rica catolic\ a Tuturor Na]iunilor
(sau Biserica Patimilor lui Iisus Hris-
tos), Biserica A[ez\rii `n mormânt a
Maicii Domnului; Drumul Crucii,
Golgota [i Sfântul Mormânt. A[ez\-
mântul românesc din Ierusalim.
Muntele Sionului: Biserica Adormirii
Maicii Domnului; Foi[orul „Cina cea
de Tain\“; Mormântul regelui David;
Zidul Plângerii. Micul sat Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul.
Lida (unde Apostolul Petru l-a vinde-
cat pe paraliticul Enea) [i mormântul
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cetatea Jaffa, Biserica ortodox\ „Sf.
Mihail“ (func]ie de timpul disponibil).
EGIPT: M\n\stirea „Sfânta Eca-
terina“. Deplasare pe Muntele Sinai,
cu plecare la ora 2:00, `n locul sfânt `n
care Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise
[i i-a `ncredin]at tablele cu cele 10 po-
runci. Alexandria: M\n\stirea „Sf.
Macarie“, din Valea Natrou; Bibliote-
ca din Alexandria [i locul vechiului
far; Teatrul roman; Citadela. Cairo,
capitala Egiptului: M\n\stirea „Sf.
Marcu“ (mormântul [i moa[tele Sf. A-
postol Marcu); ora[ul vechi; biserica
suspendat\; cele 3 piramide [i Sfin-
xul; laboratoare de papirus [i parfu-
muri.
Pre]: 1.100 euro ^ 250 de lei
Servicii incluse `n pre]:
- transport auto Ia[i-Bucure[ti-Ia[i,
transport avion Bucure[ti-Ben Gu-
rion-Bucure[ti, taxe de aeroport, asis-
ten]\ `n aeroport la sosire [i plecare,
10 nop]i cazare la hotel 4*, conform
programului, demipensiune (2 mese
pe zi - conform programului), taxe de
intrare la obiectivele din program,
transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, ta-
xa de procesare a actelor pentru asigu-
rarea vizei duble de intrare `n Israel,
taxa israelian\ de trecere prin vama
Taba `n Egipt, taxa de viz\ egiptean\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de
limb\ român\ Israel, ghid local vor-
bitor de limb\ englez\ - Egipt.
Servicii neincluse `n pre]:
- tipsul de 18 euro `n Israel [i 12
euro `n Egipt nu este cuprins `n pre],
dar trebuie achitat de to]i pelerinii;
- mese suplimentare;
- folosirea autocarului dup\ orele 19:00;
- tipsuri pentru personalul hotelu-
rilor ce ajut\ la bagaje;
- cheltuieli personale;
- asigurarea medical\ - obligatorie.
Documente necesare pentru `n-
scriere:
1. Formular de viz\ (formular tip);
2. Recomandare de la preotul paroh
sau duhovnic (formular tip);
3. Declara]ie personal\ (formular tip);
4. Fotografie color tip pa[aport;
5. Copie dup\ pa[aport (pa[apor-
tul trebuie sa fie valabil cel pu]in `nc\
6 luni de la data plec\rii);
6. Copie dup\ cartea de munc\
avizat\ la zi;
7. Adeverin]\ de salariat/stu-
dent/talon de pensie;
8. Copie dup\ acte de proprietate;
9. Pentru minori: declara]ie pa-
rental\ legalizat\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
telefon: 0232/276 907 sau 0720/500 543,
www.centruldepelerinaj.ro sau la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n
curtea Catedralei mitropolitane.
 CM
YK

16 Vineri, 14 martie 2008

Ultimele m\sur\tori precise arat\ c\, `n prezent, cantitatea de

{tiin]\ dioxid de carbon a dep\[it 380 de litri la un milion de litri de
aer. Practic, cantitatea de dioxid de carbon care antreneaz\
efectele de ser\ a crescut semnificativ `n mai pu]in de un secol (!),
ceea ce reprezint\ o situa]ie extrem de `ngrijor\toare.

Pro [i contra biocombustibililor

~nc\lzirea global\ este o realitate.
Diverse statistici recente [i tot mai
multe rapoarte guvernamentale ne
arat\ c\ aspecte importante ale
climei se schimb\ cu repeziciune.
Ast\zi, faptul c\ omul este cel care
influen]eaz\ clima [i c\ temperatura
va continua s\ creasc\ sunt deja
certitudini. Principala cauz\ a
`nc\lzirii globale este cre[terea
emisiilor de gaze cu efect de ser\,
`ntre acestea, cele mai importante
fiind dioxidul de
carbon [i metanul.

~n secolul al XIX-lea, un- dere a masei de ghea]\ de-

ele date [i estim\ri arat\ c\
`n atmosfera terestr\ exis-
tau 280 de p\r]i (litri) de
dioxid de carbon la un mili-
on de litri de amestec de aer.
~n 1958, m\sur\tori precise
au ar\tat c\ `n atmosfera
terestr\ cantitatea de dioxid
de carbon atingea 315 p\r]i
la un milion. Ultimele m\-
sur\tori precise arat\ c\, `n
prezent, cantitatea de dioxid
de carbon a dep\[it 380 de
litri la un milion de litri de
aer! Practic, cre[terea can-
tit\]ii de dioxid de carbon
care antreneaz\ efectele de
ser\ a crescut considerabil
`n mai pu]in de un secol (!),
ceea ce reprezint\ o situa]ie
extrem de `ngrijor\toare.
Aceasta, pentru c\ alte date
ob]inute din investiga]iile
straturilor din calotele gla-
ciare arat\ c\ nivelul de dio-
xid de carbon s-a p\strat
constant `n trecut, de-a lun-
gul unor perioade foarte
lungi de timp.
CM
YK
Efectele `nc\lzirii
p\[e[te semnificativ ritmul
cu care se refac, pe timpul
anotimpului rece, calotele de
ghea]\. Este foarte probabil
ca micii ghe]ari s\ dispar\
pân\ la sfâr[itul secolului al
XXI-lea. ~ntr-un amplu
studiu privind `nc\lzirea
global\, publicat de revista
„Geo“ (`n num\rul din sep-
tembrie, 2007), `ntre alte
efecte evidente ale acestui
proces, sunt men]ionate re-
ducerea suprafe]ei acoperite
de ghea]\ din nord-vestul
Chinei cu 21%, restrângerea
ghe]urilor de pe Kiliman-
jaro. Aceasta face, probabil,
ca unii ghe]ari s\ fie, `nc\ de
pe acum, amenin]a]i cu dis-
pari]ia total\, pân\ `n 2015.
Pe de alt\ parte, `n Alaska,
din 1971 [i pân\ `n 2000,
temperatura medie a `nreg-
istrat o cre[tere de 3 grade
Celsius! ~n anul 2002, mai
men]ioneaz\ publica]ia, au
ap\rut [i primii refugia]i cli-
matici ai Americii, 600 de
locuitori ai satului Shish-
maref, din Alaska. Ace[tia
De cur=nd, Virgin Air, o
companie privat\ de
transport aerian,
a inaugurat primul zbor
aerian `n care a fost
utilizat [i biocombustibil
cu o clim\ mai cald\ s-au ex-
tins c\tre regiunile polare
cu o vitez\ de 40 de kilo-
metri `n fiecare deceniu.
Aglomer\rile urbane sunt cele mai mari surse de gaze cu efect de ser\
Biocombustibilii - litri, cea mai mare parte pra faptului c\ alte emisii a- combustibililor, trebuie lu-
având ca principal\ uti- le gazelor cu efect de ser\, ate `n calcul, [i nu doar cele
o solu]ie lizare biocombustibilii. rezultate `n urma procesul de pe urma utiliz\rii lor di-
cel mult provizorie O utilizare mai pregnan- tehnologic de ob]inere a bio- recte. a
t\ a biocombustibililor pe
~n lupta `mpotriva `nc\l- scar\ larg\ se `nregistreaz\
zirii globale se caut\ `n per- Genetica afirm\ c\
`n Brazilia, unde este folosit
manen]\ numeroase solu]ii. etanolul ob]inut din trestie exist\ mai pu]ine
~ntre acestea, unele sunt
deja introduse pe scar\ lar-
de zah\r. Brazilia este un deosebiri `ntre
adev\rat concurent al Sta-
g\ `n unele state. Un exem- telor Unite ale Americii `n rasele umane
plu bun sunt biocombustibi-
produc]ia de biocombusti- Exist\ multe rezultate ca-
lii. Faptul c\ cerealele sunt bili, `ntrucât trestia de za- re confirm\ faptul c\ popu- CM
transformate `n alcool nu h\r furnizeaz\ `ntre 5.700 [i la]ii diferite de oameni pose-
YK

globale sunt evidente [i-au p\r\sit casele dup\ ce, este un lucru nou, ci exist\
din cauza solului dezghe]at, 7.600 de litri la hectar, adic\ d\ informa]ii genetice dife-
chiar tradi]ii vechi `n multe dublu fa]\ de porumb. rite. Studii recente `ncearc\
Ghe]arii din Mun]ii Alpi numeroase cl\diri s-au pr\- dintre civiliza]iile [i po- s\ surprind\ felul `n care
Tulpina con]ine 20% zah\r -
s-au topit constant `n ul- bu[it `n apele oceanului. De poarele lumii. Nou\ nu este aceast\ expresie genetic\
necesar `n procesul de fer-
timele decenii. M\sur\torile asemenea, statisticile arat\ nici ideea de a folosi alcoolul variaz\ de la o popula]ie la
menta]ie - iar reziduurile de
arat\ c\ rata actual\ de sc\- c\, `ntre 1975 [i 2005, zonele pe post de combustibil pen- alta, dar [i `n interiorul ace-
trestie pot fi arse, furnizând,
tru motoarele autoturis- de asemenea, combustibil luia[i areal, de la o per-
melor, aceasta `ntrucât, `n pentru distilerie. Produc]ia soan\ uman\, la alta.
urm\ cu 100 de ani, prima actual\ a Braziliei este de Diferen]a dintre infor- Cercet\rile genetice
ma[in\ a lui Henry Ford 14,98 miliarde de litri, la ma]ia genetic\ [i expresia arat\ c\ r\spundem
func]iona pe baz\ de alcool, genetic\ s-ar putea `n]elege
nivelul anului 2005. prin analogia `ntre compo- diferit at=t la unele
iar prima dintre cele apar- Atât etanolul ob]inut din afec]iuni, c=t [i la
]inând lui Rudolf Diesel nenta hardware a unui cal-
porumb cât [i cel ob]inut din culator [i cea a softului. medicamentele des-
folosea ulei de arahide. Des- trestia de zah\r eman\, `n Hardul este suportul prin
tul de nou\ poate fi exploa- urma arderilor biocombus- tinate tratamentelor
intermediul c\ruia un cal-
tarea pe scar\ larg\ a bio- tibile, cu 22%, respectiv cu culator poate executa di-
combustibililor. Spre exem- 56% mai pu]ine gaze cu efect
Oamenii r\spund
verse opera]ii, `ns\ softul -
plu, `ntr-un amplu material de ser\ decât combustibilii programele stocate `n hard - diferit la boal\
publicat `n revista „National conven]ionali. este cel ce dicteaz\, pân\ la [i la tratamentul ei
Geographic“ din februarie, Cu toate acestea, exist\ urm\, ce poate [i cum poate
2008, se arat\ faptul c\ `nc\ opinii `mp\r]ite cu pri- fi utilizat respectivul hard. Pe de alt\ parte, studii
etanolul ob]inut din porumb vire la viabilitatea solu]iei ~ntr-un fel asem\n\tor, mai noi arat\ faptul c\ exis-
alimentar este utilizat pe biocombustibililor pe termen geneticienii, cercetând zes- t\ totu[i unele diferen]e `n-
scar\ larg\ `n Statele Unite lung, `n lupta pentru di- trea genetic\ a omului, fac o tre nivelele de expresie ge-
ale Americii, ca aditiv al minuarea emisiilor gazelor distinc]ie `ntre informa]ia netic\,diferen]e ce se dove-
benzinei, iar `n particular, cu efect de ser\. Criticii care genetic\ a fiec\rei persoane desc importante. Spre e-
`n Midwest, el este folosit pe se situeaz\ `mpotriva uti- [i felul `n care aceasta este xemplu, unele rezultate
post de combustibil princi- liz\rii lor pe scar\ larg\ re- activat\ `n mod efectiv. Re- arat\ c\ aceste deosebiri de-
pal (E 85), `ntr-un amestec zultate relativ recente arat\ termin\ ca europenii [i
cunosc faptul c\ rezultatele c\, dup\ cum codul genetic
de 85% etanol [i 15% benzi- arderilor biocombustibililor africanii s\ aib\ r\spunsuri
difer\ de la un om la altul, diferite la anumite medica-
n\. Produc]ia anual\ a sunt mai pu]in poluante `n la fel [i nivelul la care ex-
Porumbul este o surs\ bun\ pentru etanolului `n SUA era, `n raport cu a celor conven]io- mente sau `n succesul or-
presiile genetice sunt acti- ganismului de a lupta cu
biocombustibil, cel pu]in provizoriu 2006, de 18,39 miliarde de nali, `ns\ aten]ioneaz\ asu- vate difer\ de la o persoan\ anumite afec]iuni. De ase-
la alta. Potrivit unui studiu menea, exist\ deosebiri `n-
dat publicit\]ii `n urm\ cu
Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Profirogenatul, Biserica Chora). Dup\ amiaz\, vizit\ la Palatul Topkapi
un an la Universitatea din tre felul `n care aceste pop-
(Biserica Sf. Irene, Pia]a Yoli Kosku - locul martiriului Sf. Constantin ula]ii `nregistreaz\ grade
Rom=ne organizeaz\: Brâncoveanu). Seara, op]ional, deplasare cu vaporul pe Bosfor. Cazare la Washington, 17% dintre di-
de toxicitate la anumite
hotel 3***. feren]ele de nivel ale expre-
siei genetice se datoreaz\ medicamente, sau `n proce-
Pelerinaj `n Turcia - Constantinopol Ziua V: Mic dejun. Program Constantnopol IV: Martiri români la
Istanbul (Biserica Izvorul T\m\duirii, Poarta de Aur [i Cetatea Edikkule apartenen]ei la o anumit\ sele celulare fundamentale.
(14-19 aprilie; 19-24 mai; 25-31 august) - locul de deten]ie al lui Constantin Brâncoveanu). Dup\-amiaza, 3-4 ore popula]ie sau ras\, `n timp Toate acestea arat\ c\, `n
program liber, pentru cump\r\turi, `n zona Marelui Bazar. Ora 18:00 ce restul deosebirilor se da- viitor, industria farmaceu-
`mbarcare `n autocar [i plecare spre Bucure[ti. toreaz\ diferen]elor aleato- tic\ ar trebui s\ ia `n calcul
Ziua I/II: Dup\-amiaz\, plecare la ora 17:00 din Dealul Mitropoliei, expresiile genetice `n pro-
rii `ntre persoanele umane,
Bucure[ti - Giurgiu - Ruse - Veliko Târnovo (se va vizita Cetatea Veche) PRE}: 195 EURO ^ 100 RON duc]ia anumitor medica-
- Zvilengrad - Edirne - Constantinopol (dup\-amiaz\, liber\). Cazare la
`n general. Acest rezultat
arat\ faptul c\ popula]iile mente, `n func]ie de popu-
hotel 3***. Servicii incluse `n pre]: - transport autocar modern; 3 nop]i cazare la]iile c\rora acestea le sunt
Ziua III: Program Constantinopol I: Constantinopolul clasic au mult mai multe asem\-
hotel 3*** `n Constantinopol; - 3 mic dejun; asisten]\ religioas\ [i turis- n\ri decât deosebiri, când se destinate. (Prelucrare dup\
(Biserica Sf. Sofia - Biserica Cisterne - Moscheea Albastr\ - Hipodrom - tic\ (ghid);
Coloana Million - Coloana Serpente - Fântâna German\). Dup\-amiaz\, face referire la expresia ge- un material ap\rut `n „Scin-
Nu sunt incluse `n pre]: - intr\rile la obiective laice sau religioase: netic\. nceDaily“, 7 Martie, 2008)
program Constantinopol tur de biserici bizantine (Patriarhia Ecumenic\, Biserica Sf. Sofia, Biserica Chora, Cetatea Edikkule, Biserica Cisterne
Palatul lui Cantemir, M\n\stirea Pantocrator, Apeductul lui Valens). (30 euro); croaziera pe Bosfor (10 euro); tax\ de viz\ (10 dolari); b\uturi,
Cazare la hotel 3***. mese ocazionale.
Ziua IV: Mic dejun. Program Constantinopol III: Biserica Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
româneasc\ Sf. Paraschiva (ctitorie Constantin Brâncoveanu), zona impe-
CONTACT: Pr. C\t\lin Niculescu, 0724.393.888 Centrul pentru Studii Interdisciplinare `n Religie [i
rial\ Vlaherne (Biserica Vlaherne, Palatul Vlaherne, Palatul lui Constatin {tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i

