CM
YK
Mar]i, 1 iulie 2008
Nr. 149 (1050) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
BIOGRAFII LUMINOASE
So]ie de bol[evic,
mireas\ a lui
Hristos, martir\
ucis\ de nazi[ti
PAGINA 16
Prima parohie ortodox\
româneasc\ din Japonia
~ntruc=t, `n ultimii ani, num\rul rom=nilor din Japonia a
crescut, s-a pus problema constituirii unei parohii ortodoxe
rom=ne[ti. Cu binecuv=ntarea Preafericitului P\rinte
Patriarh Daniel, p\rintele Mircea Alex\ U]\, consilier `n
cadrul Sectorului Comunit\]i Externe al Patriarhiei Rom=ne,
a efectuat, de cur=nd, o vizit\ `n „}ara soarelui r\sare“. Cu
ajutorul familiei Barbu - Kyoji, reprezentan]i ai comunit\]ii
române[ti din Japonia, p\rintele a reu[it s\ adune la
Liturghia din noaptea ~nvierii `n jur de 100 de români, unii
veni]i de la distan]e de câteva sute de kilometri. C=t a stat
aici, a spovedit [i a `mp\rt\[it zeci de rom=ni care simt lipsa
unui p\rinte spiritual, a botezat mai mul]i prunci, dar [i un
adult japonez, so]ul unei românce, a cununat tinere
perechi. De asemenea, s-au f\cut primii pa[i `n vederea
constituirii parohiei. V\ prezent\m un interviu `n care
p\rintele consilier Mircea U]\ vorbe[te despre experien]a
tr\it\ `ntre rom=nii din Japonia. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Motorin\ cu 4% biodiesel
Companiile petroliere sunt
obligate s\ introduc\ pe pia]\,
`ncepând de ast\zi, motorin\ cu
un con]inut de biocarburant `n
propor]ie de minimum 4% `n
volum, potrivit unei decizii a
Guvernului, adoptat\ anul tre-
cut, m\sur\ care va avea un im-
pact nesemnificativ asupra pre-
]ului final la pomp\.
Potrivit datelor furnizate
agen]iei Rompres de c\tre com-
paniile petroliere care ac-
tiveaz\ pe pia]a din România,
acestea sunt preg\tite pentru a
se conforma acestei prevederi [i
estimeaz\ c\ pre]ul final al mo-
Incident grav, `ntr-o
o cazarm\ din Fran]a
Cel pu]in 17 persoane, dintre
care 15 civili [i doi militari, au
Cancelarul german Angela Merkel, fost r\ni]i, duminic\, doi dintre
care a urm\rit din tribune finala
Campionatului European de Fotbal ei `n stare grav\, dup\ ce un mi-
EURO 2008, l-a consolat, `n timpul litar a deschis focul asupra lor
festivit\]ii de premiere, pe juc\torul dintr-un motiv `n continuare ne-
german Michael Ballack. cunoscut, cu ocazia unei zile cu
~n finala EURO 2008, Germania a por]ile deschise la o cazarm\ din
fost `nvins\ de Spania cu 0 - 1. a Carcassonne, Fran]a. Printre
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
torinei va r\mâne acela[i sau
nu va suferi decât modific\ri
nesemnificative. Hot\rârea de
Guvern 456 din 16 mai 2007
prevede ca, `ncepând cu 1 iulie
2007, motorina s\ aib\ un
con]inut de biocarburant de cel
pu]in 2% `n volum, urmând ca
aceast\ pondere s\ creasc\ la
trei procente la 1 ianuarie
2008, [i la 4% la mijlocul anului
acesta. De asemenea, `ncepând
cu 1 iulie 2009, benzina intro-
dus\ pe pia]\ va con]ine biocar-
burant `n propor]ie de mini-
mum 4% `n volum. Biodieselul
este un combustibil alternativ,
victime figureaz\ [i cinci copii, a
anun]at Prefectura departamen-
tului Aude. Incidentul a avut loc
`n timpul unei demonstra]ii an-
titerorism al grupului de coman-
do din cadrul Regimentului 3
Para[uti[ti al Infanteriei Marine
(RPIMa). Civilii asistau la de-
monstra]ii cu ocazia unei zile a
CM
YK
ECONOMIC
Ast\zi intr\
`n vigoare
taxa de
poluare auto
PAGINA 11
produs din ulei de rapi]\,
floarea-soarelui [i soia, `n spe-
cial, dar [i din sfecl\ de zah\r
por]ilor deschise. Armata france-
z\ consider\ c\ militarul care a
deschis focul a ac]ionat `n propor-
]ie de „99,9% involuntar“, potrivit
declara]iilor [efului Serviciului
de informa]ii al Armatei Teres-
tre. 15 civili [i doi militari au fost
r\ni]i, dup\ ce un militar a des-
chis focul, cu gloan]e reale, din
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
sau cereale. Biodieselul este
biodegradabil, non-toxic [i nu
con]ine sulf. a
motive inexplicabile, `n ziua por-
]ilor deschise la cazarma din Car-
cassonne. Gloan]ele reale au fost
„depozitate inadecvat“, aceasta
este „teza privilegiat\“ de armata
terestr\, a precizat ministrul
francez al Ap\r\rii, Herve Morin,
care a apreciat, ieri diminea]\, c\
este „prea devreme pentru a se
pronun]a“ asupra caracterului
criminal al dramei de la Car-
cassonne. a
1 LEU exemplarul
ACTUALITATEA
REGIONAL|
Pre]ul gigacaloriei
ar putea s\ sc\d\
cu 10% `n
Bucure[ti
PAGINA 10
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
MITROPOLITUL DE SMOLENSK CRI-
TIC| INTERPRETAREA CANONIC| A
PROBLEMEI DIASPOREI DE C|TRE
CONSTANTINOPOL: Site-ul ortho-
doxie.com public\, `n limba fran-
cez\, atitudinea IPS Kiril, Mitro-
polit de Smolensk [i Kaliningrad,
privind diaspora ortodox\.
Pagina 5
PAGINA CONSUMATORULUI
GR|DINI}| PENTRU COPIII CU IN-
TOLERAN}| LA GLUTEN: Dumi-
nic\, 29 iunie 2008, a avut loc, la
Ia[i, `ntâlnirea persoanelor diag-
nosticate cu celiachie sau sin-
drom de malabsorb]ie cu repre-
zentan]ii Asocia]iei „Sfântul
Teodor“, medici speciali[ti gas-
troenterologi [i reprezentan]i ai
Societ\]ii „Schar“.
Pagina 6
~NV|}|M+NT
2.200 DE ELEVI AU DE ALES ~NTRE
32.000 DE LOCURI LIBERE LA
LICEU: Cea de-a doua etap\ a ad-
miterii computerizate `n licee [i
[coli profesionale, pentru absol-
ven]ii claselor a VIII-a, care nu
au participat la prima etap\ [i
pentru cei care au r\mas
nerepartiza]i, a `nceput ieri, con-
form Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului.
Pagina 13
SPORT
SPANIA, NOUA REGIN| A
EUROPEI: Spania este noua cam-
pioan\ european\ la fotbal, dup\
ce a `nvins Germania cu scorul
de 1-0 (1-0), duminic\, la Viena,
pe Stadionul „Ernst Happel“, `n
finala EURO 2008, competi]ie
g\zduit\ de Austria [i Elve]ia,
`ntre 7 [i 29 iunie. Unicul gol al
meciului a fost marcat de
Fernando Torres (‘33).
Pagina 15
2 Mar]i, 1 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Mar]i - ziua
Proorocului
„Nu `nceta a te ruga pentru
lume, fericite Merg\torule
~nainte; to]i ne rug\m ]ie pen-
tru a lua dar dumnezeiesc din-
tru `n\l]ime, a c\lca capul
celui cu rea socoteal\, noi, cei
ce ne-am `mbog\]it cu tine,
solitorul.“ (Stihir\ a
Merg\torului ~nainte, din
Octoihul Mare)
***
~n spiritualitatea liturgic\, mar-
]ea este ziua `nchinat\ pomeni-
rii sfin]ilor prooroci [i `ndeosebi
celui mai mare dintre ei, repre-
zentantul `ntregului Vechi Tes-
tament, ~naintemerg\torul [i
Botez\torul Ioan. Este ziua `n
care ne aducem aminte de peri-
oada de a[teptare a venirii
Mântuitorului Iisus Hristos, `n
care Sfântul Ioan Botez\torul
este, a[a cum cânt\m tot din
Octoihul Mare, „mijlocitor `ntre
Lege [i Har“. ~l rug\m pe Sfân-
tul Ioan s\ nu `nceteze a se ru-
ga pentru lume, s\ ne ajute a
dobândi „dar dumnezeiesc din-
tru `n\l]ime“, ca unul ce este
„l\ca[ al Duhului“ [i „vas al da-
rurilor dumnezeie[ti“. ~n limba
român\, cuvintele „dar“ [i „har“
sunt, dac\ putem spune astfel,
aproape sinonime. ~ntodeauna
când vorbim de un dar dumne-
zeiesc ne gândim la harul Sfân-
tului Duh, pe care, cu cât `mpli-
nim voia Domnului, cu atât `l
primim mai `mbel[ugat. Este
ceea ce n\d\jduim s\ dobân-
dim, prin mijlocirea ~nainte-
merg\torului, `n fiecare zi de
mar]i. ~l rug\m, totodat\, s\
mijloceasc\ pentru a sc\pa de
cel cu „rea socoteal\“, adic\ de
tot ceea ce nu ne apropie de
Dumnezeu, de to]i cei care „so-
cotesc“ r\u, adic\ nu gândesc
dup\ voia lui Dumnezeu, ci `m-
potriva Lui. ~n finalul cânt\rii
pe care am ales-o ast\zi, m\rtu-
risim c\ „ne-am `mbog\]it“ cu
Sfântul Ioan Botez\torul. ~n-
tr-adev\r, Sfântul Ioan ne `m-
bog\]e[te pe fiecare dintre noi
cu un model de vie]uire dup\
voia lui Dumnezeu. Venirea lui
pe lume a fost `nso]it\ de mi-
nuni s\vâr[ite prin p\rin]ii s\i,
Zaharia [i Elisabeta. Dup\ a-
ceea, `ntreaga existen]\ p\mân-
teasc\, pân\ la sfâr[itul marti-
ric, a fost, a[a cum m\rturise[te
o alt\ cântare a Octoihului, „o
cale neobi[nuit\“. Neobi[nuit\
deoarece a r\spuns chem\rii lui
Dumnezeu ca nimeni altul, fi-
ind `nvrednicit cu mari daruri.
Este motivul pentru care Bise-
rica i-a consacrat ziua de mar]i
a fiec\rei s\pt\mâni, ca zi de
pomenire, fiind invocat `n cân-
t\rile rânduite `n aceast\ zi. Ca
[i `n cazul sfin]ilor `ngeri, nu ne
r\mâne decât s\ folosim acest
mare dar, care este Sfântul
Ioan Botez\torul, [i s\-l che-
m\m `n rug\ciunile noastre. El
este Proorocul prin excelen]\,
un solitor care poate preg\ti ca-
lea Mântuitorului c\tre fiecare
dintre noi. (pr. asist. Silviu TU-
DOSE, Catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
1 IULIE 1878: S-a `ncheiat Congresul de pace de la Berlin.
Prin Tratatul de pace, s-au recunoscut independen]a
României [i drepturile ei asupra Dobrogei. Jude]ele Cahul,
Bolgrad [i Ismail, din sudul Basarabiei, aflate `n componen]a
României, sunt `ncorporate Imperiului }arist.
EVANGHELIA ZILEI celor 12 apostoli. Dup\ alege-
re, Domnul Iisus le d\ sfaturi
Iisus a[teapt\ ca s\-II referitoare la misiunea de
propov\duire a Evangheliei.
Principala lor misiune era de
deschizi u[a sufletului a transmite `n fiecare cas\ bi-
necuvântarea divin\ [i pacea
Iisus a spus: „S\ nu ave]i se la voi. Cine nu v\ va primi lui Hristos. ~n cuvintele frag-
nici aur, nici argin]i, nici bani pe voi, nici nu va asculta cu- mentului evanghelic de ast\zi
`n cing\torile voastre; nici vintele voastre, ie[ind din ca- putem g\si un r\spuns la lip-
traist\ pe drum, nici dou\ sa sau din cetatea aceea, scu- sa de armonie din anumite fa-
haine, nici `nc\l]\minte, nici tura]i praful de pe picioarele milii. Acolo nu mai s\l\[luie[-
toiag; c\ vrednic este lucr\to- voastre. Adev\rat gr\iesc vo- te Hristos, inimile devin reci,
rul de hrana sa. ~n orice ce- u\, mai u[or va fi p\mântului [i chemarea Sa nu mai aude.
tate sau sat ve]i intra, cerce- Sodomei [i Gomorei `n ziua Iisus st\ la u[\ [i bate. Este
ta]i cine este `n el vrednic [i a- judec\]ii, decât cet\]ii acele- discret [i a[teapt\ ca tu s\-I
colo r\mâne]i pân\ ce ve]i ie- ia.“ (Matei 10, 9-15) deschizi. Te las\ ca tu s\ alegi
[i. {i intrând `n cas\, ura]i-i, momentul. Deci nu `ntârzia la
zicând: «Pace casei aceste- *** nesfâr[it! Gr\be[te-te [i des-
ia». {i dac\ este casa aceea chide u[a inimii tale lui Hris-
vrednic\, vin\ pacea voastr\
peste ea. Iar de nu este vred-
Capitolul X al Evangheliei
Sfântului Apostol [i Evanghe-
tos, D\t\torul de via]\. Când
El intr\, toate valurile [i fur- ma ta va s\l\[lui pacea [i bi- (pr. Dumitru P|DURARU,
nic\, pacea voastr\ `ntoarc\- list Matei prezint\ alegerea tunile vie]ii `nceteaz\ [i `n ini- necuvântarea lui Dumnezeu. Radio Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI faptele noastre bune, aceasta s\ ne fie
spre `nv\]are, c\ nimic din ce facem
noi nu facem spre meritul nostru. Cea
P\catul `ncol]e[te chiar [i `n cele mai bune fapte ale noastre mai eficient\ arm\ `mpotriva acestei
aparen]e a binelui, impotriva p\catu-
„C\ci [tim c\ Legea e duhovni- lui `nf\[urat `n haina drept\]ii este
ceasc\; dar eu sunt trupesc, vândut smerenia. Avva Sisoe din „Pateric“, la
sub p\cat. Pentru c\ ceea ce fac nu moartea sa, v\zând pe `ngeri c\ `l lu-
[tiu; c\ci nu s\vâr[esc ceea ce voiesc, au la cer, `nc\ se mai ruga de ei s\-l
ci fac ceea ce ur\sc. Iar dac\ fac ceea mai lase, c\ nici nu a apucat s\ se po-
ce nu voiesc, recunosc c\ Legea este caiasca. Mai bine s\ uit\m faptele
bun\. Dar acum nu eu fac acestea, ci noastre bune [i s\-L l\s\m pe Dum-
p\catul care locuie[te `n mine. Fiind- nezeu s\ [i le aminteasc\ la vremea
c\ [tiu c\ nu locuie[te `n mine, adic\ cuvenit\. Ce s\ facem noi? Apostolul
`n trupul meu, ce este bun. C\ci a voi de ast\zi ne `ndeamn\ s\ fim aten]i la
se afl\ `n mine, dar a face binele nu fiecare gest, cuvânt [i fapt\, pentru c\
aflu; c\ci nu fac binele pe care `l vo- `n ele se poate ascunde p\catul, r\ul.
iesc, ci r\ul pe care nu-l voiesc, pe P\catul nu r\mâne izolat, ci se ames-
acela `l s\vâr[esc. Iar dac\ fac ceea ce tec\ `n toate motiva]iile [i ac]iunile
nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci p\- noastre. P\catul este aproape, iar
catul care locuie[te `n mine. G\sesc Sfântul Pavel ne spune c\ se afl\ `n
deci `n mine, care voiesc s\ fac bine, Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Dom- poate tr\i omul: nu fac binele pe care noi. Nu po]i trage o linie [i spune:
legea c\ r\ul este legat de mine. C\, nul nostru! Deci, dar, eu `nsumi, cu `l doresc, ci r\ul pe care nu-l voiesc, `l „Uite, aici se termin\ dreptatea mea
dup\ omul cel l\untric, m\ bucur de mintea mea, slujesc legii lui Dumne- s\vâr[esc. Prin acest cuvânt, apostolul [i de aici `ncepe p\c\to[enia.“
legea lui Dumnezeu; dar v\d `n zeu, iar cu trupul, legii p\catului.“ dovede[te realism [i discern\mânt, re- P\catul are un mod specific de a se
m\dularele mele o alt\ lege, luptân- (Romani 7, 14-25) lateaz\ constatarea unui r\zboi du- strecura `n ]es\tura tuturor `nda-
du-se `mpotriva legii min]ii mele [i hovnicesc, pe care `ns\ nu l-a abando- toririlor noastre, a motiva]iilor noas-
f\cându-m\ rob legii p\catului, care *** nat niciodat\. Ideal ar fi s\ nu p\c\- tre, a inten]iilor noastre, a ac]iunilor
este `n m\dularele mele. Om nenoro- tuim. De putut numai Dumnezeu [tie noastre. El `ncol]e[te chiar [i `n cele
cit ce sunt! Cine m\ va izb\vi de tru- Sfântul Pavel expune una dintre ce poate fiecare. Dac\ p\catul este a- mai bune fapte ale noastre. (Ciprian
pul mor]ii acesteia? Mul]umesc lui cele mai tulbur\tore experien]e ce le tât de subtil, `ncât se furi[eaz\ [i `n OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
362 de ani
de la na[terea lui Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz
a fost un filosof [i matematician german,
unul din cei mai importan]i filosofi de la
sfâr[itul secolului al XVII-lea [i `nceputul
celui de al XVIII-lea, unul din `ntemeietorii
iluminismului german. ~n matematic\,
Leibniz a introdus termenul de „func]ie“
(1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o
cantitate dependent\ de o curb\. Al\turi de
Newton, Leibniz este considerat fondatorul
analizei matematice moderne.
Leibniz s-a n\scut pe 1 iulie 1646 `n Leip-
zig, fiu al unui avocat [i profesor la universi-
tatea din localitate. Tot aici `[i `ncepe studi-
ile, pe care le continu\ la Jena [i Altdorf. ~n
1666, ob]ine titlul de doctor `n Drept [i intr\
`n serviciul lui Johann Phillipp von Schön- oglinde[te `ntregul univers; concordan]a
born, arhiepiscop [i prin] elector `n Mainz, dintre activitatea monadelor este asigurat\
pentru care `ndepline[te un mare num\r de de „armonia prestabilit\“, creat\ de mona-
`ns\rcin\ri politice [i diplomatice. ~n 1673, da suprem\, Dumnezeu. Pe baza acestei te-
† Sfântul Ierarh ni]i de peste hotarele de nord
`ntreprinde o c\l\torie la Paris, unde r\mâne ze, Leibniz consider\, `n spiritul unui opti-
ale Moldovei, au pr\dat ora-
Leontie de la R\d\u]i [ul R\d\u]i, furând [i moa[- timp de trei ani [i se ocup\ `n mod intens cu mism conformist, c\ lumea noastr\, creat\
studiul matematicii, [tiin]elor naturale [i de Dumnezeu, este „cea mai bun\ dintre
tele Sfântului Leontie.
Sfântul Leontie s-a n\scut filosofiei. ~ntors `n Germania, ob]ine `n anul toate lumile posibile“. ~n teoria cunoa[terii,
Tot `n aceast\ zi, Biserica
la `nceputul sec. al XIV-lea [i face pomenirea Sfin]ilor Mu- 1676 postul de bibliotecar [i consilier privat Leibniz se situeaz\ pe pozi]iile ra]ionalis-
s-a c\lug\rit de tân\r pe lâng\ Ernst August, prin] de Braunsch- mului, pe care `ncearc\ s\-l `mbine cu ele-
cenici, doctori f\r\ de argin]i,
la M\n\stirea Bogdana din Cosma [i Damian; a Sfântu- weig-Lüneburg [i mai târziu prin] elector de mente de empirism. ~mp\r]ind adev\rurile
R\d\u]i cu numele Lavren- Hannover, apoi pe lâng\ urma[ul lui, Georg `n „ra]ionale“ [i „faptice“, el consider\ c\
lui Cuvios Petru, patriciul; a
tie. La scurt timp s-a retras Sfântului Mucenic Potit, Ludwig, care va deveni rege al Angliei cu nu- primele, având un caracter necesar [i uni-
`n sih\strie, pe valea Putnei, mele de George I. ~n aceast\ func]ie, Leibniz versal, nu pot proveni din experien]\; prin-
pruncul, [i a Sfântului Ma-
unde a construit o mic\ bise- vrichie. r\mâne pân\ la sfâr[itul vie]ii. El se bucura cipiile lor se afl\ `n intelect `n stare embri-
ric\ de lemn, cunoscut\ sub de o deosebit\ pre]uire [i era considerat, `n onar\ [i primesc de la sim]uri doar un im-
numele de „Schitul lui La- Mâine, Biserica serbeaz\ acel timp, ca geniu universal. Opera sa se ex- puls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la
vrentie“ sau „Schitul Laura“. † (neagr\) aducerea ve[mân- tinde nu numai `n domeniile filosofiei [i ma- cunoscuta tez\ a senzualismului „Nimic nu
tului N\sc\toarei de Dumne- tematicii, ci trateaz\ teme variate de teolo- este `n intelect care s\ nu fi fost mai
~n timpul domnitorului Ale- zeu `n Vlaherne [i face pome-
xandru cel Bun, Lavrentie a gie, drept, diploma]ie, politic\, istorie, filolo- `nainte `n sim]uri“, Leibniz adaug\: „`n
nirea † (neagr\) Sfântului gie [i fizic\. A fost fondatorul [i primul pre- afar\ de intelectul `nsu[i“. Astfel, el com-
fost ales episcop de R\d\u]i. Voievod {tefan cel Mare.
Tradi]ia spune c\ a fost du- [edinte al „Academiei de {tiin]e“ din Berlin pleteaz\ cele trei principii ale logicii aris-
hovnicul Sfântului Daniil Si- (1700). Leibniz moare la 14 noiembrie 1716 totelice cu principiul ra]iunii suficiente,
hastrul. A fost `nmormântat ~n ziua de 1 iulie, `n Hannover. necesar pentru verificarea adev\rurilor
`n biserica de lemn a schitu- Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la faptice ob]inute pe calea induc]iei. Operele
istoria consemneaz\: baza existen]ei „monadele“, elemente spiri- filosofice ale lui Leibniz au exercitat o in-
lui, ctitoria sa. Pentru c\ e-
rau f\c\toare de minuni, a 1804: s-a n\scut George tuale indivizibile, independente unele de al- fluen]\ deosebit\ asupra dezvolt\rii ulte-
moa[tele lui au fost mutate Sand (Amantine Aurore Lu- tele, `nzestrate cu o for]\ activ\. ~n conse- rioare a filosofiei germane, `n special
`n Catedrala din R\d\u]i. ~n cile Dupin), scriitoare france- cin]\, materia nu este decât manifestarea asupra lui Christian von Wolff [i Imma-
anul 1639, ni[te tâlhari, ve- z\ (d. 1876). a exterioar\ a monadelor. Fiecare monad\ nuel Kant. (pr. Paul LEHACI)
 Mar]i, 1 iulie 2008 3
„Frate, tu [tii Scriptura, c\ Dumnezu numai celor smeri]i le

Agenda d\ har, [i zici c\ te vei l\sa mai t=rziu de patima `n\l]\rii de

sine, dar nu bagi de seam\ c\ `ntr-aceasta sufletul t\u se
pierde deja? Po]i s\ arunci un m\rg\ritar de mare pre] `n ap\,
cre[tinului zic=nd c\-l vei c\uta mai t=rziu? Dar dac\ nu vei putea s\ te
smere[ti cu adev\rat, ca s\ prime[ti darul m=ntuirii tale?“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Ziua de m=ine n-a promis-o Dumnezeu nim\nui
Este vindecare [i m=ntuire zeu a luat darul de la ei, vor fi din ce [i pl\cerea s\ fii vestit [i grozav [i al-
(MVI)

pentru cel m=ndru [i iute din `n ce mai mut `ntr-o asem\nare cu di- tele asemenea „toat\ m\duva omului
fire? Cum poate fi dob=ndit avolul. o pierd [i `l las\ sec“. Smeri]i-v\, iubi]i
pentru Hristos? Frate, tu [tii Scriptura, c\ Dumnezu fra]i, „c\ altfel nu ve]i putea gusta bu-
Da, este vindecare [i m=ntuire [i numai celor smeri]i le d\ har, [i zici c\ n\t\]ile `mp\r\]iei mele!“, zice Dom-
pentru cel m=ndru, dar va trebui s\ te vei l\sa mai t=rziu de patima `n\l]\- nul Atot]iitorul. S\ `ntreb\m pe at=-
tr\iasc\ `ntr-o mare fric\ de Dumne- rii de sine, dar nu bagi de seam\ c\ `n- tea suflete m\re]e, bogate, pe to]i `n-
zeu, c\ zis este cu str\[nicie: „Domnul tr-aceasta sufletul t\u se pierde deja? v\]a]ii, principii [i `mp\ra]ii care deja
celor m=ndri le st\ `mpotriv\!“ Acest Po]i s\ arunci un m\rg\ritar de mare au trecut la cele ve[nice, s\-i `ntreb\m
p\cat este cel mai ur=t de Dumnezeu. pre] `n ap\, zic=nd c\-l vei c\uta mai ce le-a mai r\mas acum din m\re]ia,
Este p\catul luciferic, care a adus c\- t=rziu? Dar dac\ nu vei putea s\ te desf\t\rile [i st\p=nirea lor? To]i, fra-
derea unei cete `ntregi de `ngeri [i i-a smere[ti cu adev\rat, ca s\ prime[ti te, vor r\spunde: „Nimic, nimic!“ „O,
f\cut lipsi]i total de darurile lui Dum- darul m=ntuirii tale? Ca s\ scapi de omule, zice Fecitul Augustin, tu pre]u-
nezeu. Sunt draci nesuferi]i, ur=]i, vi- m=ndrie, ai nevoie de rug\ciune, de ie[ti ceea ce are omul aici, bag\ `ns\
cleni, fiin]e cu ur\ des\v=r[it\ [i bles- pl=ns, de p\rere de r\u adev\rat\. A- de seam\ la ceea ce duce cu sine! C=nd
tema]i pe vecii vecilor. Aceasta este ceasta este un dar de sus. Dar dac\ moare, nu ia nimic altceva cu sine de-
soarta tuturor celor ce se `ncred `n pu- Dumnezeu nu-]i d\ aceat\ p\rere de m\nui; poate s\ ]i-o dea, poate s\ nu c=t un cadavru greu mirositor [i o hai-
terile lor, mai presus de to]i, `ng=m- r\u? Dac\ vine moartea [i nu-]i las\ ]i-o dea!“ n\ zdren]\roas\, care vor putrezi `m- Cultura [i teologia
fa]i, nemilo[i, ur=]i de semenii lor, `n- timp? „Ziua de m=ine, zice Fericitul L\ud\ro[enia, seme]ia, iu]imea, preun\ cu el“. (Nee vorbee[tee p\rinteelee
dr\zne[i [i f\r\ ru[ine. Dac\ Dumne- Augustin, n-a promis-o Dumnezeu ni- care este o fiic\ a m=ndriei, dispre]ul Arseeniee, vol. I) protestant\ dup\
Primul R\zboi
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Mondial (II)
Dup\ Primul R\zboi Mon-
Sfintele moa[te sunt semnul marcionism: una dintre
doctrinele gnosticilor; nu-
Evanghelia dup\ Luca,
episcopele pauline f\r\ Ti-
dial, a luat na[tere o nou\
teologie, a[a-numita „teolo-
unei vie]i binecuv=ntate mele vine de la Marcion,
originar din Asia Mic\, sta-
motei [i Tit, din care eli-
min\ ideile iudaice. De la
gie dialectic\“ sau „teologia
crizei“, care s-a str\duit s\
~n Biserica Ortodox\, cinstirea sfintelor bilit la Roma c\tre 140, `nceput, Biserica a condam- scoat\ `n eviden]\ ideea c\
moa[te are un rol deosebit de important. Pre- unde, sub influen]a gnosti- nat ideile lui Marcion, c\ci pe Dumnezeu nu-L putem
zen]a binecuv=ntat\ a sfin]ilor se manifest\ cismului lui Cerdon, dez- ea a ap\rat unitatea isto- cunoa[te `n mod istoric, nici
`n Biseric\ nu doar prin imaginile lor sacre, volt\ propriul lui sistem, pe riei m=ntuirii [i revela]iei, speculativ, nici descriptiv,
cunoscute `n icoane, ci [i prin sfintele lor baza unor texte din continuitatea dintre Ve- ci numai stând „cu fric\ [i
moa[te, r\m\[i]ele p\m=nte[ti ale unei vie]i Epistola c\tre Galateni, de- chiul [i Noul Testament. cu cutremur“ `naintea Lui,
duhovnice[ti `n aceast\ lume. spre Dumnezeul celor dou\ Cel mai important exeget `ntr-o pozi]ie de criz\, de
Pentru evlavia ortodox\, ar\tarea puterii Testamente [i despre cano- modern al lui Marcion a con[tiin]\ a p\c\to[eniei
lui Dumnezeu, prin sfintele moa[te are sem- nul Scripturii. Dup\ Mar- fost Adolf Harnak (1851- noastre. Cel mai cunoscut
nifica]ii deosebite pentru credincio[i, semni-fi- cion, exist\ «doi dumnezei»: 1930), care sus]ine deose- reprezentant al teologiei di-
ca]ii pe care se cuvine s\ le cunoa[tem pentru un dumnezeu inferior, im- birea radical\ `ntre Evan-
a ne preg\ti cum se cuvine `n ceea ce prive[te alectice este Karl Barth
v\rat c\ nu trupul, ci sufletul are capacitatea perfect, al Vechiului Testa- ghelia unic\ a lui Hristos [i (1886-1968), care punea `n
cinstirea sfin]ilor [i a sfintelor moa[te. de a-L cunoa[te pe Dumnezeu atunci c=nd El ment, care a creat lumea, a celelalte religii. (pr. prof.
Cultul sfin]ilor, privit `n general, e un oma- centrul teologiei sale teo-
Se descoper\. Se cuvine `ns\ a preciza faptul dat Legea [i a inspirat pro- dr. Ion BRIA, Dic]ionar de
giu adus lui Dumnezeu prin cei care au devenit centrismul [i puterea cu-
c\ „locul“ specific al recept\rii prezen]ei divine fe]ii, care se m=nie [i se Teologie Ortodox\)
„casnicii Lui“, adic\ sfin]ii. Acest cult const\ `n `n om nu este sufletul `n independen]\ fa]\ de vântului lui Dumnezeu.
cinstirea, invocarea [i imitarea sfin]ilor. El nu
r\zbun\; un dumnezeu al Al\turi de Barth, un alt re-
trup, ci sufletul legat de trup: „Nu [ti]i c\ tru- Noului Testament, Tat\l
este un cult de adorare, ci de venerare. El nu pul vostru este templu al Duhului Sf=nt care prezentant de seam\ a pro-
`nl\tur\ [i nici nu mic[oreaz\ cu nimic cin- lui Iisus Hristos, al iubirii, testantismului a fost Fr.
este `n voi, pe care-L ave]i de la Dumnezeu?“ (I
stirea adus\ lui Dumnezeu. Sfin]ilor aducem Corinteni VI, 19). Av=nd pe Duhul Sf=nt lu- al milei [i al iert\rii. ~ntre Gogarten († 1967), profesor
venerare, iar lui Dumnezeu, adorare. cr\tor `n trup, sfin]ii devin cu adev\rat „tem- cei «doi dumnezei», cel cre- la Jena, renumit prin ope-
Sfin]ii devin, `n timpul vie]ii lor p\m=n- ple ale lui Dumnezeu“ (I Corinteni III, 16), l\- ator [i cel r\scump\r\tor, rele sale: „Decizia religioa-
te[ti, l\ca[uri curate ale lui Dumnezeu. Cin- ca[uri ale lui Hristos, pentru c\ Dumnezeu s\- nu exist\ leg\tur\; nici s\“ (Jena, 1921), „Despre
stindu-i pe sfin]i, cre[tinii `i cinstesc pe priete- l\[luie[te `n ei [i r\m=ne `n ei ve[nic. Sunt toc- `ntre Lege [i Evanghelie, credin]\ [i Revela]ie“ (Jena,
nii lui Hristos, pe fiii [i mo[tenitorii ~mp\r\]i- mai ceea ce spune Sf=ntul Apostol Pavel, defi- `ntre Israel [i Biseric\ sau 1923), „Cred `ntr-Unul
ei lui Dumnezeu: „Celor c=]i L-au primit, care nind templul lui Dumnezeu din om: „Noi sun- `ntre iudaism [i cre[tinism. Dumnezeu `ntreit“ (Jena,
cred `n numele Lui, le-a dat putere ca s\ se fa- tem templu al Dumnezeului Celui viu, precum Materia este rea, de aceea 1926), „Credin]\ [i realita-
c\ fii ai lui Dumnezeu“ (Ioan I, 12). Dumnezeu a zis: «Voi locui `n ei [i voi umbla [i Marcion recomanda asce- te“ (Jena, 1928) [.a. ~n
Prezen]a lui Hristos `n sfin]i nu prive[te nu- voi fi Dumnezeul lor [i ei vor fi poporul Meu»“ tismul riguros. Pentru a 1932, dup\ ani `ntregi de
mai sufletul acestora, ci [i trupul lor. E ade- (II Corinteni VI, 16). (pr. Gheorghe MIH|IL|) sus]ine ideile sale, el stabi- criz\ economic\ a[a cum nu
le[te propriul s\u canon: se mai `ntâlnise pân\
atunci `n istorie, Friedrich
Gogarten `ncerca, `n trata-
BIBLIA - VERSET CU VERSET potriv\: r\spunde `mpotriv\: c\ nu-l iube[ti, dar `l dusm\- care mi-ai dat-o s\ fie cu mine, tul s\u de „Etic\ politic\“,
Femeia pe care Tu mi-ai dat-o, ne[ti, `l ur\[ti. Atunci, tu ai ea mi-a dat din pom [i am s\ articuleze logica socialu-
„Dar ce, numai eu...?“ ca [i c=nd ar zice Nenorocirea
pe care Tu mi-ai adus-o pe
cap. C\ci a[a se `nt=mpl\,
f\cut crim\, nu dragoste“, spu-
ne p\rintele Arsenie.
Coment=nd acest verset,
m=ncat!». «{tiu, spune Adam,
[tiu c\ am p\c\tuit; dar fe-
meia pe care mi-ai dat-o s\ fie
lui, cu care lumea modern\
[i, cu prec\dere, Biserica se
fra]ilor, c=nd omul nu suport\ Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur spu- cu mine [i despre care Tu ai vedea acut confruntat\.
Facerea 3, 12: noasc\ gre[eala, Adam arun-
s\ se `nvinov\]easc\ pe sine, ne: „Mi[c\toare cuvinte [i spus: „S\-i facem lui ajutor a- Problema social\ `n epoca
c\ vina asupra femeii [i, indi-
„Zis-a Adam: rect, asupra lui Dumnezeu. nu se fere[te s\ pun\ vina pe pline de mult\ mil\! ~ndestu- semenea lui“, ea a fost pricina modern\ nu era nou\. ~nc\
din prima parte a secolul al
«Femeia care mi-ai Poc\in]a a lipsit cu des\v=r- Dumnezeu ~nsu[i“. ~n acela[i l\toare s\ atrag\ spre iubire alunec\rii mele! Femeia pe
XIX-lea, ea se f\cuse
[ire din reac]ia lui la cerce- sens, p\rintele Arsenie Papa- de oameni pe St\p=nul cel at=t care mi-ai dat-o s\ fie cu mine.
dat-o s\ fie cu mine, tarea lui Dumnezeu. Avva cioc, de la M\n\stirea „Sf=nta de bun, a C\rui bun\tate de- M-am a[teptat eu, oare, s\ m\ sim]it\, iar reac]ia Bisericii
aceea mi-a dat din Dorotei a v\zut `n atitutidea Maria“ de la Techirghiol, a- p\[e[te p\catele noastre. ~n- acopere cu aceast\ ru[ine toc- fusese prompt\. ~n secolul
primilor oameni dup\ c\de- minte[te mereu `n predicile delunga r\bdare a lui Dum- mai ea, care a fost creat\ ca s\-mi al XX-lea, aceast\ proble-
pom [i am m=ncat»“. rea `n p\cat - c\ci nici Eva sale de u[urin]a cu care oame- nezeu i-a zguduit inima [i i-a aduc\ m=ng=iere? Tu mi-ai m\ social\ cap\t\, `n opini-
Atitudinea lui Adam care nu-[i va asum\ fapta, ci va da nii arunc\ vina unii pe al]ii, ar\tat c=t de mare este p\ca- dat-o! Tu ai adus-o la mine! a lui Gogarten, dimensiuni
reiese din acest verset este, vina pe [arpe - o lips\ de asu- semeni de-ai lor, crez=nd c\ tul! De aceea, Adam `[i alc\tu- Ea, dar, nu [tiu de cine `n- nemai`ntâlnite: „O putere
clar, una a omului c\zut din mare a propriilor fapte: „{i a- astfel `[i motiveaz\ fapta sau ie[te aproape o ap\rare [i-I spu- demnat\, mi-a dat din pom [i anonim\, difuz\, o putere
slava divin\. ~n momentul `n poi, `l `ntreab\: De ce ai p\- „scap\“ `n vreun fel de pe- ne lui Dumnezeu: «Femeia pe am m=ncat»“. (Lucian APOPEI) care, `nainte de toate, nu se
care protop\rin]ii gre[esc, c\tuit? De ce ai c\lcat porun- deapsa care urmeaz\ `nc\l- las\ tras\ la r\spundere, a
m=nc=nd din pomul oprit, ei ca? Prin aceasta, `l `ndemna c\rii poruncii divine. „«Dar ce, pus st\pânire pe oameni [i
nu doar c\ nu se c\iesc pentru anume s\ spun\ Iart\-m\!. numai eu vorbesc!? La urma le-a impus legile ei. Este o
fapta lor, ci caut\ s\ dea vina Dar unde se aude Iart\-m\? urmei, merit\». Ei bine, v\ putere care, `n timp ce `i si-
pe altcineva, numai pe ei `n- Nic\ieri nu se vede smerenie; spun, e un p\cat foarte mare le[te pe ace[tia s\ intre `n
[i[i, nu. ~n loc s\-[i recu- nic\ieri poc\in]a. Ci, dim- acesta, s\ dai vina. Nu numai st\pânirea ei, nu se `ngri-
je[te de nimic dintre cele ce
a ISTORII CU T+LC a sunt specific omene[ti. Pen-
tru ea, valorile specifice ale
umanit\]ii nu mai subzist\.
Despre dou\, au intrat cu to]ii `ntr-un chiup mare,
s-au urcat `ntr-o luntre [i s-au dus la locul pe-
trecerii. Când a venit ar[i]a [i oamenii s-au
Ea se arat\ a fi indiferent\
fa]\ de leg\turile dintre oa-

p\catul bârfei
Un frate l-a `ntrebat pe avva Ioan: „Cum
se face c\ sufletului meu, de[i plin de r\ni,
nu-i este ru[ine s\-l bârfeasc\ pe aproapele?“.
B\trânul `i spune urm\toarea parabol\ de-
spre bârf\: „Era un om s\rac [i avea femeie.
A v\zut o alt\ femeie, cu vino-ncoace, [i s-a
`nsurat [i cu ea. Dar amândou\ erau dezbr\-
cate. Fiind o petrecere prin vecin\t\]i, ele l-au
rugat: «Ia-ne cu tine». El le-a luat pe amân-
potolit, una dintre ele s-a uitat afar\ [i, nev\-
zând pe nimeni, a s\rit afar\, s-a dus la o
gr\mad\ de gunoi [i, culegând câteva zdren]e
meni, inerente naturii uma-
ne. Pe ace[tia, ea nu-i (re)-
cunoa[te [i nici nu-i tole-
vechi, [i-a f\cut o cing\toare [i a `nceput s\ se reaz\. C\ci ea nu-l cunoa[-
plimbe cu `ndr\zneal\. Cealalt\, care r\m\- te pe om decât ca purt\tor
sese goal\ `n chiup, zicea: «Uite, desfrânata, [i posesor al unei for]e de
nu-i e ru[ine s\ umble `n pielea goal\». Dar munc\ invariabile. Sau,
b\rbatul i-a spus `ntristat: «Asta-i culmea! Ea mai precis: ea nu-l recu-
m\car [i-a acoperit ru[inea; ]ie, goal\ pu[c\, noa[te nicidecum pe aceas-
nu ]i-e ru[ine s\ vorbe[ti?». A[a se `ntâmpl\ [i ta ca om, ci doar ca for]\ de
cu bârfa“. (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) munc\“. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
4 Mar]i, 1 iulie 2008
„Sunt cazuri de elevi favoriza]i de unii dasc\li, pentru c\ sunt

Opinii «medita]i» de aceia[i, exist\ cazuri de fraudare a examenelor de

admitere la liceu sau de bacalaureat, exist\ cazuri de elevi l\sa]i s\
copieze la tezele scrise sau nota]i mai mult dec=t merit\ la corectare.
Acestea nu afecteaz\ imaginea de ansamblu dec=t la nivel de fapt
divers, bun de relatat `ntr-un buletin de [tiri, la o televiziune.“

EDITORIAL EDUCA}IE {I VIA}|

Faptul divers, „tras Avem nevoie de un `nv\]\mânt confesional?

ortodoxe, neap\rând nimic nistra forme de `nv\]\mânt reaz\ continuitate [i o anumi-

la xerox“ de dom’ semnificativ (`n afara semina-

relor sau facult\]ilor de teolo-
gie, circumscrise `nv\]\mân-
confesional de toate niveluri-
le, profilurile [i specializ\rile,
`n condi]iile legii. Mai mult,
t\ marc\ educa]ional\. ~n al
treilea rând, cu o mai atent\
asumare a realit\]ilor umane

profesor, la ore de tului teologic, dar care este

altceva decât `nv\]\mântul
confesional).
Statul va sus]ine financiar `n-
v\]\mântul confesional, `n
conformitate cu anumite re-
sau sociale; `nv\]\mântul con-
fesional, prin pârghii specifice,
poate stimula pe cei afla]i `n

maxim\ audien]\ de prof. univ. dr.

Orice comunitate are nevo-
ie de un sistem de educa]ie
flexibil, deschis, multiplu, cu
glement\ri. Aceste unit\]i de
`nv\]\mânt dispun de o au-
tonomie organizatoric\ [i
dificultate, ajut\ comunitatea
sau substituie interven]ia so-
cial\ a statului (când se dove-
a Principala acuza]ie adus\ Constantin CUCO{
diverse paliere care s\ se `n- func]ional\, potrivit statute- de[te refractar sau neputin-
trep\trund\, s\ se complete- lor [i canoanelor lor, `n con- cios), ridic\ sau salveaz\ per-
`nv\]\m=ntului rom=nesc se refer\ ze reciproc, s\ preia func]iuni cordan]\ cu prevederile legale soanele prin `nv\]\tur\. ~n al
~nv\]\mântul confesional patrulea rând, cu un corp pro-
la faptul c\ programa [colar\ are o istorie semnificativ\, la când una dintre verigi intr\ ale sistemului na]ional de `n-
fesoral mai atent ales, mai po-
nivel european [i na]ional. Ca `n deriv\. ~nv\]\mântul de v\]\mânt. Este explicitat fap-
mizeaz\ pe cantitatea [i nu form\ de realizare institu]io- stat (sau public) este dimen- tul c\ `n `nv\]\mântul confe- limorf (laici [i clerici), mai pro-
filat pe valorile confesiunii re-
pe calitatea informa]iei predate a nalizat\ a educa]iei, acesta se sionat pentru cet\]eanul „me-
diu“, standard, r\mâne „ge-
sional se pot `nscrie elevi sau
studen]i, indiferent de religie spective. {i, nu `n ultimul rând,
constituie `n una dintre mo- cu un etos cre[tin disipat cu
dalit\]ile care au premers `n- neral“ [i nu `ntotdeauna reu- sau confesiune, garantându-se
de Florin ZAMFIRESCU [e[te s\ fie atent la particu- libertatea educa]iei religioase generozitate la nivelul dis-
v\]\mântul de stat sau cel ciplinelor, proceselor didactice
privat. Totodat\, dac\ avem `n larisme de tot felul. Asta nu a acestora, corespunz\toare
Despre starea `nv\]\m=ntului rom=nesc se vorbe[te, de `nseamn\ c\ nu avem nevoie propriei religii sau confesiuni. [i al rela]iilor educa]ionale.
cele mai multe ori, `n contradictoriu, de la Revolu]ie `ncoa- vedere calitatea, observ\m c\ Milit\m pentru un plura-
aceast\ ipostaz\ a `nv\]\- de el, ci c\ nu trebuie s\ ne Ca orice ini]iativ\ educativ\, o
ce. De o parte a „baricadei“, de afl\ cei care consider\ c\ baz\m exclusiv pe el, dat fi- institu]ie de `nv\]\mânt con- lism realist [i echilibrat, `n
mântului corespunde unor `- materie de ofert\ educa]iona-
avem un `nv\]\m=nt care `ncurajeaz\ performan]a, dova- nalte exigen]e, cel pu]in `n spa- ind c\ promoveaz\ mai mult o fesional trebuie s\ se supun\
d\ fiind rezultatele excep]ionale ale elevilor [i studen]ilor educa]ie de „men]inere“, nu unor proceduri de acreditare, l\, [i nu pentru o convertire a
]iul european sau american. `ntregului `nv\]\mânt `n va-
rom=ni la olimpiadele interna]ionale la matematic\, fizi- Cel mai adesea, `n istorie, `n- `ntotdeauna performant\. A- func]ionarea ei respectând o
c\, informatic\ etc. De cealalt\ parte, `i g\sim pe cei care poi, `nv\]\mântul public este serie de cerin]e privitoare la riante confesionale ce vor con-
v\]\mântul confesional a fost cura `ntre ele. Nu credem c\
critic\ modul `n care se desf\[oar\ `nv\]\m=ntul `n Ro- asimilat unor ocazii de formare strâns legat de factorul de pu- natura curriculumului, proce-
m=nia, axat pe memorare [i reproducere de cifre [i citate tere dominant (prin pârghii sualitatea didactic\, intrarea sistemul existent trebuie „dis-
de `nalt\ ]inut\, fiind adesea putat“ [i `mp\r]it `n „felii“
[i mai pu]in pe dezvoltarea unei g=ndiri creative, capabile selectiv sau chiar elitist. financiare, juridice, politice), [i ie[irea din sistem, conexiu-
s\ se adapteze la cerin]ele pie]ei muncii actuale. poate fi instrumentalizat de nile cu alte institu]ii similare propor]ionale cu ponderea
Nu-i mai pu]in adev\rat c\ cultelor legal recunoscute. {i
De aci `ncolo apar tot felul de acuza]ii la adresa `nv\]\- România se afl\ la `nceput de cei care conduc societatea [i sau cu nevoile sociale.
m=ntului rom=nesc. C\ nu este performant la nivelul ce- nu deserve[te plenar intere- Cu ce ar veni `n plus `nv\- a[a sistemul educa]ional este
drum, din acest punct de ve- destul de bolnav, `ncât o bul-
rin]elor europene, de[i nu am auzit s\ fi ap\rut mari pro- dere. Dup\ „reforma“ `nv\]\- sele reale ale membrilor co- ]\mântul confesional fa]\ de
bleme de adaptare a `nv\]\m=ntului universitar rom=- cel public? versare de acest tip i-ar putea
mântului din 1948, str\lucite munit\]ii.
nesc, de exemplu, la liniile de ac]iune definite de „Procesul fi fatal. ~n ultim\ instan]\, ne
unit\]i de `nv\]\mânt confe- ~n aceste circumstan]e, e- ~n primul rând, cu o spiri- intereseaz\ calitatea ofertei
Bologna“, care `n final, urm\re[te recunoa[terea reciproc\ sional au fost obligate s\-[i dificarea unor a[ez\minte de tualizare/confesionalizare a u-
a diplomelor universitare `n spa]iul european. Apar acu- educa]ionale [i rolul ei `n edi-
`ntrerup\ activitatea. O fru- `nv\]\mânt confesionale s-ar nei p\r]i din curriculum (s\ zi- ficarea spiritual\ a persoanei.
za]ii c\ s-a format, la nivelul `ntregii ]\ri, o adev\rat\ moas\ tradi]ie a fost deca- `nscrie `ntr-un proces de nor- cem, cel la decizia [colii, `n Calitate pe care o putem `n-
„mafie a medita]iilor“, afirma]ie care, deocamdat\, circul\ pitat\. ~n ultimul timp, ca- malitate. Patronarea unei propor]ie pân\ la 30% din to- tâlni `n toate modurile de or-
la nivel de folclor printre p\rin]ii elevilor. La urma urmei, drul normativ relativ la ches- [coli de c\tre Biseric\ `i poate tal) sau a unor activit\]i extra- ganizare a `nv\]\mântului
ce l-ar fi `mpiedicat pe un p\rinte care [i-ar fi v\zut copilul tiunea `n aten]ie a fost reacti- imprima acesteia un supli- curriculare [i care ar `nt\ri [i (public, particular, confesio-
cu studiile `ncheiate s\ dema[te aceast\ „mafie“ rapace? vat (prin Legea cultelor, Le- ment de credibilitate [i de va- mai mult identitatea cultural\ nal), cu condi]ia ca procesul
Principala acuza]ie adus\ `nv\]\m=ntului rom=nesc se gea `nv\]\mântului), f\r\ a fi loare, dup\ cum [i Biserica `[i a unor indivizi sau comunit\]i. ca atare s\ configureze per-
refer\ la faptul c\ programa [colar\ mizeaz\ pe cantitatea destul de coerent, `mbietor [i exerseaz\, astfel, o form\ ~n al doilea rând, cu o stabili- soane culturale, demne, libe-
[i nu pe calitatea informa]iei predate, c\ se urm\re[te edificator. Iar `n practic\, mai `nalt\ de implicare. tate institu]ional\ mai puter- re, responsabile.
doar „doparea“ elevului cu c=t mai multe date, cele mai mult cultele minoritare au Dup\ cum acrediteaz\ le- nic\ - dat\ fiind autonomia fi-
* PROF. UNIV. DR.CONSTANTIN CUCO[, PRODECAN
multe lipsite de finalitate practic\, mai ales `n perspectiva „profitat“ de schimbarea men- gea, cultele recunoscute au nanciar\ sau de gestiune a re- ALFACULT|}II DE PSIHOLOGIE [I [TIIN}E ALE
practic\rii unei meserii. ~n viziunea unor asemenea cri- ]ionat\, la nivelul confesiunii dreptul de a `nfiin]a [i admi- surselor - stabilitate ce gene- EDUCA}IEI, UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ DIN IA[I
tici, disciplinele umaniste ar trebui scoase din programa
[colar\, pentru c\ nu aduc „foloase imediate“ unui [ofer de IDEEA CRE{TIN| ar\ta [i a v\ trece la condica [colii, ca apoi,
camion, programator de computer, fabricant de c\r\mizi, puindu-le toate la cuviincioasa orânduial\,
inginer [.a.m.d. Uneori, se face o voit\ confuzie `ntre dis- s\ putem `ncepe, cu ajutorul lui Dumne-
ciplinele de cultur\ general\ studiate `n liceu (inclusiv li-
teratura, filosofia [i teologia) [i cele necesare form\rii pro-
Gheorghe Laz\r - un om cu dubl\ voca]ie zeu, cât mai degrab\ paradosirea materi-
ilor dup\ rândul de mai jos `nsemnat.“
român [i a Gramaticii germano-române pen-
fesionale. Iar de aici [i p=n\ la acuza]ii `n bloc privind ca- tru tinerimea valahic\. A scris, de ase- Obiectele de studiu erau `mp\r]ite `n trei
litatea `nv\]\m=ntului nu este dec=t un pas foarte mic. de Monica PATRICHE menea, o traducere privind Teologia cre[tin\ categorii: a) pentru „cei mai sl\b\nogi sau
Desigur, exist\ c=te pu]in din cele spuse de criticii st\rii [i un compendiu de geografia Transilvaniei. mai de tot nedeprin[i“ („care aveau a `nv\]a
actuale a `nv\]\m=ntului rom=nesc, dar nu la o cot\ a deza- Voca]ia dubl\, de teolog [i matemati- Plecat apoi la Bucure[ti, a `nfiin]at „cunoa[terea slovelor [i slovenirea cuviin-
strului generalizat. Sunt cazuri de elevi favoriza]i de unii cian, `l face pe Gheorghe Laz\r demn de in- {coala Na]ional\ „Sfântul Sava“, unde a cioas\, cetirea des\vâr[it, Catehismul [i is-
dasc\li, pentru c\ sunt „medita]i“ de aceia[i, exist\ cazuri teresul nostru, ca [i c\ut\tori ai unor mod- predat istoria, filosofia [i matematicile (ar- toria bibliceasc\“); b) pentru cei care trec „la
de fraudare a examenelor de admitere la liceu sau de baca- ele umane care s\ concretizeze ideea c\ tre- itmetica, geometria [i trigonometria). Ion alt\ tagm\ de `nv\]\tur\, unde vor asculta,
buie dep\[it\ scindarea cunoa[terii. Heliade R\dulescu, elev al lui Gheorghe printre altele, poetica [i mitologhia“; c) pen-
laureat, exist\ cazuri de elevi l\sa]i s\ copieze la tezele scri- Locul na[terii sale este un sat de lâng\ tru „cei mai `n vârst\ [i deprin[i cu toate
se sau nota]i mai mult dec=t merit\ la corectare. Acestea nu Laz\r, la rândul lui profesor la {coala
Sibiu, anume Avrig. Anul na[terii: 1779. ~n „Sfântul Sava“, a preluat de la maestrul acestea, care vor `nv\]a gheografia [i
afecteaz\ imaginea de ansamblu dec=t la nivel de fapt di- ceea ce prive[te educa]ia, putem spune c\ a gheometria“.
vers, bun de relatat `ntr-un buletin de [tiri, la o televiziune. s\u predarea aritmeticii [i a geometriei,
frecventat [colile s\se[ti de la Sibiu, apoi a acestuia din urm\ r\mânându-i s\ predea Cei care doreau s\ devin\ preo]i puteau
Tot la „fapt divers“ putem `ncadra [i marea „dezv\lu- studiat filosofia [i dreptul la Cluj. Datorit\ participa la un program liturgic care s\-i
doar trigonometria.
ire“ a unui profesor bucure[tean, aflat `ntr-o comisie de co- rezultatelor sale deosebite la `nv\]\tur\, La deschiderea [colii, Laz\r public\ o ajute s\-[i `mplineasc\ aceast\ voca]ie:
rectare a tezelor de la prima prob\ scris\ de bacalaureat - `n 1806 `mp\ratul Francisc al II-lea i-a ~n[tiin]are de toat\ cinstea vrednic\ tine- „Pentru cei ce vor s\ treac\ la cinul preo]esc,
literatura rom=n\. Acesta a f\cut `n ziua de s=mb\t\, 28 acordat o burs\ pentru a studia teologia la rime, `n care vorbe[te despre trecerea tim- se vor orândui osebit\ vreme [i ceasuri pen-
iunie, un adev\rat tur de for]\ pe la toate televiziunile, re- Viena. ~n afar\ de teologie, la Viena a ur- pului [i invit\ tinerii la „a trece la condica tru ascultarea Sfintei Liturghii, dogmelor
lat=nd `n cadrul buletinelor de [tiri cum a descoperit c\ mat [i cursuri de fizico-matematici. [colii“ [i a `ncepe „paradosirea materiilor“. credin]ei [i cuno[tin]a legii cre[tine[ti [i al-
tezele pe care le primise spre corectare sunt „trase la xe- ~n 1811, era profesor al Institutului teo- Acesta este textul. „Vremea trece iute, nu tele mai trebuincioase“.
rox“, suger=nd prin aceasta c\ examenul este viciat [i tre- logic nou-`nfiin]at la Sibiu [i, `n plus, ]inea se mai `ntoarce [i ne fur\ anii vie]ii `n Aritmetica matematiceasc\ a lui
buie, eventual, reluat. Bine`n]eles, profesorul respectiv nu predici la biserici. sine[i, noi r\mânem tot lipsi]i [i neciopli]i, Gheorghe Laz\r `ncepe cu Punerile de arit-
Gheorghe Laz\r s-a afirmat ca traduc\- pentru aceea, gr\bi]i-v\, nu `ntârzia]i a v\ metic\, adic\ tabla de materii sau cu-
ar fi fost invitat de nici o televiziune, dac\ acesta nu s-ar tor: este autorul unui Dic]ionar german- prinsul. Noi nu suntem interesa]i de ce va
fi recomandat ca fiind pre[edintele Agen]iei de Evaluare [i fi con]inând efectiv tabla de materii, dar cu
Asigurare a Calit\]ii Educa]iei (AEACE), o asocia]ie non- siguran]\ suntem sedu[i de frumuse]ea
guvernamental\ care are ca principal scop „evaluarea [i a- limbii vechi.
sigurarea calit\]ii `n educa]ie [i formare profesional\“, Gheorghe Laz\r a f\cut traduceri ale
prin „editarea de ghiduri de bune practici, studii, cerce- textelor av=nd con]inut matematic [i unii
t\ri, analize de sistem, manuale de evaluare intern\ [i ex- dintre termenii folosi]i de el se mai p\s-
tern\ a calit\]ii `n educa]ie“. ~n loc de toate acestea, treaz\, desemnând opera]ii matematice:
AEACE se poate m=ndri cu un ultim comunicat de pres\ adunare, sc\dere, `nmul]ire, `mp\r]ire etc.
publicat `n urm\ cu un an [i jum\tate (3 februarie 2007) Elevii de azi se vor amuza cu siguran]\
[i o conferin]\ de pres\ `n 7 februarie 2008, `n care pre[e- aflând al]i termeni, folosi]i `n Aritmetica
dintele Agen]iei, referindu-se la ministrul Educa]iei, a do- matematiceasc\ sau Trigonometria cea
vedit c=t este de instruit [i apt pentru a ne ar\ta c=t de co- dreapt\: cât\]ime pentru cantitate, des-
rupt este sistemul de `nv\]\m=nt: „De la ministrul Educa- facere pentru rezolvare, hot\râre pentru
defini]ie, frângeri pentru frac]ii, triunghi
]iei a[tept\m s\-[i dea demisia, ori s\ fie dat afar\. Aceas- asemenea piciorat pentru triunghi isoscel,
ta e solu]ia. Bine, el poate s\ ia decizia, poate s\ fac\ lu- triunghi piezi[at pentru triunghi oarecare,
crul \sta, dar s\ v\d dac\ o face, dac\ are curajul s\ vin\ privire pentru teorem\, ating\toare pentru
`n fa]a na]iunii [i s\ spun\ cum a spus Postelnicu, la tangent\, t\ietoare pentru secant\. Chiar
Revolu]ie: «Am fost un dobitoc!»“. dac\ nou\ ne par amuzan]i, termenii erau
Ministerul Educa]iei a replicat, printr-un comunicat, sugestivi [i credem c\ vrednica tinerime `n-
vizavi de acuza]iile domnului profesor din comisia de co- v\]a cu drag matematica [i celelalte ma-
rectur\, ar\t=nd c\ acesta a notat tezele cu note `ntre 2 [i terii predate la {coala „Sfântul Sava“.
10, nefiind deci vorba despre „xeroxuri“ - care ar fi trebuit ~n 1821, odat\ cu `nceputul mi[c\rii re-
toate notate cu 2. Nu-i a[a c\ e o oarecare diferen]\ `ntre volu]ionare, [coala a fost `nchis\. Gheorghe
Spiru Haret, cel care a modernizat `nv\]\m=ntul rom=- Laz\r a plecat din postul de director [i pro-
nesc la finele secolului al XIX-lea [i dom’ profesor pre[e- fesor al acestei [coli `n satul s\u natal,
dinte AEACE, de la `nceputul mileniului trei, care alearg\ Avrig, unde a murit, `n 1823.
dup\ „xeroxuri“ [i expunere mediatic\? a * MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND,
FACULTATEA DE MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE[TI
 Mar]i, 1 iulie 2008 5
Duminic\, 29 iunie, la parohia „Sf. Ioan Botez\torul“ -

Actualitatea Dristor din sectorul 3 al Capitalei a avut loc slujba de sfin]ire a

Bisericii cu hramul „Sf. Ap. Petru [i Pavel“. Preasfin]itul Ciprian
Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, ca delegat al Preafericitului
religioas\ P\rinte Patriarh Daniel, a oficiat slujba de sfin]ire [i Sfânta
Liturghie al\turi de un sobor de preo]i [i diaconi.

Sf=ntul Leontie de la M\n\stirea are `n incint\ [i un a-

[ez\m=nt de copii, `nchinat Sfântu-
lui Ierarh Leontie, care cuprinde 10
PE SCURT
R\d\u]i, s\rb\torit vile, o biseric\ cu clopotni]\, 3 tere-
nuri de sport, o microferm\ (pentru
porci, vite, p\s\ri etc.), un corp admi-
{edin]\ de lucru a
Comisiei de pictur\
la M\n\stirea Bogdana nistrativ (cu buc\t\ria principal\,
sal\ de mese, 2 s\li de sport, club [i,
bisericeasc\
la subsol, un ad\post de ap\rare civi- Ieri, 30 iunie a.c., a avut loc [e-
Ast\zi, de s\rb\toarea Sf=ntulu- m\n\stirii, a fost ctitorit\ de voie- l\ pentru 160 de persoane), precum [i
lui Ierarh Leontie de la R\d\u]i, vodul Bogdan Vod\ (1359-1365), ca din]a de lucru a Comisiei de pic-
mult spa]iu verde. A[ez\m=ntul este tur\ bisericeasc\, din cadrul Ad-
M\n\stirea Bogdana, din Arhiepis- mul]umire adus\ lui Dumnezeu pen- destinat `ngrijirii a 150 de copii or-
copia Sucevei [i R\d\u]ilor, `[i ser- ministra]iei Patriarhale. Dezba-
tru izbânda `n lupetele ce le-a purtat fani, f\r\ handicapuri fizice [i psihi- terile au fost prezidate de Preas-
beaz\ hramul. Dup\ cum ne-a de- pentru a pune bazele unui stat liber ce, care vor fi crescu]i [i educa]i `n
clarat arhim. Iustin Dragomir, sta- fin]itul Vincen]iu Ploie[teanul,
[i independent la r\s\rit de Carpa]i, spirit familial. ~n prezent, la c\minul Episcop-Vicar Patriarhal, secre-
re]ul m\n\stirii, s\rb\toarea `ncepe `n }ara Moldovei. de copii se lucreaz\ la ultimele fini- tarul Sfântului Sinod [i pre[edin-
la M\n\stirea Bogdana din seara a- ~n timpul domniei lui Alexandru saje [i se execut\ lucr\rile de pictur\ tele Comisiei de pictur\ biseri-
ceasta, cu slujba Privegherii, oficia- cel Bun, biserica a devenit l\ca[ epis- la Biserica „Acoper\m=ntul Maicii
t\ de un sobor de preo]i condus de Domnului“, aflat\ `n incinta c\minu-
Manifest\rile religioase vor ceasc\. ~n cadrul discu]iilor, au
copal, episcopii avându-[i re[edin]a fost dezb\tute probleme actuale
arhim. Iustin, stare]ul m\n\stirii. `n incinta m\n\stirii. Unii istorici a- lui, sper=ndu-se ca din toamn\ c\mi- continua `n Arhiepiscopia [i s-au f\cut propuneri cu privire
Sf=nta Liturghie va fi oficiat\ ast\zi
de ~nalt Preasfin]itul Pimen, Arhie-
firm\ c\ M\n\stirea Bogdana a fost nul s\ fie pus `n func]iune. Din toam- Sucevei [i R\d\u]ilor la aspectele legate de pictura bi-
Re[edin]\ mitropolitan\, pân\ la 26 na anului 2007, la M\n\stirea Bog- sericeasc\. {edin]a s-a desf\[urat
piscopul Sucevei [i R\d\u]ilor, `n- dana se lucreaz\ la complexul m\- M=ine, de ziua Sf=ntului Voievod `n sediul Comisiei, situat `n stra-
conjurat de un sobor de preo]i, con- iulie 1401, când Mitropolia Moldovei
a fost recunoscut\ oficial de Patriar- n\stirii de maici, care se vor ocupa {tefan cel Mare, [i M\n\stirea Putna da Intrarea Miron Cristea nr. 9.
silieri de la Centrul Eparhial [i sta- de educarea copiilor de la a[ez\m=nt. va fi `n s\rb\toare. Sf=nta Liturghie
re]i de la m\n\stirile din zon\. hia de la Constantinopol [i scaunul
S-a ridicat un complex de chilii, ar- va fi s\v=r[it\ aici de ~nalt Prea-
mitropolitan a fost mutat la Suceava. hondaricul [i s-a pus temelia bisericii sfin]itul Teofan, Mitropolitul Moldo- Sf. Apostol Pavel,
~n naosul Bisericii „Sfântul Nico-
A[ez\m=ntul „Sfântul lae“ se afl\ 7 morminte voievodale,
cu hramul „Intrarea `n Biseric\ a vei [i Bucovinei, al\turi de ~nalt
Preasfin]itul Pimen, Arhiepiscopul
s\rb\torit `n
Maicii Domnului“, din cadrul m\n\s-
Ierarh Leontie“, pentru printre care cel al lui Bogdan I [i La]- tirii de maici. Sucevei [i R\d\u]ilor, `nconjura]i de Mitropolia de Veria,
150 de copii orfani cu Voievod. Tot `n pronaosul bisericii M\n\stirea Bogdana are `n incin- preo]i [i diaconi, dup\ cum ne-a de- Naussa [i Kampania
se afl\ [i moa[tele Sfântului Ierarh t\ [i un dispensar cu un cabinet de clarat pr. Drago[ Buta, consilier `n
Monument de arhitectur\, Bise- Leontie. Biserica `nchinat\ Sf=ntului analize medicale [i un laborator de cadrul Sectorului Cultural al Arhie- ~n perioada 26-29 iunie 2008,
rica „Sfântul Nicolae“, din incinta Leontie a fost sfin]it\ la 15 mai 2005. kinetoterapie. piscopiei Sucevei [i R\d\u]ilor. a Mitropolia de Veria, Naussa [i
Kampania din Grecia a organizat
o serie de manifest\ri `n cinstea
Mitropolitul Kiril de Smolensk critic\ interpretarea fondatorului ei - Sf=ntul Apostol
Pavel, cu titlul „Pavleia“, infor-
meaz\ Agen]ia de {tiri BASI-
canonic\ a problemei diasporei de c\tre Constantinopol LICA. S\rb\toarea a culminat cu
un congres [tiin]ific interna]ional
a Site-ul orthodoxie.com public\, `n limba francez\, atitudinea [i cu o festivitate `nchinat\ Apos-
tolului Neamurilor. Delega]ia Bi-
IPS Kiril, Mitropolit de Smolensk [i Kaliningrad, privind diaspora ortodox\ a sericii Ortodoxe Rom=ne la aces-
te manifest\ri a fost condus\ de
~n interven]ia sa, la `ntrunirea o astfel de interpretare a canonului risdic]ia Constantinopolului `n Es- PS Visarion, Episcopul Tulcei,
Sinodului episcopal al Bisericii Or- 28“, a declarat pre[edintele DREB. tonia pot fi invita]i la anumite eve- care a prezentat mesajul Preafe-
todoxe Ruse, IPS Kiril, Mitropolit de F\r\ a intra `n detalii asupra nimente, de la care Biserica Ortodo- ricitului P\rinte Daniel, Patriar-
Smolensk [i Kaliningrad, pre[e- analizei canonice a acestei teorii, x\ Estonian\ sau Biserica Ortodox\ hul Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
dintele Departamentului pentru Re- f\cut\ de mult\ vreme de teologii din Ucraina, ori Biserica Ortodox\ Manifest\rile dedicate Sf. Pavel
la]iile Externe Biserice[ti (DREB) al ru[i [i str\ini, Mitropolitul Kiril a Autonom\ din Japonia, dependente s-au `ncheiat duminic\, 29 iunie
Patriarhiei Moscovei, a remarcat revenit asupra mai multor elemen- canonic de Patriarhia Moscovei, pre- a.c., cu oficierea slujbei Sfintei
c\ activitatea pastoral\ [i misiona- te noi care se manifest\ `n ultima cum [i Biserica Ortodox\ Autocefal\ Liturghii `n Biserica „Sf. Apostol
r\ `n diaspora, precum [i extinde- vreme `n aceste interpret\ri, aces- din America, sunt absente. Pavel“ din localitatea Veria, pre-
rea activit\]ii biserice[ti care de- tea dând impresia dezvolt\rii unei „Pentru reprezentan]ii Tronului cum [i a slujbei Vecerniei, ofi-
curge de aici sunt condi]ionate de noi ecleziologii, necunoscut\ pân\ patriarhal din Constantinopol, fap- ciat\ chiar `n locul unde a predi-
probleme specifice. „Unele dintre a- acum `n con[tiin]a ortodox\ [i care tul c\ aceast\ concep]ie nu se reg\- cat Sf. Apostol Pavel.
cestea sunt legate de domeniul rel- ar putea fi rezumat\ pe scurt astfel: se[te `n totalitate, peste tot, [i c\ `n
1. O Biseric\ local\ este [i a fost
a]iilor interortodoxe, care, a[a cum
`ntotdeauna considerat\ ortodox\
]\rile din diaspora exist\ alte juris- Patriarhul Ecumenic
a remarcat Patriarhul Alexei, `n dic]ii ortodoxe, s-ar explica prin to-
expunerea sa, las\ de dorit“, a sub- doar dac\ este `n comuniune cu Pa- leran]a lor r\bd\toare [i ar avea a participat la
liniat IPS Kiril. triarhia Constantinopolului. doar un caracter temporar. Cu toa- manifest\rile
~nalt Preasfin]ia Sa a f\cut, de 2. Orice episcop sau cleric aflat te acestea, `n opinia lor, `n fiecare
asemenea, constatarea c\, `nc\ din `n afara frontierelor geografice ale ]ar\ din diaspora ortodox\, ierar-
deschiderii
anii 20 ai secolului trecut, au exis- Bisericii sale locale apar]ine juris- hul Bisericii din Constantinopol, a- Anului Paulin
tat mereu probleme ridicate de in- dic]iei Patriarhiei Constantinopo- vând `ntâietate ierarhic\, trebuie
lului, chiar dac\ el `nsu[i nu este Patriarhul Ecumenic Bartolomeu
terpretarea canonului 28 al Sino- s\ reprezinte interesele tuturor or- I al Constantinopolului, `nso]it
con[tient de acest lucru. Din acest
dului al IV-lea Ecumenic, care se
motiv, acceptarea formal\ a unui
todoc[ilor `n rela]iile cu guvernul, de Mitropolitul Ioannis de Per-
refer\ la hirotonia episcopilor „la cleric `n jurisdic]ia Constantinopo- cu celelalte confesiuni, cu organiza- gam, copre[edinte al Comisiei
barbarii“ din regiunea Pontului, a lului se poate face independent de ]iile guvernamentale [i interconfe- mixte interna]ionale pentru Dia-
Asiei [i a Traciei. Patriarhia Con- episcopul care l-a hirotonit, f\r\ sionale“, a precizat ~nalt Preasfin- logul Teologic dintre Biserica Or-
stantinopolului a ajuns la concluzia carte canonic\ [i `mpotriva voin]ei ]ia Sa. todox\ [i Biserica Romano-Cato-
c\ Biserica din Constantinopol este autorit\]ilor biserice[ti (a[a cum „Care ar trebui s\ fie reac]ia Bi- lic\, de Arhiepiscopul Ghennadi-
singura care are jurisdic]ie biseri- s-a `ntâmplat cu IPS Vasile, fost e- sericii Ortodoxe Ruse la aceste ino- os pentru Italia [i Malta [i exarh
ceasc\ dincolo de frontierele sale piscop de Serghievo, [i cu grupul va]ii ale Bisericii din Constantino- pentru Europa Meridional\, [i de
teritoriale, [i anume `n `ntreaga lu- clericilor din Eparhia de Suroj). pol? Iat\ o problem\ serioas\, care Arhiepiscopul Antonios de Hiera-
me, deci cu mult dincolo de regiuni- 3. Patriarhia Constantinopolu- trebuie supus\ reflec]iei sinodale“, polis al Bisericii Ortodoxe Ucrai-
le men]ionate `n canonul 28. lui stabile[te frontierele Bisericilor a spus IPS Kiril. El a men]ionat to- nene din Statele Unite ale Ame-
„Atâta timp cât Biserica noastr\ todat\ c\ aceast\ situa]ie este le- Mitropolitul Kiril de ricii, a participat s=mb\t\, 28 iu-
[i chiar dac\ opinia sa `n aceast\
era martirizat\ de persecu]iile pu- privin]\ nu coincide cu opinia unei gat\ de dialogul Bisericii Ortodoxe Smolensk nie a.c., la manifestarile prileju-
terii atee, nu avea posibilitatea de Ruse cu celelalte confesiuni [i de de datoria noastr\ s\ tindem c\tre ite de deschiderea Anului Paulin,
alte Biserici, `[i poate instaura pe eveniment la care au participat
a ini]ia dezbateri pe scar\ larg\ teritoriul acelei Biserici propria sa cea a particip\rii sale la organiza- aceasta“, a subliniat IPS Kiril.
[i reprezentan]i ai altor Biserici
privind aceast\ chestiune [i nu pu- jurisdic]ie (a[a cum s-a procedat `n ]iile interna]ionale. „Nu este vorba Aceast\ luare de pozi]ie a Bise- [i comunit\]i cre[tine. La `ncepu-
tea purta un dialog pe acest subiect Estonia). aici de vreo ambi]ie a Bisericii Or- ricii Ortodoxe Ruse va fi adus\ la tul [ederii sale la Roma, Patriar-
cu celelalte Biserici. Ast\zi, se `n- 4. Patriarhia Constantinopolului todoxe Ruse, ci de dorin]a ca aceas- cuno[tin]a Sfântului Sinod al Bise- hul Ecumenic a avut o `nt=lnire
cearc\ prezentarea acestei inter- decide cu de la sine putere cine poa- t\ concep]ie a noastr\ asupra tra- ricii Ortodoxe Române la proxima cu Papa, `n cursul unei audien]e
pret\ri ca fiind p\rerea general\ [i te [i cine nu poate participa la eve- di-]iei ortodoxe, `n baza c\reia ac- `ntâlnire. (Sectorul Rela]ii private, duminic\, dup\ care a
consensul tuturor ortodoc[ilor, de[i nimentele interortodoxe. Astfel, de ]ion\m, s\ fie prezentat\ `ntr-un Biserice[ti [i Interreligioase al Pa- urmat deschiderea solemn\ a A-
nu toate Bisericile sunt de acord cu exemplu, ierarhi sau clerici din ju- mod just `n fa]a `ntregii lumi. Este triarhiei Rom=ne) nului Paulin, orele 18:00, la mor-
m=ntul Apostolului din Basilica
Facult\]ile de Teologie Ortodox\ men]in structura de „Sf=ntul Pavel din afara Ziduri-
lor“ din Roma, informeaz\ Radio
Vatican. Duminic\, de s\rb\toa-
`nv\]\mânt existent\, pentru specializarea Teologie Pastoral\ rea Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pa-
vel, Patriarhul Ecumenic Barto-
Urmare a solicit\rii Sfân- z\ri 240 de credite, cores- derea prelungirii perioadei de institu]iilor de `nv\]\mânt Ortodoxe Române [i sus- lomeu I a participat la Sf=nta Li-
tului Sinod al Bisericii Orto- punz\toare unei structuri de [colarizare [i pentru studen]ii superior de stat [i particula- ]inut\ de Ministerul Educa- turghie oficiat\ de Papa Benedict
doxe Române (Temei nr. `nv\]\mânt pe 4 ani de stu- `nscri[i la specializarea Teolo- re, continu\ [i finalizeaz\ ]iei, Cercet\rii [i Tineretului, al XVI-lea `n basilica vatican\.
3434/2007), Ministerul Edu- diu, existent\ `n facult\]ile gie Pastoral\ `n anii universi- studiile cu acela[i num\r de era necesar\ pentru studen]ii Duminic\ dup\-amiaz\, Patriar-
ca]iei, Cercet\rii [i Tineretu- de teologie ortodox\ `nainte tari 2005-2006 [i 2006-2007. credite ca [i studen]ii `nma- de la specializarea Teologie hul Ecumenic a vizitat Biserica
lui a ini]iat un proiect nece- de anul universitar 2005- Astfel, potrivit Hot\rârii de tricula]i `n anul I la aceea[i Pastoral\, care nu puteau fi „Sf=ntul Teodor Megalomartirul“
sar prelungirii perioadei de 2006 [i necesar\ form\rii ti- Guvern nr. 635/11.06.2008, specializare `n anul universi- hirotoni]i doar dup\ 3 ani de
[colarizare, pentru studen]ii nerilor teologi. publicat\ `n „Monitorul Ofici- tar 2007-2008, [i anume cu studiu [i nu aveau timpul ne- din Roma, unde a `nt=lnit comu-
dornici s\ studieze Teologia Urmare a Hot\rârii Sfân- al“ nr. 467/24.06.2008, „stu- 240 de credite de studiu cesar preg\tirii pentru vii- nitatea ortodox\ [i a oficiat sluj-
Pastoral\, cu 2 semestre (60 tului Sinod - Temei nr. den]ii `nmatricula]i `n anul I transferabile.“ toarea lor misiune `n Biseric\ ba Vecerniei. a
de credite). Prin Hot\rârea 123/2008 - [i a solicit\rii Pa- `n anii universitari 2005-2006 Aceast\ prelungire, cu `n- [i `n societate. (Sectorul teo-
de Guvern nr. 676/28.06.2007 triarhiei Române, Ministerul [i 2006-2007 la specializarea c\ un an de studiu, solicitat\ logic-eeduca]ional al Patri- Pagin\ realizat\ de
s-au acordat acestei speciali- a mai ini]iat un proiect `n ve- Teologie Pastoral\, aferent\ de Sfântul Sinod al Bisericii arhiei Române) Nicoleta OLARU
6 Mar]i, 1 iulie 2008
Prin intermediul Asocia]iei „Sf=ntul Teodor“, din Ia[i, care sprijin\ persoanele
Pagina cu celiachie, malabsorb]ie [i alergii alimentare, Societatea italian\ „Schar“ va
oferi produse `n regim de reducere sau chiar gratuitate, va organiza tabere pentru

consumatorului copii cu celiachie [i va aduce teste pentru depistarea rapid\ a bolii. De asemenea,
va derula campanii de promovare [i de informare prin intermediul `ntâlnirilor
directe cu p\rin]ii copiilor suferinzi de intoleran]\ la gluten.

Gr\dini]\ pentru copiii cu intoleran]\ la gluten

Duminic\, 29 iunie 2008, a avut loc, la
Ia[i, `ntâlnirea persoanelor
diagnosticate cu celiachie sau
sindrom de malabsorb]ie cu
reprezentan]ii Asocia]iei „Sfântul
Teodor“, medici speciali[ti
gastroenterologi [i reprezentan]i ai
societ\]ii „Schar“, produc\toare [i
distribuitoare de produse f\r\ gluten.
Timp de trei ore, prof. dr. Dan Moraru
[i prof. dr. Evelina Moraru au r\spuns
`ntreb\rilor p\rin]ilor a c\ror copii se
confrunt\ cu probleme de
malabsorb]ie sau au fost diagnostica]i
cu intoleran]\ la gluten. ~n acela[i
timp, s-au prezentat activit\]ile ce vor
fi posibile `n cadrul Asocia]iei „Sfântul
Teodor“, a c\rei activitate va demara
`n luna august, când se va ob]ine
avizul final de func]ionare. Unul dintre
obiectivele asocia]iei va fi `nfiin]area
unei grupe de pre[colari cu celiachie
`n cadrul unei gr\dini]e cu program
prelungit din Ia[i.

Dup\ o ac]iune similar\ prin care se distribuie pro- soanelor Diagnosticate cu

desf\[urat\ la Bucure[ti
pe data de 1 iunie, a venit
rândul persoanelor din zo-
na Moldovei care sufer\ de
celiachie sau au copii diag-
nostica]i cu intoleran]\ la
gluten, sindrom de malab-
sorb]ie sau alergii alimen-
tare s\ se `ntâlneasc\, s\
discute [i s\ adreseze `n-
treb\ri medicilor specia-
li[ti gastroenterologi, pre-
cum [i reprezentan]ilor fir-
melor distribuitoare [i pro-
duc\toare de produse f\r\
gluten. Ac]iunea a fost or-
ganizat\ de reprezentan]ii
`n România ai Societ\]ii
„Schar“, firm\ cu istorie `n
Europa `n producerea de a-
limente f\r\ gluten de pes-
te 20 de ani. „Societatea
de]ine certificate de calita-
te ISO 9001 pentru gestio-
narea calit\]ii, ISO 14001
pentru protec]ia mediului
[i, nu `n ultimul rând, cea
mai `nalt\ distinc]ie `n do-
meniul alimenta]iei, BRC
Global Standard Food, `n-
s\ intrarea pe pia]a româ-
neasc\ nu a fost posibil\
din cauza informa]iilor in-
suficiente care veneau din-
spre România, `n sensul c\
nu se [tia dac\ `n ]ara
noastr\ exist\ persoane ca-
re, dintr-un motiv sau al-
tul, ar consuma astfel de
produse f\r\ gluten“, a
prezentat Ciril Ghiurca, re-
prezentantul „Schar“ pe re-
giunea Moldova. ~n primul
an de când activeaz\ pe a-
ceast\ pia]\, societatea
Prof. dr. Evelina Moraru a r\spuns `ntreb\rilor puse de
c\tre participan]ii la `nt=lnirea persoanelor cu celiachie
dusele f\r\ gluten a ajuns
s\ aib\ 300 de clien]i fideli,
`ns\ foarte multe persoane
sunt interesate de acest tip
de produse, pre]ul ridicat
al acestora determinân-
du-i, cel pu]in pe moment,
s\ g\seasc\ solu]ii mai
ieftine, `ns\ nu tot a[a de
atractive din punct de
vedere al calit\]ii [i al am-
balajului. „Am `ncercat [i
din alt\ parte, `ns\ copilul
meu a refuzat biscui]ii, nici
mie nu mi-au pl\cut din
cauza consisten]ei f\inoa-
se. Se [tie c\ ambalajul
vinde un produs, iar copii
sunt atra[i de anumite ali-
mente [i pentru c\ sunt
`mpachetate frumos“, a
sus]inut o m\mic\ de copil
cu celiachie.
Referitor la num\rul de
copii diagnostica]i `n mod
cert cu celiachie, s-a reali-
zat o statistic\ `n urma ra-
port\rilor trimise de spita-
le `n ultimii 15 ani [i s-a a-
juns la o cifr\ de 6.000 la 3
milioane de copii, `ns\ me-
dicii sus]in c\ num\rul
poate fi mult mai mare.
Gr\dini]\ pentru copii
cu celiachie
Din luna august, atunci
când vor fi ob]inute ulti-
mele avize necesare func-
]ion\rii din punct de vede-
re juridic, celiacii din zona
Moldova vor avea un su-
port real `n Asocia]ia Per-
celiachie, sindrom de ma-
labsorb]ie, intoleran]\, a-
lergii alimentare [i nonali-
mentare „Sfântul Teodor“
Ia[i, a c\rei pre[edinte ono-
rific a fost numit prof. dr. I-
leana Rusu, primul medic
care a realizat biopsii in-
testinale la Ia[i [i a pus di-
agnostic de boal\ celiac\ `n
anii ’70. „Pre[edinte al Aso-
cia]iei va fi doamna prof.
dr. Evelina Moraru, medic
primar pediatru [i imuno-
logie - alergologie, special-
ist `n gastroenterologie `n
cadrul Clinicii II Pediatrie,
Spitalul Clinic de Copii „Sf.
Maria“ din Ia[i, iar printre
obiectivele noastre se nu-
m\r\ sprijinirea [i asista-
rea persoanelor care au
fost diagnosticate cu una
din bolile amintite, se vor
organiza cursuri, conferin-
]e [i dezbateri [i se va asi-
gura consiliere psihologic\
pentru copii diagnostica]i
cu celiachie“, ne-a declarat
Elena Filiche, secretar al
asocia]iei nou-`nfiin]ate ca-
re sprijin\ persoanele cu
intoleran]\ la gluten.
De asemenea, asocia]ia
va demara proiecte de in-
formare [i con[tientizare a
publicului cu privire la
boala celiac\ [i se vor reali-
za bro[uri ce vor cuprinde
referiri la regimul alimen-
tar [i vor fi publicate re]ete
f\r\ gluten.
Cu adev\rat important\
va fi `ncercarea asocia]iei
de a convinge autorit\]ile,
`n spe]\ Ministerul Educa-
]iei [i Cercet\rii, de utilita-
tea `nfiin]\rii unei grupe
de pre[colari pentru sufe-
rinzii de celiachie `n cadrul
unei gr\dini]e cu program
prelungit. Un alt obiectiv
al asocia]iei cu profil non-
profit este `nfiin]area unui
punct de distribu]ie a pro-
duselor aglutenice, [tiut fi-
ind faptul c\ majoritatea
celiacilor `[i procur\ o par-
te din aceste produse prin
comand\ po[tal\ sau curie-
rat formul\ care cre[te [i
mai mult valoarea produ-
selor achizi]ionate.
Reguli la prepararea
alimentelor f\r\
gluten
Participan]ii la `ntâlni-
rea organizat\ la Ia[i de re-
prezentan]ii „Schar“ `n Ro-
mânia `n colaborare cu per-
soanele din conducerea A-
socia]iei „Sf=ntul Teodor“
Pagin\ realizat\
de Oana NISTOR
Pr=nzul persoanelor cu
celiachie: s\n\tos [i atr\g\tor
au gustat, la final, din pre- - Nu reutiliza]i uleiul ca- Alimente sigure, f\r\ glu-
paratele apetisante g\tite re a fost deja folosit pentru ten, sunt: porumbul, diferi-
special pentru persoanele a pr\ji alimente date prin te tipuri de amidon, pre-
cu celiachie. f\in\ sau pesmet. cum cel din cartofi, legumi-
Pentru a preg\ti `n mod - Utiliza]i hârtie cerat\ noasele, hri[ca, maniocul,
s\n\tos o mas\ f\r\ gluten sau folie de aluminiu pe tapioca [i castanele, laptele
trebuie respectate `ns\ a- farfurii sau suprafe]e care [i produsele lactate, carnea
numite rigori, `n primul este posibil s\ fi fost conta- pe[tele, ou\le, uleiurile ve-
rând selectarea ingredien- minate. getale, fructele [i legumele.
telor care sunt `n mod sigur Alimente riscante sau
Un aspect foarte impor-
f\r\ gluten, consultând lis- tant este faptul c\, pe par- cele pentru care nu exist\
tele recomandate de aso- siguran]\ c\ nu con]in glu-
cursul regimului alimen-
cia]iile pentru celiaci: ten, asta din cauza faptului
tar, nu sunt permise a[a
- Nu atinge]i niciodat\ c\, de[i nu se specific\ pe
alimentele cu mâinile con- numitele „gust\ri de poft\“, etichet\, pot fi contamina-
regimul strict fiind cel care
taminate cu f\in\ sau cu te, sunt: supele din comer],
ustensile nesp\late care au elimin\ `n totalitate glute- cârna]ii, sosul de soia, con-
nul din alimenta]ie, iar be-
fost `n contact cu alimente dimentele pentru carne,
interzise. neficiile nu `ntârzie s\ apa- pr\jituri [i dulciuri, `n-
- Nu a[eza]i alimentele r\: activitatea intestinului ghe]at\, glucoz\.
direct pe suprafe]e conta- revine la normal, nutrien]ii Alimente interzise, care
minate, precum masa din sunt absorbi]i [i utiliza]i de con]in gluten: alimentele
organism, greutatea pier-
buc\t\rie, mulaje pentru care con]in deriva]i din f\i-
dut\ este recuperat\, iar n\ [i anumite cereale, in-
pr\jituri, plite sau gr\tar.
Totul trebuie cur\]at `na- starea psihic\ [i fizic\ va fi clusiv orzul, secara [i ka-
inte cu detergent de vase. fiind stabilit\. mutul. a
Glutenul, proteina Boala se manifest\, de regul\, prin di-
aree, balonare, dureri de stomac, vom\,
lipicioas\ din f\in\ stare de anxietate [i, `n principal, la copii,
stagnare `n greutate sau chiar regres.
Boala celiac\ este definit\ ca o intole- Potrivit Groupe d’Etude et de Recher-
ran]\ permanent\ la gluten care conduce che sur la Maladie Coeliaque, (Grupului
la degradarea mucoasei intestinului sub- de studiu [i cercetare `n celiachie), Fran-
]ire, glutenul fiind o protein\ lipicioas\ ]a, boala a fost descris\ pentru prima da-
care se g\se[te `n anumite cereale (mai a- t\ `n 1888 ca o diaree cronic\ - sindromul
les `n gr=u), care devine toxic pentru su- malabsorb]iei. La `nceputul anilor 1950,
ferinzii de boal\ celiac\. abia a fost identificat rolul patogen al
Conform Celiac Sprue Association, gr=ului, mai precis al glutenului, iar lezi-
boala celiac\ este o tulburare genetic\ ca-
unile intestinale au fost recunoscute o da-
re afecteaz\ 1 din 133 de americani (pur-
t\torii sunt predominant caucazieni). O t\ cu prima biopsie duodenal\ f\cut\ u-
biopsie duodenal\ este necesar\ pentru a nui copil `n 1957.
confirm\ dac\ persoana este un purt\tor Defini]ia actual\ este de boal\ sistemi-
genetic. Medicii [i speciali[tii europeni se c\ datorat\ unui r\spuns imunitar anor-
feresc `ns\ s\ pun\ boala celiac\ exclusiv mal secundar la ingestia de gliadine, la
pe seama geneticii. indivizi de orice v=rst\.
Unii speciali[ti `n s\n\tate consider\ Studiile epidemiologice arat\ c\ sin-
c\ folosirea excesiv\ a unor produse far- dromul intestinului iritabil - boala celiac\
maceutice, expunerea la anumi]i viru[i, atinge `ntre 2% - 15% din popula]ia glob-
sarcina sau chiar situa]iile stresante con- ului, cu variet\]ii, `n func]ie de zon\, mai
duc la o izbucnire a reac]iei de intoleran]\ frecvent\ `n Europa [i mai sc\zut\ `n
la gluten. „Exist\ o predispozi]ie genetic\ SUA [i Asia.
`n cazul bolii celiace, iar primele semne a- Singurul remediu pentru boala celiac\
par la introducerea f\inosului `n alimen- este regimul alimentar f\r\ gluten.
ta]ia sugarului“, a sus]inut prof. dr. Eve- „Trebuie s\ se [tie c\ inciden]a canceru-
lina Moraru, medic primar pediatru [i i- lui intestinal este de 20 de ori mai mare
munologie-alergologie, specialist `n gas- `n cazul persoanelor cu celiachie, dac\ nu
troenterologie `n cadrul Clinicii II Pedia- respect\ regimul alimentar f\r\ gluten“,
trie, Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria“, a sus]inut prof. dr. Dan Moraru, medic
din Ia[i. specialist gastroenterolog.

Actualitate
Rusia pl\nuie[te un nou parteneriat energetic cu UE
Liderii Uniunii Europene
au c\zut de acord cu pre[e-
dintele Rusiei, Dimitri Med-
vedev, ca cele dou\ p\r]i s\
`nceap\, `n aceast\ s\pt\-
mân\, negocierile privind un
nou acord de parteneriat.
Anun]ul a fost f\cut la reuni-
unea la nivel `nalt Uniunea
European\-Rusia care se
desf\[oar\ `n Siberia. Mai
precis, Uniunea spune c\ a[-
teapt\ de la noul parteneriat
cu Rusia un cadru pentru
dezvoltarea rela]iilor `n do-
meniul energiei. UE dore[te
ca firmele sale s\ aib\ acces
la vastele rezerve de gaze
naturale [i petrol ale Rusiei,
iar `n replic\, Rusia solicit\
un acces mai larg pe pia]a
european\ a energiei. Nego-
Grupul PSD de la Cluj, eliminat
„de mineriada“ lui Mitrea
a {eful pesedi[tilor clujeni acuz\ un complot al oligarhilor din PSD
a Vasile Dâncu crede c\ filiala sa a fost dizolvat\ de grupul Constan]a-Vrancea-Teleorman,
condus de Miron Mitrea a Iliescu se bucur\, dar spune c\ nu este implicat a
Dizolv\rile mai multor
filiale PSD dup\ alegerile
locale provoac\ un conflict
deschis `ntre diverse gru-
p\ri din partid. ~ntr-un
r\zboi cu cuvine grele,
clujeanul Vasile Dâncu se
`nfrunt\ cu influentul Mi-
ron Mitrea.
R\zmeri]\, la Cluj
Vasile Dâncu, pre[edin-
tele organiza]iei PSD Cluj-
Napoca, a c\rei conducere
a fost dizolvat\ vineri, a
declarat c\ la Comitetul
Executiv al PSD a avut loc
o mineriad\ intern\ or-
chestrat\ de grupul Con-
stan]a-Vrancea-Teleor-
man, de care nici Miron
Mitrea nu e str\in. „La
Constan]a a fost o monta-
re, un fel de pseudoanali-
z\ f\cut\ de un grup Con-
stan]a-Vrancea-Teleor-
man. Decizia este nesta-
tutar\, `ntrucât `ncalc\
articolul 66 din Statut, ca-
re spune: «Astfel, dizolva-
rea unei organiza]ii jude-
]ene este de competen]a
Congresului, nu a Comite-
tului Executiv»“, a sus]i-
nut vicepre[edintele PSD.
Cât prive[te motivele
pentru care a fost luat\ a-
ceast\ m\sur\, senatorul
crede, pe de o parte, c\ a-
cest lucru s-a `ntâmplat,
pentru c\ unii colegi s-au
l\sat influen]a]i de „apro-
pierea unei iluzorii guver-
n\ri“, dar, pe de alt\ par-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PNG C+{TIG| FAI-
MOASA PRIM|RIE {TE-
F|NE{TI: Candidatul PNG-
CD la Prim\ria {tef\ne[tii
de Jos, Anghel Rababoc, a
câ[tigat alegerile `n urma
scrutinului de duminic\, ob-
]inând 1.848 de voturi, cu
103 mai multe decât contra-
candidatul s\u, social demo-
cratul Aurel Pârvu, potrivit
Biroului Electoral Jude]ean
Ilfov. Pre[edin]ii sec]iilor de
votare din localitate au spus
c\ au existat 25 de situa]ii `n
Mar]i, 1 iulie 2008
cierile sunt dificile `ns\, din
cauza intereselor na]ionale.
Astfel, Germania, de exem-
plu, a `ncheiat parteneriate
separat cu Rusia pentru li-
vr\rile de gaze naturale. ~n
plus, discu]iile privind parte-
neriatul de cooperare cu Ru-
sia au fost blocate `n ultimul
an [i jum\tate de statele din
Europa de Est membre ale
blocului comunitar. Ultima
care a impus o amânare a
fost Finlanda, unul dintre
marii parteneri comerciali ai
Rusiei, nemul]umit\ de de-
cizia Moscovei de a cre[te
taxele vamale la exporturile
de cherestea. Se relateaz\ c\
premierul Finlandei i-a tri-
mis o scrisoare pre[edintelui
Comisiei Europene, `n care
te, pentru c\ el a vorbit
despre reform\ `n partid,
lucru care deranjeaz\ `n
continuare. „A avut loc o
mic\ mineriad\ intern\, `n
care am avut [i spectatori
distin[i [i muncitori de la
«Faur»“, a conchis Dâncu.
~n plus, el a respins i-
deea c\ filiala sa a avut
performan]e slabe, spu-
nând c\ la aceste alegeri,
PSD Cluj a avut al doilea
scor din istoria sa.
Dâncu adun\
revolta]ii
Liderul de la Cluj a
spus c\ fost sunat de al]i
lideri de organiza]ii din
Ardeal, care s-au solidari-
zat cu el [i c\, `n aceast\
s\pt\mân\, `mpreun\ cu
colegii s\i de la Cluj, va
`ncerca s\ g\seasc\ solu-
]ii. „Nu [tiu `nc\ dac\ vom
ataca decizia la Comisia
de etic\. Vom hot\r` `m-
preun\. Dar exist\ [i alte
solu]ii. Trebuie s\ vedem
cât timp organiza]iile, nu
numai din Ardeal, dar [i
din ]ar\, pot r\bda hot\-
râri nestatutare“, a spus
senatorul. ~ntrebat dac\
inten]ioneaz\ s\ plece din
PSD, liderul social-demo-
crat a negat. Totodat\,
Dâncu a mai ad\ugat c\,
`n acest context, devine
din ce `n ce mai necesar\
o strategie pentru Tran-
silvania, pe care partidul
care a fost necesar ca aleg\-
torul s\ fie `nso]it de o alt\
persoan\ `n cabina de vot.
Potrivit acestora, persoanele
care au solicitat `nso]itor su-
fereau de diferite boli (cata-
ract\, semiparez\), care ar fi
pus aleg\torii `n imposibili-
tatea de a-[i exprima op]iu-
nea electoral\, sau erau a-
nalfabete. Potrivit pre[edin-
]ilor sec]iilor de votare, nu
au fost depuse contesta]ii [i
nici nu au avut loc incidente
la sec]ii. Alegerile din {tef\-
ne[tii de Jos au fost anulate
CHINA REIA NEGOCIERILE CU DALAI LAMA: Autorit\]ile chineze vor relua, la
`nceputul acestei luni, discu]iile cu reprezentan]i ai lui Dalai Lama, la cererea liderului
spiritual tibetan, care tr\ie[te `n exil `n India. „U[a noastr\ este `ntotdeauna deschis\
dialogului cu Dalai Lama“, a declarat un purt\tor de cuvânt oficial chinez, precizând
c\ autorit\]ile de la Beijing sper\ ca liderul religios s\ „profite de aceast\ ocazie
pentru a da un r\spuns pozitiv la solicit\rile autorit\]ilor centrale“.
insista ca discu]iile privind
taxele pe lemn s\ fie rezolva-
te cu prioritate `n cadrul
summitului.
Cu toate aceste dificul-
t\]i, noul lider de la Krem-
lin, ales `n prim\var\, Dimi-
tri Medvedev, a declarat la
summitul siberian c\ se a[-
teapt\ la un nou impuls `n
rela]iile cu Uniunea Euro-
pean\. „Credem c\ este posi-
bil s\ ne reconsider\m pozi-
]ia asupra a numeroase ches-
tiuni“, a mai spus Dimitri
Medvedev care a amintit c\
Bruxellesul [i Moscova tre-
buie s\ fac\ eforturi `mpreu-
n\ s\ dep\[easc\ amenin]\-
rile care apar la nivel inter-
na]ional. Discu]iile dintre ce-
le dou\ p\r]i `ncep pe 4 iulie
Vasile Dâncu se crede s\pat de Mitrea
o amân\ de mai mult timp.
„Avem nevoie de un pro-
gram special pentru Tran-
silvania. Pân\ [i Ion Ilies-
cu a invocat de câteva ori
acest lucru“, mai spune el.
~ntrebat dac\ Mircea
Geoan\ nu i-a abandonat
de Biroul Electoral Central
dup\ primul tur de scrutin,
desf\[urat pe 1 iunie, ca ur-
mare a contesta]iilor depuse
de mai multe partide cu pri-
vire la fraudarea alegerilor
din localitatea ilfovean\.
a MIRON COZMA VREA
S| CANDIDEZE LA PRE-
{EDIN}IE: Fostul lider al
minerilor din Valea Jiului a
anun]at, la Petrila, c\ inten-
]ioneaz\ s\ conteste inter-
dic]ia de a fi ales [i apoi s\
candideze la pre[edin]ie.
Conductele de gaz rusesc - asul
din mâneca lui Medvedev
[i se vor concentra `n primul
rând asupra rela]iilor comer-
ciale. Rusia este al treilea
mare partener comercial al
pe cei de la Cluj, Vasile
Dâncu a r\spuns: „Nu am
nevoie s\ m\ apere Mir-
cea Geoan\. Sunt un su-
biect politic autonom, care
gânde[te liber [i se confor-
meaz\ propriilor convin-
geri“. Toat\ aceast\ fur-
Cozma a f\cut aceast\ de-
clara]ie la o conferin]\ orga-
nizat\ la sfâr[itul s\pt\mâ-
nii trecute de Liga muncito-
rilor [i defavoriza]ilor soci-
ali. Miron Cozma a fost eli-
berat `n decembrie anul tre-
cut, dup\ ce a f\cut aproape
10 ani de `nchisoare pentru
subminarea puterii de stat.
El a fost condamnat pentru
mineriadele din 1991 [i
1999. Dup\ eliberare, are
interdic]ie de a intra `n Bu-
cure[ti [i Petro[ani timp de 5
ani, iar drepturile sociale
Uniunii Europene, care, de
altfel, cump\r\ jum\tate din
ce export\ Rusia, mai ales e-
nergie. a
tun\ vine dup\ ce un nu-
m\r de 8 organiza]ii jude-
]ene ale PSD vor fi reorga-
nizate, `n urma demisio-
n\rii sau a demiterii con-
ducerilor acestora, ca ur-
mare a rezultatelor slabe
la alegerile locale, respec-
tiv sub 20%, `n urma unei
decizii `n acest sens a Co-
mitetului Executiv, orga-
nizat vineri, la Mamaia.
Iliescu vorbe[te
despre corec]ii
„pedagogice“
~n ciuda nemul]umiri-
lor din Ardeal, Ion Iliescu,
adversar vechi al lui Va-
sile Dâncu, pare foarte re-
laxat. Pre[edintele de o-
noare al PSD a declarat
c\ m\sura de penalizare a
celor 8 jude]e cu cele mai
slabe performan]e are „un
caracter pedagogic, pen-
tru a stimula activul de
partid“ al acestor organi-
za]ii, dar [i al altora, s\ a-
nalizeze cu seriozitate [i
s\ trag\ concluziile ce se
impun, inclusiv `n ce pri-
ve[te r\spunderile indivi-
duale. Iliescu a calificat
drept aberante comentarii
de genul „Iliescu a decapi-
tat gruparea de la Cluj“,
acestea reflectând, `n opi-
nia sa, „obsesia acelora[i
gazetari [i oameni politici
tributari unor abord\ri
din anii 1990“. a
i-au fost suspendate. „Inter-
dic]ie de a alege [i de a fi ales
7 ani. Oare de ce se tem? Se
tem c\ voi fi ales? S\-i fe-
reasc\ Dumnezeu, [i mie, no-
u\, s\ ne ajute Dumnezeu,
c\ poate a[a voi reu[i s\ fac
dreptate pentru dvs.“, a de-
clarat Cozma. Totu[i, fo[tii
mineri nu s-au `nghesuit s\
vad\ ce mesaj mai are pen-
tru ei fostul lor lider, la `n-
tâlnirea de la Petrila venind
doar aproximativ 50 de oa-
meni. a
7
LUMEA PE SCURT
Majoritatea turcilor
se opun interzicerii
Partidului Islamist
Conform unui sondaj de opinie
publicat ieri, majoritatea turcilor
se opun interzicerii partidului
aflat la putere `n Turcia, suspec-
tat de activit\]i `mpotriva laicis-
mului, [i cred c\ un verdict al
justi]iei `n favoarea dizolv\rii lui
ar provoca turbulen]e `n ]ar\.
Potrivit acestui studiu, 53,3% din-
tre subiec]i se declar\ `mpotriva
interzicerii Partidului Justi]iei [i
Dezvolt\rii (AKP), `n timp ce
34,3% sunt favorabili. Rezultatele
studiul mai arat\ c\ AKP este, `n
continuare, primul partid din ]a-
r\, `n pofida procedurii de dizol-
vare cu care se confrunt\. Potrivit
sondajului de opinie, 43,4% dintre
subiec]i asigur\ c\ ar vota pentru
AKP dac\ s-ar organiza ast\zi a-
legeri legislative, iar 18,1% ar vo-
ta pentru Partidul Republican al
Poporului (CHP). AKP a câ[tigat
ultimele alegeri legislative cu 47%
din voturi, iar viitorul scrutin este
prev\zut pentru 2011, aminte[te
AFP.
Parlamentul leton a
sc\pat de anticorup]ie
Deputa]ii letoni l-au revocat din
func]ie, duminic\, pe [eful Birou-
lui Anticorup]ie, Aleksei Losku-
tov, punând astfel cap\t epopeii
care dureaz\ de peste un an pri-
vind destituirea acestuia. Biroul
Anticorup]ie de la Riga a fost `n-
fiin]at `n 2002, la insisten]a UE,
care promoveaz\ transparen]a
proceselor economice [i politice
printre ]\rile nou primite `n rân-
durile sale. Dup\ numirea `n
2004 a lui Loskutov, 46 de ani, ju-
rist de profesie, `n fruntea acestei
institu]iei, Biroul Anticorup]ie a
declan[at o serie de investiga]ii
vizând nemijlocit interesele elitei
politice de la Riga. ~n prim\vara
anului trecut, premierul Aigar
Kalvitis a `ncercat s\-l demit\ pe
[eful Biroului Anticorup]ie, dar
f\r\ succes, provocând un val de
proteste din partea opiniei publi-
ce. Unele organiza]ii neguverna-
mentale au organizat mar[uri de
protest `mpotriva revoc\rii lui
Loskutov, care, de[i rus de origi-
ne, [i-a câ[tigat faima unui om
politic vertical `n aceast\ repu-
blic\ baltic\, ce are o politic\ re-
strictiv\ fa]\ de rusofoni. Premie-
rul a dat atunci `napoi, la suges-
tia Ambasadei SUA din Riga.
Iranul preg\te[te
morminte pentru
320.000 de inamici
Iranul preconizeaz\ s\ sape
320.000 de morminte `n provincii-
le sale de frontier\ pentru „solda-
]ii inamici“, `n cazul `n care ]ara
va fi agresat\, a declarat genera-
lul Mir Faycal Bagherzadeh,
membru `n Statul major al for]e-
lor armate iraniene. „Aplicând
conven]ia de la Geneva privind
situa]iile de r\zboi [i conflictele
armate, au fost luate m\surile
necesare pentru a `ngropa solda]ii
inamici [i s-a prev\zut s\parea
unui num\r de 20.000 de mor-
minte `n fiecare dintre provinciile
de frontier\, respectiv 320.000 de
morminte `n total“, a declarat cu
cinism generalul Bagherzadeh. A-
ceast\ declara]ie survine `ntr-un
moment `n care responsabili ame-
ricani au afirmat c\ sunt `n dis-
cu]ie toate op]iunile pentru a opri
programul nuclear iranian [i c\
responsabilii israelieni au evocat
posibilitatea unui atac `mpotriva
instala]iilor nucleare ale ]\rii.
La rândul s\u, Shavtai Shavit,
fost [ef al Mossad (serviciile se-
crete israeliene), a declarat c\ Is-
raelul are un an pentru a distru-
ge instala]iile nucleare iraniene,
`n caz contrar riscând s\ fie ]inta
unui atac cu arm\ atomic\ din
partea Iranului. a
 CM
YK

8 Mar]i, 1 iulie 2008

Interviu

Prima parohie ortodox\ româneasc\ din Japonia

~ntruc=t, `n ultimii ani, num\rul
rom=nilor din Japonia a crescut, s-
a pus problema constituirii unei
parohii ortodoxe rom=ne[ti. Cu
binecuv=ntarea Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel, p\rintele
Mircea Alex\ U]\, consilier `n
cadrul Sectorului Comunit\]i
Externe al Patriarhiei Rom=ne, a
efectuat, de cur=nd, o vizit\ `n
„}ara soarelui r\sare“. Cu ajutorul
familiei Barbu - Kyoji,
reprezentan]i ai comunit\]ii
române[ti din Japonia, p\rintele a
reu[it s\ adune la Liturghia din
noaptea ~nvierii `n jur de 100 de
români, unii veni]i de la distan]e
de câteva sute de kilometri. C=t a
stat aici, a spovedit [i a `mp\rt\[it
zeci de rom=ni, care simt lipsa
unui p\rinte spiritual, a botezat
mai mul]i prunci, dar [i un adult
japonez, so]ul unei românce, a
cununat tinere perechi. De
asemenea, s-au f\cut primii pa[i `n
vederea constituirii parohiei. V\
prezent\m un interviu `n care
p\rintele consilier Mircea U]\
vorbe[te despre experien]a tr\it\
`ntre rom=nii din Japonia.

P\rinte consilier, `n P\rintele Patriarh la Pala- au participat `n jur de 100

timpul s\rb\torilor
pascale de anul acesta,
v-a
a]i aflat `n Japonia,
ca delegat al Patriarhi-
ei Rom=ne. Care a fost
scopul vizitei dumnea-
voastr\ acolo?
La solicitarea comuni-
t\]ii române[ti din Japonia
[i cu binecuvântarea Prea-
fericitului P\rinte Patriarh
Daniel, `n perioada 23 a-
prilie - 16 mai 2008, cu oca-
zia marelui praznic al ~n-
vierii Domnului, am efec-
tuat o vizit\ `n Japonia, `n
vederea acord\rii asisten-
]ei religioase românilor or-
todoc[i din aceast\ ]ar\ [i
pentru a ajuta la constitui-
rea unei parohii ortodoxe
române `n Japonia. De-
plasarea `n aceast\ ]ar\ a
avut loc `n urma `ntreve-
derii pe care doamna Ma-
ria Barbu [i domnul Ya-
sui Kyoji, ca reprezentan]i
ai comunit\]i române[ti
din Japonia, au avut-o cu
Aspect din timpul slujbei Botezului s\v=r[it\
pentru trei prunci [i un adult, `n Tokyo
tul Patriarhiei, `n data de
28 martie 2008. ~n cadrul
`ntrevederii, Preafericirea
Sa a aflat de dorin]a comu-
nit\]ii române[ti din Japo-
nia de a constitui o parohie
[i de a construi o biseric\
româneasc\, [tiut fiind
faptul c\ prezen]a unei
biserici române[ti, oriunde
`n lume, constituie cea mai
autentic\ [i mai valoroas\
m\rturie a identit\]ii [i
spiritualit\]ii neamului
nostru românesc.
Prima slujb\ de Pa[ti,
`n limba rom=n\
Care a fost atmosfera
din noaptea ~nvierii?
Slujba ~nvierii a fost ofi-
ciat\ `ntr-o biseric\ `nchi-
riat\ de la comunitatea e-
vanghelic\ din Ito, ora[ a-
flat la o distan]\ de aproa-
pe 100 km distan]\ de To-
kyo. La Sf=nta Liturghie
de români, veni]i din lo-
calit\]ile `nvecinate, dar [i
de la distan]e de câteva su-
te de kilometri. La sfâr[itul
Sfintei Liturghii a fost ci-
tit\ Pastorala de Pa[ti a
Preafericitului P\rinte Pa-
triarh Daniel [i mesajul
patriarhal adresat comuni-
t\]ii române[ti din Japoni-
a. Am rostit apoi un cuvânt
`n care am subliniat bucu-
ria cu care Patriarhul Ro-
mâniei a primit vestea da-
t\ de comunitatea români-
lor din Japonia de a con-
stitui o parohie [i de a
construi o biseric\ româ-
neasc\ `n Japonia. Am
prezentat apoi macheta
bisericii M\n\stirii Vo-
rone], d\ruit\ de PF Pa-
triarh Daniel comunit\]ii
române[ti din Japonia, cu
`ndemnul de a fi folosit\ ca
model pentru viitoarea
biseric\ româneasc\ ce se
va construi `n Japonia.
Doamna Barbu a citit
mesajul trimis românilor de
dl Aurelian Neagu, am-
basadorul României `n Ja-
ponia, care, de altfel, anun-
]ase pe site-ul ambasadei
venirea mea `n Japonia, in-
vitând românii s\ participe
`n num\r cât mai mare la
slujba oficiat\ de Sfintele
Pa[ti, pentru prima dat\ `n
limba român\. S\rb\toarea
~nvierii Domnului a con-
tinuat cu o agap\ a tuturor
românilor prezen]i, dup\
care, cu bucurie `n suflet, s-
a re`ntors fiecare la casa sa.
Având `n vedere faptul
c\ scopul deplas\rii
dumneavoastr\ `n Ja-
ponia a fost unul mi-
sionar - pastoral, au
„profitat“ rom=nii de a-
ceasta? A]i avut solici-
t\ri din partea lor s\
oficia]i anumite ser-
vicii religioase?
Sigur c\ da. Am spo-
vedit [i am `mp\rt\[it mai
multe zeci de români [i
chiar am botezat trei
prunci [i un adult, so]ul
unei românce. Am cunu-
nat, de asemenea, dou\ pe-
rechi de tineri care a[tep-
tau momentul unirii lor `n
fa]a sfântului altar de mai
mul]i ani, am binecuvântat
mai multe case de români
[i am acordat consiliere
spiritual\ [i moral\ tu-
turor celor care au solicitat
sprijinul [i cuvântul mân-
gâietor al preotului.
Peste 4.000 de
rom=ni `n Japonia
Cum s-aa format comu-
nitatea rom=neasc\
din Japonia?
Comunitatea românilor
din Japonia este, poate, cea
mai tân\r\ comunitate
româneasc\ din diaspora.
Sute de tinere românce,
care au emigrat `n ultimii
ani `n Japonia, au r\mas
`n strâns\ leg\tur\ cu fa-
milia Maria Barbu - Yasui
Kyoji care le-a ajutat s\
emigreze [i s\ g\seasc\ un
loc de munc\. Cu trecerea
timpului, acestea s-au c\-
s\torit cu tineri japonezi.
Botezarea so]ilor [i a copi-
ilor rezulta]i din c\s\torie
a f\cut ca num\rul comu-
nit\]ii ortodoxe române[ti
s\ se tripleze `n ultimii ani.
Num\rul exact al români-
lor stabili]i sau afla]i tem-
~n mijlocul comunit\]ii rom=ne[ti din Mishima
porar `n Japonia nu se
cunoa[te cu precizie, `ns\
se apreciaz\ c\ num\rul
românilor ar fi cu mult mai
mare decât cel de 3.750 de-
spre care ar avea cuno[tin-
]\ Ambasada României din
Tokyo sau consulatele ono-
rifice ale României din A-
tami, Nagoya, Osaka sau
Yokohama, majoritatea fi-
ind stabili]i `n marile ora-
[e, precum Tokyo, Yokoha-
ma, Nahoya, Osaka, Mishi-
ma, Ito, Shizuoka, Omyia
etc. Acestei categorii de ro-
mâni se adaug\ un num\r
relativ mic de studen]i
români `n Japonia, bursieri
ai statului japonez.
Demersuri pentru
constituirea parohiei
Spunea]i c\ a]i mers `n
Japonia [i pentru a
ajuta la constituirea
parohiei ortodoxe ro-
m=ne[ti de acolo. Care
sunt pa[ii concre]i pe
care a]i reu[it s\-ii fa-
ce]i `n ceea ce prive[te
acest demers?
~n cooperare cu câ]iva
români, am redactat un
statut juridic al parohiei,
care a fost tradus apoi, cu
destule dificult\]i, `n limba
japonez\. Dificult\]ile au
constat mai ales `n termi-
nologia teologic\ [i `n lipsa
de cuvinte corespondente
din român\ `n japonez\.
De exemplu, cuv=ntul «pa-
rohie» nu exist\ `n dic]io-
narul limbii japoneze. {i
nu numai acesta, ci [i mul-
te altele. Statutul a fost
prezentat Ministerului
Educa]iei [i Cultelor de la
Tokyo, fiind apreciat [i con-
siderat util ca model pen-
tru viitor.
Apoi, pe 10 mai 2008,
membrii comunit\]ii ro-
mâne[ti din capitala ni-
pon\ s-au reunit la sediul
Ambasadei României din
Tokyo, prilej cu care s-a re-
dactat un proces verbal de
constituire a parohiei orto-
doxe române din Japonia,
s-a ales un comitet provizo-
riu de conducere, având ca
pre[edinte pe dna Maria
Barbu, [i s-a votat, `n una-
nimitate, statutul juridic al
parohiei. Apoi, au `nceput
s\ se strâng\ semn\turi de
adeziune pentru consti-
tuirea parohiei, ac]iune
pentru care am efectuat
mai multe deplas\ri `n
]ar\. Astfel, membrilor co-
munit\]ii din Tokyo [i-au
ad\ugat semn\turile ro-
mânii din ora[ele Yokoha-
ma, Numazu, Mishima,
Nagoya, Isesaki [i Ito.
Unde urmeaz\ s\ se
slujeasc\ pentru rom=-
nii din Japonia? Se va
construi o biseric\, se
va `nchiria un imobil?
Vom vedea... Noi am
efectuat mai multe de-
plas\ri `n zona Ito, unde

Japonia, `n date statistice
Cu o suprafa]\ de 377.780 km2, Ja-
ponia are 127.250.000 de locuitori, din
care peste 99% de na]ionalitate japone-
z\; cei mai numero[i cet\]eni de alte
na]ionalit\]i sunt: coreeni - 636.000,
americani - 135.000, chinezi - 70.000 [i
europeni - 15.000. Densitatea popu-
la]iei este de 323.000 locuitori/km2. Ca-
pitala, [i cel mai mare ora[ din Japonia,
este Tokyo, cu 12.578.720 locuitori. Re-
lieful este muntos `n propor]ie de peste
65% din suprafa]a total\, cu circa 200
de vulcani, din care 109 sunt `nc\ ac-
tivi. Cel mai `nalt vârf este Muntele
Fuji, cu 3.776 m `n\l]ime. Ziua na]iona-
l\ a Japoniei este 23 decembrie, ziua de
na[tere a Majest\]ii Sale ~mp\ratul A-
kihito. Principalele culte din Japonia
sunt budismul [i [intoismul. Japonia
are 43 de prefecturi, un district (Hok-
kaido), dou\ prefecturi urbane (Osaka
[i Kyoto) [i metropola Tokyo. {eful
statului este Majestatea Sa, ~mp\ratul
Akihito, n\scut la 23 decembrie 1933,
iar primul-ministru este Yasuo Fukuda
(din 25 septembrie 2007). Parlamentul
(Dieta) este compus din Camera
Reprezentan]ilor (480 de membri ale[i
pentru un mandat de 4 ani) [i Camera
Consilierilor (247 de membri ale[i pen-
tru un mandat de 6 ani, jum\tate din
mandate fiind `nnoite la fiecare 3 ani).
Speran]a de via]\ `n Japonia este de
78,5 ani pentru b\rba]i [i 85,5 ani pen-
tru femei. ~n prezent, `n Japonia tr\-
iesc peste 50.000 de persoane cu vârsta
de peste 100 de ani, num\rul acestora
crescând de peste 5 ori `n ultimii 7 ani.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 1 iulie 2008 9

„~n cooperare cu câ]iva români, am redactat un statut juridic al parohiei, care a fost tradus
apoi, cu destule dificult\]i, `n limba japonez\. Dificult\]ile au constat mai ales `n terminologia
teologic\ [i `n lipsa de cuvinte corespondente din român\ `n japonez\. De exemplu, cuv=ntul
«parohie» nu exist\ `n dic]ionarul limbii japoneze. {i nu numai acesta, ci [i multe altele.“

am identificat dou\ la Shizuoka pentru a o de c\tre dra Diana Tihan,

terenuri, primul având analiza [i decide. consilier cu probleme cul-
doar o cl\dire care ar putea Care sunt condi]iile pe turale ale Ambasadei. ~n
fi renovat\, cel de-al doilea care statul japonez le cadrul `ntrevederii, dom-
având o construc]ie [i un impune pentru consti- nului ambasador i s-a
teren al\turat liber, unde tuirea unei parohii? prezentat dorin]a expri-
s-ar putea construi o bi- Regula de baz\ este e- mat\ `n noaptea ~nvierii,
seric\. ~n ora[ul Omyia, cu xisten]a unui grup religios de c\tre românii din Japo-
o popula]ie de circa 1,5 mi- care s\ urmeze trei sco- nia, de a constitui o paro-
lioane locuitori, am identi- puri: r\spândirea unei doc- hie [i de a construi o bise-
ficat o cas\, foarte aproape trine religioase; organiza- ric\ româneasc\ `n aceast\
de gar\, la al c\rei parter rea ritualului religios [i ]ar\. Mai mult, am prezen-
s-ar putea amenaja sfânta preocuparea pentru edu- tat darul Patriarhului c\-
biseric\, iar la etaj locuin]a ca]ia religioas\ a credincio- tre comunitatea românilor
preotului, care are [i o [ilor. din Japonia, respectiv ma-
camer\ mai spa]ioas\ unde Grupul religios va func- cheta bisericii M\n\stirii
ar putea fi amenajat\ bi- ]iona timp de trei ani f\r\ Vorone]. Domnul ambasa-
blioteca parohial\. personalitate juridic\, pre- dor a primit aceast\ veste
~ns\ `n ziua dinaintea otul putând veni `n Japo- cu modera]ie, cunoscând
plec\rii mele din Japonia, nia, oricând, [i putând des-
faptul c\ românii, de[i
so]ul unei românce din f\[ura activitate religioas\
`n mod nestingherit. Dup\ mul]i, sunt r\spândi]i pe
Mishima - japonez - a venit
cei trei ani, este necesar ca tot teritoriul nipon, viitorul
la Tokyo pentru a ne aduce
la cuno[tin]\ oportunitatea grupul religios s\ fac\ do- preot având o misiune difi-
C=t a stat `n Japonia, p\rintele U]\ a cununat mai multe tinere perechi cil\ de a-i aduna la sfintele
`nchirierii de la Prefectura vada de]inerii unui spa]iu
din Shizuoka, `n apropiere necesar desf\[ur\rii ac- trebuie s\ cuprind\ un ar- Fumio Yada, `nso]it de doi teresat c\, atât `n Tokyo, slujbe. Totu[i, Excelen]a
de Tokyo, a unui hectar de tivit\]ilor religioase. Achi- ticol legat de proprietate [i directori din cadrul Mi- unde exist\ peste 200 de Sa a apreciat `n termeni
teren, aflat la marginea lo- zi]ionarea terenului [i con- de modul de gestionare a nisterului Educa]iei [i Cul- universit\]i, dar [i `n alte pozitivi faptul c\ am re-
calit\]ii [i care are câteva struirea bisericii se va face acesteia. telor din Tokyo, unde am ora[e, precum Omyia sau u[it, pentru prima dat\, s\
construc]ii care au fost pe numele unei persoane Din punct de vedere al fost primi]i `n audien]\ pe Shizuoka, localit\]i popu- reunim un num\r a[a de
cândva cabane turistice. fizice, japonez sau român jurisdic]iei canonice a vi- 12 mai a.c. late de români, se pot mare de români `n noaptea
~n Japonia exist\ posi- rezident `n Japonia, care, itoarei parohii, statul japo- ob]ine mai `ntâi burse de Sfintelor Pa[ti.
bilitatea de a `nchiria de la la `mplinirea celor trei ani nez d\ libertate fiec\rei O misiune dificil\ limb\ [i mai apoi de spe-
Ce v-a
a impresionat cel
Prefectur\ un teren pe ter- de activitate a grupului re- parohii sau cult s\-[i sta- cializare `n orice domeniu, mai mult `n Japonia?
bileasc\ singur\/singur su- pentru viitorul preot pentru preot [i so]ia sa.
men lung - 20, 50 sau 100 ligios, va dona terenul [i A fost o experien]\ unic\,
de ani -, cu posibilitatea de biserica parohiei, pentru bordonarea canonic\, prin- A]i vizitat [i Ambasada extrem de util\, pe care o re-
Care este modalitatea
a se construi pe acel teren. care se va solicita acorda- cipiul de func]ionare fiind prin care viitorul preot
Rom=niei din Tokyo. comand tuturor celor care
onoarea [i cuvântul dat de Cum a fost apreciat\
Iar odat\ cu trecerea ani- rea personalit\]ii juridice al parohiei [i familia sa dorin]a constituirii u- au posibilitatea. Istoria sa-
lor, exist\ posibilitatea de din partea prefecturii, dac\ persoana fizic\ care `[i ia vor putea ob]ine viz\ nei parohii ortodoxe ro- murailor se reg\se[te evi-
a-l achizi]iona la pre]ul a- este vorba de o singur\ responsabilitatea form\rii de [edere `n Japonia? m=ne[ti? dent `n cultura [i civiliza]ia
nului, când ai `nchiriat parohie, sau din partea parohiei. Cea mai bun\ solu]ie La Ambasad\ am fost nipon\ de ast\zi. ~n familie,
terenul respectiv. Dna Ministerului Educa]iei [i Aceste condi]ii ne-au este ob]inerea de la univer- primi]i, `mpreun\ cu fa- pe strad\, la birou, `n res-
Barbu [i dl Yasui au fost Cultelor, `n cazul mai mul- fost prezentate de vice- sit\]ile nipone a unor burse milia Maria Barbu [i Yasui taurant, peste tot. Cultura
`ncânta]i de aceast\ ofert\, tor parohii. Statutul pen- ministrul pentru probleme de studiu pentru preot [i Kyoji, pe 29 aprilie, de onoarei [i a respectului reci-
r\mânând s\ se deplaseze tru func]ionarea parohiei religioase `n Japonia, dl so]ia sa. Astfel, ne-am in- c\tre Excelen]a Sa dl am- proc este m\sura tuturor lu-
basador Aurelian Neagu [i crurilor `n Japonia. a
Ortodoxia func]ia de episcop. A murit `n cir-
cumstan]e neclare, la 10 august
`n Japonia 1945. Biserica Rus\ a suferit de pe
urma politicii staliniste [i nu a mai
Biserica Ortodox\ din Japonia avut posibilitatea s\ ajute tân\ra
este o biseric\ autonom\, al c\rei Biseric\ din Japonia. ~n timpul
`ntâist\t\tor este confirmat de Pa- R\zboiului de cincisprezece ani
triarhia Moscovei. Sfântul Nicolae (1930-1945), Biserica Japoniei nu a
al Japoniei (cu numele de botez I-
van Dimitrievich Kasatkin) a dus avut aproape nici un contact cu ex-
Ortodoxia `n Japonia `n secolul al teriorul. Dup\ r\zboi, `n locul
XIX-lea. ~n 1861, el a fost trimis de Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolia
Biserica Ortodox\ Rus\ la Hakoda- American\, precursoarea Bisericii
te, Hokkaido, ca preot al capelei Ortodoxe din America (OCA), a aju-
consulatului rus. Cu toate c\ gu- tat la restabilirea Bisericii Japoni-
vernarea [ogunilor interzicea japo- ei, iar `ncepând cu 1946, arhiepis-
nezilor convertirea la cre[tinism, copi hirotoni]i de Mitropolia Ameri-
destul de curând, câ]iva vecini au can\ au condus destinele Bisericii
`nceput s\ viziteze frecvent capela. Japoniei. Mai târziu, dup\ ce
~n aprilie 1868, trei dintre ei s-au situa]ia Bisericii Ortodoxe Ruse s-a
convertit, ace[tia fiind primii con- `mbun\t\]it, Biserica Ortodox\ a
verti]i `n Japonia. ~n afar\ de câteva Japoniei a intrat cu totul sub as-
c\l\torii scurte, Sfântul Nicolae a cultarea canonic\ a Patriarhiei
r\mas `n Japonia chiar [i `n timpul Moscovei. ~n anul 1970, Nicolae
r\zboiului ruso-japonez (1904-1905) Nicolae Kasatkin,
Apostolul japonezilor Kasatkin a fost canonizat de Pa-
[i a r\spândit Ortodoxia `n toat\
]ara, fiind hirotonit primul episcop triarhul Moscovei [i este cunoscut
al Bisericii Ortodoxe a Japoniei. Sub ascultarea canonic\ ca „Sfântul Nicolae, Apostolul ja-
Nicolae a fondat Catedrala din a Patriarhiei Moscovei ponezilor“. Ziua sa de pr\znuire es-
Tokyo, `n districtul Kanda, [i a pe- te 16 februarie. Ast\zi, Biserica Or-
trecut peste jum\tate de secol acolo; Cel de-al doilea episcop al Japo- todox\ din Japonia `i pomene[te la
de aici numirea de Nikorai-Do dat\ niei, Mitropolitul Serghie, a suferit Sfânta Liturghie pe Patriarhul Ale-
de credincio[ii Catedralei ~nvierii din greu din cauza regimului poli- xei al II-lea al Moscovei [i pe Mitro- Pagini realizate de Narcisa BALABAN
Domnului din Tokyo. tic, fiind for]at s\ demisioneze din politul Daniel al Japoniei.

„Roade ale credin]ei

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române `n Sfântul Munte Athos“
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i v\ invit\ la un pelerinaj `n Sfântul Munte Athos
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re- `n perioada 31 august - 10 septembrie 2008
cep]ie 11649,75 MHz. Se vor vizita m\n\stirile: `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite Xeropotamou, Kutlumusiu, Vato- partea Centrului de Pelerinaj.
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos- ped, Pantokrator, Stavronikita, Nu sunt incluse `n pre] - mesele
tru tv direct la casieria operatorului de cablu. Iviron, Filotheu, Marea Lavr\ [i de prânz [i cina; taxa de intrare `n
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru- Schitul românesc Prodromu. ~n Muntele Athos (25 EURO); trans-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI- Tesalonic, pelerinii vor avea bucu- portul `n Muntele Athos (100
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti: ria de a se `nchina la moa[tele Sf. EURO); asigurarea medical\.
- Cont `n lei: Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Oferta Centrului de Pelerinaj
RO58RNCB0075004895030116 mir, [i ale Sf. Mc. Anisia. poate fi accesat\ pe pagina de inter-
- Cont `n euro: Pre]ul pelerinajului este de 295 net: www.centruldepelerinaj.ro.
RO42RNCB0075004895030113 EURO ^ 275 RON. Servicii in- Informa]ii suplimentare pute]i
- Cont `n USD: cluse: transport cu microbuz; 1 ob]ine la telefon: 0232/276907 sau
RO69RNCB0075004895030112 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele- cazare, mic dejun la hotel** `n Parascheva“ din Ia[i (`n incinta
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro. Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri Catedralei mitropolitane).

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Dun\rea a
devenit subiect
de film chinezesc
O echip\ a Televiziunii Guang-
dong, cea mai renumit\ din su-
dul Chinei, a realizat, duminic\
dup\-amiaz\, un film despre zo-
na dun\reano-transfrontalier\ a
jude]ului Mehedin]i. Editorul pe-
liculei „~ntâlnirile de la Dun\re“,
Dai Zhujun, a declarat c\ este
pentru prima oar\ când o echip\
de televiziune din China `[i pro-
pune s\ promoveze `n rândul
telespectatorilor chinezi frumu-
se]ile „f\r\ egal `n lume ale sud-
vestului României“, unde se `n-
tâlnesc variate monumente natu-
rale, culturale, istorice [i obiecti-
ve economice. „Filmul nostru a
`nceput `n Clisura Dun\rii, unde
am descoperit peisaje unicat [i
oameni deosebi]i, cu biografii e-
xemplare. ~n aceste locuri, la Ca-
zanele Mici, Cazanele Mari [i
Mraconia, am v\zut cât de mult
a lucrat pentru om natura“, a
spus Dai Zhujun. Realizatorii
chinezi au rezervat circa 30 de
minute celui mai important o-
biectiv hidroenergetic din Româ-
nia - Por]ile de Fier I -, imortali-
z=nd pe pelicul\ `ntreaga istorie
a centralei [i insist=nd pe pro-
duc]iile record de energie elec-
tric\, realizate de români [i sârbi
prin exploatarea `n comun a po-
ten]ialului hidrologic al Dun\rii.
Turismul rural se
dezvolt\ puternic
`n Maramure[
Agroturismul rural din Mara-
mure[ a cunoscut, `n ultimii 5
ani, o dezvoltare spectaculoas\.
Directorul societ\]ii Maramure[
Info-Turism, Ioana Tripon, a de-
clarat c\ turismul rural ar putea
deveni, `n urm\torii ani, unul
dintre domeniile economice ale
jude]ului care va contribui la
dezvoltarea armonioas\ a econo-
miei locale. „Avem 440 de pensi-
uni rurale care func]ioneaz\ cu
succes. Unele dintre acestea au
clien]i `n toate cele patru sezoa-
ne, altele sunt c\utate doar `n
perioada de iarn\ sau var\. Ma-
joritatea clien]ilor care au petre-
cut o vacan]\ la o astfel de pen-
siune `n Maramure[ revin `n a-
nul urm\tor sau trimit al]i tu-
ri[ti pentru a petrece câteva zile
de vacan]\ undeva `ntr-un sat
maramure[ean. Turi[tii sunt a-
tra[i `n primul rând de peisajul
[i de calitatea serviciilor oferite
de o pensiune rural\. Pre]urile
pentru o zi de cazare sunt cu-
prinse `ntre 120 [i 150 de lei“, a
precizat Ioana Tripon. Cel mai
c\utate sunt pensiunile turistice
a[ezate `n satele de pe Valea I-
zei [i Valea Marei. Proprietarii
pensiunilor spun c\ turi[tii ro-
mâni, dar [i cei str\ini prefer\
locurile lini[tite din satele de
munte, departe de drumurile na-
]ionale sau de cele jude]ene, un-
de gazdele ofer\ preparate culi-
nare g\tite `n cas\, din produse
proaspete, asezonate cu vin [i
palinc\ din ograda proprie. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 1 iulie
Vremea va fi `n general
instabil\, cu `nnor\ri, local a-
verse, desc\rc\ri electrice [i
unele intensific\ri ale v=ntu-
lui, `n regiunile nordice [i `n
zona de munte, iar spre sea-
r\, [i `n vest [i centru. Vor fi
condi]ii de grindin\. Tempe-
raturile maxime vor fi cu-
prinse `ntre 25 [i 34 de grade.
Temperaturile minime vor fi
`ntre 10 [i 20 grade, u[or mai
ridicate pe litoral.
sursa: www.intellicast.com
Mar]i, 1 iulie 2008
BARURILE CONSTRUITE ILEGAL PE PLAJE SUNT DEMOLATE: Reprezentan]ii Direc]iei Apelor
Dobrogea Litoral (DADL) au `nceput demolarea barurilor construite ilegal pe plajele din
sta]iunea Mamaia. Potrivit purt\torului de cuvânt al DADL, C\t\lin Anton, este vorba despre
mai multe baruri ridicate `n anii trecu]i [i care func]ionau f\r\ autoriza]ie de construc]ie.
Reprezentantul DADL a mai afirmat c\ demol\rile beach-barurilor construite f\r\ autoriza]ii
`n sta]iunile de pe litoral vor continua, dup\ pronun]area sentin]elor definitive.
T=n\rul r\nit `n urma pr\bu[irii pasarelei de pe DN 1 a murit
a De[i medicii l-au operat timp de opt ore, t=n\rul `n v=rst\ de 24 de ani a decedat,
ca urmare a multiplelor leziuni suferite a O alt\ t=n\r\, de 27 de ani, aflat\ la volanul autoturismului
peste care s-a pr\bu[it pasarela, a decedat imediat dup\ producerea accidentului a
T=n\rul de 24 de ani, r\- de femur [i gamb\, starea ei ximativ 400 m, pân\ la pa- Modul `n care a fost le de proiectare, de execu]ie,
nit `n accidentul produs de s\n\tate fiind, `n pre- sarela pietonal\, intr=nd de dispozi]iile de [antier [i recep-
s\pt\m=na trecut\ pe DN 1, zent, stabil\. pe un drum lateral. ~nainte construit\ pasarela ]ia lucr\rii. „Expertul inde-
când basculanta unui cami- de a ajunge `n dreptul pasa- a devenit subiect pendent care face parte din
on a lovit o pasarel\ pieto- relei, basculanta camionului comisie a cerut termen o s\p-
nal\, a murit duminic\ sea- Basculanta s-a ridicat accidental [i a a-
de anchet\ t\mân\, pentru a analiza toa-
ra, a anun]at purt\torul de camionului te datele acestei anchete“, a
cro[at construc]ia metalic\, O comisie format\ din
cuvânt al Spitalului Flo- s-a ridicat care s-a pr\bu[it peste dou\ declarat Eugen Ispas. Cu o zi
membri ai Inspectoratului de
reasca, Bogdan Opri]a. Po- ma[ini aflate `n trafic. Cer- `nainte, pre[edintele comisiei
trivit medicilor, t=n\rul su- accidental Stat `n Construc]ii, Compania de anchet\ explica c\ vina nu
cet\rile poli]i[tilor s-au ba- Na]ional\ de Autostr\zi [i
ferise un politraumatism `n zat `n special pe declara]iile poate apar]ine constructoru-
urma accidentului, fiind o- Potrivit unui comunicat Drumuri Na]ionale din Româ- lui, dac\ acesta a respectat
perat timp de opt ore, `ns\ de joi al Poli]iei Ilfov, auto- martorilor, deoarece, pe seg- nia (CNADNR), ai proiectan- proiectul. „~n condi]iile `n care
starea sa a r\mas grav\ [i a camionul care a d\râmat mentul celor 400 de metri tului pasarelei, Search Corpo- un [ofer merge cu bena ridi-
decedat duminic\, `n jurul pasarela apar]ine unei so- parcur[i de autocamion pe ration, ai executantului, Ser- cat\, el este principalul vino-
orei 21:00. O alt\ t=n\r\, de ciet\]i comerciale din comu- DN 1, nu exist\ camere de vomont Import Export SRL vat. Dar, pentru concluziile fi-
27 de ani, aflat\ la volanul na Ciolpani, jude]ul Ilfov. supraveghere, cele mai a- Craiova, [i un expert de la U- nale, trebuie f\cute o serie de
autoturismului peste care Conduc\torul vehiculului, propiate fiind amplasate `n niversitatea Tehnic\ de Con- verific\ri. Noi trebuie s\ ana-
s-a pr\bu[it pasarela, a de- cu domiciliul `n aceea[i loca- Balote[ti [i Ciolpani. Imedi- struc]ii Bucure[ti ancheteaz\, liz\m cauzele accidentului, a-
cedat imediat dup\ produce- litate, este [ofer profesionist at dup\ producerea acciden- `n prezent, acest accident. poi s\ emitem ni[te recoman-
rea accidentului, iar sora a- din anul 1979. Camionul a tului, [oferul a fost testat cu Pre[edintele comisiei, Eugen d\ri, pentru ca astfel de eveni-
cesteia, de 21 de ani, a ajuns mers pe DN 1, dinspre Bu- aparatul etilotest, rezulta- Ispas, a declarat c\ ancheta- mente s\ nu mai aib\ loc pe vii-
la spital cu fracturi deschise cure[ti c\tre Ploie[ti, apro- tul fiind zero. torii analizeaz\ toate condi]ii- tor“, a declarat Eugen Ispas. a
Pre]ul gigacaloriei ar putea de chirie pe re]eaua publi-
c\. La noi (`n Capital\ -
n.r.), exist\ o `nc\rc\tur\
cu cantitatea de combusti-
s\ scad\ cu 10% `n Bucure[ti bil, `n sensul c\ se declar\
mai mult combustibil decât
cel folosit `n mod real pen-
a {eful Agen]iei pentru Eficien]\ Energetic\ a Municipiului Bucure[ti, Tudor Popescu, tru ob]inerea gigacaloriei,
`n oricare din termocentra-
sus]ine c\ a depistat deficien]e de calcul a gigacaloriei, care ridic\ artificial pre]ul energiei lele Bucure[tiului“, a spus
termice tarifat popula]iei a Reprezentantul agen]iei a explicat c\, la prima apreciere, Tudor Popescu. Reprezen-
tariful la energia termic\ distribuit\ `n Capital\ ar putea s\ scad\ cu 10% a „~n mod normal, tantul Agen]iei pentru Efi-
cien]\ Energetic\ a Muni-
ANRE emite formula de calcul a c\ldurii `n luna iunie, cu termen de reclamare de 60 de zile. cipiului Bucure[ti a expli-
Dup\ acest interval, ai c\zut din drepturi [i a[a constat\m, abia `n noiembrie, când vine cat c\ ANRE emite meto-
factura, c\ a crescut din nou tariful la energia termic\“, a subliniat Tudor Popescu a dologia de facturare, apoi
termocentralele vin cu cos-
Agen]ia pentru Eficien- tivitatea `n CET-urile bu- cat\ nota de plat\ artifici- al prim-ministrului [i sper turile realizate [i cer majo-
]\ Energetic\ a Munici- cure[tene este dirijat\ al. Formula de cre[tere se s\ g\sim sprijinul necesar. rarea de tarif. ANRE anali-
piului Bucure[ti a recalcu- concomitent pentru produ- transmite fiec\rui produ- Reducerea tarifelor se poa- zeaz\ aceste cereri [i, `n
lat formula de stabilire a c\tor de energie termic\ [i te face prin eliminarea u- func]ie de „argumente“, a-
cerea de energie electric\
tarifului la c\ldur\ [i, `n [i termic\, cu accente pe ace[tia se aliniaz\. ~n Bu- nor factori administrativi. prob\ pe fiecare central\ `n
condi]iile cre[terii pre]uri- producerea energiei elec- cure[ti, am auzit c\ se va Am participat la o reuniu- parte eventualele cre[teri.
lor combustibililor, a g\sit trice, nu termice. ~n mod cere o majorare a tarifelor ne organizat\ la Ia[i [i am „Noi suntem cu ochii pe ei
solu]ii pentru sc\derea ta- normal, ANRE emite for- de 20%. Am sesizat Parla- constatat c\ factura este [i vom ac]iona ca atare“, a
rifelor, a declarat directo- mula de calcul a c\ldurii mentul [i Corpul de control `nc\rcat\ acolo cu costuri subliniat Tudor Popescu. a
rul tehnic al agen]iei, Tu- `n luna iunie, cu termen de
dor Popescu. Reprezentan- reclamare de 60 de zile.
tul agen]iei a explicat c\, Dup\ acest interval, ai
la prima apreciere, tariful
c\zut din drepturi [i a[a
la energie termic\ distri- constat\m, abia `n noiem-
buit\ `n Capital\ ar putea brie, când vine factura, c\
s\ scad\ cu 10%. „Am de- a crescut din nou tariful la
pistat deficien]e care ridi- energia termic\“, a subli-
c\ artificial pre]ul energiei niat Tudor Popescu.
termice tarifat popula]iei,
astfel `ncât, chiar `n condi-
Reprezentan]ii
]iile cre[terii pre]ului la
combustibili, valoarea fac- Prim\riei vor ataca `n
turii s\ poat\ sc\dea“, a instan]\ o eventual\
spus Tudor Popescu. ~n a- majorare
ceste condi]ii, Agen]ia cere
Autorit\]ii Na]ionale de Directorul Agen]iei E-
Reglementare `n domeniul nergetice a Capitalei a de-
Energiei (ANRE) s\ inter- clarat c\, dac\ ANRE va e-
vin\, pentru a aplica aces- mite o hot\r=re de majora-
te formule `n calculul real. re a pre]ului gigacaloriei, o
„ANRE sus]ine un alt sis- va ataca `n instan]\. „Do-
tem de coordonare econo- rim ca factura la c\ldur\
mic\, dirijat pe realizarea s\ fie calculat\ pe baze re-
de profituri, nu pe realiza- ale, pe m\sur\torile din in-
rea de servicii publice. Ac- stala]ie, [i nu s\ fie `nc\r-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MINERII AMENIN}| CU GRE- prin lege, reglementarea unitar\ prin României“, sus]ine liderul sindical. zilei de sâmb\t\, cu scopul de a-[i pe-
VA GENERAL|: Federa]ia Na]ional\ act normativ a exproprierilor necesare La ac]iunile anun]ate de FNME vor trece acolo sfâr[itul de s\pt\mân\. Au
`n industria minier\, `ncetarea acor- participa 24 de mii de salaria]i, care fost surprin[i de o furtun\ puternic\ [i
Mine-Energie (FNME) anun]\ redes- au `ncercat s\ coboare, pentru a g\si
d\rii de licen]e de explorare `n perime- `[i desf\[oar\ activitatea `n unit\]ile
chiderea, la jum\tatea lunii viitoare, a trele de exploatare ale unit\]ilor mini- un ad\post“, a declarat lt. Zamfir Gu-
conflictului de munc\ cu Guvernul [i miniere ale SNLO Târgu-Jiu, `n com-
ere. Totodat\, federa]ia solicit\ rezol- plexurile energetice Turceni, Rov-i- ran, de la Jandarmeria Hunedoara. Ti-
Ministerul Economiei [i Finan]elor varea de c\tre MEF, pe cale adminis- nerii au ajuns pân\ `n zona Valea Gr\-
(MEF), suspendat `n data de 27 mai nari, Craiova [i `n Compania Na]io-
trativ\, a blocajului financiar existent nal\ a Huilei Petro[ani. di[tei, la circa [apte kilometri de ceta-
2007. Potrivit pre[edintelui FNME, `n unit\]ile energetice din domeniu [i tea dacic\ Sarmizegetusa Regia. Când
Marin Condescu, federa]ia sindical\ Societatea Na]ional\ a Lignitului Olte-
a DOI TINERI S-AU R|T|CIT au fost g\si]i de jandarmii montani,
va organiza, `ncepând cu data de 15 iu- nia (SNLO) Târgu-Jiu. „Tratarea, `n L+NG| CET|}ILE DACICE: Doi ti- turi[tii se aflau `n [oc emo]ional, dezo-
lie, mitinguri [i mar[uri pân\ la 1 au- continuare, cu dezinteres de c\tre Gu- neri din Timi[oara au fost salva]i, du- rienta]i [i zgribuli]i de frig, deoarece
gust, dup\ aceast\ dat\ urmând a fi vern, a situa]iei din domeniul minier minic\, de jandarmii montani hunedo- nu erau echipa]i pentru munte. Cei doi
declan[at\ greva general\. ~ntre re- [i energetic va duce la `ncetarea acti- reni, dup\ ce turi[tii se r\t\ciser\ `n nu prezentau urme vizibile de leziuni
vendic\rile FNME se num\r\: promo- vit\]ii `n domeniu pe termen scurt [i apropierea cet\]ii dacice Sarmizegetu- fizice sau simptomele unui [oc hipoter-
varea de c\tre Guvern a unui proiect mediu, pierderea a peste 30 de mii de sa Regia, din Mun]ii Or\[tiei. „Cei doi mic. Turi[tii au fost adu[i de jandarmii
de strategie minier\ [i energetic\, su- locuri de munc\, `n maximum patru tineri, cu vârstele de 18 [i 24 de ani, au montani `n localitatea Coste[ti, de un-
pus unei dezbateri publice [i aprobat ani, [i a independen]ei energetice a urcat `n zona sitului istoric `n cursul de au plecat spre Timi[oara. a
 Mar]i, 1 iulie 2008 11
SCUMPIRI ~N LAN}, ~NCEPÂND DE AST|ZI: 1 iulie va aduce pre]uri mai mari la gaze
Economic naturale, energie electric\ [i ]ig\ri. Tot de ast\zi, va fi introdus\ [i taxa de mediu, care
`nlocuie[te controversata tax\ auto. Ziua de ast\zi aduce [i ve[ti bune. Contribu]ia pl\tit\
de angajat la asigur\rile sociale se va reduce cu 1,5%, ceea ce va duce la o cre[tere a
salariului mediu net cu 26 de lei [i ar putea sc\dea [i pre]ul grâului.

Ast\zi `ncepe programul Rabla pentru tractoare PE SCURT

Persoanele fizice care de]in un
tractor vechi pot s\-l `nlocuiasc\ `n
cadrul programului de stimulare a
`nnoirii parcului na]ional de trac-
toare, care va `ncepe ast\zi, 1 iulie.
Acest program este similar celui
pentru stimularea parcului auto
na]ional, fiecare proprietar al unui
tractor uzat urmând s\ primeasc\ o
prim\ de casare de 17.000 de lei, pe
care o va putea folosi la achizi]io-
narea unui tractor nou. ~n program
se pot `nscrie proprietarii de trac-
toare uzate a c\ror vechime este mai
mare sau egal\ cu 12 ani de la data
fabrica]iei. Tractoarele trebuie s\
con]in\, cumulativ, urm\toarele
componente esen]iale: motorul,
transmisia, trenul de rulare, carose-
ria, [asiul, precum [i echipamentele
electronice de gestionare a func]iilor
vehiculului [i dispozitivul cataliza-
tor, dac\ acestea au fost prev\zute
din fabrica]ie. Administra]ia Fondu-
lui pentru Mediu aloc\ 21 de mil-
ioane de lei acestui program, urm\-
rindu-se `nlocuirea a 1.200 de trac-
toare uzate. Programul se va desf\-
[ura `n dou\ etape. Prima etap\ `n-
cepe ast\zi, 1 iulie, [i se va finaliza
pe 25 septembrie, iar a doua va de-
mara pe 1 octombrie [i se va `ncheia
pe 5 decembrie. Pa[ii care trebuie ur-
ma]i de eventualii beneficiari ai pro-
gramului sunt: demararea proce-
durilor de ob]inere a notei de ac-
ceptare de la un produc\tor validat,
ales de beneficiar, ob]inerea certifi-
catului de distrugere a tractorului
uzat de la un operator economic au-
torizat s\ desf\[oare activit\]i de
colectare a vehiculelor scoase din uz,
ob]inerea certificatului de radiere a
tractorului [i achizi]ionarea propriu-
zis\ a unui tractor nou. Legea 10/11
ianuarie 2008 pentru instituirea pro-
gramului de stimulare a `nnoirii par-
cului na]ional de tractoare urm\-
re[te diminuarea polu\rii prin
scoaterea din uz a tractoarelor vechi,
cu perioad\ de exploatare dep\[it\,
precum [i cre[terea productivit\]ii
activit\]ii din agricultur\. Instruc-
]iunile privind modalit\]ile de apli-
care a Legii 10/2008 pentru insti-
tuirea programului de stimulare a
`nnoirii parcului na]ional de trac-
toare au fost aprobate prin Ordinul
169/19 februarie 2008 [i sunt publi-
cate pe site-ul AFM. a
Rom=nia, pe locul 40
`n topul Forbes
România ocup\ locul 40 `n edi]ia de
anul acesta a topului Forbes a celor
mai bune ]\ri pentru afaceri, o ur-
care de 20 de pozi]ii fa]\ de anul tre-
cut. Clasamentul Fobes include 121
de state. Mediul de afaceri românesc
este, potrivit autorilor clasamentului,
mai atractiv decât cel din state ca
Turcia, Croa]ia, Bulgaria, China sau
Rusia. ~naintea României se
plaseaz\ ]\ri precum Germania,
Austria, Fran]a, Slovenia, Italia,
Cehia, Polonia [i Spania. Primele

Ast\zi intr\ `n vigoare taxa de poluare auto zece locuri sunt ocupate, `n ordine,
de Danemarca, Islanda, Finlanda,
SUA, Marea Britanie, Suedia,
a Noua variant\ a taxei de poluare auto prevede sc\derea nivelului taxei `n func]ie Canada, Singapore, Hong Kong [i
Estonia. }ara noastr\ a ob]inut cele
de vechimea autoturismului [i gradul de poluare a Sumele rezultate ca diferen]\ `ntre taxa special\ mai bune punctaje la criteriile
pentru autoturisme [i autovehicule [i taxa de poluare pentru autovehicule pot fi recuperate privind liberalizarea monetar\, pro-
tec]ia propriet\]ii, inova]ie [i
`n termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de restituire a tehnologie, `n timp ce birocra]ia, li-
bertatea comer]ului [i nivelul taxelor
Românii vor pl\ti taxa de polu- cul include [i o cot\ de reducere a pentru corpora]ii au `nregistrat
are perceput\ la `nmatricularea taxei. De exemplu, pentru un au- punctaje mai mici.
autovehiculelor dup\ ultima for- toturism Logan nou, cu motor de
mul\ propus\ de Guvern `n data 1.400 cmc, cu norma de poluare
de 21 aprilie. Potrivit proiectului Euro 4, taxa va cre[te de la 160 de Finan]ele vor face
aprobat de Executiv, taxa de polu- euro la 196 de euro; pentru un au- o baz\ de date cu
are este calculat\ `n func]ie de toturism Ford Focus Euro 3, cu o
datele tehnice ale fiec\rei ma[ini, vechime de 4-5 ani, cu motor de pre]urile medii la lucr\ri
pe baza emisiilor de noxe. Astfel, 1.600 cmc, taxa scade de la 1.140 Ministerul Economiei [i Finan]elor
taxa va cre[te pentru ma[inile noi de euro la 208 euro; pentru un au- va elabora, pân\ la finele anului, o
vândute `n România [i se va re- toturism Wolkswagen Golf Euro 2, baz\ de date cu pre]uri medii pe ca-
duce pentru cele mai vechi, `ns\ va cu motor de 1.900 cmc [i o vechime tegorii de lucr\ri, care s\ reprezinte
r\mâne la valori importante pen- de 8-10 ani, taxa va sc\dea de la o referin]\ pentru toate autorit\]ile
tru cele cu motoare mari, cu grad 3.806 euro, la 1.492 de euro; pen- contractuale, precum [i beneficiarii
mare de poluare. Executivul a tru un autoturism Mercedes cu de fonduri europene, a declarat,
hot\rât totodat\ s\ acorde [i re- Euro 1, cu motor de 3.000 cmc [i o ast\zi, secretarul de stat `n MEF,
duceri de unu pân\ la trei la sut\ vechime de 15 ani, taxa va sc\dea Eugen Teodorovici. „Am luat aceast\
din valoarea taxei. Principiul este de la 7.727 de euro la 3.360 de toare, prev\d normele metodologi- resc. Parlamentarul european a a- decizie pentru a evita discrepan]ele
simplu, `n opinia autorit\]ilor. Cu euro, iar pentru un Jeep non-euro ce de aplicare a OUG nr. 50/2008, firmat c\ membrii Comisiei de mari dintre pre]urile medii practi-
cât ma[ina are mai mul]i kilometri cu o capacitate de 2.500 cmc [i o aprobate mar]i de Executiv. Potri- peti]ii vor analiza elementele de cate `n pia]\ [i cele cu care vin la un-
la bord, cu cât este mai veche, are vechime mai mare de 15 ani, taxa vit [efului Direc]iei Taxe Vamale [i noutate pe care le aduce Ordonan- ele licita]ii contractorii“, a explicat
mai pu]ine dot\ri, iar aspectul in- scade de la 7.155 de euro la 3.750 Accize din Ministerul Economiei [i ]a de Urgen]\ 50/2008 emis\ de Teodorovici, `ntr-o conferin]\ de
terior sau exterior este mai prost, de euro. Taxa rezultat\ ca dife- Finan]elor, Mihai Hur\, cu cât un Executivul de la Bucure[ti [i m\- pres\. El a reamintit c\ se afl\ `n
cu atât reducerea va fi mai mare. ren]\ `ntre suma achitat\ de con- autoturism are mai mul]i kilometri sura `n care prevederile ei res- discu]ii avansate cu Ministerul
tribuabil `n perioada 1 ianuarie rula]i [i dot\ri mai pu]ine, cu atât pect\ sau nu legisla]ia european\. Justi]iei pentru `nfiin]area
Ca s\ beneficieze de aceste redu- instan]elor specializate `n
ceri, proprietarii ma[inilor vor tre- 2007 - 30 iunie 2008 [i cea valabil\ va fi mai mic\ valoarea taxei de Aflat\ la Bucure[ti, delega]ia
dup\ luna iulie 2008 se va restitui poluare auto pe care va trebui s\ o Comisiei PETI s-a `ntâlnit cu solu]ionarea litigiilor dintre benefi-
bui s\ fac\ evalu\ri tehnice la ciarii de fonduri publice europene [i
RAR, care nu sunt deloc ieftine. pe baza procedurii stabilite `n pl\teasc\ proprietarul. reprezentan]i ai ACR, precum [i
normele metodologice de aplicare cu mai mul]i peti]ionari care nu executan]i. Teodorovici sper\ ca
a ordonan]ei de urgen]\. Venitu- sunt de acord cu OUG 50/2008, acestea s\ fie `nfiin]ate pân\ la
Noua tax\ este `n func]ie rile din aceast\ tax\ vor fi virate
PE `i `ndeamn\ pe rom=ni apreciind c\ ea nu reprezint\ un sfâr[itul anului. Potrivit unor de-
de gradul de poluare Fondului pentru Mediu [i va fi s\ continue act reparatoriu, a[a cum pretinde clara]ii anterioare, vor fi `nfiin]ate
opt instan]e specializate pentru a re-
Noua variant\ a taxei de polu-
gestionat\ de Administra]ia Fon- lupta contra taxei Guvernul României. Peti]ionarii
zolva eventualele litigii dintre benefi-
dului pentru Mediu, `n vederea au sus]inut c\ noul act normativ
are auto prevede sc\derea nivelu- finan]\rii programelor [i pro- Eurodeputatul britanic Mi- `ncearc\ de fapt s\ repare neajun- ciarii [i executan]ii proiectelor cu fi-
lui taxei `n func]ie de vechimea au- iectelor pentru protec]ia mediului. chael Cashman (PSE), membru al surile create de Guvernul Româ- nan]are din fonduri europene.
toturismului [i gradul de poluare. Comisiei de peti]ii a Parlamen- niei prin instituirea taxei auto
Pentru autovehiculele cu norma Diferen]a se restituie tului European (PETI), i-a felici- obligatorii pentru achizi]ionarea Tarifele Transgaz
de poluare Euro 4 sau Euro 3, taxa tat, joi, la Bucure[ti, pe reprezen- ma[inilor la mâna a doua, c\ nu
se calculeaz\ pe baza unei formule Sumele rezultate ca diferen]\ tan]ii Automobil Clubului Român stabile[te un termen limit\ pân\
vor cre[te cu 20%
care ]ine cont de emisiile de dioxid `ntre taxa special\ pentru autotu- (ACR) pentru c\ au reu[it s\ o- la care cet\]enii care au apucat s\ Autoritatea Na]ional\ de
de carbon (CO2) [i taxa specific\ risme [i autovehicule [i taxa de blige Guvernul României s\ modi- pl\teasc\ aceast\ tax\ `[i vor Reglementare `n domeniul Energiei
exprimat\ `n euro/1 gram CO2, de poluare pentru autovehicule pot fi fice legisla]ia referitoare la taxa primi banii `napoi [i stipuleaz\ c\ (ANRE) a aprobat o majorare cu
norma de poluare, de taxa spe- recuperate `n termen de 45 de zile auto pentru ma[inile second-hand vor beneficia de restituirea bani- 20,35% a tarifelor totale reglemen-
cific\ exprimat\ `n euro/1 cen- de la data depunerii cererii de res- [i i-a `ndemnat s\ continue lupta lor doar persoanele care nu au da- tate percepute de societatea
timetri cubi (cmc). Formula de cal- tituire, `nso]it\ de actele dovedi- pân\ când vor ob]ine ceea ce do- torii la stat. a na]ional\ Transgaz, pentru trans-
portul gazelor naturale, `n perioada 1
iulie 2008 - 30 iunie 2009, potrivit
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a unui raport al Transgaz remis Bursei
de Valori Bucure[ti (BVB). ANRE a
a BCE VA URCA DOB|NDA CHEIE: ianuarie. El a dat vina pe fostele republici factoring: forma de finan]are pe termen scurt ob]inut\ aprobat un venit reglementat total de
Banca Central\ European\ (BCE) va urca sovietice din Asia, de unde Rusia cump\r\ prin v=nzarea crean]elor c\tre un factor. Factoringul este 1,15 miliarde de lei aferent acestei
dobânda de politic\ monetar\ pentru a gaze, deoarece propria sa produc]ie nu este un contract `ncheiat `ntre o parte denumit\ „aderent“, perioade, mai mare cu 194,38 de mili-
proteja economia de accentuarea infla]iei, suficient\. Putin a avertizat, de asemenea, furnizoare de m\rfuri sau prestatoare de servicii [i o soci- oane de lei fa]\ de perioada 1 iulie
un gest riscant `n contextul `n care c\ Rusia `[i va reduce cooperarea militar\ etate bancar\ sau o institu]ie financiar\ specializat\, de- 2007 - 30 iunie 2008. Tariful de
cre[terea economic\ este pe cale s\ cu Ucraina, dac\ aceast\ ]ar\ ader\ la numit\ „factor“, prin care factorul asigur\ finan]area, transport va fi de 0,18 lei pentru
`ncetineasc\. Pre[edintelui BCE `i place s\ NATO. Iulia Timo[enko a dat asigur\ri c\ urm\rirea crean]elor [i protec]ia `mpotriva riscurilor de fiecare MWh [i or\ de rezervare la
repete c\ „nu avem decât o ]int\ de urmat“, eventuala intrare `n NATO nu va fi decis\ neplat\, iar aderentul cedeaz\ factorului, cu titlu de componenta fix\ pentru rezervarea
modalitate de a reaminti c\ prin Tratatul decât `n urma unui referendum na]ional. v=nzare sau de gaj, crean]ele n\scute din v=nzarea de capacit\]ii pentru servicii ferme, de
bunuri sau prestarea de servicii pentru ter]i;
de la Maastricht B\ncii Centrale Europene a BARILUL DE PETROL A AJUNS LA 0,14 lei pentru fiecare MWh [i or\ de
i-a fost conferit\ o singur\ misiune priori- APROAPE 142 DE DOLARI: Pre]ul petro- rezervare la componenta fix\ de rez-
faliment: situa]ie juridic\ de `ncetare de pl\]i a unei
tar\: combaterea infla]iei. Acesta va fi ar- lului a dep\[it, ast\zi, 141 de dolari pe baril ervarea capacit\]ii pentru servicii
companii declarat\ prin hot\rare judec\toreasc\; ad-
gumentul cu care [eful BCE, Jean-Claude la bursele electronice din Asia, din cauza ministrarea companiei dup\ declararea falimentului `ntreruptibile [i de 6,89 lei pentru
Trichet, va justifica, joi, probabila majorare deprecierii monedei americane [i a temer- este atribuit\ unui judec\tor sindic; fiecare MWh transportat la compo-
a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procen- ilor legate de evolu]ia situa]iei din Iran. nenta volumetric\. Compania a
tuale, pân\ la 4,25% pe an, ceea ce ar tre- „Principalii factori care au dus la majorarea FED: Federal Reserve System - ansamblu de institu]ii ca- `nregistrat, anul trecut, un profit net
bui s\ atrag\ [i o scumpire a creditelor din pre]ului petrolului de ast\zi sunt fragili- re `[i asum\ `n Statele Unite func]iile de banca central\; de 224,34 de milioane de lei, `n
zona euro. Gestul „pare aproape sigur [i a tatea dolarului [i tensiunile geopolitice, mai sc\dere cu 5,77% fa]\ de anul ante-
fost luat `n considerare de to]i juc\torii de ales `n jurul Iranului. Aceste evenimente FMI: Fondul Monetar Interna]ional - organiza]ie in- rior, iar pentru acest an societatea
pe pie]e“, a declarat un economist de la provoac\ fluctua]ii pe pia]a petrolului“, a terna]ional\ specializat\, cuprinz=nd majoritatea ]\rilor mizeaz\ pe un profit brut de 317,63
banca elve]ian\ UBS, Stephane Deo. declarat David Moore, analist la Common- membre ale Na]iunilor Unite [i av=nd sarcina sa veghe- de milioane de lei. a
a RUSIA VA DUBLA PRE}UL GAZE- wealth Bank of Australia `n Sidney. Pre]ul ze la buna func]ionare a sistemului monetar
LOR PENTRU UCRAINA: Premierul rus, barilului de petrol cu livrare `n luna august interna]ional; Cursul valutar
Vladimir Putin, i-a adus numai ve[ti proaste a crescut, ast\zi, cu 1,60 dolari, ajungând la
[efei guvernului ucrainean, Iulia Timo[en- 141,81 la bursele electronice din Asia. fond de plasamente financiare: fondul Asiguratului, for- pentru 1.07.2008
ko, pe care a primit-o la Moscova. Putin a Vineri la bursa de la New York, barilul de mat din partea de investi]ii alocat din prima de asigu-
confirmat faptul c\ pre]ul gazelor livrate petrol a `nregistrat valoarea record de rare, [i a c\rui valoare cre[te anual `n func]ie de Dolar SUA 2,3066
Ucrainei va cre[te cu peste 100%, de la 1 142,99 de dolari. a dob=nda ob]inut\ de c\tre Societate. a
Euro 3,6475
12 Mar]i, 1 iulie 2008

STUDIU: Potrivit unui studiu realizat de cercet\torii americani, persoanele care

Por]ia sufer\ de dureri cronice de spate î[i pot ameliora problema prin administrarea de
suplimente zilnice de vitamina D. Speciali[tii recomand\ adul]ilor [i copiilor o
doz\ zilnic\ de cel pu]in 1.000 UI de vitamina D, avertizând c\ doza recomandat\
de s\n\tate pân\ în prezent, de 600 UI, este insuficient\. Persoanele cu dureri de spate
cronice ar avea nevoie de cel pu]in 2.000 de UI de vitamina D3 pe zi.

Ceai, argint [i opiu

ANALIZE MEDICALE
Valorile crescute ale
magneziului `n urin\, semn
cert de hipertiroidism
Prezen]a mineralelor `n
urin\ este foarte impor-
tant\ ca metod\ de diag-
nostic, aceasta put=nd o-
feri o orientare c\tre diag-
nostic [i tratament. Un
astfel de mineral este [i
magneziul. Valorile nor-
male ale magneziului `n
urin\ sunt cuprinse `ntre
DIC}IONAR MEDICAL
a geriatrie: disciplin\
medical\ consacrat\ bolilor
cauzate de `mb\tr=nire;
a germene infec]ios: ori-
care microorganism (bacte-
rie, virus, parazit) viu, sur-
s\ a unei boli infec]ioase;
a ghearelor de pisic\
(boal\ a): boal\ infec]ioas\
care se declar\ dup\ o zg=-
rietur\ sau o mu[c\tur\ de
pisic\. Agentul de inocula-
0,10 - 0,20 g. Valori crescu-
te sunt `nt=lnite `n hiper-
tiroidism, iar valori sc\zu-
te sub limita normal\ se
pot depista `n caz de insu-
ficien]\ corticosuprarena-
l\. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Fo-
cus Lab Plus Bucure[ti -
www.focuslab.ro)
mente de cuvinte sau de
fraze). Ticurile apar `ntre 2
[i 10 ani, cu o net\ predo-
minan]\ la sexul masculin.
Acestea se repet\ adesea `n
salve, care le confer\ o apa-
ren]\ de ritmicitate [i pot
afecta majoritatea mu[chi-
lor scheletului. Faptul c\
pot fi controlate prin voin-
]\, le deosebe[te de alte
mi[c\ri anormale. Trata-
mentul este bazat pe neu-
La prima vedere, pare dificil de stabilit o
leg\tur\ între cei trei termeni de mai sus.
Dac\, îns\, v\ spunem c\ ace[tia stau la baza
triunghiului care leag\ Anglia, India [i China
[i care au generat dou\ r\zboaie, atunci
consider c\ v-am f\cut suficient de curio[i
pentru a v\ relata, pe scurt, povestea lor.
tur\ a ceaiului, marcate de
ritualuri aparte, unde „tot
truditorul [i me[te[ugarul
îl maimu]\reau pe nobil“,
dup\ cum se plânge Jonas
Hanway, care, într-un eseu
asupra ceaiului, scris la
1756, atac\ aceast\ fai-
moas\ b\utur\.
de prof. univ. dr. Întrucât ceaiul provenea
Ostin C. MUNGIU din China, al\turi de por]e-
În 1964, regele Carol al lan [i m\t\suri, toate foar-
te scumpe, era firesc s\ e-
II-lea al Angliei a primit în
dar aproximativ un kilo- xiste repercusiuni [i asu-
pra bugetului Marii Brita-
gram de frunze negre [i
ciudat mirositoare, din ca- nii. Deoarece Compania In-
re se putea prepara o b\u- diile de Est, unicul impor-
tur\ cunoscut\ ast\zi sub tator al acestora nu reu[ise
denumirea de ceai. La 100 s\ stârneasc\ interesul co-
mercian]ilor chinezi prin
vreunul din exporturile
chineze, a fost nevoit\ s\
pl\teasc\ în lingouri de
argint, ceea ce, în timp, a
dezechilibrat bugetul en-
glezilor. Pentru a contraba-
lansa aceste pierderi, bri-
tanicii au recurs la expor-
tarea de opiu în China.
Opiul se ob]inea dintr-o
specie de mac, Papaver
somniferum, o plant\ anu-
al\, cu un ciclu de cre[tere
de 120 de zile, fiind extras
din capsulele acestuia îna-
inte de a înflori. Sucul us-
cat, ob]inut din aceste cap-
sule, se compacteaz\ în ca-
lupuri, care pot fi stocate
pe termen lung. În medie,
la un hectar de plant\, se
ob]in între 8 [i 15 kilogra-
me de opiu. În ce prive[te
consumul, exist\ diferen]e,
[i anume opiul poate fi în-
ghi]it (mâncat ca atare sau
amestecat cu diverse condi-
mente sau b\ut, dizolvat în
diverse lichide, mai ales în
vin sau în vin cu miere, ca-
re atenueaz\ gustul amar),
fie fumat. Zona în care se
prefera fumatul cuprindea
China [i alte p\r]i din Asia
de sud-est. Pentru a fi fu-
mat, opiul trebuia concen-
trat [i condi]ionat în mici
pastile, care erau plasate
în instrumente speciale (pi-
pele de opiu). Aceste pas-
tile erau arse cu ajutorul
c\rbunilor încin[i, fumul
fiind inhalat, de regul\, în
localuri specializate, de c\-
tre fum\tori, care st\teau
întin[i. Opiul era consumat
pentru faptul c\ determin\
euforie [i analgezie, dar nu
se puteau trece cu vederea
[i efectele care înso]eau
consumul prelungit, cum
ar fi somnolen]a, ame]eala,
grea]a, constipa]ia, pierde-
rea puternic\ a apetitului,
oboseala cronic\, tulbur\ri
de memorie, fertilitate re-
dus\.
Istoria acestor trei ter-
meni va continua `n num\-
rul de s\pt\m=na viitoare.
* PROF. UNIV. DR. OSTIN C. MUNGIU ESTE [EFUL
DISCIPLINEI DE FARMACOLOGIE-TOXICOLOGIE-
ALGEZIOLOGIE DIN CADRUL UMF IA{I

re este o bacterie, Rochati-
maea henselae. Afec]iunea
se traduce printr-o tumefi-
ere a ganglionilor din zona
zg=rieturii, cu tendin]\ de
supura]ie. Tratamentul
const\ `n administrarea de
antibiotice (macrolide).
Punc]ionarea sau drenarea
adenopatiei este, uneori,
necesar\, pentru a gr\bi
vindecarea. Sinonim: lim-
foreticuloza benign\ de i-
noculare;
a giardia: gen de proto-
zoar flagelat, parazit `n
tractul intestinal al omului
[i al animalelor; provoac\
diarei intermitente [i mal-
absorb]ie, iar uneori cole-
cistit\. Specia parazitar\ la
om se nume[te Giardia
lamblia. Sinonim: lamblia,
giardia lamblia;
a gigantism: cre[tere
exagerat\ a corpului;
a Gilles de la Tourette
(sindrom al lui): afec]iune
neurologic\ cronic\ rar\,
caracterizat\ prin existen-
]a unor ticuri, `nso]ite sau
nu de coprolalie (emisia de
cuvinte murdare) [i de eco-
lalie (repetarea unor frag-
roleptice care vindec\ p=n\
la 80% din cazuri. Sinonim:
boal\ a ticurilor, Tourette;
a gimnastic\ respirato-
rie: metod\ de kinezitera-
pie respiratorie, const=nd
`n `nv\]area subiectului s\-
[i controleze [i s\ fac\ s\
lucreze mu[chii respiratori
toracici [i abdominali. Gim-
nastica respiratorie este in-
dicat\ `n toate bolile croni-
ce care afecteaz\ respira-
]ia: bron[ita cronic\, astm,
etc. Aceasta permite `mbu-
n\t\]irea ventila]iei de aer
`n pl\m=ni, oxigenarea
s=ngelui [i, `n consecin]\, a
travaliului muscular [i a
posibilit\]ilor de efort fizic.
Kineziterapeutul arat\ bol-
navului ce mi[c\ri ale to-
racelui [i abdomenului tre-
buie s\ fac\ [i care mu[chi
ai toracelui [i abdomenului
trebuie s\ se contracte; `n-
deosebi, `l `nva]\ pe subiect
rolul abdomenului: exerci]ii
de inspira]ie profund\, ob-
]inut\ prin contractarea
mu[chilor abdominali (prin
„sugerea bur]ii“), urmat\
de o inspira]ie pasiv\, apoi
activ\, relax=nd aceia[i
mu[chi. a
de ani de la aceast\ întâm-
plare, ceaiul devenise b\u-
tura favorit\ a britanicilor,
dar [i a ru[ilor, olandezilor
[i portughezilor. La vremea
aceea, ceaiul se vindea la
un pre] uria[ [i era comer-
cializat ca: „o b\utur\ folo-
sitoare, care te ]ine în pu-
teri pân\ la cea mai înain-
tat\ b\trâne]e“, ca „o b\u-
tur\ de ajutor pentru dure-
rea de cap, ame]eal\ [i lim-
pezirea vederii, care face
visele grele s\ piar\ [i u[u-
reaz\ creierul, vindecând,
deopotriv\, strânsoarea
m\runtaielor, frigurile,
dropica [i scorbutul, [i f\-
cându-te harnic [i vânjos la
trup“. Cre[terea în popu-
laritate a noii b\uturi a
f\cut ca importul ceaiului
s\ creasc\ exponen]ial, în
ciuda faptului c\ au fost
puse taxe foarte mari la
presiunea produc\torilor
de bere, care î[i vedeau a-
menin]ate profiturile. Lo-
curile de predilec]ie pentru
consumul de ceai (pe care
ast\zi le numim ceain\rii)
impuneau o întreag\ cul-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 1 iulie 2008 13
CURSURI DE VAR|, LA MTR: Cursuri de fotografie, ceramic\, atelier de hârtie

Educa]ie manual\, audi]ii muzicale, de desenat sau brodat sunt câteva dintre atrac]iile pe
care le-a preg\tit Muzeul }\ranului Român (M}R) pentru copii [i adolescen]i, `n
cadrul Atelierului de Creativitate al muzeului, care se va desf\[ura timp de o

[i cultur\ lun\, `ncepând de ast\zi, 1 iulie. Printre speciali[tii care vor sus]ine cursuri
pentru cei mici [i chiar pentru adolescen]i se afl\ Monica P\dure], Ruxandra
Grigorescu, Lidia Stare[, R\zvan Supuran, C\lin Torsan sau Mirela Florian.

Filme inedite, la Festivalul de la Bucure[ti PE SCURT

Orice poveste poate fi o
poveste de film, important\
este `ns\ prospe]imea fil-
mului [i „felul `n care auto-
rii reu[esc s\ demonstreze
propriile moduri de gândi-
re“, a declarat `n deschide-
rea Bucharest Film Festival
(BFF), Rada Sesic, selec]io-
nerul principal al Festivalu-
lui.
BFF a fost deschis la Ci-
nema Studio din Capital\,
cu proiec]ia filmului „E greu
s\ fii bun/ Tesko je biti fin“,
`n regia lui Srdjan Vuletic, o
pelicul\ despre un b\rbat
de 40 de ani care vrea o via-
]\ mai bun\ pentru el [i fa-
milia lui. Vuletic a spus, `n-
Sesiunea de
bac continu\ `n
tr-o conferin]\ organizat\
`n deschiderea festivalului,
c\ filmul s\u vorbe[te de-
spre greut\]ile vie]ii, descri-
se `n „culori pozitive, opti-
miste“.
„Filmul este o poveste
despre cineva care vrea s\
duc\ o via]\ mai bun\, iar
acesta este un sentiment ca-
re se reg\se[te peste tot. ~n
`ntreaga Europ\ sunt oa-
meni care `ntâmpin\ greu-
t\]i, am vrut s\ tratez a-
ceast\ problem\ `ntr-un
mod optimist“, a spus regi-
zorul. Totodat\, Oana Stu-
pariu, coordonatorul festi-
valului, a precizat c\ filmul
de deschidere este „filmul
2.200 de elevi au de ales `ntre
perfect pentru festivalul
nostru“.
Aflat la cea de-a doua e-
di]ie, BFF-ul va cuprinde, pe
lâng\ sec]iunea competi]io-
nal\, trei sec]iuni dedicate
cinematografiei indiene (Fo-
cus), filmelor europene pre-
miate recent la marile festi-
valuri europene (Europa) [i
filmelor realizate `n ]\rile
din bazinul M\rii Negre (Ci-
neMareaNeagr\). BFF a fost
deschis pe 28 iunie [i se va
desf\[ura p=n\ pe 6 iulie.
Rada Sesic a spus c\
BEF reune[te filme cu sti-
luri diferite, caracterizate
prin prospe]ime [i apropiere
cinematografic\. Pentru fie-
care sec]iune de filme, exis-
t\ câte un juriu, format din
oameni de film, atât ro-
mâni, cât [i str\ini, ce vor
desemna la finalul festiva-
lului, marii câ[tig\tori. ~n
cadrul BFF, se vor acorda
mai multe premii, edi]ia din
acest an av=nd loc sub ge-
nericul „Filme grele“, fiind
organizat de Funda]ia Artis
Film România. a
„Hrana care leag\“, la
Muzeul }\ranului Rom=n
Muzeul }\ranului Român a lansat,
duminic\, dou\ expozi]ii având ca
tem\ hrana privit\ ca o leg\tur\ `n-
tre oameni, `ntre oameni [i p\mânt,
`ntre oameni [i spiritualitate. „Hrana
care leag\“ este numele expozi]iei
permanente g\zduite de o nou\ sal\
a Muzeului }\ranului Român, fiind
vernisat\ [i expozi]ia „Hrana ]\r\-
neasc\“, deschis\ pân\ pe 29 sep-
tembrie, `n Sala de Oaspe]i a muzeu-
lui. Subiectul „hrana“ este privit din
perspectiva rela]iei omului cu aceas-
ta, fiind folosit\ la mesele rituale de
nunt\, ursitori, botez, `nmormântare,
pomeniri, la care alimentul este deo-
potriv\ hran\ [i ofrand\. La vernisa-
jul celor dou\ expozi]ii au participat
directorul de cercetare al Muzeului
}\ranului Român, Ioana Popescu,

condi]ii normale 32.000 de locuri libere la liceu criticul de art\ Pavel {u[ar\, precum
[i o serie de pasiona]i ai artei popula-
re române[ti.
Ministerul Educa]iei, Cer- Cea de-a doua etap\ a admiterii Cercet\rii [i Tineretului. Au r\mas fost repartiza]i `n etape-
cet\rii [i Tineretului a dezmin- computerizate `n licee [i [coli libere `n Bucure[ti 212 locuri pentru le precedente, care nu Premiul „I. P. Culianu“,
]it, printr-un comunicat de pre- s-au `nscris `n perioada
s\, acuza]iile unui profesor-co-
profesionale, pentru absolven]ii liceu, din care 121 la liceele `n care prev\zut\ de metodolo- pentru un t=n\r filosof
rector potrivit c\rora proba claselor a VIII-a care nu au participat se sus]in probe de aptitudini [i de gie sau care [i-au `nche- or\dean
scris\ de Limba [i literatura ro- la prima etap\ [i pentru cei care au verificare a cuno[tin]elor de limb\ iat situa]ia [colar\ ulte-
mân\ a examenului de bacala- rior etapelor anterioare. Daniel F\rca[ a câ[tigat edi]ia a tre-
ureat a fost fraudat\, preci- r\mas nerepartiza]i, a `nceput ieri, modern\, [i 2.615 locuri pentru ~n prima etap\, din ia a concursului de debut „I. P. Culi-
zând c\ sesiunea continu\ `n conform Ministerului Educa]iei, [colile de arte [i meserii. anu“, organizat de Editura Polirom,
26 iunie, din totalul ce- distinc]ia fiindu-i acordat\ pentru lu-
condi]ii normale. „Toate lucr\- lor 178.799 de candida]i
rile la proba scris\ de limba [i Absolven]ii claselor a iulie. Ace[tia mai au la admitere, compus\ din crarea „Meister Eckhart. Misticul din
VIII-a care nu au luat dispozi]ie 32.665 de lo- media general\ ob]inut\ au fost repartiza]i c\u[ul ochiului“. Premiul este `n va-
literatura român\ sunt evalu- 98,73%, adic\ 176.536
ate [i notate, conform procedu- parte la prima etap\ a curi r\mase neocupate la tezele cu subiect unic loare de 1.000 de euro, manuscrisul
admiterii computerizate `n licee [i la [colile de ar- (respectiv la examenul de elevi. Dintre ace[tia, lui Daniel F\rca[ urmând s\ fie pu-
rilor `n vigoare“, se afirm\ `n 131.570 au fost reparti-
comunicat. `n `nv\]\mântul liceal [i te [i meserii, pe care vor de capacitate, pentru ab- blicat la Editura Polirom. N\scut `n
profesional de stat, pre- fi distribui]i computeri- solven]ii de pân\ `n anul za]i `n liceu, 44.966 la 1975 la Oradea, Daniel F\rca[ a ab-
Conducerea MECT a convo- [coli de arte [i meserii,
cat, `n cursul dimine]ii de du- cum [i cei 2.263 de can- zat `n data de 12 iulie. 2003 inclusiv, ori la tes- solvit Facultatea de Filosofie a Uni-
minic\, to]i pre[edin]ii comisi- dida]i nerepartiza]i du- ~nscrierea `n licee sau tele na]ionale, pentru iar 2.263 (1,27%) sunt versit\]ii „Babe[-Bolyai“ [i, ulterior,
ilor de examen din Bucure[ti [i p\ aceast\ faz\, pot `n [coli de arte [i meserii absolven]ii din promo]i- candida]i nerepartiza]i. Facultatea de Litere, specializarea
a solicitat o informare complet\ completa sau recompleta de stat se face f\r\ exa- ile 2004-2007) [i media Potrivit secretarului de Filologie modern\ [i clasic\ (france-
a situa]iilor din centrele de ex- fi[e cu op]iuni pân\ pe 8 men, pe baza mediei de general\ de absolvire a stat pentru `nv\]\mânt z\-greac\ veche), a aceleia[i univer-
aminare [i o aten]ie sporit\ pe claselor a V-VIII. Ambe- preuniversitar, Zvetlana sit\]i. A f\cut studii postuniversitare
toat\ durata bacalaureatului. le au o pondere de 50%. Preoteasa, au completat la Universitatea Paris I, specializa-
Pre[edin]ii comisiilor au de- Excep]ie fac liceele fi[e de `nscriere 178.799 rea Istoria filosofiei, [i a beneficiat de
clarat c\, la nivelul Capitalei, de elevi, cu o medie de burse [i stagii de preg\tire academi-
sau clasele pentru care
nu au fost semnalate incidente 20,5 op]iuni pe elev. c\ [i de documentare `n Fran]a. ~n
se sus]in probe de apti- ianuarie 2008, a ob]inut titlul de doc-
care s\ `mpiedice continuarea tudini, clasele cu regim Au r\mas libere `n
examenului de bacalaureat. tor al Universit\]ii Paris IV-Sor-
de predare bilingv pen- Bucure[ti pentru etapa a bonne. ~n prezent, este director exec-
Conform metodologiei, dup\ tru care se sus]in probe doua a repartiz\rii com-
`ncheierea bacalaureatului, utiv al Editurii Hypogrammos din O-
de verificare a cuno[tin- puterizate 212 locuri pen- radea. Juriul concursului este alc\-
MECT va realiza, prin inter- ]elor de limb\ modern\ tru liceu, din care 121 la
mediul inspectoratelor [colare, tuit din Tereza Culianu-Petrescu,
[i clasele cu predare `n liceele `n care se sus]in Dan Petrescu, Liviu Antonesei [i Sil-
evaluarea activit\]ii profeso- limbile minorit\]ilor na-
rilor angrena]i `n examen, iar
probe de aptitudini [i de viu Lupescu.
]ionale, pentru care se verificare a cuno[tin]elor
acolo unde se vor dovedi `nc\l- sus]in [i probe de verifi-
c\ri ale acesteia, se vor aplica de limb\ modern\, [i {coal\ de var\, la Sinaia
care a cuno[tin]elor la 2.615 locuri pentru [coli-
sanc]iuni. ~nainte de `nceperea
limba matern\. Ministe- le de arte [i meserii, po- Universitatea din Bucure[ti va orga-
bacalaureatului, toate cadrele
didactice [i-au asumat, pe pro- rul atrage aten]ia elevi- trivit unui comunicat al niza, `n perioada 18 iulie-11 august,
prie r\spundere, `n scris, c\ au lor [i p\rin]ilor acestora la Sinaia, cea de a 49-a edi]ie a Cur-
s\ completeze cu aten]ie Inspectoratului {colar al
luat cuno[tin]\ de prevederile surilor de var\ [i a Colocviilor [tiin]i-
fi[ele, cu un num\r sufi- Municipiului Bucure[ti fice de limba, literatura, istoria [i ci-
metodologiei, cu drepturi, obli- (I{BM). I{MB recoman-
ga]ii [i sanc]iuni. Sanc]iunile cient de op]iuni, [i s\ a- viliza]ia româneasc\. Manifestarea
leag\ op]iuni realiste. d\ elevilor candida]i [i are o tradi]ie de aproape 50 de ani [i
pornesc de la simple avertis-
mente [i ajung, dup\ caz, la Ultima repartizare p\rin]ilor acestora s\ se adreseaz\ studen]ilor, doctoranzi-
`ntocmirea dosarelor penale. computerizat\ va avea consulte bro[ura „Admi- lor, profesorilor [i traduc\torilor din
Azi, candida]ii la bacalaure- loc `n intervalul 1-10 terea `n `nv\]\mântul str\in\tate, tuturor celor interesa]i
at continu\ cu proba scris\ la septembrie - `n [edin]e liceal [i profesional de de cunoa[terea limbii [i civiliza]iei
disciplina obligatorie, specific\ publice - a absolven]ilor stat anul 2008-2009“, pu- române[ti. La [coala de var\ vor par-
profilului. a clasei a VIII-a care nu blicat\ pe site-ul inspec- ticipa, ca [i `n al]i ani, oameni de cul-
au participat sau nu au toratului. a tur\, scriitori, critici literari, profe-
sori universitari. ~n acest an, sunt
`nscri[i ca participan]i profesori, stu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a den]i, doctoranzi din Armenia, Aus-
tria, Belgia, Cehia, Coreea, Fran]a,
a ROM+NIA PARTI- Europene a Drepturilor O- Teatral\ [i Cinematografic\ trologi s-au `nscris `n „meci- nisterul Educa]iei, Cercet\- Germania, Grecia, India, Luxem-
CIP| LA {COALA EURO- mului, Jean Paul Costa, eu- „I. L. Caragiale“ (UNATC) uri teatrale“. rii [i Tineretului (MECT), burg, Olanda, Polonia, Serbia, Slove-
PEAN| DE LA STRASS- roparlamentari, mini[tri, au fost premia]i, sâmb\t\ a PROTEC}IA APEI {I Comisia Interna]ional\ pen- nia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina,
deputa]i na]ionali, persona- sear\, pe scena Teatrului A ECOSISTEMELOR DU- tru Protec]ia Fluviului Du- traduc\tori-interpre]i de la UE. a
BOURG: România este pre- lit\]i ale vie]ii academice [i „Nottara“, la Gala absolven- n\rea (ICPDR), Coca-Cola
zent\ la cea de-a patra edi- ale societ\]ii civile. „Aceas- N|RII, DISCIPLIN| OP- [i Asocia]iile „Salva]i Dun\-
]ilor 2008. Spectacolele du-
]ie a [colilor europene de la t\ universitate de var\ din p\ piesele lui W. Shakes- }IONAL|: Prima disciplin\ rea [i Delta“ [i MaiMult- Condurache Cristian Francisc
Strasbourg, organizat\ sub 2008 se desf\[oar\ sub te- peare au adus cei mai mul]i op]ional\ dedicat\ protec]i- Verde, potrivit unui comuni-
egida Consiliului Europei, ei apei [i ecosistemelor Du- cat de pres\ al organizato-
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
matica generoas\ a unei gu- premian]i din rândul absol-
sub forma universit\]ii de vern\ri [i a democra]iei“, a n\rii din România va fi in- rilor. Cartea Dun\rii Albas- distrofie muscular\ progresiv\,
ven]ilor. Totodat\, au mai care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
var\ a [colilor politice euro- declarat directorul coordo- trodus\ `n curricula educa- tre const\ `n introducerea
fost acordate premii pentru
pene, conform ROMPRES. nator al Institutului Social- coregrafie, pentru scenogra-
]ional\ de gimnaziu din a- `n curricula educa]ional\, la precum [i organele interne. Pentru
La aceast\ edi]ie, care a de- Democrat „Ovidiu {incai“, nul [colar viitor, prin proiec- nivel gimnazial, a primei a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
butat ieri, particip\ nume- fie, pentru actorie - p\pu[i tul Cartea Dun\rii Albastre, discipline op]ionale dedicate
Anne Jug\naru, organiza- marionete, pentru teatrolo- necesare dispozitive de fixare
roase personalit\]i politice tor al {colii europene din lansat duminic\ de mai protec]iei apei [i a ecosiste-
europene, `ntre care pre[e- gie [i management cultural. multe organiza]ii, `mpreun\ melor Dun\rii din România. pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
România. Timp de dou\ s\pt\mâni, financiar\ precar\ din familie nu
dintele Republicii Muntene- a ABSOLVEN}II UN- cu Ministerul Mediului [i ~n anul [colar 2008-2009,
gru, Filip Vujanovic, vice- din 14 pân\ `n 29 iunie, ga- Ministerul Educa]iei (ME- sunt implica]i `n acest pro- permite achizi]ionarea acestor
primarul Strasbourgului, ATC, PREMIA}I LA GA- la a adus, pe scenele a 11 CT). Proiectul, lansat de iect pilot 22 de profesori, re- dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
Roland Ires, vicepre[edinte L|: Cei mai talenta]i dintre teatre bucure[tene, 50 de Ziua Interna]ional\ a Du- prezentând tot atâtea [coli suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
Adun\rii Parlamentare a cei peste 200 de studen]i ca- spectacole ale absolven]ilor. n\rii, reprezint\ rezultatul dun\rene, totalizând un nu- raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
Consiliului Europei din par- re au absolvit anul acesta Sub genericul „EuRo Gala“, colabor\rii dintre Minis- m\r de aproximativ 500 de
tea Suediei, Goran Lind- Facultatea de Teatru a Uni- regizori, actori, scenografi, terul Mediului [i Dezvol- copii care vor fi expu[i me- copil, pot face dona]ii `n contul:
blad, pre[edintele Cur]ii versit\]ii Na]ionale de Art\ p\pu[ari, coregrafi [i tea- t\rii Durabile (MMDD), Mi- sajelor ecologice. a RO87BRDE240SV94771102400
14
Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
TVR 1
07:00 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Prima parte
07:05 Jurnalul TVR
07:15 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a doua
08:00 Jurnalul TVR
08:15 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a treia
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! (2008, di-
vertisment) - Partea a patra
09:45 Hai s\ buc\t\rim! (r)
10:10 Echipa gemenelor (SUA,
2002, f. de fam.) (r)
11:50 Drumul spre Beijing
12:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor (r)
13:00 Huck [i regele inimilor
(SUA, 1993, avent., ep. 2)
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008, di-
vertisment)
15:00 Teleshopping
15:30 Cu 80 de tablouri la cap\tul
lumii (rep.) - Astana
16:00 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Partenerii (SUA, 1995, s.
com., ep. 22)
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor (ep. 2)
18:45 Ingeniozitatea la români
18:50 Sport Plus
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Anatomia lui Grey (SUA,
2005, s, Sezonul III, ep. 20)
21:10 Premiile Magiei 2007 (12)
22:25 Succes Rom=nia! (2008,
emis. sport) a
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile
Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
(Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala
mitropolitan\ din
Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - Credin]\ [i
s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i
societate (r)
03.00 - File de isto-
rie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05.
TVR 2
07:00 Super Sport (r)
07:35 Replay (r)
08:00 Bazar (doc.)
08:30 EU-RO Case (Col. f. doc.)
Realizator Dan Feldman.
9:00 Un tat\ aproape perfect (it.,
2003, mini-s., ep. 4)
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, divertisment)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., 2007, dram\,
ep. 108)
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s, ep. 25)
13:45 Utopia
14:00 Teleshopping
14:30 ~ntre cer [i p\mânt
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare
`n direct de la Costine[ti
19:30 Miracole (It., 2007, dram\, r,
ep. 107)
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f.s. de ac]., ep. 9)
21:30 Ora de [tiri
22:30 Dama cu camelii
(It., 2005, dram\, II)
00:15 Vân\toare de
recompense (SUA, 2000,
f.s. de ac]., ep. 6)
01:10 Familia mea dement\ (SUA,
1999, s. anim.) a
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
ARTA ÎN TIMPUL CREA}IEI: Seria captureaz\ un moment anume din via]a de
creator a unui artist. Urm\rim pictori, sculptori, fotografi, arti[ti video `n studiouri
[i galerii, pe m\sur\ ce creaz\ o nou\ lucrare sau preg\tesc o nou\ expozi]ie. Seria
`i acord\ privitorului rarul privilegiu de a asista la procesul creator, dezv\luindu-i
gândurile, munca, lupta [i triumfurile. (Ast\zi, TVR Cultural, ora 22:00)
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
(Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea
de sear\
20.05 Pagini de folclor româ-
nesc
20.30 Catedrala sufletului româ-
nesc
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Ortodoxia pe
`n]elesul tuturor (r)
02.00 - Faptele credin]ei
(r)
03.00 - Pelerini la locurile
sfinte (r)
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului româ-
nesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00,
20.00
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
CULTURAL
TVR Cultural
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 ~napoi la argument (r)
08:20 Istoria literaturii (r)
08:30 Festivalul interna]ional
„Lucian Blaga“, edi]ia a
XVIII-a (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Simetrii (r)
10:00 Festivalul de Chitar\ Clasic\
Sinaia - România (r)
10:30 Cinema Dreaming (r)
11:00 China `n ascensiune (2007,
s. doc.) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) (r) - Gregory Crewsdon -
fotograf
13:00 Zodiac (r)
13:20 Art@.ro (r)
14:20 Istoria literaturii (r)
14:30 Figuri europene (Fra.-Ger.,
2007, s. doc.) - Mags -
Irlanda
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Gala tinerilor laurea]i de la
Arcu[ II
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 La por]ile ceriului (r)
17:00 Profesioni[tii
17:55 Egipt (2005, s. doc., ep. 2)
18:55 O vedet\, un tablou (r)
19:00 Gala tinerilor laurea]i de la
Arcu[ II (r)
20:00 Mayerling (Fra., 1936, a-n)
21:45 Parol (2007, r)
22:00 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) (12) - Tim Noble [i Sue
Webster a
ISSN 1841-141X
Mar]i, 1 iulie 2008
Grila de programe TRINITAS TV
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
une direct\ batere pe teme de cultur\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pelerinaj) imagini de la locuri de
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
pilde, poezie) de opinie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
de opinie) duhovnice[ti)
11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
art\ bisericeasc\) parohial\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\) vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
teologic\) (R) imagini de la locuri de
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
imagini de la locuri de
pelerinaj) pilde, poezie)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
actualitatea religioas\) pilde, poezie)
Antena 1
ANUN} UMANITAR
Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani,
07:00 ~n gura presei domiciliat\ `n comuna Dumbrava Ro[ie, jud.
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal) Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\ un
Cu: Dani O]il [i R\zvan transplant de ficat la clinica Fundeni din
Simion Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Xena, prin]esa r\zboinic\ primitiv\.
(SUA, 1995, f. s. avent.) ~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s. dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
de ac].)
13:00 Observator euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\
13:45 Misiunea Casa (r) ajute cu cât de pu]in pot. Orice sum\ este
14:15 Opt reguli simple (SUA, important\ [i poate salva o via]\ [i o familie.
2002, s. com.)
15:00 Lege [i ordine: Brigada spe- Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
cial\ (SUA, 1999, s) este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\
16:00 Observator
17:00 Columbo: Columbo
Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
se duce la facultate 0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
(SUA, 1990, polit.)
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:15 Angelique, marchiza
`ngerilor
(Fra.-RFG-It., 1964, avent.)
MOBILIER
22:30 Observator
23:30 Tornada
BISERICESC SCULPTAT
(SUA, 2002, ac]iune) ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-
mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane,
01:30 Observator (r) troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
02:45 Lege [i ordine: Brigada spe- Comenzile se primesc
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
cial\ (SUA, 1999, s, r) a 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Legend\:
[tiri
film artistic
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

Sport
Spania, noua regin\ a Europei
a Spania este noua campioan\ european\ la fotbal, dup\ ce a `nvins Germania cu scorul de 1-0 (1-0),
duminic\, la Viena, pe Stadionul „Ernst Happel“, `n finala EURO 2008, competi]ie g\zduit\ de Austria [i
Elve]ia, `ntre 7 [i 29 iunie a Unicul gol al meciului a fost marcat de Fernando Torres (33) a
Spania a `nceput pru-
dent, [i acest lucru a deter-
minat un joc ofensiv al ger-
manilor, care au fost gata
s\ profite, `n minutul 3, de
gre[eala lui Sergio Ramos,
dar Klose a pierdut min-
gea. Hitzlsperger [i-a `n-
cercat [i el norocul, cu un
[ut de la marginea careu-
lui, dar Casillas a fost la
post (‘9).
Treptat, ibericii au in-
trat `n meci [i au `nceput
s\ controleze din ce `n ce
mai mult jocul. Pu]in a lip-
sit, `n minutul 14, s\ nu fie
avantaj pentru Spania pe
tabela de marcaj, dar Leh-
mann a salvat mingea tri-
mis\ spre propria poart\
de Metzelder, involuntar,
la centrarea lui Iniesta.
Torres a ratat o mare o-
cazie `n minutul 23, când a
trimis mingea `n bar\, de
lâng\ Mertesacker, la cen-
trarea lui Ramos, pentru
ca apoi, imediat, Capdevila
s\ trag\ pe lâng\ poart\.
Germania a `ncercat s\
ias\ din chingile jocului f\-
cut de Spania, dar Ramos a
blocat la sacrificiu voleul
lui Ballack (25).
Spania a amenin]at din
nou poarta lui Lehmann,
dar [utul lui Fabregas este
prins de goalkeeper (‘31).
Echipa lui Aragones reu-
[e[te deschiderea scorului,
dup\ o insisten]\ a lui Tor-
res, care a profitat de ne`n-
]elegerea dintre Lahm [i
Spania a `ncasat 23 de
milioane de euro de la UEFA
Pe lâng\ imensa bucurie
adus\ de câ[tigarea trofeului,
victoria `nregistrat\ `n fa]a
reprezentativei Germaniei, `n
finala EURO 2008, va aduce
Spaniei [i o important\ sum\
de bani, 23 de milioane de eu-
ro, acordat\ de c\tre Uniu-
nea European\ de Fotbal
(UEFA). Spaniolii au reu[it
s\ câ[tige toate meciurile pâ-
n\ la final\, succese pentru
care vor fi recompensa]i cu
15,5 milioane de euro, la care
se adaug\ 7,5 milioane de
euro pentru victoria `n fa]a
Germaniei.
Federa]ia Spaniol\ de Fot-
bal (RFEF) a anun]at c\ fie-
care dintre componen]ii echi-
pei na]ionale va `ncasa o pri-
m\ `n valoare de 240.000 de
euro `n urma victoriei `n fa]a
Germaniei, „suma fiind stabi-
lit\ `naintea debutului com-
peti]iei“, dup\ cum a declarat
pentru AFP un purt\tor de
cuvânt al RFEF.
Finalista competi]iei, Ger-
mania, va primi 14,5 milioa-
ne de euro pentru rezultatele
`nregistrate pân\ la meciul
cu Spania, plus 4,5 milioane
de euro `n urma finalei de la
Viena, `n total 19 milioane de
euro. UEFA a distribuit, `n
Mar]i, 1 iulie 2008
Lehmann [i l-a lobat pe
portarul german: 0-1 (33).
Ibericii au mai avut o oca-
zie cu poten]ial, dar la cen-
trarea lui Iniesta, a ratat
voleul (‘35).
La reluare, meciul con-
tinu\ pe acelea[i coordona-
te, cu ibericii controlând
partida [i germanii `ncer-
când s\ pun\ `n pericol
poarta advers\, f\r\ multe
reu[ite. Tot Spania e mai
periculoas\, dar [utul lui
Xavi trece pe lâng\ poart\
(‘53). Apoi, Silva, aflat `n
careu, e aproape de gol,
dar [utul s\u trece foarte
aproape de poart\ (‘54).
Ramos (‘59) trage [i el din
unghi, prin fa]a por]ii.
Germania are [i ea o o-
cazie bun\ (‘60), dup\ o
minge recuperat\ de Jan-
total, participantelor la
EURO 2008, prime `n valoare
total\ de 184 de milioane de
euro, din care 64 de milioane
de euro pe baza performan]e-
lor de pe teren.
Fiecare echip\ a primit,
mai `ntâi, câte 7,5 milioane
de euro pentru acoperirea
cheltuielilor, la care s-au ad\-
ugat câte un milion de euro
de euro pentru fiecare victo-
rie din grupe [i 500.000 de
euro pentru un meci egal.
Reprezentativa României
a `ncasat, astfel, din partea
forului continental suma to-
tal de 8,5 milioane de euro
(7,5 milioane de euro prima
ini]ial\, la care s-a ad\ugat
un milion de euro pentru cele
dou\ remize, cu Fran]a [i
Italia).
Sistemul de repartizare a
banilor a fost u[or diferit pen-
tru faza a doua, cele opt echi-
pe calificate `n sferturile de fi-
nal\ primind `n plus 2 milioa-
ne de euro, iar cele patru se-
mifinaliste câte 3 milioane de
euro. Valoarea global\ a pri-
melor acordate a fost, de alt-
fel, cu 40% mai mare fa]\ de
EURO 2004, unde participan-
tele au `mp\r]it suma de 129
milioane euro. a
sen, dar [utul lui Ballack
s-a dus `n plasa lateral\.
Nem]ii atac\ `n valuri du-
p\ intrarea lui Kuranyi,
iar Casillas prinde mingea
din fa]a atacantului ger-
man (‘62). Schweinsteiger
trage spre poart\, dar min-
gea love[te un coechipier
(‘63).
Spania are câteva minu-
te foarte bune, cu ocazii
mari la poarta lui Leh-
mann: portarul german
scoate lovitura de cap a lui
Sergio Ramos (‘67), Frings
scoate de pe linia por]ii [u-
tul lui Iniesta (‘68), pentru
ca Lehmann s\ fie la post
la mingea expediat\ din
careu de acela[i juc\tor al
Barcelonei (‘68). O nou\ o-
cazie a spaniolilor e `n mi-
nutul 81, când Senna e a-
Aragones: „Am c=[tigat trofeul
de o manier\ str\lucitoare“
„Este o zi fericit\ pentru
Spania“, a declarat selec]ione-
rul Luis Aragones (foto jos)
dup\ victoria echipei sale `n
fa]a reprezentativei de fotbal a
Germaniei, duminic\ la Viena,
`n finala EURO 2008.
„Tr\iesc un moment mare,
de[i nu ar\t acest lucru. Totul
este `n interior [i sunt plin de
emo]ie. Am format o echip\ c\-
reia `i place s\ se afle la posesi-
a mingii [i e foarte greu de o-
prit. Unii dintre juc\tori sunt
mai len]i, al]ii mai rapizi, `ns\
form\m un grup unit. Este o zi
fericit\ pentru Spania, sunt fe-
ricit am c\ câ[tigat acest trofeu
`ntr-o manier\ str\lucitoare“, a
declarat selec]ionerul spaniol.
„Am spus tot timpul, `nc\
de la `nceput, c\ putem deveni
campioni [i putem câ[tiga [i al-
te trofee. ~n ciuda criticilor care
mi-au fost adresate, am r\mas
calm, deoarece am [tiut c\, `n-
tr-o bun\ zi, se va vedea cine a-
re dreptate [i cine s-a `n[elat.
S\ fi]i mai blânzi cu selec]ione-
rul care m\ va `nlocui. Eu am
XAVI, CEL MAI BUN DE LA EURO: Mijloca[ul echipei Spaniei,
Xavi Hernandez, a fost desemnat, ieri, de c\tre Uniunea
European\ de Fotbal (UEFA), cel mai bun juc\tor al EURO 2008.
„El este cel care a dat tempo-ul echipei sale“, a explicat
directorul tehnic al forului continental, sco]ianul Andy Roxburgh.
proape de a `mpinge min-
gea `n poart\, la pasa lui
Guiza.
O victorie meritat\ a
spaniolilor, care au fost cea
mai bun\ [i mai constant\
echip\ a turneului final.
Spania a câ[tigat al doi-
lea titlu european, dup\ cel
din 1964 (edi]ia a doua),
precedenta performan]\ fi-
ind finala EURO 1984,
când a fost `nvins\ de
Fran]a.
Germania - Spania
0-1 (0-1)
Au marcat: Fernando
Torres (‘33). Finala, Viena,
Stadion „Ernst Happel“:
50.000 spectatori, 27 de
grade Celsius.
avut un psihic foarte puternic“,
le-a mai spus Aragones ziari[ti-
lor prezen]i la conferin]a de pre-
s\ dup\ finala cu Germania.
Luis Aragones a avut nu-
mai cuvine de laud\ la adresa
omului care a marcat golul
victoriei, Fernando Torres:
„Fernando este un mare juc\-
tor la Liverpool [i `n selec]io-
nata Spaniei. Este prezent
peste tot `n joc, [tie s\ drible-
ze [i s\ fac\ tot ceea ce trebu-
ie. Este foarte t\n\r [i poate
deveni unul dintre cei mai
buni juc\tori din lume, f\r\
nici o `ndoial\“.
Au evoluat echipele:
Germania: 1. Jens Leh-
mann - 3. Arne Friedrich,
17. Per Mertesacker, 21.
Christoph Metzelder, 16.
Philipp Lahm (2. Marcell
Jansen, 46) - 7. Bastian
Schweinsteiger, 8. Torsten
Frings, 13. Michael Bal-
lack (c\pitan), 15. Thomas
Hitzlsperger (22. Kevin
Kuranyi, 58), 20. Lukas
Podolski - 11. Miroslav
Klose (9. Mario Gomez,
79). Antrenor: Joachim Lo-
ew. Spania: 1. Iker Casil-
las (c\pitan) - 15. Sergio
Ramos, 5. Carles Puyol, 4.
Carlos Marchena, 11. Joan
Capdevila - 19. Marcos Se-
nna - 6. Andres Iniesta, 8.
Xavi Hernandez, 10. Cesc
Fabregas (14. Xabi Alonso,
64), 21. David Silva (12.
Santi Cazorla, 66) - 9. Fer-
nando Torres (17. Dani
Guiza, 78). Antrenor: Luis
Aragones.
Arbitru: Roberto Roset-
ti; arbitri asisten]i: Ales-
sandro Griselli, Paolo Cal-
cagno (to]i din Italia); arbi-
tru de rezerv\: Peter Froe-
jdfeldt (Suedia).
Cartona[e galbene: Bal-
lack (‘43), Casillas (‘43),
Torres (‘75), Kuranyi (‘88).
Statistica oficial\ UE-
FA: [uturi 4-13 (pe poart\
1-7, `n afara por]ii 2-5, blo-
cate 1-1), faulturi 22-19, of-
saiduri 5-4, cornere 4-7,
posesia mingii 52%-48%. a
Loew: „Spania a
meritat trofeul“
Selec]ionerul german Joa-
chim Loew (foto sus) a avut
puterea s\-[i felicite adversarii
dup\ finala de la Viena, recu-
noscând c\ Spania a meritat
s\ câ[tige trofeul. „Mai `ntâi de
toate, vreau s\ felicit Spania [i
pe antrenorul s\u. Spaniolii au
jucat bine la acest turneu, sunt
excelen]i din punct de vedere
tehnic [i au avut mai multe o-
cazii. Au meritat victoria. Noi
ne-am comportat bine [i ne-a
pl\cut cu adev\rat s\ fim aici,
la acest EURO. Nu vreau s\
fac acum o analiz\ a jocului no-
stru la aceast\ competi]ie, este
nevoie s\ mai treac\ pu]in
timp. Am f\cut unele jocuri ex-
celente, altele mai pu]in bune,
`n spaniolii au r\mas constan]i
[i au meritat victoria. Pentru
noi, a fost extraordinar s\ atin-
gem finala, iar juc\torii mei au
f\cut tot ceea ce au putut la a-
cest turneu. Acum, nu mai tre-
buie s\ pierdem timpul [i tre-
buie s\ ne apuc\m de munc\,
`n vederea Cupei Mondiale din
2010“. a
15
PE SCURT
David Villa este
golgheterul lui
EURO 2008
Clasamentul final marcatori-
lor la EURO 2008 (7-29 iunie,
Austria [i Elve]ia), titlul de
golgheter revenindu-i spanio-
lului Villa: 4 goluri: David Vi-
lla (Spania). 3 goluri: Hakan
Yakin (Elve]ia), Lukas Po-
dolski (Germania), Roman
Pavliucenko (Rusia), Semih
{enturk (Turcia). 2 goluri: Ar-
da Turan (Turcia), Nihat
Kahveci (Turcia), Zlatan Ibra-
himovic (Suedia), Wesley Sne-
ijder (Olanda), Robin van Per-
sie (Olanda), Ruud van Nis-
telrooy (Olanda), Michael Bal-
lack (Germania), Bernd Sch-
weinsteiger (Germania), Mi-
roslav Klose (Germania), Ivan
Klasnic (Croa]ia), Andrei Ar-
[avin (Rusia), Daniel Güiza
(Spania), Fernando Torres
(Spania). 1 gol: Konstantin Z`-
rianov (Rusia), Dmitri Tor-
binski (Rusia), Angelos Cha-
risteas (Grecia), Cristiano Ro-
naldo (Portugalia), Deco (Por-
tugalia), Pepe (Portugal), Hel-
der Postiga (Portugalia), Nu-
no Gomes (Portugalia), Ricar-
do Quaresma (Portugalia),
Raul Meireles (Portugalia),
Rubén de la Red (Spania),
Cesc Fabregas (Spania), Xavi
Hernández (Spania), David
Silva (Spania), Daniele De
Rossi (Italia), Christian Panu-
cci (Italia), Andrea Pirlo (Ita-
lia), Roger Guerreiro (Polo-
nia), Petter Hansson (Suedia),
Thierry Henry (Fran]a),
Klaas Jan Huntelaar (Olan-
da), Dirk Kuyt (Olanda), Ar-
jen Robben (Olanda), Giovan-
ni van Bronckhorst (Olanda),
Luka Modric (Croa]ia), Ivica
Olic (Croa]ia), Darijo Srna
(Croa]ia), Jan Koller (Cehia),
Jaroslav Plasil (Cehia), Libor
Sionko (Cehia), Vaclav Sver-
kos (Cehia), Adrian Mutu (Ro-
mânia), Ivica Vastic (Austria),
Philipp Lahm (Germania),
Ugur Boral (Turcia).
Austriecii mai vor
un turneu final
Austria, care tocmai [i-a `n-
cheiat cu succes rolul de co-or-
ganizatoare a EURO 2008, `m-
preun\ cu Elve]ia, ar putea fi
o solu]ie de rezerv\ pentru
g\zduirea Campionatului Eu-
ropean din anul 2012, `n cazul
`n care Ucraina [i Polonia vor
vor reu[i s\-[i `ndeplineasc\
sarcinile asumate, consider\
un `nalt responsabil al
Federa]iei Austriece de Fotbal.
„Am demonstrat c\ [tim c\
facem asta [i suntem `n top `n
materie de organizare. Elve]ia
[i Austria au primit numai
complimente. Sper `ns\ c\
Ucraina [i Polonia vor reu[i s\
treac\ peste dificult\]i. Le do-
resc succes“, a precizat Alfred
Ludwig, secretarul general al
Federa]iei austriece. ~n ceea ce
pare a fi o „vizit\ a ultimei
[anse“, pre[edintele UEFA,
Michel Platini, urmeaz\ s\ se
deplaseze `n Polonia [i Ucrai-
na, m=ine [i poim=ine, pentru
a stabili dac\ cele dou\ ]\ri
vor reu[i s\ finalizeze la timp
infrastructurile necesare g\z-
duirii EURO 2012. Conduc\to-
rul forului european, care a in-
sistat asupra necesit\]ii ca ce-
le dou\ capitale, Var[ovia [i
Kiev, s\ aib\ câte un stadion
conform normelor UEFA, va
`ntocmi un raport pe baza c\-
ruia Comitetului executiv al
UEFA va lua o decizie defini-
tiv\ la finele lunii septembrie,
la Bordeaux (Fran]a). Numele
Spaniei [i Italiei circul\ deja
ca solu]ii de rezerv\ pentru E
URO 2012, `n timp ce reatri-
buirea competi]iei uneia dintre
]\rile care a g\zduit EURO 2008
ar constitui o premier\. a
 CM
YK

16 Mar]i, 1 iulie 2008

Se apropia Revolu]ia din 1917. Liza a aderat la Partidul Socialist-

Biografii Revolu]ionar, socotit „partidul sacrificiului de sine, care milita
pentru dreptate [i echitate social\“. Mul]i ani mai târziu, ea va
spune despre cei care, la 25 octombrie 1917, au aruncat Rusia `n
luminoase haos: „Erau ni[te tic\lo[i, iar victimele lor, ni[te eroi“.

Monahia Maria Skob]ova:

So]ie de bol[evic, mireas\ a lui Hristos, martir\ ucis\ de nazi[ti

Spiritul rus s-a dovedit, `n istorie, a fi unul
al extremelor: fie unul de d\ruire total\ fa]\
de Dumnezeu [i de sacrificiu `n favoarea
aproapelui, fie de negare a lui Dumnezeu
Pe malul M\rii Baltice, la
Riga, se n\[tea, `n 1891,
Elisabeta Pilenko (numele
mirean al maicii Maria
Skob]ova). Tat\l s\u, Iuri,
subprocuror, provenea dintr-o
familie de nobili cazaci din
Crimeea, iar mama, Sofia de
Launay, era descendent\ din
spi]a ultimului guvernator pe
care l-a avut Bastilia, ucis `n
timpul Revolu]iei franceze.
Liza a avut o copil\rie
fericit\. Educa]ia primit\ de
la p\rin]ii s\i a fost un a-
mestec armonios de blânde]e
[i fermitate. Studiile f\cute
sub `ndrumarea unei guver-
nante au descoperit aptitu-
dini pentru poezie [i desen ale
copilei. La Sankt-Petersburg,
`n casa m\tu[ii sale pe care o
vizita `n fiecare iarn\, tân\ra
liceean\ a ajuns s\ cunoasc\
personalit\]i importante ale
societ\]ii ruse[ti.
Konstantin Pobedonos]ev,
profesor de drept, educator al
]arilor Alexandru al III-lea [i
Nicolae al II-lea, procuror al
Sfântului Sinod, rang echiva-
lent cu acela de ministru al
Cultelor, a fost mentorul spi-
ritual al Lizei. Coresponden]a
dintre cei doi dezv\luie c\u-
t\rile sufletului adolescentei.
~ntrebat „Ce este adev\rul“?,
Pobedonos]ev i-a r\spuns: „A-
dev\rul const\ `n iubire. Mul-
]i cred c\ adev\rul st\ `n iu-
birea celui de departe. Se `n-
[al\. Iubirea de departe nu
este iubire. La fel stau lucru-
rile [i cu ac]iunea. Marile
ac]iuni `ndep\rtate nu sunt
adev\rate. Adev\ratele ac]i-
uni sunt cele aflate `n imedia-
ta apropiere, smerite, discre-
Maica Maria Skob]ova, cu câ]iva dintre membrii
a[ez\mântului social `ntemeiat de ea la Paris
[i de exterminare a celuilalt, doar pentru
c\ are alte p\reri. Maica Maria Skob]ova a
f\cut parte din cei care au ales prima cale,
aceea a jertfei de sine pentru oameni.
te. Nevoin]a ascetic\ e `ntot- „F\r\ iubire,
deauna discret\; nu este o ati-
tudine, ci un sacrificiu de si- totul este `ngrozitor
ne, smerit [i ascuns.“ [i ap\s\tor“
Se apropia Revolu]ia din
Contactul cu mediile 1917. Liza a aderat la Par-
comuniste tidul Socialist-Revolu]ionar,
socotit „partidul sacrificiului
Moartea nea[teptat\ a ta- de sine, care milita pentru
t\lui Lizei a f\cut ca familia dreptate [i echitate social\“.
s\ se mute definitiv la Sankt Mul]i ani mai târziu, ea va
Petersburg, capitala Rusiei spune despre cei care, la 25
Imperiale, centrul crea]iei li- octombrie 1917, au aruncat
terare [i artistice. Aici, Elisa- Rusia `n haos: „Erau ni[te
beta a luat contact cu repre- tic\lo[i, iar victimele, lor ni[te
zentan]ii de seam\ ai culturii eroi“. Arestat\ [i riscând
ruse: Valeri Briussov, Serghei pedeapsa cu moartea, Liza
Gorode]ki, Alexandr Blok. Pilenko a sc\pat f\r\ con-
La nou\sprezece ani, Eli- damnare. S-a c\s\torit a doua
sabeta s-a c\s\torit cu un in- oar\, cu ofi]erul Danilo
telectual socialist, Dimitri. ~n
Skob]ov, iar `n 1920 Liza
saloanele literare pe care Liza p\r\sea `mpreun\ cu so]ul
le frecventa la acea vreme
s\u Rusia, stabilindu-se `n
domnea o atmosfer\ agnos- Caucaz, la Tbilisi. Aici s-a
tic\, revolu]ionar\, critic\ la
n\scut Iuri, primul copil al
adresa Bisericii, `nso]it\ de celor doi. Din cauza condi]iilor
un declin inexorabil legat de
precare de via]\, familia
sentimentul caracterului mu- Skob]ov a emigrat `n Turcia,
ritor, efemer al existen]ei.
apoi `n Serbia. A urmat Pari-
Acest nihilism nu r\spundea sul, ultima destina]ie. ~ntre
aspira]iilor sale adânci. „Su- timp li s-a n\scut o feti]\,
fletul meu este nemul]umit. E Anastasia, care a tr\it numai
o be]ie f\r\ vin, o hran\ care patru ani. „La c\p\tâiul Nas-
nu hr\ne[te. Mi-e mil\ de tiei am sim]it c\ sufletul meu,
revolu]ionari pentru c\ mor, toat\ via]a mea de pân\ a-
`n timp ce noi nu [tim s\ tunci r\t\cise pe c\r\ri `ntor-
facem decât frumoase discur- tocheate. De acum `nainte as-
suri despre moartea lor. Simt pir la o adev\rat\ cale dreap-
mil\ pentru Hristos. {i El a t\, nu pentru c\ a[ crede `n
cunoscut agonia, sudoarea de via]\, ci pentru a justifica, `n-
sânge. De[i putem `n]elege ]elege [i accepta moartea (…).
moartea Sa pentru tâlhari, Nimic mai puternic n-a fost
pentru vame[i [i desfrânate, inventat vreodat\ decât aces-
moartea Sa pentru noi ne te cuvinte: «Iubi]i-v\ unii pe
scap\. Nu facem altceva decât al]ii». Numai c\ trebuie mers
s\-I adâncim r\nile. Nu ar- pân\ la cap\t, f\r\ nici o ex-
dem `n focul sângelui S\u.“ cep]ie. Atunci totul va fi justi-
ficat [i via]a se va lumina. F\-
r\ aceasta, totul este `ngrozi-
tor [i ap\s\tor“, scria Liza.
„Ce nevoie avem de
conferin]e? Freca]i-ne
du[umeaua!“
La Paris, Elisabeta [i-a
reg\sit r\d\cinile cre[tine.
Aici, intelectualitatea cre[tin\
care emigrase din cauza
Revolu]iei a creat ASCR (Aso-
cia]ia Studen]ilor Cre[tini
Ru[i), pentru a denun]a perse-
cu]iile comuniste `mpotriva
Bisericii [i pentru a salva mo[-
tenirea spiritual\ a Rusiei.
~n 1926, Liza ob]inea postul
de secretar al acestei organi-
Maica Maria Skob]ova,
`n 1932, dup\ intrarea `n monahism
za]ii, sarcina ei fiind de a-i vizi-
ta [i ajuta pe ru[ii `mpr\[tia]i
pe tot cuprinsul Fran]ei.
Secretara ASCR era sigur\
c\ sarcina pe care [i-o luase `i
fusese `ncredin]at\ ca misi-
une de c\tre Hristos, pentru
c\ `ntr-unul din poemele scri-
se de ea, `n 1931, se putea citi
acest fragment:
„Du-te s\ tr\ie[ti `n mij-
locul vagabonzilor [i s\raci-
lor. ~ntre ei [i tine, `ntre lume
[i tine, `nnoad\ o leg\tur\ pe
care nimeni s\ nu o mai poat\
rupe“. Cu toate acestea, de
multe ori ea nu a fost primit\
cu bra]ele deschise. Un miner
din Pirinei, la vederea celei ce
venise s\ ]in\ o conferin]\ de
`ncurajare pentru cei exila]i, a
exclamat: „Ce nevoie avem de
conferin]e! Dac\ a]i fi venit
cel pu]in s\ ne freca]i du[u-
meaua, am `n]elege…“ Atunci
Liza se opre[te, tace [i luând o
g\leat\ [i o cârp\ se pune `n
genunchi s\ spele podeaua.
„Nimeni nu simte
c\ lumea arde“
La Paris ea a cunoscut pe
Serghei Bulgakov, remarca-
bil\ figur\ a elitei intelec-
tuale ruse, fost profesor mar-
xist de economie politic\, exi-
lat de Lenin din Rusia `n
1923. De`ndat\ ce a divor]at
de so]ul ei, Danilo, Liza a
primit `n 1923 tunderea `n
monahism. Cu aceast\ ocazie,
arhiepiscopul Evloghi Gheor-
ghievski i-a spus: „Numele
t\u s\ fie Maria, `n amintirea
Sfintei Maria Egipteanca.
Dac\ aceasta, dup\ o via]\
scandaloas\, s-a retras `n de-
[ert, a[a [i tu du-te, vorbe[te
[i lucreaz\ `n de[ertul ini-
milor oamenilor!“
Presentimentul lumii afla-
te `n mizerie [i a nenorocirii
majore ce avea s\ pândeasc\
Europa, `ncepând cu anul
1940, a f\cut-o s\ spun\, cu
opt ani `nainte de `nceperea
celui de al II-lea R\zboi
Mondial: „Nimeni nu simte c\
lumea arde. Nimeni nu simte
spaim\ pentru destinul lu-
mii… Fiecare trebuie s\ alea-
g\ `ntre confortul [i dulcea]a
unui loc de via]\ la ad\post
de vânturi [i furtuni, [i spa-
]iul f\r\ limite al ve[niciei `n
care totul este nedefinit [i
mi[c\tor, afar\ de un singur
lucru: Crucea.“
A refuzat s\-l
asasineze pe Tro]ki
Dup\ ce a primit c\lug\-
ria, maica Maria nu a abando-
nat preocuparea ei fa]\ de cei
afla]i la limita subzisten]ei.
Timpul reflec]iei [i al c\ut\rii
trebuia s\ fac\ loc ac]iunii.
De[i nu avea nici un ban,
ASCR a luat decizia de a des-
chide un c\min pentru fe-
meile f\r\ familie. Cu dona]ii
[i ajutoare primite din partea
cunoscu]ilor, s-a cump\rat o
cas\ `n care una din camere a
fost transformat\ `n capel\.
Curând, aceast\ locuin]\ a
devenit ne`nc\p\toare pentru
cei veni]i s\ primeasc\ ad\-
post. Cu acest prilej, maica
Maria Skob]ova a reu[it s\
amenajeze un alt centru so-
cial format dintr-o m\n\stire,
un c\min [i o cantin\. A[ez\-
mântul social avea [i o latur\
cultural\; `n fiecare duminic\
conferen]iau profesorii Ser-
ghei Bulgakov, Nikolai Ber-
diaev, Boris V`[eslav]ev. Acest
centru a fost vizitat [i de Lev
Tro]ki, refugiat `n Occident
din cauza lui Stalin, ca ur-
mare a rivalit\]ii fa]\ de dic-
tatura absolut\ propagat\ de
acesta. ~n 1917, Maica Maria
a primit ordin pe linie politic\
s\-l asasineze pe Tro]ki, dar
nu a acceptat. Povestindu-i
acestuia `ntâmplarea, Tro]ki
i-a spus: „~n]eleg c\ am o da-
torie de pl\tit fa]\ de dum-
neavoastr\. Ce pot s\ fac?“
„Am o factur\ restant\ la
depozitul de c\rbune din col].
Dac\ a]i putea s-o achita]i…“,
a r\spuns maica Maria.
~n 1939 `ncepea r\zboiul.
Osta[ii ru[i au primit din par-
tea ei urm\torul `ndemn: „De[i
ve]i lupta `mpotriva du[ma-
nului, `ncerca]i s\-l iubi]i. Nu
socoti]i r\zboiul drept un lucru
natural, nu confunda]i p\-
catele vie]ii cu via]a `n sine…“.
„Nu vreau s\ fiu o
amintire. Pentru to]i
voi fi o chemare“
~n iunie 1940, Parisul era
ocupat de trupele germane.
Sosirea nazi[tilor a constituit
[i `nceputul arest\rilor emi-
gran]ilor, mai ales a evreilor
str\ini. Cei care puteau do-
vedi c\ sunt boteza]i, sc\pau
de persecu]ii. Preotul a[ez\-
mântului condus de maica
Maria a salvat astfel mul]i
evrei de la moarte. Acest fapt
a fost descoperit, [i p\rintele
Dimitri, `mpreun\ cu maica
au fost aresta]i. Trimi[i `n
lag\rul de la Ravensbrück, au
fost gaza]i [i incinera]i `n
ajunul Pa[telui din anul 1945.
S-a p\strat scurtul s\u testa-
ment: „Toate caietele mele ui-
tate, articolele mele, versurile
mele, arunca]i-le. S\ nu p\s-
tra]i b\trâna mea fa]\ `n ini-
mile voastre. Nu vreau s\ fiu
o amintire. Pentru to]i voi fi o
chemare.“ a
Documentar realizat
de Augustin P|UNOIU

Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne
Pelerinaj `n
Republica Moldova [i Ucraina
7-13 iulie/1-7 septembrie 2008
1. Bucure[ti - Urziceni-Buz\u-Tecuci-B=rlad-Hu[i, Catedrala epis-
copal\ „Sf. Petru [i Pavel“-Albi]a-Leu[eni-M-rea Hâncu-M-rea C\pri-
ana (unul dintre cele mai vechi a[ez\minte monahale din Basarabia,
ctitorie a Sfântului {tefan cel Mare) - Chi[in\u, cazare [i mas\ la ho-
tel***
2. Chi[in\u, Ansamblul Catedrala „Na[terea Domnului“ - vizitarea
Vin\riei Cricova - M-rea Curchi (considerat\ ca fiind cea mai frumoas\
[i mai vestit\ m\n\stire din Basarabia)-Orhei - Soroca, Cetatea* (con-
struit\ `ntre 1543-1546 de me[teri transilvani)-Cos\u]i-Iampol-
Vinnitsa, cazare [i mas\ la hotel ***
3. Vinnitsa-Zhitomir-Kiev, Lavra Pecerska* cu moa[tele `ntregi ale
sfin]ilor aflate `n Pe[terile Apropiate - ale Sf. Antonie [i `n Pe[terile
~ndep\rtate - ale Sf. Teodosie, M-rea Vovidenia (icoana Maicii
Domnului f\c\toare de minuni „Caut\ la smerenie“, moa[tele Sf.
Dimitria [i Sf. Olimpiada Schimonahia, Catedrala „Sf. Mihail“ [i
Catedrala „Sf. Sofia“, M-rea Florovski (una din cele mai vechi m\n\stiri
din ora[, sfinte moa[te, icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni) -
Schitul „Teofania“ Sf. Pantelimon - M-rea „Sfânta Treime“ cu moa[tele
Sf. Iona de Kiev [i Gr\dina Botanic\, cazare [i mas\ la hotel***
4. Pustia Kitaev (Biserica cu moa[tele Sf. Teofil cel Nebun pentru
Hristos, Pe[tera [i mormântul Sf. Dositei*, Schitul „Sf. Serafim de
Sarov“) - Cernigov, M-rea „Adormirea Maicii Domnului“ Eli]ki, icoana
Maicii Domnului dintr-un brad, pe[tera [i fântâna Sf. Antonie, biser-
ica subteran\ de la 9m (cca. anul 1000), Catedrala „Sfânta Treime“ cu
moa[tele Sf. Lavrentie [i Sf. Ier. Teodosie) - Kiev, cazare [i mas\ ho-
tel ***
5. Zitomir-Rivne-M-rea Kremenets (icoana Maicii Domnului
f\c\toare de minuni „~ndurerata“) - Lavra Poceaev (cele 4 biserici,
urma Maicii Domnului, pe[tera cu moa[tele Sf. Iov [i Sf. Amfilohie,
grota unde s-a nevoit Sf. Iov, cimitirul schitului Colina), cazare [i
mas\ la hotel **
6. Târnopol-Cern\u]i, Catedrala mitropolitan\ „Sf. Nicolae“,
Universitatea (fosta Academie Teologic\) - M-rea B\nceni (bisericile cu
sfinte moa[te, Biserica [i A[ez\mântul de copii de la Molni]a); `n func]ie
de timp se viziteaz\ [i M-rea Boian, cu icoana Maicii Domnului f\c\toare
de minuni- Suceava, cazare [i cin\ la hotel**
7. M-rea „Sf. Ioan de la Suceava“, `nchinare la moa[tele Sf. Ioan cel
Nou-Catedrala episcopal\ Roman, participare la Sf. Liturghie-Bac\u-
Adjud - (dac\ este posibil Catedrala episcop. Buz\u) - Bucure[ti
Pret: 365 (grup de 40 persoane)
Servicii incluse: Transport cu autocar modern ***; Cazare la hoteluri
** [i ***; Cina [i mic dejun; Ghid preot [i înso]itor de grup.
Nu sunt incluse: Mesele de prânz; Intr\rile la obiective notate cu*;
Asigurarea medical\.
Adrese ale Biroului de Pelerinaje:
1. Calea Victoriei 45, Sector 1, Bucure[ti (l=ng\ magazinul
Muzica), Tel./Fax: 313.37.46; Mobil: 0788.728.544; E-mail: patri-
arhia_pelerinaje@yahoo.com; www.pelerinaj.ro.
2. Strada Antim 29, Sector 5, Bucure[ti, Tel./Fax: 336.99.21, Tel.
337.48.13; Mobil: 0788.728.542 (~n incinta M\n\stirii Antim); E-mail:
pelerinaje_antim@yahoo.com.

CM
YK

Miercuri, 2 iulie 2008
Nr. 150 (1051) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
FILE DE POVESTE
Conacul de la
Mirce[ti, primul
muzeu literar
din Rom=nia
PAGINA 8
{tefan, voievodul Mare
[i Sfânt al românilor
La 2 iulie 1504, dup\ o str\lucit\ domnie de 47 de ani,
neobi[nuit de lung\ pentru acele vremuri, `nchidea ochii
Marele {tefan, str\jerul cel viteaz [i `n]elept al „por]ilor
cre[tin\t\]ii“. ~n tot acest r\stimp, }ara Moldovei a
cunoscut o `nflorire spiritual\ [i material\ despre care s-a
r\spândit vestea `n toat\ Europa. ~ntreaga lume cre[tin\ a
acelor vremuri a r\mas cu r\suflarea t\iat\ dup\
r\sun\toarea victorie de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475,
`mpotriva puterii otomane, aflate `n expansiune nest\vilit\.
{tefan cel Mare era al treilea domn român (pe lâng\ Iancu
de Hunedoara [i Vlad }epe[) care reu[ea s\ zdrobeasc\ o
armat\ otoman\, considerat\ de ne`nvins, dup\ cucerirea
Constantinopolului (1456) Citi]i `n pagina 9
POZA ZILEI For]ele militare ale UE [i NATO nu sunt `n concuren]\
Pre[edintele Traian B\sescu
a declarat, luni, la Bruxelles, la
finalul `ntâlnirii cu secretarul ge-
neral al NATO, Jaap de Hoop
Scheffer, c\ nu va exista o concu-
ren]\ `ntre for]a militar\ a UE [i
Alian]\, fiind vorba doar despre o
chestiune de planificare. Pre[e-
dintele Traian B\sescu [i secre-
tarul general al NATO au sus]i-
nut o scurt\ conferin]\ de pres\,
dup\ `ntâlnirea pe care au avut-o
la sediul NATO din Bruxelles. Ei
au fost `ntreba]i cum apreciaz\
inten]iile anun]ate de pre[edin]ia
francez\ privind `nt\rirea politi-
cii de securitate a UE [i crearea
unei for]e armate a Uniunii. „O
Produc]ii de gr=u record `n estul Europei
Produc]ia de grâu a Români-
Tim Berg, un pescar american pasio- ei s-ar putea plasa `n acest an la
nat din Alaska, poz=nd m=ndru cu un
7,4 milioane de tone, maximul
pe[te halibut uria[, de 145 kg, captu- din ultimii trei ani, datorit\ con-
rat `n Golful Alaska. Pe[tele din ima-
gine a fost evaluat la circa 10.000 de di]iilor meteo favorabile, dup\
dolari. Halibutul este un pe[te ocea- ce, `n 2007, recolta a atins nive-
nic mai rar [i considerat unul dintre lul minim din ultimii patru ani,
cei mai nobili pe[ti comestibili. a a declarat un oficial al Ministe-
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
politic\ european\ de securitate
puternic\ este `n interesul NATO“,
a spus Scheffer. La rândul s\u,
r\spunzând aceleia[i `ntreb\ri,
pre[edintele B\sescu a spus c\
nu va exista o concuren]\ `ntre
for]ele militare ale UE [i NATO,
ci este doar o chestiune de clarifi-
care. B\sescu a spus c\ UE tre-
buie s\-[i dezvolte propriile capa-
cit\]i de asigurare a securit\]ii,
cheia succesului acestui demers
fiind colaborarea UE-NATO. „Nu
este posibil\ concuren]a, pentru
c\ discut\m de acelea[i for]e.
Problema este distribu]ia [i pla-
nificarea lor“, a spus B\sescu. a
rului Agriculturii. „Procesul de
recoltare se va `ncheia `n câteva
s\pt\mâni, suprafe]ele `nfiin]a-
te arat\ minunat [i produc]ia es-
te pe punctul de a atinge 3,4 tone
pe hectar“, a afirmat oficialul ro-
mân cu atribu]ii `n leg\tur\ cu
centralizarea datelor privind re-
CM
YK
INTERVIU
„Integrarea
european\ se
realizeaz\ [i prin
spiritualitate
[i cultur\“
PAGINA 16
colta. Anali[tii consider\ c\ pro-
duc]ia bun\ ar putea reduce te-
merile legate de infla]ie [i ar
crea un poten]ial de export de
circa un milion de tone pentru a-
nul 2008/2009. De asemenea,
ministrul bulgar al Agriculturii,
Svetla Bachvarova, se a[teapt\
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
la o recolt\ de grâu `n Bulgaria
de valori record, cuprinse `ntre
3,4 [i 4 milioane de tone.
La fel, recolta de grâu a Un-
gariei ar urma s\ se situeze `n
acest an la 5,3 milioane de tone,
`n cre[tere cu 30 de procente fa]\
de anul trecut, a declarat, joi, se-
cretarul de stat `n Ministerul
ungar al Agriculturii, Zoltan Go-
gos, citat de MTI. a
1 LEU exemplarul
PAGINA
AGRICULTORULUI
Un nou sistem
de etichetare
a produselor
alimentare
PAGINA 6
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
LICEENI DIN EPISCOPIA ORADIEI, ~N
TAB|R| LA M|N|STIREA IZBUC:
~ncep=nd de ieri, 30 de elevi din
liceele or\dene particip\ la o tab\-
r\ de var\ la M\n\stirea Izbuc, din
jude]ul Bihor. „Printr-o serie de ac-
tivit\]i, urm\rim s\-i familiariz\m
pe tineri cu valorile Ortodoxiei, ale
monahismului rom=nesc, s\-i intro-
ducem `n acest spa]iu sacru, `n Bi-
seric\“, ne-a declarat p\rintele Rus
Radu.
Pagina 5
POLITIC
BOC SARE ~N AP|RAREA R|SCU-
LA}ILOR DIN PSD CLUJ: Liderul PDL
se amestec\ `n disputa din PSD
dintre Dâncu [i Iliescu. Boc pre-
cizeaz\ `ns\ c\ nu va aduce `n par-
tidul s\u nemul]umi]ii de la Cluj.
Pagina 7
S|N|TATE
SIMPTOME {I TRATAMENT ~N HIPER-
TIROIDISM: Hipertiroidismul este
cauzat de produc]ia excesiv\ de
hormoni de c\tre glanda tiroid\.
Cea mai frecvent\ cauz\ o repre-
zint\ boala Basedow-Graves, care
are o inciden]\ de aproximativ 1
caz/1.000 [i este de 8-10 ori mai des
`nt=lnit\ la femei dec=t la b\rba]i.
(Dr. Cristina SPIROIU, medic pri-
mar endocrinologie, Spitalul Mili-
tar Central „Carol Davila“ Bucu-
re[ti)
Pagina 12
~NV|}|M+NT
UNIVERSIT|}ILE BUCURE{TENE SE
PREG|TESC PENTRU ADMITERE:
~nscrierile la cele mai multe dintre
universit\]ile bucure[tene vor `nce-
pe la mijlocul lunii iulie, conform
deciziei senatelor universitare. Ast-
fel, la Universitatea Bucure[ti
(UB), prima perioad\ de `nscrieri
este cuprins\ `ntre 14 [i 20 iulie, e-
xamenele au loc `ntre 22-26, iar afi-
[area rezultatelor `n 28 iulie.
Pagina 13
2 Miercuri, 2 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Miercuri -
ziua tr\d\rii sau
a credincio[iei
Judec\torii lui Israel cu jude-
cat\ de moarte aduc\toare,
Fiule, a te judeca te-au osân-
dit, ca pe un judecat punân-
du-Te `naintea divanului pe
Tine, Cel ce judeci mor]ii [i
viii, Mântuitorule, [i `naintea
lui Pilat Te-au pus, [i spre
pierzare Te-au judecat c\lc\-
torii de lege, vai! Mai `nainte
de alegerea judec\]ii, v\zân-
du-Te, m\ r\nesc [i `mpreun\
m\ osândesc, Doamne. Pentru
aceasta, mai bine voiesc a
muri decât a tr\i `n suspinuri,
de Dumnezeu N\sc\toarea a
strigat, Unule mult milostive.
(Stihir\ a Vecerniei zilei de
miercuri, glasul al VI-lea, din
Octoihul Mare)
***
~n spiritualitatea liturgic\ a
Bisericii Ortodoxe, ziua de mier-
curi aminte[te de `nceputul
Patimilor Mântuitorului Iisus
Hristos, mai exact de sfatul
c\rturarilor [i arhiereilor iudei
de a-L prinde, [i de vinderea Sa
de c\tre Iuda Iscarioteanul. De
aceea, ziua de miercuri este
nedesp\r]it\ de cea de vineri,
consacrat\ r\stignirii [i mor]ii
pe Cruce a Fiului lui Dumnezeu
~ntrupat. C\utând `n Octoihul
Mare o cântare care s\ exprime
simbolismul zilei de miercuri,
am constatat c\ mai toate sunt
`nchinate Sfintei Cruci, vorbind
de r\stignirea [i Moartea
Mântuitorului, Care a
r\scump\rat lumea din robia
p\catului [i a mor]ii. Singurele
cânt\ri `n care se arat\
hot\rârea de a-L prinde [i
modul nedrept `n care a fost
judecat sunt cele `n care
„vorbe[te“ Maica Domnului,
adic\ cele `n care imnografii au
descris ce a sim]it ea `n acele
cumplite momente ale r\stig-
nirii Mântuitorului. Una dintre
ele este cea pe care o prezent\m
ast\zi. S\ fie `ntâmpl\toare
aceast\ pu]in\tate a descrierii
vinderii [i a judec\]ii? Probabil
c\ nu. E posibil ca alc\tuitorii
c\r]ilor de cult s\ nu fi vrut ca,
atunci când ne rug\m, s\ fim
pu[i `n situa]ia de a-i judeca pe
cei care L-au judecat pe
Mântuitorul. Singura care `i
„judec\“, prin glasul cânt\rilor,
este Maica Domnului. Nou\ nu
ne r\mâne decât s\ ne ferim de
tr\darea lui Iuda [i de nedrep-
tatea preo]ilor [i c\rturarilor
iudei. Iar primul pas pe care `l
facem este acela de a posti `n
aceast\ zi, tocmai pentru a ne
ar\ta credincio[ia fa]\ de
Hristos Domnul, Care a fost
tr\dat [i vândut, [i fa]\ de
Preacurata Sa Maic\, prin i-
nima c\reia, a[a cum profe]ise
Dreptul Simeon, „a trecut sabie“
(Luca 2, 35). ~ndr\znesc s\ cred
c\ cine poate posti miercurea [i
nu poste[te, particip\, `ntr-un
anumit fel, la tr\darea
Mântuitorului. (pr. asist. Silviu
TUDOSE, Catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
Momentele eterne ale credin]ei
[i rug\ciunii poporului român
Iisus a spus: „«Adev\rat,
adev\rat zic vou\: Cel ce nu
intr\ pe u[\, `n staulul oilor,
ci sare pe aiurea, acela este
fur [i tâlhar. Iar cel ce intr\
prin u[\ este p\storul oi-
lor. Acestuia portarul `i des-
chide [i oile ascult\ de glasul
lui, [i oile sale le cheam\ pe
nume [i le mân\ afar\. {i
când le scoate afar\ pe toate
ale sale, merge `naintea lor, [i
oile merg dup\ el, c\ci cunosc
glasul lui. Iar dup\ un str\in,
ele nu vor merge, ci vor fugi
de el, pentru c\ nu cunosc
glasul lui». Aceast\ pild\ le-a
spus-o Iisus, dar ei n-au
`n]eles ce `nseamn\ cuvintele
Lui. A zis deci iar\[i Iisus:
«Adev\rat, adev\rat zic vou\:
APOSTOLUL ZILEI
Ce este mai important pentru noi: pl\cerea trupului sau aspira]ia sufletului?
„C\ci legea duhului vie]ii
`n Hristos Iisus m-a eliberat
de legea p\catului [i a mor-
]ii, pentru c\ ceea ce era cu
neputin]\ Legii - fiind slab\
prin trup - a s\vâr[it Dum-
nezeu, trimi]ând pe Fiul S\u
`ntru asem\narea trupului
p\catului [i pentru p\cat a
osândit p\catul `n trup, pen-
tru ca `ndreptarea din Lege
s\ se `mplineasc\ `n noi, care
nu umbl\m dup\ trup, ci
dup\ duh. C\ci cei ce sunt
dup\ trup cuget\ cele ale
trupului, iar cei ce sunt dup\
Duh, cele ale Duhului. C\ci
dorin]a c\rnii este moarte
dar dorin]a Duhului este
via]\ [i pace; fiindc\ dorin]a
c\rnii este vr\jm\[ie `mpo-
triva lui Dumnezeu, c\ci nu
se supune legii lui Dumne-
zeu, c\ nici nu poate. Iar cei
ce sunt `n carne nu pot s\
plac\ lui Dumnezeu. Dar voi
nu sunte]i `n carne, ci `n
† Aducerea
ve[mântului
N\sc\toarei
de Dumnezeu
`n Vlaherne
~n timpul `mp\ratului
Leon cel Mare (886-912), doi
boieri, Galvie [i Candid, au
adus de la Ierusalim ve[mân-
tul Fecioarei Maria [i l-au
a[ezat `n Biserica Vlaherne.
† (neagr\) Sfântul
Voievod {tefan
cel Mare
Sfântul {tefan s-a n\scut
la Borze[ti. ~n aprilie 1457
ajunge voievod al Moldovei [i
2 IULIE 1838: A ap\rut, la Bra[ov, „Foaie pentru minte, inim\ [i literatur\“, publica]ie
condus\ de George Bari]iu, supliment literar al „Gazetei de Transilvania“. ~n paginile ei,
au fost dezb\tute chestiuni ca: emanciparea cultural\ [i politic\ a poporului român,
ridicarea lui economic\, rolul educativ [i cet\]enesc al teatrului, necesitatea unei bune
organiz\ri a `nv\]\mântului, lupta pentru unitatea [i cultivarea limbii [i pentru
prop\[irea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice.
Eu sunt u[a oilor. To]i câ]i au
venit mai `nainte de Mine
sunt furi [i tâlhari, dar oile
nu i-au ascultat. Eu sunt u[a:
de va intra cineva prin Mine,
se va mântui; [i va intra [i va
ie[i [i p\[une va afla».“ (Ioan
10,1-9)
***
Pentru românii de pre-
tutindeni, ziua de 2 iulie are
o rezonan]\ aparte. Este ziua
`n care cei ce se simt români
[i cre[tini `[i amintesc [i po-
menesc pe Sfântul Voievod
{tefan cel Mare. ~l numim
astfel pe fostul domn al Mol-
dovei, deoarece a fost mare
prin faptele de vitejie, dar a
fost [i sfânt prin faptele
credin]ei. Nimeni pân\ la el
Duh, dac\ Duhul lui Dumne-
zeu locuie[te `n voi. Iar dac\
cineva nu are Duhul lui Hris-
tos, acela nu este al Lui. Iar
dac\ Hristos este `n voi, tru-
pul este mort pentru p\cat;
iar Duhul, via]\ pentru drep-
tate, iar dac\ Duhul Celui ce
a `nviat pe Iisus din mor]i lo-
cuie[te `n voi, Cel ce a `nviat
pe Hristos Iisus din mor]i va
face vii [i trupurile voastre
cele muritoare, prin Duhul
S\u care locuie[te `n voi.
Drept aceea, fra]ilor, nu sun-
tem datori trupului, ca s\
vie]uim dup\ trup. C\ci dac\
vie]ui]i dup\ trup, ve]i muri,
iar dac\ ucide]i, cu Duhul,
faptele trupului, ve]i fi vii.“
(Romani 8, 2-13)
***
P\mântesc [i duhovnicesc:
aceast\ paralelel\, propus\
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
devine un lupt\tor dârz `m-
potriva otomanilor. Dar Sfân-
tul {tefan nu a fost numai un
ap\r\tor al ]\rii, ci [i m\rtu-
risitor al credin]ei mai ales
prin num\rul mare de bis-
erici zidite. A murit `n 1504 [i
a fost `nmormântat la M\-
n\stirea Putna.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Iuve-
nalie [i a Sfântului Mucenic
Coint.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfântului Mucenic
Iachint.
~n ziua de 2 iulie,
istoria consemneaz\:
a 1724: s-a n\scut Fried-
rich Gottlieb Klopstock, poet
german (d. 1803);
[i nici dup\ el nu [i-a pus am-
prenta mai puternic pe des-
tinul poporului român. A
tr\it `ntr-o vreme `n care
sabia era r\spunsul la cei ce
doreau s\-]i calce ]ara, iar
rug\ciunea era arma `n fa]a
vremelniciei acestei vie]i. A
fost un om providen]ial al
`ntregii cre[tin\t\]i. Nu a
precupe]it nici un efort pen-
tru a-[i [ti ]ara [i supu[ii s\i
`n lini[te. {tefan cel Mare a moas\, dar [i smeritul mor- dora de la Sihla nu sunt doar
impresionat [i `nc\ impresio- mânt `n care-[i doarme som- nume, ci momente eterne ale
neaz\. El este unul din marii nul de veci. Sfântul Voievod credin]ei [i rug\ciunii pentru
b\rba]i ai României. Locul
s\u de veci, M\n\stirea Put-
{tefan cel Mare este un alt acest popor mult `ncercat de-
m\rturisitor al credin]ei [i a lungul istoriei. Sfinte Vo-
na, este loc de pelerinaj pen- un rug\tor pentru noi. Sfân- ievod {tefan cel Mare, roag\-
tru cei ce vor s\ vad\ `n ace- tul {tefan Voievodul, Sfântul te pentru sufletele noastre!
la[i timp ce a ridicat un om, o Daniil Sihastru, Sfântul Ioan (pr. Dumitru P|DURARU,
biseric\ deosebit de fru- Iacob Hozevitul, Sfânta Teo- Radio Trinitas)
orit\]ii: ce este mai important
pentru noi, pl\cerea trupului
sau aspira]ia sufletului? Mân-
tuitorul Hristos a luat trupul
nostru, apoi a vindecat bol-
navi cu trupul, a `nviat pe cei
mor]i cu trupul, iar Biserica a
condamnat, de-a lungul tim-
pului, pe cei care desconsi-
derau trupul, considerându-l
cauza [i locuin]a r\ului (`n
special maniheismul). Am
putea zice c\ spiritualiatea
ortodox\ manifest\ cea mai
responsabil\ grij\ fa]\ de
trup, ferindu-l de autodistru-
gere. Nu spunem o noutate
de apostolul zilei, nu vrea s\ dup\ Cuvântul lui Dumne- când afirm\m c\ patimile,
`mpart\ oamenii `n dou\ ca- zeu, primesc „via]\ [i pace“. viciile, sunt principala cauz\
tegorii, ci descrie dou\ moduri Totu[i, nu suntem chema]i s\ a bolilor, a suferin]ei, a gr\bi-
de via]\. A tr\i dup\ trup `n- ignor\m [i s\ abandon\m rii mor]ii trupe[ti. Discern\-
seamn\ a tr\i conform cu ceea trupul, dimpotriv\ el este nu- mântul `n rela]ia sufletului cu
ce pune la dispozi]ie firea, mit de acela[i Apostol Pavel trupul aduce deodat\ s\n\-
parcurgând drumul inevitabil „templu al Duhului Sfânt“. tate sufletului, cât [i vinde-
c\tre moarte. Cei care aleg s\ Problema pe care o expune care trupului. (Ciprian OLI-
tr\iasc\ dup\ Duhul, adic\ Sfântul Pavel este cea a pri- NICI, Radio Trinitas)
94 de ani de la moartea
lui Emil G=rleanu
Emil Gârleanu a fost prozator, regizor [i
scenarist de film [i jurnalist român. Fiul lui
Emanoil Gârleanu, colonel [i al Pulcheriei,
n\scut\ Antipa. ~ncepe liceul la Ia[i `n
1889, dar se retrage [i se `nscrie la {coala
fiilor de Militari, unde devine coleg cu Jean
Bart, apoi intr\ la {coala de Ofi]eri de
Infanterie, unde devine coleg cu Gheorghe
Br\escu. A fost sublocotenent `n armata
român\ dar este exilat la Bârlad pentru ac-
tivitatea sa publicistic\, interzis\ de regu-
lamentul militar.
S-a n\scut `n noaptea de 4 spre 5 ia-
nuarie 1878. P\rin]ii locuiau `n apropierea
Copoului, `n fa]a gr\dinii lui Vod\ Sturza,
loc cu `ncânt\toare priveli[te de care scrii-
torul `[i va aminti. Copil ciudat, de o prea
mare sensibilitate [i concentrare, `[i `ngri-
joreaz\ mama prin `ndelungile lui st\ri de
visare. Se juca de-a solda]ii [i citea cu nesa]
„Pov\]uitorul copiilor“, editat de Creang\.
Dup\ ani, când `l afl\ printre c\r]i uitate, „Iubitei“ sub pseudonimul Emilgar. A colab-
manualul e `ntreg, nemâzg\lit. orat la revistele „Arhiva“, „Evenimentul“,
P\rin]ii, locotenent colonelul Emanoil „S\m\n\torul“, „Luceaf\rul“, „Albina“,
Gârleanu, apar]inând unei familii de r\z\- „Convorbiri literare“, „Flac\ra“ etc. Ulterior,
se[ti din Bac\u [i mama, Pulheria Antipa, a fost redactor la revista s\m\n\torist\
grecoaic\ de origine, se despart, l\sând „F\t-Frumos“ [i colaborator la „Convorbiri
copilul `n grija unor m\tu[i din Ia[i, care i-au critice“. A participat activ la `nfiin]area So-
cultivat `nclinarea spre duio[ie [i frumos. ciet\]ii Scriitorilor Români `n 1908, al c\rei
Doi factori l-au `ndrumat spre cariera pre[edinte a fost `ntre 1911-1912. Reprezen-
armelor: influen]a tat\lui, precum [i faptul tant de frunte al Sem\n\torismului. Foarte
c\ locuind `n aproprierea caz\rmilor a avut apreciat de Nicolae Iorga, c\ruia `i dedic\
deseori ocazia s\ vad\ armele. volumul de debut, apoi devine discipol al lui
A debutat la revista ie[ean\ „Arhiva“ `n Mihail Dragomirescu. Moare la C=mpulung,
1900, cu schi]a dragul mamei [i cu poezia la 2 iulie 1914. (pr. Paul LEHACI)
a 1778: a murit Jean- a 1862: s-a n\scut Wil- a 1877: s-a n\scut Her-
Jacques Rousseau, filosof [i liam Henry Bragg, fizician [i mann Hesse, scriitor german,
scriitor elve]iano-francez (n. chimist englez, laureat al laureat al Premiului Nobel
1712); Premiului Nobel (d.1942); (d. 1962). a
 Miercuri, 2 iulie 2008 3
„Spore[ti `n rug\ciune [i smerenie, atunci c=nd sim]i nevoia s\ te rogi, a[a cum

Agenda sim]i nevoia de aer [i de ap\. Exist\ o chemare ascuns\ `n tine, care te `ndeamn\
continuu s\ ceri, s\ mul]ume[ti [i s\ lauzi pe Creatorul t\u, eul din tine care se
vrea la Tat\l [i la mama lui. El dore[te s\ se biruiasc\ pe sine, dar se vede slab [i
cre[tinului neputincios. El nu vrea s\ fie rob, adic\ `mp\timit, purt=nd un nume at=t de mare,
de cre[tin, ci se vrea l=ng\ St\p=nul [i R\scump\r\torul s\u.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Puterea rug\ciunii nu st\ `n cuvinte, ci `n felul cum se s\v=r[e[te (MVII)
C=nd anume cunoa[tem c\ am Ecoul acesta armonios pe care-l auzi Dumnezeu ~i trebuie numai inima [i ~i
sporit `n rug\ciune [i smere- `n tine este semnul c\ e[ti viu [i vrei este de ajuns“, dac\ ea va sta deschis\
nie? s\ r\m=i omul viu `n bucuria harului cu evlavie `n fa]a Lui. Rug\ciunea
Spore[ti `n rug\ciune [i smerenie, Celui d\t\ror de via]\. Sf=ntul ne`ncetat\ tocmai `n aceasta const\,
atunci c=nd sim]i nevoia s\ te rogi, Ciprian zice: „Cum vrei s\ fii auzit de s\ ne afl\m `ntotdeauna cu evlavie `n
a[a cum sim]i nevoia de aer [i ap\. Dumnezeu, c=nd nici tu nu te auzi pe fa]a lui Dumnezeu. Iar peste aceast\
Exist\ o chemare ascuns\ `n tine, care tine `nsu]i?“ Sau: „Spune-mi unde e[ti, stare, pravila, rug\ciunea citit\, nu
te `ndeamn\ continuu s\ ceri, s\ mul- atunci c=nd nu te afli `nl\untrul t\u“ face dec=t s\ pun\ lemne pe foc.
]ume[ti [i s\ lauzi pe Creatorul t\u, {i aiar\[i: „Darul anume `[i face loc `n Dumnezeu este un Dumnezeu al
eul din tine care se vrea la Tat\l [i la noi, pe m\sur\ ce se treze[te eul nos- inimii. Roag\-te, deci, cu sim]ire! De
mama lui. El dore[te s\ se biruiasc\ tru [i sunt dezr\d\cinate patimile“. unde a[ `n]elege c\ Dumnezeu nu este
pe sine, dar se vede slab [i neputin- C=nd inima se va cur\]i de patimi, at=t un Dumnezu al min]ii, ci al i-
cios. El nu vrea s\ fie rob, adic\ `m- atunci se va `nfl\c\ra sim]irea c\tre nimii, spun Sfin]ii P\rin]i.
p\timit, purt=nd un nume at=t de bunul Dumnezeu. Puterea rug\ciunii nu st\ `n cutare
mare, de cre[tin, ci se vrea l=ng\ St\- Totul este zidit de harul Sf. Duh, fi- sau cutare cuvinte, ci `n felul cum se
p=nul [i R\scump\r\torul s\u. indc\ darul li se d\ `ntotdeauna prea- s\v=r[e[te. Aceast\ grij\, preocupare
Astfel, sufletul se treze[te `n om [i `mbel[ugat credincio[ilor. Cei ce I s-au de fine]e sufleteasc\ continu\, aduce o
simte cum inima r\nit\ se apropie de d\ruit Lui f\r\ de `ntoarcere sunt Dumnezeu este ascuns `n poruncile retragere `n tine, neprovocatoare [i
Dumnezeu s\ comunice. A[a `ncep c\l\uzi]i de El [i El singur `i zide[te Sale. Cei care ~l caut\ pe Domnul, ~l smerit\ `n toate. (Nee vorbee[tee p\rin-
Emil Brunner
marile treziri spre via]\ `n Dumnezeu. a[a cum [tie. g\sesc pe m\sura `mplinirii lor. „Lui teelee Arseeniee, vol. I)
Cultura [i teologia
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS protestant\ dup\
Primul R\zboi
Sfintele moa[te sunt slav\ (gr. doxa, lat. gloria):
stare de m\rire sau de glorificare a
este natura dumnezeiasc\, ci raza
dumnezeirii. Slava este o realitate
Mondial (III)
Dup\ Primul R\zboi
„izvoare m=ntuitoare“ firii umane sau a crea]iei `n `mp\-
r\]ia lui Dumnezeu, cu care sfin]ii
se `mbrac\ de aici, de pe p\mânt.
eshatologic\ nepieritoare [i nemu-
ritoare, fiind `nsu[i mediul `mp\-
r\]iei viitoare a lui Dumnezeu.
Mondial a luat na[tere o
nou\ teologie, a[a-numita
~ntreaga cinstire acordat\ sfintelor „C\ci Fiul Omului va veni cu slava Dar ea este v\zut\ [i gustat\ de „teologie dialectic\“ sau
moa[te se `ndreapt\ spre Dumnezeu, Tat\lui S\u [i atunci va r\spl\ti sfin]i `nc\ de aici. Acesta este sen- „teologia crizei“, care s-a
prin al c\rui har sfin]ii s-au ostenit [i s- fiec\ruia dup\ faptele sale“ (Mt. str\duit s\ scoat\ `n evi-
sul `ndemnului de a „sl\vi“ pe den]\ ideea c\ pe Dum-
au jertfit, s-au ar\tat biruitori asupra 16, 27) ~n sens biblic, slava este Dumnezeu, adic\ de a recunoa[te
p\catului [i [i-au `mpodobit via]a cu manifestarea sau prezen]a concre- nezeu nu-L putem cunoa[te
[i de a m\rturisi prezen]a Sa con- `n mod istoric, nici specula-
virtu]i alese. Venerarea adus\ sfin]ilor, t\ a lui Dumnezeu `n crea]ie (Iez.
1, 28). Semnele evidente ale pre- cret\ [i leg\tura Sa nemijlocit\ cu tiv, nici descriptiv, ci numai
cinstind osemintele lor, precum [i
rug\ciunile pe care credincio[ii le fac zen]ei lui Dumnezeu se v\d nu nu- f\pturile Sale, `n rug\ciune, `n do- stând „cu fric\ [i cu
c\tre sfin]i devin simboluri ale cinstirii mai `n „p\mântul plin de slav\“ xologie [i mul]umiri: „S\ te laude cutremur“ `naintea Lui,
`ns\[i pe care Biserica o aduce lui (Ps. 103, 25), ci [i `n simbolurile pe Tine, Doamne, toate lucrurile `ntr-o pozi]ie de criz\, de
Dumnezeu. din templul lui Solomon [i `n re- Tale [i cuvio[ii T\i s\ Te binecu- con[tiin]\ a p\c\to[eniei
Iisus Hristos M=ntuitorul, Care vela]iile profetice. Isaia vede slava vinteze. Slava `mp\r\]iei Tale vor noastre. Un reprezentant de
locuie[te `n trupurile celor ce se lupt\ Treimii `n vocea serafimilor care spune [i de puterea Ta vor gr\i“ seam\ al teologiei protes-
pentru a ob]ine sfin]enia, nu le strig\: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este (Ps. 144, 10-11). (pr. prof. dr. Ion tante din aceast\ perioad\
p\r\se[te pe acestea nici dup\ moarte. Domnul Savaot, plin este tot p\- BRIA, Dicc]ioonar dee teeoloogiee ortoo- a fost Emil Brunner, profe-
Osemintele sfin]ilor r\m=n, cum mântul de m\rirea Lui“ (Isaia 6, doox\, EIBMBOR, Bucure[ti, 1994) sor la Zürich (`n Elve]ia),
zice Sf=ntul Ioan Damaschinul, „tem- 3). Slava este oglindirea chipului autor al mai multor lucr\ri
ple `nsufle]ite ale lui Dumnezeu“. lui Dumnezeu `n om, `n lumina ca- „Natur\ [i credin]\“ (Basel,
Domnul Hristos este prezent `n sfin]i re a `nv\luit trupul `nainte de c\- 1934), „Eveniment,
(Galateni II, 20) [i, `ntruc=t „`n El dere. De aceea, mântuirea este re- cuno[tin]\ [i credin]\“
locuie[te, trupe[te, toat\ plin\tatea statornicirea chipului [i a slavei (Tübingen, 1923), „Hotarele
dumnezeirii“ (Coloseni II, 9), tot El sfin]ilor, care izvor\sc `n multe chipuri primului om zidit de mâinile lui umanit\]ii“ (Tübingen,
locuie[te `n ale[ii S\i, nedesp\r]indu-Se faceri de bine [i dau la iveal\ mir cu Dumnezeu. Slava este lumina i- 1922), „Filosofia religioas\
de osemintele lor dup\ moarte. ~n acest bun miros. Nimeni s\ nu fie necredin- postasului, care p\trunde firea a teologiei evanghelice“
sens, moa[tele sfin]ilor sunt „izvoare cios! Dac\ prin voin]a lui Dumnezeu a omeneasc\ a lui Hristos, `ndumne- (Tübingen, 1927), „Teologia
m=ntuitoare“ (Sf. Ioan Damaschin). izvor=t `n pustie ap\ din piatr\ tare zeind-o. Slava este str\lucirea Sf. crizei“ (Tübingen, 1927),
Cei care se sfin]esc, primesc de la (Ie[ire XVII, 5-6), este de necrezut c\ Duh `n sufletele cre[tinilor, che- „Dogmatica“ (Zürich, 1948).
Dumnezeu multe daruri: darul `n]elep- poate s\ izvorasc\ mir bine mirositor ma]i „s\ urce din slav\ `n slav\“ ~n aceast\ ultim\ lucrare
din moa[tele mucenicilor?“ Cunoa[te- (II Cor. 3, 18), pân\ vor deveni o- g\sim sintetizat\ `ntreaga
ciunii, al dragostei, al milei, proorociei, gândire a lui Brunner.
puterea de a alunga demonii, nepu- rea puterii cu care sunt `nzestrate sfin- glinzi perfecte ale sfin]eniei lui
tele moa[te o afl\m `nc\ din Vechiul Dumnezeu. ~n literatura de speci- Re`ntoarcerea la
trezirea trupului, facerea de minuni. Dumnezeu, spune el, nu se
P\strarea `n nestric\ciune a ose- Testament. ~n cartea a patra a Regilor, alitate din secolul al XVI-lea, slava face printr-un act uman, ca
mintelor pe care le avem de la sfin]i nu citim c\, `n morm=ntul proorocului este lumina harului dumnezeiesc, acela al iert\rii p\catelor, ci
este singura minune pe care ei ne-o Elisei, a fost aruncat trupul unui om iradierea energiilor divine necrea- printr-un act al lui
transmit. „St\p=nul Hristos, scrie mort, iar la atingerea de osemintele te, care s-a ar\tat pe Tabor `n tru- Dumnezeu. Brunner con-
Sf=ntul Ioan Damaschin, ne-a dat ca proorocului, acest mort a `nviat (IV Regi pul lui Hristos. Lumina taboric\ sider\ dreptatea divin\,
izvoare m=ntuitoare moa[tele - XIII, 21). (pr. Gheorghe MIH|IL|) nu este o vedere a firii dumneze- dreptatea lui Dumnezeu
ie[ti, ci a slavei firii Lui. Slava nu fa]\ de existen]a noastr\,
drept complet\ [i
adev\rat\, `n acela[i timp
BIBLIA - VERSET CU VERSET se `nvinov\]easc\ pe sine `n- de Dumnezeu. Nu-i va fi u[or dac\ reu[e[te, nu `nseamn\ liber\ [i generoas\, pentru
su[i, nici unul nu s-a aflat a- s\ o fac\ direct, c\ a[a s-au c\ [i-a atins marele obiectiv, ci c\ este un dar al milei Sale.
„Zi m\car «iart\-m\!»“ v=nd o c=t de mic\ smerenie“,
explic\ Ava Dorotei dialogul
dintre Dumnezeu [i Eva.
`ncununat mul]i cre[tini care
au sim]it `n ei puterea cre-
din]ei, [tiind c\ omul e f\cut
`i d\ o mare `ntristare, care `l
face s\ se considere pierdut,
ca [i c=nd nu mai poate fi ier-
Mesajul Crucii completeaz\
ceea ce s-a `nceput cu Iov;
numai c\ un credincios `n
Facerea 3, 13: „{i a ea recunosc=ndu-[i fapta, Atitudinea femeii e a[adar de Dumnezeu singur, numai tat [i, descuraj=ndu-se, singur Hristos nu este reveren]ios
`ns\ `n locul poc\in]ei arunc\ similar\ cu cea a b\rbatului: pentru Dumnezeu [i nu se pot se desparte de Dumnezeu, [i,
zis Domnul Dumnezeu vina pe [arpe. „Apoi (Dumne- ea `nvinov\]e[te [arpele, ca [i desp\r]i de El. Satana, care n- iat\, acesta-i scopul atins de
ca Iov [i apoi resemnat ca
un mut `naintea lui
c\tre femeie: «Pentru zeu) se `ndreapt\ [i spre ace- pe Cel Care a `ng\duit [arpe- are o clip\ de r\gaz, g=nde[te vr\jma[ul“, spune p\rintele Dumnezeu, ci el prive[te
ea [i-i zice: Pentru ce n-ai p\- lui s-o `n[ele. Dar uit\ un as- ca indirect s\ poat\ desp\r]i Arsenie Papacioc, marele du-
ce ai f\cut aceasta?» zit porunca? E ca [i c=nd i-ar pect, acela c\ omul fusese a- pe om de F\c\torul lui. Lupt\ hovnic de la M\n\stirea
solu]ia adev\rat\ ca un act
al lui Dumnezeu. Iisus a
Iar femeia a zis: fi zis anume «Zi m\car „iart\- vertizat s\ p\zeasc\ gr\dina! cu orice chip s\-l bage pe om „Sf=nta Maria“ din Techir- fost `n]eles mai `ntâi ca
m\“!», ca s\ se smereasc\ su- Se observ\ clar obiectivul `n p\cat, p\cate de tot felul, [i, ghiol. (Lucian APOPEI) Profet [i ~nv\]\tor. Preo]ia
«{arpele m-a am\git fletul t\u [i s\ fie m=ntuit. {i diavolului, acela de a `ndep\r- lui Hristos culmineaz\ `n
[i eu am m=ncat»“. iar\[i nu se aude nicidecum: ta pe om de Dumnezeu. Prin moartea Lui pe Cruce, dar
Iart\-m\!. Ci r\spunde [i ea am\girea protop\rin]ilor, a- ea nu `ncepe odat\ cu
Lipsa de asumare a vinei zic=nd: {arpele m-a am\git, ce[tia s-au sim]it „goi“ [i apoi crucea. Moartea Sa e o reve-
pentru c\derea `n p\cat se ve- adic\: Dac\ el a p\c\tuit, ce s-au ascuns de la fa]a Creato- lare a iubirii [i a ascult\rii
de [i `n cazul Evei. Ea nu spu- sunt eu vinovat\? … nici unul rului. „Diavolul ]inte[te acest Sale fa]\ de Tat\l [i a iu-
ne c\ nu a p\c\tuit, indirect dintre ei nu s-a `nvrednicit s\ mare obiectiv: s\ ne despart\ birii [i `n]elegerii Sale fa]\
de noi. El accentueaz\ drep-
tatea Sa, pentru c\ vede `n
a ISTORII CU T+LC a cruce numai pedeapsa
p\catului suportat\ de El
Despre poc\in]\ s\ mergem `n spatele casei [i s\ fluier\m.
Ea va recunoa[te fluieratul, va cobor` s\ ne
pentru noi. ~ntreaga via]\ a
lui Iisus, inclusiv ~nvierea
B\trânul avva Ioan mai povestea unui deschid\ [i noi vom fi g\si]i f\r\ vin\». Dar Sa, reprezint\ mila lui
frate despre sufletul care vrea s\ se poc\ias- femeia, când a auzit fluieratul, [i-a astupat Dumnezeu cu noi [i
c\: „~ntr-un ora[ era o desfrânat\ oache[\ urechile, a fugit `n camera cea mai retras\ dragostea Lui fa]\ de noi.
cu mul]i ibovnici. Odat\, a venit la ea un [i a `ncuiat u[ile“. Apoi ad\uga: „Desfrânata Este de remarcat c\ teolo-
mare dreg\tor [i i-a zis: «Promite-mi c\ vei este sufletul. Ibovnicii sunt patimile sale [i gia lui E. Brunner are la
fi cuminte [i eu te iau de nevast\». Ea a oamenii din jur. Dreg\torul este Hristos. baz\ tradi]ia zwinglian\ a
promis. Atunci el a luat-o [i a dus-o acas\. Camera cea mai retras\ este s\la[ul ve[nic. Bisericii reformate din
Dar ibovnicii ei o c\utau zicând: «Dreg\to- Cei care fluier\ dup\ suflet sunt demonii Zürich, dar, `n unele
rul cutare a dus-o la el acas\. Dac\ mergem r\i; dar el alearg\ mereu spre Domnul“. privin]e, se apropie de
acolo [i el prinde de veste, o p\]im. Haide]i (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) Ortodoxie. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
4 Miercuri, 2 iulie 2008
„Cum ar trebui s\ fie totu[i un pelerinaj?! Când ne gândim la începuturile

Opinii pelerinajului, o avem cu to]ii în minte pe «pelerina Egeria», care a vizitat

Locurile Sfinte [i ne-a l\sat multe indicii despre starea în care se aflau acestea
la sfâr[itul secolului al IV-lea. Într-adev\r, aceasta a urmat exemplul iudeilor
din Vechiul Testament, care trebuiau s\ mearg\ la Ierusalim pentru a aduce
jertfe lui Dumnezeu, fiindc\ nu exista decât un singur loc de închinare.“

AUTOFOCUS LUMEA CUV+NTULUI toreaz\ unei false analize: de- corec]ie“, se `ntâlne[te [i `n
oarece `n graiurile din Moldo- pronun]ia (gre[it\) ceasla pen-

Pelerinajul „turistic“ Geanta [i janta… va [i din unele zone ale Tran-

silvaniei sunetul gi literar se
pronun]\ ca un j `nmuiat, s-a
tru [asla (numele unui soi de
vi]\ de vie), care este tot un
`mprumut din francez\, chas-
a Cine nu ~l are pe Dumnezeu vânt fiind reluat `n enun]ul creat impresia c\ jant\ ar fi o selas. {i `n acest caz, dup\ cum
a explicat Theodor Hristea, s-a
„deteriorat prin mersul pe pronun]ie regional\ pentru
`n inim\ sigur ~l va c\uta la Ierusalim de Stelian geant\ (# schlappgefahren), geant\; a[adar, ar fi normal ca crezut c\ pronun]ia cu [ ar fi
DUMISTR|CEL una moldoveneasc\ (de tipul
sau oriunde altundeva a ceea ce, de fapt, `nseamn\ un [ofer, când i s-a spart ca-
[ias pentru ceas!; se [tie c\ re-
(despre un vehicul) „a merge mera de la o roat\, vorbind a-
~n limbajul familiar, am cu o roat\ moale, al c\rui decvat, s\ spun\ c\ este „pe spectivul soi de vi]\ de vie a
de diac. Eugeniu ROGOTI auzit expresia a r\mâne pe pneu… plesc\ie“. fost importat [i cultivat, mai
geant\, cu sensul „a fi `ntr-o geant\“.
Trebuie spus, de la `nceput, Astfel s-a ajuns ca dificul- `ntâi, `n secolul al XIX-lea, `n
Am avut, de curând, ocazia s\ merg `ntr-un pelerinaj `n dificultate, `ntr-o `ncurc\tu- Moldova). De fapt, aceast\ pro-
r\“; de exemplu, un student `i c\ atât `n expresia citat\ ini- tatea, `ncurc\tura `n care se
}ara Sfânt\ [i Egipt. Deoarece eram pe post de `nso]itor ]ial, cât [i `n dic]ionarul respec- nun]ie, mai mult decât… corec-
m\rturisea unui coleg: „m-a[ afl\ cineva s\ fie imaginat\, t\ (!) este aproape general\; doar
spiritual, m-am „`narmat“ cu voie bun\ [i no]iuni despre tiv, geant\ este folosit pentru
`nscrie [i eu pentru excursia folosindu-se expresia respec- `n lucr\rile de oenologie g\sim
locurile vizitate, extrase din program, pentru a ad\pa cre-
asta, dar am r\mas pe geant\ jant\, un neologism `mprumu- tiv\, ca un reflex de neajuto- termenul scris corect, [asla,
dincio[ii din izvorul vie]ii - Sfânta Scriptur\. ~ns\ nu a
cu banii!“. Circula]ia frecven- tat din francez\, jante, p\- rare al celui descurajat [e- a[a cum pronun]\ [i specia-
fost s\ fie a[a…
t\, `n vorbire, a formulei, in- truns `n limba român\ o dat\ zând pe o… serviet\ sau pe o li[tii sau persoanele cultivate.
Demult am tras concluzia c\ aceste pelerinaje, organi-
zate de diferite institu]ii, care te perind\ zilnic prin fa]a a corecte, cuprinzând cuvântul cu r\spândirea la noi a auto- „map\“ (desigur, goale!). Re- ~n sfâr[it, am putea spera
multe locuri sfinte, zeci [i sute de imagini [i multe explica- geant\ este dovedit\ „negru mobilului [i care nume[te par- prezentarea nu trebuie s\ ne c\, `n curând, m\car automo-
]ii, nu au vreun un rol `n via]a duhovniceasc\, ele nereu- pe alb“, [i de faptul c\, `ntr-un tea metalic\ a unei ro]i, pe ca- mire prea mult, de vreme ce, bili[tii, influen]a]i de poli]i[ti,
[ind decât s\ te z\p\ceasc\. Acum opt ani, adormind la „Dic]ionar on-line român-ger- re se fixeaz\ pneul, sinonim cu când face o „boac\n\“, se spu- vor st\pâni pronun]ia corect\
M\n\stirea Bistri]a (Vâlcea), dup\ o zi `n care vizitasem man“ postat pe internet, am termenul obad\ de la roata de ne [i c\ acel cineva „[i-a dat a numelui pentru partea me-
cinci m\n\stiri, m\ chinuiam s\-mi amintesc ce v\zusem g\sit urm\toarea corespon- lemn. Lingvistul Al. Graur, foc la valiz\“. talic\ a ro]ii de la vehiculul pe
`n acea zi [i tot confundam o m\n\stire vâlcean\ cu alta, den]\: „geant\, obad\: geanta primul care a discutat gre[ea- Acela[i fenomen, pe care care `l conduc. Spre marea
o icoan\ cu alta etc., pân\ când… m-am trezit diminea]a ro]ii # Radfelge, acela[i cu- la, a explicat c\ aceasta se da- lingvi[tii `l numesc „hiper- noastr\ satisfac]ie, `n „Testul
[i am luat-o de la cap\t. administrat la concursul de
Sigur c\ oamenii care au mers `naintea mea `n }ara admitere `n [colile de agen]i
Sfânt\ mi-au spus c\ acolo e altceva, c\ acolo `ntr-adev\r de poli]ie - Limba român\
sim]i „ceva“, dar dup\ strig\tele câtorva „pelerini“ nemul- (2004)“, pentru proba din
]umi]i de locurile de cazare, `ncurcate de firma de turism [i, chestionar referitoare la „pa-
ronime“ (adic\ la cuvintele a-
a doua zi, dup\ câteva `njur\turi din partea unui „domn“ [i sem\n\toare ca form\, dar
a câtorva palme/r\spuns ale unei „doamne“, mi-a pierit tot total diferite ca sens), al\turi
elanul ini]ial [i, pentru multe ore, `n acea zi, nu am putut de enun]uri menite s\-i pun\
lua microfonul ca s\ rostesc vreun cuvânt care s\ zideasc\ (sau s\ nu-i pun\) `n `ncurc\-
[i de care aveau atâta nevoie cei care veniser\ `ntr-adev\r tur\ pe candida]i `n care apar
pentru „ceva“ `n }ara Sfânt\, mai ales c\ ghidul era evreu cuvintele lacun\ [i lagun\, e-
[i nu se referea decât la istorie [i politic\, „legendele“ care minent [i iminent, se cere s\
]in de Ortodoxie fiind l\sate pe seama p\rintelui. se recunoasc\ [i formularea
Da, ghidul evreu, excelent `n meseria sa de altfel, nu are corect\ pentru enun]urile
ce c\uta `ntr-un pelerinaj al cre[tinilor ortodoc[i, fiindc\ „Ma[ina a r\mas pe geant\“
nu are cum s\ `n]eleag\ c\ românul s\rac, pensionar, c\lu- [i „Janta femeii s-a rupt“.
g\r, d\ 1.000 de euro pentru a se `nchina la o icoan\, pen- Dac\ poli]i[tii, de]in\tori
tru a s\ruta piatra Mormântului, pentru a vedea apa Ior- ai normei, `i vor corecta pe cei
danului sau pentru a fi mai aproape de locul `n care se po- care, dup\ ce c\ sunt `n pan\
goar\ Lumina Sfânt\, de Pa[ti. Pe el nu-l intereseaz\ ast- de cauciuc, mai [i gre[esc pro-
fel de sentimente; el prive[te pelerinii ortodoc[i ca pe al]i nun]ia, s-ar putea ca efectul
turi[ti care au venit s\ viziteze, [i nu s\ se `nchine, iar s\ fie mai mare decât cel ob]i-
celor care sunt credincio[i le spune „v\ rog s\ m\ ierta]i, nut prin exerci]ii [colare, prea
dar eu spun doar ce este dovedit [tiin]ific“. u[or uitate cu anii…
Când mi-am mai revenit [i am `nceput s\ citesc din * STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR
Sfânta Scriptur\ [i s\-mi aduc aminte de rostul nostru `n- UNIVERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC|

tr-un pelerinaj, `n general, am dat de alt\ problem\: cea a DE LA UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I

cump\r\turilor. {i aici nu a mai fost loc de `ntors. Oamenii

fotografiaz\ [i cump\r\ suveniruri pentru cei de-acas\ [i
po]i s\ juri c\ acesta este singurul scop pentru care au CUV+NT DIN AMVON se `ndrepte `ntru toate de la
`nceput `nsemneaz\ a pierde
mers acolo. Sigur c\ nimeni nu [tie sigur dac\ va mai avea
ocazia sau banii pentru o nou\ excursie `n Israel, ca s\ [i
cumpere câte ceva, mai ales c\ unele lucruri sunt frumoase
[i nu prea scumpe, dar parc\ s-ar putea [i altfel, totu[i!..
Virtutea se `nva]\ pas cu pas totul. Totul trebuie f\cut cu
`n]elepciune [i r\bdare [i re-
zultatele se vor vedea `ncet,
Asemui]i-v\ `n deprinderea Hristos impunea ucenicilor par lucruri `ndoielnice ceea ce dar progresiv.
Pauza de cafea, masa, toaleta, desigur nu erau, `n nici Nu vede]i voi cum stârnim
un caz, mai scurte decât pauzele destinate `nchin\rii sau virtu]ii pruncilor. Ei `nva]\, S\i aceste legi [i principii, v\ zic, n-ave]i decât s\ cerc-
mai `ntâi, forma regulat\ a li- pentru ca ei s\ devin\ buni eta]i firea [i le ve]i afla val- ]ipetele copila[ilor când vrem
reflect\rii `ntr-un loc sfânt sau `n fa]a unui iconostas orto- pedagogi cu ucenicii lor: „Nu s\-i `n]\rc\m, cum `ndur\m
dox superb al unei biserici. A[a c\ pelerinii nu aveau decât terelor, [i a[a, pornind de la a- oarea…
cestea, prop\[esc pe calea citi- se pune vin nou `n burdufuri S\ presupunem c\ ave]i o toate, spre a-i dezobi[nui de
s\ stea [i s\ rabde, fiindc\ `ntâietate aveau turi[tii [i ex- vechi…“ cea dintâi hran\ a lor? S\ pro-
cursioni[tii! {i ce s\-i faci, c\ cei mai mul]i sunt turi[tii, iar tului. S\ facem ca ei. S\ `nv\- so]ie cu prea mult\ aplecare
]\m, mai `ntâi, s\ nu jur\m Este acesta un soi de a zice ced\m la fel [i-n cazul so]iei.
f\r\ banii lor nu ar fi existat excursia?! Ordinea de zi este spre cele ale modei, guraliv\, Când multa aplecare spre cele
strâmb, s\ nu bârfim, s\ nu c\, de vei vrea s\ faci s\ p\- f\r\ minte… S\ presupunem
urm\toarea: mâncare, plimbare, cump\r\turi, fotografii, trund\ `n duhul ascult\tori- ale modei va deveni dezobi[-
câteva mici vizite, cump\r\turi, fotografii, mâncare, odih- cârtim. c\ se afl\ o asemenea so]ie [i
Apoi, s\ trecem, ca s\ zic lor t\i, `nainte de vreme, cine nuin]\, restul va urma de la
n\ [i nemul]umiri, cât mai multe nemul]umiri, legate de c\ b\rbatul ei ar fi `n stare s\ sine. {i a[a, pu]in câte pu]in,
a[a, la alt\ linie, s\ nu mai [tie ce `nalte `nv\]\turi, se
program, de orar, de lipsa de timp pentru cump\r\turi, poate `ntâmpla s\-i g\se[ti, fac\ totul ca s-o `ndrepte… `ntocmai ca un pictor `ndemâ-
pentru plimbare, pentru du[, orice altceva decât scopul u- fim invidio[i, lacomi, be]ivi, Cum o va `ndrepta? Neimpu-
când ceasul a venit, a nu fi `n natic, ca un slujitor credincios,
nui pelerinaj [i doar câteva voci stinse ale credincio[ilor brutali, lene[i. nându-i de la `nceput, toate ca un plugar priceput, v\ ve]i
De aici, s\ trecem la `nde- stare a `nv\]a, pentru c\ i-ai
care vor „duh“ [i nu li se ofer\ timp pentru a-l afla, dar pus, `n felul acesta, `n afar\ jertfele, ci `ntâi cele mai u[oa- aduce so]ia pe calea cea bu-
mân\rile duhovnice[ti: cum- re, cele care-i pricinuiesc mai n\… (Sf. Ioan Gur\ de Aur,
care, dragii de ei, `n]eleg situa]ia [i nu se r\zvr\tesc, c\, de, de `n]elegere.
p\tarea, cur\]ia trupeasc\, pu]in\ stânjeneal\. A o sili s\ Cuvvintee aleesee)
`n]eleg c\ m\car ei ar trebui s\ se comporte altfel. Vina nu-i a vinului [i nici a
dreptatea, fuga de slava cea
Cum ar trebui s\ fie totu[i un pelerinaj?! Când ne gân- vasului `n care-i v\rsat, ci a
zadarnic\, modestia, absti-
dim la `nceputurile pelerinajului, o avem cu to]ii `n minte lipsei de pricepere a celor ca-
nen]a. S\ punem `n armonie
pe „pelerina Egeria“, care a vizitat Locurile Sfinte [i ne-a re-l toarn\.
aceste virtu]i, s\ le s\dim `n
l\sat multe indicii despre starea `n care se aflau acestea la Astfel, Hristos ne-a `nv\]at
sufletul nostru.
sfâr[itul secolului al IV-lea. ~ntr-adev\r, aceasta a urmat c\ El totdeauna venea `n `n-
S\ ne d\m osteneala de a
exemplul iudeilor din Vechiul Testament, care trebuiau s\ tâmpinarea ucenicilor S\i cu
le s\vâr[i pe toate acas\, cu
mearg\ la Ierusalim pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu, vorbe simple, din pricina sl\bi-
prietenii, cu so]ia, cu copiii
fiindc\ nu exista decât un singur loc de `nchinare. ~n Bise- ciunii lor, El se adresa ascult\to-
no[tri. rilor folosind cuvinte accesibile.
rica Ortodox\, credincio[ii merg la un anumit loc deoarece
S\ `ncepem cu cele mai u- Sfântul Ioan ni-L arat\
aceasta e vestit pentru folosul pe care `l au pelerinii de la
[oare, ca `nfrânarea de la su- spunând El ~nsu[i aceste vor-
p\rin]ii `nduhovnici]i, care ajut\ la `mbun\t\]ire, dând
dalme, l\murind bine [i cu st\- be: „Am `nc\ multe a v\ spu-
sfat [i har prin rug\ciunile lor. Pelerinajul de dragul vizi- ruin]\ aceast\ dintâi isprav\.
tei, a[a cum se practic\ `n zilele noastre, ce `nseamn\ a- ne, dar voi nu pute]i `nc\ s\ le
Aceast\ l\murire adesea este purta]i…“ Ca s\ nu se `n]elea-
tunci? Ce s\ te faci atunci când vrei s\ ai toate condi]iile tulburat\ fie acas\, fie la locul
pentru o croazier\ de lux [i, totu[i, spui c\ mergi `n peleri- g\ c\ era vorba numai de lu-
de munc\, fie `n alte `mpreju- crurile pe care le gr\ise, ci de
naj? Aceasta mi se pare a fi cel pu]in lips\ de orientare `n r\ri. Dac\, a[adar, cu toate a-
spa]iu. {i m\ refer aici la spa]iul sacru, care nu are nevoie altele, mult mai mari, a pus
ceste ispite necontenite, ve]i `n lumin\ sl\biciunea uceni-
de m\sur\tori pentru a te duce `n locul cel mai important, izbuti s\ v\ ab]ine]i, sunte]i pe
spa]iul care te inund\ [i care aduce, a[a cum a spus ~nsu[i cilor, f\g\duind a gr\i totul,
calea cea bun\. Ve]i izbuti, de când va veni vremea.
Mântuitorul, `mp\r\]ia lui Dumnezeu `nl\untrul t\u. asemenea, s\ fi]i re]inu]i `n
Cine nu ~l are pe Dumnezeu `n inim\ sigur ~l va c\uta la Este ceea ce gr\iesc aceste
vorbe, v\ ve]i st\pâni [i alte vorbe: „Veni-vor zile când Mi-
Ierusalim sau oriunde altundeva. Acest lucru nu este r\u, impulsuri.
dar dac\ acel om ~l g\se[te pe Domnul pe drum, a[a cum rele va fi ridicat dintre ei, a-
C\minul vostru s\ fie o tunci ei vor posti…“
cei zece lepro[i s-au cur\]it de lepr\ `nainte de a ajunge [coal\ a virtu]ii, `n care s\ v\
la ap\, nu `nseamn\ c\ [i-a `mplinit scopul `nainte de a S\ nu cerem, a[adar, totul
deprinde]i cu grij\, s\ `nfrun- de la to]i, dintr-un `nceput, ci
`ncheia pelerinajul? {i atunci, care este rostul atâtor ta]i, bine `narma]i, `ncerc\rile
vizite? Pelerinul dore[te s\ se transforme, de aceea caut\. numai ce este cu putin]\ [i cu-
vie]ii. Lucra]i la fel cu slava rând vom trece dincolo de ele.
El nu este curios s\ vad\ „cum, când, de ce [i cum arat\ cea de[art\. Feri]i-v\ de ea. Sunte]i gr\bi]i [i voi]i s\
acum“, c\ci toate acestea nu au importan]\ `n fa]a mân- S\ lupt\m zilnic. S\ st\pâ- ajunge]i mai curând, nu tre-
tuirii sufletului. a nim toate patimile. buie s\ v\ gr\bi]i. Dac\ vi se

Actualitatea
religioas\
S-a
a desf\[urat [edin]a de lucru a
protopopilor din Eparhia Buz\ului
Luni, 30 iunie 2008, la Cen-
trul Eparhial din Buz\u, s-au
desf\[urat lucr\rile `ntâlnirii
protopopilor din curpinsul Epar-
hiei Buz\ului [i Vrancei. {edin]a
de lucru la care au participat [i
membrii Permanen]ei Consiliu-
lui Eparhial a fost condus\ de
Preasfin]itul Epifanie, Episcopul
Buz\ului [i Vrancei.
~n cuvântul de deschidere, PS
Epifanie a prezentat noul proto-
pop al Protoieriei Panciu, p\rin-
tele Vasile Bratie, care l-a `nlocuit
pe fostul conduc\tor al comunit\-
]ii preo]e[i de la Panciu, p\rintele
Constantin Dobrin, care, dup\ o
activitate cu bogate roade pas-
torale [i administrativ-gospod\-
re[ti, a ie[it la pensie, dup\ ce a
slujit vreme de 30 de ani oficiul
protopopesc de la Panciu.
~n cuvântul s\u, PS Epifanie a
eviden]iat necesitatea prezen]ei
protoiereului `n teritoriu, mai a-
les acolo unde sunt lucr\ri la uni-
t\]ile de cult, fie ele parohii sau
Liceeni din Episcopia Oradiei,
`n tab\r\ la M\n\stirea Izbuc
a ~ncep=nd de ieri, 30 de elevi din liceele or\dene particip\ la o tab\r\
de var\ la M\n\stirea Izbuc, din jude]ul Bihor a „Printr-o serie
de activit\]i, urm\rim s\-i familiariz\m pe tineri cu valorile Ortodoxiei, ale
monahismului rom=nesc, s\-i introducem `n acest spa]iu sacru, `n Biseric\,
cea care le poate oferi siguran]\ [i sprijin“, ne-a declarat p\rintele Rus
Radu, consilier pentru `nv\]\m=nt [i coordonatorul proiectului a
de Nicoleta OLARU
Cu binecuvântarea Prea-
sfin]itului P\rinte Sofronie,
Episcopul Oradiei, Episcopia
Ortodox\ Român\ a Oradiei,
`n parteneriat cu Inspectora-
tul {colar Jude]ean Bihor [i
M\n\stirea Izbuc, organi-
zeaz\, `n perioada 1-9 iulie
2008, la M\n\stirea Izbuc, o
tab\r\ de tineret sub generi-
cul „~mpreun\, s\ ne cunoa[-
tem tradi]ia [i valorile
cre[tine“.
Tab\ra se desf\[oar\ prin
Funda]ia „Ioan [i Veturia
Candrea“ a Episcopiei Oradi-
ei, printr-un proiect finan]at
de c\tre Consiliul Local al
municipiului Oradea, proiect
declarat câ[tig\tor `n urma
selec]iei de proiecte din sesiu-
nea martie-aprilie 2008.
Beneficiarii taberei sunt 30
de elevi din liceele or\dene,
selecta]i pe criterii sociale [i
prin prisma rezultatelor la `n-
v\]\tur\.
„Este prima tab\r\ de a-
cest gen pe care o organiz\m
`n Episcopia noastr\. Progra-
mul este finan]at 80% de Con-
siulul Local [i 20% de Episco-
pia Oradiei. Inten]ion\m s\
contiunu\m acest proiect [i
Catedrala romano-ccatolic\ din Bucure[ti
revine `n aten]ia opiniei publice
~ntr-un comunicat al Biroului
de pres\ al Arhiepiscopiei Roma-
no-Catolice de Bucure[ti (nr.
558/30.06.2008) se face apel la
protec]ia Catedralei „Sf. Iosif“,
monument istoric. Red\m inte-
gral textul comunicatului:
„Problema Catedralei roma-
no-catolice din Bucure[ti a reve-
nit `n aten]ia opiniei publice
s\pt\mâna trecut\, atunci când
o delega]ie a Comisiei pentru
Peti]ii a Parlamentului Europei
Miercuri, 2 iulie 2008
Luni, 30 iunie a.c., Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a primit `n audien]\, la Palatul
Patriarhiei, pe Excelen]a Sa, domnul Valeriu Arteni, ministrul plenipoten]iar `n Ministerul
Afacerilor Externe, pân\ de curând ambasador al României în Coreea de Sud, informeaz\ Agen]ia
de {tiri BASILICA. ~n cadrul `ntrevederii, au fost subliniate, printre altele, necesitatea ca Biserica
Ortodox\ Român\ s\ acorde asisten]\ religioas\ comunit\]ii române[ti din Coreea de Sud,
inclusiv prin cercetarea posibilit\]ii `nfiin]\rii unei parohii ortodoxe române[ti `n aceast\ ]ar\.
m\n\stiri, remarcând grija ce tre-
buie purtat\ familiei preotului [i
`nt\ririi unit\]ii ob[tilor mona-
hale, protoiereul fiind dator a lu-
cra cu vigilen]\, dar [i cu fr\]easc\
dragoste, spre zidire sufleteasc\.
~n cadrul discu]iilor, preo]ii
prezen]i la aceast\ `ntâlnire au
chiar s\ `l extindem, `n sensul
c\ ne-am propus ca, de la a-
nul, s\ `l organiz\m pe dou\
sec]iuni, pentru liceu [i gim-
naziu. Ne-am g=ndit s\ le ofe-
rim tinerilor no[tri alternati-
ve de a-[i petrece timpul liber,
altele dec=t cele pe care li le o-
fer\ societatea noastr\ at=t
de modern\ [i de controversa-
t\. Printr-o serie de activit\]i,
M\n\stirea Izbuc, din jude]ul Bihor, unde se desf\[oar\ tab\ra de tineret
s-a deplasat la Bucure[ti, pen-
tru a vedea la fa]a locului
situa]ia concret\ `n care se afl\
Arhiepiscopia Romano-Catolic\
cu edificiul ei, Catedrala «Sfân-
tul Iosif», centru [i focar al `ntre-
gii sale tr\iri religioase, dar [i
monument istoric de valoare lo-
cal\ [i universal\.
Subiectul revine `n actualitate
[i `n aceast\ s\pt\mân\, `ntrucât
pe 3 iulie (m=ine - n.r.) Curtea
Constitu]ional\ se va pronun]a
luat `n dezbatere problema aju-
tor\rii unit\]ilor de cult cu posi-
bilit\]i materiale reduse, pre-
cum [i a preo]ilor care le de-
servesc. Pentru concretizarea
hot\rârii Sfântului Sinod, la
Panciu s-a decis `nfiin]area, la
fiecare Protoierie, a unor conturi
urm\rim s\-i familiariz\m pe
tineri cu valorile Ortodoxiei,
ale monahismului rom=nesc,
s\-i introducem `n acest spa-
]iu sacru, `n Biseric\, cea care
le poate oferi siguran]\ [i spri-
jin“, ne-a declarat p\rintele
Rus Radu, consilier pentru
`nv\]\m=nt.
Programul taberei este
foarte diversificat, cuprin-
asupra excep]iei de neconstitu]io-
nalitate ridicat\ de SC Millen-
nium Building Development SRL,
referitoare la art. 48 alin. d din
Legea nr. 422/2001 privind prote-
jarea monumentelor istorice - ar-
ticol ce stabile[te competen]ele de
autorizare pentru monumentele
istorice [i terenurile/construc]ii
din zonele lor de protec]ie.
Pentru Arhiepiscopia Roma-
no-Catolic\, ap\rarea [i salvarea
Catedralei r\mâne una dintre
care s\ fie alimentate din di-
verse fonduri, iar redistribuirea
sumelor s\ se fac\ numai c\tre
parohiile defavorizate, ale c\ror
slujitori au o activitate pastoral\
bogat\, locuiesc efectiv `n cadrul
comunit\]ii [i sunt exemple de
adev\rat\ via]\ cre[tin\ pentru
credincio[i. ~n acest context, s-a
amintit c\, `n urm\ cu câteva
luni, Permanen]a Consiliului E-
parhial Buz\u, la ini]iatativa
Chiriarhului locului, a luat o
hot\râre `n acest sens.
~n lu\rile de cuvânt, protopo-
pii prezen]i au remarcat realul
folos al studiului juridic primit
de la Patriarhia Român\ cu pri-
vire la nejustificarea organiz\rii
de sindicate preo]e[ti, Biserica
fiind autonom\ [i cu rânduieli
canonice proprii, recunoscute
prin lege.
~n finalul [edin]ei, au fost dis-
cutate [i ultimele aspecte referi-
toare la organizarea, `n acest an, a
unor noi serii de cursuri duhovni-
ce[ti pentru preo]ii [i cânt\re]ii bi-
serice[ti din cuprinsul Episcopiei
Buz\ului [i Vrancei, la M\n\sti-
rea R\te[ti [i Ciolanu, din jude]ul
Buz\u. (Ciprian BÂRA)
zând: ateliere de lucru, res-
pectiv pictur\ de icoane pe
sticl\, `mpletire de metanii,
confec]ionarea de cruciuli]e [i
`nsu[irea muzicii biserice[ti,
elevii av=nd posibilitatea s\
c=nte la stran\ al\turi de pro-
fesorii lor de muzic\; program
spiritual, constând `n partici-
parea la slujbele de diminea]a
[i seara, cateheze [i discu]ii-
dezbateri pe diverse teme, cu
profesorii de religie `nso]itori
sau cu monahii din m\n\sti-
re; excursii [i drume]ii prin
zonele turistice din vecin\ta-
te, precum sta]iunea [i M\-
n\stirea St=na de Vale, Schi-
tul Coada Lacului [i altele; vi-
zionare de filme cu mesaj cre[-
tin, precum „Ostrovul“, „Pia-
nistul“ [i activit\]i sportive.
Elevii sunt `nso]i]i `n a-
ceast\ tab\r\ de profesorii de
religie, dar [i de p\rintele
Rus Radu, coordonatorul pro-
iectului. a
preocup\rile prioritare ale mo-
mentului, `ntrucât via]a de cre-
din]\ are nevoie de centrul ei vi-
zibil, iar ]ara [i capitala ei, de
conservarea [i protejarea valori-
lor sale reprezentative.
~n aceste zile, se continu\ `n
toate parohiile noastre o noven\
de rug\ciuni pentru cauza Cate-
dralei. Pe aceast\ cale, facem a-
pel la to]i catolicii [i oamenii de
bun\voin]\ din România s\ ridi-
ce rug\ciuni fierbin]i c\tre St\-
pânul `ntregului univers pentru
salvarea adev\ratelor valori ale
]\rii, [i `n mod special pentru
salvarea Catedralei «Sf=ntul
Iosif».“ a
5
PE SCURT
M\n\stirea Putna
`[i s\rb\tore[te ctitorul
De s\rb\toarea Sf=ntului Voievod {tefan cel
Mare, M\n\stirea Putna `[i s\rb\tore[te cti-
torul. Dup\ cum ne-a declarat arhim. Melchi-
sedec Velnic, stare]ul m\n\stirii, slubja Prive-
gherii a fost oficiat\ asear\ de ~nalt
Preasfin]itul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei [i
R\d\u]ilor, `nconjurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. Ast\zi, Sf=nta Liturghie va fi oficiat\
de ~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, [i de ~nalt Preasfin]itul
Pimen, al\turi de un sobor numeros de preo]i,
stare]i de m\n\stiri [i diaconi.
„Preasfin]itul Policarp, ~nsemn\ri
despre unchiul Pompei“
La sediul Ministerul Afacerilor Externe a fost
lansat\ luni, 30 iunie, cartea „Preasfin]itul Po-
licarp, ~nsemn\ri despre unchiul Pompei“. Volu-
mul `l are ca autor pe Radu {erban, diplomat `n
cadrul acestui Minister [i nepotul vrednicului de
pomenire Policarp Moru[ca, primul episcop pen-
tru românii din America. La evenimentul de as-
t\zi, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a fost
reprezentat de Preasfin]itul Ciprian Câmpinea-
nul, Episcop-Vicar Patriarhal. Preasfin]ia Sa a
amintit celor prezen]i situa]ia episcopiilor orto-
doxe din America, exprimându-[i dorin]a unifi-
c\rii acestora. Cei prezen]i la eveniment au ac-
centuat rolul istoric pe care l-a avut episcopul
Policarp Moru[ca `n dialogul intercultural [i re-
ligios al Bisericii Ortodoxe Române cu autorit\-
]ile americane [i au apreciat demersul f\cut de
autorul c\r]ii pentru cunoa[terea personalit\]ii
primului episcop român din America. La finalul
evenimentului, Radu {erban a relatat celor pre-
zen]i modalitatea `n care a strâns materialul do-
cumentar pentru `ntocmirea lucr\rii. Lansarea
a avut loc `n cadrul programului intitulat „Car-
tea lunii iunie la Ministerul Afacerilor Externe“,
care `[i propune un dialog `ntre mediile acade-
mice, culturale, [tiin]ifice [i societatea civil\ din
România.
Serbarea Anului Paulin `n
`ntreaga cre[tin\tate
S\rb\toarea Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel a
fost pr\znuit\ `ntr-un cadru cu totul aparte, dat
fiind [i faptul c\ 2008 este anul jubiliar dedicat
Sfântului Apostol Pavel, Apostolul Neamurilor.
La Roma, manifest\rile prilejuite de aceast\
s\rb\toare au avut `n centru prezen]a Sanctit\-
]ii Sale, Papa Benedict al XVI-lea, [i a Sanctit\-
]ii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, `nso-
]it de o important\ delega]ie de ierarhi ortodoc[i
greci. ~n cadrul slujbelor [i al `ntâlnirilor, ce au
avut loc `n cetatea Romei, cei doi ~ntâist\t\tori
de Biserici s-au adresat mul]imii prezente la a-
ceste manifest\ri, abordând teme de conduit\
moral\, de actualitate eclesiastic\ [i social\,
precum [i teme de interes comun, ce vizeaz\ ce-
le dou\ Biserici. S-a subliniat faptul c\ majori-
tatea problemelor existente `n lume `[i g\sesc
solu]iile `n Hristos, `n modelul apostolic [i `n E-
vanghelie. ~n Antiohia, la Damasc, ora[ de refe-
rin]\ `n via]a [i activitatea Sfântului Apostol
Pavel, manifest\rile dedicate Sfin]ilor Apostoli
Petru [i Pavel au strâns laolalt\ cre[tini apar]i-
nând comunit\]ilor ortodoxe, catolice [i protes-
tante. ~n mijlocul acestor festivit\]i, s-au aflat
numeroase personalit\]i publice [i religioase,
precum Preafericitul Ignatie al IV-lea, Patriar-
hul Antiohiei [i al `ntregului Orient, Preaferi-
citul Grigorie al III-lea, Patriarhul melkit-cato-
lic, [.a. De men]ionat este faptul c\, pe lâng\
momentele liturgice, cei prezen]i s-au bucurat
de concerte simfonice [i expozi]ii de fotografie,
care dau m\rturie asupra existen]ei str\vechi a
cre[tinismului pe teritoriul Antiohiei. Cu acest
prilej, au fost organizate [i diferite pelerinaje `n
`mprejurimile Damascului, unul dintre acestea
desf\[urându-se, luni 30 iunie, cu destina]ia
M\n\stirea „Sfântul Efrem“ din Maara, de sor-
ginte sirian\, unde `[i are re[edin]a Patriarhul
Ignatius Zakka I Iwas, liderul Bisericii Ortodoxe
Siriene. De la Damasc la Roma este o cale lun-
g\, ce une[te dou\ continente. Acest drum ane-
voios, dar rodnic pentru Evanghelie, a fost par-
curs de Apostolul Neamurilor, asemenea drumu-
lui Golgotei. ~n acest sens, cre[tinii, urm\tori ai
lui Hristos [i ai apostolilor s-au str\duit, `n m\-
sura posibilit\]ilor, s\ arate c\ faptele apostoli-
lor nu vor fi uitate niciodat\ [i c\ personalit\]ile
lor vor fi `ntotdeauna cinstite [i luate drept mo-
del. Aceste evenimente, desf\[urate deopotriv\
`n Occident [i `n Orient, `n cinstea pr\znuirii
Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel, demonstreaz\
evlavia [i pre]uirea continu\ a cre[tinului pen-
tru sfin]ii apostoli, indiferent de locul unde se
afl\. (diacon Alexandru GHEORGHIU, inspec-
tor `n cadrul Secorului de Rela]ii Biserice[ti [i
Interreligioase al Patriarhiei Rom=ne)
6 Miercuri, 2 iulie 2008
Pagina
agricultorului
PE SCURT
Subven]ie pentru
achizi]ia de semin]e
certificate
Senatul a adoptat o propunere le-
gislativ\ care vizeaz\ cre[terea
produc]iei de cereale, prin subven-
]ionarea semin]ei certificate de
gr=u [i porumb. Propunerea stabi-
le[te pre]ul pe care `l vor pl\ti cul-
tivatorii de gr=u [i porumb pentru
s\m=n]a certificat\ folosit\ la `nfi-
in]area culturilor. ~n Comisia de a-
gricultur\ au fost aduse amenda-
mente care majoreaz\ pre]ul pre-
v\zut de ini]iatori pentru achizi]io-
narea semin]ei certificate. Astfel,
conform propunerilor comisiei, cul-
tivatorii de gr=u [i porumb vor pl\-
ti pentru s\m=n]a certificat\, ce va
fi folosit\ pentru `nfiin]area culturi-
lor, 0,7 lei/kg pentru cea de gr=u [i
3,5 lei/kg pentru cea de porumb. Di-
feren]a dintre pre]ul pie]ei [i cel
pl\tit de cultivatori pentru s\m=n-
]a certificat\ se va suporta din bu-
getul Ministerului Agriculturii. Pro-
punerea mai prevede ca, la 45 de
zile de la intrarea `n vigoare a legii,
Ministerul Agriculturii va elabora [i
va supune aprob\rii Guvernului
normele metodologice de aplicare.
OECD propune
diminuarea subven]iilor
pentru agricultur\
}\rile industrializate ar trebui s\
profite de oportunitatea pre]urilor
ridicate la alimente pentru a redu-
ce subven]iile pentru agricultur\,
se sus]ine `ntr-un raport al Organi-
za]iei pentru Cooperare [i Dezvol-
tare Economic\ (OECD) referitor la
politicile agricole, transmite AFP.
Raportul OECD sus]ine c\, anul
trecut, subven]iile acordate de sta-
tele industrializate pentru produ-
c\torii agricoli s-au ridicat la 258
de miliarde dolari (187 de miliarde
de euro). Subven]iile de stat
reprezint\ doar un sfert (23%) din-
tre toate pl\]ile de care au be-
neficiat fermierii din zona OECD,
`n sc\dere fa]\ de 26% `n 2006 [i
28% `n 2005. Sprijinul total pentru
agricultur\, incluz=nd [i
subven]iile de stat pentru cerceta-
re, infrastructur\, inspec]ii sanitar
veterinare [i subven]ii pentru con-
sumatori, s-a ridicat la 0,97% din
PIB-ul ]\rilor OECD `n perioada
2005-2007, `n sc\dere fa]\ de
2,49% `n perioada 1986-1989. Ma-
jorarea pre]urilor la alimente a a-
vut drept efect diminuarea impac-
tului subven]iilor de stat de care au
beneficiat produc\torii agricoli.
„Dac\ pre]urile ridicate de pe pia]a
agricol\ vor mai dura pentru o pe-
rioad\ de timp, acest lucru ar pu-
tea conduce la cre[terea veniturilor
gospod\riilor agricole astfel c\ fac-
torii de decizie au oportunitatea de
a reduce m\surile care provoac\
cele mai mari distorsiuni `n politica
agricol\“, sus]ine raportul OECD.
OECD joac\ un rol de consiliere
pentru guvernele celor 30 de ]\ri
membre, puternic dezvoltate, `n
materie de politic\ economic\, soci-
al\ [i de guvern\m=nt.
Rom=nia, scoas\
de pe harta ]\rilor
cu grip\ aviar\
Europarlamentarul social-democrat
Titus Corl\]ean a declarat c\ a pri-
mit confirmarea de la Bruxelles c\
Rom=nia a fost scoas\ de pe afi-
[ajul din aeroportul ora[ului, unde
figura ca ]ar\ `n care exist\ grip\
aviar\. Corl\]ean a fost unul dintre
europarlamentarii care au militat
de mai bine de [ase luni pentru
acest lucru at=t prin apeluri repe-
tate c\tre autorit\]ile de la Bucu-
re[ti, c=t [i prin declara]ii publice.
El a adresat mul]umiri ambasadei
[i noului ambasador al ]\rii noas-
tre `n Belgia, Ovidiu Dranga, pen-
tru implicarea foarte rapid\ [i re-
zolvarea unei situa]ii care punea `n
pericol at=t turismul din Rom=nia,
c=t [i investi]iile str\ine. a
Un nou sistem de etichetare
a produselor alimentare
a {apte dintre cele mai importante companii de pe pia]a de alimente [i b\uturi
r\coritoare au lansat, luni, un plan na]ional de etichetare nutri]ional\, bazat pe cantitatea
zilnic\ estimat\ (CZE) a CZE reprezint\ un ghid cu informa]ii despre c=t\ energie,
proteine, glucide/carbohidra]i, din care zaharuri, lipide/gr\simi, din care saturate, fibre [i
sare/sodiu trebuie s\ consume o persoan\ pentru a-[i men]ine o diet\ echilibrat\ a Noile
etichete vor `nso]i produsele, cel mai probabil, de la finele acestui an a
Acest sistem are la ba-
z\ recomand\rile Orga-
niza]iei Mondiale a S\-
n\t\]ii pentru un adult
s\n\tos, cu greutate me-
die [i cu activitate fizic\
moderat\. CZE difer\ `n
func]ie de sex, greutate,
activitate fizic\. Produ-
sele vor avea pe fa]a
principal\ a ambalajului
con]inutul de energie/
por]ie, al\turi de procen-
tul pe care `l reprezint\
CZE. Pe verso, consuma-
torii pot citi informa]ii
detaliate, cu privire la
con]inutul din categoriile
importante de nutrien]i/
100 g/por]ie, respectiv e-
nergie, proteine, glucide/
carbohidra]i, din care za-
haruri, lipide/gr\simi,
din care saturate, fibre,
sodiu/sare, [i procentul
pe care acestea `l repre-
zint\ din CZE pentru un
adult.
Scopul campaniei lan-
sate luni este educarea
consumatorului rom=n
privind con]inutul nutri-
]ional al alimentelor, `n-
]elegerea [i utilizarea a-
cestei informa]ii `n cons-
tituirea unei diete echili-
brate [i s\n\toase.
Con]inutul noilor eti-
chete ajut\ consumatorii
s\ compare c=t din fieca-
re nutrient se reg\se[te
`ntr-o por]ie de aliment [i
c=t ar trebui s\ consu-
m\m `ntr-o zi obi[nuit\,
a declarat dr. Corina Zu-
gravu, de la Funda]ia
pentru o Alimenta]ie S\-
n\toas\. Ea a subliniat
c\ aceast\ etichetare ne
ajut\ s\ echilibr\m dieta
[i ne d\ posibilitatea s\
facem o alegere informa-
t\ potrivit\ necesit\]ilor
individuale.
Aceast\ ini]iativ\ vo-
luntar\ a fost deja anun-
]at\ la nivel european, `n
iulie 2006, de reprezen-
tan]ii industriei de ali-
mente [i b\uturi r\cori-
toare din Uniunea Euro-
pean\, reuni]i `n Federa-
]ia European\ a Industri-
ei Alimentare [i B\uturi-
lor R\coritoare (CIAA).
Milioane de copii
obezi
Prin aceast\ ini]iativ\
comun\, firmele Coca-
Cola, Danone, Kraft,
Mars, Nestle, Star Foods
[i Unilever, reunite sub
„umbrela“ Romalimenta,
doresc s\ ofere consuma-
torilor informa]ii nutri-
]ionale clare pe ambala-
jele lor, pentru a-i ajuta
s\ aleag\ produsele `n
mod responsabil [i pen-
tru a p\stra o diet\ echi-
librat\. „Salut ini]iativa
celor [apte companii ali-
mentare de pe pia]a ro-
9.000 DE FERMIERI AU PRIMIT SUBVEN}II DE LA APIA: Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\
(APIA) a efectuat ultimele pl\]i ale subven]iilor aferente anului 2007 p=n\ la 30 iunie. Potrivit
Agen]iei, p=n\ la aceast\ dat\, aproape 9.000 de fermieri au primit subven]iile de la APIA. Fermierii
au fost nemul]umi]i de faptul c\ APIA a `nt=rziat prea mult aceste pl\]i la hectar, acuz=nd c\ aceste
am=n\ri au `ngreunat procesul de `nfiin]are a noilor culturi. Anul trecut, s-au depus aproape 40.000
de cereri pentru o suprafa]\ lucrat\ de peste 260.000 de hectare, iar anul acesta, au fost depuse
m=neasc\ de a `mbun\-
t\]i informarea consu-
matorilor cu privire la
principalii nutrien]i din
produsele alimentare“, a
declarat Mogor Csibi, vi-
cepre[edintele Comisiei
pentru mediu, s\n\tate
public\ [i siguran]\ ali-
mentar\ din Parlamen-
tul Europei. El a ad\ugat
c\, prin apari]ia noii eti-
chet\ri CZE `n Rom=nia,
consumatorul va benefi-
cia de o informare mai
clar\ asupra compozi]iei
produselor. „~n momen-
tul de fa]\, `n Parlamen-
tul European, se afl\ `n
lucru propunerea legisla-
tiv\ referitoare la infor-
marea consumatorului `n
ceea ce prive[te produse-
le alimentare. Eu voi `n-
cerca s\ contribui la con-
turarea unei legisla]ii ca-
re s\ vin\ at=t `n `nt=m-
pinarea nevoilor consu-
matorului european, c=t
[i a cerin]elor industriei
de profil“, a precizat Mo-
gor Csibi. El a men]ionat
c\, `n prezent, nu exist\
un consens la nivel euro-
pean privind legisla]ia `n
acest domeniu, dar se
sper\ ca p=n\ `n 2012 -
2013, s\ se poat\ contu-
ra o legisla]ie european\.
aproximativ 38.000 de cereri pentru o suprafa]\ total\ de 238.400 de hectare.
Parlamentarul euro-
pean a spus c\, anual, `n
lume se `nregistreaz\ a-
proximativ 400.000 de
cazuri noi de copii cu obe-
zitate, ceea ce reprezint\
un fenomen extrem de
`ngrijor\tor. Campania
este lansat\ `ntr-un pro-
iect pilot la Bucure[ti [i
apoi se va analiza [i ex-
tinderea `n alte localit\]i
din ]ar\, cu sprijinul Au-
torit\]ii Na]ionale pen-
tru Protec]ia Consuma-
torului [i avizul Ministe-
rului S\n\t\]ii Publice.
Reprezentan]ii companii-
lor ini]iatoare spun c\ e-
tichetarea produselor se
va face p=n\ la sf=r[itul
anului.
Etichetele clare
evit\ declan[area
unor alergii
alimentare
Comisia European\ a
propus, `nc\ din luna fe-
bruarie a acestui an, eti-
chetarea mai clar\ [i mai
pertinent\ a alimentelor
[i b\uturilor. Potrivit u-
nei noi propuneri a comi-
siei, informa]iile esen]i-
ale ar trebui s\ fie afi[a-
te pe partea superioar\ a
ambalajului. Regulile `n
materie de etichetare a
alimentelor preambalate
care con]in alergeni
(arahide, lapte, mu[tar,
pe[te, etc.) vor fi aplicate
[i alimentelor v=ndute `n
restaurante, baruri, etc.
Etichetarea clar\ ne
ajut\ s\ m=nc\m mai
s\n\tos, `ntruc=t [tim
exact ce cump\r\m. ~n
baza noilor regle-
ment\ri, etichetele tre-
buie s\ indice valoarea
energetic\ [i con]inutul
de gr\simi, carbohidra]i,
zah\r [i sare pentru o
cantitate de 100 ml/g
(sau pentru o por]ie) din
produs, precum [i pro-
por]ia respectivului con-
]inut din doza zilnic\ re-
comandat\. ~n ceea ce
prive[te m\rimea carac-
terelor folosite la tip\ri-
rea etichetei, dimensiu-
nea propus\ de 3 mm
ne-ar scuti de eforturile
pe care le facem pentru
a g\si informa]iile dori-
te. La r=ndul lor, slo-
ganele comerciale nu vor
mai putea s\ ne de-
turneze aten]ia de la in-
forma]iile obligatorii. a
Seceta
`i sperie
pe polonezi
Ministrul Agriculturii
din Polonia a sus]inut o
cre[tere a pre]urilor
alimentelor mult mai
mare dec=t se
prognozase ini]ial.
Seceta amenin]\ polo-
nezii cu o cre[tere mare a
pre]urilor alimentelor, a
infla]iei [i a dob=nzilor.
Ministrul Agriculturii,
Marek Sawicki , a de-
clarat, s=mb\t\, c\ dup\
ultimele comunicate des-
pre efectele secetei vor
trebui verificate progno-
zele privind cre[terea
pre]urilor alimentelor,
informeaz\ Rzeczpospo-
lita. „~n urm\ cu o lun\
apreciam c\ pre]urile al-
imentelor nu vor cre[te
anul acesta `n Polonia
mai mult de 6,5%. Dup\
comunicatele Institutu-
lui pentru Culturi, ~n-
gr\[\minte [i Soluri le-
gate de secet\, acest in-
dice va trebui supus, din
p\cate, unor verific\ri [i
nu voi fi surprins dac\ se
va ajunge la o cre[tere de
ordinul 8-10%“, a spus
Sawicki `n timpul confe-
rin]ei de pres\ sus]inute
la Cracovia. Anul trecut,
pre]urile alimentelor au
crescut `n medie cu 4,8%.
~n perioada ianuarie-mai
2008, acest\ cre[tere a
oscilat `ntre 6 [i 8%.
Dac\ aceast\ dinamic\
va fi `ntr-adev\r mai
mare `n a doua parte a
anului, cre[terea infla]iei
[i a dob=nzilor pare ine-
vitabil\. Banca Na]iona-
l\ a Poloniei prognozea-
z\ c\, la sf=r[itul anului,
polonezii vor pl\ti pen-
tru alimente cu 6,3% mai
mult dec=t la `nceputul
lui. Ministrul Sawicki a
subliniat, s=mb\t\, c\
nu agricultorii dicteaz\
pre]urile alimentelor pe
pia]a polonez\. „Pre]u-
rile produselor alimen-
tare sunt influen]ate de
pre]ul combustibilului [i
al energiei, f\r\ care ali-
mentele nu pot fi pro-
duse“, a subliniat el, ex-
plic=nd faptul c\ alt fac-
tor ar fi specula]iile de
pe pie]ele mondiale. a
 Miercuri, 2 iulie 2008 7
POLONIA REFUZ| S| RATIFICE TRATATUL DE LA LISABONA: Pre[edintele
Actualitate polonez Lech Kaczynski a anun]at c\ nu va ratifica Tratatul de la Lisabona,
spunând c\ „este f\r\ obiect“, dup\ respingerea sa de c\tre irlandezi.
Refuzul liderului polonez, anun]at `n prima zi a pre[edin]iei franceze a UE,
d\ o lovitur\ serioas\ eforturilor pre[edintelui francez Nicolas Sarkozy,
care inten]iona s\ limiteze doar la Irlanda problemele de ratificare.

SUA are un plan secret LUMEA PE SCURT

pentru arestarea lui Bin Laden
Administra]ia SUA a elaborat, la
sfâr[itul lui 2007, un plan secret pen-
tru a facilita trimiterea de for]e spe-
ciale `n zonele tribale pakistaneze `n
urm\rirea liderilor Al-Qaeda, dar di-
viz\rile interne au `mpiedicat pune-
rea `n aplicare a acestui plan, a
anun]at, luni, cotidianul „The New
York Times“. Un `nalt responsabil
militar american citat de ziarul new-
yorkez a afirmat c\ `n interiorul Pen-
tagonului nemul]umirea fa]\ de
`nghe]area desf\[ur\rii acestor for]e
speciale este `n cre[tere, mai ales c\
exper]ii subliniaz\ c\ re]eaua con-
dus\ de Osama Ben Laden [i-a ref\-
cut for]ele `n zonele montane de la
grani]a Pakistanului cu Afganistan.
Suspendarea planului se explic\ `n
primul rând prin dezacordurile dintre
spionii CIA la Kabul [i Islamabad [i
cartierul general al agen]iei, care ar
prefera reglementarea problemei prin
raiduri aeriene cu drone (avioane f\r\
pilot), `n loc de o interven]ie uman\ `n
teren, au precizat responsabili inter-
vieva]i la Washington [i `n Pakistan.
„Dac\ sunt dezacorduri, categoric
acestea nu ne pun cu nimic `n pericol
[ansele de a-l captura pe Ban Laden“,
a comentat purt\toarea de cuvânt a
Casei Albe, Dana Perino, ad\ugând
c\ articolul con]ine „informa]ii re`n-
c\lzite“. Un purt\tor de cuvânt al
Pentagonului a refuzat s\ comenteze,
men]ionând c\ Washingtonul coope-
reaz\ strâns cu guvernul pakistanez
pentru a combate amenin]area tero-
rist\ comun\. a
Terori[tii ceceni ar
preg\ti un atac `n Rusia
Terori[tii ceceni ar preg\ti un
atentat `n regiunea Moscovei, un
grup de extremi[ti p\r\sind deja
`n mod organizat Cecenia cu des-
tina]ia Moscova, a dezv\luit ieri
portalul Life.ru, cu referire la in-
forma]ii operative ale poli]iei din
capitala rus\. For]ele de ordine
nu exclud ca extremi[tii ceceni s\-
[i fi ales ca destina]ie pentru
atentat un festival de muzic\
rock. Din 4 pân\ `n 6 iulie a.c., `n
localitatea Emmaus din regiunea
Tver (167 km distan]\ de
Moscova), sunt a[tepta]i peste
100.000 de iubitori ai muzicii
rock. Conform unor informa]ii,
terori[tii ar inten]iona s\ comit\
un atac `n timpul festivalului.
Poli]ia din regiunea Moscova, pre-

Liviu Emil Boc sare `n ap\rarea cum [i din Tver a fost plasat\ `n
stare de alert\ de grad zero,
având ordin s\ ia m\suri
Negoi]\, excep]ionale de securitate pentru

[ef la PDL r\scula]ilor din PSD Cluj asigurarea bunei desf\[ur\ri a

Bucure[ti
Biroul Permanent al
Partidului Democrat-Li-
beral (PD-L) l-a validat
luni, `n unanimitate, pe
primarul sectorului 3,
Liviu Negoi]\, `n func]ia
de pre[edinte al orga-
niza]iei Bucure[ti, dup\
ce Vasile Blaga [i-a dat
demisia. Liderul pedelist
Emil Boc a precizat c\
organiza]ia bucure[tea-
n\ „nu intr\ `n grila de
sanc]ionare“ a conducerii
partidului din punct de
vedere al rezultatelor ob-
]inute la alegerile locale,
demisia lui Vasile Blaga
„nefiind o sanc]iune“, ci o
consecin]\ a angajamen-
telor anterioare ale aces-
tuia. ~n alt\ ordine de
idei, Emil Boc a subliniat
c\, `n [edin]a BPN de
luni, au fost validate con-
ducerile a 5 din cele 9 fi-
liale sanc]ionate - Con-
stan]a, S\laj, Vrancea,
Vaslui [i Gala]i, `n cazul
celorlalte urmând s\ se
ia decizii pân\ s\pt\-
mâna viitoare. ~n func]ia
de pre[edinte al filialei
Constan]a a fost validat
Ion Popescu, candidatul
PD-L la func]ia de pre-
[edinte al Consiliului Ju-
de]ean, la filiala S\laj -
Lucian Bobe, la Vrancea
Alin Tr\[culescu, iar
Vaslui [i Gala]i vor fi co-
ordonate de vicepre[e-
dintele partidului Gheor-
ghe {tefan [i de câte doi
prim-vicepre[edin]i la
nivel jude]ean. De ase-
menea, vineri, 4 iulie,
PDL va discuta despre
rezultatele ob]inute la
alegerile locale [i se va
adopta o rezolu]ie privind
guvernarea local\. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PRIMARUL MAZ|RE
A C+{TIGAT PROCESUL
CU DNA: Primarul Constan-
]ei, Radu Maz\re, trebuie s\
fie desp\gubit de Direc]ia
Na]ional\ Anticorup]ie
(DNA) cu daune morale [i
cheltuieli de judecat\ `n va-
loare de 6.500 de lei, potrivit
sentin]ei date, luni, de ma-
gistra]ii Cur]ii de Apel Con-
stan]a, `ntr-un proces inten-
tat de edil procurorilor DNA.
a Liderul PDL se amestec\ `n disputa din PSD dintre Dâncu [i Iliescu
a Boc precizeaz\ `ns\ c\ nu va aduce `n partidul s\u nemul]umi]ii de la Cluj
a Iliescu `i acuz\ `n schimb pe colegii s\i de arogan]\ a
R\zboiul din tab\ra
PSD `ntre gruparea lui
Miron Mitrea [i cea a cluje-
nilor lui Vasile Dâncu este
speculat\ de adversari.
~ntr-un gest surprinz\tor,
liderul PDL, Emil Boc, ia
ap\rarea pesedi[tilor din
ora[ul `n care este primar.
Boc `i laud\
pe revolta]i
Pre[edintele PD-L Emil
Boc a exclus luni posibili-
tatea ca membrii grupului
PSD de la Cluj s\ fie pri-
mi]i `n rândul democrat-
liberalilor. Liderul PD-L
i-a caracterizat `ns\ pe Va-
sile Dâncu, Ioan Rus, Vasi-
le Pu[ca[ [i Vasile Soporan
ca fiind „oameni valoro[i“,
care ar putea câ[tiga `n
colegiile uninominale ca in-
dependen]i. „Nu po]i s\
spui c\ nu sunt oameni
care pot atrage voturi [i
sunt adversari incomozi,
dar de aici pân\ la a trece
de la un partid la altul este
exclus. Eu nu v\d nici un
fel de posibilitate de acest
fel. Oamenii \[tia pot câ[-
tiga singuri o circumscrip-
]ie uninominal\, ca inde-
penden]i“, a declarat Boc,
la Realitatea TV.
El a mai spus c\, de[i se
fere[te s\ comenteze ceea
ce se `ntâmpl\ `n interiorul
PSD sau al oric\rui alt
partid, este evident c\ de-
capitarea grupului de la
Cluj, care a `ncercat s\ re-
formeze partidul, este o
r\zbunare a pre[edintelui
de onoare al social-demo-
cra]ilor, Ion Iliescu. „Nu
m\ bag eu `n treburile lor
Totodat\, instan]a de jude-
cat\ oblig\ DNA s\ furnize-
ze informa]ii de interes pu-
blic cu privire la speciali[tii
institu]iei C\t\lin Ion Cu-
coar\ [i Gheorghe Macovei,
potrivit cerin]ei lui Radu
Maz\re, dup\ ce acesta a dat
`n judecat\ DNA, contestând
preg\tirea profesional\ a
celor doi exper]i ce au `ntoc-
mit raportul de expertiz\
`ntr-un dosar `n care edilul
este anchetat pentru retroce-
interne, dar a[a cum v\d
eu de la distan]\, aici e clar
c\ e r\zbunarea pre[edin-
telui de onoare Ion Iliescu,
pentru faptul c\ au pierdut
pre[edin]ia cu Mircea
Geoan\, datorit\ grupului
de la Cluj, care a dorit o re-
formare a partidului [i a
avut un cuvânt decisiv `n
sus]inerea lui Mircea Geoa-
n\. Acum Ion Iliescu are
ocazia s\ pl\teasc\ aceste
poli]e“, a conchis liderul
democrat-liberalilor.
Iliescu face apel
la lini[te
La rândul s\u, pre[edin-
tele de onoare al PSD, Ion
Iliescu, a catalogat, luni,
drept „total neavenit\ r\-
d\ri ilegale de imobile. Pri-
marul Constan]ei este cer-
cetat de DNA din anul 2005
`ntr-un dosar ce are ca obiect
retrocedarea imobilelor pre-
luate abuziv `n perioada
1945-1989.
a B|SESCU INSIST|
CU NERECUNOA{TEREA
KOSOVO: Pre[edintele Tra-
ian B\sescu a reiterat, luni,
la o Conferin]\ a Funda]iei
Konrad Adenauer, pozi]ia
Boc, protectorul pesedi[tilor clujeni
bufnirea“ pre[edintelui or-
ganiza]iei PSD Cluj, Vasile
Dâncu, dup\ ce acesta din
urm\ a spus c\ dizolvarea
birourilor politice ale unor
organiza]ii social-democ-
rate din Ardeal ar fi fost
rezultatul unei mineriade
interne la nivelul partidu-
lui. El a ad\ugat c\, `n ur-
ma rezultatelor de la alege-
rile locale, fiecare ar trebui
s\ trag\ concluziile potri-
vite pentru activitatea vii-
toare [i c\ reac]iile „impul-
sive, intempestive“ nu sunt
binevenite. „Recomanda-
rea de fond este: fra]ilor,
fiecare `n parte, sta]i cu pi-
cioarele `n lighean, cum
spune românul, analiza]i
cu toat\ seriozitatea ce se
`ntâmpl\. Dac\ toate orga-
României `n privin]a nere-
cunoa[terii independen]ei
provinciei Kosovo, dar a afir-
mat c\ autorit\]ile de la Bu-
cure[ti vor sprijini ac]iunile
aliate `n baza rezolu]iei
ONU privind acest lucru.
{eful statului român a pre-
cizat c\ singura arie `n care
]ara noastr\ nu va fi prezen-
t\ va fi cea legat\ de „con-
struirea noilor institu]ii din
Kosovo“. „Altfel, vom partic-
ipa `n continuare la KFOR [i
niza]iile jude]ene ar fi avut
acelea[i rezultate ca [i ei,
unde se ajungea?“, a spus
Ion Iliescu.
Totu[i fostul [ef al sta-
tului a ]inut s\ explice de-
capitarea filialei ardelene
a partidului. El a precizat
c\ organiza]ia de la Cluj a
avut 3 ani `n care putea de-
monstra ce `nseamn\ abor-
dare modern\ a social-de-
mocra]iei, dar c\ `n urma
rezultatelor din campania
electoral\ ei se situeaz\ la
coada clasamentului. „A-
tunci, `n ce const\ autori-
tatea lor [i de unde aceast\
arogan]\, preten]ie, s\ fie
[i pedagogii altora, când nu
demonstreaz\ prin fapte
acest lucru?“, a mai spus,
ironic, Ion Iliescu. a
vom implica for]e `n Eurofor.
Vom r\mâne solidari cu alia-
]ii [i prietenii no[tri din Uni-
unea European\ [i NATO“, a
subliniat B\sescu. Pozi]ia
României `n problema koso-
var\ a provocat dispute a-
prinse pe scena politic\ eu-
ropean\, majoritatea state-
lor UE, al\turi de SUA, spri-
jinind din plin separarea mi-
norit\]ii albaneze de statul
sârbesc. a
festivalului. ~n urm\ cu 5 ani,
separati[tii ceceni au detonat o
bomb\ `n timpul festivalului rock
din Tu[ino, o suburbie a Mosco-
vei. Atentatul din 5 iulie 2003 s-a
soldat cu 16 mor]i [i peste 40 de
r\ni]i, to]i tineri cu vârste
cuprinse `ntre 16 [i 30 de ani.
Iran: Ahmadinejad se
crede iradiat de italieni
Pre[edintele iranian Mahmoud
Ahmadinejad, ultraconservator, a
fost ]int\ a unei tentative de
atentat cu raze X, `n cursul unei
vizite `n Italia, la `nceputul lunii
mai, a afirmat ambasadorul
Iranului la Roma, Abolfazl
Zohrehvand. Complotul urm\rea
s\ `l expun\ unei iradieri masive
pe pre[edintele Ahmadinejad,
care participa la un summit ONU
de la Roma. „Cu o zi `naintea
sosirii lui Ahmadinejad, am veri-
ficat re[edin]a [i am descoperit c\
detectorul cu raze X instalat `n
re[edin]\ emitea prea multe ra-
dia]ii“, a spus diplomatul iranian.
Sistemele de detectare cu raze X
sau gamma, utilizate frecvent `n
aeroporturi pentru examinarea
bagajelor, sunt considerate drept
inofensive pentru om. Cotidianul
„Kargozaran“, apropiat de fostul
pre[edinte Akbar Hashemi
Rafsandjani, un conservator prag-
matic, le-a cerut organelor compe-
tente s\ examineze afirma]iile
liderului iranian [i, `n cazul `n
care acestea nu sunt confirmate,
s\ i se atrag\ aten]ia c\ „uti-
lizarea unor asemenea modalit\]i
de propagand\ are consecin]e ne-
faste pentru interesele ]\rii“.
Petrolul irakian, oferit
companiilor str\ine
Guvernul irakian anun]\ planuri
de a accepta participarea unor
companii str\ine `n exploatarea
uria[elor rezerve de petrol ale
]\rii. Se acord\ unor mari com-
panii petroliere europene [i ame-
ricane cel pu]in 5 contracte pe
termen scurt privind asisten]a
pentru eficientizarea extrac]iei la
instala]iile existente. Totodat\, s-
a anun]at c\ 6 câmpuri petrolif-
ere vor fi deschise pentru con-
tracte de dezvoltare pe termen
lung, pentru care sunt deja accep-
tate s\ liciteze circa 40 de com-
panii str\ine. Guvernul irakian
sper\ ca pân\ la sfâr[itul lui 2009
produc]ia s\ ating\ circa trei
milioane de barili zilnic, [i are to-
todat\ planuri mai ambi]ioase
privind exploatarea pe termen
lung. Perspectiva unei produc]ii
mai mari de ]i]ei `n Irak ar putea
fi o veste bun\ pentru `ntreaga
lume, având `n vedere actuala
cerere de petrol. a
 CM
YK

8 Miercuri, 2 iulie 2008

„Prodigioasa manifestare din Mirce[ti, la care au participat sute de s\teni [i musafiri din alte
File p\r]i, a cuprins spectacole cu versurile poetului [i dansurile copiilor de la Gr\dini]a Iugani, de la
{coala Iugani [i de la {coala Mirce[ti, o expozi]ie de icoane [i miniaturi a elevilor Dionis Sp\taru
[i Gabriel Poenaru, de la {coala Iugani, iar fanfara Palatului Copiilor, tot din Ia[i, a d\ruit
de poveste spectatorilor un trepidant concert, la care ascult\torii abia rezistau s\ nu `ntind\ horele [i
sârbele `nfocate. Serbarea s-a `ncheiat cu jocuri populare, muzic\ instrumental\ [i mare veselie.“

Conacul de la Mirce[ti, primul muzeu literar din Rom=nia

Potrivit obiceiului statornicit la Muzeul
Literaturii Rom=ne de la Casa Pogor din Ia[i -
institu]ia care are grij\ de spiritul ie[enilor,
organizând ac]iuni literar-culturale periodice -,
vinerea trecut\, a sunat adunarea. Un telefon
scurt m\ anun]a c\ duminic\, 29 iunie, la ora 12,
are loc la Mirce[ti o manifestare cultural\
dedicat\ poetului Vasile Alecsandri, prilejuit\ de
`mplinirea a 130 de ani de la premierea
„Cântecului gintei latine“, la Montpellier, [i al]i
80 de la sfin]irea capelei din curtea muzeului
local, `n care `[i duce somnul ve[niciei poetul.
La ora 10 diminea]a, un autocar alb, tras `n fa]a
Casei de Cultur\ a Studen]ilor, a[tepta doritorii
s\ participe la voiaj. Asemenea ac]iuni prev\d,
de obicei, un Te Deum, vizitarea muzeului [i o
incursiune `ncânt\toare prin pitoreasca lunc\ a
Siretului, a[a cum `i pl\cea „bardului“.

de Ion MITICAN
(mitiioan@yahoo.com;
http://mitican.romblog.ro/)
Potrivit programului, la ora in-
dicat\ am plecat spre destina]ie.
Autocarul se umpluse de amatori,
tineri [i vârstnici, dornici s\ `ntâl-
neasc\ sau s\ re`ntâlneasc\ pito-
re[tile meleaguri s\te[ti pline de
vegeta]ie, de care ora[ele, prozaice
[i n\p\dite de betoane, s-au `nde-
p\rtat cu stoicism.
~n fuga mare, am dep\[it Le]-
canii, Podu Iloaiei, Târgu Fru-
mos - a[ez\ri ce-[i schimb\ me-
reu `nf\]i[area, potopite de noi [i
cochete zidiri -, am trecut prin
boarea de r\coare tonifiant\ a
p\durii Strunga [i printre `ntin-
sele lanuri de grâu aurite [i `nv\-
p\iate ici-colo de maci `nsânge-
ra]i. P\r\sind [oseaua Romanu-
lui, dup\ vreo câ]iva kilometri,
am intrat `n Mirce[ti. Satul, `m-
br\cat s\rb\tore[te, cu casele di-
chisite, gr\dinile `nflorite [i oa-
meni zâmbitori, a[tepta parc\
musafirii ca `n zilele de Pa[ti. La
cap\tul drumului, b\trâna zidire
a muzeului `n care a vie]uit poetul
frem\ta `nmiresmat\ de parfumul
teilor tocmai `nflori]i. Fericit\,
muzeografa, tân\ra poet\ Indira
Sp\taru, `mbujorat\ de emo]ie,
`ntâmpina oaspe]ii urându-le
bun venit [i invitându-i `n ospe-
]ie, dup\ tradi]ia casei.
~n curte, veniser\ preo]ii, pri-
marul, func]ionarii comunali, pro-
fesorii, `nv\]\torii, stoluri gure[e
de [colari [i [col\ri]e `n fote [i ii
str\mo[e[ti, cum rar se mai v\d
prin sate, [i sumedenie de s\teni
[i musafiri.
Preotul Alin Hobinc\ a s\vâr-
[it slujba de pomenire la mormân-
tul lui Vasile Alecsandri din mau-
soleu, gazda a punctat istorice[te
momentul, iar poetul Horia Zilie-
ru a subliniat `nsemn\tatea poe-
ziei „Cântecul gintei latine“ - ves-
tita versuire româneasc\ recunos-
cut\ pe plan european ca simbol
al latinit\]ii.
Primul succes de scen\,
la doar 23 de ani
N\scut la Bac\u `n 21 iulie
1821, a copil\rit la Mirce[ti [i la
Ia[i, `n casa p\rinteasc\ megie[i-
t\ cu Biserica „Sfântul Ilie“, a `n-
v\]at la Miroslava [i la Paris
(1834-1835), unde a dat [i bacala-
ureatul. ~ntors `n ]ar\, a primit
`nt=i slujba de [ef de mas\ (birou)
la Dreg\toria Pensiilor, apoi a de-
venit unul dintre directorii Tea-
trului, dedicându-se scrisului, `n-
ceput `nc\ din Paris.
Dup\ câteva lucr\ri dramat-
ice, precum „Farmazonul din Hâr-
l\u“, „Modista [i cinovicul“, la 18
decembrie 1844, tr\ia bucuria
premierii piesei „Iorgu de la Sada-
gura“, inspirat\ din „str\inomani-
a“ unor contemporani [i primit\
cu entuziasm de spectatori. Cum
`[i amintea mai târziu, autorul do-
rea s\ biciuiasc\ „prosteasca iz-
meneal\ de a dispre]ui tot ce era
na]ional: limb\, obiceiuri, jocuri
pân\ [i Moldova `ns\[i… Oricine
trecuse grani]a considera c\ nu
mai poate tr\i `n ]ara sa“. ~n seara
premierii, a[tepta cu emo]ie fina-
lul spectacolului. „Teatrul era ar-
hiplin“. Venise [i „principele Stur-
dza [i toat\ lumea bun\. M\ a-
flam `n loja tat\lui meu (postel-
nic, pe atunci) [i tremuram. Actul
I se termina `n zgomotul aplauze-
lor; al doilea, `n zgomotul entuzi-
asmului; la cel de-al treilea, sala
se ridica `n picioare [i chema pe
autor cu un adev\rat zgomot de
furtun\. Eu, sunt silit s\ m\ ar\t
`n marginea lojii noastre, iar la
ie[irea din loj\, femei [i b\rba]i se
n\pustir\ asupra mea, m\ `mbr\-
]i[au, m\ treceau de la unul la al-
tul, dar cea mai dulce r\splat\ m\
a[tepta acas\ [i o aflai `n s\rut\-
rile tat\lui meu. Plângea s\rutân-
du-m\“.
Dragul lui b\iat, de numai 23
de ani, nu-i `n[elase a[tept\rile.
La 21 decembrie 1845, se juca
piesa „Ia[ii `n Carnaval“, urmând
[i alte lucr\ri dramatice, precum
suita Chiri]elor, `ncep=nd cu „Chi-
ri]a `n Ia[i“, pus\ `n scen\ `nce-
pând din 1850.
A participat la mi[carea revo-
lu]ionar\ din anul 1848, dup\ `-
n\bu[irea c\reia a r\mas aproape
doi ani `n exil, de unde s-a `ntors
`n timpul domniei lui Grigore Ghi-
ca. A suferit pierderea mamei, `n
1842, cât [i a prietenei Elena Ne-
gri, sora lui Costache Negri, dece-
dat\ pe un vapor lâng\ Constanti-
nopl, pe când se `ntorcea acas\
(1847).
Anul 1853 i-a adus volumele
„Poezii poporale“ [i „Balade“
(„Cântece b\trâne[ti“), `n care loc
de frunte are „Miori]a“, „acea in-
spira]iune f\r\ seam\n, acel sus-
pin al brazilor [i al izvoarelor de
pe Carpa]i, acea doin\ m\rea]\
care s-a publicat `n capul frumoa-
Restructurat `n anii 1987 [i 1991-1993, muzeul s-a deschis din nou la 19 septembrie 1993
sei culegeri al lui Alecsandri“,
cum avea s\ scrie, mai târziu,
Mihai Eminescu.
~n nefericitul an 1854, dece-
dând [i p\rintele, pe când poetul
era departe de ]ar\, se `ntorcea
gr\bit la Ia[i, oprindu-se `ndure-
rat la mormântul proasp\t din ci-
mitirul Bisericii „Sf. Spiridon“.
Mergând la Mirce[ti, a hot\r=t eli-
berarea ]iganilor din robie, dând
exemplul ce avea s\ fie urmat de
c\tre domnitorul Grigore Ghica,
care, `n decembrie 1855, a slobozit
to]i robii din Moldova. ~n anul
1857, tr\ia [i tragedia pierderii
surorii sale, Catinca, c\s\torit\ cu
aprigul unionist Costache Rolla.
Continuând lupta vie]ii, „poe-
tul cet\]ean“, autor al romantice-
lor legende [i al ginga[elor paste-
luri, participa viguros la b\t\lia
pentru Unirea Principatelor, `nce-
put\ `n prim\vara anului 1856.
~n anii aceia, a publicat poezia
„Hora Unirii“ devenit\ imn na]io-
nal al Unirii `n Moldova [i peste
Milcov, `n Muntenia.
La 3 ianuarie 1859, la Ia[i, `n-
trunindu-se membrii Partidului
Unionist `n Cabinetul de {tiin]e
Naturale, lâng\ casa p\rinteasc\,
pentru propunerea candidatului
la domnie, l-a sus]inut pe colone-
lul Alexandru Ioan Cuza.
Dup\ s\vâr[irea alegerii dom-
nitorului `n Moldova [i `n Munte-
nia, ca ministru de Externe, a
mers `n turneu diplomatic la Pa-
ris, Londra [i Torino, pentru a ob-
]ine recunoa[terea dublei alegeri.
~n capitala Fran]ei, a avut onoarea
s\ discute dorin]a românilor cu
`mp\ratul Napoleon al III-lea.
Scârbit de intrigile politicia-
niste, care i-au adus insuccesul la
o alegere de deputat `n Ilfov, unde
fusese propus de unioni[tii mun-
teni, din anul 1860, s-a retras la
Mirce[ti, mo[ia l\sat\ mo[tenire
de p\rinte. Având de transpus pe
hârtie gânduri patriotice, a scris
zguduitoarele piese istorice „Des-
pot Vod\“, „Fântâna Blanduziei“,
„Ovidiu“, r\mânând la Mirce[ti
pân\ la apusul vie]ii, de unde
mergea `n r\stimpuri la Bucure[ti
ori Ia[i.
premiul concursului din Montpel-
lier (Fran]a) pentru „Cântecul
gintei latine“ (1878), drept recu-
no[tin]\, Prim\ria ora[ului Ia[i a
dat numele s\u str\zii Sfântul I-
lie, `n care copil\rise. Casa p\rin-
teasc\ r\mas\ mo[tenire fratelui
Iancu, c\s\torit la Paris, avea s\
fie `nstr\inat\.
Pân\ `n anul 1860, a stat la
Mirce[ti scurte perioade, `n va-
can]e sau f\când popasuri pe dru-
mul dintre Bucure[ti [i Ia[i. Acolo
a instalat-o, din 1858, pe Paulina
Lucasievici sau Locassiewicz, o fa-
t\ din popor, cunoscut\ se spune
prin 1856-1857 la hanul din Târ-
gu Frumos [i care, la 3 noiembrie
1857, i-a n\scut o feti]\, Maria,
dezmierdat\ Marghioli]a. De[i le-
g\tura lor nu se legalizase decât
`n 1876, poetul având leg\mânt
sufletesc s\ nu se c\s\toreasc\ (la
moartea Elenei Negri), Alecsandri
nu a ascuns alian]a, punând la
dispozi]ia Paulinei loja sa de la
teatrul ie[ean când dânsul lipsea.
Prin 1861, a pus la cale con-
struirea unei case pe care a termi-
nat-o `n anul 1867 [i care ad\pos-
te[te acum muzeul.
La Mirce[ti, s-a dedicat litera-
turii, compunând frumoasele pas-
teluri, inspirate din frumuse]ea
naturii, via]a la ]ar\ [i rotirea a-
notimpurilor, multe fiind `nchina-
te iernii. Punea astfel bazele unei
noi specii literare `n literatura ro-
mâneasc\ (1867). Apropiat de via-
]a satului, a scris [i frumoasele
doine de dor, de dragoste, de c\t\-
nie, haiducie (voinicie), de `nstr\i-
nare, de ciob\nie [i o vast\ oper\
din poezii, proz\ [i teatru. ~nchina
ciclul „Osta[ii no[tri“ (1878) erois-
mului lupt\torilor `n R\zboiul de
Independen]\ („Pene[ Curcanul“,
„Sergentul“, „Hora de la Grivi]a“,
„Hora de la Plevna“).
S-a s\vâr[it din via]\ la Mir-
ce[ti, `n 22 august 1890, ucis de o
ne`ndur\toare boal\. A fost `nhu-
mat `n curtea casei p\rinte[ti [i a-
poi `n capela zidit\ cu sprijinul A-
cademiei Române, dup\ planurile
arhitectului N. Ghica Bude[ti
(1928).
Casa din Mirce[ti
devine, `n 1914, primul
muzeu literar din ]ar\
~n 1885, donase Academiei Ro-
mâne casa din Mirce[ti cu `ntrea-
ga zestre. Academia, luând-o `n
posesie prin anul 1914, a pus-o la
dispozi]ia vizitatorilor, devenind,
astfel, primul muzeu literar din
]ar\. Cl\direa a suferit distrugeri
`n timpul r\zboiului din vara anu-
lui 1944 [i a intrat `n repara]ii, re-
deschiz=ndu-se ca muzeu la 9 iu-
nie 1957. Restructurat `n anii
1987 [i 1991-1993, muzeul s-a
deschis din nou la 19 septembrie
1993.
* INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
A NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI

Talentatul actor Petru Ciubotaru, de la
Teatrul Na]ional din Ia[i, a adus,
duminic\, pe scena improvizat\ de la
Mirce[ti, o cucoan\ Chiri]a plin\ de verv\
Morm=ntul lui Alecsandri se afl\ `n
capela zidit\ cu sprijinul Academiei
Române, dup\ planurile arhitectului N.
Ghica Bude[ti (1928)
La Mirce[ti,
s-a dedicat literaturii ~n fostul dormitor, se p\streaz\ mobilier original,
Ca ie[ean, Alecsandri a locuit stampe, tablouri `n ulei, fotografii de familie
`n casa p\rinteasc\ construit\
prin 1780 [i cump\rat\ de la un-
chiul Iordache Alecsandri prin
1833 (casa ad\poste[te acum Mu-
zeul Teatrului din Ia[i). Primind

O a[ezare atestat\ de peste 550 de ani tacuzino sau pentru o Margaret\

Comuna Mirce[ti, compus\ din
satele Mirce[ti [i Iugani, atestat\
documentar de peste 550 de ani,
are peste 3.800 de locuitori [i se
afl\ la aproximativ 16 km de Ro-
man, 27 km de Pa[cani [i 76 km de
municipiul Ia[i. Documentul de a-
testare dateaz\ din 7 iunie 1455,
c`nd domnul Moldovei, Petru A-
ron, a `nt\rit mai multe sate pe
Siret, printre care [i Mirce[tii.
Prin 1783, st\pânea mo[ia sp\-
tarul Enacachi Millo, al c\rui fiu,
Andrei Millo, o vindea hatmanu-
lui Alecu Ghica (1828), de la care,
`n 1831, o cump\ra vornicul Vasi-
le Alecsandri, tat\l poetului. Du-
p\ moartea poetului, la 22 august
1890, mo[ia a r\mas `n st\pâni-
rea so]iei, Paulina Alecsandri, pâ-
n\ `n 1921, când a decedat, l\-
sând mo[ia [i conacul din sat ne-
poatelor sale, Margareta [i Elena
Catargi. Ele reprezentau fericirea
bunicului Vasile Alecsandri, Elena
amintindu-i de marea lui dragoste
pentru Elena Negri, iar Margareta
de alt\ iubire (pentru Maria Can-
ne[tiut\). Maria, muzician\ [i
pictori]\, fiica poetului, instruit\
vreo zece ani la Paris, a fost c\s\-
torit\ de dou\ ori, din prima `nso-
]ire (1877), cu Dimitrie A. Catar-
gi, av=nd fetele Elena [i Margare-
ta, iar din a doua c\s\torie (prin
1883), cu George E. Bogdan, a-
v=nd un b\iat, Henri Bogdan, c\-
ruia, `n 1938, i-a l\sat parte din
avere, actul fiind conceput la Bor-
ze[ti, comuna Bogdana, jude]ul
Bac\u, unde tr\ia la conacul din
Bogd\ne[ti, administrând p\-
mânturile str\mo[e[ti. Volubil [i
documentat, domnul Cristinel,
str\-str\nepotul poetului, fiul al
lui Henri Bogdan, prezent la co-
memorarea din Mirce[ti, a adus
am\nunte interesante din via]a
familiei Bogdan [i a p\rintelui
s\u, locatar la Fete[ti, unde s-a
stabilit dup\ deportarea din anii
1950, `n B\r\gan. ~ntre altele,
[i-a amintit de soarta iubitelor ne-
poate ale poetului: Margareta a
murit prin 1942, iar Elena, expro-
priat\ din Mirce[ti, a fost interna-
t\ la un azil de b\trâni din Ro-
man, decedând `n anul 1957, când
s-a n\scut Cristinel.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK

Documentar
{tefan, voievodul Mare [i Sfânt al românilor
{tefan al III-lea, supranumit {tefan cel Mare, s-a
n\scut `n Borze[ti (`n actualul jude] Bac\u). Era
fiul lui Bogdan al II-lea [i nepotul lui Alexandru
cel Bun (1400-1432). Dup\ uciderea tat\lui s\u
de c\tre Petru Aron, se refugiaz\ `n }ara
~n vremea lui {tefan, Mol-
dova se `ntindea de la Carpa]ii
R\s\riteni [i pân\ la Nistru,
pozi]ie care plasa micul stat `n
calea „marilor furtuni“ ale
vremii.
Astfel, `n decursul domniei
sale, {tefan cel Mare a purtat
r\zboaie cu du[mani veni]i din
cele patru z\ri. Din r\s\rit a
trebuit s\ st\vileasc\ incursiu-
nile hoardelor t\t\re[ti, la mia-
z\noapte [i apus a trebuit s\
vegheze asupra amenin]\rii ne-
statornicilor polonezi [i unguri,
iar de la miaz\zi sufla vântul
aspru al celei mai teribile ame-
nin]\ri a vremii: semiluna
otoman\.
„Cu ajutorul lui
Dumnezeu [i b\rb\]ia
moldovenilor“
Scânteia declan[atoare a
ofensivei musulmane `n Moldo-
va a constituit-o amestecul vo-
ievodului {tefan `n treburile
}\rii Române[ti care, prev\-
zând c\ va avea de luptat `n
curând cu turcii - refuzase s\
pl\teasc\ tribut Por]ii - a c\u-
tat s\ pun\ un domn prieten,
lucru pe care l-a [i reu[it `n
1473, când `l `nl\tur\ pe Radu
cel Frumos, vasal turcilor.
~nfuriat de `ndr\zneala dom-
nitorului moldovean, Mahomed
al II-lea, cuceritorul cet\]ii mi-
lenare a Bizan]ului, `l trimite
`n Moldova pe Soliman pa[a cu
o oaste de 120.000 de oameni.
Spune legenda c\, „v\zând {te-
fan puzderia cea de turci, n-a
fost chip s\ se bat\ f\]i[ [i la loc
larg. ~ndat\ a cotigit-o {tefan
cu oastea `nd\r\t, pe ici, pe co-
lea. {i tot i-a tras pe turci, `n-
cet-`ncet, drept pe unde [tia
n\zdr\vanul Moldovei c\-i va
face chis\li]\ pe du[manii care
voiau s\-i `nchin\m ]ara cu vo-
ie, ori f\r\ voie“. Locul cel mai
„Roade ale credin]ei
`n Sfântul Munte Athos“
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i
v\ invit\ la un pelerinaj `n Sfântul Munte Athos
`n perioada 31 august-10 septembrie 2008
Se vor vizita m\n\stirile:
Xeropotamou, Kutlumusiu, Vato-
ped, Pantokrator, Stavronikita,
Iviron, Filotheu, Marea Lavr\ [i
Schitul românesc Prodromu. ~n
Tesalonic, pelerinii vor avea bucu-
ria de a se `nchina la moa[tele Sf.
Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de
mir, [i ale Sf. Mc. Anisia.
Pre]ul pelerinajului este de 295
EURO ^ 275 RON. Servicii in-
cluse: transport cu microbuz; 1
noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i
cazare, mic dejun la hotel** `n
Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri
Miercuri, 2 iulie 2008
Româneasc\, revenind dup\ 6 ani [i, sprijinit
de Vlad }epe[, `l `nl\tur\ pe asasinul tat\lui
s\u, fiind uns domn al Moldovei la 14 aprilie
1457 pe locul ce se chema „câmpia Dirept\]ii“,
lâng\ cetatea Sucevei.
favorabil moldovenilor pentru
confruntarea final\ s-a dovedit
a fi lâng\ Vaslui, lâng\ locali-
tatea Podu ~nalt.
~n diminea]a zilei de 10 ia-
nuarie 1475, {tefan, cu cei
40.000 de o[teni ai s\i, d\du a-
tacul pe nea[teptate, configura-
]ia câmpului de lupt\, cea]a [i
terenul ml\[tinos nedând ar-
matei otomane, superioare nu
doar numeric, ci [i tehnic, posi-
bilitatea s\ se desf\[oare. {i
spune acela[i izvor c\ „a[a, cu
ajutorul lui Dumnezeu [i cu
b\rb\]ia osta[ilor moldoveni, a
sc\pat {tefan Vod\ ]ara de
necaz [i de `nchinare `naintea
p\gânului“.
Europa elogiaz\ victoria
Voievodului {tefan
Biruin]a lui {tefan Vod\ cel
Mare a impresionat `ntr-atât
lumea cre[tin\, `ncât cronica-
rul polon Dlugosz `l elogia prin
cuvintele: „O, b\rbat demn de
admirat, care cel dintâi dintre
principii lumii a repurtat `n zi-
lele noastre o victorie atât de
str\lucit\ `mpotriva turcilor.
Dup\ p\rerea mea, el este cel
mai vrednic s\ i se `ncredin]eze
conducerea [i st\pânirea lumii
[i mai ales func]ia de coman-
dant [i conduc\tor contra tur-
cilor, cu sfatul comun, `n]elege-
rea [i hot\rârea cre[tinilor, pe
când ceilal]i regi [i principi
cre[tini trând\vesc `n lene, `n
desf\t\ri [i lupte civile“, iar
papa Sixt al IV-lea, `ntr-o
scrisoare adresat\ voievodului
moldovean [i datat\ la 10 mar-
tie 1476, scria: „lucrarea ta asu-
pra necredincio[ilor turci, vr\j-
ma[i comuni, s\vâr[it\ pân\ a-
cum cu `n]elepciune [i b\rb\]ie,
au adaos atâta str\lucire nu-
melui t\u, c\ e[ti `n gura tu-
turor [i e[ti l\udat cu deosebire
de to]i, `n unire de sim]iri.“
M\n\stirea Putna
`n Sf. Munte Athos; `nso]itor din
partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele
de prânz [i cina; taxa de intrare `n
Muntele Athos (25 EURO); trans-
portul `n Muntele Athos (100
EURO); asigurarea medical\.
Oferta Centrului de Pelerinaj
poate fi accesat\ pe pagina de inter-
net: www.centruldepelerinaj.ro.
Informa]ii suplimentare pute]i
ob]ine la telefon: 0232/276907 sau
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf.
Parascheva“ din Ia[i (`n incinta
Catedralei mitropolitane).
CM
YK
„Con[tient c\ `nfrângerea suferit\ de turci nu `nseamn\ [i dispari]ia
pericolului otoman, domnul moldovean scrie, la 25 ianuarie 1475, mai
multor conduc\tori europeni, aducându-le la cuno[tin]\ victoria ob]inut\ [i
cerându-le ajutor militar, `n eventualitatea unor noi incursiuni otomane. Cu
toate felicit\rile [i promisiunile primite, {tefan n-a fost ajutat de nimeni.“
„Cu voia lui
Dumnezeu au fost
`nfrân]i cre[tinii“
Con[tient c\ `nfrângerea su-
ferit\ de turci nu `nsemna [i
dispari]ia pericolului otoman,
domnul moldovean scrie, la 25
ianuarie 1475, mai multor con-
duc\tori europeni, aducându-le
la cuno[tin]\ victoria ob]inut\
[i cerându-le ajutor militar, `n
eventualitatea unor noi incursi-
uni otomane. Cu toate felicit\-
rile [i promisiunile primite,
{tefan n-a fost ajutat de nimeni
când, `n anul urm\tor, `nsu[i
sultanul Mahomed al II-lea a
venit `n Moldova, cu o armat\
de 200.000 de oameni. Afla]i `n
evident\ inferioritate, moldove-
nii au aplicat strategia, deve-
nit\ „tradi]ional\“ `n ]\rile ro-
mâne, a h\r]uielii [i pustiirii
regiunilor str\b\tute de o[tile
du[mane.
~n ziua decisiv\ luptei, la 26
iulie 1476, a[a cum scrie `n pi-
sania bisericii ridicate dup\ 20
de ani, la R\zboieni, locul con-
frunt\rii, „s-au ridicat puterni-
cul Mahomed, `mp\ratul tur-
cesc, cu toate puterile sale r\-
s\ritene… [i au venit s\ prade
[i s\ ia }ara Moldovei. {i au
ajuns pân\ aici, la locul numit
Valea Alb\ (n.r. sau R\zbo-
ieni). Iar noi, {tefan Voievod [i
cu fiul nostru Alexandru, am
ie[it `naintea lor [i am f\cut
mare r\zboi cu ei, `n luna iulie
26; [i cu voia lui Dumnezeu au
fost `nfrân]i cre[tinii de p\gâni.
{i au c\zut acolo mul]ime mare
de osta[i ai Moldovei“.
Mahomed `[i continu\ mar-
[ul, atacând cet\]ile Suceava,
Neam]ul [i Hotinul, f\r\ a reu-
[i s\ le cucereasc\. Aflând c\
{tefan preg\te[te o nou\ oaste,
c\ ungurii [i polonezii se apro-
pie de grani]ele Moldovei cu a-
jutor armat, sc\zând resursele
de hran\, iar epidemia de ciu-
m\ nimicindu-i tot mai mul]i
solda]i, hot\r` retragerea, f\r\
„Vom lupta pân\ la moarte pentru legea cre[tineasc\“
a Scrisoarea lui {tefan cel Mare c\tre principii cre[tini (25 ianuarie 1475) a
C\tre Coroana ungureasc\ [i
c\tre toate ]\rile `n care va ajunge
aceast\ scrisoare, s\n\tate.
Noi, {tefan voievod, din mila
lui Dumnezeu domn al }\rii Mol-
dovei, m\ `nchin cu prietenie vo-
u\, tuturor c\rora le scriu, [i v\
doresc tot binele, [i v\ spun Dom-
niilor Voastre c\ necredinciosul
`mp\rat al turcilor a fost de mult\
vreme [i este `nc\ pierz\torul `n-
tregii cre[tin\t\]i [i `n fiecare zi
se gânde[te cum ar putea s\ supu-
n\ [i s\ nimiceasc\ toat\ cre[ti-
n\tatea. De aceea, facem cunoscut
Domniilor Voastre c\, pe la Bobo-
teaza trecut\, mai sus-numitul
turc a trimis `n ]ara noastr\ [i `m-
potriva noastr\ o mare o[tire, `n
num\r de 120.000 de oameni, al
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
CM
YK
a-[i vedea realizat planul de su-
punere a ]\rii.
Din nefericire, `n 1484, noul
sultan Baiazid al II-lea, atac\
pe nea[teptate cet\]ile Chilia [i
Cetatea Alb\ [i le cucere[te, ce-
ea ce a avut pentru Moldova ur-
m\ri foarte nefavorabile, `nchi-
zându-se, astfel, drumul spre
Marea Neagr\, cu efecte dezas-
truoase asupra economiei ]\rii.
~ntrucât garnizoanele tur-
ce[ti instalate `n cet\]ile cuce-
rite reprezentau o permanent\
amenin]are, viteazul [i `n]elep-
tul domn hot\r`, pentru binele
]\rii, s\ `ncheie, `n 1489, un
tratat de pace cu turcii, o-
bligându-se s\ pl\teasc\ un
tribut anual de 3000 de florini
vene]ieni.
Mare ctitor
de l\ca[uri sfinte
Spune legenda c\ {tefan cel
Mare [i Sfânt ar fi ctitorit 44 de
biserici [i m\n\stiri. Nu au
d\inuit toate pân\ `n zilele
noastre, `ns\ cele care au ajuns
pân\ la noi arat\ grija [i d\r-
nicia domnului pentru Biseric\
[i podoaba ei.
Trebuie amintit\, `n primul
rând, M\n\stirea Putna, m\-
n\stirea cea mai apropiat\ su-
fletului voievodului - prima sa
ctitorie - pe care a ales-o [i ca
loc pentru odihna ve[nic\.
O alt\ ctitorie [tefanian\
este Vorone]ul, ridicat pe locul
unui schit din lemn, `n care,
potrivit tradi]iei, ar fi tr\it Da-
niil Sihastrul, de la care dom-
nitorul a primit sfat [i cuvânt de
mângâiere `n ceas de grea
cump\n\ `n timpul luptelor pen-
tru ap\rarea p\mântului str\-
mo[esc. Biserica - cu hramul
Sfântul Gheorghe - a fost ridi-
cat\ `n mai pu]in de patru luni,
din 26 mai pân\ `n 14 septem-
brie 1488. Ea [i-a câ[tigat un re-
nume deosebit `n `ntreaga lume
pentru picturile sale exterioare.
~n timpul domniei lui {te-
fan, m\n\stiri ca Probota, Mol-
dovi]a, Bistri]a, Humor [.a., ri-
dicate de `nainta[ii s\i la sca-
un, [i-au continuat existen]a,
primind diferite danii din
partea domnitorului.
Num\rul l\ca[urilor de `n-
chinare a sporit prin m\n\sti-
c\rei c\pitan de frunte era Soli-
man pa[a beglerbegul; `mpreun\
cu acesta se aflau to]i curtenii sus-
numitului turc, [i toate popoarele
din Romania (n.r. fostul teritoriul
bizantin), [i domnul }\rii Munte-
ne[ti cu toat\ puterea lui, [i Assan
beg, [i Ali beg, [i Schender beg, [i
Grana beg, [i O[u beg, [i Valtival
beg, [i Serefaga beg, domnul din
Sofia, [i Cusenra beg, [i Piri beg,
fiul lui Isac pa[a, cu toat\ puterea
lui de ieniceri. Ace[ti mai sus-
numi]i erau to]i c\pitanii cei mari,
cu o[tile lor.
Auzind [i v\zând noi acestea,
am luat sabia `n mân\ [i, cu aju-
torul Domnului Dumnezeului nos-
tru Atotputernic, am mers `mpo-
triva du[manilor cre[tin\t\]ii,
9
„Prin canonizarea Sfântului Voievod {tefan cel Mare al
Moldovei, `n anul mântuirii 1992, se pecetluie[te
sinodal cultul pe care, de veacuri, poporul român `l
aduce sl\vitului nostru domnitor, se toarn\ pentru
eternitate untdelemnul dragostei, al prosl\virii [i al
venera]iei `n cinstita candel\ de la mormântul Sfântului
voievod [i erou de la Putna str\bun\“ - Nestor
Vornicescu, mitropolitul Olteniei (1978-2000)
rile, schiturile [i bisericile de care, de asemenea, d\inuie[te
mir ridicate de {tefan sau de pân\ `n zilele noastre. ~n ul-
boierii s\i. Multora dintre cti- timii ani de domnie a `n\l]at o
toriile `nainta[ilor le-a ridicat biseric\ nou\ la M\n\stirea
construc]ii noi ori a ref\cut cele Dobrov\], lâng\ Ia[i.
existente. De pild\, la M\n\s- ~n afar\ de m\n\stiri, cre-
tirea Neam] a ridicat din dinciosul domn a ctitorit [i nu-
temelie o biseric\ nou\ cu hra- meroase biserici de mir - cu
mul „~n\l]area Domnului“, e- mult mai multe decât m\n\sti-
xistent\ [i ast\zi, terminat\ la rile - construite, de obicei, pe
14 noiembrie 1497. La Bistri]a locul b\t\liilor. (diac. Nicolae
a zidit o clopotni]\ cu paraclis, PASCAL)
du[manilor cre[tin\t\]ii, pân\
mai este vreme, fiindc\ turcul are
acum mul]i potrivnici [i din toate
p\r]ile are de lucru cu oameni ce-i
i-am biruit [i i-am c\lcat `n picioa- stau `mpotriv\ cu sabia `n mân\.
re, [i pe to]i i-am trecut sub ascu- Iar noi, din partea noastr\, f\g\-
]i[ul s\biei noastre; pentru care duim, pe credin]a noastr\ cre[ti-
lucru, l\udat s\ fie Domnul Dum- neasc\ [i cu jur\mântul Domniei
nezeul nostru. Auzind despre a- Noastre, c\ vom sta `n picioare [i
ceasta, p\gânul `mp\rat al turci- ne vom lupta pân\ la moarte pen-
lor `[i puse `n gând s\ se r\zbune tru legea cre[tineasc\, noi cu ca-
[i s\ vie, `n luna lui mai, cu capul pul nostru. A[a trebuie s\ face]i [i
s\u [i cu toat\ puterea sa `mpotri- voi, pe mare [i pe uscat, dup\ ce,
va noastr\ [i s\ supun\ ]ara noas- cu ajutorul lui Dumnezeu celui
tr\, care e poarta cre[tin\t\]ii [i Atotputernic, noi i-am t\iat mân\
pe care Dumnezeu a ferit-o pân\ cea dreapt\. Deci, fi]i gata, f\r\
acum. Dar dac\ aceast\ poart\, `ntârziere.
care e ]ara noastr\, va fi pierdut\
- Dumnezeu s\ ne fereasc\ de a[a Dat\ `n Suceava, `n ziua de
ceva - atunci toat\ cre[tin\tatea Sfântul Pavel, luna ianuarie `n
va fi `n mare primejdie. 25, anul Domnului 1475.
De aceea, ne rug\m de Domni-
ile Voastre s\ ne trimite]i pe c\pi- {tefan voievod,
tanii vo[tri `ntr-ajutor `mpotriva domnul }\rii Moldovei
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Copiii intr\ gratis
`n [trandurile
din Capital\
Copiii cu vârste sub 10 ani vor
avea acces gratuit `n [trandurile
Capitalei, conform unei dispozi]ii
semnate de primarul general
Sorin Oprescu. Astfel, copiii vor
putea beneficia de gratuitate la
[trandurile Ciurel, Giule[ti [i
Berceni, pân\ la sfâr[itul
vacan]ei de var\. Efortul finan-
ciar va fi suportat din bugetul
Administra]iei Lacuri, Parcuri [i
Agrement. {trandurile Capitalei
sunt preg\tite s\ primeasc\ pu-
blicul, `n program prelungit,
chiar [i non-stop, pentru a oferi o
solu]ie celor care doresc s\ se
recreeze pe perioada caniculei,
informeaz\ un comunicat de
pres\ al municipalit\]ii.
Prim\ria Capitalei a amenajat
{trandul Crânga[i (Dâmbovi]a),
din str. Virtu]ii, nr. 24, sector 6,
deschis non-stop, dotat cu trei
bazine pentru adul]i, dou\
bazine pentru copii [i dou\
terenuri de fotbal, un teren tenis
[i trei tobogane pentru copii.
Totodat\, `n Capital\
func]ioneaz\ {trandul Berceni,
din str. Izvorul Oltului nr. 3, sec-
tor 4, care este deschis `ntre
orele 8:00 - 20:00 [i are un bazin
pentru adul]i, un bazin circular
pentru copii, un teren de baschet
ultramodern, dou\ terenuri fot-
bal-tenis, dou\ terenuri pentru
tenis de câmp [i un teren de
minigolf. {trandul Giule[ti, din
Calea Giule[ti, nr. 240, sector 6,
este deschis `ntre orele 8:00-
20:00 [i de]ine un bazin pentru
adul]i. Bucure[tenii pot alege s\
se recreeze [i `n parcurile
Tineretului sau Cr=nga[i, unde
au fost amenajate terenuri de
fotbal-tenis.
Podul transfrontalier
Tisa a fost redeschis
Traficul peste podul transfronta-
lier Tisa, care face leg\tura din-
tre Maramure[ [i Ucraina, a fost
reluat, luni dup\-amiaz\, dup\ o
pauz\ de zece luni.
Redeschiderea punctului de fron-
tier\ [i vam\ s-a f\cut `n
prezen]a autorit\]ilor locale [i a
numero[i români care a[teptau
s\ treac\ `n Ucraina. „Podul
avea probleme la structura de
rezisten]\ [i trebuia `nchis pen-
tru repara]ii, pentru c\ nu
puteam s\ ne juc\m cu siguran]a
oamenilor. Toate defec]iunile
constatate la structura de rezis-
ten]\ a construc]iei au fost reme-
diate, iar lemnul distrus a fost
`nlocuit cu alte grinzi mult mai
solide. De asemenea, a fost tur-
nat\ o [ap\ de asfalt pe toat\
lungimea podului“, a declarat
primarul municipiului Sighetu
Marma]iei, Eugenia Godja.
Imediat dup\ redeschiderea po-
dului, aproape 500 de români au
trecut `n Ucraina. Majoritatea
celor care au trecut grani]a `n
Ucraina au cump\rat bunuri
agroalimentare, benzin\ sau
]ig\ri. Podul transfrontalier din-
tre Maramure[ [i Ucraina a fost
`nchis `n urm\ cu zece luni, dup\
ce s-a constatat c\ structura de
rezisten]\ este afectat\. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 2 iulie
Vremea va fi cald\. Cerul va fi
variabil, cu unele `nnor\ri `n sudul [i
sud-estul ]\rii, precum [i `n zona de
munte, unde pe arii restr=nse vor fi
averse [i desc\rc\ri electrice. ~n restul
teritoriului astfel de fenomene se vor
semnala izolat. Vor fi condi]ii de
grindin\. V=ntul va prezenta inten-
sific\ri de scurt\ durat\ `n timpul
ploilor. Temperatura aerului, `n
sc\dere u[oara `n cea mai mare parte
a ]\rii, va avea valori maxime
cuprinse `ntre 22 [i 32 de grade, izolat
mai ridicate `n sudul Olteniei.
sursa: www.intellicast.com
Miercuri, 2 iulie 2008
VEHICULELE GRELE NU VOR MAI CIRCULA ~N CENTRUL BUCURE{TIULUI:
Accesul autovehiculelor din Bucure[ti, cu masa mai mare de 5 tone, va fi
interzis `n centrul Capitalei, `n perioada 1 iulie-31 august a.c., `ntre orele
7:00-20:00, iar `ntre orele 20:00-7:00, accesul se poate face pe baz\ de
autoriza]ie de la Prim\rie, a anun]at Poli]ia Capitalei. Cei care nu vor
respecta aceste restric]ii risc\ sanc]iuni cu amend\, de la 3 la 5 mii de lei.
Principala surs\ de poluare a Dun\rii sunt navele
a Navele care urc\ pe Dun\re, spre porturile Gala]i [i Br\ila, prefer\ s\ deverseze apele reziduale `n fluviu,
pentru a nu fi obligate s\ pl\teasc\ serviciile administra]iilor portuare unde acosteaz\, sus]in reprezentan]ii
G\rzii de Mediu a {eful G\rzii de Mediu a Rezerva]iei Delta Dun\rii a precizat c\ ultima poluare de mare
amploare a Dun\rii a fost semnalat\ `n luna aprilie, `ns\ nici `n prezent nu se cunoa[te sursa acesteia a
Navele care urc\ pe Dun\re, spre leasc\ santina `n Dun\re, `n apro- O alt\ problem\ `n ceea ce sisteme de preluare a apelor uzate de
porturile Gala]i [i Br\ila, prefer\ s\ piere de Tulcea. Astfel, `n porturile prive[te poluarea apelor Dun\rii la nave. Potrivit unui raport al
deverseze apele reziduale `n fluviu, `n care acosteaz\, navele nu mai au const\ `n faptul c\ pensiunile din ARBDD, concentra]ia de hidrocar-
pentru a nu fi obligate s\ pl\teasc\ probleme“, a afirmat comisarul-[ef Delt\ nu de]in sta]ii de epurare a
buri [i reziduuri petroliere `n apele
serviciile administra]iilor portuare Ion Drugan. {eful ARBDD a precizat apelor menajere, conform autoriza- Dun\rii pe raza jude]ului Tulcea a
unde acosteaz\. Comisarul-[ef al c\ ultima poluare de mare amploare ]iei de mediu pe care au primit-o din
crescut, `n perioada 2004-2005, cu
G\rzii de Mediu a Administra]iei a Dun\rii a fost semnalat\ `n acest partea ARBDD. „De altfel, potrivit aproape 100% fa]\ de cea `nregis-
Rezerva]iei Biosferei Delta Dun\rii an, `n aprilie, de Inspectoratul Ju- acestuia, nici pontoanele-dormitor cu
trat\ `n anii anteriori, ca urmare a
(ARBDD), Ion Drugan, a declarat c\ de]ean al Poli]iei de Frontier\, `ns\ care se plimb\ turi[tii `n Delt\ nu au
astfel de practici sunt folosite `n spe- nici `n prezent nu se cunoa[te sursa sisteme de colectare a apelor uzate, cre[terii traficului naval `n Delt\.
cial de navele care vin din „zona acesteia. „~n aprilie, am avut pe Du- astfel c\ reziduurile sunt deversate Membrii asocia]iei operatorilor por-
arab\“. „Se `ntâmpl\, `n general n\re iriza]ii de hidrocarburi pe o direct `n Dun\re“, a subliniat comis- tuari [i fluviali din Tulcea au recla-
noaptea, ca navele care vin din zona lungime de 20 de kilometri, dar nici arul-[ef Ion Drugan. ~n plus, conform mat, `n repetate rânduri, faptul c\
arab\ [i nu dispun de sisteme proprii acum nu [tim ce nav\ se face vino- informa]iilor furnizate de C\pit\nia navele care acosteaz\ `n port nu be-
de colectare a de[eurilor, [i care au vat\ de acest eveniment“, a men]io- Portului Tulcea, `n nici unul din por- neficiaz\ de servicii de preluare a
avut probleme `n alte porturi, s\ go- nat Ion Drugan. turile din jude]ul Tulcea nu exist\ reziduurilor. a
doar prejudicii Consiliului Gene-
Transportul public de c\l\tori `ntre ral al Municipiului Bucure[ti.
Asigur\m cet\]enii de faptul c\
transportul va fi asigurat pe
Bucure[ti [i Ilfov s-a desfiin]at traseele respective de c\tre al]i
operatori autoriza]i priva]i“, se
precizeaz\ `n comunicat.
a Transportul public de c\l\tori, desf\[urat `ntre Bucure[ti [i Ilfov, precum [i
presta]ia serviciului de transport public de c\l\tori pe traseele pre-or\[ene[ti din Transportul public
jude]ul Ilfov au `ncetat din 1 iulie, ca urmare a ne`ndeplinirii obliga]iilor prev\zute de c\l\tori s-ar putea
`n protocolul care a expirat `n urm\ cu un an, informeaz\ un comunicat al relua din septembrie
Direc]iei Generale Opera]iuni, din cadrul Prim\riei Municipiului Bucure[ti a ~n urma discu]iei purtate de pri-
Reprezentan]ii Prim\riei Ca- colului, fostul Consiliu Jude]ean traseele respective sunt atribuite marul general al Capitalei cu
pitalei spun c\ aceast\ decizie Ilfov nu [i-a `ndeplinit obliga]iile unor operatori autoriza]i priva]i, pre[edintele Consiliului Jude]ean
are la baz\ dou\ motive. Primul de plat\, fapt notificat de c\tre s-a hot\rât retragerea de c\tre Ilfov, Cristache R\dulescu, s-a ho-
este c\ transportatorii priva]i, Prim\ria General\ a Capitalei la RATB a autobuzelor de pe trasee- t\rât ca plata datoriilor restante
care acoper\ integral traseele data de 13 iunie. La controlul le pre-or\[ene[ti pe care se o- s\ fie efectuat\ `n mod e[alonat,
conform unui grafic stabilit de co-
pre-or\[ene[ti, au licitat [i câ[- efectuat de Curtea de Conturi s-a pereaz\ `n prezent `n Jude]ul
tigat dreptul de a efectua curse semnalat [i s-a cerut revizuirea Ilfov“, se arat\ `n comunicat. mun acord. „~n luna august, se va
mai organiza o licita]ie pentru de-
pe aceste trasee, `n februarie acestei situa]ii, `n sensul intr\rii „{tim c\, `n plan social, pot inter-
2008, [i au ac]ionat `n judecat\ `n legalitate. „Având `n vedere veni unele nepl\ceri `ns\, din semnarea operatorilor de trans-
RATB, pentru concuren]\ neloia- c\, la ora actual\, nu mai exist\ punct de vedere al eficien]ei fi- port, la care va participa [i RATB.
l\. Al doilea motiv este c\, de la baz\ legal\ pentru `ncheierea u- nanciare, continuarea unui proto- Dac\ Regia va câ[tiga, traseele
data intr\rii `n vigoare a proto- nui alt protocol [i faptul c\ col f\r\ nici o baz\ legal\ aduce pre-or\[ene[ti se pot re`nfiin]a, din
luna septembrie, cu liniile RATB“,
a precizat primarul Sorin Oprescu.
Fran]a `[i deschide
por]ile muncitorilor
rom=ni `n 2012
Fran]a [i-a deschis ieri pia]a
muncii pentru ]\rile care au
aderat la Uniunea European\ `n
2004 iar `n cazul muncitorilor din
Bulgaria [i România o decizie si-
milar\ ar putea fi luat\ `nainte de
termenul limit\ de 30 decembrie
2012, a declarat ministrul francez
al Imigra]iei, Integr\rii [i Identi-
t\]ii, Brice Hortefeux, transmite
BTA. ~n prezent, Fran]a ofer\ 152
de locuri de munc\ pentru români
[i bulgari. Ini]ial Fran]a inten]iona
s\ liberalizeze abia `n 2009 pia]a
muncii pentru cele 10 state mem-
bre care au aderat la UE `n 2004
`ns\ pân\ la urm\ s-a luat decizia
devans\rii acestei date. Acela[i lu-
cru ar putea fi f\cut [i `n cazul
muncitorilor din România [i Bul-
garia, a apreciat Brice Hortefeux.
Fran]a a preluat mar]i pre[edin]ia
rotativ\ a Uniunii Europene. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN CARTIER DIN ZAL|U O IA De asemenea, Todea a afirmat c\ va a S-A SCUMPIT APA LA `nlocuire [i dezvoltare; necesitatea
LA VALE: O reactivare a unei a- solicita bani de la bugetul de stat, pen- T+RGU-JIU: Locuitorii municipiu- realiz\rii urgente a dot\rilor cu
lunec\ri de teren din cartierul Or- tru a putea demara lucr\rile de con- lui Târgu-Jiu vor pl\ti, `ncepând cu echipamente, ma[ini [i utilaje per-
telec, din Zal\u, poate distruge un re- solidare a versantului. Primarul luna iulie, apa potabil\ dup\ un formante, pentru cre[terea calit\]ii
zervor de ap\ al ora[ului, mai multe Zal\ului, Radu C\pâlna[iu, a precizat tarif majorat. Prin hot\rârea serviciului, reducerea pierderilor `n
case, dar [i un drum jude]ean. c\, de-a lungul anilor, au fost f\cute Consiliului local al municipiului sistem, a costurilor energetice [i a
„Prim\ria Zal\u ne-a anun]at c\, la mai multe expertize, care s\ arate Târgu-Jiu, `ncepând cu prima zi a consumului de for]\ de munc\ pen-
Ortelec, a avut loc o nou\ alunecare de cauzele acestor alunec\ri de teren. ~n tru interven]iile nejustificate [i acci-
lunii iulie, tariful la apa potabil\ a
teren, de circa trei metri. Principalul acest sens au fost stabilite [i o serie de fost majorat, de la 0,72 lei/metrul dentale. La acestea se adaug\, toto-
pericolul `l reprezint\ faptul c\ falia m\suri, cum ar fi renun]area la con- cub, la 0,93 de lei/metrul cub, f\r\ dat\, necesitatea achizi]ion\rii echi-
de teren ce a alunecat se afl\ `n ime- ducta de ap\ a Publiserv-ului [i TVA. Potrivit purt\torului de cu- pamentelor [i programelor de evi-
diata apropiere a unui rezervor de taluzarea terenului respectiv, lucr\ri vânt al Prim\riei Târgu-Jiu, den]\ [i conducere managerial\ per-
ap\, dar [i a unui drum jude]ean“, a care nu au avut `ns\ nici un efect. Ramona Evulescu, la baza deter- formant\, obligativitatea men]inerii
Alunecarea are loc pe o suprafa]\ de viabilit\]ii [i performan]ei activi-
declarat prefectul jude]ului S\laj, min\rii noului tarif practicat de
Andrei Todea. Prefectul a precizat c\ circa zece hectare de teren, pro- c\tre societatea Aparegio Gorj pen- t\]ii unit\]ii de distribu]ie a apei
s-au luat m\suri pentru restric]iona- ducându-se la numai 50 de metri de tru distribuirea apei potabile, stau potabile, pentru a putea derula, `n
rea traficului ma[inilor mai mari de drumul jude]ean. Pân\ `n prezent, ca urm\toarele motive: obligativitatea perioada 2008-2013, programe ma-
7,5 tone, precum [i pentru monitor- urmare a acestui fenomen, au fost acumul\rii de capital pentru consti- jore de investi]ii finan]ate din fondul
izarea permanent\ a zonei respective. afectate 19 case din cartierul Ortelec. tuirea fondului de `ntre]inere, de coeziune. a
 Miercuri, 2 iulie 2008 11
ROM+NII EPUIZEAZ| STOCURILE DE CIMENT DIN BULGARIA: Tot mai mul]i
Economic români construiesc [i `[i repar\ apartamentele cu ciment fabricat `n Bulgaria.
La nord de Dun\re, cererea pentru ciment a crescut incredibil `n ultimele
s\pt\mâni. ~n fiecare zi, zeci de camioane `nc\rcate cu ciment p\r\sesc ora[ul
bulgar Ruse cu destina]ia România. Un sac de 50 de kilograme de ciment cost\
`n Bulgaria `ntre 18 [i 22 de lei, `n timp ce `n România cost\ `n jur de 90 de lei.

Guvernul nu poate stopa cre[terea pre]urilor la combustibili PE SCURT

Guvernul României nu a-
re instrumente de natur\ le-
gal\ pentru a ac]iona asu-
pra cre[terii pre]ului com-
bustibililor, singura varian-
t\ fiind apelarea la un ins-
trument de natur\ fiscal\,
precum redeven]a unic\ sau
suprataxarea profitului
companiilor care exploatea-
z\ rezervele ]\rii, a declarat
ministrul Economiei [i Fi-
nan]elor, Varujan Vosgani-
an, care a participat la ple-
nara inaugural\ a celui de-
al 19-lea Congres Mondial al
Petrolului. „Singurele ins-
trumente sunt de natur\ fis-
cal\, dar trebuie discutate
`n Uniunea European\. Ar
trebui o abordare unitar\.
România, dac\ abordeaz\ o
astfel de solu]ie, ar fi printre
primele ]\ri care introduce
astfel de m\suri de natur\
fiscal\, de tip suprataxarea
profitului companiilor ce ex-
trag petrol din solul ]\rii
sau redeven]a unic\“, a ex-
plicat Vosganian. El a ad\u-
gat c\ a fost solicitat [i
punctul de vedere al Consi-
liului Concuren]ei `n acest
sens, dar acesta nu ar fi un
instrument de sc\dere a
pre]urilor, ci de compensare
a scumpirii pentru categorii-
le defavorizate. „Cre[terea
redeven]ei nu este o metod\
de sc\dere a pre]ului [i nici
suprataxarea profiturilor.
Toate acestea sunt mijloace
prin care putem compensa,
`n cazul categoriilor s\race“,
a precizat ministrul Econo-
miei. Vosganian a reiterat
faptul c\ Guvernul nu are
mijloace legale de a ac]iona
direct asupra pre]urilor.
„Dac\ exista `n contractul
de vânzare-cump\rare a Pe-
trom o astfel de prevedere,
se putea, a[a cum exist\ la
gaze, unde avem posibili-
tatea prin ANRE s\ ajus-
t\m pre]ul la gazele natu-
rale. Nu avem mijloacele
legale, oricât am vrea s\ fim
de populi[ti, de demagogi.
Dac\ am face-o, am fi ac]io-
na]i la forurile de drept [i
am fi sanc]iona]i noi, Guver-
nul“, a mai spus Vosganian.
Ministrul a subliniat c\, din
mesajele participan]ilor la
Congresul Mondial al Petro-
lului, nu exist\ note de opti-
mism `n leg\tur\ cu pre]ul
petrolului, mesajele fiind
axate pe adaptarea la noile
condi]ii. Singurul efect pozi-
tiv ar putea fi focalizarea pe
resurse pentru cercetare `n
vederea g\sirii de forme al-
ternative de energie. a
E.ON Gaz mai vrea
o cre[tere
a pre]urilor la gaze
E.ON Gaz România va cere Autori-
t\]ii Na]ionale de Reglementare `n
domeniul Energiei (ANRE), spre
sfâr[itul anului, o nou\ majorare a
pre]ului gazelor naturale livrate cli-
en]ilor finali. „Spre sfâr[itul anului,
vom fi nevoi]i s\ cerem o nou\ cre[-
tere de pre] la gaze, pentru a ne a-
coperi pierderile“, a declarat, luni,
directorul general al E.ON Gaz Ro-
mânia, Frank Hajdinjak, la audie-

Zeci de ar\deni au cerut `n

tor de 1.900 cmc [i o vechi- rile Comisiei de Servicii [i Industrii
me de 8-10 ani, taxa va din Camera Deputa]ilor. Potrivit lui
sc\dea de la 3.806 euro, la Hajdinjak, `n ultimul trimestru al
1.492 de euro; pentru un a- acestui an, pre]ul gazelor din im-

instan]\ restituirea taxei auto utoturism Mercedes Euro port ar putea s\ urce la 600 de
1, cu motor de 3.000 cmc [i dolari pe mia de metri cubi, de la
nivelul actual de circa 480 de dolari
o vechime de 15 ani, taxa pe mia de metri cubi, iar pentru
va sc\dea de la 7.727 la
a De[i legea spune c\ diferen]a dintre taxa de poluare [i taxa auto va fi restituit\, 3.360 euro, iar pentru un
primul trimestru al anului viitor
pre]ul ar urma s\ ajung\ la 630-
totu[i, zeci de ar\deni au preferat s\ cear\ `n instan]\ restituirea taxei `n totalitate a Jeep non-euro cu o capaci- 640 de dolari pe mia de metri cubi.
tate de 2.500 cmc [i o ve- Pre]urile gazelor vor cre[te, de la 1
~ncep=nd de ieri, nu se mai aplic\ taxa de `nmatriculare, ci taxa de poluare a chime mai mare de 15 ani, iulie, `n medie cu 12,5%, ca urmare
Zeci de persoane s-au cea indicat\ de grila fix\ taxa scade de la 7.155 de e- a major\rii costurilor cu achizi]ia
prezentat la sediul Direc]i- prev\zut\ `n ordonan]\. uro la 3.750 de euro. Ro- gazelor naturale `n ianuarie - iunie
mânii vor pl\ti taxa de po- 2008, precum [i pentru recuperarea
ei Finan]elor Publice Arad par]ial\ a diferen]elor de pre]
ca s\ depun\ cereri pentru De ieri luare perceput\ la `nma- `nregistrate `n aceea[i perioad\.
restituirea taxei auto sau tricularea autovehiculelor
pentru a afla procedurile a intrat `n vigoare dup\ ultima formul\
prin care statul le restituie taxa de poluare propus\ de Guvern `n data Se scumpesc sejururile
banii. Primele cereri au Noua variant\ a taxei
de 21 aprilie. Potrivit la mare
fost depuse imediat dup\ de poluare auto prevede proiectului aprobat de
Hotelierii vor majora tarifele de ca-
deschiderea ghi[eelor, iar sc\derea nivelului taxei `n Executiv, taxa de poluare zare pe Litoral cu procentaje cu-
alte zeci de persoane s-au func]ie de vechimea auto- este calculat\ `n func]ie de prinse `ntre 15 [i 30%, o scumpire
interesat despre pro- turismului [i gradul de po- datele tehnice ale fiec\rei aplicat\ de fiecare dat\ `n vârf de
cedurile prin care statul le luare. Pentru autovehicu- ma[ini, pe baza emisiilor sezon estival, a declarat purt\torul
restituie taxa. „~nc\ din lele cu norma de poluare de noxe. Astfel, taxa va de cuvânt al Asocia]iei Na]ionale a
prima zi au fost depuse cre[te pentru ma[inile noi Agen]iilor de Turism (ANAT),
Euro 4 sau Euro 3, taxa se Traian B\dulescu. „Este o scumpire
zeci de cereri pentru resti- calculeaz\ pe baza unei vândute `n România [i se
tuirea diferen]elor dintre va reduce pentru cele mai care se practic\ `n fiecare an
formule care ]ine cont de e- `ncepând cu 1 iulie, `ns\ tot mai
taxa de `nmatriculare ve- uto, `n care sunt prezenta- autovehicul. Persoanele misiile de dioxid de carbon vechi, `ns\ va r\mâne la
mul]i hotelieri prefer\ s\ creasc\ e-
che [i cea nou\. Nu a fost te procedurile de calcul care vor `nmatricula, de la (CO2) [i taxa specific\ ex- valori importante pentru tapizat aceste pre]uri [i nu doar de
`mbulzeal\ la ghi[ee, oa- pentru noua tax\ [i de res- 1 iulie, autovehicule se- primat\ `n euro/1 gram cele cu motoare mari, cu la 1 iulie `ntr-o singur\ tran[\“, a
menii au completat cereri- tituire a diferen]ei fa]\ de cond-hand vor beneficia de CO2, de norma de poluare, grad mare de poluare. precizat reprezentantul ANAT. A-
le [i au depus documenta- suma pl\tit\ conform Co- o reducere suplimentar\ a de taxa specific\ exprima- Executivul a hot\rât toto- cesta a spus c\ diferen]ele tarifelor
]iile necesare, iar al]ii s-au dului Fiscal. Potrivit nor- taxei de poluare auto dac\ t\ `n euro/1 centimetru dat\ s\ acorde [i reduceri practicate de hotelieri `n lunile de
interesat doar despre pro- melor, taxa de poluare va declar\ pe propria r\spun- cub (cmc). Formula de cal- de unu pân\ la trei la sut\ vârf, iulie [i august, pot ajunge de
ceduri“, a declarat C\lin fi calculat\ printr-o formu- din valoarea taxei. Princi- pân\ la 50% mai mari comparativ
dere c\ rulajul mediu anu- cul include [i o cot\ de re- cu `nceputul sezonului [i c\
Arusti, purt\torul de cu- l\ care include coeficien]i al real al ma[inii este mai ducere a taxei. De exem- piul este simplu, `n opinia
stabili]i `n func]ie de gra- pre]urile pot fi chiar mai mari pen-
vânt al Direc]iei Finan]e- mare decât cel considerat plu, pentru un autoturism autorit\]ilor. Cu cât ma[i- tru cei care nu achizi]ioneaz\ pa-
lor Publice Arad. Solicitan- dul de poluare a motorului Logan nou cu motor de na are mai mul]i kilometri chete turistice prin intermediul a-
standard pentru categoria
]ii `[i vor putea primi banii (normele Euro) [i emisia 1.400 cmc, cu norma de la bord, cu cât este este gen]iilor de turism. Astfel, cazarea
de dioxid de carbon, suma respectiv\ a vehiculului. mai veche, are mai pu]ine
`napoi `n cel mult 45 de poluare Euro 4, taxa va la un hotel de dou\ stele va fi cu-
zile, fie cash, fie direct `n rezultat\ pentru fiecare Suma va putea fi ajustat\ dot\ri, iar aspectul interi- prins\ `ntre 135 [i 180 de lei pe
cre[te de la 160 de euro la
contul bancar, `n func]ie subcategorie fiind ajustat\ [i atunci când persoana ca- or sau exterior este mai noapte, iar la unul de trei stele, `n-
196 de euro; pentru un au-
de op]iunea exprimat\ `n cu o cot\ de reducere ra- re solicit\ `nmatricularea toturism Ford Focus Euro prost, cu atât reducerea va tre 200 [i 300 de lei. ~n pre] este in-
cerere. Ministerul Econo- portat\ la vechimea ma[i- unui autovehicul face do- 3, cu o vechime de 4-5 ani, fi mai mare. Ca s\ benefi- clus [i micul dejun.
miei [i Finan]elor a publi- nii, situa]ia tehnic\ gene- vada, pe baza expertizei cu motor de 1.600 cmc, cieze de aceste reduceri,
cat, luni, pe site-ul institu- ral\, nivelul de dotare [i tehnice efectuate de Regis- taxa scade de la 1.140 de proprietarii ma[inilor vor Patronatele nu vor
]iei, normele de aplicare a rulajul mediu anual, cu un trul Auto Român, c\ de- euro la 208 euro; pentru trebui s\ fac\ evalu\ri majorarea
ordonan]ei privind intro- num\r standard de kilo- precierea autovehiculului un autoturism Wolks- tehnice la RAR, care nu
ducerea taxei de poluare a- metri pentru fiecare tip de rulat este mai mare decât wagen Golf Euro 2, cu mo- sunt deloc ieftine. a salariului minim
Confedera]iile patronale reprezen-
tative la nivel na]ional, au decis,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a dup\ analizarea oportunit\]ii m\ri-
rii salariului minim pe economie la
a MICII ~NTREPRINZ|TORI POT concuren]a [i s\ extind\ modalit\]ile sindic: persoan\ determinat\ de c\tre organele com-
540 lei, `ncepând cu data de 1 iulie,
FUNC}IONA DOAR CU AVIZUL RC: A- prin care consumatorii pot pl\ti bunurile peten]e pentru a reprezenta masa creditelor unei `ntre-
prinderi supus\ reglement\rii pe cale juridic\ sau aflat\ c\ nu sunt `ndeplinite, cumulativ,
utorizarea desf\[ur\rii activit\]ilor eco- [i serviciile. De asemenea, operatorii de condi]iile cuprinse `n articolul 2 din
telefonie, care se confrunt\ cu presiuni `n `n lichidarea de bunuri.
nomice de c\tre persoanele fizice [i asoci- OUG nr. 1507 din 12 decembrie
a]iile familiale, precum [i `nregistrarea `n sensul sc\derii unor tarife ca urmare a 2007, se afirm\ `n documentul pe
reglement\rilor europene, caut\ o nou\ specula]ie: opera]ie de cump\rare sau v=nzare a unor
Registrul Comer]ului se realizeaz\ de c\- valori materiale sau titluri de credit efectuat\ cu singu- care l-au `naintat Ministerului
tre Oficiul Registrului Comer]ului de pe surs\ de venituri. Asocia]ia GSM, care Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de
reprezint\ industria de telefonie mobil\, rul scop de a realiza un c=[tig prin rev=nzare sau re-
lâng\ Tribunalul Bucure[ti, [i nu de pri- cump\rare, ca urmare a varia]iei pre]ului la aceast\ {anse (MMFES). ~n aceste condi]ii,
m\ria de sector de pe raza de domiciliu a având membri precum Vodafone, s-a ali- patronatele au hot\rât majorarea
at cu Consiliul European pentru Pl\]i, o marf\ sau al cursurilor de schimb.
solicitantului, conform noilor prevederi. salariului minim cu 40 de lei, de la
Potrivit Ordonan]ei de Urgen]\ a Guver- organiza]ie care reprezint\ 8.000 de 500 de lei la 540 de lei, cu condi]ia
b\nci din Europa. finan]are: opera]ie de punere la dispozi]ia persoanelor ju-
nului nr. 44/2008, micii `ntreprinz\tori ridice sau fizice a unor fonduri b\ne[ti din anumite men]inerii salariilor existente `n
nu vor mai depune actele de func]ionare a SLUJBE SEZONIERE PENTRU resurse [i `n condi]ii bine determinate pentru scopuri plat\ astfel: salariul pentru munci-
la prim\rie, ci doar la Oficiul Registrului STUDEN}I: Job-urile temporare vor a- precise [i cu titlu nerambursabil. torii califica]i s\ fie 600 de lei, sala-
Comer]ului care, din luna aprilie, reali- duce studen]ilor, `n aceast\ var\, veni- riul pentru muncitorii cu studii teh-
zeaz\ acest serviciu, se arat\ `ntr-un co- turi cuprinse `ntre 300 [i 1500 de lei lu- forfetare: modalitate de finan]are `n comer]ul exterior, nice [i postliceale s\ fie de 750 lei,
municat al Prim\riei sectorului 2, remis nar. Dup\ o sesiune de examene `nc\rca- care const\ `n negocierea de titluri de credit rezultate iar salariul pentru angaja]ii cu stu-
ieri. „Pân\ anul viitor, `n aprilie 2009, cei t\, tinerii `[i fac acum planurile de va- dintr-o opera]ie de export, dob=nditorul lor (forfetorul) re- dii superioare s\ fie de 1.000 de lei.
care de]in autoriza]ii au timp la dispozi]ie can]\. Unii se gândesc la activit\]i care nun]=nd s\ `ntreprind\ ac]iune de regres fa]\ de orice Intrarea `n vigoare a propunerii pa-
pentru a-[i preschimba actele `n vigoare, s\ le fac\ pl\cere, dar s\ le aduc\ [i bani. de]in\tor anterior al titlului (titularul ini]ial, exporta- tronatelor se aplic\, `ncepând cu
potrivit noilor proceduri legale“, se mai O slujb\ de var\ e solu]ia care `i ajut\ s\ torul sau orice alt de]in\tor). momentul semn\rii actului adi]io-
arat\ `n comunicat. `mbine utilul cu pl\cutul, atât pe cei care nal, care prevede salarizarea, la
a PL|}I EFECTUATE PRIN IN- vor s\ se distreze la mare, cât [i pe cei ca- lider de pia]\: situa]ia `n care se afl\ o societate care contractul colectiv de munc\ 2007-
TERMEDIUL MOBILELOR: Operatorii re muncesc `n Capital\ [i strâng bani ca de]ine cel mai mare segment de pia]\ pentru un anumit 2010, art. 40. a
de telefonie [i b\ncile din Uniunea Eu- s\ plece undeva spre finalul vacan]ei. ~n produs sau serviciu, `ntr-o zon\ geografic\ sau `ntr-o
ropean\ (UE) vor coopera pentru a per- sta]iunile de pe Litoral, studen]ii pot câ[- ]ar\. Cursul valutar
mite consumatorilor s\ achite alimen- tiga peste o mie de lei ca barmani sau os-
tele, notele de plat\ de la restaurant [i p\tari. Cererea pentru for]a de munc\ cambie: efect de comer] prin care un creditor, numit pentru 2.07.2008
alte facturi prin intermediul telefoanelor sezonier\ este [i ea foarte mare. Astfel, tr\g\tor, d\ ordin debitorului s\u, denumit tras, s\
mobile. M\sura face parte dintr-un plan `n plin sezon estival, litoralul românesc pl\teasc\ la scanden]a stabilit\ o sum\ de bani unei per- Dolar SUA 2,3099
mai amplu al UE menit s\ intensifice este `mpânzit de anun]uri de angajare. a soane desemnate, beneficiarul. a
Euro 3,6435
12 Miercuri, 2 iulie 2008

DESCOPERIRE: O echip\ interna]ional\ de cercet\tori a descoperit faptul

Por]ia c\ o muta]ie a unei gene a c\rei func]ie a fost, pân\ curând, neidentificat\,
este asociat\ unui risc crescut de `mboln\vire de maladia Alzheimer. Gena,
denumit\ „CALHM1“, este activ\ `n cadrul sistemului nervos central, `ntr-o
de s\n\tate zon\ afectat\ `nc\ din stadiile incipiente ale maladiei Alzheimer [i
ac]ioneaz\ ca un canal de control al p\trunderii de calciu `n neuroni.

ANALIZE MEDICALE
Lipaza seric\ crescut\
indic\ o pancreatit\ acut\
Valori normale ale anali-
zei lipazei serice se `nscriu
`ntre 20 [i 140 UI. Cre[teri
patologice ale valorilor li-
pazei serice se `nregis-
treaz\ `n diagnosticul tar-
div al pancreatitei acute.
Lipaza cre[te la dou\ s\p-
t\m=ni dup\ un episod
acut de pancreatit\. Testa-
rea lipazei serice este reco-
DIC}IONAR MEDICAL
a gingie: ]esut al mucoasei
bucale care acoper\ fe]ele in-
terne [i externe ale oaselor
maxilare. Gingiile constituie o
band\ de 2-4 milimetri care
`nconjoar\ din]ii. ~n afara gin-
givitei (inflama]ia gingiilor) [i
a parodontitei (inflama]ia ]e-
suturilor de sus]inere a dinte-
lui, traduc=ndu-se printr-o
distrugere mai mult sau mai
pu]in important\ a osului al-
veolar); gingiile pot fi sediul
tumorilor benigne sau malig-
ne (epulis);
a gingivectomie: act chi-
rurgical ce const\ `n incizarea
[i `ndep\rtarea unei p\r]i a
gingiei care `nconjoar\ un
dinte. Dup\ opera]ie, regiu-
nea care `nconjoar\ dintele
este sensibil\ la frig o durat\
de timp. Complica]iile depind
de starea de deteriorare a osu-
lui [i de igiena bucal\;
a gingivit\: o gingivit\
poate fi rezultatul unui prost
periaj al din]ilor, care antre-
neaz\ o acumulare a pl\cii
dentare [i a tartrului. Modifi-
mandat\ `n afec]iuni ca:
pancreatita acut\, cancerul
pancreatic, colecistita acu-
t\, obstruc]ia de canal pan-
creatic, ocluzia intestinal\,
infarctul intestinal, ulcerul
peptic perforat.
(Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Fo-
cus Lab Plus Bucure[ti –
www.focuslab.ro)
Topirea osului poate antrena
o dezosare;
a glaucoma: boal\ a ochiu-
lui caracterizat\ printr-o cre[-
tere a presiunii intraoculare
cu atingerea capului nervului
optic [i cu alterarea c=mpului
vizual, put=nd duce la cecitate
(orbire);
a glicemie: nivel al gluco-
zei `n s=nge. Datorit\ mai
multor mecanisme de reglare,
glicemia este men]inut\ sen-
sibil constant\ (`n jur de 1
gram la litru), cu scopul de a
aduce organelor [i ]esuturilor
cantit\]i constante de glucoz\
sangvin\. Reglarea nivelului
sangvin al glucozei este asi-
gurat\ mul]umit\ unui e-
chilibru permanent `ntre
substan]e de natur\ mai a-
les hormonal\, care mic[o-
reaz\ glicemia (insulina) [i
cele care o cresc (glucagonul,
adrenalina, hormonul de cre[-
tere). Glicemia se m\soar\ fie
`n s=ngele venos `n cursul cla-
sicei „lu\ri de s=nge“ (glice-
Simptome [i tratament Precizare
Dintr-o regretabil\ e-
roare de tehnoredactare,
`n hipertiroidism `n articolul publicat `n
num\rul de ieri, intitulat
„Ceai, argint [i opiu“, a-
nul `n care regele Carol al
a Hipertiroidismul este cauzat de produc]ia excesiv\ de hormoni de II-lea al Angliei a primit
pentru prima oar\ frunze
c\tre glanda tiroid\ a Cea mai frecvent\ cauz\ o reprezint\ boala de ceai a fost trecut, `n
Basedow-Graves, care are o inciden]\ de aproximativ 1 caz/1.000 [i mod gre[it, 1964, `n loc de
1649. Ne cerem scuze
este de 8-10 ori mai des `nt=lnit\ la femei dec=t la b\rba]i a Alte boli pentru eventualele confu-
tiroidiene care determin\ hipertiroidism sunt gu[ile polinodulare [i zii create. a
nodulii tiroidieni unici hiperfunc]ionali, denumi]i adenoame toxice a
atenuarea p=n\ la dispari]ie
greutate este regul\, `n une- Diagnostic a simptomatologiei, cu res-
de dr. Cristina le cazuri (de obicei tineri cu [i tratament tabilirea echilibrului hormo-
SPIROIU
forme u[oare de boal\), apa- nal dup\ 2-3 luni de trata-
re c=[tig ponderal prin aport Pacientii cu hipertiroi- ment. Medica]ia singur\
Hipertiroidismul nu apa- alimentar excesiv, `n condi- dism au, de obicei, gu[\, adi- poate duce la vindecare `n
re dec=t `n cazul `n care o ]iile cre[terii apetitului. U- c\ o m\rire a glandei tiroi- multe cazuri de boala Base-
nii bolnavi au diaree. de, care poate avea dimensi- dow-Graves, dup\ 1-2 ani
boal\ afecteaz\ glanda tiro-
id\, deoarece, `n condi]ii uni impresionante. de tratament sub suprave-
normale, produc]ia hormo- Complica]ii Diagnosticul este simplu ghere medical\. ~n celelalte
nal\ este str=ns reglat\ de de f\cut de c\tre specialist, cazuri, este necesar\ ter-
la nivelul inimii pe baza semnelor clinice. apia ablativ\, adic\ exclud-
glanda hipofiz\ [i de meca-
nisme de adaptare proprii Cre[terea muncii inimii Confirmarea se face prin do- erea ]esutului tiroidian
zarea hormonilor tiroidieni „prea harnic“ prin inter-
ale tiroidei. Bolnavii se poate determina probleme
`n s=nge (tiroxin\ total\ - ven]ie chirurgical\ sau ad-
pl=ng, de obicei, de pal- cardiovasculare sau le
pita]ii, transpira]ie excesi- poate agrava pe cele exis- T4 sau frac]iunea ei liber\ - ministrare de iod radioactiv,
v\, intoleran]\ la c\ldur\ tente, mai ales la per- FT4, triiodotironina - T3) [i dup\ o prealabil\ preg\tire
(prefer\ mediul rece), sc\- soanele v=rstnice, care aso- a hormonului tireostimu- cu medicamente antitirodi-
dere `n greutate. ciaz\ frecvent o patologie lant hipofizar (TSH). Aceste ene. Spre deosebire de
analize pot fi efectuate de tratamentul medicamentos,
Pielea e fin\, elastic\, u- cardiac\. Tulbur\rile de
med\; p\rul este fin, lucios, ritm cardiac sunt frec- multe laboratoare medicale care influen]eaz\ func]ia
cre[te repede; bolnavii ro- vente. Unul din zece cazuri [i nu sunt toate necesare tiroidian\ doar pe durata
pentru diagnostic `n cazuri- c=t este administrat, proce-
[esc cu u[urin]\. Cre[terea de fibrila]ie atrial\ apare
intensit\]ii arderilor `n or- ca urmare a hipertiroidis- le obi[nuite. Ecografia tiroi- durile chirurgicale conduc
ganism, cu produc]ie excesi- mului, de aceea este nece- dian\ [i scintigrama tiroidi- frecvent la insuficien]\
an\ stabilesc cauza hiperti- tiroidian\ (hipotiroidism),
v\ de c\ldur\, duce la dila- sar\ investigarea func]iei
tarea vaselor din piele pen- tiroidiene `n aceste cazuri. roidismului. care necesit\ tratament cu
Tratamentul se face cu
tru a favoriza pierderea de Hipertiroidienii sunt obo- hormoni tiroidieni pe toat\
medicamente care blochea- durata vie]ii.
c\ldur\. ~n unele cazuri, a- si]i fizic, toleran]a la efort
scade din cauza suprasolici- z\ produc]ia hormonal\ ti-
pare cre[terea temperaturii
t\rii cardiace [i pierderii de roidian\, denumite antitiro- * DR. CRISTINA SPIROIU ESTE MEDIC PRIMAR EN-

c\rile hormonale temporare
pot, de asemenea, s\ provoa-
ce o gingivit\, de exemplu `n
timpul sarcinii, inflama]ia
disp\r=nd dup\ na[tere. ~n
sf=r[it, luarea anumitor me-
dicamente antidepresoare
sau antiepileptice este, de a-
semenea, susceptibil\ s\ ca-
uzeze o gingivit\. Gingia ro-
[ie [i umflat\ devine foarte
sensibil\ [i s=ngereaz\ cu u-
[urin]\, `ndeosebi `n timpul
periajului din]ilor. O detar-
trare complet\, apoi reluarea
periajului zilnic [i meticulos
fac s\ dispar\ simptomele `n
c=teva zile. ~n absen]a trata-
mentului, gingivita poate e-
volua spre o parodontit\, in-
flama]ie a ]esuturilor de sus-
]inere a dintelui, provoc=nd o
topire a osului (sub]iere) `n
care este implantat dintele.
mia venoas\), fie `n s=ngele
capilar, dup\ o mic\ `n]ep\-
tur\ `n v=rful degetului (gli-
cemie capilar\), o pic\tur\ de
s=nge fiind `ntins\ pe o
band\ reactiv\. Valoarea nor-
mal\ a glicemiei este cuprin-
s\ `ntre 4,4 milimoli pe litru
[i 6,7 milimoli pe litru (adic\
`ntre 0,8 [i 1,2 grame pe litru)
luat\ pe nem=ncate [i de cel
pu]in 6,7 milimoli pe litru (1,2
grame pe litru) la dou\ ore
dup\ luarea unei mese;
a glicozid cardiotonic:
medicament utilizat `n tra-
tamentul insuficien]ei car-
diace. Ac]iunea principal\
este aceea de a `ncetini frec-
ven]a cardiac\ atunci c=nd
inima este `n fibrila]ie auri-
cular\ rapid\ [i, `n plus, de
a cre[te intensitatea con-
trac]iilor inimii. a
corpului (febra). Tensiunea
arterial\ maxim\ cre[te ca
urmare a cre[terii activit\]ii
cardiace, tensiunea arteria-
l\ minim\ scade din cauza
vasodilata]iei, b\t\ile cardi-
ace sunt rapide [i puternice,
pulsul este accelerat perma-
nent, chiar [i `n repaus sau
`n timpul somnului.
Sc\derea `n greutate
poate fi important\, `n ciu-
da faptului c\ apetitul este,
de regul\, exagerat, ca ur-
mare a cre[terii impresio-
nante a intensit\]ii arderi-
lor; pofta de m=ncare cre[te
pe m\sur\, dar, `n cazurile
severe, aportul alimentar
nu poate `nlocui caloriile ri-
sipite de hormonii tiroidieni
`n exces. De[i sc\derea `n
idiene. Acestea determin\
DOCRINOLOGIE, SPITALUL MILITAR CENTRAL
„CAROL DAVILA“ BUCURE[TI
mas\ muscular\, odat\ cu
sc\derea `n greutate.
Bolnavii sunt nelini[ti]i,
iritabili, neobi[nuit de ac-
tivi, labili afectiv, g=ndirea
[i vorbirea sunt accelerate.
Hipertiroidienii trec rapid
de la o idee la alta, fiind u-
neori greu de urm\rit; aten-
]ia scade, se concentreaz\
cu dificultate. Adeseori au
insomnie, dar se trezesc o-
dihni]i, de[i au dormit mai
pu]in. Privirea este vie, mi-
mica expresiv\. Modific\rile
psihice `i pot face pe hiperti-
roidieni greu de suportat [i
de aceea pot intra `n conflict
cu familia sau colegii. Mul]i
au tremor fin al m=inilor,
accentuat de emo]ii.

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 2 iulie 2008 13
{COAL| DE ME{TE{UGURI: Sec]ia de Etnografie a Complexului Muzeal „Bucovina“ din

Educa]ie Suceava a deschis, la Hanul Domnesc, manifestarea „Tradi]ii [i me[te[uguri `n universul

copiilor“, care se va desf\[ura pân\ pe 18 iulie. Proiectul este finan]at de Administra]ia
Fondului Cultural Na]ional [i va avea loc `n incinta Muzeului Satului Bucovinean, zilnic, `ntre

[i cultur\ orele 10:00 [i 14:00. Copiii se pot `nscrie la unul dintre urm\toarele ateliere lucrative:
pictur\ pe sticl\, `ncondeierea ou\lor, prelucrarea artistic\ a lemnului, ol\rit, ]esut, fiind
`ndruma]i `n tainele fiec\rui me[te[ug de c\tre me[teri populari, arti[ti plastici [i muzeografi.

Probe la alegere, pentru candida]ii de la bac PE SCURT

Candida]ii care au sus]i- probei obligatorii sunt sus]i- penitenciar. Examenul con- cunoa[terea examenului o prob\ la o disciplin\ non-
nut proba obligatorie a pro- nute teste la geografie, ma- tinu\ miercuri cu proba la `ntr-o universitate din lingvistic\, cum ar fi mate- Despre comunism
filului din cadrul examenu- tematic\ [i istorie, `n func- alegere din aria curricular\ Fran]a, conform consilieru- matic\, geografie, fizic\, e- [i anticomunism,
lui de bacalaureat, sesiunea ]ie de op]iunile elevilor. La corespunz\toare specializ\- lui ministrului educa]iei conomie sau altceva“ , a
iunie-iulie, au avut de rezol- acest examen s-au `nscris rii (E) - scris\ sau practic\. Mihaela Suciu. „Este vorba spus Suciu. Toate celelalte la S=mb\ta de Sus
vat, ieri, varianta 50 pentru 226.330 de candida]i. Dup\ Ultima prob\ a examenului despre 390 de absolven]i probe ale bacalaureatului Istorici din ]ar\ [i din str\in\tate vor
subiectul I, varianta 88 pen- probele orale au mai r\mas de bacalaureat, cea la alege- din jude]ele Alba, Bistri]a sunt identice cu cele ale e- participa, `n perioada 3-5 iulie, la edi-
tru subiectul al II-lea [i `n examen 210.773. Directo- re dintre disciplinele din ce- N\s\ud, Boto[ani, Bra[ov, xamenului na]ional. Tot ]ia a treia a Simpozionului Interna-
varianta 76 la subiectul al rul general pentru `nv\]\- lelalte arii curriculare (F), Constan]a, Ia[i, Suceava, luni, au sus]inut o prob\ ]ional de la F\g\ra[-Sâmb\ta de Sus,
III-lea. Variantele de su- mânt preuniversitar, Lilia- scris\ sau practic\, va avea Timi[, Dolj, Gala]i, Cluj [i similar\, dar `n limba ita- cu tema „Stat [i via]\ privat\ `n regi-
biect cu numerele 50, 88 [i na Preoteasa, a spus c\, la loc joi, 3 iulie. municipiul Bucure[ti. A- lian\, 33 de absolven]i din murile comuniste“, organizat de Insti-
76 au fost valabile pentru nivel na]ional, 68 de elevi Aproape 400 de absol- ce[tia au sus]inut, `n ca- jude]ele Cluj, Hunedoara [i tutul de Investigare a Crimelor Co-
absolven]ii promo]iei 2008 sus]in bacalaureatul `n con- ven]i ai unor licee din Ro- drul probei orale de limb\ municipiul Bucure[ti. A- munismului `n România (IICCR). E-
`nv\]\mânt de zi, cu excep- di]ii speciale din cauza unor mânia sus]in, pentru pri- matern\, examen la limba ce[ti elevi vor primi o diplo- venimentul, organizat `n colaborare
]ia celor de la Seminarul te- probleme medicale (adic\ la ma dat\ la bacalaureat, francez\, iar luni au sus]i- m\ recunoscut\ `n univer- cu Memorialul Rezisten]ei Anticomu-
ologic ortodox. ~n cadrul spital sau acas\), iar trei `n probe care fac posibil\ re- nut, tot `n limba francez\, sit\]ile italiene. a niste }ara F\g\ra[ului, Universita-
tea Na]ional\ de Arte din Bucure[ti
[i Asocia]ia Cultural\ „Mozaic“ Cluj-
{tefan cel Mare,
`n viziunea Universit\]ile bucure[tene Napoca, `[i propune s\ atrag\ aten]ia
asupra proiectului muzeal „Memoria-
lul Rezisten]ei Anticomuniste }ara
F\g\ra[ului“. Simpozionul va trata
arti[tilor
din Rom=nia
[i Ucraina
se preg\tesc pentru admitere subiecte precum rolul statului `n regi-
murile comuniste [i interferen]a sta-
tului comunist `n destinele individua-
a ~nscrierile la cele mai multe dintre universit\]ile bucure[tene vor `ncepe le sau colective. Simpozionul de la
F\g\ra[ este precedat de {coala de
O expozi]ie de pictur\ reali- la mijlocul lunii iulie, conform deciziei senatelor universitare a Astfel, Var\ despre Comunism la care parti-
zat\ de 15 arti[ti plastici din
România [i Ucraina a fost ver- la Universitatea Bucure[ti (UB), prima perioad\ de `nscrieri este cuprins\ `ntre 14 [i 20 cip\ elevi din Bucure[ti, Boto[ani,
Bra[ov, F\g\ra[, Ia[i, Drobeta-Turnu
nisat\, luni sear\, la Memori- iulie, examenele au loc `ntre 22-26, iar afi[area rezultatelor `n 28 iulie a Cea de-a doua Severin, Timi[oara, Râmnicu S\rat [i
alul Ipote[ti - Centrul de Studii perioad\ de `nscriere la UB este cuprins\ `ntre 1-6 septembrie, examenele Victoria.
„Mihai Eminescu“, conform
Rompres. vor avea loc `ntre 10-14 septembrie, iar rezultatele vor fi afi[ate pe 15 septembrie a
Expozi]ia, care are ca tem\
Pentru studii de licen]\ `n anul Managementul Sistemelor Tehno- tax\ de `nmatriculare + tran[a I a
Centrul de Cultur\
principal\ via]a [i personalita- al Rromilor preg\te[te
tea lui {tefan cel Mare, a fost re- universitar 2008-2009, Universi- logice; Ingineria Sistemelor Bioteh- taxei de studii - pentru candida]ii
alizat\ `n urma unei tabere de tatea Bucure[ti ofer\ 4.460 locuri nice; Inginerie Aerospa]ial\; {tiin]a admi[i pe locurile cu tax\). Rezul- un spectacol
de la buget [i tax\, dintre acestea [i Ingineria Materialelor; Chimie tatele finale vor fi afi[ate `n 5 au-
crea]ie desf\[urate la Ipote[ti, la
care au participat nou\ arti[ti 60 de locuri pentru rromi [i 29 de Aplicat\ [i {tiin]a Materialelor. gust. USAMV ofer\ 1.500 de locu- de teatru etnografic
consacra]i [i amatori din Româ- locuri pentru cet\]enii Republicii Academia de Studii Economice ri pentru `nv\]\mântul la distan- Centrul Na]ional de Cultur\ al Rro-
nia [i [ase arti[ti din raionul Hli- Moldova. (ASE) a programat `nscrierile pen- ]\ [i peste 2.300 de locuri la `nv\- milor (CNCR) a lansat un concurs de
boca din Ucraina. „Personalita- Cei care vor s\ urmeze cursurile tru admitere `n perioada 14-18 iu- ]\mântul de zi, locuri cu tax\ [i lo- scenarii pentru realizarea unui spec-
tea covâr[itoare a lui {tefan cel Universit\]ii Politehnica din Bucu- lie, `ntre 21 [i 23 iulie este progra- curi suportate de la buget. tacol de teatru etnografic, care s\ a-
Mare [i-a pus amprenta pe bise- re[ti (UPB) se pot `nscrie `n perioa- mat\ sus]inerea probei scrise, iar ~n cazul studen]ilor care opteaz\ bordeze problemele actuale din via]a
rici, pe ziduri de cet\]i `n\l]ate da 14-18 iulie, la secretariatele fa- `ntre 22 [i 24 iulie - afi[area pri- pentru cursurile la distan]\, `nscri- rromilor. Scopul concursului este rea-
de el, dar [i asupra caracterului cult\]ilor, iar concursurile de admi- melor rezultate. Cea de-a doua afi- erea se va face `ntre 14 iulie [i 30 lizarea unui spectacol de teatru etno-
vertical [i iubitor de ]ar\, de bi- tere vor avea loc `ntre 21 [i 22 iulie. [are a rezultatelor se va face `n zi- septembrie, concomitent cu sus]ine- grafic, itinerant, care abordeaz\ pro-
ne [i de frumos al oamenilor din Candida]ii care nu posed\ un certi- lele de 25 [i 26 iulie. La ASE au rea interviului. blemele actuale din via]a rromilor.
cele dou\ state“, a spus [efa Di- ficat de competen]\ lingvistic\ pot fost aprobate 1.920 de locuri la `n- Spectacolul va trebui s\ exprime va-
rec]iei pentru Cultur\, Culte [i sus]ine un test `n acest sens pe 17 v\]\mântul la distan]\ cu tax\ [i lorile culturale [i morale ale rromilor,
Patrimoniu Cultural Na]ional, La Arhitectur\, admiterea `ntr-o manier\ modern\, accesibil\,
iulie. Pentru anul universitar 2008- 2.675 la forma de `nv\]\mânt la zi
Dana Pietraru. Proiectul „Dez- 2009, UPB ofer\ 4.762 de locuri su- (buget [i cu tax\). se d\ `n septembrie deopotriv\, unui public rrom [i ner-
voltarea aptitudinilor creatoare rom. Piesa va fi realizat\ `n partener-
portate de buget [i locuri cu tax\. ~nscrierile la Universitatea de La {coala Na]ional\ de Studii iat cu un teatru din Bucure[ti [i itin-
ale tinerilor arti[ti din zona tras- Facult\]ile UPB care organizeaz\ {tiin]e Agronomice [i Medicin\
frontalier\ Cern\u]i - Ucraina [i Politice [i Administrative (SNSPA) erat\ `n alte dou\ loca]ii. ~n acest
examen scris sunt: Automatic\ [i Veterinar\ (USAMV) vor avea loc perioada de `nscriere pentru studii sens, centrul solicit\ regizorilor
promovarea schimburilor cultu-
rale `ntre institu]iile culturale a- Calculatoare; Electronic\, Teleco- `n perioada 14-24 iulie, simultan universitare de licen]\, cursuri de scenarii, dosarele de concurs putând
le celor dou\ ]\ri“ este derulat munica]ii [i Tehnologia Informa]iei; cu sus]inerea interviului, care va zi (3 ani) este 10-18 iulie, iar ad- fi trimise pân\ la data de 5 iulie.
de Direc]ia pentru Cultur\, Cul- Transporturi; Inginerie `n Limbi fi notat cu „admis“ sau „respins“, miterea se va sus]ine `ntre 19 [i 21
Str\ine; {tiin]e Aplicate. iar afi[area rezultatelor se va face
te [i Patrimoniu Cultural Na]io-
Facult\]ile care organizeaz\ pe 28 iulie. ~n 1 august se vor `n-
iulie, `n func]ie de facultate. SNSP Tab\r\ interna]ional\
nal `n colaborare cu Consiliul A ofer\ `n acest an 551 locuri la
Raional Hliboca, Funda]ia Cul- concurs de dosare sunt Inginerie E- casa taxele (tax\ de `nmatriculare buget [i 660 locuri cu tax\. ~nscrie- de grafic\, la Ipote[ti
tural\ „{tefan Luchian“ [i {coa- lectric\; Energetic\; Inginerie Me- - pentru candida]ii admi[i pe locu- rile la Universitatea Tehnic\ de Un grup de studen]i de la Universita-
la de Arte [i Meserii. Finan]a- canic\ [i Mecatronic\; Ingineria [i rile cu finan]are de la buget [i Construc]ii Bucure[ti (UCTB) se tea Na]ional\ de Arte din Bucure[ti
rea, de 30.000 de euro, este asi- vor face `ntre 14-20 iulie, proba particip\, `n perioada 1-10 iulie, la
gurat\ de Uniunea European\, scris\ va avea loc `n ziua de 23 iuli- cea de-a cincea edi]ie a Taberei Inter-
`n cadrul programului de bun\ e, iar afi[area rezultatelor pe 25 iu- na]ionale de Grafic\, din Ipote[ti-Bo-
vecin\tate. „Astfel proiecte nu lie. Contesta]iile vor putea fi depuse to[ani. Tab\ra de arte plastice este
am mai realizat, mai ales trans- sâmb\t\, 26 iulie, la Registratura organizat\ de Memorialul Ipote[ti -
frontalier. ~n urma acestui pro- UTCB, iar rezultatele finale vor fi Centrul Na]ional de Studii „Mihai
iect, dar [i a altor proiecte trans- afi[ate pe 27 iulie. Universitatea o- Eminescu“, `n colaborare cu Universi-
frontaliere, sper\m ca frontiere- tatea Na]ional\ de Arte Bucure[ti, `n
le s\ dispar\ `ntre noi, iar Ucra- fer\ 2.100 de locuri la buget [i 635
locuri cu tax\. baza Programului Cultural Na]ional
ina, cot la cot cu România, s\ p\- pentru sus]inere financiar\ a Tabere-
[easc\ `ntr-o Europ\ liber\ co- Ceva mai târziu vor `ncepe `ns- lor de Crea]ie Plastic\ Na]ionale [i
mun\“, a afirmat vicepre[edin- crierile la Universitatea Na]ional\ Interna]ionale finan]at de Ministerul
tele Consiliului Raional Hliboca, de Arhitectur\ „Ion Mincu“, `n pe- Culturii [i Cultelor. „Scopul taberei
Grigore Timi[. Lucr\rile urmea- rioada 26 august-1 septembrie. Pe de documentare `n aceast\ perioad\
z\ a fi expuse atât la Cern\u]i, 3 septembrie va avea loc proba este de a oferi posibilitatea tinerilor
cât [i la Boto[ani. a scris\, iar `n 8 septembrie vor fi a- studen]i de la Universitatea Na]iona-
fi[ate rezultatele. a l\ de Arte Bucure[ti de a-[i `mbog\]i,
`nainte de toate, cultura general\ [i
cea vizual\ printr-o experien]\ unic\
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a pe care o poate oferi mediul `nconju-
r\tor, specific meleagurilor natale e-
a STUDEN}I PREG|TI}I proiecte in-house, fiind implica]i `n niversit\]ii. „~n prezent, USAMV 4 iulie. Potrivit Adinei Popescu, pur- minesciene“, a spus purt\torul de cu-
PENTRU CERCETARE: Un num\r toate etapele acestora, de la Cluj-Napoca dispune de patru c\mi- t\tor de cuvânt al UBB, aproximativ vânt al Memorialului Ipote[ti, Geani-
de 10 studen]i de la sociologie, mar- metodologie [i sampling, la realiza- ne studen]e[ti, care ofer\ un total de 17.000 de studen]i au absolvit `n na Z\h\rescu. a
keting [i comunicare vor beneficia, rea ghidului de discu]ie, a e[antio- 1.250 locuri de cazare. Se preconizea- acest an cursurile Universit\]ii Ba-
`n perioada 1 iulie-31 august, de nului, pân\ la coordonarea unei se- z\ c\ noua construc]ie va asigura `n be[-Bolyai, 10.000 dintre ei urmând
siuni de focus-group, debriefing [i a- plus aproximativ 200 de locuri de ca- vechiul sistem de studii de patru ani, Condurache Cristian Francisc
preg\tire teoretic\ [i practic\ `n
domeniul cercet\rii de pia]\ `n naliz\, primind feedback `n fiecare zare fa]\ de cele actuale, `n func]ie de iar 7.000 pe cel nou, potrivit struc- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
cadrul primei edi]ii a „{colii de mod- moment. solu]ia de amenajare care se va lua turii Procesului de la Bologna. Pen- distrofie muscular\ progresiv\,
erare“ oferit\ de Unlock Market a UNIVERSITATEA DE {TIIN- ulterior“, a spus Sonia Sân\, coor- tru a facilita `nscrierea candida]ilor care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
Research. Timp de dou\ luni, cur- }E AGRICOLE DIN CLUJ VA AVEA donatorul departamentului de ima- la examenul de admitere `n facultate, precum [i organele interne. Pentru
san]ii vor `nv\]a care sunt pa[ii de C|MIN NOU: Universitatea de gine al universit\]ii. Lucr\rile de Universitatea Babe[-Bolyai, a `nfiin-
construc]ie vor `ncepe `n luna iulie [i a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
urmat `n cadrul proiectelor de cerc- {tiin]e Agricole [i Medicin\ Veteri- ]at `n acest an centre regionale de
vor fi finalizate `n decembrie 2009. `nscriere `n ora[ele Sfântu Gheorghe, necesare dispozitive de fixare
etare de pia]\ [i vor avea apoi [ansa nar\ (USAMV) din Cluj va `ncepe `n
s\ aplice cuno[tin]ele dobândite, lu- Tot `n acest an, USAMV Cluj va cons- Satu-Mare, Sighetu Marma]iei, pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
luna iulie lucr\rile de construc]ie ale
crând pe proiecte reale. Cursurile unui nou c\min studen]esc, cu apro- trui un hotel de trei stele [i o bibli- Bistri]a [i Zal\u, unde candida]i se financiar\ precar\ din familie nu
sunt sus]inute de moderatori cu ex- ximativ 200 de locuri, proiectul ur- otec\, investi]ia total\ ridicându-se pot `nscrie la examen la toate cele 21 permite achizi]ionarea acestor
perien]\ [i constau `n sesiuni teo- mând s\ fie finalizat la sfâr[itul a- la 12 milioane de euro. de facult\]i ale acestei institu]ii de dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
retice, de formare, derularea de nului viitor. Noua cl\dire va fi cons- a LICEN}| LA UBB: ~n facult\- `nv\]\mânt superior. Centrele regio- suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
proiecte proprii [i sesiuni de feed- truit\ pe un teren cu o suprafa]\ de ]ile Universit\]ii Babe[-Bolyai (UBB) nale dispun de `ntreaga documenta- raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
back pentru activit\]ile [i proiectele 7.177 metri p\tra]i [i va fi amplasat\ din Cluj-Napoca a `nceput, luni, exa- ]ie necesar\ `nscrierii la examen, in-
desf\[urate. ~n cadrul [colii, cur- `n vecin\tatea c\minului Agronomia, menul de licen]\, probele urmând s\ clusiv posibilitatea de achitare a ta- copil, pot face dona]ii `n contul:
san]ii au ocazia s\ realizeze integral unul din cele patru c\mine ale u- se desf\[oare diferen]iat pân\ vineri, xei de admitere. a RO87BRDE240SV94771102400
14 Miercuri, 2 iulie 2008
TRISTAN {I ISOLDA: Dup\ c\derea Romei, r\zboinicii temu]i ai Angliei sunt domina]i de regele irlandez Donnchadh.
Timp liber Unul dintre ei, Lord Marke, urm\re[te s\ uneasc\ triburile de britoni pentru a forma o singur\ na]iune. Cel mai aprig
[i mai curajos dintre cavaleri este Tristan, pe care Marke l-a crescut ca pe un fiu dup\ ce acesta r\m\sese orfan `n
urma unui atac al irlandezilor. Cu Tristan de partea sa, Marke crede c\ poate s\-[i uneasc\ poporul [i s\ scape
Anglia de sub domina]ia irlandezilor. Dar Tristan ascunde un secret teribil. R\nit `n b\t\lie [i l\sat s\ moar\, e `ngrijit
de Isolda, o misterioas\ [i nemaipomenit de frumoas\ irlandez\. Isolda `l ascunde pe Tristan de tat\l ei, regele
Donnchadh. Cu leacuri [i vorbe dulci de dragoste, Isolda `l pune pe picioare. (Ast\zi, TVR 1, ora 20:15)

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile
Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
(Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala
mitropolitan\ din
Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - Credin]\ [i
s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i
societate (r)
03.00 - File de isto-
rie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05.
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
(Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea
de sear\
20.05 Pagini de folclor româ-
nesc
20.30 Catedrala sufletului româ-
nesc
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Ortodoxia pe
`n]elesul tuturor (r)
02.00 - Faptele credin]ei
(r)
03.00 - Pelerini la locurile
sfinte (r)
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului româ-
nesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00,
20.00
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi-
une direct\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen-
tar) (R)
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj
de opinie)
11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere
pe texte [i teme
scripturistice) (R)
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez-
batere pe teme de cultur\
teologic\) (R)
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar)
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti) (R)
13.30-14.00 Film documentar (R)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe
teme de actualitate) (R)
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez-
batere pe teme de via]\
parohial\) (R)
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di-
rect\
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe
texte [i teme scripturistice)
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
actualitatea religioas\)
18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
batere pe teme de cultur\
teologic\)
19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
tar)
19.15-19.25 Film documentar
19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
de opinie)
19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti)
20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
batere pe teme de via]\
parohial\)
20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
20.40-20.50 Patristica (documentar)
20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)
21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
actualitatea religioas\)
21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
teme de actualitate)
22.30-23.00 Film documentar
23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
duhovnice[ti)
23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
tar)
23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
imagini de la locuri de
pelerinaj)
23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
Vie]ii (Evanghelia zilei)
23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
vizual\)
00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
texte [i teme scripturistice)
00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
art\ bisericeasc\)
00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pilde, poezie)

TVR 1
08:00 Jurnalul TVR
08:15 Trezirea la apel! (2008,
diver.) - Partea a treia
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! (2008,
diver.) - Partea a patra
09:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008) (r)
10:10 O englezoaic\ la Paris
(SUA, 1992, dram\)
11:50 Drumul spre Beijing
12:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor (r)
13:00 Huck [i regele inimilor
(SUA, 1993, avent.) ep. 3
13:25 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008)
15:00 Teleshopping
15:30 Oameni ca noi (rep.)
16:00 Convie]uiri (doc.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
NZ., 2000, f. s. avent.) ep. 1
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor ep. 3
18:45 Ingeniozitatea la români
18:50 Sport Plus (2008, emis.
sport)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Tristan [i Isolda
(Ger.-Angl.-SUA, 2006, ac].)
22:25 Succes Romania! (2008,
emis. sport)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Ochii lor `l urm\reau pe
Dumnezeu! (SUA, 2005,
dram\)
01:10 Un om bun la toate (r)
01:40 Jurnalul TVR (r) a
TVR 2
08:00 Bazar (doc.)
08:30 EU-RO Case (col. f. doc.)
09:00 Un tat\ aproape perfect (It.,
2003, mini-s.) ep. 5
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, diver.)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., 2007, dram\)
ep. 109
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s) ep. 26
13:45 Utopia (AP)
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare
19:30 Miracole (It., '04, f. rom.) (r)
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f. s. de ac].) ep. 10
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 ~mblânzirea scorpiei (Angl.,
2005, dram\)
00:05 Lupta cu drogurile (r) Prima
parte
00:55 Familia mea dement\ (SUA,
1999, s. anim.) ep. 38
01:25 Dama cu camelii
(It., 2005, dram\) (r)
03:10 Poate nu [tiai!
03:20 Pact cu diavolul a
CULTURAL
TVR Cultural
08:30 Portret `n oglind\ (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Lec]ia de privit (r)
09:45 Parol (2007, diver.) (r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Egipt ('05, s. doc.) (r) ep. 2
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Festivalul interna]ional
"Lucian Blaga", edi]ia a
XVIII-a (r)
13:00 V... de la vizual ('07, diver)
13:30 Docu’ joi: Reconstituiri
(2008, f. doc.) (r)
14:25 27. Poezie de Bucure[ti (r)
14:30 Figuri europene ('07, s.doc.)
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 Zodiac (r)
16:55 ~napoi la argument (r)
17:55 Zile care au zguduit lumea
(Angl., 2003, s. doc.)
18:55 O vedet\, un tablou (r)
19:00 Spectacol de oper\
22:00 Arta `n timpul crea]iei ('04,s)
22:30 Jurnalul cultural
23:05 Green Wing
(Angl., 2004, s. com.) ep. 8
00:10 Parol (2007, diver.) (r)
00:25 Punctul pe "i"
(Angl.-Spa.- SUA, '03,
thrill.)
02:05 Jurnalul cultural (r)
02:35 Istoria aproape (2007, f.
doc.) (r)
03:05 Simetrii (r)
03:35 Art\.ro (r) a
Antena 1
ANUN} UMANITAR
Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani,
05:30 Opt reguli simple (SUA, domiciliat\ `n comuna Dumbrava Ro[ie, jud.
2002, s. com.) (r)
Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\ un
06:00 Observator
07:00 ~n gura presei transplant de ficat la clinica Fundeni din
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
(matinal) primitiv\.
10:00 ~n gura presei (r)
~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
11:00 Don Quijote
(SUA, 1999) prima parte
dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].) ajute cu cât de pu]in pot. Orice sum\ este
13:00 Observator important\ [i poate salva o via]\ [i o familie.
13:45 Tornada
Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
(SUA, 2002, ac]iune) (r)
16:00 Observator este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\
17:00 Columbo: Crima poate fi Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
periculoas\ pentru 0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
s\n\tatea dv. (SUA, 1991,
polit.)
19:00 Observator
*Sport *Meteo
20:30 Folclorul contraatac\ (diver-
tisment) cu Alina Cri[an [i
MOBILIER
Lupu Rednic
22:30 Observator BISERICESC SCULPTAT
23:30 Marea sufletelor (Angl., ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-
2004, s) - Re`ncarnare
mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane,
troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
1:30 ~nchiderea programului, re- Comenzile se primesc
vizie tehnic\ a
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Legend\:
[tiri
film artistic

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL:
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX

Sport
„Tricolorii“ au comis printre cele mai pu]ine faulturi la EURO
Selec]ionata de fotbal a
României are cele mai pu]ine
faulturi comise la EURO
2008, 47, dup\ fosta campioa-
n\ european\, Grecia, cu 45.
Ca medie pe meci, doar
Grecia [i Germania au mai pu-
]ine faulturi f\cute decât Ro-
mânia. România a suferit tot
atâtea câte a comis, 47, doar
patru echipe având o medie
mai mic\, Suedia, Polonia, O-
landa [i Turcia.
Statistici disciplinare:
FAULTURI COMISE:
Spania - 114 (medie de 19 pe
meci), Turcia - 102 (20,4), Ru-
sia - 94 (18,8), Germania - 93
Primire triumfal\ pentru campioana Europei
a Componen]ii reprezentativei de fotbal a Spaniei, care au câ[tigat, duminic\, titlul continental,
dup\ ce au `nvins Germania `n finala EURO 2008, au avut parte de o primire triumfal\ la revenirea `n ]ar\,
fiind aclama]i de sute de mii de oameni pe traseul de la aeroport [i pân\ `n centrul Madridului a
„Viva Espania!“, „Somos
Campeones“ au scandat su-
porterii `n extaz, `n timp ce
trupa lui Fernando Torres
[i Iker Casillas prezenta
mul]imii trofeul de campi-
oni, dansând pe autobuzul
descoperit care i-a trans-
portat, sub escorta poli]iei,
pân\ `n Pia]a Colon, unde
au fost a[tepta]i de o
adev\rat\ maree uman\.
„Campeones, Campeo-
nes, ole, ole, ole“, „Si, si, si,
Copa ya esta aqui“ (Da, da,
da, Cupa este aici) cântau
fanii, `ncânta]i c\-i pot ve-
dea pe viu [i aclama pe e-
roii de la Viena.
Elevii lui Luis Aragones
au ]inut, cu aceast\ ocazie,
s\-i aduc\ un omagiu fos-
tului medic al selec]ionatei
Spaniei, Genaro Borras,
decedat la jum\tatea lunii
mai, desf\[urând o bande-
rol\ pe care se putea citi:
„Este pentru tine, Genaro“.
Mul]imea i-a cerut lui
Aragones s\ „r\mân\“ `n
continuare la conducerea
tehnic\ a na]ionalei, con-
tractul selec]ionerului care
Stancu [i Szekely, la primele goluri pentru Steaua
Steaua Bucure[ti a `nvins
cu scorul de 2-0 (1-0), `n de-
plasare, forma]ia sloven\
NK Maribor, luni seara, `n-
tr-un meci amical de fotbal.
Steaua, aflat\ `ntr-un
stagiu de preg\tire `n Aus-
tria, s-a impus `n fa]a a
2.000 de spectatori prin go-
lurile marcate de Bogdan
Stancu (32) [i Janos Szeke-
ly (48), ambii juc\tori fiind
la primele reu[ite sub trico-
ul ro[-albastru. Steaua a
mai punctat o dat\ `n fa]a
Steaua se afl\ pe locul 71 `n lume
Steaua Bucure[ti se afl\
pe locul 71 [i este forma]ia
cea mai bine pozi]ionat\ din
România `n clasamentul
mondial al cluburilor pe lu-
na iulie, dat publicit\]ii,
ieri, de c\tre Federa]ia In-
terna]ional\ pentru Istoria
[i Statistica Fotbalului (IFF
HS).
Steaua se men]ine pe lo-
cul 71, cu 131 de puncte, fi-
ind urmat\ de CFR Cluj, a-
flat\ pe 91, care a urcat do-
u\ locuri (114,5 puncte). Di-
namo a urcat cinci locuri [i
se g\se[te pe 144, cu 93
puncte, Unirea Urziceni a
progresat tot cinci locuri [i
Miercuri, 2 iulie 2008
(15,5), Olanda - 76 (19), Italia
- 70 (17,5), Croa]ia - 69
(17,25), Polonia - 67 (22,33),
Elve]ia - 66 (22), Portugalia -
63 (15,75), Fran]a - 61 (20,
33), Austria - 52 (17,33), Ce-
hia - 50 (16,67), Suedia - 49
(16,33), România - 47 (15,67),
Grecia - 45 (15).
FAULTURI SUFERITE:
Spania - 116 (19,33), Germa-
nia - 100 (16,67), Rusia - 89
(17,8), Italia - 80 (20), Croa]ia
- 78 (19,5), Portugalia - 78
(19,5), Turcia - 75 (15), Elve]i-
a - 70 (23,33), Olanda - 61 (15,
25), Fran]a - 56 (18,67), Aus-
tria - 51 (17), Grecia - 50 (16,
a adus Spaniei un nou tro-
feu important, dup\ 44 de
ani, ajungând la final, iar
acesta a anun]at deja c\
renun]\ la func]ie. Antre-
norul spaniol nu a dat un
r\spuns fanilor, dar s-a a-
l\turat bucuriei generale,
cântând [i dansând al\turi
de juc\torii s\i.
Evenimentul a fost pre-
zentat pe larg de c\tre pos-
turile spaniole de televiziu-
ne, ale c\ror comentarii de
forma]iei care a terminat
sezonul trecut pe locul 4 `n
Slovenia, dar golul lui Ba-
ciu a fost anulat pentru o
presupus\ pozi]ie de ofsaid.
Antrenorul Marius L\-
c\tu[ a folosit echipa: Cor-
nel Cernea (Cosmin Vâtc\,
46) - Bogdan Musta]\ (Ale-
xandru Iacob, 78), Eugen
Baciu, Ionu] Rada, Mih\i]\
Ne[u - Janos Szekely (Ro-
meo Surdu, 58), Mih\i]\
Ple[an (Florin Lovin, 46),
Tiago Gomes (Vlad Rusu,
se afl\ pe 152, cu 91,5 punc-
te. Cel mai mare salt l-a f\-
cut Rapid, [ase locuri, giu-
le[tenii g\sindu-se pe 170,
cu 87,5 puncte. O]elul Gala]i
a urcat [i ea un loc [i se afl\
pe 198, cu 82 puncte.
~n clasamentul general,
conduce Manchester United,
urmat\ de Chelsea, care a
urcat un loc, [i de Bayern
Munchen, care se afl\ dou\
trepte mai sus decât luna
trecut\. River Plate Buenos
Aires a fost desemnat\ echi-
pa lunii iunie.
Iat\ clasamentul IFFHS
al cluburilor (pentru perioa-
da 1 iulie 2007 - 29 iunie
DOMENECH NU MAI ESTE DORIT LA NA}IONALA FRAN}EI: Potrivit unui sondaj
efectuat la cererea cotidianului „L’Equipe“, mai mult de jum\tate dintre francezi
(52%) s-au pronun]at `mpotriva men]inerii lui Raymond Domenech `n postul de
selec]ioner al Fran]ei. România [i Fran]a, care au terminat la egalitate, 0-0, `n faza
grupelor la EURO 2008, vor fi adversare `n Grupa a 7-a a preliminariilor CM 2010.
67), Cehia - 48 (16), România
- 47 (15,67), Polonia - 41 (13,
67), Suedia - 40 (13,33).
CARTONA{E GALBE-
NE: Turcia - 16 (3,2), Rusia -
10 (2), Italia - 9 (2,25), Aus-
tria - 8 (2,67), Grecia - 8 (2,
67), Elve]ia - 8 (2,67), Portu-
galia - 8 (2), Spania - 8 (1,
33), Fran]a, Polonia, Româ-
nia - 7 (2,33), Croa]ia - 7 (1,
75), Germania - 7 (1,17), O-
landa - 5 (1,25), Cehia - 4 (1,
33), Suedia - 3 (1).
CARTONA{E RO{II:
Fran]a - 1 (0,33), Turcia - 1 (0,
2), Germania - 1 (0,17). a
la fa]a locului au fost la fel
de „calde“ ca [i mul]imea din
Pia]a Colon, care a luat foc
`n momentul `n care cunos-
cutul cânt\re] Manolo Es-
cobar a interpretat cu patos
miticul „Que Viva Espana“.
Elogii `n presa de pe
continent
Presa european\, `n an-
samblul s\u, l\uda luni e-
68), R\zvan Ochiro[ii (Ro-
bert Neagoe, 46) - Bogdan
Stancu (Adrian Neaga, 46),
Valentin Badea ( Claudiu
Ionescu, 46).
Meciul a fost arbitrat de
slovenul Slavko Vincic. Ste-
aua nu l-a putut folosi pe
Petre Marin din cauza
suspend\rii dictate de FRF,
dup\ scandalul de la Cluj.
Urm\torul meci amical al
Stelei va avea loc ast\zi cu
SK Austria Karnten (Aus-
tria). a
2008): 1. Manchester United
(Anglia) 286p; 2. Chelsea
Londra (Anglia) 258p; 3. Ba-
yern München (Germania)
252p; 4. Glasgow Rangers
(Sco]ia) 251,5p; 5. FC Barce-
lona (Spania) 251p; 6. AS
Roma (Italia) 248p; 7. Liver-
pool FC (Anglia) 243p; 8. Ar-
senal Londra (Anglia) 237p;
9. Boca Juniors (Argentina)
231p; 10. Internazionale Mi-
lano (Italia) 226p; 71. Stea-
ua Bucure[ti 131p; 91. CFR
Cluj 114,5p; 144. Dinamo
Bucure[ti 93p; 152. Unirea
Urziceni 91,5p; 170. Rapid
Bucure[ti 87,5p; 198. O]elul
Gala]i 82p. a
chipa Spaniei, la o zi dup\
succesul din finala EURO
2008 `n fa]a Germaniei (1-
0), salutându-l pe atacan-
tul s\u Fernando Torres,
autorul golului care a adus
victoria dup\ 44 de ani de
„secet\“.
„Grandioso“, se `nclina
admirativ jurnalul austri-
ac Kurier, evocând „poves-
tea unei nop]i de var\“ a
Spaniei.
Klinsmann vrea c=t mai
multe titluri cu Bayern
Clubul campion al Germa-
niei, Bayern Munchen, a in-
trat oficial `n „era“ Juergen
Klinsmann (foto) luni, odat\
cu prima [endin]\ de antrena-
ment condus\ de fostul c\pi-
tan [i selec]ioner al echipei
Germaniei, care i-a succedat
lui Ottmar Hitzfeld.
~n prima sa zi la conduce-
rea lui Bayern, Klinsmann (43
ani) nu a dispus decât de 12
juc\tori, deoarece interna]io-
nalii germani, francezi, turci [i
italieni ai clubului, care au
participat la EURO 2008, nu
vor relua antrenamentul
decât la jum\tatea lunii iulie,
`n timp ce francezul Franck
Ribery va fi indisponibil pân\
`n septembrie.
~n momentul debutului [e-
din]ei de antrenament la Ba-
yern Munchen, Philipp Lahm,
Bastian Schweinsteiger, Lu-
kas Podolski, Miroslav Klose
[i Marcell Jansen, care au
pierdut, duminic\, finala EU-
RO 2008 `n fa]a Spaniei (1-0),
participau la Berlin la festivi-
t\]ile organizate pentru su-
porterii germani `naintea ple-
c\rii `n vacan]\.
„Vom `ncheia sezonul cu ti-
tluri. Vrem ca la nivel na]ional
[i european s\ mergem cât
mai departe posibil“, a decla-
rat Klinsmann, care a purtat
„{i salvatorul se nume[-
te El Nino“, „Fernando To-
rres, `ngerul blond erou al
Spaniei“, titra publica]ia
La Tribune de Geneva.
„A meritat a[teptarea.
Dup\ 44 de ani, echipa lui
Luis Aragones a câ[tigat
EURO gra]ie flerului s\u
[i stilului s\u de joc“, nota
la rândul s\u cotidianul
englez The Independent.
Pentru Times, „Spania a
`nvins Germania la o dife-
ren]\ minim\ la nivelul
scorului, dar `n planul jo-
cului, un veritabil bule-
vard a separat cele dou\ e-
chipe“.
Presa polonez\ [i turc\
insistau, la rândul lor, pe
diferen]a flagrant\ de stil
`ntre Spania [i Germania.
Peste tot `n Europa, un
nume revenea `n pres\, ca
un simbol incontestabil al
victoriei Spaniei, cel al lui
Fernando Torres. „Tor, Tor,
Torres“ (Gol, Gol, Torres),
scria cotidianul austriacul
Osterreich, `n semn de o-
magiu pentru atacantul na-
]ionalei Spaniei. a
tricoul lui Bayern `ntre 1995 [i
1997.
Clubul Bayern Munchen,
autorul dublei Cup\/Campio-
nat `n sezonul trecut, l-a nu-
mit `n ianuarie pe Klinsmann,
spre surprinderea general\, du-
p\ ce Hitzfeld nu a vrut s\-[i
prelungeasc\ contractul.
Clubul cel mai titrat din
fotbalul german este calificat
`n Liga Campionilor, dup\ ce
`n sezonul 2007/2008 a dispu-
tat Cupa UEFA, competi]ie `n
care a fost eliminat `n semifi-
nale de viitorul câ[tig\tor, clu-
bul rus Zenit Sankt Peters-
burg. a
15
PE SCURT
Japonia, ]ara
preferat\ pentru
antrenamentele
preolimpice
Echipele din 24 de ]\ri pl\-
nuiesc s\-[i desf\[oare an-
trenamentele preolimpice `n
Japonia, `nainte de Jocurile
Olimpice de la Beijing (8-24
august), printre acestea a-
flându-se SUA, Canada, Ger-
mania, Fran]a [i Israel, scrie
agen]ia nipon\ de pres\ Kyo-
do. Motivele pentru aceast\
alegere sunt legate de pro-
blemele legate de poluarea
aerului `n capitala Chinei,
dar [i de faptul c\ Japonia,
aflat\ doar la o or\ de fus
orar, are facilit\]i de antre-
nament perfecte. Taberele de
preg\tire vor fi organizate `n
insula cea mai nordic\ a
arhipelagului nipon,
Hokkaido, precum [i `n Kyu-
shu, `n sud-vest, sportivii ur-
mând s\ vin\ aici din luna
iulie. ~n fine, agen]ia Kyodo
men]ioneaz\ c\ va trimite
cea mai mare delega]ie de
sportivi `n Japonia, circa 150
de performeri suedezi ur-
mând s\ aib\ cantonament
la Fukuoka, de unde exist\
zboruri directe c\tre Beijing.
Portughezul Deco a
semnat cu Chelsea
Mijloca[ul portughez Deco, 30
de ani, a semnat un contract
`n favoarea clubului englez de
fotbal Chelsea, unde `l va `n-
so]i pe fostul selec]ioner al e-
chipei na]ionale a Portugaliei,
brazilianul, ca [i juc\torul, de
altfel, la origine, Luiz Felipe
Scolari, numit la conducerea
forma]iei londoneze `n locul
israelianului Avram Grant.
~nving\tor al Ligii campioni-
lor cu FC Porto `n 2004, con-
duc\torul de joc al Portugali-
ei la Euro 2008 va p\r\si,
deci, Barcelona, unde avea
contract pân\ `n 2010,
anun]=nd, la schimbarea an-
trenorului Rijkaard cu Guar-
diola, c\ nu mai are nevoie de
serviciile lui.
Poli Timi[oara
a transferat
un funda[ brazilian
Funda[ul brazilian Eder Bon-
firm, `n vârst\ de 27 de ani,
a fost transferat, luni, de clu-
bul Poli 1921 {tiin]a Timi-
[oara de la gruparea portu-
ghez\ Uniao Leiria, infor-
meaz\ site-ul oficial al b\n\-
]enilor. Pre[edintele clubului
Poli 1921 {tiin]a Timi[oara,
Marian Iancu, crede c\ lotul
„alb-viole]ilor“ este complet
dup\ realizarea acestui
transfer. „Consider c\ sun-
tem acum `n formul\ comple-
t\“, a spus Marian Iancu.
Conform presei din Portuga-
lia, de funda[ul brazilian s-a
interesat [i un alt club româ-
nesc, Rapid Bucure[ti, care
nu a `naintat, `ns\, nicio o-
fert\ oficial\. Eder Bonfim a
fost `mprumutat `n 2002 la
Benfica Lisabona de la Gre-
mio Porto Alegre. ~n 2003,
funda[ul a ajuns la Estrela
Amadora, fiind apoi `mpru-
mutat la Sporting Braga,
pentru care a jucat de 27 de
ori. ~n sezonul urm\tor, bra-
zilianul a ajuns la Vitoria Se-
tubal, pentru ca, un an mai
târziu, `n 2005, s\ fie cum-
p\rat de Uniao Leiria. ~n
cele trei sezoane petrecute
la Leiria, Eder a evoluat `n
68 de partide, marcând de
patru ori. Bonfim se va
al\tura lotului grup\rii
b\n\]ene „`n cel mai scurt
timp“, conform site-ului ofi-
cial al „alb-viole]ilor“. a
 CM
YK

16 Miercuri, 2 iulie 2008

„{i un alt lucru care m-a impresionat foarte mult [i pe care l-am sesizat [i la
Interviu Universitatea din Graz, Austria, este faptul c\ exist\ [i «visiting students», adic\
studen]i care pl\tesc cursurile la care particip\ [i care sunt `n vârst\. Sunt
oameni pensionari [i nu sunt pu]ini. Acolo, am observat rânduri `ntregi `n care
stau b\trânii, pun `ntreb\ri, `[i noteaz\. Unii [i-au l\murit anumite lucruri, mi-au
mul]umit, remarc=nd nota misionar\ a cursurilor.“

„Integrarea european\ se realizeaz\

[i prin spiritualitate [i cultur\“
a ~ntre Facultatea de Teologie Ortodox\ ie[ean\ [i cea Romano-Catolic\
din Freiburg s-ar putea dezvolta un parteneriat, având ca baz\ parteneriatul
deja existent `ntre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i
[i Universitatea „Albert Ludwig“ din Freiburg a Interviu cu titularul disciplinei Istoria
[i filosofia religiilor, de la Facultatea „Dumitru St\niloae“ din Ia[i,
pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, care a predat `n aceast\ var\, dou\ s\pt\mâni, la Freiburg a
P\rinte profesor, `n lu- logie Romano-Catolic\ din {i un alt lucru care m-a Mi s-a p\rut foarte intere-
na mai a]i predat `n Freiburg. impresionat foarte mult [i pe sant modul `n care se face eva-
Germania, la Faculta- ~nc\ de atunci, s-a stabilit care l-am sesizat [i la Univer- luarea profesorilor acolo. La
tea de Teologie Catolic\ o leg\tur\ apropiat\ `ntre ce- sitatea din Graz, Austria, este noi, evaluarea o fac studen]ii
din cadrul Universit\]ii le dou\ facult\]i de teologie [i, faptul c\ exist\ [i „visiting [i, `n eventualitatea `n care un
din Freiburg. ~n ce con-
text a]i mers la Frei-
sigur, `ntre mine, `n calitate students“, adic\ studen]i care profesor este mai exigent, se
burg [i cum s-a
a desf\[u- de decan, [i decanul de la Frei- pl\tesc cursurile la care par- poate `nt=mpla ca acesta s\
rat [ederea dumneavos- burg de atunci, care l-a `nso]it ticip\ [i care sunt `n vârst\. primeasc\ un punctaj mic pe „Eu am studiat `n Germania, la Tübingen, am
tr\ acolo? pe cardinal `n România. Este Sunt oameni pensionari [i nu scara de evaluare. Acolo, `ns\, predat cu vreo doi ani `nainte [i la
La invita]ia Facult\]ii de vorba de profesorul Helmuth sunt pu]ini. Acolo am obser- ca s\ nu fie subiectiv\, evalu-
Hopping, care a ]inut prele- vat rânduri `ntregi `n care
Universitatea din Graz, Austria, [i sigur c\ am
Teologie Catolic\ a Universi- area profesorilor se face la trei
geri pentru studen]ii no[tri [i stau b\trânii, pun `ntreb\ri, nivele: de c\tre studen]i, co- `n]eles bine rela]ia dintre profesor [i student.
t\]ii din Freiburg, `n perioada
12-30 mai, am predat câteva a r\mas foarte impresionat de `[i noteaz\. Unii [i-au l\murit legi [i de un sociolog. Vreau s\ v\ spun c\, `n afara examenului,
cursuri [i am coordonat câte- atmosfera din facultatea anumite lucruri, mi-au mul]u- Iar\[i, ce mi s-a p\rut in- când devine mai sobr\, rela]ia dintre student
noastr\. mit, remarc=nd nota misiona- teresant este faptul c\ fiecare [i profesor este foarte cald\, foarte apropiat\.
va seminarii la aceast\ facul-
tate. Tema general\ a cursu- r\ a cursurilor. Aceasta cu a- profesor dispune de un birou -
t=t mai mult cu c=t, a[a cum Uneori, aproape c\ nici nu faci diferen]a `ntre
rilor [i a seminariilor pe care Se face misiune doar secretariat `n cadrul facult\-
un student [i un profesor.“
le-am coordonat a fost „Budism remarca Magnus Striet, deca- ]ii, iar facultatea, la rândul ei,
indirect nul facult\]ii [i titularul disci- coabiteaz\ cu biblioteca, a[a
[i cre[tinism. Evaluare din per- niloae“ din Ia[i [i Faculta- Acela[i parteneriat ar fi `n
spectiv\ cre[tin\“. Practic, plinei de Teologie fundamen- `ncât nu se poate face o sepa- tea de Teologie Romano-
Care este modul de lu- beneficiul nostru, deoarece ar
m-am referit `n mod special la tal\, prezen]a misionar\ a ra]ie `ntre facultate, birouri, Catolic\ din Freiburg?
cru al cadrelor didactice Facult\]ii de Teologie Catoli- putea s\ se concretizeze, pe
ceea ce ne aseam\n\ [i la ceea profesori [i bibliotec\. Este o Da, chiar avem `n vedere
de acolo, al studen]ilor, c\ `n universitate este, mai infrastructur\ [i logistic\ co- viitor, `ntr-un schimb de stu-
ce ne deosebe[te, dintr-o pers- care este rela]ia dintre perspectiva unui parteneriat. den]i, masteranzi, doctoranzi
pectiv\ cre[tin\. Am ]inut c=- student [i profesor [i cu
degrab\, una indirect\. mun\. Deci, fiecare profesor, Eu le-am l\sat documentele
`n func]ie de domeniul s\u, pân\ la nivelul profesorilor.
teva cursuri, fiind asistat, de ce se diferen]iaz\ aces- pentru un parteneriat direct Chiar concluzia decanului
fiecare dat\, de c\tre decan [i tea de `nv\]\mântul Profesorii sunt dispune de o sal\ de seminar la nivelul facult\]ii c\ci, la ni-
teologic ie[ean? [i o bibliotec\ de specialitate. velul universit\]ii, exist\ de- a fost c\ integrarea europea-
de c\tre anumi]i profesori. ~n evalua]i la trei nivele n\ nu se realizeaz\ doar prin
medie, au participat pân\ la 80 Eu am studiat `n Germa- Numai s\lile de curs sunt `n ja. Acesta ar putea implica,
nia, la Tübingen, am predat afara acestui spa]iu, pentru `ntr-o prim\ faz\, prelegeri economie, de[i aceasta este
de studen]i pe curs, iar semi- foarte important\, ci [i prin
narul, fiind legat de aceea[i cu vreo doi ani `nainte [i la U- Cum este organizat\ c\ sunt cu mult mai mari. sus]inute de profesorul Bern-
niversitatea din Graz, Austri- Facultatea de Teologie hard Uhde, `n primul semes- spiritualitate [i cultur\. {i, `n
tem\, l-am f\cut cu doctoran- Catolic\ din cadrul U- ~n aceste condi]ii, ar fi
aceast\ perspectiv\, contac-
zii. A fost foarte interesant c\ci, a, [i sigur c\ am `n]eles bine interesant s\ se dezvol- tru al noului an universitar, [i
rela]ia dintre profesor [i stu- niversita]ii din Frei- de profesorul Magnus Striet, tele personale sunt la fel de
având aceast\ tem\, au parti- burg? te o colaborare `ntre Fa-
dent. Vreau s\ v\ spun c\, `n cultatea de Teologie Or- decanul facult\]ii, `n semes- importante ca [i cele institu-
cipat [i doctoranzi din Extre- Este singura Facultate de
mul Orient [i au fost `ntreb\ri afara examenului, când devi- todox\ „Dumitru St\- trul al II-lea, la Ia[i. ]ionale. a
ne mai sobr\, rela]ia dintre Teologie a universit\]ii, fiind
dintre cele mai interesante. chiar [i cofondatoare a aces-
Ca experien]\ general\, a[ student [i profesor este foarte
cald\, foarte apropiat\. Une- teia. De ce singura? ~n gene-
vrea s\ v\ spun c\, `n primul ori, aproape c\ nici nu faci di- ral, `n Germania, `n cadrul
rând, am fost impresionat de feren]a `ntre un student [i un aceleia[i universit\]i g\se[ti
c\ldura cu care am fost pri- profesor. una protestant\ [i una catoli-
mit, atât la nivelul conducerii Pe de alt\ parte, am sesi- c\, c\ci aproximativ jum\tate
facult\]ii, cât [i la nivelul pro- zat c\, `n cea mai mare parte, din popula]ia Germaniei este
fesorilor din facultate. ~n per- asisten]ii sunt foarte tineri. catolic\ [i jum\tate protestan-
manen]\, am resim]it, la Frei- Sunt profesori care au [i câte t\. Are `n jur de 800 de stu-
burg, `n aceast\ facultate, o a- doi asisten]i. De asemenea, `n den]i [i cca. 100 de doctoranzi,
propiere sufleteasc\, a[ spu- general, fiecare profesor are `ntre care, `n jur de 20% sunt
ne, prieteneasc\, `ntre mine [i secretara lui, care `i ]ine co- str\ini. Exist\ 14 discipline de
profesorii de acolo. responden]a, `i organizeaz\ studiu [i patru sec]ii, respectiv
Men]ionez faptul c\, `n ur- `ntâlnirile, se ocup\ de partea Teologie Sistematic\, Teologie
m\ cu câ]iva ani, Universita- tehnic\ a lucrurilor, iar el se Biblic\, Teologie Istoric\ [i
tea „Al. I. Cuza“ din Ia[i, la ocup\ exclusiv de cercetare. Teologie Practic\. Sistemul
propunerea PF P\rinte Patri- Toate cursurile se desf\[oa- Bologna va fi introdus abia de
arh Daniel [i Facult\]ii de Te- r\, ca [i aici, pe durata unei o- la 1 octombrie 2008, `ntruc=t
ologie Ortodox\ „Dumitru re [i jum\tate. Mi s-a spus de introducerea lui nu depinde de
St\niloae“, i-a acordat titlul la `nceput c\ trebuie s\ pre- minister, ci de aprobarea Sena-
de Doctor Honoris Causa car- zint cursul o or\ [i un sfert, tului Universit\]ii. Ministerul
dinalului Karl Lehmann, fost iar 10-15 minute urmau `n- recomand\, dar nu impune.
profesor la Facultatea de Teo- treb\rile studen]ilor. Promovarea profesorilor
este condi]ionat\, ca [i la noi,
de binecuvântarea episcopului
Universitatea locului, dar [i de confirmarea
din partea Vaticanului. Sunt
lui Husserl [i Heidegger 14 profesori, dintre care doar
jum\tate sunt hirotoni]i. Intrarea `n Universitatea „Albert Ludwig“ din Freiburg
Universitatea „Albert Ludwig“ din Freiburg a fost `nfi-
in]at\ la 21 septembrie 1457, la cererea principelui Al-
brecht al VI-lea, cu aprobarea papei, sub `ndrumarea di- Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne Sarov“) - Cernigov, M-rea „Adormirea Maicii Domnului“ Eli]ki, icoana
Maicii Domnului dintr-un brad, pe[tera [i fântâna Sf. Antonie, biser-
rect\ a episcopului Heinrich de Konstanz. De altfel, nici o ica subteran\ de la 9m (cca. anul 1000), Catedrala „Sfânta Treime“ cu
universitate nu putea fi `nfiin]at\ f\r\ aprobarea papei,
doar sub directa `ndrumare a episcopului locului.
Pelerinaj `n moa[tele Sf. Lavrentie [i Sf. Ier. Teodosie) - Kiev, cazare [i mas\ ho-
tel ***
Universitatea a r\mas sub `ndrumarea spiritual\ a E-
piscopiei de Konstanz pân\ `n anul 1821, când aceasta a
Republica Moldova [i Ucraina 5. Zitomir-Rivne-M-rea Kremenets (icoana Maicii Domnului
f\c\toare de minuni „~ndurerata“) - Lavra Poceaev (cele 4 biserici,
fost desfiin]at\. 7-13 iulie/1-7 septembrie 2008 urma Maicii Domnului, pe[tera cu moa[tele Sf. Iov [i Sf. Amfilohie,
grota unde s-a nevoit Sf. Iov, cimitirul schitului Colina), cazare [i
A fost structurat\ ini]ial dup\ modelul Universit\]ii mas\ la hotel **
din Viena, f\când parte din seria a[a-numitului „al doilea 1. Bucure[ti - Urziceni-Buz\u-Tecuci-B=rlad-Hu[i, Catedrala epis-
copal\ „Sf. Petru [i Pavel“-Albi]a-Leu[eni-M-rea Hâncu-M-rea C\pri- 6. Târnopol-Cern\u]i, Catedrala mitropolitan\ „Sf. Nicolae“,
val“, al\turi de universit\]ile din Greifswald (1456), Basel ana (unul dintre cele mai vechi a[ez\minte monahale din Basarabia, Universitatea (fosta Academie Teologic\) - M-rea B\nceni (bisericile cu
(1460), Ingolstadt (1472) [i Tübingen (1477). „Primul val“ ctitorie a Sfântului {tefan cel Mare) - Chi[in\u, cazare [i mas\ la ho- sfinte moa[te, Biserica [i A[ez\mântul de copii de la Molni]a); `n func]ie
a fost reprezentat de universit\]ile din Praga, Viena, Hei- tel*** de timp se viziteaz\ [i M-rea Boian, cu icoana Maicii Domnului f\c\toare
delberg, Erfurt, Köln, Rostock [i Leipzig. 2. Chi[in\u, Ansamblul Catedrala „Na[terea Domnului“ - vizitarea de minuni- Suceava, cazare [i cin\ la hotel**
Vin\riei Cricova - M-rea Curchi (considerat\ ca fiind cea mai frumoas\ 7. M-rea „Sf. Ioan de la Suceava“, `nchinare la moa[tele Sf. Ioan cel
Aici au predat, `n secolul trecut, Edmund Husserl, p\- Nou-Catedrala episcopal\ Roman, participare la Sf. Liturghie-Bac\u-
rintele fenomenologiei europene, [i Martin Heidegger, ma- [i mai vestit\ m\n\stire din Basarabia)-Orhei - Soroca, Cetatea* (con-
struit\ `ntre 1543-1546 de me[teri transilvani)-Cos\u]i-Iampol- Adjud - (dac\ este posibil Catedrala episcop. Buz\u) - Bucure[ti
rele metafizician [i filosof existen]ialist. Vinnitsa, cazare [i mas\ la hotel *** Pret: 365 E (grup de 40 persoane)
Ast\zi, Universitatea din Freiburg face parte din rân- 3. Vinnitsa-Zhitomir-Kiev, Lavra Pecerska* cu moa[tele `ntregi ale Servicii incluse: Transport cu autocar modern ***; Cazare la hoteluri
dul celor 9 universit\]i de elit\ din Germania, al\turi de sfin]ilor aflate `n Pe[terile Apropiate - ale Sf. Antonie [i `n Pe[terile ** [i ***; Cina [i mic dejun; Ghid preot [i înso]itor de grup.
Tübingen, Heidelberg, München, Münster etc., având `n ~ndep\rtate - ale Sf. Teodosie, M-rea Vovidenia (icoana Maicii Nu sunt incluse: Mesele de prânz; Intr\rile la obiective notate cu*;
jur de 22.000 de studen]i. 20% dintre ace[tia [i dintre doc- Domnului f\c\toare de minuni „Caut\ la smerenie“, moa[tele Sf. Asigurarea medical\.
Dimitria [i Sf. Olimpiada Schimonahia, Catedrala „Sf. Mihail“ [i Adrese ale Biroului de Pelerinaje:
toranzi sunt str\ini, cei mai mul]i asiatici: japonezi, core- Catedrala „Sf. Sofia“, M-rea Florovski (una din cele mai vechi m\n\stiri 1. Calea Victoriei 45, Sector 1, Bucure[ti (l=ng\ magazinul
eni, chinezi etc. din ora[, sfinte moa[te, icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni) - Muzica), Tel./Fax: 313.37.46; Mobil: 0788.728.544; E-mail:
Schitul „Teofania“ Sf. Pantelimon - M-rea „Sfânta Treime“ cu moa[tele patriarhia_pelerinaje@yahoo.com; www.pelerinaj.ro.
Sf. Iona de Kiev [i Gr\dina Botanic\, cazare [i mas\ la hotel*** 2. Strada Antim 29, Sector 5, Bucure[ti, Tel./Fax: 336.99.21, Tel.
4. Pustia Kitaev (Biserica cu moa[tele Sf. Teofil cel Nebun pentru 337.48.13; Mobil: 0788.728.542 (~n incinta M\n\stirii Antim); E-mail:
Interviu realizat de Narcisa BALABAN Hristos, Pe[tera [i mormântul Sf. Dositei*, Schitul „Sf. Serafim de pelerinaje_antim@yahoo.com.

CM
YK

Joi, 3 iulie 2008
Nr. 151 (1052) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
DOCUMENTAR
„Dac\ am `n]elege
urgen]a fiec\rei
clipe, via]a noastr\
s-ar schimba
profund“
PAGINA 16
„Comuni[tii constrângeau
lumea s\ nu vin\ la biseric\,
[i tocmai din acest motiv venea“
La cei 75 de ani ai s\i, p\rintele {tefan Monoranu are ce
povesti. Consider\ c\ toate lucrurile bune care i s-au
`ntâmplat `n via]\ se datoreaz\ Sfântului Nicolae, care a fost
patronul celor 5 biserici `n care a slujit ca paroh. A fost un om
hot\rât, pus pe treab\ [i afirm\ calm c\ pe comuni[ti nu prea
i-a b\gat `n seam\, pentru c\ „una spuneau [i alta f\ceau“.
„P\rin]ii lui Ceau[escu erau cre[tini. So]ia mea este din
aceea[i comun\ cu ei, Scornice[ti. Când a murit tat\l s\u, a
f\cut poman\ la nou\ sate. La `nmormântare, au fost mul]i
preo]i“. „~ntr-o zi, a venit Ceau[escu cu mama lui, s\ `i fac\ o
slujb\. Când s-a `ntors dup\ ea, i-a b\gat `n buzunar preotului
100 de lei: «Ia, c\ eu ]in cu preo]ii!»“
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Posibile ieftiniri `n supermarketuri
Reprezentan]ii furnizorilor [i cei ai mari-
lor lan]uri de magazine au semnat, ieri, la
Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rura-
le, Codul de bune practici pentru comer]ul
cu produse agroalimentare, un protocol care
ar putea reduce pre]urile din magazine pe
termen mediu sau lung.
Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii
Rurale, Dacian Ciolo[, a precizat c\, `n vii-
tor, dup\ ce Codul va primi viza Consiliului
Concuren]ei, va putea fi cuprins `n pream-
bulul contractelor `ncheiate `ntre comer-
cian]i [i furnizori. „Prevederile Codului vor
face parte din contractele comerciale sem-
nate de comercian]i [i de furnizori“, a spus
Ciolo[.
Codul de bune practici a fost semnat de
Federa]ia Patronal\ din Industria Alimen-
Popula]ia defavorizat\ va fi ajutat\ s\ suporte costul gazelor
Zhao Danyang, directorul general al Ministerul Economiei [i Fi- pescu-T\riceanu, ar\tând toto-
unui fond de investi]ii chinez, a pl\tit
2,11 milioane de dolari pentru a lua nan]elor [i Ministerul Muncii dat\ c\ pre]urile sunt stabilite
vor preg\ti un pachet de de pia]\, [i nu de c\tre Guvern,
prânzul cu miliardarul american
Warren Buffett (foto), pre[edintele `n m\suri pentru sprijinirea pen- „de[i se `ncearc\ g\sirea E-
vârst\ de 76 de ani al grupului Berk- sionarilor [i a persoanelor cu xecutivului ca vinovat pentru
shire Hathaway. Suma este tripl\ venituri reduse, afectate de cre[terea pre]urilor“. ~ntr-un
fa]\ de cea ob]inut\ anul trecut [i va cre[terea tarifelor la gaze, a comunicat transmis de Execu-
fi alocat\ pentru ac]iuni caritabile. a anun]at premierul C\lin Po- tiv, se arat\ c\ premierul T\-
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
ACTUALITATE
~n Italia
a `nceput
amprentarea
rromilor
PAGINA 7
tar\ Romalimenta, Asocia]ia Român\ a
C\rnii, Asocia]ia Patronal\ din Industria
Laptelui, Patronatul Na]ional al Viei [i Vi-
nului, Patronatul Român din Industria de
Mor\rit, Panifica]ie [i Produse F\inoase,
Patronatul Român al C\rnii de Porc, Uni-
unea Na]ional\ a Cresc\torilor de P\s\ri,
Metro Cash&Carry, Real-Hypermarket,
România Hipermarche, Selgros, Carrefour,
MGV Distri Hiper, Kaufland.
Potrivit Codului, furnizorii nu pot fi o-
bliga]i de comercian]i s\ contribuie la cos-
turile de marketing ale magazinului. De a-
semenea, furnizorii nu pot fi obliga]i s\
contribuie la costurile de deschidere a unui
nou magazin sau la cele legate de cre[terea
suprafa]ei de vânzare, de alte amenaj\ri,
renov\ri. a
riceanu este preocupat de cre[-
terea pre]urilor la gaze natu-
rale [i energie, precum [i de im-
pactul pe care `l va avea majo-
rarea pre]urilor la utilit\]i asu-
pra popula]iei defavorizate.
{eful Executivului a stabilit
ca Ministerul Economiei [i Fi-
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ECONOMIC
Efectele pe
termen lung
ale scumpirilor
din iulie
PAGINA 11
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
EDITORIAL
{I SFIN}II DIN VECHIME AR FI
PREFERAT SECOLUL XXI: Nimeni nu
cred c\ ar schimba traiul dus `n
libertatea democra]iei, cu traiul
`ntr-o lume a autoritarismului. (de
diac. Nicolae PASCAL)
Pagina 4
RELIGIOS
„BISERICA {I MISIUNEA EI, ~N CON-
TEXTUL INTERCULTURALIT|}II“:
Ieri, 2 iulie 2008, s-au desf\[urat
lucr\rile simpozionului na]ional
„Biseric\ [i misiune, `n contextul
interculturalit\]ii“. Evenimentul,
organizat de Facultatea de Teologie
din Constan]a, `mpreun\ cu
Arhiepiscopia Tomisului, a avut loc
la sediul Arhiepiscopiei Tomisului.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
SARKOZY ARE PLANURI AMBI}IOASE
CA PRE{EDINTE AL CONSILIULUI
EUROPEAN: Fran]a a preluat, la 1
iulie, pre[edin]ia rotativ\ a Uniunii
Europene, pre[edintele Nicolas
Sarkozy prezent=ndu-[i cu opti-
mism strategia „de guvernare“.
Pagina 6
REGIONAL
AUTORIT|}ILE LOCALE PREG|TESC
PROIECTELE DE DEZVOLTARE RURA-
L|: Pân\ acum, au fost `ncheiate
dou\ contracte la axa 2 - Dezvoltare
regional\, pentru care s-au depus
cele mai multe proiecte, [i 10 con-
tracte la axa 6 - Asisten]\ tehnic\.
Pagina 10
S|N|TATE
ROLUL VITAMINELOR B ~N BUNA
FUNC}IONARE A ORGANISMULUI:
Fiecare vitamin\ din complexul vi-
taminic B intervine `n men]inerea
unui echilibru metabolic corespun-
z\tor, complet=ndu-se, totodat\, `n
diversele lor func]ii. ~n num\rul de
ast\zi, v\ vom prezenta vitaminele
nan]elor s\ lucreze `n continua-
B1, B2 [i B3.
re `mpreun\ cu Ministerul
Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de Pagina 12
{anse pentru a concepe un pa-
chet de m\suri `n vederea spri-
jinirii categoriilor sociale defa-
vorizate afectate de cre[terea
pre]urilor la gaze. a
2 Joi, 3 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Joi - ziua
propov\duitorilor
„Cu n\vodul dumnezeie[tilor
`nv\]\turi, ca ni[te pe[ti cu-
vânt\tori vânând pe oameni,
i-a]i adus pe ei pârg\ Dumne-
zeului nostru; [i, dorind s\ v\
`mbr\ca]i cu r\nile lui Hristos,
urm\tori ai patimilor Lui v-a]i
ar\tat. Pentru aceea, `mpreu-
n\ adunându-ne, dup\ datorie
cinstim acum pr\znuirea voas-
tr\, m\ri]ilor apostoli, [i `m-
preun\ cu un glas strig\m:
Ruga]i-v\ lui Hristos-Dumne-
zeu iertare de gre[eli s\ d\ru-
iasc\ celor ce pr\znuiesc cu
dragoste sfânt\ pomenirea
voastr\.“ (Stihir\ a utreniei
zilei de joi, glasul al VIII-lea,
din Octoihul Mare)
***
Ziua de joi este `nchinat\ pome-
nirii Sfin]ilor Apostoli [i Sfântu-
lui Ierarh Nicolae, ca reprezen-
tant al tuturor sfin]i]ilor ie-
rarhi. Motivul pentru care a
fost `nchinat\ sfin]ilor apostoli
sunt legate de faptul c\ joia a
avut loc Cina cea de Tain\, mo-
ment `n care Mântuitorul a in-
stituit Sfânta Liturghie, dând
porunc\ [i putere apostolilor s\
fac\ acest lucru `ntru pomeni-
rea Sa. ~n acela[i timp, nu pu-
teau fi uita]i cei care au fost
permanent `n preajma Mântui-
torului [i care au propov\duit
Evanghelia `ntregii lumi. Cân-
tarea de ast\zi, din Octoihul
Mare, ni-i prezint\ ca pe ni[te
pescari iscusi]i, care au vânat
oamenii cu mreaja dumnezeie[-
tilor `nv\]\turi. Ca o `ncununa-
re a dragostei lor fa]\ de Hris-
tos [i de Biserica Sa, apostolii
s-au „`mbr\cat cu r\nile lui
Hristos“ ori, cum spune o alt\
cântare, „cu trupul lor au urmat
patimilor Lui“. Au `ndurat mul-
te persecu]ii, iar unii dintre ei
chiar moarte muceniceasc\,
ar\tând c\ `nv\]\tura pe care o
propov\duiesc nu este din lume
[i de aceea lumea nu-i iube[te,
a[a cum `i avertizase Mântuito-
rul. Tot apostolii, a[a cum ne
`ncredin]eaz\ ~nsu[i Mântuito-
rul Hristos, la „`nnoirea lumii,
când Fiul Omului va [edea pe
tronul slavei Sale“, vor sta [i ei
„pe dou\sprezece tronuri, jude-
când cele dou\sprezece semin]ii
ale lui Israel“ (Matei 19, 28). Se
`n]elege c\ cele dou\sprezece
semin]ii ale lui Israel simbo-
lizeaz\ `ntreaga lume. De ace-
ea, atunci când cânt\m aceast\
stihir\, n\d\jduim `n ajutorul
sfin]ilor apostoli pentru ca
Dumnezeu s\ ne d\ruiasc\ ier-
tare de gre[eli. Iar ajutorul pe
care `l a[tept\m de la apostoli
poate fi sporit de cel care vine
de la „chipul blânde]ii“, Sfântul
Ierarh Nicolae. Asocierea celor
dou\ pomeniri, a apostolilor [i a
ierarhului, nu este `ntâmpl\toa-
re, deoarece Sfântul Nicolae
poate fi considerat un demn re-
prezentant al celor care au con-
tinuat activitatea apostolilor.
De aceea, tot ast\zi, `i cânt\m
sfântului: Urmând obiceiurilor
sfin]ilor apostoli, ai mo[tenit [i
st\pânirea acelora, ca un cinstit
ierarh, vrednicule de laud\,
Nicolae. (pr. asist. Silviu TU-
DOSE, Catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
APOSTOLUL ZILEI
R\bdarea te `nva]\ s\ crezi
„C\ci [tim c\ toat\ f\ptu-
ra `mpreun\ suspin\ [i `m-
preun\ are dureri pân\ a-
cum. {i nu numai atât, ci [i
noi, care avem pârga Duhu-
lui, [i noi `n[ine suspin\m `n
noi, a[teptând `nfierea, r\s-
cump\rarea trupului nos-
tru. C\ci prin n\dejde ne-am
mântuit; dar n\dejdea care
se vede nu mai e n\dejde.
Cum ar n\d\jdui cineva ceea
ce vede? Iar dac\ n\d\jduim
ceea ce nu vedem, a[tept\m
prin r\bdare. De asemenea [i
Duhul vine `n ajutor sl\biciu-
nii noastre, c\ci noi nu [tim
s\ ne rug\m cum trebuie, ci
~nsu[i Duhul Se roag\ pen-
tru noi cu suspine negr\i-
te. Iar Cel ce cerceteaz\ ini-
Sfântul Mucenic
Iachint
Originar din Cezareea Ca-
padociei, Sfântul Iachint a
fost slujitorul `mp\ratului
Traian (98-117). Fiind pârât
c\ este cre[tin, Iachint a fost
condamnat la moarte.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului A-
natolie, patriarhul Constan-
tinopolului; a Sfin]ilor Muce-
nici Teodot [i Teodota, Dio-
mid, Evlampie, Meliton, Pe-
tru, Asclipiodot [i Golinduh [i
a Sfin]ilor Mucenici Marcu [i
Mochian.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfântului Andrei,
arhiepiscopul Cretei.
3 IULIE 1990: Adunarea general\ a Academiei Române
prime[te 72 de membri coresponden]i (litera]i, istorici,
oameni de [tiin]\), c\rora li s-a retras aceast\ calitate sau
care au fost priva]i de ea pe nedrept, `ntre 1948-1989.
fletul nu pot s\-l ucid\; teme]i-v\
Nu v\ teme]i! mai curând de acela care poate [i su-
fletul [i trupul s\ le piard\ `n
tele lui Dumnezeu. ~n fragmentul
evanghelic de ast\zi, Apostolii sunt
aten]iona]i despre `mpotrivirile,
Iisus a spus: „Când v\ urm\resc gheen\. Au nu se vând dou\ vr\bii prigonirile [i ofensele la care vor fi
pe voi `n cetatea aceasta, fugi]i `n pe un ban? {i nici una dintre ele nu expu[i. Dac\ ~nsu[i Domnul Hris-
cealalt\; adev\rat gr\iesc vou\: nu va c\dea pe p\mânt f\r\ [tirea tos a fost prigonit [i Sfin]ii Apostoli
ve]i sfâr[i cet\]ile lui Israel, pân\ ce Tat\lui vostru. La voi `ns\ [i perii trebuiau s\ fie preg\ti]i pentru vre-
va veni Fiul Omului. Nu este ucenic capului, to]i sunt num\ra]i. A[adar, murile de prigoan\. Ce ar trebui s\
mai presus de `nv\]\torul s\u, nici nu v\ teme]i; voi sunte]i cu mult `n]elegem din aceste cuvinte? Noi,
slug\ mai presus de st\pânul mai de pre] decât p\s\rile.“ (Matei cre[tinii, trebuie s\ fim urma[i ai
s\u. Destul este ucenicului s\ fie ca 10, 23-31) Domnului Hristos prin via]a [i prin
`nv\]\torul [i slugii, ca st\pânul. credin]a noastr\. La aceasta tre-
Dac\ pe st\pânul casei l-au numit *** buie s\ ad\ug\m [i r\bdarea. A[a
Beelzebul, cu cât mai mult pe cas- ne `ncurajeaz\ Mântuitorul: „Doar
nicii lui? Deci nu v\ teme]i de ei, Capitolul X al Evangheliei Sfân- cel ce va r\bda pân\ la sfâr[it acela
c\ci nimic nu este acoperit care s\ tului Apostol [i Evanghelist Matei se va mântui“. Deci exist\ o strâns\
nu ias\ la iveal\ [i nimic ascuns este dedicat unui moment deosebit leg\tur\ `ntre r\bdare [i mântuire.
care s\ nu ajung\ cunoscut. Ceea ce din via]a Sfin]ilor Apostoli. Ucenicii Cei ce au experien]\ de via]\ pot
v\ gr\iesc la `ntuneric, spune]i la Domnului Iisus Hristos primesc m\rturisi c\, uneori, printr-o clip\
lumin\ [i ceea ce auzi]i la ureche, sfaturi [i `ndemnuri din partea de r\bdare au câ[tigat o via]\ de
propov\dui]i de pe case. Nu v\ ~nv\]\torului de a merge `n toat\ fericire. (pr. Dumitru P|DURARU,
teme]i de cei ce ucid trupul, iar su- lumea, pentru a propov\dui cuvin- Radio Trinitas)
mile [tie care este dorin]a Du- mând acestea din pozi]ia u-
hului, c\ci dup\ Dumnezeu nui om care a suferit mult
El Se roag\ pentru sfin]i.“ pentru credin]\, a n\d\jduit
(Romani 8, 22-27) [i a r\bdat multe, dar, ce este
mai important, a sim]it aju-
*** torul [i prezen]a lui Dumne-
zeu. R\bdarea este, de fapt,
N\d\jduim ceea ce nu ve- ceea ce ne lipse[te, r\bdarea
dem, a[teptând prin r\bdare. te `nva]\ s\ crezi, r\bdarea
Prin aceste cuvinte, Sfântul te ajut\ s\ treci peste `ntre-
Pavel `ncurajeaz\ comunita- b\rile puse `nainte de c\uta-
tea din Roma, iar peste timp, rea sincer\. Doar `n r\bdare
`ncurajeaz\ Biserica care tre- sesizezi prezen]a lui Dumne-
ce prin istorie, o istorie cu `n- zeu, pentru c\ Domnul nu lo-
cerc\ri [i persecu]ii. A n\d\j- cuie[te `n gândul de r\zbu-
dui ceea ce nu vedem este o nare [i de r\zvr\tire. Nu pu-
provocare pentru omul de as- tem fi altfel decât r\bd\tori
t\zi, mult obi[nuit cu vede- pentru c\ [i Hristos Domnul a
rea a toate, cu lipsa de `n- r\bdat pân\ la moarte, [i `nc\ rabzi pân\ „la sânge“, s\ re- Pentru c\ doar omul r\bd\tor
credere `n cele auzite. Totu[i, moarte pe Cruce. Câteodat\, nun]i la tine, la propriul t\u prime[te ajutor de sus. (Cipri-
Sfântul Pavel insist\, afir- situa]ii din via]\ impun s\ orgoliu. De ce toate acestea? an OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
125 de ani
de la na[terea
lui Franz Kafka
Franz Kafka a fost scrii-
tor evreu de limb\ germa-
n\, originar din Praga. S-a
n\scut `n data de 3 iulie
1883 la Praga, pe atunci ca-
pitala Regatului Boemiei,
care f\cea parte din Impe-
riul Austro-Ungar, `ntr-o fa-
milie evreiasc\, fiu al co-
merciantului Hermann Kaf-
ka [i al Juliei Kafka, n\scu-
t\ Löwy. Limba matern\ a
lui Kafka, `n care a [i scris
mai târziu, a fost germana,
`n acel timp, limba oficial\ a scrisorilor trimise p\rin]i- Kierkegaard, `[i g\se[te ex-
]\rii [i vorbit\ `n particular lor, surorii sale, Ottla, [i presia `ntr-o modalitate ar-
de peste zece la sut\ din po- prietenului s\u, Max Brod. tistic\ original\, `n care ele-
pula]ia ora[ului Praga. A `ncercat s\ se vindece de mente de suprarealism se
Dup\ absolvirea liceului depresie, recurgând la solu- `mbin\ cu o form\ de expri-
german, Kafka a studiat drep- ]ia medicinii naturiste. mare proprie expresionismu-
tul, [i-a luat doctoratul, apoi ~mboln\vindu-se de tu- lui. Prezentând strivirea per-
a lucrat un timp la Tribuna- berculoz\ (1917), pe funda- sonalit\]ii `n societate, Kaf-
lul din Praga [i, ulterior, ca lul unui regim vegetarian, ka `nf\]i[eaz\ destinul f\r\
avocat la compania de asi- care includea [i lapte nepas- perspectiv\ al omului `ntr-o
gur\ri Assicurazioni Gene- teurizat, Kafka a fost inter- viziune halucinant\, grotes-
rali (1908-1922). A p\r\sit a- nat `ntr-un sanatoriu din I- c\, impregnat\ de anxietate.
rareori Praga, a c\l\torit `n talia. Starea s\n\t\]ii i s-a Romanele [i nuvelele sale ex-
~n ziua de 3 iulie, Italia, Germania, Austria [i agravat [i, `ncepând din prim\ fie sentimentul tragic,
a vizitat ora[ul Arad, tr\ind 1922, nu a mai putut lucra. `mpins la paroxism, al indivi-
istoria consemneaz\: `ntr-un „cerc strâmt“ pân\ Un nou tratament `n sana- dului expus presiunii de-
a 1642: a murit Maria de c\tre sfâr[itul vie]ii. toriul din Kierling, lâng\ structive al unui monstruos
Medici, regin\ a Fran]ei, a do- ~n 1909, Kafka a debutat Viena, nu a dat roade. aparat birocratic („Procesul“,
ua so]ie a lui Henric al IV-lea literar cu primele schi]e de Franz Kafka a murit la 3 iu- 1925; „Colonia penitenciar\“,
(n. 1573); proz\ publicate `n revista li- nie 1924, `n bra]ele priete- 1919), fie imposibilitatea o-
a 1900: A avut loc prima terar\ „Hyperion“, care a- nului s\u, doctorul Robert mului de a descifra sensul e-
ascensiune a unui dirijabil p\rea la München. A `ntre- Klopstock, [i ale ultimei sa- xisten]ei sale civice („Caste-
(zepelin), Ferdinand, conte ]inut o coresponden]\ asi- le iubite, Dora Dymant. lul“, 1926), fie dezintegrarea
von Zeppelin (1838–1917) du\, pe durata a circa patru Post-mortem, opera sa li- rela]iilor interumane („Meta-
a1933: a murit Mihail {u- ani, cu Felice Bauer [i apoi terar\, r\mas\, `n cea mai morfoz\“, 1915). Impresia de
]u, istoric [i membru al Aca- [i cu Milena Jesenska, o cu- mare parte, inedit\, a fost co[mar [i tensiunea dramati-
demiei Române, unul dintre noscut\ scriitoare ceh\, ca- publicat\ de poetul Max c\, specifice scrierilor lui Kaf-
primii numisma]i din sud-es- re i-a tradus `n limba ceh\ Brod, prietenul [i legatarul ka, sunt sugerate prin supra-
tul Europei (n. 1841); câteva povestiri. Scriitorul s\u testamentar, cel ce nu a punerea logicului cu absur-
a 2002: a murit Irina Ni- a l\sat [i un jurnal intim, a- dus la `ndeplinire rug\min- dul, `ntr-o form\ parabolic\,
colau, specialist `n etnologie, tipic [i greu de clasificat. tea lui Kafka s\ ard\ manu- obsesiv\. Kafka a exercitat o
istorie oral\ [i muzeologie, Ini]ial, Kafka a suferit de scrisele. puternic\ influen]\ asupra
doctor `n filologie-folclor (n. o depresie cronic\, fapt de- Concep]ia sa de via]\, in- literaturii contemporane.
1946). a monstrat de majoritatea fluen]at\ de filosofia lui (pr. Paul LEHACI)
 Joi, 3 iulie 2008 3
Sfin]ii P\rin]i g\sesc foarte potrivit\ pedeapsa pe care diavolul, sub chipul
Agenda [arpelui, a primit-o. Sf=ntul Nil Ascetul spune `n acest sens c\ „foarte
potrivit s-a ad\ugat apoi la cuvintele pe piept [i pe p=ntece cuv=ntul vei
umbla, c\ci pl\cerea nu st\p=ne[te asupra celor ce stau pe loc [i sunt
cre[tinului lini[ti]i, ci asupra celor ce sunt mereu `n mi[care [i plini de tulburare“.

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Dac\ monahii vor uita f\g\duin]a lor de a fi s\raci, (MVIII)
atunci prea obliga]i sunt s\ fac\ milostenie
C\lug\rii sunt datori s\ fac\ cu ei [i le d\dea cele de nevoie. Mai spune un cuv=nt, p\rinte“. Dar egu-
milostenie material\? t=rziu, a devenit iubitor de cinste ome- menul nu l-a b\gat `n seam\, ci l-a
C=t prive[te pe c\lug\ri, „este mai neasc\ [i a p\r\sit milostenia [i pe s\- l\sat la poart\ [i s-a dus la cin\ cu bo-
mare lucru pentru ei s\ fie s\raci, dec=t raci. Se `mprietenise cu oameni bo- gatul. Apoi iar l-a petrecut p=n\ la
s\ miluiasc\ pe s\raci“ (Sf=ntul Ioan ga]i, cu dreg\tori [i boieri, c\rora zil- poart\ [i nu a luat `n seam\ rug\-
Sc\rarul, Filocalia, vol. IX), iar dac\ nic le d\dea ospe]e. Iat\ c\ odat\ a mintea s\racului aceluia.
monahii vor uita f\g\duin]a lor de a fi venit la poarta m\n\stirii un b\tr=n Deci, `nser=ndu-se, [i v\z=nd el c\ noastr\. Deci, cei care avem c=te ceva,
s\raci [i vor aduna bani [i alte averi, s\rac [i i-a spus portarului: „P\rinte, nu-l prime[te egumenul, s-a apropiat s\ le d\m, ca s\ nu plece de la noi
atunci prea obliga]i sunt s\ fac\ milos- spune-i egumenului c\ a venit un de portar [i i-a spus: „A[a s\-i spui `ntrista]i. Iar cei care nu au, s\-i
tenie la s\raci, c\ci ei au dat jur\m=nt frate de-al lui de departe, cu mult\ os- egumenului: A venit Hristos la tine [i m=ng=ie m\car cu un cuv=nt [i s\ se
`naintea lui Hristos s\ tr\iasc\ toat\ teneal\, [i dore[te s\ vorbeasc\ cu nu L-ai primit! Deci, `ntruc=t cau]i roage pentru ei. S\ ne amintim de
via]a `n s\r\cie de bun\ voie. Pe c\lu- d=nsul“. S-a dus portarul m\n\stirii, cinstea omeneasc\, iat\, de acum voi p\rintele Vichentie M\l\u, mare
g\rii care adun\ bani [i averi, numai dar egumenul osp\ta [i vorbea cu trimite la tine pe cei boga]i [i puternici duhovnic de la Secu [i Agapia. C=nd
milostenia `i poate izb\vi de os=nda lui boga]ii. C=nd i-a spus, a r\spuns cu din toat\ ]ara aceasta, c\ lucruri venea un s\rac la chilia lui [i nu mai
Dumnezeu. ~n leg\tur\ cu aceasta, s\ asprime portarului: „Nu m\ sup\ra p\m=nte[ti dore[ti, dar bun\t\]ile avea ce s\-i dea, se ducea pe la p\rin]i
v\ spun o istorioar\ adev\rat\ din acum. Nu m\ vezi vorbind cu oa- Mele nu le vei vedea!“. ~n clipa aceea, sau maici [i le zicea: „V\ rog mult,
Prologul din luna octombrie. menii? Auzind acel s\rac, nu s-a tul- S-a f\cut nev\zut. Era Iisus Hristos `mprumuta]i-m\ cu o sut\ de lei, c\ a
Era un egumen vestit la o m\n\s- burat, ci a stat `n a[teptare la poart\ `n chip de s\rac! venit Hristos la mine [i nu am ce s\-i
tire cu mul]i c\lug\ri. Acesta, la `nce- p=n\ seara. Dup\ cinci ceasuri, a S\ `nv\]\m de aici, p\rinte, ce dau!“. A[a f\ceau p\rin]ii no[tri. A[a Rudolf Thurneysen
put, era foarte milostiv [i iubitor de venit la egumen un oarecare om bogat mare putere are milostenia la s\raci s\ facem [i noi! S\racii sunt m=n-
s\raci. Pe to]i care b\teau la poarta
m\n\stirii `i primea, `i osp\ta, vorbea
[i l-a `nt=mpinat egumenul la poart\.
Atunci i-a spus s\racul acela: „Am a-]i
pentru m=ntuirea noastr\, c\ odat\
cu s\racul vine [i Hristos la u[a
tuirea noastr\! (Arhim. Cleopa ILIE,
Nee vorbee[tee P\rinteelee Cleeopa))
Cultura [i teologia
protestant\ dup\
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Primul R\zboi
Mondial (IV)
Cre[tinii din primele secole a Savaot : o[tire. Terme-
nul se refer\ la mul]imea or-
Domnului `n timpul Liturghiei
credincio[ilor. Felul `n care este
Dup\ Primul R\zboi Mon-
dial, a luat na[tere o nou\
ganizat\ ca o armat\ care dispus\ pâinea pe disc repre-
au cinstit sfintele moa[te execut\ poruncile lui Dumne-
zeu. „Domnul Savaot“, `mp\-
zint\ chipul `ntregii Biserici,
dar [i Judecata de Apoi, când
teologie, a[a-numita „teolo-
gie dialectic\” sau „teologia
crizei”, care s-a str\duit s\
Cultul sfintelor moa[te a tos ne-a d\ruit nou\ moa[te- ratul, e „`nconjurat de cetele to]i oameni vor sta `n fa]a lui scoat\ `n eviden]\ ideea c\
ap\rut odat\ cu cinstirea le sfin]ilor, ca ni[te izvoare cele `ngere[ti“ (Heruvic); se- Dumnezeu pentru a fi judeca]i. pe Dumnezeu nu-L putem
trupurilor martirilor. Din m=ntuitoare, care revars\ `n rafimii strig\ unii c\tre al]ii Astfel, aproape de Hristos se cunoa[te `n mod istoric, nici
primele secole, Biserica a multe feluri binefaceri peste „Sfânt, Sfânt, Sf=nt este Dom- afl\ Fecioara Maria, `mpreun\ speculativ, nici descriptiv,
cinstit sfintele moa[te prin cei neputincio[i“. nul Savaot“ (Isaia 6, 3). cu sfin]ii care alc\tuiesc Bise- ci numai stând „cu fric\ [i
zidirea de loca[uri de `nchi- La acela[i sinod s-a con- a sinagog\ : loc de adunare rica triumf\toare, adic\ Bise-
nare pe mormintele sfin]ilor, sfin]it practica veche a Bise- a evreilor pentru cult `n ziua cu cutremur” `naintea Lui,
astfel, `nc\ din secolul I, s-au ricii de a pune sfinte moa[te rica celor din cer, iar `n partea `ntr-o pozi]ie de criz\, de
sabatului (zi de s\rb\toare [i inferioar\ a discului, to]i cred-
zidit biserici pe moa[tele Sf. `n masa Sf=ntului Altar [i `n de repaus). Spre deosebire de con[tiin]\ a p\c\to[eniei
Ignatie († 104) [i pe cele ale antimise (canonul 7). incio[ii, vii [i mor]i, care alc\- noastre. Printre reprezen-
sinagog\, care se afla `n fiecare
Sf. Policarp († 166), a r=ndu- Sf=nta Tradi]ie ne ofer\ ora[, templul exista numai la tuiesc Biserica lupt\toare, iar tan]ii de seam\ ai acestei
it zile de pr\znuire `n amin- m\rturii ale cinstirii sfinte- Ierusalim, pentru to]i iudeii. acum, `n timpul Sfintei Litur- teologii se num\r\ Rudolf
tirea afl\rii sau str\mut\rii lor moa[te `n trecutul Bise- to]i oamenii nu poate face Iisus a intrat [i a `nv\]at `n ghii, se `ntâlnesc `n rug\ciune, Thurneysen [i Paul Tillich,
sfintelor moa[te (pe 27 ian- ricii. ~n Martiriul Sf. Poli- minuni dup\ moarte, muce- sinagog\ [i `n templu (Ioan 18, `n comuniune, unii cu al]ii. a la care domin\, `n genere,
uarie se cinste[te aducerea carp al Smirnei se afl\ con- nicul `ns\ poate s\v=r[i mul- 20). Templul din Ierusalim a grija predic\rii Evangheliei
moa[telor Sf. Ioan Gur\ de semnat: „Noi am `ngropat te [i mari minuni. Nu te uita fost construit de regele Solo- adaptate credinciosului
Aur; 29 ianuarie, aducerea r\m\[i]ele lui `ntr-un loc po- dar la aceea c\ trupul muce- mon (1 Regi 6, 2) pentru a `n- modern. Dietrich
moa[telor Sf. Ignatie Teofo- trivit, deoarece sunt mai nicului zace `nainte gol [i lip- Bonhoeffer, cunoscut teolog
rul), a r=nduit [i a organizat pre]ioase pentru noi dec=t locui cortul, care servea drept
sit de activitatea sufleteasc\, german, se ocup\ cu „inter-
pelerinaje la mormintele diamantele cele de pre]“. ci uit\-te la aceea c\ `n el s\- altar [i pe care poporul l-a
purtat `n timpul exodului, `n pretarea religioas\ a tex-
sfin]ilor, cinstind astfel r\- Fericitul Augustin face refe- l\[luie[te o alt\ putere mai
m\[i]ele lor p\m=nte[ti, a riri la minunile s\v=r[ite de care se ]inea arca alian]ei telor biblice”. Pentru studi-
mare dec=t `nsu[i sufletul,
statornicit [i a propov\duit moa[tele Sf=ntului {tefan; adic\ harul Sf=ntului Duh, (chivotul) cu tablele Legii. ile biblice, reprezentativi
cinstirea sfintelor moa[te, Sf. Ambrozie vorbe[te despre care, prin lucr\rile sale cele a Proscomidia: momentul pentru aceast\ perioad\
ap\r=nd cultul lor `mpotriva vindec\rile s\v=r[ite de minunate, ne `ncredin]eaz\ `n care darurile aduse de cre- sunt Maurice Goguel, pro-
ereziilor. P\rin]ii Bisericii, moa[tele Sf. Ghervasie, iar pe noi despre adev\rul ~nvie- dincio[i pentru jertf\ (pâinea fesor la Facultatea de teolo-
aduna]i la Sinodul VII Ecu- Sf. Ioan Gur\ de Aur scrie rii prin minunile pe care le [i vinul) sunt preg\tite de c\- gie protestant\ din Paris,
menic, a stabilit cu privire la despre puterea harului, care face“ (`n lucrarea „Cuv=nt tre preot, `naintea Sfintei Li- care s-a remarcat prin
cinstirea sfintelor moa[te: a lucrat prin moa[tele Sf. despre Sf. Vavila“). (pr. Con- turghii [i sunt numite cinstite cunoscutele sale studii, `n
„Domnul nostru Iisus Hris- Vavila: „Pentru c\ un om ca stantin GRIGORE) daruri. Ele sunt sfin]ite [i care, comb\tând pe nu-
pref\cute `n Trupul [i Sângele mero[i istorici [i teologi
protestan]i, a pus `n lu-
min\ istoricitatea lui Iisus
BIBLIA - VERSET CU VERSET tul spune `n acest sens c\ [i din p\m=nt mu[c\ toat\ Hristos. Un alt important
„foarte potrivit s-a ad\ugat via]a lui. De aici `n]elegem – teolog protestant francez
„Urzitorul r\ut\]ii, [arpele, se t=r\[te apoi la cuvintele pe piept [i pe
p=ntece cuv=ntul vei umbla,
din modul mi[c\rii [i din felul
m=nc\rii – c\ via]a de aici e
este Oscar Cullman, profe-
sor la Facult\]ile de teolo-
[i se `ncol\ce[te `n jurul vie]ii de pe p\m=nt“ c\ci pl\cerea nu st\p=ne[te
asupra celor ce stau pe loc [i
p\m=nteasc\ [i josnic\, `n-
truc=t se admite s\ fie `nco-
gie din Strasbourg, Basel [i
Paris, care, prin nu-
sunt lini[ti]i, ci asupra celor l\cit\ de tot felul de r\ut\]i [i meroasele sale studii, pune
Facerea 3, 14: „Zis-a ceea i-a cercetat, dup\ cum Scripturi: „Acela (diavolul)
ce sunt mereu `n mi[care [i p=n\ la urm\ s\ ajung\ `n lumin\ istoria mântuirii,
am v\zut `n versetele prece- dintru `nceput a fost ucig\tor
Domnul Dumnezeu dente, `ns\ „nici unul dintre de oameni“ (Ioan 8, 44); „[ar- plini de tulburare“. ~n aceea[i hran\ acestei fiare t=r=toare. a[a cum reiese ea din
ordine de idei, Sf=ntul Grigo- Tot a[a, cel ce ne `ndeamn\ s\
c\tre [arpe: «Pentru ei nu s-a `nvrednicit s\ se pele a am\git cu vicle[ugul
rie de Nyssa scrie c\ „urzito- urm\m Tat\lui ceresc, ne
scrierile Noului Testament
`nvinov\]easc\ pe sine `nsu[i, lui“ (II Corinteni 11, 3); „[i nu [i din vechea tradi]ie
c\ ai f\cut aceasta, nici unul nu s-a aflat av=nd o Adam a fost am\git, ci femeia rul r\ut\]ii, [arpele, se t=r\[- `ndeamn\ [i s\ ne cur\]im de cre[tin\. ~n Germania, s-au
blestemat s\ fii `ntre c=t de mic\ smerenie“ (Ava fiind am\git\, s-a s\v=r[it te [i se `ncol\ce[te `n jurul patimile cele p\m=nte[ti, `n
distins Rudolf Bultmann,
Dorotei). ~n versetul de ast\zi c\lcarea poruncii“ (I Timotei vie]ii de pe p\m=nt, dup\ care nu distan]area spa]ial\
toate animalele [i cum vorbe[te despre el `n pil- conteaz\, ci, `n primul r=nd, care, `n studiile sale, pos-
vedem c\ Dumnezeu nu-l mai 2, 14); „prin pizma diavolului tuleaz\ „demitologizarea”
`ntre toate fiarele `ntreab\ pe [arpe, adic\ pe a intrat moartea `n lume“ de Sf=nta Scriptur\, c\ pe alegerea liber\ a cugetului
piept [i pe p=ntece se t=r\[te nostru“. (Lucian APOPEI) Scripturii, metod\ care a
c=mpului; pe diavol, despre am\girea pe (~n]elepciunea lui Solomon 2, fost aspru criticat\ de nu-
care a f\cut-o, c\derea lui fi- 24); „diavolul dintru `nceput mero[i teologi protestan]i [i
p=ntecele t\u s\ te ind de mai `nainte total\ [i p\c\tuie[te; pentru aceasta s- romano-catolici, [i Hans
t=r\[ti [i ]\r=n\ s\ definitiv\. Este ne`ndoielnic a ar\tat Fiul lui Dumnezeu, Lietzmann, cunoscut
c\, sub `nf\]i[area animalului ca s\ sfarme lucr\rile diavo- `ndeosebi prin lucrarea sa
m\n=nci `n toate blestemat, se ascunde dia- lului“ (I Ioan 3, 8). „Istoria vechii Biserici” (4
zilele vie]ii tale!»“ volul. Argumente scripturis- Sfin]ii P\rin]i g\sesc foar- vol., Berlin). ~n afar\ de
tice referitoare la nelegiuirea te potrivit\ pedeapsa pe care
curentele amintite, dup\
Dumnezeu dorea c\in]\ s\v=r[it\ de diavol g\sim diavolul, sub chipul [arpelui,
din partea oamenilor, de a- peste tot `n cuprinsul Sfintei a primit-o. Sf=ntul Nil Asce- cel de Al Doilea R\zboi
Mondial, au ap\rut `n
lumea protestant\ o serie
a ISTORII CU T+LC a de teologii care de care mai
bizare, ca de exemplu teolo-
Fuga de sminteal\ „Dac\-i spunem, se va sup\ra [i se va
ru[ina. O s\ m\ prefac bolnav [i-o s\-i spun
gia radical\, cunoscut\ sub
numele de teologia mor]ii
Odat\, avva Ioan a plecat de la Sketis c\ nu mai pot merge [i c\ r\mân aici pân\ lui Dumnezeu, care propu-
`mpreun\ cu al]i fra]i, dar c\l\uza lor a diminea]\“. {i a[a a f\cut. Fra]ii ceilal]i i-au ne interpretarea credin]ei
gre[it drumul, `ntrucât era noapte. Fra]ii `i zis: „Nici noi nu mergem mai departe, cre[tine prin cultura laic\.
zic avvei Ioan: „Ce facem, avva? Dac\ fra- r\mânem cu tine“. {i au stat acolo pân\ Ea a fost pus\ `n circula]ie
tele a r\t\cit drumul, vom umbla de colo diminea]a, f\r\ s\-l sminteasc\ pe frate. mai ales `n Statele Unite
colo pân\ vom pieri“. B\trânul le zice: (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) ale Americii. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
4 Joi, 3 iulie 2008
Opinii
EDITORIAL
{i sfin]ii
din vechime
ar fi preferat
secolul XXI
a Nimeni nu cred c\ ar
schimba traiul dus `n libertatea
democra]iei cu traiul `ntr-o
lume a autoritarismului a
de diac. Nicolae PASCAL
Cu excep]ia firilor aventuriere, a vis\-
torilor pasei[ti [i a persoanelor care, `n vir-
tutea profesiei, au dezvoltat o pasiune deo-
sebit\ pentru epocile apuse, oricât ar fi cine-
va de nemul]umit de societatea [i civiliza]ia
actual\, n-ar schimba prezentul cu niciuna
dintre epocile câte au fost pân\ acum. Nici
m\car cei care tr\iesc cu iluzia c\ `n alte
epoci lumea a fost mai virtuoas\, care critic\
dec\derea prezentului, c\rora li se pare c\ `n
vremuri trecute via]a `n credin]\ era mai
facil\ decât `n prezent, „c\ nu erau atâtea
ispite ca acum“, n-ar da prezentul pe trecut,
nici m\car pentru motivul c\ ar trebui s\
renun]e la banala aspirin\.
Zicea un p\rinte grec, plecat la Domnul `n
deceniul trecut, c\ „mul]i sfin]i ar fi dorit s\
tr\iasc\ `n vremurile noastre, ca s\ se
nevoiasc\“. „Extraordinar, incredibil!“, spun
cei sedu[i de biografii schematice de sinaxar,
unde nevoin]a, sacrificiul, martiriul par atât
de fire[ti, mai `n spiritul epocii. P\rintele
Paisie Aghioritul – despre el era vorba mai sus
– subliniaz\, de fapt, ce victorie reprezint\ `n
epoca noastr\ via]a tr\it\ `ntru Adev\r, spre
deosebire de altele, unde credin]a, moralitatea,
virtutea, sfin]enia erau privite, mai pregnant
decât acum, ca ni[te bunuri sociale, primind
explicit `ncurajare public\. Astfel, via]a
cre[tin\ [i sfin]enia sunt ast\zi, mai mult ca
oricând, un exerci]iu al libert\]ii [i
discern\mântului, al alegerii liber consim]ite.
A[adar, c\ruia dintre sfin]ii din trecut nu
i-ar fi pl\cut s\ tr\iasc\ `n prezent?
F\când abstrac]ie de cele sfinte, cu tot greul
vie]ii de zi cu zi, via]a este incomparabil mai
bun\ [i mai sigur\ decât alt\dat\. Oricât de
blamat\ ar fi democra]ia - pentru toate
striden]ele [i efectele perverse inerente ei,
permise de scena public\ - prin schema
distribuirii puterii, libertatea devine un bun
de care poate beneficia oricine. {i nimeni nu
cred c\ ar schimba traiul dus `n libertatea
democra]iei - chiar dac\ asta presupune [i
`nvecinarea cu indivizi care confund\ liberta-
tea cu barbaria - cu traiul `ntr-o lume a au-
toritarismului, dictaturii [i voluntarismului.
Desigur, [i `n prezent, milioane de oameni
experimenteaz\ zilnic forme diverse de
autoritarism, dar `n societ\]ile democratice
exist\ alternativ\, [ansa de a pune cap\t
situa]iilor umilitoare. S\ lu\m, ca exemplu,
tipul rela]iei angajator - angajat. Nu exist\
ast\zi [efi brutali, care abuzeaz\ de func]ia
lor, `n dauna libert\]ii angajatului? Cu
duiumul! TOTU{I, chiar [i cele mai subtile
sau grote[ti forme de abuz pot fi oprite oricând,
in extremis, printr-o simpl\ foaie de demisie.
Dac\ `n trecut, nu numai siguran]a econo-
mic\, dar [i securitatea proprie [i chiar a
familiei, depindeau de „buna-voin]\“ a monar-
hului, a feudalului, a boierului, acum, trebuie
s\ recunoa[tem, sistemul de drept [i [ansele
oferite de societate nu mai las\ loc la abuzuri
[i umilin]e de acest fel.
Recunosc, consider via]a `n secolul al XXI-
lea o mare binecuvântare [i, vorba b\trânilor,
s\ ne fereasc\ Domnul de r\zboaie, c\ pacea
din\untru, `n orice veac am tr\i, nu ne-o
poate da nimeni. Fiecare trebuie s\ [i-o afle!
Chiar dac\, la fel ca atâ]ia al]ii, am `nc\
multe rate de pl\tit la ma[in\, pe care altfel,
cine [tie când mi-a[ fi permis-o, chiar dac\
nici m\car nu `ndr\znesc s\ visez la timpul
când voi schimba locuin]a cu chirie cu una
personal\, chiar dac\, `n cor cu milioanele de
români, `mi vine s\ huidui promisiunile
politicienilor [i s\ izbesc necru]\tor cu
[tampila `n buletinul de vot, simt totu[i c\
ast\zi p\catul nemul]umirii este mai grav ca
`ntotdeauna. Simt c\ noi, cei de ast\zi,
putem face mult mai mult ca cei dinainte [i
pu]ini, mult mai pu]ini ca `nainte, ne pot
`mpiedica. a
P\rintele Paisie Aghioritul subliniaz\ ce victorie reprezint\ `n epoca noastr\ via]a
tr\it\ `ntru Adev\r, spre deosebire de altele, unde credin]a, moralitatea, virtutea,
sfin]enia erau privite, mai pregnant decât acum, ca ni[te bunuri sociale, primind
explicit `ncurajare public\. Astfel, via]a cre[tin\ [i sfin]enia sunt, ast\zi, mai mult ca
oricând, un exerci]iu al libert\]ii [i al discern\mântului, al alegerii liber consim]ite.
RELIGIE {I FENOMEN
Cum a evoluat identitatea religioas\ a Europei
de prof. univ. dr. Nicolae
ACHIMESCU
E `n afar\ de orice `ndoial\
faptul c\ nici o alt\ religie, `n a-
far\ de cre[tinism, nu poate avea
preten]ia c\ a marcat `n profunz-
ime con[tiin]a european\, c\ a e-
xercitat o influen]\ asem\n\toa-
re `n Europa de-a lungul istoriei.
Totu[i, la drept vorbind, trebuie
s\ recunoa[tem c\ Europa n-a
fost niciodat\ integral cre[tinat\,
fie [i `n sensul cel mai simbolic al
termenului. De pild\, nu poate fi
nici pe departe contestat faptul
c\ mul]i evrei [i-au adus propria
contribu]ie la devenirea intelec-
tual\ [i cultural\ a continentului
nostru. M\ gândesc la personali-
t\]i de prim rang, cum ar fi Spi-
noza, Mendelssohn, Marx, Freud,
Bergson, Buber etc.
Pe de alt\ parte, nu trebuie
uitat c\, `n secolul al VIII-lea, a-
rabii au invadat Spania, `nainta-
rea lor ulterioar\ `n Fran]a fiind
oprit\ `n 732, `n apropiere de
Poitiers. De acum `nainte, in-
fluen]a arab\ [i islamic\ a fost
foarte puternic\ `n Spania pân\
`n 1492, când Ferdinand [i Isabe-
la au cucerit Granada, izgonindu-i
din statele lor pe to]i musul-
manii, dar [i pe to]i evreii. De
asemenea, nu trebuie uitat fap-
tul c\ Spania nu a fost singurul
centru al influen]ei arabe [i is-
lamice `n Europa. Nu mai de-
parte, Sicilia, prin capela Palati-
n\ din Palermo e [i ast\zi o m\r-
turie concludent\ a extraordina-
rei [i armonioasei sinteze a artei
[i arhitecturii arabe, bizantine [i
normande, sintez\ care a cunos-
cut apogeul `n secolul al XII-lea.
Schisma, un act teatral
Dispari]ia culturii islamice `n
sud-vestul Europei va fi, `ns\,
compensat\ de expansiunea isla-
mului [i extinderea Imperiului
Otoman `n Balcani. Trebuie, to-
tu[i, admis faptul c\ aportul tur-
cesc la civiliza]ia european\ a fost
mai pu]in pozitiv decât cel al ara-
bilor din Spania [i Sicilia, de[i ur-
mele persistente ale acestei in-
fluen]e culturale [i politice `n sta-
tele balcanice [i men]inerea unei
p\r]i a Turciei pe malul european
al Bosforului [i Dardanelelor r\-
mân evidente.
~n general, Biserica unei ]\ri,
a unei tradi]ii culturale, trebuie
s\ aib\ capacitatea de a recu-
noa[te `n Biserica altei ]\ri, a
unei alte culturi, c\ esen]ial\ es-
te aceea[i credin]\ pe care [i una
[i alta o `mp\rt\[esc, acelea[i
Sfinte Taine pe care le s\vâr[esc,
aceea[i Evanghelie pe care o
propov\duiesc. ~n al doilea rând,
la fel de important\ este legitima
diversitate `n unitate, care pre-
supune o voca]ie a adapt\rii la
formele gândirii, la limbile [i
tradi]iile altor culturi. Un exem-
plu trist, `n acest context, `l
reprezint\ ceea ce s-a numit dis-
puta „Riturilor chineze[ti“, o isto-
rie care a `nceput cu iezuitul ital-
ian Matteo Ricci (1552-1610) [i
`ncercarea sa de a g\si o con-
ciliere `ntre cre[tinismul euro-
pean [i cultura chinez\. Re-
zultatul a fost o controvers\ f\r\
sfâr[it legat\ de adaptarea la
vestimenta]ia [i obiceiurile chi-
neze[ti, de legitimitatea cultului
adus str\mo[ilor [i lui Confucius,
de folosirea limbii chineze `n
liturghie, de alegerea cuvintelor
[i expresiilor chineze[ti pentru
vocabularul cre[tin. Atitudinea
iezui]ilor a stârnit b\nuieli la Ro-
ma, fiind condamnat\ f\r\ echi-
voc, `n anul 1742, de c\tre papa
Benedict al XIV-lea.
De altfel, diferen]a dintre cul-
turi s-a corelat, de multe ori, cu
diferen]a dintre confesiuni sau
religii. Ruptura dintre Orientul
grec [i Occidentul latin este
legat\, din punct de vedere cro-
nologic, de momentul 16 iulie
1054, când cardinalul Humbert,
legat al papei, [i suita sa au in-
trat `n Catedrala Sfânta Sofia
din Constantinopol, depunând `n
fa]a altarului, `n mod absolut
teatral, bula de excomunicare
`mpotriva patriarhului. Dincolo
de acest gest, `ns\, trebuie
evalua]i factorii culturali [i
politici care au precedat schisma.
„Cu mult `nainte ca schisma s\
fie oficial declarat\“, spune P. S.
Kallistos Ware, „Orientul [i
Occidentul se `nstr\inaser\ unul
de altul“. Dar nu doar aceast\ `n-
dep\rtare treptat\ a condus la
evenimentele din 1054; de pild\,
cumplita devastare a Constanti-
nopolului, `n 1204, `n cursul celei
de-a patra cruciade, a transfor-
mat anatemele reciproce din
1054 `ntr-o realitate durabil\,
determinându-i pe ortodoc[i s\-[i
pun\ problema dac\ nu cumva
turcii musulmani i-ar trata mai
bine decât fra]ii cre[tini din
Occidentul latin.
Cultul statului modern
Reforma din secolul al XVI-lea
a reprezentat a doua mare rup-
tur\ religioas\ din istoria
Europei, determinat\ de aceia[i
factori politici, culturali [i teo-
logici. A[a se explic\ faptul c\
Reforma coincide cu apari]ia
na]ionalismului `n Europa
Occidental\, iar istoria Reformei
`n Anglia subliniaz\ clar dificul-
tatea de a separa teologicul de
factorii culturali [i politici aso-
cia]i. Secolele XVI-XVII nu sunt
altceva decât o imagine `nsp\i-
mânt\toare a unor persecu]ii re-
ligioase [i r\zboaie politico-confe-
sionale. Confruntarea, pân\ as-
t\zi, dintre na]ionali[tii catolici
[i loiali[tii protestan]i din Irlan-
da de Nord este o imagine conclu-
dent\ a amintirilor necicatrizate
ale trecutului.
Dup\ apari]ia statului mo-
dern, care nu cunoa[te alt cult
decât al s\u, efortul de sub-
minare a ra]iunii umaniste, des-
coperirea unei civiliza]ii care
ignor\ categoric valorile morale
ale Evangheliei, revolu]ia tipa-
rului, expansiunea capitalismu-
lui primitiv, comercial [i finan-
ciar, vor gr\bi disolu]ia acelei
Respublica Christiana; „obsesii-
le majore ale Europei medievale,
unitatea [i armonia, [i-au p\s-
trat zadarnic formidabila in-
fluen]\ asupra spiritelor; pentru
cei care aveau ochi de v\zut [i o
minte care s\ discearn\, era
limpede c\ acestea nu mai erau
decât sloganuri g\unoase“ (Elie
Barnavie). ~n fapt, nu se dorea
altceva decât eliberarea statului
de religie. Un `ntreg curent u-
manist, ca [i majoritatea sec-
telor [i aderen]ilor la „stânga“
protestant\, visau s\ elibereze
religia de stat. Universalist [i
eclectic, umanistul este convins
de existen]a unui fond de adev\r
comun `ntregii umanit\]i, din-
colo de cre[tinism, prezent inclu-
siv `n filosofiile precre[tine [i
acre[tine. Acest lucru este vala-
bil [i pentru ra]ionalista „filoso-
fie a lui Hristos“ (philosophia
Christi) a lui Erasmus din Rot-
terdam [i pentru `ntreaga tra-
di]ie umanist\ n\scut\ de aici,
ca [i pentru ermetismul religios,
ezoteric [i magic, `ncepând cu
Pico della Mirandola pân\ la
Giordano Bruno.
„Orientul [i Occidentul
nu reprezint\ principii
opuse, ci particip\ la
o mo[tenire comun\“
Descre[tinarea Occidentului,
constând `n irezistibila expansi-
une a indiferen]ei religioase, a
permis spiritului [tiin]ific tri-
umf\tor, ]inând seama de mania
sa de a clasifica totul, s\ bul-
verseze din temelii sensul exis-
ten]ei umane. Biserica secolului
XXI are, `ns\, dimensiunile lu-
mii, neidentificându-se doar cu
cultura Europei sau cu Occiden-
tul european. A afirmat-o, cu
vreme `n urm\, papa Pius al XII-
lea, la `mplinirea a o mie de ani
de la victoria viitorului `mp\rat
Otto cel Mare asupra ungurilor:
„Biserica Catolic\ nu se identi-
fic\ sub nici o form\ cu cultura
occidental\“, [i cu atât mai pu]in
cu oricare alt\ cultur\, dar este
„dispus\ s\ se alieze cu fiecare
dintre ele“. Mergând pe aceea[i
linie, `ntr-un mesaj radiofonic din
23 decembrie 1950, acela[i pap\,
Pius al XII-lea, afirma c\ „Orien-
tul [i Occidentul nu reprezint\
principii opuse, ci particip\ la o
mo[tenire comun\“, pentru ca
succesorul s\u de mai târziu, Ioan
Paul al II-lea, s\ spun\ c\ „cele
dou\ forme ale tradi]iei Bisericii,
occidental\ [i oriental\…, se inte-
greaz\ reciproc, ca doi pl\mâni ai
aceluia[i organism“. a
 Joi, 3 iulie 2008 5
La Palatul Patriarhiei, a avut loc mar]i, 1 iulie a.c., [edin]a Comisiei Speciale a Sfântului Sinod,

Actualitatea informeaz\ Agen]ia de {tiri BASILICA. Aceasta a dezb\tut mai multe propuneri de amendamente la
Statutul pentru organizarea [i func]ionarea Bisericii Ortodoxe Române, privind ob]inerea gradelor de
definitivat, 1 [i 2, în preo]ie, acordarea de distinc]ii [i ranguri biserice[ti de c\tre Patriarhul României,
religioas\ pentru preo]ii [i laicii implica]i în misiunea Bisericii, [i alegerea ierarhilor de c\tre Sfântul Sinod. Textul
redactat de Comisia Special\ va fi supus aten]iei Sfântului Sinod la proxima [edin]\, din 8-9 iulie 2008.

Spectacolul folcloric „~n bra]ele mamei“,

la a III-a
a edi]ie, `n Mitropolia Olteniei
Asocia]ia Vasiliada, afla-
t\ sub patronajul Mitropoli-
ei Olteniei, a organizat ieri,
2 iulie, de la ora 17:30, la
Teatrul Liric „Elena Teodo-
rini“ din Craiova, cea de-a
III-a edi]ie a spectacolului
folcloric „~n bra]ele mamei“.
Spectacolul este organizat
sub forma unui eveniment de
strângere de fonduri, cu sco-
pul de a sprijini copiii afla]i
`n dificultate, prin programe
de educa]ie [i suport social.
Concertul de muzic\ popu-
lar\ a reunit, `ntr-un gest car-
itabil, cei mai `ndr\gi]i inter-
pre]i de muzic\ popular\ din
Oltenia, precum: Constantin
Enceanu, Petric\ M`]u Sto-
ian, Angelica [i Niculina Stoi-
can [i al]ii.
Soli[tii au fost acompa-
nia]i de Orchestra Ansam-
blului Folcloric „Maria T\-
nase“ din Craiova, condus\
de maestrul Nicu Cre]u.
Parteneri media ai con-
certului au fost TVR Craio-
va [i Radio Logos.
Fonduri pentru
educa]ia copiilor
nevoia[i
„Prima edi]ie a spectaco-
lului folcloric a avut loc `n a-
nul 2005 [i s-a desf\[urat `n
cadrul unui program de pre-
venire a abondonului copilu-
lui `n maternit\]i, c=nd Aso-
cia]ia Vasiliada [i Mitropolia
Olteniei s-au implicat `n aju-
torarea copiilor abandona]i,
din cauza s\r\ciei, `n spita-
lele maternale din jude]ele
Dolj, Gorj [i Mehedin]i. Spec-
tacolul folcloric organizat
pentru st=ngerea de fonduri
destinate ajutor\rii acestor
copii a fost replicat apoi anul
urm\tor, `n 2006. Anul aces-
ta, nevoile comunit\]ii au
fost identificate ca fiind alte-
le. Principala problem\ o con-
stituie lipsa educa]iei pentru
copiii provenind din familii
nevoia[e“, ne-a declarat pr.
Adrian St\nulic\, coordona-
tor rela]ii publice `n cadrul
Mitropoliei Olteniei.
Asocia]ia Vasilida are do-
u\ centre pentru copii, „Aripi
de lumin\“, cu sediul la Cra-
iova, [i Centrul „Sf=ntul Ste-
lian“ din Lipovu, jude]ul Dolj.
~n cadrul primului centru, se
desf\[oar\ mai multe activi-
O catedral\
t\]i: medita]ii [colare, consili-
eri sociale [i psihologice, pre-
Spectacolul folcloric „~n bra]ele mamei“, pentru Capital\!
cum [i activit\]i de petrecere la cea de a II-a edi]ie (2006)
Conturile deschise la BCR -
a timpului liber. ~n cadrul ce- [i altele. Copiii asista]i `n a- tate [i asigurarea respec-
lui de-al doilea centru, `n care cest centru primesc dou\ me- t\rii drepturilor fundamen- filiala sector 4 Bucure[ti -
sunt inclu[i 80 de copii, pro- se calde pe zi, ne-a mai infor- tale ale omului, `n special pentru sus]inerea construirii
venind din familii nevoia[e, mat pr. St\nulic\. ale categoriilor sociale de- CATEDRALEI
activit\]ile cuprind progra- Asocia]ia Vasiliada a fost favorizate, dar [i s\ con- MÂNTUIRII NEAMULUI
me de gr\dini]\, de alfabeti- `nfiin]at\ `n anul 2001, ur- tribuie la dezvoltarea senti-
zare, medita]ii [colare, cur- m\rind, prin programele mentului de responsabili- LEI:
suri de operare PC, activit\]i desf\[urate, sprijinirea per- tate social\ al cet\]enilor. RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
de petrecere a timpului liber soanelor aflate `n dificul- (Nicoleta OLARU)
USD:
RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110

Despre Biseric\ [i misiunea ei `n contextul EURO:

RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111

interculturalit\]ii, la Arhiepiscopia Tomisului PE SCURT

Ieri, 2 iulie 2008, la ora 9.30, s-au desf\[urat lucr\rile Comunicat de pres\
simpozionului na]ional „Biseric\ [i misiune `n contextul Referitor la ac]iunile organizate la
interculturalit\]ii“. Evenimentul, organizat de Facultatea Bruxelles de episcopul reformat
de Teologie din Constan]a, `mpreun\ cu Arhiepiscopia László Tõkés, `n zilele de 24-25 iu-
nie a.c., pe tema „Bisericile istorice
Tomisului, a avut loc la sediul Arhiepiscopiei Tomisului. [i valorile cre[tine `n Transilvania
Simpozionul a avut dou\ sec]iuni: Ecumenism [i `mprejurul acesteia“, Patriarhia
Român\ face urm\toarele preciz\ri:
[i dialog teologic, Interculturalitate [i globalizare La `ntrunirea respectiv\, pr. Patri-
ciu Vlaicu, consilier `n cadrul Biro-
[i a reunit, pe lâng\ teologi, [i oameni ului de reprezentare al Patriarhiei
de cultur\ din ]ar\ [i participan]i din str\in\tate. Române pe lâng\ institu]iile euro-
pene, a exprimat, mai `ntâi, nedu-
merirea fa]\ de organizarea, `n ca-
uniformizare, o nivelare a valori- drul Parlamentului European, a u-
de Ciprian BÂRA lor culturale [i religioase. nei conferin]e pe tema Bisericilor
Simpozionul a avut dou\ sec- pentru c\ ofer\ diferitelor culturi flat `n contextul contemporan al istorice din Transilvania, excluzând
~n deschiderea lucr\rilor, ]iuni: Ecumenism [i dialog teolo- [i religii oportunitatea de a con- dialogului [i al colabor\rii. Desi- tocmai Biserica Ortodox\ Român\,
~nalt Preasfin]itul Teodosie, Ar- gic; Interculturalitate [i globali- strui un dialog fructuos `ntre ele. gur c\ Dobrogea reprezint\ un te- majoritar\.
hiepiscopul Tomisului, i-a binecu- zare [i a reunit, pe lâng\ teologi, ~n aceast\ privin]\, Simpozionul ritoriu special al României, pen- Fa]\ de interven]ia reprezentantu-
vântat pe cei prezen]i, eviden]iind [i oameni de cultur\ din ]ar\ [i de pe meleagurile dobrogene re- tru c\ deschide pun]i de colabora- lui Bisericii Greco-Catolice, care a
participan]i din str\in\tate. prezint\ o [ans\ de afirmare a di- re [i de dialog cu Orientul Mijlociu prezentat a[a-zisele „abuzuri ale
faptul c\ tema aleas\ pentru a- Bisericii Ortodoxe majoritare“, s\-
ceast\ manifestare le deschide Abord\rile din cadrul acestui alogului interetnic, intercultural [i cel Apropiat, dar [i cu ]\rile so-
[i interreligios. vietice, deoarece `n Sudul Repu- vâr[ite cu sprijinul direct al Statu-
participan]ilor, cadre didactice ale simpozion au vizat [i identificarea lui român, facem precizarea c\ Ro-
facult\]ilor de teologie de la mai posibilit\]ilor de realizare a unor „Pornind de la faptul c\ `n blicii Moldova vie]uiesc etnii care mânia este singura ]ar\ din Uniu-
multe universit\]i din ]ar\, multi- conexiuni `n perspectiva facilit\rii 1878, `n tratatul de la Berlin, a sunt prezente `n Dobrogea. Suntem nea European\ care recunoa[te, f\-
ple posibilit\]i de exprimare `n a- dialogului interreligios, precum [i fost prev\zut\ o subliniere a fap- doar la `nceputul dialogului [i al r\ discriminare, aceea[i capacitate
realul dialogului teologic [i ecu- de identificare a sus]inerii concep- tului c\ `n Dobrogea tr\iesc cet\- colabor\rii, dar sper\m ca anii ce juridic\ [i acela[i nivel de finan]a-
menic, precum [i `n abordarea ro- tului de religie, grav amenin]at de ]eni de entnie turc\ [i t\tar\, iar urmeaz\ s\ ne aduc\ suportul con- re, pe criterii de utilitate public\,
neognosticismul p\gân de tip New 2008 a fost declarat an al intercul- tinu\rii acestui dialog intercre[tin pentru toate cele 18 culte recunos-
lului pe care `l joac\ intercultura- [i intercultural“, ne-a declarat
Age [i de deconstructivismul cul- turalit\]ii, ne-am gândit s\ orga- cute oficial.
litatea `n afirmarea valorilor spe- niz\m acest simpozion pe tema p\rintele profesor Vasile Nechita,
tural - de fapt, de promovarea u- Referitor la problema retroced\rilor
cifice fiec\rei religii, credin]e [i interculturalit\]ii [i a dialogului coordonatorul simpozionului. unor l\ca[uri de cult, a fost sublini-
culturi, `n contextul globaliz\rii. nei contra-culturi de c\tre acest
gnosticism. ecumenic, [tiut fiind faptul c\ glo- Simpozionul a fost propus de at faptul c\ dialogul pe aceast\ te-
Con]inutul majorit\]ii refera- balizarea afecteaz\ atât intercul- Catedra de Biblic\ [i Sistemati- m\ a fost blocat de c\tre Biserica
telor anun]ate au avut ca tem\ turalitatea, pe care tinde s\ o ni- c\ a Facult\]ii de Teologie din Greco-Catolic\, prin apelul acesteia
comun\ abordarea diferitelor as- Simpozion propus de veleze, cât [i dialogul ecumenic, Constan]a [i s-a desf\[urat `n la justi]ie, `n paralel cu dialogul
pecte legate de promovarea unui Catedra de Biblic\ [i aflat `ntr-o oarecare criz\ dup\ contextul manifest\rilor dedi- dintre cele dou\ Biserici. Cu toate
autentic dialog teologic inter- Sistematic\ a Facult\]ii 1989. C\ut\m, prin dezbaterile a- cate Anului Interculturalit\]ii, acestea, exemplele zecilor de bise-
cre[tin [i interreligios, precum [i cestui simpozion, s\ vedem dac\ a[a cum a fost declarat 2008, `n rici retrocedate de c\tre Biserica
identificarea unor noi posibilit\]i
de Teologie din Constan]a Ortodox\ Român\, prin dialog, Bi-
interculturalitatea poate sus]ine cadrul celei de-a treia Adun\ri sericii Greco-Catolice arat\ c\ a-
de promovare a interculturalit\- Lucr\rile simpozionului de la dialogul ecumenic [i interreligios Europene Ecumenice de la Sibiu ceasta era calea pa[nic\ de urmat
]ii `n contextul globaliz\rii; [tiut Constan]a au avut rolul de a ar\- [i dac\ acesta poate sus]ine inter- (4-9 septembrie 2007), de c\tre pentru a avea rezultatele dorite, `n
fiind faptul c\ globalizarea inter- ta c\ interculturalitatea nu este culturalitatea `n afirmarea speci- comisarul european Leonard Or- situa]ii concrete.
culturalit\]ii poate `nsemna [i o numai o [ans\, ci [i o provocare, ficului cultural al fiec\rui neam a- ban. a Patriarhia Român\ pune la dispozi-
]ia celor interesa]i date care dove-
„2008 - Anul jubiliar al Sfintei Scripturi g\tura strâns\ care exist\ `n-
tre Sfânta Liturghie, ale c\rei
desc disponibilitatea de care a dat
dovad\ Biserica Ortodox\ Român\
imne con]in foarte multe tex-
[i al Sfintei Liturghii“, `n Arhiepiscopia T=rgovi[tei te biblice, unde se cite[te [i se
pentru o rezolvare a conflictelor
prin dialog [i solidaritate.
La sfâr[itul s\pt\mânii aceste noi `ntâlniri au evi- pul Târgovi[tei, care a evi- Sfântului Ierarh Nifon, Pa- interpreteaz\ `n mod sacra- Preocuparea constant\ a episcopu-
trecute, preo]ii din Arhiepis- den]iat importan]a Sfintei den]iat contextul desf\[ur\- triarhul Constantinopolului mental cuvântul lui Dumne- lui László Tõkés [i a reprezentan-
copia Târgovi[tei s-au `ntâl- Scripturi [i a Sfintei Litur- rii acestor conferin]e: aniver- [i ~ntâist\t\torul Bisericii din zeu, [i Sf. Scriptur\, care sus- ]ilor Bisericii Greco-Catolice din
nit `n conferin]e, sus]inând ghii `n via]a Bisericii [i a cre- sarea a 320 de ani de la tip\- }ara Româneasc\, dar [i ]ine [i se prelunge[te `n textul România de denigrare atât a Bise-
[i discutând referate legate dincio[ilor, raportul dintre e- rirea primei edi]ii integrale a anul finaliz\rii demersurilor liturgic. ricii Ortodoxe Române, cât [i a Sta-
de tema general\ a acestui le, dar [i aportul lor la pasto- Sfintei Scripturi `n limba ro- necesare pentru canonizarea Referatele sus]inute au a- tului român `n str\in\tate - acu-
an, „2008 - Anul jubiliar al ra]ia [i misiunea Bisericii mân\ (Biblia de la Bucure[ti, binecredinciosul voievod Nea- bordat `n detaliu problema- zând pe nedrept c\ acestea, `mpre-
Sfintei Scripturi [i al Sfintei Conferin]ele desf\[urate 1688), 500 de ani de la tip\ri- goe Basarab. tica tematicii, eviden]iindu- un\, ac]ioneaz\ `n dauna minorit\-
Liturghii“. `n Arhiepiscopia Târgovi[tei rea Liturghierului lui Maca- De asemenea, `n cuvântul se de c\tre to]i preo]ii nece- ]ilor religioase [i etnice din Româ-
~n cadrul temei propuse, au fost grupate pe protoierii, rie, prima carte tip\rit\ pe de `nv\]\tur\, IPS Nifon a sitatea aprofund\rii bog\]iei nia - nu face decât s\ contribuie la
Preafericitul P\rinte Daniel, iar fiecare conferin]\ a fost teritoriul ]\rii noastre, dar [i subliniat importan]a confe- textelor biblice [i liturgice,
degradarea rela]iilor dintre culte `n
Patriarhul Bisericii Ortodoxe deschis\ cu o rug\ciune de prima carte de cult tip\rit\ rin]elor pastoral-misionare ca dar [i extensia misionar\ a
România. (Biroul de Pres\ al
Române, [i aprobate de Sfân- mul]umire [i de cuvântul fes- `n limba slavon\, 500 de ani mijloace de formare continu\ Sfintei Scripturi [i a Sfintei
tul Sinod, preo]ii prezen]i la tiv al IPS Nifon, Arhiepisco- de la trecerea la Domnul a pentru clerici [i a marcat le- Liturghii. (Ciprian BÂRA) Patriarhiei Rom=ne, Sectorul
Rela]ii Biserice[ti [i Interreligioase)
6 Joi, 3 iulie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Ungurii, atra[i de
salariile mai mari
din ]\rile vecine
Din ce `n ce mai mul]i unguri
caut\ de lucru `n str\in\tate,
acolo unde salariile sunt mai
mari sau impozitele mai mici,
una dintre ]\rile de destina]ie
fiind Rom=nia. De[i, compara-
tiv cu Rom=nia [i Slovacia, sa-
lariile din Ungaria sunt mai
mari, tot mai mul]i muncitori
aleg ]ara noastr\ pentru c\ a-
t=t veniturile brute, c=t [i im-
pozitele aferente sunt mai
mici, venitul net ajung=nd ast-
fel s\ fie mai mare. Potrivit
datelor Biroului de statistic\
din Ungaria, for]a de munc\ a
sc\zut cu 62.000 de persoane
`n perioada martie-mai 2008,
`n compara]ie cu lunile simila-
re ale anului trecut. Aproxi-
mativ 330.000 de persoane nu
au un loc de munc\, rata ofici-
al\ a [omajului fiind de 7,7%.
S-au `mpu]inat
rromii din Polonia
Centrele pentru analiza opini-
ei din patru ]\ri ale Europei
Centrale au verificat ce cred
cet\]enii lor despre rromi. ~n
acest context, s-a putut consta-
ta c\ trei sferturi dintre res-
ponden]ii polonezi consider\
c\ problema rromilor ar disp\-
rea dac\ ace[tia ar `ncepe s\
lucreze. Totu[i, aversiunea fa-
]\ de rromi este mai mic\ `n
Polonia dec=t `n Ungaria, Slo-
vacia [i Cehia, scrie cotidianul
Gazeta Wyborcza. Marea ma-
joritate a polonezilor (92%)
consider\ c\ fiecare copil rrom
are dreptul s\ `nve]e `n ace-
ea[i clas\ cu al]i copii, o alt\
opinie consider=nd c\ au doar
4% dintre ace[tia. Prin com-
para]ie, `n Slovacia, propor]iile
sunt 77%, respectiv 18%.
Centrul pentru Analiza
Opiniei Publice din Polonia
(CBOS) atrage aten]ia c\ `n
]ar\ locuiesc mai pu]ini rromi
dec=t `n celelalte ]\ri ana-
lizate. Potrivit altor studii
CBOS, rromii trezesc `n con-
tinuare cea mai mare aversi-
une dintre toate popoarele,
dar, pe an ce trece, ea este mai
mic\. ~n 1995, 73% dintre po-
lonezi `[i declarau aversiunea
fa]\ de rromi, `n timp ce `n
2007 propor]ia era de 59%.
Moneda european\,
supraevaluat\ `n
raport cu dolarul
Euro se tranzac]ioneaz\ la o
valoare prea puternic\ `n ra-
port cu dolarul american, a de-
clarat comisarul european pen-
tru afaceri monetare, Joaquin
Almunia, citat de AP. Moneda
euro a fost cotat\, luni, la val-
oarea de 1,5814 dolari, `n cre[-
tere fa]\ de 1,5775 dolari, vi-
neri, pe fondul major\rii pre]u-
rilor la petrol [i a eventualit\]ii
unei cre[teri, `n aceast\ s\p-
t\m=n\, a dob=nzii de referin]\
de c\tre Banca Central\
European\. „Euro este suprae-
valuat\. Este la o valoare prea
mare `n acest moment [i
afecteaz\ pe toat\ lumea“, a a-
r\tat Almunia `n fa]a autorit\-
]ilor de reglementare din Uniu-
nea European\. Anali[tii eco-
nomici se a[teapt\ ca BCE s\
majoreze ast\zi dob=nda de re-
ferin]\, pe fondul infla]iei re-
cord consemnat\ `n zona euro.
BCE a men]inut dob=nda la 4%
din luna iunie a anului trecut.
Potrivit Oficiului de Statistic\
al Uniunii Europene - E-
urostat, rata anual\ a infla]iei
`n zona euro (UE-15) va `nre-
gistra, `n luna iunie, valoarea
record de patru procente, `n
cre[tere cu 0,3% fa]\ de nivelul
`nregistrat `n luna mai. a
UE PE MONT-BLANC: O banderol\ cu men]iunea „UE - spre o er\ ecologic\“ a fost desf\[urat\
de un num\r de [ase alpiniste europene pe v=rful Mont-Blanc (4.819 de metri), mar]i diminea]a,
relateaz\ AFP. Cele [ase alpiniste au participat, `ntr-un grup de 26 de europene, av=nd v=rste
cuprinse `ntre 21 [i 68 de ani, foste sportive de performan]\ sau provenind din lumea politicii, a
presei sau a societ\]ii civile, la o escaladare la coard\ pe „acoperi[ul“ Europei, `n cadrul unei
ac]iuni organizate de Ministerul francez al Ecologiei [i cel al Sporturilor, manifestare consacrat\
pre[edin]iei franceze a Uniunii Europene sub semnul ecologiei.
da Trocadero, ministrul
Sarkozy are planuri ambi]ioase sloven al Afacerilor Exter-
ne, Dimitrij Rupel, a c\rui
]ar\ a asigurat pre[edin]ia
ca pre[edinte al Consiliului European UE `n primul semestru al
anului, i-a trecut [tafeta o-
mologului s\u francez, Ber-
nard Kouchner, `n prezen]a
Fran]a a preluat, la 1 iulie, pre[edin]ia rotativ\ primarului Parisului, Ber-
a Uniunii Europene, pre[edintele Nicolas trand Delanoe.
Ulterior, cei doi mini[tri
Sarkozy prezent=ndu-[i cu optimism strategia au aprins de la distan]\ be-
„de guvernare“. Schimbarea climatic\ [i curile celor 12 stele aurii a-
le drapelului european, dis-
energia, ap\rarea european\, agricultura, puse `n cerc `ntre primul [i
pactul privind imigra]ia, Uniunea al doilea etaj al Turnului
Eiffel.
Mediteranean\ sunt punctele pe care Fran]a Aceste lumini nocturne
]ine s\ le concretizeze, de[i ultimele dou\ au vor fi aprinse dou\ luni, `n
adunat destule critici din partea ]\rilor iulie [i august. Turnul
Eiffel a mai fost luminat `n
membre. De asemenea, pre[edintele Fran]ei culorile Europei timp de 24
de ore `n 9 mai 2006, cu oc-
[i-a propus s\ prezinte, `n octombrie,
azia Zilei Europei. Cu doi
strategia de dep\[ire a crizei provocate de ani `nainte, cu ocazia A-
referendumul din Irlanda, legat de Tratatul de nului Chinei, Turnul Eiffel
a fost luminat `n ro[u cinci
la Lisabona, Deutche-Welle anun]=nd nop]i, `ntre 24-29 ianuarie
posibilitatea repet\rii plebiscitului pentru, cel 2004, pentru a s\rb\tori
mai devreme, ianuarie 2009. Fran]a trebuie astfel Noul An chinezesc.
Prima zi a pre[edin]iei
`ns\, `n prim\ instan]\, s\-i conving\ pe franceze a UE a fost domi-
europeni de importan]a [i necesitatea uniunii. nat\ de vizita la Paris a
membrilor Comisiei Euro-
pene, prezidat\ de Jose
Preluarea pre[edin]iei ze c\ avem nevoie urgent\ Manuel Barroso, care s-au
rotative a Uniunii Europe- `n acest sens de institu]ii preia conducerea Celor 27 `nt=lnit cu premierul
ne, la 1 iulie, este marcat\ noi“. Uniunea
de ]\ri ale UE pentru [ase Francois Fillon [i pre[e-
de o perioad\ nefast\ prin Francezii doresc nu Mediteranean\, dintele Nicolas Sarkozy.
luni, Turnul Eiffel s-a aco-
care trece Uniunea `n ur- doar ratificarea Tratatului copilul de suflet perit cu mii de lumini]e {eful statului francez va
ma refuzului irlandezilor de reform\, ci, pentru a-[i al lui Sarkozy merge pe 10 iulie la Stras-
de a se pune de acord cu consolida puterea `n ca- bleu sc=nteietoare care, bourg, unde va lua cuv=n-
reformarea institu]ional\ drul UE, va urm\ri finali- Parisul va reuni, `n da- pornite din centru, s-au ex- tul `n fa]a Parlamentului
impus\ prin Tratatul de la zarea unor probleme poli- ta de 13 iulie, cel mai im- tins progresiv spre v=rful European, iar pe 11 iulie
Lisabona. Noul pre[edinte tice precum migra]ia, limi- portant eveniment al pre- [i spre baza turnului. ~n a- va pleca la Dublin pentru a
al Consiliului European, tarea emisiunilor de dioxid [edin]iei, respectiv lansa- cela[i moment, `n cursul u- discuta despre urm\rile re-
Sarkozy, a subliniat `nc\ de carbon, `nt\rirea capa- rea Uniunii Mediteranee- nei ceremonii pe esplana- ferendumului. a
ne, un proiect sus]inut in-
o dat\ c\ nu doar cele 27 cit\]ilor militare europene,
de state membre ale UE dar [i ob]inerea relax\rii tens de pre[edintele fran-
au nevoie urgent\ de acest fiscale ca r\spuns la scum- cez, la care vor participa li-
derii celor 27 de state
~n Fran]a, poluatorii
tratat: „Avem nevoie de pirea petrolului.
Tratatul de la Lisabona De asemenea, una din- membre ale UE [i al]i 17 ai
statelor de la Mediterana.
pl\tesc penaliz\ri anuale
pentru a continua extinde- tre priorit\]ile Fran]ei, a Ministrul Mediului din Fran]a
rea UE. ~n lipsa acestui aduse `n discu]ie cu mult Nicolas Sarkozy a militat
pentru realizarea acestui a anun]at c\ taxele pentru ma[inile
tratat, r\m=ne operant A- `nainte de a prelua pre-
proiect `nc\ din momentul
cordul de la Nisa, [i acesta [edin]ia Uniunii, este re-
`n care a fost ales pre[ed- poluante vor fi pl\tite nu doar la achizi]ia
este valabil numai pentru forma subven]iilor desti-
autoturismului, ci anual, pentru a `ncuraja
inte, dar viziunea sa gran-
27 de state. Fran]a dore[te nate agriculturii, de care,
dioas\ asupra unei uniuni
admiterea `n Uniune a re- `n clipa de fa]\, profit\ cel care va dep\[i „ura [i va
achizi]ia de autoturisme „verzi“ a
giunii balcanice, dar asta mai mult tocmai Fran]a. Penaliz\rile impuse de ca sistemul bonus-malus.
face loc m\re]ului vis de
nu se poate dec=t cu Trata- ~n acest caz, Fran]a va pace [i civiliza]ie“ a suferit Fran]a asupra automobilelor Taxele pentru ma[inile ex-
trem de poluante vor fi pl\ti-
tul de reform\. Acele state reg\si un adversar puter- ceva transform\ri, `n fa]a poluante trebuie s\ fie intro-
membre care se implic\ a- nic `n Marea Britanie care duse anual [i nu numai la a- te nu numai la achizi]iona-
unei Germanii ostile. Pari- chizi]ionarea acestora, a de- rea automobilului, ci anual“,
t=t de mult `n favoarea ex- dore[te diminuarea pl\- sul a acceptat, p=n\ la ur-
tinderii trebuie s\ realize- ]ilor directe. clarat ministrul francez al a spus Borloo.
m\, ca proiectului s\ i se Mediului, Jean-Louis Bor- Cu ceva timp `n urm\,
asocieze to]i partenerii loo, informeaz\ Reuters. Borloo a spus c\ sistemul de
UE, de[i ini]ial era desti- Autorit\]ile franceze au in- taxare [i de recompensare a-
nat doar statelor riverane trodus, anul trecut, un sis- plicat vehiculelor s-ar putea
Mediteranei. Majoritatea tem cunoscut drept „bonus- extinde [i pentru alte produ-
statelor arabe sunt nemul- malus“ care are menirea de a se, precum bunurile electro-
`ncuraja oamenii s\ cumpere nice. Ministrul a spus c\ e-
]umite de prezen]a Israe-
mai multe ma[ini ecologice. forturile de `ncurajare a oa-
lului, `n timp ce liderul lib- Potrivit sistemului, consu- menilor s\ cumpere ma[ini
ian Muammar Gaddafi a matorii sunt nevoi]i s\ pl\- ecologice au crescut v=nz\ri-
calificat proiectul drept „o teasc\ penaliz\ri cu valori le acestor automobile cu p=-
insult\“ [i a amenin]at c\ `ntre 200 [i 2.600 de euro la n\ la 45% [i au sc\zut v=n-
nu va merge la Paris. Alge- cump\rarea vehiculelor po- z\rile celor poluante cu 40%.
rienii [i turcii sunt ezi- luante, `n timp ce cump\r\- ~n Rom=nia, taxa pe me-
tan]i, mai ales c\ Ankara torii de ma[ini prietenoase diu se aplic\ o singur\ dat\
cu mediul beneficiaz\ de bo- la `nmatricularea ma[inii,
suspecteaz\ c\ este un
complot prin care se evit\ nusuri cu valori `ntre 200 [i noua formul\ de calcul fiind
1.000 de euro. „Vom amplifi- aplicabil\ de la 1 iulie. a
aderarea la UE. {i `n Eu-
ropa sunt diverse comen-
tarii, `n afara celor de la
Berlin. La Bruxelles, Uni-
unea Mediteranean\ este
v\zut\ ca o modalitate de
a folosi bani europeni spre
gloria Fran]ei.
Turnul Eiffel s-a
alb\strit pentru
dou\ luni
Turnul Eiffel din Paris
s-a luminat `n culorile Eu-
ropei, luni seara, cu ocazia
prelu\rii de c\tre Fran]a a
„NU“-ul irlandez reprezint\ piatra de `ncercare pre[edin]iei Uniunii Euro-
pentru pre[edintele Fran]ei pene, relateaz\ AP. Cu o o-
`n mandatul de [ase luni din fruntea UE r\ `nainte ca Parisul s\

Actualitate
Ben Laden, declarat muribund
~n Italia a `nceput amprentarea rromilor
a Consulul onorific al României la Treviso explic\ necesitatea amprent\rii ]iganilor
a Aceast\ ac]iune ar fi motivat\ prin combaterea abuzurilor f\cute de rromi asupra propriilor copii
a ~ntre timp, MAE se a[teapt\ la plec\ri masive de nomazi din Italia a
M\surile extreme luate
de guvernul de la Roma
`mpotriva nomazilor din
Italia nasc dispute aprin-
se. De[i organiza]iile de
stânga protesteaz\ `mpo-
triva rasismului pe care
l-ar presupune amprenta-
rea ]iganilor, exist\ [i alt-
fel de pozi]ii. Conform a-
cestora, carabinierii ar
lupta `n acest fel `mpotriva
re]elelor de cer[etorie [i de
trafic cu fiin]e umane.
Controverse cu
vârful degetelor
„Amprentarea copiilor
din taberele de rromi de
pe teritoriul Italiei are
drept obiectiv scoaterea a-
cestora din re]elele indus-
triei cer[itului“, a declarat
asear\, `ntr-o conferin]\
de pres\, omul de afaceri
Mario Moretti Polegato,
consulul onorific al Ro-
mâniei `n zona de Nord-
Est a Italiei. „S-a emis
foarte mult folclor `n jurul
acestei m\suri a Guver-
nului italian. Taberele de
rromi sunt ni[te focare de
cet\]eni f\r\ identitate
care fac diverse infrac]i-
uni f\r\ ca nimeni s\ [tie
m\car cine sunt. ~n aceste
focare se poate `ntâmpla
orice, copiii sunt folosi]i la
cer[it, iar banii ob]inu]i
nu sunt folosi]i de adul]i
pentru ei, pentru ace[ti
copii, ci pentru dezvolta-
rea industriei cer[itului“,
a declarat consulul onori-
fic de la Treviso.
El a ar\tat c\ fiecare
cet\]ean al oric\rei comu-
nit\]i are dreptul s\ tr\-
iasc\, dar trebuie s\ [i res-
pecte normele sociale ale
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a BLAGA NU CREDE tate, dar exclude, pe de alt\
C| PDL VA FORMA SIN- parte, orice alian]\ cu vreo
GUR GUVERNUL: Secreta- alt\ forma]iune politic\ `na-
rul general al PD-L, Vasile
Blaga, a declarat la Radio
România, `n emisiunea
„Sfertul Academic“, de la
postul public de radio, c\ se
va implica activ `n campania
electoral\ a alegerilor legis-
lative din toamn\. Vasile
Blaga nu crede, `ns\, c\ Par-
tidul Democrat Liberal ar
putea ob]ine singur o majori-
Joi, 3 iulie 2008
Uniunii Europene, s\ aib\
o re[edin]\, s\ aib\ acces
la asisten]\ social\, e-
duca]ie [i s\n\tate. De
asemenea, omul de afaceri
italian consider\ c\ aceas-
t\ m\sur\ nu trebuie s\ `i
sperie pe rromii din Italia,
deoarece sunt m\suri de-
mocratice prin care li se
d\ o identitate, prin care
sunt trata]i ca orice cet\-
]ean european [i li se ofer\
„o demnitate“. „Nomazii
nu vor o locuin]\, nu vor
s\ fie `nregistra]i, `ns\ ei
trebuie s\ respecte regu-
lile Uniunii Europene. ~n
Africa nu ar fi nici o prob-
lem\ s\ nu ai pa[aport“, a
afirmat ironic Polegato.
~ncurajarea
denun]urilor
Pe de alt\ parte, con-
sulul consider\ c\ aceast\
problem\ a rromilor no-
mazi nu este numai a Ita-
liei sau a României, ci [i a
Uniunii Europene. „Nu
sunt lucruri care intere-
seaz\ doar partea itali-
an\. Aceste lucruri rele
f\cute de unii rromi din
România le fac foarte
mult r\u [i celorlal]i cet\-
]eni români care lucreaz\
`n Italia. Eu `ncerc s\ `i
conving pe cei din comuni-
tate de români s\ `i de-
nun]e pe cei care fac in-
frac]iuni“, a afirmat omul
de afaceri.
Polegato este de 13 ani
consul onorific al României
`n Italia, dar [i un foarte
important om de afaceri,
familia sa de]inând 71%
din compania de `nc\l]\-
minte Geox, prima pe pia-
]a din Italia, cu o valoare
de burs\ de 2,25 miliarde
inte de alegeri. „Noi ne do-
rim un scor cât mai bun pen-
tru alegerile generale, de a-
ceea am [i pornit campania
pentru a ne alege candida]ii.
Noi am declarat `ntotdeau-
na, [i `naintea alegerilor lo-
cale, o declar\m [i `naintea
alegerilor generale, PD-L nu
va face alian]e preelectorale
cu nimeni. Eu nu cred `ns\
[oferului, dar martorii spun c\ este vorba despre un arab. Buldozerul a
CIA crede c\ Ben Laden e pe moarte
Osama ben Laden, liderul
re]elei teroriste interna]io-
nale Al-Qaeda, ar fi pe moar-
te, el suferind de o insufi-
cien]\ renal\, se men]ionea-
z\ `ntr-un raport al CIA, la
care face referire `n ultima
sa edi]ie revista britanic\
„The Time“. Potrivit publica-
]iei, care citeaz\ doi `nal]i
responsabili ai serviciilor se-
crete americane, exper]i CIA
prognozeaz\, analizând in-
forma]ii referitoare la o list\
cu medicamentele pe care [i
le-ar administra acesta, c\
Osama va deceda nu mai
târziu de 2009. Sursele „The
Time“, care ar avea cuno[tin-
]\ de con]inutul raportului
respectiv, afirm\ c\ textul
euro, care are aproximativ
33.000 de angaja]i `n `n-
treaga lume, dintre care
3.500 `n România.
Aceste declara]ii vin du-
p\ ce ministrul Italian de
Interne Roberto Maroni a
declarat recent `n cadrul
unui talk-show c\ inten]io-
neaz\ s\ trimit\ poli]ia `n
taberele de rromi pentru
un „recens\mânt“. Totu[i,
un purt\tor de cuvânt al
UE, `ntrebat s\pt\mâna
trecut\ `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, a subliniat
c\ nu este posibil\ luarea
amprentelor nim\nui pe
c\ va exista `n România
vreun partid care s\ fac\
50%“, a spus Blaga.
a DANIELA BURUIA-
N|, DATOARE PENTRU A-
CUZA}II DE SPIONAJ:
Curtea de Apel Bucure[ti a
decis, printr-o hot\râre ire-
vocabil\, c\ fostul deputat
PRM (acum independent),
Daniela Buruian\, trebuie
s\ pl\teasc\ daune de câte
30.000 de lei c\tre Mircea
Dinescu, Horia Roman Pata-
ATENTAT CU BULDOZERUL, LA IERUSALIM: Cel pu]in 7 oameni au
murit la Ierusalim, dup\ ce un buldozer a intrat `n plin `ntr-un autobuz
plin cu oameni. Radio Israel a anun]at c\ un b\rbat s-a urcat pe
buldozer [i l-a `mpu[cat pe [ofer. Nu se cunoa[te `nc\ na]ionalitatea
lovit mai multe ma[ini. Incidentul s-a soldat cu peste 30 de r\ni]i.
men]ioneaz\ denumirile pre-
paratelor medicamentoase [i
dozele prescrise de medicii
liderului Al-Qaeda.
Totu[i, prognozele privind
apropiatul deces al liderului
re]elei Al-Qaeda - responsa-
bil\ de cumplitele atacuri
teroriste de la 11 septembrie
din SUA - au generat o serie
de suspiciuni `n rândul unor
fo[ti `nal]i responsabili din
serviciile secrete, care s-au
ocupat la vremea lor de com-
baterea terorismului. „Ex-
per]ii au `ncercat s\ pun\ un
diagnostic aflându-se la mii
de kilometri distan]\ de Ben
Laden, pe baza unor frag-
mente din fi[a medical\“, [i-a
manifestat scepticismul Paul
{atrele ]ig\ne[ti, `n aten]ia carabinierilor
criterii etnice [i cu atât mai
pu]in minorilor.
Fuga din Italia
~ntre timp, secretarul
de Stat pentru Afaceri Eu-
ropene din cadrul MAE
român, R\du]a Matache, a
declarat c\ din `ntâlnirile
avute cu organiza]ii de
rromi a reie[it c\ num\rul
cet\]enilor români de et-
nie rrom\ care p\r\sesc
Italia a crescut. ~ntr-un
interviu acordat presei
italiene, Matache a de-
clarat: „Nu dispunem de
pievici [i Andrei Ple[u, pen-
tru afirma]iile privind cola-
borarea acestora cu serviciile
secrete str\ine. ~n 2002, An-
drei Ple[u, Mircea Dinescu [i
Horia Roman Patapievici au
dat-o `n judecat\ pe Daniela
Buruian\, pentru afirma]iile
privind colaborarea lor cu
servicii secrete str\ine. Do-
sarul a fost solu]ionat de Tri-
bunalul Bucure[ti `n favoa-
rea celor trei, `ns\ instan]a
superioar\ a decis `n 2005
rejudecarea cauzei. ~n no-
Pillar, fostul adjunct al [efu-
lui Centrului CIA pentru
lupta `mpotriva terorismului
interna]ional. La rândul s\u,
Frances Townsend, fost con-
silier al lui George W. Bush
pentru securitatea na]ional\,
a declarat la rândul s\u: „Am
v\zut la via]a mea mai multe
astfel de rapoarte [i niciunul
nu a fost demn de `ncredere“.
Surse oficiale de la sediul
CIA din Langley nu au dorit
s\ comenteze pentru „The
Time“ aceste informa]ii, afir-
mând c\ nu [tiu de existen]a
unui asemenea raport [i so-
licitând revistei s\ diferen-
]ieze pozi]ia oficial\ a CIA de
„informa]iile provenind din
surse anonime“. a
statistici - greu de ob]inut,
fiindc\ rromii nu sunt
`nregistra]i pe baza etniei
- dar avem toate motivele
s\ credem `n semnal\rile
organiza]iilor lor. Conside-
r\m c\ [i alte familii de
români care lucreaz\ `n
Italia se gândesc s\ se `n-
toarc\ `n România. Exist\
oricând posibilitatea ca un
membru al familiei s\-[i
piard\ locul de munc\, iar
dac\ r\mâne [omer timp
de 3 luni, `n lumina dis-
pozi]iilor din pachetul
privind siguran]a public\
ar putea fi expulzat“. a
iembrie 2007, Tribunalul
Bucure[ti a admis ac]iunea
celor trei [i a obligat-o pe
Daniela Buruian\ la plata a
câte 30.000 de lei c\tre Di-
nescu, Ple[u [i Patapievici,
cu titlu de daune morale. De
asemenea, instan]a a obli-
gat-o pe Daniela Buruian\
s\ publice `ntr-un cotidian
na]ional hot\rârea instan]ei.
Aceast\ sentin]\ a fost ata-
cat\ cu recurs la Curtea de
Apel Bucure[ti, care a res-
pins calea de atac. a
7
LUMEA PE SCURT
Kosovo:
Moscova salut\
parlamentul sârbesc
Rusia consider\ drept ceva „logic“
crearea unui parlament de c\tre
sârbii din Kosovo, a declarat ieri
Ministerul de Externe de la
Moscova `ntr-un comunicat pre-
luat de agen]iile de pres\ ruse.
Crearea acestui parlament „ca or-
gan reprezentativ al popula]iei
sârbe a fost o reac]ie logic\ la
proclamarea unilateral\ [i ilegal\
a independen]ei acestei provincii“,
subliniaz\ comunicatul
diploma]iei moscovite. Acest par-
lament este „un reflex de voin]\
din partea sârbilor de a se opune
integr\rii for]ate [i ilegale `n enti-
tatea ilegal\ a albanezilor din
Kosovo“, adaug\ ministerual rus
`n comunicatul s\u. Sârbii din
Kosovo [i-au constituit sâmb\ta
trecut\, la Kosovska Mitrovica (`n
nordul Kosovo), un parlament al
lor, un act condamnat imediat de
autorit\]ile de la Pristina care au
proclamat unilateral, la 17 febru-
arie, independen]a acestui terito-
riu din sudul Serbiei. Comisia
European\ crede `ns\ c\ m\sura
sârbilor nu are „nici o legalitate [i
nici un efect“. Pe de alt\ parte,
ambasadorul Fran]ei la Belgrad,
Jean Francois Terral, a declarat
ieri c\ recunoa[terea indepen-
den]ei Kosovo nu reprezint\ o
condi]ie pentru ob]inerea de c\tre
Serbia a statutului de membru al
Uniunii Europene.
Chi[in\ul, sufocat
de pre]ul la gaze
Republica Moldova va pl\ti mai
mult, `ncepând cu data de 1 iulie,
pentru gazele naturale importate
din Rusia, a anun]at ministrul
moldovean al economiei, Igor
Dodon. Pre]ul gazelor livrate `n
Republica Moldova s-a majorat
pân\ la 240 de dolari pentru o
mie de metri cubi, ceea ce
`nseamn\ cu 13% mai mult decât
pân\ acum. Acest pre] ar putea
deveni `ns\ [i mai mare. Unii ex-
per]i sunt de p\rere c\ gigantul
rus Gazprom, singurul furnizor de
gaze naturale `n Republica
Moldova, ar putea majora pre]ul
pân\ la 250-260 de dolari pentru
mia de metri cubi, dup\ scum-
pirea considerabil\ a
carburan]ilor din ultimul timp.
Iran: A fost arestat
un ziarist incomod
Justi]ia iranian\ a ordonat
arestarea directorului unui im-
portant ziar reformator dup\
apari]ia unui articol critic la
adresa pre[edintelui iranian
Mahmoud Ahmadinejad privind
afirma]iile sale referitoare la
„imamul ascuns“. Un mandat de
arestare a fost emis `mpotriva lui
Mohammad Javad Haghshenas,
director al ziarului Etelad Melli,
care este acuzat c\ „a difuzat
minciuni [i a publicat insulte“.
Articolul incriminat con]inea o
list\ cu mai multe comentarii
atribuite lui Mahmoud
Ahmadinejad referitoare la
Mahdi, a[a numitul „imam as-
cuns“. {ii]ii, majoritari `n Iran,
cred c\ ultimul imam [iit, al 12-
lea succesor al profetului
Mahomed, disp\rut `n urm\ cu
12 secole, mai tr\ie[te [i ast\zi.
Potrivit acestora, Dumnezeu l-a
f\cut invizibil privirilor oame-
nilor, pentru a-l sc\pa de asasinii
afla]i pe urmele sale. El urmeaz\
s\ revin\ pe p\mânt pentru a in-
staura pacea [i justi]ia. La
`nceputul lunii mai, Mahmoud
Ahmadinejad [i-a atras critici din
partea liderilor religio[i dup\ ce a
afirmat c\ mâna lui Mahdi este
„vizibil\ `n gestionarea tuturor
problemelor ]\rii“. a
 CM
YK

8 Joi, 3 iulie 2008

Reportaj

„Comuni[tii constrângeau lumea s\ nu vin\

la biseric\, [i tocmai din acest motiv venea“ nea]a s-a prezentat la sluj- tru a se construi c\mine
Nu departe de sta]ia de metrou Groz\ve[ti, se b\, iar p\rintele l-a sf\tuit, studen]e[ti. Acum parohia
afl\ biserica parohiei C\r\midarii de Sus. Aici ca atunci când nu [tie rân- este [i mai mic\, ajungând
duiala slujbei, s\ `l cheme. la 150-200 de familii, dar
a slujit, timp de 27 de ani, preotul {tefan Mo- Dar el, care f\cuse [ase ani nu se plânge, „de un preot
noranu. Dar pân\ s\ ajung\ aici, a slujit `n mai de ascultare `n m\n\stire [i credincios, totdeauna are
la seminar, era printre cei Dumnezeu grij\“, recu-
multe parohii, [i `n fiecare a r\mas câte ceva mai buni la tipic [i la noa[te p\rintele Monoranu
`n urma lui. A reparat o cas\ parohial\, a muzic\, s-a smerit [i nu a ajutorul divin, care l-a
spus nimic. De la `nceputul primit `n `ntre]inerea nu-
ref\cut o biseric\, a reconstruit [i o biseric\ Utreniei [i pân\ la sfâr[itul meroasei sale familii.
monument istoric; peste tot pe unde a trecut, Sfintei Liturghii, p\rintele Familia sa era nucleul
nu a ie[it deloc. La urm\, l- parohiei. Când veneau to]i
a resfin]it locul. Dar toate acestea „numai cu a chemat `n sfântul altar, la slujb\, „se umplea mai
ajutorul lui Dumnezeu [i prin mijlocirea s\ `l ia la rost de ce nu a un sfert din biseric\“. Dou\
Sfântului Nicolae“, spune p\rintele {tefan. spus c\ se pricepe; dar dintre fiicele lui cântau la
r\spunsul lui a fost: „de ce stran\, cealalt\ vindea la
s\ m\ laud?“ S-a bucurat pangar, b\iatul cel mic ros-
Dumnezeu l-a preotul consilier, l-a luat `n tea Apostolul, [i ceilal]i aju-
bra]e [i l-a s\rutat. S-au a- tau `n toate celelalte treburi
de George binecuvântat propiat a[a de mult c\, `n legate de biseric\.
ANICULOAIE cu nou\ copii scurta perioad\ de [ase Dup\ Revolu]ia din ’89,
luni, cât a r\mas, i-a fost [i datorit\ darului s\u de
Pe malul drept al Dâm- P\rintele este un adev\-
duhovnic. De aici a plecat la predicator, tinerii din Aso-
bovi]ei, `n apropierea sta- rat arhitect al lui Dumne- cia]ia Studen]ilor Cre[tini
]iei de metrou Groz\ve[ti, zeu. Peste tot pe unde a prima parohie [i tot aici s-a
`ntors, peste 14 ani, pentru Ortodoc[i Români (AS-
se afl\ Biserica C\r\mida- trecut, a reconstruit sau a COR) s-au adunat `n jurul Cu mare greutate, p\rintele
rii de Sus. Denumirea vine ref\cut biserici. La vârsta a reface biserica care `ntre
de la cei care locuiau aici [i timp se degradase din cau- s\u, fiindu-le pentru scurt {tefan Monoranu reu[e[te s\ se ridice
de 75 de ani, mul]ume[te timp mentor. Dar din cau-
se ocupau cu me[te[ugul lui Dumnezeu c\ l-a `nt\rit za cutremurelor [i a intem- `n picioare pentru o fotografie
periilor. za bolilor care s-au ab\tut
c\r\mid\riei. Acum este s\ ~i slujeasc\ [i c\ la bi- asupra sa, nu a mai putut ori s\ mearg\ la m\n\s- au `ntrebat dac\ «ai mai
`nconjurat\ de un [antier, necuvântat cu nou\ copii, s\ ]in\ pasul cu tinerii [i tire. Mai mult la `ndemnul `nv\]at `n armat\?»; `ns\
deschis pentru noul pasaj trei fete [i [ase b\ie]i. Cu „Ce a putut s\ fac\ le-a dat binecuvântare s\ tat\lui, merg amândoi la eu nu am putut s\ merg la
Basarab. La prima vedere, s\n\tatea nu st\ prea din biserica asta!“ plece la alt\ biseric\. M\n\stirea Cernica. „Te biseric\ `n armat\ decât la
nu `]i dai seama unde se bine, `ns\ la pravila zilnic\ V\zând c\ are o familie las o s\pt\mân\, dac\ `]i Pa[ti. M-a l\udat [i p\rin-
afl\ bisrica, dar dup\ ce [i la comuniunea cu oame- Datorit\ dosarelor „gre- convine r\mâi, dac\ nu, tele stare]: «V-a `ntrecut
le“, cu activit\]ile f\cute `n a[a de numeroas\, i s-au
treci printre stâlpii de sus- nii prin spovedanie nu a re- propus de mai multe ori alte vin s\pt\mâna viitoare [i Monoranu cu strana lui,
]inere a viitorului pasaj, nun]at. decursul celor 14 ani de mi- te iau“, a fost sfatul tat\lui. iar voi care a]i f\cut [coal\
siune preo]easc\, [i dato- parohii mai mari, `ns\
mai ocole[ti vreo câteva Sfântul Nicolae i-a fost p\rintele {tefan nu a vrut „Nu eram dedat cu m\n\s- v\ mai `mpiedica]i!». Nu
gropi, `ncerci cât mai mult ocrotitor `n tot periplul rit\ Preasfin]itului Roman tirea. Era un grup de peste m\ laud, c\ [tiu prea mult
Ialomi]eanu, pe atunci E- s\ plece de lâng\ Sfântul
cu putin]\ s\ nu `]i mur- care l-a avut de la prima Nicolae [i Fecioara Maria, cincizeci de tineri acolo [i sau altceva, dar luptam
d\re[ti pantofii de ora[, parohie [i pân\ la aceasta. piscop-Vicar Patriarhal, ca am reu[it s\ m\ apropii re- foarte mult s\ `nv\], s\ fac,
martor [i sfin]itor al unora cei doi ocrotitori ai Bisericii.
dar imediat `]i dai seama A slujit la cinci biserici, [i pede de ei. Mul]i m\ rugau s\ [tiu“, poveste[te p\rin-
c\ a meritat. Odat\ intrat toate, mai pu]in a doua, au dintre construc]ii, a venit s\ nu plec, s\ mai stau.
la parohia C\r\midarii de Cânt\re] de fanfar\ tele anii petrecu]i `n
pe poarta bisericii, ui]i de avut ca patron pe Sfântul Când a venit tata, du- M\n\stirea Cernica.
unde ai venit, [i te treze[ti Nicolae. Ca mul]umire [i `n Sus. {i a luat-o de la cap\t. Pe lâng\ darul oratoriei, minica viitoare, m-a `ntre-
Biserica era aproape rui- ~n m\n\stire a stat pâ-
`n mijlocul unei oaze de semn de cinstire, a dat ul- p\rintele a mo[tenit de la bat ce vreau. {i i-am spus n\ `n 1960, când a venit de
lini[te [i verdea]\. Nu [tii timului s\u copil numele nat\. Pictura era degrada- tat\l s\u [i „urechea muzi- c\ r\mân. Scopul a fost de
t\, pere]ii erau jupui]i pâ- la departamentul cultelor
dac\ e[ti `n Bucure[ti sau sfântului. cal\“. Tat\l a fost [ef de a deveni c\lug\r. Dar am
`n afara lui, [i te `ntrebi n\ mai sus de geam. Sfin]ii hot\rârea de a p\r\si m\-
fanfar\ `n armat\ [i, din fost doar frate, nici m\car n\stirile. R\mâneau doar
dac\ `n fa]a ta este o bi- „De ce s\ m\ laud?“ erau negri, unii se vedeau acest motiv, [i-a mutat fa- rasofor“, `[i aminte[te p\- cei care aveau [coala mona-
seric\ de m\n\stire sau de doar pe jum\tate, la icoana milia dintr-o localitate `n
Pantocratorului, de sus din rintele {tefan Monoranu. hal\ [i armata f\cut\. ~ns\
parohie. Nu e greu s\ afli, Cel mai mult a fost legat alta. P\rintele s-a n\scut
pentru c\ la biseric\ g\- de cea din urm\ biseric\. turl\, se vedea numai ca- p\rintele nu avea [apte
`n nordul ]\rii, la Vadul „V-a `ntrecut clase, [i nu a putut face
se[ti oricând pe cineva, Când era student la Facul- pul „[i nici acela cum tre- Moldovei, `n anul 1933, [i a
care s\ `]i vând\ o lumâ- tatea de Teologie din Bucu- buie“. Pe jos erau ici colo Monoranu [coala monahal\, „am apu-
mai avut patru surori [i un cat s\ fac clasele V-VII, `n
nare, o carte de rug\ciuni re[ti, a ajuns, printr-o coin- buc\]i de mozaic, iar `n frate, deci tot o familie cu cu strana lui“
sau s\ la[i un acatist. Dac\ ciden]\, s\ cânte ca dasc\l rest numai nisip. „Am f\- anii cât am stat la m\n\s-
mul]i copii. Dup\ termina- tire, `nainte de armat\“,
dore[ti `ns\ un sfat, te aici. Dup\ ce s-a `mboln\vit cut repara]ii capitale. ~n a- rea r\zboiului, s-a mutat ~i pl\cea s\ mearg\ la
`ndrum\ spre p\rintele fostul dasc\l, a fost rugat de cest timp a venit [i un cu- biseric\, [i `ncet, `ncet, a spune p\rintele care nu a
cu familia `n sudul ]\rii, `n mai f\cut [coala monahal\,
{tefan Monoranu, paroh al un preot s\ vin\ aici. Pe a- tremur, care a mai stricat satul Cosoba, la 22 de kilo- `nceput s\ `n]eleag\ [i
acestei biserici din 1981, tunci era preot Alexandru din pictur\, [i a mai durat notele psaltice. Dup\ ce a fiind nevoit s\ p\r\seasc\
metri de Bucure[ti. Aici, m\n\stirea.
unul dintre duhovnicii c\u- Zamfirescu, consilier la Pa- un an“, `[i aminte[te p\rin- copilul {tef\nel a `nv\]at f\cut armata doi ani, s-a
ta]i din Bucure[ti. triarhie. Duminic\ dimi- tele {tefan. Repara]iile au s\ cânte la instrumente de `ntors tot `n m\n\stire. Cei
durat cinci ani, pân\ la suflat, pentru c\ `n sat era r\ma[i au f\cut [coala „Trebuie s\ `l b\g\m
s\rb\toarea Sfin]ilor Ar- monahal\ [i cântau la
hangheli Mihail [i Gavriil,
o fanfar\ a Oastei Domnu- pe calea Bisericii“
lui. Datorit\ acestei ex- strana dreapta, iar el cânta
din anul 1988, când a fost perin]e, tân\rul Monoranu la cea din stânga. „Cântam {i iar s-a `ntors la tat\l
sfin]it\. L-a invitat pe ajunge s\ se angajeze cu cot la cot cu ei, [i uimi]i m- s\u cerându-i ajutorul. De
Preasfin]itul Roman, [i a- jum\tate de norm\, `n fan-
tunci când a v\zut biserica, fara „Astra Român\“ din
nu `i venea s\ cread\. ~n Ploie[ti.
timpul slujbei, tot repeta
cu uimire, „ce a putut s\ fa-
c\ din biserica asta!“ Experien]a
de la Cernica
„De un preot ~ntre timp, p\rin]ii se
credincios, totdeauna hot\r\sc de comun acord
are Dumnezeu grij\“ s\ se despart\, iar tat\l se
retrage `n M\n\stirea An-
Curtea era plin\ de cre- tim din Capital\. La el a
dincio[i, cu toate c\ paro- venit fiul {tefan, dup\ ce
hia nu e una mare. Pe când renun]\ la cântatul din in-
era dasc\l, erau cam 1.000 strumente. Pe atunci avea
de familii, dar când s-a `n- 19 ani. Tat\l s\u era deja
Biserica parohiei C\r\midarii de Sus tors mai r\m\seser\ `n jur rasofor, [i se ocupa cu pan-
este `nconjurat\ de flori, de 370, pentru c\ multe ca- garul. I-a propus dou\ va-
`n mijlocul unui petec de verdea]\ se au fost d\râmate, pen- riante: ori s\ se angajeze,

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Joi, 3 iulie 2008 9

Despre perioada comunist\ spune c\ „nu m-a preocupat prea mult, una
spuneau [i alta f\ceau. {tiu, de exemplu, c\ p\rin]ii lui Ceau[escu erau
cre[tini. So]ia mea este din aceea[i comun\ cu ei, Scornice[ti. Când a murit
tat\l s\u, a f\cut poman\ la nou\ sate. La `nmormântare, au fost mul]i
preo]i“, `[i aminte[te p\rintele {tefan.

data asta, s-a angajat, la o
fabric\ de mobil\ `n car-
tierul Militari. ~n timpul li-
ber [i de s\rb\tori, mergea
la M\n\stirea Antim s\
cânte la stran\. Dar Dum-
nezeu nu l-a uitat, [i s-a
f\cut remarcat f\r\ voia
sa, la slujba Prohodului
Domnului din 1960. Era `n
biseric\ [i patriarhul Teoc-
tist, pe atunci episcop-vicar
patriarhal. Locuia la M\-
n\stirea Antim [i era bun
prieten cu Dumitru, tat\l
p\rintelui {tefan. Se `ntâl-
neau `n livada m\n\stirii
[i vorbeau, mai ales c\ e-
rau amândoi moldoveni.
Dup\ ce l-a auzit cum cân-
t\, s-a interesat a cui este
vocea celui care „cânt\ a-
semenea c\lug\rilor“. „E
b\iatul fratelui Dumitru“,
a primit r\spunsul. „P\i eu
[tiu c\ are patru fete, [i un
b\iat mai mic, dar pe aces-
ta nu `l cunosc“, a r\spuns
uimit viitorul patriarh. A
l\sat cuvânt ca, atunci când
mai vine pe acolo s\ `l tri-
mit\ la el, spunând: „Trebu-
ie s\ `l b\g\m pe calea Bi-
sericii, nu s\ piard\ timpul
prin alte p\r]i“, re]ine exac-
titatea vorbelor p\rintele
{tefan.
Colegii `i spuneau fie
„domnul Monoranu“,
fie „tipicarul“
Dup\ Pa[ti a avut loc `n-
tâlnirea `ntre ierarh [i tâ-
n\rul cânt\re], `n livada
m\n\stirii. „Mi-am propus
s\ te `ntreb, dac\ vrei s\
intri pe calea Bisericii. S\
te facem preot“, a venit di-
rect `ndemnul patriarhului
Teoctist. A `ncercat s\ `i
spun\ c\ nu mai avea vârs-
ta necesar\, avea deja 27
de ani, dar imediat i-a r\s-
puns: „Nu te-am `ntrebat
cât ai, ci dac\ vrei. Vrei sau
nu vrei?“ „Vreau!“, a venit
r\spunsul dârz al celui ce
avea s\ fie un preot iubit
de mul]i credincio[i.
A renun]at la [coala de
la seral [i, `n toamn\, a ve-
nit la examenul de admite-
re la seminar. A intrat cu
semiburs\, dar dup\ tri-
mestrul `ntâi, a avut media
mare [i a primit burs\ `n-
treag\, pe care nu a mai
pierdut-o pân\ la sfâr[itul
[colii. „Profesorul de litur-
gic\ se consulta totdeauna
cu mine, [i colegii `mi spu-
neau fie «domnul Monora-
nu», fie «tipicarul»“, spune
cel care, `n timpul semina-
rului, [i-a ajutat colegii s\
`nve]e muzic\. Din cei cinci
ani, doi i-a f\cut `ntr-unul,
iar din al treilea an s-a an-
gajat ca dasc\l la Biserica
Parcul C\l\ra[i, Bariera
Vergului, cu aprobarea Pa-
triarhului de atunci, Justi-
nian.
„Am `ncercat s\ fiu
corespunz\tor
Evangheliei“
Nu [i-a continuat ime-
diat studiile, ci s-a angajat
ca paznic, la o fabric\ unde
se f\ceau obiecte pentru
material didactic, de lâng\
Patriarhie. Nu se sim]ea
preg\tit pentru admiterea
la facultate, [i la noul loc
de munc\ avea destul timp
[i lini[te.
Anul 1967 a fost plin de
bucurii. A intrat la facul-
tate [i a cunoscut-o [i pe
Maria-Andreea, viitoarea
doamn\ Monoranu.
„M\ `ntreab\ tinerii ce s\
fac\ omul ca s\ fie mai a-
proape de Dumnezeu. {i le
spuneam c\, `n orice carie-
r\, `n orice stare te afli, po]i
s\ fii [i bun [i r\u. Dac\ e[ti
`n m\n\stire [i nu duci via-
]\ de m\n\stire cum trebu-
ie, e[ti r\u. Dac\ e[ti c\s\-
torit [i mergi pe al\turi, iar
e[ti r\u. Deci, trebuie s\ te
supui Evangheliei“, spune
ap\sat p\rintele.
Sfântul Nicolae
ajunge ocrotitorul
familiei Monoranu
La `ndemnul preotului
Alexandru Zamfirescu, a
mers la parohia din Zlote[ti,
comuna T\t\r\[ti de Jos,
jude]ul Teleorman, unde a
stat un an. Diacon a fost f\-
cut la M\n\stirea Cernica,
de mitropolitul pensionar E-
frem En\chescu, iar la 1 de-
cemebrie 1967, a fost f\cut
preot de Preasfin]itul Visa-
rion A[celeanu, pe atunci e-
piscop-vicar al Arhiepisco-
piei Bucure[tiului.
De aici, a `nceput perioa-
da de ocrotire a Sfântului
Nicolae. Chiar de ziua
sfântului, a oficiat prima
slujb\ `n aceast\ parohie,
care `l avea ca ocrotitor pe
acela[i sfânt.
A reparat casa parohia-
l\ cu ajutorul oamenilor
din sat, a `mprejmuit bise-
rica cu un gard mare [i
poate ar mai fi f\cut, dac\
ar fi stat mai mult.
„~nalt Preasfin]ite,
trecem tot satul la
stili[ti“
Mai mult de gura ma-
mei, care vroia s\-l vad\
preot `n satul natal, Vadul
Moldovei, a mers acolo.
Dar nu a fost a[a de u[or.
Un preot nu se putea muta
dintr-o parohie mai devre-
me de cinci ani, dar credin-
cio[ii nu vroiau s\ fie de a-
cord cu aceast\ lege. „Dac\
e voia lui Dumnezeu s\ vin
aici, am s\ ajung, dar dac\
nu vrea El, pute]i s\ v\
da]i peste cap [i tot nu a-
jung. Eu nu m\ duc s\ in-
tervin nic\ieri“, au fost
vorbele autoritare ale preo-
tului, `ndreptate cons\te-
nilor s\i. Dar nu s-au l\-
sat, [i cei din consiliul pa-
rohial au strâns semn\turi
din tot satul, pentru a mer-
ge cu ele la Mitropolie. Au
plecat doi din consiliu la
Ia[i, la mitropolitul Iustin
Moisescu, [i au stat `n can-
celaria lui `n jur de trei ore.
Acesta `i respingea: „Eu
am studen]i care au nevoie
de parohii, nu `i dau celui
care are deja pâinea asigu-
rat\“. Dar unul dintre con-
silieri i-a spus: „~nalt Prea-
sfin]ite, dac\ nu ne da]i
preotul care `l vrem, tre-
cem tot satul la stili[ti“.
„Hai c\ merge]i prea de-
parte. Nu `n]elege]i c\ nu
se poate a[a, doar cât ai ba-
te din palme!“, `ncerca mi-
tropolitul s\-i lini[teasc\.
Dar, pân\ la urm\, a cedat.
A adus [i pe l\utarul
satului la biseric\
Când a auzit protopopul
de Teleorman, aproape i-a
venit s\ plâng\. ~i p\rea
r\u, pentru c\ p\rintele
Ceau[escu: „Eu ]in cu preo]ii!“
Despre perioada comunist\ spune
c\ „nu m-a preocupat prea mult, una
spuneau [i alta f\ceau. {tiu, de e-
xemplu, c\ p\rin]ii lui Ceau[escu
erau cre[tini. So]ia mea este din
aceea[i comun\ cu ei, Scornice[ti.
Când a murit tat\l s\u, a f\cut po-
man\ la nou\ sate. La `nmor-
mântare, au fost mul]i preo]i“, `[i am-
inte[te p\rintele {tefan. {i continu\:
„Despre mama lui Ceau[escu mi-a
spus un preot de la Otopeni c\ era
{tefan vindea lumân\ri cât
zece parohii. „~i chemam pe
to]i la biseric\, le spuneam
s\ vin\ s\ vad\ cum e. Am
reu[it s\ aduc [i l\utarul
satului. ~n prima s\pt\mâ-
n\ din Postul Mare, am
vândut [ase kilograme de
lumân\ri. Au venit de curi-
ozitate, nu [tiau ce se `n-
tâmpl\ la biseric\. Ei nu
auziser\ c\ exist\ Canonul
cel Mare... {i au venit zi de
zi, `n prima s\pt\mân\ din
post“, se bucur\, amintin-
du-[i de reu[itele primului
an de preo]ie, p\rintele
Monoranu.
„Ai un sat ca un rai“
{i-a continuat misiunea
P\rintele, `mpreun\ cu doamna preoteas\
de restaurator [i la a doua
parohie. „Am pus tâmpl\- (lâng\ el) [i cu 6 dintre copii
rie nou\, geamuri [i u[i la e[ti, comuna Sine[ti, jude- lui din 1977, biserica era s\
biseric\. Am tras lumin\ e-
]ul Ialomi]a. Acolo, era o bi- cad\, suferind avarii foarte
lectric\ [i am `ngrijit de ca- seric\ monument istoric,
sa parohial\“, mai spune mari. „Am f\cut repara]ii
dar ruinat\ de un tr\snet. capitale, de la pictur\ pân\
p\rintele. Era f\cut\ de Radu Dudes-
~nc\ din timpul semina- la podea. La sfin]ire, a ve-
cu. „Oamenii erau bucuro[i nit tot Preasfin]itul Roman
rului, se `mprietenise cu u- c\ s-a oprit un preot la ei.
nul dintre secretari, Anto- Ialomi]eanul. Dar dup\
~nainte de Cr\ciun, am f\- cinci ani, am prins o peri-
nie Pl\m\deal\, viitorul cut c\rare prin z\pad\ `n
mitropolit al Ardealului. Pe oad\ foarte grea. Nu ne
fa]a bisericii, dar [i `n\un-
când era episcop-vicar al tru. Acolo, am f\cut slujba mai venea pâine de la «coo-
Patriarhiei, trecea de mai Na[terii Domnului. Fiind perativ\», [i nu puteam s\
multe ori prin Vadul Mol- st\m toat\ ziua s\ facem
monument istoric, nu pu-
dovei, `n drum spre p\rin]ii teai s\ o repari oricum, `]i pâine. Nu mai ajungeau
s\i. ~ntr-una din aceste vi- nici lemnele“, explic\ p\-
trebuia aprobare special\.
zite, p\rintele i-a spus c\ Nimeni nu credea c\ se rintele {tefan Monoranu
ar vrea s\ revin\ `n sudul
poate face. Dar am reu[it motivele pentru care au ve-
]\rii. Dar ~nalt Preasfin]i- s\ o fac, `mpotriva tuturor. nit la ultima parohie, cea
tul i-a spus: „De ce vrei s\ Am f\cut-o `n patru ani“,
de pe malul Dâmbovi]ei,
pleci, ai un sat ca un rai.“ continu\ cu detaliile p\rin- din Bucure[ti.
„Dar eu sufeream cu oase- tele {tefan.
le, [i acolo, fiind aerul mai
rece, fiind zon\ de munte, Acum, a ie[it la pensie.
`mi anchilozaser\ mâinile,
„Am f\cut repara]ie Mai mult st\ `n cas\, se
capital\, de la pictur\ mi[c\ foarte greu. Dar a
nu puteam s\ ridic Sfânta
Evanghelie. O ridicam `n- pân\ la podea“ tras `n cas\ un fir cu o box\
de la biseric\ [i ascult\ sluj-
cet, c\ sim]eam cum mi se
rup mâinile din coate de Copiii au crescut, [i a- ba, fie Vecernia, Utrenia
cum trebuiau s\ mearg\ la
durere“, continu\ p\rintele sau Sfânta Liturghie. Cano-
[coal\. Dar [coala se desfi-
{tefan, care acum, la b\- nul nu uit\ niciodat\ s\ `l
trâne]e, are probleme [i in]ase `n Hagie[ti, deoarece fac\, de aceea, diminea]a
era un sat locuit numai de
mai mari cu oasele. nu prime[te pe nimeni, doar
b\trâni.
Cu binecuvântarea Prea- dup\-amiaza. Când vede
Slujba de Cr\ciun, sfin]itului Roman, prime[- casa plin\ de fii [i nepo]i, se
bucur\ [i `i mul]ume[te lui
`n biserica ruinat\ te, prin toamna anului
1976, parohia din S\ru- Dumnezeu pentru tot ceea
de tr\snet nu
ce i-a oferit, cu toate c\ „n
le[ti, jude]ul C\l\ra[i, tot
Sfântul Nicolae l-a adus, cu hramul „Sfântul Nico- eram vrednic“, recunoa[te
dup\ 4 ani, `n satul Hagi- lae“. Din cauza cutremuru- smerit sfin]ia sa. a
cerut s\ `i spun ce-mi m\rturisesc
oamenii la spovedanie. Dar l-am
refuzat. «Nu am voie s\ spun a[a
credincioas\. ~ntr-o zi, a venit ceva. Po]i s\-mi faci ce vrei, eu a[a
Ceau[escu, cu mama lui, s\ `i fac\ o
ceva nu am s\ fac niciodat\».
slujb\. Dup\ ce [i-a l\sat mama, l-a
`ntrebat cât timp dureaz\. I-a spus o V\zând c\ nu o d\ la pace cu mine,
or\. Când s-a `ntors dup\ ea, i-a nu a mai venit“, poveste[te p\rin-
b\gat o sut\ de lei `n buzunar. tele, care recunoa[te c\ „`n timpul
Preotul nu a vrut, dar Ceau[escu i-a comunismului lumea era con-
spus «Ia, c\ eu ]in cu preo]ii!»“. strâns\ s\ nu vin\ la biseric\, [i
„Dar erau [i comuni[ti radicali. tocmai din acest motiv venea. Dar
Când eram la Hagie[ti, venea un acum, a devenit prea liberal\, a
locotenent de securitate, care era venit secularizarea, [i oamenii uit\
trimis s\ vorbesc\ cu preo]ii. Mi-a de Hristos.“

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Mama, p\rintele {tefan Monoranu la 14 ani Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
[i fratele mai mic viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Consumul de energie
termic\ s-a redus
cu 31% `n aceast\ iarn\
Consumul de energie termic\ s-a redus
cu 30,57% `n ultimul sezon de iarn\ `n
Bucure[ti, ceea ce a reprezentat o eco-
nomie de circa 14 milioane de euro
pentru bugetul de stat, conform datelor
furnizate de RADET Bucure[ti, arat\
un comunicat al Asocia]iei Na]ionale a
Prestatorilor de Servicii de Contorizare
[i Calcul al Utilit\]ilor (ANPSC). La
nivel de cost, aceast\ economie a `n-
semnat o reducere a facturilor de `nc\l-
zire cu circa 46,27 milioane de lei. La
nivelul bugetului individual, aceste
economii au fost de aproximativ 13 mi-
lioane de euro. „~n condi]iile `n care
s-ar realiza montarea repartitoarelor
de costuri de `nc\lzire [i la blocurile
care apar]in `n prezent sistemului pau-
[al (n.r: sistem de plat\ pentru un con-
sum de energie prin fixarea cu aproxi-
ma]ie a unei sume globale), poten]ialul
de economisire se ridic\ la 52,18 mi-
lioane de lei, la pre]ul energiei termice
pentru Bucure[ti“, sus]ine directorul
general al Techem România, companie-
membr\ ANPSC, Petco Uzunov. Potri-
vit ANPSC, reducerea consumului de
energie termic\ s-a datorat mont\rii
de repartitoare. ~n urma raport\rilor
RADET Bucure[ti, economia de ener-
gie termic\ realizat\ `n blocurile cu re-
partitoare de costuri de `nc\lzire [i ro-
binete termostatice `n sezonul de iarn\
2007-2008 (octombrie 2007-aprilie
2008) a fost de 388,848 gigacalorii.
300 de pensionari
bra[oveni vor da
pensiile `napoi
Casa Jude]ean\ de Pensii Bra[ov va
sista plata pensiilor pentru 300 de
pensionari pentru c\ ace[tia s-au an-
gajat f\r\ s\ anun]e acest lucru. Po-
trivit Legii 19/2001 privind sistemul
public de pensii, persoanele care bene-
ficiaz\ de pensie anticipat\, par]ial
anticipat\ sau de invaliditate gradul I
sau II, nu au voie s\ lucreze atât timp
cât `ncaseaz\ pensia. Pe lâng\ faptul
c\ trebuie s\ dea pensia `napoi, pen-
sionarii vor fi sanc]iona]i [i cu amen-
d\ cuprins\ `ntre 300 [i 600 de lei, a
declarat directorul executiv adjunct al
Casei Jude]ene de Pensii Bra[ov, Ioan
Pampar\u. „Pensionarii care vor s\
lucreze sunt obliga]i ca, `n termen de
15 zile, s\ ne comunice orice modifica-
re de plat\ a pensiei. Noi `i depist\m
foarte u[or, pentru c\ avem obliga]ia
ca periodic, s\ intersect\m baza de
date a pensionarilor cu baza de date a
contribuabililor pe baza Codului Nu-
meric Personal [i a[a afl\m cine `ncal-
c\ legea“, a precizat Ioan Pampar\u.
El a dat exemplul unui pensionar cu o
pensie lunar\ de 3.600 de lei, iar prin
angajare mai `ncasa lunar un salariu
de 1.600 de lei. Acum, trebuie s\ res-
tituie suma de 25.000 de lei. Majorita-
tea pensionarilor dintre cei 300 depis-
ta]i sunt oameni care au ocupat func-
]ii `n diverse sectoare de activitate
`nainte de pensionare, a mai spus di-
rectorul executiv adjunct al Casei Ju-
de]ene de Pensii. Celor 300 de pensio-
nari urmeaz\ s\ le fie sistat\ plata
pensiei [i li se va crea un debit, fiind
obliga]i s\ returneze to]i banii ob]i-
nu]i din pensie din ziua `n care s-au
angajat. Din cei 130.000 de pensio-
nari, câ]i exist\ `n prezent `n jude]ul
Bra[ov, un num\r de 10.000 de pen-
sionari primesc pensii anticipate, an-
ticipate par]ial sau pensii de invalidi-
tate gradul I sau II. a
Vremea `n ]ar\:
Vremea va fi, `n general, fru-
moas\. Cerul va fi variabil [i
doar izolat vor fi averse [i des-
c\rc\ri electrice dup\-amiaza
[i seara `n zona de munte. V=n-
tul va sufla slab p=n\ la mode-
rat. Temperatura aerului va a-
vea valori maxime cuprinse `n-
tre 25 [i 33 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Joi, 3 iulie 2008
194 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONAL| PENTRU {OMERI: Agen]ia
Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ organizeaz\ 194 de programe de formare
profesional\ gratuite pentru [omeri, `n luna iulie 2008, potrivit unui comunicat al
ANOFM. Agen]iile jude]ene [i cea a municipiului Bucure[ti pentru Ocuparea For]ei de
Munc\ vor organiza, `n luna iulie, programe de formare profesional\ pentru 3.691 de
persoane, prin centrele proprii [i prin centrele regionale de formare profesional\.
Programul „Rabla“ pentru tractoare nu este opera]ional
Programul „Rabla“ pen- torul Oficial“ ulterior apro- anul 2008 nu era cuprins\ biectivele acestuia pentru urm\toarele componente
tru tractoare, care ar fi tre- b\rii bugetului de venituri [i nici o sum\ alocat\ cu a- anul 2008 s\ fie atinse. Po- esen]iale: motorul, trans-
buit s\ `nceap\ mar]i, nu cheltuieli pe anul 2008 al ceast\ destina]ie. Bugetul trivit programului, fiecare misia, trenul de rulare, ca-
este opera]ional, deoarece AFM. Potrivit Legii 10/2008, de venituri [i cheltuieli al proprietar al unui tractor roseria, [asiul, precum [i e-
actul normativ `n acest pentru sus]inerea financia- Administra]iei Fondului uzat va primi o prim\ de chipamentele electronice
sens a fost adoptat dup\ a- r\ a programului se aloc\, pentru mediu a fost apro- casare de 17.000 de lei, pe de gestionare a func]iilor
probarea bugetului Admi- anual, din Fondul pentru bat prin hot\râre a Guver- care o va putea folosi la a- vehiculului [i dispozitivul
nistra]iei Fondului pentru mediu, suma de 21 de mili- nului `n 4 iunie 2008. ~n chizi]ionarea unui tractor catalizator, dac\ acestea
mediu (AFM). Potrivit Ad- oane de lei, dar „`n limita prezent, Administra]ia Fon- nou. ~n program se pot `n- au fost prev\zute din fabri-
ministra]iei Fondului pen- sumei alocate prin bugetul dului pentru Mediu anali- scrie proprietarii de trac- ca]ie. Administra]ia Fon-
tru mediu, actul normativ de venituri [i cheltuieli al zeaz\ posibilit\]ile de sus- toare uzate a c\ror vechi- dului pentru mediu aloc\
de instituire a programului, Administra]iei Fondului ]inere financiar\ a progra- me este mai mare sau ega- 21 de milioane de lei aces-
respectiv Legea 10/2008, a pentru mediu“. ~n conse- mului de stimulare a `nno- l\ cu 12 ani de la data fa- tui program, pentru `nlo-
fost adoptat\ de Parla- cin]\, la momentul adopt\- irii parcului na]ional de brica]iei. Tractoarele tre- cuirea a 1.200 de tractoare
ment [i publicat\ `n „Moni- rii legii, `n bugetul AFM pe tractoare, astfel `ncât, o- buie s\ con]in\ cumulativ uzate. a
finaliz\rii proiectelor, dar, pân\
Autorit\]ile locale preg\tesc acum, din experien]a pe care o a-
vem, sper\m s\ mai reducem u-
nele termene. De la depunerea
proiectele de dezvoltare rural\ proiectului pân\ la contractarea
efectiv\ sunt circa 150-160 de zi-
le, cel pu]in“, a men]ionat minis-
a Pân\ acum, au fost `ncheiate dou\ contracte la axa 2 - Dezvoltare regional\, trul Dezvolt\rii.
pentru care s-au depus cele mai multe proiecte, `n valoare de 36 de milioane
de euro, [i 10 contracte la axa 6 - Asisten]\ tehnic\, `n valoare Dou\ contracte pe axa 2
de 12 milioane de euro a Pân\ `n prezent, s-au efectuat pl\]i de aproximativ au Potrivit acestuia, pân\ acum,
fost `ncheiate dou\ contracte
dou\ milioane de euro, iar `n 2008, sunt estimate pl\]i `n valoare de circa la axa 2 - Dezvoltare regional\,
31 de milioane de euro, din care 6,9 milioane de euro la axa 6 a pentru care s-au depus cele mai
multe proiecte, `n valoare de 36
Absor]ia fondurilor din ca- de milioane de euro, [i 10 con-
drul Programului Opera]ional tracte la axa 6 - Asisten]\ tehni-
Regional (POR) depinde exclu- c\, `n valoare de 12 milioane de
siv de capacitatea autorit\]ilor euro. „Cred c\, `n 2-3 s\pt\-
publice locale de a crea [i a mâni, vom avea `ncheiate `nc\
derula proiecte viabile, a decla- 12 contracte `n valoare de 123 de
rat ministrul Dezvolt\rii, Lu- milioane de euro pe axa 2, iar
cr\rilor Publice [i Locuin]elor, pân\ la sfâr[itul lunii iulie apro-
Laszlo Borbely. Acesta a f\cut xim\m `ncheierea unor contrac-
un apel la autorit\]ile publice te `n valoare de circa 180 de mi-
locale s\ preg\teasc\ mai repe- lioane de euro“, a subliniat Bor-
de proiectele [i s\ adune avizele bely. Un prim proiect depus pe
pentru a putea beneficia de cât domeniul 3.3 - ~mbun\t\]irea
mai multe fonduri care pot atin- dot\rii cu echipamente a bazelor
ge, `n infrastructur\, de exem- opera]ionale pentru interven]ii
plu, [i 20-25 de milioane de eu- `n situa]ii de urgen]\ este cel al
ro. Pentru moment, a spus el, regiunii Centru, `n valoare de 11
milioane de euro. Acesta face par-
România este `n grafic [i a lan-
sat toate cele [ase axe [i circa 14 te dintr-un pachet de 100 de mili-
oane de euro pentru dotarea celor
subaxe, mai pu]in axa 1 - Axa de
Dezvoltare Urban\ Integrat\. opt regiuni din ]ar\ cu echipa-
„Anul trecut a fost unul al pre- mente pentru situa]ii de urgen]\
g\tirii proiectelor, nu unul de tip SMURD, fiecare regiune a-
absorb]ie. Am fost un stat care a vând alocat\ o anumit\ sum\ [i
primit mai mult decât a pl\tit, Proiectele se depun trul. Oficialul MDLPL a precizat obliga]ia de a depune un proiect
c\, `n cadrul domeniilor majore `n acest sens. Pân\ `n prezent,
iar anul acesta, `ncep deja s\ se dup\ 10 iulie de interven]ie cu depunere conti- s-au efectuat pl\]i de aproxima-
`ncheie contracte [i depinde de tiv dou\ milioane de euro, iar `n
Referitor la Axa de Dezvoltare nu\, se afl\ `n proces de evalua-
capacitatea administrativ\, `n re [i contractare 163 de proiecte 2008, sunt estimate pl\]i `n va-
mare parte a autorit\]ilor publi- Urban\ Integrat\, ministrul
Borbely a explicat c\ a fost po- `n valoare total\ de peste 1,5 mi- loare de circa 31 de milioane de
ce locale, de a fi capabile s\ fac\ liarde de euro, la care se adaug\ euro, din care 6,9 milioane de eu-
proiecte viabile [i s\ deruleze stat, pe site-ul ministerului, Ghi-
dul solicitantului. Proiectele vor cele 776 de proiecte depuse pe a- ro la axa 6. ~n opinia ministrului
aceste proiecte, care sunt pro- xa 4.3 - Sprijinirea micro`ntre- Laszlo Borbely, România are ca-
iecte mari - la infrastructur\ se putea fi depuse dup\ ce Consiliul pacitate de absorb]ie a fonduri-
prinderilor, `n valoare total\ de
poate merge pân\ la 20-25 de Na]ional de Coordonare - care se 116,76 milioane de euro. El a lor europene la POR, `ntrucât, la
milioane de euro, [i care, dac\ va `ntruni pe 10 iulie - va stabili precizat c\ axa 4.3 este singura axa 2, alocarea pe [apte ani este
nu sunt derulate `n condi]iile o serie de aspecte strategice cu la care a fost prev\zut un ter- de 876 de milioane de euro, iar
prev\zute `n Ghidul solicitantu- privire la aloc\rile financiare
men de depunere a proiectelor valoarea proiectelor depuse pâ-
lui `n prevederile contractuale, pentru polii de cre[tere [i polii de (16 iunie 2008), acestea fiind de- n\ acum se ridic\ la 1,2 miliarde
atunci vor `ncepe problemele“, a dezvoltare urban\ [i a modului puse `n trei luni. ~n prezent, `n de euro. De asemenea, la dome-
spus Borbely. El a subliniat c\ `n care celelalte autorit\]i de total, exist\ 939 de proiecte, `n niul 4.3, suma alocat\ este de
Programul Opera]ional Regio- management pot furniza sprijin valoare de circa 1,6 miliarde de circa 40 de milioane de euro, iar
nal este descentralizat 100%, pentru polii de cre[tere. „Celelal- euro. „~ncerc\m s\ urgent\m e- valoarea proiectelor depuse pâ-
iar autorit\]ile publice locale au te axe sunt deschise depunerii valuarea, vizitarea pe site [i toa- n\ pe 16 iunie se ridic\ la 116
„o responsabilitate imens\“. proiectelor“, a subliniat minis- te procedurile cuprinse `n cadrul milioane de euro. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MAMAIA COPIILOR, ~N DI- Copiilor» pentru a treia oar\ [i este investitorii nu se arat\ interesa]i a PENSIONARII MERG ~N U-
RECT LA TVR: Festivalul Na]ional al doilea an consecutiv când fac echi- de cump\rarea uzinei. „Am convo- CRAINA LA CUMP|R|TURI: A-
de Crea]ie [i Interpretare „Mamaia p\ cu Andi [i Alexandra. Sunt con- cat deja creditorii pentru data de 8 proape 200 de oameni, `n majoritate
vins\ c\ va fi un spectacol extraordi- iulie pentru a vedea ce este de
Copiilor“, care se va desf\[ura `ntre vârstnici, s-au `nghesuit la grani]a
3 [i 6 iulie, va fi transmis `n direct de nar, datorit\ celor mici, care dau de f\cut `n continuare. Nu [tiu dac\ cu Ucraina, ner\bd\tori s\ mearg\
TVR 1 [i TVR Interna]ional, infor- multe ori lec]ii unor arti[ti cu preten- vor fi de acord cu sc\derea pre]ului la cump\r\turi `n ]ara vecin\. A-
meaz\ un comunicat al postului pu- ]ii [i cu experien]\. De altfel, pe mul]i de vânzare sau cu schimbarea ceasta pentru c\ luni s-a redeschis
blic de televiziune. Alina Sorescu [i dintre ei i-am `ntâlnit deja la e- strategiei. Avem `n vedere mai podul care face leg\tura `ntre Sighe-
amicii s\i Alexandra Ruge [i Andi misiunea «Tonomatul de vacan]\» de multe propuneri [i vom vedea cu tul Marma]iei [i localitatea ucrainea-
care dintre ele vor fi de acord cred-
Jug\naru le dau `ntâlnire telespec- pe TVR 2“, a declarat Alina Sorescu. n\ Solotvino, dup\ zece luni de reno-
itorii. Probabil c\ se va `ncerca o
tatorilor seara, de la 20 h15, când `i a RULMENTUL BRA{OV NU v\ri. Cu ma[inile, bicicletele sau pe
vor putea admira pe concuren]ii din alt\ strategie de vânzare a uzinei“, jos, cu to]ii s-au gr\bit s\ treac\ gra-
S-A V+NDUT NICI LA A {APTEA a precizat Andrei Cionca. Fa]\ de
cele patru sec]iuni ale competi]iei: ni]a. „Lu\m de aici mai ieftim mân-
Interpretare, Crea]ie, Coruri [i, `n LICITA}IE: Uzina Rulmentul Bra- prima licita]ie, când pre]ul de vân- care, ca s\ ne ajung\ pensia de medi-
premier\, Trupe. Copii `ntre 6 [i 18 [ov nu s-a vândut nici la licita]ia zare a fost de 70 de milioane de eu- camente“, a declarat unul dintre ma-
ani se vor „duela“ `n cadrul fiec\rei organizat\ mar]i, a [aptea de la `n- ro, `n prezent, pre]ul a ajuns la 45,5 ramure[eni. Podul dintre Sighetul
categorii de vârst\. Seara galei, cea ceputul acestui an. Andrei Cionca, milioane de euro. Ac]ionarul ma- Marma]iei reprezint\ singurul punct
reprezentantul firmei lichidatoare, joritar al uzinei Rulmentul este
de duminic\, va fi una cu totul speci- de trecere a frontierei cu Ucraina din
al\, copiii din grupul Bim-Bam de- Casa de Insolven]\ Transilvania, a Autoritatea pentru Valorificarea jude]ul Maramure[. Podul a fost ina-
lectând publicul cu un moment de declarat c\, de[i au fost cump\rate Activelor Statului, care de]ine ugurat `n ianuarie 2007 `n prezen]a
step. „Prezint festivalul «Mamaia pân\ acum [apte caiete de sarcini, 50,89% din capitalul social. pre[edintelui Traian B\sescu. a

Economic
Efectele pe termen lung ale scumpirilor din iulie
a ~ncep=nd cu luna iulie, rom=nii vor trebui s\ pl\tesc\ mai mult pentru energia electric\, pentru gazele naturale [i pentru
combustibil a Potrivit anali[tilor economici, cre[terea pre]urilor la energie [i la gaze va duce la un val de scumpiri,
`ntr-o prim\ faz\ urm=nd ca pre]ul alimentelor s\ creasc\ cu 5 procente, apoi din toamn\, cu 15%
a Pentru a atenua efectele scumpirilor anun]ate, fiecare familie cu venituri maxime de 615 lei pe membru sau persoanele
singure cu acela[i venit vor primi, lunar, 50 de lei ca ajutor pentru plata facturii la gaze a
Luna iulie aduce rom=-
nilor o serie de scumpiri `n
lan], generate de cre[terea
pre]ului la energie electri-
c\ [i la gaze naturale. De a-
semenea, cre[terea cons-
tant\ a pre]ului la combus-
tibili este un alt factor care
va duce la o avalan[\ de
cre[teri de pre]uri `n toate
sectoarele. ~ntruc=t costu-
rile de produc]ie vor fi mult
mai mari, efectele vor fi
sim]ite imediat de rom=ni,
deoarece vor fi nevoi]i s\
pl\teasc\ mai mult pentru
tot ceea ce cump\r\ sau
consum\.
Aceste scumpiri [i efec-
tele lor pe termen mediu [i
lung nu sunt indiferente
nici autorit\]ilor de la Bu-
cure[ti, pre[edintele Tra-
ian B\sescu convocând
mar]i partidele parlamen-
tare la Cotroceni, pentru a
le informa despre concluzi-
ile ultimului Consiliu Eu-
ropean cu privire la aceas-
t\ situa]ie.
Efecte `n lan],
din cauza energiei
[i a gazului
ANRE a anun]at pe 26
iunie majorarea pre]urilor
la gazele naturale livrate
popula]iei de la 1 iulie, cu
un procent mediu de 12,5%
pentru clien]ii Distrigaz
Sud, [i cu 11,6% pentru
consumatorii casnici ai
E.ON Gaz România [i a e-
Proteste mondiale fa]\ de
cre[terea pre]ului petrolului
Cre[terea pre]ului petro-
lului cu peste 40 de do-
lari/baril de la `nceputul a-
nului [i scumpirile alimen-
telor au cauzat o serie de
proteste determinând reac]ii
diferite din partea ]\rilor ca-
re s-au confruntat cu aceste
probleme, `n special cele
membre ale Uniunii Europe-
ne. De la sfâr[itul lunii mai,
[oferii de camioane din Fran-
]a, Spania [i Portugalia [i-au
intensificat manifesta]iile
menite s\ le aduc\ ajutoare
guvernamentale. {oferii de
ambulan]e [i taxiuri s-au a-
l\turat recent acestei mi[-
c\ri, `n Fran]a. De aseme-
nea, `n Marea Britanie, [ofe-
rii de camioane-cistern\ care
alimenteaz\ sta]iile Shell au
fost `n grev\ pe o perioad\
de cinci zile. Nemul]umirea
a declan[at o mi[care simi-
lar\ [i `n rândul pescarilor,
care a durat mai multe s\p-
t\mâni. ~n Spania, greva
Joi, 3 iulie 2008
lectricit\]ii pentru popula-
]ie cu 4,4 %. Scumpirea e-
nergiei electrice pentru al-
te tipuri de consumatori va
fi de 5,3%. Potrivit pre[e-
dintelui Romalimenta, So-
rin Minea, cre[terea pre]u-
rilor la gaze [i energie va
determina scumpiri [i `n
industria alimentar\, cre[-
terea fiind, de obicei, la ju-
m\tate fa]\ de procentul
cu care s-au scumpit utili-
t\]ile. Pentru a atenua e-
fectele scumpirilor anun]a-
te, fiecare familie cu veni-
turi maxime de 615 lei pe
membru sau persoanele
pescarilor `nceput\ la 30 mai
a cuprins pân\ la 80% din
marile nave, potrivit confe-
dera]iei patronale Cepesca.
{oferii bulgari de autoca-
re au manifestat [i au ame-
nin]at cu organizarea de gre-
ve. Transportul de autobuze
este foarte dezvoltat `n Bul-
garia, din cauza pre]urilor
competitive, dar popula]ia
este una dintre cele mai s\-
race din UE. Pre]ul pentru
motorin\ (1,30 euro) este, `n
Bulgaria, mai mare decât `n
alte nou\ ]\ri UE, potrivit u-
nei analize publicate de pre-
sa ungar\. O grev\ a trans-
portatorilor greci a provocat
o penurie de benzin\, a golit
magazinele [i a determinat
blocarea vaselor maritime `n
porturi. Grevi[tii au cerut
m\rirea tarifelor lor cu 13%,
`n urma cre[terii pre]ului pe-
trolului, `n condi]iile `n care
Guvernul le propune o cre[-
tere de doar 5%.
singure cu acela[i venit vor
primi, lunar, 50 de lei ca a-
jutor pentru plata facturii
la gaze. Decizia a fost luat\
joi, de Executiv. Ministrul
Muncii, Paul P\curaru, a
declarat joi c\ banii vor fi
lua]i din Fondul Social, `n
care au intrat, deja, 54 de
milioane de lei, din contri-
bu]iile companiilor Petrom
[i Romgaz. Potrivit oficia-
lului, contribu]iile la Fon-
dul Social sunt estimate la
160 de milioane RON [i ur-
meaz\ s\ compenseze fac-
turile pentru lunile de iar-
n\ februarie-martie [i no-
iembrie-decembrie `n anul
2008. Pân\ `n momentul
de fa]\, din acest fond sunt
intrate `n contul admi-
nistrat de Ministerul Mun-
cii 54 de milioane de lei.
Contribu]iile au venit de la
Petrom, 29 de milioane [i
Romgaz, 25 de milioane, a
ad\ugat ministrul Muncii.
Oficialul a ad\ugat c\, `n
jur de 800.000 de persoane
vor beneficia de ajutoarele
aprobate de Executiv.
Se scumpe[te [i
„benzina s\racului“
GPL-ul nu mai reprezin-
t\ solu]ia ieftin\ pentru [o-
feri, deoarece pre]ul lui
cre[te `n acela[i ritm cu al
celorlal]i carburan]i. Scum-
pirea GPL-ului - „benzina
s\racului“ elimin\ solu]ii-
le ieftine de transport. E-
fectele se v\d deja: de la
un drum mai costisitor cu
taxiul (cele mai multe din-
tre taxiuri sunt alimenta-
te cu GPL - n.r.), la o in-
vesti]ie mai pu]in rentabi-
l\ `n instala]ii GPL pentru
ma[ini sau achizi]ionarea
celor dotate cu acest sis-
tem. Cert este c\, `ntr-un
an de zile, pre]ul unui li-
tru de autogaz a crescut `n
medie cu 0,40 lei. De[i
GPL-ul `[i p\streaz\ a-
vantajul unui pre] la ju-
m\tatea celui al benzinei
sau al motorinei, scumpi-
rea celor din urm\ a atras
11
MULTE SCUMPIRI SUNT JUSTIFICATE: „Multe dintre scumpirile
care intervin sunt justificate, pentru c\ au leg\tur\ cu ceea ce se
`nt=mpl\ pe plan interna]ional. Totodat\, nu putem ignora faptul c\
sunt pre]uri de monopol, `n domeniul gazelor, al energiei electrice.
Nu exist\ concuren]\, at=t `n domeniul produc]iei, c=t [i al
distribu]iei“, a declarat analistul economic Ilie {erb\nescu.
duc]ie, c=t [i popula]ia vor „Major\rile de pre] nu
resim]i efectele scumpirii vor ap\rea imediat `n pre-
vie]ii. Pe fondul cre[terii cos- ]ul alimentelor, ci vor fi
turilor de produc]ie, alimen- sim]ite de industrie, `n pri-
tele se vor scumpi, `ntr-o m\ faz\. Totodat\, consi-
prim\ faz\, cu 5%, urm=nd der c\ majorarea pre]urilor
ca major\rile s\ ajung\ p=- la alimente va reprezenta
n\ la 15%. Anali[tii econo- maximum jum\tate din
mici avertizeaz\ `ns\ c\, la scumpirea utilit\]ilor“, a a-
toamn\, va exista un alt val r\tat [i pre[edintele Roma-
de scumpiri. „Oricum, tre- limenta, Sorin Minea.
buie s\ fim mul]umi]i c\ es- La r=ndul s\u, analistul
te vorba doar despre at=t. economic Gabriel Biri[, spe-
Asta este doar o abureal\, cialist pe probleme fiscale, a
`n toamn\ va urma alt val aratat c\, `n afar\ de scum-
de scumpiri, va cre[te din pirea vie]ii, aceste major\ri
nou pre]ul carburan]ilor. ~n vor face ca ]inta de infla]ie
schimb, pre]urile alimente- stabilit\ pentru anul `n
lor pot fi influen]ate de o re- curs s\ fie greu de atins,
colt\ bun\ la gr\u, la po-
rumb. Oricum, nu astea a- pentru c\ sunt [i scumpiri
de care nu s-a ]inut cont `n
duc scumpirile, cu E-urile
pe care le import\m“, a de- calculele legate de infla]ie.
Pe de alt\ parte, secretarul
clarat analistul economic I-
lie {erb\nescu. „Multe din- general al Asocia]iei Oame-
nilor de Afaceri din Rom=-
tre scumpirile care intervin
sunt justificate, pentru c\ nia (AOAR), Cristian P=r-
[i o majorare a pre]urilor van, a apreciat c\ efectul a-
la GPL, cu 20% `n medie. au legatur\ cu ceea ce se `n-
t=mpl\ pe plan interna]io- cestor scumpiri ar putea s\
nu fie at=t de puternic re-
nal. Totodat\, nu putem s\
Pre]ul alimentelor va ignor\m faptul c\ sunt pre- sim]it `n mediul de afaceri,
`n cazul `n care s-ar pune
cre[te cu 5% `ntr-o ]uri de monopol, `n dome-
niul gazelor, al energiei e- accentul pe retehnologizare
prim\ faz\ [i investi]ii, pentru a se a-
lectrice. Nu exist\ concu-
junge la o decuplare a cre[-
At=t oamenii de afaceri, ren]\, at=t `n domeniul pro-
care se vor confrunt\ cu ma- duc]iei, c=t [i al distribu]iei“, terii pre]urilor utilit\]ilor
de cre[terea afacerii. a
jor\ri ale costurilor de pro- a mai spus {erb\nescu.
Criza alimentar\ de pe pie]ele
interna]ionale se poate aprofunda
Al\turi de cre[terea pre]ului barilului de dezastru umanitar mondial“. „Programele a-
petrol, [i criza alimentar\ pune `n dificulta- limentare actuale sunt supuse unei presiuni
te guvernele. ~n cadrul unui discurs sus]inut puternice, pentru c\ exist\ mai pu]in\ hra-
la `nceputul lunii aprilie, pre[edintele B\n- n\ disponibil\ pentru persoane aflate deja
cii Mondiale, Robert Zoellick, a tras un sem- la limita foametei. Alte câteva milioane, ca-
nal de alarm\. Oficialul a spus c\ actuala re reu[eau s\ se descurce, sunt acum ame-
criz\ alimentar\ de pe pie]ele interna]ionale nin]ate de foame“, a avertizat el `n aprilie,
cere aten]ia liderilor politici din fiecare ]ar\, `ntr-o dezbatere din Parlamentul European.
din moment ce scumpirile [i volatilitatea Comisia European\ [i-a luat angajamentul
pre]urilor se vor men]ine `n continuare. Un de a furniza un nou ajutor alimentar de
sistem de tranzac]ionare interna]ional mai 117,25 milioane de euro pentru a veni `n a-
corect [i mai deschis pentru agricultur\ ar jutorul celor defavoriza]i, afecta]i de efectele
crea mai multe oportunit\]i pentru fermierii dezastruoase ale cre[terii pre]urilor la ali-
din ]\rile `n dezvoltare [i le-ar da `ncredere mente. Ajutorul propus va ridica la 283,25
s\-[i sporeasc\ produc]ia de alimente, a a- milioane ajutorul alimentar total promis `n
d\ugat pre[edintele B\ncii Mondiale. Con- 2008 de Comisie. „Din 2000, pre]ul `n dolari
di]iile meteorologice nefavorabile din ]\rile al grâului s-a triplat, cel al orezului [i al po-
produc\toare [i o cre[tere a cererii din par- rumbului s-a dublat, iar `nceputul anului
tea ]\rilor `n dezvoltare rapid\ au m\rit 2008 corespunde unei noi cre[teri cu 20%“, a
pre]urile alimentelor de baz\ cu 80% din precizat el, enumerând lunga list\ a ]\rilor
2005 pân\ `n prezent. ~n martie, pre]ul ore- `n care au izbucnit `n ultimele s\pt\mâni
zului a atins un maxim al ultimilor 19 ani, revolte ale foametei, de la Haiti la Africa.
iar cel al grâului un record al ultimilor 28 de Pentru a combate criza alimentar\, Uni-
ani, ajungând de dou\ ori mai mare decât unea European\ a luat deja unele m\suri:
pre]ul mediu al ultimilor 25 de ani. Comisa- regula de l\sare `n pârloag\ a terenurilor a
rul european pentru dezvoltare, Louis Mi- fost abandonat\, nivelul cotelor de lapte a
chel, declara recent c\ „o cre[tere a pre]uri- fost ridicat, iar taxele vamale la cereale au
lor la alimentele de baz\ poate provoca un fost suprimate.
12 Joi, 3 iulie 2008

NOU: Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) a anun]at lansarea unui

Por]ia nou test de depistare a tuberculozei rezistente la medicamente, care va
permite `mbun\t\]irea rezultatelor `n lupta `mpotriva acestei maladii `n
]\rile `n curs de dezvoltare. Testul, care const\ `n examinarea ADN-ului
de s\n\tate din saliva bolnavilor, permite diagnosticarea maladiei `n doar dou\ zile,
fa]\ de dou\ - pân\ la trei luni, cât dureaz\ testele actuale.

ANALIZE MEDICALE
Hipermagneziemia, semn
sigur de afec]iune renal\
Magneziul (Mg) are un
rol important `n reducerea
contrac]iei musculare [i a
tonusului vascular, inhi-
b=nd disponibilitatea cal-
ciului intracelular `n celu-
la miocardic\ [i `n mioci-
tele vasculare. ~n mod na-
tural, Mg este un blocant
de calciu.
Valorile normale ale
magneziului `n ser sunt cu-
prinse `ntre 1,6 - 2,55 mg/
dl. Sc\derea valorilor mag-
neziului (hipomagneziemi-
a) se `nt=lne[te `n caz de
for]are a diurezei, alcoo-
lism, malabsorb]ie intesti-
nal\, tulbur\ri endocrine
(hiperparatiroidie, hiperti-
roidie). Mg scade prin pier-
deri la nivel renal (semnele
DIC}IONAR MEDICAL
a gliom: varietate de tumo-
r\ a sistemului nervos central
(encefal sau m\duva spin\rii),
dezvoltat\ pe seama celulelor
gliale (celule care asigur\ pro-
tec]ia [i nutri]ia celulelor ner-
voase). Glioamele sunt cele
mai frecvente dintre tumorile
primitive ale sistemului ner-
vos central la adult. Acestea
grupeaz\ diferite tipuri de tu-
mori cerebrale, benigne sau
maligne (glioblastom);
a glosit\: inflama]ie a lim-
bii. O glosit\ se traduce prin-
tr-o modificare a aspectului [i
culorii limbii, care devine ro[ie
[i dureroas\ [i printr-o atrofie-
re a papilelor. Afec]iunea poa-
te fi acut\ sau cronic\;
a glosodinie: senza]ie anor-
mal\, perceput\ pe marginile
sau pe v=rful limbii. O glosodi-
nie poate fi urmarea unei glosi-
te sau unei irit\ri a limbii de
c\tre din]ii afla]i `n stare proas-
t\; foarte des, aceasta este lega-
t\ de un factor psihologic (anxi-
etate, teama exagerat\ de can-
cer). Se traduce, uneori,
printr-o adev\rat\ durere; `n
alte cazuri, prin senza]ii de
`n]ep\turi, de arsur\ sau de
jen\. Tratamentul depinde de
afec]iunea `n cauz\;
a glucid: substan]\ compu-
s\ din carbon, hidrogen [i o-
xigen, de origine esen]ialmen-
te vegetal\. ~mpreun\ cu pro-
teinele [i lipidele, glucidele
constituie cele trei principale
macronutriente din alimenta-
]ie. Nevoile sunt de aproxima-
tiv 5 grame per kilocorp pe zi
[i trebuie s\ reprezinte 50-
55% din ra]ia caloric\ zilnic\.
Glucidele reprezint\ o surs\ e-
nergetic\ rapid mobilizabil\ [i
aduc 4 kilocalorii pe gram;
clinice apar la valori ale Mg
< 1,22 mg/dl). Simptomele
clinice sunt asem\n\toare
cu ale hipocalcemiei, iar ho-
meostazia Mg este adesea
dereglat\ simultan cu cea a
calciului.
Hipermagneziemia sau
cre[terea magneziului seric
peste valorile normale se
`nt=lne[te `n: afectiuni re-
nale acute [i cronice, aport
excesiv de antiacide sau
preparate cu Mg. Simpto-
mele clinice apar la valori
de 6,08 mg/dl, iar la valori
de 12, 2 mg/ dl, apare para-
lizia mu[chilor respiratori.
(Rubric\ realizat\ cu spri -
jinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti – www.
focuslab.ro)
a glucotest: test utilizat
pentru determinarea nivelului
glicemiei;
a glucoz\: glucid prezent
at=t `n regnul animal, c=t [i `n
cel vegetal [i care este princi-
pala surs\ de energie a orga-
nismului. Glucoza este un glu-
cid simplu (nu poate fi descom-
pus `n mai multe alte glucide).
Alimentele con]in rar glucoz\
liber\ (cu excep]ia struguri-
lor), mult mai des glucoz\ in-
clus\ `n glucidele mai com-
plexe (maltoza sau amidonul,
de exemplu), care sufer\ ac]iu-
nea enzimelor din tubul diges-
tiv, fiind transformate `n glu-
coz\. Sinonim: dextroz\;
a glucoz\ (concentra]ia `n
s=nge): nivel al glucozei `n s=n-
ge. Datorit\ mai multor meca-
nisme de reglare, glicemia este
men]inut\ sensibil constant\
(`n jur de 1 gram la litru), cu
scopul de a aduce organelor [i
]esuturilor cantit\]i constante
de glucoz\ sangvin\. Reglarea
nivelului sangvin al glucozei
este asigurat\ gra]ie unui echi-
libru permanent `ntre substan-
]e, de natur\ mai ales hormo-
nal\, care mic[oreaz\ glicemia
(insulina) [i cele care o cresc
(glucagonul, adrenalina, hor-
monul de cre[tere);
a grafestezie: capacitatea
de a recunoa[te cu ochii `nchi-
[i, literele, cifrele sau desenele
executate de c\tre examinator
pe tegumentele bolnavului, cu
ajutorul unui excitant tactil.
Sinonim: dermolexie;
a gr\sime: substan]\ unsu-
roas\ care intr\ `n compo-
nen]a ]esuturilor animale, ve-
getale, reprezent=nd un ali-
ment de baz\ pentru organism,
constituind la om [i la unele
animale primul strat de sub
piele, care acoper\ mu[chii. a
Rolul vitaminelor B `n buna
func]ionare a organismului
a Fiecare vitamin\ din complexul vitaminic B intervine `n men]inerea
unui echilibru metabolic corespunz\tor, complet=ndu-se, totodat\, `n diversele lor
func]ii a ~n num\rul de ast\zi, v\ vom prezenta vitaminele B1, B2 [i B3 a
de prof. univ. dr. Rodica
GHIURU
Vitamina B1 sau antiberi-beric\
se g\se[te `n coaja gr\un]elor (gr=u,
orez) [i `n nuci, leguminoase, arahi-
de, majoritatea fructelor [i `n droj-
dii. O reg\sim `n p=inea tradi]iona-
l\ [i `n orezul nedecorticat, `n
schimb nu exist\ `n p=inea alb\ [i `n
orezul glasat.
Aceast\ vitamin\ joac\ un rol im-
portant [i `n echilibrul nervos. Este,
de asemenea, un stimulent al poftei
de m=ncare [i are rol `n activarea
mi[c\rilor intestinului (peristaltice).
Favorizeaz\, pe de alt\ parte, ab-
sorb]ia oxigenului [i asimilarea za-
harurilor.
Pe l=ng\ tulbur\rile digestive,
lipsa complet\ atrage dup\ sine
boala beri-beri, cu urm\toarele
simptome: starea pre-beri-beric\, cu
edem [i sl\birea picioarelor, palpita-
]ii, dureri reumatismale; forma pa-
ralitic\ [i uscat\: paralizia [i atrofia
muscular\ a picioarelor se `ntinde
p=n\ la mu[chii spatelui, retrac]ii a-
le tendoanelor, palpita]ii, insuficien-
]\ cardiac\ [i chiar moarte prin asfi-
xie; forma umed\ sau edematoas\,
caracterizat\ prin tulbur\ri circula-
torii, edemul membrelor inferioare,
uneori a g=tului [i a fe]ei, paralizii,
tulbur\ri ale nervilor cranieni, vo-
m\, asfixie, convulsii, sincope.
Hipovitaminoza B1 este frecven-
t\ din cauza alimenta]iei defectuoa-
se (fierbere, sterilizare, rafin\ri ali-
mentare diverse) [i favorizat\ de in-
suficien]ele digestive [i intestinale [i
de diverse tulbur\ri de asimilare ti-
sular\. Insuficien]a vitaminei B1
produce nevrite, stare de oboseal\,
dureri de cap, iritabilitate, tulbur\ri
ale memoriei, palpita]ii, g=f=ieli, a-
me]eli, inapeten]\ [i favorizeaz\ ul-
cerele stomacului, ulcerele gambei,
deger\turile. Indica]iile sale princi-
pale sunt diversele nevralgii, nevri-
te, paralizii post-infec]ioase, tulbu-
r\ri ale ritmului cardiac, ale sarci-
nii, oprirea cre[terii [i spasmofilia
sugarului. Doza zilnic\ necesar\ e-
valuat\ este de 2-3 mg.
Alimentele bogate `n vitamina B1
sunt: f\ina de gr=u, cartoful, maz\-
rea, fructele, drojdiile, carnea de
vit\, de miel, de porc, de pas\re,
g\lbenu[ul de ou.
Vitamina B2 (riboflavina)
Aceast\ vitamin\ se g\se[te `n a-
celea[i alimente ca vitamina B1. Ac-
]ioneaz\ asupra metabolismului, a
zaharurilor, gr\similor [i protidelor,
asigur=nd echilibrul nutritiv; exer-
cit\ o ac]iune favorabil\ asupra pie-
lii [i mucoaselor [i joac\ un rol im-
portant `n echilibrul intestinal; este
un factor de cre[tere.
Caren]a acestei vitamine se ob-
serv\ la sugarul hr\nit exclusiv cu
lapte artificial [i la adult, `n anumi-
te situa]ii: convalescen]\, sarcin\, la
indivizii care sufer\ de enterocolite.
De asemenea, unele tulbur\ri ale a-
simila]iei favorizeaz\ apari]ia ca-
ren]ei vitaminice.
Hipovitaminoza B2 se manifest\
prin tulbur\ri gastrointestinale di-
verse (enterit\, tulbur\ri de resorb-
]ie a gr\similor), leziuni oculare
(tulbur\ri vizuale, cataracte), lezi-
uni la nivelul pielii [i mucoaselor (fi-
suri la `ncheieturi, atrofia papilelor
limbii, unghii casante, p\r tern [i
sf\r=micios). Se constat\, de aseme-
nea, o oprire a cre[terii la copiii mici,
iar la adult o stare de oboseal\ [i
crampe musculare.
Principalele indica]ii ale vitami-
nei B2: afec]iuni ale pielii [i mucoa-
selor, seboree, eczeme, conjunctivite,
G\lbenu[urile sunt bogate `n vitamina B1
tulbur\rile adapt\rii vizuale la `n-
tuneric, enterita cronic\, crampe
musculare, astm, migrene, inflama-
]ii ale gurii, `nt=rzierea dezvolt\rii
la sugari [i copii. Doza necesar\ zil-
nic\ se situeaz\ `ntre 1-2 mg.
Vitamina B3
(PP, antipelagroas\)
Vitamina este prezent\ `n germe-
nele de gr=u, `n drojdii, `n `nveli[ul
gr=ului [i al orezului, `n numeroase
legume [i fructe proaspete [i `n po-
len. Are rol important `n nutri]ia ]e-
suturilor [i particip\ la metabolis-
mul zaharurilor. Caren]a sa duce la
apari]ia pelagrei, caracterizat\, la
`nceput, printr-o oboseal\ rebel\,
triste]e, insomnii, apoi apar tulbu-
r\rile digestive, afte, diaree, ulcera-
]ii, pete la nivelul fe]ei, m=inilor, pi-
cioarelor, usc\ciunea pielii, care de-
vine sf\r=micioas\, dureri, tulbur\-
ri nervoase diverse. Hipovitaminoza
B3 este frecvent\ `n ]\rile `n care
hrana este bazat\ pe porumb sau
orez (Extremul Orient), fiind favo-
rizat\ de tulbur\ri intestinale.
Vitamina PP este indicat\ `n pe-
lagr\, dermatoze, tulbur\ri circula-
torii periferice, deger\turi, afte, in-
flama]ii bucale, enterocolite, psiho-
ze, st\ri depresive. Doza zilnic\ ne-
cesar\ este de 20 mg.
* PROF. UNIV. DR. RODICA GHIURU, [EFA CLINICII A V-A MEDICAL\ [I
DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE, SPITALUL UNIVERSITAR CFR IA[I

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a ~N ROM+NIA, BOLI PRO-
FESIONALE INEXISTENTE ~N
OCCIDENT: Potrivit speciali[-
tilor `n medicina muncii, `n
Rom=nia, exist\ `nc\ boli
profesionale care `n Occident
nu se mai `nregistreaz\ de
mult\ vreme. „Starea de s\-
n\tate din Vest e una [i sta-
rea de s\n\tate a muncii din
România e alta. La noi exis-
t\ boli profesionale, cum e
intoxica]ia cronic\ cu plumb
sau silicoza, de care cei din
Occident nici nu mai [tiu. A-
nul trecut, am avut 58 de in-
toxica]ii cronice cu plumb la
Cop[a Mic\. ~n Europa nu e-
xist\ astfel de medicamente
pentru c\ nu au nevoie“, a
declarat conf. univ. dr. Szasz
Lorand Csaba, [eful Clinicii
de S\n\tate a Muncii din
Târgu Mure[, cu ocazia lan-
s\rii primului studiu com-
plex de medicin\ a muncii
din România, „Vademecum
de Medicina Muncii“. Studiul
„Vademecum de Medicina
Muncii“ a fost realizat de co-
lectivul Clinicii de S\n\tate a
Muncii din Târgu Mure[ [i
con]ine o serie de studii referi-
toare la bolile profesionale ale
românilor, `ncepând cu mu[-
c\tura de c\pu[\ [i termi-
nând cu cancerul pulmonar.
a CAMPANIE DE INFOR-
MARE ASUPRA MALFORMA}II-
LOR CARDIACE: ~n intervalul
1 iulie-30 septembrie, la ni-
vel na]ional, va avea loc o
campanie de informare asu-
pra malforma]iilor cardiace
la copii, av=nd `n vedere c\
`n România se nasc anual a-
proximativ o mie de copii cu
malforma]ii cardiace, iar 900
dintre ei au nevoie de inter-
ven]ie chirurgical\ `n primul
an de via]\. Campania „{an-
s\ la via]\, [ans\ la noi a-
mintiri“ are drept scop cre[-
terea num\rului de copii o-
pera]i, prin depistarea la
timp a malforma]iilor car-
diace congenitale [i prin
efectuarea interven]iilor la
momentul optim. Pentru a
veni `n sprijinul p\rin]ilor ai
c\ror copii sufer\ de malfor-
ma]ii cardiace congenitale, a
fost lansat [i site-ul www.
sansalaviata.ro, unde ace[tia
pot afla informa]ii despre
malforma]iile cardiace la co-
pii, modalit\]ile `n care ele
pot fi corectate [i tipurile de
interven]ii care pot fi efectu-
ate la Institutul de Boli Car-
diovasculare [i Transplant
din Târgu-Mure[. ~n Româ-
nia, se nasc, anual, aproxi-
mativ o mie de copii cu
malforma]ii cardiace, 900
dintre ace[tia av=nd nevoie
de interven]ie chirurgical\
`n primul an de via]\. Cea
mai mare parte a lor sunt
opera]i `n centrul de la
Târgu-Mure[. Cu toate a-
cestea, doar 270 de copii pot
fi opera]i `n medie, `ntr-un
an, la Institutul de Boli Car-
diovasculare [i Transplant
din Târgu Mure[, `ntrucât e-
xist\ un singur bloc operator
[i o singur\ echip\ speciali-
zat\, copiii fiind programa]i
cu dou\-trei luni `nainte. a

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 3 iulie 2008 13
EXPOZI}IE DEDICAT| LUI ANDREI {AGUNA: Complexul Na]ional Muzeal „ASTRA“ Sibiu anun]\
Educa]ie expozi]ia itinerant\ „...Prin mine Ioan Pop Zugravul“, `ntre 11-28 iulie, la Casa Artelor, dedicat\
ilustrului mitropolit al Ardealului [i ctitor al institu]iilor fundamentale de cultur\ ale Ardealului,
Andrei {aguna. Vor fi reunite icoane din patrimoniul cultural na]ional, valori apar]inând Muzeului
[i cultur\ Unirii din Alba Iulia, Muzeului }\rii F\g\ra[ului din F\g\ra[, icoane din colec]ia Complexului
Na]ional Muzeal „ASTRA“ [i a Arhiepiscopiei Sibiului, toate realizate de Ioan Pop Zugravul.

Program de 1,4 milioane de euro Dup\ depistarea drogurilor, vor fi

elaborate proiecte pentru fiecare
grup\ de stupefiante `n parte [i vor
PE SCURT
pentru depistarea drogurilor `n [coli avea loc discu]ii de consiliere cu co-
mitetele de p\rin]i. Proiectul va fi fi-
nan]at integral de EURAD [i va fi a-
Tabar\ etnofolcloric\,
`n Gorj
Peste 1.400 de [coli din Români- bazate pe aerosoli care pot fi pul- re, `n toalete, `n condi]iile `n care plicat `n România de Centrul Inter-
a, din mediul rural sau urban, au veriza]i `n unit\]ile de `nv\]\mânt. drogurile r\mân pe mâinile consu- na]ional Antidrog [i pentru Dreptu- Speciali[ti `n conservarea [i promova-
fost incluse `n proiectul na]ional „Cu ajutorul Drug Detection Kit matorilor timp de mai multe zile. rile Omului [i Agen]ia Na]ional\ rea culturii tradi]ionale vor evalua,
„Iube[te via]a“, de detectare a con- se va `ncerca aflarea tipului de drog Un astfel de kit de testare cu 20 de Antidrog. Proiectul a fost derulat, a- timp de zece zile, stadiul crea]iei tradi-
sumatorilor de droguri `n rândul care este consumat `n unit\]ile de testere cost\ 95 de dolari, costurile nii trecu]i, `n SUA [i `n state vest-e- ]ionale [i p\strarea obiceiurilor speci-
elevilor, finan]at de asocia]ia `nv\]\mânt. Aerosolii pot detecta `ntregului proiect din România ridi- uropene, iar acum a fost extins [i `n fice, cu prilejul celei de-a III-a edi]ii a
EURAD, [i care va `ncepe `n luna `n propor]ie de 99% droguri ca ma- cându-se la 1,4 milioane de euro. estul Europei. Potrivit lui Gigel La- Taberei de cercetare etnofolcloric\
septembrie, conform Mediafax. Di- rijuana, ha[i[, cocain\, heroin\, Fondurile provin de la EURAD [i z\r, grupul ]int\ preferat de dealerii „Constantin Br\iloiu“. Tab\ra, care a
rectorul misiunii asocia]iei Europe ecstasy, metamfetamine“, a afirmat din `ncas\rile evenimentelor cultu- de droguri va fi `n aceast\ toamn\ `nceput ieri `n satul Tope[ti - Tismana,
Against Drugs (EURAD) de la Laz\r. Acesta a explicat c\ drogul rale din campania „Art\ contra `[i propune stabilirea num\rului de
segmentul de elevi cu vârste cuprin- me[teri populari, precum [i cercetarea
Strasbourg, Gigel Laz\r, a anun]at poate fi detectat `n urma pulveriz\- drog“, organizate de Centrul Inter- se `ntre 14 [i 18 ani [i de aceea cam- [i evaluarea stadiului de valorificare,
c\ `n cadrul campaniei se vor folosi rii aerosolilor pe b\ncile din [coli, na]ional Antidrog [i pentru Dreptu- pania de testare va `ncepe odat\ cu promovare [i `nregistrare a formelor de
kit-uri de detectare a drogurilor pe ghiozdane [i c\r]i, pe calculatoa- rile Omului (CIADO). debutul anului [colar. a expresie artistic\ a obiceiurilor [i
tradi]iilor locale, precum forma]ii artis-
Festivalul
Interna]ional Ultima zi de emo]ii la Bacalaureat tice, muzee, colec]ii muzeale, mono-
grafii, studii de gen, expozi]ii mixte sau
specializate etc., dup\ cum a declarat
directorul Centrului Jude]ean pentru
de Folclor a Candida]ii din sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat, care au promovat Conservarea [i Promovarea Culturii
probele orale, au avut de rezolvat, ieri, la proba la alegere din aria curricular\ Tradi]ionale (CJCPCT) Gorj, Ion Cepoi,
„Nunta corespunz\toare specializ\rii (E), scris\ sau practic\, varianta cu num\rul
conform Rompres. Participan]ii la
aceast\ ac]iune se vor axa [i pe identi-
Zamfirei“ 23 la subiectul unu, varianta cu num\rul 80 la subiectul al doilea [i varianta cu ficarea modalit\]ilor de conservare [i
promovare a imaginii culturale a zonei.
adun\ 250 num\rul 52 la subiectul al treilea a Ultima prob\ a examenului de bacalaureat, Tab\ra de cercetare etnofolcloric\
„Constantin Br\iloiu“ se va `ncheia cu
de arti[ti cea la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (F), scris\ sau practic\, o expozi]ie [i un film realizat pe perioa-
va avea loc ast\zi a Primele rezultate vor `ncepe s\ apar\ pe 5 iulie a da desf\[ur\rii acesteia `n teritoriu.
din 10 ]\ri
Candida]ii care provin din promo-
Peste 250 de arti[ti
din zece ]\ri vor partici- ]iile anterioare, de la `nv\]\mântul Artist rom=n,
pa, la Bistri]a, la cea de-a seral sau de la seminarul teologic la un festival din Montreal
treisprezecea edi]ie a ortodox au avut de rezolvat varianta
Festivalului Interna]io- cu num\rul 23. Secretarul de stat Opt dintre lucr\rile artistului plastic a-
nal de Folclor „Nunta pentru `nv\]\mânt superior, Zvet- r\dean Florian Liber au fost selec]io-
Zamfirei“, care va avea lana Preoteasa, a precizat c\, anul nate pentru a fi expuse `n cadrul edi]i-
acesta, s-a dublat num\rul disci- ei a IX-a a Festivalului Interna]ional
loc `n cursul s\pt\mânii „Montreal in Arte“ (FIMA), conform
viitoare, conform Media- plinelor pe care candida]ii `l pot ale-
ge fa]\ de anul trecut. Astfel, la fili- Rompres. FIMA, cel mai important fes-
fax. Directorul Centrului tival de arte plastice `n spa]ii deschise,
Cultural Municipal, Do- era teoretic\ sunt 203 discipline, iar organizat `n Canada, se desf\[oar\ pe
rel Cosma, a precizat, la la filiera voca]ional\ 146, din care unul dintre cele mai populare bulevar-
[edin]a Consiliului Local, absolven]ii de liceu au putut alege. de din Montreal, Sainte-Catherine, `n
c\, `n premier\, vor par- Potrivit secretarului de stat, cei perioada 3 - 6 iulie, când bulevardul va
ticipa ansambluri din mai mul]i absolven]i de liceu - fi `nchis circula]iei vehiculelor. Un ju-
Costa Rica [i Ecuador, a- 17.827 - au ales s\ sus]in\ proba de riu interna]ional a selec]ionat opt din-
l\turi de trupe de arti[ti ieri la marketingul afacerii, iar pen- tre lucr\rile lui Florian Liber pentru a
cum ar fi cele din Mexic, tru biologie vegetal\ au optat peste fi expuse pe simezele festivalului. Ar-
Serbia, Croa]ia, Bulgaria 17.000 de absolven]i. tistul plastic ar\dean, singurul expo-
sau Danemarca. „Din Zvetlana Preoteasa a f\cut un a- zant de origine român\, va avea rezer-
partea ]\rii noastre nu vat un spa]iu cuprins `ntre str\zile Pa-
vor fi decât ansamblurile pel c\tre profesorii supraveghetori
[i candida]i „s\-[i aminteasc\ fap- net [i Plessis, el urmând s\ participe
gazd\, respectiv «Cununa cu lucr\ri de pictur\ abstract\ inspira-
de pe Some[» [i «Balada», tul c\ sunt la un examen“ [i s\ nu vea loc ast\zi. Prima afi[are a re- nut acordul [efului de sec]ie pentru
`ncalce metodologia. zultatelor va avea loc pe 5 iulie, pâ- a sus]ine probele scrise la materni- t\ din protoistorie, `n special din neoli-
`ns\ nu vor fi p\r]i solis- ticul rom=nesc - cultura Cucuteni.
tice, ci doar momente de Ea a afirmat c\ o comisie de su- n\ la ora 16.00. ~n aceea[i zi, `n in- tate, sub directa supraveghere a
dans“, a declarat Cosma, praveghere a MECT va efectua, [i tervalul orar 16.00 - 20.00, vor pu- membrilor comisiei de bacalaure-
care i-a invitat pe consili- `n ultimele zile ale bacalaureatului, tea fi depuse contesta]iile. Solu]io- at. „S-ar putea s\ avem un candi- Spectacol de balet
controale `n centrele de examinare. narea acestora este prev\zut\ `n dat abia n\scut care s\ aib\ [i ba-
eri s\ participe la acest e-
veniment, finan]at de la Dup\ anun]area variantei extrase, perioada 7-8 iulie, iar afi[area re- calaureatul luat“, a glumit Cons-
`n premier\ mondial\,
bugetul local cu suma de comisiile de examen vor multiplica zultatelor finale are ca termen limi- tantin Costea, care nu exclude po- la Constan]a
80.000 de lei. subiectele `n num\r egal cu cel al t\ 9 iulie. sibilitatea ca b\ie]elul s\ fie bote- Teatrul Na]ional de Oper\ [i Balet
Potrivit sursei citate, candida]ilor [i le vor distribui `n zat de vreunul dintre membrii co- „Oleg Danovski“ din Constan]a a g\z-
toate spectacolele vor avea s\li. „Accesul elevilor `n s\lile de e- misiei. O elev\ de la Grupul {colar
loc `n fa]a Centrului Cul-
Bacalaureat la maternitate Forestier din Bistri]a, care a ur-
duit, mar]i, premiera mondial\ a
xamen se face pe baza actului de i- spectacolului de balet „Scripcarul pe
tural Municipal „George dentitate, cu cel mult 30 de minute O candidat\ la bacalaureat din mat cursurile liceale la seral, a acoperi[“, sus]inut de trupa
Co[buc“, `n imediata veci- `nainte de `nceperea probei. Se in- Harghita sus]ine probele scrise ale n\scut, mar]i, la Spitalul Bistri]a- vene]ian\ de balet clasic [i modern
n\tate a Parcului Munici- terzice candida]ilor s\ p\trund\ `n examenului la maternitate dup\ N\s\ud, la pu]in timp dup\ ce a „New Space Ballet“. {eful Direc]iei
pal. ~n afar\ de spectacole, sal\ cu orice fel de lucr\ri: manua- ce, `n urm\ cu câteva zile, a n\scut sus]inut, `n unitatea medical\, de Cultur\ a Consiliului Jude]ean
cu acest prilej va fi orga- le, dic]ionare, noti]e, `nsemn\ri proba scris\ la matematic\, con- Constan]a, Cristian Zgabercea, a
nizat [i un concurs Miss
un b\ie]el, conform Rompres. Vice-
etc., care ar putea fi utilizate pen- pre[edintele Comisiei Jude]ene de form Mediafax. Purt\torul de cu- spus c\ evenimentul cultural organi-
Zamfira. Festivalul va fi zat sub patronajul primului-ministru
transmis `n direct de dou\ tru rezolvarea subiectelor, precum Bacalaureat, inspectorul [colar ge- vânt al Inspectoratului {colar Ju-
[i cu orice mijloc electronic de calcul neral adjunct Constantin Costea, a de]ean, Monica Buboly, a declarat al României, cu sprijinul Ministeru-
canale de televiziune, unul lui Afacerilor Externe, Ministerului
fiind specializat `n folclor. sau de comunicare“, precizeaz\ ME declarat c\ o absolvent\ a cursuri- c\ tân\ra m\mic\ nu a mai cerut
CT. Ultima prob\ a examenului de lor serale, din Cristuru Secuiesc, a s\ sus]in\ [i urm\toarea prob\ a Culturii [i Cultelor [i Federa]iei Co-
Evenimentul va `ncepe `n munit\]ilor Evreie[ti din România,
8 iulie [i se va `ncheia `n bacalaureat, cea la alegere dintre n\scut dup\ probele orale, la ma- bacalaureatului `n spital, dar ea va
marcheaz\ o dubl\ aniversare - 90 de
11 iulie. a disciplinele din celelalte arii curri- ternitatea Spitalului Municipal putea s\ sus]in\ bacalaureatul `n ani de la crearea statului na]ional
culare (F), scris\ sau practic\, va a- din Odorheiu Secuiesc. Ea a ob]i- alt\ sesiune. a unitar român [i `mplinirea a 60 de
ani de la proclamarea Statului Israel,
conform Rompres. Scena
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a const\n]ean\ a g\zduit, `n premier\
mondial\, acest cupaj coregrafic,
a TABERELE DE CERCETA{I, ei `nva]\ de la instructori profesio- c\tre Ana Baciu [i elevii [colii Spe- a ELEVII SIBIENI MUNCESC urm\toarea reprezenta]ie fiind pro-
RELUATE: Prima tab\r\ na]ional\ ni[ti cum s\ se orienteze pe munte, ciale nr. 2, Sibiu. Lucr\rile oglindesc ~N VACAN}|: Zece fete [i opt b\- gramat\ ast\zi, la Opera Na]ional\
de cerceta[i din 2008 a avut loc la m\suri de prim ajutor `n caz de acci- mult mai mult decât actul de crea]ie ie]i sunt primii elevi din jude]ul Si- din Bucure[ti. a
Bu[teni, tradi]ia fiind reluat\ dup\ dente, cum s\ utilizeze busola sau `n spiritul tradi]iei locale, ele dezv\- biu care au fost angaja]i cu acte `n
trei ani de pauz\, conform celor pre- cum s\-[i construiasc\ ad\posturi. luie sufletul sensibil plin de c\ldur\ regul\, de la `nceputul vacan]ei de
cizate de directorul de programe din Urm\toarea tab\r\ na]ional\ orga- [i dedica]ie pentru art\ al copilului, var\, a anun]at Agen]ia Jude]ean\ Condurache Cristian Francisc
cadrul Autorit\]ii Na]ionale pentru nizat\ de ANT va `ncepe ast\zi, la un copil c\ruia nu i-a fost dat s\ se pentru Ocuparea For]ei de Munc\ de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
Tineret (ANT), Ionu] Stroe. La tab\- Cara[-Severin, tema fiind „{coala `ncânte cu sunetul lumii care `l `n- (AJOFM), conform Rompres. Cei distrofie muscular\ progresiv\,
na]ional\ de Jurnalism Radiofonic“. conjoar\. Acest copil nu a renun]at 18 elevi lucreaz\ `n restaurante
ra de cerceta[i de la Bu[teni au par- care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
Aproape 78.000 de tineri pot merge, `ns\ `n a-[i crea propria simfonie
ticipat 100 de elevi cu vârste cuprin- fast-food, ateliere de prelucrare precum [i organele interne. Pentru
`n aceast\ var\, `n cele aproape 70 prin semnul, prin linia l\sat\ de
se `ntre 12 [i 16 ani din mai multe mase plastice, ambalare produse, a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
de tabere deschise `n toat\ ]ara. pensula-condei pe lemn [i sticl\. Cu-
jude]e ale ]\rii. ANT a reluat, dup\ turism [i comer]. ~n anul 2008, AJ
trei ani, tradi]ia taberelor na]ionale, a EXPOZI}IE DE PICTUR| lorile vesele, pline de via]\, redau se- OFM Sibiu `[i propune s\ `ncadre- necesare dispozitive de fixare
`n acest an fiind programate 10 ast- „MUZICALITATEA SEMNULUI“, nin\tatea acestor prunci, care au d\- ze `n munc\, `n perioada vacan]e- pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
fel de programe. Participarea la ta- LA SIBIU: Muzeul ASTRA din Si- ruit fiec\rei icoane `n parte, o parte lor, `n baza Legii nr. 72/2007, o su- financiar\ precar\ din familie nu
berele na]ionale este gratuit\, ANT biu, prin Asocia]ia Na]ional\ a Crea- din sufle]elul lor“, conform muzeo- t\ de elevi dintre care 75 din me- permite achizi]ionarea acestor
suportând toate costurile legate de torilor Populari cu Dizabilit\]i, orga- grafului Arsenie Andre Mihaela. diul urban [i 25 din mediul rural, dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
transport, mas\, cazare [i cursurile nizeaz\ m=ine, 4 iulie, `ncepând cu Nela Cri[an, profesoar\ de desen la dar [i 50 de studen]i, dintre care 40 suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
programate. Elevii din tab\ra de orele 13.00, la parterul Casei Artelor, [coala Special\ nr. 2 [i Maria Popa, din mediul urban [i zece din mediul raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
cerceta[i au fost selecta]i dup\ ce au vernisajul expozi]iei „Muzicalitatea profesoar\ la Colegiul Tehnic de rural, urm\rind astfel s\ `ncheie
scris un eseu cu tema „Cerceta[i Semnului“. Vor fi expuse „minunate- Industrie Alimentar\ „Theresia- 75 de conven]ii cu angajatorii din copil, pot face dona]ii `n contul:
pentru o zi“. Timp de o s\pt\mân\, le icoane pictate pe lemn [i sticl\ de num“, au coordonat elevii. jude]ul Sibiu. a RO87BRDE240SV94771102400
14
Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
TVR 1
08:00 Jurnalul TVR
8:15 Trezirea la apel! ('08, diver.)
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! ('08, diver.)
09:45 Hai sa buc\t\rim! (2008,
diver.) (r)
10:10 Vrem s\ fim vedete (can.-
SUA, 2003, com. muz.)
11:50 Drumul spre Beijing
12:00 Romanta `ndragostitilor (r)
13:00 Huck [i regele inimilor
(SUA, 1993, avent.) ep. 4
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai sa bucatarim! (2008,
diver.)
15:00 Teleshopping
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
NZ., 2000, f. s. avent.) ep.
2 16:00 Minoritati
17:45 Romanta `ndragostitilor ep.
4
18:45 Tragerile Jocker si Loto 5
/40
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Festivalul National de
Creatie si Interpretare
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 MacArthur
(SUA, 1977, dr. razb.)
01:35 Un om bun la toate (r)
02:05 Jurnalul TVR (r)
03:05 Canvas (Can, 1992, polit.)
(r) a
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile
Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
(Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala
mitropolitan\ din
Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - Credin]\ [i
s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i
societate (r)
03.00 - File de isto-
rie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05.
TVR 2
08:00 Bazar (doc.)
08:30 EU-RO Case (col. f. doc.)
09:00 Un tata aproape perfect (it.,
2003, mini-s.) ep. 6
10:00 Descopera românii
10:10 Tonomatul de vacanta
(2008, diver.)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole
(It., 2007, drama) ep. 110
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s) ep. 27
13:45 Utopia 14:00 Teleshopping
14:30 ~ntre cer si pamânt
15:00 ~mpreuna `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare
19:30 Miracole
(It., 2007, drama) (r)
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege si ordine (SUA, 1996,
f.s. de act.) ep. 11
21:30 Ora de stiri (show intal)
22:30 Fiica lui Gideon
(Angl., 2005, drama)
00:25 Spirala (Fra., 2005, s) ep. 6
01:25 Mercenarii
(SUA-RFG, 1980, act.)
03:05 Misiune pe Eufrat (r)
03:20 Cei care alunga raul a
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
FIICA LUI GIDEON: Anglia, anii ’90. Gideon Warner, v\duv, specialist `n rela]ii
publice, este afectat de decizia fiicei lui de a tr\i independent. Aceasta decide s\ plece
`ntr-o lung\ c\l\torie `n Columbia. Gideon `ntâlne[te o femeie v\duv\, c\reia i-a murit
b\iatul. Drama acesteia `i va apropria pe cei doi. ~n aceast\ sear\, la TVR 2, cu Bill
Nighy (Gideon Warner), Miranda Richardson (Stella), Robert Lindsay (Sneath), Emily
Blunt (Natasha), Ronni, Ancona (Barbara), Tom Hardy (Andrew), de la 22:30.
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
(Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea
de sear\
20.05 Pagini de folclor româ-
nesc
20.30 Catedrala sufletului româ-
nesc
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Ortodoxia pe
`n]elesul tuturor (r)
02.00 - Faptele credin]ei
(r)
03.00 - Pelerini la locurile
sfinte (r)
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului româ-
nesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 19.00,
20.00
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
CULTURAL
TVR Cultural
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Muzica - opere complete (r)
08:20 Istoria literaturii ('07, doc) (r)
09:00 Identitati (doc.) (r)
09:30 Cinema Dreaming (r)
10:00 ARTdelenisme ('07, doc) (r)
10:30 La portile ceriului (r)
11:00 Zile care au zguduit lumea
(Angl., 2003, s. doc.) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) (r)
13:00 Atlas (r)
13:30 Portret `n oglinda (r)
14:00 ~n umbra marilor maestri (r)
14:30 Figuri europene (fra.-ger.,
2007, s. doc.)
15:00 O vedeta, un tablou (r)
15:05 Gala tinerilor laureati de la
Arcus III
16:30 Meciul ideilor (emis. sport)
17:00 Art@.ro (r)
17:55 Din secretele C.I.A. (2000,
s. doc.)
18:55 O vedeta, un tablou (r)
19:00 Gala tinerilor laureati de la
Arcus III (r)
20:00 Teatru - Tache, Ianke Si
Cad`r, de V.I.Popa
22:00 Arta `n timpul creatiei (2004,
s) - Tony Oursler
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Duhovnicul de la miezul
noptii (r)
00:05 Mistere (2006, drama) ep. 2
01:00 Jurnalul cultural (r) a
ISSN 1841-141X
Joi, 3 iulie 2008
Grila de programe TRINITAS TV
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
une direct\ batere pe teme de cultur\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pelerinaj) imagini de la locuri de
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
pilde, poezie) de opinie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
de opinie) duhovnice[ti)
11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
art\ bisericeasc\) parohial\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\) vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
teologic\) (R) imagini de la locuri de
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
imagini de la locuri de
pelerinaj) pilde, poezie)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
actualitatea religioas\) pilde, poezie)
Antena 1
ANUN} UMANITAR
Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani,
06:00 Observator domiciliat\ `n comuna Dumbrava Ro[ie, jud.
07:00 ~n gura presei Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\ un
08:00 'Neatza cu Razvan si Dani
transplant de ficat la clinica Fundeni din
(matinal) Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
10:00 ~n gura presei (r)
primitiv\.
11:00 Don Quijote
~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
(SUA, 1999, com.)
dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\
de act.)
ajute cu cât de pu]in pot. Orice sum\ este
13:00 Observator
important\ [i poate salva o via]\ [i o familie.
13:45 Aterizare imposibila
Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
(SUA, 2000, suspans)
este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\
16:00 Observator
17:00 Columbo: Mortul câstigase Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
lozul cel mare (SUA, 1991, 0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
polit.)
19:00 Observator *Sport *Meteo
20:30 Urmarire periculoasa
(SUA, 2000, actiune)
22:30 Observator
MOBILIER
23:30 Furie pe gheata 2
(SUA, 2002, com.)
BISERICESC SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-
01:30 Observator (r) mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane,
troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
02:45 Urmarire periculoasa Comenzile se primesc
(SUA, 2000, actiune) (r) a
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Legend\:
[tiri
film artistic
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)
 Joi, 3 iulie 2008 15
MERGEA {I TEC|U, ~NVING|TORI LA MAMAIA: Florin Mergea [i
Sport Horia Tec\u au câ[tigat proba de dublu din cadrul turneului
challenger de tenis de la Mamaia, dotat cu premii de 30.000 de euro.
~n final\, Mergea [i Tec\u, principalii favori]i, au dispus cu 6-4, 6-2
de perechea Julio Silva (Brazilia)/Simone Vagnozzi (Italia/N. 2).