CM
YK

S=mb\t\, 15 martie 2008
Nr. 62 (963) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ATLAS BIBLIC
Unde au fost
scrise c\r]ile
Sfintei Scripturi
PAGINA 16
Frescele ~nfrico[\toarei Judec\]i din nordul Moldovei:
Cele mai detaliate icoane
despre sfâr[itul lumii
„Adev\rata filosofie este gândul la moarte“, spunea Sf. Vasile cel Mare.
Iminen]a celei de-a doua veniri a lui Hristos [i a judec\]ii universale a
fost dintotdeauna prezent\ `n viziunea duhovniceasc\ a Bisericii. ~nc\
din vechime, programul iconografic al bisericilor a inclus scene care
sunt legate de aceste teme. M\n\stirile din nordul Moldovei sunt
`mpodobite cu fresce ale Judec\]ii de Apoi de o complexitate
remarcabil\, care `ntrec cu mult alte reprezent\ri de acest gen, din
arealul fostului Imperiu Bizantin. Iconografia eshatologic\ moldav\ a
reprezentat un model chiar [i pentru Muntele Athos.
Continuare `n paginile 8-9
POZA ZILEI Bush va avea `ntrevederi separate cu B\sescu [i T\riceanu
Pre[edintele George W.
Bush (foto) va avea `ntrevederi
bilaterale cu pre[edintele Tra-
ian B\sescu [i cu premierul
C\lin Popescu-T\riceanu, pre-
cum [i cu secretarul general al
NATO, Jaap de Hoop Scheffer,
cu ocazia particip\rii la summi-
tul NATO din 2-4 aprilie, a a-
nun]at Casa Alb\. Potrivit unor
surse oficiale, pre[edintele Bush
va avea, la Neptun, `nt=lnirea
bilateral\ cu pre[edintele Tra-
ian B\sescu, iar `ntrevederea cu
premierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu va avea loc la Bucure[ti.
Pre[edintele american, George
W. Bush, [i so]ia sa vor c\l\tori
`n Ucraina, Rom=nia [i Croa]ia,
`ncep=nd de la 1 aprilie, pentru
a sus]ine promovarea libert\]ii
560.000 de elevi din Hong
Kong au intrat `ntr-o nea[tep-
tat\ vacan]\ de dou\
s\pt\m=ni, din cauza unei epi-
Dob=nzile b\ncilor rom=ne[ti vor fi ca `n UE `n 2-3
demii de grip\, care a provocat, Decalajul dintre dob=nzile
practicate de b\ncile rom=ne[ti
p=n\ acum, decesul a doi copii. [i de cele din Uniunea Europea-
„Este vorba de m\suri preven- n\ se va reduce `n urm\torii
tive“, a ad\ugat ministrul doi-trei ani, astfel `nc=t diferen-
S\n\t\]ii, York Chow. a ]ele nu vor mai fi semificative, a
YK
[i a democra]iei, precum [i pen-
tru a consolida coeziunea NATO
`n contextul provoc\rilor secolu-
lui XXI, se arat\ `ntr-un comu-
nicat al Casei Albe, publicat pe
site-ul Pre[edin]iei americane.
Bush va avea `ntrevederi bilate-
rale, la Kiev, pe 1 aprilie, at=t
cu pre[edintele, c=t [i cu pre-
mierul Ucrainei. Ulterior, lide-
rul de la Casa Alb\ [i so]ia sa
vor veni la Bucure[ti, pentru a
lua parte la summitul NATO
din perioada 2-4 aprilie, preci-
zeaz\ sursa citat\. Apoi, pre[e-
dintele Bush va pleca `n Croa-
]ia, unde se va `nt=lni cu premi-
erul [i pre[edintele acestei ]\ri,
dar [i cu lideri ai statelor a c\-
ror integrare `n NATO ar putea
fi decis\ la Bucure[ti. a
3 ani
declarat, ieri, guvernatorul
B\ncii Na]ionale a Rom=niei
(BNR), Mugur Is\rescu. Sc\de-
rea dob=nzilor va fi posibil\ o-
dat\ cu temperarea ritmului de
cre[tere a pre]urilor de consum,
CM
YK
CM
www.ziarullumina.ro
ROMÂNIA ~N UE
Drepturile
consumatorilor,
de ziua lor
PAGINA 6
a afirmat guvernatorul, prezent
la un seminar pe teme econo-
mice. ~n ultimele trei [edin]e de
politic\ monetar\, BNR a majo-
rat rata dob=nzii de referin]\ cu
dou\ puncte procentuale, la 9%,
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ECONOMIC
Sub`nchirierea
locuin]elor
sociale va fi
interzis\
PAGINA 5
ZIARUL LUMINA
apare
[i la Bucure[ti!
P=n\ pe 20 martie 2008, cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov,
Prahova,V=lcea, Ialomi]a [i Olt se
pot abona la „Ziarul Lumina“ pen-
tru luna aprilie 2008 (economisi]i,
astfel, c=te 43 de bani la fiecare e-
xemplar de 1 leu contractat prin
abonament) [i la s\pt\m=nalul
„Lumina de Duminic\“.
Pre]ul unui pachet
trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
PRIMA DUMINIC| DIN POSTUL
MARE, S|RB|TOAREA
ORTODOXIEI: M=ine, s\rb\torim
Duminica Ortodoxiei. Prima du-
minic\ din Postul Sfintelor Pa[ti
a fost instituit\ de c\tre Sinodul
de la Constantinopol (843) ca
s\rb\toare a Ortodoxiei, pentru a
sublinia biruin]a dreptei credin]e
asupra iconoclasmului (erezie
care sus]inea c\ sfintele icoane
nu trebuie cinstite) [i, `n general,
asupra tuturor ereziilor.
Pagina 3
SOCIAL
C.E. SUSPECTEAZ| PROIECTUL
NET CITY DE ~NC|LCAREA LEGII
CONCUREN}EI: Comisarul euro-
pean Viviane Reding a anun]at
c\ autorit\]ile europene sunt pre-
ocupate de contractul de conce-
siune `ncheiat `ntre Prim\ria
Capitalei [i compania UTI
Systems, pentru amenajarea
re]elei metropolitane de fibr\ op-
tic\ a Capitalei, `ntruc=t exist\
suspiciunea `nc\lc\rii Legii con-
curen]ei [i a legisla]iei europene.
Pagina 4
POLITIC
„LA LOCALE, VA FI UNINOMINAL“:
Decizia Guvernului de a stabili
data alegerilor locale `nainte de
promulgarea votului uninominal
a st=rnit o adev\rat\ furtun\
politic\. PSD a acuzat dur o pre-
supus\ manevr\ procedural\ de
a evitare a uninominalului pen-
tru alegerile din iunie.
Pagina 7
S|N|TATE
CE ESTE AMNIOCENTEZA: Amnio-
centeza este un test prenatal ce
poate oferi informa]ii pre]ioase
despre s\n\tatea copilului dum-
neavostr\, `nc\ din perioada fe-
tal\. Se practic\, `n general, `ntre
s\pt\m=na a 15-a [i a 20-a.
Pagina 12
astfel c\ b\ncile au operat mai
multe cre[teri de dob=nzi. Re-
ducerea dob=nzii de referin]\ ar
putea fi operat\ `n momentul `n
care infla]ia va intra pe o pant\
descendent\. a
2 S=mb\t\, 15 martie 2008
Calendarul
zilei
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(CMXXI)
Mitropolitul
Iosif Naniescu
al Moldovei
(1875-1902) (III)
~n anul 1863, dup\
„dep\rtarea egumenilor
greci, ca urmare a secu-
lariz\rii averilor m\n\s-
tire[ti [i a desfiin]\rii e-
gumeniilor“, arhimandri-
tul Iosif a fost numit pro-
fesor de Religie, mai `ntâi
la Gimnaziul „Gheorghe
Laz\r“ din Bucure[ti (`n
perioada 1864-1866), iar
mai apoi, la Liceul „Matei
Basarab“. O dat\ cu
`nfiin]area [colii Normale,
`n anul 1867, a fost che-
mat s\ predea [i orele de
religie de aici. ~n 1870 a
fost numit [i director al
Seminarului Central din
Bucure[ti, func]ie pe care
a de]inut-o pân\ `n 1871,
când [i-a dat demisia. La
23 aprilie 1872 a fost hi-
rotonit arhiereu cu titlul
de Mireon (al Mirelor
Lichiei), de c\tre acela[i
mitropolit al Ungrovla-
hiei, Nifon. La 18 ianua-
rie 1873, a fost ales epis-
cop al Arge[ului, iar la 10
iunie 1875, a fost ales
mitropolit al Moldovei [i
Sucevei. Astfel, dup\ mai
bine de 30 de ani, Iosif
revine la Ia[i. Dup\ in-
stalarea sa, care a avut
loc, dup\ dorin]a sa, `n
condi]ii foarte modeste, a
`nceput s\ cerceteze
clerul, bisericile parohiale
[i m\n\stirile. Aproape
totul era `n ruin\. La
scurt\ vreme a `nceput
r\zboiul de Independen-
]\, iar mitropolitul a fost
`n fruntea ac]iunilor de
`ntrajutorare a osta[ilor,
dând tuturor pild\ cu
vorba [i cu fapta. ~n
aceste timpuri grele a
`ndemnat clerul s\ `nal]e
rug\ciuni ne`ncetate lui
Dumnezeu, pentru
biruin]\. ~ns\, ajutorul
oferit nu era numai unul
de ordin spiritual, ci [i
unul material, adresând,
`n acest sens, o circular\
preo]ilor din parohii [i
din m\n\stiri s\ strâng\
colecte pentru osta[i. Una
dintre principalele pre-
ocup\ri ale noului mitro-
polit al Moldovei a fost
aceea de a termina
Catedrala mitropolitan\,
care era propus\ pentru
demolare, deoarece, `n
situa]ia `n care se afla,
amenin]a siguran]a publi-
c\. Mitropolitul a restau-
rat-o [i a redat-o ca „o
podoab\ a Ia[iului“. De
aceea, pe bun\ dreptate
s-a spus c\ „ceea ce nu se
putuse face `naintea lui
cu toate averile Bisericii,
a f\cut el cu s\r\cia [i cu
sufletul s\u mare“. (Pr.
Cezar }|BÂRN|)
La 15 martie 1892, a murit, `n Sibiu, preotul Ioan Popescu. N\scut `n Ca]a,
jude]ul Bra[ov, `n data de 5 iulie 1832, a fost profesor la Institutul teologic-
pedagogic din Sibiu (1861-1892), autor de manuale de Pedagogie [i
Psihologie, prim-secretar al „Astrei“ [i redactor al revistei „Transilvania“,
membru `n comitetul de conducere a Partidului Na]ional Rom=n din
Transilvania, membru corespondent al Academiei Rom=ne (1877).
MICUL CATEHISM a C+NT|RILE ORTODOXIEI a
R\zboiul nev\zut Coliva pentru amintit\ [i `n textul cules din slujba zilei `n
care este l\udat\ chibzuin]a Sfântului prin
care cre[tinii sau r\mas ne`ntina]i. Coliva a
al cre[tinilor cei adormi]i fost introdus\, atunci, `n cultul Bisericii [i
P\rin]ii duhovnice[ti vor- strategii de lupt\, `nfrunt\ri a „Lucrând vr\jma[ul cu tiranul cel viclean d\inuie[te pân\ ast\zi.
besc, `n leg\tur\ cu asceza [i dou\ tabere, biruin]e sau `n- ca `ntr-un organ, prin rea `nchipuire `ncerca Coliva este un aliment care se utilizeaz\
urcu[ul duhovnicesc al omului, fr=ngeri. Singurul lucru pe s\ spurce cu bucate din jertfele cele necurate `n ritualurile religioase legate de sfâr[itul
de un adev\rat „r\zvoi nev\- care nu-l are stabilit r\zboiul pe bine-credinciosul popor, cel ce se cur\]ea vie]ii. Ea este [i o ofrand\ adus\ de credin-
zut“. Dincolo de a fi o metafor\ nev\zut este vremea hot\r=t\ cu postul. Dar tu ai stricat me[te[ugia lui cu cio[i la biseric\ spre sfin]ire, `n cinstea sfân-
[i cu at=t mai pu]in o hiperbo- a r\zboiului, pentru c\ vr\j- chibzuin]\ mai `n]eleapt\ [i `n vis ar\tân- tului zilei, a onomasticii unei persoane sau
l\, el este o realitate spiritua- ma[ul sufletelor care doresc du-te arhiereului celui de atunci, i-ai de- pentru pomenirea celor care s-au mutat din
l\, de `nfr=ngerea sau biruin]a m=ntuirea atac\ pe nea[tep- scoperit adâncul gândului, ar\tându-i un- aceast\ via]\. Coliva simbolizeaz\, conform
ob]inute `n acest r\zboi de- tate, ]intind cele mai dinl\un- eltirea cea nesocotit\ a vicleanului. Pentru interpret\rilor cre[tine, trupul mortului, da-
pinz=nd os=nda sau cununa pe tru p\r]i ale inimii. De aceea, aceasta, aducându-]i ]ie mul]umire, te nu- torit\ grâului din care se preg\te[te. De
care fiecare cre[tin o va primi P\rin]ii recomand\ trezie du- mim mântuitor [i s\vâr[im `n to]i anii asemenea, ea este expresia credin]ei noas-
la sf=r[itul eforturilor sale. hovniceasc\, iar pentru a ob- pomenirea minunii ce s-a f\cut. {i `nc\ ne
rug\m s\ ne p\zim nev\t\ma]i de uneltirile tre `n nemurire [i `nviere, dup\ cuvintele
Caracteriz\rile asce]ilor ]ine victorii, trebuie ca lupta
vicleanului, cu rug\ciunile tale cele c\tre Mântuitorului care prezint\ boabele de grâu
cre[tini sunt, pe c=t de nume- cu r\ul s\ fie continu\, ajun-
roase, pe at=t de am\nun]ite [i g=nd ca `nfr=ngerile s\ fie tot Dumnezeu, mucenice Teodor“ (Slav\... din ca pe ni[te simboluri ale `nvierii trupurilor.
practice. Spre exemplu, Filotei mai mici [i tot mai rare, p=n\ slujba Vecerniei, sâmb\t\, `n prima Pe lâng\ acestea, coliva materializeaz\ grija
Sinaitul vorbe[te, `n com- la eliberarea deplin\ de orice s\pt\mân\ din post, când se pomene[te noastr\ pentru cei adormi]i [i con[tienti-
para]ie cu luptele exterioare, form\ de p\cat, p=n\ la ur- Sfântul Mucenic Teodor Tiron). zarea faptului c\ existen]a nu se sfâr[e[te
de un r\zboi nev\zut care se carea pe treapta nep\timirii. aici. Sâmbetele Postului Mare sunt zile de
poart\ `n sufletul fiec\rui ~ntreaga lupt\ duhovni- pomenire a mor]ilor care ne dau un bun
cre[tin. Cine lupt\ cu p\catul ceasc\ se duce, `n aceast\ via-
*** prilej s\ ne amintim de cei dragi, care acum
cunoa[te durerea [i umilin]a ]\, `mpotriva p\catului, a Minunea central\ a Sfântului Teodor care nu mai sunt cu noi. Pomenindu-i la slujbe,
acestei lupte, `nfr=ngerea [i patimilor, av=nd drept scop a f\cut ca acesta s\ fie pomenit `n fiecare an, dovedim credin]\ `n Dumnezeu, dragoste
biruin]a. Ca [i `ntr-un r\zboi dob=ndirea [i lucrarea virtu- `n prima sâmb\t\ din Postul Mare, poart\ fa]\ de aproapele [i `mplinim o fapt\ a milei
v\zut, [i `n cel tainic, nev\zut, ]ilor cre[tine. (pr. Gheorghe numele de “minunea colivelor“. Aceasta este cre[tine. (Tudorel PETECIL|)
se `nt=lnesc arme, tehnici sau MIH|IL|)
EVANGHELIA ZILEI `ntins-o, [i mâna lui s-a f\cut s\n\toas\.“
(Marcu 2, 23-28; 3, 1-5)
Postul nu este doar ab]inere ***
de la anumite alimente ~n general, sâmb\ta este zi de odihn\
[i poate c\ este un timp propice s\-]i
„{i pe când mergea El (Iisus) `ntr-o omul pentru sâmb\t\. Astfel c\ Fiul cercetezi con[tiin]a. Iat\, a trecut o s\p-
sâmb\t\ prin sem\n\turi, ucenicii Lui, Omului este domn [i al sâmbetei».
t\mân\ de post [i ar fi bine s\ te `ntrebi
`n drumul lor, au `nceput s\ smulg\ {i iar\[i a intrat `n sinagog\. {i era ce ai f\cut pentru sufletul t\u, pentru
spice. {i fariseii ~i ziceau: «Vezi, de ce fac acolo un om având mâna uscat\. {i ~l
sâmb\ta ce nu se cuvine?». {i Iisus le-a mântuirea ta. Ai schimbat ceva `n bine `n
pândeau pe Iisus s\ vad\ dac\ `l va vin- via]a ta? Postul nu `nseamn\ doar absti-
r\spuns: «Au niciodat\ n-a]i citit ce a deca sâmb\ta, ca s\-L `nvinuiasc\. {i a
f\cut David, când a avut nevoie [i a nen]\ de la anumite alimente, ci `nseam-
zis omului care avea mâna uscat\: n\ mult mai mult - s\ po]i schimba azi `n credin]e. Vei fi `ntrebat [i tu despre
fl\mânzit, el [i cei ce erau cu el? Cum a
intrat `n casa lui Dumnezeu, `n zilele lui «Ridic\-te `n mijloc!». {i a zis lor: «Se cu- bine ceea ce ieri era de neschimbat. dreapta ta credin]\ la Judecata lui Dum-
Abiatar arhiereul, [i a mâncat pâinile vine, sâmb\ta, a face bine sau a face r\u, Cuvintele, gesturile, felul de a te com- nezeu. R\spunsul ]i-l po]i preg\ti `n a-
punerii `nainte, pe care nu se cuvenea s\ a mântui un suflet sau a-l pierde?». Dar porta trebuie s\ arate ca ale unui om care ceste zile. Tu trebuie s\ faci un pas spre
le m\nânce decât numai preo]ii, [i a dat ei t\ceau; [i privindu-i pe ei cu mânie [i prive[te spre dealul Golgotei, la R\stig- Dumnezeu, iar Dumnezeu va face zece
[i celor ce erau cu el?». {i le zicea lor: `ntristându-Se de `nvârto[area inimii lor, nirea Domnul nostru Iisus Hristos. Mâi- pa[i spre tine! (Pr. Dumitru P|DURA-
«Sâmb\ta a fost f\cut\ pentru om, iar nu a zis omului: «~ntinde mâna ta!». {i a ne va fi Duminica Ortodoxiei, a dreptei RU, Radio Trinitas)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
timpul `mp\ratului Dio- ~n ziua de 15 martie, rican, laureat al Premiului
cle]ian (284-305). Când s-a Nobel (n. 1892);
declan[at persecu]ia `mpo- istoria consemneaz\: a 1964: a murit Al. O. Teo-
triva cre[tinilor, Sabin, `m- doreanu (P\storel), poet, pro-
a 1962: a murit Arthur
preun\ cu al]i cre[tini, au Holly Compton, fizician ame- zator (n. 1894). a
ie[it din cetate [i s-au ascuns.
~ns\, a fost g\sit [i prins de
p\gâni, apoi a fost dus `n fa]a 68 de ani
conduc\torului cet\]ii, Arian.
Dup\ ce a fost supus la chin-
de la moartea
uri grele, `n cele din urm\ a lui Nae Ionescu
fost aruncat `n râul Scaman-
Sâmb\t\: Sfântul Fiind pârâ]i c\ sunt cre[tini, Nicolae C. Ionescu (mai
au fost prin[i [i adu[i `n fa]a dru, luând, `n felul acesta, cu-
Mucenic Agapie [i cei cunoscut ca Nae Ionescu) (n.
guvernatorului Urban, la Ce- nuna muceniciei.
4 iunie stil vechi/16 iunie
[apte mucenici: Plisiu, zareea, care a poruncit ucide- Tot `n aceast\ zi, Biserica 1890 - d. 15 martie 1940) a
Romil, Timolau, doi rea lor. face pomenirea Sfântului Mu- fost filozof, logician, pedagog
cenic Papa; a Sfântului Muce-
Alexandru [i doi Tot ast\zi, Biserica face po- [i jurnalist român. Orien-
menirea Sfântului Apostol nic Iulian din Cilicia; a Sfân- tarea sa filozofic\ a fost nu-
Dionisie (Sâmb\ta tului Ioan din M\n\stirea
Aristobul, episcopul Britaniei; mit\ tr\irism. A [tiut s\
Sfântului Teodor - a Sfântului Mucenic Nicandru Rufiane; a Sfântului Mucenic adune `n jurul s\u [i s\ ele-
Roman din Parion; a sfin]ilor
pomenirea mor]ilor) din Egipt [i a Sfântului Muce- veze o pleiad\ de membri ai
nic Manuil Criteanul. zece mucenici din Fenicia; a genera]iei de aur interbelice ]iativa lui Mircea Eliade, ca-
Sfântului Alexandru, epis-
Ace[ti mucenici au tr\it `n a literaturii [i gândirii româ- re a [i prefa]at-o. Este singu-
timpul `mp\ratului Diocle]ian copul Romei; a Sfântului ne[ti, ca Mircea Eliade, Mir- ra carte publicat\ `n timpul
(284-305). Agapie era originar
Duminic\: Cuvios Aninas, f\c\torul de
cea Vulc\nescu, Mihail Se- vie]ii. „Curs de metafizic\“ [i
din Gaza, Timolau din Pont, Sfântul Mucenic minuni, [i a Sfântului Cuvios bastian, Emil Cioran, etc. A „Curs de istoria logicii“ au
cei doi Dionisie din Tripolis Sabin Egipteanul Hristodul, f\c\torul de minu- publicat „Roza vânturilor“, fost publicate postum de c\-
(Fenicia), Romil era diacon al ni, `ntemeietorul M\n\stirii `n 1937, o culegere de artico- tre elevii s\i, dup\ noti]ele
bisericii din Diospoli, iar Plisiu Sabin era originar din „Sfântul Ioan Teologul” din le gazet\re[ti str`nse din ini- de curs. (Pr. Paul LEHACI)
[i cei doi Alexandru, din Egipt. Ermuopole (Egipt) [i a tr\it `n Patmos.
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Despre o pe[ter\ tirii [i s\ plece dup\ aceea. Pentru c\
b\trânul nu a voit, i-a `ng\duit s\
– La muntele Sinai, a r\spuns
b\trânul.
Sinai, c\ci de multe ori a intrat `n ea
Domnul nostru Iisus Hristos, ca s\
plece, cu f\g\duiala sa primeasc\ – Nu! Te rog s\ nu te duci, i-a spus m\ viziteze. D\-mi cuvântul c\ ai s\
mai mare decât st\re]ia la `ntoarcerea sa. Luându-[i acela. locuie[ti aici [i eu am s\-]i dau
r\mas bun de la arhiepiscop, a plecat Pentru c\ nu l-a `nduplecat pe s\n\tate!
un munte la muntele Sinai, luând [i pe ucenicul b\trân, a plecat. ~ns\ frigurile l-au
cuprins mai r\u. ~n noaptea urm\-
B\trânul a primit cu pl\cere [i s-a
legat prin cuvânt c\ va r\mâne acolo.
Era un b\trân care locuia `n m\- s\u. Dup\ ce au trecut râul Iordan, ca
la o mil\ dep\rtare, b\trânul a `nce- toare, i s-a ar\tat aceea[i persoan\ [i ~ndat\ s-a f\cut s\n\tos [i a r\mas `n
n\stirea lui avva Evstorghie. Arhie- i-a zis: pe[ter\ pân\ la sfâr[itul vie]ii. Pe[-
piscopul Ilie al Ierusalimului a vrut put s\ tremure [i s\ aib\ fierbin]eli. – Ce vrei c\lug\re, s\ nu te mai tera a pref\cut-o `n biseric\ [i a
s\-l vad\ pe acest b\trân [i s\-i `n- Pentru c\ nu mai putea s\ mearg\, scoli de aici? Ascult\-m\ [i nu pleca! adunat `n jurul lui mul]i fra]i. Locul
credin]eze conducerea m\n\stirii, au intrat `ntr-o mic\ pe[ter\ `ntâl- – Dar cine e[ti? l-a `ntrebat acela se nume[te Sapsa. ~n partea
`ns\ b\trânul nu a primit, zicând: nit\ `n cale. ~n timp ce era cuprins de b\trânul. stâng\ a acestui loc se afl\ pârâul
– Vreau s\ m\ duc `n muntele fierbin]eal\, b\trânul a v\zut ca prin – Eu sunt Ioan Botez\torul, i-a Horat `n care a fost trimis Ilie
Sinai ca s\ m\ rog! vis pe cineva care i-a spus: r\spuns acela. Pentru aceasta `]i Tesviteanul, `n timpul secetei. Pârâul
Arhiepiscopul a `ncercat s\-l `ndu- – Spune-mi b\trâne, unde vrei s\ spun s\ nu pleci. Pe[tera aceasta Horat se g\se[te `n fa]a Iordanului.
plece s\ primeasc\ st\re]ia m\n\s- mergi? mic\ este mai mare decât muntele (dup\ Limonariu)