Obiectivul handbalistelor r\m=ne o medalie olimpic\ PE SCURT

Cristian Ga]u, pre[edinte-
le FR de Handbal, nu a reu[it
s-o conving\ luni pe Stelu]a
Luca (foto) s\ revin\ asupra
deciziei ei de a se retrage de
la echipa na]ional\, care se
preg\te[te pentru participa-
rea la JO 2008 de la Beijing.
Ga]u s-a `ntâlnit luni la
Moeciu cu antrenorii Gheor-
ghe Tadici, Dumitru Mu[i,
Stelu]a Luca [i celelalte 17 fe-
te care au intrat `n cantona-
ment, dar c\pitanul na]iona-
lei feminine `[i men]ine deci-
zia. „Nu putem face altceva
decât s\ respect\m decizia
Stelu]ei. Eu `ns\ voi mai `n-
cerca `nc\ o dat\ s\ discut cu
ea. Echipa României merge,
cu Stelu]a Luca sau f\r\ ea,
pentru o medalie la olimpia-
d\. Eu, din punct de vedere u-
man, o `n]eleg. M\ bucur\ po-
zi]ia [i verticalitatea ei, c\ a
avut puterea s\-[i aleag\ a-
cest moment când a vrut ea.
Eu o voi ruga s\ strâng\ din
din]i [i s\ mearg\ la Beijing,
doar dac\ poate rezista fizic.
E p\cat s\-[i piard\ un loc
meritat la JO, dar nici nu
poate merge acolo f\r\ s\ fie
apt\ de joc la cel mai `nalt ni-
vel“, a declarat pre[edintele
FRH.
Stelu]a Luca i-a transmis
la finele s\pt\mânii trecute o
scrisoare lui Cristian Ga]u,
prin care preciza c\ se retra-
ge de la na]ional\ pentru c\
nu mai poate face fa]\ fizic
cerin]elor de `nalt\ perfor-
man]\ ale antrenorilor, fede-
ra]iei [i suporterilor.
Cristian Ga]u sper\ c\ o
alt\ juc\toare, care va prelua Viitorul sun\ bine `n
banderola de c\pitan de la baschetul masculin
Stelu]a Luca, s\ fie port-dra-
Selec]ionata masculin\ de
pelul delega]iei României la baschet a României a câ[tigat
Beijing.
turneul interna]ional Omnilo-
Stelu]a Luca, 33 ani, me- gic, rezervat echipelor de tine-
daliat\ cu argint la CM ret U-20 [i g\zduit la Târgu
2005, locul 4 la CM 2007, es- Mure[, dup\ ce a `nvins Irlan-
te cea mai experimentat\ ju- da, Macedonia [i Bulgaria. ~n
c\toare a na]ionalei. ultimul joc, România a dispus
A fost prezent\ la 7 tur- de Bulgaria, singura forma]ie
nee finale de CM, 4 de CE [i aflat\ `n e[alonul de elit\ al
la JO 2000 de la Sydney. a Campionatului European, cu
scorul de 75-71 (25-20, 15-27,
natul românesc. 13 milioane pen- 19-12, 16-12). Cei mai buni

Echip\ rom=neasc\ `n finala UEFA tru R\doi? Uita]i de sumele as-

a Acesta este obiectivul pre[edintelui Federa]iei Rom=ne de Fotbal,
Mircea Sandu a „~n 2012, c=nd vom organiza finala Cupei UEFA, am putea avea
o echip\ `n final\. Se poate ajunge foarte u[or `n ultimul act“, crede Sandu a
Pre[edintele Federa]iei Române
de Fotbal (FRF), Mircea Sandu (fo-
to), a declarat, pe Aeroportul Hen-
ri Coand\, la `ntoarcerea de la
Campionatul European din Austri-
a [i Elve]ia, c\ juc\torii români nu
Lippi: „Am venit s\ termin
ce am `nceput la na]ionala Italiei“
Noul selec]ioner al echipei
na]ionale a Italiei, Marcello
Lippi (foto), care l-a `nlocuit pe
Roberto Donadoni, demis `n ur-
ma e[ecului de la Campionatul
European, unde squadra az-
zurra a fost eliminat\ de Spania
`n sferturile de final\, a asigurat
c\ „este bucuros s\ reia treaba
de acolo de unde a l\sat-o“.
„Sunt foarte bucuros s\
re`ncep din punctul `n care m-am
oprit. Chiar dac\ asta `nseamn\
c\ lucrurile n-au mers foarte
bine la Euro, pentru c\ altfel a[
fi fost `n continuare la plaj\, la
Viareggio. Oricum, ]in s\ v\
asigur c\ nu a[ fi plecat nicio-
dat\ de la na]ional\ dac\ nu a[ fi
avut de rezolvat ni[te probleme
personale, chiar `nainte de fi-
nalul Cupei Mondiale din 2006“,
a declarat Lippi, la prima sa con-
ferin]\ de pres\ de la reinsta-
larea `n func]ia de selec]ioner.
~ntrebat dac\ nu s-a gândit s\
revin\ mai devreme pe banca
tehnic\ a Italiei, antrenorul care
a condus echipa spre titlul mon-
dial din 2006 a recunoscut c\ ar fi
vrut s\ mearg\ cu squadra az-
zurra la Euro. „~naintea turneu-
lui final, am vrut mult s\ revin
pe banca de pe care plecasem. {i
când Federa]ia m-a `ntrebat dac\
sunt gata s\ revin, am spus c\
Italia trebuie s\ joace la Euro [i
vom vedea dup\. De fapt, m\
se pot transfera din Liga I pe sume
mai mari de trei milioane de euro.
„Juc\torii din România nu pot
pleca la ora actual\ pe sume mai
mari de trei milioane. Mazilu a
plecat la ora trecut\ [i unde joac\?
sim]eam dator fa]\ de forul itali-
an, iar revenirea mea este meni-
t\ s\ sting\ aceast\ datorie“, a a-
d\ugat selec]ionerul italian.
Marcello Lippi a anun]at [i
cum va ar\ta na]ionala Italiei `n
urm\torii ani. „Echipa Italiei va
juca concret, modern [i f\r\
prejudec\]i, a[a cum am f\cut-o
`n Germania, la Cupa Mondial\,
când `n semifinale am avut [i
patru atacan]i. Vom c\uta s\
practic\m un joc agresiv [i `n-
dr\zne]“, a spus tehnicianul.
Lippi a precizat c\ nu va `ncerca
s\-i determine pe funda[ul Ales-
sandro Nesta [i pe mijloca[ul
Francesco Totti s\ revin\ la na-
]ional\, dup\ ce campionii mon-
diali [i-au anun]at retragerea din
echipa Italiei. „Trebuie s\ le res-
pect\m decizia, au f\cut multe
pentru aceast\ echip\. Nu iau `n
considerare revenirea lor“. a
Aia e, c\ din p\cate nu joac\. Nu
avem juc\tori peste trei milioane,
poate vor cre[te `n viitor. Catania
nu e un pas `napoi pentru Dic\. E
Italia, unde Liga I [i Liga a II-a
sunt mai puternice decât campio-
Rom=nia se men]ine pe locul 12 `n ierarhia FIFA
Na]ionala de fotbal a României, cu 1021
puncte, se men]ine pe locul 12 `n clasamentul
Federa]iei Interna]ionale de Fotbal (FIFA),
dat publicit\]ii ieri, dup\ EURO 2008, `n
vreme ce Spania, noua campioan\ european\,
a urcat pe primul loc, cu 1557 p.
Spania a urcat trei locuri [i este urmat\ de
campioana mondial\ Italia, 1404 p, [i de fi-
nalista Germania, 1364 p. Cele mai semni-
ficative salturi le-au reu[it Rusia - locul 11
(urcare de 13 locuri), Croa]ia - 7 (progres de 8
pozi]ii), la polul opus fiind fosta campioan\
continental\ Grecia, care a pierdut 10 locuri [i
se afl\ pe 18, [i Austria, care a c\zut 13 locuri
pân\ pe 105. ~n Grupa C la EURO 2008,
România a terminat la egalitate cu Fran]a (0-
0) [i cu Italia (1-1), fiind `nvins\ de Olanda (0-
2). Dac\ Italia a urcat un loc [i este pe doi,
Brazilianul Arthuro este preg\tit
s\ fac\ performan]\ la Steaua
Atacantul brazilian Arthuro Henrique
Bernhardt, cel mai recent transfer al echipei
de fotbal Steaua Bucure[ti, a promis c\ se va
d\rui total pentru forma]ia din Ghencea.
„M\ voi d\rui 100% pentru echip\. {tiu c\
este o grupare foarte valoroas\, c\ supor-
terii ]in mult la echip\ [i vreau ca, al\turi de
noii mei colegi, s\ reu[esc [i s\ ajut la re-
alizarea unui sezon plin de succese“, a de-
clarat juc\torul brazilian, care a ajuns ieri
seara `n cantonamentul ro[-alba[trilor de la
Velden (Austria).
Brazilianul de 1,90 metri, care va implini
26 de ani pe 27 august, a mai spus c\ e foar-
te mul]umit ca a ajuns la Steaua [i abia a[-
teapt\ s\ `nceap\ s\ munceasc\ al\turi de
noii colegi. „Sunt preg\tit s\ fac un sezon
bun, plin de succese, `n care s\ câ[tig\m
tea“, a spus Sandu.
Oficialul FRF crede c\ echipa
României a l\sat o bun\ impresie
la Euro-2008. „Cu cine am vorbit, e-
chipa României a f\cut o imagine
bun\ a fotbalului românesc la Eu-
ro. Am fost prezen]i [i `n spectaco-
lul dinaintea finalei, `n tribune am
v\zut steaguri române[ti, deci Ro-
mânia a fost prezent\ `n final\.
Când vom ajunge [i noi `ntr-o fina-
l\? ~n 2012, când vom organiza fi-
nala Cupei UEFA. Atrag aten]ia s\
se preg\teasc\ m\car un club din
România s\ ajung\ `n finala Cupei
UEFA. Oricine poate, dac\ are un
program bun de investi]ii. ~n Cupa
UEFA se poate ajunge destul de
u[or `n final\“, a precizat Sandu.
Mircea Sandu a precizat c\ nu
exist\ un conflict `ntre directorul
general al FRF, Ionu] Lupescu, [i
pre[edintele LPF, Dumitru Dra-
gomir. „Nu e r\zboi Lupescu -
Dragomir, sunt doar ni[te decla-
ra]ii, dar sut\ la sut\ vom ajunge
la un numitor comun, pentru c\
fotbalul are nevoie de imagine“, a
explicat Sandu.
Pre[edintele FRF crede c\ na-
]ionala Spaniei merita s\ câ[tige
Campionatul European. „Final\
frumoas\, cu Spania prim solist,
nu numai prin Placido Domingo,
la care am fost sâmb\t\ la un con-
cert, ci [i cu Xavi sau Torres. M\
a[teptam s\ câ[tige Spania, a fost
constant\ de-a lungul turneului.
Senna a fost unul dintre cei mai
buni juc\tori ai turneului“, a pre-
cizat Sandu. a
Olanda a progresat cinci pozi]ii [i se g\se[te
pe 5, iar Fran]a a pierdut trei locuri [i este
acum pe 10.
Clasament FIFA: 1. Spania 1557p; 2. Ita-
lia 1404p; 3. Germania 1364p; 4. Brazilia
1344p; 5. Olanda 1299p; 6. Argentina 1298p;
7. Croa]ia 1282p; 8. Cehia 1146p; 9.
Portugalia 1104p; 10. Fran]a 1053p; 11. Ru-
sia 1023p; 12. România 1021p; 13. Camerun
1011p; 14. Turcia 1010p; 15. Anglia 1003p;
16. Sco]ia 988p; 17. Bulgaria 930p; 18. Gre-
cia 911p; 19. Mexic 906p; 20. Ghana 885p.;
26. Suedia 801p; 32. Polonia 773p; 35.
Serbia 740p; 45. Elve]ia 645p; 59. Lituania
520p; 105. Austria 349p; 195. Insulele Feroe
12p. Urm\torul clasament va fi dat publi-
cit\]ii pe 6 august. a
campionatul, s\ ne calific\m `n Liga Cam-
pionilor [i s\ facem treaba bun\ [i acolo. Nu
[tiu câte goluri voi marca. Niciodat\ nu mi-
a pl\cut s\ promit un num\r de goluri.
Pentru mine va conta s\ muncesc mult, s\
ajut echipa [i s\ [tiu c\ mi-am f\cut treaba
cât mai bine“, a afirmat pe site-ul oficial al
Stelei juc\torul brazilian, care a mai jucat la
Middlesbrough, Racing Santander, Sporting
Gijon, Deportivo Alaves [i Cordoba.
Arthuro a precizat c\ [tia despre Steaua c\
„este o echip\ bun\ din Europa, care a evoluat
`n Liga Campionilor `n ultimii doi ani [i con-
sider c\ era normal s\ [tiu câte ceva despre
ea. {tiu c\ este o grupare de calibru, cea mai
titrat\ din România [i consider c\, odat\ cu
venirea aici, am f\cut un mare pas `nainte `n
cariera mea“. a
români au fost: Adrian Filo-
vici - 20 puncte, Titus Nicoar\
- 16 puncte, 5 recuper\ri, 5
pase decisive, Florin Muntean
- 15 puncte, Vlad Moldoveanu
- 15 puncte, 7 recuper\ri, etc.
De la bulgari s-a remarcat Pe-
trov, cu 29 de puncte. ~n alt\
partid\, Macedonia a surcla-
sat Irlanda cu 91-52. ~n clasa-
mentul final, România a ocu-
pat primul loc cu 6 puncte, ur-
mat\ de Macedonia, 5 puncte,
Bulgaria - 4 puncte, Irlanda -
3 puncte. Cel mai bun juc\tor
al turneului a fost desemnat
Titus Nicoar\.
Duminic\ se decide
campioana
la rugby `n 7
La Stadionul Arcul de Triumf
din Bucure[ti se disput\,
sâmb\t\ [i duminic\, etapa a
II-a a Campionatului Na]ional
de rugby `n 7. Dup\ prima
rund\, care s-a jucat week-
end-ul trecut la Constan]a, pe
locul 1 `n clasamentul general
se afl\ Steaua Bucure[ti, cu
16 puncte, urmat\ de Dina-
mo, 12 puncte, Farul, 10
puncte, [i Baia Mare, 9 punc-
te. Ca [i la etapa precedent\,
steli[tii [i dinamovi[tii sunt `n
grupe diferite, a[a c\ se pot
`ntâlni doar `n fazele finale.
Adversarele lor importante
r\mân tot Farul, respectiv
Baia Mare. Programul turne-
ului Bucure[ti Sevens, care va
debuta sâmb\t\, 5 iulie, de la
ora 9:00, urmând ca `n acea zi
s\ se dispute toate partidele
din grupe. Duminic\, 6 iulie,
vor avea loc meciurile din
semifinale [i finale, cu meciul
pentru locul 1 de la ora 12:40.
Campioana României se va
alege dup\ ce se vor aduna
punctele primite de fiecare
forma]ie `n ambele etape, de
la Constan]a [i Bucure[ti.
Ben Arfa s-a
transferat la
Ol. Marseille
Cluburile Olympique Lyon [i
Olympique Marseille au a-
juns la un acord, mar]i, pen-
tru transferul atacantului
Hatem Ben Arfa, dup\ o `n-
tâlnire de trei ore la Comisia
Juridic\ a Ligii Franceze de
Fotbal Profesionist (LFP).
„Cluburile Olympique Lyon [i
Olympique Marseille, repre-
zentate de pre[edin]ii lor [i `n
prezen]a lui Ben Arfa, au
sfâr[it, cu pre]ul unor efor-
turi reciproce, prin a c\dea
de acord cu privire la trans-
ferul juc\torului de la OL la
OM“, a anun]at LFP `ntr-un
comunicat. ~n momentul `n
care cele dou\ cluburi p\reau
c\ s-au `n]eles pentru trece-
rea lui Ben Arfa de la Lyon
la Marseille, pre[edintele
campioanei Fran]ei, Jean-Mi-
chel Aulas, a contestat trans-
ferul, din cauza unor ne`n]e-
legeri financiare, astfel c\ a
fost nevoie de interven]ia Co-
misiei Juridice. „Transferul
este omologat de Comisia Ju-
ridic\ a LFP cu data de 30
iunie 2008“, a precizat forul
francez. a

16
Documentar
„Dac\ am `n]elege urgen]a fiec\rei clipe,
via]a noastr\ s-a
ar schimba profund“
Exilul rusesc a reprezentat pentru
Occident un impuls de prospe]ime [i
profunzime. Fie c\ e vorba de
teologi, ierarhi sau simpli monahi,
to]i au `nsemnat pentru societatea
Andrei Borisovich Bloom
s-a n\scut la 19 iunie 1914
la Lausanne, `n Elve]ia.
Tat\l s\u, Boris Edwar-
dovich Bloom, era membru
`n corpul diplomatic al im-
periului rus, fiind descen-
dentul unei familii de sco-
]ieni, care veniser\ `n Ru-
sia `n timpul domniei lui
Petru cel Mare († 1725).
Andrei [i-a petrecut co-
pil\ria `n Rusia [i `n Persia
(Kurdistan [i Irak), unde
tat\l s\u fusese numit con-
sul. La izbucnirea Revolu]i-
ei din 1917, familia Bloom a
fost nevoit\ s\ p\r\seasc\
Persia. Dup\ o c\l\torie
plin\ de greut\]i - prin
Spania, Fran]a, Austria [i
Iugoslavia - `n 1923 s-au
stabilit la Paris.
Prima lectur\
a Evangheliei
dup\ Matei
La Paris [i-a petrecut
Andrei adolescen]a [i tine-
re]ea [i tot aici L-a cunos-
cut pe Dumnezeu. Dup\
cum `nsu[i m\rturisea, `n
acea perioad\ nu credea `n
Dumnezeu [i nu suporta
Biserica. Pe la 15 ani, `n
timpul Postului Mare, ce-
dând insisten]elor unui
„Cum poate crede
un intelectual `n
lucruri proste[ti“
~n limba român\ au fost
traduse trei dintre lucr\rile
sale: „{coala rug\ciunii“, „De-
spre credin]\ [i `ndoial\“ [i
„Despre `ntâlnirea cu Dum-
nezeu“. ~n c\r]ile sale, mitro-
politul Antonie ne ofer\ per-
spectiva unei credin]e asu-
mate total, f\r\ inhibare sau
crispare. Modul `n care el a
v\zut rela]ia cu Hristos este
unul conving\tor, atr\g\tor, [i
sfaturile pe care le d\ sunt lip-
site de ambiguitate, verificate
de experien]a unui om care a
tr\it integral adev\rul cre[tin.
Modern, dar [i patristic, scri-
sul lui bucur\ orice cititor.
~n „{coala rug\ciunii“, Mi-
tropolitul Antonie relateaz\
urm\torul episod din via]a sa:
Pe când lucra ca medic `n
Paris, viitorul mitropolit a fost
vizitat la cabinet de o tân\r\
de 15 ani, fiica unui prieten ca-
re murise. Aceasta, descope-
rind c\, pe lâng\ instrumen-
tarul medical, avea pe birou
Noul Testament, i-a spus: „nu
pot s\ `n]eleg cum este posibil
ca cineva care se presupune c\
este un intelectual poate crede
`n astfel de lucruri proste[ti“.
Medicul i-a r\spuns: „L-ai ci-
tit?“ Ea a negat. Atunci i-a
spus: „s\ ]ii minte c\ cei mai
pro[ti oameni sunt cei care ju-
dec\ lucruri despre care nu
[tiu nimic“. Despre urmarea a-
cestui dialog, mitropolitul po-
veste[te: „Dup\ aceasta, a citit
Evangheliile [i a devenit atât
de interesat\, `ncât toat\ via]a
i s-a schimbat; c\ci a `nceput
s\ se roage, iar Dumnezeu i-a
Documentar realizat de pr. Bogdan DEDU
apusean\ modele demne de urmat `n
via]\. Una dintre cele mai
impresionante figuri biserice[ti care
s-a f\cut remarcat\ `n Occident a fost
mitropolitul de Suroj, Antonie Bloom.
prieten, a participat la o
conferin]\ sus]inut\ de un
preot. De[i ini]ial hot\râse
s\ nu asculte nimic din ce-
ea ce se discut\, a sfâr[it
prin a fi foarte atent la ce-
ea ce spunea preotul. I se
`nf\]i[a un tablou al lui
Hristos [i al cre[tinismului
care i se p\rea de neaccep-
tat. Contrariat de cele ce
auzise la conferin]\, s-a
`ntors acas\ [i i-a cerut
mamei sale Sfânta Scrip-
tur\. Era prima dat\ când
punea mâna pe Biblie.
Convins c\ nu va g\si ceva
bun `n aceast\ carte [i ne-
dorind s\ piard\ prea mult
timp cu lectura, a ales
Evanghelia dup\ Marcu,
`ntrucât avea cel mai mic
num\r de capitole. ~ns\,
atunci a `nceput schimba-
rea... „~n timp ce citeam
`nceputul acestei Evanghe-
lii - poveste[te peste ani
mitropolitul Antonie -, `na-
inte de a ajunge la capito-
lul al treilea, am devenit
dintr-o dat\ con[tient de
faptul c\ de cealalt\ parte
a biroului meu se afla o
prezen]\. Iar certitudinea
c\ acolo era Hristos, stând
lâng\ mine, a fost atât de
puternic\, `ncât nu m-a p\-
r\sit niciodat\ de atunci.“
d\ruit s\ tr\iasc\ prezen]a Lui,
din care un timp s-a hr\nit [i a
tr\it. Apoi s-a `mboln\vit de o
boal\ incurabil\ [i mi-a trimis
o scrisoare, pe când devenisem
deja preot [i m\ aflam `n
Anglia, zicându-mi: „de când
trupul meu a `nceput s\
sl\beasc\ [i s\ se sting\, du-
hul mi s-a f\cut mai viu decât
oricând [i simt prezen]a divin\
cu mult\ u[urin]\ [i bucurie“.
Dar eu i-am r\spuns: „nu te
a[tepta s\ dureze. Dup\ ce `]i
vei pierde `nc\ un pic din t\ria
pe care o ai acum, vei vedea c\
nu vei mai fi `n stare s\ te
`ntorci [i s\ te arunci `naintea
lui Dumnezeu, [i atunci vei
sim]i c\ nu mai po]i ajunge la
El nicidecum“. Dup\ un timp
mi-a scris din nou: „Da, m\
simt atât de slab\ acum, `ncât
nu mai pot face efortul de a m\
`ndrepta spre Dumnezeu sau
de a-L dori neobosit, [i El m-a
p\r\sit“. ~ns\ eu i-am r\spuns:
„Acum este timpul s\ faci alt-
ceva. ~ncearc\ s\ `nve]i umi-
lin]a `n sensul adev\rat [i a-
dânc al acestui cuvânt. ~nva]\
s\ fii astfel `naintea lui Dum-
nezeu: abandonat\, predat\,
nea[teptând s\ prime[ti nimic
de la oameni [i totul de la
Dumnezeu“. {i, `ntr-adev\r,
nu mare lucru a primit de la
oameni: dup\ `nc\ [ase luni,
so]ul ei s-a s\turat s\ mai aib\
o so]ie muribund\ [i a abando-
nat-o, a[a `ncât a avut parte de
respingeri generoase; dar
Dumnezeu [i-a aprins str\lu-
cirea deasupra ei [i a rev\rsat
ploaia Lui asupra acestei fe-
mei, fiindc\ dup\ pu]in timp
mi-a scris, zicându-mi: „Sunt
sfâr[it\. Nu m\ mai pot mi[ca
spre El, ci El este Cel care co-
boar\ la mine“.
CM
YK
Joi, 3 iulie 2008
Pe când lucra ca medic `n Paris, viitorul mitropolit a fost vizitat la cabinet de o
tân\r\ de 15 ani. Aceasta, descoperind c\, pe lâng\ instrumentarul medical, avea
pe birou Noul Testament, i-a spus: „Nu pot s\ `n]eleg cum este posibil ca cineva
care se presupune c\ este un intelectual poate crede `n astfel de lucruri proste[ti“.
Medicul i-a r\spuns: „L-ai citit?“ Ea a negat. Atunci i-a spus: „S\ ]ii minte c\ cei
mai pro[ti oameni sunt cei care judec\ lucruri despre care nu [tiu nimic“.
Mitropolit
`n Marea Britanie
La Paris, Andrei [i-a f\-
cut studiile, fiind nevoit s\
dea medita]ii `nc\ de la
vârsta de 12 ani pentru a
se sus]ine `n [coal\. Dup\
absolvirea liceului, a ur-
mat {coala de {tiin]e a
Universit\]ii Sorbona, un-
de a studiat fizica, chimia
[i biologia. A urmat apoi
Facultatea de Medicin\ pe
care a absolvit-o `n 1939.
~n timpul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial, a
fost `nrolat `n armata fran-
cez\ ca ofi]er. Dup\ ocupa-
rea Fran]ei, a lucrat `n ca-
litate de chirurg `ntr-unul
din spitalele din Paris, fi-
ind angajat, totodat\, `n Mitropolitul Antonie Bloom - Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003)
mi[carea de Rezisten]\.
~n 1943, [i-a depus, `n se- continuat s\ lucreze ce me- ortodox al Fr\]iei Sfin]ilor este numit exarh al Patri-
dic. ~n 1948 a fost hirotonit Alban [i Serghie. A fost nu- arhiei Moscovei pentru Eu-
cret, voturile monahale, pri-
mind numele de Antonie. preot, iar `n 1949 a fost mit vicar al Patriarhiei Ru- ropa Occidental\, pentru ca
se `n Londra `n 1950. `n 1966 s\ fie `n\l]at la
De[i a devenit monah, a trimis `n Anglia ca preot
~n 1958 a fost hirotonit treapta de mitropolit.
episcop al nou-`nfiin]atei Mitropolitul Antonie
Episcopii de Suroj, ridicat\, Bloom a trecut la cele
`n 1962, la rangul de ve[nice la 4 august 2003, la
Arhiepiscopie pentru Ma- vârsta de 89 de ani. A fost
rea Britanie [i Irlanda. ~n `nmormântat `n cimitirul
1963, arhiepiscopul Antonie Brompton din Londra. a
Urgen]a clipei vântul cel mai m\runt, pot
reprezenta chintesen]a unei
„Valoarea momentului pre- `ntregi rela]ii, exprimând `n
zent ne sare `n ochi atunci mod des\vâr[it `ntreaga pro-
când cineva drag nou\ sufer\ funzime a acelei rela]ii, toat\
de o boal\ incurabil\ [i mai dragostea, grija [i adev\rul
ales atunci când suntem con- implicate `n acea rela]ie.
[tien]i c\ el sau ea ar putea Dac\ am putea `n]elege ur-
gen]a fiec\rei clipe `n con[ti-
muri `ntr-un interval de câ-
in]a faptului c\ ar putea fi ul-
teva minute. ~n astfel de clipe,
recunoa[tem importan]a fiec\- tima, via]a noastr\ s-ar schim-
rui gest sau ac]iune, acela e ba profund. Vorb\ria f\r\ rost
momentul `n care realiz\m cât pe care o condamn\ Evanghe-
lia (Matei 12, 36), toate ac]iu-
de mic\ e deosebirea `ntre ce-
ea ce numim momentele m\- nile sau afirma]iile prolixe,
re]e ale unei existen]e [i lucru- distructive [i lipsite de rost ar
rile m\runte, lipsite de sem- disp\rea de la sine. Cuvintele
nifica]ie. Felul `n care vorbim, [i faptele noastre ar fi cânt\-
modul `n care preg\tim o cea[- rite `nainte de a fi rostite sau
c\ de ceai [i felul `n care po- f\cute, a[a `ncât s\ poat\ re-
trivim o pern\ incomod\ devin prezenta un punct culminant
la fel de importante ca cele `n via]\, exprimând perfec]iu-
mai grozave lucruri pe care le- nea unei rela]ii, nu mai pu]in.“
Mormântul mitropolitului Antonie de Suroj am `nf\ptuit vreodat\. Pentru (Mitropolitul Antonie de Suroj
din cimitirul Brompton, Londra c\ cea mai umil\ ac]iune, cu- - „Despre moarte“)
Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne Sarov“) - Cernigov, M-rea „Adormirea Maicii Domnului“ Eli]ki, icoana
Maicii Domnului dintr-un brad, pe[tera [i fântâna Sf. Antonie, biser-
ica subteran\ de la 9m (cca. anul 1000), Catedrala „Sfânta Treime“ cu
Pelerinaj `n moa[tele Sf. Lavrentie [i Sf. Ier. Teodosie) - Kiev, cazare [i mas\ ho-
tel ***
Republica Moldova [i Ucraina 5. Zitomir-Rivne-M-rea Kremenets (icoana Maicii Domnului
f\c\toare de minuni „~ndurerata“) - Lavra Poceaev (cele 4 biserici,
7-13 iulie/1-7 septembrie 2008 urma Maicii Domnului, pe[tera cu moa[tele Sf. Iov [i Sf. Amfilohie,
grota unde s-a nevoit Sf. Iov, cimitirul schitului Colina), cazare [i
mas\ la hotel **
1. Bucure[ti - Urziceni-Buz\u-Tecuci-B=rlad-Hu[i, Catedrala epis-
copal\ „Sf. Petru [i Pavel“-Albi]a-Leu[eni-M-rea Hâncu-M-rea C\pri- 6. Târnopol-Cern\u]i, Catedrala mitropolitan\ „Sf. Nicolae“,
ana (unul dintre cele mai vechi a[ez\minte monahale din Basarabia, Universitatea (fosta Academie Teologic\) - M-rea B\nceni (bisericile cu
ctitorie a Sfântului {tefan cel Mare) - Chi[in\u, cazare [i mas\ la ho- sfinte moa[te, Biserica [i A[ez\mântul de copii de la Molni]a); `n func]ie
tel*** de timp se viziteaz\ [i M-rea Boian, cu icoana Maicii Domnului f\c\toare
2. Chi[in\u, Ansamblul Catedrala „Na[terea Domnului“ - vizitarea de minuni- Suceava, cazare [i cin\ la hotel**
Vin\riei Cricova - M-rea Curchi (considerat\ ca fiind cea mai frumoas\ 7. M-rea „Sf. Ioan de la Suceava“, `nchinare la moa[tele Sf. Ioan cel
[i mai vestit\ m\n\stire din Basarabia)-Orhei - Soroca, Cetatea* (con- Nou-Catedrala episcopal\ Roman, participare la Sf. Liturghie-Bac\u-
struit\ `ntre 1543-1546 de me[teri transilvani)-Cos\u]i-Iampol- Adjud - (dac\ este posibil Catedrala episcop. Buz\u) - Bucure[ti
Vinnitsa, cazare [i mas\ la hotel *** Pret: 365 E (grup de 40 persoane)
Servicii incluse: Transport cu autocar modern ***; Cazare la hoteluri
3. Vinnitsa-Zhitomir-Kiev, Lavra Pecerska* cu moa[tele `ntregi ale
sfin]ilor aflate `n Pe[terile Apropiate - ale Sf. Antonie [i `n Pe[terile ** [i ***; Cina [i mic dejun; Ghid preot [i înso]itor de grup.
Nu sunt incluse: Mesele de prânz; Intr\rile la obiective notate cu*;
~ndep\rtate - ale Sf. Teodosie, M-rea Vovidenia (icoana Maicii
Domnului f\c\toare de minuni „Caut\ la smerenie“, moa[tele Sf. Asigurarea medical\.
Adrese ale Biroului de Pelerinaje:
Dimitria [i Sf. Olimpiada Schimonahia, Catedrala „Sf. Mihail“ [i
Catedrala „Sf. Sofia“, M-rea Florovski (una din cele mai vechi m\n\stiri 1. Calea Victoriei 45, Sector 1, Bucure[ti (l=ng\ magazinul
din ora[, sfinte moa[te, icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni) - Muzica), Tel./Fax: 313.37.46; Mobil: 0788.728.544; E-mail:
Schitul „Teofania“ Sf. Pantelimon - M-rea „Sfânta Treime“ cu moa[tele patriarhia_pelerinaje@yahoo.com; www.pelerinaj.ro.
Sf. Iona de Kiev [i Gr\dina Botanic\, cazare [i mas\ la hotel*** 2. Strada Antim 29, Sector 5, Bucure[ti, Tel./Fax: 336.99.21, Tel.
4. Pustia Kitaev (Biserica cu moa[tele Sf. Teofil cel Nebun pentru 337.48.13; Mobil: 0788.728.542 (~n incinta M\n\stirii Antim); E-mail:
Hristos, Pe[tera [i mormântul Sf. Dositei*, Schitul „Sf. Serafim de pelerinaje_antim@yahoo.com.
CM
YK

Vineri, 4 iulie 2008
Nr. 152 (1053) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
S\rb\toarea
Sfântului
Voievod {tefan,
la Putna
PAGINA 6
Casa „hr\nit\“
cu energie de la soare
~ntr-o lume invadat\ de facturi, cu oameni tot mai stresa]i
de plata acestora, un profesor de la Politehnica ie[ean\ a
realizat [i a pus `n practic\ un proiect care reduce
considerabil cheltuielile lunare pentru utilit\]i: casa cu o
larg\ independen]\ energetic\; o locuin]\ unic\ `n ]ar\, `n
construirea c\reia inginerul-economist Victor Hagiu [i-a
pus toat\ imagina]ia [i cuno[tin]ele. ~nc\lzirea se face cu
ajutorul celei mai ieftine surse de energie, aceea a soarelui,
iar c\ldura este p\strat\ `n interior cu ajutorul unui sistem
de perne de aer, cu care sunt c\ptu[i]i pere]ii, inven]ie
brevetat\ a profesorului Hagiu.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Rom=nia stagneaz\ `n ceea ce prive[te
salariile, s\n\tatea [i educa]ia
România treneaz\ la indicatori precum
salariile, s\n\tatea [i educa]ia, a declarat,
ieri, reprezentantul rezident al Programu-
lui Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD), Jan Sorensen, la dezbaterea pu-
blic\ final\ pentru Revizuirea Strategiei
Na]ionale pentru Dezvoltare Durabil\, des-
f\[urat\ la Academia Român\. Oficialul
PNUD consider\ c\ Strategia Na]ional\
pentru Dezvoltare Durabil\ România
2013-2020-2030, `nsu[it\ de Guvern pe 24
iunie, va putea constitui un instrument de
dezvoltare a indicatorilor men]iona]i. „~n
timp ce România treneaz\ la mai mul]i in-
dicatori, cum ar fi s\n\tatea, educa]ia, sa-
Europa Liber\ nu va mai emite `n Rom=nia
Radio Europa Liber\ va `n- tu]iei, Jeff Gedmin, adresat\ co-
Ingrid Betancourt a declarat c\ vrea
`n continuare s\ devin\ pre[edintele ceta s\ emit\ `n România `nce- legilor. Potrivit lui Jeff Gedmin,
Columbiei, de[i a fost r\pit\ `n timpul pând cu 1 august, dup\ 60 de `ncetarea transmisiei radioului
campaniei sale electorale [i ]inut\ ani de programe furnizate pu- Europa Liber\ `n România re-
ostatic\ timp de [ase ani de For]ele blicului român, postul de radio prezint\ „un pas necesar“, `n
Armate Revolu]ionare din Columbia urmând s\-[i continue transmi- contextul `n care competi]ia pe
(FARC). Betancourt, 46 de ani, can- sia `n Moldova [i `n regiunea pia]a media din România a cres-
dida `mpotriva pre[edintelui Alvaro Transnistria, se arat\ `ntr-o cut, odat\ cu aderarea ]\rii
Uribe `n 2002, c=nd a fost r\pit\. a scrisoare a pre[edintelui insti- noastre la Uniunea European\.
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
{TIIN}|
Nori negri
`ntunec\
viitorul
p\mântului
PAGINA 16
lariile, standardul de via]\, acest document
stabile[te scopuri clare pentru ca România
s\ `mbun\t\]easc\ fiecare dintre aceste do-
menii `ntr-o manier\ unitar\“, a spus So-
rensen. El a apreciat `ns\ c\ România dis-
pune de for]\ de munc\ educat\ [i bine ca-
lificat\ [i are o pozi]ie geopolitic\ „de invi-
diat“, resurse care nu sunt utilizate la po-
ten]ial maxim. De asemenea, Sorensen a
subliniat [i poten]ialul turistic al României,
care ar putea contribui la dezvoltarea dura-
bil\ a acestei ramuri `n Europa. Potrivit a-
cestuia, strategia va fi postat\ pe site-ul
Guvernului, urmând ca `n septembrie s\
fie ratificat\ ca lege, `n Parlament. a
„Decizia de a `nceta transmisia
Europa Liber\ `n România nu a
fost u[or de luat. Românii au a-
cum acces la mai mult de 70 de
ziare, 300 de sta]ii radio priva-
te, televiziuni prin cablu [i in-
ternet. ~n condi]iile `n care efor-
turile noastre sunt concentrate
`n zone precum Iran, Irak, Afga-
CM
YK
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
nistan [i zonele din Asia Cen-
tral\, cred c\ `ncetarea emisiei
`n România reprezint\ un pas
necesar“, se arat\ `n scrisoarea
transmis\ de pre[edintele Radi-
o Europa Liber\. Serviciul `n
limba român\ al Radio Europa
Liber\ a `nceput s\ transmit\
experimental pe 14 iulie 1950 [i
a devenit complet opera]ional la
1 mai 1951. a
1 LEU exemplarul
PAGINA
CONSUMATORULUI
O lege pentru
consumatorii
de credite
PAGINA 12
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
UN ZÂMBET IRLANDEZ, PENTRU
COPIII DIN CENTRELE DE PLASA-
MENT IE{ENE: ~n seara aceasta, un
grup de irlandezi sose[te la Ia[i, `n
vederea desf\[ur\rii unor diverse
activit\]i `n centrele de plasament
ie[ene. Sosirea irlandezilor la Ia[i a
devenit un eveniment tradi]ional
pentru Asocia]ia Studen]ilor Cre[-
tini Ortodoc[i Români (ASCOR),
Ia[i, anul acesta `mplinindu-se zece
ani de colaborare.
Pagina 5
SOCIAL
AJUTOARELE PENTRU ~NC|LZIRE AU
FOST MAJORATE LA 262 DE LEI:
Ajutoarele de `nc\lzire acordate
persoanelor cu venituri reduse vor
fi majorate cu 12,5%, astfel `ncât
efectele cre[terii tarifelor la gaze s\
fie acoperite integral. Totodat\,
Guvernul a aprobat [i ridicarea pla-
fonului de venituri, de la 500 la 615
de lei net, pentru a cre[te num\rul
persoanelor care vor putea beneficia
de acest sprijin.
Pagina 10
ECONOMIC
CASELE „VERZI“, NOUL TREND ~N
CONSTRUC}II: Printre beneficiile di-
recte ale traiului `ntr-o cas\ „ver-
de“ se num\r\ reducerea consumu-
lui de energie/utilit\]i, mediu in-
tern superior, prin reducerea zgo-
motului [i calitatea superioar\ a
aerului, [i o `ntre]inere mai u[oar\.
Pagina 11
S|N|TATE
CRE{TEREA COPILULUI ~N GREU-
TATE, DUP| NA{TERE: Cre[terea
ponderal\ reprezint\ un alt reper
pentru aprecierea cre[terii [i dez-
volt\rii copilului. Greutatea copilu-
lui n\scut la termen este de 3.000-
3.500 g, fetele prezent=nd o dife-
ren]\ de minus 100-150 g. (Dr.
Doina DUMITRIU)
Pagina 14
2 Vineri, 4 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Vineri - „pe cedru,
pe pin [i pe chiparos“
„Pe cedru, pe pin [i pe chiparos
Te-ai `n\l]at, St\pâne, Unul
din Treime fiind, [i ai `n\l]at
pe cei c\zu]i `n adâncul multor
dulce]i. Binecuvântat e[ti,
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri.“
(Stihir\ a utreniei zilei de
vineri, din Octoihul Mare)
***
Cercetând cânt\rile zilei de vi-
neri, constat\m c\, de câteva
ori, apar `n textele referitoare
la Sfânta Cruce trei copaci: ce-
drul, pinul [i chiparosul. Cân-
t\m c\ Mântuitorul a fost r\s-
tignit pe crucea f\cut\ din a-
ce[ti trei copaci. Pe ce se bazea-
z\, oare, aceast\ men]iune, din
moment ce cunoa[tem c\ Scrip-
tura Noului Testament nu
men]ioneaz\ acest lucru? Exis-
t\ mai multe tradi]ii legate de
lemnul din care a fost construi-
t\ Sfânta Cruce. Una dintre e-
le, consemnat\ de Mitropolitul
Ilarion Ohienko, spune c\ nepo-
tul lui Avraam, Lot, a descope-
rit mormântul str\mo[ului A-
dam, `ntr-un loc umed, `n care
cre[teau trei copaci: un cedru,
un pin [i un chiparos. ~n repre-
zent\rile iconografice, Lot chiar
apare uneori udând ace[ti trei
copaci. Potrivit tradi]iei, Adam,
`nainte s\ moar\, ar fi trimis
pe fiul s\u, Set, s\ cear\ Ar-
hanghelului Mihail o s\mân]\
din Pomul Vie]ii, aflat `n mijlo-
cul raiului, având convingerea
c\, dac\ prin acest copac a pier-
dut raiul, tot prin el `i va veni
[i izb\virea. Arhanghelul i-a
dat trei semin]e, iar când a mu-
rit Adam, ar fi fost `ngropat cu
semin]ele acestea `n gur\, din
care au crescut ulterior cei trei
copaci, descoperi]i de Lot. Copa-
cii aveau trei r\d\cini, `ns\ tul-
pinele lor erau unite, formând
un singur trunchi (aluzie evi-
dent\ la Sfânta Treime). Tot
potrivit tradi]iei, lemnul celor
trei copaci a fost folosit de Noe
la construc]ia corabiei cu care a
salvat lumea din potop, de Moi-
se când [i-a f\cut toiagul, pre-
cum [i de Solomon, la constru-
irea Templului din Ierusalim.
La acest lucru se referea [i pro-
fetul Isaia, când vorbea despre
slava poporului lui Dumnezeu:
„M\rirea Libanului, chiparosul,
cedrul [i pinul la tine vor veni,
cu to]ii laolalt\, ca s\ `mpodo-
beasc\ l\ca[ul cel sfânt al Meu,
[i Eu voi sl\vi locul unde se o-
dihnesc picioarele Mele“ (Isaia
60, 13). Profetul descrie ceea ce
se va `ntâmpla cu cei trei co-
paci: vor `mpodobi mai `ntâi
„l\ca[ul cel sfânt“, adic\ tem-
plul, pentru ca mai apoi s\ fie
„locul unde se odihnesc picioa-
rele“, Crucea pe care a fost r\s-
tignit Mântuitorul. Acest lucru
s-ar fi `ntâmplat mai târziu,
când Irod a reconstruit Templul
[i lemnul a fost `nlocuit, ajun-
gându-se, `n cele din urm\, ca
din el s\ fie construit\ crucea
pe care a fost r\stignit Mântui-
torul Hristos. (pr. asist. Silviu
TUDOSE, Catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
Nu te ru[ina de Hristos!
Iisus a spus: „Oricine va
m\rturisi pentru Mine `nain-
tea oamenilor, m\rturisi-voi
[i Eu pentru el `naintea Ta-
t\lui Meu, Care este `n ce-
ruri. Iar de cel ce se va lep\-
da de Mine `naintea oame-
nilor [i Eu M\ voi lep\da de
el `naintea Tat\lui Meu, Ca-
re este `n ceruri. Nu socoti]i
c\ am venit s\ aduc pace pe
p\mânt; n-am venit s\ aduc
pace, ci sabie. C\ci am venit
s\ despart pe fiu de tat\l
s\u, pe fiic\ de mama sa, pe
nor\ de soacra sa. {i du[ma-
nii omului (vor fi) casnicii
lui. Cel ce iube[te pe tat\ ori
pe mam\ mai mult decât pe
Mine nu este vrednic de Mi-
ne; cel ce iube[te pe fiu ori pe
fiic\ mai mult decât pe Mine
nu este vrednic de Mine. {i
cel ce nu-[i ia crucea [i nu-Mi
urmeaz\ Mie nu este vrednic
APOSTOLUL ZILEI
Omul r\mâne `n istorie prin ceea ce a realizat pentru al]ii
„Dar nu a[a c\ ar fi c\zut
cuvântul lui Dumnezeu: c\ci
nu to]i cei din Israel sunt [i is-
raeli]i; nici pentru c\ sunt ur-
ma[ii lui Avraam, sunt to]i fii,
ci «`ntru Isaac, a zis, se vor
chema ]ie urma[i», adic\: Nu
copiii trupului sunt copii ai lui
Dumnezeu, ci fiii f\g\duin]ei
se socotesc urma[i. C\ci al f\-
g\duin]ei este cuvântul aces-
ta: «(La anul) pe vremea a-
ceasta, voi veni [i Sara va avea
un fiu». Dar nu numai ea, ci [i
Rebeca, având copii gemeni
dintr-unul, Isaac, p\rintele
nostru; [i nefiind ei `nc\ n\s-
cu]i [i nef\când ei ceva bun
sau r\u, ca s\ r\mân\ voia lui
Dumnezeu cea dup\ alegere,
nu din fapte, ci de la Cel care
cheam\, i s-a zis ei c\ «cel
mai mare va sluji celui mai
mic», precum este scris: «Pe
Iacov l-am iubit, iar pe Isav
l-am urât». Ce vom zice dar?
Nu cumva la Dumnezeu este
nedreptate? Nicidecum! C\ci
Sfântul Andrei,
arhiepiscopul Cretei
Sfântul Andrei a fost secre-
tarul lui Teodor, patriarhul
Constantinopolului, [i a partic-
ipat la al VI-lea Sinod Ecume-
nic de la Constantinopol (680).
A fost ales [i sfin]it episcop al
Cretei [i a murit `n Insula Mi-
tilene. Sfântul Andrei Creta-
nul sau Criteanul este autorul
Canonului care se cânt\ `n
Postul Mare.
Tot ast\zi, Biserica face po-
menirea Sfintei Cuvioase Mar-
ta, mama Sfântului Simeon; a
Sfântului Andrei Rubliov; a
Sfântului Sfin]itului Mucenic
Teodor, episcopul Chirinei; a
Sfântului Mucenic Teodot; a
Sfântului Mucenic Donat, epis-
copul Leviei; a Sfintei Muceni-
]e Chiprila; a Sfintelor Aroa [i
Luchia; a Sfintei Asclipia; a
Sfântului Sfin]itului Mucenic
4 IULIE 2008: comemorarea a 73 ani de la
trecerea la Domnul a mitropolitului Nectarie
Cotlarciuc, arhiepiscop al Cern\u]ilor [i
mitropolit al Bucovinei.
***
~n timpul unui an, `n mai
multe rânduri, se cite[te a-
cest fragment evanghelic sau
de Mine. Cine ]ine la sufletul altele, cu `n]eles asem\n\tor.
lui `l va pierde, iar cine-[i Citind aceste cuvinte, trebuie
pierde sufletul lui pentru s\ devii mai atent la via]a [i
Mine `l va g\si. Cine v\ pri- la faptele tale. Suntem aten-
me[te pe voi pe Mine M\ pri- ]iona]i de Hristos c\ avem o-
me[te, [i cine M\ prime[te pe bliga]ia de a-L m\rturisi pe
Mine prime[te pe Cel ce M-a Dumnezeu `n aceast\ lume.
trimis pe Mine. Cine prime[- Cu alte cuvinte, trebuie s\ ne
te prooroc `n nume de prooroc ducem via]a `n a[a fel `ncât
plat\ de prooroc va lua, [i ci- cei din jurul nostru, privind
ne prime[te pe un drept `n la faptele noastre, s\ vad\
nume de drept r\splata drep- cum Dumnezeu a lucrat `n
via]a noastr\. Indiferent un-
tului va lua. {i cel ce va da de
b\ut unuia dintre ace[tia de ai ajuns, unde `]i duci via-
]a sau ceea ce scrie pe u[a bi-
mici numai un pahar cu ap\ roului t\u, tu tot ca un fiu al
rece, `n nume de ucenic, ade- lui Dumnezeu trebuie s\ te
v\rat gr\iesc vou\: nu va manife[ti. {i apoi, fiii sunt cei
pierde plata sa. Sfâr[ind Ii- ce mo[tenesc pe tat\. Deci ta, toate acestea trebuie s\ nezeu. Via]a lor nu se termi-
sus de dat aceste `nv\]\turi dac\ e[ti fiu al lui Dumne- m\rturiseasc\ c\ tu e[ti un n\ aici, ci au speran]a c\ vor
celor doisprezece ucenici ai zeu, cum vei mo[teni pe Tat\l fiu care iube[te pe Dumne- mo[teni via]a cea ve[nic\.
S\i, a trecut de acolo ca s\ `n- ceresc dac\ tu fugi de El, ~l zeu. {i s\ [tii c\ acestea nu Dac\ te ru[inezi de Hristos,
ve]e [i s\ propov\duiasc\ ur\[ti, ~l excluzi din via]a [i sunt vorbe goale sau de com- [i El se va ru[ina de tine [i de
mai departe prin cet\]ile lor.“ din preocup\rile tale? Fapte- plezen]\. Prive[te la cei ce faptele tale. (pr. Dumitru P|-
(Matei 10, 32-36; 11, 1) le tale, vorbele tale, familia cred [i m\rturisesc pe Dum- DURARU, Radio Trinitas)
rea Mea [i ca numele Meu s\ politului, coroan\, simbol al
se vesteasc\ `n tot p\mân- faptului c\, de atunci `nainte,
tul». Deci, dar, Dumnezeu pe via]a lor era pus\ `n slujba co-
cine voie[te `l miluie[te, iar pe munit\]ii, deveneau slujitori
cine voie[te `l `mpietre[te. ~mi ai tuturor. De asemenea, arhi-
vei zice deci: «De ce mai do- ereul prime[te mitra, care a-
jene[te?» C\ci voin]ei Lui cine
rat\, pe de o parte, `n\l]imea
i-a stat `mpotriv\?“ (Romani slujirii, cât [i responsabilita-
9, 6-19) tea mare fa]\ de cei afla]i `n
grija sa. Mai `ntâlnim coroana
slujirii `n cadrul Tainei Cunu-
*** niei, ar\tând faptul c\ mirele
De multe ori, `n istorie, s-au d\ruie[te via]a sa miresei, iar
`mplinit cuvintele Sfintei Scrip- mireasa `[i `nchin\ via]a mi-
turi: cel mai mic va sluji celui relui, fiecare se d\ruie[te ce-
mai mare. De altfel, `n Sfinte- luilalt. A fi mare `nsemn\ a fi
le Evanghelii, Mântuitorul jertfelnic. Omul r\mâne `n is-
Hristos spune c\ acela care torie, `n con[tiin]a urma[ilor
vrea s\ fie mai mare, s\ fie prin ceea ce a realizat pentru
slujitorul celorlal]i. Din acest al]ii, adic\ prin cât a d\ruit `n
motiv, `n rânduiala Bisericii jurul s\u. ~n\l]imea se cuce-
noastre, persoanele numite pe re[te prin jertf\, prin d\ruire,
treptele cele mai `nalte ale ie- [i nu prin atitudini de dispre],
gr\ie[te c\tre Moise: «Voi mi- ci de la cel ce alearg\, ci de la prin afi[area superiorit\]ii.
rarhiei primesc coroan\. Ast-
lui pe cine vreau s\-l miluiesc Dumnezeu, Care miluie[te. fel, atât `mp\ratul bizatin, cât Nu noi ne proclam\m mari
[i M\ voi `ndura de cine vreau C\ci Scriptura zice lui Faraon: [i domnitorul din }\rile Ro- prin ceva, ci al]ii ne recunosc a
s\ M\ `ndur». Deci, dar, nu es- «Pentru aceasta chiar te-am mâne, primeau din partea pa- fi astfel. (Ciprian OLINICI,
te nici de la cel care voie[te, ni- ridicat, ca s\ ar\t `n tine pute- triarhului, respectiv a mitro- Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
201 ani de la na[terea lui prinse de armata austriac\ `n terito-
riul italian pe care `l controla. Garibal-
Giuseppe Garibaldi di a izbutit s\ fug\ din Italia, refugiin-
du-se `n Statele Unite, ]ar\ `n care a
Giuseppe Garibaldi a fost una dintre
cele mai marcante personalit\]i ale Re- r\mas p=n\ `n 1854.
~ntors `n Italia, s-a stabilit `n Insula
volu]iei Italiene. S-a n\scut pe data de
4 iulie 1807 la Nisa (`n italian\, Nizza). Caprera (aflat\ `n nord-estul Sardini-
De[i p\rin]ii s\i doreau ca fiul lor s\ de- ei). Principalul s\u obiectiv a devenit
vin\ medic sau preot, Garibaldi a ales lupta pentru unificarea Italiei `n jurul
drept drum `n via]\ marea [i c\l\torii- regelui Victor-Emmanuel al II-lea de
le. Astfel, `n timpul unei c\l\torii, aces- Savoia, conduc\torul Sardiniei [i al
ta „face cuno[tin]\“ cu un grup secret Piemontului, [i al prim-ministrului
(Giovine Italia) `nfiin]at [i condus de s\u, Camillo Cavour. A participat, `n
Mazzini. Garibaldi se `nscrie sub nume- 1859, la r\zboiul dus de Sardinia im-
le de Borel. potriva Austriei, lupt=nd `n Alpi. ~n grup de voluntari din Sicilia cu care in-
~n 1848, a participat la mi[carea re- 1860, `n fruntea a 1.000 de oameni, a ten]iona s\ ocupe Roma pentru a o
volu]ionar\ care se desf\[ura `n ]ara `ntreprins o expedi]ie `n Sicilia (deve- transforma `n capitala Italiei. A fost
sa, ca [i `n multe alte state europene. ~n nit\ celebr\ sub denumirea „Expedi]ia `nfr=nt de trupele regale la Aspromon-
fruntea unei armate de 30.000 de vo- celor 1.000 de c\m\[i ro[ii“), reu[ind te (29 august 1862), capturat, dar eli-
luntari, s-a pus `n slujba regelui Sardi- s\ `nl\ture monarhia local\ [i s\ insti- berat pu]in timp mai t=rziu.
tuie un guvern provizoriu. ~n timpul r\zboiului din 1866, `n ca-
niei pentru a lupta `mpotriva st\p=ni-
rii austriace `n Lombardia. ~n 1849, a A cucerit Sicilia [i Neapole, care s-au re Italia, aliat\ cu Prusia, a luptat `m-
participat, al\turi de Giuseppe Mazzi- unit astfel cu regatul Sardiniei [i Pie- potriva Austriei, Garibaldi a condus din
ni, la ap\rarea Romei, proclamat\ re- montului (1861), dup\ care s-a retras nou un corp de voluntari cu care a reu[it
public\ de c\tre revolu]ionari. A putut `n Insula Caprera. ~n 1861, `ntreaga I- s\ `nfrunte cu succes `n Tirol armata a-
s\ resping\ timp de o lun\ asaltul ar- talie, cu excep]ia Romei (aflat\ sub au- ustriac\. La sf=r[itul r\zboiului, Vene-
matei franceze asupra Romei. Superio- toritatea papei) [i a Vene]iei (r\mas\ ]ia a devenit parte integrant\ a Italiei
ritatea numeric\ a francezilor a deter- sub control austriac), a fost unificat\. unificate. Dup\ o nou\ `ncercare nereu-
minat, `n cele din urm\, retragerea lui ~n 1862, Garibaldi a intrat `n conflict [it\ de a cuceri Roma (1867), Garibaldi
Garibaldi, `mpreun\ cu 5.000 de sus]i- cu Victor-Emmanuel al II-lea. ~n ciuda s-a retras `n insula sa. Odat\ cu anexa-
n\tori fideli. Cei mai mul]i dintre a- opozi]iei regelui, care `ncerca s\ evite rea Romei la Italia, `n 1870, Garibaldi a
ce[tia vor pieri `n lunile urm\toare, `n un conflict cu Fran]a, ale c\rei trupe o- devenit membru al Parlamentului itali-
urma ac]iunilor de „cur\]are“ `ntre- cupau Roma, Garibaldi a constituit un an. (pr. Paul LEHACI)
Teofil [i a Sfântului Cuvios a 1900: s-a n\scut Louis
~n ziua de 4 iulie, al Statelor Unite ale Americii
Menighi. (d. 1933); Armstrong, interpret ameri-
Mâine, Biserica face pome-
istoria consemneaz\: a 1886: s-a n\scut Alice can de jazz (d. 1971);
nirea † (neagr\) Sfântului Cu- a 1872: s-a n\scut Calvin C\lug\ru, poet\ românc\ (d. a 1921: a murit Antoni Gra-
vios Atanasie Atonitul. Coolidge, al 30-lea pre[edinte 1933); bowski, chimist polonez (n. 1857). a
 Vineri, 4 iulie 2008 3
„Cre[tinul trebuie s\-i imite pe sfin]i [i pe `ngeri, ca s\ fie num\rat
Agenda `n cer `mpreun\ cu sfin]ii [i cu `ngerii, adic\ s\-L sl\veasc\ ne`ncetat
pe Dumnezeu, s\-L laude [i s\-I mul]umeac\ totdeauna prin toate,
s\-L asculte, s\ p\zeasc\ poruncile Lui, s\-L iubeasc\ pe Dumnezeu,
cre[tinului s\ iubeasc\ pe to]i oamenii [i s\ duc\ `ntru toate via]\ cre[tin\.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

Cre[tinul trebuie s\-i imite pe sfin]i [i pe `ngeri, ca s\ fie num\rat `n cer `mpreun\ cu ei
Cum trebuie s\ colaboreze
cre[tinul cu `ngerul s\u p\zitor
pentru a ajunge `n `mp\r\]ia
lui Dumnezeu?
Cre[tinul trebuie s\ imite pe sfin]i
[i pe `ngeri, ca s\ fie num\rat `n cer
`mpreun\ cu sfin]ii [i cu `ngerii,
adic\ s\-L sl\veac\ ne`ncetat pe
Dumnezeu, s\-L laude [i s\-I mul]u-
meac\ totdeauna prin toate, s\-L as-
culte, s\ p\zeasc\ poruncile Lui, s\-L
iubeasc\ pe Dumnezeu, s\ iubeasc\
pe to]i oamenii [i s\ duc\ `ntru toate
via]\ cre[tin\. Precum `ngerul este
slujitor al lui Dumnezeu [i `l p\ze[te
pe om `ntru toate c\ile sale (Ps. 90,
11), [i precum `ngerul se supune voii
lui Dumnezeu (Ps. 102, 20-21), la fel
trebuie s\ fac\ [i omul credincios - s\
se supun\ lui Dumnezeu [i s\ fac\
voia Lui. {i dac\ `ngerul se bucur\ de
`ntoarcerea p\c\tosului la poc\in]\
(Luca 15, 7-10), a[a se cuvine s\ fac\
[i omul credincios - s\ se bucure de
`ntoarcerea celor r\i la poc\in]\.
Dac\ `ngerii se `ngrijesc de m=n-
tuirea oamenilor [i le ajut\ (Fac. 24,
7; Ps. 90, 11-12; Ps. 33, 7; Matei 4, 6),
a[a s\ fac\ [i cre[tinii, mai ales
p\storii de suflete, s\ se `ngrijeasc\
`n tot chipul de m=ntuirea [i `n-
toarcerea la poc\in]\ a sufletelor
omene[ti. ~ngerii sl\vesc ne`ncetat pe
Dumnezeu (Ps. 102, 20; Isaia 6, 3;
CRE{TINISMULUI
(MIX)
Luca 2, 13-14; Apoc. 5-11), la fel [i
credincio[ii sunt datori s\ sl\veasc\ pe
Dumnezeu, dup\ cuv=ntul psalmistu-
lui: „Bine voi cuv=nta pe Domnul `n
toat\ vremea; pururea lauda lui `n
gura mea (Ps. 33, 1). {i dac\ `ngerul
este pururea veghetor spre tot lucrul
bun, apoi [i omul credincios este dator
ne`ncetat s\ vegheze cu mintea sa [i
s\ ia aminte c\ potrivnicul nostru, di-
avolul, umbl\ ca un leu, c\ut=nd pe
cine s\ `nghit\ (I Petru 5, 8). A[a de
va face cre[tinul, se va afla `mpreun\
lucr=nd cu `ngerul s\u p\zitor la
s\v=r[irea faptelor bune. (Nee vorbee[tee
p\rinteelee Cleeopa , vol. 5)

MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS

Cultura [i teologia
Biblia relateaz\ minuni Liturghia catehumenilor (Liturghi-
a celor chema]i la botez) Liturghia ca-
ce ai `nviat!“, iar apoi se cânt\ „Sfinte
Dumnezeule“ (Trisaghionul) protestant\ dup\
tehumenilor ]ine de la Binecuvânta- a Citirea Apostolului din cartea Primul R\zboi
f\cute prin sfintele moa[te rea Mare pân\ la „Cei chema]i ie[i]i...“.
Principalele momente ale ei sunt:
Apostolul, care cuprinde fapte, sfa-
turi, `ndemnuri, sfinte `nv\]\turi Mondial (V)
sau lucruri ale sfin]ilor a Binecuvântarea de `nceput, când
preotul deschide u[ile `mp\r\te[ti,
din scrierile Sfin]ilor Apostoli.
a Citirea Sfintei Evanghelii, care
~n aceast\ perioad\, al\turi
de a[a-numita „teologie di-
apoi zice: „Binecuvântat\ este `mp\- se face numai de c\tre preot sau de alectic\“ sau „teologia
Potrivit unei defini]ii mai cu- r\]ia Tat\lui [i a Fiului [i a Sfântului c\tre diacon. Aceasta cuprinde fap-
prinz\toare, sfintele moa[te sunt crizei“, care a fost prezen-
Duh, acum [i pururea [i-n vecii ve- tele [i `nv\]\turile Mântuitorului tat\ `n edi]iile trecute ale
trupurile nepieritoare ale sfin]ilor cilor!“, iar credincio[ii r\spund „A- din cele patru Evanghelii (Evanghe- istoriei cre[tinismului, au
lui Dumnezeu, r\m\[i]ele din tru- min“, care `nseamn\ „A[a este“. lia dup\ Matei, dup\ Marcu, dup\ existat [i alte curente teo-
purile lor sau oasele lor, prin care a Un [ir de rug\ciuni pentru toa- Luca [i dup\ Ioan). ~n vechime, pre- logice. Astfel, episcopul an-
Dumnezeu a ar\tat [i arat\ atot- t\ crea]ia Lui Dumnezeu, pentru pa- dica se ]inea imediat dup\ acest mo- glican John A. T. Robinson
puternicia Sa, prin s\v=r[irea min- ce [i bun\stare, pentru `n]elegere [i ment, pentru ca cei care urmau s\ este promotorul curentului
unilor v\zute `ntru prosl\virea Sa unitate `ntre oameni [i Biseric\, primeasc\ botezul s\ fie preg\ti]i. numit „teologia
[i a sfin]ilor S\i, pentru ajutorul pentru roadele p\mântului, pentru Ast\zi, acest moment are loc la sfâr- seculariz\rii“, care exclude
cre[tinilor `n necazurile lor du- natur\, pentru bolnavi, pentru to]i [itul slujbei Sfintei Liturghii. orice posibilitate de referire
hovnice[ti [i trupe[ti, pentru `nt\- oamenii. a Rug\ciuni speciale pentru cei la Dumnezeu Cel transcen-
rirea lor `n adev\rul [i m=ntuirea a Un [ir de rug\ciuni `nchinate chema]i la Botez. (pr. prof. dr. Ion dent, fiind o concep]ie care
lui Dumnezeu, Antifonul I (Psalmul BRIA, Dic]ionar de teologie orto- socote[te ca real\ doar
ce o aduce credin]a ortodox\. 145) [i Antifonul al II-lea, `n care se dox\, EIBMBOR, Bucure[ti, 1994) aceast\ lume. Sistemul s\u
Sfânta Scriptura ne prezint\ ~n Vechiul Testament se relatea-
z\ minunea `nvierii unui mort prin vorbe[te despre perioada Vechiului nu are o fundamentare dog-
multe minuni f\cute prin trupurile Testament [i vremea când Mântuito- matic\, ci tinde mai mult
sfin]ilor cât tr\iau pe p\mânt, atingerea de osemintele proorocu-
lui Elisei: „Dar iat\, odat\, când `n- rul era pe p\mânt, dar lumea nu ~l spre sociologie. El a fost
m\rturisind despre puterea ce era gropau un mort, s-a `ntâmplat ca cuno[tea. Apoi, urmeaz\ Antifonul continuat de Harvey Cox `n
`n ele. O femeie s-a vindecat de cei ce-l `ngropau s\ vad\ una din a- al III-lea (Fericirile), când se roste[te Statele Unite. Un alt
curgerea sângelui numai prin atin- ceste cete [i, speriindu-se, au arun- un fragment din Predica de pe mun- curent teologic ap\rut `n
gerea de haina Mântuitorului te, `n care Mântuitorul descoper\ oa- Occident este „teologia
cat mortul `n mormântul lui Elisei. politic\“, numit\ [i „teolo-
(Luca 8, 43-44; Matei 14, 36). Mul]i menilor condi]iile pentru a intra `n
C\zând acela, s-a atins de oasele `mp\r\]ia Sa. gia speran]ei“, prin care se
oameni s-au vindecat atingându-se lui Elisei [i a `nviat [i s-a sculat pe
de [tergarele purtate de Apostolul a Ie[irea Mic\, ce se mai nume[te `ncearc\ s\ se dea un
picioarele sale“ (IV Regi 13, 21). [i Ie[irea preotului din Altar cu Sfân- r\spuns la vasta mi[care de
Pavel. ~n cartea Faptele Apostolilor Sfin]ii, prin via]a lor curat\, au eliberare de sub toate
g\sim urm\toarele `nsemn\ri: „{i ta Evanghelie, care-L simbolizeaz\ pe
dob=ndit harul Duhului Sf=nt [i au Mântuitorul Care a venit `n lume [i a formele de exploatare colo-
Dumnezeu f\cea, prin mâinile lui f\cut minuni cu ajutorul Dum- adus lumina cea adev\rat\ a credin- nialist\ [i post-colonialist\.
Pavel, minuni nemai`ntâlnite, nezeu. Ei intr\ `n leg\tur\ cu oa- ]ei. Acum, credincio[ii cânt\ „Veni]i Reprezentan]ii de seam\ ai
`ncât [i peste cei ce erau bolnavi se menii care le adreseaz\ rug\ciuni [i s\ ne `nchin\m [i s\ c\dem la Hris- teologiei politice sunt
puneau [tergare sau [or]uri purtate mai p\streaz\ leg\tura cu trupurile tos!“, c=ntare ce simbolizeaz\ prezen- Jürgen Moltmann, calvi-
de Pavel [i bolile se dep\rtau de ei, lor, cu care au c=[tigat sfin]enia. ]a `n lume a Mântuitorului, prin nist, profesor de teologie
iar duhurile cele rele ie[eau din ei“. (pr. Constantin GRIGORE) Sfânta Evanghelie, dar [i „Mântuie[- dogmatic\ la Tübingen, [i
te-ne pe noi, Fiul Lui Dumnezeu, Cel J.B. Metz, romano-catolic,
profesor la Universitatea
din Münster (Germania). ~n
BIBLIA - VERSET CU VERSET solzii de pe g=t se opun celor b\ticiunea `ntreag\“, scrie lucrarea sa „Teologia
care vor s\-l trag\ afar\, tot Sf=ntul Grigorie de Nyssa. speran]ei“, Moltmann
`ncearc\ s\ rezolve criza
Prima vestire a venirii M=ntuitorului a[a nu se poate `ncepe de la
sf=r[it alungarea pl\cerii din
casa sufletului. Iat\ de ce `n-
Legat de du[m\nia dintre
om [i diavol, Sf=ntul Ioan
Gur\ de Aur vede `n aceasta o
cre[tinismului contemporan
apusean. Cre[tinismul este
Facerea 3, 15: sale, c\, „`nc\ de c=nd a zis p\ze[te totdeauna capul lui, v\]\torul virtu]ii ne porun- expresie a invidiei pe care a v\zut nu numai pe plan es-
Dumnezeu c\tre [arpe despre ca nu cumva s\ afle `n tine ce[te s\ p=ndim capul [arpe- c\p\tat-o satana, dup\ crea- hatologic, prin speran]a
„Du[m\nie voi pune Eva: „Aceasta `]i va zdrobi ca- cuib [i prin el locuin]\ [i s\ lui, iar cap nume[te el `ncepu- rea omului. El „n-a fost f\cut `nvierii mor]ilor, ci si prin
`ntre tine [i `ntre pul (Facere 3, 15), era o proo- lucreze `n tine pustiirea (...), tul r\ut\]ii. Dac\ nu primim du[man al nostru, dar din iubirea lui Dumnezeu fa]\
rocie a lui Dumnezeu Tat\l, iar c\lc=iul `nseamn\ sf=r- `n suflet acest `nceput, atunci pricina invidiei a ajuns `n de creatura Sa, fa]\ de
femeie, `ntre s\m=n]a c\ prin femeie a c\zut neamul [itul“. Nu degeaba s-a spus c\ [i urmarea r\m=ne nelucr\- du[m\nie cu noi. V\z=ndu-se lumea amenin]at\ [i opri-
ta [i s\m=n]a ei; omenesc, [i tot prin femeie, la p\catul trebuie retezat dintru toare. C\ci cine este cu totul aruncat jos dintre `ngeri, n-a mat\, care progreseaz\ pe
plinirea vremii, se va zdobi ca- `nceput, `nc\ din faza g=ndu- vr\jma[ al pl\cerii, nu va fi suferit s\ vad\ pe p\m=ntean calea libert\]ii `n Hristos
aceasta `]i va zdrobi pul [arpelui, adic\ al satanei“. rilor, zdrobind tendin]ele p\- `nfr=nt nici de momelile par- `n\l]at, prin prop\[irea `n vir- Cel r\stignit [i `nviat.
capul, iar tu `i vei Sunt folosite `n acest ver- c\toase. ~ntocmai de aceea, ]iale ale patimii; dar dac\ ci- tute, la vrednicia `ngerilor“, Cre[tinul, plin de speran]\,
`n]epa c\lc=iul“. set, `n antitez\, capul [i c\lc=- unii Sfin]i P\rin]i au v\zut `n neva a primit `n suflet `nce- spune marele `nv\]\tor antio- tr\ie[te `n perspectiva vi-
iul, ca p\r]i ale organismului. zdrobirea capului [arpelui o putul patimii, odat\ cu a- hian al Bisericii. (Lucian itorului rezervat de
~n unanimitate, este accep- Sf=ntul Varsanufie explic\ a- retezare a oric\rui g=nd p\- ceasta a primit `n sine [i s\l- APOPEI) Dumnezeu omenirii. J.B.
tat\ ideea c\ acest verset re- ceast\ situa]ie prin prisma `n- c\tos [i a pornirilor contrare Metz, `n „~n]elegerea lumii
prezint\ prima vestire a ve- ceputului [i sf=r[itului p\ca- normelor moral-religioase. `n credin]\“, utilizeaz\ con-
nirii M=ntuitorului. P\rintele tului: „Fiindc\ s-a spus de „Precum [arpele nu poate fi ceptul de „mondenitatea lu-
Cleopa spunea, `n cuv=nt\rile [arpe c\ este foarte viclean, tras afar\ de coad\, pentru c\ mii“ (secularizare). Pentru
el, lumea nu este un obiect
exterior nici omului, nici lui
a ISTORII CU T+LC a Dumnezeu. Atât Dumne-
zeu, cât [i omul sunt an-
Despre uitare zice: „Du-te [i aprinde o lamp\“. El a aprins.
Apoi: „Mai ia câteva l\mpi [i aprinde-le de
gaja]i `ntr-un proces istoric
de adop]ie, numit „monden-
Era, la Sketis, un b\trân, nevoitor cu la prima“. A f\cut `ntocmai. Apoi avva Ioan itatea lumii“, care are ca
trupul, dar nu prea tare la minte [i s-a dus i-a zis: „S-a mic[orat oare lumina primei rezultat o lume monden\ ce
la avva Ioan, ca s\-l `ntrebe despre uitare. l\mpi fiindc\ le-ai aprins pe celelalte de la include secularizarea. Prin
L-a ascultat, dar pân\ s\ se `ntoarc\ la ea?“. Zice: „Nu“. B\trânul continu\: „A[a [i ~ntruparea Mântuitorului,
chilia sa a uitat ce-i spusese avva Ioan. S-a Ioan. Chiar dac\ toat\ Sketis ar veni la Dumnezeu a adoptat [i
dus s\-l `ntrebe din nou. A ascultat iar cu- mine, nu m\ va opri de la harul lui Hristos. locuie[te definitiv lumea;
vântul, apoi s-a `ntors [i când a ajuns la Prin urmare, vino când vrei, f\r\ s\ mai lumea este acceptat\ de
chilie, din nou `l uitase. {i a[a, s-a dus de stai pe gânduri“. Astfel, prin r\bdarea Dumnezeu [i `i este dat\
mai multe ori, la `ntoarcere fiind mereu amândurora, Dumnezeu a vindecat uitarea autonomia ei ca lume, ca
st\pânit de uitare. Dup\ acestea, l-a `ntâl- b\trânului. Asta f\ceau sketio]ii: `i `ncura- lume monden\ `n devenire,
nit `ntr-o zi pe b\trân [i-i zice: „{tii, avva, jau pe cei ispiti]i [i-[i d\deau toat\ silin]a, ca istorie, ca [i câmp de
tot am uitat ce mi-ai spus, dar n-am mai ca s\ se câ[tige unii pe al]ii spre bine. ac]iune responsabil\ a
venit, ca s\ nu te nec\jesc“. Avva Ioan `i (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) omului. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
4 Vineri, 4 iulie 2008
Opinii
EUROPA CRE{TIN|
Gesturi de unitate
de pr. Cornel CADAR
A devenit de acum o tradi]ie sosi-
rea la Vatican a unei delega]ii a Pa-
triarhatului Ecumenic de Constanti-
nopol, `n solemnitatea Sfin]ilor A-
postoli Petru [i Pavel, `n timp ce o
delega]ie a Sfântului Scaun partici-
p\ la celebr\rile care se desf\[oar\
la Istanbul la 30 noiembrie, s\rb\-
toarea Sfântului Andrei.
~n seara zilei de 28 iunie, Bene-
dict al XVI-lea [i Bartolomeu I s-au
rugat la mormântul Apostolului Pa-
vel, care se afl\ sub altarul principal
din Bazilica „Sfântul Pavel din afara
Zidurilor“ [i `mpreun\ au deschis A-
nul Sfântului Pavel. La eveniment,
au mai participat [i delega]i ai altor
Biserici [i comunit\]i ecleziale care
au leg\turi istorice [i geografice cu
locurile pe unde a trecut Sfântul Pa-
vel.
~n fa]a bazilicii, Papa, Patriarhul
Ecumenic [i un reprezentant al an-
glicanilor au aprins câte o lumânare
`n candelabrul de lâng\ statuia ca-
re-l reprezint\ pe Apostolul Neamu-
rilor cu cartea [i sabia, `nsemnele E-
vangheliei. Intrând `n bazilic\ prin
poarta paulin\, a `nceput rug\ciu-
nea de sear\.
„Preaiubitul Frate Bartolomeu I
aduce la noi prezen]a str\vechilor
comunit\]i cre[tine `ntemeiate [i e-
vanghelizate de Sfântul Pavel“, a
spus Papa. „Am trecut `mpreun\
prin «poarta paulin\» a acestei `n-
semnate bazilici… pentru a marca
`nceputul unui lung [ir de pelerini
care, aici [i `n alte p\r]i ale lumii,
CUV+NT DIN AMVON
Dac\ suntem treji, vom avea mai mult `n cele dup\ Dumnezeu
To]i cei ce tr\iesc `n desf\tare
sunt mai de plâns decât cer[etorii. Iar
aceasta n-o t\g\duiesc nici chiar
cei ce se desf\teaz\. C\ci adeseori
vezi cum câte un bogat, z\când pe
a[ternut moale [i fiind de fa]\ slugi [i
slujnice, are parte de mult\ `ngrijire
din partea tuturor, iar vreun s\rac,
vor aminti bimilenarul na[terii ma-
relui Apostol al Neamurilor, Pavel
din Tars“.
Anul Paulin, care a `nceput 28 iu-
nie, va dura pân\ la 29 iunie 2009.
Ocazia este dat\ de `mplinirea a do-
u\ mii de ani de la na[terea Aposto-
lului Neamurilor, plasat\ de istorici
`ntre anii 7 [i 10 dup\ Cristos.
La Liturghia celebrat\ de s\rb\-
toarea Apostolilor Petru [i Pavel (du-
minic\, 29 iunie), cei doi succesori ai
apostolilor au intrat `mpreun\ `n Ba-
zilica „Sfântul Petru“: `mpreun\ au
urcat la altar, preceda]i de un diacon
latin [i de unul ortodox, purtând car-
tea Evangheliilor; `mpreun\ au as-
cultat cântarea Evangheliei `n latin\
[i `n greac\; `mpreun\ au ]inut cu-
vântul de `nv\]\tur\, mai `ntâi Pa-
triarhul Ecumenic, [i apoi Papa;
`mpreun\ au rostit Crezul, Simbolul
Niceo-Constantinopolitan, `n limba
original\, greaca, dup\ practica li-
turgic\ a Bisericii bizantine; [i-au
dat semnul p\cii [i, la final, au bine-
cuvântat `mpreun\ credincio[ii. Dar,
`nainte de toate - dup\ aproape o mie
de ani de desp\r]ire `ntre Orient [i
Occident -, a fost celebrat\ de Episco-
pul Romei [i de Patriarhul Constan-
tinopolului o rug\ciune vizibil mar-
cat\ de unitate.
„Dincolo de dificult\]ile conside-
rabile care persist\ asupra cunoscu-
telor problematici, dorim cu adev\-
rat [i ne rug\m foarte mult - a afir-
mat Patriarhul Bartolomeu I `n omi-
lie - pentru ca aceste dificult\]i s\ fie
dep\[ite [i s\ `nceteze cât mai rapid
cu putin]\, pentru a atinge obiecti-
trecând pe-acolo [i auzind prin vreo
cr\p\tur\ pe bogatul bolnav stri-
gând [i cerând pâine, l\crimeaz\ [i
suspin\ [i se roag\ ca mai bine s\ fie
a[a, s\rac, dar s\n\tos, decât s\ aib\
`mpreun\ cu bog\]ia [i boala. {i nu
numai `n privin]a s\n\t\]ii, ci [i `n
aceea a na[terii de prunci nu se vede
nerecunosc\toare, nici s\ nu `nvinov\]im pe St\pân, ci `ntru
toate s\ mul]umim [i numai un singur lucru s\ socotim c\
este `nfrico[at - p\catul [i numai unul bun - dreptatea.“
vul dorin]ei finale, spre slava lui
Dumnezeu“.
Interesant\ a fost [i imaginea pe
care Patriarhul ortodox a folosit-o
pentru a-i aminti pe cei doi apostoli:
R\s\ritul „`i cinste[te `n mod obi[nuit
[i printr-o icoan\ comun\, `n care sau
cu nimic mai presus bogatul decât
s\racul.
Pentru c\ mul]imea de copii sau
lipsa de copii se vede deopotriv\ [i la
unii [i la al]ii. Ba [i aici poate vedea
cineva mai prejos pe bogat decât s\-
racul. C\ci s\racul, chiar dac\ nu
devine tat\, nu simte mare durere,
„S\ nu bomb\nim, dar, asemenea slugilor
]in `n sfintele lor mâini o mic\ barc\
cu pânze, care simbolizeaz\ Biserica,
sau se `mbr\]i[eaz\ unul pe altul [i `[i
dau s\rutul `n Cristos. Tocmai acest
s\rut - a `ncheiat Patriarhul Ecume-
nic, adresându-se Papei - am venit
s\-l schimb\m cu Dumneavoastr\“.
pe când bogatul cu cât `[i vede spo-
rind averea, cu atât este mu[cat [i
mai tare de lipsa de prunci [i
nu are nici o bucurie când se gânde[-
te la lipsa mo[tenitorului. Iar mo[te-
nirea s\racului, chiar dac\ pleac\ de
aici f\r\ copii, din pricina pu]in\t\-
]ii ei, nu se face pricin\ de lupt\ [i
certuri, ci trece la prieteni [i la rude.
Dar cea a bogatului, atr\gând mul]i
ochi la sine, adesea ajunge `n mâna
vr\jma[ilor celui mort.
{i asta pe când `nc\ tr\ie[te ace-
la. Iar el, [tiind c\ aceste lucruri s-
au `ntâmplat [i altora, va tr\i o
via]\ mai cumplit\ decât orice
moarte, a[teptând s\ i se `ntâmple
acela[i lucru [i lui. ~ns\, cele legate
de moarte nu sunt, oare, comune?
Nu [i asupra boga]ilor [i asupra
s\racilor vin mor]ile f\r\ de veste,
iar dup\ moarte nu la fel se desface
[i trupul unora [i al celorlal]i [i
devine praf [i cenu[\ [i `l m\nânc\
viermii? Da, dar cele ale `ngrop\rii,
ar zice careva, nu sunt la fel. {i care
e câ[tigul? Când a[ezi hain\ str\lu-
cit\, scump\ [i aurit\ peste bogat,
nimic altceva nu faci mai mult decât
s\ spore[ti ura `mpotriva lui [i s\-i
faci osânda [i mai mare.
C\ci deschizi gurile tuturor `mpo-
triva celui mort [i atragi mii de bles-
teme asupra lui [i aprinzi mai tare
invidia din pricina l\comiei. Fiindc\
fiecare ar sfâ[ia [i ar sugruma [i ar
blestema pe cel mort c\ nici acum,
când a murit, nu [i-a l\sat la o parte
nebunia dup\ averi. {i nu numai a-
cesta este r\ul, ci mai deschizi [i o-
chii sp\rg\torilor de morminte. ~n-
cât pompa de la `nmormântare i se
face, mai degrab\, pricin\ de mult\
necuviin]\. Trupul unui s\rac nu ar
dori nimeni s\-l dezbrace, c\ci s\r\-
cia hainelor este paznic al trupului.
Aici `ns\, z\voare [i `ncuietoare [i
u[i [i paznici. {i toate acestea sunt
zadarnice, c\ci pofta de bani, chiar
dac\ ho]ii [tiu toate aceste m\suri
de paz\, `i convinge s\ `ndr\zneasc\
a face asemenea r\ut\]i.
A[adar, cinstirea prea mare dat\
celui mort aduce, pân\ la urm\, o-
Papa, `n mesajul s\u, a amintit
de Anul Sfântului Pavel deschis cu o
sear\ `nainte [i de chemarea aposto-
lului la unitate: „La `mplinirea a do-
u\ mii de ani, am dorit s\ proclam a-
cest jubileu special care, fire[te, va
avea `n centru Roma, `n special Ba-
zilica «Sfântul Pavel din afara Zidu-
rilor» [i locul martirajului s\u, Tre
Fontane. Dar el va implica Biserica
`ntreag\, plecând de la Tars, ora[ul
natal al lui Pavel, [i de la alte locuri
pauline, ]int\ de pelerinaje `n Turcia
de azi, precum [i `n }ara Sfânt\ [i `n
Insula Malta, unde apostolul a ajuns
dup\ un naufragiu [i a aruncat s\-
mân]a roditoare a Evangheliei. ~n re-
alitate, orizontul Anului Paulin nu
poate fi decât universal, pentru c\
Sfântul Pavel a fost, prin excelen]\,
apostolul acelora care, `n compara]ie
cu evreii, erau «cei de departe» [i ca-
re, «datorit\ sângelui lui Cristos»,
au devenit «aproape» (cf. Ef. 2,13)“.
Gesturile [i cuvintele transmise
de cei doi lideri la Roma face s\ ne
gândim la zilele c\l\toriei Papei Be-
nedict al XVI-lea `n Turcia, la `ntâl-
nirea de la sediul din Fanar (Istan-
bul), `n noiembrie 2006, la binecu-
vântarea dat\ `mpreun\ din balco-
nul sediului Patriarhatului Ecume-
nic, la momentul când cei doi s-au
prins de mân\. Drumul `nceput aco-
lo, duminic\, 29 iunie 2008, a cunos-
cut un moment de cre[tere.
A[a cum sublinia Radio Vatican,
„este `nc\ mult drum de f\cut, [i
sunt goluri de umplut, puncte de ve-
dere ce au nevoie de aprofund\ri,
dar gesturi precum cele relatate vor
s\ spun\ mult [i sunt motive de spe-
ran]\ pentru procesul de unitate al
Bisericii“, sunt gesturi elocvente pe
calea dialogului ecumenic pentru u-
nitatea cre[tinilor.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I
car\ asupra lui, pe când cel care are
o `nmormântare simpl\ are parte de
cinste dup\ aceea. Cel bogat `ns\ es-
te necinstit [i dezbr\cat. Iar dac\ nu
se `ntâmpl\ nimic din acestea, nici
a[a nu are mai mult decât cel s\rac,
doar c\ ofer\ viermilor o mas\ mai
bogat\ [i putrezirea este mai mare.
Spune-mi, aceste lucruri sunt vred-
nice de a le ferici? {i cine este atât de
tic\los [i nenorocit s\ cread\ c\ un
om poate fi invidiat din pricina aces-
tor lucruri? {i nu numai acestea, ci
[i pe celelalte, dac\ le lu\m pe rând
[i le vom cerceta `n am\nunt, vom
g\si c\ s\racii au mult mai multe
decât boga]ii.
Luând aminte `n am\nun]ime la
toate acestea [i ad\ugându-le [i pe
toate celelalte (c\ zice: „D\ `n]elep-
tului prilej [i mai `n]elept va fi (Pilde
9, 9)), [i aducându-ne aminte necon-
tenit c\ mul]imea averilor [i a ban-
ilor nu aduce nimic bun `n plus celor
ce le au, ci griji [i lupte [i fric\ [i pri-
mejdii, s\ nu socotim c\ avem ceva
mai pu]in decât boga]ii. C\ dac\ sun-
tem treji, vom avea mai mult [i `n
cele dup\ Dumnezeu [i `n toate cele
ale veacului de acum. C\ bucuria [i
siguran]a [i slava cea bun\ [i s\n\-
tatea trupului [i filosofia sufletului
[i n\dejdile cele bune [i a nu p\c\tui
degrab\ la s\raci le va g\si cineva
mai degrab\ decât la boga]i.
S\ nu bomb\nim, dar, asemenea
slugilor nerecunosc\toare, nici s\
nu `nvinov\]im pe St\pân, ci `ntru
toate s\ mul]umim [i numai un sin-
gur lucru s\ socotim c\ este
`nfrico[at - p\catul [i numai unul
bun - dreptatea. Dac\ vom avea o
astfel de a[ezare a inimii, nu ne va
mu[ca nici boala, nici necinstea, nici
altceva din cele care par c\ sunt
`ntrist\toare, ci prin toate vom
culege rodul bucuriei curate [i vom
avea parte de bun\t\]ile cele vi-
itoare cu harul [i cu iubirea de oa-
meni a Domnului nostru Iisus
Hristos `mpreun\ cu Care Tat\lui [i
Duhului Sfânt slav\ `n vecii vecilor.
(Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii [i
cuvv=nt\ri deespree educca]ia copiiloor))
 Vineri, 4 iulie 2008
Actualitatea
religioas\
Un zâmbet irlandez, pentru copiii
din centrele de plasament ie[ene
a ~n seara aceasta, un grup de irlandezi sose[te la Ia[i, `n vederea desf\[ur\rii unor diverse activit\]i `n
centrele de plasament ie[ene a Sosirea irlandezilor la Ia[i a devenit o tradi]ie a Asocia]iei Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i Români (ASCOR), Ia[i, anul acesta `mplinindu-se zece ani de frumoas\ colaborare a
de Magdalena
CIUBOTARU
La Centrul de plasament „C. A.
Rossetti“ din Ia[i va sosi, `n seara
aceasta, un grup de irlandezi, elevi
la diferite licee din Belfast, pentru
a desf\[ura un proiect de var\ `n
care vor fi implica]i copiii din cen-
trele de plasament din Ia[i. Ace[-
tia au semnat un contract de par-
teneriat cu Asocia]ia Studen]ilor
Cre[tini Ortodoc[i Români (AS-
COR), filiala Ia[i, care le ofer\ vo-
luntari pentru a intermedia dia-
logul cu ace[ti copii.
„Irlandezii desf\[oar\ activit\]i
cu copiii din centre de plasament
de aproximativ zece ani. Fonduri-
le le ob]in din organizarea diferi-
telor evenimente, din sponsori-
z\ri [i chiar din banii proprii. ~mi
aduc aminte cum unul dintre b\-
ie]i, Steven, [i-a t\iat p\rul pen-
tru a ob]ine 300 de euro. Din ba-
nii strân[i, cump\r\: juc\rii, o-
biecte sportive, creioane colorate,
c\r]i de colorat, diverse jocuri, ca-
douri, pe care le folosesc `n `ntâl-
nirile cu ace[ti copii“, a afirmat
Cristina Panainte, coordonator al
Departamentul de Asisten]\ Soci-
al\ din ASCOR.
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a
a SEMINAR DESPRE FON- culturii [i Dezvolt\rii Rurale [i al-
DUL EUROPEAN AGRICOL, ~N tele.
Scopul acestei `nt=lniri este de a
ARHIEPISCOPIA SIBIULUI: Bi- oferi informa]ii, de a dezvolta abili-
roul de Asisten]\ Social\ al Arhie-
piscopiei Sibiului, cu binecuvânta-
rea ~nalt Preasfin]itului Lauren]iu
Streza, Arhiepiscopul Sibiului [i
Mitropolitul Ardealului, `n colabo-
rare cu Asocia]ia Direc]ia pentru A-
gricultur\ [i Dezvoltare Rural\ Si-
biu, a organizat, `n perioada 3-4 iu-
lie, un seminar de informare despre
Fondul European Agricol [i de Dez-
voltare Rural\, informeaz\ Mitro-
polia Ardealului.
Beneficiarii acestuia vor fi 45 de
preo]i din mediul rural, interesa]i
de scrierea de proiecte [i accesarea
acestor fonduri. Vor fi abordate su-
biecte precum: renovarea [i conser-
varea satelor, cuno[tinte practice
de accesare pe internet a informa]i-
ilor de pe site-ul Ministerului Agri-
~n Centrul de Plasament „C. A. Rossetti“ - planificarea activit\]ilor, iulie 2007
Timp de dou\ s\pt\mâni, zece
voluntari ASCOR vor locui cu ir-
landezii la Centrul de Plasament
„C. A. Rossetti“. Condi]ia necesar\
pentru `nscrierea `n acest program
a fost cunoa[terea limbii engleze.
„Pentru mine, este
o adev\rat\ bucurie s\
pot participa“
„Este a treia oar\ când particip
la acest proiect [i `mi face pl\cere.
Exist\ mai multe motive. ~n pri-
mul rând, iubirea pentru copiii, ur-
meaz\ perfec]ionarea limbii, cu-
noa[terea unei noi culturi, a unor
oameni noi. Sincer\ s\ fiu, nici nu
simt când trece timpul. Pentru mi-
ne, este o adev\rat\ bucurie s\ pot
participa“, a spus Elena Aftimescu,
voluntar ASCOR.
Activit\]ile desf\[urate `n trei
dintre centrele de plasament din
Ia[i, [i anume: „Ion Holban“, „C. A.
Rossetti“, „Gulliver“, sunt diverse.
„Avem dou\ `nt=lniri pe zi cu
copiii, 10:00-12:00 [i 14:00-17:00.
Suntem `mp\r]iti `n trei grupe,
formate din voluntari irlandezi [i
români, [i fiecare grup\ merge la
centrul de plasament la care este
repartizat\, dup\ orarul care se fa-
ce chiar din prima zi. Dar `n acest
proiect nu desf\[ur\m doar activi-
t\]ile necesare [i de a forma echipe
care s\ scrie [i s\ implementeze
proiecte pe Fondul Agricol [i de
Dezvoltare Rural\.
a SIMPOZIONUL INTERNA-
}IONAL „STAT {I VIA}| PRIVA-
T| ~N REGIMURILE COMUNIS-
TE“, ~N ARDEAL: Sub `naltul pa-
tronaj al Arhiepiscopiei Sibiului [i
Mitropoliei Ardealului, al Consiliu-
lui Jude]ean Bra[ov, al Prim\riei [i
al Consiliului Local al Municipiului
F\g\ra[, la M\n\stirea Brâncovea-
nu - Sâmb\ta de Sus, a avut loc
deschiderea Simpozionului Inter-
na]ional „Stat [i via]\ privat\ `n re-
gimurile comuniste“, informeaz\ A-
gen]ia de {tiri BASILICA. Proiec-
tat\ a se desf\[ura `n zilele de 3-5
Ieri, 3 iulie, PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei,
`mpreun\ cu un sobor de preo]i, a s\vâr[it slujba punerii pietrei de temelie
pentru o nou\ biseric\, ce se va construi `n municipiul Craiova, informeaz\
Mitropolia Olteniei. Noul l\ca[ de cult cre[tin-ortodox se va construi `n zona
aeroportului craiovean [i va purta hramul „Na[terea Maicii Domnului“.
t\]i cu copiii. Restul timpului `l pe-
trecem cu irlandezii, pentru a pla-
nifica activit\]ile [i pentru a ne cu-
noa[te mai bine unii pe al]ii. ~n fie-
care sear\, primim câte 20 de lei
pentru a lua masa `n ora[ al\turi
de ei. Cred c\ acest proiect are nu-
meroase avantaje [i m\ bucur c\
fac [i eu parte dintre cei care parti-
cip\“, a spus cu entuziasm Marta
Gr\dinaru, voluntar ASCOR.
„M\ impresioneaz\
d\ruirea [i iubirea
irlandezilor pentru copii“
Copiii din centrele de plasa-
ment ie[ene a[teapt\ cu sufletul la
gur\ s\ vad\ ce surprize le-au pre-
g\tit irlandezii. „Abia a[tept s\ vi-
n\, m-am `mprietenit cu ei, i-am
`nv\]at [i câteva cuvinte `n româ-
n\. Cel mai mult `mi place s\
merg la McDonalds [i la Mall, un-
de mânc\m pizza [i ne juc\m“, a
spus unul dintre copiii de la Cen-
trul „Ion Holban“.
Copiii s-au ata[at de voluntarii
irlandezi [i de cei români. „~mi este
dor de irlandezi [i a[ vrea s\ stea
mai mult pe la noi. Ei m-au `nv\]at
s\ fac br\]\ri [i c\]ei din baloane.
Eu am `nv\]at un cântec [i am s\
le fac o dedica]ie special\“, a spus
cu zâmbetul pe buze o alt\ feti]\.
iulie, manifestarea [tiin]ific\ se bu-
cur\ de sprijinul Funda]iei Cultu-
rale „Negru Vod\“ F\g\ra[, al In-
stitutului de Investigare a Crime-
lor Comunismului `n România
(IICCR) [i Asocia]iei Culturale
„Mozaic“ Cluj-Napoca.
Cuvântul de bun venit al organi-
zatorilor a fost rostit de prof. Floren-
tin Olteanu, care s-a referit [i la le-
g\tura dintre simpozion [i proiectul
transform\rii fostei Cet\]i/castel
medieval din F\g\ra[ `ntr-un mu-
zeu al represiunii comuniste `mpo-
triva adversarilor din fostele insti-
tu]ii militare [i a ]\ranilor f\g\r\-
[eni. Totodat\, a salutat [i `ncurajat
prezen]a elevilor de liceu premia]i
de IICCR prin prezen]a la cursurile
unei [coli de var\, recompens\ acor-
dat\ pentru interesul [i efortul lor
`n studierea [i `n]elegerea sistemu-
lui represiv comunist.
Un b\ie]el a f\cut diverse de-
sene [i dore[te s\ le ofere cadou
voluntarilor. „Aici este un peisaj de
var\, aici o livad\, aici un copac `n-
florit. Irlandezilor le plac desenele
mele [i mi-au spus c\ sunt talentat
[i mi-au d\ruit culori [i blocuri de
desen. A[ vrea [i eu s\ merg `n Ir-
landa pentru câteva zile m\car. Ir-
landezii sunt prietenii no[tri. Sunt
veseli [i ne aduc daruri frumoase.“
Cu aceast\ ocazie, copiii de la
Centrul „Gulliver“ au f\cut diver-
se obiecte de artizanat pentru o
expozi]ie cu vânzare. Dup\ spuse-
le educatorilor, banii ob]inu]i vor
fi ai copiilor [i vor putea s\ `[i cum-
pere ce doresc.
Voluntarii irlandezi vin `n Ia[i
pentru c\ au g\sit aici copii cu care
s\ `[i desf\[oare activit\]ile. „M\
impresioneaz\ d\ruirea [i iubirea
irlandezilor fa]\ de copii. Sunt un
exemplu pentru noi. De la ei `nv\-
]\m jocuri, diverse activit\]i pe ca-
re apoi le aplic\m [i `n activit\]ile
noastre. Venirea irlandezilor `i scoa-
te pe copii din ritualul lor zilnic, `i
motiveaz\, `i `nv\]\ cum s\ se
poarte. Este un real beneficiu, se
simt [i ei oameni... m\car pentru
câteva zile,“ ne-a mai spus Cristina
Panainte, coordonator al Departa-
mentului Asisten]\ Social\ din ca-
drul ASCOR. a
a CONCERT DE MUZIC|
CLASIC| ~N MEMORIA SFÂN-
TULUI {TEFAN CEL MARE: La
Vaslui a avut loc miercuri un con-
cert de muzic\ clasic\ `n memoria
Sfântului Voievod {tefan cel Mare,
informeaz\ TRINITAS TV.
Spectacolul, care a `nceput la ora
21:00 `n Pia]a Civic\, a fost sus]inut
de Cvartetul „Colosseum“ din Ia[i.
Rodica Pop, directorul Centrului
jude]ean pentru conservarea culturii
tradi]ionale din Vaslui, a declarat c\
manifestarea are valoare de rec-
viem, dedicat Sfântului Voievod {te-
fan cel Mare, a c\rui influen]\ se fa-
ce `nc\ sim]it\ [i ast\zi.
Concertul dedicat Sfântului {te-
fan cel Mare este organizat de Cen-
trul Jude]ean pentru Conservarea
[i Promovarea Culturii Tradi]iona-
le `n colaborare cu autorit\]ile loca-
le din Vaslui. a
5
O catedral\
pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
pentru sus]inerea construirii
CATEDRALEI MÂNTUIRII
NEAMULUI
LEI:
RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
USD:
RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
EURO:
RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
PE SCURT
Patriarhia Român\
are un site nou
Mar]i, 1 iulie a.c., a fost lansat noul site
oficial al Patriarhiei Române, www.pa-
triarhia.ro, informeaz\ Agen]ia de {tiri
BASILICA. Propunând o interfa]\ gra-
fic\ foarte dinamic\ [i extrem de func-
]ional\, noul site a fost realizat la ini]i-
ativa [i cu binecuvântarea Preafericitu-
lui P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române. Este un site ce folo-
se[te tehnologii informatice moderne,
iar structura informa]iilor a fost gândi-
t\ astfel `ncât cititorul care caut\ o in-
forma]ie sau un document anume s\ le
g\seasc\ u[or. Vizitatorii virtuali vor
putea g\si [i accesa chiar de pe pagina
principal\ a acestei noi versiuni a site-
ului ultimele [tiri publicate de c\tre
Agen]ia Basilica a Patriarhiei Române,
precum [i comunicatele sau documente-
le importante referitoare la via]a Biseri-
cii Ortodoxe Române. Mai mult, prima
pagin\ propune link-uri directe c\tre in-
stitu]iile media ale Patriarhiei Române,
ceea ce permite cititorului accesul direct
la ansamblul informa]iilor privitoare la
Patriarhia Român\. Pe de alt\ parte, s-
a dorit ca noul site s\ reprezinte o pa-
gin\ de prezentare a Patriarhiei Româ-
ne, nu numai pentru cititorii români, ci
[i pentru cei din str\in\tate. ~n acest
sens, exist\ [i o versiune `n limba en-
glez\ a site-ului, iar prima pagin\ pro-
pune o prezentare pe scurt a Bisericii
Ortodoxe Române `n 5 limbi, englez\,
francez\, german\, rus\ [i greac\.
Al 76-lea Congres al
Episcopiei Ortodoxe
Române Vatra
Româneasc\ din America
~ncep=nd de ast\zi, p=n\ pe 6 iulie a.c.,
se desf\[oar\, `n Grass Lake, Michigan,
cel de-al 76-lea Congres al Episcopiei
Ortodoxe Române Vatra Româneasc\
din America, informeaz\ Agen]ia de
{tiri BASILICA. Congresul va lua `n
discu]ie propunerea de unificare a celor
dou\ eparhii române[ti din America,
respectiv Episcopia Ortodox\ Român\
(Vatra Româneasc\), aflat\ sub juris-
dic]ia Bisericii Ortodoxe din America [i
Arhiepiscopia Ortodox\ Român\ din
America [i Canada, aflat\ sub jurisdic-
]ia Patriarhiei Române. Cele dou\
structuri episcopale române[ti sunt des-
p\r]ite, din punct de vedere jurisdic]io-
nal, din anul 1947. Propunerea a fost
stipulat\ `n documentul comun, rezul-
tat `n cadrul `ntâlnirii comisiei de dia-
log dintre cele dou\ eparhii române[ti
din America [i Patriarhia Român\, care
a avut loc `n zilele de 25-27 februarie a-
le acestui an. ~n cadrul declara]iei co-
mune semnate `n luna februarie de c\-
tre reprezentan]ii celor dou\ episcopii
române[ti din America [i cei ai Patriar-
hiei Române, s-au f\cut pa[i importan]i
`n vederea realiz\rii acestui deziderat
al românilor ortodoc[i de dincolo de
ocean. a
6 Vineri, 4 iulie 2008
Reportaj
S\rb\toarea Sfântului Voievod {tefan, la Putna
a Mii de credincio[i din ]ar\, dar [i de peste hotare s-au rugat, pe 2 iulie, la morm=ntul Sf=ntului Voievod {tefan cel Mare, de la a c\rui
trecere la cele ve[nice s-au `mplinit, `n urm\ cu 2 zile, 504 ani a Slujba a fost oficiat\ de un sobor de episcopi, preo]i [i diaconi, condus
de ~nalt Preasfin]itul Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei a M\n\stirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, este cea
mai important\ ctitorie a Sfântului Voievod {tefan cel Mare, fiind numit\ de Mihai Eminescu „Ierusalimul
neamului românesc“, iar mormântul marelui voievod, care se afl\ aici, „altarul credin]ei str\mo[e[ti“ a
de Silviu DASC|LU
Mii de credincio[i din ]a-
r\, dar [i din Republica
Moldova sau Ucraina, au
s\rb\torit, pe 2 iulie, la
Putna, pe Sf=ntul Voievod
{tefan cel Mare.
Dintre ace[tia, numero[i
bucovineni [i-au luat costu-
mele populare, de s\rb\toa-
re, [i au venit s\ asculte
Sf=nta Liturghie [i s\ se
`mp\rt\[easc\ `n ziua c=nd
s-au `mplinit 504 ani de la
trecerea la cele ve[nice ale
marelui voievod moldovean.
Slujba Sfintei Liturghii
a fost oficiat\ de IPS Teo-
fan, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, `mpreun\ cu
IPS Pimen, Arhiepiscopul
Sucevei [i R\d\u]ilor, cu
PS Calinic Boto[\neanul,
episcop vicar al Arhiepisco-
piei Ia[ilor, PS Corneliu
B=rl\deanul, arhiereu vi-
car al Episcopiei Hu[ilor, a-
l\turi de un sobor de preo]i
[i diaconi.
5 lucruri care
`l fac „Mare“
pe Voievodul {tefan
~n cuv=ntul de `nv\]\tu-
r\ de dup\ Sf=nta Evan-
ghelie, IPS Teofan a ar\tat
c\ via]a voievodului s-a
desf\[urat sub semnul cru-
cii [i al poruncilor M=ntui-
torului.
„Ziua de ast\zi este una
special\, pentru c\ s\rb\-
torim, a[a cum se cuvine,
pe binecredinciosul voievod
{tefan cel Mare [i Sf=nt.
Spunem c\ Sf=ntul {tefan
este «cel Mare». ~n]elegem
aceasta pentru c\ a fost bi-
ruitor `n r\zboaie [i mare
ctitor de biserici [i m\n\s-
tiri; [i se cuvine pentru a-
ceste dou\ ra]iuni s\-l nu-
mim «Mare». ~ns\, el nu es-
te mare doar pentru aceste
dou\ motive. Citind de di-
minea]\ o introducere la
slujba de pomenire a Sf=n-
tului {tefan, scris\ de
Preafericitul P\rinte Patri-
arh Daniel, am sesizat aco-
lo cinci lucruri, pentru care
socotesc c\ atunci [i acum,
con[tiin]a neamului rom=-
~n cuv=ntul de `nv\]\tur\ de dup\ Sf=nta Evanghelie, IPS Teofan a ar\tat c\ via]a
voievodului s-a desf\[urat sub semnul crucii [i al poruncilor M=ntuitorului
nesc `l nume[te «cel Mare»
pe Sf=ntul {tefan. A dorit
el, sau a r=nduit Dumne-
zeu, ca `nceputul domniei
s\ aib\ loc `n Joia cea ma-
re. Dac\ a dorit el, `nseam-
n\ un lucru foarte mare.
S\ nu a[tep]i o zi de s\rb\-
toare, c=nd po]i preg\ti un
praznic mare s\ te vese-
le[ti tu [i curtenii t\i, ci s\
alegi o zi de post, a[ez=n-
du-te pe tine la umbra Cru-
cii [i socotind c\ Sf=nta ~m-
p\rt\[anie constituie izvo-
rul puterii ca domn este un
lucru mare. Iar dac\ aceas-
ta a r=nduit-o Dumnezeu,
cu at=t mai mult, pentru c\
Dumnezeu [tia sub ce egi-
d\ s\ `l a[eze, pentru c\
[tia Hristos sub ce semn [i
acoperire s\ `l a[eze la `n-
ceputul domniei.
~n al doilea r=nd, se a-
minte[te de cronicar c\ `-
nainte de marile momente
ale domniei sale, postea [i
se ruga; [i un om care pos-
te[te [i se roag\, este un
om mare. C=nd pierdea un
r\zboi, socotea c\ aceasta
este din cauza p\catelor
sale; [i un om care are
con[tiin]a c\ este slab, c\
este sub vremi, c\ [i el
poate s\ s\v=r[easc\ un
p\cat, este mai mare [i mai
puternic dec=t acel care
`nviaz\ mor]ii. Con[tient
de p\catele sale, m\ritul
{tefan merge [i `[i apleac\
genunchii `n fa]a duhov-
c\tre poporul dreptcredincios, care i-a spus: bun, mare [i sfânt. Bun
condus ]ara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi
nicului s\u, arat=nd, prin
aceasta, duh de poc\in]\.
Se spune c\ avea o mare
evlavie la marii mucenici
Dimitrie, Gheorghe [i Pro-
copie. Iar un om care pri-
me[te putere din via]a sfin-
]ilor [i `i socote[te ocroti-
tori, este un om mare. Dar
mai presus de toate, Sf=n-
tul {tefan a fost [i r\m=ne
mare pentru c\ a fost un
om al Evangheliei. La `nce-
putul veacului XVI, Moldo-
va a pierdut un voievod,
dar cerul a c=[tigat un
sf=nt, care vegheaz\ asu-
pra noastr\“, a spus, `n cu-
v=ntul rostit, IPS Teofan.
De asemenea, IPS Teo-
fan a spus credincio[ilor c\
toate demersurile de ap\-
rare a ]\rii [i a Bisericii au
fost f\cute prin „u[a“ care
se nume[te Hristos, prin
care se afl\ m=ntuirea.
La r=ndul s\u, p\rintele
Melchisedec Velnic, stare-
]ul M\n\stirii Putna, a
spus c\ {tefan cel Mare a
fost un ap\r\tor al cre[ti-
n\t\]ii, at=t din dreapta,
c=t [i din st=nga Prutului.
„Prin {tefan, dup\ cum
spunea cronicarul, s-a `m-
plinit g=ndul lui Dumne-
zeu, pentru c\, `n 1457, la
patru ani de la C\derea
Constantinopolului, ia c=r-
ma }\rii Moldovei. S-a f\-
cut ap\r\tor al cre[tin\t\-
]ii, al dreptei credin]e, dar,
mai `nainte de toate, s-a
f\cut ap\r\tor al ]\rii sale,
al Moldovei, [i aici, la gurile
Dun\rii, a [tiut s\ opreasc\
mul]imea p\g=nilor care
voiau s\ subjuge cre[-
tin\tatea `ntreag\. De a-
ceea, venim la morm=ntul
marelui Voievod [i `n a-
ceast\ zi de 2 iulie c\ut\m
s\ aducem prinos de recu-
no[tin]\ [i de mul]umire“, a
spus p\rintele Melchisedec.
Invita]i din ]ar\
[i de peste hotare
La slujba de pomenire a
Sf=ntului {tefan cel Mare
au participat credincio[i
din toat\ ]ara, dar [i de
peste hotare. Astfel, la fi-
nalul Sfintei Liturghii, cre-
dincio[ii au ascultat o serie
M\ritul Voievod {tefan cel Mare a fost cinstit dintotdeauna de
pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusin]a cu care a
[i tr\d\tori, [i sfânt pentru lucrarea lui `ntru ap\rarea `ntregii
cre[tin\t\]i [i zidirea unui mare num\r de biserici [i m\n\stiri.
de c=ntece religioase [i lai-
ce, care-l evocau pe Voievo-
dul {tefan cel Mare, sus]i-
nute de un cor de copii din
satul Laura, Vicovul de
Sus, precum [i o serie de
c=nt\ri religioase ale unui
cor de m\icu]e de la M\-
n\stirea „Marta [i Maria“,
din Republica Moldova. De
asemenea, au participat
stare]i [i stare]e de la m\-
n\stirile din apropiere,
precum [i reprezentan]i ai
autorit\]ilor locale [i jude-
]ene. ~n semn de respect fa-
]\ de marele voievod, o fan-
far\ a Poli]iei de Frontier\
a rostit imnul de stat al Ro-
m=niei, precum [i c=teva
c=ntece eroice, timp `n care
reprezentan]ii autorit\]ilor
au depus coroane de flori la
morm=ntul domnitorului
din biserica m\n\stirii.
Dup\ `ncheierea litur-
ghiei, dup\ ce IPS Teofan a
citit rug\ciunea de dezle-
gare de p\cate, pelerinii au
fost invita]i s\ serveasc\
masa la trapeza m\n\sti-
rii, unde au fost servi]i cu
bor[, sarmale [i pe[te fript.
Putna, „Ierusalimul
neamului rom=nesc“
M\n\stirea Putna, cu
hramul „Adormirea Maicii
Domnului“, este cea mai
important\ ctitorie a Sfân-
tului Voievod {tefan cel
Mare, fiind definit\ de Mi-
hai Eminescu ca fiind „Ie-
rusalimul neamului româ-
nesc“, iar mormântul ma-
relui voievod, care se afl\
aici, „altar al credin]ei
str\mo[e[ti“. Biserica M\-
n\stirii Putna a fost
sfin]it\ la data de 3 sep-
tembrie 1470 de 64 de ier-
arhi [i preo]i. O alt\ ctito-
rie este m\n\stirea Vo-
rone], ridicat\ pe locul
unui schit din lemn, `n
care, potrivit tradi]iei, ar fi
tr\it Daniil Sihastrul, de la
care domnul Moldovei a
primit sfat [i cuvânt de
mângâiere `n ceas de grea
cump\n\. Biserica m\n\s-
tirii, cu hramul „Sfântul
Gheorghe“, a fost ridicat\
`n mai pu]in de patru luni,
din 26 mai pân\ `n 14 sep-
tembrie 1488. Ea [i-a câ[ti-
gat un renume deosebit `n
lumea `ntreag\ pentru pic-
turile sale exterioare, reali-
zate `n jurul anului 1547,
sub `ndrumarea mitropoli-
]ilor Teofan I [i Grigorie
Ro[ca. De asemenea, [i a[e-
z\mintele monahale din
Muntele Athos au benefici-
at de mâna darnic\ a voie-
vodului de a pune temelii
la locuri de `nchinare - este
cazul M\n\stirii Zografu,
pe care a ref\cut-o `n `ntre-
gime, `n ultimii ani de
domnie. Daniile h\r\zite
acestei m\n\stiri erau atât
de `nsemnate, `ncât c\lu-
g\rii de acolo `l considerau
drept ctitorul ei. A mai
acordat ajutoare m\n\stir-
ilor atonite Vatoped, Sfân-
tul Pavel, Constamonit [i
Grigoriu, cea din urm\ fi-
ind ref\cut\ din temelii cu
sprijinul s\u. Toate aces-
tea p\streaz\ hrisoave de
danie [i unele obiecte de
cult de la „binecinstitorul [i
de Hristos iubitorul“ domn
moldovean. Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne l-a trecut pe marele
domn al Moldovei `n
sinaxarul [i calendarul
Bisericii `n ziua de 2 iulie,
cu numele „Binecredin-
ciosul voievod {tefan cel
Mare [i Sfânt, fiind cano-
nizat de Biserica Ortodox\
Român\ `n anul 1992.
Voievodul mare,
bun [i sf=nt
M\ritul Voievod {tefan
cel Mare a fost cinstit din-
totdeauna de c\tre poporul
dreptcredincios, care i-a
spus: bun, mare [i sfânt.
Bun pentru faptele sale de
milostenie, mare pentru
iscusin]a cu care a condus
]ara cu dreptate, Dumne-
zeu pedepsind prin el pe cei
lacomi [i tr\d\tori, [i sfânt
pentru lucrarea lui `ntru a-
p\rarea `ntregii cre[tin\-
t\]i [i zidirea unui mare
num\r de biserici [i m\-
n\stiri. El s-a n\scut la
Borze[ti, din p\rin]i bine-
credincio[i cre[tini, Voievo-
dul Bogdan al II-lea [i
doamna sa Maria-M\lina
Oltea, ar\tându-se din fra-
ged\ copil\rie cu deosebit\
dragoste fa]\ de ]ar\ [i cre-
din]a str\mo[easc\.
Ca om al rug\ciunii, e-
vlaviosul voievod a cerut
sfin]i]ilor p\rin]i s\ se roa-
ge pentru poporul drept-
credincios al Moldovei,
pentru o[tenii s\i, pentru
cei vii [i pentru mor]i. El
`nsu[i se ruga cu post, f\-
când nenum\rate fapte de
milostenie, `n vremuri de
primejdie mai ales, a[a
cum este `nf\]i[at pe icoa-
nele pictate `n ctitoria sa
de la Putna. Sfântul Cuvi-
os Daniil Sihastrul i-a fost
p\rinte [i pov\]uitor du-
hovnicesc [i `n]elept sf\tui-
tor `n ceasurile sale de ru-
g\ciune [i veghe. Deopotri-
v\, a fost om al `n]elepciu-
nii [i drept\]ii, precum [i al
iubirii [i iert\rii: „Te-am
iertat [i toat\ mânia [i ura
am alungat-o cu totul din i-
nima noastr\“, scria voie-
vodul, adresându-se boie-
rului s\u Mihu, unul din-
tre cei care participaser\ la
uciderea p\rintelui s\u.
Gândul mor]ii pururea l-a
avut `n minte, c\ci pentru
el moartea era, potrivit `n-
v\]\turii cre[tine, o str\-
mutare „de la cele vremel-
nice“ c\tre „loca[urile de
veci“, a[a cum el `nsu[i a
pus s\ se scrie pe piatra sa
de mormânt, preg\tit\ cu
12 ani `nainte de mutarea
la Domnul. a
O candel\
vegeaz\
ne`ncetat la
morm=ntul
voievodului
De la mutarea sa la
P\rintele ceresc, pân\ as-
t\zi, mormântul s\u de la
M\n\stirea Putna este
str\juit de o candel\ pu-
rurea aprins\, unde cre-
dinci[ii `[i pleac\ genun-
chiul cu evlavie [i rug\-
ciune c\tre Milostivul
Dumnezeu. M\ritul [i
dreptcredinciosul Voie-
vod {tefan cel Mare [i
Sfânt r\mâne, peste vea-
curi, o pild\ de adev\rat
conduc\tor de ]ar\, st\-
pânit permanent de cre-
din]a `n Puternicul Dum-
nezeu [i iubirea de Bise-
rica str\mo[easc\ [i ]ar\.

Actualitate
Turcia: Armata face apel la calm, dup\ demascarea unui complot
Comandantul trupelor
terestre turce[ti a lansat un
`ndemn public la calm, `n
urma arest\rii unor im-
portante personaje din ar-
mata Turciei. 21 de persoane
au fost arestate mar]i, `n
cadrul unei anchete a poli]iei
privind un posibil complot
`mpotriva actualului guvern.
Doi generali marcan]i `n
retragere se afl\ `n deten]ie,
iar arestarea lor a [ocat Tur-
cia - o ]ar\ `n care armata e
o institu]ie aproape sacro-
sanct\. Generalul Ilker Bas-
bug, al doilea ca rang militar
`n Turcia, a cerut `ntregii
popula]ii s\ ac]ioneze cu
calm. Totodat\, generalul a
respins relat\rile de pres\,
potrivit c\rora presupusul
complot `mpotriva guvernu-
lui ar fi fost discutat `ntr-o
`ntâlnire recent\ cu premie-
rul Erdogan. Unul dintre ge-
neralii aresta]i este pre[e-
dintele organiza]iei dur se-
Tokes atac\ politica UDMR-u
ului
a Laszlo Tokes crede c\ maghiarii sunt pe cale de dispari]ie din unele zone din Ardeal
a Pastorul reformat d\ vina pe politica de asimilare a românilor [i `ndeamn\ la autonomie
a Un deputat UDMR vorbe[te de „o crim\ ecologic\“ `n Ardeal a
Partorul reformat Laszlo
Tokes readuce `n actua-
litate discu]iile despre drep-
turile minorit\]ii maghiare
din România. Politicianul
vorbe[te despre asimilarea
for]at\ a comunit\]ii din ca-
re face parte, acesta dând
vina pe na]ionalismul ro-
mânesc.
Teama de asimilare
Europarlamentarul Las-
zlo Tokes a declarat, mier-
curi, la Târgu Mure[, la [e-
din]a Alian]ei Libere Euro-
pene, c\ maghiarii din Ro-
mânia nu au obiective care
urm\resc independen]a fa-
]\ de România, cu toate c\
acest lucru ar putea fi legi-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PNL FACE COMPETI-
}IE INTERN| ~NAINTE DE A-
LEGERI: Liberalii care doresc
s\ candideze la viitoarele ale-
geri parlamentare pentru un
colegiu uninominal sau altul
trebuie, mai `ntâi, s\ treac\
printr-o competi]ie intern\ `n
cadrul forma]iunii politice. ~n
acest sens, pre[edintele PNL,
premierul C\lin Popescu-T\-
riceanu, a anun]at, miercuri
seara, deschiderea unei com-
Vineri, 4 iulie 2008
culariste, care a organizat
proteste de mas\ `mpotriva
ini]iativelor religioase ale
partidului de guvernare. A-
cestea sunt figurile cele mai
importante re]inute `n ca-
drul unei anchete demarate
de mai bine de un an, `n
urma depist\rii unui depozit
de grenade de mân\ [i ex-
plozibil, la Istanbul.
Mai mul]i suspec]i au fost
pu[i sub acuzare, de atunci
[i pân\ `n prezent, pentru
incitare la revolt\ armat\
`mpotriva guvernului. Ulti-
mele arest\ri au avut loc
chiar `n ziua `n care procu-
rorul-[ef al Turciei a cerut
scoaterea `n afara legii a
partidului de guvern\mânt -
Partidul Drept\]ii [i Dezvol-
t\rii, care `[i are r\d\cinile
`n islamism -, pe motiv c\
acesta ar reprezenta o ame-
nin]are la adresa statutului
oficial, de republic\ laic\, al
Turciei. Pu]ini cred c\ `n-
timat. „Interesele maghiar-
ilor din România nu con-
travin intereselor democra-
tice ale românilor. Acolo
unde sunt asigurate drep-
turile minorit\]ilor, demo-
cra]ia este des\vâr[it\ [i
dorim ca România s\ de-
vin\ de drept [i de stat
membr\ a Europei. La fel ca
ursul brun, minoritatea ma-
ghiar\ a disp\rut din mari
teritorii din Transilvania,
nu `n ultimul rând datorit\
politicilor de asimilare du-
se de na]ionalismul româ-
nesc“, a sus]inut Tokes. A-
cesta a afirmat c\ [i `n pre-
zent exist\ comunit\]i a-
menin]ate de asimilare,
cum sunt ceang\ii din Mol-
dova, c\rora nu li se recu-
Laszlo Tokes, dornic de autonomie
peti]ii interne `n partid, pen-
tru ocuparea locurilor din co-
legiile uninominale. „Candida-
]ii vor fi selecta]i pe baza unei
competi]ii interne, din partid.
Fiecare trebuie s\ fie capabil
s\ strâng\ voturi pentru el“, a
declarat T\riceanu, men]io-
nând c\ to]i colegii s\i s-au ra-
liat acestei idei. ~n plus, lide-
rul PNL a vorbit [i despre lan-
sarea unei ac]iuni de atragere
a noi membri de partid, numi-
t\ „Por]ile Deschise“. „Vrem
NOU RECORD AL PETROLULUI - 146 DE DOLARI/BARIL: Pre]ul barilului de
petrol a atins, ieri diminea]\, un nou prag istoric: 146 de dolari, la bursa din
Londra. Motivele acestei noi cre[teri sunt sc\derile rezervelor de ]i]ei din Statele
Unite [i devalorizarea continu\ a dolarului. La New York, aurul negru a dep\[it
144 de dolari, dar, pân\ la finalul zilei, a ajuns la 143,57 de dolari, ceea ce
`nseamn\ cu aproape 3 dolari mai mult decât cota]iile din ziua precedent\.
ceputul audierilor pe aceas-
t\ tem\ la Curtea Consti-
noa[te nici m\car dreptul
la identitate.
D\ vina pe UDMR
~n continuare, europar-
lamentarul a atacat dur po-
litica adversarilor s\i din
UDMR. „Motivul pentru
situa]ia `n care ne afl\m `n
prezent trebuie c\utat `n
politica UDMR, care n-a
fost consecvent\ `n ultimii
19 ani. De aceea, `ncerc\m
s\ ne reprezent\m intere-
sele `n plan extern, `n mod
independent. Se vorbe[te `n
Europa c\ problema ma-
ghiarilor din România sau
problema minorit\]ilor re-
prezint\ o politic\ intern\
a fiec\rui stat, dar nu poa-
s\ atragem noi membri care
sunt, poate, cet\]eni simpli, cu
au o atitudine altruist\ [i care
consider\ c\, prin politic\, pot
aduce o `mbun\t\]ire vie]ii ce-
t\]enilor [i mediului `n care
tr\iesc. Vrem s\ deschidem
por]ile partidului pentru per-
sonalit\]i recunoscute din di-
ferite zone, fie c\ este vorba de
mediul academic, universitar,
de zona de cultur\ sau de cea
a profesiilor liberale“, a expli-
cat T\riceanu.
Generalii turci, spaima guvernului
tu]ional\ a Turciei [i ares-
t\rile ar fi avut loc `n a-
te fi a[a. Oportunismul po-
litic al UDMR a mers atât
de departe `ncât, `n 1996, a
renun]at la interesele mi-
noritare pentru a intra la
guvernare“, a sus]inut
Laszlo Tokes. „Din patru `n
patru ani, au pus cauza au-
tonomiei pe steag, dar `ntre
alegeri, au uitat de ea“, a
ad\ugat el.
Cu Marko Bella,
pentru autonomie
Totu[i, pentru c\ orice
demers politic nu poate re-
u[i pe cont propriu, pasto-
rul a anun]at c\, la negoci-
erile de m=ine dintre Con-
siliul Na]ional al Maghiari-
lor din Transilvania [i
UDMR, `i va propune lide-
rului Uniunii, Marko Bela,
unirea for]elor pentru au-
tonomie. „Sunt sigur c\ e o
gre[eal\ fatal\ renun]area
la autonomie. Potrivit filo-
sofiei UDMR, `n cazul `n
care comunitatea maghia-
r\ tace [i nu exprim\ re-
vendic\ri pentru auto-
nomie, UDMR o s\ aib\
succes [i mai multe rezul-
tate. S-a dovedit `ns\ c\ nu
a meritat s\ se renun]e la
autonomie. Am fi câ[tigat
mult mai mult prin politica
autonomist\, decât prin
guvernare“, a subliniat To-
kes. Acesta a precizat c\ re-
zultatul alegerilor locale nu
reflect\ `n mod adecvat
op]iunile politice ale comu-
nit\]ii maghiare din Româ-
nia, `n general, [i cele pri-
vind cauza autonomiei, `n
special. „Atât timp cât UD-
MR s-a men]inut 20 de ani
a CRISTIAN DIACONES-
CU, TRIMIS {EF LA PSD A-
RAD: Vicepre[edintele Cristi-
an Diaconescu a fost desem-
nat lider interimar al PSD
Arad, aceast\ decizie a condu-
cerii centrale a Partidului So-
cial Democrat survenind ca
urmare a faptului c\, s\pt\-
mâna trecut\, Biroul Jude-
]ean al organiza]iei ar\dene
[i-a depus mandatul. Depune-
rea mandatului conducerii or-
ceea[i zi din pur\ coinci-
den]\. a
ca un partid totalitar ma-
ghiar, p\strând mo[tenirea
comunismului, aleg\torii
maghiari au devenit vo-
tan]i maghiari, pentru c\
nu au avut posibilitatea de-
mocra]iei pluraliste. UD-
MR [i-a men]inut puterea
prin metode administrative
prin care a exercitat in-
fluen]\ [i presiune asupra
aleg\torilor“, a spus Laszlo
Tokes.
Dezastru ecologic
`n secuime
Pe lâng\ problemele le-
gate de autonomie, politi-
cienii maghiari mai au [i
probleme ecologice `n co-
munit\]ile lor. Astfel, de-
putatul UDMR, Garda
Dezso, a declarat, miercuri,
la Târgu Mure[, c\ }inutul
Secuiesc este `n pragul
unei catastrofe ecologice,
din cauza defri[\rilor ma-
sive ale p\durilor seculare.
Acesta a acuzat faptul c\
p\durile din Mun]ii Har-
ghitei, Mure[ului [i Covas-
nei sunt supuse unei crime
ecologice [i c\, `n aceste
zone, au fost dep\[ite cotele
de t\iere (exploatare) cu cel
pu]in 20 de ani. Deputatul
a spus c\, de[i a prezentat
dovezi cu privire la mafia
lemnului din zona secuimii,
autorit\]ile române nu au
luat nici o m\sur\, iar orice
dovad\ sau document scris
fie a fost f\cut pierdut, fie a
f\cut obiectul unor dosare
penale, care au fost, ulte-
rior, tergiversate. a
ganiza]iei jude]ene PSD Arad
s-a f\cut la Mamaia, `n cadrul
Comitetului Executiv PSD,
atunci luându-se decizia nu-
mirii unuia dintre vicepre[e-
din]ii partidului. Cristian Dia-
conescu a fost candidatul so-
cial-democra]ilor la Prim\ria
Capitalei, el clasându-se abia
pe locul 4, dup\ independen-
tul Sorin Oprescu, pedelistul
Vasile Blaga [i liberalul
Ludovic Orban. a
7
LUMEA PE SCURT
Amprentarea rromilor,
criticat\ `n PE
Mai mul]i membri ai
Parlamentului European au criti-
cat miercuri planul guvernului de
la Roma de amprentare a copiilor
rromi, acuzându-l c\ aduce `n
memorie perioade sumbre al isto-
riei europene. „Nu exist\ loc pen-
tru astfel de instrumente `n
Uniunea European\ de ast\zi“,
au afirmat olandezul Jan
Marinus Wiersma [i italianul
Claudio Fava, membri ai grupului
socialist din PE, `ntr-un comuni-
cat dat publicit\]ii la Bruxelles.
Wiersma [i Fava au avertizat c\
m\sura „ar putea duce la rea-
pari]ia registrelor rasiale de pop-
ula]ie“ [i i-au cerut lui Nicolas
Sarkozy, a c\rui ]ar\ a preluat
pre[edin]ia UE, s\ `l conving\ pe
[eful Guvernului italian, Silvio
Berlusconi, s\ renun]e la acest
proiect. La rândul s\u, liberalul
german, Alexander Navaro, a cal-
ificat „de neconceput `ntr-un stat
membru al UE - ale c\rei valori
comune includ democra]ia, statul
de drept, drepturile omului [i lib-
ert\]ile fundamentale, egalitatea,
nediscriminarea [i libera
circula]ie -, ca un grup social spe-
cific s\ fie vizat de o m\sur\ de
colectare de amprente digitale“.
Demisii `n Bulgaria,
dup\ suspendarea
unor fonduri UE
{eful agen]iei bulgare care dis-
tribuie fonduri europene agricul-
torilor, Dimitar Tadarakov, a
demisionat, dup\ suspendarea,
s\pt\mâna trecut\, a 93,5 mil-
ioane de euro ajutoare primite de
la UE, din cauza unor suspiciuni
de corup]ie. Tadarakov a subliniat
c\ nu demisioneaz\ `n urma unor
presiuni, ci consider\ aceast\ de-
cizie un „act moral“. El a ad\ugat
c\ nu se simte responsabil per-
sonal „pentru situa]ia dificil\ a
agricultorilor bulgari, `n urma
`nghe]\rii subven]iilor Comisiei
Europene, `n cadrul programului
de ajutor pentru agricultur\, nu-
mit SAPARD. Suspiciunile de
corup]ie antrenaser\ deja, `n
martie, suspendarea a 50 de mil-
ioane de euro `n cadrul programu-
lui SAPARD pentru Bulgaria [i
plata a 350 de milioane pentru
construc]ia de drumuri, din fon-
durile pentru dezvoltare re-
gional\. Dac\ Sofia nu `[i duce
pân\ la cap\t reformele, UE a
amenin]at cu suspendarea total\
sau par]ial\ a circa 6,8 miliarde
de euro, fonduri destinate
Bulgariei pân\ `n 2013.
Urm\torul raport al Comisiei `n
privin]a progreselor Bulgariei [i
ale României `n combaterea
corup]iei este a[teptat pe 23 iulie.
Miliardarii ru[i
vor avea insul\
`n Marea Neagr\
~mbog\]i]ii Rusiei vor putea locui
pe propria insul\ artificial\ `n
Marea Neagr\, anun]\ postul de
televiziune britanic Sky News.
Proiectul a fost deja aprobat, iar
construc]ia va `ncepe anul viitor
`n apropierea sta]iunii Soci.
Insula artificial\, botezat\
„Insula Federa]iei“, va fi gata
pân\ `n 2014, când la Soci vor fi
organizate Jocurile Olimpice de
iarn\. Proiectul se ridic\ la 5 mil-
iarde de euro [i se va `ntinde pe
350 de hectare. Acolo vor fi con-
struite mai multe hoteluri, dou\
porturi de iahturi, un aqua parc [i
o mul]ime de vile de lux.
Complexul va fi str\b\tut de mai
multe râuri artificiale. Arhitec]ii
care se ocup\ de proiect sunt
aceia[i care au realizat insulele
artificiale The Palm [i Planiglobul
din Emiratele Arabe Unite. a
 CM
YK

8 Vineri, 4 iulie 2008

Reportaj

Casa „hr\nit\“ cu energie de la soare

~ntr-o lume invadat\ de facturi, cu c\reia inginerul-economist Victor
oameni tot mai stresa]i de plata Hagiu [i-a pus toat\ imagina]ia [i
acestora, un profesor de la cuno[tin]ele. ~nc\lzirea se face cu
Politehnica ie[ean\ a realizat [i a ajutorul celei mai ieftine surse de
pus `n practic\ un proiect care energie, aceea a soarelui, iar c\ldura
reduce considerabil cheltuielile este p\strat\ `n interior cu ajutorul
lunare pentru utilit\]i: casa cu o unui sistem de perne de aer, cu care
larg\ independen]\ energetic\; o sunt c\ptu[i]i pere]ii, inven]ie
locuin]\ unic\ `n ]ar\, `n construirea brevetat\ a profesorului Hagiu.
resurs\ energetic\ este cea reduce c=t mai mult posibil
solar\“, a explicat specia- pierderile de c\ldur\. De
de Otilia listul `n construc]ii. altfel, aceasta pare s\ fie
B|LINI{TEANU De la proiect [i p=n\ la principala problem\ a con-
Casa cu larg\ indepen- practic\ a fost, cum se `n- struc]iilor din Rom=nia.
den]\ energetic\ (LOLle), t=mpl\ de obicei, cale lun- Pentru c\ se construie[te
situat\ pe platoul din Bu- g\. A trebuit s\ stabileasc\ mult, `ns\ oamenii nu ]in
cium, un deal `n apropierea latitudinea [i longitudinea cont de c=t `i va costa ulte-
Ia[ului, pune, practic, soa- zonei, s\ se informeze e- rior `nc\lzirea casei, ci mai
rele „la munc\“, folosindu- xact c=te zile `nsorite sunt mult de cum arat\ con- Pre]ul echipamentului utilizat pentru `nc\lzire este de 22.000 de euro,
se de energia sa pentru `n- pe an `n regiunea Moldo- struc]ia, c=t de mare [i de investi]ie care merit\ f\cut\
c\lzire. Ideea unei astfel de vei. A aflat, cu surprindere ochioas\ este.
la vremea aceea, c\ aproa- Aceea[i hib\, risipirea care camer\ se regleaz\ cient, care asigur\, pe l=n- nu intra `n contradic]ie cu
cl\diri a `ncol]it `n mintea temperatura de care ai g\ protec]ia termic\, [i pe legile rom=ne[ti, `nc\ ne-
profesorului Victor Hagiu pe 80% din zilele unui an energiei din interior, o au [i
`ntreg sunt `nsorite (`n blocurile rom=ne[ti, despre nevoie. ~nc\lzirea se reali- cea fonic\. Ideea profesoru- puse la punct `n acest sens,
`nc\ din 2004, c=nd a dat zeaz\ prin pardoseal\, iar lui, de a folosi materialul care consider\ c\ un de]i-
unui student tocmai aceas- 2004 - au fost 299 de zile care unii speciali[ti din
`nsorite, `n 2005 - 274 de str\in\tate spun c\ sunt apa este `nc\lzit\ prin in- acesta pentru a face un n\tor de panouri fotovolta-
t\ tem\ pentru `ntocmirea termediul cazanului de miez `ntre cele dou\ perne ice devine automat produ-
proiectului de licen]\. „~n zile `nsorite, `n 2006 - 309 „adev\rate calorifere, care
zile `nsorite, iar `n 2007 - `nc\lzesc natura“. „De a- condensa]ie, care folose[te de aer, a fost una extrem c\tor de energie electric\,
momentul respectiv nu energia produs\ de panou- de inteligent\, pentru c\, `n concuren]\ cu cei deja e-
[tiam nici eu unde am s\ 309 zile cu soare). {i-a dat ceea, din punct de vedere
astfel seama c\ `n jurul structural [i al `nchiderilor rile solare. Atunci c=nd nu de obicei, `n construc]ii pro- xisten]i, profesorul Hagiu
ajung“, `[i aminte[te profe- este soare, `nc\lzirea se tec]ia fonic\ [i cea termic\ [i-a instalat un contor bidi-
sorul. Ulterior, dup\ vi- nostru exist\ o bog\]ie de (pere]i, exterior [i acoperi-
energie, risipit\ `n van, [uri), eu am realizat con- face cu ajutorul gazului. au sensuri contradictorii. rec]ional care s\ permit\
zitarea unui t=rg de in- „Automatizarea merge p=- „Pentru izolare termic\ se transportul energiei elec-
stala]ii `n construc]ii din care ar fi putut fi exploa- struc]ia la un nivel de re-
tat\ cu succes. ~n 2007 a zisten]\ termic\ de peste n\ acolo `nc=t sesizeaz\: folosesc materiale u[oare, trice produse c\tre re]eaua
Germania, specialistul ie- dac\ afar\ este soare, nu care s\ con]in\ aer, `n timp public\.
`nceput construc]ia, dup\ trei ori c=t este rezisten]a
[ean s-a `ntors acas\ cu un merge gazul, dac\ nu este ce pentru izolare fonic\ ai Modul de producere al
proiectul propriu, iar la normat\ `n ]ara noastr\,
plan bine definit: acela de a soare, se utilizeaz\ gazul“, nevoie de mas\, de greu- energiei termice [i electrice
`nceputul lunii iunie a a- plec=nd de la principiul c\
proiecta [i construi o cas\ cea mai ieftin\ resur\ e- a mai explicat profesorul. tate c=t mai mare. Folosind face din aceast\ locuin]\
care s\ foloseasc\, gratis, cestui an, casa, prototip de-
ocamdat\, a fost inaugura- nergetic\ este economia. Pre]ul echipamentului vata semirigid\, reu[esc s\ una aproape independent\
energia produs\ de soare. La noi, acum aceast\ rezis- utilizat pentru `nc\lzire le asigur pe am=ndou\“, a de furnizorii clasici de
„Am discutat foarte mult t\ [i prezentat\ public.
ten]\ termic\ este de 1,4, este de 22.000 de euro, in- explicat specialistul. utilit\]i.
cu reprezentan]ii unei fir- dar vom fi for]a]i de nor- vesti]ie care merit\ f\cut\.
me care se ocupa cu pro- Sistem integrat de „Pentru o asemenea cas\, o Costuri la utilit\]i Paradox rom=nesc:
mele UE s\ o aducem la 2
ducerea unor echipamente `nc\lzire, bazat pe p=n\ `n toamn\. ~n ]\ri instala]ie tradi]ional\, cu reduse cu 70% cantitate, nu calitate
pentru folosirea energiei energia solar\ dezvoltate, ca Germania calorifere [i cazan obi[nuit,
neconven]ionale, din Ger- sau Suedia, acest nivel este cost\ cam 12.000-13.000 de ~n mod normal, `ntre]i- Profesorul Hagiu e con-
mania, [i am ajuns la con- Ideea-cheie pe care pro- `ntre 4,5 [i 6“, a detaliat euro. LOLle are echipa- nerea lunar\ a unei case de trariat `n permanen]\ de
cluzia c\ pentru ]ara noas- fesorul Hagiu [i-a realizat profesorul Hagiu. Preci- mente de 22.000 de euro. m\rimea celei construite `n lipsa de interes a rom=nilor
tr\ cea mai la `ndem=n\ proiectul a fost aceea de a z\m c\ rezisten]a termic\ Investi]ia merit\, pentru Bucium (185 metri p\tra]i - atunci c=nd e vorba de con-
reprezint\ raportul dintre c\ `n c=]iva ani `]i sco]i ba- 7 camere) scoate din buzu- struc]ii. Oamenii sunt pa-
grosimea materialului izo- nii pe care `i dai `n plus narul proprietarului circa siona]i de c=t de mare va fi
lator [i conductivitatea ter- fa]\ de sistemul tradi]io- 7-8 milioane de lei vechi lu- cl\direa, de c=t de aspec-
mic\ a acestuia. Cu c=t nal“, sus]ine Victor Hagiu. nar (`n timpul iernii). Casa, tuoas\ va fi, `ns\ nu dau
rezisten]a termic\ este mai Tocmai sistemul acesta cu o larg\ independen]\ e- doi bani pe calitate. De fapt,
mare, cu atât izola]ia este integrat de producere [i nergetic\ (LOLle), con- uit\ c\ `n acea cl\dire vor
mai bun\. utilizare a energiei termice struit\ de Victor Hagiu, trebui s\ locuiasc\ [i c\
~n opinia sa, izolarea c=t face ca prototipul de cas\ necesit\ doar 1,5 milioane pre]ul cheltuielilor va fi
mai eficient\ este axul pe realizat de profesorul ie- lei vechi pe lun\, o reducere cople[itor, tocmai din cauza
care ar trebui s\ se bazeze [ean s\ fie unic `n ]ar\. mai mult dec=t conside- pierderilor de energie.
orice construc]ie: „po]i s\-i rabil\. „Consumul exagerat, lipsa
pui [i central\ atomo-nu- Aerul, cel mai bun Un plus al acestei con- de logic\ a rom=nilor, este
clear\, dac\ temperatura se struc]ii este [i faptul c\ be- aproape paradoxal. Eu v\d
izolator termic neficiaz\ de o instala]ie `n jurul meu oameni care
pierde, iese afar\, tot de-
geaba“. Cl\direa - prototip Proiectul profesorului pentru producerea energiei nu realizeaz\ `nc\ `n ce pe-
beneficiaz\, astfel, de un prevede pentru izolarea ca- electrice, respectiv 12 pa- rioad\ de criz\ energetic\
sistem original de p\strare sei dou\ perne de aer, una nouri fotovoltaice. Pentru a tr\iesc. Stau ca stru]ul, cu
a energiei termice, prin in- la exterior [i cealalt\ la in-
termediul unor perne de aer terior, iar `n mijloc un miez
cu care sunt c\ptu[i]i pere- de vat\ mineral\ semiri-
]ii, brevet al profesorului gid\. „Structura pe care am
Hagiu. ~n plus, `nc\lzirea g=ndit-o eu ridic\ gradul de
construc]iei este realizat\ protec]ie la peste trei ori
prin intermediul unui echi- fa]\ de rezisten]a termic\
pament complex, pus la dis- normal\. Aceasta este [i
pozi]ie de o firm\ german\. partea care `mi apar]ine ca
Sistemul este complet brevetare. Pentru c\ aerul
automatizat [i este compus este cel mai bun izolator ter-
dintr-un cazan cu con- mic“, a precizat Victor Ha-
densa]ie, de ultim\ gene- giu. ~n plus, t=mpl\ria ter-
ra]ie, panouri solare [i `n- mopan a ferestrelor cuprin-
c\lzire prin pardoseal\. de trei foi de geam, nu dou\,
Toate aceste trei compo- a[a cum se folose[te `n mod
Casa beneficiaz\ de o instala]ie pentru nente sunt conectate la un curent `n Rom=nia.
producerea energiei electrice, respectiv 12 calculator [i, prin inter- Vata mineral\ semi-
panouri fotovoltaice mediul unor senzori, `n fie- rigid\ este un material efi-

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Vineri, 4 iulie 2008 9

Profesorul Hagiu e contrariat, `n permanen]\, de lipsa de interes a rom=nilor atunci c=nd e vorba de construc]ii. Oamenii sunt
pasiona]i de c=t de mare va fi cl\direa, de c=t de aspectuoas\ va fi, `ns\ nu dau doi bani pe calitate. De fapt, uit\ c\ `n acea cl\dire
vor trebui s\ locuiasc\ [i c\ pre]ul cheltuielilor va fi cople[itor, tocmai din cauza pierderilor de energie. „Consumul exagerat, lipsa
de logic\ a rom=nilor este aproape paradoxal\. Eu v\d `n jurul meu oameni care nu realizeaz\ `nc\ `n ce perioad\ de criz\
energetic\ tr\iesc. Stau ca stru]ul, cu capul `n nisip, [i nu se uit\ sau, dac\ se uit\, nu `n]eleg ce `nseamn\ aceast\ cre[tere a
pre]ului combustibililor [i continu\ s\-[i fac\ case f\r\ nici o logic\ din punctul de vedere al m\rimii“, crede Victor Hagiu.

c\ acest material ar reac- Expert `n

]iona `n timp [i ar r\m=ne construc]ii `n
`n loc doar goluri de aer.
~nc\ se studiaz\ aceste lu- Emiratele
cruri, se iau `n calcul posi- Arabe Unite
bilii factori agresivi cu care [i `n Arabia
ar putea reac]iona, dar cert
este c\ exist\ un semn de Saudit\
`ndoial\. De aceea, eu cred La 69 de ani,
c\ vata mineral\ are o sta- Victor Hagiu are `n
bilitate [i o capacitate spate o experien]\
deosebit\ [i poate fi care `i confer\ sta-
folosit\ tutul de voce credi-
cu suc- bil\ [i sonor\
ces“, a `n domeniul
expli- c o n -
cat prof.
Hagiu.

Energia
soarelui,
solu]ia viitorului
Ideea unei case independente energetic
~n contextul `nc\lzirii a `ncol]it `n mintea profesorului
globale [i al economisirii Victor Hagiu `nc\ din 2004, c=nd a dat
Cl\direa-prototip beneficiaz\, astfel, de un sistem original de p\strare energiei, resursele energe- unui student tocmai aceast\ tem\
a energiei termice, prin intermediul unor perne de aer cu care sunt tice alternative par a fi so-
lu]iile viitorului. ~n ]\rile pentru `ntocmirea proiectului de licen]\
c\ptu[i]i pere]ii, brevet al profesorului Hagiu
dezvoltate din Occident, struc]iilor. ~n prezent, este De-a lungul carierei de
capul `n nisip, [i nu se uit\ Rom=nii par a fi mai in- d\ c\ldur\ [i s\ mic[oreze pentru ob]inerea energiei expert, a realizat peste 50
teresa]i, `n momentul de sim]itor factura, const\ `n profesor consultant la
sau dac\ se uit\ nu `n]eleg sunt folosite tot felul de re- Facultatea de Construc]ii de expertize privind starea
ce `nseamn\ aceast\ cre[- fa]\, de pre]ul cl\dirii `n izolarea termic\. „Ar fi ne- surse neconven]ionale: v=n- construc]iilor [i calitatea e-
sine [i nu de c=t `i va costa voie, cred, de o ac]iune or- [i Instala]ii a Universit\]ii
tere a pre]ului combusti- tul, apa, fluidele [i rocile Tehnice „Gh. Asachi“, din lementelor, peste 100 de ex-
bililor [i continu\ s\-[i fac\ vie]uitul `n acea cas\, con- ganizat\ [i sus]inut\ [i de subterane (energia geoter-
cep]ie total dep\[it\, aproa- stat. ~n Fran]a, spre exem- Ia[i, [i director al firmei pertize privind evaluarea
case f\r\ nici o logic\ din mal\), soarele. Acesta din Gemanic, `n cadrul c\reia construc]iilor [i a desf\[urat
punctul de vedere al m\- pe de neconceput `n vestul plu, dac\ faci o astfel de in- urm\ pare s\ fie [i pentru conduce activit\]i de exper-
Europei. Un lucru esen]ial, vesti]ie la o cas\, statul activitate de expertiz\ `n
rimii. Asemenea optic\ am noi, rom=nii, resursa cea tizare, de urm\rire a com-
`nt=lnit-o numai la arabi. de care ar trebui s\ ]inem pl\te[te 45% din valoare. calitate de expert consult-
mai la `ndem=n\ [i cea mai port\rii construc]iilor [i de ant `n Emiratele Arabe
Aveau case de c=te 20-30 de seama `nainte de proiecta- Orice investi]ie care are ca
rea unei case, este interde- rentabil\ pentru zona `n execu]ie a acestora.
camere, dar dormeau `n rezultat economisirea de ~n cadrul aceleia[i firme, Unite [i `n Arabia Saudit\.
penden]a `ntre structura energie este sus]inut\ de care tr\im. „Nu trebuie s\
cort. Cred c\ la noi este un fii academician ca s\ vezi a reu[it brevetarea „Locuin- ~n cadrul Facult\]ii de
casei, `nchideri [i izola]ii [i stat“, a precizat profesorul. Construc]ii [i Instala]ii
reflex al modului `n care am modul de producere a ener- Din punctul de vedere al c\ soarele este peste noi. ]ei cu larg\ independen]\
ie[it traumatiza]i din comu- Din cantitatea imens\ de energetic\ LOLIe“ [i pu- este titularul cursurilor
giei termice. izola]iilor eficiente ale ca- „Organizarea execu]iei
nism“, crede specialistul. selor, suedezii stau cel mai energie pe care P\m=ntul o nerea `n practic\ a acestui
Entuziastul [i ineditul prime[te de la Soare este brevet. De asemenea, este construc]iilor“, „Urm\rirea
Blocurile rom=ne[ti bine. ~n aceast\ ]ar\, in-
prototip al profesorului a dicele de rezisten]\ ter- folosit\, la nivel mondial, expert specialist `n cadrul comport\rii `n timp a con-
st=rnit interesul rom=ni- au rezisten]a termic\ mic\ este cel mai mare din doar o cantitate infim\“, Ministerului de Justi]ie – struc]iilor“ [i „Evaluare
lor, `ns\ numai la nivel de mult sc\zut\ `ntreaga Europ\, respectiv spune profesorul. Tribunalul Ia[i. Imobiliar\“. a
curiozitate. Ace[tia vin, ad- 6. „Suedia este ]ara cu cel
mir\ casa, se intereseaz\ De-a lungul carierei sale, mai mic consum de energie
de modul de func]ionare al profesorul Victor Hagiu a pentru `nc\lzirea locuin]e-
echipamentelor, de struc- proiectat, construit [i exper- lor din `ntreaga Europ\,
tura construc]iei, `ns\ se tizat diverse tipuri de cl\-
diri, printre acestea num\-
de[i are regimul acela ter-
dovedesc a fi reticen]i la i- r=ndu-se [i multe blocuri
mic sever. La ei [i funda-
nova]ie, la utilizarea resur- din perioada comunist\.
]iile sunt izolate termic.
selor alternative de ener- Aceste cl\diri, adev\rate
Asta `nseamn\ c\ sunt
gie. „Oamenii `nc\ nu sunt „calorifere“, pentru natur\
chibzui]i. Iar cl\dirile sunt
con[tien]i de ce `nseamn\ `ns\, trebuiau s\ aib\ un echilibrate ca propor]ii, nu
criza de combustibil. Eu nivel al rezisten]ei termice sunt de gigantismul celor
mi-am schimbat optica de numai 0,7. A[a erau vre- de la noi. Arhitec]ii rom=ni
poate [i pentru faptul c\ murile [i a[a se dicta de sus. sunt `ndr\gosti]i de de-
tr\iesc mult `n afar\ (n.r. - ~n prezent, singura solu- senele lor“, a mai spus
`n Fran]a). Acolo, oamenii ]ie pe care o vede specialis- Victor Hagiu.
sunt alarma]i de acest lu- tul pentru aceste blocuri, ~n Rom=nia, sistemul
cru“, explic\ prof. Hagiu. astfel `nc=t s\ nu mai piar- clasic de reabilitare ter-
mic\ a locuin]elor deja e-
xistente, dar [i a celor care
abia se construiesc const\
Cheltuieli lunare de 1.200 `n aplicarea pe exterior a
unui strat de poliestilen.
de euro pentru `ntre]inerea De[i materialul a f\cut, de
ani buni, carier\ `n con-
unei vile „neeconomice“ struc]ii, `n prezent, `n Eu-
Potrivit speciali[tilor `n domeniu, nivelul mediu al ropa, speciali[tii fac studii Sistemul este complet automatizat [i este compus dintr-un cazan
cheltuielilor casnice `n cazul unui proprietar de vil\, `n serioase asupra sa, pentru
Rom=nia, se ridic\, lunar, la 1.200 de euro, adic\ circa c\, se pare, calitatea sa cu condensa]ie, de ultim\ genera]ie, panouri solare [i `nc\lzire
4.500 de lei, o sum\ exorbitant\. Astfel, pentru o cas\ este pus\ sub semnul `n- prin pardoseal\. Toate aceste trei componente sunt conectate
cu o suprafa]\ total\ construit\ `ntre 250-350 de metri treb\rii. „Se pare, dar nu la un calculator [i, prin intermediul unor senzori (foto),
p\tra]i, cu teren `n suprafa]\ de 300-500 de metri, `n sunt `nc\ rezultate oficiale, `n fiecare camer\ se regleaz\ temperatura de care ai nevoie
care sunt incluse gr\dina, terasa [i piscina, se poate
`nregistra o factur\ lunar\ la electricitate cuprins\
`ntre 600-1.200 de lei, o factur\ la gaze cu valori cu- TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
prinse `ntre 300-600 de lei vara [i 1.200-1.800 de lei Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
iarna, la ap\ de 200-500 de lei, la telefonie fix\ [i inter- RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
net - 200 de lei, cheltuieli cu `ntre]inerea gr\dinii [i a de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
piscinei - minimum 2.000 de lei. La toate acestea, se a- ]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
daug\, de regul\, paza, abonamentul `n acest sens a- Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
jung=nd chiar [i pân\ la 300 de euro. „Cei care socotesc televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
c\ a venit timpul s\ se mute la vil\ e bine s\ [tie c\ nu tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
se opresc aici sumele. Nu am f\cut referire la cheltuieli Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
cu ma[ina, alimente, `ntre]inere animale de cas\, dar gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
nici la unele mult mai importante, precum impozite, a- - Cont `n lei:
sigur\ri, servicii de menaj“, a declarat Adrian Ni- RO58RNCB0075004895030116
culescu, Business Development Manager la Grupul de - Cont `n euro:
firme Euroest. Reprezentantul Euroest a mai precizat RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
c\ românii cheltuiesc, `n prezent, mai mult decât câ[ti- RO69RNCB0075004895030112
g\ [i, deocamdat\, `[i permit un astfel de stil de via]\, Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
la standarde ridicate [i cei care nu au salarii pe m\sur\. viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Un avion de mici
dimensiuni s-a
pr\bu[it la {tef\ne[ti
Aeronava pr\bu[it\, ieri dimi-
nea]\, pe un teren din apropi-
erea comunei ilfovene {tef\-
ne[ti, apar]ine unei companii
private [i era `nchiriat\ de Di-
rec]ia Fitosanitar\ Ilfov, pen-
tru a `mpr\[tia insecticid. Po-
trivit purt\torului de cuvânt
al Inspectoratului de Poli]ie Il-
fov, Sorina Cofan, cele dou\
persoane aflate la bordul avio-
nului, pilotul Ion Stancu [i
mecanicul Nicu Ilie, au decla-
rat c\, dup\ cum s-a compor-
tat aparatul de zbor `nainte de
a ateriza, este posibil s\ fi a-
vut o defec]iune la sistemul de
alimentare cu combustibil. Re-
prezentantul IPJ Ilfov a preci-
zat c\ pilotul [i mecanicul au
suferit r\ni superficiale. „Avi-
onul s-a pr\bu[it ieri diminea-
]\, `n jurul orei 6:10, `n apro-
pierea comunei {tef\ne[ti, la
aproximativ 750 de metri de
prima cas\ de la intrarea `n
localitate. Avionul, care era fo-
losit pentru ierbicidare [i iri-
gare, a c\zut `n incinta unui
depozit de legume-fructe“, a
declarat adjunctul Jandarme-
riei Române, general de briga-
d\ Olimpiodor Antonescu. La
impactul cu solul, avionul, mo-
del Antonov AN2, a luat foc, a-
paratul de zbor fiind distrus `n
totalitate.
Peste 2 mii
de locuin]e ANL
vor fi v=ndute
~n ultima [edin]\ de Guvern, a
fost adoptat un calendar al re-
glement\rilor, prin care locu-
in]ele sociale ANL pot fi vân-
dute tinerilor sub 35 de ani,
dup\ 5 ani de la `nchirierea a-
cestora. Prim-ministrul C\lin
Popescu-T\riceanu a anun]at
c\ Executivul a adoptat, prin-
tr-o not\, acest calendar, `n
condi]iile `n care exist\ cadrul
legal prin care tinerii sub 35
de ani pot cump\ra aceste lo-
cuin]e dup\ 5 ani de la `nchi-
riere. Secretariatul General al
Guvernului va ini]ia o hot\râ-
re, pentru ca locuin]ele aflate
`n aceast\ situa]ie s\ treac\
din domeniul public al statu-
lui, `n proprietatea [i adminis-
trarea consiliilor locale, pentru
ca, ulterior, s\ poat\ fi vându-
te chiria[ilor. Potrivit premie-
rului, la nivelul `ntregii ]\ri e-
xist\ aproximativ 2.300 de lo-
cuin]e ANL, care `ndeplinesc
condi]iile necesare pentru a
putea fi cump\rate de tinerii
sub 35 de ani. „Banii ob]inu]i
din vânzarea acestor locuin]e
vor fi v\rsa]i `ntr-un fond spe-
cial [i vor fi utiliza]i numai
pentru construc]ia de locuin]e
noi pentru tineri“, a precizat
[eful Executivului. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 4 iulie
Vremea va fi deosebit de
cald\, mai ales `n regiunile
sudice, iar temperaturile ma-
xime se vor `ncadra `ntre 27 [i
35 de grade. Instabilitatea at-
mosferic\ se va accentua trep-
tat `n vestul, nordul, centrul
]\rii [i la munte, zone unde
`ndeosebi dup\-amiaza [i sea-
ra vor fi `nnor\ri, averse, des-
c\rc\ri electrice, intensific\ri
de scurt\ durat\ ale v=ntului
[i condi]ii de grindin\. Pe arii
restr=nse cantit\]ile de ap\
vor putea dep\[i 25 - 30 de l/
mp. ~n celelalte regiuni cerul
va fi variabil.
sursa:
www.intellicast.com
Vineri, 4 iulie 2008
~NTR-UN BLOC DIN IA{I AU FOST MONTATE PLASE „ANTI-SINUCIDERE“:
Administratorii unui bloc de garsoniere, din cartierul ie[ean T\t\ra[i, au apelat
la o m\sur\ radical\, pentru a `mpiedica repetarea unor momente dramatice
din ultimii ani, c=nd mai multe persoane s-au sinucis, arunc=ndu-se `n gol de pe
respectivul bloc. Astfel, pe l=ng\ blocarea accesului pe acoperi[, administratorii
au decis [i montarea unor plase protectoare pe scara imobilului.
20 de [oferi din Arge[, cu permisul ob]inut cursul lunii trecute, o ampl\
anchet\ la Serviciul Public
Comunitar Regim Permise de
fraudulos, au comis accidente grave Conducere [i ~nmatriculare a
Vehiculelor Arge[. ~n urma
anchetei, un num\r de 17 an-
a ~n urma unei analize efectuate de Direc]ia Poli]iei Rutiere, s-a constatat faptul c\ gaja]i ai acestei structuri
un num\r de 20 de persoane, b\nuite c\ ar fi ob]inut `n mod fraudulos permisul sunt cerceta]i de procurorii
anticorup]ie, sub acuza]ia c\
de conducere `n jude]ul Arge[, au comis nu mai pu]in de 21 de accidente rutiere, au eliberat permise de condu-
soldate cu trei mor]i [i 17 r\ni]i grav a 17 angaja]i ai Serviciului Permise cere unor persoane care nu ar
fi sus]inut examenul auto.
din Arge[ sunt cerceta]i de procurorii anticorup]ie, sub acuza]ia c\ au eliberat permise Potrivit anchetatorilor, mem-
de conducere unor persoane care nu ar fi sus]inut examenul auto a brii grupului au pretins [i
primit de la fiecare candidat
Un num\r de 20 de con- Direc]iei Poli]iei Rutiere. spun c\ principalele cauze sume cuprinse `ntre 700 de
Autorii accidentelor, euro [i 4.500 de euro. Cei 17
duc\tori auto, care [i-au ob- Inspectoratul General al Po- ale producerii accidentelor
]inut permisul de conducere li]iei Române a verificat ca- au fost experien]a redus\ `n persoane care nici lucr\tori de la Serviciul Per-
`n jude]ul Arge[, au comis zierele rutiere ale unui nu- conducere, dep\[irea nere- mise Arge[ au fost aresta]i
nu mai pu]in de 21 de acci- m\r de 757 de persoane, de- gulamentar\, viteza nea-
m\car nu au sus]inut preventiv. Aceea[i soart\ au
dente rutiere, soldate cu trei spre care existau indicii c\ daptat\ la condi]iile de examenul auto avut-o [i doi agen]i de poli]ie
mor]i, 17 r\ni]i grav [i 25 ar fi ob]inut permisul de drum, neacordarea priorit\- [i un director al unei [coli de
r\ni]i u[or, reiese dintr-o a- conducere `n mod fraudulos, ]ii sau conducere sub influ- Direc]ia General\ Antico- [oferi, implica]i `n dosarul
naliz\ efectuat\ la nivelul `n jude]ul Arge[. Poli]i[tii en]a alcoolului. rup]ie (DGA) a demarat, `n permiselor auto din Arge[. a
Ajutoarele pentru `nc\lzire
Am decis s\ major\m aceas-
t\ limit\ valoric\, de la 1,04
lei la 1,17 lei“, a anun]at pre-
mierul T\riceanu, la finalul
au fost majorate la 262 de lei [edin]ei de Guvern. Potrivit
datelor prezentate de Execu-
tiv, de acest program social
a Ajutoarele de `nc\lzire acordate persoanelor cu venituri reduse vor fi majorate cu beneficiaz\ aproximativ 2,15
milioane de copii [i elevi.
12,5%, astfel `ncât efectele cre[terii tarifelor la gaze s\ fie acoperite integral,
a declarat premierul C\lin-Popescu T\riceanu a Totodat\, Guvernul Categoriile de
a aprobat [i ridicarea plafonului de venituri, de la 500 la 615 lei net, pentru a cre[te produse furnizate
num\rul persoanelor care vor putea s\ beneficieze de acest sprijin a prin programul
Ajutoarele de `nc\lzire a- pentru persoanele defavori- „Cornul [i laptele“
cordate persoanelor cu veni- zate. C\lin-Popescu T\ricea- Prin hot\rârea adoptat\,
turi reduse vor fi majorate cu nu a ar\tat c\, dup\ consul-
12,5%, astfel `ncât efectele miercuri, de Guvern, au fost
t\rile de mar]i, de la Cotro-
cre[terii tarifelor la gaze s\ aprobate con]inutul [i speci-
ceni, cu privire la efectele
fie acoperite integral, a de- major\rii pre]urilor, „mul]i
fica]iile tehnice ale caietului
de sarcini, ce reglementeaz\
clarat premierul C\lin-Po- s-au gr\bit s\ arate cu dege-
procedurile de atribuire a
pescu T\riceanu. Premierul tul spre Guvern“. „~n orice ]a-
a precizat c\ majorarea aju- r\ cu economie de pia]\, nu contractelor de furnizare a
toarelor de `nc\lzire a fost Guvernul controleaz\ pre]u- produselor destinate elevilor
[i pre[colarilor. Potrivit hot\-
decis\ printr-un memoran- rile. Pre]urile sunt stabilite
dum redactat de Ministerul de legea cererii [i ofertei“, a r=rii, se vor furniza urm\toa-
Finan]elor [i Ministerul subliniat premierul T\ricea- rele produse: lapte UHT, lap-
Muncii [i aprobat, miercuri, nu. La sfâr[itul consult\rilor te pasteurizat, lapte b\tut,
de Guvern. Potrivit hot\r=rii organizate la Cotroceni, pre- iaurt simplu integral - `n am-
adoptate, valoarea ajutoare- [edintele Traian B\sescu a balaje de 200g/unitate - [i
lor de `nc\lzire va fi majora- declarat c\ trebuie evitat\ cornuri, batoane [i biscui]i,
t\ de la 230 de lei, la 262 de tenta]ia Guvernului [i a par- `n ambalaje de 80g/unitate.
lei. {eful Executivului a pre- tidelor, de a r\spunde cu m\- Calitatea produselor va res-
cizat c\, dup\ decizia privind pecta parametrii microbiolo-
suri populiste la cre[terea
cre[terea pre]ului la gazele pre]urilor la alimente [i e- gici de calitate [i vor fi asigu-
naturale, luat\ de Autori- rate transportul [i distribu]i-
nergie. ~n acest sens, pre[e-
tatea Na]ional\ de Regle- dintele a solicitat reprezen- a zilnic\, bis\pt\mânal\ sau
mentare `n domeniul Energi-
tan]ilor Guvernului s\ discu- s\pt\mânal\. ~n perioadele
ei `n luna februarie 2008, te cu partidele politice un set cu temperaturi calde, furni-
Guvernul a decis `nfiin]area cutivului a subliniat c\ prin- veniturile reale pe ansam- zorii vor utiliza autovehicule
cipala form\ de protec]ie so- blul economiei au avut o cre[- de m\suri, care s\ fie adre-
Fondului de solidaritate, sate popula]iei s\race, f\r\ a speciale, termoizolante [i do-
care va aloca, `n acest an, cial\ nu este cea a subven]ii- tere de 14%, `ns\ sunt dife- tate cu instala]ii frigorifice,
lor sau a ajutoarelor, ci un ren]e. ~n `nv\]\mânt, cre[te- afecta `ns\ obiectivul reduce-
160 de milioane de lei fa- rii infla]iei. iar depozitarea `n [coli se va
miliilor cu venituri reduse. loc de munc\ bine pl\tit, ca- rea real\ este de 29,5%, `n
re, prin contribu]iile sociale domeniul s\n\t\]ii - 20,1%. face `n spa]ii special amena-
Plafonul de venituri ale per- jate pentru p\strarea acestor
soanelor care beneficiaz\ de v\rsate, asigur\ [i o pensie Aceste evolu]ii sunt o conti- S-au majorat [i produse `n condi]ii de igien\.
acest ajutor a fost, de aseme- decent\. ~n acest context, nuare a tendin]elor `nregis- limitele valorice
premierul T\riceanu s-a re- trate pe durata `ntregului Pentru men]inerea st\rii de
nea, majorat de Guvern, de
la 500 de lei, la 615 lei net, ferit la modul `n care au evo- mandat. Ca atare, vreau s\ pentru programul s\n\tate [i nutri]ie a copii-
lor, laptele de consum care se
pentru a cre[te num\rul luat salariile `n ultima peri- v\ aduc la cuno[tin]\ c\ sa- „Cornul [i Laptele“ va administra trebuie s\ ai-
celor care vor putea s\ bene- oad\. „~n aprilie 2008, fa]\ lariul mediu brut, prev\zut
ficieze de acest sprijin. de aceea[i perioad\ a anului pentru decembrie 2008, fa]\ ~n ultima [edin]\ de Gu- b\ minimum 3,2% proteine
trecut, câ[tigul salarial me- de decembrie 2004, se va du- vern a fost decis\ [i majora- [i 1,8% gr\sime. Aceste pro-
diu brut a crescut cu 24,9%. bla practic, ducând astfel la o rea limitelor valorice zilnice duse trebuie p\strate pân\
Cea mai eficient\ Sunt `ns\ domenii `n care cre[tere a câ[tigurilor reale pentru programul „Cornul [i la servire la o temperatur\
protec]ie social\ este câ[tigurile au `nregistrat cu circa 60%“, a declarat T\- laptele“. „Am majorat limite- maxim\ de 8%. Pentru gru-
cre[teri [i mai mari: `nv\]\- riceanu. Premierul a sublini- le valorice zilnice pentru pro- pele speciale de consumatori
munca bine pl\tit\ dusele lactate [i de panifica- - copii cu diabet, cu intole-
mântul - 42,4%, cercetarea [i at c\ Executivul nu contro-
Cu toate c\ a aprobat dezvoltarea sau domeniul IT leaz\ pre]urile, `ns\ poate ]ie, de care beneficiaz\ elevii ran]\ la lactoz\ - se va asigu-
cre[terea valorii ajutoarelor - 36%, s\n\tatea [i asisten]a lua m\suri pentru atenuarea din clasele I-VIII [i pre[cola- ra regimul alimentar pres-
pentru `nc\lzire, [eful Exe- social\ - 31,6%. ~n acest fel, cre[terii pre]urilor, mai ales rii, cu `ncepere de la toamn\. cris de medicul specialist. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SE INTRODUC ZBORURI ZILNI- sum\ fiind incluse toate taxele. a BARJ| SCUFUNDAT| ~N POR- cauzelor [i tragerea la r\spundere
CE PE RUTA BUCURE{TI-MILANO: Wizz Air opereaz\ curse c\tre Mi- TUL ISACCEA: O barj\ pe care se a celor vinova]i. „Acum, la supra-
Compania aerian\ Wizz Air va lano atât din Bucure[ti, cât [i din `nc\rca piatr\ s-a rupt [i s-a scu- fa]a apei pot fi v\zute numai ex-
cre[te frecven]a cursei pe ruta Bu- Cluj-Napoca, acestea fiind cele do- fundat, miercuri, `n Portul Isac- tremit\]ile barjei, pe aproximativ
cure[ti-Milano (Bergamo). Potrivit u\ baze opera]ionale ale compani- cea. Potrivit informa]iilor furniza- 12-15 metri, iar, conform legii,
unui comunicat al operatorului ae- te de C\pit\nia Zonal\ Tulcea, proprietarul navei are obliga]ia de
ei `n România. ~n prezent, compa-
rian low-cost, `ncep=nd din 26 oc- barja apar]ine Companiei Na]io- a scoate barja din Dun\re“, a de-
nia de]ine dou\ aeronave la baza
tombrie, vor fi efectuate zboruri nale Giurgiu Nav, iar, `n momen- clarat purt\torul de cuvânt al C\-
din Capital\ [i una la Cluj-Napo- pit\niei Zonale Tulcea, Petric\
zilnice c\tre aceast\ destina]ie. ~n tul `n care s-a rupt, `n zona de mij-
prezent, compania are patru zbo- ca, operând zboruri pe 17 rute, c\- loc avea la bord aproximativ o mie Rade. ~n momentul de fa]\, con-
ruri pe s\pt\mân\ din Bucure[ti tre zece ora[e. Operatorul mai are de tone de blocuri de piatr\. ~n ur- form informa]iilor furnizate de Ad-
c\tre Milano, cre[terea frecven]ei baze opera]ionale `n Ungaria, Po- ma evenimentului, nu s-a `nregis- ministra]ia Rezerva]iei Biosferei
având loc ca urmare a cererii tot lonia, Bulgaria [i va deschide `nc\ trat poluarea apelor [i nu au fost Delta Dun\rii, `n jude]ul Tulcea
mai mari pentru aceast\ curs\. una `n Ucraina. Anul trecut, Wizz victime, o echip\ format\ din re- exist\ `nc\ aproape 100 de nave
Pre]ul biletului pentru o c\l\torie Air a transportat 4,2 milioane de prezentan]i ai C\pit\niei dema- scufundate, care trebuie scoase
porne[te de la 104 lei, `n aceast\ pasageri. rând cercet\rile pentru stabilirea din Dun\re. a
 Vineri, 4 iulie 2008 11
ROM+NIA DE}INE 0,4% DIN REZERVA MONDIAL| DE GAZE NATURALE: Rezervele dovedite de
Economic gaze naturale ale României se ridicau, la finele anului trecut, la 630 de miliarde de metri cubi,
reprezentând 0,4% din rezervele mondiale, conform datelor prezentate de British Petroleum la
al 19-lea Congres Mondial al Petrolului. La finele anului 1997, rezervele dovedite de petrol
erau estimate la 200 de miliarde mc. România se situeaz\ astfel pe locul opt `n Europa [i
Eurasia, primele locuri fiind ocupate de Rusia, Norvegia, Turkmenistan [i Kazahstan.

T\riceanu consider\ c\ nu este oportun\ cre[terea salariului PE SCURT

Cre[terea salariului mi-
nim nu este oportun\, a de-
clarat premierul C\lin Po-
pescu-T\riceanu, la finalul
[edin]ei de Guvern, apreci-
ind totodat\ c\ o majorare a
salariului minim `n acest
moment ar fi o decizie ires-
ponsabil\ [i contraproducti-
v\, ce ar putea contribui la
cre[terea infla]iei. Premie-
rul a f\cut apel la sindicate,
cerându-le s\ `n]eleag\ fap-
tul c\ politica salarial\ tre-
buie corelat\ cu indicatorii
economici. „Fac un apel c\-
tre sindicate [i for]ele politi-
ce responsabile s\ sus]in\ a-
cest punct de vedere“, a afir-
mat [eful Executivului.
Premierul a explicat c\
majorarea salariului minim
de la 500 la 540 de lei nu a
fost acordat\ `n orice condi-
]ii, ci a fost condi]ionat\ `n
trei parametri conveni]i cu
sindicatele, printre care pro-
ductivitatea muncii [i evolu-
]ia infla]iei. „Realitatea eco-
nomic\ de azi ne arat\ c\ un
parametru nu este `ndepli-
nit“, a spus T\riceanu. Toto-
dat\, [eful executivului s-a
declarat preocupat de cre[te-
rea pre]urilor la utilit\]i,
precizând c\ guvernul ia
m\suri pentru sprijinirea
categoriilor defavorizate, ce-
le mai afectate de aceste ma-
jor\ri. ~n acest sens, C\lin
Popescu-T\riceanu a stabilit
ca Ministerul Economiei [i
Finan]elor s\ lucreze `n con-
tinuare `mpreun\ cu Minis-
terul Muncii, Familiei [i E-
galit\]ii de {anse pentru a
concepe un pachet de m\-
suri `n vederea sprijinirii ca-
tegoriilor sociale defavoriza-
te, afectate de cre[terea pre-
]urilor la gaze. Premierul a
men]ionat c\ este vorba des-
pre un sprijin destinat doar
categoriilor sociale defavori-
zate, respectiv pensionarilor
[i celor cu venituri foarte re-
duse. Prim-ministrul a a-
mintit, totodat\, c\ `ntr-o e-
conomie de pia]\ Guvernul
nu poate controla pre]urile.
„Am observat c\ se `ncearc\
g\sirea unui vinovat pentru
cre[terea pre]urilor, [i anu-
me Guvernul. ~ntr-o econo-
mie de pia]\, cum este cea
româneasc\, nu Guvernul
stabile[te pre]urile. Acestea
se stabilesc pe pia]\, `n func-
]ie de legea cererii [i ofertei“
- a spus [eful Executivului,
referindu-se la decizia Agen-
]iei Na]ionale pentru Regle-
mentare `n Energetic\ de
majorare a pre]ului gazelor
[i curentului electric. a
Se reduce acciza
la motorin\
Acciza la motorina folosit\ `n a-
gricultur\ va fi redus\, a anun]at
ministrul Economiei [i Finan]e-
lor, Varujan Vosganian, ar\tând
c\ a primit un r\spuns favorabil
din partea Comisiei Europene
(CE) pentru sc\derea acestei ta-
xe. „Avem un r\spuns favorabil
privind accizele la motorin\ [i, fa-
]\ de reducerea pe care o aveam
de un leu pe litru, o s\ proced\m
la o reducere suplimentar\ de da-

Casele „verzi“, noul trend `n construc]ii

ta aceast\ la nivelul accizelor“, a
spus Vosganian. România a solici-
tat avizul Comisiei Europene pen-
tru reducerea accizei la motorina
a Printre beneficiile directe ale traiului `ntr-o cas\ „verde“ se num\r\ reducerea consumului folosit\ `n agricultur\, iar minis-
trul Agriculturii [i Dezvolt\rii
de energie/utilit\]i, mediu intern superior, prin reducerea zgomotului [i calitatea superioar\ Rurale, Dacian Ciolo[, estima, la
a aerului [i o `ntre]inere mai u[oar\ a Dintre elementele `naltei tehnologii utilizate la casele „verzi“, sfâr[itul s\pt\mânii trecute, c\
un r\spuns va fi primit `n circa
ies `n eviden]\ geamurile duble cu strat low E, pentru a reduce transferul de radia]ii infraro[ii dou\ s\pt\mâni. Ciolo[ a ar\tat
[i sarcina `nc\lzirii, a ventila]iei [i a aerului condi]ionat, becurile fluorescente, care opereaz\ la rece a c\ decizia de reducere a accizei a
fost luat\ deja `n Guvern, iar Mi-
Cel mai recent curent nii naturale, prin utiliza- pe folosirea mai eficient\ nisterul Finan]elor a primit sarci-
`n construc]ii este cel rea ferestrelor mari, de e- a energiei/utilit\]ilor [i pe n\ de la premierul C\lin
„verde“, care are drept re- xemplu, apelarea la pano- reducerea de[eurilor. Efi- Popescu-T\riceanu s\ elaboreze o
zultat „cl\diri prietenoa- uri fotovoltaice, pentru cientizarea `n acest sens propunere `n acest sens.
se“ pentru mediu, mai re- generare suplimentat\ de presupune sisteme de ma- Agricultorii au solicitat reducerea
energie electric\. Izola]ia nagement al energiei accizei pentru motorina folosit\
zistente, dar [i u[or de `n- la lucr\rile agricole `n prim\vara
tre]inut, a declarat admi- bun\ a corpului cl\dirii (senzori de mi[care, cro- acestui an, la fel ca [i anul trecut,
nistratorul House Facto- simplific\ `nc\lzirea, ven- nometre, termostate pro- acuzând costurile foarte ridicate.
ry, Aurel Lungu. Firma tila]ia [i ac]iunea aerului gramabile, sisteme inte- O alt\ propunere a fost cre[terea
House Factory Internatio- condi]ionat. grate de gospod\rie), elec- subven]iei acordate pentru moto-
nal SRL România are li- trocasnice de `nalt\ efici- rina folosit\ `n agricultur\, `ns\
cen]a de franciz\ master Geamuri duble, en]\ (ratificate de Energy oficialii din ministerul
de la House Factory Pty. Star), sisteme de `nc\lzi- Agriculturii au ar\tat c\ nivelul
Ltd. Australia, pentru Ro-
ventila]ie [i becuri re, ventila]ie [i aer condi- de un leu pe litru a fost deja noti-
mânia [i pentru ]\rile din fluorescente ]ionat, ma[ini de sp\lat ficat la Bruxelles [i nu mai poate
Europa [i Africa. Tehnolo- vasele [i rufele care con- fi modificat. Acciza la motorin\ a
Casele „verzi“ `mbin\ sum\ mai pu]in\ ap\, be- fost majorat\ la 1 ianuarie cu
gia „verde“ folose[te cu `nalta tehnologie cu acti- curi fluorescente compac- 5,6%, la 325 euro/ton\, respectiv
prec\dere structuri meta- vit\]ile ecologice simple, la 274,6 euro pe 1.000 de litri.
lice u[oare din o]el galva- te, culori mai deschise
un exemplu fiind sisteme- pentru a reflecta mai
nizat, atât pentru case so- le de acoperi[uri r\coroa-
ciale, ieftine, cât [i pentru se, `nchideri de u[i sau fe-
mult\ lumin\ `n interio- T\riceanu critic\
case reziden]iale, duple- rul cl\dirii, atârnarea ar- func]ionarii
restre pentru facilitarea m\turilor pentru ilumi-
xuri sau multipli de ple-
xuri, centre comerciale [i
`nc\lzirii, ventila]iei [i a nat, combinat\ cu acope- administra]iilor
aerului condi]ionat pen-
medicale, sedii birouri, tru spa]iile nefolosite `n
rirea tavanului cu un financiare
moteluri [i hoteluri, pre- grad `nalt de reflectare. `nc\lzire, ventila]ie [i aer viabile viitoare proiecte.
mod curent. Nu `n ulti- Premierul C\lin Popescu-T\ricea-
cum [i pentru blocuri de mul rând, potrivit lui Au- condi]ionat pot avea siste- Aspectul final al construc- nu i-a repro[at ministrului Econo-
apartamente cu mai mul- rel Lungu, copacii um- O cas\ verde me de estompare a zgo- ]iei „verzi“ este `ntre]ine- miei [i Finan]elor, Varujan Vos-
te etaje, a precizat Lungu. bro[i au rolul lor `n lunile este mai u[or motului [i de izola]ie. Lu- rea redus\/mai u[oar\. ganian, problemele administrati-
Printre beneficiile directe de var\, pentru a preveni mina zilei poate, de ase- Este urm\rit\, `n acest ve ap\rute la plata taxei de polu-
ale utiliz\rii unei case de `ntre]inut menea, `mbun\t\]i calita- caz, reducerea impactului are [i la restituirea diferen]ei fa]\
acumularea de c\ldur\
„verzi“ se num\r\ reduce- nedorit\. Dintre elemen- Referitor la mediul in- tea mediului interior. vopsirii asupra mediului de taxa auto, ar\tând c\ func]io-
rea consumului de energi- tele `naltei tehnologii uti- terior superior, manage- „Dac\ materiile prime [i a eliber\rii de gaze din narii administra]iilor financiare
e/utilit\]i, mediu intern lizate la casele „verzi“, ies rul de la House Factory virgine sunt folosite pen- compu[i organici volatili. nu cunosc normele de aplicare.
superior prin reducerea `n eviden]\ geamurile du- recomand\ materiale pre- tru fiecare proiect de cl\- Materiale noi, durabile, „Premierul i-a spus ministrului,
zgomotului [i calitatea dire nou\, aceste materia- sunt acum disponibile [i `n [edin]a de miercuri a Guvernu-
ble cu strat low E, pentru cum mocheta, adezivele lui, c\ func]ionarii de la circa fi-
superioar\ a aerului [i o a reduce transferul de ra- de tâmpl\rie, vopselele [i le vor fi, `n cele din urm\, necesit\ o `ntre]inere mai nanciar\ nu au fost suficient de
`ntre]inere mai u[oar\. dia]ii infraro[ii [i sarcina alte acoperiri de perete, epuizate“, a explicat Au- pu]in frecvent\. Astfel de preg\ti]i [i nu [i-au `nsu[it nor-
Tehnicile directe de redu- `nc\lzirii, ventila]iei [i ae- f\r\ sau cu nivele inferi- rel Lungu. Pe m\sur\ ce materiale includ exterioa- mele de aplicare a prevederilor
cere a consumului de e- rului condi]ionat, becuri oare de compu[i organici materiile prime se `mpu- rele bazate pe ciment, ca- legale“, au relatat surse ministe-
nergie [i utilit\]i includ fluorescente care operea- volatili, care vor elibera ]ineaz\, pre]urile se vor re nu necesit\ zugr\vit, [i riale. T\riceanu a vorbit despre o
colectarea apei de ploaie z\ la rece. Reducerea in- mai pu]in gaz [i vor `mbu- ridica [i/sau materialele acoperire cu compozit re- proast\ organizare `n derularea
pentru folosirea la gr\di- direct\ a consumului de n\t\]i calitatea aerului nu vor mai fi disponibile. ciclat, care este asem\n\- procedurilor de `ncasare a taxei
n\rit, valorificarea lumi- energie se concentreaz\ din interior. Sistemele de Reciclarea/refolosirea fac tor lemnului. a de poluare [i de restituire a dife-
ren]elor de sum\ [i a apreciat c\
persoanele responsabile au fost
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a luate prin surprindere de[i trebu-
ia s\ se a[tepte la un num\r ma-
a 2.300 DE ANL-URI VOR FI V+NDUTE mare consum de energie nuclear\ a fost `n- case verzi: case `n a c\ror construc]ie se folosesc re de solicitan]i [i s\ suplimente-
C|TRE TINERI: Guvernul a adoptat un calen- registrat de Statele Unite ale Americii - 192,1 materiale ecologice. Acestea folosesc un consum re- ze num\rul de ghi[ee, au afirmat
dar al reglement\rilor prin care locuin]ele soci- milioane tone echivalent petrol. ~n Uniunea E- dus de energie [i utilit\]i [i includ colectarea apei sursele. Mai multe sute de per-
ale ANL pot fi vândute tinerilor sub 35 de ani, uropean\, consumul de energie nuclear\ a de ploaie pentru folosirea la gr\din\rit, valorifi- soane din diferite jude]e s-au `n-
dup\ 5 ani de la `nchirierea acestora. T\ri- dep\[it 211,7 milioane tone echivalent petrol, carea luminii naturale. De asemenea, sunt folosite ghesuit, mar]i, la ghi[eele Direc]i-
ceanu a ar\tat c\ se va ini]ia o hot\râre prin `n 2007. ~n ceea ce prive[te consumul de energie surse de energie regenerabil\, precum panourile ilor Finan]elor, fie pentru a pl\ti
care locuin]ele aflate `n aceast\ situa]ie s\ hidroelectric\, acesta a fost, `n România, de 3,6 solare sau instala]iile eoliene; taxa de poluare auto, intrat\ `n
treac\ din domeniul public al statului `n pro- milioane de tone echivalent petrol/0,5% din to- ANL: (Agen]ia Na]ional\ pentru Locuin]e) Insti- vigoare la 1 iulie, fie pentru a de-
prietatea [i administrarea consiliilor locale, talul mondial, `n sc\dere cu 13,4% fa]\ de 2006. tu]ie de stat care se ocup\ cu construirea de pune cereri de restituire a taxei
pentru ca ulterior s\ poat\ fi vândute. 2.300 a APARTAMENTELE NOI SE VOR locuin]e destinate tinerilor. Aceasta finan]eaz\ de prim\ `nmatriculare. Ministe-
locuin]e ANL `ndeplinesc condi]iile pentru a SCUMPI, IAR CELE VECHI SE VOR IEFTI- proiectul imobiliar, administra]iile locale fiind ob- rul Economiei [i Finan]elor a pu-
putea fi cump\rate de tinerii sub 35 de ani. NI: Apartamentele noi se vor scumpi pân\ ligate s\ pun\ la dispozi]ie terenurile necesare. blicat, luni, pe site-ul institu]iei,
„Banii ob]inu]i din vânzarea acestor locuin]e la sfâr[itul anului, iar cele vechi s-ar putea Tinerii care locuiesc `n locuin]e ANL pl\tesc chirie normele de aplicare a ordonan]ei
vor fi v\rsa]i `ntr-un fond special [i vor fi uti- ieftini potrivit constructorilor. Pe de alt\ mult mai mic\ fa]\ de pre]urile pie]ei, iar `n cazul privind introducerea taxei de po-
liza]i numai pentru construc]ia de locuin]e noi parte, anali[tii imobiliari cred c\, din cauza `n care cump\r\ apartamentul, pre]ul este mai mic luare auto, `n care sunt prezenta-
pentru tineri“, a precizat [eful Executivului. pre]urilor foarte mari, ne pa[te un blocaj pe dec=t restul apartamentelor de pe pia]\; te procedurile de calcul pentru
a CONSUMUL DE ENERGIE NUCLE- pia]a imobiliar\. Dezvoltatorii imobiliari reconversie profesional\: reprezint\ procesul noua tax\ [i de restituire a dife-
AR| AL ROM+NIEI A CRESCUT: Consumul spun c\ pre]urile la apartamentele noi vor prin care o parte a popula]iei `nva]\ noi spe- ren]ei fa]\ de suma pl\tit\ con-
nuclear de energie nuclear\ al României s-a ri- cre[te anul acesta cu 20 de procente. ~n cializ\ri, pentru a-[i g\si mai u[or un loc de munc\. form Codului Fiscal. a
dicat, anul trecut, la 1,6 milioane tone echi- schimb, locuin]ele vechi se vor ieftini cu pâ- Termenul de reconversie a devenit mai frecvent
valent petrol, dep\[ind cu 23,7% consumul din n\ la 15%. Investitorii amenin]\ deja c\ vor folosit dup\ disponibiliz\rile `n mas\ din anii ante-
anul anterior, conform datelor prezentate de m\ri pre]urile dar motivat. Pre]urile de riori. ~ntruc=t cei mai mul]i dintre cei disponibi- Cursul valutar
British Petroleum la al 19-lea Congres Mon- construc]ie au crescut `n ultimul an cu mini- liza]i nu [tiau s\ fac\ altceva dec=t munca pe care pentru 4.07.2008
dial al Petrolului. Potrivit sursei citate, con- mum 20% [i asta o s\ aib\ un efect imediat o prestau `nainte de a deveni [omeri, a fost nevoie
sumul României a reprezentat 0,3% din con- asupra pre]urilor de vânzare la apar- de elaborarea unor programe prin care muncitorii Dolar SUA 2,2908
.sumul mondial de energie nuclear\. Cel mai tamente. a s\ `nve]e [i alte meserii. a
Euro 3,6365
12 Vineri, 4 iulie 2008

Pagina TESTE GRATUITE: Societatea italian\ „Schar“ nu va oferi produse `n

regim de reducere [i gratuitate decât ocazional, `n cadrul `ntâlnirilor
organizate cu persoanele suferinde de celiachie, iar testele de depistare a
consumatorului acestei boli vor fi distribuite doar `n zonele `n care nu exist\ acces la
analize temeinice, f\cute de un medic specialist `n gastroenterologie.

O lege pentru consumatorii de credite Lista b\ncilor

amendate de
14 b\nci din 20 au fost sanc]ionate cu amenzi de c\tre ANPC
inspectorii Autorit\]ii Na]ionale a Protec]iei - Banca Româneasc\;
Consumatorului (ANPC), lista acestora fiind publicat\ - BCR - a contestat procesul
verbal `n justi]ie, litigiul aflân-
pe site-ul ANPC. Institu]iile bancare au fost reclamate du-se pe rolul Instan]ei de fond;
de 693 de ori, fie pentru comisioanele introduse pe - ABN AMRO Bank - operato-
rul economic a contestat proce-
parcursul derul\rii contractului, fie pentru modificarea sul verbal `n justi]ie;
dobânzilor [i a comisioanelor f\r\ o notificare - Volksbank;
- Credit Europe Bank;
prealabil\ sau `nregistrarea consumatorilor la Biroul de - Unicredit }iriac Bank - ope-
Credit pentru datorii inexistente. „~n scopul asigur\rii ratorul economic a contestat
procesul verbal `n justi]ie;
unui grad ridicat de protec]ie pentru clien]ii b\ncilor, - Piraeus Bank;
ANPC va ini]ia o lege cu m\suri de protec]ie a - Raiffesen Bank;
- BRD-Groupe Societe Gene-
consumatorilor de servicii financiare“, rale SA;
se arat\ `n comunicatul de pres\ postat pe site-ul - CEC SA - operatorul econo-
mic a contestat procesul verbal
ANPC. Legea va obliga b\ncile s\ stabileasc\ `n justi]ie, litigiul aflându-se pe
o formul\ clar\ de calcul a dobânzii variabile. rolul Instan]ei de fond;
- Bancpost SA - a contestat
procesul verbal `n justi]ie;
Marea majoritate a b\ncilor con- perea tarifului pentru eliberarea u- - OTP Bank România SA ;
trolate de inspectorii de la Autori- nei adrese/adeverin]e necesare con- - Libra Bank;
tatea Na]ional\ pentru Protec]ia sumatorului `n cazul `n care acesta - Carpatica. a
Consumatorilor au c\zut testul de efectua o rambursare anticipat\,
corectitudine, nu mai pu]in de 14 prin refinan]are extern\), modifica-
rea unilateral\ a dobânzilor si comi- procent, pe toat\ durata derul\rii u-
institu]ii bancare din 20 fiind a- nui contract de credit, aceste comisi-
mendate pentru `nc\lcarea dreptu- sioanelor f\r\ notificare, dar [i ram- oane putând fi modificate doar `n
rilor consumatorilor. burs\ri anticipate neoperate `n cont, sensul diminu\rii sau elimin\rii lor.
Potrivit ANPC, de la `nceputul a- tranzac]ii bancare eronate, lichid\ri Cu adev\rat important pentru con-
nului, au fost `nregistrate, la nivelul de conturi neoperate. sumatori [i pentru buzunarul lor va
`ntregii ]\ri, 693 de reclama]ii pri- fi formula clar\ [i transparent\ de
vind serviciile financiar – bancare. ~nregistra]i pe lista calcul a dobânzii variabile. S-a stabi-
~n urma controlului, s-au desco- lit ca dobânda fiec\rei b\nci, pentru
perit comisioane introduse pe par- de datornici, ~n cazul creditelor ipotecare, clien]ii vor putea analiza fiecare produs de credit, s\ fie for-
cursul derul\rii contractului, care f\r\ a avea datorii contractele cu 10 zile `nainte de semnare mat\ din dobânda de baz\ a acelei
nu erau men]ionate la momentul `n- b\nci, pentru acel produs, plus o
cheierii acestuia (comision de admi- De asemenea, foarte mul]i clien]i marj\ de profit [i risc, aceasta din
nistrare cont, comision de depunere s-au trezit peste noapte datornici, plat\, fiind `nregistra]i pe lista stitu]iile bancare f\când acest lucru urm\ fiind nemodificabil\. Pentru
etc.), tarife dispropor]ionate (perce- de[i nu `nregistrau `ntârzieri la neagr\ a Biroului de Credit, in- f\r\ o notificare `n prealabil. modificarea dobânzii de baz\ banca
De asemenea, inspectorii pentru are obliga]ia de a notifica clientul
protec]ia consumatorului au mai prin intermediul extrasului de cont
scos la iveal\ un calcul gre[it al b\n- sau printr-o anex\ la extras. Extra-
cilor la lichidarea conturilor, „con- sul poate fi transmis clientului prin
sumatorii fiind obliga]i s\ pl\teasc\ po[t\ sau poate fi p\strat `n banc\,
de mai multe ori acelea[i comisioane la dispozi]ia acestuia, conform op]iu-
[i penalit\]i pentru rate deja achi- nii `mprumutatului la data semn\rii
tate“. Au mai fost g\site nereguli la contractului. Clientul are op]iunea
capitolul informare, consumatorii fi- s\ accepte plata comisionului [i s\
ind informa]i incorect [i incomplet deruleze `n continuare creditul, `n
cu privire la condi]iile de creditare, noile condi]ii de cost, fie s\ ram-
`nainte de semnarea contractului de burseze integral creditul sau s\
credit; ofertele publicitare nu sunt transfere creditul la alt\ banc\.
respectate, iar comisioanele bancare „Era momentul ca Autoritatea Na-
pentru opera]iile curente nu sunt ]ional\ pentru Protec]ia Consuma-
afi[ate. La toate acestea, se adaug\ torilor s\ stabileasc\ dac\ sunt res-
[i un limbaj neadecvat al angaja]ilor pectate drepturile românilor care a-
b\ncilor, care, de multe ori, „au un peleaz\ la serviciile b\ncilor. Muta-
limbaj grosolan [i refuz\ s\ preia rea interesului nostru, ca institu]ie,
reclama]iile“. `n domeniul atât de reclamat al servi-
ciilor, va aduce beneficii consumato-
rilor”, a declarat secretarul de stat
Notificare prin extras de Dan Vlaicu, pre[edintele ANPC. De
cont trimis acas\ asemenea, `n cazul creditelor ipoteca-
re, clien]ii vor putea analiza contrac-
Pentru reglementarea suplimen- tele cu 10 zile `nainte de semnare.
tar\ a rela]iei client-banc\ [i pentru De asemenea, `n perioada urm\-
o mai bun\ protec]ie a consumatori- toare ar putea s\ se implementeze un
lor, ANPC va ini]ia o lege cu m\suri Cod de Bune Practici `n domeniul
de protec]ie a consumatorilor de ser- bancar. De[i pe pia]a financiar\ mon-
vicii financiare. Documentul va pre- dial\ reprezint\ o condi]ie, fiecare
supune stabilirea unor comisioane banc\ `n parte va decide dac\ se va a-
Mul]i consumatori, `n goana dup\ banii oferi]i de b\nci, nu mai citesc contractul de creditare nemodificabile ca valoare, fix\ sau l\tura sau nu acestei ini]iative. a

Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne Sarov“) - Cernigov, M-rea „Adormirea Maicii Domnului“ Eli]ki, icoana

Pelerinaj `n
Republica Moldova [i Ucraina
7-13 iulie/1-7 septembrie 2008
1. Bucure[ti - Urziceni-Buz\u-Tecuci-B=rlad-Hu[i, Catedrala epis-
copal\ „Sf. Petru [i Pavel“-Albi]a-Leu[eni-M-rea Hâncu-M-rea C\pri-
ana (unul dintre cele mai vechi a[ez\minte monahale din Basarabia,
ctitorie a Sfântului {tefan cel Mare) - Chi[in\u, cazare [i mas\ la ho-
tel***
2. Chi[in\u, Ansamblul Catedrala „Na[terea Domnului“ - vizitarea
Vin\riei Cricova - M-rea Curchi (considerat\ ca fiind cea mai frumoas\
[i mai vestit\ m\n\stire din Basarabia)-Orhei - Soroca, Cetatea* (con-
struit\ `ntre 1543-1546 de me[teri transilvani)-Cos\u]i-Iampol-
Vinnitsa, cazare [i mas\ la hotel ***
3. Vinnitsa-Zhitomir-Kiev, Lavra Pecerska* cu moa[tele `ntregi ale
sfin]ilor aflate `n Pe[terile Apropiate - ale Sf. Antonie [i `n Pe[terile
~ndep\rtate - ale Sf. Teodosie, M-rea Vovidenia (icoana Maicii
Domnului f\c\toare de minuni „Caut\ la smerenie“, moa[tele Sf.
Dimitria [i Sf. Olimpiada Schimonahia, Catedrala „Sf. Mihail“ [i
Catedrala „Sf. Sofia“, M-rea Florovski (una din cele mai vechi m\n\stiri
din ora[, sfinte moa[te, icoana Maicii Domnului f\c\toare de minuni) -
Schitul „Teofania“ Sf. Pantelimon - M-rea „Sfânta Treime“ cu moa[tele
Sf. Iona de Kiev [i Gr\dina Botanic\, cazare [i mas\ la hotel***
4. Pustia Kitaev (Biserica cu moa[tele Sf. Teofil cel Nebun pentru
Hristos, Pe[tera [i mormântul Sf. Dositei*, Schitul „Sf. Serafim de
Maicii Domnului dintr-un brad, pe[tera [i fântâna Sf. Antonie, biser-
ica subteran\ de la 9m (cca. anul 1000), Catedrala „Sfânta Treime“ cu
moa[tele Sf. Lavrentie [i Sf. Ier. Teodosie) - Kiev, cazare [i mas\ ho-
tel ***
MOBILIER
5. Zitomir-Rivne-M-rea Kremenets (icoana Maicii Domnului
f\c\toare de minuni „~ndurerata“) - Lavra Poceaev (cele 4 biserici, BISERICESC SCULPTAT
urma Maicii Domnului, pe[tera cu moa[tele Sf. Iov [i Sf. Amfilohie,
grota unde s-a nevoit Sf. Iov, cimitirul schitului Colina), cazare [i ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\, mobilier bisericesc sculptat
(catapetesme, strane, troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
mas\ la hotel **
Comenzile se primesc la M\n\stirea Golia (www.golia.ro),
6. Târnopol-Cern\u]i, Catedrala mitropolitan\ „Sf. Nicolae“,
Universitatea (fosta Academie Teologic\) - M-rea B\nceni (bisericile cu str. Cuza Vod\ nr. 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
sfinte moa[te, Biserica [i A[ez\mântul de copii de la Molni]a); `n func]ie
de timp se viziteaz\ [i M-rea Boian, cu icoana Maicii Domnului f\c\toare
de minuni- Suceava, cazare [i cin\ la hotel**
7. M-rea „Sf. Ioan de la Suceava“, `nchinare la moa[tele Sf. Ioan cel
Nou-Catedrala episcopal\ Roman, participare la Sf. Liturghie-Bac\u-
Adjud - (dac\ este posibil Catedrala episcop. Buz\u) - Bucure[ti
Pret: 365 E (grup de 40 persoane)
Servicii incluse: Transport cu autocar modern ***; Cazare la hoteluri
** [i ***; Cina [i mic dejun; Ghid preot [i înso]itor de grup.
Nu sunt incluse: Mesele de prânz; Intr\rile la obiective notate cu*;
Asigurarea medical\.
Adrese ale Biroului de Pelerinaje:
1. Calea Victoriei 45, Sector 1, Bucure[ti (l=ng\ magazinul
Muzica), Tel./Fax: 313.37.46; Mobil: 0788.728.544; E-mail:
patriarhia_pelerinaje@yahoo.com; www.pelerinaj.ro.
2. Strada Antim 29, Sector 5, Bucure[ti, Tel./Fax: 336.99.21, Tel.
337.48.13; Mobil: 0788.728.542 (~n incinta M\n\stirii Antim); E-mail:
pelerinaje_antim@yahoo.com.

Educa]ie
[i cultur\
Filme despre nunt\, la Târgul de Fete de pe Muntele G\ina
Astra Film va prezenta trei docu-
mentare despre c\s\torie `n cadrul
„Târgului de Fete“ de pe Muntele
G\ina, care va avea loc pe 19 [i 20
iulie. Astfel, la cunoscutul târg vor
rula „The Last Peasants - A Good
Wife/Ultimii ]\rani-Nevasta cea bu-
n\“, „Bride kidnapping in Kyr-
gystan/R\pirea mireselor“ [i „Every
Good Marriage Begins With
Tears/Orice c\snicie reu[it\ `ncepe
cu lacrimi“. Documentarul „Nevasta
cea bun\“, realizat de Angus Mac-
queen pentru BBC, spune povestea
lui Mihai, un b\iat dintr-un sat din
C\r]i despre
bucure[teni
[i Arca lui
Noe, lansate
la MTR
Muzeul }\ranului Român
(MTR) va lansa luni, 7 iulie,
ora 17:00, la Clubul }\ranu-
lui, lansarea c\r]ilor „Anii ’90
[i bucure[tenii“ [i „Arca lui
Noe. De la neolitic la Coca-
Cola“, edi]ia a II-a. Vom pro-
fita de ocazie [i pentru a ne
l\uda cu `nfiin]area Editurii
„Martor“, conform unui comu-
nicat al MTR. La lansare vor
vorbi Vintil\ Mih\ilescu, An-
drei Ple[u, Anca Oroveanu,
Cristian Tab\r\ [i {erban
Anghelescu. „Anii ’90 [i bucu-
re[tenii“ este o „introducere
`ntr-o societate aflat\ `n plin\
tranzi]ie, când «omul nou», pe
care fostul regim credea c\ l-a
creat, este pus `n fa]a unor
transform\ri pentru care, s-a
v\zut, nu era preg\tit.
Cartea cuprinde intervi-
uri sau scrieri originale ale
unor persoane alese din me-
diile cele mai diferite: de la
un cizmar nostalgic dup\ «e-
poca de aur» la un fost con-
silier preziden]ial, de la mi-
nerii participan]i la eveni-
mentele din iunie la victime-
le acestora, de la un fost con-
sumator de droguri la un pa-
tron, ocupant al unui loc `n
topul celor mai boga]i români
etc. To]i se refer\ la ciudata
perioad\ a anilor ’90 a[a cum
a `n]eles-o fiecare», conform
comunicatului MTR.
„Arca lui Noe. De la neoli-
tic la Coca-Cola“, edi]ia a II-
a, „a fost conceput\ de Irina
Nicolau [i de colaboratorii ei
ca proiect de recuperare a
memoriei orientat\ simultan
`n toate direc]iile [i ca atare
imposibil de reg\sit `n cate-
goriile [i genurile existente:
interviuri despre orice, scri-
sori, jurnale, acte, epitafuri,
cântece, abera]ii, liste, s\r-
b\tori... Proiectul este unul
de lung\ respira]ie, urmând
s\ marcheze fiecare an cu un
volum aparte“, conform co-
municatului MTR. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a STUDEN}II VOR UN SINDI-
CAT: Uniunea Na]ional\ a Studen-
]ilor din România (UNSR) va reali-
za pân\ la sfâr[itul verii o not\ de
fundamentare pentru realizarea u-
nei legi privind `nfiin]area sindica-
telor studen]e[ti, a spus pre[edinte-
le Uniunii, Gabriel Petrea. „Vrem
un sindicat studen]esc pentru ca
studen]ii s\ fie cât mai bine repre-
zenta]i dup\ modelul european,
prin intermediul acestei legi stu-
den]i s\ poat\ s\ se `nscrie `ntr-un
sindicat“, a explicat Petrea. Potrivit
liderului UNSR, aproximativ 2.000
de studen]i vor putea participa `n a-
ceast\ var\ la cursuri de formare, o-
ferite de organiza]ia studen]easc\.
Gabriel Petrea a anun]at c\, `n peri-
oada 23-27 iulie, UNSR [i ARACIS
vor organiza un training pentru stu-
den]ii evaluatori. Referindu-se la lo-
Vineri, 4 iulie 2008
Maramure[, `n pragul alegerii unei
so]ii. ~ntr-o lume `n care valorile [i
munca tradi]ional\ sunt puse sub
semnul `ntreb\rii, munca `n str\in\-
tate devine op]iunea cea mai real\.
Mihai trece prin greut\]i, dar `n final
se c\s\tore[te cu o fat\ din sat.
„R\pirea mireselor“ de Petr Lom
prezint\ un obicei kârgâz, care `nc\
mai func]ioneaz\, chiar dac\ a fost
declarat ilegal cu câ]iva ani `n urm\.
~n Kârgâstan, fost\ republic\ sovi-
etic\, b\rba]ii `[i r\pesc viitoarele
so]ii. De obicei, viitorul mire cheam\
câ]iva prieteni, `nchiriaz\ o ma[in\,
Proba de educa]ie fizic\
la Bac, sport na]ional
a 131.719 elevi au sus]inut, ieri, ultima prob\ a examenului de bacalaureat,
la disciplina educa]ie fizic\, conform secretarului de stat pentru `nv\]\mânt
preuniversitar, Zvetlana Preoteasa a Dup\ probele orale, au mai r\mas `n examen
210.773 de candida]i a Un num\r de 25.381 de elevi [i-au ales pentru proba F a
Bacalaureatului disciplina Geografia României; 24.774, la Geografie (de clasa a XII-
a); 9.415, la Istorie (de clasa a XII-a); 3.150, la disciplina Istoria românilor; 2.656, la
Economie; 2.583, la Fizic\; 2.248, la Psihologie; 1.566, la Filosofie a
Secretarul de stat a afirmat c\
absolven]ii de liceu de anul acesta
au avut la dispozi]ie un num\r de
96 de discipline din care s\ aleag\,
iar cei din promo]iile anterioare
sau cei care au terminat liceul la
seral anul acesta sau seminarul te-
ologic au putut alege `ntre 67 de
discipline. „Mi-a pl\cut foarte mult
sportul. Nu m-am preg\tit special
pentru aceast\ prob\, ci numai la
orele de educa]ie fizic\ din liceu.
Cred c\ baschetul a fost cea mai u-
[oar\ prob\ [i sper s\ iau 9,50“, a
spus o absolvent\ a Liceului „Ion
Neculce“, Panait Adina, conform
Rompres. O alt\ absolvent\, Maria
Vasile, a afirmat c\ proba la educa-
]ie fizic\ [i sport a fost u[oar\ [i c\
nu s-a preg\tit special pentru a-
ceasta. „Eram bun\ la sport, nu am
ales aceast\ prob\ pentru c\ m-a
scutit de `nv\]at. Aveam note bune
[i am `nv\]at foarte bine `n liceu la
toate materiile. Am `ndeplinit ba-
remurile [i sper s\ iau 10 la aceas-
t\ prob\“, a spus eleva. „Am ales
pentru proba de sport baschetul,
flot\rile, viteza [i proba de s\ritu-
r\ la capr\. Am realizat baremele.
Am ales acest\ prob\ pentru c\ ge-
ografia nu m\ ajuta mai departe `n
ceea ce vreau s\ fac, iar baschet joc
din clasa a VIII-a [i m\ pricep“, a
spus un alt absolvent al Liceului
„Ion Neculce“. Candida]ii au avut
de rezolvat la ultima prob\ a exa-
menului, cea la alegere dintre dis-
ciplinele din celelalte arii curricu-
lare (F), scris\ sau practic\, vari-
anta cu num\rul 66 pentru primul
subiect, varianta cu num\rul 62
curile de cazare `n c\mine, Gabriel
Petrea a spus c\ anul acesta vor fi
cu 10% sau 15% mai multe locuri, a-
vând `n vedere c\ au terminat facul-
tatea mul]i dintre studen]ii „non Bo-
logna“, care au studiat dup\ forma
de `nv\]\mânt de patru ani.
a EXAMENUL DE ADMITERE
LA FACULTATE ESTE DORIT DE
STUDEN}I: Uniunea Na]ional\ a
Studen]ilor din România (UNSR) a
solicitat, printr-o scrisoare adresat\
pre[edintelui Consiliului Na]ional al
Rectorilor (CNR), Ecaterina Andro-
nescu, reintroducerea examenului de
admitere `n facultate, a declarat, `n-
tr-o conferin]\ de pres\, pre[edintele
Uniunii, Gabriel Petrea. El a spus c\
UNSR a f\cut acest demers, `ntrucât
`n urma unui studiu efectuat on-line
`n rândul a 150 de studen]i, 99% din-
tre ace[tia au copiat sau au auzit de
„APUS DE SOARE“, LA CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI: Piesa de teatru „Apus de
Soare“ va fi jucat\, dup\ 51 de ani, la Cetatea de Scaun a Sucevei, de actorii
boto[\neni, la cea de a treia edi]ie a Festivalului de Art\ Medieval\ „{tefan cel Mare“,
care se va desf\[ura la Suceava `n luna august, timp de o s\pt\mân\, conform Mediafax.
Directorul Complexului Muzeal „Bucovina“ Suceava, Emil Constantin Ursu, a spus c\
Festivalul de Art\ Medieval\ „{tefan cel Mare“ va fi organizat `n parteneriat cu Prim\ria
Suceava, pentru desf\[urarea acestuia fiind aloca]i, pân\ `n prezent, 170.000 de lei.
urm\re[te fiecare mi[care a fetei pe
care a pus ochii [i, la momentul
oportun, o r\pe[te de pe strad\ [i o
duce `n casa p\rin]ilor lui. Imediat,
o delega]ie pleac\ la familia fetei,
pentru a-i pune `n tem\ cu r\pirea.
~n a[teptarea unei hot\râri, fata r\-
mâne `n casa b\rbatului care a
r\pit-o, p\zit\ de rudele acestuia.
Filmul spune povestea a patru fete
care au fost r\pite f\r\ voia lor.
„Orice c\snicie reu[it\ `ncepe cu
lacrimi“ de Simon Chambers spune
povestea lui Shahanara Begum, o tâ-
n\r\ londonez\ de 20 de ani, c\reia
pentru subiectul al doilea [i varian-
ta cu num\rul 1 pentru subiectul
al treilea.
Aten]ie la corectarea
lucr\rilor
Liliana Preoteasa, director `n
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului, a spus c\, potrivit pro-
cedurilor, comisia de contesta]ii va
acorda o not\ lucr\rii, dup\ care se
va stabili, prin comparare cu cea
dat\ de corectori, nota definitiv\ a
lucr\rii. Astfel, pentru lucr\rile ca-
re ini]ial au primit note cuprinse
`ntre 4.50-4.99 sau note mai mari
sau egale cu 9.50, nota definitiv\
va fi cea pe care o va acorda
comisia de contesta]ii. Pentru toate
celelalte lucr\ri care au primit alte
note decât cele men]ionate ante-
rior, nota definitiv\ este cea acor-
dat\ de comisia de contesta]ii, dac\
la al]i candida]i la examenul de baca-
laureat c\ au copiat la acest examen.
„Este necesar\ o evaluare mai stric-
t\ a viitorilor studen]i. Ecaterina
Andronescu ne-a asigurat c\ va lua
`n discu]ie `n Consiliu introducerea
examenului de admitere la facultate.
UNSR consider\ c\ al\turi de [pag\,
copiatul este o abatere grav\ de la e-
tica universitar\“, a spus Petrea.
a SPECTACOLE AUSTRIECE,
LA SIBIU: „S\pt\mâna Austriac\“,
organizat\ `n premier\ la Sibiu, va
avea loc `n perioada 4-13 iulie, `n
Pavilionul 2007 din Pia]a Unirii, a
anun]at, ieri, primarul Klaus Iohan-
nis. ~n cele zece zile de eveniment,
spectatorii vor avea ocazia s\ ascul-
te unele dintre cele mai bune forma-
]ii contemporane din Austria - Trio
Exklusiv, Fatima Spar und die Fre-
edom Fries, Albin Janoska, Team
`i place stilul de via]\ occidental.
Tân\ra poart\ haine provocatoare,
chiar dac\ a fost educat\ `n cultura
musulman\. Pentru a aplana con-
flictele cu familia sa, Shahanara ac-
cept\ o c\s\torie aranjat\. Proiec]ia
celor trei documentare, care se va
desf\[ura sub titulatura „Astra Film
pe Muntele Dragostei“ este organi-
zat\ de „Astra“ Film [i Uniunea
Mun]ilor Apuseni, cu sprijinul Consi-
liului Jude]ean Alba. Muntele
G\ina, denumit [i Muntele Dragos-
tei, este locul unui târg foarte vechi,
unde sunt pe]ite fetele. a
`ntre nota ini]ial\ [i cea a comisiei
exist\ o diferen]\ de cel pu]in 50 de
sutimi. Dac\ diferen]a este mai
mic\ de 50 de sutimi, nota defini-
tiv\ este nota pe care a acordat-o
comisia ini]ial\. ~n fiecare din
zilele `n care s-au sus]inut probe, o
supracomisie a Ministerului Edu-
ca]iei, Cercet\rii [i Tineretului
(MECT) a efectuat controale `n
unit\]ile de `nv\]\mânt. Reprezen-
tan]ii ministerului vor `ntocmi
rapoarte, pe baza c\rora se vor a-
plica sanc]iuni, acolo unde este ca-
zul, conform metodologiei de baca-
laureat [i a Statutului Persona-
lului Didactic, conform MECT.
Prima afi[are a rezultatelor va
avea loc pe 5 iulie, pân\ la ora
16:00. ~n aceea[i zi, `n intervalul o-
rar 16:00-20:00, vor putea fi depu-
se contesta]iile. Solu]ionarea aces-
tora este programat\ `n perioada 7
8 iulie, iar afi[area rezultatelor fi-
nale are ca termen limit\ 9 iulie. a
Legat [i Kollegium Kalksburg. De a-
semenea, vizitatorii vor avea ocazia
s\ savureze preparate culinare tra-
di]ionale austriece, printre care [i
[ni]ele vieneze uria[e. Locuitorii Si-
biului [i to]i cei ce `l vor vizita `n pe-
rioada evenimentului vor gusta `n
cafeneaua tematic\ amenajat\ `n
Pavilionul 2007 specialit\]ile servi-
te `n cafenelele vieneze. Programul
cultural preg\tit va fi completat de
o expozi]ie `n care sunt prezentate
produse [i servicii apar]inând unor
companii austriece active `n ]ara
noastr\. „S\pt\mâna Austriac\“ se
desf\[oar\ sub conceptul „Viziteaz\
Austria la tine acas\!“ [i constituie
o premier\ la Sibiu. Evenimentul
este organizat de Ambasada Aus-
triei la Bucure[ti, `mpreun\ cu Pri-
m\ria [i Casa de Cultur\ a Muni-
cipiului Sibiu. a
13
PE SCURT
Festival folcloric
interna]ional, la Timi[oara
Cea de-a XI-a edi]ie a Festivalului I-
nimilor [i-a deschis por]ile miercuri
seara, `n Parcul Rozelor din Timi[oa-
ra, conform Rompres. Evenimentul
reune[te aproape o mie de membri ai
unor ansambluri folclorice din Româ-
nia, Mexic, Japonia, Costa Rica, Tur-
cia [i Germania, ]\ri care particip\
pentru prima dat\ la aceast\ mani-
festare. Festivalul Inimilor este pri-
ma manifestare profesionist\ de fol-
clor din România inclus\ `n calenda-
rul anual al UNESCO. Pavel Dehe-
lean, directorul Casei de Cultur\ a
Municipiului Timi[oara a anun]at c\
duminic\, `n ultima zi a Festivalului,
arti[tii vor evolua pe scena amplasat\
la Muzeul Satului B\n\]ean. Pavel
Dehelean a mai informat c\ eveni-
mentul este cuprins [i `n calendarul
Comitetului Interna]ional de Organi-
zare a Festivalurilor Folclorice (CIOF
F), organizatorul manifest\rii fiind
Casa de Cultur\ Timi[oara.
Teatru `n limba englez\
pentru adolescen]i
Cea de-a IX-a edi]ie a Festivalului-
concurs de teatru `n limba englez\,
Ingenious Drama Festival (ID Fest),
va reuni `n perioada 13-19 iulie, la
Teatrul Municipal Bacovia din Ba-
c\u, 11 trupe de adolescen]i pasiona]i
de actorie, din ]ar\ [i din str\in\tate.
Pe parcursul celor cinci zile de festi-
val, trupele participante `[i vor pre-
zenta spectacolul, urmând ca dup\
c\derea cortinei s\ primeasc\ un
feed-back din partea publicului [i a
unui juriu de speciali[ti, din care vor
face parte [i regizorul Victor Ioan
Frunz\ sau actri]a Coca Bloos. Se vor
organiza `n fiecare zi, `nainte [i dup\
spectacole, workshop-uri de teatru
sus]inute de studen]i ai facult\]ilor
de teatru din ]ar\ de la diverse sec]ii:
actorie, regie de teatru, teatrologie.
~n afara competi]iei, studen]ii la acto-
rie vor putea s\-[i prezinte spectaco-
lele `n fa]a adolescen]ilor aspiran]i la
statutul de actori.
Un ata[at al Ambasadei
SUA a fotografiat Rom=nia
Expozi]ia de fotografie „România“,
ce apar]ine ata[atului cultural al
Ambasadei Statelor Unite ale Ame-
ricii la Bucure[ti, Kathy Kavalec, [i
care cuprinde imagini cu locuri [i
oameni din ]ara noastr\, a fost ver-
nisat\, miercuri seara, la muzeul de
Geologie din Capital\. Expozi]ia cu-
prinde fotografii ce `nf\]i[eaz\ ima-
gini din Bra[ov, Sibiului sau Bucu-
re[ti. Kathy Kavalec, a spus c\ `n
calitate de ata[at cultural al Amba-
sadei SUA la Bucure[ti a avut oca-
zia de a c\l\tori prin România. „~mi
plac mult locurile din România pen-
tru c\ nu s-au schimbat foarte mult,
odat\ cu trecerea timpului [i-au
p\strat istoria. S-au conservat foar-
te bine aceste locuri [i pentru mine
acest lucru este foarte important de
aceea am vrut s\ imortalizez acele
locuri“, a spus ata[atul cultural al
Ambasadei SUA la Bucure[ti, Kathy
Kavalec, conform Rompres, ad\u-
gând c\ a `ncercat s\ arate str\ini-
lor locurile cele mai frumoase [i mai
interesante din România. a
Condurache Cristian Francisc
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
distrofie muscular\ progresiv\,
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
precum [i organele interne. Pentru
a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu
permite achizi]ionarea acestor
dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
copil, pot face dona]ii `n contul:
RO87BRDE240SV94771102400
14 Vineri, 4 iulie 2008

NOU: O echip\ de cercet\tori americani [i elve]ieni a reu[it s\

Por]ia cartografieze, prin metode neinvazive, conexiunile structurale din
creierul uman, la scar\ macroscopic\. Savan]ii inten]ioneaz\, `n acest
fel, s\ observe func]ionarea creierului `n diferite stadii ale dezvolt\rii
de s\n\tate individului, pentru a vedea cum evolueaz\ conexiunile din creier `n
cursul dezvolt\rii organismului [i al procesului de `mb\trânire.

celular subcutanat, care constituie

ANALIZE MEDICALE Cre[terea copilului un criteriu important de apreciere a
st\rii de s\n\tate a sugarului.
Colesterolul r\u duce, ~ntre 1 [i 2 ani, rata lunar\ de

inevitabil, la ateroscleroz\ `n greutate, dup\ na[tere cre[tere `n greutate este de 300 g.

Lipoproteinele cu densitate
mic\ (LDL) transport\ coles-
terolul „r\u“, principala surs\
utilizat\ `n cre[terea le-
ziunilor de ateroscleroz\. Ast-
fel, cu c=t cantitatea de LDL -
colesterol din s=nge va fi mai
mare, cu at=t riscul de apari]ie
[i progresie a cardiopatiei is-
chemice va fi mai mare.
Valorile normale se cu-
prind `ntre 50-150 mg/dl.
DIC}IONAR MEDICAL
a gref\: transferul, pe un
bolnav primitor, al unui grefon
constituit din celule, dintr-un
]esut, de o parte a unui organ
sau dintr-un organ `n `ntregi-
me. Grefa de celule sau de ]esut
este simpl\ din punct de vede-
re tehnic: injectarea intrave-
noas\ a celulelor (grefa de m\-
duv\ osoas\) sau aplicarea lo-
cal\ a unui ]esut (grefa de pie-
le, de ]esut osos, de cornee). Da-
c\ grefa prive[te un organ (ini-
m\, ficat, pl\m=n, pancreas, ri-
nichi), trebuie s\ se restabi-
leasc\ circula]ia sangvin\, pu-
n=nd cap la cap, chirurgical,
vasele (arterele [i venele) pri-
mitorului cu cele ale grefonu-
lui. Atunci se vorbe[te despre
un transplant de organ;
a greutate corporal\: su-
m\ a greut\]ilor diferitelor e-
lemente ale organismului: ma-
s\ gras\ sau ]esutul adipos,
mas\ slab\ (]esut conjunctiv,
mu[chi), scheletul [i apa;
a grip\: boal\ infec]ioas\
foarte contagioas\, cauzat\ de
virusurile ARN. Gripa este
transmis\ pe cale respiratorie
la distan]\ scurt\. Se manifes-
t\ pe toat\ suprafa]a Globului
[i este responsabil\ de epidemii
anuale, `n general iarna. La fie-
care 10 sau 15 ani survine o epi-
demie mult mai grav\ [i mai `n-
tins\, ca cea din anul 1919, care
a dus la decesul a 20 de milioa-
ne de oameni `n Europa;
a grup sangvin: ansamblu
de propriet\]i antigenice ale
s=ngelui, ce permite clasifica-
rea indivizilor [i asigur\ com-
patibilitatea transfuziei sangvi-
ne `ntre donatori [i primitori.
Aceste propriet\]i antigenice
caracterizeaz\ mai multe celule
ale s=ngelui (globule ro[ii, pla-
chete, granulocite), ceea ce per-
mite s\ se deosebeasc\ diferite-
le tipuri de grupuri sangvine.
Grupul sangvin (ABO, HLA
Nivelele optime ale LDL - co-
lesterolului sunt mai mici de
160 mg/dl pentru adultul t=-
n\r, mai mici de 130 mg/dl
pentru persoanele care asocia-
z\ al]i factori de risc cardio-
vascular [i mai mici de 100
mg/dl pentru persoanele cu
cardiopatie ischemic\. (Rubri-
c\ realizat\ cu sprijinul labo-
ratorului Focus Lab Plus Bu-
cure[ti – www.focuslab.ro)
etc.) este unul dintre elemente-
le care determin\ identitatea fi-
ec\rui individ;
a gurii (cancer al...): cancer
care poate afecta buzele, limba,
plan[eul bucal, peretele intern
al gingiilor [i, mai rar, palatul,
sub forma unui carcinom. Can-
cerul de gur\ este destul de
frecvent: el reprezint\ aproxi-
mativ 8% dintre cancere. B\r-
ba]ii sunt mult mai des afecta]i
dec=t femeile, mai ales dup\ 50
de ani. Factorii favorizan]i sunt
tutunul (65% dintre bolnavi
sunt fum\tori), alcoolul, o
proast\ igien\ bucal\ [i apara-
te dentare prost adaptate, care
provoac\ frec\ri cu mucoasa.
Orice anomalie, leziune sau `n-
mugurire care nu dispar `n a-
proximativ zece zile necesit\ o
consulta]ie medical\. La debu-
tul ei, o boal\ este foarte pu]in
marcat\: senza]ii de arsur\,
mici s=nger\ri. Tumora se dez-
volt\ sub forma unei ulcera]ii a
mucoasei sau a unei `nmuguriri
`nso]it\ de s=nger\ri. Atunci
c=nd se afl\ pe limb\, `ngreu-
neaz\ degluti]ia [i vorbirea. ~n
sf=r[it, `ntr-un stadiu mai a-
vansat al cancerului, durerea
devine important\;
a gu[\: cre[tere `n volum, a-
desea vizibil\, a glandei tiroide;
a gut\: boal\ provocat\ de
depunerea s\rurilor acidului u-
ric `n regiunea articula]iilor [i
manifestat\ prin reac]ia infla-
matorie a articula]iilor, `nso]it\
de dureri violente. Aceste depu-
neri se fac sub forma unor cris-
tale. Ini]ial, articula]iile se um-
fl\, se `nro[esc [i devin foarte
dureroase, apoi boala cuprinde
toate articula]iile, iar sub piele
apar depozite de ura]i de sodiu
[i de calciu, care se pot ulcera.
Cauzele principale favorizante
ale bolii sunt obezitatea, consu-
mul exagerat de alcool [i cafea
[i bolile renale. a
Sporul cre[terii `n greutate scade, a-
poi, paralel cu v=rsta, ca la puberta-
a Cre[terea ponderal\ reprezint\ un alt reper pentru te s\ fie o etap\ de acumulare mai
aprecierea cre[terii [i dezvolt\rii copilului a Greutatea crescut\ a greut\]ii. Rata anual\ de
copilului n\scut la termen este de 3.000-3.500 g, fetele cre[tere `n greutate p=n\ la puber-
tate este, `n medie, de 2 kg.
prezent=nd o diferen]\ de minus 100-150 g a ~n primele Cre[terea `n greutate este influ-
en]at\ de alimenta]ia `n exces sau
zile dup\ na[tere, are loc sc\derea fiziologic\ `n greutate,
deficitar\, de factorii familiari, de a-
`n medie cu 5-8%, dup\ care, `n condi]iile unei alimenta]ii norexiile de durat\ `nt=lnite la unii
corecte [i a unei st\ri de s\n\tate bune, curba ponderal\ copii, de factorii constitu]ionali [i de
factorii patologici. Copiii obezi se `n-
cre[te, astfel `nc=t nou-n\scutul s\ revin\ la greutatea de t=lnesc `n familiile de m=nc\cio[i,
la na[tere `n primele dou\ s\pt\m=ni [i s\ c=[tige, p=n\ la iar obezitatea `nt=lnit\ la adul]i es-
te continuarea acesteia `nc\ din pe-
`mplinirea v=rstei de o lun\ de via]\, un spor de 750 g a rioada de sugar.
Aprecierea corect\ a cre[terii nor-
cu un spor zilnic de 25 g; 500 g `ntre male `n greutate a copilului se face
a cincea [i a opta lun\, cu un spor `n raport cu sexul, talia [i v=rsta sa.
zilnic `n medie de 17-20 g; 250 g `n- Formula clasic\ de calcul a greut\]ii
tre a noua [i a 12-a lun\ de via]\, cu
copilului dup\ v=rsta de doi ani este
un spor zilnic `n medie de 10-15 g. cea dat\ de Hermann: G (`n kg) # 9
Aceast\ cre[tere se poate realiza ^ 2 n, `n care „n“ este egal cu v=rsta
numai printr-o alimenta]ie corect\ `n ani a copilului.
[i `n deplin\ stare de s\n\tate a
sugarului, deoarece un aport canti-
tativ insuficient imediat [i cel cali-
Procesul de cre[tere
de dr. Doina DUMITRIU
tativ, `n timp, dar [i st\rile patolo- a unor perimetre
~n primul an de via]\ cre[terea `n gice influen]eaz\ negativ cre[terea ~n aprecierea cre[terii [i dezvol-
greutate are un ritm rapid. Astfel, ponderal\. t\rii normale sunt folosite perime-
rata lunar\ de cre[tere `n greutate ~n aceast\ perioad\, cre[terea `n trul cranian, toracic [i abdominal.
este de: 750 g `n primele patru luni, greutate se face pe seama ]esutului
Perimetrul cranian al nou-n\scutu-
lui la termen m\soar\ 34-35 cm. El
prezint\ o cre[tere important\ `n
primul an de via]\. La v=rsta de 6
luni, el ajunge la 42-43 cm, iar la un
an ajunge la valoarea de 45-47 cm.
Dup\ v=rsta de un an, cre[terea pe-
rimetrului cranian este mult mai
lent\. La v=rsta de doi ani m\soar\
48-49 cm, iar la 3 ani `n jur de 52-53
cm. Valorile perimetrului cranian la
fete sunt mai mici cu 1-2 cm dec=t
ale b\ie]ilor.
Perimetrul toracic se m\soar\, o-
bi[nuit, `n dreptul petelor mamelona-
re, iar la nou-n\scut m\soar\ `n jur
de 31-33 cm. ~n primul an de via]\
cre[te c=te 1 cm pe lun\, iar la sf=r-
[itul primului an este egal cu peri-
metrul cranian. Dup\ aceast\ v=rst\,
ritmul cre[terii este mai mare,
dep\[ind circumferin]a cranian\ cu
aproximativ at=]ia cm c=]i ani are co-
pilul. La doi ani m\soar\ `n jur de 50
de cm, iar la 4-5 ani `n jur de 54-55
cm.
Perimetrul abdominal are o valoa-
re estimativ\ de mic\ importan]\. La
na[tere, valorile aproximative sunt
de 31-33 cm, la 6 luni `n jur de 40 cm,
iar la v=rsta de un an de 45 cm.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE MEDIC PRIMAR MEDICINA DE FAMILIE

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Sport
Traseul Turului Fran]ei 2008
Turul ciclist al Fran]ei
2008, al c\rui start se va da
sâmb\t\ la Brest, `n vestul
Fran]ei, are un traseu de
3.559,5 km, `mp\r]i]i `n 21 de
etape, dup\ cum urmeaz\: 5
iulie etapa 1: Brest - Plume-
lec, 197,5 km; 6 iulie etapa 2:
Auray - Saint-Brieuc, 164,5
km; 7 iulie etapa 3: Saint-Ma-
lo - Nantes, 208 km; 8 iulie e-
tapa 4: Cholet - Cholet, 29,5
km (contratimp individual); 9
iulie etapa 5: Cholet - Châte-
Nicolae Dic\, noul „decar“ al Cataniei
a Fotbalistul rom=n a declarat la prezentarea oficial\ c\ sper\ s\ nu fie singurul stelist care ajunge
`n Italia a „~i a[tept pe R\doi, Goian [i Ghionea s\ vin\ [i ei la Catania“, a spus fostul stelist a
Atacantul Nicolae Dic\
(foto) a declarat, miercuri
sear\, la prezentarea la
forma]ia Catania, c\ nu
poate promite nimic supor-
terilor, dar a men]ionat c\
va munci `n fiecare zi pen-
tru a da totul pe teren,
informeaz\ presa italian\.
„~mpreun\ putem face
lucruri importante. Nu pot
s\ spun decât lucruri bune
despre Zenga, pentru c\
mereu am avut cu el o
rela]ie minunat\. Când m-
a sunat [i mi-a propus
acest transfer, am vrut s\
discut mai `ntâi cu coechi-
pierii mei din na]ional\:
Mutu, Codrea [i Chivu [i
apoi am acceptat pro-
punerea“, a afirmat Dic\.
El a mai spus c\ venirea
la Catania reprezint\ o o-
cazie pentru a se afirma `n
cel mai frumos campionat
din lume. „Nu promit
nimic suporterilor, spun
doar c\ voi munci `n fie-
care zi pentru a da totul,
dar `n sufletul meu sper s\
Adio, Poli Timi[oara!
a Marian Iancu, pre[edintele Consiliului de
Administra]ie al clubului Politehnica
{iin]a Timi[oara, a anun]at c\ se modific\
numele grup\rii `n SC Fotbal Club
Timi[oara SA, precum [i culorile echipei a
~n comunicatul postat pe
site-ul oficial al clubului, se
arat\: „Pân\ la finalizarea
anchetelor penale [i a hot\-
rârilor instantelor civile, la
ac]iunile declan[ate de noi
`mpotriva lui Claudio Zam-
bon [i a tuturor persoanelor
fizice sau juridice responsa-
bile de tot ce s-a `ntâmplat
cu palmaresul clubului de
fotbal Politehnica Timi[oa-
ra, am hot\rât, pentru a e-
limina orice confuzie [i ori-
ce emo]ie cu privire la parti-
ciparea noastr\ `n Cupa U-
EFA, cât [i alte m\suri care
ar putea fi luate abuziv de
c\tre persoane interesate,
s\ ne schimb\m denumirea
`n SC Fotbal Club Timi[oa-
ra SA, iar culorile s\ fie
mov-alb-negru“.
~n continuare, Marian
Iancu arat\ c\ se afl\ pe rol
un dosar penal, cât [i dou\
Beijingul a investit 4,1 milioane
de dolari `n echipament medical
~n perspectiva Jocurilor O-
limpice (8-24 august), Beijin-
gul a investit 4,1 milioane de
dolari numai `n cump\rarea
de echipament medical [i de
medicamente, pentru a aco-
Vineri, 4 iulie 2008
auroux, 232 km; 10 iulie eta-
pa 6: Aigurande - Super-Bes-
se, 195,5 km; 11 iulie etapa 7:
Brioude - Aurillac, 159 km; 12
iulie etapa 8: Figeac - Toulou-
se, 172,5 km; 13 iulie etapa 9:
Toulouse - Bagnères-de-Bigo-
rre, 224 km; 14 iulie etapa 10:
Pau - Hautacam, 156 km; 15
iulie: zi de pauz\, la Pau; 16
iulie etapa 11: Lannemezan -
Foix, 167,5 km; 17 iulie etapa
12: Lavelanet - Narbonne,
168,5 km; 18 iulie etapa 13:
`nscriu cât mai multe go-
luri pentru Catania“, a su-
civile, `n urma c\rora vor
rezulta hot\râri definitive,
care odat\ puse `n aplicare
„ne vor readuce `n situa]ia
de a reveni la denumirea
Politehnica 1921 {tiin]a Ti-
mi[oara [i la culorile violet-
alb-negru. Am fost nevoi]i
s\ luam hot\rârea asta `m-
potriva voin]ei noastre, dar
`n urma unei analize logice
care ne-a obligat s\ lu\m
distan]a de `ncercarea uno-
ra sau altora de a ne lua
pl\cerea jocului `ntr-o com-
peti]ie european\ precum
Cupa UEFA“.
~n finalul comunicatului,
se arat\ c\ schimb\rile au
fost f\cute de dragul supor-
terilor, iar pre[edintele pro-
mite s\ `i fac\ s\ pl\teasc\
pe to]i cei care sunt vinova]i
de aceast\ situa]ie. a
peri toate necesit\]ile `n caz de
urgen]\ `n timpul competi]iei,
informeaz\ presa chinez\.
„Am preg\tit cantitatea tripl\
necesar\ pentru 10.800 de
persoane `ntr-o lun\, la cât se
MUTU R|M+NE LA FIORENTINA: Pre[edintele clubului italian de fotbal Fiorentina,
Andrea Della Valle, a anun]at c\ atacantul român Adrian Mutu va evolua [i `n
sezonul viitor la gruparea „viola“. „Mutu r\mâne al\turi de noi, deoarece este
unul dintre favori]ii suporterilor [i ora[ului nostru... Gilardino [i Mutu vor forma
`mpreun\ o pereche care ne va aduce mari satisfac]ii“, a spus Della Valle.
Narbonne - N`mes, 182 km;
19 iulie etapa 14: N`mes -
Digne-les-Bains, 194,5 km; 20
iulie etapa 15: Embrun - Pra-
to Nevoso (Italia), 183 km; 21
iulie: zi de pauz\ la Cuneo (I-
talia); 22 iulie etapa 16: Cu-
neo - Jausiers, 157 km; 23 iu-
lie etapa 17: Embrun - L’Al-
pe-d’Huez, 210,5 km; 24 iulie
etapa 18: Bourg-d’Oisans -
Saint-Etienne, 196,5 km; 25
iulie etapa 19: Roanne -
Montluçon, 165,5 km; 26 iulie
bliniat Dic\. Fotbalistul
român a afirmat c\ `l ad-
Au sosit medaliile
Organizatorii Jocurilor O-
limpice de la Beijing au intrat
`n posesia celor 3.000 de meda-
lii ce vor fi acordate pe parcur-
sul competi]iei din luna au-
gust. Medaliile au fost realizate
de firma australian\ BHP Billi-
ton [i au un design inovator, a-
les `n urma unui concurs public,
cu inser]ii de jad, care repre-
zint\ pentru chinezi frumu-
Argentinianul Messi va participa la Olimpiada de la Beijing
Atacan]ii Lionel Messi (FC
Barcelona) [i Sergio Aguero (A-
tletico Madrid) au fost inclu[i `n
lotul reprezentativei olimpice a
Argentinei care va participa la
turneul de fotbal din cadrul JO
de la Beijing. De asemenea, la
Olimpiad\ va participa [i fostul
mijloca[ al echipelor FC Barce-
lona [i Villarreal, Juan Roman
Riquelme, `n prezent la Boca
Juniors, dar [i al]i juc\tori cu-
noscu]i, `ntre care Fernando Ga-
go (Real Madrid), Javer Masche-
rano (FC Liverpool) sau Diego
Buonanotte (River Plate). La JO
2008, Argentina va evolua `n
primul tur `n grup\ cu Serbia,
Australia [i Cote d’Ivoire. Iat\
componen]a lotului argentinian,
antrenat de Sergio Batista: Por-
estimeaz\ c\ vor fi cazurile de
urgen]\, a[a cum o arat\ expe-
rien]a altor edi]ii“, a declarat
Dai Jianping, director al de-
partamentului antidopaj, far-
maceutic [i s\n\tate public\
al BOCOG (comitetul de orga-
nizare). „Medicamentele sunt
cele de uz obi[nuit, precum an-
tibiotice [i altele asemenea“, a
etapa 20: Cerilly - Saint-A-
mand-Montrond, 53 km (con-
tratimp individual); 27 iulie
mir\ foarte mult pe Ale-
ssandro Del Piero, `ns\ a
se]ea, noble]ea, perfec]iunea,
puterea [i imortalitatea. Ele au
fost `ncredin]ate gazdelor JO
2008 `n cadrul unei ceremonii ce
a avut loc `n Pia]a Tiananmen
din Beijing, cu 36 de zile `nain-
tea debutului Olimpiadei de va-
r\. „Aceste splendide medalii re-
prezint\ cea mai `nalt\ expresie
a `mplinirii `n plan sportiv.
Designul lor unic reprezint\
tari: Oscar Ustari (Getafe), Ser-
gio Romero (AZ Alkmaar); Fun-
da[i: Pablo Zabaleta (Espanyol
Barcelona), Luciano Monzon
(Boca Juniors), Ezequiel Garay
(Real Madrid), Nicolas Burdisso
(Inter Milano), Federico Fazio
(FC Sevilla), Lautaro Acosta (F
C Sevilla); Mijloca[i: Fernando
Gago (Real Madrid), Juan Ro-
man Riquelme (Boca Juniors),
Ever Banega (FC Valencia), Ja-
vier Mascherano (FC Liverpool),
Jose Sosa (Bayern Munchen). A-
tacan]i: Diego Buonanotte (Ri-
ver Plate), Sergio Aguero (Atle-
tico Madrid), Lionel Messi (FC
Barcelona), Ezequiel Lavezzi
(Napoli), Angel Di Maria (Benfi-
ca Lisabona). a
ad\ugat Chen Jisheng, pre[e-
dinta firmei Beijing Pharma-
ceutical Co ltd, furnizor exclu-
siv pentru Jocuri. Pe lâng\
Beijing, vor fi asigurate cu me-
dicamente [i echipamente de
urgen]\ ora[ele Tianjin, Shan-
ghai [i Canton, pentru a da o
mân\ de ajutor `n cazul unor
necesit\]i mai mari pentru ca-
etapa 21: Etampes - Paris
Champs-Elysées, 143 km. a
precizat c\ vrea s\ se con-
frunte `n special cu Adrian
Mutu [i Cristian Chivu.
Site-ul Catanista.com a
scris `n limba rom=n\: „Bi-
ne ai venit, Dic\“, la mate-
rialul de prezentare a fos-
tului atacant stelist.
Atacantul Nicolae Dic\
a fost prezentat oficial,
miercuri, de gruparea ita-
lian\ Catania, cu care a
semnat un contract pe pa-
tru ani [i unde va fi antre-
nat de fostul s\u tehnician
de la Steaua, Walter Zen-
ga. Dic\ va fi „noul num\r
10 al Cataniei“. Nicolae Di-
c\ a evoluat cu num\rul 10
[i la Steaua, forma]ie de la
care s-a transferat la Cata-
nia, [i la FC Arge[.
~ntrebat de jurnali[tii i-
talieni ce fotbali[ti rom=ni
mai vrea la Catania, Dic\
i-a recomandat pe R\doi,
Goian [i Ghionea.
„Ar fi un lucru foarte
bun s\ vin\ [i al]i juc\tori
rom=ni la Catania. Ar fi
mai mul]i juc\tori care pot
evolua `n Italia. De la
Steaua ar putea juca Mirel
R\doi, Dorin Goian [i So-
rin Ghionea“, a spus Nico-
lae Dic\. a
ambi]ia Jocurilor Olimpice de la
Beijing“, a declarat pre[edintele
comitetului de organizare, Jiang
Xiaoyu. BHP Billiton a predat,
cu aceast\ ocazie, [i cele 3.000
de medalii ce vor fi oferite cu o-
cazia Jocurilor Paralimpice care
vor avea loc `n China, `n luna
septembrie. Metalul utilizat
pentru fabricarea medaliilor a
fost extras din minele pe care
compania le are `n Australia [i
Chile, `n timp ce jadul provine
din China. a
pital\. La Beijing au fost aron-
date 200 de clinici pe lâng\ se-
diile sportive ale ora[ului, care
conteaz\ pe 190 de ambulan]e
`n serviciul permanent [i dis-
pun de 22 de spitale desemna-
te pentru deservirea sportivi-
lor, voluntarilor [i personalu-
lui angajat `n JO. a
15
PE SCURT
Liliana Popescu
a fost depistat\
pozitiv
Atleta Liliana Popescu, com-
ponent\ a delega]iei României
la JO 2008 `n probele de 800
[i 1.500 m, a fost depistat\
pozitiv la un concurs disputat
`n luna mai la Alger [i va rata
deplasarea la Beijing. FR de
Atletism a[teapt\ contraex-
pertiza, care ar putea apare
`ns\ dup\ JO 2008, `nainte de
a furniza un punct de vedere
oficial. COSR a solicitat FR de
Atletism s\ ia o decizie de ur-
gen]\ pân\ luni `n privin]a a-
tletei Liliana Popescu [i a an-
trenorului ei. ~n mod sigur,
pentru a se evita un caz ca al
Mihaelei Melinte la JO 2004,
Liliana Popescu, creditat\ cu
[anse la o medalie olimpic\,
nu va mai face deplasarea la
Beijing.
Ilie Iordache a
semnat pe cinci ani
cu Dinamo
Mijloca[ul Ilie Iordache, reve-
nit `n aceast\ var\ `n {osea-
ua Stefan cel Mare dup\ un
`mprumut la Pandurii Tg.
Jiu, a semnat un nou contract
cu echipa de fotbal Dinamo
Bucure[ti, valabil pentru ur-
m\torii 5 ani. Iordache va fa-
ce parte din lotul cu care Di-
namo se va deplasa `n Fran]a,
`n turneul de dou\ s\pt\mâni
(4-18 iulie), la Aix-Les-Bains.
„M\ bucur c\ am semnat un
nou contract. Sunt lini[tit [i
preg\tit din toate punctele de
vedere s\ lupt pentru un post
de titular. Nu mi-e team\ de
concuren]\ [i sper din tot su-
fletul s\ ne `ndeplinim obiec-
tivele. Am reg\sit la Dinamo
un grup unit, foarte motivat,
ceea ce conteaz\ foarte mult
pentru performan]\“, a decla-
rat Iordache pentru site-ul ofi-
cial al clubului.
Henin spune c\ nu
poate sta departe
de tenis
Fosta juc\toare belgian\ de
tenis Justine Henin, care s-a
retras cu 2 luni `n urm\ din
activitatea competi]ional\ din
postura de lider\ mondial\, a
f\cut, se pare, un pas `napoi
fa]\ de decizia de a reveni `n-
tr-o zi pe teren, declarând la
Wimbledon c\ „Nu pot fi ni-
ciodat\ sigur\ c\ nu m\ voi
`ntoarce, pur [i simplu pentru
c\ nu pot spune „niciodat\“.
Numai c\ cine m\ cunoa[te
[tie c\ dac\ eu fac ceva, a-
tunci o fac la 200%, când am
decis c\ s-a terminat, s-a ter-
minat, merg mai departe“.
Fosta campioan\, acum `n
vârst\ de 26 de ani, [i-a
anun]at retragerea cu 10 zile
`nainte de debutul turneului
de la Roland Garros, `n mai,
spunând c\ `i este de ajuns
dup\ 9 ani de carier\ pro-
fesionist\, `n cursul c\reia a
cucerit 7 titluri de Mare {lem.
„A fi sportiv profesionist este
un lucru extrem de dificil [i
e[ti nevoit s\ faci multe sacri-
ficii. Trebuie s\ m\nânci te-
nis, s\ dormi tenis [i s\ tr\-
ie[ti tenis 300% tot timpul.
Fac asta de 20 de ani“, a de-
clarat ea la decernarea Pre-
miului Laureus, acordat de a-
cademia cu acela[i nume. A-
flat\, ca invitat\, la Wimble-
don, singurul turneu pe care
nu l-a câ[tigat, Justine Henin
a pronosticat c\ Venus Willi-
ams, câ[tig\toare de 4 ori a ti-
tlului englezesc, va triumfa
din nou. „Venus este cea mai
bun\ juc\toare pe iarb\“, a
spus Henin, motivându-[i
scurt pronosticul. a
 CM
YK

16 Vineri, 4 iulie 2008

„Configura]ia [i dinamica p\turii de nori con]ine indicii despre

{tiin]\ `nc\lzirea global\. Potrivit unor rezultate recente, o cantitate tot
mai mic\ de lumin\ solar\ ajunge pe P\mânt. Nu luminozitatea
Soarelui scade, ci straturile de nori reflect\ `n spa]iu tot mai
mult\ lumin\. Totu[i, aceasta nu determin\ [i o sc\dere a
temperaturilor la sol, o diminuare a `nc\lzirii globale.“

Nori negri `ntunec\ viitorul p\mântului

adic\ extinderea p\turii de
~n urm\ cu 20 de ani, era tras primul semnal nori simultane cu redistri-
de alarm\ serios cu privire la cauzele [i buirea acestora pe altitu-
dini mai `nalte, `ns\ dup\
efectele devastatoare ale `nc\lzirii globale. ~n cum se vede, el nu determi-
ciuda perioadei lungi de timp scurse de la n\ diminuarea temperatu-
rilor medii.
primele avertismente [i a numeroaselor
dovezi strânse pân\ acum, subiectul `nc\ nu Norii de ghea]\
este tratat suficient de responsabil. Zonele de la poli se `ngroa[\
aride au `naintat alarmant, cu 250 de mile, Mai exist\ `ns\ o catego-
afectând sudul Statelor Unite, zona rie de nori a c\rei suprafa-
]\ cre[te semnificativ.
mediteranean\, Australia [i Africa de Sud, ~n lunile de var\, `n spe-
ghe]arii se topesc, iar rezervele de ap\ dulce cial, deasupra polilor P\-
risc\ s\ dispar\ complet `n unele zone. mântului, la `n\l]imi mult
mai mari decât cele men-
]ionate, de pân\ la 80 de
Norii sunt, foarte adesea, siile continu\ s\ creasc\. kilometri (`n troposfer\), se
mesagerii cei mai vizibili ai Zonele aride au `naintat formeaz\ o categorie de
vremii, con]inând informa- alarmant, cu 250 de mile, nori speciali - norii tropos-
]ii foarte precise despre di- afectând sudul Statelor U- Nor gigantic, `n Oceanul Pacific (foto NASA) ferici. Compu[i din cristale
namica atmosferei [i evolu- nite, zona mediteranean\, de ghea]\, norii troposfe-
]ia vremii `n regiunea unde Australia [i Africa de Sud, mea la care se situeaz\ fa- suprafa]a Lunii, se poate a- de nori. ~ns\, datele arat\ rici str\lucesc pe timp de
apar. Este [i motivul pentru ghe]arii se topesc, iar re- ]\ de suprafa]a terestr\, precia str\lucirea lui apa- c\ nu to]i norii se comport\ noapte (numi]i pentru a-
care multe dintre cercet\ri- zervele de ap\ dulce risc\ dar [i de aspectul acestora. rent\. Observa]iile arat\ la fel cu lumina solar\! No- ceasta [i noctilucent sau
le ultimelor decenii s-au ori- s\ dispar\ complet pentru Exist\, a[adar, nori de joa- c\ lumina reflectat\ de P\- rii de joas\ altitudine sunt NLC), continuând s\ re-
entat spre elaborarea unor unele zone puternic popu- s\ altitudine (situa]i la `- mânt (albedo) a crescut `n- mult mai den[i decât cei a- flecte o parte din radia]ia
h\r]i de distribu]ie a norilor late. n\l]imi de pân\ la 2.000 de cepând cu anul 2000. Aces- fla]i pe `n\l]imi. Ei reflect\ solar\ chiar [i dup\ ce so-
[i de monitorizare a varia]i- metri), nori de `n\l]ime te observa]ii au provocat cea mai mare parte a radi- lul este complet scufundat
ei acestora pe perioada `n- Gigantice depozite medie (situa]i `ntre 2.000 [i dezbateri, `ntrucât mult a]iei solare, `mpiedicând `n `ntuneric.
tregului an. 7.000 de metri) [i nori situ- timp s-a considerat c\ in- `nc\lzirea solului [i a at- Cercet\tori ai NASA au
plutitoare a]i la `n\l]imi `ntre 7.000 [i tensificarea albedo-ului te- mosferei cuprinse `ntre ei f\cut observa]ii atente `n
Predic]iile Fiind mult mai pu]in 14.000 de metri. Fiecare restru nu coreleaz\ cu da- [i sol. Norii de la mari `n\l- ultimii 27 de ani asupra a-
dens decât aerul din stra- dintre aceste categorii largi tele evidente despre `nc\l- ]imi `ns\ sunt sub]iri [i cestor forma]iuni speciale
au devenit realitate con]ine anumite tipuri de zirea global\. mai pu]in den[i. Ei permit de nori. Ei au afirmat re-
turile superioare ale atmo-
James Hansen, directo- sferei, aerul cald de la sol nori, av=nd caracteristici fi- Climatul terestru depin- radia]iei solare s\ p\trun- cent c\ pânza de nori tro-
rul Institutului de {tiin]e se ridic\ la altitudini mari. zice precum densitatea, di- de de cantitatea de lumin\ d\ `n atmosfera P\mântu- posferici de deasupra po-
Spa]iale Goddart, una din- ~ns\, deodat\ cu aerul mesniunile [i dispunerea `n solar\ ce ajunge la sol sau lui [i s\ `nc\lzeasc\ solul. lilor este sensibil mai den-
tre cele mai respectate nu- cald, se ridic\ [i vapori de atmosfer\, toate corelate `n ocean, precum [i de can- ~ns\, lumina reflectat\ de s\. Ace[ti nori apar, `n pre-
me de la NASA, s-a adresat ap\, elibera]i `n atmosfera strâns cu o anumit\ „par- titatea de c\ldur\ pe care sol, de norii de joas\ altitu- zent, mai frecvent decât `n
Congresului american `n de la sol de plante, de vie- titur\“ climateric\ pe care P\mântul o poate re]ine. dine sau de oceanul plane- trecut, iar `n\l]imile la ca-
23 iunie 2008, la exact 20 t\]i sau de apa evaporat\ ace[tia o `ndeplinesc. Dar nu toat\ lumina care tar nu-i poate str\bate la re se formeaz\ par s\ fi
de ani de la primul mesaj de Soare. Când ajung `n se `ndreapt\ spre P\mânt fel de u[or [i `napoi spre sc\zut sensibil. Cercet\to-
exprimat `n chestiunea `n- straturile superioare ale Mai pu]in\ lumin\ ajunge la sol. O parte im- spa]iul extraterestru. Din rii nu au `nc\ o explica]ie
c\lzirii globale. Spre deose- atmosferei, vaporii de ap\ acest motiv, norii de la alti- pentru aceste schimb\ri
solar\ [i totu[i, portant\ din radia]ia sola-
tudini mari ac]ioneaz\ ase- nea[teptate, `ns\ ipotezele
bire de scepticismul cu ca- se condenseaz\, formând r\ este reflectat\ de pelicu-
re, `n 1988, au fost primite aglomer\ri masive de nori.
tot mai cald... la de nori.
m\n\tor unei p\turi, re]i- vizeaz\ cantitatea tot mai
atunci primele estim\ri, de Norii de pe cer sunt for- nând mare parte din c\ldu- mare de dioxid de carbon a-
Configura]ia [i dinamica ra p\truns\ `n atmosfer\. cumulat\ `n atmosfera p\-
data aceasta, foarte multe ma]iuni gigantice care p\turii de nori con]ine in- Norii r\spunz\tori
dintre predic]iile f\cute a- transport\ cantit\]i imen- Dac\ `n primii 15 ani de mântului `n ultimele dece-
dicii despre `nc\lzirea glo-
tunci au fost sus]inute cu se de ap\. Spre exemplu, bal\. Potrivit unor rezulta- pentru efectul de ser\ observa]ii atente, diferen]a nii [i cre[terea temperatu-
date statistice concrete. un kilometru cub dintr-un dintre norii de altitudine [i rilor. „O foarte mic\ schim-
te recente, o cantitate tot Observa]iile arat\ c\, `n cei coborâ]i era de 7-8%, `n bare de temperatur\ petre-
~n ciuda perioadei lungi nor cumulus, (adic\ nu u- mai mic\ de lumin\ solar\ general, P\mântul este pe ultimii 5 ani, aceast\ dife- cut\ la sol, afirm\ cercet\-
de timp scurse de la prime- nul foarte dens), cânt\re[te ajunge pe P\mânt. Nu lu- jum\tate acoperit de nori. ren]\ s-a dublat, ajungând torii, pare s\ determine
le avertismente [i a nume- 640.000 de tone de ap\. Al- minozitatea Soarelui sca- Ei formeaz\ un adev\rat la 13 %. Aceasta `nseamn\ schimb\ri dramatice la ni-
roaselor dovezi strânse pâ- te m\sur\tori arat\ c\, `n- de, ci straturile de nori re- dispozitiv de reflectare a c\ norii cu altitudini mari, velul acestor nori de mare
n\ acum, subiectul `nc\ nu tr-un nor de mici dimensi- flect\ `n spa]iu tot mai luminii solare, asem\n\tor (cu rol de p\tur\ termopro- altitudine“, ceea ce influen-
este tratat suficient de res- uni, pot fi depozitate pân\ mult\ lumin\. Totu[i, a- unei oglinzi de dimensiuni tectoare) au devenit mult ]eaz\ o dat\ `n plus [i tem-
ponsabil de c\tre oamenii la 550 de tone de ap\, `n ceasta nu determin\ [i o imense. Atât cantitatea de mai extin[i. Fenomenul re- peraturile terestre. (Articol
politici [i de publicul larg, timp ce un nor de furtun\ sc\dere a temperaturilor la lumin\ care ajunge pe P\- ducerii cantit\]ii de lumi- prelucrat dup\ un material
crede cercet\torul. M\suri- poate depozita chiar [i de sol, o diminuare a `nc\lzirii mânt, cât [i nivelul `nc\l- n\ de la nivelul solului re- prezentat sub egida New
le luate `ns\ sunt nesemni- 10 ori mai mult\ ap\! (To- globale. zirii atmosferei depind de prezint\ ceea ce a fost nu- Jersey Institute of Techno-
ficative. ~ntre timp, jum\- tu[i, chiar [i a[a, norii sto- P\tura de nori s-a extins caracteristicile `nveli[ului mit „`ntunecare global\“, logy, NJ, USA.)
tate dintre speciile cunos- cheaz\ `n atmosfer\ mai [i s-a redistribuit la altitu-
cute ale planetei sunt ame- pu]in de 1% din totalul re- dini mai mari. Cauza cre[-
nin]ate cu dispari]ia, nive- zervelor de ap\ terestr\!) terii suprafe]ei norilor r\-
lul de siguran]\ al dioxidu- ~n mod comun, norii mâne `nc\ necunoscut\.
lui de carbon din atmosfer\ sunt `mp\r]i]i `n trei cate- Cercetând umbra P\mân-
a fost dep\[it deja, iar emi- gorii, `n func]ie de `n\l]i- tului, a[a cum apare ea pe

Norii troposferici (situa]i la `n\l]imi de peste 80 de kilometri) se

formeaz\ `n timpul verii, la cei doi poli ai Terrei
Emisiile poluante determin\ Pagin\ realizat\ de diac. Sorin MIHALACHE , Centrul de Studii
modific\ri `n structura [i `n dinamica p\turii de nori Interdisciplinare `n Religie [i {tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
CM
YK

S=mb\t\, 5 iulie 2008
Nr. 153 (1054) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
BIOGRAFII LUMINOASE
Ciprian Porumbescu
- teologul
compozitor, `nzestrat
cu bel[ug de har
PAGINA 16
Marea familie de la
parohia „Cuibul cu barz\“
Construit\ `nainte de 1760, de c\tre clucerul Dona,
Biserica „Sfântul Arhidiacon {tefan“, cunoscut\ [i sub
numele de „Cuibul cu barz\“, face parte din seria
altarelor mutate de la vedere, de pe arterele principale de
circula]ie, `n spatele blocurilor. Ca [i `n cazul altor
biserici, mutarea a `nsemnat salvarea de la demolare.
Ast\zi, parohia ocrotit\ de primul diacon din istoria
Bisericii, p\storit\ de p\rintele Daniel Benga, prodecan al
Facult\]ii de Teologie din Bucure[ti, descoper\, prin
rug\ciune [i filantropie, c\ no]iunea de familie poate
`nsemna mult mai mult decât cred cei mai mul]i oameni.
Citi]i `n pagina 9
POZA ZILEI
Leul se apreciaz\ puternic fa]\ de euro
Banca Na]ional\ a României a
anun]at, ieri, un curs de referin]\
pentru euro de 3,6139 lei, `n sc\dere
cu 2,26 bani (0,62%), comparativ cu
ziua de joi, când a fost comunicat un
curs de 3,6365 lei pentru un euro.
Dolarul american a fost cotat cu
1,13 bani mai mult (0,49%), iar BNR
a afi[at un curs de 2,3051 lei pentru
dolar, comparativ cu 2,2908 lei, `n [e-
din]a precedent\.
Gramul de aur a fost cotat la
68,9514 lei, cu 23,74 bani (0,34%) mai
pu]in decât joi.
Euro este cotat, pe pia]a la termen
a Bursei de la Sibiu, la 3,654 lei pen-
Ultimul 4 iulie `n Rom=nia, pentru ambasadorul SUA
Arheologii americani au anun]at, Ambasadorul american la
miercuri, c\ au descoperit, dup\ `nde- Bucure[ti, Nicolas Taubman,
lungi c\ut\ri, vestigiile casei `n care a subliniaz\, `n mesajul s\u de 4
copil\rit George Washington, primul iulie, ziua na]ional\ a Statelor
pre[edinte al SUA, `n apropiere de Unite, c\ SUA `[i men]in anga-
Fredericksburg, `n Virginia, la 80 de jamentul de consolidare a par-
kilometri sud de Washington, capitala teneriatului strategic cu Româ-
american\. ~n imagine, fragmente ale nia. „Ca ]\ri democratice, `n]e-
unor vase de ceramic\ pictate manu- legem c\ acest parteneriat nu
al, g\site pe locul casei. a se bazeaz\ numai pe rela]ia mi-
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
REPORTAJ ROMÂNIA ~N UE
Cehia [i Polonia,
Frumuse]ile de adversarii f\]i[i
la Schitul Bal[ ai Tratatului
de la Lisabona
PAGINA 8 PAGINA 6
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
PRIMUL EPISCOP AL EPISCOPIEI
ORTODOXE ROMÂNE A EUROPEI DE
NORD VA FI ~NTRONIZAT M+INE:
M=ine, 6 iulie a.c., `n Catedrala
episcopal\ a Bisericii Ortodoxe
Sârbe din Stockholm, va avea loc
ceremonia de `ntronizare a
Preasfin]itului P\rinte Macarie
Dr\goi, primul Episcop al
Episcopiei Ortodoxe Române a
Europei de Nord, informeaz\ Biroul
de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne.
Pagina 5
POLITIC
OPRESCU VREA S| DEA AFAR| CO-
LO{II INDUSTRIALI DIN BUCURE{TI:
Noul primar al Capitalei [i-a
prezentat proiectele pentru ora[.
Printre promisiuni - case noi pen-
tru reziden]ii din sistemul sanitar.
Pagina 7
REGIONAL
SCHIMB|RILE CLIMATERICE
AFECTEAZ| PUTERNIC ROM+NIA: „Ne
confrunt\m tot mai des cu inunda]ii,
urmate de perioade tot mai prelun-
gite de secet\, cu precipita]ii violen-
te, surprinz\toare, care nu pot fi a-
tru sfâr[itul lunii septembrie 2008. nun]ate decât zonal [i care determi-
Pentru scaden]a decembrie 2008, co- n\ inunda]ii locale. Totodat\, plaja
ta]ia euro la Bursa din Sibiu este de litoralului românesc a pierdut a-
3,7 lei. proape 20 de metri, `n ultimii 20 de
Dolarul american este cotat, pe ani“, a declarat directorul general al
pia]a la termen de la Sibiu, la 2,35 lei ANAR, Marius Postelnicescu.
pentru luna septembrie 2008.
Pe de alt\ parte, intr\rile de capita- Pagina 10
luri str\ine pe burs\, `n luna mai, au to-
talizat 139,1 milioane de euro (509,04
milioane de lei), de aproape 10 ori mai ECONOMIC
mari decât ie[irile de capital, care s-
au situat la 14,52 milioane de euro UE VA AJUTA }|RILE S|RACE CU UN
(53,16 milioane de lei), conform date- MILIARD DE EURO: Inten]ia a fost
lor centralizate de Comisia Na]ional\ anun]at\ de comisarul european
a Valorilor Mobiliare (CNVM). a pentru agricultur\, Mariann Fis-
cher Boel. Cea mai mare parte a a-
cestor fonduri ar urma s\ fie chel-
tuit\ pentru achizi]ionarea de `n-
gr\[\minte [i semin]e sau pentru
litar\. Desigur, (parteneriatul - ne [i sprijinirea unei economii se precizeaz\ `n mesajul lui alte modalit\]i de cre[tere a pro-
n. red.) include [i un aspect mi- române[ti deschise, integrate `n Taubman. Ambasadorul a ]inut duc]iei, iar 15%, pentru ajutoare
litar“, precizeaz\ Taubman `n Europa [i `n restul lumii, care s\ sublinieze c\, anul acesta, alimentare.
mesajul s\u, men]ionând, de a- va aduce prosperitate fiec\rui s\rb\tore[te pentru ultima da-
semenea, c\ SUA sunt mândre român. „De aceea, i-am fost al\- t\ ziua de 4 iulie, `n România. Pagina 11
s\ lupte al\turi de România `n turi ambasadorului Adrian Vie- El a men]ionat c\ [ederea `n Ro-
Irak [i Afganistan. Pe de alt\ ri]a `n Statele Unite, la `ncepu- mânia a fost una foarte pl\cut\
parte, ambasadorul american a tul acestui an, pentru a pro- atât pentru el, cât [i pentru so-
spus c\ parteneriatul strategic mova investi]ii ale oamenilor de ]ia sa, ei f\cându-[i aici foarte
dintre cele dou\ state presupu- afaceri americani `n România“, mul]i prieteni. a
CM
YK
2 S=mb\t\, 5 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Sâmb\ta - odihna
celor adormi]i
„Cu duhurile drep]ilor, celor ce
s-au s\vâr[it, sufletul robului
T\u, Mântuitorule, `l
odihne[te, p\zindu-l pe el `ntru
via]a cea fericit\, care este la
Tine, iubitorule de oameni.
~ntru odihna Ta, Doamne,
unde to]i sfin]ii T\i se odih-
nesc, odihne[te [i sufletul ador-
mitului robului T\u, c\ ~nsu]i
e[ti f\r\ de moarte. Tu e[ti
Dumnezeu, Care Te-ai pogorât
`n iad [i ai dezlegat durerile
celor fereca]i, ~nsu]i [i sufletul
robului T\u odihne[te-l.“
(Tropare ale mor]ilor)
***
Ziua sâmbetei ocup\ un loc
aparte `n spiritualitatea litur-
gic\ a Bisericii Ortodoxe. Pân\
la venirea Mântuitorului Iisus
Hristos, sâmb\ta era ultima zi
a s\pt\mânii, aducând aminte
de finalul crea]iei lumii. ~ns\,
odat\ cu Jertfa [i ~nvierea Sa
din mor]i, Mântuitorul a ar\tat
c\ lumea creat\ nu reprezint\
totul, ci se „`mpline[te“ `n
ve[nicie, `n „ziua a opta“, care
este duminica. ~n imnografie,
sâmb\ta este „ziua odihnei“
Mântuitorului, `nainte de
~nviere, petrecut\ „`n mormânt
cu trupul, `n iad cu sufletul, `n
rai cu tâlharul [i pe scaun
`mpreun\ cu Tat\l [i cu
Duhul“. De aceea, `n aceast\
zi, se face pomenirea tuturor
celor pleca]i din via]a p\mân-
teasc\, pentru ca [i ei s\ fie
p\rta[i odihnei Mântuitorului
[i s\ `nvie `mpreun\ cu El.
Cânt\rile sâmbetei `mbin\
tema pomenirii tuturor celor
pleca]i cu pomenirea sau invo-
carea diferitelor categorii de
sfin]i, ca unii ce pregust\ feri-
cirea [i odihna ve[nic\, [i „se
veselesc“ `ntru Domnul,
sl\vind dumnezeirea Lui. A[a
cum se poate observa [i `n tro-
parele mor]ilor pe care le-am
ales ast\zi, `ntreaga imno-
grafie legat\ de pomenirea
celor adormi]i este br\zdat\ de
tema odihnei [i a fericirii,
opus\ celei a p\catului [i a
mor]ii. ~i cerem lui Dumnezeu
ca pe cei trecu]i dincolo s\-i
odihneasc\, pentru c\, a[a cum
ne `ncredin]eaz\ Apostolul
Pavel, „cine a intrat `n odihna
lui Dumnezeu, s-a odihnit [i el
de lucrurile lui, precum
Dumnezeu de ale Sale“ (Evrei
4, 10). Odihna din ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu reprezint\ o `n-
cetare a lucrurilor stric\cioase
ale acestei vie]i, care sunt, `n
fond, „de[ert\ciunea
de[ert\ciunilor“ (Ecleziastul 1,
2). Ne rug\m ca cei dragi ai
no[tri s\ fie printre cei despre
care Apostolul Ioan scria c\ le
„va [terge Dumnezeu orice
lacrim\ din ochii lor [i moarte
nu va mai fi; nici plângere, nici
strig\t, nici durere nu vor mai
fi, fiindc\ cele dintâi au trecut“
(Apocalipsa 21, 4). Pentru noi,
„celei dintâi“ nu au trecut. Ne
r\mâne [ansa de a nu ne risipi,
fiindc\ fericirea [i odihna
ve[nic\ pot fi dobândite dac\
s\vâr[im aici [i acum „lucrurile
lui Dumnezeu“. E bine s\ nu
l\s\m totul pe seama celor
care se vor ruga pentru odihna
noastr\ ve[nic\. (pr. asist.
Silviu TUDOSE, Catedra de
Teologie Practic\ a Facult\]ii
de Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
Cl\de[te-]i casa sufletului pe temelia faptelor bune
Iisus a spus: „«De aceea,
oricine aude aceste cuvinte ale
Mele [i la `ndepline[te ase-
m\na-se-va b\rbatului `n]e-
lept care a cl\dit casa lui pe
stânc\. A c\zut ploaia, au
APOSTOLUL ZILEI
Interven]ia, f\r\ discern\mânt, a omului `n
crea]ie rupe firescul rânduit de Dumnezeu
„C\ci socotim c\ prin cre-
din]\ se va `ndrepta omul,
f\r\ faptele Legii. Oare Dum-
nezeu este numai al iudeilor?
Nu este El [i Dumnezeul
p\gânilor? Da, [i al p\gâ-
nilor. Fiindc\ este un singur
Dumnezeu, Care va `ndrepta
din credin]\ pe cei t\ia]i `m-
prejur [i, prin credin]\, pe cei
net\ia]i `mprejur. Desfiin-
]\m deci noi Legea prin cre-
din]\? Nicidecum! Dimpotri-
v\, `nt\rim Legea. Deci, ce
vom zice c\ a dobândit dup\
trup str\mo[ul nostru Avra-
am? C\ci dac\ Avraam s-a
`ndreptat din fapte, are de ce
s\ se laude, dar nu `naintea
lui Dumnezeu. C\ci, ce spune
Scriptura? {i Avraam a
crezut lui Dumnezeu [i i s-a
Sâmb\t\:
† Sfântul Cuvios
Atanasie Atonitul
Originar din Trapezunt,
Cuviosul Atanasie a intrat de
tân\r `ntr-o m\n\stire de pe
muntele Chiminan, din Asia,
apoi s-a dus la Muntele Aton,
`n Macedonia. Fiind rugat de
Nichifor Focas (963-969), Cu-
viosul Atanasie a zidit o bise-
ric\ `nchinat\ Sfintei Fe-
cioare Maria, `nconjurat\ de
multe chilii. Pentru via]a sa
`mbun\t\]it\, Dumnezeu i-a
d\ruit lui Atanasie darul fa-
cerii de minuni.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Cuvios
Lampadie; a Sfântului Muce-
nic Vasile [i a celor `mpreun\
cu dânsul, 70 de mucenici; a
sfin]irii Bisericii Sfântului
Mucenic Iulian [i a Sfântului
Mucenic Ciprian.
venit râurile mari, au suflat
vânturile [i au b\tut `n casa
aceea, dar ea n-a c\zut, fi-
indc\ era `ntemeiat\ pe stân-
c\. Iar oricine aude aceste cu-
vinte ale Mele [i nu le `ndepli-
socotit lui ca dreptate“. (Ro-
mani 3, 28-31 [i 4, 1-3)
***
Ca `ntr-un dialog cu `ntre-
b\ri [i r\spunsuri, dintre
cre[tinism [i iudaism, Sfântul
Pavel explic\ ce este credin]a.
~n fa]a credin]ei nu mai exis-
t\ laud\ de sine, pentru c\
omul credincios prive[te la
Crucea lui Hristos. ~n fa]a
Crucii dispare orice merit
personal, orice `ncredere `n
propriile noastre puteri.
Evolu]ia din toate domeniile
`]i aduc gândul c\ le po]i face
pe toate, c\ puterile omului
devin din ce `n ce mai nelimi-
tate. „Sunt mare, pot s\ fac
singur“, exclam\ copilul ce
vrea s\ par\ om matur. To-
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
Duminic\:
Sfântul Cuvios
Sisoe cel Mare
Cuviosul Sisoe a fost
c\lug\r [i s-a nevoit `n
pe[tera Sfântului Antonie cel
Mare. A s\vâr[it multe mi-
nuni, chiar [i `nvierea unor
mor]i. Cuviosul Sisoe a murit
`n anul 429.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfintei Muce-
ni]e Lucia, fecioara, [i a lui
Rix, vicarul; a sfin]ilor 24 de
mucenici care `mpreun\ cu
Lucia [i cu Rix au m\rturisit
pe Hristos; a Sfin]itului Mu-
cenic Astie, episcopul Dirahi-
ei; a Sfin]ilor Arhip [i Fili-
mon [i a Sfin]ilor Mucenici
Apolonie, Alexandrion, Epi-
mah [i Onisim.
~n ziua de 5 iulie,
istoria consemneaz\:
a 328: Inaugurarea ofi-
cial\ a podului de la Celei
(Sucidava), construit peste
Dun\re, de c\tre arhitectul
Theophilus Patricius. a
5 IULIE 1996: S-a n\scut Dolly, prima oaie
clonat\ din lume. Dolly reprezint\ copia fidel\
a unei oi Finn Dorsett. Dup\ Dolly, a urmat
clonarea de vaci, porci, maimu]e [i [oareci.
neala Mântuitorului, dac\ cei
ce au ascultat nu `mplinesc
ceea ce aud. Dac\ privim `n ju-
rul nostru, sunt multe urechi
dornice s\ asculte tot felul de
ne[te, asem\na-se-va b\rba- duit Moise, spre m\rturie lucruri nefolositoare, gen mi-
tului nechibzuit care [i-a cl\- lor».“ (Matei 7, 24-29; 8, 1-4) cile bârfe [i r\ut\]i, dar sunt
dit casa pe nisip. {i a c\zut pu]ine inimi care s\ te `ndem-
ploaia [i au venit râurile mari *** ne s\ faci binele. S\ ne gân-
[i au suflat vânturile [i au dim c\ `n fiecare zi se cite[te
izbit casa aceea, [i a c\zut. {i Se spune c\ cel mai lung `n biserici Sfânta Evanghelie,
c\derea ei a fost mare.» Iar drum este cel de la ureche la la fiecare slujb\ se explic\ cu-
când Iisus a sfâr[it cuvintele inim\. Altfel spus, este un vintele Mântuitorului, se
acestea, mul]imile erau uimite drum lung de la momentul transmite la radio [i se scriu
de `nv\]\tura Lui. C\ `i când prime[ti o informa]ie [i `n ziare `nv\]\turile lui Hris-
`nv\]a pe ei ca unul care are pân\ iei decizia [i te pui `n tos [i, cu toate acestea, inimile
putere, iar nu cum `i `nv\]au mi[care pentru a realiza sau noastre r\mân reci. Se g\sesc
c\rturarii lor. {i coborându-Se `ntreprinde un anumit lucru. tot felul de pretexte sau situa-
El din munte, mul]imi multe Hristos a rostit: „Oricine aude ]ii la limita bunului sim] care
au mers dup\ El. {i iat\ un aceste cuvinte ale Mele [i le caut\ s\ scuze ne`mplinirea [i
lepros, apropiindu-se, I se `n- `ndepline[te asem\na-se-va nerodirea poruncilor divine `n
china, zicând: «Doamne, dac\ b\rbatului `n]elept care a fapte bune. Dac\ nu ne an-
voie[ti, po]i s\ m\ cur\]e[- cl\dit casa lui pe stânc\“. gaj\m `n a s\vâr[i fapte
ti». {i Iisus, `ntinzând mâna, Aceste cuvinte au fost rostite pl\cute lui Dumnezeu [i folos-
S-a atins de el, zicând: «Voiesc, spre finalul „predicii de pe itoare sufletelor suntem ca cel
cur\]e[te-te». {i `ndat\ s-a munte“ [i pot fi o concluzie a care [i-a zidit casa pe nisip [i
cur\]it lepra lui. {i i-a zis tot ceea ce Domnul Iisus a te `ntrebi: oare cum va rezista
Iisus: «Vezi, nu spune nim\- dorit s\ transmit\ mul]imilor. acea cas\ `n calea valurilor [i
nui, ci mergi, arat\-te preotu- La urma urmei au fost zadar- a furtunilor? (pr. Dumitru
lui [i adu darul pe care l-a rân- nice toate sfaturile [i oste- P|DURARU, Radio Trinitas)
tu[i, aceast\ mult\ `ncredere
`n noi face ca lucrarea omului
s\ nu poarte pecetea bun\t\-
]ii, a lucrului bine f\cut [i
`ndreptat c\tre bine. Obser-
v\m c\ interven]ia f\r\ dis-
cern\mânt a omului `n crea-
]ie produce dezastre naturale,
rupe firescul rânduit de
Dumnezeu. ~n fa]a distrugerii
naturii, puterea omului nu
mai are nici o valoare. Ne dis-
trugem pe noi atunci când
credem c\ putem realiza to-
tul, când ne arog\m dreptul
de a interveni `n toate. Sfân-
tul Pavel ne `ndeamn\ s\ nu
ne l\ud\m cu faptele pentru
c\ nu avem controlul efecte-
lor lor, nu [tim ce poate pro- bucurie `n jur. Avraam nu s-a le, `ntr-o lume, ca [i cea de
voca fapta noastr\. Doar cre- l\udat, ci a crezut Domnului, ast\zi, potrivnic\ frumosului
din]a `n Dumnezeu te `nva]\ iar aceast\ `ncredere l-a [i firescului. (Ciprian OLI-
s\ faci fapta bun\, ce aduce `nv\]at s\ s\vâr[easc\ bine- NICI, Radio Trinitas)
128 de ani de la na[terea
lui Constantin T\nase
Constantin T\nase (n. 5 iulie 1880 - d.
29 august 1945), actor [i cupletist român, a
fost o figur\ cheie `n teatrul de revist\
românesc.
S-a n\scut `ntr-o familie modest\ (tat\l,
Ion T\nase, era laborant de farmacie), `ntr-o
cas\ ]\r\neasc\ din Vaslui, jude]ul Vaslui.
Ziua de 14 octombrie 1899 `l g\se[te `n
Bucure[ti, unde s-a `nrolat voluntar la
Regimentul 1 Geniu Bucure[ti. Dup\ efec-
tuarea stagiului militar, s-a `nscris la cur-
surile Conservatorului de Art\ Dramatic\,
unde a absolvit `n 1905. A `nceput s\ lu-
creze `n teatru, [i s-a c\s\torit cu Virginia
Niculescu, `n 1917.
~n 1919, a pus bazele trupei de teatru
La „C\r\bu[“, T\nase lanseaz\ carierele
C\r\bu[ `n Bucure[ti, `mpreun\ cu care a numero[i arti[ti, mai ales Maria T\nase
urma s\ creeze o tradi]ie de teatru de [i Horia {erb\nescu.
cabaret/revist\, pe parcursul urm\torilor
T\nase a murit `n Bucuresti `n 1945.
20 de ani, tradi]ie prezent\ [i ast\zi, mai Exist\ zvonuri conform c\rora actorul ar fi
ales la teatrul de revist\ „Constantin
fost ucis de c\tre Armata Ro[ie invada-
T\nase“, care func]ioneaz\ `nc\ la adresa toare, din cauza satirei la adresa solda]ilor
fostului „C\r\bu[“, pe Calea Victoriei, 33-
ru[i care aveau obiceiul s\ „rechizi]ioneze“
35, `n inima Bucure[tiului. toate bunurile personale purtate la vedere,
~n buna tradi]ie a marilor actori de come- mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând
die, a creat un tip de personaj, acela al „Davai ceas“.
cet\]eanului simplu, umil si nec\jit, mereu Dup\ mai multe reprezenta]ii, a fost a-
`n contradic]ie cu birocra]ia aparatului de restat, amenin]at cu moartea, [i i s-a ordo-
stat; personajul s\u, unic `n costumul s\u nat s\ nu mai joace piesa. Dar T\nase nu
clasic, cu p\tr\]ele, crizantem\ la butonier\ era omul u[or de intimidat. La urm\torul
[i bastona[, s-a f\cut purt\torul de cuvânt spectacol, a ap\rut pe scen\ `ntr-un parde-
al unei `ntregi categorii sociale, ceea ce-l va siu imens, cu mâinile „bandajate“ cu cea-
aduce de multe ori `n aten]ia cenzurii. suri de mâna. Spectatorii l-au aplaudat fre-
~mpreun\ cu „C\r\bu[“, a f\cut nu- netic la apari]ie, de[i actorul nu a scos nici
meroase turnee prin ]ar\ [i, cel pu]in un un cuvânt. Apoi [i-a deschis pardesiul,
turneu, `n Turcia. T\nase a jucat, de sco]ând la iveal\ un imens ceas cu pendul\.
asemenea, [i la Paris. O surs\ men]ioneaz\ Ar\tând c\tre acesta, a spus doar: „El tic,
operele de caritate ale actorului – 3 [coli eu tac, el tic, eu tac“. Dou\ zile mai târziu,
primare [i o biseric\. marele actor era mort. (pr. Paul LEHACI)
 S=mb\t\, 5 iulie 2008 3
„Pentru c\ ai p\r\sit pe cel de aceea[i cinste cu tine, pe cel care e de
Agenda aceea[i fire cu tine [i pentru care ai fost creat\, pentru c\ ai voit s\ stai de
vorb\ cu [arpele, fiara cea viclean\, [i s\ prime[ti sfat de la el, de aceea
supune-te b\rbatului t\u [i hot\r\sc s\-]i fie el st\p=n, ca s\ cuno[ti
cre[tinului st\p=nia lui! {i pentru c\ n-ai [tiut s\ conduci, `nva]\ s\ fii condus\ bine!“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

La v\mile sau „tribunalele“ din v\zduh sunt cercetate sufletele oamenilor
Ce sunt [i c=te sunt la num\r
v\mile v\zduhului, pe unde
trec sufletele dup\ moarte?
V\mile v\zduhului sau „tribunale-
le“ din v\zduh, pe unde trec [i sunt cer-
cetate sufletele oamenilor dup\ moar-
te, sunt formate din cete de `ngeri r\i,
diavoli dintre cei mai `nfrico[a]i, care
stau `n calea sufletelor, le opresc, le
v\desc p\catele f\cute, chiar [i pe cele
spovedite [i p\r\site de mult\ vreme,
pe cele s\v=r[ite `n copil\rie, `n tine-
re]e, la b\tr=ne]e, pe cele g=ndite [i
s\v=r[ite cu voie sau f\r\ voie, p=n\
`n clipa mor]ii.
Sf=ntul Apostol Pavel zice despre a-
ceste cete diavole[ti: „C\ nu ne este
nou\ lupta `mpotriva trupului [i a s=n-
gelui, ci `mpotriva st\p=niilor, a `nce-
p\toriilor [i a st\p=nitorilor veacului
acestuia (Ef. 6, 12). A[a precum Sf=n-
tul Apostol Pavel adevere[te, ca cel ce
a fost r\pit la al treilea cer, precum [i
Tradi]ia Bisericii ne `nva]\ c\ cetele
diavolilor din v\zduh sunt `mp\r]ite
`n numeroase grupuri sau polcuri, du-
p\ num\rul patimilor [i ale p\catelor
de moarte. Fiecare ceat\ de `ngeri r\i,
una mai `nfrico[\toare dec=t alta, are
`n fruntea ei un `nger cumplit, av=nd
misiunea s\ cerceteze sufletul de un
anumit p\cat. Adic\, de c=nd l-a f\-
cut, cum l-a f\cut, de c=te ori, `n ce `m-
prejurare, dac\ l-a m\rturisit sau nu la
preot, dac\ a f\cut sau nu canon pen-
tru el, dac\ l-a p\r\sit, dac\ a `ndem-
nat [i pe al]ii s\-l fac\ sau nu. Cele
mai grele v\mi, unde cad cei mai
mul]i cre[tini, sunt v\mile desfr=n\-
rii, be]iei, uciderii de copii, m=ndriei,
necredin]ei, os=ndirii altora, lenevirii,
zg=rceniei, urii, l\comiei [i eresurilor.
CRE{TINISMULUI
(MX)
C=t despre num\rul exact al aces-
tor v\mi sau cum anume sunt a[ezate
`n v\zduh, r\m=ne o tain\ a lui Dum-
nezeu. Unii Sfin]i P\rin]i, mai ales
Sf=ntul Vasile cel Nou, de pe 26 mar-
tie, num\r\ 20 de v\mi ale v\zduhului,
pentru principalele p\cate de moarte.
Al]ii num\r\ 24. Noi nu trebuie s\ is-
codim tainele lui Dumnezeu. Numai
at=t trebuie s\ [tim c\ „pentru tot cu-
v=ntul de[ert vom da seam\“. De ace-
ea, trebuie s\ p\r\sim tot p\catul, s\
ne m\rturisim la duhovnici iscusi]i,
s\ facem canonul dat, s\ punem `nce-
put bun, s\ ne rug\m ne`ncetat, s\ fa-
cem milostenie [i s\ alerg\m c=t mai
des la biseric\. Prin acestea, ni se iar-
t\ toate p\catele [i se m=ntuiesc su-
fletele noastre de vame[ii v\zduhului
[i de muncile iadului. (Nee vorbee[tee p\- Ludwig
rinteelee Cleeopa, vol. 5)
Wittgenstein

MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Cultura [i teologia

protestant\ dup\
Cum se fac minuni aLiturghia credincio[ilor: ~n
cadrul acesteia, sunt sfin]ite cinsti-
rostit Mântuitorul atunci, `ndrep-
tându-[i mâna dreapt\ spre Agne]: Primul R\zboi
tele daruri preg\tite la Proscomidie „Lua]i, mânca]i, acesta este Trupul
prin moa[tele sfin]ilor? [i se `mp\rt\[esc credincio[ii. Aceas- Meu, care se frânge pentru voi spre Mondial (VI)
ta cuprinde mai multe momente: iertarea p\catelor!“ [i, ar\tând spre ~n aceast\ perioad\, au e-
Sfin]ii, prin via]a lor jertfelnic\, au • rug\ciunea credincio[ilor; potir: „Be]i dintru acestea to]i, c\
devenit „prietenii [i casnicii lui Dumne- xistat mai multe curente
• Imnul Heruvic; acesta este sângele Meu, care pentru teologice. Spre exemplu, fi-
zeu“. Ei nu au rupt leg\tura cu trupul • Ie[irea Mare (cu Sfintele Da- voi [i pentru mul]i se vars\, spre
`n care au dob=ndit sfin]enia [i care s-a losoful Ludwig Wittgen-
ruri), când preotul ia discul [i potirul iertarea p\catelor!“; stein a pus `n circula]ie te-
sfin]it el `nsu[i, primind puteri de- cu cinstitele daruri, iese cu ele `n mi- • preotul ridic\ de pe Sfânta Mas\
osebite, descoperite prin minunile care discul [i potirul spre cer, zicând: „Ale ologia t\cerii, afirmând c\,
jlocul Bisericii [i se roag\ cu voce
au avut loc de-a lungul timpului. Fapte- tare pentru to]i credincio[ii. Din Tale, dintru ale Tale, }ie ~]i aducem `n teologie, exist\ „inexpli-
le minunate pe care oamenii le-au con- acest moment, preotul [i `ntreaga de toate [i pentru toate!“; cabilul“, despre care nu se
statat prin atingerea cu credin]\ de biseric\ se preg\tesc pentru oferirea • preotul invoc\ `n tain\ pogorâ- poate vorbi [i trebuie s\ t\-
trupurile sfin]ilor, [i chiar de obiectele cinstitelor daruri lui Dumnezeu, rea Duhului Sfânt pentru a preface cem. ~n anul 1903, s-a `nfi-
cu care ace[tia au intrat `n contact, pentru a fi pref\cute `n Trupul [i darurile; in]at, la Berlin, „Comitetul
i-au determinat pe cre[tini s\ cin- Sângele Domnului; • pomenirea celor vii [i a celor Bisericii Evanghelice“, de
steasc\ osemintele sfin]ilor, fiind con- • „Crezul“, prin care to]i credin- adormi]i din Pomelnic, a N\sc\- care s-a folosit Adolf Hitler
[tien]i c\, astfel, ~l cinstesc pe Dum- cio[ii care particip\ la Sfânta Litur- toarei de Dumnezeu, când credin- pentru a supune politicii
nezeu Care f\cea minuni prin moa[- ghie m\rturisesc aceea[i credin]\; cio[ii cânt\ „Cuvine-se cu adev\rat“; sale toate grup\rile protes-
tele sfin]ilor. Fericitul Ieronim `i `n- • preotul `i cheam\ la `n]elepciu- • rugaciunea „Tat\l Nostru“; tante [i neoprotestante. A-
v\]a pe cre[tini c\ „cinstim moa[tele ne pe credincio[i, spunâd: „S\ st\m • `mp\rt\[irea cu Trupul [i Sân- tunci, a luat fiin]\ Sinodul
mucenicilor ca s\ ador\m dumne- sf=nt [i osemintele lui, pe care moar- bine, s\ st\m cu fric\, s\ lu\m a- gele Mântuitorului; Bisericii Protestante, alc\-
zeie[te pe Cel ai c\rui ucenici suntem tea nu o poate distruge, `n sensul c\ minte, Sfânta Jertf\ cu pace s\ o a- • rug\ciuni de mul]umire;
[i cinstim pe slujitori `n a[a fel `nc=t sufletul acestuia nu p\r\se[te cu de- tuit din [aizeci de membri,
ducem!“; • preotul zice: „Cu pace s\ ie[im!“, sub conducerea unui super-
cinstirea lor s\ treac\ asupra St\p=- s\v=r[ire trupul, p\str=nd, astfel, `n • amintind de Cina cea de Tain\, anun]ând, astfel, sfâr[itul Sfintei Li-
nului, care a zis: Cel ce v\ prime[te pe moa[te o putere dumnezeiasc\. intendent. Gruparea prohit-
preotul spune cuvintele pe care le-a a turghii. a lerist\ „Cre[tinii germani“
voi, pe Mine M\ prime[te“. Cinstirea sfintelor moa[te ne condu-
Apare `ns\ o `ntrebare, formulat\ ce la persoana sfin]ilor, ca [i `n cazul urm\rea purificarea Biseri-
de Sf=ntul Ioan Damaschin: „Cum icoanelor, iar de la persoana unui sf=nt cii [i a credin]ei evanghelice
poate s\ fac\ minuni un om mort? trece la Hristos, Care s\v=r[e[te, prin de reminiscen]ele iudaice,
Cum, dar, prin ei (prin sfin]i) demo- moa[te, minuni. Astfel, sfintele moa[te revizuind p\rerile „rabinu-
nii sunt sco[i din oameni, bolnavii se se dovedesc a fi un loc `n care Hristos lui Pavel“. ~mpotriva aces-
vindec\, orbii v\d, lepro[ii se cur\]\, este prezent prin har. Mul]i oameni tei grup\ri extremiste s-a
ispitele [i sup\r\rile se risipesc [i se s-au vindecat numai prin atingerea de ridicat „Biserica dreptm\ri-
pogoar\ toat\ darea cea bun\ de la [tergarele [i de trupul Sf=ntului Apos- toare“, ca o grupare protes-
Tat\l luminilor (Iacob I, 17) peste cei tol Pavel (Fapte XIX, 11-12) sau prin tant\ de centru, conduc\to-
care cer prin ei cu credin]\ ne`n- trecerea umbrei Sf=ntului Apostol Pe- rii ei fiind aresta]i [i expa-
doielnic\?“ tru peste ei (Fapte V, 15), dar mai mul]i tria]i, cum a fost cazul pas-
Realizarea unor lucruri minunate prin atingerea de moa[tele martirilor torului Martin Niemöller
prin mijlocirea sfintelor moa[te tre- [i ale sfin]ilor, de-a lungul timpului, de sau a episcopului Würm,
buie v\zut\ prin credin]a c\ exist\ o la Hristos [i p=n\ ast\zi. (pr. Constan- din Stuttgart. ~n toate [coli-
leg\tur\ special\ `ntre sufletul unui tin GRIGORE) le, curentele [i direc]iile te-
ologice protestante se re-
marc\ [i `n timpul nostru
BIBLIA - VERSET CU VERSET t\zi c\ este firesc, c\ci durerea rul, anume c\ „scopul de mai mari contradic]ii care, fire[-
are s\ urmeze pentru tot- `nainte al lui Dumnezeu a fost te, duc ia f\râmi]area, `n
continuare, a protestantis-
~nceputul unei teologii a necazurilor deauna cufund\rii `n pl\cerile
p\c\toase [i potrivnice firii
care tinde c\tre Dumnezeu.
s\ nu ne na[tem prin leg\tura
nun]ii, din stric\ciune“, `ns\
„c\lcarea poruncii a f\cut ca
mului, fapt pe care-l regre-
t\ `ndeosebi cercurile con-
Facerea 3, 16: aminti necontenit c=t de greu e pele, fiara cea viclean\, [i s\ Ostenelile [i necazurile vor c\- oamenii s\ se `nmul]easc\ duc\toare ale Bisericii Pro-
p\catul s\v=r[it [i c=t de mare prime[ti sfat de la el, de aceea p\ta, cu timpul, un rol peda- prin nunt\, `ntruc=t Adam a testante. Aceast\ fragmen-
„Iar femeii i-a zis: e c\lcarea de porunc\“, dup\ supune-te b\rbatului t\u [i gogic deosebit c\ci, spune nesocotit legea dat\ de Dum- tare, regretat\ de mul]i, a
«Voi `nmul]i mereu cum spune Sf=ntul Ioan Gur\ hot\r\sc s\-]i fie el st\p=n, ca Sf=ntul Maxim M\rturisito- nezeu. Deci, to]i cei ce se nasc f\cut pe unul dintre teologii
necazurile tale, mai de Aur. De asemenea, acela[i s\ cuno[ti st\p=nia lui! {i pen- rul, prin acestea, sufletul se din Adam «se z\mislesc `ntru protestan]i din Fran]a, Wil-
Sf=nt P\rinte spune c\, „pen- tru c\ n-ai [tiut s\ conduci, cur\]\ de „murd\ria pl\cerii [i f\r\delegi», c\z=nd sub os=n- fred Monod, profesor la Fa-
ales `n vremea tru c\ ai p\r\sit pe cel de ace- `nva]\ s\ fii condus\ bine!“. smulge cu totul afec]iunea fa]\ da protop\rintelui. Aceasta o cultatea de Teologie Protes-
sarcinii tale; `n dureri ea[i cinste cu tine, pe cel care e Practic, pedeapsa primit\ de de lucrurile materiale, desco- spune proorocul David, zi- tant\ din Paris, s\ afirme
de aceea[i fire cu tine [i pentru Eva - [i apoi de Adam - con- perindu-i paguba ce o are din c=nd: «~n p\cate m-a n\scut c\ protestantismul este, `-
vei na[te copii; care ai fost creat\, pentru c\ ai semneaz\ `nceputul unui curs iubirea fa]\ de ele“. maica mea». Deci Eva, maica nainte de orice, o metod\
atras\ vei fi c\tre voit s\ stai de vorb\ cu [ar- despre care putem spune as- Referitor la c\lcarea po- noastr\, a tuturor, a n\scut intelectual\, un principiu
b\rbatul t\u [i el runcii [i la consecin]ele ei, p\- `n p\cat, adic\ din pl\cere. moral, o experien]\ spiri-
rintele Cleopa Ilie, de la M\- De aceea, [i noi, c\z=nd sub tual\, pe scurt, un spirit. A
te va st\p=ni»“. n\stirea Sih\stria, amintea os=nda maicii noastre, Eva, face din el o religie e un
Neauzind din partea lui `n predicile sale de cuvintele zicem c\ ne na[tem `n p\ca- nonsens. Dup\ cel de-al
Adam [i a Evei nici un fel de Sf=ntului Maxim M\rturisito- te“. (Lucian APOPEI) Doilea R\zboi Mondial, pro-
poc\in]\, Dumnezeu le roste[- testantismul german a cu-
te acestora pedeapsa pentru a ISTORII CU T+LC a noscut o perioad\ de `nflo-
`nc\lcarea poruncii de a nu rire, chiar dac\, din punct
m=nca dintr-un singur pom de vedere organizatoric [i
a[ezat `n rai. Dumnezeu `i vor-
be[te mai `nt=i femeii, „c\ci
prin m=na ei s-a dat p\catul
Despre smerenie teologic, luteranii erau
mult mai diviza]i decât cal-
Avva Ioan a `ntrebat: „Cine l-a vândut pe Iosif?“. Un vinii, c\rora sistemul de
lui Adam“, dup\ cum spune conducere presbiterian le
Sf=ntul Efrem. Pedeapsa pri- frate a r\spuns: „Fra]ii s\i“. B\trânul zice: „Nu, smerenia
lui. C\ci putea s\ le spun\: «Sunt fratele vostru», [i s\-i permitea mai mult\ liber-
mit\ va `nso]i mereu fiin]a u- tate de mi[care, asigurân-
man\ de regretul s\v=r[irii `nfrunte. Dar a t\cut, smerenia l-a vândut. {i tot smere-
nia l-a f\cut mare dreg\tor `n Egipt“. (Pateericc, edi]ia Po- du-se, astfel, o mai mare
p\catului, durerile pe care fe-
meia le va sim]i la na[tere „vor lirom, 2005) unitate bisericeasc\.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 S=mb\t\, 5 iulie 2008

„Avortul cu orice pre] este doar unul dintre deznod\mintele acestei

Opinii telenovele de prost gust pe care o transmite mass-media.
Deznod\mântul deschis, eventual, la solicitarea (tele)spectatorilor ar fi
ceea ce [i-ar dori cel mai mult presa. Un voting `n direct, eventual, ar fi,
probabil, [i mai pe placul tuturor. Haide]i s\ hot\râm soarta copilului de
dou\zeci [i ceva de s\pt\mâni! Ce interesant [i palpitant, nu?“

EDITORIAL EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE tineri au demonstrat c\ nu

sunt indiferen]i la traumele
`nainta[ilor, la suferin]a aproa-
Avort cu orice pre]! Solidaritate cu victimele torturii tar „Atât de aproape de noi“, p\streze credin]a, speran]a [i
pelui, [i c\ doresc s\ le cunoas-
c\. M\ gândeam, `n timp ce vi-
zionam documentarul: cine [tie
- urm\torul episod de Carmelia LEONTE
oferit de Asocia]ia „Centrul me-
dical de reabilitare a victimelor
torturii“ Ia[i [i de Funda]ia
dragostea.
Dar uimirea mea cea mai
mare a fost alta: publicul care a
ce politician de[tept [i inimos
se va ridica azi, din aceast\ sa-
l\ de cinematograf, cine [tie ce
26 iunie, Ziua Na]iunilor
a Avortul cu orice pre] este doar unul Unite de solidaritate cu victi- „ICAR“ din Bucure[ti, `n cola- venit la acest film era format adolescent stângaci [i emotiv,
borare cu Funda]ia Serviciilor din tineri, `n propor]ie de apro-
dintre deznod\mintele acestei mele torturii, este, dup\ cum
ximativ 80%. Acest „detaliu“
deocamdat\, mâine va salva
declar\ Kofi Annan, secretar Sociale BETHANY, Centrul lumea! {i, v\ rog, nu-mi spu-
telenovele de prost gust pe care o general al Na]iunilor Unite, Diecezan CARITAS Ia[i [i Ra- m-a determinat s\ consemnez
ne]i c\ nu e posibil! L\sa]i-m\
evenimentul `n ziar, pentru a
transmite mass-media a „ziua `n care ne ar\t\m res- dio Ia[i. Timp de o or\, am ur-
m\rit m\rturiile unor fo[ti de- v\ `mp\rt\[i bucuria [i n\dej- s\ sper!
pectul fa]\ de cei care au `n- dea mea c\ exist\ solidaritate Când am ie[it, soarele lumi-
durat inimaginabilul. Este o ]inu]i `n `nchisorile politice din na puternic asfaltul str\zii [i
de diac. Eugeniu ROGOTI `ntre genera]ii [i niciodat\, nici
ocazie ca lumea s\ condamne România, acum oameni `n un sacrificiu nu este zadarnic. trec\torii, [i primul meu gând
ce trebuie condamnat. Este o vârst\, dar foarte lucizi [i fru- Istoria vorbe[te la urechea fie- a fost: ce mare dar s\ vezi lu-
De un timp se tot discut\ despre cazul tinerei `ncercare tardiv\ de a dedica mo[i. Am v\zut pe ecran doam- c\ruia, totul este s\ o ascult\m. mina zilei! ~n libertate! Apoi,
domni[oare de 11 ani, `ns\rcinat\. P\rerile sunt, bine`n- o zi amintirii [i ajutor\rii tu- ne de peste 80 de ani, chiar pes- Tinerii care au renun]at, pe 26 m-am acomodat cu c\ldura, cu
]eles, `mp\r]ite, a[a cum sunt [i sufletele oamenilor. Oa- turor supravie]uitorilor [i vic- te 90, dar de o distinc]ie exem- iunie, la o plimbare `ntr-un parc aglomera]ia ora[ului, l\sând
menii cu fric\ de Dumnezeu [i-ar dori ca acel copil, care timelor torturii din `ntreaga plar\ [i o coeren]\ care vorbe[- `nsorit sau la o emisiune de di- istoria torturilor pu]in `n ur-
probabil c\ viseaz\ deja co[maruri `n pântecele mamei lume“. 26 iunie este ziua in- te de la sine despre faptul c\ vertisment pentru a urm\ri un m\. Nu prea departe, spre a nu
sale, s\ fie n\scut [i crescut `ntr-o familie normal\. Liberii tr\rii `n vigoare a Conven]iei
cuget\tori [i adep]ii totali ai political correctness sigur c\ tot ce e mai bun `n om nu poate film ap\s\tor, a c\rui atmosfe- o uita, dar suficient de departe
`mpotriva torturii, dar [i ziua fi ucis, atât timp cât persoana r\ se degaja de pe pelicul\ `n pentru a putea zâmbi. Era o zi
nu sunt interesa]i de via]a care `ncepe, ci de sentimentele semn\rii Cartei Na]iunilor U-
r\nite ale tinerei [i de trauma psihologic\ prin care trece `ncol]it\ de r\u reu[e[te s\ `[i aer, parc\ otr\vindu-l, ace[ti atât de frumoas\! a
nite, primul instrument inter-
aceasta. Nu cred, totu[i, c\ primii nu se gândesc deloc la ce na]ional prin care statele mem-
simte tân\ra domni[oar\ [i nici c\ ceilal]i nu sunt intere- bre se oblig\ s\ respecte drep-
sa]i de un viitor cet\]ean, cu acelea[i drepturi ca [i ei, nu- turile omului.
mai c\ mass-media se folose[te de lipsa de `n]elepciune, ca Pentru noi, românii, o ast-
s\ fiu blând cu expresiile, a popula]iei [i tran[eaz\ subiec- fel de zi este foarte importan-
tul pe buc\]i mari, neghioabe [i provocatoare de dezbateri. t\, `n m\sura `n care `n]ele-
C\ci, `n definitiv, asta conteaz\ pentru pres\, nu?! gem c\ tortura s-a practicat
Am avut ocazia s\ citesc, pe internet, un forum al unei pe scar\ larg\ `n ]ara noas-
pagini de [tiri, `n care au postat idei persoane av=nd con- tr\, `n spatele unor ziduri im-
cep]ii diferite referitor la subiectul despre care vorbim. Voi penetrabile, [i numai cunoa[-
parafraza câteva idei. S-a spus, foarte bine, c\ nu se cunosc terea lucrurilor [i neuitarea
datele exacte ale problemei [i m-am gândit c\ anume de lor face ca ele s\ nu se mai re-
aceea presa folose[te frânturile pentru a crea din acest caz pete. O astfel de ini]iativ\ es-
un roman, o dram\ sau un subiect de film, c\ci oamenilor le te pre]ioas\ pentru recupera-
place s\ fac\ scenarii. Presa se joac\ foarte fin cu orgoliul rea chipului divin din om,
celor care citesc ziarele. ~i a]â]\ pentru ca ace[tia s\ cread\ stâlcit [i traumatizat de `n-
c\ sunt st\pânii situa]iei [i pot, prin imagina]ia lor, s\ cerc\ri prea grele. Dar prin
ghideze personajele pove[tii `n direc]ia dorit\ de ei. Joaca reafirmarea demnit\]ii uma-
de-a Dumnezeu este esen]a bârfei [i a scandalului. Bârfa nu ne, prin sus]inerea ei cu toat\
ar mai exista dac\ s-ar cunoa[te toate p\r]ile problemei, puterea, prin toate institu]iile
dar atunci nici presa nu ar mai avea de câ[tigat [i nici oa- posibile, putem repara o parte
menii de ce s\ se `ntâlneasc\. Dac\ s-ar constata c\ nu a din… ireparabil [i ne putem
fost viol sau c\ nu a fost incest sau c\ feti]a are 18 ani sau reconstrui speran]ele legate
c\ nu e vorba de feti]a aceea, ci de mama ei sau, sau, sau ([i de firea omului: ea este, to-
nu m\ refer doar la cazul despre care discut\m)… gogoa[a tu[i, educabil\, `n ciuda fap-
s-ar dezumfla [i subiectul s-ar `ncheia. Nu cred c\ exist\ tului c\ r\ul sc\pat `n lume
vreun ziarist atât de stupid `ncât, chiar dac\ ar afla vreo nu mai poate fi stârpit.
noutate care s\ dezlege problema, ar posta-o `n ziar! ~n a- ~ntr-o astfel de zi comemo-
ceasta [i const\ p\catul! Judecata noastr\ pripit\ este mai rativ\, am avut surpriza s\
grav\ decât situa]ia virtual\ pe care o judec\m, iar aici a- primesc o invita]ie la film. Este
vem de-a face cu multe necunoscute. vorba despre filmul documen-
Avortul cu orice pre] este doar unul dintre deznod\min-
tele acestei telenovele de prost gust pe care o transmite
mass-media. Deznod\mântul deschis, eventual, la solici- CUV+NT DIN AMVON
tarea (tele)spectatorilor ar fi ceea ce [i-ar dori cel mai mult
presa. V\ da]i seama cât ar fi `n stare s\ pl\teasc\ un
ziar, dac\ p\rin]ii ar fi de acord s\ vând\ „deznod\mân-
tul“ votat (pe bani, desigur) de c\tre cititori (sau telespec-
tatori). Un voting `n direct, eventual, ar fi, probabil, [i mai
Duminica, ziua de na[tere a `ntregii omeniri
Uit\-mi-te `ns\ c=t de felu- patul (Ioan 5, 1-18) [i c=nd fl\m=nzit, el [i cei `mpreun\ iar ceea ce-i mai mare dec=t
pe placul tuturor. Haide]i s\ hot\râm soarta copilului de rite [i de potrivite dovezi aduce fariseii L-au `nvinuit, Domnul cu el? Cum a intrat `n casa lui toate, e c\ ziua aceasta ne bu-
dou\zeci [i ceva de s\pt\mâni! Ce interesant [i palpitant, Domnul pentru desfiin]area ~[i justific\ fapta [i ca om, [i ca Dumnezeu [i a m=ncat din cur\m de mii de bun\t\]i. ~n
nu?! A[a se fac banii, domnilor [i sunt sigur c\ v-a]i dori, s=mbetei. C=nd a f\cut tin\ [i Dumnezeu; ca om, c=nd spune: p=inile puneii `nainte?“ (Matei ziua aceasta, a fost surpat\
dar nu v\ permite legea [i regreta]i aceasta nespus… a vindecat orbul din na[tere „Dac\ omul prime[te t\iere `m- 12, 3-4), [i le-a adus ca martori moartea, a fost stins blestemul,
Cred c\ antropologii râd de neghiobia care se demon- `ntr-o s=mb\t\, nici nu-[i `n- prejur s=mb\ta, ca s\ nu se pe preo]i (Matei 12, 4). {i a- p\catul a pierit, por]ile iadului
streaz\ cu referire la acest subiect. Este clar c\ avem drept\]e[te fapta Sa (Ioan 9, 1- strice legea - [i n-a spus ca s\ cum iar\[i `i `ntreab\: „Este s-au sf\r=mat, diavolul s-a le-
de-a face cu dou\ lumi aici, care nu se pot concepe `mpre- 41), de[i L-au `nvinuit fariseii se foloseac\ omul -, pe Mine v\ `ng\duit s=mb\ta a face bine gat, r\zboiul de veacuri a `nce-
un\. Problema este similar\ unei dezbateri pe tema sacri- [i atunci; era, `ns\, de ajuns m=nia]i, c\ am f\cut s=mb\ta sau a face r\u?“ (Marcu 3, 4); tat [i `mp\carea lui Dumnezeu
ficiilor aztece, `n sensul aprob\rii sau dezaprob\rii aces- chipul `n care a creat ochii or- pe un om `ntreg [i s\n\tos (I- [i „Care dintre voi, de-ar avea cu oamenii s-a s\v=r[it, nean-
tora. Cu to]ii ne d\m seama c\ nu are vreun rost s\ con- bului, ca s\ arate c\ El este oan 5, 17). C=nd fariseii i-au o oaie…?“ (Matei 12, 11). tul nostru s-a `ntors la noble]ea
damn\m sau nu acele sacrificii umane, c\ci ele s-au pro- St\p=nul legii. C=nd a vinde- `nvinuit pe ucenici c\ nu p\- ~n ziua aceasta, orice mun- de mai `nainte, dar, mai bine
dus `n conformitate cu un curent de gândire, la fel ca cat pe sl\b\nogul de la Vitez- zesc s=mb\ta, le-a spus: „N-a]i c\ `nceteaz\; sufletul e mai lip- spus, la o noble]e [i mai mare.
multe alte fapte care sunt `n contradic]ie cu modul „civili- da, c=nd sl\b\nogul [i-a luat citit ce a f\cut David c=nd a sit de griji, din pricina tihnei; Soarele a v\zut priveli[tea cea
zat“ [i politic corect de via]\ al Europei `nceputului de se- minunat\ [i nemaiv\zut\, a
col XXI. Dar „norodul“ nu-[i d\ seama c\ ne afl\m `n fa]a v\zut pe om ajuns nemuritor.
a dou\ lumi diferite, [i nici nu are cum, c\ doar nu a f\cut Adu-]i aminte, omule, de c=t
[coal\, nu?! Familia care a cauzat povestea tr\ie[te `n alt\ de multe [i de mari bun\t\]i ai
lume decât familia regal\ din Anglia (spre exemplu), dar avut parte `n ziua aceasta! De
[i decât o familie educat\, cu un venit mediu, din orice zo- c=te rele ai sc\pat! Ce erai mai
n\ a României. Dar pentru a `n]elege acest lucru este ne- `nainte [i ce-ai ajuns pe urm\!
voie de un pic de [coal\ [i de gândire logic\, ceea ce, se pa- Dac\ oamenii `[i serbeaz\ cu
re, le lipse[te adresan]ilor [tirilor mass-media, fapt ce re- mult fast zilele de na[tere, iar
zult\ din perpetuarea [tirii. mul]i robi `n zilele `n care au
S-ar putea ca, din p\cate, la ora când citi]i acest articol, fost elibera]i dau ospe]e, iar cei
copilul s\ fi fost deja h\cuit [i aspirat din uterul mamei liberi fac [i daruri, [i cu to]ii
sale, pentru ca s\ „se rezolve problema copilului de 11 ani“ cinstesc mult ziua, apoi cu
[i, astfel, cei care vor fi „optat“ pentru avort s\ fie satisf\- mult mai mult trebuie s\ cin-
cu]i, justificându-[i gândirea prin ajutorul psihologic oferit stim noi ziua aceasta, pe care
tinerei domni[oare, care `[i va continua via]a, ca [i pân\ n-ai gre[i de-ai numi-o zi de
acum, desigur. na[tere a `ntregii omeniri! E-
{i când te gânde[ti c\ acceptarea solu]iei Mitropoliei ram pierdu]i, [i-am fost g\si]i,
Moldovei [i Bucovinei ar putea `nsemna, de fapt, rezolva- eram mor]i [i-am `nviat, eram
rea complet\ a problemei. Copilul, `mpreun\ cu mama lui, vr\jma[i [i ne-am `mp\cat. De
desigur, ar putea s\ tr\iasc\ `n „alt\ lume“, pe banii Mi- aceea se [i cuvine s\ o cinstim
tropoliei, pentru a se putea integra, `ntr-un viitor apropi- cu duhovniceasc\ cinste, nu cu
at, zic eu, `n lumea „civilizat\“, a[a cum `[i doresc cei care ospe]e, nu cu vin, nu cu be]ii [i
sus]in avortul. dansuri, ci f\c=nd s\ fie `ndes-
Dar, cum mintea omului contemporan este plin\ de tot tula]i [i fra]ii no[tri mai s\-
raci. Nu spun acestea ca s\ m\
felul de probleme, el nu are cum s\ vad\ p\durea din ca-
l\uda]i, ci ca s\ m\ [i urma]i!
uza copacilor. A[a c\ nu ne r\mâne decât s\ ne resemn\m (Texte selectate din Omiliilee [i
`n acest caz [i s\ continu\m, fiecare cum poate, lupta `m- Preediccilee Sf=ntului Ioan Gur\
potriva avortului. A[a s\ ne-ajute Dumnezeu! a de Aur)
 S=mb\t\, 5 iulie 2008 5
La {antierul Naval din Constan]a a fost sfin]it\ joi, 3 iulie a.c., o nou\ nav\:
Actualitatea „Histria Tiger“. Slujba de sfin]ire a fost oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului, informeaz\ TRINITAS TV. La eveniment, au participat
reprezentan]ii autorit\]ilor locale [i numero[i credincio[i. Sfin]irea navelor realizate
religioas\ la {antierul naval Constan]a a devenit, deja, o tradi]ie local\. „Histria Tiger“ este a
zecea nav\ sfin]it\ de ~nalt Preasfin]itul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Parlamentari greci din toat\ lumea, `n vizit\ la PF Patriarh Daniel PE SCURT

Ieri, 4 iulie a.c., Preaferici- tâlnit cu autorit\]ile din con- ricii Ortodoxe Române, dom-
tul P\rinte Daniel, Patriar- ducerea Parlamentului [i nul Sotirs Fotopolos, deputat Bisericile Europei,
hul Bisericii Ortodoxe Româ- Guvernului României. Sun- `n Parlamentul României, a
ne, a primit, la Palatul patri- tem bucuro[i c\, `mpreun\, declarat: „Este un moment `n misiune
arhal, vizita delega]iei Con- ortodoc[ii pot aduce o contri- extrem de important, pentru
ducerii Mondiale a Parla- bu]ie `n Uniunea Europea- c\ ne-am `ntâlnit din nou cu Joi, 3 iulie a.c., Preafericitul
mentarilor de origine greac\. n\, precum [i `n `ntreaga lu- nobilul suflet ortodox al Prea- P\rinte Daniel, Patriarhul Bise-
Delega]ia, compus\ din zece me. Ne bucur\ faptul c\ fericitului P\rinte Daniel [i ricii Ortodoxe Rom=ne, i-a pri-
membri, condus\ de dl Geor- sunt foarte mul]i români `n ne bucur\m de preocuparea mit `n audien]\ pe pastorul
gios Sourlas, vicepre[edin- Grecia, mai ales mul]i tineri ~ntâist\t\torului Bisericii Or- Jean Arnold de Clermont, pre[e-
tele Parlamentului elen, a studen]i teologi, care stu- todoxe Române pentru dez- dintele Conferin]ei Bisericilor
vizitat, `mpreun\ cu PS Ci- diaz\ la diferite facult\]i de voltarea rela]iilor cu Biserica Europene (KEK), pe venerabilul
prian C=mpineanul, Epis- teologie“, a spus PF P\rinte Ortodox\ Greac\ [i salut\m, Colin Williams, secretar gene-
cop-Vicar Patriarhal, Para- Daniel. de asemenea, propunerea P\- ral, [i pe p\rintele prof. dr. Vio-
clisul patriarhal cu hramul Domnul Georgios Sourlas, rintelui Patriarh ca, la urm\- rel Ioni]\, director de studii `n
„Sfântul Gheorghe“ [i „Sfân- vicepre[edintele Parlamentu- toarele `ntâlniri interortodoxe, cadrul aceleia[i institu]ii, in-
ta Parascheva“ [i sala Muze- lui elen, a eviden]iat puterea s\ ia parte, pe lâng\ reprezen- formeaz\ Biroul de Pres\ al Pa-
ului patriarhal. credin]ei ortodoxe `n p\stra- tan]ii Bisericilor, parlamen- triarhiei Rom=ne. ~n timpul dis-
~n deschiderea `ntâlnirii, rea unit\]ii popoarelor, mar- tari, europarlamentari [i chiar cu]iilor, s-a f\cut o scurt\ evalu-
P\rintele Patriarh a sublini- când faptul c\ `ntâist\t\torii membri ai guvernelor. Am ac- are a impactului celei de a III-a
at tradi]ia comuniunii dintre Bisericilor din Balcani trebuie ceptat [i vom transmite pro- Adun\ri Ecumenice Europene
cele dou\ ]\ri, atât pe plan s\ c\l\uzeasc\ [i s\ `ndrume punerea Preafericirii Sale ca, de la Sibiu, din luna septembrie
religios, dar [i pe plan politic toate popoarele pe drumul iu- peste un an, s\ existe o `ntâl- 2007, `n via]a Bisericilor mem-
[i social. „V\ felicit\m c\ vi- birii cre[tine [i al unit\]ii. Re- nire la Atena cu reprezentan]i bre. Preafericitul P\rinte Patri-
Georgios Sourlas, vicepre[edintele zita]i România. A devenit o ferindu-se la aceast\ `ntâlnire ai Bisericilor din ]\rile mem- arh Daniel a subliniat necesita-
Parlamentului elen, i-a f\cut tradi]ie frumoas\ [i e foarte dintre parlamentarii de origi- bre ale Uniunii Europene“. tea ca Bisericile din Europa s\
un dar P\rintelui Patriarh important faptul c\ v-a]i `n- ne greac\ [i Patriarhul Bise- (Ciprian BÂRA) arate, pe lâng\ fidelitatea fa]\
de credin]a cre[tin\, [i creativi-
tate pentru a r\spunde noilor
Primul Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a provoc\ri ale lumii de ast\zi, `n-
tr-o Europ\ amenin]at\ de secu-
larizare, dar [i de pluralism reli-
Europei de Nord va fi `ntronizat m=ine, la Stockholm gios, ca urmare a imigra]iei. F\-
când o scurt\ retrospectiv\ a e-
xisten]ei de 50 de ani a Confe-
sit\]ile din Leeds („College rin]ei Bisericilor Europene,
M=ine, 6 iulie a.c., `n Catedrala episcopal\ a of the Resurrection“ - Mir- Preafericirea Sa a ar\tat c\,
Bisericii Ortodoxe Sârbe din Stockholm, va avea loc field) [i Durham („St. spre deosebire de primele trei
ceremonia de `ntronizare a Preasfin]itului P\rinte John’s College“) decenii, marcate de existen]a a
dou\ blocuri ideologice antago-
Macarie Dr\goi, primul Episcop al Episcopiei Activitatea pastoral- nice, Europa de ast\zi, unifica-
Ortodoxe Române a Europei de Nord, informeaz\ t\, `n mare parte, politic [i eco-
misionar\ nomic `n Uniunea European\,
Biroul de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne. Sfânta are nevoie acum [i de o viziune
Liturghie va fi oficiat\ de ~nalt Preasfin]itul P\rinte ~ntre 1998-2003, viito- spiritual\ [i cultural\ cre[tin\
rul Episcop a fost secretar mai profund\ [i mai misionar\.
Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale [i de cabinet al IPS Arhiepis- La rândul s\u, pre[edintele Con-
de Nord, `nconjurat de al]i membri ai Sfântului cop Bartolomeu al Va- ferin]ei Bisericilor Europene s-a
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române [i de ierarhi ai dului, Feleacului [i Clu- referit la preg\tirile ce se fac `n
altor Biserici Ortodoxe surori. La eveniment, vor jului, pentru ca, `ntre perspectiva viitoarei Adun\ri
1999-2001, s\ fie redactor Generale de la Lyon, Fran]a, 15-
mai participa reprezentan]i ai autorit\]ilor române, la Radio Rena[terea din 21 iulie 2009, care pot fi un pri-
ai autorit\]ilor locale, preo]i, monahi [i credincio[i Cluj-Napoca. ~n februarie- lej pentru Bisericile Europene
iulie 2001, a fost profesor de a intensifica, atât rela]iile `n-
din Mitropolia Germaniei, Europei Centrale [i de tre ele, cât [i m\rturia lor comu-
Nord, reprezentan]i ai altor culte etc. suplinitor de religie la n\ pentru promovarea valorilor
{coala „Ioan Bob“ din credin]ei cre[tine.
Cluj-Napoca.
La ceremonia de `ntro- polit Dosoftei“ din Suceava, ~n 23 iunie 2003, este
nizare a primului Episcop dup\ care, Facultatea de tuns `n monahism cu nu- ~ntâist\t\torul
al Episcopiei Ortodoxe Ro- Teologie Ortodox\ din mele Macarie, de c\tre IPS Bisericii Ortodoxe din
mâne a Europei de Nord, Cluj-Napoca din cadrul U- Arhiepiscop Andrei al Alba
delegatul Preafericitului niversit\]ii „Babe[-Bolyai“ Iuliei, `n M\n\stirea
Bulgaria a `mplinit,
P\rinte Patriarh Daniel (1996-2000). ~n 1997, a ur- „Sfântul Ioan Botez\torul“ ieri, treizeci [i [apte
este ~nalt Preasfin]itul mat cursuri de perfec]iona- din Alba Iulia. La 24 iunie de ani de patriarhat
Mitropolit Nifon al Târgo- re a limbii franceze `n Co- 2003, `n Biserica „Na[te-
vi[tei [i exarh patriarhal, munitatea „Le Verbe de rea Sfântului Ioan Botez\- Ajuns la vârsta de 94 de ani,
care va transmite [i mesa- Vie“, Aubazine din Fran]a, torul“, este hirotonit iero- Sanctitatea Sa Maxim al
jul Preafericirii Sale. iar `n 2000-2001, studii A- diacon de IPS Arhiepiscop Bulgariei a `mplinit ieri, 4 iulie
a.c., treizeci [i [apte de ani de
Preasfin]itul P\rinte profundate/Master, sec]ia Andrei al Alba Iuliei. Pe 6 p\storire `n rangul de patriarh.
Macarie Dr\goi a fost ales Teologie-Istorie, Facultatea ianuarie 2004, este hiro- Sanctitatea Sa s-a n\scut la 29
Episcop al Episcopiei Or- de Teologie Ortodox\ din tonit ieromonah de IPS octombrie 1914, `n localitatea
todoxe Române a Europei Cluj-Napoca, Universitatea P\rinte Arhiepiscop An- Oresak (Trojan), din partea de
de Nord `n [edin]a de lu- „Babe[-Bolyai“. ~n 2002, a drei al Alba Iuliei, `n Cate- Nord a Bulgariei. La vârsta de
cru a Sfântului Sinod al f\cut cursuri de perfec]io- drala Re`ntregirii, din Al- duhovnic la Seminarul uni de radio [i televiziune, dou\zeci [i [apte de ani, este
Bisericii Ortodoxe Româ- nare a limbii engleze `n ba Iulia, ca slujitor pe sea- Teologic Ortodox din Cluj- a participat cu referate [i `nchinoviat la renumita
ne din 5 martie 2008, fiind „The English Language ma acestei catedrale, iar `n Napoca. La 5 martie 2008, interven]ii la peste 30 de M\n\stire Trojan, apoi urmeaz\
hirotonit `ntru arhiereu `n Centre“ din York, Marea paralel, este numit prepa- este ales Episcop al Episco- manifest\ri cultural-[ti- cursurile Facult\]ii de Teologie
Catedrala mitropolitan\ Britanie. ~n perioada 2000- rator [i duhovnic la Facul- Ortodox\ din Sofia. Este hiro-
piei Ortodoxe Române in]ifice [i duhovnice[ti. tonit ierodiacon, apoi iero-
din Cluj-Napoca, la s\rb\- 2005, a urmat cursurile de tatea de Teologie Ortodox\ pentru Europa de Nord, de A publicat, pân\ `n pre-
doctorat la Facultatea de din Alba Iulia. Perioada monah, anul 1944. ~ntre anii
toarea Izvorul T\m\duirii c\tre Sfântul Sinod al zent, urm\toarele 4 volu- 1950-1955, este reprezentantul
(2 mai). Studii Europene, Universi- 2004-2005 este cea a studi- Bisericii Ortodoxe Româ- me: „Spermezeu - str\ve- Bisericii Ortodoxe Bulgare pe
tatea „Babe[-Bolyai“, Cluj- ilor de specializare `n teo- ne, cu 42 din 45 de voturi. chi sat de la poalele }ible- lâng\ Patriarhia Moscovei. ~n
Studii Napoca, specializarea Isto- logie, la universit\]ile din La 16 martie 2008, este hi- [ului“, monografie istori- anul 1956, este hirotonit `n
rie european\ [i etnologie, Leeds [i Durham, din Ma- rotesit arhimandrit `n Ca- c\, 2001; „Folclor muzical treapta arhieriei, devenind epis-
Preasfin]itul P\rinte cu teza: „Istorie [i identit\]i rea Britanie. Cu binecu- tedrala mitropolitan\ din din Spermezeu“, schi]\ cop de Branitsa [i secretarul
Macarie Dr\goi s-a n\scut culturale `n nord-vestul vântarea [i sub `ndru- Cluj-Napoca, de IPS Arhi- monografic\, 2005; „Fol- Sfântului Sinod. ~n data de 30
la 9 mai 1977 `n localitatea Transilvaniei“. ~ntre anii marea IPS P\rinte Mitro- episcop [i Mitropolit Bar- octombrie 1960, este numit mi-
clor poetic din Spermezeu“, tropolit de Lovec. La data de 4
C\ianu-Mic, jude]ul Bistri- 2001-2005, face cursuri de polit Iosif al Europei Occi- tolomeu; la 2 mai 2008,
]a-N\s\ud, fiind al treilea texte rituale, epice, lirice iulie 1971, Mitropolitul Maxim
doctorat la Facultatea de dentale [i Meridionale, este hirotonit arhiereu `n
copil `n familia credincio[i- Teologie Ortodox\, Univer- pune bazele primei parohii et varia, 2005; „Ler, Sfân- Marin Naidenov Minkov este
Catedrala mitropolitan\ t\ M\rie“, Colinde de pe ales `n scaunul de Patriarh al
lor ortodoc[i Vasile [i Ana, sitatea „Babe[-Bolyai“, ortodoxe române[ti `n nor- din Cluj-Napoca, la slujb\
din localitatea Spermezeu, Cluj-Napoca, specializarea dul Angliei, parohia Orto- v\ile }ible[ului, 2005. A Bisericii Ortodoxe Bulgare.
particip=nd un sobor de Sanctitatea Sa Maxim face
jude]ul Bistri]a-N\s\-ud. Istoria Bisericii Ortodoxe dox\ Român\ „Sfântul 11 ierarhi. publicat peste 40 de studii
pe teme teologice, istorice parte din pleiada venerabililor
Prime[te, la Botez, numele Române [i no]iuni de Pa- Macarie cel Mare“ Mirfield ~ntâist\t\tori de Biserici. Bise-
de Marius-Dan. ~n perioa- leografie. La 2 aprilie 2008, - Leeds, cu dou\ filii, la [i etnologice, `n limba ro-
da 1983-1990, `nva]\ la ob]ine titlul academic de Manchester [i Corby. La
Activitatea cultural\ mân\ [i `n limbi de cir-
rica Ortodox\ a Bulgariei este
format\ dintr-un centru patri-
{coala General\ din Sper- doctor `n Teologie, primind 24 aprilie 2005, este hi- ~n perioada 2004-2008, cula]ie interna]ional\, arhal, cu re[edin]a la Sofia, 12
mezeu, apoi, un an, la calificativ maxim, cu teza rotesit protosinghel [i ecle- realizeaz\ s\pt\mânal, la precum [i peste 100 de ar- mitropolii `n ]ar\ [i 2 `n afara ei
{coala General\ „Sfântul „Ortodoc[i [i greco-catolici, siarh al Catedralei din Radio Rena[terea din Cluj- ticole, recenzii [i interviuri (America, Europa), având un
Constantin Brâncoveanu“ `n Transilvania (1874- Cluj-Napoca. ~ntre 2005- Napoca [i la Radio Re`n- `n diferite periodice biseri- num\r de aproximativ de 9 mi-
din Cluj-Napoca. Urmeaz\ 1916)“. ~n 2004-2005, face 2008, este eclesiarhul Ca- tregirea din Alba-Iulia, di- ce[ti [i de cultur\. (Biroul lioane de credincio[i. (Sectorul
apoi Seminarul Teologic studii de specializare `n tedralei mitropolitane din ferite emisiuni. A fost in- de Pres\ al Patriarhiei de Rela]ii Biserice[ti [i
Ortodox „Sfântul Mitro- Marea Britanie, la univer- Cluj-Napoca [i profesor- vitat la mai multe emisi- Interreligioase al Patriarhiei
Rom=ne) Române)
6 S=mb\t\, 5 iulie 2008
DOB+ND| MAJORAT|: Banca Central\ European\ (BCE) a majorat dob=nda de referin]\ `n zona euro cu un
Rom=nia sfert de punct, de la 4 la 4,25%, a anun]at, joi, un purt\tor de cuv=nt al institu]iei, transmite AFP. Timp de un
an, dob=nda de politic\ monetar\ `n zona euro a sta]ionat la nivelul de 4%, ultima dat\ c=nd BCE a modificat
costul creditului fiind 13 iunie 2007. Potrivit Eurostat, rata anual\ a infla]iei `n zona euro a ajuns, `n luna iunie
`n UE 2008, la nivelul record de patru procente, `n cre[tere cu 0,3% fa]\ de nivelul `nregistrat `n luna mai. Obiectivul
B\ncii Centrale Europene `l reprezint\ p\strarea dob=nzii de referin]\ la un nivel de 2%.

PE SCURT Corup]ia din Rom=nia, dosit\ de oficialii de la Bruxelles

Imigran]ii
au contribuit
la cre[terea
natalit\]ii `n Italia
Popula]ia total\ a Italiei a
ajuns la aproape 60 de mi-
lioane de locuitori, la sf=r-
[itul anului trecut, numai
datorit\ imigra]iei, indicele
natalitate/mortalitate r\-
m=n=nd negativ `n r=ndul
italienilor, anun]a joi AFP,
care citeaz\ Institutul na-
]ional de statistic\ Istat.
Cre[terea cu aproape ju-
m\tate de milion de per-
soane, `nregistrat\ la sf=r-
[itul anului trecut, se dato-
reaz\ numai imigra]iei,
conform comunicatului Is-
tat. Diferen]a dintre rata
natalit\]ii [i cea a mortali-
t\]ii `n r=ndul persoanelor
de origine italian\ este
negativ\, iar popula]ia
imigrant\ este `n cre[tere.
De[i indicele natalit\]ii a
crescut anul trecut, c=nd s-
au `nregistrat cu aproape
a Uniunea European\ a trecut sub t\cere un raport privind „corup]ia generalizat\“
la nivel `nalt din Rom=nia, elaborat de c\tre unul dintre exper]ii Executivului comunitar,
~n noiembrie 2007, procuro-
rul belgian Willem de Pauw,
consilier cu state vechi al UE `n
materie de combatere a corup-
]iei, a redactat respectivul do-
cument, care ajunge la conclu-
zia c\, „`n loc s\ fac\ progrese
`n lupta `mpotriva marii corup-
]ii, Rom=nia d\ `napoi pe toate
fronturile“. „Dac\ eforturile
`mpotriva corup]iei `n Rom=nia
continu\ s\ se evapore `n actu-
alul ritm, calcul\m c\, `n [ase
luni, aceast\ ]ar\ se va g\si `n
situa]ia `n care se afla `n 2003“,
avertiza expertul.
Documentul elaborat de
De Pauw nu a fost publicat
p=n\ acum [i, `n locul s\u,
Comisia European\ a publi-
cat un altul mai bl=nd, care
recuno[tea eforturile Rom=-
niei „de a remedia anumite
puncte slabe care, altfel, ar
`mpiedica aplicarea efectiv\
scrie publica]ia britanic\ „The Economist“, citat\ de EFE a
a legisla]iei, politicii [i pro-
gramelor UE“. Raportul inte-
rimar publicat de UE la `nce-
putul lui februarie 2008 re-
cuno[tea c\, „`n anumite do-
menii cheie, precum lupta
`mpotriva marii corup]ii“ ,
`nc\ nu se vedeau „rezultate
conving\toare“. Potrivit „The
Economist“, unele dintre e-
xemplele de corup]ie cele mai
surprinz\toare men]ionate
de procurorul belgian nu au
ap\rut `n raportul oficial de
etap\ sau s-a `ncercat ascun-
derea lor, prin publicarea a-
cestora ca note de subsol.
Textul lui Willem de Pauw
men]iona c\ practic toate
procesele de mare corup]ie
au fost respinse de instan]ele
de judecat\ [i explica faptul
c\, „statistic vorbind, este
imposibil s\ se atribuie a-
ceast\ situa]ie erorilor de
procedur\ (`nt=lnite) `n spe]e
individuale“.
Potrivit procurorului bel-
gian, „sistemul judiciar [i le-
gal pare incapabil s\ func]io-
neze adecvat c=nd vine vorba
s\ se aplice legea `n cazuri de
corup]ie la nivel `nalt“. „La
peste cinci ani de la lansarea
`n Rom=nia a campaniei an-
ticorup]ie, cet\]enii `nc\ mai
sper\ s\ se dea chiar [i o sin-
gur\ sentin]\ `n cazuri de co-
rup]ie la nivel `nalt“, scrie de
Pauw, care denun]\ „rezis-
ten]a puternic\ a `ntregii
clase politice rom=ne[ti“ fa]\
de campania anticorup]ie.
Potrivit EFE, la r=ndul ei,
publica]ia „The Economist“
critic\ nu doar existen]a „unei
corup]ii generalizate“ `n Ro-
m=nia, ci [i faptul c\ Uniunea
European\ se face c\ nu vede „The Economist“ acuz\ UE c\ „`nchide ochii“
cum stau lucrurile. a la corup]ia generalizat\ din Rom=nia

Cehia [i Polonia, adversarii f\]i[i

4.000 de na[teri mai mult
dec=t `n 2006, ceea ce
reprezint\ un record al ul-
timilor 14 ani, aceast\
cre[tere se datoreaz\ [i ea
„cre[terii prezen]ei str\i-
ne“, precizeaz\ Istat. Str\i-
nii reprezint\ 5,8% din po-
pula]ia Italiei, fa]\ de 5%,
un an mai devreme. Mai
precis, propor]ia str\inilor
este de peste 8% `n nord-
est [i de 7,8% `n nord-vest -
regiunile cele mai industri-
alizate ale ]\rii. ~n sud,
str\inii sunt prezen]i nu-
mai `n propor]ie de 2,1%.
Priorit\]ile noului
pachet social
pentru cet\]enii
Europei
Noul pachet social urm\-
re[te apropierea cet\]enilor
Europei de Uniunea Euro-
pean\ aflat\ `n criz\, dup\
respingerea Tratatului de
la Lisabona de c\tre irlan-
dezi, acesta fiind `naintat
`n aceast\ s\pt\m=n\ Co-
misiei Europene. Documen-
tul cuprinde planuri con-
crete, trei dintre priorit\]i
fiind egalitatea de posibili-
t\]i pentru fiecare, f\r\ a-
vantaj\ri [i bariere, [anse
egale pe pia]a muncii pen-
tru to]i, [anse egale `n po-
sibilit\]ile de calificare [i
`n cele de asisten]\ medica-
l\, a treia prioritate fiind
„solidaritate cu oamenii f\-
r\ teritoriu care sunt ex-
trem de sensibiliza]i“. Ast-
fel, drepturile angaja]ilor
`n marile concerne ar tre-
bui respectate, discrimin\-
rile pe motiv de etnie [i de
statut disp\r=nd. Casele de
asigur\ri medicale trebuie
s\ ofere pacien]ilor posibi-
lit\]i mai diverse de a se
trata [i `n alte ]\ri, dac\ o
doresc. ~ncetarea discrimi-
n\rilor pe motiv de na]ion-
alitate, culoarea pielii, re-
ligie, v=rst\, orientare se-
xual\ sau invaliditate tre-
buie extins\ [i `n alte
domenii, de exemplu `n cel
al ob]inerii de locuin]e.
Oficialii Comisiei Europene
recunosc c\ aplicarea pa-
chetului de legi sociale va
fi una dificil\. Pachetul so-
cial elaborat timp de doi
ani cuprinde 39 de pro-
puneri de legi, recomand\-
ri [i indica]ii, comisarul eu-
ropean Vladimir Spidla fi-
ind convins c\ „acest anga-
jament este unul dintre pi-
lonii de baz\ ai Uniunii
Europene, indiferent de ce
tratat va putea fi sau nu
ratificat“. a
a Tratatului de la Lisabo-
na, ci de a a[tepta verdictul
Cur]ii Constitu]ionale, scri-
e Deutsche Welle. Acest lu-
ai Tratatului de la Lisabona cru se `nt=mpl\ ca urmare
a pl=ngerii depuse de c\tre
deputatul conservator Pe-
a La pu]in timp dup\ ce pre[edintele Poloniei, Lech Kaczynski, a anun]at c\, ter Gauweiler [i partidul de
st=nga la Curtea Constitu-
„pentru moment“, nu va ratifica Tratatul de reform\ al Uniunii Europene, ]ional\. Se reclam\ faptul
pre[edintele ceh, Vaclav Klaus, cunoscut eurosceptic, [i-a exprimat speran]a c\ Tratatul de Reform\ al
c\ Senatul sau Curtea Constitu]ional\ va bloca procesul de ratificare a Mai mult, Uniunii Europene ar sub-
mina suveranitatea Repu-
Klaus a acuzat modul de dezvoltare impus de Fran]a [i de noul tratat a Procesul blicii Federale, contrave-
a fost suspendat [i `n Germania, `ns\, scrie „Deutsche Welle“, motivele nind Constitu]iei germane.
Atitudinea pre[edintelui
nu sunt deloc similare cu cele din Cehia [i Polonia a german este privit\ ca fiind
Pre[edintele ceh, Vaclav Polonia spune s\u are perfect dreptate s\ cat\ Uniunea de c\tre ir- una normal\, `ns\ nu tre-
Klaus, [i-a exprimat, joi, do- deocamdat\ „pas“ ia decizia pe care a luat-o. landezi sunt dou\ dintre buie privit\ dintr-un punct
rin]a ca Senatul sau Curtea El are, de asemenea, drep- obiectivele principale ale de vedere ostil. Curtea
Constitu]ional\ s\ blocheze Dup\ blocajul `nregis- tul s\ o schimbe“, a ad\u- Fran]ei din postura de ]ar\ Constitu]ional\ a respins
ratificarea Tratatului de la trat `n Cehia, [i pre[edinte- gat Lech Kaczynski. care de]ine pre[edin]ia UE. deja, `n 1993, o pl=ngere
Lisabona `n Republica Ce- le polonez, Lech Kaczynski, Atitudinea ostil\ a celor `mpotriva tratatului euro-
h\, informeaz\ AFP. „Sper a luat atitudine [i a mai dat dou\ ]\ri `i va crea destule pean de la Maastricht, pre-
c\ Senatul sau Curtea o lovitur\ Tratatului de la probleme Fran]ei [i lui Ni-
~n Germania, ciz=nd `ns\ c\ Germania
Constitu]ional\ nu vor per- Lisabona, anun]=nd c\, pe colas Sarkozy, care de]in motivele suspend\rii nu va renun]a la suverani-
mite adoptarea Tratatului tatea ei prin astfel de tra-
moment, nu va ratifica tra- pre[edin]ia semestrial\ a sunt altele
de la Lisabona aici“, a de- tatul. {eful statului polo- UE. Continuarea procesu- tate. {i `n acea perioad\,
clarat Vaclav Klaus, `ntr-un nez a anun]at c\ nu va rati- lui de ratificare a Trata- Pre[edintele german, pre[edintele federal a[tep-
interviu publicat joi `n zi- fica tratatul european de la tului de la Lisabona [i Horst Köhler, a luat decizia tase decizia Cur]ii Consti-
arul „Lidove Noviny“. Pre- Lisabona dec=t dac\ Irlan- g\sirea unei solu]ii pentru de a nu promulga deocam- tu]ionale `nainte de a rati-
[edintele ceh, un conser- da `l aprob\ `ntr-un nou re- criza `n care a fost arun- dat\ decretul de ratificare fica tratatul. a
vator foarte critic la adresa ferendum, potrivit declara-
UE, adaug\ AFP, a denun- ]iilor oferite, miercuri, `n-
]at totodat\ tentativele
tr-un interviu, pentru AFP.
Fran]ei, care de]ine `n acest „Dac\ Irlanda ia o alt\ de-
semestru pre[edin]ia UE, cizie, f\r\ s\ fie sub presi-
de a continua procesul de une, dar [i f\r\ s\ schimbe
ratificare `n ]\rile europene constitu]ia sa, `n acela[i
`n pofida respingerii trata- mod ca cea care a fost lua-
tului prin referendum de t\, Polonia nu va pune ob-
c\tre irlandezi. „M\ a[tept stacole“, a declarat pre[ed-
la puternice presiuni pen- intele conservator. „Eu `n-
tru crearea unei UE «a la sumi nu a[ pune obstacole,
francaise». Pozi]ia noastr\ deoarece parlamentul polo-
este diferit\ [i, de aceea, nez a aprobat deja trata-
trebuie s\ facem un efort tul“, a ad\ugat Kaczynski.
pentru ca UE s\ nu se dez- Tratatul este amenin]at
volte `n modul pe care dup\ ce majoritatea aleg\-
Fran]a [i respinsul Tratat torilor irlandezi l-a respins
de la Lisabona `ncearc\ s\- `ntr-un referendum la 12
l impun\“, a continuat Va- iunie, Irlanda fiind obliga-
clav Klaus, unul dintre t\, prin constitu]ia sa, s\
politicienii eurosceptici cu- supun\ textul unui vot
noscu]i. popular. Strategia princi-
Pre[edintele ceh a anun- palelor ]\ri ale UE, precum
]at recent c\ sus]ine decizia Fran]a [i Germania, este ca
omologului s\u polonez, cei 26 de parteneri ai Irlan-
Lech Kaczynski, de a nu ra- dei s\ termine ratificarea
tifica Tratatul de la Lisabo- tratatului pentru a o pune
na. El a refuzat s\ spun\ `n fa]a responsabilit\]ilor
`ns\, `n interviul pentru sale. „C=nd se face pre-
„Lidove Noviny“, dac\ va a- siune, se ajunge uneori la
dopta aceea[i pozi]ie. Rati- un efect contrar celui scon-
ficarea Tratatului de la Li- tat“, a avertizat pre[edin-
sabona de c\tre Republica tele polonez. „Nu am in-
Ceh\ este blocat\ p=n\ ce ten]ia s\ opresc procesul de
Curtea Constitu]ional\ va ratificare. Acesta este re-
vedea dac\ textul tratatu- zultatul referendumului ir-
lului este `n concordan]\ landez. Irlanda este o ]ar\ Pre[edintele Fran]ei, Nicolas Sarkozy, va `ncerca s\-l conving\ pe omologul
cu Constitu]ia ]\rii. independent\ [i poporul s\u polonez, Lech Kaczynski, s\ ratifice Tratatul de la Lisabona

Actualitate
Roma: Prefectul cere [i fotografierea copiilor de ]igani
Controlul ]iganilor, prioritate a Italiei
PDL,
cheltuieli
record `n
campania
electoral\
Partidul Democrat-
Liberal a cheltuit cel mai
mult `n campania elec-
toral\ pentru alegerile
locale, fiind urmat de
Partidul Social Democrat
[i de Partidul Na]ional
Liberal, reiese dintr-un
studiu efectuat de Aso-
cia]ia Pro Democra]ia `n
7 ora[e: Bucure[ti, Con-
stan]a, Cluj-Napoca,
Bra[ov, Ia[i, Craiova [i
Foc[ani. ~n aceste lo-
calit\]i, PD-L a cheltuit
peste 7,8 milioane de lei
(`n total), PSD - peste 3,3
milioane de lei, iar PNL -
peste 2,1 milioane de lei,
relev\ monitorizarea re-
alizat\ `n perioada 2
mai-15 iunie, `n ce pri-
ve[te publicitatea `n pre-
sa scris\ [i outdoor. ~n
Capital\, PD-L a cheltuit
`n cele dou\ tururi ale
alegerilor 4 milioane de
lei, fiind urmat de PNL
(1,2 milioane lei), PSD
(1,1 milioane lei), PC
(563.000 de lei), PNG-CD
(peste 106.000 lei), PN}-
CD (peste 73.000 de lei)
[i PRM (peste 20.000 de
lei). Dintre localit\]ile
monitorizate, PSD a con-
dus `n topul cheltuielilor
`n Ia[i (932.000 de lei) [i
`n Foc[ani (325.000 de
lei). Sumele destinate
campaniei `n Ia[i au mai
fost: PD-L (247.000 de
lei) [i PNL (174.00 de
lei), iar `n Foc[ani: PD-L
(135.000 de lei) [i PNL
(149.00 de lei). a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a MINI{TRII VOSGANI-
AN {I ADOMNI}EI, CAN-
DIDA}I AI PNL IA{I: Mi-
nistrul Educa]iei, Cristian
Adomni]ei, [i ministrul Eco-
nomiei [i Finan]elor, Varu-
jan Vosganian vor candida
pe listele PNL Ia[i pentru un
post de parlamentar `n ale-
gerile din toamn\, a decla-
rat, joi, [eful liberalilor, de-
putatul Relu Fenechiu. Cei
doi sunt [i `n prezent parla-
mentari, Cristian Adomni]ei
[i Varujan Vosganian fiind
S=mb\t\, 5 iulie 2008
Oprescu vrea s\ dea afar\
colo[ii industriali din Bucure[ti
a Noul primar al Capitalei [i-a prezentat proiectele pentru ora[
a Printre promisiuni: case noi pentru reziden]ii din sistemul sanitar a Edilul
Capitalei se arat\ dispus la cooperare cu vechiul s\u inamic, ministrul S\n\t\]ii a
Primarul General al Ca-
pitalei, Sorin Oprescu, a
declarat, joi, la o reuniune
informal\ cu o parte dintre
membrii Corpului Diplo-
matic, acredita]i la Bucu-
re[ti, c\ are `n inten]ie s\
`mprumute idei [i proiecte
care s-au dovedit benefice
`n ]\rile acestora, `n a[a fel
`ncât Bucure[tiul s\ ocupe
un loc important pe harta
administrativ\, economic\
[i turistic\ a Europei [i a
lumii. Sorin Oprescu a pre-
zentat ambasadorilor câte-
va dintre obiectivele man-
datului s\u, precum [i vi-
ziunea pe care o are asupra
gestion\rii problemelor
Capitalei.
„Bucure[tiul este cel
mai important centru eco-
nomic al României, locul `n
care este concentrat `ntre-
gul sistem bancar, unde `[i
desf\[oar\ activitatea ma-
joritatea companiilor mul-
tina]ionale. De aceea, una
dintre priorit\]ile pe care
le am este de a finaliza lu-
cr\rile de infrastructur\
care s-au demarat `n
Bucure[ti, prin atragerea
de parteneriate cu mediul
economic [i de afaceri in-
tern [i interna]ional“, a ex-
plicat Oprescu. El a mai
spus c\ interesul s\u este
s\ atrag\ cât mai mul]i in-
vestitori, astfel `ncât s\
putem vorbi de o dezvolta-
re real\ a ora[ului. „~n ace-
la[i timp, trebuie s\ g\sim
rezolvare pentru a str\mu-
ta din Bucure[ti colo[i in-
dustriali, mari poluatori, [i
de a g\si destina]ia cuveni-
t\ acestor loca]ii prin a-
menajarea de spa]ii verzi,
prin construirea de cl\diri
cu destina]ie social\, cul-
ale[i la alegerile din 2004 pe
listele Alian]ei D.A., ca de-
putat, respectiv senator. Tot-
odat\, Relu Fenechiu a spus
c\ [i fostul ministru al Justi-
]iei Tudor Chiuariu va candi-
da pe listele liberalilor la
Ia[i. Pe de alt\ parte, [eful
liberalilor ie[eni a spus c\
un alt candidat care va intra
`n curs\ pentru un post de
parlamentar va fi Camelia
Gavril\, desemnat\ recent
`n postul de viceprimar al
municipiului Ia[i. De aseme-
CIPRU A RATIFICAT TRATATUL DE LA LISABONA: Parlamentul cipriot a
ratificat, joi, Tratatul european de la Lisabona, `n pofida opozi]iei fa]\ de text a
Partidului Comunist eurosceptic al pre[edintelui Demetris Christofias. Ciprul,
intrat `n blocul european `n 2004, este cel de-al 20-lea din cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene care ratific\ acest text, ce vizeaz\ `mbun\t\]irea
func]ion\rii UE. Tratatul a fost respins la 12 iunie, prin referendum, de Irlanda.
Recenzarea ]iganilor din
capitala Italiei care nu au
`mplinit `nc\ 14 ani ar putea
fi f\cut\ prin fotografiere [i
nu prin amprentare - este so-
lu]ia pe care ar putea-o a-
dopta comisarul extraordi-
nar pentru problema rromi-
lor din capital\, Carlo Mos-
ca, prefectul Romei, care [i-a
exprimat recent perplexita-
tea cu privire la amprenta-
rea [i a minorilor nomazi.
Pentru a rezolva situa]ia de
urgen]\ privind ]iganii, pre-
fec]ilor li s-a dat posibilita-
tea de a alege sistemul cel
mai potrivit, cu condi]ia s\
ajung\ la un acord `n acest
sens. Deocamdat\ `ns\, pozi-
Sorin Oprescu are gânduri mari pentru spitale
tural\ sau sportiv\. Cu al-
te cuvinte, de a transforma
Bucure[tiul `ntr-un centru
cultural, educa]ional [i tur-
istic de talie european\“, a
mai declarat Oprescu.
Spitalele trec
la municipalitate
De asemenea, primarul
general [i ministrul S\-
n\t\]ii au discutat despre
posibilitatea constituirii
unui grup de lucru comun
pentru trecerea spitalelor
`n administrarea autorit\-
]ii locale, continuarea pro-
gramului de constuc]ii de
nea, Relu Fenechiu a spus c\
va candida [i el pentru un
post de parlamentar.
a NOI {EFI LA PDL BU-
CURE{TI, DUP| PARLA-
MENTARE: ~n organiza]ia
din Bucure[ti a Partidului
Democrat-Liberal nu vor a-
vea loc alegeri interne `nain-
te de 2009, a declarat, ieri,
vicepre[edintele PD-L Liviu
Negoi]\. „Am stabilit de
principiu c\ nu putem intra
`n alegeri interne la organi-
za]ia de Bucure[ti pân\ când
]iile prefecturilor din Roma,
Milano [i Napoli sunt `nc\
diferite.
Recens\mântul la Roma
va `ncepe pe 10 iulie [i vizea-
z\ un num\r de aproximativ
9.000 de nomazi. Recens\-
mântul comunit\]ii nomade
va `ncepe `n cele 50 de tabere
ilegale prezente pe teritoriul
capitalei, el urmând s\ fie e-
fectuat de c\tre for]ele de or-
dine - poli]ie [i carabinieri - [i
de operatori ai Crucii Ro[ii.
Plenul Parlamentului Eu-
ropean va discuta luni dup\-
amiaz\ propunerea privind
instituirea unei b\nci de da-
te pentru rromi, propunere
avansat\ de anumite partide
locuin]e pentru medicii re-
ziden]i [i asigurarea unor
terenuri pentru construi-
rea unor spitale `n sectoa-
rele 3, 4 [i 6. Reconstitui-
rea pe baze noi a cabinete-
lor [colare a fost un alt su-
biect abordat de cei doi. „~n
Capital\ locuiesc peste do-
u\ milioane de oameni [i,
prin urmare, este nevoie ca
sistemul de s\n\tate s\
func]ioneze impecabil. ~n
plus, aici este centru uni-
versitar [i aici se afl\ elita
medicinei române[ti [i tre-
buie s\ `i d\m prioritate“,
a spus ministrul S\n\t\]ii,
care [i-a exprimat speran]a
c\ va avea o bun\ colabo-
nu trecem de acest pas, de
alegerile parlamentare“, a
spus, la Antena 3, Liviu Ne-
goi]\. ~n ceea ce prive[te
restul organiza]iilor, Negoi-
]\ a precizat c\ acestea pot
decide singure momentul
alegerilor interne, `n condi-
]iile `n care nu au ob]inut
rezultate bune la alegerilor
locale. La rândul s\u, demo-
crat-liberalul Radu Bercea-
nu a afirmat c\ PD-L nu
poate face schimb\ri majo-
re. „Cei care au condus r\-
din Italia (sociali[ti, liberal-
democra]i, Verzi) care vor
prezenta o rezolu]ie `n acest
sens, [i care urmeaz\ s\ fie
votat\ mar]i sau miercuri.
Ministrul de Interne, Rober-
to Maroni, a declarat ferm c\
`n Italia nu va fi creat\ nici o
banc\ de date pentru ]igani.
M\surile prev\zute de ordo-
nan]ele din 30 mai prev\d
un recens\mânt `n adev\ra-
tul sens al cuvântului, care
se va `ncheia pe 15 oc-
tombrie, `n rândul celor 700
de comunit\]i de nomazi din
Italia, `n care se afl\ re-
prezentan]i ai comunit\]ii
rrome din România, dar [i
]igani italieni [i nomazi care
provin din ]\ri extracomu-
nitare. a
rare cu Primarul general al
Bucure[tiului. R\mâne de
v\zut cum vor coopera cei
doi oficiali, fiind binecunos-
cut conflictul dintre ei. ~n
2005, `ntre cei doi a izbuc-
nit un r\zboi al declara]i-
ilor. Motivul - Nicol\escu
l-a demis pe Sorin Oprescu
de la conducerea Spitalului
Universitar de Urgen]\
Bucure[ti [i din func]ia de
director al Spitalului Elias.
Nemul]umit de decizia
ministrului pe care a califi-
cat-o ca fiind aberant\,
Oprescu a atacat `n in-
stan]\ ministerul. Curtea
de Apel Bucure[ti i-a dat
atunci câ[tig de cauz\. a
mân `n organiza]ie, dar nu
mai sunt conduc\tori. Nu `i
`ndep\rt\m. Nu sunt schim-
b\ri de profunzime acum“, a
ad\ugat Berceanu. Aceste
declara]ii au fost f\cute a-
tunci când colegiul Director
Na]ional al PD-L s-a `ntru-
nit ieri diminea]\, la Pala-
tul Parlamentului, `ntr-o
[edin]\ cu u[ile `nchise, a-
vând ca principal punct pe
ordinea de zi analiza rezul-
tatelor ob]inute de filiale `n
alegerile locale. a
7
LUMEA PE SCURT
Spania: Imigran]i
ilegali cu drept de vot
Sociali[tii spanioli (PSOE, la pu-
tere) se vor angaja pentru acor-
darea dreptului de vot
imigran]ilor legali necomunitari
la alegerile locale. Forma]iunea
politic\ a sociali[tilor `[i va lua
acest angajament cu ocazia celui
de-al 27-lea congres al PSOE, a
anun]at José Blanco, secretarul
general al sociali[tilor, care mani-
fest\ „dorin]a f\r\ echivoc de a
face posibil, `n termenii prev\zu]i
de Constitu]ie, dreptul de vot al
imigran]ilor la alegerile munici-
pale“. Pentru c\ marile reforme
electorale se fac prin compromis,
Blanco a lansat un apel opozi]iei
(Partidul Popular, de dreapta) s\
su]in\ aceast\ propunere, care ar
fi o m\sur\ „pozitiv\ pentru
Spania [i pentru integrarea imi-
gran]ilor“. Peste 1 milion de
str\ini extracomunitari care stau
legal `n Spania ar putea beneficia
de modificarea legii electorale,
apreciaz\ AFP. Potrivit unor
surse socialiste citate de media
spaniole, punerea `n aplicare a
unei astfel de reforme electorale
s-ar putea dovedi `ns\ dificil\,
pentru c\ ar necesita semnarea `n
prealabil a unor acorduri de reci-
procitate cu ]\rile de origine ale
imigran]ilor.
Obama [i McCain
se confrunt\ pe
probleme economice
Candidatul democrat la
pre[edin]ia american\, Barack
Obama, [i rivalul s\u republican,
John McCain, s-au confruntat joi
pe probleme economice, dup\
publicarea de noi cifre care arat\
c\ [omajul a continuat s\ creasc\
`n SUA `n iunie, pentru a [asea
lun\ consecutiv. Barack Obama a
profitat de ocazie pentru a-l aso-
cia pe adversarul s\u cu strategia
economic\ a actualului pre[edinte
George W.Bush: „Nu ne putem
permite s\ continu\m s\ pl\tim
pre]ul politicilor economice
deficitare din ultimii opt ani“, a
subliniat Obama `ntr-un comuni-
cat. ~n ce-l prive[te, John McCain
a dorit s\ se solidarizeze cu ame-
ricanii care trec prin greut\]i eco-
nomice [i a avertizat `mpotriva
tenta]iei de a cre[te impozitele [i
a protec]ionismului. Ultimele son-
daje arat\ c\ economia a luat
locul r\zboiului din Irak [i secu-
rit\]ii na]ionale `n preocup\rile
majore ale americanilor, `n actu-
ala campanie preziden]ial\.
Rusia: 1/3 din bugetul
armatei este furat
Un oficial de rang `nalt de la
Moscova avertizeaz\ c\ o treime
din bugetul acordat de guvern ar-
matei se pierde din cauza
corup]iei. Potrivit datelor oferite
de acesta, anul trecut 16 generali
[i 180 de colonei au fost ancheta]i
pentru corup]ie. Anun]ul vine
dup\ ce, recent, noul pre[edinte
Dimitri Medvedev a promis s\
pun\ cap\t corup]iei care sub-
mineaz\ func]ionarea statului.
Alexandr Kanshin este pre[edin-
tele comisiei militare a unei in-
stitu]ii de control, `nfiin]at\ de
fostul pre[edinte [i actual prim-
ministru, Vladimir Putin. ~ntr-o
conferin]\ de pres\, el a anun]at
c\ `n sistemul militar, de la pri-
mirea unei locuin]e, alocarea de
contracte pentru dot\ri pân\ la
ob]inerea unui loc pentru copii
`ntr-o gr\dini]\ finan]at\ din
bugetul armatei, totul se ob]ine
pe baz\ de mit\. Dac\ cifrele
anun]ate de domnul Kanshin
sunt corecte, sumele vehiculate
sunt enorme. Ar `nsemna c\
aproape 13 miliarde de dolari
sunt pierdu]i `n fiecare an. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 5 iulie 2008

Nu cu mult timp `n urm\, au vizitat schitul [i ni[te reprezentan]i ai B\ncii

Reportaj Mondiale. Când au v\zut aceste minun\]ii, au exclamat, `n limba lor: „Ce
frumuse]e! Nic\ieri `n Europa nu am mai v\zut a[a ceva!“. Seara, la
`ntoarcere, au avut acelea[i cuvinte de apreciere, mai ales când, la lumina
farurilor, drumul era traversat din când `n când de câte un c\prior, un iepure,
un mistre] sau alte vie]uitoare din s\lb\ticia p\durii.