Actualitatea
religioas\
Emma Nicholson a apreciat implicarea BOR
`n rezolvarea situa]iei copiilor afla]i `n dificultate
Preafericitul P\rinte Pa-
triarh Daniel a primit vineri,
14 martie 2008, la Re[edin]a
patriarhal\, pe baroneasa E-
mma Nicholson de Winterbour-
ne, vicepre[edinte al Comisiei
pentru Afaceri Externe [i pen-
tru Drepturile Omului a
Parlamentulu European [i co-
pre[edinte al Grupului la Nivel
~nalt pentru Copiii României
(GNICR), `nso]it\ de: dl
Richard Alderlade, director ex-
ecutiv al GNICR, dna Irina
Cruceru, Consilier Superior al
Guvernului României, consult-
ant GNICR [i dna Cristina
Vasiloiu, director GNICR, in-
Prima duminic\ din Postul Mare,
s\rb\toarea Ortodoxiei
a M=ine s\rb\torim Duminica Ortodoxiei a Prima duminic\ din Postul
Sfintelor Pa[ti a fost instituit\ de c\tre Sinodul de la Constantinopol
(843) ca s\rb\toare a Ortodoxiei, pentru a sublinia biruin]a dreptei
credin]e asupra iconoclasmului (erezie care sus]inea c\ sfintele icoane
nu trebuie cinstite) [i, `n general, asupra tuturor ereziilor a
~n Duminica Ortodoxiei, `n
toate bisericile [i m\n\stirile
din Patriarhia Român\ se or-
ganizeaz\ colecte `n bani pen-
tru Fondul Central Misionar,
destinat activit\]ilor mision-
are [i operei social-caritative
ale Bisericii Ortodoxe Româ-
ne. Colecta poate fi continuat\
pân\ `n duminica urm\toare
(23 martie a.c.) [i la praznicul
Bunei Vestiri (25 martie a.c.),
informeaz\ Biroul de pres\ al
Patriarhiei Rom=ne.
La Duminica Ortodoxiei,
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române adreseaz\
clerului [i credincio[ilor or-
todoc[i o scrisoare pastoral\,
care va fi citit\ `n toate biseri-
cile [i m\n\stirile din Patri-
arhia Român\, din care pre-
zent\m urm\torul fragment:
„Prin icoane, cinstim
persoanele care le
reprezint\“
„Potrivit Sfintei Tradi]ii,
icoanele fac parte din `n-
v\]\tura [i practica Bisericii
Cre[tine, iar, potrivit docu-
mentelor, ele se aflau pe
pere]ii catacombelor `n sec-
olul `ntâi [i `n urm\toarele
dou\, când cre[tinii, persecu-
ta]i de st\pânirea lumeasc\
p\gân\ [i, neputând s\ se
roage la lumina zilei, o f\ceau
`n ad\posturi subterane.
Odat\ cu Edictul din anul
313, când `mp\ratul Con-
stantin cel Mare - devenit a-
poi sfânt `mpreun\ cu maica
sa, Elena - le-a dat cre[tinilor
libertatea de a-[i manifesta
Polonezul Michael Helle a câ[tigat Premiul Templeton 2008
Preotul catolic polonez Mi-
chael Helle a câ[tigat edi]ia
2008 a Premiului Templeton,
devenind cea de-a treia per-
sonalitate din estul Europei,
Noile conturi
deschise
la BCR - filiala Sector 4 Bucure[ti -
pentru
CATEDRALA MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI: RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD: RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO: RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
S=mb\t\, 15 martie 2008
IPS TEOFAN VA FI ~NTRONIZAT ~N DUMINICA TOMII: IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, ales de Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne pe 5 martie 2008, ca Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, va fi
`ntronizat `n aceast\ demnitate pe 4 mai 2008, `n Duminica Tomii. Dup\ cum precizeaz\ Biroul de pres\
al Patriarhiei Rom=ne, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel [i ~nalt Preasfin]itul Mitropolit Teofan al
Olteniei [i Mitropolit ales al Moldovei [i Bucovinei au convenit asupra acestei date, „av=ndu-se `n vedere
formeaz\ Biroul de pres\ al
Patriarhiei Rom=ne.
Emma Nicholson a apreciat
implicarea Bisericii Ortodoxe
Române, al\turi de autorit\]i-
le de stat [i de alte segmente
ale societ\]ii, `n rezolvarea
situa]iei copiilor afla]i `n difi-
cultate, subliniind faptul c\
România a devenit un model
`n domeniu pentru ]\rile din
r\s\ritul Europei. ~n acest
sens, PF Patriarh Daniel a
solicitat implicarea Bisericii
Ortodoxe Române `n proiectele
Grupului la Nivel ~nalt [i ale
Ministerului Educa]iei [i Cer-
cet\rii, destinate copiilor pro-
credin]a [i cultul, ace[tia au
ridicat sute [i mii de biserici,
pe care le-au `mpodobit cu
picturi murale, dintre care
unele se p\streaz\ pân\
ast\zi. A[a s-a dezvoltat arta
iconografic\ bizantin\, a
Bisericii R\s\ritului, care a
cunoscut un nou avânt `n sec-
olul al VI-lea, sub `mp\ratul
Justinian, [i a continuat s\
`nfloreasc\ `nc\ dou\ sute de
ani, d\ruindu-le `nchin\to-
rilor adev\rate monumente
de frumuse]e sacr\.
Totul a mers bine pân\ pe
la `nceputul secolului al VIII-
lea, când tronul imperiului a
c\zut pe mâna dinastiei
isaurienilor, care nu aveau
nimic `n comun cu civiliza]ia
[i rafinamentele Bizan]ului.
Primul dintre ei, Leon al III-
lea Isaurul, a pornit o teribil\
campanie `mpotriva icoane-
lor, r\mas\ `n istorie sub nu-
mele de iconoclasm (adic\
„distrugerea icoanelor“) sau
iconomahie (adic\ „lupta con-
tra icoanelor“), o urgie care
avea s\ dureze peste [apte-
zeci de ani, cu nenum\rate
victime omene[ti [i imense
pierderi patrimoniale.
Prigoana a `ncetat odat\ cu
venirea pe tron a `n]eleptei
`mp\r\tese Irina, `mpreun\
cu fiul ei `n vârst\ de numai
10 ani. Din porunca acestei fe-
mei `n]elepte [i doritoare de
pace, fapt pe care-l relev\ `n-
su[i numele ei, s-a ]inut `n
anul 787, la Niceea, cel de al
VII-lea Sinod Ecumenic, la
care au participat aproxima-
tiv 350 de episcopi, sub pre-
[edin]ia patriarhului Tarasie,
premiat\ de c\tre Funda]ia
Templeton. Distinc]ia a fost
anun]at\ `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\ care a avut
loc, miercuri 12 martie 2008,
responsabilit\]ile multiple ale ierarhilor `n perioada Postului Mare [i a Sfintelor Pa[ti“.
veni]i din familii defavorizate,
monoparentale sau dezorgani-
zate, copii afla]i `n situa]ii de
[i care a restabilit cultul
icoanelor, cu precizarea c\ lor
li se cuvine doar cinstire, iar
nu venerare precum sfin]ilor
sau adorare precum lui
Dumnezeu, c\ prin ele nu cin-
stim materia din care sunt
f\cute, ci persoanele pe care le
reprezint\, c\ odat\ cu ele
cinstim sfânta cruce [i sfintele
moa[te, dar `n limitele per-
mise, f\r\ exager\ri.
Colect\, `n Duminica
Ortodoxiei, pentru
completarea FCM
Tulbur\ri din partea icon-
ocla[tilor au mai fost [i dup\
aceea, pân\ când la cârma
imperiului a venit o alt\ `n-
]eleapt\ femeie, `mp\r\tea-
sa Teodora. Sub obl\duirea
ei, patriarhul Metodie a con-
vocat un sinod la care i-a in-
vitat pe to]i episcopii, egu-
menii [i c\lug\rii care avus-
eser\ de suferit `n rezisten]a
Duminica Ortodoxiei, s\rb\torit\
la Biserica Icoanei din Bucure[ti
La Biserica Icoanei din Bucure[ti, `n pe-
rioada 14-19 martie, se desf\[oar\ o serie de
activit\]i reunite sub genericul „Icoana - fer-
eastr\ spre Dumnezeu“. Ieri, la ora 12:00, s-a
vernisat o expozi]ie de icoane realizate de
copiii care au participat [i la Concursul
Na]ional „Icoana din sufletul copilului“ de la
Patriarhie, arti[ti plastici cunoscu]i de la
Muzeul }\ranului Român, dar [i amatori din
parohiile vecine. Lucr\rile au fost expuse `n
aer liber, `n Parcul Icoana din apropiere.
La vernisaj a participat [i primarul Secto-
rului 2, Neculai On]anu, care a subliniat, `n
la Centrul Cultelor (the
Church Center) al Na]iunilor
Unite din New York, `ns\ pre-
miul va fi `nmânat de c\tre
ducele de Edinburgh, `n cadrul
unei ceremonii private la
Palatul Buckingham, pe data
de 7 mai 2008.
Pentru prima dat\ `n isto-
ria sa de 36 de ani, Premiul
Templeton a fost acordat de un
juriu din care a f\cut parte [i o
personalitate a vie]ii publice
din România, respectiv Preafe-
ricitul Daniel, Patriarhul Bi-
sericii Ortodoxe Române.
Ini]iat `n anul 1973 de omul
de afaceri [i filantropul sir
John Templeton, premiul a
fost gândit drept o replic\ la
Premiul Nobel, pe care `l de-
te, copii exploata]i prin munc\
sau afla]i `n zone izolate etc.
P\rintele Patriarh Daniel a
subliniat faptul c\ Biserica
Ortodox\ Român\ acord\ o
aten]ie crescând\ proiectelor
sociale care vizeaz\ atât grija
pentru copii, cât [i pentru b\-
trâni, acestea fiind categoriile
sociale cele mai vulnerabile `n
România de azi. ~n acest sens,
s-a convenit implicarea Patriar-
hiei Române atât la nivel cen-
tral, cât [i la nivel parohial
(prin preo]i, profesori de religie,
studen]i [i tineri) `n sus]inerea
acestor proiecte [i promovarea
lor prin radio Trinitas, Tele-
viziunea Trinitas [i „Ziarul
Lumina“ ale Centrului de pres\
risc, orfani de un p\rinte, ai
c\ror p\rin]i sunt [omeri sau „Basilica“ al Patriarhiei Ro-
pleca]i la munc\ `n str\in\ta- mâne. a
antiiconoclast\. Atunci, la acum, prin mijlocirea icoane-
11 martie 842, s-a hot\rât ca lor, c\ `n fiecare suferin]\ u-
prima duminic\ din Postul man\ se ascunde [i a[teapt\
Mare s\ se numeasc\ Dumi- Iisus Hristos, nu putem r\-
nica Ortodoxiei, adic\ a cre- mâne nep\s\tori. Din p\cate,
din]ei dreptm\ritoare, con- `n ]ara noastr\ `nc\ exist\
sacrându-se astfel, odat\ destui s\rmani, b\trâni, v\-
pentru totdeauna, cinstirea duve, orfani, copii abando-
icoanelor `n cultul cre[tin al na]i, dar [i parohii s\race `n
R\s\ritului. mediul rural, care au nevoie
Biserica noastr\ a hot\rât, de sprijinul nostru. De aceea,
`nc\ din vremea patriarhului v\ adres\m aceast\ scrisoare
Justinian (1948-1977), ca pastoral\, rugându-v\ [i `n-
Duminica Ortodoxiei s\ fie demnându-v\ s\ contribui]i,
ziua `n care se face colecta fiecare dup\ puterea [i inima
pentru completarea Fondului lui, la alinarea celor ce a[-
Central Misionar (FCM). teapt\ ajutorul nostru, al tu-
Acest Fond este destinat `n turor. Dumnezeu s\ v\ bine-
exclusivitate ajutor\rii seme- cuvinteze [i s\ v\ r\spl\teas-
nilor no[tri afla]i `n lipsuri, `n c\ din milele Sale cele bo-
nevoi sau `n suferin]e. {tiind gate!“ a
cuvântul s\u, rolul credin]ei `n via]a noastr\.
Doritorii pot cump\ra icoane, iar cu banii
ob]inu]i se vor sus]ine proiectele caritabile ale
parohiei. Mâine, Sfânta Liturghie va fi
s\vâr[it\ la Biserica Icoanei de PS Ciprian
C=mpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal. Tot
m=ine, icoane praznicale de la parohiiile `nve-
cinate vor fi scoase `n procesiune prin Parcul
Icoanei, unde va avea loc [i o slujb\ de
sfin]ire a celor aduse de credincio[i.
„Manifest\rile de la biserica noastr\ sunt
dedicate Duminicii Ortodoxiei [i dorim ca
prin aceasta s\ apropiem mai mult credin-
cio[ii de cinstirea icoanelor“, ne-a declarat pr.
Ion Popescu, parohul Bisericii Icoanei,
al\turi de care slujesc preo]ii Nicolae Necula
[i Marcel Stav\r. (C. BÂRA)
p\[e[te, de altfel, ca valoare. torul pap\ Ioan Paul al II-lea,
Spre deosebire de Premiul `n acel moment arhiepiscop al
Nobel, care se acord\ cu pre- Cracoviei, laureatul edi]iei
c\dere unor rezultate pur [ti- 2008 a Premiului Templeton s-
in]ifice din domeniul [tiin]elor a remarcat prin contribu]iile
exacte, Premiul Templeton se sale `n domeniul fizicii matem-
atice, al cosmologiei [i filoso-
acord\ unor contribu]ii excep-
]ionale situate la intersec]ia fiei [tiin]ei. Lucr\rile sale a-
bordeaz\ probleme fundamen-
dintre [tiin]\ [i religie. ~n val-
oare de 820.000 de lire ster-
tale ale fizicii teoretice, pre-
cum unificarea mecanicii
line, adic\ peste 1,6 milioane cuantice [i a teoriei gravita-
de dolari, cel mai mare premiu ]ionale ori modelele matemat-
oferit unei persoane private se
ice aplicate `n fizica cuantic\.
dore[te o recunoa[tere a im- Primul premiu Templeton
portan]ei cercet\rilor din a fost acordat `n anul 1973
zonele de grani]\ ale `ntreb\- maicii Tereza, laureat\ [i a
rilor fundamentale privitoare Premiului Nobel pentru Pace,
la natura uman\ [i legile pentru contribu]iile sale `n
prime ale fizicii. domeniul religiei [i al carit\]ii.
Preot catolic [i coleg de ge- (preluare dup\ C. Marin, hot-
news.ro)
nera]ie cu Karol Vojtyla, vii-
3
PE SCURT
Proiect imobiliar
prezentat
Patriarhului BOR
Preafericitul Patriarh Daniel a
primit ieri `n audien]\ pe dom-
nul Alfonso Cadaval, pre[edin-
tele Invarsa SA, care a prezen-
tat un proiect imobiliar numit
„Eroii Democra]iei“, constând
`n edificarea `n spatele
Academiei Militare a unei
cl\diri gigantice (300 de metri
`n\l]ime), având trei turnuri
inegale ca `n\l]ime, inspirate
ca simbolistic\ din fenomenul
migra]iei românilor peste
hotare, informeaz\ Biroul de
pres\ al Patriarhiei Rom=ne.
P\rintele Patriarh a ar\tat c\
`n]elege importan]a economic\
a acestui imens edificiu, dar a
exprimat obiec]ii privind di-
mensiunile uria[e ale cl\dirii,
care contrasteaz\ cu specificul
românesc tradi]ional [i am-
inte[te de grandomania spe-
cific\ unor dictaturi, dar [i
obiec]ii cu privire la faptul c\ a-
ceast\ construc]ie va fi ampla-
sat\ la orizont cu viitoarea
Catedral\ a Mântuirii
Neamului, `ntr-o dispropor]ie
cople[itoare. La rândul s\u,
domnul Alfonso Cadaval a ex-
plicat c\ arhitectura cl\dirilor
construite `n timpul dictatorilor
exprim\ o masivitate extins\
pe orizontal\, pe când arhitec-
tura cl\dirilor construite `n
timpul regimurilor democratice
exprim\ un elan al libert\]ii cu
expansiune pe vertical\, spre
cer, `n cl\diri zvelte. La finalul
`ntrevederii, domnul Alfonso
Cadaval a exprimat dis-
ponibilitatea de a face demer-
suri pentru ca arhitec]ii ren-
umi]i pe care `i cunoa[te per-
sonal s\ ofere [i Patriarhiei
Române sugestii privind
rela]ionarea viitoarei catedrale
cu actualele cl\diri existente `n
zon\.
Dan Puric
conferen]iaz\ la Ia[i
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i Români, filiala Ia[i,
organizeaz\ `ntre 17 martie [i
17 aprilie 2008, un ciclu de con-
ferin]e cu titlul generic:
„Tân\rul contemporan, `ntre
r\stignire [i `nviere“. Astfel,
luni, 17 martie, artistul [i omul
de cultur\ Dan Puric va con-
feren]ia pe tema „Cine sun-
tem?“, iar joi, 3 aprilie invitatul
este pr. prof. dr. Constantin
Coman, profesor la Facultatea
de Teologie „Patriarhul Jus-
tinian“ din Bucure[ti, care va
vorbi despre „Con[tiin]a orto-
dox\ `n epoca globaliz\rii“. Pe
10 aprilie, pr. conf. dr.
Constantin Necula, profesor la
Facultea de Teologie „Andrei
{aguna“ din Sibiu va con-
feren]ia pe tema „Tinere]e, ed-
uca]ie, m\rturie cu prietenie“,
iar pe 17 aprilie, pr. prof. dr.
Viorel Sava, decanul Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i va ]ine o
conferin]\ despre „Sf. Liturghie
- fereastr\ deschis\ c\tre cer“.
Conferin]ele se vor desf\[ura `n
Aula „Mihai Eminescu“ a
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i,
`ncepând cu ore 18:00.
Pr. Boian
Aleksandrovici,
decorat de pre[edinte
P\rintele Boian Aleksandrovici,
cel care s-a luptat s\ ridice pri-
ma biserica ortodox\
rom=neasc\ `n Valea
Timocului, a fost decorat de
pre[edintele Rom=niei, Traian
B\sescu, cu Ordinul „Meritul
Cultural“ `n grad de Comandor,
Categoria „G“ - Culte.
Supranumit „haiducul credin]ei
din Valea Timocului“, `n ciuda
dificult\]ilor pe care le-a
`nfruntat, s\pt\m=na trecut\
p\rintele a sfin]it locul pentru
cea de-a doua biseric\ ortodox\
rom=neasc\ din Malaini]a. a
4 S=mb\t\, 15 martie 2008
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Rom=nii vor [ti
c=t de poluat\ este
zona `n care locuiesc
Cet\]enii României vor putea consulta
on-line, `n cel mult un an, informa]ii
despre gradul de poluare din zonele `n
care locuiesc. Elena Mehedin]u, direc-
tor la Agen]ia Na]ional\ pentru Pro-
tec]ia Mediului (ANPM), a precizat c\
aceste informa]ii vor fi incluse `n Re-
gistrul poluan]ilor emi[i [i transfera]i,
`ntocmit conform reglement\rilor
Uniunii Europene. „~nc\ din 2004, a
fost `nceput\, la nivel na]ional, o
ac]iune sus]inut\ pentru `nt\rirea ca-
pacit\]ii institu]iilor responsabile cu
protec]ia mediului. Suntem deja `ntr-o
faz\ final\, anul acesta reu[indu-se fi-
nalizarea softului necesar nevoilor ac-
tuale `n domeniu. Important este c\ [i
cet\]enii interesa]i vor putea, oricând,
accesa [i vizualiza date de interes pen-
tru comunit\]ile lor“, a declarat Elena
Mehedin]u. Reprezentantul ANPM a
precizat c\ utilizatorii vor avea la dis-
pozi]ie linkuri speciale pe site-urile in-
stitu]iilor de mediu, pentru a accesa
informa]iile cuprinse `n registrul res-
pectiv, acestea urmând s\ fie
func]ionale cel mai târziu la `nceputul
anului viitor. Registrul poluan]ilor
emi[i [i transfera]i va fi `ntocmit pe
baza informa]iilor furnizate din terito-
riu, urmând s\ ofere „o baz\ de date
solid\ pentru compara]ii [i decizii vi-
itoare `n probleme de mediu“.
Min\ dezafectat\,
transformat\
`n obiectiv turistic
Prim\ria ora[ului maramure[ean
Cavnic, fost centru minier, va trans-
forma mina dezafectat\ B\ldu] `n
obiectiv turistic. Primarul ora[ului,
Nicolae Bindiu, a declarat c\ proiec-
tul, care ar putea fi pus `n aplicare `n
acest an, „prevede amenajarea unei
galerii de min\, `n scopuri turistice, pe
o por]iune de 250 de metri“. Edilul a
precizat c\, pentru a ajunge `n min\,
turi[tii vor cobor` cu liftul cel pu]in
150 de metri, de unde se va face un
circuit complet al galeriilor care pot fi
vizitate. „~n aceste galerii vor fi am-
plasate vitrine cu flori de min\, iar un
spa]iu va fi amenajat special `n memo-
ria fo[tilor de]inu]i politici, care [i-au
isp\[it pedepsele `n aceast\ min\, `n
perioada comunist\“, a declarat pri-
marul ora[ului Cavnic. Mina se va `n-
tinde pe 1,8 ha, oferind toate serviciile
necesare practic\rii unui asemenea
gen de turism. Potrivit primarului
Bindiu, valoarea investi]iei se ridic\ la
aproximativ 5 milioane de euro.
Pagube de milioane,
din cauza inunda]iilor
Prim\ria comunei Botiza, situat\ la
aproximativ 140 kilometri de Baia
Mare, a estimat pagubele produse de
inunda]ii, `n urm\ cu trei s\pt\mâni,
la aproximativ 11,3 milioane de lei.
Primarul comunei, Ioana Trifoi, a pre-
cizat c\, pe lâng\ cele 50 de
gospod\rii afectate, au fost distruse o
serie de drumuri jude]ene [i malurile
râului Botiza. „Apele au distrus, `n
propor]ie de 40%, gospod\riile unor
oameni [i por]iuni `nsemnate din dru-
mul jude]ean 171 D, unde apa «a
mu[cat» din asfalt. P=n\ ce vom reu[i
s\ repar\m acest drum, spre Botiza se
poate circula pe un singur sens“, a
spus Ioana Trifoi. Primarul comunei
Botiza a afirmat c\ albia râului tre-
buie `nt\rit\ pe o distan]\ de 13 kilo-
metri. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 15 martie
Vremea se va `nc\lzi u[or. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\ri la `nceputul
zilei `n nordul, estul [i centrul ]\rii `ns\
numai izolat va ploua slab. ~n nordul
Carpa]ilor Orientali, va ninge. V=ntul
va sufla moderat, cu intensific\ri locale,
iar la munte, va fi tare. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre -3 [i 7
grade. Temperaturile maxime vor fi
cuprinse, `n general, `ntre 8 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
O BRA{OVEANC| A AFLAT DE LA MEDICUL DE FAMILIE C| ESTE DECEDAT|: ~n momentul `n
care a mers la medicul de familie pentru a-[i face analizele gratuite, o femeie din Bra[ov a
aflat c\ figureaz\, `n acte, ca fiind decedat\. Dup\ ce a mers la mai multe institu]ii pentru a
cere explica]ii, femeia a descoperit c\ gre[eala apar]ine unei func]ionare de la Eviden]a
Popula]iei, care a transcris gre[it num\rul de buletin al unei persoane decedate.
Cur\]enie maxim\ `n timpul summitului NATO
a ~n perioada premerg\toare desf\[ur\rii summitului NATO, peste 200 de jandarmi vor desf\[ura, zilnic, ac]iuni ce vor
viza depistarea persoanelor f\r\ ad\post, a cer[etorilor, a copiilor str\zii, precum [i depistarea prostituatelor, a
persoanelor care locuiesc f\r\ forme legale, care consum\ b\uturi alcoolice pe domeniul public [i care, prin prezen]a
lor, pot crea disconfort cet\]enilor bucure[teni [i, mai ales, „delega]iilor participante la summitul NATO“ a
Conducerea Jandarmeriei nivel `nalt, dar [i pentru si- curilor - sisteme de canaliza- bur\ri ale ordinii publice, pe timpul execut\rii misiu-
Bucure[ti a anun]at c\, `n guran]a public\ `n zonele re, guri de metrou, case precum [i a persoanelor care, nilor vor fi condu[i [i preda]i
perioada premerg\toare des- adiacente culoarului unic de p\r\site, parcuri, etc. - unde prin prezen]a lor, pot crea la centrele de primire [i asis-
f\[ur\rii summitului NATO, deplasare“. ~ntr-un comuni- acestea se pot ad\posti, pre- disconfort cet\]enilor bu- ten]\ social\ de pe raza sec-
peste 200 de jandarmi vor cat remis de conducerea Jan- cum [i depistarea prostitu- cure[teni [i delega]iilor par- toarelor, unde li se va oferi
desf\[ura, zilnic, „ac]iuni de darmeriei Bucure[ti, se atelor, a persoanelor care ticipante la summitul NATO. ad\post, hran\ [i consiliere
combatere a fenomenului precizeaz\ c\ ac]iunile vor locuiesc f\r\ forme legale, „~n baza protocoalelor sem- psihologic\, iar `mpotriva
contraven]ional [i infrac]io- viza, `n mod deosebit, de- care consum\ b\uturi alcoo- nate de Jandarmeria Capi- celorlalte categorii de per-
nal `n locurile [i mediile ce pistarea persoanelor f\r\ lice pe domeniul public, a talei cu institu]iile de pro- soane, se vor lua m\surile
pot constitui riscuri pentru ad\post, a cer[etorilor, copi- zilierilor care tranziteaz\ tec]ie social\ din municipiul legale“, se precizeaz\ `n co-
participan]ii la reuniunea la ilor str\zii, identificarea lo- frecvent zona [i provoac\ tul- Bucure[ti, minorii depista]i municatul Jandarmeriei. a
CE suspecteaz\ proiectul Net City
de `nc\lcarea Legii concuren]ei
a Comisarul Viviane Reding a anun]at c\ autorit\]ile europene sunt preocupate de contractul de concesiune
`ncheiat `ntre Prim\ria Capitalei [i compania UTI Systems, pentru amenajarea re]elei metropolitane de fibr\ optic\
a Capitalei, `ntrucât exist\ suspiciunea `nc\lc\rii legii concuren]ei [i a legisla]iei europene a ~n replic\,
reprezentan]ii municipalit\]ii au declarat c\ vor face demersurile necesare, pentru ca toat\ documenta]ia
proiectului Net City s\ ajung\ direct la comisarul european pentru Societatea informa]ional\, pentru a demonstra
c\ au fost respectate atât legisla]ia român\, cât [i reglement\rile Uniunii Europene `n domeniu a
Prim\ria Capitalei va trimite cesiune, `ncheiat de municipali-
la Comisia European\ proiectul tate cu UTI Systems `n august
Net City, `n urma declara]iilor 2007, se `ntinde pe o durat\ de 49
f\cute joi, la Bucure[ti, de comis- de ani. ~n acest timp, compania
arul european Viviane Reding, cu va investi peste 200 de milioane
prilejul `ntâlnirii cu reprezen- de euro pentru realizarea infra-
tan]ii Comisiei pentru tehnologia structurii de fibr\ optic\, aceasta
informa]iei [i a comunica]iilor. urmând s\ fie `nchiriat\, ulte-
Comisarul european a anun]at c\ rior, firmelor interesate s\ ofere
autorit\]ile europene sunt pre- servicii consumatorilor prin in-
ocupate de acest proiect `ncheiat termediul re]elei subterane.
de Prim\ria Capitalei, `ntrucât Contractul de concesiune a
exist\ suspiciunea `nc\lc\rii legii re]elei de fibr\ optic\ din
concuren]ei [i a legisla]iei eu- Capital\, `ncheiat `ntre munici-
ropene. „~n cazul `n care va exista palitate [i UTI Systems, pre-
un proces privind `nc\lcarea vede realizarea infrastructurii
legilor concuren]ei, nu Prim\ria `n subteran, ce ar urma s\ `nlo-
Capitalei va fi tras\ la r\spun- cuiasc\ structura actual\ de co-
dere, ci România. Nu se poate ac- munica]ii prin cablu, care folo-
cepta un monopol `n Europa, `n se[te stâlpii apar]inând socie-
special `n ceea ce prive[te fibra t\]ii Electrica [i RATB-ului. Pri-
optic\. Noi vom cerceta `n detaliu m\ria va pune la dispozi]ie do-
acest proiect“, a avertizat Viviane meniul public, pentru construc-
Reding. ~n acest sens, comisarul ]ia re]elei [i va avea dreptul s\ „~n prezent, 90% din re]elele de comunica]ii din
european a dat exemplul Parisu- impun\ un tarif maximal pen-
Bucure[ti sunt «pozate» aerian“
lui, ora[ `n care exist\ o partajare tru serviciile oferite de UTI.
a tubulaturii subterane, ce face catul municipalit\]ii. Potrivit român\, cât [i reglement\rile
edililor Capitalei, tarifele maxi- Uniunii Europene `n domeniu.
posibil\ conectarea oric\rui lo- Reprezentan]ii Prim\riei
cuitor al capitalei franceze la cele male practicate pentru uti- „Din p\cate, peste 90% din
[ase companii de cablu, `n func]ie sus]in c\ acest proiect lizarea re]elei Net City sunt cele re]elele de telecomunica]ii sunt
de pre]ul [i oferta cea mai avan- va impune tarife mai mici mai mici de pe pia]\ [i vor fi con- „pozate“ aerian, fiind fixate pe
tajoas\. trolate de autorit\]ile compe- stâlpii de iluminat ai societ\-
Reprezentan]ii municipalit\- tente `n domeniu, iar `nchirierea ]ilor Luxten [i Electrica, pe
]ii bucure[teane infirm\ „teme- re]elei Net City reprezint\ o al- stâlpii RATB-ului, prin canal-
Valoarea proiectului rile“ exprimate de comisarul eu- ternativ\ pus\ la dispozi]ia cli- iza]iile unor societ\]i (RATB,
dep\[e[te 200 de ropean [i sus]in c\ re]eaua de
en]ilor, la cererea lor, `n mod ne- RADET, Romtelecom, Metro-
milioane de euro canaliza]ie pentru telecomuni- discriminatoriu, `n condi]iile rex, etc.), pe fa]ada cl\dirilor,
ca]ii Net City ofer\ acces nedis- men]inerii unui mediu echili- prin copaci, f\r\ acordul propri-
Consilierii generali ai mu- criminatoriu [i transparent pen- brat, de natur\ s\ nu afecteze etarilor. Operatorii de re]ele nu
nicipiului Bucure[ti au aprobat, tru to]i operatorii de telecomu- libera concuren]\ dintre opera- pl\tesc nici o tax\ de ocupare a
recent, contractul de concesiune nica]ii electronice. „Administra- torii de telecomunica]ii. Prim\- domeniului public, pl\tind doar
c\tre compania UTI Systems a torul re]elei Net City va avea o ria Bucure[ti mai precizeaz\ c\ o tax\ proprietarului de suport.
lucr\rilor publice pentru amena- pozi]ie echidistant\ `n acordarea va face demersurile necesare Din informa]iile pe care le
jarea re]elei metropolitane de serviciilor fa]\ de clien]i. Se vor pentru ca toat\ documenta]ia de]inem [i verific\rile pe teren,
fibr\ optic\ a Capitalei pentru asigura, at=t clien]ilor, c=t [i fur- proiectului Net City s\ ajung\ proprietarii de re]ele de comu-
telecomunica]ii, proiect cunoscut nizorilor, condi]ii nediscrimina- direct la comisarul european nica]ii electronice pl\tesc doar
sub numele de Net City, a c\rui torii, inclusiv `n privin]a tarife- pentru Societatea informa]iona- 1% din costul real de utilizare
valoare dep\[e[te suma de 200 de lor [i acces ne`ngr\dit la re]eaua l\, pentru a demonstra c\ au al «suportului»“, se arat\ `n co-
milioane euro. Contractul de con- Net City“, se arat\ `n comuni- fost respectate atât legisla]ia municatul municipalit\]ii. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a INVESTI}II CULTU- de carte veche bisericeasc\, na]ii aflate `n circuitul tu- din]i au finalizat, ieri, cerce- tenia au fost `ntocmite dup\
RALE ~N JUDE}UL PRA- care va fi realizat la M\n\s- ristic. Ministrul Culturii a t\rile privind furtul de ener- efectuarea, `n aceast\ s\p-
mai precizat c\ va analiza [i t\mân\, a unor controale la
HOVA: Ministrul Culturii [i tirea Jerc\l\i, volumele fi- propunerea de construire a
gie electric\, comis de zece
Cultelor, Adrian Iorgulescu, ind depozitate `n prezent persoane care locuiesc `n blocurile de locuin]e sociale
`ntr-un spa]iu impropriu, la unui nou sediu pentru filar- blocurile de locuin]e sociale din cartierele Crihala, Vete-
a declarat, `ntr-o conferin]\ monica din Ploie[ti, cel ac-
de pres\ ]inut\ la Ploie[ti, M\n\stirea Sinaia. De ase- din Drobeta-Turnu Severin. rani, Autogar\ [i Gura V\ii.
menea, `n cursul acestui an, tual fiind impropriu desf\- Reprezentantul Inspectora- Celor zece persoane acuzate
c\, `n cursul acestui an, se [ur\rii, `n condi]ii optime, a
vor finan]a, `n jude], 28 de se vor finan]a lucr\ri de `n- tului de Jandarmi Mehedin- de furt, dintre care [ase re-
concertelor.
obiective culturale, valoarea tre]inere [i reabilitare [i la ]i, locotenentul Claudia cidivi[ti, le-au fost `ntocmite
total\ a investi]iilor fiind de castelul Pele[. Ministrul a DOSARE PENALE Mendea, a declarat c\ dosa- dosare penale [i risc\ `nchi-
aproximativ 4,4 milioane de Iorgulescu a declarat c\, a- PENTRU FURT DE ENER- rele penale ale persoanelor soare, `ntre un an [i 20 de
lei. Printre obiectivele fi- l\turi de castelul Bran, cas- GIE ELECTRIC|: Lucr\to- acuzate de furt de energie ani pentru furt calificat de
nan]ate de minister, `n telul Pele[ se num\r\ prin- rii Inspectoratului de Jan- electric\ din re]eaua de dis- energie electric\“, a precizat
acest an se afl\ [i un depozit tre cele mai solicitate desti- darmi Jude]ean (IJJ) Mehe- tribu]ie a societ\]ii CEZ Ol- reprezentantul IJJ. a
 S=mb\t\, 15 martie 2008 5
~NMATRICUL|RILE DE MA{INI NOI, ~N CRE{TERE: Num\rul