Prin]ul Dimitrie Sturdza a investit 50.000 de euro

`n cantina social\ a Bisericii „Sfântul Ilie“
necesare de acas\, [i buc\t\-
S\racii municipiului Boto[ani au, `n cantina la standarde europene, unitatea resele preg\tesc masa de
prezent, parte de certitudinea unei mese de ajutor social a primit acreditare [i nu praznic. De la `nceputul anu-
lui [i pân\ acum, Rodica
calde oferite la cantina social\ a a fost `nchis\, oferind, `n continuare, nu Dranc\ a g\tit pentru 12
Bisericii „Sfântul Ilie“. Gra]ie doar hrana cea de toate zilele, ci [i praznice [i `nc\ mai are soli-
cit\ri. Sâmb\ta are comand\
principelui Dimitrie Sturdza, care a dotat alinarea sufletelor n\p\stuite. [i pentru câte trei praznice
odat\. Ea [i cele dou\ aju-
Cantina social\ a Bisericii reas\ cu carte de munc\ de ma, de pe strad\. Vin doar cei toare, Agl\i]a Vieru [i Maria
„Sfântul Ilie“ din municipiul un an [i jum\tate la cantina prin[i pe o list\ pe care Pro- Arcip, nu fac fa]\ câteodat\.
Boto[ani are de-acum 10 ani social\. La cei 51 de ani, cât topopiatul Boto[ani o alc\tu-
de când a fost dat\ `n folosin- are `n prezent, ea `ns\[i a fost ie[te `n urma unei anchete so-
]\. B\trâni `ncovoia]i, nu doar `ncercat\ de via]\. Face parte ciale. ~narma]i cu g\letu[e [i Un gest deosebit generozit\]ii unui om cu su- cizeaz\ asistentul social de la
de ap\sarea anilor, ci [i de gre- din rândurile celor care ani borcane, `[i iau por]ia de mân- al principelui Sturdza flet mare. Prin intermediul Protopopiatul Boto[ani, Dori-
ut\]ile vie]ii, familii cu câte buni au trudit `n slujba celor care pentru acas\, unde cei- Funda]iei FAPAR din Gene- na Ra]\. ~n februarie 2006,
cinci-[ase copii, tineri din cen- ce muncesc la Electrocontact. lal]i membri ai familiei `i De doi ani de zile, condi]iile va, prin]ul Dimitrie Sturdza a parohia „Sfântul Ilie“ Boto-
trele de plasament ce nu au Pe urm\, vântul disponibili- a[teapt\ cu bur]ile chior\ind. de la cantina social\ a Biseri- donat toate utilajele din buc\- [ani a fost acreditat\ de altfel
r\zb\tut `n via]\ sunt ocroti]i z\rii a aruncat-o `n vâltoarea „Sâmb\ta [i duminica pri- cii „Sfântul Ilie“ ar stârni in- t\ria cantinei, `n valoare de ca furnizor de servicii sociale
cu grij\ p\rinteasc\. Pe lista economiei de pia]\, unde nu mesc hran\ rece. Dar [i de vidia oric\rui patron de res- aproape 50.000 de euro. de c\tre Direc]ia de Munc\,
cantinei figureaz\ `n prezent prea [i-a g\sit loc. Acum este s\rb\torile cu cruce ro[ie, taurant ce se respect\. Plit\, „Este un gest cu totul deo- Solidaritate Social\ [i Familie
80 de boto[\neni pentru a mul]umit\ `n suflet. Nu doar când suntem libere [i nu a- fripteoze, gr\tar, cuptor cu sebit. Niciodat\ din fondurile Boto[ani. Adev\rata menire a
primi o hran\ cald\ sau rece. pentru c\ are asigurat\ o bu- vem voie s\ g\tim. Atunci pri- microunde, aragaz, ma[in\ de proprii ale parohiei [i chiar Bisericii este aceea de aposto-
Beneficiarii cantinei socia- cat\ de pâine câ[tigat\ cinstit, mesc rulade, brânz\ de oi, tocat carne, malaxor pentru nici cu micile sponsoriz\ri pe lat [i de p\storire a sufletelor
le sunt solicitan]i cu un venit ci [i pentru c\ rodul muncii ei ou\ fierte, sl\nin\, pateuri“, fr\mântat aluatul, frigider [i care le primim n-am fi putut celor credincio[i. P\rintele
net mediu lunar de 150 de lei este `n folosul celor n\p\stui]i. spune buc\t\reasa Rodica congelator din inox, ma[in\ realiza a[a ceva. Generozita- protopop Lucian Leonte a
de persoan\. Cu excep]ia ~n fiecare zi, 80 de boto[\- Dranc\. de sp\lat vase, ma[in\ de tea [i preocuparea constant\, `n]eles acest lucru [i, cu spri-
zilelor de s\rb\toare, când nu neni, din care 42 sunt copii, `[i Nu doar de masa zilnic\ au sp\lat automat\ pentru cur\- pentru a ajuta b\trâni, bol- jinul sponsorilor cu credin]\
se d\ dezlegare la g\tit, pun speran]a `n masa oferit\ parte s\racii municipiului, ci ]at halatele, prosoapele [i alte navi, s\raci, a donatorilor `n Dumnezeu, a reu[it s\ adu-
Corina Rodica Dranc\ `[i su- de cantina social\. O mas\ [i de praznice pentru cei r\- obiecte de uz casnic, indis- no[tri ne-a f\cut s\ putem c\ bucurie `n suflet oropsi]ilor
flec\ mânecile [i se apuc\ de cald\ sau rece, dup\ caz. Nu posa]i. La cerere, beneficiarii pensabile `ntr-o buc\t\rie. Ce primi astfel atestarea de fur- urbei. Cu ce mân\ dai, cu aia
f\cut mâncare. Este buc\t\- vin, la `ntâmplare, de-a val- cantinei aduc doar produsele mai, toate condi]iile, gra]ie nizor de servicii sociale“, pre- prime[ti. (Aida ROMAN)

Frumuse]ile de la Schitul Bal[

frumuse]e! Nic\ieri `n
Europa nu am mai v\zut
a[a ceva“. Seara la `ntoar-
cere, au avut acelea[i cu-
vinte de apreciere, mai ales
Cine spune c\ jude]ul Boto[ani nu-i atr\g\tor când, la lumina farurilor,
din punct de vedere turistic nu [tie ce drumul era traversat din
când `n când de câte un
vorbe[te sau cuno[tin]ele sale `n domeniu se c\prior, un iepure un mis-
opresc la indicatorul de ie[ire din ora[. Dac\ tre] sau alte vie]uitoare din
s\lb\ticia p\durii.
ar fi s\ amintim numai m\n\stirile Vorona, Slujba de pomenire a
Co[ula, Gorovei, Zosin, cu tot peisajul din fost onorat\ [i de prezen]a
jurul lor, [i tot ar fi de ajuns pentru a creiona lui Constantin R\deanu,
noul primar al comunei
o hart\ turistic\ destul de conving\toare. Frumu[ica, dar [i de cea a
Dar câte alte elemente naturale, istorice, lui Mihai }âbuleac, pre[e-
dintele Consiliului Jude-
culturale [i religioase nu pot contribui la ]ean. Noul pre[edinte a a-
includerea acestui jude] `n circuitul vut chiar `n programul s\u
electoral un proiect de
turistic na]ional. Voin]\ din partea autorit\]ilor drum turistic, care s\ u-
s\ fie, c\ci posibilit\]i sunt destule. neasc\ m\n\stirile [i schi-
turile din aceast\ parte a
jude]ului: M\n\stirea Vo-
Schitul Bal[, din comuna Drumul pân\ la schit
rona, Schitul Sih\stria Vo-
Frumu[ica, este un obiectiv este anevoios, lung [i cu
ronei, Schitul Oneaga, M\-
turistic cât se poate de multe obstacole. ~ns\ nu
n\stirea Co[ula, Schitul
atr\g\tor, `ns\, lipsit de o lipsit de farmec [i de spec- Bal[ [i M\n\stirea Zosin
minim\ mediatizare, risc\ tacol. Din Frumu[ica, di- Dup\ masa de pr\znuire,
s\ r\mân\ `n anonimat, rect, nu se poate ajunge. poate vedea Ceahl\ul. le dou\ nepoate ale sale, nu venim dac\-i frumos?“,
Undeva pe coama Dealului Anamaria de 5 ani [i Ale- zice Maria Hu]upa[u, l\u- care a adunat aproape `n-
privându-i astfel pe `mp\- Trebuie s\ mergi prin Hâr- treaga suflare participant\
timi]ii de natur\ [i frumos l\u, de al c\rui Protopopiat Holm se afl\ Schitul Bal[. xandra de 9 ani, au f\cut dând totodat\ predica p\-
pe jos drumul pân\ la schit la slujb\, o caravan\ imen-
de posibilitatea de a-l vizita. ]ine [i Schitul Bal[, apoi rintelui protopop. s\ de ma[ini [i c\ru]e [erpu-
prin Pârcovaci, unde `nc\ Pelerinaj de zeci tocmai de la Hârl\u, cale Nu cu mult timp `n ur-
Totu[i, cei care `l cunosc `i iau alene pe drumul `ntor-
mai po]i „admira“ urm\rile de 20 de kilometri. „Nici nu
trec destul de des pragul `n
alunec\rilor de teren de a-
de kilometri mai [tiu de când fac dru-
m\, au vizitat schitul [i tocheat. Nu se gr\bea ni-
zi de s\rb\toare, chiar dac\ ni[te reprezentan]i ai B\n- meni; dar cum s\ te gr\be[ti
cum 10 ani, dup\ care mai De Sfânta Treime, cur- mul \sta pe jos. De vreo 13 cii Mondiale. Când au
pentru asta au de str\b\tut ani merg [i pân\ la M\n\s- când natura te `ndeamn\
ai de str\b\tut `nc\ vreo tea Schitului Bal[ era plin\ v\zut aceste minun\]ii, au s\-i admiri frumuse]ile?
distan]e `ndelungate. Nu opt kilometri prin p\dure, de oameni: b\trâni adu[i tirea Vorona, 45 de kilo-
demult, de Sfânta Treime, a metri, tot pe jos. ~mi place exclamat, `n limba lor: „Ce (Florentin FLORESCU)
pe un drum `ngust, [erpui- de povara anilor, tineri a-
fost hramul Schitului Bal[. tor, pietruit pe ici, pe colo. nima]i de bucuria rug\ciu- credin]a `n Dumnezeu [i
Peste 1.000 de oameni de O natur\ virgin\, unde nii, nepo]i frumos `mbr\- m\ rog pentru `n]elegere“,
pretutindeni au venit la mân\ de om `nc\ n-a pus ca]i de s\rb\toare. To]i as- spune b\trâna, parc\ ne-
slujb\. Unii fac asta `n fie- piciorul ca s-o compromit\. cultau cuvântul p\rintelui marcat\ de faptul c\ mai
care an, al]ii au venit pen- Ca s\ ajungi la schit, mai protop de Hârl\u, Neculai are de f\cut `nc\ 20 de
tru prima dat\, `n recu- ai de urcat [i Dealul Holm, Cr\ciun. A fost o predic\ kilometri la `ntoarcere. Tot
noa[tere. {i unii [i ceilal]i s- despre care se spune c\ ar de o acurate]e a exprim\rii pe jos au venit, tocmai de la
au sim]it minunat, `mbi- fi cea mai mare altitudine [i o bog\]ie spiritual\ care Deleni, [i so]ii Maria [i
nând credin]a `n Dumnezeu din jude]ul Boto[ani. ~n zi- te cucere[te. Elena Agafi]ei Vasile Hu]upa[u, ambii `n
cu dragostea de natur\. lele senine, de pe el se de 71 de ani, `nso]it\ de ce- jur de 60 de ani. „Cum s\

Istorie de 232 de ani
Schitul Bal[ are o istorie
aparte, pres\rat\ de bucurii
[i necazuri. A fost `nfiin]at
de boierul Grigore Bal[ `n
1776, dar `n acela[i an i s-a
dat foc, fiind la grani]a din-
tre mo[ii, ceea ce a creat con-
flicte. Biserica actual\ a fost
construit\ de Lasc\r Sturd-
za [i Evghenia Ursachi `n
1819, dar `n 1870 a fost `n-
chis\ de boierul Mavrocor-
dat. Redeschis\ `n 1945, când
crescuse [i un cire[ `n altar,
biserica a fost `nchis\ din nou
de comuni[ti `n 1959. ~n anul
eliber\rii de comunism, 1990,
prin p\rintele stare] Isidor
Buc\taru, biserica [i schitul
au avut parte de o `ngrijire
adecvat\ unui l\ca[ de cult,
iar enoria[ii au `nceput s-o
frecventeze din ce `n ce mai
des. ~n prezent schitul este
locuit de cinci c\lug\ri.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 5 iulie 2008 9

„«Ne strângem `n jurul altarului [i `ncerc\m, de fiecare dat\, s\ prelungim
Via]a bucuria s\rb\torii [i a comuniunii, dincolo de biseric\. Astfel, am f\cut diverse
proiecte prin care s\ fim al\turi de copiii parohiei, de cei b\trâni [i singuri.
~ncerc\m s\ fim o familie `n care nimeni s\ nu se simt\ al nim\nui», ne-a spus
parohiilor doamna Oana Elena, coordonatoarea proiectelor sociale.“

Marea familie de la parohia „Cuibul cu barz\“

de a pl\ti `ntre]inerea pe tic\, o baz\ de date a paro-
Construit\ `nainte de 1760, de c\tre clucerul timpul iernii [i am g\sit hiei, cu to]i cei din parohie,
Dona, Biserica „Sfântul Arhidiacon {tefan“, câteva familii cu posibilit\]i [i de ziua na[terii [i a nu-
care [i-au asumat sarcina de melui `i sun\ pe fiecare `n
cunoscut\ [i sub numele de „Cuibul cu a-i ajuta; le-au cump\rat parte. Fie de Sfântul Gheor-
barz\“, face parte din seria altarelor mutate lemne pentru iarn\, pentru ghe, de Sfântul Vasile sau
c\, de[i ne afl\m aproape de de ziua altui sfânt cinstit
de la vedere, de pe arterele principale de centrul Bucure[tiului, sunt `n popor, 25-30 de felicit\ri
circula]ie, `n spatele blocurilor. Ca [i `n cazul foarte multe persoane ajung la persoanele respec-
s\race [i foarte multe case tive [i astfel [tiu c\ p\rin-
altor biserici, mutarea a `nsemnat salvarea `n care mizeria [i s\r\cia tele sau biserica poart\
de la demolare. Ast\zi, parohia ocrotit\ de pot fi remarcate cu u[urin- grij\ de ei.
]\. Am `ncercat s\ devenim „Ne strângem `n jurul
primul diacon din istoria Bisericii, p\storit\ o comunitate vie, `n care altarului [i `ncerc\m, de
de p\rintele Daniel Benga, prodecan al cei care au, d\ruiesc celor fiecare dat\, s\ prelungim
Facult\]ii de Teologie din Bucure[ti, care nu au, [i primesc `n bucuria s\rb\torii [i a co-
schimb doar dragoste [i ad- muniunii, dincolo de bise-
descoper\, prin rug\ciune [i filantropie, c\ mira]ie“, ne-a m\rturisit ric\. Astfel, am f\cut di-
no]iunea de familie poate `nsemna mult mai p\rintele paroh. verse proiecte prin care am
`ncercat s\ fim al\turi de
mult decât cred cei mai mul]i oameni. Dincolo de pragul copiii parohiei, de cei b\-
trâni [i singuri. ~ncerc\m
bisericii s\ fim o familie `n care ni-
rec]ii se `mpline[te taina iu-
birii de Dumnezeu [i de La praznicele mari, cum meni s\ nu se simt\ al
de Ciprian BÂRA aproapele. Ne str\duim [i sunt Cr\ciunul [i Pa[tile, nim\nui“, ne-a spus doam-
noi s\ nu l\s\m nicio parte dar [i `n timpul anului, na Oana Elena, coordona-
Aflat\ ini]ial pe strada toarea proiectelor sociale.
{tirbei Vod\, la nr. 95, Bi- din aceast\ porunc\“, ne-a când sunt posibilit\]i, „fa- Biserica „Sfântul Arhidiacon {tefan“
serica „Sfântul Arhidiacon explicat p\rintele Daniel milia Sfântului {tefan“, a fost ascuns\ de comuni[ti `ntre blocuri
{tefan“, numit\ [i „Cuibul Benga principiul dup\ care cum spune p\rintele Ben- „Mai important\ este
„func]ioneaz\“ parohia pe ga, aduce o bucurie celor când este nevoie“, ne-a m\r- rirea unei reviste trimestri-
cu Barz\“, a fost translat\ casa lui Dumnezeu“ turisit parohul bisericii. ale, numit\ „Pelerini c\tre
la 22 februarie 1987, pe o care o p\store[te. b\trâni [i bolnavi, oferin-
du-le pachete cu alimente. La venirea sa `n parohie, `mp\r\]ie“, c\tre `mp\r\]ia
distan]\ de 12 metri, `n cerurilor, fire[te.
spatele blocului 25, din O comunitate `n care Andreea, student\ [i p\rintele Daniel Benga, Catehezele de sear\
membr\ a comunit\]ii paro- dup\ modelul ierarhilor din „O parohie este o comuni-
strada {tirbei Vod\. Istoria cei care au d\ruiesc hiale de la „Cuibul cu Bar- vechime, a trimis fiec\rei
au pus bazele tate de oameni care nu sunt
ei trecut\, dar [i curiozi- bibliotecii str\ini lumii, dar care lupt\
tatea de a vedea via]a de celor care nu au z\“, ne-a povestit cu mult\ familii din parohia sa o
bucurie despre momentele scrisoare de prezentare, `n s\ treac\ prin aceasta ca pe-
ast\zi ne-au condus la a- Paroh de [apte ani la Odat\ cu catehezele de lerini c\tre `mp\r\]ia lui
dresa men]ionat\. frumoase `n care au mers la care a explicat ce `nseamn\ sear\, p\rintelui Benga i-a
„Cuibul cu barz\“, p\rin- zilele de na[tere ale celor parohia [i care sunt respon- Dumnezeu. Am reu[it s\
De[i ascuns\, agresat\ tele Benga a luat foarte `n venit ideea `nfiin]\rii unei scoatem `n jur de 300 de e-
estetic de blocurile din jur, singuri, dar [i cu prilejul sabilit\]ile fiec\rui cre[tin biblioteci a bisericii. Fie-
serios slujirea aproapelui, marile s\rb\tori cre[tine. `n cadrul acestei familii, xemplare, pe care le `mp\r-
biserica ne-a primit cu li- pe care o insufl\ biografia care om aducea seara câte ]im gratuit. Este o revist\
ni[tea specific\ oric\rui loc Vedeau cum ochii b\trâni- precum [i bucuriile care se o carte [i a[a s-a `nfiripat
patronului bisericii, Sfân- lor li se lumineaz\ la vede- pot tr\i `mpreun\. foarte apreciat\ [i care s-a
sfânt, `n care rug\ciunea tul Arhidiacon {tefan. ceva extraordinar. bucurat de mare succes `n
nu s-a `ntrerupt sute de ani rea unei flori sau la tortul „~n scrisoare am povestit
Din m\rturisirile p\rin- adus de cei tineri de la bise- despre proiectele noastre, „Nu e o bibliotec\ foarte rândul enoria[ilor. ~n primul
la rând. telui [i ale credicio[ilor, am mare, dar con]ine dic]iona- trimestru am reflectat pe-
ric\. De fapt, bucuria era i-am rugat s\ ne sprijine `n
observat c\, avându-l ca mai mare la vederea gestu- ceea ce vrem s\ facem, am re, enciclopedii, c\r]i de in- rioada Postului Mare [i
Insufla]i de via]a patron pe Sfântul {tefan, lui, decât al lucrurilor `n ar\tat c\ `n centrul vie]ii formare rapid\, Vie]ile preg\tirea pentru ~nviere, `n
Sfântului {tefan care a fost primul ales la sine. „E o mare binecu- parohiei noastre st\ o cas\. Sfin]ilor, Filocalia, scrieri al doilea trimestru ~nvierea
slujirea celorlal]i `n comu- vântare pentru persoanele To]i avem case, dar cea mai pentru via]a duhovniceas- [i Rusaliile, `n al treilea st\
P\rintele paroh Daniel nitatea primar\, Sfântul singure s\ le treac\ cineva important\ cas\ este casa c\, `mpotriva deprim\rii“, `n centru Adormirea Maicii
Benga ne-a `mp\rt\[it câte i-a ajutat spre acest fel de pragul“, ne-a `ncredin]at lui Dumnezeu [i trebuie s\ ne-a mai spus p\rintele Domnului [i `n\l]area Sf.
ceva din activit\]ile paro- slujire. Andreea. o facem frumoas\; dac\ ne Daniel. Catehezele au [i Cruci, iar `n ultimul Postul
hiei: „Via]a noastr\ de paro- „Cel mai important pro- La Cr\ciun, grupe de stu- str\duim s\ avem case fru- acum forma unor semina- Cr\ciunului [i Na[terea
hie este `ncadrat\ `n dou\ gram al nostru este acela den]i din biseric\ merg la cei moase, pentru casa Dom- rii, cu o tem\ anume. Se Domnului. Pe lâng\ ele,
dimensiuni, `ncearc=nd s\ prin care ajut\m persoanele pe care `i au `n grij\ s\ `i col- nului ar trebui s\ ne `ngri- strâng, la aceste convorbiri, avem o pagin\ dedicat\ co-
`mplineasc\ porunca pe s\race, singure sau v\duve. inde, s\ stea de vorb\ cu ei. jim [i mai mult. Am f\cut chiar [i 80 de persoane. piilor, pe care am intitulat-o
care Mântuitorul Iisus Hris- Am `ncercat s\ le i- Toate aceste vizite `nseamn\ un chestionar pe verso-ul «~mp\r\]ia copiilor», `n care
tos a spus-o `n Evanghelie, dentific\m prin anchetele foarte mult pentru cei care acestor scrisori `n care i-am Revista „Pelerini i-am provocat s\ fac\ rebu-
c\ `n iubirea de Dumnezeu sociale pe care le-am f\cut nu mai au pe nimeni. rugat pe credincio[i s\ scrie suri religioase, s\ `nve]e po-
[i `n iubirea de aproapele se cu câ]iva psihologi, sociologi c\tre `mp\r\]ie“
~ntr-un program mai sugestiile [i s\ ne trimit\ ezii religioase [i uneori chiar
`mpline[te toat\ legea [i to]i - to]i voluntari, studen]i larg, o grup\ de studen]i, datele lor, dac\ vor s\ fie La parohia „Cuibul cu ei sunt autorii“, ne-a mai
proorocii. Cu alte cuvinte, ata[a]i parohiei noastre. Am sub coordonarea p\rintelui `n baza de date a bisericii, Barz\“, nevoia de comuni- spus p\rintele Daniel
cel ce reu[e[te s\ `mplineas- identificat 25 de familii Daniel, au f\cut o statis- pentru a-i contacta atunci care s-a reflectat [i `n tip\- Benga. a
c\ iubirea de Dumnezeu, s\race care au nevoie de
slujindu-I [i l\udându-L `n ajutor `n parohia noastr\,
rug\ciune, [i iubirea de
aproapele, jertfindu-se pen-
pentru care am c\utat s\ in-
tervenim atât spiritual, cât Biserica mutat\ din cuibul ei tin. Dup\ stric\ciunile f\cute de cu-
tremurul din 1977, a urmat o nou\
tru el [i ajutându-l, `mpli- [i material, atunci când a consolidare, dar tocmai `n 1984.
ne[te, `n acest fel, toat\ fost nevoie. Au fost familii Primele [tiri cu privire la existen- cuzino. O nou\ biseric\ mai mare a Exact dup\ terminarea lucr\rilor, `n
Scriptura. ~n cele dou\ di- aflate `n imposibilitatea d ]a unei biserici pe locul celei actuale fost ridicat\ de clucerul Dona [i so]ia 1987, biserica a fost trecut\ pe lista
sunt din secolul al XVIII-lea. Afl\m sa Zamfira, pe la anul 1760, cu hra- celor care urmau s\ fie demolate,
c\ pe latura de sud a Podului de P\- mul Sfântul Mucenic [i Arhidiacon pentru noua amenajare urbanistic\
mânt, cum era numit\ strada {tirbei {tefan. Biserica a fost reparat\ `n a zonei {tirbei Vod\. ~n cele din ur-
Vod\, exista o mic\ biseric\, ruinat\ anii 1853, 1877 [i 1898. La ultima re- m\, s-a g\sit calea de salvare a mo-
`nainte de 1760. ~n 1766, era aici o para]ie, a fost pictat\ de preotul-zu- numentului, prin translatarea coordo-
biseric\ zidit\ de Anastasia Canta- grav Vasile Damian `n stil, neobizan- nat\ de inginerul Eugen Iord\chescu.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
P\rintele Daniel Benga, f\când RO69RNCB0075004895030112
ultimele anun]uri, duminica, Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
la sfâr[itul Sfintei Liturghii viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Enel propune plata
curentului la dou\ luni
Enel Electrica Banat le propune
abona]ilor din jude] sistemul de
plat\ a curentului la dou\ luni [i
sistemul telefonic de facturare
prin telecitire a contorului, `nce-
pând cu din aceast\ lun\. Potri-
vit unui comunicat al companiei,
consumul de energie va fi factu-
rat o dat\ la dou\ luni, iar factu-
rile vor fi trimise la domiciliul cli-
en]ilor. Facturile vor fi calculate
pe baza comunic\rii indexului
contorului sau pe baza unor can-
tit\]i estimate de energie electri-
c\. Clien]ii vor fi cei care vor ale-
ge sistemul de facturare preferat,
putând oricând s\ treac\ de la o
variant\ la alta, f\r\ o informare
prealabil\ a furnizorului. Cei ca-
re opteaz\ pentru comunicarea
indexului au la dispozi]ie servi-
ciul gratuit Telecitire, care este
pus la dispozi]ia clien]ilor non
stop. Procedura presupune for-
marea codului de client Eneltel
(care este specificat pe factur\) [i
introducerea indexului contoru-
lui. Citirea trebuie comunicat\
`ntr-o perioad\ de timp de zece
zile, alocat\ fiec\rui client, care
se reg\se[te precizat\ `n factur\.
Clien]ii care opteaz\ pentru pri-
mirea facturilor pe baza consu-
mului estimat [i cei care nu
reu[esc s\ comunice indexul `n
intervalul de timp alocat, din di-
verse motive, primesc acas\ o
factur\ calculat\ pe baza consu-
mului din anul anterior. Cele do-
u\ modalit\]i de calcul a facturii
sunt complementare, astfel `ncât
[i dup\ emiterea unei facturi pe
consum estimat, clientul poate
reveni la modalitatea de factura-
re pe index. Conducerea Enel a
anun]at c\, `ncep=nd din aceast\
lun\, clien]ii vor putea pl\ti fac-
turile prin bancomate, direct de-
bit [i internet banking, pe lâng\
modalitatea tradi]ional\ de plat\
la casierii.
Se scumpe[te c\ldura
la Suceava
Sucevenii care au locuin]ele
bran[ate la sistemul centralizat
de termoficare vor pl\ti tarife
majorate `n aceast\ iarn\. Auto-
ritatea Na]ional\ de Reglemen-
tare `n Domeniul Energiei (AN-
RE) a aprobat propunerea SC
Termica SA Suceava, de cre[tere
a pre]ului local de referin]\ cu
aproximativ 20%, de la 141 - la
169 de lei, pentru o gicalorie
furnizat\. Primarul Sucevei, Ion
Lungu, a declarat c\, `n aceste
condi]ii, pre]ul de producere a u-
nei gigacalorii va cre[te de la
286, la 320 de lei. Primarul
Lungu a spus c\ nu este de a-
cord ca hot\rârea de majorare a
tarifului gigacaloriei s\ fie luat\
de Consiliul Local, ci `mpreun\
cu reprezentan]ii SC Termica
SA s\ se stabileasc\ o strategie,
astfel `ncât s\ se asigure un
pre] suportabil pentru popula]ie.
~n municipiul Suceava, aproxi-
mativ jum\tate din popula]ie
beneficiaz\ de serviciile SC Ter-
mica SA, iar o mare parte a a-
cestei categorii o reprezint\
pensionarii. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 5 iulie
Cerul va fi temporar noros
[i vor fi averse, desc\rc\ri elec-
trice [i intensific\ri de scurt\
durat\ ale v=ntului local, `n
estul ]\rii [i la munte, [i izolat
`n celelalte regiuni. Vor fi
condi]ii de grindin\. Tempe-
raturile maxime, mai sc\zute
`ndeosebi `n Moldova [i Tran-
silvania, vor fi cuprinse, `n ge-
neral, `ntre 23 [i 33 de grade.
sursa: www.intellicast.com
S=mb\t\, 5 iulie 2008
21 DE IMIGRAN}I ILEGALI, DESCOPERI}I LA CLUJ: O patrul\ de
poli]i[ti din Municipiul Dej a descoperit 21 de imigran]i din India [i
Pakistan, care au intrat ilegal `n ]ar\, pe la grani]a cu Rep. Moldova,
cu scopul de a ajunge `n Italia. Poli]i[tii spun c\ cei 21 de imigran]i,
b\rba]i cu vârsta cuprins\ `ntre 18-27 de ani, nu aveau asupra lor
nici un document de identitate [i erau obosi]i [i `nfometa]i.
Pe litoral, calitatea apei de `mb\iere ajung\ foarte repede la tu-
ri[ti, cu o frecven]\ cât mai
mare [i, astfel, am gândit s\
va fi semnalizat\ prin coduri de culoare aplic\m, `n primul rând, un
sistem de semnalizare cu co-
duri de culoare, pentru calita-
a ~n urma controlului efectuat pe plajele din Mamaia [i Costine[ti, secretarul de stat tea apei de `mb\iere. Acest
Lucia Ana Varga a calificat ca „deficitar“ sistemul de informare a turi[tilor cu privire la sistem va fi amplasat pe plaj\
[i va fi dublat de informa]ii
calitatea apei de `mb\iere a „Ne dorim ca aceste informa]ii s\ ajung\ foarte repede la turi[ti, zilnice [i s\pt\mânale, detali-
cu o frecven]\ cât mai mare [i inten]ion\m s\ aplic\m, `n primul rând, un sistem de ate, care vor fi transmise tu-
ri[tilor prin intermediul pre-
semnalizare prin coduri de culoare“, a precizat reprezentantul Ministerului Mediului a sei [i prin punctele de infor-
mare de la hoteluri“, a preci-
Secretarul de stat `n Mi- c\ a identificat o serie de ne- au fost efectuate lucr\rile [urile de gunoi erau montate zat secretarul de stat. Repre-
nisterul Mediului [i Dezvol- conformit\]i `n modul de `n- mecanice specifice, existau chiar `n ziua controlului“, a zentantul Ministerului Me-
t\rii Durabile, Lucia Ana tre]inere [i salubrizare a pla- co[uri pentru de[euri ampla- declarat Lucia Ana Varga. diului a spus c\ va reveni pe
Varga, a verificat, joi, calita- jelor, precum [i `n procedeul sate la distan]e corespunz\- Calitatea apei va fi semna- litoral peste o s\pt\mân\,
tea plajelor [i a apei de `mb\- de informare a turi[tilor cu toare, pe care, din p\cate, tu- lat\ prin coduri de culoare. pentru a constata modul `n
iere de pe litoral, `n cursul u- privire la calitatea apei de ri[tii omit de foarte multe ori Secretarul de stat a calificat care au fost solu]ionate defici-
nei vizite neanun]ate. ~ntr-o `mb\iere. „Am verificat mai s\ le foloseasc\, abandonând ca „deficitar“ sistemul de in- en]ele semnalate, men]ionând
conferin]\ de pres\ sus]inut\ multe sectoare de plaj\ turis- gunoaiele lâng\ locurile de formare a turi[tilor cu privire c\, dac\ nu va lua m\suri ur-
la Prefectura Constan]a, du- tic\ din Mamaia [i Costine[ti [edere sau pe nisip. La Costi- la calitatea apei de `mb\iere, gente pentru remedierea nea-
p\ controlul efectuat `n sta]i- [i pot s\ v\ spun c\ prima ne[ti am constatat c\ plaja c=t [i drepturile [i obliga]iile junsurilor semnalate, [efului Di-
unile turistice de la mare, concluzie este c\ nisipul era este foarte curat\ [i bine `n- privind utilizarea plajei. „Ne rec]iei Apelor Dobrogea Lito-
secretarul de stat a declarat afânat, ceea ce `nseamn\ c\ tre]inut\, dar, din p\cate, co- dorim ca aceste informa]ii s\ ral va fi `nlocuit din func]ie. a
Schimb\rile climaterice Sindicali[tii
acuz\
Guvernul c\
afecteaz\ puternic Rom=nia
`ncurajeaz\
munca „la gri“
a „Ne confrunt\m tot mai des cu inunda]ii, urmate de perioade tot mai prelungite Aproximativ o sut\ de
de secet\, cu precipita]ii violente, surprinz\toare, care nu pot fi anun]ate sindicali[ti de la filialele
Bistri]a-N\s\ud ale orga-
decât zonal [i care determin\ inunda]ii locale. Totodat\, a ap\rut fenomenul niza]iilor Cartel Alfa [i
tornadelor, iar plaja litoralului românesc a pierdut aproape 20 de metri, `n ultimii Blocul Na]ional Sindical
au pichetat, ieri diminea-
20 de ani“, a declarat directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu a ]\, sediul Prefecturii, acu-
zând guvernan]ii c\, prin
Schimb\rile climatice refuzul de a majora sala-
globale, care, `n România, riul minim pe economie,
se materializeaz\ prin fe- `ncurajeaz\ munca „la
nomene meteorologice tot gri“. „Consider\m c\ atitu-
mai severe, au determinat dinea Guvernului este cel
Administra]ia Na]ional\ pu]in nepotrivit\, pentru
Apele Române (ANAR) s\ c\ desconsider\ partenerii
gândeasc\ o strategie sociali [i aduce dialogul so-
cial `n derizoriu. Dac\
pentru ap\rarea localit\- Guvernul liberal `[i dore[-
]ilor [i a popula]iei. „Ne te un conflict cu sindica-
confrunt\m tot mai des cu tele, ca s\-[i legitimeze po-
inunda]ii, urmate de peri- zi]ia de dreapta, atunci s-
oade tot mai prelungite de ar putea s\ aib\ surprize
secet\, cu precipita]ii vio- din partea noastr\ la
lente, surprinz\toare, ca- toamn\, pentru c\ 540 de
re nu pot fi anun]ate de- lei salariul minim nu este
cât zonal [i care determi- nici m\car la nivelul sala-
riului de subzisten]\. Tra-
n\ inunda]ii locale. Toto- gem concluzia c\ Guvernul
dat\, a ap\rut fenomenul `ncurajeaz\ munca „la
tornadelor, iar plaja Lito- surilor de ape, acestea fi- ind `nregistrate `n zona peste 620 de milioane de gri“, pentru c\ sunt milioa-
ralului românesc a pier- ind necesare pentru men- F\g\ra[, Some[ul Mare- lei de la buget, pentru di- ne de salaria]i `n România,
dut aproape 20 de metri, ]inerea umidit\]ii [i a Bistri]a [i Ialomi]a. ~n a- ferite proiecte cu finalita- care, pe hârtie, sunt la sa-
`n ultimii 20 de ani“, a de- lariul minim sau aproape
pânzei freatice `n zon\, cest an, ANAR a amendat te `n anul 2009 [i 2010. La
clarat directorul general dar [i pentru stoparea po- 300 de prim\rii din ]ar\, aceast\ sum\ se adaug\ de salariul minim, dar, `n
realitate, primesc o sum\
al ANAR, Marius Postel- lu\rii cursurilor de ape cu cu un total de 15 milioane alte 120 de milioane de
nicescu. {eful ANAR a de lei [i s-au aplicat 33 de mai mare“, a declarat lid-
nitra]i sau fosfa]i“, a pre- lei, din credite externe, [i erul sindical al Cartel Alfa
precizat c\ are `n vedere cizat Postelnicescu. Potri- avertismente contraven- 14,7 milioane de lei, ne- Bistri]a-N\s\ud, Doru Ho-
cre[terea num\rului acu- vit demnitarului, `n fieca- ]ionale. rambursabili, proveni]i do[. Reprezentantul sindi-
mul\rilor de ap\, primele re s\pt\mân\, Dun\rea din Fondul de Solidarita- cali[tilor sus]ine c\ mi[c\-
dou\ astfel de obiective este poluat\ inten]ionat te, deschis `n urma inun-
Investi]ii masive `n rile de protest se vor accen-
urmând s\ fie recep]iona- de 1-4 ori, prin deversarea da]iilor din 2005. „Aceste tua la toamn\, putându-se
te `n acest an, iar, pân\ `n `n apele fluviului a apelor
infrastructur\, investi]ii s-au dovedit a fi ajunge chiar la grev\ gene-
pentru diminuarea ral\. Sindicali[tii au pro-
2012, se dore[te extinde- reziduale de pe navele ca- foarte eficiente, astfel c\,
rea la 12 astfel de acumu- re prefer\ s\ procedeze pericolului de[i au mai fost ploi vio- testat [i fa]\ de scumpirile
la utilit\]ile publice, care
l\ri, cu volume importan- astfel, decât s\ pl\teasc\ inunda]iilor lente, lucr\rile hidrografi-
te, care s\ poat\ fi folosite ce au rezistat [i nu am se vor reflecta [i `n pre]ul
societ\]ile specializate `n alimentelor, `n condi]iile `n
`n caz de secet\. „De ase- servicii de salubrizare. A- Din punct de vedere in- mai avut parte de inunda- care salariul minim nu a
menea, exist\ proiecte ce cestor polu\ri inten]iona- vesti]ional, Administra]ia ]ii catastrofale, de genul fost majorat de la 500, la
]in de crearea de perdele te li se adaug\ vidanj\ri- Na]ional\ Apele Române celor produse `n 2005“, a
540 de lei. a
vegetale pe malurile cur- le, cele mai importante fi- a cheltuit, `n ultimii 3 ani, spus [eful ANAR. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {EFUL DIREC}IEI PENTRU de bani cu titlu de premii [i ore supli- tului. Dosarul a fost `naintat spre so- ali, `ntre localit\]ile {vini]a [i Salcia.
AGRICULTUR| HUNEDOARA A mentare, f\r\ a exista documente lu]ionare Judec\toriei Deva. ~n zona respectiv\ s-au `nregistrat
a FRONTIERA CU SERBIA, SU- multiple `ncerc\ri de trecere fraudu-
FOST TRIMIS ~N JUDECAT|: Direc- care s\ justifice astfel de cheltuieli. loas\ a frontierei, acte de braconaj pis-
„~n acest scop, i-a determinat pe unii PRAVEGHEAT| DIN ELICOPTER:
torul executiv al Direc]iei pentru A-
angaja]i din subordinea sa s\ consem- cicol [i contraband\ - mai ales cu
gricultur\ [i Dezvoltare Rural\ Hu- Poli]i[tii de frontier\ ai Inspecto- ]ig\ri. Cu acela[i prilej, echipamentele
nedoara (DADR) a fost trimis `n ju- neze men]iuni nereale `n actele ratului Jude]ean al Poli]iei de Fron-
`ntocmite pentru plata drepturilor de supraveghere a frontierei de stat de
decat\ de procurorii Serviciului Te- tier\ (IJPF) Mehedin]i au organizat, care dispune IJPF Mehedin]i (dispozi-
ritorial Alba Iulia al Direc]iei Na]io- salariale“, sus]in anchetatorii. DNA ieri, pentru prima oar\, misiuni de
precizeaz\ c\ Ministerul Agriculturii tive de termoviziune, ambarca]iuni [i
nale Anticorup]ie (DNA), pentru abuz cercetare [i supraveghere aerian\. autovehicule) vor fi adaptate la
[i Dezvolt\rii Rurale s-a constituit Comisarul-[ef de poli]ie al IJPF
`n serviciu contra intereselor publice, situa]ia real\ din teren [i vor constitui
`n form\ calificat\ [i continuat\, [i parte civil\ `n aceast\ cauz\, cer=nd Mehedin]i, Valeriu Pera, a declarat c\
o oportunitate pentru realizarea unei
fals intelectual. Potrivit unui comuni- desp\gubiri de aproximativ 600 de opera]iunile, desf\[urate cu ajutorul cooper\ri strânse `ntre structurile o-
cat al DNA, `n perioada ianuarie mii de lei. De asemenea, `n comunicat unui elicopter al Unit\]ii Speciale de perative aflate `n misiune `n aer, pe
2007-martie 2008, inculpatul, uzând se men]ioneaz\ c\, pentru recupera- Avia]ie a Ministerului Internelor [i uscat [i pe fluviul Dun\rea. Potrivit
`n mod abuziv de prerogativele oferite rea prejudiciului, procurorii antico- Reformei Administrative, vizeaz\ `n sursei citate, datorit\ faptului c\ fron-
de func]ia de director executiv la rup]ie au dispus luarea m\surii asi- special depistarea traseelor de de- tiera cu Serbia este grani]a extern\ a
DADR Hunedoara, a acordat, at=t lui, gur\torii a inscrip]iei ipotecare asu- plasare a infractorilor `n zona de res- Uniunii Europene, misiunile de cer-
c=t [i altor angaja]i, mai multe sume pra unui imobil proprietatea inculpa- ponsabilitate, de 193 kilometri fluvi- cetare aerian\ se vor intensifica. a
 S=mb\t\, 5 iulie 2008 11
ACORD DE COLABORARE ~NTRE UE {I RUSIA: UE [i Rusia au `nceput
Economic negocierile privind un nou acord de cooperare `n domeniul politic [i
economic, de la care Cei 27 se a[teapt\ s\ redefineasc\ condi]iile pe
baza c\rora import\ de la ru[i o mare parte din necesarul de petrol [i
gaze. Negociatorii vor stabili obiectivele, agenda [i calendarul acestor
tratative, despre care exper]ii afirm\ c\ ar putea dura mai mult de un an.

40% din salariul rom=nilor se duce pe m=ncare PE SCURT

Produsele alimentare [i b\uturile
nealcoolice au reprezentat, `n primul
trimestrul din 2008, `n medie, 40,3%
din cheltuielile de consum total al
gospod\riilor, potrivit datelor publi-
cate, ieri, de Institutul Na]ional de
Statistic\ (INS). O component\ a
consumului, cu pondere relativ mare
`n cheltuieli, este legat\ de locuin]\
(ap\, energie electric\ [i termic\, ga-
ze naturale, combustibili, mobilier,
dotarea [i `ntre]inerea locuin]ei). ~n
primul trimestru din 2008, românii
au alocat 23,2% din cheltuielile de
consum pentru locuin]\. Cea mai
mare parte a cheltuielilor cu locuin]a
(18,7%) o reprezint\ consumul de
utilit\]i necesare func]ion\rii [i `n-
c\lzirii locuin]ei (ap\, energie
electric\ [i termic\, gaze naturale [i
al]i combustibili). Potrivit INS,
cheltuielile efectuate de gospod\rii
pentru s\n\tate au reprezentat
4,5% din cheltuielile de consum iar
cele pentru educa]ie - 0,9%, un nivel
sc\zut, `n special din cauza faptului
c\ satisfacerea acestor nevoi se real-
izeaz\ `n cea mai mare parte prin
servicii publice de care ace[tia bene-
ficiaz\ `n cadrul sistemului asigur\-
rilor sociale sau gratuit. Cheltuielile
totale ale popula]iei, au fost, `n pri-
mul trimestru din 2008, `n medie, de
1.806 lei lunar, pe gospod\rie, [i 619
lei, pe persoan\, [i au reprezentat
90,4% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destina]ii ale acestora
`n gospod\rii sunt: consumul de
bunuri alimentare, nealimentare,
servicii [i transferurile c\tre admi-
nistra]ia public\ [i privat\ [i c\tre
bugetele asigur\rilor sociale, sub
forma impozitelor, contribu]iilor,
cotiza]iilor, precum [i acoperirea
unor nevoi legate de produc]ia gos-
pod\riei, adic\ hrana animalelor [i
p\s\rilor, plata muncii pentru pro-
duc]ia gospod\riei, produse pentru
`ns\mân]at, servicii veterinare. ~n
structura pe destina]ii a cheltuielilor
sunt incluse [i cheltuielile pentru in-
vesti]ii, constând `n cump\rarea sau
construc]ia de locuin]e, cump\rarea
de terenuri [i echipament necesar
produc]iei gospod\riei, cump\rarea
de ac]iuni. a
243 de lei pentru
evaluarea tehnic\
a ma[inilor
mai mari de 3,5 tone
Registrul Auto va `ncepe evalua-
rea tehnic\ a vehiculelor pentru a
stabili gradul de depreciere a a-
cestora, tarifele percepute fiind
de 243 de lei pentru ma[inile care
au pân\ `n 3,5 tone [i de 299 de
lei pentru cele care dep\[esc
aceast\ greutate, potrivit comuni-
catului transmis de institu]ie. De

UE va ajuta ]\rile s\race cu un miliard de euro la 1 iulie 2008, [oferii se pot pro-
grama la reprezentan]ele
Registrului Auto Român pentru a
efectua expertiza tehnic\ nece-
a Inten]ia a fost anun]at\ de comisarul european pentru Agricultur\, Mariann Fischer Boel sar\ la calculul taxei de poluare
a Cea mai mare parte a acestor fonduri ar urma s\ fie cheltuit\ pentru achizi]ionarea de `ngr\[\minte auto, care a intrat `n vigoare de
mar]i. „Registrul Auto Român are
[i semin]e sau pentru alte modalit\]i de cre[tere a produc]iei, iar 15%, pentru ajutoare alimentare a atributul tehnic s\ elibereze do-
cumentele necesare Agen]iei
Comisia European\ va permit\ ]\rilor `n curs de Na]ionale de Administrare Fiscal\
oferi s\pt\mâna viitoare dezvoltare care sunt im- pentru calcularea taxei (de polu-
un miliard de euro din portatoare nete s\ ob]in\ are - n.r.)“, se arat\ `n comuni-
fondurile europene pentru bani pentru semin]e [i `n- catul institu]iei. Tarifele percepute
agricultur\ necheltuite gr\[\minte pentru a-[i de RAR sunt de 243,20 lei pentru
pentru a ajuta fermierii `mbun\t\]i produc]ia de autovehiculele cu masa maxim\
din ]\rile cele mai s\race proprie“. autorizat\ mai mic\ sau egal\ cu
3,5 tone [i de 299 de lei, pentru
s\ creasc\ produc]ia ali- cele care dep\[esc greutatea res-
mentar\, scria, ieri, EU- Bani pentru pectiv\. Taxa de poluare auto va
Observer. Inten]ia a fost trebui pl\tit\, `ncepând de mar]i,
anun]at\ de comisarul eu- `ngr\[\minte atât la `nmatricularea unui ve-
ropean pentru Agricultu- chimice hicul nou, cât [i la repunerea `n
r\, Mariann Fischer Boel, circula]ie a unuia mai vechi, [i va
`n cadrul unei conferin]e Potrivit „Financial Ti- fi calculat\ `n func]ie de normele
interna]ionale desf\[ura- mes“, propunerea, care nu Euro [i emisia de dioxid de carbon,
te la Bruxelles, cu tema este `nc\ finalizat\, suge- men]ionate de Registrul Auto
reaz\ crearea unui fond Român `n cartea de identitate a
„Cine va hr\ni lumea?“, vehiculului. ~n func]ie de gradul
organizat\ de Parlamen- de 750 de milioane de eu-
ro `n 2008 [i 250 de mili- de poluare a motorului, taxa va
tul European [i Pre[edin- putea fi diminuat\, la reducere fi-
]ia francez\ a Uniunii Eu- oane de euro `n 2009, din ind luate `n calcul vechimea auto-
ropene. Oficialul euro- sumele de bani alocate vehiculului, rulajul mediu anual,
pean a afirmat c\, a[a pentru cump\rarea pro- situa]ia tehnic\ general\ [i nivelul
cum a adoptat „m\suri i- duc]iei agricole a UE r\- de dotare, deprecierea fiind sta-
mediate“, pentru a veni `n mase nevândute [i care bilit\, contra cost, de RAR.
sprijinul marii produc]ii nu mai sunt necesare `n
agricole europene, UE tre- urma cre[terii cererii de Produc]ia de energie
buie acum s\ ajute [i ]\ri- produse alimentare. Cea
mai mare parte a acestor electric\ nu va sc\dea
le cele mai s\race care se
confrunt\ cu consecin]ele fonduri ar urma s\ fie Produc]ia de energie electric\ nu
dramatice ale actualelor cheltuit\ pentru achizi]io- va fi redus\, iar tarifele nu vor
cre[teri la nivel mondial narea de `ngr\[\minte [i cre[te din cauza secetei, a decla-
ale pre]urilor alimentelor. semin]e sau pentru alte rat Varujan Vosganian, ministrul
modalit\]i de cre[tere a Economiei [i finan]elor. Gradul
„Cred c\ moneda are dou\ form c\rora concesiile `n ran]ei alimentare nu poa- Ca o solu]ie alternativ\ de umplere a lacurilor este peste
fe]e: pe de o parte, exist\ produc]iei, iar 15%, pen- privin]a politicii agricole te fi doar simpla liberali- pentru criza actual\, Mi- medie, iar stocurile de c\rbune
]\rile exportatoare de pro- tru ajutoare alimentare. comune ar trebui f\cute zare a comer]ului, dup\ chel Barnier a sus]inut i- sunt suficiente, a precizat minis-
duse alimentare care pot Este de a[teptat ca propu- `n favoarea ]\rilor `n curs cum nu este suficient nici deea „pie]elor agricole re- trul. Avem stocuri suficiente de
profita de aceste exporturi nerea s\ dea na[tere unor de dezvoltare. ~n cadrul a- s\ ne baz\m pe protec]io- gionale“, `n principal `n A- c\rbune [i produc]ia de energie
pentru a-[i `mbun\t\]i dezbateri aprinse la nive- celeia[i conferin]e, minis- frica, menite s\ contribuie electric\ va fi la nivelul
lul statelor membre, dat
nism. Pia]a interna]iona- capacit\]ii, iar sistemul energetic
propria situa]ie economi- trul francez al Agricultu- l\ este, `n continuare, ne- la colectarea de resurse a-
c\. Dar ]\rile care impor- fiind c\, de obicei, Germa- rii, Michel Barnier, a afir- gricole prin depozitarea nu va fi pus `n pericol, a declarat
t\ net produse alimentare nia obiecteaz\ atunci cesar\, dar ea trebuie s\ colectiv\ a cerealelor sau Vosganian. „Nu are rost s\ in-
mat c\ „numai regulile ducem o stare de panic\, `n
se confrunt\ cu o mare când se pune problema fo- privind comer]ul liber [i fie organizat\ corespun- adaptarea `n comun a
z\tor, iar alegerile noas- condi]iile `n care produc]ia de
problem\“, a declarat pre- losirii fondurilor europene pie]ele libere nu sunt cursurilor râurilor pentru energie electric\ este sub con-
sei comisarul european, necheltuite, care, altfel, s-ar suficiente pentru a rezol- tre `n privin]a produc]iei iriga]ii. „Ar trebui s\ pro- trol“, a apreciat ministrul Econo-
care a ad\ugat c\ „la ni- `ntoarce `n bugetele na]io- va problema lipsei ali- sunt deciziile suverane punem pachete de ajutoa- miei. Seceta a redus `ns\ cu 40%
velul Uniunii Europene nale. Fran]a `[i men]ine mentelor sau cea a apro- ale fiec\rui stat membru, re cu ]int\ direct\ pentru produc]ia de electricitate la
vom propune un pachet `ns\ tonul critic la adresa vizion\rii cu alimente“. `n parte“, a spus oficialul o anumit\ regiune“, a mai Por]ile de Fier [i, dac\ se va pre-
(de m\suri - n.r.) care s\ ideilor Bruxellesului, con- „R\spunsul `n fa]a sigu- de la Paris. spus ministrul francez. a lungi, iar `n acela[i timp, tempe-
raturile vor urca [i mai mult, ar
putea determina `nchiderea reac-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a a DIC}IONAR ECONOMIC a torului nuclear de la Cernavod\,
au declarat oficiali ai Hidroelec-
a S-AU SCUMPIT COMBUSTIBILII ferm\ din Cehia, unde autorit\]ile au fost ne- a valoare rezidual\: valoarea la care, la expirarea trica [i Nuclearelectrica. Centrala
contractului de leasing, se face transferul dreptului hidroelectric\ de la Por]ile de
PETROM: Carburan]ii la sta]iile Petrom s-au voite s\ elimine mii de curcani. Gripa aviar\ Fier produce, `n prezent, cu apro-
scumpit din nou, de ieri, cu 7 bani pe litru a fost confirmat\ `n dou\ zone din Rusia, la de proprietate asupra bunului c\tre utilizator;
`nceputul anului - dou\ ferme `n Krasnodar [i a valoare de r\scump\rare: suma de bani pe care ximativ 40% mai pu]in\ energie
pentru benzin\ [i 6, pentru motorin\. Un decât `n mod obi[nuit, din cauza
litru de benzin\ ECO Premium 95 cost\ 4,13 11 localit\]i din zona Moscovei. asiguratorul o pl\te[te contractantului, `n cazul `n
debitelor sc\zute ale Dun\rii. Te-
lei, `n timp ce sortimentele Premium f\r\ a 18.000 DE LOCURI DE MUNC| care acesta renun]\ la contract. ~n primii trei ani de
odor Chirica, directorul general al
plumb [i Top Premium f\r\ plumb sunt co- LIBERE, LA NIVEL NA}IONAL: Agen]ia Na- la `nceperea contractului, contractantul nu are drep-
Nuclearelectrica, a declarat c\,
mercializate la pre]uri de 4,1, respectiv 4,43 ]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\ (AN tul de a-[i r\scump\ra contractul. Dup\ `ncheierea dac\ temperaturile vor cre[te
lei/litru. De asemenea, un litru de motorina OFM) ofer\ 17.585 de locuri de munc\ vacante primilor trei ani de la `nceperea contractului, timp `n foarte mult, este posibil\ `nchide-
Top Euro Diesel 4 cost\ 4,48 lei, iar un litru `n s\pt\mâna 3-10 iulie 2008, potrivit unui co- care primele de asigurare au fost pl\tite integral, rea reactorului de la Cernavod\,
de motorin\ OMV Sprint Diesel 4,53 lei. Mo- municat al ANOFM. Situa]ia locurilor de mun- contractul cap\t\ o valoare de r\scump\rare, care se precizând `ns\ c\ au fost [i situa-
torina Euro Diesel 4 se vinde cu 4,40 lei/litru c\ vacante, disponibile `n fiecare jude], este calculeaz\ conform documenta]iei tehnice; ]ii `n care se poate func]iona chiar
[i motorina OMV Premium Diesel cu 4,81 urm\toarea: Alba-222 de locuri de munc\, A- a valoare just\: `n contabilitate, este suma la [i aproape de 40 de grade. Unita-
lei/litru. Ultima majorare de pre]uri operat\ rad-265, Arge[-540, Bac\u-540, Bihor-279, care poate fi tranzac]ionat (schimbat) un activ sau tea 1 a fost oprit\ `n vara anului
de Petrom a fost pe 16 iunie, când pre]urile s-au Bistri]a-N\s\ud-187, Boto[ani-70, Bra[ov-470, decontat\ o datorie, de bun\voie, `ntre p\r]i aflate `n 2003 din cauza secetei, `ntrucât
majorat tot cu 6-7 bani pe litru. Br\ila-112, municipiul Bucure[ti-1.507, Buz\u- cuno[tin]\ de cauz\, `n cadrul unei tranzac]ii `n care nu mai exista suficient\ ap\ pen-
a RUSIA A INTERZIS IMPORTUL DE 588, Cara[-Severin-900, C\l\ra[i-339, Cluj- pre]ul este determinat obiectiv; tru r\cire. Unitatea de la Cerna-
CARNE DE PAS|RE DIN CEHIA: Rusia a 778, Constan]a-1.000, Covasna-74, Dâmbovi]a- a virament: mijloc de plat\; opera]iune bancar\ vod\ asigur\ 8% din energia elec-
interzis importurile de p\s\ri [i carne de pa- 188, Dolj-750, Gala]i-78, Giurgiu-233, Gorj-407, care const\ `n transferul unei sume dintr-un cont `n tric\ necesar\ României. a
s\re din Cehia `ncepând de luni, pentru a pre- Harghita-493, Hunedoara-1.348, Ialomi]a-98, altul: la ordinul unui client, bancherul debiteaz\
veni propagarea virusului gripei aviare, a a- Ia[i-264, Ilfov-126, Maramure[-343, Mehedin]i- contul acestuia, pentru a credita un alt cont;
nun]at, mar]i, Ministerul Agriculturii de la 82, Mure[-391, Neam]-223, Olt-444, Prahova- a volatilitate: varia]ie/fluctua]ie a pre]ului unui Cursul valutar
Moscova, relateaz\ Reuters. Interdic]ia vizea- 151, Satu Mare-506, S\laj-162, Sibiu-530, Su- instrument financiar; pentru 5.07.2008
z\ p\s\ri vii, ou\, carne de pas\re [i toate ceava-586, Teleorman-1.063, Timi[-588, Tul- a uzur\: deprecierea calit\]ilor unui bun, stabili-
produsele derivate. S\pt\mâna trecut\, viru- cea-271, Vaslui-202, Vâlcea-134 [i Vrancea-53 t\ func]ie de vechime, `ntrebuin]are [i starea de `n- Dolar SUA 2,3021
sul H5N1 al gripei aviare a fost confirmat la o de locuri de munc\. a tre]inere a acestuia. a
Euro 3,6139
12 S=mb\t\, 5 iulie 2008
STUDIU: Potrivit unui studiu `ntocmit de compania privat\ Health Consumer Powerhouse

Por]ia din Marea Britanie, România se situeaz\ pe ultimul loc `n Europa `n ceea ce prive[te
prevenirea bolilor cardiace, al\turi de Bulgaria. Plasarea `n coada clasamentului este pus\
pe seama s\r\ciei din cele dou\ state est-europene. Autorii cercet\rii sus]in c\ programele

de s\n\tate de prevenire, cum ar fi efectuarea periodic\ de electrocardiograme sau campaniile care `i

ajut\ pe fum\tori s\ se lase de fumat, aduc beneficii, `n timp, atât pacien]ilor, cât [i statului.

ANALIZE MEDICALE
Un nivel mare de clor, semnul
unei nefropatii intestinale
Clorul `nso]e[te, de obicei,
sodiul `n organism, deoarece
este legat de acesta sub for-
m\ de clorur\ de sodiu (sa-
rea de buc\t\rie). De regul\,
clorul din organism cre[te
sau scade concomitent cu so-
diul. Clorul reprezint\ circa
0,5% din greutatea corpului.
Propriet\]ile acestui macroe-
lement sunt urm\toarele:
contribuie la formarea oase-
lor, a din]ilor [i tendoanelor,
intervine `n reglarea presiu-
nii osmotice, a balan]ei hidri-
ce [i a echilibrului acido-ba-
zic, contribuie la formarea a-
cidului clorhidric, acid cu rol
important `n procesul de di-
gestie (acidifiant), are ac]iu-
ne depurativ\ asupra ficatu-
lui, ajut\ la sc\derea glice-
miei, la reducerea concentra-
]iei ureei [i a acidului uric
DIC}IONAR MEDICAL
a Haab (Reflexul lui): re-
flexul lui Haab este un reflex
pupilar care const\ din con-
trac]ia sau dilatarea pupilei
f\r\ modificarea pozi]iei o-
chilor (acomodare ori conver-
gen]\), c=nd aten]ia este `n-
dreptat\ spre un obiect lumi-
din s=nge, ca [i a nivelului
colesterolului, intervine `n
buna desf\[urare a activit\-
]ilor fizice, precum [i `n redu-
cerea poten]ialului de efort
`n perioadele de odihn\. Va-
lorile normale sunt cuprinse
`ntre: 345-395 mg/100 mL.
Sc\deri patologice se `nre-
gistreaz\ `n pierderi digesti-
ve, insuficien]a renal\ acut\
sau cronic\, administr\ri de
diuretice [i alcaloze metabo-
lice. Cre[teri peste valorile
normale sunt depistate, de
regul\, `n caz de aport salin
crescut, de deshidrat\ri [i hi-
perhidrat\ri hipertone, de
nefropatii intestinale [i into-
xica]ie cu acetazolamid. (Ru-
bric\ realizat\ cu sprijinul
laboratorului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
este un semn de boal\ infla-
matorie;
a Hartnup (boal\ a lui):
boal\ ereditar\ legat\ de o
anomalie a transportului u-
nor acizi amina]i. Tratamen-
tul bolii const\ `n adminis-
trarea pe toata durata vie]ii
Consumul de alcool [i sarcina
a Este cunoscut `n popula]ia general\ faptul c\ alcoolul este nociv pentru
femeia `ns\rcinat\, efectele sale asupra copilului fiind u[or de recunoscut,
uneori chiar [i pentru cei f\r\ cuno[tin]e medicale: `nt=rziere de cre[tere intrauterin\,
dar [i postnatal, anomalii ale sistemului nervos central,
retard mental, tulbur\ri de comportament, anomalii [i dismorfisme
cranio-faciale, hipoacuzie, deficien]e `n dezvoltarea limbajului, deficit imun etc. a
Mai rar se `nt=lnesc defecte cardiace, spina bifida, anomalii de sistem limbic a
crogna]ie, microftalmie bil\ corectare a auzului t=nd asisten]\ de speciali-
(dimensiuni reduse ale o- (prin protezare), capacita- tate (consiliere psihologi-
chilor), nas scurt, pleope tea de recuperare a defici- c\, tratament psihiatric),
iar copiii cu tulbur\ri de
scurte, fant\ palpebral\ telor depinz=nd `n mare
scurt\. m\sur\ de gradul de re- limbaj, vorbire, auz [i ano-
tard mental. malii cranio-faciale trebu-
Alcoolul, cea mai Alcoolul reprezint\ cel ie evalua]i `n vederea de-
mai uzual drog, cu efect de pist\rii [i trat\rii unui
frecvent\ cauz\ de
deprimare a sistemului sindrom alcoolic fetal.
de dr. Ecaterina
DALAS
retard mental la copil nervos central; are efecte Interven]ia terapeutic\
teratogene certe [i puter- prompt\ [i precoce amelio-
Mai grav este faptul c\ nice, prevalen]a cosumu- reaz\ prognosticul copii-
Nu se cunoa[te doza mi- alcoolul reprezint\ cea
nim\ de alcool ce determi- lui de alcool `n r=ndul gra- lor, dar problemele nu se
n\ sindromul alcoolic fe- mai frecvent\ cauz\ de re- videlor fiind dificil de sta- termin\ aici, pentru c\
tal, de aceea se recomand\ tard mental, dup\ anoma- bilit. Abuzul moderat de mama alcoolic\ reprezint\
abstinen]a total\ `n tim- liile cromosomiale. La toa- alcool este caracterizat `n continuare un pericol
te acestea se mai adaug\ prin consumul a 4-6 b\u- pentru copil [i pentru ea
pul sarcinii, neexist=nd o
rela]ie direct propor]iona- un deficit imun, care, `n turi pe zi (reprezentate de `ns\[i. De aici un rol foar-
l\, demonstrat\ [tiin]ific, prezen]a unor anomalii a- o bere sau un pahar de te important `l va avea a-
le fe]ei [i ale trompei lui E- sistentul social, care tre-
cauz\-efect. 30-40% din vin). Alcoolismul grav
nou-n\scu]ii afecta]i s-au ustachio, pot duce la otite const\ `n ingestia a peste buie s\ evalueze dac\ fa-
milia ofer\ un climat co-
`nt=lnit la femei `n mod seroase medii recurente, 8 b\uturi pe zi din cele e-
cert alcoolice. Nu exist\ o ce pot altera [i mai mult nun]ate mai sus. respunz\tor cre[terii unui
doz\ de siguran]\ pentru tulbur\rile auditive. ~n concluzie, este strict copil.
consumul de alcool `n sar- Ace[ti copii vor benefici- interzis consumul de alco- * DR. ECATERINA DALAS, MEDIC PRIMAR OBSTE-
cin\, de aceea acesta tre- a de programe de stimula- ol `n timpul sarcinii, gravi- TRIC\-GINECOLOGIE, COORDONATORUL

nos, situat la periferia c=mp-
lui vizual. Poate indica o lezi-
une cortical\;
a halena: aer care iese
din pl\m=ni prin expira]ie,
dar [i respira]ie nepl\cut mi-
rositoare. C=nd halena este
nepl\cut\, fetid\, ur=t miro-
sitoare, se nume[te halitoz\.
a hallux valgus: deviere a
degetului mare de la picior
(haluce) spre celelalte dege-
te. Hallux valgus este favori-
zat de purtatul `nc\l]\mintei
cu toc `nalt. Artritele cronice
[i devia]iile c\lc=iului spre
exteriorul piciorului consti-
tuie cauze mai pu]in frecven-
te ale acestei devia]ii;
a halou: inel colorat `n ju-
rul luminii, v\zut de persoa-
nele cu glaucom acut conges-
tiv [i, uneori, de pacien]ii cu
cataract\;
a haptoglobina: protein\
a s=ngelui, haptoglobina es-
te o glicoprotein\ sintetizat\
de c\tre ficat. Varietatea a-
nume de haptoglobin\ pe ca-
re o posed\ un individ este e-
reditar\, iar identificarea ei
este utilizat\ `n medicina le-
gal\ `n cursul cercet\rilor de
paternitate. Diminuarea con-
centra]iei de haptoglobin\
din s=nge indic\ o hemoliz\
(distrugerea patologic\ a glo-
bulelor ro[ii). Cre[terea sa
a vitaminei PP;
a helicobacter pylori: bac-
terie responsabil\ de gastri-
te [i ulcere. Helicobacter py-
lori este g\sit\ la unii bolna-
vi atin[i de gastrita cronic\
sau de ulcer al duodenului.
Antibioticele permit o vin-
decare complet\, f\r\ reci-
dive;
a helioterapie: tratament
prin expunere la soare;
a hemangioblastom: tu-
mor\ cerebral\ vascular\,
cel mai des benign\. Sino-
nim: angioblastom. Angio-
blastomul este localizat, `n
general, la creierul mic, une-
ori `n m\duva spin\rii, trun-
chiul cerebral [i, mai rar, `n
emisferele cerebrale. Princi-
palele simptome ale afec]iu-
nii sunt: dureri de cap, vom\,
ataxie (incoordonarea mi[c\-
rilor) [i nistagmus (mi[c\ri
rapide [i involuntare ale o-
chilor);
a hemangiom: anomalie
vascular\ (congenital\), care
const\ dintr-o aglomerare de
vase capilare nou formate [i
care se prezint\ ca o pat\ ro-
[ie-violacee, de dimensiuni
variate, localizat\ pe m=ini,
pe fa]\, pe buze. Sinonim: tu-
mor\ benign\ a vaselor sang-
vine. a
buie evitat. re a vorbirii, dup\ preala- dele dependente necesi-
AMBULATORIULUI DE SPECIALITATE AL
MATERNIT|}II „CUZA VOD|“ IA[I
~n cadrul anomaliilor
sistemului nervos, `nt=l-
nim copii cu iritabilitate,
retard mental, tulbur\ri
comportamentale, hipoto-
nie, hipoacuzie senzorial\,
prin `nt=rzierea matur\rii
[i mieliniz\rii neuronilor
din nervul auditiv, dar [i
de cauz\ central\.
Tulbur\rile de auz vor
determina ulterior dificul-
t\]i `n achizi]ia limbajului,
cu dificult\]i de `n]elegere
[i exprimare. Depistarea
precoce a tulbur\rilor de
auz [i corectarea lor prin
protezare auditiv\ ar pu-
tea preveni o serie `ntrea-
g\ de probleme ce decurg
din acestea: de vorbire, de
`nv\]are, de comporta-
ment, neaten]ia [i anoma-
liile comportamentale.
Mai dificil de tratat
sunt deficitele neurologice
de cauz\ central\, deter-
minate de distruc]ii ale
neuronilor cerebrali `n
timpul vie]ii embrionare.
Anomaliile cranio-faciale
constau `n: microcefalie
(dimensiuni reduse ale ex-
tremit\]ii cefalice), mi-

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a MEDICII VOR PUTEA AVEA
ACCES LA INFORMA}II DESPRE
PACIEN}II DIN STR|IN|TATE:
Comisia European\ (CE) a
lansat la `nceputul acestei s\p-
t\m=ni proiectul Smart Open
Services (SOS), care va permi-
te medicilor accesul la informa-
]ii medicale despre persoanele
care c\l\toresc sau locuiesc `n
str\in\tate, `n state UE [i care
au nevoie de `ngrijiri medicale
`n situa]ii de urgen]\. Proiectul
beneficiaz\ de o finan]are de
22 de milioane de euro [i este
sus]inut de 12 state member
UE. „Oamenii vor primi trata-
ment mai u[or, chiar dac\ nu
sunt `n ]ara lor de origine. M\
a[tept ca recomandarea noas-
tr\ [i proiectul SOS s\ salveze
vie]ile persoanelor aflate `n si-
tua]ii de urgen]\”, a spus Vivi-
ane Reding, Comisarul euro-
pean pentru societatea infor-
ma]ional\ [i media. Proiectul
CE vrea s\ rezolve problemele
ce pot ap\rea atunci când un
medic trebuie s\-i asigure unui
pacient continuarea tratamen-
tului, `n cazul `n care acesta a
pierdut medicamentele, când
pacien]ii `ncearc\ s\ le explice
doctorilor de ce boli sufer\,
`ntr-o limb\ str\in\ sau `n di-
agnosticarea bolilor [i prescrie-
rea medica]iei adecvate f\r\ a
cunoa[te istoricul pacien]ilor.
Mai multe state membre au
deja un sistem al eviden]ei
medicale `n format electronic,
`ns\ multe dintre acestea nu
pot comunica cu altele din
str\in\tate. Noul proiect va o-
feri o compatibilitate a infor-
ma]iilor medicale electronice,
indiferent de limb\, f\r\ a fi
nevoie de un sistem comun `n
toat\ Europa. Medicii vor pu-
tea accesa informa]ii despre
pacient `n propria lor limb\,
chiar dac\ folosesc sisteme di-
ferite. Va fi posibil, de aseme-
nea, [i pentru farmacii s\ pro-
ceseze re]ete electronice din al-
te state membre, astfel `ncât
un pacient care c\l\tore[te `n
UE s\ ob]in\ medicamentele
corespunz\toare.
a CENTRU DE CERCETARE
A TUBERCULOZEI, LA IA{I:
Conducerea Spitalului Clinic
de Pneumoftiziologie `n Ia[i
va `nfiin]a un Centru de Cer-
cetare pentru Diagnosticul
Precoce [i Tratamentul Tu-
berculozei, finan]area ur-
m=nd s\ fie asigurat\ din fon-
duri europene. Costul integral
al investi]iei va ajunge la cir-
ca 10 milioane de euro. „Am
trecut de mare parte din eta-
pele de selec]ie [i am intrat a-
cum `n faza final\. Practic,
negociem valoarea contractu-
lui, luând `n calcul toate com-
ponentele viitorului centru“, a
declarat Dumitru Filipeanu,
directorul spitalului. Conform
proiectului, centrul va func-
]iona `ntr-o nou\ cl\dire, de
patru etaje, ce va fi construit\
`n incinta Sec]iei Pa[canu a
Spitalului de Pneumoftiziolo-
gie Ia[i [i va fi dotat cu apara-
tur\ medical\ de ultim\ ge-
nera]ie pentru diagnosticare
`n stare incipient\ a tubercu-
lozei. ~n cadrul noului centru
vor fi realizate cercet\ri epi-
demiologice, clinice [i se vor
testa medicamente noi sau
vaccinuri antituberculoase.
Totodat\, vor exista cinci de-
partamente: cercetare funda-
mental\, cercetare epidemio-
logic\, cercetare clinic\, IT [i
educa]ional, ce vor cuprinde
opt laboratoare de cercetare,
microbiologie, biologie mole-
cular\, imunodetec]ie [i crio-
conservare. a

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 5 iulie 2008 13
AST|ZI SE AFI{EAZ| PRIMELE REZULTATE LA BAC: Prima afi[are a rezultatelor de la examenul de
Educa]ie bacalaureat va avea loc ast\zi, pân\ la ora 16:00, iar, `n aceea[i zi, `n intervalul orar 16:00-20:00, vor
putea fi depuse contesta]iile, potrivit calendarului Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului.
Solu]ionarea contesta]iilor este programat\ `n perioada 7-8 iulie, iar afi[area rezultatelor finale are ca
[i cultur\ termen limit\ 9 iulie. Pentru lucr\rile contestate care, ini]ial, au primit note cuprinse `ntre 4,50-4,99
sau note mai mari sau egale cu 9,50, nota definitiv\ va fi cea pe care o va acorda comisia de contesta]ii.

Limba rom=n\, protejat\ de CNA [i Ministerul Educa]iei PE SCURT

a Consiliul Na]ional al Audiovizualului (CNA) [i Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului au semnat, Biserici rupestre din
joi, un protocol de colaborare privind tip\rirea unei bro[uri care va con]ine cele mai grave gre[eli din Basarabia, expozi]ie
exprimarea jurnali[tilor, materialul urmând s\ fie promovat `n institu]iile [colare a foto la MTR
„~ncerc\m s\ ne `ntoarcem la o- degradarea limbii române“, a decla- didactic auxiliar `n orele de cultiva- fi folosite [i `n universit\]i. CNA [i
riginea fenomenului, `ncerc\m s\ rat pentru MEDIAFAX R\svan Po- re a limbii române sau `n cele desti- Institutul de Lingvistic\ al Acade- Muzeul }\ranului Român, `n colabora-
ne `ntoarcem la [coal\, pentru c\ a- pescu, pre[edintele CNA. Potrivit nate obiectului de studiu „Educa]ia miei Române „Iorgu Iordan-Al. Ro- re cu Institutul „Fra]ii Golescu“ pentru
colo se formeaz\ oamenii care, mâi- protocolului semnat `ntre cele dou\ pentru media“. Bro[ura urmeaz\ s\ setti“ au elaborat pân\ `n prezent rela]ii cu românii din str\in\tate, ver-
ne, vor fi jurnali[ti. ~ncerc\m s\ le institu]ii, bro[ura va con]ine gre[e- fie tip\rit\ de Ministerul Educa]iei patru „Rapoarte asupra calit\]ii niseaz\ mar]i, 8 iulie, de la ora 18:00,
dezvolt\m `nc\ de pe b\ncile [colii lile grave din exprimarea jurnali[ti- `n 50.000 de exemplare, care vor fi limbii române `n audiovizual“, ulti- la Clubul }\ranului, expozi]ia „Biserici
o gândire critic\ fa]\ de modul `n lor români, sintetizate `n rapoartele distribuite `n [coli, biblioteci [colare ma monitorizare fiind realizat\ rupestre din Basarabia“, o m\rturie fo-
care se vorbe[te `n audiovizual [i s\ de monitorizare elaborate pentru [i centre de documentare [i infor- pentru perioada 1-31 mai 2008. Ra- tografic\ de Dan Bârcea (Austria).
nu mai considere c\ tot ceea ce v\d CNA de Institutul de Lingvistic\ al mare. Cadrele didactice le vor pu- portul a fost f\cut public, pe 19 iu- Schitul lui Bosie, M\n\stirea Pe[tera
la televizor sau aud la radio este, Academiei Române „Iorgu Iordan- tea folosi ca material didactic auxi- nie, `n cadrul unei conferin]e de din Butuceni, M\n\stirea Saharna,
automat, validat, astfel `ncât, peste Al. Rosetti“. Bro[ura va cuprinde [i liar `n cadrul orelor, la disciplina pres\, printre cele mai frecvente M\n\stirea Japca [i M\n\stirea }âpo-
câ]iva ani, atunci când unii dintre formele corecte ale erorilor de lim- Limba [i literatura român\ sau la erori de exprimare din audiovizual va sunt singurele l\ca[uri de cult `n ca-
ei vor lucra `n posturile de radio [i b\ din audiovizual, astfel `ncât pro- cursul op]ional „Competen]\ `n num\rându-se dezacordurile, pleo- re se mai sluje[te [i `n zilele noastre,
dintre cele peste cincizeci de biserici
televiziune, s\ nu mai asist\m la fesorii s\ o poat\ folosi ca material mass-media“. Materialele vor putea nasmele [i gre[elile de sintax\. a
rupestre care au existat pe cursul mij-
lociu [i nordic al râului Nistru, `n Ba-

Calfele c\l\toare din Europa

ceast\ form\ de asociere sarabia. Dan Bârcea a absolvit Acade-
le era cunoscut\ coloni[- mia de Film [i Televiziune din Viena.
tilor germani din zonele Expozi]ia va r\mâne deschis\ pân\ pe
din care au emigrat. 22 iulie, la Clubul }\ranului.

se `nt=lnesc la Sibiu Prima atestare docu-

mentar\ a breslelor sibie-
ne dateaz\ din anul 1367
[i se refer\ la breasla t\-
Proiec]ii despre
via]a rromilor,
la Ministerul Culturii
a Toate calfele c\l\toare din Europa sunt a[teptate `n perioada 7 iulie-6 august, la Sibiu, b\carilor. Breslele au a-
unde vor fi amenajate, `n Turnurile Olarilor [i Dulgherilor, atelierele culturale ale calfelor, vut un important rol eco- Documentarele „Rubina“ [i „Fernando“,
nomic prin reglementa- care prezint\ pove[tile unor rromi care
acest eveniment fiind organizat sub patronajul vicepre[edintelui Parlamentului rea produc]iei, a desface- trebuie s\ fac\ fa]\ conflictului dintre
Germaniei, Susanne Kastner, cet\]ean de onoare al municipiului Sibiu, conform Rompres rii m\rfurilor, a procur\- normele tradi]ionale [i cerin]ele lumii
moderne, au fost proiectate ieri, la Mi-
a La Sibiu, calfele au o cas\ a lor [i chiar o asocia]ie, numit\ Asocia]ia „Casa Calfelor - rii materiei prime, a `nfi-
nisterul Culturii [i Cultelor (MCC). Fil-
in]\rii de noi ateliere [i a
Gesellenherberge Hermannstadt - Maison des Compagnons Sibiu“ a combaterii concuren]ei. mul „Rubina“, `n regia lui Lauren]iu
Calciu, prezint\ povestea de succes a
Coborând din istorie, tea `ntâlni cu calfele [i Sibiul, un ora[ di]ionale, parohia evan- Fiecare breasl\ avea obli- unei femei rrome din Boto[ani, prove-
cu portul tradi]ional din vor putea afla mai multe ghelic\ a pus la dispozi]i- ga]ia de a ap\ra un turn nit\ dintr-un mediu tradi]ional. Perso-
secolul al XIX-lea, p\l\- despre tradi]iile [i mo- cu tradi]ii a calfelor o cl\dire din [i o por]iune din zidul de najul principal, Rubina, s-a dezvoltat
rii [i bastoane, calfele dul lor de via]\. De ase- me[te[ug\re[ti vecin\tatea bisericii, ap\rare al ora[ului, iar, profesional, dep\[ind conflictul
c\l\toare sunt o prive- menea, `n strada Cet\- lâng\ Pasajul Sc\rilor, `n timp de pace, s\ asigu- tradi]ionalism-modernism, `n meseria
li[te deja familiar\ sibi- ]ii, va avea loc o expozi- De[i Sibiul a fost un re paza. Dezvoltarea ora- de mediator sanitar (stabile[te
mare centru me[te[ug\- `n Pia]a Huet nr.3, care leg\tura dintre comunit\]ile marginali-
enilor. Ca [i `n vara anu- ]ie foto despre tradi]ia este renovat\, `n pre- [ului, a breslelor [i a
resc, aceste tradi]ii s-au comer]ului a fost o con- zate [i cadrele sanitare). Filmul
lui trecut, calfe din Ger- c\l\toriei [i despre lu- zent, cu ajutorul acesto- „Fernando“ spune povestea unui
mania, Fran]a [i Elve]ia cr\rile derulate `n pro- pierdut `n ]ara noastr\ stant\ pentru Sibiul seco-
ra. Aceast\ cl\dire, a de- b\ie]el de etnie rrom\, `n vârsta de 8
se adun\ `n Sibiu pen- iectul de anul trecut, `n la `nceputul secolului al lelor XIV-XVIII, perioad\ ani, care dore[te s\ `nve]e, `n ciuda
XX-lea, dar au supravie- venit, `n ultimul timp, `n care a fost cel mai im-
tru a-[i prezenta tradi]i- cadrul Capitalei Cultu- cunoscut\ sibienilor drept faptului c\ tr\ie[te `ntr-o comunitate
ile [i me[te[ugul `n ca- rale Europene. ]uit `n ]\rile din care portant centru me[te[u- marginalizat\. Cele dou\ proiec]ii, or-
provin calfele c\l\toare Casa Calfelor. g\resc din Transilvania. ganizate de MCC - Centrul Na]ional de
drul unor ateliere cultu- Tradi]ia calfelor c\l\-
rale `n aer liber. Vor fi toare s-a p\strat `n ]\ri contemporane. Pentru a Istoria dezvolt\rii ur- Num\rul breslelor sibie- Cultur\ al Rromilor [i Agen]ia
prezente meserii pre- ca Germania, Austria, revigora [i a sus]ine arta bane a Sibiului este ne a crescut de la 19, `n Na]ional\ pentru Rromi, `n parteneriat
me[te[ug\reasc\ tradi]i- strâns legat\ de apari]ia 1376, la 26 de bresle, `n cu Asocia]ia Thumende Valea Jiului,
cum cele de dulgher, Elve]ia, Fran]a, Norve- au fost urmate de dezbateri pe mar-
tâmplar, olar, aurar, fie- gia, Suedia. Aproxima- onal\, dar [i pentru a co- [i dezvoltarea breslelor. 1719, 34 de bresle, `n ginea subiectelor prezentate.
rar, lutier, pietrar. De tiv 700 de tineri cu pre- labora cu oameni experi- Momentul organiz\rii lor 1724, 40 de bresle, `n
asemenea, se vor efec- g\tire profesional\ (dul- menta]i `n tehnicile tra- nu se cunoa[te, dar a- 1780. a
tua lucr\ri de renovare gheri, tâmplari, zidari, Comedian]i, la Cetatea
la Casa Calfelor din pietrari, sculptori, fiera- R=[novului [i la Muzeul
Pia]a Huet nr. 3. Pentru ri), au ales `n prezent s\ Na]ional al Satului
prima dat\, calfele c\l\- porneasc\ la drum pen-
toare vor avea ocazia s\ tru trei ani [i o zi, pur- Cea de a IX-a edi]ie a programului
instruiasc\ elevi ai [coli- tând uniforma [i p\l\ria „Curtea Comedian]ilor- Atelier Euro-
pean de Art\ Medieval\, Renascentis-
lor profesionale „Avram calfelor, respectând nor- t\ [i Tradi]ional\“ se va desf\[ura anul
Iancu“ [i „Carol I“, care mele impuse de fr\]ia acesta `n ora[ul Râ[nov (Bra[ov), la Ce-
vor lucra cot la cot cu lor. Pentru a avea voie tate, `n perioada 13-23 iulie, dar [i `n
calfele, având astfel oca- s\ poarte uniforma de Bucure[ti. La ateliere vor participa stu-
zia de a se perfec]iona [i calf\, tân\rul trebuie s\ den]i de la UNATC, Grupul de muzic\
de a acumula experien]\ fie nec\s\torit, s\ nu ai- medieval\ [i tradi]ional\ TRUVERII [i
`n meseria pe care [i-au b\ copii, alte obliga]ii Compania de art\ Studio 24, din Ro-
ales-o. ~n fiecare sear\ sau datorii, trebuie s\ mânia, [i trupele de teatru Raiceiros
(Spania), Kulisa (Croa]ia) [i Kubis (Es-
de joi vor avea loc, la ora fac\ fa]\ cu cinste [i o- tonia). ~n calitate de invita]i, la „Cur-
19:00, prezent\ri video noare angajamentelor tea Comedian]ilor“ vor participa, cu re-
[i discu]ii `ntr-un cadru pe care [i le asum\ [i citaluri, Teatrul STRADA (Bra[ov),
relaxat, `n fa]a Casei trebuie s\ respecte re- grupurile folclorice Romana [i C\lu[ul
Calfelor, la o halb\ de gulile [i tradi]iile fr\]iei (Râ[nov), ansamblul folcloric DOINA
bere. Sibienii se vor pu- din care face parte. (Bucure[ti), Tab\ra Medieval\ de la
Z\rne[ti [i studen]i de la UNA Bucu-
re[ti. Pe 19 iulie, la Râ[nov va avea loc,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a `n Cetate, primul atelier al comedian]i-
lor, deschis publicului. Prima stagiune
a PESTE 240 DE ELEVI ELI- ora `nceperii examenului, trei elevi galaxii, precum [i o prezentare a peti]ie se pot `nscrie, pân\ la 1 sep- a comedian]ilor va fi tot `n Cetatea
din jude]ele Bra[ov, Hunedoara [i mitologiei ce se ascunde `n spatele tembrie, la Bursa pieselor noi de Râ[nov, `n zilele de 19 [i 20 iulie, iar
MINA}I LA BACALAUREAT: Pes- pe 23 iulie, urmeaz\ a doua, la Muzeul
te 240 de elevi au fost elimina]i, `n Mehedin]i, atât din promo]ia 2008, celor mai cunoscute constela]ii. Vi- teatru, ce se va finaliza cu un pre-
cât [i din cele anterioare, au repre- zitatorii pot participa la o serie de miu `n valoare de 10.000 de lei. Na]ional al Satului din Bucure[ti. a
total, de la probele sesiunii iunie-
iulie a examenului de bacalaureat, zentat cazuri speciale. Ace[tia au conferin]e despre legende, mituri [i Conform UNITER, piesa care va
care s-a `ncheiat joi, mai mult decât sus]inut proba la ora 13:00, cu subi- simboluri `n astronomie. Cei intere- câ[tiga marele premiu va fi monta-
ecte de rezerv\. sa]i vor asista la o prezentare de Condurache Cristian Francisc
dublu fa]\ de sesiunea similar\ a e- t\ pe scena Teatrului Ariel din Târ- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
xamenului din 2007, conform consi- a „UNIVERSUL ~N CENTRUL instrumente astronomice [i vor pu- gu-Mure[, `n stagiunea 2008-2009.
lierului ministrului Educa]iei, Mi- tea s\ observe Soarele [i Luna cu a- distrofie muscular\ progresiv\,
ORA{ULUI“, EXPOZI}IE DE AS- jutorul instrumentelor Observato- Potrivit organizatorilor, fiecare dra-
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
haela Suciu. La toate probele din TRONOMIE: Asocia]ia Noua Acro- maturg `nscris `n concurs trebuie
sesiunea curent\ a Bacalaureatului rului. Mar]i, va avea loc vernisajul precum [i organele interne. Pentru
pol\, `mpreun\ cu Observatorul expozi]iei, urmat de un show de s\ participe cu un singur text, care
au fost elimina]i 247 de elevi, la se- nu a mai fost publicat sau jucat, a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
siunea similar\ a Bacalaureatului Astronomic „Amiral Vasile Ursea- Planetarium digital. Joi, va fi
nu“, organizeaz\, `n perioada 8-15 inaugurat\ o alt\ manifestare ex- par]ial ori integral. Pe lâng\ pre- necesare dispozitive de fixare
din 2007 fiind elimina]i 117 candi- miul acordat marelui câ[tig\tor, va pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
da]i, a precizat Suciu. Potrivit con- iulie, la Muzeul Municipiului Bucu- pozi]ional\ dedicat\ prezent\rii de
silierului, la ultima prob\ a sesiunii re[ti, expozi]ia de istorie a astrono- instrumente astronomice, iar vineri mai exista [i un premiu `n valoare financiar\ precar\ din familie nu
iunie-iulie a examenului de bacala- miei „Universul `n centrul ora[u- [i sâmb\t\ se vor organiza con- de 2.000 de lei, acordat piesei cu cel permite achizi]ionarea acestor
ureat, cea la alegere dintre discipli- lui“. Timp de opt zile, Muzeul din ferin]e legate de miturile [i sim- mai mare poten]ial radiofonic. Pie- dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
nele din celelalte arii curriculare Pia]a Universit\]ii va g\zdui expo- bolurile asociate cerului, precum [i sele ce vor intra `n competi]ie vor fi
de legendele stelelor. suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
(F), scris\ sau practic\, care a avut zi]ia ce cuprinde principalele mo- anun]ate pe 1 octombrie, urmând
a BURSA PIESELOR DE TEA- ca `ntre 23-26 octombrie s\ aib\ loc
raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
loc joi, au participat 119.233 de can- mente din evolu]ia astronomiei,
dida]i din cei 119.944 `nscri[i, adic\ ilustr\ri ale sistemului solar, ro- TRU: Dramaturgii interesa]i s\-[i lecturi scenice `n prezen]a autorilor copil, pot face dona]ii `n contul:
99,41%. Din cei 711 elevi absen]i la iuri, nebuloase, galaxii [i roiuri de testeze talentul creator `ntr-o com- selecta]i. a RO87BRDE240SV94771102400
14 S=mb\t\, 5 iulie 2008
DOMNI{OARA MARY: ~n 1938, `ntr-o epoc\ tulbure pentru societatea argentinian\, englezoaica Mary
Timp liber Mulligan se angajeaz\ guvernant\ la o familie bogat\ din Buenos Aires. Tat\l e un patriarh sever,
av=nd convingeri clare privind rolul inferior al femeii `n societate, mama e frustrat\ [i singuratic\, iar
cei trei adolescen]i care trec `n grija lui Mary simt nevoia s\ evadeze din lumea `nchis\ `n care tr\iesc.
Guvernanta se ata[eaz\ de copii [i le este devotat\, `ns\ un singur pas gre[it din partea ei e suficient
pentru a declan[a o dram\ av=nd consecin]e durabile. ~n aceast\ sear\, la TVR 2, ora 23:30.

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
S=mb\t\ Duminic\ une direct\ batere pe teme de cultur\
05.30 Din Cânt\rile 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
Utreniei; Rug\ciuni Rug\ciuni pentru toat\ imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pentru toat\ tre- trebuin]a pelerinaj) imagini de la locuri de
buin]a 06.00 Imnul na]ional; 10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
Rug\ciunea de 06.20 Cuvintele credin]ei
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
diminea]\ 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
06.20 Cuvintele credin]ei
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala 10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie mitropolitan\ din Ia[i) pilde, poezie) de opinie)
(Catedrala mitropoli- 12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu- 10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
tan\ din Ia[i) turor de opinie) duhovnice[ti)
10.40 Universul copil\riei 12.30 Bun\ dup\-amiaza 11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 15.30 Faptele credin]ei pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 16.05 Vecernia [i Paraclisul scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
15.30 Biseric\ [i societate Maicii Domnului 11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
(Catedrala mitropolitan\
16.05 Vecernia (Catedrala art\ bisericeasc\) parohial\)
din Ia[i)
mitropolitan\ din 11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
Ia[i) 18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea vizual\) vizual\)
18.15 Mapamond cre[tin 12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
de sear\
19.50 ~ngera[ul meu - batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
20.05 Pagini de folclor româ-
Povestea de sear\ nesc teologic\) (R) imagini de la locuri de
20.05 Pagini de folclor 20.30 Catedrala sufletului româ-
românesc 12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
nesc 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
20.30 Evanghelie [i via]\ imagini de la locuri de
21.00 Cuvânt de folos
21.00 {coala rug\ciunii pelerinaj) pilde, poezie)
duhovnicesc
21.30 File de istorie 12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii 22.00 Civiliza]ia Muzicii 13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
23.00 Rug\ciunile serii: 23.00 Rug\ciunile serii: duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
Rug\ciunile de Rug\ciunile de sear\; 13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
sear\; Rug\ciuni [i Rug\ciuni [i cânt\ri de 14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
cânt\ri de Miezonoptic\; teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
Miezonoptic\; Acatistul zilei. 15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Acatistul zilei. 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
00.00 - 05.00 Armonii de 01.00 - Ortodoxia pe
veghe: 15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
`n]elesul tuturor (r)
01.00 - Credin]\ [i pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
02.00 - Faptele credin]ei
s\n\tate (r) 15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
(r)
02.00 - Biseric\ [i 03.00 - Pelerini la locurile
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
societate (r) sfinte (r) parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
03.00 - File de isto- 04.00 - Cuvânt de folos 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
rie (r) duhovnicesc (r) art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Catedrala sufletului româ- 16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
nesc (r) rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 19.00,
19.00, 20.00. 17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
20.00
Actualitatea: 18.00. Actualitatea: 18.00. Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
Actualitatea cre[tin\ in- Actualitatea cre[tin\ 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
terna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. actualitatea religioas\) pilde, poezie)

TVR 1
06:15 Imnul României
06:20 Teleshopping
07:10 Cântecul amintirii... amintiri-
le cântecului
08:00 Green report (2008) (r)
08:30 Cartea european\ (talk
show) (r)
09:00 Desene animate
10:00 ~mpreun\ pentru natur\
11:00 Dun\rea - fluviu european
(Fra.-Ger.-A., '06, f. s. doc.)
11:30 Zona IT (2007)
12:10 Muzici [i tradi]ii `n Ci[migiu
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cum se face un campion,
ep. 1
14:55 Formula 1
16:10 Circul Massimo
16:30 Edi]ie special\
17:00 Beijing - gazda Jocurilor
Olimpice, 2008 (doc.) ep. 1
18:00 TeleEnciclopedia (1965)
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Buletin Formula 1
20:15 Festivalul Na]ional de
Crea]ie [i Interpretare
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport)
22:30 P\cat originar (Fra.-SUA,
2001, polit.)
00:30 Experiment fatal
(Engl.-Ger.-Fra., 2002,
thrill. ac].)
02:20 Jurnalul TVR (r)
03:10 R\t\ciri
(SUA-Ger., 2003, thrill.) a
TVR 2
08:00 Medalion folcloric
08:30 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:00 Super Sport: Culturism [i
Fitness
09:30 Destina]ia România
10:00 Prefix 0040
10:30 Bugetul meu (rep.) Prezint\
Patric Petre Marin
11:00 Natur\ [i aventur\ (r)
11:35 Liber pe contrasens (2007,
talk show)
12:35 Aten]ie, se cânt\! (diver.)
13:30 D'ale lu' Mitic\ (rep.)
14:25 Via sacra
15:25 Motocicli[tii pofticio[i: Din
nou la drum (Engl., 2006, s.
doc.) ep. 2
16:00 Tainele seismului
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Hotel Babylon (Engl., 2006,
dram\) ep. 5
19:35 Atlas (r)
20:00 Maniacii (2008, diver.)
21:00 Profii (SUA, 2006, s. com.)
ep. 5
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Crime imperfecte (It., 2005,
s) ep. 4
23:30 Domni[oara Mary
(SUA-Arg., 1986, dram\)
01:15 Vinova]i [i pedepsi]i (r)
02:15 Crime imperfecte
(It., 2005, s) (r)
03:15 Descoper\ romanii
03:20 Misterul OZN-urilor (2002, f.
doc.) a
CULTURAL
TVR Cultural
07:00 Jurnalul cultural (r)
07:30 Arta `n timpul crea]iei (r)
08:00 Festivalul interna]ional
"Lucian Blaga", edi]ia a
XVIII-a (r)
08:30 Atlas
09:00 Ocolul P\mântului `n 80 de
zile (Engl.-SUA-It., 1989,
mini-s.) ep. 2
10:00 Arta.ro
11:00 Lalique, omul din sticl\ (r)
12:00 Praga
12:45 Parol (2007, diver.) (r)
13:00 ~n c\utarea lui Savel
13:30 Aventuri `n arheologie (s.
doc.) - Angkor Wat
14:00 Fericit cel care, ca Ulise...
(Fra., 1970, com.)
15:35 Zodiac (r)
16:00 Portret `n oglind\ (r)
16:30 Lec]ia de privit (r)
17:00 ~napoi la argument (r)
17:55 Jurnal de mod\
18:50 ~n umbra marilor mae[tri (r)
19:20 Regizorii (2003, doc.)
20:25 V... de la vizual ('07, diver.)
20:55 ARTdelenisme ('07, doc.) (r)
21:25 Suflete pereche (Engl.,
2005, s. com.) (12) Sezonul
II, ep. 9, 10
22:30 Jurnalul cultural
23:10 Smoking - No Smoking
(Fra., 1993, f. a.)
1:40 Jurnalul cultural (r)
2:10 Nu li se `ntâmpl\ decât altora
(Fra.-It., 1971, dram\)
3:40 Regizorii (2003, doc.) (r)a
Antena 1
ANUN} UMANITAR
Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani,
4:30 Cabana de pe malul lacului 2 domiciliat\ `n comuna Dumbrava Ro[ie, jud.
(SUA, 2001, thrill.)(r)
Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\ un
6:00 Don Quijote
(SUA, 1999, com.) (r)
transplant de ficat la clinica Fundeni din
7:00 Pre]ul libert\]ii Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
primitiv\.
(Fra., 1994, dram\) (r)
9:00 Miami Vice (SUA, 1984, f. s. ~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
de ac].) (r) dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
10:30 Columbo: Nu e momentul
s\ mori (SUA, '92, polit.) (r) euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\
12:15 Felicia cu Dana Bugean ajute cu cât de pu]in pot. Orice sum\ este
13:00 Casa de piatr\ important\ [i poate salva o via]\ [i o familie.
13:30 Roata de rezerv\ Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
14:15 {arada
este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\
(SUA, 1963, ac]. com.)
16:30 Folclorul contraatac\ (diver.)
Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
(r) cu Alina Cri[an [i Lupu
Rednic
18:30 S\pt\mâna financiar\
19:00 Observator *Sport *Meteo
20:30 Infidela
(SUA, 2002, thrill.)
MOBILIER
23:15 Psycho
(SUA, 1998, thrill.) BISERICESC SCULPTAT
01:15 Observator (r) ~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-
mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane,
02:00 Folclorul contraatac\ (diver.) troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
(r) cu Alina Cri[an [i Lupu Comenzile se primesc
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
Rednic a 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Legend\:
[tiri
film artistic

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL:
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 S=mb\t\, 5 iulie 2008 15
ROM+NIA - LITUANIA, LA CLUJ: Federa]ia Român\ de Fotbal a anun]at c\ partida dintre
Sport echipele României [i Lituaniei, din preliminariile CM 2010, va avea loc la Cluj, pe
stadionul echipei CFR, „Dr. Constantin R\dulescu“. De la Cluj, echipa reprezentativ\ a
României va decola spre Insulele Feroe, unde, pe 10 septembrie, va sus]ine cel
de-al doilea meci din cadrul campaniei de calificare, cu selec]ionata ]\rii gazd\.

Pancu vrea s\ revin\ ca antrenor la Rapid PE SCURT

Daniel Pancu (foto), mijlo-
ca[ care urmeaz\ s\ se trans-
fere la forma]ia Terek Groz-
nâi, a declarat c\ sper\ s\ re-
vin\ la Rapid ca antrenor sau
conduc\tor [i c\ acum las\ lo-
cul s\u juc\torilor mai tineri,
precum Lucian R\du]\ [i Ale-
xandru Dobroiu.
„Sigur c\ m\ doare des-
p\r]irea de Rapid. Sper s\ re-
vin `ns\ ca antrenor sau `n
conducere. Chiar dac\ supor-
terii sunt acum pu]in sup\-
ra]i pe mine, asta `nseamn\
c\ m\ iubesc. Dar la Rapid
`ncepe o nou\ er\, are loc un
schimb de genera]ii. Las locul
celor mai tineri, unui R\du]\,
unui Dobroiu, unui Herea, ca-
re vor avea mai multe [anse
de a juca. Cred c\ e mai bine
a[a, sper s\ m\ `n]eleag\ su-
porterii“, a spus mijloca[ul.
Pancu a explicat c\ nu se
poate spune c\ nu a mai fost
dorit la Rapid. „Nu e vorba c\
nu mai sunt dorit aici, dar
poate unii se gândeau la cine-
va mai proasp\t `n echip\.
Cu siguran]\ mai era loc [i
pentru mine, dar asta e via]a.
Peseiro [i-a dorit s\ r\mân
mai mult la `nceput, dar
acum a fost mai mult dorin]a
conducerii. E vorba de juc\-
tori tineri, de o echip\ nou\
acum la Rapid, trebuie s\ fiu
[i eu `n]eles“, a precizat Dani-
el Pancu.
El a ad\ugat c\ Peseiro va
construi o echip\ ofensiv\ la
Rapid: „Va fi o echip\ bun\ `n
sezonul urm\tor, o echip\ o-
fensiv\, cu siguran]\ suporte- Caravana „Le Tour“
rii vor fi mul]umi]i“.
Daniel Pancu a men]ionat se pune `n
c\ nu `i este team\ s\ meag\ mi[care la Brest
la Groznâi, care `n 2003 a fost
declarat de Na]iunile Unite Ast\zi se d\ startul la Brest
drept ora[ul cu cele mai mari `n cea de-a 94-a edi]ie a Tu-
distrugeri din lume dup\ cele rului ciclist al Fran]ei, care
dou\ r\zboaie din Cecenia, de se va desf\[ura anul acesta
la mijlocul [i sfâr[itul anilor `n 21 de etape, `nsumând
peste 3.500 km. Cea mai lun-
’90. De altfel, distrugerile din g\ etap\ este a cincea, Cho-
Cecenia au fost comparate de let-Chateauroux, 230 km, iar
presa interna]ional\ cu cele cea mai scurt\, a 21-a, ul-
din ora[ul japonez Hiroshi- tima, Etampes-Paris, 143
ma, dup\ bomba nuclear\ din km, pe 27 iulie. Dou\ etape
august 1945. „Nu `mi este fri- se disput\ contra cronome-
c\, eu de felul meu sunt un tru, la Cholet [i la Montrond.
tip curajos. Am `n]eles c\ este Sunt dou\ zile de repaus,
o zon\ lini[tit\. Mie doar de cinci etape montane, cea mai
Dumnezeu `mi este team\“, a dificil\ `ntre Embrun [i L’Al-
spus Pancu. a pe D’Huez, 210 km, pe 23 iu-
lie. ~n opinia speciali[tilor,
an Bellu. El a precizat c\, principalii favori]i sunt spa-

Olimpicii, la control
a ~nainte de plecarea la Beijing, pentru participarea
la Jocurile Olimpice, to]i sportivii rom=ni
din delega]ie vor fi testa]i sangvin cel pu]in o dat\ a
Octavian Bellu, pre[e-
dintele Agen]iei Na]ionale
pentru Sport, a anun]at c\
sportivii din delega]ia olim-
pic\ a României vor mai fa-
ce 1-2 teste antidoping, `na-
inte de plecarea `n China.
Octavian Bellu a fost `n-
trebat de situa]ia atletei
Liliana Popescu, compo-
nent\ a delega]iei Români-
ei la JO 2008 `n probele de
800 [i 1.500 m, care a fost
depistat\ pozitiv la un con-
curs disputat `n luna mai,
la Alger.
Pre[edintele ANS a pre-
cizat c\ nu a fost informat
oficial `n leg\tur\ cu acest
caz. El a spus c\ a aflat din
pres\ detalii despre aceas-
t\ situa]ie.
Sanc]iuni anulate
„Exist\ un val mondial
de purificare `nainte de Jo-
curile Olimpice. China a
suspendat ni[te sportivi,
Liliana Popescu (`n mijloc) a fost exclus\ din delega]ia pen-
tru Beijing, dup\ ce a fost depistat\ pozitiv
Bulgaria a scos toat\ echi-
pa de haltere, aceste lu-
cruri se `ntâmpl\ `n mai
multe ]\ri“, a spus Octavi-
Poloi[tii vor o medalie
pân\ la plecarea la Bei-
jing, sportivii români vor
mai face 1-2 teste antido-
ping. Testele vor fi efectua-
te la laboratorul din Româ-
nia, dar [i la laboratoare de
peste hotare. Bellu a spus
c\ exist\ [i un mare risc fi-
nanciar, ]\rile cu sportivi
depista]i pozitiv la JO
pl\tind 100.000 de dolari.
Declara]iile au fost f\cu-
te la lansarea proiectului
„Cum se face un campion?“
de Funda]ia Olimpic\ Ro-
mân\.
Timp de 90 de zile, fosta
gimnast\ Andreea R\du-
can a intrat `n cantona-
mentele sportivilor care
particip\ la Jocurile Olim-
pice din China, s-a antre-
nat cu ei, a luat interviuri
competitorilor [i antrenori-
lor. Andreea a avut al\turi
[i o echip\ de filmare [i to-
tul s-a transformat `ntr-un
serial tv, care va fi difuzat
`ncepând de sâmb\t\, 5 iu-
lie, la TVR 1, `ncepând cu
ora 13:30.
Andreea R\ducan a de-
clarat, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, c\ a fost
interesant s\ cunoasc\
modul de preg\tire din
cantonamentele sportive.
Octavian Bellu, pre[e-
dintele Agen]iei Na]ionale
pentru Sport, a spus c\ nu
trebuie s\ a[tept\m al]i
patru ani pentru a scrie
despre sportivii partici-
pan]i la Olimpiad\. „Cam-
pionatele Mondiale [i
Campionatele Europene
sunt ocazii `n care putem
s\ prezent\m sportivii, nu
numai fotbali[tii, care in-
tr\ `ntr-un adev\rat feno-
men social“, a declarat Oc-
tavian Bellu.
Gimnastul Marian Dr\-
gulescu, lupt\torul Euse-
biu Diaconu [i `not\torul
R\zvan Florea au vorbit
despre semnifica]ia acestui
proiect [i sper\ c\ Româ-
nia va avea o comportare
bun\ la JO de la Beijing. a
niolul Alejandro Valverde,
italianul Damiano Cunego,
francezul Silvain Chavanel,
belgianul Tom Boonen, rusul
Denis Men[ov, care a câ[ti-
gat de 2 ori turul Spaniei,
dar pân\ acum a e[uat `n
tentativele de a sosi cu trico-
ul galben la Paris. Cursa fi-
ind complicat\ [i cu un tra-
seu exigent poate oferi `ns\
surprize, la victorie aspirând
mul]i rutieri din pluton, pro-
fesioni[ti experimenta]i din
Belgia, Spania, Olanda, El-
ve]ia. Fondul de premii este
estimat la 3 milioane de eu-
ro, dintre care 1,5 milioane
vor reveni `nving\torului.
O]elul [i-a prezentat
cele cinci achizi]ii
Echipa de fotbal O]elul Ga-
la]i [i-a prezentat, joi, `n ca-
drul unei conferin]e de pre-
s\, primele cinci achizi]ii ale
verii anului 2008: Anca, Iovi-
]\, Bourceanu, Stancu [i Pe-
na. Atacantul Adrian Anca,
32 de ani, a semnat un con-
tract pe doi ani cu FC O]elul
[i va purta tricoul cu num\-
rul 9. Funda[ul Valentin Io-
vi]\, 24 de ani, va purta tri-
coul cu num\rul 28. El a
semnat un contract pe trei

`n „cazul valiza“ la Europenele de la Malaga

Curtea pentru Arbitraj
`n Fotbal din cadrul Fede-
ra]iei Române de Fotbal a
decis, joi, s\ anuleze toate
sanc]iunile dictate de Comi-
sia de Disciplin\ a Federa-
]iei Române de Fotbal `n ca-
zul „valiza cu bani“, de de-
punctare a cluburilor Stea-
ua Bucure[ti [i Universita-
tea Cluj [i de suspendare a
conduc\torilor Gigi Becali
(foto) [i Anton Dobo[, res-
pectiv, a juc\torilor Petre
Marin [i Gigel Coman.
Steaua fusese depuncta-
t\, `n data de 4 iunie, cu 7
puncte, de Comisia de Disci-
plin\ a Federa]iei Române
de Fotbal, pentru implica-
rea `n scandalul „valiza cu
bani de la Cluj“, iar Univer-
sitatea Cluj, cu 6 puncte.
Gigi Becali, finan]atorul
forma]iei Steaua, [i Anton
Dobo[, pre[edintele U Cluj,
au fost suspenda]i, cu acel
prilej, câte 2 ani de pe toate
stadioanele din România,
iar juc\torii Gigel Coman
(U Cluj) [i Petre Marin
(Steaua), 6 luni din activita-
te. Gigi Becali a fost [i a-
mendat cu 200.000 de lei.
~n data de 8 mai 2008,
cinci persoane apropiate fi-
nan]atorului clubului Stea-
ua au fost audiate de procu-
rorii Direc]iei Na]ionale An-
ticorup]ie - Serviciul terito-
rial Cluj. Printre persoane-
le audiate, `n jurul c\rora
plana suspiciunea de mitui-
re a juc\torilor Universit\-
]ii Cluj, se aflau Teia Spon-
te [i Gigel Coman, fost juc\-
tor al Stelei, `n prezent ju-
c\tor la Universitatea Cluj.
Gigi Becali a afirmat c\
persoanele re]inute de DNA
Cluj aveau asupra lor 1,7
milioane euro, sum\ care,
potrivit finan]atorului Ste-
lei, urma s\ fie folosit\, `n
numele s\u, pentru o tran-
zac]ie imobiliar\. Becali a
negat c\ bani ar fi fost des-
tina]i juc\torilor de la Uni-
versitatea Cluj dac\ ar fi
`nvins echipa rival\ CFR.
Meciul dintre U [i CFR
Cluj, din ultima etap\, a
34-a, a Ligii I, s-a `ncheiat
cu scorul de 0-1, iar CFR a
cucerit titlul, cu un punct a-
vans fa]\ de Steaua.
~n continuare, Gigi Beca-
li este suspendat pentru 6
luni de pe stadioane. a
ani cu clubul din Gala]i. La
rândul s\u, mijloca[ul Ale-
xandru Bourceanu, 23 de
ani, a semnat un contract pe
Edi]ia 2008 a Campiona- dup\ ratarea calific\rii la 4, pierzând `n semifinale `n patru ani cu FC O]elul [i va
tului European de polo se JO 2008, `n turneul de la O- fa]a Serbiei, care a devenit purta tricoul cu num\rul 5.
desf\[oar\ `ntre 4 [i 13 iu- radea. România are ca obi- campioan\ european\, [i `n Mijloca[ul Romeo Stancu, de
lie, la Malaga (Spania), cu ectiv o clasare `n primele [a- fa]a Spaniei (4-10), pentru 30 de ani, va evolua `n trico-
participarea a 12 echipe, se echipe ale Europei, dar ul cu num\rul 21 [i a sem-
medalia de bronz. nat un contract pe trei ani.
repartizate `n dou\ grupe, juc\torii `[i doresc o medalie
Lotul României la CE de ~n sfâr[it, atacantul Marius
competi]ie `n care România pentru a compensa ratarea polo: Bertini Nenciu, Robert
Pena, 23 de ani, a semnat un
sper\ s\ reediteze cel pu]in calific\rii la JO. Dinu (portari), Andrei Iosep, contract pe trei ani cu FC O-
performan]a de la CE 2006 Primele clasate `n cele 2 Eduard Andrei, Ramiro ]elul [i va purta tricoul cu
- locul 4. grupe se calific\ direct `n Georgescu, Gheorghe Dunca, num\rul 27.
România face parte din semifinalele competi]iei, `n
grupa B [i va juca, `n ordine, timp ce echipele de pe locu- Kalman Kadar, Tiberiu Ne-
cu Macedonia, Italia, Serbia, rile 2 [i 3 joac\ `n cruci[, `n grean, Zoltan Ridzik, Cos- Sportivi premia]i la
min Radu, Alexandru Matei
Germania [i Rusia. ~n grupa sferturile de final\, pe 9 iu-
Ghiban, Andrei Bu[il\.
„Gala Celebrit\]ilor
A sunt repartizate: Spania, lie. ~nving\toarele din sfer-
Croa]ia, Slovacia, Grecia, turi se calific\ `n semifina- Din lot nu fac parte Flo- Anului“
Ungaria [i Muntenegru. lele programate pe 11 iulie. rin Bonca, George Georges- La Bucure[ti a avut loc pri-
Echipa României este an- Finalele au loc duminic\, 13 cu [i Cosmin Baidoc, la ca- ma edi]ie a „Galei celebrit\-
trenat\ de Cornel Rusu, ca- iulie. La CE 2006 din Serbia, re Cornel Rusu a renun]at ]ilor anului“, cu scopul de a
re l-a `nlocuit pe Vlad Hagiu România s-a clasat pe locul temporar. a aduce `n prim-plan români
celebri, care s-au f\cut re-
marca]i `n urma unor reali-
Roma negociaz\ cu z\ri deosebite, personalit\]i
din medicin\, cercetare, `n-
v\]\mânt, cultur\, actorie,
Fiorentina transferul lui Mutu televiziune [i sport. Premiul
pentru „Celebritatea anului
- Imagine interna]ional\“ a
De[i conduc\torii clubului Fiorentina Responsabilii clubului din capitala Italiei fost acordat lui Octavian Bel-
dau, aproape zilnic, asigur\ri c\ ata- se gândesc la aceast\ propunere, „ideea de lu, pre[edintele Agen]iei Na-
cantul Adrian Mutu `[i va continua cari- a putea conta pe vedeta român\ fiind foar- ]ionale pentru Sport, [i Ma-
era la Floren]a, se pare c\ rivala AS te seduc\toare pentru Spaletti (antreno- rianei Bitang, consilier
Roma nu a renun]at la ideea de a-l aduce rul Romei - n.r.)“. preziden]ial, fo[ti remarcabi-
pe fotbalistul român `n capitala Italiei, „Un indiciu interesat [i semnificativ li antrenori ai loturilor femi-
noteaz\ presa din Peninsul\. legat de inten]iile Romei `n privin]a lui nine de gimnastic\. De ase-
Potrivit site-ului tuttomercatoweb, „`n Mutu poate fi g\sit `n tratativele cu In- menea, a fost r\spl\tit\ pen-
tru activitatea sa multipla
ultimele zile s-au intensificat tratativele terna]ionale Milano pentru Amantino campioan\ olimpica Elisabe-
dintre cele dou\ cluburi, oficialii Fiorenti- Mancini, ultimul pre] solicitat de gial- ta Lipa („Celebritatea anului
nei prezentând Romei o cerere de 13 mili- lorossi pentru fotbalistul brazilian fiind `n sport“), un Premiu Special
oane de euro, plus drepturile asupra inter- de exact 13 milioane euro“, adaug\ tutto- fiind acordat campioanei
na]ionalului italian Simone Perrotta“. mercatoweb. a mondiale [i olimpice, Gabrie-
la Szabo. a

16
Biografii
luminoase
Ciprian Porumbescu - teologul
compozitor, `nzestrat cu bel[ug de har
Ciprian Porumbescu, cântecul sufletului
românesc, o erup]ie de vulcan a geniului
de-a pururi creator de valori nepre]uite, acest
„crai nou“ d\ruit de Dumnezeu pe cerul
culturii [i al spiritualit\]ii române[ti, acum
125 de ani, `ntr-o zi de 6 iulie, a p\r\sit
aceast\ lume zbuciumat\, chemat fiind de
Domnul vie]ii ve[nice s\ `mpodobeasc\ raiul
cel preafrumos cu un suflet curat [i generos.
de arhim. Mihail
DANILIUC
La 14 octombrie 1853, se
na[te `n {ipotele Sucevei,
Ciprian, fiul Emiliei [i al
preotului Iraclie Golembi-
ovschi. Acest preot a fost u-
nul dintre clericii patrio]i ai
Bucovinei. Devotat slujitor
al Bisericii, p\rintele Ira-
clie era [i un talentat scrii-
tor. Unii l-au numit „Crean-
g\ al Bucovinei“, avea mul-
t\ dragoste pentru frumos,
z\bav\ cu cartea, dar mai
ales iubea Biserica neamu-
lui s\u.
Student la Facultatea
de Teologie
~n limba polon\, „Golem-
biovschi“ `nseamn\ „po-
rumbel“. Numele „Porum-
bescu“ a fost folosit mai `n-
tâi ca pseudonim, [i apoi ca
nume oficial.
Tân\rul Ciprian a cres-
cut `ntr-o cas\ unde credin-
]a [i cultura se `nv\luiau
`ntr-o armonioas\ `mbr\]i-
[are. Era [i normal ca acest
fiu de preot, [i nu a unui
preot obi[nuit, ci cu v\dite
`nclina]ii spre literatur\ [i
art\, s\ creasc\ `ntr-un
mediu ales. Micu]ul Cipri-
an a `nceput, de la vârsta
de [ase ani, studiul muzicii
cu Carol Miculi, apoi vioa-
ra, la Ili[e[ti, cu Simon Ma-
ier, continuând la Gimna-
ziul din Suceava, cu {tefan
Nosievici [i, `n particular,
cu Anton Valentin [i C.
Schlötzer.
Pentru talentul deosebit
al fiului s\u, preotul Iraclie
a primit o vioar\ Amati,
datând din anul 1626, de la
un ]igan b\trân, ca recu-
Sala festiv\ a Gimnaziului românesc, unde a avut loc prima reprezenta]ie a operetei „Crai nou“
sensibilitate aparte, `ns\ nu doar boala a fost cauza acestui dramatic destin. Dup\ terminarea
facult\]ii, tân\rul teolog a fost `ntemni]at aproape trei luni, pentru activitatea din cadrul
Societ\]ii «Arboroasa», militant\ pentru eliberarea Bucovinei de sub domina]ie habsburgic\.
no[tin]\ pentru hrana d\-
ruit\ lui [i cetei sale de l\-
utari, `n vremea secetei din
1866. Este de la sine `n]e-
les c\ Ciprian asista la toa-
te horele din sat, precum [i
la alte manifest\ri muzica-
le din partea locului. Cu-
prins de dragostea pentru
valorile neamului s\u, ado-
lescentul Ciprian, dup\ u-
nii biografi de-ai s\i, a par-
ticipat la s\rb\torile organi-
zate de societatea Cultural\
„Arboroasa“, la M\n\stirea
Putna, din anul 1871, unde
l-a cunoscut [i s-a `mpri-
etenit cu o alt\ stea din
constela]ia culturii române,
luceaf\rul poeziei româ-
ne[ti, Mihai Eminescu.
~ntre anii 1873-1877, a
urmat cursurile Institutu-
lui Teologic din Cern\u]i.
~n cadrul renumitei Facul-
t\]i de Teologie cern\u]e-
ne, Ciprian a primit no]i-
uni elementare de armonie
[i dirijat coral de la preotul
Isidor Vorobchievici, renu-
mitul profesor [i compozi-
tor bucovinean.
De[i nu a fost hirotonit,
Ciprian [i-a manifestat de-
plin dragostea pentru Bise-
ric\, prin compozi]iile mu-
zicale menite s\ `nfrumu-
se]eze cultul divin. („Cân-
t\rile Sfintei Liturghii `n
Do major“, „Tat\l nostru“,
„Adusu-mi-am aminte“,
„Condacul Maicii Domnu-
lui“; lucr\ri pentru coruri
mixte: „Priceasna de Pa[ti“
[i „Axion la Rusalii“).
Asem\nat cu
Johann Strauss
[i cu Franz Liszt
~n perioada 1879-1881, a
urmat cursurile Conserva-
CM
YK
„Din p\cate, boala a frânt, poate prea devreme, aripile creatoare ale acestui om de o
Deten]ia i-a [ubrezit trupul firav. Boala de care suferea s-a agravat foarte mult.“
torului din Viena, sus]inut
financiar [i de mitropolitul
Bucovinei de atunci, Sil-
vestru Moraru Andreevici,
iar acolo a studiat armonia
cu Anton Bruckner [i a pri-
mit no]iuni despre muzica
corala de la Franz Krenn.
Anul 1882 l-a g\sit `n
]ar\, `n Ardeal, ca profesor
de muzic\ vocal\ la {colile
Române [i dirijor la Biseri-
ca Neagr\, iar `ntre timp s-
a `nscria [i la cursuri de fi-
losofie `n Viena [i Cern\-
u]i. Dragostea pentru tot
ce-i românesc l-a `nso]it
toat\ via]a. A `nceput s\
compun\ piese de o rar\
frumuse]e [i sensibilitate.
La Cern\u]i, a condus co-
rul Societ\]ii culturale „Ar-
boroasa“, iar la Viena, a di-
rijat corul Societ\]ii stu-
den]e[ti „România Jun\“.
Aici, a scos, `n anul 1880,
colec]ia de 20 de piese cora-
le [i cântece la unison, re-
unite `n „Colec]iune de cân-
tece sociale pentru studen-
]ii rom=ni“ („Cântecul gin-
]ii latine“, „Cântecul trico-
lorului“, „Imnul Unirii“ -
„Pe-al nostru steag“, „La
malurile Prutului“, „Alta-
rul M\n\stirii Putna“).
Dup\ aceast\ perioad\, ur-
meaz\ cea mai fecund\ e-
tap\ a vie]ii sale artistice.
La 11 martie 1882, a a-
vut loc premiera operei sa-
le „Crai nou“, pies\ `n dou\
acte, scris\ de Ciprian Po-
rumbescu pe textul poeziei
poetului Vasile Alecsandri.
A fost unul dintre cei
mai faimo[i compozitori ro-
mâni ai vremii sale. Ziarele
vremii chiar `l asemuiau cu
Johann Strauss [i Franz
Liszt.
„M\ `ntorc acas\,
ag\]at de un
cocostârc“
Din p\cate, boala a
frânt, poate prea devreme,
aripile creatoare ale aces-
tui om de o sensibilitate a-
parte, `ns\ nu doar boala a
fost cauza acestui dramatic
destin. Dup\ terminarea
facult\]ii, tân\rul teolog a
fost `ntemni]at aproape
trei luni pentru activitatea
din cadrul Societ\]ii „Arbo-
roasa“, militant\ pentru li-
CM
YK
bertatea Bucovinei de sub
domina]ie habsburgic\. De-
ten]ia i-a [ubrezit trupul fi-
rav. Boala de care suferea
s-a agravat foarte mult.
Cu toate acestea, ca [i
cum [i-ar fi sim]it sfâr[itul
aproape, Ciprian Porum-
bescu a scris `n timpul de-
ten]iei cele mai bune piese.
Vremelnic, libertatea fizic\
fusese `n\bu[it\, dar cea
interioar\, a spiritului, a
triumfat. Astfel, cuprins de
friguri, scuipând sânge, `i
scria tat\lui s\u: „Sunt bi-
ne, tat\. {ed `n celul\ [i
cânt «Gaudeamus Igitur».
Numai p\cat c\ cei ce m\
ascult\ nu [tiu latine[te“.
Pe 25 noiembrie 1882, a
plecat `n Italia, `n sta]iu-
nea Nervi, pentru trata-
ment, dar dorul de cas\ `l
mistuia: „M\ roade dorul
de cas\. Voi g\si eu dru-
mul potrivit spre ea. M\ a-
g\] de un cocostârc, care se
`ntoarce la prim\var\, [i
m\ opresc drept `n b\t\tu-
ra casei.“
{ederea `n Italia nu i-a
f\cut mult bine: suferin]a
i-a br\zdat fiin]a, obosit [i
`ngândurat, Ciprian se `n-
toarce la Stupca, acolo un-
de cântecele populare i-au
leg\nat copil\ria. Vegheat
de b\trânul [i nefericitul
lui tat\, dar [i de sora lui,
M\rioara, seara, pe 5 iulie,
1883, Ciprian ceru hârtie [i
creion, când, probabil, ar fi
vrut s\ mai lase s\ lic\-
reasc\ pentru ultima oar\
sclipirea de geniu care s\-
l\[luia `n el.
Nu a apucat decât s\ a[-
tearn\ pe hârtie titlul pie-
sei: „Tempi passati“. Cât a-
dev\r `n aceast\ expresie!
pentru el, nu mai exista de-
cât trecutul vr\jit de amin-
tirile frumoase.
~nmormântarea
A doua zi, „craiul nou“ al
muzicii române[ti s-a ad\u-
gat cerului `nstelat al cul-
turii române[ti. Parc\ Dom-
nul S-a gr\bit… Ciprian a-
vea doar 29 de ani.
P\rin]ii, rudele, priete-
nii au fost puternic marca]i
de aceast\ plecare nea[tep-
tat\. La `nmormântare, au
participat pe lâng\ cei pe
S=mb\t\, 5 iulie 2008
Ciprian Porumbescu, „craiul nou“ care a
asfin]it la numai 29 de ani
care sufletul lui i-a pre]uit
[i corul teologilor din Cer-
n\u]i, care i-au cântat tul-
bur\toarea cântare „Adu-
su-mi-am aminte“, iar cole-
gul s\u din Societatea „Ar-
boroasa“, Constantin Mo-
rariu, a ]inut un emo]ionant
cuvânt. Lacrimi [i flori de la
Bra[ov, din partea Societ\-
]ii „Junimea“, a prietenilor
[i a admiratorilor, precum
[i cele ale iubirii sale p\ti-
mite, Berta Gorgon, trimise
de la o margine de lume, au
`nve[mântat mormântului
junelui compozitor.
Aceasta este, pe scurt,
via]a plin\ de c\ut\ri [i
bucurii, ne`mpliniri [i po-
ticniri a lui Ciprian Porum-
bescu, dar opera monu-
mental\, num\rând apro-
ximativ 250 de lucr\ri `n
diverse forme [i genuri
muzicale, l-a p\strat ne-
muritor `n con[tiin]a nea-
mului nostru românesc.
„Studiez poporul
român“
Via]a marelui compozi-
tor a confirmat pe deplin
vechea zical\, potrivit c\-
reia valoarea nu a[teapt\
num\rul anilor. ~n scurt
timp, Porumbescu a creat
valori ce str\bat timpul [i
d\inuie peste timp.
Talent complex, Ciprian
Porumbescu a scris nu nu-
mai lucr\ri muzicale, ci [i
multe poezii, articole de
pres\, a cules folclor, a re-
dactat un manual didactic
pentru [colile populare.
Sunetele folclorului ro-
mânesc i-au mângâiat prun-
cia, iar mai târziu, muzica
specific\ mediului urban i-a
fascinat tinere]ea. Din a-
ceast\ simbioz\ s-au n\scut
horele de salon, cadrilurile
pe motive populare, valsuri-
le, polcile [i mazurcile pe in-
tona]ii folclorice.
Compozi]ia care a sur-
prins tocmai prin aceast\
`mpletire cel pu]in curioa-
s\ a fost „Crai nou“, ce va
prevesti iminenta `nflorire
a [colii muzicale na]ionale,
fiind prima operet\ cu ade-
v\rat de re]inut `n patri-
moniul muzicii noastre. A-
udierea ei este un prilej de
delectare, prin spontanei-
tatea inspira]iei, precum [i
prin frumuse]ea melodic\
mai presus de orice rafina-
ment componistic.
Neprietenii l-au acuzat,
`n presa vremii, c\ ar fi un
plagiator a lui Strauss, Of-
fenbach sau a altor compo-
zitori din epoc\. R\spunsul
genialului compozitor bu-
covinean a fost pe m\sur\:
„…[i dac\ este vorba de
vreun componist pe care
l-am studiat [i-l studiez [i
acum, `nc\ cu mult\ dili-
gen]\, atunci `mi permit a
spune c\ componistul aces-
ta este `nsu[i poporul ro-
mân“.
Balada pentru vioar\
Cea mai cunoscut\ com-
pozi]ie a lui Ciprian Porum-
bescu r\mâne, f\r\ doar [i
poate, „Balada pentru vioa-
r\“. Terminat\ la 21 octom-
brie 1880, piesa a devenit
partitura de referin]\ a cre-
a,]iei clasice române[ti din
secolul al XIX-lea.
Timp de mai bine de o
s\pt\mân\, compozitorul
s-a retras `n tihna idilic\ a
locurilor natale, a schi]at, a
prelucrat, a [lefuit aceast\
pagin\ muzical\ de o rar\
sensibilitate, plin\ de poe-
zie [i nostalgie, cu raze de
lumin\ [i pete de `ntuneric,
`n care se metamorfozeaz\
doina, cântecul [i jocul b\-
trânesc, fiind, pe drept cu-
vânt, una dintre crea]iile
de referin]\ ale culturii ro-
mâne[ti. Scriitorul Mihail
Sadoveanu, dup\ una din-
tre audi]iile acestei unice
piese, a spus: „Dac\ ar fi s\
regret c\ nu am venit mai
devreme pe lume, a[ face-o
doar pentru c\ nu am apu-
cat s\-i cunosc pe cei doi
români `n care Dumnezeu
a turnat har din bel[ug: au-
torul «Luceaf\rului», Emi-
nescu, [i pe cel al «Baladei
pentru vioar\», Porumbes-
cu“. a
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Curajul de a spune „da“ 6 iulie 2008
Dac\ `]i pui n\dejdea `n Nr. 27 (141) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
Domnul, [i nu `n apartamen- 1,50 LEI exemplarul
tul sau serviciul care ]i-ar 5 LEI abonamentul
asigura condi]iile optime pen- lunar - cu taxele po[tale incluse
tru `ntemeierea unei familii,
atunci toate problemele `[i vor www.ziarullumina.ro
g\si o binecuv=ntat\ rezolva- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
re. De asemenea, mai trebuie
explicat tinerilor c\, de[i pre-
supune multe sacrificii, c\sni-

PAGINILE 14-15
cia este mai mult dec=t
`mplinirea unei conven]ii so-
De ce se `nmul]esc
ciale: este o cale spre ~mp\r\-
]ie, cu nimic mai prejos dec=t PAGINA 5 Griji de familie
drumul monahului. {i, nu `n
ultimul r=nd, trebuie felicita]i
divor]urile?
cei care vor spune „da“ vie]ii de
familie. ~n ultima vreme, este
o adev\rat\ prob\ de curaj.

PAGINA 3

C|S|TORIA
a ~n acest num\r al „Luminii de Duminic\“, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel ne vorbe[te despre Lumina
„casei de piatr\“ , apoi g\si]i am\nunte despre Istoria Tainei Cununiei , iar doi dintre cei mai cunoscu]i
duhovnici ai României ne asigur\ c\ La nefericire se ajjunge, `n primul rând, din necredin]\ [i c\ B\rbatul
este capul care conduce, femeia este inima care `nfierbânt\ totul a Ne vom aminti despre Nun]ile
Bucovinei de alt\dat\, iar doamna Lidia St\niloae ne va introduce `n atmosfera din familia marelui teolog
Dumitru St\niloae a De asemenea, vom afla care sunt Grijjile familiei de ast\zi [i vom `ncerca s\ g\sim o
explica]ie la `ntrebarea De ce se `nmul]esc divor]urile? a ~n `ncheiere, vom face o c\l\torie, pentru a
descoperi Obiceiuri de nunt\ din lumea larg\ [i vom oferi câteva sfaturi utile despre Planul unei nun]i
reu[ite a Citi]i un num\r special, dedicat `nceputului, dificult\]ilor [i frumuse]ii vie]ii de familie a

Lumina
„casei de piatr\“
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Lidia St\niloae:
„Doresc tuturor
copiilor s\ fie
iubi]i de p\rin]ii
lor, a[a cum am
fost iubit\ eu“
PAGINILE 10-11

Nun]ile Bucovinei
de alt\dat\
PAGINILE 8-9

„B\rbatul este
capul care
conduce, femeia
este inima care
`nfierbânt\“
PAGINA 2

B\rba]ii sunt datori s\-[i iubeasc\ femeile ca pe `nse[i trupurile lor. Cel ce-[i „
„ iube[te femeia pe sine se iube[te. C\ci nimeni vreodat\ nu [i-a urât trupul s\u, ci
fiecare `l hr\ne[te [i `l `nc\lze[te, precum [i Hristos Biserica.
Efeseni 5, 28-29
CM
YK
2 Duminic\, 6 iulie 2008

„Prin Taina Nun]ii, Dumnezeu a vrut s\ arate aceast\ unitate pe care Adam a avut-o
Opinii cu femeia sa `n paradis, aceea c\ au fost crea]i odat\. ~n ziua de ast\zi, se folose[te
un cuvânt care mie nu-mi place: jum\tatea mea. Femeia nu este jum\tatea b\rbatului.
A spune a[a `nseamn\ s\ frac]ionezi `ntr-o form\ ra]ional\ taina `n sine.“

LUMINA DIN CUV+NT

„La nefericire se ajunge, `n primul rând, din necredin]\“

Care sunt cauzele care S\ vinzi joi, s\ cumperi pentru o via]\ superioar\, C\s\toria ]ine oricum de Dumnezeu [i Dumnezeu cu
pot tulbura via]a unei mar]i“. care dep\[e[te obi[nuitul alc\tuirea existen]ei umane, omul, prin aducerea `n lumea
familii nou `ntemeiate? Dac\ ne gândim chiar [i vie]ii umane. Un cre[tin tre- pe seama atrac]iei care exis- aceasta a noi fiin]e umane,
Pentru acei oameni care numai la cuvintele acestea, buie s\ fie un om care a t\ `ntre b\rbat [i femeie, ca- pentru slava lui Dumnezeu [i
duc via]\ de familie, c\s\toria vedem c\ oamenii care s-au dep\[it nivelul obi[nuit al re `i d\ omului o predispoz]ie pentru mântuirea lor. C\s\-
este o situa]ie special\. ~n ce- gândit la c\s\torie, chiar [i vie]ii. De ce? Pentru c\ a[a pentru via]a de familie. A- toria nu este doar pentru na[-
ea ce prive[te c\s\toria, social f\r\ o cultur\ religioas\, `[i vrea Domnul Hristos. El spu- trac]ia fizic\ trebuie comple- tere de prunci, ci este [i un
vorbind, exist\ o vorb\ care a- dau seama c\ via]a de familie ne c\ sunt lucruri pe care le tat\ de atrac]ia sufleteasc\ [i mijloc de `mbun\t\]ire sufle-
rat\ importan]a [i gravitatea este important\, c\ trebuie se fac [i oamenii care nu au o le- mai ales de direc]ionarea pe teasc\ [i de a se ferici oamenii
c\s\toriei: `ntemeieze pe seriozitatea ce- g\tur\ direct\ cu El, [i aces- care o d\ credin]a `n Dumne- reciproc. C\s\toria este o tai-
„La-nsurat, la m\ritat lor care se angajeaz\ la ea. tea sunt la m\surile firii. Dar zeu. n\, fiind mai presus de cât Arhimandritul Teofil
Nu trebuie omul `ndemnat, Din punct de vedere reli- cei care ]in la Mântuitorul Ii- Din punct de vedere cre[- poate omul cugeta [i spune. P\r\ian, M\n\stirea
C-\sta nu e târg de boi, gios, cre[tin, c\s\toria este o sus Hristos trebuie s\ fac\ tin, c\s\toria este un dar de Fericirea aceasta poate fi p\s-
S\ vinzi mar]i, s\ cumperi joi, tain\, adic\ este un mijloc mai mult decât fac necredin- la Dumnezeu [i un mijloc prin trat\ printr-o via]\ de credin- Brâncoveanu,
{i-asta nu e târg de vaci, prin care Dumnezeu d\ har cio[ii. care omul colaboreaz\ cu ]\ comun\, prin participarea Sâmb\ta de Sus -
la slujbele Bisericii, la rug\- jude]ul Bra[ov
ciune `mpreun\, prin gândul
animalului. ~n om se une[te, se face le- La nefericire se ajunge, `n
„Nici animalele nu au nevoie de g\tura `ntre animal [i Dumnezeu,
la binecuvânt\rile primite la
nunt\, care nu-s numai pen- primul rând, din necredin]\.
omul fiind suportul acestei leg\turi Influen]eaz\, apoi, via]a pe
binecuvânt\ri, totul merge a[a, de la sine“ care, de fapt, se opre[te la situa]ia de
tru clipa de `nceput, ci sunt
pentru toat\ via]a de familie,
care au dus-o `nainte de
La `ntemeierea unei familii, e m\sura aceasta a omului. ~n realitate, om, dar omul cumuleaz\ pe animalul c\s\torie - via]\ necontrolat\,
ca s\ ajung\ cei care se c\s\- nedirijat\ -, `nclin\rile nega-
suficient\ numai iubirea sau c\- omul este cu atât mai om, cu cât e mai dinaintea lui. toresc s\ aib\ „b\trâne]i feri-
s\toria civil\? spiritual [i mai spiritualizat. {i dac\ Sexualitatea, de pild\, nu o are nu- tive pe care le cuprind `n ei cei
cite, cu inim\ curat\ `mpli- doi [i pe care le declan[eaz\ [i
Oamenii aceia care fac numai c\s\- r\mâne numai la m\sura omului f\r\ mai omul, o are [i animalul [i nu se nind poruncile Domnului“.
toria civil\ nu se manifest\ ca oameni `n familie cum, le-au declan-
Dumnezeu, omul nu-i `n rostul Lui [i, poate zice c\ la animal este vinovat\, De ce sunt atâtea ca- [at [i `nainte de a se c\s\tori.
religio[i. Un om religios, care are cre- `n al doilea rând, omul la m\sura de fapt este nevinovat\, pentru c\ ani-
din]\ `n Dumnezeu nu poate s\ tr\ias- zuri de oameni neferi- Ele pot fi dep\[ite, diminuate,
aceasta este mai mult cu tendin]\ spre malul nu este la m\sura de a putea a- ci]i `n via]a de familie? gândindu-se fiecare la binele
c\ f\r\ binecuvântarea lui Dumnezeu,
el caut\ binecuvântarea lui Dum- animal. C\ nici animalul nu are o vea o responsabilitate, `ns\ omul cu a- Toate ale omului sunt la celuilalt [i s\ aib\ con[tiin]a
nezeu. {i [tim c\ binecuvântarea lui via]\ spiritual\ [i nu are nevoie de tât este mai om, cu c=t are o responsa- nivelul omului. Nefericirea c\ Domnul Hristos este `n
Dumnezeu vine prin slujba cununiei. binecuvânt\ri speciale pentru actele bilitate [i, având o responsabilitate, o vine de la neferici]i [i de la ne- mijlocul lor. Marta, când L-a
A[adar, e bucuros s\ aib\ aceast\ lui majore, totul merge a[a, de la sine. are [i `n latura aceasta. {i Biserica nu fericitori. Poate ei `n[i[i nu `ntâlnit pe Domnul Hristos,
binecuvântare prin slujba cununiei. Or, omul, fiind mai presus de animal, face altceva decât s\-l ridice pe om doresc acea fericire. Ei doresc cu prilejul `nvierii lui Laz\r,
Nu este vorba numai de o `n]elegere chiar dac\ e [i chipul animalului, c\ o- peste animal [i s\-l aduc\ ofrand\ lui s\ aib\ o via]\, dac\ se poate, I-a zis: „Dac\ ai fi fost aici,
sau de o iubire din aceasta fizic\ sau mul, a[a cum `l [tim noi [i cum suntem Dumnezeu, care l-a creat, dar l-a creat lini[tit\, dar nici nu ajung la fratele meu n-ar fi murit“. A-
chiar sufleteasc\, `ns\ f\r\ o tendin]\ noi de fapt, este purt\tor al chipului cumva ca pe o verig\ `ntre animal [i El, asta, pentru c\ nu au lini[te colo unde este Domnul Hris-
duhovniceasc\, dac\ e numai la lui Dumnezeu [i purt\tor al chipului `ntre animal [i Dumnezeu. `n suflet [i nu au dorin]a de tos de fa]\, nu poate fi ceva
a-l ferici pe cel\lalt. r\u. (Bgdan SCOR}EA)

VORBA DUHOVNICULUI

„B\rbatul este capul care conduce, femeia este inima care `nfierbânt\“
P\rinte, cum trebuie
„s\ se team\ femeia de
b\rbat“?
Dumnezeu a creat pe om
b\rbat [i femeie. I-a creat
pe amândoi odat\. B\rba-
tul este capul, iar femeia
este inima. Nici o poezie
nu-i frumoas\ dac\ nu este
femeia muz\. Femeia a fost
mii de ani roab\. Cre[tinis-
mul a ridicat femeia la locul
pe care ea `l avea prin crea-
]ie. Ceea este dureros este
faptul c\ ea, `n mod atavic,
se teme mai departe, iar
b\rbatul, tot atavic, face pe
coco[ul `n continuare. Dum-
nezeu i-a creat ca s\ nu fie
capul f\r\ inim\ [i inima
f\r\ cap. Adic\ tocmai ele-
mentele care sunt funda-
mentale pentru fiin]a uma-
n\.
Despre om, Sfântul Gri-
gorie de Nyssa spune c\ e
ceva de ne`n]eles [i cople[i-
tor. Dumnezeu are `nc\
taine ascunse cu privire la
om. Omul este singura ve-
rig\ posibil\ de leg\tur\
`ntre Dumnezeu [i crea]ie.
Lui i s-a `ncredin]at marea
r\spundere s\ suprave-
gheze `ntreaga crea]ie. Sa-
tana `ns\ lupt\ din r\spu-
teri s\-l fac\ pe om s\ nu
mai cread\ c\ e de asem\-
nare cu Dumnezeu. A[a
ne-a creat Dumnezeu, chip
[i asem\nare. Poate s\ se
zbat\ el cât dore[te, asta
nu poate s\ o desfiin]eze.
Omul este chemat la o ma-
Arhimandritul Arsenie Papacioc,
M\n\stirea „Sfânta Maria“ - Techirghiol
re r\spundere, pentru c\
are [i o mare putere. Este
singurul care, prin darul
preo]iei, ]ine locul lui
Dumnezeu `ntru totul. M\
refer la for]a vindec\toare,
la for]a marilor p\trun-
deri, a marilor taine.
Femeia trebuie s\ as-
culte de b\rbat pentru uni-
tatea [i frumuse]ea p\cii.
Pentru aceasta se spune s\
asculte femeia de b\rbat.
Dar `nainte de aceasta,
Scriptura porunce[te ca b\r-
batul s\ iubeasc\ femeia.
~n pedagogie, `n educa-
]ie, pedeapsa este util\, `n-
s\ dragostea este indispen-
sabil\. Nu exist\ s\ nu se
pun\ de acord inima cu ca-
pul. Unde nu e armonie, a-
colo este g\l\gie [i sabie.
Prin Taina Nun]ii, Dumne-
zeu a vrut s\ arate aceast\
unitate pe care Adam a a-
vut-o cu femeia sa `n para-
dis, aceea c\ au fost crea]i
odat\. ~n ziua de ast\zi, se
folose[te un cuvânt care
mie nu-mi place: jum\ta-
tea mea. Femeia nu este
jum\tatea b\rbatului. A
spune a[a `nseamn\ s\
frac]ionezi `ntr-o form\ ra-
]ional\ taina `n sine.
Poate s\ fie femeia su-
pus\ unui b\rbat vio-
lent?
Ea este liber\ s\ se des-
part\. ~n situa]ii din aces-
tea, `n care sunt zilnic tra-
gedii, nu exist\ decât dou\
variante: ori supor]i coci-
na, ori te despar]i. Pentru
c\, acolo unde e[ti, dac\ ci-
neva are un conflict per-
manent cu tine, nu spo-
re[ti. Unitatea dintre cei
doi nu este l\sat\ pentru
na[terea de copii ca scop.
Na[terea de copii este re-
zultatul iubirii, scopul este
stimularea reciproc\, b\r-
bat [i femeie, pentru mân-
tuire. Acesta este scopul
c\s\toriei.
Spunea un p\rinte:
„S\ nu iube[ti atât fe-
meia, cât s\ iube[ti
prin femeie pe Dumne-
zeu.“ Este corect\ afir-
ma]ia?
E adev\rat, pentru c\ a-
ceast\ iubire nu e p\tima-
[\. Dac\ o iei ca iubire,
pentru c\ dac\ o iei `n sens
p\tima[, adic\ s\ iube[ti o
femeie ca s\ te culci cu ea,
acesta este un accident, nu
un scop. E o mare gre[eal\
aici.
„Maica Domnului
este sup\rat\ pe cei
care nu-i cer nimic“
Dac\ un tân\r `[i cau-
t\ o so]ie, ce trebuie s\
aib\ `n vedere pentru a
face o alegere potrivi- `ncolo voi fi credincioas\“.
t\? S\ te cre[tinezi pentru ti-
Dac\ este credincios sau ne [i pentru mântuirea ta,
credincioas\. Dac\ nu este nu ca s\ te ia de nevast\
nici unul din ei credincios, sau s\-l iei de b\rbat.
atunci e târg, se m\soar\ Pentru c\ altfel acestea
for]ele [i dimensiunile ave- sunt false m\rturii.
rilor, care `nseamn\ moar-
Ce anume ar trebui
te sigur\. E nevoie de cre- s\ pun\ la temelia ca-
din]\ pentru c\ se `ntâm- sei lor doi tineri c\s\-
pl\ uneori lucruri aparent tori]i?
frumoase [i uneori `nv\lui-
te `ntr-un amar, `ncât dac\ F\r\ discu]ie, s\ aib\
un program, de[i eu nu
nu e credincios, nu poate
sunt pentru programe. Eu
s\ dep\[easc\ aceste situ-
sunt pentru permanen]e.
a]ii [i pune mâna pe m\-
ciuc\. Nu pe sabie, c\ e S\ aib\ leg\tur\ cu Dum-
prea nobil\ sabia. nezeu, cu Maica Domnului
Nu este permis ca fata care este sup\rat\ pe cei
s\ spun\ b\iatului `nain- care nu-i cer nimic. (Au-
te de c\s\torie: „De acum gustin P|UNOIU)
„So]ia nu `nseamn\
doar pl\cere [i buc\t\rie“
Care era atmosfera din familia sfin]iei voastre?
Cum se purtau p\rin]ii fa]\ de copii?
Pe când eram copil, acas\, iernile erau foarte grele.
Tat\l meu se ducea la vite, `ngrijind animalele. Erau
mari troiene. Noi, copiii, st\team `n cas\ [i, cu o cret\,
mâzg\leam u[a. Tata era foarte furios. Eu f\cusem un
cap de cal, pe Vlad }epe[, o pisic\ [i un cap de om. Tata
a `ntrebat: „Cine a f\cut asta?“ Mi-era fric\ c\ m\ va
bate. Dar tata m-a luat `n bra]e. Va s\ zic\, este nevoie
de armonie. Armonie peste tot. Unde nu este pace, este
negustorie, este asprime, interes, e instinct. Armonie nu
po]i s\ faci dac\ nu `n]elegi c\ pacea este mai mare de
patru ori decât dreptatea. Aceasta este propor]ia, dup\
Sfântul Ioan Sc\rarul. F\ pace `n familia ta. Spune :
„Las\ drag\, c\ va trece [i asta…“ [i a[a sco]i pe so] sau
pe so]ie din starea aceea `ncordat\, cauzat\ de cine [tie
ce motive sau probleme care au f\cut-o s\ fie `ncrunta-
t\. Familia, [i mai ales so]ia, nu `nseamn\ doar pl\ceri,
buc\t\rie [i atât. Mângâierea este deosebit de impor-
tant\ `n c\s\torie.
S\ v\ mai spun `nc\ ceva. Doi tineri s-au c\s\to-
rit. Dup\ nunt\, so]ia a trecut la buc\t\rie, iar el
s-a dus la munc\. Ea, aflat\ la `nceput, `nc\ nepri-
ceput\, a afumat mâncarea. „Ce o s\ zic\ Ionel când
o s\ vin\“, se fr\mânta ea. Când a ajuns acas\ so]ul,
ea a luat-o `nainte: „Ionele, am afumat mâncarea.“
„Las\, drag\, nu asta m\ intereseaz\ pe mine. De ce
]i-ai f\cut griji, `n loc s\ te gânde[ti la mine?“
La mine vin zilnic multe femei care se plâng de at-
mosfera din familiile lor, `n care so]ul face uz de pu-
tere. ~ntr-o cas\, dac\ b\rbatul este capul care con-
duce, femeia este inima care `nfierbânt\.
4 Duminic\, 6 iulie 2008
„Niciodat\ s\ nu-i vorbe[ti ei josnic, ci cu mult\ cinste [i cu iubire
Cuv=nt mult\. S-o cinste[ti [i s\ nu simt\ nevoia s\ g\seasc\ cinstire de la
al]ii; nu va fi nevoie s\ caute laudele altuia, dac\ le are pe ale tale.

de `n]elepciune S\ o preferi dintre toate, pentru frumuse]ea [i cumin]enia ei, [i s\ o

lauzi. S\-i ar\]i c\ `]i face pl\cere compania ei [i c\ preferi s\ r\mâi
`n cas\, ca s\ fii cu ea, decât s\ h\l\duie[ti prin pia]\.“

„Ce fel de `nso]ire mai e aceasta, când

femeia tremur\ `naintea b\rbatului?“
A vorbi despre familie `ntr-o lume
egocentric\, preocupat\ de
satisfacerea pl\cerilor individului,
o lume care a pierdut parc\
sensul jertfirii de sine, care se
lamenteaz\ de soarta câinilor
maidanezi, dar care accept\ cu
u[urin]\ uciderea unui copil `n
pântecele mamei sale, este o grea
misiune. Cuvintele parc\ nu-[i
mai au rostul; poate numai cele
ale oamenilor cu via]\ sfânt\ ar
mai avea [ansa de a fi primite.
Am ales - f\r\ o logic\ anume -
câteva texte despre via]a de
familie, apar]inând Sfântului Ioan
Gur\ de Aur († 407) [i Cuviosului
Paisie Aghioritul († 1994), `n
speran]a c\ acestea vor trezi
interesul cititorilor fa]\ de cei doi
p\rin]i, care le-ar putea fi
c\l\uzitori `n `n]elegerea tainei
`nso]irii b\rbatului cu femeia `n
Biseric\.

Chiar dac\ te prive[te s\ m\ g\sesc departe de

de pr. Bogdan DEDU
Sfântul Ioan
Hrisostom: „Chiar
dac\ este sup\rat\,
po]i s-o aduci la
picioarele tale“
„Vrei s\ ]i se supun\ fe-
meia precum Biserica lui
Hristos? Ai [i tu grij\ de ea,
dup\ cum Hristos de Biseri-
c\! {i chiar dac\ trebuie
s\-]i dai sufletul pentru ea,
chiar dac\ trebuie s\ fii t\-
iat `n mii de buc\]i, chiar
dac\ ai suferi [i ai p\timi
pentru ea, s\ nu te dai `n
l\turi. Fiindc\ de p\time[ti
acestea n-ai f\cut nimic din
ce a f\cut Hristos. C\ci tu,
fiind deja unit cu ea, faci a-
cestea. Acela `ns\ a f\cut-o
pentru cea care `i `ntorcea
spatele [i ~l ura. A[adar, du-
p\ cum El a adus-o cu mul-
t\ purtare de grij\ la picioa-
rele Lui pe cea care st\tea
cu spatele la El [i ~l ura [i
era lep\dat\ [i rupt\ `n bu-
c\]i, [i nu S-a purtat cu ea
cu amenin]\ri, nici cu sup\-
r\ri, nici cu fric\ ori cu alt-
ceva de acest fel, a[a s\ fii [i
tu cu femeia ta.
de sus, chiar dac\ este su-
p\rat\, chiar de o vezi dis-
pre]uindu-te, po]i s-o aduci
la picioarele tale dac\ ai
mult\ purtare de grij\ pen-
tru ea, dragoste [i bun\vo-
in]\. C\ci nimic nu este
mai tare decât aceste lan-
]uri, mai ales `ntre b\rbat
[i femeie. Pe un slujitor `l
poate cineva lega cu frica.
Ba nici pe acela, c\ci de-
grab\ va fugi de la st\pân,
`ns\ pe p\rta[a vie]ii tale,
pe mama copiilor t\i, pe
cea care este pricina a toa-
t\ bucuria ta, nu trebuie
s-o legi cu frica [i cu ame-
nin]area, ci cu dragostea [i
cu dispozi]ia iubitoare a su-
fletului. Ce fel de `nso]ire
mai e aceasta, când femeia
tremur\ `naintea b\rbatu-
lui? Ce bucurie va mai avea
b\rbatul care tr\ie[te `m-
preun\ cu ea ca [i cu o roa-
b\ [i nu ca [i cu una liber\?“
„Nu va c\uta laudele
altuia, dac\ le are pe
ale tale“
„Cuvinte de iubire s\-i
spui (so]iei)... Eu, dintre
toate, prefer iubirea ta [i
nimic nu-mi este atât de
chinuitor [i nepl\cut decât
tine. {i dac\ ar trebui s\
las toate [i s\ devin mai
s\rac decât Iov, [i dac\
m-a[ afla `n cele mai mari
primejdii, a[ suferi orice,
toate `mi sunt suportabile
cât `mi e[ti de drag\. {i
copiii `mi sunt dragi...
Niciodat\ s\ nu-i vor-
be[ti ei josnic, ci cu mult\
cinste [i cu iubire mult\.
S-o cinste[ti [i s\ nu simt\
nevoia s\ g\seasc\ cinstire
de la al]ii; nu va fi nevoie
s\ caute laudele altuia, da-
c\ le are pe ale tale. S\ o
preferi dintre toate, pentru
frumuse]ea [i cumin]enia
ei, [i s\ o lauzi. S\-i ar\]i
c\ `]i face pl\cere compania
ei [i c\ preferi s\ r\mâi `n
cas\, ca s\ fii cu ea, decât
s\ h\l\duie[ti prin pia]\.
S\ o preferi tuturor priete-
nilor [i copiilor pe care ]i-i
va da, iar pe ace[tia s\-i
iube[ti din pricina ei.“
Sfântul Ioan Hrisostom (†407)
(Sfântul Ioan Gur\ de Aur,
Omilia 20 la Efeseni) cinste [i cu mult\ dra- [irilor ei [i pentru frumu- Dac\ vom c\uta cele
goste. Cinste[te-o pe ea [i se]e, [i pentru pricepere, nepieritoare, atunci vom
nu va avea trebuin]\ s\ [i laud-o. Astfel, o vei con- dobândi [i pe cele pieritoa-
„Prefer-o pentru fie cinstit\ de al]ii, nu va vinge s\ nu dea aten]ie re, c\ci spune Scriptura:
frumuse]e [i pentru avea trebuin]\ s\ fie nici unui str\in, ci va râde «C\uta]i mai `ntâi `mp\-
pricepere, laud-o“ sl\vit\ de al]ii, c\ci se bu- de to]i ceilal]i. ~nva]-o r\]ia lui Dumnezeu [i
cur\ de cinstea [i slava frica de Dumnezeu [i vor toate celelalte se vor ad\-
„Niciodat\ s\ nu-i vor- care vine de la tine. Pre- curge toate ca dintr-un uga vou\».“ (Sfântul Ioan
be[ti (so]iei) la `ntâm- fer-o `naintea tuturora, izvor, iar casa ta va fi Gur\ de Aur, Omilia 20 la
plare, ci cu mângâiere, cu din pricina tuturor `nsu- plin\ de mii de bun\t\]i. Efeseni)

Paisie Aghioritul: „Exist\ oameni c\s\tori]i De aceea, trimite-mi un om, care

care tr\iesc foarte virtuos [i, astfel, se sfin]esc“
„- P\rinte, ce trebuie s\ r\s-
pundem tinerilor care `ntreab\
dac\ via]a monahal\ este mai
`nalt\ decât cea `n c\s\torie?
- Mai `ntâi, trebuie s\-i face]i
s\ `n]eleag\ care este menirea
omului [i care este sensul vie]ii.
Apoi, s\ le explica]i c\ cele dou\
c\i pe care le-a trasat Biserica
noastr\ sunt binecuvântate,
pentru c\ amândou\ `i pot duce
`n Rai, dac\ tr\iesc dup\ Dum-
nezeu. S\ presupunem c\ doi
oameni vor s\ mearg\ la un loc
de `nchinare. Unul merge cu au-
tobuzul pe drumul principal, iar
cel\lalt merge pe jos, pe o c\ra-
re. ~ns\, amândoi au acela[i
scop. Dumnezeu [i de primul se
bucur\ [i de cel\lalt se minu-
neaz\. R\u este numai atunci
când cel care merge pe c\rare `l
judec\ `n sinea sa pe cel\lalt,
care merge pe drumul public,
sau invers.
Este bine ca tinerii care se
gândesc la monahism s\ cunoas-
c\ faptul c\ misiunea monahu-
lui este foarte mare; trebuie s\
devin\ `nger. ~n cealalt\ via]\,
`n cer, vom tr\i ca `ngerii, a spus
Hristos saducheilor (Mt. 22, 30).
De aceea, unii tineri cu mult\
m\rime de suflet devin monahi
[i `ncep via]\ `ngereasc\ `nc\
din aceast\ via]\.
Dar s\ nu cread\ cineva c\
to]i cei care merg la m\n\stire
se [i mântuiesc, numai datorit\
faptului c\ au devenit monahi.
Fiecare om va da socoteal\ lui
Dumnezeu dac\ [i-a sfin]it via]a
pe care [i-a ales-o. Peste tot este
trebuin]\ de m\rime de suflet.
Dumnezeu nu face oameni pro-
copsi]i sau neprocopsi]i, dar cel
care nu are m\rime de suflet,
neprocopsit va r\mâne orice via-
]\ [i-ar alege. ~n timp ce acela
care are m\rime de suflet se
procopse[te oriunde s-ar afla,
deoarece harul dumnezeiesc se
afl\ cu el. Exist\ oameni c\s\to-
ri]i care tr\iesc foarte virtuos [i,
astfel, se sfin]esc. Dac\ un fami-
list ~l iube[te pe Dumnezeu [i
este atras de dragostea Lui, poa-
te dobândi o mare sporire duhov-
niceasc\. Iar odat\ cu aceasta,
`[i `nzestreaz\ copiii cu virtu]i,
creând astfel o familie bun\,
pentru care va lua `ndoit\ r\s-
plat\ de la Dumnezeu.
De aceea, fiecare tân\r trebu-
ie s\ aib\ drept scop s\ se nevo-
iasc\ cu m\rime de suflet, astfel
`ncât s\-[i sfin]easc\ via]a pe
care o va alege. Vrea c\s\torie?
S\ se c\s\toreasc\, dar s\ se
nevoiasc\ pentru a deveni un
bun familist [i s\ tr\iasc\ `n
sfin]enie. Vrea monahism? S\ se
fac\ monah, dar s\ se nevoiasc\
pentru a deveni un c\lug\r bun.
Fiecare s\-[i m\soare puterile
sale, s\ vad\ ce poate face [i, po-
trivit cu ele s\ `nainteze pe una
din cele dou\ c\i. Dac\, de pil-
d\, o tân\r\ simte c\ nu are t\-
ria necesar\ pentru a deveni
monahie, atunci s\-I spun\ lui
Dumnezeu cu smerenie: «Dum-
nezeul meu, sunt neputincioas\.
Nu pot duce via]a de monahie.
s\ m\ ajute s\-mi `ntemeiez o
familie bun\ [i s\ tr\iesc duhov-
nice[te». {i atunci, Dumnezeu
nu o va l\sa. Dac\ se va c\s\to-
ri, va face o familie bun\ [i va
tr\i potrivit cu Evanghelia,
Dumnezeu nu va cere de la ea
nimic mai mult.“
„Mam\, fii r\bd\toare!“
„- P\rinte, cum poate un fa-
milist s\ se exerseze `n lucrarea
virtu]ii?
- Dumnezeu ne d\ prilejuri de
a practiva virtu]ile. Dar mul]i,
de[i cer de la Dumnezeu s\ le
dea astfel de prilejuri, murmur\
atunci când `ntâmpin\ vreo
greutate. Uneori, de pild\, Bu-
nul Dumnezeu, din nesfâr[ita Cuviosul Paisie
Sa dragoste, voind s\-l deprind\
pe b\rbat cu smerenia [i ascul- Aghioritul (†1994)
tarea, `[i retrage harul de la fe- Sau mama cere de la Dumnezeu
meia lui, care `ncepe s\ devin\ s\-i dea r\bdare. {i chiar atunci
capricioas\ [i s\ se poarte cu as- copilul ei trage fa]a de mas\ cu
prime. Atunci, b\rbatul trebuie toate cele preg\tite pentru prânz
s\ se bucure [i s\ mul]umeasc\ [i le arunc\ jos. Ca [i cum i-ar
lui Dumnezeu pentru acest pri- spune: «Mam\, fii r\bd\toa-
lej pe care El i-l d\ ca s\ se ne- re!»“. (Cuv. Paisie Aghioritul,
voiasc\, iar nu s\ murmure. Via]a de familie)
 Duminic\, 6 iulie 2008 5
STATISTICILE DE ULTIM| OR| SUNT MAI MULT DECÂT ~NGRIJOR|TOARE
Evanghelia Num\rul copiilor ai c\ror p\rin]i sunt pleca]i la munc\ `n str\in\tate este
`n cre[tere. Ace[ti copii prezint\ grave tulbur\ri afective, depresii cronice,

de duminic\ introvertire, fric\, agresivitate, anxietate, sc\derea `ncrederii `n sine [i

`ncredere exagerat\ `n persoanele din anturaj, sentimentul nejustificat de
culpabilitate, abandon [colar sau chiar delincven]\.

Griji de familie
Evanghelia
duminicii a III-a dup\ Rusalii
(Despre grijile vie]ii)
Matei 6, 22-3 33
22. Lumin\torul trupului este ochiul;
de va fi ochiul t\u curat, tot trupul t\u va
fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul t\u r\u, tot
trupul t\u va fi `ntunecat. Deci, dac\ lu-
mina care e `n tine este `ntuneric, dar
`ntunericul cu cât mai mult!
24. Nimeni nu poate s\ slujeasc\ la doi
domni, c\ci sau pe unul `l va ur` [i pe
cel\lalt `l va iubi, sau de unul se va lipi [i
pe cel\lalt `l va dispre]ui; nu pute]i s\
sluji]i lui Dumnezeu [i lui mamona.
25. De aceea zic vou\: Nu v\ `ngriji]i
pentru sufletul vostru ce ve]i mânca, nici
pentru trupul vostru cu ce v\ ve]i
`mbr\ca; au nu este sufletul mai mult
decât hrana [i trupul decât `mbr\-
c\mintea?
26. Privi]i la p\s\rile cerului, c\ nu
seam\n\, nici nu secer\, nici nu adun\ `n
jitni]e, [i Tat\l vostru Cel ceresc le
hr\ne[te. Oare nu sunte]i voi cu mult mai
presus decât ele?
27. {i cine dintre voi, `ngrijindu-se
poate s\ adauge staturii sale un cot?
28. Iar de `mbr\c\minte de ce v\
`ngriji]i? Lua]i seama la crinii câmpului
cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. {i v\ spun vou\ c\ nici Solomon, `n
toat\ m\rirea lui, nu s-a `mbr\cat ca unul
dintre ace[tia.
30. Iar dac\ iarba câmpului, care
ast\zi este [i mâine se arunc\ `n cuptor,
Dumnezeu astfel o `mbrac\, oare nu cu
mult mai mult pe voi, pu]in credincio[ilor?
31. Deci, nu duce]i grij\, spunând: Ce
vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne
vom `mbr\ca?
32. C\ dup\ toate acestea se str\duiesc
neamurile; [tie doar Tat\l vostru Cel
ceresc c\ ave]i nevoie de ele.
33. C\uta]i mai `ntâi `mp\r\]ia lui
Dumnezeu [i dreptatea Lui [i toate aces-
tea se vor ad\uga vou\.

lor familiei de care suntem direct de procurarea celor

de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
Acest fragment evan-
ghelic poate p\rea perimat
pentru cei nefamiliariza]i
cu textul Sf. Scripturi. Prin
cuvintele de mai sus, Hris-
tos nu `ndeamn\ deloc la o
total\ nep\sare fa]\ de
greut\]ile [i problemele
vie]ii, ci cere doar o evalu-
are a priorit\]ilor acesteia.
~n termeni teologici, textul
Evangheliei se mai poate
numi `nv\]\tura despre
pronie sau providen]a di-
vin\.
Voia lui Dumnezeu,
sesizat\ `n lucruri
m\runte
Poate, mai mult ca ori-
când, `n zilele noastre pro-
viden]a divin\ adic\ pur-
tarea de grij\ a Creatoru-
lui fa]\ de crea]ie este con-
testat\, dac\ nu chiar t\-
g\duit\ total. Motivul con-
test\rii `l constituie, prin-
tre altele, marile nedrep-
t\]i ce se pot observa as-
t\zi `n lume , dar care, de
altfel, s-au f\cut remarca-
te pe tot parcursul istoriei.
~n stresul alerg\turii coti-
diene, `n vederea câ[tig\-
rii celor absolut necesare
vie]ii, suntem aten]iona]i
de Hristos s\ nu pierdem
din vedere c\ Cineva ve-
gheaz\ totu[i deasupra
noastr\. Suntem, a[adar,
anun]a]i c\ Dumnezeu
poart\ `nc\ grij\ de noi
to]i, `n toate `mprejur\rile
vie]ii, de la na[tere [i pân\
la moarte, [i ni se cere s\
avem credin]\ c\ tot ce ni
se `ntâmpl\ `n via]\, bun
sau mai pu]in bun, nu este
cu totul `ntâmpl\tor.
Se pot `ntâlni adesea `n
via]\ destui oameni care
[i-au câ[tigat [i consolidat
credin]a, mai mult datori-
t\ necazurilor [i `ncerc\ri-
lor vie]ii, decât din avanta-
jele ori binecuvânt\rile a-
cesteia. Nu de pu]ine ori,
Dumnezeu ~[i descoper\
pronia Sa, evident, pentru
cel care are ochi s\ o vad\,
chiar prin lucrurile mici,
aparent insignifiante, dar
cu urm\ri majore pentru
`ntreaga via]\. Prin cu-
vântul S\u, Hristos nu ne
`nva]\ c\ nu se cuvine s\
mai avem grija procur\rii
celor necesare vie]ii perso-
nale sau cele ale membri-
responsabili [i nici nu o-
pre[te pe cineva de la a
mai lucra, ci opre[te doar
de la grija [i goana exage-
rat\ dup\ câ[tiguri super-
flue, care ne duc `n ispita
uit\rii totale de Dumne-
zeu [i de suflet. Dup\ cum
observ\ un comentator al
textului, Domnul nu o-
pre[te pe nimeni de la a
mânca, ci de la a `ntreba
„ce vom mânca“, fiindc\ a-
[a se `ntreab\ doar cei bo-
ga]i de cu sear\: „Ce vom
mânca mâine?“ subliniind
c\ Iisus vrea, de fapt, s\-l
opreasc\ pe om de la des-
f\tarea excesiv\ [i ne`n-
frânare.
Frica pierderii
confortului
Hristos nu a venit cu
mandatul de a contesta ci-
viliza]ia [i cultura lumii, ci
doar a avertizat care pot fi
primejdiile desp\r]irii de
Dumnezeu. Dezavantajele
grijilor exagerate pentru
viitor pot duce la negarea
dragostei, a `n]elepciunii [i
a puterii lui Dumnezeu,
iar urm\rile se pot vedea
chiar aici [i acum, `n jurul
nostru. Grijile omului zile-
lor noastre nu mai sunt
deloc acelea[i cu ale unuia
din Antichitate, c\ci s-au
diversificat [i chiar ampli-
ficat. Omul modern este
expert `n a-[i crea necesi-
t\]i [i griji inutile. Când
un cuplu, spre exemplu,
nu mai dore[te s\ aib\ co-
pii, are, astfel, mai pu]ine
griji, dar afecteaz\ alar-
mant demografia ]\rii. Nu
este oare tocmai aceea[i
cauz\ a grijii exagerate
pentru viitor? Nu se pune
pretutindeni aceea[i `ntre-
bare, ce vom mai mânca [i
ce vom mai bea, sau cu ce
ne vom mai `mbr\ca, cu ce
ne vom mai cump\ra ma-
[in\, cum vom mai c\l\to-
ri sau pleca `n vacan]e [i
concedii, dac\ mai vine `n
casa noastr\ o gur\ `n
plus de hr\nit?
~n pofida abunden]ei u-
nei hrane atât de diversifi-
cate `n cele mai multe ]\ri
ale Europei, se pune foarte
acut problema demografi-
c\, tocmai din grija exage-
rat\ a cuplurilor de a nu-[i
diminua confortul [i bu-
n\starea. Chiar dac\, `n
cele mai multe, ]\ri grija
omului nu mai este legat\
necesare traiului, ci, para-
doxal, de procurarea unui
surplus cât mai mare, cea
mai grav\ problem\ cu ca-
re se confrunt\ lumea civi-
lizat\ r\mâne, mai ales
pentru tân\ra genera]ie,
slaba ofert\ pe pia]a mun-
cii, ce atrage dup\ sine di-
ficultatea g\sirii unui loc
de munc\. Prin urmare,
grijile vechi, am zice an-
cestrale ale omului, au fost
`nlocuite cu altele, poate la
fel de mari, dac\ nu chiar
mai grele.
„Ce a]i f\cut cu copiii
vo[tri?“
Ast\zi, numeroase fa-
milii sunt foarte `ngrijora-
te din cauza imposibilit\]ii
de a mai oferi membrilor
lor acel „acas\“. Cu alte
cuvinte, familia modern\
sufer\ de stres, de divizare
[i de `nstr\inarea de ea `n-
s\[i, nu de pu]ine ori din
lips\ acut\ de timp. Dac\,
`n multe ]\ri, grija pentru
procurarea hranei este la
fel de acut\ ca `n vremea
`n care vorbea Domnul
Hristos, `n altele, [i nu fa-
cem nici noi excep]ie, ve-
chea grij\ a fost `nlocuit\
cu lipsa acut\ a comuniu-
nii de via]\ a cuplurilor, pe
de o parte, [i a p\rin]ilor
cu copiii, pe de alta.
Cine poate `n]elege ma-
rea dram\ prin care trece
un copil privat, total sau
par]ial, de dragostea ma-
tern\ ori patern\? A[a
cum observa la timpul s\u
Sf. Ambrozie, [i cum o
spun de fapt [i pedagogii
moderni, un copil care n-a
experimentat vreodat\
via]a de comuniune din fa-
milie, unde s\ se reverse
asupra lui iubirea dezinte-
resat\ a tat\lui [i a ma-
mei, nu va fi nici el capabil
s\ iubeasc\ pe cineva de-
zinteresat [i cu atât mai
greu va crede vreodat\ `n
iubirea [i providen]a lui
Dumnezeu. Dac\ Hristos
ar fi din nou misionar
printre noi, consider\m c\
nu ar mai putea zice: „Nu
v\ `ngriji]i de nimic“, ci
dimpotriv\ ar zice: „~ngri-
ji]i-v\“ de c\minul vostru,
cel atât de mult expus ero-
ziunii structurale, al demi-
siei par]iale de la func]iile
lui tradi]ionale!
Degradarea lent\ [i
continu\ a raporturilor de
familie, secondat\ de cre[-
terea delincven]ei juveni-
le, cauzat\, `n bun\ parte,
[i de caren]ele educa]iei,
ca [i de exodul economic
spre ]\rile cu un mai mare
poten]ial economic, ar tre-
bui s\ dea serios de gândit
tuturor factorilor de r\s-
pundere ai ]\rii. Tranzi]ia,
devenit\ de acum cronic\,
cu toate fenomenele ei ne-
gative, cum ar fi: instabili-
tatea [i lipsa locurilor de
munc\, s\r\cia croniciza-
t\ pentru segmente destul
de mari ale societ\]ii, im-
pactul, nu `ntotdeauna
constructiv al mass-medi-
ei, exodul masiv [i conti-
nuu al p\rin]ilor `n str\i-
n\tate [i `ncredin]area, `n
cazurile mai fericite, ale
copiilor `n grija bunicilor
sau a unor familii de `m-
prumut, constituie tot atâ-
tea tragedii fizice, psihice
[i morale, `ncât se pune
marea `ntrebare: ce va fi
cu genera]iile viitoare?, iar
Domnul va `ntreba, ca `n
pilda cu talan]ii `ncredin-
]a]i spre a-i lucra: ce a]i f\-
cut cu copiii vo[tri, ce a]i
f\cut cu b\trânii vo[tri, ce
a]i f\cut cu s\racii vo[tri?
„Prea adesea so]ii
se ceart\ `n zadar,
când, dup\ cununie,
nevoile apar“
Asist\m, ast\zi, la ex-
tinderea f\r\ precedent a
factorilor ce favorizeaz\ a-
buzul asupra copiilor [i
b\trânilor, mai ales `n fa-
miliile cu venituri mici, a-
flate uneori la limita sub-
zisten]ei, [tiindu-se c\ ne-
ajunsurile materiale din-
totdeauna au degenerat `n
ne`n]elegeri conjugale, du-
p\ cum spunea [i poetul:
„Du[manul cel mai vajnic
al iubirii [i-al tandre]ii es-
te eterna lips\ [i nevoile
vie]ii; [i prea adesea so]ii
se ceart\ `n zadar, când,
dup\ cununie, nevoile a-
par“. Pe fondul instabilit\-
]ii materiale, al ne`n]ele-
gerii dintre cupluri se a-
junge adesea la dezmem-
brarea familiei sau la ne-
glijarea total\ a nevoilor
de hran\, `mbr\c\minte
ori educa]ia copiilor, la vio-
len]\, dependen]\ acut\
de alcool sau droguri. Sun-
tem convin[i c\, `n comu-
nit\]ile mai mici, mai ales
`n mediul rural, unde lu-
mea se cunoa[te mai bine,
lipsa p\rin]ilor naturali ar
putea fi mai u[or suporta-
t\, prin implicarea [i a al-
tor factori sociali sau ai
comunit\]ii locale. Statis-
ticile de ultim\ or\ sunt
mai mult decât `ngrijor\-
toare. Num\rul copiilor ai
c\ror p\rin]i sunt pleca]i
la munc\ `n str\in\tate
este `n cre[tere. Ace[ti co-
pii prezint\ grave tulbu-
r\ri afective, depresii cro-
nice, introvertire, fric\, a-
gresivitate, anxietate, sc\-
derea `ncrederii `n sine [i
`ncredere exagerat\ `n
persoanele din anturaj,
sentimentul nejustificat
de culpabilitate, abandon
[colar sau chiar delinc-
ven]\.
B\trâni bine `ngriji]i,
dar tri[ti
O alt\ mare grij\ a fa-
miliei de ast\zi ar trebui
s-o constituie protejarea
celor de vârsta a treia.
De[i declar\m solemn c\
suntem cre[tini, foarte pu-
]ini dintre noi mai [tiu po-
runca divin\ a respect\rii
p\rin]ilor.
Având ocazia s\ vizitez
câteva centre de `ngrijire a
b\trânilor din ]\ri dezvol-
tate economic, precum Ger-
mania [i Norvegia, am pu-
tut constata c\, din punc-
tul de vedere al dot\rii [i
al personalului calificat,
totul p\rea perfect. Din
p\cate `ns\, triste]ea de
pe chipurile celor asista]i
[i privirea direc]ionat\
mereu spre u[\ ori unde-
va, `n gol, m\rturisea de la
sine c\ to]i au fost rup]i cu
brutalitate din mediul lor
[i c\ nu acesta ar fi locul
cel mai potrivit [i nici r\s-
plata cuvenit\ pentru cei
care [i-au cheltuit energia
de o via]\ slujindu-[i fami-
lia [i societatea.
Slujitorii sfintelor alta-
re ar trebui s\-i con[tienti-
zeze pe enoria[i c\ sarcina
`ngrijirii celor de vârsta a
treia revine `n primul
rând propriilor familii fi-
indc\, indiferent de num\-
rul anilor, oamenii r\mân
cu acelea[i sentimente [i
au nevoie de dragoste `n
cadrul c\minului familial.
Nu `ntotdeauna banii [i
confortul material pot a-
duce [i bucurie `n via]a
cuiva. Maica Tereza de
Calcutta relateaz\ urm\-
toarele: „La Melbourne,
am mers odat\ s\-l vizitez
pe un b\trân a c\rui exis-
ten]\ era ignorat\ de to]i.
Camera sa era murdar\ [i
`ntr-o mare dezordine. Am
dat s-o cur\], dar el s-a o-
pus, zicându-mi: «las-o a-
[a, st\ bine [i a[a!». F\r\ a
insista prea mult, `ntr-un
final, m-a l\sat s\ fac ordi-
ne. ~n camer\ se afla [i un
candelabru magnific, aco-
perit de praf. «De ce nu-l a-
prinzi?», l-am `ntrebat eu.
«La ce l-a[ mai aprinde,
dac\ [i a[a nu mai vine ni-
meni s\ m\ vad\?», mi-a
r\spuns, «eu nu am ne-
voie de el». Atunci i-am
zis: «Dac\ surorile (de ca-
ritate) ar veni s\ te vad\,
l-ai aprinde?». «Dac\ a[
putea s\ aud m\car un
glas de om `n casa asta, l-
a[ aprinde». Dup\ câteva
zile, am primit de la el
acest scurt mesaj: «spu-
ne]i-i amicei mele c\ acel
candelabru pe care l-a
aprins `n via]a mea con-
tinu\ s\ lumineze».“
~n concluzie, fa]\ de
multele probleme ale omu-
lui [i ale familiei moderne,
Hristos-Domnul nu cred
c\ ar avea alt mesaj decât
cel anun]at de Evanghelie,
adic\ `ndemnul la iubire
fa]\ de semeni [i `ncredere
`n Dumnezeu. Nu trebuie
`ns\ s\ l\s\m doar `n gri-
ja providen]ei divine pe a-
proapele nostru, când pu-
tem [i noi s\-l ajut\m. Da-
c\ ni s-ar adresa nou\ a-
cum Iisus, ne-ar `ndemna
s\ ne `ngrijim de propria
familie, `n care se afl\
sanctuarul vie]ii. a
6 Duminic\, 6 iulie 2008
Interviu
Istoria Tainei Cununiei
Taina Cununiei este considerat\ a fi
una dintre cele mai frumoase slujbe
ortodoxe, dac\ nu chiar cea mai
frumoas\, dup\ Sfânta Liturghie.
Mul]imea formulelor de
binecuvântare a celor care pornesc
pe drumul familiei, eviden]ierea
tuturor locurilor biblice `n care
Dumnezeu revars\ bun\tatea Sa
asupra familiei, denot\ importan]a
Poate fi considerat\ bi-
necuvântarea protop\-
rin]ilor Adam [i Eva de
c\tre Dumnezeu prima
Cununie?
~n binecuvântarea pe
care o primesc protop\-
rin]ii `n rai, de a fi `m-
preun\, de a cre[te, a se
`nmul]i [i de a st\pâni
p\mântul, reg\sim Taina
Cununiei, taina comuniu-
nii celor doi.
~n comuniunea celor
doi din Eden reg\sim co-
muniunea pe care o vor
realiza oamenii, `n deve-
nirea lor, `n cre[terea lor,
`n Taina Cununiei, care
nu are o finalitate [i nici o
perspectiv\ pur terestr\,
ci are o perspectiv\ ve[ni-
c\ [i o finalitate `n `mp\-
r\]ia cerurilor. Taina cu-
nuniei evolueaz\, cre[te
[i se des\vâr[e[te odat\
cu evolu]ia [i cre[terea o-
mului. ~n exemplul ada-
mic putem vorbi [i despre
o involu]ie a comuniunii
celor doi, care s-a r\s-
frânt apoi asupra tuturor
oamenilor, pentru c\,
prin c\derea `n p\cat, a
avut loc o catastrof\ cos-
mic\, cu efecte [i `n co-
muniunea celor doi. Ea a
fost ref\cut\ prin venirea
Mântuitorului Hristos [i
prin minunea [i partici-
parea Sa la nunta din Ca-
na Galileii.
P\rintele Vasile Gavril\, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae“ din Bucure[ti
Interviu realizat de Ciprian BÂRA
pe care Sfin]ii P\rin]i, care au
compus aceast\ slujb\, au acorda-
t-o momentului solemn al
cununiei. Despre cum se desf\[ura
aceast\ slujb\ la `nceputurile
Bisericii [i cum a evoluat ea `n timp
l-am `ntrebat pe p\rintele Vasile
Gavril\, parohul Bisericii „Sfântul
Nicolae“ din Bucure[ti, autorul unei
teze de doctorat pe aceast\ tem\.
C\s\toria devine
Biseric\
Ce s-aa `ntâmplat deo-
sebit, acum 2000 de
ani, la nunta din Cana
Galileii, `ncât acest
moment este pomenit
ast\zi la fiecare slujb\
de cununie?
La nunta din Cana Ga-
lileii, Mântuitorul Hristos
d\ c\s\toriei o alt\ per-
spectiv\. Marcheaz\ in-
augurarea nun]ii mesia-
nice. Din acest moment,
c\s\toria este rea[ezat\
pe fundamentul ini]ial pe
care a fost binecuvântat\
de Dumnezeu, pe `mp\r\-
]ia cerurilor. Acum, c\s\-
toria devine tain\. ~l a-
vem aici pe Hristos, Mire-
le Bisercii. La nunta din
Cana, mirele [i mireasa
se unesc dup\ modelul co-
muniunii [i unirii duhov-
nice[ti dintre Hristos [i
Biseric\. Acum, avem `n
fa]\ modelul dup\ care a
fost conceput\ nunta [i,
`n acela[i timp, ne arat\
perspectiva, finalitatea [i
icoana la care trebuie s\
ajung\ unirea dintre b\r-
bat [i femeie.
Prezen]a Fiului lui
Dumnezeu [i minunea s\-
vâr[it\ de El la nunta din
Cana cap\t\ semnifica]ii
[i sens pentru `ntreaga
Biseric\, punând `nceput
„Ceremonialul tradi]ional `n primele veacuri cre[tine era respectat de fiecare familie,
`n func]ie de op]iunile sale, dar nu putea fi evitat foarte u[or, datorit\ locului pe care `l
ocupa fiecare familie `n societate. Pe lâng\ evitarea ceremonialului p\gân, `n
cre[tin\tatea primelor veacuri, apare un nou element, foarte important, binecuvântarea
pentru tineri din partea p\rintelui duhovnicesc, care era, `n acea vreme, episcopul.“
minunilor Sale [i, mai
ales, punând `nceput mi-
nunii transfigur\rii lumii.
Aici, nunta se transform\
`n Biseric\. Acum, Hristos
cheam\ nunta la o treap-
t\ superioar\ a existen]ei
sale, spre des\vâr[ire. C\-
s\toria se transform\, de
la caracterul ei privat, `n-
tr-o biseric\ `n care fiii se
vor na[te de acum nu nu-
mai trupe[te ci [i sufle-
te[te, ca fii ai `mp\r\]iei
Sale. Acesta este momen-
tul unei noi `ntemeieri a
Tainei Cununiei.
Sfântul Ioan Gur\ de
Aur a resemnificat
simbolurile p\gâne
legate de nunt\
Cum se desf\[ura cu-
nunia `n primele vea-
curi cre[tine?
Din izvoarele istorice
afl\m c\ rânduiala cu-
nuniei primelor veacuri
era simpl\, dar strâns le-
gat\ de comunitatea eu-
haristic\. Tinerii luau bi-
necuvântarea p\rin]ilor,
a episcopului, se preg\-
teau prin post [i rug\ciu-
ne, mergeau la biseric\,
participau la Liturghia
Euharistic\ [i se `mp\r-
t\[eau cei dintâi cu Tru-
pul [i Sângele Domnului.
Aceasta era pecetluirea buie s\-i cunune pe cei propiat\ de o rânduial\ a
comuniunii celor doi. care nu se puteau `mp\r- consacr\rii monahilor din
Rânduiala slujbei pri- t\[i la Sfânta Liturghie, Apus, dar lucrurile nu s-
milor cre[tini era diferit\ pentru c\ nu mai p\strau au definitivat atunci.
de cea a necre[tinilor, pri- `ntru totul rânduielile bi- O rânduial\ stabil\ e-
vind obiceiurile referitoa- serice[ti. Acest lucru se xist\ abia la sfâr[itul vea-
re la mire [i la mireas\, `ntâmpl\ pân\ `n secolul cului al VIII-lea, care este
la petrecerile ce `nso]eau al XVI-lea, când mirii se consemnat\ `n Codex Bar-
c\s\toria, preg\tirea ca- `mp\rt\[esc `ntr-o rân- berini Graecus, iar dup\
merei nup]iale [.a. duial\ separat\ de cea a aceasta, avem multe man-
Cel care a avut rolul de Liturghiei, asem\n\toare uscrise la Sinai, la Mun-
a cre[tina gesturile prelu- celei de la Liturghia Da- tele Athos [i la Vatican,
ate din tradi]ia greco-ro- rurilor `nainte Sfin]ite. A- care consemneaz\ p\r]i
man\ este Sfântul Ioan ceste informa]ii se p\s- din rânduiala Tainei Cu-
Gur\ de Aur care, prin o- treaz\ `n ]ara noastr\ `n- nuniei, dar nici unul din-
miliile lui [i prin rug\ciu- tr-un manuscris semnat tre ele nu cuprinde rân-
nile pe care le-a dezvol- de Popa Floarea, ce se a- duial\ deplin\, a[a cum o
tat, a dat noi semnifica]ii avem noi ast\zi. Abia `n
fl\, `n prezent, `n Biblio-
vestimenta]iei, inelului, teca Episcopiei Oradei. veacurile XV-XVI g\sim
cununilor [i paharului. Cu timpul, a disp\rut [i rânduiala pe care o p\s-
Ceremonialul tradi]io- aceast\ rânduial\ [i s-a tr\m [i noi ast\zi.
nal `n primele veacuri p\strat doar cea pe care o Pân\ ast\zi, s-au p\s-
cre[tine era respectat de avem noi ast\zi. trat `ns\ câteva condi]ii
fiecare familie, `n func]ie de baz\, neschimbate de
de op]iunile sale, dar nu la `nceputurile Bisericii:
putea fi evitat foarte u- Mirii `ncep din nou s\ s\ fie boteza]i, s\ fie cre[-
[or, datorit\ locului pe ca- se preg\teasc\ de tini ortodoc[i, s\ nu fi fost
re `l ocupa fiecare familie c\s\tori]i `nainte, cei doi
`n societate. Pe lâng\ evi- cununie prin tineri s\ nu fie rude pe
tarea ceremonialului p\- `mp\rt\[ire linie consagvin\, de `ncus-
gân, `n cre[tin\tatea pri- crire sau spiritual\, s\ nu
melor veacuri apare un Cât de veche este rându- fi f\cut p\cate care s\-i
nou element, foarte im- iala Tainei Cununiei ca- `ndep\rteze de la starea
portant, binecuvântarea re se s\vâr[e[te ast\zi de cre[tini ortodoc[i. ~n
pentru tineri din partea `n bisericile noastre? timp, din rânduiala pri-
p\rintelui duhovnicesc, Dezvoltarea rânduieli- mar\ s-a pierdut leg\tu-
care era, `n acea vreme, e- lor acestei Taine `ncepe ra cu dumnezeiasca Eu-
piscopul. Binecuvântarea `n veacul de aur, prin ru- haristie, `ns\ exist\ o
episcopului era un act li- g\ciuniele Sfântului Ioan tendin]\ observabil\ `n
turgic, dar [i un acord pe Hrisostom, a Sfântului ultimii ani, de revenire la
care `l d\dea episcopul ti- Grigorie Teologul. ~n A- preg\tirea prin `mp\rt\-
nerilor care trebuiau s\ fie, pus, avem, `n acela[i timp, [ire, mai ales acolo unde
`n mod, obligatoriu boteza]i. o rânduial\ a lu\rii voa- preo]ii explic\ importan-
Când s-a
a produs sepa-
lului, care este foarte a- ]a acestei preg\tiri. a
rarea Tainei Cununiei
de Sfânta Liturghie?
C\s\toriile `mp\ra]ilor
bizantini constituie do-
vezi ale faptului c\, `n pri-
mele 9 secole, cununia se
s\vâr[ea `n cadrul Sfintei
Liturghii. ~n aceast\ pe-
rioad\, c\s\toriile `mp\-
ra]ilor bizantini, care e-
rau s\vâr[ite de c\tre ar-
hiepiscopul Constantino-
polului, duc la dezvolta-
rea din punct de vedere
tipiconal a Tainei. ~n vea-
cul al X-lea, `mp\ratul
Leon al VI-lea ~n]eleptul
se c\s\tore[te pentru a
patra oar\, lucru neapro-
bat de Biseric\, printr-un
canon al Sfântului Vasile
cel Mare. Pentru a se pu-
tea c\s\tori, pentru a fi
recunocut de Patriarh [i
de biseric\ ca uns al lui
Dumnezeu, Leon cere c\-
s\toria `n afara Liturghi-
ei, c\ci nu putea primi
Sfânta Euharistie.
Din acest moment, a-
pare aceast\ nou\ situa- Volumul publicat de p\rintele Vasile Gavril\,
]ie, `n care Biserica tre- dedicat Sfintei Taine a Cununiei
 Duminic\, 6 iulie 2008 7
„Tradi]iile care sunt grupate `n jurul Tainei Cununiei pot afecta
Reportaj uneori solemnitatea [i buna desf\[urare a evenimentului din
biseric\. De aceea, [i aici, sim]ul pastoral [i calitatea de bun
organizator [i slujitor ale preotului sunt necesare.“

„Taina Cununiei trebuie explicat\ dinainte

tinerilor care vin s\ se c\s\toreasc\“
Tradi]iile populare legate de slujba
Cununiei pot afecta uneori
solemnitatea [i buna desf\[urare a
sfintei taine. Eventualele perturb\ri
ale slujbei Cununiei, provocate de
tendin]a nunta[ilor de a respecta
anumite gesturi supersti]ioase, ar
putea fi evitate foarte simplu, printr-o
catehez\ corespunz\toare a viitorilor
miri. „Odat\, la o Cununie, c=nd am
oferit tinerilor din paharul
binecuv=ntat, cineva dintre invita]i a
venit [i m-a `ntrebat: «P\rinte, dar nu-i
am\gi]i?»“. Despre cât de potrivite
sunt obiceiuri precum „c\lcatul pe
picior“, g\le]ile cu ap\ turnate `n fa]a
bisericii, bomboanele aruncate la
„Isaie, d\n]uie[te“ [i altele asemenea,
`n cadrul slujbei de Cununie, ne-a
vorbit pr. Viorel Sava, profesor de
Liturgic\ [i decanul Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din Ia[i.

Primirea Tainei Cunu- au v=rste fragede, pentru turgic\ a Facult\]ii de

niei este unul dintre cele ca, atunci c=nd vor hot\r`
mai importante momente s\ se c\s\toreasc\, s\ [ti-
din via]a tinerilor cre[tini, e exact ce trebuie s\ fac\.
dar ea este important\, `n ~ns\, preg\tirea cea mai
aceea[i m\sur\, [i pentru consistent\ [i mai siste-
via]a comunit\]ii. Spre matic\ se realizeaz\ `na-
exemplu, `n vechime, `na- inte de cununie, c=nd, `n
inte ca un b\iat [i o fat\ mod obligatoriu, preotul
s\ se c\s\toreasc\, se f\- trebuie s\ aib\ c=teva `n-
ceau anun]uri `n biseric\, t=lniri cu tinerii. {i aces-
anun]uri publice, cu cel tea nu doar `n scaunul
pu]in trei duminici `nain- spovedaniei - care, desi-
te, pentru ca `ntreaga co- gur este foarte importan-
munitate s\ participe la t\, pentru c\ orice etap\
evenimentul [i la bucuria din via]a noastr\ trebuie
respectiv\. abordat\ cu o preg\tire
Potrivit vechilor r=n- spiritual\ special\ -, ci [i
duieli, cununia se s\v=r- `n alt cadru, mai liber, `n
[ea dup\ Liturghia de du- care aten]ia lui va fi cen-
minic\, `n str=ns\ rela]ie trat\ pe preg\tirea tine-
cu aceasta, pentru ca la rilor pentru a fi buni fa-
mili[ti.
acest eveniment impor-
„{i predica rostit\ de
tant s\ participe toat\ co-
preot `n ziua cununiei este
munitatea care, mai `na-
inte, se rugase la Sf=nta important\, `ns\ atunci,
aten]ia tuturor celor pre-
Liturghie.
zen]i este orientat\ spre
Nun]ile f\cute sâmb\-
ta, urmate de petrecerile alte componente ale eve-
nimentului. Or, ceea ce le
care se prelungesc pân\
duminic\ diminea]a, când transmite preotul tineri-
lor `n scaunul spovedaniei
cre[tinii se preg\tesc de
Sfânta Liturghie, este o sau `n discu]iile particu-
lare care preced c\s\tori-
practic\ nerecomandat\.
ei, r\m=n pe termen lung.
O abordare responsabil\
Discu]iile cu preotul din partea preotului a a-
`nainte de Cununie cestor `nt=lniri pastorale
dinaintea Tainei Cununi-
pot schimba cursul ei poate schimba cursul
vie]ii vie]ii [i via]a spiritual\ a
celor doi tineri. Ca preot
Nunta este un moment de parohie, obi[nuiesc s\
care trebuie abordat cu le spun tinerilor c\, odat\
foarte mult\ grij\ pasto- cu schimbarea statutului
ral\. De aceea, preotul de social, trebuie s\-[i schim-
parohie ar trebui s\ orga- be [i starea vie]ii duhovni-
nizeze `nt=lniri [i discu]ii ce[ti“, ne explic\ pr. prof.
cu tinerii pe care `i are `n dr. Viorel Sava, decanul [i
grij\, `nc\ de c=nd ace[tia titularul Catedrei de Li-
Pr. prof. Viorel Sava: „Taina Cununiei
trebuie explicat\ dinainte tinerior care vin s\ se
c\s\toreasc\, dar [i celor care vin la
Cununie, pentru c\ ace[tia din urm\ vin
s\ se roage `mpreun\ cu tinerii [i cu p\rin]ii lor,
cu slujitorii bisericilor pentru ca familia
nou `ntemeiat\ s\ fie una cl\dit\ pe piatr\“
Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i.
~n cadrul acestor `nt=l-
niri, preotul se interesea-
z\ dac\ vreunul din cei
doi a mai fost c\s\torit,
dac\ [i-au preg\tit na[i,
dac\ na[ii, la r=ndul lor,
sunt cununa]i religios,
dac\ apar]in Bisericii Or-
todoxe. De asemenea,
preotul verific\ dac\ nu
cumva cei doi tineri sunt
rude, rude apropiate, si-
tua]ie `n care trebuie s\-i
sf\tuiasc\ s\ nu se c\s\-
toreasc\ [.a.m.d. „Apoi, a-
cum, c=nd avem o mai
mare deschidere spre Eu-
ropa [i o mai mare deschi-
dere a Europei spre Ro-
m=nia, apar situa]ii `n ca-
re un cre[tin ortodox poa-
te s\ cear\ s\ fie cununat
cu o persoan\ care apar]i-
ne altei religii necre[tine.
Acestea sunt situa]ii cu
totul [i cu totul noi, pe
care preotul trebuie s\ le
cerceteze [i cercetarea a-
ceasta se face `n cadrul
`nt=lnirilor pastorale or-
ganizate `nainte“, sub-
liniaz\ p\rintele decan.
O r\sturnare a
valorilor
Momentul nun]ii este
`nso]it de foarte multe o-
biceiuri [i tradi]ii. ~n]e-
lepciunea popular\ a sur-
prins unicitatea acestui
eveniment din via]a omu-
lui [i, de aceea, a dat na[-
tere la tot felul de obice-
iuri, unele determinând
anumite practici necano-
nice, care [tirbesc din
simbolistica liturgic\ [i
din sacralitatea momen-
tului primirii Tainei celei
mari, a[a cum Sfântul
Apostol Pavel nume[te
unirea dintre b\rbat [i fe-
meie.
„Nunta a doi tineri tre-
buie s\ fie centrat\ pe
slujba din biseric\, care
este un eveniment com-
plex. Din p\cate, uneori,
aten]ia este centrat\ pe
chestiunile secundare [i
nu pe cele esen]iale, cum
este slujba din biseric\.
Se poate `nt=mpla ca cei
ce solicit\ Taina Cununiei
s\ considere slujba din
biseric\ doar o etap\, poa-
te chiar o etap\ neesen-
]ial\, o simpl\ tradi]ie, o
conformare cu voin]a p\-
rin]ilor sau a bunicilor,
`ns\ aceast\ mentalitate
trebuie corectat\, `nv\-
]=ndu-i pe tineri c\ ceea
ce se `nt=mpl\ `n biseric\
este `ns\[i inima eveni-
mentului pe care ei `l s\r-
b\toresc. Pentru c\, a[a
cum trupul are nevoie de
inim\ pentru a pulsa via-
]a `n el, c\s\toria dintre
un t=n\r [i o t=n\r\ are
nevoie de o inim\ spiritu-
al\, care este Taina Cu-
nuniei. Uneori, tradi]ii
populare [i obiceiurile im-
puse de persoanele care
«[tiu tot», uneori [tiu mai
bine dec=t preotul, anu-
mite obiceiuri [i tradi]ii
impuse de zona din care
provin tinerii au un rol
foarte important [i sunt
respectate `n litera tipi-
cului lor, `n timp ce cu-
nunia poate fi s\v=r[it\
mai pe scurt. A[a cum `mi
cer unii credincio[i, care
doresc s\ fie punctuali la
fotograf, doresc s\ fie
punctuali la starea civil\,
`n timp ce, la biseric\, pot
s\ `nt=rz=ie [i nu trebuie
s\ se gr\beasc\, solici-
t=nd un serviciu mai pe
scurt. Deci, e vorba de o
r\sturnare a valorilor.
Ceea ce este secundar de-
vine esen]ial, iar ceea ce
este esen]ial trece `ntr-un
plan secundar“, mai spu-
ne p\rintele Viorel Sava.
„De asemenea, conti-
nu\ specialistul `n Litur-
gic\, Taina Cununiei tre-
buie explicat\ dinainte ti-
nerior care vin s\ se c\-
s\toreasc\, dar [i celor
care vin la cununie, pen-
tru c\ ace[tia din urm\
vin s\ se roage `mpreun\
cu tinerii [i cu p\rin]ii
lor, cu slujitorii biserici-
lor pentru ca familia nou
`ntemeiat\ s\ fie una cl\-
dit\ pe piatr\.“
Cum s\ transform\m
tradi]iile deranjante
`n gesturi elegante
Exist\ un obicei prin
care unii preo]i care ofi-
ciaz\ slujba cununiei, `n
momentul `n care trebuie
s\ dea celor doi miri s\
bea din acela[i pahar cu
vin binecuvântat s\ am\-
geasc\ pe tineri, adic\ s\
nu-i lase s\ bea, ci `nde-
p\rteaz\ paharul `n mo-
mentul `n care ar trebui
s\ guste din vin. Acest
gest este `mpotriva at-
mosferei create de rug\-
ciunile citite mai `nainte
[i neconforme cu rânduia-
la [i simbolistica liturgi-
c\, ducând la desacraliza-
rea momentului [i la cre-
area unei atmosfere de
teatru, de spectacol.
P\rintele profesor Vio-
rel Sava ne-a mai spus
c\, uneori, dansul ritualic
`n jurul mesei din mijlo-
cul bisericii se transfor-
m\ `ntr-un dans `nso]it
de bomboane aruncate [i
de copii t\v\li]i s\ culea-
g\ dulciurile de pe covor.
~n rândul obiceiurilor ne-
conforme cu slujba sfânt\
[i cu atitudinea recoman-
dat\ când ne afl\m `n ca-
sa Domnului se includ [i
acele c\ld\ri cu ap\ de la
u[a bisericii, `n care na[ii
ori mirii trebuie s\ pun\
bani [i s\ le r\stoarne.
Al]i preo]i au obiceiul de
a lega cu o batist\ alb\
mâinile celor doi tineri `n
timpul celei de a treia ru-
g\ciuni, ori chiar de a pu-
ne miere `n paharul bine-
cuvânt\rii, `n loc de vin,
pentru ca via]a celor doi,
„s\ fie mai dulce“.
„Tradi]iile care sunt
grupate `n jurul Tainei
Cununiei pot afecta une-
ori solemnitatea [i buna
desf\[urare a evenimen-
tului din biseric\. De a-
ceea, [i aici, sim]ul pasto-
ral [i calitatea de bun or-
ganizator [i slujitor ale
preotului sunt necesare.
~i pov\]uiesc din timp pe
tineri ca, `n momentul `n
care se ofer\ dulciurile -
ele vor s\ scoat\ `n evi-
den]\ bel[ugul pe care `l
doresc invita]ii familiei
nou `ntemeiate -, s\ nu le
`mpr\[tie prin biseric\,
provoc=nd foarte mult\
dezordine, agita]ie [i pu-
n=ndu-l pe invitat `n si-
tua]ia de a le culege de pe
jos, ci s\ le ofere elegant,
dintr-un co[ frumos pre-
g\tit. Astfel, se evit\ tul-
burarea, iar o tradi]ie ca-
re ar perturba momentul
solemn poate s\ se trans-
forme `ntr-un gest elegant
[i discret“, este convins
parohul Bisericii „T\ierea
Capului Sf=ntului Ioan
Botez\torul“ din Ia[i.
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
C\lcatul pe picioare:
„un gest total
nepotrivit“
Sunt, de asemenea, al-
te gesturi care nu trebuie
s\ se fac\ [i pe care preo-
tul trebuie s\ le elimine
din start. De exemplu, ti-
nerii obi[nuiesc s\ se cal-
ce unii pe al]ii pe picioa-
re, chipurile pentru a-[i
impune autoritatea unul
asupra celuilalt, la mo-
mentul `n care se c=nt\
cele trei tropare, `nconju-
r=ndu-se masa din mijlo-
cul bisericii pe care se a-
fl\ Sf=nta Evanghelie.
„Un gest total nepotri-
vit `ntr-un moment sf=nt
[i care nu este nici `n spi-
ritul familiei cre[tine, un-
de nici unul nu trebuie s\
domine pe cel\lat, unde
nici unul nu este st\p=nul
`n familie, ci este partea
cealalt\ a celuilalt. De a-
semenea, `mi amintesc c\,
odat\, la o cununie, c=nd
am oferit tinerilor din pa-
harul binecuv=ntat, cine-
va dintre invita]i a venit [i
m-a `ntrebat: «P\rinte,
dar nu-i am\gi]i?» {i
atunci, la sf=r[itul slujbei,
am c\utat un moment
potrivit [i am explicat c\
biserica nu este locul `n
care `i chem\m pe tineri
s\-i am\gim, ci `i chem\m
s\ le binecuv=nt\m leg\-
tura, ca ei s\ aib\ o via]a
binecuv=ntat\. De altfel,
c=nd le oferim tinerilor
din paharul binecuv=ntat,
la stran\ se c=nt\ «pa-
harul m=ntuirii voi lua [i
numele Domnlui voi
chema». {i aceast\ c=n-
tare se refer\ la faptul c\,
`n momentul acela, tinerii
ar tebui s\ ia din Sf=ntul
Potir Sf=nta ~mp\rt\[a-
nie [i nu doar din paharul
cu vin binecuv=ntat. Deci,
unii doresc s\ fie am\gi]i,
astfel `nc=t totul s\ se
transforme `ntr-un spec-
tacol, `ntr-un moment de
veselie, de divertisment,
iar preotul care [i-ar per-
mite s\ fac\ acest lucru
s\v=r[e[te un act foarte
grav, pentru c\ el `nsu[i
banalizeaz\ [i batjocore[-
te cele sfinte“. a

8 Duminic\, 6 iulie 2008
Reportaj
Nun]ile Bucovinei de alt\dat\
Acum 50 de ani, `n nordul Moldovei, tradi]iile [i
obiceiurile de nunt\ erau p\zite cu credin]\ [i
devotament de b\trânii satului. Ast\zi, doar cei
`n vârst\ `[i amintesc cele mai importante
secven]e ritualice ale unei nun]i autohtone, pe
când tinerii ignor\ cu des\vâr[ire `ndemnurile
bunicilor. Cu ajutorul acestora din urm\, am
reu[it s\ reconstituim din amintiri, documente
[i fotografii o nunt\ tradi]ional\ din Bucovina,
de acum jum\tate de secol.
de Raluca BRODNER
„Stra[nice nun]i mai
erau pe timpuri tu, Ilea-
n\! Amu’ tradi]iile au
cherit cu t\tu’, tinerii nu
mai [tiu a ]âne obiceiurile
str\bune“, spune cu p\-
rere de r\u m\tu[a Mar-
gareta, ascuns\ de soare-
le mun]ilor la umbra unui
mesteac\n b\trân.
„D’ap\i, amu’ s-o tea-
huit cu t\tu’ lumea asta
la cap“, replic\ a lehami-
te tanti Ileana.
S-au g\sit s\ sporov\-
iasc\ `ntr-o duminic\ pe
la amiaz\, de dorul amin-
tirilor, `n Poiana lui Boi-
ciuc, lâng\ apa Moldovi-
]ei, locul `n care limbile se
dezleag\ mai u[or, iar
pove[tile mai triste sau
mai vesele umbl\ slobode
de la o gur\ la alta.
„Iu, iu, iu, c\ repede
mai fug anii i[tea [i râd
de noi de s\ prapadesc.
Parc\ ieri am fost [i noi
mirese“, `[i aminte[te
m\tu[a Margareta cu
ochii arunca]i tocmai h\t,
departe, pe dealu’ Vasile,
`n cl\ile de fân proasp\t
cosit.
Femeile se `ntrec `n a
povesti obiceiurile nun]i-
lor bucovinene cu peste
50 de ani `n urm\, [i tare
`mi place s\ le privesc [i
s\ le ascult graiul mol-
com. Cu fiecare poveste
`ntineresc [i se transfor-
m\ `n miresele de alt\da-
t\, frumoase [i rumene `n
obraji.
Pe]itul mirilor din
Poiana lui Boiciuc
Povestitoarele nu apu-
c\ bine a se aprinde `n
iure[ul cuvintelor, c\
sunt `ntrerupte de `nv\-
Drumul spre cununie. ~n prim-plan, mireasa, `nso]it\
de na[i [i v\t\jei, iar `n planul secund, alaiul de nunt\
]\toarea din sat. Ilaria
Pu[c\ [tie de la str\bu-
nica ei povestea mirilor
din Poiana lui Boiciuc.
„Cine n-a auzit de Ileana
[i Gheorghe Halip din
Vatra Moldovi]ei? Ileana,
nepoata chiaburului Boi-
ciuc, `nfiat\ spre a-i mo[-
teni sutele de hectare de
p\dure [i fâna]. Ileana,
aprig\ femeie, hu]ulc\
din p\r]ile locului, `nc\
din vremea când era fat\
mare cosea al\turi de
b\rba]i, `ngr\dea cl\ile ca
s\ nu fie mâncate de s\l-
b\ticiuni, pl\m\dea co-
zonaci rumeni, cu vanilie
[i rom, [i tare-i mai pl\-
ceau petrecerile“, `[i `n-
cepe d\sc\li]a povestea.
Când au mers p\rin]ii
lui Gheorghe, români din
neam `n neam, la casa
Ilenei, `n pe]it, a fost o
adev\rat\ s\rb\toare: s-
a f\cut mas\ bun\, cu bu-
cate, b\utur\ [i jocuri
`nvârtite din acordeon, de
s-a adunat tot satul [i s-
au veselit to]i al\turi de
p\rin]i, rude [i viitorii
miri.
Logodna, prilej de
socoteli [i târguieli
Tot atunci, p\rin]ii au
„giuruit“ (n.r. promis) `n
fa]a martorilor cât p\-
mânt [i câte animale vor
primi tinerii, ca s\ por-
neasc\ cu dreptul `n via-
]\. Au stabilit n\na[ii,
buc\t\reasa, v\t\jeii
(n.r. cavalerii de onoare)
[i dru[tele (n.r. domni[oa-
rele de onoare), precum [i
muzica [i data la care a
avut loc nunta.
„Gheorghe, venit din
p\r]ile Marginei, era
habotnic din fire. ~i râdea
inima când a aflat atâta
CM
YK
l\rgime `n st\pânirea lui
[i nu s-a putut ab]ine s\
nu cinsteasc\ mul]imea
adunat\ ca la urs cu
holerc\ (n.r. rachiu) din
cea mai bun\“, continu\
`nv\]\toarea Pu[c\.
Ileana era fericit\ [i
atât de frumoas\ cu co-
roni]a din flori m\runte,
albe, a[ezat\ pe cap, de
care atârnau panglici
lungi multicolore, pur-
tat\ a[a cum era obiceiul
prin p\r]ile locului [i `n
ziua nun]ii, `ncât to]i
ziceau c\ sem\na cu o
cr\ias\ a mun]ilor.
Petrecera de logodn\
s-a terminat târziu `n
noapte, când la lumina
opai]ului un mo[neag
[ugub\], nelipsit de la
nun]ile din sat, a unit
mâinile mirelui cu ale
miresei, le-a legat cu o
n\fram\, [i a zis: „B\ga]i
bine de seam\ amu, c\ nu
e lucru de joac\ aceasta.
S\ v\ lua]i [i s\ v\ ]ine]i
amu toat\ via]a. S\ cin-
sti]i pe b\trâni, s\ da]i
sama p\rin]ilor vo[tri [i
s\-i asculta]i pe dân[ii.“
Mirii invitau
oamenii la nunt\
~n prima zi de logodn\,
tinerii se porneau s\ in-
vite oamenii din sat la
nunt\. M\tu[a Margare-
ta nu `[i poate `nfrâna
amintirile [i recit\ saca-
dat:
„Bun\ sara, bun\ sara,
V-o poftit jupânu' mire
[i jupâneasa mireas\,
{i socrii cei mari,
{i v\ poftim [i noi
Dac\ ave]i gust [i bun\
pl\cere,
S\ veni]i la nunt\
{i la pahar“.
„A[e gr\iau v\t\jeii
sâmb\t\ seara, `nainte de
nunt\. Aiasta era stri-
gatura cu care invita
lumea la nunt\. Cât timp
]inea logodna, mirii me-
reau din cas\ `n cas\ la
oameni [i st\ruiau cu
mult respect pe lâng\
dân[ii s\ vin\ la nunt\. La
na[ trebuia s\ mergi de
vreo trei-patru ori cu o
sticl\ de holerc\ [i un co-
lac frumos. La fel se merea
si la p\rintele“, spune
dintr-o suflare m\tu[a.
~n Bucovina, este tra-
di]ia ca na[ii de cununie
CM
YK
sa fie aceea[i cu na[ii de
botez ai mirilor. Dac\ se
face nunt\ mare, [i pre-
ten]iile sunt la fel de
mari, iar banii `n pung\
pe m\sur\, mirii `[i aleg
cât mai mul]i na[i.
Ast\zi, ca [i `n trecut, se
poate ajunge la un num\r
record de 20-24 de na[i.
Costum tradi]ional,
ve[mântul de
s\rb\toare al mirilor
M\tu[a Margareta
spune: „Frumu[\i mai e-
rau mirii `mbr\ca]i `n
costum na]ional. Mirile
purta c\ma[\, i]ari, brâu
de `ncins sau curea, c\-
me[e pe dedesubt, cusut\
pe pânz\ de cas\. Mirea-
sa era `mbracat\ cu un
combinezon pe dedesubt,
mai purta catrin]\ [i
bârne]. La gât, `i atârna
un tulpan (n.r. basma)
mare, scump cât o vac\
bun\ de lapte, pe care `l
purta tot timpul nun]ii [i
cu care `[i `nf\[ura capul
la nunta de a doua zi,
cum se zicea atuncea. Din
momentul aceala, c`nd i
se punea fetii baticul pe
cap, era de-a fumeilor.
Tulpanul era jucat [i stri-
gat, se chiuia [i se striga
de-]i era mai mare dra-
gul. Mirii erau `nc\l]a]i
cu opchinci cu a]\ din
lân\ `nnodat\, f\cu]i din
piele de porc.“
Pân\ la cununie, mi-
reasa trebuia s\ se `ngri-
jeasc\ s\ coase mirelui [i
socrilor ve[minte noi, tra-
di]ionale. Piesele mari de
vestimenta]ie erau lu-
crate cu mult timp `nain-
te de femei pricepute. Cu-
s\tura (n\cinal\) se lucra
manual [i era foarte
dichisit\. Viitoarea mi-
reas\ era ajutat\ de dru[-
te, care coseau v\t\jeilor
n\fr\mile (simbolizau
darul din partea domni-
[oarelor de onoare pentru
cavalerii de onoare; o bu-
cat\ de pânz\, `n patru
col]uri, dintre care doar
trei erau cusute) cu care
ace[tia `[i `mpodobeau
be]ele (f\ceau parte din
arsenalul portului de
nunt\) „`nchistrite“ (n.r.
ornate) [i `nf\[urate `n
m\tase fin\. N\fr\mile
erau folosite ca suport
pentru colacul miresei
sau `n jocul v\t\jeilor, un
joc b\rb\tesc care se juca
`n curtea miresei, `nainte
ca mirii s\ mearg\ la cu-
nunie.
Drumul mirelui pân\
la casa miresei
Mirele era `nso]it de
p\rin]i, rude, nunta[i [i
se `ndreptau spre casa
miresei, flanca]i de v\-
t\jeii c\l\ri. Rolul aces-
tora din urm\ era unul
bine definit: ajutau la or-
ganizarea petrecerii (`n
noaptea nun]ii, c\rau,
serveau la mas\) [i con-
duceau mireasa de bra] la
cununie. Dac\ distan]a
pân\ la casa miresei era
mare, mergeau `n c\ru]e
de lemn, trase de caii cei
mai frumo[i, preg\ti]i de
s\rb\toare - `mpodobi]i
cu canafi ro[ii la urechi,
Neculai [i Reghina Chiru] au f\cut nunta
`n urm\ cu 50 de ani, dup\ tradi]iile
[i obiceiurile bucovinene de demult
sau cu zurg\lai, dac\ era
iarn\.
Odat\ ce mirele ajun-
gea la casa miresei, dru[-
tele ascundeau mireasa [i
trimiteau `n `ntâmpina-
rea alesului o bab\ deghi-
zat\, urât\ [i `ns\rcinat\
pe deasupra. Aceasta se
tot ]inea dup\ mire [i in-
sista s\ o accepte de so]ie,
spre amuzamentul celor
prezen]i. Mirele nu reu-
[ea s\ scape nicicum de
falsa mireas\ decât `n
momentul `n care i se
d\deau câ]iva „gri]ari“
(n.r. bani) [i o sticl\, dou\
de „holerc\ cu sacaric\“.
Jucatul zestrei
Tanti Ileana nu se las\
mai prejos [i `ncepe s\
strige [i s\ chiuie s\ se
aud\ `n toat\ Poiana:
„A[a-i mama cu feciori,
~[i `mple casa cu flori;
Dar mama care-i cu fete
Nec\je[te, face zestre,
Toat\ casa-[i pustie[te.“
Spune c\ pe vremea ei
mirele trebuia s\ aib\
cas\, iar, ca fat\, trebuia
s-o „`mbreci“. Din lada de
zestre a fetei nu aveau
voie s\ lipseasc\ [terga-
rele cusute, dantelele
pentru cear[afuri, ]oalele,
cuverturile, macaturile,
covoarele de pere]i, ]oa-
lele de petice.
„Perinu]i nu prea a-
vem,
C\ noi gâ[te nu ]inem,
Noi [edem lâng\ to-
loac\,
Gâ[tele uliu le-ndoap\.
Scor]\rele nu-s prea
multe,
C\ ni-s oile la munte.
Scor]\relu cel de buci
De puzderii abia-l duci.
S-o uscat alunele,
S-o g\tit minciunile.
Da]i feciori, cu mâna-n
lad\,
C\ minciunile-s gr\-
mad\.“
Tanti Ileana nu con-
tene[te cu explica]iile:
„Dac\ mireasa era mai
hâd\ (n.r. urât\), zestrea
era mai bun\. Masa mire-
sei dura cam o or\.
Numai spun c\ fiecare
[terg\ra[, scor]i[oar\ din
zestre se giuca, se chiuia
[i se veselea lumea de nu-
ma-numa.“
~nainte de cununie,
tinerii `[i cereau
iertare `n fa]a
p\rin]ilor
Dup\ ce se juca zes-
trea, `nainte de a merge
la cununie, un gospodar
cu tact oratoric spunea
iert\ciunea. Era momen-
tul cel mai `nc\rcat de
semnifica]ie, al\turi de
slujba religioas\, mo-
ment care se mai p\strea-
z\ [i ast\zi. P\rin]ii sunt
a[eza]i pe scaune, iar
mirii, `ngenunchia]i `n
fa]a lor, pe perne, ascult\
cele spuse de b\tr=n:
„Mirii stau `nge-
nunchia]i
Cu ochii `n gios pleca]i.
Dumneavoastr\ s\-i
ierta]i
Poate au gre[it vreo-
dat\
C\tre mama, c\tre
tat\!
Fata sup\r\ pe mama,
Poate f\r\ s\-[i dea
seama,
Iar b\iatul c\tre tat\
Mai r\spunde câteo-
dat\.
Iar\ doamna soacr\
mare
Nu fie cu sup\rare!
Poate nora mai gre-
[e[te pân\ se obi[nuie[te,
~i trebuie mult\ r\b-
dare s\-mpace pe fiecare.
Soacra-i t`n\r\ [i-i
tare,
Gura-i merge bini[or,
mai bate [i din chicior.
Diminea]a-i mare
sfad\.
Somnoroas\ când se
scoal\,
Mai scap\ pe gios o
oal\
S\ vad\ soacra ce face
De r\cne[te ori se face.

Duminic\, 6 iulie 2008
……..
S\ cânte [i s\ vuiasc\
Muzica mul]i ani tr\-
iasc\
{i s\ pornim cu Dum-
naz\u la cununie.“
Viitorii so]i s\rut\ mâ-
na p\rin]ilor, cânt\ mu-
zica de jale, [i se ridic\.
Mireasa arunc\ `n cruce
cu pâine [i sare `n mul-
]ime, s\-i fie drumul des-
chis [i lini[tit al\turi de
alesul ei.
Cununia [i dansul
miresei
~nainte de participa la
slujba cununiei, mirii
erau `nso]i]i spre biseric\
de un `ntreg alai, prece-
dat de muzican]ii care
asigurau buna dispozi]ie
[i entuziasmul nunta[ilor.
Mireasa, `nso]it\ de v\tafi
[i fl\c\i, era secondat\ de
mirele, `nconjurat de fete
[i de dru[te. ~n spatele lor
urma mul]imea, `n frunte
cu socrii [i n\na[ii. V\tafi
c\lare chiuiau [i cinsteau
pe cei care st\teau [i
priveau cu gurile c\scate
de pe margini, vestind
`ntregii comunit\]i s\te[ti
despre `mplinirea ceremo-
nialului.
Slujba religioas\ dura
o or\. Ileana `[i aminte[te
c\ „verighetele pe care le-
o citit p\rintele le-am
luat de la ]igani. Era un
material care se p\stra
galben cât timp ]inea cu-
nunia. B\rba]ii mai mon-
turo[i cum erau, trebuia
s\ le poarte de grij\ tot
femeia, s\ le tot strâng\
inelul. Al meu o pr\p\dit
inelul de când o g\tit pa-
rintele slujba [i pân\ la
icoane, când s\ ne `n-
chin\m. {i nu l-a mai g\-
sit. {i ne-am dispar]ât, n-
am tr\it. Trii luni am fost
amândoi [i atât.“
Când li se puneau veri-
ghetele pe degete, mirele
[i mireasa se c\lcau pe pi-
cior, crezând c\ astfel `[i
vor putea asigura supre-
ma]ia `n c\snicie. La `n-
conjuratul mesei din bise-
ric\, `n timpul ce se cânta
„Isaie d\n]uie[te“, câteva
dintre nunta[e, dimpre-
un\ cu na[ii, aruncau
bomboane [i grâu ca s\ le
mearg\ bine mirilor `n
c\snicie. Tot `ntr-o not\
supersti]ioas\, se desf\-
[ura [i ritualul `ngera[u-
lului cu lumân\ri, legat
cu lan] de sus, ca un can-
delabru. Babele mergeau
[i-l analizau `ndeaproape;
dac\ `ngera[ul st\tea
drept, tinerii erau sorti]i
unui trai bun, dac\ nu,
erau erau predispu[i cer-
turilor [i ne`n]elegerilor.
Dup\ cununie, to]i se
prindeau `n dansul mire-
sei, chiar, acolo, `n fa]a
bisericii.
„Am f\cut masa mare
`n patru camere, ca
s\ nu `nstr\in\m
nimic de acas\“
„Ie[i afar\, soacr\ ma-
re
}i-am adus piept\n\-
toare
Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz;
Radio TRINITAS
Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz; Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz;
Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita - Gheorghieni - 93,00 Mhz; Târgu Neam] - 106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
„~nainte de participa la slujba cununiei, mirii erau `nso]i]i spre biseric\ de un `ntreg alai, precedat
de muzican]ii care asigurau buna dispozi]ie [i entuziasmul nunta[ilor. Mireasa, `nso]it\ de v\tafi [i
fl\c\i, era secondat\ de mirele, `nconjurat de fete [i de dru[te. ~n spatele lor urma mul]imea, `n
frunte cu socrii [i n\na[ii. V\tafi c\lare chiuiau [i cinsteau pe cei care st\teau [i priveau cu gurile
c\scate de pe margini, vestind `ntregii comunit\]i s\te[ti despre `mplinirea ceremonialului.“
{i te-a piept\na pe cap
C-o bucat\ de lemn de
fag.
{i te-a piept\na din
plin
C-o bucat\ de lemn de-
arin.
{i te-a piept\na fru-
mos,
Cu p\ru smocuri pe jos.“
Cu voie bun\ [i mult\
veselie, astfel `ncepea os-
p\]ul mult a[teptat, nu
`nainte de a gusta, dim-
preun\ cu mirii, din pâi-
nea [i sarea servite de bu-
c\t\reasa [ef\ la intrarea
`n cas\. Erau stropi]i de
trei ori cu agheazm\ [i cu
boabe de grâu, s\ fie
boga]i [i s\n\to[i. Tot
atunci, mireasa primea de
la v\t\jei un colac, pe care
`l rupea `n patru [i-l
arunca `n cele patru p\r]i.
Colacul miresei trebuia s\
fie foarte dulce, era ro-
tund, rumen [i uns pe dea-
supra cu miere de albine.
La intrarea `n sala
osp\]ului, soacra mic\ `i
stropea pe to]i nunta[ii cu
agheazm\, `i servea cu
un pahar de b\utur\, [i le
ura tuturor:
„Cele bune
S\ s-adune,
Cele rele
S\ se spele!“
„Noi am f\cut masa
mare `n patru camere. Se
spunea c\ nu trebuie s\
se `nstr\ineze nimic de
acas\. Am avut fanfar\
din partea }\rii - trom-
boane care sunau [i se
auzeau `n t\ti camerele,
vioar\, acordeon. {i se
zbenguiau ghe]ii oameni
[i s\reau...“, poveste[te
amuzat\ tanti Ileana.
Special pentru marele
eveniment, gazdele t\iau
cele mai grase [i mai fru-
One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
moase vite [i p\s\ri din
ograd\. Mâncarea era pe
s\turate [i foarte gus-
toas\, preparat\ din cele
mai proaspete alimente.
Se servea ciorb\ de peri-
[oare, friptur\, cu pâine
`mpletit\ de cas\, iar cior-
ba de potroace se d\dea a
doua zi, când se f\cea
„`ntors\tur\“ (dup\ ce se
odihneau, invita]ii conti-
nuau petrecerea a doua
zi). B\utura se fierbea
toat\. Preferata nunta-
[ilor era „holerca cu saca-
ric\“, combinat\ cu berea
de cas\, fiart\ cu hamei
sau orz. Bacarelele (pr\ji-
turile) se coceau la „cup-
tior“, se f\ceau din untur\
de porc [i nu erau atât de
diversificate ca `n zilele
noastre. Se serveau cop-
turi cu bostan, pampu[te
(gogo[i), foi cu mac [i
brânz\.
Strig\turile animau
spiritul petrecerii
~n timp ce dansau, b\r-
ba]ii strigau:
„Urât\-i femeia mut\
Care nu cânt\ la nun-
t\,
Nici nu cânt\, nici nu
joac\,
Numai [ade [i se-
ndoap\.
Da’ eu joc, [i beu, [i cânt,
C\ de asta-s pe p\m`nt;
C\ rachiul n-are câl]i
S\ r\mâie printre
din]i.“
{i continuau:
„De-ar da Dumnez\u
ploi]\,
S\ se fac\ o b\lti]\,
S\ se spele v\t\jeii,
C\-s cu rap\n ca pur-
ceii!“
CM
YK
Ileana [i Gheorghe Halip, `n Poiana lui Boiciuc nu pot uita de respectul
Când venea rândul fe-
meilor, acestea nu se d\-
deau `n l\turi s\ strige:
„Mireas\, mirele t\u
La t\ti le-a p\rea r\u,
Numai mie `mi pare
bine
C-a vine `n sat cu mine
{-a mai da [i pe la mine.“
~nchinatul paharului
dulce [i furatul
miresei
Ora]ia pentru dar sau
„`nchinatul paharului
dulce“ era o improviza]ie,
spus\ de unul dintre nun-
ta[i, care se adresa mai
`ntâi mirilor, socrilor, na-
[ilor [i apoi nunta[ilor.
„Se `nchin\ doi tineri
cu un cavaler de vin
Vinul de la Odobe[ti
La pung\ s\ te chi-
puie[ti
Cât te las\ inima s\
d\ruie[ti...“
„Nunta[ii strigau `n
gura mare, s\ aud\ toat\
lumea, câ]i bani d\deau.
O sam\, mai glume]i, se
mai giuruiau (n.r. promi-
teau), c\ le-a da mirilor o
vi]ic\, când a f\ta vaca,
c\ le-a da o mielu]\. Spre
sear\, se aprindeau l\m-
pile… nu era curent elec-
tric pe-atunci. Era mai
`ntuneric, `i drept, dar
nunta era tare veseloa-
s\“, ]ine s\ precizeze m\-
tu[a Margareta.
Ca [i `n zilele de ast\zi,
exista [i pe vremuri obice-
iul cu furatul miresei:
„Tat\l meu a fost cununat
cu Aritina lu’ Valerian [i
i-o furat mireasa, [i când
i-o adus-o, nu a mai vrut-
o. S-o stricat nunta, s-o
CM
YK
dispar]it [i n-or tr\it“,
spune tanti Ileana.
~mbroboditul miresei
[i darul pentru
socrii mari
Dup\ joc [i voie bun\,
urma `mbroboditul mire-
sei:
„Nev\stuic\ tân\r\,
Cu tulpan de cânep\,
Dup\ ce-i `mb\trâni
Ti-i face cum `i pofti!“
Capul miresei era aco-
perit cu tulpanul pe care
`l purta la gât tot timpul
nun]ii, iar mirelui i se pu-
nea pe cap p\l\rie. Socrii
mari primeau, la rândul
lor, straie noi de la nor\:
„Soacr\ mare, vin\-ncoa
{i-i vedea ce-i c\p\ta;
O c\ma[\ cu alti]e,
Pânz\tur\-n nou\ i]e;
{-un tulp\nel (n.r. n\-
fram\) de satin,
Brâule] cusut cu fir,
Brâule] cu flori b\tute,
Cu izvodul de la mun-
te;
9
Catrincioar\ cu trei
fire,
S\ tr\ie[ti cu nora
bine.
M\rgelu[e la grumaz,
Ciuda la u[\ s-o la[i.“
Finalul nun]ii era mar-
cat printr-o strig\tur\ -
semnalul oficial de ple-
care al alaiului:
„Hai s\ scoatem dan]u-
afar\
C\-i destul de-alalt\-
sar\;
De când joc, a[ juca
iar\,
De ce beu, a[ tot bea
iar\,
De ce cânt, tot a[ cânta
{i pe la nun]i a[ umbla!“
La o s\pt\mân\ dup\
nunt\, tinerii mergeau la
„bisericit“, cu lumân\rile
de la cununie, pentru a
primi binecuvântarea pre-
otului. P\rin]ii miresei
preg\teau o mas\ mare, la
care erau invita]i na[ii, so-
crii mari [i rudele apropia-
te, prilej de `nt\rire a rela-
]iilor dintre familii.
„Tinerii nu se
desp\r]eau a[a
repede ca acum.
Era ru[ine. R\bdau“
Femeile povestitoare
pe care `l aveau tinerii fa-
]\ de p\rin]i. Li se supu-
neau necondi]ionat [i le
respectau deciziile, chiar
[i atunci când dorin]ele
lor nu coincideau cu cele
ale b\trânilor.
„Tinerii nu se desp\r-
]eau a[a repede ca acum.
Era ru[ine. R\bdau“,
spune m\tu[a Margare-
ta. Fata era bun\ de m\-
ritat dac\ [tia s\ fac\
treab\ `n gospod\rie [i la
munca câmpului. Era
regula c\ o fat\ este bun\
de m\ritat de la 20 de ani
`ncolo. „Nu te cununa
preotul dac\ nu erai mai
coapt\. Barbatul era mai
mult musafir acas\, fe-
meile erau acelea care
duceau greul `n cas\. El
câ[tiga banii, iar dac\
merea `n crâ[m\, trebuia
s\ mearg\ femeia cu
mâncare la el, ca s\-i fie
bine, s\ nu-l deranjeze cu
nimic. Femeia era so-
cotit\ ca rob. F\cea copii
mai mul]i, câ]i d\dea
Dumnezeu… [apte, zece,
doisprezece. Credin]a era
mai mare. {i poate de as-
ta era [i mai mult\ lini[te
decât acum“, `ncheie, cu
experien]a ei de-o via]\,
tanti Ileana. a
Radio TRINITAS
10
Interviu
Lidia St\niloae: „Doresc tuturor copiilor s\ fie
Familia este [coala unde `nv\]\m
iubirea fa]\ de so]i, fa]\ de copii,
fa]\ de Dumnezeu. Calea vie]ii
conjugale este plin\ de lumin\, de
frumuse]e, dar de multe ori, trece
[i prin necazuri. Tr\ind `mpreun\,
fiecare membru al familiei caut\
s\ se sacrifice pentru cel\lalt [i
s\ se bucure de prezen]a lui.
de Augustin
P|UNOIU
Cum era atmosfera din
familia p\rintelui
Dumitru St\niloae?
A povesti despre atmo-
sfera dintr-o familie nu se
poate rezuma la câteva
propozi]ii tip, pe care le
`ntâlnim `n reviste care
se vând cu succes la
chio[c. A vorbi despre at-
mosfera dintr-o familie
presupune a ]ine seama
de persoanele care alc\-
tuiesc acea familie, de
gradul lor de cultur\, de
caracterul, de convinge-
rile lor, de circumstan]ele
`n care au tr\it sau tr\-
iesc, de evenimentele ca-
re le-au marcat existen]a.
{i, mai cu seam\, despre
concep]ia lor de via]\, de-
spre credin]a pe care o au
sau n-o au, despre con[ti-
in]a pe care aceste cre-
din]e religioase `i face s\
adopte un anumit mod de
existen]\, f\cându-le cla-
r\ responsabilitatea pe
care o au `n fa]a lui Dum-
nezeu, atât pentru ei, cât
[i pentru ceilal]i.
Exist\ personalit\]i o-
bi[nuite, la care convie-
]uirea `nseamn\ rutin\,
banalizat\ ca orice ruti-
n\, `n care gesturile se
repet\, comunicarea din-
tre membrii familiei devi-
Familia p\rintelui Dumitru
St\niloae a fost un model `n
aceast\ privin]\. De la doamna
Lidia St\niloae am aflat cum era
rela]ia dintre so]ii St\niloae,
despre viziunea lor despre
educa]ia copiilor [i care a fost
secretul p\cii din casa celui mai
mare teolog al veacului al XX-lea.
ne un fel de automatism
amorf, colorat uneori de
diverse st\ri de spirit. Nu
spun o noutate. {i exist\
personalit\]i de excep]ie,
pe care Dumnezeu le-a
`nzestrat cu inteligen]\
neobi[nuit\, cu un carac-
ter integru [i nedispus s\
fac\ concesii, cu capaci-
tatea de a `n]elege lumea
cu toate p\r]ile ei bune
sau mai pu]in bune, la re-
ala lor valoare, lumea un-
de aria de semnifica]ii a
fiec\rui gest reflect\ con-
secven]a cu care ei se
manifesteaz\ `n fiecare
clip\ a vie]ii.
A[ spune c\ p\rin]ii
mei au fost asemenea
personalit\]i de excep]ie.
Pentru ei, fermitatea con-
cep]iilor de via]\, con-
secven]a cu care aplicau
aceste concep]ii erau `n-
s\[i natura lor, care nu se
putea separa de integra-
litatea personal\.
„Nu era nimic
ostentativ `n atitudinea
p\rin]ilor mei“
S\ spun c\ atmosfera
din familia mea era una
de pace, de calm, de res-
pect reciproc, de interes
sincer al fiec\ruia pentru
fiecare, de total\ lips\ de
egoism? Este o banalitate
pe care o spune orice ur-
ma[, din pietate pentru
cei r\posa]i! Dar aceast\
atmosfer\ era `n `ns\[i
firea lucrurilor. P\rin]ii
mei ERAU astfel. Nu se
comportau astfel, ci erau,
nu [tiu dac\ m\ exprim
destul de clar. Ei tr\iau
unul pentru ceilal]i ai ca-
sei. Bun\tatea, interesul,
amabilitatea real\, nu
cea jucat\ ca un rol
dintr-o pies\ de teatru
erau componentele indes-
tructibile ale persona-
lit\]ii lor. Am v\zut, din
p\cate, fe]e biserice[ti
pentru care cuvio[ia este
un rol pe care `l `nva]\ [i-l
repet\ acas\ `n fa]a o-
glinzii pentru a-i impre-
siona pe credincio[i.
P\rin]ii mei credeau pur
[i simplu, pentru c\
rela]ia lor cu Dumnezeu
fusese s\dit\ `n sufletele
lor de la na[tere, pentru
c\ ea nu li s-ar fi putut
scoate din suflet [i minte,
a[a cum nu po]i s\ separi
sufletul de trup. Nu era
nimic ostentativ `n ati-
tudinea lor. Nu jucau un
rol spectaculos, nu `ncer-
cau s\ impresioneze pe
al]ii. Nu `ncercau s\ par\
buni `n fa]a altora pentru
ca apoi s\ se poat\
spun\: „Vai ce buni, cum
ajut\ pe al]ii, ce cuvio[i.“
Nu doreau s\ par\ mod-
ele, nu doreau s\ fie
ridica]i `n sl\vi…
~ntreba]i despre atmo-
sfera din familia noastr\?
Era o atmosfer\ de `ncre-
dere total\ a fiec\ruia
dintre noi `n fiecare din-
tre noi. Fiecare [tiam c\
avem `n cel\lalt un spri-
jin nelimitat, c\ orice s-ar
fi `ntâmplat g\seam sfat
[i ajutor, c\ fiecare dintre
noi iubea [i era iubit de
c\tre cel\lalt cu total\
d\ruire [i devotament, c\
acas\ era locul unde nu
eram singuri pe lume, c\
puteam totdeauna `nv\]a
ceva de folos sau c\ unul
`l completa pe cel\lalt cu
dragoste, neostentativ, cu
modestie [i discre]ie.
P\rin]ii mei nu aveau
nevoie de ostenta]ie, de
punere `n scen\, de pri-
virile admirative ale
„Mama era duhul cel bun al casei“
Care era programul
unei zile obi[nuite din
via]a p\rintelui? Dar
a mamei dumnea-
voastr\?
Tata se trezea foarte de
diminea]\. La ora cinci
era deja la masa de lucru.
Mai târziu pleca fie la fa-
cultate, fie la Biblioteca
Academiei sau citea. Era
`ns\ disponibil pentru
toat\ lumea. Fie c\ voiam
eu s\-i spun ceva [i atunci
punea condeiul jos, m\
asculta [i discutam `nde-
lung, fie c\ primea pe cei
Fotografie de familie: (de la stânga la dreapta)
Lidia, presbitera Maria [i p\rintele Dumitru St\niloae
celorlal]i. Modul lor firesc
de via]\ era unul filocalic,
pe care amândoi l-au
tr\it cu sinceritate, in-
tens, [i, sunt sigur\, a-
vând confirmarea din `n-
s\[i rela]ia lor ne`ntrerup-
t\, definitiv\, cu Dum-
nezeu. Un mod de via]\
`n care smerenia, decen]a
`n manifestarea senti-
mentelor, convingerea
unei responsabilit\]i pen-
tru ceilal]i, nu numai
pentru familie, dar pen-
tru to]i cei cu care veneau
`n contact sau le cereau
ajutor [i sprijin, erau co-
ordonatele fundamentale.
Cei care au avut [ansa
s\-i cunoasc\ pot s\
depun\ m\rturie despre
integritatea caracterului
lor, despre modestia, con-
secven]a [i linearitatea
modului lor de existen]\,
despre doi oameni care ar
trebui s\ constituie un
exemplu pentru mul]i.
„P\rin]ii mei nu puteau
vie]ui unul f\r\ cel\lalt“
Cum v\ aduce]i aminte
de p\rin]ii dumneav-
oastr\?
Au fost, [i nu dup\
p\rerea mea, ci a multor
oameni care i-au cunos-
cut, dou\ cazuri rare de
personalit\]i de excep]ie,
care au unit sfin]enia [i
bun\tatea cu modestia,
devotamentul [i dragos-
tea pentru ceilal]i, care
care veneau la el. Primea
absolut pe toat\ lumea.
Veneau studen]i, veneau
cunoscu]i, veneau oameni
pe care nu-i cuno[tea, dar
care aveau nevoie de aju-
tor. Unii `i cereau s\ vor-
beasc\ pentru ei cu un
doctor cunoscut sau s\-i
ajute s\-[i aduc\ copilul
la o [coal\, ori aveau
nevoie de ajutor b\nesc,
sau câte altele… Nimeni
nu pleca f\r\ a primi aju-
torul cerut.
Duminic\, 6 iulie 2008
au tr\it, ceea ce Shake-
speare spune atât de fru-
mos, „mai presus de orice
s\-]i fii credincios ]ie `n-
su]i.“ {i a[ ad\uga, „]ie
`nsu]i [i lui Dumnezeu“,
pe Care L-au iubit [i
Care, sunt convins\, i-a
iubit pentru c\ i-a `nzes-
trat cu daruri pe care nu
le-am `ntâlnit totdeauna,
`n orice caz, nu foarte des.
Care erau rela]iile din-
tre p\rintele St\niloae
[i so]ia sa?
Asemenea rela]ii rezul-
t\ din `ns\[i structura lor
sufleteasc\, din chiar mo-
dul lor de a fi, doi oameni
d\rui]i de Dumnezeu cu
`nsu[irile pe care le-au a-
vut, pentru care credin]a
[i con[tiin]a c\ suntem
fiii Domnului, [i ca atare
ne dator\m unul altuia
devotament [i dragoste,
nu puteau s\ aib\ alt fel
de rela]ii chiar `n familia
lor. Ei au alc\tuit un sin-
gur tot, s-au completat u-
nul pe cel\lalt, s-au spriji-
nit cu uitare de sine [i au
fost, dup\ cum se spune,
un singur trup [i suflet.
Tata a m\rturisit `n
repetate rânduri c\ f\r\
sprijinul [i `ncuraj\rile
mamei nu ar fi putut re-
aliza opera sa uria[\.
Chiar `n momentele foar-
te grele ale vie]ii, pentru
c\ nu au fost scuti]i de
a[a ceva, chiar [i atunci
când perspectiva ca tata
s\ nu mai poat\ publica,
pentru c\ se [tie care a
Dup\ masa de prânz,
pe care o luam totdeauna
to]i `mpreun\, se odihnea
pu]in, uneori, cât a fost `n
putere, se plimba, [i când
eram liber\ m\ lua cu el
sau `l lua pe fiul meu la
plimbare. ~n fiecare zi ve-
neau prieteni, cuno[tin]e,
care treceau s\ `i vad\.
Veneau mul]i oameni de
cultur\, scriitori, pictori.
Pictorul Horia Pa[tina,
care avea atelierul prin
apropiere, trecea zilnic [i,
când se `ntâmpla s\
fost pozi]ia autorit\]ilor
fa]\ de el, mama nu a `n-
cetat o clip\ s\-i spun\:
„Scrie, Dumitre, scrie,
odat\ [i odat\ tot o s\ se
publice“. Iar mama a tr\-
it cu modestie, vrând s\
r\mân\ `n umbra unei
mari personalit\]i, f\r\
ambi]ii personale, f\r\ a
`ncerca s\ se impun\, s\
„se pun\ `n fa]\“. Ea a `n-
]eles care este rolul unei
so]ii de preot, c\ trebuie
s\-[i secondeze so]ul `n
activitatea deloc u[oar\ a
acestuia, servind de e-
xemplu, ilustrând prin
atitudinea ei ceea ce so]ul
predic\ din fa]a altarului.
{i trebuie s\ spun c\ a-
cest rol nu este u[or [i c\,
uneori, unele dintre so]ii-
le preo]ilor nu `n]eleg a-
cest lucru [i-[i alc\tuiesc
un propriu stil de via]\
care n-are nimic comun
cu munca de pastora]ie a
so]ului lor.
Atunci când tata a fost
arestat n-a `ncetat o clip\
s\ accepte crucea grea a
unei proscrise, cu convin-
gerea c\ Dumnezeu `l va
aduce `napoi. De altfel,
marea durere a tatei, `n
timpul deten]iei sale, a
fost grija pentru noi [i
pentru felul `n care am
avut noi de suferit. Toate
vicisitudinile, maltrat\ri-
le, traiul inuman la care a
fost supus `n pu[c\rie i
s-ar fi p\rut u[or de su-
portat, dac\ nu s-ar fi te-
mut pentru noi [i pentru
`ntârzie, p\rin]ii mei se
`ntrebau: „Ce-i cu Horia
de `ntârzie?“
Iar mama era totdea-
una al\turi de p\rintele,
de noi, se ocupa de gos-
pod\rie, era duhul cel bun
al casei, prezent\, bu-
curându-se `mpreun\ cu
noi, `ncurajându-ne, dis-
cret\ [i modest\. Nu [tiu
cum a[ putea vorbi despre
un „program“. Ei tr\iau `n
mod normal, `n mijlocul [i
pentru ceilal]i, astfel c\
locuin]a lor era un loca[
unde fiecare g\sea o vorb\
bun\, un sfat, un ajutor de
care avea nevoie.
 Duminic\, 6 iulie 2008
iubi]i de p\rin]ii lor, a[a cum am fost iubit\ eu“
ceea ce noi aveam de su-
ferit. De altfel, eu am re-
latat destul de am\nun]it
aceste lucruri `n cartea de
amintiri „Lumina faptei
din lumina cuvântului“.
La moartea mamei,
to]i cei apropia]i am `n]e-
les c\ [i pentru tata, tim-
pul de via]\ care-i mai r\-
m\sese se scurtase foarte
mult. De altfel, a [i murit
la câteva luni dup\ aceea
[i era evident c\ nu se
putea altfel. Ei nu puteau
vie]ui unul f\r\ cel\lalt.
Din p\cate, a[a cum se
`ntâmpl\ deseori, [i `n
aceast\ privin]\ se fabu-
leaz\ [i se inventeaz\ fel
de fel de istorii de-o cali-
tate `ndoielnic\, n\scute
din dorin]a de senza]ional
a autorilor lor [i de a se
face interesan]i. De a-
ceea, ar fi de dorit ca, a-
tunci când se vorbe[te de-
spre via]a sa, s\ se con-
sulte doar sursele se-
rioase [i bine informate [i
nu articola[e semidocte.
„Niciodat\ momentele
grele n-au schimbat
dragostea [i
devotamentul dintre noi“
Au existat vreodat\
momente tensionate
`ntre so]ii St\niloae?
Depinde de ceea ce se
`n]elege prin „momente
tensionate“. Dac\ v\ refe-
ri]i la `mprejur\rile foar-
te dure ale vie]ii, la nenu-
m\ratele suferin]e pe ca-
re le-au avut de suportat,
atunci da, via]a prezint\
destul de multe momente
tensionate. Când `n fa-
milie exist\ o boal\ foarte
grav\, f\r\ vindecare,
cum a fost cea a surorii
mele, când `]i moare un
copil, când e[ti amenin]at
`n permanen]\, batjo-
corit, comb\tut, supus
atâtor adversit\]i, atunci
da, au existat destule mo-
mente tensionate, când
fiecare dintre noi `ncer-
cam s\ ne facem curaj [i
s\-i `ncuraj\m pe ceilal]i,
s\ ar\t\m c\ nu ne
temem [i c\ suntem sig-
uri c\ totul se va `ntoarce
spre bine. Dar niciodat\
asemenea momente grele
n-au schimbat dragostea
[i devotamentul, `ncred-
erea dintre noi, solidari-
tatea [i convingerea c\
nimic nu ne poate face s\
renun]\m la acestea. Nu,
asemenea momente nu
au existat.
Credin]a adev\rat\
confer\ o consecven]\ pe
care nici o greutate n-o
face s\ dispar\. Sentimen-
tele adev\rate [i convin-
gerile profunde nu pot fi
anihilate atât de u[or. Ele
sunt permanente [i d\i-
nuie atât timp cât d\inuie
via]a fiec\ruia dintre noi.
Cei care i-au cunoscut pe
p\rin]ii mei [tiu asta.
„Copiii v\d când `ntre
p\rin]i exist\ un
dezacord evident, când
sunt anima]i de
interese diferite“
Cum se purtau p\rin]ii
cu dumneavoastr\, `n
copil\rie?
P\rin]ii mei m-au iubit
a[a cum nu cred c\ mul]i
al]i p\rin]i [i-au iubit co-
piii. {i acest lucru, de-
curge, cum am spus, din
`ns\[i structura lor su-
fleteasc\ [i din darurile
cu care Dumnezeu i-a `n-
zestrat. Am fost `ntr-a-
dev\r un copil norocos. {i
au `n]eles ceea ce mul]i
p\rin]i uit\: nimeni nu
are spirit critic mai ac-
centuat `n familie decât
propriul copil. Zadarnic
`ncerci s\-i educi pe copii
povestindu-le c\ trebuie
s\ fie cumin]i sau apli-
cându-le diferite corec]ii,
„P\rin]ii mei se rugau foarte mult“
L-a
a]i surprins vreoda-
t\ pe tat\l dumnea-
voastr\ acas\ `n rug\-
ciune? Cum se ruga?
P\rin]ii mei au fost doi
oameni de o discre]ie abso-
lut\. Citeau zilnic din psal-
tire. Da, se rugau foarte
mult, dar a[a fel `ncât ru-
g\ciunea lor s\ fie rela]ia
`ntre ei [i Dumnezeu, nu o
modalitate de a da altora
prilejul s\ spun\ „ia te ui-
t\ cât e de credincios, cum
„Modul firesc de via]\ al p\rin]ilor mei era unul filocalic, pe care amândoi l-au
tr\it cu sinceritate, intens, [i, sunt sigur\, având confirmarea din `ns\[i rela]ia
lor ne`ntrerupt\, definitiv\, cu Dumnezeu. Un mod de via]\ `n care smerenia,
decen]a `n manifestarea sentimentelor, convingerea unei responsabilit\]i pentru
ceilal]i, nu numai pentru familie, dar pentru to]i cei cu care veneau `n contact
sau le cereau ajutor [i sprijin, erau coordonatele fundamentale.“
dac\ tu `nsu]i nu e[ti un
exemplu clar. Copiii v\d
c\, de multe ori, `ntre p\-
rin]i exist\ un dezacord
evident, c\ fiecare este
animat de interese diferi-
te, c\ una spun [i alta fac.
V\d c\ p\rin]ii nu se ]in
de cuvânt, c\ mint, c\ se
`ntristeaz\ atunci când
altuia `i merge mai bine
decât lor [i a[a mai de-
parte. Copilul observ\
foarte bine modul de com-
portare al p\rintelui [i de
multe ori `ncepe s\ nu-l
mai ia `n serios, s\-l
priveasc\ cu ne`ncredere,
s\ considere c\ acesta nu
merit\ nici dragostea,
nici respectul lui.
~n p\rin]ii mei am avut
totdeauna un exemplu de
urmat. Nu pentru c\ se
pref\ceau, ci pentru c\,
a[a cum am mai spus,
erau astfel. De aceea, era
firesc s\ am `ncredere `n
ei, s\ fiu convins\ c\ tot
ce-mi spun este adev\rat
[i trebuie urmat. N-a fost
nevoie s\-mi spun\ c\ nu
trebuie s\ mint, pentru
c\ ei nu min]eau. N-a fost
nevoie s\-mi spun\ c\
trebuie s\-i aju]i pe cei-
lal]i pentru c\ ei `i ajutau
`n mod spontan [i firesc
pe ceilal]i, c\ trebuie s\-
mi respect cuvântul dat,
pentru c\ ei [i-l respectau
`n mod natural [i f\r\ a
face din asta un specta-
col. De la ei am `nv\]at c\
trebuie s\ fiu punctual\,
pentru c\ ei erau de o
punctualitate exemplar\.
La zece ani aveam o pro-
fesoar\ de pian care era
de o punctualitate de-a
dreptul cumplit\. Dac\
se mai roag\“, a[a cum din
p\cate se pun `n scen\, cu
mult succes, unii [i al]ii.
Rug\ciunea era pentru ei,
[i cred c\ a[a ar trebui s\
fie pentru fiecare dintre
noi, o leg\tur\ biunivoc\
`ntre Dumnezeu [i noi,
care ne numim fiii S\i [i
nu prilej de spectacol, un
prilej de a-L sim]i aproape,
de a-I `ncredin]a gân-
durile, aspira]iile, temerile
noastre, de a `ncerca s\ ne
ajungeam la trei f\r\
cinci se uita urât la mine:
„De ce-ai venit atât de
vreme?“ Dac\ ajungeam
la trei [i cinci m\ certa:
„De ce-ai venit atât de
târziu?“ {i atunci st\-
team `n fa]a u[ii ei [i când
la turnul de la biserica
sa[ilor b\tea ceasul cel
mare de trei ori, ap\sam
degetul pe sonerie. M-am
plâns tatii. {i el mi-a r\s-
puns: „Foarte bine, las\
c\ te `nva]\ s\ fii punctu-
al\!“. {i când v\d ast\zi
cât de aproximativ sunt
respectate orele fixate,
m\ gândesc c\ n-ar fi
stricat s\ fie [i al]ii cres-
cu]i de tata.
„Tata m-a pedepsit
o singur\ dat\“
Am s\ relatez o mic\
`ntâmplare cu mama.
Eram `n primele clase [i
locuiam la Academia Teo-
logic\ din Sibiu, unde
tata era rector. ~ntr-o zi
am v\zut `n curte o mul-
]ime de mari baloturi cu
hârtie albastr\, din cea `n
care, pe vremuri se `nve-
leau caietele [i c\r]ile [co-
larilor. Una dintre colile
de hârtie se smulsese din
balot [i st\tea deasupra.
Am luat-o, zicându-mi c\
e numai bun\ s\-mi `nve-
lesc caietele. Acas\, ma-
ma m-a `ntrebat de unde
o am. I-am spus. {i atunci
mama mi-a r\spuns:
„Asta-i hârtie care nu-i a
ta. S\ [tii c\ la materiile
la care ai s\-]i `nvele[ti
caietele cu ea, ai s\ r\mâi
corigent\!“. Am fugit [i
am pus-o la loc, unde o
apropiem cât mai mult de
El. {i aceasta se face `n
lini[te, `n t\cere [i `n recu-
legere. Fiecare dintre noi
respecta aceste momente
de apropiere cu transcen-
dentul [i consider c\ a
`ncerca a surprinde pe
cineva `n rug\ciune sau a
`ncerca s\ afli „cum se
roag\“ este o impietate. ~n
fa]a lui Dumnezeu fiecare
dintre noi este el `nsu[i [i
a[a [i trebuie s\ r\mân\.
g\sisem. {i am `nv\]at
c\, pentru nimic `n lume,
nu iei ceea ce nu-i al t\u.
„Te vede Dumnezeu“,
`mi spunea mama atunci
când f\ceam vreo boro-
boa]\. M\ uitam la icoa-
na pe sticl\ de pe peretele
dormitorului p\rin]ilor [i
mi se p\rea c\ Sfântul
Haralambie se uit\ urât
la mine.
P\rin]ii mei au fost cei
mai buni prieteni ai mei.
Tata ne citea seara din
Iliada [i Odiseea. Nimeni
nu citea atât de frumos ca
el. ~mi aducea c\r]i pen-
tru c\ aveam o pasiune
neostoit\ de a citi. Avea
grij\ de lectura mea. Ve-
nea de la libr\rie cu
geanta burdu[it\ de c\r]i
[i scotea din ea tot ce g\-
sea mai bun de citit pen-
tru copii. Mai târziu, mer-
geam `mpreun\ la biblio-
teca Astra, al c\rui vice-
pre[edinte era, [i-mi spu-
nea: „Uite asta [i asta [i
asta ar trebui s\ cite[ti“
sau: „}i-am g\sit sonate-
le lui Mozart sau Im-
prompturile lui Schubert
sau Sonatele de Beetho-
11
ven“. Era r\zboi, notele
muzicale se g\seau greu
[i r\scolea anticariatele
ca s\ le descopere. La [a-
se ani m-a dus, pentru
prima dat\, s\ ascult\m
`mpreun\ Oratoriul de
Cr\ciun al lui Bach, `n
biserica evanghelic\ a
ora[ului. Seara, când
avea timp, `mi cerea s\-i
cânt la pian Mozart sau
Debussy sau alte buc\]i
care `i pl\ceau. ~mi cerea
s\-i citesc ce am mai
scris. Ascultau amândoi
[i se bucurau când le
pl\cea ceea ce scrisesem.
Tata m-a pedepsit o sin-
gur\ dat\. Eram de vreo
[ase ani [i citeam cu
frenezie. Nu m\ l\sau s\
citesc tot timpul ca s\ nu-
mi stric ochii [i m\ ascun-
deam sub mas\. Odat\,
tata m-a descoperit sub
mas\ [i mi-a cerut s\ ies
cu cartea de acolo. Am r\s-
puns: „imediat“. „Nu ime-
diat, acum“, a spus tata.
Am ie[it furioas\ [i am
aruncat cartea cât acolo. A
fost singura dat\ când
tata mi-a tras o palm\.
„C\r]ile nu se arunc\“, mi-
a spus. „C\r]ile se p\s-
treaz\. Cu grij\.“
Am [tiut totdeauna c\
ei m\ iubesc enorm, c\-mi
doresc binele, c\ ceea ce
m\ `nva]\ este bine [i de
folos, c\ `n ei pot s\ am
`ncredere absolut\. Nu
era nevoie nici de vorbe
mari, nici de manifest\ri
b\t\toare la ochi, nici de
vorbe lacrimogene. O
dragoste adev\rat\, pro-
fund\ [i sincer\ nu are
nevoie de vorbe. Ea este
discret\, re]inut\, dar
real\, definitiv\. {i nu
pot decât s\ doresc tu-
turor copiilor din lumea
aceasta s\ fie iubi]i de
p\rin]ii lor a[a cum am
fost iubit\ eu, a[a cum
am fost sus]inut\ [i `ncu-
rajat\ eu [i s\ simt\ [i ei
pentru p\rin]ii lor ace-
ea[i `ncredere absolut\,
aceea[i certitudine total\
c\ ei reprezint\ pentru a-
ce[tia obiectul definitiv [i
absolut al unei dragoste
sincere, profunde [i al
unui devotament f\r\
margini. a
 12
Documentar
Nunta, s\rb\toarea iubirii `n satul românesc
Nunta este unul dintre cele mai
importante evenimente din via]a
satului. Fiecare familie se preg\tea
de nunta copiilor `nc\ de la
na[terea acestora. ~ntreaga
copil\rie era o preg\tire pentru
momentul când fata sau b\iatul `[i
f\ceau ie[irea `n lume. Fetele
frumoase [i s\n\toase, iar b\ie]ii
de George
ANICULOAIE
B\iatul devenea fecior,
fl\c\u sau holtei, atunci
când „ie[ea la joc“, la hora
din sat. Fat\ mare este fata
deplin dezvoltat\, care `[i
schimba modul de a se
`mbr\ca, adic\ portul, [i era
scoas\ de mam\ „la loc“ sau
„la bereanu“. De obicei, fete-
le erau bune de m\ritat `n-
tre 15 [i 20 de ani, iar b\-
ie]ii `ntre 18 [i 30. Dac\ de-
p\[eau aceast\ vârst\, fete-
le erau numite „fete b\trâ-
ne“, iar b\ie]ii „burlaci“ sau
„feciori tomnatici“.
Momentele când se `n-
tâlneau fetele cu b\ie]ii e-
rau foarte numeroase. Cel
mai important dintre ele
era când copila devenea fa-
t\ mare, iar „b\ietanii“
sau „fl\c\uandrii“ ie[eau
pentru prima oar\ `n lu-
me. Se f\cea `n fiecare an,
la „`nceputul câ[legilor de
iarn\“, [i se numea „bere“
sau „bereanu“, `n Bucovi-
na, sau „osp\]ul feciorilor“,
`n Transilvania. Alte ocazii
de a se cuno[te erau horele
din sat, care se f\ceau `n
fiecare duminic\ [i s\rb\-
toare, cu excep]ia postu-
rilor. La acestea se mai
adaugau cl\cile, [ez\torile
[i hramurile.
Joia [i duminica, zile
dedicate nun]ilor
Odat\ ie[i]i `n lume,
fieciorii `[i c\utau mireasa.
Ea trebuia s\ fie onest\,
statornic\, sârguincioas\,
FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
Dup\ slujb\, nunta[ii d\n]uiau
chiar `n curtea bisericii
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
harnici [i voinici erau primii care se
c\s\toreau. P\rin]ii celor doi miri
urmau un `ntreg ritual de
cunoa[tere, pân\ `[i d\deau bine-
cuvântarea de c\s\torie. ~ntâlnirile
legate de nunt\ [i cununie se
f\ceau joia sau duminica, iar de la
un asemena eveniment nu lipseau
niciodat\ l\utarii.
harnic\, strâng\toare, gri-
julie, istea]\, `n]eleapt\,
frumoas\ [i, mai ales,
s\n\toas\. {i fetele c\utau
acelea[i `nsu[iri la b\rba]i,
dar mai ales, s\ fie s\n\-
to[i [i voinici. Uneori nu
conta dac\ era frumos, ci
s\ fie cu stare [i s\ aib\
„vaz\ `n sat“. Românii, din-
totdeauna au respectat ca
zile de mers la pe]it, la lo-
godit [i cununat, joia [i du-
minica, iar ca perioad\ de
f\cut nun]i, cea mai bogat\
[i aduc\toare de noroc, era
considerat\ toamna.
Pe]itul se f\cea `n
lipsa fetei
Feciorul, dup\ ce `[i
g\sea aleasa inimii, tre-
buia s\ primesc\ de la
p\rin]ii lui „`ncuviin]are“
[i „binecuvântare“. Abia
apoi tocmea doi oameni
buni de gur\, veseli [i care
se pricep la pe]it sau „st\-
rostit“. ~n Transilvania,
erau [i femei pe]itoare,
care se numeau „voatre“.
Pe]itorii primeau de la
fecior o plosc\ cu vin sau
rachiu, [i mergeau la p\-
rin]ii fetei. Nu intrau direct
`n subiect, ci mai pe ocolite.
Atunci când `ncepea discu-
]ia despre m\ritat, fata
pleca imediat din `nc\pere.
Abia apoi scoteau pe]itorii
plosca, pân\ atunci as-
cuns\. Acesta era semnul
c\ sunt cu adev\rat pe]i-
tori. Dup\ ce vorbesc de-
spre mire, dac\ sunt de
acord cu el, cheam\ fata s\
`[i spun\ [i ea p\rerea.
Dac\ ea nu vrea, nu se mai
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
Duminic\, 6 iulie 2008
Junele cu p\rin]ii, starostii [i neamurile mai apropiate, `mpreun\ cu l\utarii, merg la fat\. Aici,
gazdele scot pe rând, `n locul fetei, bunica, mama [i servitoarea b\trân\ [i urât\. Abia la urm\
apare fata, moment `n care l\utarii `ncep a cânta mai cu foc [i pe]itorii a chiui s\ aud\ tot satul.
Sunt pu[i la mas\, `n frunte cu feciorul [i socrii mari. Tinerii fac schimburi de cadouri, el `i d\ un
galben sau argin]i, iar ea, o n\fram\ cusut\ de mân\. ~n S\laj, holteiul a[tepta praznicul
Botezului Domnului, pentru a merge la pe]it. Dup\ ce fata se `nvoie[te, merg la slujba Sfintei
Liturghii, de la biseric\. ~n acea zi, bisericile erau pline numai cu feciori [i pe]itori.
de la p\rin]i, de la rude [i
de la prieteni, când col\-
cerul avea un rol central,
]inând o lung\ ora]ie, ca
p\rin]ii s\ le dea iertarea.
Dup\ iert\ciune, mireasa
pornea `mpreun\ cu alaiul
ei spre biseric\, iar mirele
[i suita sa veneau c\lare.
Cununia avea loc dup\
Sfânta Liturghie. Bomboa-
nele de ast\zi, pe care la a-
FOTOTECA MUZEULUI ETNOGRAFIC AL MOLDOVEI
runc\ nunta[ii `n biseric\,
au `nlocuit nucile, alunele,
orezul sau orzul. Cununia
era urmat\ de o hor\ `n-
cins\ `n curtea bisericii.
poate face nimic. ~nainte s\
plece starostii, tat\l fetei le
d\ `napoi exact aceea[i can- Nunta avea dou\
titate de b\utur\ consuma- mese, la mireas\
t\. ~ns\ dac\ fata d\ un
r\spuns afirmativ, sunt [i la mire
pu[i la mas\, iar p\rin]ii
primesc, `n semn de confir- Alaiul mergea mai `ntâi
Zestrea fetei con]inea grâu, pe care `l aruncau la casa fetei, pentru masa
mare, plosca feciorului. ~n
cruci[ asupra celor prezen- mic\, care dura trei ore.
Maramure[, pe]itorii ve- ]es\turi, dar [i ]i. Tot acum fata primea Mirii erau servi]i cu un ou,
neau [i cu un m\r `n care se
`nfigeau monede, `n func]ie
animale un inel, iar junele o n\- ca semn c\ nu se vor
fram\ de buzunar. Inelul desp\r]i niciodat\. Masa
de situa]ia material\ a Dar nu numai holteiul era din metal nepre]ios, la
holteiului. M\rul r\mânea se termina cu „Busuiocul“,
merge la casa fetei, ci vine cei s\raci, [i din argint sau o hor\, când se `nconjura
la fat\, dar dac\ `ntre timp
[i rândul ei s\ vad\ dac\ aur, la `nst\ri]i. de trei ori masa, iar apoi
se r\zgândea, trebuia s\ este adev\rat ceea ce au
dea m\rul `napoi [i suma nunta[ii ie[eau afar\. O-
spus pe]itorii. „Pe vedere“ „Col\cerul“ dat\ cu ei era scoas\ [i zes-
de bani s\ fie dubl\. Voa- merg doar fata [i p\rin]ii,
trea miresei, [i fata `[i lua
trele din Transilvania f\- ne`nso]i]i. Dac\ nu le con- conducea nunta r\mas bun de la casa
ceau mai multe vizite pân\ vine, pot `ncheia `n orice
p\rinteasc\. De aici plecau
când aflau un r\spuns e- moment `nvoiala. Cei din ~ntre `ncredin]are [i cu-
la casa mirelui, acest drum
xact de la fat\ [i p\rin]ii ei. Mun]ii Apuseni, dup\ ce se nunie se f\ceau „strig\ri“
sau „vestiri“, cu aprobarea fiind numit „ducerea“ sau
conving de cele promise, se
preotului satului. Aceste „calea alb\“. La casa mire-
~n S\laj, pe]itul se pun la joc [i aleg „ziua cre- lui, pe o mas\, erau puse
„strig\ri“ se f\ceau `n bi-
din]ei“ sau logodna. pâini, sare [i b\utur\. Mi-
f\cea la Boboteaz\ Odat\ cu aceast\ vizit\, seric\, `n trei duminici sau
reasa lua grâu, pe care `l
s\rb\tori la rând, pentru a
Dup\ plecarea pe]ito- se hot\r\[te [i zestrea mi- arunca `n cruci[, pentru a
resei. Con]ine un cojoc, un se `ndep\rta orice piedic\
rilor, fl\c\ul poate veni `n `ndep\rta relele de la casa
pieptar, un suman de s\r- `mpotriva c\s\toriei. Sluj-
orice moment, [i de aceea ei. Soacra mare `i primea
b\toare [i altul de purtat, ba Cununiei se f\cea dup\
casa trebuie s\ fie curat\. cu un prosop, cu un colac [i
cât [i dou\ perechi de ciz- trei s\pt\mâni de la `n- cu un pahar cu miere.
De obicei, „pe]irea formal\“ credin]are. P\rin]ii mirilor
se f\cea joia sau sâmb\ta me. Din gospod\rie, pri- Masa avea loc seara. Buc\-
me[te de la tat\ o pereche se ocupau de mâncare, b\u- t\resele puneau dinaintea
seara. Junele cu p\rin]ii, tur\ [i angajarea l\utari-
starostii [i neamurile mai de boi, o vac\ cu vi]el, oi, o fiec\rui oaspete câte un co-
bucat\ de p\mânt [i bani lor. Cavalerii sau v\t\[eii, zonac [i câte o bucat\ de
apropiate, `mpreun\ cu vorniceii sau chem\torii [i
cât se poate. Iar mama pâine, pahare, [ipuri cu
l\utarii, merg la fat\. Aici, dru[tele, domni[oarele de
gazdele scot pe rând, `n este obligat\ s\ `i dea fetei vin sau cu rachiu, [i cât
un ]ol, o cerg\, o pereche onoare, erau numi]i de mai mult\ mâncare.
locul fetei, bunica, mama [i miri. Na[ii sau nunii cei
de traiste, dou\ oghialuri
servitoarea b\trân\ [i mari se alegeau dintre nea-
sau plapume, opt perne.
urât\. Abia la urm\ apare
Mai prime[te [i dou\ va- murile socrilor mari, iar `n A doua zi, se f\cea
fata, moment `n care unele zone chiar na[ii de
l\utarii `ncep a cânta mai luri de pânz\, [ase c\me[i
botez ai mirelui. Maestrul
`nc\ un osp\]
cu foc [i pe]itorii a chiui s\ [i trei c\me[oaie. Despre
aud\ tot satul. Sunt pu[i la fata cu zestre mare se spu- de ceremonii era „col\cerul“ Darurile pentru miri
sau „v\tavul“, un b\rbat constau `n bani, vaci, vi]ei,
mas\, `n frunte cu feciorul ne c\ este „bine `nzestra-
`nsurat, ales de mire, s\ dar [i cereale. Nunii erau
[i socrii mari. Tinerii fac t\“, pe când cea s\rac\,
„r\u `nzestrat\“. [tie toate textele `nd\tinate primii care `[i d\deau da-
schimburi de cadouri, el `i la nun]i, s\ `nchine schim-
d\ un galben sau argin]i, rul, urmau socrii mici, so-
burile, s\ ia de la p\rin]i crii mari, [i la urm\ oaspe-
iar ea, o n\fram\ cusut\ de Inelul era din iert\ciune, `n numele tine- ]ii. Nunul num\ra banii [i
mân\. ~n zona Bac\ului, rilor, s\ strâng\ banii la
fl\c\ul mergea de mai metal nepre]ios, masa mare [i s\ `nvese-
spunea cu glas tare câ]i s-
au adunat, `i lega `ntr-o
multe ori la fat\, spre a se argint sau aur leasc\ oaspe]ii cu diferite n\fram\, `mpreun\ cu pâi-
cunoa[te [i place mai mult. glume sau cântece satirice.
Pe Some[ul-Mare, este obi- ~ncredin]area sau lo- ne [i sare. Masa mare con-
ceiul ca junele s\ vin\ cu godna era alt prilej de bu- tinua uneori pân\ a doua
b\utura [i l\utarii la casa curie [i joc. Se adunau cu Cununia avea loc zi la prânz. Dup\ nunt\, se
f\cea „uncropul“, [i veneau
fetei, iar ea `i prime[te cu to]ii `ntr-o sear\ de joi [i dup\ Sfânta Liturghie to]i oaspe]ii, dar [i buc\t\-
friptur\ [i pl\cinte. La ro- mergeau cu alai mare la
mânii din Mun]ii Apuseni, fat\. Dup\ ce se repet\ e- Mireasa era `mpodobit\ resele. Se f\cea iar un os-
era obiceiul ca feciorul care pisodul cu `nlocuirea mire- de diminea]\, cu o cunun\ p\] mare. Tot acum se f\-
vrea fat\ din alt sat s\ sei cu alte femei, se a[az\ de flori, de c\tre dru[te. Cu cea [i dezg\titul miresei,
trag\ la un cunoscut. Dup\ la mas\ [i chefuiesc, `n lacrimi `n ochi, mama `i semn c\ a trecut `n rândul
ce afl\ am\nunte despre frunte cu cei doi logodnici. punea pe cap cununa. ~n nevestelor. Mireasa se mai
fat\ de la cei din sat, merg ~n dreptul lor, se afla `ntot- cealalt\ parte, mirele era `ntorcea la casa p\rin-
la casa fetei la pe]it. Iar `n deauna un blid plin cu [i el preg\tit de c\tre vor- teasc\ abia la o s\pt\mâ-
S\laj, holteiul a[tepta praz- grâu sau cu orez ales. ~n el, nicei, b\rbierindu-l [i `m- n\ de la cununie, când p\-
nicul Botezului Domnului, fl\c\ul punea câ]iva bani br\cându-l. Tinerii adu- rin]ii ei f\ceau o petrecere,
pentru a merge la pe]it. de argint, iar fata, o n\fra- ceau daruri miresei, `n f\i- la care erau invita]i [i p\-
Dup\ ce fata se `nvoie[te, m\ frumoas\, apoi, `[i in- n\ de grâu, col\cei, unt, rin]ii mirelui, nunii mari [i
merg la slujba Sfintei Li- troduceau amândoi mâini- lapte, brânz\, sare, g\ini, neamurile mai apropiate.
turghii, de la biseric\. ~n le `n blid, el sco]ând de a- ou\, mere, pere [i nuci. Un Aceast\ petrecere se nu-
acea zi, bisericile erau pline colo n\frama, iar ea banii. moment esen]ial era ier- mea „`ntorc\tur\“, dar se
numai cu feciori [i pe]itori. Cei doi luau câte pu]in tarea sau binecuvântarea f\cea f\r\ l\utari. a
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Silviu Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
DASC|LU, Bogdan DEDU, IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax:
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU, e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
Georgiana ORELE}CHI OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
Departament distribu]ie: pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)
 Duminic\, 6 iulie 2008 13
~n Statele Unite, cele mai frecvente tradi]ii de nunt\ sunt cele evreie[ti
Documentar sau cele catolice, dup\ stilul italian. Un „obicei“ `nt=lnit la nunt\, `n
cazul miresei, este ca aceasta s\ poarte ceva vechi, ceva nou, ceva
`mprumutat [i ceva albastru. ~n mod obi[nuit, mireasa poart\ rochie
alb\, iar culoarea rochiilor pe care le poart\ domni[oarele de onoare se
reg\se[te [i pe invita]ii sau pe ornamentele de pe mese.

Obiceiuri de nunt\ din lumea larg\

tele sfinte pentru hindu[i miresei, pe motiv c\ nu
Ceremonia nun]ii `mbin\ tradi]ii [i obiceiuri, `n [i are loc doar `n prezen]a au primit suficien]i bani.
„focului sacru“. Nun]ile Urmeaz\ o ceart\ cu ru-
func]ie de zon\ [i religie. ~nc\ din Antichitate, indiene sunt pline de cu- dele mirelui, totul `nche-
mirii `[i f\ceau unii altora jur\minte, `nainte de loare, la ele participând indu-se cu bine, de dragul
`ntre 400 [i 1.000 de distrac]iei. Mireasa poar-
a fi declara]i c\s\tori]i. ~n afara jur\mintelor de persoane, cele mai multe t\ o rochie ro[ie, roz sau
natur\ religioas\, care puteau fi incluse `n dintre acestea f\r\ s\ fie purpurie [i este `mpodo-
cunoscute de c\tre mire [i bit\ cu bijuterii grele de
ceremonia nun]ii, mirii `[i puteau rosti, `n fa]a mireas\. aur. La „Rukhsati“, mire-
altarului, [i jur\minte pe care le compuneau Nun]ile `n Japonia au le [i familia sa pleac\ `m-
loc, de cele mai multe ori, preun\ cu mireasa. Ple-
chiar ei, ca expresie a dragostei pe care [i-o `n stilul tradi]ional Shin- carea miresei este unul
purtau. Dac\ jur\mintele reprezentau mai mult to sau `n stilul modern, dintre cele mai emo]io-
vestic. ~n orice caz, cuplu- nante evenimente, aceas-
un fel de promisiuni, `n zilele noastre, rile trebuie ca mai `nt=i ta `[i ia r\mas bun de la
jur\m\mintele se concretizeaz\ `n semnarea s\ treac\ pe la starea ci- familie, prieteni [i de la
vil\. Dup\ ce au spus casa sa [i porne[te `nl\-
unor contracte. Obiceiul schimb\rii inelelor „da“ `n fa]a ofi]erului st\- crimat\ spre noua sa ca-
este considerat ca fiind cel mai vechi obicei, rii civile, mirii merg la ce- s\, unde `[i va `ncepe via-
remonia religioas\. O ]a de nevast\. Ceremonia nun]ii `n India
precum [i unul universal. Inelul reprezint\, nunt\ tradi]ional\ japo-
prin forma sa circular\, perfec]iunea [i nez\ se face dup\ o prea- lui `ncearc\ din r\sputeri rochiilor pe care le poart\
labil\ purificare, [i are ~n Italia, cavalerii de s\ `l fac\ pe aceasta s\ se domni[oarele de onoare
dragostea nesf=r[it\. loc la un templu shin- onoare intimideaz\ simt\ c=t mai inconforta- se reg\se[te [i pe invita]ii
toist, unde un preot ofi- bil [i mai nesigur. „Poate sau pe ornamentele de pe
ciaz\ slujba special\ de
mirele c\ a uitat unde e biseri- mese. Dup\ ceremonia de
de Oana RUSU mane pot fi aranjate di- ca“, este una dintre for- la biseric\, se arunc\ cu
nainte, dar nu `n mod o- binecuv=ntare. Nunta tradi]ional\ ru-
~n China, c\s\toria es- O nunt\ pakistanez\ seasc\ are loc pe parcur- mulele de „sus]inere [i `n- orez, dar mai recent,
bligatoriu. Se poate `n- curajare“ rostite de cava- aceste ceremonii pot avea
te `ncheiat\ dup\ ce se t=mpla, ca mirele s\ `[i const\ `n patru ceremo- sul a cel pu]in dou\ zile [i
pl\te[te un pre] pentru nii, desf\[urate `n patru se poate desf\[ura chiar lerii de onoare. loc `n cele mai neobi[nu-
vad\ mireasa chiar `n zi- Mireasa trebuie s\ ite locuri. Mirele [i mirea-
mireas\. Cu toate aces- ua nun]ii. Mireasa poart\ zile separate. „Mayoon“ [i pe durata unei s\pt\-
tea, pentru a nu se crea este petrecerea de la casa m=ni `ntregi. Nunta[ii poarte v\l, la fel ca [i sa trebuie s\ danseze pri-
un caftan, o rochie anume domni[oarele de onoare. mul dans, urm=nd apoi
impresia c\-[i vând fata, preg\tit\ [i ornat\, iar miresei, unde se adun\ danseaz\, c=nt\, rostesc
se stabile[te un pre] sim- prietenii [i rudele apropi- Aceasta este o tradi]ie din ca mirii s\ danseze cu p\-
m=inile [i picioarele `i ur\ri. Din alaiul nunta[i-
bolic. Cu ocazia nun]ii, ate ale acesteia, care c=n- epoca antic\, atunci c=nd rin]ii.
sunt pictate cu diferite lor care merg la biseric\ se credea c\ `n timpul ce-
p\rin]ii primesc diferite t\ [i danseaz\ plini de ve- Nu lipse[te ceremonia
modele, fiind utilizat\ nu lipse[te un cavaler [i o remoniei, spiritele rele t\ierii tortului, c=nd mi-
daruri, dar [i tinerii c\s\- vopsea de henna. ~n ]\ri selie. Familia miresei ofe- domni[oar\ de onoare.
tori]i primesc daruri `n r\ mici daruri, `n func]ie vor `ncerca s\ `i fac\ r\u rii, `mpreun\, ]in un cu]it
precum Siria, Iordania, Ru[ii au adoptat [i ei, `n miresei. Prin purtarea special, de preferin]\ din
bani, oferi]i `ntr-un plic Liban, teritoriile Palesti- de starea acestora, prie- zilele noastre, diverse
de culoare ro[ie, care sim- tenelor miresei. Apoi, cei v\lului, at=t de mireas\ argint, cu care taie prima
niene, se p\streaz\ obice- obiceiuri vestice. c=t [i de domni[oarele de bucat\ din tort. Apoi, `[i
bolizeaz\ prosperitatea iul de a purta mirele [i prezen]i `[i deseneaz\ ~n Fran]a, mirele mer-
familiei nou-`ntemeiate. m=inile cu henna. Petre- onoare, spiritele rele erau ofer\ unul altuia c=te o
mireasa pe scaune, `n ge, `n ziua nun]ii, la casa z\p\cite, deveneau con- buca]ic\ din tort. Mireasa
Nunta are loc `n cadrul timp ce al]i nunta[i dan- cerea dureaz\ p=n\ noap- miresei, de unde alaiul
ceremoniei ceaiului, cu a- tea t=rziu, iar mireasa fuze, astfel c\ mireasa `[i arunc\ buchetul peste
seaz\ `n jurul lor. porne[te c\tre biseric\. sc\pa nev\t\mat\. um\r c\tre grupul de
cest prilej tinerii mul]u- poart\ o rochie [alvar de Pe drumul c\tre biseric\
mind celor mai `n v=rst\ culoare galben\. Alte ce- domni[oare, exist=nd su-
India, Japonia, sunt mai mul]i copii cu persti]ia c\ t=n\ra care `l
din familie. ~n tradi]ia remonii au loc separat la panglici albe, `ntinse de-a Gretna Green, locul va prinde va fi urm\toa-
chinez\, cineva este con- Pakistan casa miresei [i a mirelui, lungul [i latul str\zii, unde se c\s\toresc rea care se va c\s\tori.
siderat adult [i indepen- de fiecare dat\ fiind folo- astfel `nc=t mireasa tre-
dent doar dup\ ce se c\- Ceremonia de la nun]i- sit\ henna pentru dese- buie s\ le taie pentru a minorii S\ritul peste m\tur\
s\tore[te. le hinduse are loc, `n ma- narea m=inilor miresei [i este unul dintre obiceiu-
putea s\ treac\. La bise- Sco]ia este un loc pre- rile de la nunta din Africa
Nu `n ultimul r=nd, re parte, `n limba sanscri- a mirelui. ~n cea mai im- ric\, mirele [i mireasa ferat de tinerii britanici, de vest. M\tura, `n Asan-
muzica este cea care cree- t\. ~n locurile unde indie- portant\ zi, „shaadi“, are sunt a[eza]i pe dou\ sca- pentru c\ se pot c\s\tori te [i `n alte culturi Akan,
az\ o atmosfer\ deosebi- nii nu `n]eleg sanscrita, loc petrecerea, dat\ la ca- une de catifea ro[ie, [i aici f\r\ acordul p\rin]i- are valoare spiritual\ [i
t\, astfel c\ o forma]ie de ceremonia este ]inut\ `n sa miresei, aici fiind ins- sunt acoperi]i cu m\tase. lor, dac\ au `mplini]i 16 simbolizeaz\ alungarea
c=nt\re]i `nso]e[te mirea- dialectul zonei. Ceremo- talate corturi largi, `n
nia difer\ astfel de la o Frunze de dafin sunt a- ani. Gretna Green este o spiritelor rele. M\turile
sa de la casa sa la casa gr\din\ sau aproape de runcate `n calea mirilor,
mirelui, al\turi de alaiul zon\ la zon\, dar [i `n cas\. ~n zilele noastre, a- localitate celebr\ din Sco- erau ]esute deasupra ca-
func]ie de statulul social, atunci c=nd ace[tia se `n- ]ia, unde au loc anual pului mirilor, pentru a a-
de rude [i apropia]i. Mu- ceste petreceri se pot face dreapt\ spre ie[irea din
zica nu va lipsi apoi nici mai precis de cast\. Hin- [i la hotel sau s\li `nchiri- sute de c\s\torii ale lunga spiritele. Cuplul
du[ii acord\ o importan]\ biseric\. Uneori, monede tinerilor [i unde, `n urm\ trebuia sa sar\, la sf=r[i-
de la petrecerea de nun- ate, dar sunt mult mai a- mici sunt oferite copiilor
t\, unde, de preferin]\ foarte mare c\s\toriei, preciate nun]ile tradi]io- cu c=teva sute de ani, se tul ceremoniei, peste m\-
astfel c\ ceremonia poate care se adun\ la acest e- oficiau c\s\toriile tine- tur\. Obiceiul are o nou\
c=t mai multe ornamente nale. Sosirea mirelui [i a veniment. La petrecere,
sunt de culoare ro[ie. s\ se `ntind\ pe parcur- familiei sale la casa mire- rilor fugi]i de acas\. ~n semnifica]ie, odat\ cu a-
sul mai multor zile. ~n In- mirii sunt `nt=mpina]i cu zilele noastre, este un loc ducerea sclavilor africani
sei este anun]at\ de rit-
dia, foarte multe dintre o cup\ care se mai nu- turistic foarte frecventat, `n America. Sclavii nu a-
Mirele musulman `[i murile de dholak, o tob\.
c\s\torii se realizeaz\ Atunci c=nd mirele intr\ me[te [i Cupa c\s\toriei, fiind pe locul trei `n top- veau dreptul de a se c\s\-
poate cunoa[te printr-o `n]elegere `ntre `n cas\, este primit cu cu care mirii vor ciocni [i ul loca]iilor turistice din tori legal, `ns\ ritualurile
p\rin]i sau `ntre mire [i flori [i cu petale de tran- toasta cu invita]ii [i care, Sco]ia. de c\s\torie aveau un loc
mireasa `n ziua nun]ii de cele mai multe ori, este ~n Statele Unite, cele foarte important `n comu-
p\rin]i. Ceremonia nun]ii dafir. Se poate `nt=mpla
Nun]ile din teritoriile respect\ [i acum, `n mare ca aceast\ ceremonie s\ o cup\ cu dou\ m=niere. mai frecvente tradi]ii de nit\]ile lor. Dup\ rostirea
arabe difer\ `n func]ie de parte, tradi]iile antice ca- fie `ntrerupt\ de c\tre Italienii mai numesc nunt\ sunt cele evreie[ti jur\mintelor, `n prezen]a
regiune. Nun]ile musul- re sunt reflectate `n tex- fra]ii, surorile [i prietenii petrecerea nun]ii [i „sere- sau cele catolice, dup\ martorilor, mirii s\reau
nad\“. Mirele este a[tep- stilul italian. Un „obicei“ peste coada m\turii, ast-
tat la casa miresei, `n `nt=lnit la nunt\, `n cazul fel c\ aceast\ practic\ a
prezen]a rudelor [i prie- miresei, este ca aceasta devenit una de recunoa[-
tenilor, [i trebuie s\ `i s\ poarte ceva vechi, ceva tere `ntre organiza]iile de
c=nte miresei, astfel `nc=t nou, ceva `mprumutat [i sclavi, iar s\ritul m\turii
s\ o farmece. ~nainte de ceva albastru. ~n mod o- este un obicei practicat [i
ceremonia religioas\, ca- bi[nuit, mireasa poart\ azi de tinerii americani
valerii de onoare ai mire- rochie alb\, iar culoarea negri. a

Alai tradi]ional de nunt\ `n Japonia ~n Pakistan, mâinile miresei sunt acoperite de desene cu motive florale
14 Duminic\, 6 iulie 2008

Religie [i [tiin]\

De ce se `nmul]esc divor]urile?
Dezvoltarea economic\, explozia serviciilor,
cre[terea puterii de cump\rare, l\rgirea
ofertei de divertisment, mi[c\rile feministe,
schimbarea regimurilor politice au determinat
restructurarea `ntregii comunit\]ii. Toate au
produs muta]ii profunde `n cadrul familiei. La
`nceputul anilor ’80, se discuta deja despre
dezintegrarea familiei [i chiar despre posibila
ei dispari]ie. Sociologia, psihologia aplicat\
sau antropologia au deschis un vast câmp de
cercetare asupra acestor muta]ii, iar
rezultatele sunt `ngrijor\toare.
Multitudinea de ofer- litatea, `ntrucât profe-
te din câmpul muncii, sia, responsabilit\]ile fa-
dar [i h\]i[ul plin de o- ]\ de noul n\scut [i
portunit\]i educative, vârsta avansat\ la care
profesionale [i de diver- devin p\rin]i conving pe
tisment, conving pe tot so]i, de multe ori, s\ nu-
mai mul]i tineri s\ p\- [i mai doreasc\ un al
r\seasc\, din ce `n ce doilea copil. ~n acela[i
mai devreme, casa p\- timp, `n ultimele dece-
rin]ilor [i s\ `nceap\ o nii, s-a `nregistrat o
via]\ pe cont propriu. cre[tere a num\rului fa-
Departe de ea, tinerii miliilor f\r\ copii. Un
tind s\ recupereze „c\- studiu f\cut `n 1998,
minul pierdut“, prin di- arat\, spre exemplu, c\
verse forme de coabitare. `n landurile din Vestul
Statisticile arat\ c\ Germaniei, o treime din
num\rul cuplurilor ne- cuplurile c\s\torite, cu
c\s\torite ce prefer\ vârste sub 38 de ani, au
coabitarea este `ntr-o preferat s\ nu aib\ co-
continu\ cre[tere. La fel pii. Cre[terea ponderii
[i num\rul celor care familiilor f\r\ copii se ~n dragostea p\rin]ilor sunt cuprin[i [i copiii care se nasc din iubirea lor
aleg s\ `mpart\ aceea[i `nregistreaz\ [i `n Gre-
cia, `n Austria, Finlan- Cum se poate Este adev\rat, adul]ii fundamentale `n ed- tense: de la vinov\]ie
locuin]\ `nainte de a se pot lupta cu aceste efec- uca]ia copiilor este rezu- sau sc\derea `ncrederii
c\s\tori. ~n acela[i timp, da, Portugalia, Fran]a ap\ra un copil de
sau Suedia.1 te secundare. Ei pot `n- mat astfel: „Copiii `nva- `n sine, pân\ la panic\,
vârsta celor care decid s\ efectele divor]ului? cerca mecanisme de a- ]\ ceea ce tr\iesc!“ Or, furie, depresie [i chiar
se c\s\toreasc\ este din Rata divor]urilor cre[-
te, de asemenea, `ngrijo- p\rare, explica]ii ra]io- statisticile arat\ c\ foar- comportamente crimi-
ce `n ce mai `naintat\, `n Cercet\rile medicale, nale, strategii de fug\ te mul]i copii din socie- nale sau suicidare. Efec-
vreme ce, la nivelul so- r\tor, dep\[ind `n unele
state peste 50% din nu- efectuate de-a lungul din calea gândurilor ne- t\]ile dezvoltate - `n un- tele psihologice ale di-
ciet\]ilor dezvoltate `n mai multor ani, dove- gative sau a regretelor. ele cazuri chiar majori- vor]ului sunt, `n multe
m\rul c\s\toriilor (Sue-
general, tinerii `ncep desc faptul c\ divor]ul ~ns\ aceasta nu `nseam- tatea lor, traverseaz\, situa]ii, mai puternice
dia, Belarus sau Finlan-
via]a intim\ la vârste este un eveniment cu n\ c\ divor]ul poate fi `n perioada copil\riei chiar decât cele cauzate
da). Ea se men]ine la
din ce `n ce mai mici. (~n implica]ii psihologice [i dep\[it cu u[urin]\, [i lor, cel pu]in una dac\ de decesul unui p\rin-
cote ridicate, peste 35%,
Portugalia, ea a sc\zut, `n majoritatea ]\rilor medicale majore, atât `n f\r\ pagube. Pentru c\, nu mai multe situa]ii de te.4 Mul]i dintre copii a-
din 1926 `n 1973, de la europene. ~n acela[i `n multe dintre situa]iile criz\ [i de schimbare a jung s\ aib\ chiar pro-
via]a protagoni[tilor, cât
24 de ani la 20, iar `n timp, num\rul celor ca- de divor], exist\ cineva condi]iei familiale. Ei bleme de rela]ionare pe
Marea Britanie de la 21 [i a copiilor lor. Stresul
re aleg s\ se rec\s\to- sau triste]ea sunt atât care are sigur de pier- trebuie s\ treac\, vrând termen lung, tulbur\ri
la 17 ani, iar `n Islanda reasc\, cu alt partener dut, [i care nu [tie s\ se nevrând, printr-un di- de vorbire, astm sau mi-
de la 19 la 16 ani). de mari, `ncât starea de
de via]\, este, de aseme- r\u se prelunge[te, se apere: copilul. vor] al p\rin]ilor, fiind grene, `n timp ce copiii
nea `n sc\dere. amplific\, declan[ând, Ce simte sau ce tr\- nevoi]i s\ se adapteze la care tr\iesc `mpreun\
Cre[te num\rul Exist\ a[adar o cre[- `n multe cazuri, afec]i-
ie[te un copil ai c\ror una dintre formele fa- cu p\rin]ii lor au `n ge-
familiilor f\r\ copii tere alarmant\ a famili- p\rin]i s-au desp\r]it? miliale de `nlocuire – fa- neral o stare de s\n\ta-
uni severe. ~ntr-o list\ a {i mai ales, cum se milia monoparental\, u- te mai bun\, cu 30 pân\
ilor monoparentale. Spre
Numeroase studii e- exemplu, `n Statele Uni- factorilor de stres cu im- poate ap\ra el de con- niunea consensual\ sau la 35%.5 Este a[adar ex-
fectuate de-a lungul mai te al Americii, `n 1880, pact major asupra s\n\- secin]ele nefaste ale di- simpla coabitare. plicabil de ce statisticile
multor ani arat\ c\ fa- 8% din copii tr\iau `n fa- t\]ii, divor]ul este situat vor]ului p\rin]ilor? ~ntr- Faptul acesta este `n- arat\ c\ 75% dintre co-
miliile aleg s\ aib\ copii milii monoparentale, f\- `n primele locuri, al\- o carte despre educa]ia grijor\tor, pentru c\ di- pii se `mpotrivesc divor-
la vârste tot mai `nain- r\ tat\. Ast\zi, procen- turi de cel cauzat de de- copilului, tradus\ `n vor]ul determin\ o `n- ]ului p\rin]ilor. ~ns\,
tate. Aceast\ alegere tul acestor copii a dep\- cesul unui copil sau a urm\ cu un an [i la noi, treag\ varietate de st\ri odat\ provocat, ei sunt
scade semnificativ nata- [it `n SUA 40%!2 unuia dintre p\rin]i.3 unul dintre principiile psihologice negative, in- victima lui sigur\.

Secretul familiei trainice deasc\ mai puternice de-

C\s\toria se dovede[te
astfel un drum cu puter-
nice valen]e spirituale, ni-
cidecum un angajament
social temporar. Ea este
esen]ial\ `n devenirea so-
]ilor [i a copiilor pe care
ace[tia `i aduc la via]\.
~ns\ cre[terea spiritual\ a
so]ilor, educa]ia copiilor,
precum [i stabilitatea fa-
milei nu se pot realiza
doar prin resorturi mate-
riale, sociale, culturale
sau psihologice. Tot a[a
cum remediile care se im-
pun `n situa]iile grele din
via]a familiei nu ]in doar
de negociere [i psihote-
rapii. Cât\ vreme nevoia
de a iubi [i de a fi iubit es-
Studiile arat\ c\ prea pu]ine te un dat antropologic, a-
dintre valorile tradi]ionale ale familiei se mai p\streaz\ ceste nevoi ne fundamen-
cât voin]a. Pe de alt\
teaz\ ca f\pturi dup\ chi- parte, nici pl\cerea, nici
pul lui Dumnezeu. Nu pu- puterea, nici siguran]a so-
tem nici s\ le ignor\m, cio-economic\, nici strate-
nici s\ le concediem su- giile psihologice de ne-
gociere a lor nu pot aduna
mar, nici s\ le l\s\m la `mpreun\ suficiente punc-
discre]ia dispozi]iilor
te de sprijin pentru o via-
noastre de moment, decât ]\ de familie autentic\.
angajând consecin]e grave
Faptul c\, `n Ortodoxie,
`n planul vie]ii personale cununia este o tain\ ofi-
[i comunitare.
ciat\ `n Biseric\, `n care
Din perspectiv\ cre[- Dumnezeu ~nsu[i lucrea-
tin\, oamenii nu se pot z\ la unirea celor doi, face
des\vâr[i singuri. Via]a ca [i c\s\toria [i `ntreaga
pl\cut\ [i confortabil\, via]\ de familie s\ se pe-
scufundat\ `n sim]uri, treac\ `n pragul cerului,
este semnul unei capi- primind o dimensiune ca-
tul\ri, `n care sl\biciunile re dep\[e[te `ntreaga lu-
sunt pe cale s\ se dove- me sensibil\.
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare `n Religie [i
{tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“, Ia[i
 Duminic\, 6 iulie 2008
Un simplu
parteneriat?
~ntre cauzele divor]u-
lui so]ilor, cele mai des
invocate de speciali[ti
sunt divor]ul p\rin]ilor,
`n perioada copil\riei
lui, sexualitate premari-
tal\ [i copii n\scu]i
`naintea c\s\toriei,
coabitarea `nainte de
c\s\torie sau un statut
socio-economic sc\zut.6
Pe de alt\ parte, `n
multe societ\]i dez-
voltate, c\s\toria este
privit\ ca un un simplu
parteneriat. So]ii nu fac
altceva decât s\ nego-
cieze, urm\rind fiecare
doar p\strarea unui
mediu socio-economic si-
gur [i o stare de bine `n
spa]iul privat [i public.7
Iubirea pare s\ nu mai
poat\ fundamenta c\s\-
toria [i via]a de familie.
„Rela]ia pur\, ]inut\
laolalt\ de sentimentele
`mp\rt\[ite, este o con-
struc]ie fragil\ [i vulne-
rabil\. Nici una dintre
p\r]i nu mai poate fi
`ntr-adev\r sigur\ de
cealalt\.“ Oricând, fieca-
re dintre so]i poate sus-
]ine „c\ mâine nu mai
are chef s\-[i `mpart\
via]a cu cel\lalt [i s\
r\mân\ `mpreun\“, c\
are nevoie de „mai mult
spa]iu“ [i c\ a decis, `n
consecin]\, s\ `l caute `n
alt\ parte. Se crede
chiar c\, atâta timp cât
c\s\toriile `ntre parte-
neri se sprijin\ doar pe
dragoste, ele nu dep\-
Leg\tura dintre via]a religioas\ [i stabilitatea familiei
Atât degradarea fami-
liei, cât [i amploarea obs-
cenit\]ilor sunt fenomene
sociale strâns legate de di-
minuarea vie]ii religioase.
Exist\, spre exemplu, cer-
cet\ri care dovedesc fap-
tul c\ via]a religioas\ a
so]ilor are un impact ma-
jor asupra stabilit\]ii c\-
s\toriei. Leg\tura dintre
cele dou\ a fost studiat\
pentru prima dat\ `n
SUA, `n 1979. Potrivit
rezultatelor, 17% din cu-
plurile de c\s\tori]i care
mergeau la biseric\, o
dat\ pe an sau mai rar, s-
au desp\r]it dup\ cinci
ani de c\snicie, `n timp ce
numai 7% din familiile
celor care frecventau Bi-
serica cel pu]in o dat\ pe
lun\! Acela[i studiu, ara-
t\ c\, dup\ 15 ani de c\s-
nicie, 37% dintre cei c\s\-
tori]i care nu au frecven-
tat Biserica divor]aser\
`ntre timp, `n raport cu
numai 14% dintre famili-
ile cu o frecven]\ lunar\
la serviciile religioase.
Un alt studiu, privind
leg\tura dintre rata di-
vor]ului [i via]a religioa-
s\, a fost efectuat `n Sta-
tele Unite ale Americii, la
mijlocul anilor 1980. ~n
cadrul acestuia, au fost
urm\rite deopotriv\ [i po-
sibila influen]\ a altor fac-
tori la rata divor]ului, pre-
cum educa]ia, venitul fa-
miliei sau vârsta mariaju-
lui. Acesta a ar\tat c\ sta-
bilitatea familiei este in-
fluen]at\ de calitatea vie-
]ii religioase, `nafara ori-
c\ror efecte indirecte din
comunitatea, produc=nd muta]ii [i la nivelul familiei
[esc aproape niciodat\
perioada de prob\ [i se-
ria nesfâr[it\ a `ncerc\-
rilor zilnice.8
Iadul pornografic
de pe internet
~ns\ [i muta]iile de la
nivel cultural pot fi invo-
cate `n lista cauzelor ca-
re au schimbat sim]itor
reprezentarea rela]iilor
de iubire [i a familiei `n
general. Tr\im `ntr-o
lume cucerit\ de trup,
`ntr-o vreme `n care spo-
turile [i panourile pu-
blicitare sunt pline de
produc]ii senzualiste. A-
runcat `n lumea semne-
lor, trupul ajunge mone-
d\ de schimb, pus\ s\
mijloceasc\ mesaje din-
partea educa]iei, venitului
familiei sau a vârstei ma-
riajului. ~n familiile cu o
via]\ religioas\ constan-
t\, riscul divor]ului este
mult mai mic.10
Taina Cununiei [i
`mbr\]i[area
umanit\]ii
Din perspectiv\ orto-
dox\, aceasta se `ntâmpl\
nu doar pentru c\ biserica
este un spa]iu `n care se
invoc\ `n mod repetat tex-
te cu caracter moral sau
pentru c\ ea `ncurajeaz\
fidelitatea. Ci mai ales
pentru c\, prin Taina Cu-
nuniei, Hristos Domnul
lucreaz\ des\vâr[irea ce-
lor doi [i a familiei lor. C\-
s\toria este o Tain\, dar
nu `n sensul unei pove[ti,
ci `n sensul unei lucr\ri
care dep\[e[te puterea
noastr\ de `n]elegere,
pentru c\ `n ea lucreaz\
Dumnezeu. Taina aceasta
dep\[e[te cadrele vizibilu-
lui. Cununia este poarta
prin care umanitatea `n-
treag\ intr\ `n via]a [i `n
sufletul omului, [i locul pe
unde el intr\ `n comuni-
une cu umanitatea. ~n bi-
necuvântarea lui Dumne-
zeu primit\ la cununie,
nu se sfin]e[te doar rela]ia
celor ce se c\s\toresc, ci [i
rela]ia lor cu lumea. „B\r-
batul are `n femeie uma-
nitatea `ntreag\, ajuns\
la intimitatea suprem\ cu
el. {i viceversa. (...) C\s\-
toria este astfel un drum
spre spiritualizarea celor
Divor]ul este un eveniment cu implica]ii psihologice [i medicale majore, atât `n via]a
protagoni[tilor, cât [i a copiilor lor. Stresul sau triste]ea sunt atât de mari, `ncât starea
de r\u se prelunge[te, se amplific\, declan[ând, `n multe cazuri, afec]iuni severe. ~ntr-o
list\ a factorilor de stres cu impact major asupra s\n\t\]ii, divor]ul este situat `n primele
locuri, al\turi de cel cauzat de decesul unui copil sau al unuia dintre p\rin]i.
Dezvoltarea economic\ a restructurat
tre cele mai ridicole, `n
onoarea unor detergen]i,
`n slujba unei b\uturi fi-
ne, pentru blazonul unui
autoturism. Stimuli ru-
dimentari au invadat
deja mai toate produc-
]iile culturale, mutând
idei [i mesaje, goale sau
m\re]e, `n regnul biolo-
giei. Sim]urile omului
contemporan sunt sub
asediu. Exist\ pericolul
ca [i artele s\ fie subju-
gate aceluia[i trup, spa-
]iul mediatic, cel public
[i cel virtual s\ fie, de
asemenea, cucerite.
Printr-o astfel de cul-
tur\, lumea nu se mai
poate orienta spre iu-
birea de semeni, [i cu
atât mai pu]in spre o iu-
bire angajat\ pe toat\
doi so]i, nu numai `n rela-
]ia unuia fa]\ de altul, ci
[i `n toate rela]iile cu cei-
lal]i oameni.“11 ~n jertfa [i
iubirea ar\tat\ membri-
lor familiei, `n rug\ciunea
pentru ei, adresat\ lui
Dumnezeu, noi ne preg\-
tim pentru jertfa, iubirea
[i rug\ciunea pentru al]ii,
dinafara familiei. ~n `n]e-
legerea ortodox\, familia
este cea care ne `nva]\
cum s\ ne facem din uma-
nitatea `ntreag\ o familie.
F\r\ copii,
familia s\r\ce[te
Din perspectiv\ orto-
dox\, numai printr-o via-
]\ de familie `nceput\ `n
Biseric\ se pune `ncepu-
tul unei iubiri care poate
dep\[i cu adev\rat deter-
min\rile trupului. {i nu-
mai dep\[irea acelora face
posibil\ descoperirea va-
lorii spirituale a c\s\to-
riei, bucuria jertfei [i des-
chiderea familiei spre lu-
me. ({i din aceast\ per-
spectiv\, prezen]a religiei
`n [coal\ este esen]ial\.
Este singura disciplin\
unde tân\rul poate desco-
peri [i `n]elege de ce tre-
buie s\ fac\ o selec]ie `n-
tre imboldurile propriului
trup. Ora de religie este,
`ntr-un fel, singura redut\
din `ntreg spa]iul educa-
]iei institu]ionalizate, care
mai poate spiritualiza
via]a. F\r\ dimensiunea
ei, civiliza]ia noastr\ risc\
s\ sfâr[easc\ `necat\ `n
biologie.)
via]a, cum este cea din
cadrul familiei.
Dar gradul de devalo-
rizare a trupului, [i a
rela]iilor conjugale este
mult mai mare. Iar a-
ceasta se poate vedea `n
amploarea f\r\ prece-
dent a industriei obsce-
nit\]ilor. O parte tot mai
`nsemnat\ din produc]i-
ile industriei de film, din
literatur\, publicistic\,
turism sau divertisment
vizeaz\ un con]inut ob-
scen. Industria filmului
`nregistreaz\ una dintre
cre[terile cele mai alar-
mante, tocmai pentru c\
se poate difuza f\r\ re-
zerve, `ntr-un vast ]inut
dinafara legii: spa]iul
virtual. Viciul [i p\cate-
le trupe[ti sunt exploa-
Biserica ne arat\ c\ familia este o [coal\ `n care `nv\]\m s\ privim
Rug\ciunile de la cunu-
nie nu evit\ deloc s\ vor-
beasc\, inclusiv, despre
unirea intim\ dintre so]i.
~ns\ aceasta pentru c\
numai `n c\s\torie, uni-
rea aceea „devine un mij-
loc de unire sufleteasc\
complet\“, o adâncire tot
mai mare a ei.12
Mai mult de atât, so]ul
[i so]ia nu sunt, unul pen-
tru altul, un fel de cap\t
de drum, ci fiecare este
prilej pentru cel\lalt de a
ie[i din sine, `n stare de
iubire c\tre semeni. Prin-
tr-o iubire curat\, nep\ti-
tate prin strategii eco-
nomice elaborate. Mul]i
dintre semenii no[tri, `n
loc s\ lupte [i s\ biru-
iasc\ propriile patimi [i
pofte p\c\toase, caut\
s\ le rentabilizeze pe-
ale altora, exploatându-
le pentru profit! Statis-
ticile arat\ c\, la nivel
mondial, exist\ peste
4.2 milioane de websi-
turi cu con]inut obscen
(12% din `ntreg spa]iul
virtual), `ntre care mai
mult de 100.000 au ca
protagoni[ti minori (deci
ilegale!). Lunar, toate a-
ceste websituri adun\
72 de milioane de vizita-
tori din `ntreaga lume,
industria pornografic\
producând anual, peste
97 de miliarde de dolari!
Acestea sunt doar câte-
va cifre care ne arat\
amploarea unei culturi
care d\uneaz\ foarte
mult [i cur\]iei precon-
jugale a tinerilor, [i fi-
delit\]ii conjugale a p\-
rin]ilor, [i familiei `n
general. Dincolo de ele,
exist\ chiar mai mult
amar [i mult mai mult\
suferin]\. 2 milioane de
femei sunt r\pite [i tra-
ficate, `n fiecare an. Nu-
mai `n Statele Unite, la
fiecare 2 minute, se
`nregistreaz\ un viol...
Sociologii afirm\ c\
sexualitatea este un fe-
nomen cultural9 ce se do-
re[te, a[adar, desprins
m\car de o parte din e-
xigen]ele morale sau eti-
ce. Chiar [i a[a, nicicând
cultura nu a provocat
mai mult\ dezordine `n
`ntreaga umanitate ca pe o mare familie
ma[\, cel iubit ne atrage
`nafara noastr\, salvân-
du-ne de propriul egoism.
~n acest fel, familia se de-
scoper\ ca jerf\ rânduit\
de Dumnezeu pentru `n-
treaga noastr\ via]\. De
aceea, Ortodoxia m\rturi-
se[te c\ f\r\ copii, n\scu]i
sau adopta]i, c\s\toria se
s\r\ce[te de substan]a ei
spiritual\. Pentru c\ nu-
mai prin copii, so]ii pot de-
p\[i [i ultima capcan\ a
egoismului, cea a iubirii
reciproce [i egoiste. Fami-
lia este o iubire care tre-
buie s\ creasc\ [i s\ se ex-
15
sim]urile noastre [i `n
puterile suflete[ti ale
oamenilor, ca acum. Din
orice perspectiv\ am
privi, cu atât mai mult
dintr-una cre[tin\, aces-
te coordonate socio-cul-
turale nu pot fi accep-
tate. Iar cauza lor st\
tocmai `n `n]elesul pe
care `l are iubirea, `n va-
loarea pe care o are tru-
pul `n via]a fiec\rui om.
1
Robert Cliquet, Major
trends affecting families in the
new millennium. Western Eu-
rope and North America, p. 9
2
Horn Wade, „Fathers, Mar-
riage and Welfare Reform“,
Hudson Institute Executive
Briefing, 1997
3
Harold G. Koenig [.a,
Handbook of Religion and
Health, Oxford University
Press, 2001, p. 192
4
Robert E. Emery, Mar-
riage, Divorce and Children’s
Adjustment, Sage Publications,
1988, la http://www.marriage-
success-secrets.com/index.html
5
Deborah A. Dawson, Fa-
mily Structure and Children’s
Health and Well Being, în
Journal of Marriage and the
Family, Vol. 53, No. 3 (Aug.,
1991), pp. 573-584
6
D. B. Larson, J.P. Swyers,
S. Larson, The Costly Conse-
quences of Divorce, National
Institute for Healthcare Re-
search, Rockville, 1995, apud.
Harold G. Koenig, op. cit., p.
195
7
New Dictionary of The His-
tory of Ideas, Maryanne Cline
Horowitz editor, Thomson Gale,
2005, vol. 2, p. 778 – 788
8
Zygmunt Bauman ºi Tim
May, Gândirea sociologicã, Edi-
tura Humanitas, Bucureºti,
2008, p. 136 - 137
9
Ibidem
10
Harold G. Koenig, op. cit.,
p. 196
11
Pr. Dumitru Stãniloae,
Teologia Dogmaticã Ortodoxã,
Editura IBMBOR, p. 126 - 127
12
Ibidem
tind\. ~n ea, so]ul [i so]ia
se `mbr\]i[eaz\, cuprin-
zând `ns\ [i pe copiii care
se nasc din iubirea lor. Pe
m\sur\ ce jerfta lor unul
pentru altul [i a lor pen-
tru copii cre[te, `mbr\]i[a-
rea aceasta poate cuprin-
de pe tot mai mul]i dintre
apropia]ii lor. {i `n Hris-
tos, Care sfin]e[te dragos-
tea dintre ei, [i `i `nt\re[te
`n jertfa lor unul pentru
altul, ei ajung s\ iubeasc\
[i s\ `mbr\]i[eze spiritual
pe to]i cei ce poart\ chipul
Lui, adic\ `ntreaga uman-
itate.
 CM
YK

16 Duminic\, 6 iulie 2008

Ultima tendin]\ `n materie de invita]ii de nunt\ sunt cele... ecologice, fabricate din hârtie
Util reciclabil\. Deocamdat\, e vorba doar de un moft. Chiar [i a[a, mirii no[tri au de unde
alege, oferta de pe pia]a autohton\ fiind una diversificat\. Invita]ia de nunt\, care este
`ns\[i cartea de vizit\ a nun]ii, trebuie aleas\ cu grij\ [i comandat\ din vreme.

Planul unei nun]i reu[ite

pe[tele sunt elementele
de rezisten]\ ale unui
meniu cu adev\rat reu[it.
{i pentru ca osp\]ul s\
fie complet, tortul miresei
trebuie ales cu mare
Mul]i se cred atot[tiutori [i se `ntrec `n a da grij\. Ad\uga]i la lista
cheltuielilor `nc\ 100 de
sfaturi cu privire la etapele preg\tirii unei euro, pentru decora]iuni.
nun]i. Oricât de mult [i-ar dori mirii s\
`mpace pe m\tu[ile, veri[oarele [i bunicile Amintirile,
o investi]ie sigur\
protectoare, urmându-le indica]iile
regizorale, cu siguran]\ vor exista [i Chiar dac\ evenimen-
tul `n sine se consum\ re-
nemul]umiri. Tocmai de aceea ar fi bine ca pede, fotografiile [i `nre-
cei doi s\ aib\ curajul s\-[i impun\ propriile gistr\rile video r\mân
peste ani [i ani. Onora-
dorin]e, pentru c\, `nainte de toate, riul pe care `l percepe un
momentul le apar]ine. Un plan organizatoric fotograf se ridic\ `n pre-
zent la 100-150 de euro.
bine articulat, care s\-i scuteasc\ pe viitorii Un cameraman va cere
pentru „filmul vie]ii“
miri de surprize nepl\cute [i stabilirea unui voastre `ntre 150 [i 200
buget estimativ, le-ar reduce cu mult din de euro.
stresul [i grijile inerente evenimentului.
Muzica, elementul-
A]i hot\rât `n cele din poate fi mai `ndr\zne], O simpl\ c\utare pe Google [i... mii de idei [i zeci de firme cheie al petrecerii
urm\ s\ spune]i „da!“, br\zdat de linii [i culori. de profil sunt la dispozi]ia celui care organizeaz\ o nunt\ Muzica poate asigura
doar c\ nu ave]i prea sau nu reu[ita unei nun]i.
mult timp la dispozi]ie? Cununia, momentul bricate din hârtie recicla- mandate, mai nou veri- de lei pentru o persoan\. Cea mai bun\ alegere este
Apela]i la mijlocul cel mai bil\. Deocamdat\, e vor- ghetele sunt gravate pe Esen]ial este ca festinul o forma]ie care se pricepe
rapid [i eficient: interne- de maxim\ ba doar de un moft. Chiar fa]a din interior cu data s\ par\ bogat, s\ fie gus- s\ interpreteze cât mai
tul. La un simplu click pu- solemnitate [i a[a, mirii no[tri au de nun]ii, numele so]ului sau tos [i rafinat, f\r\ a v\ multe stiluri. Muzican]ii
te]i afla o mul]ime de in- unde alege, oferta de pe al so]iei. ~n func]ie de mo- u[ura foarte tare buzu- v\ vor u[ura bugetul de
forma]ii [i pute]i beneficia Binecuvântarea primi- pia]a autohton\ fiind una dele, verighetele pot ajun- narul. Carnea ro[ie [i circa 600 de euro. a
de tot atâtea servicii care t\ `n fa]a altarului, `n ca- diversificat\. Invita]ia de ge de la 600 la 1500 de lei.
s\ v\ ajute `n organizarea drul cununiei religioase, nunt\, care este `ns\[i
propriei nun]i, nu `nainte este momentul cel mai cartea de vizit\ a nun]ii, Alegerea
de a ]ine cont de regulile profund [i emo]ionant al trebuie aleas\ cu grij\ [i
[i ideile de mai jos. nun]ii. Mirii sunt cei care comandat\ din vreme. restaurantului
pl\tesc taxele bisericii Pre]ul invita]iilor variaz\ Evenimentul mult a[-
Rochia de mireas\ (preot, cor etc.), `n jur de `ntre 3 [i 10 lei bucata. teptat nu poate avea loc
150 de lei, `n cazul `n care Dac\ alege]i s\ le co- decât `ntr-o sal\ sau
O rochie de mires\, `n aceea[i zi mai fac cu- manda]i prin internet, `ntr-un local potrivit mo-
oricât de simpl\, nu poate nunia [i alte perechi de ave]i la dispozi]ie o canti- mentului. Este bine s\
fi cump\rat\ cu mai pu- miri. ~n cazul `n care nu tate enorm\ de modele, pe `nchiria]i spa]iul din
]in de 200 de euro. mai sunt [i alte progra- care le pute]i personaliza timp, chiar [i cu 1 an `na-
Dac\ v\ hot\râ]i s\ m\ri, taxele pot dep\[i dup\ gusturile proprii. inte, deoarece cererea
purta]i o crea]ie care s\ 500 de lei.
este foarte mare, mai ales
poarte semn\tura unui
Verighetele `n lunile iunie - iulie. U-
stilist, trebuie s\ scoate]i Se poart\ invita]iile nele restaurante percep
din buzunar de la 500 de Inelele, simbolurile uni- un avans la `nchirierea
euro `n sus. Pentru un ecologice
rii dintre cei doi `ndr\- s\lii, bani care ulterior se
buget redus, este bine s\ Ultima tendin]\ `n ma- gosti]i, de regul\, sunt a- scad din pre]ul meniului
lua]i `n calcul [i varianta terie de invita]ii de nunt\ chizi]ionate de mire. Fie total. Pre]ul meniurilor Pune totul la punct, ai grij\ la detalii, pentru
unei mici economii - sunt cele...ecologice, fa- c\ sunt cump\rate sau co- variaz\ `ntre 350 [i 500 un zâmbet de final triumf\tor
`nchiria]i o rochie de cali-
tate, care poate costa `n
a informa]i-v\ asupra actelor necesare a organiza]i transportul pentru to]i in-
medie 200-300 de euro.
Pantofii, care vin asor- Calendarul nun]ii pentru Oficiul St\rii Civile. vita]ii la cununia civil\, religioas\ [i la
restaurant;
ta]i cu rochia, va „u[ura“
bugetul cu aproximativ
800-1000 lei. La cheltu-
bine organizate Cu 3 luni `nainte:
a mireasa face prima prob\ a rochiei;
a este timpul s\ v\ gândi]i la tortul
miresei [i la pr\jituri, dac\ acestea nu sunt
ieli mai ad\uga]i buche- Cu 12 luni `nainte: cerceta]i cu aten]ie rochia; asigurate de restaurant.
tele, pentru mireas\, a face]i o list\ `n care nota]i informa]iile
pentru na[\, care pot cos- a `nchiria]i limuzinele, tr\sura; Cu 2 s\pt\mâni `naintea nun]ii:
[i datele importante;
ta fiecare `ntre 3 [i 10 lei, a stabili]i bugetul nun]ii; a fixeaz\-]i o programare la coafor [i dis- a depune]i actele pentru cununia civil\;
`n func]ie de gusturi [i de a stabili]i data nun]ii [i locul unde va cut\ despre stilul coafurii; a str=nge]i confirm\rile de la invita]i;
buzunar. Mai pune]i la avea loc petrecerea; re]ine]i! perioada iulie- a angaja]i firma de decora]iuni. a contacta]i furnizorii de servicii pentru
cheltuieli coaforul, cam septembrie este cea mai aglomerat\ `n ceea confirm\ri;
350-500 de lei. ce prive[te nun]ile; Cu 10 s\pt\mâni `nainte: a stabili]i detaliile cu fotograful, came-
Nu uita]i de accesorii! a stabli]i orele la care ve]i ajunge la cu- a definitiva]i lista invita]ilor; ramanul [i muzican]ii;
Un voal presupune un nunia religioas\, la biseric\ [i la restau- a cump\ra]i costumul de mire [i toate a ridica]i verighetele dac\ nu a]i f\cut-o
plus de cheltuial\ de cel rant. accesoriile; pân\ acum;
pu]in 150-200 de lei, `ns\ acomanda]i tortul miresei [i pr\jiturile.
pre]ul poate varia `n a interesa]i-v\ `n leg\tur\ cu analizele
Cu 11 luni `nainte: medicale.
func]ie de lungime, de a solicita]i oferta restaurantelor [i Cu o s\pt\mân\ `naintea nun]ii:
materialul din care este hot\râ]i `n func]ie de buget, num\rul de a confirma]i la restaurant num\rul de
f\cut [i de imprimeuri. Cu 6 s\pt\m=ni `nainte:
invita]i [i meniurile oferite; persoane;
a rezerva]i ora la Oficiul St\rii Civile; a stabili]i a[ezarea la mas\ a invita]ilor;
a stabili]i locurile unde se vor desf\[ura
„Costurile“ mirelui cununia civil\ [i cununia religioas\; a trimite]i invita]iile; a stabili]i sarcinile fiec\rui p\rinte [i
a merge]i la biserica dorit\, vorbi]i cu a comanda]i buchetul de mireas\, aran- prieten apropiat pentru a sc\pa de alte griji
Cine zice c\ pentru mi- preotul paroh; jamente florale pentru ma[ini, biseric\, [i inutile;
re cheltuiala e mai mic\, florile de piept pentru invita]i; a stabili]i un program pentru ziua
se `n[eal\! Cel mai ieftin a alege]i muzican]ii.
a programeaz\-te la coafor; nun]ii.
costum cost\ 500 de lei,
pantofii peste 800 de lei, Cu 10 luni `nainte:
`n func]ie de firm\ [i cali- a alege]i na[ii, domni[oarele [i cavalerii
de onoare; Noteaz\ datele [i informa]iile
tate. C\ma[a, `n jur de importante pentru a ]ine
150 de lei, [i o cravat\ a- a contacta]i cameramanul;
sortat\ - 100 de lei. a alc\tui]i lista invita]ilor. situa]ia sub control!
~n alegerea costumu-
lui, mirele trebuie s\ ]in\ Cu 6 luni `nainte:
seama [i de modelul, cu- a alege]i [i comanda]i rochia de mireas\
loarea rochiei miresei. [i accesoriile;
Dac\ e tradi]ional\, cu a planifica]i luna de miere;
tren\, mirele trebuie s\ a stabili]i meniul, discuta]i cu buc\tarul
poarte un costum clasic. [i cu personalul de servire.
Dac\ rochia e extrava-
gant\, costumul mirelui Cu 4 luni `nainte:
a comanda]i invita]iile;
Pagin\ realizat\ de a comanda]i verighetele;
Raluca BRODNER a alege]i costumul;

CM
YK

Luni, 7 iulie 2008
Nr. 154 (1055) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
ACTUALITATEA
RELIGIOAS|
Primul
episcop rom=n
al Europei
de Nord
PAGINA 5
„Din nefericire, istoria este tot
timpul sub impactul politicului“
„Aceast\ intrare a noastr\ `n Uniunea European\ nu este
o nunt\. ~n general, oamenii a[a o percep - o fericire, ce-o
s\ ne dea, ce-o s\ ne aduc\ europenii... Nu-]i d\ nimeni
CM
YK
nimic. ~]i d\ posibilitatea s\ dobânde[ti, s\ munce[ti mai
bine ca al]ii [i s\-]i faci loc cu munca ta“. „Ceea ce
repro[ez eu acestei genera]ii nu este faptul c\ nu a[ fi de
acord cu nivelul [i capacitatea ei. ~i repro[ez `ns\ lipsa
unei pozi]ii na]ionale“. Un interviu cu academicianul Dan
Berindei, vicepre[edintele Academiei Române, pre[edinte
de onoare al Sec]iei de {tiin]e Istorice.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Summitul G8, sub semnul `nc\lzirii
globale [i al crizei alimentare
Ieri, pe insula Hokkaido (nordul Japoni-
ei), au `nceput discu]iile din cadrul Summi-
tului G8 la care particip\ [efii de state [i gu-
verne ai ]\rilor industrializate (Canada,
Fran]a, Germania, Italia, Japonia, Marea
Britanie, Rusia, Statele Unite ale Americii).
Pe parcursul celor trei zile de `ntrevederi,
sunt anun]ate discu]ii aprinse pe tema `n-
c\lzirii globale, a cre[terii pre]urilor la ali-
mente, dar [i pe tema japonezilor r\pi]i `n
anii ’70-80 de Coreea de Nord. De altfel,
cancelarul german, Angela Merkel, a anun-
]at c\ summitul ]\rilor puternic industriali-
zate (G8) va adopta o serie de m\suri pen-
tru combaterea cre[terii pre]urilor la ali-
Stare de urgen]\, la Pompei
A `nceput Fiesta la Pamplona. Ieri, 6
iulie, a debutat s\rb\toarea dedicat\ Guvernul italian a declarat, pei, ora[ul roman `ngropat `n
vineri, stare de urgen]\ la situl urma erup]iei Vezuviului, `n a-
Sf=ntului Fermin, patronul ora[ului.
Unul dintre cele mai celebre [i mai arheologic de la Pompei, `n `n- nul 79 d.Hr., declarat patrimo-
mari festivaluri din lume se va cercarea de a salva una dintre niu mondial UNESCO. Arheo-
desf\[ura `n urm\toarele opt zile, cele mai importante bog\]ii cul- logii [i istoricii de art\ s-au
timp `n care micul or\[el spaniol se turale, dup\ decenii de negli- plâns `ndelung de neglijen]a
transform\ `ntr-o mare ro[ie. La cele- jen]\. Potrivit unui comunicat fa]\ de situl arheologic de la
brele lupte cu taurii particip\ mii de remis de Guvern, va fi numit Pompei, afectat de lipsa de in-
turi[ti din lumea larg\. a un comisar special pentru Pom- vesti]ii, de buruieni, de[euri [i
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
POR}IA DE
S|N|TATE
Cui[oarele,
„doctorul“
infec]iilor
bacteriene
PAGINA 12
mente, menite s\ „garanteze alimenta]ia
mondial\“. Aceste m\suri, bazate pe un
concept lansat de Guvernul german, prev\d
„rezolvarea pe termen scurt a crizei alimen-
tare [i o strategie pe termen lung care s\
creasc\ produc]ia agricol\ mondial\“, a a-
d\ugat cancelarul german, citat de France
Presse. De asemenea, ]\rile din grupul G8
vor constitui un grup de lucru `ns\rcinat s\
lupte `mpotriva crizei alimentare interna-
]ionale, care va examina `n special posibili-
tatea elimin\rii anumitor restric]ii impuse
exporturilor, care `mpiedic\ cele mai nevo-
ia[e ]\ri s\ aib\ acces la excedentele ali-
mentare ale statelor bogate. a
graffiti. Circa 2,5 milioane de
turi[ti viziteaz\ Pompeiul `n
fiecare an, mul]i dintre ei ex-
primându-[i uimirea fa]\ de
condi]iile deplorabile `n care se
afl\ situl arheologic. Un articol
ap\rut `n publica]ia „Corriere
della Sera“ informeaz\ c\ mul-
te dintre cele 1.500 de case, prin-
tre care unele dintre cele mai
faimoase, de pe situl arheologic
CM
YK
1 LEU exemplarul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ACTUALITATE
CNS solicit\
referendum oficial
pentru autonomia
secuilor
PAGINA 7
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
EVANGHELIA DE AST|ZI NE ARAT|
PROGRAMUL PRIORIT|}ILOR DIN
VIA}A CRE{TINULUI: Prezent la
Sf=nta Liturghie s\vâr[it\, ieri, `n
Paraclisul patriarhal, Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, a rostit un
cuv=nt de `nv\]\tur\ la Evanghelia
citit\ `n cadrul Sfintei Liturghii.
Pagina 5
ROM+NIA ~N UE
PREVIZIUNI SUMBRE: 1.000 DE
DOLARI MIA DE METRI CUBI DE
GAZE, ~N 2009: Aleksei Miller, di-
rectorul executiv al Gazprom, aver-
tizeaz\ c\ mia de metri cubi va
costa, p=n\ la finele anului, 500 de
dolari, iar `n cursul anului viitor,
pre]ul s-ar putea dubla. Mai mult,
Miller a aruncat pe pia]\ ideea c\
petrolul ar atinge recordul inima-
ginabil de 250 de dolari/barilul, `n
contextul `n care, `n ultima perioa-
d\, a b\tut record dup\ record, a-
jung=nd la 146 de dolari/barilul.
Pagina 6
REGIONAL
POLUAREA ACUSTIC| DIN CAPITAL|
VA FI REDUS|: Prim\ria Capitalei a
lansat, `n prima jum\tate a lunii
iunie, studiul referitor la Planul de
ac]iune privind zgomotul urban,
considerat prima strategie din
acest domeniu a unui ora[ din
sunt `nchise publicului, frescele
sunt `n condi]ii de degradare,
România. Acest plan va fi imple-
mentat `n urm\torii cinci ani.
iar lucr\rile de restaurare, care
Pagina 10
au `nceput `n 1978, nu s-au `n-
cheiat `nc\. „Starea de urgen-
]\“, despre care Guvernul a
spus c\ va fi valabil\ timp de
un an, prevede alocarea de fon-
duri suplimentare, precum [i
adoptarea de m\suri speciale
`n vederea protej\rii sitului. a
2 Calendarul zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului I
„Pe ceea ce este m\rirea a
toat\ lumea, care din oameni
a r\s\rit [i pe St\pânul L-a
n\scut, u[a cea cereasc\, lau-
da celor f\r\ de trup [i podoa-
ba credincio[ilor, pe Maria
Fecioara s\ o l\ud\m. C\
aceasta s-a ar\tat cer [i bise-
ric\ a Dumnezeirii; aceasta,
peretele cel din mijloc al vraj-
bei surpându-l, pace a adus [i
`mp\r\]ia a deschis. Deci, pe
aceasta având-o `nt\rire a
credin]ei, ap\r\tor avem pe
Domnul, Cel ce S-a n\scut
dintr-`nsa. ~ndr\zneasc\, dar,
`ndr\zneasc\ poporul lui
Dumnezeu. C\ acesta va birui
pe vr\jma[i, ca un atotputer-
nic.“ (Dogmatica glasului I,
slujba Vecerniei de sâmb\t\
seara)
***
Pentru cei care cânt\ la stran\,
Dogmatica nu este neap\rat un
manual `n care sunt expuse sis-
tematic `nv\]\turile de credin-
]\, ci poate fi, mai degrab\, una
din cânt\rile Vecerniei de sâm-
b\t\ seara, mai exact cea care
se cânt\ `n timpul Vohodului cu
c\delni]a. Denumirea acestor
cânt\ri este una pe deplin `n-
drept\]it\, pentru c\ ele cores-
pund, `ntr-un fel, manualelor
de care aminteam. Diferen]a
const\ `n faptul c\ parte din
`nv\]\turile manualelor sunt
exprimate `ntr-un mod doxo-
logic, cum numai alc\tuitorul
lor, Sfântul Ioan Damaschinul,
ar fi putut s-o fac\. Astfel, `n
foarte pu]ine cuvinte, din dog-
matica glasului I, `nv\]\m
multe adev\ruri de credin]\
referitoare la Maica Domnului,
Sfânta Fecioar\ Maria. Ea este
„m\rirea a toat\ lumea“, pen-
tru c\ a n\scut pe Fiul lui
Dumnezeu [i neamurile toate o
fericesc, având m\rire de la Cel
Puternic (Luca 1, 48-49). „Din
oameni a r\s\rit“, `ns\ a „aflat
har de la Dumnezeu“, fiind
aleas\ ca Duhul Sfânt s\ se
pogoare peste ea [i „Puterea
Celui Prea`nalt s\ o umbreas-
c\“, pentru a na[te pe Fiul lui
Dumnezeu (Luca 1, 35). Maica
Domnului „s-a ar\tat cer [i bi-
seric\ a Dumnezeirii“. Este
„cer“ pentru c\ a adus cerul pe
p\mânt [i poate, prin mijlocirea
ei, s\ ridice p\mântul la cer.
Este „biseric\“, fiindc\ `l poart\
`n pântece pe Hristos, Capul
Bisericii. De aceea, multe din
componentele care alc\tuiesc
Biserica o simbolizeaz\ pe ea:
prescura din care se scoate
Sfântul Agne], colimvitra `n
care de na[tem la via]a cea
nou\ `n Hristos, candela `n care
arde lumina, chip al Luminii lu-
mii, Hristos Domnul, chivotul
care poart\ Sfintele Taine sau
sfântul altar `n care se afl\
Hristos Euharistic. Tot Maica
Domnului „pace a adus [i `mp\-
r\]ia a deschis“. Prin Na[terea
Mântuitorului s-a r\scump\rat
lumea din p\cat, fiind ref\cut\
pacea paradisiac\ pierdut\,
deschizându-se, totodat\, posi-
bilitatea ca oamenii s\ intre `n
~mp\r\]ia lui Dumnezeu. Ea
este, a[a cum ne `nva]\ Dog-
matica glasului I, „`nt\rire a
credin]ei“ [i, prin mijlocirea ei,
„ap\r\tor avem pe Domnul“.
(pr. asist. Silviu TUDOSE, cate-
dra de Teologie Practic\ a
Facult\]ii de Teologie din
Bucure[ti)
Luni, 7 iulie 2008
EVANGHELIA ZILEI
C\uta]i mai `ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu
„{i auzind Ioan, `n `nchisoare, de- roc. C\ el este acela despre care s-a te, deducem faptul c\ sunt [i oameni
spre faptele lui Hristos, [i trimi]ând scris: „Iat\, Eu trimit, `naintea fe]ei care au urechi [i nu aud. Mântuitorul
pe doi dintre ucenicii s\i, au zis Tale, pe `ngerul Meu, care va preg\ti nu se refer\ la cei ce au o anumit\
Lui: «Tu e[ti Cel ce vine, sau s\ a[- calea Ta, `naintea Ta“. Adev\rat zic disfunc]ionalitate fizic\, ci la cei ce au
tept\m pe altul»? {i Iisus, r\spun- vou\: Nu s-a ridicat `ntre cei n\scu]i urechi, pot auzi, dar nu vor s\ aud\.
zând, le-a zis: «Merge]i [i spune]i lui din femei unul mai mare decât Ioan ~n Evanghelia zilei de ieri, din Dumi-
Ioan cele ce auzi]i [i vede]i: orbii `[i Botez\torul; totu[i, cel mai mic `n nica a treia dup\ Rusalii, Hristos atra-
cap\t\ vederea [i [chiopii umbl\, `mp\r\]ia cerurilor este mai mare ge aten]ia asupra grijilor acestei lumi.
lepro[ii se cur\]esc [i surzii aud, decât el. Din zilele lui Ioan Botez\- De multe ori, prea multe griji te fac s\
mor]ii `nviaz\ [i s\racilor li se bine- torul pân\ acum, `mp\r\]ia cerurilor nu mai auzi, te fac s\ nu mai iei amin-
veste[te. {i fericit este acela care nu se ia prin str\duin]\ [i cei ce se silesc te la lucrurile esen]iale ale vie]ii. Cred
se va sminti `ntru Mine». Dup\ ple- pun mâna pe ea. To]i proorocii [i c\ românii au acum, marea majorita-
carea acestora, Iisus a `nceput s\ vor- Legea au proorocit pân\ la Ioan. {i te, destule griji: grija zilei de mâine, a care prive[ti `n portofel [i vezi c\ nu ai
beasc\ mul]imilor despre Ioan: «Ce- dac\ voi]i s\ `n]elege]i, el este Ilie, cel serviciului, a s\n\t\]ii, a cre[terii cu ce s\-]i pl\te[ti utilit\]ile. Cuvinte-
a]i ie[it s\ vede]i `n pustie? Au trestie ce va s\ vin\. Cine are urechi de copiilor, a facturilor, a celor trebuin- le lui Dumnezeu nu exclud preocup\-
cl\tinat\ de vânt? Dar de ce a]i ie[it? auzit s\ aud\».“ (Matei 11, 2-15) cioase unui trai decent. Multe griji [i rile acestei vie]i, ci le pun `ntr-o ordine
S\ vede]i un om `mbr\cat `n haine pu]ine solu]ii. Ori, cuvintele Mântuito- [i `ntr-o ierarhie. A[a spune Hristos:
moi? Iat\, cei ce poart\ haine moi *** rului se adreseaz\ tocmai ]ie, celui „C\uta]i mai `ntâi `mp\r\]ia lui Dum-
sunt `n casele regilor. Atunci de ce-a]i gr\bit spre serviciu, ]ie, celui preocu- nezeu [i celelalte se vor ad\uga vou\!“
ie[it? S\ vede]i un prooroc? Da, zic „Cine are urechi de auzit s\ aud\“, pat de locul de munc\, ]ie, celui preo- (pr. Dumitru P|DURARU, Radio
vou\, [i mai mult decât un proo- spune Mântuitorul. Din aceste cuvin- cupat de examenele copiilor, ]ie, celui Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI Creatorul. Nu omul trebuie s\-L ia pe
Dumnezeu la `ntreb\ri, ci omul are
datoria de a r\spunde la `ntreb\rile
Cine suntem noi, s\ r\spundem lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este la
dispozi]ia noastr\, nu este un „presta-
`mpotriva lui Dumnezeu? tor de servicii“. Creatura nu poate
aduce repro[uri Creatorului care le-a
„Deci, dar, Dumnezeu pe cine vo- strig\ pentru Israel : „Dac\ num\rul f\cut pe toate „bune foarte“ (Facere 1,
ie[te `l miluie[te, iar pe cine voie[te `l fiilor lui Israel ar fi ca nisipul m\rii, 31). Sfântul Pavel aduce la lumin\ i-
`mpietre[te. ~mi vei zice deci: De ce r\m\[i]a se va mântui. Pentru c\, maginea olarului [i lutului din Ve-
mai dojene[te? C\ci voin]ei Lui cine i- `mplinind [i scurtând, Domnul va chiul Testament, ar\tând situa]ia
a stat `mpotriv\? Dar, omule, tu cine `ndeplini, pe p\mânt, cuvântul S\u“.
e[ti care r\spunzi `mpotriva lui Dum- noastr\ de fiin]e create. Omul este
{i precum a proorocit Isaia: „Dac\ vas, el nu poate fi `n]eles prin sine, ci
nezeu? Oare f\ptura va zice Celui ce Domnul Savaot nu ne-ar fi l\sat nou\
a f\cut-o: De ce m-ai f\cut a[a? Sau din perspectiva Dumnezeului Creato-
urma[i, am fi ajuns ca Sodoma [i ne- rul. Omul, modelat de Dumnezeu, are
nu are olarul putere peste lutul lui, am fi asem\nat cu Gomora“. Ce vom
ca din aceea[i fr\mânt\tur\ s\ fac\ datoria s\ p\streze [i s\ arate frumu-
zice, deci? C\ neamurile care nu se]ea [i armonia, bun\tatea [i sfin]e-
un vas de cinste, iar altul, de necin- c\utau dreptatea au dobândit drep-
ste? {i ce este dac\ Dumnezeu, voind nia s\dite de Creator. Oamenii nu
tatea, `ns\ dreptatea din credin]\; sunt juc\rii `n mâna lui Dumnezeu, ci
s\-{i arate mânia [i s\ fac\ cunos- iar Israel, urm\rind legea drept\]ii,
cut\ puterea Sa, a suferit cu mult\ au libertate, dar atunci când omul `n-
n-a ajuns la legea drept\]ii. Pentru calc\ libertatea semenului, Dumne-
r\bdare vasele mâniei Sale, g\tite ce? Pentru c\ nu o c\utau din
spre pierire, [i ca s\ fac\ cunoscut\ zeu intervine. Pe de alt\ parte, liber-
bog\]ia slavei Sale c\tre vasele milei, credin]\, ci ca din faptele Legii. S-au `ntrebare este a omului care se sus- tatea noastr\ este dependent\ de
pe care mai dinainte le-a g\tit spre poticnit de piatra poticnirii, precum trage judec\]ii lui Dumnezeu, a omu- Dumnezeu, Cel care ne-a `nzestrat cu
slav\? Adic\ pe noi, pe care ne-a [i este scris: „Iat\ pun `n Sion piatr\ de lui care folose[te orice argument pen- darul libert\]ii. F\r\ El noi nu am fi,
chemat, nu numai dintre iudei, ci [i poticnire [i piatr\ de sminteal\; [i tot tru a arunca vina asupra lui Dumne- nu am reu[i s\ facem nimic, din acest
dintre p\gâni, precum zice El [i la cel ce crede `n El nu se va ru[ina.“ zeu pentru faptele sale egoiste [i rele. motiv Sfântul Pavel ne spune c\, `na-
Osea: „Chema-voi poporul Meu pe cel (Romani 9, 18-33) „Dar, omule, tu cine e[ti care r\spun- inte de a fi liberi, suntem crea]i, avem
ce nu este poporul Meu, [i iubit\ pe zi `mpotriva lui Dumnezeu?“ `i r\s- limite. Aceste limite `ns\ nu sunt con-
cea care nu era iubit\; [i va fi `n locul *** punde Sfântul Pavel `ntreb\torului strângeri, ci sunt daruri, pentru c\ f\-
unde li s-a zis lor: Nu voi sunte]i necredincios. R\spunsul Apostolului, r\ ele omul ar putea s\ distrug\ crea-
poporul Meu - acolo se vor chema fii De ce ne mai ceart\ Dumnezeu, destul de dur, `ndic\ omului unde `i ]ia [i s\ se distrug\ pe sine. (Ciprian
ai Dumnezeului Celui viu“. Iar Isaia dac\ totul depinde de El? Aceast\ este locul `n raport cu Dumnezeu OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
78 de ani de la moartea
lui Arthur Conan Doyle
Sir Arthur Conan Doyle (n. 22 mai 1859
- d. 7 iulie 1930) a fost romancier britanic,
celebru pentru a-l fi creat pe Sherlock
Holmes - primul detectiv care apare `ntr-o
serie de romane poli]iste. ~n afara acestora,
Sir Arthur Conan Doyle a fost autorul a nu-
meroase povestiri [tiin]ifico-fantastice, ro-
mane istorice, piese de teatru, romane de
dragoste, poezie [i texte inspirate direct din
realitate (non-fiction).
Sir Arthur Conan Doyle s-a n\scut la
Edinburgh, din p\rin]i irlandezi care emi-
graser\ `n Sco]ia. Din 1876 pân\ `n 1881 a
studiat medicina la Universitatea din
Edinburgh, inclusiv o perioad\ de practic\
petrecut\ la Aston (acum, parte a districtu-
Sfânta Muceni]\ Sfin]ilor Mucenici Peregrin [i
lui Birmingham). Dup\ absolvire, s-a anga-
cei dimpreun\ cu dânsul: Lu-
Chiriachi chian, Pombie, Isihie, Papia,
jat ca doctor pe un vas care se `ndrepta spre
coasta Africii de Vest; `n 1882 [i-a deschis
Doi cre[tini de la sfâr[itul Satornin [i Ghermano; a un cabinet la Plymouth. {i-a luat doctoratul
Sfântului Mucenic Evstatie; a
secolului al III-lea, Dorotei [i `n 1885. Ducea lips\ de pacien]i [i `[i
so]ia sa, Evsevia, se rugau lui Sfântului Policarp cel Nou [i umplea timpul dintre dou\ consulta]ii scri- Joe“? ~n perioada cât Doyle a locuit la
Dumnezeu s\ le d\ruiasc\ un a Sfântului Evanghel. ind povestiri. Prima povestire a publicat-o Southsea, a contribuit la formarea Ports-
copil, f\g\duind s\-l d\ru- Mâine, Biserica face po- `n „Chambers’s Edinburgh Journal“, `nain- mouth Football Club, el fiind primul portar
iasc\ Lui. Evsevia a n\scut o menirea Sfântului Mare Mu- te s\ `mplineasc\ 20 de ani. amator al acestei echipe.
feti]\, `ntr-o zi de duminic\, [i cenic Procopie [i a †) Sfin]ilor Abia dup\ ce [i-a mutat cabinetul la ~n 1890, Doyle a ob]inut o diplom\ `n of-
p\rin]ii i-au pus numele Chi- Mucenici Epictet [i Astion. Southsea Doyle s-a dedicat cu seriozitate talmologie la Viena; `n 1891 s-a mutat la
riachi, care `nseamn\, `n lim- literaturii. Prima oper\ semnificativ\ a fost Londra, pentru a deschide un cabinet de of-
ba greac\, duminic\. ~n 303, „A Study in Scarlet (Un studiu `n ro[u)“, `n talmologie. A avut astfel mai mult timp
`n timpul persecu]iei `mpotri- ~n ziua de 7 iulie, care ap\rea pentru prima oar\ Sherlock pentru scris.
va cre[tinilor din vremea `m- Holmes, un erou inspirat de persoana lui Arthur Conan Doyle a murit `n 1930,
p\ratului Diocle]ian, Chiria- istoria consemneaz\: Joseph Bell, un fost profesor al s\u de la
ca urmare a unui atac de cord [i este `nmor-
chi a fost supus\ la chinuri [i a 1843: s-a n\scut Camil- universitate. Rudyard Kipling l-a felicitat mântat `n cimitirul bisericii din Minstead,
obligat\ s\ se `nchine idolilor.
lo Golgi, fizician italian, lau- pe Doyle pentru acest succes [i l-a `ntrebat: `n New Forest, Hampshire, Anglia. (pr.
Pentru c\ a refuzat, Chiriachi „Oare e vorba de b\trânul meu prieten, dr. Paul LEHACI)
a fost ucis\. reat al Premiului Nobel (d.
Tot ast\zi, Biserica face 1926);
pomenirea Sfântului Cuvios a 1860: s-a n\scut Gustav a 1884: s-a n\scut Lion a 1886: s-a n\scut Ion a 1887: s-a n\scut Marc
Toma din Maleon; a Sfântului Mahler, compozitor austriac Feuchtwanger, scriitor ger- Hartulary-Darclée, compozi- Chagall, pictor de origine
Cuvios Acachie de la Scara; a (d. 1911); man (d. 1958); tor (d. 1969); rus\ (d. 1985). a
 Luni, 7 iulie 2008 3
„Cinstirea sfin]ilor eviden]iaz\ leg\tura [i unitatea de tr\ire a Bisericii
Agenda lupt\toare cu cea triumf\toare, care `mpreun\ formeaz\ un singur
«trup», al c\rui cap este Hristos [i a c\rui via]\ este Sf=ntul Duh.
Prezen]a [i lucrarea Duhului se descoper\ [i prin minunile care se fac
cre[tinului prin sfintele moa[te [i reprezint\ temeiul evlaviei [i vener\rii lor.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Nu dup\ starea social\ se aleg na[ii, ci dup\ evlavia [i statornicia lor `n credin]\ (MXI)
Cum se cuvine s\ se aleag\ cu nume r\u `n societate. Na[ii tre- Iat\, pe scurt, cum se aleg na[ii de
na[ii la botez [i ce datorii au buie s\ fie ale[i cu mult\ grij\ [i nu- la botez, de la cununie [i de la c\lug\-
na[ii fa]\ de finii lor? mai cu voia preotului paroh, `n fa]a rie. Ei trebuie s\ fie cei mai buni, ca
Na[ii trebuie s\ se aleag\ dintre c\ruia s\ se oblige c\ vor purta grij\ cei ce trebuie s\ dea socoteal\ `n fa]a
cei mai buni [i mai evlavio[i cre[tini, s\-i `nve]e pe finii lor frica de Dumne- lui Dumnezeu pentru fiii lor suflete[ti.
indiferent de starea lor social\, pentru zeu, s\-i supravegheze, s\-i cheme la Putem spune c\ mul]i na[i credincio[i
c\ na[ii sunt pov\]uitori duhovnice[ti biseric\, la spovedanie, la s\v=r[irea `[i m=ntuiesc sufletele prin finii lor,
ai finilor lor [i au mai multe `ndatoriri faptelor bune, s\-i cerceteze regulat la dac\ `i cresc `n frica Domnului; dar
dec=t p\rin]ii cei trupe[ti. Na[ii tre- casele lor, s\-i mustre, la nevoie, s\ le mai mul]i se os=ndesc pentru lenevi-
buie s\ fie oameni cump\ta]i, morali, dea c\r]i cre[tine[ti de citit, pentru c\ rea [i nep\sarea fa]\ de fiii lor sufle-
bl=nzi, de model `n societate. S\ cu- na[ii au mare r\spundere, fiind ga- te[ti. La r=ndul lor, [i finii au datoria
noasc\ bine credin]a ortodox\, Crezul, ran]ii finilor lor `naintea lui Dumne- ]eaz\ copilul unui cre[tin botezat, care s\-i asculte pe na[ii [i garan]ii lor su-
Sf=nta Scriptur\, Catehismul ortodox zeu [i a oamenilor. este un bun educator `n cele dumneze- flete[ti, s\-i consulte `n toate, s\ pri-
[i s\ mearg\ regulat la biseric\. Na[ul se leag\ cu finul [i cu p\rin- ie[ti, `nc=t copilul va r\m=ne pentru measc\ sfaturile lor cele bune, s\ se
De aceea, nu pot fi na[i la botez [i ]ii lui „printr-o rudenie spiritual\, care toat\ via]a sub pov\]uirea lui, ca la un roage zilnic pentru na[ii lor, pentru
la cununie cre[tinii de alt\ religie (ca- este mai mare dec=t cea dup\ trup, de- tat\ duhovnicesc [i garant al vie]ii lui preo]ii care i-au botezat, cununat sau
tolici, protestan]i, sectan]i etc), cei ce oarece el se nume[te p\rinte duhovni- dup\ Dumnezeu…“ Na[ul trebuie s\ c\lug\rit [i s\ le urmeze modelul du-
tr\iesc `n concubinaj (necununa]i) [i cesc dup\ Canonul 53 al Sinodului al locuiasc\ c=t mai aproape de finul s\u, hovnicesc `n toat\ via]a (Pravila lui
`n desfr=nare, cei ce nu vor s\ aib\ [i VI-lea Ecumenic. „P\rin]ii trupe[ti, pentru a-l supraveghea [i ajuta la `n- Matei Basarab, cap. 135)“. (Nee vorbee[-
s\ creasc\ copii, cei be]ivi, divor]a]i [i spune Dionisie Areopagitul, `ncredin- v\]area poruncilor lui Dumnezeu. tee p\rinteelee Cleeopa, vol. 5)
Nicodim Munteanu
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS (1939-1948),
patriarhul
Minunile prin sfintele Bisericii Ortodoxe
Române (I)
moa[te dovedesc Al doilea patriarh al Biseri-
dumnezeirea M=ntuitorului cii Ortodoxe Române, Nico-
dim, s-a n\scut la 6 decem-
Cinstirea sfin]ilor eviden]iaz\ le- brie 1864, `ntr-o familie de
g\tura [i unitatea de tr\ire a Biseri- cre[tini evlavio[i, din Pipi-
cii lupt\toare cu cea triumf\toare, rig-Neam], pe valea Ozanei,
care `mpreun\ formeaz\ un singur `n jude]ul Neam]. ~ntrucât
„trup“, al c\rui cap este Hristos [i a s-a n\scut `n ziua `n care
c\rui via]\ este Sf=ntul Duh. Prezen- Biserica cinste[te pe Sfân-
]a [i lucrarea Duhului se descoper\ [i tul Nicolae, cum era [i fi-
prin minunile care se fac prin sfintele resc, respectând tradi]ia, a
moa[te [i reprezint\ temeiul evlaviei primit la botez numele a-
[i vener\rii lor. cestui sfânt. P\rin]ii s\i au
Domnul Hristos a f\cut minuni
pentru a ar\ta c\ este Fiul lui Dum- fost ]\rani cu stare, care a-
nezeu. Chiar Sfin]ii Apostoli s-au veau `n proprietate un
convins de divinitatea M=ntuitorului munte `ntreg sub poalele
tot prin minuni. „{i a f\cut Iisus [i Ceahl\ului, unde `[i p\[-
alte semne multe `naintea ucenicilor teau turmele de oi [i `[i a-
S\i (…) Iar acestea s-au scris ca s\ veau stânele. Spre b\trâ-
crede]i c\ Iisus este Hristosul, Fiul ne]e, s-au c\lug\rit - tat\l,
lui Dumnezeu“ (Ioan XX, 30-31). Dar a Antimis: (lat. Ante-mensa # `n Biserica cereasc\, pe temelia c\reia la M\n\stirea Neam], pri-
Iisus, pentru a dovedi dumnezeirea Astfel, osemintele sfin]ilor sunt locul mesei): acoper\m=nt liturgic pe st\ Biserica p\m=nteasc\. Preotul mind numele Varnava, iar
Sa, nu limiteaz\ s\v=r[irea minuni- considerate un altar de jertf\. Cunos- care sunt reprezentate punerea `n prime[te antimisul de la episcopul
mama, la M\n\stirea Aga-
lor la vremea [i la persoana Sa: „Cel cutul liturgist Nicolae Cabasila `nv\- morm=nt [i patimile lui Hristos, care s\u, a c\rui semn\tur\ garanteaz\
se a[eaz\ pe altarul Bisericii, `n vede- nu numai existen]a unei comunit\]i pia, cu numele Mitrofana.
ce crede `n Mine va face [i el lucr\rile ]a: „Dac\ Hristos `ntr-adev\r se poa- Frumuse]ea locurilor [i
pe care le fac Eu [i mai mult dec=t a- te vedea [i pip\i undeva `n lumea a- rea oficierii Liturghiei credincio[ilor. euharistice locale, ci [i comuniunea
Antimisul con]ine o parte din moa[tele sacramental\ ce exist\ `ntre el [i mul]imea m\n\stirilor [i a
cestea va face“ (Ioan XIV, 12). Scopul ceasta `n carne [i oase, apoi aceasta
minunilor r\m=ne `ns\ acela[i, dove- se poate `n sfintele moa[te. La urma unui sf=nt sau martir [i poart\ semn\- preot. Antimisul sfin]it este absolut schiturilor din p\r]ile
direa dumnezeirii lui Iisus Hristos: urmei, aceste moa[te sunt biserica a- tura epsicopului locului. Tradi]ie p\s- necesar pentru s\v=r[irea Tainei Neam]ului au avut o influ-
„Orice ve]i cere `ntru numele Meu, a- dev\rat\ [i altarul cel adev\rat, zidi- trat\ din primele secole, antimisul `n- Euharistice, cu toate c\ „Pidalionul“ en]\ covâr[itoare asupra
ceea voi face, ca s\ fie sl\vit Tat\l `n- rea nu-i dec=t o imitare“ („Despre via- locuia un altar sfin]it, fiind indispen- aminte[te cazul lui Lucian martirul, tân\rului Nicolae, deter-
tru Fiul“ (Ioan XIV, 13). ]a `n Hristos“). sabil pentru Liturghie. Canonul 31 al preot din Antiohia, care, fiind `n minându-l, mai târziu, s\
Nu f\r\ o profund\ semnifica]ie, ~n sf=ntul altar avem cea mai e- Sinodului al VI-lea Ecumenic inter- `nchisoare, s\v=r[e[te Liturghia pe `mbrace haina monahal\.
`n Biserica primar\, Sf=nta Liturghi- vident\ [i mai sigur\ dovad\ c\ Bi- zice Liturghia `n case de rug\ciune pieptul s\u. Teodoret de Cyr folose[te F\r\ `ndoial\ c\ la c\lug\-
e era oficiat\ pe mormintele marti- serica Ortodox\ nu a confundat sau locuin]e particulare. De aseme- m=inile diaconului s\u `n loc de altar, ria sa a contribuit [i un-
rilor, iar `n zilele noastre, aceast\ niciodat\ slujirea [i adorarea cu- nea, canonul 7 al Sinodului al VII-lea iar Sf. Ioan Hrisostom nu ezit\ s\ chiul s\u dup\ tat\, p\rin-
slujb\ nu se poate oficia f\r\ antimi- venit\ lui Dumnezeu, cu cinstirea Ecumenic interzice sfin]irea biseri- spun\, `n „Despre preo]ie“, c\ m=inile tele Vasian Panait, care a-
sul `n care se g\sesc p\r]i din sfintele pe care ea o acord\ sfin]ilor. (pr. cilor f\r\ moa[tele martirilor. Fie c\ sfinte ale preotului sunt mai pre- vea s\ ajung\, `n 1853, e-
moa[te. Constantin GRIGORE) sunt a[ezate sub masa altarului, fie c\ ]ioase dec=t altarul. (pr. prof. dr. Ion gumenul Pocrovului [i care
sunt prinse `n antimis, ele reprezint\ Bria, Dicc]ioonar dee Teeoloogiee Ortoodoox\)
a fost unul dintre ucenicii
cunoscutului stare] al M\-
BIBLIA - VERSET CU VERSET n\stirii Neam], Neonil. Pe
cheltuiala p\rintelui Vasi-
an, Nicolae avea s\ urmeze
Os=nda dat\ de Dumnezeu lui Adam
se define[te acea schimbare
produs\ `n pozi]ia omului fa]\
Gur\ de Aur ca o consecin]\ a
proastei utiliz\ri a libert\]ii
omului, prin neascultarea de
[coala primar\ din Târgu
Neam], dup\ care, `n 1882,
Facerea 3, 17: de lume: el devine din rege al Dumnezeu. ~ntocmai de ace- se va `nscrie la Seminarul
„Iar lui Adam i-a zis: naturii - sclavul ei [i din artist ea, omul nu se mai poate bu- „Veniamin Costachi“, de la
- gr\dinar“, spune teologul rus cura de lipsa necazurilor, a Socola, de lâng\ Ia[i. Re-
«Pentru c\ ai ascultat Serghei Bulgakov. grijilor [i sup\r\rilor, ci le va marcându-se ca elev silitor,
vorba femeii tale [i ai Sf=ntul Maxim M\rturisi- `mbr\]i[a pe toate acestea da- tân\rul Nicolae Munteanu
torul explic\ ideea de blestem torit\ `ndep\rt\rii de Crea- a reu[it s\ câ[tige pre]uirea
m=ncat din pomul din pe care `l prime[te Adam: „Ce tor: „Eu, `i spune Dumnezeu, profesorilor, fascinându-l [i
care ]i-am poruncit: este p\m=ntul blestemat de c=nd te-am adus pe lumea a- pe mitropolitul Moldovei Io-
„S\ nu m\n=nci!“, Dumnezeu `n faptele lui A- ceasta, am vrut s\ fii f\r\ ne- sif Naniescu, care l-a luat
dam [i ce `nseamn\ a se hr\ni cazuri, f\r\ osteneli [i f\r\ ucenic, trimi]ându-l, `n
blestemat va fi omul din el `ntru necazuri? sudori; am vrut s\ fii mul]u-
1890, la Kiev, s\ urmeze
p\m=ntul pentru tine! (...) P\m=ntul blestemat `n mit [i fericit; am vrut s\ nu fii
faptele lui Adam este trupul supus nici nevoilor trupului, cursurile Academiei Teolo-
Cu osteneal\ lui Adam, necontenit bleste- ci s\ fii sc\pat de toate aces- gice. ~nainte de a-l trimite
la studii, p\rintele s\u du-
s\ te hr\ne[ti mat prin faptele lui, adic\ tea, ca s\ ai deplin\ libertate.
hovnicesc, mitropolitul Iosif
prin patimile min]ii lipsite de Dar, pentru c\ nu te-ai lipsit
din el `n toate zilele p\m=nt, la nerodirea virtu]i- de `nlesnirea aceasta, blestem Naniescu, i-a cerut s\ `nve-
vie]ii tale!»“ lor, care sunt fapte ale lui [i p\m=ntul, ca s\ nu dea roa- a ISTORII CU T+LC a ]e bine limba rus\ [i s\ tra-
Dumnezeu. Din trupul s\u se de ca mai `nainte, c=nd nu-l a- duc\ din aceast\ limb\
Iat\ c\ Adam „dob=nde[te“,
prin p\catul s\v=r[it, „calita-
hr\ne[te omul cu durere [i cu
`ntristare mult\, bucur=ndu-se
rai, nici nu-l sem\nai. Aduc
peste tine multe osteneli, mul-
Urechile pline de ceart\ c\r]i folositoare de suflet.
La Kiev, la ctitoria vestitu-
tea“ de muritor [i de ostenitor doar cu pu]ina dulcea]\ ce i-o te nepl\ceri [i str=mtor\ri, Povesteau c\, `ntr-o zi, avva Ioan a venit la adunarea lui mitropolit Petru Movil\,
al p\m=ntului. Ca unul care d\ el. Din trup `i r\sar omu- pun `n jurul t\u necontenite de la Sketis [i, auzind pe câ]iva fra]i certându-se, s-a `n-
tors la chilia lui, s-a rotit de trei ori `n jurul ei [i abia dup\ unde mai studiaser\ [i alte
tr\ia f\r\ griji, `n ascultare de lui, pe deasupra pl\ceri stric\- necazuri [i sup\r\ri [i te las personalit\]i ale vie]ii reli-
Dumnezeu [i av=nd o via]\ ne- cioase, grijile [i g=ndurile, ca s\ faci totul cu sudoare, pen- aceea a intrat. Câ]iva fra]i l-au v\zut [i, uimi]i de purta-
rea lui, s-au dus s\-l `ntrebe. El le r\spunde: „Aveam ure- gioase, ca Filaret Scriban [i
prih\nit\, care i-a fost r=ndui- ni[te spini, [i marile ispite [i tru ca, silit de acestea, s\ te Melchisedec {tef\nescu,
t\ dintru `nceput, Adam, deve- primejdii, ca ni[te m\r\cini.“ `nve]i necontenit s\ te sme- chile pline de ceart\. A[adar, am dat câteva ocoluri, ca s\
mi le cur\] [i s\ intru `n chilie cu mintea lini[tit\“. [i-a des\vâr[it `nv\]\tura
nit rob al p\catului, `[i schim- Pedeapsa primit\ de Adam re[ti [i s\-]i cuno[ti firea“.
(Lucian APOPEI) (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) timp de aproape cinci ani.
b\ condi]ia sa. „Prin os=nda este privit\ de Sf=ntul Ioan
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 Luni, 7 iulie 2008

„Cu cât de[ertul spiritual este mai mare, cu atât mai puternic\ trebuie
Eveniment s\ fie intensitatea credin]ei. Cu alte cuvinte, trebuie s\ intensific\m
via]a spiritual\ a comunit\]ilor cre[tine, adic\ s\ particip\m la via]a
comunit\]ii. Nu este de ajuns s\ ne rug\m singuri acas\, chiar dac\ [i
aceast\ rug\ciune este important\, ci trebuie s\ ne rug\m `n biseric\.“

Binecuvântare pentru primul episcop Bisericii [i culturii noastre române[ti

ne `ndrept\]esc speran]a c\ lucrarea
pe care o `ncepe]i ast\zi va fi o lucrare

ortodox român al Europei de Nord binecuvântat\ de Dumnezeu [i n\d\j-

† D A N I E L,
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române
~nalt Preeasfin]iilee Vooastree [i
Preeasfin]iilee Vooastree,
Excceleen]eelee Vooastree,
Preeasfin]ia Vooastr\, Preeasfin]itee
P\rintee Maccariee,
Preeaccuvvioo[i [i Preeaccuccernicci
P\rin]i,
Iubi]i creedinccioo[i,
Evenimentul care se petrece `n
aceast\ `n\l]\toare zi la Stockholm
aduce o mare bucurie pentru `ntreaga
Biseric\ Ortodox\ Român\, `ntrucât
Preasfin]itul Episcop Macarie Dr\goi
este primul episcop al Episcopiei
Ortodoxe Române din Europa de Nord.
Acest eveniment este expresia lucr\rii
rodnice a Bisericii Ortodoxe Române [i
a grijii pe care o poart\ fa]\ de to]i fiii
ei afla]i `n afara grani]elor ]\rii.
Lumea de ast\zi, de altfel, cere o mai
intens\ lucrare a Bisericii `n societate
[i o implicare atât `n propov\duirea
Cuvântului lui Dumnezeu, cât [i `n
acordarea asisten]ei sociale celor afla]i
`n nevoie [i suferin]\. ~n acest sens,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române a hot\rât `nfiin]area Episco-
piei Ortodoxe Române a Europei de
Nord [i trimiterea unui ierarh care s\
ajute preo]ii din aceast\ eparhie `n lu-
crarea pastoral-misionar\ a Bisericii
noastre, `ntr-o societate `n care feno-
menul seculariz\rii este din ce `n ce
mai prezent.
~n acest context, este necesar s\
afirm\m credin]a `n Dumnezeu [i s\
particip\m activ la via]a Bisericii. Cu
cât de[ertul spiritual este mai mare, cu
atât mai puternic\ trebuie s\ fie inten-
sitatea credin]ei. Cu alte cuvinte, tre-
buie s\ intensific\m via]a spiritual\ a
comunit\]ilor cre[tine, adic\ s\ par-
ticip\m la via]a comunit\]ii. Nu este de
ajuns s\ ne rug\m singuri acas\, chiar
dac\ [i aceast\ rug\ciune este impor-
tant\, ci trebuie s\ ne rug\m `n bise-
ric\. Scriitorul bisericesc Tertulian
scria, `n secolul al III-lea, c\: „Un sin-
gur cre[tin nu este cre[tin“ (Unus chris-
tianus nullus christianus), adic\ cineva
este cre[tin dac\ tr\ie[te `n Biseric\, `n
comuniune spiritual\ cu al]i cre[tini.
Preacucernici
p\rin]i [i iubi]i fii
duhovnice[ti,
Sfântului Sinod, `n [edin]a sa din
data de 5 martie 2008, a ales pe P\rin-
tele Protosinghel Macarie Dr\goi `n
scaunul vacant al Episcopiei Ortodoxe
Române a Europei de Nord, la propu-
nerea Adun\rii Eparhiale, ca primul
episcop al acestei eparhii, iar, `n data
de 2 mai 2008, la Praznicul Izvorului
T\m\duirii, `n Catedrala mitropolita-
n\ din Cluj-Napoca, a fost hirotonit
`ntru episcop. Ast\zi are loc s\rb\-
toarea de `ntronizare a Preasfin]iei
Sale, zi binecuvântat\ care `ncunu-
neaz\ eforturile depuse atât de Bise-
rica-Mam\, `n purtarea sa de grij\ fa]\
de to]i cei afla]i departe de ]ar\, cât [i
ale preo]ilor [i credincio[ilor stabili]i
vremelnic sau definitiv `n Suedia,
Norvegia [i `n Danemarca. Ziua de 6
iulie 2008 va r\mâne, `n memoria Bi-
sericii noastre, ca o zi istoric\, `nsem-
nând instalarea primului episcop orto-
dox român pentru noua Episcopie
Ortodox\ Român\ a Europei de Nord,
ea fiind un prilej de bucurie [i de
speran]\ pentru fiecare cleric [i credin-
cios din aceast\ nou `nfiin]at\ eparhie.
Calit\]ile spirituale [i intelectuale,
buna cunoa[tere a vie]ii biserice[ti din
Diaspora ortodox\ româneasc\, expe-
rien]a pastoral\ [i misionar\ bogat\ l-au
recomandat pe Preacuviosul P\rinte
Macarie pentru `nalta vrednicie episco-
pal\ la care a fost chemat.
Preasfin]ite P\rinte
Macarie,
Calit\]ile teologice [i administra-
tive pe care le-a]i dovedit `n slujirea
duim c\ prezen]a Preasfin]iei Voastre
ca Episcop al românilor ortodoc[i din
Europa de Nord va `nt\ri moral [i
spiritual unitatea de credin]\ [i de
neam a românilor ortodoc[i pe care `i
ve]i p\stori.
Purtând un nume frumos, Macarie,
semnificativ pentru cultura neamului
românesc, nu putem `ncheia acest cu-
vânt f\r\ s\ amintim c\ anul acesta,
2008, are o dubl\ semnifica]ie pentru
Biserica Ortodox\ Român\: este Anul
jubiliar al Sfintei Scripturi [i al Sfintei
Liturghii, când Biserica noastr\ ani-
verseaz\ 320 de ani de la tip\rirea Bi-
bliei de la Bucure[ti (1688), prima edi-
]ie integral\ a Sfintei Scripturi `n lim-
ba român\, [i 500 de ani de la tip\ri-
rea primului Liturghier ortodox, [i a-
nume Liturghierul slavon al lui Maca-
rie, ap\rut la Târgovi[te, `n anul 1508.
De aceea, nu `ntâmpl\tor am delegat hiei pe care o p\stori]i. Totodat\, V\
pe ~nalt Preasfin]itul Mitropolit Nifon, `ndemn\m s\ cultiva]i comuniunea
Arhiepiscopul Târgovi[tei [i Exarh fr\]easc\ cu ierarhii ortodoc[i canonici
Patriarhal, pentru a s\vâr[i, `n numele din ]\rile Europei de Nord, precum [i
Nostru, `mpreun\ cu ~nalt Preasfin]itul rela]ii de cooperare social\ cu alte Bi-
Mitropolit Serafim al Germaniei, Euro-
serici, `n special cu Biserica Evanghe-
pei Centrale [i de Nord, actul solemn de lic\ Luteran\, [i s\ ar\ta]i totodat\
instalare a Preasfin]iei Voastre `n scau- respectul cuvenit fa]\ de autorit\]ile
nul vl\dicesc al Episcopiei Ortodoxe civile, spre binele tuturor. Avem spe-
Române a Europei de Nord, oferindu-v\ ran]a c\ lucrarea pastoral\ a Preasfin-
cârja episcopal\. ]iei Voastre va fi benefic\ pentru epar-
Cu acest prilej, re`nnoim doririle hia nou `nfiin]at\ [i pentru Biserica
noastre de s\n\tate, pace, bucurie [i Ortodox\ Român\, `n general. (Cuv=n-
ajutor de la Dumnezeu `n toat\ fapta tul PF Patriarh Daniel la instalarea
Preasfin]itului Episcop Macarie Dr\-
cea bun\, Preasfin]iei Voastre, colabo-
ratorilor de la Centrul Eparhial, `ntre- goi, primul episcop al Episcopiei Orto-
gului cler [i tuturor credincio[ilor epar- doxe Române din Europa de Nord)

Mitropolit Iosif al Europei Oc- mea de metanie „Sfântul Ioan

„Iat\, vin! Ca s\ fac voia Ta, Dumnezeule!“ (Evrei 10, 7)
c\ aceast\ lucrare a arhieriei
Lui prin mine, aici, `n aceast\
PS Episcop Macarie nou\ eparhie a românilor din
Dr\goi, Episcop Europa de Nord.
al Episcopiei Sunt con[tient c\ atât eu,
cât [i fr\]iile voastre vom
Ortodoxe Române putea `mplini aceast\ dum-
din Europa de Nord nezeiasc\ slujire ]inând sea-
ma de cele dou\ condi]ii. Pri-
~nalt Preeasfin]iilee [i
ma, aceea pe care ~nsu[i Hris-
Preeasfin]iilee Vooastree, tos {i-a `ntemeiat lucrarea
Emineen]eelee Vooastree,
Sa, `n lume: „M-am coborât
Preeaccuvvioo[i [i Preeaccuccer- din cer nu ca s\ fac voia Mea,
nicci P\rin]i,
ci voia Celui care M-a trimis
Excceleen]eelee Vooastree, pe Mine“ (Ioan 6, 38), deci as-
Iubi]i fra]i [i suroori `n
cultarea Lui de Tat\l [i, im-
Doomnul, plicit, a noastr\ de Hristos, `n
chip ierarhic, dup\ cum El
Misiunea pe care o `ncep ~nsu[i a poruncit: „Cel ce v\
ast\zi, aici, `ntre fr\]iile voas-
ascult\ pe voi pe Mine M\ as-
tre [i `mpreun\ cu fr\]iile cult\, [i cel ce se leap\d\ de
voastre, misiune pe care de al-
voi se leap\d\ de Mine“ (Luca
tfel to]i o avem, de a ne lucra 10, 16), iar a doua, care de-
mântuirea proprie [i de a ne
curge din ascultare, este uni-
sprijini unii pe al]ii `n vederea tatea de credin]\.
mântuirii, nu este deloc u[oar\
Sprjinindu-m\ pe rug\ciu-
[i, dup\ cum ar spune P\rin- ne [i pe slujirea liturgic\, vin
tele Rafail Noica, „aceast\ mis- aici `n mijlocul dumneavoastr\
iune nu este grea, ci imposi-
spre a v\ fi p\stor, p\rinte [i
bil\, dar harul lui Dumnezeu o frate, tuturor preo]ilor [i cred-
`mpline[te“. Dumnezeu ne-a incio[ilor români din aceast\
rânduit pe noi, oamenii, s\ parte a Europei, asigurându-
`mplinim aceast\ slujire dum- v\ de toat\ disponibilitatea,
nezeiasc\, `ns\ El este Cel care jertfelnicia [i dragostea mea.
o lucreaz\ [i o des\vâr[e[te Ad\ugând la toate acestea
prin noi. De aceea, primul sim- râvna [i devotamentul fr\]iilor
]\mânt pe care doresc s\-l voastre, cred c\ eparhia noas-
m\rturisesc este acela de tr\ poate deveni o adev\rat\
cutremur [i de mul]umire c\ vatr\ de unitate [i spirituali-
Dumnezeu a ales s\ s\vâr[eas- tate româneasc\. ~ntrucât e-
piscopia noastr\ este compus\
din comunit\]i r\sfirate [i
aflate `n minoritate `n `ntreaga
Peninsul\ Scandinav\, o s\
avem ca prioritate atât unita-
tea `ntru credin]\ a românilor
din nordul Europei, cât [i sta-
tornicirea leg\turilor de con-
vie]uire [i colaborare cu cele-
lalte comunit\]i confesionale [i
etnice. Se impune s\ avem `n
aten]ie `n special tinerii, mul]i
dintre ei n\scu]i aici sau
pleca]i de timpuriu din ]ar\,
care au nevoie s\ li se `mp\rt\-
[easc\ atât credin]a, cât [i lim-
ba [i tradi]iile str\mo[ilor no[-
tri, ca mo[tenire binecuvân-
tat\. De aceea socotim c\ epis-
copia noastr\ trebuie s\ devi-
n\ un centru de cultur\ [i spir-
itualitate româneasc\, menit
s\ polarizeze to]i factorii capa-
bili s\ sus]in\ aceast\ nobil\
lucrare care `nseamn\: [coli
parohiale, activit\]i sociale,
culturale [i duhovnice[ti, o ca-
tehizare sus]inut\ `n rândul
credincio[ilor [i o deschidere
spre dialog cu celelalte Biserici.
Mul]umesc mai `ntâi de
toate Atotputernicului Dum-
nezeu, Cel sl\vit `n Treime,
pentru via]a [i darurile de care
m-a `nvrednicit [i pentru
aceast\ slujire pe care o `ncep
acum, rugându-L s\ m\
`nso]easc\ [i s\ m\ ocroteasc\
[i pe mai departe. Mul]umesc
Prea Sfintei N\sc\toare de
Dumnezeu care, ca o Maic\
Preamilostiv\, m-a ocrotit [i la
al c\rei praznic am primit
marele har al arhieriei.
Mul]umesc membrilor Sfân-
tului Sinod al Bisericii Orto-
doxe Române, care m-au ales
aproape cu unanimitate de vo-
turi ca episcop al fr\]iilor voas-
tre, al românilor din Europa
de Nord, acordându-mi `ncre-
dere [i dragoste fr\]easc\.
Cu profund\ recuno[tin]\ [i
considera]ie `mi exprim mul]u-
mirile Preafericitului nostru
P\rinte Daniel, Patriarhul Ro-
mâniei [i pre[edintele Sfân-
tului Sinod, pentru `ndru-
marea, dragostea [i sprijinul
p\rintesc care m\ `nso]esc [i
aici, `n Peninsula Scandinav\.
Am convingerea c\ `ncrederea
pe care Preafericitul nostru
P\rinte Patriarh Daniel a in-
vestit-o `n mine va aduce
roade, iar sfaturile Preaferici-
rii Sale vor fi mereu o c\l\uz\
`n slujirea `ncredin]at\. Mesa-
jul transmis [i darul oferit de
Preafericirea Sa sunt `nc\ o
binecuvântare ce m\ va `nt\ri
`n aceast\ misiune.
~nalt Preasfin]itul P\rinte
Nifon, Ahiepiscopul [i Mitropo-
litul Târgovi[tei [i Exarh Pa-
triarhal, delegatul Preaferici-
tului P\rinte Patriarh Daniel,
care este considerat de c\tre
noi sus]in\tor permanent al
acestei episcopii nou `nfiin]ate,
`ndrumând [i sprijinind `nc\
din fa[\ ideea [i aspira]iile
comunit\]ilor române[ti de a
`nfiin]a aici aceast\ eparhie, va
fi socotit mereu de noi „na[ul“
[i darul lui Dumnezeu pentru
Scandinavia. Pentru toat\ os-
teneala [i dragostea cu care ne-
a `nconjurat, `i mul]umim [i `i
suntem recunosc\tori.
Mul]umesc ~nalt Preasfin]i-
tului nostru P\rinte Arhie-
piscop [i Mitropolit Serafim al
Germaniei, Europei Centrale [i
de Nord, pentru `n]elegere,
rug\ciune [i `ncrederea pe care
mi-a oferit-o, `ncredin]ându-l
de colaborare fr\]easc\. ~n ace-
la[i timp, ]in s\ mul]umesc [i
s\-i asigur de toat\ dragostea
[i recuno[tin]a mea pe p\rin]ii
ierarhi care mi-au fost `ndru-
m\tori [i sus]in\tori: ~PS P\-
rinte Arhiepiscop [i Mitropolit
Bartolomeu al Clujului, Albei,
Cri[anei [i Maramure[ului;
~PS P\rinte Arhiepiscop [i
cidentale [i Meridionale; ~PS
P\rinte Arhiepiscop Andrei al
Alba Iuliei; PS P\rinte Epis-
cop-Vicar Patriarhal Ciprian
Câmpineanul [i, totodat\, mul-
]umesc tuturor fra]ilor arhierei
din sobor care au `mpodobit cu
dragostea [i osteneala lor acest
praznic: PS Ambrozie, Epis-
copul Giurgiului; PS Siluan,
Episcopul românilor din Italia;
PS Timotei, Episcopul româ-
nilor din Spania [i Portugalia
[i PS Episcop-Vicar Sofian
Bra[oveanul.
Adresându-m\ reprezen-
tan]ilor Bisericilor Ortodoxe
Surori, le mul]umesc pentru
prezen]\ [i cred `n `mp\rt\-
[irea comun\ a slujirii noas-
tre de aici. ~n mod special, as-
t\zi se cuvine s\ mul]umesc
Preasfin]itului [i fratelui
`ntru slujire, Dositei, episco-
pul sârbilor din Scandinavia
[i Marea Britanie, care ne-a
primit [i ne-a oferit cu atâta
dragoste posibilitatea acestei
m\re]e s\rb\tori.
Domnului Pre[edinte al
României, Domnului Prim-
Ministru al Guvernului Ro-
mâniei precum [i Doamnei
Ambasador `n Suedia, care
mi-au adresat aceste frumoa-
se cuvinte, `mi exprim atât
mul]umirea, cât [i speran]a
sus]inerii reciproce `n misi-
unea comun\ de a sluji ro-
mânii din aceast\ parte a Eu-
ropei, care a[teapt\ s\ fie
sprijini]i de noi [i `nt\ri]i `n
unitatea, demnitatea [i identi-
tatea lor româneasc\ [i cre[-
tin\. Totodat\, `mi `ndrept
mul]umirile mele c\tre au-
torit\]ile de stat [i locale, cât
[i c\tre popoarele scandinave
care i-au primit pe români,
`n]elegându-le [i nevoile lor
suflete[ti.
Salut cu bucurie prezen]a cu
care ne onoreaz\ reprezentan-
]ii Bisericilor Evaghelic\ Lute-
ran\, Romano-Catolic\ [i Siri-
an\ [i ]in s\ v\ asigur de toat\
deschiderea mea spre dialog
pentru a afla solu]ii de colabo-
rare [i sprijin reciproc.
Mul]umesc p\rin]ilor mei,
Vasile [i Ana, [i familiei, p\rin-
telui paroh [i tinerilor din satul
meu natal, Spermezeu, care
sunt de fa]\, `nve[mânta]i `n
str\vechiul nostru port n\s\u-
dean, [i care au adus ast\zi, cu
ei, mireasma cânt\rilor noas-
tre de acas\. P\rintelui Stare]
Ioan Cojanu din M\n\stirea
Botez\torul“ din Alba-Iulia,
P\rintelui Paroh Constantin
Popescu [i enoria[ilor din Pa-
rohia noastr\ „Sfântul Macarie
cel Mare“, din Anglia, P\rin-
telui Arhim. Timotei Aioanei,
p\rin]ilor arhimandri]i [i
celorla]i p\rin]i din sobor care
au venit din ]ar\, precum [i
Preacuvioaselor Maici Stare]e
Stavroforele Teodora [i Vero-
nica, dimpreun\ cu vie]uitoa-
rele din ob[tea M\n\stirilor
Flore[ti [i Dobric, le mul]u-
mesc pentru osteneala de a-mi
fi, ast\zi, al\turi. Mul]umesc,
de asemenea, corului de came-
r\ „Psalmodia Transylvanica“
al Facult\]ii de Teologie Orto-
dox\ din Cluj-Napoca, condus
de P\rintele Profesor Vasile
Stanciu, care a oferit o dimen-
siune aparte acestui eveni-
ment unic pentru noi.
Le mul]umesc tuturor p\-
rin]ilor duhovnice[ti [i dasc\-
lilor mei [i, nu `n ultimul
rând, prietenilor [i apropia]i-
lor, pe care `i asigur, `n con-
tinuare, de toat\ pre]uirea [i
dragostea noastr\. Mul]u-
mesc dumneavoastr\, tuturor
celor ce a]i trudit pentru ca
aceast\ manifestare româ-
neasc\ s\ fie atât de bine or-
ganizat\.
~n final, m\ adresez din
nou, vou\, preo]ilor [i credin-
cio[ilor, care, de ast\zi, `n mod
oficial mi-a]i fost `ncredin]a]i
spre p\storire [i pe care v\
asigur c\ voi veghea ziua [i
noaptea lucrarea de mântuire,
p\strând [i propov\duind „cu
timp [i f\r\ timp“ (II Timotei
4, 2) unitatea Bisericii `n
`nv\]\tura sfintelor dogme [i
canoane. Toate greut\]ile iner-
ente acestui `nceput le `ncre-
din]ez Mântuitorului Iisus
Hristos, Arhiereul Cel ve[nic,
[i m\ str\duiesc s\ privesc
asemenea Sfântului Apostol
Pavel, rostind ca [i el `n fa]a
`ncerc\rilor: „Nimic nu iau `n
seam\ [i nu pun nici un pre] pe
via]a mea, numai s\ `mplinesc
calea mea [i slujba mea pe care
am luat-o de la Domnul Iisus,
de a m\rturisi Evanghelia ha-
rului lui Dumnezeu“ (Faptele
Sfin]ilor Apostoli 20, 24).
(Cuv=ntul Preasfin]itului Epis-
cop Macarie Dr\goi, rostit la
instalarea ca Episcop al Epis-
copiei Ortodoxe Române din
Europa de Nord)
 Luni, 7 iulie 2008 5
De ast\zi, Radio TRINITAS `[i modific\ grila de programe. Principalele modific\ri ale
Actualitatea grilei sunt apari]ia emisiunilor: „Biserica [i societatea“, precum [i „Mapamond
cre[tin“, de luni pân\ vineri. De asemenea, emisiunea magazin-radiofonic „Rom=nia la
zi“ `[i va l\rgi spa]iul de emisie. Transmisiunile `n direct ale Sfintei Liturghii [i ale
religioas\ slujbei Vecerniei `[i vor p\stra prioritatea `n noua gril\, iar emisiunile informative vor
`ncerca s\ reflecte evenimentele din Biserica Ortodox\ Român\.