Economic `nmatricul\rilor de ma[ini noi, `n România, a crescut `n primele dou\

luni ale anului cu 35,6%, la 50.918 unit\]i, pia]a local\ raportând, `n
februarie, cel mai mare avans `n rândul statelor europene, de 37,1%.
Raportat la primele dou\ luni, România a ocupat locul doi `n Europa
`n privin]a ratei de cre[tere, fiind devansat\ de Lituania, cu 39,1%.

Armele neletale vor fi ob]inute mai greu
Poli]ia din jude]ul Ilfov a
descoperit joi mai multe ar-
me de foc, arme neletale, dar
[i cu]ite [i topoare, `ntr-o lo-
cuin]\ din ora[ul Pope[ti-
Leordeni. „Au mai fost g\-
site arme de foc f\r\ do-
cumente justificative. Ne
referim aici la un pistol-mi-
tralier\, la o arm\ Uzi, un
pistol cu glon], dou\ pistoale
cu gaz [i alte arme albe, gen
cu]ite, topoare, b=te. Aceste
arme sunt interzise la de]i-
nere at=t pentru persoanele
fizice, c=t [i pentru cele ju-
ridice“, declar\ purt\torul
de cuv=nt al IPJ Ilfov,
subinspector Cristina Goli[.
Cazul din Pope[ti-Leordeni,
dar [i alte situa]ii recente `n
care unele persoane au
folosit arme neletale f\r\
drept, vin `n condi]iile `n
care Guvernul a aprobat o
ordonan]\ de urgen]\ care
`n\spre[te condi]iile `n care
se pot ob]ine, de]ine [i mai
ales folosi armele neletale.
La propunerea ministrului
de Interne, Cristian David,
Guvernul a modificat prin
ordonan]\ de urgen]\ regi-
mul armelor [i muni]iilor.
Noile reguli pentru ob]i-
nerea, de]inerea [i folosirea
armelor neletale vor intra `n
vigoare odat\ cu publicarea
ordonan]ei de urgen]\ `n
„Monitorul Oficial“. Asta `n-
seamn\ c\ cei care vor s\-[i
cumpere, spre exemplu, un
pistol cu aer comprimat tre-
buie s\ `ndeplineasc\ unele
condi]ii. ~n primul r=nd, a-
ce[tia nu trebuie s\ aib\ an-
tecendete penale. Apoi, au
nevoie de un aviz psihologic
special. ~ns\ persoanele res-
pective pot s\ ob]in\ pis-
tolul cu aer comprimat nu-
mai dac\ nu li s-a anulat
dreptul de a purta o astfel
de arm\ `n ultimii cinci ani.
{i un pistol cu gaze se va
cump\ra mai greu. Noul re-
gim pentru arme [i muni]ii
prevede c\ cei interesa]i tre-
buie `nainte de toate s\ a-
nun]e poli]ia. De la poli]ie vor
primi o dovad\ a notific\rii,
doar dac\ nu au antecedente
penale. Numai pe baza aces-
tei notific\ri pot apoi s\-[i
cumpere un pistol cu gaze,
pentru care vor primi de la
poli]ie un certificat de de]i-
n\tor. Ordonan]a de urgen]\
mai prevede c\ un adult
poate s\ de]in\ numai o sin-
gur\ arm\ neletal\. Toate
aceste modific\ri erau nece-
sare, spune senatorul PNL
Ilie Stoica, membru `n comi-
sia parlamentar\ pentru sig-
uran]\ [i ordine public\. a
PE SCURT
40 de milioane de euro
pentru adaptarea
firmelor mici
BERD vrea s\ acorde b\ncilor din
Rom=nia un `mprumut de cel mult
40 milioane de euro, pe care aces-
tea s\ `l acorde la r=ndul lor
firmelor mici din sectorul indus-
trial, pentru a se adapta la
condi]iile impuse de Uniunea
European\ (UE), a anun]at BERD.
~ntreprinderile mici [i mijlocii
(IMM) din sectorul industrial ar
urma s\ foloseasc\ aceste fonduri

Sub`nchirierea locuin]elor sociale va fi interzis\ pentru a-[i `mbun\t\]i condi]iile de