Primul episcop rom=n al Europei de Nord niei `n Suedia, Victoria Po-

Ieri, 6 iulie 2008, a avut loc,
`n Catedrala episcopal\ a Bise-
ricii Ortodoxe Sârbe din Stock-
holm, ceremonia de `ntroniza-
re a celui dintâi Episcop al E-
piscopiei Ortodoxe Române a
Europei de Nord, Preasfin]itul
Macarie Dr\goi. Sfânta Li-
turghie arhiereasc\ a fost ofi-
ciat\ de c\tre ~nalt Preasfin]i-
tul Nifon, Arhiepiscopul [i
Mitropolitul Târgovi[tei [i E-
xarh Patriarhal, delegatul
Preafericitului P\rinte Daniel,
Patriarhul României, de ~nalt
Preasfin]itul Serafim, Mitro-
politul Germaniei, Europei
Centrale [i de Nord, de ~nalt
Preasfin]itul Iosif, Mitropo-
litul Europei Occidentale [i
Meridionale, [i de al]i membri
ai Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române [i ierarhi ai
Bisericilor Ortodoxe surori, fi-
ind `nconjura]i de un numeros
sobor de preo]i [i diaconi. La
eveniment, au participat re-
prezentan]i ai autorit\]ilor de
stat din România [i din ]\rile
scandinave, reprezentan]ii Bi-
sericilor Evanghelic\ Lutera-
n\, Romano-Catolic\ [i Siria-
n\, monahi [i credincio[i din
]ar\ [i din Peninsula Scandi-
nav\, precum [i o delega]ie
numeroas\ de tineri `mbr\ca]i
`n port na]ional, din satul na-
tal al Preasfin]itului Macarie,
Spermezeu, jude]ul Bistri]a-
N\s\ud, care au cântat [i `n
cadrul Sfintei Liturghii.
R\spunsurile la Liturghia
arhiereasc\ au fost date de Co-
rul de camer\ „Psalmodia Tran-
sylvanica“ al Facult\]ii de Te-
ologie Ortodox\ din Cluj-Na-
poca, condus de pr. prof. Va-
sile Stanciu, care va sus]ine,
dup\-amiaz\, `n sala festiv\ a
Catedralei episcopale sârbe, [i
un concert de muzic\ bis-
ericeasc\ [i folclor românesc.
Dup\ citirea Gramatei
Mitropolitane, ~nalt Prea-
sfin]i]ii Mitropoli]i Nifon [i
Serafim i-au `nmânat Preas-
fin]itului Macarie `nsemnele
noii sale demnit\]i episcopa-
le, apoi l-au a[ezat `n tronul
arhieresc. ~nalt Preasfin]itul
Nifon a dat citire mesajului
Preafericitului P\rinte Dani-
el, Patriarhul României,
doamna ambasador al Rom=-
pescu, a prezentat mesajul
pre[edintelui României, Tra-
ian B\sescu, iar domnul con-
silier Adrian Lemeni, pe cel
al prim-ministrului, C\lin
Popescu-T\riceanu. Dup\ cu-
vântul ~nalt Preasfin]itului
Serafim al Germaniei, Euro-
pei Centrale [i de Nord, `ntâ-
iul Episcop al românilor din
Europa de Nord [i-a pre-
zentat, `n cuvântarea sa, pri-
orit\]ile pastorale `n noua
slujire `ncredin]at\ [i a mul-
]umit celor prezen]i la eveni-
ment, precum [i tuturor celor
care au contribuit la forma-
rea sa duhovniceasc\ [i inte-
lectual\.
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, `n [edin]a
sa din 22 octombrie 2007, a-
nalizând solicit\rile venite
din partea parohiilor ortodo-
xe române din Suedia, Norve-
gia [i Danemarca, a aprobat
`nfiin]area [i organizarea E-
piscopiei Ortodoxe Române a
Europei de Nord, cu sediul la
Stockholm. Românii orto-
doc[i stabili]i `n Peninsula
Scandinav\ au fost `n aten]ia
Patriarhiei Române `nc\ din
anii ’70, când, `n pofida
condi]iilor grele de atunci, le-
a trimis preo]i pentru a le
acorda asisten]\ religioas\ [i
duhovniceasc\ [i a organiza,
din punct de vedere biseri-
cesc, aceste comunit\]i. Sfân-
tul Sinod al Bisericii Orto-
doxe Române, luând act de
hot\rârea Adun\rii Epar-
hiale a Episcopiei Ortodoxe
Române a Europei de Nord,
din 23 februarie 2008, a ales,
`n data de 5 martie 2008, cu
42 din 45 de voturi, ca Epis-
cop al acestei eparhii, pe
p\rintele Macarie Dr\goi,
eclesiarhul Catedralei mitro-
politane din Cluj-Napoca.
Preacuvio[ia Sa a fost hiroto-
nit arhiereu `n data de 2 mai
2008, cu prilejul Praznicului
Izvorul T\m\duirii, `n Cate-
drala mitropolitan\ din Cluj-
Napoca, de IPS Bartolomeu,
Mitropolitul Clujului, Albei,
Cri[anei [i Maramure[ului;
IPS Serafim, Mitropolitul
românilor din Germania, Eu-
ropa Central\ [i de Nord, de
IPS Andrei, Arhiepiscopul
Alba Iuliei, [i de ceilal]i ier-
arhi membri ai Sfântului Si-
nod al Bisericii Ortodoxe
Române. (Comunicat de pre-
s\ al Secretariatului Episco-
piei Ortodoxe Române a Eu-
ropei de Nord)
PE SCURT
Slujb\ arhiereasc\,
la Biserica „Sf=ntul
Ioan Botez\torul“
din Piatra Neam]
Ieri, ~nalt Preasfin]itul
Teofan, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, `ntr-un sobor de
peste 20 de preo]i [i diaconi,
stare]i ai m\n\stirilor nem-
]ene [i protopopii din zon\, a
s\v=r[it Sf=nta Liturghie la
Biserica „Sf=ntul Ioan Botez\-
torul“ din cartierul M\r\]ei,
Piatra Neam]. Dup\ cum ne-a
declarat pr. Vasile P\v\lea-
nu, parohul de la „Sf=ntul
Ioan“ - M\re]ei, la slujb\ au
mai participat [i multe oficia-
lit\]i locale. Sf=nta Liturghie
a putut fi urm\rit\ de num\-
rul impresionant de mare al
credincio[ilor prezen]i pe un
ecran amenajat `n curtea bi-
sericii. Deosebit de solid\, cu
ziduri groase [i contrafor]i din
piatr\ adus\ din Muntele Pie-
tricica, biserica a fost zidit\
`ntre anii 1867-1886, `mbi-
n=nd, `n construc]ia ei, stilul
bizantin [i cel renascentist.
Biserica „Sf=ntul Ioan“ a tre-

Evanghelia de ast\zi ne arat\ programul ~nt=i „Vie ~mp\r\]ia Ta“,

[i apoi „Pâinea noastr\
cut, de-a lungul timpului,
prin mai multe restaur\ri, de
la cea dint=i `mplinindu-se, `n

priorit\]ilor din via]a cre[tinului cea de toate zilele

d\-ne-o nou\ ast\zi“
2006, 120 de ani. Biserica a
avut `nc\ de la `nceputurile
sale o orientare filantropic\,
a Prezent la Sf=nta Liturghie s\vâr[it\ ieri `n Paraclisul patriarhal, Analizând cererile din Rug\ciu-
`n 1931 aici func]ion=nd Aso-
cia]ia de Asisten]\ Social\
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, a rostit un nea Domneasc\, P\rintele Pa- „Bunul Samarinean“. Tradi]ia
triarh a subliniat c\: „~nainte de
cuv=nt de `nv\]\tur\ la Evanghelia citit\ `n cadrul Sfintei Liturghii a masa de prânz, noi rostim ru-
este continuat\ `n prezent,
prin grija parohului actual,
Ieri, 6 iulie, `n Duminica a treia pentru p\s\ri, pentru flori, pentru c\tor. A c\uta mai `ntâi `mp\r\]ia g\ciunea «Tat\l Nostru», unde `n- p\rintele Vasile P\v\leanu,
dup\ Rusalii, Preafericitul P\rinte crea]ia pe care El a zidit-o, pentru a lui Dumnezeu `nseamn\ a ne hr\ni tr-una din cereri se spune: «Vie care este [i profesor la Cate-
Patriarh Daniel a asistat la Sfânta ajunge la grija fa]\ de oameni. Crinii cu tot cuvântul care iese din gura lui ~mp\r\]ia Ta.» Dup\ aceast\ dra de Dogmatic\ din cadrul
Liturghie s\vâr[it\ `n Paraclisul pa- câmpului nu torc, `n `n]elesul c\ ei Dumnezeu, cu Sfintele Taine, cu ru- cerere spunem: «Pâinea noastr\ Seminarului Teologic „Venia-
triarhal cu hramul „Sfântul Gheor- nu lucreaz\, pentru a-[i face o `m- g\ciunea ca leg\tur\ noastr\ duhov- cea de toate zilele d\-ne-o nou\ min Costachi“ de la Neam].
ghe“ [i „Sfânta Cuvioas\ Parasche- br\c\minte, ci au primit-o pe aceas- niceasc\ cu Dumnezeu. Hrana [i `m- ast\zi.» Deci chiar `n rug\ciunea Cantina func]ioneaz\ din
va“ [i a rostit un cuvânt de `nv\]\- ta. Dup\ ce Mântuitorul Hristos face br\c\mintea de ordin material nu Mântuitorului mai `ntâi se face 2005, `n interiorul casei de
tur\. Predica Preafericirii Sale ne in- aceste observa]ii pornind de la ceea trebuie s\ devin\ niciodat\ o preocu- referire la `mp\r\]ia lui Dum- pr\znuire, reu[ind, `n pre-
vit\ la o medita]ie pe marginea cu- ce se vede `n jurul nostru ca pronie pare mai mare sau cu o prioritate fa- nezeu [i `mplinirea voii Lui `n zent, s\ ofere trei mese s\pt\-
vintelor Evangheliei de la Matei pri- dumnezeiasc\ pentru natur\, faun\ ]\ de hrana duhovniceasc\. Mântui- via]a noastr\ [i apoi cererea pâinii, m=nal la 150 de persoane ne-
vind grijile [i priorit\]ile cre[tinului: [i flor\, arat\ c\ omul este mai de torul Hristos ne `ndeamn\ s\ ne hr\- care pâine spre fiin]\ poate s\ fie voia[e. „Este o activitate deo-
„S\ ne gândim c\ via]a omului este pre] decât toate acestea [i este che- nim mai `ntâi sufletul cu cele duhov- `n]eleas\ ca Euharistie sau pâinea sebit de frumoas\, dar [i jert-
mai de pre] decât toate lucrurile tre- mat s\ caute mântuirea sufletului. nice[ti [i apoi s\ ne `mbr\c\m cu pentru existen]a noastr\. Dac\ nu felnic\, care demonstreaz\
c\toare pe care noi le folosim pentru Mai precis, s\ caute `mp\r\]ia lui virtu]i. Aceast\ `mbr\care a sufletu- c\ut\m mai `nt=i `mp\r\]ia lui implicarea filantropic\ a Bise-
a `ntre]ine via]a biologic\, dar care, Dumnezeu“, a spus Preafericitul lui `n lumin\ [i a trupului `n virtu]i Dumnezeu, toate lucrurile materi- ricii, faptul c\ ea nu doar
`n sine, nu au valoare decât raporta- P\rinte Patriarh. `ncepe la Botez. De aceea, noi, la bo- ale devin zid desp\r]itor `ntre noi cere, ci [i ofer\“, ne-a explicat
te la importan]a sufletului, la valoa- tez cerem «hain\ luminoas\ d\-mi [i Dumnezeu“, a mai spus, `n p\rintele P\v\leanu. Prea-
rea acestuia. Mântuitorul Hristos a- Hrana [i `mbr\c\mintea de mie»“, a mai ar\tat Preaferitul P\- `ncheiere, P\rintele Patriarh. cucernicia sa ne-a spus c\
rat\ c\ nu trebuie s\ facem din grija rinte Patriarh. ( A u g u s t i n P |UNOIU ) activitatea cantinei se con-
pentru hran\ [i `mbr\c\minte o ob- ordin material nu trebuie duce dup\ cuvintele sf=ntului
sesie, o `nrobire, o preocupare prima- s\ devin\ o prioritate fa]\ ocrotitor al parohiei, care,
r\ [i permanent\, ci mai `ntâi s\ ne `ndemna la milostenie `n
gândim la purtarea de grij\ a lui
de hrana duhovniceasc\ predicile sale: „Cel ce are
Dumnezeu pe care o arat\ fa]\ de ~n continuare, P\rintele Patriarh dou\ haine s\ dea [i celui ce
p\s\rile cerului [i de crinii câmpului, a spus c\ de[i, la prima vedere, E- nu are, [i cel ce are bucate s\
ca s\ deducem din aceast\ pronie di- vanghelia de ast\zi d\ impresia c\ fac\ asemenea.“ Cantina so-
vin\ fa]\ de ni[te fiin]e ne`nsemnate, Mântuitorul Iisus Hristos ne-ar `ncu- cial\ are `n vedere extin-
`n raport cu persoana uman\, c\ gri- raja la pasivitate, la un fel de nep\- derea, printr-un proiect
ja pentru omul chemat la asem\na- sare fa]\ de ziua de mâine, fa]\ de desf\[urat de Ministereul
rea cu Dumnezeu este mult mai ma- hran\, fa]\ de `mbr\c\minte, Hris- Muncii, Familiei [i Egalit\]ii
re.“ F\când o compara]ie `ntre reg- tos ne lumineaz\ `ntreg textul Evan- de {anse `n domeniul asisten-
nul vegetal [i animal, pe de o parte, ]ei sociale. (N.O.)
gheliei prin ultimele cuvinte ale a-
[i om, pe de alt\ parte, Preafericitul cestei lecturi [i anume: „C\uta]i mai
P\rinte Daniel a ar\tat c\, dac\ `ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu [i toa- Program misionar
Dumnezeu, fa]\ de aceste lucruri te celelalte se vor ad\uga vo- pentru reintegrarea
trec\toare `n ochii omului - p\s\rile u\. „Acest «mai `ntâi» este foarte im-
cerului [i crinii câmpului - poart\ de portant. Mai `ntâi s\ c\ut\m `mp\- social\ a de]inu]ilor
grij\, cu atât mai mult poart\ de gri- r\]ia lui Dumnezeu, via]a ve[nic\, le- din Ploie[ti
j\ fa]\ de noi. „Hristos pleac\ de la g\tura sfânt\, plin\ de iubire [i via]\
grija p\rinteasc\ a lui Dumnezeu cu Dumnezeu cel nelimitat [i netre- Cincisprezece de]inu]i din ca-
drul Penitenciarului pentru
adul]i din Ploie[ti au partici-
a PE SCURT a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a pat, vineri, 4 iulie a.c., la sluj-
ba Sfintei Liturghii oficiat\ la
a UNIFICAREA CELOR niel. ~ncurajarea acestui act rin]a aceasta de unitate din din America, [i Arhiepiscopia Preasfin]itul P\rinte Vincen- Biserica „Sfin]ii Voievozi“ din
DOU| EPARHII ORTODO- a f\cut-o Patriarhia Român\ partea credincio[ilor orto- Ortodox\ Român\ din Ame- ]iu Ploie[teanul, Episcop-Vi- municipiu, informeaz\ TRI-
`n luna februarie 2008, când doc[i români care locuiau rica [i Canada, aflat\ sub car Patriarhal, a participat, NITAS TV. Participarea de]i-
XE ROMÂNE{TI DIN AME- o delega]ie a Episcopiei Orto- dincolo de Ocean nu s-a jurisdic]ia Patriarhiei Româ- ca delegat al Preafericitului nu]ilor la slujba Sfintei Litur-
RICA: Sâmb\t\, 5 iulie 2008, doxe din America [i Canada a putut `mplini `n timpul ne. Congresul a avut loc `n P\rinte Patriarh Daniel, la ghii face parte din programul
`n Statele Unite ale Americii venit `n România, unde s-a regimului comunist. Cel de- ora[ul Grass Lake, Michi- cea de-a 232-a aniversare a misionar pentru reintegrarea
cele dou\ Congrese ale Epar- `ntâlnit cu Preafericitul P\- al 76-lea Congres al Epis- gan, a `nceput vineri, 4 iulie Independen]ei Statelor Unite social\ a de]inu]ilor. ~n para-
hiilor ortodoxe române[ti au rinte Patriarh Daniel. Atunci copiei Ortodoxe Române „Va- a.c., [i s-a `ncheiat ieri, 6 ale Americii, urmare a in- lel cu acest program, Protoie-
hot\rât reunificarea lor, du- s-a discutat necesitatea [i po- tra Româneasc\“ din Ame- iulie a.c. (A.P.) vita]iei adresate Preafericirii ria Ploie[ti, `n parteneriat cu
p\ 61 de ani de desp\r]ire. „A- sibilitatea unific\rii celor do- rica a avut ca principal\ te- a PREASFIN}ITUL VIN- Sale de c\tre Excelen]a Sa, Inspectoratul {colar Jude]ean
ceast\ mare realizare este lu- u\ eparhii `ntr-o Mitropolie m\ a dezbaterilor unificarea CEN}IU PLOIE{TEANUL A Domnul Nicholas F. Taub- Prahova, Inspectoratul Gene-
crarea harului lui Dumnezeu Ortodox\ Român\ cu o larg\ celor dou\ eparhii române[ti PARTICIPAT LA ANIVER- man, informeaz\ Agen]ia de ral al Poli]iei [i Direc]ia de
[i a dialogului, a convorbiri- autonomie canonic\, adminis- din America, respectiv Epis- {tiri BASILICA. Evenimen-
SAREA INDEPENDEN}EI S\n\tate Public\ Prahova
lor dintre reprezentan]ii celor trativ\ [i cu o comuniune de copia Ortodox\ Român\ „Va- tul a avut loc la Re[edin]a
STATELOR UNITE ALE A- ambasadorului Statelor Uni- mai desf\[oar\ [i programul
dou\ eparhii“, a spus Preafe- cooperare din partea Patriar- tra Româneasc\“, aflat\ sub
ricitul P\rinte Patriarh Da- hiei Ortodoxe Române. Do- jurisdic]ia Bisericii Ortodoxe MERICII: Vineri, 4 iulie a.c., te din Bucure[ti. a „De]inutul `n ipostaza de mo-
del antiinfrac]ional“. a
6 Luni, 7 iulie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Flamanzii [i
francofonii, la un pas
de r\zboi total
Premierul belgian Yves Leterme
a avertizat c\ negocierile dintre
flamanzi [i francofoni privind re-
forma institu]iilor belgiene este
„`ntr-un impas aproape total“, cu
riscul de a provoca o criz\ majo-
r\, scria, vineri, presa olando-
fon\, relateaz\, din Bruxelles,
AFP. „Suntem pe margine de
pr\pastie“ [i „trebuie avut\ `n
vedere posibilitatea unui e[ec“, a
estimat Leterme, potrivit „De
Standaard“ [i „Het Laatste Nieu-
ws“, `n cadrul unei reuniuni a
grupului parlamentar, al unui
„cartel“ format de propriul partid
democrat-cre[tin flamand, CDV,
[i alia]ii s\i na]ionali[ti din NVA.
Flandra, partea cea mai bogat\ a
Belgiei, care reprezint\ 60% din
cele 10,5 milioane de belgieni, ce-
re o mai mare autonomie, `n
timp ce francofonii din regiunea
Bruxelles [i Wallonia sunt reti-
cen]i fa]\ de un astfel de demers,
de teama unei rupturi a solidari-
t\]ii na]ionale din punct de vede-
re financiar [i social. Dup\ alege-
rile legislative din 10 iunie 2007,
diferendul privind reforma statu-
lui belgian [i problema cheie a
statutului minorit\]ii francofone
de la periferia Bruxellesului a
`mpiedicat formarea guvernului
Leterme p=n\ `n martie a.c. P=-
n\ la 15 iulie, cele cinci partide
ale coali]iei aflate la putere, din-
tre care trei sunt francofone, tre-
buie s\ g\seasc\ un teren de `n-
]elegere `n chestiuni socio-econo-
mice [i bugetare. Dramatizarea
situa]iei de c\tre Leterme poate
avea dou\ explica]ii, potrivit u-
nor membri ai CDV, cita]i de
pres\: „Fie el nu mai vede nicio
solu]ie, fie vrea s\ fac\ presiuni
pentru o ultim\ tentativ\“.
Liga Nordului din
Italia: f\r\ ]igani
[i islami[ti
Pentru Liga Nordului, forma]iu-
ne politic\ din Italia, pachetul
privind siguran]a public\ a[a
cum a fost el elaborat de Guvern,
nu este deloc suficient; este prea
bl=nd, chiar dac\ unul dintre au-
tori este un membru al lor, Ro-
berto Maroni, ministru de Inter-
ne. Pre[edintele grupului senato-
rial al acestui partid, Federico
Bricolo, a anun]at c\ urmeaz\ un
pachet de amendamente din par-
tea Ligii, care vor fi prezentate [i
dezb\tute, s\pt\m=na aceasta, `n
Senat. „Obiectivul este acela de a
cur\]a ora[ele de criminali, de a-
cele tabere de rromi care aduc de-
gradare [i criminalitate [i s\ con-
trol\m prezen]a extracomunitari-
lor“, a spus senatorul Federico
Bricolo, citat de „La Stampa“. ~-
nainte de a se amenaja o nou\
tab\r\ de rromi, trebuie `n mod
obligatoriu s\ se fac\ un referen-
dum consultativ pentru ca cet\-
]enii s\-[i spun\ p\rerea, a ar\-
tat el. Parlamentarul italian s-a
pronun]at, de asemenea, `mpotri-
va imigra]iei islamice, opin=nd c\
trebuie s\ se ia exemplul Austra-
liei [i al Marii Britanii, care se-
lecteaz\, de mai mul]i ani, fluxu-
rile de intrare `n ]ar\. „Mai bine
s\ fie privilegia]i cei care cunosc
deja limba noastr\ sau care au a-
ceea[i religie cu noi“. „Moscheele
nu au nicio leg\tur\ cu ora[ele
noastre; se impun ni[te norme
urbanistice severe [i reguli rigide,
fire[te, respect=ndu-se libertatea
religiei, dar care nu trebuie s\ in-
tre `n conflict cu libertatea celor-
lal]i. Nu putem permite ca edificii
n\scute pentru alt\ destina]ie
s\ fie transformate `n l\ca[uri
de cult. Se vor crea spa]ii [i
parc\ri adecvate. Iar minaretele
cu muezzinul care cheam\ cre-
dincio[ii la rug\ciune, `n centrul
unui ora[ al nostru, chiar este
ceva total lipsit de noim\“, a
subliniat senatorul. a
unor date oferite de Institutul italian de statistic\ Istat. ~n cursul anului 2007, num\rul migran]ilor
din regiunile sudice c\tre nord, cu excep]ia regiunii Abruzzo [i a Sardiniei [i a regiunilor nordice [i
Cre[tere economic\ lent\, dar sigur\, `n 2009
a }\rile est-europene care au aderat la Uniunea European\ `n 2004 [i `n 2007 vor cunoa[te o sc\dere a ratei
medii de cre[tere economic\, ce va ajunge, `n 2009, la 4,9%, fa]\ de 5,2% `n 2008, [i 6,2% `n 2007, relev\ un
raport publicat, vineri, de Institutul vienez de cercetare WIIW, transmite France Presse a
~n pofida acestei `nceti-
niri, aceste state vor benefici-
a de o conjunctur\ mai favo-
rabil\ dec=t cele 15 state
membre vechi ale UE, unde
cre[terea nivelului PIB a fost
`n medie de 1,5%, dup\ 1,7%
`n 2008 [i 2,7% `n 2007. Cele
mai mari valori, de 6%, sunt
prev\zute `n cazul Slovaciei
[i Bulgariei. „Capacitatea de
rezisten]\ a noilor state
membre are la baz\ cre[teri
de productivitate care com-
penseaz\ efectele combinate
ale evalu\rilor monetare [i
cre[terile salariale“, arat\
Previziuni sumbre: 1.000 de dolari
mia de metri cubi de gaze, `n 2009
a Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, avertizeaz\ c\ mia de metri cubi va costa, p=n\ la finele
anului, 500 de dolari, iar, `n cursul anului viitor, pre]ul s-ar putea dubla a Mai mult, Miller a aruncat pe pia]\
ideea c\ petrolul ar atinge recordul inimaginabil de 250 de dolari/baril, `n contextul `n care, `n ultima perioad\,
a b\tut record dup\ record, ajung=nd la 146 de dolari/baril a
P=n\ la sf=r[itul aces-
tui an, pre]ul la gazele li-
vrate de Rusia ]\rilor din
Europa Occidental\ [i U-
niunea European\ va
cre[te p=n\ la 500 de do-
lari pe mia de metri cubi.
~n prezent, pre]ul la gaze-
le naturale livrate Europei
de monopul rus din dome-
niul gazelor naturale -
Gazprom - se ridic\ la 410
dolari/1.000 de metri cubi,
de[i la `nceputul anului e-
ra prev\zut un tarif de do-
ar 400 de dolari pe mia de
metri cubi, relateaz\ pu-
blica]ia economic\ rus\
„Vedomosti“.
Dup\ cum a anun]at di-
rectorul executiv al Gaz-
prom, Aleksei Miller, gaze-
le ruse[ti vor ajunge, spre
sf=r[itul acestui an, `n Eu-
ropa, la un pre] de 500 de
dolari pe mia de metri
cubi. „Mai mult, dac\ pre-
]ul la petrol va cre[te, anul
viitor, p=n\ la 250 de do-
lari, atunci cel la gaze ar
putea s\ ajung\ la 1.000
de dolari pe mia de metri
cubi“, a avertizat Miller.
Nu ar fi prima oar\
c=nd Gazprom ar livra ga-
ze la un pre] de 1.000 de
dolari pe mia metri cubi,
exist=nd precedente `n
practica sa c=nd, `n anu-
mite perioade de timp, a
furnizat gaze la 1.000 de
dolari unor ]\ri, conform
unor contracte pe termen
scurt, relev\ „RIA Novos-
ti“, f\r\ s\ specifice de-
spre ce ]\ri este vorba.
Referindu-se la pre]ul
pe vertical\ la petrol, [eful
Gazprom a men]ionat c\
OPEC (Organiza]ia ]\rilor
exportatoare de petrol, cu
sediul la Viena) extrage
suficient petrol, de aceea
pre]ul actual nu se justifi-
c\. El a explicat totu[i
cre[terea pre]ului la petrol
printr-o serie de factori
precum presiunea SUA a-
supra Iranului [i sl\birea
dolarului american, proble-
me care nu ]in de compe-
ten]a OPEC. Miller nu a
exclus ca, anul viitor, pre]ul
ROM+NII AU INVADAT ITALIA: 600.000 de rom=ni au fost `nregistra]i, `n 2007, `n Italia, potrivit
`n interiorul Italiei era de circa 1,5 milioane de persoane [i acesta se datoreaz\ `ndeosebi migr\rii
centrale. Migra]ia persoanelor `n interiorul ]\rii se datoreaz\ reziden]ilor str\ini afla]i `n Italia,
care urmeaz\ rute de navet\ similare celor utilizate de c\tre italieni, ele fiind foarte mobile.
Institutul vienez pentru stu-
dii economice interna]ionale,
`n raportul men]ionat.
Potrivit centrului de cerce-
t\ri, cre[terea productivit\]ii
limiteaz\, `n acela[i timp, [i
riscul infla]iei. Numai Leto-
nia (^1%), Estonia (^2%) [i,
`ntr-o m\sur\ mai mic\, Un-
garia (^3,4%) se vor situa `n
marja acestui fenomen. Insti-
tutul WIIW se a[teapt\ la o
revenire a tendin]ei de cre[te-
re economic\, ce ar urma s\
ajung\ `n 2010 la o medie de
5,2%, cele trei ]\ri men]iona-
te urm=nd s\ recupereze par-
la petrol s\ ating\ 250 de
dolari, `ntruc=t OPEC nu
dispune de o influen]\ rea-
l\ asupra form\rii pre]uri-
lor de pe pia]a mondial\ de
profil. ~n opinia sa, pre]ul
la gaze a crescut [i din ca-
uz\ c\ oficiali ai unor com-
panii din cadrul UE, SUA
[i China au `ntreprins nu
pu]ine eforturi diplomatice
pentru un acces mai larg la
resursele de hidrocarburi
din Asia Central\. Ten-
tativa de a extinde num\-
rul furnizorilor de hidrocar-
buri a dus la o concuren]\
acerb\ `n zona M\rii Cas-
pice [i la explodarea pre]u-
rilor, a afirmat [eful Gaz-
prom, de[i, conform prin-
cipiilor pie]ei libere, extin-
derea num\rului de furni-
zori ar fi trebuit s\ duc\ la
ieftinire gazelor naturale [i
nu invers.
Asupra cre[terii pre]ului
la gaze insist\ nu doar Ru-
sia, ci [i unele ]\ri expor-
tatoare, precum Qatarul [i
Algeria. La Congresul
mondial al petrolului de la
Madrid, desf\[urat `n
aceste zile, acestea au in-
sistat ca pre]ul la gaze s\
creasc\ `n raport cu cel al
petrolului, `n prezent, ga-
zele naturale fiind cu 40%
mai ieftine dec=t petrolul.
]ial `nt=rzierile pe care le au
fa]\ de vecinii lor. ~ncep=nd
din 2009, aceast\ tendin]\ se
va constata, potrivit WIIW, [i
la nivelul unora dintre ]\rile
candidate la aderarea la UE.
Astfel, `n Croa]ia (^4,5%) [i
Turcia (^5%) nivelul cre[terii
economice va `nregistra un
trend ascendent.
Potrivit Eurostat, rata a-
nual\ a infla]iei `n zona euro
(E^15) a ajuns, `n luna iunie
2008, la nivelul record de pa-
tru procente, `n cre[tere cu
0,3% fa]\ de nivelul `nregis-
trat `n luna mai. a
Monopol rusesc pe
gazul turkmen
Pre[edintele Rusiei, Di-
mitri Medvedev, s-a depla-
sat, vineri, `n Turkmenis-
tan pentru o vizit\ oficial\
de dou\ zile, `ntr-o serie
de eforturi diplomatice
menite s\ `mpiedice pro-
gresele Europei `n direc]ia
reducerii monopolului Mos-
covei asupra rezervelor de
Gazele din Turkmenistan reprezint\ o miz\ uria[\,
gaze naturale din Asia
Central\. Turkmenistan
este cel mai mare produ-
c\tor de gaze din regiune
[i a reu[it s\ ias\, treptat,
de sub izolare, pe plan glo-
bal, dup\ venirea la pute-
re a pre[edintelui Kurban-
guly Berdymukhamedov,
la finele anului 2006, cu
promisiuni de reforme.
Pentru a convinge lide-
rii de la A[gabat s\ men]i-
`n egal\ m\sur\, pentru Rusia [i UE
n\ alian]a trandi]ional\
cu Kremlinul, Rusia do-
re[te s\ ofere pre]ul prac-
ticat pe pie]ele interna]io-
nale, mai mare dec=t cel
pl\tit `n prezent, pentru
gazul turkmen, `ncep=nd
cu anul 2009, dar cele do-
u\ state `nc\ nu au ajuns
la un acord.
Vizita lui Medvedev `n
Turkmenistan, dup\ ce a
vizitat Azerbaidjanul, face
parte dintr-un turneu prin
statele caspice produc\toa-
re de resurse energetice.
Pre[edintele rus a purtat,
ieri, discu]ii, `n cadrul
acestui efort diplomatic, [i
cu liderii din Kazakhstan,
cea mai mare economie [i
cel mai important produc\-
tor de petrol din regiune.
Asia Central\ export\
circa 70 de miliarde de me-
tri cubi de gaze naturale pe
an, volum care ar acoperi
de aproape patru ori consu-
mul Rom=niei, de 17 mili-
arde de metri cubi pe an.
Cea mai mare parte a
gazului este transportat
c\tre Rusia, printr-un ga-
zoduct controlat de Gaz-
prom, f\r\ rute directe c\-
tre Europa. a

Actualitate
Geoan\ vrea [i ale[i din popor
CNS solicit\ referendum oficial
pentru autonomia secuilor
a Radicalii secui vor autoguvernare [i simboluri proprii a Consiliul Na]ional Secuiesc ar dori oficializarea
steagului albastru-auriu a Deocamdat\, UDMR pare mai preocupat\ de apropierea alegerilor generale a
Imediat dup\ `ncheierea
alegerilor locale, Consiliul
Na]ional Secuiesc (CNS) re-
aduce `n actualitate ideea
autonomiei `n 3 jude]e din
Ardeal. De[i sunt izola]i
politic `n acest moment, li-
derii CNS sper\ s\ atrag\
UDMR `n ac]iunea de con-
sultare a popula]iei maghia-
re pentru l\rgirea drepturi-
lor sale `n România.
Din nou, autonomie
teritorial\
Consiliul Na]ional Secu-
iesc (CNS) va solicita noilor
ale[i locali din jude]ele Co-
vasna, Harghita [i Mure[ s\
organizeze referendumuri o-
ficiale pe tema autonomiei te-
ritoriale a a[a-numitului }i-
nut Secuiesc. Comisia Per-
manent\ a CNS, reunit\
sâmb\t\ la Sfântu Gheor-
ghe, a hot\rât ca `n urm\toa-
rele luni s\ poarte discu]ii cu
pre[edin]ii consiliilor jude]e-
ne, primarii [i consilierii lo-
cali ale[i sub culorile Parti-
dului Civic Maghiar [i ale U-
niunii Democrate a Maghia-
rilor din România (UDMR)
pentru a ini]ia [i promova ho-
t\râri `n vederea organiz\rii
referendumurilor pentru au-
tonomie `n cele 3 jude]e locui-
te preponderent de maghiari.
Vicepre[edintele CNS Fe-
renc Csaba a declarat c\ res-
pectivele consult\ri populare
le vor conferi cet\]enilor
zonei posibilitatea de a-[i ex-
prima dorin]a de a tr\i sau
nu `ntr-o regiune autonom\
[i a se autoguverna. Totoda-
t\, CNS va solicita ale[ilor lo-
cali s\ oficializeze folosirea
simbolurilor secuie[ti, cum ar
fi drapelul albastru-auriu.
Un referendum chinuit
CNS, organiza]ie ne`nre-
gistrat\ juridic, `nfiin]at\
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a BERCEANU, REALES
{EF LA PD-L DOLJ: Radu
Berceanu a fost reales, sâm-
b\t\, pre[edinte al PD-L Dolj,
la doar 20 de minute dup\ ce
[i-a dat demisia din aceea[i
func]ie pe motiv c\ a pierdut
func]ia de pre[edinte al
Consiliului Jude]ean Dolj la
alegerile din 1 iunie a.c. Ber-
ceanu a fost reales cu un
num\r de 321 de voturi din
cele 408 exprimate de del-
ega]ii prezen]i la Consiliul de
coordonare jude]ean Dolj al
PD-L. Delega]ii PD-L [i-au
mai exprimat op]iunea pentru
Luni, 7 iulie 2008
`n 2003, a organizat, anul
trecut, un referendum neo-
ficial pe tema autonomiei
teritoriale `n mai multe lo-
calit\]i din jude]ele
Covasna, Harghita [i Mu-
re[, `n urma c\ruia aproxi-
mativ 200.000 de cet\]eni
s-au declarat `n favoarea
autonomiei. Referendumul
s-a desf\[urat pe parcursul
mai multor luni, cu urna
mobil\, din cas\ `n cas\, iar
prefectul jude]ului Covas-
na, Gyorgy Ervin, a subli-
niat c\ acesta nu a avut un
caracter oficial, fiind mai
mult un sondaj de opinie,
prin urmare, nu poate gene-
ra efecte juridice.
Mai mul]i oameni poli-
tici, precum [i reprezentan]i
ai unor organiza]ii nongu-
vernamentale române[ti
pre[edin]ia PD-L Dolj `n
favoarea europarlamentarului
Marian Jean Marinescu, care
a ob]inut 43 de voturi, [i a pri-
marului Craiovei, Antonie
Solomon, pre[edintele PD-L
Craiova care a ob]inut 30 de
voturi. Primarul Craiovei, An-
tonie Solomon, care a p\r\sit
sala pentru câteva minute, de-
oarece a mers s\ oficieze o c\-
s\torie, a declarat la `ntoarce-
re c\ `n momentul `n care
Berceanu [i-a anun]at demisia
din func]ia de pre[edinte al
PD-L Dolj, s-a gândit [i el s\
demisioneze din func]ia de
canabis, `n nordul ]\rii, la bordul unui camion ce venea din Spania [i se
`ndrepta spre Marea Britanie. Potrivit unor surse vamale citate de agen]ia
francez\ de pres\, camionul mai transporta [i material medical [i hârtie;
Geoan\ se teme de puterea candida]ilor boga]i
Mircea Geoan\ a anun]at
c\ liderii PSD vor discuta, `n
[edin]a Biroului Permanent
de ast\zi, o nou\ lege de
finan]are a campaniilor elec-
torale pentru Parlament, pe
sistemul votului uninominal,
el afirmând c\ exist\ riscul ca
banul s\ dicteze cine va ajun-
ge `n Legislativ. Liderul soci-
al-democra]ilor a declarat,
sâmb\t\, dup\ [edin]a CEx a
femeilor social-democrate, c\
exist\ un grad mare de risc
pentru ca „banul s\ dicteze
cine ajunge `n Parlament“ [i
ca democra]ia româneasc\ s\
Radicalii din secuime poftesc din nou la autonomie
din jude]ul Covasna au a-
tras aten]ia, la acea vreme,
c\ sondajul este anticonsti-
tu]ional deoarece militeaz\
`mpotriva suveranit\]ii [i
integrit\]ii teritoriale a Ro-
mâniei, pledând pentru se-
paratism pe criterii etnice,
`n total\ contradic]ie cu ten-
din]ele [i spiritul european.
Pre[edintele Forumului
Civic al Românilor din Co-
vasna [i Harghita, avocatul
Ioan Solomon, a ar\tat c\,
potrivit Constitu]iei Româ-
niei, nu pot fi supuse revi-
zuirii, deci nu pot face o-
biectul unui referendum,
caracterul na]ional, unitar
[i indivizibil al statului ro-
mân, integritatea teritoria-
l\, independen]a justi]iei,
pluralismul politic [i limba
oficial\ a statului.
pre[edinte al PD-L Craiova,
`ns\ este convins c\ organiza-
]ia jude]ean\ `i va da lui Ber-
ceanu un nou mandat, ceea ce
s-a [i `ntâmplat.
a RADU MAZ|RE - JUR|-
MÂNT ~N UNIFORM| MILI-
TAR|: Primarul Constan]ei,
Radu Maz\re, a depus, ieri,
jur\mântul pentru cel de-al
treilea mandat de primar. El a
fost `mbr\cat `ntr-un costum
militar, `n semn de protest
fa]\ de „procurorii lui
B\sescu“, [i a declarat c\ se a-
fl\ `n r\zboi cu Direc]ia Na-
]ional\ Anticorup]ie (DNA).
O TON| DE CANABIS DESCOPERIT| ~N FRAN}A: Poli]ia francez\ a
confiscat, sâmb\t\, aproximativ 1.200 de kilograme de r\[in\ de
[oferul, de na]ionalitate britanic\, a fost plasat `n arest preventiv.
devin\ „un bun de cump\rare
`n natur\“. „Alegerile locale
au demonstrat c\ banul a de-
venit, din p\cate, un flagel
pentru democra]ia româneas-
c\. Se cump\r\ voturi pe bani,
pe capete, `n România“, a crit-
icat Mircea Geoan\.
El a subliniat c\ PSD, „ca
partid de mas\ [i care tr\ie[te
prin faptul c\ reprezint\ socie-
tatea româneasc\“, nu-[i poate
permite s\ aib\ parlamentari
ale[i pe criteriul strict eco-
nomic, iar puterea organiza-
toric\ [i a programelor PSD
reprezint\ o garan]ie c\ `n leg-
Ne`n]elegeri
UDMR-CNMT
~ntre timp, alte dou\ for-
ma]iuni politice maghiare
poart\ negocieri `naintea
alegerilor generale. Condu-
cerea UDMR, `n frunte cu
Marko Bela, [i Consiliul
Na]ional al Maghiarilor din
Transilvania (CNMT), con-
dus de Laszlo Tokes, nu au
ajuns `ns\ la un numitor co-
mun `n privin]a unei even-
tuale liste comune de can-
dida]i pentru alegerile ge-
nerale, `n urma primei run-
de de negocieri purtate
sâmb\t\, la Târgu Mure[.
Cele dou\ p\r]i urmeaz\ s\
aib\ o nou\ `ntâlnire peste
dou\ s\pt\mâni, când se
sper\ `n realizarea unei `n-
„Când am plecat de acas\ ma-
ma mi-a spus: Nu pleca a[a!
Dar eu am venit `n ]inut\ mi-
litar\, chiar dac\ am `ncheiat
campania electoral\, pentru
c\ m\ aflu `n r\zboi cu procu-
rorii lui B\sescu, [i nu voi re-
nun]a la aceste haine pân\
când nu voi termina acest
r\zboi“, a declarat Maz\re.
a ELENA UDREA ACUZ|
ADVERSARII DE AMÂNAREA
UNINOMINALULUI: Secreta-
rul executiv al PDL Constan]a,
Elena Udrea, suspectez\ clasa
politic\ din România de faptul
c\ `ncearc\ amânarea votului
islativul viitor „nu o s\ ne
trezim cu parlamentari spri-
jini]i de tot soiul de moguli [i
oameni cu foarte mul]i bani [i
tot soiul de coali]ii transpar-
tinice care s\ apere, de fapt, in-
teresele celor care le-au pl\tit
campaniile“. Geoan\ a precizat
c\, ast\zi, `n cadrul BPN, so-
cial-democra]ii vor face o pri-
m\ lectur\ a proiectului de
lege a finan]\rii campaniilor
electorale pentru Parlament,
pe sistemul uninominal, f\r\
`ns\ a da detalii despre pre-
vederile acestei ini]iative. a
]elegeri care s\ convin\
fiec\rei p\r]i.
„Matematica alegerilor
demonstreaz\ c\ UDMR,
prin procentajele ob]inute,
ar putea s\ participe singur
`n alegerile pentru Parla-
ment, la toamn\. Dar, `n
acela[i timp, avem nevoie [i
de acea grupare care, `n a-
cest moment, se reg\se[te
`n afara UDMR [i ar fi
nevoie de o colaborare cu
aceast\ grupare, dincolo de
cifre [i procentaje“, a spus
Marko Bela. Liderul UDMR
a precizat c\ a avansat ide-
ea unei coali]ii interne pen-
tru o colaborare politic\ a-
tât la alegerile parlamen-
tare din toamn\, cât [i la
alegerile pentru Parlamen-
tul European care vor avea
loc `n iunie anul viitor. a
uninominal, prin tergiversarea
delimit\rii colegiilor uninomi-
nale. Udrea consider\ c\ doar
pre[edintele Traian B\sescu a
dorit reformarea clasei politice.
„Când totul p\rea sigur [i in-
trat pe un drum cu un singur
sens, iat\ c\ `ndoiala legat\ de
introducerea votului uninomi-
nal `n alegerile din aceast\
toamn\ apare din nou. Nicio-
dat\ nu am avut dubii c\ ac-
ceptarea acestui tip de vot de
c\tre o parte a clasei politice s-
a f\cut scrâ[nind din din]i“,
sus]ine, pe pagina sa de inter-
net, Elena Udrea. a
7
LUMEA PE SCURT
Turcia: 7 inculpa]i
pentru tentativ\ de
lovitur\ de stat
Un tribunal turc a plasat 7 per-
soane, dintre care un om de afaceri
[i un colonel `n retragere, `n
deten]ie provizorie `n cadrul unei
anchete asupra unui presupus
proiect de r\sturnare a Guvernului.
~nvinuirile care planeaz\ asupra
suspec]ilor, printre care Sinan
Aygün, pre[edintele Camerei de
comer] din Ankara, [i Atilla Ugur,
un colonel `n retragere, nu au fost
clar comunicate. Cei 7 inculpa]i au
fost aresta]i mar]i, `n aceea[i zi cu
alte 14 persoane suspectate de
leg\turi cu ceea ce autorit\]ile
calific\ drept „organiza]ia terorist\
Ergenekon“. 11 persoane au fost
eliberate, dar cel pu]in 9 dintre ele,
printre care Mustafa Balbay, cores-
pondentul la Ankara al ziarului de
opozi]ie Cumhuriyet, [i Ilker
Guven, un viceamiral `n retragere,
nu au fost autorizate s\ p\r\seasc\
]ara. Hursit Tolon [i Sener
Eruygur, doi fo[ti generali cu patru
stele, care au servit `n cele mai
`nalte e[aloane ale ierarhiei mil-
itare [i care fac parte dintre per-
soanele arestate, urmeaz\ `nc\ s\
fie inculpa]i sau elibera]i. A 21-a
persoan\ arestat\ a fost plasat\
`nc\ de joi `n deten]ie provizorie `n
a[teptarea procesului. Obiectivul
acestui grup ar fi fost s\ `nl\ture
de la putere Guvernul AKP, ale
c\rui cadre sunt b\nuite de mediile
pro-laicitate, influente `n armat\,
c\ vrea s\ islamizeze ]ara.
Chavez amenin]\
cu lichidarea
b\ncilor europene
Pre[edintele venezuelean Hugo
Chavez a avertizat c\ unele b\nci [i
`ntreprinderi europene ar putea fi
obligate s\ plece din Venezuela,
dac\ provin din ]\ri care aplic\
normele controversate privind com-
baterea imigra]iei ilegale. „Dac\
Europa `ncepe s\ ne h\r]uiasc\
popoarele, am putea s\ ne gândim
la o lege de `ntoarcere a capitalului
european“, a declarat liderul popu-
list sud-american. De asemenea,
Chavez a dat asigur\ri c\ averti-
zarea sa este serioas\, c\ va bloca
investi]iile europene [i nu va mai
exporta petrol c\tre ]\rile de pe
continent care aplic\ noile reguli
privind imigra]ia ilegal\, considera-
te de Chavez „semne de fascism“.
Parlamentul European a adoptat,
`n luna iunie, directiva care sta-
bile[te m\suri comune pentru com-
baterea imigra]iei ilegale, care
prive[te milioane de latino-ameri-
cani; `ntre acestea, perioada ex-
tins\ de deten]ie a imigran]ilor ile-
gali este una dintre m\surile cele
mai controversate.
Musonul face ravagii
`n India
Ploile intense au cauzat moartea a
cel pu]in 14 persoane, `n nordul
Indiei, `n urma inunda]iilor,
pr\bu[irii caselor [i fulgerelor.
Bilan]ul victimelor sezonului mu-
sonic, de anul acesta, ajunge astfel
la 79 de persoane, alte 50.000 fiind
evacuate din calea ploilor, `n nordul
Indiei. Ploile c\zute `n partea es-
tic\ a statului indian Uttar
Pradesh au dus la ie[irea din matc\
a celor mai importante râuri din
regiune. Armata a fost alertat\, iar
autorit\]ile au organizat tabere
pentru g\zduirea celor r\ma[i f\r\
locuin]e sau sinistra]i `n urma i-
nunda]iilor. De[i precipita]iile din
sezonul musonic sunt extrem de im-
portante pentru fermierii indieni,
acestea duc, de fiecare dat\, [i la
distrugeri `n toat\ ]ara. ~n fiecare
an, mii de oameni mor din cauza i-
nunda]iilor sau a caselor care se
pr\bu[esc peste ei. a
 8 Interviu Luni, 7 iulie 2008

„Din nefericire, istoria este tot timpul sub impactul politicului“

a „Aceast\ intrare a noastr\ `n Uniunea European\ nu este o nunt\. ~n general, oamenii a[a o percep - o fericire, ce-o s\ ne dea, ce-o s\ ne aduc\
europenii... Nu-]i d\ nimeni nimic. ~]i d\ posibilitatea s\ dobânde[ti, s\ munce[ti mai bine ca al]ii [i s\-]i faci loc cu munca ta“ a „Ceea ce
repro[ez eu acestei genera]ii nu este faptul c\ nu a[ fi de acord cu nivelul [i capacitatea ei. ~i repro[ez `ns\ lipsa unei pozi]ii na]ionale“
a Interviu cu academicianul Dan Berindei, vicepre[edintele Academiei Române, pre[edinte de onoare al Sec]iei de {tiin]e Istorice a
Cum a]i caracteriza
genera]ia de istorici
din care face]i parte?
Dvs. sunte]i un fel de
patriarh al acestei ge -
nera]ii.
Eu sunt un fel de stru]o-
c\mil\, dac\ vre]i... Sunt un
om norocos, care a avut cei
mai mari profesori, `ncepând
de la Gheorghe Br\tianu,
Constantin C. Giurescu, Nico-
lae B\nescu, Victor Papacos-
tea... Am avut acest noroc,
ceea ce cei cu câ]iva ani mai
pu]in decât mine, `ncepând
din 1948, nu l-au mai avut.
Br\tianu a fost arestat chiar
mai `nainte, având domiciliu
for]at, Giurescu, din 1948, nu
mai era la catedr\, Victor Pa-
pacostea, la fel, B\nescu, a-
ceea[i situa]ie. Genera]ia ime-
diat urm\toare mie au avut o
situa]ie mai trist\ decât a
mea `n aceast\ privin]\... Pe
de alt\ parte, trebuie s\ ]i-
nem seama c\, atunci când
`mplineam 21 de ani, sovie-
CM
YK ticii ocupaser\ România. {i
aveam 66 de ani `mplini]i `n
decembrie 1989... O via]\
`ntreag\ prins\ `n aceast\ pe-
rioad\... {i `n aceast\ situa]ie
au fost foarte mul]i. Abia de
vreo 10 ani a `nceput s\ se ri-
dice o nou\ genera]ie, care e
`n afara acestui cerc obli-
gatoriu al existen]ei noastre
de decenii.
A]i f\cut facultatea `n
perioada `n care se pro-
duceau mari schimb\ri
ale României. Profesorii
de istorie, gândindu-v v\
la cei care v-aau format,
[i luând `n calcul expe-
rien]a dvs., ar putea s\
le vad\ `n perspectiv\,
s\ le profe]easc\... La
vremea aceea, cum se
vedea situa]ia real\, au
[tiut ce schimb\ri dra-
matice vor urma? A]i
prins o genera]ie de pro-
fesori, care, `n perioada
interbelic\, prinseser\
schimb\ri mari, dicta-
turi...
Eram chiar `n plin\ dic-
tatur\... Era dictatura lui An-
tonescu... Am intrat `n facul-
tate `n toamna anului 1941.
Momentul era perceput ca
unul de ascensiune, dac\ vre]i.
~ncepuse r\zboiul din R\s\rit,
care, pân\ atunci, era v\zut ca
un r\zboi pozitiv. Avea s\ e-
xiste aceast\ percep]ie pân\ la
momentul Odessa. Dar trebuie
spus c\ noi [tiam mai pu]in
decât am aflat dup\ aceea, `n
ceea ce prive[te num\rul victi-
melor, al jertfelor de la Odes-
sa. Au fost bombardamente so-
vietice, dar de propor]ii ne-
semnificative. Câteva bombe
aruncate. Dup\ aceea, frontul
s-a `ndep\rtat pân\ când
grani]a ]\rii avea s\ fie din
nou `nc\lcat\, iar apoi, `n
aprilie 1944, au venit ameri-
canii cu bombe adev\rate!
„Singura ]ar\ `n care
nu au existat restric]ii
alimentare“
Era un sentiment de
ascensiune a Români -
ei, a imaginii ei, la `n -
ceputul r\zboiului, nu?
Ce mai este de spus
despre felul cum era
perceput pe plan in -
tern `nceputul r\zboiu -
lui?
Din punct de vedere intern,
lumea era lini[tit\. Trecuse de
cutremurul rebeliunii le-
gionare [i tr\ise ziua de 22 iu-
nie 1941 (c=nd Ion Antonescu
a ordonat armatei române in-
trarea, al\turi de Germania,
`n r\zboiul antibol[evic, spu-
n=nd: „V\ ordon, trece]i Pru-
tul!“, nota red.) Acest moment
a fost perceput de na]iune, `n
general, ca unul deosebit. A
fost o atmosfer\ pe care am
mai re`ntâlnit-o abia `n decem-
brie ’89. A fost o stare de sa-
tisfac]ie na]ional\... Lumea a
`ngenuncheat pe str\zi... Ea a
perceput intrarea `n r\zboi ca
o ac]iune de eliberare a unor
provincii r\pite cu un an mai
`nainte.
La un an dup\ pier -
derea Transilvaniei [i
a Basarabiei...
Da, la un an dup\ aceste
evenimente... {i a fost o satis-
fac]ie a opiniei publice. Pe de
alt\ parte, a fost [i faptul c\,
`n prima faz\, r\zboiul s-a
desf\[urat `ntr-un mod pro-
mi]\tor. Frontul s-a `ndep\r-
tat foarte rapid. {i, `n afar\
de asta, erau ni[te vremuri
bune pentru România. Româ-
nia era singura ]ar\ `n care,
pân\ la bombardamentele din
aprilie 1944, nu au existat
restric]ii alimentare, nu exis-
tau cartele. Cozile care exis-
tau `n Bucure[ti, `n anii 1942-
1943, erau cozile ofi]erilor [i
solda]ilor germani, la po[t\,
care trimiteau pachete `n
Germania. Lumea nu se su-
p\ra, din moment ce avea
f\in\ [i zah\r `n pr\v\lie. ~i
l\sa [i pe neferici]ii \ia, pe
militarii germani, s\ trimit\
la familie, `n Germania, un
kil de zah\r sau un kil de
f\in\...
Deci r\zboiul nu a
afectat ]ara din punct
de vedere material?
Dar `n ceea ce prive[te
pierderile umane?
Sigur... R\zboiul a `nceput
s\ se resimt\ din ce `n ce mai
mult, prin pierderi, prin
r\ni]i... Acela a fost contactul
cu r\zboiul... Apoi s-a aflat c\
pierderile sunt substan]iale.
Nu mai vorbesc de ceea ce s-a
`ntâmplat `n momentul cotu-
lui Donului [i la Stalingrad...
Erau informa]ii „la zi“,
calde, se [tia starea
frontului?
Ziarele noastre publicau
chiar [i comunicate ale celor-
lal]i, `n special, comunicatele
americane. Era vorba de un
front care nu ne privea pe noi
[i nici nu voiam s\ fim `n r\z-
boi cu ei. ~n general, infor-
ma]ie exista... Plus radio etc.,
etc. Oamenii [tiau ce se
`ntâmpl\. Ceea ce nu s-a [tiut,
s-a pierdut cumva pe parcurs,
au fost propor]iile pierderilor.
„Stalin era considerat
un zeu“
A]i tr\it momentul
1944, momentul schim-
b\rii... Ce a]i resim]it?
Ce imagini ave]i de
atunci?
Eu m\rturisesc c\, `n mo-
mentul acela, de[i eram un
tân\r student, `ncheiam anul
III de facultate, eram `ngrijo-
rat... A fost `ns\ un moment
de euforie general\... Lumea
s-a repezit, a `nl\turat perde-
lele de camuflaj de la ferestre.
Oamenii au perceput c\ e
pace, gata, s-a terminat cu
r\zboiul. O euforie fals\, dar
a[a a fost perceput momentul.
A fost un moment de satis-
fac]ie, n\d\jduiai c\ e pace.
Mai ales c\ anul acela fusese
foarte traumatizant. Bombar-
damentele `i z\p\ciser\ pe
oameni, plus c\ [i frontul era
`n ]ar\, era la Ia[i... Iar `nain-
te de 23 august, se sp\rsese [i
frontul de la Ia[i. Situa]ia era
dramatic\... Brusc s-a petre-
cut actul acesta, perceput ca
un armisti]iu real. ~n fond, nu
a fost un armisti]iu real... ~n
fapt a fost o capitulare, mai
rea decât o capitulare f\r\
condi]ii...
A]i tr\it sovietizarea
din plin. Cum s-a a
schimbat `nv\]\mân -
tul? Cum s-a
a schimbat
societatea istoricilor?
Care au fost mo -
mentele dramatice?
Momentele dramatice au
`nceput chiar `n 1944, atunci
a [i `nceput o campanie dus\
`mpotriva unei p\r]i din pro-
fesori. A `nceput s\ p\trund\
politica `n facultate, ceea ce
pe vremea lui Antonescu nu
se `ntâmplase. Dar, dup\ 23
august, a `nceput politizarea,
apoi au venit cu m\suri con-
crete – epur\ri, scoatere din
facult\]i.
Care erau punctele
vulnerabile ale marilor
istorici, care se for -
maser\ la [coli mari,
europene?
Majoritatea erau [i perso-
nalit\]i publice, intraser\ `n
politic\. Momentul a fost unul
de cotitur\, când se vedea cu
totul alt\ direc]ie, [i to]i au
fost vulnerabili. Unii au
nimerit direct `n `nchisoare,
al]ii au avut o tranzi]ie. Chiar „Sunt un om norocos, care a avut cei mai mari
`n Institutul „Nicolae Iorga“ profesori, `ncepând de la Gheorghe Br\tianu,
au fost o parte, [i Giurescu, [i
Constantin C. Giurescu, Nicolae B\nescu,
Papacostea, care au fost adu[i
consilieri la institut, pân\ `n Victor Papacostea... Am avut acest noroc,
1950. Apoi au fost lua]i de ceea ce, cei cu câ]iva ani mai pu]in decât
acolo [i du[i direct la Sighet. mine, `ncepând din 1948, nu l-au mai avut“
Ca, dup\ aceea, `n 1956, s\ se
lea `n ierarhia de propagand\ ajunsese ca principala revist\
re`ntoarc\ la institut.
[i cultur\, dup\ Chi[inevski [i de istorie sovietic\, „Voprosy
~n general, care erau
R\utu. Era acest trio... istorii“, s\ fie tradus\ integral
acuza]iile?
Roller venea cu idei ru-
`n limba român\. Plus c\
Faptul de a fi fost mi- limba rus\ devenise obligato-
se[ti, cele ale tradi]iei
nistru, de o parte [i alta, de rie `n toate institu]iile. {i toc-
culturale ruse despre is-
exemplu, indiferent de partid, toria României? mai din pricina asta nu s-a
era incriminant [i sanc]io- `nv\]at. Eu [i azi regret c\ nu
nat... Acest proces s-a accen- Roller avea o educa]ie pri-
am `nv\]at rusa, aveam prile-
tuat, `ncepând din 1946-47, mar\... Era un om inteligent,
dar avea un nivel cultural jul de a o `nv\]a [i n-am
apoi, din 1948, a fost absolut
foarte sc\zut. Vorbea de Im- `nv\]at-o din spirit de frond\.
dominant. {i s-a intrat `n sta- Dar, `n general, a fost o pre-
linizare, sovietizare. Stalin periul Austro-Ungar `n secolul
al XVIII-lea [i a[a mai de- siune de sovietizare [i rusifi-
era considerat un zeu. care cumplit\.
parte. Departe de a veni cu vi-
ziunea unei Rusii vechi, el, ex- Totu[i, ru[ii n-a
au venit
„Roller avea o ponentul partidului bol[evic al cu ni[te surse noi, cu
educa]ie primar\“ URSS [i al intereselor ei. Ar fi ni[te documente noi
dorit s\ apar\ peste tot numai privind elementul slav
Care au fost trans - slavi, dacii s\ fie [i ei slavi, noi de la originea noastr\?
form\rile mari, care au s\ ne schimb\m firma, s\ nu Nu. N-au adus nimic nou...
schimbat viziunea isto- mai fim popor latin, ci slav. {i, ~ns\ pozitiv a fost faptul c\ s-
riei României? Mai de asemenea, trebuia eviden- au dezvoltat cercet\rile arhe-
`ntâi cele impuse de so- ]iat la maximum rolul elibera- ologice, s-au dat bani pentru
vietici [i, dup\ aceea, tor al Rusiei, inclusiv al Rusiei cercet\rile arheologice, s-a
de comuni[tii români.
]ariste, nu mai vorbesc de cel dezvoltat arheologia Evului
Cel care devenise st\pân al URSS. {i, desigur, trebuia Mediu, ceea ce `nainte nu se
era Mihai Roller. El era al trei- luat modelul sovietic, inclusiv f\cuse aproape deloc. Adic\ s-
`n istoriografie. De altfel, se au f\cut ni[te lucruri, din

„Aceast\ intrare a noastr\ `n Interviu realizat de Constantin IFTIME

Uniunea European\ nu este o nunt\“

Maiorescu a fost rector la 23 de
ani, Kog\lniceanu scria compe-
tent istorie când nu `mplinise 20
de ani... Tinerii Br\tianu s-a au
afirmat `n primele rânduri când
nu `mpliniser\ 30 de ani.
Da, to]i au fost a[a, dar au fost [i vre-
muri `n care erau necesari asemenea oa-
meni. ~ns\ [i tinerii de ast\zi sunt exce-
len]i, vorbesc de meseria mea. {i nu cred
c\ multe na]iuni au tineri cu aceast\
`nsu[ire de a asimila cu iu]eala fulgeru-
lui informa]ia nou\, de a ajunge la nivel
cu cei care au tr\it o via]\ `ntreag\ `n
alt\ parte, care au avut o alt\ posibili-
tate de documentare. {i mai este un lu-
cru important: puterea asimil\rii lim-
bilor str\ine la nivel `nalt, competitiv.
Dar `mi spunea Bianca Cavallotti,
nepoata lui Iorga, c\ mama ei, fiica lui
Iorga, c\s\torit\ `n Italia [i care a tr\it
toat\ via]a `n Italia, `i spunea `n fiecare
seara: „Nu uita c\ e[ti românc\“. Tinerii
de azi cam uit\ c\ sunt români. Este sin-
gura critic\ pe care le-o aduc. {i aceast\
intrare a noastr\ `n Uniunea European\
nu este o nunt\. ~n general, oamenii a[a
o percep – o fericire, ce-o s\ ne dea, ce-o
s\ ne aduc\ europenii... Nu-]i d\ nimeni
nimic. ~]i d\ posibilitatea s\ dobânde[ti,
s\ munce[ti mai bine ca al]ii [i s\-]i faci
loc cu munca ta. E o lupt\. Se lupt\ ma-
rile puteri economice `ntre ele, Anglia cu
Fran]a, Fran]a cu Germania [i noi cre-
dem c\ o s\ fim primi]i f\r\ a face nimic
[i f\r\ a fi noi `n[ine? Fiecare trebuie s\
se reprezinte. Ideea de unitate [i de soli-
daritate este perfect valabil\. Cum ger-
manii sunt solidari `ntre ei, francezii
sunt solidari `ntre ei, a[a trebuie s\ fim
[i noi.
Dar afar\ exist\ o solidaritate a
românilor, mai ales `n jurul bi-
sericilor...
Afar\, da, se strâng `mpreun\, mai
ales pe teren religios. Este adev\rat,
românii se strâng `n str\in\tate mai
ales `n jurul Bisericii, mult mai mult
decât aici.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK

dorin]a de a-i descoperi pe
slavi aici.
Care sunt lucrurile
noi, valabile ale aces -
tor cercet\ri?
Au r\mas cercet\rile `n
sine, descoperirile care s-au
f\cut. {i ne interesau mult,
pentru c\ au fost descoperiri
din primul mileniu, privind
mileniul acela `ntunecat pen-
tru noi. S-a lucrat mult [i s-a
editat o ampl\ colec]ie de do-
cumente, dar
necorespunz\tor din punct de
vedere [tiin]ific. Adic\ s-au
publicat texte numai `n tra-
ducere, originalele erau `n
slav\ veche.
Ce viziune exist\ la is -
toricii ru[i asupra isto -
riei României, care nu
ne convine nou\? {i
Eminescu a polemizat
cu unele dintre aces -
tea, privind originea
Basarabiei, chiar `n
anii de gra]ie 1877-
1878, ]inând un fel de
campanie de pres\.
Istoricii sunt de mai multe
feluri, nu? Pretutindeni [i `n
toate vremurile... Unii care
sunt oameni de meserie, oa-
meni serio[i, [i al]ii care se
`nregimenteaz\ [i servesc un
interes sau altul. Dar istoricii
serio[i, indiferent de regim,
indiferent de firm\ – [i se
poate spune la fel [i despre is-
toricii ru[i – nu accept\ fal-
sific\ri. }in minte, de pild\,
`n toamna 1944, cum a venit
un maior sovietic, care proba-
bil era profesor de istorie `n
civilie, `n vizit\ la Institutul
Sud-Est European de Cerce-
t\ri Balcanice, unde era direc-
tor Victor Papacostea. {i nu-
maidecât ne-a vorbit despre
Iorga [i Br\tianu. Or, Br\tia-
nu era pentru ei, din punct de
vedere politic, „un du[man“.
Fusese voluntar pe front,
`mpotriva lor [i a[a mai de-
parte. Totu[i, ei `l percepeau
ca pe un savant.
Marii scriitori ru[i ne-
au perceput vag, ca pe
continuatori ai ro -
manilor, ca pe un po -
por trist, despre care
nu [tiau multe. Când
Pu[kin a venit `n Basa -
rabia, nu [tia decât c\
noi am avut leg\tur\
cu poetul Ovidiu. ~l
evoca mereu pe Ovidiu
[i s-a
a identificat cu O -
vidiu. La fel face [i
Dostoievski, un slavo-
fil, care ducea o cam -
panie foarte mare `n
perioada 1877-1 1878,
`ncercând deplasarea
Istoria unei cariere de istoric
Dan Berindei s-a n\scut
la 3 noiembrie 1923, la Bu-
cure[ti. Licen]iat „magna
cum laude“ al Facult\]ii de
Litere [i Filosofie, sec]ia Is-
torie, din Bucure[ti (1945).
Doctor `n Istorie din 1969.
Secretar, apoi asistent la
Institutul de Studii [i Cer-
cet\ri Balcanice (1946-
1948). Asistent la Institu-
tul de Istorie [i Filosofie al
Academiei RPR (oct. 1948-
sept.1952). ~ntre 1 oct. 1952
[i 1 oct-1955 `ndep\rtat din
cercetarea [tiin]ific\ din
motive social-politice (lu-
crând peste o jum\tate de
an ca mecanic presator
`ntr-o cooperativ\ [i apoi la
Institutul de proiectare a
Ora[elor, ca referent de
specialitate). Rechemat `n
Institutul de Istorie al Aca-
demiei, la 1 oct.1955, a lu-
crat ne`ntrerupt pân\ la
pensionare (mai 1990). Pro-
fesor asociat la Facultatea
de Istorie din Bucure[ti,
din mai 1990, la catedra de
istorie universal\ [i la cea
de istoria României. Ales la
9 martie 1991 membru co-
Luni, 7 iulie 2008
Rusiei c\tre Balcani.
Tolstoi, la fel. Toate lu -
crurile converg spre
faptul c\ românii sunt
cumva diferi]i de ru[i.
Când a `ncetat sovieti -
zarea, a venit comunis-
mul na]ionalist. Ce s-a a
`ntâmplat atunci?
- Perioada sovietic\ a fost o
perioad\ cumplit\ [i din punc-
tul de vedere al istoriei na]io-
nale. Marile personalit\]i au
fost aruncate la co[ul istoriei
cu epitete atârnate de coad\.
De la Titu Maiorescu, la Ion
Br\tianu. Mai ales Br\tienii
erau la index [i era dramatic
pentru c\ erau `nc\ vii. Exis-
tase un partid liberal pân\ `n
preajma r\sturn\rii, a schim-
b\rii [i prezenta o primejdie
pentru comuni[ti. A fost o pe-
rioad\ foarte ap\s\toare, atât
pentru istoricii de meserie, c\ci
nu puteai aminti o mare per-
sonalitate decât dac\-l `njurai.
Atunci, mai bine nu-l amin-
teai! Evitai s\ spui numele. De
altfel, timp de jum\tate de de-
ceniu nu s-a mai publicat nimic
de c\tre oamenii de meserie.
Eu am publicat tân\r, `n 1945,
1946 [i 1947 [i gata. N-am mai
publicat decât `n 1952, când m-
a acceptat cu pseudonim. Abia
`n 1955 am publicat cu numele
meu, cum era normal. {i, din
1955, a `nceput s\ se poat\
publica, [i lucrurile au `nceput
s\ se schimbe. ~n 1959, a fost
primul centenar al Unirii. La
20 septembrie 1959, s-a s\rb\-
torit primul document referitor
la Bucure[ti (1459). ~ncepuse
s\ se accepte [i chiar s\ se
doreasc\ aceast\ component\
na]ional\. ~ncet-`ncet, n-a mai
fost obligatorie demascarea
personalit\]ilor celor mai de
seam\, pentru a se ajunge la
mijlocul anilor ’60 s\ existe o
clar\ repunere a lor, mai
aproape de locul care se cuve-
nea.
„Anii ’60 au fost
buni, economic“
{antierele arheologice
s-a
au oprit `n anii ’60
sau au mers mai de -
parte?
Nu, au mers mai departe,
mai ales c\ anii ’60 au fost
buni, economic. Abia spre anii
’80 au `nceput problemele de
strângere a [urubului finan-
ciar. Orice cercetare, care las\
ceva pozitiv `n urm\ [i nu-i
manipulat\, e bun\. Am in-
trat, `n anii ’60, `n faza incipi-
ent\ a comunismului na]ional.
Noi, istoricii, am sim]it-o ca pe
respondent al Academiei
Române, a fost apoi ales
membru titular la 9 noiem-
brie 1992, iar din februarie
1993 [i pân\ `n octombrie
2005 a fost pre[edinte al
Sec]iei de {tiin]e Istorice [i
Arheologie - fiind reales `n
dou\ rânduri, `n 1997 [i
2001 - [i implicit membru
al Prezidiului Academiei
Române; `n mai 2006 a fost
ales vicepre[edinte al Aca-
demiei Române.
o eliberare. Am putut s\
scriem pozitiv de Br\tianu, de
Rosetti etc. Eu fusesem zgu-
duit `n „Scânteia“ c\ scrisesem
un articol `n care afirmasem c\
radicalii, respectiv, Rosetti [i
Br\tianu, erau partizanii unei
`mpropriet\riri. Teoria lui
Roller era c\ ei erau „du[mani
ai poporului“. {i m\ zgudui-
ser\ zdrav\n din cauza asta.
Am avut `ns\ satisfac]ia c\, `n
1964, mi s-a cerut tocmai mie
s\ scriu un articol despre re-
forma din august 1864. Aceas-
t\ eliberare a adev\rului a fost
benefic\. Dar a urmat [i partea
sa negativ\. Peste istoria Ro-
mâniei s-a suprapus istoria
Partidului Comunist. Din a-
ceast\ suprapunere, istoria
României ap\rea din ce `n ce
mai firav\, iar istoria Partidu-
lui din ce `n ce mai gras\. Is-
toria modern\ [i contempo-
ran\ a fost manipulat\, exage-
rându-se rolul clasei munci-
toare, a PCR-ului.
~n istoria medie, nu s-a
a judece, dar dând ceea ce este
`ncercat s\ se schimbe
unele mituri ale dom -
nitorilor?...
{tefan cel Mare a fost miti-
zat dintotdeauna, de la cro-
nicari [i pân\ `n zilele noas-
tre. E firesc s\ nu fie {tefan
L\cust\ mitizat, ci {tefan cel
Mare, deoarece a fost mare.
Cu Mihai Viteazul s-a `ntâm-
plat la fel... Mitul se supra-
pune peste o personalitate.
Nu este mitizat un neica-ni-
meni. C\ se pun floricele, da,
e adev\rat, dar astea pot fi
cur\]ate.
Cum apar asemenea
exager\ri? Nu cumva
ele vin s\ r\spund\ al -
tor exager\ri?
Din nefericire, istoria este
tot timpul sub impactul poli-
ticului. A[a a fost totdeauna,
de când e omenirea. A existat
atunci interesul ca România
s\ fie sovietizat\. Dup\ pleca-
rea trupelor sovietice, a fost
dorin]a de a se ie[i din chin-
gile obligatorii, [i s-a mers pe
declara]ia din aprilie 1964, l\-
sându-se liber trecutul na]io-
nal. Dar, dup\ aceea, a ap\-
rut reversul medaliei... Pe de
o parte, a fost acea exagerare
a rolului partidului, mai ales
`n perioada contemporan\,
mergându-se pân\ la tru-
carea de fotografii, prezenta-
rea unor manifesta]ii `n care
comuni[tii fuseser\ ne`nsem-
na]i, `nf\]i[a]i ca [i cum ei
f\cuser\ tot [.a.m.d. Asta pe
de o parte... Pe de alt\ parte,
s-a confec]ionat mitul perso-
nalit\]ii lui Ceau[escu, care a
fost legat [i de mari perso-
nalit\]i ale trecutului, fiind
prezentat ca succesorul lui
Decebal, al lui Traian, al lui
{tefan, al lui Mihai etc. Is-
toriografia scris\ de istoricii
serio[i, `ns\, a continuat, cu
toate aceste avataruri. Ulti-
mele mele lucr\ri, la Institu-
tul de Istorie, au fost o carte
despre Revolu]ia de la 1821 [i
alta despre `nceputul domniei
lui Carol I. Pe amândou\ le-
am publicat dup\ 1989, una
`n 1991, iar alta `n 1992, a[a
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
Interviu
cum le scrisesem, doar `n lu-
crarea despre Carol I, am
ad\ugat dou\ pagini privind
personalitatea monarhului.
„~n privin]a arhivelor,
s-a exagerat extrem
de mult... Accesul a
fost permanent dup\
1989“
A]i coordonat volumele
de istoria României
ap\rute recent. Care
au fost greut\]ile
mari?
Greut\]ile mari vin, `n
primul rând, din faptul c\ o lu-
crare colectiv\ este foarte greu
de realizat. ~n privin]a vo-
lumului IX, recent ap\rut, am
avut norocul de a-l avea pe
colegul [i prietenul meu Dinu
Giurescu, care [i-a asumat nu
numai coordonarea, ci [i
redactarea a jum\tate din vo-
lum. M\rturisesc c\ [i la vo-
lumul meu, volumul VII,
partea I, am f\cut acela[i lu-
cru. ~n general, e foarte greu
s\ lucrezi cu 10-15 oameni.
Greu este [i din punct de
vedere practic, deoarece oa-
menii trebuie s\ respecte ni[te
termene, ni[te dimensiuni. ~n
loc s\ vin\ cu 10 pagini, `]i vin
cu 200, [i nu ai ce face cu ele.
Sau vin cu o `ntârziere foarte
mare, sau vin [i-i contrazic pe
cei situa]i `n volum `naintea
lor. Or, aceste lucr\ri trebuie
s\ aib\ un echilibru interior.
Dup\ aceea, sigur, suntem pe
un teren fierbinte. Nu suntem
`n antichitate, nu suntem pe
vremea lui {tefan cel Mare, nu
suntem nici pe vremea fa-
nario]ilor. Suntem `n acest
volum, `n perioada lui Anto-
nescu [i a `nceputului comu-
nismului din România.
Ave]i surse? Multe
erau la secret, `n ar-
hive sub cheie...
~n privin]a acestor arhive
s-a exagerat extrem de mult...
Accesul a fost permanent
dup\ 1989. Dac\ ar fi s\ com-
par\m cu alte ]\ri, st\m bine.
~n alte locuri, exist\ stricte]e,
cei 30 de ani sunt respecta]i.
Am participat la o dezbatere
foarte interesant\ a editorilor
colec]iilor de documente diplo-
matice, la Bonn, cu câ]iva ani
`n urm\... Nem]ii au venit cu
un volum, care se oprea exact
cu 30 de ani `n urm\, adic\
dac\ eram `n 1 ianuarie 2005,
se oprea exact la 1 ianuarie
1975. La noi nu s-au respectat
cu stricte]e aceste termene, s-
a dat liber [i s-a dat cu ghio-
tura informa]ia.
Sursele ref erit oa re la
Partidul Comunist nu
sunt m\sluite? Arhiva
PCR era ]inut\ sub
cheie chiar de Ceau[es-
cu... Asta o spunea Cur-
ticeanu, secretarul lui.
Avem arhiva PCR... E
drept c\ arhiva asta a avut
avatarurile ei, a fost pus\ `n
camioane, dus\ la Pite[ti, de
la Pite[ti, a fost predat\ la
locul ei, la Arhive. Iar Arhi-
CM
YK
vele au `nceput s\ publice `n-
c\ cu ani `n urm\ documen-
tele esen]iale, lucr\rile Birou-
lui Politic. Sigur, arhiva e
imens\, coborând de la Biroul
Politic, la ultimul sat, la orga-
niza]ia de partid de acolo,
fiecare va putea dezv\lui câte
ceva. Dar trebuie l\sat\ o
pâine [i istoricilor de peste 30
de ani. ~n orice caz, posi-
bilit\]i au existat. ~n volumul
IX este un teren fierbinte,
pentru c\ sunt probleme `nc\
vii [i delicate, cea a lui An-
tonescu, problema evreilor,
problema `nceputului instau-
r\rii comunismului...
Problema evreilor `n
r\zboi e controversat\?
Sunt, repet, lucruri fier-
bin]i, cu interpret\ri diferite
[i, deseori, [i pozi]ii politice
partizane diferite. Dinu Giu-
rescu, care a scris capitolul
respectiv, a mers pe cifre
certe [i a pus [i ipotezele
celorlal]i, l\sând cititorul s\
100% sigur, iar restul r\mâne
`n domeniul semnelor de
`ntrebare. A c\utat a fi cu
m\sur\ `n aprecierea lui
Antonescu. Sigur a fost un
dictator, dar ce s-ar fi `ntâm-
plat atunci `n [i cu România,
dac\ n-ar fi fost Antonescu?
„Târgu Jiu era o
vacan]\, `n
compara]ie cu ceea
ce s-a `ntâmplat `n
anii ’50“
Ce-aar fi fost dac\ nu
era Carol al II-llea [i in -
tram `ntr-oo dictatur\
legionaro-nna]ionalist\,
la `nceputul anilor ’30?
E foarte greu s\ faci isto-
ria, `ntorcându-te s\ spui „dar
dac\...“. Judeci lucrurile dup\
ce s-au petrecut. Dar, pe de
alt\ parte, eu am tr\it acei
ani ca tân\r [i, `n afar\ de
problema r\zboiului, putem
compara ce s-a `ntâmplat `n
timpul lui Antonescu cu ceea
ce s-a `ntâmplat `n anii ’50?
Au fost atunci sute de mii de
oameni `nchi[i. {i nu numai
c\ au fost arunca]i `n `n-
chisori, ci `nchi[i `n condi]ii
`ngrozitoare, mul]i [i-au pier-
dut via]a... Pe vremea lui An-
tonescu, era lag\rul de la Târ-
gul Jiu. Acest lag\r era de
fapt un ansamblu de bar\ci,
`n care erau interna]i comu-
ni[ti, legionari, speculan]i,
cei cu gura mare.
Ca Tudor Arghezi, care
a [i scris despre asta...
Exact. Ei erau acolo [i
primeau vizite, primeau pa-
chete, dar aveau [i bilete de
voie ca s\ plece `n ora[, s\-[i
fac\ târguieli. Târgu Jiu era o
vacan]\, `n compara]ie cu ceea
ce s-a `ntâmplat `n anii ’50...
Dar comuni[tii n-a au
construit `nchisori, ei
au folosit `nchisorile
construite de vechiul
regim, cu celule de un
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.
9
metru p\trat [i cu ap\
sub du[umeaua de pia -
tr\. Era Doftana...
- Da... La Doftana erau oa-
meni condamna]i prin justi]ie.
Totu[i, chiar Doftana nu se
compar\ cu ceea ce au f\cut
dup\ aceea represiunile ro[ii.
„Tinerii aceia veneau
acas\. Tinerii de
acum nu [tiu dac\
ar veni“
Exist\, mi se pare, o
genera]ie tân\r\ de is -
torici cu care polemi-
za]i...
Exist\ o genera]ie de is-
torici tineri foarte valoroas\ [i
nici nu e cazul s\ polemiz\m.
Ceea ce repro[ez eu acestei
genera]ii nu este faptul c\ nu
a[ fi de acord cu nivelul [i ca-
pacitatea ei. ~i repro[ez `ns\
lipsa unei pozi]ii na]ionale.
Prin tradi]ie, istoriografia
român\ de la cronicari, de la
{coala Ardelean\, de la
Kog\lniceanu [i B\lcescu, de
la Xenopol [i Iorga, a fost o is-
toriografie care a ap\rat in-
teresul na]ional, ne`ndoielnic
CM
YK
`ns\ f\r\ a min]i, f\r\ a falsi-
fica documente sau a[a ceva...
E o boal\ cultural\ a
celor din fostul lag\r
comunist?
Mi-e team\ c\ la noi este
foarte accentuat\. Exist\, u-
neori, chiar un fel de satis-
fac]ie de a denigra... Exist\ o
mic\ dorin]\ de coborâre a
propriului neam, ceea ce pen-
tru mine e de ne`n]eles...
A mai existat o rup -
t ur\ ` nt re g e ne ra ] i i l e
de istorici pe tema na-
]ional\ de asemenea
propor]ii?
De asemenea propor]ii nu
cred c\ a existat. Sigur, au
fost cazuri...
A fost o ruptur\, `ntre
genera]ii cu acelea[i
pasiuni [i du[m\nii, la
revolu]ia din 1848.
Tinerii se identificau
cu Occidentul, `ns\ ve-
neau `napoi acas\, iar
iubirea de neam era o
idee la mod\, ne aflam
`n perioada romantic\.
Da, tinerii aceia veneau
acas\. Tinerii de acum nu [tiu
dac\ ar veni, nu [tii care e
tendin]a lor.
La 1848, tinerii veneau
acas\ pentru c\ erau
fii de boieri [i aveau o
stare bun\ material\...
Este adev\rat... Dar ori-
cum, s\ lu\m de pild\ fra]ii
Golescu, din 7 fra]i, patru ai lui
Dinicu [i 3 ai lui Iordache,
dec=t unul singur, care, `n vre-
mea revolu]iei a fost prefect de
Br\ila, nu s-a mai `ntors... Dar
nu s-a `ntors din ra]iuni senti-
mentale, a g\sit o belgianc\, s-
a `nsurat [i a r\mas `n Belgia.
Restul, to]i s-au `ntors. Se
`ntorceau [i la o stare mate-
rial\, dar se `ntorceau s\ con-
struiasc\ [i s\ slujeasc\ o ]ar\,
jertfindu-[i deseori starea ma-
terial\ pe care o amintea]i. a
10
PE SCURT
Dona]ii record
ale Jandarmeriei
Jandarmeria Român\ a donat,
vineri, peste 230 de mii de do-
lari, strân[i prin contribu]ia be-
nevol\ a jandarmilor din toat\
]ara, victimelor cutremului pro-
dus `n China `n luna mai a aces-
tui an, `n provincia Sichuan. Do-
narea banilor a avut loc la sediul
Inspectoratului General al Jan-
darmeriei, `n prezen]a ambasa-
dorului Republicii Populare Chi-
neze la Bucure[ti, Liu Zengwen,
[i a [efului Jandarmeriei Rom=-
ne, generalul locotenent Costic\
Silion. „Dramatismul acelor situ-
a]ii ne-a determinat s\ `n]ele-
gem mai bine `ncercarea prin ca-
re trece poporul chinez, iar do-
rin]a de a ne al\tura ac]iunilor
interna]ionale de ajutorare a vic-
timelor a prins repede contur. A-
vem acum ocazia s\ oferim [i noi
un modest ajutor celor care
ne-au sus]inut permanent, prin
intermediul Trupelor de Poli]ie
~narmate Populare Chineze, atât
material, cât [i prin expertiz\ `n
domeniul artelor mar]iale. Pen-
tru prima dat\, Jandarmeria
Român\ ofer\ un ajutor financi-
ar camarazilor chinezi“, a decla-
rat [eful Jandarmeriei Române.
„Apreciem gestul inimos [i pre-
]ios al Jandarmeriei Române, de
a face o special\ [i nemaipome-
nit\ dona]ie poporului chinez,
greu `ncercat de devastatorul cu-
tremur `n provincia Sichuan, din
12 ani 2008“, a spus ambasado-
rul Republicii Populare Chineze
la Bucure[ti.
Trafic restric]ionat
`n Capital\
Traficul rutier va fi restric]io-
nat pe mai multe artere din Ca-
pital\, `ntre 7 iulie [i 10 octom-
brie, pentru desf\[urarea lucr\-
rilor de reabilitare a str\zii
Berthelot, informeaz\ Prim\ria
Municipiului Bucure[ti. ~n pe-
rioada cuprins\ `ntre 7 iulie [i
16 august, circula]ia va fi `nchi-
s\ `ntre str\zile Berzei [i Popa
Tatu, [oferii având la dispozi]ie
rutele ocolitoare Popa Tatu-
Mircea Vulc\nescu-strada Ber-
zei. ~ntre 18 august [i 6 septem-
brie, circula]ia va fi `nchis\ `n-
tre str\zile Popa Tatu [i Luigi
Cazzavillan, conduc\torii auto
având la dispozi]ie rutele ocoli-
toare pe str\zile Luigi Cazzavil-
lan, Mircea Vulc\nescu [i Ber-
zei. ~ntre 8 septembrie [i 10 oc-
tombrie, nu se va circula pe
por]iunea cuprins\ `ntre str\zi-
le Luigi Cazzavillan [i Constan-
tin Budi[teanu, [oferii având la
dispozi]ie rutele ocolitoare pe
str\zile Budi[teanu, Vulc\nes-
cu [i Berzei, dar [i pe str\zile
Berzei, {tirbei Vod\ [i Lutera-
n\. ~n perioada cuprins\ `ntre
14 iulie [i 8 august, pe por]iu-
nea dintre strada Constantin
Budi[teanu [i Calea Victoriei,
se circul\ pe câte o band\ a
sensului liber de lucr\ri, la fel
[i `ntre 18 [i 29 august, pe por-
]iunea Calea Victoriei-strada
Luteran\, [i `ntre 8 [i 19 sep-
tembrie, `ntre str\zile Luteran\
[i Constantin Budi[teanu. a
Vremea `n ]ar\:
Luni, 7 iulie
Vremea va fi deosebit de
cald\. Cerul va fi variabil, cu
`nnor\ri noaptea `n regiunile
vestice [i nord-vestice, unde
local vor fi averse, desc\rc\ri
electrice [i intensific\ri de
scurt\ durat\ ale v=ntului.
Vor fi condi]ii de grindin\, iar
cantit\]ile de ap\ vor dep\[i
izolat 25 l/mp. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse `ntre
26 [i 34 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Actualitatea regional\ Luni, 7 iulie 2008
S-a
a cerut reverificarea [oferilor cu permise ob]inute ilegal
a „Re]eaua carnetelor de la Pite[ti, a[a cum a numit-o presa, a f\cut câteva mii de persoane [oferi
cu acte `n regul\, persoane care, poate, nu ar fi luat niciodat\ examenul. Dincolo de cercetarea vinova]ilor,
a personalului Serviciului Permise Auto din jude]ul Arge[, a [colilor de [oferi sau a intermediarilor,
`n urma acestei afaceri r\mân mii de posesori de permise auto care se pot transforma, `n orice moment,
`n c\l\i ai unor fiin]e nevinovate, pe [oselele României“, sus]ine deputatul Bogdan Cantaragiu a
Deputatul Bogdan Cantaragiu selele României“, sus]ine Bogdan `ntrebat pe ministru cum apreciaz\ - lelor Arge[, `n urma c\reia mai mul]i
sus]ine c\ [oferii care au ob]inut ile- Cantaragiu. Având `n vedere situa]ia raportat la acest caz - activitatea Di- angaja]i ai acestor structuri sunt cer-
gal permisele de conducere, prin dare de la Pite[ti, precum [i ultimele infor- rec]iei Generale Anticorup]ie“, a pre- ceta]i pentru fapte de corup]ie. Un
de mit\, ar trebui reverifica]i de c\- ma]ii, potrivit c\rora [oferii din „re- cizat deputatul Bogdan Cantaragiu. num\r de 17 inculpa]i sunt cerceta]i
tre organele abilitate. „Re]eaua car- ]eaua carnetelor“ ar fi provocat mai de procurorii anticorup]ie pentru c\
netelor de la Pite[ti, a[a cum a numi- multe incidente rutiere, deputatul au eliberat permise de conducere u-
t-o presa, a f\cut câteva mii de per- PD-L l-a interpelat pe ministrul In- Cel mai mare caz nor persoane care nu ar fi sus]inut e-
soane [oferi cu acte `n regul\, persoa- ternelor [i cu privire la activitatea Di- de corup]ie a fost xamenul auto. Potrivit anchetatori-
ne care, poate, nu ar fi luat niciodat\ rec]iei Generale Anticorup]ie. „L-am lor, membrii grupului au pretins [i
examenul. Dincolo de cercetarea vi- `ntrebat pe ministrul Cristian David descoperit `n Arge[ au primit de la fiecare candidat sume
nova]ilor, a personalului Serviciului dac\ este posibil\ reverificarea tutu- cuprinse `ntre 700 [i 4.500 de euro.
Permise Auto din jude]ul Arge[, a ror celor care au ob]inut carnete de Luna trecut\, Direc]ia General\ Cei 17 lucr\tori de la Serviciul Per-
[colilor de [oferi sau a intermediari- conducere pe «filiera din Pite[ti» [i Anticorup]ie din Ministerul Interne- mise Arge[ au fost aresta]i preventiv.
lor, `n urma acestei afaceri r\mân dac\ exist\ cazuri similare `n ]ar\. lor [i Reformei Administrative a de- Aceea[i soart\ au avut-o [i doi agen]i
mii de posesori de permise auto care De asemenea, având `n vedere desf\- marat o ampl\ anchet\ la Serviciul de poli]ie [i un director al unei [coli
se pot transforma `n orice moment `n [urarea `n timp a activit\]ii Servi- Public Comunitar Regim Permise de de [oferi, implica]i `n dosarul permi-
c\l\i ai unor fiin]e nevinovate, pe [o- ciului Permise Auto din Arge[, l-am Conducere [i ~nmatriculare a Vehicu- selor auto din Arge[. a
Poluarea acustic\ din Capital\ va fi redus\
a Prim\ria Capitalei a lansat, `n prima jum\tate a lunii iunie, studiul referitor la Planul
de ac]iune privind zgomotul urban, considerat prima strategie din acest domeniu a unui ora[ din România
a Autorit\]ile au anun]at c\ planul de ac]iune privind zgomotul urban din Capital\,
care cuprinde strategiile de diminuare a polu\rii acustice, va fi implementat `n urm\torii cinci ani a
Planul de ac]iune pri- rile administrate de mu-
vind zgomotul urban `n nicipalitate.
Capital\, care cuprinde
strategiile de diminuare
Autorit\]ile merg
a polu\rii acustice, va fi
implementat `n urm\torii pe principiul
cinci ani. Proiectul elabo- „poluatorul pl\te[te“
rat de municipalitate, ca- Prim\ria Capitalei vi-
re urmeaz\ s\ fie supus
aprob\rii `n Consiliul Ge-
zeaz\ stabilirea unui fond
de „zgomot ambiental“, din
neral al Municipiului Bu- care s\ se finan]eze pro-
cure[ti, a fost dezb\tut, iectele de reducere a zgo-
vineri, `ntr-o [edin]\ pu- motului, [i a unui „fond de
blic\. La discu]iile pe te- conversie“, care s\ finan-
ma Planului de ac]iune ]eze proiectele de izolare a
privind zgomotul urban locuin]elor, dar [i o mai
`n Capital\ au participat bun\ planificare urban\,
reprezentan]i ai munici-
prin redezvoltare, astfel
palit\]ii, ai Ministerului `ncât zonele cu densitate
Mediului, ai Poli]iei Ru-
mare de popula]ie s\ poa-
tiere, ai Ministerului In- t\ crea spa]ii lini[tite de-
ternelor [i ai Institutului parte de trafic. Potrivit
Na]ional de Cercet\ri `n studiului, primarul va pu-
Construc]ii. Reprezen- tea stabili [i oferi un pre-
tantul Direc]iei de Mediu Bucure[tiul, singurul nuarea [i eliminarea e- z\rii ma[inilor silen]ioa- miu pentru cei care pro-
din Prim\ria Municipiu- fectelor [i a cauzelor polu- se, dar [i punerea `n prac- moveaz\ proiecte ce sus]in
lui Bucure[ti (PMB), So- ora[ cu o strategie \rii acustice. Potrivit stu- tic\ a unor m\suri de re- peisaje sonore lini[tite [i
rin Nasta, a spus c\ har- `n acest domeniu,
diului, pentru eliminarea ducerea a zgomotului `n va urm\ri aplicarea prin-
ta acustic\ a Capitalei a din România polu\rii acustice, trebuie managementul zilnic al cipiului „poluatorul pl\-
fost finalizat\ `n luna asigurate suprafe]e de ru- traficului, precum [i `m- te[te“, `n cazul zonelor a-
aprilie 2007, iar Planul Prim\ria Capitalei a lare de calitate pentru fectate de zgomotul aer-
bun\t\]irea calit\]ii c\ii
de ac]iune privind zgo- lansat, `n prima jum\tate str\zile Bucure[tiului [i ian. Totodat\, se va urm\-
a lunii iunie, studiul refe- de rulare pentru tramvaie
motul urban a fost termi- impuse interdic]ii aeriene ri [i instalarea de bariere
nat `n luna iunie 2008. ritor la Planul de ac]iune [i trenuri, `n limitele im-
pe timp de noapte deasu- puse de legisla]ie. De ase- de zgomot „fotovoltaice“,
„Proiectul fixeaz\ strate- privind zgomotul urban, pra Capitalei, precum [i o pentru a ecrana drumurile
giile de diminuare a zgo- considerat prima strategi- planificare [i o proiectare menea, `mbun\t\]irea ca- [i c\ile ferate produc\toa-
motului, `ns\ fiecare din- e din acest domeniu a unui mai bun\ a locuin]elor. A- lit\]ii mediului poate fi re de zgomot. Municipali-
ora[ din România. Prin a- realizat\ prin „zonarea
tre ele trebuie verificate utorit\]ile locale au iden- tatea dore[te ca, `n urma
`n parte, propunerile ve- cest studiu, au fost identi- tificat ca priorit\]i ini]ia- sonor\“ a cartierelor rezi- implement\rii strategiei
den]iale, a centrului ora-
nite `n perioada `n care a ficate ca principale surse le [i extinderea suprafe]e- de reducere a zgomotului,
fost supus dezbaterii pu- de poluare acustic\ str\- lor acoperite cu materiale [ului, c=t [i prin proiecte s\ reduc\ impactul nega-
blice fiind `n concordan]\ zile aglomerate, coridoa- care reduc zgomotul, pe de spa]iu public, sau prin tiv pe care acesta `l are a-
cu strategiile munici- rele feroviare [i cele aeri- toate drumurile unde a- dezvoltarea unui program supra oamenilor care
palit\]ii“, a precizat So- ene, dar [i m\surile care ceast\ m\sur\ s-ar dove- de reducere a zgomotului muncesc, tr\iesc [i vizi-
rin Nasta. trebuie luate pentru ate- di util\, `ncurajarea utili- din trafic pentru drumu- teaz\ Capitala. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MEDIC DE FAMILIE, CER- nit cu persoana care i-a dat banii infrac]iune pedepsit\ cu pân\ la 15 un moment dat, colega sa l-a v\zut
CETAT PENTRU LUARE DE MIT|: pentru eliberarea certificatului de ani de `nchisoare. c\ s-a dus la fundul apei [i a alertat
Un medic de familie din ora[ul Lipo- concediu medical `n cabinetul s\u a ELEV AL {COLII DE POLI- salvamarii. Echipa de salvatori nu a
din Lipova, [i, imediat dup\ ce a pus }IE, DISP|RUT ~N MARE: Un e- reu[it s\-l g\seasc\. Ulterior, a fost
va, jude]ul Arad, este cercetat penal mâna pe bani, a fost re]inut. Potrivit
pentru luare de mit\, dup\ ce a pre- lev al {colii de Agen]i de Poli]ie „Va- c\utat [i de scafandri, dar, pân\ `n
procurorului Pavel Palcu, care a con-
tins 50 de lei de la o pacient\, pentru sile Lasc\r“ din Câmpina, deta[at prezent, nici ace[tia nu au reu[it s\
dus aceast\ opera]iune, `n momentul dea de corpul tân\rului“, a declarat
a-i elibera acesteia un certificat de perchezi]iei, medicul avea asupra sa `n misiune pe litoral, a fost dat dis-
concediu medical. Potrivit anchetato- p\rut, dup\ ce a intrat `n mare, vi- reprezentantul IPJ. Poli]ia a des-
suma de 600 de lei, `n bancnote de 50 chis o anchet\ pentru a stabili `m-
rilor, medicul a cerut „taxa“ unei fe- de lei, `ntre care se afla [i cea marca- neri sear\, s\ fac\ o baie. Purt\to-
mei de serviciu de la un restaurant, t\ cu cuvântul „MIT|“. Medicul co- rul de cuvânt al Inspectoratului Ju- prejur\rile `n care a disp\rut tân\-
de[i aceasta avea dreptul legal de a rupt a declarat `n fa]a anchetatorilor de]ean de Poli]ie (IJP) Constan]a, rul. Dou\ sute de elevi ai {colii de
beneficia de concediu. Considerând c\, `n opinia sa, banii nu au fost de- Radu Croitoru, a declarat c\ tân\- Agen]i de Poli]ie „Vasile Lasc\r“ din
ca incorecte preten]iile medicului, fe- cât „o mic\ aten]ie din partea pacien- rul, `n vârst\ de 21 de ani, din Te- Câmpina ac]ioneaz\ vara aceasta
meia s-a adresat Parchetului, procu- ]ilor, a[a cum iau [i al]i medici“. Me- leorman, era `n timpul liber [i a pe litoralul M\rii Negre, `n perioa-
rorul [i poli]i[tilor Direc]iei Generale dicul de familie s-a ales cu un dosar mers, `mpreun\ cu o coleg\, pe pla- da 24 iunie-25 iulie, al\turi de poli-
Anticorup]ie, care au organizat un de urm\rire penal\ pe numele s\u, ja din Eforie, s\ se scalde `n mare. ]i[ti [i jandarmi, pentru asigurarea
flagrant. Medicul de familie s-a `ntâl- fiind cercetat pentru luare de mit\, „A intrat `n mare s\ `noate, iar, la ordinii [i siguran]ei publice. a
 Luni, 7 iulie 2008
UE poate acoperi doar o treime din necesarul de biocombustibil
Uniunea European\ (UE) ar pu-
tea acoperi, din produc]ie proprie,
doar o treime din biocombustibilii
necesari `ndeplinirii obiectivului
pentru anul 2020 privind carbu-
ran]ii folosi]i la transport, ceea ce
va duce la importuri masive, se a-
rat\ `ntr-un raport al Agen]iei Eu-
ropene de Mediu, citat de Reuters.
UE [i-a propus ca 10% din com-
bustibilii utiliza]i pentru transport
s\ provin\ din surse regenerabile,
pân\ `n 2020. Criticii sus]in c\ a-
ceast\ m\sur\ va intensifica de-
fri[\rile `n statele `n curs de dez-
Fabrica „Rulmen]i
B=rlad“ `[i deschide
o unitate de produc]ie
`n India
Ac]ionarii societ\]ii „Rulmen]i
Bârlad“ au aprobat, vineri, `nfiin-
]area unei firme de produc]ie [i
de vânzare a rulmen]ilor `n India,
precum [i majorarea capitalul
filialei din Turcia, cu echivalen-
tul `n lire turce[ti a 560.000 de
euro. Suma pe care firma din
Bârlad o va aduce ca aport la ma-
jorarea capitalului filialei din
Turcia este propor]ional\ cu ac-
]iunile controlate de produc\torul
de rulmen]i, de 50%, se arat\ `n-
tr-un comunicat al societ\]ii
„Rulmentul“ remis, vineri, Bursei
de Valori Bucure[ti. Totodat\, ac-
]ionarii au decis ca, `mpreun\ cu
firma URB Europe Rulmen]i
Bârlad, s\ controleze 50% din ca-
pitalul de maximum cinci mil-
ioane de dolari al firmei care
urmeaz\ s\ fie `nfiin]at\ `n In-
dia. Participa]ia firmei din Bâr-
lad va fi stabilit\ de Consiliul de
Administra]ie, precizeaz\ sursa
citat\. De asemenea, investitorii
au aprobat construirea de c\tre
un dezvoltator imobiliar a unui
ansamblu de locuin]e pe unul
dintre terenurile firmei „Rul-
men]i Bârlad“, `n schimbul a 25%
din apartamentele finalizate. I-
mobilele primite de societatea
„Rulmen]i“ vor putea fi vândute
ulterior, se mai arat\ `n comuni-
cat. Totodat\, firma va contracta
un credit de investi]ii `n valoare
de 2,5 milioane de euro, ac]ionarii
aprobând [i vânzarea unor ac-
tive. Potrivit celor mai recente ra-
port\ri, firma este controlat\ de
compania Kombassan Insaat
Tarim VE Sanayii Isletm din
Turcia, care de]ine un 90,7% din
ac]iuni. ~n ac]ionariat se reg\se[te
[i SIF Moldova, cu 6% din titluri.
Firma „Rulmen]i“ are un capital
de 100,2 milioane de lei, divizat `n
40,1 milioane de ac]iuni cu o val-
oare nominal\ de 2,5 lei. Cea mai
recent\ tranzac]ie cu titlurile
„Rulmen]i“ a fost realizat\ la
finele lunii iunie, când o ac]iune e-
ra cotat\ la 2,2 lei. La aceast\ co-
ta]ie, capitalizarea firmei din Bâr-
lad este de 88,2 milioane de lei. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ANUL AGRICOL 2008 VA FI ministrul Economiei [i Finan]elor. clarat c\ primul contribuabil care a Cele mai multe institu]ii financiar-
UNUL BUN: Ministrul Finan]elor, Ministrul `[i pune mari speran]e [i intrat `n posesia banilor a ridicat de bancare spun c\ este doar o chestiu-
Varujan Vosganian, a explicat ro-
mânilor de ce nu trebuie s\ se
team\ de scumpiri. Impactul
cre[terii pre]ului gazelor cu 20% `n
costurile brutarilor [i l\ptarilor este
minim, a argumentat Vosganian, pe
baza unor calcule. Mai mult, min-
istrul crede c\ majorarea pre]urilor
alimentelor va fi atenuat\ [i de
recolta agricol\ excelent\ din acest
an. Ministrul Finan]elor spune c\
scumpirea cu 20% a gazelor, `n doar
cinci luni, nu trebuie s\ ne sperie,
pentru c\ nu va atrage dup\ sine
major\ri de pre]uri similare. „Am
luat de la Registrul Comer]ului
toate fi[ele brutarilor [i l\ptarilor [i
am ajuns la concluzia c\ impactul
gazelor este de sub 1%, `n costurile
lor“, a declarat Varujan Vosganian,
Actualitate 11
PE SCURT
voltare [i va duce la majorarea pre- detaliile, dar a afirmat c\ cifra fi- p\durilor. Potrivit unui raport con-
]urilor alimentelor. Raportul, tri- nal\ ar putea fi mai mare, `ntrucât fiden]ial al B\ncii Mondiale (BM), Biocombustibilii au dus
mis c\tre cele 27 de state membre scenariul nu include efectele majo- citat de „The Guardian“, biocom- la cre[terea pre]ului
ale blocului comunitar, sus]ine c\ r\rii pre]urilor, comer]ului inter- bustibilii au cauzat majorarea pre-
cel mai eficient [i sustenabil scena- na]ional etc. Claude Turnes, un ]urilor alimentelor la nivel mondial alimentelor
riu arat\ c\ UE va acoperi din pro- important parlamentar european, cu 75%, cu mult peste nivelul anti-
duc]ie intern\ doar 3,4% din nece- a declarat c\ sprijin\ schimbarea cipat. UE `ncearc\ s\ evite aseme- Biocombustibilii au cauzat majo-
sarul de biocombustibil pentru ]intei UE privind biocombustibilii, nea efecte secundare prin fixarea rarea pre]urilor alimentelor la ni-
transport, pân\ `n 2020. Un astfel `ncât doar 4% din combusti- unor criterii sociale [i de mediu vel mondial cu 75%. Cel pu]in a[a
purt\tor de cuvânt al Agen]iei bilii necesari transporturilor s\ stricte. Ob]inu]i din cereale, plante se arat\ `ntr-un raport nepubli-
Europene pentru Mediu a declarat provin\ din surse regenerabile, pâ- oleaginoase [i zah\r, carburan]ii cat al B\ncii Mondiale, potrivit
c\ raportul se afl\ `nc\ `n stadiu n\ `n 2015. Obiectivul UE a devenit „ecologici“ pot contribui la reduce- „The Guardian“. Cotidianul a
incipient [i c\ nu va fi publicat extrem de controversat `n contextul rea dependen]ei fa]\ de combustibi- ar\tat c\ raportul a fost finalizat
pân\ `n septembrie. Reprezentan- major\rii pre]urilor la alimente [i lii fosili, precum [i a emisiilor de din luna aprilie, dar nu a fost
tul Agen]iei a refuzat s\ discute al temerilor legate de defri[area dioxid de carbon. a publicat pentru a nu pune `ntr-o
situa]ie delicat\ Guvernul Sta-
Gazprom ar putea extrage
telor Unite, care a pretins c\
biocombustibilii au condus la ma-
jorarea pre]urilor alimentelor cu
doar 3%. ~n opinia speciali[tilor
gaz din Marea Neagr\ de la Banca Mondial\,
stimulentele Europei [i ale
Statelor Unite pentru utilizarea
pe scar\ larg\ a biocombustibi-
a Ucrainenii au propus o colaborare cu gigantul Gazprom, lilor au sus]inut cel mai mult a-
prin care s\ extrag\ gaze naturale de pe platoul continental ucrainean al M\rii vansul pre]urilor alimentelor. U-
niunea European\ a discutat de-
Negre a Delimitarea platoului continental din Marea Neagr\ spre utilizarea biocombustibililor
face obiectul unei dispute `ntre România [i Ucraina a ~n centrul disputei pentru 10% din totalul combusti-
bililor din sectorul transpor-
dintre România [i Ucraina este statutul Insulei {erpilor, considerat\ de c\tre turilor, pân\ `n 2020.
rom=ni drept o st=nc\, iar de c\tre ucrainieni, drept o insul\ a
~nmatricularea
Pre[edintele compa- prin urmare, drept mult
niei publice ucrainene mai mare la ape terito- ma[inilor, f\r\
Naftogaz, Oleg Dubina, riale `n jurul s\u. De re- actualizarea taxei
a propus, sâmb\t\, o zolvarea acestei situa]ii
dezvoltare `n comun cu depinde cum se delimi- Contribuabilii care au achitat pâ-
n\ la 30 iunie 2008 (inclusiv) ta-
Gazprom a exploat\rii teaz\ platforma conti- xa special\ pentru autoturisme
platoului continental u- nental\ `ntre România pot depune, dup\ data de 1 iulie,
crainean din Marea [i Ucraina [i, mai ales, la organele competente, documen-
Neagr\ `n schimbul ac- ceea ce se cheam\ zona ta]ia `n vederea `nmatricul\rii
cesului la câmpurile ru- economic\ exclusiv\, autovehiculelor, f\r\ a fi obliga]i
se de gaz, informeaz\ foarte important\, pen- s\ actualizeze taxa, potrivit unui
AFP. „Propun `ncheie- tru c\, `n subsolul aces- ordin comun al Ministerului Eco-
rea unui acord care s\ tei zone, se afl\ bogate
nomiei [i Finan]elor [i Ministeru-
prevad\ dezvoltarea `n resurse de hidrocarburi. lui Mediului [i Dezvolt\rii Dura-
comun cu Gazprom a Ucraina a `nceput ame- bile, semnat vineri. De la 1 iulie,
platoului continental najarea unei localit\]i, taxa auto a fost `nlocuit\ de taxa
ucrainean din Marea re Oleg Dubina. Platoul al zonelor economice ex- Satul Alb, pe Insula pe poluare pentru autovehicule.
Neagr\ [i un acord de continental al Ucrainei clusive ale României [i {erpilor, `n dorin]a de a De asemenea, contribuabilii `n
dezvoltare comun\ a din Marea Neagr\ are ale Ucrainei, `n Marea demonstra c\ este locu- situa]ia men]ionat\ pot beneficia,
câmpurilor gazifere de vaste resurse de gaz [i Neagr\. Procedura a it\ [i c\ nu este o for- dac\ este cazul, de procedura de
pe teritoriul Federa]iei trecut de faza scris\ [i a ma]iune stâncoas\. ~n restituire prev\zut\ de noile re-
petrol, care necesit\ `n- glement\ri. Cu o zi `n urm\, au-
Ruse“, a declarat Dubi- s\ investi]ii importante ajuns `n faza pledoarii- prezent, Insula {erpi-
na, `ntr-un interviu acor- lor, cu o suprafa]\ de torit\]ile au anun]at c\ vor lua,
pentru a fi exploatate. lor orale, a c\ror dat\ pân\ vineri la prânz, toate m\su-
dat s\pt\mânalului uc- urmeaz\ s\ fie anun]a- circa 170.000 de metri
rile necesare pentru rezolvarea
rainean „Zerkalo Nede- t\. Autorit\]ile române p\tra]i, are 80 de locui-
li“. Pre[edintele Nafto- Dispute `ntre se a[teapt\ ca o decizie tori, dintre care 15 sunt
problemelor ap\rute la aplicarea
taxei de poluare, care a `nlocuit,
gaz a precizat c\ ]ara sa Rom=nia [i Ucraina a Cur]ii Interna]ionale cu statut de reziden]i de la 1 iulie, taxa auto.
este mai interesat\ de de Justi]iei s\ intervin\ permanen]i. Ucraina
gazul extras din platoul Delimitarea platou- `n cursul acestui an sau este ]ar\ de tranzit pen-
lui continental din Ma- UE trebuie s\ scape
continental [i c\ ar fi cel târziu la `nceputul tru cvasitotalitatea ga-
gata s\ lase petrolul `n rea Neagr\ face obiec- anului viitor. ~n centrul zului rus destinat Uniu- de energia ruseasc\
seama Rusiei. „S\ p\s- tul unei dispute `ntre disputei dintre Români- nii Europene [i `ncearc\
treze Gazprom petrolul România [i Ucraina. a [i Ucraina este statu- s\-[i reduc\ dependen- Uniunea European\ trebuie s\ se
din platoul continental, Bucure[tiul a sesizat ]a de Rusia `n aprovizi- elibereze de dependen]a de Rusia
tul Insulei {erpilor. Ro- `n privin]a aprovizion\rilor cu
`n termenii unui acord Curtea Interna]ional\ mânia consider\ Insula onarea sa energetic\.
de la Haga, la 16 sep- gaze, cu ajutorul energiilor rege-
de partajare a produc- {erpilor o stânc\, pen- Crizele gazului, recu- nerabile [i al celei nucleare, a a-
]iei, iar noi am lua, `n tembrie 2004, cu o cere- tru c\ aceasta nu are rente `ntre Moscova [i
firmat, sâmb\t\, fostul director
virtutea acestui acord, re de ini]iere a procedu- surse de ap\ [i o serie Kiev, pe fondul unor al Agen]iei Interna]ionale a Ener-
rilor `n vederea solu]io-
gazul extras `n comun“, de alte tr\s\turi care tensiuni politice, au giei (AIE), Yves Mandil, citat de
a declarat [eful Nafto- n\rii diferendului pe demonstreaz\ capacita- dus, `n ianuarie 2006, AFP. „Haide]i s\ ne asigur\m
gaz. „Ei (ru[ii - n.r.) sunt, care `l are cu Kievul, `n tea de asigurare a vie]ii, la o scurt\ `ntrerupere mobilitatea care ne lipse[te
probabil, mai interesa]i leg\tur\ cu delimitarea iar Ucraina sus]ine c\ a liv\rilor c\tre E- printr-o eficien]\ energetic\
de petrol“, este de p\re- platoului continental [i este o insul\, având, uropa. a sporit\, prin folosirea `ntr-o mai
mare m\sur\ a gazului natural
lichefiat, a energiilor regenerabile
[i a celei nucleare“, le-a spus el
mini[trilor europeni ai energiei,
reuni]i de Pre[edin]ia francez\ a
Uniunii Europene la un consiliu
`n divinitate, pentru c\ se bazeaz\ la ghi[eu suma de 2.472 de lei. ne de timp pân\ când popula]ia se informal, desf\[urat la Saint-
pe o recolt\ excelent\ care s\ „Perioada de 45 de zile anun]at\ va `mprumuta mai scump `n euro. Cloud, `n apropiere de Paris.
frâneze t\v\lugul scumpirii ali- este cea maxim\, dar contribuabilii „Cre[te, practic, costul finan]\rii `n „Cred c\ trebuie s\ dep\[im con-
mentelor. „Anul \sta o s\ avem un `[i pot primi banii `napoi mult mai euro pe care o poate face o banc\ din tradic]ia `n care ne-am a[ezat noi
an record cum nu s-a mai v\zut din repede. Avem deja peste o sut\ de România. ~n acest context, e de a[- `n[ine. Suntem, uneori, `ngrijora]i
1990“, a precizat Varujan Vosgani- cereri, iar unele ar putea fi rezol- de perspectiva lipsei gazului rus-
an, ministrul Economiei [i Finan]e- teptat ca dobânzile la creditele `n e-
vate `n câteva zile“, a declarat esc [i folosim un ton agresiv fa]\
lor. Vosganian le d\ asigur\ri [i sin- Arusti. Zeci de persoane s-au uro s\ creasc\ [i `n condi]iile `n ca-
re (...) prima de risc pentru Români- de Rusia“, a subliniat el. „Haide]i
dicali[tilor c\ Guvernul nu are ochi prezentat, `n 1 iulie, la sediul Direc- s\ `ncet\m s\ provoc\m suveran-
decât pentru ei. ]iei Finan]elor Publice Arad, pentru a a crescut, iar pie]ele interna]iona-
itatea Rusiei, `ncercând s\-i
a UN AR|DEAN A PRIMIT DI- a depune cereri pentru restituirea le ne `mprumut\ mai scump“, a de-
dict\m conduita energetic\ pe
FEREN}A DINTRE TAXA AUTO {I taxei de prim\ `nmatriculare pl\- clarat Ionu] Dumitru, economist-[ef teritoriul ei“, a mai spus fostul di-
CEA DE POLUARE: Un ar\dean a tit\ la cump\rarea unei ma[ini. la Raiffeisen Bank. ~n aceste condi- rector al AIE. a
primit, vineri, diferen]a de bani din- a SE SCUMPESC CREDITELE ]ii, scumpirea nu va fi neglijabil\.
tre suma pl\tit\ pentru vechea tax\ ~N EURO: Bancherii din România „Ne putem a[tepta la un plus de mi-
de prim\ `nmatriculare [i taxa de `[i fac deja calcule de major\ri ale nim 0,25%. E greu de spus când [i Cursul valutar
poluare. Este prima plat\ de acest dobânzilor dup\ ce Banca Central\ dac\ toate b\ncile vor opera aceste pentru 7.07.2008
gen f\cut\ la Direc]ia Finan]elor European\ a crescut dobânda-cheie cre[teri de dobânzi“, a mai ad\ugat
Publice Arad. Purt\torul de cuvânt cu 0,25 puncte procentuale, la Ionu] Dumitru, economist-[ef la Dolar SUA 2,3021
al institu]iei, C\lin Arusti, a de- 4,25%, din cauza infla]iei prea mari. Raiffeisen Bank. a Euro 3,6139
12
Cui[oarele, „doctorul“ infec]iilor bacteriene
a Cui[oarele fac parte din categoria celor mai cunoscute [i mai utilizate mirodenii de pe glob
a ~n trecut, `n Europa, mirodeniile erau folosite la ospe]ele organizate la cur]ile regale [i nobiliare,
ca prilej de laud\ [i `nalt\ apreciere a bun\st\rii [i a gusturilor rafinate ale gazdei a
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Cui[oarele sunt recolta-
te dintr-un arbore exotic, o-
riginar din insulele Moluc-
ce [i din sudul Filipinelor.
A fost cultivat `n planta]ii
speciale, `nc\ din timpuri
str\vechi, `n Indonezia,
Malaezia, Tanzania, Sri
Lanka, China [i India. ~n
perioada veche, produsele
erau utilizate numai `n
scopuri medicinale.
Se spune c\, `n anul 3 `.
Hr., demnitarii chinezi, ca-
re veneau `n audien]\ la
`mp\rat, trebuiau s\ mes-
tece cui[oare, pentru `m-
prosp\tarea respira]iei [i
pentru a alunga gândurile
malefice.
Primele referiri despre
cui[oare dateaz\ din litera-
tura chinez\, `n perioada
Han, când erau cunoscute
sub denumirea de «condi-
mentele limbii de pui».
Apari]ia cui[oarelor `n
Europa, aduse probabil de
arabi, a fost men]ionat\ `n
anii 334-335, când `mp\ra-
tul Constantin cel Mare a
f\cut cadou episcopului din
Roma o cantitate de 150 de
livre de cui[oare.
~n literatura greac\, e-
xist\ men]ionarea lui Ale-
xandru Trollianus (secolul
VI), care considera cui[oa-
rele ca medicamente pen-
tru boli stomacale [i gut\.
~n Evul Mediu, `n timpul e-
pidemiilor de cium\, cui-
[oarele au avut un rol esen-
]ial.
Calitatea de condiment
alimentar a fost men]iona-
t\ la `nceputul secolului al
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
XVI-lea când portughezii,
[i apoi olandezii, au ocupat
insulele Molucce din arhi-
pelagul indonezian. Acestea
au dobândit denumirea de
«insulele condimentelor»,
având un regim strict `n-
chis. Totu[i, `n anul 1770,
francezul Pierre Poivre a
«subtilizat» 70 de l\stari
din arbori de cui[oare [i le-a
plantat `n coloniile franceze
(Maurice, La Reunion), de
unde au trecut `n Zanzibar,
Madagascar [i Pemba. A-
cestea asigur\, ast\zi, circa
90% din necesarul mondial.
Ceva mai târziu, au ajuns
`n America tropical\.
Indonezia, cea mai
mare produc\toare
de cui[oare
~ntre speciali[tii din toa-
t\ lumea, arborele de cui-
[oare este cunoscut sub de-
numirile [tiin]ifice de Eu-
genia caryophyllus, Caryo-
phyllus aromaticus [i Syzy-
gium aromaticum (din fa-
milia Myrtaceae).
Este un arbore ve[nic
verde, cu `n\l]imea de 10-
20 de metri. Are frunze
ovale, persistente, groase [i
lucioase. Florile sunt alb-
rozee, sub form\ de clopo-
]ei, colorate `n ro[u cu alb
[i grupate `n buchete.
Se recolteaz\ bobocii flo-
rali, de la arbori `n vârst\
de peste 6 ani. Ace[tia se a-
dun\ manual, de dou\ ori
pe an (vara [i iarna). Dup\
uscare lent\ la soare, cap\-
t\ un aspect cuneiform [i
au miros pl\cut, picant, pu-
ternic aromat [i gust `n]e-
p\tor, arz\tor [i aromatic.
~n paralel, se recolteaz\
frunzele [i ramurile tinere.
Indonezia este cea mai
mare produc\toare de cui-
[oare, iar Zanzibar [i Ma-
dagascar sunt principalii
exportatori de produse de
calitate deosebit\.
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
Por]ia de s\n\tate
Important con]inut
chimic
Produsul vegetal con]ine
15-20% ulei esen]ial, la ca-
re se adaug\ flavonoide, ta-
ninuri, steroli [i glicozide
sterolice, ulei gras (10%) [i
acizi polifenolcarboxilici (a-
cid galic, acid protocate-
hic). Uleiul eteric se ob]ine
din bobocii florali prin an-
trenare cu vapori de ap\,
timp de 14-16 ore sau din
frunze, timp de 48 de ore.
Produc]ia mondial\ de
ulei eteric din boboci, frun-
ze [i ramuri tinere dep\[e[-
te 2.000 de tone anual, va-
lorificându-se cu 6-9 eu-
ro/kg. Randamentul de ulei
ajunge la 15% din boboci,
2-3% din frunze [i 4-6% din
ramuri.
~n compozi]ia uleiului e-
teric predomin\ eugenolul
(85-95% din total), la care
se adaug\ acetatul de eu-
genol, vanilina, cineolul,
cariofilenul, pinenul [i
mentolul.
Propriet\]ile
terapeutice
Datorit\ con]inutului chi-
mic al bobocilor [i al uleiu-
lui, bogat `n eugenol, se exe-
rcit\ un ansamblu de efecte
terapeutice: antiseptice, an-
tibacteriene, antifungice, an-
tivirale, anestezice, analge-
zice, antiinflamatorii, toni-
ce, stomahice, carminative,
antiulceroase, antihelminti-
ce [i antiagregante plachetar.
De mare importan]\ es-
te ac]iunea antioxidant\ [i
anticancerigen\, prin sti-
mularea activit\]ii enzimei
glutation-s-transferaza la
nivelul ficatului [i al intes-
tinului sub]ire.
Cui[oarele
combat eficient
durerile de din]i
Durerile de din]i [i m\-
sele pot fi comb\tute cu
succes prin introducerea u-
nui cui[or `n cavitatea m\-
selei cariate, prin mesteca-
rea unui cui[or de 3-4 ori
pe zi sau prin masarea din-
]ilor [i gingiei cu un tampon
de vat\ `nmuiat `ntr-un
amestec de 15 pic\turi ulei
de cui[oare la o lingur\ ulei
de floarea soarelui sau de
m\sline. Pentru copiii
mici, cu erup]ii dentare, se
recomand\ masarea gingii-
lor cu un pansament steril,
`nmuiat `ntr-o solu]ie cu 10
pic\turi de ulei de cui[oare
la 100 ml ap\ cald\, având
efecte analgezice.
Uleiul eteric de cui[oare
intr\ [i `n compozi]ia ungu-
entului Dentocalm, cu pro-
priet\]i antiseptice [i anes-
tezice `n stomatologie, res-
pectiv `n dureri dentare,
gingivite [i alveolite.
~n tratarea afec]iunilor
digestive, cui[oarele [i ule-
iul eteric au efecte `n com-
baterea diareii moderate,
balon\rii, flatulen]ei, indi-
gestiei, gastritei, gre]ei [i
senza]iei de vom\, efectele
fiind mai pronun]ate la b\-
trâni [i la persoanele limfa-
tice, cu poft\ de mâncare
foarte sc\zut\.
Forma de utilizare este
infuzia preparat\ dintr-un
cui[or pisat [i o linguri]\
de ceai verde la 200 ml
ap\; se infuzeaz\ acoperit
5 minute, se strecoar\ [i
se bea câte o can\ `nainte
sau dup\ mese.
Trateaz\
infec]iile ORL
~n medicina casnic\, cu-
i[oarele `ntregi se fierb `n
vin sau ]uic\, pentru trata-
rea r\celilor [i a altor afec-
]iuni respiratorii, având e-
fecte antibacteriene, diafo-
retice [i de relaxare a mus-
culaturii netede din pl\-
mâni. De asemenea, con-
tribuie la sc\derea vitezei
de coagulare a sângelui,
prevenind apari]ia trombo-
zei. Totodat\, combat in-
fec]iile din urechi, nas, gât
[i organe genitale.
Observa]ii: `n utiliz\ri
interne, la doze de exces,
provoac\ depresia sistemu-
lui nervos central; uleiul e-
teric nediluat poate avea e-
fecte corozive [i iritante a-
supra mucoaselor, determi-
nând formarea de leziuni
tisulare, de aceea, ar trebui
s\ se renun]e treptat la
pasta cu eugenol [i oxid de
zinc folosit\ `n practica sto-
matologic\.
~n uz extern, uleiul `nde-
p\rteaz\ insectele [i are e-
fecte dezinfectante dup\
`n]ep\turile de insecte sau
dup\ infec]iile cutanate
(r\ni, zgârâieturi, negi,
scabie). Contra insectelor
(]ân]ari, mu[te) se practic\
metoda implant\rii a 3-4
cui[oare `ntr-o jum\tate de
l\mâie proasp\t\, care se
Luni, 7 iulie 2008
expune `n locuri frecvent
vizitate de insecte.
Cui[oarele dau o
savoare special\
pe[telui fiert
~n produsele alimentare
sunt folosite cui[oarele `n-
tregi sau pulverizate, pen-
tru condimentarea unor ali-
mente din carne, sosuri pi-
cante, conserve, mur\turi,
pr\jituri, budinci cu mere,
produse de patiserie (bis-
cui]i, turt\ dulce, brio[e) [i
de panifica]ie (inclusiv
pâine). Cui[oarele se folo-
sesc pentru a da savoare
pe[telui fiert [i ca o garni-
tur\ excelent\ la [unca
fiart\ [i jambon. De mare
apreciere s-a bucurat ames-
tecul chinezesc de cinci con-
dimente, deosebit de pl\cut
`n sosuri picante, orientale
[i indiene. S-a constatat
faptul c\ un singur cui[or
pus `ntr-o fiertur\ de carne
`i va prelungi durata de
p\strare cu peste 24 de ore.
Frecvent, se utilizeaz\ la
aromatizarea unor b\uturi
alcoolice (vin fiert, bitter,
vermut) [i `n b\uturi ne-
alcoolice (sucuri naturale).
Alte forme de utilizare
~n parfumerie, uleiul de
cui[oare se asociaz\ cu u-
Uleiul eteric de cui[oare ajut\
`n tratamentul stomatologic
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
otilia_balinisteanu@yahoo.com
leiul de bergamote, la-
vand\, bay, pimenta, ne-
roli, l\cr\mioare [i ylang-
ylang, pentru compozi]ii
de tip oriental sau floral,
cu note dulci-picante. Pe
baza acestor combina]ii,
au fost elaborate parfu-
muri deosebit de pl\cute,
atât feminine (Air de
Temps, Opium, Cinnabar),
cât [i masculine (Old Spi-
ce, Partner, Jacomo, Ver-
sailles pour homme, Ru-
gger, Men’s Cologne).
~n cosmetic\, uleiul ete-
ric este component al mul-
tor produse (paste de din]i,
ape de gur\, creme [i s\pu-
nuri fine).
~n gospod\rie, mirosul
puternic de cui[oare alun-
g\ moliile, ]ân]arii [i mu[-
tele.
~n industria farmaceuti-
c\, uleiul ob]inut din frunze
[i ramuri tinere constituie
materie prim\ pentru ob]i-
nerea eugenolului [i a ca-
riofilenului sau pentru dife-
rite semisinteze, `n special
la ob]inerea vanilinei.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E
AGRICOLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV)
DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N FITOTERAPIE
[I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN TOATE
COL}URILE }|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOAL|
PREPARATE COMPLEXE DIN PLANTE PE CARE CEL
MAI ADESEA LE IGNOR|M. A SALVAT OAMENI C|RORA
NU LI SE MAI D|DEAU [ANSE DE SUPRAVIE}UIRE,
PREPARATELE FIIND REALIZATE `N LABORATOR,
DUP| METODE [TIIN}IFICE [I DUP| ATENTA ANALIZ|
A FIEC|REI AFEC}IUNI `N PARTE
Scrie]i-ne pe adresa:
cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
 Luni, 7 iulie 2008 13
EXPOZI}IE CU BISERICI RUPESTRE DIN BASARABIA: O expozi]ie de fotografii ale bisericilor rupestre

Educa]ie din Basarabia, majoritatea de pe malul Nistrului, `ntre v\rsarea R\utului [i cetatea Hotinului, va putea fi
vizitat\ `ntre 8-22 iulie la Muzeul }\ranului Român. Vernisajul va avea loc mar]i, 8 iulie, de la ora 18:00.
Schitul lui Bosie, M\n\stirea Pe[tera din Butuceni, M\n\stirea Saharna, M\n\stirea Japca [i M\n\stirea

[i cultur\ }âpova sunt singurele l\ca[uri de cult `n care se mai sluje[te, din cele peste cincizeci de biserici
rupestre, s\pate `n stânci, care au existat pe cursul mijlociu [i nordic al râului Nistru, `n Basarabia.

~nscrierea la admitere, mai u[oar\, la Universitatea „Cuza“ din Ia[i PE SCURT

~nscrierea pentru admiterea din
acest an la Universitatea „Al. I. Cu-
za“ (UAIC) va avea loc `ntre 14 [i 20
iulie. Pentru prima oar\, taxa de
admitere va putea fi achitat\ prin
ordin de plat\, de la orice sucursal\
BRD din ]ar\. Candida]ii pot s\
mearg\ la o sucursal\ a b\ncii un-
de va putea achita suma corespun-
z\toare taxei de `nscriere, men]io-
nând numele facult\]ii la care `[i va
depune dosarul. Dovada pl\]ii va fi
anexat\ dosarului de candidatur\.
Se `ncearc\ astfel o fluidizare a tra-
ficului candida]ilor `n perioada ad-
miterii, dat fiind faptul c\ anul tre-
cut [i-au depus dosarul peste
16.000 de candida]i, conform celor
precizate de reprezentan]ii UAIC.
~n principalele corpuri de cl\dire
sunt instalate puncte de informare,
unde vor fi oferite informa]ii [i vor fi
distribuite materiale informative
sau promo]ionale. Tot `n perioada ad-
miterii, candida]ii pot opta pentru un
„Tur al Studen]iei“, prin amfiteatre
[i s\li de curs, biblioteci, c\mine.
Pentru a r\spunde eficient [i
mai rapid nevoii de informare a
candida]ilor la admitere, `n aceea[i
perioad\, vor func]iona mai multe
linii telefonice dedicate special ad-
miterii, unde doritorii vor putea
primi informa]ii privind desf\[ura-
rea concursului. Oferta de admite-
re, din acest an, este mai bogat\,
candida]ii putând alege dintre mai
multe programe de studiu, unele fi-
ind introduse `n premier\, cum ar fi
Chimia Informatic\, Chimia Me-
diului, din cadrul Facult\]ii de Chi-
mie, [i Studii Culturale, Facultatea
de Filosofie, sau Istoria Artei din
cadrul Facult\]ii de Istorie, con-
form reprezentan]ilor UAIC.
Facilit\]i pentru
`nscrierea candida]ilor
din Republica Moldova
Candida]ii din Republica Moldo-
va, care se vor `nscrie la admitere,
`[i vor putea depune dosarul direct
la Universitatea „Al. I. Cuza“, fa]\
de anii trecu]i, c=nd dosarul de can-
didatur\ trebuia depus la Ministe-
rul Educa]iei Cercet\rii [i Tinere-
tului. ~n cazul studiilor de licen]\,
absolven]ii unui liceu din România
pot candida pentru unul dintre cele
22 de locuri f\r\ tax\ alocate spe-
cial, `n timp ce asolven]ii unui liceu
din Republica Moldova se vor
`nscrie la Ambasada României din
Chi[in\u. ~n condi]ii similare, cei
care au absolvit examenul de li-
cen]\ `n România [i doresc s\ se
`nscrie pentru un loc la masterat, o
vor putea face direct la Universi-
tate. Cei care au absolvit ciclul de
licen]\ `n Republica Moldova vor
putea ocupa unul dintre locurile cu
tax\ din oferta de admitere, con-
form reprezentan]ilor UAIC. a
{coala de var\
„România - Limb\
[i Civiliza]ie“, la Ia[i
Cursurile de var\ „România - Limb\
[i Civiliza]ie“ sunt organizate, anul
acesta, `ntre 3 [i 25 iulie 2008, de
c\tre Facultatea de Litere a Univer-
sit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i (UAIC).
La aceast\ [coal\ de var\ particip\
peste 40 de persoane din Austria,
Germania, Rusia, Serbia, Ucraina,
Italia, Grecia, Japonia, Fran]a [i Ma-
rea Britanie. Programul [colii cuprin-
de cursuri practice de gramatica lim-
bii române, timp de trei ore zilnic,
studiu individual al limbii române [i
prelegeri sus]inute de profesori din
cadrul UAIC ce vor acoperi diverse

Rezultatele finale la bac, aspecte ale civiliza]iei române[ti. Pro-

gramul cuprinde activit\]i diverse,
precum cursuri de dansuri populare
române[ti sau seri literare. „Nu pre-
afi[ate p=n\ miercuri tindem c\ limba matern\ [i civiliza]ia
noastr\ ar fi cele mai interesante din
lume, dar le iubim [i ne-ar pl\cea s\
a S=mb\t\ au fost afi[ate rezultatele par]iale la examenul de devin\ cunoscute peste hotare, a[a
cum sunt ele“, a precizat directorul
bacalaureat a Tot s=mb\t\, candida]ii au avut posibilitatea s\ Cursurilor de Var\, Adrian Poruciuc.
depun\ contesta]ii, potrivit calendarului Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului (MECT) a Solu]ionarea „Vacan]e Muzicale“,
contesta]iilor este programat\ `n perioada 7-8 iulie, iar la Piatra Neam]
afi[area rezultatelor finale are ca termen limit\ 9 iulie a A 37-a edi]ie a „Vacan]elor Muzicale“,
de la Piatra Neam], a debutat, sâmb\-
Promovabilitatea, `na- nale are ca termen limit\ zentat la toate probele de t\, `n Pia]a Turnului lui {tefan cel
inte de depunerea contes- 9 iulie. examen, dar nu `ndepli- Mare, cu un concert extraordinar sus-
ta]iilor, la sesiunea iuni- Pentru lucr\rile con- nesc simultan condi]iile ]inut de Orchestra Simfonic\ a Filar-
monicii „Mihail Jora“ din Bac\u. Ma-
e-iulie a bacalaureatului testate, care, ini]ial, au men]ionate mai sus, sunt joritatea spectacolelor se vor desf\[u-
este de 78% `n Bucure[ti, primit note cuprinse declara]i „respin[i“. Pen- ra `n aer liber, pe scena amenajat\ `n
conform inspectorului pe `ntre 4,50 - 4,99 sau note tru candida]ii care ob]in Pia]a Turnului lui {tefan cel Mare,
probleme de imagine din mai mari sau egale cu media general\ 5,99, a- accesul la spectacole fiind gratuit. La
cadrul Inspectoratului 9,50, nota definitiv\ va fi ceasta se rotunje[te la aceast\ edi]ie a „Vacan]elor Muzica-
{colar al Municipiului cea pe care o va acorda 6,00. Candida]ii elimina]i le“, condus\ de dirijorul Ioan Holen-
comisia de contesta]ii, a de la o prob\ pierd posi- der (directorul Operei de Stat din Vie-
Bucure[ti, Marian Banu. na), vor mai participa soli[ti din ]ar\
~n anul 2007, promovabi- declarat directorul `n ME bilitatea recunoa[terii [i str\in\tate, printre care soprana
litatea a fost de 80%, iar CT, Liliana Preoteasa. Po- notelor pentru sesiunile Anda Louise Bogza, forma]ia de jazz
`n anul 2006, de 65%. Re- trivit acesteia, pentru urm\toare. „Metronom“, corul „Preludiu“, dirijat
zultatele la examenul de toate lucr\rile contes- de Voicu En\chescu, cânt\re]ii de
bacalaureat au fost afi[a- tate, care au primit alte Cele mai multe blues Berti Barbera [i Nicu Pa]oi, pre-
note decât cele men]ion- cum [i academiile [i liceele de muzic\
te, `nc\ de sâmb\t\ dimi- contesta]ii sunt din ]ar\. Anul acesta, va fi lansat\ [i
nea]\, `n mai multe cen- ate anterior, nota defini-
tre din Bucure[ti, con- tiv\ va fi cea acordat\ de la limba rom=n\ prima edi]ie a Concursului Interna]io-
comisia de contesta]ii, nal de Vioar\ „Ion Voicu“. Manifesta-
form pre[edintelui Comi- [i la matematic\ rea se va `ncheia pe 12 iulie.
siei municipale de baca- dac\ `ntre nota ini]ial\ [i
cea a comisiei exist\ o di- Procentajul de promo-
laureat, Sergiu Moga. El
feren]\ de cel pu]in 50 de vabilitate pe jude]ul Ia[i Bucure[tiul,
a spus c\ rezultatele au
fost afi[ate mai devreme
sutimi. Dac\ diferen]a este de 72,011%, 5.704 `n sunete [i imagini
este mai mic\ de 50 de candida]i reusi]i [i 2.211
la unele centre, `ntrucât sutimi, nota definitiv\ candida]i respin[i ( 27,91 Un portret al Bucure[tiului, `n sunete
candida]ii erau mai pu- 3%). 5 candida]i au ob]i- [i imagini obi[nuite, este prezentat de
este nota pe care a acor- c\tre doi tineri arti[ti germani, Greta
]ini decât la alte centre. dat-o comisia ini]ial\. nut media 10, conform
Prima afi[are a rezul- Hoheisel [i Norbert Lang, `n expozi]ia
Este considerat pro- purt\torului de cuv=nt al „Bucharest - fragments in a box“, de
tatelor de la examenul de movat la examenul de Inspectoratului {colar de]ul Sibiu, `n urma exa- multe fiind la limba ro- la Galeria Atelier 35. Norbert Lang a
bacalaureat a avut astfel bacalaureat candidatul Jude]ean Ia[i (ISJ), Sabi- menului de bacalaureat, mân\ [i matematic\. catalogat expozi]ia drept „un film f\-
loc sâmb\t\, iar `n ace- care a ob]inut cel pu]in na Manea. Num\rul de este de 68,63%, dup\ afi- Peste 600 de contesta- r\ imagini mi[cate“. Fotograful ger-
ea[i zi, `n intervalul orar nota 5 sau calificativul contesta]ii, `n jude]ul [area rezultatelor fiind ]ii au fost depuse de elevi, man Greta Hoheisel [i artistul audio
16.00 - 20.00, au putut fi „admis“ la fiecare prob\ Ia[i, este de 1.686, dintre Norbert Lang au petrecut un an `n
depuse peste 600 de con- dup\ sus]inerea exame- Bucure[ti pentru a studia amalgamul
depuse contesta]iile, po- oral\, a ob]inut cel pu]in care 537 la limba rom=n\ testa]ii. 1.332 de elevi au nului de bacalaureat, `n constant de sunete ale ora[ului, frân-
trivit calendarului Minis- nota 5 la fiecare prob\ [i 651 la matematic\. De fost respin[i, iar 2.931 de jude]ul Constan]a, unde turile de conversa]ie prinse de pe
terului Educa]iei, Cerce- scris\ sau practic\ de e- asemenea, un num\r im- elevi au promovat exa- promovabilitatea dep\- strad\, fragmente de sunete produse
t\rii [i Tineretului (MEC xamen [i are media gene- portant de contesta]ii a menul, printre ace[tia fi- [e[te 97%. Peste jum\- de ma[ini sau alte zgomote comune
T). Solu]ionarea contes- ral\ minimum 6. ~n acest fost `nregistrat la disci- ind `nregistrat\ o singu- tate dintre contesta]ii Capitalei. Pentru captarea acestora,
ta]iilor este programat\ caz, candidatul este de- plinele tehnice. r\ medie de zece. ~n jude- sunt la proba scris\ la arti[tii au folosit patru cutii de lemn,
`n perioada 7-8 iulie, iar clarat „reu[it“. Absolven- Procentul de promova- ]ul Sibiu au fost depuse limba [i literatur\ româ- care sunt elementele centrale ale ex-
afi[area rezultatelor fi- bilitate `nregistrat `n ju- 617 contesta]ii, cele mai n\ [i la matematic\. a pozi]iei - numite „peep-boxes“, dotate
]ii de liceu, care s-au pre- cu c\[ti audio [i lentile de tip lup\,
pentru a ob]ine fotografii [i `nregis-
tr\ri audio de teren. Un alt eveni-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ment organizat pe aceasta tem\ va fi
workshopul de sunet „Listen to Bu-
a FESTIVALUL-CONCURS pretare pianistic\ [i compozi]ie, `n- unit\]i de `nv\]\mânt preuniversi- (UMF) din Cluj-Napoca au partici- charest“, care va avea loc `n perioada
„CARL FILTSCH“ ~NCEPE AZI, cepând cu vârsta de 7 ani. La cele 12 tar particular, acestea devenind, pat, sâmb\t\, al\turi de p\rin]i [i
16-18 iulie, la Atelier 35. a
edi]ii ale festivalului, derulate pân\ prin acreditare, parte a sistemului de numero[i invita]i, la grandioasa
LA SIBIU: Festivalul-Concurs In- `n prezent, au participat peste patru na]ional de `nv\]\mânt. Celelalte festivitate de absolvire a Promo]iei
terna]ional de Interpretare Pianisti- sute de concuren]i din aproximativ 99 de unit\]i de `nv\]\mânt preuni- 2008 a Universit\]ii, organizat\ la
c\ [i Compozi]ie „Carl Filtsch“ se va Condurache Cristian Francisc
20 de ]\ri din Europa [i Asia. versitar de stat [i particular se afl\, Sala Sporturilor din Cluj-Napoca.
desf\[ura, `n perioada 7-13 iulie, la Ceremonia a fost deschis\ de rec- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
Sibiu, publicul având posibilitatea a 467 DE {COLI, EVALUATE `n acest moment, `n proceduri de a-
distrofie muscular\ progresiv\,
utorizare/acreditare. Organiza]iile torul UMF, prof. dr. Constantin Ciu-
s\ asiste la o serie de recitaluri [i la ~N ACEST AN: Agen]ia Român\ de ce, care a adresat felicit\ri tinerilor care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
Asigurare a Calit\]ii `n ~nv\]\mân- furnizoare de educa]ie autorizate s\
un concert al Filarmonicii de Stat func]ioneze provizoriu au obliga]ia absolven]i. La festivitate a fost precum [i organele interne. Pentru
din Sibiu. Filarmonica va prezenta, tul Preuniversitar (ARACIP) a eva- prezent [i pre[edintele Colegiului a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
luat, `n perioada septembrie 2007 - de a solicita acreditarea dup\ `n-
`n prim\ audi]ie `n România, „Con- Medicilor din România, Vasile Ast\-
certul pentru pian [i orchestr\“ `n iunie 2008, un num\r de 467 de uni- cheierea unui ciclu de [colarizare, `n necesare dispozitive de fixare
termen de maximum 2 ani de la da- r\stoae. ~n cadrul ceremoniei, [efii
Si minor [i „Uvertura pentru or- t\]i de `nv\]\mânt preuniversitar, de promo]ie ai celor cinci facult\]i ale pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
apar]inând atât sistemului public, ta absolvirii primei promo]ii, iar du- financiar\ precar\ din familie nu
chestr\ mare“ `n Re major, de Carl universit\]ii - medicin\, farmacie,
Filtsch. Solistul celor dou\ prime a- cât [i celui privat. Dintre acestea, p\ acreditare, organiza]iile furni- permite achizi]ionarea acestor
zoare de educa]ie se supun procedu- stomatologie, moa[e [i asisten]i med-
udi]ii va fi Nicolae Mih\il\, laurea- ARACIP a autorizat func]ionarea icali, [tiin]e pentru s\n\tate - au dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
tul Concursului „Carl Filtsch“ din provizorie a 337 de unit\]i de `n- rii de evaluare extern\ periodic\.
rostit scurte discursuri, urmate de suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
2007. Evenimentul are ca scop evo- v\]\mânt preuniversitar din siste- a ABSOLVIRE CU FAST, LA cele ale decanilor facult\]ilor. Mo-
UMF CLUJ: Peste 2.000 de stu- raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
carea personalit\]ii muzicianului mul public [i a 24 de unit\]i de `n- mentul cel mai impresionant al
transilv\nean Carl Filtsch prin pro- v\]\mânt preuniversitar particular. den]i ai Universit\]ii de Medicin\ festivit\]ii a fost cel al depunerii copil, pot face dona]ii `n contul:
movarea tinerelor talente `n inter- De asemenea, au fost acreditate 7 [i Farmacie „Iuliu Ha]ieganu“ Jur\mântului lui Hipocrate. a RO87BRDE240SV94771102400
 Luni, 7 iulie 2008
Sport
PE SCURT
Moggi vrea ca Mutu
s\ r\m=n\ la
Fiorentina
Alessandro Moggi, impresarul ata-
cantului Adrian Mutu, s-a declarat
convins „sut\ la sut\“ c\ fotbalis-
tul român î[i va continua cariera
la actuala sa echip\, Fiorentina,
informeaz\ presa italian\. „Fio-
rentina i-a propus lui Mutu o pre-
lungire a contractului, pân\ în
2012, îns\ nu pot s\ v\ dau alte
detalii, dar juc\torul a apreciat o-
ferta clubului. Ziari[tii sunt cei ca-
re au creat tot acest scandal. Noi
nu am primit nici o ofert\ de la
alte echipe. Mutu este ata[at de
Fiorentina [i ar fi onorat s\ poarte
banderola de c\pitan. Sunt sut\ la
sut\ sigur c\ va r\mâne la Floren-
]a“, a declarat Moggi pentru Medi-
aset. Ziarele din Peninsul\ au f\-
cut multe specula]ii, în ultima pe-
rioad\, pe seama unui posibil
transfer al lui Mutu la rivala AS
Roma, dup\ ce se anun]ase anteri-
or c\ românul ar fi dorit de Ba-
yern München, Schalke 04, AC
Milan sau FC Barcelona. (D.T.)
Cristiano Ronaldo,
nevoit s\ se opereze
la glezn\
Atacantul reprezentativei de fotbal
a Portugaliei [i al echipei engleze
Manchester United, Cristiano Ro-
naldo, a fost consultat de un spe-
cialist, care i-a comunicat c\ tre-
buie s\ se opereze la glezna dreap-
t\. Fotbalistul lusitan fusese con-
sultat, în cursul s\pt\mânii trecu-
te, la Lisabona, de c\tre medicii
clubului Manchester United [i cei
ai Federa]iei portugheze de fotbal,
care au decis s\ a[tepte verdictul
unui specialist. Cristiano Ronaldo
urmeaz\ s\ fie operat `n aceast\
s\pt\mân\ [i va rata turneul de
preg\tire pe care campioana An-
gliei îl va efectua în Africa de Sud,
fiind sub semnul întreb\rii [i pre-
zen]a sa la partida de debut în no-
ul sezon din Premier League, pro-
gramat\ pe 16 august. Referindu-
se la posibilul transfer al starului
portughez la forma]ia spaniol\ Re-
al Madrid, un purt\tor de cuvânt
al clubului Manchester United a
calificat drept „ridicole [i absurde“
aceste zvonuri, reamintind c\ Ro-
naldo este legat prin contract pân\
în 2012 de „diavolii ro[ii“, care nu
inten]ioneaz\ sub nici o form\ s\
renun]e la serviciile atacantului
lusitan. (D.T.)
Un italian la FC
Liverpool
Echipa englez\ de fotbal FC Live-
pool a anun]at transferul mijloca-
[ului italian Andrea Dossena, de
la forma]ia Udinese. Fotbalistul, în
vârst\ de 26 de ani, a semnat un
contract pe patru ani cu „cormora-
nii“, Udinese urmând s\ încaseze,
potrivit presei italiene, 8.8 milioa-
ne de euro în urma acestui trans-
fer. Dossena îl va înlocui la Liver-
pool pe norvegianul John Arne Rii-
se, achizi]ionat recent de echipa i-
talian\ AS Roma. El este al doilea
juc\tor transferat de clubul englez
în aceast\ var\, dup\ funda[ul el-
ve]ian Philipp Degen. (D.T.)
Francezul Didier Digard
ajunge la
Middlesbrough
Echipa englez\ de fotbal Middles-
brough l-a achizi]ionat pe interna-
]ionalul francez de tineret Didier
Digard, de la forma]ia Paris Saint-
Germain, în schimbul sumei de 5
milioane de euro. Digard, în vârst\
de 21 de ani, evolueaz\ pe postul
de mijloca[ [i a semnat un contract
pe patru ani cu „Boro“, care l-a mai
transferat la sfâr[itul s\pt\mânii
trecute [i pe atacantul Marvin
Emnes (20 de ani), de la Sparta R-
otterdam, component al reprezen-
tativei Under 21 a Olandei. (D.T.)
pentru vicecampioana Ucrainei, Dinamo Kiev, în meciul câ[tigat cu scorul de 4-1 în fa]a forma]iei poloneze
Groclin Dyskobolia Grodzisk. Tibi Ghioane a deschis scorul în min. 45, Majewski a egalat `n min. 55, dup\
care Dinamo Kiev s-a desprins prin hat-trick-ul lui Artem Milevski (min. 62, 80, 85). Este demn de notat
faptul c\ ambele forma]ii au jucat meciuri amicale s\pt\mâna trecut\ cu campioana României, CFR Cluj.
Poli Ia[i [i O]elul Gala]i au trecut grani]a
Echipa de fotbal Politeh-
nica Ia[i, aflat\ `ntr-un can-
tonament de preg\tire `n
Ungaria, a pierdut amicalul
disputat s=mb\t\ `n compa-
nia echipei Debreceni VSC.
Fotbali[tii antrena]i de Ionu]
Popa au fost `nvin[i cu scorul
de 2-1 (1-0), golul Politehni-
cii fiind marcat de Miclea, `n
min. 60. ~n aceast\ partid\,
antrenorul ie[ean a trimis `n
teren dou\ echipe diferite `n
cele doua reprize, atacan]ii
evolu=nd fiecare c=te 30 de
minute. ~n prima repriz\,
pentru Poli au evoluat Br\-
ne] - Radulovic, Onu], Cristi-
{edin]\ suspendat\
a Comitetul executiv al FR Fotbal se va reuni din nou,
pe 21 iulie a
{edin]a Comitetului e-
xecutiv al Federa]iei Ro-
mâne de Fotbal, programa-
t\ sâmb\t\ la Casa Fotba-
lului, care ar fi trebuit s\
discute situa]ia comisiilor
federale [i s\ analizeze,
totodat\, deciziile contro-
versate din cazul „Valiza“,
a durat doar 25 de minute,
urmând ca o nou\ întruni-
re s\ aib\ loc pe 21 iulie, a
anun]at pre[edintele FRF,
Mircea Sandu (foto).
„{edin]a de azi (nr –
s=mb\t\, 5 iulie) a fost
suspendat\. Comitetul E-
Dinamo a efectuat primele
antrenamente `n Fran]a
Dup\ un zbor de dou\ ore
[i jum\tate p=n\ la Lyon [i
apoi înc\ o or\ cu autocarul
p=n\ la destina]ia final\, ju-
c\torii echipei de fotbal Di-
namo Bucure[ti au ajuns la
Aix-Les-Bains, pentru
cantonamentul de dou\ s\p-
t\mâni pe p\m=nt francez.
Lotul ro[-albilor s-a reunit
la „Hotel Mercure Ariana“
cu antrenorul Mircea Red-
nic, iar de la ora 17:00 a [i
participat la primul antre-
nament `n Hexagon. Afla]i
într-un program de recuper-
are dup\ problemele muscu-
lare de s\pt\mâna trecut\,
funda[ii centrali Nino Peka-
ric [i Drago[ Grigore s-au
preg\tit separat, împreun\
cu preparatorul fizic Con-
stantin Niculae. Vineri sea-
ra, în cantonamentul „câi-
nilor“ au ajuns funda[ul
dreapta George Blay [i ata-
TIBI GHIOANE A MARCAT PENTRU DINAMO KIEV: Fotbalistul român Tiberiu Ghioane a marcat un gol
Echipa lui Ioan Andone a terminat la egalitate, 1-1, cu Dyskobolia [i a învins cu 3-2 pe Dinamo Kiev.
an Munteanu, Pecnik - Nu-
no, Bersnjak, Straton, Nai-
din, Sf=rlea – B=lb\ (P\li-
maru), iar `n repriza a doua
au intrat `n joc Ple[ca - Buta,
Radu Ciobanu, Adrian Ilie,
Kalai - Bratu, Alidovic, Mi-
lea, Tincu, Miclea – P\lima-
ru (T\nas\).
S\ mai men]ion\m c\ la
Klagenfurt, `n Austria, tot
s=mb\t\, `ntr-un meci ami-
cal de fotbal, O]elul Gala]i a
terminat la egalitate, 0-0, cu
slovacii de la MSK Zilina.
Meciul a fost foarte echili-
brat, ambele forma]ii având
ocazii clare de gol.
xecutiv se va reuni pe data
de 21 iulie, când vor fi pre-
zen]i [i pre[edin]ii celor
trei comisii, împreun\ cu
domnii Dumitru Dragomir
[i Gigi Becali. Oricum, de-
cizia CAF în acest caz, nu
poate fi anulat\“, a decla-
rat conduc\torul FRF.
În leg\tur\ cu deciziile
controversate din cazul
„Valiza“, Mircea Sandu a
declarat c\ FRF va deschi-
de o anchet\ în acest caz,
iar vinova]ii vor fi sanc-
]iona]i. „Vom face anchet\
în acest caz [i, dac\ sunt
cantul Mihai Damaschin,
astfel c\ Mircea Rednic are
acum la dispozi]ie 26 de ju-
c\tori, dup\ cum urmeaz\:
Portari: Dolha, Romanovs,
Matache; Funda[i: Blay, Ho-
mei, Mo]i, Goian, Izvoranu,
Pekaric, Grigore, Galliquio,
Pulhac, Diabate. Mijloca[i:
Torje, Adrian Cristea, Ropo-
tan, Thiago, Bo[tin\, Attou-
kura, Ilie Iordache, Alexe.
Atacan]i: D\nciulescu, Bra-
tu, Osvaldo Miranda, Andrei
Cristea, Damaschin.
Sâmb\t\, la Aix-Les-
Bains, dinamovi[tii au efec-
tuat dou\ [edin]e de preg\-
tire înaintea primului meci
amical, programat ieri
sear\, dup\ `nchiderea
edi]iei, la Albertville. (Dan
TEODORESCU)
14
O]elul ar fi putut marca
în prima repriza prin lovitu-
rile de cap ale lui Elek (min.
27) [i Anca (min. 39), iar în
ultimele secunde ale jocului,
Paraschiv a trimis [i el a-
proape de ]int\, tot cu capul.
Antrenorul Petre Grigora[ a
folosit echipa: Kolev - Cojoc,
S. Costin, Jelev, S. Ilie - Vi-
glianti, Bourceanu, G. Pa-
raschiv - Elek (Sârghi, 46),
Anca (R. Stancu, 46), Pena
(Iorga, 46). O]elul va juca
urm\torul amical pe 8 iulie
cu MTK Budapesta, cam-
pioana Ungariei. (Dan
TEODORESCU)
Referindu-se la declara- Anton Dobo[, pre[edintele
]iile f\cute de Gigi Becali,
imediat dup\ ce Curtea de
Arbitraj pentru Fotbal a a-
lui „U“ Cluj, au fost sus-
penda]i cu acel prilej pe
câte 2 ani de pe toate sta-
nulat sanc]iunile dictate
împotriva clubului Steaua,
dioanele din România, iar
juc\torii Gigel Coman
Mircea Sandu a precizat: („U“ Cluj) [i Petre Marin
vinova]i, vor fi sanctiona]i, „Nu m\ tem de Becali, nu
(Steaua) pe 6 luni din acti-
iar dac\ se va dovedi c\ am nici o emo]ie c\ a[ pu- vitate. Gigi Becali a fost [i
tea fi schimbat. Chiar dac\
am gre[it [i eu, îmi cer sin- amendat cu 200.000 de lei.
gur schimbarea“, a spus a[ fi schimbat, nu am emo-
V\ reamintim c\ `n da-
[eful FRF, ad\ugâd c\ „nu ]ii, pentru c\ exist\ un
ta de 8 mai 2008, cinci
a intervenit pân\ acum în Dumnezeu, iar acesta îl va
ar\ta cu degetul pe dom- persoane apropiate finan-
deciziile comisiilor“. ]atorului clubului Steaua
Mircea Sandu a ]inut, nul Becali. Oricum, nu m\
totodat\, s\ precizeze c\ poate schimba un singur au fost audiate de procu-
este de acord cu premie- om. M-am consultat cu un rorii Direc]iei Na]ionale
rea echipelor, îns\ numai avocat, dar nu pot s\ îl dau Anticorup]ie - Serviciul
într-un cadru legal: „Sunt în judecat\ nici macar teritorial Cluj. Printre
de acord cu premierea e- sportiv, deoarece afirma]ii- persoanele audiate, în ju-
le lui nu sunt considerate rul c\rora plana suspiciu-
chipelor, îns\ nu ne per-
mite legea [i trebuie s\ ne calomnii“. nea de mituire a juc\tori-
supunem ei. Cine gre[e[te De men]ionat c\ `n ur- lor Universit\]ii Cluj, se
s\ fie sanc]ionat“. m\ cu pu]ine zile, Curtea aflau Teia Sponte [i Gigel
pentru Arbitraj în Fotbal Coman, fost juc\tor al
din cadrul Federa]iei Ro- Stelei, în prezent juc\tor
mâne de Fotbal a decis s\ la Universitatea Cluj.
anuleze toate sanc]iunile
Gigi Becali a afirmat c\
dictate de Comisia de Dis- persoanele re]inute de DNA
ciplin\ a Federa]iei Ro-
Cluj aveau asupra lor 1.7
mâne de Fotbal în cazul
„Valiza“, de depunctare a milioane de euro, sum\
care, potrivit finan]ato-
cluburilor Steaua Bucu-
re[ti [i Universitatea Cluj rului Stelei, urma s\ fie
[i de suspendare a condu- folosit\, în numele s\u,
c\torilor Gigi Becali [i pentru o tranzac]ie imobi-
Anton Dobo[, respectiv, a liar\. Becali a negat c\
juc\torilor Petre Marin [i bani ar fi fost destina]i ju-
Gigel Coman. c\torilor de la Universita-
Steaua fusese depunc- tea Cluj dac\ ar fi învins
tat\ în data de 4 iunie cu echipa rival\ CFR. Meciul
7 puncte de c\tre Comisia dintre „U“ Cluj [i CFR
de Disciplin\ a Federa]iei Cluj, din ultima etap\, a
Române de Fotbal, pentru 34-a a Ligii I, s-a încheiat
implicarea în scandalul cu scorul de 0-1, iar CFR a
„Valiza cu bani de la cucerit titlul, cu un punct a-
Cluj“, iar Universitatea vans fa]\ de Steaua. În con-
Cluj cu 6 puncte. tinuare, Gigi Becali este sus-
Gigi Becali, finan]ato- pendat pe 6 luni. (Dan
rul forma]iei Steaua, [i TEODORESCU)
Rada pleac\ la Real Murcia
Finan]atorul FC Steaua Bucure[ti, Gigi
Becali, a declarat c\, foarte probabil, fun-
da[ul Ionu] Rada (foto) va fi transferat la
gruparea spaniol\ de lig\ secund\ Real
Murcia, pentru un milion de euro plus un
mijoca[ ofensiv. „Cred c\ în dou\-trei zile
Rada va pleca la Murcia. Am primit oferta,
vor pl\ti to]i banii odat\, un milion de
euro, plus un mijloca[ ofensiv, care sper s\
ne ajute (NR - acesta ar putea fi suedezul
Henrik Goitom, a[a cum a anun]at presa
spaniol\). Nu-mi scot banii pe el, dar asta
e. {i gata, nu mai lu\m pe nimeni“, a spus
Becali. Gigi Becali a precizat c\ nu este
sup\rat dup\ înfrângerea cu 3-0 în fa]a „Nu m\ doare desp\r]irea de Dic\. Nu su-
echipei Red Bull Salzburg. „Prima repriz\ ma de dou\ milioane era important\, vo-
mi-a pl\cut. L\c\tu[ a vrut s\ testeze ju- iam s\ plece ca s\ schimb\m jocul, mai
c\torii, important e c\ am v\zut un juc\-
combinativ, mai în vitez\, iar cu Dic\ în
tor, Szekely, care va fi titular cu siguran]\.
teren nu se putea. Iar pe Dic\ nu-l puteai
M\ bucur\ [i revenirea lui Dayro Moreno,
e un câ[tig. Se vede valoarea lui Szekely. s\-l ]ii pe banc\. Îi mul]umesc pentru ce a
M\ a[teptam mai mult de la Stancu, m-a f\cut, dar crede]i c\ e de neînlocuit? Îl v\d
dezam\git acum, dar vreau s\-l v\d altfel pe Dayro Moreno juc\torul de crea]ie, un
singur juc\tor poate schimba jocul. L\c\-
în meciurile urm\toare. Cred c\ î[i va re-
veni. Nu uita]i, trebuie s\ revin\ R\doi, tu[ trebuie s\ joace cu cei mai valoro[i,
vreau joc mai combinativ, mai spectaculos.
Emeghara, Ovidiu Petre [i Arthuro“, a
spus finan]atorul stelist. Becali a mai Mizez pe juc\tori români, str\inii valoro[i
men]ionat c\ nu în]elege de ce toat\ lumea joac\ afar\“, a spus Gigi Becali. (Dan
îl regret\ atât de mult pe Nicolae Dic\. TEODORESCU)
 Luni, 7 iulie 2008 15
MIHAI COVALIU, BRONZ LA EUROPENELE DE SABIE: În cadrul probei de sabie masculin a Campionatului
Sport European de Scrim\ de la Kiev, sportivul român Mihai Covaliu a ob]inut medalia de bronz, reu[ind s\-l înving\,
în sferturile de final\, pe reprezentantul gazdelor, Vladimir Luka[enko, cu 15-14. Cealalt\ medalie de bronz a
revenit germanului Nicolas Limbach. În semifinale, Covaliu a fost dep\[it, cu 15-13, de rusul Aleksei Iakimenko,
titlul revenind belarusului Aliaksandr Buikevici, care l-a învins pe Iakimenko, în final\, cu 15-11. Ceilal]i sabreri
rom=ni au ocupat urm\toarele locuri: 12 - Rare[ Dumitrescu, 32 - Cosmin H=nceanu, 34 - Alexandru Sire]eanu.

Venus Williams, înving\toare pentru a cincea oar\ la Wimbledon PE SCURT

Juc\toarea american\ de
tenis Venus Williams (foto
dreapta) a câ[tigat, pentru a
cincea oar\ în cariera sa,
turneul de Mare {lem de la
Wimbledon, învingând-o
sâmb\t\, în final\, cu 7-5,
6-4, dup\ o or\ [i 51 minute
de joc, pe sora sa mai mic\,
Serena Williams (foto
st=nga). Venus Williams, în
vârst\ de 28 de ani, care are
acum în palmares [apte vic-
torii în turneele de Mare
{lem, s-a mai impus pe iar-
ba londonez\ în 2000, 2001,
2005 [i 2007, pierzând toto-
dat\ dou\ finale în fa]a Se-
renei Williams (26 de ani),
în 2002 [i 2003. Venus [i Se-
rena Williams s-au impus,
tot în cursul zilei de sâmb\-
t\, `n finala probei de dublu
feminin, în compania cuplu-
lui Lisa Raymond (SUA)/
Samantha Stosur (Aus-
tralia), pe care l-a `nvins cu
scorul de 6-2, 6-2.
~n finala probei de dublu
masculin, Daniel Nestor
(Canada)/Nenad Zimonjic
(Serbia) a `nvins cuplul Jo-
nas Bjorkman (Suedia)/Ke-
vin Ullyett (Zimbabwe) cu
scorul de 7-6 (14/12), 6-7
(3/7), 6-3, 6-3. Grup\ de foc pentru
~n finala de simplu mas- voleibalistele de la
culin, ieri sear\, dup\ `nchi-
derea edi]iei, s-au `nt=lnit CSU Metal Gala]i
vechii rivali, Roger Federer
CSU Metal Gala]i, campioan\ na]io-
(Elve]ia) [i Rafael Nadal nal\ la volei feminin, se afl\ în
(Spania). ~n semifinale, Ro-
Grupa C a Ligii Campionilor, al\-
ger Federer (nr. 1) l-a `nvins turi de echipa polonez\ Muszynian-
cu 6-3, 7-6 (7/3), 6-4 pe rusul ka Fakro Muszyna, forma]ia italia-
Marat Safin, iar Rafael Na- n\ Volley Bergamo [i gruparea tur-
dal (nr. 2) l-a trimis acas\ c\ VakifBank Güne[ Istanbul, con-
pe germanul Rainer Schüt- form tragerii la sor]i efectuate la Vi-
tler, dup\ un scor favorabil ena. Meciurile vor începe în luna oc-
de 6-1, 7-6 (7/3), 6-4. (Dan tombrie [i e demn de remarcat c\ o
TEODORESCU) echip\ româneasc\ particip\ în pre-
mier\ în Liga Campionilor la volei
feminin. Echipa de la Dun\re va a-

Circuitul „}iriac Trophy“ se opre[te vea urm\torul program de jocuri:

Muszynianka Fakro Muszyna - CS
U Metal Gala]i (4/5/6 noiembrie
2008), CSU Metal Gala]i - Vakif-

la noile arene de tenis CFR Ia[i Bank Istanbul (11/12/13 noiembrie

2008), CSU Metal Gala]i - Volley
Bergamo (9/10/11 decembrie 2008),
Volley Bergamo - CSU Metal Gala]i
a „Aceste turnee nu sunt Wimbledon, nici Rolland Garros, dar trebuie organizate decent, în ni[te limite (16/17/18 decembrie 2008), Vakif-
Bank Istanbul - CSU Metal Gala]i
normale. La nivelul acesta, unde tinerii au resurse materiale limitate, trebuie s\ îi ajut\m cât se poate de (13/14/15 ianuarie 2009), CSU Me-
mult. Nu suntem nici Germania, nici Fran]a [i nici Spania din punct de vedere economic, dar suntem o ]ar\ tal Galati - Muszynianka Fakro
Muszyna (20 ianuarie 2009). (D.T.)
cu posibilit\]i enorme“ (Ion }iriac, ini]iatorul seriei de turnee „}iriac Trophy“ din Rom=nia) a
Turneele de tenis pen- futures municipiile Bucu- organizatori, al\turi de Adversari de temut
tru tinerii juc\tori se or- re[ti, Pite[ti, Craiova, Ba- conducerea clubului spor- pentru handbali[tii
ganizeaz\ în toat\ lumea c\u, Foc[ani, Media[ [i tiv CFR Ia[i, `n frunte cu
[i reprezint\ pistele de chiar ora[ul Bal[. Toate pre[edintele Radu Pipa. de la Steaua
lansare în circuitele de turneele sunt doate cu Reprezentantul ITF la Steaua Bucure[ti, campioan\ na]io-
seniori pentru sportivii premii în valoare de 10 turneul ie[ean de peste nal\ la handbal masculin, în cazul în
care se apropie de finalul mii de dolari. Câ[tig\to- c=teva zile va fi poloneza care va trece de belgienii de la KV
junioratului sau au trecut rul turneului va ob]ine su- Anna Wagner, primul fa- Sajsa HC, se va afla într-o grup\ pu-
de pu]in timp la „grupa ma de 1.300 de dolari [i 12 vorit al probei de simplu ternic\ (E) din Liga Campionilor, din
puncte în ierarhia ATP. fiind românul de 25 ani, care mai fac parte forma]ia rus\ Ce-
mare“. În aceste turnee, hovskie Medvedi, Cimos Koper (Slo-
s-au lansat elve]ianul Ro- Dac\ pân\ acum, a fost Victor Ioni]\, nr. 426 ATP. venia) [i Portland San Antonio (Spa-
ger Federer, spaniolul g\zduit de baza Angero ~n final, pre[edintele nia), conform tragerii la sor]i efectu-
Rafael Nadal sau româ- sau de terenurile Coreco, clubului ceferist ie[ean, ate la Viena. Cele [ase meciuri pen-
nul Andrei Pavel. Ele nu pre[edintele de atunci al mis s\ participe la turne- în acest an, turneul cu nr. Radu Pipa, ne-a declarat: tru militarii din Capital\ sunt pro-
ar putea fi îns\ organiza- Comitetului Olimpic Ro- ele din str\in\tate din ca- 12 de la Ia[i, din cadrul „Peste pu]ine zile, baza gramate `n intervalele 1-5 octombrie,
te f\r\ sprijinul autorit\- mân, Ion }iriac (foto). uza costurilor ridicate. circuitului „}iriac Tro- sportiv\ CFR Ia[i are o- 8-12 octombrie, 15-19 octombrie, 5-9
]ilor guvernamentale [i phy“, va ajunge pe noua [i noarea s\ g\zduiasc\, în noiembrie, 12-16 noiembrie, 19-23
Principiul acestui cir- Astfel, sportivi ca Victor noiembrie 2008. (D.T.)
locale sau f\r\ sprijinul cuit de turnee, care face Ioni]\, Gabriel Moraru, moderna aren\ de tenis premier\, un turneu din
televiziunilor publice, a parte din calendarul in- Andrei Mlendea, Adrian de la baza Clubului Spor- cadrul Circuitului inter-
radiourilor [i mass-medi- terna]ional, este c\ sporti- Cruciat, Dacian Cr\ciun tiv CFR, de pe [oseaua na]ional al României «}i- Oltchim, în grup\ cu
ei scrise. În acest context, vii puncteaz\ în clasa- [i Bogdan Leonte, cu zeci Na]ional\ nr. 7-9, din car- riac Trophy», cea mai im- Lada Togliatti [i Larvik
pentru al [aselea an con- mentele ATP-ITF, iar pre- de apar]ii în turneele „}i- tierul Alexandru cel Bun, portant\ competi]ie desti-
secutiv, Federa]ia Româ- miile sunt motivante la riac Trophy“ bat la por]ile în perioada 11-20 iulie, nat\ tinerilor tenismeni Oltchim Rm. Vâlcea, campioana Ro-
n\ de Tenis organizeaz\ o c=nd vor avea loc meciuri- din ]ara noastr\ [i nu nu- mâniei la handbal feminin, se afl\ în
vârsta participan]ilor. De afirm\rii. S-au mai evi- grupa din Liga Campionilor cu echi-
serie de turnee futures asemenea, se asigur\ com- den]iat în circuitul Româ- le din precalific\ri, califi- mai. Este o mare provoca-
c\ri, de pe tabloul princi- re pentru noi, dar prin e- pa rus\ Lada Togliatti, forma]ia nor-
destinate tinerilor tenis- peti]ii puternice [i adver- niei [i sportivi din str\in\- vegian\ Larvik HK [i cu câ[tig\toa-
meni din ]ar\ [i din str\i- sari pe m\sur\ tinerilor tate, precum David Guez pal, la simplu [i dublu forturile concentrate ale rea grupei preliminare II, care le cu-
n\tate. Competi]ia a fost tenismeni din România, masculin. Cei peste 100 Clubului Sportiv CFR [i prinde pe Itxako (Spania), Leipzig,
(Fran]a), Kornel Bardoczky
ini]iat\ în anul 2003 de care, altfel, nu [i-ar fi per- de sportivi din 20 de ]\ri, ale autorit\]ilor locale Podravka Koprivnica [i o forma]ie
(Ungaria), Martin Alund [i sper s\ ducem aceast\
Pablo Galdon (ambii din care iau startul la turneul din prima faz\ preliminar\, conform
ie[ean vor avea la dispozi- nobil\ misiune la bun tragerii la sor]i efectuate la Viena.
Argentina), Cesar Ferrer- sfâr[it, pentru ca Ia[ul s\ Oltchim a fost grup\ cu Lada [i la e-
Victoria (Spania), Nikolai ]ie patru noi terenuri de
tenis, cu o zgur\ de cea poat\ g\zdui [i în viitor di]ia precedent\, dar în faza a doua,
Diaciok (Ucraina). aceast\ competi]ie care câ[tigând la Vâlcea cu 35-26 [i pier-
mai bun\ calitate, care
este utilizat\ [i pe cele- reune[te la start, în fieca- zând în Rusia cu 27-30. Meciurile
Premii de 10 mii brele arene de tenis de la re an, sute de sportivi din vor avea `n intervalele de timp 29 oc-
tombrie-2 noiembrie 2008, 5-9 no-
de dolari la Rolland Garros. România [i din întreaga iembrie 2008, 12-16 noiembrie 2008,
fiecare turneu Directorul turneului ie- lume. Sper ca to]i invita]ii 2-4 ianuarie 2009, 7-11 ianuarie
[ean, Ghi]\ Grancea, cel no[tri s\ se simt\ cât mai 2009 [i 14-18 ianuarie 2009. (D.T.)
În acest an, primul tur- care a demarat, în 2003, bine la Ia[i [i s\ revin\ cu
neu s-a disputat la Bucu- competi]iile moldave de la pl\cere în capitala cultu-
re[ti, în perioada 28 apri- baza de tenis Angero spe- ral\ [i spiritual\ a Româ- Mariana T=rc\
lie-4 mai, iar ultimul tur- r\ ca edi]ia din acest an niei. Succes tuturor parti- a fost demis\
neu va debuta pe 25 au- s\ fie un succes deplin ca- cipan]ilor [i fie ca cel mai de la Rulmentul Bra[ov
gust, la Bra[ov. Au mai re s\-l consacre definitiv bun s\ înving\!“. (Dan
fost gazde ale turneelor în panoplia celor mai buni TEODORESCU) Patronul echipei de handbal feminin
Rulmentul Bra[ov, Teodor Florescu,
a decis s\ `ntrerup\ `n]elegerea cu
Felicia }ilea-M
Moldovan, la un pas de podium, la Madrid antrenoarea Mariana T=rc\. Flores-
cu a invocat motive personale `n lu-
area acestei decizii. Mariana T=rc\ a
Atleta român\ Felicia }ilea-Mol- limpic la Atena, care a reu[it un nou - 1:58.54 min; 1.500 m: Irina Li[- antrenat timp de 4 ani la Bra[ov, pe-
dovan (foto) s-a clasat pe locul 4, cu record al reuniunii din capitala Spa- cinska (Ucraina) - 4:05.94 min; 100 rioad\ `n care a c=[tigat cu Rulmen-
57.92 m, în proba feminin\ de arun- niei, cu timpul de 1:43.64 min. Iat\ m garduri: Josephine Onyia (Spani- tul Campionatul Rom=niei, Cupa Ro-
carea suli]ei din cadrul reuniunii in- [i câ[tig\torii altor probe: a) - 12.94 sec; Lungime: Maurren m=niei [i Cupa Challenge. Dup\ de-
terna]ionale de atletism de la Ma- MASCULIN: Triplu salt: Nelson Higa Maggi (Brazilia) - 6.95 m. miterea sa, Mariana Târc\ a decla-
drid, desf\[urat\ sâmb\t\ seara. Evora (Portugalia) - 17.40 m; 100 m: ~n alt\ ordine de idei, s\ men]io- rat: „M\ simt u[or trist\ [i dezam\-
Victoria a revenit cubanezei Oslei- Churandy Martina (Antilele Olan- n\m c\ `n perioada 8-13 iulie se vor git\, îns\ via]a merge înainte, iar ce-
dys Menendez, cu 63.84 m, urmat\ deze) - 10.03 sec: 400 m: Cedric van desf\[ura în ora[ul polonez Bydgos- ea ce am f\cut pentru Rulmentul va
de Justine Robbeson (Africa de Sud) Branteghem (Belgia) - 45.13 sec; zcz Campionatele Mondiale de atle- r\mâne în istoria clubului [i nimeni
- 59.72 m [i Noraida Bicet (Cuba) - 1.500 m: Deresse Mekonnen (Eti- tism rezervate juniorilor mari, ]ara nu poate [terge acest lucru. Voi ur-
58.69 m. opia) - 3:33.99 min; 110 m garduri: noastr\ fiind reprezentat\ de un lot m\ri mereu evolu]ia acestei echipe,
La s\ritura în în\l]ime, croata Jackson Quinonez (Spania) - 13.57 destul de numeros [i mai ales valo- pentru c\ în sufletul meu voi la fel
Blanka Vlasic a stabilit cea mai bu- sec; 400 m garduri: Alwyn Myburgh ros, compus din 20 de fete [i 6 b\ie]i. de legat\ de Rulmentul“. De men]io-
n\ performan]\ mondial\ a sezonu- (Africa de Sud) - 48.99 sec; Greuta- Printre concuren]ii români figurea- nat c\ `n Liga Campionilor, dac\ va
lui, cu 2.06 m, îns\ a e[uat în tenta- te: Tomasz Majewski (Polonia) - z\ tripla campioan\ mondial\ de ca- câ[tiga grupa preliminar\ II, cu I-
tiva de a stabili un nou record mon- 20.44 m; Disc: Mario Pestano (Spa- de]i [i juniori la aruncarea ciocanu- kast, SPR SAFO Lublin (Polonia) [i
dial, nereu[ind s\ treac\ peste [ta- nia) - 67.01 m. lui, Bianca Perie, [i campioana mon- o echip\ din primul tur, Rulmentul
cheta în\l]at\ la 2.10 m. La 800 m FEMININ: 100 m: LaVerne Jo- dial\ de cadete la 800 m, Mirela La- Bra[ov va evolua apoi în Grupa A,
masculin, s-a impus sud-africanul nes-Ferrette (Ins.Virgine) - 11.28 vric, care va lua startul [i la 400 m. al\turi de Zvezda Zvenigorod (Ru-
Mbulaeni Mulaudzi, vicecampion o- sec; 800 m: Hasna Benhassi (Maroc) (Dan TEODORESCU) sia), Györ (Ungaria) [i Kometal
Skopje (Macedonia). (D.T.)
 CM
YK

16 Luni, 7 iulie 2008

„Copil\ria nevinovat\ [i sfânt\ a lui Mi[a a f\cut-o pe

Biografii guvernanta catolic\ fran]uzoaic\, care se ocupa de educa]ia lui,
s\ treac\ la Ortodoxie. Mihail a `nv\]at-o s\ se roage [i a ajutat-o

luminoase `n preg\tirea spiritual\ de dinainte de primirea Botezului.“

Ioan Maximovici, sfântul diasporei ruse

Lui Dumnezeu ~i place s\ Se odihneasc\
`n oameni. Sfin]ii, c\ci despre ei vorbim,
nu sunt absen]ii acestei lumi, pentru c\ ei
v\d suferin]a [i p\catul `n care omenirea
se zbate, propunându-ne un alt fel de a
tr\i via]a. Sfântul Ioan Maximovici,
Acum mai bine de o sut\
de ani `n sudul Rusiei, `n no-
bila familie Maximovici, se
n\[tea un fiu, care a primit
la botez numele Mihail, `n
cinstea Sfântului Arhanghel
al lui Dumnezeu. Nimeni nu
se gândea atunci c\ acest co-
pil blând, t\cut [i sfios va fi
lumin\ pentru atâ]ia ru[i di-
nafara grani]elor ]\rii.
De mic, Mi[a, cum era a-
lintat de ceilal]i, a manifes-
tat o evlavie adânc\. Jocuri-
le zgomotoase ale copiilor de
aceea[i vârst\ nu-i erau pre-
ferate, ci el `[i `nve[mânta `n
straie c\lug\re[ti sold\]eii
[i repeta cu ei slujbele pe ca-
re le auzea la biseric\. Cum
m\rturisea mai târziu, `n-
tr-una din predicile sale:
„Din prima zi `n care am `n-
ceput s\ fiu con[tient de
mine, am dorit s\ slujesc a-
dev\rului [i drept\]ii. P\-
rin]ii au pus `n mine dorin]a
de a ap\ra neclintit adev\-
rul [i sufletul meu a fost fer-
mecat de pilda celor care `[i
d\duser\ via]a pentru el“.
Copil\ria nevinovat\ [i
sfânt\ a lui Mi[a a f\cut-o pe
guvernanta catolic\ fran]u-
zoaic\, care se ocupa de edu-
ca]ia lui, s\ treac\ la Orto-
doxie. Mihail a `nv\]at-o s\
se roage [i a ajutat-o `n pre-
g\tirea spiritual\ de dinain-
te de primirea Botezului.
episcop de Shanghai [i de San Francisco,
a reu[it, `n secolul trecut, s\ `mbine
contempla]ia [i rug\ciunea cu cercetarea
celui `n nevoi [i bolnav, descoperindu-se
ca ascet aspru [i p\stor iubitor, hr\nitor al
orfanilor [i ca doctor f\r\ de argin]i.
~nchin\ciune `n contact cu o `n]elepciune
adânc\, neb\nuit\. {i-a `n-
`n timpul paradei su[it viziunea pe care au
La unsprezece ani, tân\- avut-o sfin]ii despre lume,
rul Maximovici a intrat la perspectiva lor asupra vie]ii,
{coala de cade]i de la Polta- a p\truns psihologia lor, a
va, unde s-a f\cut vinovat de `nv\]at din nevoin]ele asce-
o „abatere disciplinar\ gra- tice [i modul de a se ruga al
v\“. Cu ocazia anivers\rii a cuvio[ilor.
200 de ani de la victoria ru- A ajuns s\-i iubeasc\ din
[ilor `n b\t\lia de la Polta- toat\ inima [i a `nceput s\
va, a fost organizat un mar[ tr\iasc\ asemenea lor.
`n timpul c\ruia cadetul Ma-
ximovici, pe când trecea prin Episcop `n China
fa]a catedralei ora[ului, s-a
oprit, s-a `ntors spre biseric\ Atunci când a izbucnit
[i s-a `nchinat. To]i colegii Revolu]ia `n Rusia, Mihail
au izbucnit `n râs, f\când avea nou\sprezece ani. Du-
glume pe seama lui Mi[a. p\ pilda sfin]ilor, el a r\mas
S-a propus sanc]ionarea, dar [i `n acele zile netem\tor [i,
marele prin] Konstantino- când s-a luat `n Harkov ho-
vici, ocrotitorul corpurilor de t\rârea coborârii [i topirii
cade]i, a dat ordin s\ nu fie unui clopot de argint din
pedepsit pentru aceast\ fap- clopotni]a catedralei ora[u-
t\, care ar\ta o adânc\ sim- lui, Mi[a `mpreun\ cu câ]iva
]ire religioas\. credincio[i s-au opus cu `n-
dr\zneal\ acestui gest. Au
Dup\ ce a sfâr[it studiile
militare `n 1914, Mihail Ma- `nceput arest\rile, iar cura-
jul tân\rului Maximovici de-
ximovici dorea s\ `nve]e la
venise primejdios pentru
Academia teologic\ din Kiev.
via]a lui. Cu toate acestea,
Dar p\rin]ii lui aveau un alt
nu s-a ascuns, pentru c\, so-
gând pentru el, st\ruind
cotea el, nimic nu se `ntâm-
pentru o carier\ de jurist.
Mi[a i-a ascultat [i s-a `n- pl\ f\r\ voia lui Dumnezeu.
A fost arestat, dar dup\ o
scris la Facultatea de Drept
din Harkov. ~n timpul anilor lun\ a fost eliberat. Din nou
l-au `nchis, dar când au v\-
de studen]ie, a continuat
zut c\ `i era indiferent dac\
s\-[i des\vâr[easc\ educa]ia
st\tea `n `nchisoare sau
religioas\, iar citirea atent\
liber, revolu]ionarii i-au dat
a Vie]ilor Sfin]ilor l-a adus
drumul s\ plece.
R\zboiul civil rus era `n
toi, `n 1920-1921. Familia
Maximovici a fost evacuat\
[i s-a refugiat la Belgrad. A-
ici, Mihail s-a `nscris la Fa-
cultatea de Teologie, pe care
a absolvit-o `n 1925. Tuns `n
monahism, un an mai târ-
ziu, când i s-a dat numele de
Ioan, dup\ ruda sa `ndep\r-
tat\, Sfântul Ioan din To-
bolsk, tân\rul monah s-a
angajat ca profesor la Semi-
narul Teologic din Bitolia.
Acest ora[, aflat `n eparhia
Ohrida, era sub p\storirea
unui mare episcop, declarat
sfânt mai târziu, Nicolae Ve-
limirovici. Acesta l-a pre]uit
[i l-a iubit mult pe ieromo-
nahul refugiat din Rusia [i
de multe ori spunea la adre-
sa lui: „Dac\ vre]i s\ vede]i
un sfânt `n via]\, merge]i la
Bitolia, la p\rintele Ioan“.
Hirotonit episcop `n 1934,
vl\dic\i Ioan Maximovici i-a
fost `ncredin]at\ eparhia
Shanghai, din China. Acolo,
el a construit o catedral\ im-
pun\toare [i a `ntemeiat o
cas\ pentru orfani [i pentru
copiii cu p\rin]i nevoia[i.
„Când se uita
la tine, te [tiai cel
mai iubit din lume“
Orfelinatul, care purta
numele Sfântului Tihon de
Zadonsk [i ad\postea o sut\
de copii, era vizitat regulat
de c\tre episcop care partici-
pa des la orele de religie, in-
teresându-se de nivelul de
preg\tire al celor mici. Copi-
ii erau prefera]ii episcopu-
lui. ~i catehiza, le trimitea
felicit\ri, le aducea daruri.
~i putea privi minute `n [ir
cu acea privire cald\ [i lumi-
noas\ care `i `nv\luia a[a
cum mama `[i cuprinde `n
bra]e copiii. „~n clipa `n care
se uita la tine, te [tiai cel
mai iubit din lume“, aveau
s\ m\rturiseasc\, mai târ-
ziu, cei ce l-au cunoscut.
Pentru c\ orfanii aveau
mari dificult\]i emo]ionale
`naintea marilor s\rb\tori
cre[tine, când vedeau cum
p\rin]ii au grij\ de copiii lor
cump\rându-le daruri, vl\-
dica Ioan s-a str\duit s\ fie
[i tat\ [i mam\ pentru cei
s\rmani. Venirea comuni[ti-
lor `n China a `nsemnat eva-
cuarea tuturor emigran]ilor
ru[i pe insula Tubabao, din
arhipelagul Filipine [i, mai
apoi, `n America. Pe insula
filipinez\, a[ezat\ `n calea
taifunurilor, exila]ii ru[i au
r\mas doi ani. Cât timp a lo-
cuit pe insul\ episcopul Ioan,
aceasta a fost ferit\ de n\-
prasnicele furtuni. Filipinezii
spuneau: „B\rbatul sfânt ca-
re este cu voi binecuvinteaz\
din patru direc]ii tab\ra voas-
tr\, `n fiecare noapte“.
Programul zilnic
al Sfântului
Ioan Maximovici
Vl\dica Ioan r\sturna, u-
neori, prin modul s\u de a
ac]iona, rânduiala obi[nuit\
a lucrurilor. Ap\rea neanun-
]at `n locuri diferite [i la ore
nea[teptate, vizita spitalele
noaptea târziu, trenurile [i
avioanele a[teptau mai mult
`n sta]ii sau aeroport, fiindc\
vl\dica Ioan `ntârzia la
c\p\tâiul celor care aveau
nevoie de rug\ciunile lui.
~n Shanghai, la spitalul
Fr\]iei Ortodoxe Ruse, `n
1948, pe la ora trei diminea-
]a, un om grav bolnav a che-
mat asistenta, pentru a-l a-
nun]a pe arhiepiscopul Ioan
s\ vin\ pentru a-l `mp\rt\-
[i. Sim]ea c\ va muri pân\
diminea]\ [i, de aceea, a do-
rit ca episcopul s\ fie lâng\
Sfântul Ioan Maximovici (1896-1966)
el. Afar\ era furtun\ puter-
nic\. Cablurile electrice fu-
seser\ rupte de vânt. Asis-
tenta i-a r\spuns bolnavului
s\ a[tepte pân\ diminea]\,
pentru c\, la acea or\, era
imposibil de ajuns la spital,
iar telefoanele nu mai func-
]ionau. Muribundul `ns\ re-
peta, `n continuu, c\ dore[te
s\-l vad\ imediat pe episcop.
Dup\ treizeci [i cinci de mi-
nute de la acest episod, s-a
auzit o b\taie puternic\ `n
poarta spitalului. Paznicul,
pe jum\tate adormit, a `n-
trebat: „Cine este?“, iar de
cealalt\ parte a por]ii a
venit r\spunsul: „Sunt epis-
copul Ioan. Deschide]i. Sunt
a[teptat“. Paznicul i-a per-
mis s\ intre. Vl\dica a tra-
versat repede curtea [i,
ajungând `n spital, a spus:
„Este aici un om foarte bol-
nav care m\ a[teapt\. Duce-
]i-m\ la el“. Aceast\ `ntâm-
plare, consemnat\ de Helen
Mihailovna Brynner, o ru-
soaic\ ajuns\ `n China, este
o m\rturie de net\g\duit a
faptului c\ episcopul Ioan
avea darul `nainte-vederii [i
c\ sfin]ii `i ascult\ pe cei ca-
re cer ajutorul lor.
Dup\ ce misiunea din Chi-
na a luat sfâr[it, `n 1951, din
partea Sinodului episcopilor ru[i
i s-a `ncredin]at p\storirea cre-
dincio[ilor din Europa Occi-
dental\, Paris [i Bruxelles.
Arhiepiscopul Ioan spu-
nea: „Reu[ita p\storirii se
`ntemeiaz\ pe rug\ciune“.
Programul lui zilnic era u-
nul echilibrat: [ase ore pe zi
`i ocupau slujbele de la bise-
ric\, [ase ore - studiu [i ru-
g\ciune particular\, [ase ore
- cercetarea celor bolnavi [i
nevoia[i, iar restul, odihn\.
Acest program respectat de
sfânt `i d\dea o t\rie neobi[-
nuit\ [i o adânc\ smerenie.
Când mergea prin Paris,
oamenii alergau ca s\ pri-
measc\ binecuvântarea lui
[i s\-i s\rute mâna.
„Cuvintele lui erau
demne de `ncredere“
Misiunea pe p\mânt eu-
ropean avea s\ se termine `n
1961, când arhiepiscopul
Maximovici a ob]inut, din
partea ministrului de Exter-
ne, mutarea emigran]ilor
ru[i `n America. La San
Francisco, unde `[i avea se-
diul episcopia ortodox\ ru-
s\, Sfântul Ioan a continuat
s\ fie un sprijin pentru cei a-
fla]i `n nevoi. Dar, cel mai
important lucru a fost, cum
m\rturisea p\rintele Sera-
fim Rose, ucenicul duhovni-
cesc al sfântului Ioan Maxi-
movici, faptul c\ „am v\zut
`n acest sfânt arhip\stor un
model de Ortodoxie, un teo-
log adev\rat, a c\rui teolo-
gie venea dintr-o via]\ sfân-
t\ [i dintr-o `nr\d\cinare
des\vâr[it\ `n tradi]ia orto-
dox\. Când vorbea, cuvinte-
le lui erau demne de `ncre-
dere…“. a

ber. Acela[i lucru se petrece [i

Ioan Maximovici, `n ziua `ntroniz\rii
ca episcop de Shanghai
„~ntâlnirea cu Domnul este inevitabil\“
„Lopata este `n mâinile
Domnului. Cu lopata se a-
runc\ semin]ele [i paiele; pa-
iele le `mpr\[tie vântul, iar
semin]ele cad la picioarele
St\pânului [i sunt strânse `n
jitni]e, `n timp ce paiele sunt
l\sate deoparte sau arse. ~n-
tâlnirea cu Domnul este ine-
vitabil\ [i trebuie s\ ne pre-
g\tim pentru ea. P\catele
noastre sunt paiele care sunt
mistuite la aceast\ `ntâlnire.
Trebuie ca din vreme s\ fa-
cem singuri judecat\ cu noi
`n[ine [i noi `n[ine, preg\tin-
du-ne pentru aceast\ `ntâl-
CM
YK
nire, trebuie s\ ne desprin-
dem de paie, s\ mistuim pa-
iele p\catelor prin poc\in]\.
Ori se mistuie ele singure,
ori `mpreun\ cu ele se mis-
tuie [i omul care s-a `nrobit
p\catului.“ (Sfântul Ioan
Maximovici, Preedicci)
Dup\ ce se face
lumin\ `n camer\
„Poc\in]a este schimbarea
modului de a gândi, revizui-
rea p\rerilor omului, schim-
barea vie]ii lui. Cum poate s\
aib\ ea loc? La fel cum se `n-
tâmpl\ atunci când un om
ajunge `ntr-o camer\ `ntu-
necat\, care deodat\ este lu-
minat\ de razele soarelui: cât
timp a privit camera `n `ntu-
neric, i se p\rea `ntr-un anu-
me fel: multe din cele aflate
acolo nu le vedea, [i nici nu
presupunea c\ se afl\ acolo.
Multe lucruri [i le `nchipuia
cu totul altfel de cum erau de
fapt. Trebuia s\ se mi[te cu
grij\, `ntrucât nu [tia unde se
afl\ obstacolele. Dar, iat\, ca-
mera se lumineaz\, el vede
totul limpede [i se mi[c\ li-
`n via]a duhovniceasc\. Când
suntem cufunda]i `n p\cate,
iar mintea este ocupat\ nu-
mai de cele lume[ti, nu lu\m
aminte la starea sufletului
nostru. Dar, când raza lumi-
nii dumnezeie[ti va p\trunde
`n sufletul nostru, atunci vom
vedea neadev\rul [i urâciu-
nea din noi. Dac\ vom con[ti-
entiza nimicnicia noastr\ du-
hovniceasc\ [i vom dori din
tot sufletul s\ ne `ndrept\m,
suntem aproape de mântu-
ire.“ (Sfântul Ioan Maximo-
vici, Preedicci)
Documentar realizat de
Augustin P|UNOIU

Mar]i, 8 iulie 2008
Nr. 155 (1056) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
Atelier de vacan]\
cu Tirex [i Dino, `n
subsolul Muzeului
de Geologie
PAGINA 16
Sf=ntul Sinod, cea mai `nalt\
autoritate a Bisericii Ortodoxe Rom=ne
Toate Bisericile Ortodoxe sunt conduse de un
sinod al episcopilor. Acestea au urmat tradi]ia
instituit\ de Sfin]ii Apostoli, care s-au `ntrunit, `n
anul 50, `n Ierusalim, [i au luat primele hot\râri
pentru buna orânduial\ `n Biseric\. De atunci,
episcopii iau hot\rârile importante numai `n
comun, prin sinoade. Orice [edin]\ a Sfântului
Sinod `ncepe cu Slujba Sfintei Liturghii. Deci,
mai `ntâi, ierarhii se roag\ la Dumnezeu pentru
sfatul S\u `n]elept, ca deciziile s\ fie conforme
voii divine, abia apoi se `ndreapt\ spre sala de
[edin]e. Av=nd `n vedere c\ ast\zi [i m=ine se
desf\[oar\ o [edin]\ de lucru a Sf=ntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Rom=ne, „Ziarul Lumina“
ofer\ cititorilor s\i o sintetic\ prezentare a
acestei importante institu]ii biserice[ti.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Comisia European\ propune reducerea TVA-ului `n domeniul serviciilor
Statele membre ale UE ar putea
reduce nivelul TVA pentru o serie de
servicii, precum renovarea locuin]elor
[i cele disponibile `n restaurante sau
frizerii, conform unei propuneri publi-
cate, ieri, de Comisia European\ (CE).
Mic[orarea TVA-ului la aceste servicii
nu ar influen]a competi]ia pe pia]a in-
tern\ a Uniunii Europene, a precizat
Executivul european. Printre servicii-
le vizate sunt cele legate de locuin]e
(renov\ri, repara]ii, cur\]enie [i alte-
le), restaurante [i servicii de catering,
gr\din\rit [i amenajarea peisajelor
sau servicii de igien\ personal\. Comi-
sarul UE pentru Taxe, Laszlo Kovacs,
`ncearc\ s\ schimbe sistemul acord\-
rii de permise temporare pentru redu-
cerea de taxe la anumite servicii [i
Ingrid Betancourt, „omagiat\ solemn `n Senat“
Ingrid Betancourt, fosta os- le dou\ camere ale Parlamentu-
Nelson Mandela ]ine o moned\ de
cinci Rand, `n timpul pr=nzului pe tatic\ franco-columbian\ a For- lui francez. Dup\ aproape o
]elor Armate Revolu]ionare din s\pt\m=n\ de la eliberarea ei
care l-a luat la Funda]ia Mandela din
Johannesburg, Africa de Sud, cu pri- Columbia (FARC), va fi primit\, de c\tre armata columbian\,
lejul s\rb\toririi celor 90 de ani. Mo- ast\zi, la Senatul francez, iar fosta senatoare va fi „omagiat\
neda prezint\ portretul lui Mandela m=ine se va adresa deputa]ilor solemn `n Senat“, a anun]at
[i va fi introdus\ `n circula]ie vineri, din Adunarea Na]ional\, infor- pre[edintele camerei superioare
18 iulie 2008, de ziua acestuia. a meaz\ AFP, cit=nd surse din ce- a Parlamentului, Christian
CM
YK
1 LEU exemplarul
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
ROMÂNIA ~N UE ECONOMIC
Salariul mediu
CE: Biocombustibilii din Rom=nia
vor reduce a crescut cu
dependen]a de petrol 23% fa]\ de
anul trecut
PAGINA 6 PAGINA 11
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
PROCESIUNE CU MOA{TELE
SFIN}ILOR MUCENICI EPICTET {I
ASTION, LA M|N|STIREA
HALMYRIS: La Tulcea a avut loc
duminic\, 6 iulie, o procesiune cu
moa[tele Sfin]ilor Mucenici
Epictet [i Astion, pr\znui]i de
Biserica Ortodox\ ast\zi, 8 iulie.
Pagina 5
REGIONAL
PESTE O SUT| DE COPII AU FOST
ABUZA}I SEXUAL, ~N PRIMELE
TREI LUNI ALE ANULUI: Autori-
tatea Na]ional\ pentru Protec]ia
Drepturilor Copilului (ANPDC) a
`nregistrat, `n primul trimestru
al acestui an, nu mai pu]in de 148
de sesiz\ri cu privire la cazuri de
abuz sau exploatare sexual\ asu-
pra minorilor. Dintre acestea, s-au
confirmat 103. ~n urma centrali-
z\rii informa]iilor de c\tre AN-
PDC, a rezultat faptul c\ au fost
abuza]i sau exploata]i sexual un
num\r de 12 b\ie]i [i 91 de fete.
Pagina 10
~NV|}|M+NT
produse, `ntr-un program coerent, ast- MAI PU}INI PROMOVA}I LA BAC,
fel `nc=t toate statele s\ beneficieze de FA}| DE ANUL TRECUT: Rata de
posibilitatea de a aplica taxe mai mici. promovare la examenul de bacala-
Rata minim\ a TVA este de 15 procen- ureat din acest an, `nainte de solu-
te, `n Uniunea European\. Conform ]ionarea contesta]iilor, este de
propunerii UE, statele membre au 77,24%, cu 3,54 puncte procentuale
permisiunea s\ reduc\ rata TVA cu
cinci procente pentru serviciile din do-
sub media de anul trecut - 80,78%,
meniul restaurantelor, construc]iilor, conform celor precizate `ntr-un co-
renov\rii [i `ntre]inerii caselor. Marea municat al Ministerului Educa]iei,
Britanie [i Fran]a au insistat pentru Cercet\rii [i Tineretului.
includerea produselor cu eficien]\ Pagina 13
energetic\ ridicat\ pe lista bunurilor
care pot beneficia de TVA sc\zut\.
Proiectul va beneficia de amendamen-
POR}IA DE S|N|TATE
te, propuse de Ungaria, Polonia, Irlan-
da [i Marea Britanie, privind TVA re-
CEAIUL, ARGINTUL {I OPIUL, ~N IS-
dus\ la anumite bunuri, cum ar fi cele TORIE: Cunoscut de vechii greci,
pentru persoanele cu handicap. a care l-au utilizat ca medicament
sau ca ingredient `n diverse cere-
monii religioase (asociat, `n prin-
kozy. {eful statului francez a
invitat-o s\ asiste la defilarea
cipal, cultului Demetrei [i al lui
Hypnos), opiul s-a r\spândit apoi
Poncelet, `ntr-un comunicat. din 14 iulie, s\rb\toarea na]io- `n tot Imperiul Roman.
nal\ a ]\rii, pe Champs-Ely-
Pre[edintele Adun\rii Na]iona-
le, Bernard Accoyer, a invitat-o sees. De altfel, Betancourt a pri- Pagina 12
pe Ingrid Betancourt s\ se ex- mit [i din partea pre[edintelui
prime, m=ine, `n fa]a deputa]i- Parlamentului European,
lor. Ingrid Betancourt a sosit vi- Hans-Gert Pöttering, invita]ia
neri, la Paris, unde a fost primi- de a se adresa europarlamenta-
t\ de pre[edintele Nicolas Sar- rilor. a
CM
YK
2 Mar]i, 8 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului
al II-lea
„Trecut-a umbra Legii, când
Darul a venit; c\ precum rugul
cel aprins nu se mistuia, a[a [i
tu, Fecioar\, ai n\scut [i
Fecioar\ ai r\mas. ~n locul
stâlpului de foc, a r\s\rit
Soarele drept\]ii; `n locul lui
Moise, Hristos, mântuirea su-
fletelor noastre.“ (Dogmatica
glasului al II-lea, slujba
Vecerniei de sâmb\t\ seara)
***
Pururea fecioria Maicii
Domnului [i Na[terea Fiului
lui Dumnezeu, Mântuitorul
Iisus Hristos, sunt descrise `n
mod doxologic prin Dogmatica
glasului al II-lea. Sfântul Ioan
Damaschinul a ales o imagine
foarte sugestiv\ din Vechiul
Testament, aceea a rugului
care „ardea, dar nu se mistuia“
(Ie[ire 3, 2), `n care to]i Sfin]ii
P\rin]i tâlcuitori ai Sfintei
Scripturi au v\zut imaginea
Maicii Domnului [i a fecioriei
ei nestricate. Focul v\zut
atunci de Moise, care p\[tea
oile lui Ietro, preotul din
Madian [i socrul s\u, era o
prezen]\ a luminii necreate a
lui Dumnezeu, a slavei Sale.
A[a cum focul [i lumina dum-
nezeiasc\ nu au ars rugul, tot
a[a au ocrotit-o pe Maica
Domnului `n timpul z\mislirii
[i na[terii Fiului S\u.
Mântuitorul Iisus Hristos avea
s\ fie numit mai târziu
„Soarele drept\]ii“ sau
„Lumina lumii“, `nlocuind, a[a
cum ne spune cântarea,
„stâlpul de foc“ din Vechiul
Testament. La fel [i Moise a
fost socotit ca un precursor al
Domnului, misiunea lui fiind
aceea de a preg\ti venirea
adev\ratului izb\vitor, Hristos
Domnul, Care nu a izb\vit un
singur popor din robie, ci
`ntreaga lume din robia p\ca-
tului [i a mor]ii. De fapt, toate
aceste evenimente minunate
din Vechiul Testament au fost
sub „umbra Legii“, adic\ au
ascuns [i au prevestit „Darul“
care a venit odat\ cu na[terea
Fiului lui Dumnezeu din
Sfânta Fecioar\ Maria.
Desigur c\ sâmb\ta seara,
atunci când cânt\m dogmatica
glasului al II-lea, ne gândim,
`n primul rând, la Maica
Domnului [i la Mântuitorul
Iisus Hristos. Dar dac\ ne
gândim [i la Moise, ne d\m
seama c\ acesta a fost `nvred-
nicit s\ vorbeasc\ pe muntele
Horeb „cu `ngerul Domnului
`ntr-o par\ de foc, ce ie[ea
dintr-un rug“, fiind prezent\
slava lui Dumnezeu [i
pre`nchipuirea Maicii
Domnului. Lucruri minunate,
neobi[nuite, de care nu oricine
se `nvrednice[te. {i, toate
acestea, `n timp ce p\[tea oile,
adic\ f\cea un lucru cu totul
obi[nuit. Poate c\ prin asta
Dumnezeu vrea s\ ne arate c\
este posibil s\ comunic\m cu
El `n momentele cele mai
obi[nuite ale vie]ii noastre [i
c\ nu trebuie s\ a[tept\m
neap\rat momente extraor-
dinare. Oricând Dumnezeu ne
poate ar\ta parte din slava Sa
[i, de aceea, e bine s\ fim tot-
deauna preg\ti]i. (pr. asist.
Silviu TUDOSE, Catedra de
Teologie Practic\ a Facult\]ii
de Teologie din Bucure[ti)
8 IULIE 1392: Men]ionarea prezen]ei monedelor emise
de }ara Româneasc\ `n cartierul Pera din Constantinopol
(„perperii de Valachia“); era atestat\, astfel, circula]ia
monedei române[ti `n comer]ul interna]ional.
EVANGHELIA ZILEI
Credem `n Hristos a[a cum ar trebui?
Iisus a zis: „«Dar cu cine voi ase- *** tului Ioan Botez\torul, pe care-l con-
m\na neamul acesta? Este aseme- siderau un prooroc, [i activitatea [i
nea copiilor care [ed `n pie]e [i ~n fragmentul evanghelic de ast\zi felul de a Se comporta ale Mântui-
strig\ c\tre al]ii, zicând: V-am cân- ne reg\sim cei care privim cu acu- torului. Ei concluzionau c\ unul a
tat din fluier [i n-a]i jucat; v-am rate]e [i sinceritate credin]a `n Dum- fost foarte aspru, iar cel\lalt era prea
cântat de jale [i nu v-a]i tângu- nezeu Tat\l, Fiul [i Sfântul Duh. Noi apropiat de oameni. Aveau un oare-
it. C\ci a venit Ioan, nici mâncând, suntem ucenici [i urma[i ai Domnu- care dispre] pentru Mântuitorul,
nici bând, [i spun: Are demon. A lui Iisus. ~n numele S\u am fost bo- deoarece El Se adresa celor care erau
teza]i, `n numele S\u am fost cu- considera]i cei mai p\c\to[i, „vame[ii
venit Fiul Omului, mâncând [i bând [i desfrâna]ii“. Or, tocmai pentru cei
nuna]i, cu Trupul [i Sângele S\u ne
[i spun: Iat\ om mânc\cios [i b\utor `mp\rt\[im. Dar, oare noi chiar cre- care erau p\c\to[i se `ndreapt\ me-
de vin, prieten al vame[ilor [i al dem `n Hristos a[a cum ar trebui? sajul lui Hristos: „N-am venit pentru
p\c\to[ilor. Dar `n]elepciunea s-a ~ntreb acest lucru deoarece unii fra]i cei drep]i, ci pentru cei p\c\to[i“. Dar
dovedit dreapt\ din faptele ei». de-ai no[tri cred `n supersti]ii. Pentru logica strâmb\ nu are limite [i iudeii
Atunci a `nceput Iisus s\ mustre ei, Dumnezeu este Cineva cu care cel au gândit c\, dac\ El vorbe[te cu p\-
cet\]ile `n care se f\cuser\ cele mai mai potrivit este s\ ai rela]ii bune. ~n c\to[ii, este un p\c\tos, iar pentru a- ne: „~ntr-o minte strâmb\ [i un lucru
multe minuni ale Sale, c\ci nu s-au vremea Mântuitorului mul]i f\ceau ce[tia exist\ pedeapsa cu moartea. drept se strâmb\!“. (pr. Dumitru
poc\it.“ (Matei 11, 16-20) compara]ie `ntre activitatea Sfân- Un mare duhovnic contemporan spu- P|DURARU, Radio Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI
Dumnezeu este discret, iar credinciosul `nva]\ s\ fie [i el discret
„C\ci nu este deosebire `ntre iudeu rilor descrie exemplul proorocului Ilie,
[i elin, pentru c\ Acela[i este Domnul din Vechiul Testament. ~n fa]a popo-
tuturor, Care `mbog\]e[te pe to]i cei rului `nchin\tor la idoli, acesta se
ce-L cheam\ pe El. C\ci: «Oricine va vedea complet singur; cade `n dezn\-
chema numele Domnului se va mân- dejde. ~n aceste momente, Dumnezeu
tui». Dar cum vor chema numele intervine, spunându-i c\ mai sunt
Aceluia `n Care `nc\ n-au crezut? {i [apte mii de b\rba]i, care nu s-au
cum vor crede `n Acela de Care n-au `nchinat idolilor. Dumnezeu nu ajunge
auzit? {i cum vor auzi, f\r\ propo- la sfâr[it, El nu este `nvins, `n ciuda
v\duitor? {i cum vor propov\dui, de necredin]ei unui popor `ntreg. De
nu vor fi trimi[i? Precum este scris: multe ori, `n istoria Bisericii au r\mas
«Cât de frumoase sunt picioarele doar câ]iva oameni dreptcredincio[i, [i
celor ce vestesc pacea, ale celor ce prin ace[tia Dumnezeu a biruit. Chiar
vestesc cele bune!» Dar nu to]i s-au dac\ timpul parc\ ignor\ prezen]a
supus Evangheliei, c\ci Isaia zice: Creatorului, chiar dac\ Sfânta
«Doamne, cine a crezut celor auzite Evanghelie nu mai are loc `n casa
de la noi?» Prin urmare, credin]a este omului, chiar dac\ cuvântul lui Hris-
din auzire, iar auzirea prin cuvântul tos nu `[i g\se[te loc `ntre multe vorbe,
lui Hristos. Dar `ntreb: Oare n-au totu[i Dumnezeu „nu `[i uit\ poporul
auzit? Dimpotriv\:«~n tot p\mântul a S\u“, [i are oameni care nu au `ncetat
ie[it vestirea lor [i la marginile lumii inte l-a cunoscut. Nu [ti]i, oare, ce xist\ credin]\. Credin]a apare din cu- s\ ~l asculte. Acum au ie[it la lumin\
cuvintele lor». Dar zic: Nu cumva zice Scriptura despre Ilie? Cum se vânt, Duhul Sfânt ne cheam\ prin cu- m\rturii din vremea regimului comu-
Israel n-a `n]eles? Moise spune cel roag\ el `mpotriva lui Israel, zi- vintele Evangheliei. Nu revela]iile nist, care descriu cum oameni, adânc
dintâi: «Voi `nt\râta râvna voastr\ când: «Doamne, pe proorocii T\i i-au personale sau descoperirile extraor- `nr\d\cina]i, prin func]iile de]inute, `n
prin cel ce nu este poporul (Meu) [i omorât, jertfelnicele Tale le-au sur- dinare descriu credin]a, ci ascultarea „sistem“, aveau un loc pentru Dum-
voi a]â]a mânia voastr\ cu un popor pat [i eu am r\mas singur [i ei caut\ cuvântului Domnului Hristos. Prin nezeu `n casa [i, mai ales, `n inima lor.
nepriceput». Isaia `ndr\zne[te [i zice: s\-mi ia sufletul!». Dar ce-i spune auzirea cuvântului, omul ia decizia Ajutau Biserica atunci când parc\ ni-
«Am fost aflat de cei ce nu M\ c\utau dumnezeiescul r\spuns? «Mi-am pus legat\ de credin]\ sau necredin]\, to- meni nu mai spera nimic, ajutau ie-
[i M-am f\cut ar\tat celor ce nu deoparte [apte mii de b\rba]i, care nu tul depinde dac\ auzirea se trans- rarhi [i preo]i atunci când parc\ nu
`ntrebau de Mine». Dar c\tre Israel [i-au plecat genunchiul `naintea lui form\, sau nu, `n ascultare. Apostolul mai era nicio n\dejde. Dumnezeu este
zice: «Toat\ ziua `ntins-am mâinile Baal».“ (Romani 10, 12-21 [i 11, 1-4) pune `n eviden]\ neascultarea poporu- discret, iar credinciosul `nva]\ s\ fie [i
Mele c\tre un popor neascult\tor [i lui Israel, `n ciuda dragostei constante el discret. Dup\ ani, `]i dai seama de
ar\tate de Dumnezeu. Totu[i, Domnul
`mpotriv\ gr\itor». ~ntreb deci: Oare *** faptul c\ „ateul comunist“, care te-a
lep\dat-a Dumnezeu pe poporul S\u? nu a `ncetat niciodat\ s\ cheme popo- ajutat, era [i el un credincios, `]i dai
Nicidecum! C\ci [i eu sunt israelit, Credin]a vine din auzire, iar rul, iar Sfântul Pavel ne spune c\, a- seama c\, `ntr-o lume atee, Dumnezeu
din urma[ii lui Avraam, din semin]ia auzirea prin cuvântul lui Hristos, ne tunci când Dumnezeu continu\ s\ mai avea peste „[apte mii de b\rba]i“,
lui Veniamin. Nu a lep\dat Dumne- spune pericopa apostolic\ de ast\zi. cheme, omul nu are dreptul s\ judece care nu L-au p\r\sit. (Ciprian
zeu pe poporul S\u, pe care mai `na- Unde nu exist\ ascultare, acolo nu e- [i s\ dispre]uiasc\. Apostolul neamu- OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
14 ani de la moartea
lui Constantin Arseni
Constantin N. Arseni (n. 3 februarie
1912, Dolhasca, jude]ul Suceava - d. 8 iulie
1994, Bucure[ti) a fost un medic neu-
rochirurg român, profesor universitar [i di-
rector al clinicii de Neurochirurgie a Fa-
cult\]ii de medicin\ din Bucure[ti, discipol
[i continuator al lui Dimitrie Bagdasar,
`ntemeietorul neurochirurgiei române[ti. A
fost membru titular al Academiei Române
(1991) [i autor a peste 250 de articole [tiin-
]ifice publicate `n ]ar\ [i peste hotare. (pr.
Paul LEHACI)
lea, ei au p\timit `n anul 290, tele lor sau le s\rutau cu evla- mare, din Europa spre
ca urmare a persecu]iei de- vie, se vindecau. India, `nconjurând Africa;
clan[ate de `mp\ratul Diocle- Tot ast\zi, Biserica face se deschide astfel linia de
Sfântul Mare lui, pentru c\ a refuzat s\ se ]ian (284-305). Sfântul Epic- pomenirea Sfintei Teodosia, naviga]ie din Europa spre
`nchine idolilor, Procopie a tet era originar din p\r]ile Asia;
Mucenic Procopie fost ucis. mama Sfântului Procopie; a
R\s\ritului; a fost un preot Sfin]ilor doi tribuni Antioh [i a 1581: Lucaci „riitorul“,
Sfântul Procopie a tr\it `n `nzestrat cu darul facerii de Nicostrat; a Sfântului Muce- profesor la {coala M\n\stirii
timpul `mp\ratului Diocle- † Sfin]ii Mucenici minuni. Astion era nepotul se- nic Avda; a Sfântului Teofil [i Putna, a terminat de copiat
]ian (284-305) [i era originar Epictet [i Astion natorului roman Iulian. Aces- a Sfântului Mucenic Anasta- textul bilingv (slavon [i
din Ierusalim. Dup\ moartea ta fusese p\gân, dar preotul sie din Ioanina. românesc) al unei Pravile.
tat\lui s\u, a ajuns duce al Epictet [i Astion sunt, Epictet l-a convertit la cre[tin- Mâine, Biserica face po- Acesta este cel mai vechi text
Alexandriei [i a primit po- poate, cei mai vechi martiri de ism. {i tân\rul Astion s-a menirea Sfin]ilor Ierarhi [i juridic românesc datat;
runc\ s\ prigoneasc\ pe cre[- pe teritoriul României, despre `nvrednicit de darul facerii de Mucenici Pangratie [i Chiril. a 1647: prima atestare do-
tini. Dar a v\zut o cruce pe care avem informa]ii am\- minuni. Pentru credin]a lor, cumentar\, `n documentele bi-
cer [i a auzit un glas care-i nun]ite. Ei au p\timit `n ce- cei doi au fost uci[i. Actul serice[ti, a comunei Racovi]a;
zicea: „Eu sunt Iisus Cel r\s- tatea Halmyris, aproape de martiric spune c\ trupurile ~n ziua de 8 iulie, a 1868: A ap\rut, la Ia[i,
tignit, Fiul lui Dumnezeu”. bra]ul Sfântul Gheorghe al celor doi erau albe ca z\pada istoria consemneaz\: manualul lui Ion Creang\:
Procopie s-a convertit la cre[- Dun\rii. Potrivit actului lor [i c\ cei care sufereau de vreo „Metod\ nou\ de scriere [i
tinism [i s-a `ntors `n Ierusa- martiric, p\strat ast\zi doar boal\, durere sau grij\, [i se a 1497: Vasco da Gama citire pentru anul clasei I-a
lim. Din porunca `mp\ratu- `ntr-o copie din secolul al XV- atingeau cu credin]\ de moa[- `ncepe prima c\l\torie pe primare“. a
 Mar]i, 8 iulie 2008 3
„~ncep=nd cu secolul al IV-lea, au fost instituite s\rb\tori `n cinstea m\rturisitorilor
Agenda care suferiser\ `n timpul persecu]iilor sau au fost persecuta]i pentru ap\rarea credin]ei
adev\rate, dar au supravie]uit chinurilor, murind mai t=rziu. S\rb\torile sfin]ilor
m\rturisitori au fost urmate de cele ale sfin]ilor pustnici, c\lug\ri [i cuvio[i, la care s-au
cre[tinului ad\ugat, mai t=rziu, cele ale sfin]ilor ierarhi, ale marilor teologi, f\c\tori de minuni.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Desfr=narea, p\catul s\v=r[it [i `n trup (MXII)
Cum trebuie comb\tut p\catul 20, 14). {i iar\[i zice: „Cu femeia a- aceasta se va st=rpi din poporul s\u“
cel ur=t al desfr=n\rii `n r=n- proapelui t\u s\ nu te culci, ca s\-]i (Levitic 18, 22-30).
dul credincio[ilor no[tri? ver[i s\m=n]a [i s\ te spurci cu ea“ S\ le aduc\ aminte preotul celor vi-
Preo]ii, p\storii de suflete [i Bise- (Levitic 18, 20). nova]i [i cuvintele Sf=ntului Apostol
rica, `n general, trebuie s\ fac\ un per- Iar despre p\catul cel preaur=t al Pavel, care zice: „Pe desfr=na]i [i pe
manent efort de a `ngr\di, mic[ora [i sodomi]ilor, spune Dumnezeu: „Cu preadesfr=na]i (adulteri) `i va judeca
st=rpi acest preaur=t p\cat al desfr=u- nici un dobitoc s\ nu te culci, ca s\-]i Dumnezeu“ (Col. 3, 5-6). {i iar\[i: „Nu
lui, de orice fel ar fi el, care st\p=ne[te ver[i s\m=n]a [i s\ te culci cu el; nici v\ `n[ela]i, nici curvarii, nici slujitorii
at=t de mult lumea de ast\zi, care ma- femeia s\ nu stea la dobitoc, ca s\ se la idoli, nici preacurvarii, nici mala-
cin\ s\n\tatea trupului, dezbin\ fami- `ntineze cu el; aceasta-i ur=ciune. S\ hienii, nici sodomi]ii, nici furii, nici la-
lia, `mboln\ve[te copiii, sminte[te pe nu te culci cu b\rbat ca cu o femeie, c\ comii, nici be]ivii, nici batjocoritorii,
cei din jur, m=nie mult pe Dumnezeu, aceasta spurc\ciune este… S\ nu v\ nici r\pitorii nu vor mo[teni `mp\r\-
desparte pe cre[tini de Preacuratele `ntina]i cu nimic din acestea, c\ci cu ]ia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 9-10). Fu-
Taine [i arunc\ cele mai multe suflete toate acestea s-au `ntinat p\g=nii, pe gi]i de curvie, c\ tot p\catul pe care `l
ale credincio[ilor `n focul gheenei. care Eu `i izgonesc dinaintea fe]ei face omul afar\ de trup este, iar cel ce
~n predicile lor [i `n scaunul de voastre. C\ s-au `ntinat [i am privit la curve[te `n trupul s\u p\c\tuie[te. Au
spovedanie, preo]ii s\ spun\ adesea nelegiuirile lor [i a lep\dat p\m=ntul nu [ti]i c\ trupul vostru este l\ca[ al
celor vinova]i c=t de cumplit a pedep- pe cei tr\iau pe el. Iar voi s\ p\zi]i po- Duhului Sf=nt care locuie[te `n voi? (I Astfel, Sf=ntul Grigorie de Nyssa
sit Dumnezeu pe desfr=na]i [i prea- runcile mele [i toate legile Mele [i s\ Cor. 6, 18-19) opre[te pe cel desfr=nat 9 ani de la
desfr=na]i (adulteri), pe sodomiteni, nu face]i toate tic\lo[iile acestea. Ca Pe l=ng\ acestea, s\ le aminteasc\ Sf=nta ~mp\rt\[anie (Canonul 4), iar
pe gomoreni [i pe cei ce urmeaz\ p\ca- nu cumva s\ v\ lepede [i pe voi p\- preotul [i `nv\]\turile Sfin]ilor P\rin]i, Sf=ntul Vasile cel Mare 7 ani (Canonul Nicodim
tul lui Onan. S\ le aminteasc\ credin-
cio[ilor c\ ~nsu[i Dumnezeu a oprit
m=ntul, c=nd `l ve]i `ntina, cum a a-
runcat el de la sine pe popoarele care
precum [i asprimea Sfintelor Canoa-
ne, care pedepsesc a[a de aspru pe vi-
59). Pe preacurvar (adulter) `l opre[te
Sf=ntul Grigorie de Nyssa 18 ani de la
Munteanu (1939-
preacurvia `n cele zece porunci, zi- au fost `nainte de voi. C\ tot cel ce face nova]i [i-i opresc vreme `ndelungat\ cele sfinte, iar Sf. Vasile, 15 ani. (Nee 1948), patriarhul
c=nd: „S\ nu preacuverve[ti“ (Deut. tic\lo[iile acestea, sufletul care va face de la Sf=nta ~mp\rt\[anie. vorbee[tee p\rinteelee Cleeopa, vol. 5)
Bisericii Ortodoxe
Române (II)
PREZENTARE DE CARTE VOCABULAR RELIGIOS
Remarcându-se ca elev sili-
tor, tân\rul Nicolae Mun-
C\i de ie[ire din impasuri duhovnice[ti teanu a reu[it s\ câ[tige
~n via]a `mpresurat\ de [tiu c\ ace[tia le-ar avea; ju- pre]uirea profesorilor, fasci-
ispite [i `ncerc\ri, c=nd sun- dec sl\biciunile altora, f\r\ a nându-l [i pe mitropolitul
tem chinui]i de obiceiuri [i a- le vedea pe ale mele [i uit=nd Moldovei Iosif Naniescu,
mintiri rele, avem nevoie de c\ cel pe care `l judec poate c\ care l-a luat ucenic, trimi-
o c\l\uz\ care s\ ne `ndru- s-a poc\it, s-a `ndreptat `ntre ]ându-l, `n 1890, la Kiev, s\
me printre pr\p\stiile [i ce- timp [i a fost iertat de M=n- urmeze cursurile Academiei
]urile propriilor noastre su- tuitorul. Doar Dumnezeu are Teologice. Aceast\ [coal\
flete. Un astfel de `ndrum\- dreptul s\-l judece pe p\c\- era un adev\rat altar al
tor este cartea „Spovedania tos, dar eu, f\r\ de minte, ~i tradi]iei biserice[ti, `nteme-
unui p\c\tos“ a episcopului iau acest drept Domnului. O, iat\ pe `nv\]\tura patristi-
Porfirie Uspenski, unul din- Doamne, milostiv fii mie, p\- c\ bizantin\ [i `mbog\]it\
tre cei mai ale[i ierarhi ai c\tosului, [i iart\-mi vorba de spiritualitatea ruseasc\.
Bisericii Ruse din al XIX-lea cea rea care `mi `ngreuneaz\ Ea oferea limpezime [i ri-
veac. Ap\rut\ la Editura con[tiin]a [i binecuv=nteaz\- goare de dogm\, via]\ c\lu-
„Cartea Ortodox\“ `n anul m\ ca s\ iubesc pe to]i oame- g\reasc\ de munc\ [i stu-
2006, `n traducerea diac. Eu- nii cu neajunsurile lor. Cre[- diu, liturghii impresionante
geniu Rogoti, aceasta desf\- tinul adev\rat este modest [i ca fast [i tr\ire. De aseme-
[oar\, de-a lungul celor 87 de smerit. Acesta nu are nevoie
de laude [i, chiar dac\ este nea, la Kiev era [i un spirit
pagini, `nv\]\turi prin care
l\udat, nu spune tuturor de- de comunicare, de dialog
ne ajut\, pe de o parte, s\ ne
d\m seama de propriile ne- spre aceasta, iar pentru `njo- `ntre Biseric\ [i [tiin]\.
putin]e [i neajunsuri, iar pe sirile de care are parte nu se Toate ideile noi, mai cu sea-
de alt\ parte, ne arat\ c\ile sup\r\; se bucur\ `n lini[te; m\ studiile [i interpret\rile
al]ii `n locul meu, m\ sup\r [i
sigure de ie[ire din impasuri- vorbe[te f\r\ a jigni pe cine- ]ip nervos. Veselia mea este a abstinen]\ (gr. nisteeia): hei, valentinieni, marcioni[ti). de ordin teologic erau tre-
le noastre duhovnice[ti. va prin vreo vorb\ veninoa- zgomotoas\, convorbirile b=r- practic\ de peniten]\ care con- Criteriul acestei analize a fost cute prin [coala ruseasc\ [i
„Cre[tinul adev\rat nu s\; se poart\ frumos `ntot- fitoare, iar comportamentul st\ din renun]area voluntar\ regula de credin]\ apostolic\ prin Sfântul Sinod la Bise-
judec\ pe aproapele s\u, du- deauna [i cu to]i cei pe care `i fa]\ de ceilal]i este, de cele la diferite alimente sau acti- sau Ortodoxia, de la care nu ricii Ruse. Nimic nu r\mâ-
p\ porunca Domnului: «Nu `nt=lne[te; m=nia celorlal]i o mai multe ori, unul r\ut\- vit\]i lume[ti, din motive reli- exista dispens\. nea din literatura teologic\
judeca]i, ca s\ nu fi]i jude- stinge prin t\cere sau prin cios. M=nia celuilalt o aprind gioase. Postul reprezint\ o a Acta Martyrum: docu- [i istoric\ a Apusului care
ca]i» (Matei 7, 1), iar c=nd tandre]e. [i mai tare cu a mea [i, de form\ a abstinen]ei. mente pentru perioada per- s\ nu fie folosit de teologia
este nevoit s\ vorbeasc\ de- Dar eu, c=nd sunt l\udat, multe ori, chiar m\ bat din a acrivie: aplicarea strict\ a secu]iilor, ce cuprinde vie]ile ruseasc\. Al\turi de tradu-
spre acesta, atunci el judec\ tr=mbi]ez despre aceasta tu- aceast\ cauz\. O, Doamne, canoanelor `n cazuri `n care marilor martiri cre[tini din ceri [i prelucr\ri, st\teau
p\catul sau patima, nu [i pe turor, ad\ug=nd [i ceea ce nu iart\-mi aceast\ m=nie [i d\- doctrina [i tradi]ia Bisericii secolele II-IV, care au p\timit minunatele opere originale
p\c\tos. a fost l\udat la mine, dar mie ruie[te slugii Tale modestie, trebuie s\ fie respectate cu ri- pentru Hristos. de teologie [i istorie ale
Dar eu le pun altora `n mi se pare c\ ar fi trebuit. ~n- smerenie [i t\cere binecu- goare. ~n cursul istoriei, acrivi- a aer (sl. vozdukh): Cel
v=ntat\.“ a a a alternat cu iconomia. Acri- mai mare dintre cele trei val- scriitorilor ru[i. La l august
c=rc\ patimi, chiar dac\ nu s\, atunci c=nd sunt prefera]i
via [i iconomia sunt dou\ mo- uri folosite pentru acoperirea 1894, cu un an `nainte de
dalit\]i de care Biserica dispu- potirului [i a discului `n tim- terminarea studiilor, pe
ne `n exercitarea autorit\]ii pul Euharistiei. Reprezint\ când tân\rul Nicolae avea
MICUL CATEHISM sale canonice. Canoanele si- v\lul `n care a fost `nvelit tru- 29 de ani, a intrat `n mo-
noadelor ecumenice men]io- pul lui Hristos. ~n timpul citi- nahism la M\n\stirea
neaz\ dou\ categorii de eretici rii Crezului, preotul clatin\
Cre[tinii i-au cinstit pe sfin]i, [i schismatici, fa]\ de care
Biserica procedeaz\ diferit
Aerul, simboliz=nd cutremu-
rul ce a avut loc la r\stignire
Neam], cinci zile mai târziu
fiind hirotonit diacon. Ulti-
mul an de studii a fost nu
instituind s\rb\tori `n cinstea lor c=nd este vorba de primirea lor
la Ortodoxie: unii sunt accep-
[i Pogor=rea Sf=ntului Duh.
a agapa. (gr. agapi) Cina
numai un unul de aprofun-
dare a studiilor, ci [i unul
Una dintre cele mai impor- despre Sf. Ioan Botez\torul se ta]i ca boteza]i valid, prin re- Dragostei, ce avea loc `n Bise-
pudierea `n scris a ereziei lor [i rica timpurie [i despre care `n care ierodiaconul Nico-
tante forme de manifestare a [tie c\, potrivit proorociei f\cu- dim a vizitat Rusia, cu fru-
cinstirii sfin]ilor a fost stabili- t\ de Arhanghelul Gavriil, „va prin s\v=r[irea Tainei Mirun- vorbe[te Sf. Apostol Pavel `n (I
rea de s\rb\tori, adic\ zile a- fi mare `naintea Domnului“. gerii (arieni, macedoneni, sa- Cor. 11: 20 34). Agapa este [i moasele ora[e [i renumitele
nume consacrate pomenirii [i El s-a umplut de Duh Sf=nt belieni, novatieni, tetradi]i, numele Vecerniei ce se ]ine `n m\n\stiri. La 14 aprilie
cinstirii lor `n timpul anului `nc\ din p=ntecele mamei sale, apolinarieni, eutihieni, diosco- dup\-amiaza zilei de Pa[ti. 1895, [i-a `ncheiat studiile
bisericesc. Primele s\rb\tori Elisabeta, iar dup\ m\rturia ri]i, severieni); al]ii sunt pri- Credincio[ii `[i exprim\ dra- cu sus]inerea lucr\rii „Pro-
trecute `n calendarele cre[tine M=ntuitorului Hristos, „nu s-a mi]i ca neboteza]i, urm=nd s\ gostea fr\]easc\, d=ndu-[i paganda papist\ la români
au fost anivers\rile anuale ale ridicat `ntre cei n\scu]i din fe- fie apoi catehiza]i, (eunomieni, s\rutul p\cii, `n amintirea lui `n cele trei }\ri Române, de
mor]ii martirilor [i ale diferi]i- mei mai mare dec=t Ioan montani[ti, sabelieni, mani- Hristos, Cel ce a `nviat. a la `nceputul sec. al XIII-lea
lor episcopi locali. ~n ziua tre- Botez\torul“. pân\ la jum\tatea secolului
cerii la cele ve[nice a martiri- ~ncep=nd cu secolul al IV-lea, a ISTORII CU T+LC a al XIX-lea”. Chiar dac\ a
lor, cre[tinii din primele secole au fost instituite s\rb\tori `n fost invitat s\ r\mân\ `n
se adunau la mormintele lor cinstea m\rturisitorilor, care
`n fiecare an, pe care, de obicei,
se construiau bisericu]e, [i
regul\ fac Maica Domnului [i
Sf. Ioan Botez\torul. ~n cazul
suferiser\ `n timpul persecu-
]iilor sau au fost persecuta]i
Cât de pre]ios este timpul Rusia, pentru a fi preg\tit
s\ ocupe o catedr\ univer-
`n\l]au rug\ciuni, s\v=r[eau lor au fost instituite s\rb\tori pentru ap\rarea credin]ei a- Un frate a venit s\ ia câteva co[uri de la avva Ioan. sitar\, dragostea lui pentru
privegheri, citeau actele mar- `n care sunt cinstite z\mis- dev\rate, dar au supravie]uit B\trânul iese [i-i zice: „Ce vrei, frate?“. El r\spunde: neamul din care se ridicase
tirice sau istoria p\timirii lirea (23 septembrie, 9 decem- chinurilor, murind mai t=r- „Co[uri, avva“. B\trânul a intrat s\ i le aduc\, dar a uitat. [i venera]ia fa]\ de mitro-
martirilor s\rb\tori]i [i oficiau brie), na[terea (8 septembrie, ziu. S\rb\torile sfin]ilor m\r- S-a a[ezat [i a `nceput s\ `mpleteasc\. Cel\lalt a b\tut din politul Iosif Naniescu al
Sf. Liturghie. 24 iunie), precum [i alte eveni- turisitori au fost urmate de nou la u[\, iar când b\trânul a ie[it, l-a `ntrebat: „Nu-mi Moldovei, binef\c\torul
Data trecerii martirilor la mente din via]a lor: Buna Ve- cele ale sfin]ilor pustnici, c\- aduci co[urile, avva?“. El a intrat [i iar s-a apucat s\
`mpleteasc\. Fratele a b\tut din nou. ~nc\ o dat\ [i b\- s\u, l-au `ndemnat s\ nu
cele cere[ti era considerat\ stire, Aflarea Capului Sf. Ioan lug\ri [i cuvio[i, la care s-au accepte aceast\ propunere
drept ziua lor de na[tere spre Botez\torul. Acest\ situa]ie se ad\ugat mai t=rziu cele ale trânul a ie[it [i l-a `ntrebat: „Ce vrei, frate?“. Acela a r\s-
puns: „Co[urile, avva“. Atunci avva l-a luat de mân\, atât de m\gulitoare [i a p\-
via]a ve[nic\, „unde nu este explic\ prin faptul c\ Maica sfin]ilor ierarhi, ale marilor
Domnului este cea dint=i [i cea l-a dus `n\untru [i i-a zis: „Dac\ vrei co[uri, ia-]i [i du-te, r\sit Kievul, pentru a reve-
nici durere, nici `ntristare, nici teologi, f\c\tori de minuni.
suspin“. Excep]ie de la aceast\ mai mare dintre to] sfin]ii, iar (pr. Constantin GRIGORE) c\ci eu n-am vreme“. (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) ni la Ia[i. (pr. Cezar }|-
BÂRN|)
4 Mar]i, 8 iulie 2008

„Cultura nu trebuie idealizat\; ea se cere a fi mediat\ ca atare, ca dat.

Eveniment Nou\ ne revine sarcina s-o descriem, s-o identific\m, s-o lu\m a[a cum
este, pe noi, a[a cum o facem, pe ea, a[a cum ne face. A o accepta a[a
cum este constituit\, la urma urmelor, e o chestiune de onestitate.“

EDUCA}IE {I VIA}| comprimat\, selectat\, ierarhiza- livalen]a insinu\rilor [i a desf\[u-

Cum este posibil\ „predarea“ culturii?
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
{coala este un mediu al comu-
nic\rii [i al comuniunii. Aspectul
rela]ional este esen]ial `n actul
didactic. Promovarea valorilor ]i-
ne [i de competen]a comunica]io-
nal\ a profesorului, de experien-
]a sa cultural\, de modul lui de-a
fi. Cadrul didactic performeaz\
acte de limbaj, acte de gândire,
acte de tr\ire.
„Cultura mir\rii“ este un re-
gistru ce nu trebuie neglijat `n
[coal\. Nerostirea, pauza `ntre
cuvinte sau fraze (`n anumite li-
mite poate t\cerea, „neexplica-
rea“ sau „ner\spunsul“ la unele
`ntreb\ri) se pot converti `n fac-
tori provocatori pentru sporirea
intereselor elevilor. Explica]ia
„pân\ la cap\t“ ori exprimarea
redundant\ - chiar dac\ sunt in-
dicate - pot da expozeului didactic
o not\ de monotonie [i de plicti-
seal\. Sunt momente când expli-
ca]iile „`ncheiate“, definitive, pot
r\pi din farmecul [i din frumuse-
]ea lec]iei, v\duvind elevii de mi-
rajul interoga]iei perpetue. A spu-
ne chiar totul `nseamn\ a perima.
~n comunicare, odat\ cu mirarea,
se na[te nevoia unei recuper\ri [i
a unei comuniuni a spiritului.
Cultul exclusivist al lucrului dez-
v\luit `n `ntregime sterilizeaz\
nu numai curiozitatea, dar tre-
ze[te [i nelini[ti metafizice.
O predare eficient\ este aceea
care men]ine o doz\ optim\ de
deschidere, de „nedes\vâr[ire“, de
incertitudine. S\ fim circumspec]i
la cei care dau „lec]ii“ [i substitute
formarea st\rilor de spirit cu
transmiterea de cuno[tin]e `ncre-
menite. Ca profesor, este bine s\
alimentezi aspira]ia c\tre c\utare
[i, uneori, s\ provoci mirarea.
Chiar dac\ aceasta este resim]it\
de subiect ca o tr\ire dureroas\,
datorit\ unei insecurit\]i de mo-
ment, ea are atributul de a sf\râ-
ma idoli [i preconcep]ii, angajând
elevii `ntr-o stare permanent\ de
trezie spiritual\. Profesorul `nsu[i
are obliga]ia ([i dreptul) de a se
mira al\turi de elevii s\i. El tre-
buie s\ se comporte la orele sale
ca un model al (auto) educa]iei `n
fa]a lor. ~ntr-un anumit sens, das-
c\lul devine un „coleg de `nv\]a-
re“, al\turi de discipolii pe care ([i
cu care) `i educ\. Trebuie demiti-
zate prejudec\]i mai vechi, pri-
vind omnipoten]a [i omniscien]a
cadrelor didactice. Profesorii `n[i[i
trebuie s\ „coboare“ de pe socluri-
le pe care s-au a[ezat, cu sau f\r\
voia lor, cu precau]ie [i sincerita-
te, c\utând - `mpreun\ cu `nv\]\-
ceii - solu]ii, rezolv\ri, adev\ruri,
ca pentru prima dat\ sau chiar
pentru prima dat\. Este bine s\
avem ini]iative de a ne etala ade-
v\rata fa]\ (c\ci sinceritatea [i i-
nocen]a pot cuceri) [i curajul de a
ne zgâria singuri `n poleiala nim-
bului care (ni) s-a urcat la cap. Se
[tie - de pild\ - c\ Fericitul Augus-
tin, `n calitate de pedagog, reco-
manda `nv\]\torilor s\ fac\ din
fiecare curs o crea]ie, o re`ncepere
a cunoa[terii, al\turi de elevi, c\ci
„cu cât suntem mai uni]i suflete[-
te cu elevii no[tri, cu atât [i nou\
ni se prefac lucruri vechi `n lu-
cruri noi“.
O problem\ ce merit\ a fi atin-
s\ este cea a referentului cultural
pe care [coala `ncearc\ s\-l trans-
mit\ prin ceea ce se poate numi
„cultur\ [colar\“. Cultura unei so-
ciet\]i se reg\se[te `ntr-o form\
t\ `n con]inuturile transmise prin
practicile didactice. Selec]ia care
se opereaz\ nu este deloc inocen-
t\. ~n acest proces au loc excluzi-
uni, ocult\ri, persifl\ri mai mult
sau mai pu]in justificate, prin in-
vocarea - de pild\ - a „crizei“ cul-
turii, a „decaden]ei“ acesteia. Desi-
gur, `n orice societate fiin]eaz\ [i
nonvalori, iar la un moment dat,
se impune o anumit\ paradigm\
cultural\ constrâng\toare, para-
lizant\. Nu trebuie `ns\ exclu[i
curen]ii culturali secunzi sau „ere-
ziile“ valorice care sunt discordan-
te cu paradigma generalizat\. S\
nu uit\m c\ o cultur\ se define[te
[i prin excep]iile de la regul\, prin
accidentele sau devierile de la nor-
m\. Profesorul trebuie s\ intuias-
c\ direc]iile noi de evolu]ie a cultu-
rii [i s\ sensibilizeze elevii la des-
f\[ur\ri [i concretiz\ri atipice,
nonstandard.
Cultura nu trebuie idealizat\;
ea se cere a fi mediat\ ca atare, ca
dat. Nou\ ne revine sarcina s-o de-
scriem, s-o identific\m, s-o lu\m
a[a cum este, pe noi a[a, cum o
facem, pe ea, a[a cum ne face. A o
accepta a[a cum este constituit\,
la urma urmelor, e o chestiune de
onestitate. Cultura fiin]eaz\ pe
m\sura noastr\; ea ne apar]ine [i
ne caracterizeaz\. ~nainte de a o
judeca, trebuie s-o accept\m, s-o
respect\m, s\ ne-o asum\m `n po-
r\rilor ei, mai mult sau mai pu]in
dorite, prognozate, a[teptate.
Cultura exist\. S\ `nv\]\m s-o
cunoa[tem [i s\ ne re-cunoa[tem
`n ea. Valoarea culturii ]ine de va-
loarea receptorilor ei. A o pune la
zid, chiar secven]ial, `nseamn\ a
ne ascunde de noi `n[ine. Când es-
te vorba de a o converti `n ac]iune
sau comportament, acum - de-abia
- va avea loc trierea. Nu orice ges-
ticula]ie cultural\ merit\ a fi tra-
dus\ `n act de civiliza]ie. Aportul
[colii este de a[teptat `n aceast\
tranzi]ie, concretizare, `mplinire.
~n fine, nu trebuie uitat\ nici
pedagogia „relativiz\rii“, atunci
când se are `n vedere educa]ia
pentru valori. ~ntârzierea `n ca-
noanele `ncet\]enite nu este `n-
totdeauna benefic\ - nici pentru
individ, nici pentru societate; [i,
`n nici un caz, nu este un semn al
prezen]ei culturii, al „lucr\rii“ ei.
{coala trebuie s\ fie un loc al des-
chiderii [i al permeabilit\]ii la
valorile alternative, modificabile,
glisante. Este nevoie de o educa-
]ie pentru/prin revocare [i rein-
stituire permanent\.
O persoan\ cu adev\rat cultu-
ral\ va fi capabil\ s\ adulmece
([i) cultura care nu este `nc\. Va
fi capabil\, `ntr-un fel, s\ o cree-
ze prin anticipare!
* PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN CUCO[, PRODECAN AL
FACULT|}II DE PSIHOLOGIE [I [TIIN}E ALE EDUCA}IEI,
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ DIN IA[I

IDEEA CRE{TIN|

Isaac Newton: „Nu câ[tigi nimic, dac\ pari mai inteligent decât societatea“
de Monica
PATRICHE
Multe manuscrise [i ope-
re neterminate ale lui New-
ton au ars `ntr-un incendiu
produs `n biroul s\u de lu-
cru. Alte manuscrise r\ma-
se sunt acoperite de funin-
gine [i poart\ urme de in-
cendiu. Incidentul acesta
trist a l\sat urme adânci `n
Ce sens poate avea boala
aceasta? Poate c\ ideile [i
ra]ionamentele au fost str\-
ine de la `nceput, au fost re-
velate, iar `ntâmplarea a-
ceasta nu face decât s\ sub-
linieze acest lucru. Aceasta
poate fi, bine`n]eles, doar o
supozi]ie. ~n orice caz, ideile
lui Newton au devenit uni-
versale. Devenite str\ine de
mintea celui care le-a creat,
au devenit un bun spiritual
sau cu undele care se for-
meaz\ pe o suprafa]\ de
ap\. Nu este doar fecund\
aceast\ compara]ie, dar es-
te [i plin\ de frumuse]e [i
de poezie. Este o metod\
care poate aduce rezultate
semnificative `n [tiin]\.
O alt\ problem\ ar fi cum
gândirea teologic\ `nrâure[-
te gândirea [tiin]ific\?
~ntrebarea aceasta este
o provocare care ar merita
mai comunicativi `n ceea ce
prive[te lucrurile noi pentru
dumneavoastr\... Dac\ ve]i
suferi o ofens\ `ntr-o ]ar\
str\in\, este mai bine s\ o
trece]i sub t\cere sau s\
r\spunde]i printr-o glum\,
chiar cu o oarecare lips\ de
demnitate, decât s\ c\uta]i
s\ v\ r\zbuna]i... Dac\ `ns\
situa]ia va fi f\r\ ie[ire,
atunci cred c\ este mai bine
s\ v\ re]ine]i pasiunea [i
limbajul `ntre limitele unui
ton moderat, f\r\ a-l irita
pe adversar [i pe amicii lui
[i f\r\ a ajunge la noi in-
sulte. ~ntr-un cuvânt, dac\
ra]iunea va domina pasi-
unea, atunci ea [i pruden]a
vor deveni ap\r\torii dum-
neavoastr\ cei mai buni.“
Rezerva, echilibrul [i ne-
amestecul prudent au alc\-
tuit tr\s\tura specific\ a ca-
racterului lui Newton. L. I.
Vavilov, unul dintre biogra-
afii s\i, consider\ c\ greu-
tatea cu care Newton [i-a
publicat lucr\rile [tiin]ifice
corespunde observa]iei din
scrisoarea c\tre Aston: „Ve]i
câ[tiga pu]in sau chiar ni-
mic, dac\ ve]i p\rea mai in-
teligent sau mai pu]in igno-
rant decât societatea `n care
v\ afla]i.“
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND, FACULTATEA
DE MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE[TI

via]a savantului, astfel c\, universal. un r\spuns amplu. M\ voi

pentru el, anii 1690-1693
au reprezentat o perioad\
`ntunecat\, de boal\, pe ca-
re biografii [i apropia]ii s\i
o vor ascunde cu grij\.
S-au p\strat `ns\ scri-
sori `n care Newton vorbe[-
te despre o boal\ psihic\ de
care ar fi suferit, cauzat\
de incendiu, dar [i de munca
excesiv\. Boala unei per-
sonalit\]i nu merit\ luat\
`n discu]ie, decât poate, prin
ceea ce descoper\ ea din
personalitatea respectiv\.
~n manuscrisele lui Huy-
ghens s-au p\strat cuvinte
ce descriu aceast\ situa]ie,
din care redau o parte: „De
aceea, prietenii au luat m\-
suri, l-au `nchis `n cas\, l-
au silit s\ ia medicamente,
[i datorit\ acestor m\suri
el s-a `ndreptat `ntr-atâta,
`ncât `ncepe s\ `n]eleag\
cartea sa «Principiile».“
Este impresionant\ `n-
toarcerea la ceea ce a gân-
dit [i a scris, ca la ceva
str\in. S\ `ncepi s\ `n]elegi
idei [i ra]ionamente cu care
ai fost familiar, care au
crescut ca ni[te copii ai
min]ii tale [i care ]i-au de-
venit str\ini dintr-o dat\,
nu datorit\ lor, ci datorit\
]ie. ~ncerc s\-mi imaginez
cum s-au re`ntors ideile ca
`ntr-un ora[ pustiu, ars, pe
care s\ `l locuiasc\ apoi.
Ce anume poate s\ ridi-
ce un om de [tiin]\ deasu-
pra contemporanilor lui?
S\ studiem un exemplu.
Una dintre activit\]ile lui
Newton a fost perfec]iona-
rea telescopului cu oglinda
sferic\ reflectoare, [i alta -
cercetarea cauzelor abera-
]iei cromatice.
Abera]ia cromatic\ era
cunoscut\ [i `naintea lui
Newton. Newton `ns\ a
fost cel care a pus-o `n le-
g\tur\ cu imprecizia ima-
ginilor din lunet\, [i-a pus
problema cauzelor ei [i a
c\utat o solu]ie practic\ `n
telescopul reflector, proble-
me pe care nimeni nu [i le
mai pusese. Chiar formula-
rea unor astfel de probleme
dovede[te originalitatea lui
de cercet\tor, intui]ia, aso-
cierile de idei care fac `n
[tiin]\, ca [i `n art\, marea
oper\.
Capacitatea de a face a-
socieri `ntre lucruri diferite
poate fi, `ntr-adev\r, fecun-
d\. Lucrurile [i fenomenele
`[i `mprumut\, ca `n prie-
tenie, ceva din felul lor pro-
priu de a fi, se reveleaz\ u-
nul pe altul, `[i descoper\
afinit\]i.
Un alt exemplu de ana-
logie este compararea pur
calitativ\ (pe care a f\cut-o
Newton) a fenomenelor lu-
minoase cu cele acustice
rezuma la a aminti un ar-
gument religios, raportat
la fenomenele astronomice,
exprimat prin „condi]iile i-
ni]iale.“
Mi[carea a[trilor poate fi
descris\, dac\ sunt date di-
ferite condi]ii ini]iale: masa
astrului, viteza [i pozi]ia i-
ni]ial\, pozi]ia orbitei `n sfe-
ra cereasc\ etc. Nu sunt su-
ficiente principiile pentru
rezolvarea problemei. Sunt
necesare elemente prima-
re. „Acest sistem foarte ele-
gant al Soarelui, planetelor
[i cometelor nu a putut s\
se nasc\ decât `n mintea [i
`n puterea unei fiin]e prea-
`n]elepte [i atotputernice“,
spune Newton `n „Princi-
pii“.
Un document foarte in-
teresant este scrisoarea a-
dresat\ colegului s\u de la
Cambridge, Aston, c\ruia
`i d\ sfaturi `n leg\tur\ cu
o c\l\torie `n str\in\tate [i
din care `n]elegem câteva
dintre concep]iile de via]\
ale lui Newton.
„~n conversa]ie pune]i `n-
treb\ri [i exprima]i `ndoieli,
f\r\ a face afirma]ii catego-
rice [i f\r\ a stârni discu]ii;
treaba c\l\torilor este s\ `n-
ve]e ei `n[i[i [i nu s\ `nve]e
pe al]ii. Apoi, aceasta ar con-
vinge pe prietenii dumnea-
voastr\ c\ nutri]i fa]\ de ei
un mare respect [i `i va face

Actualitatea
religioas\
Hran\ pe p\mânt [i `n cer
Ieri, la Muzeul }\ranului Român, a avut loc
inaugurarea, printr-un dublu vernisaj, a unei
expozi]ii despre hran\. Hrana `ntr-o alt\ dimen-
siune, care nu se limiteaz\ la hr\nire, ci leag\
oamenii `ntre ei [i pe ace[tia de Dumnezeu.
Publicul vizitator a putut admira, pe lâng\
produse alimentare „de fiecare zi“ sau rituale
(colaci, covrigi, mere), [i obiecte ]\r\ne[ti, toate
expuse `ntr-o `mbinare armonioas\, care redau
fidel lumea satului românesc.
de Raluca BRODNER
~n deschiderea evenimen-
tului, au luat cuvântul mem-
brii echipei organizatoare,
Vintil\ Mih\ilescu, directorul
muzeului, Georgeta Ro[u,
muzeograf, Ioana Popescu, di-
rector de cercetare, care au ]i-
nut s\ sublinieze cu to]ii im-
portan]a [i valoarea lucr\ri-
lor expuse.
Prima expozi]ie, „Hrana
care leag\“, este deschis\
permanent publicului vizita-
tor. Aceasta pune `n scen\ o
viziune mai degrab\ „verti-
cal\“, materializat\ printr-o
Procesiune cu moa[tele Sfin]ilor Mucenici
Epictet [i Astion, la M\n\stirea Halmyris
La Tulcea a avut loc du-
minic\, 6 iulie, o procesiune
cu moa[tele Sfin]ilor Muce-
nici Epictet [i Astion, pr\z-
nui]i de Biserica Ortodox\
ast\zi, 8 iulie. Racla cu sfin-
tele moa[te a fost purtat\
`n procesiune de la Cate-
drala arhiepiscopal\ din
Constan]a la Tulcea, unde
`n cursul nop]ii a fost ofici-
at\ Sfânta Liturghie arhie-
reasc\ de c\tre ~nalt Prea-
sfin]itul Teodosie, Arhie-
piscopul Tomisului, [i Prea-
sfin]itul Visarion, Episco-
pul Tulcii, `nconjura]i de
un sobor de preo]i [i dia-
coni, informeaz\ TRINI-
TAS TV.
La eveniment, a fost
prezent un num\r impre-
sionant de credincio[i.
~nalt Preasfin]itul Teo-
dosie, Arhiepiscopul Tomi-
sului, a precizat c\ a sosit
vremea ca aceste sfinte
moa[te s\ se `ntoarc\ la lo-
cul unde au fost ocrotite
timp de aproape dou\ mi-
lenii, sub altarul bisericii
din Halmyris.
Duminic\, `n cursul di-
mine]ii, moa[tele Sfin]ilor
VALERIU
LEONOV
FOTO:
Mar]i, 8 iulie 2008
spiral\, pe care vizitatorul
urc\ [i poate admira elemen-
te de cultur\ popular\ româ-
neasc\, `mbinate cu produse
alimentare. Parcursul de vi-
zitare `ncepe cu p\catul - A-
dam [i Eva, m\rul lui Adam.
Chiar pe primul stâlp al ba-
lustradei se `ncol\ce[te un
[arpe din cârpe [i câl]i, care
se `ntinde spre un m\r-con-
ven]ie supradimensionat. La
mijlocul spiralei, este decu-
pat un dreptunghi transpa-
rent, prin care se vede facsi-
milul gravurii ]\r\ne[ti cu A-
dam [i Eva. Traseul continu\
cu hrana care ritmeaz\ ciclul
vie]ii, cele patru momente (na[-
Mucenici Epictet [i Astion
au fost duse `n procesiune de
la Catedrala episcopal\ din
Tulcea la M\n\stirea Hal-
myris, unde a fost oficiat\
slujba Sfintei Liturghii.
Moa[tele Sfin]ilor Muce-
nici Epictet [i Astion, tr\-
itori `n secolul al treilea
dup\ Hristos, sunt cele mai
vechi descoperite la noi `n
]ar\. Acestea au fost desco-
perite `n urma s\p\turilor
arheologice desf\[urate a-
cum [apte ani pe locul ce-
t\]ii Halmyris, unde cei
doi sfin]i, f\c\tori de mi-
nuni `nc\ din timpul vie]ii,
au primit cununa muceni-
ciei pentru credin]a `n Hris-
tos.
Sfintele moa[te vor r\-
mâne definitiv la M\nasti-
rea Halmyris, locul unde
au fost martiriza]i Sfin]ii
Epictet [i Astion.
Cei mai vechi martiri
de pe teritoriul
Rom=niei
Sfin]ii Epictet [i Astion,
pomeni]i ast\zi de Biseri-
La Biserica Ortodox\ „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ din Bra[ov, s-a s\vâr[it
duminic\, 6 iulie, cununia de aur pentru 21 de perechi de vârstnici, informeaz\ TRINITAS
TV. P\rintele Corneliu Gârbacea a declarat c\ aceast\ tradi]ie a `nceput `n urm\ cu un an,
evenimentul fiind deschis credincio[ilor din ora[ul Bra[ov care au `mplinit 50 de ani de
c\snicie. La final, cei s\rb\tori]i au primit daruri [i au fost felicita]i de c\tre cei dragi.
terea, nunta, moartea, dup\
moarte).
„Hrana care leag\, hran\
pe p\mânt [i hran\ `n cer...“
este cea de-a doua expozi]ie [i
va fi deschis\ publicului pâ-
n\ pe 29 septembrie. Aceasta
se desf\[oar\ pe „orizontal\“,
etalând o extraordinar\ bog\-
]ie etnografic\, `n care fieca-
re obiect [i ansamblu vorbe[-
te despre sine [i se las\ admi-
rat. Aici, hrana se `mparte
`ntre vii [i mor]i, `ntre oa-
meni [i animale, `ntre oa-
meni [i Dumnezeu. „Hrana
care leag\ deci, pe orizonta-
l\, ca s\ spun a[a, oamenii
`ntre ei prin legile nescrise,
dar universale, ale ospitalit\-
]ii - dar `i [i desparte prin le-
gile la fel de stricte [i comple-
mentare ale ostilit\]ii. {i hra-
na care une[te, pe vertical\,
pe to]i muritorii cu lumea str\-
mo[ilor [i a sacrului - dar [i
desparte apele, prin modurile
sale de folosire, `ntre sacru [i
profan. F\r\ a uita de «hrana
noastr\ cea de toate zilele»,
care devine o celebrare de fie-
care zi prin identitatea cre[ti-
n\ a pâinii [i a vinului cu tru-
pul cristic“, este de p\rere
Vintil\ Mih\ilescu, directo-
rul muzeului.
VALERIU
LEONOV
FOTO:
ca Ortodox\, sunt, poate,
cei mai vechi martiri de pe
teritoriul României. Ei au
Ceea ce impresioneaz\ la
o prim\ privire sunt obiectele
religioase (icoane, cruci, cru-
cifixe, candele), lucrate ma-
nual, care sunt prezente `n
toate momentele vie]ii ]\ra-
nului. ~n josul unei icoane ]e-
sute pe pânz\ de cas\ st\
scris: „Când M\ r\stignir\/
’N cruce/ De m\r dulce,/ Pi-
roaie-mi b\tur\/ Prin palme,/
Prin talpe,/ Piroaie de fier,/
}inte de o]el“.
La mesele rituale de nun-
t\, ursitori, botez, `nmormân-
tare, pomeniri, alimentul es-
te deopotriv\ hran\ [i ofran-
d\: „{-unde le b\tea/ Sângele
curgea/ Tot vin se f\cea...“
De la c\derea „alimenta-
r\“ `n p\cat [i pân\ la mân-
tuirea prin hran\ sfânt\,
parcurgem un urcu[ progra-
p\timit `n cetatea Hal-
myris, aproape de bra]ul
Sfântul Gheorghe al Du-
n\rii. Potrivit actului lor
martiric, p\strat ast\zi
doar `ntr-o copie din seco-
lul al XV-lea, aflat\ `n ar-
hiva Bisericii Mântuitoru-
lui din Utrecht, ei au p\ti-
mit `n anul 290, ca urmare
a persecu]iei dezl\n]uite
de `mp\ratul Diocle]ian
(284-305). Sfântul Epictet
era originar din p\r]ile
R\s\ritului [i a fost un
preot `nzestrat cu darul fa-
cerii de minuni. Astion era
nepotul senatorului roman
Iulian. Acesta fusese p\-
gân, dar preotul Epictet
l-a convertit la cre[tinism.
{i tân\rul Astion s-a `n-
vrednicit de darul facerii de
minuni. Pentru credin]a
lor, `n ziua de 8 iulie, li s-a
mat de str\mo[i, `n]esat de
prescrip]ii [i proscrip]ii, cu
mese abundente, excesive [i
cu mese deliberat s\race.
Chiar atunci când ne hr\nim
pur [i simplu, `n fiecare zi,
ritmul meselor este fixat de
tradi]ie. Nu po]i mânca `n
orice loc, nu po]i arunca ori-
cum resturile.
„Luatul“ mesei de ]\rani
pare o s\rb\toare. O s\rb\-
toare religioas\ `nceput\ sub
semnul crucii f\cut pe pâine
`nainte de a o frânge, sfâr[it\
cu o rug\ciune adresat\ lui
Dumnezeu, mul]umind pen-
tru `ndestulare. „{i-n cap
c\-Mi punea/ Com\nac de
spini,/ Negri m\r\cini./ {-un-
de Mi-l dregea/ Lacr\mi c\-Mi
curgea,/Tot mir se f\cea.“ a
t\iat capul, mai `ntâi lui
Astion, dup\ care preotul
Epictet, l\sându-[i capul
peste trupul ucenicului s\u,
a primit [i el aceea[i pe-
deaps\, `n acest fel, cei doi
martiri sfin]ind p\mântul
Dobrogei cu sângele lor.
Actul martiric spune c\
trupurile celor doi erau al-
be ca z\pada [i c\ cei ce
sufereau de vreo boal\,
durere sau grij\ [i se atin-
geau cu credin]\ de aces-
tea sau le s\rutau cu evla-
vie se vindecau.
Pentru noi, românii, ac-
tul martiric al celor doi
sfin]i are o valoare deosebi-
t\ deoarece, `n afar\ de cel
al p\timirii Sf. Mc. Emili-
an de la Durostorum, este
singurul act cu care se
poate mândri literatura a-
ghiografic\ dobrogean\. a
5
PE SCURT
Ordinea de zi a
Sfântului Sinod
Ast\zi [i m=ine, la Re[edin]a
patriarhal\ din Bucure[ti, sub
pre[edin]ia Preafericitului P\-
rinte Patriarh Daniel, se va
desf\[ura [edin]a de lucru a
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române. ~ntre teme-
le aflate pe ordinea de zi, men-
]ion\m: propunerile Sinodului
mitropolitan al Mitropoliei
Munteniei [i Dobrogei de ca-
nonizare a Sfântului Ierarh
Iachint de Vicina, primul mi-
tropolit al }\rii Române[ti, a
Sfântului Cuvios Dionisie Exi-
guul, p\rintele erei cre[tine [i
al dreptului bisericesc, [i a
Sfântului Voievod Neagoe Ba-
sarab, domnitorul }\rii Româ-
ne[ti, om de cultur\ isihast\ [i
prin] al p\cii; alegerea ierarhu-
lui titular `n scaunul vacant de
Arhiepiscop al Craiovei [i Mi-
tropolit al Olteniei; alegerea
unui episcop-vicar pentru Ar-
hiepiscopia Tomisului [i a unui
episcop-vicar pentru Arhiepis-
copia Sibiului; adoptarea, `n
urma propunerii Sinodului
Permanent, a unor m\suri
concrete privind ajutorarea pa-
rohiilor s\race; propunerile Si-
nodului Permanent `n leg\tur\
cu ~nalt Preasfin]itul P\rinte
Nicolae, Mitropolitul Banatu-
lui, [i Preasfin]itul P\rinte So-
fronie, Episcopul Oradiei; pre-
zentarea hot\rârii de unificare
a celor dou\ eparhii ortodoxe
române de pe continentul ame-
rican `ntr-o singur\ mitropolie,
sub obl\duirea (protec]ia) ca-
nonic\ a Patriarhiei Române; -
aspecte ale celebr\rii Anului
jubiliar al Sfintei Scripturi [i al
Sfintei Liturghii - 2008. (Biroul
de Pres\ al Patriarhiei
Rom=ne)
Postul de radio al
Patriarhiei Rom=ne
[i-a modificat grila
de programe
TRINITAS, postul de radio al
Patriarhiei Rom=ne, [i-a modi-
ficat, `ncepând de ieri, 7 iulie
a.c., grila de programe, infor-
meaz\ TRINITAS TV. Adaptat
perioadei estivale, noul format
aduce ascult\torilor un plus de
informa]ii, prin emisiunile noi
introduse, dar [i prin relat\rile
de la evenimentele din cadrul
Bisericii Ortodoxe Române.
Principalele modific\ri ale gri-
lei sunt apari]ia emisiunilor:
„Biserica [i societatea“, precum
[i „Mapamond cre[tin“, de luni
pân\ vineri. De asemenea, e-
misiunea magazin-radiofonic
„Rom=nia la zi“ `[i va l\rgi
spa]iul de emisie. Transmisiu-
nile `n direct ale Sfintei Litur-
ghii [i ale slujbei Vecerniei `[i
vor p\stra prioritatea `n noua
gril\, iar emisiunile informa-
tive vor `ncerca s\ reflecte eve-
nimentele din Biserica Ortodo-
x\ Român\. P\rintele Ciprian
Apetrei, consilier patriarhal [i
directorul postului de radio
TRINITAS, a declarat c\ ra-
dioul Patriarhiei Române `[i
modific\ grila de programe
pentru a fi mai potrivit\ pe-
rioadei `n care majoritatea ro-
mânilor se afl\ `n concedii de
odihn\. ~nfiin]at la ini]iativa [i
cu binecuvântarea Preaferici-
tului P\rinte Patriarh Daniel
`n anul 1998, la Ia[i, Radio
TRINITAS este, din 27 octom-
brie 2007, parte integrant\ a
Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Române, al\turi
de Televiziunea TRINITAS,
publica]iile „Lumina“, Agen]ia
de {tiri BASILICA [i Biroul
de Pres\. a
6 Mar]i, 8 iulie 2008

Rom=nia ENERGIA EOLIAN|, PRIORITATEA BERLINULUI: Guvernul german are `n vedere construc]ia a aproximativ 30 de
parcuri eoliene `n Marea Nordului [i `n Marea Baltic\, la orizontul anului 2030, `n contextul exploziei pre]urilor
la energie, releva, duminic\, publica]ia german\ „Welt am Sonntag“, preluat\ de AFP. Construirea a 2.000 de

`n UE parcuri eoliene, `n mare, urmeaz\ s\ furnizeze, pentru `nceput, o cantitate de energie de circa 11.000 de
megawa]i. Berlinul sper\ ca sectorul eolian s\ se apropie de 20% din totalul energiei reciclabile, p=n\ `n anul
2020, pentru a putea diminua ponderea biocarburan]ilor, `n reac]ie la criza alimentar\ mondial\.

PE SCURT Tarife mici la energie, pentru s\racii Europei

Dolarul [i
bioetanolul, vinova]i
de cre[terea
pre]ului petrolului
Cre[terea pre]ului la petrol va
continua, din cauza c\derii
dolarului [i aceasta „nu este
`n interesul nim\nui“, a afir-
mat pre[edintele OPEC, Cha-
kib Khelil, `ntr-un interviu
publicat de cotidianul inde-
pendent „Algeria News“, pre-
luat de AFP. „Pre]ul petrolu-
lui va cunoa[te o nou\ cre[te-
re, `n s\pt\mânile urm\toare,
ca urmare a evolu]iei dolaru-
lui, deoarece o sc\dere a mon-
edei americane cu 1% sem-
nific\ 4 dolari `n plus `n
pre]ul petrolului“, spune Khe-
lil, ministrul algerian al Ener-
giei [i minelor. „~n calitate de
]\ri produc\toare (de petrol),
noi credem c\, pentru mo-
ment, oferta este suficient\,
c\ acest echilibru de ofert\ es-
te `n interesul tuturor [i nu
trebuie s\ contrarieze“, a con-
tinuat oficialul citat, evocând
efectele geopolitice ale pre]ului
petrolului, `n condi]iile crizei
dintre Iran [i Occident, legate
de programul nuclear al Tehe-
ranului, [i respingând, totoda-
t\, teza potrivit c\reia ]\rile
membre ale cartelului n-ar fa-
voriza cercet\rile `n vederea
sporirii produc]iei. „Cred c\
majorarea pre]ului la petrol es-
te, `n propor]ie de 60%, rezul-
tatul sc\derii dolarului [i pro-
blemelor geopolitice, iar 40% -
urmarea introducerii bioetano-
lului pe pia]\“, a afirmat min-
istrul algerian. „SUA amenin]\
cu sanc]iuni economice severe
pe oricine se hazardeaz\ s\ in-
vesteasc\ `n Iran. Pe de alt\
parte, r\zboiul `n Irak face ca
investi]iile s\ fie slabe. Nici o
]ar\ din OPEC nu poate in-
vesti `n aceste state interzise“,
a conchis Chakib Khelil.
Lobby pentru
ratificarea Tratatului
de la Lisabona
Pre[edintele Comisiei Europe-
ne, José Manuel Durão Barro-
so, [i pre[edintele Parlamentu-
lui European, Hans-Gert Pöt-
tering, au f\cut apel la finali-
zarea procesului de ratificare
a Tratatului de la Lisabona,
informeaz\ AFP. Cei doi im-
portan]i oficiali au f\cut aces-
te declara]ii `n fa]a Consiliului
na]ional al partidului la pute-
re `n Fran]a, Uniunea pentru
o Mi[care Popular\ (UMP), `n
cadrul c\ruia, pre[edintele Ni-
colas Sarkozy urmeaz\ s\ pre-
zinte priorit\]ile Pre[edin]iei
franceze a Uniunii Europene,
care a `nceput la 1 iulie. „Tre-
buie s\ facem un efort colectiv
pentru a termina procesul de
ratificare“, a afirmat, de la tri-
bun\, José Manuel Barroso,
care s-a exprimat, `n francez\,
`n fa]a a circa 2.000 de mem-
bri ai UMP. „Odat\ `ncheiat a-
cest proces, vom putea discuta
cu prietenii no[tri irlandezi“, a
continuat el. José Manuel Bar-
roso a dat asigur\ri c\ „`n fa]a
provoc\rilor globale“, Europa
are nevoie de „r\spunsuri glo-
bale“, pentru a continua „acest
parcurs al celor 27“. „Adev\rul
este c\ va fi o concuren]\ din
ce `n ce mai puternic\, `n spe-
cial cu puterile asiatice. Tre-
buie s\ ne moderniz\m mode-
lul social [i economia“, a con-
tinuat pre[edintele Comisiei
Europene, exprimându-[i a-
probarea pentru reformele `n-
cepute, `n Fran]a, de c\tre Ni-
colas Sarkozy. Tratatul de la
Lisabona „ofer\ Europei o mai
mare capacitate de ac]iune
pentru a o face mai democrati-
c\ [i transparent\“, a spus [i
pre[edintele PE. a
a Pre[edintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso (foto), a pledat, `ntr-un ziar german,
`n favoarea reducerii tarifului pentru consumul energiei `n zonele europene defavorizate,
]inând seama de cre[terea pre]ului pentru curentul electric, relateaz\ AFP a
CE: Biocombustibilii vor
reduce dependen]a de petrol
a Comisia European\ are mare `ncredere `n biocombustibili, `n pofida
criticilor aduse acestora de diverse institu]ii interna]ionale a De[i Agen]ia European\
de Mediu a dezv\luit, `ntr-un raport, c\ Uniunea European\ (UE) poate acoperi, din
produc]ie proprie, doar o treime din biocombustibilii necesari
`ndeplinirii obiectivului pentru anul 2020 privind carburan]ii folosi]i `n transport,
Comisia European\ sus]ine c\ biocombustibilii reprezint\ singura solu]ie viabil\,
pe termen scurt, `mpotriva `nc\lzirii climatice a
Biocarburan]ii suscit\
numeroase controverse,
rapoarte redactate de ins-
titu]ii interna]ionale dife-
rite sus]in=nd, pe de o
parte beneficiile aduse de
ace[tia - reducerea polu\-
rii [i stoparea `nc\lzirii
climatice -, pe de alt\ par-
te, subliniind sacrificiul
pe care trebuie s\-l fac\
omenirea, respectiv s\ fl\-
m=nzeasc\, din cauza fap-
tului c\ tot mai multe su-
prafe]e de culturi agricole
sunt cultivate pentru dez-
voltarea industriei bioeta-
nolului [i mai pu]in pen-
tru alimenta]ie.
UE [i-a propus ca 10%
din combustibilii utiliza]i
pentru transport s\ provi-
n\ din surse regenerabile,
p=n\ `n 2020. Criticii sus-
]in c\ aceast\ m\sur\ va
intensifica defri[\rile `n
statele `n curs de dezvol-
tare [i va duce la majora-
rea pre]urilor alimentelor.
Raportul Agen]iei Euro-
pene de Mediu, trimis c\-
tre cele 27 de state mem-
bre ale blocului comunitar,
arat\ c\ cel mai eficient [i
sustenabil scenariu arat\
c\ UE va acoperi, din pro-
duc]ie intern\, doar 3,4%
din necesarul de biocom-
bustibil pentru transport,
p=n\ `n 2020.
Reprezentantul Agen]i-
ei a refuzat s\ discute de-
taliile, dar a afirmat c\ ci-
fra final\ ar putea fi mai
mare, `ntruc=t scenariul
nu include efectele majo-
r\rii pre]urilor, comer]u-
lui interna]ional etc.
~n urma acestor decla-
ra]ii, oficialii UE au ie[it
la ramp\ [i au sus]inut c\
biocombustibilii reprezin-
t\ singura solu]ie, pe ter-
men scurt, `mpotriva
schimb\rii climatice. „Tre-
buie `ns\ s\ fim reali[ti.
Pentru ca numeroasele
ma[ini ce func]ioneaz\ cu
motorin\ s\ treac\ pe bio-
diesel, nu este nevoie ca
Cet\]enii europeni din zonele de- exemplu, o solu]ie bun\“, a ar\tat hard Schroeder, a decis s\ `nchid\,
clarate defavorizate ar putea pl\ti Barroso, ad\ugând c\ nu exist\ un pân\ `n anul 2020, toate centralele
mai pu]in pentru consumul de ener- remediu universal pentru probleme- nucleare. Chiar fiind favorabil\ reabi-
gie prin instituirea unui tarif social. le energetice. Barroso a reamintit lit\rii energiei nucleare, cancelarul
Propunerea a venit din partea pre[e- Germaniei importan]a energiei nu- conservator Angela Merkel este con-
dintelui Comisiei Europene, José cleare ca mijloc de lupt\ `mpotriva strâns\ de un acord cu social-demo-
Manuel Barroso, care a sus]inut c\ inflam\rii pre]urilor la energie. cra]ii (SPD), parteneri de coali]ie, s\
statelor membre le revine obliga]ia „{tim c\ energia nuclear\ constituie onoreze aceast\ decizie pân\ la sfâr-
de a-[i sus]ine s\racii. „Statele un subiect sensibil, `n Germania. Pe [itul legislaturii actuale, `n toamna
membre ale Uniunii Europene pot de alt\ parte, tot mai multe ]\ri v\d lui 2009. „Miz\m pe energia re`nnoi-
veghea la aceea ca grupurile de po- `n energia nuclear\ o solu]ie - cel pu- bil\ [i nu pe cea nuclear\“, a declarat,
pula]ie cu venituri mici s\ nu fie pri- ]in provizorie - pentru a stopa pentru „Welt am Sonntag“, ministrul
vate (de energie) [i trebuie s\ ac]io- schimb\rile climatice [i a ne reduce pentru transporturi [i urbanism
neze `n acest sens“, afirm\ Barroso, dependen]a de petrol [i gaze“, a mai Wolfgang Tiefensee, membru al SPD,
`n „Bild am Sonntag“. „Un tarif so- spus pre[edintele CE. anun]ând construirea a 30 de parcuri
cial, care s\ acopere nevoile de baz\ Precedentul guvern german de eoliene `n Marea Nordului [i `n Ma-
`n domeniul energiei ar fi, spre stânga, condus de fostul cancelar Ger- rea Baltic\, pân\ `n anul 2030. a
Sistem
performant
de verificare
a calific\rilor
profesionale
Sistemul Informatic pen-
tru Pia]a Intern\ - IMI - a
fost lansat la finele lunii iu-
nie [i `n România, facilitând
schimbul de informa]ii pe
teritoriul UE [i `n spa]iul e-
conomic european doar `n-
tre autorit\]ile competente,
desemnate de fiecare stat
membru, neputând fi utili-
fabrican]ii s\ modifice me-
canismele de produc]ie din zat direct de c\tre cet\]eni.
Practic, dac\ un cet\]ean
uzine. ~n schimb, pentru a european solicit\ dreptul de
trece la energie electric\ liber\ practic\ a profesiei
sau la hidrogen, ar fi nevo- sale, `ntr-unul din statele
ie de o adev\rat\ revolu]i- membre, autoritatea publi-
e“, a sus]inut Ferran Tar- c\ autorizat\ s\-i acorde a-
radellas, purt\torul de cu-
vizul necesar poate solicita
v=nt al comisarului euro- [i ob]ine, prin IMI, informa-
pean pentru Energie, An- ]ii despre calificarea profesi-
dris Piebalgs. „Biocarbu- onal\ a cet\]eanului respec-
ran]ii sunt solu]ia realist\ tiv, de la autorit\]ile compe-
pentru a reduce dependen- tente din ]ara de origine.
]a Uniunii Europene de Scopul este acela ca autori-
tatea care cere informa]iile
petrol, p=n\ `n 2020“, a s\ se asigure c\ documenta-
mai afirmat purt\torul de ]ia furnizat\ de cet\]eanul
cuv=nt. respectiv corespunde reali-
Potrivit unui raport t\]ii [i nu reprezint\ infor-
confiden]ial al B\ncii ma]ie falsificat\.
Mondiale (BM), citat de Sistemul asigur\ tradu-
cerea `ntreb\rilor [i a r\s-
„The Guardian“, biocom-
bustibilii au cauzat majo- punsurilor, astfel `nc=t fie-
care utilizator formuleaz\
rarea pre]urilor alimente-
lor, la nivel mondial, cu `ntreb\ri [i prime[te r\s-
75%, cu mult peste nive- punsuri `n propria sa limb\.
~n acest fel, este asigurat\
lul anticipat. acurate]ea informa]iilor, ra-
UE `ncearc\ s\ evite a-
piditatea transferului de in-
semenea efecte secundare forma]ii, precum [i un grad
prin fixarea unor criterii
ridicat de `ncredere `n veri-
sociale [i de mediu stricte. dicitatea informa]iilor res-
Mini[trii europeni ai e- pective. Sistemul func]io-
nergiei au declarat, `n neaz\, `n prezent, ca pilot
cursul unei reuniuni la pentru schimbul de informa-
Paris, c\ au „descoperit“ ]ii `ntre statele membre `n
c\ obiectivul constr=ng\- domeniul recunoa[terii cali-
tor de 10% se refer\ la re- fic\rilor profesionale pentru
4 categorii profesionale (me-
surse re`nnoibile [i nu nu- dici, fizioterapeu]i, contabili
mai la biocarburan]i. „Nu
[i farmaci[ti), urmând ca,
s-a pus niciodat\ proble- pân\ la sfâr[itul anului
ma de a `mpiedica dezvol- 2008, s\ fie extins pentru
tarea unei tehnologii“, a alte 7 profesii, iar, `n 2009,
subliniat Tarradellas. pentru `nc\ 100 de meserii.
~n felul acesta, cet\]enii care
Cerealele, rapi]a folosesc dreptul la mobili-
tate profesional\ pe terito-
[i floarea soarelui, ]inut din produse precum de litri `n 2006, fiind ur- riul UE vor ob]ine mult mai
materiile prime rapi]a [i floarea soarelui, mat\ de Brazilia, cu 17,3 rapid avizele [i permisele
fiind utilizat la motoarele necesare pentru practicarea
pentru biocarburan]i miliarde de litri, `n timp meseriei pe teritoriul altor
Diesel. Biocombustibilul ce UE a reu[it s\ produc\
Ob]inu]i din cereale, state membre ale Uniunii.
poate fi amestecat, `n pro- doar 1,6 miliarde de litri Pân\ `n prezent, `n sis-
plante oleaginoase [i za-
por]ii diferite, cu motori- `n colaborare cu SUA. tem au fost `nregistrate 11
h\r, carburan]ii „ecolo- na, pentru a crea un ames- Bioetanolul este produs solicit\ri, din care 10 - a-
gici“ pot contribui la redu- tec care se utilizeaz\ drept dresate României, iar una -
cerea dependen]ei de com- carburant. Biodieselul re- `n SUA din porumb, iar
Brazilia folose[te trestie adresat\ de România unui
bustibilii fosili, precum [i duce cu aproape 90% emi- alt stat membru, pentru ve-
a emisiilor de dioxid de siile de dioxid de carbon [i de zah\r. UE utilizeaz\ rificarea datelor unei per-
carbon. cu 98%, pe cele de sulf. un amestec format din soane cu calificare de medic
Bioetanolul este produs Statele Unite este lide- gr=u (36%), alcool brut generalist, care a dorit s\-[i
din cereale, iar combusti- rul acestei industrii, cu o (22%), sfecl\ de zah\r practice profesia pe terito-
bilul biodiesel poate fi ob- produc]ie de 18,9 miliarde (16%) [i secar\ (15%). a riul ]\rii noastre. a

Actualitate
Unii deputa]i renun]\ la Parlament `nainte de alegeri
Boc pune valul de scumpiri pe seama PSD
a PDL blameaz\ PSD pentru afacerea Petrom, care ar fi p\gubit serios statul român
a Emil Boc crede c\ aceast\ afacere a dus la explozia pre]urilor la energie a Social-democra]ii
acuz\, `n schimb, Guvernul c\ export\ energie ieftin\, provocând scumpiri pe pia]a intern\ a
Scumpirile de la 1 iulie
[i apropierea alegerilor
generale pun pe jar parti-
dele. ~n vreme ce PSD ce-
re socoteal\ Guvernului
pentru nemul]umirile cre-
ate popula]iei, PSD acuz\
guvernarea N\stase pen-
tru situa]ia actual\. Tema
central\ a r\zboiului `n-
tre partide este dat\ de
problema energetic\, fie-
care parte dând vina pe
cealalt\ pentru afacerile
oneroase din sectorul pe-
trol [i gaze.
PDL acuz\ PSD pentru
„contracte abuzive“
Pre[edintele Partidului
Democrat Liberal (PD-L),
Emil Boc, a atacat dur po-
zi]ia Partidului Social De-
mocrat (PSD) legat\ de
scumpirile din energie,
exprimat\ duminic\ de
deputatul PSD Iulian Ian-
cu. „Este incredibil, PSD
este amnezic, iar domnul
Iulian Iancu are un tupeu
f\r\ precedent, un tupeu
ie[it din comun“, a decla-
rat Boc, duminic\, `ntr-o
conferin]\ de pres\. „PSD
uit\ c\ se afla la guverna-
re `n perioada 2001-2004.
PSD uit\ c\ avea minis-
tru pe Dan Ioan Popescu,
uit\ c\ avea secretar de
stat pe energie [i gaze `n
persoana domnului Iulian
Iancu, când toate aceste
contracte pe termenul
lung `n domeniul gazelor
[i energiei, contracte abu-
zive, au fost semnate de
c\tre PSD, iar ast\zi, je-
lesc [i plâng la drumul
mare, f\r\ s\ aib\ mini-
ma decen]\ de a-[i asuma
responsabilitatea pentru
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PDL CERE GUVER- mentare. Spun acest lucru
NULUI FIXAREA DATEI A- pentru a infirma orice suspi-
ciune, iar Guvernul are dato-
LEGERILOR: Pre[edintele ria s\ o infirme, pentru c\ e-
Partidului Democrat Liberal
(PD-L), Emil Boc, a solicitat
Guvernului, duminic\, `n-
tr-o conferin]\ de pres\, s\
fixeze imediat data alegeri-
lor parlamentare [i un anga-
jament ferm privind votul u-
ninominal. „PD-L solicit\
Guvernului un angajament
ferm privind organizarea la
termen [i pe baza votului u-
ninominal a alegerilor parla-
Mar]i, 8 iulie 2008
aceste contracte, fie pen-
tru Buz\ianu, fie pentru
al]ii, care au dus la dezas-
tru `n energie [i domeniul
gazelor [i ast\zi asist\m,
`n bun\ parte, la aceste
scumpiri, pe care popula-
]ia trebuie s\ le suporte,
ca urmare a abuzurilor
PSD din 2001-2004“, a
mai spus pre[edintele de-
mocrat-liberalilor.
Ceart\
pe dosarul Petrom
~n continuare, Boc le-a
adus aminte celor care au
f\cut parte din guverna-
rea PSD c\, prin contrac-
tul de privatizare al com-
paniei Petrom, au vândut
rezervele de ]i]ei ale Ro-
xist\ partide politice care ar
dori, fie anularea alegerilor,
fie renun]area la votul unino-
minal“, a precizat Emil Boc.
El a mai cerut Guvernului
ca, pe 20 iulie, când expir\
termenul pentru trasarea
circumscrip]iilor electorale,
s\ adopte o hot\râre pentru
delimitarea colegiilor electo-
rale. „Dac\ am fi avut vot u-
ninominal, sunt convins c\
AMERICANII AU BOMBARDAT O NUNT|, ~N AFGANISTAN: Autorit\]ile afgane acuz\
for]ele americane de uciderea a 27 de civili nevinova]i [i de r\nirea a `nc\ 11 persoane,
care participau la o nunt\. Potrivit Serviciului de pres\ al Poli]iei din provincia
Nangarhar, mai multe bombardiere americane au atacat pozi]iile combatan]ilor
islami[ti, `n apropiere de Nuristan - Kunar, `ns\ o rachet\ a deviat de pe traiectorie [i a
lovit un grup de civili care participa la o nunt\, `ntre care copii [i femei.
Câ]iva deputa]i au renun-
]at, `n sesiunea care tocmai
s-a `ncheiat, la mandatul lor
`n favoarea altor activit\]i,
apreciind c\ profesia de par-
lamentar nu este una chiar
de ne`nlocuit. Democrat-libe-
ralul Nicolae Bara, de exem-
plu, a demisionat pe 5 febru-
arie din Camera Deputa]ilor.
El [i-a motivat gestul prin
faptul c\ dore[te s\ se ocupe
mai mult de afacerile sale [i
vrea s\ evite o situa]ie de in-
compatibilitate. ~n perioada
`n care a fost deputat, Bara a
fost coini]iator la [apte pro-
iecte de lege. Dintre acestea,
patru au fost respinse, unul
a fost adoptat, unul retras de
ini]iator, iar altul se afl\ la
comisie.
Emil Boc, `n plin r\zboi cu PSD
mâniei. „A]i jefuit practic
rezervele de ]i]ei ale Ro-
mâniei, iar ast\zi plânge]i
pe umerii pensionarilor [i
ai românilor. Ce a]i f\cut
când a]i fost la guvernare
[i a]i semnat acest con-
tract fraudulos, `n detri-
mentul interesului româ-
nilor?“, a mai acuzat Emil
Boc. Liderul PDL conside-
r\ c\ rezervele de ]i]ei ale
României, `nstr\inate prin
contractul de privatizare a
companiei Petrom, se ridi-
c\, `n prezent, la 50 de mi-
liarde de euro, pe când re-
deven]a primit\ de statul
român se cifreaz\ sub 100
de milioane de euro.
Boc a ad\ugat c\ `n
2005, PD-L a fost singurul
partid care l-a sus]inut pe
parlamentarii nu ar fi plecat
`n vacan]\ [i s\ lase o insti-
tu]ie fundamental\, a[a cum
este Curtea de Conturi, f\r\
o lege, nu ar fi plecat `n va-
can]\ f\r\ s\ permit\ justi-
]iei s\-[i spun\ cuvântul cu
privire la o persoan\ asupra
c\reia planeaz\ o suspiciune
de `nc\lcare a legii“, a `nche-
iat liderul pedelist.
a ROMÂN RECOM-
PENSAT, ~N ITALIA, PEN-
TRU CINSTE: Un român
din ora[ul italian Ancona a
O op]iune mai bun\ decât
cea de parlamentar se pare
c\ a avut [i colegul demo-
crat-liberal al lui Nicolae Ba-
ra, deputatul Ionesie Ghior-
ghioni. Acesta a preferat
func]ia de vicepre[edinte al
Consiliului Jude]ean Cara[-
Severin, motiv pentru care a
demisionat din Camera De-
puta]ilor, la 23 iunie 2008.
Ca deputat, Ghiorghioni a
fost mai prolific decât Bara,
fiind ini]iator sau coini]iator
la 16 proiecte legislative. Do-
u\ dintre ele au fost adopta-
te, patru au fost respinse,
trei retrase de ini]iator, res-
tul aflându-se `n diferite sta-
dii de dezbatere.
{i deputatul PNL Titu
Gheorghiof a decis s\ renun-
pre[edintele României `n
ancheta „b\ie]ii de[tep]i
din energie“. „PSD a t\cut
mâlc atunci. Guvernul s-a
f\cut c\ plou\ [i la solici-
tarea pre[edintelui de a-
nulare a contractelor abu-
zive din energie [i gaze.
Nici `n justi]ie, nici `n Gu-
vern, nici domnul Vosga-
nian, nici ceilal]i nu au
f\cut nimic. Iar ast\zi, `i
vedem plângând pe cei
din Guvern al\turi de
PSD“, a mai spus Boc.
PSD cere socoteal\
Guvernului
Atacurile dinspre PDL
au venit dup\ ce deputa-
tul PSD, Iulian Iancu, i-a
cerut, duminic\, premie-
fost recompensat de un
anonim cu 1.000 de euro
pentru c\ a predat poli]iei
un portofel g\sit `ntr-un au-
tobuz. Claudiu Vasilache a
primit exact suma din por-
tofelul g\sit. Acesta apar]i-
nea unui b\trân care tocmai
`[i ridicase pensia de la po[-
t\. Binef\c\torul, numit de
presa local\ „Mister X“, a
fost impresionat de gestul
românului [i a trimis cei
1.000 de euro unui ziar local
din Italia. Românul `n vâr-
st\ de 40 de ani lucreaz\ de
]e, pe 25 martie 2008, la
mandatul de deputat, dar nu
a p\r\sit Palatul Parlamen-
tului, nici m\car institu]ia
Camerei Deputa]ilor. El a
fost numit secretar general
al Camerei Deputa]ilor `n lo-
cul Georgetei Ionescu, pro-
movat\ `n func]ia de secre-
tar de stat la Ministerul A-
p\r\rii. Gheorghiof a fost i-
ni]iator sau coini]iator la 28
de proiecte de lege, majorita-
tea având ca obiect de regle-
mentare serviciile secrete,
problemele legate de fosta
Securitate, dar [i elemente
legate de statutul parlamen-
tarilor. Cinci din cele 28 de i-
ni]iative legislative au fost a-
doptate, [apte au fost respin-
se, patru au fost retrase de
ini]iator, iar celelalte se afl\
`nc\ `n Parlament. a
rului C\lin Popescu-T\ri-
ceanu s\ prezinte public
cum s-a ajuns `n situa]ia
scumpirii energiei electri-
ce, `n opinia acestuia, pre-
mierul având „responsabi-
litatea“ de a ini]ia o anali-
z\ `n acest domeniu. „~i
cerem premierului s\ pre-
zinte public cum a fost po-
sibil ca prin decizii [i or-
dine ale Autorit\]ii de Re-
glementare, energia iefti-
n\ a României s\ se plim-
be de la un produc\tor la
altul prin intermediari sau
produc\torul român s\
cumpere energie prin in-
termediari. S-a ajuns `n
situa]ia paradoxal\ ca pro-
duc\torii români s\ vând\
o cantitate mai mare de e-
nergie decât produc“, a a-
r\tat Iulian Iancu.
Totodat\, acesta i-a so-
licitat lui C\lin Popescu-
T\riceanu s\ aduc\ la cu-
no[tin]a opiniei publice
cum a fost posibil ca „Au-
toritatea de Reglementare
s\ `ncarce discre]ionar po-
pula]ia cu cea mai scump\
energie electric\ [i s\ fac\
posibile tranzac]iile care
dirijeaz\ c\tre intermedi-
ari profitul sistemului e-
nergetic, care ar trebui s\
mearg\ c\tre siguran]a
sistemului“. Acesta a pre-
cizat c\ s-a `nregistrat pe
primele 6 luni cea mai ma-
re vânzare de energie la
export din ultimii 6 ani,
practic, `n opinia acestuia,
cea mai ieftin\ energie fi-
ind trimis\ peste hotare,
cu influen]\ direct\ asu-
pra popula]iei României [i
asupra nivelului de trai al
acesteia. a
6 ani `n Italia ca tâmplar.
Claudiu a fost impresionat
când a aflat c\ a primit
1.000 de euro recompens\ [i
a promis c\ va dona 200 de
euro unei asocia]ii care se
ocup\ de copiii s\raci. Ro-
mânul câ[tig\ 1.000 de euro
lunar, iar o parte din bani `i
trimite `n ]ar\. Lui Claudiu
i s-a p\rut un gest normal
s\ restituie protofelul. B\r-
batul nu crede c\ ar mai e-
xista probleme de integrare
`n Italia dac\ to]i imigran]ii
s-ar comporta la fel. a
7
LUMEA PE SCURT
Urma[ul lui Bush
va retrage masiv
trupele din Irak
Statele Unite ale Americii [i-ar
putea diminua semnificativ con-
tingentul din Irak `n 2009, indife-
rent cine va fi noul pre[edinte, du-
p\ alegerile din noiembrie a.c., re-
lateaz\ `n edi]ia de ieri cotidianul
„USA Today“. Ziarul, care citeaz\
exper]i militari [i comunicate ofi-
ciale recente, men]ioneaz\ c\ res-
ponsabilii militari americani sunt
precau]i `n ce prive[te eventuale
retrageri de trupe. „Cred c\ im-
pulsul actual nu este reversibil“, a
declarat Jack Keane, fost [ef de
Stat Major al armatei SUA, care a
subliniat c\, `n 2009, vor fi redu-
ceri masive, oricare va fi noul pre-
[edinte. Sâmb\t\, premierul iraki-
an, Nouri Al Maliki, a dat dovad\
de optimism, afirmând c\ terori[-
tii din Irak „au fost `nvin[i“, no-
teaz\ ziarul. ~n schimb, generalul
Lloyd Austin, nr. 2 al armatei a-
mericane din Irak, a remarcat re-
cent c\ „progresele sunt fragile [i
continu\m eforturile de a face
progresele ireversibile“. Cotidia-
nul american mai aminte[te c\ 4
din 5 brig\zi suplimentare trimise
`n Irak anul trecut au p\r\sit deja
teritoriul irakian, iar ultima se
preg\te[te s\ le urmeze din iulie.
Dup\ aceea, `n Irak vor mai r\-
mâne circa 140.000 de solda]i a-
mericani.
Summitul G8,
dominat de criza
economic\ mondial\
Ieri, a `nceput la Toyako sum-
mit-ul G8, unde, timp de 3 zile, li-
derii ]\rilor puternic dezvoltate
vor dezbate teme precum `nc\lzi-
rea global\, criza economic\ mon-
dial\ [i problemele dezvolt\rii A-
fricii. Reuniunea va `ncepe cu o `n-
tâlnire `ntre liderii statelor G8
(Statele Unite, Canada, Japonia,
Germania, Marea Britanie, Fran-
]a, Italia [i Rusia) [i cei ai celor 7
state africane invitate (Africa de
Sud, Algeria, Etiopia, Ghana, Ni-
geria, Senegal [i Tanzania). }\rile
puternic industrializate `[i vor re-
`nnoi, cu acest prilej, angajamen-
tele asumate la summitul de la
Gleneagles, din Sco]ia, `n 2005, fa-
]\ de ]\rile continentului negru.
Statele G8 au promis c\ ajutorul
anual acordat ]\rilor africane va
ajunge, pân\ `n anul 2010, la o
valoare dubl\ fa]\ de 2004, res-
pectiv la 50 de miliarde de dolari.
Una dintre temele care figureaz\
pe agenda primei zile a reuniunii
o constituie situa]ia politic\ din
Zimbabwe. Ast\zi, discu]iile vizea-
z\ schimb\rile climatice, scumpi-
rea petrolului [i a alimentelor, cri-
za financiar\ mondial\ [i dosarul
nuclear nord-coreean.
Pamplona: 1 mort
[i 89 de r\ni]i
la `ntrecerea cu taurii
Un b\rbat neidentificat a murit
duminic\ dup\ ce a c\zut de pe
un zid de cetate care `nconjoar\
cartierul vechi al ora[ului Pam-
plona (nord-estul Spaniei) `n tim-
pul primei zile a festivalului anu-
al al `ntrecerilor cu tauri, au a-
nun]at responsabili locali. Zeci de
mii de persoane s-au adunat la
Pamplona pentru a s\rb\tori `n-
ceputul celui mai faimos festival
al `ntrecerilor cu tauri din Spania
[i multe dintre ele beau peste m\-
sur\. ~n timpul festivalului de a-
nul trecut, un american [i priete-
na sa spaniol\ au murit `n
acela[i loc, dup\ ce au c\zut acci-
dental de pe zid. Anul acesta, 89
de persoane au fost, de aseme-
nea, u[or r\nite, majoritatea
având t\ieturi, dintre care cinci
au fost spitalizate, `n ziua de de-
schidere a festivalului anual San
Fermin al `ntrecerilor cu tauri la
Pamplona. a
 CM
YK

8 Mar]i, 8 iulie 2008

Documentar

Sf=ntul Sinod, cea mai `nalt\ autoritate

a Bisericii Ortodoxe Rom=ne
Toate Bisericile Ortodoxe sunt
conduse de un sinod al episcopi-
lor. Acestea au urmat tradi]ia insti-
tuit\ de Sfin]ii Apostoli, care s-au
`ntrunit, `n anul 50, `n Ierusalim, [i
au luat primele hot\râri pentru
buna orânduial\ `n Biseric\.
De atunci, episcopii iau
hot\rârile importante numai `n
comun, prin sinoade.
Orice [edin]\ a Sfântului Sinod
`ncepe cu Slujba Sfintei Liturghii.
Deci, mai `ntâi, ierarhii se roag\ la
Dumnezeu pentru sfatul S\u
`n]elept, ca deciziile s\ fie
conforme voii divine, abia apoi se
`ndreapt\ spre sala de [edin]e.
Av=nd `n vedere c\ ast\zi [i m=ine
se desf\[oar\ o [edin]\ de lucru a
Sf=ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, „Ziarul
Lumina“ ofer\ cititorilor s\i o
sintetic\ prezentare a acestei
importante institu]ii biserice[ti.

episcopii-vicari [i arhiereii- fost modificat\ nici dup\

de George
ANICULOAIE
„Statutul pentru organi-
zarea [i func]ionarea Bise-
ricii Ortodoxe Române“ con-
]ine toate reglement\rile
legate de Sfântul Sinod.
Despre detaliile canonice
am vorbit cu pr. lector.
Alexandru Gherasim, titu-
larul disciplinei Drept Bi-
sericesc, din cadrul Fa-
cult\]ii de Teologie Ortodo-
x\ din Bucure[ti. „Sfântul
Sinod este cea mai `nalt\
autoritate a Bisericii Orto-
doxe Române, `n toate do-
meniile ei de activitate.
Dac\ compar\m aceast\
formulare cu cea din statu-
tul anterior, vedem c\ are
un plus de claritate. ~n cea
veche, se spunea c\ este
«cea mai `nalt\ autoritate
pentru toate chestiunile
spirituale [i canonice, pre-
cum [i pentru cele bise-
rice[ti, de orice natur\, date
`n competen]a sa»“, arat\
Pr. Alexandru Gherasim.
Ierarhii retra[i
p\streaz\ disciplina
canonic\ sinodal\
Sfântul Sinod se com-
pune din to]i ierarhii `n
func]iune, din cadrul Bise-
ricii Ortodoxe Române
(BOR). Cei care se pensio-
neaz\ sau se retrag din
motive de s\n\tate, nu mai
fac parte din sinod. To]i ie-
rarhii, `ncepând de la pa-
triarh, care este pre[edin-
tele, mitropoli]ii, arhiepis-
copii, episcopii eparhio]i,
vicari `n func]iune for-
meaz\ Sfântul Sinod.
„Spre deosebire de alte bi-
serici ortodoxe surori, care
au o alt\ regul\ de compu-
nere pentru Sfântul Sinod,
episcopii-vicari [i arhiereii-
vicari nef\când parte din
acest organism, la noi, to]i
cei care sunt hirotoni]i `n
treapta arhieriei [i se afl\
`n func]iune fac parte din
Sfântul Sinod. De[i ierarhii
retra[i din scaun nu mai
fac parte din Sfântul Si-
nod, actualul Statut pre-
vede, foarte clar, `nda-
torirea lor de a p\stra dis-
ciplina canonic\ sinodal\,
adic\ ei nu se rup, nu ies
din disciplina BOR, dar,
pentru c\ s-au retras din
scaun [i nu mai de]in o
func]ie administrativ\, nu
mai fac parte din acest or-
ganism“, a continuat lec-
torul `n Drept Bisericesc.
Pre[edintele
Sfântului Sinod
Pre[edintele Sfântului
Sinod este patriarhul. ~n
lipsa lui, pre[edinte va fi,
`n ordine, mitropolitul Mol-
dovei [i Bucovinei, mitro-
politul Ardealului, mitro-
politul Clujului, Albei, Cri-
[anei [i Maramure[ului,
mitropolitul Olteniei, mi-
tropolitul Banatului, ceilal-
]i mitropoli]i, arhiepiscopi
sau episcopi, `n conformi-
tate cu ordinea canonic\ a
eparhiilor din Patriarhia
Român\. Despre aceast\
prevedere pr. Gherasim
sus]ine c\ „a existat `n
Statutul din 1948, [i nu a
1990, nici dup\ 2000. Când
a trecut la cele ve[nice
Patriarhul Teoctist, au e-
xistat p\reri contradictorii;
unii sus]ineau c\ cel mai
vechi ierarh `n hirotonie
preia pre[edin]ia. Fals! S-a
f\cut confuzie atunci `ntre
dispozi]ia referitoare la
loc]iitorul de patriarh, care
r\m\sese neschimbat\, [i
cea referitoare la pre[edin-
]ia Colegiului electoral, `n
privin]a c\reia interveni-
se, e adev\rat, o modifica-
re. Automat, loc]iitor de
patriarh sau patriarh lo-
cotenent devine mitropoli-
tul Moldovei [i Bucovinei.
Este pu]in probabil, ca `n
lipsa patriarhului, s\ nu
fie prezent nici unul dintre
mitropoli]i.“
Se `ntrune[te ori de
câte ori este nevoie
Sf=ntul Sinod se `ntru-
ne[te, anual, `n cel pu]in
dou\ [edin]e de lucru, `n
perioadele de prim\var\ [i
de toamn\. ~n [edin]e ex-
traordinare, Sf=ntul Sinod
se `ntrune[te ori de câte ori
este nevoie, inclusiv cu pri-
lejul unor [edin]e solemne.
„Este o `mbun\t\]ire a re-
glement\rii fa]\ de preve-
derea din vechiul statut.
Acolo se men]iona c\ este o
sesiune pe an. Contrave-
nea unor canoane mai ve-
chi, care prev\d ca sinoa-
dele mai mari s\ se `n-
truneasc\ de dou\ ori pe
an: o dat\ `n s\pt\mâna a
cincea dup\ Pa[ti [i toam-
na, `n luna octombrie; s-a
intrat `n vechea tradi]ie
canonic\, cu dou\ [edin]e
de lucru pe an“, a declarat
titularul disciplinei Drept
Bisericesc.
Sinodul Permanent
Sfântul Sinod are `n
prezent 52 de membri. Nu
se pot `ntruni to]i pentru
situa]ii urgente, ci exist\
Sinodul Permanent, cu mai
pu]ini membri, care poate
lua o decizie care nu mai
sufer\ am=nare. „Sinodul
Permanent, `n vechea re-
glementare, era compus
din patriarh [i din to]i
mitropoli]ii. Acum el
cuprinde, pe lâng\ patri-
arh, ca pre[edinte, [i mitro-
poli]ii `n func]ie, atât cei
din ]ar\, cât [i pe cei din
afara grani]elor României,
[i câte un arhiepiscop [i doi
episcopi eparhio]i, desem-
na]i anual de c\tre Sfântul
Sinod. S-a creat aceast\
posibilitate ca, prin rota]ie,
`n fiecare an, s\ intre [i al]i
ierarhi“, a mai spus p\rin-
tele Alexandru Gherasim.
Convocarea Sinodului
Permanent se face tot de
c\tre pre[edinte. Secreta-
rul Sfântului Sinod este [i
secretarul Sinodului Per-
manent. Este unul dintre
episcopii vicari patriarhali,
desemnat de plenul Sfân-
tului Sinod, la propunerea
patriarhului. El are ace-
lea[i `ndatoriri ca orice se-
cretar al unui organism;
este cel care trebuie s\ ur-
m\reasc\ toat\ problema-
tica, s\ preg\teasc\ [edin-
]ele, s\ consemneze tot
ceea ce s-a discutat, s\
redacteze hot\rârile. ~n
subordinea lui are cance-
laria Sfântului Sinod, unde
se fac toate actele, pe care
le supravegheaz\. ~n pre-
zent, secretarul Sf=ntului
Sinod este Preasfin]itul
Vincen]iu Ploie[teanul.
Constituirea Sfântului
Sinod se face cu 2/3
dintre membri
Sfântul Sinod, având
competen]\ `n toate dome-
niile de activitate ale Bise-
ricii, poate lua hot\râri de
orice nuan]\. Hot\rârile
sunt valabile pentru `n-
treaga Biseric\ Ortodox\
Rom=n\, atât pentru cei
din ]ar\, cât [i pentru cei
din afara grani]elor ]\rii.
Sunt cazuri când, la o
[edin]\ a Sfântului Sinod,
nu pot veni to]i membrii.
De aceea, el poate lua ho-
t\râri valabile cu un nu-
m\r mai mic de ierarhi.
Astfel, Sf=ntul Sinod se
constituie cu prezen]a a
minim dou\ treimi (2/3)
dintre membrii s\i, iar de-
ciziile „se iau, de regul\, cu
votul a jum\tate plus unu
din num\rul membrilor
prezen]i“ (art. 10, alin. 1).
Acest mod de constituire
este valabil [i pentru toate
organismele centrale deli-
berative [i executive biseri-
ce[ti. Expresia „de regul\“
se folose[te, a remarcat pr.
Gherasim, pentru c\ sunt
[i „cazuri speciale `n care
se aplic\ alte reguli, de e-
xemplu, cazul `n care
Sfântul Sinod se constituie
ca instan]\ de judecat\
pentru unul dintre mem-
brii s\i“.
Propunerile `n cadrul
Sfântului Sinod
„Acestea pot veni de la
nivel de parohii, eparhii
sau mitropolii. Spre exem-
plu, Sfântul Sinod «aprob\,
cu o majoritate de dou\
treimi din num\rul mem-
brilor prezen]i, `nfiin]area,
desfiin]area, modificarea
teritorial\ [i schimbarea
titulaturii eparhiilor [i mi-
tropoliilor apar]in\toare
Patriarhiei Române» (art.
14, lit. j). ~n cazul acesta,

Pot fi lovite de nulitate hot\rârile unui Sfânt Sinod?

Pr. lect. Alexandru Gherasim: „Is-
toria consemneaz\ anumite sinoade
care au fost convocate ca fiind ecu-
menice [i `n cele din urm\ nere-
cunoscute de Biseric\ [i catalogate
chiar «tâlh\re[ti». Sinodul de la Efes
din 449 a fost numit «tâlh\resc» [i
`ndreptat `n Sinodul IV Ecumenic de
la Calcedon, din 451. Nici Sinodul de
la Hieria din 754, unde au participat
338 de episcopi, nu a fost recunoscut.
Aceste sinoade au `ntrunit un num\r
chiar mai mare de episcopi decât cele
proclamate ca fiind ecumenice. Bise-
rica, fiind infailibil\, nu a acceptat
hot\rârile lor `n materie de credin]\,
[i unele cu fost declarate chiar ere-
tice. {i un sinod poate gre[i, dovad\
c\ asupra unor decizii se revine. R\-
mâne emblematic\ o exprimare din-
tr-o M\rturisire de credin]\ a Bise-
ricilor Ortodoxe devenit\ clasic\,
«Enciclica Patriarhilor Ortodoc[i», de
la 1848: «~n Biserica Ortodox\ n-au
putut niciodat\, nici patriarhii, nici
sinoadele, s\ introduc\ lucruri noi,
pentru c\ ap\r\torul religiei este
corpul Bisericii, adic\ poporul `nsu[i,
care vrea ca religia s\-i fie ve[nic
neschimbat\ [i la fel cu a p\rin]ilor
s\i». Aici este vorba de adev\rurile
de credin]\, dar pot exista [i decizii
care ni se par administrative [i care
sunt, `n acela[i timp, o expresie indi-
rect\ a adev\rului de credin]\.“

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 8 iulie 2008 9

„Sfântul Sinod, având competen]\ `n toate domeniile de activitate ale Bisericii, poate
lua hot\râri de orice nuan]\. Hot\rârile sunt valabile pentru `ntreaga Biseric\ Ortodox\
Rom=n\, atât pentru cei din ]ar\, cât [i pentru cei din afara grani]elor ]\rii. Sunt cazuri
când, la o [edin]\ a Sfântului Sinod, nu pot veni to]i membrii. De aceea, el poate lua
hot\râri valabile cu un num\r mai mic de ierarhi.“

propunerea va pleca de la ism colegial. ~ntr-o parohie

eparhia respectiv\, va fi
dezb\tut\ la nivelul mitro-
nu este sinod, ci o Adunare
Parohial\. Este tot o expre-
A[ezarea
poliei, `n Sinodul Mitropo-
litan. De aici, probabil, va
sie a acestui principiu sin-
odal. Nu preotul ia singur
`n sala
fi dezb\tut\ `n Sinodul
Permanent [i, apoi, `n
deciziile `n parohie, ci doar de [edin]e
cu Adunarea Parohial\“, a Membrii Sfântu-
Sfântul Sinod“. {i continu\ mai spus pr. Gherasim.
p\rintele Gherasim: „Dac\ lui Sinod stau a[e-
~n Dreptul Bisericesc se za]i `n ordinea scris\
ne referim la litera «i» din vorbe[te de principiul teri-
acela[i articol, Sfântul `n diptice. Adic\, la
torial,, ca unul fundamen- prezidiu, patriarhul
Sinod «exprim\ pozi]ia ofi- tal de organizare a Bise-
cial\ a BOR, `n probleme st\ `n mijloc, Mitro-
ricii. A fost enun]at `n dou\ politul Moldovei [i
de interes general ale so- canoane ale Sinoadelor E- Bucovinei `n dreap-
ciet\]ii», propunerea poate cumenice: canonul 17 al ta, al Ardealului `n
veni chiar din partea Sinodului IV Ecumenic de stânga. Mitropolitul
patriarhului sau a secre- la Calcedon [i `n canonul Clujului `n dreapta
tarului Sfântului Sinod, 38 al Sinodului Trulan. ~n dup\ cel al Moldovei
dup\ ce li s-a f\cut cunos- acestea se prevede ca orga- [i Bucovinei, Mitro-
cut\ o pozi]ie oficial\ a nizarea administrativ teri- poli]ii Olteniei [i al
unei autorit\]i a statului, torial\ a Bisericii s\ o ur- Banatului `n stânga.
fie o m\sur\ de ordin leg- meze pe cea politic\, stata- Ceilal]i mitropoli]i
islativ, ce urmeaz\ a fi l\. „BOR, fiind autocefal\ stau `n primul rând.
luat\ de Parlamentul [i na]ional\, are jurisdic]ie ~n spatele lor, arhie-
României, fie o m\sur\ de asupra teritoriului Româ- piscopii [i to]i cei-
ordin administrativ, de niei, dar [i `n diaspora. lal]i, pân\ la arhie-
competen]a Guvernului Acolo nu mai func]ioneaz\ reii vicari. ~n imagine este prezentat prezidiul Sf=ntului Sinod `ntrunit `n data de 5 martie 2008
României. Atunci nu mai principiul teritorial, ci ju-
vine propunerea de jos, de risdic]ia personal\. Se
la eparhii, ci reac]ioneaz\ `ntinde asupra tuturor per- meni care nu ascult\, cum orul Bisericii. Reclamantul Sinodului Permanent, al urmeaz\ totu[i linia deja
direct patriarhul, ca pre[e- se `ntâmpl\ acum cu unii s\ nu fie `n stare de exco- Adun\rii Na]ionale Biseri- stabilit\ de c\tre Sfântul
dinte, [i pune pe masa soanelor de na]ionalitate ziari[ti, anali[ti politici sau ce[ti, ca organe deliberative,
român\, dar ortodoc[i. Sub municare, adic\ s\ nu fie Sinod“, mai precizeaz\ p\-
Sfântului Sinod propu- oameni de [tiin]\, care au o oprit de la Sfânta ~mp\r- [i al Consiliul Na]ional Bise- rintele Gherasim.
nerea“. ascultarea BOR pot intra [i p\rere contrar\ [i critic\ cu ricesc [i al Permanen]ei
persoane de alt\ cet\]enie, t\[anie (excomunicare mi-
privire la adresa Sfântului c\), ci un credincios care s\ Consiliul Na]ional Biseri- Devolu]iunea, ca
chiar cu alt\ origine decât Sinod, se pune problema la cesc, ca organe executive.
Jurisdic]ia Sfântului cea român\, care doresc s\ se bucure de toate dreptu-
`ndatorire a
ce anume se `mpotrivesc. ~n rile“, continu\ p\rintele Patriarhul este, `n acela[i
Sinod fie `ncorpora]i `n BOR. canonul 6 al Sinodului II timp, Mitropolit al Munteni- patriarhului
Avem, spre exemplu, `n Alexandru Gherasim.
Principiile fundamentale Ecumenic, se stabile[te cine ei [i Dobrogei [i Arhiepiscop
Fran]a, parohii de origine poate aduce «pâr\» `mpotri- al Bucure[tiului. „Deci, spu- Patriarhul este singurul
de organizare a Bisericii se francez\, care intr\ `n ju- Patriarhul,
`mpart `n dou\ categorii: cu va episcopului, [i prin ex- ne pr. Gherasim, `n Arhie- care „exercit\ dreptul de
fond dogmatic [i juridic [i
risdic]ia canonic\ a BOR“, tensie putem spune [i cine reprezentantul piscopia Bucure[tilor, patri- devolu]iune `n mitropolii
a exemplificat titularul poate critica o hot\râre a Sfântului Sinod arhul este episcopul locului, pentru restabilirea ordinii
cele cu fond simplu juridic.
„Primele con]in `nv\]\tura catedrei Drept Bisericesc a Sfântului Sinod. ~n acest [i aici el ia hot\râri precum canonice [i administra-
de credin]\ a Bisericii ex- Facult\]ii de Teologie. canon se face distinc]ie `n- Patriarhul `nsu[i este un oricare episcop `n eparhia tive“, (art. 26, lit. R.). Este
primat\ clar `n acel prin- tre cauzele biserice[ti [i organ central executiv al Bi- lui, adic\ este autonom, nu o dispozi]ie a canonului 11
cipiu, [i au un temei dog- Neascultarea de cauzele personale. Pentru sericii, al\turi de Consiliul trebuie s\ se consulte cu al Sinodului VII Ecumenic,
matic, nu pot fi modificate. Sfântul Sinod cauzele personale, adic\ Na]ional Bisericesc [i Per- ceilal]i episcopi `nainte de a care prevede acest drept de
Printre aceste principii este dac\ episcopul, ca om, m-a manen]a Consiliului Na]io- lua o decizie. ~n calitate de devolu]iune „pentru resta-
cel eclesiologic institu]io- Hot\rârile Sfântului Si- lovit, mi-a luat ceva, a in- nal Bisericesc. ~ntr-un orga- patriarh, atribu]iile sunt al- bilirea ordinii canonice [i
nal, principiul organic, prin- nod sunt transmise la fie- trat peste proprietatea mea nism colectiv se iau decizii, tele; el este doar pre[edinte administrative“. Devolu]iu-
cipiul ierarhic, principiul care eparhie, de aici la pro- sau a atentat la persoana dar pentru ducerea la `nde- [i nu poate lua o m\sur\ nea este dreptul unei ad-
sinodal. Acestea nu vor pu- toierii [i parohii. Este dato- mea, eu pot s\ fiu de orice plinire trebuie s\ fie o per- care ]ine de competen]a ministra]ii superioare de a
tea fi niciodat\ modificate. ria preotului de parohie s\ alt\ religie sau ateu, cano- soan\ care semneaz\, re- Sfântului Sinod“. interveni `n treburile unei
Biserica este condus\ de un fac\ cunoscute hot\rârile nul amintit `mi d\ dreptul prezint\ [i care r\spunde. El reprezint\ Patriarhia Ro- alte administra]ii din sub-
sinod, [i acest principiu nu Sfântului Sinod credincio- s\ `l reclam pe episcop, pen- La nivel de parohie este pre- mân\ `n rela]iile cu autori- ordine, atunci când legea
se refer\ doar la Sfântul Si- [ilor. Nu este o rela]ie di- tru c\ este o cauz\ per- otul, `n eparhie episcopul e- t\]ile publice centrale [i loca- nu este aplicat\ sau este
nod, ci [i la faptul c\ la rect\ a credinciosului cu sonal\. Când este vorba de parhiot [i tot a[a pân\ la ni- le, `n justi]ie [i fa]\ de ter]i,
personal sau prin delega]i aplicat\ gre[it. „Este o ex-
orice nivel, `n unit\]ile Sfântul Sinod, ci se face o chestiune bisericeasc\, nu vel de Patriarhie, unde este cep]ie de la autonomia in-
biserice[ti, organismul care prin preot [i comunitatea mai poate fi oricine recla- patriarhul. El este pre[e- sau `mputernici]i. „~n mo-
mentul `n care e[ti repre- tern\, eparhial\. Dac\ se
ia deciziile este un organ- parohial\. „Dac\ sunt oa- mant, ci doar cei din interi- dinte al Sfântului Sinod, al constat\ c\ `ntr-o mitropo-
zentantul Patriarhiei Ro-
mâne fa]\ de autorit\]i, e- lie, Sinodul mitropolitan,
`n frunte cu mitropolitul,
„Peste ani, ar putea fi [i o Biseric\ Ortodox\ a Fran]ei“ xist\ o linie hot\rât\ de
Sfântul Sinod pentru o a- nu aplic\ corect legiuirile
Pr. lect. Alexandru Gherasim: diverselor Biserici Ortodoxe, [i numit\ problem\. ~n timpul BOR sau amân\ s\ le
„Canonul 34 apostolic spune: ace[ti episcopi s-au organizat dup\ discu]iilor poate fi pus `n aplice, patriarhul poate in-
«Episcopii fiec\rui neam trebuie s\ modelul occidental, `n conferin]e situa]ia de a lua hot\râri terveni pentru restabilirea
`l recunoasc\ pe cel dintâi dintre ale episcopilor ortodoc[i. ~ntot- f\r\ a se mai consulta `n situa]iei“, men]ioneaz\ pr.
ei, [i nimic important s\ nu fac\ deauna aceste conferin]e sunt con- prealabil cu sinodalii, dar el Gherasim. a
f\r\ `ng\duin]a aceluia. La rândul duse de reprezentantul Patriarhiei
lui, acela nu poate s\ ia nici o Ecumenice. ~n perspectiv\, toate
m\sur\ important\ f\r\ a-i con- aceste unit\]i biserice[ti din dias-
sulta pe ceilal]i, mul]i.» Aici nu nu- pora vor fi, cu timpul, asimilate
mai principiul na]ional, etnic, este `ntr-o structur\ na]ional\. Va a-
invocat, ci [i cel sinodal. ~n baza p\rea o Biseric\ Ortodox\ a Ger- Pr. lect. dr. Alexandru
acestui canon, este organizat\ maniei, a Fran]ei, a Americii etc. [i Gherasim, titularul disciplinei
toat\ diaspora ortodox\. ~n toate vor disp\rea diferen]ele de juris- Drept Bisericesc,
statele occidentale, unde Ortodoxia dic]ie. Dar asta numai Dumnezeu din cadrul Facult\]ii de
este minoritar\, exist\ episcopi ai [tie când va fi“. Teologie Ortodox\ din Bucure[ti

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Campanie de salvare a
{trandului Tineretului
Câteva zeci de bucure[teni s-au al\-
turat, duminic\, demersului ini]iat
de Grupul de Dialog Social, cu pri-
vire la salvarea [i readucerea `n cir-
cuitul public [i sportiv a {trandului
Tineretului. „Facem, `n continuare,
presiuni [i solicit\m ANS s\ fac\
demersuri serioase pentru recupe-
rarea complet\ a bazei“, a spus or-
ganizatorul campaniei, pre[edintele
GDS, Radu Filipescu. Potrivit [efu-
lui GDS, contractul `ncheiat de A-
gen]ia Na]ional\ pentru Sport cu o
firm\ privat\ reprezint\ „o catas-
trof\“. ~n aceast\ campanie, s-a im-
plicat [i primarul sectorului 1, An-
drei Chiliman, care a fost, dumini-
c\, al\turi de protestatari. ~n opinia
edilului, ANS a ac]ionat „f\r\ res-
ponsabilitate“ `n ultimii 16 ani,
pierzând numeroase baze sportive,
[i a dat ca exemplu un aviz eliberat
de Agen]ie, pentru desfiin]area unor
construc]ii la fostul {trand Str\u-
le[ti. „Nu po]i s\ admi]i cu atâta u-
[urin]\ transformarea unei baze
sportive `n zon\ imobiliar\. Aici e
marea problem\, faptul c\ anumi]i
func]ionari publici, probabil nu `n-
tâmpl\tor [i nu pe degeaba, dau
astfel de avize“, a declarat prima-
rul. La ac]iunea de duminic\, al\-
turi de GDS, s-au aflat [i reprezen-
tan]i ai organiza]iilor Alian]a Civi-
c\, Eco Civica, Salva]i Bucure[tiul,
Agen]ia de Monitorizare a Presei [i
Funda]ia Sportul Românesc, pre-
cum [i persoane implicate `n activi-
tatea sportiv\.
Interes mare
pentru autostrada
Arad-Timi[oara
La licita]ia de atribuire a contracte-
lor de proiectare [i execu]ie a autos-
tr\zii Arad-Timi[oara, care va avea
loc `n luna august, s-au precalificat
[apte companii. Potrivit Ministeru-
lui Transporturilor, termenul de de-
punere a ofertelor tehnice la licita]i-
a final\ a fost stabilit pentru data
de 18 august. Durata de realizare a
lucr\rilor la autostrad\ va fi de 24
de luni, cu o perioad\ de garan]ie
tot de 24 de luni. Reprezentan]ii
Guvernului apreciaz\ c\, pentru lu-
cr\rile de construc]ie a tronsonului
de autostrad\ Arad-Timi[oara, con-
tractul va fi semnat pân\ `n 25 sep-
tembrie. Autostrada se va `ntinde
pe o lungime de 32 de
km, finan]area de 270 de milioane
de euro fiind asigurat\ de Banca
European\ de Investi]ii [i de
Guvernul României. Proiectul in-
clude [i realizarea a 24 de poduri [i
pasaje, realizarea unui pod peste
Mure[, la ie[irea din Arad, a patru
ie[iri de pe autostrad\ pentru
jude]ul Arad [i a trei ie[iri de pe
autostrad\ pentru Timi[. Terme-
nele de `ncepere ale lucr\rilor la
acest tronson de autostrad\ au fost
amânate de mai multe ori p=n\ `n
prezent. ~n absen]a unei hot\r=ri de
Guvern, nu pot fi demarate nici pro-
cedurile de expropriere, privind
terenurile pe care se va ridica au-
tostrada. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 8 iulie
Vremea va fi, `n general, instabil\.
Cerul va prezenta `nnor\ri accentuate
`n vestul, centrul [i nordul ]\rii, unde
vor fi averse, desc\rc\ri electrice [i in-
tensific\ri ale v=ntului, ce, trec\tor,
pot lua aspect de vijelie. Vor fi condi]ii
de grindin\, iar izolat, mai ales `n
zona de munte, cantit\]ile de ap\ vor
dep\[i 25 l/mp. ~n restul teritoriului,
`nnor\rile vor fi temporare, iar astfel
de fenomene se vor semnala pe arii
mai restr=nse spre sear\. Temperatu-
rile maxime vor continua s\ creasc\
u[or `n regiunile sudice, dar vor sc\-
dea `n nord [i centru [i vor fi cuprinse
de la 23-24 de grade `n Maramures,
nordul Moldovei [i `n depresiuni, p=n\
la 35-36 de grade `n sud.
sursa: www.intellicast.com
Mar]i, 8 iulie 2008
{OFERII ~NCEP|TORI COMIT TOT MAI MULTE ACCIDENTE: Statisticile
prezentate de Ministerul de Interne arat\ c\, doar `n prima jum\tate a
acestui an, [oferii `ncep\tori au provocat aproape tot at=tea accidente
grave, c=te s-au `nregistrat pe parcursul anului trecut. Bilan]ul
alarmant este explicat de c\tre autorit\]i prin insuficien]a
cuno[tin]elor practice [i teoretice acumulate `n [colile de [oferi.
P\gubi]ii FNI apeleaz\ la CEDO chitarea obliga]iilor. Gheorghe
Constantin, unul dintre p\-
gubi]i, a declarat c\ autori-
depun\tori nu a primit vre-
un leu. ~n ace[ti ani, mul]i
dintre noi au decedat, din
a „Probabil au achitat doar pl\]ile pentru p\gubi]ii din tatea a `nceput pl\]ile `n oc- cauza unor boli pentru a c\-
Bucure[ti, ca s\ nu le protesteze sub ferestre, dup\ care tombrie 2007, dar nici unul ror tratamente nu au avut
dintre timi[enii care erau bani. Ne vom adresa la
au sistat efectuarea pl\]ilor. Din Timi[, nici unul dintre `ndrept\]i]i la desp\gubiri CEDO“, a spus Gheorghe
nu a primit vreun ban. Mai Constantin. P\gubitul a mai
depun\tori nu a primit vreun leu. ~n ace[ti ani, mul]i dintre noi mult decât atât, timi[orea- afirmat c\, pân\ `n luna
au decedat, din cauza unor boli pentru tratamentul nul spune c\ AVAS a `ntre- mai, pe internet era afi[at,
rupt orice leg\tur\ cu p\- pe pagina AVAS, stadiul
c\rora nu au avut bani. Ne vom adresa la CEDO“, gubi]ii din ]ar\, [tergând a- pl\]ilor, la zi, dar, de aproa-
a spus Gheorghe Constantin, unul dintre sutele dresa de mail [i anulând pe o lun\, AVAS [i-a `nchis
numerele de telefon pentru aceast\ pagin\. Fondul Na-
de timi[oreni c\rora Autoritatea pentru Valorificarea Activelor rela]iile cu publicul. „Proba- ]ional de Investi]ii (FNI) a
Statului era obligat\ s\ le restituie sumele depuse a bil au achitat doar pl\]ile luat fiin]\ la 17 august
pentru p\gubi]ii din Bucu- 1995, cu administrare SOV
Aproximativ 400 de p\- irevocabile, prin care Auto- depuse, se vor adresa Cur]ii re[ti, ca s\ nu le protesteze Invest. Pr\bu[irea Fondu-
gubi]i FNI din Timi[, care ritatea pentru Valorificarea Europene pentru Dreptu- sub ferestre, dup\ care au lui Na]ional de Investi]ii, `n
au câ[tigat procesul [i au Activelor Statului era obli- rile Omului (CEDO), deoa- sistat efectuarea pl\]ilor. mai 2000, a afectat aproape
primit sentin]e definitive [i gat\ s\ le restituie sumele rece AVAS tergiverseaz\ a- Din Timi[, nici unul dintre 300.000 de investitori. a
Peste o sut\ de copii au fost abuza]i Cod galben
de canicul\
sexual, `n primele trei luni ale anului Administra]ia Na]io-
nal\ de Meteorologie (A
a Autoritatea Na]ional\ pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (ANPDC) a NM) a emis o avertiza-
re cod galben de canicu-
`nregistrat, `n primul trimestru al acestui an, nu mai pu]in de 148 de sesiz\ri cu l\, prin care anun]\ c\,
privire la cazuri de abuz sau exploatare sexual\ asupra minorilor a Dintre acestea, `n jude]ele Dolj, Olt,
Teleorman, Giurgiu,
s-au confirmat 103 a ~n urma centraliz\rii informa]iilor de c\tre ANPDC, a rezultat C\l\ra[i, Ialomi]a, Il-
faptul c\ au fost abuza]i sau exploata]i sexual un num\r de 12 b\ie]i [i 91 de fete a fov [i `n municipiul Bu-
Datele prezentate de bilesc c\ exist\ motive cure[ti, temperaturile
Autoritatea Na]ional\ temeinice care s\ sus]in\ vor ajunge la 37, 38 de
pentru Protec]ia Dreptu- existen]a unei situa]ii de grade Celsius. Potrivit
rilor Copilului (ANPDC) pericol iminent pentru textului avertiz\rii, `n
arat\ c\, dintre cei 103 copil, cauzat\ de abuz dup\-amiaza zilei de
minori, `n cazul c\rora sau neglijare, [i nu `n- ast\zi, `n Oltenia,
Muntenia, vestul Do-
s-au confirmat suspiciu- tâmpin\ opozi]ie din par-
nile de abuz sau exploa- tea persoanelor `n `ngri- brogei [i `n sudul Mol-
tare sexual\, 12 copii au jirea c\reia se afl\ copi- dovei vremea va fi c\l-
vârsta mai mic\ de 7 ani, lul, directorul Direc]iei duroas\, canicular\ `n
44 de copii au vârsta cu- Generale de Asisten]\ zonele de câmpie, unde
prins\ `ntre 7 [i 14 ani, Social\ [i Protec]ia Copi- temperaturile maxime
iar 47 de copii au peste lului instituie m\sura vor atinge [i dep\[i 35
14 ani. Pentru 21 de copii plasamentului `n regim de grade, iar indicele
s-a dispus m\sura plasa- de urgen]\. temperatur\ - umezea-
mentului `n regim de ur- ten]\ Social\ sau Direc]i- partea asisten]ilor fami- l\ se va situa peste pra-
gen]\ de c\tre directorul a General\ de Asisten]\ liali. gul critic de 80. Astfel,
Social\ [i Protec]ia Copi- Cazul feti]ei din
Direc]iei Generale de A- `n jude]ele Dolj, Olt,
sisten]\ Social\ [i Pro- lului, `n a c\rei raz\ teri- Inspectorii DGASPC Neam] a [ocat Teleorman, Giurgiu,
tec]ia Copilului (DGASP torial\ a fost identificat
au drept de acces opinia public\ C\l\r\[i, Ialomi]a, Il-
C), iar pentru un copil a cazul respectiv. De ase- fov [i `n municipiul Bu-
fost dispus plasamentul menea, orice persoan\ fi- `n domiciliul Un caz intens media-
tizat, de abuz asupra u- cure[ti se vor `nregistra
`n regim de urgen]\, de zic\ sau juridic\, precum persoanelor valori termice de pân\
c\tre instan]a judec\to- [i copilul, pot sesiza Di- nui minor, este cel al unei
reclamate feti]e de doar 11 ani, din la 37, 38 de grade. AN
reasc\. Potrivit rezulta- rec]ia General\ de Asis- M precizeaz\ [i faptul
telor centralizate de ten]\ Social\ [i Protec]ia jude]ul Neam], care a fost
Pentru a verifica sesi- violat\ de unchiul s\u. c\, `n perioada aminti-
ANPDC, 47 de copii abu- Copilului sau Serviciul z\rile privind cazurile de
Public de Asisten]\ Soci- Ulterior, s-a descoperit t\, instabilitatea at-
za]i sau exploata]i sexual abuz [i neglijare a copi- mosferic\ se va mani-
provin din mediul urban, al\ de la nivelul comune- c\ minora este `ns\r-
lului, reprezentan]ii cinat\. De[i adus `n fa]a festa prin averse, des-
iar 56 de copii provin din lor, ora[elor, municipii- DGASPC au drept de ac-
lor, pentru a se lua m\- instan]ei cu propunere de c\rc\ri electrice [i in-
mediul rural. ces, `n condi]iile legii, `n tensific\ri de scurt\
surile necesare pentru a arestare preventiv\,
sediile persoanelor ju- durat\ ale vântului, ce
proteja copilul `mpotriva magistra]ii Tribunalului
Semnalarea abuzu- oric\ror forme de violen- ridice, precum [i la domi- Neam] au decis s\-l lase pot lua, trec\tor, [i as-
rilor asupra copiilor ]\, inclusiv violen]\ se- ciliul persoanelor fizice, `n libertate pe autorul pect de vijelie. Fenome-
xual\, v\t\mare sau de care au `n `ngrijire sau agresiunii, motiv=nd c\ nele amintite se vor
este obligatorie asigur\ protec]ia unui manifesta, `n prima
abuz fizic sau mental, de nu exist\ probe care s\
Conform prevederilor rele tratamente sau de copil. Pentru efectuarea demonstreze c\ a l\sat-o parte a zilei, `n vestul,
legale existente, orice exploatare, de abandon acestor verific\ri, orga- `ns\rcinat\ pe nepoata centrul, nordul [i nord-
persoan\ care, prin natu- sau neglijen]\. ~n toate nele de poli]ie au obliga- sa. Procurorii au f\cut re- estul ]\rii, apoi, pe arii
ra profesiei sau ocupa]iei aceste cazuri, Direc]ia ]ia s\ sprijine reprezen- curs, iar Curtea de Apel mai restrânse, [i `n res-
sale, lucreaz\ direct cu tan]ii Direc]iei Generale Bac\u a emis mandat de
General\ de Asisten]\ tul teritoriului. Vor fi
un copil [i are suspiciuni Social\ [i Protec]ia Copi- de Asisten]\ Social\ [i arestare pentru 29 de zile condi]ii de grindin\, iar
`n leg\tur\ cu existen]a lului este obligat\ s\ ve- Protec]ia Copilului, mai pe numele `nvinuitului. cantit\]ile de ap\ vor
unei situa]ii de abuz sau rifice [i s\ solu]ioneze se- arat\ ANPDC. ~n situa- Acesta a disp\rut, `ntre dep\[i, izolat, 30, 40 l/
de neglijare a acestuia, siz\rile privind abuzul ]ia `n care, `n urma veri- timp, de la domiciliu, fi- mp, `n special `n zonele
este obligat\ s\ sesizeze sau neglijarea minorilor, fic\rilor efectuate, repre- ind dat de poli]i[ti `n de munte. a
Serviciul Public de Asis- inclusiv cele venite din zentan]ii DGASPC sta- urm\rire general\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PERICOL DE EXPLOZIE, LA izolarea vagonului defect [i pentru tului pentru Situa]ii de Urgen]\ tiv de munc\, timp `n care nu s-a a-
UN VAGON ~NC|RCAT CU GPL: O formarea unui dispozitiv, `n cazul Hunedoara, locotenent Anemona juns la vreun consens. Oamenii cer
scurgere de gaze a fost depistat\, izbucnirii unui incendiu. Militarii Doda. ~n mai pu]in de dou\ ore de la majorarea salariilor cu 700 de lei, `n
au constatat c\ scurgerile de gaz semnalarea scurgerii de gaz, o echi- timp ce patronii au oferit, la negoci-
duminic\, la un vagon cistern\, `n-
c\rcat cu 75 de mii de litri de GPL, GPL provin de la o supap\ de evac- p\ de la firma care a `nc\rcat va- eri, o cre[tere de doar 200 de lei. De
uare. „Teoretic, exista pericolul de goanele trenului marfar a sosit de la asemenea, protestatarii cer cre[terea
`n apropierea localit\]ii hunedorene
Zam, la 45 de kilometri vest de explozie, ]inând cont c\ vorbim de Timi[oara la locul incidentului [i a primelor de vacan]\ cu 30%, acor-
reu[it s\ repare supapa defect\.
Deva. Incidentul a fost remediat scurgeri ale unei substan]e u[or in- darea sporurilor de vechime [i plata
dup\ aproximativ dou\ ore de inter- flamabile. Din fericire, nu s-au a GREV|, ~N PORTUL CON- orelor suplimentare. ~n prezent,
ven]ie, de o echip\ a unei firme `ntrunit condi]iile care s\ favorizeze STAN}A: Aproape 500 de muncitori salariul mediu al muncitorilor din
specializate. Cisterna se afla la o deflagra]ie, adic\ un incendiu, de la terminalul de containere din port ajunge la 1.100 de lei. ~n cazul
jum\tatea unei garnituri formate scântei sau c\ldur\ excesiv\. Constan]a Sud Agigea au oprit, ieri, `n care patronii nu le vor accepta
din 21 de vagoane, [apte fiind Vagonul a fost tras rapid pe o linie lucrul timp de dou\ ore, declan[ând revendic\rile, muncitorii sunt ho-
`nc\rcate cu GPL, iar restul cu ]i]ei, moart\, restul garniturii continu- o grev\ de avertisment. Ac]iunea an- t\râ]i s\ declan[eze greva general\
trenul circulând de la Timi[oara ându-[i drumul spre sta]ia B\rb\- gaja]ilor a izbucnit dup\ aproape `n urm\toarele zile, fapt ce ar de-
spre Valea Jiului. Pompierii mili- teni, din Valea Jiului“, a precizat cinci luni de negocieri cu patronatul termina blocarea activit\]ii Portului
tari au intervenit imediat pentru purt\torul de cuvânt al Inspectora- pentru semnarea contractului colec- Constan]a Sud Agigea. a
 Mar]i, 8 iulie 2008 11
PRODUC}IA DE ENERGIE NUCLEAR| A CRESCUT CU 79%: Produc]ia din
Economic centralele nuclearo-electrice a crescut cu dou\ miliarde kWh (79,6%) `n primele
cinci luni ale anului. ~n aceea[i perioad\, produc]ia de energie din hidrocentrale a
crescut cu 1,702 miliarde kWh (26,6%), iar cea din termocentrale a sc\zut cu 1,1
miliarde KWh (6,7%). Resursele de energie primar\ [i cele de energie electric\ au
crescut cu 1,7%, respectiv cu 9,7%, `n primele cinci luni ale acestui an.

Rectificarea bugetar\ va trimite mai mul]i bani `n infrastructur\ PE SCURT

A doua rectificare bugetar\ din a-
cest an va aloca fonduri `n principal
c\tre sectorul infrastructurii rutiere
[i feroviare, a declarat, ieri, minis-
trul Economiei [i Finan]elor, Varu-
jan Vosganian. El a ar\tat c\ rectifi-
carea de buget va fi aprobat\ `n pri-
ma [edin]\ de Guvern, dup\ promul-
garea legii de abilitare a Executivu-
lui de a adopta astfel de decizii, `n
perioada vacan]ei parlamentare.
„Rectificarea bugetar\ este preg\ti-
t\, `ns\ este nevoie de o condi]ie de
natur\ procedural\, respectiv pro-
mulgarea legii de abilitare, pentru
c\ aceast\ lege este cea care d\
dreptul Guvernului s\ elaboreze rec-
tific\ri pe perioada vacan]ei parla-
mentare. Rectificarea va intra `n
Guvern `n prima [edin]\ de dup\
promulgarea acestei legi [i dup\ con-
sult\ri cu partenerii sociali“, a ar\-
tat ministrul. Potrivit acestuia, prin-
cipalele domenii vizate de rectifica-
rea bugetar\ sunt infrastructura ru-
tier\ [i feroviar\, precum [i `nzes-
trarea armatei. „Vreau s\ adresez
acest mesaj `ntregii clase politice,
anume c\ rectificarea pe care am
preg\tit-o se adreseaz\ strict dome-
niilor de natur\ investi]ional\ [i cu-
prinde aloc\ri substan]iale pentru
infrastructura rutier\ [i feroviar\,
respectiv, pentru sistemul drumuri-
lor jude]ene, pentru programul pri-
vind reabilitarea aliment\rii cu ap\
a comunelor, precum [i pentru unele
proiecte privind `nzestrarea arma-
tei. La acestea se adaug\ sume pen-
tru plata dobânzilor, având `n vede-
re c\ acestea au crescut mult, `n ulti-
ma vreme“, a mai precizat Vosgani-
an. Potrivit acestuia, la urm\toarea
rectificare bugetar\ nu va fi modifi-
cat deficitul bugetar. Prima rectifi-
care bugetar\ din acest an a fost
aprobat\ de Guvern la `nceputul lu-
nii martie. ~n urma rectific\rii buge-
tare, deficitul bugetar pentru 2008 a
fost redus cu 0,4 procente, de la
2,75% din PIB, la 2,3% din PIB, `n
urma diminu\rii cheltuielilor buge-
tare cu circa 1,1 miliarde de euro.
Anul trecut, bugetul general consoli-
dat a consemnat un deficit de 2,4%
din Produsul Intern Brut. a
Pre[edintele
Romalimenta cere
reducerea TVA
la alimente
Pre[edintele Romalimenta, Sorin
Minea, a solicitat, duminic\, `ntr-o
conferin]\ de pres\ sus]inut\ la se-
diul central al PSD, ca Guvernul s\
adopte m\sura de reducere a TVA
la alimente, considerând c\ este
singura modalitate de a ]ine pre]u-
rile la alimente `n actualii parame-

Salariul mediu din Rom=nia tri. Minea a ar\tat c\, prin renun-
]area la practica unui TVA foarte
mare `n industria alimentar\, Ro-
mânia s-ar alinia celorlalte ]\ri din

a crescut cu 23% fa]\ de anul trecut UE. El a precizat c\, `n acest mo-
ment, România are un TVA nedifi-
ren]iat de 19% `n industria alimen-
a ~n luna mai, `n majoritatea activit\]ilor economice s-au `nregistrat sc\deri ale câ[tigului salarial fa]\ tar\, fiind una dintre cele mai mari
TVA din lume. „{tiind c\ urmeaz\
de luna aprilie, ca urmare a acord\rii de prime ocazionale, de Pa[ti, `n luna precedent\, [i a realiz\rilor o cre[tere f\r\ precedent a pre]uri-
lor produselor alimentare `n toat\
de produc]ie mai mici, `n luna curent\ a Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, sus]ine faptul lumea, am vedea benefic [i efortul
c\ nu sunt `ndeplinite `nc\ condi]iile pentru cre[terea salariului minim pe economie a Statului, al Guvernului, `n acest
context, prin adoptarea m\surii
Salariul mediu nominal `n activit\]i din industria de reducere a TVA“, a mai spus
net realizat `n luna mai a mijloacelor de transport Minea, subliniind c\ aceast\ m\-
fost de 1.248 de lei, cu rutier, transporturi pe sur\ este una dintre pu]inele
23,3% peste valoarea `n- ap\, industria de prelu- m\suri care nu au caracter
registrat\ `n perioada si- crare a ]i]eiului, cocsifica- infla]ionist. Sorin Minea a mai
spus c\ propune ca aceast\ reduc-
milar\ din 2007, potrivit rea c\rbunelui [i tratarea ere de TVA s\ se fac\ pe sistemul
datelor Institutului Na]io- combustibililor nucleari. „reducere la alimente“, prin ali-
nal de Statistic\ (INS). ment `n]elegându-se ceea ce se
Valorile cele mai mari ale Salarii mai mici, `n]elege `n legisla]ia european\.
câ[tigului salarial mediu
nominal net s-au `nregis- `n silvicultur\
trat `n activit\]ile de in-
Produc]ia agricol\ a
~n acela[i timp, salarii
termedieri financiare, va- mai mici cu 7-14% au pri- sc\zut, `n 2007, cu 17%
loarea acestuia fiind de mit [i angaja]ii din silvi- Produc]ia agricol\ a sc\zut `n
3.636 de lei, iar cele mai cultur\, extrac]ia hidro- 2007, `n termeni valorici, cu 17,7%
mici - `n prelucrarea lem- carburilor, industria altor fa]\ de anul anterior [i s-a cifrat
nului [i a produselor din mijloace de transport, in- la 47,699 miliarde de lei, conform
lemn [i plut\, cu excep]ia dustria de echipamente datelor (semidefinitive) publicate
mobilei, cu 697 de lei, se pentru radio, televiziune ieri, de Institutul Na]ional de
arat\ `ntr-un comunicat [i comunica]ii, fabricarea Statistic\ (INS). Cea mai mare
al INS. Salarii medii de sc\dere a fost `nregistrat\ la pro-
substan]elor [i a produse- duc]ia vegetal\ (28,7%), de la
peste 3.000 de lei au mai lor chimice, precum [i cei 31,327 miliarde de lei la 28,723
fost `nregistrate doar la cu activit\]i anexe [i auxi- miliarde de lei, `n timp ce produc-
activit\]ile de transpor- liare de transport [i ale a- ]ia animal\ a sc\zut cu 0,6%, de
turi aeriene. Astfel, valoa- gen]iilor de turism. Sala- la 18,848 miliarde de lei la 18,291
rea salariului mediu net a ria]ii din industria minie- miliarde de lei. Serviciile agricole
urcat `n mai, fa]\ de apri- r\, captarea, tratarea [i au crescut cu 32,5 procente, de la
lie, cu 12,3%, la 3.395 de distribu]ia apei, industria 473,788 milioane de lei la 684,817
lei. Comparativ cu luna a- de aparatur\ [i instru- milioane de lei. ~n perioada anal-
prilie, salariul net a sc\- mente medicale, de preci- izat\ nu s-au produs modific\ri e-
zut cu 34 de lei, respectiv sen]iale `n structura produc]iei,
zie, optice [i fotografice, iar predominant\ se men]ine pro-
cu 2,7%, noteaz\ INS. Câ[- ceasornic\rie, transpor- te cre[teri, de 14,9%, au `n prezent, a declarat, tat ministrul. Potrivit lui
fost consemnate `n activi- ieri, ministrul Economiei Vosganian, aceste condi]ii duc]ia vegetal\ (60,2%), urmat\
tigul salarial mediu nomi- turi terestre, fabricarea de produc]ia animal\ (38,3%).
nal brut aferent lunii mai altor produse din minera- t\]ile de po[t\ [i curierat, [i Finan]elor, Varujan nu sunt `ndeplinite `n pre- Structura valoric\ a produc]iei ve-
a fost de 1.704 lei, cu 2,7% le nemetalice, fabricarea urmate de transporturile Vosganian. „Pentru cre[- zent. „Condi]iile pe care getale, pe principalele grupe de
mai mic fa]\ de luna pre- celulozei, hârtiei [i a pro- aeriene, cu 12,3%. terea salariului minim, le-am stabilit `n protoco- culturi, este diferit\ `n cei doi ani.
cedent\. ~n luna mai, `n duselor din hârtie, po[t\ este nevoie de validarea, lul din decembrie 2007 nu
majoritatea activit\]ilor [i telecomunica]ii au pri- Guvernul nu vrea noi de c\tre BNR, a unui do- sunt `ndeplinite `n acest
cument care s\ ateste c\ moment [i, dac\ am aloca CFR [i-ar putea pl\ti
economice s-au `nregis- mit remunera]ii diminua- major\ri ale salariului
trat sc\deri ale câ[tigului te cu 4-7%. Pe de alt\ par- suntem `n ]inta de infla]i- aceste major\ri, nu am fa- datoriile e[alonat
salarial fa]\ de luna apri- te, cre[terile câ[tigului sa- Majorarea salariului e. De asemenea, este ne- ce decât s\ cre\m o presi- Ministerele Economiei [i Trans-
lie, ca urmare a acord\rii de larial mediu net consem- minim nu se poate realiza cesar un protocol `ntre pa- une salarial\. Tema prin- porturilor preg\tesc, `mpreun\ cu
prime ocazionale, de Pa[ti, nate `n mai, fa]\ de luna f\r\ un protocol `ntre pa- tronate [i sindicate, `n ca- cipal\ nu e legat\ de per- furnizorii de electricitate, de stat
`n luna precedent\, [i a precedent\, au fost deter- tronate [i sindicate [i f\r\ re patronatele s\ ateste soanele care au salariul [i priva]i, e[alonarea datoriilor CFR
realiz\rilor de produc]ie minate de acordarea de ca Banca Na]ional\ a Ro- c\ nivelul de productivita- minim, pentru care exist\ la plata energiei, `n valoare de un
mai mici, `n luna curent\. prime (inclusiv prime de mâniei s\ valideze aceas- te a muncii poate s\ sus]i- programe diferite, cum ar miliard de lei, pe o perioad\ de un
Cele mai importante sc\- vacan]\) [i a realiz\rilor t\ m\sur\ din punctul de n\ o cre[tere salarial\ la fi cel de acordare a ajutoa- an, au declarat surse apropiate
deri, cuprinse `ntre 20% [i de produc]ii mai mari. vedere al infla]iei, condi]ii 540 de lei [i care s\ ne fie re termice“, a subliniat discu]iilor. „Exist\ un document
`n draft (proiect, n.r.) asupra c\ru-
23%, au fost consemnate Astfel, cele mai importan- care nu sunt `ndeplinite adus la cuno[tin]\“, a ar\- ministrul. a ia lucreaz\ juri[tii. Este vorba de
un acord `ntre filialele de furniza-
re, Ministerul Economiei [i Finan-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ]elor [i cel al Transporturilor, pen-
tru ree[alonare (a datoriilor CFR,
a O NOU| SESIUNE DE PRO- valoare a mo[tenirii rurale. ~n cursul Bucure[ti. JAS Budapest ZRT, `nfi- la care vor participa to]i liderii confe- n.r.) pe 12 luni“, au spus sursele
IECTE, PENTRU FONDURILE PNDR: lunii septembrie, va fi organizat\ o in]at\ `n 1992, deruleaz\ tranzac]ii dera]iilor sindicale, unde va fi pus\ citate. Datoriile totale ale CFR c\-
Ieri s-a lansat o nou\ sesiune de de- sesiune de depunere pe cinci noi m\- cu electricitate, combustibili, lubrifi- la punct o strategie comun\ privind tre furnizorii de energie, de stat [i
punere a proiectelor pentru fonduri- suri din Fondul European pentru an]i [i materii prime pentru indus- protestele din aceast\ var\. ~nt=lni- priva]i, se ridic\ la un miliard de
le Programului Na]ional de Dezvol- Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\. tria chimic\. Energy Incorporated rea de la `nceputul lui iulie dintre lei. Circa o treime din sum\, res-
tare Rural\. Aceast\ sesiune este a ANRE A AUTORIZAT ~NC| este de]inut\ `n propor]ie de 50% de pre[edintele Traian B\sescu [i parti- pectiv 309 milioane de lei, este
dedicat\ `n principal beneficiarilor CINCI FURNIZORI DE ELECTRI- Energy Power Incorporated [i 50% dele politice le-a dat noi idei sindica- datorat\ companiei de stat Elec-
de persoana fizic\ Doru M\rculescu. li[tilor. Ei se arat\ preg\ti]i s\ re- trica. Reprezentan]ii distribuitoru-
ie[eni care doresc s\ primeasc\ fon- CITATE: Autoritatea Na]ional\ de Delta Energy este de]inut\ `n pro-
duri prin m\sura 123. Aceast\ m\- Reglementare `n domeniul Energiei nun]e la propunerea de majorare a lui [i furnizorului de energie Elec-
por]ii egale de Braro Investment salariului minim pe economie p=n\ trica au confimat existen]a discu-
sur\ este dedicat\ cre[terii valorii a- (ANRE) a autorizat `nc\ cinci firme Company [i de Vienna Group. la 540 de lei. „Eventual, putem s\ re- ]iilor privind e[alonarea datoriilor
d\ugate a produselor agricole [i fo- s\ furnizeze electricitate pe pia]a
restiere, precum [i pentru schemele din Rom=nia, respectiv Delta Ener- a SINDICALI{TII VOR S| nun]\m la salariul mininm pe econo- CFR, dar au afirmat c\ nu se a[-
de ajutor pentru panifica]ie [i pentru gy, Amgaz Furnizare, JAS Budapest DISCUTE CU EXECUTIVUL DE- mie de 540 de lei, dar vom cere 600 teapt\ ca problema s\ fie solu]io-
domeniul forestier. ~n luna octom- ZRT, Energy Incorporated [i Holding SPRE SALARIUL MINIM: Sindica- de lei. Este o propunere avansat\ la nat\ `n viitorul apropiat. a
brie, vor avea loc [i urm\toarele se- Slovenske Elecktrarne, din Slovenia. li[tii vor s\ se `nt=lneasc\ cu repre- Cotroceni, la care noi ader\m cu toa-
siuni de depunere de proiecte, pen- Potrivit datelor ANRE, `n acest mo- zentan]ii Executivului, pentru a cere te for]ele“, a declarat Ion Homo[, se-
tru m\surile 121 - Modernizarea ex- ment, pe pia]a de energie sunt activi majorarea salariului minim la 600 cretar general la Cartel Alfa. Liderii Cursul valutar
ploata]iilor agricole, [i 322 - Renova- 63 de furnizori. Traderul ungar de de lei, `ncep=nd cu 1 septembrie. sindicali sus]in c\ o m\rire salarial\ pentru 8.07.2008
rea, dezvoltarea satelor, `mbun\t\]i- energie JAS Budapest ZRT [i Hol- Pre[edintele CNSLR Fr\]ia, Marius cu 40 de lei nu va ridica venitul ro-
rea serviciilor de baz\ pentru econo- ding Slovenske Elektrarne, din Slo- Petcu, a anun]at c\ negocierile de m=nilor. ~n plus, sindicali[tii spun Dolar SUA 2,3035
mia [i popula]ia rural\ [i punerea `n venia, au, fiecare, reprezentan]\ `n ast\zi vor fi precedate de o `nt=lnire c\ nu vor renun]a la proteste. a
Euro 3,6066
12 Mar]i, 8 iulie 2008
STUDIU: Conform unui studiu publicat `n revista britanic\ „The Lancet“, grefele de rinichi

Por]ia de la donatori b\rba]i la receptori femei `ntâmpin\ un risc mai mare de incompatibilitate sau
respingere, comparativ cu grefele realizate de la donator femei la b\rba]i sau `ntre pacien]i
de acela[i sex. Acest efect de respingere este provocat de ac]iunea unei „antigene“ de

de s\n\tate compatibilitate, denumit\ „H-Y“, care are leg\tur\ cu cromozomul Y, specific b\rba]ilor, [i
care provoac\ o reac]ie imunologic\ de respingere `n organismul femeii.

Fosforemia m\rit\ poate

ANALIZE MEDICALE
indica hipervitaminoza D
Fosforemia reprezint\ con-
centra]ia de fosfor din s=nge. De-
numirea corect\, din punct de ve-
dere medical, a nivelului sanguin
al fosforului este, `n fapt, de fos-
fatemie. Valorile normale ale fos-
fatemiei sunt: la nou-n\scut: 4,5-
7 mg la 100 ml s=nge; la copil: 5
mg la 100 ml s=nge; la adult: 3,5-
4,5 mg la 100 ml s=nge.
Principalele afec]iuni cauzate
de varia]iile patologice ale fosfo-
remiei sunt: hiperfosfatemia
(termenul reprezint\ cre[teri a-
le nivelului de fosfor din s=nge):
acromegalie, gigantism, hipopa-
ratiroidie, hipervitaminoz\ D;
DIC}IONAR MEDICAL
a hemartroz\: efuziune de s=n-
ge `ntr-o articula]ie, de cele mai
multe ori localizat\ `n cavitatea ar-
ticular\ a genunchiului. ~n gene-
ral, o hemartroz\ survine imediat
dup\ un traumatism provocator al
unei leziuni severe a articula]iei.
Hemartroza se caracterizeaz\, de
cele mai multe ori, printr-o umfla-
re [i o durere a articula]iei respec-
tive. O pung\ cu ghea]\ pus\ pe
articula]ie poate ajuta la diminua-
rea efuziunii [i a durerii. ~n scopul
de a opri hemoragia, medicul va
putea realiza un bandaj articular
relativ str=ns [i va recomanda pu-
nerea `n repaus a membrului `n
pozi]ie supra`n\l]at\, timp de 2-3
s\pt\m=ni;
a hematie: celula sangvin\ ca-
re transport\ oxigenul din pl\-
m=ni spre ]esuturi. Hematia poate
fi considerat\ drept un sac care
transport\ hemoglobina, pigmen-
tul proteinic de culoare ro[ie `ns\r-
cinat cu transportul oxigenului. Si-
nonime: eritrocit, globul ro[u;
a hematom: colec]ie de s=nge
`ntr-un organ sau `ntr-un ]esut,
ap\rut\ ca urmare a unei hemo-
ragii. Are, aproape `ntotdeauna,
drept cauz\ un traumatism. ~n
majoritatea cazurilor, hematomul
regreseaz\ spontan. Se evacuea-
z\ s=ngele prin punc]ie sau prin
incizie chirurgical\, doar `n cazul
hemangioamelor voluminoase [i
compresive;
a hematurie: prezen]\ a s=nge-
lui `n urin\. Bolile cele mai frec-
vente ce stau la originea unei he-
maturii sunt infec]iile urinare, tu-
morile [i papiloamele vezicii, ade-
noamele [i cancerele prostatei, cal-
culii rinichiului sau ai ureterei, tu-
morile rinichiului, tuberculozele
urinare. O hematurie poate fi ma-
hipofosfatemia (sc\deri): hiper-
paratiroidie, `nt=rzieri `n cre[te-
re de diverse etiologii.
Determinarea nivelului san-
guin de fosfor este important\ a-
l\turi de determinarea nivelului
sanguin de calciu `n calculul ni-
velului de mineralizare a osului,
deoarece `ntre cele dou\ exist\ o
rela]ie de propor]ionalitate di-
rect\. De asemenea, un rol im-
portant `l are acidul fosforic, a
c\rui valoare normal\ `n s=nge
este de aproximativ 10 mg. (Ru-
bric\ realizat\ cu sprijinul labo-
ratorului Focus Lab Plus Bucu-
re[ti - www.focuslab.ro)
croscopic\, descoperit\ chiar de
pacientul a c\rui urin\ este de cu-
loare ro[ie, rozalie sau brun\ [i ca-
re con]ine, uneori, cheaguri sang-
vine. Mai poate fi microscopic\: u-
rina are atunci o culoare normal\,
s=ngele nefiind diferen]iat dec=t la
examenul microscopic. Tratamen-
tul const\ `n tratarea bolii care st\
la originea hematuriei;
a hemianopsie: pierdere a ve-
derii unei jum\t\]i a c=mpului vi-
zual al fiec\rui ochi. Hemianopsii-
le iau diferite aspecte, dar cele mai
obi[nuite sunt hemianopsiile late-
rale, `n care fiecare ochi pierde ju-
m\tatea temporal\ (dinspre par-
tea t=mplei, spre exterior) sau ju-
m\tatea nazal\ (de partea nasu-
lui, spre interior) a vederii sale. Le-
ziunile c\ilor vizuale pot avea
drept cauz\ un traumatism crani-
an, o compresie exercitat\ de o tu-
mor\ sau un accident vascular ce-
rebral. Tratamentul este doar cel
al cauzei;
a hemodializ\: metod\ de epu-
rare a s=ngelui cu ajutorul unui ri-
nichi artificial. Hemodializa a fost,
adesea, utilizat\ `n anumite cazuri
de intoxica]ie grav\, dar este, mai
ales, tratamentul major al insufici-
en]elor renale acut\ [i cronic\. Cel
pu]in p=n\ c=nd este posibil\ prac-
ticarea unei grefe renale, trata-
mentul insuficien]ei renale cronice
prin hemodializ\ este definitiv.
Hemodializa permite epurarea
s=ngelui de de[eurile care sunt, `n
mod normal, eliminate prin urin\
(uree, creatinin\), corectarea unui
eventual dezechilibru electrolitic
(niveluri anormale de sodiu, de po-
tasiu, de bicarbona]i `n s=nge) [i
reechilibrarea pH-ului sangvin `n
caz de acidoz\ (aciditate sangvin\
excesiv\). a
Ceaiul, argintul [i opiul, `n istorie
ajunge la urm\toarea concluzie hi- se afirma `n epoc\, „toat\ lumea
lar\: „Opiul nu opereaz\ provo- are acum o pip\ [i `nghite fumul
când o senza]ie dureroas\; [i, ne- dup\ ce o aprinde prin foc“.
maifiind o alt\ cale pe care s\ poa- Pasiunea pentru fumat este `n
t\ opera, trebuie s\ opereze produ- leg\tur\ [i cu practicile religioase
când o senza]ie pl\cut\... {i ce budiste [i daoiste, tutunul fiind
vindec\ durerea [i toate efectele ei amestecat cu diverse ierburi, flori
mai bine decât pl\cerea?“.
uscate [i opiu. Deja pe la 1816, un
Consumul de opiu pentru pl\ce- doctor Abel Clarke men]ioneaz\
de prof. univ. dr. Ostin re a fost considerat, de-a lungul se-
omniprezen]a amestecului de tu-
MUNGIU colului al XVIII-lea, „un obicei spe- tun [i opiu `n China. ~n a doua
Cunoscut de vechii greci, care l- cific oriental, un mod neobi[nuit jum\tate a secolului al XVIII-lea,
au utilizat ca medicament sau ca de a-]i petrece timpul sau un viciu opiul se separ\ de tutun [i devine o
ingredient `n diverse ceremonii re- excentric“. marc\ a pozi]iei sociale, a bog\]iei
ligioase (asociat, `n principal, cul- Documentele tind s\ demonstre- [i a puterii. Al\turi de ceai, opiul,
tului Demetrei [i al lui Hypnos), o- ze c\ primele cuno[tin]e ale chine- un adev\rat obiect de art\, era
zilor despre opiu ar fi fost mult mai
piul s-a r\spândit apoi `n tot Impe- preg\tit [i consumat cu ritualuri
vechi [i s-ar fi datorat schimburilor complexe. ~nso]it de ceai [i de al-
riul Roman. Cei care s-au angajat comerciale f\cute cu arabii `nc\ de
masiv `n comer]ul cu opiu au fost cool `n mod frecvent, opiul se con-
la sfâr[itul primului mileniu. To- suma, `n localurile selecte din
`ns\ arabii, care l-au transportat tu[i, utilizarea lui pe scar\ larg\ s-a
din Spania pân\ `n India [i, pro- China de sud-est, al\turi de miere,
babil, l-au adus, pentru prima oar\,
produs dup\ contactele comerciale
cu portughezii [i olandezii, care diverse dulciuri, precum [i fructe.
[i `n China. Ulterior, comer]ul cu aduc `n China [i tutunul. Aceast\ ~n secolul urm\tor, `ns\, ieftinirea
opiu `n zona european\ a fost pre- opiului a determinat p\trunderea
plant\ nou\ pentru chinezi, nu-
luat de vene]ieni [i, apoi, de por- mit\ popular „fumul m\t\sii au- lui pe scar\ larg\ `n `ntreaga
tughezi, care au `nceput s\-l im- rii“, s-a r\spândit rapid, deoarece Chin\. Realizarea, `n India, a unei
porte din India, unde, planta `nce- era considerat\ util\ pentru pre- noi variet\]i, mult mai pu]in iri-
puse s\ fie cultivat\ pe scar\ larg\. venirea malariei. De[i este in- tante, a dus la sporirea `nsemnat\
La mijlocul secolului al XVII- a cererii de opiu pentru China.
terzis\ utilizarea ei prin mai multe
lea, obiceiul consumului de opiu edicte imperiale, acestea nu sunt
cuprinsese [i Turcia, unde, con- * PROF. UNIV. DR. OSTIN MUNGIU,
puse `n aplicare [i, a[a dup\ cum PRE[EDINTELE ASOCIA}IEI DE ALGEZIOLOGIE DIN ROM|NIA
form unui c\l\tor din epoc\, afl\m
c\ „turcii nu iau numai ei opiu,
pentru t\rie [i cutezan]\, ci `l dau,
cu acela[i rost, [i cailor, c\milelor
[i dromaderilor, atunci când aces-
te animale le par, `n c\l\toriile lor,
obosite [i sl\bite...“.
Opiul intr\ `n aten]ia
medicinei
~n Europa, opiul era transferat
ca utilizare spre sfera medical\.
Este interesant de urm\rit ce ex-
plica]ie d\dea, la 1694, celebrul
doctor Pomet cu privire la meca-
nismul de ac]iune a drogului:
„Opiul aduce odihna prin particu-
lele sale vâscoase [i sulfuroase
care, fiind transportate la canalele
creierului, prin p\r]ile lor volatile,
`nl\n]uie [i prinde spiritele ani-
male `ntr-un asemenea fel, c\ le
opre[te, pentru o vreme, circula]ia
din iu]eala mi[c\rilor lor de dina-
inte; `n a[a fel c\, `n timpul acestei
`mpiedic\ri sau leg\ri a spiritului,
apare somnul; c\ci sim]urile sunt,
cum s-ar spune, `nc\tu[ate sau
`ncuiate de propietatea vâscoas\ [i
`nl\n]uitoare a opiului“. Un alt au-
tor, dup\ ce trece `n revist\ lista
de boli pe care le alin\ opiul,

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
„ consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ evaluare psihologic\; „ Spirometrii;
„ informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- „ Oscilometrii;
„ integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). „ Rectoscopii.
„ literatur\ de specialitate;
„ consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice:
„ tabere terapeutice. III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- „ Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
„ Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, „ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); „ Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. „ Colposcopii (cu videocolposcop); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei „ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. „ Electrocardiograme (EKG); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Mar]i, 8 iulie 2008 13
TRADI}IA LEMNULUI ~N MARAMURE{: La Muzeul de Etnografie s-a

Educa]ie deschis, dup\ 30 de ani, `n Baia Mare, prima expozi]ie dedicat\

tradi]iei lemnului. Expozi]ia reprezint\ o incursiune `n arta tradi]ional\
a prelucr\rii lemnului din satele maramure[ene din ultima sut\ de ani,

[i cultur\ iar exponatele cuprind multe piese unicat, care dovedesc ata[amentul
]\ranului maramure[ean fa]\ de crea]ia unor noi forme ale lemnului.

Studen]i electroni[ti, dota]i cu calculatoare de un om de afaceri din Ia[i PE SCURT

Laboratoarele Facult\]ii
de Electronic\ [i Telecomu-
nica]ii din cadrul Universi-
t\]ii Tehnice „Gheorghe A-
sachi“ din Ia[i (UTI) au fost
dotate cu cinci calculatoare
pentru testarea mediilor de
dezvoltare a aplica]iilor cu
microcontrolere, donate de
un om de afaceri local, con-
form Rompres. Omul de a-
faceri Bogdan Pi]igoi, pre[e-
dintele grupului de firme
„Tester - Casa Auto“ din
Ia[i, a venit `n `ntâmpina-
rea cerin]elor stringente ale
Facult\]ii de Electronic\ [i
Profesorii ar
reintroduce
Telecomunica]ii de a-[i ac-
tualiza dot\rile din labora-
toare, astfel `ncât viitorii
speciali[ti s\ poat\ exersa
pe aplica]ii identice cu cele
din firmele angajatoare de
pe pia]a local\.
~n urma unei sponsori-
z\ri din partea companiei
ie[ene, Laboratorul de Elec-
tronic\ Aplicat\ a primit
cinci posturi IT complete,
constând `n calculatoare,
monitoare [i accesoriile ne-
cesare pentru func]ionarea
acestora `n parametrii nor-
mali.
Mai pu]ini promova]i
„Gestul se `nscrie `n poli-
tica de sprijinire a tinerilor
talenta]i, promovat\ de
grupul nostru de firme. Nu
ne dorim decât ca ace[ti stu-
den]i, la ie[irea de pe b\n-
cile facult\]ii, s\ fie adev\-
ra]i speciali[ti, `n preg\tirea
c\rora componenta prac-
tic\, dobândit\ pe echipa-
mente actuale, s\ fie una
important\. Astfel, conside-
r\m c\ putem contribui la
preg\tirea viitorilor ingi-
neri, care, `n func]ie de abi-
lit\]ile [i `nclina]iile fiec\-
ruia, sper\m s\ se reg\-
seasc\ printre viitorii no[tri
angaja]i“, a declarat omul
de afaceri Bogdan Pi]igoi.
Pe calculatoarele primite,
studen]ii vor putea s\ in-
staleze mediile de dezvolta-
re a unor aplica]ii cu micro-
controlere.
Profesorul Lauren]iu Di-
mitriu, de la UTI, a men]io-
nat c\ astfel studen]ii au
ocazia s\-[i testeze ideile [i
s\ dezvolte pe calculator
mai multe variante de soft,
pe care s\ le verifice ulteri-
or cu ajutorul unor montaje
specializate. „~ncepând din
anul universitar urm\tor,
vom putea `n sfâr[it s\ de-
mar\m un ciclu de 10 lu-
cr\ri de laborator la care ne
gândim de ceva timp. Mon-
tajele ce vor fi controlate de
aceste calculatoare vor fi
livrate de o alt\ firm\ cu ca-
re avem rela]ii bune de cola-
borare, pe baza unui grant
din programul «University
Founding»“, a spus Lauren-
]iu Dimitriu, posesor a nu-
meroase brevete de inven]ii
la care au colaborat fo[ti
studen]i, acum ingineri de
succes `n firme str\ine. a
Tab\r\ Etnografic\,
la Cluj, pentru copii
din toat\ lumea
Num\rul copiilor care particip\ la
Tab\ra Etnografic\ de Var\ organi-
zat\ de Muzeul Etnografic al Transil-
vaniei din Cluj-Napoca cre[te de la an
la an, conform Rompres. Directorul
muzeului, Simona Munteanu, a spus
c\ `n ateliere au sosit, peste 50 de
copii, iar pentru s\pt\mânile urm\-
toare organizatorii a[teapt\ o dublare
a participan]ilor. Programul antre-
nant se desf\[oar\ `n Parcul Etno-
grafic Na]ional „Romulus Vuia“, unde
copiii deprind vechi me[te[uguri `n
ateliere de ol\rit, de pictur\ pe sticl\,
de ]esut, de broderie [i de confec]ionat
podoabe din m\rgele. Doi copiii din
Statele Unite ale Americii, care nu

admiterea la bac, fa]\ de anul vorbeau aproape deloc limba român\,

au ]esut la r\zboi drapelul SUA [i
drapelul României, lucrarea fiind ad-
mirat\ de profesorii americani ai mi-
Rata de promovare la exa-
la liceu menul de bacalaureat din acest
an, `nainte de solu]ionarea con-
cilor artizani. Muzeul a fost contactat
telefonic de colegiul din SUA, unde
`nv\]au cei doi copii, [i a fost felicitat
Peste trei sferturi dintre testa]iilor, este de 77,24%, cu pentru ini]iativa de a revigora me[te-
profesori sus]in reintroducerea 3,54 puncte procentuale sub me- [uguri tradi]ionale. Mul]i copii din
examenului de admitere `n dia de anul trecut - 80,78%, con- Israel, Germania [i Fran]a, care vin
liceu, potrivit unui sondaj rea- form celor precizate `ntr-u un co- `n vacan]\ la Cluj-Napoca, `[i rezerv\
lizat de compania Intuitex, la municat al Ministerului din timp locuri pentru Tab\ra Etno-
finalul admiterii computerizate Educa]iei, Cercet\rii [i grafic\ de Var\. Muzeul Etnografic al
la liceu. Profesorii consider\ c\ Tineretului. Printre jude]ele cu Transilvaniei este printre primele in-
selec]ia elevilor trebuie f\cut\ o rat\ de promovabilitate ridi- stitu]ii din România care organizeaz\
de c\tre licee prin examen de cat\ se num\r\ Suceava astfel de ac]iuni pentru copii. ~n
admitere, notele de la tezele Parcul Etnografic ''Romulus Vuia'' -
(98,39%), Constan]a (97,24%), sec]ia `n aer liber a Muzeului de
unice nereflectând nivelul de
preg\tire al acestora, conform Boto[ani (96,69%), Mehedin]i Etnografie, se afl\ 13 gospod\rii cu
Rompres. (94,67%), Hunedoara (94,17%) 90 de construc]ii caracteristice
Pentru men]inerea actualu- [i Cara[ - Severin (94,27%). Cele diferitelor zone transilv\nene, 34 de
lui sistem au fost 14% din ca- mai sc\zute procentaje se `nre- instala]ii tehnice ]\r\ne[ti, cinci case-
drele didactice, care consider\ gistreaz\ `n Ilfov (38,57%), atelier [i trei biserici de lemn.
c\ tezele cu subiect unic [i sis- Giurgiu (39,71%) [i Bra[ov
temul de admitere prin repar- (57,18%). Rezultatele finale se Perioada pa[optist\,
ti]ie computerizat\ sunt solu]ii vor afi[a p=n\ miercuri.
viabile. Mai mult de jum\tate evocat\ `ntr-o expozi]ie
dintre participan]ii la cercetare 170.503 elevi din cei 220.736 6 [i 6,99 - 15.622 de note, `ntre 7 rezultatelor finale este progra- [i la Academie
cred c\ oferta educa]ional\ pen- [i 7,99 - 42.950 de note, `ntre 8 [i mat\ miercuri, 9 iulie. Din cele
tru studiile liceale nu este coor-
care s-au prezentat la examen
au ob]inut medii de promovare, 8,99 - 62.690 de note, respectiv 5.150 contesta]ii depuse la Revolu]ia de la 1848 este reliefat\ `n
donat\ cu pia]a muncii, iar re- cadrul expozi]iei de documente [i o-
]eaua [colar\ nu acoper\ ne- `n timp ce 49.965 de candida]i, 48.881 de note `ntre 9 [i 9,99. Bucure[ti, cele mai multe au
fost la limba [i literatura biecte ale personalit\]ilor marcante
voile de studiu ale elevilor din adic\ 22,63%, au fost declara]i Num\rul notelor de 10 a fost 90 de la acea vreme, care a fost vernisa-
ziua de azi. respin[i (cu medii sub 6). Potri- (cele mai multe - 13 - `n jude]ul român\ -1.804 [i matematic\ - t\ ieri la Muzeul Municipiului
Dintre profesori, 80% con- vit inspectoratelor [colare, 268 Mehedin]i). ~n 12 jude]e nu a 1.530, a declarat, conform pur- Bucure[ti. „Expozi]ia v\ introduce `n
sider\ c\ re]eaua {colilor de de elevi au fost elimina]i de la fost ob]inut\ nici o medie ge- t\torului de cuvânt al Inspec- atmosfera de epoc\ prin obiectele
Arte [i Meserii este util\ pen- probele de examen, pe motiv c\ neral\ de 10. toratului {colar al Municipiului prezentate, prin acele localiz\ri [i
tru elevi, `n special pentru cei au fost surprin[i copiind sau `n- Bucure[ti, Marian Banu. prin imaginile personalit\]ilor care
care doresc s\-[i g\seasc\ o cercând s\ copieze. Rata de par- Potrivit lui Banu, `n acest an au avut o contribu]ie la opera de la
slujb\ `n domeniu imediat ticipare la aceast\ sesiune a ba-
Aproape 40.000 de au fost `nregistrate cu 2.000 de 1848“, a spus profesorul Virgil
dup\ absolvire. 22% sunt de contesta]ii, la bacalaureat contesta]ii mai pu]in decât `n Teodorescu, evocând [irul eveni-
p\rere c\ elevii care termin\ calaureatului a fost de 98,19%
(220.736 de elevi prezen]i din 2007, când la 24.012 candida]i mentelor de la acea dat\, care au cul-
{colile de Arte [i Meserii au La nivelul `ntregii ]\ri au fost minat pe 9 iunie 1948, cu elaborarea
[anse mari s\ `[i continue 225.838 `nscri[i). prezen]i la examenul de ba-
depuse 39.721 de contesta]ii, Proclama]iei de la Islaz. Vizitatorii
studiile, 32% cred c\ nu vor Printre jude]ele cu o rat\ de calaureat, au fost `nregistrate vor putea admira obiecte care au
avea probleme `n a-[i g\si o promovabilitate ridicat\ se nu- dintre care 33.278 au fost de- 7.100 de contesta]ii. ~n acest an,
puse de candida]ii din promo]ia apar]inut lui Mihail Kog\lniceanu, C.
slujb\ `n domeniul `n care s-au m\r\ Suceava (98,39%), Con- la examenul de bacalaureat au A. Rosetti, familiea Ghica, Vasile
preg\tit, `n timp ce 46% prev\d stan]a (97,24%), Boto[ani 2008, iar 6.443 de candida]ii din fost prezen]i 26.111 candida]i [i Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, etc.
dificult\]i mari pentru elevii (96,69%), Mehedin]i (94,67%), promo]iile anterioare. s-au `nregistrat 5.157 de con- precum [i documente printre care
absolven]i ai {colilor de Arte [i Hunedoara (94,17%) [i Cara[ - Cele mai multe contesta]ii au testa]ii, a precizat Banu. Proclama]ia [i Programul
Meserii, indiferent c\ vor s\ in- Severin (94,27%). Cele mai sc\- fost depuse `n Bucure[ti 5.157, A doua sesiune a examenului revolu]ionar de la Izlaz, Proclama]ia
tre imediat pe pia]a munci sau zute procentaje se `nregistreaz\ Gala]i - 2.539 [i Prahova - 2.344, de bacalaureat din acest an Guvernului Provizoriu, etc. Revolu]ia
vor s\-[i continue studiile. iar cele mai pu]ine `n Mehedin]i român\ de la 1848 a fost parte a re-
La studiul realizat pe `n Ilfov (38,57%), Giurgiu este programat\ `ntre 18 au-
(39,71%) [i Bra[ov (57,18%). - 152 [i Covasna - 194. gust [i 1 septembrie, la aceasta volu]iei europene din acela[i an [i ex-
www.didactic.ro au participat presie a procesului de afirmare a
1.200 de profesori din toat\ Conform comunicatului trans- Rezolvarea contesta]iilor de- putând participa candida]ii na]iunii române [i a con[tiin]ei
]ara. a mis de MECT, pe tran[e de note puse `n data de 5 iulie are loc `n care nu au promovat `n se- na]ionale. Academicianul Dan
situa]ia se prezint\ astfel: `ntre intervalul 7-8 iulie, iar afi[area siunea iunie-iulie. a Berindei, vicepre[edinte al Academiei
Române, a afirmat, ieri, `n cadrul
unei sesiuni [tiin]ifice dedicate
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a `mplinirii a 160 de ani de la Revolu]ia
de la 1848, desf\[urat\ `n aula
aTABERE LA MUNTE copiii din sistemul de pro- care actorii amatori din UE [i Casa Studen]ilor din de asisten]\ tehnic\ din Academiei Române, c\ evenimentul
{I LA MARE, PENTRU tec]ie vor asista la focuri de s\ se poat\ `ntâlni [i lucra Timi[oara. partea Centrului Carter [i a `[i p\streaz\, peste timp, importan]a
tab\r\ [i vor merge `n `mpreun\, `ntr-o atmosfer\ a BURSE PENTRU DOI CJI pe parcursul realiz\rii ca „piatr\ de hotar `n evolu]ia
COPII DIN SECTORUL 1: drume]ii. a multiculturalit\]ii, tea- proiectului [i acces la
Peste 500 de copii, benefi- JURNALI{TI: Doi jurnali[ti românilor“. a
a „TEATRU PE P+I- trul fiind considerat un lim- resursele specifice (inclusiv
ciari ai serviciilor oferite de baj universal, care trece români vor beneficia de bur-
NE“, FESTIVAL AL TINE- se Rosalynn Carter pentru exper]i) ale celor dou\ orga-
Direc]ia General\ de Asis- dincolo de barierele lingvis-
ten]\ Social\ [i Protec]ia RILOR DIN UE: Cea de-a Jurnalism pe probleme de niza]ii. ~n plus, fiecare bur- Condurache Cristian Francisc
tice, culturale sau sociale. sier va primi un sprijin fi- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
Copilului (DGASPC) Sector doua edi]ie a festivalului Atât actorii amatori, cât [i s\n\tate mintal\, a anun-
1, vor putea petrece vacan]a Teatru Pe Pâine - ateliere [i ]at, ieri, Centrul Carter nanciar `n valoare de 2.500 distrofie muscular\ progresiv\,
publicul `[i vor putea potoli de dolari pentru elaborarea
de var\ la mare sau la improviza]ii va avea loc la „foamea de teatru“, parti- (Atlanta, SUA) [i Centrul care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
munte. DGASPC sector 1 a Timi[oara, `n perioada 3-9 pentru Jurnalism Indepen- proiectului selectat. Bursele
cipând la o serie de ateliere, sunt accesibile tuturor jur-
precum [i organele interne. Pentru
programat, `n perioada 16 august, la ea putându-se `n- reunite `ntr-o zi special\ a dent (CJI). Cei doi bursieri a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
iunie-3 septembrie, tabere scrie, pân\ pe 15 iulie, ti- evenimentului - Open Day. vor fi selec]iona]i `n baza nali[tilor, indiferent de
unui concurs de proiecte de tipul de media pentru care necesare dispozitive de fixare
`n sta]iunea Costine[ti, un- neri din UE, care activeaz\ Activit\]ile din cadrul Open
de 243 de copii se vor bucu- `ntr-o trup\ de teatru ori au Day vor avea loc pe 6 au- c\tre un consiliu consulta- lucreaz\ (pres\ scris\, ra- pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
ra de soare, la malul m\rii. experien]e legate de teatrul gust, la Casa Studen]ilor, fi- tiv format din jurnali[ti [i dio, TV, online), inclusiv ju- financiar\ precar\ din familie nu
Taberele la munte, organi- de amatori. Festivalul se a- ind sus]inute de actori [i re- speciali[ti `n domeniul s\- rnali[tilor free-lance. Pro- permite achizi]ionarea acestor
zate pentru 292 de copii, au xeaz\ pe dou\ ateliere prin- gizori profesioni[ti sau a- n\t\]ii mintale. Câ[tig\to- iectele pot include serii de dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
fost programate `n perioada cipale: „Dansul [i Mi[carea matori. Festivalul Teatru rii care vor participa la articole, investiga]ii, repor- suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
3 iulie-12 septembrie, `n `n Arta Actorului“ [i „Im- Pe Pâine este organizat de dou\ reuniuni ale bursie- taje, elaborarea unor filme raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
sta]iunile Voineasa, S\rata proviza]ia `n Arta Actoru- Grupul pentru Liber\ Afir- rilor Rosalynn Carter (la documentare, scrierea unor
Monteoru, Sinaia, Ruc\r [i lui“. Scopul manifest\rii mare Social\, sus]inut [i `nceputul [i la sfâr[itul c\r]i sau orice alt\ form\ de copil, pot face dona]ii `n contul:
`n zona Bran-Moeciu, unde este de a crea un mediu `n g\zduit de Teatrul Thespis proiectului), vor avea parte produs editorial. a RO87BRDE240SV94771102400
14 Mar]i, 8 iulie 2008
BICICLETA ALBASTR|: Ecranizare dup\ romanul Reginei Deforges. Finele anilor ’30, la Montillac, `n
Timp liber mijlocul unei bogate familii de podgoreni bordelezi... Ziua `n care `mpline[te 18 ani este foarte important\
pentru Lea Delmas; este ziua `n care vrea s\-i m\rturiseasc\ gentilului Laurent c\-l iube[te. Dezam\girea ei
este crunt\ `ns\ când afl\ c\ Laurent este `ndr\gostit de veri[oara ei, Camille. Urmeaz\ r\zboiul, ocupa]ia
nazist\, bombardamentele, haosul. ~nfruntând pericolele [i hot\rât\ s\-[i croiasc\ singur\ destinul,
frumoasa Lea alege s\ lupte de partea rezisten]ei franceze. ~n aceast\ sear\, de la 22:30, la TVR 2.

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
S=mb\t\ Duminic\ une direct\ batere pe teme de cultur\
05.30 Din Cânt\rile 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
Utreniei; Rug\ciuni Rug\ciuni pentru toat\ imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pentru toat\ tre- trebuin]a pelerinaj) imagini de la locuri de
buin]a 06.00 Imnul na]ional; 10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
06.00 Imnul na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
Rug\ciunea de 06.20 Cuvintele credin]ei
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
diminea]\ 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
06.20 Cuvintele credin]ei
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala 10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie mitropolitan\ din Ia[i) pilde, poezie) de opinie)
(Catedrala mitropoli- 12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu- 10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
tan\ din Ia[i) turor de opinie) duhovnice[ti)
10.40 Universul copil\riei 12.30 Bun\ dup\-amiaza 11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
12.05 Credin]\ [i s\n\tate 15.30 Faptele credin]ei pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
12.30 Bun\ dup\-amiaza 16.05 Vecernia [i Paraclisul scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
15.30 Biseric\ [i societate Maicii Domnului 11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
(Catedrala mitropolitan\
16.05 Vecernia (Catedrala art\ bisericeasc\) parohial\)
din Ia[i)
mitropolitan\ din 11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
Ia[i) 18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea vizual\) vizual\)
18.15 Mapamond cre[tin 12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
de sear\
19.50 ~ngera[ul meu - batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
20.05 Pagini de folclor româ-
Povestea de sear\ nesc teologic\) (R) imagini de la locuri de
20.05 Pagini de folclor 20.30 Catedrala sufletului româ-
românesc 12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
nesc 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
20.30 Evanghelie [i via]\ imagini de la locuri de
21.00 Cuvânt de folos
21.00 {coala rug\ciunii pelerinaj) pilde, poezie)
duhovnicesc
21.30 File de istorie 12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii 22.00 Civiliza]ia Muzicii 13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
23.00 Rug\ciunile serii: 23.00 Rug\ciunile serii: duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
Rug\ciunile de Rug\ciunile de sear\; 13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
sear\; Rug\ciuni [i Rug\ciuni [i cânt\ri de 14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
cânt\ri de Miezonoptic\; teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
Miezonoptic\; Acatistul zilei. 15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Acatistul zilei. 00.00 - 05.00 Armonii de veghe: Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
00.00 - 05.00 Armonii de 01.00 - Ortodoxia pe
veghe: 15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
`n]elesul tuturor (r)
01.00 - Credin]\ [i pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
02.00 - Faptele credin]ei
s\n\tate (r) 15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
(r)
02.00 - Biseric\ [i 03.00 - Pelerini la locurile
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
societate (r) sfinte (r) parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
03.00 - File de isto- 04.00 - Cuvânt de folos 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
rie (r) duhovnicesc (r) art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
05.00 {coala rug\ciunii (r) 05.00 Catedrala sufletului româ- 16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
nesc (r) rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
11.00, 12.00, 13.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
14.00, 15.00, 16.00, 15.00, 16.00, 19.00,
19.00, 20.00. 17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
20.00
Actualitatea: 18.00. Actualitatea: 18.00. Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
Actualitatea cre[tin\ in- Actualitatea cre[tin\ 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
terna]ional\: 19.05. interna]ional\: 19.05. actualitatea religioas\) pilde, poezie)

TVR 1
08:00 Jurnalul TVR
08:15 Trezirea la apel! (2008,
diver.) - Partea a treia
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! (2008,
diver.) - Partea a patra
09:45 Hai s\ buc\t\rim! ('08,
diver) (r)
10:10 Poveste cu c\]ei...
(com., Aus., 2006)
11:50 Arhiva de serviciu
12:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor (r)
13:00 Majestatea Sa (Nz., 2001, f.
de fam.) ep. 3
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! ('08,diver)
15:00 Teleshopping
15:30 Cu 80 de tablouri la cap\tul
lumii (rep.) - Karaganda
16:00 Krónika (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
Nz., 2000, f. s. avent.) ep.
5 19:00 Muzica - opere complete (r)
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor, ep.
7 20:00 Necazuri cu Harry
18:45 Ingeniozitatea la români
18:50 Sport Plus ('08, emis. sport)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Anatomia lui Grey (SUA,
2005, s.) ep. 21
21:10 S-a-ntâmplat `n România
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Monstru
TVR 2
08:00 Bazar (doc.)
08:30 EU-RO Case (col. f. doc.)
09:00 Un tat\ aproape perfect (It.,
2003, mini-s.) ep. 9
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, diver.)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., 2007, dram\)
ep. 112
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s) ep. 30
13:45 Utopia
14:00 Teleshopping
14:30 ~ntre cer [i p\mânt
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare `n direct de la
Costine[ti
19:30 Miracole (It., 2007, dram\)
(r) ep. 112
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f. s. de ac].) ep. 14
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Bicicleta albastr\ (Fra.,
2000, s) prima parte
00:10 Vân\toare de recompense
(SUA, 2000, f. s. ac].) ep. 8
01:05 Familia mea dement\ (SUA,
1999, s. anim.) ep. 40
01:35 Un s\rut tandru
(Engl.-Belg.-Ger., 2004,
dram\) (r) a
CULTURAL
TVR Cultural
08:20 Istoria literaturii ('07, doc) (r)
08:30 România la Salonul de
carte de la Caen (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Români de top (r)
10:00 ~n c\utarea lui Savel (r)
10:30 Cinema Dreaming (r)
11:00 Creatorii de miniaturi (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) (r)
13:00 Zodiac (r)
13:20 Arta.ro (r)
14:20 27.Poezie de Bucure[ti (r)
14:30 Figuri europene (Fra.-Ger.,
2007, s. doc.)
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Muzica - opere complete (r)
15:50 Clasic box (r)
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 Români de top (r)
17:00 Profesioni[tii
17:55 Egipt (2005, s. doc.) ep. 3
18:55 O vedet\, un tablou (r)
19:50 Clasic box (r)
(SUA, 1955, polit.)
21:45 O vedet\, un tablou (r)
21:50 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) - Julien Schnabel
22:30 Jurnalul cultural
23:05 Interiorul cutiei negre
(SUA, 2000)
00:05 Anatomia r\ului (Dan.,
2005, f. doc.) (r)
1:40 Jurnalul cultural (r) a
Antena 1
ANUN} UMANITAR
Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani,
06:00 Observator domiciliat\ `n comuna Dumbrava Ro[ie, jud.
07:00 ~n gura presei
Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\ un
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal)
transplant de ficat la clinica Fundeni din
Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
10:00 ~n gura presei (r)
11:00 Barb\ Neagr\ primitiv\.
(SUA, 2006, avent.) I parte ~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f. dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
s. de ac].)
13:00 Observator euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\
13:45 Misiunea Casa (r) ajute cu cât de pu]in pot. Orice sum\ este
14:15 Opt reguli simple (SUA, important\ [i poate salva o via]\ [i o familie.
2002, s. com.) Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
15:00 Lege [i ordine: Brigada spe-
cial\ (SUA, 1999, s)
este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\
16:00 Observator Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
17:00 Columbo: Fluture cenu[iu
(SUA, 1994, polit.)
19:00 Observator*Sport*Meteo
20:15 Minunata Angelique
(Fra.-It.-RDG, 1965, f. ist.
avent.)
22:30 Observator
MOBILIER
23:30 Suflet s\lbatic BISERICESC SCULPTAT
(SUA, 1990, dr. romantic.)
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-
02:00 Observator (r) mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane,
troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur.
03:15 Columbo: Fluture cenu[iu
Comenzile se primesc
(SUA, 1994, polit.) (r) a
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
Legend\:
[tiri
film artistic

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL:
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA Tip\rit la IA{I (T
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 Mar]i, 8 iulie 2008 15
PAUL CODREA E DORIT DE FULHAM: Interna]ionalul român Paul Codrea, mijloca[ul echipei italiene de fotbal
Sport Siena, a intrat în vizorul forma]iei engleze Fulham. Potrivit site-ul „eyefootball“, managerul lui Fulham, Roy
Hodgson, ar dori s\-l împrumute pentru un sezon pe Codrea, juc\tor care a participat, în aceast\ var\, la EURO
2008 cu reprezentativa României [i care „î[i dore[te foarte mult s\ joace în Premiership“. Clubul londonez ar fi
dispus s\ pl\teasc\ Sienei suma de 750.000 de lire sterline pentru un împrumut pe un an, la finalul c\ruia ar
urma s\ achite alte 4 milioane de lire sterline pentru un transfer permanent al românului pe „Craven Cottage“.

Pilotul britanic Lewis Hamilton triumf\ pe teren propriu PE SCURT

Pilotul britanic Lewis Hamilton
(foto) (McLaren-Mercedes) a câ[ti-
gat Marele Premiu al Marii Britanii
la Formula 1, desf\[urat pe circuitul
de la Silverstone, înregistrând astfel
cel de-al [aptelea s\u succes de la
debutul în Marele Circ.
Cursa, derulat\ pe ploaie, a fost
dominat\ de Hamilton (23 de ani),
care a reu[it s\-l devanseze cu pes-
te un minut pe germanul Nick
Heidfeld (BMW Sauber), pozi]ia a
treia fiind ocupat\ de brazilianul
Rubens Barrichello (Honda). Cam-
pionul mondial en titre, finlande-
zul Kimi Raikkonen (Ferrari) s-a
clasat doar pe pozi]ia a 4-a, la un
tur de pist\ în spatele înving\toru-
lui. În urma acestui succes, Lewis
Hamilton a urcat pe prima pozi]ie
în clasamentul general al pilo]ilor,
la egalitate de puncte (48) cu pilo]ii
echipei Ferrari, brazilianul Felipe
Massa (clasat pe locul 13 la Silver-
ston) [i finlandezul Kimi Raikko-
nen, dup\ derularea a 9 din cele 18
etape ale sezonului. El este primul
pilot britanic care reu[e[te s\ se
impun\ la Silverstone, dup\ sco]i-
anul David Coulthard , în anul
2000. Dar iat\ cum s-a prezentat
clasamentul final al cursei: 1. Le-
wis Hamilton (Marea Britainie/
McLaren-Mercedes) - cu timpul de
1 or\ 39:09. 440 min; 2. Nick Heid-
feld (Germania/ BMW Sauber) - la
1:08.577 min; 3. Rubens Barrichel-
lo (Brazilia/ Honda) - la 1:22.273
min; 4. Kimi Raikkonen (Finlanda/
Ferrari) - la 1 tur; 5. Heikki Kova-
lainen (Finlanda/ McLaren-Merce-
des) - la 1 tur; 6. Fernando Alonso
(Spania/ Renault) - la 1 tur; 7. Jar-
no Trulli (Italia/ Toyota) - la 1 tur; Rafael Nadal se impune
8. Kazuki Nakajima (Japonia/ Wil-
liams) - la 1 tur. Clasamentul ge-
la Wimbledon
neral al pilo]ilor este urm\torul: 1. Tenismanul spaniolul Rafael Nadal
Lewis Hamilton - 48 pct; 2. Felipe s-a impus, pentru prima oar\ în ca-
Massa - 48 pct; 3. Kimi Raikkonen riera sa, pe iarba de la Wimbledon,
- 48 pct; 4. Robert Kubica - 46 pct; învingându-l în final\, cu 6-4, 6-4, 6-
5. Nick Heidfeld - 36 pct; 6. Heikki 7 (5/7), 6-7 (8/10), 9-7, pe marele s\u
Kovalainen - 24 pct. rival, elve]ianul Roger Federer,
~n clasamentul constructorilor, si- câ[tig\torul ultimelor cinci edi]ii ale
tua]ia la zi este urm\toarea: 1. Fer- acestui turneu de Mare {lem. Na-
rari - 96 pct; 2. BMW Sauber – 82 dal, la 22 de ani, care are în pal-
pct; 3. McLaren-Mercedes - 72 pct; 4. mares patru titluri la Roland Gar-
Toyota - 25 pct; 5. RedBull-Rnault - ros, devine astfel primul spaniol în-
24 pct; 6. Williams-Toyota - 16 pct. ving\tor la Wimbledon, dup\ Manu-
el Santana (1966) [i, totodat\, pri-
Urm\toarea etap\ a Campiona-
tului Mondial de Formula 1 se va mul juc\tor, dup\ suedezul Bjorn
Borg (1980), care reu[e[te dubla
desf\[ura pe circuitul de la Hocken-
Roland Garros-Wimbledon în cursul
heim (Germania), pe 20 iulie 2008. aceluia[i an. Finala de la All En-
(Dan TEODORESCU) gland Club, la care au asistat 28.599
spectatori, a fost cea mai lung\ din

Steaua Bucure[ti, noua campioan\

istoria Wimbledonului - patru ore [i
48 de minute, fiind întrerupt\ de
dou\ ori, din cauza ploii. „Este im-
posibil de explicat ceea ce am sim]it
la mingea de meci. Acesta este tur-

a Rom=niei la rugby `n 7 neul meu preferat. Este un vis“, a

Campioana pe 2008 a
Rom=niei la rugby `n 7 es-
te Steaua Bucure[ti, dup\
un turneu cu peripe]ii,
disputat `n Capital\. E-
chipa militar\ a reu[it s\
c=[tige „Bucure[ti Se-
vens“, a doua etap\ a
Campionatului na]ional
de rugby `n 7, [i a acumu-
lat cele mai multe puncte
`n clasamentul total al ce-
lor dou\ etape ale compe-
ti]iei, prima av=nd loc la
Constan]a. Steli[tii au in-
vins `n finala de la Bucu-
re[ti pe CSM „U“ Baia
Mare cu scorul de 21-8,
dup\ un meci pe care l-au
controlat `n totalitate. E-
chipa militar\ a profitat
`ns\ [i de faptul c\ Dina-
mo Bucure[ti a fost desca-
lificat\ dup\ faza grupe-
lor [i a primit toate meciu-
rile pierdute, din cauz\ c\
a folosit un juc\tor f\r\ a
avea acest drept, Ciprian
C\plescu nefiind `nscris
de la `nceput pe foaia de
arbitraj. Decizia a venit `n
a doua zi de meciuri, la se-
sizarea echipelor partici-
pante. Califica]i ini]ial `n
semifinalele competi]iei,
dinamovi[tii au fost astfel
obliga]i s\ joace finala ul-
timelor locuri (11-12) cu
„U“ Cluj [i, p=n\ la urm\,
s-au clasat pe locul 5 `n
clasamentul general. CSM
„U“ Baia Mare [i Farul
Constan]a au fost echipele
de pe locurile 2 [i 3, iar pe
locul 4 s-a aflat Poli Agro
Unirea Ia[i, care a profi-
tat de descalificarea dina-
movi[tilor.
Campioana edi]iei pre-
cedente, Dinamo, a c\zut,
a[adar, 4 pozi]ii din cauza
gre[elii comise, iar, `n a-
cest context, Steaua [i-a
luat revan[a `n fa]a „c=i-
nilor ro[ii“ [i a c=[tigat
Campionatul na]ional de
rugby `n 7, dup\ ce pier-
duse, `n fa]a rivalilor din
totdeauna, cupa [i campi-
onatul de rugby `n „15“,
`n acest sezon.
~n continuare, s\ men-
]ion\m rezultatele ob]i-
nute de echipele partici-
pante la turneul consu-
mat `n 2 zile pe stadionul
„Arcul de Triumf“ din Bu-
cure[ti, cu men]iunea c\
Dinamo a pierdut `n final,
la „masa verde“, cu 5-0,
toate meciurile din grupa
din care a f\cut parte. Ce-
le dou\ grupe ini]iale s-
au prezentat astfel: Gru-
pa A: RC Grivi]a Bucu-
re[ti, RCJ Farul Constan-
]a, CSM-Olimpia Bucu-
re[ti, Universitatea Cluj,
CSM Bucovina Suceava,
Steaua Bucure[ti; Grupa
B: CFR-CSU Municipal
Bra[ov, CSM „U“ Baia
Mare, RCM Timi[oara,
Poli Agro Unirea Ia[i, RC
B=rlad, Dinamo Gaz Sud
Bucure[ti.
Rezultatele au fost ur-
m\toarele: Grupa A: Gri-
vi]a - Farul 0-29, Olimpia -
Cluj 26-0, Suceava - Stea-
ua 5-28; Steaua - Grivi]a
19-3, Farul - Olimpia 19-7,
Suceava - Cluj 33-17;
Olimpia - Steaua 0-40,
Cluj - Farul 5-54, Grivi]a -
Suceava 14-14; Steaua -
Cluj 57-0, Grivi]a - Olim-
pia 0-35, Suceava - Farul
0-36; Farul - Steaua 14-
14, Cluj - Grivi]a 7-10, O-
limpia - Suceava 21-21;
Grupa B: Bra[ov - Baia
Mare 0-45, Timi[oara -
Ia[i 7-21, B=rlad - Dinamo
5-0; Dinamo - Bra[ov 0-5,
Baia Mare - Timi[oara 29-
0, B=rlad - [i 0-34; Timi-
[oara - Dinamo 5-0, Ia[i -
Baia Mare 7-29, Bra[ov -
B=rlad 33-10; Dinamo -
Ia[i 0-5, Bra[ov - Timi[oa-
ra 12-17, B=rlad - Baia
Mare 0-48; Baia Mare -
Dinamo 5-0, Ia[i - Bra[ov
36-5, Timi[oara - B=rlad
33-0.
~n semifinalele turneu-
lui din Capital\, pentru lo-
curile 1-4, am consemnat
rezultatele: Steaua - Ia[i
63-7 [i Farul - Baia Mare
0-12. Finalele de clasa-
ment au fost urm\toarele:
Cluj - Dinamo 7-34 (locuri-
le 11-12), B=rlad - Bra[ov
12-19 (locurile 9-10), Ti-
mi[oara - Grivi]a 33-5
(locurile 7-8), Olimpia -
Suceava 28-0 (locurile 5-6),
Ia[i - Farul 0-19 (locurile
3-4) [i Steaua - Baia Mare
21-8 (locurile 1-2).
Dup\ cele dou\ turnee
de rugby `n 7 (Constan]a [i
Bucure[ti), clasamentul fi-
nal s-a prezentat astfel: 1.
Steaua - 32 puncte (campi-
oan\ na]ional\); 2. Baia
Mare - 21 pct; 3. Farul - 20
pct; 4. Ia[i - 16 pct; 5. Di-
namo - 14 pct; 6. Olimpia -
14 pct; 7. Timi[oara - 11
pct; 8. Cluj - 9 pct; 9. Gri-
vi]a - 9 pct; 10. Suceava - 9
pct; 11. Bra[ov - 7 pct; 12.
B=rlad - 4 pct. (Dan
TEODORESCU)
declarat înving\torul, în momentul
înmân\rii trofeului. La dublu mixt,
victoria a revenit perechii Bob Bry-
an-Samantha Stosur (SUA / Aus-
tralia), înving\toare cu 7-5, 6-4 în
fa]a cuplului Mike Bryan-Katerina
Srebotnik (SUA / Slovenia). (D.T.)
Dinamo c=[tig\ la limit\
`n fa]a lui FC Nantes
Dinamo Bucure[ti a învins cu scorul
de 2-1 (2-1) forma]ia francez\ de fot-
bal FC Nantes, promovat\ în prima
lig\, la Albertville, în primul meci de
verificare din cadrul stagiului de
preg\tire din Fran]a. FC Nantes a
deschis scorul în min. 16, prin Beka-
menga, dar Dinamo a `ntors rezulta-
tul prin golurile lui Gabriel Torje
(’28) [i Florin Bratu (’34). Antrenorul
Mircea Rednic a început cu echipa:
E. Dolha - Blay, Mo]i, Izvoranu,
Pulhac - Ropotan - Torje, Bo[tin\, I.
Iordache - Fl. Bratu, D\nciulescu. În
partea a doua au evoluat: Matache -
Homei, Galliquio, L. Goian, Diabate -
Adrian Cristea, Ropotan, Attoukou-
ra, Alberto Thiago - Andrei Cristea
(D. Grigore ’85), Miranda (Damas-
chin ’75). (D.T.)
Echipa din Dealul
Copoului, `nvins\
categoric `n Ungaria
~ntr-o nou\ partid\ de preg\tire,
disputat\ `n cantonamentul din Un-
garia, echipa de fotbal Politehnica
Ia[i a pierdut `n fa]a forma]iei
Kecskemet cu categoricul scor de 5-2
(4-1), golurile grup\rii din Dealul
Copoului fiind reu[ite de B=lb\ (min.
28 - din penalty) [i Miclea (min. 52).
~n prima repriz\, antrenorul Ionu]
Popa a trimis pe teren urm\toarea
forma]ie: Br\ne] - Radulovic, Onu],
Adrian Ilie, Kalai - Alivodic (Bratu
‘35), Straton, Tincu, Nuno, Sf=rlea -

Cristi Chivu doneaz\ to]ii banii strân[i la nunta sa
C\pitanul echipei na]ionale de
fotbal Cristian Chivu (foto) a decla-
rat, dup\ cununia religioas\ cu Ade-
lina Elisei (foto), c\ va dona to]i ba-
nii strân[i cu ocazia petrecerii care a
avut loc la Palatul {tirbey de la Buf-
tea. „Ce a fost mai greu a trecut, spe-
r\m s\ ias\ a[a cum ne-am dorit, s\
fie toat\ lumea fericit\ [i s\ ne bucu-
r\m de aceast\ zi special\. Am fost
preg\tit tot timpul pentru aceast\
petrecere. E cam greu cu un um\r
rupt s\ faci un dans al mirilor, dar
voi dansa un blues normal, melodia
noastr\ preferat\. Mai mult nu se
poate, din p\cate. Va fi o petrecere
normal\, ca oricare alta, în care sper
ca toat\ lumea s\ se distreze“, a de-
clarat Cristian Chivu ziari[tilor pre-
zen]i în fa]a Palatului {tirbey.
„Vrem s\ p\str\m tradi]ia [i
sper ca cei care vor fura mireasa în
aceast\ sear\ s\ o aduc\ înapoi cât
mai repede, pentru c\ am nevoie de
ea“, a glumit funda[ul român, ad\u-
gând: „Voi fi un so] [i un tat\ pro-
tector. Nu cred c\ se vor schimba
foarte multe lucruri în rela]ia noas-
tr\, dup\ c\s\torie. Suntem doi oa-
meni care se iubesc foarte mult [i
vor s\ r\mân\ împreun\ pân\ la a-
dânci b\trâne]i“. Chivu a ad\ugat
c\ a primit mesaje de felicitare „de
la mult\ lume, inclusiv de la pre[e-
dintele României“. „Banii care vor fi
strân[i cu aceast\ ocazie vor fi do-
na]i funda]iei mele, care se va gândi
serios la proiectele care vor urma.
Vom încerca s\ ajut\m în primul
rând copiii [i oamenii care au nevo-
ie“, a mai spus c\pitanul reprezen-
tativei de fotbal a României, ad\u-
gând c\ luni (n.r. - ieri) va pleca în
Grecia, împreun\ cu so]ia sa. „Sunt
un so] protector [i responsabil [i
vrem s\ fim aproape de cas\. A[tep-
t\m [i un bebe mic, care trebuie
protejat“, a ad\ugat juc\torul cam-
pioanei Italiei, Inter Milano. De alt-
fel, clubul italian de fotbal Inter Mi-
lano l-a felicitat pe funda[ul român
Cristian Chivu, cu ocazia c\s\toriei
sale religioase cu Adelina Elisei.
„Clubul Inter [i fanii echipei noas-
tre îi salut\ cu simpatie [i îi felicit\
pe Cristian [i Adelina, dou\ persoa-
ne frumoase care se iubesc [i c\rora
le ur\m tot ceea ce î[i doresc în via-
]\. Felicit\ri Cristian, ai câ[tigat [i
aceast\ partid\!“, se precizeaz\ în
mesajul publicat pe site-ul oficial al
clubului Inter Milano. Cristi Chivu,
c\pitanul echipei na]ionale de fot-
bal, [i Adelina Elisei s-au c\s\torit
civil joi, 3 iulie, la Prim\ria sectoru-
lui 1, iar ceremonia religioas\ [i pe-
trecerea s-au desf\[urat duminic\
seara, pe 6 iulie. (D.T.)
B=lb\ (T\nas\ ’30). ~n partea a
doua a disputei, ie[enii au jucat cu
Ple[ca - Buta, Radu Ciobanu,
Cristian Munteanu, Pecnik - Bratu,
Bersnjak, Milea, Naidin, Miclea -
T\nas\ (P\limaru ’60). (D.T.)
Ana Brânz\,
vicecampioan\
european\ la spad\
~n cadrul Campionatelor Europene
de scrim\ de la Kiev, sportiva ro-
mânc\ Ana Brânz\ a cucerit meda-
lia de argint în proba de spad\, re-
u[ind s\ se califice în finala probei,
dup\ victorii `n fa]a Francesc\i
Quondamcarlo (Italia), cu 15-12, în
sferturile de final\, [i rusoaicei
Anna Sivkova, 15-11, în semifinale.
În final\, victoria [i titlul continen-
tal au revenit unguroaicei Adrienn
Hormay, care a dispus de Brânz\
cu 15-10, dup\ ce, în semifinale, o
eliminase cu 12-6 pe Bianca Del
Carretto. V\ reamintim c\, `n
proba masculin\ de sabie, rom=nul
Mihai Covaliu a cucerit medalia de
bronz. (D.T.)
 CM
YK

16 Mar]i, 8 iulie 2008

Timp de dou\ ore, orice copil poate lua parte la asemenea activit\]i, prilej
Reportaj cu care `nva]\ câteva no]iuni elementare despre animalele preistorice
corespunz\toare fiec\rei litere a alfabetului, pe care le reprezint\ `n cadrul
atelierelor de pictur\, modelaj [i colaj, prin tehnici specifice artelor plastice.
Lec]iile sunt teoretice, `nso]ite de proiec]ii video [i de informa]ie vorbit\.

Atelier de vacan]\ cu Tirex [i Dino,

`n subsolul Muzeului de Geologie
Vacan]a mare a sosit deja [i pentru mul]i p\rin]i a
devenit o prioritate modul `n care proprii copii `[i
petrec timpul liber. Fie c\ aleg s\-i trimit\ `n
excursii, `n tabere, la bunici ori s\-i `nscrie la
diferite programe sportive sau cercuri artistice. Cu
siguran]\, o vizit\ imaginar\, dublat\ de cuno[tin]e
teoretice [i activit\]i practice, `n lumea Jurasicului,
`i va fascina mereu pe cei mici. Acesta este [i
motivul pentru care Muzeul Na]ional de Geologie a
ini]iat un program de activit\]i sub titlul „Alfabetul
preistoric“, care se adreseaz\ copiilor cu vârste
cuprinse `ntre 4 [i 12 ani [i care se desf\[oar\ `n
perioada 24 iunie-11 septembrie, `n dou\ module.

Ramona Visalom este de

de Raluca BRODNER
E ora amiezii, iar `n mu-
zeu e o lini[te r\coroas\,
pl\cut\, aproape ireal\, da-
t\ fiind atmosfera canicula-
r\ de afar\. Din spatele u-
nor u[i `nalte, de la subsolul
cl\dirii, se aud sunetele u-
nui cântec vesel, amestecat
cu glasuri de copii. Când u[a
se deschide, ochi mari alba[-
tri, c\prui [i verzi privesc
nedumeri]i musafirul nea[-
teptat. Clipesc de câteva ori
[i `[i reiau `n scurt timp ac-
tivitatea deasupra unor m\-
su]e mici, din lemn. Colorea-
z\, decupeaz\ pe hârtie sim-
pl\ sau creponat\ diverse
figurine desprinse din lumea
lui Dino, mascota-dinozaur
ag\]at\ de tavan, `ndr\git\
de to]i copiii. Tirex e `n par-
tea opus\ a s\lii, pictat pe
zid, nu departe de al]i fra]i
ai s\i preistorici, contura]i
pe plan[e sau modela]i `n
lut. Copiii, de vârst\ [colar\
[i pre[colar\, sunt mândri
de realiz\rile lor [i se `ntrec
`n a-[i prezenta capodo-
perele oricui le trece pragul
atelierului.
Tainele t\râmului
de demult,
pe `n]elesul copiilor
„Este un program educa-
tiv pentru copii cu vârste `n-
tre 4 [i 9 ani. ~nv\]\m de-
spre animale [i despre plan-
te care au existat de demult,
o lume fascinant\ pentru
copii. Alfabetul este la prima
edi]ie, `ns\ tradi]ia muzeu-
lui de a realiza astfel de ate-
liere pentru copii dureaz\ de
ceva ani. ~n fiecare var\,
programele sunt diferite.
Copiii sunt foarte atra[i.
Mul]i au venit pentru prima
dat\ [i au r\mas aici. Desco-
per\ foarfeca care taie `n
zig-zag, anumite tehnici de
lucru; din burete ne-au ie[it
nenum\rate minun\]ii“,
spune Ramona Visalom, ar-
tist plastic.
Timp de dou\ ore, orice
copil poate lua parte la ase-
menea activit\]i, prilej cu
care `nva]\ câteva no]iuni e-
lementare despre animalele
preistorice corespunz\toare
fiec\rei litere a alfabetului,
pe care le reprezint\ `n ca-
drul atelierelor de pictur\,
modelaj [i colaj, prin tehnici
specifice artelor plastice.
Lec]iile sunt teoretice, `nso-
]ite de proiec]ii video [i in-
forma]ie vorbit\.
p\rere c\ programul este bi-
nevenit cu atât mai mult cu
cât „lumea preistoric\ e o
lume foarte bogat\ [i foarte
interesant\. Mai mult, copi-
ilor le este dezvoltat\ latura
creativ\, sim]ul artistic, abi-
lit\]ile practice care, `mpre-
un\ cu imagina]ia, la vârsta
lor, trebuie valorificate din
plin. Nu mai pun la socotea-
l\ spiritul de echip\, de co-
laborare [i socializare, se
`mprietenesc, ajung s\ `n-
trebe unul de cel\lalt. S\ se
a[tepte unul pe cel\lalt,
s\-[i `mpart\ lucrurile“.
„Sunt dou\ ore pe zi `n
care ne deconect\m al\turi
de copii. Satisfac]iile sunt
foarte mari. Ne contaminea-
z\ cu bucuria [i entuziasmul
cu care lucreaz\“, adaug\
Lidia T\nase, educatoare.
„Eu vin aici
de când s-a `nceput
muzeul \sta“
Lidia,
Raluca [i
Daria
Micu]ii arti[ti `mpreun\ cu Dino, mascota lor preferat\
sunt trei feti]e frumoase, di-
ferite una de cealalt\, `ns\
ceea ce le une[te este talen-
tul. Se remarc\ prin lucr\ri-
le realizate (picturi, colaje,
modele din lut) [i prin r\s-
punsurile pe care le dau or\
de or\. Lucreaz\ `n lini[te [i
nu-[i deranjeaz\ colegii de-
cât atunci când le trebuie o
carioc\ sau o foarfec\.
Dintre to]i prichindeii din
atelier, {tefan este de depar-
te cel mai guraliv. ~mparte
acela[i spa]iu de lucru cu
CM
YK
Raluca, care are opt ani[ori,
[i pe care o fixeaz\ cu ochi
alba[tri, p\trunz\tori, ori de
câte ori nu-i convine c\
„verdele e mult prea verde“
sau „foarfeca nu taie cum
vreau eu“.
Pentru c\ este mai mic,
Raluca `i `ng\duie copil\ri-
ile [i se amuz\ pe seama lui.
Timpul trece parc\ mai re-
pede când mai schimbi o
vorb\, dou\:
Raluca: „Eu `l desenez pe
Dino. Dup\, cred c\ o s\-l
desenez pe Tirex“.
1, 2, 3 [i... zâmbi]i, v\ rog!
{tefan: „{tii ceva? Eu nu
mai ]in minte câ]i ani am.
Nu am trei ani, dar nu mai
[tiu câ]i ani am. Uite, un
avion special, care arat\ ca o
pas\re. Uite, am f\cut
avionul \sta [i `nc\ dou\ oi.
~]i place?“
Raluca: „Hmm. Mai stau
pu]in [i merg apoi la prie-
tena mea cea mai bun\,
Daria.“
{tefan: „Vin [i eu la Da-
ria. Este [i prietena mea. {i
Stelian este prietenul meu.
Dar a r\mas `ntr-un bloc,
aproape de casa noastr\. Nu
l-am luat cu mine, pentru c\
el merge la alt\ [coal\, nu la
asta. ~ntâi trebuie s\ se `n-
scrie, dac\ vrea s\ vin\ aici.
{i eu mai am `nc\ o gr\di-
ni]\, una normal\ [i alta
special\.“
Daria e un ghemotoc de
feti]\, care deseneaz\ de zor
la trei prin]ese-surori. Are
[ase ani [i este prietena tu-
turor. E tare vorb\rea]\ [i
foarte istea]\: „Am desenat
ni[te prin]ese. {i eu a[ vrea
s\ fiu o prin]es\. S\ am ro-
chie roz. Rozul e preferatul
meu. Eu vin aici de când s-a
`nceput muzeul \sta. Vin cu
buni.“
{tefan: „{i eu vin cu tati
meu.“
Daria: „Da, [i eu [tiu s\
scriu, dar nu [tiu s\ citesc.
{tefan este prietenul meu.
Ne juc\m foarte mult: lipim,
mai vorbim.“
{tefan: „Daria, tu mai [tii
câ]i ani am eu?“
Daria: „Eu nu mai [tiu
câ]i ani ai.“
Face o pauz\, se gânde[te
pu]in [i adaug\: „O s\ devin
o vedet\, pentru c\ [tiu s\
cânt [i dansez frumos. Vrei
s\-]i ar\t ? {tiu s\ fac balet
singur\“. Daria supune asis-
ten]a unei reprezenta]ii de
zile mari, dup\ care prime[te
aplauze din partea colegilor.
{tefan: „Daria, hai s\
mergem. S-a terminat ora,
nu mai desen\m. Mi-e
foame.“
Taxe [i condi]ii
de participare
la program
La finalul `ntregului pro-
gram, copiii vor avea un „a-
becedar“ al animalelor preis-
torice, ilustrat de ei `n[i[i.
Lucr\rile realizate de micii
arti[ti `n cadrul programu-
lui de vacan]\ vor fi expuse
`n holul muzeului.
„Alfabetul preistoric“ se
desf\[oar\ `n fiecare zi de
mar]i, miercuri [i joi, pân\
pe 11 septembrie. Copiii cu
vârste cuprinse `ntre 4 [i 7
ani sunt a[tepta]i `n cele trei
zile din s\pt\mân\ men]io-
nate, `ntre orele 10:00-
12:00, iar pentru copiii cu
vârste cuprinse `ntre 8 [i 12
ani este rezervat intervalul
orar 12:00-14:00, din ace-
lea[i zile. Programul cuprin-
de dou\ module: primul mo-
dul va avea loc `n perioada
24 iunie-7 august, `n fiecare
zi de mar]i, miercuri [i joi,
iar cel de-al doilea modul se
va derula `n perioada 19 au-
gust-11 septembrie, `n fieca-
re zi de mar]i, miercuri [i joi.
Pre]ul de participare la
primul modul este de 90
lei/abonament pentru `ntre-
gul modul, taxa de partici-
pare la un atelier este de 6
lei. Pentru cel de-al doilea
modul, costurile abonamen-
tului se ridic\ la 60 de lei,
iar pre]ul de participare la
un atelier este de 6 lei.
Participarea se face prin
`nscriere, dup\ achizi]iona-
rea biletului sau abonamen-
tului, cu cel pu]in trei zile
`nainte de programarea ate-
lierului. Num\rul maxim de
participan]i este de 15 copii
pentru fiecare grup\. a

Miercuri, 9 iulie 2008
Nr. 156 (1057) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
DOCUMENTAR
Elisabeta Rizea:
„Un singur lucru
nu ne-au putut
lua: sufletul!“
PAGINA 16
„Nu-m
mi explic suferin]a, decât
legat\ de progresul spiritual“
Tr\iesc, `n fiecare zi, fericirea de a fi `n]eles c\ Dumnezeu
este rostul cel mai `nalt al vie]ii. Pre]ul pl\tit la schimb este
unul c\ruia pu]ini i-ar rezista, atât fizic, cât [i psihic, pân\ la
cap\t: suferin]a cauzat\ de cancer. Poate de aici tragismul
cu care media prezint\ pove[tile de via]\ ale acestor oameni,
tragism care r\zbate nu atât din dorin]a de a coaliza for]e [i
resurse umane sau financiare `ntru ajutorarea lor, c=t, mai
degrab\, din meschin\ria unui senza]ional ieftin. Pacien]ilor
prof. dr. Pavel Chiril\, de la Funda]ia „Sfânta Irina“, din
comuna Voluntari, jude]ul Ilfov, lumea, cu toate ale ei, le
provoac\ un gust amar, iar ignoran]a [i indiferen]a cu care
sunt trata]i de c\tre societate le amplific\ [i mai mult
sentimentul singur\t\]ii [i al neputin]ei.
Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Liderii G8: Economia mondial\ este caracterizat\ de instabilitate [i declin
{efii celor mai industrializate
opt state ale lumii au sugerat
Chinei s\ permit\ aprecierea
cursului valutar al yuanului
str=ns controlat, pentru a ajuta
la reducerea dezechilibrului fi-
nanciar la nivel global. „~n unele
economii emergente, cu exceden-
te de cont curent mari [i `n cre[-
tere, este necesar s\ fie modifica-
te cursurile de schimb valutar,
pentru a ob]ine ajust\rile necesa-
re“, se arat\ `n declara]ia comu-
n\ a oficialilor. Includerea cuv=n-
tului „unele“ `n declara]ia lideri-
lor schimb\ comunicatul de la
summitul de anul trecut, care s-a
referit la toate economiile emer-
gente. Liderii Grupului, format
OSCE cere pre[edintelui B\sescu s\ nu promulge legea [tirilor pozitive
Pre[edintele Rom=niei nu ar
Un b\ie]el, a[ezat l=ng\ o trebui s\ promulge proiectul de
pagod\, `n zona deltei din lege adoptat de Senat, care pre-
Myanmar. Educa]ia copiilor vede obliga]ia posturilor de ra-
a fost `ntrerupt\, odat\ ce mare dio [i de televiziune s\ asigure,
parte dintre [coli au fost distruse `n propor]ie egal\, transmiterea
`n timpul ultimului ciclon, de [tiri pozitive [i [tiri negative,
care a omor=t mii de persoane. a consider\ reprezentantul Orga-
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
Comisia European\
propune distribuirea
gratuit\ de legume
[i fructe, `n [coli
din Japonia, Marea Britanie, Ca-
nada, Germania, Fran]a, Italia,
Rusia [i SUA, au mai spus c\
sunt `ncrez\tori `n rezisten]a
propriilor economii [i `n perspec-
tivele de cre[tere global\. „Econo-
mia lumii este caracterizat\ de
instabilitate, iar riscurile de de-
clin persist\. Printre altele, ne
exprim\m hot\r=t `ngrijorarea
`n leg\tur\ cu aprecierea pre]uri-
lor la m\rfuri, `n special la petrol
[i la alimente, deoarece acest fac-
tor reprezint\ o amenin]are seri-
oas\ a cre[terii stabile, la nivel
global, cu implica]ii serioase pen-
tru statele vulnerabile, cresc=nd
presiunea infla]ionist\ `n `ntrea-
ga lume“, explic\ liderii G8. a
niza]iei pentru Securitate [i Co-
operare `n Europa (OSCE) pen-
tru libertatea presei, Miklos
Haraszti, citat, ieri, de AP.
Acest proiect de lege este „o
sever\ ingerin]\ politic\ `n li-
bertatea editorial\“, consider\
Haraszti, care i-a transmis, ieri,
CM
YK
CM
ECONOMIC
PAGINA 11
o scrisoare pre[edintelui B\ses-
cu, `n care `l `ndeamn\ s\ nu
promulge m\sura legislativ\.
Senatorul PRM Gheorghe
Funar [i deputatul PNL Ioan
Ghi[e au `naintat acest proiect
legislativ, prin care posturile de
radio [i de televiziune sunt obli-
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
gate s\ se asigure c\ 50% dintre
[tirile transmise sunt „poziti-
ve“, dup\ cum se arat\ `n textul
legii. Proiectul de lege a fost
respins de Camera Deputa]ilor,
dar a fost adoptat `n unanimita-
te de camera superioar\ a Par-
lamentului Rom=niei. a
1 LEU exemplarul
PAGINA
AGRICULTORULUI
Proces\m doar
o mic\ parte
din produc]ia
de cartofi
PAGINA 6
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
PREASFIN}ITUL P|RINTE IRINEU
SL|TINEANUL, NOUL MITROPOLIT AL
OLTENIEI: Ieri, 8 iulie 2008, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, `ntrunit `n [edin]\ de lu-
cru la Re[edin]a patriarhal\ din
Bucure[ti, a ales, sub pre[edin]ia
Preafericitului P\rinte Patriarh
Daniel, pe Preasfin]itul P\rinte
Irineu Sl\tineanul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Râmnicului, `n scau-
nul vacant de Arhiepiscop al Cra-
iovei [i Mitropolit al Olteniei, cu 24
de voturi, din cele 47 exprimate.
Pagina 5
REGIONAL
PREFECTURA CAPITALEI A DISPUS
M|SURI ANTICANICUL|: Prefectul
Capitalei, Ion }incu, a cerut pri-
marilor de sector s\ reactiveze
punctele de prim ajutor din spa]iile
`nchise climatizate [i suplimenta-
rea cu altele noi, amplasarea unor
puncte de distribu]ie a apei pota-
bile, asigurarea transportului ali-
mentelor de prim\ necesitate [i a
apei c\tre persoanele care solicit\
sprijin, suplimentarea necesarului
de ap\ [i transportul acesteia c\tre
persoanele care nu au instala]ii de
ap\ potabil\ [i punerea `n func]iu-
ne a ci[melelor [i ]â[nitorilor `n lo-
curile publice.
Pagina 10
EDUCA}IE
PROIECTUL „E-VACAN}|“ }INE DES-
CHISE 255 DE {COLI: Ministerul
Comunica]iilor [i Tehnologiei
Informa]iei a lansat cea de a treia
edi]ie a proiectului „e-Vacan]\“,
dedicat utiliz\rii inovative a
Tehnologiei Informa]iei [i
Comunica]iilor (TIC), `n procesul
educa]ional. Proiectul este deschis
[colilor din cele 255 de localit\]i in-
cluse `n proiectul Economia Bazat\
pe Cunoa[tere (EBC) [i se
desf\[oar\ `n perioada 15 iunie-1
septembrie 2008.
Pagina 13
2 Miercuri, 9 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica
glasului al III-lea
„Cum s\ nu ne mir\m ne na[te-
rea ta cea dumnezeiesc-ome-
neasc\, cu totul cinstit\? C\ is-
pit\ de b\rbat neluând, ceea ce
e[ti cu totul f\r\ prihan\, ai
n\scut, f\r\ de tat\, pe Fiul cu
trup, pe Cel n\scut din Tat\l
mai `nainte de veci, f\r\ de ma-
m\; care nicicum n-a suferit
schimbare, sau amestecare, sau
desp\r]ire, ci a p\strat neatin-
s\ deosebirea celor dou\ firi.
Pentru aceasta, St\pân\, Mai-
c\ [i Fecioar\, pe Acesta roa-
g\-L s\ mântuiasc\ sufletele
celor ce cu credin]\ te m\rtu-
risesc pe tine, N\sc\toare de
Dumnezeu.“ (Dogmatica glasu-
lui al III-lea, slujba Vecerniei
de sâmb\t\ seara)
***
~n teologia Bisericii Ortodoxe
este bine [tiut faptul c\ Preas-
fânta N\sc\toare de Dumnezeu
a mo[tenit p\catul str\mo[esc,
fiind z\mislit\ asemenea tutu-
ror oamenilor, dup\ legile firii.
~n acela[i timp, a[a cum se `n-
tâmpl\ [i `n Dogmatica glasului
al III-lea, pe care o prezent\m
ast\zi, de foarte multe ori m\r-
turisim c\ Maica Domnului es-
te „cu totul f\r\ prihan\“. Ne
`ntreb\m, la ce se refer\ mai e-
xact aceast\ afirma]ie? Nu cum-
va, din moment ce ea exist\ `n
imnografia Bisericii, `ntemeiaz\
`n vreun fel ceea ce cunoa[tem
sub denumirea de „dogma ima-
culatei concep]ii“? Dac\ cerce-
t\m atent operele Sfin]ilor P\-
rin]i, se poate lesne constata c\
ei deosebesc dou\ aspecte `n ce-
ea ce prive[te sfin]enia N\sc\-
toarei de Dumnezeu [i, implicit,
neprih\nirea ei. Pe de o parte,
mai to]i Sfin]ii P\rin]i m\rturi-
sesc c\ ea a mo[tenit p\catul
str\mo[esc, `ns\, `n afar\ de
acesta nu a mai avut alte p\ca-
te, reu[ind, prin ascultare des\-
vâr[it\, s\ biruiasc\ orice ispi-
t\, p\strându-se f\r\ prihan\.
Pe de alt\ parte, este prezent\
permanent m\rturia c\ Fecioa-
ra Maria este cel dintâi om
mântuit, primul om n\scut din
nou, `n Duhul Sfânt. ~n momen-
tul Buneivestiri, prin N\sc\toa-
rea de Dumnezeu este ridicat
blestemul Evei, Harul Sfântului
Duh pogorându-se [i [tergând
`n ea „datoria cea de demult“,
f\când-o „Templu“ ce-L ad\pos-
te[te pe ~nsu[i Dumnezeu. A[a-
dar, expresia „cu totul f\r\ pri-
han\“ nu se refer\ la o eventu-
al\ absen]\ a p\catului str\mo-
[esc `n fiin]a Preacuratei Fe-
cioare Maria, ci arat\ z\misli-
rea cu totul neprih\nit\ a Fiu-
lui lui Dumnezeu `n pântecele
s\u. ~n]elegerea corect\ se ra-
porteaz\ mai `ntâi de toate la
Bunavestire. ~ndeosebi pân\ `n
acest moment, Maica Domnului
a ref\cut, `n numele `ntregii o-
meniri, experien]a poc\in]ei,
singura care poate aduce mân-
tuirea. Este [i motivul pentru
care o cântare din perioada Tri-
odului o nume[te „Calea poc\-
in]ei“. Dac\ nu ar fi avut p\ca-
tul str\mo[esc, ar fi fost, `n-
tr-un fel, str\in\ mântuirii. Nu
am mai fi putut spune despre
ea c\ ne este pild\ sau cale, ci
doar c\ este o excep]ie.
(pr. asist. Silviu TUDOSE, Ca-
tedra de Teologie Practic\ a
Facult\]ii de Teologie din
Bucure[ti)
9 IULIE 1941: Armata Român\ `ncheie opera]iunile militare `n Nordul
Bucovinei, atingând grani]a existent\ `ntre România [i URSS, `n vara anului
1940. Tot `n aceast\ zi, Transilvania de N-E este ocupat\ de Ungaria
horthyst\, `n urma Dictatului de la Viena; `ncep a fi organizate, de c\tre
autorit\]ile maghiare, deta[amente de munc\ formate din români.
EVANGHELIA ZILEI nezeu sufletele? Printre
nenum\ratele griji cotidiene,
s\ ne `ntreb\m serios: dup\
Judecata lui Dumnezeu, timpul evalu\rii duhovnice[ti faptele pe care le-am s\vâr-
[it, oare cum ne va fi judeca-
„Atunci a `nceput Iisus s\ «Te sl\vesc pe Tine, P\rinte, un caracter pedagogic, ne induce ta se face doar pe baz\ de ta? Unde vom merge pentru
mustre cet\]ile `n care se f\- Doamne al cerului [i al p\- o anumit\ `nv\]\tur\. Martorii probe, pe faptele s\vâr[ite. ve[nicie? (pr. Dumitru
cuser\ cele mai multe mi- mântului, c\ci ai ascuns a- minunilor s\vâr[ite de Dom- Oare cum ne va afla Dum- P|DURARU, Radio Trinitas)
nuni ale Sale, c\ci nu s-au cestea de cei `n]elep]i [i price- nul Hristos au fost uimi]i [i
poc\it. «Vai ]ie, Horazine, vai pu]i [i le-ai descoperit prun- cutremura]i. {tiau c\ minuni-
]ie, Betsaida, c\ dac\ `n Tir [i cilor. Da, P\rinte, c\ci a[a a le sunt s\vâr[ite de Dumne-
`n Sidon s-ar fi f\cut minuni- fost bun\voirea `naintea Ta».“ zeu doar prin oameni sfin]i.
le ce s-au f\cut `n voi, de (Matei 11, 20-26) Vedeau c\ Dumnezeu nu i-a ui-
mult, `n sac [i `n cenu[\, s-ar tat [i c\utau s\-L urmeze pe
fi poc\it. Dar zic vou\: Tiru- Cel ce s\vâr[ise minunea. Nu-
***
lui [i Sidonului le va fi mai u- mai c\ Mântuitorul dorea ca
[or `n ziua judec\]ii, decât vo- Domnul Iisus Hristos ne to]i cei ce v\d o minune s\-[i
u\. {i tu, Capernaume: N-ai vorbe[te `n fragmentul evan- schimbe `n bine via]a [i, ast-
fost `n\l]at pân\ la cer? Pân\ ghelic de ast\zi despre poc\- fel, s\ fie g\si]i drep]i `n ziua
la iad te vei cobor`. C\ci de in]\, mustrare [i judecat\. Ne judec\]ii. {tie Fiul lui Dum-
s-ar fi f\cut `n Sodoma minu- sunt amintite o parte din ce- nezeu c\ judecata nu este o
nile ce s-au f\cut `n tine, ar fi t\]ile }\rii Sfinte, ai c\ror lo- simpl\ vorb\ sau o joac\ de
r\mas pân\ ast\zi. Dar zic cuitori nu [i-au schimbat via- copii, ci este timpul evalu\rii
vou\ c\ p\mântului Sodomei ]a nici dup\ ce au fost marto- noastre duhovnice[ti. Dac\
`i va fi mai u[or `n ziua jude- rii mai multor minuni s\vâr- Domnul Hristos face o minu-
c\]ii decât ]ie». ~n vremea a- [ite de Fiul lui Dumnezeu. Ve- ne, tot El are [i puterea de a
ceea, r\spunzând, Iisus a zis: dem de aici c\ o minune are [i face judecata. {tim c\ judeca-
APOSTOLUL ZILEI
Urechea ce nu aude [oapta lui Dumnezeu
nu folose[te vie]uirii, ci doar supravie]uirii
„Iar dac\ este prin har, nu mai este pentru faptele lor bune, considerând c\
din fapte; altfel, harul nu mai este har. fapta bun\ se face cu ajutorul lui Dum-
Iar dac\ este din fapte, nu mai este nezeu. Dumnezeu este prezent `n omul
har; altfel, fapta nu mai este fapt\. Ce care ajut\, [i Acela[i Dumnezeu se g\-
este deci? Nu tot Israelul a dobândit se[te [i `n mul]umirea celui ajutat. Dar
ceea ce c\uta; ci cei ale[i au dobândit, apostolul de ast\zi mai vobe[te despre
iar ceilal]i s-au `mpietrit, precum este `mpietrirea celor ce s-au dep\rtat de
scris: «Dumnezeu le-a dat duh de a- Dumnezeu. Mântuitorul vorbe[te `n
mor]ire, ochi ca s\ nu vad\ [i urechi ca Sfintele Evanghelii de cei ce au ochi [i
s\ nu aud\ pân\ `n ziua de azi». Iar nu v\d, urechi [i nu aud. Aceasta este
David zice: «Fac\-se masa lor curs\ [i marea dram\: s\ le ai pe toate [i s\ nu
la] [i sminteal\ [i r\spl\tire lor! ~n- `]i fie de folos. Ochiul care nu vede din-
tunece-se ochii lor ca s\ nu vad\ [i spi- colo de faptele [i atitudinile omului, o-
narea lor `ncovoaie-o pentru totdeau- chiul care nu vede `n interior [i ure-
na!» Deci, `ntreb: S-a poticnit, oare, ca chea care nu aude [oapta lui Dumne-
s\ cad\? Nicidecum! {i prin c\derea zeu nu folose[te vie]uirii, ci doar supra-
lor, neamurilor le-a venit mântuirea, vie]uirii, nu ajut\ ridic\rii, ci doar plu-
ca Israel s\-[i `nt\râte râvna fa]\ de tirii. Inima `mpietrit\ este cea care nu
ele. Dar dac\ gre[eala lor a fost bog\]ie mai reu[e[te s\ observe eviden]ele, ca-
lumii [i mic[orarea lor bog\]ie neamu- re nu `[i mai dep\[e[te propriile cli[ee.
rilor, cu cât mai mult `ntreg num\rul Nu exager\m când spunem c\ `n Bise-
lor!“ (Romani 11, 6-12) ric\ vedem, pentru c\ Biserica ne d\-
ruie[te ochii istoriei, ne ajut\ s\ ve-
*** dem, al\turi de Evanghelie, crea]ia a-
faptele lui au o valoare mare, `ns\ nu lor, s\ primim r\splata. Atunci când l\turi de Creator, s\ `n]elegem lumea
Este greu pentru om s\ suporte mai mare decât harul lui Dumnezeu. cineva ne contest\ meritele, devenim `mpreun\ cu Mântuitorul ei. (Ciprian
ideea c\ nu depinde totul de el, c\ Ne place s\ afi[\m faptele [i, `n baza chiar violen]i. Sfin]ii au fugit de lauda OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
20 de ani de la moartea
lui Alexandru Graur
Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Boto[ani
- d. 1988) este o figur\ marcant\ a lingvisticii
române[ti, savant român de origine evre-
iasc\ (Alter Braurer).
A absolvit Facultatea de Litere [i Filosofie
din Bucure[ti, licen]iat `n filologie clasic\ [i
limba român\; 1924-1929, la Paris, ob]ine di-
ploma la École Pratique des Hautes Études [i
doctoratul la Sorbona. Revenit la Bucure[ti,
`mbr\]i[eaz\ activitatea didactic\ [i, paralel,
public\ studii `n diverse periodice.
~nfiin]eaz\ [i conduce (1941-1944) Liceul
particular evreiesc. ~n 1946, este `ncadrat
`n `nv\]\mântul superior. ~n 1955, este nu-
mit membru titular al Academiei Române; propieri `ntre cuvinte din diferite limbi. Are
`ntre 1954-1956 - decan al Facult\]ii de Fi- contribu]ii `n domeniile lingvisticii gene-
lologie; 1955-1974 - director al Editurii Aca- rale, foneticii, gramaticii [i lexicologiei lim-
demiei; 1958-1988 - pre[edinte al Societ\]ii bilor latin\ [i român\ („Tendin]ele actuale
de Studii Clasice etc. O bibliografie bogat\, ale limbii române“), onomasticii („Nume de
`nsumând studii de filologie clasic\, etimo- persoane“), [i a realizat lucr\ri de cultivare
logie: „Note etimologice“, „Etimologii româ- a limbii („Mic tratat de ortografie“).
ne[ti“, „Evolu]ia limbii române“, „Studii de Alexandru Graur este autorul unor valo-
lingvistic\ general\“, „Mic tratat de orto- roase articole ap\rute `n revistele de specia-
grafie“, „Capcanele limbii române“ etc. litate ale secolului trecut, precum [i al unor
~n „Revista Cultului Mozaic“ a de]inut o importante studii lingvistice, la unele dintre a-
rubric\ pe teme lingvistice, semnalând a- cestea fiind coordonator. (pr. Paul LEHACI)
vromeniei (Taomirna), `n Sici- Tot `n aceast\ zi, Biserica
Sfântul Ierarh ~n ziua de 9 iulie, merican de origine croat\ (d.
lia. Aici, Sfântul Pangratie a face pomenirea Sfântului Ie- 1943);
Mucenic Pangratie convertit mul]i p\gâni la rarh Mucenic Chiril, episco- istoria consemneaz\: a 1858: s-a n\scut Franz
cre[tinism, inclusiv pe Bonifa-
Sfântul Pangratie era ori- pul Gortinei, [i a Sfin]ilor a 1809: s-a n\scut Fried- Boas, antropologist german
tie, conduc\torul Siciliei, [i a
ginar din Antiohia [i a fost zidit o biseric\. Dup\ moartea Mucenici Andrei [i Prov. rich Gustav Jakob Henle, (d. 1942);
convertit la cre[tinism de lui Bonifatie, Sfântul Pangra- Mâine, Biserica face po- medic german (d. 1885); a 1879: s-a n\scut Ottori-
Sfântul Apostol Petru, care l-a tie a fost ucis de Montan, noul menirea Sfin]ilor 45 de muce- a 1856: s-a n\scut Nikola no Respighi, compozitor itali-
hirotonit apoi episcop al Ta- conduc\tor al Siciliei. nici din Nicopolea Armeniei. Tesla, inginer, electrician a- an (d. 1936). a

Agenda
cre[tinului
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
Iubirea de sine este maic\ a tot p\catul
Omul a primit `n dar bunurile materiale
Dumnezeu este Creato-
rul [i St\p=nul deplin al `n-
tregii crea]ii. ~n cartea Ge-
nez\ a Sf. Scripturi, g\sim
urm\toarea binecuv=ntare
rostit\ de Dumnezeu asupra
primilor oameni: „Cre[te]i [i
v\ `nmul]i]i [i umple]i p\-
mântul [i-l supune]i; [i st\-
pâni]i peste pe[tii m\rii,
peste p\s\rile cerului, peste
toate animalele, peste toate
viet\]ile ce se mi[c\ pe p\-
mânt [i peste tot p\mântul!
Apoi a zis Dumnezeu: Iat\,
v\ dau toat\ iarba ce face
s\mân]\ de pe toat\ fa]a
p\mântului [i tot pomul ce
are rod cu s\mân]\ `n el.
Acestea vor fi hrana voas-
tr\“. Prin aceast\ binecu-
v=ntare, se observ\ c\ Dum-
nezeu a oferit omului toate
bunurile materiale, pentru
sus]inerea vie]ii [i pentru
`ndeplinirea diferitelor tre-
buin]e legate de ea.
Dup\ c\derea protop\-
rin]ilor `n p\catul neascul-
t\rii, oamenii s-au `ndep\r-
tat de Dumnezeu, iar o con-
secin]\ a acestei situa]ii a
fost deteriorarea rela]iile
dintre ei. Astfel, `mp\r]irea
bunurilor p\m=nte[ti nu s-a
mai f\cut cu dreptate. Cei
mai puternici, asuprind pe
semenii lor mai slabi, [i-au
BIBLIA - VERSET CU VERSET
Vie]uirea nestric\cioas\ [i f\r\ osteneal\ l-au adus
pe om la uitarea bun\t\]ilor f\cute de Dumnezeu
Facerea 3, 18:
„«Spini [i p\l\mid\
`]i va rodi el [i te vei
hr\ni cu iarba
c=mpului!»“
Acest verset arat\ o parte
din pedeapsa pe care Adam o
prime[te de la Dumnezeu, pen-
tru `nc\lcarea poruncii. Dac\,
p=n\ acum, protop\rin]ii se
hr\neau cu semin]e sau fructe,
dup\ cum am aflat din ver-
setele anterioare ale c\r]ii Fa-
cerea, acum, Adam va trebui
s\-[i caute mijloacele de exis-
ten]\ printre cele mai ostile
roade ale p\m=ntului, „spini [i
p\l\mid\“, iar hrana animale-
lor, iarba c=mpului (cortoz) `i
va fi, de-acum, [i lui hran\. „Pe
drept cuv=nt trebuie ca acela ce
se cobor=se prin c\lcarea po-
runcii spre stric\ciune [i moar-
te s\ locuiasc\ un p\m=nt cur-
g\tor [i stric\cios [i s\ guste,
dup\ vrednicie, o astfel de hra-
n\. Fiindc\ desf\tarea `mbel-
[ugat\, vie]uirea nestric\cioa-
s\ [i f\r\ osteneal\ l-au adus la
Miercuri, 9 iulie 2008
„C\ci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am c\zut `n toat\ starea aceasta vrednic\ de
pl=ns? Nu din pricina m=ndriei noastre? Nu pentru ne`n]elepciunea noastr\? Nu pentru c\ ]inem la voia
noastr\ cea rea? Nu pentru c\ st\p=ne[te `n noi am\r\ciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit
omul `n toat\ desf\tarea, `ntru toat\ bucuria, `ntru toat\ odihna, `ntru toat\ slava? Nu era `n rai? I s-a
poruncit: «S\ nu faci aceasta»! {i a f\cut. Vezi m=ndria? Vezi t\ria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea,
Dumnezeu, v\z=nd aceast\ neru[inare, zice: «Acesta e nebun, acesta nu [tie s\ se bucure».“
MICUL CATEHISM
`nsu[it mai multe bunuri
dec=t le era necesar, iar cei
slabi [i-au tr\it via]a `n
lips\ [i `n suferin]\.
Bunurile materiale sunt
absolut necesare vie]ii [i
toate au fost oferite omului
`n dar, `ns\ omul nu se poate
folosi de tot ceea ce i s-a
d\ruit `ntr-un mod abuziv [i
distrug\tor. Acest dar i s-a
`ncredin]at spre bun\ ad-
ministrare [i folosire, ur-
m=nd a-l c=[tiga [i prin mun-
c\ cinstit\, iar nu prin ex-
ploatarea muncii altora. Sf.
uitarea bun\t\]ilor f\cute de
Dumnezeu [i la dispre]uirea
poruncii date de El, pe bun\
dreptate a fost os=ndit s\ lucre-
ze p\m=ntul `n osteneal\ [i su-
doare, [i, a[a, s\ i se dea c=te
pu]in din el, hran\, ca (una `m-
p\r]it\ cu zg=rcenie) de c\tre
un iconom“, spune Sf=ntul Si-
meon Noul Teolog.
Ava Dorotei a scris, referi-
tor la pedeapsa primit\ de pro-
top\rin]ii no[tri, despre rolul
pedagogic pe care necazul [i
primejdia `l au `n via]a omu-
lui. El subliniaz\ bun\tatea
lui Dumnezeu care nu `l uit\
pe om, ci `l chem\ la Sine prin
Fiul S\u: „C\ci de unde am
venit la toate necazurile a-
cestea? De ce am c\zut `n toa-
t\ starea aceasta vrednic\ de
pl=ns? Nu din pricina m=n-
driei noastre? Nu pentru ne`n-
]elepciunea noastr\? Nu pen-
tru c\ ]inem la voia noastr\
cea rea? Nu pentru c\ st\p=-
ne[te `n noi am\r\ciunea voii
noastre? Dar de unde? Nu a
fost zidit omul `n toat\ desf\-
tarea, `ntru toat\ bucuria, `n-
tru toat\ odihna, `ntru toat\
3
zeu din toat\ inima ta, din tot cugetul ISTORIA
t\u [i din toat\ puterea ta (Deute- CRE{TINISMULUI
ronom 6, 44-5).
Cel iubitor de bani se `nchin\ bani-
lor, `n loc lui Dumnezeu. Cel lacom de
(MXIII)
De ce se nume[te iubirea de
argint, adic\ de bani, de pl\ceri m=ncare `[i face p=ntecele s\u un
[i de averi, `nchinare la idoli? Dumnezeu, adic\ idol, dup\ m\rturia
Se nume[te `nchinare la idoli, pen- Sf=ntului Apostol Pavel (Coloseni 33,
tru c\ cei ce iubesc banii, pl\cerile 5). Iar cel ce face p\catul este rob al
trupului [i averile, se `nchin\ acestor p\catului (Ioan 8, 34; Romani 3, 9, 16;
patimi ca unor dumnezei [i le pun pe Efeseni 2, 3; I Tesaloniceni 4, 5; Tit 3,
acestea mai presus dec=t pe Ziditor. 3; II Petru 2, 19). Deci, cine este rob al
Adic\, cel ce se iube[te pe sine mai p\catului nu mai poate fi rob [i fiu al
mult dec=t pe Dumnezeu este un lui Dumnezeu.
`nchin\tor la idoli. La fel este [i cel ce Tocmai de aceea, M=ntuitorul a pus
se `ngrije[te de m=ncare, de bani, de prima condi]ie celui ce vrea s\-i urmeze
haine, de avere, mai mult dec=t de su- Lui (Matei 16, 24). {i aceasta, pentru
flet, de biseric\, de rug\ciune, de spo- c\, dup\ cum spune Sf=ntul Efrem
vedanie, de milostenie. Iubirea de Sirul, cel ce are patima iubirii de sine
sine are m\sur\ iubirea de aproapele are, `mpreun\ cu ea, [i toate patimile [i
(Matei 19, 9). Iubirea de Dumnezeu p\catele, deoarece „iubirea de sine este
nu are limit\, adic\ este nelimitat\, maic\, r\d\cin\ [i izvor a tot p\catul“.
dup\ porunca: S\ iube[ti pe Dumne- (Nee vorbee[tee p\rinteelee Cleeopa, vol. 5)
Nicodim
VOCABULAR RELIGIOS Munteanu (1939-
a Abaddon: nume evreiesc -
1948), patriarhul
`n grece[te „Apollion“ - al „`n- Bisericii Ortodoxe
gerului ad=ncului“, `mp\ratul fi-
in]elor asemenea scorpiilor, care Române (III)
chinuiesc [i vat\m\ pe oameni
`n „iad“ (Apoc. 9, 10-11). „Ad=n- Tân\rul Nicolae Munteanu
cul“ acesta unde `mp\r\]e[te a reu[it s\ câ[tige pre]uirea
Abaddon este „iadul“, „`ntuneri- profesorilor, fascinându-l [i
cul“, unde se afl\ cei ce „locuiesc pe mitropolitul Moldovei,
`n latura [i `n umbra mor]ii“, aici Iosif Naniescu, care l-a luat
[i dincolo (Isaia 9, 1; 42, 7; Matei ucenic, trimi]ându-l, `n
4, 16); 1890, la Kiev, s\ urmeze
a Abilena: ]inut `n partea cursurile Academiei teologi-
de nord-est de Damasc, `n An- ce. La finalul studiilor, i s-a
tiliban. Era tetrarhia lui Lisa- propus s\ r\mân\ `n
nias (Luca 3, 1);
Rusia, pentru a fi preg\tit
a abis: `ntunericul adâncului a acoper\mânt al r\ut\]ii :
(iadul, ca l\ca[ al demonilor - cf. s\ ocupe o catedr\ univer-
termenul `nseamn\ propriu-zis sitar\, `ns\ dragostea lui
Luca 8, 31 ; II Petru 2, 4; Apoc. 9, „acoper\mânt“, iar figurat - „mo-
1, 11; 20, 13, 10, 14; cp. 11; 7; 17, pentru neamul din care se
tiv“, „pretext“. Textul `n care e
8), dar [i iad l\ca[ al mor]ilor folosit cuvântul, ca substantiv, ridicase [i venera]ia fa]\ de
(Rom. 10, 7); mitropolitul Iosif Naniescu
spune: „Tr\i]i ca oameni liberi,
a absintos: numele unei ste- dar nu ca [i cum a]i avea liber- al Moldovei, binef\c\torul
le uria[e, arz\toare, care, `n ve- tatea drept acoper\mânt al r\u- s\u, l-au `ndemnat s\ nu
denia lui Ioan Apostolul, a c\zut t\]ii; ci ca robi ai lui Dumnezeu“ accepte aceast\ propunere
din cer, la trâmbi]a celui de-al (I Petru 2, 16). R\scump\ra]i atât de m\gulitoare [i a
Biseric\ promoveaz\ munca treilea `nger, peste a treia parte din robia p\catului [i a diavolu- p\r\sit Kievul, pentru a
[i condamn\ sclavia, urm=nd din râurile [i izvoarele apelor lui, cre[tinii au devenit „slobozi“,
(Apoc. 8, 10-11). Poart\ numele reveni la Ia[i, aducând
cuvintelor Sf. Ap. Pavel: dobândind libertatea spiritual\,
plantei „pelin“ - amar la gust - ca „robi ai lui Dumnezeu“. dou\ traduceri, rod al os-
„Când ne aflam la voi, v-am
pentru c\ a produs am\r\ciune Aceast\ libertate spiritual\ nu tenelilor sale de traduc\tor
dat porunca aceasta: dac\ (Fillion); trebuie s\ fie `ns\ un pretext de din timpul studen]iei:
cineva nu vrea s\ lucreze,
a Achila sau Acvila: evreu nesupunere fa]\ de autorit\]i, „Cuvânt\ri apologetice“ [i
acela nici s\ nu m\nânce“. din Pont (Fapte 18, 2), care se sau de rea credin]\, c\ci „slo- „Un p\stor model“. ~ntor-
Aceast\ porunc\, adresat\ `ncre[tinase. El era lucr\tor de bod“, dup\ Domnul, este cel care cându-se cu o temeinic\
cre[tinilor din Tesalonic, este corturi [i, `mpreun\ cu so]ia lui, nu este robit de nici un p\cat.
preg\tire teologic\ [i
valabil\ [i `n zilele noastre. Priscila, au cunoscut pe Pavel, Iar verbul „a acoperi“ se refer\
Cu toate acestea, care aleas\ cultur\ bisericeasc\,
`n Corint. De atunci, l-au ajutat tocmai la iertarea p\catelor. `n 1896 a fost hirotonisit
este atitudinea Bisericii fa]\ amândoi `n misiunea evangheli- C\ci, zice apostolul: „Ferici]i
de bog\]ie? Acest subiect va c\ la Roma, `n Corint [i la Efes: aceia c\rora li s-au iertat f\r\de- ieromonah (preot c\lug\r)
fi dezb\tut `n edi]ia urm\- E pr\znuit la 14 iulie, iar, la 13 legile [i ale c\ror p\cate li s-au [i numit mare ecleziarh [i
toare a „Ziarului Lumina“. februarie, `mpreun\ cu Priscila acoperit“ (Rom. 4, 7). (Dic]ionar predicator al Catedralei
(pr. Constantin GRIGORE) (Fapte 18, 18, 26; Rom. 16, 3 ; I al Noului Testament, pr. dr. mitropolitane din Ia[i.
Cor. 16, 19; II Tim. 4, 19); Ioan Mircea, EIBMBOR, 1995) Peste doi ani, `n 1898, a
fost ridicat la rangul de
arhimandrit [i a ocupat
postul de vicar administra-
tiv, v\dind [i `nsu[iri de
bun gospodar. ~n 1900, la
`mplinirea unui sfert de
veac de p\storie a mitro-
politului Iosif Naniescu la
slava? Nu era `n rai? I s-a po- Ia[i, arhimandritul
runcit: «S\ nu faci aceasta»! {i Nicodim va fi ridicat la
a f\cut. Vezi m=ndria? Vezi t\- treapta de mitrofor. ~n
ria cerbicei? Vezi nesupune- aceast\ ascultare, a fost
rea? De aceea, Dumnezeu v\-
z=nd aceast\ neru[inare, zice:
mereu `n preajma p\rin-
telui s\u duhovnicesc, mi-
«Acesta e nebun, acesta nu [tie
tropolitul Iosif. De aseme-
s\ se bucure». De nu va cu-
noa[te zile rele, va pieri cu de- nea, tot el se ocupa de co-
s\v=r[ire. C\ci de nu va `nv\- responden]a mitropolitului.
]a ce este necazul, nu va afla ce Dup\ `mboln\virea mitro-
este odihna. Atunci i-a dat lui politului Iosif, arhiman-
cele vrednice de el [i l-a scos dritul mitrofor Nicodim se
din rai. A fost predat deci iu- va ocupa de toate proble-
birii de sine [i voilor sale, ca mele Mitropoliei (serviciile
s\-[i zdrobeasc\ oasele sale, ca divine, personalul
s\ `nve]e s\ nu se bizuie pe Mitropoliei, primiri de
sine, ci s\ asculte de porunca vizite etc). Dup\ ce mitro-
lui Dumnezeu, ca aceste ur- politul Iosif Naniescu al
m\ri nenorocite ale neascult\- a ISTORII CU T+LC a Moldovei a trecut la cele
rii lui s\-l `nve]e odihna as- ve[nice, la Ia[i a fost ales
cult\rii, cum zice prin prooro- ca mitropolit Partenie
cul: «Te va `nv\]a pe tine, ne-
ascultarea Ta.» (Ieremia 2, 19).
Cât de important Clinceni (1902-1909), care
va aduce oameni noi.
Dar bun\tatea lui Dumnezeu
n-a trecut cu vederea f\ptura
este aproapele Arhimandritul Nicodim,
Avva Ioan cel Pitic zicea: „Nu se poate zidi o cas\ de r\mânând f\r\ p\rintele [i
Sa, precum am spus de multe protectorul s\u, a dat curs
ori, ci o `ndeamn\ iar\[i, o sus `n jos, ci de la temelie c\tre acoperi[“. ~l `ntreab\: „Ce
`nseamn\ aceasta?“. El r\spunde: „Temelia este aproape- invita]iei episcopului Pimen
cheam\ iar\[i: «Veni]i la Mine Georgescu de a-i deveni
to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i [i le, pe care trebuie s\-l câ[tig [i s\-i fiu de folos mai `ntâi.
De el atârn\ toate poruncile lui Hristos“. (Pateericc, edi]ia vicar, la Episcopia Dun\rii
v\ voi odihni pe voi»“ (Matei
Polirom, 2005) de Jos. (pr. Cezar
21, 28). (Lucian APOPEI)
}|BÂRN|)
4 Miercuri, 9 iulie 2008
Opinii
CUV+NT DIN AMVON
Trebuie s\ ne
supunem lui
Dumnezeu, ca
lutul, olarului
a Dac\ omul este mai mult
decât lutul [i mai ar\tos,
deosebirea nu vine de la o
schimbare de cuprins, ci de la
priceperea lucr\torului a
Nu pentru mult\ vreme v\ va r\bda p\-
mântul pe voi, care a]i ajuns la atât de nem\-
surat\ trufie, c\ `ndr\zni]i a cerceta, ca pe ce-
va cu totul de nimic, aceea ce ar trebui numai
s\ sl\vi]i [i s\ adora]i?
A[a, Pavel, care era plin de mult\ `n]elepciu-
ne, privind neasem\nata m\re]ie a lui Dumne-
zeu [i josnicia firii omene[ti, se porne[te `mpo-
triva acelora care vreau s\ cerceteze temeiurile
lui Dumnezeu - [i `n indignarea lui, strig\ cu
t\rie: „~n adev\r, omule, cine e[ti tu s\ r\s-
punzi lui Dumnezeu?“ Cine e[ti? Cuget\ mai `n-
tâi la firea ta - nici nu s-ar g\si cuvinte care
s\-]i arate josnicia.
Dar - ve]i zice - om sunt [i sunt cinstit de
bun\ voie. A]i primit aceast\ cinste, dar nu
pentru a o folosi gre[it, `mpotrivindu-v\ lui
Dumnezeu, ci pentru a v\ bucura de cinstea a-
ceasta, dând ascultare celui care v-a d\ruit-o.
Dumnezeu nu v-a cinstit, ca s\-L jigni]i, ci
ca s\ fie sl\vit de voi. C\ci a-L jigni `nseamn\
a-i cerceta cuprinsul. Dac\, a[adar, cinstim pe
Dumnezeu crezând `n El, [i a nu dori s\ crezi
este o jignire care cade pe capul celui ce a s\-
vâr[it-o.
Apostolul, apoi, vrea s\ arate ce dep\rtare
este `ntre om [i Dumnezeu. N-a putut s-o fac\
pe cât trebuia, dar pilda dat\ ne `ng\duie s\
ne facem o idee despre o deosebire cu mult
mai mare `nc\. Ce spune? „Vasul va `ntreba el
pe cel ce l-a f\cut: «De ce m-ai f\cut a[a? »Ola-
rul care potrive[te lutul n-are, oare, putin]a ca
din acela[i lut s\ fac\ fie un vas de cinste, fie
unul de ocar\?“
Ce zice]i? Trebuie s\ m\ supun lui Dumne-
zeu, ca lutul, olarului? Da - r\spunde aposto-
lul - c\ci deosebirea care desparte pe om
de Dumnezeu, este tot una cu aceea dintre lut
[i olar - [i `nc\ nu tot una, ci cu mult mai ma-
re. Lutul [i olarul au acela[i con]inut, cum es-
te scris la cartea lui Iov: „Las pe cei ce s\l\[-
luiesc `n casele de lut, de vreme ce noi `n[ine
suntem alc\tui]i din aceea[i pl\mad\“.
Dac\ omul este mai mult decât lutul [i mai
ar\tos, deosebirea nu vine de la o schimba-
re de cuprins, ci de la priceperea lucr\torului.
Voi nu v\ deosebi]i câtu[i de pu]in de lut, iar
de nu vre]i s\ crede]i, asculta]i ceea ce v\ `nva]\
mormintele [i urnele funerare - mergeti [i cer-
ceta]i mormintele celor mai dinainte ai vo[tri -
[i ve]i vedea dac\ am dreptate.
A[adar, `ntre lut [i olar, nici o deosebire
nu-i. Dar `ntre Dumnezeu [i om, atâta de mare
e deosebire de cuprins, c\ nici cuvintele nu o
pot ar\ta, nici gândirea a o m\sura. Ci lutul as-
cult\ de mâna olarului, ori `n ce fel `l potrive[te
sau `l `mpietre[te - tot asemenea voi, fi]i t\cu]i
ca lutul, când voia lui Dumnezeu este de a lua
o hot\râre sau alta.
Pavel n-a gr\it a[a, ca s\ ne lipseasc\ de li-
bertatea noastr\ (Domnul fie sl\vit!), nici ca s\
ne stânjeneasc\ voia noastr\ cea liber\, ci ca,
din vreme, s\ ne `nfrâneze `ndr\zneala.
De vre]i, s\ mai lu\m `n seam\ `nc\ ceva:
Ce voiau s\ [tie acei pe care Pavel `i `nfrâna?
Chiar s\ cerceteze cuprinsul cel dumnezeiesc?
Deloc - nici gând vreunul din ei nu au avut o
asemenea `ndr\zneal\.
Ceea ce c\utau ei a cerceta era ceva cu mult
mai pu]in: planurile lui Dumnezeu, ca de pil-
d\: de ce acela este pedepsit, iar cel\lalt afl\
milostivire?
De ce cutare este scutit de pedeaps\ - [i ce-
l\lalt este atât de nefericit?
De ce unul este iertat [i altul nu? {i altele
asemenea acestora…
Astfel, Pavel `nfrâneaz\ pe cei care se `nde-
letniceau cu ne`ng\duite cercet\ri asupra gân-
durilor lui Dumnezeu. Nici aceasta chiar nu le-
o `ng\duie, iar când voi `ndr\zni]i cu ne-
ru[inare a ispiti `nsu[i cuprinsul cel dumneze-
iesc, care hot\r\[te [i `ndrumeaz\ toate, nu cre-
de]i c\ sunte]i vrednici de pedeaps\? Nu-i aceas-
ta cea mai necuprins\ nebunie? (Sf. Ioan Gur\
de Aur, din Omilii la Epistoola c\tree Roomani)
„Auzi ce spune Scriptura: «Cel ce d\ hran\ la tot trupul, c\ `n veac este mila
Lui», la «Cuvântul pentru pronie» al Marelui Vasile. Cum se `ntinde pronia lui
Dumnezeu, adic\ purtarea de grij\, pân\ la p\ianjen. P\ienjenelul, dup\ ce a
datoria!» Cel mai mare, tot a[a. Când `l vezi c\ st\, tace. L-ai auzit gr\ind?“
LUMEA CUV+NTULUI
Ceang\ii - rememor\ri
de Stelian
DUMISTR|CEL
~n 1970, la (pe atunci) Centrul
de Lingvistic\, Istorie Literar\ [i
Folclor al Filialei Ia[i a Academi-
ei Române l-am avut ca oaspete
pe Dumitru M\rtina[, fost profe-
sor la un liceu din Tg. Mure[, ori-
ginar din Butea, jude]ul Ia[i.
L-am invitat pentru a-i asculta o
comunicare despre tr\s\turile
transilv\nene ale graiurilor a[a-
zi[ilor „ceang\i“ din Moldova,
studiate de el timp de decenii, `n
urma `ntreb\rii pe care [i-o pu-
sese cândva: „Cine sunt eu?“.
C\ci oficialit\]ile continuau s\-i
considere, pe el [i pe ai lui, ur-
ma[ii unor maghiari româniza]i
`n urma stabilirii acestora, de
prin secolul al XVIII-lea, `n Mol-
dova, iar filologul constatase c\
`n vorbirea românilor catolici din
jude]ele Bac\u [i Neam] sunt
prezente tr\s\turi (relevante di-
alectal) specifice graiurilor româ-
ne[ti din Transilvania. Cea mai
important\: pronun]area ca ci [i
gi a consoanelor t [i d urmate de
vocalele e sau i: cei, cinere]e, lap-
ce, frace, ges, gince, limpege etc.
(pentru tei, tinere]e, lapte, frate,
des, limpede)
{i, atunci, [i-a pus problema
dac\, tr\ind printre moldoveni [i
`nv\]ând aici limba român\, de la
cine [i-ar fi `nsu[it fonetisme ar-
delene[ti [i cuvinte specifice gra-
iurilor din Transilvania ace[ti
PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE
Filosofia p\ianjenului
Am ar\tat, fra]ii mei, câte tai-
ne [i câte minuni sunt `n zidiri.
Zidirea m\rturise[te despre sla-
va lui Dumnezeu, c\ci a spus Du-
hul Sfânt: „Cerurile spun slava
lui Dumnezeu...“ Ele vorbesc cu
imensitatea lor, cu l\rgimea lor,
cu miliardele de corpuri cere[ti [i
minunile dintre ele.
Sfântul Vasile cel Mare o ia de
la p\ianjen, de la furnic\, de la
albin\ [i merge pân\ la astrele
cere[ti, descriind minunile lui
Dumnezeu din zidiri. {i cu cât
cuno[ti mai mult minunile lui
Dumnezeu din zidiri, cu atât mai
mult te aprinzi de dragostea fa]\
de Ziditorul lor [i te une[ti cu El.
Auzi ce teologie face el, ce filo-
sofie, ce art\ `n cuvânt la p\ian-
jen. Zice: „Mare filosof este p\-
ianjenul!“ Noi nici nu-l b\g\m `n
f\cut o pl\su]\, se retrage: «D\-mi, Doamne, mâncare! Eu mi-am f\cut
presupu[i unguri [i de ce, fa]\ de
modovenii din zon\, se disting
doar prin obiceiuri [i prin portul
lor popular, care sunt asem\n\-
toare, `ns\, celor din areale tran-
silv\nene?
Studii aprofundate, ale c\ror
rezultate au fost tip\rite `n mo-
nografia Originea ceang\ilor din
Moldova (ap\rut\ abia `n 1985),
i-au format lui Dumitru M\rti-
na[ convingerea c\ str\mo[ii lo-
cuitorilor catolici din centrul
Moldovei, consemna]i `n izvoare
ale epocii cu nume ca Dumitra[,
B\rbu], Barb\lat\, P\curar, Co-
jocar, Brânz\, Cioban etc., sunt
la origine români (unii `n parte
maghiariza]i) ce s-au stabilit `n
secolul al XVIII-lea pe locurile
unde tr\iesc [i ast\zi, p\strân-
du-[i graiul, portul [i obiceiurile
din zona de origine, ca [i numele
de „catolici“. C\ci, pentru ei, ter-
menul ceang\u a constituit ([i
reprezint\ [i ast\zi) o porecl\,
un apelativ injurios, dispre]ui-
tor, de vreme ce `n maghiar\ adj.
csángó are sensuri `n general de-
preciative: „pribeag, vagabond“,
„guraliv, limbut“, ba chiar „ne-
bun, smintit“ [i a fost utilizat
chiar de unguri pentru a caracte-
riza limba unor coloni[ti secui de
origine, ce li se p\rea (cel pu]in)
nesatisf\c\toare, numind-o „vor-
bire corcit\“ (csángó beszéd).
Cartea profesorului Dumitru
M\rtina[ a fost tradus\ `n italia-
n\ (L’origine dei cattolici di Mol-
davia, Padova, 1987), iar a doua
seam\. Vine femeia: „D\-l la boa-
la de p\ianjen!“
Ehei! Dac\ ai [ti ce ai de `nv\-
]at de la p\ianjen! Cine a auzit
vreodat\ glasul p\ianjenului pe
lume? (La greci erau dou\ feluri
de filosofi: ritori, care vorbeau, [i
t\cu]i, cum era Diogene, care-l
face mare filosof al t\cerii pe p\-
ianjen). Vezi p\ianjenul. Dac\-i
micu], `[i face [i el o pânzi[oar\
acolo, dup\ puterea lui. Dac\-i
mare, face una mai mare. Dar de
ce? Auzi ce spune Scriptura: „Cel
ce d\ hran\ la tot trupul, c\ `n
veac este mila Lui“, la „Cuvântul
pentru pronie“ al Marelui Vasile.
Cum se `ntinde pronia lui
Dumnezeu, adic\ purtarea de gri-
j\, pân\ la p\ianjen. P\ienjenelul
cel mic dup\ ce a f\cut o pl\su]\
se retrage: „D\-mi, Doamne, mân-
care! Eu mi-am f\cut datoria!“
edi]ie `n române[te a ap\rut `n
anul 1997. Toate demonstra]iile
autorului au fost `nt\rite, iar nu-
meroase alte fapte `n sprijinul a-
firm\rii originii române[ti a ca-
tolicilor din Moldova care vor-
besc române[te au fost analizate
de monumentala monografie a
etnologului ie[ean Ion H. Ciubo-
taru, Catolicii din Moldova - Uni-
versul culturii populare, `n trei
volume (1998, 2002 [i 2005), con-
sacrate, `n mare, arhitecturii po-
pulare [i portului, obiceiurilor fa-
miliale [i calendaristice, respec-
tiv poeziei obiceiurilor tradi]io-
nale, literaturii populare [i fol-
clorului muzical (lucrarea a fost
distins\, `n 2007, cu Premio In-
ternazionale di Studi Demoetno-
antropologici „Giuseppe Pitrè -
Salvatore S. Marino“ din Paler-
mo).
Cel mai mare, tot a[a. Când `l
vezi c\ st\, tace. L-ai auzit gr\-
ind?
O musc\ o auzi bâzâind; un
]ân]ar `l auzi, dar ai auzit p\ian-
jenul vreodat\? Nu, el este filo-
sof. El st\ gr\m\dit acolo [i a[-
teapt\ ca Dumnezeu s\-i trimit\
mâncare. {i pronia lui Dumne-
zeu, la cel mic, nu-i trimite o mus-
c\ mare, Doamne fere[te! Dar de
ce? Dac-a fi mai mare, cum pân-
zu]a lui e prea sub]ire, i-o stric\
[i n-o poate prinde, [i el moare de
foame. Dumnezeu, Care l-a f\-
cut, spune la Ecclesiast: „Câte a
f\cut Dumnezeu, pe toate le iu-
be[te [i de toate poart\ grij\“.
La cel mic `i d\ o muscu]\ mi-
c\. {i el, stând ascuns, când vede
c\ s-o `ncurcat, o prinde, o suge;
da’ mai are treab\ pân\ a doua
zi, s\ repare `napoi acolo unde
s-a rupt pânzi[oara, pentru c\-i
trebuie [i mâine mâncare. La a-
cel mare, Dumnezeu `i trimite o
Principala problem\ a trat\rii
acestei importante teme de de-
mografie, confesionale [i de spiri-
tualitate r\mâne respingerea u-
nei abord\ri reduc]ioniste: din
Transilvania au emigrat `n Mol-
dova, `n secolul al XVIII-lea, [i
secui (cei care vorbeau „stricat“
ungure[te) [i români catolici care
fuseser\ doar par]ial maghiari-
za]i. Dar, pentru speciali[ti, cato-
lic nu `nseamn\ automat „un-
gur“; speciali[tii, indiferent de
na]ionalitate, trebuie s\ respin-
g\ [ovinismul deplasat al unor
politicieni extremi[ti, care, din
nou, solicit\ forurilor europene
s\ ni se impun\ o fals\ „re-ma-
ghiarizare“ (!), prin [coal\ [i prin
limba serviciului religios, a unor
etnici români.
* STELIAN DUMISTR|CEL ESTE LINGVIST, PROFESOR UNI-
VERSITAR LA DEPARTAMENTUL DE JURNALISTIC| DE LA
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA“ IA[I
musc\ mai mare, c\ are pânte-
cele mai mare. {i acela, dup\
ce-o prins-o, iar se apuc\ de trea-
b\. Dar nu zice nimic. L-ai auzit
vorbind pe p\ianjen? Bâzâind?
Nu. Tace. Numai ce-l vezi c\-i ar-
hitect. ~ntinde de colo, leag\ de
colo [i face. Nu zice nimic. ~[i ca-
ut\ de treab\.
Ce frumoas\ art\ face Sfântul
Vasile aici! El zice: „La palatele
`mp\r\te[ti stau santinelele s\
nu cumva s\ fie atentat contra
`mp\ratului: «Stai! Cine-i? Paro-
la!» Dar p\ianjenul nostru nu d\
parola nim\nui, numai s\ nu
m\ture femeile prin od\i. Numai
ce-l vezi. N-a dat parola nim\-
nui. El a intrat [i [i-a c\tat de
treab\“.
El nu d\ parola când intr\ `n
palatele `mp\r\te[ti, zice Sfân-
tul Vasile. Iar Preasfântul Dum-
nezeu, care l-a f\cut [i pe el, are
grij\ `n toat\ ziua [i-i trimite o
musculi]\ mic\ la acel mic; la a-
cel mare, una mai mare. Dac\-s
mai mul]i, mai multe mu[te. C\
Dumnezeu, dac\-i al Lui, `l hr\-
ne[te, c\ el n-ar putea tr\i.
Dar zice cel necredincios:
„Da... Eu nu-s p\ianjen, s\ tr\-
iesc c-o musculi]\ mic\, sau c-o
musc\. Eu am femeie, eu am co-
pii, eu am d\ri la stat, eu trebuie
s\ m\nânc mult, s\ fac...!“ „O,
r\utatea ta, necredinciosule!“
zice Marele Vasile `n „Hexaime-
ron“. Dumnezeu, Care hr\ne[te
pe p\ianjenul cel mic cu o musc\
mic\ [i pe cel mare cu o musc\
mare, Acela hr\ne[te [i pe carida
[i verida - cei mai mari chi]i ai
lumii care tr\iesc `n oceane (azi
le spune balene albastre), [i care
unul din ei m\nânc\ `ntr-o zi cât
dou\ sate -, ca s\-]i arate ]ie c\
El poart\ grij\ [i de cel ce m\-
nânc\ o musc\ [i de cel ce m\-
nânc\ cât dou\ sate `ntr-o zi; e
din „Cuvânt pentru pronie“ al
Marelui Vasile.
{i acestea când le `n]elegi [i
când le vezi `n zidire, nu se poate
s\ nu te aprinzi cu dragoste de
Dumnezeu, când vezi atâta mi-
nune! (arhim. Cleopa ILIE, Nee
vorbee[tee P\rinteelee Cleeopa)
 Miercuri, 9 iulie 2008 5
Colecta pentru Fondul Central Misionar, realizat\ `n Duminica Ortodoxiei din acest an, a
`nregistrat o cre[tere de aproape 33% fa]\ de anul trecut. 60% din sumele donate de credincio[i
Actualitatea sunt destinate Administra]iei Patriarhale, iar 40%, centrelor eparhiale, informeaz\ TRINITAS TV.
P\rintele Emilian St\nescu, consilier patriarhal - Sectorul economic financiar, a men]ionat c\,

religioas\ anul acesta, s-a realizat o colect\ care totalizeaz\ 1.700.361 de lei. Din aceste sume, vor fi
acordate subven]ii pentru completarea salariilor preo]ilor de la parohiile cu posibilit\]i materiale
reduse. Cele mai mari sume colectate au fost donate de parohiile din Arhiepiscopia Bucure[tilor.

Preo]ii particip\ la cursuri de informare pentru accesarea fondurilor structurale

a Aproximativ 200 de preo]i, de la toate eparhiile din ]ar\, au participat ieri, 8 iulie a. c., la Cursul de informare
[i instruire pentru accesarea fondurilor structurale a Cea de-a doua parte a seminariilor se va desf\[ura regional [i se vor discuta
subiecte precum alc\tuirea bugetelor, managementul financiar [i realizarea echipelor de proiect a
Ieri, 8 iulie a.c., la Hotelul Rin din structurale, precum [i convergen]a dintre niu, pentru sus]inerea activit\]ilor social-
Bucure[ti au `nceput lucr\rile Cursului cooperarea teritorial\ [i cea european\. O filantropice. Din primele discu]ii ale `ntâl-
de informare [i instruire pentru accesa- aten]ie deosebit\ s-a acordat Programului nirii, s-a desprins foarte clar c\ toate
rea fondurilor structurale, la care au par- Opera]ional Sectorial (POS), luându-se `n parohiile care au centre de zi, cantine so-
ticipat aproximativ 200 de preo]i, de la discu]ie [i elaborarea unei propuneri de ciale sau activit\]i cu tinerii, pot dezvolta
toate eparhiile din ]ar\. proiecte de calitate, dar [i programului aceste centre educa]ionale, pentru oferi-
~n prima parte a `ntâlnirii organizate POS DRU, prin care se stabilesc axele pri- rea unor programe de incluziune social\ [i
de Patriarhia Român\, `n colaborare cu oritare [i domeniile majore de interven]ie dezvoltarea unor programe ocupa]ionale,
Autoritatea de management pentru pro- ale României din domeniul resurselor oferite tinerilor care p\r\sesc institu]iile
gramul opera]ional sectorial [i dez- umane, `n vederea implement\rii asis- de ocrotire a copiilor, ce apar]in statului,
voltarea resurselor umane, p\rintele ten]ei financiare a Uniunii Europene prin [omerilor [i tuturor celor `n nevoi“, ne-a
Dorel Mo]oc, consilier patriarhal `n cadrul intermediul Fondului Social European. declarat p\rintele Mihnea Susan, con-
Sectorului Biseric\ [i Societate al „~n cadrul acestei `ntâlniri, am luat cu- silier `n cadrul Sectorului Social-Caritate
Patriarhiei Române, a deschis lucr\rile no[tin]\ despre modalit\]ile de aplicare al Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
conferin]ei, eviden]iind importan]a aces- pentru fondurile structurale. Au avut loc Cea de-a doua parte a seminariilor se
tor `ntâlniri pentru specializarea preo]ilor prezent\ri pe larg ale posibilit\]ilor [i va desf\[ura regional, pe grupe re-
`n vederea absor]iei fondurilor sociale eu- metodelor de interven]ie pe fondurile strânse, [i se vor discuta elementele spe-
ropeane. structurale, ale organismelor [i ale insti- cifice, precum alc\tuirea bugetelor,
~n cadrul `ntâlnirii de ieri, doamna tu]iilor care sunt eligibile pentru a opta managementul financiar [i realizarea
Maria Joao-Rauch a ]inut o ]inut o pre- pentru aceste fonduri. Biserica [i institu- echipelor de proiect. ~n cea de-a doua
zentare, `n care a ar\tat celor prezen]i o- ]iile de cult, `n general, pot fi parteneri ai parte a `ntâlnirilor, se vor concretiza
biectivele, fondurile [i instrumentele institu]iilor tradi]ionale din acest dome- proiectele efective. (Ciprian BÂRA)

Preasfin]itul P\rinte
Irineu Sl\tineanul,
noul Mitropolit al Olteniei
separat\ de organizarea ad-
Ieri, 8 iulie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Orto- ministrativ\, iar noi suntem
doxe Române, `ntrunit `n [edin]\ de lucru la Re[e- organe ale puterii lui Dum-
nezeu, prin care lucreaz\
din]a patriarhal\ din Bucure[ti, a ales, sub pre[e- Bunul Dumnezeu cu voin]a
din]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pe noastr\ [i cu identitatea
noastr\ personal\. Cunosc de
Preasfin]itul P\rinte Irineu Sl\tineanul, Arhiereu- aproape toat\ activitatea
Vicar al Episcopiei Râmnicului, `n scaunul vacant Mitropoliei, atât ca Arhiereu-
Vicar la Episcopia Râmnicului, Bisericii, la poporul binecred- `n necazuri: „M\ gândesc a- s\ devin\ o autoritate `n do-
de Arhiepiscop al Craiovei [i Mitropolit al Olteniei, dar [i ca profesor universitar la incios al lui Dumnezeu, care cum [i la Universitate, la fa- meniul teologiei, al cunoa[te-
cu 24 de voturi, din cele 47 exprimate. Facultatea de Teologie Ortodo- sprijin\ activit\]ile Bisericii [i milia academic\ unde m-am rii, `n ]ar\ [i `n str\in\tate.
x\ din Craiova. Nu-i voi uita se mântuiesc `mpreun\, pen- n\scut [i unde lucrez [i Ca Mitropolit al Olteniei, voi
niciodat\ pe p\rin]ii slujitori ai tru c\ mântuirea este comuni- acum. Salut [i `mbr\]i[ez de fi tot timpul al\turi de cei `n
Ceremonia de `ntronizare Pres\ al Patriarhiei Ro- Mitropoliei [i dorim s\ `i an- tar\ [i comunicativ\. Nu ne asemenea pe to]i intelectualii nevoi [i `n necazuri. Sunt pri-
a noului Mitropolit al Ol- mâne. gaj\m `ntr-un dialog construc- putem mântui singuri [i avem care sunt al\turi de Biseric\ etenul [i apropiatul mem-
teniei, PS Irineu Popa, va fi Referindu-se la noua slujire tiv, pentru c\ pe to]i ne-a nevoie s\-i mântuim [i pe cei [i sprijin\ activit\]ile ei, cu brilor Bisericii [i al fiilor
oficiat\ de Preafericitul P\- `n care a fost ales, Preasfin]i- `nzestrat Dumnezeu cu daruri de lâng\ noi“. mult\ dragoste [i cu mult\ Mântuitorului Hristos [i ai
rinte Patriarh Daniel, `n tul Irineu, Mitropolitul ales al deosebite, pentru a nu fi auto- PS Irineu a ar\tat, de ase- delicate]e. Sper\m ca `nv\- Tat\lui Ceresc, care a[teapt\
Catedrala mitropolitan\ din Mitropoliei Olteniei, ne-a suficien]i, ci `ntr-o per- menea, c\ va sprijini Biseri- ]\mântul teologic, `n special de la noi mângâiere, `ncura-
Craiova, duminic\, 27 iulie declarat: „~ntotdeauna am manent\ colaborare. M\ voi ca, `nv\]\m=ntul [i toate cel craiovean, s\ fie ridicat jare [i un ajutor concret“.
2008, informeaz\ Biroul de considerat c\ Biserica nu este gândi permanent la membrii persoanele aflate `n nevoi [i pe culmile cele mai `nalte [i (Ciprian B+RA)

~ntre 1994-1997, a fost profesor mistice la P\rin]ii orientali“, 2002;

Repere din via]a Preasfin]itului Irineu
Preasfin]itul P\rinte Irineu
Popa s-a n\scut la 16 noiembrie
1957 `n localitatea Peri[ani -
Vâlcea, din p\rin]ii Gheorghe [i
Maria. A f\cut [coala primar\
`n satul natal. ~n perioada 1975-
1980, a urmat cursurile Semina-
rului Teologic „Sfântul Grigorie
Teologul“ din Craiova, iar `ntre
1981-1985, cursurile de teologie
ale Institutului Teologic din Bu-
cure[ti, ob]inând titlul de licen-
]iat `n teologie, cu teza „Cunoa[-
terea lui Dumnezeu [i ideea de
epectaz\ la Sfântul Grigorie de
Nyssa“. ~ntre anii 1985-1986, a
f\cut cursurile doctoratorale,
specialitatea Patrologie, la In-
stitutul Teologic din Bucure[ti,
cu dizerta]ia „Politica religioas\
a `mp\ratului Iustinian“. A ur-
mat apoi, `ntre 1986-1987, cur-
surile de limb\ [i literatur\
francez\, la Facultatea de Litere
din Grenoble, apoi `ntre 1986-
1990, cursurile de doctorat `n te-
ologie, specialitatea Dogmatic\,
la Institutul „Saint Serge“ din
Paris, pe care le-a absolvit cu ca-
lificativul „magna cum laude“.
~n periada 1989-2005, a f\cut
cursuri de limb\ englez\, de ar-
heologie [i doctorale, devenind,
`n 2005, doctor `n drept civil al
Facult\]ii de Drept „Nicolae Ti-
tulescu“ din Craiova, cu acela[i
calificativ, „ magna cum laude“.
Activitatea didactico-
pedagogic\
Timp de un an, 1990-1991, a
fost profesor de Istoria Bisericii
Universale, la Institutul „Saint
Serge“ din Paris, apoi profesor
de Istoria culturii [i civiliza]iei
bizantine, la Facultatea de Teo-
logie din Craiova, p=n\ `n 1994.
de Teologie dogmatic\ [i Teolo-
gie moral\, la Facultatea de Te-
ologie din Craiova. ~n perioada
1999-2001, a activat ca profesor
de Teologie moral\ la Faculta-
tea de Teologie „Andrei {aguna“
din Sibiu, din 2004 fiind [ef de
catedr\ la Facultatea de Teolo-
gie din Craiova.
Activitatea pastoral\ [i
publicistic\
~n 1991, 6 septembrie, prin ho-
t\rârea Sfântului Sinod, a fost
promovat Arhiereu-Vicar pentru
Episcopia Râmnicului. ~n 1991, 6
octombrie, a fost hirotonit Arhie-
reu, cu numele de Sl\tineanul.
Din 2000, este referent pentru
manuale de religie din cadrul Co-
misiei teologice [i liturgice a
Sfântului Sinod, iar din 2003, es-
te secretar al Comisiei speciale
pentru canonizarea sfin]ilor ro-
mâni, din cadrul Sfântului Sinod.
Este autorul a numeroase c\r]i,
studii, articole [i traduceri, dintre
care amintim: „La Personne et la
communion des personnes dans la
theologie de Saint Basile le
Grand“ (tez\ de doctorat), 1991;
„Antonie de Suroj, {coala rug\-
ciunii“, introd. trad. din limba en-
glez\; „Antim Ivireanul, `nv\]\-
tor, scriitor, personaj“, 1997, „Pre-
o]i `n c\tu[e“, 1997, `mpeun\ cu
Mihail R\dulescu - „Experien]e
„Omul, Fiin]\ spre `ndumnezeire,
2000; „Har [i libertate `n Pateric“,
Ortodoxia 1987/4; „Doctrina de-
spre Sfântul Duh la Sfântul Ata-
nasie cel Mare“, Ortodoxia, 1987/3;
„Biserica [i rolul ei `n timpul `m-
p\ratului Constantin cel Mare“,
Rena[terea II, 3-4 1994; „Hristos
cel r\stignit [i `nviat, centrul ico-
nomiei mântuirii `n tr\irea [i cu-
getarea Sfântului Apostol Pavel“,
`n omagiu Mitropolitului Lauren-
]iu Streza, Sibiu 2007, [.a.
Particip\ri la congrese,
conferin]e, simpozioane [i
`ntruniri [tiin]ifice
~n perioada 12-19 iunie 1986, a
participat la Congresul liturgic al
Institutului Teologic „Saint
Serge“, Paris; 17-24 aprilie 1987,
Colocviul interna]ional „Ortodo-
xia [i frumuse]ile ei `ntr-o lume
secularizat\“, Elve]ia; 5-8 martie
1988, Colocviul [tiin]ific „Rolul
religiei `n cultura [i civiliza]ia po-
poarelor“, organizat de Institutul
Mondial al Religiilor, Paris; 23
septembrie 2006, Simpozionul
„Rolul Sfântului Nicodim `n mon-
ahismul românesc“, M\n\stirea
Tismana; 16-19 octombrie 2006,
Colocviul „Toward Jerusalem
Concil Two“ (TJC II) - „Spre al
doilea sinod de la Ierusalim“, M\-
n\stirea Sâmb\ta de Sus [.a.
6 Miercuri, 9 iulie 2008
Pagina
agricultorului
PE SCURT
Sectorul alimentar
ar putea beneficia
de reducerea TVA-ului
Fran]a „va face totul“ pentru ca Uniunea
European\ s\ adopte, `nainte de sf=r[itul
anului, o decizie `n privin]a introducerii u-
nei TVA reduse, aplicabile `n anumite sec-
toare de activitate, printre care cel alimen-
tar, a declarat secretarul general al Pala-
tului Élysée, Claude Guéant, citat de AFP.
„Comisia European\ va pune pe masa
Consiliului de mini[tri o propunere care s\
permit\ statelor membre s\ practice un
nivel redus al taxei pe valoare ad\ugat\ -
aceasta nu `nseamn\ neap\rat 5,5% - pen-
tru toate serviciile care folosesc m=n\ de
lucru `ntr-un mod intens, printre care [i
cel alimentar“, a explicat oficialul de la Pa-
ris. „Fran]a, care asigur\, `n prezent, pre-
[edin]ia Uniunii Europene, va face tot
posibilul astfel `nc=t Consiliul s\ se pro-
nun]e [i s\ ia o decizie `nainte de sf=r[itul
anului. ~n mod firesc, ne putem g=ndi ca
decizia s\ fie luat\ `n luna noiembrie, cel
mai t=rziu `n decembrie“, a afirmat el, a-
d\ug=nd c\ „avem motive s\ sper\m c\
vom ob]ine unanimitatea Celor 27 `nainte
de sf=r[itul anului [i c\ avem motive s\
sper\m `n acordul Germaniei“. Comisia E-
uropean\ va propune, luni, modificarea
sistemului de aplicare a TVA redus\ la ni-
velul UE, incluz=nd posibilitatea aplic\rii
unui nivel redus `n sectorul alimentar, o
reform\ pe care Fran]a o solicit\ de mai
mul]i ani, dar f\r\ succes p=n\ acum.
Ciuperci, la export
O cantitate de 90 de tone de ciuperci, din
p\durile administrate de Direc]ia Silvic\
Harghita, va ajunge, `n acest an, la export.
Directorul Direc]iei Silvice Harghita, C\-
t\lin Mutic\, a declarat c\ drepturile de
recoltare a acestei cantit\]i de ciuperci au
fost cesionate mai multor firme rom=ne[ti,
cu ac]ionari str\ini. Cele 90 de tone de ciu-
perci, `n special hribi [i g\lbiori, vor ajun-
ge la export, `n special `n Italia, [i vor fi u-
tilizate `n industria alimentar\ [i farmace-
utic\. C\t\lin Mutic\ a explicat c\, `n fie-
care an, Direc]ia Silvic\ prime[te un aviz
din partea Academiei Rom=ne pentru re-
coltarea unei anumite cantit\]i de ciu-
perci, la care se adaug\ un aviz dat de A-
gen]ia de Protec]ia Mediului. „Fiind vorba
de flora spontan\, recoltarea nu trebuie s\
fie haotic\ [i de aceea se ob]in avize de la
Academia Rom=n\ [i de la Agen]ia pentru
Protec]ia Mediului“, a spus directorul Di-
rec]iei Silvice Harghita. Cantitatea de ciu-
perci recoltat\ din jude] ar putea fi `ns\ [i
mai mare, `ntruc=t firmele interesate `n-
cheie contracte [i cu ocoalele silvice priva-
te, dar [i cu prim\riile care au `n adminis-
trare p\duri. De asemenea, Direc]ia Silvi-
c\ Harghita a primit aviz [i pentru recol-
tarea a 250 de tone de zmeur\, afine [i
m\ce[e, ac]iunea urm=nd s\ demareze la
`nceputul lunii august.
Fond european de urgen]\,
pentru combaterea crizei
alimentare
Europarlamentarul Monica Iacob-Ridzi a
`naintat, ieri, Comisiei Europene propun-
erea de a lansa un fond european de ur-
gen]\ pentru contracararea efectelor cri-
zei alimentare din Europa, informeaz\
un comunicat de pres\. Propunerea euro-
parlamentarului completeaz\ m\surile
recente ale Comisiei Europene, venite `n
sprijinul agricultorilor din ]\rile lumii a
treia. „Criza pre]urilor [i insecuritatea a-
limentar\ cu care ne confrunt\m, pentru
prima oar\ dup\ mai bine de 30 de ani,
trebuie s\ se reg\seasc\ `n priorit\]ile
noastre bugetare. Este normal s\ spriji-
nim ]\rile lumii a treia, dar trebuie s\ ne
g=ndim la proprii cet\]eni, `nainte de
toate. Mai bine de o cincime din
popula]ia european\ este grav afectat\
de criza alimentar\. ~n bugetul pe 2009
trebuie s\ instituim un fond european
prin care s\ combatem cauzele acestei
crize“, a afirmat europarlamentarul de-
mocrat-popular, `n plenul Parlamentului
European de la Strasbourg. ~n opinia sa,
actuala criz\ alimentar\ se manifest\
sub dou\ aspecte: cre[terea exorbitant\ a
pre]urilor [i reducerea stocurilor de pro-
duse primare, `n special cereale. ~n
privin]a stocurilor, europarlamentarul
rom=n consider\ c\ doar instrumentele
tradi]ionale (subven]ii, pl\]i directe c\tre
fermieri etc.) ale Politicii Agricole
Comune pot redresa situa]ia. a
1,6 MILIARDE DE DOLARI, PENTRU FERMIERII AFRICANI: Pre[edintele Comisiei
Europene, José Manuel Barroso, a declarat c\ Uniunea European\ inten]ioneaz\ s\
redirec]ioneze c\tre Africa fondurile de ajutoare care nu au fost folosite. Fondurile,
`n valoare de 1,6 miliarde de dolari, vor fi destinate fermierilor africani, pentru a
Proces\m doar o mic\ parte
din produc]ia de cartofi
a Pentru prima dat\ `n Rom=nia, a fost organizat\ Conferin]a trienal\
a Asocia]iei Europene a Cercet\rilor la Cartofi, printre temele dezb\tute
reg\sindu-se [i oportunitatea modific\rii genetice a culturii de cartof
a Situa]ia cartofului, `n Rom=nia, este una paradoxal\, `ntruc=t, de[i
ne clas\m pe locul 6 `n topul ]\rilor europene produc\toare,
import\m 80% din cartofii pe care `i m=nc\m a
M=ine se `ncheie, la Bra[ov,
Conferin]a trienal\ a Asocia]i-
ei Europene a Cercet\rilor la
Cartofi, organizat\ de Institu-
tul Na]ional pentru cercetarea
cartofului [i a sfeclei de zah\r
de la Bra[ov, la solicitarea Gu-
vernului peruan, ]ara de origi-
ne a cartofului.
A 17-a Conferin]\ trienal\ a
Asocia]iei Europene a Cercet\-
rilor la Cartofi se desf\[oar\,
pentru prima dat\, `n Rom=nia,
la Bra[ov, `n perioada 7-10 iuli-
e. Desf\[urat\ sub egida Anu-
lui Interna]ional al Cartofului,
conferin]a are ca tem\ „Carto-
ful `ntr-o lume `n schimbare“.
Cristian Hera, pre[edintele A-
cademiei de {tiin]e Agricole [i
Silvice, a reclamat faptul c\
cercetarea agricol\ rom=neas-
c\, `n momentul de fa]\, „este
`n pragul colapsului, deoarece
Guvernul Rom=niei nu mai
aloc\ niciun fel de fonduri, din
1998, pentru cercetare `n agri-
sprijini solu]ionarea problemei pre]urilor ridicate la alimente.
Liber la comer]ul cu produse agricole
a Uniunea European\ [i Egiptul au ajuns la un acord preliminar,
`n urma negocierilor purtate `n domeniul liberaliz\rii pie]ei agricole,
`n ceea ce prive[te produsele agricole [i cele din sectorul piscicol,
informeaz\ un comunicat de pres\ emis de UE a
~n]elegerea UE cu Egiptul prefi-
gureaz\ un acord viitor ce va oferi
Uniunii Europene accesul imediat
pe pia]a egiptean\ pentru aproxi-
mativ 90% dintre produsele agrico-
le [i de pescuit.
Cu excep]ia tutunului, vinului,
b\uturilor spirtoase [i a c\rnii de
porc, pentru care normele actuale
vor r\m=ne `n vigoare, toate cele-
lalte produse vor avea liber la co-
mercializare. Pentru confec]ii, cio-
cultur\“. ~n prezent, la Univer-
sitatea din Timi[oara, se fac
cercet\ri privind modificarea
genetic\ a cartofului.
El a ad\ugat faptul c\ insti-
tutele de cercetare din agricul-
tur\ care de]ineau, p=n\ `n
1990, o suprafa]\ de 181.000 de
hectare pentru cercetare, de
unde se ob]ineau [i fonduri pen-
tru acest demers, nu mai exist\,
`n prezent aceasta fiind retroce-
dat\. „Dac\ Guvernul francez
aloc\ pentru cercetarea agricol\
680 de milioane de euro pe an,
iar Guvernul olandez o sum\ de
57 de milioane de euro pentru
cercetare [i proiecte `n domeniul
agriculturii, `n Rom=nia nu se
acord\ niciun leu `n acest sens“,
a mai precizat Cristian Hera.
Producem mult,
import\m mult
Cartoful, dup\ orez, este cea
mai important\ cultur\ de im-
colat\, paste [i produsele de pani-
fica]ie, taxele vor fi reduse la ju-
m\tate. ~n schimb, Uniunea
European\ `[i va elibera pia]a
pentru toate produsele, cu excep-
]ia tomatelor, castrave]ilor, stru-
gurilor de mas\, usturoiului, c\p-
[unelor, orezului, zah\rului, pre-
cum [i produselor procesate cu un
con]inut ridicat de zah\r, tonului
[i sardinelor procesate. „Sunt `n-
c=ntat\ c\ am ajuns la un acord `n
portan]\ mondial\, pentru c\
este o cultur\ natural\, foarte
bun\. ~ns\, de[i Rom=nia este
pe locul 6 `n Europa ca poten]ial
agricol, ]ara noastr\ import\,
`n prezent, `ntre 75-80% din
ceea ce m=nc\m.
Suprafa]a pe care se cultiv\
cartoful `n Europa este `n sc\-
dere, dar, pe plan mondial, at=t
suprafa]a, c=t [i cultura sunt `n
cre[tere, mai ales `n Africa,
China, India.
~n Rom=nia, produc]ia me-
die de cartofi ob]inut\ este de
3,5-4 milioane de tone anual,
`ns\ doar 5% din produc]ia de
cartofi a ]\rii noastre se proce-
seaz\ `n prezent. Participan]ii
la conferin]\, peste 300 de spe-
ciali[ti din 42 de ]\ri din `n-
treaga lume, au vizitat loturi
experimentale pentru cultiva-
rea cartofului din jude]ele Bra-
[ov, Covasna [i D=mbovi]a [i
societ\]i de procesare a carto-
fului din Sibiu. a
urma acestor negocieri, `n urma
c\rora pozi]ia exportatorilor eu-
ropeni se va consolida pe una din-
tre pie]ele cele mai importante din
Orientul Mijlociu. Acesta este ul-
timul succes realizat `n ac]iunea
noastr\ de liberalizare a comer-
]ului cu produse agricole cu vecinii
no[tri mediteraneeni“, a declarat
Mariann Fischer Boel, Comisarul
European pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\. a
Codul de
bune practici
ar putea
intra `n
vigoare `n
[ase luni
O ini]iativ\ legislativ\ `n
privin]a Codului de bune prac-
tici pentru comer]ul cu produ-
se agroalimentare, semnat re-
cent `ntre reprezentan]ii mari-
lor lan]uri de magazine [i cei
ai furnizorilor, ar putea fi for-
mulat\, `ntr-un interval de
trei - [ase luni, a declarat, ieri,
la conferin]a „Pia]a de retail
din Rom=nia“, consilierul `n
Ministerul Agriculturii [i Dez-
volt\rii Rurale (MADR), Con-
stantin Rudni]chi. „~n prezent,
Codul de bune practici se afl\
la Consiliul Concuren]ei, care
face o serie de investiga]ii. O
ini]iativ\ legislativ\ pentru
aprobarea lui ar putea ap\rea
`n trei sau [ase luni“, a spus
consilierul `n MADR. Repre-
zentantul MADR a men]ionat
c\ este greu de men]ionat dac\
ini]iativa legislativ\ ar putea
prinde contur. „Este greu de
estimat dac\ aceast\ ini]iativ\
legislativ\ se va face, pentru
c\ sunt [i ini]iative legislative
care vin din zona parlamen-
tar\, pe care nu le putem con-
trola“, a ad\ugat Constantin
Rudni]chi. Reprezentan]ii fur-
nizorilor [i cei ai marilor lan-
]uri de magazine au semnat,
s\pt\m=na trecut\, Codul de
bune practici pentru comer]ul
cu produse agroalimentare.
„Acest Cod de bune practici va
schimba, `ntr-o oarecare m\s-
ur\, modelul de business al
retailerilor. Ace[tia vor trebui
s\ recalculeze bugetele pentru
marketing“, a spus consilierul
MADR. Potrivit Codului, fur-
nizorii nu pot fi obliga]i de co-
mercian]i s\ contribuie la cos-
turile de marketing ale maga-
zinului, nici la costurile de des-
chidere a unui nou magazin
sau la cele legate de cre[terea
suprafe]ei de v=nzare. Totoda-
t\, Codul interzice furnizo-
rului s\ condi]ioneze comerci-
antul s\ p\streze un anumit
pre] la raft. Taxele pentru pre-
zen]a `n marile lan]uri de ma-
gazine variaz\ `ntre 5% [i 60%
din pre]ul produsului, a ar\-
tat, recent, directorul general
al re]elei Angst, Sorin Minea.
Reprezentan]ii patronatelor
din industria alimentar\ au
precizat c\ solicit\ Guvernului
Rom=niei o m\sur\ prin care
Codul de bune practici s\ fie
semnat de c\tre to]i comerci-
an]ii [i furnizorii din pia]\.
Ministrul Agriculturii [i Dez-
volt\rii Rurale, Dacian Ciolo[,
a afirmat c\, dup\ ce va primi
avizul Consiliului Concuren-
]ei, Codul va putea fi cuprins
`n preambulul contractelor `n-
cheiate `ntre comercian]i [i
furnizori. a

Actualitate
G8 va reduce poluarea cu 50%, pân\ `n 2050
Liderii celor opt state cel
mai puternic industrializate
s-au pus de acord, ieri, `n
cadrul summitului G8 de la
Toyako, Japonia, asupra re-
ducerii „cu cel pu]in 50%“ a
emisiilor de gaz cu efect de
ser\ pân\ `n 2050 [i a defi-
nirii ulterioare, ]ar\ cu ]ar\,
a obiectivelor pe termen me-
diu, a anun]at premierul ni-
pon Yasuo Fukuda. „Bine`n-
]eles, nu putem realiza o-
biectivul pe termen lung
f\r\ contribu]ii majore ale
altor poluatori“, a declarat
politicianul pentru pres\.
„La Reuniunea Economiilor
Majore vom solicita coope-
rarea lor“, a ad\ugat prim-
ministrul japonez. Re-
uniunea Economiilor Majo-
re, care aduce fa]\ `n fa]\
statele G8 [i ]\rile emergen-
Grupul PSD Cluj abdic\ `n fa]a lui Geoan\
a Geoan\ [i Mitrea au sc\pat de Dâncu a Grupul de la Cluj bate `n retragere,
dup\ rezultatele slabe de la alegerile locale a ~n vreme ce mul]i lideri de la centru se bucur\,
Adrian N\stase crede c\ gestul pesedi[tilor ardeleni a fost pripit a
Vasile Dâncu [i ceilal]i
capi ai grupului PSD de la
Cluj [i-au dat , ieri, demi-
sia din toate func]iile de]i-
nute `n partid. Pe fondul
unor contre puternice cu
Mircea Geoan\ [i Miron
Mitrea, social-democra]ii
au renun]at la [efia filia-
lei ardelene [i `[i fac pla-
nuri politice care `i dep\r-
teaz\ [i mai mult de
Capital\.
Planuri de secesiune
Liderii grupului de la
Cluj, Ioan Rus, Vasile Dân-
cu, Vasile Pu[ca[, [i-au
anun]at, ieri, demisiile din
toate func]iile din PSD,
afirm=nd totodat\ c\
r\mân simpli membri de
partid, potrivit unui comu-
nicat al filialei. Fostul
pre[edinte al filialei, Vasile
Dâncu, a luat aceast\ de-
cizie dup\ ce s-a consultat
cu colegii s\i, dup\ Con-
siliul Na]ional al partidu-
lui. Social-democratul clu-
jean a respins specula]iile
conform c\rora ar vrea s\
plece din PSD, dar a admis
totu[i c\ exist\ persoane
care [i-ar dori acest lucru.
El a ad\ugat `ns\ c\
s-ar putea vorbi de un pro-
iect politic pentru Transil-
vania, unde „trebuie f\cut
ceva“, pentru c\ este o re-
giune „unde PSD n-a câ[-
tigat practic niciodat\“,
unde „de 20 de ani se sim-
te inapeten]a pentru soci-
al-democra]ie“. ~ntrebat
dac\ se gânde[te la un
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ION ILIESCU SE RE- când referire la votul unino-
TRAGE DIN VIA}A PAR- minal. „~n aceste condi]ii,
m\ gândesc, `ntr-adev\r, da-
LAMENTAR|: Pre[edintele c\ nu este mai bine s\ las
de onoare al PSD, Ion Ilies-
cu, ia `n calcul s\ nu mai
candideze la alegerile parla-
mentare din toamn\, preci-
zând, totodat\, c\ va r\mâ-
ne `n via]a politic\, al\turi
de colegii de partid. El a de-
clarat, luni, c\ va delibera a-
l\turi de colegii din PSD a-
supra acestor aspecte. Ilies-
cu a motivat c\ fiecare can-
didat la parlamentare „a-
learg\ pe un culoar unic“, f\-
Miercuri, 9 iulie 2008
Lupta cu poluarea, prioritate a boga]ilor lumii
te, precum China [i India, va
avea loc ast\zi.
partid al ardelenilor, Va-
sile Dâncu a spus c\ nu e
momentul acum pentru
un astfel de proiect, `ns\
el ar trebui gândit `n inte-
riorul social-democra]iei:
„Dac\ nu `l face PSD, ori o
s\-l fac\ alte partide, ori o
s\ se fac\ `n afara par-
tidelor actuale“, a subli-
niat Dâncu.
~nlocuirea
cu Diaconescu
Pre[edintele Partidului
Social Democrat, Mircea
Geoan\, anun]ase `nc\ de
luni, `ntr-o conferin]\ de
pres\, care sunt coordona-
torii filialelor partidului
r\mase f\r\ conducere `n
urma dizolv\rii acestora
sau a demisiei de onoare a
liderilor `n cadrul Comite-
tului Executiv Na]ional al
PSD, din 27 iunie, de la
Mamaia. Conform lui
Geoan\, vicepre[edintele
Cristian Diaconescu va
coordona organiza]iile
Cluj [i Bihor; secretarul
general al PSD, Titus
Corl\]ean, filialele Alba [i
Bra[ov; vicepre[edintele
Ecaterina Andronescu, or-
ganiza]ia Arad, iar vice-
pre[edintele Liviu Drag-
nea - filiala Giurgiu.
Coordonatorii acestor
organiza]ii vor demara o
analiz\ post-alegeri [i vor
desemna conducerile in-
terimare.
Astfel, dat la o parte
pentru rezultate slabe la
alegerile locale, Dâncu es-
locul unor oameni mai tineri.
~n cazul retragerii, spre e-
xemplu, `nainte de `ncheie-
rea mandatului, la votul pe
liste, `n mod automat ocupa
locul vacant, `n Senat sau `n
Camera Deputa]ilor, urm\-
torul de pe list\ (supleant).
La votul uninominal, pentru
postul vacantat se orga-
nizeaz\ alegeri par]iale. La
vârsta mea, trebuie s\ m\
CEL MAI MARE PANOU SOLAR, AMPLASAT ~N SPANIA: Firma american\
constructoare de ma[ini General Motors (GM) va amplasa, `n ora[ul spaniol
Zaragoza, cel mai mare panou solar din lume. Proiectul are un buget de 50
de milioane de euro [i prevede amplasarea de panouri pentru captarea
energiei solare, ce vor avea o suprafa]\ total\ de 183.000 de metri p\tra]i,
destina]i furniz\rii unui sfert din energia necesar\ fabricii GM, din Zaragoza.
„G8 inten]ioneaz\ s\ a-
dopte, `n urma unor ne-
te `nlocuit de Cristian Dia-
conescu, care a fost `nvins
categoric `n lupta pentru
prim\ria Capitalei.
Iliescu se bucur\,
N\stase, nu
Imediat dup\ anun]ul
demisiei rebelilor clujeni,
pre[edintele de onoare al
PSD, Ion Iliescu, a decla-
rat c\ gestul acestora este
un gest „firesc, de a[tep-
tat“, având `n vedere per-
forman]ele slabe pe care
le-a `nregistrat organiza-
]ia de la Cluj. „Este o reac-
]ie fireasc\ `n ceea ce pri-
ve[te conducerea organi-
za]iei jude]ene. Gestul era
de a[teptat, pentru c\ per-
forman]ele lor erau foarte
slabe“, a declarat fostul
pre[edinte.
Mai mult, Iliescu consi-
der\ de bun sim] [i moral
gestul lor de a renun]a [i
la func]iile de la centru.
„E un gest de bun-sim] s\
renun]e [i la func]iile de la
nivel na]ional. Cu ce auto-
ritate moral\ puteau s\-[i
exercite func]ia la nivel
na]ional, când au a[a per-
forman]e `n organiza]ie?“,
a ad\ugat pre[edintele de
onoare. De cu totul alt\
p\rere este Adrian N\sta-
se. Fostul premier consi-
der\ c\ gestul celor 3 a
fost pripit, dar se bucur\
c\ vor activa `n cadrul
funda]iei PSD. „Eu nu
cred c\ au f\cut bine c\
au demisionat. Prin ei, or-
ganiza]ia de la Cluj avea o
gândesc [i la o asemenea
probabilitate“, a spus Iliescu.
El a ad\ugat c\ nu va p\r\si
totu[i scena politic\. „R\mân
`n PSD [i voi continua s\ fiu
prezent `n acest cadru. Am
nevoie de mai mult timp pen-
tru citit [i scris, inclusiv pen-
tru realizarea unor posibile
memorii, ca [i pentru abor-
darea unor probleme de ordin
teoretic [i politic ale pre-
zentului [i viitorului“, a sub-
liniat fostul [ef al statului.
a PNL NU EXCLUDE
SPRIJINIREA UNUI GU-
gocieri sub egida ONU, un
obiectiv de reducere cu cel
Vasile Dâncu se recunoa[te `nvins
identitate aparte. Ceea ce
[tiu sigur e faptul c\ vor
sprijini `n continuare doc-
VERN PSD-PC: Pre[edin-
tele Camerei Deputa]ilor,
liberalul Bogdan Olteanu, a
declarat, luni, `ntr-o emisi-
une la Antena 3, c\ nu ex-
clude posibilitatea ca PNL
s\ sprijine, dup\ alegerile
parlamentare, un eventual
Guvern PSD-PC. „Nu este o
ipotez\ exclus\, dar noi vom
discuta despre parteneriate
posibile la guvernare `n inte-
riorul Guvernului sau spriji-
ni]i din afar\, dup\ ce vom
vedea programele de gu-
vernare ale celorlalte dou\
pu]in 50% a emisiilor mondi-
ale de gaz cu efect de ser\,
pân\ `n 2050, recunoscând
c\ aceast\ provocare mon-
dial\ nu poate fi abordat\
decât printr-o ripost\ glo-
bal\“, se indic\ `n declara]ia
G8 privind `nc\lzirea glo-
bal\. Textul men]ioneaz\ c\,
pentru a se ajunge aici, va fi
nevoie de obiective pe ter-
men mediu [i de planuri
na]ionale pentru reducerea
emisiilor. Aceste planuri, ca-
re vor fi adoptate de fiecare
]ar\ `n parte, „ar putea re-
flecta diverse abord\ri“.
Acesta este un mare pro-
gres `n lupta pentru ecologi-
zarea Planetei, datorit\ an-
gajamentului ferm al parti-
cipan]ilor. Anul trecut, la
Heiligendamm, statele G8 s-
au pus de acord doar „s\ ia
`n calcul“ reducerea la jum\-
tate a emisiilor poluante pâ-
n\ la jum\tatea secolului. a
trina PSD [i vor sprjini
funda]ia partidului“, a de-
clarat Adrian N\stase. a
mari partide“, a spus
Olteanu. El a ad\ugat c\, `n
cazul `n care nu va câ[tiga
alegerile, PNL va decide ce
forma]iune politic\ s\ spri-
jine `n func]ie de programele
de guvernare pe care acestea
le afi[eaz\. „A[tept\m s\ ve-
dem ce gânde[te PSD pentru
programul de guvernare, pe
care, probabil, `l vor propune
`n aceast\ var\. A[tept\m
s\ vedem ce gânde[te PD-L
[i, `n func]ie de asta, vedem
[i cu cine putem fi compati-
bili“, a explicat liberalul. a
7
LUMEA PE SCURT
Casa Alb\ `i cere scuze
lui Berlusconi
pentru o gaf\ imens\
O gaf\ f\r\ precedent l-a deter-
minat pe George W. Bush s\
cear\ scuze lui Berlusconi [i
poporului italian. Motivul? Bio-
grafia premierului italian dis-
tribuit\ de Casa Alb\ ziari[tilor
care-l `nso]eau pe pre[edinte la
summitul G8, din Japonia, notea-
z\ „Il Messaggero“. „Premierul
italian a fost unul dintre cei mai
controversa]i lideri din istoria
unei ]\ri cunoscut\ pentru
corup]ia din Guvern [i pentru vi-
ciu“ - se cite[te `n fi[a biografic\.
„Cu prec\dere om de afaceri cu
propriet\]i uria[e [i cu o mare in-
fluen]\ asupra mass-media in-
terna]ionale, Berlusconi era con-
siderat de mul]i un diletant `n
politic\, dobândindu-[i impor-
tanta func]ie numai gra]ie in-
fluen]ei sale notabile asupra
mass-media na]ionale...“.
Biografia nu se opre[te aici: „Urât
de mul]i, dar respectat de to]i, cel
pu]in datorit\ acelei «bella figura»
a sa [i voin]ei de fier, Berlusconi
s-a folosit de sim]ul afacerilor [i
de influen]a sa pentru a cl\di un
imperiu personal“. Casa Alb\ ar fi
luat aceast\ biografie a lui
Berlusconi din „Encyclopedia of
World Biography“. ~n cursul serii
de luni, Casa Alb\ a trimis o
scrisoare `n care cere scuze `n nu-
mele pre[edin]iei SUA.
Israelul nu are
acordul SUA pentru
atacarea Iranului
{eful Statului Major Interarme,
amiralul Michael Mullen, i-a
transmis Israelului un mesaj f\r\
echivoc, potrivit c\ruia statul
evreu nu are, din partea Statelor
Unite ale Americii, und\ verde
pentru a ataca obiective nucleare
iraniene, a apreciat Anthony Cor-
desman, profesor la Centrul de
studii strategice [i interna]ionale
din Washington. ~n discursurile
rostite la Universitatea din Tel
Aviv [i la Universitatea Ebraic\
din Ierusalim, Cordesman, fost
oficial al Pentagonului [i al De-
partamentului de Stat al SUA [i
expert `n probleme militare, a co-
mentat declara]iile amiralului
Mullen, dup\ recenta vizit\ a a-
cestuia `n Israel, unde s-a `ntâlnit
cu [eful Statului Major al arma-
tei, generalul Gabi Ashkenazi, [i
cu al]i responsabili militari israe-
lieni. Amiralul Mullen a afirmat
c\ un eventual atac israelian ar fi
un lucru periculos ce ar putea
destabiliza `ntregul Orient Mijlo-
ciu. ~n opinia profesorului Cordes-
man, [eful Statului Major Inter-
arme al armatei SUA a vizitat
Israelul cu scopul de a-i transmite
mesajul clar c\ Washingtonul nu
va sprijini o ini]iativ\ militar\ is-
raelian\ `mpotriva capacit\]ilor
nucleare iraniene, aceasta fiind
opinia oficial\ a administra]iei
americane, inclusiv a pre[edin-
telui George W. Bush [i a
Consiliului Securit\]ii Na]ionale.
4 solda]i georgieni,
aresta]i `n Osetia
Autorit\]ile separatiste din teri-
toriul georgian Osetia de Sud au
anun]at, ieri, c\ au arestat patru
solda]i georgieni, `n contextul
cre[terii tensiunilor din republica
autoproclamat\ din Caucaz.
„Patru militari georgieni, care se
deplasau cu ma[ina pe teritoriul
republicii, au fost aresta]i c\tre
miezul nop]ii... Efectu\m o an-
chet\ asupra motivelor prezen]ei
lor `n aceast\ zon\“, au indicat
autorit\]ile separatiste, `ntr-un
comunicat. Potrivit aceluia[i co-
municat, cei 4 b\rba]i erau
`mbr\ca]i `n uniforme. a
 CM
YK

8 Miercuri, 9 iulie 2008

Reportaj

„Nu-mi explic suferin]a,

decât legat\ de
progresul spiritual“
Tr\iesc, `n fiecare zi, fericirea de a `ntru ajutorarea lor, c=t, mai
fi `n]eles c\ Dumnezeu este rostul degrab\, din meschin\ria unui
cel mai `nalt al vie]ii. Pre]ul pl\tit senza]ional ieftin. Pacien]ilor prof.
la schimb este unul c\ruia pu]ini dr. Pavel Chiril\, de la Funda]ia
i-ar rezista, atât fizic, cât [i psihic, „Sfânta Irina“, din comuna
pân\ la cap\t: suferin]a cauzat\ Voluntari, jude]ul Ilfov, lumea, cu
de cancer. Poate de aici tragismul toate ale ei, le provoac\ un gust
cu care media prezint\ pove[tile amar, iar ignoran]a [i indiferen]a
de via]\ ale acestor oameni, cu care sunt trata]i de c\tre
tragism care r\zbate nu atât din societate le amplific\ [i mai mult
dorin]a de a coaliza for]e [i sentimentul singur\t\]ii [i al Centrul de ~ngrijiri Paliative „Sfânta Irina“
resurse umane sau financiare neputin]ei. Nu apuc\ s\ termine bine s\ nu uit de El. Dumnezeu r\fuiasc\ cu cancerul [i cu
vorba c\ este `ntrerupt\ de m\ `nva]\. Dumnezeu ne neajunsurile vie]ii. Nu e un
hospice (n.r. denumirea dat\ Mai mult, profesorul este colega de salon, doamna An- `nva]\ pe to]i, numai s\ as- om bogat, nu are nici m\car
de Raluca BRODNER `n Occident centrului de `n- de p\rere c\ „Dogma, mora- gelica. „Nu-i adev\rat. P\rin- cult\m de El“. un acoperi[ al ei, dar a ajuns
grijire paliativ\), s\ stea la [i tr\irea ortodox\ ne tele Argatu a recomandat Nu poate s\ nu specifice: s\ ~l cunoasc\ pe Dumnezeu:
Pân\ mai ieri ne cioc- `nva]\ ca `n fiecare om e- chiar s\ fim aten]i ca nu „Am suferit mult, mult, „Credin]a e un dar, nu e me-
neam unii de al]ii `n goana mai multe ore [i s\ ajute
efectiv bolnavii `n nevoile xist\ o scânteie divin\, chi- cumva bog\]ia s\ ne lumi- mult, extraordinar de mult, ritul meu. Cel mai bun lucru
spre serviciu, spre [coal\, la pul lui Dumnezeu `n el, a- neze via]a, ci dragostea pen- mult, dar sunt pe drumul cel din suferin]a asta, e c\ L-am
cump\r\turi, schimbam pri- lor: s\ `i consilieze, s\ le dea
un pahar cu ap\, s\ le u- dic\ [ansa suprem\ [i unic\ tru Hristos. Aten]ie mare! bun. A[a a vrut Domnul s\ cunoscut pe Dumnezeu. Un
viri complice dup\ viziona- de vindecare a fiec\rui su- Cum ai gre[it, cum ai pl\tit!“ suf\r. A[a a ales El. Accept suflet chinuit, aruncat de
rea unui film la cinemato- mezeasc\ buzele. Acela[i lu- acolo-acolo… asta nu se
flet. ~ngrijirea bolnavilor Angelica silabise[te cu- ce spune El.“
graf sau a unei piese de cru `l poate face oricine, pe vintele [i de cele mai multe Dup\ care cite[te dintr- poate explica decât pentru
baza unui voluntariat. Cel grav m-a `nv\]at s\ desco-
teatru, jucat\ cu casa plin\. p\r chipul lui Dumnezeu `n ori le repet\ greoi, din do- un acatist: „I-ai zis Domnu- progres spiritual, c\ altfel
Ast\zi, oricât de mult ne-am mai adesea, `n str\in\tate, rin]a de a se face `n]eleas\. lui, i-ai scris Domnului de- nu-mi explic de ce… Sufletele
om [i s\ intuiesc mai u[or
dori s\-i revedem [i oricât [i medicii care lucreaz\ sunt preg\tirea pentru ve[nicie.“ Dificultatea cu care se ex- spre necazurile tale?…, iat\ `nva]\ greu…“
ne-am str\dui s\-i distin- voluntari. ~n România se Chiar dac\ cei mai mul]i prim\ este urmarea ultimei ce frumos spune Sfântul Mihaela e mobilizat\ la
gem din mul]ime, nu-i mai simte lipsa unei asisten]e dintre semeni `i trateaz\ pe interven]ii chirurgicale sufe- Nectarie Taumaturgul.“ pat, postur\ pe care ea o
g\sim. Dac\ vom c\uta mai voluntare [i când e vorba de ace[ti bolnavi ca pe ni[te rit\ pe creier, care a sc\pat- Le las pe cele dou\ femei consider\ „o grea prob\ pen-
atent `ns\, pe unii vom avea o finan]are, [i când e vorba proscri[i, nu [tiu care dintre o de o tumoare grav\. Dup\ `n urma mea, cu promisi- tru psihic, oricât ar fi de
prilejul chiar s\-i cunoa[- de ajutorul fizic, la patul bol- cele dou\ categorii sunt opera]ie s-a vindecat uimitor unea unei revederi. ~mi [colit\ spiritual persoana
tem, s\ le spunem o vorb\ navului“, a precizat doctorul demne de mil\. Judeca]i [i de repede, spre surprinderea strâng mâna cu prietenie [i respectiv\“. Are nevoie `n
bun\ [i s\ le oferim un pa- Chiril\. singuri: bolnavii de cancer medicilor [i a ei, care este `mi mul]umesc pentru tim- permanen]\ de ajutor, chiar
har cu ap\. Pentru ace[ti oa- Prof. dr Pavel Chiril\, cel ajun[i `ntr-un stadiu al exis- convins\ c\ i s-a `ntâmplat o pul acordat, ca [i cum le-a[ fi [i pentru a fi `ntoars\ de pe
meni, asemenea gesturi ar care a avut ini]iativa `nfiin- ten]ei de unde pot vedea clar minune. „Am r\mas cu un oferit un dar nepre]uit. M\ o parte pe alta a patului. Ci-
valora mai mult decât orice ]\rii a[ez\mântului, `mpreu- orizonturile vie]ii [i unde defect de memorie dup\ ope- conduc cu privirile pân\ la te[te mult, cu dificultate
`mplinire material\, care s\ n\ cu un grup de medici tr\iesc o continu\ purificare ra]ie. ~mi este foarte greu s\ ie[ire, de unde aud prin cr\- `ns\, pentru c\ nu poate s\-
le asigure confortul unui trai a sufletului sau oamenii o iau de la cap\t, pentru a p\tura u[ii glasul Angelic\i: [i ]in\ mâinile `ntr-o sin-
`ndestulat. Afec]iunea din cre[tini, este unul dintre pu-
]inii oameni care au `n]eles s\n\to[i, puternici, neatin[i nu [tiu câta oar\ am luat-o „Despre p\rintele Iustin n- gur\ pozi]ie pentru mult
partea semenilor [i senti- de gheara suferin]ei f\r\ de la cap\t. Trebuie s\ re`n- am spus nimic, r\mâne de timp. Când era mai tân\r\
mentul c\ `nc\ mai conteaz\ ce le este de folos bolnavilor
de cancer, drept pentru care vindecare, ignoran]i [i nep\- v\] s\ vorbesc corect. Deja vorbit…“ scria. A avut o perioad\
pentru cei din jur, le poate s\tori la suferin]a celor de am progresat mult. Acum o când coresponda prin scriso-
da for]\ [i curaj s\ lupte cu le dedic\ cea mai mare parte
lâng\ ei? Cum boala nu ale- lun\ nu puteam s\ vorbesc“, ri cu o prieten\ care le-a a-
boala. din timpul s\u. Medicul este
spune Angelica. M\ prive[te
„Nu suntem nici unul dunat `ntr-un manuscris [i i-
cunoscut publicului larg prin ge [i nu ]ine cont de bog\]ie
sau rang social, probabil, c\ pân\ `n adâncul ochilor scuti]i de suferin]\. a promis c\ o s\-l tip\reasc\
faptul c\ a introdus `n
„~ngrijirea bolnavilor România conceptul de „spital `ntr-o zi, vom g\si cu to]ii când mi se adreseaz\ [i se S\ lupt\m!“ `ntr-o zi sub forma unei
grav m-a `nv\]at s\ r\spunsul meritat. arat\ dornic\ s\ converseze. c\r]i. Ochii femeii se `nseni-
cre[tin“, `n care ideea de Urm\torul salon spre neaz\ pe loc când vine vorba
Boala nu a urâ]it-o nici pe
descop\r chipul lui baz\ este aceea c\ adev\rata dinafar\, nici pe din\untru. care m\ poart\ pa[ii este al de cartea vie]ii ei, pe care ar
Dumnezeu `n om“ medicin\ trebuie s\ trateze „Am suferit mult, E o femeie `nc\ frumoas\, Mihaelei. Locuie[te singur\ vrea s\ o intituleze „Lacri-
fiin]a uman\ `n totalitatea mult, mult, care nu-[i tr\deaz\ vârsta, `ntr-o camer\ frumoas\, cu mile Mihaelei“, care s\ vin\
„Recent, un ierarh mi-a sa, nu doar ca fiin]\ carnal\, extraordinar [i care vorbe[te cu mult trandafiri albi aranja]i pe ca o `ncurajare pentru to]i
spus ca ar vrea s\ vin\ `n ci [i ca fiin]\ spiritual\. calm, de parc\ tot timpul noptier\, `ntr-un bol din oamenii care trec prin sufe-
de mult, mult...“ din lume ar fi doar al ei. I-a sticl\ curat\. rin]a unei boli necru]\toare
Tanti Lucre]ia, la cei a- mai r\mas ceva din firea de M\ prime[te cu bucurie, precum cancerul. ~mi m\r-
proape 70 de ani ai s\i, mai artist\ de alt\dat\, când `[i zâmbitoare. E bucuroas\ s\-i turise[te c\ `[i dore[te nes-
caut\ `nc\ r\spunsul. Se `n- dedica cea mai mare parte a deschid\ oricine u[a. Nu are pus s\ poat\ r\sfoi filele
treab\ [i ast\zi, la câ]iva ani timpului pictând. Nu a ]inut pe nimeni, to]i cei apropia]i i- c\r]ii `nainte de a muri, ca
dup\ ce a aflat c\ e bolnav\ doar pentru ea pasiunea au murit. A mai r\mas doar un ultim semn al trecerii ei
de cancer, de ce `i e dat s\ pentru culoare [i form\ [i a ea, de una singur\, s\ se prin aceast\ lume.
sufere atât. S-a `mp\cat cu ales s\-[i `mpart\ talentul [i
durerea, dar `nc\ nu a `n]e- cuno[tin]ele dobândite copii-
les cu ce a gre[it atât de grav lor, ca profesoar\ de desen.
`n via]a ei de a primit o a- Ce impresioneaz\ la a-
semenea pedeaps\. Acolo ceast\ femeie este t\ria [i
unde nu-[i poate da singur\ `ncrederea cu care `[i m\r-
r\spunsul [i nici de la cei turise[te credin]a. ~n patul
din jur nu-l poate afla, r\su- de lâng\ fereastr\, cu a[ter-
fl\ u[urat\ cu mâna batist\ nuturi colorate, unde [i-a
la ochi: „A[a vrea Dumne- improvizat un mic altar din
zeu, ce pot s\ fac? El judec\. icoane lipite la c\p\tâi, cu
El. Of, of…“ Spune c\ a chipuri de sfin]i [i cl\diri de
Prof. dr. Pavel Chiril\: „Centrul `nv\]at `n tot acest timp pe- m\n\stiri, doamna Angelica
nostru func]ioneaz\ pe principiile trecut pe p\mânt ce `nseam- vorbe[te de Dumnezeu de
fundamentale ale Ortodoxiei. Are un preot n\ „via]a, dar nu oricum, ci parc\ L-ar `ntâlni `n fiecare
ortodox care asist\ bolnavii din punct de via]a tr\it\. Ast\zi sunt de- zi pe coridoarele centrului.
zam\git\ de lume. Lumea Este Singurul al c\rui nume
vedere spiritual, pe cei ortodoc[i, iar pe cei din ziua de azi nu mai pre- nu-l stâlce[te [i pe care nu-L
care nu sunt ortodoc[i, noi `i primim cu ]uie[te decât bog\]ia. Bogat uit\ niciodat\, pentru c\
aceea[i c\ldur\ [i cu aceea[i aten]ie“ cu bogat [i s\rac cu s\rac…“ „`mi propun cu mintea mea

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Miercuri, 9 iulie 2008 9

„Uneori, nu mai `ncape
nici o filosofie, nici un cu-
vânt, decât lacrimi. Atât.
Lacrimile sunt darul de la
Dumnezeu“, spune Mihaela,
care vede trecerea de dincolo
ca pe un fapt natural, deloc
`nsp\imânt\tor.
Pân\ la momentul ultim,
femeia consider\ c\ omul
trebuie s\-[i tr\iasc\ via]a
`n: „Credin]\, credin]\ [i ia-
r\[i credin]\. Prin suferin]\
trecem cu to]ii, mai devreme
sau mai târziu. Nu suntem
nici unul scuti]i de asta. S\
lupt\m!“
Convertiri [i cununii,
doar la o suflare de
lumea de dincolo
~ngrijirea atent\ a pa-
cien]ilor interna]i la Centrul
„Sfânta Irina“ nu ar fi posi-
bil\ f\r\ efortul depus de
personalul calificat, oameni
pe care `i caracterizeaz\ dra-
gostea nem\rginit\ fa]\ de
aproapele lor [i nicidecum
motiva]ia primirii unei lefe,
la sfâr[it de lun\. Sunt o
mân\ de oameni care treb\-
luiesc, de diminea]\ pân\
seara, ca `ntr-o familie unit\,
`n care fiecare `[i cunoa[te [i
`[i `ndepline[te cum poate
mai bine atribu]iile ce `i re-
vin. O curiozitate pentru cei
care trec pentru prima dat\
pragul A[ez\mântului „Sfân-
ta Irina“ sunt cele dou\ maici,
una medic, cealalt\ asistent
medical. Amândou\ poart\
numele Serafima [i vin zi de
zi s\ `ngrijeasc\ bolnavii,
tocmai de la M\n\stirea
Christiana.
Maica Serafima, unul din
medicii institu]iei, este o a-
pari]ie deosebit\, care elec-
trizeaz\ pe oricine `ntâlne[-
te `n cale. ~nve[mântat\ `n
haine albe, imaculate, croite
dup\ modelul celor c\lug\-
re[ti, peste care `mbrac\ de
fiecare dat\ un halat la fel
de alb. Spune c\ mai mult
medicina a ales-o pe dânsa,
decât invers. Dac\ nu ar fi
fost a[a, `n momentele grele
cu care s-a confruntat pe
parcursul anilor de studii, n-
ar mai fi reu[it s\ termine
facultatea. A studiat con[ti-
incios, cot la cot cu colegi
mai mici ca vârst\, cât timp
era c\lug\ri]\. {i a reu[it `n
cele din urm\ s\ devin\ doc-
tor `n bolile trupului, nu
doar `n cele ale sufletului.
Are doi ochi ireal de alba[tri,
atât de frumo[i [i de
asem\n\tori cu azurul dimi-
ne]ilor de var\, `ncât ai im-
presia c\ poart\ cerul `n pri-
viri, un cer senin care `i lu-
mineaz\ fa]a curat\, mereu
zâmbitoare. Bolnavii o iu-
besc [i, pentru c\ au `ncre-
dere deplin\, au ales-o s\ le
fie sfetnic de tain\. „Pentru
mine este o bucurie enorm\
s\ pot ajuta a[a cum pot oa-
menii din centru - cu o
pastil\ sau cu un cuvânt de
alinare. Satisfac]ia este [i
mai mare când prime[ti
toat\ `ncrederea unui suflet,
„~ngrijirea atent\ a pacien]ilor interna]i la Centrul «Sfânta Irina» nu ar fi
posibil\ f\r\ efortul depus de personalul calificat, oameni pe care `i
caracterizeaz\ dragostea nem\rginit\ fa]\ de aproapele lor [i nicidecum
motiva]ia primirii unei lefe, la sfâr[it de lun\. Sunt o mân\ de oameni care
treb\luiesc de diminea]\ pân\ seara, ca `ntr-o familie unit\, `n care fiecare `[i
cunoa[te [i `[i `ndepline[te, cum poate mai bine, atribu]iile ce `i revin.“
pe care m\ str\duiesc s\ o
p\strez neatins\, asemenea
unei flac\ri de lumânare `n
b\taia vântului“, spune
m\icu]a-medic. Maica Se-
rafima `[i aminte[te cum a
fost martora convertirilor la
Ortodoxie pe patul de moar-
te, cum a luat parte la cu-
nunii `ntre bolnavi afla]i la o
suflare distan]\ de lumea de
dincolo. „Oricât de grea le
este suferin]a, to]i vor s\
tr\iasc\. Dup\ ce se sting,
sunt mul]umit\ [i `mp\cat\
c\ au mers la Domnul spo-
vedi]i [i `mp\rt\[i]i. Când
nu se `ntâmpl\ a[a, sunt
trist\ [i `ngrijorat\ pentru
sufletului acelui om. Tot ce
pot face `n acele cazuri este
s\ m\ rog.“
„Sfin]ii P\rin]i
au stabilit criterii
de vindecare
miraculoas\“ [ans\, totu[i boala se vin- radiografii, cu tratament
dec\. Sfin]ii P\rin]i au sta- tuberculostatic, a r\mas
Medicul Pavel Chiril\ re-
cunoa[te c\ dincolo de pu- bilit criterii de vindecare `ns\rcinat\. Lumea me-
miraculoas\, dup\ care un dical\ o sf\tuia s\ re-
terea vindec\toare a [tiin]ei
bolnav se `ncadreaz\ sau nu nun]e la sarcin\.
sunt situa]ii când aceasta
`n conceptul de vindecare Fiind o femeie
nu mai g\se[te nici o solu]ie
miraculoas\, tocmai pentru foarte credincioa-
`n combaterea bolii. Cu toate s\, aceasta a pus
acestea, sunt cazuri care `[i a nu c\dea `n p\c\leala
unor false vindec\ri miracu- mai presus de via]a
g\sesc rezolvarea prin inter- ei via]a copilu-
mediul vindec\rilor miracu- loase, a unor [arlatanii.“
~[i aminte[te cum, `n ur- lui [i dragostea
loase. Profesorul Chiril\ po- pentru Hristos.
veste[te cu ton calm: „Ca m\ cu doi ani, o pacient\ de
A `ntrerupt din
medic b\trân, pot spune c\ 39 de ani, diagnosticat\ cu
acel moment orice
am v\zut destule `n via]a cancer, dup\ care s-a ad\u- tratament, orice in-
mea. Acolo unde legile me- gat [i o tuberculoz\, cu multe vestiga]ie radiologi-
dicinii spun c\ nu exist\ cure de citostatice f\cute, cu c\, [i a r\mas
doar `n grija

Funda]ia „Sfânta Irina“, un loc deschis duhovnicului,

cu spovedanii
[i `mp\rt\-

oricui are nevoie de o mân\ de ajutor [anii frec-

A[ez\mântul a fost `nfiin]at\ `n
1998, la ini]iativa prof. dr. Pavel Chi-
ril\. Este primul [i singurul Centru
de ~ngrijiri Paliative din Bucure[ti [i
vecin\tate, de orientare ortodox\,
care acord\ asisten]a medical\, so-
cial\, psihologic\ [i spiritual\ bolna-
vilor de cancer [i leucemie afla]i `n
stadiu avansat. Unitatea dispune de
16 paturi, trei medici, asistente me-
dicale, farmacist, psiholog. Cele 16
paturi sunt permanent ocupate, dar
total insuficiente, comparativ cu cere-
rea enorm\. Centre de `ngrijiri palia-
tive mai sunt `n Bra[ov, Timi[oara [i
Pa[cani, care cu greu fac fa]\ num\-
rului mare de solicit\ri, dac\ ]inem
seama c\ `n ]ara noastr\ cancerul
este a doua cauza major\ de deces.
Prof. dr Pavel Chiril\ are `n proiect
dublarea capacit\]ii centrului de
`ngrijiri paliative.
„Institu]ia noastr\ este un hos-
pice. Conceptul a fost lansat pentru
prima dat\ de englezi, `n urm\ cu 40
de ani, pentru c\ ei [i-au dat seama
c\ se simte nevoia unei asisten]e
medicale, sociale [i spirituale califi-
cate `n stadiile foarte avansate ale
bolii canceroase. Ne propunem ca s\
m\rim spa]iul, construind o anex\ la
cl\direa deja existent\. Centrul nos-
tru func]ioneaz\ pe principiile funda-
mentale ale Ortodoxiei. Are un preot
ortodox care asist\ bolnavii din punct
de vedere spiritual, pe cei ortodoc[i,
iar pe cei care nu sunt ortodoc[i, noi `i
primim cu aceea[i c\ldur\ [i cu
aceea[i aten]ie. Personalul este in-
struit [i este dator s\ nu for]eze liber-
tatea spiritual\ a bolnavului, mai cu
seam\ `n aceast\ situa]ie dificil\ `n
care se afl\“, subliniaz\ prof. dr.
Pavel Chiril\.
Pe lâng\ activit\]ile socio-medi-
cale [i spirituale, funda]ia deruleaz\
un program prin care urm\re[te
cre[terea nivelului de con[tientizare
a autorit\]ilor cu responsabilit\]i `n
domeniu [i a `ntregii societ\]i civile
cu privire la situa]ia [i problemele
acestor persoane [i a mediului fami-
lial din care fac parte, `n scopul pro-
mov\rii drepturilor acestora.
De asemenea, se are `n vedere
stimularea particip\rii bolnavilor la
activit\]i de socializare, de pro-
movare a drepturilor financiare [i so-
ciale a persoanelor afectate de cancer.
„Funda]ia nu face nici discrimin\ri
negative, nici discrimin\ri pozitive,
pentru c\ aceast\ boal\ nu alege. In-
tern\m pe oricine, nu conteaz\ dac\
e bogat sau s\rac, nu conteaz\ na]io-
vente. A n\s-
cut un copil
nalitatea, religia etc., [i nu tax\m perfect s\-
bolnavii. Ne str\duim s\ facem rost n\tos,
de finan]\ri din dona]ii sau diverse care a-
programe“, a mai ad\ugat membrul cum are
fondator al centrului. aproape
doi ani. La
Documente necesare pentru trei s\pt\mâ-
ni dup\
internare na[tere,
toate investi-
Admisia `n hospice se face `n baza
ga]iile f\cute
trimiterii din partea unui medic spe-
ar\tau vindeca-
cialist sau medic de familie, `n urma rea complet\,
efectu\rii unei anchete sociale la atât de cancer,
domiciliul pacientului [i nu `n ultimul cât [i de tuber-
rând dup\ `ntâlnirea cu membrii culoz\. a
familiei. ~ncheierea conven]iei privind
internarea se face `n limita intervalu- Maica Serafima, unul dintre medicii
lui de 21 zile (3 s\pt\mâni). Sunt
necesare cele mai recente analize institu]iei, spune c\ mai mult medicina
medicale, talon de pensie (dac\ e a ales-o pe dânsa, decât invers
cazul).
Funda]ia „Sfânta Irina“, Centrul
de `ngrijiri Paliative, poate fi g\sit\
la adresa: Str. Erou Mircea Mari-
nescu nr. 3, linia microbuzului 153 –
pe {os. {tef\ne[ti, Voluntari, Jude]ul
Ilfov. Tel./Fax: 021 - 352.00.42[
352.41.41, e-mail: sf. irina @paliative-
care.ro. Cei care doresc s\ fac\
dona]ii au la dispozi]ie num\rul de
cont: RO11PIRB4201700750001000.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Un autobuz cu copii
a luat foc
Un autobuz `n care se aflau copii
a luat foc, ieri, pe DN13A, la ie[i-
rea din Miercurea Ciuc spre O-
dorheiu Secuiesc, din cauza unui
scurtcircuit la motor. ~n autobuz
se aflau 24 de copii [i cadre di-
dactice din Budapesta, care mer-
geau `n excursie la Vl\hi]a [i O-
dorheiu Secuiesc. La ie[irea din
Miercurea Ciuc, pe DN13 A, `ntr-
o curb\ deosebit de periculoas\,
[oferul autobuzului a v\zut c\ de
la motor iese fum [i a decis eva-
cuarea de urgen]\ a copiilor [i a
bagajelor. Un singur bagaj nu a
mai putut fi recuperat, fiind ars
`n incendiu. La fa]a locului s-au
deplasat dou\ autospeciale de la
Inspectoratul pentru Situa]ii de
Urgen]\ Harghita. „Am reu[it s\
stingem fl\c\rile, dar din auto-
buz nu a mai r\mas decât carca-
sa metalic\“, a declarat plt. Ne-
culai Adrian. Copiii [i profesorii
au fost prelua]i de un alt autobuz
[i, `n ciuda sperieturii zdravene,
[i-au continuat excursia.
Apar tramvaiele
pe {os. Olteni]ei
Responsabilii Prim\riei Capita-
lei, care coordoneaz\ proiectele
de infrastructur\ ale municipali-
t\]ii au anun]at, ieri, c\ liniile
de tramvai de pe [oseaua Olteni-
]ei se vor putea da `n func]iune
la sfâr[itul lunii iulie. De aseme-
nea, reprezentan]ii Prim\riei au
mai precizat c\ lucr\rile la linia
de tramvai din zona pasajului O-
bor au fost `ncheiate, dar conti-
nu\ pe tronsonul Mihai Bravu [i
se vor termina `n luna octombri-
e. Atunci se va da `n func]iune [i
linia de tramvai pe deasupra pa-
sajului Obor. Totodat\, linia de
tramvai de la intersec]ia Doam-
na Ghica se va `ntregi, pentru a
se renun]a la macazul existent
`n prezent. Proiectul pasajului
rutier care va trebui construit la
Doamna Ghica a devenit subiect
de disput\ `ntre autorit\]ile mu-
nicipale [i cele locale, deoarece e-
dilii Capitalei consider\ necesa-
r\ realizarea unui pasaj supra-
teran, paralel cu [oseaua Colen-
tina, dar edilul de sector Neculai
On]anu propune construirea u-
nui pasaj care s\ traverseze Co-
lentina. ~n domeniul infrastruc-
turii, Prim\ria Capitalei a de-
contat lucr\ri `n valoare de circa
400 de milioane de euro, pentru
toat\ infrastructura Capitalei.
Aceast\ finan]are presupune re-
abilitarea complet\ a str\zilor [i
bulevardelor, construc]ia a peste
80 de mii de locuri de parcare,
refacerea sistemului rutier [i de-
mararea unor proiecte de inves-
ti]ii privind l\rgirea unor artere
[i altele. Totodat\, municipali-
tatea vizeaz\ [i reabilitarea Pie-
]ei „Charles de Gaulle“, refacerea
liniei de tramvai `n zonele
Pantelimon, Iancului, Basarabiei
[i Aerog\rii [i refacerea Arcului
de Triumf. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 9 iulie
Vremea se va r\ci mai ales `n
jum\tatea de sud a ]\rii, iar tem-
peraturile maxime vor fi cuprinse
`ntre 23 [i 33 de grade. Cerul va
prezenta `nnor\ri mai accentuate
`n nordul [i centrul ]\rii, precum [i
`n zonele de deal [i munte, unde pe
arii extinse vor fi averse `nso]ite de
desc\rc\ri electrice. Izolat va c\-
dea grindina, iar cantit\]ile de ap\
pot dep\[i 25-30 de l/mp. ~n restul
teritoriului cerul va fi temporar
noros, iar astfel de fenomene vor fi
pe arii mai restr=nse. V=ntul va
prezenta intensific\ri `n timpul
ploilor. Temperaturile minime se
vor situa `ntre 12 [i 20 de grade,
mai ridicate pe litoral.
sursa: www.intellicast.com
Miercuri, 9 iulie 2008
INVAZIE DE PURICI ~N TIMI{OARA: Locuitorii Timi[oarei se confrunt\
cu o problem\ nea[teptat\. Temperaturile ridicate din aceast\ perioad\
[i mizeria din unele zone ale ora[ului au favorizat `nmul]irea foarte
rapid\ a puricilor. Subsolurile [i cur]ile interioare au fost primele locuri
invadate. Reprezentan]ii firmelor de deratizare spun c\ acest fenomen
a fost provocat [i de faptul c\ oamenii nu-[i deparaziteaz\ animalele.
Degradarea spa]iilor verzi din Rom=nia, gislative, prin care implementarea [i
adoptarea planurilor urbanistice de
transport compatibile cu mediul s\
`n aten]ia Parlamentului European fie obligatorii `n toate statele mem-
bre. De asemenea, declara]ia face a-
a Situa]ia spa]iilor verzi din localit\]ile urbane din România nu este deloc pel la autorit\]ile locale [i regionale
s\ promoveze, `mpreun\ cu membrii
satisf\c\toare, por]iuni din parcuri publice fiind retrocedate [i betonate,
Comisiei, amenajarea spa]iilor verzi
cu finan]\ri ob]inute din fondurile de
pentru materializarea unor proiecte imobiliare a „S\ nu uit\m c\ Bucure[tiul coeziune 2007-2013. „Ini]iativa a ve-
este cel mai poluat ora[ din Europa. Unui locuitor al Capitalei nit ca urmare a situa]iei `ngrijor\toa-
re a zonelor verzi din România, `n
`i revin aproximativ 8,5 metri p\tra]i de spa]iu verde, `n condi]iile special din Capital\, unde exist\ un
`n care Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii recomand\ 50 de metri p\tra]i interes imens pentru construirea de
centre comerciale `n detrimentul spa-
pe cap de locuitor“, a declarat eurodeputatul Daciana S=rbu a ]iilor verzi, conducând la cre[terea
Europarlamentarii Daciana Sâr- la `nc\lzirea global\ [i cre[terea e- mand\ 50 de metri p\tra]i pe cap de gradului de poluare a aerului atmos-
bu (PSE/PSD) [i Magor Imre Csibi misiilor de carbon“, se arat\ `ntr-un locuitor“, a declarat eurodeputatul feric. S\ nu uit\m c\ Bucure[tiul es-
(ALDE/PNL) au ini]iat o declara]ie comunicat de pres\ remis de cei doi Daciana S=rbu. te cel mai poluat ora[ din Europa,
scris\, cu privire la gestionarea du- europarlamentari. Situa]ia spa]iilor drept pentru care suntem nevoi]i s\
rabil\ a spa]iilor verzi din Uniunea verzi din localit\]ile urbane din Ro- facem presiuni asupra autorit\]ilor
European\. „Declara]ia vine ca r\s- mânia nu este deloc satisf\c\toare, Planuri urbanistice pentru protejarea parcurilor [i a lo-
puns la cre[terea continu\ a degra- por]iuni din parcuri publice fiind re- de transport, compatibile curilor de recreere“, a ad\ugat Dacia-
d\rii spa]iilor verzi `n noile state trocedate [i betonate pentru materi- na Sârbu. Pentru a deveni pozi]ia ofi-
membre, provocat\ de distrugerea a- alizarea unor proiecte imobiliare. cu mediul cial\ a Parlamentului European, de-
cestora, ca urmare a dezvolt\rii acti- „Unui locuitor al Capitalei `i revin a- clara]ia ini]iat\ de europarlamenta-
vit\]ilor economice [i sociale, cu con- proximativ 8,5 metri p\tra]i de spa- Declara]ia propus\ de europarla- rii rom=ni trebuie s\ strâng\, pân\
secin]e negative asupra s\n\t\]ii ce- ]iu verde, `n condi]iile `n care Orga- mentarii rom=ni solicit\ Comisiei E- la 7 noiembrie, semn\turile a 393 de
t\]enilor [i a mediului, contribuind niza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii reco- uropene realizarea unei propuneri le- europarlamentari. a
`n intervalul orar men]io-
Prefectura Capitalei a dispus nat, trebuie luate, de
asemenea, m\suri de pro-
tec]ie: se va merge pe la
m\suri anticanicul\ umbr\, cu capul acoperit
[i `mbr\c\minte adecva-
t\, de culoare deschis\; `n
agricultur\, pe [antierele
a Prefectul Capitalei, Ion }incu, a cerut primarilor de sector s\ reactiveze punctele de de construc]ii, `n halele
prim ajutor din spa]iile `nchise climatizate [i suplimentarea cu altele noi, amplasarea industriale, care nu au
unor puncte de distribu]ie a apei potabile, asigurarea transportului alimentelor de posibilitatea asigur\rii u-
nor condi]ii de climat co-
prim\ necesitate [i a apei c\tre persoanele care solicit\ sprijin, suplimentarea respunz\toare, activita-
tea se va desf\[ura dimi-
necesarului de ap\ [i transportul acesteia c\tre persoanele care nu au instala]ii de
nea]a [i seara.
ap\ potabil\ [i punerea `n func]iune a ci[melelor [i a ]â[nitorilor `n locurile publice a
Prefectul Capitalei, Ion plasarea unor puncte de apei c\tre persoanele care dispus constituirea Comi- Copiii, v=rstnicii
}incu, `n calitate de pre- solicit\ sprijin, suplimen- tetului pentru prevenirea
distribu]ie a apei potabile, [i persoanele
[edinte al Comitetului permanen]a asigurându- tarea necesarului de ap\ [i limitarea efectelor cani-
Municipiului Bucure[ti se prin rota]ia personalu- [i transportul acesteia c\- culei, care urm\re[te pu- cu afec]iuni cardio-
pentru Situa]ii de Urgen- lui la dou\-trei ore, tre persoanele care nu au nerea `n practic\ a ordi- vasculare sunt
]\, a dispus, ieri, punerea reactivarea punctelor de instala]ii de ap\ potabil\ nului Ministrului S\n\- cei mai expu[i
`n aplicare a planului pro- prim ajutor din spa]iile [i punerea `n func]iune a t\]ii nr. 1.168/2008 pri-
priu de m\suri, aprobat `nchise climatizate [i su- ci[melelor [i ]â[nitorilor vind m\suri specifice `n Prefectura Capitalei
`n locurile publice. domeniul s\n\t\]ii pen- avertizeaz\ c\ persoa-
de Comitetele Locale pen- plimentarea cu altele noi,
tru Situa]ii de Urgen]\. tru toate structurile (Au- nele cele mai afectate de
asigurarea serviciului de
La temperaturi mai torit\]ile de s\n\tate pu- temperaturile ridicate
{eful Prefecturii a cerut permanen]\, pân\ la ri-
blic\, inspec]iile de s\n\- sunt copiii [i vârstnicii,
primarilor de sector, `n dicarea avertiz\rii de cod mari de 30 de grade, precum [i persoanele cu
calitate de pre[edin]i ai galben, prin intermediul tate public\, spitale, me-
se impun m\suri dici de familie). Potrivit afec]iuni cardio-vascu-
Comitetelor Locale pentru Serviciului de Asisten]\
Situa]ii de Urgen]\, s\ Social\, inclusiv pentru
de protec]ie legii, pentru prevenirea [i lare.
atenuarea efectelor cani- Institu]ia Prefectului
adopte o serie de m\suri transportul alimentelor La nivelul Autorit\]ii Municipiului Bucure[ti a
anticanicul\, precum: am- de S\n\tate Public\ s-a culei asupra popula]iei, la
de prim\ necesitate [i a subliniat faptul c\ moni-
temperaturi mai mari de
30 de grade Celsius, se torizeaz\ permanent a-
impun o serie de m\suri plicarea m\surilor men-
de protec]ie: consumarea, ]ionate [i asigur\ coordo-
`n medie, a trei litri de li- narea ac]iunilor specifice
chide pe zi (ap\, ceaiuri, pentru astfel de situa]ii.
Pentru Capital\, Admi-
infuzii de plante); evi-
tarea consumului de alco- nistra]ia Na]ional\ de
ol; consumarea a cât mai Meteorologie a emis, ieri,
multor fructe [i legume; o avertizare meteorologi-
consumul de alimente cu c\ de Cod galben, deoa-
valoare caloric\ sc\zut\; rece temperatura aerului
protejarea corpului de ex- a urcat pâna la 37-38 de
punerea direct\ la radia- grade Celsius. Meteorolo-
]iile solare; evitarea circu- gii avertizeaz\ c\, la `nce-
la]iei `ntre orele 11 [i 17. putul s\pt\mânii viitoa-
Dac\ nu se pot evita de- re, ne vom confrunta cu
plas\rile sau activit\]ile un nou val de c\ldur\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a RE}EA DE ~N{EL|TORIE cupau cu recrutarea rromilor, pe ca- mii de euro, procurorii DIICOT nu tan]ilor ISU, cele cinci incendii s-au
PRIN CREDITE BANCARE, ANI- re `i angajau, cu acte `n regul\, la fir- au reu[it s\ g\seasc\ nici un ban la produs `n Ploie[ti, Urla]i [i Mizil. De
mele lor, cu salarii `ntre 1.500 [i domiciliile celor cerceta]i, astfel c\ s- asemenea, la sfâr[itul s\pt\mânii
HILAT|: Un num\r de [ase bistri- 2.000 de lei, dup\ care `i puneau s\ a pus sechestru pe apartamentele [i trecute, pompierii au intervenit pen-
]eni au fost re]inu]i de procurorii Di- solicite credite bancare. Ofi]erul de bijuteriile din aur ale acestora. tru stingerea altor opt incendii la ve-
rec]iei de Investigare a Infrac]iunilor
de Criminalitate Organizat\ [i Tero-
credite, membru al aceluia[i grup, se a INCENDIILE VEGETA}IEI geta]ia uscat\. ISU Prahova averti-
ocupa de dosare [i ob]inea, astfel, USCATE ~I ~NGRIJOREAZ| PE zeaz\ c\, `n aceast\ perioad\ de re-
rism (DIICOT), pentru `n[el\torii creditele solicitate. ~n schimbul aces- coltare a unor culturi agricole, s-au
prin credite bancare. Potrivit procu- tui serviciu, fiecare „recrut“ primea POMPIERI: Inspectoratul pentru intensificat incendiile generate de a-
rorului Romeo Potop, cei [ase, dintre câte 200 de euro. ~n[el\toriile au `n- Situa]ii de Urgen]\ Prahova a inter- prinderea miri[tilor, `n scopul cur\-
care unul este operator de credite la ceput s\ func]ioneze `nc\ din luna venit, `n ultimele 24 de ore, pentru ]irii terenurilor. Inspectoratul pen-
o banc\ important\ din municipiu, februarie a anului trecut, dar lucru- stingerea a cinci incendii la vegeta]ia tru Situa]ii de Urgen]\ „{erban Can-
au reu[it s\ conving\ mai mul]i ce- rile au ie[it la iveal\ abia când ratele uscat\, potrivit informa]iilor furni- tacuzino“ al jude]ului Prahova a
t\]eni de etnie rrom\ s\ `i ajute s\ ia nepl\tite au `nceput s\ se adune. zate de ISU Prahova. „Din cele [ase transmis aten]ion\ri prim\riilor,
credite de 200 de mii de euro, pe ca- Procurorii DIICOT au re]inut [ase interven]ii ale pompierilor, cinci au pentru informarea popula]iei cu pri-
re, ulterior, „uitau“ s\ le mai ram- persoane, dintre care patru au inter- fost pentru stingerea incendiilor pro- vire la interdic]ia focului deschis
burseze. Potrivit procurorilor care dic]ia de a p\r\si ]ara, iar dou\ au duse la miri[ti“, a declarat purt\to- pentru cur\]irea miri[tilor de vege-
ancheteaz\ acest caz, cinci dintre primit mandate de arestare preven- rul de cuvânt al ISU Prahova, lt. ta]ie uscat\ [i interzicerea fumatului
membrii grupului infrac]ional se o- tiv\. Din suma datorat\, de 200 de Bogdan Iliescu. Potrivit reprezen- `n zonele culturilor agricole. a
 Miercuri, 9 iulie 2008 11
INFLA}IA AR PUTEA FI DE 9,7%, ~N IULIE: Infla]ia ar putea atinge cele mai mari cote `n
Economic aceast\ lun\, potrivit anali[tilor financiari. Vârful infla]iei ar putea fi situat `n apropierea
valorii de 9,7%, ceea ce reprezint\ [i un record al acestui an. Potrivit anali[tilor BNR,
evolu]ia pre]urilor ar putea fi controlat\ doar de aprecierea lunar\ a leului [i de ieftinirea
fructelor [i legumelor. Pentru luna trecut\, infla]ia a fost calculat\ `n jurul a 0,4%,
respectiv o infla]ie anual\ de 8,6%, iar pentru finele acestui an - un nivel de 6,2%.

ANSVSA recomand\ temperaturi adecvate torizate sau `nregistrate sanitar-ve-

pentru toate verigile lan]ului alimentar
Autoritatea Na]ional\ Sanitar-
Veterinar\ [i pentru Siguran]a Ali-
mentelor (ANSVSA) recomand\ a-
gen]ilor economici [i operatorilor
din industria alimentar\ s\ asigure
temperaturile adecvate pentru
toate verigile lan]ului alimentar, `n
perioadele cu temperaturi ridicate.
Potrivit unui comunicat al
institu]iei, remis agen]iei Rompres,
recomand\rile ANSVSA vizeaz\ in-
terzicerea introducerii produselor
de origine animal\, depreciate cali-
tativ, `n scopul reproces\rii sau
reambal\rii, evacuarea subprodu-
selor [i de[eurilor care nu sunt des-
tinate consumului uman din spa-
]iile de prelucrare, preparare sau
procesare a alimentelor, asigurarea
unei calit\]i corespunz\toare a apei
[i efectuarea analizelor necesare.
Strategia ANSVSA de combatere a
efectelor temperaturilor ridicate a-
supra s\n\t\]ii [i bun\st\rii ani-
male [i s\n\t\]ii publice veterinare,
`n perioada sezonului estival 2008,
are o component\ de siguran]\ a-
limentar\, pentru protejarea s\n\-
t\]ii publice. Conform acesteia, fie-
care autoritate veterinar\ din jude-
]e, respectiv a municipiului Bucu-
re[ti a luat m\suri corespunz\toare
referitoare la evitarea expunerii la
vânzare a produselor de origine ani-
mal\ `n locuri [i spa]ii care nu asi-
gur\ temperaturi adecvate, asigura-
rea condi]iilor de manipulare, depo-
zitare [i transport a produselor de o-
rigine animal\ `n toate unit\]ile au-
terinar, confiscarea, denaturarea [i
distrugerea produselor de origine a-
nimal\ alterate sau depreciate pe
timpul transportului, distribu]iei,
depozit\rii sau comercializ\rii, in-
terzicerea sacrific\rii animalelor `n
alte locuri decât `n abatoarele auto-
rizate, cât [i al celor ne`nso]ite de
documente sanitar-veterinare, in-
terzicerea transportului `n cazul ne-
asigur\rii temperaturilor adecvate
pentru men]inerea lan]ului frigori-
fic, interzicerea comercializ\rii [i
punerii `n consum a c\rnii care nu a
fost inspectat\, [tampilat\ [i certifi-
cat\ sanitar veterinar. a
PE SCURT
Parteneriat pentru
brandul turistic
al Rom=niei
Ministerul pentru ~ntreprinderi
Mici [i Mijlocii, Comer], Turism [i
Profesii Liberale (MIMMCTPL), In-
ternational Advertising Association
(IAA) România, Asocia]ia Român\
a Profesioni[tilor `n Rela]ii Publice
[i Uniunea Agen]iilor de Publicitate
din România au semnat un protocol
prin care cele trei organiza]ii ofer\
ministerului consultan]\ pentru
preg\tirea caietului de sarcini pen-

Comisia European\ propune distribuirea

tru licita]ia interna]ional\ Brandul
de turism al României, arat\ un co-
municat al celor trei asocia]ii. Lici-
ta]ia va avea loc `n toamna acestui
an. Guvernul a alocat 75 de milioa-

gratuit\ de legume [i fructe, `n [coli ne de euro pentru promovarea Ro-

mâniei. „Asocierea celor trei organi-
za]ii profesionale ale industriei de
marketing [i comunicare din Româ-
a Faptul c\ o bun\ parte dintre copiii ]\rilor europene au devenit obezi a convins Comisia European\ nia, pentru realizarea unui proiect
s\ ia decizia ca elevii s\ primeasc\ legume [i fructe gratuit, la [coal\ a Potrivit unui studiu recent, realizat comun, reprezint\ un act de matu-
ritate pentru pia]a din România“, a
de c\tre dieteticienii spanioli, unul din trei adolescen]i din Europa este obez a Problema obezit\]ii declarat pre[edintele IAA România,
este una mondial\, cele mai mari probleme fiind `nt=lnite `n Australia, SUA [i China a Felix T\taru.

Comisia European\ comand\rilor Organiza- gelat\, se mai arat\ `n prevalen]\ a obezit\]ii se via]\ s\n\tos sau va tre- Forum energetic
propune distribuirea gra- ]iei Mondiale a S\n\t\]ii. studiu. va dubla pân\ `n 2028, da- bui s\ facem fa]\ unei rate
tuit\ de fructe [i legume c\ guvernul chinez nu ia a mortalit\]ii mai mari, mondial
`n [coli, pentru combate- Unul din trei Probleme, `n toat\ m\suri, avertizeaz\ auto- precum [i bolilor [i handi- {efii de stat [i de guvern ai celor
rea excesului de greutate rii studiului. „Ceea ce se capurilor, cu toate costuri- mai puternic industrializate opt
de care sufer\ circa 22 de adolescen]i lumea, din cauza `ntâmpl\ `n China ar tre- le care le `nso]esc“, a ad\u- state (G8) au `nceput, ieri, la To-
milioane de copii din Uni- europeni este obez greut\]ii bui s\ fie un semnal `n le- gat el. Decesele legate de yako, `n Japonia, o reuniune con-
unea European\, infor- g\tur\ cu ceea ce se va `n- boli cauzate de igien\ ali- sacrat\ cre[terii pre]urilor petro-
meaz\ AFP. Propunerea Potrivit unui studiu Peste un sfert din popu- tâmpla `n restul ]\rilor `n mentar\ necorespunz\- lului [i alimentelor, precum [i pro-
a fost adoptat\ de Comi- recent realizat de dieteti- la]ia adult\ a Chinei a de- dezvoltare, dac\ nu se face toare, precum accidentele tec]iei mediului, transmite Reu-
cienii spanioli, unul din venit obez\ sau este su- nimic“, a indicat unul din- cardiace [i unele tipuri de ters. Un diplomat participant la
sie ieri, pentru acest obi- reuniunea statelor membre G8
ectiv av=nd la dispozi]ie trei adolescen]i din Euro- praponderal\ din cauza tre autori, Barry Popkin, cancer, au crescut de la
pa este obez. Potrivit (Canada, Fran]a, Germania, Itali-
un buget de 90 de mili- stilului de via]\ [i a ali- profesor de nutri]ie la Uni- 48%, `n 1985, la 61,8%, `n a, Japonia, Marea Britanie, Rusia,
oane de euro pentru fi- speciali[tilor de la Uni- menta]iei, potrivit unui versitatea Carolina de prezent, `n zonele urbane SUA) a declarat agen]iei Reuters
nan]area opera]iunii, si- versitatea din Saragoza, studiu publicat `n ultimul Nord. „Avem nevoie de re- chineze. ~n provincie, acest c\ liderii ]\rilor industrializate au
milar\ celei de distribuire care au realizat un pro- num\r al revistei „Health guli care s\ `ncurajeze oa- nivel al deceselor a crescut decis convocarea unui forum ener-
de lapte `n [coli. Ideea a iect de cercetare la nivel Affairs“. Acest nivel de menii s\ adopte un stil de de la 34,5% la 46%. a getic mondial unde vor fi discutate
european, 27% dintre b\- aspecte legate de produc]ia de pe-
ap\rut anul trecut, `n ca- trol [i pre]ul barilului de ]i]ei, care
drul reformei subven]iilor ie]i [i 20% dintre fete, cu
v=rste cuprinse `ntre 13 a urcat la 146 de dolari, s\pt\mâ-
`n sectorul fructelor [i le- na trecut\. „Forumul va fi ca sum-
gumelor, dar concretiza- [i 17 ani, sunt prea gra[i mitul de la Jeddah (Arabia Saudi-
rea sa a fost amânat\ din sau chiar obezi. Studiul, t\), dar mai extins“, a declarat ofi-
cauza dificult\]ilor de fi- f\cut `n 10 state ale Uni- cialul G8, care a afirmat c\ la a-
nan]are. Se prevede ca, unii Europene, `ntre care ceast\ `ntâlnire vor participa pro-
de acum `nainte, `n loc ca Germania, Marea Brita- duc\torii importan]i de petrol [i
nie, Fran]a, Italia, Aus- consumatorii. „Liderii G8 au de-
fructele [i legumele s\ fie clarat c\ nu este suficient s\ spu-
retrase de pe pia]\ [i dis- tria [i Suedia, relev\ c\
n\ c\ sunt `ngrijora]i de evolu]ia
truse, `n scopul sus]inerii 40% dintre b\ie]i [i 70% pre]ului petrolului. Au sim]it ne-
pre]urilor, s\ fie dis- dintre fete fac prea pu]i- voia s\ indice m\surile ce trebuie
tribuite gratuit `n [coli. n\ mi[care [i m\n=nc\ luate“, a explicat diplomatul par-
Pentru finan]area opera- prea pu]ine legume. Nu- ticipant la reuniunea liderilor G8.
]iunii, Bruxellesul dore[te mai 13% dintre copiii cu
ca fiecare stat membru s\ v=rste cuprinse `ntre 13 Discu]ii `ntre agricultori
contribuie cu sume echi- [i 17 ani m\n=nc\ mai
mult de 200 de grame de [i Minister
valente celor primite din
bugetul comunitar pentru legume pe zi [i doar 16% Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii
distribu]ie, ]\rile bogate dintre ei consum\ cel pu- Rurale, Dacian Ciolo[, s-a `ntâlnit,
fiind totu[i chemate s\ ]in dou\ por]ii de fructe luni diminea]a, cu reprezentan]ii
pe zi. Fiecare al doilea Federa]iei Agrostar, pentru a discu-
contribuie `n mai mare ta despre programul de revedinc\ri
m\sur\ decât cele mai t=n\r `[i satisface `ns\ al sindicatelor din agricultur\, au
s\race. ~n 2006, `n UE, necesarul caloric pe zi declarat surse din minister. Discu-
consumul mediu de fructe prin gr\simi: cele mai a- ]iile s-au axat pe reducerea cu 50%
[i legume pe locuitor a preciate feluri de m=nca- a pre]ului motorinei la pomp\,
fost de circa 380 de gra- re sunt cele gata prepa- acordarea la timp a subven]iilor, ]i-
me/zi, un nivel inferior re- rate, `n special pizza con- nând cont de `ntârzierile existente
`n momentul de fa]\, negocieri `n
ceea ce prive[te acordarea de sub-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a ven]ii `n sectorul horticol (legumi-
cultur\ [i pomicultur\) [i negocieri
a HOTELIERII MAJOREAZ| de lei. ~n ciuda pre]urilor destul de unui studiu al Eurostat. ~n acela[i poate aplica o cot\ redus\ de TVA, `n `n privin]a programului de sprijin
pentru cresc\torii de animale care
PRE}URILE: Vârf de sezon pe litoral, piperate, litoralul este o destina]ie timp, pre]urile din România au fost in- toate statele membre ale Uniunii Eu- de]in `n proprietate una sau dou\
dar [i pre]uri pe m\sur\! Hotelierii se foarte c\utat\, `n special de români. ferioare celor din Slovenia, unde au ropene, transmite AP. CE propune
~n prezent, `n sta]iunile de la malul fost egale cu media UE, Ungaria (97% TVA redus\ inclusiv la serviciile de vaci. La ora 18:00, ministrul Agri-
preg\tesc de o nou\ majorare a tarife- culturii [i pre[edintele Agrostar,
lor, cu 20 de procente. De[i modifica- m\rii sunt caza]i oficial 71.000 de tu- din media UE) [i Slovacia (96% din catering [i cele referitoare la locuin]e.
ri[ti, dintre care 4.000 de str\ini. media UE). Cele mai ridicate pre]uri Câteva din cele 27 de state membre {tefan Nicolae, se vor `ntâlni cu
rea era anun]at\ pentru mijlocul lunii, primarul general al Capitalei, Sorin
mul]i n-au mai r\bdat [i, mâna]i de a ELECTRONICELE DIN ROM+- au fost `nregistrate `n Islanda, acestea ale Uniunii Europene au ob]inut deja
Oprescu. Potrivit municipalit\]ii,
cererea mare, le-au m\rit deja. O s\p- fiind cu 41% peste media UE. ~n ceea scutiri de TVA pentru diverse servicii,
NIA SUNT LA ACELA{I PRE} CU iar propunerea caut\ s\ adopte ace- ace[tia urmeaz\ s\ discute despre
t\mân\ de vacan]\ la mare cost\, din ce prive[te pre]urile electrocasnicelor,
15 iulie, 600 de lei la un hotel de dou\
CELE DIN GERMANIA: Pre]urile prac- România a ocupat anul trecut locul 27, lea[i condi]ii pentru toate statele. Ofi- m\suri pentru reducerea pre]urilor
ticate `n România pentru electronice cialii UE sper\ ca propunerea s\ ajute la produsele agro-alimentare co-
stele, 660 de lei la unul de trei stele. la egalitate cu Muntenegru, pre]urile mercializate `n pie]ele bucure[tene.
Pentru cei care vor s\ se cazeze la pa- s-au situat, anul trecut, la 95% din din cele dou\ state reprezentând 93% pia]a serviciilor [i s\ transfere consu-
media UE, nivel similar cu cel `nregis- matorii [i muncitorii de la economia ~ntâlnirea are loc la sediul Prim\ri-
tru stele, sejurul va costa 750 de lei. {i din media UE. {i pentru aceste pro- ei Capitalei, iar, la finalul ei, vor fi
asta dac\ faci rezervare printr-o trat `n Germania [i mai ridicat decât duse, pre]urile din România au fost subteran\ la cea oficial\, `n felul a-
`n unele state central [i est-europene, cesta `nregistrându-se [i o cre[tere e- f\cute declara]ii de pres\. a
agen]ie de turism. Dac\ `ns\ vrei s\ apropiate de cele din Germania, stat
mergi direct la hotel, pre]urile sunt cu precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, care a ocupat pozi]ia 26, cu 94% din conomic\. Rata minim\ a TVA este de
30% mai mari. Astfel, pentru o noapte potrivit Biroului de Statistic\ al UE, media UE. 15 procente `n Uniunea European\. Cursul valutar
la un hotel de dou\ stele, din Mamaia, Eurostat. România a ocupat, la acest Conform propunerii UE, statele mem-
a CE A PROPUS REDUCEREA
vom pl\ti 160 de lei. Cine vrea s\ se capitol, locul 27, Eurostat analizând
TVA LA O PARTE DINTRE SERVI-
bre au permisiunea s\ reduc\ rata pentru 9.07.2008
cazeze la trei stele va scoate din buzu- 37 de state. ~n Polonia, pre]urile au re- TVA cu cinci procente pentru serviciile
nar 340 de lei, iar pentru un confort de prezentat 93% din media UE, `n Cehi- CII: Comisia European\ (CE) a propus din domeniul restaurantelor, construc- Dolar SUA 2,2861
patru stele, pre]urile urc\ pân\ la 390 a - 92%, iar `n Bulgaria - 83%, potrivit extinderea listei serviciilor unde se ]iilor, renov\rii [i `ntre]inerii caselor. a Euro 3,5934
12 Miercuri, 9 iulie 2008
CERCETARE: Un studiu american, publicat `n revista „Cell Metabolism“,

Por]ia arat\ c\ rezveratrolul, un antioxidant care se g\se[te din abunden]\ `n

vinul ro[u, poate `ncetini `mb\trânirea organismului [i preveni deteriorarea
func]iilor cardiovasculare, asociate `naint\rii `n vârst\. Cercet\torii de la
de s\n\tate NIA (National Institute on Aging) consider\ c\ rezveratrolul va putea sta, `n
viitor, la baza unor tratamente `mpotriva efectelor `mb\trânirii.

ANALIZE MEDICALE
INR, analiz\ indicat\ `n
monitorizarea tratamentului
cu anticoagulante
Testul INR este un test calc-
ulat din testul PT (timpul de
protrombin\), o m\sur\ a vite-
zei de coagulare a s=ngelui.
Pentru determinarea PT, proba
de s=nge se amestec\ cu un re-
activ care determin\ coagularea
s=ngelui. Rezultatul PT se ex-
prim\ `n secunde [i reprezint\
timpul de coagulare. La persoa-
nele care nu sunt `n tratament
cu anticoagulante, valorile INR
sunt aproximativ 1. Cu c=t este
DIC}IONAR MEDICAL
a hemodilu]ie: tehnic\ ce
const\, `naintea unei opera]ii
chirurgicale cu risc de hemora-
gie, `n prelevarea a dou\ sau
trei unit\]i de s=nge de aproxi-
mativ 400 de mililitri fiecare de
la un subiect (`nlocuind aceast\
cantitate de s=nge cu un lichid
mai pu]in dens), cu scopul de a
putea ca, la sf=r[itul interven]i-
ei sau chiar imediat dup\, s=n-
gele propriu s\ fie reinjectat;
a hemofilie: boal\ ereditar\
legat\ de cromozomul X, caracte-
rizat\ printr-o tulburare a coagu-
l\rii s=ngelui. Hemofilia este
transmis\ `n mod recesiv [i este
legat\ de sex: gena `n cauz\ se
g\se[te pe unul dintre cei doi cro-
mozomi X ai mamei [i doar b\-
ie]ii dezvolt\ boala. O femeie
purt\toare a genei acestei boli va
avea jum\tate din fiii s\i hemo-
filici, iar jum\tate dintre fiicele
sale purt\toare ale genei, ceilalti
copii, fete sau b\ie]i, fiind nea-
fecta]i. ~n schimb, bolnavul he-
mofilic de sex masculin trans-
mite gena anormal\ tuturor fi-
icelor sale, care devin purt\toare
ale genei, fiii lui sc\p=nd nea-
fecta]i;
a hemoglobin\: protein\ con-
]inut\ `n globulele ro[ii, c\rora le
confer\ culoarea, care vehiculea-
z\ oxigenul `n s=nge. Hemoglobi-
na este sintetizat\ de c\tre glo-
bulele ro[ii `n timpul form\rii `n
m\duva osoas\. Aceasta serve[te
la transportul dioxidului de car-
bon din organe (inim\, mu[chi)
c\tre pl\m=ni, dar mai ales la
transportul oxigenului `n toate
]esuturile organismului;
a hemoliz\: distrugere a glo-
bulelor ro[ii. Durata de via]\ a
globulelor ro[ii `n organism es-
te, `n stare normal\, de aproxi-
mativ 120 zile. Hemoliza este a-
mai mare valoarea INR, coagu-
larea se realizeaz\ mai greu, [i
invers. La persoanele care sunt
`n tratament cu anticoagulante,
clinicianul monitorizeaz\ valo-
rile INR pentru stabilirea dozei
de tratament. Valorile cele mai
uzuale ale INR, pentru o
persoan\ `n tratament, sunt
cuprinse `ntre 2 [i 4. (Rubric\
realizat\ cu sprijinul labora-
torului Focus Lab Plus
Bucure[ti - www.focuslab.ro)
tunci efectuat\ de c\tre celulele
macrofage ale m\duvei osoase
[i ale ficatului. Diferi]ii consti-
tuen]i ai globulului ro[u sunt, `n
continuare, recicla]i [i reuti-
liza]i de c\tre organism;
a hemopatie: termen ge-
neric, desemn=nd orice maladie
a s=ngelui. Anemiile [i leucemi-
ile, de exemplu, sunt hemopatii;
a hemopneumotorax: prezen-
]a concomitant\ de aer [i s=nge
`n cavitatea pleural\, consecutiv
unui traumatism toracic `n care
s-a produs ruptura pl\m=nului;
a hemoragie: scurgerea de
s=nge dintr-un vas sangvin. O
hemoragie este numit\ extern\
dac\ s=ngele se scurge direct `n
exterior, intern\ dac\ se produ-
ce `ntr-o cavitate (torace, abdo-
men) sau `ntr-un organ intern
(stomac, intestin); c=nd s=ngele
iese pe c\ile naturale (gur\, a-
nus, uretr\), hemoragia se nu-
me[te secundar exteriorizat\;
a hemostatic: medicament
capabil s\ opreasc\ s=nger\rile
[i hemoragiile;
a hemoterapie: tratament
prin transfuzii de s=nge;
a heparin\: substan]\ anti-
coagulant\ natural\, care este
con]inut\ de c\tre toate ]esutu-
rile organismului. Heparina es-
te indicat\ pentru ac]iunea ei
foarte rapid\ asupra trombozei
(formarea cheagurilor `n vasele
sangvine), fie at=t `n mici doze
pe cale subcutanat\, cu scop
preventiv `ntr-o flebit\, c=t [i pe
cale subcutanat\ sau intra-
venoas\, atunci c=nd exist\
deja o tromboz\. Heparina este
contraindicat\ atunci c=nd pa-
cientul este subiect al unor he-
moragii (boala de coagulare)
sau dac\ este alergic la he-
parin\. a
Simptome [i riscuri, `n osteoporoz\
a Osteoporoza este o boal\ generalizat\ a scheletului, caracterizat\
prin reducerea con]inutului de calciu al osului [i deteriorarea microarhitecturii
acestuia, av=nd drept consecin]\ cre[terea fragilit\]ii osoase [i a riscului
de fractur\ a Este cea mai frecvent\ boal\ a metabolismului osos
[i afecteaz\ mai frecvent femeile, dec=t b\rba]ii a
meile obeze sunt proteja- fractur\, dar sediile tipi- pat; se remite `n c=teva
te), statur\ mic\, fuma- ce ale fracturilor osteopo- s\pt\m=ni. O persoan\
de dr. Cristina tul, abuzul de alcool, lip- rotice sunt antebra]ul, `n care a avut deja o fractu-
SPIROIU sa de activitate fizic\ (se- apropierea articula]iei r\ vertebral\ are risc
dentarismul), alimenta]i- pumnului, vertebrele [i mare de a o repeta. Tas\-
~n cursul vie]ii, una
din dou\ femei [i unul a s\rac\ `n calciu `n cur- [oldul. Inciden]a fracturii rile vertebrale multiple
sul adolescen]ei (c=nd se
din opt b\rba]i va avea o de antebra] `ncepe s\ conduc la sc\dere `n `-
fractur\ osteoporotic\. edific\ structura osoas\ creasc\ dup\ 45 de ani la n\l]ime, deformarea co-
Inciden]a bolii cre[te cu normal\) sau, mai femei [i se men]ine loanei cu cifoz\ [i altera-
v=rsta, de aceea cre[te- t=rziu, `n cursul vie]ii. crescut\ p=n\ `n jurul rea mobilit\]ii, tulbur\ri
rea speran]ei de via]\ da- v=rstei de 65 de ani. respiratorii (reducerea e-
torit\ progreselor medi- Fragilitatea oaselor Fracturile vertebrale ficien]ei respira]iei din
cinei a determinat o ade- predispune `ncep s\ apar\ dup\ 55- cauza modific\rii cutiei
v\rat\ epidemie a aces- 60 de ani la femei [i 5-10 toracice) [i digestive (ba-
tei maladii. Aproximativ
la fracturi ani mai t=rziu la b\rba]i, lon\ri, disconfort abdo-
20% dintre femeile peste la care sunt de dou\ ori minal, regurgita]ii aci-
Din punctul de vedere
50 ani au osteoporoz\. al simptomelor, osteopo- mai rare; inciden]a lor de). Deformarea coloanei
cre[te cu v=rsta.
Cea mai r\sp=ndit\ roza este o boal\ „t\cu- determin\ dureri cronice
form\ de boal\ este oste- t\“. Aceasta afecteaz\ oa- Dac\ fracturile de an- de spate, care pot deveni
oporoza primar\, afec- sele f\r\ a da nici un tebra] se vindec\ u[or [i invalidante, cu limitarea
t=nd tipic femeile `n post- semn, nici m\car dureri, doar rareori las\ sechele, sau pierderea indepen-
menopauz\, c=nd este ca- p=n\ la apari]ia fracturi- fracturile (tas\rile) ver- den]ei bolnavului [i nece-
uzat\ de lipsa hormonilor lor. Fracturile osteoporoti- tebrale nu sunt at=t de sitatea `ngrijirii de c\tre
ovarieni. Osteoporoza se- ce sunt cauzate de fragi- benigne. Acestea apar ceilal]i. ~n plus, este do-
cundar\, mult mai rar\, litatea oaselor, de aceea dup\ un traumatism u- vedit faptul c\ fracturile
apare ca urmare a unor apar dup\ un trauma- [or [i sunt dureroase `n vertebrale se asociaz\ cu
boli `n cadrul c\rora este tism minim, care nu ar a- mai pu]in de jum\tate risc crescut de mortali-
dintre cazuri. Durerea
alterat\ rezisten]a osului vea efect la individul nor- tate general\, ele rele-
(boli endocrine, hemato- mal: c\dere de la propria caracteristic\ fracturii v=nd [i favoriz=nd „fragi-
logice, renale, digestive, `n\l]ime, ridicarea unei vertebrale apare `n punct litatea“ biologic\ a indi-
de nutri]ie). greut\]i sau chiar o mi[- fix, la nivelul coloanei to- vidului.
Osteoporoza primar\ care brusc\. Aproape ori- racale sau lombare; poa-
este favorizat\ de greu- ce component\ a schele- te fi intens\ [i invalidan- * DR. CRISTINA SPIROIU ESTE SPECIALIST
ENDOCRINOLOGIE, SPITALUL MILITAR
tatea corporal\ mic\ (fe- tului poate fi afectat\ de t\, necesit=nd repaus la CENTRAL „CAROL DAVILA“ BUCURE[TI

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a M|SURI ANTICANICUL|:
~n condi]iile unei noi s\pt\-
m=ni cu temperaturi foarte ri-
dicate, Ministerul S\n\t\]ii
(MS) atrage aten]ia popula]iei
asupra m\surilor pe care tre-
buie s\ le respecte `n vederea
evit\rii riscurilor. Astfel, este
recomandat\ evitarea expu-
nerii la soare, mai ales `ntre
orele 10.00 [i 18.00, reglarea
aerului condi]ionat la o tem-
peratur\ cu cinci grade mai
mic\ decât cea ambiental\,
folosirea p\l\riilor, dou\-trei
du[uri c\ldu]e pe zi [i consu-
mul a cel pu]in 1,5-2 litri de li-
chide sau un pahar cu ap\ la
fiecare 15-20 de minute. Toto-
dat\, popula]ia este sf\tuit\
s\ nu consume alcool [i s\ evi-
te consumul de cofein\, s\
m\nânce fructe [i iaurt. Copi-
ilor trebuie s\ li se dea s\ bea
lichide, chiar dac\ nu solicit\.
De asemenea, pentru limita-
rea cre[terii temperaturilor,
jaluzelele sau draperiile tre-
buie trase `n timpul zilei, iar
geamurile, `nchise pân\ sea-
ra, când pot fi deschise [i l\-
sate a[a, inclusiv noaptea,
precum [i stingerea becurilor
[i a aparatelor electrocasnice
care nu sunt necesare.
Vârstnicii [i cei care au afec-
]iuni cronice trebuie s\ se hi-
drateze cu ap\ plat\ [i s\ con-
sume legume [i fructe proas-
pete. ~n cazul celor care de-
pun efort, se recomand\ doza-
rea acestora, iar la tempera-
turi mari sunt sf\tui]i s\-[i o-
preasc\ activitatea [i s\ bea
ap\, ceaiuri, sucuri naturale.
Angajatorii sunt obliga]i s\
reduc\ activitatea fizic\, s\
monteze ventilatoare, s\ al-
terneze perioadele de lucru a-
le angaja]ilor cu perioade de
pauz\ [i s\ asigure, pentru fi-
ecare angajat, 2-4 litri de ap\
mineral\.
a 4 PUNCTE SMURD PE A-
UTOSTRADA SOARELUI: Pe
toat\ perioada verii, pe Au-
tostrada A2 (Bucure[ti - Cer-
navod\), vor func]iona patru
puncte SMURD, cu patru e-
chipaje care asigur\ perma-
nen]a, `n condi]iile unui nu-
m\r mare de accidente rutie-
re produse pe acest tronson.
Decizia `nfiin]\rii acestor
puncte apar]ine Ministerului
S\n\t\]ii, Inspectoratului
General pentru Situa]ii de
Urgen]\, Brig\zii Poli]iei Ru-
tiere [i Companiei de Dru-
muri Na]ionale [i Autostr\zi.
Dou\ astfel de puncte func]io-
neaz\ deja de la 15 iunie, la
districtul de la km 22 de pe
A2, asisten]a de urgen]\ fiind
asigurat\ de dou\ echipaje
ale SMURD Bucure[ti, apar-
]inând Inspectoratului pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ (ISU)
„Dealu Spirii“ al Municipiu-
lui Bucure[ti.
Acestea asigur\ perma-
nen]a de vineri, ora 07:00,
pân\ luni la ora 07:00. De
asemenea, de la sf=r[itul s\p-
t\m=nii trecute `nc\ dou\ e-
chipaje ale ISU Bucure[ti
sunt sta]ionate `n districtul
A2, de la km 105 (Drajna).
a CENTRU PENTRU COPII
CU AUTISM: ~n cadrul Spita-
lului de Psihiatrie „Dr. Cons-
tantin Gorgos“, din Bucu-
re[ti, va fi construit un cen-
tru de zi pentru copiii cu tul-
bur\ri de dezvoltare (autism,
dificult\]i de `nv\]are, sin-
dromul Asperger), finan]area
fiind asigurat\ de Ministerul
S\n\t\]ii, cu sprijinul Gu-
vernului norvegian. Centrul
va include spa]ii necesare
dezvolt\rii actului medical
pentru diagnosticare, psiho-
terapie (terapie prin joc, art-
terapie, grupuri psihoeduca-
]ionale pentru p\rin]i, psiho-
terapie individual\, logopedi-
e), clase pentru activit\]i e-
duca]ionale, spa]ii pentru ac-
tivit\]i sportive. Totodat\,
cl\direa va include o anex\
care va asigura cazarea p\-
rin]ilor din afara Bucure[-
tiului. Potrivit speciali[tilor,
`n cazul copiilor cu autism,
terapiile cuprind programe
pe calculator, care simuleaz\
diferite st\ri emo]ionale, pe
care ace[tia le pot diferen]ia
[i `nv\]a. Autismul este o
boal\ incurabil\, ceea ce se
poate face pentru ace[ti copii
const\ `n cre[terea capa-
cit\]ii de a interac]iona cu cei
din jur [i `n sc\derea agre-
sivit\]ii unora dintre ei. a

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Miercuri, 9 iulie 2008 13
TAB|R| PENTRU COPII CU NEVOI SPECIALE: Elevi cu nevoi speciale, din centrele de plasament

Educa]ie din jude]ul Vrancea, au sosit, ieri, la Tab\ra G\l\ciuc. Sunt 75 de copii din Centrele pentru
Educa]ie Incluziv\ Mih\lceni [i M\ic\ne[ti, dar [i elevii cu deficien]e de auz de la „Elena
Doamna“, care vor merge `n excursii [i vor participa la ateliere de crea]ie. Tab\ra face parte din

[i cultur\ Strategia Na]ional\ pentru Ac]iune Comunitar\, care `[i propune includerea copiilor cu nevoi
speciale din centrele de plasament, dar [i implicarea elevilor [i a altor voluntari `n astfel de
proiecte. La G\l\ciuc, sunt prezen]i 18 voluntari din liceele vrâncene [i 20 de voluntari din Anglia.

Muzeul }\ranului Rom=n are activit\]i de vacan]\ pentru copii PE SCURT

Oferta de activit\]i pentru pu-
blic, organizate de Muzeul }\ran-
ului Român (M}R), este mai re-
dus\ pe durata verii [i este con-
centrat\ `n special pe copii, a spus
directorul general al muzeului,
Vintil\ Mih\ilescu, conform Rom-
pres. El a explicat c\ activit\]ile
de la muzeu sunt mai pu]in nu-
meroase, având `n vedere c\ mul]i
dintre poten]ialii vizitatori sunt
pleca]i `n concediu. „Atelierul de
creativitate se va concentra pe ac-
tivit\]i cu copiii, lucrând cu
diferite materiale pe diverse teme,
fiind o activitate care are foarte
mare succes [i care se desf\[oar\
foarte bine la muzeu. Avem re-
zerv\ri pe o lun\ [i ceva, deci deja
e coad\“, a spus Vintil\ Mih\iles-
cu. El crede c\ `n lunile de var\
„Serile culturale de la Clubul }\-
ranului Român“ nu o s\ mai aib\
loc. ~n schimb, el a apreciat c\ se
vor desf\[ura evenimentele curen-
te ale Clubului }\ranului Român.
Un proiect al M}R este „cinemato-
graful regizorului român“, `n cola-
borare cu noul val de regizori din
]ar\, a anun]at Mih\ilescu. Pe du-
rata verii, am f\cut deja „Best of
TIFF“, s-ar putea s\ facem „Best of
Anonimul“ [i un grupaj de filme
documentare. Referitor la concep-
tul acestor activit\]i ale M}R, Vin-
til\ Mih\ilescu a spus c\ se ofer\ o Festival Folcloric
gam\ larg\ de cultur\ `n moduri
cât mai pl\cute [i mai personaliz- Interna]ional,
te. Pe de alt\ parte, directorul ge- la B\ile Herculane
neral al muzeului a apreciat c\, so-
ciologic vorbind, ]\ranul român e Capitala folclorului este, pentru câ-
pe cale de dispari]ie sau a disp\- teva zile, sta]iunea B\ile Herculane,
rut, iar societatea ]\r\neasc\ se unde Festivalul Interna]ional de
transform\ `n altceva. El a preci- Folclor „Hercules“, ce a `nceput luni,
zat c\ M}R va p\stra o rela]ie pri- a ajuns la cea de a 38-a edi]ie, con-
vilegiat\ cu ni[te constante ale form Rompres. La manifestarea care
culturii ]\r\ne[ti, ceea ce se face se desf\[oar\ pân\ pe 11 iulie,
prin expunerea permanent\, dar, particip\ ansambluri folclorice [i
prin expuneri temporare [i prin e- forma]ii artistice de pe mai multe
venimente foarte diverse, trebuie continente. Cu prilejul festivalului,
]inut pasul cu prezentul. a sus]in spectacole, al\turi de forma]ii
artistice din Banat, ansamblurile
„Timi[ul“, din Timi[oara, „Ardealul“,
rea computerului [i a in-

Proiectul „e-Vacan]\“ ternetului, realizate de e-

levi, `n colaborare cu pro-
fesorii. Ace[tia pot alege
s\ desf\[oare activit\]i pe
din Ludu[, „Pancevo“, din Serbia,
precum [i forma]ii din Japonia,
Costa Rica, Cipru, Danemarca [i
Mexic. Edi]ia din acest an a festival-
ului se desf\[oar\ sub genericul

]ine deschise 255 de [coli diverse teme, cum ar fi

a Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei a lansat cea de a treia edi]ie
a proiectului „e-Vacan]\“, dedicat utiliz\rii inovative a Tehnologiei Informa]iei
[i Comunica]iilor (TIC), `n procesul educa]ional a Proiectul este deschis [colilor
din cele 255 de localit\]i incluse `n proiectul Economia Bazat\ pe Cunoa[tere
(EBC) [i se desf\[oar\ `n perioada 15 iunie-1 septembrie 2008 a Elevii sunt invita]i
s\-[i petreac\ o parte din vacan]\ `n mod activ [i creativ, `ntrecându-se `n
concursuri, navigând pe internet, intrând `n leg\tur\ cu al]i copii [i cu alte [coli,
transformând o vacan]\ obi[nuit\ `ntr-o „e-Vacan]\“ a
Mai multe [coli din zece
localit\]i harghitene par-
ticip\ la un proiect al Mi-
nisterului Comunica]iilor
[i Tehnologiei Informa]iei
(MCTI), dedicat utiliz\rii
computerului [i a interne-
tului `n procesul educativ,
conform Rompres. Proiec-
tul, intitulat „e-Vacan]\“,
este deschis [colilor din
cele 255 de localit\]i din
]ar\, incluse `n programul
Economia bazat\ pe Cu-
noa[tere (EBC), al Minis-
terului Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei, [i
se desf\[oar\ pân\ `n 1
septembrie. Potrivit MCT
I, elevii sunt invita]i s\-[i
petreac\ o parte din va-
can]\ `n mod activ [i crea-
tiv, `ntrecându-se `n con-
cursuri, navigând pe in-
ternet, intrând `n leg\tu-
r\ cu al]i copii [i alte [coli,
transformând o vacan]\ o-
bi[nuit\ `ntr-o „e-Va-
can]\“.
Al\turi de mai multe
[coli din ]ar\, `n jude]ul
Harghita sunt incluse `n
proiect [colile din locali-
t\]ile B\lan, Ciumani,
Corund, Gheorgheni, Jo-
seni, Remetea, Sântim-
bru, Tulghe[, Vâr[ag [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN AMERICAN
SUS}INE CURSURI LA
BIBLIOTECA DIN VRAN-
CEA: Un profesor universi-
tar din SUA sus]ine, `nce-
pând de luni, 14 iulie a. c,
seminarii despre bibliote-
conomie, `n cadrul Bibliote-
cii „Duiliu Zamfirescu“,
Vrancea. Conferen]iarul Fa-
cult\]ii de Biblioteconomie
[i {tiin]ele Inform\rii din
Detroit, Hermina Angheles-
cu, va prezenta, pân\ vi-
neri, o serie de prelegeri cu
tema „Biblioteca societ\]ii
informa]ionale“. „Biblioteca-
rul, `n lume, nu va disp\rea
niciodat\. America, ]ara cal-
culatoarelor este [i ]ara bi-
bliotecilor, iar bibliotecarul
a devenit un sprijin pentru
cei care caut\ informa]ii. Bi-
Vl\hi]a. Economia Baza-
t\ pe Cunoa[tere (EBC)
este un proiect realizat de
MCTI, finan]at dintr-un
`mprumut acordat de
Banca Mondial\, `n va-
loare de 60 de milioane
de dolari. Scopul proiec-
tului este de a ini]ia [i
sus]ine activit\]i bazate
pe cunoa[tere, prin teh-
nologii de informa]ie [i
comunicare, `n special `n
comunit\]i dezavanta-
jate din acest punct de
vedere.
„Cum mi-am
petrecut vacan]a“
pe internet
„Ne amintim cu to]ii
c\ `n vacan]\ ne pl\cea
s\ fim provoca]i, s\ fa-
cem lucruri noi, nemaipo-
menite, pentru ca tradi-
]ionala compunere de la
`nceputul noului an [co-
lar «Cum mi-am petrecut
vacan]a» s\ nu includ\
doar timpul petrecut la
bunici. O vacan]\ `n care
ai realizat un album foto
virtual, ai `ncercat s\ faci
un site internet sau te-ai
jucat de-a ziaristul, meri-
bliotecarul este cel care poa-
te face cele mai bune reco-
mand\ri“, a explicat Hermi-
na Anghelescu. La prelege-
rile profesoarei, vor partici-
pa bibliotecari din ora[ele [i
comunele jude]ului, dar [i
bibliotecarii din re]eaua de
biblioteci [colare. Dup\ cur-
suri, participan]ii vor primi
certificate de absolvire.
a CONFERIN}| DE-
SPRE COLABOR|RI AR-
TISTICE ROM+NO-FRAN-
CEZE: Participarea Româ-
niei [i a proiectelor realiza-
te `n colaborare cu arti[tii
români [i importan]a rela]i-
ilor culturale dintre Româ-
nia [i Fran]a vor fi eviden]i-
ate, ast\zi, de Renaud Don-
nedieu de Vabres, ambasa-
dor delegat pentru prob-
t\ povestit\! Noi le-am o-
ferit [colilor din localit\-
]ile EBC instrumentele,
respectiv calculatoarele
[i accesul la internet, [i,
`n toamn\, a[tept\m
compunerile“, a spus mi-
leme culturale `n cadrul
Pre[edin]iei franceze a Con-
siliului Uniunii Europene,
`ntr-o conferin]\ sus]inut\
la Institutul Francez. Don-
nedieu de Vabres va pre-
zenta Stagiunea Cultural\
European\ din perioada 1
iulie-31 decembrie 2008,
care const\ dintr-o serie de
evenimente organizate `n
parteneriat [i cu partici-
parea arti[tilor din toate
celelalte 26 de ]\ri membre
ale Uniunii Europene, pre-
cum [i 26 de evenimente
tandem, rezultate din co-
laborarea arti[tilor francezi
cu cei europeni. Renaud
Donnedieu de Vabres a ocu-
pat, pân\ `n mai 2006, func-
]ia de ministru al Culturii [i
Comunic\rii, `n Fran]a.
nistrul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei,
Borbély Károly.
Proiectul „e-Vacan]\“
const\ `n organizarea, `n
cadrul [colilor, a unor acti-
vit\]i care implic\ utiliza-
Vizita sa `n România este
prilejuit\ de concertul
sus]inut de grupul „Ac-
centus“, m=ine, 10 iulie, la
Ateneul Român, eveniment
organizat cu ocazia prelu\-
rii, la `nceputul lunii iulie, a
pre[edin]iei Uniunii Euro-
pene de c\tre Fran]a.
a EXPOZI}IE DE AS-
TRONOMIE, LA BUCU-
RE{TI: Expozi]ia de istorie
a astronomiei „Universul `n
centrul ora[ului“ s-a des-
chis, ieri, la Muzeul Munici-
piului Bucure[ti, Palatul
„{u]u“, pentru urm\toarele
opt zile. Expozi]ia cuprinde
principalele momente din e-
volu]ia acestei [tiin]e, ilus-
tr\ri ale sistemului solar,
nebuloase, galaxii [i roiuri
de galaxii, precum [i o pre-
„Internet de vacan]\“,
„Micul scriitor“, „Desene
pe monitor“, „Albumul meu
foto“, „Parteneriat [colar
pentru viitor“, „Comuni-
care pentru internet“,
„Micii jurnali[ti“, [i altele.
Conform MCTI, „aceast\
ini]iativ\ are ca scop con-
solidarea deprinderilor de
utilizare creativ\ a com-
puterului, de comunicare,
precum [i dezvoltarea de
elemente de practic\ ped-
agogic\ modern\“. Proiec-
tul se adreseaz\, `n egal\
m\sur\, elevilor [i profe-
sorilor, contribuind inclu-
siv la `nt\rirea capacit\]ii
de coordonare a resurselor
[colii. a
zentare a mitologiei ce se
ascunde `n spatele celor
mai cunoscute constela]ii.
~n paralel cu expozi]ia, vizi-
tatorii pot participa la con-
ferin]e publice despre le-
gende, mituri [i simboluri
`n astronomie [i la un show
de planetarium digital. De
asemenea, ei vor asista la o
prezentare de instrumente
astronomice [i vor putea s\
observe Soarele [i Luna
prin instrumentele Obser-
vatorului. ~ncep=nd de ieri
p=n\ sâmb\t\, Observato-
rul ofer\ vizitatorilor posi-
bilitatea de a studia Soa-
rele, planetele sistemului
solar, stele, roiuri, galaxii,
precum [i alte fenomene a-
stronomice chiar din cen-
trul Capitalei. a
„Pacea de mâine `ncepe cu prietenia
de azi“. Organizatorii Festivalului
„Hercules“ sunt Consiliul Jude]ean
Cara[-Severin, Centrul Jude]ean
pentru Conservarea [i Promovarea
Culturii Tradi]ionale cu sprijinul
Consiliului Local, al Prim\riei
ora[ului [i Casei de Cultur\ din
B\ile Herculane.
Stagiune estival\,
la Nottara
Teatrul Nottara le aduce iubitorilor
de teatru, pentru al patrulea an con-
secutiv, o stagiune estival\, cu spec-
tacole de excep]ie. Reprezenta]iile au
loc, `n week-end, la Sala „George
Constantin“. Weekend-urile viitoare
vor aduce pe scena de la Nottara [i
spectacole muzicale. Astfel, pe 19 iu-
lie va avea loc un concert sus]inut de
Maria R\ducanu (voce) [i Maxim
Belciug (chitar\), `n timp ce, pe 20
iulie, se va juca „Crim\ [i pedeaps\“,
`n regia lui Andrei Narcis Grosu.
Nici Teatrul Act nu [i-a `nchis `nc\
stagiunea, scena de aici va avea par-
te de jocul actorilor pân\ la `ncepu-
tul lui august. Teatrul Odeon `[i va
`nchide por]ile pe 16 iulie, cu un
spectacol de Radu Afrim. Teatrul
Na]ional Bucure[ti a fost primul care
[i-a `nchis stagiunea, pe 22 iunie.
T\rgul me[te[ugarilor,
la Sighi[oara
Funda]ia Veritas Sighi[oara, `n co-
laborare cu Muzeul de Istorie Sighi-
[oara, organizeaz\, `n perioada 10-
12 iulie, a 4-a edi]ie a Târgului Me[-
te[ugarilor, la care sunt invita]i
me[te[ugari din opt jude]e, conform
Rompres. La târg vor participa 35 de
me[te[ugari din jude]ele Mure[, Bra-
[ov, Harghita, Prahova, Arge[, Si-
biu, Cluj [i Suceava, care vor pre-
zenta ceramic\, sculptur\ `n lemn,
modelaj `n lut, sticl\ decorativ\, pic-
tur\ pe lemn, ou\ `ncondeiate, tapi-
serie, obiecte din pâsl\, obiecte din
cupru, bijuterii lucrate manual [i
multe altele. Târgul Me[te[ugarilor
se va desf\[ura `n pia]a situat\ `n-
tre cl\direa Prim\riei Sighi[oara [i
Biserica M\n\stirii. Deschiderea
festiv\ a evenimentului va avea loc
pe 10 iulie, la ora 10.00. Pe toat\
durata evenimentului, `n incinta
Muzeului de Istorie Sighi[oara va fi
deschis\ publicului o expozi]ie de
costume populare, reprezentând co-
munit\]ile ce locuiesc `n zon\: ro-
mâni, sa[i, maghiari, rromi. a
Condurache Cristian Francisc
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
distrofie muscular\ progresiv\,
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
precum [i organele interne. Pentru
a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu
permite achizi]ionarea acestor
dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
copil, pot face dona]ii `n contul:
RO87BRDE240SV94771102400
14
Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie (Catedra-
la mitropolitan\ din
Ia[i)
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 România la zi
14.05 Atlas biblic
14.30 Cultural Express
16.05 Vecernia
17.05 Lumea de azi
19.50 Îngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Dialogurile TRINITAS
21.05 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri
de Miezonoptic\;
Acatistul zilei;
00.00-05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - P\rin]ii
Bisericii, `nv\]\torii
no[tri (r)
02.00 - Atlas biblic (r)
03.00 - Cuvântul care
zide[te (r)
04.00 - Lumini pentru
suflet (r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00,
21.00
Actualitatea: 18.00
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05
TVR 1
08:00 Jurnalul TVR
08:15 Trezirea la apel! (2008,
diver)
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! (2008,
diver) - Partea a patra
09:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008,
diver) (r)
10:10 Max [i Katrin
(Austria, '06)
11:50 Arhiva de serviciu
12:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor (r)
13:00 Majestatea Sa (Nz., 2001, f.
de fam.) ep. 4
13:30 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008,
diver)
15:00 Teleshopping
15:30 Oameni ca noi (rep.)
16:00 Convie]uiri (doc.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
Nz., 2000, f. s. avent.) ep. 6
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor,ep.
8
18:45 Ingeniozitatea la români
18:50 Sport Plus ('08, emis. sport)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O aventur\ `n India
(SUA-Ind.-Angl., '07, com.)
22:10 Arhiva de serviciu
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Pescarul [i so]ia
(Ger., 2005, com.) a
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile
Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
(Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i)
10.40 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia (Catedrala
mitropolitan\ din
Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 ~ngera[ul meu -
Povestea de sear\
20.05 Pagini de folclor
românesc
20.30 Evanghelie [i via]\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 File de istorie
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de
sear\; Rug\ciuni [i
cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de
veghe:
01.00 - Credin]\ [i
s\n\tate (r)
02.00 - Biseric\ [i
societate (r)
03.00 - File de isto-
rie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00,
09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\: 19.05.
TVR 2
08:30 EU-RO Case (col. f. doc.)
09:00 Un tat\ aproape perfect (It.,
2003, mini-s.) ep. 10
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, diver)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., '07,dram\) ep.
113
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s) ep. 31
13:45 Utopia
14:00 Teleshopping
14:30 Zestrea românilor (doc.) (r)
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare ~n direct de la
Costine[ti
19:30 Miracole
(It., 2004, f. rom.) (r)
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f. s. de ac].) ep. 15
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Mult zgomot pentru nimic
(Angl., 2005, dram\)
00:05 Lupta cu drogurile (r)
01:00 Familia mea dement\ (SUA,
1999, s. anim.) ep. 38
01:30 Bicicleta albastr\
(Fra., 2000, s) (r) a
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
ARTA ~N TIMPUL CREA}IEI: Seria captureaz\ un moment anume din
via]a de creator a unui artist. Urm\rim pictori, sculptori, fotografi, arti[ti
video `n studiouri [i galerii, pe m\sur\ ce creeaz\ o nou\ lucrare sau
preg\tesc o nou\ expozi]ie. Seria `i acord\ privitorului rarul privilegiu de a
asista la procesul creator, dezv\luindu-i gândurile, munca, lupta [i
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\
trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.00 Sf. Liturghie (Catedrala
mitropolitan\ din Ia[i)
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 Faptele credin]ei
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
(Catedrala mitropolitan\
din Ia[i)
18.15 Mapamond cre[tin
19.50 Îngera[ul meu - Povestea
de sear\
20.05 Pagini de folclor româ-
nesc
20.30 Catedrala sufletului româ-
nesc
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Pelerini la locurile sfinte
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile serii:
Rug\ciunile de sear\;
Rug\ciuni [i cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei.
00.00 - 05.00 Armonii de veghe:
01.00 - Ortodoxia pe
`n]elesul tuturor (r)
02.00 - Faptele credin]ei
(r)
03.00 - Pelerini la locurile
sfinte (r)
04.00 - Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului româ-
nesc (r) {tiri: 12.00,
13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Actualitatea: 18.00.
Actualitatea cre[tin\
interna]ional\: 19.05.
CULTURAL
TVR Cultural
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Români de top (r)
10:00 Remix (muz.) (r)
11:00 Egipt (2005, s. doc.) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) (r) - Julien Schnabel
13:05 V... de la vizual ('07, diver)
(r)
13:30 Docu 'joi: Reconstituiri
(2008, f. doc.) (r)
14:20 Istoria literaturii ('07, doc) (r)
14:30 Figuri europene (Fra.-Ger.,
2007, s. doc.)
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Identit\]i (doc.) (r)
16:30 Români de top (r)
17:00 Clasa de film (r)
17:55 Zile care au zguduit lumea
(Angl., 2003, s. doc.)
18:55 O vedet\, un tablou (r)
19:00 Spectacol de oper\
22:00 Arta `n timpul crea]iei (2004,
s) - Patricia Cronin
22:30 Jurnalul cultural
23:05 Green Wing (Angl., 2004, s.
com.) ep. 9
00:10 Parol (2007, diver) (r)
00:25 Necazuri cu Harry
(SUA, 1955, polit.) (r)
02:10 Jurnalul cultural (r)
02:40 Zodiac (r)
03:00 Simetrii (r)
03:30 Arta.ro (r) a
ISSN 1841-141X
Miercuri, 9 iulie 2008
triumfurile. ~n aceast\ sear\, la TVR Cultural, ora 22:00.
Grila de programe TRINITAS TV
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
une direct\ batere pe teme de cultur\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pelerinaj) imagini de la locuri de
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
pilde, poezie) de opinie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
de opinie) duhovnice[ti)
11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
art\ bisericeasc\) parohial\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\) vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
teologic\) (R) imagini de la locuri de
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
imagini de la locuri de
pelerinaj) pilde, poezie)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
actualitatea religioas\) pilde, poezie)
Antena 1
ANUN}URI
ANUN} UMANITAR
5:15 Barb\ Neagr\
(SUA, 2006, avent.) (r) Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani, domiciliat\ `n
6:00 Observator
comuna Dumbrava Ro[ie, jud. Neam], va trebui s\
7:00 ~n gura presei
8:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani suporte de urgen]\ un transplant de ficat la clinica
(matinal) Fundeni din Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\
10:00 ~n gura presei (r)
biliar\ primitiv\. ~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie
11:00 Barb\ Neagr\
(SUA, '06, avent)
financiar\ dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f. euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\ ajute cu
s. de ac].) cât de pu]in pot. Orice sum\ este important\ [i poate
13:00 Observator
salva o via]\ [i o familie. Contul unde poate fi depus\
13:45 Minunata Angelique
orice sum\ de bani este deschis la BRD:
(Fra.-It.-RDG, '65, f. ist.
avent.) (r) sv23604102800. Ioni]\ Ioana, fiica, poate fi contactat\
16:00 Observator la nr. de tel: 0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
17:00 Columbo: Jocul seduc]iei
(SUA, 1993, polit.)
19:00 Observator*Sport*Meteo
20:30 Folclorul contraatac\ (diver) DECESE
22:30 Observator
23:30 Marea sufletelor
Ieri, 8 iulie a.c., a trecut la Domnul p\rintele profesor
(Angl., 2004, s) -
de muzic\ bisericeasc\ Anibal Pan]iru, de la Seminarul
Gemenele
Teologic „Veniamin Costachi“ - M\n\stirea Neam], la
01:30 Observator (r)
02:15 Folclorul contraatac\ (diver) v=rsta de 73 de ani. ~nmorm=ntarea va avea loc m=ine,
(r) 10 iulie a.c., dup\ Sf=nta Liturghie care va fi oficiat\ `n
03:45 Marea sufletelor
Biserica „Sf. Gheorghe“, unde a slujit, `n satul Leghin,
(Angl., 2004, s) (12) (r) -
Gemenele a din Protopopiatul T=rgu Neam].
Legend\: [tiri
VÂNZ|RI
film artistic V=nd loc de veci `n Cimitirul „Sf. Vasile“ din Ia[i.
Rela]ii la num\rul de telefon 0723.13.24.24.
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)
 Miercuri, 9 iulie 2008 15
{ASE SPANIOLI ~N ECHIPA IDEAL| DE LA EURO 2008: {ase fotbali[ti spanioli, campioni la ultima edi]ie a
Sport EURO 2008, fac parte din echipa ideal\, dup\ ancheta realizat\ de site-ul Federa]iei Interna]ionale de Fotbal,
`n rândul iubitorilor acestui sport. Ei sunt Xavi Hernandez, Carles Puyol, Iker Casillas, Sergio Ramos, Marcos
Senna [i David Villa. Iat\ echipa ideal\ a utilizatorilor site-ului FIFA, alc\tuit\ `n urma voturilor exprimate `n
cele 4 versiuni (englez\, spaniol\, german\, francez\): Iker Casillas - Sergio Ramos, Carles Puyol, Pepe,
Philipp Lahm - Marcos Senna, Michael Ballack, Xavi Hernandez, Wesley Sneijder - David Villa, Andrei Ar[avin.

Colonie rom=neasc\ `n Germania, la Passau PE SCURT

Dup\ cum ne-a transmis germa-
nul de origine rom=n\ Georg Barth,
consilier al Federa]iei Interna]ionale
de Popice-Bowling, sportiva Cristina
Samson, de la echipa Conpet Petro-
lul Ploie[ti, va evolua, pe viitor, la
forma]ia Dreiflüsse Passau, p=n\ pe
data de 30 iunie 2009, `n urma trans-
ferului efectuat chiar `n aceste zile.
„Am primit acum [i dezlegarea pen-
tru Cristina Samson, de la secreta-
riatul Federa]iei Interna]ionale de
Popice-Bowling. Clubul german din
Passau ]ine s\ mul]umeasc\ [i pe a-
ceast\ cale grup\rii sportive din Plo-
ie[ti, Federa]iei Rom=ne de Popice-
Bowling, precum [i tuturor celor care
au contribuit la acest transfer. La
Passau, Cristina Samson va activa a-
l\turi de celelalte dou\ sportive ori-
ginare din Rom=nia, Nina R\ileanu Rafael Nadal a obosit!
[i Adina Diaconu [i este a[teptat\ la
noua sa echip\ pe data de 25 iulie Juc\torul spaniol de tenis Rafael
2008, pentru a participa chiar de a Nadal, care, la finele s\pt\m=nii
doua zi la un turneu de preg\tire, ca- trecute, a câ[tigat turneul de la
re se va desf\[ura aici, la Passau“, Wimbledon, a anun]at acum c\ va
ne-a mai declarat Georg Barth, care renun]a la turneul pe zgur\ de la
locuie[te de mai mul]i ani la Passau, Stuttgart, al c\rui titlu `l de]ine,
un superb ora[ pe malurile Dun\rii, afirmând c\ se simte „complet ex-
Iltzului [i Innului, [i care se implic\ tenuat“. „Se fac deja patru-cinci
[i `n buna func]ionare a forma]iei luni de când joc f\r\ `ntrerupere“,
Dreiflüsse, echip\ promovat\ anul a explicat nr. 2 mondial, care, `n
acesta `ntr-un e[alon superior din urm\ cu pu]ine zile, l-a `nvins pe
rivalul s\u, Roger Federer, `n fie-
landul Bavariei. De men]ionat c\, la
turneul de preg\tire de popice din a- ful acestuia de la Wimbledon, du-
p\ o final\ palpitant\, cu scorul
ceast\ lun\, de la Passau, vor parti-
cipa echipele locale feminine [i mas- de 6-4, 6-4, 6-7 (5/7), 6-7 (8/10), 9-
7. „Proiectele mele pentru viitorul
culine, dar [i forma]iile Linz, Steyr [i
imediat sunt foarte simple: vreau
St. Roman, din Austria. ( Dan doar s\ m\ odihnesc, pentru c\
TEODORESCU) sunt complet extenuat“, a spus
spaniolul, venit la Stuttgart pen-
devansându-l pe Andrei tru a-[i oficializa forfaitul. „~l ad-

Rom=nca Sorana C=rstea urc\ Pavel - locul 150. Salturi

remarcabile au reu[it A-
drian Ungur - 23 de locuri
mir foarte mult. A fost super s\
câ[tig `n fa]a lui, la Wimbledon,
se va vedea semnifica]ia acestei
victorii când cariera mea va fi `n-

`n ierarhia tenisului mondial (180) [i Victor Crivoi - 25

a Cele dou\ clasamente sunt conduse de Ana Ivanovic (Serbia) - la feminin [i,
respectiv, Roger Federer (Elve]ia) - la masculin a
Românca Sorana C=r-
stea (foto) a reu[it cea mai
bun\ clasare din cariera
sa - locul 53, `n clasamen-
tul juc\toarelor profesio-
niste de tenis WTA, dat
publicit\]ii la `nceputul a-
cestei s\pt\m=ni. Totoda-
t\, este cea mai bun\ cla-
sare din ultimii ani pen-
tru o juc\toare din Rom=-
nia, `ntrecând performan-
]ele reu[ite de Gallovits -
54 (aprilie 2008) [i Olaru -
55 (octombrie 2007).
C=rstea a urcat 13 lo-
curi [i e urmat\ de Gallo-
vits, pe 77, care a f\cut [i
ea un salt de 7 locuri. Mo-
nica Niculescu a urcat 6
pozi]ii [i se afl\ pe 81, iar
Raluca Olaru este pe 139, o
pozi]ie mai sus fa]\ de cla-
samentul precedent. Im-
presionant este progresul
reu[it de Simona Halep, de
149 locuri, pân\ pe 344.
~n clasamentul gene-
ral, primele dou\ pozi]ii
sunt ocupate de sârboai-
cele Ana Ivanovic [i Jele-
na Jankovic (urcare un
loc), urmate de rusoaica
Maria {arapova.
Clasamente feminine
din aceast\ s\pt\m=n\ se
prezint\ astfel: WTA To-
ur: 1. Ana Ivanovic (Serbi-
a) - 3.828 pct; 2. Jelena
Jankovic (Serbia) - 3.685;
3. Maria {arapova (Rusi-
a) - 3.626; 4. Svetlana
Argint [i bronz, pentru
sportivii români,
la „Grand Prix“-uul Spaniei
Delega]ia României a cu-
cerit 2 medalii de argint [i 2
de bronz la concursul inter-
na]ional de lupte „Marele
Premiu al Spaniei“, desf\-
[urat la Madrid. La stilul
greco-romane, Eusebiu Dia-
conu s-a clasat pe locul 2, la
categoria 66 kg, fiind `nvins
`n final\ de rusul Serghei
Kovalenko. La aceea[i cate-
gorie, Ion Panait s-a clasat
pe locul 3. La categoria 55
kg, Florin Gavril\ a cucerit
medalia de bronz, aurul re-
venind rusului Nazir Man-
kiev. ~n competi]ia femi-
nin\ de lupte libere, Ana
Maria Pav\l a cucerit me-
dalia de argint la categoria
55 kg, fiind `ntrecut\ `n fi-
Kuzne]ova (Rusia) -
3.455; 5. Serena Williams
(SUA) - 3.126; 6. Elena
Dementieva (Rusia) -
3.105; 7. Venus Williams
(SUA) - 2.606; 8. Ana Ceak-
vetadze (Rusia) - 2.486; 9.
Dinara Safina (Rusia) -
2.287; 10. Agnieszka Rad-
wanska (Polonia) -2.171;
53. Sorana C=rstea - 570;
nal\ de columbianca Jacke-
line Renteria. La categoria
72 kg, Ana Maria Paic a o-
cupat locul 5, iar Estera Do-
bre a fost a 7-a, la categoria
48 kg. Reamintim c\ lupt\-
torii Eusebiu Diaconu, Ion
Panait, Ana Maria Pav\l [i
Estera Dobre sunt califica]i
la Jocurile Olimpice 2008,
de la Beijing. S\ mai men-
]ion\m c\ la Sofia, `n Bul-
garia, s-a disputat turneul
interna]ional de lupte gre-
co-romane „Nikola Petrov“,
cea mai bun\ evolu]ia din
delega]ia Rom=niei fiind re-
u[it\ de Ionel Pu[ca[u, care
s-a clasat pe locul 3, `n
cadrul categoriei 66 kg.
(Dan T.)
77. Edina Gallovits - 441;
81. Monica Niculescu -
420; 139. Raluca Olaru
242; 187. Agnes Szatmari
- 155; 207. Liana Ungur -
137; 259. Magda Mihala-
che - 100; 260. Alexandra
Dulgheru - 99; 289. Anda
Perianu - 82; 344. Simona
Halep - 60; 396. Mihaela
Buz\rnescu - 50. WTA
Steliana Nistor, trei note
de zece la bacalaureat
Gimnasta Steliana Nis-
tor, component\ a lotului
na]ional al României pen-
tru Jocurile Olimpice de la
Beijing, a promovat bacala-
ureatul cu media general\
8,95, la trei dintre examene
sportiva fiind notat\ cu 10.
„Este meritul Stelianei, ca-
re s-a preg\tit pentru acest
examen. ~n mod sigur, la
toamn\, Steliana va urma o
facultate cu profil de educa-
]ie fizic\. Ea este admis\ `n
orice centru universitar,
dar nu s-a decis `nc\ unde
se va `nscrie. Acum ne pre-
g\tim `ns\ pentru Olimpia-
da de la Beijing, aten]ia
noastr\ fiind `ndreptat\
spre acest obiectiv“, a decla-
Race (pentru anul 2008):
1. Ana Ivanovic (Serbia) -
2.761 pct; 2. Jelena Jan-
kovic (Serbia) - 2.645; 3.
Serena Williams (SUA) -
2.465; 4. Maria {arapova
(Rusia) - 2.455; 5. Elena
Dementieva (Rusia) -
2.051; 6. Svetlana Kuzne-
]ova (Rusia) - 1.821; 7. Ve-
nus Williams (SUA) -
1.766; 8. Agnieszka Rad-
wanska (Polonia) - 1.727;
9 Dinara Safina (Rusia) -
1.723; 10. Vera Zvonareva
(Rusia) - 1.523; 54. Sora-
na C=rstea - 356; 56. Edi-
na Gallovits - 355; 79. Mo-
nica Niculescu - 250.
~n clasamentul mascu-
lin, elve]ianul Roger Fe-
derer a urcat pe locul se-
cund `n clasamentul celor
mai buni juc\tori profe-
sioni[ti de tenis pe 2008
(ATP Race), chiar dac\ a
pierdut la finele s\pt\m=-
nii trecute finala turneu-
lui pe iarb\ de la Wimble-
don, `n fa]a actualului li-
der, spaniolul Rafael Na-
dal. ~n clasamentul gene-
ral pe ultimele 12 luni (A
TP Entry), Federer se
men]ine pe primul loc, ur-
mat de Nadal [i de sârbul
Novak Djokovic. Rom=nul
Victor H\nescu a urcat
un loc [i se g\se[te pe 80,
iar Adrian Cruciat a deve-
nit al doilea român din a-
ceast\ ierarhie, pe 148,
rat antrenorul coordonator
al lotului na]ional feminin
de gimnastic\, Nicolae For-
minte. Steliana Nistor a
sus]inut examenul de baca-
laureat `n centrul de evalu-
are de la Liceul Pedagogic
„Sabin Dr\goi“, din Deva.
Gimnasta a fost notat\ cu
10 la probele de limba [i li-
teratura român\ - oral, lim-
ba englez\ - oral [i la cea de
m\iestrie sportiv\. La exa-
menele scrise, Steliana Nis-
tor a fost notat\ cu 6,50 - la
limba [i literatura român\,
cu 7,45 - la testul de istorie
[i cu 9,80 - la examenul de
geografie. Sportiva a absol-
vit Colegiul Na]ional Spor-
tiv „Cetate“ din Deva, unde
locuri (219), dar nea[tep-
tat\ este c\dere lui Florin
Mergea, de 124 pozi]ii, pâ-
n\ pe 735.
Iat\ clasamentele men-
]ionate: ATP Entry: 1. Ro-
ger Federer (Elve]ia) -
6.600 pct; 2. Rafael Nadal
(Spania) - 6.055; 3. Novak
Djokovic (Serbia) - 4.945;
4. David Ferrer (Spania) -
3.045; 5. Nikolai Daviden-
ko (Rusia) - 2.970; 6. Andy
Roddick (SUA) - 2.065; 7.
David Nalbandian (Ar-
gentina) - 2.030; 8. James
Blake (SUA) - 1.975; 9.
Andy Murray (Marea Bri-
tanie) - 1.805; 10. Stanis-
las Wawrinka (Elve]ia) -
1.760; 80. Victor H\nescu
- 528; 148. Adrian Cruciat
- 308; 150. Andrei Pavel -
298; 180. Adrian Ungur -
223; 219. Victor Crivoi -
172; 285. C\t\lin Gârd -
129; 370. Victor Ioni]\ -
89; 375. Dacian Cr\ciun -
87. ATP Race (pentru
anul 2008): Rafael Nadal
(Spania) - 955 pct; 2.
Roger Federer (Elve]ia) -
685; 3. Novak Djokovic
(Serbia) - 649; 4. Nikolai
Davidenko (Rusia) - 371;
5. David Ferrer (Spania) -
299; 6. Andy Roddick
(SUA) - 240; 7. Nicolas Al-
magro (Spania) - 238; 8.
Andy Murray (Marea Bri-
tanie) - 235; 9. Stanislas
Wawrinka (Elve]ia) - 221;
10 8 James Blake (SUA)
216; 101. Victor H\nescu
- 28; 175. Victor Crivoi - 4;
210. Andrei Pavel - 1.
(Dan TEODORESCU)
`nva]\ [i colegele ei de lot.
~n jude]ul Hunedoara, exa-
menul de bacalaureat a fost
promovat de 94% dintre
candida]i. (Dan T.)
cheiat\“, a spus Nadal, `n v=rst\
de 22 ani, despre victoria asupra
lui Federer, aproape prezentându-
se drept viitorul rege al tenisului
mondial. „Scopul meu r\mâne, `n
continuare, s\ devin cel mai bun
juc\tor [i s\ devin din nou nr. 1
mondial“, a explicat „Rafa“ Nadal.
Aceast\ pauz\, a c\rei durat\ nu
a precizat-o, Nadal spune c\ [i-o
va petrece al\turi de medicul [i
de fizioterapeu]ii s\i. (D.T.)
R\zvan [i Mircea
Lucescu, adversari
`n Elve]ia
Echipa preg\tit\ de R\zvan Lu-
cescu, FC Bra[ov, va disputa vi-
neri, 11 iulie, `n Elve]ia, un meci
amical cu forma]ia antrenat\ de
tat\l s\u, Mircea Lucescu, {ah-
tior Done]k. FC Bra[ov a plecat
ieri `n Elve]ia, la Saillon, pentru
al doilea stagiu de preg\tire al
verii, primul având loc tot `n
}ara Cantoanelor. Forma]ia de
sub Tâmpa va sus]ine jocuri de
preg\tire cu echipa francez\
Sochaux (ast\zi), cu {ahtior Do-
ne]k (vineri), cu un adversar ne-
stabilit (13 iulie) [i cu forma]ia
englez\ Coventry City (16 iulie).
Lotul echipei bra[ovene este ur-
m\torul: Bogdan Stelea, Eugen
Nae, Gabriel Kajcsa - Rui Duar-
te, Ionu] Voicu, Octavian Abru-
dan, Bogdan Nicolae, Nae Con-
stantin, Cristian Oros, Cristian
Ionescu, Ezequias Roosevelt Ta-
vares de Melo, Adrian Senin -
Mihai Roman, Marian Cristescu,
Marius M\ld\r\[anu, Paulo A-
driano, Robert Ilye[, C\t\lin
Munteanu, Fabio de Matos Perei-
ra, Alexandru Mateiu - Attila
Hadnagy, C\t\lin Dedu, Dorel
Zaharia, Sabrin Sburlea, Alexan-
dru B\l]oi. (D.T.)
Meci de preg\tire
f\r\ goluri
~n cantonamentul din Ungaria,
echipa de fotbal Politehnica Ia[i
a continuat seria meciurilor de
preg\tire, reu[ind o remiz\ alb\
(0-0) `n fa]a forma]iei Diosgyör.
Echipa antrenat\ de Ionu] Popa
a evoluat `n urm\toarea alc\tui-
re: Br\ne] - Buta (Adrian Ilie
’46), Onu], Cristian Munteanu
(Radu Ciobanu ’46), Pecnik -
Bratu (Nuno ’46), Bersnjak, Mi-
lea (Sf=rlea ’70), Naidin (Tincu
’80), Miclea - B=lb\ (T\nas\ ’46,
P\limaru ’80). La finalul dispu-
tei, pre[edintele executiv al echi-
pei din Dealul Copoului, Sorin
Boca, a declarat: „A fost un meci
cu caracter de verificare, `n care
am jucat mai bine dec=t adversa-
rii. Sincer, ne intereseaz\ mai
pu]in rezultatele acestor jocuri
de verificare, mai important fiind
faptul s\ dezvolt\m rela]iile de
joc [i s\ acoperim posturile r\-
mase goale. Suntem pe o cale po-
zitiv\“. Ast\zi, Poli Ia[i va `nt=l-
ni pe Ujpest Dosza, `ntr-un nou
joc amical. (D.T.)
 CM
YK

16 Miercuri, 9 iulie 2008

„Mama st\tea `ntr-un c\rucior cu rotile, c\ nu mai putea s\ mearg\, dar cu greu s-a
Documentar ridicat `n picioare, s-a sprijinit de perete [i a[a l-a primit pe rege. «Veto, e[ti mai mic\
decât mine, dar tot eu am venit la tine», i-a zis regele, mamei. Apoi, s-au `mbr\]i[at, un
rege [i o femeie simpl\, de la ]ar\. Am plâns. Cred c\ cea mai mare onoare pentru mama
a fost acea `mbr\]i[are. A fost recompensat\ pentru toat\ suferin]a prin care a trecut.“

Elisabeta Rizea: „Un singur lucru

nu ne-a
au putut lua: sufletul!“
Regimul comunist s-a impus `n
România, strivind orice umbr\ de
opozi]ie, fie ea numai `nchipuit\.
~n situa]iile de opozi]ie f\]i[\,
cruzimea Securit\]ii atingea
limite demonice. Elisabeta Rizea
s-a al\turat lupt\torilor din grupul
Arsenescu-Arn\u]oiu, care s-au
opus, `n Mun]ii F\g\ra[,
sovietiz\rii [i colectiviz\rii
s\lbatice, orchestrate de trupele
Securit\]ii. De[i a suferit torturi
`ngrozitoare, nu i-a tr\dat pe cei
care `nc\ mai sperau c\ sfâr[itul
comunismului nu poate s\ fie
prea departe. „Au venit, maic\,
nenoroci]ii \[tia de comuni[ti, la
putere, [i ne-au luat tot: p\rul din
cap, p\mântul, c\ru]a. Un singur
lucru nu ne-au putut lua:
sufletul!“.