a Ministerul Locuin]elor are `n dezbatere public\ un proiect de lege nou cu privire la chirii,
urm=nd s\ treac\ `n perioada urm\toare de plenul Parlamentului [i apoi s\ intre
`n vigoare a Potrivit proiectului de lege, sub`nchirierea locuin]elor sociale este interzis\
a Noua lege prevede mai multe drepturi [i `ndatoriri, at=t ale proprietarilor, c=t [i ale chiria[ilor a
Legea Locuin]elor va
interzice sub`nchirierea
locuin]elor sociale, trans-
miterea dreptului de folo-
sin]\ sau schimbarea des-
tina]iei acestora, potrivit
proiectului de act norma-
tiv publicat de Ministerul
Dezvolt\rii. Proiectul de
lege care reglementeaz\
raporturile dintre propri-
etari [i chiria[i prevede
c\ persoanele care stau
cu chirie `n locuin]ele so-
ciale [i care `nstr\ineaz\
sau ofer\ spre `nchiriere
locuin]a vor fi amendate
cu sume cuprinse `ntre
2.000 [i 3.000 de lei. De
asemenea, sunt interzise,
sub sanc]iunea nulit\]ii
absolute, contractele de
`nchiriere pentru suprafe-
]ele cu destina]ia de locu-
in]\ social\, `ncheiate de
consiliile locale cu per-
soane fizice sau juridice.
Potrivit legii, nu pot avea
acces la fondul de locuin]e
sociale cei care de]in `n
proprietate o locuin]\ sau
au de]inut `n proprietate
o locuin]\ pe care au `ns-
tr\inat-o dup\ 22 decem-
brie 1989. De asemenea,
nu pot primi locuin]e so-
ciale persoanele care au
beneficiat sau beneficiaz\
de sprijinul statului prin
credite [i/sau execu]ie `n
realizarea unei locuin]e [i
persoanele sau familiile
care la data solicit\rii au
un venit mediu net lunar
pe persoan\ `n ultimele 6
luni peste c=[tigul salari-
al mediu nominal net pe
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GREVE LA AUTOMO- nin]at c\ vor face o ac]iune de NIA: O echip\ de exper]i Re-
BILE DACIA {I CFR: Sindi- protest `n capital\ pe data de nault, format\ pentru `nceput
catul Autoturisme Dacia -
SAD a hot\rât declan[area
grevei de avertisment la Au-
tomobile Dacia SA, ieri
protest=nd timp de dou\ ore,
a declarat liderul sindical Ion
Iordache. „Ac]iunea de protest
se va desf\[ura la locul de
munc\, prin `ncetarea lucru-
lui. Aceasta se `nscrie `n ca-
lendarul de ac]iuni prev\zute
de lege `n cadrul conflictului
de interese. Luni, 24 martie
2008, `ncepând cu ora 7:00, va
fi declan[at\ greva general\
pe perioad\ nedeterminat\.
Obiectivul protestului este
ob]inerea revendic\rilor for-
mulate de Sindicatul Autotu-
risme Dacia, `n cadrul ne-
gocierilor Contractului Colec-
tiv de Munc\“, sus]ine Ion
Iordache. {i sindicali[tii din
transportul feroviar au ame-
economie din aceea[i pe-
rioad\.
Contractele se fac
de c\tre persoane
`mputernicite
Contractul de `nchirie-
re se `ncheie de c\tre pri-
mar sau de o persoan\
`mputernicit\ de acesta
cu beneficiarii stabili]i de
consiliul local, pe o pe-
rioad\ de cinci ani, cu
posibilitatea de re`nnoire
a acestuia pe baza de-
clara]iei de venituri [i a
actelor doveditoare nece-
sare conform prevederilor
legale. Chiria pentru lo-
cuin]ele sociale poate fi
achitat\ din sursele pro-
prii ale titularului de con-
tract [i ale membrilor
familiei cu care locuie[te
[i gospod\re[te `mpreu-
n\, dar nu mai mult de
10% din venitul mediu
net lunar pe familie, de
care au beneficiat pe o pe-
rioad\ de trei luni ante-
rioare lunii de referin]\.
De asemenea, diferen]a,
p=n\ la valoarea nomi-
nal\ a chiriei, se suport\,
dac\ este cazul, din sub-
ven]iile cu aceast\ des-
tina]ie, de care benefi-
ciaz\ titularul contractu-
lui de `nchiriere. Subven-
]iile pot reprezenta fie a-
jutoarele primite din par-
tea unor organiza]ii negu-
vernamentale sau a altor
persoane juridice, precum
[i din partea unor persoa-
ne fizice, dup\ caz, pen-
26 mai. Ace[tia spun c\ dac\
nu li se respect\ solicit\rile,
vor intra direct `n grev\ ge-
neral\ pe durat\ nelimitat\.
a ROVINIETA NU VA
DISP|REA: Transportatorii
rutieri au `ncheiat negocierile
cu ministrul Ludovic Orban,
privitoare la semnarea unui
protocol. „Am respins propu-
nerea de anulare a rovinie-
tei“, a anun]at ministrul
Transporturilor la finalul
discu]iilor. Exist\ `ns\ [i ele-
mente care au fost acceptate
[i care vor face baza protoco-
lului ce va fi semnat s\pt\-
mâna viitoare, a precizat Or-
ban. Protocolul dorit de uniu-
nile patronale din transpor-
turi vine dup\ o serie de re-
vendic\ri ridicate de ace[tia.
a RENAULT STUDIAZ|
ACCIDENTELE DIN ROM+-
tru achitarea par]ial\ sau
total\ a chiriei, fie sub-
ven]iile acordate de la
bugetul de stat [i/sau bu-
getele locale, p=n\ la con-
curen]a `ntregii sume, `n
cazul c=nd persoanele nu
beneficiaz\ de ajutoarele
prev\zute din partea
ONG-urilor sau acestea
sunt insuficiente.
Modificarea chiriei,
`n func]ie de salarii
Legea prevede ca, `n
cazul `n care venitul net
anual pe familie s-a mo-
dificat, autoritatea ad-
ministra]iei publice locale
din doi ingineri români, va
studia accidentele rutiere pro-
duse `n România, potrivit di-
rectorului pentru siguran]\
rutier\ din cadrul companiei
Renault, Jean Yves Le Coz,
aflat `n România cu prilejul
testelor pentru pres\ ale
noului model Laguna III. „Cu
ajutorul autorit\]ilor române,
c\rora le-am solicitat spri-
jinul, avem acces la informa-
]iile despre accidentele auto,
atât cele `n care au fost impli-
cate automobile Renault, dar
nu numai, pe care exper]ii
no[tri le vor studia mai `n de-
taliu `n ceea ce prive[te cau-
zele [i victimele. De aseme-
nea, echipa de accidentologie
va studia [i starea parcului
auto“, a declarat oficialul
francez. a
func]ionare, astfel `nc=t, s\
`ntruneasc\ standardele impuse de
Uniunea European\ pe partea de
mediu, s\n\tate, protec]ia muncii
[i calitatea produselor. La proiectul
BERD se vor ad\uga fonduri de
10,2 milioane de euro din partea
Uniunii Europene [i a Guvernului
Rom=niei pentru cooperare tehnic\
[i pentru bonificarea intermedia-
rilor, precum institu]iile de cre-
ditare. Proiectul BERD `[i propune
s\ genereze efecte pozitive `n ceea
ce prive[te `mbun\t\]irea stan-
dardelor de conducere [i restruc-
turare a companiilor [i s\ spo-
reasc\ experien]a firmelor mici [i
mijlocii [i b\ncilor participante `n
ceea ce prive[te respectarea noilor
standarde de mediu.
PE propune cre[terea
taxelor la motorin\
Taxele minime pentru motorin\
trebuie s\ fie aduse la nivelul celor
pentru benzin\ f\r\ plumb, sus]in
palamentarii europeni. Diferen]ele
mari `ntre nivelurile de impozitare
aplicate la motorin\ de statele
membre afecteaz\ concuren]a `n
transportul rutier [i sunt nefaste
pentru mediu. Euro-deputa]ii au
aprobat cre[terea treptat\ a ta-
xelor, de la nivelul actual de 302 de
euro pe mia de litri, la 359 de euro
pe mia de litri, p=n\ `n 2015, `n loc
de 2012, cum propusese Comisia
s\ opereze modificarea mesc o subven]ie de 20% European\. Ei sus]in c\, pentru
Rom=nia, Letonia, Lituania, Polo-
chiriei [i a subven]iei din costul final al locuin-
acordate. De asemenea, ]ei. Pachetul legislativ in- nia [i Bulgaria perioada ar trebui
extins\ chiar p=n\ `n 2016. C=t de-
`n cazul `n care pe peri- trat `n dezbatere public\ spre ]\rile al c\ror nivel actual de
oada contractului de `n- cuprinde Legea locuin]e- taxe dep\[e[te 400 de euro pe mia
chiriere nu mai sunt `n- lor, Legea chiriilor [i o de litri, pentru motorin\, [i 500 de
deplinite condi]iile de ac- modificare a cadrului de euro pe mia de litri, pentru benzina
ces la o locuin]\ social\, func]ionare a asocia]iilor f\r\ plumb, parlamentarii europeni
contractul de `nchiriere de proprietari. Autorit\- spun c\ acestea nu ar trebui s\
continu\ f\r\ acordarea ]ile vor publica `n cur=nd creasc\ taxele `nainte de 2015.
facilit\]ilor prev\zute [i ultima lege din pachet,
prin prezenta lege pentru cea destinat\ dezvolt\rii Un miliard de euro
locuin]ele sociale, propri- locuin]elor `n parteneriat pentru infrastructura
etarul revizuind cuantu- public-privat. Noul pa-
mul chiriei `n raport cu chet de legi urmeaz\ s\ Capitalei
valoarea chiriei de refe- ajung\ pe masa Guvernu- Traficul `n Bucure[ti este pe zi ce
rin]\ specific\. Fondul de lui `n luna aprilie, ur- trece tot mai sufocant, iar m\surile
locuin]e sociale cuprinde m=nd s\ fie aprobat cel de `mbun\t\]ire r\m=n pe h=rtie.
locuin]ele pentru tinerii mai probabil `n luna sep- Prim\ria Capitalei a investit sute
sub 35 de ani, care pri- tembrie a acestui an. a de milioane de euro `n moder-
nizarea infrastructurii [i anun]\ c\
o va face `n continuare. Municipa-
a DIC}IONAR ECONOMIC a litatea `[i propune s\ dezvolte
re]eaua de str\zi [i s\ l\rgeasc\
Venit disponibil al popula]iei: venitul care poate fi arterele, lucr\ri ce ar putea dura
utilizat de popula]ie pentru consum sau pentru [apte ani, spune conducerea Direc-
economisire `n cadrul unei anumite perioade de ]iei Generale de Infrastructur\ [i
timp (de obicei, trimestru sau an). Acesta include, Servicii Publice, Gheorghe Udri[-
pe lâng\ veniturile din munc\ [i din patrimoniu te. „Anul trecut s-au investit, `n
(chirii, dobânzi, dividende), veniturile sub forma medie, cam 500 de milioane de
transferurilor curente (pensii, aloca]ii, ajutoare, euro pentru dezvoltarea [i mod-
alte transferuri b\ne[ti) [i reprezint\ venitul ernizarea infrastructurii, sum\ pe
r\mas la dispozi]ia popula]iei dup\ achitarea im- care o avans\m [i `n acest an. Sunt
pozitelor directe, a contribu]iilor sociale [i efectu- proiecte legate de modernizarea
liniei de tramvai a sistemului de
area unor transferuri curente.
str\zi. Din 300 de kilometri de cale
Prim\ de risc: randament suplimentar solicitat de dubl\ de tramvai, `n ultimii ani s-
au modernizat 200 de km“. Exist\
investitorii de pe pia]a monetar\ sau de capital da-
torit\ unui grad sporit de risc asociat unui activ cu toate acestea [i solu]ii pentru
decongestionarea traficului, crede
sau unui portofoliu de active. ~n cazul unei investi-
]ii `n active financiare, exprimate `ntr-o moned\ Udri[te: „Este vorba de proiectul cu
`nchiderea inelului principal de cir-
str\in\, un risc special este cel legat de fluctua]iile
imprevizibile ale cursului de schimb, denumit [i cula]ie `n zona Basarab. a
risc valutar (currency risk). Prima de risc (risk pre-
mium) este adesea influen]at\ de evaluarea Cursul valutar
global\ a riscului de ]ar\ (sovereign risk) realizat\
de agen]iile interna]ionale de rating, de nivelul pentru 15.03.2008
ratei infla]iei (comparativ cu cel al partenerilor de
comer] exterior), de nivelul [i dinamica deficitului Dolar SUA 2,3847
de cont curent [i a datoriei externe etc. a
Euro 3,7100
6 S=mb\t\, 15 martie 2008
Rom=nia
`n UE
Drepturile consumatorilor, de ziua lor
a 15 martie a fost declarat\ Ziua Interna]ional\ a Consumatorului [i a fost marcat\, pentru prima dat\, `n anul 1983
a ~n ideea c\ prezen]a pe pia]\ a unor consumatori bine informa]i contribuie la modelarea pie]ei
[i la `ncurajarea concuren]ei, an de an, sunt reamintite drepturile consumatorului [i obliga]iile agen]ilor economici a
Articole din Tratatul de
la Amsterdam, semnat de
statele membre ale Uniunii
Europene `n 1997, stipulea-
z\ clar un interes deosebit
fa]\ de protec]ia consuma-
torului: „Comunitatea va
contribui la protejarea s\-
n\t\]ii, siguran]ei [i inte-
reselor economice ale con-
sumatorilor ca [i la promo-
varea dreptului acestora de
a fi informa]i, educa]i [i de a
se organiza `n scopul ap\r\-
rii propriilor interese“.
Prezen]a pe pia]\ a unor
consumatori bine informa]i
contribuie la modelarea
pie]ei [i la `ncurajarea con-
curen]ei. Atunci când nu
pot vedea pre]urile clar a-
fi[ate sau când nu pot com-
para u[or ofertele, consu-
matorii nu pot face alegeri
`n cuno[tin]\ de cauz\. ~n
acest sens, politica euro-
pean\ privind protec]ia
consumatorilor trebuie s\
remedieze acest aspect.
La acest moment, res-
pectul agen]ilor economici
din Rom=nia fa]\ de con-
sumatori nu a crescut
foarte mult, cei mai mul]i
cultiv=nd mai departe o
mentalitate bolnav\ legat\
de `mbog\]irea rapid\ `n
urma `n[el\ciunilor, dove-
dite sau nu, la adresa sta-
tului, partenerului de afa-
ceri [i, mai ales, a consu-
matorului. Exemple `n a-
cest sens pot fi date din
majoritatea sectoarelor e-
conomice: afi[aj neconform
cu legea la casele de
schimb valutar, clauze con-
tractuale ascunse, ap\ mai
mult\ dec=t permite legea
`n mezeluri, curse aeriene
anulate, etc.
Potrivit Centrului de
Informare a Comisiei Euro-
pene `n Rom=nia (CICER),
Uniunea European\ re-
cunoa[te un num\r de cinci
drepturi de baz\ ale consu-
matorului, acceptate la ni-
vel interna]ional:
Defini]ii folosite `n codul consumatorului
Consumator: Persoana fi-
zic\ care beneficiaz\ de un
credit de consum.
Creditor: Persoan\ fizic\
sau juridic\ care acord\
credite consumatorilor.
Calitate: Ansamblul de
propriet\]i [i caracteristici
ale unui produs sau serviciu,
care `i confer\ `nsu[irea de a
satisface, conform destina-
]iei acestuia, necesit\]ile ex-
plicite sau implicite.
Cerere de retragere: Ori-
ce m\sur\ prev\zut\ de a
returna un produs periculos
de c\tre consumatori, pro-
dus ce a fost deja furnizat
sau pus la dispozi]ia aces-
tora de c\tre produc\tori
sau distribuitori.
Produs sigur: Produsul
care, folosit `n condi]ii nor-
male sau previzibile, nu pre-
zint\ riscuri sau care prezin-
t\ riscuri minime, ]in=nd
seama de `ntrebuin]area
acestuia. Riscul se consider\
acceptabil [i compatibil cu
un grad `nalt de protec]ie
pentru siguran]a [i s\n\ta-
tea consumatorilor, `n func-
a dreptul la protec]ia
s\n\t\]ii [i securit\]ii;
a dreptul la protejarea
intereselor financiare;
a dreptul la protejarea
intereselor legale;
a dreptul la reprezenta-
re [i participare;
a dreptul la informa]ie
[i educa]ie.
Capacitatea consumato-
rului de a se autoproteja
depinde direct de nivelul
de cuno[tinte, de aceea este
imperativ\ `mbun\t\]irea
standardelor de informare
`n leg\tur\ cu produsele de
larg consum. Printre liniile
]ie de urm\toarele aspecte:
caracteristicile produsului,
ale ambal\rii [i ale instruc]i-
unilor de montare [i
`ntre]inere; efectul asupra
altor produse, `mpreun\ cu
care acesta poate fi folosit;
modul de prezentare a pro-
dusului, etichetarea, in-
struc]iunile de folosire [i
orice alte indica]ii [i in-
forma]ii furnizate de pro-
duc\tor; categoria de con-
sumatori expus\ riscului
prin folosirea produsului.
Clauz\ abuziv\: Clauza
contractual\ care nu a fost
negociat\ direct cu consuma-
torul [i care, prin ea `ns\[i
sau `mpreun\ cu alte preve-
deri din contract, creeaz\, `n
detrimentul consumatorilor
[i contrar cerin]elor bunei-
credin]e, un dezechilibru
semnificativ `ntre drepturile
[i obliga]iile p\r]ilor.
Durata medie de utiliza-
re: Intervalul de timp, stabi-
lit `n documente tehnice nor-
mative sau declarat de c\tre
produc\tor ori convenit `ntre
p\r]i, `n cadrul c\ruia pro-
ZIUA MONDIAL| A DREPTURILOR CONSUMATORILOR: ~ncepând din 1983, când a fost
dedicat\ consumatorilor pentru prima dat\ ziua de 15 martie, anual, `n `ntreaga lume, au loc
manifest\ri menite s\ informeze consumatorii cu privire la drepturile lor. Anul acesta,
conform calendarului realizat de Organiza]ia Interna]ional\ a Uniunilor de Consumatori,
tema zilei este „Genera]ia alimenta]iei nes\n\toase“, cu referire la problemele generate de o
alimenta]ie nepotrivit\, la obezitatea copiilor [i la publicitatea alimenta]iei nes\n\toase.
generale ale acestei politici
se num\r\: transparen]a
informa]iei privind produ-
sul, dezvoltarea serviciilor
de informare a consumato-
rului, precum [i extinderea
test\rii comparative a pro-
duselor. Consumatorul ar
trebui s\ fie capabil s\ eva-
lueze caracteristicile de ba-
z\ (felul, calitatea, cantita-
tea, pre]ul) ale bunurilor [i
serviciilor ce i se ofer\,
pentru a putea face o alege-
re avizat\ `ntre produsele
[i serviciile aflate `n com-
peti]ie pe pia]\.
dusele de folosin]\ `ndelun-
gat\ trebuie s\ `[i men]in\
caracteristicile func]ionale,
dac\ au fost respectate con-
di]iile de transport, manipu-
lare, depozitare [i exploatare.
Garan]ia: Orice angaja-
ment asumat de v=nz\tor
sau produc\tor fa]\ de con-
sumator, f\r\ solicitarea u-
nor costuri suplimentare, de
restituire a pre]ului pl\tit de
consumator, de reparare sau
de `nlocuire a produsului
cump\rat, `n cazul `n care
acesta nu corespunde condi-
]iilor enun]ate `n declara]iile
referitoare la garan]ie sau `n
publicitatea aferent\.
Paguba: Paguba este pre-
judiciul creat consumatorilor
prin utilizarea unui produs
periculos sau a unui produs
cu defecte, precum [i cel
creat de servicii necorespun-
z\toare furnizate de presta-
tor. Prejudiciul poate fi ma-
terial, v\t\marea integrit\-
]ii corporale sau a s\n\t\]ii,
precum [i pierderea vie]ii.
Termenul de garan]ie: Li-
mita de timp, care curge de
Principalele drepturi
ale consumatorilor:
a Libertatea consuma-
torului de a alege produ-
sele [i serviciile pe care le
apreciaz\ ca fiind cele mai
potrivite pentru satisface-
rea nevoilor lui de con-
sum;
a Dreptul la protec]ie
`mpotriva riscului de a a-
chizi]iona un produs sau
serviciu care ar putea s\-i
prejudicieze s\n\tatea sau
via]a, s\-i afecteze dreptu-
rile [i interesele legitime;
la data dob=ndirii produsu-
lui sau serviciului, p=n\ la
care produc\torul sau pres-
tatorul `[i asum\ responsa-
bilitatea remedierii sau `n-
locuirii produsului ori servi-
ciului achizi]ionat, pe chel-
tuiala sa, dac\ deficien]ele
nu sunt imputabile consu-
matorilor.
Termenul de valabilitate:
Limita de timp, stabilit\ de
produc\tor, p=n\ la care un
produs perisabil sau un pro-
dus care, `n scurt timp,
poate prezenta un pericol
imediat pentru s\n\tatea
consumatorilor `[i p\streaz\
caracteristicile specifice,
dac\ au fost respectate
condi]iile de transport, ma-
nipulare, depozitare [i
p\strare. Pentru produsele
alimentare, acesta repre-
zint\ data limit\ de consum.
Viciu ascuns: Deficien]a
calitativ\ a unui produs li-
vrat sau a unui serviciu pre-
stat care nu a fost cunos-
cut\ [i nici nu putea fi cu-
noscut\ de c\tre consuma-
tor prin mijloacele obi[nuite
de verificare.
a Dreptul de a fi infor-
mat complet, corect [i pre-
cis asupra caracteristicilor
esen]iale ale produselor [i
serviciilor, astfel `nc=t de-
cizia pe care o va lua, `n
leg\tur\ cu achizi]ionarea
unui produs sau serviciu,
s\ corespund\ c=t mai bine
nevoilor sale;
a Dreptul de acces liber
la pie]ele, magazinele, fur-
nizorii care-i asigur\ o ga-
m\ variat\ de produse [i
servicii [i care-i dau posibi-
litatea s\ le aleag\ pe cele
pe care le considera mai
bune sau pe cele care r\s-
pund cel mai bine sferei de
utilit\]i pe care o are `n ve-
dere consumatorul;
a Dreptul de a fi desp\-
gubit pentru prejudiciile
cauzate de calitatea neco-
respunz\toare a produse-
lor [i/sau serviciilor;
a Dreptul de a se orga-
niza `n diverse forme asoci-
ative, ca: asocia]ii, funda]ii,
grupuri socio-economice,
uniuni [i federa]ii.
Drepturile
consumatorului
de credite
Potrivit legii nr. 289 pri-
vind regimul juridic al con-
tractelor de credit pentru
consum destinate consu-
matorilor, consumatorul
trebuie s\ fie informat `n
scris p=n\ cel pu]in t=rziu
`n momentul `ncheierii
contractului de credit, cu
privire la plafonul creditu-
lui (dac\ exist\), dob=nda
anual\ [i costurile aplica-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
bile de la data `ncheierii
contractului de credit, pre-
cum [i condi]iile `n care a-
cestea pot fi modificate. De
asemenea, consumatorul
trebuie s\ fie informat des-
pre orice modificare surve-
nit\ pe durata contractului
de credit.
Potrivit legii, sunt consi-
derate clauze abuzive acele
prevederi contractuale care:
a dau dreptul comerci-
antului de a modifica, `n
mod unilateral, clauzele
contractului, f\r\ a avea un
motiv specificat `n contract
[i acceptat de consumator
prin semnarea acestuia.
a oblig\ consumatorul
s\ se supun\ unor condi]ii
contractuale despre care nu
a avut posibilitatea real\
s\ ia la cuno[tin]\ la data
semn\rii contractului.
a oblig\ consumatorul
s\ `[i `ndeplineasc\ obliga-
]iile contractuale chiar [i `n
situa]iile `n care comerci-
antul nu [i le-a `ndeplinit
pe ale sale.
a restr=ng sau anulea-
z\ dreptul consumatorului
de a pretinde desp\gubiri,
`n cazurile `n care comer-
ciantul nu `[i `ndepline[te
obliga]iile contractuale.
a permit stabilirea pre-
]ului la livrare sau cre[te-
rea pre]ului la livrare, fa]\
de cel stabilit la `ncheierea
contractului, `n m\sura `n
care nu se d\ dreptul con-
sumatorului de a rezilia
contractul, c=nd consider\
c\ pre]ul este prea mare fa-
]\ de cel stabilit ini]ial.
(sursa: www.anpc.ro)