Românii au dus cea mai
sângeroas\ [i cea mai `nde-
lungat\ rezisten]\ antico-
munist\. ~n România au ac-
tivat 19 centre de rezisten-
]\, dintre care unele au lup-
tat pân\ la `nceputul anilor
’60. Ele au fost r\spândite
pe `ntreg teritoriul ]\rii, cu-
prinzând mii de lupt\tori
din categorii sociale diverse,
de la fo[ti ofi]eri ai armatei
române, pân\ la preo]i, in-
telectuali, muncitori [i ]\-
rani. Ultimul partizan din
România a fost un ]\ran,
Ion Banda, `mpu[cat de Se-
curitate `n mun]i, `n Banat,
`n anul 1962. Probabil c\ ni-
meni nu a auzit de el.
Elisabeta Rizea poate fi
considerat\ o martir\ a `n-
chisorilor comuniste, care
prin suferin]a din urma tor-
turilor, [i-a m\rturisit `n
modul cel mai viu iubirea
fa]\ de libertate, implicit
fa]\ de Hristos - dac\ d\m
crezare vorbelor p\rintelui
Nicolae Steinhardt, un alt
p\timitor al iadului din la-
g\rele comuniste: „S\ fii
cre[tin nu `nseamn\ s\ `m-
br\]i[ezi religia lui Hristos,
ci `nseamn\ s\ te faci frate-
le lui Hristos“.
S-a opus colectiviz\rii
Elisabeta Rizea s-a n\s-
cut la 28 iulie 1912 `n comu-
na Domne[ti (jude]ul Arge[),
Pagin\ realizat\ de Elena T|BU{
`n familia lui Ion [i a Mariei
{u]a. Era nepoata liderului
]\r\nist Gheorghe {u]a, u-
cis de comuni[ti `n 1948.
~n cumpli]ii ani ’50 ai se-
colului trecut, s-a al\turat,
din demnitate [i solidarita-
te uman\, lupt\torilor din
grupul Arsenescu-Arn\u]o-
iu, care s-au opus, `n Mun]ii
F\g\ra[, sovietiz\rii [i co-
lectiviz\rii s\lbatice insta-
urate prin teroare de trupe-
le Securit\]ii.
Opozi]ia ei fa]\ de expro-
prierea comunist\ [i faptul
c\ so]ul ei s-a al\turat lupt\-
torilor rezisten]ei din mun]i
au condus la torturi [i ani
buni de `nchisoare. A fost
numit\ „du[man al poporu-
lui“, iar gospod\ria etiche-
tat\ drept „cas\ de ban-
di]i“, apelative ce constitu-
iau cele mai grave acuza]ii
`n statul comunist.
~n `nchisoarea de la Pi-
te[ti, Elisabeta Rizea a fost
legat\ cu lan]uri. A supra-
vie]uit sentin]ei de condam-
nare la moarte [i [i-a spus
povestea dup\ c\derea lui
Ceau[escu.
I-au luat dreptul de a
mai merge vreodat\
De la sfâr[itul anilor ’60,
când a revenit `n lume, du-
p\ 12 de ani de deten]ie,
n-a mai putut merge pe pi-
cioare. Securi[tii `i distru-
seser\ genunchii. A fost ne-
voit\ s\ merg\ precum ani-
malele, folosindu-se de toate
cele patru membre. Pe cap
nu mai avea nici un fir de
p\r. {i asta pentru c\, `n
timpul primului interogato-
riu, a fost atârnat\ cu pro-
priul p\r de un cârlig `nfipt
`n tavan. A fost scalpat\, le-
gat\ `n lan]uri, b\tut\ cu lo-
pata, ars\, l\sat\ `n ger -
cum se poveste[te `n Sinaxa-
re c\ p\timeau mucenicii de
la `nceputurile Bisericii -,
condamnat\ la moarte, apoi
sentin]a schimbat\ `n `n-
chisoare pe via]\. Nici unul
dintre supliciile inchizi]iei
regimului comunist nu i-a
r\mas necunoscut. {i totu[i,
a reu[it s\ supravie]uiasc\.
~n acest sens, stau m\r-
turiile ei zguduitoare: „Du-
p\ ce mi-au tras masa de
sub picioare, au `nceput s\
m\ bat\ cu un b\], pân\ la
sânge. Mi-au rupt câteva
coaste [i am le[inat. ~mi f\-
ceam cruce cu limba `n ce-
rul gurii [i m\ rugam lui
Dumnezeu s\ m\ ajute s\
nu spun nimic... C\pitanu’’
Cârnu m-a schingiuit. Eu
tot tr\iesc, `ncârligat\, cum
sunt, [i cu genunchii sco[i,
dar el nu mai e! M-a operat
Majestatea Sa la spitalul de
lâng\ Foi[orul de Foc. Re-
gele a pl\tit. Mi-au pus câr-
lige la genunchi, cum pu-
neam eu la perdele. Nu mai
am p\r deloc, uite! {i uite
`n fotografie, ce p\r bogat
am avut, [i salb\ de aur.
Mi-au luat tot comuni[tii.
Ultima dat\, a venit Cârnu
cu o curea pe mân\. «Spu-
ne!» N-am spus. M-a legat
de mâini cu unu, care-a mu-
rit [i el pe [oseaua spre Bu-
cure[ti. «~]i d\m 300 de lei!»
«Domnule c\pitan, eu nu
sunt Iuda, s\-i vânz pe 30
de argin]i...» M-a trântit pe
jos. M-a legat [i m-a b\tut
cu cauciucu’, de la ceaf\ la
c\lcâi, [i pe stânga, [i pe
dreapta. A dat Domnu’ de-a
murit, [i eu tr\iesc, na! Da’
n-am luat banii lui. Apoi,
m-au suit legat\ pe un sca-
un, de pe scaun pe mas\, de
pe mas\, pe alt scaun. Mi-a
zvârlit basmaua din cap.
«Spune!» Purtam coad\ cu
fund\. Mi-au aruncat fota
[i am r\mas `n iie. Mi-a le-
gat coada sub carligu’ de
lamba din tavan. Coada era
groas\. Eram [i eu altfel la
38 de ani... Cârnu mi-a tras
scaunu’, cel\lalt mi-a tras
[i masa. Coada mi-a r\mas
`n cârlig [i eu am c\zut la
p\mânt. A[a mi-au smuls
p\ru’. Am f\cut tratament
[i nu mi-a mai crescut. Da’
CM
YK
tot nu i-am vândut“, poves-
te[te Elisabeta `ntr-o carte
cutremur\toare, edi]ie `n-
grijit\ de Irina Nicolau [i
Theodor Ni]u („Povestea E-
lisabetei Rizea din Nuc[oa-
ra, urmat\ de m\rturia lui
Cornel Dr\goi“).
Recuno[tin]a regal\
~n ultimii ani din via]\,
Tu]a Rizii nu se mai putea
ridica `n picioare, se târa `n
genunchi. A[a l-a primit `n
casa ei din Nuc[oara pe pre-
[edintele Emil Constanti-
nescu [i pe Majestatea Sa
Regele Mihai. Fiica ei, Ele-
na, poveste[te despre bucu-
ria de a primi un rege `ntr-o
cas\ umil\: „A venit Majes-
tatea Sa. Mama st\tea `n-
tr-un c\rucior cu rotile, c\ „Dup\ ce mi-au tras masa de sub picioare,
nu mai putea s\ mearg\, au `nceput s\ m\ bat\ cu un b\], pân\ la
dar cu greu s-a ridicat `n pi-
sânge. Mi-au rupt câteva coaste [i am le[inat.
cioare, s-a sprijinit de pere-
te [i a[a l-a primit pe rege. ~mi f\ceam cruce cu limba `n cerul gurii [i m\
rugam lui Dumnezeu s\ m\ ajute s\ nu spun
«Veto, e[ti mai mic\ decât
mine, dar tot eu am venit la nimic... C\pitanu’ Cârnu m-a schingiuit.
tine», i-a zis regele, mamei. Eu tot tr\iesc, `ncârligat\, cum sunt,
Apoi, s-au `mbr\]i[at, un [i cu genunchii sco[i, dar el nu mai e!“
rege [i o femeie simpl\, de
la ]ar\. Am plâns. Cred c\ A murit la Spitalul Jude- nat, dar major\ a fost lec]ia
]ean Pite[ti, `ntr-un pat de istoriei sale personale, ace-
cea mai mare onoare pentru
mama a fost acea `mbr\]i[a- reanimare, `n urma unei ea c\ vremurile grele trec,
pneumonii virale. Avea 91 oamenii grei r\mân.
re. A fost recompensat\ pen-
tru toat\ suferin]a prin ca- de ani. Cu mult timp `n ur- F\r\ s\ vrea [i f\r\ s\-[i
re a trecut“. m\, Mama Rizea se vinde- dea seama, regimul comu-
Când st\teai de vorb\ cu case de frica de moarte. La nist a f\cut, `n multe ca-
fel ca mul]i al]i de]inu]i po-
ea, `]i m\rturisea dorin]a ei zuri, `n temutele sale `nchi-
litic.
ascuns\: „Maic\, nu vreau sori, din oameni slabi - oa-
Poate c\ existen]a ei nu meni puternici [i din p\c\-
s\ mor pân\ nu se limpeze[-
te lumea asta“. a fost un lucru prea `nsem- to[i - sfin]i. a
Balada Elisabetei Rizea
~ntr-o zi, pe nea[teptate,
Ne v\zur\m arestate
{i la dub\ aranjate
La Pite[ti transportate.
La Pite[ti securitate
Unde criminalii bate,
Acolo, când am ajuns,
Ochelari la ochi ne-a pus
{i la birou ei ne-a dus
La birou, la cercet\ri
Ne-a pus multe `ntreb\ri.
Cârnu’-era la noi zbiera
{i Marin se-ntuneca
Zamfirescu-executa.
Cu lemne cu dungi d\dea
Inima mi-o sfâ[ia.
Trecea zilele cu greu...
Tot tr\ind `n a[teptarea
Clipelor de-nfiorare
C\ ne ia la cercetare.
Telefonu’ c\ suna,
Inima mi se b\tea,
Auzeam pa[ii mergând,
Vedeam u[a deschizând
{i ne lua iar la rând.
Tr\iam via]a chinuit
~ntre zidurile-nchisorii
Ne culcam cu groaza mor]ii
{i visam amaru’ sor]ii!
Elisabeta Rizea (1912-2003),
(Elisabeta RIZEA) ]\ranca cu t\rie de mucenic

Joi, 10 iulie 2008
Nr. 157 (1058) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
FILE DE POVESTE
Cum a ap\rut
„soarele
electric“
în România
PAGINA 8
„S\ p\str\m unitatea de credin]\
[i disciplina canonic\ ortodox\,
dar [i pacea dintre culte“
a Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi care au produs tulburare `n Biseric\
a ~n cuv=ntul adresat Sf=ntului Sinod, PF P\rinte Patriarh Daniel a precizat c\ „nu este permis nici unui cleric
sau mirean ortodox s\ primeasc\ `mp\rt\[irea euharistic\ `n alt\ Biseric\ decât `n cea Ortodox\, iar cei ce au
f\cut aceasta s\ nu o mai repete“ a Cea mai `nalt\ autoritate a Bisericii noastre a luat act de hot\rârea de
unificare a celor dou\ eparhii ortodoxe române de pe continentul american `ntr-o singur\ mitropolie, supus\
canonic Patriarhiei Rom=ne a Sf=ntul Sinod a aprobat, de asemenea, trecerea `n rândul sfin]ilor a domnitorului
Neagoe Basarab, a lui Dionisie cel Smerit [i a mitropolitului Iachint de Vicina a Citi]i `n PAGINILE 4 [i 5
POZA ZILEI
Unul dintre cei mai impresionan]i
ghe]ari din Argentina este `n peri-
col s\ se topeasc\, dup\ ce buc\]i
mari de ghea]\ au `nceput s\ se
desprind\. Perito Moreno, din
Patagonia, s-a rupt `n timpul
iernii, aceasta fiind o modificare
rar\ `n activitatea ghe]arului.
Astfel de fenomene sunt obi[nuite
doar `n lunile martie [i aprilie,
luni de var\ `n emisfera sudic\. a
Leul, la cea mai bun\ cota]ie a anului, `n raport cu euro
Moneda na]ional\ a continuat
s\ se aprecieze fa]\ de euro, `n pri-
ma jum\tate a [edin]ei interban-
care de ieri, iar cursul de referin]\
anun]at de Banca Na]ional\ a Ro-
mâniei (BNR) a atins cel mai redus
nivel al anului, 3,5434 lei/euro, cu
cinci bani sub nivelul de mar]i. O
paritate mai redus\ comparativ cu
cea calculat\ ieri a fost anun]at\
la 27 decembrie 2007, când un
euro a fost cotat la 3,5282 lei.
Evolu]ia monedei na]ionale a fost
`n linie cu cea a valutelor statelor
din regiune, dup\ ce, mar]i, bur-
Rom=nii, `ngrijora]i c\ nu `[i pot achita facturile
Un procent de 64% dintre
români apreciaz\ c\ au dificul-
t\]i mari sau foarte mari `n a
achita facturile lunare, indic\
Eurobarometrul 69, f\cut pu-
blic, ieri, la sediul Reprezentan-
]ei Comisiei Europene `n Româ-
nia. Procente apropiate sau mai
mari de persoane, care fac apre-
cieri similare, sunt `nregistrate
`n Lituania, Letonia, Ungaria,
Slovenia [i Bulgaria. La nivel
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
ROMÂNIA ~N UE
Parlamentul
European a r\bufnit
`mpotriva
amprent\rii
rromilor din Italia
sele din America au revenit `n
cre[tere cu circa 3%. Dolarul ame-
rican a fost cotat la 2,2585 lei, `n
sc\dere u[oar\, cu 0,0276 lei, fa]\
de cursul de mar]i, când a fost de
2,2861 lei. Gramul de aur a fost co-
tat la 67,0487 lei, cu 1,21 lei
(0,82%) mai mic\ decât `n ziua
precedent\, respectiv 68,2626 lei.
Euro este cotat pe pia]a la termen
a Bursei de la Sibiu la 3,585 lei,
pentru sfâr[itul lunii septembrie
2008. Pentru scaden]a decembrie
2008, cota]ia euro la Bursa din
Sibiu este de 3,625 lei. a
de ]ar\, ponderea mare a ne-
mul]umi]ilor de calitatea pro-
priei vie]i spore[te odat\ cu
cre[terea ponderii celor care se
plâng de dificult\]i `n plata fac-
turilor lunare. ~n categoria noi-
lor state membre ale Uniunii
Europene se `nregistreaz\ pro-
cente ridicate pe ambii indica-
tori, mai ales pentru Bulgaria,
România [i Ungaria. Estonia,
Polonia [i Slovacia sunt exem-
CM
YK
PAGINA 6
ple de societ\]i dintre noile
state membre, `n care se `nre-
gistreaz\ nivele reduse [i pen-
tru nemul]umirea legat\ de ca-
litatea vie]ii [i pentru `ngrijor\-
rile legate de plata facturilor lu-
nare. Slovenia, Cehia, Malta [i
Cipru par s\ fac\ excep]ie de la
regula anterior men]ionat\. ~n
cazul lor, `ngrijor\rile materia-
le legate de plata facturilor lu-
nare sunt de nivel redus. Polul
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
Audit la Electrocentrale,
pentru a verifica
pre]ul de produc]ie
al gigacaloriei
fericirii sociale `n UE este `n
special `n Suedia, Danemarca,
Finlanda [i Olanda, cu peste
94% din persoane mul]umite de
felul `n care tr\iesc [i cu sub
30% din popula]ie `ngrijorat\
de plata facturilor lunare, se
arat\ `n documentul citat.
Datele din Eurobarometrul
69 au fost culese `n prim\vara
aceasta, raportul fiind efectuat
la cererea [i sub coordonarea
Direc]iei Generale de Comuni-
care a Comisiei Europene. a
1 LEU exemplarul
ECONOMIC
PAGINA 11
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
S|RB|TOARE CULTURAL|, ~N
ARHIEPISCOPIA TÂRGOVI{TEI: La
Catedrala „~n\l]area Domnului“
din Târgovi[te, situat\ aproape
de centrul ora[ului, va fi oficiat\
ast\zi, `ncepând cu ora 9:30,
Sfânta Liturghie arhiereasc\, la
care va participa Preafericitul
P\rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române,
`mpreun\ cu al]i ierarhi, mem-
bri ai Sfântului Sinod.
Pagina 5
REGIONAL
UN POLI}IST ROM+N A F|CUT
~NCONJURUL LUMII ~N 31 DE
ZILE: Colonelul `n rezerv\ Florin
Simina a f\cut, al\turi de fiul
s\u, `nconjurul lumii `n 31 de
zile. ~n tot acest timp, a parcurs
45 de mii de kilometri, a zburat
cu 13 avioane, `n curse conti-
nentale [i transcontinentale, a
vizitat 15 metropole de pe patru
continente [i a profitat de acest
prilej pentru a cunoa[te poli]i[tii
locali. „Cel mai mult am fost im-
presionat de rigoarea poli]i[tilor
americani, care [tiau totul de-
spre mine, chiar din momentul
debarc\rii `n Lumea Nou\“,
spune colonelul `n rezerv\, care
[i-a planificat s\ str\bat\ [i
Asia cu Transsiberianul.
Pagina 10
~NV|}|M+NT
TRAIAN B|SESCU: O STRATEGIE
~N EDUCA}IE ESTE „IMPERATIV
NECESAR|“: Pre[edintele
Traian B\sescu a invitat `ntre-
prinz\torii priva]i s\ sprijine
educa]ia [i cercetarea din ]ara
noastr\, ad\ugând c\, f\r\ o
strategie de durat\, România
nu poate avea o cre[tere eco-
nomic\ sus]inut\.
Pagina 13
2 Joi, 10 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului
al IV-lea
„Proorocul David, cel dinspre
tine dumnezeiesc p\rinte, cu
dulce cântare despre tine mai
dinainte a gl\suit, c\tre Cel Ce
a f\cut }ie m\riri: St\tut-a `m-
p\r\teasa aproape de-a
dreapta Ta. C\ pe tine, Maic\,
pricinuitoare a Vie]ii te-a
ar\tat Dumnezeu, Cel Ce f\r\
de ani din tine a Se face om a
binevoit, ca iar\[i s\ zideasc\
chipul S\u cel stricat prin pa-
timi; [i oaia cea r\t\cit\, pier-
dut\ prin mun]i, aflând-o, pe
umeri ridicând-o, la Tat\l s\ o
aduc\ [i, dup\ voia Sa, cu
Puterile cere[ti s\ o uneasc\,
de Dumnezeu N\sc\toare; [i
lumea s\ o mântuiasc\
Hristos, Cel Ce are mare [i bo-
gat\ mil\.“ (Dogmatica glasu-
lui al IV-lea, slujba Vecerniei
de sâmb\t\ seara)
***
Maica Domnului este privit\,
`ntotdeauna, ca rod ales al `n-
tregii omeniri, ca un trandafir
`n mijlocul spinilor sau ca un
crin ce `mpodobe[te câmpul.
Na[terea ei `n familia Drep]ilor
Ioachim [i Ana a fost preg\tit\
de Dumnezeu odat\ cu preg\-
tirea poporului ales, `n virtutea
pre[tiin]ei Sale, nefiind vorba
de o predestinare. ~n momentul
Buneivestiri, tân\ra fecioar\
din Nazaret, Maria, ar fi putut
s\-[i exercite libertatea [i s\ nu
spun\ „Fie mie!“, anulând ast-
fel, pentru moment, planul de
mântuire a lumii. Una dintre
dovezile preg\tirii existen]ei
sale este men]ionat\ [i de
Dogmatica glasului al IV-lea,
pe care o cânt\m sâmb\t\
seara. Fecioara Maria este de-
scendent\ din neamul
Proorocului David, care, inspi-
rat de Dumnezeu, avea s\
cânte `n psalmii lui: „A stat
`mp\r\teasa de-a dreapta Ta,
`mbr\cat\ `n hain\ aurit\ [i
prea `nfrumuse]at\“ (Psalm 44,
11). Este `nvrednicit proorocul
s\ vad\ cinstea pe care o va
avea Maica Domnului, stând ca
o `mp\r\teas\ al\turi de
~mp\ratul Hristos, a[a cum st\
la fiecare Dumnezeiasc\ Litur-
ghie `n chipul prescurii, lâng\
Sfântul Agne], pe Sfântul Disc.
De altfel, mai to]i proorocii au
vestit-o, prin puterea Sfântului
Duh, iar Sfin]ii P\rin]i, `ntre
care `ndeosebi Sf. Grigorie Pa-
lama, m\rturisesc c\ Dumne-
zeu ~nsu[i a ales-o, mai `nainte
de to]i vecii. A [tiut c\ este cea
mai potrivit\ s\-L nasc\ pe
Mântuitorul Iisus Hristos [i de
aceea a r\spândit asupra ei
harul S\u, a[a cum a m\rtu-
risit Arhanghelul Gavriil când
i-a spus: „Bucur\-te, ceea ce
e[ti plin\ de har, Domnul este
cu tine!“ (Luca 1, 28). Cu toate
acestea, Dumnezeu nu i-a anu-
lat libertatea [i, `n nici un caz,
nu trebuie s\ ne gândim la o
predestinare a ei. Putem vorbi
de predestinarea Maicii Dom-
nului `n m\sura `n care r\s-
cump\rarea `ntregului neam
omenesc a fost predestinat\:
Dumnezeu a cunoscut `nainte
de veci nesocotirea poruncilor
Sale de c\tre om [i a hot\rât
mântuirea sau r\scump\rarea
lui, aceast\ realiz=ndu-se prin
Maica Domnului, prin Crucea,
Moartea [i ~nvierea Sa din
mor]i. (pr. asist. Silviu TU-
DOSE, Catedra de Teologie
EVANGHELIA ZILEI
Unicul jug, bun [i u[or
Iisus a spus: „Toate Mi-au
fost date de c\tre Tat\l Meu
[i nimeni nu cunoa[te pe
Fiul, decât numai Tat\l, nici
pe Tat\l nu-L cunoa[te ni-
meni, decât numai Fiul [i cel
c\ruia va voi Fiul s\-i des-
copere. Veni]i la Mine to]i cei
osteni]i [i `mpov\ra]i [i Eu
v\ voi odihni pe voi. Lua]i
jugul Meu asupra voastr\ [i
`nv\]a]i-v\ de la Mine, c\
sunt blând [i smerit cu inima
[i ve]i g\si odihn\ sufletelor
voastre. C\ci jugul Meu e
bun [i povara Mea este u[oa-
r\.“ (Matei 11, 27-30)
APOSTOLUL ZILEI
Via]a curat\ se poate dobândi `ntr-o
„C\ci v-o spun vou\, nea-
murilor: `ntru cât sunt eu,
deci, apostol al neamurilor,
sl\vesc slujirea mea, doar voi
izbuti s\ a]â] râvna celor din
neamul meu [i s\ mântuiesc
pe unii dintre ei. C\ci dac\
`nl\turarea lor a adus `m-
p\carea lumii, ce va fi primi-
rea lor la loc, dac\ nu o `n-
viere din mor]i? Iar dac\ este
pârga (de f\in\) sfânt\, [i
fr\mânt\tura este sfânt\; [i
dac\ r\d\cina este sfânt\, [i
ramurile sunt. Iar dac\ unele
dintre ramuri au fost t\iate,
[i tu, care erai m\slin s\lba-
tic, ai fost altoit printre cele
r\mase, [i p\rta[ te-ai f\cut
r\d\cinii [i gr\simii m\slin-
ului, nu te mândri fa]\ de ra-
muri; iar dac\ te mândre[ti,
nu tu por]i r\d\cina, ci r\-
d\cina pe tine. Dar vei zice:
Au fost t\iate ramurile, ca s\
fiu altoit eu. Bine! Din cauza
necredin]ei au fost t\iate, iar
tu stai prin credin]\. Nu te
`ngâmfa, ci teme-te; c\ci dac\
Dumnezeu n-a cru]at ra-
Sfin]ii 45 de
Mucenici din
Nicopolea Armeniei
~n timpul `mp\ratului Li-
ciniu (308-324), `n cetatea Ni-
copole, din Armenia, cre[tinii
erau prin[i [i omorâ]i, `ns\
num\rul lor, `n loc s\ scad\,
cre[tea f\r\ `ncetare. Credin-
]a `n Hristos luminase, `n acel
ora[, [i cugetele c\peteniilor,
***
~n multe situa]ii, atunci
când cite[ti cuvintele rostite
de Domnul Hristos, nu po]i
s\ afirmi c\ sunt greu de `n-
]eles. Cuvintele Lui sunt
foarte directe [i concrete. Ce
ar mai putea cineva spune
sau ad\uga atunci când aude
cuvintele lui Hristos: „Veni]i
la Mine to]i cei osteni]i [i `m-
pov\ra]i [i Eu v\ voi odihni“.
Ostenelile [i poticnelile sunt
p\catele [i urm\rile acestora.
Duci `n spate povara neas-
cult\rii [i `ndep\rt\rii de
o clip\
murile fire[ti, nici pe tine nu
te va cru]a. Vezi deci bun\-
tatea [i asprimea lui Dumne-
zeu: asprimea Lui c\tre cei ce
au c\zut `n bun\tatea Lui
c\tre tine, dac\ vei st\rui `n
aceast\ bun\tate; altfel [i tu
vei fi t\iat. Dar [i aceia, de
nu vor st\rui `n necredin]\,
vor fi altoi]i, c\ci puternic
este Dumnezeu s\-i altoiasc\
iar\[i. C\ci dac\ tu ai fost
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
`ntre care se aflau: Leontie,
Mavrichie, Daniil [i Antonie.
Ace[tia, f\r\ team\, m\rtu-
riseau credin]a lor `n Iisus
Cel `nviat din mor]i. Pentru
credin]a lor, `mpreun\ cu al]i
41 de cre[tini, au primit cu-
nunile mucenicilor, sfâr[in-
du-[i via]a prin foc.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Mucenici
Vianor [i Siluan; a Sfântului
Mucenic Apolonie din Sardia;
10 IULIE 2000: 30 de milioane de oameni, din peste
2.000 de ora[e, au participat la un „Mar[ al lui Iisus“,
pentru celebrarea celor 2.000 de ani de cre[tinism.
Dumnezeu. „Lua]i jugul Meu
asupra voastr\ [i `nv\]a]i-v\
de la Mine, c\ sunt blând [i
smerit cu inima [i ve]i g\si
odihn\ sufletelor voastre.“
Oare este un paradox s\ fii
sub jug [i totu[i s\ g\se[ti
odihn\? Da, pentru c\ jugul
este al vie]ii duse `mpreun\
cu Hristos [i `n Hristos. G\-
se[ti odihna pentru c\ sim]i
`mplinirea vie]ii. „C\ci jugul
Meu e bun [i povara Mea este
u[oar\“. ~n]elegem c\ sunt [i
juguri care nu sunt bune.
{tim c\ sunt, [i nu pu]ine!
Doar un singur jug este bun
[i u[or, cel al Domnului Iisus.
Restul sunt grele, ostenitoare
[i nu duc la zidirea su- spune c\ nu le-ai `n]eles, deci duci la `mplinire! (pr.
fleteasc\. Sunt prea directe [i `]i r\mâne numai s\ le re- Dumitru P|DURARU, Radio
clare aceste cuvinte pentru a cite[ti, s\ le `n]elegi [i s\ le Trinitas)
asprimea lui Dumnezeu, ma- face Dumnezeu cu noi, a al-
nifestate fa]\ de crea]ie. Ve- toit firea dep\rat\, nerodi-
dem asprimea Domnului fa]\ toare, `n m\slinul iubirii Fiu-
de cei care au c\zut, iar bu- lui S\u. Ne mir\m, câteo-
n\tate fa]\ de cei „st\rui- dat\, de capacitatea unor oa-
tori“, adic\ constan]i `n iu- meni de a se schimba, ne
bire. Trebuie s\ `n]elegem c\ `ntreb\m de unde au atât de
Dumnezeu ac]ioneaz\ asupra mult\ putere. Dac\ via]a
lumii `n func]ie de faptele p\c\toas\ se cultiv\ `n timp,
noastre, El r\spunde la c\u- la `nceput mai timid, via]a
tarea omului, nu `ncalc\ li- curat\ se poate dobândi `ntr-
bertatea crea]iei. ~n istorie, o clip\. Cu p\catul, omul se
lucrarea lui Dumnezeu corec- obi[nuie[te `n timp, `[i
teaz\ [i avertizez\, `ndeam- modific\ [i for]eaz\ firescul,
n\, dar niciodat\ nu for]eaz\; pe când, prin via]\ curat\, el
doar atunci când omul dore[- intr\ `n normalitate, nu mai
te mult s\ se schimbe, dar are nevoie de timp, nu tre-
simte c\ nu poate face nimic buie s\ se obi[nuiasc\ cu
t\iat din m\slinul cel din fire prin propriile puteri, Dumne- firea sa. Am zice c\ nu e
s\lbatic [i `mpotriva firii [i ai zeu intervine. ~n versetele 23 chiar a[a, e mai greu s\ faci
fost altoit `n m\slin bun, cu [i 24 avem cea mai profund\ un p\cat decât o fapt\ bun\,
atât mai vârtos ace[tia, care descriere a efectelor poc\in- e greu s\ te schimbi. Da, este
sunt dup\ fire, vor fi altoi]i `n ]ei. ~n omul care dore[te greu s\ schimbi obi[nuin]e, e
`nsu[i m\slinul lor.“ (Romani schimbarea, Dumnezeu poa- greu s\ lup]i cu o lume care
11, 13-24) te corecta [i naturalul, culti- te influen]eaz\ negativ, dar
vat `ntr-o anumit\ direc]ie. nu este imposibil. Doar cel ce
*** Nimeni nu altoie[te `ntr-un nu a cunoscut firescul, nu do-
m\slin bun ramuri s\lbatice; re[te s\ lupte pentru a-l do-
Sfântul Pavel ne `ndeam- acest lucru ar fi lipsit de bândi. (Ciprian OLINICI,
n\ s\ observ\m bun\tatea [i sens. ~ns\ tocmai aceasta Radio Trinitas)
113 ani de la na[terea
compozitorului Carl Orff
Carl Orff (1895-1982) a fost un compozi-
tor german bine cunoscut pentru muzica sa
educa]ional\ [i de teatru.
S-a n\scut pe 10 iulie 1895, `n München,
unde a studiat muzica [i a condus diverse
teatre germane, [i unde, `n 1924, `mpreun\
cu dansatoarea Dorothea Gunther, a `nfiin-
]at scoala Gunther pentru educa]ie muzi-
cal\, dans [i gimnastic\. Lucrarea sa,
„Schulwerk“ (Muzic\ pentru copii 1930-
1933, revizuit\ `n 1950-1954) `ncepe cu
modele simple ritmice, cu buc\]i sonore
asamblate pentru xilofon, glockenspiel [i
alte instrumente de percu]ie.
~n faimoasa sa lucrare oratorio-mime
„Carmina Burana“ (1937) (libret inspirat
din texte vechi medievale g\site la biblio-
teca M\n\stirii Benediktbeuren - Germa-
nia) a pus poezia secolului al XIII-lea pe
muzic\ simpl\, construit\ `n jurul unor rit-
muri viguroase, pulsante, bogate uneori.
Celelalte opere ale sale includ opera de
basm, „Femeia Istea]\“ (1943), [i buc\ti aus-
tere ca „Antigona“ (1949). (pr. Paul LEHACI)
a sfin]ilor zece mii de p\rin]i formei protestante (d. 27 mai introdus metode moderne de
din pustiile Egiptului [i a 1564); calcul al conductelor pentru
Sfântului Ioan, cuvânt\torul a 1830 - S-a n\scut Ca- petrol, produse petroliere [i
de Dumnezeu. mille Pissarro, pictor [i grafi- gaze, inclusiv metode de opti-
cian francez (d. 12 noiembrie mizare, folosind, pentru pri-
Mâine, Biserica face po- 1903); ma dat\ `n România, calcula-
a 1871 - S-a n\scut Mar- toarele; membru corespon-
menirea Sfintei Mare Muce-
cel Proust, scriitor francez, dent al Academiei Române
ni]e Eufimia.
autorul romanului „~n c\uta- (d. 2004);
rea timpului pierdut“ (d. 18 a 1997 - Pre[edin]ii S.U.A.
~n ziua de 10 iulie, noiembrie 1922); [i Fran]ei, Bill Clinton [i
a 1920 - S-a n\scut in-
istoria consemneaz\: Jacques Chirac, au devenit
ginerul Teodor Oroveanu, cet\]eni de onoare ai Capita-
a 1509 - S-a n\scut Jean specialist `n mecanica fluide- lei, printr-o hot\râre a Consi-
Calvin, teolog [i om de stat, lor; a avut aplica]ii `n dome- liului General al Municipiului
important reprezentant al re- niul industriei petrolului; a Bucure[ti. a
 Joi, 10 iulie 2008 3
„Nu este neap\rat\ nevoie s\ faci teologie. Nu este
Agenda vorba dec=t de b\taia inimii tale spre Dumnezeu,
`ncontinuu. O stare de a te considera mereu l=ng\

cre[tinului Dumnezeu [i Dumnezeu - mereu l=ng\ tine.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Mai `nt=i trebuie s\ iubim, apoi s\ manifest\m iubirea (MXIV)
Cum s\ proced\m cu cei care Fereasc\ Dumnezeu de o descura- nului! Este o `ntreag\ istorie pe scurt.
ne sunt dragi, dar nu primesc jare sau de o aglomerare sufleteasc\! {i ce aproape de fiecare dintre noi este!
cuv=ntul de m=ntuire [i nici nu {tii c\ Dumnezeu este l=ng\ tine, [tii Nu v\ considera]i ne[tiutori! Dac\
vor s\ se spovedeasc\? [i calea, care este spus\ tot de El: „Eu ave]i pu]in\ credin]\ `n Dumnezeu,
Dragii mei, mai `nt=i de toate tre- sunt Calea, Adev\rul [i Via]a!“, [i tu bate]i cu orice chip la poarta vie]ii, cu
buie s\ iubi]i, f\r\ s\ manifesta]i iu- stai pe drumuri! f\r=ma aceea de credin]\! Pentru c\
birea! S\ iubi]i cu adev\rat! Dac\ nu O avem `n ajutor pe Maica Domnu- M=ntuitorul a spus Apostolilor: „De ve]i
te ascult\, el r\spunde. Nu at=t cu cu- lui, care nu este o femeie oarecare, avea credin]\ c=t un gr\unte de mu[-
v=ntul putem s\-i convingem, pe c=t cum zic nenoroci]ii ace[tia de eretici. tar…“ Cui a spus-o? Acelora care aveau
cu fapta. C\ mai mult se folosesc dac\ C\ci nimic nu te sup\r\ mai mult ca credin]\, c\ci mergeau dup\ El. De[i
v\d, dec=t dac\ aud. {i atunci, o s\ atunci c=nd o vorbesc de r\u pe Maica vedeau c\ este Dumnezeu, vedeau c\ se
`ntrebe ei. {i atunci, spusele tale o s\- Domnului sau nu-i recunosc marile ei usuc\ smochinul, c\ merge pe deasupra
I plac\ [i lui Dumnezeu [i o s\-i ia `n daruri de la Dumnezeu! apelor, c\ vindec\ [i `nvie mor]i, totu[i
primire prin `ncerc\ri. Iar tu, f\c=n- Cuv=ntul „femeie“ `nseamn\ `mp\- nu aveau credin]a aceea tr\itoare.
du-]i datoria [i iubindu-i, ai `mplinit r\teas\ care d\ruie[te, care miluie[te“. Ave]i credin]\ `n Dumnezeu, orice vedanie. S\ facem act de smerenie, de
porunca lui Dumnezeu. Vei primi C=nd M=ntuitorul i-a zis „Femeie, iat\ s-ar `nt=mpla! Nu exist\ moarte, fra]ii poc\in]\, c\, altfel, nu putem fi ierta]i.
plat\, chiar dac\ ei nu s-au salvat. fiul t\u“, a zis ca unei `mp\r\tese. Des- mei! Dac\ exist\, este numai o tre- Nu este neap\rat\ nevoie s\ faci
Cea mai bun\ [i mai la `ndem=n\ tinul `ntregii lumi, cu Dumnezeu `n cere, p\r\sim doar aceast\ lume. teologie. Nu este vorba dec=t de b\taia
cale de sporire duhovniceasc\ este lume, at=rn\ de cuvintele libere ale Fe- Chiar dac\ suntem p\c\to[i, ne ridi- inimii tale spre Dumnezeu, `ncon-
calea de mijloc, de supraveghere con- cioarei Maria: „Fie mie dup\ cuv=ntul c\m, dar numai prin credin]a `n Hris- tinuu. O stare de a te considera mereu
tinu\. Un oarecare p\rinte spunea c\ T\u!“ A acceptat liber\, cu toat\ voia [i tos. P\catele noastre nu le poate vin- l=ng\ Dumnezeu [i Dumnezeu mereu
Dumnezeu este permanent cu noi. A[ toat\ dragostea, z\mislirea Fiului lui deca nimeni, dec=t Domnul nostru Iisus l=ng\ tine. (Nee vorbee[tee p\rinteelee
vrea s\ sim]i]i lucrul acesta. Dumnezeu. Iat\ cine este Maica Dom- Hristos, [i numai prin poc\in]\ [i spo- Arseeniee, vol. 2) Nicodim
Munteanu (1939-
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS 1948), patriarhul
acoperi[: partea de dea- Apostol Petru, pe la ceasul al Bisericii Ortodoxe
Bog\]ia `n sine nu este ceva r\u, dup\ supra a unei case. Se vorbe[te [aselea, când s-a urcat pe Române (IV)
astfel despre acoperi[ul pe acoperi[ul casei s\ se roage
cum nici s\r\cia nu este o virtute care sl\b\nogul a fost urcat de
cei patru prieteni ai lui, nepu-
(Fapte 10, 9). De pe acoperi[ Dup\ ce mitropolitul Iosif
Naniescu al Moldovei a tre-
obi[nuiau evreii a-[i comunica
Unii cre[tini, `ncerc=nd s\ `n]eleg\ cu- tând intra pe u[\, din cauza cut la cele ve[nice, la Ia[i a
vintele M=ntuitorului: „mai lesne este s\ unul altuia cele mai impor-
mul]imii; ace[tia, desf\când tante [tiri zilnice, de interes fost ales ca mitropolit
treac\ c\mila prin urechile acului, decât s\ acoperi[ul casei, l-au coborât Partenie Clinceni (1902-
intre un bogat `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu“, comun. De aceea, [i Mân- 1909), care va aduce oa-
cu patul `n casa unde era tuitorul le spune ucenicilor
au ajuns la concluzia c\ bog\]ia este o pie- Iisus, ca s\-l t\m\duiasc\ meni noi. Arhimandritul
dic\ celor care doresc s\ ajung\ `n ~mp\r\- (Marcu 2, 4; Luca 5, 19). Cu S\i c\ ceea ce au auzit de la Nicodim, r\mânând f\r\
]ia cerurilor. Este bog\]ia rea, `n sine? Con- cuvântul grec stegno este nu- El, `n tain\ sau `n [oapte, „la p\rintele [i protectorul s\u,
damn\ Sf. Evanghelie bog\]ia? mit\ casa suta[ului care s-a ureche“, s\ vesteasc\ „de pe a dat curs invita]iei epis-
Potrivit Sf. Evangheii dup\ Luca, M=n- rugat de Iisus s\-i vindece cu case“, adic\ de pe aceste copului Pimen Georgescu,
tuitorul a zis c\ „vrednic este lucr\torul de cuvântul sluga, pentru c\ el terase (Matei 10, 27; Luca 12, aflat `n c\utare de colabo-
plata sa“. Plec=nd de la aceast\ afirma]ie, (suta[ul) nu e vrednic s\-L 3). De pe aceste terase-acope- ratori pentru ceea ce dorea
putem concluziona c\ bun\starea material\ primeasc\ sub acoperi[ul ca- ri[ vedeau cei din margine ve- s\ reformeze [i s\ `ndrepte
nu poate fi condamnat\, dac\ a fost dob=n- sei lui (Matei 8, 8; Luca 7, 6). nind mesagerul cu ve[ti bune `n eparhia sa, de a-i deveni
dit\ prin munc\ cinstit\. Astfel, bog\]ia `n Uneori, acoperi[ul casei era o sau rele [i se transmiteau de vicar la Episcopia Dun\rii
sine nu este ceva r\u, dup\ cum nici s\r\cia teras\, care avea multe `ntre- la o margine la cealalt\, tutu- de Jos. La Gala]i, arhiman-
nu este o virtute. buin]\ri. La iudei, ca [i `n ror; iar când ve[tile erau `ngri- dritul Nicodim a fost numit
Totu[i, trebuie subliniat c\, `n general, Orientul Mijlociu, casele a- jor\toare, ei erau gata de fu- „arhimandrit de scaun“, un
bog\]ia este `nso]it\ de o mare primejdie. Iat\ ce `nv\]a Sf. Ioan Gur\ de Aur: „Bog\- veau acoperi[ul plan [i, cum fel de vicar administrativ
g\. ~n acest sens, având `n ve- pe vremea aceea, iar din
Exist\ riscul ca bog\]ia s\-l fac\ pe om prea ]iile nu sunt oprite, dac\ cineva se folose[te de plou\ foarte rar [i au lips\ de dere cele ce aveau s\ se `n-
mult ata[at de bunurile p\m=nte[ti, trans- ele numai pentru trebuin]\. C\ci, dup\ cum ap\, pe aceste acoperi[uri 1903 pân\ `n 1909 a condus
tâmple la d\râmarea Ierusa- [i Seminarul Teologic „Sf.
form=ndu-l `ntr-o persoan\ lacom\, zg=rcit\ am spus, alt\dat\, c\ vinul nu este un r\u, ci strângeau apa de ploaie pe
[i m=ndr\. M=ndria `l orbe[te pe om [i-l face limului - ca [i la Parusia Mân- Andrei“, pe care l-a reorga-
be]ia, tot astfel putem zice c\ bog\]ia nu este care o scurgeau `n ni[te rezer-
insensibil la suferin]ele [i lipsurile semenului. un r\u, ci l\comia [i avari]ia. S\ nu con- voare, unde o p\strau pentru tuitorului -, cei ce vor fi atunci nizat, reu[ind s\ scoat\ oa-
De altfel, M=ntuitorul a afirmat c\ este greu fund\m pe bogat cu avar. Avarul nu este bo- nevoile casei. De asemenea, pe acoperi[ul casei s\ nu meni de valoare care, prin
ca un bogat s\ intre `n ~mp\r\]ia lui gat: avarului `i lipsesc multe; ori, fiind lipsit vara, fiind prea cald, petre- coboare `n cas\, ca s\-[i ia lu- preg\tirea lor, au f\cut mi-
Dumnezeu, nu pentru c\ era bogat, ci pentru de multe, el nu poate fi bogat niciodat\“. ceau timpul mai mult pe crurile lor (Matei 24, 17; Mar- siune de la amvonul biseri-
c\, fiind ata[at de averile de]inute, nu a putut Astfel, bog\]ia devine un mijloc pentru acoperi[ul sau terasa casei, cu 13, 15; Luca 17, 31), ci s\ se cilor sau `n calitate de
renun]a la ele pentru a urma Domnului. De ar\tarea dragostei fa]\ de aproapele aflat `n unde chiar dormeau noaptea. gr\beasc\ a fugi `n mun]i. cadre universitare. Acum
aceea, nici Sfin]ii P\rin]i nu au criticat at=t suferin]\ [i pentru lucr\ri de folos comu- De pe acoperi[ul caselor, de pe (Dicc]ioonar al Nooului Teesta- [i-a publicat primele predici
bog\]ia, c=t lipsa de milostenie a boga]ilor. nit\]ii cre[tine. (pr. Constantin GRIGORE) aceste terase, obi[nuiau ei a se meent, pr. dr. Ioan Mircea, cu titlul „Cuvânt\ri litur-
[i ruga - cum a f\cut-o Sfântul EIBMBOR, 1995) gice“, apoi „C\l\uza
cre[tinului `n biseric\“,
volum de `ndemnuri pentru
BIBLIA - VERSET CU VERSET deaps\, a r=nduit distrugerea pune cap\t necazurilor [i griji- credincio[i, precum [i cele
p\catului. El scrie c\ „prin lor sale [i-i `nceteaz\ suferin- dintâi traduceri [i pre-
lucr\ri dup\ teologi ru[i,
Cum poate os=nda s\ slujeasc\ m=ntuirii moarte, D\t\torul de Lege a
oprit r\sp=ndirea p\catului [i
]ele trupe[ti. Iat\ iubirea de
oameni cu care a amestecat dar [i dup\ al]i teologi
prin chiar acea pedeaps\ ne Judec\torul os=nda“. str\ini. ~nzestrat cu un de-
Facerea 3, 19: „«~n luat\ de Creator va fi lucr\- c=[tige p=inea cu sudoare,
descoper\ iubirea Sa de oa- Consecin]ele c\derii p\cat- osebit sim] gospod\resc,
toare p=n\ la sf=r[itul vea- printre spini [i p\l\mid\. De-
sudoarea fe]ei tale `]i curilor c=nd, spune Sf=ntul spre p=inea m=ncat\ dup\ meni. ~n a[a m\sur\ `nc=t, ului se r\sfr=ng [i asupra na- „arhimandritul de scaun“ a
dat dovad\ de mult\ vred-
vei m=nca p=inea ta, Simeon Noul Teolog, „va veni multe osteneli, Sf=ntul Varsa- d=nd El porunca, a `mpreunat turii care, din momentul c\-
nicie `n func]ia de vicar, fi-
`nvierea de ob[te, `nviere ce nufie arat\ c\ „sudoarea frun- moartea cu c\lcarea ei [i, pe derii, devine ostil\ omului.
p=n\ te vei `ntoarce nu va putea avea loc p=n\ ce ]ii omului din afar\ ob]ine m\sura c\derii vinovatului Sf=ntul Ioan Damaschinul ind capabil s\-l `nlocuiasc\,
când era cazul, cu succes pe
`n p\m=ntul din care ~nsu[i Fiul lui Dumnezeu nu p=inea material\, iar sudoa- sub pedeaps\, a r=nduit `n a[a spune. `n acest sens. c\ „dup\
episcopul Pimen. S-a re-
se va fi sculat din mor]i, Cel ce rea omului dinl\untru (asce- fel `nc=t os=nda `ns\[i s\ c\lcarea poruncii..., c=nd pof-
e[ti luat; c\ci p\m=nt a murit pentru nimicirea mai- za, rug\ciunea) dob=nde[te poat\ sluji m=ntuirii. C\ ta ira]ional\ a omului a con-
marcat `n mod deosebit cu
e[ti [i `n p\m=nt prilejul constituirii
naintei pomenite hot\r=ri (nr p=inea cereasc\“. Pentru a- moartea tope[te firea noastr\ dus `n el ra]iunea, c=nd a ne- Societ\]ii culturale [i fi-
te vei `ntoarce»“ - fragmentul de la sf=r[itul ceasta, este nevoie de mult\ dobitoceasc\ [i, astfel, pe de-o socotit porunca St\p=nului, lantropice a clerului
versetului) [i pentru `nvierea r=vn\, d\ruire [i c\in]\ din parte, opre[te lucrarea r\ului, atunci [i zidirea supus\ lui s-a „Solidaritatea“. Aceast\ so-
Aceasta este ultima con- `ntregii firi omene[ti“. partea omului. iar, pe de alta, scap\ pe om de revoltat contra st\p=nului pus cietate a fost `nzestrat\ cu
cluzie a urm\rii p\catului s\- Destinul omului c\zut `n Sf=ntul Chiril al Alexan- boal\, `l sloboze[te de trud\, de Creator“. (Lucian APOPEI) bibliotec\ [i avea [i un
v=r[it de protop\rin]ii omeni- p\cat se va manifesta, odat\ driei observ\, `n pedagogia pe- spa]iu propriu pentru con-
rii, dictat\ de Dumnezeu: cu `nc\lcarea poruncii, `n aria depsei primite de primii oa- ferin]ele preo]e[ti, dar [i
„c\ci p\m=nt e[ti [i `n p\m=nt zbuciumului necazurilor, al meni, un semn al iubirii lui pentru publicul cre[tin, `n
te vei `ntoarce“. Hot\r=rea grijilor, urm=nd ca el s\-[i Dumnezeu, Care, prin pe- general. Tot aici se adunau
[i ajutoare pentru familiile
ISTORII CU T+LC preo]e[ti r\mase f\r\ spri-
jin. Arhimandritul Nicodim
va avea un rol deosebit [i la
Poarta `nc\ trei ani, `mparte câ[tigul [i `ndur\
oc\rile». Acela a f\cut `ntocmai. Pe urm\ `i elaborarea statutelor, la
alegerea comitetului, `n
zice: «Acum, du-te la Atena [i `nva]\
lui Dumnezeu filosofia». La poarta [colii de filosofie st\tea fruntea c\ruia preo]imea `l
nume[te ca pre[edinte, la
B\trânul a mai zis: „Erau trei prieteni un b\trân care-i `njura pe to]i cei care in- alc\tuirea programelor de
filosofi [i, unul dintre ei murind, l-a l\sat pe trau, dar tân\rul, de[i acoperit de oc\ri, a conferin]e, la sus]inerea
fiul s\u `n grija unuia din ceilal]i doi. `nceput s\ râd\. B\trânul `l `ntreab\: «Cum acestora etc. De asemenea,
Ajungând om tân\r, copilul s-a dat la nevas- se face c\ eu te `njur, iar tu râzi?». Tân\rul Nicodim prezideaz\ unele
ta celui care l-a crescut, iar acesta, aflând, l- r\spunde: «Cum s\ nu râd, când trei ani de conferin]e preo]e[ti pe
a alungat din cas\ [i n-a mai vrut s\-l pri- zile am dat tot ce-am câ[tigat, ca s\ fiu `nju- jude]e. Activitatea sa pe
measc\ `napoi, cu toate p\rerile de r\u ale rat, iar ast\zi sunt `njurat pe gratis? De linie cultural\ [i social\ a
tân\rului. I-a spus doar: «Du-te [i munce[te asta râd»“. Avva Ioan a spus: „Aceasta este atras aten]ia ministrului
trei ani pe fluviu [i a[a am s\ te iert». Dup\ poarta lui Dumnezeu, iar p\rin]ii no[tri au Cultelor de atunci, Spiru
trei ani tân\rul s-a `ntors, dar filosoful i-a intrat ferici]i, cu multe oc\ri, `n cetatea lui Haret, care-l va felicita `n
zis: «~nc\ nu te-ai poc\it. Du-te, munce[te Dumnezeu“. (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) mod public. (pr. Cezar
}|BÂRN|)
4 Joi, 10 iulie 2008
Special
„S\ p\str\m unitatea de credin]\
[i disciplina canonic\ ortodox\,
dar [i pacea dintre culte“
a Cuvântul Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, la deschiderea sesiunii
Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=ne din zilele de 8-9 iulie a.c. a
Mare dar este [i mult\ bu-
curie aduce unitatea sau co-
muniunea fr\]easc\ `n Bise-
ric\. Dar când aceasta sl\-
be[te, se produce tulburare [i
`ntristare. De aceea, Sfântul
Apostol Pavel `ndeamn\: „P\-
zi]i unitatea Duhului, `ntru
leg\tura p\cii. Este un trup [i
un Duh, precum [i chema]i a]i
fost la o singur\ n\dejde a
chem\rii voastre; este un
Domn, o credin]\, un botez,
un Dumnezeu [i Tat\l tu-
turor, Care este peste toate [i
prin toate [i `ntru to]i“ (Efe-
seni 4, 3-6).
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române, fiind direct
r\spunz\tor `n fa]a lui Hris-
tos [i a Bisericii sale Ortodoxe
sobornice[ti (vezi Tomosul de
autocefalie a Bisericii Ortodo-
xe Române din 1885), are
multe atribu]ii [i respons-
abilit\]i, dar prima [i cea mai
mare dintre toate este p\s-
trarea unit\]ii de credin]\ [i a
comuniunii cu Biserica Orto-
dox\ universal\, dup\ cum se
spune `n Statutul pentru or-
ganizarea [i func]ionarea
Bisericii Ortodoxe Române
(articolul 14, a [i b): „Sfântul
Sinod p\streaz\ unitatea dog-
matic\, liturgic\ [i canonic\
`n Biserica Ortodox\ Româ-
n\, precum [i comuniunea cu
`ntreaga Biseric\ Ortodox\;
examineaz\ orice problem\
de ordin dogmatic, liturgic,
canonic [i pastoral-misionar,
pe care o solu]ioneaz\ `n con-
formitate cu `nv\]\tura Bise-
ricii Ortodoxe [i hot\r\[te,
potrivit Sfintelor Canoane,
asupra problemelor de orice
natur\“.
Scandalul dezbin\rilor
a pricinuit `n mare
m\sur\ secularismul
modern
Dup\ desp\r]irea Biserici-
lor de R\s\rit [i de Apus din
anul 1054, au avut loc unele
`ncerc\ri de refacere a unit\-
]ii cre[tine dintre Biserica
Greac\ [i Biserica Latin\, dar
aceste `ncerc\ri au e[uat,
pentru c\ au fost motivate
mai mult politic decât pur bis-
ericesc [i nu s-au bazat pe un
dialog teologic [i spiritual pro-
fund. Ca urmare, secole de-a
rândul, cele dou\ Biserici s-
au acuzat reciproc de schis-
m\, `n timp ce o mare parte
din Bisericile Ortodoxe din
R\s\rit au intrat sub st\pâni-
rea musulman\ iar, mai târ-
ziu, `n secolul al XVI-lea, Bi-
serica Latin\ papal\ a fost
zguduit\ `n interior de noile
`nv\]\turi [i dezbin\ri aduse
de reformatorii protestan]i.
La certurile biserice[ti ale
cre[tinilor din R\s\rit cu cei
din Apus s-au ad\ugat astfel
r\zboaie religioase `ntre ca-
tolicii [i protestan]ii din Apus.
Dezbin\rile lor din Europa
au fost apoi „exportate“ [i `n
alte continente, ca Africa, A-
sia [i America, odat\ cu ex-
pansiunea colonial\ [i cu
`nmul]irea misiunilor cre[tine
europene `n alte regiuni ale
lumii. ~ns\, dezbin\rile, cer-
turile teologice [i ura confe-
sional\ au contribuit mult la
sl\birea credin]ei cre[tine `n
Europa [i a credibilit\]ii Bise-
ricii `n societate, facilitând a-
pari]ia [i dezvoltarea unor cu-
rente filosofice [i politice an-
ticlericale, anticre[tine [i anti-
religioase, mai ales `n timpul
apari]iei ideologiilor ilumi-
niste din secolele XVII-XVIII
[i apoi a celei comuniste (sec.
XIX-XX). Scandalul dezbin\-
rilor a pricinuit `n mare m\-
sur\ secularismul modern [i
indiferentismul religios.
Ca remediu, a fost nevoie
urgent\, la `nceputul secolu-
lui al XX-lea, [i mai ales dup\
fiecare r\zboi mondial, ca to]i
cre[tinii care s-au certat `ntre
ei secole de-a rândul, de[i `n
acela[i timp predicau to]i
Evanghelia iubirii lui Hristos
[i m\rturiseau `n cult credin-
]a lor `n Biserica cea una,
sfânt\, soborniceasc\ [i apos-
toleasc\, s\-[i schimbe modul
de a se comporta unii cu al]ii.
A[a a ap\rut o nou\ orienta-
re, numit\ mi[carea ecume-
nic\, adic\ mi[carea de refa-
cere a unit\]ii vizibile a
cre[tinilor din `ntreaga lume
(oikumene), mi[care primit\
cu entuziasm atunci, sl\bit\
[i adesea contestat\ azi, din
cauza unor sl\biciuni [i
e[ecuri ale sale.
De la polemic\,
la dialog
Astfel, ca urmare a noului
spirit ecumenic, s-a trecut de
la polemic\ la dialog; de la
confruntare la cooperare [i
ajutorare fr\]easc\; de la a
prezenta mai `ntâi deosebirile
la a sublinia mai `ntâi ceea ce
e comun. S-a trecut de la ura
confesional\ reciproc\ la re-
spectul reciproc. A[a se face
c\, dac\ secole de-a rândul,
Biserica Ortodox\ [i Biserica
Romano-Catolic\ s-au acuzat
reciproc, ca fiind „Biseric\
schismatic\“, acum au `nce-
put s\ se considere „Biserici
surori“. Desigur, se are `n
vedere mai ales faptul c\ cele
dou\ Biserici au `mpreun\
[apte Sfinte Taine, mul]i
sfin]i comuni `n calendar, or-
ganizare eclesial\ similar\,
condus\ de episcopat sacra-
mental, monahism, art\ [i
muzic\ sacr\ [i altele.
~n anul 1965, au fost ridi-
cate anatemele reciproce din
1054, de c\tre Patriarhul E-
cumenic Athenagoras I [i
Papa Paul al VI-lea. De ase-
menea, au fost ini]iate dialo-
guri teologice interna]ionale
`n care diferen]ele dogmatice
sunt discutate mai mult ama-
bil decât polemic. ~n plus, pe
lâng\ schimbul de burse ofe-
rite studen]ilor, se manifest\
mult\ disponibilitate din par-
tea Bisericii Romano-Catolice
[i a celorlalte Biserici din Oc-
cident de a `mprumuta l\ca-
[uri de cult noilor parohii or-
todoxe din Europa Occiden-
tal\, care n-au posibilit\]i fi-
nanciare de a-[i zidi biserici
proprii etc.
O sl\bire progresiv\
a disciplinei
canonice ortodoxe
~n acest context nou, de
fr\]ietate cre[tin\ binevoitoa-
re, constat\m `ns\ [i o sl\bire
progresiv\ a disciplinei cano-
nice ortodoxe privind compor-
tamentul liturgic al orto-
doc[ilor fa]\ de al]i cre[tini,
mai ales fa]\ de romano-ca-
tolici [i greco-catolici, ace[tia
fiind mai apropia]i de orto-
doc[i, din punct de vedere
dogmatic, liturgic [i canonic.
A[a se explic\ faptul c\, `n O-
rientul Apropiat, cre[tini
ortodoc[i se `mp\rt\[esc une-
ori `n biserici catolice, iar
cre[tini catolici primesc Eu-
haristia `n biserici ortodoxe,
cu `ng\duin]a ierarhilor lor,
motivând c\, `ntrucât tr\iesc
`ntr-un context majoritar
musulman, cre[tinii trebuie
s\ arate mai mult\ fr\]ietate
[i comuniune `ntre ei.
~n Biserica Ortodox\ din
Polonia, preo]i ortodoc[i
s\vâr[esc `mpreun\ cu preo]i
romano-catolici Sfânta Tain\
a Cununiei, când mirele sau
mireasa este catolic sau
catolic\. ~n Biserica Ortodox\
Rus\, romano-catolicii au
primit Euharistia ortodox\ `n
timpul regimului comunist,
când comunit\]ile catolice nu
aveau preo]i, iar `n anul 1997
[i `n anul 2000, Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Ruse,
mai `ng\duitor decât Biserica
Greac\, a hot\rât c\ este po-
sibil\ primirea catolicilor `n
Ortodoxie f\r\ repetarea Bo-
tezului [i nici m\car remirun-
gere, ci doar printr-o decla-
ra]ie de poc\in]\, recunos-
cându-se astfel implicit Sfin-
tele Taine s\vâr[ite `n Bise-
rica Romano-Catolic\.
~n Europa Occidental\, a-
desea, [i mai rar `n România,
unii ierarhi ortodoc[i au oferit
Sfânta Euharistie unor clerici
[i credincio[i greco-catolici,
mai ales c\, `n 1948, credin-
cio[ilor greco-catolici primi]i `n
Biserica Ortodox\ Român\ nu
li s-a mai administrat Taina
Mirungerii, iar preo]ii greco-
catolici n-au fost rehirotoni]i.
La rândul lor, unii episcopi
[i preo]i romano-catolici sau
greco-catolici ofer\ `mp\rt\-
[ania catolic\ unor credincio[i
ortodoc[i. Desigur, când un
cleric sau un ierarh ortodox se
`mp\rt\[e[te `ntr-o biseric\
romano-catolic\ sau greco-
catolic\, disciplina canonic\
sacramental\ ortodox\ se
sl\be[te [i mai mult.
Sfânta Euharistie -
manifestarea
cea mai intens\
a unit\]ii Bisericii
La astfel de gesturi de ma-
re `ndr\zneal\, `ng\duin]\
sau iconomie, motivate fie
pastoral, fie ecumenic sau
chiar prozelitist, reac]ioneaz\
clericii [i credincio[ii mireni
ortodoc[i cunosc\tori [i `mpli-
nitori ai disciplinei tradi]iona-
le, dar mai ales monahii
atoni]i preocupa]i de obser-
varea strict\ a disciplinei
canonice (mai sever\ `n
spa]iul eclesial grecesc, decât
`n cel rusesc sau românesc),
refuzând orice pogor\mânt
pastoral sau ecumenic `n cele
sfinte. De ce? Pentru c\ a[a-
zisa „intercomuniune“ estom-
peaz\ diferen]ele dogmatice
dintre Biserica Orto-
dox\ [i Biserica Ro-
mano-Catolic\ [i
sl\be[te unitatea
de credin]\ ca ba-
z\ unic\ a refac-
erii comuniunii
dintre cele dou\
Biserici. Ce rost
are, de fapt, o
Euharistie co-
mun\, dac\
Bisericile
r\mân `n
continuare
desp\r]ite
din punct de
vedere dog-
matic [i ca-
nonic? Con-
fuzia aceasta
nu poate fi o
baz\ solid\
a comuniu-
nii eclesiale
adev\rate.
Ce este
de f\cut `n
fa]a acestei
probleme?
Este necesa-
r\ o reafir-
mare a prin-
cipiului fun-
damental al
eclesiologiei
ortodoxe, im-
plicit al ecumenismului orto-
dox, [i anume c\ Sfânta Eu-
haristie nu este un mijloc sau
o etap\ spre unitatea cre[tin\
eclesial\, ci manifestarea cea
mai intens\ a unit\]ii Bise-
ricii, `ncoronarea ei.
Aceasta este `nv\]\tura
Sfin]ilor Apostoli, a Sfin]ilor
P\rin]i [i a teologilor orto-
doc[i contemporani fideli tra-
di]iei Bisericii nedesp\r]ite.
~n acest sens, `ntr-o carte pur-
tând titlul semnificativ: „Pen-
tru un Ecumenism Ortodox“,
publicat\ `n editura Athos,
Pireu, 1976, P\rintele Dumi-
tru St\niloae scria: „Pentru
Biserica Ortodox\ intercomu-
niunea care separ\ comuni-
unea euharistic\ de unitatea
de credin]\ [i de unitatea
Bisericii este de neconceput.
Mai corect spus, aceasta este
un pericol de dizolvare a Bi-
sericii, a unit\]ii de credin]\
[i de `ncetare a Euharistiei“.
Am citat aceast\ clarificare
teologic\ a P\rintelui St\ni-
loae folosind Scrisoarea trimi-
s\ nou\, `n data de 4 iulie
2008, de To]i reprezentan]ii [i
`ntâist\t\torii celor dou\zeci
de Sfinte M\n\stiri ale
Sfântului Munte Atos aduna]i
`n sinax\ (nr. de `nreg. F
2/7/1541, Careia, 20-6/3-7-
2008), ace[tia fiind foarte pre-
ocupa]i de p\strarea disci-
plinei canonice ortodoxe `n
privin]a comuniunii euharis-
tice `n raport cu al]i cre[tini.
Nu este permis\
ortodoc[ilor
`mp\rt\[irea `n alt\
Biseric\ decât
`n cea Ortodox\
Prin urmare, este necesar
ca Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române s\ reafir-
me, pe baza leg\turii dintre
unitatea de credin]\ [i uni-
tatea Bisericii, c\ nu este per-
mis nici unui cleric sau mi-
rean ortodox s\ primeasc\
`mp\rt\[irea euharistic\ `n
alt\ Biseric\ decât `n cea Or-
todox\, iar cei ce au f\cut a-
ceasta s\ nu o mai repete.
Totu[i, prin aceast\ m\su-
r\ de disciplin\ canonic\ or-
todox\, nu dorim s\ def\i-
m\m sau s\ trat\m cu aro-
gan]\ [i dispre] pe ceilal]i
cre[tini, sau s\ `ntrerupem
dialogul teologic [i cooperarea
practic\ `n domeniul social-
caritabil, ci dimpotriv\, con-
sider\m c\, printr-un dialog
teologic sincer [i profund, pot
fi redefinite dogmele care se-
par\ Biserica Romano-Cato-
lic\ de cea Ortodox\. ~n ace-
la[i timp, este necesar ca or-
todoc[ii clerici, monahi [i mi-
reni, s\ nu foloseasc\ cu u[u-
rin]\ [i patim\ cuvinte grele
ca „erezie“ [i „eretici“, „apos-
tazie“ [i „tr\dare“, la adresa
altor ortodoc[i sau la adresa
altor cre[tini, deoarece, ade-
sea, sub pretextul c\ salv\m
Ortodoxia, ne urâ]im sufletul,
`ntrucât desp\r]im dreapta
credin]\ de iubirea cre[tin\
smerit\. Uit\m c\ de fapt tre-
buie s\ „]inem adev\rul `n iu-
bire“ (Efeseni 4, 15), s\ ap\-
r\m [i s\ promov\m „credin]a
lucr\toare prin iubire“ (Gala-
teni 5, 6), dup\ cum ne `nva]\
Sfântul Apostol Pavel.
Ierarhii Sfântului Sinod,
ca P\rin]i arhip\stori, tre-
buie s\ vegheze la mântuirea
celor pe care-i p\storesc (cf.
Fapte 20, 28; 1 Tesaloniceni
5, 12-13; Evrei 13, 17), având
datoria sfânt\ de a `nv\]a pe
cei ne[tiutori, de a `ndrepta
pe cei ce gre[esc, de a ridica
pe cei c\zu]i, de a vindeca pe
cei r\ni]i suflete[te, de a ierta
pe cei ce se poc\iesc, pentru
ca to]i s\ dobândim mântui-
rea `n Hristos, Capul Biseri-
cii (Efeseni 1, 22-23) [i Mân-
tuitorul lumii.
Biserica Ortodox\ Român\
a fost totdeauna pa[nic\, a
convie]uit secole de-a rândul
cu oameni de alte etnii [i con-
vingeri religioase, ap\rând
dreapta credin]\ f\r\ s\ umi-
leasc\ pe al]ii. Biserica noas-
tr\ [tie, de asemenea, s\ re-
specte legile României de azi,
care interzic def\imarea [i
`nvr\jbirea dintre culte, pro-
movând respectul reciproc
dintre ele (vezi Constitu]ia Ro-
mâniei - articolul 29, alin. 2 [i
4 , [i Legea cultelor - art. 13).
Iar pentru c\, `n urm\ cu
dou\ zile (6 iulie 2008), a avut
loc `n America de Nord un
mare eveniment, [i anume
unirea, dup\ 60 de ani de des-
p\r]ire, a celor dou\ Eparhii
Ortodoxe Române[ti `ntr-o
singur\ Mitropolie Ortodox\
Român\ `n comuniune di-
rect\ cu Patriarhia Român\,
s\ d\m slav\ lui Dumnezeu [i
s\ felicit\m pe to]i cei ce au
contribuit la realizarea aces-
tei lucr\ri sfinte [i aduc\toare
de bucurie `n comuniune
fr\]easc\.
~n `ncheiere, mai dorim s\
spunem c\, `ntrucât Sfântul
Sinod are pe ordinea de zi [i
alegeri de noi episcopi, este
necesar ca `n aceste alegeri s\
c\ut\m binele comun al
Bisericii, ]inând seama [i de
rezultatul consult\rii clerului
[i credincio[ilor dintr-o epar-
hie, care trebuie considera]i
ca fiind `mpreun\-lucr\tori
cu noi `n via]a [i misiunea Bi-
sericii noastre `n societate.
De asemenea, Sfântul Si-
nod este chemat ca `n duh de
p\rinteasc\ purtare de grij\,
s\ adopte m\suri concrete de
ajutorare a parohiilor s\race
[i s\ intensifice activitatea so-
cial-filantropic\ `n societatea
româneasc\.
Rug\m pe Atotmilostivul
Dumnezeu s\ ne ajute ca `n
duh de responsabilitate p\rin-
teasc\ [i de comuniune fr\-
]easc\ s\ lucr\m [i noi `n
aceste zile spre slava Preasfin-
tei Treimi [i binele Bisericii.
Not\: Intertitlurile apar]in
redac]iei
 Joi, 10 iulie 2008 5
TAB|R| PENTRU COPII, LA M|N|STIREA STR+MBA: Episcopia S\lajului
Actualitatea organizeaz\, `n aceste zile, la M\n\stirea Strâmba, o tab\r\ pentru copiii din
municipiul Zal\u, informeaz\ Agen]ia de {tiri BASILICA. Aproximativ 100 de elevi sunt
a[tepta]i pân\ pe 26 iulie a.c., `n patru serii de câte o s\pt\mân\. Ace[tia sunt `nso]i]i
religioas\ de preo]i [i profesori de religie, tab\ra având un caracter religios. Nu lipsesc `ns\ nici
drume]iile, concursurile sportive [i celelalte activit\]i de vacan]\ specifice vârstei.

S\rb\toare cultural\, `n Arhiepiscopia Târgovi[tei

La Catedrala „~n\l]area prima carte tip\rit\ pe teri- La lansare vor participa Biseric\ Ortodox\ Român\, Nifon, patriarhul Constanti-
Domnului“ din Târgovi[te, toriul românesc. personalit\]i ale vie]ii cul- iar la oferirea acestei `nalte nopolului. Totodat\, bucu-
situat\ aproape de centrul La aniversarea a 500 de turale [i [tiin]ifice, dar [i demnit\]i, Sfântul Sinod a ria este mai mare, datorit\
ora[ului, va fi oficiat\ ast\zi, ani de la tip\rire, la Târgo- autorit\]i centrale [i lo- ]inut seama de câteva evi- demersurilor `ntreprinse,
`ncepând cu ora 9:30, Sfânta vi[te, edi]ia jubiliar\ a Li- cale. den]e notabile, precum fap- `mpreun\ cu Episcopia Ar-
Liturghie arhiereasc\, la turghierului lui Macarie va Cu aceast\ ocazie, ~ntâi- tul c\ scaunul arhiepiscopal ge[ului [i Muscelului, pen-
care va participa Preaferici- ap\rea, atât `n varianta re- st\t\torul Bisericii Orto- de la Târgovi[te, din cetatea tru canonizarea evlaviosului
tul P\rinte Daniel, Patriar- print - adic\ lucrare realiza- doxe Române va acorda ran- celor 33 de voievozi, este Voievod Neagoe Basarab,
hul Bisericii Ortodoxe Româ- t\ pe hârtie fabricat\ ma- gul de Mitropolit ad per- continuatorul istoric al generosul ctitor al Orto-
ne, `mpreun\ cu al]i ierarhi, nual, `n leg\tur\ de piele, `n sonam ~nalt Preasfin]itului vechiului scaun mitropoli- doxiei române[ti [i univer-
membri ai Sfântului Sinod. aceea[i tehnic\ ca [i origi- P\rinte Nifon, Arhiepisco- tan al }ãrii Române[ti sale [i ucenic al Sfântului
Dup\ slujb\, la ora nalul - cât [i `n variant\ pul Târgovi[tei. „Acest mo- (1517-1668) de pe care au Ierarh Nifon“, ne-a declarat
12:00, PF Patriarh Daniel special\, `nso]it\ de tradu- ment cultural, organizat `n p\storit cu vrednicie ierarhi p\rintele Marian Puiescu,
va lansa edi]ia jubiliar\ a cere (prima de pân\ acum) Arhiepiscopia noastr\, este de seam\ ai Bisericii noas- consilier arhiepiscopal. (Ci-
Liturghierului lui Macarie, [i de studii [tiin]ifice. o bucurie pentru `ntreaga tre, precum Sfântul Ierarh prian BÂRA)
O catedral\
Hot\r=rile Sf=ntului Sinod pentru Capital\!
Conturile deschise la BCR -
filiala sector 4 Bucure[ti -
a Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi, care au produs tulburare `n Biseric\ pentru sus]inerea construirii
a Cea mai `nalt\ autoritate a Bisericii noastre a luat act de hot\rârea de unificare a celor dou\ CATEDRALEI
eparhii ortodoxe române de pe continentul american `ntr-o singur\ mitropolie, supus\ canonic MÂNTUIRII NEAMULUI
Patriarhiei Rom=ne a Sf=ntul Sinod a aprobat, de asemenea, trecerea `n rândul sfin]ilor LEI:
a domnitorului Neagoe Basarab, a lui Dionisie cel Smerit [i a mitropolitului Iachint de Vicina a RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
~n zilele de 8-9 iulie 2008, la Re- USD:
[edin]a patriarhal\ din Bucure[ti, RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
sub pre[edin]ia Preafericitului P\- EURO:
rinte Patriarh Daniel, s-a desf\[u- RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
rat [edin]a de lucru a Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Dintre hot\rârile luate amintim
canonizarea Sfântului Ierarh
Iachint de Vicina, primul Mitropolit
PE SCURT
al }\rii Române[ti (cu ziua de
pr\znuire la 3 iulie), a Sfântului Renumitul protopsalt
Cuvios Dionisie Exiguul, p\rintele
erei cre[tine [i al dreptului bise-
Lycourgos
ricesc (1 septembrie), [i a Sfântului Anghelopoulos
Voievod Neagoe Basarab, domni- concerteaz\
torul }\rii Române[ti, om de cul-
tur\ isihast\ [i prin] al p\cii (15 la Biserica B\rboi
septembrie); pr\znuirea Sfântului Ast\zi, 10 iulie, de la ora 18:30,
Sfin]it Mucenic Ciprian, episcopul Biserica „Sf. Ap. Petru [i Pavel“ -
Cartaginei, `n ziua de 13 septem- B\rboi din Ia[i g\zduie[te un con-
brie. De asemenea, Sf=ntul Sinod a cert extraordinar de muzic\ bizan-
hot\r=t `nfiin]area de birouri de tin\. Invitatul special la concert
catehizare a tineretului `n fiecare este renumitul protopsalt
eparhie a Bisericii Ortodoxe Româ- Ortodoxe Române din America [i `nceputul secolului al XX-lea, care tiv `n America. Acest fenomen a con- Lycourgos Angelopoulos, profesor
ne, pentru dezvoltarea proiectului Canda, `n frunte cu ~nalt Preasfin- au ridicat primele biserici ortodoxe ferit bisericilor ortodoxe un caracter de muzic\ bizantin\ la
Hristos `mp\rt\[it copiilor. ]itul Nicolae Condrea, cât [i reprezen- [i au format primele parohii. na]ional, care continu\ [i ast\zi. Conservatorul de Stat din Atena.
Ieri, Sfântul Sinod a ales pe tan]ilor Episcopiei Ortodoxe Române La `nceput, slujbele erau oficiate Amintim c\ mar]i, 8 iulie, Sf=n- Evenimentul se `nscrie `n cadrul
p\rintele arhimandrit Andrei - din America, `n frunte cu ~nalt Preas- de preo]i invita]i de emigran]i din tul Sinod a ales ca Mitropolit al Ol- primei edi]ii din ]ara noastr\ a
Nicolae Moldovan `n postul de epis- fin]itul Nathanaiel, pentru aceast\ ]\rile lor de origine. Preo]ii slujeau teniei pe PS Irineu Sl\tineanul, Ar- masterclassului de c=nt bizantin,
cop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului decizie istoric\. Sfântul Sinod `[i ex- pentru o vreme aici, apoi se `ntor- hiereu-Vicar al Episcopiei R=m- care se desf\[oar\ la Ia[i, [i este
cu titlul de F\g\r\[anul. prim\, de asemenea, speran]a c\ lu- ceau `n ]ar\ sau se stabileau defini- nicului. a realizat cu sprijinul Asocia]iei
Sf=ntul Sinod al Bisericii Orto- cr\rile comisiei de dialog vor fi final- „Fr\]ia Ortodox\ Rom=n\“ - filiala
doxe Rom=ne a luat, de asemenea, izate `ntr-o propunere concret\ Ia[i, parohia „Sf. Nicolae“ - Socola
act de hot\rârea de unificare a celor
dou\ eparhii ortodoxe române de pe
privind organizarea [i func]ionarea
Mitropoliei Ortodoxe Române au-
Noi sfin]i `n calendarul [i parohia „Sf. Cuv. Parascheva“ -
P\curari, din Ia[i. Men]ion\m c\
continentul american `ntr-o singur\ `ncep=nd cu data de 7 iulie, timp
Mitropolie, sub obl\duirea canonic\
a Patriarhiei Române. Dup\ cum a
tonome din America de Nord“, a mai
spus consilierul pentru rela]iile cu Bisericii Ortodoxe Rom=ne de dou\ zile, Universitatea de Arte
„George Enescu“ din Ia[i a g\zduit
presa al Patriarhiei Rom=ne. ~n cadrul lucr\rilor Sfântului Sfântul Ioan Casian. Opera sa
declarat pr. Constantin Stoica, con- primul masterclass de c=nt bizan-
silier patriarhal, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe const\, `n primul rând, dintr-un tin din Rom=nia. Cursurile, la care
Sinod au analizat temeiurile exis- Aproape 8 decenii Române care s-au desf\[urat `n num\r de traduceri patristice `n au participat 70 de persoane, au
tente la comisia pentru Comunit\]i de existen]\ zilele de 8 [i 9 iulie, la Re[edin]a limba latin\, cuprinse `ntr-o an- fost sus]inute de Lycourgos
Externe, Rela]ii Interortodoxe, patriarhal\ din Bucure[ti, a fost tologie de texte. Dionisie cel Smerit Angelopoulos [i au fost organizate
Intercre[tine [i Interreligioase, o a primei Episcopii aprobat\ trecerea `n rândul a conceput [i numerotarea anilor de Universitatea de Arte „George
aten]ie special\ fiind acordat\ refer- rom=ne[ti din America sfin]ilor a domnitorului Neagoe `ncepând de la na[terea Mân- Enescu“ din Ia[i, `n colaborare cu
atului ce prezint\ eforturile de unifi- Basarab, a lui Dionisie cel Smerit tuitorului Iisus Hristos, nume- Funda]ia Cultural\ „Timpul“,
care a celor dou\ eparhii ortodoxe Biserica Ortodox\ Român\ din [i a mitropolitului Iachint de rotare care s-a r\spândit `n `n- av=nd ca partener Prim\ria
române de pe Continentul American, Statele Unite [i Canada, prin Vicina. Domn al }\rii Române[ti treaga lume prin intermediul cal- Municipiului Ia[i, programul „Ia[i
`ntr-o singur\ Mitropolie, aflat\ `n reprezentan]ii, clerici [i mireni, pa- `ntre anii 1512 [i 1521, Neagoe endarelor iulian [i gregorian. 600“. (N.B.)
comuniune canonic\ [i spiritual\ di- rohiilor care o compun, s-a con- Basarab ocup\ un loc `nsemnat `n Iachint de Vicina este primul
rect\ cu Patriarhia Român\. „~n a- stituit la Congresul bisericesc, `n- galeria personalit\]ilor istorice
cest sens, Sfântul Sinod al Bisericii trunit `n Detroit - Michigan, la 25 a- ale poporului român. Este autorul
mitropolit al }\rii Române[ti. ~n Corul de elevi „Sfântul
timpul p\storirii sale, au fost
Ortodoxe Române a luat act cu bucu- prilie 1929, `n Episcopie Misionar\, uneia dintre cele mai vechi capo-
`ntemeiate noi a[ez\ri m\n\sti-
Nectarie“ concerteaz\
rie de decizia congreselor celor dou\ supus\ canonice[te Sfântului Sinod dopere ale literaturii române[ti,
eparhii ortodoxe române[ti din SUA al Bisericii Ortodoxe Române. „~nv\]\turile lui Neagoe Basarab re[ti [i au fost `nt\rite leg\turile `n Germania [i `n Elve]ia
Din cauza unor ne`n]elegeri, c\tre fiul s\u Teodosie“. De duhovnice[ti cu Patriarhia de
[i Canada, de a aproba propunerile La invita]ia Asocia]ei
comisiei mixte de dialog [i de a dup\ anul 1947, Biserica Ortodox\ asemenea, `n timpul domniei sale Constantinopol. Multikulturverein din Berna, `n pe-
`mputernici aceast\ comisie s\-[i Rom=n\ din America a fost `m- s-a tip\rit „Evangheliarul“ slavon Propunerea de canonizare a rioada 25 iulie-4 august 2008, corul
continue lucrarea, `n vederea re- p\r]it\ `n dou\ eparhii, una dintre al lui Macarie. celor trei sfin]i români a fost „Sfântul Nectarie“, alc\tuit din
aliz\rii unirii celor dou\ eparhii `ntr- acestea intr=nd `n juristidic]ia ca- Dionisie cel Smerit, tr\itor `n a f\cut\ `n cadrul [edin]ei Sino- elevi ai parohiei Ghimice[ti, jude]ul
o singur\ Mitropolie Ortodox\ Ro- nonic\ a Bisericii Ortodoxe a Rusiei. doua jum\tate a secolului al V-lea dului Mitropolitan al Mitropoliei Vrancea [i condus de preotul Vasile
mân\ pentru America de Nord. Ortodoxia `n America a p\truns [i prima a secolului al VI-lea, a fost Munteniei [i Dobrogei, care s-a Dabija, va sus]ine, o serie de con-
Sfântul Sinod adreseaz\ felicit\ri prin valul de emigran]i est-europeni un cunoscut traduc\tor de scrieri desf\[urat `n data de 19 iunie a certe `n Germania [i Elve]ia, in-
atât reprezentan]ilor Arhiepiscopiei de la sf=r[itul secolului al XIX-lea [i patristice din Dacia Pontic\, dup\ acestui an. formeaz\ Agen]ia de {tiri BASI-
LICA. Deplasarea, care are loc cu
binecuvântarea Preasfin]itului
Sfântul Sinod a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi Episcop Epifanie al Buz\ului [i
Vrancei, face parte dintr-un
Tot `n [edin]a de lucru de ieri, celor doi ierarhi, care au produs tul- te, pe temeiul Sfintelor Canoane [i al slujitori ai altor culte. Cei ce nu se parteneriat mai amplu, `nceput `n
Sf=ntul Sinod a luat `n discu]ie burare `n Biseric\. Apoi, Sfântul `nv\]\turii de credin]\ ortodox\, supun acestei hot\râri pierd comuni- anul 2007, ce are ca scop
`mp\rt\[irea ~nalt Preasfin]itului P\- Sinod a luat act de regretul [i poc\- Sfântul Sinod a hot\rât c\ nu este unea cu Biserica Ortodox\ [i, `n con- cunoa[terea valorilor Ortodoxiei [i
rinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, in]a acestora, pe care le-a primit ca `ng\duit nici unui ierarh, preot, diacon, secin]\, vor suporta sanc]iuni canonice a tradi]iilor române[ti. Men]ion\m
la o Liturghie greco-catolic\, [i concel- prim semn de `ndreptare. monah, monahie sau credincios mirean corespunz\toare st\rii pe care o ocup\ c\ pe 1 august, de Ziua Na]ional\ a
ebrarea Preasfin]itului P\rinte Cu privire la comportamentul sacra- din Biserica Ortodox\ Român\ s\ se `n Biseric\: depunerea din treapt\ sau Elve]iei, Corul „Sfântul Nectarie“
Sofronie, Episcopul Oradiei, cu un ier- mental [i liturgic al ierarhilor, preo- `mp\rt\[easc\ euharistic `n alt\ caterisirea, `n cazul clericilor, [i oprirea va avea un program special, prilej
arh greco-catolic, la slujba de sfin]ire ]ilor, diaconilor, monahilor, monahiilor Biseric\ cre[tin\. De asemenea, nu este de la `mp\rt\[anie a credincio[ilor cu care elevii vor interpreta imnuri
a Aghiezmei Mari. Sf=ntul Sinod a [i credincio[ilor mireni ai Bisericii `ng\duit nici unui cleric ortodox s\ con- mireni. (Biroul de Pres\ al Patriarhiei religioase, cântece populare [i pa-
dezaprobat gesturile necanonice ale Ortodoxe Române `n rela]ie cu alte cul- celebreze Sfintele Taine [i ierurgii cu Rom=ne) triotice, `mbr\ca]i `n costume popu-
lare române[ti. a
6 Joi, 10 iulie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Zone verzi,
`n miezul ora[elor
Europa ar trebui s\ introduc\ m\-
suri pentru crearea unor „zone verzi“
`n centrele ora[elor, se arat\ `ntr-un
raport votat, ieri, `n plenul Parla-
mentului European. „Uniunea Euro-
pean\ ar trebui s\ defineasc\ o
strategie de mobilitate urban\ care
s\ duc\ la reducerea folosirii ma[ini-
lor personale [i la utilizarea trans-
portului `n comun“, se arat\ `n ra-
port. ~n acest mod, ora[ele vor con-
tribui la reducerea gazelor cu efect
de ser\ [i la combaterea schimb\rii
climatice. Centrele urbane se con-
frunt\ tot mai acut cu probleme pre-
cum poluarea, aglomera]ia, zgomotul
[i nesiguran]a din cauza transportu-
lui rutier, se sus]ine `ntr-un raport
european care propune ca ora[ele eu-
ropene s\ ia anumite m\suri, flexi-
bile, pentru eliminarea acestor prob-
leme. Ora[ele vor fi libere s\ `[i a-
dopte propriile politici de mobilitate,
iar transportul `n comun ar trebui s\
devin\ mai eficient, mai atractiv [i
mai accesibil. Se recomand\ acorda-
rea unei aten]ii sporite angaja]ilor,
copiilor, b\tr=nilor [i persoanelor cu
mobilitate redus\. ~n momentul de
fa]\, ora[e precum Londra, Roma,
Milano, Valetta [i Stockholm au in-
trodus deja m\suri pentru crearea
unor zone verzi, sisteme de taxe ru-
tiere [i taxe pe ambuteiaje.
Produc]ie industrial\
sc\zut\, `n luna mai,
pentru ]\rile
Europei de Est
Majoritatea statelor din Europa de
Est au `nregistrat o sc\dere a pro-
duc]iei industriale, `n luna mai
2008, pe fondul sc\derii cererii pen-
tru exporturile provenite din aceast\
regiune, `n urma `ncetinirii economi-
ilor principalilor parteneri comer-
ciali din Europa Occidental\, trans-
mite Bloomberg. Rom=nia, Ungaria
[i Slovacia au anun]at, mar]i, `nce-
tinirea produc]iei industriale `n luna
mai, al\tur=ndu-se Poloniei, Leto-
niei, Estoniei [i Lituaniei. ~n afara
Uniunii Europene, o serie de eco-
nomii emergente, precum Rusia [i
Turcia, au anun]at [i ele fie o cre[-
tere slab\ a produc]iei industriale,
fie un declin. „Cererea intern\ `n
Europa de Est este, `n continuare,
solid\, `ns\ se constat\ o `ncetinire
a cererii pentru exporturile regiunii.
Cea mai dificil\ perioad\ a acestui
ciclu se va `nregistra `n 2009, c=nd
va fi resim]it un impact asupra [o-
majului“, a declarat analistul Dres-
dner Kleinwort, Raffaella Tenconi.
Cre[terea costurilor de creditare,
precum [i infla]ia accelerat\, `n
Europa Occidental\, afecteaz\ cer-
erea pentru produsele industriale
din Europa de Est. Marea Britanie,
Spania [i Irlanda sunt `n pragul u-
nei recesiuni [i exist\ semnale c\ [i
economia Germaniei, o pia]\ impor-
tant\ pentru produsele Europei de
Est, d\ semne de `ncetinire.
2.600 de arome naturale
[i artificiale `nregistrate
Luni, deputa]ii europeni au dezbatut
`n plen noile reguli privind aditivii,
enzimele [i aromele alimentare. ~n
momentul de fa]\, au fost `nregistrate
aproximativ 2.600 de arome naturale
[i artificiale. Noua legisla]ie introduce
condi]ii mai stricte pentru folosirea
termenului „natural“, `n descrierea
aromelor: acestea sunt considerate
„naturale“ numai dac\ 95% din com-
pozi]ie este de origine natural\. Noua
lege impune un nivel maxim de uti-
lizare a „substan]elor nedorite“
(condimente ce s-au demonstrat a fi
periculoase pentru s\n\tate) `n in-
dustria alimentar\. ~n ce prive[te
scor]i[oara, produc\torii vor trebui s\
foloseasc\ o arom\ de scor]i[oar\,
pentru a nu avea probleme cu valorile
maxime permise. Conform unor sta-
tistici, `n Marea Britanie scor]i[oara
nu mai este utilizat\ `n musli, consu-
mul de scor]i[oar\ sc\z=nd, `n Ger-
mania, cu 30%, anul trecut. a
ACORD FINAL PENTRU ADOPTAREA EURO: Slovacia a ob]inut acordul final al mini[trilor de Finan]e
din Uniunea European\, pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2009, transmite AFP, cit=nd
surse europene. Mini[trii au stabilit, totodat\, rata definitiv\ de conversie a monedei slovace, un euro
urm=nd s\ valoreze 30,1260 coroane slovace. Avizul mini[trilor de Finan]e este ultima etap\ de
validare a ader\rii Slovaciei la zona euro. La 1 ianuarie 2009, Slovacia va deveni al 16-lea stat membru
al zonei euro [i a doua dintre ]\rile care au aderat la blocul comunitar, `n 2004, dup\ Slovenia.
Acord global pentru reducerea polu\rii din avia]ie
Toate zborurile din [i pentru UE
(inclusiv cele intercontinentale) vor
ma licit\rii cotelor vor fi investite `n
protejarea mediului `nconjur\tor.
cestea se vor dubla p=n\ `n 2020.
De[i transportul aerian nu emite
fi incluse `n sistemul de comerciali- Cre[terea pre]urilor biletelor de a- dec=t 5% din gazele cu efect de se-
zare a cotelor de emisii din 2012. U- vion, ca urmare a acestei schimb\ri, r\, dezvoltarea sectorului contras-
niunea se angajeaz\ s\ g\seasc\ un va fi una modest\ [i mai mic\ dec=t
teaz\ vizibil cu eforturile UE de a
acord global privind reducerea emi- cea datorat\ cre[terii pre]ului la combate schimbarea climatic\.
siilor de gaze cu efect de ser\ din a- combustibil, sus]in parlamentarii e-
via]ie. Se estimeaz\ c\ emisiile din uropeni. P=n\ `n 2020, pre]ul unui Mar]i, deputa]ii europeni au vo-
transportul aerian vor sc\dea cu bilet dus-`ntors, `n UE, va cre[te cu tat un raport ce con]ine un com-
3% `n prima perioad\ (p=n\ `n doar 1,8-9 euro. promis cu statele membre privind
2012) [i cu 5% `n a doua (din 2013), Emisiile de CO2, provenind din includerea, din anul 2012, a
prin compara]ie cu media din 2004- transportul aerian, au crescut cu avia]iei `n sistemul de comerci-
2006, iar veniturile ob]inute `n ur- 87% din 1990 [i se estimeaz\ c\ a- alizare a cotelor de emisii. a
Parlamentul European a r\bufnit
`mpotriva amprent\rii rromilor din Italia
a M\sura Executivului de la Roma, de amprentare a tuturor cet\]enilor de etnie rrom\, inclusiv minori,
care se afl\ pe teritoriul Italiei, a fost aspru criticat\ `n plenul Parlamentului European, fiind
caracterizat\ ca o ac]iune de „discriminare clar\, bazat\ pe ras\, origine etnic\ [i na]ionalitate“
a Deputa]ii europeni au cerut Comisiei Europene s\ intervin\ `n acest caz,
r\spunsul Executivului european fiind `ns\ unul destul de palid a Europarlamentarii rom=ni au cerut
ca politicile impuse Rom=niei pentru eliminarea discrimin\rii rromilor s\ fie impuse [i statului italian a
Ast\zi, Parlamentul E- nu au fost clarificate, re- misiei Europene i se so- tat informa]ii suplimen- c=t [i a celei privind libe-
uropean va adopta o rezo- prezint\ motive suplimen- licit\ s\ verifice m\surile tare autorit\]ilor italiene ra circula]ie. Trebuie s\
lu]ie pe tema amprent\rii tare de `ngrijorare, au mai ini]iate de autorit\]ile i- legate de m\surile luate intensific\m abordarea
cet\]enilor de etnie rro- sus]inut deputa]ii. taliene, „nu doar `n con- [i cadrul legal al acestora, integrat\ [i implementa-
m\, ac]iune demarat\ de formitate cu influen]ele exprim=ndu-[i disponibi- rea Strategiei UE pentru
c\tre Guvernul de la Ro- Amprentarea politice, ci [i cu prevede- litatea de a colabora cu rromi. De asemenea, tre-
ma, `n cursul s\pt\m=nii ]iganilor, parte rile tratatelor europene“. autorit\]ile italiene odat\ buie s\ numim un comi-
trecute. ~n cursul zilei de Acesta mai sus]ine ini]ie- ce sunt cunoscute carac- sar european `ns\rcinat
a unor „politici rea unor politici integrate terul [i consecin]ele aces- cu problemele rromilor“,
luni, deputa]ii europeni
au dezb\tut ini]iativa `n- crude [i ieftine“ prin care s\ combat\ izo- tor m\suri. a sus]inut, `n plenul PE,
treprins\ de autorit\]ile i-
Monica Frassoni (Gru-
larea social\, dat fiind ~n acest sens, Comisia Adina-Ioana V\lean (AL
taliene, `n `ntreb\rile for- faptul c\ „rromii sunt o European\ a solicitat un DE), ad\ug=nd c\, `nce-
mulate [i adresate Comi- pul Verzilor/ALE, Italia) minoritate special\ `n document suplimentar p=nd cu anul trecut, Ita-
a subliniat c\, `n Europa, din partea autorit\]ilor lia a ini]iat „m\suri de
siei Europene, ace[tia ex- Europa“. Mai mult, de-
nu trebuie s\ existe loc puta]ii au cerut sanc]io- italiene cu privire la sco- securitate dispropor]io-
prim=ndu-[i `ngrijorarea pentru aceste „contabili-
fa]\ de faptul c\ aceast\ narea Italiei [i punerea pul [i amploarea acestei nate [i [ocante“.
z\ri etnice“, iar crimina- semnului de egalitate baze de date. Se a[teapt\ Un alt europarlamen-
baz\ de date se funda-
lizarea grupurilor de et- din partea autorit\]ilor tar rom=n a subliniat c\
menteaz\ pe criterii rasia- `ntre segrega]ia din [coli [i
nie rrom\ [i sinti nu mai de la Roma s\ elaboreze, Rom=nia se achit\ cu
le [i etnice, „fiind vorba poate continua astfel. Eu- discriminare, directivele
despre o discriminare cla- europene nefiind destul de p=n\ la sf=r[itul lunii iu- succes de sarcina privind
roparlamentarul a mai a- lie, a unui raport complet integrarea rromilor [i eli-
r\, bazat\ pe ras\, origine preciat faptul c\ m\su- concludente `n acest caz.
privind aceast\ proble- minarea discrimin\rii ra-
etnic\ [i na]ionalitate“. De rile recente ale Guver- siale, respect=nd `n tota-
matic\. Oficialul euro-
asemenea, prelevarea de nului italian sunt „poli- Ce spune Comisia pean a subliniat faptul c\ litate normele eruropene.
amprente, inclusiv a mi- tici crude [i ieftine“. Un European\ Marian-Jean Marinescu
norilor, `ncalc\ principiile Comisia European\ este
alt europarlamentar, o- con[tient\ de tensiunile (PPE-DE) a subliniat fap-
drepturilor fundamentale, landez, membru al PSE, Potrivit comisarului e-
sociale cu care se confrun- tul c\ cerin]ele impuse
au reclamat deputa]ii eu- Jan Marinus Wiersma, a uropean Vladimir Spidla, Rom=niei ar trebui s\ fie
ropeni, cita]i de serviciul t\ Italia, `n aceast\ peri-
considerat c\ „acest mod Comisia a constatat cu transpuse oric\rui stat
oad\, dar atrage aten]ia
de pres\ al PE. Faptul c\ de a proceda a Guvernu- nemul]umire, din pres\, membru al Uniunii
c\ excluziunea social\
obiectivul bazei de date, lui italian este inaccepta- c\ autorit\]ile italiene au duce la aceste tensiuni. Europene.
scopurile sale, accesul la bil“ [i c\ nu exist\ „nici o ini]iat prelevarea de am- Statele membre [i Comi-
aceasta [i alte garan]ii le- justificare pentru am- prente ale rromilor. Co-
gate de protec]ia datelor, prentarea copiilor“. Co- misia European\ a solici-
sia trebuie s\ colaboreze Proteste la Roma
pentru a garanta o coor-
donare c=t mai bun\. Sute de persoane au
protestat, luni, la Roma,
fa]\ de inten]ia autorit\]i-
Ce au spus deputa]ii lor italiene de prelevare a
europeni rom=ni, amprentelor tuturor rro-
`n plenul PE milor, inclusiv ale copii-
lor. Mitingul, desf\[urat
Adrian Severin, mem- sub sloganul „Nu v\ atin-
bru al PSE, a men]ionat ge]i de copiii rromi!“, a
c\ extinderea UE a fost fost organizat de asocia]ia
ultimul act de liberare a cultural\ ARCI. Ministrul
rromilor, ei fiind `n pre- italian de Interne, Ro-
zent cet\]eni europeni, berto Maroni, anun]a, pe
pentru care trebuie s\ se 26 iunie, c\ autorit\]ile
fac\ eforturi comune `n vor preleva amprentele
materie de integrare cul- tuturor persoanelor din
tural\, social\ [i econo- taberele de nomazi, inclu-
mic\. „Trebuie s\ dispu- siv ale copiilor. „Vom pre-
nem de o politic\ a rromi- leva amprentele copiilor
lor comun\. O strategie pentru a evita fenomene
care face doar recoman- precum cer[etoria“, ar-
d\ri statelor membre, l\- gumenta ministrul.
s=nd la latitudinea aces- Prin organizarea mi-
tora decizia [i responsa- tingului, asocia]ia ARCI,
bilitatea final\, pur [i sus]inut\ de oameni poli-
simplu nu func]ioneaz\“, tici de st=nga, de sindica-
a declarat Adrian Seve- te [i de oameni de cultu-
rin. „Este momentul s\ r\, `ntre care [i celebrul
vedem Consiliul [i Comi- scriitor Andrea Camilleri,
sia lu=nd m\suri concre- a denun]at „un act de dis-
te pentru a determina I- criminare [i persecutare“.
talia s\ se alinieze legilor Potrivit cifrelor comu-
[i valorilor europene. A- nit\]ii catolice Sant Egi-
vem nevoie de o evaluare dio, `n Italia locuiesc `n-
Europarlamentarii sus]in c\ amprentarea rromilor din Italia a implement\rii directi- tre 130.000 [i 150.000 de
`ncalc\ principiile drepturilor fundamentale ale omului vei UE antidiscriminare, rromi. a

Actualitate
Rachetele nucleare - spaima Moscovei
Oprescu `[i `ncepe mandatul cu demiteri `n Prim\rie
a Responsabilul cu fluidizarea traficului din Capital\ a fost destituit
a Sorin Oprescu recunoa[te `ns\ c\ asta nu va rezolva imediat problema traficului
a Primarul vrea controale financiare la Stadionul „Lia Manoliu“ [i la Electrocentrale a
La câteva s\pt\mâni
de la câ[tigarea scaunului
de primar al Capitalei, So-
rin Oprescu `ncepe s\ ia
primele m\suri din man-
dat. Nemul]umit de atitu-
dinea unor figuri impor-
tante din institu]ie, O-
prescu l-a demis mai `ntâi
pe cel care r\spunde de
drumuri. ~n plus, medicul
mai promite s\ prezinte
proiectele dubioase pe
care le-a g\sit `n birou.
Directorul de la
str\zi, dat afar\
Primarul general al
Capitalei, Sorin Oprescu,
l-a destituit din func]ie,
mar]i, pe directorul Admi-
nistra]iei Str\zilor, Clau-
diu B\lan, motivul invo-
cat fiind ne`ndeplinirea
sarcinilor de serviciu. De-
cizia a fost luat\ la câteva
ore de la `ntâlnirea pri-
marilor din Capital\ cu
premierul T\riceanu, mai
exact dup\ ce Oprescu a
luat cuno[tin]\ de rapor-
tul `ntocmit de Comisia de
disciplin\ a prim\riei, `n
care se aflau [i referiri la
activitatea lui B\lan. Fos-
tul director al Adminis-
tra]iei Str\zilor nu a f\cut
comentarii privind schim-
barea sa din func]ie.
Ultima sarcin\ de ser-
viciu a lui B\lan a fost an-
gajarea personalului din
cadrul Centrului de Ma-
nagement [i Comand\ a
Traficului. Angaja]ii aces-
tuia se ocup\ de coordona-
rea sistemului inaugurat
`n aceast\ prim\var\, ca-
re are ca scop fluidizarea
circula]iei `n Bucure[ti.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a N|STASE FACE PLA-
NURI PENTRU GUVERNA-
REA PSD-PC: Liderii PSD
[i PC au discutat, ieri dimi-
nea]\, `ntr-o [edin]\ comu-
n\, ultimele detalii ale ofer-
tei de guvernare pe care cele
dou\ partide o vor lansa,
vineri, `n dezbatere public\.
„Vrem s\ ne concentr\m mai
mult pe lansarea dezbater-
ilor referitoare la schi]a de
proiect de guvernare pe care
o vom lua `n discu]ie, vineri,
la reuniunea Consiliului Na-
]ional. Vom `ncerca s\ ve-
Joi, 10 iulie 2008
CANCELARUL MERKEL, TOT MAI IUBIT DE C|TRE GERMANI: Popularitatea cancelarului federal
german, Angela Merkel, este `n continu\ cre[tere `n rândul concet\]enilor s\i, conform unui
sondaj publicat `n „Stern“. Sondajul constat\ c\, `n cazul unui vot direct, doamna Merkel, liderul
Uniunii Cre[tin Democrate (CDU), ar ob]ine o victorie u[oar\ `mpotriva oric\rui alt candidat: 62%
dintre persoanele consultate de c\tre realizatorii sondajului ar saluta continuarea mandatului
Imediat dup\ instalarea
`n func]ie, la jum\tatea
lunii iunie, Sorin Oprescu
a declarat c\ nu a venit `n
prim\rie pentru a face
concedieri cu orice pre] [i
c\ angaja]ii care nu fac
fa]\ sarcinilor de serviciu
vor p\r\si, oricum, sin-
guri pozi]iile pe care le
ocup\.
Ora[ul `ncremnit
`n proiecte
Oprescu a comentat [i
despre stadiul de dezvol-
tare a ora[ului. „O serie
`ntreag\ de proiecte pen-
tru dezvoltarea Capitalei
dem cum putem revigora ac-
tivitatea la nivelul departa-
mentelor [i, de asemenea, s\
discut\m despre forumurile,
asocia]iile care sunt `n sub-
ordinea Consiliului Na]io-
nal. Este vorba de forumul
agricultorilor, un forum ecol-
ogist, un forum al seniorilor
din partid“, a declarat Adri-
an N\stase, la `nceputul [e-
din]ei. Liderul PSD a contra-
zis informa]iile potrivit c\ro-
ra exist\ dispute `ntre PSD
[i PC pe tema unor idei din
programul de guvernare.
acesteia `n fruntea Guvernului [i dup\ alegerile legislative, de anul viitor.
Rusia reac]ioneaz\ violent
contra scutului antirachet\
Rusia a amenin]at, mar]i,
c\ va reac]iona [i va apela la
tehnica militar\, `n cazul `n
care acordul SUA-Cehia, cu
privire la scutul antirachet\,
va fi ratificat [i va aproba
desf\[urarea scutului ameri-
can antirachet\ `n apropiere
de frontierele sale. „Dac\, `n
apropierea frontierelor noas-
tre, va `ncepe, cu adev\rat,
construc]ia sistemului de
ap\rare antirachet\ strate-
gic\ american\, atunci vom
fi for]a]i s\ reac]ion\m, nu
prin intermediul diploma]iei,
ci prin metode ce ]in de teh-
nica militar\“, a subliniat
ministerul. Anun]ul diplo-
Sorin Oprescu, un primar pus pe demiteri
s-au oprit, dup\ ce s-au
cheltuit milioane de euro
pentru consultan]\, mul]i
oameni din Prim\ria Ca-
pitalei ac]ionând `n trecut
doar pentru a frâna aceas-
t\ dezvoltare“, a declarat,
mar]i, primarul Bucure[-
tiului, `n urma `ntâlnirii
cu prim-ministrul C\lin
Popescu-T\riceanu. „Am
constatat, dup\ aproape
14 zile de prezen]\ `n Pri-
m\ria Capitalei, c\ o serie
`ntreag\ de oameni nu au
ac]ionat decât `n sensul
general de a frâna acest
proces de dezvoltare a Bu-
cure[tiului. Dezvoltarea
sa e f\cut\ haotic - [i am
proprietatea vorbelor pe
„Eu nu am sim]it acest lu-
cru. Au avut loc discu]ii `n
permanen]\, `n acest inter-
val. Noi nu fix\m solu]iile
acum, ci, mai degrab\, iden-
tific\m zonele `n care ar tre-
bui s\ c\ut\m solu]iile“, a
spus N\stase.
a PRIGOAN| {I MIS-
CHIE VOR S| FIE DEPU-
TA}I: Dup\ ce a cochetat cu
ideea de a candida la Prim\-
ria Capitalei, Silviu Prigoa-
n\ vrea la Parlament. Aface-
ristul a precizat, pentru
NewsIn, c\ va participa la
ma]iei ruse survine la doar
câteva ore dup\ ce oficiali
americani [i cehi au semnat
un acord bilateral `n dome-
niul ap\r\rii antirachet\,
prev\zând instalarea unui
radar american pe sol ceh.
SUA inten]ioneaz\ s\ cu-
pleze acest radar cu zece ra-
chete-interceptoare pe care
dore[te s\ le amplaseze `n
Polonia vecin\, cu care are
angajate negocieri, `n even-
tualitatea unor atacuri cu
rachete dinspre state pre-
cum Iranul.
Pentru a fi validat, acor-
dul, care a suscitat multiple
critici din partea Rusiei [i
care le spun. O serie `n-
treag\ de proiecte, dup\
ce au fost anun]ate cu
mult\ pomp\, de-a lungul
lunilor, au r\mas can-
tonate `n zona consultan-
]ilor“, a spus Oprescu.
Acesta a subliniat c\ va
prezenta, `n scurt timp,
toate aceste cazuri. „A-
tunci când firme de con-
sultan]\ sunt pl\tite cu
milioane de euro, dup\
care nu se mai `ntâmpl\
absolut nimic, lucrurile
nu pot s\ stea a[a cum
le-am ascultat cu to]ii `n
proasp\ta campania elec-
toral\ care a trecut“, a su-
bliniat primarul general
al Capitalei. Sorin Opres-
alegerile parlamentare pen-
tru a ob]ine un mandat de
deputat `n Colegiul Electoral
din zona `n care locuie[te.
„Bine`n]eles c\ voi candida!“,
a sus]inut Prigoan\, care a
men]ionat c\ `nc\ nu s-a de-
cis dac\ o va face `n calitate
de independent sau sub sigla
unei forma]iuni politice,
de[i, „`n principiu, s-a discu-
tat cu mai multe partide“. El
a afirmat ca aceste chestiuni
depind de modul `n care vor
fi conturate colegiile [i [i-a
exprimat p\rerea c\ cei care
proteste din partea opiniei
publice cehe, trebuie s\ fie
ratificat de c\tre cele dou\
camere ale Parlamentului
ceh. Rusia se opune am-
plas\rii elementelor scutului
american antirachet\ `n Eu-
ropa Central\. „Pozi]ia Mos-
covei este aceea[i [i nu se
poate schimba, ea percepând
crearea sistemului global an-
tirachet\ ca pe o amenin]are
direct\ la adresa securit\]ii
sale“, a declarat, mar]i, gen-
eral-locotenentul Evgheni
Bujinski, [eful Direc]iei pen-
tru acordurile interna]iona-
le, din cadrul Ministerului
rus al Ap\r\rii. a
cu a subliniat c\ proiecte-
le considerate bune, `n
special cele de trafic, vor fi
continuate, `ns\ rezolva-
rea temeinic\ a problemei
traficului va mai dura.
Solu]ii,
peste câteva luni
De[i promite s\ respec-
te programul s\u electo-
ral, Oprescu recunoa[te
c\ acest lucru nu se poate
face imediat. „Este clar c\
vor mai trece luni pân\
când vom `ncerca o rezol-
varea de adev\ratelea, [i
nu o rezolvare din aceasta
ditirambic\, a ceea ce `n-
seamn\ traficul“, a ar\tat
Sorin Oprescu. El a sub-
liniat c\ mai to]i primarii
i-au prezentat premieru-
lui acela[i tip de probleme
[i mai ales de distorsiuni
legislative, care nu ]in nici
de subordonare fa]\ de
primarul general [i nici de
atribu]ii, dar care le cre-
eaz\ dificult\]i `n activi-
tatea administrativ\. „E-
xist\ o serie `ntreag\ de
distorsiuni de genul aces-
ta, ele vin de undeva de la
nivelul anului 2003, pe
care sper s\ le repar\m `n
lunile septembrie-octom-
brie, a[a `ncât s\ facem ca
aceast\ activitate s\ aib\
[i dimensiuni coerente“, a
subliniat medicul.
De asemenea, primarul
general a sus]inut c\ se
impune realizarea unui
control atât la proiectul
noului stadion „Lia Mano-
liu“, cât [i `n privin]a cos-
tului gicaloriei la Electro-
centrale. a
intr\ `n curs\ ar trebuie s\
fie obliga]i s\ fi locuit, cel
pu]in 5 ani, `n zona pe care
doresc s-o reprezinte. La
rândul s\u, liderul PNG
Gorj, Nicolae Mischie, va
candida la alegerile generale
pentru un post de deputat `n
Parlamentul României. Ni-
colae Mischie este celebru
prin numeroasele probleme
cu Justi]ia, pentru perioada
când era [eful pesedi[tilor
din jude], `n vremea guver-
n\rii N\stase. a
7
LUMEA PE SCURT
Istanbul: Atentat
cu 4 mor]i,
la Consulatul SUA
Patru oameni au murit, ieri, `n
urma unui atac armat `n fa]a
Consulatului SUA, din Istanbul.
Printre victime se num\r\ [i unul
dintre poli]i[tii care p\zeau con-
sulatul. Ocupan]ii unei ma[ini
albe care oprise la un punct de
control de lâng\ Consulatul ame-
rican de la Istanbul au deschis fo-
cul asupra poli]i[tilor care se
apropiau de vehicul, informeaz\
CNN. Incidentul armat a survenit
`n jurul orei 11:00, `n fa]a misiu-
nii americane foarte protejate, sit-
uat\ `n cartierul Istinye, pe malul
european al principalei metropole
turce. Ambasada Statelor Unite
la Ankara a confirmat c\ este la
curent cu producerea unui inci-
dent `n apropierea Consulatului
american de la Istanbul, dar c\
am\nunte despre aceasta vor fi
disponibile `n urma unei anchete
la fa]a locului.
Scurgere radioactiv\,
la o central\ din Fran]a
O scurgere accidental\ a 30 m.c.
de ape reziduale, con]inând 12 g
de uraniu/litru s-a produs, mar]i,
la Bollene (`n sudul Fran]ei), de
la o central\ nuclear\ a grupului
Tricastin, `ns\ nu prezint\ un
risc sanitar imediat, potrivit au-
torit\]ilor nucleare. Acest inci-
dent a fost declarat de nivel 1 de
c\tre utilizatorul aflat `n leg\tur\
cu autoritatea securit\]ii nu-
cleare, pe baza unei scale a inci-
dentelor nucleare de la zero la 7.
O parte a solu]iei a fost recu-
perat\ acolo unde a avut loc
scurgerea, alta a fost diluat\ `n
cursul apei, iar a treia nu a atins
pânza de ap\ freatic\. Riscul nu
este imediat, dar, `n timp, este
necesar\ o men]inere a suprave-
gherii pânzei freatice, au anun]at
oficiali ai centralei. Apa uzat\ ra-
dioactiv\ a fost deversat\ pe sol [i
`n canalul adiacent, o parte din ea
poluând apoi râurile La Gaffiere
[i Auzon. Printre m\surile luate
ca precau]ie au fost interzicerea
consumului de ap\ potabil\
provenit\ din capt\rile private `n
trei comune, sistarea irig\rii agri-
cole cu ap\ din râurile respective.
Paralel, pescuitul [i consumul de
pe[te au fost interzise.
Organiza]ia ecologist\ Sortir du
Nucleaire a contestat, `ntr-un co-
municat, „avizele lini[titoare ale
autorit\]ilor“, considerând „de
fapt, imposibil ca o astfel de
scurgere, con]inând uraniu, s\ nu
aib\ consecin]e importante
asupra mediului `nconjur\tor“.
Copilul lui Ben Laden,
la fel de radical
ca tat\l s\u
Fiul lui Osama Ben Laden, aflat
la vârsta adolescen]ei, continu\
misiunea urii lansat\ de tat\l
s\u, cu un poem `n versuri `n
care propov\duie[te distrugerea
Marii Britanii. ~ntr-un poem pub-
licat pe internet, Hamza Ben
Laden, care, `n pofida `nf\]i[\rii
sale copil\re[ti, [i-a dobândit, la
doar 16 ani, renumele de Prin] al
Terorii, cheam\ la distrugerea
Statelor Unite ale Americii [i a
alia]ilor acestora. „Gr\bi]i dis-
trugerea Americii, a Marii Brita-
nii, Fran]ei [i Danemarcei /.../ O,
Doamne, blagoslove[te-i pe lupt\-
tori [i love[te-i pe necredincio[i [i
pe tr\d\tori. / O, Doamne, c\l\u-
ze[te-i pe tinerii na]iunii islamice,
ajut\-i s\ devin\ lupt\tori“, scrie
Ben Laden junior, care se ascun-
de `n Pakistan. Versurile au fost
postate pe internet pentru a mar-
ca `mplinirea a 3 ani de la atenta-
tele sinuciga[e de la Londra, sol-
date cu moartea a 52 de civili. a
 CM
YK

8 Joi, 10 iulie 2008

„Potrivit documentelor, cel dintâi experiment pentru producerea curentului

File de electric din Principatele Unite a avut loc la Ia[i, `n ziua de joi, 11 iulie 1868 (stil
vechi). Atunci, s-a aprins un «soare electric», adic\ o lamp\ electric\ cu arc, `n
gr\dina casei logof\tului Costache Sturza, din Copou. Gr\dina era cuprinz\toare,
poveste plantat\ cu mul]i arbori [i deschis\ publicului pentru vizitare, casa aflându-se mult
retras\ de la strad\, `n spatele a[ez\mântului medical de ast\zi.“

Cum a ap\rut „soarele electric“ `n România t\ la Expozi]ia Universal\ la Copou, cu Fontana Arti-
Pentru c\, zilele acestea, se `mplinesc 140 de din Paris din vara anului ficioas\ (Kalospinthechro-
ani de la aprinderea primei l\mpi electrice precedent (1867), aprin- mokrene) `mpreun\ cu Jo-
zând la Ia[i un „soare elec- culu coloriloru [i a luminei.
(„soarele electric“) `n România, ne-am g=ndit c\ tric“. Societatea avea aseme- Programul va fi din mai
n-ar fi r\u s\ v\ prezent\m cum a `nceput nea speciali[ti, c\ci, odat\ multe p\r]i [i Reprezenta-
aceast\ poveste. Experimentul s-a petrecut `n cu linia ferat\, avea s\ in- ]ia se va sfâr[i cu SOARE-
staleze [i o linie telegrafi- LE ELECTRIKCU, care la
zilele de 11 [i 14 iulie 1868, `n spa]iul caselor de c\, ale c\rei aparate se ali- Esposi]iunea cea mare `n
pe Copou ale boierului ie[ean Costache Sturza, mentau printr-o sumedeni- Paris s-au ar\tatu pentru
[i a avut loc simultan cu lucr\rile de conectare e de pile electrice, (piese ca- \nteia[i dat\ [i care `ntre-
re transform\ energia chi- ce totu ce s-au ar\tat pân\
a ora[ului Ia[i la drumul de fier european. mic\ `n energie electric\), acuma `n felul acesta.
care se preg\teau [i repa- Representa]iunile cu
ceri Strussberg, urma s\ e- rau `n cadrul Atelierelor Kalospinthechromokrene,
xecute linia spre Bucure[ti Pa[cani, dat `n exploatare care nu s-au v\zutu \nc\
la finele anului 1869. aice, au produsu, `n toate „Gr\dina casei boierului Costache Sturza,
- Vârciorova, vânzând ac]i- `n care a avut loc primul experiment de
uni, prin marile b\nci, du- Mai târziu, `n 1879, spe- ora[ele cele mari din Eu-
p\ cum anun]a gazeta ie- ciali[tii firmei aveau s\ a- ropa, unde s-au esecutatu, electricitate, la Ia[i, pe 11 iulie 1868. Ulterior,
[ean\ „Dreptatea“. Drept duc\ la Ia[i [i primele tele- precum `n Paris, Londra, pe locul acelei gr\dini s-a construit {coala de
consecin]\, drumul de fier foane alimentate cu pile, Berlin, Viena, cea mai ma- Fii de Militari, cl\dire care exist\ [i ast\zi“
românesc era pe buzele experimentându-le cu suc- re mirar\, [i suntem con-
ces `n gar\. vin[i c\ onor Publicu din indc\ aducea str\lucite re- tea celei aprinse tot la Ia[i,
de Ion MITICAN multor europeni [i români. aliz\ri tehnice, a fost ono- `n 28 ianuarie 1873 [i a-
(mitiioan@yahoo.com; Ca efect, `n acela[i an, au Iassi va fi mul]umitu chia-
Primele experimente ru dup\ Reprezenta]ia cea rat\ de mari personalit\]i nun]at\ prin „Curierul de
http://mitican.romblog.ro/) `nceput lucr\rile preg\ti- europene, precum regina
\nteiu. Luchterhandt“. Iassi“, de la 26 ianuarie
Preocuparea pentru in-
toare, urmând ca, pân\ la de electricitate Portugaliei, Maria Pia de 1873. Evenimentul fiind
finele lui 1869, ambele linii Savoie, principele Oscar al
troducerea c\ilor ferate `n s\ fie gata pentru darea `n Anun]urile experimen- „F=nt=na luminoas\“ deosebit de important pen-
Principate fiind la ordinea telor, c\ci au fost dou\, Suediei, regele Léopold al tru istoria tehnicii româ-
zilei `nc\ de pe vremea
exploatare. [i „Lampa soare“ II-lea al Belgiei [i regina ne[ti, a[a cum ar\ta profe-
Astfel, `n vara anului s-au g\sit `n „Dosarul C\ii
domnitorul Alexandru Ioan ferate Lemberg-Cern\u]i- Kalospinthechromokrene sa, Marie-Henriette, ]arul sorul Alexandru S\lceanu,
1868, constructorii compa-
Cuza, la 21 septembrie Ia[i,“ (dat\ `n exploatare la (the wonderful magic crys- Alexandru al II-lea, sulta- decanul Facult\]ii de Elec-
niei vieneze au poposit pe
1868 (stil vechi), prin De- valea Bahluiului pentru a 1 iunie 1870) [i au fost a- tal fountain) sau fântâna nul Abdulaziz, regele Louis trotehnic\, a 140-a aniver-
cretul nr. 1516 al principe- stabili locul cl\dirii sta]iei duse la cuno[tin]a publicu- luminoas\, utilizat\ pentru al II-lea de Bavière, emirul sare a fost marcat\ printr-o
lui Carol I, s-a promulgat de cale ferat\ de la cap\tul lui, `n premier\, `n volu- ornamente [i `n zilele noas- Abd-el-Kader [i al]ii. serie de manifest\ri, prin-
„Actul de concesiune pentru liniei, pornit\ din capitala mul „Urcând Copoul cu tre, consta dintr-un vas din Principiul l\mpii cu arc tre care un simpozion cu
construirea [i exploatarea Austriei. Ace[tia au obser- gândul la Podul Verde“, al care ie[eau raze luminoase fusese descoperit de Sir tema „Vechimea soarelui
c\ei ferate de la Suceava la vat interesul localnicilor autorului, ap\rut `n anul colorate [i fusese prezenta- Humphry Davy (1778-1829), electric la Ia[i“, `n ziua de
Ia[i, Boto[ani pân\ la Ro- pentru nout\]i aflate din 2006, unde s-a publicat o t\ la expozi]ie de profesorul care conectase, prin 1813, 28 mai 2008, `n Aula Uni-
man“. Actul fusese `ncheiat presa vienez\ [i dorin]a de copie [i s-a reu[it localiza- Messter Berlin. doi electrozi de c\rbune la versit\]ii Tehnice „Gh. A-
de guvernul român cu Socie- a avea `n ora[ul lor `nzes- rea gr\dinii care a g\zduit Lampa cu arc electric s-a o pil\ puternic\, ob]inând o sachi“, la care au participat
tatea austro-englez\ „Lem- tr\ri deosebite, printre al- evenimentul. alimentat din pile electrice, scânteie electric\. Ulterior, oameni de [tiin]\ din Ro-
berg - Czernowitz- - Eisen- tele ca palatul g\rii s\ se- Potrivit documentelor, generatorul de curent elec- a folosit un flacon de cristal mânia, dar [i din Italia, O-
bahn - Gessellschaft“ (L.C. mene cu al Dogilor din Ve- cel dintâi experiment pen- tric, dinamul, pentru ali- vidat. Prin 1844, Léon Fou- landa [i Republica Moldo-
E.G.), cu sediul la Viena, ne]ia. Inginerii firmei, con- tru producerea curentului mentarea l\mpilor cu arc, cault a `nlocuit vidul din va. Cu acest prilej, s-a sub-
care [i-a ad\ugat la firm\ du[i de directorul Iulian electric din Principatele U- fiind realizat prin 1870, de cristal cu un gaz conduc\- liniat interesul românilor,
termenul „Iassy“ [i se nu- Zaharievici, au c\l\torit `n nite a avut loc la Ia[i, `n zi- c\tre inventatorul E. T. tor de curent (informa]ii cu 140 de ani `n urm\, pen-
mea `n limba român\ „Lem- Moldova pentru `nceperea ua de joi, 11 iulie 1868 (stil Gramme. Se cuno[teau pe ob]inute cu ajutorului ingi- tru noua descoperire epo-
berg – Cern\u]i – Ia[i“, lucr\rilor, fiind `nso]i]i [i vechi). Atunci, s-a aprins un atunci diferite pile, care d\- nerului Grigore Covic - Pa- cal\ a electricit\]ii. „Putem
afi[ând pe vagoane titu- de un domn Luchterhandt, „soare electric“, adic\ o lam- deau curent suficient, le- ris). Dup\ 1879, lampa cu afirma, din punctul de ve-
latura L. C. I. E. probabil din cadrul societ\- p\ electric\ cu arc, `n gr\- gându-se `ntre ele mai mul- arc a fost `nlocuit\ de becul
dere al utiliz\rii energiei e-
De la Roman, alt\ socie- ]ii. Acesta urma s\ dea un dina casei logof\tului Costa- te elemente de format mare, cu filament, inventat de
care fuseser\ utilizate `n u- Thomas Edison. lectrice, cu rigoarea bazat\
tate, prusac\, sub conduce- spectacol inedit, cu marea che Sturza, din Copou. A-
ceasta se afla pe locul ocu- nele ora[e europene. Al doilea spectacol cu pe document, c\ acest prim
rea celebrului om de afa- inven]ie tehnic\ prezenta- experiment, `ncununat de
pat `n prezent de Spitalul Prima demonstra]ie de „soarele electric“ avea s\
Militar. Gr\dina era cu- amploare, cu asemenea in- aib\ loc duminic\, 14 iulie, succes, r\mâne `n istorie
prinz\toare, plantat\ cu stala]ii, s-a efectuat la Ex- reprezenta]ia urm=nd s\ drept o prioritate a Ia[ului
mul]i arbori [i deschis\ pu- pozi]ia Universal\ din Pa- `nceap\ cu un concert al `n România [i `n Europa de
blicului pentru vizitare, ca- ris (1 aprile 1867-3 noiem- fanfarei militare. Est“ (Al. S\lceanu, Forum,
sa aflându-se mult retras\ brie 1867), unde s-au pre- „Ia[ii câ[tig\“).
de la strad\, `n spatele a[e- zentat diferite nout\]i elec- Au urmat lansarea c\r-
Experimentul de la ]ii „Vechimea soarelui elec-
z\mântului medical de as- trice, precum „Fântâna lu-
t\zi. B\trâna zidire ad\- minoas\“ cu raze colorate Ia[i, o premier\ tric din România“ de Con-
postea adesea, concerte, `n mi[care, „Lampe-soleil“ `n istoria tehnicii stantin Ostap, Mihai Caba
sindrofii, evenimente cultu- („Lampa-soare“), iuminân- rom=ne[ti [i autorul, comunic\ri [ti-
rale [i g\zduia personalit\]i du-se [i parcul din Champ- in]ifice, decern\ri de diplo-
str\ine aflate la Ia[i de-Mars prin l\mpi cu arc Astfel, prima lamp\ cu me aniversare, precum [i
Primul anun] cuprindea electric, fixate pe stâlpi `- arc electric s-a aprins `n acordarea unor burse stu-
urm\toarele informa]ii: nal]i. Expozi]ia s-a organi- fosta capital\ a Moldovei, den]ilor merituo[i.
„Joi, `n 11 iulie 1868, va fi zat din `ndemnul `mp\ra- pe Copou, `n 11 iulie 1868,
cea \nteia representa]ie, `n tului Napoleon al III-lea [i `naintea altora din ]\rile * INGINERUL ION MITICAN ESTE AUTOR
A NUMEROASE C|R}I DESPRE IA{II VECHI,
gr\dina din casele Sturza, au participat 41 de ]\ri. Fi- vecine [i cu cinci ani `nain- UN PASIONAT AL ISTORIEI ACESTOR MELEAGURI

Coperta c\r]ii „Vechimea soarelui electric

din România“, autori Constantin Ostap, Primul anun] al experimentului, publicat `n
Mihai Caba [i Ion Mitican „Dosarul c\ii ferate Lemberg-Cern\u]i-Ia[i“

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Joi, 10 iulie 2008 9

FED RESTRIC}IONEAZ| CREDITELE IPOTECARE: Banca Central\ a Statelor Unite, Rezerva Federal\, a anun]at
Financiar c\ vor fi introduse restric]ii la acordarea creditelor. Restric]iile vor viza, `n primul rând, solicit\rile de credite
pentru cump\rarea unei locuin]e. {eful b\ncii centrale americane, Ben Bernanke, a declarat c\ restric]iile vor
fi aplicate tuturor institu]iilor care acord\ credite, `ncep=nd de s\pt\m=na viitoare. „Reglement\rile se vor
aplica tuturor institu]iilor de creditare, nu numai b\ncilor“, a precizat [eful B\ncii Centrale Americane, scopul
fiind evitarea, pe viitor, a problemelor care au ap\rut, `n ultimii ani, pe pia]a imobiliar\.

BNR pune fr=n\ creditelor

fie evaluat\ capacitatea de
Banca Na]ional\ Rom=n\ (BNR) putea primi nici un leu] de la rambursare a creditului `n
propune un nou regulament, `n b\ncile comerciale sau de la condi]ii nefavorabile, „pe ba-
za informa]iilor disponibile
`ncercarea de limitare a creditelor institu]iile de creditare nebancare. aferente unei perioade de
contractate de c\tre persoanele Propunerea a fost criticat\ de minimum 18 luni anterior
datei evalu\rii“. Se va lua `n
fizice. Potrivit acestuia, institu]iile bancheri, care au sus]inut `ns\ c\ considerare cea mai ridicat\
bancare vor acorda `mprumuturile efectele ar putea fi resim]ite doar rat\ a dobânzii, „nivelul cel
mai ridicat al deprecierii
pe baza declara]iilor de venit pe la nivelul „rela]iilor dintre banc\ [i cursului de schimb al mo-
anul precedent, `nscrise la client“. Propunerea ar putea intra nedei na]ionale, inclusiv `n
cazul creditelor indexate, [i
Administra]ia Financiar\. `n vigoare `n 45 de zile de la data cel mai ridicat nivel al su-
Categoria „uitucilor“, `n spe]\ a intr\rii `n vigoare a regulamentului, mei comisioanelor aplicabi-
contribuabililor care nu [i-au postat, `n acest moment, pe site-ul le, practicat de `mprumut\-
tor `n respectiva perioad\“. Persoanele fizice vor ob]ine credite
declarat veniturile la Fisc, nu va BNR, pentru dezbatere public\. Practic, foarte mul]i rom=ni, doar pe baza veniturilor permanente,
clien]i ai b\ncilor, vor ob]ine declarate la Fisc, `n anul precedent
Rom=nii care doresc s\ mult mai drastice dec=t p=- c\ cet\]enii care au „uitat“ `mprumuturi mult mai mici
dec=t p=n\ acum. tapet nemul]umirile. Pre- Credite de 83,24
contracteze credite de la n\ acum. ~n acest sens, s\-[i declare venitul pe a- [edintele Asocia]iei Româ-
b\nci trebuie, mai `nt=i, s\ BNR a ini]iat un regula- nul anterior, nu vor avea ~nainte de semnarea con-
ne a B\ncilor, Radu Gra]i- miliarde de lei
tractului, clientul va primi
`[i achite datoriile la stat, ment potrivit c\ruia b\nci- nici o [ans\ s\ ob]in\ un dou\ scaden]are, grafice de an Ghe]ea consider\ tim- La `nceputul lunii mar-
asta pentru c\ Banca Na- le vor acorda creditele doar credit la b\ncile comercia- rambursare, `n moneda na- pul `n care se afl\ `n dezba- tie a anului trecut, BNR a
]ional\ Rom=n\, `n `ncer- pe baza declara]iilor fiscale le. „~mprumut\torii anali- ]ional\ ale sumelor totale tere public\ proiectul ca fi- decis s\ elimine obligativi-
carea de a limita creditarea depuse `n anul anterior de zeaz\ capacitatea de ram- de plat\ aferente creditului ind extrem de scurt, BNR tatea avansului pentru cre-
persoanelor fizice, inten]io- contribuabil. Din acest mod bursare a clien]ilor pe baza solicitat. Unul va fi `ntocmit lans=nd un astfel de pro- ditele acordate popula]iei,
neaz\ s\ impun\ m\suri de „lucru“, se deduce faptul unui nivel al veniturilor luând `n considerare condi- iect `ntr-o perioad\ calen- care se situa la 25% din su-
certe cu caracter de perma- ]iile avute `n vedere pentru daristic\ total neportrivi-
nen]\, care nu poate dep\[i t\. Totodat\, Ghe]ea a de- ma `mprumutat\ `n cazul
semnarea contractului de celor ipotecare [i la 30%
cu mai mult de 20% pe cel credit [i unul ipotetic, luând clarat, pentru The Money
declarat fiscal `n anul ante- Channel, c\ num\rul celor pentru creditele de consum,
`n considerare modific\rile precum [i valoarea maxim\
rior“, se sus]ine `n regula- ce pot surveni pe parcursul care reu[esc s\ p\c\leasc\
mentul ini]iat de BNR. To- b\ncile prin adeverin]e fal- a gradului de `ndatorare a
liniei de creditare, precum persoanelor fizice.
tu[i, prin excep]ie, se poate [i evolu]ia gradului de `nda- se a sc\zut foarte mult `n
ob]ine o „derogare“ pentru torare pentru cele dou\ ultima perioad\. „Num\rul B\ncile au elaborat nor-
un credit mai mare doar cu situa]ii. celor care folosesc adeverin- me proprii de creditare, ]i-
documente justificative ca- Noua reglementare este ]e false pentru a contracta nând cont de veniturile ne-
re s\ dovedeasc\ continui- supus\ dezbaterii publice un credit bancar s-a redus te ale popula]iei, calculate
tatea veniturilor suplimen- pe site-ul oficial al BNR, sim]itor `n ultima perioad\. ca diferen]\ dintre sumele
tare ob]inute. iar observa]iile [i comenta- Comunitatea bancar\ va `nscrise `n adeverin]ele sa-
riile pot fi f\cute p=n\ pe exprima un punct de vede- lariale sau alte forme de ve-
~mprumuturi pe baza data de 16 iulie. re cât de curând“, a mai nit (contracte de colabora-
spus pre[edintele Asocia- re, dividende, chirii) [i un
analizelor de stres ]iei Române a B\ncilor. nivel minim de cheltuieli.
BNR, criticat\ C=t despre efectele apli-
Fiecare persoan\ care va Aceste norme au fost a-
dori un credit, indiferent de
de bancheri c\rii noilor norme pe care vizate de Direc]ia Suprave-
BNR vrea ca noul regulament valoarea acestuia, va fi sus- Noul regulament i-a pus le-a propus BNR, bancherii ghere din BNR, care a ac-
s\ mai tempereze pofta rom=nilor de a se pus unei analize de tip pe jar pe bancheri, care nu au sus]inut c\ nu vor fi im- ceptat un grad maxim de
`mprumuta de la b\nci „stres-test“, astfel `nc=t s\ au `nt=rziat s\-[i pun\ pe portante [i vor duce, cel `ndatorare de 70% din ni-
mult, la o `ngreunare a re-
velul veniturilor nete.
la]iilor cu banca. „Probabil
La finele lunii mai, cre-
Rom=nii prefer\ s\ se `mprumute `n euro c\ se va reu[i o anumit\ re-
ducere a tempo-ului de ditele acordate popula]iei
au urcat la 83,24 miliarde
cre[tere, dar `n nici un caz
Cet\]enii români prefer\ credite- LIBOR/CHF (2,7%), fa]\ de EURI- Directorul general al IpoteciDi- nu se va reduce cre[terea, de lei ( 23 de miliarde de
le `n moneda european\, se arat\ BOR (4,9%). rect, Vlad Ardeleanu, a precizat, de adic\ nu se va stopa cre[- euro), pe fondul unei cre[-
`ntr-un studiu al companiei de con- Compania IpoteciDirect, speciali- asemenea, c\ nu exist\ preten]ia terea, nu se va ajunge la un teri anuale cu 130,7% a
sultan]\ financiar\ IpoteciDirect. zat\ `n consilierea financiar\ a per- ca fiecare persoan\ care con- trend negativ `n ritmul creditului `n valut\, la 45,9
Ponderea creditelor `n euro, din to- soanelor fizice `n vederea contract\- tracteaz\ un credit s\ cunoasc\ `n credit\rii“, mai avertizea- miliarde de lei, [i cu 38,6%
talul creditelor acordate popula]iei, rii de credite cu ipotec\, a estimat o am\nunt mecanismele acestuia, z\ pre[edintele Asocia]iei a finan]\rilor `n lei, la
era de 53,2% `n decembrie 2007. pia]\ de profil `n România `n valoa- `ntrucât pentru acest lucru exist\
Române a B\ncilor. 37,35 miliarde de lei. a
Cea mai mare cre[tere a avut-o re de 8,3 miliarde de euro, la nivelul consultan]ii financiari. „DAE, de
`ns\ creditarea `n franci elve]ieni anului 2007, `n cre[tere cu 110% exemplu, poate fi o no]iune com-
fa]\ de anul precedent. „Studii fur- plex\ pentru multe persoane. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
(CHF), de la o pondere de 2,1% `n
nizate de institu]ii publice indic\ Important este ca viitorul benefi-
2006 la 9,8% din totalul creditelor faptul c\ ob]inerea de credite prin ciar de credit s\ ia o decizie `n
`n 2007. intermediul consultan]ilor este cuno[tin]\ de cauz\, iar acest lu-
Finan]area `n franci elve]ieni re- mult dimensionat\“, a declarat ieri, cru `l poate face cu ajutorul unui
prezint\, conform studiului Ipote- pentru Rompres, Raluca Dobre, consultant financiar“, a mai de-
ciDirect, urm\toarea op]iune a soli- analist financiar la IpoteciDirect. ~n clarat Ardeleanu.
citan]ilor, dup\ euro, mai ales `n acela[i timp, a continuat Dobre, IpoteciDirect este membru al
cazul creditelor de nevoi personale studiile au relevat c\ aproape o International Union for Housing
cu ipotec\. Diferen]a pe costuri treime dintre cei care contracteaz\ Finance [i urmeaz\ s\ devin\ mem-
este, `n principal, dat\ de ecartul un credit nu `n]eleg termeni finan- bru al Asocia]iei Brokerilor de
de peste 220 de puncte `n favoarea ciari elementari. Credite.

TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române

Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Tax\ pentru sta]ionarea
pe frontier\
O prim\rie din jude]ul Boto[ani a
instituit o tax\ pentru orice per-
soan\ care se apropie la mai pu]in
de 20 de metri de frontiera cu U-
craina sau Republica Moldova. A-
utorit\]ile locale din comuna P\l-
tini[ au decis s\ perceap\ aceast\
tax\ pentru orice persoan\ sau
ma[in\ care intr\ `n fâ[ia de pro-
tec]ie a frontierei de stat. Princi-
palele categorii vizate de autorit\-
]ile locale sunt pescarii de pe Prut
[i persoanele care vor s\ extrag\
produse de balastier\. Taxa, care
variaz\ `ntre 5 [i 200 de lei, a fost
introdus\ ca urmare a necesit\]ii
colect\rii de fonduri pentru `ntre-
]inerea zonei de protec]ie a fronti-
erei. Potrivit reglement\rilor le-
gale, „fâ[ia de protec]ie a frontie-
rei de stat se stabile[te de la linia
de frontier\ c\tre interior, are o
l\]ime de 20 metri, se constituie [i
se marcheaz\ prin grija adminis-
tra]iei publice locale, `n colabora-
re cu Poli]ia de Frontier\ Româ-
n\”. „Scopul acestei taxe este de a
ne autofinan]a. Banii `i vom folosi
pentru `ntre]inerea fâ[iei de pro-
tec]ie, pentru c\ noi nu avem alte
surse s\ `ntre]inem frontiera“, a
afirmat primarul comunei P\lti-
ni[, Costel Romanescu. Potrivit e-
dilului, accesul pe jos `n fâ[ia de
frontier\ se taxeaz\ cu 5 lei, `n
timp ce persoanele care merg cu
c\ru]a pl\tesc o tax\ lunar\ de 10
lei. Valoarea taxei cre[te semnifi-
cativ pentru posesorii de camioa-
ne, astfel `ncât ma[inile de pân\
la zece tone sunt taxate cu 100 de
lei, iar cele cu o capacitate de pes-
te zece tone cu 200 de lei. Prim\-
ria P\ltini[ a `ncheiat un protocol
cu Poli]ia de Frontier\, `n baza
c\ruia accesul `n zona de frontie-
r\ este interzis celor care nu achi-
t\ aceast\ tax\.
Elevi sco]ieni str=ng
gunoaiele din Rom=nia
Un grup de elevi de liceu din Sco-
]ia particip\, `ncepând de mar]i, la
o ac]iune de strângere a gunoaie-
lor din zona Transf\g\r\[anului,
al\turi de copiii de la Centrul de
plasament de tip familial din Pi-
te[ti. Cei 14 elevi de la Gordons-
toun School Limited Scotland par-
ticip\ la ac]iunea de ecologizare a
malurilor lacului Vidraru [i
Transf\g\r\[anului, `n cadrul u-
nui program mai amplu de impli-
care `n proiecte cu impact social
derulate `n diferite zone ale lumii.
„Ne implic\m `n diferite ac]iuni
sociale, educative [i sportive, acolo
unde este nevoie. Acest tip de ac-
tivit\]i fac parte din curricula [co-
lar\, elevii fiind obi[nui]i s\ se im-
plice `n problemele sociale“, a de-
clarat profesorul Kevin Reed, `n-
so]itorul grupului. „Ace[ti elevi vin
din Sco]ia, s\ ne dea un exemplu
[i s\ ne arate cum putem p\stra
un mediu curat, prin care s\ ne
respect\m pe noi `n[ine“, a spus
directorul Centrului pentru copii
cu dizabilit\]i locomotorii „Sfântul
Andrei“, Diana Cornea. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 10 iulie
Vremea va fi `n general fru-
moas\. Cerul va fi variabil, cu
unele `nnor\ri `n nord-estul ]\-
rii, unde pe arii restr=nse vor fi
averse [i desc\rc\ri electrice. ~n
restul teritoriului astfel de feno-
mene se vor semnala cu totul i-
zolat. V=ntul va sufla slab [i
moderat, cu intensific\ri pe
crestele montane. Temperaturi-
le minime se vor situa `ntre 8 [i
18 grade, u[or mai ridicate pe li-
toral. Temperatura aerului va
continua s\ scad\ u[or [i va a-
vea valori maxime cuprinse, `n
general, `ntre 21 [i 31 de grade.
sursa: www.intellicast.com
Joi, 10 iulie 2008
B|RBAT FUG|RIT DE O URSOAIC|: Un b\rbat de 48 de ani, din comuna vr=ncean\ Paltin,
a ajuns la Spitalul de Urgen]\ „Sfântul Pantelimon“, dup\ ce a fost alergat de o ursoaic\.
Medicii spun c\ b\rbatul a fost salvat de faptul c\, `n timp ce `ncerca s\ fug\ de ursoaic\,
a c\zut `ntr-o râp\. „~n timp ce se afla `n p\dure, b\rbatul a dat peste doi pui de urs [i,
imediat, a ap\rut [i ursoaica. A fugit [i, spre norocul lui, a c\zut `ntr-o râp\. ~n ciuda
leziunilor pe care le-a suferit, acest lucru i-a salvat via]a“, a declarat un medic de la UPU.
Sute de fermieri sunt obliga]i s\ restituie subven]iile primite
a Aproape 600 de fermieri, din jude]ul Vaslui, vor fi nevoi]i s\ returneze contravaloarea bonurilor
valorice primite drept subven]ii pentru cultivarea p\mântului, deoarece nu au putut
respecta condi]iile impuse prin normele europene a „Dac\ nu vor `napoia contravaloarea
bonurilor `n termen de 30 de zile, vor fi ac]iona]i `n judecat\ [i vor pl\ti penalit\]i pentru fiecare zi
de `ntârziere“, a declarat directorul APIA Vaslui, Petru Botez a
Aproape 600 de fermieri din jude- un formular tip, prin care se obligau lorice, valoarea acestora fiind de 275 napoia contravaloarea bonurilor `n
]ul Vaslui vor fi nevoi]i s\ returneze s\ foloseasc\ s\mân]\ certificat\ [i de mii de lei“, a declarat Petru Botez. termen de 30 de zile, vor fi ac]iona]i
contravaloarea bonurilor valorice s\-[i asigure culturile, `n caz con- `n judecat\ [i vor pl\ti penalit\]i
primite drept subven]ii pentru culti- trar, trebuind s\ restituie contrava- pentru fiecare zi `ntârziere. ~n plus,
varea p\mântului, deoarece nu au loarea bonurilor primite. „Mul]i din- ~n cazul `n care nu vor
fermierii vor figura ca debitori [i nu
putut respecta condi]iile impuse prin tre agricultori s-au bazat doar pe bo- `napoia contravaloarea vor mai putea primi nici un fel de
normele europene. Valoarea total\ nurile primite ca subven]ii, care nu
care trebuie recuperat\ se ridic\ la au acoperit decât o parte din cheltu- bonurilor, fermierii vor fi subven]ii, pân\ la achitarea inte-
gral\ a debitelor. Directorul APIA a
peste un milion de lei [i reprezint\ ieli. Pre]ul semin]ei certificate a fost ac]iona]i `n judecat\ precizat c\ sprijinul financiar s-a a-
bonurile valorice oferite pentru culti- destul de mare, la fel [i cel al com-
varea a 1.484 de ha de p\mânt. Po- bustibilului sau al pesticidelor [i fer- Directorul APIA Vaslui a preci- cordat la hectar [i a variat `n func-
trivit directorului Agen]iei de Pl\]i [i mierii nu au f\cut fa]\ cheltuielilor. zat c\ au fost trimise notific\ri fer- ]ie de cultur\, respectiv de 500 de
Interven]ie pentru Agricultur\ (API O parte dintre agricultorii care nu mierilor care nu au respectat condi- lei pentru un hectar de grâu, 400 de
A) Vaslui, Petru Botez, odat\ cu pri- au reu[it s\ `nfiin]eze culturile `n ]iile impuse, prin care li s-a adus la lei pentru unul de rapi]\ [i 350 de
mirea bonurilor, fermierii au semnat toamn\ au restituit deja bonurile va- cuno[tin]\ faptul c\, dac\ nu vor `- lei pentru alte culturi. a
Un poli]ist rom=n a f\cut Fabric\
de biodiesel,
`nconjurul lumii `n 31 de zile la Bata
O firm\ austriac\,
specializat\ `n produce-
a Colonelul `n rezerv\ Florin Simina a f\cut, al\turi de fiul s\u, `nconjurul lumii rea biodieselului, preg\-
te[te o investi]ie impor-
`n 31 de zile a ~n tot acest timp, a parcurs 45 de mii de kilometri, a zburat tant\ `n comuna ar\dea-
cu 13 avioane, `n curse continentale [i transcontinentale, a vizitat 15 metropole n\ Bata, situat\ pe Va-
lea Mure[ului. ~ntr-o
de pe patru continente [i a profitat de acest prilej pentru a cunoa[te poli]i[tii locali prim\ faz\, aici vor fi
a „Cel mai mult am fost impresionat de rigoarea poli]i[tilor americani, care [tiau angaja]i 350 de oameni,
urmând ca, `n timp, nu-
totul despre mine, chiar din momentul debarc\rii `n Lumea Nou\“, spune colonelul m\rul locurilor de mun-
`n rezerv\, care [i-a planificat s\ str\bat\ [i Asia cu Transsiberianul a c\ s\ creasc\ la o mie, a
declarat, ieri, primarul
Un poli]ist hunedorean „Poli]i[tii americani re dat\, am fost foarte bine Poli]ia Hunedoara. Amin- comunei ar\dene, Ion
[i-a v\zut visul cu ochii, [tiau totul despre primit. Cel mai mult am tirile strânse de fostul poli- Micurescu. „Investitorii
fost impresionat de rigoa- ]ist `n turul s\u `n jurul lu- ne-au spus c\, din mo-
dup\ ce a ie[it la pensie.
Colonelul `n rezerv\ Flo- mine“
mentul `n care vor avea
rea poli]i[tilor americani, mii sunt p\strate `n zeci
care [tiau totul despre mi- de pagini ale unui jurnal toate avizele necesare,
rin Simina a f\cut, al\- ~ntre locurile `n care s-a va dura cam [ase luni,
turi de fiul s\u, `n- oprit colonelul rom=n se ne, chiar din momentul de- de c\l\torie, `n peste 5 mii
pân\ când fabrica va fi
conjurul lumii `n 31 de zi- num\r\ Madrid (Spania), barc\rii `n „Lumea Nou\“. de fotografii [i `n ore `n- pus\ `n func]iune“, a a-
Chicago, New York, Mia- La sediul poli]iei new- tregi de `nregistr\ri video. firmat Micurescu. Potri-
le. ~n tot acest timp, a Ambi]ionat de aceast\ a-
mi, Los Angeles (SUA), San yorkeze m-a impresionat vit edilului, Consiliul
parcurs 45 de mii de kilo- ventur\, colonelul Florin
Juan (Puerto Rico), Cozu- respectul angaja]ilor pen- Local Bata [i-a dat acor-
metri, a zburat cu 13 avi-
mel (Mexic), Tokyo (Japo- tru trecutul institu]iei. Simina inten]ioneaz\ s\ se dul de principiu pentru
oane `n curse continenta- Chiar la intrare exist\ un deplaseze `n Australia, un- derularea acestei inves-
nia), Singapore, Bangkok
le [i transcontinentale, a (Thailanda), Dubai (Emi- monument dedicat poli]i[- de dore[te s\ `ntâmpine a- ti]ii, datorit\ c\reia,
vizitat 15 metropole de pe ratele Unite), Amman [i tilor care [i-au jertfit via]a, nul 2009 [i s\ asiste la im- sus]in reprezentan]ii au-
patru continente [i a pro- pentru cauza comunit\]ii“, presionantele focuri de ar- torit\]ii locale, comuna
Madaba (Iordania). „~n fie- Bata nu va mai avea de-
fitat de acest prilej, pen- care ora[ vizitat am intrat le-a povestit colonelul Flo- tificii de pe podul din Syd-
ney, pentru ca, apoi, s\ loc probleme cu asigura-
tru a cunoa[te poli]i[tii lo- `n contact cu reprezentan- rin Simina, cu ocazia unei rea locurilor de munc\.
str\bat\ Asia cu Transsi-
cali. ]ii poli]iei locale [i, de fieca- vizite f\cute colegilor de la Mai mult, investi]ia este
berianul. important\ [i prin faptul
c\ valoarea impozitelor
Miner `n Valea Jiului, colectate la bugetul local
[ef de post va cre[te substan]ial.
„Pân\ `n prezent, pentru
[i profesor cultivarea plantelor ce
vor asigura fabricii ma-
~n vârst\ de 69 de ani, teria prim\, investitorii
poli]istul pensionar a fost, austrieci au achizi]ionat
pe rând, miner `n subtera- circa 5 mii de hectare de
nul exploat\rii de c\rbune teren, `n zona comunelor
Vulcan, din Valea Jiului, Bata [i Birchi[. Pentru
[ef de post [i profesor la `ntreg proiectul sunt ne-
{coala Militar\ de Poli]ie cesare, `ns\, `nc\ cel pu-
]in o mie de hectare de
din Câmpina. ~n ultima
parte a vie]ii active de poli- teren, astfel c\ diferen]a
de suprafa]\ va fi conce-
]ist, Florin Simina a lucrat sionat\ sau luat\ `n a-
ca [ef al Serviciului de Evi- rend\ de la locuitori“, a
den]a Popula]iei Hunedoa- precizat primarul Ion
ra, pân\ `n anul 1997, Micurescu. a
când s-a pensionat. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a F|R| {OSEA OCOLITOARE, 2009, s\ fie lansat\ execu]ia [oselei“, te de multe ori blocat\, [irul de ma- Napoca, a efectuat o dep\[ire, iar re-
SEBE{UL SE SUFOC|: Construi- a declarat primarul Liviu Sârbu. Au- [ini aflate `n tranzit `ntinzându-se pe morca a intrat `n balans [i a lovit
torit\]ile locale au solicitat ca viitoa- mai mul]i kilometri `n interiorul lo- stâlpul care sus]inea re]eaua electri-
rea unei variante de ocolire a munici-
rea [osea de centur\ s\ fie racordat\ calit\]ii, iar, `n unele perioade, chiar c\. Circula]ia feroviar\ a fost oprit\
piului Sebe[, localitate situat\ la in- la DN 1, c\tre Alba Iulia, `n partea
tersectarea a dou\ drumuri europene pe toat\ lungimea drumului din in- complet p\n\ la ora 6:30. Purt\torul
de nord a ora[ului. {oseaua va avea travilanul Sebe[ului. de cuvânt al Companiei de C\i Fera-
[i tranzitat\, zilnic, de circa 44 de mii
de autovehicule, reprezint\ principa-
peste [apte kilometri, cu dou\ benzi a CIRCULA}IE PE UN SIN- te, Oana Brânzan, a declarat c\ tre-
pe sens, de tip autostrad\. Datele
lul obiectiv al noii administra]ii loca- prezentate de speciali[ti arat\ c\
GUR FIR, ~NTRE BRA{OV {I PRE- nul accelerat 1636, care mergea `n
le. Dac\, la `nceputul lui 2007, ora[ul DEAL: Circula]ia feroviar\ `ntre direc]ia Constan]a, a avut cel pu]in o
tronsonul Sebe[ - Sibiu este cel mai
era tranzitat, zilnic, de circa 24 de aglomerat de pe traseul Coridorului Bra[ov [i Predeal se desf\[ura, ieri, or\ `ntârziere. Alte câteva trenuri
mii de ma[ini, num\rul acestora a- IV. ~n plus, traficul greu se desf\[oa- pe un singur fir, din cauza unui acci- au sta]ionat `n g\rile Predeal [i Bra-
proape c\ s-a dublat `n prezent, ara- r\ prin centrul municipiului Sebe[, dent rutier, `n urma c\ruia un stâlp [ov, pân\ ce stâlpul a fost tras cu o
t\ un studiu f\cut la cererea Poli]iei. pe artera principal\ a ora[ului, lucru care sus]inea re]eaua electric\ a fost macara de pe calea ferat\. Reprezen-
„Sper\m ca studiul de fezabilitate care provoac\ deteriorarea accentua- doborât pe calea ferat\. Accidentul a tan]ii CFR spun c\, pân\ la reluarea
pentru varianta de ocolire a munici- t\ a cl\dirilor, majoritatea monu- avut loc `n jurul orei 5:30, când un a- `n condi]ii normale a circula]iei fero-
piului s\ fie gata pân\ la sfâr[itul a- mente istorice, reprezentative pentru utocamion `nc\rcat cu fier beton, ca- viare, trenurile vor avea `ntârzieri
cestui an, pentru ca, la jum\tatea lui un burg s\sesc. Circula]ia `n ora[ es- re circula de la Constan]a la Cluj- de pân\ la 20 de minute. a
 Joi, 10 iulie 2008 11
PESTE 5 MII DE COMENZI PENTRU SANDERO: Dacia a primit 5.100 de comenzi pentru noul model Sandero,

Economic lansat `n urm\ cu o lun\, a anun]at directorul comercial al companiei, Jacques Daniel. Noul model Dacia a
debutat cu rezultate comerciale spectaculoase [i a fost deja comercializat `n 1.492 de unit\]i, dintre care
952 - `n România [i 540 - la export. Sandero, al cincilea model din gama Dacia, este comercializat, `n
România, din prima jum\tate a lunii iunie, la pre]uri cuprinse `ntre 6.890 de euro [i 9.850 de euro (cu TVA).
Sandero este singurul automobil de pe pia]\, la acest pre], ce dispune de sistem ABS `n dotarea de serie.

Spaniolii se preg\tesc de Planului de Strategie Spaniol\ pri-

un program de economisire a energiei
Ministrul spaniol al Industriei,
Turismului [i Comer]ului, Miguel
Sebastian, a anun]at c\ Guvernul va
aproba „`nainte de vacan]\“ un plan
na]ional de economisire a energiei,
care va permite reducerea cu 10% a
dependen]ei de petrol, `n urm\torii
doi ani, ceea ce echivaleaz\ cu o eco-
nomie de cinci miliarde de euro, in-
formeaz\ Europa Press. Sebastian a
precizat c\ aceste m\suri vor viza a-
tât domeniul comercial, c=t [i cel re-
ziden]ial, de transport [i energetic [i
c\ la ele colaboreaz\ [ase ministere,
planul urmând s\ fie aprobat `n a-
ceast\ var\. Ministrul a calculat c\
se vor face economii de cinci miliarde
de euro anual, [i a explicat c\ Spania
import\ `n prezent circa 434 de mili-
oane de barili de petrol anual, iar
planul va permite diminuarea im-
porturilor cu 43 sau 44 de milioane
de barili. Surse din minister au sub-
liniat c\, deocamdat\, nu a fost sta-
bilit\ forma legal\ `n care va func]io-
na acest plan [i c\ el va fi realizat
pentru un interval de doi ani, astfel
`ncât s\ fie `ndeplinite obiectivele de
economisire stabilite. Sebastian a
explicat c\ planul va con]ine „un set
de m\suri“ care vor „consolida, com-
pleta [i accelera“ rezultatele Planu-
lui de Ac]iune al Strategiei Spaniole
de Economisire [i Eficien]\ Energe-
tic\ pentru perioada 2008-2012 [i
Programul de m\suri de urgen]\ al
vind Schimb\rile Climatice [i Ener-
gia Curat\. Pentru Sebastian, obiec-
tivul de reducere cu 10% a importu-
rilor de petrol „este rezonabil“ [i va
permite `mbun\t\]irea eficien]ei ]\-
rii, unul dintre factorii cheie ai cre[-
terii competitivit\]ii. Legat de cre[-
terea competitivit\]ii, a ad\ugat ne-
cesitatea oferirii unei „structuri a-
decvate a pre]urilor“ pe pia]a ener-
getic\. Problema energetic\ este u-
na stringent\ la nivel mondial, a-
proape toate ]\rile demar=nd pro-
grame prin care s\ eficientizeze sis-
temul energetic, sau s\ reduc\ con-
sumul de energie. a
PE SCURT
Ministerul Agriculturii
vrea s\ reia Programul
Fermierul
Reluarea Programului Fermierul,
se va efectua cel mai târziu `n lu-
na august, se arat\ `ntr-un comu-
nicat al MADR. Scopul `ntâlnirii a
fost discutarea modalit\]ilor de
sprijin destinate fermierilor, atât
pentru `nfiin]area culturilor de
toamn\, cât [i `n vederea valorifi-
c\rii eficiente a produc]iei. Pentru
cre[terea capacit\]ii de stocare a
cerealelor `n ferme, o parte din su-
mele alocate prin program ar pu-

Audit la Electrocentrale, pentru a verifica tea fi destinate investi]iilor `n con-

struc]ia [i modernizarea silozuri-
lor, atât pentru investi]ii individu-
ale, cât [i pentru investi]ii propu-

pre]ul de produc]ie al gigacaloriei se de forme asociative cu caracter

economic ale fermierilor. Minis-
trul Ciolo[ a anun]at c\ va relua
discu]iile cu b\ncile `n ceea ce pri-
a Premierul C\lin Popescu-T\riceanu este de p\rere c\ cheltuielile publice nu sunt supuse ve[te mecanismul de cesiune de
unui control riguros [i, de aceea, a propus un audit la Electrocentrale Bucure[ti, pentru a verifica crean]e pentru subven]iile la hec-
tar din 2008. Prin intermediul a-
pre]ul de produc]ie al gigacaloriei a La rândul s\u, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, cestui instrument, fermierii eligi-
a sus]inut c\ are date prin care s\ demonstreze c\ majorarea pre]ului gazelor este artificial\ a bili pentru a primi subven]ii vor
avea posibilitate de a contracta
Prim-ministrul C\lin credite `n valoare de pân\ la 70%
Popescu-T\riceanu a de- din valoarea subven]iei, `n condi]ii
avantajoase, `n baza unei adeve-
cis, `n urma discu]iilor cu rin]e privind eligibilitatea, emis\
primarul general al Capi- de APIA.
talei, Sorin Oprescu, [i cu
primarii de sectoare, s\ i-
ni]ieze un audit la Elec- Num\rul turi[tilor
trocentrale Bucure[ti pen- va cre[te cu 20%,
tru a verifica pre]ul de pe litoralul rom=nesc
produc]ie a gigacaloriei.
„Mie mi se pare c\, a[a Num\rul turi[tilor sosi]i pe litora-
cum se `ntâmpl\ `n foarte lul românesc va fi, `n 2008, cu 20%
multe locuri, cheltuielile mai mare, comparativ cu anul tre-
publice nu suport\ un cut, conform estim\rilor Asocia]iei
Na]ionale a Agen]iilor de Turism.
control riguros. De aceea, ANAT estimeaz\, pentru acest an,
ne `ntâlnim cu costuri e- c\ litoralul românesc va primi
xagerate, fie `n ceea ce `n- circa 1,4 milioane de turi[ti, din
seamn\ produc]ia de e- care aproape 100.000 de str\ini.
nergie termic\, fie `n ceea Din situa]ia raportat\ de agen]iile
ce `nseamn\ costurile pe de turism pân\ `n prezent, se con-
care le `nregistreaz\ fur- stat\ c\ vânz\rile pentru litoral
nizorii de utilit\]i `n gene- sunt mai bune, `n compara]ie cu
ral, nu numai RADET. De anul trecut. Liderul la vânz\ri
pentru litoralul românesc (realizat
aceea, i-am propus dom- prin chestionarea celor mai impor-
nului primar general ca tan]i touroperatori români special-
din partea Guvernului s\ iza]i pe litoral) r\mâne, `n contin-
desemn\m o firm\ de au- uare, sta]iunea Mamaia, cu un
dit la `ntreprinderea Elec- grad de ocupare aproape de 100%
trocentrale din Bucure[ti, `n aceast\ perioad\. Acesteia `i ur-
pentru a vedea care este meaz\, `n ordine, Saturn, Eforie
structura costurilor [i un- Nord, Neptun, Jupiter, Costine[ti,
de se pot face reducerile Venus, Olimp, Cap Aurora, Man-
galia [i Eforie Sud.
necesare, astfel `ncât pre- cost. Vrem s\ vedem dac\ pitalei, municipalitatea, c\ va aduce un plus, `n ca media pe ]ar\. Deciziile
]urile s\ nu fie `mpov\r\- aceast\ majorare este co- este `n stare s\ demons- ideea c\ cet\]enii Bucu- ANRE privind pre]ul gi-
toare pentru cet\]eni“, a rect reflectat\ `n pre] sau treze, prin speciali[tii ei, re[tiului, [i nu numai, me- gacaloriei la produc\torii Rom=nii din str\in\tate
declarat premierul T\ri- nu se ascund [i alte chel- domnule prim-ministru, rit\ ca `n luna noiembrie `n cogenerare sunt trimi- nu [tiu c\ pot lua
ceanu. El a amintit toto- tuieli“, a precizat T\ri-
dat\ c\ Executivul a ma- ceanu.
c\ toat\ aceast\ cre[tere s\ pl\tim o factur\ nor- se c\tre ANRSC (Autori- aloca]ii pentru copii
a pre]ului gazelor este o mal\, care s\ nu le mai o- tatea Na]ional\ de Regle-
jorat s\pt\mâna trecut\ chestiune artificial\, ca tr\veasc\ via]a“, a spus mentare pentru Serviciile Românii care lucreaz\ legal `n
cu 12,5% subven]iile alo- Oprescu este s\ m\ exprim generos.(...) Oprescu. Autoritatea Na- Comunitare de Utilit\]i str\in\tate nu cunosc prea bine
cate popula]iei pentru `n- drepturile pe care le au `n dome-
c\lzire [i a precizat c\ au- de p\rere c\ pre]ul Suntem `n stare s\ spu- ]ional\ de Reglementare Publice), institu]ie care niul presta]iilor familiale [i faptul
ditul nu are leg\tur\ cu la gaze a crescut nem c\ pre]ul acesta este `n domeniul Energiei a a- stabile[te pre]urile locale c\ ar putea ob]ine aloca]ii mai
aceast\ decizie. „Obliga]- umflat artificial“, a afir- probat o cre[tere `n medie de referin]\, pe baza a- mari pentru copiii lor, consider\
artificial mat Sorin Oprescu. El a cu 9% la nivelul ]\rii pen- cestor date. Abia dup\ ce reprezentan]ii Ministerului Muncii,
ia noastr\ este s\ facem Familiei [i Egalit\]ii de {anse
acest lucru. An de an, ne La rândul s\u, prima- precizat c\ speciali[tii tru energia termic\ livra- ANRSC decide pre]ul lo-
(MMFES). „Sunt persoane care nu
`ntâlnim cu costuri din ce rul general al Capitalei, Prim\riei vor avea o `n- t\ de produc\torii `n co- cal de referin]\, autorit\- `[i cunosc aceste drepturi. Dac\ p\-
`n ce mai ridicate. Sigur, Sorin Oprescu, a sus]inut tâlnire `n acest sens cu generare. Pentru Electro- ]ile locale vor decide dac\ rin]ii lucreaz\ legal `n Uniunea
[i materia prim\ cunoa[te c\ are date prin care s\ ministrul Economiei [i Fi- centrale Bucure[ti, pro- p\streaz\ acest pre] pen- European\, indiferent cu cine [i-au
o evolu]ie, din p\cate demonstreze c\ majora- nan]elor, Varujan Vosga- centul de cre[tere a pre- tru popula]ie sau bugetul l\sat copiii `n România, au ni[te
cresc\toare, care nu are rea pre]ului gazelor este nian. „Discu]ia cu domnul ]ului aprobat de ANRE es- local poate subven]iona a- drepturi de care ei nu [tiu. ~n pri-
cum s\ nu se reflecte `n artificial\. „Prim\ria Ca- ministru Vosganian cred te de nou\ procente, la fel cest tarif. a mul rând, oamenii trebuie s\ [tie
c\, dac\ lucreaz\ cu contract de
munc\, indiferent unde, au drep-
turi [i trebuie s\ le caute. Le cau-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a t\ de obicei la angajatori, dar a-
ce[tia nu sunt cei mai binevoitori
a BUGETUL CONSOLIDAT IN- de lei (1,2% din PIB). Veniturile din cheltuielile de la bugetul de stat organizate de confedera]iile sindica- pentru aceste beneficii. Aceste
TR| ~N DEFICIT: Bugetul general impozitul pe profit au atins 6,37 mil- (7,22% din PIB). le, `n Bucure[ti [i `n ]ar\, ca urmare persoane trebuie s\ se adreseze
consolidat a `nregistrat dup\ prime- iarde de lei (1,4% din PIB), fiind de- a SINDICALI{TII CER GU- a refuzului Executivului de a aplica direc]iilor de munc\, agen]iilor de
le cinci luni ale anului un deficit de vansate de `ncas\rile din impozitele VERNULUI S|-{I RESPECTE AN- prevederile Ordonan]ei de Urgen]\ ocupare [i caselor de pensii din
0,39% din PIB, fa]\ de un u[or exce- pe salarii [i pe venit, cu un total de GAJAMENTELE: Sindicali[tii apar- privind salariul minim pe economie. România sau institu]iilor similare
dent de 0,2% din PIB la finele lunii 7,14 miliarde de lei (1,6% din PIB). ]inând confedera]iilor Cartel Alfa, Conform acesteia, la 1 ianuarie din statele respective, a declarat
aprilie, potrivit datelor publicate de Contribu]iile la asigur\ri au comple- BNS, CSDR [i CNSLR Fr\]ia au pi- 2007, salariul minim a fost stabilit secretarul de stat `n MMFES
Ministerul Economiei [i Finan]elor. tat veniturile bugetului consolidat chetat ieri, `n intervalul orar 9:00- la 500 de lei, iar la 1 iulie el trebuia Theodora Bertzi. a
Veniturile bugetare au totalizat cu 19,18 miliarde de lei (4,4% din 12:00, sediul Guvernului, solicitând s\ fie de 540 de lei, dac\ se `n-
68,05 miliarde de lei, respectiv PIB), `n timp ce veniturile nefiscale respectarea Hot\rârii Executivului deplineau trei indicatori, respectiv
15,5% din PIB, din care o treime s-au cifrat la 5,3 miliarde de lei. din decembrie 2007 privind acorda- cre[terea productivit\]ii muncii, Cursul valutar
provin din TVA [i accize. ~ncas\rile Cheltuielile totale ale bugetului con- rea salariului minim pe economie `n cre[terea economic\ [i atingerea ]in- pentru 10.07.2008
din TVA au `nsumat aproape 17 mil- solidat s-au ridicat la 69,79 miliarde cuantum de 540 de lei `ncepând cu 1 tei de infla]ie, a[a cum au fost pre-
iarde de lei (3,9% din PIB), iar ac- delei, respectiv 15,86% din PIB, din iulie. Ac]iunea de la Guvern se `n- v\zu]i la fundamentarea bugetului Dolar SUA 2,2585
cizele au adus la buget 5,11 miliarde care 31,8 miliarde de lei reprezint\ scrie `n calendarul manifest\rilor pentru anul 2008. a
Euro 3,5434
12 Joi, 10 iulie 2008
CERCETARE: Potrivit unui studiu al cercet\torilor americani, ciupercile

Por]ia pot ajuta la combaterea cancerului, `ntrucât sunt bogate `n antioxidan]i,

substan]e nutritive [i vitamine, ce protejeaz\ sistemul imunitar
[i lupt\ `mpotriva maladiei. Ace[tia sus]in c\ ciupercile con]in cantit\]i
de s\n\tate semnificative de beta-glucani, compu[i ce men]in celulele imunitare `n stare
de vigilen]\, ajutând astfel la protejarea organismului `mpotriva bolilor.

Creatinina seric\ ridicat\,

ANALIZE MEDICALE
semn sigur de insuficien]\ renal\
Creatinina se sintetizeaz\ `n ]e-
sutul muscular, fiind direct propor-
]ional\ cu masa de ]esut muscular
din organism. Sinteza creatininei
are loc `n ficat [i rinichi [i este eli-
minat\ prin urin\. Valorile norma-
le ale creatininei sunt: `n s=nge: la
adul]i: 0,5-1,2 mg creatinin\ la 100
ml; la copii: 1,2 mg creatinin\ la
100 ml; `n urin\ - 0,8-1,9 g creatini-
n\/24h.
Valorile crescute ale creatininei
sunt prezente `n ser [i `n urin\. ~n
ser, creatinina are un nivel ridicat
`n caz de insuficien]\ renal\ croni-
c\, distrofie muscular\ progresiv\,
DIC}IONAR MEDICAL
hepatectomie: abla]ie (`ndep\r-
tare) chirurgical\ par]ial\ sau total\ a
ficatului. O hepatectomie este practi-
cat\ de cele mai multe ori pentru a re-
aliza abla]ia unei tumori maligne, dar,
uneori, [i a uneia benigne, a unui chist
sau a unei pl\gi. O hepatectomie par]i-
al\ poate `ndep\rta p=n\ la 70% chiar
80% din ficat. Partea de ficat restant\
prolifereaz\ [i `nlocuie[te `n c=teva
s\pt\m=ni partea `ndep\rtat\. Hepa-
tectomia total\ este, `n mod obligato-
riu, urmat\ de un transplant de ficat;
hepatit\: inflama]ie a ficatu-
lui, acut\ sau cronic\. Hepatitele acu-
te evolueaz\ `n mai pu]in de trei luni
[i au cauze numeroase: hepatilele vi-
rale sunt cele mai frecvente; hepati-
tele toxice [i medicamentoase pot fi
cauzate de administrarea de antibio-
tice, de antituberculoase, de paraceta-
mol sau de hormoni; hepatita acut\
alcoolic\ se aseam\n\ cu hepatita a-
cut\ toxic\; hepatitele acute bacte-
riene sau parazitare rezult\ din afec-
]iuni ca tuberculoza;
hepatogastroenterologie: specia-
litate medical\ consacrat\ studiului a-
paratului digestiv [i al bolilor legate de
acesta. Sinonim: gastroenterologie;
hepatologie: specialitate medica-
l\ care studiaz\ func]ionarea [i bolile
ficatului [i c\ilor biliare, `n principal
hepatitele, cirozele [i cancerele;
hepatomegalie: cre[tere `n vo-
lum a ficatului. O hepatomegalie se ob-
serv\ `n foarte numeroase circumstan-
]e: tumor\ benign\ sau malign\, boal\
infec]ioas\ sau parazitar\ a ficatului,
cu reac]ie inflamatorie, ciroz\, insufici-
en]\ cardiac\ dreapt\ (stagnarea a-
normal\ a s=ngelui `n ficat). O hepato-
megalie poate fi dureroas\, cu excep]i-
a cazului unei ciroze;
hernie de disc: proeminare a
discului intervertebral `n afara limi-
telor sale normale. Hernia discal\
survine, de cele mai multe ori, `ntre
acromegalie. ~n urin\, creatinina
este mai mare `n caz de diabet [i hi-
potiroidism.
Cre[teri ale creatininei mai pot
ap\rea `n afec]iuni extrarenale cu
diaree, v\rs\turi, postoperator `n
interven]ii de urgen]\, `n sarcin\ [i
`n tratamente cu medicamente toxi-
ce renal.
Hipocreatinemia se `nt=lne[te `n
insuficien]a renal\ cronic\, `n a-
fec]iuni musculare [i `n hiper-
tiroidism. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Focus Lab
Plus Bucure[ti - www.focuslab.ro)
20 [i 30 ani. Aceasta prive[te discul
intervertebral, care este constituit
din dou\ p\r]i: un nucleu gelatinos
central [i un inel de fibre periferice
care leag\ cele dou\ vertebre una de
alta. Dac\ inelul este fisurat, nu-
cleul trece spre exterior, d=nd na[te-
re unei proeminen]e `n afara coloa-
nei vertebrale [i comprim=nd, de ce-
le mai multe ori, o r\d\cin\ nervoa-
s\, chiar m\duva spin\rii. Herniile
survin cel mai adesea la nivel lom-
bar. Ele afecteaza mai rar vertebre-
le cervicale. Cauza distrugerii discu-
lui poate fi un surmenaj moderat,
dar repetat (muncitorii manuali)
sau ridicarea unei greut\]i mari,
chiar o torsionare brusc\ a trun-
chiului;
herpes: boal\ cutanat\ acut\,
caracterizat\ printr-o erup]ie de vezi-
cule mici, transparente, adesea grupa-
te pe un fond ro[iatic. Herpesul este
produs de un virus din familia Herpes-
viridae: - Herpex simplex virus (HSV)
sau - Herpesvirus hominis (HVH).
Herpesul este localizat `ndeosebi pe fa-
]\, `n jurul gurii [i nasului (buton de fe-
br\), dar [i la nivel genital. Poate reci-
diva `n aceea[i regiune;
hidratare: introducere terapeu-
tic\ de ap\ `n organism, pe cale oral\
sau `n perfuzie intravenoas\, cu scopul
de a preveni sau de a corecta o deshi-
dratare, men]in=nd sau restabilind un
echilibru normal al apei;
hidrofobie: team\ morbid\ de
ap\, unul dintre primele semne ale
rabiei;
hidroterapie: tratament prin in-
termediul apei. Hidroterapia `mbrac\
forme foarte diverse: du[uri (entorse,
tendinite, hidrartroze articulare sau
tendinoase), `mpachet\ri umede reci
(boli inflamatorii) sau calde (abcese),
b\i sedative (nevralgii, reumatism),
antiseptice (pl\gi infectate), emoliente
(psoriazis), antipruriginoase.
Vitaminele B, `n alimenta]ie
Fiecare vitamin\ din complexul vitaminic B intervine `n men]inerea
unui echilibru metabolic corespunz\tor, complet=ndu-se, totodat\,
`n diversele lor func]ii ~n num\rul de ast\zi, v\ prezent\m
importan]a vitaminelor B5, B6, B8 [i B12 `n metabolismul uman
de o caren]\ a acestor dou\ vita- vegetal, mai ales `n frunzele
mine. Doza zilnic\ necesar\ este verzi (spanac), sparanghel, cas-
de 2-4 mg la suta de grame. Ali- trave]i, morcov, cartofi, drojdii,
mente bogate `n vitamina B6 (`n ficat. Particip\ la metabolismul
miligrame la suta de grame): acizilor amina]i (componen]i ai
drojdia de bere 4-8; drojdie usca- proteinelor) [i este indicat\ `n
t\ 4-10; gr=u, orez - 0,3-0,6; po- anemii, tulbur\ri digestive [i `n
rumb, orz, ov\z - 0,7-4; f\in\ de convalescen]e. Doza zilnic\ ne-
gr=u - 0,4-0,7; varz\, cartofi, cesar\ este de la 100 la 200 de
de prof. univ. dr. Rodica morcov, salat\, fasole, spanac - gama (miimi de miligram).
GHIURU 0,1-0,5; portocale, pere, banane - Vitamina B12 (cianocobala-
Vitamina B5 (acidul pantote- 0,1-0,5, g\lbenu[ de ou - 0,18, mina) este factorul antianemic
nic) este foarte r\sp=ndit\ `n lapte de vac\ - 0,05-0,3. cel mai cunoscut `n prezent [i
Vitamina B8 (biotina) se g\- este larg r\sp=ndit\ `n natur\:
regnul vegetal [i animal, caren-
se[te `n numeroase drojdii [i ve- `n drojdii, legume verzi, alge,
]a acesteia fiind rar\. O g\sim
`n drojdii, `n g\lbenu[ul de ou, getale: arahide, varz\, ciuperci, germeni de gr=u, orez, mal], `n
`n numeroase vegetale, `n l\pti- maz\re, morcovi, ro[ii, spanac. pe[tele de mare, `n ou\, lapte, fi-
[orul de matc\. Are rol de pro- Intervine `n metabolismul gluci- cat. Pe l=ng\ activitatea sa anti-
tec]ie a celulelor, epiteliilor [i ce- delor [i gr\similor [i are rol de anemic\ (indispensabil\ form\-
lulei hepatice [i particip\ la asi- protec]ie a pielii [i a mucoaselor. rii globulelor ro[ii), vitamina
Caren]a `n vitamina B8 produce B12 particip\ la metabolismul
milarea materiilor grase.
Vitamina B5 este indicat\ `n dermatoze, usc\ciunea pielii, a- glucidelor [i gr\similor, la meta-
trofia papilelor limbii, sc\derea
tulbur\rile hepatice, `n entero- bolismul aminoacizilor [i al
hemoglobinei, oboseal\, altera- substan]ei nervoase. Indica]ii:
colite, `n inflama]iile pulmona-
rea psihismului. Este recoman- `n anemii, nevralgii, dureri reu-
re, `n dermatoze, `n seboree, `n
dat\ `n anumite dermatoze ale matismale, oboseli fizice [i inte-
st\rile depresive, `n crampe [i `n adultului, ale copilului [i ale su-
lectuale, colite, alergii.
caz de c\dere a p\rului la femei. garului, `n st\rile de oboseal\.
Doza zilnic\ recomandat\ este Vitamina B9 (acidul folic) es- * PROF. UNIV. DR. RODICA GHIURU ESTE {EFA
de ordinul a 10 mg. Drojdia con- te foarte r\sp=ndit\ `n regnul
CLINICII A V-A MEDICAL| {I DE GERIATRIE-GERONTOLOGIE,
SPITALUL UNIVERSITAR CFR IA{I
]ine 20 mg la 100 g, g\lbenu[ul
de ou 7 mg la 100 g, `n t\r=]e
sunt 2,25 mg, iar `n varz\ - a-
proape 1 mg.
Vitamina B6 (piridoxina sau
adermina) se g\se[te `n `nveli-
[ul unor gr\un]e, `n soia, cartof,
`n drojdii, `n g\lbenu[ul de ou,
`n polen. Joac\ un rol important
`n metabolismul gr\similor [i al
acizilor amina]i, este util\ `n
formarea hemoglobinei, fiind,
totodat\, un stimulent muscu-
lar, protector al pielii [i factor
de cre[tere.
Absen]a acestei vitamine a-
trage dup\ sine tulbur\ri cuta-
nate, nervoase, modific\ri san-
guine [i o supra`nc\rcare gr\-
soas\ a ficatului. Este indicat\
`n anumite aspecte ale patologiei
nervoase [i musculare (paraple-
gii spasmodice - Parkinson), `n
afec]iunile cutanate, `n anumite
anemii, `n crampele musculare
[i `n tulbur\ri ale sarcinii.
Vitamina B6 se `nrude[te bio-
logic cu vitamina B3 (PP), pela-
gra fiind, `n general, provocat\ Legumele verzi sunt bogate `n vitaminele din complexul B

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: Electroencefalograme (EEG);
evaluare psihologic\; Spirometrii;
informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- Oscilometrii;
integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). Rectoscopii.
literatur\ de specialitate;
consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
tabere terapeutice.
Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. Colposcopii (cu videocolposcop); Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. Electrocardiograme (EKG); Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Joi, 10 iulie 2008 13
ETNOMUZICOLOGUL CONSTANTIN BR|ILOIU, OMAGIAT LA ACADEMIE: O sesiune omagial\,
Educa]ie cu participare interna]ional\, dedicat\ memoriei savantului Constantin Br\iloiu
(1893-1958), la 50 de ani de la trecerea la cele ve[nice a celebrului etnomuzicolog, se va
desf\[ura m=ine, `n Aula Academiei Române. Manifestarea este organizat\ de Sec]ia de Arte,
[i cultur\ Arhitectur\ [i Audio-Vizual [i Institutul de Etnografie [i Folclor „Constantin Br\iloiu“ ale
Academiei Române [i reune[te nume prestigioase ale folcloristicii române[ti [i europene.

La Cluj, ar putea s\ se `nfiin]eze [\reasa“, pentru c\ la Teatrul de

Muzeul P\pu[ii, `n premier\ `n Rom=nia
Teatrul de P\pu[i Puck sus]ine
ideea deschiderii unui Muzeu al
P\pu[ii la Cluj-Napoca, iar expozi-
]ia organizat\ de institu]ie la Muze-
ul de Art\ din ora[ este un `ndemn
pentru ini]ierea unui astfel de pro-
iect, a declarat, ieri, directorul Tea-
trului Puck, regizorul Mona Chi-
ril\, conform Rompres. Multe din-
tre capitalele Europei au acest tip
de muzeu, a men]ionat directorul
teatrului, care `ntrevede o posibil\
competi]ie `ntre marile ora[e ale
]\rii [i Bucure[ti, `n privin]a unui
astfel de proiect [i a sus]inerii lui fi-
nanciare, mai ales c\ `n România
nu exist\ un Muzeu al P\pu[ii. ~n
spectacolul cu „Alb\ ca Z\pada“, o
frumoas\ reprezenta]ie non-verba-
l\ , tipul de p\pu[\ este inedit: are
fizionomie, a explicat Mona Chiril\,
precizând, totodat\, c\ institu]ia [i-
Zece medalii,
ob]inute de
a p\strat profilul pe p\pu[i [i nu a
fost transformat\ `n teatru pentru
copii [i tineret, cum sunt ma-
joritatea celor din ]ar\.
„Cea mai mare parte a spectaco-
lelor sunt mai mult cu p\pu[i, mai
pu]in cu actori `n fa]a paravanului
sau la ramp\. Avem programe pe
Traian B\sescu: O strategie `n
care le-am f\cut `n ideea c\ ei, copi-
ii, au o program\ [colar\ [i un tip
de cerere pe anumite pove[ti“, a
men]ionat Mona Chiril\. Progra-
mul „Ion Creang\“, derulat timp de
trei ani, a cuprins aproape toate po-
ve[tile autorului. S-au jucat, de ase-
menea, „Alb\ ca z\pada“ [i „Cenu-
P\pu[i Puck vin foarte mul]i pre-
[colari care ador\ aceste pove[ti bi-
necunoscute. Directorul teatrului a
mai spus c\ tipurile de abordare
sunt importante, pentru c\ [i publi-
cul se schimb\ `n permanen]\.
„Dup\ spectacolele cu pove[ti de
Ion Creang\, vor urma cele dedi-
cate lui Petre Ispirescu, iar tehnolo-
gia de construc]ie a p\pu[ilor va fi
diferit\, la fel modul `n care ele se
manifest\ ca joc teatral inedit.
Copiii vor descoperi, astfel, nu doar
un titlu nou, dar [i o alt\ montare,
unde figura personajelor principale
s\ fie un loc al crea]iei“, a afirmat
regizorul Mona Chiril\. ~n opinia
sa, un regizor are [i o viziune de
administrator. Totu[i, Mona Chiri-
l\ pledeaz\ pentru ideea form\rii
managerilor de teatre `n institutele
de `nv\]\mânt superior, urmând ca
`n viitor func]ia de director s\ fie a-
sumat\ de absolven]i cu o astfel de
preg\tire. a
PE SCURT
Muzic\ din Maramure[, la
Centrul Francez din Ia[i
Pe 11 iulie, `ncep=nd cu ora 19:00,
Centrul Cultural Francez din Ia[i a[-
teapt\ publicul la un eveniment care
pre`nt=mpin\ ziua de 14 iulie, c=nd
Fran]a `[i s\rb\tore[te Ziua Na]iona-
l\. Cu ocazia acestui eveniment, echi-
pa Centrului a preg\tit un cocktail cu
specific francez [i un concert de muzi-
c\ tradi]ional\ rom=neasc\ din Mara-
mure[. Fra]ii Sicu]a [i Ion de la Cruce
`i vor delecta pe apropia]ii Centrului
Cultural Francez cu un spectacol au-
tentic de muzic\ [i dans. Cei patru
fra]i Sicu]a [i Ion de la Cruce sunt vio-
loni[ti-agricultori din Maramure[.
„Prefer=nd mai degrab\ nun]ile [i s\r-
b\torile muntene[ti dec=t concertele
prea rigide, muzicienii vor sus]ine un
spectacol inedit, care poate dura mult
mai mult dac\ publicul va dansa“,
conform celor precizate de organiza-
torii evenimentului. Muzicienii vor fi
`mbrac\]i `n costume tradi]ionale
„pentru m=ndria de a apar]ine satelor
lor“, au mai ar\tat organizatorii.

elevii rom=ni, educa]ie este „imperativ necesar\“ Festivalul de la Sighi[oara

la olimpiada
din Yaku]ia
Lotul olimpic al României,
participant la Olimpiada Inter-
na]ional\ Pluridisciplinar\ Tu-
ymaada, a ob]inut 10 medalii,
dintre care 2 de aur, 4 de argint
[i 4 de bronz, la toate cele patru
probe din structura competi]iei
(chimie, informatic\, matema-
tic\ [i fizic\). Competi]ia s-a
desf\[urat `n perioada 28 iu-
nie-5 iulie, `n Irkutsk, `n Yaku-
]ia - Siberia Oriental\.
Astfel, la matematic\, sunt
trei medalii ob]inute de Marius
Tiba, de la Liceul Interna]ional
de Informatic\ din Bucure[ti -
medalie de aur, fost elev al Li-
ceului „C. Negruzzi“ din Ia[i,
respectiv Horia {tefan Mania,
Colegiul Na]ional de Informati-
c\ „Tudor Vianu“ din Bucure[ti
[i Andra Ioana Constantinescu,
Colegiul Na]ional „C. Negruzzi“
din Ia[i, cu medalii de argint.
La informatic\ a fost ob]inu-
t\ o medalie de aur de c\tre
Victor Cristian Ionescu, Cole-
giul Na]ional „I. L. Caragiale“
din Ploie[ti. La chimie sunt trei
medalii, ob]inute de Ioana
Moga, Colegiul Na]ional „Ema-
noil Gojdu“ din Oradea [i Oc-
tav C\ld\raru, Colegiul Na]io-
nal de Informatic\ „Tudor Via-
nu“ din Bucure[ti, ambii me-
dalii de argint, [i Petre Buciu,
Colegiul Na]ional de Informa-
tic\ „Tudor Vianu“ din Bucu-
re[ti cu medalie de bronz. La fi-
zic\ sunt trei medalii de bronz
ob]inute de Ioan Bogdan Mag-
d\u, Colegiul Na]ional „Gheor-
ghe {incai“ din Baia Mare,
Marius Constantin, Liceul In-
terna]ional de Informatic\ din
Bucure[ti [i Szerzo Peter, Lice-
ul Teoretic „Szekely Miko“ din
Sfântu Gheorghe. La aceast\
edi]ie au participat 22 echipe
(152 concuren]i) din Federa]ia
Rus\, Yaku]ia [i China. a
ar putea deveni
a Pre[edintele Traian B\sescu a invitat `ntreprinz\torii priva]i s\ sprijine educa]ia [i Carnaval Medieval
cercetarea din ]ara noastr\, ad\ugând c\, f\r\ o strategie de durat\, România nu poate
avea o cre[tere economic\ sus]inut\ a {eful statului, care a participat la lansarea
Festivalul Sighi[oara Medieval\ s-ar
putea transforma `n Carnaval Medie-
programului „Innovate“ de c\tre Oracle România, a afirmat c\ o economie competitiv\ val `ncepând cu edi]ia de anul viitor,
conform celor precizate de primarul
trebuie s\ aib\ la baz\ un cadru care s\ se fundamenteze pe educa]ie [i cunoa[tere
municipiului Sighi[oara, Ioan Dorin
a „F\r\ o educa]ie competitiv\, f\r\ un sistem de cercetare performant, D\ne[an. Primarul a spus c\ edi]ia
din acest an a Festivalului Sighi[oara
nu ne putem a[tepta la o cre[tere economic\ sus]inut\, ci la m\rirea decalajelor fa]\ de
Medieval\, a XVI-a, care se va desf\-
celelalte ]\ri europene“, a spus Traian B\sescu, conform Rompres a [ura `n perioada 25-27 iulie, va avea
ca punct de referin]\ Masca. D\ne[an
~nv\]\mântul românesc [i cerce-
tarea sunt „departe de a `ndeplini e- a ar\tat c\ organizatorii manifest\rii
doresc s\ se apropie la edi]ia din acest
xigen]ele minimale ale unui sistem
educa]ional competitiv la scar\ euro- an de un carnaval medieval, iar `nce-
pând de anul viitor acesta s\ se deru-
pean\“, a declarat, ieri, pre[edintele
Traian B\sescu, cu prilejul lans\rii leze pe parcursul unei s\pt\mâni,
pentru a se apropia de durata festiva-
Programului „Innovate“, adresat
tinerilor `ntreprinz\tori români din lurilor-surori din Europa, spre exem-
plu Vene]ia (Italia) sau Tabor (Cehia).
domeniul IT. ~n opinia [efului statu-
lui, modernizarea procesului de cu- Fiecare dintre actorii care vor parti-
cipa la spectacolele de anima]ie stra-
noa[tere nu este doar o necesitate, ci
„o responsabilitate comun\“. B\- dal\ vor purta m\[ti autentice vene]i-
ene, iar prima noapte a Festivalului
sescu a amintit c\ principiile unui
sistem coerent de reformare a do- forma sistemului educa]ional este nu ne putem a[tepta la o cre[tere e- Sighi[oara Medieval\ se va intitula
„Noaptea M\[tilor de Carnaval“.
meniului educa]iei pe termen mediu „imperativ necesar\“. El a ]inut `ns\ conomic\ sus]inut\, ci doar la m\ri-
[i lung - adoptat de reprezentan]ii s\ precizeze c\ acest proces va fi de rea decalajelor fa]\ de celelalte sta-
partidelor [i de cei ai societ\]ii civile lung\ durat\, iar rezultatele se vor te membre ale Uniunii Europene“, a Concerte,
- au fost redactate sub forma unui face sim]ite pe termen mediu [i lung. constatat pre[edintele B\sescu.
pact pentru educa]ie. „Reforma edu- Reconfigurarea sistemului de `n- `n Parcul Her\str\u
ca]iei - fundament al dezvolt\rii so- Educa]ia [i cercetarea v\]\mânt trebuie corelat\, `n opi- Teatrul Na]ional de Operet\ „Ion Da-
ciet\]ii de mâine nu se poate realiza nia pre[edintelui, cu asigurarea cian“ va prezenta, `n Parcul Her\s-
`ntr-un termen scurt“, a recunoscut pot duce la mecanismelor care s\ permit\ `nca- tr\u, `ncepând de duminic\, o serie
Traian B\sescu. El a ad\ugat, `ns\, cre[terea economic\ drarea tinerilor absolven]i pe pia]a de concerte `n aer liber cu melodii ce-
c\ demararea acestui proces „nu mai muncii, `n vreme ce reforma siste- lebre din secolul XX [i partituri care
poate suferi `ntârzieri“. Potrivit [efu- „F\r\ educa]ie competitiv\, f\r\ mului de cercetare trebuie `nso]it\ au luat cu asalt Broadway-ul.
lui statului, o strategie pentru re- un sistem de cercetare performant, de diversificarea surselor de fi- Teatrul „Ion Dacian“ anun]\ c\ `n
nan]are ale activit\]ilor ce se des- fiecare duminic\, pân\ pe 14 septem-
f\[oar\ `n acest domeniu. „Progre- brie, bucure[tenii vor putea asista la
Manuale gratuite, `n site-ul Ministerului Educa]iei, sul tehnologic este posibil doar `ntr- o serie de spectacole sus]inute `n
Cercet\rii [i Tineretului [i pe CD un sistem de `nv\]\mânt perfor- Parcul Her\str\u, din programul
format electronic, unde este cazul“, se asigur\ mant `ns\ nu poate fi realizat f\r\ c\rora fac parte lucr\ri din reperto-
pentru elevi gratuit pentru `nv\]\mântul de activarea unor parteneriate public riul românesc [i din cel interna]ional.
stat obligatoriu. De asemenea, de private `ntre institute de cercetare Astfel, primul spectacol al acestei
Pre[edintele Traian B\sescu a
promulgat, ieri, dou\ ini]iative aceast\ gratuitate vor beneficia sau universit\]i, pe de o parte, [i serii, intitulat „Culeg\torii de stele -
legislative de completare a legii [i elevii din `nv\]\mântul secun- mediul de afaceri, pe de alt\ parte“, pagini celebre din operete române[ti“
`nv\]\mântului, una dintre ele dar superior „care provin din a declarat B\sescu. El a spus c\ cuprinde p\r]i din operete precum
stipulând gratuitatea manualelor familii cu venitul lunar pe mem- programe precum cel lansat `n cur- „Lasa]i-m\ s\ cânt“ [i „Lysistrata“ de
`n format electronic pentru anu- bru egal sau mai mic decât sa- sul zilei de Oracle au contribuit la Gherase Dendrino, „Eternele iubiri“
mite categorii de elevi. Potrivit lariul de baz\ minim brut pe ]a- diversificarea resurselor sistemului de George Grigoriu, „Pluta[ul de pe
legii pentru completarea articolu- r\“. Articolul, `n forma sa veche, educa]ional [i dinamizarea pie]ei Bistri]a“ de Filaret Barbu,
lui 174 din Legea `nv\]\mântului prevedea acela[i lucru, f\r\ `ns\ muncii. El a ad\ugat c\ numai prin „Culeg\torii de stele“, „Leonard“ [i
republicat\, manualele [colare, a fi men]ionate manualele `n for- astfel de programe se pot `ndeplini „Soarele Londrei“ de Florin Comi[el,
„inclusiv `n format electronic, pe mat electronic. „obiectivele de convergen]\“ cu ce- „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu. a
lelalte ]\ri europene. a

Condurache Cristian Francisc

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MUNC| ~N VACAN-
}|, PENTRU STUDEN}I:
Aproximativ 1.500 de stu-
den]i pleac\, anual, prin
Biroul Student Travel &
Work din Cluj Napoca, `n
Statele Unite ale Americii
[i `n Anglia, pentru a lucra
sau c\l\tori, a spus direc-
toarea biroului, Csilla
Beke-Szabo. „Studen]ii ne
cunosc, biroul de la Cluj-
Napoca s-a `nfiin]at `n
1999. La ora actual\, avem
birouri `n mai multe centre
universitare din ]ar\, mai
exact `n nou\ centre, iar `n
2007 am deschis un birou [i
`n Republica Moldova, la
Chi[in\u“, a spus Csilla
Beke-Szabo, precizând c\
programele pe care le
deruleaz\ Student Travel
& Work se adreseaz\ tiner-
ilor din `nv\]\mântul supe-
rior la zi, conform Rompres.
De obicei, studen]ii lu-
creaz\ `n diverse centre
turistice, la hoteluri, res-
taurante [i `n parcuri de
distrac]ii, pe o durat\ de
trei sau patru luni. Unii
dintre ei doresc s\ lucreze
mai pu]in [i s\ c\l\tore-
asc\ mai mult, cheltuind
banii câ[tiga]i prin munc\.
~n 2007, prin Biroul
Student Travel & Work din
Cluj Napoca, au plecat s\
lucreze sau s\ c\l\toreasc\
5.000 de studen]i din
România [i to]i au revenit
acas\.
a AMBASADORUL RO-
M+NIEI ~N FRAN}A, LA
FINALA „IMAGINE CUP“:
Ambasadorul României `n
Fran]a, Teodor Baconschi, a
participat, mar]i, la ceremo-
nia final\ a prestigioasei
competi]ii studen]e[ti „Ima-
gine Cup“, la sala Caroussel
du Louvre din Paris. Am-
basadorul [i-a exprimat
speran]a c\ tinerii români
care `nregistreaz\ astfel de
performan]e vor avea un rol
important `n România viito-
rilor ani, contribuind la
evolu]ia ei mai rapid\ `n
domeniile tehnologiei [i cal-
culatoarelor, conform Rom-
pres. La eveniment au par-
ticipat 600 din cei mai buni
studen]i din lume, realiza-
tori de proiecte pe tema
„Imagineaz\ o lume `n care
noile tehnologii contribuie
la ameliorarea mediului
`nconjur\tor“. Concursul
„Imagine Cup“ a fost ini]iat
de compania Microsoft `n
2003, devenind cea mai
mare competi]ie studen-
]easc\ `n domeniul tehno-
logiei. La ea particip\, a-
nual, elevi [i studen]i din a-
proximativ o sut\ de ]\ri. a
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
distrofie muscular\ progresiv\,
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
precum [i organele interne. Pentru
a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu
permite achizi]ionarea acestor
dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
copil, pot face dona]ii `n contul:
RO87BRDE240SV94771102400
14 Joi, 10 iulie 2008

Timp liber STÖRTEBEKER, INIM| DE PIRAT: Secolul al XIV-lea, Europa. Via]a tân\rului Klaus Stortebeker, fiu de pescar,
este zguduit\ dramatic atunci când tat\l s\u este ucis de necru]\torul clan Wallenrod. Din acea zi, b\iatul
decide s\ lupte `mpotriva despotismului. Câ]iva ani mai târziu, el o re`ntâlne[te pe iubita lui din copil\rie,
Elisabeth, dar bucuria revederii va fi de scurt\ durat\. El afl\ c\ Elizabeth a fost promis\ du[manului s\u,
Simon de Wallenrod. ~n distribu]ie: Ken Duken (Klaus Störtebeker), Claire Keim (Elisabeth Preen), Frank
Giering (Jan Broderson), Timo Dierkes (Wigbold testvér). ~n aceast\ sear\, pe TVR 2 de la ora 22.30.

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 Atlas Biblic
11.30 Rom=nia la zi
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
17.05 Cultural expres
18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.00 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic
01.30 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Armonii de veghe
04.00 Lumini pentru suflet(r)
04.30 Cuvântul care zide[te
(r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Buna dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Retrospectiva
s\pt\mânii
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor
românesc
20.05 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.30 Pelerini la locurile
sfinte
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia muzicii
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Paraclisul Sfintei
Cuvioase
Parascheva
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]a si s\n\tate
(r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Armonii de veghe
04.30 Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
Duminic\ une direct\ batere pe teme de cultur\
05.30 Cânt\ri din slujba 10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
Utreniei [i rug\ciuni imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pentru toat\ trebuin]a pelerinaj) imagini de la locuri de
06.00 Imnul na]ional; 10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
Rug\ciunea de tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
diminea]\ 10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
06.20 Cuvintele credin]ei Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
07.00 Via]a Bisericii pilde, poezie) de opinie)
09.05 Sf. Liturghie 10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu- de opinie) duhovnice[ti)
turor 11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
12.30 Bun\ dup\-amiaza pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
15.30 File de istorie scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
16.05 Vecernia 11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
18.00 Actualitatea art\ bisericeasc\) parohial\)
18.20 Retrospectiva s\pt\mânii 11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
18.30 Catedrala sufletului româ- vizual\) vizual\)
nesc
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
19.05 Pagini de folclor româ-
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
nesc
teologic\) (R) imagini de la locuri de
20.05 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\) 12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
20.30 {coala rug\ciunii imagini de la locuri de 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
21.00 Cuvânt de folos pelerinaj) pilde, poezie)
duhovnicesc 12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
21.30 Faptele credin]ei 13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
23.00 Rug\ciunile de sea
23.15 P\rin]ii bisericii, `nv\]\torii 14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
no[trir\ teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
23.30 Acatistul zilei sau 15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Paraclisul Sfântului Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
Dimitrie cel Nou 15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
00.00 Miezonoptica pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
01.00 Ortodoxia pe `n]elesul tu- 15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
turor (r) batere pe teme de via]\ pelerinaj)
01.30 File de istorie (r) parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
02.00 Armonii de veghe 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
03.30 {coala rug\ciunii (r) art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
04.00 Faptele credin]ei (r) 16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
04.30 Cuvânt de folos rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
duhovnicesc (r)
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului româ-
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
nesc (r)
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
15.00, 16.00, 17.00, 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
19.00, 20.00. actualitatea religioas\) pilde, poezie)

TVR 1
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel! (2008,
diver) - Partea a patra
09:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008,
diver) (r)
10:10 Repere sacre ~n direct de la
Târgovi[te
13:00 Majestatea Sa (Nz., 2001, f.
de fam.) ep. 5
13:30 Clubul desenelor animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim! (2008,
diver)
15:00 Teleshopping
15:30 Akzente (magazin cult.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
Nz., 2000, f. s. avent.) ep.
7 România
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor ep.
9 maghiar\
18:45 Tragerile Jocker [i Loto
5/40
19:00 Jurnalul TVR
20:15 Un erou al timpului nostru
(Rus., 2006, avent.) ep. 1
21:20 Docu 'joi: Reconstituiri
(2008, f. doc.)
22:15 Arhiva de serviciu
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Misiunea
(Angl., 1986, dram\)
01:30 Un om bun la toate (SUA-
Nz., 2000, f. s. avent.) (r)
01:55 Jurnalul TVR (r)
02:50 Pescarul [i so]ia (12) (r) a
TVR 2
08:30 EU-RO Case (Col. f. doc.)
09:00 Un tat\ aproape perfect (It.,
2003, mini-s.) ep. 11
10:00 Poate nu [tiai!
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, diver)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., 2007, dram\)
ep. 114
12:30 Jurnalul TVR
12:45 Elisa (It., 2003, s) ep. 32
13:45 Utopia
14:00 Teleshopping
14:30 ~ntre cer [i p\mânt
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
Magazin interetnic
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare ~n direct de la
Costine[ti
19:30 Miracole
(It., 2007, dram\) (r)
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f. s. de ac].) ep. 16
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Störtebeker, inim\ de pirat
(Spa.-Ger., 2006, avent.)
00:10 Spirala (Fra., 2005, s) ep. 7
01:10 Inimi `nsângerate
(SUA, 1994)
02:40 Natur\ [i aventur\ (r)
3:05 Autostopistul (Fra.-Can.-
SUA, 1983, s. horror) a
CULTURAL
TVR Cultural
08:30 Istoria aproape (2007, f.
doc.) (r)
09:00 Identit\]i (doc.) (r)
09:30 Români de top (r)
10:00 ARTdelenisme ('07, doc.) (r)
10:30 La por]ile ceriului (r)
11:00 Zile care au zguduit lumea
(Engl., 2003, s. doc.) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 Simetrii (r)
13:00 Atlas (r)
13:30 ~n c\utarea lui Savel (r)
14:00 ~n umbra marilor mae[tri (r)
14:30 Figuri europene (Fra.-Ger.,
2007, s. doc.)
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Muzica - opere complete (r)
16:00 Minorit\]i Emisiune `n limba
16:30 Români de top
17:00 Arta.ro (r)
17:55 Din secretele C.I.A. (2000,
s. doc.)
18:55 O vedet\, un tablou (r)
19:00 Muzica - opere complete (r)
19:50 Teatru - Hagi Tudose de
Barbu {tef\nescu
22:00 Arta `n timpul crea]iei ('04,s)
22:30 Jurnalul cultural
23:00 Duhovnicul de la miezul
nop]ii (r)
00:05 Mistere (2006, dram\) ep. 3
01:00 Jurnalul cultural (r)
01:30 Spectacol de oper\ (r) a
Antena 1
ANUN}URI
ANUN} UMANITAR
05:15 Barb\ Neagr\
(SUA, 2006, avent.) (r) Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani, domiciliat\ `n comuna
06:00 Observator Dumbrava Ro[ie, jud. Neam], va trebui s\ suporte de urgen]\
07:00 ~n gura presei un transplant de ficat la clinica Fundeni din Bucure[ti, având
diagnosticul ciroz\ biliar\ primitiv\. ~ntrucât familia se afl\ `ntr-
08:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani
(matinal) o situa]ie financiar\ dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor
de euro, `i rug\m din suflet pe cei care doresc, s\ ajute cu cât
10:00 ~n gura presei (r)
de pu]in pot. Orice sum\ este important\ [i poate salva o via]\
11:00 Barb\ Neagr\
[i o familie. Contul unde poate fi depus\ orice sum\ de bani
(SUA, 2006, avent.) a treia este deschis la BRD: sv23604102800. Ioni]\ Ioana, fiica, poate
parte
fi contactat\ la nr. de tel: 0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.
s. de ac].)
13:00 Observator DECESE
13:45 Dragoste la a doua vedere
(SUA-Fra., 2002, com. rom.) Mar]i, 8 iulie a.c., a trecut la Domnul p\rintele profesor de
16:00 Observator muzic\ bisericeasc\ Anibal Pan]iru, de la Seminarul Teologic
17:00 Columbo: Sub acoperire „Veniamin Costachi“ - M\n\stirea Neam], la v=rsta de 73 de
(SUA, 1994, polit.) ani. ~nmorm=ntarea va avea loc m=ine, 10 iulie a.c., dup\
19:00 Observator*Sport*Meteo Sf=nta Liturghie care va fi oficiat\ `n Biserica „Sf. Gheorghe“,
20:30 Panic\ `n Orient Express unde a slujit, `n satul Leghin, din Protopopiatul T=rgu Neam].
(Can.-Bulg.-SUA, 2001,
P\rintele Anibal Pan]iru, fost profesor de muzic\ la Seminarul
ac]iune)
Teologic de la M\n\stirea Neam], s-a dus la Ceruri s\ asculte
22:30 Observator
cânt\rile `ngerilor. Trudea `ndelung cu elevii, la repeti]iile
23:30 Echipa de interven]ie (SUA,
2004, s. Sezonul III), ep. 27 dinaintea marilor s\rb\tori, punea suflet `n cântare [i-n
00:30 Euforia Midnight Sun Tour slujire. Avea vie]uire simpl\, aproape ca a monahilor de la
01:15 Observator (r) M\n\stirea Neam], `n al c\rei spa]iu a locuit [i el mai mult de
20 de ani, `ntr-o cas\ m\n\stireasc\, unde a compus, cu pu]in
03:30 Panic\ `n Orient Express
timp `nainte, un alt muzician de faim\, arhimandritul Victor
(can.-bulg.-SUA, 2001, Ojog. La ceasul desp\r]irii, o rug\ciune pentru sufletul lui [i
ac]iune) (r) a
cântarea ve[nic\ s\-i fie pomenirea! Cu aduceri aminte,
arhimandritul Timotei Aioanei.
Legend\: [tiri
VÂNZ|RI
film artistic
V=nd loc de veci `n Cimitirul „Sf. Vasile“ din Ia[i. Rela]ii la
num\rul de telefon 0723.13.24.24.

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON},
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL:
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana-
Georgiana ORELE}CHI
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX

Sport
Asocia]ia European\ a Cluburilor a ales primul s\u Comitet Executiv
La Geneva, `n Elve]ia, a
`nceput prima Adunare Ge-
neral\ a Asocia]iei Europene
a Cluburilor de fotbal (ECA),
la care particip\, printre al-
]ii, [i reprezentan]ii cluburi-
lor Steaua [i Dinamo Bucu-
re[ti, Valeriu Arg\seal\ [i,
respectiv, Cornel Dinu. ~n
prima zi a lucr\rilor, partici-
pa]ii au ales componen]a Co-
mitetului Executiv, care va
asigura, `n urm\torii doi ani,
conducerea acestei ECA.
Printre cei 11 membri desem-
na]i ai Comitetului Executiv
se afl\ repezentan]ii cluburi-
lor Bayern Munchen - Karl-
Se taie panglica inaugural\, la Arena CFR Ia[i
a Cele patru terenuri de tenis, din cartierul Alexandru cel Bun, vor fi sfin]ite, ast\zi, de un sobor de preo]i a
Cel de-al 12-lea turneu
din acest an al circuitului
de tenis }iriac Trophy va
avea loc la Ia[i, `n inter-
valul 11-20 iulie. ~n acest
context, Clubul Sportiv C
FR Ia[i va inaugura as-
t\zi noua aren\ de tenis,
care este dotat\ acum cu
patru terenuri de zgur\
de cea mai bun\ calitate.
La festivitatea de t\ie-
re a panglicii inaugurale
sunt a[teptate conduceri-
le Prefecturii, Consiliului
Jude]ean [i Prim\riei
Ia[i, a Federa]iei Rom=ne
de Tenis, a Direc]iei pen-
tru Sport a Jude]ului Ia[i,
a Regionalelor CFR In-
frastructur\, C\l\tori [i
Marf\, reprezentan]ii
sponsorilor [i ai mass-me-
diei locale [i na]ionale,
sportivi, antrenori [i un
mare num\r de fani ai
„sportului alb“ din toat\
Moldova. Dup\ o confe-
rin]\ de pres\ care va de-
buta la ora 13:00, `ntr-un
spa]iu amenajat `n incin-
ta bazei sportive CFR
Ia[i, tot ast\zi, de la ora
18:00, la arena de tenis
aflat\ `n cadrul bazei ce-
feriste din cartierul Ale-
xandru cel Bun, mai pre-
cis pe {oseaua Na]ional\
nr. 7-9, va avea loc festi-
vitatea de inaugurare [i
sfin]ire cu un sobor de
preo]i a noilor loca]ii des-
tinate tenisului de c=mp,
urmat\, de la ora 18:30,
de c=teva meciuri demon-
Gigi Becali dore[te ca Steaua s\ joace cu [ase atacan]i
Joi, 10 iulie 2008
MU{CHETARII ROM+NI, LA UN PAS DE PODIUM: ~n proba de sabie pe echipe masculine, din cadrul Campionatelor
Europene de scrim\ de la Kiev, forma]ia României s-a situat pe locul 4, dup\ ce a fost dep\[it\ la mare lupt\, atât `n
semifinale (44-45 cu Rusia), cât [i `n confruntarea pentru medaliile de bronz (42-45 cu Belarus). ~n sferturile de
final\, sabrerii români au dispus cu 45-35 de Ungaria. Titlul a revenit Rusiei, `nving\toare cu scorul de 45-29, `n
fa]a Fran]ei. Proba feminin\ de floret\ pe echipe s-a `ncheiat cu victoria Rusiei, care a câ[tigat cu 31-30 finala cu
Ungaria. ~n meciul pentru locurile 3-4, Fran]a a `nvins, cu 33-25, Polonia. Echipa României a ocupat locul 7.
Heinz Rummenige (foto), In-
ternazionale Milano - Ernes-
to Paolillo, FC Porto - Fer-
nando Gomez, Olympique
Lyon - Michael Aulas [i Real
Madrid - Ramon Caldeon. A-
ce[tia se vor al\tura celor trei
membri ale[i anterior, Peter
Kenyon (Chelsea), Joan La-
porta (FC Barcelona) [i Um-
berto Gandini (AC Milan), `n
Consiliul de conducere al
ECA, care urmeaz\ s\ alea-
g\ pre[edintele, vicepre[edin-
tele [i secretarul general al a-
cestei organiza]ii.
Asocia]ia European\ a
Cluburilor, care `nlocuie[te
strative la care vor lua
parte tinerii juc\tori de la
CS CFR Ia[i, sub coordo-
narea antrenorului Vergil
Aghion. Micile „vedete“
ale clubului ceferist sunt
Alexandra Zm\u, Ale-
xandru Tudurache, Bian-
ca Onofrei, Andrei Mur-
geanu, Teodora Aionesei,
Simona N\soi, C\lin Mi-
nea]\, Vlad Boteanu, Ro-
xana Luca etc. Apoi, `n
cadrul turneului interna-
]ional }iriac Trophy, m=i-
ne, 11 iulie, vor avea loc
meciurile din precalifi-
c\ri, `n intervalul orar
10:00-18:00. ~n zilele de
12, 13 [i 14 iulie, de la o-
ra 10:00 [i p=n\ la ora
18:00, se vor disputa me-
ciurile din calific\ri, de pe
tabloul de „64“. Luni, pe
14 iulie, de la ora 18:30,
tot la baza sportiv\ CFR
Ia[i, va avea loc [edin]\
tehnic\ pentru tragerea
la sor]i a tabloului princi-
pal de „32“ - la simplu [i
„16“ - la dublu. Jocurile
vor continua pe tabloul
principal `n perioada 15-
20 iulie, `n intervalul orar
9:00-19:00. Vineri, 18 iu-
lie, de la ora 11:00, va a-
vea loc finala la dublu
masculin, iar duminic\,
20 iulie, tot de la ora
11:00, se va disputa fina-
la la simplu masculin. Di-
rectorul de concurs este
ie[eanul Ghi]\ Grancea,
iar supervisor-ul ITF al
turneului este poloneza
15
PE SCURT
organiza]ia G14 [i Forumul
European al Cluburilor, va Cristiano Ronaldo
reprezenta grup\rile de fot-
bal la nivel continental, al\- ar putea rata
turi de UEFA [i de asocia]ii- debutul de sezon
le oficiale ale juc\torilor [i
Fotbalistul portughez Cristiano Ro-
ligilor profesioniste. „For- naldo a fost operat „cu succes“ la
matul ECA pune cap\t diz-
glezna dreapt\, `ntr-un spital din
armoniei din cadrul familiei Amsterdam, dar perioada sa de con-
fotbalului european [i des- valescen]\ l-ar putea face indisponi-
chide calea colabor\rii tutu- bil pentru debutul sezonului, s-a a-
ror p\r]ilor pentru viitorul nun]at `ntr-un comunicat al clubului
fotbalului `n Europa“, se Manchester United. „Primele indica-
precizeaz\ `ntr-un comuni- ]ii arat\ c\ procedura a fost un suc-
cat dat publicit\]ii de Asoci- ces. Cristiano va `ncepe perioada de
a]ia European\ a Cluburi- recuperare sub coordonarea unei e-
lor. (Dan TEODORESCU) chipe medicale a clubului, iar o eva-
luare privind data revenirii sale la
forma optim\ va fi posibil\ dup\
consultarea unui specialist, peste o
lun\“, a ad\ugat clubul. Chirurgul
olandez Niel van Dijk, profesor orto-
ped, de reputa]ie mondial\, a fost `n-
s\rcinat cu efectuarea opera]iei sta-
Anna Wagner. Primii opt onoare pentru clubul cefe- Ia[i, `naintea turneului rului lusitan. Mai mul]i fotbali[ti cu-
noscu]i, `ntre care olandezul Ruud
capi de serie ai turneului rist [i cred c\ to]i oaspe]ii cu nr.12 din cadrul cir- van Nistelrooy, germanul Michael
de la arena de tenis CFR no[tri se vor sim]i ca aca- cuitului }iriac Trophy, Ballack sau italianul Filippo Inzaghi,
Ia[i, anun]a]i pe site-ul I s\ la baza sportiv\ din A- este de bun augur [i, cu [i-au rezolvat problemele medicale la
TF, sunt Victor Ioni]\ (nr. lexandru cel Bun. Doresc siguran]\, va constitui clinica din Amsterdam. ~n sezonul
1), Gabriel Moraru (2), succes tuturor participan- rampa de lansare de noi trecut, Cristiano Ronaldo a câ[tigat
Bogdan Leonte (3), An- ]ilor [i fie s\ c=[tige cel talente ale tenisului ro- campionatul Angliei [i Liga Campio-
drei Mlendea (4), Frede- mai bun!“. mânesc spre marea per- nilor cu forma]ia Manchester United,
ric Jeanclaude (Fran]a - forman]\. Tineri sportivi fiind desemnat totodat\ cel mai bun
5), Raian Luchici (6), A- precum Tec\u, Mergea, juc\tor din Premier League. (D.T.)
Dumitru H\r\d\u
drian Gavril\ (7) [i Mar- Ungur, Cruciat, precum
cel Miron (8). Vor mai salut\ ini]iativa [i tinerele talente Nicu- Ronaldinho [i Robinho,
participa `n competi]ie ti- clubului ceferist lescu, Halep, Bogdan [i `n selec]ionata
neri tenismeni din Ucrai- ie[ean Cârstea s-au lansat toc-
na, Marea Britanie, Re- mai la aceste circuite. Fe- olimpic\ a Braziliei
publica Moldova, India, Binecunoscutul fost ju- licit din toat\ inima pe Vedetele Ronaldinho (FC Barcelona)
Australia, Liban, Bulga- c\tor interna]ional de te- to]i cei care au contribuit [i Robinho (Real Madrid) figureaz\
ria, Argentina, Slovacia, nis [i actualul director ge- la realizarea Arenei de te- pe lista juc\torilor brazilieni re]inu]i
Croa]ia, Cehia, Belgia, neral al FR Tenis, Dumi- nis CFR Ia[i, mul]umesc de selec]ionerul Carlos Dunga `n ve-
Serbia, Estonia, Brazilia, tru H\r\d\u, salut\ din autorit\]ilor locale pen- derea turneului de fotbal din cadrul
Italia, Germania, Olanda, toat\ inima apari]ia unor tru implicarea benefic\ `n Jocurilor Olimpice 2008. Al treilea
Spania, Letonia, Rusia, cluburi sportive de per- sprijinirea tenisului [i a juc\tor de peste 23 de ani, din lotul
Israel, Maroc, Polonia. forman]\ `n Rom=nia, ca- sportului ie[ean [i, sub Braziliei, al\turi de Ronaldinho [i
re au investit pentru con- Robinho, este Thiago Neves, finalist
Referitor la turneul mol- semnul fairplay-ului [i al al Copei Libertadores cu Fluminen-
dav, pre[edintele clubului struirea unor arene de ni- prieteniei, doresc mult se. La JO 2008, Brazilia va evolua `n
sportiv CFR Ia[i, Radu vel interna]ional, dedica- succes atât organizatori- Grupa a 7-a, al\turi de Belgia, Noua
Pipa, ne-a declarat: „G\z- te acestei frumoase [i no- lor turneului, cât [i tutu- Zeeland\ [i ]ara-gazd\, China. Iat\
duirea pe noua noastr\ a- bile discipline sportive - ror concuren]ilor“, a men- cei 18 juc\tori brazilieni care vor fa-
ren\ de tenis a turneului tenisul de câmp. „Inaugu- ]ionat, `n final, Dumitru ce deplasarea la Beijing: Diego (Al-
}iriac Trophy este o mare rarea arenei de tenis CFR H\r\d\u. (Dan T.) meria), Renan (Internacional Porto
Alegre) - Marcelo (Real Madrid), Il-
sinho ({ahtior Done]k), Rafinha
(Schalke 04), Thiago Silva (Flumi-
nense), Alex Silva (Sao Paulo), Breno
(Bayern München) - Lucas (FC Li-
verpool), Anderson (Manchester Uni-
ted), Hernanes (FC Sao Paulo), Ro-
naldinho (FC Barcelona), Diego
(Werder Brêmen), Thiago Neves
(Fluminense) - Robinho (Real Ma-
drid), Alexandre Pato (AC Milan),
Rafael Sobis (Betis Sevilla), Jo (Man-
chester City). (D.T.)
Meciul România-Letonia
se va disputa
la Urziceni
Federa]ia Român\ de Fotbal a a-
nun]at c\ meciul amical de fotbal
Finan]atorul Gigi Becali (foto) a v\zut `n primul stagiu, Steaua nu e dintre Na]ionalele României [i Le-
declarat c\ `[i dore[te ca Steaua Bu- ce vreau eu, vreau o echip\ de [ase toniei, programat miercuri, 20 au-
cure[ti s\ aib\ `n teren, pe lâng\ atacan]i. S\ nu mai juc\m defensiv, gust, se va disputa pe stadionul „Ti-
portar [i patru funda[i, un num\r s\ ne baz\m numai pe ap\rare, neretului“ din Urziceni. Meciul va
de [ase atacan]i, pentru a ajunge Steaua trebuie s\ dea goluri. Steaua avea loc `n nocturn\, ora de start
mai des `n fa]a por]ii. „Cred c\ o s\ are atacan]i, dar trebuie s\ fie [i de urmând s\ fie stabilit\ `n zilele ur-
merg s\-i v\d pe juc\tori `n al doi- valoare. Mijloca[ii, ca s\ fie [i ata- m\toare. Acesta este primul joc la
lea stagiu de preg\tire, trebuie s\ can]i, trebuie s\ [i poat\, s\ aib\ nivel de reprezentative de seniori
v\d cum func]ioneaz\ ma[in\ria. valoare. Aceia pot fi Szekely, Dayro care va avea loc pe arena din Urzi-
Kapitanos, Nekapitanos, vreau s\ Moreno... E posibil s\ fie patru, v\d ceni, ce are o capacitate de numai
v\d ma[in\ria. Dac\ nu sunt eu, acum, `n Austria“, a spus el. Patro- 7.000 de locuri. Prima partid\ pe
poate volanul trage stânga-dreapta, nul Stelei a precizat c\ a discutat cu care tricolorii o vor juca `n prelimi-
nu drept. Nu mi-a pl\cut ce am v\- c\pitanul Mirel R\doi, la nunta lui nariile Cupei Mondiale 2010, zona
zut `n primul stagiu, am v\zut ulti- Cristian Chivu, subiectul fiind do- Europa, grupa a 7-a, contra Litua-
mul amical. Vreau, la Steaua, [ase rin]a acestuia de a juca `n str\in\ta- niei, se va juca pe data de 6 sep-
atacan]i. Patru funda[i [i [ase ata- te. „I-am spus: «tu vorbe[ti degeaba tembrie, de la ora 21:00, pe stadio-
can]i, asta vreau. Tot mijlocul s\ fie c\ pleci, dar nu pleci». Nu va pleca, nul „Dr. Constantin R\dulescu“,
atac, [i dou\ vârfuri. Pân\ nu v\d va r\mâne mul]i ani aici. A, e posi- din Cluj. (D.T.)
asta, nu am lini[te. Mijloca[ii Stelei bil, dar dac\ iau bani foarte mul]i.
trebuie s\ fie atacan]i, cum a jucat Sub zece milioane nu va pleca, 12-13
Spania la EURO, cu un singur vârf milioane cer. Dac\ nu ofer\ nimeni, Oltchim are
[i cinci atacan]i“, a spus Becali. Gigi nu pleac\. O s\-i m\resc salariul [i antrenor nou
Becali a vorbit [i despre ultima achi- cu asta basta. De ce s\ ia un milion
zi]ie, atacantul grec Pantelis Kape- afar\ când poate s\ ia 500.000 `n ]a- Croatul Ivica Rimanic este noul
tanos: „Adi Ilie mi-a zis c\ e gratis. ra lui? E `nsurat, are copii, s\ mergi antrenor al echipei feminine de
Ia-l, dac\ e gratis, cine nu vrea gra- cu copiii prin str\in\tate... La echi- handbal Oltchim Rm. V=lcea. Ri-
tis? O s\ aib\ un salariu de 200.000- pa na]ional\ `nnebunesc, sunt bâr- manic va fi ajutat de antrenorul
250.000 euro. {i nu mai transfer\m fele lor, le spun \ia care joac\ afar\ secund Aurelian Ro[ca. Ivica Ri-
pe nimeni“. Becali a spus c\ mijloca- c\ nu [tiu ce, nu [tiu cum. Dar, apoi, manic a mai antrenat pe Byasen
[ul János Szekely a demonstrat c\ se lini[tesc“, a comentat Becali. Trondheim, Krim Ljubljana, Po-
are „clas\ de fotbalist“. „Din ce am (Dan TEODORESCU) dravka Koprivnica, Nordstrand [i
Na]ionala Japoniei. (D.T.)
 CM
YK

16 Joi, 10 iulie 2008

„Greul cel mai greu, tradus prin problemele legate de sistemul de racordare a
Reportaj troleului la firele electrice sau de penele frecvente, era, pe timpul lui
Ceau[escu, poveste[te femeia, când oamenii nu aveau atâtea ma[ini, ca `n ziua
de azi. Mijloacele de transport erau, practic, burdu[ite de c\l\tori, mul]i dintre
ei fiind transporta]i pe sc\rile de acces, cu u[ile deschise.“

{oferi]\ de troleu, pe str\zile Bucure[tiului

Timp de 27 de ani, Vasilica Popa
a condus la destina]ie, `n deplin\
siguran]\, sute de mii de
bucure[teni - cine mai [tie de
câte mii de ori -, c\rora li s-au
ad\ugat tot atâ]ia oameni veni]i
de peste tot din ]ar\. A m\surat
Bucure[tiul `n lung [i-n lat, `n
ritmul caden]at al ro]ilor de
cauciuc, f\r\ s\ se gândeasc\ o
clip\ c\ ar putea renun]a la
meseria de [ofer de troleibuz, `n
favoarea unei alte slujbe. La cei
52 de ani, pe care nu-i arat\, [i
de la `n\l]imea unui metru [i
jum\tate, cât m\soar\, femeia
mânuie[te volanul la fel de bine
ca orice b\rbat experimentat.

de Raluca BRODNER
Pe canicul\, ploaie sau
ninsoare, Vasilica Popa fa-
ce zilnic traseul Pia]a Su-
dului-Turnu M\gurele, cu
troleibuzul 73. Cunoa[te
atât de bine Berceniul, cu
oamenii lui cu tot, [i vehi-
culul pe care `l conduce din
zi pân\-n noapte, `ncât [o-
feri]a nu [i-ar l\sa pentru
nimic `n lume meseria pe
care o practic\ cu o pl\cere
deosebit\: „E o meserie pe
cât de pl\cut\, pe atât de
grea. Nu e plictisitoare. Nu
e ca o slujb\ `ntr-o fabric\,
spre exemplu, când ie[i
dintre pere]ii blocului [i in-
tri `ntre pere]ii fabricii.
Aici `]i mai luminezi ochii,
e[ti tot timpul `n miezul re-
alit\]ii. Mie chiar `mi place
meseria mea [i o fac cu ma-
re pl\cere. Sunt foarte feri-
cit\ când ajung acas\, c\
nu mi s-a `ntâmplat nimic
r\u, [i când duc pe toat\
lumea cu bine la destina-
]ie“. Singurul dezavantaj al
slujbei pe care o practic\ de
ani buni este lipsa zilelor
libere de Pa[ti, Cr\ciun, de
1 mai [i a celor de la sfâr[it
de s\pt\mân\. Spre deose-
bire de ceilal]i salaria]i ca-
re primesc zile libere de
odihn\, pe care le petrec
al\turi de familiile lor, fe-
meia-[ofer s\rb\tore[te de
una singur\, prin munc\.
„Eram tân\r\, aveam
24 de ani. Eram
singura femeie `ntr-o
mare de b\rba]i“
~[i aminte[te cu lux de
am\nunte cum a `nceput a-
ventura maratoanelor prin
Capital\, la volanul trolei-
buzelor. Totul s-a `ntâm-
plat `n 1981, când a citit, `n
grab\, un afi[ dintr-un au-
tobuz, `n care se f\cea refe-
riri la condi]iile [i termene-
le de `nscriere la o [coala de
[oferi pentru mijloacele de
transport `n comun. „Nu
m-am gândit de dou\ ori.
Permisul l-am luat `n fe-
bruarie, `n 1982, din a doua
`ncercare, pe o iarn\ foarte
grea, cu mult polei pe jos.
}in minte c\ pe Olteni]ei
era piatr\ cubic\. De-abia
am putut ]ine sub control
troleul. Eram tân\r\, a-
veam 24 de ani. Eram sin-
gura femeie `ntr-o mare de
b\rba]i“, poveste[te doam-
na Vasilica.
Tot atunci, la cursurile
de [oferie, [i-a cunoscut vii-
torul so], care `i este coleg
pe aceea[i rut\. De ani de
zile lucreaz\ `n schimburi
inverse, ca s\ `[i poat\ aju-
ta copiii, ajun[i acum la
vârsta maturit\]ii, `ns\
„crescu]i, practic, `ntre do-
u\, trei curse de troleu“.
Femeia precizeaz\: „Când
eu vin la serviciu, so]ul iese
din tur\ [i invers. Acas\
nu reu[im s\ vorbim decât
foarte pu]in, pentru c\ se
`ntâmpl\, de cele mai mul-
te ori, ca unul dintre noi s\
doarm\, când cel\lalt vine
acas\. Tot ce avem de sta-
bilit, planurile pe care ni le
facem, le discut\m `ntre
dou\ drumuri, a[a, pe fu-
g\, sau `n timpul liber“.
„Oamenii din
ziua de azi sunt mai
ab\tu]i, mai tri[ti“
La `nceput, colegilor li
s-a p\rut neobi[nuit c\ fe-
meia mic\ [i firav\ chiar
nu glume[te cu nimic când
sus]inea c\ `[i dore[te s\
conduc\ un mijloc de trans-
port public. Nedumerirea [i
suspiciunea acestora au
disp\rut cu timpul. {oferi-
]a de troleu a atras de par-
tea ei respectul cuvenit prin
profesionalismul [i tenacita-
tea cu care [i-a onorat me-
seria, care a obligat-o la „o
rela]ie colegial\ foarte bu-
n\ cu to]i [oferii. Ne avem
exact ca fra]ii, ne ajut\m
reciproc `n trafic. Am `nv\-
]at `mpreun\ s\ ne fim pri-
eteni nu doar `n momen-
tele frumoase, ci [i la greu“.
Greul cel mai greu, tra-
dus prin problemele legate
de sistemul de racordare a
troleului la firele electrice
sau de penele frecvente,
era, pe timpul lui Ceau[es-
cu, poveste[te femeia, când
oamenii nu aveau atâtea
ma[ini, ca `n ziua de azi.
Mijloacele de transport
erau, practic, burdu[ite de
c\l\tori, mul]i dintre ei fi-
ind transporta]i pe sc\rile
de acces, cu u[ile deschise.
Chiar dac\, `n vremurile
de alt\dat\, erau impuse
restric]ii clare de la care ni-
meni nu avea curajul s\ fa-
c\ rabat, [oferi]a nu poate
s\ nu constate o realitate de
care se izbe[te constant:
„Oamenii din ziua de azi
sunt mai ab\tu]i, mai tri[ti
`n compara]ie cu cei care
tr\iau `n comunism. ~nainte
nu duceau grija zilei de mâi-
ne, ca acum, [i fiecare avea
un serviciu, avea o pensie re-
zonabil\. Vezi oameni scor-
monind prin gunoaie [i e im-
posibil s\ nu te `ntristezi“.
Vasilica Popa conduce troleibuzul, `n Bucure[ti,
Metod\ perfect\ de 27 de ani [i recunoa[te c\, dac\ ar fi
anti-plictis s\ o ia de la cap\t, ar face-o cu aceea[i pl\cere
Dac\ ar fi s\ reia cursul nep\tat\ de nici un acci- mit\ acum de cei doi copii
vie]ii, Vasilica Popa ar ale- dent, `n afar\ de c=teva in- mari, d\rui]i spre alinarea
ge tot volanul, pentru c\ e cidente superficiale. Vasili- suferin]ei cauzate de dispa-
meseria care nu i-a permis ca Popa este con[tient\ c\ ri]ia celor dintâi.
o clip\ s\ se plictiseasc\. trebuie s\ dovedeasc\ ~n timpul liber, `i place
Nici o zi nu seam\n\ cu al- s\ mearg\ la munte, `n
aten]ie maxim\, pentru c\,
ta. Mai mult, femeia spune drume]ii cu cortul, `mpreu-
„`n fond, e libertatea mea
c\ [ofatul o relaxeaz\: la mijloc, iar responsabili- n\ cu familia [i cu prietenii
„Când ajung aici, chiar `mi apropia]i [i nu conduce
tatea e foarte mare [i tre-
spun `n gând: «Mul]umesc buie s\ am grij\ sporit\“. niciodat\ ma[ina `n vacan-
lui Dumnezeu c\ m\ pot o- ]\, pentru c\, recunoa[te,
dihni [i eu, pot s\ stau jos». „vreau s\ m\ plimbe cine-
Acas\ am mult\ treab\, cu ~n timpul liber, va [i pe mine“.
p\rin]i, cu nepo]i, cu pia]a“. refuz\ s\ [ofeze Dac\ ar fi pentru o zi
Dup\ atâ]ia ani de expe- ministrul Transporturilor,
rien]\, Vasilica Popa este Chiar dac\ a trecut prin ar re`nnoi parcul de auto-
de p\rere c\ un [ofer bun multe necazuri [i greut\]i, buze [i trolee, care „sunt
trebuie s\ dea dovad\ de dintre care cele mai grele imposibil de tolerat. Se afl\
calm, s\ fie conciliant, s\ au fost cauzate de moartea `ntr-o stare de degradare
conduc\ preventiv. „Eu, a doi copii ai s\i, Vasilica care provoac\ un senti-
când m\ urc la volan, las Popa a trecut peste toate, ment de disconfort [i re-
problemele acas\, nu con- datorit\ firii sale optimiste pulsie, c\l\torului“. {i pen-
fund niciodat\ planurile. E [i a credin]ei `n Dumnezeu, tru c\ este con[tient\ c\
drept, stau cu gândul [i a- dup\ cum singur\ o spune. dorin]a nu i se va `mplini
cas\, dar aten]ia e aten]ie, „Acolo, sus, a existat cu si- prea curând, nu-i r\mâne
nu pot s\ m\ joc.“ guran]\ Cineva care mi-a decât s\-[i a[tepte con[tiin-
Profesionalismul, c\p\- purtat de grij\ [i cu ajuto- cioas\, ca [i pân\ acum, c\-
tat cu trud\ `n cei 27 de ani rul C\ruia am reu[it s\ l\torii, indiferent de condi-
de vechime, se reflect\ `n fac, de atâ]ia ani, meseria ]iile meteo sau cele tehnice
activitatea desf\[urat\, asta“, spune femeia, mul]u- ale vehiculelor. a

Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne Ziua V : Mic dejun. Ierihon, A[ez\mântul românesc [i Dudul lui Za-
cheu, M\n\stirea Carantania, construit\ pe Muntele Ispitirii. Centrul
Ahava, pentru cei care doresc s\ cumpere cosmetice; ]\rmul M\rii
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Moarte. Vizit\m apoi M\n\stirea „Sfântul Gherasim“. Ajungem apoi la
Yardenit - loc amenajat pentru a intra `n apa râului Iordan. Cazare [i
25-31 octombrie (7 zile/6 nop]i) cin\ - Tiberias sau Nazaret.
Ziua VI: Mic dejun. Cana Galileei, unde se viziteaz\ Biserica Minu-
~n timpul liber, Vasilic\i Popa `i place s\ mearg\ Ziua I: ~ntâlnire pe aeroportul Henri Coand\ - Otopeni la orele 06:00. nii transform\rii apei `n vin. Nazareth (vizitarea Bisericii ortodoxe „Sf.
Decolare ora 9:00 - EL AL - sosire pe aeroportul Ben Gurion, la ora Gavriil“, a Bisericii catolice „Buna Vestire“). Capernaum: se viziteaz\
la munte, `n drume]ii cu cortul, `mpreun\ cu familia 11:30. Plec\m spre Ein Karem, unde vom vizita Biserica „Na[terii ruinele sinagogii din calcar alb -locul `n care Iisus a predicat, ruinele ca-
[i prietenii apropia]i [i nu conduce niciodat\ Sfântului Ioan Botez\torul“ [i Izvorul unde Sf. Fecioar\ s-a `ntâlnit cu sei soacrei Sfântului Petru, Tabgha, biserica ce aminte[te de hr\nirea a
5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti. Op]ional, `n func]ie de timp, plim-
ma[ina `n vacan]\, pentru c\, recunoa[te, Elisabeta, Biserica Vizit\rii. Tur `n jurul Cet\]ii Sfinte. Cin\ [i cazare
bare cu o copie a B\rcii lui Iisus, pe apele M\rii Galileii. Cazare [i cin\
„vreau s\ m\ plimbe cineva [i pe mine“ la hotel 4*, `n Ierusalim sau `n Bethleem.
Ziua II: Mic dejun. Betleem. Vom vizita : Biserica „Na[terii Domnu- - Tiberias sau Nazaret.
Ziua VII: Muntele Tabor, pentru a vizita Biserica Ortodox\ „Schim-
lui Iisus Hristos“, Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“. Apoi, vom vizita
barea la Fa]\“. Haifa: vom vizita Biserica Stella Maris (Pe[tera Sf=ntu-
Grota Laptelui - pe locul unde Pruncul Sfânt a fost al\ptat. Op]ional (10
Dem R\dulescu, Pi]urc\, Belodedici, euro) - c\l\torie `n de[ert, cu minibuse, la M\n\stirea „Sf. Sava“ [i „Sf.
lui Prooroc Ilie), Gr\dinile persane terasate [i Templul Bahai. Cezare-
ea, tur de ora[ cu autocarul. Oprire la Apeduct. Tel Aviv, vom merge
pe lista pasagerilor celebri ai [oferi]ei Teodosie“. Cin\ [i cazare la hotelul din prima sear\.
Ziua III: Mic dejun. Muntele M\slinilor, unde vom vizita: Biserica
spre aeroport. Decolare - la ora 21:00 - ELAL.
~n c\l\toriile sale de pes- vor-beai cu el ca [i cu un p\- „~n\l]\rii“; M\n\stirea Pater Noster (Tat\l nostru), unde Iisus i-a `nv\- PRE}: 770 de euro / grup de 40 de persoane
te ani, a cunoscut, pe lâng\ rinte, mai ales c\ eu eram ]at pe ucenici cum s\ se roage, M\n\stirea „Domnius Flevit“ (Domnul a
oameni obi[nui]i, [i persoane tân\r\ pe atunci. Locuia pe plâns) - unde Iisus a plâns destinul tragic al Ierusalimului, Gr\dina Servicii incluse `n pre]:
publice. Gabriel Doroban]u, strada Lemnea [i mergea Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor, locul mult iubit de Domnul, acolo - bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti; taxele de aero-
regretatul Dem R\dulescu, mai mereu cu troleul. {i pe unde obi[nuia s\ se roage [i unde a fost prins. Mormântul Maicii Dom- port;
Miodrag Belodedici, Victor Belodedici l-am plimbat. Era nului [i Grota Tr\d\rii. Intr\m `n Cetatea Ierusalimului pe poarta Sfân- - 6 nop]i cazare hoteluri 3*** superior (clasificare local\ 4*), `n regim
Pi]urc\ sunt doar câteva nu- un pu[ti de vreo 17 ani, de- tul {tefan [i vom vizita casa `n care a locuit Maria, `n Cetatea Antonia; de demipensiune;
me cunoscute, care se urcau abia `ncepuse Steaua s\ mi[- parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale lui Iisus, - transfer aeroport-hotel-aeroport; transport autocar cu aer
[i se `ntre]ineau, `n cabin\, te. {i pe Pi]urc\, [i pe to]i b\- ajungând la Biserica „Sfintei ~nvieri“ (cu Golgota; Piatra Ungerii; Sfân- condi]ionat;
tul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta Cruce). Cazare [i cin\. - intr\ri la obiectivele men]ionate `n program; asigurare de s\n\tate;
cu doamna Vasilica, care ie]ii de la echipa de atunci `i Ziua IV : Mic dejun. Muntele Sionului; vom vizita apoi: Foi[orul Cina - ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot `nso]itor.
m\rturise[te: „Dem R\dules- cunosc. De multe ori `i luam cea de Tain\; Mormântul Proorocului David [i Biserica „Adormirii Maicii Nu sunt incluse `n pre]:
cu era un om deosebit, era `n cabin\, când era aglome- Domnului“. Zidul Pl=ngerii. Biserica rom=neasc\ de la Ierusalim. La ce- - tips (30 de euro), ce se pl\te[te `n aeroport reprezentantului agen-
vorb\re], un om de via]\, rat troleul“. rere, vizit\ la Yad Vasen, muzeul holocaustului. Cin\ [i cazare. ]iei; alte intr\ri/deplas\ri op]ionale.

CM
YK
 CM
YK

Vineri, 11 iulie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 158 (1059) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

{TIIN}| ECONOMIC ROMÂNIA ~N UE

Cum s-au Infla]ia din iunie [i Taxe pentru

n\scut aprecierea leului reduc zgomotul
galaxiile? [ansele unei major\ri produs de
a dobânzii-cheie a BNR camioane
PAGINA 16 PAGINA 11 PAGINA 6

„Doresc s\ imprim dialogul p\cii

`n via]a bisericeasc\ din Oltenia“
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, `ntrunit `n
[edin]\ de lucru `n data de 8 iulie 2008, a ales pe Preasfin]itul
P\rinte Irineu Sl\tineanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Important
Râmnicului, `n scaunul vacant de Arhiepiscop al Craiovei [i pentru cititori!
Mitropolit al Olteniei, cu 24 de voturi, din cele 47 exprimate. P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
„Via]a bisericeasc\ trebuie privit\ `n complexitatea ei, atât la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
preo]easc\, cât [i laic\, mireneasc\, pentru ca ideile bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
inovatoare, care `n mod sigur exist\ `n min]ile multora, s\ nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
devin\ realit\]i concrete.“ „Din punct de vedere juridic [i din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
canonic, contestarea sindicatului preo]esc se `ntemeiaz\ pe Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
Statutul de organizare [i func]ionare a Bisericii noastre, pe din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
Sfintele Canoane.“ „E necesar s\ avem un dialog strâns cu provizorie [i se va rezolva `n momentul
Dumnezeu [i atunci o s\ avem un dialog strâns [i cu fra]ii `n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
no[tri de pretutindeni, dup\ cum ne `nva]\ P\rin]ii Bisericii: Pre]ul unui pachet trimestrial
«Sf\tuie[te-te cu Dumnezeu [i oamenii vor veni [i se vor la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
sf\tui cu tine.»“ Interviu cu Preasfin]itul P\rinte Irineu Popa, 60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
noul Mitropolit ales al Olteniei. Citi]i `n pagina 9

RELIGIOS
PAROHIA TOMA COZMA DIN IA{I OR-
GANIZEAZ| AC}IUNI RECREATIVE
PENTRU TINERI: Ultima ac]iune de
acest gen, la care particip\, `n spe-
cial, tineri din parohie, s-a desf\-
[urat `n seara zilei de duminic\, 6
iulie a.c. Astfel de manifest\ri ar
putea fi considerate [i ca o con-
tribu]ie la `ncercarea de ameliorare
a crizei ecologice actuale. ~n pe-
rioada urm\toare, parohia are `n
proiect organizarea unui pelerinaj
cu bicicletele la m\n\stiri din jurul
Ia[ului, precum [i a unei seri cul-
turale.
Pagina 5

REGIONAL
O TREIME DINTRE ACCIDENTELE DIN
CAPITAL| SUNT PROVOCATE DE PIE-
TONI: {eful Brig\zii Poli]iei Rutiere
Bucure[ti, comisar-[ef Marian
Motoc, a precizat c\ cea mai mare
parte dintre accidente a fost cauza-
t\ de persoane cu vârsta de peste
60 de ani, care au traversat strada
neregulamentar. Puse `n fa]a aces-
tei statistici `ngrijor\toare, autori-
POZA ZILEI S-a
a `mbog\]it t\]ile vor demara o campanie de in-
formare a acestui segment al pieto-
patrimoniul UNESCO nilor, intitulat\ „Nu `]i arunca via-
]a `n strad\“. {eful BPR a subliniat
27 de noi situri au intrat acum pe lista UNESCO, care cuprinde unele c\, de la `nceputul acestui an, nu-
dintre cele mai importante obiective naturale [i construite de om de pe P\- m\rul accidentelor rutiere soldate
m=nt. Case fabricate din p\m=nt `n China, un sat cubanez, unele p\duri cu mor]i [i r\ni]i grav a crescut cu
din Kenya [i una dintre cele mai noi insule ap\rute din ocean `n urma e- peste 22%, fa]\ de aceea[i perioad\
rup]iilor vulcanice se num\r\ printre „nout\]ile“ UNESCO, care prelun- a anului trecut.
ge[te lista p=n\ la 878 de nume, informeaz\ BBC.
Includerea pe Lista Patrimoniului Cultural al UNESCO reprezint\ un Pagina 10
blazon care confirm\ importan]a cultural\ sau natural\ a unui loc. Mai
mult, acest lucru faciliteaz\ [ansele celor care se ocup\ cu gestionarea
acestor situri s\ ob]in\ finan]\ri pentru refacere sau conservare. ~NV|}|M+NT
UNESCO nu are `ns\ la dispozi]ie nici un fel de mecanisme prin care
Administratorii [colilor din Statele Unite ale Americii s\ penalizeze pe cei care ar `ncearca s\ distrug\ asemenea locuri. Patri- MANIFEST PENTRU PROTEJAREA
se str\duiesc s\ ob]in\ combustibil la un pre] mai moniul mondial UNESCO s-a `mbog\]it cu opt noi minuni naturale ale lu- PATRIMONIULUI CULTURAL: Giorgio
sc\zut pentru autobuzele cu care sunt transporta]i mii. Noile situri, printre care Joggins Fossil Cliffs din Canada, Parcul Ficcarelli, [eful echipei de tranzi]ie
elevii. Cel mai sigur este faptul c\ o mare parte dintre Na]ional Sanqingshan din China (foto), Lagunele din Noua Caledonie, PHARE, [i primarii din 13 ora[e [i
elevi vor merge pe jos, odat\ ce cursurile vor fi reluate Insula Surtsey din Islanda, Saryarca din Kazahstan, Rezerva]ia sate - printre care [i cele dou\ ce-
`n toamn\. Pre]ul combustibilului a crescut cu 35%- Fluturelui Monarh din Mexic au fost considerate „o valoare inestimabil\ t\]i medievale, Sibiul [i Sighi[oara
40%, fa]\ de anul trecut, `n SUA. a pentru umanitate“, merit=nd protec]ie [i conservare. a
- au semnat, ieri, la Sibiu, primul
manifest pentru protejarea patri-
Rom=nia, precum Podi[ul Moldo- [at 170 de hectare de p\dure, `n
Iulie [i august: secet\ [i inunda]ii locale vei, B\r\gan, C=mpia Olteniei [i 2005 au fost inunda]ii, `n 2006
moniului arhitectural specific [i
pentru promovare turistic\.
Directorul Administra]iei Na- de ap\. „Iulie [i august sunt sunt secate sau au sc\zut, `n com- anumite zone din Banat, unde Dun\rea a ie[it din matc\ `n pri-
]ionale „Apele Rom=ne“, Marius secetoase, `ns\ nu la nivelul anu- para]ie cu perioada similar\ a an- temperaturile sunt foarte ridica- m\var\, `n 2007 a fost secet\, iar Pagina 13
Postelnicescu, a spus c\, anul a- lui 2007. Precipita]iile sunt de ului trecut, c=nd `n jur de 15.000 te. Potrivit cronologiei fenomene- `n 2008 se `nregistreaz\ preci-
cesta, lunile iulie [i august sunt scurt\ durat\, locale, care vor de pu]uri erau secate“, a spus Ma- lor naturale din Rom=nia prezen- pita]ii rapide, de scurt\ durat\,
secetoase, `ns\ mai pu]in dec=t a- estompa din sc\derea p=nzei de rius Postelnicescu. Cu toate aces- tate de Postelnicescu, `n 2003 a care provoac\ inunda]ii locale,
nul trecut, de aceea nu se pune ap\ din subteran. Nu avem in- tea, exist\ probleme cu sistemul fost secet\ [i s-a `nregistrat [i o pentru ca zilele care urmeaz\ s\
problema insuficien]ei resurselor forma]ii c\ pu]urile din subteran de iriga]ii `n anumite zone din tornad\ la Ialomi]a, care a defri- fie secetoase. a

CM
YK
2 Vineri, 11 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica
glasului al V-lea
„~n Marea Ro[ie, chipul mire-
sei celei neispitite de nunt\
s-a `ntip\rit de demult. Acolo
Moise, desp\r]itor al apei, iar
aici Gavriil, slujitor al mi-
nunii. Atunci trecut-a Israel
adâncul cu piciorul neudat, iar
acum Fecioara L-a n\scut f\r\
s\mân]\ pe Hristos. Marea,
dup\ trecerea lui Israel, a
r\mas nestr\b\tut\; iar cea
f\r\ prihan\, dup\ na[terea
lui Emanuel, a r\mas
nev\t\mat\. Cel ce e[ti [i mai
`nainte ai fost [i Te-ai ar\tat
ca om, Dumnezeule, miluie[-
te-ne pe noi.“ (Dogmatica
glasului al V-lea, slujba
Vecerniei de sâmb\t\ seara)
***
Prin Dogmatica glasului al
V-lea, Sfântul Ioan Damaschin
cânt\ `n mod minunat na[terea
feciorelnic\ a Mântuitorului
Iisus Hristos. Inspirat parc\ de
paralelismul poeziei ebraice,
marele imnograf exprim\ doxo-
logic pururea fecioria Maicii
Domnului, folosindu-se de un
eveniment din istoria poporului
evreu, trecerea prin Marea
Ro[ie, ca prototip [i al Na[terii
Mântuitorului. Marea Ro[ie
este, mai `ntâi, cadrul `n care
puterea lui Dumnezeu se mani-
fest\ fa]\ de poporul Israel,
condus de Moise. ~n acela[i
timp `ns\, este locul `n care se
„`ntip\re[te“ imaginea unei
mirese ce r\mâne neispitit\,
adic\, mireas\ fiind, `[i
p\streaz\ nev\t\mat\ fecioria.
Moise, folosindu-se de puterea
lui Dumnezeu, prin atingerea
m\rii cu toiagul, o desparte `n
dou\, fiind slujitor al voii lui
Dumnezeu, a[a cum mai târziu
Arhanghelul Gavriil va sluji tot
voii divine, prin Bunavestirea
pe care avea s\ o aduc\
Fecioarei Maria din Nazaret.
Poporul evreu trece prin Marea
Ro[ie, prin adâncul ei, f\r\ s\
se ude, a[a cum Fecioara Maria
reu[e[te s\-L nasc\ pe Fiul lui
Dumnezeu mai presus de legile
firii, „f\r\ s\mân]\“, adic\
p\strându-[i nestricat\ fecio-
ria. Dup\ trecerea lui Israel,
marea a r\mas „nestr\b\tut\“,
a[a cum pântecele Fecioarei a
r\mas feciorelnic dup\
Na[terea Mântuitorului, „Cel
Ce este [i mai `nainte a fost“,
`ntrupându-Se pentru mân-
tuirea oamenilor. Pentru mul]i,
chiar cre[tini fiind, aceste
adev\ruri nu pot fi acceptate.
Motivul? Ne`n]elegerea lor.
Ne`n]elegerea ar trebui s\ fie
`ns\ motivul care s\-i fac\ s\
accepte c\ Maica Domnului
este fecioar\ `nainte, `n timpul
[i dup\ Na[terea
Mântuitorului, pentru c\ „la
Dumnezeu nimic nu este cu
neputin]\“ (Luca 1, 37). Pentru
Maica Domnului, fecioria a
reprezentat, a[a cum ar trebui
s\ `nsemne pentru noi to]i,
starea des\vâr[itei d\ruiri de
sine c\tre Dumnezeu. Nu
`ntâmpl\tor, unul dintre vo-
turile monahismului este fecio-
ria, modelul suprem fiind
Maica Domnului. (pr. asist.
Silviu TUDOSE, Catedra de
Teologie Practic\ a Facult\]ii
de Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
„Mil\ voiesc, iar nu jertf\“
„~n vremea aceea, mergea
Iisus, `ntr-o zi de sâmb\t\,
printre sem\n\turi, iar uce-
nicii Lui au fl\mânzit [i au
`nceput s\ smulg\ spice [i s\
m\nânce. V\zând aceasta,
fariseii au zis Lui: «Iat\, u-
cenicii T\i fac ceea ce nu se
cuvine s\ fac\ sâmb\ta». Iar
El le-a zis: «Au n-a]i citit ce-a
f\cut David când a fl\mân-
zit, el [i cei ce erau cu
el? Cum a intrat `n casa
Domnului [i a mâncat pâinile
punerii `nainte, care nu se
cuveneau lui s\ le m\nânce,
nici celor ce erau cu el, ci nu-
mai preo]ilor? Sau n-a]i citit
`n Lege c\ preo]ii, sâmb\ta,
`n templu, calc\ sâmb\ta [i
sunt f\r\ de vin\? Ci gr\iesc
APOSTOLUL ZILEI
Programul vie]ii cre[tine: s\ fii acela[i
„Cât prive[te Evanghelia,
ei sunt vr\jma[i din pricina
voastr\, dar cu privire la ale-
gere ei sunt iubi]i, din cauza
p\rin]ilor. 29. C\ci darurile [i
chemarea lui Dumnezeu nu se
pot lua `napoi. 30. Dup\ cum
voi, cândva, n-a]i ascultat de
Dumnezeu, dar acum a]i fost
milui]i prin neascultarea a-
cestora, 31. Tot a[a [i ace[tia
n-au ascultat acum, ca, prin
mila c\tre voi, s\ fie milui]i [i
ei acum. 32. C\ci Dumnezeu i-
a `nchis pe to]i `n neascultare,
pentru ca pe to]i s\-i miluias-
c\. 33. O, adâncul bog\]iei [i
al `n]elepciunii [i al [tiin]ei lui
Dumnezeu! Cât sunt de ne-
cercetate judec\]ile Lui [i cât
sunt de nep\trunse c\ile
Lui! 34. C\ci cine a cunoscut
gândul Domnului sau cine a
fost sfetnicul Lui? 35. Sau
cine mai `nainte I-a dat Lui [i
Sfânta Mare
Muceni]\ Eufimia
Sfânta Eufimia a tr\it `n
timpul `mp\ratului Diocle-
]ian (284-305). Fiind pârât\
c\ este cre[tin\, a fost chinui-
t\ cumplit [i mai apoi ucis\.
~n anul 630 a avut loc un
sinod la Calcedon, care a con-
damnat erezia lui Eutihie [i a
lui Dioscor. Pentru a vedea
care este credin]a adev\rat\,
p\rin]ii participan]i la sinod
au scris un text cu adev\rata
credin]\ [i i-au pus [i pe
eretici s\-[i scrie `nv\]\tura
lor. Apoi, deschizând racla
Sfintei Eufimia, au pus docu-
mentele pe pieptul ei. Dup\
câteva zile au g\sit textul
ereticilor la picioarele sfintei,
iar cel al adev\ratei credin]ei
`n mâinile ei.
vou\ c\ mai mare decât tem-
plul este aici. Dac\ [tia]i ce
`nseamn\: Mil\ voiesc, iar nu
jertf\, n-a]i fi osândit pe cei
nevinova]i. C\ Domn este [i
al sâmbetei Fiul Omului».“
(Matei 12, 1-8)
***
Meditând la fragmentul e-
vanghelic de ast\zi, te `ntrebi
de ce a rostit Domnul Hristos
cuvintele: „Mil\ voiesc, iar
nu jertf\“? Oare ce `nseamn\
aceste cuvinte `n contextul E-
vangheliei? Hristos [i uceni-
ciii S\i mergeau prin holdele
de grâu, `ntr-o zi de sâmb\t\.
Apostolii au `nceput s\ smul-
g\ spice [i s\ m\nânce boa-
va lua `napoi de la El? 36.
Pentru c\ de la El [i prin El [i
`ntru El sunt toate. A Lui s\
fie m\rirea `n veci. Amin!“
(Romani 11, 28-36)
***
Darurile [i chemarea lui
Dumnezeu nu se pot lua
`napoi. Desigur, normele ele-
mentare de bun sim] nu `]i
permit s\ `napoiezi darul
sau s\ ceri un cadou oferit.
Dar, ceea ce ofer\ Dumnezeu
este incomparabil cu ceea ce
poate oferi omul. Dumnezeu
ofer\ darul vie]ii, de aceea
omul are datoria s\-l p\s-
treze [i niciodat\ s\-l `napo-
ieze. Din acest motiv, Bise-
rica este `mpotriva suicidu-
lui, pentru c\ prin acest act
omul arunc\ darul D\ruito-
rului, [i astfel pierde atât
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Muce-
nic Chindeu, prezbiterul; a
Sfântului Cuvios Leon din
Mandra; a Sfântului Mucenic
Marchian; a Sfântului Muce-
nic Martiroclis; a Sfintei Ol-
ga, `mp\r\teasa Rusiei; a
Sfântului Cuvios Nicodim [i
a Sfântului Cuvios Mucenic
Nicodim.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Mucenici
Proclu [i Ilarie.
~n ziua de 11 iulie,
istoria consemneaz\:
a 1921 - Ziua na]ional\ a
Mongoliei; aniversarea victo-
riei Revolu]iei populare mon-
gole;
„Ziua mondial\ a popula]iei“ - se celebreaz\ anual, la
recomandarea Consiliului Director al Programului
Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare - PNUD (marcheaz\
„Ziua celor cinci miliarde“ de locuitori ai Terrei,
celebrat\ `n `ntreaga lume la 11 iulie 1987).
sunt unii care se numesc
cre[tini, deci urma[i ai Dom-
nului Iisus, dar ]in sâmb\ta
ca zi de odihn\. Or, pentru
un cre[tin, mai important\
este ziua duminicii, ziua `n
care Domnul Hristos a `nviat
[i ziua `n care s-a pogorât
Sfântul Duh [i s-a `ntemeiat
Biserica cre[tin\. Pentru un
cre[tin, centrul vie]ii [i al cul-
tului divin public este ziua
duminicii, ziua ~nvierii. Foar-
te sup\r\toare este sfidarea
cu care cei care ]in sâmb\ta
`ncalc\ ziua duminicii. Ei nu
muncesc sâmb\ta, când e-
vreii au ie[it din robia egip-
tean\, `ns\ muncesc ostenta-
tiv duminica, când Hristos a
`nviat [i ne-a eliberat din ro-
bele de grâu. Pentru acest lu- orice lucru sâmb\ta. Iudeii bia p\catului. Interesant\
cru au fost acuza]i c\ `ncalc\ serbeaz\ sâmb\ta ca aminti- logic\! Din p\cate, cei a-
ziua sâmbetei – ziua de odih- re a ie[irii din robia egiptea- minti]i au mult\ râvn\, dar
n\ `n tradi]ia iudaic\. Era in- n\, din vremea lui Moise. nu au pricepere. (pr. Dumitru
terzis cu des\vâr[ire s\ faci Este interesant faptul c\ P|DURARU, Radio Trinitas)
darul, cât [i leg\tura cu Cel
care l-a oferit. Dar D\rui-
torul ne-a mai oferit [i che-
marea, sau voca]ia credin]ei.
Ignorat\ sau criticat\, pri-
vit\ cu nep\sare sau catalo-
gat\ ca `ngr\dire, aceast\
chemare adresat\ de Dum-
nezeu omului r\mâne, este
constant\. Am putea consi-
der\ c\ Dumnezeu este slab,
pentru c\ nu nimice[te crea-
]ia care ~l ignor\. Omene[te
putem judeca a[a, dar dac\
dep\[im logica noastr\ limi-
tat\, reu[im s\ observ\m c\
tocmai `n aceasta const\ put-
erea. Cel mai greu este s\ fii trebarea p\rintelui: Ce au c\ e[ti criticat, nu zice nimic.
constant, s\ ai aceea[i atitu- zis atunci când i-ai l\udat Acesta este de fapt progamul
dine, dincolo de atitudinile sau oc\rât?, ucenicul r\s- vie]ii cre[tine: s\ fii acela[i.
semenilor t\i. C\tre aceast\ punde, probabil zâmbind: Nu Dar stabilitatea nu o poate
stare `naintau [i sfin]ii. Un au scos nici un cuvânt. Pilda oferi decât Dumnezeu, Cel
p\rinte din Pateric trimite se `ncheie cu sfatul b\trânu- care a s\dit normalitatea `n
un ucenic `n cimitir s\ laude, lui p\rinte al pustiei: A[a s\ crea]ia Sa. (Ciprian OLINICI,
apoi s\ certe mor]ii. L-a `n- fii [i tu, fie c\ e[ti l\udat, fie Radio Trinitas)
71 de ani de la
moartea compozitorului
George Gershwin
Pe numele real Jacob Gershowitz, Gersh-
win s-a n\scut la 26 septembrie 1898, la
New York, `ntr-o familie de evrei imigran]i.
La scurt timp dup\ ce p\rin]ii s\i vor
cump\ra un pian pentru fratele mai mare,
Jacob va pune st\p=nire pe instrument,
dovedind foarte repede un talent muzical de-
osebit. A luat lec]ii de la diver[i muzicieni;
tehnica de execu]ie conven]ional\ deprin-
z=nd-o sub `ndrumarea cunoscutului peda-
gog Charles Hambitzer. ~n acela[i timp a
luat lec]ii de compozi]ie cu Rubin Goldmark.
Primul succes r\sun\tor l-a avut cu
c=ntecul „Swanee“, pe care Jacob Gersho-
witz l-a scris pentru musical-ul „The
Capitol Revue“. ~n aceast\ perioad\ va
adopta [i pseudonimul George Gershwin. ~n
anul 1920, directorul de orchestr\ Paul
Whiteman i-a comandat o bucat\ instru-
mental\ pentru forma]ia sa. A[a a fost
creat\ celebra „Rhapsody in blue“, o com- a primit „Premiul Pulitzer“. Ultima parte a
pozi]ie pentru pian [i orchestr\, a c\rei vie]ii [i-a dedicat-o muzicii de film,
prim\ audi]ie a avut loc la 12 februarie mut=ndu-se la Hollywood. ~n timp ce lucra
1924. Succesul a fost enorm. la partitura pentru filmul „The Goldwyn
La v=rsta de 30 de ani, `mpreun\ cu Follies“, Gershwin, care suferea de c=tva
timp de dureri de cap, a f\cut o criz\ de
fratele s\u, George Gershwin a f\cut o
c\l\torie la Paris, ce l-a inspirat pentru pierdere a cuno[tin]ei. I s-a descoperit o tu-
fantezia orchestral\ „An American in mor\ pe creier, a fost operat, `ns\ nu [i-a
Paris“. ~n anul 1931, a scris [i prima come- mai revenit. A murit `nainte de a `mplini 40
die muzical\, „Of Thee I Sing“ pentru care de ani, la 11 iulie 1937. (F.H)
a 1533 - Papa Clement al a 1767 - S-a n\scut John valachicae“ de Samuil Micu
VII-lea l-a excomunicat pe Quincy Adams, pre[edinte al si Gheorghe {incai;
regele Henric al VIII-lea al SUA (4 martie 1825 - 3 mar- a 1811 - Omul de [tiin]\
Angliei; tie 1829) (d. 1848); italian Amedeo Avogadro
a 1776 - C\pitanul James public\ un studiu cu privire
a 1714 - Dimitrie Cante-
mir, domn al Moldovei (1693
Cook `[i `ncepe cea de-a treia la con]inutul molecular al
c\l\torie de explorare; gazelor;
[i 1710-1711), autor, c\rtu- a 1895 - Fra]ii Lumière
a 1780 - A ap\rut, `n lim-
rar, enciclopedist, etnograf, ba latin\, prima gramatic\ a proiecteaz\ un film pentru
este ales membru de onoare limbii române - „Elementa comunitatea oamenilor de
al Academiei din Berlin; linguae daco-romanae sive [tiin]\. a
 Vineri, 11 iulie 2008 3
Consecin]ele c\derii `n p\cat se r\sfr=ng [i asupra naturii care, din
Agenda momentul c\derii, devine ostil\ omului. Sf=ntul Ioan Damaschinul spune,
`n acest sens, c\, „dup\ c\lcarea poruncii..., c=nd pofta ira]ional\ a
omului a condus `n el ra]iunea, c=nd a nesocotit porunca St\p=nului,
cre[tinului atunci [i zidirea supus\ lui s-a revoltat contra st\p=nului pus de Creator“.

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
S\ nu judec\m preo]ii!
~n anul 1954, am fost invitat la
Bucure[ti, la un profesor universitar,
Alexandru Mironescu, s\ vorbesc `ntr-o
sal\, unde erau peste 50 de persoane,
numai mini[tri, generali, colonei, profe-
sori, doctori, ingineri, farmaci[ti, numai
oameni din clasa de sus. Era [i p\rin-
tele Daniil Tudor. El a aranjat s\
predic, `mpreun\ cu p\rintele Benedict
Ghiu[ [i p\rintele Petroniu T\nase.
Dup\ ce-am intrat acolo, `nt=lnirea
religioas\ a `nceput, a[a cum se cuve-
nea, cu rug\ciune. La un moment dat,
se ridic\ o doamn\ [i spune:
- Preacuvioase p\rinte, eu nu pot
pune `n acela[i c=ntar pe to]i preo]ii.
- Dar cine e[ti dumneata de
c=nt\re[ti preo]ii? Ai stat pe scaunul
lui Hristos?
- Dar, Preacuvioase, p\rintele
cutare-i sf=nt, p\rintele cutare, care a
fost la `nchisoare, a fost un sf=nt, dar
ceilal]i preo]i care nu poart\ uniforma,
care se b\rbieresc, care fumeaz\, eu
nu-i pot pune `n acela[i c=ntar.
- Dar, cine ]i-a dat voie s\-i pui `n
acela[i c=ntar dumneata [i s\
c=nt\re[ti preo]ii? C\ n-ai voie s\
c=nt\re[ti pe nimeni, c\ zice a[a
Scriptura: «Nu judeca]i, [i nu ve]i fi
judeca]i» (Matei 7, 1). Eu pe nimeni ISTORIA
n-am voie s\ judec, pentru c\ judec\- CRE{TINISMULUI
torul nostru este Hristos.
- Vreau s\ v\ spun, c\ eu mi-am
pierdut evlavia c\tre unii preo]i [i eu
(MXV)
cred c\ n-au to]i acela[i har.
- R\u a]i g=ndit! Dumneata trebuie
s\ [tii c\, dac\ ar fi a[a cum zici, n-ar
mai fi preo]i pe fa]a p\m=ntului, fiindc\
to]i gre[esc. Dar nu-i a[a. Zice Sf=ntul
Ioan Gur\ de Aur: „A preotului este nu-
mai a deschide gura, [i harul lucreaz\“.
Ia s\ v\ dau un exemplu: Pune
dumneata `ntr-un castron de mar-
mur\ un pumn de galbeni de aur [i
pune [i cenu[\. Ia o c\ldare de ap\ [i
toarn\ peste ei. Ce se `nt=mpl\ cu
cenu[a? S-a amestecat aurul cu apa? A
intrat cenu[a `n aur? N-a intrat. Aurul
este alt\ fire [i cenu[a alta.
Dup\ cum nu se amestec\ aurul cu
cenu[a, a[a nu se amestec\ la preot
p\catele lui cu harul care este dat de
la Dumnezeu, m\car de ar fi el c=t de
p\c\tos. (arhim. Ioanichie B|LAN,
Nee vorbee[tee P\rinteelee Cleeopa, vol.7)

MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Nicodim

Revela]ia divin\ con]ine
adev\rurile m=ntuitoare
Cunoa[terea lui Dumnezeu este
absolut necesar\ pentru a c=[tiga
`mp\r\]ia cerurilor. Acest adev\r a
fost spus chiar de M=ntuitorul
Hristos: „Aceasta este via]a ve[nic\:
s\ Te cunoasc\ pe Tine, singurul
Dumnezeu adev\rat, [i pe Iisus
Hristos pe Care L-ai trimis“ (Ioan
17, 3). Omul nu putea s\-L cunosc\
singur pe Dumnezeu at=t din cauza
nevredniciei, c=t [i a capacit\]ii lim-
itate de a `n]elege unele adev\ruri
m=ntuitoare. Descoperirea dum-
nezeiasc\ a fost dat\ pentru to]i oa-
menii, pentru c\ to]i au nevoie de
m=ntuire, dar, pentru c\ nu to]i oa-
menii erau vrednici de a primi des-
coperirea direct de la Dumnezeu, ea
a fost f\cut\ c\tre anumi]i oameni,
pentru ca ace[tia, la r=ndul lor, s-o
fac\ cunoscut\ celor care doresc s\
o primeasc\.
Astfel, Dumnezeu S-a descoperit
prin patriarhi, prin Moise, drep]i [i
prooroci, iar descoperirea deplin\ s-a
f\cut prin Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, „Lumina cea adev\ra-
t\, care lumineaz\ pe tot omul ce
vine `n lume“. Prin descoperire sau
revela]ie dumnezeiasc\, Dumnezeu
a f\cut cunoscute oamenilor adev\-
rurile necesare pentru ob]inerea
m=ntuirii, iar Sf=nta Scriptur\ ne
BIBLIA - VERSET CU VERSET
`ncredin]eaz\ c\ mereu Dumnezeu
S-a descoperit oamenilor: „Dup\ ce,
odinioar\, Dumnezeu, `n multe
r=nduri [i `n multe chipuri, a vorbit
p\rin]ilor no[tri prin prooroci, `n
zilele acestea mai de pe urm\ ne-a
gr\it nou\ prin Fiul, pe Care l-a
pus mo[tenitor a toate [i prin Care
a f\cut [i veacurile“ (Galateni 4, 4).
M=ntuitorul a r\sp=ndit `n lume
descoperirea dumnezeiasc\ prin
Sfin]ii Apostoli [i prin ucenicii aces-
tora, iar, `n zilele noastre, Sf=nta
Biseric\ p\streaz\ nealterate aces-
te adev\ruri [i le face cunoscute oa-
menilor. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
adev\r - adev\rat: stare de lucruri sau
realitate obiectiv\ care se ofer\
cunoa[terii. El poate fi evident, când
poate fi verificat prin sim]uri, sau revelat
[i acceptat prin credin]\, cum sunt
adev\rurile sau `nv\]\turile Evangheliei
lui Hristos. ~n primul caz, femeia cu
scurgerea de sânge, ating`ndu-se de poala
hainei lui Iisus, se vindec\. E un fapt real,
petrecut cu ea. {i când Domnul `ntreab\:
«Cine s-a atins de Mine, c\ am sim]it o
putere care a ie[it din Mine?» (Luca 8, 45-
46), femeia, c\zând `naintea Lui, I-a
m\rturisit tot adev\rul (Marcu 5, 33;
Luca 8, 47). La fel [i suta[ul care p\zea
Crucea, v\zând cele `ntâmplate la r\stig-
nire, a exclamat: «Cu adev\rat Fiul lui
Dumnezeu era Acesta» (Matei 27, 54;
Marcu 15, 39; Luca 23, 47; Matei 14, 33).
Chiar [i fariseii [i irodienii ispititori re-
cunosc `n Iisus pe omul adev\rului, Care
`nva]\ «calea lui Dumnezeu» (Matei 22,
16; Luca 20, 21). Adev\rul, ca aspect pozi-
tiv [i constructiv al lucrurilor, este opus
minciunii, nedrept\]ii sau r\t\cirii, ca lu-
mina fa]\ de `ntuneric, ca virtutea fa]\ de
p\cat; ca Hristos fa]\ de Veliar (Matei 22,
18, 29; Ioan 3, 2-1; 8, 40, 44-45; 15, 17-19;
I Ioan 2, 21). A[a se spune c\ oamenii ]in
minciuna [i nedreptatea, care sunt
lucr\ri ale diavolului, drept adev\r ( Ioan
8, 44; 14, 17; Romani 1, 18-25; 2, 8; II
Tesaloniceni 2, 10-12; II Timotei 2, 18, 3,
8; 4, 4; Iacov 3, 14; 4, 11; II Petru 2, 2; 1
Ioan 1, 6-8; II Ioan 4-7). Iisus este omorât
pentru c\ m\rturise[te adev\rul (Ioan 8,
40; 18, 38). Adev\rul absolut e Dumnezeu
~nsu[i. Adev\rul mântuitor este revelat
`n persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnzeu, Care a venit s\ m\rturiseasc\
adev\rul (Ioan 18, 23) [i este El ~nsu[i
„nume[te profetic pe Eva
mama celor vii; iar dac\ a
adev\rul: «Eu sunt Calea, Adev\rul [i
Via]a» (Ioan 14, 6). Acest adev\r des-
coperit de El elibereaz\ de p\cat (Ioan 8,
32; Romani 6, 22; 8, 21) [i este mântuitor,
c\ci «Dumnezeu voie[te ca to]i oamenii s\
se mântuiasc\ [i la cuno[tin]a adev\rului
s\ vin\ » (1 Timotei 2, 4). Pe acest adev\r,
c\ Iisus Hristos este Dumnezeu [i Om, a
`ntemeiat El Biserica numit\ «stâlp [i
temelie a adev\rului) (1 Timotei 3, 15)
Adev\rul ne vine de sus, de la Dumnezeu,
nou\; prin Iisus Hristos ni s-a dat harul [i
adev\rul (Ioan 1, 17; Iacov 1, 18; 1 Petru
1, 23) care mântuie[te. Duhul Sfânt
~nsu[i este numit «Duhul adev\rului»,
Care de la Tat\l purcede [i pe Care lumea
nu-L prime[te (Ioan 14, 17; 15, 26), dar El
m\rturise[te despre Iisus (Ioan, 16, 13-
14) [i c\l\uze[te (I Ioan 4, 6; 5, 6). Fiindc\
adev\rul este de la Dumnezeu Cel `n
Treime, de aceea [i sfin]e[te. Apostolii,
precum cre[tinii care primesc harul [i
adev\rul prin Botez, se sfin]esc `ntru
adev\r (Ioan 17, 17; I Petru 1, 22).
Apostolii [i cre[tinii tr\itori [i m\r-
turisitori sunt slujitori ai adev\rului
(Efeseni 3, 7; 4, 21; Coloseni 1, 5-23;
Galateni 2, 5-14). «Oricine va m\rturisi
pentru Mine `naintea oamenilor, [i Eu voi
m\rturisi pentru el `naintea Tat\lui»
(Matei 10, 32; Marcu 8, 38; Luca 9, 26; 12,
8; Romani 10, 9; II Timotei 3, 12).
Adev\rul este lucr\tor, rodnic [i sfin]itor
(Efeseni 5, 9; 1 Petru 1, 22; I Ioan 1, 7; 2,
5): «S\ nu iubim cu vorba, numai din
gur\, ci cu fapta [i cu adev\rul. ~n aceasta
vor cunoa[te c\ sunte]i din adev\r [i `n
fa]a lui Dumnezeu vom afla odihn\ inimii
noastre» (I Ioan 3, 18 -19). (Dic]ionar al
Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea,
EIBMBOR, 1995)
ai Evei, este prezent\ deja
`n ei `nclina]ia c\tre p\cat.
Munteanu (1939-
1948), patriarhul
Bisericii Ortodoxe
Române (V)
Dup\ ce mitropolitul Iosif
Naniescu al Moldovei a tre-
cut la cele ve[nice, la Ia[i a
fost ales ca mitropolit Par-
tenie Clinceni (1902-1909),
care va aduce oameni noi.
Arhimandritul Nicodim,
r\mânând f\r\ p\rintele [i
protectorul s\u, a dat curs
invita]iei episcopului Pimen
Georgescu de a-i deveni
vicar la Episcopia Dun\rea
de Jos. La Gala]i, arhiman-
dritul Nicodim, `mpreun\
cu episcopul Pimen, va
vizita m\n\stirile din
eparhie, va reorganiza gos-
pod\riile, atelierele [i [col-
ile din incinta lor, punând
la conducerea acestora oa-
meni capabili. Tot `n
aceast\ vreme, se vor ridica
sau repara bisericile din
eparhie [i se `ncep lucr\rile
de construc]ie la catedrala
din Gala]i. Ca director al
Seminarului re`nfiin]at `n
1908, arhimandritul
Nicodim `[i concentreaz\
aten]ia asupra educa]iei
elevilor, `ngrijindu-se ca
[coala s\ aib\ un corp pro-
fesoral bine preg\tit. ~n
aceast\ calitate, arhiman-
dritul Nicodim s-a str\duit
s\ creeze o atmosfer\ cre[-
tin\ [i de studiu `n semi-

De ce s-a numit femeia Eva

Facerea 3, 20: „{i a
pus Adam femeii sale
numele Eva, adic\
via]\, pentru c\ ea
era s\ fie mama
tuturor celor vii.“
De[i noi `i spuneam deja
Eva femeii d\ruite lui A-
dam, abia acum, dup\ c\-
dere, ea `[i prime[te nume-
le. Cuv=ntul „Eva“ deriv\
din ebraicul „chay“ (viu) sau
„chayah“ (a tr\i), av=nd `n-
]elesul de „cea care d\ via-
]\“. Ea reprezint\ prototi-
pul femeilor [i mama tutu-
Omul din\untru
[i omul dinafar\
Odat\, avva Ioan st\tea la Sketis [i
fra]ii se adunaser\ roat\ `mprejur [i-l
`ntrebau despre gândurile lor. Un
b\trân `i zice: „Ioane, parc-ai fi o târf\
fost z\mislit `n p\cat, Comparativ cu Eva cea zi- nar, a[a cum v\zuse [i tr\i-
totu[i el (n.r. - `mp\ratul dit\ din Adam, Sfin]ii P\- se el la Kiev. Arhimandri-
David, identificat la rug\- rin]i o descriu pe Fecioara tul Nicodim nu s-a limitat
ciune cu oricare dintre noi) Maria ca fiind „Eva cea doar la activitatea pastora-
ror oamenilor, motiv pentru se ia harul Duhului Sf=nt, nu era `n p\cat `n clipa nou\“, iar dac\ femeia lui l\ [i gospod\reasc\, ci s-a
care a [i primit acest nume. dar [i acesta este primit ocupat, `n continuare, [i de
P\rintele Cleopa Ilie, ma- prin poc\in]\, iar cel ce
na[terii sale [i nu este el Adam este mama trupeas-
cea cultural\. Va publica
`nsu[i p\cat“. Deci, de[i c\ a `ntregii omeniri, Fe-
rele duhovnic rom=n de la gre[e[te din ne[tiin]\, p\s-
n\scu]i din natura ome- cioara Maria, prin care S-a pentru preo]i [i credincio[i
M\n\stirea Sih\stria, a ex- treaz\ harul, `ns\ acoperit atât lucr\ri originale, cât [i
plicat, `n dese r=nduri, de p\cate. Iat\ pentru care neasc\ corupt\ `n urma n\scut M=ntuitorul Iisus
traduceri: „Ce s\ crezi [i
c\derii, p=n\ la o vreme, Hristos, este mama spiri-
acest fapt: „La c\derea lui pricin\ femeia lui Adam s-a
pruncii sunt lipsi]i de p\- tual\ a tuturor. (Lucian cum s\ tr\ie[ti“ (1905),
Adam au contribuit dou\ numit Eva, adic\ via]\, iar „Cum se cuvine s\ stea
patimi ra]ionale ale omului nu moarte, pentru c\ nu a cate personale, dar, ca fii APOPEI)
cre[tinii `n biseric\“ (1907),
– m=ndria [i pofta. Prin c\zut total, ca diavolul, [i „Pe urmele lui Hristos“
c\derea sa, omul Adam nu apoi pentru c\ prin a doua
(1908) [i „Via]a de seminar“
a pierdut total harul lui Ev\, adic\ Maica Domnu- (1909) a lui Petrov, precum
Dumnezeu, c\ci a c\zut din lui, se va izb\vi neamul o-
[i 51 cuvânt\ri la Postul
ispita diavolului. Astfel, menesc.“ Mare (1910) ale arhiepis-
harul [i arvuna m=ntuirii Sf=ntul Clement Ale-
copului Inochentie al
au r\mas `n om, pentru c\ a xandrinul, ]in=nd cont de Odesei. ~n anul 1909, epis-
gre[it din ne[tiin]\ [i pen- cartea Facerii [i de versul copul Pimen Georgescu a
tru c\ este purt\tor de trup psalmistului David - „`ntru fost ales mitropolit al
p\m=ntesc. Numai celui ce p\cate m-a n\scut maica Moldovei. Acesta l-a luat, la
se leap\d\ de Dumnezeu i mea“, arat\ c\ (Adam) Ia[i, [i pe ucenicul s\u,
arhimandritul Nicodim,
a ISTORII CU T+LC a care, suflete[te, era foarte
legat de acest ora[. Aici, `n
perioada 1909-1912, va ac-
care se `mpopo]oneaz\, ca s\-[i fac\ mai
mul]i ibovnici“. Avva Ioan l-a `mbr\]i[at tiva ca vicar al mitropoliei,
continuându-[i activitatea
[i i-a r\spuns: „Adev\rat gr\ie[ti, p\-
rinte“. Apoi, unul dintre ucenici `l
`nceput\ la Gala]i, pe toate
planurile. Astfel, pune
`ntreab\: „Avva, oare nu te-ai tulburat bazele Societ\]ii „O-
deloc `n sinea ta?“. El zice: „Nu, cum crotirea“, pentru ajutorul
sunt pe dinafar\, a[a sunt [i pe din\un- reciproc al preo]ilor, [i a re-
tru“. (Pateric, edi]ia Polirom, 2005) vistei „Ortodoxul“. (pr.
Cezar }|BÂRN|)
4 Vineri, 11 iulie 2008

„Cei mai mul]i dintre spectatori, neîn]elegând nimic sau prea pu]in din
Opinii spectacol, pun în practic\ pilda celor trei maimu]e [i aproape toat\ lumea
se întreab\, confruntându-se cu haosul care se instaleaz\ în cele mai
multe planuri ale vie]ii sociale, pân\ la inversarea raporturilor valorice de
baz\, dac\, nu cumva, lumea de ast\zi este, într-adev\r, nebun\.“

EUROPA CRE{TIN|

Sfântul Benedict, patronul Europei

de pr. Cornel CADAR
Ast\zi, `n Biserica Catolic\
este celebrat Sfântul Benedict
(480-547), declarat, `n anul
1964, de papa Paul al VI-lea,
patron al Europei. El este ace-
la care a deschis capitolul mo-
nahismului occidental.
Sfântului Benedict i se da-
toreaz\ multe dintre valorile [i
realit\]ile Europei de azi. Cu
patru ani `nainte de na[terea
lui, Europa `ncepea s\ se des-
trame. Armatele n\v\litoare
ale herulilor, sub conducerea
lui Odoacru, au trecut prin foc
[i sabie tot ce au g\sit `n cale.
Ucigând pe ultimul `mp\rat
roman, au `nchis definitiv pe-
rioada st\pânirii Romei impe-
riale; supravie]uirea culturii
romane se va datora, `n cea
mai mare m\sur\, activit\]ii
religioase [i culturale a c\lug\-
rilor din a[ez\mintele mona-
hale. Dup\ c\derea unit\]ii po-
litice create de Imperiul Ro-
man, Benedict a atras aten]ia
spre o nou\ unitate spiritual\
[i cultural\, aceea a credin]ei
cre[tine `mp\rt\[ite de popoa-
rele continentului.
S-a n\scut la Nursia, `n
Umbria (80 km de Roma), `n
anul 480, `ntr-o familie cu o
situa]ie economic\ bun\. Stu-
dent la Roma, este dezgustat
de via]a care se tr\ia [i de so-
cietatea corupt\ din timpul
s\u. Se retrage `n singur\ta-
tea de la Subiaco (la sud de
Roma) pentru a-l c\uta pe
Dumnezeu [i a tr\i sub privi-
rea sa. Avea 20 de ani.
Dup\ trei ani de singur\-
tate, rug\ciune [i peniten]\, a
fost descoperit de p\storii din
partea locului. Credincio[ii
din `mprejurimi `l caut\ pen-
tru a-i cere sfat [i rug\ciuni.
Sfin]enia sa atrage mul]i dis-
cipoli, tineri dornici de sfin]i-
rea vie]ii, care voiau s\ tr\-
iasc\, asemenea lui Benedict,
numai pentru Dumnezeu. ~n
jurul lui, se formeaz\ o comu-
nitate. Pentru ei, Benedict a
`ntemeiat dou\sprezece m\-
n\stiri cu câte doisprezece
„fra]i“, hot\râ]i s\ urmeze
normele trasate de p\rintele
lor spiritual.
~n anul 529, Benedict mut\
comunitatea spre sud, lâng\ o-
ra[ul Napoli, la Monte Cassi-
no. Aici, a d\râmat templele
zeilor Apolo [i Jupiter, r\mase
acolo din vechime, [i a cl\dit
prima m\n\stire `nchis\ cu
ziduri din patru p\r]i, aseme-
nea unei fort\re]e, dar deschi-
s\ pentru lumina ce vine de
sus. Era, `n acela[i timp, ceta-
tea de pe munte, despre care
vorbe[te Sfânta Scriptur\.
Legile de baz\ ale vie]ii de
m\n\stire, Benedict le scrie
`n „Regula vitae monasticae“.
Regula realizeaz\ sinteza tra-
di]iilor monastice anterioare,
pentru care Sfântul Benedict
a fost numit p\rintele mona-
hismului occidental.
„Ora et labora!“ („Roag\-te
[i munce[te!“) rezum\ regula
dup\ care tr\iesc c\lug\rii
benedictini, readucând `n via-
]a [i `n ascetica cre[tin\ con-
templa]ia unit\ cu ac]iunea,
a[a cum sugereaz\ Evanghe-
lia. Ziua le este marcat\ `n
mod armonios de dou\ ocupa-
]ii principale: rug\ciunea [i
munca. Prioritate este dat\
lui Dumnezeu, Care dore[te
ca rug\ciunea s\ aib\ locul
privilegiat. Apoi, nu este ne-
glijat\ munca f\cut\ `n spirit
de slujire, cu seriozitate [i res-
ponsabilitate. Pentru ei, car-
tea studiosului sau a copistu-
lui, forja fierarului sau sapa
lucr\torului la câmp erau in-
strumente sacre pentru sluji-
rea lui Dumnezeu.
Emblema m\n\stirii - cru-
cea, cartea [i plugul - a deve-
nit expresia modului nou de a
`n]elege asceza cre[tin\: ru-
g\ciune [i munc\, `n vederea
edific\rii spirituale [i materi-
ale a unei societ\]i noi, pe rui-
nele lumii romane.
~n ultimi [apte ani ai vie]ii
sale, Sfântul Benedict nu f\-
cea decât s\ vorbeasc\ [i s\
suspine dup\ paradis. A mu-
rit la 11 martie 547. A fost `n-
mormântat al\turi de sora
lui, Scolastica, decedat\ cu
patruzeci de zile mai `nainte,
`n mormântul de lâng\ m\-
n\stirea de la Monte Cassino.
Trupul Sfântului Benedict,
descoperit mai târziu de c\lu-
g\rii benedictini din Fran]a, a
fost adus cu mare cinste `n
m\n\stirea lor, de pe malul
Loarei, `n ziua de 11 iulie. De
atunci, `n multe regiuni, a-
ceast\ zi a fost aleas\ pentru
s\rb\torirea Sfântului Bene-
dict, fiind adoptat\ apoi de `n-
treaga Biseric\ Catolic\.
~n anii care au urmat, de la
Monte Cassino, au pornit oa-
meni forma]i `n rug\ciune [i
munc\ [i au deschis sute de
a[ez\minte asem\n\toare mai
`ntâi `n toat\ Europa [i apoi `n
celelalte continente. Tot tim-
pul, dar mai ales `n vremuri de
fr\mânt\ri, aceste a[ez\minte
au r\mas focare de credin]\,
cultur\ [i civiliza]ie.
Prin ucenicii [i urma[ii s\i,
Sfântul Benedict intr\ `n rân-
dul marilor binef\c\tori ai Eu-
ropei, ai Bisericii [i ai omenirii.
Numindu-l pe Benedict patron
al Europei, papa Paul al VI-lea
`l calific\ astfel: „F\uritor al
unit\]ii, maestru al civiliza]iei,
`n primul rând crainic al lui
Cristos [i `ntemeietor al vie]ii
c\lug\re[ti `n Occident, Bene-
dict, cu fiii s\i, a adus Europei
progresul cre[tin prin cruce,
prin carte [i prin plug“.
Când vedem `n zilele noas-
tre un c\lug\r dezlipit de toa-
te, pentru a-L c\uta pe Dum-
nezeu, `n]elegem mai mult c\
e o invita]ie la a-L c\uta pe A-
cela care umple cu adev\rat
via]a [i c\ `mp\r\]ia lui Dum-
nezeu, a[a cum vorbe[te Evan-
ghelia, este acea comoar\ pen-
tru care merit\ s\ faci orice ca
s\ o ai. Oricum, Benedict ne a-
minte[te c\ Dumnezeu nu e
undeva departe, ci e aproape,
prezent `n via]a omului, a
oric\rui om care-L caut\.
* PR. CORNEL CADAR ESTE CONSILIER CULTURAL
AL EPISCOPIEI ROMANO-CATOLICE DE IA[I

CREANGA DE AUR pare prea evident [i c\ s-ar pu- abia câteva decenii; mai ales de
tea ca, `n curând, s\ nu mai c\tre medicina legal\ (conform

Nebunia social\ contemporan\ [tim care este fa]a fireasc\ a

de prof. univ. dr.
Constantin ROMANESCU
Probabil c\ una dintre cele mai
reprezentative embleme ale so-
ciet\]ii contemporane este cunos-
cutul grup statuar cu cele trei
maimu]e care ne `nva]\ secretul
vie]ii sociale, una acoperindu-[i
ochii, a doua urechile, a treia gu-
ra. Aceste animale, a[ezate pe o
carte enorm\, „Le secret du bon-
heur“, sunt r\spândite `n mai toa-
te pie]ele lumii [i poate c\ mul]i
oameni [i-au g\sit `n exemplul lor
propria filosofie: s\ te faci c\ nu
vezi, nu auzi [i s\-]i ]ii gura.
Este re]eaua universal\, un
mic truc, pentru a ob]ine o exis-
ten]\ convenabil\, neutr\, o inte-
grare `n societate printr-o pref\-
cut\ neluare `n seam\ a ciud\]e-
niilor de tot felul care apar `n a-
ceast\ societate de la o zi la alta.
Metafora care pare a func]iona a-
ici sugereaz\ c\ ipocrizia poate
constitui valuta forte a coexisten-
]ei contemporane.
Spectacolul lumii a fost,
dintotdeauna, interesant
~ntr-adev\r, `n ultimii ani,
spectacolul vie]ii seam\n\ cu un
film sc\pat de sub control, a-
mintind de acele vechi pelicule `n
care personajele o luau razna,
mânate de o hipermobilitate bi-
zar\, ritmurile scenelor devenind
mai importante decât semnifica-
]ia lor. Ca [i `n fa]a acelor filme,
care p\reau obsedate de un ciu-
dat extaz al mi[c\rii, `n prezent,
asist\m la voluptatea transfor-
m\rii, determinat\ de apari]ia
altor mecanisme ale dinamicii so-
ciale, care au schimbat radical
formele existen]ei contemporane.
Oricum, spectacolul lumii, ca-
re a fost totdeauna foarte intere-
sant, devine, `n anii no[tri, fasci-
nant. Probabil c\ istoricii sunt `n
drept s\ ateste sau s\ infirme a-
ceast\ observa]ie. Cât despre
psihiatri, unul dintre motivele
care dau un sens disciplinei lor,
destul de n\p\stuit\, este toc-
mai `n]elegerea acestor schim-
b\ri de personaje, scenarii [i
mentalit\]i. Evolu]iile sunt sur-
prinz\toare [i secven]ele nea[-
teptate; acest teatru al lumii,
care pare prost jucat, absurd [i
r\u regizat, las\ impresia c\,
undeva, ceva nu este `n regul\.
Cei mai mul]i dintre specta-
tori, ne`n]elegând nimic sau prea
pu]in din spectacol, pun `n prac-
tic\ pilda celor trei maimu]e [i
aproape toat\ lumea se `ntreab\,
confruntându-se cu haosul care
se instaleaz\ `n cele mai multe
planuri ale vie]ii sociale, pân\ la
inversarea raporturilor valorice
de baz\, dac\, nu cumva, lumea
de ast\zi este, `ntr-adev\r, nebu-
n\. Dac\ expresia, oarecum echi-
voc\, de „nebunie social\“, nu re-
flect\, de fapt, o realitate cores-
punz\toare celui mai simplu `n-
]eles al acestor vorbe.
Comportamentele aberante
crescând `n ritmul progresiei geo-
metrice, cultivarea violen]ei [i a
perversiunilor, pornologia [i por-
nografia, libertatea conceput\ ca
libertinaj, agresivitatea, abando-
nul familial, comportamentul a-
berant `n c\s\torie [i `n familie,
sinuciderile sunt câteva din te-
mele care alc\tuiesc povestea e-
xisten]ei unei omeniri `n plin\ a-
gita]ie. Acestea, prin frecven]\
lor, produc `ntr-adev\r impresia
c\ societatea actual\ se afl\ pe o
pant\ `nclinat\, care duce direct
c\tre o inevitabil\ apocalips\, ca
`n scenele pictate pe zidurile bi-
sericilor medievale, `n care este
mare `nghesuial\ `n drumul care
duce direct `n pr\p\dul iadului.
~ntrebarea dac\ lumea este pe
cale de a-[i pierde mintea nu este
cu totul lipsit\ de rost. Avalan[a
de evenimente catastrofale sau
doar abracadabrante, stupizenia,
evident\ la tot pasul, las\ impre-
sia c\, pentru a tr\i „normal“, `n
societatea actual\ nu stric\ s\ fii
pu]intel nebun. Pare chiar c\
sminteala este o condi]ie necesa-
r\ vie]ii de azi.
Adev\rul este c\ omenirea a
fost, `ntotdeauna, pu]intel smin-
tit\. A ne `ndoi de aceasta este
ne[tiin]ific, fiind suficient s\ evo-
c\m perioade foarte mari din An-
tichitatea cea mai `ndep\rtat\,
dar [i din prezent, pentru a nu
mai avea nici un dubiu c\ nebu-
nia a fost o constant\ social\, o
alt\ fa]\ a lumii care, existând
virtual, devine aparent\ `n anu-
mite circumstan]e.
Confuzia dintre
firesc [i nefiresc
Problema este c\, `n prezent,
aceast\ a doua fa]\ a lumii a-
lumii.
Schimbarea raportului `ntre
firesc [i nefiresc, pân\ la inversa-
rea acestor repere, constituie e-
sen]a fenomenologiei determina-
te de marile prefaceri contempo-
rane. Am putea spune c\ suntem
angaja]i `ntr-o coabitare cu ne-
bunia. Nici nu am exagera prea
mult.
Trebuie s\ men]ion\m `ns\ c\
nebunia cotidian\, cu care ne `n-
tâlnim pretutindeni, `n pres\, `n
via]a obi[nuit\, `n familie, nu es-
te nebunia clasic\, „nebunia cli-
nic\“. Aceasta, o categorie noso-
grafic\ stabil\, nu a variat decât
prea pu]in, chiar nesemnificativ,
`n ultimul secol.
Nebunia social\ este, `ns\,
progresiv\, extensiv\ [i agresi-
v\. Cu toate aproprierile care
au existat `ntre psihiatrie [i
societate, nu putem afirma c\
istoria omului a fost una a psi-
hiatriei, dar, `n prezent, aceste
dou\ teme, nebunie [i societate,
s-au apropiat atât de mult,
`ncât par a se suprapune; dintr-
o lateralitate paralel\, aceste
subiecte par a fi amestecate,
omogenizate, topite `ntr-o unic\
substan]\. Exagerând pu]in,
am putea gândi c\ istoria con-
temporan\ pare a fi o istorie a
psihiatriei.
Aceast\ „nebunie social\“,
cvasi generalizat\, cu care ne
confrunt\m cotidian are, de fapt,
o denumire corespunz\toare [i i-
lustrativ\, de[i mai pu]in folosit\
de limbajul medical [i psihologic:
„anomia“. Termenul este suges-
tiv [i adecvat obiectului. A fost
mult\ vreme uitat (a fost intro-
dus de peste un secol de c\tre
Durkheim), dar a fost reluat de
unui destin al defini]iilor care le
plaseaz\, cu timpul, la locul cel
mai potrivit).
Meteahna
omului
contemporan
Anomia const\ `n incapacita-
tea frân\rii unor tendin]e sociale
negative [i orient\rii normale a a-
cestor tendin]e individuale. Ter-
menul este o formul\ satisf\c\-
toare [i pentru psihiatru.
Durkheim considera c\ ano-
mia determin\ dezintegrarea u-
nui grup social; pe plan individu-
al, anomia explic\ acte nocive di-
ferite, tulbur\ri comportamenta-
le, `nc\lcarea unor reguli de
convie]uire, agresivitate, mer-
gând pân\ la crim\; pe plan so-
cial, ilustreaz\ ineficien]a unor
constrângeri.
~n spiritul clasic al conceptu-
lui, efectele cele mai evidente ale
anomiei se reflect\ la nivel ma-
trimonial, unde perturb\rile c\s-
niciei [i deteriorarea sistemului
reglement\rilor c\s\toriei con-
stituie „leziunea principal\“. A-
ceast\ accep]ie, ini]ial restrâns\,
s-a extins pe parcurs, `ncepând
cu 1957, an semnificativ pentru
istoria anomiei, când R. K. Mer-
ton o prezint\ `ntr-o cuprindere
larg\, dincolo de reperele de baz\
ale lui Durkheim, conturându-i
aspectul de psihiatrie social\.
Probabil c\ anomia trebuie in-
clus\ mai atent `n explor\rile
medico-sociale ale psihiatriei. A[a
cum s-a conturat tema pân\ `n
prezent, concepem ca „anomice“ o
multitudine de aspecte ale psiho-
logiei [i stilului de via]\ actual. a
 Vineri, 11 iulie 2008 5
CRE{TINII DIN PAKISTAN, ACUZA}I DE BLASFEMIE: Un pakistanez, militant cre[tin
Actualitatea pentru drepturile omului, afirm\, `n contextul acuza]iilor privind aplicarea legii asupra
blasfemiei, `n Pakistan, c\ numai abolirea acesteia poate conduce la `ncetarea

religioas\ abuzurilor asupra cre[tinilor din aceast\ ]ar\. ~n ultimele s\pt\m=ni, cre[tinii din
Pakistan au fost acuza]i de `nc\lcarea acestei legi, informeaz\ Radio TRINITAS.

Edi]ia jubiliar\ a Liturghierului lui Preasfin]ia Sa a eviden]iat c\, „prin

Macarie a fost lansat\ ieri, la T=rgovi[te
La Catedrala arhiepiscopal\ din
T=rgovi[te, a avut loc, ieri, lansa-
rea edi]iei jubiliare a Liturghieru-
lui lui Macarie, prima carte tip\ri-
PF Patriarh Daniel: „Tip\rirea Liturghierului lui
Macarie a fost o necesitate misionar\“
t\ pe teritoriul românesc. Eveni-
mentul a avut loc dup\ Sf=nta Li-
turghie arhiereasc\, oficiat\ de 20
de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, `n prezen]a Preafericitu-
lui P\rinte Patriarh Daniel.
~n cuv=ntul ]inut cu prilejul lan-
s\rii edi]iei jubiliare a Liturghieru-
lui lui Macarie, Preafericirea Sa a
subliniat faptul c\ tip\rirea Litur-
ghierului lui Macarie a fost o nece-
sitate misionar\, „pentru c\ Litur-
ghierul este o carte `n care se expri-
m\ `ntreaga lucrare a poporului
credincios c\tre Dumnezeu [i lu-
crarea lui Dumnezeu c\tre popor.
Acest lucru arat\ c\ suntem un
popor liturgic. Vedem istoria `n lu-
mina purt\rii Crucii [i a ~nvierii“.
~n acela[i context, ~nalt Preasfin-
]itul Nifon, Arhiepiscopul T=rgovi[-
tei, a precizat c\ promovarea spiri-
tualit\]ii ortodoxe este o datorie de
con[tiin]\ bisericeasc\, cultural\ [i
de iubire de neam. Referindu-se la
`mplinirea a 500 de ani de la apari-
]ia Liturghierului lui Macarie, ~nalt
aceast\ s\rb\toare, se arat\ c\
me[te[ugul tiparului `[i `ndepline[te
scopul, atunci c=nd este pus `n sluj-
ba lui Dumnezeu. Prin aceasta, se a-
rat\ c\ Biserica Ortodox\ Rom=n\
este promotoare [i catalizatoare a
culturii rom=ne[ti“.
Tot ieri, IPS Arhiepiscop Nifon
al T=rgovi[tei a primit rangul de
Mitropolit ad personam din partea
Patriarhului Rom=niei.
Referindu-se la primirea noului
O catedral\
titlu, IPS Nifon a precizat c\ acesta
este un omagiu adus T=rgovi[tei, `n
pentru Capital\!
primul r=nd, [i mai apoi, „modestei Conturile deschise la BCR -
mele slujiri“. filiala sector 4 Bucure[ti -
Cu acest prilej, IPS Arhiepiscop [i
Mitropolit Nifon a fost felicitat de pre- pentru sus]inerea construirii
[edintele Traian B\sescu [i de premi- CATEDRALEI
erul C\lin Popescu-T\riceanu, prin MÂNTUIRII NEAMULUI
intermediul consilierilor Bogdan T\- LEI:
taru Cazaban [i Adrian Lemeni. RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
~n aceea[i zi, a avut loc [i inau-
gurarea Muzeului arhiepiscopal al USD:
T=rgovi[tei. ~n edi]ia de m=ine a RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
„Ziarului Lumina“, ve]i afla detalii EURO:
de la acest eveniment. (C.B., N.B.) RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111

Proiect
pentru
dezvoltarea
activit\]ii
de asisten]\
social\
Cu binecuvântarea Prea-
sfin]itului Corneliu Bârl\-
deanul, Arhiereu-Vicar al E-
piscopiei Hu[ilor, `n perioa-
da 26 iunie-26 august 2008,
Sectorul Social-Filantropic
al eparhiei implementeaz\
proiectul „Dezvoltarea acti-
vit\]ii de asisten]\ social\ a
Episcopiei Hu[ilor“.
Scopul proiectului este
dezvoltarea capacit\]ii ad-
ministrative [i opera]ionale
a Episcopiei Hu[ilor de a a-
corda servicii sociale de cali-
tate `n contextul deficitului
de servicii sociale existent
la nivelul jude]ului Vaslui.
De asemenea, proiectul are
ca obiectiv realizarea a [ase
birouri de asisten]\ social\
eficiente, adaptate nevoilor
sociale [i resurselor disponi-
bile la nivelul jude]ului Vas-
lui [i asigurarea unei infra-
structuri minime, destinat\
administr\rii serviciilor so-
ciale oferite de c\tre Episco-
pia Hu[ilor.
Prin intermediul acestui
proiect, structura organiza]i-
onal\ de asisten]\ social\ a
Episcopiei Hu[ilor va fi a-
daptat\ la provoc\rile cu ca-
re se confrunt\, `n prezent,
sectorul privat de asisten]\
social\.
Finan]area proiectului
este asigurat\ de Consiliul
Jude]ean Vaslui, `n cadrul
„Programului pentru finan-
]area nerambursabil\ a ac-
tivit\]ilor nonprofit de inte-
res general pe anul 2008“.
(Marin TUDORICA, inspec-
tor asisten]\ social\ - Epis-
copia Hu[ilor)
Un r\spuns al Bisericii la problemele noii genera]ii
~ntre 15-20 iulie 2008, `n
cadrul Zilei Mondiale a Ti-
neretului, de la Sydney - A-
ustralia, grupuri de tineri
din aproape 200 de ]\ri se
vor aduna `n jurul Papei Be-
nedict al XVI-lea, `n convin-
gerea c\ Biserica are multe
lucruri de spus tinerilor, iar
tinerii, la rândul lor, au
multe de spus Bisericii, in-
formeaz\ Agen]ia de {tiri
VIA}A PAROHIILOR
PE SCURT
Parohia Toma Cozma din Ia[i organizeaz\ „Colocviile Putnei“,
ac]iuni recreative pentru tineri la a VI-a edi]ie
a Ultima ac]iune de acest gen, la care particip\, `n special, tineri din parohie, s-a
La M\n\stirea Putna, s-au deschis,
ieri, lucr\rile celei de-a VI-a edi]ii a
desf\[urat `n seara zilei de duminic\, 6 iulie a.c. a Astfel de manifest\ri ar putea fi manifest\rii „Colocviile Putnei“. Eveni-
mentul se desf\[oar\ p=n\ pe 13 iulie,
considerate [i ca o contribu]ie la `ncercarea de ameliorare a crizei ecologice actuale
a ~n perioada urm\toare, parohia are `n proiect organizarea unui pelerinaj cu
sub egida Arhiepiscopiei Sucevei [i
R\d\u]ilor [i a Centrului de Cercetare
[i Documentare „{tefan cel Mare“, care
biciclete, la m\n\stiri din jurul Ia[ului, precum [i a unei seri culturale a func]ioneaz\ la M\n\stirea Putna. La
Al\turi de bogata activitate eveniment, particip\ reprezentan]i ai
spiritual\ [i cultural-filantropic\ Bisericii Ortodoxe Rom=ne, profesori u-
sus]inut\, parohia Toma Cozma niversitari [i cercet\tori [tiin]ifici din
din Ia[i organizeaz\ s\pt\mânal România, Republica Moldova [i Polo-
nia. Arhimandritul Melchisedec Velnic,
activit\]i sportive [i distractive stare]ul M\n\stirii Putna, a declarat,
gratuite, pentru tinerii entuzi- pentru TRINITAS TV, c\ data `nceperii
a[ti din cadrul parohiei, precum efective a lucr\rilor, 10 iulie, coincide
[i a celorlal]i colaboratori intere- cu aniversarea M\n\stirii Putna, ale
sa]i. Aceste activit\]i - petreceri c\rei temelii au fost puse la 10 iulie
aniversare, drume]ii, jocuri spor- 1466. Edi]ia de anul acesta a „Colocvii-
tive, club de [ah, antrenamente lor Putnei“ este dedicat\ mitropoli]ilor
pentru particip\ri la competi]ii Iacob Putneanul [i Teoctist I ai Moldo-
sportive etc. - alterneaz\ de la o vei. Manifestarea se va `ncheia cu o ex-
s\pt\mân\ la alta. Ultima ac]iu- cursie de studii `n regiunea Cern\u]i,
ne de acest gen s-a desf\[urat `n unde vor fi vizitate mai multe monu-
seara zilei de duminic\, 6 iulie mente istorice.
a.c., constând `ntr-o „escapad\“
cu bicicletele `n cadru natural, Facultate de Teologie [i
oferit de frumoasele locuri din Tinerii cer `ntotdeauna binecuv=ntarea preotului paroh
Mihai M\rgineanu, pentru organizarea ac]iunilor lor [coal\ special\, `n Cipru
jurul cet\]ii Ia[ului.
Prin sprijinul firmei Bioma Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe a
Agro Ecology Co - cu o vast\ ex- provoac\. Este criza care eviden- Ciprului a demarat `nfiin]area unei
perien]\ `n domeniul cercet\rii ]iaz\ `nstr\inarea sau alienarea Facult\]i de Teologie [i dore[te s\ spri-
[i produc]iei ecologice -, au fost lui [i ratarea adev\ratei lui lu- jine construirea unei [coli speciale pen-
puse, gratuit, biciclete la dispo- cr\ri, care este unificarea [i ra- tru copiii care sufer\ de autism, infor-
portarea lui `nsu[i [i a `ntregii meaz\ Radio TRINITAS. La propune-
zi]ia tuturor tinerilor care au rea PF Hrisostom, Arhiepiscopul Cipru-
dorit s\ participe la aceast\ lumi la Ziditorul lui [i al ei.
lui, Sf=ntul Sinod studiaz\, de s\pt\-
ac]iune. Pentru c\ ceea ce ne face s\ du- m=na trecut\, posibilitatea transform\-
cem o via]\ frumoas\ [i s\n\- rii actualei {coli Teologice „Sf. Ap. Var-
„Pelerinaj“ cu biciclete [i toas\, la nivel personal [i comu- nava“ `n facultate de teologie. S-a mai
nitar, este, `n primul rând, a- decis organizarea de alegeri `n toate bi-
sear\ cultural\ propierea de Dumnezeu. sericile din insul\, pe 2 noiembrie 2008,
Astfel de manifest\ri ar putea ~n perioada imediat urm\toa- pentru a fi desemna]i epitropii biseri-
fi considerate [i ca o contribu]ie, re, parohia are `n proiect un pe- ce[ti. Se va acorda [i un sprijin materi-
lerinaj cu bicicletele la m\n\s- al din partea eparhiei, de 500.000 de
fie ea cât de mic\, la `ncercarea euro, pentru construirea unei [coli spe-
de ameliorare a crizei ecologice tiri din jurul Ia[ului, precum [i
organizarea unei seri culturale, ciale, pentru copiii auti[ti.
actuale, ce poate fi caracterizat\
drept o ampl\ [i acut\ expresie a `n cadru c\reia se va viziona un
crizei fiin]ei [i a lucr\rii omului. film, urmat de o discu]ie pe duminic\, 13 iulie, la ora 18:00, 25 de ani de Ortodoxie,
Cultul comodit\]ii, lipsa de res- tema acestuia. ~n acest sens, tinerii se `nt=lnesc la Biserica `n Ghana
pect fa]\ de mediul `nconjur\tor, parohia Toma Cozma din Ia[i „Toma Cozma“ pentru o nou\
risipa ira]ional\, lipsa m\surii, este deschis\ pentru colabor\ri escapad\ cu bicicletele. Cine nu Cre[tinii ortodoc[i din Ghana au s\rb\-
iresponsabilitatea, nedreptatea, ziditoare [i pentru propuneri are biciclet\, va primi una `m- torit, duminic\, 6 iulie, 25 de ani de Or-
novatoare, lansând invita]ia prumut, de la organizatori. todoxie `n aceast\ regiune african\.
exploatarea, câ[tigul murdar etc. Centrul s\rb\torii a fost Biserica „Sf.
sunt o parte din factorii care o c\tre to]i cei interesa]i. Astfel, ( V a s i l i c a O NOFREI )
Ap. Petru [i Pavel“ din ora[ul Late, un-
de Patriarhul Alexandriei, PF Theodo-
ros al II-lea, a oficiat Sf=nta Liturghie,
informeaz\ Radio TRINITAS. Au par-
ticipat sute de credincio[i `mbr\ca]i `n
BASILICA. ~ntâlnirea mon- din anul 2000, Episcopul Jo- fierbere. Tot ora[ul va fi plin dial\ a Tineretului pune `n
dial\ din acest an are ca te- sef Clemens, secretarul Con- de steagurile Zilei Tineretu- centru realitatea tinerilor cu costume tradi]ionale. Liderul comunit\-
m\ f\g\duin]a lui Iisus: siliului Pontifical pentru La- lui, purtând binecunoscutul toate problemele lor. „Cu- ]ii locale [i-a exprimat speran]a ca, pe
„Ve]i primi puterea Duhului ici, a declarat pentru Radio logo; locul este foarte fru- noa[tem problema locului de viitor, credin]a ortodox\ s\ fie adoptat\
Sfânt care va cobor` asupra Vatican: „Am v\zut pe inter- mos: ora[ul `n sine, portul, munc\, cunoa[tem proble- [i de alte regiuni din Ghana. Men]io-
voastr\ [i ~mi ve]i fi Mie net c\ la Sydney este o a[- renumita Opera House, Har- mele referitoare la preg\ti- n\m c\ `nceputurile Ortodoxiei `n Gha-
martori“ (Fapte 1, 8). teptare intens\. Grupurile bour Bridge etc... ~n ansam- rea pentru viitor. R\spunsul na se g\sesc la anul 1983, c=nd Mitro-
Despre climatul din aces- germane au ajuns deja `n a- blu, este o mare, mare a[tep- Bisericii cred c\ se plaseaz\ politul Irineu de Akkra a botezat `n a-
te zile de la Sydney, unde a- ceste zile `n diecezele aus- tare“. la nivel educativ, la nivel ceast\ regiune, `ntr-o singur\ zi, 1.500
utorit\]ile sunt preg\tite traliene. Se poate vedea, to- Dup\ cum a declarat se- etic. Aceasta este contribu- de persoane. ~n amintirea acestui eve-
pentru o participare mai ma- todat\, c\ ultimele preg\tiri cretarul Consiliului Pontifi- ]ia noastr\“, a spus Episco- niment deosebit, anul acesta, Patriar-
re decât la Jocurile Olimpice sunt `ntr-o faz\ de mare cal pentru Laici, Ziua Mon- pul Clemens. a hul Alexandriei a botezat 10 b\[tina[i,
copii [i adul]i. a
6 Vineri, 11 iulie 2008

Rom=nia CONSULATE LA CAHUL {I LA IA{I: ~n cadrul `ntrevederii pre[edintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin,
cu ministrul rom=n de Externe, Laz\r Com\nescu, s-a propus deschiderea, `ntr-un viitor apropiat, a unui
Consulat al Republicii Moldova la Ia[i [i a unui Consulat al Rom=niei la Cahul, a anun]at, miercuri, Ministerul
Afacerilor Externe [i Integr\rii Europene (MAEIE) al Republicii Moldova. Deschiderea celor dou\ consulate
`n UE rom=ne[ti, la Cahul [i la B\l]i, a fost cerut\ de Rom=nia `n 2006, pentru a fluidiza, astfel, procesul acord\rii
vizelor pentru cet\]enii moldoveni, dup\ aderarea ]\rii noastre la Uniunea European\, la 1 ianuarie 2007.

PE SCURT Nou\ ]\ri comunitare vor returna sumele cheltuite necorespunz\tor

a Mai multe state membre vor trebui s\ returneze Comisiei Europene suma
Sarkozy [i Mubarak vor de 410,3 milioane de euro pe care au cheltuit-o necorespunz\tor, acord=nd
prezida summitul Uniunii subven]ii agricole ilegale, relateaz\ „International Herald Tribune“ [i BBC a
pentru Mediterana Italia are de returnat cea mai ma- lor. Marii Britanii i se imput\ veri- sistemul nostru de control, `n ulti-
{eful statului francez Nicolas Sarko- re sum\ - 145 de milioane de euro - pen- ficarea necorespunz\toare a supra- mii ani, [i ne str\duim s\ `l `mbu-
zy, pre[edinte al Consiliului Euro- tru c\ nu a verificat adecvat supra- fe]elor de teren eligibile pentru sub- n\t\]im [i mai mult. Ace[tia sunt
pean, [i pre[edintele egiptean Hosni fe]ele de teren eligibile pentru sub- ven]ii [i neefectuarea vizitelor `n te- banii contribuabililor [i ei au drep-
Mubarak vor prezida, poim=ine, sum- ven]ii din partea UE. Executivul co- ren, la momentul potrivit. tul s\ [tie c\ ace[ti bani sunt chel-
mitul de lansare a Uniunii pentru munitar a spus c\ a descoperit un con- Sume mai mici au de returnat tui]i cu `n]elepciune“. Subven]iile
Mediterana (UPM), la Paris, a trol necorespunz\tor din partea au- Comisiei [i Fran]a, Germania, O- agricole acordate `n cadrul Politicii
anun]at un comunicat al Pre[edin]iei torit\]ilor italiene [i dovezi de fraud\ landa, Polonia, Spania [i Suedia. Agricole Comune se ridic\ la 49 de
franceze. M=ine, Sarkozy se va `nt=lni [i `n sectorul proces\rii citricelor. Coment=nd decizia anun]at\, mier-
cu pre[edintele sirian Bashar al- Din cauza unor nereguli similare curi, de Executivul comunitar, co- miliarde de euro, anual. Decizia de
Assad. Summitul fondator al UPM la acordarea subven]iilor agricole, misarul european pentru agricul- miercuri a Comisiei, de a cere unor
urmeaz\ s\ `i reuneasc\, poim=ine, la Grecia trebuie s\ `napoieze 127,7 tur\, Mariann Fischer Boel, a sub- state membre s\ returneze banii
Paris, pe to]i [efii de stat sau de gu- milioane de euro, iar Marea Brita- liniat c\ „muncim extrem de mult cheltui]i necorespunz\tor `n agri-
vern ai Uniunii Europene, precum [i nie - 69,4. ~n cazul Greciei, Comisia pentru a men]ine cel mai bun con- cultur\, este cea de-a 28-a de acest
majoritatea liderilor din ]\rile medit- a descoperit un control slab din par- trol cu putin]\ privind cheltuielile fel, de la inaugurarea sistemului de
eraneene. „Pe marginea acestui sum- tea autorit\]ilor `n ceea ce prive[te agricole. Curtea de Audit a remar- recuperare a fondurilor din PAC
mit, pre[edintele republicii va ]ine re- suprafe]ele arabile [i sectorul nuci- cat `mbun\t\]iri semnificative `n alocate necorespunz\tor, `n 1995. a
uniuni de lucru preg\titoare“, pre-
cizeaz\ Pre[edin]ia francez\, citat\
de AFP. M=ine, Sarkozy va lua parte
la un dejun cu Mubarak. Dup\-
amiaz\, `n afar\ de `nt=lnirea sa cu
pre[edintele sirian, [eful statului
francez se va `nt=lni, de asemenea, cu
pre[edintele libanez Michel Sleimane.
Taxe pentru zgomotul
Europarlamentarii propun
un acord de cooperare
pentru zona M\rii Negre
produs de camioane
a Propunerea Comisiei pentru ecologizarea transporturilor va permite
Parlamentul European a adoptat ieri,
`n plenul de la Strasbourg, raportul
statelor membre s\ perceap\ transportatorilor rutieri taxe pentru zgomotul,
eurodeputatului german Elmar Brok aglomera]ia [i poluarea atmosferic\ produse de circula]ia camioanelor a Camioanele sunt
(PPE-DE), ce pledeaz\ `n favoarea u-
nor etape intermediare `n procesul de responsabile pentru 90% din costurile de mediu ale tuturor formelor de transport a
extindere a Uniunii Europene, rela-
teaz\ AFP. ~n textul adoptat ieri, eu-
rodeputa]ii sus]in c\ „decalajul con-
ceptual, politic [i juridic existent `ntre
strategia de extindere a Uniunii [i po-
litica sa de vecin\tate trebuie acope-
rit, pentru a se r\spunde a[tept\rilor
vecinilor no[tri de la Est“. ~n viziunea
europarlamentarilor, „strategia de ex-
tindere trebuie `nso]it\ de un evantai
mai diversificat de cadre contractuale
exterioare“ ce ar putea fi „structurate
precum ni[te cercuri concentrice, per-
meabile `ntre ele“, astfel `nc=t ]\rile
aspirante s\ poat\ „trece de la un sta-
tut la altul“. Eurodeputa]ii propun, de
asemenea, crearea unui acord de coo-
perare pentru zona M\rii Negre, care
s\ includ\ UE, Turcia [i toate ]\rile
riverane, acord la care Rusia s\ fie a-
sociat\ deplin [i care „ar putea evolua
c\tre o Uniune pentru Marea Nea-
gr\“. Comisarul european pentru
Extindere, Olli Rehn, a salutat aceste
„idei noi“ ce ar putea fi aplicate unor
state precum Ucraina, Republica Mol-
dova sau Georgia. El a respins `ns\ cu
fermitate posibilitatea „aplic\rii lor la
unul din statele candidate sau poten]i-
al candidate“. „Acest lucru este valabil
pentru ansamblul Balcanilor [i Turci-
a“, a punctat oficialul comunitar.

Decizii importante
privind organismele
modificate genetic
Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii
Rurale, Dacian Ciolo[, va participa,
mar]i, 15 iulie, la reuniunea Consiliu-
lui de Mini[tri Agricultur\ [i Pescuit
de la Bruxelles. Principalele subiecte
de pe agenda Consiliului sunt contro-
lul de s\n\tate al Politicii Agricole
Comune, instituirea unui program co-
munitar privind distribuirea fructelor
[i legumelor `n [coli, decizia referitoa-
re la autorizarea plas\rii pe pia]a eu-
ropean\ a produselor con]in=nd soia
modificat\ genetic [i decizia cu privi-
re la plasarea pe pia]a european\ a
bumbacului modificat genetic. Pentru
sectorul pescuitului, sunt vizate: co-
municarea Comisiei referitoare la m\-
surile propuse pentru ameliorarea
crizei economice din sectorul pescui-
tului, restructurarea flotelor europene
de pescuit, afectate de criza econo-
mic\, acordul de pescuit semnat `ntre
~n Uniunea Europea-
n\, camioanele asigur\
73% din transportul te-
restru de marf\, `ns\ cu
un impact ecologic mai
puternic dec=t transpor-
tul feroviar sau fluvial.
Camioanele sunt respon-
sabile pentru 90% din
costurile de mediu ale tu-
turor formelor de trans-
port, pe care Comisia le
estimeaz\ la aproximativ
100 de miliarde de euro,
pe an.
~n prezent, pentru au-
tovehiculele grele care
circul\ pe [oselele Uniu-
nii Europene, se poate
percepe numai o tax\
pentru utilizarea dru-
Nu este vorba de o ta-
x\ obligatorie. Guvernele
statelor membre ar avea
libertatea de a aplica o
tax\ pentru vehiculele de
peste 3,5 tone. Se preve-
de introducerea unor pla-
foane pentru taxe, cami-
oanele mai pu]in poluan-
te urm=nd s\ pl\teasc\
mai pu]in. De asemenea,
se `ncurajeaz\ utilizarea
autostr\zilor [i evitarea
zonelor suburbane.
Veniturile suplimenta-
re generate trebuie utili-
zate pentru finan]area e-
forturilor destinate redu-
cerii impactului ecologic
al transporturilor, pu-
t=nd, de exemplu, s\ fie
fi pentru prima dat\
c=nd statele membre ar
putea percepe taxe de la
operatorii de transport
de m\rfuri, pentru im-
pactul lor asupra mediu-
lui.
Antonio Tajani, comi-
sarul european pentru
transport, a declarat c\,
prin acest pachet legisla-
tiv, „se dore[te ca polu-
atorul, [i nu contribua-
bilul, s\ pl\teasc\ pentru
efectele nefaste asupra
mediului“. Propunerea
face parte dintr-un plan
mai vast, pentru un sec-
tor al transporturilor mai
eficient [i mai ecologic.
De asemenea, sunt
Pe de alt\ parte, se a- Recent, Comisia a luat
fl\ `n lucru o propunere noi m\suri pentru reduce-
legislativ\ privind redu- rea emisiilor de CO2 `n
cerea cu 50% a zgomotu- sectorul avia]iei (prin
lui produs de circula]ia simplificarea sistemelor
trenurilor de marf\. A- de control a spa]iului aeri-
ceasta `nseamn\ c\, p=- an european [i prin scur-
n\ `n 2014, 16 milioane tarea rutelor de pasageri)
de cet\]eni ai UE vor be- [i `n industria automobi-
neficia de o reducere con- lelor (propun=nd introdu-
siderabil\ a zgomotului cerea unor limite pentru
datorat activit\]ii ferovi- emisiile de CO2 la autove-
are. hiculele noi). a
MOBILIER
BISERICESC SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la co-

UE [i Republica Islamic\ Mauritania.
La punctele secundare din agend\,
Rom=nia a formulat o solicitare cu
murilor. Propunerea Co-
misiei pentru ecologiza-
investite pentru concepe-
rea unor vehicule care
consum\ mai pu]in com-
mand\, mobilier bisericesc sculptat (catapetesme,
strane, troi]e etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de
prev\zute m\suri pri- aur. Comenzile se primesc
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
vind poluarea fonic\ pro- 51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.

privire la sectorul forestier. Reprezen-
tan]ii ]\rii noastre consider\ c\ este
necesar\ o abordare integrat\ `n
cadrul UE a problematicilor complexe
ce vizeaz\ acest sector, prin unifi-
carea structurilor actuale relevante,
de la nivelul Comisiei Europene. a
rea transporturilor ar
permite ]\rilor UE s\
perceap\ taxe pentru po-
luarea fonic\, poluarea
atmosferic\ [i aglome-
ra]ia din trafic.
bustibil.
Dac\ guvernele ]\rilor
UE [i Parlamentul Euro-
pean aprob\ aceast\ pro-
punere, actul ar putea in-
tra `n vigoare `n 2011. Ar
dus\ de avioane, gazele
cu efect de ser\ `n secto-
rul maritim [i aplicarea
de taxe pentru emisiile
de gaze care provoac\
schimb\rile climatice.

Actualitate
PE cere `ncetarea amprent\rii rromilor din Italia
}iganii nomazi, ap\ra]i de europarlamentari
B\sescu: „Judec\torii au leg\turi cu lumea interlop\“
a Pre[edintele României atac\ din nou leg\turile dubioase din Justi]ie
a Traian B\sescu acuz\ magistra]ii c\, uneori, au mai pu]in\ credibilitate decât cei pe care `i judec\
a {eful statului deplânge pension\rile din interes ale procurorilor [i judec\torilor a
Dup\ o `ndelungat\ ab-
sen]\ din prim-planul po-
liticii române[ti, [eful sta-
tului revine furtunos `n
actualitate. Traian B\ses-
cu s-a f\cut remarcat de
aceast\ dat\ printr-o in-
terven]ie dur\ la adresa
judec\torilor corup]i din
sistemul judiciar. Pre[e-
dintele a reluat una din
temele sale preferate, ace-
ea a leg\turii dintre unii
magistra]i [i infractorii pe
care ace[tia `i judec\.
Leg\turi necurate
Pre[edintele României
a declarat, miercuri, c\ le-
g\turile unor magistra]i
cu lumea interlop\ repre-
zint\ cauze pentru care
justi]ia din România nu
este `nc\ suficient de cre-
dibil\. „Avem situa]ii `n
care judec\torii au leg\-
turi nepotrivite cu oameni
din lumea interlop\. Pro-
curorii [i poli]i[tii au ace-
la[i tip de leg\turi. Eu
[tiu c\ este o zi festiv\,
dar asta nu `nseamn\ c\
nu am dreptul s\ v\ spun
c\ acestea sunt cauze pen-
tru care justi]ia din Ro-
mânia nu este `nc\ sufi-
cient de credibil\. Adesea,
sunte]i `n situa]ia s\ jude-
ca]i sau s\ ancheta]i oa-
meni mult mai credibili
decât dumneavoastr\, ce-
ea ce v\ creeaz\ un deza-
vantaj“, le-a spus [eful
statului magistra]ilor pre-
zen]i la Palatul Cotroceni,
la ceremonia de numire `n
func]ie a unor judec\tori
[i procurori.
De asemenea, pre[edin-
tele a atras aten]ia [i asu-
pra faptului c\ sunt pro-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ILIESCU, INVITAT S|
CANDIDEZE LA PRAHO-
VA: Membrii Comitetului E-
xecutiv al PSD Prahova au
hot\rât miercuri, `n unani-
mitate, s\ adreseze o invita-
]ie pre[edintelui de onoare al
PSD, Ion Iliescu, de a candi-
da pentru un post de senator
`ntr-unul din colegiile din
jude]. Unul dintre motivele
acestei propuneri se refer\
la faptul c\ Ion Iliescu a r\s-
puns de activitatea Organi-
za]iei PSD Prahova `n peri-
oada 1996-2000 [i cunoa[te
Vineri, 11 iulie 2008
organiza]ia condus\ de Osama Ben Laden ar fi pus la cale atacul armat `n care au decedat 6
curori care, din dorin]a de
„a sem\na cu James Bond“,
transmit informa]ii din
dosar presei. „Oamenii a-
ce[tia nu au ce c\uta `n
magistratur\. ~nc\ din
timpul anchetei, transmit
informa]ii din dosar. Este
nepermis [i un astfel de
procuror nu are ce c\uta
`n procuratur\. Nu face o-
noare [i cinste calit\]ii de
magistrat“, a afirmat [e-
ful statului.
Eternele
amân\ri `n dosare
{eful statului a atras a-
ten]ia c\ exist\ multe do-
sare `ntocmite necores-
punz\tor de procurori [i,
de asemenea, multe dosa-
re deliberate `ntârziat de
judec\tori. „Avem prea
multe situa]ii `n care un
dosar din instan]\ este re-
trimis procurorului dup\
un an [i jum\tate, pe ches-
tiuni de procedur\. Asta
`nseamn\ c\ judec\torul
nu [i-a f\cut treaba, c\ de-
liberat judec\torul a ter-
giversat dosarul, pentru a
nu se intra pe fond. Dup\
p\rerea mea de inginer, s\
m\ ierta]i dac\ gre[esc,
dar un [ef de stat poate s\
v\ spun\ ce crede, c\ este
corect ca un judec\tor s\
sesizeze de la primul sau
al doilea termen probleme-
le de procedur\, [i nu dup\
un an [i jum\tate s\ resti-
tuie dosarul“, a spus pre[e-
dintele.
Traian B\sescu a ad\u-
gat c\ la fel de corect este
ca un procuror s\ priveasc\
foarte atent la respectarea
tuturor normelor de pro-
realit\]ile jude]ului. Un alt
motiv `l reprezint\ faptul c\
filiala prahovean\ a propus,
`n 2006, `nfiin]area func]iei
de pre[edinte de onoare al
PSD [i l-a sus]inut pe Iliescu
pentru ocuparea acesteia. De
asemenea, membrii Comite-
tului Executiv al PSD Praho-
va consider\ c\ Ion Iliescu a
fost o prezen]\ activ\ `n ulti-
mii ani `n acest jude] iar, cu
ocazia campaniei electorale
din acest an, [i-a adus o con-
tribu]ie important\ la rezul-
tatele `nregistrate de organi-
AL-QAEDA, RESPONSABIL| DE ATENTATUL DE LA ISTANBUL: Organiza]ia terorist\ Al-Qaida
este vinovat\ pentru atentatul de miercuri asupra Consulatului SUA de la Istanbul. Potrivit
unei surse din cadrul echipei de anchetatori, autorit\]ile turce au motive s\ cread\ c\
oameni. Alte dou\ persoane au fost r\nite, un poli]ist [i [oferul unui vehicul utilitar.
Parlamentul European a
adoptat ieri, cu 336 de voturi
pentru, 220 `mpotriv\ [i 77
ab]ineri, o rezolu]ie privind
recentele m\suri adoptate
de guvernul italian privind
etnicii rromi. ~n document,
europarlamentarii `ndeam-
n\ autorit\]ile italiene s\ nu
colecteze amprentele digita-
le ale rromilor, inclusiv ale
minorilor, [i s\ nu utilizeze
amprentele deja colectate, `n
a[teptarea evalu\rii anun]a-
te de c\tre Comisie a m\su-
rilor propuse, deoarece acest
demers ar constitui `n mod
clar un act de discriminare
direct\ pe criterii de ras\ [i
origine etnic\, interzis de ar-
ticolul 14 din Conven]ia eu-
cedur\, `nainte s\ trimit\
dosarul c\tre judec\tor.
Cine mai crede
`n Justi]ie?
Dup\ toate aceste ata-
curi dure, [eful statului i-
a rugat pe magistra]i s\
formeze genera]ia de jude-
c\tori [i procurori care
respect\ legea [i care se
respect\ pe ei `n[i[i, pen-
tru a câ[tiga astfel [i re-
spectul societ\]ii. „Am
rug\mintea s\ fi]i din
genera]ia de judec\tori [i
za]ia jude]ean\. PSD a ob]i-
nut la alegerile din luna iunie
postul de pre[edinte al Consi-
liului Jude]ean [i 28 din cele
104 prim\rii din jude].
a GEOAN| - „CONSI-
LIERII PSD ~L SUS}IN PE
OPRESCU“: Consilierii
municipali [i de sector ai
Partidului Social Democrat
`l vor sprijini necondi]ionat
pe primarul general al Capi-
talei, Sorin Oprescu, `n efor-
turile de demascare a f\r\-
delegilor din institu]ie [i `n
marile proiecte pentru bu-
ropean\ pentru ap\rarea
drepturilor omului [i a liber-
t\]ilor fundamentale.
PE consider\ inadmisibil
faptul c\ se `ncalc\, cu invo-
carea obiectivului protej\rii
copiilor, drepturile lor funda-
mentale [i c\ ace[tia sunt tra-
ta]i drept infractori, precum [i
preocup\rile exprimate de
Consiliul Europei [i de nu-
meroase alte organiza]ii ne-
guvernamentale [i comuni-
t\]i religioase. Modalitatea
optim\ de ap\rare a dreptu-
rilor copiilor rromi o reprezin-
t\ garantarea accesului egal
la un `nv\]\mânt, o locuin]\
[i `ngrijiri medicale de calita-
te, `n cadrul politicilor de in-
cluziune [i integrare, [i asi-
B\sescu, `nfuriat de magistra]ii corup]i
procurori care respect\ le-
gea [i se respect\ pe ei `n-
[i[i. Astfel, societatea v\
va respecta pe fiecare `n
parte, prin legisla]ia care
v\ protejeaz\ [i v\ face
intangibili, indiferent ce
decizii lua]i“, a subliniat
B\sescu.
Totodat\, el [i-a expri-
mat speran]a c\ judec\to-
rii [i procurorii au dorit s\
intre `n magistratur\
pentru frumuse]ea mese-
riei, [i nu numai pentru
condi]iile de pensionare
sau salarizare. „Privind la
cure[teni, a declarat, mier-
curi sear\, pre[edintele PSD,
Mircea Geoan\. El a spus c\
`n Comitetul [i Consiliul
PSD Bucure[ti s-a discutat
despre conduita politic\ pe
care consilierii municipali [i
de sector o vor avea `n Con-
siliul General al Capitalei [i
`n consiliile locale de sector.
„~l vom sprijini necondi]io-
nat pe Sorin Oprescu `n e-
fortul de a dezv\lui toate f\-
r\delegile [i `ntreaga corup-
]ie general\ care a domnit
`n Prim\ria Capitalei `n ul-
gurarea protec]iei acestora
`mpotriva exploat\rii.
De asemenea, europarla-
mentarii au invitat statele
membre s\ intervin\ cu fer-
mitate `n favoarea minorilor
ne`nso]i]i, care ar putea fi
exploata]i, oricare ar fi etnia
[i na]ionalitatea acestora. ~n
cazurile `n care identificarea
acestora ar fi util\ `n acest
sens, invit\ statele membre
s\-i identifice prin proceduri
ordinare [i nediscriminato-
rii, respectând pe deplin toa-
te garan]iile [i protec]iile ju-
ridice. ~n acela[i timp, state-
le membre sunt invitate s\
`[i revizuiasc\ [i s\ abroge
legile [i politicile care discri-
mineaz\ persoanele de etnie
rrom\ pe criterii de ras\ [i
origine etnic\. a
num\rul de pensionari
din ultimii ani din sistem,
constat\m c\ peste 3.000
de procurori [i judec\tori
au plecat la pensie la
vârste `ntre 30 [i 40 de
ani. Este atractiv siste-
mul judiciar `n momentul
de fa]\, dar vreau s\ cred
c\ a]i intrat `n magistra-
tur\ pentru a servi justi-
]ia, mai ales `n condi]iile
`n care Guvernul [i CSM
au f\cut toate eforturile
ca salarizarea magistra]i-
lor s\ fie cel pu]in decen-
t\“, a afirmat B\sescu. a
timii opt ani. Sorin Oprescu
a fost ales ca un element de
schimbare [i ca un element
de turnesol `n privin]a de-
masc\rii corup]iei“, a spus
Geoan\. De asemenea, lide-
rul PSD [i-a exprimat spe-
ran]a ca Sorin Oprescu s\ nu
se lase „intimidat“ de majori-
tatea PNG-PDL, subliniind
c\ „social-democra]ii `i vor fi
al\turi [i vor fi vigilen]i `n a-
flarea adev\rului“ referitor
la ceea ce s-a `ntâmplat `n
Prim\ria Capitalei `n ultimii
8 ani. a
7
LUMEA PE SCURT
Afganistan, amenin]at
de co[marul foametei
Guvernul afgan [i Na]iunile Unite
au lansat, miercuri, un apel co-
mun pentru un ajutor interna]io-
nal de 404 milioane de dolari, me-
nit s\ asigure hr\nirea a circa 4,5
milioane de afgani vulnerabili
timp de 12 luni. Vicepre[edintele
afgan Mohammad Karim Khalili
a afirmat c\ actuala cre[tere a
pre]urilor la alimente, conjugat\
cu recoltele proaste [i seceta din
acest an din Afganistan, a adus
milioane de persoane `n pragul
s\r\ciei. „~n acest an, ne confrun-
t\m cu o adev\rat\ criz\ alimen-
tar\ [i, f\r\ ajutor interna]ional,
nu vom putea evita o tragedie u-
manitar\“, a explicat Khalili, `n
cadrul unei reuniuni la Kabul, la
care au participat reprezenta]i ai
comunit\]ii interna]ionale [i ai
unor ONG-uri. Adjunctul repre-
zentantului special al ONU `n Af-
ganistan, Bo Asplund, a calificat
situa]ia ca fiind mai grav\ decât
cea existent\ `n ianuarie, când a
fost lansat un apel similar pentru
un ajutor de 81 de milioane de do-
lari. Potrivit Reuters, ace[ti bani
ar urma s\ fie termina]i `n au-
gust. ONU [i guvernul de la Ka-
bul au apreciat c\ 404 milioane
de dolari sunt necesari pe termen
scurt, adic\, dup\ cum a spus As-
plund, pentru perioada iulie 2008-
iulie 2009. Culturile de grâu, pro-
dusul alimentar de baz\ de pe
câmpurile ce nu dispun de iriga]ii
au sc\zut cu 80% la sut\ `n acest
an, `n principal din cauza secete-
lor, dar [i a confrunt\rilor violen-
te dintre for]ele de securitate af-
gane [i insurgen]ii talibani.
Patriarhia rus\ cere
Kremlinului condamnarea
comunismului
Patriarhia Moscovei a reiterat,
miercuri, necesitatea ca autorit\-
]ile ruse s\ condamne oficial co-
munismul, transmite Interfax, cu
referire la secretarul interimar
pentru rela]ia dintre Biseric\ [i
societate din cadrul Patriarhiei
Ruse, Gheorghi Riabâh. Potrivit
acestuia, condamnarea comunis-
mului a `nceput `n Rusia la sfâr[i-
tul anilor ’90 ai secolului trecut,
dar nu a fost finalizat\, fiind ne-
cesar ca acest proces s\ continue,
prin deschiderea unor noi muzee
dedicate atrocit\]ilor comise `n
perioada comunist\, renun]area
complet\ la simbolistica sovietic\
`n cadrul institu]iilor statului,
„cur\]area“ Federa]iei Ruse de
toate monumentele dedicate con-
duc\torilor sângero[i, inclusiv
mutarea osemintelor unor lideri
sovietici din Zidul Kremlinului
la un cimitir obi[nuit, periferic.
~n opinia p\rintelui Gheorghi,
important ar fi dac\ Kremlinul
s-ar mobiliza [i ar condamna
atrocit\]ile comuniste `nainte
de `mplinirea, la 16/17 iulie,
a 90 de ani de la uciderea ultimu-
lui ]ar al Rusiei, Nicolai al II-lea,
[i a familiei sale.
7 solda]i ONU,
uci[i la Darfur
{apte oficiali din cadrul misiunii
ONU-Uniunea African\ de men-
]inere a p\cii au fost uci[i mier-
curi, `ntr-un atac `n provincia su-
danez\ Dafur, iar al]i 22 au fost
r\ni]i. Potrivit biroului de pres\
al secretarului general al ONU,
Ban Ki-moon, cel pu]in 7 r\ni]i se
afl\ `n stare grav\. 5 solda]i din
Ruanda [i 2 poli]i[ti - unul din
Ghana, cel\lalt din Uganda - au
fost uci[i `n ambuscada din regiu-
nea african\. Oficialii ONU au
precizat c\ ambuscada a avut loc
dup\ ce insurgen]i neidentifica]i
au atacat o echip\ format\ din
poli]i[ti [i solda]i care investigau
uciderea unor civili `n nordul
Darfurului. a
 CM
YK

8 Vineri, 11 iulie 2008

„La Biserica «Sf. Ilie», Suceava, apare, pentru prima dat\,

Documentar Liturghia `ngereasc\, `ntâlnit\ ulterior la Dobrov\] (1529), «Sf.
Gheorghe» - Suceava (1535), iar distribu]ia iconografic\ a
picturilor interioare este, `n general, conform erminiei bizantine.“

Biserica „Sf=ntul Ilie“

din Suceava, la 520
de ani de existen]\
tinu=nd cu evenimentele din
A fost construit\ `n anul 1488, `n numai cinci 1653, când ginerele lui Vasile
Lupu, Timu[ Hmelni]ki, venit
luni [i 14 zile, dup\ cum ne arat\ pisania, de s\-[i elibereze soacra care se
c\tre voievodul sf=nt al Moldovei, {tefan cel afla `n cetatea Sucevei asedia-
t\ de c\tre trupe str\ine, con-
Mare. La `nceput, aici era m\n\stire de duse de domnitorul Gheorghe
c\lug\ri, iar de-a lungul existen]ei sale, a fost, {tefan, s-a dedat la jefuirea
a[ez\mintelor m\n\stire[ti
`n mai multe r=nduri, ]inta jefuitorilor. ~n ciuda din jurul Sucevei, com-
portându-se „nu ca cre[tinii,
vicisitudinilor, `n a doua jum\tate a secolului ci mai mult decât p\gânii“,
al XVIII-lea, la Biserica „Sf. Ilie“ s-a `nfiin]at o dup\ cum consemna, `n vre-
mea sa, cronicarul Miron Cos-
„[coal\ clerical\“. ~ns\, dup\ 1783, m\n\stirea tin. Urme `n via]a M\n\stirii
avea s\ fie desfiin]at\, biserica ei devenind „Sf. Ilie“ din Suceava au l\sat
[i r\zboaiele turco-polone de
astfel l\ca[ de `nchinare pentru satul format la sfâr[itul secolului al XVII-
`n jurul acesteia. lea, a[a cum amintea `nsu[i
domnitorul Constantin Duca,
la 1702.
`n acea vreme, via]\ mona- ~n ciuda vicisitudinilor, `n a Dup\ 1783, Biserica „Sf. Ilie“ din Suceava a devenit l\ca[ de
de diac. Vasile hal\ bine organizat\ ne-o doua jum\tate a secolului al `nchinare pentru credincio[ii satului format `n jurul ei
dovede[te o `nsemnare de pe XVIII-lea, sub `ndrumarea di-
DEMCIUC un manuscris aflat `n biblio- rect\ a arhimandritului Varto- Bogdan, un alt fiu [i doamna rioare fiind, `n general, con- Obiecte de mare pre]
teca Universit\]ii din Basel- lomeu M\z\reanu, „`ndrept\- Maria Voichi]a. form erminiei bizantine.
De câteva veacuri, `n acest ~n urma acestei succesiuni Dintre obiectele de mare
]inut cu dealuri molcome, Elve]ia, `n care se vorbe[te de- torul [coalelor domne[ti [i m\-
de personaje, se impune con- pre] ce se p\streaz\ la
parc\ niciunde mai frumoase spre `ngroparea c\lug\rului n\stire[ti al Moldovei (D. Dan),
cluzia c\ tabloul votiv a fost
Programul aceast\ biseric\, amintim un
ca `n dulcea Bucovin\, se Macarie „la Suceava, `n la Biserica „Sf. Ilie“ s-a `nfiripat
arat\ lumii o salb\ de com- M\n\stirea Sf=ntului Prooroc o „[coal\ clerical\“. executat dup\ 26 iulie 1496, iconografic Pocrov\] (1507), d\ruit de
Iie Tezviteanul“. La doar câ]iva ani de la data mor]ii lui Alex\ndrel, Bogdan al III-lea, un jil] dom-
plexe arhitectonice medievale ~n programul iconografic
A[adar, la `ndemnul c\lu- anexarea Bucovinei de c\tre fiul mai mare al lui {tefan cel nesc din secolul al XVI-lea, un
ce par a dep\na dialogul ve[- al bisericii se disting 23 de
nic al istoriei, amintind de is- g\rilor de aici, a fost ridicat\ Imperiul habsburgic, `n 1783, Mare, pentru c\ altfel ar fi pomelnic triptic etc.
biserica de c\tre {tefan cel trebuit s\ apar\ acesta ime- imagini, `n pronaos, care P\r\sind incinta Bisericii
toria trecu\, de gloria nepieri- M\n\stirea „Sf. Ilie“ avea s\ redau „`ncoronarea“ Sfântu-
toare a poporului român, de Mare, dup\ cum m\rturise[te fie desfiin]at\, iar c\lug\rii diat dup\ tat\l s\u, [i nu „Sf. Ilie“, Suceava, pelerinul
pisania pus\ de ctitor dea- Bogdan. Mai mult chiar, `n lui Ilie, patronul [i ocrotitorul este mul]umit c\ a p\[it prin
un trecut cu fapte mari, de un trimi[i la M\n\stirea „Moldo-
supra u[ii de intrare: „Io, Pomelnicul Bisericii „Sf. Ilie“ acestei biserici, scene ce aceste locuri de `nfrumuse-
trecut de „c\rtur\rie [i art\“, vi]a“. Astfel, biserica a de-
cum, pe bun\ dreptate, nota, {tefan Voievod, fiul lui Bog- venit parohial\, pentru satul apare drept ctitor, dup\ redau cu mare precizie via]a ]are a sufletului, peste toate
`n vremea sa, Nicolae Iorga. dan Voievod, domn al }\rii format `n jurul fostului l\ca[ {tefan cel Mare [i Bogdan al [i faptele acestui profet, `ncât aceste frumuse]i str\lucind
~n acest spa]iu, unde mo[te- moldovene[ti, am zidit acest monahal. III-lea, {tef\ni]\, ceea ce con- privitorul este p\truns de un chipul b\rbatului duhovni-
nirea bizantin\ avea s\ devin\ l\ca[ `n numele Sfântului Repara]iile efectuate de-a stituie un posibil argument `n sentiment de comuniune cesc `n care se reoglinde[te
un reper pentru arta reli- Prooroc Ilie. {i s-a `nceput `n lungul vremii, `ncepând din favoarea p\rerii c\, `n timpul duhovniceasc\ cu perioada `nsu[i chipul lui Hristos.
gioas\, pentru muzica litur- anul 6996 (1488), luna mai 1 secolul al XIX-lea, continuând domniei lui {tefan cel Tân\r Vechiului Testament. Aceast\ ctitorie voievodal\,
gic\, nu pu]ine sunt m\rturiile [i s-a s\vâr[it `n acela[i an, p=n\ `n secolul trecut, au re- ({tef\ni]\), Biserica „Sf. Ilie“ Biserica a fost pictat\ `n care `mpline[te 520 de ani, al-
care dovedesc faptul c\ drumul octombrie 15“ . a fost `mpodobit\ cu frumoa- `ntregime `n exterior, dar tar de str\bun\ `nchinare,
dat cre[tinilor un frumos l\-
nordic, menit s\ lege Bizan]ul ~n\l]area acestui sfânt l\- sele fresce interioare. acum se p\streaz\ doar frag- gra]ie [i valorilor cultural-
ca[ de `nchinare din str\lu-
de noile suveranit\]i impor- ca[ a durat, a[adar, cinci luni Privind frumoasele fresce mente de pictur\, pe latura de artistice pe care le-a creat, ne
cita epoc\ a celui ce a fost, cu `nve[nice[te [i `n circuitul uni-
tante ale Europei r\s\ritene, [i 14 zile. adev\rat, „soarele Moldovei“. ce sunt a[ezate pe umerii sud, `n dreptul pronaosului.
trecea prin Moldova mu[a- Semnificativ este faptul c\ Bisericii „Sf. Ilie“, Suceava, ne Aici este reprezentat\ „Scara versal al artei, dovedind, prin
Biserica „Sf. Ilie“ din Su- timp [i peste veacuri, talentul
tinilor. aceast\ biseric\, `nceput\ `n ceava p\streaz\ un frumos [i impresioneaz\ `n mod aparte Sfântului Ioan Sinaitul“, `nca-
ziua pomenirii Sf=ntului des\vâr[ita armonie a picturii drat\ `n benzi verticale, cu [i evlavia `nainta[ilor. a
original ve[mânt pictural care
Construit\ `n cinci Prooroc Irimia, este `ncredin- decoreaz\, de peste cinci vea- cu arhitectura. Putem u[or motive decorative vegetale.
]at\, spre ocrotire [i mijlocire curi, interiorul [i exteriorul deslu[i date pre]ioase privind Ceea ce atrage aten]ia este
luni [i 14 zile c\tre Dumnezeu, Sf=ntului impun\torului edificiu. [coala de pictur\ moldove- faptul c\ `n aceast\ tem\
~n aceast\ mo[tenire bi- Prooroc Ilie Tezviteanul, `n- neasc\ din perioada de tranzi- iconografic\, `ntr-un sobor de
tre]inând [i promovând ideea ]ie `ntre dou\ mari epoci ale sfin]i, lâng\ treptele Sc\rii,
zantin\, un loc aparte `l o-
c\ poporul nostru de pe aceste Des\vâr[ita armonie picturii medievale moldo- apare portretul Mitropolitului
cup\ Biserica „Sf=ntul Ilie“
din Suceava, ridicat\ `n ace- plaiuri se va `n\l]a pururi. a picturii cu vene[ti, [i anume epoca lui Varlaam, care are mâna
la[i an cu Biserica „Sf. Gheor- arhitectura {tefan cel Mare [i cea a lui dreapt\ ridicat\ `ntr-un gest
ghe“ - Vorone] [i Biserica „Sf. }inta jefuitorilor Petru Rare[. de p\rinteasc\ binecuvântare
Cruce“ - P\tr\u]i, de acela[i Pentru a data momentul La Biserica „Sf. Ilie“, Sucea- a Moldovei, din mijlocul tur-
ctitor, Sf=ntul Voievod {tefan Istoria acestui sfânt l\ca[ când a fost pictat\ biserica, va, apare, pentru prima dat\, mei sale. Reprezentarea icono-
cel Mare, omagiat zilele tre- este deosebit de bogat\ `n e- trebuie s\ analiz\m cu a- Liturghia `ngereasc\, `ntâl- grafic\ a `naltului ierarh lân-
cute la Putna. venimente. Deseori a fost ten]ie tabloul votiv, desf\- nit\ ulterior la Dobrov\] g\ Scar\ poate fi socotit\ ca o
Zidirea unei biserici, `n a- ]inta jefuitorilor, `ncepând cu [urat pe pere]ii de vest [i sud (1529), „Sf. Gheorghe“ – mare grij\ a sa pentru aceast\
cest loc, nu a fost `ntâmpl\- armata polonez\, condus\ de ai naosului, unde distingem Suceava (1535), distribu]ia m\n\stire, dar mai ales faptul
toare, iar faptul c\ aici exista, Ioan Albert, `n 1497, [i con- pe {tefan cel Mare, pe fiul s\u iconografic\ a picturilor inte- c\ el a tradus „Scara Sfân-
tului Ioan Sinaitul“ `n limba
român\, larg r\spândit\ `n
Fragment din
U[\, `ntre naos [i pronaos Moldova. tabloul votiv
Din punct de vedere arhi- culare, la interior, [i poligo-
tectonic, Biserica „Sf. Ilie“ nale, la exterior. Pronaosul,
din Suceava se `ncadreaz\ `n `n form\ p\trat\, este
tipul l\ca[urilor de cult cu desp\r]it de naos printr-un
planul triconc [i turl\ pe perete `n care este deschis\ o
naos, având spa]iul interior u[\ cu chenar dreptun-
compartimentat `n altar, ghiular, cu profile gotice [i
naos [i pronaos. baghete `ncruci[ate, de o par-
Altarul, de form\ semicir- ticular\ frumuse]e.
cular\, boltit `n sfert de sfer\ ~n exterior, soclul monu-
este luminat de o `ngust\ fe- mentului este `ncheiat, `n
reastr\, a[ezat\ `n ax\. partea superioar\, cu un
Naosul, luminat atât de cele brâu din piatr\ de talie pro-
dou\ ferestre ale absidelor, filat\, iar absidele semicir-
cât [i de cele patru ferestre culare ale bisericii sunt dec-
ale turlei, este compus dintr- orate cu firide oarbe `nalte,
un spa]iu dreptunghiular, `ntre ele ridicându-se câte rând de ocni]e. ~n partea verde, galben, violet. Bise-
alungit axei longitudinale a un pilastru `ngust de c\- inferioar\ a ocni]elor mari rica este flancat\ de con-
bisericii [i l\rgit la nord [i r\mizi aparente, deasupra [i mici se g\se[te un rând traforturi din piatr\ de ta-
sud cu dou\ abside semicir- firidelor oarbe exist=nd un de c\r\mizi sm\l]uite `n lie cu copertine.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK

Interviu
„Doresc s\ imprim dialogul p\cii `n via]a bisericeasc\ din Oltenia“
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
`ntrunit `n [edin]\ de lucru `n data de 8 iulie
2008, a ales pe Preasfin]itul P\rinte Irineu
Sl\tineanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Râmnicului, `n scaunul vacant de Arhiepiscop
al Craiovei [i Mitropolit al Olteniei, cu 24 de
voturi, din cele 47 exprimate.
Despre realit\]ile Mitropoliei Olteniei, despre
priorit\]ile activit\]ii pastoral-misionare `n
noua slujire, despre rolul episcopului `ntr-o
lume a dialogului ne-a vorbit noul Mitropolit
ales, PS Irineu Popa.
Preasfin]ia Voastr\,
cum tr\i]i acest mo-
ment, `n care Biserica
v-a
a chemat la slujirea
ei ca mitropolit?
Acest moment de bu-
curie [i de `nalt\ responsa-
bilitate la care am fost
chemat s\ slujesc este poa-
te o prelungire [i o continu-
itate a ceea ce am `ntre-
prins `n timpul mitropoli-
]ilor de dinaintea mea, cu-
noscând, din postura `n
care m\ aflam `n via]a
bisericeasc\, realit\]ile zo-
nei Olteniei. R\spund la o
chemare sfânt\, care mi s-a
adresat `n vremea aceasta,
[i doresc s\ port stindardul
Ortodoxiei române[ti, pre-
dat nou\ de c\tre str\mo[ii
no[tri, de c\tre sfin]ii care
au vie]uit pe p\mântul a-
cesta, `n frunte cu Sfântul
Nifon Patriarhul, care a
`ntemeiat Episcopia Râm-
nicului, al\turi de Sfântul
Antim Ivireanu, Sfântul
Ierarh Calinic [i de to]i
sfin]ii care s-au ostenit ca
episcopi, ca monahi [i ca
martiri, `n aceast\ zon\ a
]\rii, pe care o voi p\stori.
Biografia noului
Mitropolit al Olteniei
Preasfin]itul P\rinte
Irineu Popa s-a n\scut la 16
noiembrie 1957 `n locali-
tatea Peri[ani - Vâlcea, din
p\rin]ii Gheorghe [i Maria.
A f\cut [coala primar\ `n
satul natal. ~n perioada
1975-1980, a urmat cursu-
rile Seminarului Teologic
„Sfântul Grigorie Teologul“
din Craiova, iar `ntre 1981-
1985, cursurile de teologie
ale Institutului Teologic din
Bucure[ti, ob]inând titlul de
licen]iat `n teologie cu teza
„Cunoa[terea lui Dumnezeu
[i ideea de epectaz\ la
Sfântul Grigorie de Nyssa“.
~ntre anii 1985-1986, a f\-
cut cursurile doctoratorale,
specialitatea Patrologie, la
Institutul Teologic din Bu-
cure[ti, cu diserta]ia „Poli-
tica religioas\ a `mp\ratu-
lui Iustinian“. A urmat apoi,
`ntre 1986-1987, cursurile
de limb\ [i literatur\ fran-
cez\, la Facultatea de Litere
din Grenoble, apoi ,`ntre
1986-1990, cursurile de doc-
torat `n Teologie, speciali-
tatea Dogmatic\, la Institu-
tul „Saint Serge“ din Paris,
pe care le-a absolvit cu cali-
ficativul „magna cum lau-
de“. ~n perioada 1989-2005,
a f\cut cursuri de limb\ en-
glez\, de arheologie [i docto-
rale, devenind, `n 2005, doc-
tor `n drept civil al Facul-
Interviu realizat de Ciprian BÂRA
Vineri, 11 iulie 2008
„Valoarea d\
posibilitatea
exprim\rii sincere“
Ca Arhiereu-V Vicar al
Episcopiei Râmnicului
a]i avut posibilitatea s\
cunoa[te]i realit\]ile
din Mitropolia Olteniei.
Cum a]i caracteriza, `n
câteva cuvinte, aceast\
mitropolie?
Mitropolia se supra-
pune pe regiunea Olteniei,
regiune veche, cu r\d\cini
adânci `n istoria cre[tinis-
mului, [tiut fiind faptul c\,
`n sudul Dun\rii, a pro-
pov\duit Sfântul Apostol
Pavel [i ucenicii S\i.
Mitropolia Olteniei are o
dimensiune istoric\, una
temporal\, [i trebuie s\
aib\ [i o dimensiune a vi-
itorului. ~n prezent, ea are
o via]\ cre[tin\ care se vrea
`mbun\t\]it\ [i, `n acela[i
timp, promovat\ din toate
punctele de vedere. Preo]ii,
c\lug\rii [i c\lug\ri]ele din
aceast\ zon\ sunt pe deplin
„antrena]i“ `n via]a Biseri-
cii. Ei tr\iesc mesajul cre[-
tin `n toat\ plin\tatea, a-
t\]ii de Drept „Nicolae Titu-
lescu“ din Craiova, cu ace-
la[i calificativ, „ magna cum
laude“.
Timp de un an, 1990-
1991, a fost profesor de Is-
toria Bisericii Universale la
Institutul „Saint Serge“ din
Paris, apoi profesor de Isto-
ria culturii [i civiliza]iei bi-
zantine, la Facultatea de
Teologie din Craiova, pân\
`n 1994. ~ntre 1994-1997, a
fost profesor de Teologie
dogmatic\ [i Teologie mo-
ral\ la Facultatea de Teolo-
gie din Craiova. ~n perioada
1999-2001, a activat ca pro-
fesor de Teologie moral\ la
Facultatea de Teologie „An-
drei {aguna“ din Sibiu, din
2004 fiind [ef de catedr\ la
Facultatea de Teologie din
Craiova.
~n 6 septembrie 1991,
prin hot\rârea Sfântului Si-
nod, a fost ales Arhiereu-Vi-
car pentru Episcopia Râm-
nicului. ~n 6 octombrie, ace-
la[i an, a fost hirotonit arhi-
ereu, cu numele de Sl\ti-
neanul. Din 2000, este re-
ferent pentru manuale de
religie din cadrul Comisiei
teologice [i liturgice a Sfân-
tului Sinod, iar din 2003,
este secretar al Comisiei
speciale pentru canonizarea
sfin]ilor români, din cadrul
Sfântului Sinod.
CM
YK
„Datoria unui ierarh este de a-L face cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, `n orice
context. Orice form\ de exprimare, de dialog, care se abate de la Evanghelie,
nu este constructiv\. Noi [tim c\ ne-am n\scut, am crescut ca popor cre[tin [i
vom d\inui astfel numai dac\ suntem cre[tini ancora]i `n Sfânta Evanghelie. ~n
tot lucrul pe care `l voi face, voi a[eza frica de Dumnezeu [i chemarea
oamenilor la dialog, pentru ca ace[tia s\ ~l cunoasc\ pe Dumnezeu.“
vând `n vedere c\ `n zona
Vâlcei, `n cea a Gorjului, `n
zona Severinului [i `n par-
tea Oltului sunt nenu-
m\rate m\n\stiri cu via]\
de ob[te, unde `nflore[te o
via]\ monahal\ temeinic\,
statornic\ [i bine regle-
mentat\. ~n Mitropolia Ol-
teniei exist\ una dintre
m\n\stirile unicat `n ]ara
noastr\, M\n\stirea Fr\si-
nei, unde m-am format, am
crescut [i am dobândit i-
dentitatea monahal\, pre-
o]easc\ [i apoi arhiereasc\.
Sunt legat de aceast\ mi-
tropolie cu fire statornic\.
Am cunoscut `ndeaproape
via]a bisericeasc\, fiind
seminarist la Craiova, apoi
profesor la Facultatea de
Teologie [i decan al acestei
facult\]i.
Care sunt priorit\]ile
de ordin pastoral-m mi-
sionar pe care le ave]i
`n vedere, ca `ntâist\-
t\tor al Mitropoliei
Olteniei?
M\ gândesc, `n primul
rând, la analizarea vie]ii
religioase din Mitropolia
Olteniei, la o investigare a
tuturor p\r]ilor compo-
nente ale acestei mitropolii,
`ncepând cu m\n\stirea,
parohia, [coala, spitalul [i
tot ce include via]a social\
[i bisericeasc\. Voi dialoga
cu to]i factorii de r\spun-
dere, nu numai biserice[ti,
ci [i civili, laici. Via]a bise-
riceasc\ trebuie privit\ `n
complexitatea ei, atât preo-
]easc\, cât [i laic\, mire-
neasc\, pentru ca ideile i-
novatoare, care `n mod
sigur exist\ `n min]ile mul-
tora, s\ devin\ realit\]i
concrete. M\ gândesc la `m-
bun\t\]irea vie]ii preo]e[ti,
a vie]ii de parohie, atât ca
misiune, cât [i ca via]\ eco-
nomic\. Doresc promova-
rea valorilor corespunz\-
toare Sfintelor Canoane [i
regulamentelor biserice[ti.
~mi doresc s\ promov\m
valoarea, nu subiectivita-
Catedrala mitropolitan\
„Sfântul Dumitru“ din Craiova
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
CM
YK
tea. Valoarea obiectiv\ d\i-
nuie [i d\ posibilitatea
omului s\ se exprime cu
toat\ sinceritatea.
A]i fost numit mitro-
polit al Olteniei `ntr-oo
period\ dificil\, `n care
unii preo]i au `ncercat,
f\r\ binecuvântare, `n-
fiin]area unui sindicat.
Cum vede]i rezolvarea
acestei probleme?
Rezolvarea st\ `n dialog.
Din punct de vedere juridic
[i canonic, contestarea a-
cestui sindicat se `nte-
meiaz\ pe Statutul de or-
ganizare [i func]ionare a
Bisericii noastre, pe Sfin-
tele Canoane, unde sunt
reglement\ri precise cu
privire la participarea pre-
otului la diverse forme [i
asocia]ii, care nu au orien-
tare bisericeasc\. ~n ceea
ce prive[te preo]ii care au
recurs la aceast\ form\ de
organizare, sper ca, `n
urma dialogului, s\ l\mu-
rim `mpreun\ care sunt
priorit\]ile, care sunt n\-
zuin]ele [i p\rerile care
corespund, sau nu, cu via]a
Bisericii.
„~nv\]\mântul
teologic reprezint\
punctul central
de cl\dire a
valorilor `n Biseric\“
Preasfin]ia Voastr\, ca
Decan al Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ din
Craiova, considera]i
`nv\]\mântul teologic
o prioritate `n misi-
unea dumneavoastr\?
~nv\]\mântul teologic [i
familia academic\ repre-
zint\ punctul central de
cl\dire a valorilor `n Bi-
seric\. Omul `nva]\ cum s\
se comporte `n societate, a-
cas\, prin educa]ia pe care
o prime[te de la p\rin]i [i
apoi `[i des\vâr[e[te aceas-
t\ `nv\]\tur\ `n [coal\.
Dac\ [coala este bine ori-
9
Preasfin]itul Irineu Popa,
Mitropolitul ales al Olteniei
entat\, dac\ profesorii primare, de dialog, care se
sunt cu har pedagogic [i re- abate de la Evanghelie, nu
spect\ `nv\]\tura Mântui-
este constructiv\. Noi [tim
torului Iisus Hristos, vom c\ ne-am n\scut, am cres-
avea un `nv\]\mânt de
cut ca popor cre[tin [i vom
performan]\, precum [i o d\inui astfel numai dac\
preo]ie cu adev\rat misio-
suntem cre[tini ancora]i `n
nar\. Totdeauna am `n- Sfânta Evanghelie. ~n tot
dreptat gândirea studen-
lucrul pe care `l voi face,
]ilor `n sensul `n]elegerii voi a[eza frica de Dumne-
faptului c\ facultatea de
zeu [i chemarea oamenilor
teologie ortodox\ este o fac- la dialog, pentru ca ace[tia
ultate voca]ional\. Noi c\-
s\ ~l cunoasc\ pe Dumne-
ut\m aceast\ voca]ie `n ti- zeu. Cel care tr\ie[te cu a-
nerii no[tri pentru a o am- dev\rat cre[tine[te, simte
plifica [i pentru a aprinde nevoia de a `mp\rt\[i [i ce-
focul sacru `n sufletele lor, luilalt din iubirea sa. Fie-
ca apoi s\ devin\ ei „j\- care dintre noi trebuie s\
ratecul“ care s\ aprind\ ne `nsu[im `nv\]\tura Bi-
alte suflete, atât `n [coal\, sericii, `n temeinicia ei, [i
cât [i `n Biseric\. Ne do- s\ o transmitem celor de
rim, din tot sufletul, ca pro- lâng\ noi, cu c\ldura sufle-
fesorii s\ fie bine preg\ti]i, tului nostru românesc. Eu
s\ fie oameni de Biseric\, nu cred c\ Europa a[teapt\
con[tien]i de credin]a pe
care o m\rturisesc, pentru
de la noi o elocin]\ steril\,
ci mai degrab\ cuvântul lui
c\ exemplul este primor-
dial `n tot ceea ce facem.
Dumnezeu, cuvântul Sfin-
tei Scripturi [i al Sfin]ilor
N\d\jduiesc ca acest mod
de vie]uire s\ se imprime P\rin]i, care este plin de
miere duhovniceasc\. Dac\
tuturor celor care sunt
modelatori de con[tiin]e. avem credin]\, aceasta tre-
buie exprimat\ `n fapt\, `n
`ntâlnirea cu cel\lalt. E
„Europa a[teapt\ necesar s\ avem dialog
de la noi cuvântul strâns cu Dumnezeu [i a-
lui Dumnezeu“ tunci o s\ avem un dialog
strâns [i cu fra]ii no[tri de
Care crede]i c\ este pretutindeni, dup\ cum ne
rolul Bisericii, `n ge- `nva]\ P\rin]ii Bisericii:
neral, [i al unui ierarh,
„Sf\tuie[te-te cu Dumne-
`n special, `n contextul zeu [i oamenii vor veni [i se
actual, `n care dialogul
joac\ un rol atât de im- vor sf\tui cu tine“.
portant? Doresc s\ imprim `n via-
Datoria unui ierarh este ]a bisericeasc\ din Oltenia
de a-L face cunoscut pe acest dialog al p\cii [i al
Fiul lui Dumnezeu, `n orice bucuriei `ntâlnirii cu ce-
context. Orice form\ de ex- l\lalt. a
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Spitalul Jude]ean Baia
Mare va fi reabilitat
Spitalul Jude]ean Baia Mare
urmeaz\ a fi reabilitat din fon-
durile Ministerului S\n\t\]ii
Publice, a anun]at subsecreta-
rul de stat dr. Raed Arafat. Ofi-
cialul Ministerului S\n\t\]ii a
precizat c\ administra]ia Spi-
talului Jude]ean a schi]at deja
necesarul aproximativ pentru
reabilitarea acestuia, urm=nd
ca, `n perioada imediat ur-
m\toare, s\ fie stabilit studiul
de fezabilitate, ce va delimita `n
termeni preci[i parametrii vi-
itoarei investi]ii. Dr. Arafat a
mai spus, `ntr-o conferin]\ de
pres\ organizat\ la Prefectura
Maramure[, c\ viitoarea sta]ie
SMURD a jude]ului va primi
cinci ambulan]e, complet
echipate pentru a putea opera
`n orice zon\. De asemenea,
ISU Maramure[ [i Spitalul
Jude]ean Baia Mare au anun]at
c\ a fost selectat personalul
care va face parte din echipa de
terapie intensiv\ mobil\.
„Modul de lucru al echipajelor
SMURD [i al celor de la terapie
intensiv\ mobil\ va fi mult
u[urat, dup\ ce va fi pus la
punct un dispecerat unic, ase-
m\n\tor celui din ora[ul Târgu
Mure[. Preg\tirea personalului
care va deservi aceste servicii
va fi f\cut\ `n Centrul Regional
din Oradea“, a precizat dr. Raed
Arafat. Oficialul Ministerului
S\n\t\]ii a ad\ugat c\ Spitalul
Jude]ean Baia Mare a preg\tit
deja locul unde, `n caz de nece-
sitate, poate ateriza elicopterul
ce va fi folosit la interven]ii.
M\suri `mpotriva
incendiilor
Prefectura Mure[ a dispus a-
doptarea, de c\tre comitetele lo-
cale pentru situa]ii de urgen]\,
de prim\rii [i consiliile locale, a
unor m\suri menite s\ pre-
`ntâmpine sau s\ limiteze in-
cendiile la vegeta]ia uscat\.
M\surile au fost dispuse ca ur-
mare a numeroaselor incendii
necontrolate, izbucnite, `n ulti-
mele zile, pe fondul perioadei
caniculare, la vegeta]ia uscat\,
care, au afectat circula]ia rutie-
r\ `n unele zone ale jude]ului
Mure[. Printre m\surile cerute
de Prefectura Mure[ se reg\sesc
intensificarea ac]iunilor pre-
ventive, de informare [i con[-
tientizare a popula]iei, cu pri-
vire la riscurile generate de in-
cendierea vegeta]iei uscate de
pe terenurile agricole, [i arde-
rea resturilor vegetale, a gunoa-
ielor, de[eurilor [i miri[tilor
doar cu respectarea prevede-
rilor legale, numai pe baza per-
misului de lucru cu foc [i dup\
ce a fost informat, `n prealabil,
Serviciul voluntar pentru situa-
]ii de urgen]\. Institu]ia Prefec-
tului a mai solicitat asigurarea,
de c\tre operatorii economici de
interes local care desf\[oar\ ac-
tivit\]i `n domeniul a-
eroportuar, a `ndep\rt\rii zilni-
ce a vegeta]iei uscate din zona
aeroporturilor [i a locurilor de
parcare a aeronavelor. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 11 iulie
Vremea va fi predominant
frumoas\. Cerul va fi variabil [i
doar izolat la munte, pot fi ploi
de scurt\ durat\. V=ntul va su-
fla `n general slab. Temperatu-
rile maxime vor fi cuprinse `n-
tre 24 [i 32 de grade. Tempera-
turile minime vor fi cuprinse
`ntre 8 [i 18 grade, u[or mai
sc\zute `n depresiuni.
sursa: www.intellicast.com
Vineri, 11 iulie 2008
ANGAJAT| A MINISTERULUI ECONOMIEI, ARESTAT| PENTRU TRAFIC DE HEROIN|: O
func]ionar\ din structurile Ministerului Finan]elor a fost arestat\ preventiv pentru trafic de
droguri de mare risc, dup\ ce a fost prins\ `n flagrant, `n timp ce vindea heroin\ `ntr-o parcare
din Pite[ti. Tân\ra, care locuie[te `n Bucure[ti, a fost monitorizat\ timp de o lun\, de ofi]erii
BCCO. ~n urma audierilor, anchetatorii au stabilit c\ t=n\ra se ocupa de aproximativ doi ani cu
traficul de droguri de mare risc, dup\ ce, ini]ial, a fost doar consumatoare.
„Ziua verde“, campanie de reciclare lansat\ `n [ase ora[e
a Potrivit organizatorilor, campania urm\re[te s\ declan[eze `n comportamentul consumatorului reflexul
de a colecta separat de[eurile provenite din echipamente electrice [i electrocasnice, `n vederea recicl\rii
a ~n toate ora[ele participante la „Ziua Verde“ (Bucure[ti, Cluj-Napoca, Deva,
Târgu Mure[, Constan]a [i Bac\u) va fi amenajat, `n marile lan]uri de magazine, un punct de
colectare a de[eurilor provenite din echipamente electronice [i electrocasnice a
Un num\r de [ase mari ora[e ale a de[eurilor. Totodat\, `n toate ora- Campania `[i propune s\ la Târgu Mure[, pe 2 august- la
]\rii, printre care [i Bucure[tiul, s-au [ele participante la „Ziua Verde“ (Bu- Constan]a [i pe 9 august - la Bac\u.
al\turat campaniei na]ionale inti- cure[ti, Cluj-Napoca, Deva, Târgu declan[eze „reflexul de a Prin toate aceste manifest\ri, cam-
tulate „Ziua Verde“. Campania, lan- Mure[, Constan]a [i Bac\u) va fi a- colecta separat de[eurile“ pania urm\re[te s\ declan[eze `n
sat\ ieri, `[i propune s\ conving\ con- menajat, `n marile lan]uri de magazi- comportamentul consumatorului re-
sumatorii casnici de importan]a re- ne, un „Col] Verde“, adic\ un punct de Organizatorii au precizat c\, du-
flexul de a colecta separat de[eurile
cicl\rii de[eurilor provenite din colectare a de[eurilor din echipamen- p\ lansarea na]ional\ de ieri, ur-
echipamente electrice [i electronice. te electronice [i electrocasnice (in- meaz\ ca fiecare ora[ `n parte s\ or- provenite din echipamente electrice
Potrivit unui comunicat al organiza- clusiv becuri economice [i tuburi flu- ganizeze evenimente speciale dedi- [i electrocasnice, `n vederea recicl\-
torilor, acest proiect vrea s\ determi- orescente). Totodat\, `n „Col]ul Ver- cate campaniei „Ziua Verde“. Aceste rii. Ac]iunea este ini]iat\ [i organi-
ne consumatorii s\ se comporte res- de“ se vor g\si materiale informative, evenimente se vor derula dup\ ur- zat\ de Recolamp [i Rorec, asocia]ii
ponsabil fa]\ de mediu, prin simplul bro[uri sau informatii despre noile m\torul program: pe 12 iulie, la specializate `n gestionarea acestor
gest de a sprijini ac]iunea de reciclare puncte de colectare din fiecare ora[. Cluj-Napoca, pe 19 - la Deva, pe 26- tipuri de de[euri. a
O treime dintre accidentele din Poli]ist
cercetat penal,
pentru
Capital\ sunt provocate de pietoni `nmatricul\ri
ilegale
a {eful Brig\zii Poli]iei Rutiere Bucure[ti, comisar-[ef Marian Motoc, a precizat
c\ cea mai mare parte dintre accidente a fost cauzat\ de persoane cu vârsta de peste de ma[ini
Serviciul Cluj al Direc-
60 de ani, care au traversat strada neregulamentar a Puse `n fa]a acestei statistici ]iei Na]ionale Anticorup-
`ngrijor\toare, autorit\]ile vor demara o campanie de informare a acestui segment ]ie (DNA) l-a trimis `n ju-
decat\, `n stare de arest
al pietonilor, intitulat\ „Nu `]i arunca via]a `n strad\“ a {eful BPR a subliniat c\, preventiv, pe un agent
de la `nceputul acestui an, num\rul accidentelor rutiere soldate cu mor]i [ef, angajat al Serviciului
Public Comunitar Regim
[i r\ni]i grav a crescut cu peste 22%, fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut a Permise de Conducere [i
~nmatriculare a Vehicule-
~n Bucure[ti, traversa- decedat, iar alte 70 au re cu peste 13%). Totoda- a accidentelor produse lor Cluj. Potrivit unui co-
rea prin locuri nepermise fost r\nite grav. t\, [eful BPR a precizat c\ din cauza pietonilor care municat al DNA, agentul
a pietonilor a condus, de poli]i[tii din subordine au traverseaz\ prin locuri [ef este acuzat de luare de
la `nceputul acestui an, la Num\rul identificat `n Capital\ un nepermise. „Campania mit\ [i abuz `n serviciu.
producerea a 693 de acci- num\r de 64 de „puncte este extrem de importan- Al\turi de acesta, au mai
dente rutiere, soldate cu accidentelor grave negre“ (locuri unde se pro- t\, deoarece atrage aten- fost trimi[i `n judecat\
24 de mor]i [i peste 200 cre[te `ngrijor\tor duc cele mai multe acci- ]ia asupra acestui seg- administratorul societ\]ii
de persoane r\nite grav, a ment vulnerabil al popu- Auto Ady 92, din Câmpia
declarat [eful Brig\zii Po- {eful BPR a subliniat dente de circula]ie), din Turzii, pentru trafic de
care 17 sunt zone `n care la]iei, cu vârste de peste
li]iei Rutiere a Capitalei c\, de la `nceputul acestui
accidentele au fost cauzate 60 de ani“. Potrvit organi-
influen]\ [i dare de mit\,
ambele `n form\ continu-
(BPR), comisar-[ef Mari- an, num\rul accidentelor zatorilor, `n cadrul aces-
rutiere soldate cu mor]i [i de travers\rile neregula- at\. Conform rechizito-
an Motoc. Cu ocazia lan- mentare. tui proiect vor fi distribu- riului `ntocmit de procu-
s\rii campaniei intitulat\ r\ni]i grav a crescut cu i]i, persoanelor `n v=rst\, rorii DNA, `n perioada
„Nu `]i arunca via]a `n peste 22%, fa]\ de aceea[i 200 de mii de flutura[i, cu ianuarie-martie 2008, a-
strad\“, [eful Poli]iei Ru- perioad\ a anului trecut. „Nu `]i arunca via]a mesajul „Nu `]i arunca gentul de poli]ie a primit,
tiere a precizat c\ cea mai ~n aceste accidente [i-au `n strad\“ via]a `n strad\“, [i vor fi `n mod repetat, de la cel\-
mare parte din aceste ac- pierdut via]a 57 de persoa- prezentate inform\ri [i lalt inculpat, c=t [i de la
cidente au fost cauzate de ne, cu 7,5% mai multe de- Secretarul de stat `n alte persoane fizice, suma
recomand\ri, prin inter- total\ de 26.764 de euro [i
persoane cu vârsta de cât anul trecut, alte 583 fi- Ministerul S\n\t\]ii, Ra- mediul mass-mediei. De
ed Arafat, a salutat ini]ia- 28.350 de lei, pentru a `n-
peste 60 de ani, implicate ind grav r\nite (`n cre[te- asemenea, `n cadrul cam- matricula 16 autovehi-
`n 163 de accidente, `n ur- re cu 79%), iar 2.180 au tiva derul\rii unei astfel
paniei vor fi ini]iate ac]i- cule, cu eludarea pl\]ii
ma c\rora 8 persoane au fost r\nite u[or (`n cre[te- de campanii, de prevenire uni `n „punctele negre“ de taxei speciale de prim\
circula]ie identificate de `nmatriculare. Prejudi-
poli]i[ti, `n scopul preve- ciul cauzat bugetului de
nirii travers\rilor neregu- stat prin aceste opera]i-
lamentare. Totodat\, se uni este de peste 382 de
mii de lei, sus]in procuro-
are `n vedere [i identifica- rii anticorup]ie. ~n vede-
rea deficien]elor care de-
rea recuper\rii pagubei,
termin\ traversarea prin s-a dispus instituirea se-
locuri nepermise, `n vede- chestrului asigur\tor a-
rea inform\rii institu]ii- supra unei p\r]i dintr-un
lor abilitate pentru reme- bun imobil care apar]ine
dierea lor. Campania se angajatului de la Biroul
~nmatricul\ri. Pe data de
va derula `n perioada 11
iulie (Ziua Mondial\ a Po- 15 mai, Tribunalul Cluj a
dispus arestarea inculpa-
pula]iei) - 21 octombrie ]ilor pe o perioad\ de 29
2008 (Ziua Mondial\ de de zile, m\sur\ care a fost
Comemorare a Victimelor prelungit\. a
Accidentelor Rutiere). a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LOCURI DE MUNC| PENTRU AJOFM Buz\u, Iulian Pruteanu. {e- zi de r\zboi, ambii f\r\ picioare. Se- a CULTURI AGRICOLE MIS-
TINERII DIN CENTRE DE PLASA- ful AJOFM a subliniat faptul c\ agen- cretarul Asocia]iei Veteranilor de TUITE DE FL|C|RI: Peste trei hec-
MENT: Agen]ia jude]ean\ Buz\u ]ii economici care angajeaz\ tineri de R\zboi din Republica Moldova, Va- tare de p\ioase s-au f\cut scrum
la centrele de plasament beneficiaz\ leriu Ciobanu, a explicat c\ resurse-
pentru Ocuparea For]ei de Munc\ `ntr-un incendiu izbucnit, miercuri
de 75% din salariul minim net pe eco- le financiare ale asocia]iei sunt foar-
pune la dispozi]ia tinerilor care p\- te mici, iar pensiile acestor oameni noaptea, pe raza localit\]ii mehedin-
r\sesc sistemul de protec]ie a copilu-
nomie. Acest procent din salarizare
nu le asigur\ nici m\car un trai mo- ]ene Crivina. {eful Inspectoratului
este suportat de la bugetul de stat, pentru Situa]ii de Urgen]\ (ISU) Me-
lui peste 900 de locuri de munc\, o- doar `n cazul `n care agentul economic dest. Pre[edintele CJ Mure[ i-a asi-
ferite de 44 de agen]i economici. Pen- gurat pe cei patru reprezentan]i ai hedin]i, maior Florentin Dragomir, a
asigur\ t=n\rului provenit dintr-un
tru ocuparea acestor locuri de munc\, veteranilor de r\zboi c\ solicitarea declarat c\ focul a pornit, cel mai
centru de plasament contractul de
AJOFM organizeaz\, ast\zi, la Buz\u lor va fi discutat\ `n urm\toarea [e- probabil, de la un rest de ]igar\ arun-
munc\ `ncheiat pe o perioad\ de pân\
[i Râmnicu S\rat, burse speciale des- din]\. Institu]ia s-a oferit s\ suporte cat la `ntâmplare [i s-a extins la o
la doi ani, dar nu mai pu]in de un an.
tinate tinerilor de la cele [ase centre cheltuielile de transport [i mas\ miri[te, care a ars pe o suprafa]\ de
de plasament [i voca]ionale. „Tinerii a VETERANI DE R|ZBOI DIN pentru delega]ia veteranilor din Re- 60 hectare. „Datorit\ modului orga-
beneficiaz\ de o palet\ larg\ de locuri REP. MOLDOVA SOLICIT| SPRI- publica Moldova. Ace[tia se vor `n- nizat `n care ne-am mobilizat [i am
de munc\, meseriile cele mai solici- JIN ~N ROM+NIA: Patru veterani tâlni, `n urm\toarele zile, cu repre- ac]ionat, al\turi de echipele de vo-
tate fiind cele de tâmplar, osp\tar, de r\zboi din Republica Moldova au zentan]ii jude]elor Satu Mare, Bihor, luntari ale localit\]ii, am reu[it s\
confec]ioner, l\c\tu[ mecanic, sudor, solicitat Consiliului Jude]ean Mara- Timi[ [i ai administra]iei bucure[te- salv\m din incendiu 100 de hectare
zidar, dar [i cele de covrigar, patiser mure[ un sprijin financiar, `n valoa- ne, pentru a face rost de fonduri pen- de grâu, ov\z [i secar\“, a precizat
sau cofetar“, a declarat directorul re de 2 mii de euro, pentru doi invali- tru cei doi invalizi de r\zboi. Dragomir. a
 Vineri, 11 iulie 2008
Economic
Rom=nia - printre ]\rile cel mai pu]in dependente energetic din UE
Polonia, Marea Britanie, Cehia [i
România erau, `n anul 2006, ]\rile
cel mai pu]in dependente de importu-
rile energetice, din rândul celor 27 de
state membre ale Uniunii Europene,
gradul de dependen]\ energetic\ al
acestor ]\ri fiind cuprins `ntre 20 de
procente, `n cazul Poloniei [i Marii
Britanii, [i 29 de procente `n cazul
României, `n condi]iile `n care gradul
de dependen]\ energetic\ a Uniunii
Europene era, `n medie, de 54 de pro-
cente, se arat\ `ntr-un raport dat
publicit\]ii ieri, de Oficiul European
Infla]ia din iunie [i aprecierea leului reduc
[ansele unei major\ri a dobânzii-cheie, de BNR
a ~n ciuda aprecierii leului, anali[tii din pia]\ `[i men]in p\rerea c\, `n iulie, se va atinge un vârf
al infla]iei anuale din acest an, de peste 9%, chiar dac\ v\d un nivel u[or sub cel estimat anterior
a Alimentele s-au scumpit cel mai mult `n intervalul iunie 2007-iunie 2008, cu 11,77% `n medie,
`n timp ce tarifele la servicii s-au majorat cu 8,71%, iar pre]urile m\rfurilor nealimentare
au crescut cu doar 5,87%, arat\ datele publicate de Statistic\ a
Nivelul infla]iei din iunie, `n
conformitate cu a[tept\rile pie-
]ei, [i aprecierea accelerat\ a le-
ului de la `nceputul acestei luni
reduc probabilitatea unei noi
major\ri a dobânzii-cheie de c\-
tre banca central\, la [edin]a de
politic\ monetar\ din 31 iulie,
spun anali[tii. „{ansele ca do-
bânda-cheie s\ mai creasc\ sunt
aproape nule“, a declarat econo-
mistul [ef al Raiffeisen Bank Ro-
mânia, Ionu] Dumitru, dup\ a-
nun]area datelor privind infla]ia
din iunie. Rata anual\ a infla]iei
s-a accentuat u[or, la 8,61% `n
iunie, nivel `n conformitate cu
estim\rile anali[tilor, de 8,6-
8,7%. „Infla]ia este `n conformi-
tate cu a[tept\rile noastre. To-
tu[i, este `ngrijor\tor c\ infla]ia
de baz\ (core) cre[te pentru a no-
ua sau a zecea lun\ consecutiv“,
observ\ economistul-[ef al B\n-
cii Comerciale Române (BCR),
Lucian Anghel. Dac\ datele pu-
blicate ieri, de Statistic\, sunt `n
conformitate cu a[tept\rile [i nu
ar trebui, potrivit anali[tilor, s\
modifice prognozele pentru peri-
oada urm\toare, un nou factor a
ap\rut `n ecua]ia infla]iei `n
aceast\ lun\ - aprecierea accen-
tuat\ a leului. Lucian Anghel
apreciaz\ c\ `nt\rirea leului din
aceast\ lun\ - mai accentuat\ de-
cât estima - „reduce probabilita-
tea ca BNR s\ majoreze dobânda-
cheie“. „Aprecierea leului a venit
cum nu se poate mai bine, pentru
c\ ar fi mult mai greu de readus
infla]ia pe un trend descendent `n
cazul `n care ar atinge un nivel cu
dou\ cifre“, a spus Anghel. Leul
s-a apreciat rapid `ncepând cu
primele zile ale acestei luni, de la
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CEREREA DE PETROL VA
SC|DEA, ~NCEP+ND CU 2009:
Cererea global\ de petrol va cre[te
`n 2009 cu 860.000 de barili pe zi, la
87,7 milioane de barili pe zi, avans
mai mic decât cel de 890.000 de ba-
rili pe zi din acest an, iar nevoia
pentru ]i]eiul livrat de OPEC va
sc\dea, potrivit Agen]iei Interna-
]ionale pentru Energie (AIE). Ce-
rerea de petrol a sc\zut `n statele
dezvoltate, din cauza pre]urilor ridi-
cate la ]i]ei, dar declinul a fost com-
pensat de avansul semnificativ
`nregistrat pe pie]ele emergente,
potrivit raportului lunar al AIE.
Oferta de petrol din partea statelor
din afara Organiza]iei Statelor
Exportatoare de Petrol (OPEC) va
cre[te cu circa 640.000 de barili pe
zi, la 50,6 milioane de barili pe zi `n
2009, comparativ cu un avans de
BMW CONSTRUIE{TE 500 DE MA{INI ELECTRICE MARCA MINI: Produc\torul german de
automobile BMW construie[te 500 de modele electrice marca Mini, care vor fi exportate `n
California, Statele Unite ale Americii (SUA) [i livrate unor clien]i deja selec]iona]i, scrie
„Automotive News Europe“. Modelele Mini electrice sunt construite `n fabrica m\rcii din
Oxford, Marea Britanie, f\r\ a avea montate motorul [i cutia de viteze. Ma[inile sunt
exportate apoi `n München, Germania, unde sunt echipate cu trenuri de rulare electrice.
pentru Statistic\ (Eurostat). La polul
opus, statele membre ale UE cu cea
mai mare dependen]\ de importurile
energetice erau, `n 2006, Cipru (102
procente), Malta (100 de procente),
Luxemburg (99 de procente) [i Irlan-
da (91 de procente). ~n schimb, Dane-
marca este un exportator net de ener-
gie [i, `n consecin]\, are un grad neg-
ativ de dependen]\ energetic\ (mi-
nus 37 de procente). ~n cazul Români-
ei, potrivit Eurostat, `n 2006, ]ara
noastr\ a avut un consum energetic
intern de 40,9 milioane de tone de e-
cota]ii apropiate de 3,65 lei/euro,
`n primele zile din iulie, la sub
3,53 lei/euro, `n [edin]a de tran-
zac]ionare de miercuri.
~n iulie, va fi atins
v=rful infla]iei
La cursul de referin]\ afi[at de
Banca Na]ional\ a României (B
NR), leul a câ[tigat peste 10 bani
(2,85%) fa]\ de sfâr[itul lunii an-
terioare, de la 3,6575 lei/euro `n
30 iunie pân\ la 3,5434 lei/euro,
`n 9 iulie. ~n ciuda aprecierii leu-
lui, anali[tii din pia]\ `[i men]in
p\rerea c\ `n iulie se va atinge
un vârf al infla]iei din acest an,
de peste 9%, chiar dac\ v\d un
nivel u[or sub cel estimat anteri-
or. Ionu] Dumitru estimeaz\,
pentru iulie, un nivel de 9,6% al
infla]iei anuale, care ar urma
apoi s\ intre pe o tendin]\ des-
cresc\toare, ajungând la 8,7% `n
august [i la 7,5-7,6%, `n septem-
brie. „~n iulie, infla]ia ar putea fi
mai sc\zut\ decât estimam, ca
urmare a aprecierii leului. Când
420.000 de barili pe zi, raportat `n a-
cest an. ~n acela[i timp, nevoia de ]i-
]ei de la OPEC se va reduce `n 2009
cu 600.000 de barili pe zi, fa]\ de a-
cest an, situându-se `ntre 31,3 [i
31,2 milioane de barili pe zi.
a DEFICITUL COMERCIAL A
AJUNS LA 10%: Deficitul comer-
cial a crescut, `n primele cinci luni,
cu 10,74%, fa]\ de perioada similar\
din 2007, la 8,75 miliarde de euro,
dinamica exporturilor fiind mai
accentuat\ decât cea a importurilor,
continuând, astfel, trendul `nceput
la finele anului trecut, potrivit
Institutului Na]ional de Statistic\.
Exprimat\ `n moned\ na]ional\,
valoarea deficitului comercial a
ajuns la 32,11 miliarde de lei, `n ur-
care cu 17,21% fa]\ de ianuarie-mai
2007, se arat\ `ntr-un comunicat al
INS. Exporturile au urcat cu 17,2%,
chivalent petrol (`n cre[tere cu 4,2
procente fa]\ de 2005) [i a importat o
cantitate de 11,9 milioane de tone de
echivalent petrol (`n cre[tere cu 9,9
procente fa]\ de 2005). ~n 2006,
produc]ia total\ de energie a Ro-
mâniei s-a cifrat la 27,4 milioane de
tone de echivalent petrol, `n sc\dere
cu 0,1 procente fa]\ de 2005, [i a fost
compus\ din combustibili fosili (6,5
milioane de toe), ]i]ei brut (5,1 milioa-
ne de toe), gaze naturale (9,6 mili-
oane de toe), energie nuclear\ (1,5
milioane de toe) [i surse regenerabile
am estimat infla]ia din iulie, `n-
tre 9,4-9,7%, am luat `n calcul o
relativ\ stabilitate a cursului de
schimb“, a men]ionat Lucian An-
ghel. „Totu[i, r\mâne de v\zut
cum cum vor evolua celelelate
pre]uri, ca urmare a major\rii
pre]urilor la utilit\]i. ~n plus, pre-
siunea pe partea pre]urilor com-
bustibililor se men]ine“, a ad\u-
gat economistul-[ef al BCR. Auto-
ritatea Na]ional\ de Reglementa-
re `n domeniul Energiei (ANRE)
a anun]at, la sfâr[itul lunii trecu-
te, c\ pre]urile la gaze naturale
livrate popula]iei se vor majora,
`n medie, de la 1 iulie, cu 12,5%,
iar la electricitate - cu 4,4%. Du-
p\ anun]ul ANRE, economistul-
[ef al BNR, Valentin Lazea, de-
clara c\ infla]ia anual\ va dep\[i,
`n iulie, nivelul de 9%, `n princi-
pal din cauza scumpirilor la gaze
[i electricitate. Oficialul BNR mai
men]ionase c\ banca central\ ia
`n calcul, pentru perioada urm\-
toare, [i m\suri administrative
pentru controlarea cre[terii pre-
]urilor. ~ntre timp, BNR a afi[at
un proiect de regulament prin ca-
la 13,69 miliarde de euro, iar impor-
turile cu 14,6%, la 22,45 miliarde de
euro. Calculat\ `n moned\ na]iona-
l\, valoarea exporturilor a fost de
50,21 miliarde de lei, `n urcare cu
28% comparativ cu primele cinci luni
din 2007, `n timp ce importurile au
crescut cu 25,2%, la 82,32 miliarde
de lei. Avansul din primele cinci ale
acestui an a fost mult mai redus
comparativ cu cre[terea din perioada
similar\ din 2007.
a ANRE VA STABILI CE PRO-
DUC|TORI DE ENERGIE ~N CO-
GENERARE VOR PUTEA PRIMI
BONUSURI: Autoritatea Na]ional\
de Reglementare `n domeniul Ener-
giei (ANRE) va stabili, anual, o list\
cu produc\torii de energie `n cogene-
rare [i bonusurile de care vor benefi-
cia ace[tia, a declarat, miercuri, pre-
mierul C\lin Popescu-T\riceanu.
(4,8 milioane de toe). ~n 2006, consu-
mul energetic al UE s-a ridicat la
1,825 miliarde de tone de echivalent
petrol (toe), stabil comparativ cu 2005,
`ns\ produc]ia a sc\zut cu 2,3 procen-
te, pân\ la 871,2 milioane de tone de
echivalent petrol. ~n consecin]\, im-
porturile nete de energie ale UE au
crescut cu 2,4 procente, pân\ la 1,010
miliarde de tone de echivalent petrol.
Importurile energetice ale UE sunt
dominate de petrol [i gaze naturale,
care acoper\ 60 [i, respectiv, 26% din
importurile nete ale UE-27. a
re impune b\ncilor s\ ia `n calcul
un nivel al veniturilor permanen-
te ale solicitan]ilor de credit, „ca-
re nu poate dep\[i cu mai mult de
20% veniturile declarate fiscal, `n
anul anterior“. Pentru a lua `n
considerare venituri peste aceas-
t\ limit\, banca trebuie s\ solici-
te clientului documente care s\ a-
teste continuitatea acestora, se
mai arat\ `n proiectul BNR.
Poten]ial de ieftinire
a alimentelor
Alimentele s-au scumpit cel
mai mult `n intervalul iunie
2007-iunie 2008, cu 11,77% `n
medie, `n timp ce tarifele la servi-
cii s-au majorat cu 8,71%, iar pre-
]urile m\rfurilor nealimentare au
crescut cu doar 5,87%, arat\ da-
tele publicate de Statistic\. „Evo-
lu]ia din iunie m\ face s\ v\d un
poten]ial de sc\dere a pre]urilor
bunurilor agro-alimentare. Din
august-septembrie vom intra pe
un trend dezinfla]ionist“, a apre-
ciat economistul-[ef al BCR. Io-
nu] Dumitru estimeaz\ c\ pre]u-
rile alimentelor se vor stabiliza
pe ansamblu, chiar dac\ unele
bunuri din aceast\ categorie -
precum legumele sau fructele - se
vor ieftini. ~n a [asea lun\ a aces-
tui an, cel mai mult s-au scumpit
fructele proaspete (cu 7,77%, fa]\
de mai), uleiul comestibil (2,26%),
carnea de porc (1,96%), combusti-
bilii (1,26%), carnea de vit\ [i cea
de pas\re (1,1%). „Pre]ul fructe-
lor proaspete a crescut semnifica-
tiv `n iunie, pentru c\ primele
fructe care apar pe pia]\ sunt `n-
totdeauna cele mai scumpe“, a co-
mentat Anghel. a
Firmele care produc energie electri-
c\ [i energie termic\ `n cogenerare
utilizeaz\ sisteme moderne, astfel c\
vor beneficia de sprijin [i unele bo-
nusuri, a spus premierul. ~n luna a-
prilie, ANRE a lansat `n dezbatere
public\ un proiect de hot\râre de gu-
vern ce prevede crearea unei scheme
de sprijinire a produc\torilor `n co-
generare cu fonduri provenite din ta-
xarea consumatorilor [i exportatori-
lor de energie. Schema de sprijin de
tip bonus se va aplica, `n perioada
2009-2022, produc\torilor de energie
electric\ [i termic\ `n cogenerare,
consumatorilor, furnizorilor, opera-
torilor de re]ea [i administratorului
acesteia, reprezentat de compania
na]ional\ de transport a energiei,
Transelectrica, [i de operatorul pie-
]ei de energie, OPCOM, potrivit pro-
iectului de act normativ. a
11
PE SCURT
Bulgaria [i-a `nchis
magazinele
de tip duty-free
Bulgaria a `nchis, `ncepând de mier-
curi noaptea, toate magazinele duty-
free [i benzin\riile de la grani]ele sale
cu Serbia, Turcia [i Macedonia, `n ca-
drul eforturilor de combatare a con-
trabandei vamale, informeaz\ agen]ia
bulgar\ Focus News. Decizia a fost
luat\ de Parlamentul bulgar `n mai,
2007, dup\ ce Uniunea European\ a
identificat magazinele duty-free ca
surse importante de corup]ie [i con-
traband\. Magazinele similare de la
frontierele cu România [i Grecia au
fost `nchise la data ader\rii Bulgariei
la UE, 1 ianuarie 2007. ~ntr-o declara-
]ie f\cut\ miercuri, la punctul de tre-
cere a frontierei de la Kalotina, minis-
trul pentru Afaceri europene, Gherga-
na Grancearova, aprecia c\ `nchide-
rea acestor magazine „pune cap\t u-
nei perioade de tranzi]ie `n Bulgaria“.
APIA a achitat integral
banii pentru
sectorul vitivinicol,
pentru 2007-2008
Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru
Agricultur\ (APIA) a achitat inte-
gral, pân\ la data de 30 iunie 2008,
suma alocat\ de Uniunea European\
pentru sectorul vitivinicol din Româ-
nia, pentru campania 2007/2008.
Astfel, pân\ la data men]ionat\,
APIA a pl\tit de 25.068.762 de euro,
pentru o suprafa]\ de 4.022,12
hectare, informeaz\ Agen]ia. Benefi-
ciarii acestei forme de sprijin sunt
viticultorii care doresc s\-[i modern-
izeze planta]iile pe baza unui plan de
restructurare [i reconversie [i ale
c\ror exploata]ii sunt situate `ntr-un
stat membru sau `n regiunile unui
stat membru pentru care s-a `ntocmit
inventarul poten]ialului de produc]ie.
M\sura vizeaz\ anumite suprafe]e
viticole a c\ror produc]ie nu este
adaptat\ cererii, dar ar putea s\ fie
mai bine adaptat\ cu ajutorul unei
restructur\ri a planta]iilor sub forma
reconversiei soiurilor, a replant\rii
vi]ei-de-vie sau a `mbun\t\]irii
tehnicilor de conducere a acesteia.
Rom=nia va oferi
consultan]\ Portugaliei,
`n privin]a inunda]iilor
România va oferi Portugaliei experti-
z\ `n domeniul gestion\rii inunda]ii-
lor [i va primi din partea acestei ]\ri
informa]ii privind combaterea secetei,
potrivit unui protocol de colaborare
semnat, ieri, de Administra]ia Na]io-
nal\ „Apele Române“ (ANAR) [i insti-
tu]ia similar\ din Portugalia. Secre-
tarul de stat din Ministerul Mediului
[i Dezvolt\rii Durabile (MMDD),
Lucia Varga, a ar\tat c\ documentul
stabile[te domeniile `n care cele dou\
institu]ii vor face schimb de expe-
rien]\, astfel `ncât expertiza oferit\
s\ ajute ambele ]\ri `n procesul de
accesare a fondurilor europene des-
tinate sistemului gospod\ririi apelor.
La rândul s\u, directorul general al
ANAR, Marius Postelnicescu, a pre-
cizat c\ Portugalia are nevoie de ex-
perien]a României `n problema pre-
venirii [i combaterii efectelor inun-
da]iilor, `ntrucât, de[i aceast\ ]ar\ se
confrunt\, cu preponderen]\, cu se-
cet\, inunda]iile ocazionale provoac\
daune foarte mari. „Acest protocol es-
te complementar. ~n Portugalia, 90%
din zilele anului sunt secetoase, astfel
`ncât aceast\ ]ar\ dispune de o ex-
pertiz\ solid\ `n domeniul gestion\rii
fenomenului. România are nevoie de
cuno[tin]e `n aceast\ privin]\ [i poate
oferi, la rândul ei, informa]ii `n ceea
ce prive[te gestionarea fenomenului
de inunda]ii“, a spus Postelnicescu. a
Cursul valutar
pentru 11.07.2008
Dolar SUA 2,2615
Euro 3,5507
12 Vineri, 11 iulie 2008
STUDIU: Un studiu realizat de c\tre cercet\torii finlandezi arat\ faptul c\

Por]ia p\rin]ii care au gemeni `ntâmpin\ un risc mai ridicat de a suferi de

anumite afec]iuni psihice, decât cei care au un singur copil. ~n cadrul
studiului, realizat pe aproximativ 100 de p\rin]i de gemeni [i respectiv 700
de s\n\tate de p\rin]i cu un singur copil, speciali[tii au observat c\ primii `ntâmpin\
un risc crescut de a suferi de depresii, anxietate [i alte probleme psihice.