Actualitate
Lidia B\rbulescu ap\r\ CSM de americani
Guvernul d\ asigur\ri: „La locale, va fi uninominal“
a Decizia Guvernului de a stabili data alegerilor locale `nainte de promulgarea votului uninominal a st=rnit
o adev\rat\ furtun\ politic\ a PSD a acuzat dur o presupus\ manevr\ procedural\ de evitare a
uninominalului pentru alegerile din iunie a Premierul T\riceanu afirm\ `ns\ c\ totul e o ne`n]elegere a
Tonul declara]iilor poli-
tice de la Bucure[ti a fost
ridicat brusc de b\nuiala
pesedi[tilor c\ liberalii `n-
cearc\ s\-i p\c\leasc\.
Graba Guvernului de a da
o hot\r=re privind alege-
rile locale i-a enervat pe
social-democra]i. Ace[tia
au amenin]at chiar cu o
mo]iune de cenzur\ dac\
prim-ministrul nu revizu-
ie[te acest act.
Pre[edin]ii de CJ,
ale[i uninominal
Guvernul a anun]at c\
pre[edin]ii de consilii ju-
de]ene vor fi ale[i la scru-
tinul din iunie prin vot u-
ninominal. ~n acest sens,
Executivul va modifica
hot\r=rea privind alegeri-
le locale. Secretarul de
stat `n Ministerul Admi-
nistra]iei [i Internelor,
Victor Paul Dobre, a de-
clarat c\ „urmeaz\ s\ in-
tre `n vigoarea Legea vo-
tului uninominal, care
prevede [i alegerea pre[e-
din]ilor de consilii jude]e-
ne prin vot uninominal,
motiv pentru care dup\
intrarea ei `n vigoare,
vom face corec]iile [i vom
aduce elementele tehnice,
astfel `nc=t pre[edin]ii de
consilii jude]ene s\ fie a-
le[i la 1 iunie prin vot uni-
nominal.“
La r=ndul s\u, [eful
Executivului, aflat la Bru-
xelles, a explicat c\ tot
scandalul s-a bazat pe o
specula]ie pripit\ a PSD.
„Miercuri, c=nd a avut loc
[edin]a de Guvern, Execu-
tivul nu putea s\ ia o de-
cizie privind organizarea
alegerilor pe baza unui ca-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CANDIDATUL OR-
BAN PLANTEAZ| COPACI
~N BUCURE{TI: Pre[edin-
tele PNL Bucure[ti, Ludovic
Orban, a `nceput deja preg\-
tirile pentru candidatura la
Prim\ria Capitalei. Minis-
trul Transporturilor a plan-
tat, joi, `n zona Tineretului,
puie]i, al\turi de Andrei Pe-
trescu, posibil candidat la
Prim\ria Sectorului 4. Or-
ban s-a `nt=lnit cu membrii
S=mb\t\, 15 martie 2008
dru legislativ care nu era
`nc\ adoptat“, a spus pre-
mierul. C\lin Popescu T\-
riceanu a amintit c\ pro-
iectul de lege privind vo-
tul uninominal, adoptat
de Parlament, a fost con-
testat la Curtea Constitu-
]ional\, care nu formulase
`nc\ o decizie, Guvernul
fiind nevoit, `ntre timp, s\
ia toate m\surile pentru
organizarea alegerilor lo-
cale la 1 iunie, `n baza le-
gilor existente. ~n conse-
cin]\, T\riceanu a califi-
cat furia social-demcora-
]ilor drept „o furtun\ `n-
tr-un pahar cu ap\“.
Mitrea, [eful
nemul]umi]ilor
Toat\ disputa a pornit
joi diminea]\, c=nd PSD a
Asocia]iei de proprietari din
zon\, prilej cu care le-a as-
cultat problemele [i le-a pro-
mis sus]inere total\, dup\ a-
legeri. El a declarat c\ `n-
dr\ge[te acest tip de ac]iuni,
dat fiind c\ [tie problema-
tica administra]iei locale din
perioada `n care a fost vice-
primar general al Capitalei.
De[i a venit `nso]it de cole-
gul s\u de partid, Andrei
Petrescu, pre[edintele PNL
EMIGRA}IA SPRE SPANIA FACE 900 DE VICTIME ANUAL: Peste 921 de persoane au
murit pe mare `n 2007, `n `ncercarea de a ajunge clandestin `n Spania, se arat\ `ntr-un
raport al unei organiza]ii neguvernamentale care se ocup\ cu ap\rarea drepturilor
omului. Aproape to]i emigran]ii clandestini erau africani [i au murit la bordul unor
ambarca]iuni improvizate. Num\rul celor care au decedat `n de[ert, pe ruta care
traverseaz\ regiunea Sahel, `n drumul spre coasta african\, este imposibil de stabilit.
CSM se simte „discreditat“ de raportul SUA
Pre[edintele Consiliului
Superior al Magistraturii
(CSM), Lidia B\rbulescu, a
declarat joi, dup\ [edin]a `n
plen a Consiliului, c\ este
surprins\ nepl\cut de unele
afirma]ii viz=nd Rom=nia,
cuprinse `n raportul anual
referitor la practicile `n do-
meniul drepturilor omului
elaborat de Biroul pentru de-
mocra]ie, drepturilor omului
[i munc\ al Departamentu-
lui de Stat al SUA. „Solici-
t\m Departamentului de
Stat al SUA s\ prezinte pro-
bele pe care le de]ine [i care
au determinat consemnarea
`n raport a `mprejur\rii c\,
`n anul 2007, unul dintre
membrii CSM ar fi divulgat
detalii confiden]iale despre
investiga]ia efectuat\ de
cerut Guvernului s\ anu-
leze hot\r=rea prin care
stabile[te data alegerilor,
consider=nd c\ actul nor-
mativ blocheaz\ votul uni-
nominal pentru pre[edin]ii
de consilii jude]ene. Aver-
tismentul politic adresat
Guvernului de c\tre PSD,
partid care a ini]iat, de alt-
fel, amendamentul privind
alegerea pre[edin]ilor con-
siliilor jude]ene prin vot u-
ninominal, a fost unul foar-
te tran[ant. Portavocea
nemul]umi]ilor a fost chiar
Miron Mitrea, proasp\t
re`ntors `n partid: „Nu v\
juca]i cu PSD-ul. Nu sun-
tem dispu[i s\ `nghi]im
gol\nii privind alegerile
uninominale la pre[edin]ii
de consilii jude]ene“. „S-a
decis, r\m=ne a[a! Dac\
Guvernul intr\ `n acest joc
[i face asemenea artificii,
Bucure[ti a afirmat c\ aces-
ta nu reprezint\ `nc\ for-
mula definitiv\ a partidului
pentru Prim\ria Sectorului
4, preciz=nd c\ decizia final\
se va lua de conducerea cen-
tral\ a PNL.
a MAREA NEAGR|,
PATRULAT| DE BOM-
BARDIERE RUSE{TI: Pa-
tru bombardiere strategice
ruse[ti (capabile de echipare
cu arme nucleare) au efec-
c\tre Inspec]ia judiciar\ la
DNA, `n vederea discredit\-
rii acestei direc]ii“, a afirmat
Lidia B\rbulescu. Pre[e-
dintele CSM a ad\ugat c\
are aceea[i solicitare [i cu
privire la afirma]ia compro-
miterii uneia dintre anche-
tele de cercetare a unui caz
de corup]ie la nivel `nalt,
precum [i cu privire la a-
socierea `ntre divulgarea de-
taliilor confiden]iale [i com-
promiterea anchetei de c\tre
un membru CSM r\mas nei-
dentificat.
Lidia B\rbulescu a ad\u-
gat c\, potrivit sondajului
efectuat de Transparency In-
ternational Romania, magis-
tra]ii sunt con[tien]i c\ exis-
t\ corup]ie `n sistem, `ns\
exprimarea nu trebuie exa-
PSD va depune imediat o
mo]iune de cenzur\“, a a-
menin]at Mitrea, care a-
cum este coordonatorul
campaniei electorale a
PSD.
Ideea mo]iunii de cen-
zur\ a fost vehiculat\ in-
sistent [i de pre[edintele
partidului, Mircea Geoa-
n\, care a reamintit ironic
c\ Executivul este sus]i-
nut de doar 20% din par-
lamentari. ~n final, dup\
asigur\ri repetate ale li-
beralilor, pesedi[tii par li-
ni[ti]i pe moment.
Geoan\ renun]\
la mo]iune
Mircea Geoan\ a decla-
rat joi c\ PSD nu va mai
depune mo]iune de cenzu-
r\ dac\ pre[edin]ii de CJ
tuat joi misiuni de patrulare
de rutin\ deasupra M\rii
Negre [i a Oceanului Atlan-
tic timp de peste 10 ore, a de-
clarat un purt\tor de cuv=nt
al For]elor Aeriene. „Dou\
bombardiere de tip Tu-95
Bear [i dou\ de tip Tu-22
Blinder au efectuat zboruri
de rutin\ deasupra Oceanu-
lui Atlantic [i a M\rii Ne-
gre“, a declarat colonelul
Aleksandr Drobi[evski. „~n
cerbat\ cu privire la `ntregul
corp de magistra]i, at=t `n
ceea ce prive[te corup]ia, c=t
[i `n ceea ce prive[te corecti-
tudinea din cadrul sistemu-
lui judiciar.
Conform raportului anual
privind drepturile omului
publicat mar]i de Departa-
mentul de Stat al SUA, Ro-
m=nia a luat m\suri pentru
rezolvarea unora dintre defi-
cien]ele referitoare la res-
pectarea drepturilor omului
`n 2007, `ns\ continu\ s\
mai aib\ loc unele abuzuri.
~n ceea ce prive[te siste-
mul juridic, noteaz\ docu-
mentul, acesta [i-a dovedit
independen]a, `ns\ lipse[te
`ncrederea opiniei publice `n
capacitatea sa de a aplica `n
mod impar]ial legea. a
vor fi ale[i uninominal la
alegerile din var\, de[i a
spus c\ „cealalt\ mo]iune
pentru deblocarea situa]ie
politice r\m=ne o op]iu-
ne“. Totu[i, el acuzat `n
continuare Guvernul c\ a
dorit s\ p\c\leasc\ PSD
[i s\ nu permit\ alegerea
uninominal\ a pre[edin-
]ilor consiliilor jude]ene.
„Este o inten]ie transpa-
rent\ a Guvernului libe-
ral s\ scape de dificult\]i-
le pe care le va avea la ale-
gerile locale pe noul sistem
de vot. (...) A existat o ten-
tan]ie semnificativ\ din
partea Guvernului liberal
s\ ne p\c\leasc\. Iat\ c\
nu ne-a p\c\lit [i sunt obli-
ga]i s\ aplice legea pe care
Parlamentul a votat-o [i pe
care pre[edintele Rom=niei
a promulgat-o“, a ar\tat
Mircea Geoan\. a
cursul misiunii de patrulare,
bombardierele nu au fost `n-
so]ite de avioane de v=n\toa-
re ale NATO“, a ad\ugat el.
Drobi[evski a declarat c\
toate zborurile sunt efectua-
te de pilo]i experimenta]i [i
`n conformitate cu legisla]ia
interna]ional\ privind utili-
zarea spa]iului aerian [i a
apelor interna]ionale, f\r\
a `nc\lca frontiera altor
state. a
7
LUMEA PE SCURT
Incendii [i focuri
de arm\,
`n capitala Tibetului
Violen]e [i incendii voluntare, care
s-au soldat cu mai mul]i r\ni]i, au
zguduit ieri centrul istoric al
Lhassei, capitala Tibetului (regi-
une administrativ\ special\ chi-
nez\). ~ncep=nd de luni, sute de
c\lug\ri budhi[ti au manifestat `n
Tibet [i `n regiunile `nvecinate,
unde locuiesc minorit\]i tibetane,
cu ocazia anivers\rii a 49 de ani
de la revolta, reprimat\ de China,
din 1959 din Lhassa. Tot atunci,
liderul spiritual tibetan Dalai La-
ma s-a v\zut obligat s\ se refugie-
ze `n India, pentru c\ via]a `i era
amenin]at\. Mai multe incendii
au fost provocate `n centrul ora[u-
lui, `n special `n Pia]a Barkhor,
care `nconjoar\ celebrele m\n\s-
tiri Jokhang, o loca]ie foarte
frecventat\ de turi[tii str\ini.
„Exist\ mai multe focare pe [osea-
ua Barkhor, ne afl\m actualmente
la fa]a locului“, a declarat telefo-
nic pentru AFP un pompier din
Lhassa. ~n acela[i timp, ambasada
Statelor Unite ale Americii de la
Beijing a anun]at c\ mai multe
focuri de arm\ au fost trase `n
capitala tibetan\ Lhassa.
Berlusconi irit\ Italia
cu o nou\ gaf\
Silvio Berlusconi provoac\ un nou
scandal cu declara]iile sale bom-
bastice. De aceast\ dat\, el a
replicat unei studente care l-a
`ntrebat public dac\ tinerele cu-
pluri pot s\-[i creeze o familie
f\r\ s\ aib\ siguran]a unui loc de
munc\ [i a unui venit stabil.
Re]eta „Cavalerului“ `mpotriva ne-
siguran]ei unui loc de munc\ este
„s\ v\ lua]i un so] bogat... Eu, ca
tat\ - a r\spuns sur=z=nd Berlus-
coni - v\ sf\tuiesc s\ `ncerca]i s\
v\ c\s\tori]i cu fiul lui Berlusconi
sau cu unul ca el; [i cred c\, cu
z=mbetul pe care `l ave]i, v\ pu-
te]i permite cu siguran]\ a[a ce-
va“. Replica nefericit\ a liderului
coali]iei „Poporul Libert\]ii“ a de-
clan[at reac]ii indignate din par-
tea unor forma]iuni politice, care
consider\ c\ ideea „Cavalerului“
este „alarmant\, chiar dac\ este
propus\ doar ca o glum\“ [i c\
„este o ru[ine“ s\ ai un lider pre-
cum Silvio Berlusconi, care „face
glume pe seama lipsei de siguran-
]\ a tinerilor“, „o jignire insupor-
tabil\“.
Pentagonul
nu a g\sit leg\turi
Al-Qaeda - Saddam
Un studiu amplu al Pentagonului
(Ministerul american al Ap\r\rii),
publicat cu discre]ie confirm\ ab-
sen]a unei leg\turi directe `ntre
fostul pre[edinte irakian [i re]ea-
ua Al-Qaeda, rela]ie invocat\ de
administra]ia Bush pentru a justi-
fica invazia din Irak din martie
2003. Militarii americani au limi-
tat distribuirea acestui studiu, ca-
re este disponbil numai la cerere
[i este trimis prin curier, `n loc s\
fie publicat pe internet [i oferit
`ntregii prese. La 5 ani de la de-
clan[area r\zboiului din Irak,
studiul, bazat pe analizarea a
600.000 de documente oficiale ira-
kiene [i a mii de ore de interoga-
torii ale fo[tilor colaboratori ai lui
Saddam Hussein, „nu a g\sit nici
o leg\tur\ direct\ `ntre Irakul lui
Saddam [i Al-Qaeda“. Alte rapoar-
te redactate de Comisia de anche-
t\ pentru atentatele din 11 sep-
tembrie sau de serviciile Inspec-
torului General al Pentagonului,
`n 2007, ajunseser\ deja la aceea[i
concluzie, dar nici un studiu
precedent nu a avut acces la at=t
de multe informa]ii. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 15 martie 2008

Documentar

Frescele ~nfrico[\toarei Judec\]i din nordul Moldovei:

Cele mai detaliate icoane despre sfâr[itul lumii

a „Adev\rata filosofie este gândul la moarte“, spunea Sf. Vasile cel Mare a Iminen]a celei de-a doua veniri a lui Hristos [i a
judec\]ii universale a fost dintotdeauna prezent\ `n viziunea duhovniceasc\ a Bisericii a ~nc\ din vechime, programul
iconografic al bisericilor a inclus scene care sunt legate de aceste teme a M\n\stirile din nordul Moldovei sunt `mpodobite
cu fresce ale Judec\]ii de Apoi de o complexitate remarcabil\, care `ntrec cu mult alte reprezent\ri de acest gen, din arealul
fostului Imperiu Bizantin a Iconografia eshatologic\ moldav\ a reprezentat un model chiar [i pentru Muntele Athos a
Cea mai veche imagine a tâlnesc nu `n capitala Im- gura cu care fresca moldo- r\s\ritean\, este `nf\]i[at litatea sa de autor al unei Sub aceast\ scen\, a-
Judec\]ii de Apoi dateaz\ periului Bizantin, ci la pe- vean\ descrie iminen]a `n- pe unul din contrafor]ii ca- Liturghii, care poate fi so- vem o alt\ imagine, cea de
din secolul al VII-lea d.Hr. riferia acestuia, `n Italia frico[\torului eveniment al re sus]in peretele vestic al cotit\, pân\ la a doua veni- a treia reprezentând Heti-
[i apare `ntr-o miniatur\ meridional\ [i `n exarhatul sfâr[itului lumii `ntrec cu mai multor biserici din re a lui Hristos, ca o jude- masia tronului, str\juit de
din „Topografia cre[tin\“ a Ravenei, `n România [i `n mult orice alt\ imagine care nordul Moldovei. Al\turi cat\, iar pe de alt\ parte, p\rin]ii neamului omenesc
lui Cosmas Indicopleustes, Rusia. surprinde aceea[i tem\. de el, apare episcopul Ro- datorit\ puterii cu care Adam [i Eva. Termenul
p\strat\ la Biblioteca Vati- Cele mai cunoscute fres- ~n privin]a surselor care mei, Sf. Grigorie cel Mare sfântul ierarh a comb\tut „hetimasia“ semnific\ pre-
canului. Prima fresc\ cu- ce cu scena Judec\]ii sunt s-au folosit la realizarea (sau Dialogul). Pe cel\lalt alunec\rile doctrinare ale g\tirea tronului Judec\]ii.
noscut\ a ~nfrico[atei jude- cele de la m\n\stirile din scenei Judec\]ii, p\rerile contrafort, sunt figura]i patriarhului Eutihie, potri- Imaginea aceasta este ilus-
c\]i o g\sim `n Biserica nordul Moldovei, construite sunt `mp\r]ite. Cercet\to- dreptul Noe [i un alt pap\, vit c\ruia `nvierea nu va fi trarea Psalmului 9, 8-9:
„San Angelo in Formis“ de `n secolul al XVI-lea (Pro- rul francez Réau crede c\ Sf. Ierarh Silvestru. Pre- a trupurilor, ci doar a su- „Cel Ve[nic a ridicat scau-
lâng\ Napoli, datând din bota, Moldovi]a, Sucevi]a, izvoarele sunt de origine zen]a unor episcopi occi- fletelor. nul S\u pentru judecat\.
anul 1075, iar mozaicul cel Humor, Vorone]) [i `n Ser- biblic\, indicând viziunile dentali care str\juiesc sce- Prezen]a dreptului Noe El va judeca lumea cu
mai vechi care reproduce a- bia, la M\n\stirea Decani. eshatologice din Vechiul na Judec\]ii nu e una `n- este motivat\ de f\g\duin- dreptate“. Pe acest tron st\
ceea[i tem\ poate fi admi- Modelul acestora a fost Testament ale proorocului tâmpl\toare. Alegerea [i ]a pe care Dumnezeu i-a f\- Duhul Sfânt [i sunt a[eza-
rat la Vene]ia, `n biserica apoi `mprumutat chiar [i Daniel (cap. VII), apoi cele zugr\virea papei Silvestru cut-o acestuia, c\ nu va te, de asemenea, Sf. Cruce
din Torcello. Speciali[tii de iconografia athonit\. care apar `n Cartea lui Iov este explicabil\ prin m\r- mai distruge niciodat\ lu- [i cartea. Adam [i Eva sunt
sunt de p\rere c\ acesta da- (cap. XIX), iar din Noul turisirea prin care acesta a mea, subliniind garan]ia surprin[i `n genunchi `n fa-
teaz\ din secolul al XII-lea. Fresca de la Vorone], Testament, imaginile din `nviat animalul ucis de [e- actualit\]ii ve[nice a leg\- ]a crucii, semnul r\scum-
Analizând aceast\ scen\ Evanghelia dup\ Matei ful rabinilor. Aceast\ mi- mântului f\cut cu Domnul. p\r\rii lor. ~n acela[i regis-
inspirat\ de vedenia Exceptând persoana Sf. tru, sunt `nf\]i[ate, de o
a Judec\]ii finale, savantul (cap. XXIV [i XXV) [i din nune dovede[te c\ Dumne-
Louis Réau a remarcat c\
Sf=ntului Nifon Apocalips\ (cap. IV). zeul cre[tinilor nu este Nifon, restul sfin]ilor care parte [i de alta a tronului,
este unic\ `n iconografia Comparând diferitele Studiind mai atent icoa- Dumnezeul mor]ii, ci al `n- se al\tur\ derul\rii Jude- mai multe grupuri de per-
cre[tin\ prin suprapunerea fresce care `nf\]i[eaz\ re- na Judec\]ii de la Vorone], vierii [i reprezint\ motivul c\]ii da Apoi `[i justific\ soane care sunt conduse la
`n benzi orizontale a diferi- prezentarea Judec\]ii de pictorul Sorin Dumitrescu pentru care episcopul Ro- din plin prezen]a `n cadru. judecat\, drep]ii de Sf. Pa-
telor registre ale Judec\]ii Apoi, se poate u[or observa a descoperit c\ izvorul prin- mei apare ca martor al ~n- vel, iar p\c\to[ii de prooro-
ob[te[ti. O alt\ remarc\ in- c\ cea mai expresiv\ [i mai cipal al frescei este vedenia vierii celei de ob[te. „Cel Ve[nic a ridicat cul Moise.
teresant\ a cercet\torului complex\ este icoana exte- Sfântului Nifon, episcop al Chipul Sf. Grigorie cel Cea de-a patra secven]\
scaunul S\u pentru este la fel la sugestiv\ ca [i
francez este legat\ de fap- rioar\, zugr\vit\ pe pere- Constan]ianei. Mare, reprezentat [i el pe
tul c\ cele mai complexe tele vestic al Vorone]ului. Acest sfânt, pu]in cunos- contrafort al\turi de Sf. judecat\. El va judeca cele situate mai sus. Aici,
icoane ale Judec\]ii se in- For]a premonitiv\ [i anver- cut `n iconografia cre[tin\ Nifon, este justificat de ca- lumea cu dreptate“ `n centru, se observ\ mâna
lui Dumnezeu, care cânt\-
Trecând la interpretarea re[te faptele celor judeca]i.
Via]a Sf=ntului Nifon perioad\ de `ncerc\ri duhovnice[ti, icoanei de pe peretele vestic ~n stânga [i `n dreapta, `n-
la finalul c\rora i se d\ruie[te darul de la Vorone], se observ\ c\ gerii buni [i diavolii `[i dis-
Ne`ntâlnit `n calendarele curente nep\timirii. Este martorul unei ve- aceasta este format\ din put\ sufletul unui om care
ale Bisericii R\s\ritene, Sf. Nifon denii cutremur\toare asupra Jude- cinci registre dispuse ori- a[teapt\ supus decizia fi-
are ziua de pr\znuire 23 decembrie. c\]ii din urm\ [i a cercet\rii sufle- zontal. Prima scen\, pri- nal\. Mai apar, `n aceea[i
Originar din Egipt, n\scut `n ceta- telor dup\ moarte, devenind un nou vind de sus `n jos, prezint\ scen\, râul de foc, unde se
tea Amiropolis, Nifon, fiu al unui prooroc pentru norodul Constanti- sfâr[itul istoriei, `nchipuit\ observ\ ereticii care sunt
mare demnitar, este [colit la Con- nopolului. Vestindu-i-se `n vis c\ va de semnele zodiacale [i de lovi]i cu l\ncile de arhan-
stantinopol. Aici, intr\ `n cercul ti- fi ales episcop, se hot\r\[te s\ p\r\- `ngerii care `nf\[oar\, `n gheli [i `ngerul Apocalip-
nerilor nobili care tr\iau `n capitala seasc\ Constantinopolul, alergând dou\ suluri, cerul `nstelat. sei, la a c\rui trâmbi]\ oa-
Imperiului Bizantin [i cade prad\ la Alexandria. Numai c\ aici este Al doilea registru cuprin- menii vor `nvia, cum este
unei vie]i nepotrivite cu `nv\]\tura recunoscut de arhiepiscopul cet\]ii, de grupul trinitar Deisis, scris `n Epistola c\tre Te-
cre[tin\. Mustr\rile de con[tiin]\ [i Sf. Alexandru, care avusese o vede- `nconjurat de adunarea ce- saloniceni a Sf. Apostol Pa-
gândul la propriile-i virtu]i, acum nie despre venirea lui Nifon. Urc\ lor 12 Sf. Apostoli. Cuvân- vel. ~n partea opus\, se pot
uitate, `l fac s\ caute din nou Biseri- pe r=nd toate treptele ierarhiei, fi- tul „deisis“ este de origine z\ri cortegiile drep]ilor, a-
ca. Rug\ciunile st\ruitoare `nain- ind numit episcop al Bisericii din greac\ [i `nseamn\ rug\- vând-o `n frunte pe Maica
tea icoanei Maicii Domnului `i re- cetatea Constan]iana. Via]a lui ca ciune, mijlocire, iar `n icoa- Domnului, `ndreptându-se
dau `ncrederea c\ nu era `nc\ pier- episcop se `mp\r]ea `ntre slujirea la n\ desemneaz\ grupul for- spre poarta Raiului.
dut. Postul [i privegherile `l ajut\ biseric\ [i propov\duirea Cuvântu- mat din Hristos-Judec\tor, Ultima scen\ prezint\ i-
s\ recapete cur\]ia cea de odinioa- lui lui Dumnezeu, pe de o parte, [i `nso]it la dreapta de N\s- maginea m\rii, al c\rei
r\. ~ntr-o zi, un `nger i se arat\ spre ajutorarea v\duvelor [i orfanilor ce- c\toarea de Dumnezeu [i la duh este personalizat prin-
a-i d\rui ca r\splat\ pentru nevoin- t\]ii, unde era p\stor, pe de alt\ Hristos, Care, `nconjurat de apos- stânga de ~naintemerg\to- tr-o prezen]\ feminin\,
]ele sale o inim\ nou\, o inim\ `n- parte. Vestindu-i-se mai dinainte cu toli, mucenici [i prooroci, `i spune: rul Domnului, care mijlo- care st\ a[ezat\ pe un
frânt\ [i smerit\. ~nvrednicit cu ha- trei zile sfâr[itul, episcopul Nifon „Vino la Mine, Tu, cel ce te-ai `nve[- cesc pentru iertarea celor pe[te, restituind cor\biile
rul poc\in]ei, Nifon traverseaz\ o are pe patul mor]ii revela]ia lui mântat `n haina smereniei Mele!“ p\c\to[i. `necate.

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 15 martie 2008 9

Reprezent\rile Judec\]ii de Apoi zugr\vite de pictorii biserice[ti `n m\n\stirile
moldovene[ti au corespondent, `n Transilvania [i `n Oltenia, icoanele pe sticl\
lucrate de me[teri populari, care reiau aceea[i tem\, a Parusiei. Roade umile ale
unor str\danii necunoscute, aceste icoane au reu[it, prin r\spândirea lor, s\
p\streze aprins\ flac\ra aceleia[i credin]e la fra]ii de dincolo de Carpa]i.

La Vene]ia, `n biserica din Torcello,

Raiul este figurat prin
prezen]a celor trei patri-
arhi ai Vechiului Testa-
ment, Avraam, Isaac [i Ia-
cov, a[eza]i unul lâng\ ce-
l\lalt purtând la pieptul lor
sufletele celor drep]i. Aici
predomin\ dou\ culori: al-
bul, care simbolizeaz\ lu-
mina, [i verdele care ne
spune c\ ne afl\m `ntr-o
gr\din\ cu vegeta]ie vari-
at\. ~n mijlocul raiului, se
afl\ pomul vie]ii, unde apa-
re ascuns chipul lui Hris-
tos-Emanuel [i, de aseme-
nea, tâlharul cel bun, care
~nfrico[\toarea
Judecat\, `n arta
occidental\
S-a pus adeseori `ntreba-
rea `n ce m\sur\ Apusul es-
te tributar Bizan]ului `n ce-
ea ce prive[te arta iconogra-
fic\. Mozaicul din Torcello,
care exprim\ complet mo-
delul bizantin al Judec\]ii
de Apoi, dateaz\ din secolul
al XII-lea, dar [i `naintea lui
au existat fresce [i minia-
turi, cum ar fi cele ale mo-
nahilor benedictini apar]i-
nând [colii de la Reichenau.
Din secolul al IX-lea, `n pli-
n\ epoc\ carolingian\ da-
teaz\ o miniatur\ a Apoca-
lipsei din Cambrai, care evo-
c\ scene `ntâlnite [i `n R\-
s\rit, `n manuscrisul lui
Cosma Indicopleustes. Pân\
`n secolul al XV-lea, Occi-
dentul a p\strat tiparele ico-
nografice r\s\ritene. Odat\
poart\ `n bra]e o cruce. ~n
partea opus\, se poate ob-
serva iadul, unde s\l\[lu-
ie[te fiara Apocalipsei, Sa-
tana din iezerul de foc.
~nfrico[\toarea
Judecat\, `n arta
popular\ româneasc\
Reprezent\rile Judec\-
]ii de Apoi zugr\vite de pic-
torii biserice[ti `n m\n\sti-
rile moldovene[ti au cores-
pondent, `n Transilvania [i
`n Oltenia, icoanele pe
cu Rena[terea, se poate ob-
serva cu u[urin]\ c\ multe
dintre elementele caracte-
ristice reprezent\rii bizan-
tine a Parusiei au fost pier-
dute de arta bisericeasc\ oc-
cidental\. Tronul Hetimasi-
ei, Râul de foc, Cerul care
este desf\[urat de `ngeri,
marea care `i `napoiaz\ pe
cei `neca]i lipsesc din fres-
cele apusene.
Secolul al XV-lea repre-
zint\ momentul ruperii ti-
parelor tradi]ionale `n pic-
tura bisericilor din Apus.
Fresca gigantic\ a Judec\]ii
din urm\ pe care o realizea-
z\ Michelangelo `n Capela
Sixtin\, `n1540, marcheaz\
data unei schimb\ri foarte
importante `n iconografia
occidental\. Registrele pa-
ralele pe care le cuno[teau
picturile bizantine sunt `n-
locuite cu o dubl\ mi[care de
ridicare [i de coborâre, de `-
n\l]are a celor mântui]i [i
~nfrico[\toarea Judecat\ `n arta naiv\ popular\
sticl\ lucrate de me[teri
populari, care reiau aceea[i
tem\, a Parusiei. Roade
umile ale unor str\danii
necunoscute, aceste icoane
au reu[it, prin r\spândirea
lor, s\ p\streze aprins\
flac\ra aceleia[i credin]e la
fra]ii de dincolo de Carpa]i.
Scena Judec\]ii finale
este des `ntâlnit\ `n icoane-
le pe sticl\ realizate `n Câr-
]i[oara, Laz ori M\rginimea
Sibiului. Iconarii populari
urm\resc prescrip]iile er-
miniilor Bisericii R\s\rite-
ne, cum apar [i `n pictura
de coborâre a celor osândi]i
la chinuri. Orizontalul este
`nlocuit de direc]ia vertica-
l\, iar `n jurul lui Hristos se
creeaz\ o mi[care circular\,
asemenea unui giratoriu.
Acest dinamism este re-
sim]it [i `n figura central\ a
lui Hristos-Judec\tor. El nu
mai st\ a[ezat pe tron, ci es-
te reprezentat `n picioare.
Cine prive[te atent va des-
coperi c\ Michelangelo nu
respect\ indica]iile tradi]iei
iconografice privitoare la
natura lumii spirituale pe
care le transmitea Biserica
Romano-Catolic\. ~n fresca
lui, `ngerii apar f\r\ aripi,
iar sfin]ii nu au acel nimb
aurit caracteristic. Toate
persoanele `nf\]i[ate aici
sunt lipsite de `mbr\c\min-
te. ~n concluzie, arta renas-
centist\ propune o concep]ie
nou\ asupra picturii, `nde-
p\rtându-se de modelele e-
xistente pân\ la acea dat\.
mural\ bucovinean\, dar
lucr\rile lor sunt mai s\ra-
ce `n detalii. De fapt, aces-
tea sunt [i caracteristicile
picturii pe sticl\: simplita-
tea, perspectiva copil\reas-
c\, aparenta stâng\cie a
desenului.
Icoana pe sticl\ exprim\
arta sincer\, necultivat\ a
]\ranului zugrav [i senti-
mentul lui adânc, „sufletul
adev\rat al poporului“, cum
ar spune Nicolae Iorga. Ea
d\ privitorului impresia de
autentic, de frumuse]e nat-
ural\, neelaborat\.
Imaginea Judec\]ii ob[-
te[ti degaj\ un puternic
dramatism, care `nsufle]e[-
te fiecare personaj zugr\vit
`n icoana pe sticl\; `n ges-
turile lor se observ\ inten-
sitatea st\rilor suflete[ti
sau a chinurilor trupe[ti.
Spaima, durerea, senin\ta-
tea, sfin]enia, veselia se o-
glindesc `n atitudinile [i pe
chipurile de sfin]i, de oa-
meni simpli sau ai demoni-
lor picta]i `n icoan\.
Pe [iruri de nori albi
stau grupa]i Hristos, a-
v=nd al\turi pe Maica Sa [i
pe Sf. Ioan Botez\torul, o
treapt\ mai jos vin Sf. A-
postoli, apoi proorocii, cu-
vio[ii, mucenicii, to]i `nve[-
mânta]i str\lucitor. Cen-
trul icoanei este ocupat de
Tronul Hetimasiei, colorat
`n ro[u sângeriu, `n col]ul
din dreapta jos, drep]ii p\-
[esc c\tre u[a raiului, iar
`n col]ul opus, gura Levia-
thanului absoarbe, cu limbi
de foc, pe p\c\to[i, f\pturi
minuscule care `ntind cu
disperare bra]ele, implo-
rând `ndurare. ~n unele
icoane, lâng\ necredincio[i
apare [i Moise cu tablele
Legii, ar\tând ce chinuri
groaznice `i a[teapt\ pe cei
ce nu vor recunoa[te dum-
nezeirea lui Hristos.
Doi `ngeri strâng fâ[ia
alb\ a cerului, semn c\
vremelnicia a luat sfâr[it.
Iadul este compartimentat
dup\ gravitatea p\catelor,
osândi]ii, picta]i goi, fiind
aprig chinui]i de diavoli. A-
ce[tia din urm\, ca [i p\c\-
to[ii, apar ne`mbr\ca]i. ~m-
br\c\mintea este semnul
noble]ii, al slavei cu care
Dumnezeu `i cinste[te pe
`ngerii buni [i pe oamenii
poate fi admirat cel mai vechi mozaic
care `nf\]i[eaz\ Judecata Final\
drep]i. Goliciunea ne indi-
c\ starea de umilin]\. ~n u-
nele icoane, din col]ul
stâng se desfac trei dru-
muri: unul de culoare ver-
de, care duce la poarta Ra-
iului, unde Dumnezeu-Ta-
t\l, Hristos [i Fecioara Ma-
ria `i a[teapt\ pe cei drep]i,
care sunt `mbr\ca]i cuviin-
cios, au f\clii `n mâini [i
câte o cruce; alt drum, de
culoare ro[ie, simbolizând
focul, este drumul p\c\to-
[eniei, unde se afl\ [i cum-
p\na cu care se cânt\resc
faptele oamenilor, acest
drum conduce spre iezerul
de foc, [i al treilea drum, al
f\r\delegii, care sfâr[e[te
`n gura Leviathanului. Pe
acest drum `ntâlnim gru-
puri de oameni `mbr\ca]i
„domne[te“, care vin cu l\-
utari `n frunte, perechi de
amorezi.
~n gura iadului, un `nger
[i un demon `[i disput\ su-
Pagini realizate de Augustin P|UNOIU
Centrul de Pelerinaj „Sfânta
Parascheva“ v\ invit\ la
„S\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i
Constantin [i Elena `n Grecia“
Perioada 14-24 mai 2008
Dintre obiective,
men]ion\m: Ouranopo-
lis (croazier\ `n jurul Sf.
Munte Athos , Valea
Tembe (izvorul [i Biseri-
ca „SSf. Mc. Paraskevi“),
Complexul monahal
Meteora (moa[tele Sf.
Haralambie); Insula E-
via: M-rea Sf. Cuv. Da-
vid (`nchinare la moa[-
tele Cuv. David, mor-
mântul Fer. Stare] Ia-
cov Tsalikis), Prokopion
(`nchinare la moa[tele
Sf. Ioan Rusul), Makri-
malis (`nchinare la
moa[tele Sf. Partenie
din Lampsakos), Atena
(vizitare: Acropole, Pia-
]a Parlamentului, Cate-
drala mitropolitan\);
PARTICIPARE LA
SF+NTA LITURGHIE
`n Atena; Insula Egina
(moa[tele Sf. Nectarie
Taumaturgul ), M-rea
Kato Xenia (`nchinare
la Brâul Maicii Domnu-
fletele oamenilor. Unul
dintre ele st\ gol sub cân-
tarul faptelor, cu mâinile
`mpreunate, a[teptând,
smerit, verdictul final. ~n
stânga, dreptul Avraam, la
umbra pomului din rai,
]ine pe un [tergar, la sânul
s\u, sufletele celor cura]i.
Personajele care anim\
icoana, de[i au un portret
schematic, r\mân impre-
sionante prin adâncimea
tragic\ a privirilor. Inter-
pret inspirat al Evangheli-
ei, zugravul popular `[i `m-
podobe[te icoana cu prive-
li[tile vie]ii lui de toate zi-
lele, apropiindu-[i Scriptu-
ra de sufletul lui curat [i
sincer.
To]i zugravii populari
dovedesc, prin arta lor, o
cunoa[tere temeinic\ a
Scripturii [i o inteligen]\
ascu]it\. a
lui) - Tesalonic (moa[te-
le Sf. Dimitrie, izvorâ-
torul de mir, moa[tele
Sfintei Anisia, moa[tele
Sf. Grigorie Palama).
Pre]: 285 DE EURO ^
240 DE lei. Servicii in-
cluse: transport cu auto-
car clasificat **; trans-
port cu ferryboat: Glyfa
- Arghirocanstron, Pireu
- Egina, Egina - Pireu;
cazare `n regim dublu,
cu mic dejun, conform
programului la hoteluri
de3***, preot `nso]itor.
Informa]ii suplimentare
pute]i ob]ine la telefon:
0232.276907 sau la
sediul Centrului
de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“ din Ia[i,
Bd. {tefan
cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n incinta Catedralei mitro-
politane.
V\ mul]umim
[i v\ a[tept\m!

CM
YK
10
Opinii
EDITORIAL
Lep\darea
g=ndirii obi[nuite
a Canonul cel Mare este un dialog
al omului cu propriul suflet, acesta
din urm\ nimic zicând,
presupunându-se c\ ascult\ [i se
c\ie[te pentru p\catele s\vâr[ite a
de diac. Eugeniu ROGOTI
~n prima s\pt\mân\ din Postul Mare, `n
Biserica Ortodox\ se cite[te, `n cadrul Pavecer-
ni]ei, Canonul de poc\in]\ scris de Sf. Andrei,
arhiepiscopul Cretei. Acest canon, foarte iubit de
credincio[ii ortodoc[i pentru frumuse]ea [i adân-
cimea sa, demonstreaz\, o dat\ `n plus, impor-
tan]a pe care o au c\r]ile Vechiului Testament `n
urcu[ul duhovnicesc al credinciosului. Sfânta
Scriptur\ nu poate fi `mp\r]it\, chiar dac\, din
punct de vedere cronologic, s-a delimitat Vechiul
Testament de cel Nou. Biblia este, pur [i simplu,
colec]ia de c\r]i inspirate, indiferent de timpul
când au fost scrise acestea sau de autorul lor.
Sfântul Andrei, numit Criteanul `n România, nu
face vreo deosebire `ntre Vechiul [i Noul Testa-
ment, utilizând persoane din ambele, pentru a-[i
`nt\ri gândurile de poc\in]\ prin exemple bibli-
ce, negative sau pozitive.
Din punct de vedere pedagogic [i literar, Ve-
chiul Testament ofer\ o multitudine de caractere,
demne de a fi urmate pentru virtu]ile lor deosebite
[i realiz\rile nemaipomenite. Astfel, Sfântul An-
drei aminte[te de Enoh [i Ilie, dându-i ca exemple
des\vâr[ite de vie]uire virtuoas\, fapt pentru care
nici nu au cunoscut moartea trupeasc\.
Canonul este un dialog al omului cu propriul
suflet, acesta din urm\ nimic zicând, presupu-
nându-se c\ ascult\ [i se c\ie[te pentru p\catele
s\vâr[ite. ~n acest fel, sufletul este asem\nat,
spre deosebire de exemplele pozitive din Biblie,
cu oamenii care au p\c\tuit [i au fost pedepsi]i
pentru aceasta, fiindc\ nu s-au poc\it. Sufletul
este `ndemnat s\ nu se asemene acelor oameni, ci
s\ se poc\iasc\, pentru a nu primi aceea[i r\s-
plat\.
Exemplu de poc\in]\ pentru p\catul s\vâr[it,
urmat\ de iertare din partea lui Dumnezeu, este
David, care, de[i „`mpreunat-a nelegiuire cu nele-
giuire, amestecând desfrâul cu uciderea, a ar\tat
`ndoit\ poc\in]\“, apoi „a `nsemnat cântarea,
scriind-o ca `ntr-o icoan\“.
Vechiul Testament este o lec]ie de via]\ pen-
tru toate timpurile. ~n c\r]ile veterotestamentare
reg\sim situa]ii [i personaje care ne reprezint\ [i
care ne servesc drept exemple. De[i aceast\ parte
a Bibliei este privit\ ca fiind mai pu]in importan-
t\ pentru lectura duhovniceasc\, p\rin]ii spiritu-
ali ferindu-se s\-l recomande, cred c\ istoria pop-
orului evreu [i a personajelor principale din ca-
drul acesteia este foarte gr\itoare `n privin]a
dep\[irii problemelor spirituale din via]a de zi cu
zi. Dac\ Noul Testament ne `ndreapt\ spre ~m-
p\r\]ie prin `ndemnuri la o via]\ spiritualizat\,
c\r]ile, `n mare parte cu iz istoric, ale Vechiului
Testament sunt foarte pragmatice, ar\tând mer-
sul vie]ii mai multor drep]i, dar [i p\c\to[i, pre-
cum [i sfâr[itul acestora. Astfel, prin compara]ie,
noi putem alege drumul pe care vrem s\-l ur-
m\m, ca prin acesta s\ ajungem la Hristos.
Am fost `ntotdeauna minunat de cântarea a
opta din Catavasiile Utreniei, care vorbe[te de-
spre tinerii evrei, captivi `n Babilon. Despre ace[-
tia aminte[te [i Sfântul Andrei, tot `n cântarea a
opta, astfel: „Ai `n]eles cum tinerii cei ce au fost
cu Azaria au stins prin credin]\ v\paia cuptoru-
lui cea arz\toare“. Iat\ ce putere mare avea cre-
din]a, chiar [i `n Vechiul Testament. Cântarea
Catavasiilor spune ceva [i mai de ne`nchipuit
pentru mintea noastr\: „Pre tinerii cei binecre-
dincio[i, `n cuptor, na[terea N\sc\toarei de Dum-
nezeu i-a mântuit“. Ce altceva poate fi na[terea
N\sc\toarei de Dumnezeu decât Mântuitorul
Iisus Hristos, acel ~nger pe care l-au v\zut cei ca-
re au asistat la „execu]ia babilonic\“. Ast\zi, du-
p\ atâta secularizare, noi nu putem `n]elege o
astfel de „apari]ie“ miraculoas\, „`nainte de
vreme“ a Mântuitorului sau a Maicii Domnului
(dac\ ne referim la „Rugul aprins“).
Canonul Sfântului Andrei ne `ndeamn\ s\ le-
p\d\m gândirea noastr\ obi[nuit\, s\ ne par\
r\u de felul `n care am ajuns, tem\ foarte ac-
tual\ ast\zi, `ntr-un timp lipsit de sacru, [i s\
medit\m la fiin]area celor care L-au g\zduit pe
Dumnezeu, ca Avraam, sau care chiar s-au luptat
cu El, ca Iacov. Pe lâng\ valoarea sa literar\, a-
cest canon de poc\in]\ are, dup\ cum vedem, [i
una profund duhovniceasc\, ce transcende mate-
rialismul nostru de zi cu zi. a
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Fericirea din `nchisoare
de Carmelia LEONTE
Pentru un om obi[nuit al zile-
lor noastre, care `[i calculeaz\
mereu banii de co[ni]\ cu teama
c\ luna aceasta nu va mai putea
pl\ti facturile, pentru parlamen-
tarul mereu nemul]umit de ni-
velul s\u de trai, pentru afaceris-
tul a c\rui cifr\ de afaceri este
dep\[it\ de cea a unui alt `ntre-
prinz\tor, m\rturiile privind des-
coperirea fericirii `n `nchisoare
par simple fabula]ii. Cum s\ fi
fost fericit cineva care a dus-o evi-
dent mai r\u decât noi, dac\ noi
nu suntem?! {i totu[i, confesiu-
nile care vorbesc despre adev\ra-
ta [i profunda fericire descoperit\
`n situa]ii tragice nu sunt rare,
nu sunt excep]ii de la regul\.
Dimpotriv\, regula este fericirea.
Pe chipurile fo[tilor de]inu]i poli-
tic r\zbate lumina echilibrului
interior, care se afl\ atât de rar
pe alte chipuri! Putem ghici o
pace l\untric\ [i o `mp\care cu
sine greu de atins, tocmai pentru
c\ acesta este suflul sfin]eniei.
Hristosul l\untric
Cel mai la `ndemân\ exemplu
de pu[c\ria[ fericit e pentru noi
p\rintele Nicolae Steinhardt. El
nu vorbe[te decât de fericirea
`ntâlnirii cu Hristos. Suntem sili]i
s\ observ\m c\ aceast\ `ntâlnire
e facilitat\ de evenimente dure-
roase, care silesc omul s\ se des-
prind\ de lumea material\, cea
care este cauza suferin]ei, [i s\
priveasc\ dincolo de ea, `n `ncer-
carea de a deslu[i salvarea. Afla-
t\ `ntr-o ve[nic\ alergare [i agi-
ta]ie, fiin]a uman\ imobilizat\
`ntr-o celul\, privat\ de liberta-
tea de a c\uta `n jur, ajunge s\
caute `n sine. {i acolo ~l g\se[te
pe Hristos. Arhimandritul Mina
Dobzeu, `n cartea de medita]ii [i
amintiri „Pentru o biseric\ dina-
mic\“ (Ed. Axa, Boto[ani, 2005),
poveste[te cum l-a cunoscut pe
Nicolae Steinhardt, `n Peniten-
ciarul Jilava, anul de gra]ie
1960. ~ntr-o celul\ supraaglome-
rat\, cu paturi suprapuse (arhi-
mandritul se afla la nivelul trei),
a fost azvârlit `ntr-o noapte un
om confuz, `mbr\cat numai cu o
c\ma[\, f\r\ pantaloni, cu o boc-
~N ALT| ORDINE DE IDEI
Cauzele economice ale
declan[\rii crizei iconoclaste
S=mb\t\, 15 martie 2008
„Canonul Sfântului Andrei ne `ndeamn\ s\ lep\d\m gândirea
noastr\ obi[nuit\, s\ ne par\ r\u de felul `n care am ajuns, tem\
foarte actual\ ast\zi, `ntr-un timp lipsit de sacru, [i s\ medit\m la
fiin]area celor care L-au g\zduit pe Dumnezeu, ca Avraam, sau care
chiar s-au luptat cu El, ca Iacov.“ (diac. Eugeniu Rogoti)
cea sub bra], `nsp\imântat, `nfri-
gurat [i f\r\ s\ [tie `ncotro s-o
apuce, `ntrucât toate paturile e-
rau ocupate. P\rintele Dobzeu i-a
f\cut semn s\ urce la el [i a pri-
mit „multe mul]umiri“ de la noul
venit, cel care urma s\ cunoasc\
fericirea [i s\ scrie un jurnal pe
aceast\ tem\. Diminea]a, scriito-
rul a m\rturisit c\ este evreu [i
c\ face parte din grupul Noica.
To]i intelectualii din acel grup au
fost condamna]i pentru c\ aveau
convingeri cre[tine [i de spiritual-
itate româneasc\, nel\sându-se
influen]a]i de ideologia marxist\.
Pedepsele au fost cuprinse `ntre
10 [i 20 de ani de `nchisoare. De-
]inutul Mina `ncepe prin a-l ad-
mira pe acel evreu necre[tin care
nu s-a dezis de colegii lui români
[i de convingerile lor culturale,
de[i acest act de curaj avea s\-l
coste condamnarea la 13 ani de
munc\ silnic\.
C\ut\ri [i ezit\ri
~n „Primejdia m\rturisirii“
(Cluj, 2002, p.178), Steinhardt
arat\ c\ orice c\utare are istori-
cul ei. Poveste[te c\ de mult
cre[tinismul `ncepuse s\ `[i ma-
nifeste „puterea de fascina]ie“ a-
supra sa. Viitorul monah de la
Rohia umbla prin biserici orto-
doxe, citea c\r]i de rug\ciuni…
dar adaug\: „Nu [tiu dac\ a[ fi
avut curajul [i dezinvoltura s\
fac pasul decisiv - Din lene? De
fric\? Din haos l\untric? Din risi-
pirea a cugetului? Ca s\ nu-mi
sup\r rudele [i cunoscu]ii? - da-
c\ Acel ale c\rui c\i sunt de ne- S\ nu po]i dormi sp\lat [i pauza de plimbare.
p\truns… nu ar fi venit `n aju- „Datorit\ unei fericite infec]ii la
torul meu prin persoana filoso- de fericire picior“, spune Steinhardt, „nu
fului Constantin Noica, fost co- am fost scos la plimbare“. Când
leg de liceu.“ Arestat `n 1958, Avea s\ scrie p\rintele Stein- de]inu]ii au adus vasele cu ap\,
hardt: „Iat\, eu am cunoscut pe
Noica face `nceputul unui val de unul purtat de pr. Dobzeu [i al-
perchezi]ii, procese nefondate [i Hristos prin Taina Sfântului tul de Alexandru Paleologu, p\-
Botez, ca Pavel pe drumul Da-
condamn\ri, datorate faptului rintele a folosit singurul ibric
mascului, c\ci altfel cum se poa- din celul\ pentru apa de botez
c\ intelectualii nu au vrut cu
nici un chip s\-[i tr\deze idea- te explica starea de fericire pe [i, la dorin]a expres\ a ieromo-
lul. Imediat ce a urmat, Stein- care am tr\it-o eu, imediat dup\ nahului ortodox, Steinhardt a
hardt ia hot\rârea de a se bote- s\vâr[irea botezului, de c\tre fost asistat de doi preo]i catolici,
za `n religia cre[tin\. El spune: c\lug\rul meu, decât c\ botezul doi uni]i [i un protestant. Astfel,
„La Malmaison, colegul meu de este adev\rat, c\ Sfintele Taine `n apa de la Jilava a coborât du-
celul\, om cu experien]a `nchi- sunt adev\rate“ („Jurnalul feri- hul Botezului. Cel botezat m\r-
sorii, m-a asigurat c\ voi g\si cirii“, Cluj, 2005, p. 85). Nu e turise[te c\ a sim]it de atunci o
preo]i `ndeajuns prin pu[c\rii lipsit de interes s\ consemn\m fericire extraordinar\, care nu l-a
dar c\ treaba nu va fi u[oar\, circumstan]ele concrete ale bo- mai p\r\sit nicicând, nici la Ji-
tezului. S-a purces la organiza-
c\ci e periculoas\ [i va fi nevoie lava, nici la Gherla, [i care `l f\-
s\ g\sesc un cleric curajos.“ A- rea tainei, care trebuia s\vâr- cea uneori s\ se scoale brusc din
[it\ cronometrat, `ntre momen- somn, s\ nu poat\ dormi de a-
cest cleric curajos a fost arhi-
mandritul Mina Dobzeu. tul când se duceau tinetele la tâta fericire. a
[i bulgarilor e[uaser\. Biserica, dimpotriv\,
prospera: de]inea propriet\]i imobiliare, o-
biecte de cult foarte pre]ioase [i, `n plus,
dezvoltase `n m\n\stiri, precum Studion, a-
dev\rate manufacturi, produsele diverse ale
acestora fiind apreciate [i c\utate de c\tre
consumatori.
~ns\ aceast\ situa]ie, i-a determinat pe
produc\torii [i comercian]ii laici s\ se
plâng\ `mp\ratului Leon III Isaurul (717 –
de pr. Iulian NECULA 741) de faptul c\ produc]ia Bisericii le a-
fecteaz\ profiturile [i aceasta pentru c\ pre-
~n istoria de pân\ `n veacul al VIII-lea a
cre[tinismului, au existat la nivelul ierar- ]urile practicate de unit\]ile de cult la ace-
lea[i produse erau mai mici [i pentru c\ a-
hiei biserice[ti [i a teologilor p\reri pro [i
contra cinstirii icoanelor, f\r\ `ns\ a se im- cestea erau scutite de taxe [i impozite, adic\
primeau ajutoare de stat.
pune unul dintre cele dou\ puncte de vedere
prin canonul unui sinod ecumenic. Canonul De la aceast\ stare de lucruri pân\ la `n-
ceperea iconoclasmului a mai fost doar un
82 formulat la Constantinopol `n anul
pas, pe care l-au f\cut opozan]ii cinstirii i-
691/692 doar interzice reprezentarea Mân-
coanelor din Biseric\. Ace[tia i-au solicitat
tuitorului Iisus Hristos ca miel [i justific\ `mp\ratului Leon ajutor `n elucidarea con-
pictarea chipului S\u omenesc. cep]iei ortodoxe privind cinstirea icoanelor.
~n secolele VIII-IX, disputa privitoare la ~n aceste condi]ii, `mp\ratul Leon a con-
cinstirea icoanelor nu mai este doar o preo- siderat c\ este oportun s\ se implice `n dis-
cupare a oamenilor Bisericii, ci ea este pus\ puta iconoclast\ cu scopul de a alimenta
`n discu]ie de `ntreaga societate bizantin\, visteria imperiului din bunurile confiscate
`n frunte cu `mp\ra]ii ei. de la Biseric\ [i de a relansa libera com-
A[adar, icoanele au devenit o preocupare peti]ie pe pia]\ sub pretextul ap\r\rii valo-
a politicului, a socialului, a economicului [i, rilor dogmatice ale Bisericii.
nu `n ultimul timp, a religiilor Imperiului Bi- Urmarea implic\rii se cunoa[te: monahi
zantin. martiriza]i, m\n\stiri distruse, incendiate
Printre cauzele principale ale declan[\rii sau transformate `n caz\rmi.
ale luptei iconoclaste au fost [i cele economice. Iat\, a[adar, factori economici care, com-
Situa]ia Imperiului Bizantin `n pragul bina]i cu alte cauze, au generat apari]ia ico-
crizei iconoclaste era complicat\: visteria noclasmului care a spoliat bunurile Bisericii
imperiului era sec\tuit\, economia era sla- [i a distrus capodopere inestimabile de art\
b\, companiile militare `mpotriva arabilor cre[tin\. a
 S=mb\t\, 15 martie 2008 11
ROM+NI LA POLUL NORD: O echip\ de cinci cercet\tori rom=ni, `ntre care [i o

Actualitate femeie, a plecat ieri `ntr-o expedi]ie `n Groenlanda de Vest, pentru studiul
fenomenelor polare, urm=nd s\ se `ntoarc\ la 8 aprilie. Echipa va lucra la
temperaturi de minus 35 de grade Celsius, va efectua diferite observa]ii, printre
care [i cele asupra calotei de ghea]\ a Groenlandei [i va face studii privind
comportamentul organismului uman la temperaturi sc\zute.

Rom=nia, invitat\ de onoare la festivalul „Printemps Balkanique“ PE SCURT

Un num\r record de arti[ti români,
printre care Cristian Mungiu, Dan
Lungu, Matei Vi[niec sau Gabriela A-
dame[teanu sunt a[tepta]i, `n pe-
rioada 26 aprilie-11 iunie, la edi]ia a
5-a a festivalul „Printemps Balkani-
que“, desf\[urat\ `n ora[e din Fran]a,
dar [i din România. Edi]ia de anul a-
cesta a festivalului este intitulat\
„Insolite Roumanie“, dup\ cum a
men]ionat Laurent Porée, directorul
festivalului „Printemps Balkanique“.
„România a fost `ntotdeauna o in-
tersec]ie cultural\ asociat\ lumii bal-
„~nv\]are
pe tot
Record absolut: patru donatori
canice prin influen]a religioas\ [i
artistic\ a Bizan]ului, dar [i civiliza-
]iei occidentale, prin intermediul spa-
]iilor germanic [i ungar. Deschiderea
sa [i transform\rile suferite la finele
anilor ‘80 au favorizat o explozie im-
presionant\ a vitalit\]ii [i `ndr\znelii
arti[tilor s\i. Ajun[i la maturitate,
ace[tia s-au al\turat, `n prezent, celor
mai mari arti[ti interna]ionali, pe
scen\ [i `n festivaluri. Succesul la
Cannes al filmului «4 luni, 3 s\p-
t\mâni [i 2 zile», de Cristian Mungiu,
este cel mai frumos exemplu `n acest
sens“, potrivit organizatorilor festiva-
lului. Festivalul va g\zdui, timp de
[apte s\pt\mâni, peste 100 de eveni-
mente, derulate `n 50 de loca]ii din a-
proape 30 de ora[e [i vor participa
peste 150 de arti[ti, `n timp ce num\-
rul de vizitatori este estimat la 35.000.
~n cadrul sec]iunii dedicate muzicii
tradi]ionale, publicul `i va putea as-
culta pe l\utarii de la Fanfara lui Cr\-
ciun, Virtuozii Gorjului, Ansamblul
Iza, etc.
Printre scriitorii participan]i sunt
Gabriela Adame[teanu, Dan Lungu,
Leti]ia Ilea, Cecilia {tef\nescu, {tefan
Agopian, Florina Ili[, Florin L\z\-
rescu, Ruxandra Cesereanu, Dumitru
}epeneag [i Rodica Dr\ghincescu,
Ana Blandiana [i Romulus Ru[an. Nu
vor lipsi seri tematice dedicate regizo-
rilor precum Cristi Puiu, Corneliu Po-
rumboiu, Cristian Mungiu, Cristian
Nemescu, C\t\lin Mitulescu, Lucian
Pintilie. ~n 2000, la prima edi]ie a fes-
tivalului „Printemps Balkanique“, in-
vitatul de onoare a fost Bosnia-Herze-
govina, `n 2002 - Albania, `n 2004 -
Grecia, iar `n 2006 - Bulgaria. a
Ministrul Culturii
ar face un film
despre Costel Busuioc
Ministrul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu este foarte
`nc=ntat de „destinul artistic ex-
ploziv“ al unui rom=n `n Spania
[i, dac\ ar fi regizor, [i-ar dori s\
fac\ un film despre via]a lui
Costel Busuioc. „M\ bucur c\
putem ar\ta [i o alt\ fa]\ a
Rom=niei `n Spania [i nu numai
pe cea a rom=nilor care fur\“, a
afirmat Iorgulescu, care a spus
c\ `l admir\ pe „Pavarotti din
Banat“ c\ a reu[it s\-[i
dep\[easc\ condi]ia [i s\ `[i

parcursul
vie]ii“, `n
Rom=nia
Ministrul Cristian A-
domni]ei a participat ieri
la Conferin]a eTwinning,
organizat\ la Bucure[ti
de Uniunea European\.
Evenimentul a fost des-
chis de comisarul euro-
pean pentru cultur\, Jan
Figel. Ministrul Cristian
Adomni]ei a prezentat
modul `n care Rom=nia
se implic\ `n acest pro-
iect, unul dintre cele mai
importante ale Uniunii
Europene.
eTwinning este parte
component\ a programu-
lui „~nv\]are pe tot par-
cursul vie]ii“ (Long Life
Learning), care pro-
moveaz\ colaborarea in-
ter[colar\ `n Europa cu
ajutorul tehnologiei IT.
Proiectul eTwinning a
fost lansat `n ianuarie
2005 [i se adreseaz\ tu-
turor [colilor din `nv\]\-
m=ntul preuniversitar,
tuturor profesorilor, in-
diferent de disciplina
predat\, directorilor de
unit\]i [colare [i inspec-
torilor [colari. ~n pre-
zent, cuprinde 35.000 de
[coli [i implic\ 39.000 de
profesori din ]\rile Uniu-
nii Europene.
P=n\ `n acest mo-
ment, 1.400 de profesori
rom=ni s-au `nscris pe
platform\. Trei dintre
proiecte au ob]inut, la
nivel european, certifi-
catul de calitate (Eu-
ropean Quality Label),
iar alte 19 au ob]inut cer-
tificatul na]ional de cali-
tate.
Prin intermediul aces-
tui proiect, profesorii [i
elevii din Rom=nia au
posibilitatea de a colabo-
ra [i de a face schimb de
informa]ii cu participan]i
din alte ]\ri, `n vederea
constituirii de parteneri-
ate pe diferite domenii de
interes sau pe discipline
de studiu. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FOSILE DE MAMUT
SAU TAPIR, LA GALA}I:
Fosilele unor animale ce au
tr\it `n urm\ cu aproape
20.000 de ani au fost desco-
perite de un inginer g\l\]ean
`n balastul scos din Dun\re.
Inginerul Dionisie Agache,
pasionat de paleontologie, a
descoperit mai multe roci
con]inând fosile la confluen]a
Siretului cu Dun\rea, la
Fabrica de Sortare Agregate
[i Betoane Gala]i, unde este
de organe `ntr-o singur\ zi pun\ `n valoare talentul.
Ministrul Culturii [i Cultelor a
precizat c\ i-a propus lui Costel
Busuioc s\ reprezinte imaginea
Transplantarea a fost nea Hurmuzache, de la Rom=niei `n Spania [i, `n viitorul
Activitatea de transplant din Rom=nia a efectuat\ de echipa de la donatorul din Ia[i, pe l=n-
`nregistrat joi un record absolut din 1999 T=rgu Mure[ printr-o me- g\ cord, au mai fost prele-
apropiat, s\ organizeze o serie de
concerte pentru rom=nii din
tod\ proprie, care ar putea vate ficatul, pancreasul, aceast\ ]ar\. De asemenea, mi-
`ncoace, exist=nd, pentru prima oar\ `ntr-o fi generalizat\ la nivel dou\ cornee [i cei doi ri- nistrul Iorgulescu a sus]inut c\
singur\ zi, patru donatori de organe: trei `n mondial. „Este al optulea nichi. Unul dintre rinichi talentatul interpret va avea
bolnav la care o aplic\m. a fost transplantat joi, la ocazia s\ studieze canto cu cei
Bucure[ti [i unul `n Ia[i. Ca urmare, au fost Restaurarea inimii com- mai buni profesori din Rom=nia,
Centrul de Dializ\ [i fiindu-i oferit\ o burs\ `n acest
efectuate dou\ transplanturi de inim\, unul port\ mult timp, peste o Transplant Renal din sens. Costel Busuioc s-a f\cut re-
or\. Noi am modificat a-
`n Bucure[ti, iar cel\lalt `n T=rgu Mure[, trei ceast\ tehnic\ clasic\ [i,
cadrul Spitalului „C. I. marcat `n Spania datorit\
Parhon“ din Ia[i, cordul a presta]iei sale la concursul „Hijos
transplanturi de ficat [i un transplant de cu unele dificult\]i, reu[im fost trimis la T=rgu Mu- de Babel“, a c\rui final\ a
rinichi, la Centrul de Dializ\ [i Transplant s\ facem `n primul r=nd re[, unde a [i fost trans- c=[tigat-o miercuri seara.
anastomoza aortei, a vasu-
Renal din cadrul Spitalului „C. I. Parhon“ lui care irig\ inima ime- plantat imediat, iar cele-
diat; `n 10 minute sutu- lalte organe au ajuns la „Restul e t\cere“
din Ia[i. De la pacientul din Ia[i au mai fost diferite clinici din vrea s\ cucereasc\
r\m aorta [i irig\m ini-
prelevate, pe l=ng\ cord, ficatul, ma“, a mai precizat dr. Bucure[ti.
str\in\tatea
Donatorul de organe de
pancreasul, dou\ cornee [i cei doi rinichi. Deac. Apoi, toate celelalte
la Ia[i este cel de-al cin- Cristian Comeag\, produc\torul
suturi se fac sub inim\
perfuzat\, ceea ce scurtea- cilea pacient aflat `n filmului „Restul e t\cere“, care
Speciali[tii `n trans- de la Institutul de Boli moarte cerebral\ de la s-a plasat pe locul al treilea `n
z\ timpul p=n\ la reiriga- box office-ul rom=nesc, dup\
plant din Rom=nia, ca [i Cardiovasculare [i rea inimii cu s=nge, de la care s-au prelevat cu suc-
pacien]ii afla]i pe listele weekendul premierei, `ncearc\
Transplant din T=rgu 60 de minute la 10 minute. ces organe de la `nceputul s\ g\seasc\ un distribuitor care
de a[teptare pentru a Mure[, care a precizat c\ Potrivit directorului A- activit\]ii Agen]iei Regio- s\ v=nd\ `n str\in\tate
primi un rinichi sau o evolu]ia bolnavului este utorit\]ii de S\n\tate Pu- nale de Transplant din produc]ia lui Nicolae Caranfil.
inim\ au avut parte de un `n prezent bun\. blic\ (ASP) Ia[i, dr. Mih- Ia[i, `n 2007. (O.B.) „Restul e t\cere“ are un buget
record absolut joi, c=nd, impresionant, de 2,43 de mi-
pentru prima oar\ de la lioane de euro, fiind cel mai
punerea pe picioare a ac- scump film rom=nesc f\cut vreo-
tivit\]ii de transplant `n dat\. „Restul e t\cere“ a fost se-
Rom=nia, s-au `nregistrat lectat `n competi]ia Festivalului
patru donatori `n aceea[i de la Locarno, anul trecut, [i a
zi. Astfel, au existat trei avut numeroase proiec]ii la festi-
valuri interna]ionale precum cel
donatori `n municipiul
din noiembrie 2007, de la
Bucure[ti [i un donator `n Salonic, unde filmele lui Nicolae
Ia[i. Caranfil au fost onorate `ntr-o
Inima donatorului de sec]iune special\. Acum, pro-
la Ia[i, un b\rbat de 31 de duc\torul Cristian Comeag\ vrea
ani, care a f\cut un acci- s\ g\seasc\ un distribuitor in-
dent vascular cerebral [i a terna]ional „de top“, care s\
intrat `n moarte cerebra- v=nd\ produc]ia `n str\in\tate.
l\, a fost transplantat\ la
Institutul de Boli Cardio- Festival interna]ional
vasculare [i Transplant
din T=rgu Mure[ unui in- de film Next
giner de 54 de ani, din Cinefilii vor avea parte de o
Petro[ani. „Acest donator s\pt\m=n\ de film, cu 30 de
de la Ia[i a fost [ansa pa- ecraniz\ri din 20 de ]\ri, la cea
cientului nostru. Cu toate de-a doua edi]ie a Festivalului
riscurile pe care le are, Interna]ional de Scurt [i Mediu
Metraj Next, organizat, `ntre 7 [i
pentru c\ are tulbur\ri [i
la alte organe, am consi- 13 aprilie, `n amintirea regizoru-
lui Cristian Nemescu [i a sound-
derat c\ are un risc ac- designerului Andrei Toncu,
ceptabil, datorit\ terenu- anun]\ organizatorii. Competi]ia
lui pe care a evoluat Next 2008 va cuprinde 30 de
boala. Cu toate acestea nu filme de scurt [i mediu metraj
au fost probleme p=n\ `n din 20 de ]\ri, la preselec]ie fiind
acest moment“, a declarat incluse peste 600 de ecraniz\ri.
prof. univ. dr. Radu Deac, Rom=nia va fi reprezentat\ `n
competi]ie de „Joi“, `n regia lui
Hadrian Marcu, „{tefan“ al regi-
zoarei Stanca Radu - c=[tig\tor
al Marelui Premiu `n cadrul
Universitatea „Babe[-Bolyai“ na[terea lui Giacomo Puccini, pozitor italian de muzic\ de ai institu]iilor culturale din Festivalului „CineMAiubit“ 2007-
din Cluj pentru a fi exami- prezentat de Opera Na]iona- oper\, reprezentant al curen- Tulcea, Babadag, Mahmudia [i „Portret de familie“ al regi-
nate de profesorul Paul Co- l\ Bucure[ti (ONB). Eveni- tului artistic realist. [i M\cin. Proiectul `[i prop- zorului Marian Cri[an. Anul
drea de la Facultatea de Geo- mentul se va desf\[ura `n e- a DEZVOLTARE LOCA- une `mbun\t\]irea nivelului acesta se vor acorda urm\toarele
logie. Inginerul a strâns câ- leganta sal\ de concerte a de `n]elegere a operatorilor [i distinc]ii: Trofeul Next, `n va-
castelului, iar programul
L| PRIN CULTUR|: Ate- responsabililor culturali asu- loare de 4.000 de euro (film),
teva zeci de fosile de paleozo- neul Popular „Maior Gheor-
ologie [i paleobotanic\. Toate recitalului va include arii [i pra problematicii culturii [i Premiul Cristian Nemescu - pen-
duete celebre din „Tosca“, ghe Pastia“ din Foc[ani a informarea acestora cu tru cea mai bun\ regie [i
piesele vor r\mâne `n patri-
„Turandot“, „Boema“, „Manon lansat, la Tulcea, proiectul privire la importan]a culturii Premiul Andrei Toncu - pentru
moniul Complexului Muzeal „Eu-Ro-Cult“, care `[i pro- cea mai bun\ coloan\ sonor\,
de {tiin]ele Naturii Gala]i. Lescaut“, „Gianni Schicchi“ [i regionale `n dezvoltarea du-
„Madama Butterfly“. Giaco- pune dezvoltarea economic\ rabil\. Proiectul se afl\ la cea fiecare `n valoare de 2.000 de
a PUCCINI, OMAGIAT mo Antonio Domenico Miche- a comunit\]ilor prin promo- de-a doua edi]ie [i este finan- euro. Totodat\, Premiul
LA CASTELUL PELE{: Cas- le Secondo Maria Puccini s-a varea actului cultural. La e- ]at de Administra]ia Fondu- Publicului va fi acordat filmului
telul Pele[ va g\zdui, azi, un