ANALIZE MEDICALE Diabetul zaharat -

Hemoleucograma complet\, util\
`n diagnosticul infec]iilor cronice
Hemoleucograma complet\ este o
analiz\ care m\soar\ urm\toarele
cantit\]i: num\rul de globule ro[ii
din s=nge - eritrocite (RBC), num\rul
de globule albe din s=nge - leucocite
(WBC), cantitatea total\ de hemoglo-
bin\ din s=nge (HGB), procentul de
globule ro[ii - hematocrit (HCT), me-
dia volumului globulelor (MCV), m\-
rimea globulelor ro[ii, media globula-
r\ a hemoglobinei (MCH), concentra-
]ia medie a hemoglobinei (MCHC),
num\rul de trombocite (PLT).
Hemoleucograma complet\ poa-
te furniza diagnostice pentru nume-
roase boli. Rezultatele pot s\ reflec-
te probleme cu volumul s=ngelui
(deshidratare) sau pierderi de s=n-
ge. Pot, de asemenea, s\ indice dis-
functionalit\]i `n producerea, ciclul
de via]\ [i rata distrugerii celulelor
de s=nge, precum [i infec]ii acute
sau cronice [i alergii.
Celulele ro[ii (RBC) transport\
hemoglobina (HGB) care, `n schimb,
DIC}IONAR MEDICAL
a hiperaciditate: hipersecre]ie
de acid gastric;
a hiperactivitate a copilului:
tulburare a dezvolt\rii care asoci-
az\ o hiperactivitate motorie unui
comportament impulsiv [i unei de-
regl\ri a aten]iei;
a hiperacuzie: hiperestezia a-
uzului - cre[terea sensibilit\]ii la
sunete;
a hipercalcemie: cre[tere anorma-
l\ a calcemiei (nivelul de calciu `n s=n-
ge), mai mult de nivelul de 2,75 mili-
moli, adic\ de 110 miligrame, la litru.
O hipercalcemie este cauzat\, de cele
mai multe ori, de o cre[tere a secre]iei
glandelor paratiroide, la r=ndul ei le-
gat\ de un adenom paratiroidian;
a hipercaloric: cu un con]inut
mare de calorii;
a hiperemie: aflux anormal de
s=nge `ntr-o anumit\ parte a cor-
pului;
a hiperglicemiant: substan]\ ca-
pabil\ s\ creasc\ glicemia (nivelul de
glucoza din s=nge). Pancreasul se-
cret\ `n mod natural glucagon, o
substan]\ direct hiperglicemiant\. U-
nele medicamente (corticosteroizi, di-
uretice) au un efect hiperglicemiant,
care trebuie s\ fie limitat prin adap-
tarea dozelor [i prin supravegherea
biologic\ a glicemiei;
a hiperglicemie: cre[tere anor-
mal\ a glicemiei (nivelul glucozei
din s=nge) deasupra valorii de 6,7
milimoli, adic\ 1,2 grame, pe litru.
Hiperglicemia este caracteristic\ di-
abetului. Dep\[ind un anumit nivel,
aceasta provoac\ o glicozurie (tre-
cerea glucozei `n urin\);
a hiperhidroz\: cre[tere anorma-
l\ a secre]iei de transpira]ie de c\tre
transport\ oxigenul. Cantitatea de o-
xigen recep]ionat\ de ]esuturi depin-
de de num\rul [i func]ionarea celule-
lor ro[ii [i al hemoglobinei. Valorile
MCV, MCH si MCHC reflect\
m\rimea [i concentra]ia de he-
moglobin\ a celulelor [i sunt folosite
`n diagnosticarea diferitelor tipuri de
anemie.
Valori normale - eritrocite RBC
(variaz\ cu altitudinea): b\rba]i: 4,7 -
6,1 milioane celule/microlitru; femei:
4,2 - 5,4 milioane celule/microlitru;
leucocite WBC: 4.500 - 10.000 ce-
lule/mcL; hematocrit HCT (variaz\
cu altitudinea): b\rba]i: 40,7 - 50,3%;
femei: 36,1 - 44,3 %; hemoglobina
HGB (variaz\ cu altitudinea): b\r-
ba]i: 13,8 - 17,2 g/dl; femei: 12,1 - 15,1
g/dl; MCV: 80 - 95 femtolitru; MCH:
27 - 31 pg/celula; MCHC: 32 - 36 g/dl.
(Rubric\ realizat\ cu sprijinul la-
boratorului Focus Lab Plus Bucu-
re[ti - www.focuslab.ro)
piele. Hiperhidrozele pot fi generali-
zate sau localizate. Hiperhidrozele ge-
neralizate sunt, de cele mai multe ori,
f\r\ cauz\ cunoscut\. Totu[i, uneori,
sunt semne de boal\ hormonal\ (hi-
pertiroidie, diabet) sau infec]ioas\
(tuberculoz\, bruceloz\) sau al unei
leziuni a hipotalamusului; hiperhi-
drozele localizate sunt favorizate de
stres [i de c\ldur\; hiperhidrozele a-
xilare ating mai ales femeile: hiperhi-
droza palmoplantar\, care afecteaz\
palmele m=inilor [i plantele picioare-
lor, `ncepe la pubertate [i se atenuea-
z\ dup\ 40 de ani;
a hipermetropie: anomalie de re-
frac]ie ocular\, care se traduce prin-
tr-o deranjare a vederii de aproape.
~n hipermetropie, ochiul este „prea
scurt“: imaginea se formeaz\ `n spa-
tele retinei. Dac\ hipermetropia es-
te u[oar\, acomodarea cristalinului
poate fi suficient\ pentru readuce-
rea imaginii pe retin\, asigur=nd o
vedere corect\, dar vederea de a-
proape reclam\ un efort de acomo-
dare suplimentar, care nu este `ntot-
deauna posibil;
a hipernefrom: tumor\ malign\
a rinichiului, dezvoltat\ plec=nd de
la ]esutul renal. Cancerul rinichiu-
lui survine la adult, de cele mai
multe ori, dup\ v=rsta de 50 ani;
a hiperorexie: tulburare a com-
portamentului alimentar caracteriza-
t\ printr-o necesitate necontrolabil\
de a m=nca `n cantitate mare, mani-
festat\ de un subiect care, `n mod o-
bi[nuit, nu este un mare gurmand.
Comportamentul acesta se instaleaz\
adesea `n timpul adolescen]ei, poate
ceva mai frecvent la fete. Sinonim:
bulimie. a
depistare [i sfaturi practice
a Cea mai frecvent\ boal\ endocrin\ este considerat\ a fi diabetul zaharat, care
include tulbur\ri `n metabolismul glucidelor, dar [i tulbur\ri `n metabolismul lipidelor
[i proteinelor, având `n comun hiperglicemia cronic\ a Diabetul poate fi diagnosticat
la un control medical de rutin\, boala afl=ndu-se, `n acest caz, `n faz\ precoce, pacientul
fiind dirijat spre cabinetul de diabet [i de boli de nutri]ie, unde este declarat diabetic a
de dr. Doina DUMITRIU
Diabetul zaharat poate fi depis-
tat atunci când pacientul prezint\
simptome de baz\ ca: poliuria
(eliminarea unei cantit\]i crescute
de urin\), polidipsia ( consumul u-
nei cantit\]i mari de ap\), polifagia
(consumul unor cantit\]i mari de a-
limente), sc\dere inexplicabil\ `n
greutate, transpira]ii, senza]ie de
le[in, stare general\ alterat\. Pre-
zentarea pacientului care acuz\ a-
ceste simptome, `ntr-o faz\ avan-
sat\ a bolii, trebuie considerat\ `n-
totdeauna neglijen]a. Testul de ba-
z\ pentru depistarea diabetului za-
harat const\ `n m\surarea glicemi-
ei (cantitatea de glucoz\ din sânge),
diminea]a, pe stomacul gol. Valorile
glicemice cuprinse `ntre 70-110
mg/dl sunt considerate normale.
~n apari]ia diabetului zaharat,
factorii de risc prezint\ un rol im-
portant. Dac\ unul dintre p\rin]i
are diabet este necesar a se con-
trola nivelul glicemiei la 6 luni
dup\ vârsta de 20-25 ani, deoarece
boala se mo[tene[te. Pacientul tre-
buie avertizat `n acest sens, astfel
`ncât, pe lâng\ controlul periodic
al glicemiei, s\ consume cantit\]i
reduse de glucide. Un alt factor de
risc este stresul, la care se adaug\
consumul exagerat de glucide, cu
apari]ia obezit\]ii, care este res-
ponsabil\ de prevalen]a crescut\ a
diabetului zaharat `n ]\rile occi-
dentale. De asemenea, sunt studii
care arat\ c\ urbanizarea a deter-
minat cre[terea num\rului de dia-
betici. ~ntoarcerea la modul de via-
]\ „tradi]ional“ este asociat\ cu re-
gresia bolii.
Tipuri de diabet
Când diabetul este suspectat `n
ambulator de c\tre medicul de
familie pacientul este dirijat spre
cabinetul de boli de nutri]ie [i dia-
bet unde este `ncadrat `n unul din-
tre tipurile de diabet zaharat:
Tipul 1 - este cel care apare la
tineri (`naintea vârstei de 30 ani),
caracterizat prin necesitatea ad-
ministr\rii insulinei de la apari]ia
bolii; acesta este un diabet zaharat
insulino-necesitant, deoarece, f\r\
terapia insulinic\, pacientul merge
spre deces; Tipul 2 - apare prin epu-
izarea rezervelor de insulin\ ale or-
ganismului. Acest tip de diabet es-
te mai frecvent dup\ vârsta de 40
de ani, la supraponderali, existând,
`n majoritatea cazurilor, istoric fa-
milial de boal\; la `nceput, acesta
poate fi tratat cu antidiabetice ora-
le urmând ca, `n cazul unor rezul-
tate nesatisf\c\toare, s\ se apeleze
la insulin\. Acest tip de diabet nu
necesit\ administrarea insulinei
pentru supravie]uire; Diabet gesta-
]ional - este forma de diabet diag-
nosticat `n timpul sarcinii; exist\ [i
alte forme specifice de diabet, asoci-
ate altor condi]ii [i sindroame (en-
docrine, pancreatice, genetice).
Recomand\ri medicale
Bolnavul declarat diabetic este
sf\tuit s\-[i schimbe stilul de via]\.
El prime[te de la medicul nutri]io-
nist un tabel `n care i se arat\ ce [i
cât s\ m\nânce, deoarece diabetul
depistat `n faz\ precoce se poate
compensa prin diet\, `ncetinind e-
volu]ia bolii. Deci, dieta este arma
esen]ial\ `n tratamentul diabetu-
lui. Scopurile dietei sunt: men]ine-
rea diabetului echilibrat, reducerea
sau men]inerea greut\]ii corporale,
cre[terea [i dezvoltarea armonioa-
s\, `n cazul copilului [i adolescen-
tului, prevenirea complica]iilor. Al-
te recomand\ri sunt: practicarea
zilnic\ a exerci]iului fizic, consu-
mul minim de alcool [i renun]area
definitiv\ la fumat.
Dup\ diagnosticare, diabeticul
trebuie instruit. El trebuie s\ cu-
noasc\ natura bolii, scopurile trata-
mentului, mijloacele de tratament
[i modalit\]ile de supraveghere.
Glicemia trebuie
m\surat\ lunar
Boala poate fi men]inut\ sub
control numai printr-o colaborare
strâns\ `ntre medicul de familie,
medicul nutri]ionist [i psiholog. Se
recomand\ diabeticilor s\ achizi-
]ioneze un aparat de m\surare a
glicemiei, ritmul m\sur\torilor f\-
c=ndu-se o dat\ pe lun\. Valorile
crescute ale glicemiei pe o perioa-
d\ `ndelungat\ au drept urmare
apari]ia complica]iilor cronice: mi-
croangiopatia (retinopatia [i nefro-
patia), macroangiopatia (arterita
membrelor inferioare, ateromato-
za coronarian\, accidente vascula-
re cerebrale) [i neuropatia, care se
manifest\ prin furnic\turi, senza-
]ie de arsuri, durere, crampe mus-
culare, hipersensibilitate cutana-
t\. Retinopatia diabetic\ evoluea-
z\ cu sc\derea acuit\]ii vizuale, ce
poate merge pân\ la orbire.
Prin tratamentul corect adminis-
trat, diabetul zaharat nu devine o
boal\ invalidant\, pacientul diabe-
tic putându-[i desf\[ura activitatea
zilnic\ `n condi]ii optime. ~n mo-
mentul de fa]\, diabetul zaharat r\-
mâne o afec]iune nevindecabil\.
Tratamentul igienico-dietetic [i me-
dicamentos corect administrate au
drept scop `ntârzierea apari]iei re-
dutabilelor complica]ii cronice.
* DR. DOINA DUMITRIU ESTE MEDIC PRIMAR MEDICIN| DE FAMILIE

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a ROM+NIA, }ARA CU CEA
MAI MARE INCIDEN}| A TBC-
ULUI, DIN UE: Potrivit spe-
ciali[tilor `n pneumoftiziolo-
gie, România este ]ara cu cea
mai mare inciden]\ a tubercu-
lozei, din r=ndul statelor UE,
chiar dac\, `n ultimii cinci
ani, valorile acestui indicator
au `nregistrat reduceri semni-
ficative, de la 153,1 la suta de
mii de locuitori, `n 2002, la
110,1 la suta de mii de
locuitori, `n 2007. Num\rul
total de cazuri noi di-
agnosticate a fost de 19.560,
cu o inciden]\ de 90,8 la suta
de mii, `n timp ce num\rul to-
tal al recidivelor a fost de
4.168, având o recidiv\ de
19,3 la suta de mii de locui-
tori. Jude]ele cu cea mai mare
inciden]\ a bolii, la nivel na-
]ional, sunt: Dolj, Ilfov, Giur-
giu, Constan]a [i jude]ele din
Moldova, iar, la polul opus, se
afl\ Harghita [i Covasna, a-
cestea având sub 50 de cazuri
de `mboln\vire la suta de mii
de locuitori. „~ntre cauzele ca-
re favorizeaz\ apari]ia tuber-
culozei se num\r\ atât situa-
]ia economic\ precar\, f\r\
s\ fie factorul favorizant, cât
[i aglomerarea popula]ional\,
care face ca transmiterea s\
se fac\ mai frecvent [i s\ apa-
r\ o inciden]\ mai mare“, a
declarat dr. Manuela Gheor-
ghiu, de la Institutul de Pneu-
moftiziologie „Marius Nasta“,
`n cadrul simpozionului „Cum
s\ scriem despre tuberculo-
z\“, organizat la {coala de S\-
n\tate Public\. Aceasta a pre-
cizat c\ o persoan\ infectat\
cu tuberculoz\ nu este obli-
gatoriu bolnav\. ~n aceast\
situa]ie, sistemul imunitar ]i-
ne sub control bacteria, iar
persoana nu prezint\ boala.
Tuberculoza, ca boal\, apare
când sistemul imunitar nu
mai poate ]ine sub control in-
fec]ia, iar bacilii se `nmul]esc
foarte rapid. Potrivit statisti-
cilor, tuberculoza omoar\, a-
nual, 1.600.000 de persoane
`n `ntreaga lume. La fiecare
dou\ minute, un copil moare
de tuberculoz\, vaccinarea
nefiind sut\ la sut\ eficient\.
De asemenea, datele Organi-
za]iei Mondiale a S\n\t\]ii
arat\ c\ tuberculoza este
responsabil\ de 9% dintre de-
cesele la femeile cu vârste
cuprinse `ntre 15 [i 44 de ani.
a CEREALELE INTEGRALE
MEN}IN CONSTANT| GREUTA-
TEA: Studiile clinice dezvoltate
`n ultimii ani arat\ c\ persoa-
nele care consum\ zilnic ali-
mente ce con]in cereale inte-
grale, ca parte a unei alimen-
ta]ii echilibrate [i a unui stil
de via]\ s\n\tos, au o proba-
bilitate mai mic\ de a `nregis-
tra `n timp cre[teri `n greu-
tate. Astfel, inciden]a obezit\-
]ii `n rândul celor care consu-
m\ trei sau mai multe por]ii
de cereale integrale pe zi este
mai sc\zut\. „Obezitatea
constituie ast\zi o problem\
important\ de s\n\tate publi-
c\. Datorit\ con]inutului de fi-
bre, cerealele integrale ajut\
la prevenirea obezit\]ii, `ntru-
cât `nlocuiesc alimente cu
densitate caloric\ mare [i
scad aportul energetic, produ-
când astfel o sc\dere `n greu-
tate. De asemenea, datorit\
capacit\]ii crescute de absorb-
]ie a apei, prin cre[terea volu-
mului alimentelor ingerate, se
produce o senza]ie de sa]ietate
precoce. Femeile care con-
sum\ mai multe cereale inte-
grale au o greutate corporal\
mai apropiat\ de cea optim\“,
a explicat conf. dr. Gabriela
Radulian de la Institutul de
Diabet, Nutri]ie [i Boli Meta-
bolice „Nicolae Paulescu“. A-
portul caloric crescut este una
dintre cele mai frecvente cau-
ze ale obezit\]ii. De asemenea,
mesele rare (una – dou\ pe zi),
dar bogate `n calorii, reprezin-
t\ un factor de risc. De cele
mai multe ori, persoanele care
sufer\ de obezitate sar peste
mesele din timpul zilei, de[i
ziua este `nc\rcat\ de eforturi
[i stres, iar seara, au un con-
sum alimentar necontrolat, cu
o cantitate mare de alimente,
`n timp scurt. a

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Vineri, 11 iulie 2008 13
„SALVA}I COPIII“ - ~MPOTRIVA AMPRENT|RII: Organiza]ia „Salva]i copiii“ consider\ m\sura dispus\
Educa]ie de oficialit\]ile italiene, de amprentare colectiv\, f\r\ nici o distinc]ie, a adul]ilor [i a copiilor afla]i `n
taberele de nomazi din Peninsul\, contrar\ legisla]iei interna]ionale [i europene, dar [i politicilor interne
de control asupra imigra]iei [i cere organismelor interna]ionale s\ se implice pentru dep\[irea situa]iei de
[i cultur\ criz\. Conducerea organiza]iei consider\ c\ m\surile luate `ncalc\ „flagrant“ principiile Conven]iei
Na]iunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, ratificat\ de Parlamentul României [i cel al Italiei.

Tab\r\ interna]ional\ de sculptur\, la T=rgu-J

Cea de-a VIII-a edi]ie a Taberei
Interna]ionale de Sculptur\ de la
Târgu-Jiu a fost inaugurat\, ieri,
pe Digul Jiului, `n vecin\tatea a
trei dintre operele brâncu[iene,
componente al Ansamblului Mo-
numental „Calea eroilor“, respectiv
„Masa t\cerii“, „Aleea scaunelor“ [i
„Poarta S\rutului“. Organizat\ de
Prim\ria municipiului Târgu-Jiu,
tab\ra, transformat\ de câ]iva ani
`n Simpozionul Na]ional de Sculp-
tur\ „Constantin Brâncu[i“, reu-
ne[te arti[ti plastici din România
(Radu Câmpeanu) Bulgaria ({te-
fan Lyutakov [i Todor Lambov),
Grecia (Iorgos Iliopolos), Cehia
(Petr Horak) [i Japonia (Shou Ta-
naka).
Cursuri de
perfec]ionare
pentru cadre
didactice care
predau `n limba
Jiu
~n perioada 10 iulie-6 august,
sculptorii vor d\ltui [ase opere, din
care una - din marmur\ de Ru[chi-
]a [i cinci - din travertin de Geoa-
giu. Acestea vor fi donate munici-
palit\]ii, spre a fi amplasate `n
Târgu-Jiu, al\turi de alte 56 de
opere din piatr\ realizate `n edi]ii-
le anterioare, edi]ii organizate ca
un omagiu adus p\rintelui sculptu-
rii moderne, gorjeanul Constantin
Brâncu[i, `ncepând cu anul 2001.
Dac\ sculptorii str\ini vor abor-
da teme la alegere, sculptorul român
Dinu Câmpeanu va realiza un mo-
nument dedicat eroilor gorjeni din
R\zboiul de Independen]\ [i cele
Dou\ R\zboaie Mondiale. La deschi-
derea taberei de sculptur\ au fost
prezen]i [i au rostit alocu]iuni de sa-
Manifest pentru protejarea
patrimoniului cultural
a Giorgio Ficcarelli, [eful echipei de tranzi]ie PHARE, [i primarii din 13 ora[e
lut reprezentan]i ai autorit\]ilor lo-
cale [i jude]ene, personalit\]i ale
vie]ii culturale, arti[ti plastici.
Ansamblul sculptural Constan-
tin Brâncu[i de la Târgu-Jiu, cunos-
cut [i sub numele de „Ansamblul
monumental de la Târgu-Jiu“, este
un omagiu adus eroilor c\zu]i `n
timpul Primului R\zboi Mondial,
proiectat [i construit de Constantin
Brâncu[i. Cele trei componente sculp-
turale, „Masa t\cerii“, „Poarta s\ru-
tului“ [i „Coloana f\r\ sfâr[it“ sunt
dispuse pe aceea[i ax\, orientat\ de
la apus spre r\s\rit, cu o lungime de
1275 de metri. Ansamblul a fost ina-
ugurat la data de 27 octombrie 1938.
Dup\ 1964, Br=ncu[i a fost apreciat
`n Rom=nia, iar ansamblul de la
Târgu-Jiu a putut fi amenajat [i `n-
grijit, dup\ ce fusese l\sat `n paragi-
n\ un sfert de veac. a
PE SCURT
„Vara pe uli]\“,
la Muzeul Satului
O nou\ edi]ie a Taberei de crea]ie „Vara
pe uli]\“ se va deschide oficial, luni, la
Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie
Gusti“. Intrat\ deja `n tradi]ia Muzeului
Satului, Tab\ra de crea]ie „Vara pe uli-
]\“, organizat\ sub patronajul Ministeru-
lui Culturii [i Cultelor, a ajuns, `n anul
2008, la cea de-a 16-a edi]ie [i este un
brand recunoscut pentru to]i cei care au
trecut pragul muzeului [i au devenit, `n
timp, mari me[teri. Tab\ra se va desf\-
[ura `n perioada 14 iulie-10 august. Copii
pot deveni mici me[teri, `nv\]ând direct
de la me[teri recunoscu]i `n tainele
me[te[ugurilor tradi]ionale, precum ol\-
rit, modelaj, sculptur\ `n lemn, icoane pe
lemn, icoane pe sticl\, pictur\ naiv\, ou\
`ncondeiate, cusut, ]esut, `mpletituri, po-
doabe populare, m\[ti populare, instru-
mente muzicale, p\pu[i, aranjamente de-
corative precum [i pictur\, desen. Muze-
ul Satului ofer\ copiilor participan]i la
tab\r\ „ora de divertisment“ (12:00 -
13:00), moment `n care se vor desf\[ura
activit\]i interactive, concursuri, jocuri,
muzic\, dans, teatru etc.

român\ `n ]\rile [i sate - printre care [i cet\]ile medievale Sibiu [i Sighi[oara -

din jurul României
Institutul Cultural Român
(ICR), prin Direc]ia Români
din Afara }\rii, organizeaz\
la Olimp, `n perioada 15-26 iu-
lie 2008, Cursuri de perfec]io-
nare pentru cadre didactice
care predau `n limba român\
`n ]\rile din jurul României, e-
di]ia a XVII-a. Vor participa a-
proximativ 30 de cadre didac-
tice care predau `n limba ro-
mân\ `n [coli din Bulgaria,
Republica Moldova, Serbia [i
Ucraina. Proiectul face parte
din seria de manifest\ri care
urm\resc men]inerea leg\tu-
rilor culturale, [tiin]ifice [i
spirituale cu românii din afa-
ra grani]elor, conform ICR.
Programul manifest\rii cu-
prinde cursuri de metodic\ [i
didactic\, sus]inute de profe-
sori universitari, membri ai
Asocia]iei Na]ionale a Profeso-
rilor de Limba [i Literatura
Român\ „Ioana Em. Petrescu“
(ANPRO) din Cluj-Napoca, se-
minarii [i prelegeri interdisci-
plinare sus]inute de personali-
t\]i ale vie]ii culturale româ-
ne[ti. ~n cadrul atelierelor inter-
active, participan]ii vor avea
prilejul s\ dezbat\ problemele
specifice comunit\]ilor româ-
ne[ti din afara grani]elor, ce-
rin]ele unui `nv\]\mânt per-
formant, integrarea identitar\
`n condi]iile rezultate din stra-
tegiile comunitare europene.
De asemenea, vor fi organiza-
te seri de film românesc [i vi-
zite documentare. Participan-
]ii vor fi primi seturi de manu-
ale, c\r]i, dic]ionare [i publica-
]ii de specialitate. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {COAL| DE VAR|, niment au fost invitate per- de voluntariat de la Timi[ul septembrie. Tinerii volun- tul a `nceput `n luna mar-
LA ASE: {coala de var\ a sonalit\]i din via]a econo- de Sus, pentru `ngrijirea Ci- tari vor executa, zilnic, di- tie, cu spectacolul de fla-
Academiei de Studii Econo-
mice din Bucure[ti `[i des-
chide por]ile `n perioada
10-25 august, cu o tem\ de
actualitate: „Cele patru li-
bert\]i fundamentale ale
Uniunii Europene“. Edi]ia
din acest an se desf\[oar\,
conform tradi]iei, `n cam-
pusul studen]esc Moxa, si-
tuat `n centrul Capitalei,
cei 55 de participan]i vor a-
vea dou\ s\pt\mâni de
cursuri [i dezbateri, dar [i
activit\]i distractive, petre-
ceri, seri culturale [i ex-
cursii. {coala de var\, afla-
t\ la cea de-a patra edi]ie,
este organizat\ de Senatul
studen]esc al institu]iei, cu
sprijinul Institutului Euro-
pean din România. La eve-
Muzeul „Astra“ din Sibiu
au semnat, ieri, la Sibiu, primul manifest pentru protejarea
a amenajat un Etno Tehno
patrimoniului arhitectural specific [i pentru promovarea turistic\ a Parc al copiilor
„Este o cauz\ foarte impor- acestora con]ine mai multe pro- Acoperi[urile vor avea doar ]igle
tant\. Sunt convins c\ este o zi misiuni pe care ale[ii le fac ale- corespunz\toare formelor [i ma- Muzeul Astra din Sibiu a amenajat un
Etno Tehno Parc special pentru copii [i
istoric\. Acest manifest este un g\torilor, cu scopul de a conserva terialelor originale. Pentru ca tineri, ace[tia fiind invita]i s\ descopere
simbol foarte puternic pentru aspectul tradi]ional al caselor, ]\ranii s\ aib\ bani cu care s\ astfel, prin joc, lucruri noi despre tradi-
dezvoltarea viitoare. Acesta este nu doar al castelelor, [i al obi- `[i renoveze casele conform ma- ]ie [i me[te[uguri. „Este un spa]iu ne-
un patrimoniu european [i este ectivelor de importan]\ turistic\. nifestului semnat de c\tre pri- conven]ional, `n care sunt stimulate de-
foarte important s\-l protej\m, mari, ace[tia din urm\ au hot\- prinderile tehnice, prin fascinantele jo-
s\-l putem promova pentru o Fond special rât s\ constituie „un fond speci- curi de asamblare [i de construc]ie,
dezvoltare economic\ local\“, a al, acolo unde exist\ posibilita- sunt dezvoltate atât cuno[tin]ele despre
declarat, dup\ semnarea docu- pentru renovare tea, `n fiecare sat [i comun\, patrimoniul tehnic, cât [i despre tra-
mentului, Giorgio Ficcarelli, pentru a acoperi diferen]a de di]iile [i obiceiurile poporului nostru, un
M\surile stabilite precizeaz\ loc `n care jocul devine mijloc `n proce-
conform Rompres. El a spus c\ cost dintre solu]iile care folosesc
c\ „este important s\ se respec- sul de dezvoltare intelectual\, atitudi-
Sibiul, Capital\ cultural\ euro- te culorile originale [i materia- materiale de calitate sc\zut\, nal\ [i aptitudinal\“, a spus Mihaela
pean\ `n 2007, este un exemplu
lele tradi]ionale folosite `n vop- de tipul PVC, pentru renovarea Mielcioiu, muzeograf, conform Media-
de restaurare care poate fi ur- sirea fa]adelor. ~n aceste cazuri, caselor, [i cele care folosesc ma- fax. ~ntre 15 iulie-15 septembrie, se vor
mat `n `ntreaga zon\ limitrof\. va fi permis\ folosirea exclusiv\ teriale adecvate specificului organiza o serie de activit\]i `n care vor
Ficcarelli crede c\ mediul rural a materialelor [i culorilor speci- acestor imobile“. fi implica]i copii de toate vârstele.
din România „are un poten]ial ficate `n anexa acestui docu- Primarii au convenit ca, toto- Copiii vor putea participa la activit\]i
foarte mare pentru formele de dat\, „cerin]e similare s\ fie practice de desen, jocuri distractive, in-
ment“. De asemenea, se interzi- teractive, la ateliere de pove[ti care sur-
turism cultural, agroturism [i ce montarea de ferestre termo- specificate `n ceea ce prive[te
ecoturism, ceea ce ar rezolva [i prind „universul magic“ al morilor, al
pan cu rame de plastic [i se reco- promovarea profesiilor tradi]io- gospod\riilor ]\r\ne[ti [i al obiectelor
problema emigra]iei [i a lipsei mand\ ca, „`n procesul de resta- nale (originale), facilitând acce-
tradi]ionale, ateliere de pictur\ pe sti-
de for]\ de munc\ din sate“. La urare sau `nlocuire a celor vechi, sul cet\]enilor interesa]i la liste cl\ sau lec]ii de agricultur\.
rândul s\u, primarul Klaus Io-
s\ fie stipulat\ obliga]ia respec- de me[te[ugari care respect\ ar-
hannis, unul din semnatarii do- t\rii [i men]inerii designului [i hitectura original\ [i lucreaz\
cumentului [i gazda evenimen- materialelor originale (lemn)“. `ntr-un mod adecvat“. a
Festivalul Interna]ional al
tului, a precizat c\, „prin sem- ]\rilor vecine, la Bra[ov
narea acestui manifest prin care Edi]ia a doua a Festivalului Interna]io-
ne angaj\m s\ p\str\m arhitec- nal al Artelor din ]\rile vecine Români-
tura tradi]ional\, vrem s\ d\m ei [i din Balcani, intitulat „Garofi]a Pie-
un semnal. Vrem s\ ar\t\m c\ trei Craiului“, se desf\[oar\ la Bra[ov,
noi suntem con[tien]i de aceast\ `n perioada 10-13 iulie. 350 de arti[ti
valoare a patrimoniului pe care din Polonia, Ungaria, Turcia, Grecia,
`l gestion\m [i suntem con[ti- Macedonia, Ucraina, Republica Moldo-
en]i de unele gre[eli care pot fi va, Serbia, forma]ia de dansuri turco-
f\cute. Acest manifest este un t\tare din România [i ansambluri fol-
clorice române[ti vor sus]ine spectacole
semnal politic“. Manifestul pen-
`n Pia]a Sfatului, iar sâmb\t\, `nce-
tru protejarea mo[tenirii arhi- pând cu ora 10:00, vor participa la o pa-
tecturale a ora[elor [i satelor rad\ a portului pe str\zile din centrul
din regiunea Sibiu [i Târnava [i Bra[ovului. Vineri, arti[tii str\ini se
pentru promovarea turistic\ a vor deplasa `n zone etnofolclorice din
jude] - Dr\gu[, Ormeni[, Vama Buz\u-
lui, Bran [i `n sta]iunea Poiana Bra[ov -
unde se vor `ntâlni cu creatori populari
[i vor sus]ine scurte momente artistice.
Duminic\, `ncepând cu ora 17:30, `n
Pia]a Sfatului va avea loc spectacolul de
mic\ [i profesori de succes, mitirului de Onoare, unde verse lucr\ri de `ngrijire a menco al lui Joaquin Cor- gal\ a participan]ilor la festival. a
pentru a ]ine cursurile [i se afl\ militari români, ger- cimitirului [i vor vizita obi- tes, eveniment desf\[urat
seminariile programate. mani [i maghiari uci[i `n ective istorice [i culturale. `n 18 ora[e, `n acela[i pro-
Printre ace[tia se num\r\ Primul R\zboi Mondial, `n a „ARTA CONTRA iect `nscriindu-se [i specta- Condurache Cristian Francisc
Leonard Orban, Comisar al pasul Predeal. ~n cimitir se DROG“, LA FINAL: Peste colul lui Michael Flatley’s,
afl\ 279 de morminte, din de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
UE pentru Multilingvism, 45.000 de persoane au pri- „Lord of the dance“. ~n cursul
Laz\r Com\nescu, minis- care 166 sunt ale eroilor ro- mit materiale de informare distrofie muscular\ progresiv\,
desf\[ur\rii proiectului, s-
trul Afacerilor Externe, Lu- mâni. Ac]iunea face parte cu privire la riscurile con- au constatat „o indiferen]\ care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
cian Croitoru, fost repre- dintr-un proiect mai amplu sumului de droguri prin [i o agresivitate verbal\ a precum [i organele interne. Pentru a
zentant al României la al Oficiului Na]ional pentru proiectul na]ional cultural
Cultul Eroilor [i urm\re[te
unor participan]i la adresa stopa evolu]ia acestei boli, sunt
Fondul Monetar Interna]io- „Arta contra drog“, potrivit consumatorilor de droguri“,
nal, actual consilier BNR, valorificarea, `n plan educa- datelor rezultate `n urma necesare dispozitive de fixare pentru
tiv, a memoriei celor c\zu]i dar [i lipsa de interes a ma- echilibru [i mi[care. Situa]ia
[i Andreea Vass, consilier desf\[ur\rii unei campanii jorit\]ii autorit\]ilor locale
`n Parlamentul European, pentru eliberarea ]\rii. antidrog de Centrul Inter- financiar\ precar\ din familie nu
Pentru aceast\ var\, mai na]ional Antidrog [i pentru fa]\ de flagelul drog. Toto-
precizeaz\ comunicatul. dat\, s-a constatat dorin]a permite achizi]ionarea acestor
sunt programate tabere de Drepturile Omului (CIA
a TAB|R| DE VO- tineri voluntari la Vl\deni, tinerilor de implicare `n dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
DO), `n parteneriat cu A-
LUNTARIAT CU TINERI `n jude]ul Bra[ov, `n perioa- gen]ia Na]ional\ Antidrog proiecte antidrog, al\turi suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
GERMANI {I ROM+NI: da 21-31 iulie, Boi]a - jude- [i Asocia]ia Na]ional\ a Ca- de societatea civil\, [i o raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
Tineri voluntari români [i ]ul Sibiu, `n perioada 11-21 selor de Cultur\ ale Sindi- deschidere a Ministerului
Culturii fa]\ de proiectul
copil, pot face dona]ii `n contul:
germani particip\, `n peri- august, [i Zvolen - Slovacia, catelor din România. Potri-
oada 10-21 iulie, la tab\ra `n perioada 23 august-1 vit organizatorilor, proiec- „Arta contra drog“. a RO87BRDE240SV94771102400
14
Timp liber
Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 Atlas Biblic
11.30 Rom=nia la zi
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
17.05 Cultural expres
18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.00 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic
01.30 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Armonii de veghe
04.00 Lumini pentru suflet(r)
04.30 Cuvântul care zide[te
(r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00
TVR 1
09:00 Jurnalul TVR
09:15 Trezirea la apel!
(2008,diver.)
09:45 Hai s\ buc\t\rim!
(2008,diver.)
10:10 Muppets [i Vr\jitorul din Oz
(SUA, 2005, avent.)
11:50 Arhiva de serviciu
12:00 Roman]a `ndr\gosti]ilor (r)
13:00 Duma [i prietenii
(SUA, 1989, avent.)
13:30 Desene animate
14:00 Jurnalul TVR
14:45 Hai s\ buc\t\rim!
(2008,diver.)
15:00 Teleshopping
15:30 Cite[te [i plângi
(SUA, 2006, com. de fam.)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Un om bun la toate (SUA-
NZ., 2000, f. s. avent.) ep. 8
17:45 Roman]a `ndr\gosti]ilor ep. 10
18:45 Ingeniozitatea la români
18:50 Sport Plus (2008, emis.
sport.)
19:00 Jurnalul TVR
20:15 O dat\-n via]\ (diver.)
22:00 Agen]ia Psych (SUA, 2006,
s. poli]ist)
22:25 Succes România! (2008,
emis. sport.)
22:30 Jurnalul TVR
23:10 Aventuri `n Las Vegas
(SUA, 1998, com.)
01:20 Un om bun la toate (SUA-
NZ., 2000, f. s. avent.) (r)
01:45 Jurnalul TVR (r) a
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Buna dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Retrospectiva
s\pt\mânii
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor
românesc
20.05 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.30 Pelerini la locurile
sfinte
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia muzicii
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Paraclisul Sfintei
Cuvioase
Parascheva
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]a si s\n\tate
(r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Armonii de veghe
04.30 Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
TVR 2
08:00 Bazar (doc.) (r)
08:30 EU-RO Case (col. f. doc.)
09:00 Un tat\ aproape perfect (It.,
2003, mini-s.) ep. 12
10:00 Descoper\ românii
10:10 Tonomatul de vacan]\
(2008, diver.)
11:30 Jurnalul TVR
12:00 Miracole (It., 2007, dram\)
ep. 115
12:45 Elisa It., 2003, s) ep. 33
13:45 Utopia (2008)
14:00 Teleshopping
14:30 Zoom / 2
15:00 ~mpreun\ `n Europa! (f. ed.)
16:00 Jurnalul TVR (r)
16:15 Jurnalul Euronews pentru
România
17:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Vara la mare
19:30 Miracole (It., 2007, dram\)
ep. 115
20:00 Bazar (doc.)
20:35 Lege [i ordine (SUA, 1996,
f.s. de ac].) ep. 17
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Jamie `n Australia (f. s.
doc.) ep. 4
23:00 Autocritica (r)
23:30 Vinova]i [i pedepsi]i (SUA,
1993, s) ep. 5
00:25 Jane Hall (Angl., 2005) ep. 5
01:20 Störtebeker, inim\ de pirat
(Spa.-Ger., 2006, avent., r) a
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
www.ziarullumina.ro
„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
ARTA ~N TIMPUL CREA}IEI: Seria captureaz\ un moment anume din
via]a de creator a unui artist. Urm\rim pictori, sculptori, fotografi, arti[ti
video, `n studiouri [i galerii, pe m\sur\ ce creeaz\ o nou\ lucrare sau
preg\tesc o nou\ expozi]ie. Seria `i acord\ privitorului rarul privilegiu de
a asista la procesul creator, dezv\luindu-i gândurile, munca, lupta [i
triumfurile. ~n aceast\ sear\, de la ora 22:00, la TVR Cultural.
Duminic\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.00 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
12.30 Bun\ dup\-amiaza
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Retrospectiva s\pt\mânii
18.30 Catedrala sufletului româ-
nesc
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
20.05 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.30 {coala rug\ciunii
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunile de sea
23.15 P\rin]ii bisericii, `nv\]\torii
no[trir\
23.30 Acatistul zilei sau
Paraclisul Sfântului
Dimitrie cel Nou
00.00 Miezonoptica
01.00 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor (r)
01.30 File de istorie (r)
02.00 Armonii de veghe
03.30 {coala rug\ciunii (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
04.30 Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Catedrala sufletului româ-
nesc (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00,
19.00, 20.00.
CULTURAL
TVR Cultural
08:45 Parol (2007, diver.) (r)
09:00 Minorit\]i (r)
09:30 Români de top (r)
10:00 Istoria aproape (2007, f.
doc.) (r)
10:30 România la Salonul de
carte de la Caen (r)
11:00 Din secretele C.I.A. (2000,
s. doc.) (r)
12:00 Jurnalul cultural (r)
12:30 ~n c\utarea lui Savel (r)
13:00 La por]ile ceriului (r)
13:30 ~napoi la argument (r)
14:20 Istoria literaturii 2007,doc., r)
14:30 Figuri europene (Fra.-Ger.,
2007, s. doc.)
15:00 O vedet\, un tablou (r)
15:05 Muzica - opere complete
16:00 Minorit\]i
16:30 Români de top
17:00 Cinema Dreaming (r)
17:30 Zodiac (r)
17:55 Dosarul Leonardo da Vinci
(2005, doc.)
18:45 Istoria literaturii (2007,doc., r)
19:00 Muzica - opere complete (r)
20:00 Anchetele comisarului
Soneri (It., 2005, s)
21:40 Zodiac (r)
22:00 Arta `n timpul crea]iei (2004, s)
22:30 Jurnalul cultural
23:10 ~mpu[c\turi pe Broadway
(SUA, 1994, com.)
00:55 Jurnalul cultural (r)
01:25 Teatru - Hagi Tudose de
Barbu {tef\nescu
Delavrancea (r) a
ISSN 1841-141X
Vineri, 11 iulie 2008
Grila de programe TRINITAS TV
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
une direct\ batere pe teme de cultur\
10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pelerinaj) imagini de la locuri de
10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
pilde, poezie) de opinie)
10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
de opinie) duhovnice[ti)
11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
art\ bisericeasc\) parohial\)
11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
vizual\) vizual\)
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
teologic\) (R) imagini de la locuri de
12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
imagini de la locuri de 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
pelerinaj) pilde, poezie)
12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
batere pe teme de via]\ pelerinaj)
parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
actualitatea religioas\) pilde, poezie)
Antena 1
ANUN}URI
5:15 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
ANUN} UMANITAR
de ac].) (r) Ioni]\ Constan]a, `n vârst\ de 42 de ani, domiciliat\ `n
6:00 Observator comuna Dumbrava Ro[ie, jud. Neam], va trebui s\
7:00 ~n gura presei suporte de urgen]\ un transplant de ficat la clinica
8:00 'Neatza cu R\zvan [i Dani Fundeni din Bucure[ti, având diagnosticul ciroz\ biliar\
(matinal)
primitiv\. ~ntrucât familia se afl\ `ntr-o situa]ie financiar\
11:00 Concurs interactiv
dificil\, iar opera]ia este de ordinul miilor de euro, `i
12:00 Miami Vice (SUA, 1984, f.s.
de ac].)
rug\m din suflet pe cei care doresc, s\ ajute cu cât de
pu]in pot. Orice sum\ este important\ [i poate salva o
13:00 Observator
via]\ [i o familie. Contul unde poate fi depus\ orice
13:45 Pre]ul libert\]ii
sum\ de bani este deschis la BRD: sv23604102800.
(Fra., 1994, dram\) ultima
Ioni]\ Ioana, fiica, poate fi contactat\ la nr. de tel:
parte
0747.065.670. V\ mul]umim din suflet!
16:00 Observator
17:00 Scandal `n Boemia
(SUA, 2001, polit.)
19:00 Observator*Sport*Meteo DECESE
20:30 7 secunde P\rintele Anibal Pan]iru, fost profesor de muzic\ la
(Rom.-Sue.-Angl., 2005, Seminarul Teologic de la M\n\stirea Neam], s-a dus la
ac].)
Ceruri s\ asculte cânt\rile `ngerilor. Trudea `ndelung cu
22:45 Cu sânge rece
(SUA, 1995, thrill. ac].)
elevii, la repeti]iile dinaintea marilor s\rb\tori, punea
00:45 Cutremurul suflet `n cântare [i-n slujire. Avea vie]uire simpl\,
(SUA, 2004, mini-s.) I parte aproape ca a monahilor de la M\n\stirea Neam], `n al
c\rei spa]iu a locuit [i el mai mult de 20 de ani, `ntr-o
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r) cas\ m\n\stireasc\, unde a compus, cu pu]in timp
03:45 7 secunde `nainte, un alt muzician de faim\, arhimandritul Victor
(Rom.-Sue.-Angl., '05, ac].) Ojog. La ceasul desp\r]irii, o rug\ciune pentru sufletul
(r) a lui [i cântarea ve[nic\ s\-i fie pomenirea! Cu aduceri
aminte, arhimandritul Timotei Aioanei.
Legend\:
[tiri VÂNZ|RI
film artistic
V=nd loc de veci `n Cimitirul „Sf. Vasile“ din Ia[i.
Rela]ii la num\rul de telefon 0723.13.24.24.
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU, ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU, 0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
fax: 0232/406.225;
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN| e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Foto : „NONY“ Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana- Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
Georgiana ORELE}CHI contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)
 Vineri, 11 iulie 2008 15
ROM+NIA E CAMPIOAN| EUROPEAN| LA SPAD|: Echipa feminin\ de spad\ a României, `n alc\tuire: Ana
Sport Brânz\, Loredana Iord\chioiu, Simona Alexandru, Iuliana M\ce[eanu, a devenit campioan\ european\ la
CE de scrim\ de la Kiev, `nvingând `n final\, cu scorul de 45-34, forma]ia Germaniei. ~ntrecerile au fost
dominate `n toate fazele de spadasinele din România, care s-au impus clar [i `n semifinale, 43-33 cu
Ungaria, singurul moment mai dificil `nregistrându-l `n sferturile de final\, când au dispus de Polonia cu
39-36. ~n finala mic\, Italia a intrat `n posesia medaliilor de bronz, `nvingând Ungaria cu 45-27.

România deplaseaz\ un lot de 18 atle]i la Beijing PE SCURT

Consiliul federal al Federa]iei Ro-
m=ne de Atletism a decis ca lotul o-
limpic de atletism ce va participa la
JO 2008 de la Beijing s\ fie alc\tuit
din 18 sportivi [i nu din 20 cum fuse-
se anun]at ini]ial, a precizat Sorin
Matei, pre[edintele FR de Atletism.
Sorin Matei, prezent la Poligonul Tu-
nari la o reuniune cu pre[edintele A
NS, Octavian Bellu, [i pre[edin]ii
federa]iilor cu [anse de medalii la JO
2008, a anun]at c\ din lotul olimpic
fac parte 17 fete [i un b\iat. Consiliul
federal a analizat performan]ele fie-
c\rui atlet la Campionatele Na]iona-
le din weekend-ul trecut [i, de[i au
fost propuneri ca acest lot s\ fie [i
mai drastic redus, s-a convenit ca
lista definitiv\ s\ cuprind\ 18 nume.
Practic, din lista ini]ial\ de 20 de
atle]i au disp\rut Liliana Popescu
(800 m [i 1.500 m), depistat\ pozitiv
la un concurs din luna mai `n Alger,
[i Bogdan Mircea (3.000 m obsta-
cole). Octavian Bellu, pre[edinte
ANS, a anun]at, cu exact o lun\
`nainte de debutul JO 2008, c\ to]i
sportivii din delega]ia olimpic\ vor fi
testa]i antidoping `n perioada
urm\toare, pentru a se evita „o ca-
tastrof\ financiar\“. Bellu aprecia c\
dac\ 3 sportivi români vor fi depis-
ta]i pozitiv, federa]iile vor avea de
pl\tit o amend\ cumulat\ de
300.000 de dolari, o sum\ exorbi-
tant\ comparativ cu bugetele aces-
tora. Delega]ia României pentru
Beijing num\r\ `n acest moment 103
sportivi, fa]\ de componen]a ini]ial\ Adrian Ilie a demisionat
de 105. Iat\ componen]a lotul de 18
atle]i ce vor face deplasarea la Bei- de la Steaua
jing: Elena Iag\r-Antoci (1.500 m),
Ancu]a Bobocel (3.000 m obstacole), Managerul sportiv al echipei de fot-
Cristina Casandra (3.000 m obstaco- bal Steaua Bucure[ti, Adrian Ilie, a
le), Adelina Gavril\ (triplu salt), Ni- anun]at c\ demisioneaz\ din func]i-
coleta Grasu (disc), Ana Maria Groza e, `ncepând cu data de ieri, 10 iulie.
(20 km mar[), Anca Heltne (greuta- Adrian Ilie nu a precizat motivul
te), Felicia }ilea-Moldovan (suli]\), desp\r]irii de forma]ia ro[-albastr\,
Angela Moro[anu (400 m garduri), dar „apeleaz\ la reprezentan]ii
Mihaela Neac[u (800 m), Bianca mass-media s\ nu fac\ specula]ii
Perie (ciocan), Lidia Simon (ma- vizavi de motivele care au dus la
raton), Monica Stoian (suli]\), Lu- decizia sa [i precizeaz\ c\ aceasta
mini]a Talpo[ (maraton), Ionela Târ- este definitiv\“. „Le mul]umesc tu-
lea (400 m garduri, 200 m), Cons- turor celor de la Steaua pentru a-
tantina Di]\-Tomescu (maraton), nul petrecut aici. Am avut o colabo-
Cristina Vasiloiu (1.500 m) [i Marian rare foarte bun\ cu to]i angaja]ii
Oprea (triplu salt). (Dan T.) clubului [i satisfac]ii profesionale
deosebite. Consider c\ anul petre-
cut la Steaua a fost unul `n care am

Cristian Ga]u a[teapt\ o medalie `nv\]at foarte mult. Le doresc suc-

ces juc\torilor, precum [i staff-ului
tehnic, `n sezonul care vine“, decla-
r\ fostul interna]ional pe site-ul

olimpic\ de la na]ionala Rom=niei Stelei. (D.T.)

Cristi Bratu semneaz\ [i

Dup\ decizia c\pita-
nului Stelu]a Luca de a
se retrage din prima re-
prezentativ\ de handbal
feminin a Rom=niei, pre-
[edintele federa]iei româ-
ne de specialitate, Cristi-
an Ga]u (foto), a declarat
c\ nu `l intereseaz\ care
dintre componentele e-
chipei na]ionale va purta
steagul la ceremonia de
deschidere a Jocurilor O-
limpice de la Beijing.
„Urmeaz\ ca `n zilele ur-
m\toare s\ fie desemnat
c\pitanul echipei na]io-
nale [i cea care va duce
steagul la deschiderea
Jocurilor Olimpice. A[
dori s\ fiu [i eu prezent
acolo la desemnarea c\pi-
tanului. Nu m\ intere-
seaz\ cine va duce stea-
gul, noi mergem s\ adu-
cem o medalie. Sigur c\ e
o reu[it\ individual\,
pentru cea care va purta
drapelul Rom=niei. {i eu
am dorit s\ duc steagul,
dar eram prea mic de sta-
tur\. Concur\m la o me-
dalie, \sta fiind [i obiecti-
vul de la acest turneu.
Suntem credita]i cu cea
de-a treia [ans\ la meda-
lia de aur. Locul doi din
grup\ nu trebuie s\ ne
scape, iar dac\ o vom face
va fi numai din cauza
noastr\“, a spus Cristian
Ga]u, care `nc\ regret\
necalificarea echipei na-
]ionale de polo la Jocurile
Olimpice. Oficialul FRH
sper\ ca echipa României
s\ câ[tige medalia de
aur. „Aceast\ genera]ie
chiar e de aur, e superb\.
Aceast\ echip\ este for-
mat\ din trei genera]ii
diferite, care au avut per-
forman]e la cadete, dar
nu [i acolo unde se num\-
r\ bobocii. Pân\ acum nu
au urcat pe prima treap-
t\. Mai au dou\ [anse,
Jocurile Olimpice, pe care
le-a[ prefera, [i Europe-
nele din decembrie. Pen-
tru multe juc\toare este
ultima [ans\ de a par-
ticipa la Jocurile Olim-
pice“, a subliniat Ga]u,
care a precizat c\ „b\ie]ii
s-au ofensat pu]in [i s-au
calificat [i ei la mondiale.
Este o genera]ie foarte
motivat\“.
Echipa Rom=niei
este `ntr-o form\
foarte bun\
CristianGa]u a men]io-
nat c\ cel de-al 15-lea ju-
c\tor deplasat la Beijing
va fi `n mod sigur un por-
tar, dar c\ acesta nu va a-
vea acces `n satul olimpic,
decât `n cazul `n care unul
dintre juc\tori se va ac-
cidenta. „Echipa este `ntr-
o form\ bun\, dar se vede
c\ a fost un sezon foarte
greu. ~n lupta pentru cele
15 locuri, au r\mas 17
juc\toare. La insisten]ele
tuturor federa]iilor, CIO
[i BOCOG (NR-comitetul
de organizare) au accep-
tat 15 juc\toare `n lot, `n
loc de 14, deoarece este un
joc de contact. Rezerva, `n
mod indubitabil, va fi un
portar, care oricum nu va
avea acces `n sala de an-
trenament, decât dac\ al-
t\ juc\toare p\r\se[te
competi]ia. Cu restul ju-
c\toarelor putem jongla
pe posturi“, a completat
Ga]u, care a salutat `mp\-
carea dintre portarul Lu-
mini]a Hu]upan-Dinu [i
selec]ionerul Gheorghe
Tadici. ~ntrebat dac\ va
merge la Beijing cu avio-
nul, cunoscut\ fiind frica
sa de a se deplasa cu acest
mijloc de transport, Ga]u
a r\spuns: „Din p\cate
trebuie s\ merg cu avi-
onul. Mi-am pus singur
un amendament, dac\
mai cade vreun avion, nu
voi pleca“. Ga]u a fost `n-
trerupt de c\tre pre[edin-
tele ANS, Octavian Bellu,
care a declarat: „Am vrut
s\-l trimitem cu b\rcile
de la canotaj, care fac do-
u\ luni pe drum“, replica
lui Ga]u fiind: „Nu [tiu s\
`not, mai bine m\ `mpu[-
ca]i, c\-i mai rapid“. Cris-
tian Ga]u a infirmat de-
clara]iile f\cute recent de
antrenorul Gheorghe Ta-
dici, care men]ionase c\
membrii Consiliului de
Administra]ie al FRH i-au
interzis s\ mai dea de-
clara]ii presei. „Consiliul
de Administra]ie i-a f\cut
o recomandare, s\ discute
doar pe problemele tehni-
ce, deoarece pentru prob-
lemele organizatorice r\s-
pund eu“, a mai precizat
`ntr-o conferin]\ de pres\
la care a participat [i
pre[edintele ANS, Octavi-
an Bellu, pre[edintele FR
Handbal, Cristian Ga]u.
(D. TEODORESCU)
`nscrie pentru Poli Ia[i
Atacantul Cristi Bratu, de la Dacia
Mioveni, a semnat un contract pe
trei ani cu clubul de fotbal Politeh-
nica Ia[i. Cristi Bratu e n\scut pe
24 decembrie 1977 [i a mai jucat la
FC Arge[, Poli Timi[oara, CSM Re-
[i]a, „U“ Craiova, Ironi Rishon Lezi-
on, Hapoel Ierusalim [i Dacia Mio-
veni. Bratu a adunat 92 de prezen]e
pe prima scen\ fotbalistic\ a ]\rii [i
a marcat 16 goluri. S\ mai men]io-
n\m c\ Poli Ia[i, aflat\ `ntr-un can-
tonament de preg\tire `n Ungaria,
a jucat o nou\ partid\ amical\ la
Budapesta, `mpotriva echipei Uj-
pest FC, pe care a `nvins-o cu sco-
rul de 1-0 (1-0), prin golul `nscris
chiar de Cristi Bratu, `n min. 27.
Au evoluat la ie[eni Br\ne] - Buta,
Onu], Ciobanu, Pecnik (Kalai ‘73) –
Cr. Bratu, Bersnjak, Adrian Ilie,
Naidin (Sf=rlea ‘72), Miclea (Nuno
‘70) – B=lb\ (T\nas\ ‘70). Poli a re-
nun]at la juc\torii Radulovic, Alido-
vic [i Vagner. (D.T.)
O]elul Gala]i [i-a
cump\rat autocar
de 260.000 de euro
Echipa de fotbal O]elul Gala]i [i-a
achizi]ionat un autocar de 260.000
de euro, marca Volvo, informeaz\
site-ul oficial al clubului de la Du-
n\re. Autocarul Volvo 9700, consi-
derat autocarul anului 2008 `n
Europa, se afl\ deja `n curtea sta-
dionului g\l\]ean, este de culoare
alb\, `ns\ urmeaz\ s\ fie inscrip-
]ionat s\pt\mâna viitoare cu sim-
bolurile clubului. Autocarul O]elu-
lui, produs de ultim\ genera]ie,
este fabricat `n Suedia, a costat
260.000 de euro (include TVA), este
dotat full-options, are o capacitate
de 49^1^1 locuri, iar pe interior
dispune de dou\ DVD playere [i
dou\ monitoare cu plasm\.

Raliul Sibiului Pirelli va debuta `n Pia]a Mare a ora[ului
Raliul Sibiului Pirelli va `ncepe
anul acesta joi, pe 17 iulie, cu star-
tul festiv programat `n Pia]a Mare a
ora[ului. Lupta pentru victorie se va
da `ns\ `n zilele de vineri [i sâmb\-
t\, pe cei 161.5 km de proba specia-
l\ pe macadam. Vor fi 11 probe spe-
ciale, dintre care 161.5 kilometri pe
macadam. A[a arat\ Raliul Sibiului
Pirelli, programat `n perioada 17-19
iulie, prima etap\ de macadam din
sezonul 2008. Etapa a cincea din ca-
lendarul competi]ional al Campio-
natului de Raliuri Dunlop are 7 spe-
ciale distincte, o premier\ `n acest
sezon. „Din cele 11 probe speciale, 7
sunt distincte ceea ce, anul acesta,
nu am mai avut la nici un raliu. Pâ-
n\ acum, Raliul Sibiului Pirelli este
cea mai lung\ etap\ de macadam
din calendar [i cu siguran]\ nu va fi
o curs\ u[oar\“, a spus Sorin Itu, or-
ganizatorul evenimentului. La fel ca
[i `n 2007, sponsorul principal al a-
cestei etape este Pirelli România.
„Ne-am dorit ca implicarea noastr\
`n Campionatul de Raliuri al Româ-
niei s\ devin\ o tradi]ie [i am reu[it.
Raliul Sibiului Pirelli se afl\ deja la
a doua edi]ie. Am fost impresiona]i
de organizarea de anul trecut, de
profesionalismul echipelor partici-
pante [i dorim s\ oferim [i `n acest
an, `mpreun\ cu partenerul nostru
pe domeniul motorsport - Colina
Motors -, `ntreg suportul nostru teh-
nic [i know-how-ul pentru domeniul
competi]ional. De altfel, pe plan in-
terna]ional, Pirelli este furnizorul
exclusiv de anvelope pentru Cam-
pionatul Mondial de Raliuri 2008-
2010. ~n cei peste 100 de ani de ani
de experien]\ `n motorsport, curse-
le de raliu au avut o contribu]ie va-
loroas\ `n dezvoltarea anvelopelor
Pirelli de `nalt\ performan]\“, a
declarat Enrico Malerba, CEO Pire-
lli Tyres România. La startul edi]iei
din acest an a Raliului Sibiului Pi-
relli se vor afla [i cei trei pilo]i care
beneficiaz\ de sprijinul acestei
companii. „Rezultatele ob]inute `n
2007 ne-au `ncurajat s\ ne im-
plic\m `n continuare `n sprijinirea
pilo]ilor. ~n mod oficial, `n 2008,
Pirelli Tyres România sponsorizea-
z\ doi dintre cei mai consacra]i
pilo]i de raliuri: Bogdan Mari[ca [i
Marco Tempestini, cât [i un pilot cu
un poten]ial deosebit: Alexandru
Filip. Pentru noi este o mare bu-
curie s\ `i sprijinim `n 2008 pe Bog-
dan Mari[ca [i Marco Tempestini [i
suntem `ncrez\tori `n perfor-
man]ele lor `n lupta pentru titlul de
campion na]ional“, a mai spus
Enrico Malerba, CEO Pirelli Tyres
România. (Dan TEODORESCU)
Se cunosc adversarele
echipelor române[ti `n
FIBA EuroChallenge
CSU Asesoft Ploie[ti, campioana
României la baschet masculin, va
`ntâlni `n primul tur preliminar la
competi]iei FIBA EuroChallenge
forma]ia rus\ Spartak St. Peters-
burg, „U“ Mobitelco Cluj va avea ca
adversar\ echipa german\ EWE
Baskets Oldenburg, iar CSU Atlas-
sib Sibiu va `ntâlni pe Banvit BC
(Turcia). ~n prima man[\ (14 oc-
tombrie), toate echipele române[ti
vor juca pe teren propriu, returul fi-
ind programat pe 21 octombrie. Da-
c\ Asesoft va trece de Spartak St.
Petersburg, va juca `n turul al II-
lea preliminar `mpotriva `nving\-
toarei dintre KK Cedevita (Croa]ia)
[i Hyeres Toulon (Fran]a), „U“ Mo-
bitelco va `ntâlni pe KK Borac Nek-
tar Banja Luka (Bosnia) sau BC Po-
litehnica Lvov (Ucraina), iar CSU
Sibiu ar juca apoi cu `nving\toarea
dintre BC Done]k (Ucraina) [i EKA
AEL Proteas (Cipru). (D.T.)
 CM
YK

16 Vineri, 11 iulie 2008

„Curând dup\ apari]ia Universului, au existat, foarte probabil, dou\ forme de materie
{tiin]\ `ntunecat\. Materia `ntunecat\ rece a determinat apari]ia unor mari aglomer\ri de gaz, din care s-
au format gigantice stele izolate. ~n contrast cu aceast\ situa]ie, materia `ntunecat\, mai fierbinte,
a determinat formarea unor filamente gigantice de materie `ntunecat\, `n f\ga[ul c\rora s-au
agregat baloane de gaz, care au dat na[tere unui num\r foarte mare de stele mari [i mici.“

Cum s-au n\scut galaxiile?

Una dintre marile `ntreb\ri ale
cosmologiei actuale prive[te formarea
galaxiilor. De ce materia din Univers
este aglomerat\ `n galaxii? De ce ea nu
este distribuit\ uniform `n Univers, ca
un nor de praf, ci formeaz\ aglomer\ri
precum galaxiile? Un astfel de r\spuns
este foarte pre]ios, pentru c\ pe baza lui
se poate `ncerca [i o explica]ie privind
formarea stelelor [i a planetelor.
Cercet\torii au c\utat s\ `n]eleag\ ce
factor esen]ial a intervenit `n istoria
Universului. Prin ce proces materia s-a
comprimat `n anumite zone din spa]iu,
pentru a forma aglomer\rile imense de
praf [i gaz, din care au ap\rut, mai apoi,
galaxiile? Cum se explic\ formarea
acestor prime aglomer\ri de praf?

~n 2006, utilizând metoda
spectroscopiei (analiza sem-
nalelor luminoase emise de
corpurile cere[tri), cercet\-
torii au detectat o galaxie de
dimensiuni foarte mici, care
se afl\ abia `n stadiul explozi-
ilor de formare a stelelor. Ga-
laxia aceasta este relativ a-
propiat\ de P\mânt [i are câ-
teva caracteristici ce ofer\
multe avantaje observatorilor
de pe P\mânt, pentru c\ este
foarte asem\n\toare cu gala-
xiile vechi [i foarte `ndep\r-
tate de P\mânt, care se pot
observa cu destul de mult\ di-
ficultate.
Galaxiile de mici dimensi-
uni sunt slab structurate, a-
vând largi por]iuni de gaz [i
un num\r mult mai mic de
stele (câteva miliarde, `n com-
para]ie cu 150 sau 200 de mi-
liarde cât sunt estimate a fi `n
Calea Lactee). Actualul model
cosmologic explic\ formarea
galaxiilor mari prin aglome-
rarea mai multor galaxii mici,
scenariul form\rii unei gala-
xii fiind, de la un anumit
punct `ncolo, destul de sim-
plu. Odat\ ap\rut, un nor de
gaz protogalactic va fi compri-
mat de gravita]ie. Deodat\ cu
aceast\ comprimare a noru-
lui, apare [i o mi[care de
rota]ie care va agrega [i mai
mult materialul galactic. Ul-
terior, rota]ia [i comprim\rile
gravita]ionale ale norului pro-
togalactic, dar [i propriet\]ile
materiei existente aici vor
face posibil\ formarea stele-
lor. ~ns\ de ce gazul [i praful
din zonele `ntinse de gaz se
strânge `n nori protogalactici?
Minusculii atomi
determin\ formarea
galaxiilor gigantice
Comparativ cu celelalte ga-
laxii mici, cunoscute pân\ a-
cum, Haro 11 este situat\
considerabil mai aproape de
P\mânt (281 de millioane de
ani de lumin\). Din acest mo-
tiv, observa]iile pot oferi mult
mai multe date precise despre
galaxiile care au existat la
`nceputul Universului. Rezul-
tatele arat\ c\ un anumit
proces de ionizare a gazului
protogalactic este extrem de
important `n `n]elegerea evo-
lu]iei structurii aglomer\rilor
de materie din perioada tim-
purie a Universului. Potrivit
observa]iilor, la nivelul ato-
mic se „decide“ cât de grele
vor fi componentele molecula-
re ale gazului, [i `n func]ie de
aceasta, norul putând fi (sau
nu) „prelucrat“ de gravita]ie.
Cercet\torii cred acum c\,
`n zonele `ntinse din spa]iu,
marile aglomerari de gaz pot
fi comprimate mai u[or, dac\
elementele din care sunt com-
puse sunt ionizate. A[adar,
un aspect particular extrem
de mic, ce se petrece la o scar\
inimaginabil de mic\, `n sta-
rea atomilor din gazul proto-
galaxiilor (ionizarea), deter-
min\ formarea norilor gigan-
tici de gaz, din care se nasc a-
glomer\ri de stele cu dimensi-
uni de mii de ani lumin\. „Is-
toria“ unui detaliu minuscul,
precum cel al ioniz\rii atomi-
lor din gazul galaxiilor, are re-
levan]\ [i pentru procesul de
formare al primelor stele din
Univers, dar [i pentru `n]ele-
gerea proceselor prin care au
`nceput s\ str\luceasc\ ele.
~n prezent, Universul ac-
tual este dominant de radia]ii
ionizate. Ionizarea, `n opinia
curent\, s-a petrecut `n peri-
oada de `nceput, când primele
stele [i galaxii erau `n for-
mare. Detaliile acestui proces
de ionizare au fost mult timp
neclare. Observa]iile efectua-
te pe galaxia Haro 11 au ar\-
tat c\, `n prezent, exist\ `nc\
[anse pentru observa]ii legate
de aceste procese care s\ l\-
mureasc\ etapele foarte tim-
purii din formarea primelor
galaxii. Unele galaxii mici, pre-
cum Haro 11, „povestesc“ din
nou multe din procesele de `n-
ceput ale Universului, care alt-
fel ar r\mâne complet inaccesi-
bile investiga]iei directe.
Harta galaxiilor din
Univers a fost trasat\
`nainte de apari]ia lor
~ns\ nu doar ionizarea ga-
zului a hot\rât agregarea ga-
zului `n nori protogalactici.
Cosmologii de la Universita-
Nici stelele, nici galaxiile, nici g\urile negre gigantice
nu au ap\rut la `ntâmplare `n Univers, ci numai
`n anumite locuri, `n lungul filamentelor de materie `ntunecat\
tea Durham au dat publicit\-
]ii unele rezultate, potrivit c\-
rora formarea primelor stele a
depins foarte strâns [i de
natura materiei `ntunecate.
Folosind modele computa]io-
nale sofisticate, construite pe
baza teoriilor cosmologice cu-
rente, ei au ar\tat c\ forma-
rea primelor galaxii [i stele a
fost strâns legat\ de structuri
gigantice de materie `ntune-
cat\, asem\n\toare unor fila-
mente. ~n „culoarele“ acestea
de materie `ntunecat\, gazul
a fost suficient de mult com-
primat, pentru a determina
apari]ia stelelor.
Curând dup\ apari]ia Uni-
versului, au existat foarte
probabil dou\ forme de mate-
rie `ntunecat\. Materia `ntu-
necat\ rece a determinat apa-
ri]ia unor mari aglomer\ri de
gaz, din care s-au format gi-
gantice stele izolate. ~n con-
trast cu aceast\ situa]ie, ma-
teria `ntunecat\, mai fierbin-
te, a determinat formarea u-
nor filamente gigantice de
materie `ntunecat\, `n f\ga-
[ul c\rora s-au agregat baloa-
ne de gaz, care au dat na[tere
unui num\r foarte mare de
stele mari [i mici, dispuse `n
configura]ii pe care ast\zi le
numim galaxii. A[adar, gala-
xiile nu au ap\rut oriunde `n
Univers. Dispunerea lor a fost
hot\rât\ dinainte, de structu-
ra culoarelor de materie `ntu-
necat\. Filamentele acestea,
`ntinse pe distante]e de 9-10
mii de ani lumin\ (dimensi-
uni comparabile cu cele ale
galaxiilor), au dominat, foarte
probabil, perioada de `nceput
a Universului. Simul\rile mai
arat\ c\ [i g\urile negre gi-
gantice, dispuse de regul\ `n
centrul galaxiilor, ar fi rezul-
tatul colapsului unui num\r
foarte mare de stele din fila-
mentele de materie `ntuneca-
t\. Colapsul ar putea fi expli-
cat, spun cercet\torii, tocmai
prin aceea c\ designul fila-
mentelor de materie `ntune-
cat\ a determinat agregarea
a[trilor din anumite por]iuni
`ntinse, pentru formarea g\u-
rilor negre atât de mari (pân\
la un miliard de mase solare).
(O astfel de gaur\ neagr\ este
cea din centrul C\ii Lactee.
Observa]ii repetate au pus `n
valoarele efectele prezen]ei ei,
`ns\ formarea acestui tip de
g\uri negre este `nc\ insufi-
cient explicat\.) Rezultatele,
de[i ob]inute prin intermediul
unor simul\ri computerizate,
sunt deosebit de semnificative
`ntrucât, pân\ de curând, se
considera c\ materia `ntune-
cat\ era responsabil\ doar de
designul actual al Univer-
sului. Aceste noi date sug-
ereaz\ c\ materia `ntunecat\
a avut un rol hot\râtor `nc\
din stadiul timpuriu al U-
niversului, determinând dis-
punerea stelelor `n aglomer\ri
mari, precum galaxiile, for-
marea stelelor izolate, dar [i
colapsul unor mari regiuni cu
stele `n g\uri negre gigantice.
Filamentele de materie `n-
tunecat\ par s\ aib\, a[adar,
un rol determinant `n for-
marea Universului. Cu toate
acestea, materia `ntunecat\
este `nc\ prea pu]in cunos-
cut\. Chiar [i dup\ mai mult
de 70 de ani de la primele
ipoteze privind existen]a ei [i
cu toate preocup\rile intense
pentru elucidarea structurii [i
propriet\]ilor ei. a

Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne
PELERINAJ ISRAEL - IORDANIA
27 oct.-4 nov.
Ziua 1 ~nt=lnire la Aeroportul „Henry Coand\“ ora 8:00, decolare ora
11:15, cursa EL-AL LY574. Sosire pe Aeroportul Ben Gurion, ora 13:50.
Deplasare pe coasta Mediteranei la Haifa, ora[ la poalele Muntelui
Carmel. Vizitarea M\n\stirii Stela Maris, [i vom privi „Gr\dinile sus-
pendate“ . P\r\sim Haifa [i ne `ndreptam spre Tiberias. Cazare [i cin\
`n Tiberias Hotel 4*.
Ziua 2 Mic dejun. Deplasare la Muntele Tabor. Vizitarea bisericii
ortodoxe ridicat\ pe locul unde s-a petrecut Schimbarea la Fa]\. Cana
G\urile negre gigantice din centrul galaxiilor Galileii -vizitarea bisericii unde a avut loc prima minune a Domnului -
ar putea fi determinate de colapsul a[trilor transformarea apei `n vin. Nazaret, vizitarea Bisericii Catolice Buna
Vestire, ridicat\ pe locul casei Sf. Ioachim [i Ana, [i a Bisericii ortodoxe
dintr-o regiune extins\, format\ `n „f\ga[ul“ „Sf. Gavriil“, ridicat\ pe locul izvorului Mariei. Op]ional mas\
filamentelor de materie `ntunecat\ pesc\reasc\ [i plimbare cu o copie a „b\rcii lui Iisus“, pe apele M\rii
Galileii. Cina [i cazare `n Tiberias.
Ziua 3 Mic dejun. Deplasare la Capernaum - supranumit „Ora[ul
acestui proces, atomii pierd Domnului“, Tabgha unde Iisus a s\vâr[it minunea `nmul]irii pâinilor [i
Ionii - atomi dispu[i electroni. ~n acest mod, ele- a pe[tilor, Muntele Fericirilor - locul unde Mântuitorul a rostit Fe-
s\ fac\ leg\turi ricirile, Râul Iordan.
mentele (ini]ial neutre elec- Ora 16:00 - Deplasare la Ben She“an (Decapolis), trecând din Israel
tric) sunt transformate `n ioni `n Iordania. Vom trece pe lâng\ Castelul de la Ajlun [i ne `ndrept\m
Multe dintre lucrurile pe (elemente ce posed\ sarcin\ spre Aman, capitala Iordaniei, numit\ `n antichitate Philadelphia. Cin\
care le `ntâlnim `n experien]a pozitiv\ sau negativ\). Ionii, [i cazare `n hotel de 3*.
direct\ sunt f\cute din atomi. fiind elemente c\rora le „lip- Ziua 4 Mic dejun. Deplasare la Petra. Vizitarea extraordinarei capi-
Cât timp este neutru electric sesc“ sau le „prisosesc“ elec- tale a Nabateenilor . Ne vom opri `n special pentru a vizita Tezaurul Al
(num\rul de sarcini – elec- troni, formeaz\ mult mai u[or Khazanek [i Amfiteatrul. Petra a fost inclus\ prin vot universal `n anul
troni coincide cu num\rul de leg\turi. „Punând `n comun“ 2007 `n rândul celor 7 minuni ale lumi antice [i moderne. P\r\sim Petra
protoni din nucleu), atomul [i, trecând peste Valea lui Moise, revenim la Aman. Cin\ [i cazare.
electroni, atomi cu sarcin\ po- Ziua 5 Mic dejun. Deplasare la Jerash (anticul Gerasa), important
nu formeaz\ leg\turi cu al]i zitiv\ (cu electroni mai mul]i) ora[ din perioada roman\. Vizitarea vechiului ora[ - Forumul Oval,
atomi. Ionizarea este procesul [i atomii cu sarcin\ negativ\ templul lui Zeus [i Artemis, b\i [i teatre. Continu\m la Mabada - ora[ul
fizic ce `nso]este reac]iile foto- realizeaz\ leg\turile molecu- mozaicurilor pentru a vizita Biserica ortodox\ „Sf. Gheorghe“, cuprin-
chimice. Prin intermediul lare. zând un mare mozaic cu cea mai veche hart\ a }\rii Sfinte cu centrul
la Ierusalim. Apoi vom vizita Muntele Nebo, de unde Moise a v\zut
P\mântul F\g\duin]ei. Tur panoramic al ora[ului Aman cu Citadela,
Amfiteatrul roman cu 6.000 de locuri, zonele noi moderne [i vizit\ `n
Pagin\ realizat\ de diac. Sorin MIHALACHE, ora[ul vechi. Cin\ [i cazare `n Aman.
Centrul pentru Studii Interdisciplinare `n Religie Ziua 6 Mic dejun. Deplasare spre valea Iordanului [i vom vizita locul
[i {tiin]\, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“, Ia[i botezului lui Iisus, apoi ne `ndrept\m spre grani]\ [i vom trece `n Israel
`n dreptul ora[ului Ierihon - cel mai vechi ora[ din lume. Prima oprire
va fi la Qumran, la Marea Moarta. Scurt\ oprire la magazinul cu pro-
duse cosmetice. Deplasare la Hozeva pentru vizitarea M\n\stirii „Sf.
Gheorghe“, [i a pe[terii Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul (moa[tele Sf. Ioan
Iacob Românul) sau, `n cazul `n care accesul nu este posibil, intrare `n
ora[ul Ierihon-vizit\ la „Dudul lui Zacheu“ [i la Biserica Româneasc\.
Cin\ [i cazare Ierusalim, hotel de 4*.
Ziua 7 Mic dejun. Deplasare la Bethleem. Vizitarea bisericii orto-
doxe ridicat\ pe unde s-a n\scut Domnul, apoi a bisericii catolice [i a
grotei celor 14.000 de prunci uci[i. Ierusalim - intrare prin Poarta Sf.
{tefan, parcurgerea pe jos a Drumului Crucii pân\ la Sfântul Mormânt.
Urcare pe Golgota, Piatra ungerii, vizitarea paracliselor sfinte din
Biserica Sf. Mormânt. Cina [i cazare `n Ierusalim - hotel de 4*.
Ziua 8 Mic dejun. Muntele M\slinilor - se vor vizita: Biserica Pater
Noster (Tat\l Nostru), Biserica Dominus Flevit (Domnul a plâns),
Gr\dina Ghetsimani cu Biserica Na]iunilor, Mormântul Maicii
Domnului [i Pe[tera Ghetsimani. Urc\m apoi pe Muntele Sion -
Biserica Adormirii Maicii Domnului, Foi[orul „Cina cea de Tain\“,
Mormântul psalmistului David [i Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare `n
Ierusalim - hotel de 4*.
Ziua 9 Mic dejun. Deplasare la Ein Karem - patria Sf.Ioan
Botez\torul, unde vom vizita Biserica „Sf. Ioan“ ridicat\ pe locul
na[terii Sf. Ioan Botez\torul [i Fântâna Fecioarei Maria. Continu\m
drumul nostru spre Lida, unde vom vizita Biserica „Sf. Gheorghe“ [i
apoi ne deplas\m la Aeroportul Ben Gurion, decolare ora 17:10 cursa
LY571, aterizare 20:05.
TARIF: 940 EURO/PERSOAN|, grup de 40 persoane
SERVICII INCLUSE:
* Bilet de avion Bucure[ti/Tel Aviv/Bucure[ti, taxe de aeroport;
Cazare hoteluri 4 stele `n camera dubl\ (3 stele `n Aman), demipensi-
une (bufet suedez); Transport cu autocar modern cu aer condi]ionat;
Taxe de intrare la obiective, taxa de viz\ israelian\, tax\ viz\ Iordania,
asigurare medical\; Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbitor de
limba român\ `n Israel (englez\ `n Iordania).
* ~nso]itor de grup din partea Patriarhiei (vorbitor de limb\ englez\)
NU SUNT INCLUSE:
- Tipsul de 30 de euro, care se va achita `nso]itorului de grup la aero-
port; B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri care nu sunt incluse `n
program; ~n func]ie de m\surile de securitate, programul poate fi modi-
ficat, ca ordine de desf\[urare sau se pot `nlocui unele obiective [i
hoteluri.
NOTA: ~N PRE} SUNT INCLUSE {I INTR|RILE LA OBIECTIVE
CARE DEP|{ESC 50 $!

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\, 12 iulie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 159 (1060) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

EVENIMENT ROMÂNIA ECONOMIC

~N UE
„Apreciem Sindicali[tii
`n]elepciunea Taxele nu renun]\
misionarilor care de zbor, la solicit\ri
propun Ortodoxia, [i continu\
la vedere
nu o impun“ protestele
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 11

Transplantul,
a doua [ans\ la via]\
Mult\ r\bdare, suferin]\, responsabilitate [i o f\r=m\ de
Important
pentru cititori!
speran]\ - atributele unei lumi `n care via]a ]ine nu de un fir, ci P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
de mai multe, toate conectate la aparatul de dializ\. {irul lung la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
al orelor petrecute conectat la un astfel de aparat se `ncheie 2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
numai dac\ bolnavul are [ansa de a fi beneficiarul unui gest tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
suprem de generozitate uman\, anume de a primi un rinichi din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
de la o rud\ sau de la un donator necunoscut. Atunci se Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
`nt=mpl\ o minune - transplantul -, iar via]a, cu for]e din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
proaspete, o ia de la `nceput. Nefrologii [i chirurgii care t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
realizeaz\ aceste transplanturi spun, pe bun\ dreptate, c\ `n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
ceea ce se `nt=mpl\ atunci seam\n\ perfect, din punct de Pre]ul unui pachet trimestrial
vedere afectiv, cu momentul aducerii pe lume a unui copil. la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
Citi]i `n paginile 8-9 60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.

RELIGIOS
PROTOPSAL}II AU CONCERTAT
LA BISERICA B|RBOI DIN IA{I:
La Biserica „Sfin]ii Apostoli Pe-
tru [i Pavel“ - B\rboi din Ia[i
s-a desf\[urat, pe 10 iulie 2008,
un concert extraordinar de
muzic\ bizantin\.
Pagina 5

POZA ZILEI iPhone 3G, lansat cu succes
`n Noua Zeeland\ [i `n Japonia
A doua genera]ie a telefonului
mobil iPhone, produs de Apple, a fost
lansat ieri, `n premier\ mondial\, `n
magazinele din Noua Zeeland\ [i Ja-
ponia, unde clien]ii au a[teptat zeci
de ore, iar companiile anticipeaz\ c\
vor vinde mii de dispozitive `n prime-
le ore de activitate. ~n Noua Zeelan-
d\, au comercializat 400 de unit\]i `n
diminea]a lans\rii, `n timp ce, la To-
kyo, peste 1.500 de japonezi au a[tep-
Un b\iat din Indonezia lucreaz\ la o fabric\ de tat, la miezul nop]ii, lansarea termi-
pantofi. Guvernul indonezian sper\ s\ `nlocuiasc\ nalului `n fa]a celui mai mare maga-
peste 22.000 de copii de la munca istovitoare [i s\ zin al companiei Softbank. Cele mai
acorde asisten]\ pentru 2.000 de familii s\race p=n\ importante `mbun\t\]iri ale noii ver-
`n 2011. De anul trecut [i p=n\ acum, au fost `nlocui]i, siuni iPhone sunt compatibilitatea cu
`n cele mai grele forme de munc\, 2.154 de copii. a re]elele mobile de a treia genera]ie
9,2 miliarde de oameni, `n 2050
Popula]ia Planetei cre[te de Ziua Mondial\ a Popula]iei, oameni `n urm\toarele decenii,
mai mult ca oric=nd, Na]iunile Na]iunile Unite au cerut iar asta `nseamn\ o cerere mai
Unite estim=nd c\ popula]ia va sporirea investi]iilor `n ac]iunile mare de alimente, ap\ [i com-
ajunge la 9,2 miliarde de oa- de planificare familial\. Planeta bustibili. Na]iunile Unite cred
meni `n 2050, cu 2,5 miliarde va trebui s\ ofere condi]ii de c\ un asemenea ritm de cre[tere
mai mult dec=t `n prezent. Ieri, via]\ pentru nou\ miliarde de a popula]iei este dificil de
(3G), cu acces wireless mult mai ra-
pid, precum [i posibilitatea de a rula
software produs de ter]i, precum jo-
curi, programe de mesagerie instant
sau corporate e-mail.
Terminalul este v=ndut la pre]uri
de 199 de dolari, pentru versiunea cu
spa]iu de stocare 8GB, respectiv de
299 de dolari, pentru cea cu 16GB.
Costurile pentru consumatori au fost
astfel reduse la jum\tate fa]\ de pre-
]urile modelului original, diferen]ele
urm=nd s\ fie acoperite de dealeri,
prin subven]ii, unele companii anun-
]=nd deja c\ vor oferi dispozitivul
gratuit, pentru a atrage noi abona]i.
La lansarea primului model, `n iunie
sus]inut, dac\ terenul arabil se
degradeaz\, iar resursele de
ap\ scad. Potrivit ONU, sute de
mii de femei mor, anual, la
na[tere sau din cauza avor-
turilor ilegale, iar `n Africa [i
Asia, femeile sunt omniprezente
`n agricultur\, 80% dintre re-
colte fiind „`ngrijite“ de femei.
2007, companiile au v=ndut peste
270.000 de modele `n prima s\pt\-
m=n\ de v=nzare. Telefonul a fost
lansat [i `n alte 20 de ]\ri, `n Rom=-
nia urm=nd s\ ajung\ abia la sf=r[i-
tul acestui an. a
Mai mult de o cincime din to-
talul popula]iei P\m=ntului tr\-
ie[te `n China. ~n ceea ce prive[-
te Rom=nia, statisticile sunt des-
tul de `ngrijor\toare, popula]ia
ar putea sc\dea la aproximativ
17 milioane de locuitori p=n\ la
1 ianuarie 2051, potrivit Euro-
stat. a
REGIONAL
OPRESCU CERE SPRIJIN DE LA
OLANDEZI PENTRU REABILITA-
REA CENTRULUI ISTORIC AL
CAPITALEI: Primarul general al
capitalei, Sorin Oprescu, a cerut
ambasadorului Olandei la
Bucure[ti, Jaap Werner, acor-
darea unei asisten]e olandeze
specializate pentru refacerea
centrului istoric al Capitalei.
Reprezentan]ii municipalit\]ii
sunt nemul]umi]i de faptul c\ o
mare parte dintre cl\dirile con-
siderate monumente istorice din
Bucure[ti, aflate `ntr-o stare
avansat\ de degradare, nu pot
fi ref\cute la ini]iativa Prim\-
riei Capitalei, deoarece sunt `n
proprietate privat\.
Pagina 10
~NV|}|M+NT
COPIII DIN ROM+NIA, CEI MAI IN-
FORMA}I ASUPRA DREPTURILOR
LOR: Cel mai mare grad de con[-
tientizare din Uniunea Euro-
pean\ privind existen]a unor
drepturi ale copilului `l au ti-
nerii români cu vârste cuprinse
`ntre 15 [i 18 ani, relev\ un
sondaj de opinie realizat de
Gallup Ungaria, la solicitarea
Comisiei Europene, conform
Organiza]iei „Salva]i Copiii“.
Pagina 13

CM
YK
2 S=mb\t\, 12 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului
al VI-lea
„Cine nu te va ferici, Prea-
sfânt\ Fecioar\? Sau cine nu
va l\uda preacurat\ na[terea
Ta? C\ Fiul Unul-N\scut, Cel
ce a str\lucit f\r\ de ani din
Tat\l, Acela[i din tine, cea cu-
rat\, a ie[it, `n chip negr\it
`ntrupându-Se; din fire
Dumnezeu fiind [i cu firea om
f\cându-Se pentru noi, nu `n
dou\ fe]e fiind desp\r]it, ci `n
dou\ firi neamestecat fiind
cunoscut. Pe Acela roag\-L,
curat\ cu totul fericit\, s\ se
miluiasc\ sufletele noastre.“
(Dogmatica glasului al VI-lea,
slujba Vecerniei de sâmb\t\
seara)
***
Sfântul Ioan Damaschin, `n
veacul al VIII-lea, se `ntreba:
„Cine nu te va ferici, Prea-
sfânt\ Fecioar\? Sau cine nu
va l\uda preacurat\ na[terea
Ta?“ Sunt, oare, aceste
`ntreb\ri valabile [i ast\zi? Cu
siguran]\ c\ da, deoarece [tim
c\ sunt mul]i oameni care nu o
fericesc [i nu o laud\ pe Maica
Domnului, considerând-o
asemenea oric\rei alte femei.
„Argumentele“ sunt prezentate
doxologic de Sfântul Ioan `n
Dogmatica glasului al VI-lea,
pe care o prezent\m ast\zi:
Maica Domnului L-a n\scut pe
Fiul lui Dumnezeu,
„Unul-N\scut, Cel ce a str\lu-
cit f\r\ de ani din Tat\l“,
adic\ S-a n\scut din veci din
Tat\l, `ntrupându-Se „`n chip
negr\it“, prin pogorârea
Sfântului Duh, `n ziua
Buneivestiri. Iisus Hristos este
„din fire Dumnezeu“ [i, `n
acela[i timp, om adev\rat
„f\cându-Se pentru noi“, o sin-
gur\ Persoan\, având amân-
dou\ firile, dumnezeiasc\ [i
omeneasc\, prezente `n mod
neamestecat [i neschimbat,
ne`mp\r]it [i nedesp\r]it. Ne
`ntreb\m `ns\: f\r\ Maica
Domnului [i f\r\ `ncuviin]area
ei, ar mai fi avut loc ~ntru-
parea Mântuitorului? Atunci,
cum s\ nu-i acord\m locul cel
mai `nalt `ntre sfin]i [i chiar
`ntre `ngerii care pururea
sl\vesc pe Dumnezeu? Cum s\
nu recunoa[tem deplina ei as-
cultare [i afierosire, care a
f\cut posibil\ unirea iposta-
tic\ a firii omene[ti cu cea
dumnezeiasc\? Cum s\ nu re-
cunoa[tem c\ ea este Eva cea
nou\, care avut un rol esen]ial
`n r\scump\rarea gre[elii
primilor oameni? {i, `n cele
din urm\, ne `ntreb\m,
al\turi de Sfântul Ioan
Damaschin, cum s\ nu te
fericim, Preasfânt\ Fecioar\ [i
cum s\ nu l\ud\m na[terea
Ta? Ar mai fi o `ntrebare: cum
vor r\spunde tuturor acestor
`ntreb\ri, la Judecat\, cei care
nu o cinstesc pe Maica
Domnului? Nu doresc nim\nui
s\ se afle `ntr-o astfel de
situa]ie... (pr. asist. Silviu TU-
DOSE, Catedra de Teologie
Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
EVANGHELIA ZILEI
S\ pre]uim darul s\n\t\]ii
„{i venind Iisus `n casa lui
Petru, a v\zut pe soacra a-
cestuia z\când, prins\ de
friguri. {i S-a atins de mâna
ei, [i au l\sat-o frigurile [i s-
a sculat [i ~i slujea Lui. {i f\-
cându-se sear\, au adus la El
mul]i demoniza]i [i a scos du-
hurile cu cuvântul [i pe to]i
cei bolnavi i-a vindecat, ca s\
se `mplineasc\ ceea ce s-a
spus prin Isaia, proorocul,
care zice: «Acesta neputin]ele
noastre a luat [i bolile noas-
tre le-a purtat». {i v\zând
Iisus mul]ime `mprejurul
Lui, a poruncit ucenicilor s\
treac\ de cealalt\ parte a
m\rii. {i apropiindu-se un
c\rturar, I-a zis: «~nv\]\to-
rule, Te voi urma oriunde vei
merge». Dar Iisus i-a r\s-
puns: «Vulpile au vizuini [i
APOSTOLUL ZILEI
O fapt\ bun\ `]i d\ curaj [i putere s\ fii, din nou, om al bun\t\]ii
„A[a [i voi, socoti]i-v\ c\
sunte]i mor]i p\catului, dar vii
pentru Dumnezeu, `n Hristos
Iisus, Domnul nostru. 12. Deci
s\ nu `mp\r\]easc\ p\catul `n
trupul vostru cel muritor, ca
s\ v\ supune]i poftelor lui; 13.
Nici s\ nu pune]i m\dularele
voastre ca arme ale nedrep-
t\]ii `n slujba p\catului, ci, `n-
f\]i[a]i-v\ pe voi lui Dumne-
zeu, ca vii, scula]i din mor]i, [i
m\dularele voastre ca arme
ale drept\]ii lui Dumne-
zeu. 14. C\ci p\catul nu va a-
vea st\pânire asupra voastr\,
fiindc\ nu sunte]i sub lege, ci
sub har. 15. Oare, atunci s\
p\c\tuim fiindc\ nu suntem
sub lege, ci sub har? Nicide-
cum! 16. Au nu [ti]i c\ celui ce
v\ da]i spre ascultare robi,
sunte]i robi aceluia c\ruia v\
supune]i: fie ai p\catului spre
moarte, fie ai ascult\rii spre
Sâmb\t\:
Sfin]ii Mucenici
Proclu [i Ilarie
Originari din satul Calipt,
aproape de Anghira, Sfin]ii
Proclu [i Ilarie au tr\it `n
timpul `mp\ratului Traian
(98-117). ~n fa]a `mp\ratului,
Sfântul Proclu a m\rturisit
credin]a `n Hristos [i a fost
condamnat la moarte. Sfân-
tul Ilarie, nepotul Sfântului
Proclu, v\zându-[i unchiul
condamnat la moarte, a m\r-
turisit c\ [i el este cre[tin.
Proclu [i Ilarie au fost uci[i [i
`ngropa]i `n acela[i loc.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfintei Veronica;
a Sfântului Cuvios Mihail
Maleinul; a Sfântului Muce-
nic Serapion cel Nou; a Sfin-
]ilor Mucenici Andrei Strati-
p\s\rile cerului cuiburi; Fiul
Omului `ns\ nu are unde s\-
[i plece capul». Un altul din-
tre ucenici I-a zis: «Doamne,
d\-mi voie `ntâi s\ m\ duc [i
s\ `ngrop pe tat\l meu». Iar
Iisus i-a zis: «Vino dup\ Mine
[i las\ mor]ii s\-[i `ngroape
mor]ii lor». Intrând El `n
corabie, ucenicii Lui L-au ur-
mat.“ (Matei 8, 14-23)
***
Obi[nuim deseori s\ spu-
nem: „Doamne, d\-mi s\n\-
tate, c\-i mai scump\ decât
toate!“; sau: „S\ avem s\n\-
tate c\ le-om face pe toate!“.
Mai sunt [i alte expresii ase-
menea [i toate scot `n eviden-
]\ valoarea s\n\t\]ii. Scum-
p\ este s\n\tatea; mul]i [i-o
dreptate? 17. Mul]umim `ns\
lui Dumnezeu, c\ (de[i) era]i
robi ai p\catului, v-a]i supus
din toat\ inima dreptarului
`nv\]\turii c\reia a]i fost `n-
credin]a]i.“ (Romani 6, 11-17)
***
Omul este st\pân pe tim-
pul, trupul [i via]a sa, de-
sigur, `n anumite limite. Po]i
dispunde de via]a ta, e[ti
liber s\ faci alegeri, iar de-
ciziile `]i apar]in. ~ns\, atunci
când faci o alegere, normal
este s\ te gânde[ti la con-
secin]e. Sunt momente `n
via]\ când trebuie s\ spunem
„da“ sau „nu“. A[a este via]a
omului, plin\ de darul liber-
t\]ii, `ns\ a unei libert\]i
asumate. De cele mai multe
ori, lu\m decizii f\r\ s\ ne
gândim la consecin]e, la ur-
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
latul, Faust [i Mina, [i a
Sfântului Mucenic Mamant.
Duminic\:
Soborul Sfântului
Arhanghel Gavriil
~ngerul Gavriil este cel ca-
re a adus Sfintei Fecioare
Maria vestea cea bun\ a
mântuirii noastre. ~n afar\
de s\rb\toarea din data de 8
noiembrie, Soborul Sfin]ilor
Arhangheli Mihail [i Gavriil,
Sfântul Arhanghel Gavriil
este pomenit [i `n ziua de
dup\ Bunavestire (26 mar-
tie) [i pe 13 iulie. Aceast\ din
urm\ s\rb\toare dateaz\ din
secolul al IX-lea, c=nd s-a
sfin]it o biseric\ cu hramul
Arhanghelului Gavriil, din
Constantinopol.
12 IULIE 1475: {tefan cel Mare, domnul
Moldovei (1457-1504), a recunoscut
suzeranitatea regelui Ungariei [i a ob]inut sprijinul
lui Matei Corvin `n lupta `mpotriva turcilor.
doresc, dar sunt [i mul]i care
o risipesc. De fapt când ne ru-
g\m lui Dumnezeu pentru
s\n\tate, avem con[tiin]a c\
aceasta este un dar al Tat\lui
ceresc. Noi primim acest dar
[i trebuie s\ ne str\duim s\-l
p\str\m. Domnul Iisus Hris-
tos, cu delicate]ea [i sensibili-
tatea unui p\rinte, a scos de-
moni, a redat vederea, a vin-
decat lepra, a readus la via]\.
Pe toate le-a s\vâr[it din dra-
goste pentru om. Majoritatea
celor ce citesc aceste rânduri
au avut, probabil, o problem\
de s\n\tate. ~n acele clipe, nu
te mai `ncânt\ nimic din cele
din jur. Dorin]a cea mai mare
este s\ nu mai suferi, s\ po]i
s\-]i revezi familia, pe cei
dragi [i prietenii. Oare cât ar
oferi un orb s\ poat\ vedea
lumina zilei? Ce ar fi dispus
s\ ofere un infirm pentru a
putea iar\[i s\ mearg\?
Când e[ti la c\p\tâiul unui
m\ri. Sfântul Pavel ne spune
c\, prin fiecare fapt\, fiecare
cuvânt, noi slujim, fie lui
Dumnezeu, fie celui r\u. Este
greu s\ sesizezi c\ decizia ta
nu face altceva decât s\ te
arate al cui slujitor e[ti.
472 de ani de la
moartea lui Erasmus
din Rotterdam
Erasmus (Desiderius)
din Rotterdam (n. 27 oc-
tombrie 1466, Rotterdam/O-
landa - d. 12 iulie 1536, Ba-
sel/Elve]ia) a fost teolog [i
erudit olandez, unul din cei
mai `nsemna]i umani[ti din
perioada Rena[terii [i Re-
formei din secolele al XV-
lea [i al XVI-lea, „primul eu-
ropean con[tient“ (Stefan
Zweig). Pentru aceea c\ a
criticat st\rile de fapt ne-
conforme din Biserica Cato-
lic\ a timpului s\u, a fost
considerat precursor al re-
formei religioase, de[i el `n-
su[i nu a aderat la protes-
tantism, preconizând, `n
mod consecvent, spiritul de
toleran]\ religioas\.
Fiu nelegitim al preotului
Roger Gerard, Erasmus frec-
venteaz\ [colile severe ale
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului
Cuvios {tefan Savaitul; a
Sfintei Muceni]e Golinduh [i
a Sfintei Cuvioase Sara.
~n ziua de 12 iulie,
istoria consemneaz\:
1884 - S-a n\scut Amedeo
Modigliani, pictor [i sculptor
italian (d. 24 ianuarie 1920);
1885 - A murit generalul
Mihail Christodulo Cerchez,
comandant al trupelor româ-
bolnav, nu mai auzi decât:
„Doamne, ajut\-m\, Doam-
ne, nu m\ p\r\si, Doamne,
f\-m\ s\n\tos!“ S\ fim cu lu-
are aminte la ceea ce Dumne-
zeu ne d\ruie[te [i s\ pre-
Vorbim mult de libertate, ni-
meni nu o neag\, o experi-
ment\m `n fiecare zi, dar li-
bertatea are anumite limite,
anumite constrângeri, date
de faptul c\ suntem fiin]e li-
mitate. Aceste limite nu le se-
ordinelor monahale din De-
venter [i s’Hertogenbosch,
iar, dup\ moartea tat\lui
s\u, intr\ `n m\n\stirea or-
dinului augustinian din
Steyn, `n apropierea ora[ului
Gouda. Dup\ ce a devenit
preot `n anul 1492, lucreaz\
ca secretar al episcopului din
Cambrai, care `l trimite la
Paris, unde `ncepe studiul
teologiei [i filosofiei sco-
lastice. ~n acest timp, dezvol-
t\ tot mai mult o atitudine
critic\ fa]\ de rigiditatea
dogmelor religioase [i ob]ine
dispensa de via]\ `n m\-n\s-
tire, consacrându-se studiu-
lui limbii [i filosofiei grece[ti
clasice. ~ncepând din anul
1499, `ntreprinde numeroase
c\l\torii `n Fran]a, Anglia,
Italia [i Elve]ia, unde intr\
`n contact cu cele mai im-
portante centre [i persona-
lit\]i culturale ale timpului,
]ine lec]ii [i conferin]e, are
posibilitatea s\ studieze
vechi manuscrise. ~n Anglia,
ne la Plevna, `n timpul R\zbo-
iului de Independen]\; la
28.XI.1878, când Osman Pa[a
a `ncercat s\ ias\ din `ncer-
cuirea Plevnei, i-a predat
sabia generalului Cerchez, de-
clarându-se prizonier; genera-
lul s-a remarcat [i `n luptele
de la Smârdan [i Vidin; mem-
bru al „Junimii“ din Ia[i (n. 8
iunie 1839);
1905 - A murit istoricul
Gheorghe Popovici; a abordat
o serie de probleme de mare
interes din istoria organiz\rii
]uim la adev\rata valoare
darul s\n\t\]ii. Cel bolnav
nu este p\r\sit de Dumne-
zeu, ci doar gust\ din cupa
poc\in]ei! (pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Trinitas)
siz\m, ne credem st\pâni,
chiar atunci când st\pânim
foarte pu]in. Dar cum ajun-
gem prin fiecare fapt\ a
noastr\, rod al libert\]ii, s\
fim robi? O vorb\ din popor
spune c\ r\ul aduce r\u, iar
binele aduce bine. ~n aceast\
expresie simpl\, `n]eleciunea
popular\ a sesizat c\ omul
r\u merge dintr-o fapt\ rea
c\tre alt\ fapt\ rea, adic\
persist\ `n r\utate, nu se
mai poate ridica c\tre bine.
P\catul cere un alt p\cat, pe
când o fapt\ bun\ `]i d\ curaj
[i putere s\ fii din nou om al
bun\t\]ii. A[adar, sunt oa-
meni robi ai binelui [i robi ai
r\ului. Robi ai binelui? Da,
un sfânt nu poate concepe s\
fac\ r\u unui semen sau
chiar unui viet\]i ne`nsem-
nate. (Ciprian OLINICI,
Radio Trinitas)
cunoa[te pe Thomas Morus
[i pred\ la Universitatea din
Cambridge; `n Italia, devine
prieten cu tipograful [i edi-
torul vene]ian Aldo Manuzio,
iar Universitatea din Torino
`i decerneaz\ titlul de Doctor
`n Teologie. ~n anii 1514-
1521 tr\ie[te `n Basel (Elve-
]ia), p\r\se[te `ns\ ora[ul `n
timpul reformei lui Ulrich
Zwingli; revine mai târziu la
Basel, unde `[i sfâr[e[te
zilele la 12 iulie 1536. (pr.
Paul LEHACI)
judiciare române[ti; membru
corespondent al Academiei
Române (n. 8 noiembrie1863);
1909 - S-a n\scut Con-
stantin Noica, filosof [i eseist
(„Jurnal de idei“, „Trei intro-
duceri la devenirea `ntru
fiin]\“, „Sentimentul româ-
nesc al fiin]ei“) (d. 4 decem-
brie 1988);
1912 - S-a n\scut Nicolae
Steinhardt, monah [i scriitor
(„Prin al]ii spre sine“, „Jurna-
lul fericirii“, „Daruind, vei
dobândi“) (m. 29 martie
1989); a
 S=mb\t\, 12 iulie 2008 3
„Dup\ alungarea omului din Rai, mintea acestuia s-a `ntunecat, iar unii

Agenda urma[i ai lui Adam nu au mai reu[it s\ p\streze `nv\]\tura [i cunoa[terea

despre Dumnezeul adev\rat, `nchin=ndu-se crea]iei: «Unii au schimbat
adev\rul lui Dumnezeu `n minciun\ [i s-au `nchinat [i au slujit f\pturii, `n
cre[tinului locul F\c\torului, Care este binecuvântat `n veci. Pentru aceea, Dumnezeu
i-a dat unor patimi de ocar\», remarca Sf. Ap. Pavel.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
S\ nu la[i m=na `ntins\, nici c=nd s\ dai, nici c=nd s\ prime[ti! (MXVI)
Cum s\ ne comport\m cu fra]ii Dar ace[tia, care cer, sunt `n situa]ia ten]ie cuvintelor lui. ~i d\deam cu
no[tri ]igani? unor am\r=]i ce tr\iesc din c\p\tat. pl\cere.
Nimeni nu-]i zice s\ dai la ]igani. Asta este meseria lor. Nu gre[e[ti da- Mai t=rziu, am c\zut la `nchisoare
S\ dai la s\raci! S\ dai, drag\, c\ dai c\ `i dai [i lui. S\ nu la[i m=na `ntin- crunt\. {i acolo `n `nchisoare, legat `n
`n numele lui Hristos [i tu e[ti c=[- s\, nici c=nd `]i d\, nici c=nd `]i cere! lan]uri, `ntr-o celul\, c=nd m\ cerce-
tigat. Mai liber e[ti c=nd i-ai dat. Ce Nici c=nd s\ dai, nici c=nd s\ prime[ti! tau, am `nceput s\ m\ g=ndesc unde o
at=tea socoteli pentru nimic? Ori de L=ng\ M\n\stirea Slatina, `ntr-un fi r\s\ritul, ca s\ m\ `ntorc `ntr-acolo
c=te ori dai, nu gre[e[ti! sat vecin, era un om care avea [apte s\ m\ `nchin. {i deodat\ mi-au venit
Noi discut\m acum cum s\ cucerim copii [i nu-l primea nimeni prin fa- `n minte cuvintele lui Alexandru, c\
cerul, pentru c\ s-ar putea `nt=mpla brici, pentru c\ trebuia s\-i dea pen- a[a `l chema, c\ Dumnezeu m\ va aju-
s\ te `nchid\, s\ te lege cu lan]ul de tru fiecare copil aloca]ie [i era mai ta oriunde m\ voi `ntoarce cu fa]a. {i Nicodim
un picior cu un ]igan. A[a se `nt=mpla, mult dec=t leafa pe care o primea. {i m-a cuprins un pl=ns…! Uite ce-mi
c\ n-aveau lan]uri pe unul de un pi- atunci i-am zis: „M\i, frate, vino la noi prorocea mie Alexandru, s\racul! Munteanu (1939-
cior [i pe altul de un alt picior. S\ vezi
ce dr\g\la[ era ]iganul, b\iete! Ce
`n m\n\stire [i faci o treab\ pe aici [i
pleci cu sacul plin `n toat\ seara la
}iganii, mai `nainte de toate, sunt [i
ei oameni, care au nevoie de ajutor. Nu
1948), patriarhul
mai! ~i dai [i ai terminat! Dai mai pu- copii!“ ~i d\deam foarte mult. {i [ti]i trebuie s\-i `ncuraj\m, dar nici s\-i cer[etor dec=t `n boier. El a spus: Bisericii Ortodoxe
]in [i nu-]i mai faci at=tea probleme. ce spunea: „P\rinte, s\ v\ ajute Dum- l\s\m cu m=na `n v=nt. Poate veni „Cine d\, Mie ~mi d\!“ Ce, a[tep]i s\
Doamne fere[te s\ fii tu `n situa]ia lui, nezeu oriunde v\ ve]i `ntoarce cu fa- chiar Hristos `n chip de ]igan. Hristos vie chiar Hristos? (Nee vorbee[tee p\rin- Române (VI)
s\ ceri! Sunt [i ]igani foarte boga]i. ]a!“ Dar atunci nu am dat nici o a- mai repede se `mbrac\ `n haine de teelee Arseeniee, vol. 2) ~n anul 1909, episcopul Pi-
men Georgescu a fost ales
mitropolit al Moldovei.
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS Acesta l-a luat [i pe
Corint, oarecum descurajat. {i sim]in- ucenicul s\u, arhimandri-
Crea]ia ni-L
L arat\ pe Dumnezeu Adam: nume comun oamenilor,
nume propriu care `nseamn\ `n ebraic\ du-se slab pentru misiunea lui, `n tul Nicodim, care suflete[te
era foarte legat de Ia[i.
Prin Revela]ia divin\ se `n]elege p\m=ntesc, „din p\mânt“. Primul om urma unei vedenii pe care o are `ntr-o
creat este numit `n Noul Testament noapte (Fapte 18, 9), se simte iar\[i Aici, `n perioada 1909-1912,
ac]iunea prin care Dumnezeu desco-
„Fiul lui Dumnezeu“ (Luca 3, 38). El `ncurajat, `n]elegând de acum c\ suc- va activa ca vicar al
per\ omului tot ceea ce este necesar
este omul creat de Dumnezeu, prima cesul propov\duirii lui, atunci când l-a Mitropoliei, continuându-[i
pentru m=ntuirea lui. Din punct de
vedere al con]inutului, Revela]ia f\ptur\ uman\ pe p\mânt, dar prin el avut, s-a datorat puterii lui Dumne- activitatea `nceput\ la Ga-
dumnezeiasc\ cuprinde toate eveni- [i prin femeia lui, Eva, a intrat [i p\- zeu (1 Cor. 2, 5). De aceea, zice: „{i eu la]i, pe toate planurile. ~n
mentele [i adev\rurilor de credin]\ catul `n lume, [i s-a transmis la to]i `ntru sl\biciune [i cu fric\, [i cu cutre- mai 1909, a fost ridicat la
oamenii (cf. Rom. 5, 14 ; I Cor. 15, 22). mur mare, am fost la voi. Iar cuvântu1 treapta de arhiereu, cu ti-
prin care Dumnezeu {i-a descoperit Pe acest „Adam cel dintâi“, considerat
voia Sa oamenilor, pentru ca ace[tia meu [i propov\duirea mea nu st\tea tlul de B\c\uanul, primind,
„tip“ al „Celui ce avea s\ vin\“ Sfântul `n cuvinte de `nduplecare ale `n]elep- totodat\, [i sarcina de egu-
s\-L cunoasc\ [i s\-L cinsteasc\ [i, Apostol Pavel `l consider\ `n paralel
prin aceasta, s\ dob=ndeasc\ des\- ciunii omene[ti, ci `n adeverirea Du- men al Spiridoniei. La Ia[i,
cu Mântuitorul Hristos, numit „Adam `n noua slujire, a `nceput
v=r[irea lor [i comuniunea cu Crea- cel de pe urm\“, spre a ar\ta rolul fie- hului [i a puterii (I Cor. 2, 3-4), lui
torul lor. Dumnezeu“ (I Cor. 2, 5). Deci, prin activitatea de organizare [i
c\ruia `n existen]a neamului ome- `ndrumare a m\n\stirilor
Dumnezeu {i-a descoperit oame- nesc. El zice: „Precum `n Adam to]i „adeverirea DuhuluI [i a puterii“ tre-
nilor voia Sa pe dou\ c\i principale: mor, a[a [i `n Hristos to]i vor `nvia“ (I buie s\ `n]elegem ac]iunea sau ma- din Moldova, pe care le
pe cale natural\ [i pe cale suprana- Cor. 15, 22); nifestarea Duhului Sfânt, adeverit\ cuno[tea foarte bine. O
tural\. Pe cale natural\, Dumnezeu care sunt descoperite `n lume indic\ adeverire a Duhului [i a puterii atât prin succesul propov\duirii Lui grij\ deosebit\ a ar\tat
poate fi cunoscut cu ajutorul ra]iu- lucrarea unui F\c\tor atotputernic. (I Cor. 2, 4): Apostolul Pavel, dup\ in- pretutindeni, cât [i prin minunile s\- fa]\ de M\n\stirea
nii luminate de credin]\. Pentru un Acest mod de descoperire fireas- succesul din Areopagul Atellei, unde vâr[ite [i prin mul]imea harismelor Cet\]uia, pe care a trans-
credincios, `ntreaga natur\ este o c\, natural\, cu mintea [i sim]irea n-a convertit decât câteva persoane, sau a darurilor duhovnice[ti. (Dicc]ioo- format-o `n [coal\ c\lug\-
carte deschis\, `n care se poate de- proprie a Creatorului din crea]ia printre care Dionisie Areopagitul [i fe- nar al Nooului Teestameent, pr. dr. Ioan reasc\. De asemenea, s-a
scoperi atotputernicia, bun\tatea, Sa, este numit\ revela]ie natural\. meia Damaris (Fapte 17, 34), trece la Mircea, EIBMBOR, 1995) `ngrijit [i de atelierele de
dreptatea, iubirea, frumuse]ea, a- Dup\ alungarea omului din Rai, ]es\torie din m\n\stirile de
mintea acestuia s-a `ntunecat, iar c\lug\ri]e. A participat la
tot[tiin]a Creatorului. „Cerurile
unii urma[i ai lui Adam nu au mai conferin]ele preo]e[ti [i la
spun slava lui Dumnezeu [i facerea reu[it s\ p\streze `nv\]\tura [i cu-
m=inilor Lui o veste[te t\ria“, se organizarea filialelor din
noa[terea despre Dumnezeul ade-
spune `n Psalmul XVIII, iar Sf. Ap. v\rat, `nchin=ndu-se crea]iei: Moldova ale „Societ\]ii
Pavel sublinia c\ „Cele nev\zute „Unii au schimbat adev\rul lui Ortodoxe a Femeilor
ale Lui se v\d de la facerea lumii, Dumnezeu `n minciun\ [i s-au Române“, ale Societ\]ii „O-
`n]eleg=ndu-se din f\pturi, adic\ `nchinat [i au slujit f\pturii, `n crotirea copiilor cu rele
ve[nica Lui putere [i dumnezeire“. locul F\c\torului, Care este apuc\turi“ [i ale Societ\]ii
Natura arat\ cre[tinului c\ este binecuvântat `n veci. Pentru aceea, orfanilor de r\zboi. De a-
Cineva care a f\cut-o. Mintea spune Dumnezeu i-a dat unor patimi de semenea, a vizitat parohiile
fiec\ruia c\ zidirea trebuie s\ aib\ ocar\“, remarca Sf. Ap. Pavel. (pr. din eparhie, `n special pe
un Creator. Ordinea [i frumuse]ea Gheorghe MIH|IL|) acelea `n care se impunea
prezen]a ierarhului. Peste
câ]iva ani, `n anul 1912,
dup\ retragerea din scaun
BIBLIA - VERSET CU VERSET „Dup\ cum un tat\ iubitor, nu fie cu totul gol [i hidos; tot a mitropolitului primat
care are un copil frumos la a[a [i iubitorul de oameni, Atanasie Mironescu,
Dumnezeu le arat\ oamenilor chip, pe care l-a crescut cu
toat\ grija, care s-a bucurat
de toate desf\t\rile, care a
Dumnezeu, c=nd a v\zut c\
Adam [i Eva s-au ar\tat
nevrednici de `mbr\c\min-
arhiereul Nicodim B\c\ua-
nul a fost propus pentru
scaunul de Mitropolit pri-
ce `mbr\c\minte merit\ locuit `ntr-o cas\ str\lucit\,
care a fost `mbr\cat cu haine
de m\tase [i s-a folosit `n
tea aceea frumoas\ [i str\lu-
citoare, care `i `mpodobea [i-i
f\cea mai presus de orice
mat la Bucure[ti. A refuzat
`ns\ aceast\ `nalt\ slujire,
dar a acceptat scaunul
Facerea 3, 21: Ioan Damaschinul spune c\, lui, din grij\ [i prevedere, ca- toat\ voia de averea [i nevoie trupeasc\, i-a dezbr\-
Eparhiei Hu[ilor, so-
dup\ c\dere, omul „s-a `m- pabilitatea de a muri. Sigur bog\]ia p\rinteasc\, dup\ cat de toat\ slava aceea [i de
„Apoi a f\cut Domnul br\cat cu murirea, adic\ cu `ns\ c\ moartea nu a fost toat\ fericirea pe care o cotindu-l mai potrivit pen-
cum, deci, un tat\ cu un ast- tru el. Aceast\ eparhie r\-
Dumnezeu lui Adam mortabilitatea [i grosol\nia dat\ omului pentru vecie, fel de copil, c=nd vede mai aveau `nainte de a c\dea `n
m\sese vacant\ prin trece-
[i femeii lui corpului – c\ci aceasta sim- c\ci doar haina se `mbrac\ t=rziu c\ fiul s\u a alunecat acea grozav\ c\dere; dar
bolizeaz\ `mbr\carea cu [i-a ar\tat marea Lui mil\ rea episcopului Conon
numai pe dinafar\, aduc=nd, dintr-o via]\ plin\ de bel[ug
`mbr\c\minte de piei“. Cert este c\, de-acum, la nevoie, folos trupului, dar `n ad=ncul r\ut\]ii, `i ia fa]\ de ei [i i-a miluit `n Ar\mescu Donici ca mi-
tropolit primat (ales la 12
piele [i i-a `mbr\cat.“ fiin]a uman\ avea s\ cunoas- nefiind inerent\ firii sale“. toate acele bun\t\]i, `l pune c\derea lor; [i v\z=ndu-i
februarie 1912). Vestea a-
c\ greut\]ile vie]ii, b\rbatul Morala acestei `nt=mpl\ri sub st\p=nirea lui, `l acoperi]i de mult\ ru[ine c\
Avem de-a face din nou cu prin munc\ [i sudoare s\-[i nu [tiau ce s\ fac\ pentru a legerii sale la Hu[i a fost
prin care trece omul c\zut `n dezbrac\ de haina cea fru- reflectat\ de „Revista Teo-
un verset a c\rui `n]eles a c=[tige p=inea, iar femeia `n p\cat este descris\ de nu mai fi goi [i ur=]i, le-a
moas\ [i-l `mbrac\ cu o logic\“ din Sibiu astfel: „Cel
fost interpretat cu nuan]e dureri s\ nasc\ copii, iar de- f\cut `mbr\c\minte de piele
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur hain\ stric\cioas\ [i adese- mai bun c\rturar din cor-
diferite de Sfin]ii P\rin]i. spre acest verset putem spu- [i i-a `mbr\cat. (...) Dar
`ntr-un mod excep]ional: ori chiar cu una de rob, ca s\ Purt\torul de grij\ al sufle- pul vl\dicesc, ce a scris o
Cele dou\ idei care s-au con- ne c\ face referire la o „con-
turat cel mai clar legat de solidare“ a trupurilor oame- telor noastre, v\z=ndu-i cu mul]ime de opere, mai ales
„`mbr\c\mintea din piele“ nilor, spre a face fa]\ vie]ii totul neputincio[i, nici a[a n- traduceri [i prelucr\ri din
despre care aminte[te frag- pline de greut\]i ce va urma. a `ng\duit s\-i treac\ cu ved- ruse[te“. Printre primele
mentul de mai sus sunt, `n Sf=ntul Grigorie de Nyssa erea, ci le face `mbr\c\minte preocup\ri ale noului epis-
mod material, hainele ce afirm\, legat de acest pasaj [i le arat\, prin `mbr\- cop de Hu[i s-a num\rat
reprezint\ trupul material, al c\r]ii Facerea, c\, „`n `n- c\mintea cea s\r\c\cioas\, aceea de a restaura
carnea trupului omenesc, ]elesul povestirii nu-i vorba ce `mbr\c\minte merit\“. Re[edin]a episcopal\. (pr.
dar [i `n mod spiritual, con- numai de piei obi[nuite. C\ci (Lucian APOPEI) Cezar }|BÂRN|)
di]ia p\c\toas\ [i muritoare ce fel de animale au putut fi
a omului, de care omul se sugrumate [i despuiate pen- ISTORII CU T+LC
leap\d\ prin botez. tru a li se da o astfel de
Nu se poate afirma, cum
au fost tenta]i unii s\ spun\
`ntrebuin]are? Or, `ntruc=t
orice piele luat\ de pe ani-
Vindecarea prin r\bdare
`n diverse erezii, c\ abia mal e moart\, sunt absolut Povesteau despre avva chilie, el `i zicea: «Adu-l
acum omul cap\t\ un corp. sigur c\, prin aceast\ condi- Isidor, preotul de la Sketis: aici», `l lua el [i, prin
Despre materialitatea trupu- ]ie muritoare, rezervat\ doar „Dac\ cineva avea un frate marea lui r\bdare, `l vin-
lui s-a men]ionat clar `n capi- animalelor necuv=nt\toare, slab, dispre]uitor, cert\re] deca“. (Pateericc, edi]ia Poli-
tolele anterioare. Sf=ntul a fost dat\ mai t=rziu omu- [i vroia s\-l dea afar\ din rom, 2005)
4 S=mb\t\, 12 iulie 2008
Opinii
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Eroismul oamenilor simpli: Elisabeta Rizea
de Carmelia LEONTE
Ce este eroismul? Dac\
deschidem dic]ionarul, afl\m
c\ erou este cel care face acte
de vitejie `n r\zboaie sau `n
situa]ii ie[ite din comun; sol-
dat c\zut pe câmpul de lupt\.
Unii ar spune c\ e puterea de
a-]i dep\[i limitele, `n condi]ii
extreme. Al]ii nu pun `n ecua-
]ie cine [tie ce situa]ii ie[ite
din comun [i nici dep\[irea
unor limite, ci dimpotriv\,
p\strarea lor `n via]a de zi cu
zi. Adic\ nu e[ti erou numai
dac\ te arunci `n apele `nvol-
burate s\-]i salvezi semenul
de la `nec, uitând c\ tu `nsu]i
nu [tii s\ `no]i, ci te nume[ti
erou dac\ `]i por]i numele cu
demnitate `n lume. O a treia
categorie de oameni ar sus-
]ine c\ eroismul este strâns
legat de ni[te valori care nu se
v\d, de idealuri. Deci, nu e[ti
erou când `]i duci existen]a `n
mod mecanic, chiar dac\ po]i
fi dat de exemplu pentru co-
rectitudine `n plata facturilor
[i prezen]a la serviciu; nu e[ti
erou nici m\car atunci când
`]i salvezi semenul de la moar-
te, dac\ gestul nu e circum-
scris unui orizont al iubirii, ci
este un gest reflex, ca atunci
când `ntinzi mâna s\ prinzi
un obiect `n c\dere. Bine, dar
atunci cine mai poate fi erou?
PRIMIM DE LA CITITORI
Povestea unui roman scris `n lini[tea Schitului Vovidenia
de arhim. Mihail
DANILIUC, Schitul
Vovidenia - Neam]
~n urm\ cu opt decenii,
timpul parc\ curgea mai lin,
parc\ avea mai mult\ r\bda-
re… Acum curge tumultuos,
ner\bd\tor, l\sând multe lu-
cruri neelucidate pe deplin.
Acum opt decenii, Sadoveanu
admira lini[tea patriarhal\ a
acestor locuri nem]ene, l\-
sând ca privirea atent\, de
un albastru intens, aruncat\
de sub strea[ina generoas\ a
p\l\riei sale arhicunoscute,
s\ c\l\toreasc\ departe, pes-
te colinele ce se `n[iruiesc c\-
tre vadul Ozanei [i se pierd `n
zare, c\tre voievodala Cetate
a Neam]ului, care `ncheie
precum o pafta brumat\ de
vremurile demult apuse cin-
g\toarea codrului ce `mbrac\
de veacuri dealurile ]inutului.
Acum opt decenii, spun,
Sadoveanu, artistul des\vâr-
[it al cuvântului, admira fru-
muse]ile locului, dar [i frumu-
se]ile spirituale ale monahilor
Exist\ eroi sau sunt doar o
`nchipuire, din nevoia de a
mitiza?! Exist\. De fiecare da-
t\ când avem de-a face cu ei,
`i recunoa[tem, au ceva spe-
cific, chiar [i `n blânde]e. Au
un fel de a fi unic [i inimita-
bil, care `i diferen]iaz\ de res-
tul lumii, de restul faptelor e-
roice, poate, `n felul lor. Un
astfel de erou a fost Elisabeta
Rizea, o femeie din popor.
~n lupta anticomunist\, a-
tât de sângeroas\, eroi au fost
zeci de mii de intelectuali, o-
prima]i [i tortura]i `n diverse
moduri, dar [i sute de mii de
oameni simpli, ]\rani, munci-
tori, care nu au depus armele
`n fa]a persecu]iei comuniste.
Ne `ntreb\m: ce i-a mânat pe
ace[ti oameni lega]i de p\-
mânt sau de vreun atelier de
cizm\rie s\ se expun\ prime-
jdiei de moarte, când se [tie c\
simplitatea gândurilor `nt\-
re[te instinctul de conservare,
spre deosebire de cultivarea
ideilor teoretice, care `ndep\r-
teaz\, zice-se, de via]\? Cum
de ni[te ]\rani s-au oferit
drept victime ale torturii [i
gloan]elor pentru a-[i ap\ra
p\mântul? ~nseamn\ c\ p\-
mântul era `ns\[i via]a lor, ra-
]iunea de a exista. Nimic nou,
acesta este un adev\r dovedit
de `ntreaga noastr\ istorie, de
o imens\ literatur\. Dar…,
de la Schitul Vovidenia, care
cu greu se l\sau descoperite,
fiind m\iestrit t\inuite sub
mantia smereniei [i `mbr\ca-
te `n discre]ia rasei monahale.
~n cercetarea sa meticuloas\ a
oamenilor [i a meleagurilor
nem]ene, Mihail Sadoveanu s-
a oprit la via]a unui vie]uitor
din ob[tea Vovideniei, pe care
a [lefuit-o, a dr\muit-o [i a a[-
ternut-o pe hârtie devenind
astfel un roman, o carte ce-i
drept mai pu]in cunoscut\,
dar pe care criticul literar
George C\linescu l-a numit „o
carte fascinant\“. Este vorba
de romanul Demonul tinere-
]ii, oper\ pe care Sadoveanu,
dup\ m\rturisirile lui Con-
stantin Mitru, secretar per-
sonal al scriitorului, a pl\m\-
dit-o `ntr-o chilie smerit\, la
Vovidenie, `n vara lui 1928,
iar toamna, ajuns `n Ia[i, scri-
itorul s-a gr\bit s\ o [i publice
la editura Cartea Româneasc\.
A[adar, o carte scris\ `ntr-o ex-
cursie, `n câteva zile petrecu-
te departe de zgomotul [i de a-
gita]ia târgului Ie[ilor, unde
scriitorul se mutase `nc\ din
1918. Se pare c\ Ia[ul, de[i
„Exist\ eroi sau sunt doar o închipuire, din nevoia de a mitiza?! Exist\.
De fiecare dat\ când avem de-a face cu ei, îi recunoa[tem, au ceva
specific, chiar [i în blânde]e. Au un fel de a fi unic [i inimitabil, care îi
diferen]iaz\ de restul lumii, de restul faptelor eroice, poate, în felul lor.
dup\ 50 de ani de comunism,
statisticile arat\ c\ oamenii
nu mai p\streaz\ leg\tura
atât de strâns\ cu p\mântul,
nu `l cultiv\ cu aceea[i putere
de sacrificiu. Hectare `ntregi
de teren arabil r\mân, de la an
la an, necultivate, din s\r\cie,
dar nu numai. Se pare c\ road-
ele amare ale politicii opresive
de distrugere a valorilor tradi-
]ionale `nc\ se mai culeg. Cul-
tivarea p\mântului cere bani
[i politicienii au interes mult
mai mare s\ `ncurajeze impor-
turile decât agricultura na]io-
nal\. A[a se face c\ bietul ]\-
ran e lovit `n `ns\[i inima lui,
de[i `ntreaga istorie arat\ c\
structura interioar\ a româ-
nului este cu totul alta.
Pe orbita fiin]ei lui [i a po-
sibilit\]ilor reale stau scrise
multe fapte de vitejie, a[a
cum au fost, de exemplu, cele
de rezisten]\ anticomunist\
din Mun]ii F\g\ra[ului. ~ntre
1946 [i 1957, partizanii din
mun]i au fost singurii oameni
liberi dintr-o ]ar\ `nvins\.
Dac\ le d\deai un col] de pâi-
ne, riscai s\ fii `mpu[cat. Dar
]\ranii i-au ad\postit [i i-au
ajutat cât au putut. Preotul
satului, p\rintele Constanti-
nescu, `i ajuta [i el. A murit
executat. Elisabeta Rizea r\-
mâne o figur\ marcant\ a a-
cestei lupte. So]ul ei era `n
pl\cut lui Sadoveanu, nu-i
putea satisface dorul dup\ li-
ni[tea tainic\ pe care i-o ofe-
rea ]inutul Neam]ului. ~n ca-
sa Memorial\ „Visarion Pu-
iu“, aflat `n spa]iul monastic
al Schitului Vovidenia, care
ad\poste[te [i un bogat Mu-
zeu Memorial Sadoveanu se
afl\ câteva pagini manuscris
din acest roman. Sunt, de
fapt, ni[te foi dintr-o agend\,
scrise cu creionul. Pare de ne-
crezut, dar Sadoveanu putea
scrie un roman [i pe o agend\
de buzunar.
Vie]uitori ai
m\n\stirilor -
personaje ale
operei sadoveniene
Din punct de vedere al
con]inutului, romanul Demo-
nul tinere]ii nu este o excep]ie
a crea]iei sadoveniene. C\
Sadoveanu a avut o preocu-
pare constant\ pentru m\-
n\stiri [i via]a c\lug\rilor o
arat\ `n chip deslu[it opera
sa. ~n vasta-i crea]ie, tagma
monahal\ ocup\ un loc apar-
te: monahi simpli, stare]i, e-
gumeni, arhimandri]i formea-
z\ o adev\rat\ lume. Schitu-
rile [i chinoviile retrase, ma-
rile m\n\stiri ctitorii voievo-
dale au constituit pentru scri-
itor adev\rate oaze de lini[te,
dar [i izvoare nesecate de in-
spira]ie. S\ amintim aici câte-
va exemple: `n romanul Vre-
muri de bejenie, scriitorul re-
alizeaz\ un portret cu totul
memorabil stare]ului Ioan,
c\lug\r cu via]\ sfânt\. Acest
Ioan nu este altcineva decât
viitorul episcop Ioan, pe care
Sfântul Sinod al BOR l-a tre-
cut anul acesta `n rândul sfin-
]ilor, cunoscut cu numele de
Sfântul Ioan de la Râ[ca [i Se-
cu. S\ mai amintim aici de
al]i monahi din opera sadove-
nian\, personaje cu totul deo-
sebite, pe care scriitorul i-a
Un astfel de erou a fost Elisabeta Rizea, o femeie din popor.“
mun]i, pe baricade, [i ea `i c\-
ra merinde [i asigura trans-
miterea de informa]ii, punând
bile]ele `ntr-o scorbur\ de sal-
cie. Era c\su]a po[tal\ a par-
tizanilor. Ajunsese s\ fie p\zi-
t\ de securi[ti [i tot pleca `n
mun]i, la so]ul ei, s\-i duc\ de
mâncare. Pleca noaptea, `n
c\ma[\, iar g\rzile credeau
c\ e `n cas\ [i doarme. Pân\
`ntr-o zi. Au prins-o, au are-
stat-o [i au torturat-o crunt,
ca s\ afle unde st\teau as-
cun[i rebelii. Au chinuit-o `n
fel [i chip, au legat-o cu funii
ude [i i-au smuls din]ii din
gur\, au b\tut-o cu vergi, au
`nfometat-o. Asta a `ndurat
[ase ani, dar nu a scos nici un
cuvânt. Nu a tr\dat pe ni-
meni. Partizanii au rezistat [i
ei cât au putut. T\v\lugul is-
toriei s-a dovedit implacabil.
Elisabeta Rizea s-a stins
din via]\ la 5 octombrie 2003,
nu `nainte ca Lucia Hossu Lon-
gin s\ o intervieveze, pe postul
de televiziune România Cultu-
ral. ~n felul acesta, eroismul ei
a ajuns s\ fie cunoscut [i st\
m\rturie pentru fibra moral\
a ]\ranului român. Este candi-
dat\, post-mortem, la Premiul
Saharov pe 2008, acordat de
Parlamentul European, pentru
merite deosebite `n lupta pen-
tru drepturile omului. Iat\ ce
poate un om simplu… Un erou! a
zugr\vit `n toat\ m\re]ia lor:
p\rintele Antonie de la Schi-
tul Bourului, `n cartea La noi,
la Vii[oara. El era egumenul
schitului [i, `ntr-o iarn\ grea,
a salvat via]a unui boier care,
cu ani `n urm\, i-a batjocorit
familia; monahul Ionaftan, `n
cartea Peste munte, un c\lu-
g\r simplu [i nevinovat, care
nu cuno[tea r\ut\]i [i nu [tia
s\ se prefac\; pusnicul cel b\-
trân, Antonie, un c\lug\r plin
de poezie, `n cartea }ara de
dincolo de negur\, care h\l\-
duie[te cu Dumnezeu prin
singur\t\]i; ieromonahul Ve-
niamin, `n cartea Pove[ti de
la bradul strâmb; alt ieromo-
nah Veniamin, `n cartea La-
crimile ieromonahului Venia-
min; p\rintele Anagnost, din
Cântecul Mioarei, paradigma
unui monah smerit, care lupt\
din r\sputeri s\ se apropie
cât mai mult de Hristos. De
aceea [i-a luat canon de a dor-
mi `n clopotni]\. ~ns\ o ade-
v\rat\ ob[te monahal\ `ntâl-
nim `n cunoscutul roman Fra-
]ii Jderi: Nicodim Jder, vie-
]uitor [i el la Schitul Vovide-
nia, apoi Stratonic, Ifrim, Ioa-
nichie, iar `n chip deosebit re-
]inem din aceast\ trilogie epo-
peic\ figura luminoas\ a ar-
himandritului Amfilohie {en-
drea, unul dintre sfetnicii cei
mai apropia]i ai domnitorului
{tefan cel Mare.
Valen]e ale lini[tii
[i p\cii venite
din rug\ciune
P\rintele Natanail, eroul
principal al romanului Demo-
nul tinere]ii, este un monah a-
parte cu o via]\ [i ea deosebi-
t\. Este prototipul omului in-
telectual care-l caut\ pe Dum-
nezeu nu doar prin credin]\, ci
[i prin compara]ii, cuget\ri [i
analogii. ~n tinere]ile sale, stu-
dent la medicin\, s-a `ndr\gos-
tit de o fat\, dar ea l-a p\r\sit
[i, `n suferin]a adânc\ ce i-a
br\zdat sufletul, tân\rul Na-
um Popovici, ajutat de duhov-
nicul s\u, va dep\[i ispita de-
monului c\rnii, a trupului, a
teluricului, numit de el „demo-
nul tinere]ii“, care d\ [i titlul
romanului. Apoi, se va depune
voturile monahale la Schitul
Vovidenia, unde pa[ii c\lug\-
rilor aveau tact sonor, iar sluj-
bele de aici p\reau pun]i c\tre
o lume fascinant\. Dup\ ce
p\rintele Natanail a devenit
ieromonah, unul smerit [i ru-
g\tor, prime[te, `n tihna unei
zile, vizita fostei sale iubite,
prilej cu care p\rintele face o
retrospectiv\ a vie]ii sale, `n-
t\rindu-[i decizia luat\ `n de-
plin\ cuno[tin]\ de cauz\ [i ni-
cidecum aflat sub imperiul
durerii pricinuite de e[ecul iu-
birii sale p\timite. Omul Popo-
vici Naum se desp\r]ise de tre-
cut [i acum era unul nou, n\s-
cut duhovnice[te la o via]\
deosebit\. Trecutul a r\mas
doar ca o urm\ de venin, care
avea menirea s\ dovedeasc\
realitatea celor demult apuse.
Fostul medicinist descoper\ `n
tihna chilei sale noi valen]e ale
lini[tii [i p\cii venite din ru-
g\ciune. Romanul se `ncheie
cu drumul pe care `l face eroul
sadoveanian la un pustnic, ie-
roschmonahul Iosif „de sus,
din munte“, probabil vie]uitor
la Procov, spre a se spovedi.
Drumul are valoare ini]iatic\;
reprezint\ urcu[ul duhovni-
cesc pe care `l continu\ mona-
hul, dep\rtându-se `nc\ o dat\
de „demonul tinere]ii“. S\ re]i-
nem c\ p\rintele Natanail nu
urc\ `n munte cu alt scop, de-
cât acela de a se spovedi. A[a-
dar, demonul c\rnii, ispita lu-
mii acesteia se poate fi biruit\
nu doar prin for]e proprii, ci
prin poc\in]\ [i rug\ciune, ca-
re ne duc [i ni-L aduc pe Hris-
tos aproape de noi, chir `n tai-
na fiin]ei noastre.
O carte `n care sunt
strânse frumuse]ea
[i poezia p\mântului
românesc
Pe lâng\ firul epic deosebit,
romanul ne mai re]ine aten]ia [i
prin descrierea `mprejurimilor
voievodalei lavre nem]ene, dar
[i cele ale Schitului Vovidenia:
„… nu departe de ctitoria ve-
che, mu[atin\ (Mrea. Neam]),
dup\ ce treci o culme, st\ as-
cuns `ntr-o v\iug\ Schitul Vovi-
denia. ~mprejuru-i se `n[ir\ câ-
teva c\su]e de monahi. Biserica
cu 5 turnuri, când `[i trimite
glasurile, de[teapt\ mai multe
ecouri `n p\durea de aproape.
… Cânt\ toaca la Vovidenie
`n trei soroace; pentru monahi,
pentru mun]i, pentru singur\-
t\]i, pentru p\duri [i fiare [i
parc\ printr-o fin\ adiere se
pune `n armonie cu toate, cu
tot ce o `nconjoar\ [i cu Dum-
nezeu. Jivinele ie[ite din po-
ieni, din farmecul de piatr\ al
`ntunericului cu capetele `n\l-
]ate, cu ochii neclinti]i, a[tep-
tar\ s\ sune clopotele, al c\ror
`n]eles r\mânea ascuns pentru
ele din veacuri `n veacuri.“
A[adar, Sadoveanu r\mâne
un scriitor remarcabil, cu pre-
ocup\ri vaste, a c\rui via]\ [i
oper\ ne ofer\ `nc\ lucruri sur-
prinz\toare. Cunoscând aceste
preocup\ri pentru via]a unor
chipuri luminoase de monahi,
f\când cuno[tin]\ cu literatura
sa religioas\ pe care `mi pro-
pun s\ o abordez `ntr-un viitor
material, sper ca prin ele s\
putem reface chiar [i par]ial
imaginea unui `ntreg, deoare-
ce, dup\ 1990, Sadoveanu nu
de pu]ine ori a fost dispersat [i
privit unilateral, dintr-o per-
spectiv\ care nu reflect\ `n `n-
tregime complexitatea vie]ii [i
a operei sale, ce reprezint\ o
carte `n care sunt strânse cu
mult\ trud\ [i dragoste toat\
frumuse]ea [i poezia p\mântu-
lui românesc. a
 S=mb\t\, 12 iulie 2008 5
NOI ~NT+LNIRI, LA PAROHIA ROM+N| DIN ATLANTA: Biserica ortodox\ rom=neasc\ „Sfanta Maria“ din
Actualitatea Atlanta va organiza duminic\, 3 august 2008, dup\ slujba Sfintei Liturghii, o `nt=lnire cu to]i tinerii din
parohie, fiind reluate, astfel, activit\]ile cu ace[tia, dup\ o perioad\ `n care activit\]ile parohiei s-au
concentrat asupra construirii noii biserici. Duminic\, 10 august a.c., biserica organizeaz\ o `nt=lnire cu
religioas\ `nv\]\toarele de la [coala duminical\ [i cu cei interesa]i de soarta orelor de religie, informeaz\ Radio
TRINITAS. Biserica face apel la p\rin]ii copiilor pentru a veni s\ ajute la organizarea acestor clase.

Protopsal]ii au concertat la Biserica B\rboi din Ia[i

La Biserica „Sfin]ii Apostoli Pe-
tru [i Pavel“ - B\rboi din Ia[i s-a
desf\[urat, pe 10 iulie 2008, un
concert extraordinar de muzic\
bizantin\.
Concertul a fost sus]inut de
c\tre renumitul protopsalt grec, Ly-
courgos Angelopoulos, de la Bise-
rica „Sfânta Irina“ (prima catedral\
din Atena), dar [i profesor de mu-
zic\ bizantin\ la Conservatorul de
stat din Atena, [i de cursan]ii
sec]iunii practice din cadrul primu-
lui Masterclass de c=nt bizantin din
]ara noastr\, desf\[urat `n zilele de
7-10 iulie a.c., la Universitatea de
Arte „George Enescu“ din Ia[i.
Evenimentul a fost moderat de
preotul paroh Constantin Andrei,
protoiereu al Protopopiatului Ia[i
1. ~n deschidere, rectorul Universi-
t\]ii de Arte, Viorel Munteanu, ca-
re a oferit diploma de onoare [i me-
dalia jubiliar\ invitatului special
Lycourgos Angelopoulos.
~n continuare, invitatul special
[i-a exprimat bucuria [i mul]umiri-
le pentru invita]ie [i pentru tot ce a
primit la Ia[i.
~n prima parte a concertului, a
cântat un grup compact de preo]i,
arhidiaconi, diaconi, profesori,
masteranzi, studen]i, elevi ai Semi-
narului Teologic Liceal - „Nifon
Mitropolitul“ din Bucure[ti, din
Ia[i [i din alte ora[e ale ]\rii, con-
dus de Lycourgos Angelopoulos, iar
`n cea de-a doua parte, a cântat
corul bizantin al Universit\]ii de
Arte „George Enescu“, condus de
Adrian Sârbu.
Concertul a fost realizat cu spri-
jinul Asocia]iei „Fr\]ia Ortodox\
Român\“ - filiala Ia[i, parohia „Sf.
Nicolae“ - Socola [i parohia „Sf. Cuv.
Parascheva“ - P\curari, din Ia[i.
Concertul de muzic\ bizantin\
de la Biserica B\rboi a `ncheiat
primul masterclass de c=nt bizan-
tin din Rom=nia, drept pentru care
cei 70 de cursan]i din toat\ ]ara au O catedral\
primit diplome de participare. La
finalul evenimentului, marele ecle- pentru Capital\!
siarh al Catedralei mitropolitane
din Ia[i [i dirijorul grupului psaltic Conturile deschise la BCR -
„Altarul“, arhimadritul Dosoftei filiala sector 4 Bucure[ti -
{cheul, `n calitate de delegat al pentru sus]inerea construirii
~nalt Preasfin]itului Teofan, Mitro- CATEDRALEI
politul Moldovei [i Bucovinei, a
transmis binecuv=ntarea arhie- MÂNTUIRII NEAMULUI
reasc\ [i felicit\ri pentru organiza- LEI:
torii acestor manifest\ri culturale. RO53 RNCB 0075 0048 9503 0109
Amintim c\ primul master-
USD:
class de c=nt bizantin a fost orga- RO26 RNCB 0075 0048 9503 0110
nizat de Universitatea de Arte
„George Enescu“ din Ia[i, `n co- EURO:
laborare cu Funda]ia Cultural\ RO96 RNCB 0075 0048 9503 0111
„Timpul“. (Iuliana ONOFREI)

VIA}A PAROHIILOR PE SCURT

20 de converti]i
Adunarea eparhial\ a
O biseric\ de dimensiunile unei la Ortodoxie
~ntruc=t `n parohia care, sta-
tistic, num\r\ peste 3.000 de e-
Arhiepiscopiei Ia[ilor, `n
[edin]\ de lucru
catedrale, pentru Maica Domnului noria[i, sunt [i credincio[i de alte
confesiuni, p\rintele este un ade-
v\rat misionar. De c=nd este
Ast\zi, 12 iulie, `n sala „Iustin Moises-
cu“ a Centrului Eparhial Ia[i, Aduna-
a ~nc\ de la `nceputurile ei, parohia „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“ paroh a reu[it s\ boteze `n religia rea eparhial\ [i Consiliul eparhial a Ar-
hiepiscopiei Ia[ilor se `ntrunesc `n [e-
ortodox\ aproximativ 20 de per-
din Ploie[ti i-a avut `n vedere pe n\p\stui]ii sor]ii, pe s\raci [i pe bolnavi soane. „Este chemarea lor. De ex- din]e de lucru. Evenimentul va debuta
a ~n 16 ani, 20 de persoane de alt\ confesiune au ales Ortodoxia a Cea mai grea emplu, un credincios catolic avea la ora 12:30 cu o slujb\ de Te-Deum,
oficiat\ `n Biserica „Sf. Mare Mc. Ghe-
so]ia [i copilul ortodoc[i [i mai ve-
`ncercare pentru parohie a fost `n anul 2004, c=nd a ars paraclisul a nea pe la noi. Eu am f\cut sfe[- orghe“ - Vechea Catedral\ mitropolita-
mele se rezolvau. Ne puneam `n tanii [i am avut mici discu]ii cu n\ din Ia[i. „~nalt Preasfin]itul Teofan,
Parohia „Adormirea Maicii Dom- tate, at=t din parohia noastr\, c=t [i ei. El a intrat `n discu]ie [i avea Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `n
nului“ din Ploie[ti s-a `nfiin]at `n g=nd ceva la `nceputul anului [i de copiii de la Valea Plopului, unde ni[te nemul]umiri. Am intrat `n temeiul articolului 8, litera e, din Sta-
noiembrie 1990. La 6 martie 1994 a fiecare dat\ dep\[eam ce ne pro- mergem mereu cu alimente [i hai- am\nunt `n via]a lor [i, `ncetul cu tut, a convocat Adunarea eparhial\ a
fost pus\ piatra de temelie a actua- puneam, `mplineam mai mult“, ne- ne. De asemenea, am fost al\turi de `ncetul, au `nceput s\ vin\ la bis- Arhiepiscopiei Ia[ilor [i Consiliul epar-
lei biserici [i de atunci au `nceput [i a explicat pr. Constantin B\dules- 14 persoane v=rstnice aflate `n difi- eric\. Dac\ la `nceput st\tea a- hial al Arhiepiscopiei Ia[ilor `n [edin]\
marile `ncerc\ri. Ini]ial, s-a propus cu, paroh din anul 1992. cultate, 7 familii s\race, de parohia far\, cu timpul a intrat `n biseri- de lucru. ~ncep=nd cu ora 12:30, `n Ca-
alt loc pentru ridicarea bisericii, `n- Primul ajutor consistent pe care Ratina, care acum apar]ine de Pro- c\, apoi a r\mas [i la predic\, du- tedrala mitropolitan\ veche se va oficia
s\ un grup de credincio[i de alte l-a primit de c=nd a demarat con- toieria Urla]i [i are 90 de familii, p\ aceea am mai stat [i de vorb\ slujba de Te Deum, pentru ca, mai
confesiuni s-a opus cu vehemen]\ struc]ia, a fost anul trecut, de la precum [i de Capela Spitalului Ju- [i la un moment dat mi-a zis c\ apoi, s\ aib\ loc `ntrunirea Adun\rii
ridic\rii unui l\ca[ de cult ortodox, Prim\rie. Chiar dac\ alte biserici de]ean Prahova. Am dus [i la vrea s\ se converteasc\“, a subli- eparhiale. De pe ordinea de zi a
pentru Maica Domnului. Actualul te- aflate `n construc]ie au primit [i M\n\stirea Turnu un frigider nou niat, mul]umit, p\rintele Con- Adun\rii eparhiale am putea aminti
ren pe care se ridic\ biserica a fost mai mult, p\rintele este mul]umit [i alte lucruri, mobil\. Am str=ns stantin B\dulescu. problema desemn\rii membrilor din
concesionat de Prim\ria ora[ului [i pentru orice ajutor vine din afar\, baxuri cu ulei [i alimente pentru ca partea Arhiepiscopiei Ia[ilor `n
este a treia loca]ie din cele propuse. c\ci, `n rest, totul se face numai cu monahii de aici s\ le distribuie rohia s-a implicat `n diverse forme Consistoriul mitropolitan al Mitropoliei
Lucr\rile la noua biseric\ au sprijinul credincio[ilor. s\racilor care vin la m\n\stire. Am Moldovei [i Bucovinei, precum [i modi-
`nceput `n anul 1994, `ns\, `n tim- ajutat [i de]inu]ii din Penitenciar“, pentru a le g\si de lucru. „Aceasta ficarea denumirilor comisiilor Adun\rii
pul s\p\rii temeliei, muncitorii au a precizat p\rintele B\dulescu. este o realizare mare. Este o femeie eparhiale, `n conformitate cu prevederi-
lovit centura de hidrant a ora[ului, Al\turi de s\raci ~n toate aceste, un rol deosebit care vine duminic\ de duminic\ [i le statutare. Pe ordinea de zi a
ceea ce a atras noi cheltuieli. ~n il are Comitetul parohial care se mul]ume[te pentru ceea ce a Consiliului eparhial se vor afla proble-
fapt, parohia a trebuit s\ suporte ~nc\ de la `nceputurile ei, pa- implic\ foarte mult. Femeile merg primit“, a mai spus preotul paroh. me specifice, de competen]a acestui or-
cump\rarea a 87 de metri de ]eav\, rohia „Acoper\m=ntul Maicii Dom- la b\tr=ni acas\ [i le fac curat sau De asemenea, parohia ofer\ ganism, `n conformitate cu prevederile
pentru a devia centura. „N-am fost nului“ din Ploie[ti i-a avut `n vedere m=ncare sau chiar `i aduc pe chiar [i consiliere juridic\ pentru articolului 98 din Statut“, ne-a declarat
ajuta]i de nimeni. Am fost obliga]i pe n\p\stui]ii sor]ii, pe s\raci [i pe medici la ei, pentru `ngrijire. enoria[i, cu ajutorul unui avocat [i pr. Adrian Giosan, secretar eparhial.
ca toate fondurile noastre str=nse bolnavi, chiar dac\ nu `ntr-un ca- ~n timpul `n care foarte mul]i al unui procuror care vin tot timpul
pentru biseric\ s\ le investim aici. dru de proiect organizat. „De[i nu a- enoria[i deveniser\ [omeri, pa- la biseric\. (Narcisa BALABAN) CEDO d\ dreptate
Abia `n 1996 s-a definitivat aceast\ veam aici construc]ia `n sine, noi e-
lucrare [i abia `n 1997 am reu[it s\ ram printre credincio[ii cu proble- Patriarhiei Ecumenice
`ncepem lucr\rile propriu-zise la me. Mergeam fie cu `mbr\c\minte, Curtea European\ a Drepturilor Omu-
biseric\. Au fost multe `ncerc\ri, cu `nc\l]\minte, fie cu m=ncare, fie lui (CEDO) a dat c=[tig de cauz\ Patri-
`ns\ noi le spunem provoc\ri. ~n cu medicamente, c\rucioare, cu arhiei Ecumenice `ntr-un litigiu cu Sta-
fiecare an, c=nd eram `n impas, produse sanitare, rechizite pentru tul turc, referitor la dreptul de proprie-
rug=nd pe Maica Domnului, ni se copii, `i mai ajutam la `ntre]inere tate asupra cl\dirii orfelinatului Prin-
deschidea o alt\ porti]\ [i proble- etc. Am ajutat copii afla]i `n dificul- kipou, din Turcia de ast\zi, informeaz\
Radio TRINITAS. Forul European a
condamnat Turcia pentru `nc\lcarea
Cea mai grea `ncercare dreptului de proprietate al Patriarhiei,
hot\r=rea fiind luat\ `n unanimitate de
Cea mai grea `ncercare pentru parohie a fost `n anul 2004, c=nd a ars cei [apte judec\tori. Profesorul de drept
paraclisul. De[i s-ar fi putut crede c\ focul a fost pus de o m=n\ r\uf\c\- Nikolaos Alivizatos, de la Universitatea
toare, av=nd `n vedere numeroasele probleme provocate de „vecinii“ bise- din Atena, a declarat `ntr-o conferin]\
ricii, pompierii au stabilit drept cauz\ a incidentului un scurt-circuit. „Pri- de pres\ ]inut\ la Birourile de Pres\
ma slujb\ dup\ acest eveniment nefericit am oficiat-o `n fa]a paraclisului ale Patriarhiei Ecumenice, c\ hot\r=-
ars, pl=ng=nd cu lumea toat\. Asta se `nt=mpla `n Vinerea Patimilor, rea CEDO „demonstreaz\ f\r\ echivoc
diminea]a, c=nd am scos Sf=ntul Epitaf, pe care ni l-a `mprumutat una din nu doar c\ Patriarhia Ecumenic\ poate
bisericile vecine. Dup\ aceea, ne-am mutat la biserica `n construc]ie, `ntr- de]ine propriet\]i mobile [i imobile `n
un loc amenajat, `n pridvor. Acolo am slujit doar 60 de zile, pentru c\ am Turcia, dar [i c\ dreptul s\u de propri-
ref\cut apoi paraclisul actual“, a continuat preotul B\dulescu. Piatra de temelie a bisericii parohiei „Acoper\m=ntul
etate este protejat de legile dreptului
Maicii Domnului“ a fost pus\ la 6 martie 1994 interna]ional“. Cl\direa de 23.000 de
metri p\tra]i a orfelinatului Prinkipou
este considerat\ a fi cea mai mare
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a cl\dire din lemn din `ntreaga lume [i a
fost cump\rat\ de familia unui bancher
a SLUJBE PENTRU TINERI, tarea tinerilor, dar [i pentru `ns\- timp `n care [i racla cu moa[tele Sf. t\ politic“, informeaz\ Interfax. Ar- grec din Constantinopol, care a donat-o
LA CATEDRALA DIN SOFIA: Trei n\to[irea grabnic\ a copiilor bol- Alexandru a fost deschis\. hiepiscopul Romano-Catolic Tho- Patriarhiei Ecumenice la `nceputul se-
icoane ale Maicii Domnului, f\c\- navi, informeaz\ Radio TRINITAS. a BISERICILE DIN CANADA mas Collins, din Toronto, a preci- colului al XX-lea. ~n 1964, autorit\]ile
toare de minuni, de la M\n\stirile La eveniment s-au aflat, al\turi de SUS}IN „TAT|L NOSTRU“ ~N zat, `n scrisoarea sa c\tre pre[edin- turce au oprit activitatea de aici,
Bachkovo, Trojan [i Rila din Bul- to]i mitropoli]ii bulgari, [i oameni PARLAMENT: ~nc\ de la `ncepe- tele Legislativului din Ontario, c\ urm=nd o adev\rat\ lupt\ `n justi]ie
garia, au fost aduse s\pt\m=na tre- din pres\, care au adresat tinerilor rea lucr\rilor parlamentarilor ca- rug\ciunea „Tat\l nostru“ este de pentru recunoa[terea dreptului de pro-
cut\ `n Catedrala „Sf. Alexandru mesajul: „NU drogurilor! NU alcoo- nadieni, reprezentan]ii Bisericilor tradi]ie iudaic\ [i este deschis\ [i prietate al Patriarhiei asupra cl\dirii.
Nefski“ din Sofia, capitala Bulgari- lului! NU violen]ei!“ . Au fost pre- cre[tine din Canada protesteaz\ altor religii. Scrisoarea arhiepis- La 20 martie 2006, cl\direa a fost
ei. La sosirea icoanelor, PF Maxim, zen]i [i reprezentan]ii Patriarhiei `mpotriva `ncerc\rilor de a elimina copului este sus]inut\ [i de Biseri- transferat\ `n proprietatea statului
Patriarhul Bulgariei, a oficiat o Moscovei. Icoanele au r\mas la So- rug\ciunea „Tat\l nostru“, conside- cile Ortodoxe [i de cele necalcedoni- turc. Patriarhia Ecumenic\ a apelat
slujb\ pentru s\n\tatea [i bun\s- fia p=n\ duminic\, 6 iulie a.c., rat\ de unii dintre ace[tia „incorec- ene. a apoi la CEDO, care i-a redat dreptul de
proprietate asupra cl\dirii. a
6 S=mb\t\, 12 iulie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
CEDO a salvat de la
demolare un ghetou
]ig\nesc din Sofia
Demolarea unui ghetou al popula]i-
ei rrome va fi oprit\ temporar, du-
p\ ce municipalitatea capitalei bul-
gare a primit o scrisoare prin care
Curtea European\ a Drepturilor
Omului (CEDO) cerea informa]ii
despre acest caz, relata, joi,
Novinite. ~n scrisoare, CEDO so-
licit\ ca demolarea ghetoului din
capitala bulgar\, pl\nuit\ pentru
ieri, s\ fie am=nat\ cel pu]in p=n\
pe 23 iulie. De asemenea, Curtea
European\ dore[te informa]ii supli-
mentare despre acest ghetou [i de-
spre persoanele defavorizate care
tr\iesc acolo. CEDO a fost sesizat\
`n leg\tur\ cu acest caz de c\tre or-
ganiza]ia neguvernamental\
Comitetul bulgar Helsinki. Aceasta
este a doua am=nare a demol\rii
ghetoului `n ultimii doi ani, a pre-
cizat viceprimarul Sofiei, Iulia
Nenkova. ~n urm\ cu dou\
s\pt\m=ni, primarul Boiko Borisov
a dat asigur\ri c\ municipalitatea
va pune `n aplicare decizia prin ca-
re tribunalul a confirmat dreptul a-
utorit\]ilor locale de demolare a
ghetoului.
Nicolas Sarkozy,
`n plenul PE
Pre[edintele Fran]ei, ]ar\ care asi-
gur\ conducerea prin rota]ie a Uni-
unii Europene, crede c\ poate g\si
o solu]ie pentru a rezolva proble-
mele institu]ionale, p=n\ la sf=r[i-
tul acestui an, informeaz\ Deuts-
che Welle. Nicolas Sarkozy [i-a
prezentat `n plenul Parlamentului
European planul „de guvernare“ [i
a sus]inut ferm c\, cel t=rziu p=n\
la alegerile europarlamentare din
iunie 2009, trebuie s\ se [tie pe ba-
za c\rui document func]ioneaz\ E-
uropa: Tratatul de la Lisabona sau
vechiul Tratat de la Nisa. ~n calita-
te de pre[edinte al Uniunii Europe-
ne, Sarkozy se va afla, pe 21 iulie,
la Dublin, pentru a c\uta o solu]ie
al\turi de Guvernul irlandez. Sar-
kozy a r\spuns [i presiunilor
f\cute de Beijing fa]\ de planifi-
cata `nt=lnire a sa cu Dalai Lama.
„Nu Beijung-ul stabile[te progra-
mul pre[edintelui Fran]ei“, a
r\spuns Nicolas Sarkozy.
Concurs de mediu
pentru ora[ele
europene
Comisia European\ a lansat pre-
miul „Capitala European\ Verde“,
pentru a r\spl\ti ora[ele pentru e-
forturile de `mbun\t\]ire a calit\]ii
mediului, informeaz\ Agen]ia Eu-
ropen\ de Mediu. Ideea a ap\rut
`n 2006 la propunerea mai multor
ora[e europene; `ncep=nd cu 2010,
c=te un ora[ va c=[tiga premiul de
„Capital\ European\ Verde a Anu-
lui“. Premiul va fi acordat unui
ora[ care respect\ cele mai `nalte
standarde de mediu [i va fi dat ex-
emplu [i pentru alte ora[e. Apli-
ca]iile sunt deschise tuturor celor
27 de ]\ri membre UE, statelor
candidate (Turcia, Croa]ia, Mace-
donia) [i ]\rilor din zona europea-
n\ economic\ (Islanda, Norvegia [i
Liechtenstein). Toate ora[ele care
au peste 200.000 de locuitori se pot
`nscrie. ~nscrierile vor fi realizate
pe baza a 10 criterii de mediu,
printre care impactul asupra
schimb\rilor climatice, transportul
local, calitatea aerului, consumul
de ap\ [i gestionarea de[eurilor.
Termenul de `nscriere pentru
primii doi ani, 2010-2011, este 1
octombrie 2008. Dup\ o evaluare
ini]ial\, trei ora[e vor fi invitate s\
depun\ o aplica]ie detaliat\.
Decizia final\ va fi luat\, la sf=r[i-
tul acestui an, de un juriu din care
face parte [i Agen]ia European\ de
Mediu. a
OBAMA, LA BERLIN: Candidatul democra]ilor `n cursa pentru pre[edin]ia Statelor Unite, Barack Obama, [i-a
exprimat inten]ia de a sus]ine un discurs `n Capitala Federal\, chiar `nainte de scrutinul pentru Casa Alb\. Inten]ia
senatorului de culoare, de Illinois, a fost salutat\ de c\tre politicienii germani. „Nu am detalii despre vizit\. ~n timpul
discu]iilor, nu am aflat dac\ exist\ deja o dat\ clar\. M\ bucur\ `ns\ inten]ia candidatului la pre[edin]ia SUA de a
vizita Germania `nainte de alegeri. Orice candidat, fie c\ este vorba despre Obama sau McCain, va fi bine primit“, a
declarat cre[tin-democratul Ruprecht Polenz, [eful Comisiei de Politic\ Extern\ din cadrul Bundestagului.
IMM-u
urile vor ob]ine mai u[or ajutoarele publice
a Autorit\]ile publice care doresc s\ acorde ajutoare de stat pentru `ntreprinderi nu vor mai
avertiza Comisia European\, cu condi]ia ca aceste ajutoare s\ fie susceptibile s\ favorizeze
cre[terea economic\, informeaz\ un comunicat al Comisiei Europene a
Executivul comunitar a simplifi- fer\ un avantaj competitiv ilegal. De mai mult dec=t p=n\ acum. Printre
cat regulile `n materie de acordare acum `nainte, potrivit noului regula- categorii figureaz\ programele care
de ajutoare de stat pentru programe- ment general, numeroase alte aju- vizeaz\ protejarea mediului, `mbu-
le care vizeaz\ `n mod clar crearea toare nu vor mai trebui s\ fie semna- n\t\]irea eficien]ei energetice sau
de locuri de munc\ [i stimularea ac- late Comisiei Europene. `ncurajarea inova]iei. Comisia exa-
tivit\]ii economice, `n special pentru „Aceste noi reguli stabilesc un ca- mineaz\ propunerile de ajutoare de
cele `n favoarea `ntreprinderilor mici dru clar care va permite statelor stat pentru a lupta `mpotriva protec-
[i mijlocii. Ideea de baz\ este c\ a- membre s\ acorde ajutoare `n favoa- ]ionismului [i pentru a `ncuraja con-
numite categorii de ajutoare publice rea cre\rii de locuri de munc\, com- curen]a loial\, `n beneficiul eco-
sunt conforme cu obiectivele urmate petitivit\]ii [i mediului `nconjur\tor nomiei. Cu toate acestea, proce-
de Uniunea European\ [i, `n con- f\r\ nicio interven]ie din partea Co- durile pot fi lungi [i costisitoare. De
secin]\, trebuie aprobate automat. misiei“, a declarat comisarul euro- aceea, Comisia European\ a luat an-
P=n\ acum, Comisia examina a- pean pentru Concuren]\, Neelie umite m\suri de simplificare a pro-
numite tipuri de ajutoare de stat a- Kroes. Categoriile de ajutoare apro- cedurilor `n cadrul strategiei pentru
cordate de statele membre pentru a bate automat sunt, `n prezent, `n nu- cre[tere economic\ [i crearea de
se asigura c\ aceste ajutoare nu con- m\r de 26, adic\ de aproape trei ori locuri de munc\. a
din]\ al pasagerului sau bord sunt incluse `n pre]ul
Taxele de zbor, la vedere sediul agentului de voiaj
`n cadrul Comunit\]ii. Tot
pentru a veni `n `nt=mpi-
biletului de avion, acestea
trebuie s\ fie men]ionate
separat pe bilet sau s\ fie
a Deputa]ii europeni solicit\ tuturor companiilor de transport narea consumatorilor, de- indicate, `n orice alt mod,
aerian (inclusiv companiilor de tip low cost) s\ fac\ publice puta]ii europeni solicit\ ca pasagerului. Indiferent
tarifele aplicabile trans- dac\ sunt percepute de
informa]ii detaliate privind pre]urile [i tarifele percepute, precum [i portului de pasageri [i de c\tre statele membre, o-
toate impozitele, taxele obligatorii, suprataxele [i alte comisioane marf\ s\ fie prezentate `n peratorii de transport ae-
pe care ace[tia le percep `n beneficiul unor ter]e p\r]i a cadrul unor categorii se- rian sau alte entit\]i, ta-
parate: impozite [i alte xele [i costurile pentru si-
Tarifele pentru trans- municate `n mod clar, rifele pentru transportul taxe [i contribu]ii perce- guran]\ sunt transparen-
portul aerian, publicate `n „transparent [i neechivoc“, aerian [i care nu sunt per- pute de state, taxe legate te [i utilizate exclusiv pen-
orice form\, inclusiv pe in- la `nceputul fiec\rei proce- cepute de operatorii de de controlul traficului ae- tru acoperirea cheltuieli-
ternet, adresate direct sau duri de rezervare, iar ac- transport aerian ce ope- rian; taxe, contribu]ii, co- lor `n materie de siguran-
indirect pasagerilor, tre- ceptarea lor de c\tre pasa- reaz\ `n cadrul UE trebu- misioane [i alte costuri ]\ `n aeroporturi [i la bor-
buie s\ includ\ toate im- ger trebuie s\ fie rezulta- ie prezentate `n mod de- percepute `n beneficiul dul aeronavelor.
pozitele, taxele obligatorii, tul unui demers explicit. taliat, de c\tre „v=nz\to- companiilor aeriene; comi- Un nou articol introdus
suprataxele [i comisioane- Orice acord implicit, care rul de bilete“. Operatorii sioane, contribu]ii, taxe [i de c\tre deputa]ii eu-
le cunoscute `n momentul are ca scop acceptarea u- sunt obliga]i s\ permit\ alte costuri percepute `n ropeni `n propunerea de
public\rii. De asemenea, nor astfel de suplimente, accesul la tarife pentru beneficiul operatorilor regulament prevede ca
suplimentele de pre] op]io- este nul [i neavenit. transportul aerian f\r\ aeroportuari. ~n cazul `n operatorul de servicii de
nale (asigur\ri, taxe pen- ~n plus, toate costurile discriminare pe criterii de care costurile aeroportua- transport aerian s\ fac\
tru bagaj excesiv) sunt co- care nu sunt incluse `n ta- na]ionalitate, loc de re[e- re sau de siguran]\ la dovada c\ beneficiaz\ de
o asigurare suficient de
mare pentru a fi capabil
s\ ramburseze sumele
pl\tite [i s\ acopere cos-
turile de repatriere a
pasagerilor, `n cazul `n
care nu poate s\ efectueze
zborurile rezervate din
cauza insolvabilit\]ii sau
anul\rii licen]ei de ex-
ploatare.
Autoritatea competen-
t\, responsabil\ cu acor-
darea licen]elor, poate
suspenda sau anula li-
cen]a de exploatare, `n
cazul `n care exist\ mo-
tive rezonabile pentru a
suspecta c\ operatorul de
transport aerian nu `[i
poate satisface obliga]iile
curente [i poten]iale, pen-
tru o perioad\ de 12 luni.
Opera]iunile de transport
de la o baz\ opera]ional\
aflat\ `ntr-un alt stat
dec=t cel `n care opera-
torul de transport aerian
`[i are sediul principal au
creat probleme `n ceea ce
prive[te determinarea le-
gisla]iei muncii [i celei
sociale, aplicabile mem-
brilor echipajului. Pentru
a solu]iona aceast\ prob-
lem\, deputa]ii europeni
solicit\ introducerea `n
regulament a unei preve-
deri clare, astfel `nc=t
statele membre vor asigu-
ra aplicarea corect\ a leg-
isla]iei sociale na]ionale [i
comunitare. Dac\ dep-
uta]ii europeni vor adopta
acordul ob]inut cu Con-
siliul, regulamentul ar
putea intra `n vigoare `n a
20-a zi dup\ publicarea sa
`n Jurnalul Oficial UE.
Lu=nd `ns\ `n considerare
aspectele tehnice, este pu-
]in probabil ca noile dis-
pozi]ii s\ mai poat\ fi a-
plicate `n cursul acestei
veri. a

Actualitate
Peninsula coreean\, `n tensiune, dup\ uciderea unei turiste
Comuni[tii coreeni trag `n tot ce mi[c\
Alian]a PSD-PC [i-a lansat programul de guvernare
a Partidele lui Mircea Geoan\ [i Daniela Popa sunt gata de preluare a puterii a PSD [i PC vor s\ ia de la
boga]i [i s\ dea la s\raci a Alian]a stângii promite ajutoare pentru agricultori, copii, mame [i mici afaceri[ti a
Siguri de victoria `n ale-
gerile generale, pesedi[tii
[i conservatorii se gr\besc
s\-[i anun]e planurile pen-
tru guvernare. Documen-
tul, care va fi lansat `n pe-
rioada urm\toare dezbate-
rii publice, sub egida Ali-
an]ei PSD + PC, este struc-
turat pe 10 capitole consa-
crate `n general probleme-
lor sociale, dar [i imaginii
României `n lume.
Abunden]\
de m\suri sociale
Consiliul Na]ional co-
mun al Partidului Social
Democrat [i Partidului
Conservator a validat,
ieri, Oferta de guvernare
a celor dou\ forma]iuni,
respectiv angajamentele
celor dou\ forma]iuni pen-
tru perioada 2008-2012.
Cele dou\ forma]iuni sus-
]in cre[terea veniturilor [i
protejarea puterii de cum-
p\rare a tuturor români-
lor, capitol `n care salariul
minim va fi corelat cu cel
al co[ului de consum, agri-
cultorii vor avea pensii
duble, iar etapa a doua a
pensiilor se dore[te a fi de-
vansat\. ~n acela[i capitol
se militeaz\ pentru redu-
cerea TVA la produsele a-
limentare de baz\, conco-
mitent cu cre[terea TVA
la produsele de lux la 25%
[i introducerea criteriilor
de performan]\ la `ntre-
prinderile publice.
Oferta de guvernare a
celor dou\ partide aliate
garanteaz\, `n cel de-al
doilea capitol, accesul tu-
turor românilor la educa-
]ie, s\n\tate, justi]ie, un
document relevant fiind
Pactul Na]ional pentru
Educa]ie. Oferta prevede
introducerea unui pro-
gram na]ional pentru pre-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CSM: DNA E RES-
PONSABIL| PENTRU I-
MAGINILE CU REME{:
Procurorul General al Româ-
niei, Laura Codru]a Kovesi,
va modifica ordinul care sta-
bile[te rela]ia cu presa pen-
tru toate structurile Ministe-
rului Public. Anun]ul a fost
f\cut la pu]in timp dup\ ce
Consiliul Superior al Magis-
traturii (CSM) a decis c\ Di-
rec]ia Na]ional\ Anticorup-
]ie (DNA) poart\ responsa-
bilitatea pentru difuzarea `n
S=mb\t\, 12 iulie 2008
[colari, `n cadrul c\ruia
33% dintre copiii cu vârs-
te `ntre 0 [i 3 ani [i 90%
dintre copiii cu vârste
`ntre 3 [i 6 ani s\ benefi-
cieze de serviciu integrat
de educa]ie.
Procese la 100 km
de domiciliu
Referindu-se la dome-
niul justi]iei, PSD [i PC
consider\ c\ durata pro-
ceselor nu trebuie s\ de-
p\[easc\ mai mult de 6
luni, iar fiecare român
trebuie s\ aib\ acces la
servicii publice de justi]ie
`n instan]e aflate la ma-
ximum 100 km de domi-
ciliu. De asemenea, Alian-
]a PSD+PC propune acor-
darea de asisten]\ juridi-
c\ gratuit\ pentru persoa-
nele cu venituri reduse.
pres\ a `nregistr\rii video,
pe baza c\reia fo[tii mini[tri
Decebal Traian Reme[ [i
Ioan Avram Mure[an au fost
trimi[i `n judecat\. Pre[e-
dintele CSM, Lidia B\rbu-
lescu, a declarat: „De[i nu
s-a putut stabili persoana ca-
re a multiplicat [i transmis
c\tre ter]i `nregistrarea au-
dio-video, se impune totu[i
aten]ionarea DNA asupra
modului defectuos `n care a
gestionat `nregistr\rile `n
cauz\, ceea ce a favorizat
2,5 T DE COCAIN|, „PESCUITE“ ~N COSTA RICA: Garda de coast\ din Costa Rica
a realizat o captur\ de 2,5 tone de cocain\, `n apropiere de Insula Negritos din
Oceanul Pacific. O patrul\ maritim\ a descoperit o ambarca]iune abandonat\, iar `n
apropierea ei, plutind `n apele oceanului, 126 de saci cu pachete de cocain\. Zona
este preferat\ de trafican]ii de droguri, care efectueaz\ numeroase transporturi de
Coreea de Sud a luat, ieri,
decizia de a suspenda
c\l\toriile turistice `n Re-
publica Popular\ Democrat\
Coreean\ (RPDC) dup\ ce,
`n cursul dimine]ii, o turist\
sud-coreean\ a fost `mpu[-
cat\ mortal de un soldat
nord-coreean, pentru c\ ar fi
p\truns `ntr-o zon\ militar\.
„Vizitele turistice vor fi sus-
pendate temporar `ncepând
de mâine (ast\zi) pân\ la fi-
nalizarea anchetei. Ne
a[tept\m ca Nordul s\ ia
m\surile adecvate, pentru
c\ este un accident regre-
tabil“, a spus un responsabil
Un alt capitol este con-
sacrat „economiei dinami-
ce [i competitive“, unui
mediu de afaceri stabil [i
reducerii poverii fiscale.
Cele dou\ forma]iuni mi-
liteaz\, `ntre altele, pen-
tru introducerea unui sis-
tem de evaluare anual\ a
performan]elor institu]ii-
lor publice, `n cheltuirea
fondurilor bugetare, redu-
cerea la jum\tate a chel-
tuielilor determinate de
birocra]ie [i fiscalitate,
crearea unui „scut fiscal“
prin calcularea limitei
maxime de suportabilitate
a taxelor [i impozitelor
pentru IMM, `nfiin]area
unui fond de risc destinat
finan]\rii societ\]ilor nou
`nfiin]ate `n primii 3 ani
de func]ionare, crearea u-
nui fond destinat promo-
scurgeri de informa]ii de na-
tur\ a compromite actul de
justi]ie, [i chiar de a crea si-
tua]ii favorabile unor `nvi-
nui]i sau inculpa]i“. ~n re-
plic\, DNA sus]ine c\ este
`nvinuit\ gratuit. Declara]ii-
le au fost formulate `n urma
controversatului caz de co-
rup]ie `n care sunt implica]i
fo[ti mini[tri ai Agriculturii,
Decebal Traian Reme[ [i
Ioan Avram Mure[an. Ace[-
tia au ap\rut `ntr-o `nregis-
trare difuzat\ de TVR, la
cocain\ columbian\ `n America Central\, cu b\rci rapide.
din cadrul Ministerului Reu-
nific\rii.
O turist\ sud-coreean\ a
fost `mpu[cat\ mortal de un
soldat nord-coreean ieri,
`ntr-o loca]ie turistic\ din
RPDC, a anun]at `n cursul
dimine]ii un al responsabil
de la Seul. Femeia, `n vârst\
de 53 de ani a fost ucis\ `n
sta]iunea montan\ Kum-
gang, una dintre pu]inele
sta]iuni deschise turi[tilor
sud-coreeni, situat\ pe coas-
ta estic\ a Coreei de Nord.
Park Wang-Ja [i-a pier-
dut via]a dup\ ce a fost lovi-
t\ de gloan]e `n zona picioa-
relor [i a pieptului. Ea ar fi
Geoan\ [i Popa, la ora promisiunilor
v\rii capitalului româ-
nesc, cre[terea capitali-
z\rii Eximbank, cre[terea
ratei de absorb]ie a fon-
durilor europene.
Bani pentru
agricultur\
[i infrastructur\
Alte capitole ale ofertei
de guvernare se refer\ la
performantizarea agricul-
turii, investi]ii `n infra-
structur\ [i `n moderniza-
rea rural\ [i urban\, re-
forma statului [i reduce-
rea birocra]iei (`n care es-
te prev\zut\ reforma Con-
stitu]iei), protejarea fami-
liei, eficien]a energetic\ [i
protec]ia mediului.
Nu `n ultimul rând, do-
cumentul propune o Ro-
mânie „influent\ [i res-
`nceputul lunii octombire,
anul trecut.
a M|RCI PO{TALE, LA
PALATUL ELISABETA: Rom-
filatelia va introduce `n circu-
la]ie, mar]i, la Palatul Elisa-
beta, emisiunea comemorati-
v\ de m\rci po[tale dedicat\
`mplinirii, anul acesta, a 70 de
ani de la moartea reginei Ma-
ria, a informat, ieri, biroul de
pres\ al Casei Regale. E-
venimentul, desf\[urat sub
genericul „Ziua Palatului Eli-
sabeta, dedicat\ Companiei
p\truns `ntr-o zon\ militar\
`n timp ce se plimba singur\
pe plaj\, vineri dimnea]\, `n
jurul orei locale 04:30.
Pe de alt\ parte, un alt
purt\tor de cuvânt al ace-
luia[i minister, a precizat c\
autorit\]ile comuniste au in-
format Seulul c\ soldatul
s\u a deschis focul la ora lo-
cal\ 05:00, dup\ avertismen-
te repetate pe care femeia le-
ar fi ignorat. El a mai pre-
cizat c\, potrivit Phenianu-
lui, firma de turism, din
cadrul grupului Hyundai, a
fost informat\ despre deces
dup\ 4 ore. a
pectat\“ `n Europa [i `n
lume. Capitolul abordea-
z\ consolidarea rolului
României `n UE, un nou
profil regional pentru ]ara
noastr\, rela]iile cu Repu-
blica Moldova - fa]\ de ca-
re ]ara noastr\ trebuie s\
fie principalul sus]in\tor
pentru integrarea euro-
pean\. De asemenea, Ali-
an]a PSD+PC sus]ine con-
solidarea rela]iei speciale
cu SUA [i sporirea con-
tribu]iei României la con-
figurarea parteneriatului
NATO-UE, sprijin institu-
]ional pentru românii din
afara grani]elor, elimina-
rea restric]iilor de pe pia-
]a muncii pentru români
[i protejarea identit\]ii
culturale pentru minori-
t\]ile române[ti, proteja-
rea [i promovarea patri-
moniului na]ional. a
Romfilatelia [i Zilei M\rcii
Po[tale Române[ti“, va avea
loc `n prezen]a principesei
Margareta [i a principelui
Radu. Manifestarea, organi-
zat\ `n anul care marcheaz\
150 de ani de la tip\rirea pri-
mului timbru `n ]ara noastr\,
va reuni speciali[ti `n filatelie,
colec]ionari, reprezentan]i ai
mediului politic, ai comuni-
t\]ii de afaceri [i ai Corpului
Diplomatic acredita]i la Bu-
cure[ti, personalit\]i ale artei
[i presei române[ti. a
7
LUMEA PE SCURT
Georgia acuz\ Moscova
de „grave agresiuni“
Georgia a anun]at c\ `[i retrage
ambasadorul din Rusia, pentru
consult\ri, la scurt timp dup\ ce
Moscova a admis c\ a trimis avi-
oane de vân\toare `n spa]iul ae-
rian georgian. Tensiunile dintre
cele dou\ ]\ri au escaladat `n ur-
ma violen]elor din cele dou\ regi-
uni separatiste din Georgia, Ab-
hazia [i Osetia de Sud. Ministrul
de externe al Georgiei, Eka Tke-
shelashvili, a declarat c\ a decis
rechemarea ambasadorului, deoa-
rece Rusia a comis ceea ce ea a
numit „un act foarte grav de agre-
siune“, care a dus la `nc\lcarea
suveranit\]ii georgiene. Moscova
a admis c\ avioanele sale de
lupt\ au survolat spa]iul aerian
georgian la scurt timp dup\
`ncheierea vizitei la Tbilisi a mi-
nistrului american de Externe,
Condoleezza Rice. Aceasta a cerut
Rusiei s\ reduc\ tensiunile, nu s\
le amplifice. ~ns\ Moscova a repli-
cat c\ raidul a fost necesar pen-
tru a tempera „capetele `nfierbân-
tate de la Tbilisi“.
Roma: Ministrul Ap\r\rii
cere amprentarea
tuturor italienilor
Ministrul italian al ap\r\rii, Ig-
nazio La Russa, crede c\ a g\sit
solu]ia pentru ca guvernul s\u
„s\ `ndep\rteze acuza]iile de ra-
sism“, propunând amprentarea
tuturor locuitorilor din Peninsul\,
f\r\ discriminare. ~ntr-un inter-
viu ap\rut ieri `n cotidianul „Il
Messaggero“, ministrul La Russa
propune „s\ fie luate amprentelor
tuturor, pentru c\, `ntr-un mo-
ment ca acesta, toat\ lumea tre-
buie s\ fie identificat\“. „S\ o
facem pentru a `ndep\rta orice
suspiciune de rasism. Apoi s\ sta-
bilim priorit\]i. ~n acest cadru va
deveni posibil s\ fie luate am-
prentele copiilor rromi“, explic\
La Russa, care este [i pre[edin-
tele partidului de dreapta Alian]a
Na]ional\. Rezolu]ia adoptat\ joi
de Parlamentul European, prin
care Italiei i se cere s\ revin\
asupra deciziei de a colecta am-
prentele nomazilor, inclusiv ale
copiilor, „m\ face s\ râd“, a adugat
La Russa. El critic\ decizia
eurodeputa]ilor, care „au f\cut din
aceasta un argument de propagan-
d\ politic\, f\r\ a se preocupa cu
adev\rat de destinul acestor copii“.
Chinezii
nu vor servi carne
de câine la Olimpiad\
Autorit\]ile de la Beijing au cerut
hotelurilor [i restaurantelor din
ora[ s\ scoat\ din meniuri carnea
de câine pe durata Jocurilor
Olimpice (JO) din august [i a
Jocurilor Paralimpice din septem-
brie. Carnea de câine nu este
preferat\ doar de marea comuni-
tate coreean\ din capitala Chinei,
ci reprezint\ unul dintre felurile
de mâncare foarte populare la
restaurantele din Beijing.
Preocupate ca nu cumva felurile
de mâncare pe baz\ de carne de
câine s\ jigneasc\ vizitatorii occi-
dentali [i ap\r\torii drepturilor
animalelor, autorit\]ile de la
Beijing au dat instruc]iuni ca
restaurantele care ar putea fi
frecventate de str\ini `n perioada
JO s\ renun]e la preparatele
culinare de acest gen, „pentru a
respecta obiceiurile alimentare
din diferite ]\ri“. Directiva reco-
mand\ ca toate restaurantele s\
suspende servirea de preparate
culinare pe baz\ de carne de
câine `n timpul JO, dar nu face
nici o referire la localurile `n care
se preg\te[te carne de m\gar, [i
ea foarte apreciat\. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 12 iulie 2008

Reportaj

Transplantul, a doua [ans\ la via]\

Mult\ r\bdare, suferin]\, respon-
sabilitate [i o f\r=m\ de speran]\ -
atributele unei lumi `n care via]a
]ine nu de un fir, ci de mai multe,
toate conectate la aparatul de dia-
liz\. {irul lung al orelor petrecute
conectat la un astfel de aparat se
`ncheie numai dac\ bolnavul are
[ansa de a fi beneficiarul unui
gest suprem de generozitate uma-
n\, anume de a primi un rinichi de
la o rud\ sau de la un donator
necunoscut. Atunci se `nt=mpl\ o
minune - transplantul -, iar via]a,
cu for]e proaspete, o ia de la
`nceput. Nefrologii [i chirurgii care
realizeaz\ aceste transplanturi
spun, pe bun\ dreptate, c\ ceea ce
se `nt=mpl\ atunci seam\n\ per-
fect, din punct de vedere afectiv,
cu momentul aducerii pe lume a
unui copil.

Istoria suferin]ei ei a- al dializelor zilnice. O dra-

de Otilia
B|LINI{TEANU
Pe Georgiana Gheorghiu
am `nt=lnit-o pe holurile
Spitalului „C. I. Parhon“
din Ia[i, f\r\ s\ b\nuiesc
m\car o clip\ c\ este unul
dintre beneficiarii de trans-
plant renal. Nimic din a-
lura ei nu-mi d\dea de b\-
nuit. Venise la controlul lu-
nar, `n cadrul monitoriz\-
rii post-transplant, a[a
cum se `nt=mpl\ `n cazul
tuturor celor care au su-
ferit o astfel de interven]ie.
O fat\ vioaie, cu o statur\
atletic\, cu o privire fru-
moas\, `n spatele c\reia
remarci totu[i o urm\ dis-
cret\ de triste]e.
veam s-o aflu ceva mai t=r-
ziu, povestit\ pe `ndelete,
cu am\nunte legate de me-
dica]ie [i tratament, pe care
numai suferin]a te ajut\ s\
le stochezi `n memorie.
Totul a `nceput `n 2001, la
14 ani, cu ni[te picioare um-
flate peste m\sur\, c\rora
nimeni nu reu[ea s\ le dea
un diagnostic precis. Fata
f\cea pe-atunci handbal de
performan]\ la Liceul cu
program sportiv din Ia[i [i
visa s\ ajung\ pe culmile
gloriei `n acest sport. Visul i
s-a fr=nt brusc, dup\ ce a
fost diagnosticat\ cu o insu-
ficien]\ renal\ grav\. Ast-
fel, via]a obi[nuit\ a unei
adolescente de 14 ani s-a
transformat `ntr-un calvar
m\ care s-a repetat con-
stant, c\ci timp de [ase luni
feti]a a trebuit s\ fac\ dia-
liz\ de cinci ori pe zi. I-a tre-
buit mult\ r\bdare pentru
a suporta conectarea at=t
de frecvent\ la aparate. Nu
se mai putea duce nic\ieri,
nu mai putea s\ fac\ nimic
din ce `i pl\cea `nainte de
boal\.
Marele noroc al Georgia-
nei a fost chiar profesoara
de sport, cea care o preg\-
tea pentru handbal, care a
sesizat gravitatea proble-
mei la picioare [i a trimis-o
la un control medical. „Am
avut noroc de doamna pro-
fesoar\, pentru c\ p\rin]ii
mei nu [i-au dat seama. Eu
nu avusesem p=n\ atunci
nici un fel de probleme me-
dicale, `ns\ atunci mi s-au
umflat picioarele la glezne;
nu mai puteam s\ vin la
sport. ~n rest, n-aveam nici
un semn. Eram doar foarte
slab\. Aveam 45 de kilo-
grame la peste 1,70 m“, `[i
aminte[te Georgiana. Lun-
gul periplu prin lumea doc-
torilor [i a medicamentelor
a `nceput la medicul de
familie [i a continuat cu
Spitalul de Copii [i cu Spi-
talul „ C. I. Parhon“, unde,
`n cele din urm\, s-a pus
cap\t chinului. „Prima oa-
r\ am ajuns la medicul de
familie, care m-a trimis la
Spitalul de Copii „Sf. Ma-
ria“. Doctorii de-acolo mi-
au f\cut o biopsie, dup\
aceea am luat imunosupre-
soare [i apoi am trecut pe
dializ\, la „Parhon“. Am
f\cut [ase luni [i jum\tate
dializ\. F\ceam de cinci ori
pe zi dializ\ peritoneal\ [i
`n mod normal ar fi trebuit
s\ fac de patru ori. Nu mai
puteam [i atunci am fost
sf\tuit\ s\ fac transplant
renal. Am `ncercat cu tata
ca donator, dar nu s-a
putut, pentru c\ avea ceva
la rinichi. Apoi am `ncercat
cu mama [i am reu[it.
Acum am 5 ani [i cinci luni
de c=nd mi s-a transplan-
tat rinichiul. Sunt a 27-a
pacient\ de la Ia[i c\reia i
s-a f\cut transplant renal“,
ne explic\ cu seriozitate
Georgiana. Fata [tie exact
interven]iile pe care le-a
suferit, medicamentele, cu
nume greu de pronun]at,
pe care le-a luat de-a lun-
gul timpului [i se consider\
totu[i o norocoas\, pentru
c\ a f\cut dializ\ doar [ase
luni. „Sunt al]ii care au
f\cut [i 10 ani dializ\. M-am
chinuit [i eu, dar pentru
al]ii a fost [i mai r\u“,
spune fata.
Feti]a de atunci s-a tran-
sformat acum `ntr-o t=n\r\
care ]ine piept vie]ii cu ho-
t\r=re. Boala a c\lit-o, iar
transplantul i-a redat `ncre-
derea `n propriile for]e. Are
21 de ani, a terminat liceul,
dup\ doi ani am=na]i med-
ical [i se g=nde[te s\ dea ex-
amen la o [coal\ postliceal\
sanitar\. Via]a ei s-a schim-
bat radical dup\ transplant,
aduc=ndu-i, de fapt, `napoi,
normalitatea.
Transplant dup\
10 ani de dializ\
~n perioada `n care
Georgiana a suferit inter-
ven]ia pentru transplant, o
alt\ pacient\, cu dializ\ la
activ de 10 ani de zile, a a-
vut imensa [ans\ de a sc\-

Georgiana a suferit interven]ia Mihaela [i Georgiana au trecut

Prof. univ. dr. Adrian Covic, [eful Centrului de transplant renal la 15 ani. N-a mai putut peste dificult\]ile transplantului `n aceea[i
de Dializ\ [i Transplant Renal, face handball, a[a cum `[i dorea, `ns\ via]a perioad\. Au r\mas bune prietene
din cadrul Spitalului „C. I. Parhon“, Ia[i ei a revenit la normalitate [i vin la controlul lunar `mpreun\

Primul transplant renal la Ia[i - 9 noiembrie 2000

Activitatea Centrului de Trans-
plant Renal din Ia[i a `nceput pe 9
noiembrie 2000, c=nd o echip\ de
medici entuzia[ti de la Spitalul „C.
I. Parhon“, sub coordonarea cele-
brului profesor Ionel Sinescu, de la
Bucure[ti, a realizat un num\r
record de transplanturi de la dona-
tori vii: cinci interven]ii `n dou\
zile. „Planificasem de mult trans-
plantul. Urologii [i nefrologii de la
noi lucraser\ `n mai multe centre
din Marea Britanie, Germania [i lu-
aser\ leg\tura [i cu centrele de
transplant de la noi, din Bucure[ti
[i Cluj, respectiv cu prof. Sinescu [i
cu prof. Lucan. A[teptam momentul
propice. Sigur, la `nceput, `ntot-
deauna exist\ un moment de reti-
cen]\, o fric\ de a nu avea un e[ec,
mai ales c\ primele transplante s-au
f\cut de la donator viu [i atunci res-
ponsabilitatea e dubl\. ~n plus, ex-
istau voci care considerau c\ nu
suntem capabili s\ facem a[a ceva.
A fost o [edin]\ cu rectorul UMF de
la vremea aceea, prof. Carol
Stanciu, care ne-a sprijinit foarte
mult, iar eu mi-am asumat r\spun-
derea personal. Acesta a fost ele-
mentul cheie de deblocare“, `[i
aminte[te prof dr. Adrian Covic.
Pentru primele opera]ii de trans-
plant, medicii ie[eni au preg\tit
cinci perechi de donator - primitor,
to]i tineri. ~n prima zi au reu[it o
adev\rat\ performan]\ `n domeniu,
intervenind chirurgical `n cazul a
trei dintre ace[tia. A doua zi, a venit
r=ndul celorlalte dou\ perechi, iar
medicii ie[eni s-au descurcat de mi-
nune. „E [i acuma un record, chiar
[i `n ]ar\ cred, s\ faci trei trans-
planturi renale `ntr-o singur\ zi“,
ne-a explicat prof. Covic.

Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz; One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a -
90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz; Zal\u - 93,10 Mhz; B=rlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70
Mhz; H=rl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz; Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita- Gheorghieni - 93,00 Mhz; T=rgu Neam] -
106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz; R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
CM
YK

pa de acest chin. Mihaela
Cuparencu are acum 45 de
ani. Pe-atunci, avea doar
40. A fost cea de-a 28-a pa-
cient\ care a beneficiat de
un transplant renal. Poves-
tea ei, a[a cum ne-a averti-
zat Georgiana, fusese mult
mai dureroas\, iar chinul
infinit mai mare. Mihaela
a lucrat mult\ vreme la
ambasada SUA `n Bucu-
re[ti. Insuficien]a renal\
de care s-a pomenit c\ su-
fer\ a determinat-o s\ se
`ntoarc\ la Vaslui, ora[ul
`n care se n\scuse. ~ntr-un
moment `n care aproape
c\-[i pierduse speran]a, o
rud\ apropiat\ s-a hot\r=t
s\-i doneze un rinichi [i s\-
i curme suferin]a. A urmat
interven]ia de transplant,
la Spitalul „C. I. Parhon“
din Ia[i, iar acum via]a ei a
c\p\tat noi dimensiuni.
Boala a luat-o pe nepre-
g\tite, `n urm\ cu 15 ani,
c=nd, `ntr-o noapte, a in-
trat `n com\. „Lucram la
ambasada SUA [i am c\zut
`n com\. Am stat la „Carol
Davila“ o vreme [i apoi am
ajuns aici. Am f\cut 10 ani
dializ\. Prin dializ\ se `n-
trerupe cursul unei vene [i
se conecteaz\ la o arter\.
S=ngele se scoate din ven\,
se purific\ [i se bag\ la loc
prin arter\. Toat\ treaba
asta dureaz\ cinci ore. Eu
am f\cut hemodializ\, de
trei ori pe s\pt\m=n\. Dia-
liza asta e cu dus-`ntors.
Chiar dac\ te ajut\ s\
supravie]uie[ti, prin elimi-
narea de toxine, pe de alt\
parte `]i afecteaz\ alte or-
gane. Eu am orbit, am f\-
cut glaucom [i cataract\,
sunt operat\ de gland\ pa-
ratiroid\ [i am f\cut un
u[or accident cerebral. Prin
c=te am trecut, a[ putea
Mic dic]ionar de
termeni medicali
dializ\: metod\ tera-
peutic\ de dezintoxicare
a sângelui `n insuficie]a
renal\; tehnic\ viz=nd
suplinirea unei func]ii
renale pr\bu[ite, prin
eliminarea concomitent\
a excesului de ap\ din
organism [i a produselor
rezultate din metabolism
aflate `n s=nge.
Rolul principal al ri-
nichiului este acela de a
men]ine `n organism un
echilibru `n electroli]i
(sodiu, potasiu, calciu) [i
`n ap\, precum [i de a e-
limina produsele rezul-
tate din metabolism (u-
ree, acid uric). Atunci
c=nd func]ia renal\ este
perturbat\, brutal (insu-
ficien]\ renal\ acut\)
sau progresiv (insufici-
en]\ renal\ cronic\), a-
ceste procese sus-men]io-
nate sunt puse `n dificul-
tate: se impune atunci
efectuarea unei dialize.
Exist\ dou\ metode de
dializ\: hemodializ\ [i
dializ\ peritoneal\. Am-
bele fac apel la o mem-
brana semipermeabil\,
artificial\ pentru hemo-
dializa [i natural\ (peri-
toneul) pentru dializa
peritoneal\;
S=mb\t\, 12 iulie 2008
ridic\ la 25.000 de euro. „Ulterior, costurile scad, `n urm\torii ani ajung=nd la 7.000-8.000
scrie o carte…“, ne poves-
te[te oft=nd femeia.
~n mod normal, trans-
plantul este recomandat `n
primii cinci ani de dializ\.
„Dializa este o m\sur\ im-
perfect\ de suplinire a rini-
chiului. Noi avem rezultate
foarte bune. Din cei 300 de
bolnavi, 100 fac dializ\ de
10 ani. Supravie]uirea me-
die a dializa]ilor `n primii 5
ani, la nivel european, este
de 50%, timp `n care apar
modific\ri importante ale
vaselor. Acestea devin rigi-
de, ca un tub, [i-atunci e
greu s\ faci un transplant“,
ne-a explicat [eful Centru-
lui de Dializ\ [i Transplant
Renal [i manager al Spi-
talului „C. I. Parhon“ din
Ia[i, prof. dr. Adrian Covic.
A[a s-a `nt=mplat [i `n
cazul Mihaelei, care f\cuse
dializ\ timp de 10 ani. Din
cauza tensiunii arteriale
mici, patul vascular s-a de-
teriorat, `n timp, a[a c\,
practic, nu mai avea vene.
Se afla la limita supravie-
]uirii, dar [i la limita posi-
bilului `n ce prive[te he-
modializa. Medicii au hot\-
r=t c\ ar trebui `ncercat
transplantul, opera]ia a
avut loc [i starea sa s-a
ameliorat.
Cum se ajunge la
transplant renal?
Interven]ia chirurgical\
pentru transplantarea unui
rinichi se face pacien]ilor
cu dializ\ sau care sunt
aproape de a intra `n di-
aliz\. Sunt pacien]ii ai
c\ror rinichi nu mai func-
]ioneaz\ [i `n cazul c\rora,
`n mod practic, fie via]a nu
mai este posibil\ f\r\ di-
aliz\, fie din cauza insufi-
cien]ei renale apar com-
plica]ii absolut `n toate or-
imunosupresoare: me-
dicamente care atenuea-
z\ sau suprim\ reac]iile
imunitare ale organis-
mului. Imunosupresoa-
rele se prescriu, `n prin-
cipal, `n cursul unui
transplant, cu inten]ia
de a limita fenomenele
de rejec]ie, [i `n bolile au-
toimune;
insuficien]\ renal\: re-
ducere a capacit\]ii ri-
nichilor de a asigura fil-
trarea [i eliminarea pro-
duselor de rebut ale s=n-
gelui, de a controla echi-
librul corpului `n ap\ [i
s\ruri [i de a regulariza
presiunea sangvin\. In-
suficien]a renal\, cronic\
sau acut\, rezult\ din
afec]iunile care ating ri-
nichii, caracterizat\ prin-
tr-o diminuare a num\-
rului de nefroni, unit\]i
func]ionale al c\ror ele-
ment principal este glo-
merulul, mica sfer\ `n
care se efectueaz\ filtra-
rea s=ngelui [i unde se e-
laboreaz\ urina primar\;
transplant: `nlocuirea
unui ]esut sau organ a-
fectat, cu altul s\n\tos,
recoltat de la o alt\ per-
soan\.
CM
YK
~n Rom=nia, `n primul an de transplant renal, `n cazul unui singur pacient, costurile se
de euro pe an. Per ansamblu, transplantul este extrem de eficace, `n compara]ie cu dializa
pe termen lung. Pacientul devine un om normal“, a precizat prof. univ. dr. Adrian Covic.
ganele. „Apar modific\ri
ale pielii, tulbur\ri respira-
torii, tulbur\ri cardiace se-
vere, ajung=nd p=n\ la
edem pulmonar acut, hiper-
tensiune sever\, tulbur\ri
digestive, cu grea]\, v\rs\-
turi, tulbur\ri neurologice,
merg=nd p=n\ la com\, u-
neori, tulbur\ri de nutri]ie,
cu sc\derea greut\]ii. Este
o adev\rat\ intoxica]ie
general\ a organismului [i
noi `ncerc\m s\ prindem o
serie `ntreag\ de pacien]i
din timp, `nainte de dializ\,
caz `n care interven]ia se
nume[te transplant pre-
emptiv. Sigur, avem [i nu-
meroase cazuri de trans-
plant realizat dup\ o pe-
rioad\ de dializ\“, a expli-
cat prof. Covic.
De-a lungul acestor ani
de exeperien]\ `n trans-
plant, chirurgii ie[eni s-au
confruntat [i cu situa]ii-
limit\, `n care nu numai
perseveren]a [i priceperea
lor, ci [i ajutorul lui Dum-
nezeu i-au ajutat pe pa-
cien]i s\ supravie]uiasc\.
„Sunt convins c\ Dumne-
zeu, de-acolo, de sus, le po-
trive[te pe toate. Am sim]it
asta `n multe situa]ii“, spu-
ne dr. Adrian Covic.
~ngrijire [i
monitorizare pre - [i
post - transplant
~nainte de interven]ie,
to]i pacien]ii sunt trecu]i pe
o list\ pretransplant, dup\
care urmeaz\ o serie `n-
treag\ de investiga]ii medi-
cale extrem de am\nun]ite
[i, totodat\, extrem de cos-
tisitoare. „Odat\ trecut pe
aceast\ list\, avem obli-
ga]ia s\ men]inem pacien-
tul respectiv `ntr-o stare de
s\n\tate foarte bun\. Ast-
fel, devenim un fel de su-
pra-medic de familie. Avem
grij\ de s\n\tatea lui den-
tar\, de starea lui de nu-
tri]ie, de absolut tot“, a mai
explicat specialistul.
Dup\ transplant, fiecare
pacient intr\ `ntr-un pro-
gram na]ional de monito-
rizare posttransplant. La
centrul ie[ean de trans-
plant sunt monitoriza]i
peste 150 de pacien]i care
au beneficiat aici de trans-
plant [i `nc\ pe at=]ia c\-
rora interven]ia de trans-
plant li s-a f\cut `n alte
centre din ]ar\, dar care
locuiesc `n Ia[i sau `n zona
Moldovei.
Marea familie a celor
cu transplant renal
At=t pacien]ii cu trans-
plant, c=t [i medicii [i asis-
ten]ii care i-au `ngrijit for-
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
CM
YK
Pacien]ii cu insuficien]\ renal\ grav\ pot supravie]ui doar cu ajutorul
dializei, o metod\ prin care s=ngele este cur\]at de toxine
meaz\, la Spitalul „Par-
hon“ din Ia[i, o mare [i u-
nit\ familie. Medicii au a-
juns s\-i cunoasc\ `ndea-
proape pe ace[ti oameni,
cu toate necazurile [i
bucuriile lor, cu `mplinir-
ile pe plan profesional sau
familial. „Chiar zilele tre-
cute ne-a dat telefon o fa-
milie, s\ ne anun]e cu bu-
curie c\ au reu[it la ba-
calaureat. Un copil pe care
noi l-am luat de mic pe di-
aliz\, l-am crescut cu
transplant [i acuma a dat
bacalaureatul. Altul, unul
dintre primii cinci pacien]i
cu transplant ai no[tri, a
ajuns la Bucure[ti [i ne-a
invitat la nunt\. Sunt mici
bucurii din acestea care ne
confirm\ faptul c\ via]a
lor redevine via]\, dac\
putem spune a[a. De-asta
trebuie s\ ne implic\m
mai mult, cu to]ii, [i s\
facem apel la generozita-
tea oamenilor“, a mai spus
dr. Covic.
E necesar\ o
campanie activ\ din
partea societ\]ii
~n Rom=nia, transplan-
tul de organe `nt=mpin\,
`nc\, multe piedici. Medicii
care ar putea salva zeci de
vie]i `n urma don\rii de or-
gane din partea pacien]ilor
afla]i `n moarte cerebral\
sau chiar a donatorilor vii
se izbesc, adesea, de super-
sti]iile oamenilor sau chiar
de refuzul categoric al a-
cestora. O campanie activ\
din partea societ\]ii [i a
liderilor de opinie, de `ncu-
rajare a acestor gesturi de
solidaritate cu cel aflat `n
suferin]\, ar ajuta la rea-
ducerea la via]\ a multor
bolnavi. „Este, la urma ur-
mei, gestul suprem de d\-
ruire. ~n cazul unui pacient
aflat `n moarte cerebral\,
9
`n urma unui astfel de act nu-i deloc u[oar\. Pre]ul u-
de generozitate din partea nui nou `nceput const\ `n
rudelor, ar putea fi salvate administrarea de medica-
c=teva vie]i: doi rinichi ar mente imunosupresoare pe
putea ajunge la doi pa- toat\ durata vie]ii [i un
cien]i dializa]i, un ficat ar control medical riguros `n
merge la un transplant de fiecare lun\. Cu toate aces-
ficat, cordul pentru trans- tea, m\rturisesc sincer, c\
plant cardiac, cornea, etc. n-am mai v\zut bolnavi
Satisfac]ia unui transplant mai optimi[ti, mai `ncrez\-
reu[it nu poate fi descris\. tori [i mai veseli dec=t
Eu sunt convins c\ singura
ace[ti oameni.
bucurie similar\ este cea a ~n Rom=nia, `n primul
colegilor de la Obstetric\- an de transplant renal, `n
Ginecologie, care dau na[- cazul unui singur pacient,
tere“, a mai spus [eful Cen-
trului de Transplant Renal
costurile se ridic\ la 25.000
de euro. „Ulterior, costurile
Ia[i. scad, `n urm\torii ani
ajung=nd la 7.000-8.000 de
Control lunar [i euro pe an. Per ansamblu
imunosupresoare este extrem de eficace, `n
compara]ie cu dializa pe
toat\ via]a termen lung. Pacientul de-
Via]a celor care au vine un om normal“, a pre-
suferit un transplant renal cizat specialistul. a
Mihaela Cuparencu, 45 de ani: „Dializa asta e
cu dus-`ntors. Chiar dac\ te ajut\ s\
supravie]uie[ti, prin eliminarea de toxine, pe
de alt\ parte `]i afecteaz\ alte organe.
Eu am orbit, am f\cut glaucom [i cataract\,
sunt operat\ de gland\ paratiroid\ [i
am f\cut un u[or accident cerebral.
Prin c=te am trecut, a[ putea scrie o carte…“
Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
- Cont `n euro:
RO42RNCB0075004895030113
- Cont `n USD:
RO69RNCB0075004895030112
Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
RADET a r\mas
f\r\ muncitori
Viceprimarul general al Ca-
pitalei, R\zvan Murgeanu, a
convocat, joi, conducerile A-
gen]iei Municipale de Efici-
entizare [i Reglementare E-
nergetic\ (AMERE) [i RADE
T, pentru a stabili o strate-
gie de atragere a for]ei de
munc\, necesar\ termin\rii
lucr\rilor de repara]ii [i `n-
tre]inere a re]elelor de ter-
moficare executate pe peri-
oada de var\. Cu acest pri-
lej, s-a decis promovarea u-
nei campanii de atragere a
firmelor specializate `n lu-
cr\ri din domeniu. „Firmele
care lucreaz\ pentru RADE
T nu mai au muncitori spe-
cializa]i, pentru c\ mare
parte dintre ei s-au reprofi-
lat `n construc]ii sau au ple-
cat din ]ar\“, a declarat vi-
ceprimarul R\zvan Murgea-
nu. Directorul RADET, Vir-
gil Ramba, a afirmat c\ re-
gia a pierdut, `n ultimii ani,
o serie de clien]i, ca urmare
a numeroaselor debran[\ri
solicitate de popula]ie, din
cauza costurilor ridicate de
agent termic. Datoriile RAD
ET c\tre Termoelectrica se
ridic\, `n prezent, la aproxi-
mativ 500 de milioane de lei.
Programul de restructurare
al RADET nu poate fi `nc\
aplicat, sus]ine Virgil Ram-
ba, din cauza unor probleme
tehnice de modernizare care
trebuie rezolvate de regie. ~n
cadrul `ntâlnirii, viceprima-
rul R\zvan Murgeanu a sus-
]inut preluarea de c\tre Pri-
m\ria general\ a Capitalei a
CET-urilor din Bucure[ti, `n
acest sens urm=nd s\ se
preg\teasc\ documenta]ia
necesar\ elabor\rii unei ho-
t\râri de Guvern.
Cetatea Sucevei,
reabilitat\ cu bani
europeni
Consiliul Jude]ean (CJ) a a-
probat `n unanimitate pro-
iectul de hot\râre privind
reabilitatea Cet\]ii de sca-
un a Sucevei [i a zonei de
protec]ie a acesteia, cu fi-
nan]are nerambursabil\ de
la Uniunea European\. In-
vesti]ia este estimat\ la 14
milioane de euro, iar proiec-
tul va fi depus spre finan]a-
re prin Programul Opera]io-
nal Regional (POR), la A-
gen]ia de Dezvoltare Nord
Est. Proiectul ar urma s\
fie realizat `n parteneriat
cu Prim\ria Suceava. „A-
ceast\ investi]ie este ex-
trem de important\ pentru
noi [i putem spune c\ re-
prezint\ «kilometrul zero»
`n strategia de dezvoltare a
turismului din jude]“, a de-
clarat pre[edintele CJ Su-
ceava, Gheorghe Flutur. Ce-
tatea de scaun a Sucevei se
afl\ pe lista monumentelor
istorice [i este `n pericol de
pr\bu[ire din cauza alune-
c\rilor de teren. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 12 iulie
Vremea va fi predomi-
nant frumoas\ [i se va `n-
c\lzi u[or. Cerul va fi va-
riabil, iar v=ntul va sufla
slab, p=n\ la moderat.
Temperaturile maxime
vor avea valori de la 26-27
de grade pe litoral, p=n\
la 34-35 de grade `n sud-
vest. Temperaturile mini-
me vor fi cuprinse `ntre 9
[i 19 grade.
sursa: www.intellicast.com
S=mb\t\, 12 iulie 2008
UN SAT CONSTRUIT DE GUVERN A FOST P|R|SIT DE LOCALNICI: Satul Rotunda,
pentru construirea c\ruia Guvernul a alocat, `n 2005, peste 2 milioane de euro, a
r\mas pustiu. Cele peste 200 de case ridicate special pentru sinistra]ii afecta]i
de inunda]iile de acum trei ani, din jude]ul Bac\u, au fost p\r\site, `n ultimele
luni. Autorit\]ile spun c\ locatarii au luat „tot ce se putea lua“ din imobile [i au
plecat `n alt\ parte, nemul]umi]i c\ nu au ap\ curent\ [i electricitate.
Inculpa]ii din „dosarul permiselor“ r\m=n `n arest
a Magistra]ii au aprobat cererea procurorilor de prelungire a mandatelor de arestare atât pentru
cei 17 lucr\tori ai Serviciului Permise Arge[, cât [i pentru doi agen]i de poli]ie [i un director
al unei [coli de [oferi, aresta]i `n data de 21 iunie a Potrivit anchetatorilor, membrii grup\rii
de la Arge[ au pretins [i au primit de la fiecare candidat sume cuprinse `ntre 700 [i 4.500 de euro,
pentru a facilita eliberarea permiselor de conducere, chiar [i f\r\ sus]inerea examenelor a
Curtea de Apel Bucure[ti a de Apel Bucure[ti (CAB) au Ob]inerea frauduloas\ Regim Permise de Conducere Potrivit anchetatorilor, mem-
decis prelungirea mandatelor acordat, pe 15 iunie, mandate [i ~nmatriculare a Vehiculelor brii grupului au pretins [i au
de arestare preventiv\ pentru de arestare preventiv\, cât [i a unui permis costa Arge[, `n urma c\reia mai primit de la fiecare candidat
cei 20 de lucr\tori de la Servi- pentru cei doi agen]i de poli]ie `ntre 700 [i 1.400 mul]i angaja]i ai acestor sume cuprinse `ntre 700 [i
ciul Permise Arge[, acuza]i de [i un director al unei [coli de structuri sunt cerceta]i pen- 4.500 de euro. Cei 17 lucr\tori
procurorii Direc]iei Na]ionale [oferi din Arge[, aresta]i prin- de euro tru fapte de corup]ie. Un nu- de la Serviciul Permise Arge[,
Anticorup]ie de infrac]iuni le- m\r de 17 inculpa]i sunt cer- printre care [i [eful acestui
gate de facilitarea acord\rii de tr-o hot\râre a CAB din data Luna trecut\, Direc]ia Ge- ceta]i de procurorii anticorup- serviciu, au fost aresta]i pre-
de 21 iunie. Magistra]ii au de- neral\ Anticorup]ie, din ca-
permise auto. Instan]a a dis- ]ie pentru faptul c\ s-au cons- ventiv. Aceea[i soart\ au
cutat, joi, cererea procurorilor cis prelungirea cu 29 de zile a drul Ministerului Internelor tituit `ntr-o re]ea ce facilita avut-o [i doi agen]i de poli]ie
de prelungire a mandatelor mandatelor celor 17 inculpa]i [i Reformei Administrative, a eliberarea permiselor de con- [i un director al unei [coli de
atât pentru cei 17 lucr\tori, [i cu 30 de zile a celor trei a- demarat o ampl\ anchet\ la ducere unor persoane care nu [oferi, implica]i `n dosarul
pentru care magistra]ii Cur]ii resta]i ulterior. Serviciul Public Comunitar ar fi sus]inut examenul auto. permiselor auto din Arge[. a
Oprescu cere sprijin de la olandezi pentru M\suri
pentru
reabilitarea centrului istoric al Capitalei fluidizarea
a Primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a cerut ambasadorului Olandei traficului
la Bucure[ti, Jaap Werner, acordarea unei asisten]e olandeze specializate pentru spre
refacerea centrului istoric al Capitalei a Reprezentan]ii municipalit\]ii sunt sta]iunile
nemul]umi]i de faptul c\ o mare parte dintre cl\dirile considerate monumente
turistice
istorice din Bucure[ti, aflate `ntr-o stare avansat\ de degradare, nu pot fi ref\cute Poli]i[tii rutieri au lu-
la ini]iativa Prim\riei Capitalei, deoarece sunt `n proprietate privat\ a at m\suri de suplimen-
tare a efectivelor care
Primarul general al ca- de euro din surse asigurate ac]ioneaz\ `n strad\,
pitalei, Sorin Oprescu, a de Prim\ria Municipiului pentru ca traficul rutier,
cerut ambasadorului Olan-
Bucure[ti, prin emisiunea `n special pe rutele c\tre
dei la Bucure[ti, Jaap Wer- de eurobonduri. sta]iunile de la mare [i
ner, acordarea unei asis- munte, s\ se desf\[oare
ten]e olandeze specializate, `n bune condi]ii, `n acest
Prim\ria nu-i poate sfâr[it de s\pt\mân\. ~n
pentru refacerea centrului
istoric al Capitalei. Prima- obliga pe proprietari jude]ul Constan]a, trafi-
s\ renoveze fa]adele cul rutier pe DN22C
rul general al Bucure[tiu- Cernavod\ - Medgidia -
lui l-a primit, joi, pe amba-
cl\dirilor degradate Basarabi se desf\[oar\
sadorul Olandei, prilej cu cu dificultate, deoarece
Cl\dirile considerate mo-
care a fost abordat\ deru- drumul are doar dou\
larea proiectului de dona]ie nument istoric din Bucu- benzi de circula]ie, poli-
din partea Ministerului Fi- re[ti [i care sunt total de- ]i[tii recomandând ruta
nan]elor din Olanda, `n va- gradate nu pot fi ref\cute la alternativ\ DN2 Bucu-
loare de aproape 2 milioa- ini]iativa Prim\riei Capita- re[ti - Urziceni [i, `n con-
ne de euro, pentru reface- lei, `n cazul `n care imobilele tinuare, DN2A Slobozia
- Hâr[ova - Constan]a, se
rea centrului istoric al Ca- se afl\ `n proprietate priva-
t\. Reprezentan]ii munici- arat\ `ntr-un comunicat
pitalei României. Ambasa- al Centrului Infotrafic al
dorul olandez s-a declarat palit\]ii au declarat c\ nu
Poli]iei Rutiere. Un eli-
dispus s\ sprijine [i s\ de- exist\ o prevedere legal\, pe copter pus la dispozi]ie
ruleze [i alte proiecte ale baza c\reia autorit\]ile sta-
de Inspectoratul de Avi-
municipalit\]ii, asigurân- tului `i pot sanc]iona pe pro- a]ie al Ministerului In-
du-l pe Sorin Oprescu de o prietarii unor astfel de cl\- ternelor [i Reformei Ad-
bun\ colaborare. Prim\ria diri, pentru a `ncepe lucr\ri- ministrative va survola
Capitalei a demarat, `n lu- le de refacere a fa]adelor. [oselele spre sta]iunile
na martie 2007, lucr\rile la Multe astfel de cl\diri din montane [i litoral, pen-
poat\ interveni. Un alt ex- tereseaz\ cl\dirile aflate `n tru a urm\ri modul `n
infrastructura utilit\]ilor Bucure[ti, care au fost re- emplu de acest gen este clasa de risc seismic ridicat.
care se desf\[oar\ trafi-
publice, `n cadrul unui pro- vendicate de proprietari, se blocul din fa]a Prim\riei Pentru celelalte imobile, o- cul rutier [i pentru a
iectul-pilot axat pe reface- afl\ `ntr-o stare avansat\
Capitalei [i mai multe imo- bliga]ia de a interveni pen- transmite informa]ii e-
rea centrului istoric. La ni- de degradare. Reprezentan- bile din centrul istoric. tru refacerea imobilului re- chipajelor de la sol, care
velul infrastructurii, valoa- ]ii municipalit\]ii spun c\ o Directorul general al Di- pot interveni `n caz de
vine exclusiv proprietaru-
rea proiectului de reabilita- cl\dire care „stric\“, de pes- rec]iei de Dezvoltare, Inves- necesitate. Pentru evita-
re a zonei-pilot din centrul te patru ani, imaginea urba- lui“, a precizat responsabi- rea ambuteiajelor pe DN
ti]ii [i Planificare Urban\ lul cu derularea proiectelor
istoric este de 20,7 milioa- nistic\ din centrul Capitalei din Prim\ria Capitalei, 1 Bucure[ti - Bra[ov, [o-
ne de euro. Finan]area pro- este hotelul de pe Bule- Bogdan {o[oac\, a afirmat de consolidare a cl\dirilor ferii sunt sf\tui]i s\ folo-
gramului este asigurat\ vardul Regina Elisabeta, c\ municipalitatea nu are vechi din Capital\. Prim\- seasc\ rutele alternative
ria a reabilitat, `n ultimii DN1A Ploie[ti - V\lenii
din trei direc]ii, respectiv 8 unde func]iona, cu ani `n competen]a s\ intervin\ de- de Munte - Cheia - S\ce-
milioane `mprumut BERD, urm\, Ber\ria „Gambri- cât `n cazul cl\dirilor care cinci ani, doar zece cl\diri
le - Bra[ov; DN71 Bucu-
1,8 milioane de euro - un nus“, [i care continu\ s\ se con]in spa]ii de locuit. „Se vechi, alte [ase fiind prinse, re[ti - Târgovi[te - Fieni
grant din partea Guvernu- degradeze, f\r\ ca adminis- notific\ de c\tre de]in\torii la ora actual\, `n lucr\ri de - Sinaia. a
lui Olandei [i 10,9 milioane tra]ia central\ sau local\ s\ cl\dirilor cu locuin]e. Ne in- refacere. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MA{INI ~NMATRICULATE CU ordin al prefectului C\lin Platon, la proceda la radierea din circula]ie a au- ]ii pentru repara]ia drumului, ur-
DOCUMENTE FALSE DE PLAT| A `nceputul acestui an, a verificat peste tovehiculelor, iar numerele de `nma- m=nd ca, `n prim\vara anului 2009,
3.400 de dosare de `nmatriculare, din- triculare vor fi transmise Serviciului s\ demareze lucr\rile de repara]ie a
TAXEI: Un num\r de 50 de vehicule tr-un total de 17.534. ~n cele 50 de ca- Poli]iei Rutiere, pentru identificarea drumului dintre cele dou\ localit\]i.
au fost `nmatriculate, `n jude]ul Cluj, zuri semnalate, actele referitoare la `n trafic [i re]inerea certificatului de
pe baza unor documente false de plat\ Reabilitarea vizeaz\ refacerea a cel
plata taxelor, existente `n dosarele de `nmatriculare, se precizeaz\ `n comu- pu]in 55 de kilometri de drum jude-
a taxei speciale de prim\ `nmatricula- `nmatriculare, nu au fost g\site `n ba- nicat.
re. Prejudiciul adus bugetului de stat ]ean, care face leg\tura dintre ora[ul
za de date a Administra]iei Na]ionale a DRUMUL JUDE}EAN BAIA Baia Sprie [i comuna Bârsana, una
prin neplata taxei de prim\ `nmatri- a Finan]elor Publice. Ca urmare a a-
culare este de aproximativ 650 de mii cestei situa]ii, proprietarii vehiculelor SPRIE-B+RSANA VA FI REABILI- dintre comunele cele mai vizitate de
de lei, se arat\ `ntr-un comunicat al TAT: Autorit\]ile din jude]ul Mara- turi[ti, pentru valoarea l\ca[elor de
`nmatriculate f\r\ respectarea obliga-
Biroului de pres\ al Prefecturii Jude- ]iei de plat\ a taxei de prim\ `nmatri- mure[ inten]ioneaz\ s\ repare dru- cult existente. „Lucr\rile de repara]ie
]ului Cluj. ~nmatricul\rile efectuate mul jude]ean care face conexiunea `n- a drumului au fost evaluate la aproxi-
culare trebuie s\ prezinte documente-
fraudulos, f\r\ plata taxei speciale de le de `nmatriculare a vehiculelor (cer- tre ora[ul Baia Sprie [i comuna Bârsa- mativ 25 de milioane de euro [i vor fi
prim\ `nmatriculare, vor fi anulate, na, `n prim\vara anului 2009. Vice- finan]ate prin intermediul programu-
tificatul de `nmatriculare, numerele
iar proprietarii vor fi obliga]i s\ efec- de `nmatriculare), `n vederea radierii pre[edintele Consiliului Jude]ean Ma- lui opera]ional regional pentru infra-
structur\, iar 15% din sum\ va fi con-
tueze din nou procedurile legale de `n- din circula]ie. ~n cazul celor care nu se ramure[, Emil Marinescu, a declarat
tribu]ia bugetului jude]ean“, a preci-
matriculare a ma[inilor, se arat\ `n vor prezenta `n termenul prev\zut c\, `n luna septembrie a acestui an, va
comunicat. O comisie desemnat\ prin pentru intrarea `n legalitate, se va fi lansat proiectul de licita]ii [i achizi- zat [eful CJ Maramure[. a

Economic
~n acest an, `n Rom=nia intr\ fonduri europene de peste 2 miliarde de euro
a Ministrul Economiei [i Finan]elor, Varujan Vosganian, a afirmat c\, `n cursul acestui an, fondurile acordate de Uniunea
European\ Rom=niei vor atinge peste dou\ miliarde de euro a „Este nevoie de o presiune public\ la nivelul
autorit\]ilor locale, pentru a le determina s\ realizeze proiecte. Sunt ora[e `n România unde s-a lucrat foarte bine [i au utilizat
fonduri de preaderare, `n timp ce, `n alte zone, valoarea proiectelor este zero“, a declarat premierul T\riceanu a
Ministrul Economiei [i Fi-
nan]elor, Varujan Vosganian, a
afirmat, cu ocazia [edin]ei Comi-
tetului Na]ional de Coordonare
[i gestionare a fondurilor euro-
pene, c\, `n cursul acestui an,
fondurile acordate de Uniunea
European\ Rom=niei vor atinge
peste dou\ miliarde de euro. Po-
trivit unui comunicat al Executi-
vului, secretarul de stat din Mi-
nisterul Economiei [i Finan]elor,
responsabil cu gestionarea fon-
durilor structurale [i de coeziu-
ne, Eugen Teodorovici, a preci-
zat c\, pân\ la data de 15 iunie,
O gospod\rie
din cinci a apelat,
anul trecut, la
`mprumuturi
~mprumuturile, ca instru-
ment financiar, sunt folosite de o
gospod\rie din cinci, iar scopurile
principale sunt cump\rarea bu-
nurilor de folosin]\ `ndelungat\
(44,5%), acoperirea unor nevoi
personale (24,2%) [i sus]inerea
cheltuielilor pentru reparare sau
construire de locuin]e (14,7%),
potrivit anchetei asupra calit\]ii
vie]ii, realizat\, `n 2007, de
Institutul Na]ional de Statistic\
(INS). Potrivit statisticilor, pre-
zentate recent de INS, `mprumu-
turile sunt mai des utilizate de
c\tre gospod\riile din mediul ur-
ban - 25,3 %, fa]\ de 13 la sut\ `n
mediul rural - [i de c\tre gos-
pod\riile conduse de b\rba]i - 22
la sut\, fa]\ de 13 % `n cazul gos-
pod\riilor conduse de femei.
Gospod\riile care aveau de resti-
tuit `mprumuturi `n perioada de
referin]\ (2007) reprezentau
32,5% dintre gospod\riile cu
salaria]i, 29,5% dintre cele de pa-
troni [i 19,3% dintre cele de
[omeri. ~ntre gospod\riile de
lucr\tori pe cont propriu `n ac-
tivit\]i neagricole, pensionari [i
agricultori, ponderea celor cu
`mprumuturi se situeaz\ sub
17%. ~n ceea ce prive[te scopurile
`mprumuturilor, 22,4% dintre
gospod\riile conduse de salaria]i
au folosit `mprumutul pentru
nevoile personale, `n timp ce
29,9% dintre gospod\riile de pa-
troni au luat `mprumut pentru
cre[terea confortului locuin]ei. a
Cheltuieli de miliarde pentru
sus]inerea sectorului minier
Statul a cheltuit, `n perioada 1990-
2007, peste 6,1 miliarde de dolari pen-
tru sus]inerea sectorului minier, la
care se adaug\ o pierdere de exploata-
re `n valoare de 1,729 miliarde de do-
lari. Conform Strategiei industriei mi-
niere pentru perioada 2008-2020, sub-
ven]iile au reprezentat 4,125 miliarde
de dolari, transferurile sociale -316,9
milioane dolari, iar aloca]iile de capital
- 1,714 miliarde dolari. Rezultatele ac-
]iunilor de restructurare din aceast\
perioad\ au generat o serie de noi pro-
bleme, precum sc\derea brusc\ a eco-
nomiei regiunilor miniere afectate de
MOBILIER
BISERICESC SCULPTAT
~n atelierele M\n\stirii GOLIA se execut\, la comand\,
mobilier bisericesc sculptat (catapetesme, strane, troi]e
etc.) `n lemn natur sau poleit cu foi]\ de aur. Comenzile se
primesc
la M\n\stirea Golia (www.golia.ro), str. Cuza Vod\ nr.
51, Ia[i, telefon 0232/216693, fax 0232/216694.
S=mb\t\, 12 iulie 2008 11
TENSIUNILE DINTRE IRAN {I ISRAEL CONDUC LA SCUMPIREA
PETROLULUI: La bursa din New York, barilul de petrol s-a
scumpit cu 5 dolari, ajung=nd la 141 de dolari [i 65 de cen]i, pe
fondul temerilor privind un conflict `ntre Iran [i Israel.
PE SCURT
Salariul
`n industrie
a crescut cu 19%
pentru cele [apte Programe Ope- Premierul le-a cerut dezvoltare. „Nu sunt probleme ni[trilor prezen]i la `nt=lnire. La Salariul mediu net `n sectorul
ra]ionale au fost depuse 1.287 de care s\ fie foarte u[or de `n]eles. reuniunea de lucru a Comitetul industrial a crescut cu 19,2%
proiecte, `n valoare de 15 miliar- mini[trilor s\ pun\ Poate, de multe ori când vorbi]i, Na]ional de Coordonare pentru `n primele patru luni ale
de de lei. Dintre aceste proiecte, presiune pe aceste lucruri sunt prezentate gestionarea fondurilor europene acestui an, comparativ cu pe-
au primit aprobare 281, `n va- `ntr-un limbaj mai pu]in accesi- au participat mini[trii Economi- rioada similar\ a anului tre-
loare total\ de peste 9 miliarde autorit\]ile locale bil, dar `ncerca]i, v\ rog, s\ ex- ei [i Finan]elor, Varujan Vosga- cut. Potrivit Buletinului Sta-
de lei, sum\ din care 6,8 miliar-
~n cadrul discu]iilor de la Pa-
plica]i pe `n]elesul tuturor. Este nian, Dezvolt\rii, Lucr\rilor Pu- tistic de Industrie, publicat de
de de lei reprezint\ fonduri eu- nevoie de o presiune public\ la blice [i Locuin]elor, Laszlo Bor- Institutul Na]ional de Statis-
ropene. De asemenea, au fost `n- latul Victoria, premierul C\lin nivelul autorit\]ilor locale, pen-
Popescu-T\riceanu le-a cerut bely, al Transporturilor, Ludovic tic\ (INS), cea mai mare cre[-
cheiate 23 de contracte de finan- tru a le determina s\-[i realizeze tere, de 29,4 procente, a fost
]are cu beneficiarii, `n valoare de mini[trilor s\ prezinte presei proiectele. Sunt ora[e `n Româ- Orban, al Muncii, Familiei [i E-
proiectele `ntr-o manier\ `n care galit\]ii de {anse, Paul P\cura- `nregistrat\ `n domeniul pre-
aproximativ 205 milioane de eu- nia unde s-a lucrat foarte bine [i luc\rii ]i]eiului, cocsific\rii
ro, din care fondurile europene s\ se genereze o presiune a opi- au utilizat fonduri de preadera- ru, al Internelor [i Reformei Ad-
niei publice asupra autorit\]ilor ministrative, Cristian David, c\rbunelui [i trat\rii combus-
reprezint\ aproximativ 180 de re, `n timp ce, `n alte zone, valoa-
milioane de euro, men]ioneaz\ locale, pe care s\ le determine s\ rea proiectelor este zero“, le-a precum [i ministrul Educa]iei, tibililor nucleari. Astfel, sala-
Executivul. aplice programele structurale de spus premierul T\riceanu mi- Cristian Adomni]ei. a riul mediu net `n industrie a
crescut, `n luna aprilie, la
1.212 lei, cu 24,9 procente
Sindicali[tii nu renun]\ mai mult fa]\ de aceea[i lun\
a anului trecut [i cu 11,3% `n
cre[tere, fa]\ de martie 2008.
la solicit\ri [i continu\ protestele
~n industria extractiv\,
câ[tigul mediu net, `n pe-
rioada 1 ianuarie-30 aprilie
a Liderii sindicali afirm\ c\ `ntâlnirea care a avut loc joi sear\, `ntre delega]ia guvernamental\
2008, a crescut cu 8,6%, fa]\
de aceea[i perioad\ a anului
condus\ de prim-ministrul C\lin Popescu-T\riceanu [i reprezentan]ii celor cinci confedera]ii 2007, [i a atins valoarea de
sindicale, „a e[uat“ a O nou\ rund\ de negocieri `ntre sindicate [i Guvern, la care vor participa [i 2.245 lei, `n luna aprilie a a-
cestui an, cu 34,8% mai mult
pre[edin]ii confedera]iilor patronale, precum [i guvernatorul B\ncii Na]ionale, va fi organizat\ luni a decât `n martie. Salariile
medii nete `n industria pre-
Reprezentan]ii confedera]iilor sindi- Palatul Victoria, pre[edintele Cartel Al-
cale au continuat, ieri, ac]iunile de pi- fa, Bogdan Hossu. lucr\toare s-au majorat cu
19,7%, `n primele patru luni
chetare a sediului Guvernului. Sindica-
ale anului, fa]\ de aceea[i pe-
li[tii cer respectarea Hot\rârii de Gu- Sindicali[tii sus]in rioad\ a anului trecut,
vern [i alocarea a 540 de lei salariu mi-
c\ trebuie luat\ `n calcul ajungând la 1.073 lei, `n
nim pe economie, `ncepând cu 1 iulie. aprilie 2008. Potrivit datelor
Liderii sindicali afirm\ c\ `ntâlnirea cre[terea productivit\]ii prezentate de INS, angaja]ii
care a avut loc, joi sear\, `ntre delega]ia din sectorul prelucr\rii ]i]eiu-
guvernamental\ condus\ de prim-mi- Tot `n cursul zilei de luni, sindicali[tii
lui, cocsific\rii c\rbunelui [i
nistru C\lin Popescu-T\riceanu [i re- vor avea o [edin]\, `n urma c\reia fiecare
trat\rii combustibililor nucle-
prezentan]ii celor cinci confedera]ii sin- sindicat `n parte va decide cum va conti-
ari au primit, `n aprilie 2008,
dicale „a e[uat“. „Dup\ mai multe ore nua s\ `[i sus]in\ revendic\rile. „Noi mo-
tiv\m solicitarea noastr\ prin faptul c\ o remunera]ie de 2.715 lei, cu
de discu]ii contradictorii, am constat c\
productivitatea muncii este un fapt recu- 40,7% mai mult decât `n
ne-am `ntors acolo de unde am plecat. aceea[i lun\ a anului trecut [i
Guvernul nu vrea s\-[i respecte angaja- noscut [i vrem s\ fie luat `n calcul ca un
plus, `n condi]iile `n care cre[terea econo- cu 19,8 procente `n cre[tere
mentele [i `[i p\streaz\ pozi]ia privind fa]\ de luna martie. Un alt
salariul minim pe economie, de 500 de mic\ este de aproape 30%. Avem un mi-
nus pe partea de infla]ie [i `ncerc\m s\ `i sector unde câ[tigul mediu
lei, iar noi ne-am p\strat pozi]ia de a aducem pe premier [i pe guvernatorul net a `nregistrat o cre[tere
continua ac]iunile de protest. Nu cre- peste media de 19,2% este cel
o consultare a B\ncii Na]ionale, legat\ BNR la o modalitate de a compensa a-
dem c\ acest\ majorare cre[te infla]ia, de noua simulare pe care sindicatele au ceast\ cre[tere a infla]iei cu ceea ce `n- al energiei electrice [i ter-
ci u[ureaz\ ob]inerea de credite“, sus]i- mice, al gazelor [i al apei. ~n
prezentat-o [i care demonstreaz\, cel pu- seamn\ meritul nostru, al for]ei de mun-
ne pre[edintele CSDR, Iacob Baciu. c\, pe cre[terea economic\ [i pe cre[terea acest sector, valoarea indica-
]in `n viziunea noastr\, c\ o cre[tere a sa- torului salarial s-a majorat cu
lariului minim nu ar avea un impact in- de productivitate“, a afirmat, la rândul
23,7% `n perioada ianuarie-
O nou\ rund\ de negocieri fla]ionist deosebit. Sper\m ca, `n urma s\u, pre[edintele sindicatului Sanitas,
aprilie 2008, fa]\ de primele
noilor simul\ri, a cerin]elor pe care sindi- Marius Petcu. ~n condi]iile `n care nu se
Luni va avea loc o nou\ rund\ de ne- acord\ salariul minim pe economie, de patru luni din anul trecut,
catele le-au prezentat [i a discu]iei pe ca- ajungând la 1.956 lei, `n luna
gocieri `ntre sindicate [i Guvern, la care 540 de lei, `ncep=nd cu data de 1 iulie
re o vom avea cu patronatele, mar]ea sau aprilie a acestui an.
vor participa [i pre[edin]ii confedera]iilor joia viitoare, `n func]ie de programul Gu- 2008, sindicatele anun]\ continuarea
patronale, precum [i guvernatorul B\ncii vernului, s\ avem un rezultat pozitiv [i o protestelor [i amenin]\ c\, din toamn\,
Na]ionale. „Vom avea o nou\ `ntâlnire, la finalitate legat\ de acest subiect“, a de- se are `n vedere o posibil\ grev\ general\ Peste 7 milioane
care vor participa [i patronatele. Va fi [i clarat, dup\ `ntâlnirea cu premierul de la la nivel na]ional. a
de pasageri
au c\l\torit cu
Comunicat de pres\ avionul, `n 2007
Traficul aerian a ajuns la 7,8
milioane pasageri `n 2007, po-
restructurarea sectorului, amplificarea
problemelor sociale [i a problemelor de
Iuliu
us Mall d\ startu ul trivit Institutului Na]ional de
Statistic\ (INS). Anul trecut,
circa 7,8 milioane pasageri au
mediu. La 31 decembrie 2007, compa-
niile miniere `nregistrau obliga]ii neo-
proomoo]iiloor estivale c\l\torit cu avionul, pe curse
norate `n valoare de 4,217 miliarde lei, comerciale regulate sau char-
din care 1,375 miliarde lei datorii efec- ~n peeriooada 11- 277 iuliee, c\ldura verii „toopee[tee“ pree]urilee la Iulius ter, dar [i pe curse private,
tive, iar restul major\ri [i penalit\]i. comparativ cu 5,49 milioane
Din totalul obliga]iilor, 86,5% repre- Mall, astfel c\ `mp\timi]ii de shopping pot face cump\r\turi cu pân\ la pasageri `n 2006. Traficul ae-
zint\ datorii c\tre bugetul de stat, bu- 70% mai accesibile decât `n restul anului. Campania `ncepe la data de 11 rian a crescut cu peste 47% `n
getele locale, bugetul de asigur\ri so-
iulie, [i va aduce multe premii [i surprize cump\r\torilor fideli. Astfel, zilnic, primele trei luni ale anului,
timp de dou\ s\pt\mâni, primele 600 de persoane care fac cump\r\turi de `n timp ce traficul pe cursele
ciale de stat [i fondurile speciale, iar 50 de RON de la magazinele Iulius Mall, vor primi diverse cadouri [i surprize, low-cost a crescut cu 20%, po-
13,5% datorii c\tre furnizori. Pier- constând `n b\uturi r\coritoare, `nghe]at\ [i produse cosmetice. trivit estim\rilor oficiale.
derile din exploatare s-au situat, anul Pân\ spre sfâr[itul lunii iulie, majoritatea produselor de la magazinele Pia]a aerian\ cre[te rapid `n
trecut, la 4,4 miliarde lei, de dou\ ori din Iulius Mall vor `nregistra cele mai mici pre]uri din acest an. „Vedetele re- România din cauza reducerii
mai mici fa]\ de 2000. a ducerilor“ sunt produsele de la Leonardo, House of Art, Il Passo, Ravioli,
pre]urilor, odat\ cu apari]ia
Kids, Louise [i Minibrand, unde pre]urile sunt mai mici cu pân\ la 70%, ast-
fel c\ pasiona]ii de shopping `[i pot `mbog\]i vestimenta]ia cu noi articole, la zborurilor low-cost, a cre[terii
pre]uri foarte mici [i pot face nenum\rate surprize celor dragi. num\rului de companii aerie-
Nici accesoriile [i parfumurile nu fac excep]ie de la sezonul reducerilor, as-
tel c\ Folli Follie ofer\ accesorii cu pre]uri `ntre 25- 30% mai mici, iar pentru
cei care pl\nuiesc s\ se c\s\toreasc\, magazinul FiresQ ofer\ o reducere de
ne care activeaz\ pe pia]\ [i
a num\rului de curse char-
ter. De asemenea, traficul in-
5% la verighete. Magazinele de cosmetice [i parfumuri sunt `n tendin]ele tern este `n cre[tere `n mare
acestei veri [i ofer\ reduceri cuprinse `ntre 10% [i 50%.
La fiecare trei articole achizi]onate, magazinul Be You, amplasat la etajul
parte datorit\ faptului c\ in-
frastructura feroviar\ este `n
unu al mall-ului, va oferi fiec\ruia, gratuit, cel de-al treilea produs cump\rat. repara]ii pe magistralele
„Majoritatea magazinelor de la Iulius Mall au practicat `n fiecare an reduceri
principale, iar traficul rutier
consistente de pre]uri. Ne a[tept\m la o cre[tere substan]ial\ a vânz\rilor [i este `ngreunat de lipsa autos-
la un trafic de vizitatori foarte ridicat. Politica reducerilor de sezon este o
strategie benefic\ atât pentru cump\r\tori, cât [i pentru retaileri, care au tr\zilor. a
ocazia de a cre[te cifra vânz\rilor `ntr-o perioad\ scurt\ de timp“, au declarat
reprezentan]i ai Iulius Mall Ia[i.
Reducerile promo]ionale nu vor fi aplicate doar articolelor vestimentare, ac- Cursul valutar
cesoriilor [i produselor cosmetice. Articolele de decora]iuni interioare vor putea
fi achizi]ionate cu reduceri `ntre 10%- 50%, produsele de papet\rie cu reduceri pentru 12.07.2008
`ntre 10%- 50%, iar articolele sportive vor avea reduceri cuprinse `ntre 10% [i Dolar SUA 2,2676
75% (Stone Creek).
Euro 3,5829
12 S=mb\t\, 12 iulie 2008
NOU: O terapie de ultim\ genera]ie, cea cu Avamys, un steroid nou, asigur\ confortul

Por]ia pacien]ilor cu rinit\ alergic\, spray-ul dovedind o eficien]\ constant\ `n ameliorarea

simptomelor oculare asociate alergiei, cum ar fi `nro[irea, l\crimarea, mânc\rimile [i
senza]ia de arsur\ la nivelul ochilor, `n cazul pacien]ilor adul]i [i adolescen]i cu alergie
de s\n\tate sezonier\. ~n Europa, rinita alergic\ este prezent\ la 17%-20% din popula]ie, iar `n
România se estimeaz\ c\ 20%-22% din popula]ie este afectat\ de aceast\ boal\.

ANALIZE MEDICALE Semne [i tratament `n preeclampsie

Testarea VSH indic\
o posibil\ infec]ie `n organism
VSH este o analiz\ simpl\, care se
bazeaz\ pe proprietatea globulelor ro-
[ii de a sedimenta, de a se depune `ntr-
un tub de sticl\, dup\ ce s=ngele recol-
tat din ven\ a fost amestecat cu o sub-
stan]\ anticoagulant\. S=ngele se se-
par\ spontan, dup\ un oarecare timp,
`n plasm\ [i globule ro[ii, f\r\ a fi
centrifugat `n prealabil. Dac\ un tub
sub]ire, de 200 mm, se umple cu s=nge
[i se men]ine `n pozi]ie vertical\ timp
de o or\ [i, apoi, dou\ ore, se observ\ cum
deasupra se separ\ plasm\. Valoarea
VSH se socote[te dup\ num\rul de
mm de plasm\ separat\ `ntr-o or\ [i `n
dou\ ore. Valori normale: la b\rba]i -
3-10 mm, la o or\, 5-15 mm, la 2 ore; la
femei - 6-13 mm, la o or\; 1-20 mm, la
2 ore; la copii mici - 7-11 mm, la o or\.
O cre[tere a VSH nu poate pune
un diagnostic de boal\, ci arat\ medi-
cului c\ `n organism exist\ o infec]ie
acut\ sau cronic\, o boal\ cronic\ ne-
DIC}IONAR MEDICAL
a hiperproteinemie: cre[tere anor-
mal\ a proteinemiei (nivelul proteine-
lor `n s=nge) peste valoarea de 10 gra-
me la litru. O hiperproteinemie poate fi
consecutiv\ unei deshidrat\ri (aport in-
suficient de ap\, diaree, v\rs\turi, ar-
suri) sau producerii de organism a unei
cantit\]i masive de imunoglobulin\ a-
normal\, precum cea cea care se produ-
ce `n cursul anumitor boli (mielom mul-
tiplu, macroglobulinemia lui Walden-
strom). Tratamentul hiperproteinemiei
este cel al bolii `n cauz\;
a hipersaliva]ie: secre]ie excesiv\
de saliv\. Cauzele sunt numeroase: le-
ziune a gurii [i a faringelui, angin\, sto-
matit\, leziune a esofagului (tumori, `n
particular), boli neurologice (boala lui
Parkinson, nevralgie facial\). Sinonim:
infec]ioas\ sau o dereglare a func-
]iilor normale ale unor organe inter-
ne (ficat, rinichi, pl\m=ni etc.).
VSH este o analiz\ de orientare [i
numai medicul se pricepe s\ caute,
din sutele de cauze, pe cea care a pro-
dus aceast\ cre[tere.
Cre[terea VSH peste 40-50 mm la
or\ constituie un semnal de alarm\,
chiar `n lipsa altor simptome de boa-
l\. ~n acest caz, repetarea analizei
dup\ dou\ s\pt\m=ni este absolut
necesar\. Dup\ cum valoarea VSH
scade, se men]ine sau cre[te, medicul
`[i poate da seama [i de evolu]ia bolii.
Totu[i, cre[teri foarte mari ale VSH
se `nt=lnesc `n aproape toate infec]iile
acute microbiene [i virale, `n tuberculo-
z\, `n reumatism, `n anemie, `n unele
boli parazitare, `n boli hepatice, ale ri-
nichilor, `n boli tumorale. (Rubric\ re-
alizat\ cu sprijinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti - www.focuslab.ro)
c=nd presiunea minim\ este mai mic\
de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt
cauzate mai ales de emo]ie [i de stres.
De altfel, aceste praguri pot fi dep\[ite
la o persoan\ `n v=rst\, deoarece presi-
unea sangvin\ cre[te cu v=rsta. Invers,
la un copil, aceste cifre sunt mai mici;
a hipertonie muscular\: exagerare
permanent\ a tonusului muscular (gra-
dul de rezisten]\ a unui mu[chi striat,
`n stare de repaus), de origine neurolo-
gic\. Hipertonia este consecutiv\ unei
leziuni a sistemului nervos central, a
c\rei cauz\ poate fi divers\ (tumoral\,
vascular\, degenerativ\). Tratamentul
este cel al bolii pentru care hipertonia
constituie un semn;
a hipervitaminoz\: orice afec]iune le-
gat\ de prezen]a `n exces a unor vitami-
a Preeclampsia face parte dintr-un grup de afec]iuni specifice sarcinii,
`ncadrate generic sub denumirea de hipertensiune gesta]ional\ a
Hipertensiunea indus\ de sarcin\ se manifest\ prin valori tensionale peste
140 cu 90 mmHg, dup\ 20 de s\pt\m=ni de gesta]ie, f\r\ alte modific\ri
clinice [i biologice, [i este prima [i cea mai pu]in sever\ din grupul amintit a
de dr. Ecaterina DALAS
Preeclampsia const\ `n va-
lori tensionale ridicate (peste
valorile men]ionate mai sus),
proteinurie peste 0,3 g la litru
`n 24 ore (eviden]iat\ la exame-
nul urinar sumar ce ar trebui
efectuat lunar la toate gravi-
dele) [i edeme generalizate
(cre[teri `n greutate de peste 2
kg pe s\pt\m=n\).
Eclampsia reprezint\ a treia
entitate din grup, extrem de se-
ver\, [i se manifest\ prin con-
vulsii tonico-clonice, com\ `n
absen]a unei patologii cerebra-
le preexistente.
~ntruc=t hipertensiunea ges-
ta]ional\ este factor de risc
pentru apoplexia utero-placen-
tar\ sau decolarea prematur\
de placent\ normal inserat\,
mul]i autori o includ `n acela[i
grup de afec]iuni.
Cauzele [i mecanismele de
producere ale preeclampsiei nu
sunt cunoscute [i, ca urmare,
este dificil s\ se instituie m\-
suri profilactice eficiente. Se
le, se mai poate utiliza testul
pozi]ional (roll over test), im-
portant pentru diagnostic pre-
coce: la gravidele `ntre 28 [i 32
s\pt\m=ni se m\soar\ tensiu-
nea `n pozi]ie culcat lateral
st=nga [i apoi, dup\ a[ezarea
gravidei `n decubit dorsal, la 1
minut [i la 5 minute. O
cre[tere de 20 mmHg este sem-
nificativ\ pentru diagnostic.
Tratamentul bolii
Tratamentul preeclampsiei
trebuie efectuat `n condi]ii de
spitalizare sub strict\ suprave-
ghere a medicilor speciali[ti
obstetricieni [i de terapie in-
tensiv\. ~n func]ie de v=rsta
sarcinii [i gravitatea bolii, se
va decide conduita terapeutic\:
continuarea sarcinii cu trata-
ment sub strict\ monitorizare
a mamei [i f\tului `n spital sau
declan[area na[terii, dac\ situ-
a]ia o impune. Dac\ sarcina es-
te peste 34 de s\pt\m=ni, deci-
zia este mai u[or de luat, `ntru-
c=t f\tul este deja viabil.
Este important ca at=t vii-
toarele mame, c=t [i medicii de
familie [i asistentele acestora
s\ cunoasc\ semnele de alar-
m\ care anun]\ o form\ sever\
de preeclampsie. Tensiunea ar-
terial\ (TA) sistolic\ peste 160
mmHg, TA diastolic\ peste 110
rea na[terii, soldat\, deseori,
cu moartea f\tului, `n cazurile
severe; eclampsia (convulsii
tonico-clonice, com\); hemora-
gii cerebrale, hemoragii hepati-
ce; coagulare intravascular\ di-
seminat\; sindromul HELLP.
Acesta din urm\ reprezint\
un sindrom ce poate evolua si-
len]ios, dar extrem de sever,
imprevizibil [i, adesea, din p\-
cate, letal, dac\ nu este sur-
prins [i amendat la timp. Cons-
t\ `n cre[terea transaminaze-
lor hepatice, sc\derea num\ru-
lui trombocitelor; elementele
clinice de diagnostic pot lipsi:
HTA [i proteinuria, `n 20% din
cazuri, absente. Hemoragiile
hepatice prin rupturi subcap-
sulare [i coagularea vascular\
diseminat\ sunt complica]ii se-
vere ce pot afecta prognosticul
vital materno-fetal, dac\ nu se
intervine de urgen]\.
~n concluzie, chiar `n condi]i-
ile unei consulta]ii prenatale
corecte, preeclampsia nu poate
fi prevenit\, dar un diagnostic
realizat la timp [i o corect\ `n-
drumare c\tre unitatea spitali-
ceasc\ de profil, pentru supra-
veghere [i tratament, pot ame-
liora prognosticul materno-fe-
tal, rezervat, la cazurile grave,
dar, mai ales, la cele neglijate.
* DR. ECATERINA DALAS, MEDIC PRIMAR OBSTETRIC|-GINE-

ptialism, ptialoree, sialoree;
a hipersodat: cu un con]inut ridi-
cat de sare (NaCl);
a hipersomnie: se caracterizeaz\
prin somnolen]a excesiv\, care survine
la o persoan\ aproape `n fiecare zi, de[i
somnul de noapte este de obicei normal
(cu durata de 8-12 ore). Persoana cu a-
ceast\ tulburare chiar `[i propune s\
doarm\ `n timpul zilei, dar, sunt situa-
]ii c=nd se instaleaz\ somnul neinten-
]ionat. Episoadele de somn `n timpul
zilei nu survin sub form\ de „atacuri“,
ca `n cazul narcolepsiei, ci apar `n situ-
a]ii `n care stimularea este sc\zut\ (de
exemplu: lecturi plictisitoare, drumuri
lungi);
a hipertensiune arterial\ (HTA):
cre[tere anormal\, permanent\ sau pa-
roxistic\ a tensiunii arteriale, `n repa-
us. Presiunea sangvin\ cre[te, `n mod
normal, ca r\spuns la activitatea fizic\.
Hipertensiunea arterial\ (HTA) apare
atunci c=nd, `n repaus, cifrele dep\[esc
16 centimetri mercur pentru presiunea
maxim\ sau sistolic\ [i 9 centimetri
pentru presiunea minim\ sau diastoli-
c\. Nu exist\ hipertensiune atunci
ne `n organism. Principalele hipervita-
minoze privesc vitaminele A [i D. Aces-
tea sunt urmarea, `n principal, a unor
intoxica]ii de origine medicamentoas\;
a hipnotic: substan]\ medicamen-
toas\ capabil\ s\ provoace somn;
a hipoacuzie: diminuare a acuit\]ii
auditive. Atunci c=nd acuitatea auditiv\
scade mult sau dispare complet, se vor-
be[te de surditate. Organul auzului este
constituit din dou\ p\r]i: un aparat de
percep]ie [i un aparat de transmisie.
Exist\, pornind de aici, dou\ forme de
hipoacuzie: de transmisie [i de percep]ie;
a hipocondrie: preocupare excesiv\
pentru propria s\n\tate, cu teama ob-
sesiv\ de a fi bolnav. Hipocondria este
un sindrom foarte r\sp=ndit. ~n grade
diferite, afec]iunea apare la anxio[i, la
deprima]i, la psihastenici. ~n formele
sale grave, boala `mbrac\ un aspect
delirant [i halucinatoriu. Tratamentul
hipocondriei depinde de structura psi-
hologic\ a subiectului. ~n majoritatea
cazurilor, asociaz\ administrarea de
sedative cu m\surile de igien\ (relaxa-
re, exerci]iu fizic) [i cu o psihoterapie.
Sinonim: ipohondrie. a
`nt=lne[te mai frecvent la sar-
cini multiple [i la femei cu sta-
tut economic precar. Singura
metod\ de diagnostic precoce
este consulta]ia prenatal\ de
calitate, cu m\surarea tensiu-
nii arteriale [i efectuarea corec-
t\ a analizelor (calcemia sc\zu-
t\, acidul uric crescut, prezen]a
albuminelor la examenul uri-
nar sumar, fiind elemente im-
portante pentru diagnostic la
gravida de trimestru doi [i mai
ales trei).
Cel mai important element
de diagnostic const\ `n m\su-
rarea tensiunii arteriale, valo-
rile patologice situ=ndu-se pes-
te 140 cu 90, dar [i o cre[tere
cu peste 30 mmHg a valorii
tensiunii sistolice sau cu 15
mmHg a tensiunii diastolice,
fa]\ de valorile precedente (`-
nainte de sarcin\ [i `n primele
20 de s\pt\m=ni de gesta]ie).
~n cadrul consulta]iei prenata-
mmHg: dureri epigastrice (eta- COLOGIE, COORDONATORUL AMBULATORIULUI DE
SPECIALITATE AL MATERNIT|}II „CUZA-VOD\“ IA[I
jul superior abdominal pe linia
median\), tulbur\ri de vedere
(scotoame: pete negre `n c=m-
pul vizual), cre[terea transami-
nazelor hepatice [i sc\derea
trombocitelor, proteinurie pes-
te 5 g pe 24 ore.
De aceea, este important s\
se repete analizele `n ultimul
trimestru lunar, s\ se m\soare
TA s\pt\m=nal, la cabinetele
medicilor de familie, [i orice sus-
piciune de diagnostic s\ fie tri-
mis\, pentru investiga]ii supli-
mentare, la maternitatea de
gard\.
Complica]iile pot duce
chiar la moartea f\tului
Complica]iile cele mai seve-
re ale HTA gesta]ionale [i pre-
eclampsiei sunt: apoplexia ute-
ro-placentar\, cu decolarea
placentei `nainte de declan[a-

a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a

a A FOST SUPLIMENATAT|
LISTA CU MEDICAMENTE COM-
PENSATE: ~n [edin]a de Guvern
de miercuri, Executivul a emis
o hot\r=re prin care a fost su-
plimentat\ lista de medica-
mente compensate [i gratuite.
Potrivit declara]iilor prim-mi-
nistrului C\lin Popescu-T\ri-
ceanu, prin noua list\ care ur-
meaz\ s\ intre `n vigoare pe 15
iulie, „s-a urm\rit cre[terea ac-
cesului echitabil al pacien]ilor
la medicamente, cu sau f\r\
contribu]ie personal\, [i sc\de-
rea costurilor“. Aceast\ m\su-
r\ va implica un efort financiar
de 3 miliarde de lei, din care 1
miliard de lei va fi alocat de
Ministerul S\n\t\]ii (MS). No-
ua list\ a medicamentelor este
`mp\r]it\ `n trei categorii: me-
dicamente compensate cu 90%,
al c\ror num\r a fost supli-
mentat de la 119 la 156 de de-
numiri comune interna]ionale
(DCI), medicamente compen-
sate cu 50%, pentru care nu-
m\rul de DCI s-a majorat de la
148 la 216, precum [i produse
farmaceutice compensate `n
propor]ie de 100%, la aceast\
categorie operându-se majo-
r\ri cuprinse `ntre 20-125%, `n
func]ie de afec]iuni. De aseme-
nea, `n sublista medicamen-
telor prev\zute `n programele
na]ionale de s\n\tate, ma-
jor\rile variaz\ `ntre 40-125%,
la HIV/SIDA fiind introduse 51
DCI noi, la afec]iunile oncolog-
ice - 9 produse noi, iar `n neu-
rologie - 3 produse noi. „Lista
va fi `nso]it\, `n premier\ `n
Rom=nia, de protocoale terape-
utice. Facem acest lucru din
dou\ considerente: vrem s\ fie
o regul\ precis\ pentru ini]ie-
rea unui tratament, trebuie s\
se [tie exact cine face ini]ierea
unui tratament, care medic
specialist, cum o face, cum con-
tinu\ prescrierea [i cum se face
ie[irea din tratament. Apoi, `n-
cerc\m s\ elimin\m abuzurile
sub orice form\, mai ales din
partea unor medici prescrip-
tori. Cât timp ai reguli precise
privind utilizarea unui medica-
ment, printr-o monitorizare e-
ficient\ a unui asemenea pro-
tocol, reu[im s\ reducem abu-
zurile, consumurile nejustifica-
te de medicamente“, a declarat
ministrul S\n\t\]ii, Eugen Ni-
col\escu.
a CONFERIN}| A DOCTO-
RANZILOR ~N MEDICIN|, LA
T+RGU MURE{: 200 de studen]i
la medicin\ [i farmacie par-
ticip\, la Târgu Mure[, la pri-
ma conferin]\ na]ional\ a doc-
toranzilor `n Medicin\ [i Far-
macie. Doctoranzii vor aborda
zeci de teme de specialitate din
domeniile Preclinic, Farmacie,
Igien\, Epidemiologie, Aneste-
zie-Terapie Intensiv\, Medici-
n\ intern\ - Cardiologie, Gas-
troenterologie, Hematologie,
Chirurgie, Imagistic\, Obste-
tric\-ginecologie, Medicin\
dentar\ [i Chirurgie cardiovas-
cular\. „Exist\ [i participan]i
din afara ]\rii, din Ungaria [i
Republica Moldova, peste 15.
Avantajul evenimentului cons-
t\ `n faptul c\ se `nva]\ cum se
public\ o lucrare [tiin]ific\ `nt-
r-o revist\, cum se face o pre-
zentare oral\ la o conferin]\.
Pot primi opinia profesorilor
conduc\tori de doctorat, des-
pre cum pot `mbun\t\]i mun-
ca lor. De asemenea, manif-
estarea ofer\ ocazia unor dis-
cu]ii, `n care ace[tia schimb\
informa]ii despre felul cum se
desf\[oar\ activitatea didac-
tic\ la diferite centre“, a de-
clarat unul dintre organiza-
tori, Annamaria Gyorfy. a

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
 S=mb\t\, 12 iulie 2008 13
GR|DINI}| DE VAR|, PENTRU COPIII S|RACI: Prim\ria Piatra Neam] va
Educa]ie deschide, pe 14 iulie, a treia edi]ie a gr\dini]ei de var\ pentru copiii care
provin din familii s\race, din dou\ cartiere ale ora[ului. Cu un total de 50
de locuri, gr\dini]a va func]iona patru ore pe zi, oferind copiilor programe
[i cultur\ educa]ionale, dar [i ajutoare constând `n rechizite [i juc\rii. Gr\dini]a de
var\ va func]iona `n perioada 15 iulie-24 august, `n cartierul Speran]a.

~nc\ un procent de promova]i la bac, dup\ contesta]ii PE SCURT

~n urma centraliz\rii datelor
preluate din teritoriu, rata de pro-
movare `nregistrat\ la sesiunea iu-
nie-iulie a examenului de Bacalau-
reat din acest an, dup\ solu]iona-
rea contesta]iilor, este de 78,26%
fa]\ de 82,08% `n 2007, conform
Ministerului Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului (MECT). ~nainte de
contesta]ii au promovat 77,24% din
candida]ii prezen]i, astfel c\ se con-
stat\ o majorare cu 1,02% a num\-
rului de elevi promova]i, 172.750,
fa]\ de 170.503. Dup\ evaluarea
lucr\rilor contestate, procente ridi-
cate de promovabilitate s-au `nre-
gistrat `n Suceava (98,83%), Boto-
[ani (96,89%) [i Constan]a (97,48%).
~n ierarhia jude]elor cu promovabi-
litate sc\zut\ figureaz\ Ilfov cu
41,79% fa]\ de 38,57%, procentul
ini]ial, Giurgiu cu 41,33% fa]\ de
39,71% [i Gala]i cu 56,36% fa]\ de
61,91%. La prima sesiune a exame-
nului de Bacalaureat 2008, s-au `n-
scris 225.842 de absolven]i de
liceu, s-au prezentat 220.737
(97,74%) [i au promovat 172.750
(78,26%). Al]i 47.719 (21,61%) can-
dida]i au fost respin[i, 268 au fost
elimina]i din examen, iar 5.105 nu
s-au prezentat. Pe tran[e de medii,
situa]ia se prezint\ astfel: `ntre 5
[i 5,99 - 1.076, `ntre 6 [i 6,99 -
16.442, `ntre 7 [i 7,99 - 43.850,
`ntre 8 [i 8,99 - 62.864 [i `ntre 9 [i
9,99 - 49.503. 91 de elevi au ob]inut
note de 10 la toate probele (cei mai
mul]i `n jude]ul Mehedin]i -
Colegiile Na]ionale „Traian“ [i
„Gheorghe }i]eica“ din Drobeta
Turnu-Severin).
~ncepând de luni, 14 iulie, [i pâ-
n\ vineri, 18 iulie 2008, inclusiv, e-
levii care `n sesiunea curent\ sau
`n cele anterioare fie nu au ob]inut
media necesar\ promov\rii, fie nu
s-au prezentat, se pot `nscrie pen-
tru sus]inerea examenului de Baca-
laureat de toamn\, care va avea loc
`ntre 18 august-1 septembrie. Cei
care au promovat una sau mai mul-
te probe pot solicita recunoa[terea
acestora, conform MECT.
SAR propune
o dezbatere public\
despre Bacalaureat
Societatea Academic\ din Ro-
mânia (SAR) solicit\ ministrului E-
duca]iei, Cristian Adomni]ei, s\ or-
ganizeze o dezbatere public\ cu ac-
torii din sistem, partenerii sociali [i
organiza]iile independente, pentru
rezolvarea problemelor de la Baca-
laureat. SAR consider\ c\ organi-
zarea unei dezbateri deschise pe te-
ma examenului de bacalaureat din
acest ar fi necesar\ pentru a stabili
cauzele disfunc]iilor semnalate la
sesiunea tocmai `ncheiat\ [i pentru
a identifica, `mpreun\, posibile so-
lu]ii. SAR consider\ c\ educa]ia, ca
[i alte sectoare, tolereaz\ `n pre-
zent o mare divergen]\ `ntre regu-
lile puse pe hârtie [i ceea ce se `n-
tâmpl\ `n practic\, `ntre obiective-
le trasate prin politici na]ionale [i
impactul social real al acestora. a
Workshop despre folclorul
european, la Bucure[ti
Un workshop cu participare interna]io-
nal\, realizat `n cadrul proiectului eth-
noArc, la care vor lua parte, printre al-
]ii, reprezentan]i ai Comisiei Europene
[i muzicologul Speran]a R\dulescu, se
desf\[oar\ la Bucure[ti. Proiectul euro-
pean de cercetare ethnoArc are ca scop
`mbun\t\]irea accesului la fondul co-
mun de folclor european [i `ncurajeaz\
cercet\torii [i arti[tii s\ valorizeze fol-
clorul. Proiectul a `nceput `n septembrie
2006 [i urmeaz\ s\ se `ncheie `n au-
gust, anul acesta. De asemenea, `n ca-
drul ethnoArc - o re]ea de [apte parte-
neri, printre care Academia Ungar\ de
{tiin]e, Muzeul Etnologic din Berlin, Ar-
hivele Na]ionale de Muzic\ Popular\
din Elve]ia [i Intitutul de Studii Avan-
sate din Germania -, a fost pus\ la
punct pe internet o arhiv\ etnomuzico-
logic\ pentru toate ]\rile participante.
Printre participan]i sunt reprezentan]i
ai Comisiei Europene, ai Colegiului

Copiii din Rom=nia, cei mai S\r\cia [i

excluderea social\
afecteaz\ copiii
„Noua Europ\“ din Bucure[ti [i ai Mu-
zeului }\ranului Român.

informa]i asupra drepturilor lor
a Cel mai mare grad de con[tientizare din Uniunea European\ privind
existen]a unor drepturi ale copilului `l au tinerii români cu vârste
cuprinse `ntre 15 [i 18 ani, relev\ un sondaj de opinie realizat de Gallup Ungaria,
la solicitarea Comisiei Europene, conform Organiza]iei „Salva]i Copiii“ a
Astfel, 85% dintre ti-
nerii chestiona]i au spus
c\ `[i cunosc drepturile,
num\rul lor fiind cu 18%
peste media UE. Ei sunt
urma]i de responden]ii
din Slovenia [i Bulgaria
(ambele 78%) [i Luxem-
burg (77%). Cu toate a-
cestea, tinerii români
sunt cei mai sceptici din
Uniune `n ceea ce prive[-
te protec]ia acestor drep-
turi `n ]ara lor. La polul
opus, privind con[tienti-
zarea drepturilor copilu-
lui, se afl\ adolescen]ii
din Ungaria (38%), Da-
nemarca (47%) [i Austria
(46%). Majoritatea tine-
rilor chestiona]i din sta-
tele membre ale UE
(67%) sunt con[tien]i c\
persoanele sub 18 ani se
bucur\ de drepturi speci-
fice, spre deosebire de a-
dul]i [i mai mult de dou\
treimi din tineri conside-
r\ internetul cel mai
simplu canal de informa-
re privind drepturile lor.
Alte surse de informare
sunt televiziunea (pen-
tru 21% dintre ei) [i
publica]iile (pentru 8%).
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONCUREN}| PE
POSTURILE DIN ~NV|-
}|M+NT, ~N MARAMU-
RE{: Cel pu]in 2.000 de
profesori din jude]ul Mara-
mure[ candideaz\ pentru
430 de posturi titularizabile
din `nv\]\mânt. Purt\torul
de cuvânt al Inspectoratu-
lui {colar Jude]ean Mara-
mure[, profesorul Pavel
Filip, a precizat, ieri, c\ es-
te cea mai mare competi]ie
din acest an pentru un post
titularizabil din `nv\]\-
mânt. Examenul a fost pro-
gramat pentru 17 iulie, iar
candida]ii viabili trebuie s\
ob]in\ cel pu]in media 7
pentru a putea ocupa un
post din `nv\]\mânt. Exa-
menul de titularizare va
dura aproximativ patru ore
[i se va desf\[ura `n cele [a-
~n ceea ce prive[te res-
pectarea drepturilor co-
pilului la nivel european,
cei mai mul]i respon-
den]i care cred c\ drep-
turile copilului sunt
foarte bine sau destul de
bine respectate `n ]ara
lor sunt `n Finlanda
(94%), Olanda (93%) [i
Marea Britanie (92%).
La polul opus se afl\
Portugalia (39%) [i Ro-
mânia (42%). De altfel,
Portugalia [i România
sunt singurele state
se centre de examinare din
municipiul Baia Mare. Lu-
cr\rile candida]ilor urmea-
z\ a fi corectate `ntr-unul
dintre centrele universitare
din ]ar\. Rezultatele con-
cursului vor fi anun]ate pe
25 iulie, iar repartizarea
computerizat\ `n func]ie de
mediile ob]inute urmând a
avea loc pe 30 iulie.
a JUM|TATE DIN
COPIII ROMÂNI AU DIFI-
CULT|}I DE CITIRE {I
~N}ELEGERE: Peste 50%
din adolescen]ii români [i
bulgari cu vârsta de 15 ani
nu sunt capabili s\ citeas-
c\ [i s\ `n]eleag\ un text,
potrivit unui raport al Co-
misiei Europene, citat de
publica]ia electronic\ EU-
Observer. România [i Bul-
garia se afl\ pe ultimul loc
membre unde majorita-
tea responden]ilor are o-
pinii negative privind
respectarea drepturilor
copilului - 59% dintre ti-
nerii chestiona]i din Por-
tugalia [i 57% dintre cei
din România au spus c\
drepturile copilului nu
sunt deloc sau sunt in-
complet protejate `n ]\ri-
le lor. ~n ciuda sentimen-
tului general negativ, a-
sem\n\tor `n cele dou\
state, responden]ii ro-
mâni sunt mai `nclina]i
`n clasamentul realizat de
Comisia European\, cu un
procentaj de 50% din tota-
lul adolescen]ilor `n vârst\
de 15 ani cu performan]e
slabe `n a citi [i a `n]elege
un text, urmate de Grecia
cu 27,7%, Italia 26,4% [i
Spania 25,7%. Pe primul
loc se afl\ Finlanda, cu un
total de 4,8%, urmat\ de
Irlanda, cu 12,1% [i Estoni-
a, cu 13,6%. „Este o proble-
m\ real\ (...) Capacitatea
de a citi este o competen]\-
cheie pentru `nv\]area con-
tinu\“, a declarat comis-
arul european pentru
Educa]ie, Jan Figel. Co-
misia European\ a anali-
zat performan]a statelor
membre `n cinci domenii:
capacitatea de a citi, absol-
virea gimnaziului, abando-
nul [colar, participarea a-
s\ spun\ c\ drepturile
copilului nu sunt deloc
respectate `n statul lor
(14% `n România fa]\ de
4% `n Portugalia). Apro-
ximativ trei sferturi din-
tre responden]ii euro-
peni consider\ c\ drep-
turile copilului sunt
foarte bine sau destul de
bine protejate `n ]\rile
lor [i doar 3% dintre cei
intervieva]i la nivelul `n-
tregii Uniuni cred c\
drepturile copilului nu
sunt deloc respectate.
Potrivit sondajului,
82% dintre tineri au spus
c\ nici ei, nici alte per-
soane cunoscute cu vârs-
te sub 18 ani nu au `ncer-
cat s\ cear\ ajutor când
au considerat c\ dreptu-
rile le sunt `nc\lcate, iar
7% au spus c\ au cerut a-
jutor `n astfel de cazuri.
~ntreba]i despre proble-
mele pe care cred c\ le pot
`ntâlni `ncercând s\-[i
apere drepturile, cele
mai des specificate au
fost cele referitoare la
faptul c\ adolescen]ii nu
[tiu ce pa[i s\ urmeze [i
pe cine s\ contacteze.
dul]ilor `n procesul de `nv\-
]are continu\ [i num\rul
abolven]ilor la matematic\,
[tiin]e [i tehnologie. Bru-
xellesul a somat guvernele
na]ionale s\ `mbun\t\]eas-
c\ cifrele `nregistrate. Co-
misarul Figel a subliniat c\
„educa]ia ajut\ `n mod clar
la atingerea obiectivului de
angajare“.
a PREMIERE, LA
TEATRUL „ION CREAN-
G|“: Cea de-a IV-a edi]ie a
Festivalul Interna]ional de
Teatru pentru Copii „100,
1.000, 1.000.000 de pove[ti“
[i premierele „Când juc\rii-
le spun «pa!»“, `n regia lui
Attila Vizauer [i „Rotund“,
un spectacol realizat de A-
lexandrina Halic [i Anca
Zamfirescu `i vor a[tepta pe
cei mici, `n stagiunea din
din Rom=nia
Printre problemele
men]ionate de cei care au
dorit s\-[i apere dreptu-
rile se num\r\ lipsa de
informa]ii privind insti-
tu]ia c\reia trebuie s\ i
se adreseze când un
drept le este `nc\lcat, ne-
cunoa[terea faptului c\
au drepturi specifice,
proceduri prea lungi [i
complicate, lipsa de reac-
]ie a autorit\]ilor care nu
r\spund minorilor care
cer ajutor.
~n ceea ce prive[te pro-
blemele care le afecteaz\
via]a [i care necesit\ re-
zolvare urgent\, 23% din-
tre tinerii responden]i au
men]ionat violen]a, 20% -
exploatarea sexual\ a co-
piilor, 18% - problemele
legate de droguri, 14% -
discriminarea [i rasismul
[i 13% - s\r\cia [i exclu-
derea social\. Tinerii ro-
mâni consider\ c\ proble-
mele care ar trebui trata-
te cu prioritate `n Româ-
nia sunt consumul de dro-
guri, violen]a asupra copi-
ilor [i s\r\cia [i exclude-
rea social\.
Sondajul a fost reali-
zat `n perioada 16-25 fe-
bruarie 2008 [i au fost
intervieva]i peste 10.000
de tineri din cele 27 de
state membre ale UE, cu
vârsta cuprins\ `ntre 15-
18 ani. a
toamn\ a Teatrului „Ion
Creang\“ din Capital\. ~n-
tre 14 [i 18 octombrie, 9
trupe din str\in\tate (Rusi-
a, Republica Moldova, Itali-
a, Danemarca, Germania,
Coreea, Anglia) [i 7 trupe
din România `[i vor prezen-
ta produc]iile de teatru pen-
tru copii, `n cadrul Festiva-
lul Interna]ional de Teatru
pentru Copii „100, 1.000,
1.000.000 de pove[ti“. Festi-
valul are un caracter com-
petitiv, cu un juriu format
din personalit\]i din ]ar\ [i
din str\in\tate, care vor a-
corda Marele Premiu - pen-
tru cel mai bun spectacol,
Super Bebe, premiu acor-
dat celui mai bun spectacol
pentru copii de 1-3 ani, Pre-
miul pentru regie [i Pre-
miul pentru interpretare. a
Colocviu interna]ional
despre traducerea
limbajului religios
Personalit\]i din domeniul traducerii,
de pe trei continente, se reunesc la Su-
ceava, `n perioada 11-13 iulie, `n ca-
drul unui colocviu interna]ional care a-
re ca punct comun traducerea textelor
sacre ale diferitelor religii ale lumii, cu
tema „Traducerea limbajului religios
ca dialog intercultural [i interconfesio-
nal“. Elena Brându[a Steiciuc, a preci-
zat c\ Universitatea sucevean\ g\zdu-
ie[te acest colocviu organizat de Cen-
trul de cercet\ri Inter Litteras, de ec-
hipa revistei „Atelier de traduction“,
cu un important sprijin de la Agence
Universitaire de la Francophonie, prin
Biroul Europei Centrale [i Orientale
de la Bucure[ti, conform Mediafax. Co-
munitatea academic\ româneasc\ este
reprezentat\ de cadre didactice uni-
versitare de la universit\]i din Bucu-
re[ti, Ia[i [i Suceava.
{coal\ de var\, la
Memorialul Sighet
Istorici români [i str\ini de prestigiu,
fo[ti disiden]i anticomuni[ti, profesori
[i elevi de liceu vor participa, `n peri-
oada 14-21 iulie, la Sighetul Marma]i-
ei, la {coala de var\ a Memorialului
Sighet, evenimentul din acest an ur-
m\rind introducerea `n programa [co-
lar\ a studiului represiunii comuniste,
potrivit unui comunicat emis de orga-
nizatori. La {coala de var\, organizat\
de Funda]ia Academia Civic\, vor par-
ticipa istorici precum Dennis Deletant,
Stephane Courtois, - rector al [colii,
Thierry Wolton, Vladimir Tism\neanu
sau acad. Alexandru Zub. De aseme-
nea, la eveniment vor fi prezen]i fostul
de]inut politic Constantin Ticu Dumi-
trescu, membru al Colegiului CNSAS,
[i scriitorul german Hans Bergel. La
edi]ia din acest an, a XI-a, a {colii de
var\ de la Sighet, 50 de liceeni [i 50
de profesori de istorie vor fi angrena]i
`ntr-un program de cursuri, `n urma
c\rora vor imagina propriile lec]ii de
istorie recent\, a[a cum ar trebui s\
se desf\[oare `n cadrul programei [co-
lare, `n viziunea lor. a
Condurache Cristian Francisc
de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
distrofie muscular\ progresiv\,
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
precum [i organele interne. Pentru
a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
necesare dispozitive de fixare
pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
financiar\ precar\ din familie nu
permite achizi]ionarea acestor
dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
copil, pot face dona]ii `n contul:
RO87BRDE240SV94771102400
14 S=mb\t\, 12 iulie 2008
SUFLETE PERECHE: Pornind de la ideea c\ pentru fiecare dintre noi exist\ un suflet pereche, serialul prezint\
Timp liber povestea a doi tineri celibatari, afla]i `n c\utarea marii iubiri. Alice Chenery lucreaz\ la raionul de cosmetice al
unui mare magazin londonez [i se zbate s\ p\streze un apartament pe care nu [i-l poate permite. Gil Raymond e
un scenarist american de succes, care [i-a p\r\sit ]ara natal\, aspirând la integritate profesional\ [i la o rela]ie
de durat\. Fiecare episod urm\re[te speran]ele [i temerile celor dou\ personaje, care `ncearc\ s\ nu-[i piard\
s\n\tatea mental\ `ntr-o lume din care se simt tot mai exclu[i. Alice [i Gil ar putea alc\tui un cuplu perfect, nu
mai r\mâne decât s\ se `ntâlneasc\. ~n aceast\ sear\, de la 21:25, pe TVR Cultural.

Grila de programe TRINITAS TV

Luni-Vineri
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
11.05 Atlas Biblic
11.30 Rom=nia la zi
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
17.05 Cultural expres
18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor
rom=nesc
19.50 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.00 Lumini pentru suflet
21.30 Cuvântul care zide[te
22.00 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunile de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Acatistul zilei
00.00 Miezonoptica
01.00 Atlas biblic
01.30 Biseric\ [i societate (r)
02.00 Armonii de veghe
04.00 Lumini pentru suflet(r)
04.30 Cuvântul care zide[te
(r)
05.00 Dialogurile TRINITAS
(r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
17.00, 19.00, 20.00
S=mb\t\
05.30 Cânt\ri din slujba
Utreniei [i rug\ciuni
pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imnul na]ional;
Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Week-end Magazin
09.05 Sf. Liturghie
11.05 Universul copil\riei
12.05 Credin]\ [i s\n\tate
12.30 Buna dup\-amiaza
15.30 Biseric\ [i societate
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Retrospectiva
s\pt\mânii
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor
românesc
20.05 ~ngera[ul meu
(Povestea de sear\)
20.30 Pelerini la locurile
sfinte
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia muzicii
23.00 Rug\ciunile de
sear\
23.15 P\rin]ii bisericii,
`nv\]\torii no[tri
23.30 Paraclisul Sfintei
Cuvioase
Parascheva
00.00 Miezonoptica
01.00 Credin]a si s\n\tate
(r)
01.30 Pelerini la locurile
sfinte (r)
02.00 Armonii de veghe
04.30 Cuvânt de folos
duhovnicesc (r)
05.00 Faptele credin]ei (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00,
11.00, 12.00, 13.00,
14.00, 15.00, 16.00,
19.00, 20.00.
09.00-10.30 Sfânta Liturghie - transmisi- 18.15-19.00 Convorbirile TRINITAS (dez-
Duminic\ une direct\ batere pe teme de cultur\
05.30 Cânt\ri din slujba 10.30-10.35 Pa[ii pelerinului (clip cu teologic\)
Utreniei [i rug\ciuni imagini de la locuri de 19.00-19.05 Pa[ii pelerinului (clip cu
pentru toat\ trebuin]a pelerinaj) imagini de la locuri de
06.00 Imnul na]ional; 10.35-10.45 Pagini de istorie (documen- pelerinaj)
Rug\ciunea de tar) (R) 19.05-19.15 Pagini de istorie (documen-
diminea]\ 10.45-10.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea tar)
06.20 Cuvintele credin]ei Vie]ii (Evanghelia zilei) 19.15-19.25 Film documentar
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) 10.50-10.55 Filocalia (lectur\ filocalic\, 19.25-19.30 Omul de lâng\ tine (sondaj
07.00 Via]a Bisericii pilde, poezie) de opinie)
09.05 Sf. Liturghie 10.55-11.00 Omul de lâng\ tine (sondaj 19.30-20.00 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
12.05 Ortodoxia pe `n]elesul tu- de opinie) duhovnice[ti)
turor 11.00-11.45 Atelier biblic (dezbatere 20.00-20.05 Art\ sacr\ (clip cu opere de
12.30 Bun\ dup\-amiaza pe texte [i teme art\ bisericeasc\)
15.30 File de istorie scripturistice) (R) 20.05-20.30 Lumina faptelor bune (dez-
16.05 Vecernia 11.45-11.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de batere pe teme de via]\
18.00 Actualitatea art\ bisericeasc\) parohial\)
18.20 Retrospectiva s\pt\mânii 11.50-12.00 Calea credin]ei (catehez\ 20.30-20.40 Calea credin]ei (catehez\
18.30 Catedrala sufletului româ- vizual\) vizual\)
nesc
12.00-12.45 Convorbirile TRINITAS (dez- 20.40-20.50 Patristica (documentar)
19.05 Pagini de folclor româ-
batere pe teme de cultur\ 20.50-20.55 Pa[ii pelerinului (clip cu
nesc
teologic\) (R) imagini de la locuri de
20.05 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\) 12.45-12.50 Pa[ii Pelerinului (clip cu pelerinaj)
20.30 {coala rug\ciunii imagini de la locuri de 20.55-21.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
21.00 Cuvânt de folos pelerinaj) pilde, poezie)
duhovnicesc 12.50-13.00 Patristic\ (documentar) 21.00-21.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din
21.30 Faptele credin]ei 13.00-13.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi actualitatea religioas\)
22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnice[ti) (R) 21.15-22.30 Biserica, azi (dezbatere pe
13.30-14.00 Film documentar (R) teme de actualitate)
23.00 Rug\ciunile de sea
23.15 P\rin]ii bisericii, `nv\]\torii 14.00-15.15 Biserica, azi (dezbatere pe 22.30-23.00 Film documentar
no[trir\ teme de actualitate) (R) 23.00-23.30 Cuvânt pentru suflet (sfaturi
23.30 Acatistul zilei sau 15.15-15.20 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea duhovnice[ti)
Paraclisul Sfântului Vie]ii (Evanghelia zilei) 23.30-23.40 Pagini de istorie (documen-
Dimitrie cel Nou 15.20-15.25 Filocalia (lectur\ filocalic\, tar)
00.00 Miezonoptica pilde, poezie) 23.40-23.45 Pa[ii pelerinului (clip cu
01.00 Ortodoxia pe `n]elesul tu- 15.25-15.55 Lumina faptelor bune (dez- imagini de la locuri de
turor (r) batere pe teme de via]\ pelerinaj)
01.30 File de istorie (r) parohial\) (R) 23.45-23.50 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea
02.00 Armonii de veghe 15.55-16.00 Art\ sacr\ (clip cu opere de Vie]ii (Evanghelia zilei)
03.30 {coala rug\ciunii (r) art\ bisericeasc\) 23.50-24.00 Calea credin]ei (catehez\
04.00 Faptele credin]ei (r) 16.00-17.10 Vecernia - transmisiune di- vizual\)
04.30 Cuvânt de folos rect\ 00.00-00.45 Atelier biblic (dezbatere pe
duhovnicesc (r)
17.10-17.55 Atelier biblic (dezbatere pe texte [i teme scripturistice)
05.00 Catedrala sufletului româ-
texte [i teme scripturistice) 00.45-00.50 Art\ sacr\ (clip cu opere de
nesc (r)
17.55-18.00 Sinaxar - Sfin]ii zilei - Cartea art\ bisericeasc\)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, Vie]ii (Evanghelia zilei) 00.50-00.55 Patristic\ (documentar)
15.00, 16.00, 17.00, 18.00-18.15 Jurnal TRINITAS ([tiri din 00.55-01.00 Filocalia (lectur\ filocalic\,
19.00, 20.00. actualitatea religioas\) pilde, poezie)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1

08:00 Green report (2008) (r)
08:30 Cartea european\ (talk
show) (r)
09:00 Desene animate
10:00 ~mpreun\ pentru natur\
11:00 Dun\rea - fluviu european
(Fra.-Ger.-A., 2006, f. s.
doc.)
11:30 Zona IT (2007)
12:10 Marile vacan]e
(Fra.-It., 1966, com.)
13:45 Arhiva de serviciu (r)
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Cum se face un campion
(2008, emis. sport) ep. 3
15:10 Cafeneaua astrelor (2007,
diver)
16:50 Secolul muzical ('97) ep. 3
17:00 Beijing - gazda Jocurilor
Olimpice, 2008 (doc.) ep. 2
18:00 TeleEnciclopedia (1965)
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Gladiatorul
(SUA-Engl., 2000, f. ist.
avent.)
22:50 Drumul spre Beijing
22:55 Figuran]ii (Engl.-SUA, 2005,
s) ep. 1
23:35 Concert Cher, SUA, 2003
00:20 Cronicile din Huadu
(Hongk., 2004, ac]. com.)
02:10 Jurnalul TVR (r)
03:05 Cu dou\ t\i[uri
(Belg.-Fra.-Spa.,'05,
com) a
08:00 Medalion folcloric
08:30 ABC... de ce? (pr. pt. copii)
09:00 Super Sport: Culturism [i
Fitness
09:30 Destina]ia România
10:00 Festivalul comediei
române[ti
10:30 Bugetul meu (rep.)
11:00 Natur\ [i aventur\ (r)
11:35 Liber pe contrasens (2007,
talk show)
12:35 Aten]ie, se cânt\! (diver)
13:30 D'ale lu' Mitic\ (rep.)
Prezint\ Mitic\ Popescu
14:25 Via sacra
15:25 Motocicli[tii pofticio[i: Din
nou la drum (Engl., 2006, s.
doc.) ep. 2
16:00 Festivalul de comedie
româneasc\
16:30 Autostrada TVR
18:00 Jurnal regional
18:40 Hotel Babylon (Engl., 2006,
dram\) ep. 6
19:35 Atlas (r)
20:00 Maniacii (2008, diver)
21:00 S\ m\nânce cozonac!
Marea Britanie, 1999 ep. 1
21:30 Ora de [tiri (show intal)
22:30 Crime imperfecte (It., 2005,
s) ep. 5
23:30 Cine apas\ pe tr\gaci?
(Ger.-Can.-SUA, 2002, ac])
01:10 Vinova]i [i pedepsi]i (SUA,
1993, s) (r)
2:05 Crime imperfecte
(It., 2005, s) (r) a
09:00 Ocolul P\mântului `n 80 de
zile (Engl.-SUA-It., 1989,
mini-s.) ep. 3
10:00 Arta.ro
11:00 Dosarul Leonardo da Vinci
(2005, doc.) (r)
11:50 O vedet\, un tablou (r)
12:00 Bruxelles
12:45 Istoria literaturii ('07, doc) (r)
13:00 Festivalul Interna]ional de
Teatru
13:30 Aventuri `n arheologie (s.
doc.)
14:00 Madame Sans Gene,
Fran]a, 2002
15:35 Zodiac (r)
16:00 Portret `n oglind\ (r)
16:30 Lec]ia de privit (r)
17:00 ~napoi la argument (r)
17:55 Jurnal de mod\
18:50 ~n umbra marilor mae[tri (r)
19:20 Regizorii (2003, doc.) -
Darren Aronofsky
20:25 V... de la vizual ('07,diver)(r)
20:55 ARTdelenisme ('07, doc.) (r)
21:25 Suflete pereche (Engl.,
2005, s. com.) ep. 11, 12
22:30 Jurnalul cultural
23:10 Smoking - No Smoking
(Fra., 1993, f. a.)
01:45 Jurnalul cultural (r) a
5:15 Cutremurul (SUA, 2004,
mini-s.) (r)
7:00 Pre]ul libert\]ii
(Fra., 1994, dram\) (r)
9:00 Miami Vice (SUA, 1984, f. s.
de ac].) (r)
10:30 Scandal `n Boemia
(SUA, 2001, polit.) (r)
12:15 Felicia cu Dana Bugean
13:00 Casa de piatr\
13:30 Roata de rezerv\
14:15 Folclorul contraatac\ (diver)
(r) Ajuta]i-o
o pe Daria
16:30 Confiden]ial (diver) cu: Cristi
Brancu [i Oana Turcu
18:30 S\pt\mâna financiar\
s\ r\mân\ `n via]\!
Sârbu Daria, din Ia[i, la numai 11 luni, sufer\ de o form\
19:00 Observator*Sport*Meteo
20:30 Stafiile trecutului sever\ [i extrem de rar\ de hipercolesterolemie, având coles-
(SUA, 2000, thrill.)
terolul LDL de aproape 1000mg/dl (valorile normale fiind de
50 [i 100 mg/dl), fapt pentru care are nevoie de o interven]ie
22:30 ~ntuneric total
chirurgical\ `n str\in\tate, al c\rei cost este de 85.000 de
(SUA, 2000, thrill.)
euro. Dac\ nu se face nimic acum, la 4-5 ani[ori va trebui s\
00:45 Cutremurul (SUA, 2004,
i se fac\ 2 opera]ii: un transplant de inim\ [i unul de ficat.
mini-s.) ultima parte
Orice ajutor (material, rug\ciune pentru s\n\tatea Dariei,
02:30 Observator (r)
informa]ii, recomand\ri pe care le pute]i face firmelor care
03:45 S\pt\mâna financiar\ (r)
pot s\ sponsorizeze, fiind scutite astfel de la plata impozitu-
Prezint\: Gabriela
lui pe profit cu pân\ la 20%) pe care `l pute]i oferi `i va cre[te
Vrânceanu-Firea a
Dariei [ansa de a tr\i. Cre[tinii ce vor s\ aduc\ o raz\ de
speran]\ `n sufletul acestui copil pot face dona]ii `n conturile
Legend\: deschise la BRD Ia[i (cod SWIFT: BRDEROBU):
-RO96BRDE240SV01597572400 pentru RON
[tiri
-RO88BRDE240SV01597732400 pentru EUR
film artistic -RO46BRDE240SV24567202400 pentru USD
Titular cont: S~RBU CONSTANTIN FLORIN
(CNP 1760625370031)

Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON},
Silviu DASC|LU, Bogdan DEDU,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR, Augustin P|UNOIU
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Bogdan SCOR}EA,
Cristina STURZU, Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
DIRECTOR EDITORIAL: CONSILIER PATRIARHAL:
Florin ZAMFIRESCU pr. Constantin STURZU SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|): „Ziarul Lumina“ este parte integrant\ Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Cristina LECA a Centrului de Pres\ BASILICA Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana-
Georgiana ORELE}CHI
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224,
fax: 0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin

REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne Departament distribu]ie: OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI ISSN 1841-141X Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA) S\pt\m=nalul „LUMINA DE DUMINIC|“ figureaz\

www.ziarullumina.ro Departament economic: Roxana GRIGORIU

Consilier juridic : Ana MANEA
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 S=mb\t\, 12 iulie 2008 15
TREI ROM+NI CANDIDEAZ| PENTRU COMISIILE EHF: Federa]ia European\ de Handbal a publicat lista candida]ilor

Sport pentru 7 comisii, `n care figureaz\ [i 3 români, ce vor fi ale[i pentru mandatul 2008-2012 la Congresul EHF,
programat pe 26 septembrie, la Viena. ~n total, 59 de persoane vor candida pentru 38 de locuri `n Comitetul executiv,
Comisia de competi]ii, Comisia de metodic\, Comisia de handbal pe plaj\, Tribunalul de arbitraj al EHF, Curtea de
arbitraj [i Comisia de revizori. Candida]ii din Rom=nia sunt Robert Licu (antrenor federal de juniori), Bogdan Macovei
([eful Departamentului de rela]ii interna]ionale al FRH) [i Tatiana Cojocaru (antrenor federal de junioare).

Jacques Rogge, cel mai puternic om din sportul mondial PE SCURT

Potrivit clasamentului alc\tuit
de revista britanic\ „SportsPro“,
belgianul Jacques Rogge, pre[edin-
tele Comitetului Interna]ional Olim-
pic, este omul cel mai puternic din
sportul mondial, fiind urmat `n a-
ceast\ ierarhie care ]ine seama de
for]a economic\, dar [i de influen]\,
de americanul Roger Goodell, comi-
sioner al Ligii de fotbal american. Al
treilea loc al acestui podium inedit
este ocupat, `n opinia magazinului
sportiv britanic, de elve]ianul Jo-
seph Blatter, pre[edintele Federa]iei
Interna]ionale de Fotbal.
Printre primii „10“ se mai afl\ [i
americanul Phil Knight, pre[edinte-
le firmei de material sportiv „Nike“,
chinezul Liu Qi, pre[edintele Comi-
tetului de organizare a Jocurilor O-
limpice de la Beijing-2008, america-
nul George Bodenheimer, pre[edinte
al ESPN/ ABC Sports, un alt ameri-
can, Bud Selig, comisioner al Mari-
lor Ligi de baseball [i britanicul Ber-
nie Ecclestone, pre[edintele „Formu-
la One Management“ (FOM), organ-
ismul care gireaz\ drepturile comer-
ciale ale campionatului mondial de
F1. Primul sportiv de pe aceast\ lis-
t\ a celor mai puternici oameni din
sportul mondial este juc\torul ame-
rican de golf Tiger Woods (pe locul
9), Top 10 fiind completat de impre-
sarul austriac Dietrich Mateschitz,
pre[edintele produc\torului de b\u-
turi energizante „Red Bull“, proprie-
tar, de asemenea, a 2 echipe de For-
mula 1 - Red Bull [i Toro Rosso. Al
doilea sportiv din ierarhie este fot-
balistul englez David Beckham (pe
locul 23), coinciden]\, chiar num\-
rul pe care `l are pe tricou la Los An-
geles Galaxy, care este, de fapt, nu-
m\rul cu care a jucat Michael Air
Jordan, baschetbalistul cel mai bun
din toate timpurile. Prima femeie,
dintr-un clasament cu pu]ine repre-
zentante ale sexului frumos, este ju-
c\toarea rus\ de tenis Maria {ara-
pova, pe locul 93, ea fiind `mpreun\
cu fotbalistul argentinian Lionel
Messi (locul 185), ambii 21 de ani,
cei mai tineri din clasament. Alte
personaje importante ale sportului
mondial care figureaz\ `n topul al-
c\tuit de „SportsPro“ sunt rusul Ro-
man Abramovich, pre[edintele clu-
bului englez Chelsea – pe locul 16,
cu 6 trepte mai sus decât [eful fotba-
lului european, Michel Platini, itali-
anul Silvio Berlusconi, patron la AC
Milan, primul ministru al Italiei fi-
gur=nd pe locul 32, britanicul Max
Mosley, pre[edinte al FIA, pe locul
37, tenismanul elve]ian Roger Fede-
rer, pe locul 59, iar fotbalistul portu-
ghez Cristiano Ronaldo se afl\ pe lo-
cul 67. (Dan TEODORESCU)
Olimpism [i arte
frumoase, la Beijing
La fel ca `n antichitate, când Pin-
dar dedica ode `nving\torilor la
Jocurile din Olympia, unde Hero-
dot citea din „Istoria“ sa, la Olim-
piadele moderne, `ncepând cu A-
tena 1896, au avut loc diferite
manifest\ri artistice, concerte [i
simpozioane. ~n acest context,
Beijingul, gazda Olimpiadei de
var\ din 2008, a organizat a treia
bienal\ cu tema „Culorile olim-
pismului“, `n cadrul c\reia arti[ti
plastici din 70 de ]\ri expun pic-
tur\ [i sculpturi. Expozi]iile sunt
deschise `n lunile iulie [i august,
la Muzeul de arte frumoase [i la
Muzeul Milenium. Directorul A-
socia]iei arti[tilor plastici din
China, Tao Qin, a declarat repor-

R\zvan Sab\u va evolua la turneul terilor urm\toarele: „Sper\m ca

bienala de la Beijing s\ se trans-
forme `ntr-un simbol cultural al
ora[ului. Bienala va fi un comple-

„}iriac Trophy“ de la arena CFR Ia[i

P=n\ pe 20 iulie, noua La inaugurarea noii a-
ment fericit al celei de-a 29-a edi-
]ii a JO de var\, un minunat dia-
log `ntre art\ [i olimpism“. (D.T.)

aren\ de tenis CFR Ia[i rene CFR Ia[i au mai fost Na]ionala României
g\zduie[te al 12-lea tur- prezen]i viceprimarul Ro- de rugby `n 7
neu din acest an din ca- meo Olteanu, deputatul
drul circuitului }iriac Petru Movil\, directorul va evolua `n Germania
Trophy. Competi]ia va a- DSJ Ia[i Ion Bucu, consi- Echipa de rugby `n 7 a României a
vea loc pe o baz\ moderni- lierul local Sorin Iacoban, plecat la Hanovra, unde `n zilele
zat\ `n aceste zile [i care vicepre[edintele FR Tenis de 12 [i 13 iulie are loc turneul fi-
cuprinde 4 terenuri de de C=mp Alexe Bardan, nal al CE 2008 la care particip\ 12
zgur\, sfin]ite joi sear\ de tenismenul ie[ean Bog- ]\ri, `mp\r]ite `n 2 grupe. Echipa
un sobor de preo]i, din ca- dan Leonte (favoritul nr. României, antrenat\ de Alexandru
Marin, ocupanta locului 6 la CE
re au f\cut parte arhi- 3 al turneului) [i mul]i al- 2006 [i a locului 5 la CE 2007, vi-
mandritul Vitalie Danciu, ]ii, care au adresat cuvin- zeaz\ o clasare `ntre primele 5 e-
stare]ul M\n\stirii Golia, te de laud\ conducerii chipe la Hanovra, care i-ar asigura
p\rintele Ion Vicovan, clubului moldav, `n frunte calificarea la CM 2009 de la Du-
preot paroh la Biserica Sf. cu pre[edintele Radu Pi- bai. România face parte din grupa
Parascheva [i prodecanul pa, vicepre[edintele Edu- A [i va juca `n ordine cu Portugali-
Facult\]ii de Teologie din ard Spi]\ [i directorul de a, câ[tig\toare de 5 ori a competi]i-
Ia[i, p\rintele arhiman- concurs Ghi]\ Grancea, ei, Rusia, campioana en-titre,
drit Amfian R\go[c\, sta- pentru investi]ia realiza- Georgia, Germania [i Spania. Pri-
standarde interna]ionale. ambasador al municipiu- f\cut o adev\rat\ uzin\ mele 2 echipe clasate `n grupe se
re]ul m\n\stirii Stavnic t\. ~n alocu]iunea sa, vi- calific\ pentru semifinale, iar cele-
[i inspector eparhial al ceprimarul Romeo Oltea- Conducerea Prim\riei ie- lui nostru“. Au urmat a- de tenis adaptat\ la con-
poi demonstra]ii de tenis di]iile noastre. S-a pornit lalte vor juca pentru locurile 5-8 [i
Mitropoliei Moldovei [i nu a declarat: „Este o ma- [ene promite `n continua- 9-12. Din grupa B fac parte }ara
Bucovinei, [i p\rintele re bucurie pentru noi to]i re sprijinirea sportului de de c=mp, vedeta fiind cu 11 turnee masculine [i Galilor, Irlanda, Italia, Ucraina,
Iustinian Vl\dica, diacon modernizarea acestei ba- performan]\ de la clubul campioana ceferist\ de acum s-a ajuns la 18. Ele Polonia [i Belgia. Lotul României
la M\n\stirea Golia. ze de tenis, adus\ acum la CFR Ia[i, un adev\rat numai 12 ani, Alexandra sunt foarte importante este ac\tuit din Carl Cimpoia[
Zm\u, antrenat\ de Ver- pentru tenismenii ro- (Anglia), Florin Vlaicu (Steaua),
gil Aghion. La conferin]a m=ni, inclusiv pentru Bogdan Bradu (RCM Timi[oara),
de pres\ care a precedat R\zvan Sab\u, care va fi Florin Surugiu (Olimpia Bucu-
manifestarea de la arena prezent [i el la turneul ie- re[ti), Andrei Filip (Dinamo), Ionu]
CFR Ia[i, s-a men]ionat [ean. La 16 ani, la juniori, Florea (Farul Constan]a), M\d\lin
c\ turneul moldav va a- Sab\u cucerea Wimble- Lemnaru (Metrorex Bucure[ti),
duna la start peste 100 de donul, dar apoi s-a acci- Viorel Lucaci (CSM „U“ Baia Ma-
dentat [i [i-a pierdut re), Valentin Ivan (Dinamo), Ma-
sportivi din 26 de ]\ri de rian Dumitru (Farul), Daniel Nai-
pe toate continentele, locul din primii 100 de ner (Steaua), R\zvan {uteu (Grivi-
principalul favorit fiind juc\tori `n clasamentul ]a Bucure[ti). (D.T.)
Victor Ioni]\, situat `n ATP. Acum trage tare s\
primii 400 de juc\tori ai revin\ printre cei mai
lumii. Printre cei care vor buni [i, de aceea, va juca Echipa Rom=niei de
accede direct pe tabloul cu mult\ ambi]ie [i la tur- tineret va juca cu Italia
principal va fi [i R\zvan neul }iriac Trophy, de la
Echipa na]ional\ de tineret U-21 a
Sab\u, care va primi un arena CFR Ia[i“, a men- României va sus]ine mar]i, pe 22
wild-card din partea orga- ]ionat `n alocu]iunea sa iulie, `n deplasare, un meci amical
nizatorilor. „Ion }iriac a vicepre[edintele FR Tenis de fotbal `n compania selec]ionatei
preluat `n urm\ cu [ase de C=mp, Alexe Bardan. olimpice a Italiei. Partida se va
ani modelul spaniol [i a ( Da n TE ODOR E SC U) disputa pe Stadio Comunale din
Pistoia, cu `ncepere de la ora loca-
l\ 21:00 (22:00 `n România) [i va
„U“ Jolidon Cluj are un buget de 300.000 de euro conta ca ultim meci de verificare
pentru echipa preg\tit\ de antre-
norul Emil S\ndoi `naintea ulti-
Echipa feminin\ de handbal Uni- peti]ional\, cu stagii de preg\tire la
versitatea Jolidon Cluj va avea un mare [i la munte, urmate de turnee melor trei meciuri de calificare la
buget de aproximativ 300.000 de eu- de verificare, `n special `n str\in\ta- turneul final al Campionatului Eu-
ro pentru sezonul viitor, iar obiecti- te“, a precizat Cucuian. Despre lot, ropean 2009, cu }ara Galilor (aca-
vul va fi clasarea `n primele cinci lo- oficialul ardelean a afirmat c\ s-au s\ [i `n deplasare) [i Bosnia-Her]e-
curi din Liga Na]ional\. „Bugetul reu[it patru transferuri, `ns\ mai e- govina (deplasare). (D.T.)
pentru acest sezon este `n jurul su- xist\ discu]ii pentru aducerea [i a
mei de 300.000 de euro, iar ca obiec- altor juc\toare. „Adela Biliga va re- O `nfr=ngere [i
tiv avem stabilit unul dintre primele veni `n lotul nostru, dup\ ce a fost
cinci locuri din clasamentul Ligii accidentat\ sezonul trecut“, a mai o remiz\ pentru
Na]ionale. Lupta pentru titlul de spus Cucuian. S-a renun]at la Anca echipele moldave
campioan\ va fi una foarte `ncrânce- Amariei, `n timp ce Amelia Busuio-
nat\, mai ales c\ Rulmentul Bra[ov ceanu este aproape de un transfer la Echipa de fotbal Poli Ia[i, `ntr-o
are un antrenor bun, Herbert Mül- O]elul Gala]i. „Am solicitat multe jene, Gheorghe Covaciu. Antrenorul ca aceste trei juc\toare s\ mearg\ la formul\ `n care au evoluat juc\-
ler, care vine cu o alt\ mentalitate“, meciuri de preg\tire, pentru a avea Covaciu [i-a exprimat speran]a c\ Beijing. Nu `n ultimul rând, este o torii mai pu]in folosi]i p=n\ acum
a declarat Mircea Cucuian, directo- o coeziune cât mai bun\ `n cadrul lo- toate cele trei juc\toare de la „U“ a- satisfac]ie profesional\ faptul c\ `n meciurile amicale (Plugaru,
rul sportiv al grup\rii. „U“ Jolidon s- tului, lucru care ne-a lipsit sezonul flate la lotul na]ional vor participa preg\tesc trei handbaliste care vor Buhu[i etc) au pierdut cu 2-0 par-
a reunit `n aceast\ s\pt\m=n\ pen- trecut. Sper ca fetele nou venite s\ la Olimpiad\, ele fiind Mihaela Ani merge `n China“, a spus Covaciu. tida sus]inut\ cu ACU Arad. ~n
tru reluarea preg\tirilor, `ns\ doar se integreze cât mai rapid `n angre- Senocico, Carmen Amariei [i Florina Dup\ efectuarea vizitei medicale [i schimb, `n stagiul de preg\tire
[apte juc\toare au fost prezente. „A- najul tehnico-tactic al echipei. Ne Bârsan. „~mi doresc ca toate cele trei c=teva antrenamente pe plan local, din Germania, FC Vaslui a remi-
vem 10 handbaliste selec]ionate la dorim ca `n viitorul campionat s\ a- fete care sunt la lotul de senioare s\ handbalistele clujene vor efectua un zat, 1-1, cu echipa Hapoel Kiryat
loturile de senioare, tineret sau uni- vem o presta]ie bun\, s\ reu[im s\ prind\ echipa pentru Olimpiad\. cantonament la Costine[ti, progra- Shmona. gruparea preg\tit\ de
versitar. Am stabilit programul de câ[tig\m cât mai multe meciuri“, a Este un motiv de mândrie pentru mat `n perioada 13-20 iulie. (Dan Viorel Hizo a deschis scorul prin
preg\tire pentru perioada precom- mai declarat antrenorul echipei clu- Cluj, pentru Universitatea Jolidon, TEODORESCU) Gabriel Cânu, dar israelienii au
egalat `n min. 60. (D.T.)

16
Eveniment
„Apreciem `n]elepciunea misionarilor care propun Ortodoxia, nu o impun“
La Catedrala arhiepiscopal\ din
Târgovi[te, a fost lansat\ joi, 10 iulie,
edi]ia jubiliar\ a Liturghierului lui
Macarie, prima carte tip\rit\ pe teritoriul
românesc. Evenimentul a avut loc dup\
Sfânta Liturghie arhiereasc\, oficiat\ de
c\tre 20 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe
de Ciprian BÂRA
Joi, 10 iulie, o zi blând\ de va-
r\, a fost, pentru `ntreaga sufla-
re târgovi[tean\, una de dubl\
s\rb\toare. Credincio[ii, veni]i
to]i `n straie de s\rb\toare, au
intrat `n Catedrala arhiepiscopa-
l\ din centrul ora[ului, ce poart\
hramul „~n\l]area Domnului“
sau au ascultat cu evlavie Sfânta
Liturghie, sprijinind cuminte zi-
dul gros de c\r\mid\ ro[ie al
Bisericii, pentru a participa la
marea s\rb\toare ce a consfin]it
`mplinirea a 500 de ani de la apa-
ri]ia Liturghierului lui Macarie,
prima carte tip\rit\ pe teritoriul
românesc, precum [i pentru a se
ruga pentru ~ntâist\t\torul e-
parhiei, care a primit rangul de
Mitropolit onorific ad personam,
din partea Preafericitului P\rin-
te Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române.
Experien]a `n slujirea
Ortodoxiei române[ti
a fost r\spl\tit\
Dup\ Sfânta Liturghie, s\-
vâr[it\ de c\tre 20 de arhierei,
membri ai Sfântului Sinod al Bi-
sericii Ortodoxe Române, `n pre-
zen]a Preafericitului P\rinte Da-
niel, Preasfin]itul Vincen]iu Plo-
ie[teanul, Episcop-Vicar Patriar-
hal [i secretar al Sfântului
Sinod, a dat citire actului patri-
arhal de acordare a titlului de
Mitropolit ad personam, prin
care s-a ar\tat c\ Biserica, luând
aminte de multele faceri de bine,
nu trece cu vederea multele [i
`ndelungatele st\ruin]e ale un-
ora dintre cei care slujesc cu
Liturghierul lui Macarie a deschis,
`n 1508, o list\ de importante tip\rituri române[ti,
`n mare majoritate c\r]i sfinte
„Liturghierul lui Macarie
a fost o necesitate misionar\“
~n continuare, ~ntâist\t\-
torul Bisericii a lansat edi]ia
jubiliar\ a Liturghierului lui
Macarie, care a ap\rut, atât `n
varianta reprint - adic\ lucrare
realizat\ pe hârtie fabricat\
manual, `n leg\tur\ de piele, `n
aceea[i tehnic\ ca [i originalul
-, cât [i `n variant\ special\, `n-
so]it\ de traducere (prima de
pân\ acum) [i de studii [tiin-
]ifice. La lansare au fost pre-
zente [i personalit\]i ale vie]ii
culturale [i [tiin]ifice, dar [i au-
torit\]i centrale [i locale.
P\rintele Patriarh i-a felici-
tat pe ostenitori pentru aceas-
t\ realizare deosebit\, ar\-
tând, `n câteva cuvinte, impor-
tan]a liturghierului ca [i carte
de cult [i importan]a, adânci-
mea [i darurile care izvor\sc
din Sfânta Liturghie, eviden]i-
ind faptul c\, atunci când vor-
bim de Liturghier, vorbim [i
reflect\m `n mod obligatoriu la
ceea ce `nseamn\ Sfânta Litur-
ghie pentru via]a cre[tinului.
„Tip\rirea primei c\r]i pe
teritoriul României, Liturghi-
„Tip\rirea primei c\r]i pe teritoriul României, Liturghierul lui Macarie, a fost o necesitate misionar\, c\ci nu se
poate s\ slujim Liturghia f\r\ Liturghier. Liturghierul este o carte `n care se exprim\ lucrarea `ntregului popor
credincios `n fa]a lui Dumnezeu [i lucrarea lui Dumnezeu pentru popor. Aceasta arat\ c\ suntem un popor liturgic,
iar viziunea noastr\ despre istorie este una liturgic\, asemenea celei din cartea Apocalipsei. Poporul român vede
istoria `n lumina jertfei [i ~nvierii Mântuitorului Iisus Hristos. Este un popor purt\tor de cruce [i de speran]\ a
Române, `n prezen]a Preafericitului
P\rinte Patriarh Daniel. Tot joi, IPS
Arhiepiscop Nifon al Târgovi[tei a primit,
pentru calit\]ile sale personale, cât [i
pentru demnitatea cet\]ii Târgovi[tei,
rangul de Mitropolit ad personam, din
partea Patriarhului României.
d\ruire altarul [i aproapele. „~n
lumina `ntemeierilor canonice
`nscrise `n articolul 7, aliniatul 3
din Statutul de Organizare [i
Func]ionare a Bisericii Ortodoxe
Române, care prevede c\ Ierarhii
eparhio]i din unele scaune chiri-
arhale, cu trecut istoric recunos-
cut [i cu importan]\ pastoral-mi-
sionar\, administrativ\ [i cul-
tural-na]ional\, care s-au distins
printr-o slujire chiriarhal\ de-
osebit\ [i `ndelungat\ a Biseri-
cii, la propunerea Patriarhului,
f\cut\ `n consultare cu Sinodul
Permanent, pot primi, cu apro-
barea Sfântului Sinod, ranguri
cu titlu personal, de Mitropolit
onorific, cei dintre arhiepiscopi,
[i de arhiepiscop onorific, cei din-
tre episcopi. Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, prin
hot\rârea 1673 din 6 martie
2007, a decis oferirea rangului cu
titlu personal, de Mitropolit ono-
rific, ~nalt Preasfin]itului Nifon,
Arhiepiscopul Târgovi[tei. La ba-
za acestei hot\râri au stat, dup\
cum se spune `n Gramat\, „atât
importan]a pastoral-misionar\,
administrativ\ [i cultural\ a
Arhiepiscopiei Târgovi[tei, cât [i
vechimea scaunului Mitropoliei
}\rii Române[ti, care a func]io-
nat `n perioada 1517-1668, `n ce-
tatea Târgovi[tei, vatr\ de cultu-
r\ [i spiritualitate româneasc\,
unde au p\storit vrednici [i lumi-
na]i ierarhi c\rturari [i unde au
poposit vremelnic ~ntâist\t\tori
ai Patriarhiei Ecumenice, Patri-
arhiei Alexandriei [i Patriarhiei
Antiohiei, iar apoi, vrednicia per-
sonal\ a ~nalt Preasfin]iei Sale,
dovedit\ prin `ndelungata activi-
tate pastoral-liturgic\, cultural-
misionar\, social-filantropic\ [i
administrativ\, precum [i bogata
experien]\ dobândit\ `n dialogu-
erul lui Macarie, a fost o nece-
sitate misionar\ - a explicat
P\rintele Patriarh -, c\ci nu se
poate s\ slujim Liturghia f\r\
liturghier. Liturghierul este o
carte `n care se exprim\ lu-
crarea `ntregului popor credin-
cios `n fa]a lui Dumnezeu [i lu-
crarea lui Dumnezeu, pentru
popor. Aceasta arat\ c\ sun-
tem un popor liturgic, iar vizi-
unea noastr\ despre istorie es-
te una liturgic\, asemenea ce-
lei din cartea Apocalipsei. Po-
porul român vede istoria `n lu-
mina jertfei [i `nvierii Mântui-
torului Iisus Hristos. Este un
popor purt\tor de cruce [i de
speran]\ a ~nvierii.“
~n `ncheiere, IPS Nifon a
mul]umit Academiei Române [i
tuturor celor care au sprijinit
proiectul tip\ririi Liturghie-
rului, dup\ care a urmat inau-
gurarea Muzeului de obiecte
liturgice al Arhiepiscopiei Târ-
govi[tei, de la Re[edin]a arhie-
piscopal\.
CM
YK
S=mb\t\, 12 iulie 2008
~nvierii.“ - Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
rile cu institu]iile cre[tine, inter-
ne [i interna]ionale, `n slujirea
Ortodoxiei române[ti“.
„Liturghierul lui
Macarie, o m\rturie
a misiunii Bisericii“
Dup\ citirea Gramatei patri-
arhale de acordare a titlului de
Mitropolit onorific, P\rintele Pa-
triarh i-a `nmânat ~nalt Prea- ~nalt Preasfin]itul Nifon a primit joi, 10 iulie, titlul de Mitropolit onorific ad personam
sfin]itului Nifon [i camilafca cu
aportului considerabil al Ortodo- p\rirea Liturghierului lui Maca- personale, cât [i pentru demni-
cruce neagr\, `nsemn al rangului
de Mitropolit. xiei române[ti `n contextul Orto- rie, ar\t\m c\ me[te[ugul tipa- tatea acestui ora[, fost\ capital\
doxiei universale [i `n istoria cul- rului `[i `ndepline[te pe deplin a }\rii Române[ti. ~n mod de-
La acest moment de s\rb\-
turii române[ti, c=t [i un prilej de scopul atunci când este pus `n osebit trebuie s\ m\rturisim c\
toare, [i-a exprimat bucuria [i re- `nt\rire a asum\rii valorilor spi-
slujba lui Dumnezeu. Biserica ~nalt Preasfin]itul Nifon se dis-
cuno[tin]a fa]\ de activitatea de ritualit\]ii [i culturii române[ti, tinge `n primul rând printr-o
p\n\ acum a IPS Nifon, `ntru Ortodox\ Român\ este promo-
`ntr-o societate marcat\ din ce `n toarea culturii, sus]in\toarea dragoste deosebit\ pentru Sfân-
slujirea Bisericii [i a neamului ce mai mult de fenomenul secu- ta Liturghie. Este un des\vâr[it
românesc, atât `n ]ar\ cât [i `n civiliza]iei umane [i catalizatoa-
lariz\rii. Acordarea titlului de re a energiilor pozitive ale na]iu- ascult\tor fa]\ de tradi]ia Sfin-
str\in\tate, prin dialogurile pur- Mitropolit onorific, IPS Nifon, ]ilor P\rin]i, transmis\ nou\ ca o
tate cu Bisericile Ortodoxe su- nii. Consider acordarea rangului
Arhiepiscopul Târgovi[tei, repre- de Mitropolit smereniei mele ca tradi]ie vie, mântuitoare [i sfin-
rori, precum [i cu celelalte bise- zint\ o recunoa[tere a slujirii im- ]itoare. Pe lâng\ aceast\ calitate
rici [i organiza]ii cre[tine, pre[e- un omagiu adus Târgovi[tei, ve-
presionante a acestuia `n cadrul chiului scaun mitropolitan de de slujitor râvnitor [i priceput,
dintele României, domnul Tra- Bisericii Ortodoxe Române. Pe talentat [i elegant al Sfintei Li-
ian B\sescu, al c\rui mesaj a fost aici, [i numai dup\ aceasta mo-
lâng\ slujirea pastoral\ [i misio- turghii [i al slujbelor noastre bis-
citit de c\tre domnul consilier nar\, IPS Nifon s-a remarcat `n
destei mele slujiri d\ruite Orto-
erice[ti, IPS Nifon este [i un p\s-
preziden]ial Bogdan T\taru-Ca- doxiei universale [i neamului
zaban: „V\ adres\m sincere feli-
mod special `n activitatea care omenesc. Acest titlu este un tor harnic, dinamic, care a p\s-
vizeaz\ rela]iile interna]ionale omagiu adus marilor fapte ale trat tradi]ia, dar a adus `nnoiri
cit\ri [i ur\ri de slujire rodnic\ ale Bisericii Ortodoxe Române `n ceea ce prive[te mijloacele de
`n `nalta demnitate de Mitropolit culturii na]ionale [i biserice[ti de
cu celelalte Biserici ortodoxe, la Târgovi[te, `ncununâd desti- pastora]ie [i a antrenat clerul la
onorific [i de Exarh Patriarhal `n precum [i dialogul ecumenic cu o lucrare sfânt\ a Bisericii noas-
dialog cu institu]iile europene [i nul de excep]ie al acestor locuri“,
alte biserici, comunit\]i [i insti- tre, dublat\ de o lucrare social\,
organiza]iile cre[tine interna]io- tu]ii interna]ionale.“ a spus Arhiepiscopul Târgovi[tei. cultural\ [i filantropic\, [tiind
nale. Sunt convins c\ activitatea
s\ coopereze cu autorit\]ile cen-
pe care o ve]i desf\[ura `n calita- „Un des\vâr[it trale, locale [i regionale, spre
te de reprezentant al Bisericii „Biserica este binele acestei eparhii [i al aces-
ascult\tor fa]\ de
Ortodoxe Române va contribui la catalizatoare a energiilor tui ora[. Apreciem `n]elepciunea
intensificarea rela]iilor dintre
pozitive ale na]iunii“ tradi]ia Sfin]ilor P\rin]i“ misionarilor care propun Ortodo-
Biserica Ortodox\ Român\ [i in- xia, nu o impun. Biserica nu are
stitu]iile europene“. Vizibil emo]ionat, IPS Nifon a Preafericitul P\rinte Patri- voie s\ impun\ ceva, ea propune,
Domnul consilier Adrian Le- subliniat faptul c\ „titlul primit arh a marcat faptul c\ titlul de pentru c\ respect\ libertatea de
meni a transmis mesajul de feli- este un omagiu adus marilor fapte Mitropolit onorific este justificat, a primi sau de a respinge Evan-
citare Arhiepiscopului Târgovi[- ale culturii na]ionale [i biserice[ti, pentru c\ pre]uie[te persoana, ghelia. Crucea lui Hristos este
tei, din partea prim-ministrului s\vâr[ite la Târgovi[te, `ncunu- dar [i locul unde sluje[te, `n mod respectul libert\]ii lui Hristos [i
României, domnul C\lin Popes- nând destinul de excep]ie al aces- special, persoana respectiv\: fa]\ de cei ce L-au respins [i L-au
cu-T\riceanu, care a salutat „a- tor locuri pe care au c\lcat, cu „Am oferit acest rang, de Mitro- r\stignit, dar este [i p\strarea
ceste momente cu semnifica]ie mult\ vrednicie, ierarhi de seam\ polit onorific, ~nalt Preasfin]itu- propriei sale libert\]i de a ~nvia
deosebit\ pentru via]a cultural\ ai Bisericii Ortodoxe Române“. lui Nifon, Arhiepiscopul Târgo- din mor]i [i de a birui p\catul [i
[i religioas\ a Arhiepiscopiei „Este o mare bucurie pentru vi[tei, atât pentru calit\]ile sale moartea“. a
Târgovi[tei, lansarea edi]iei jubi- noi to]i s\ v\ `ntâmpin\m `n ve-
liare a Liturghierului lui Maca- chea catedral\ a }\rii Româ-
rie cu ocazia anivers\rii a 500 de ne[ti, `n catedrala ridicat\ de
ani de la tip\rirea lui la Târgo- credinciosul Neagoe Basarab,
vi[te [i acordarea rangului de unde au slujit mitropoli]ii }\rii
Mitropolit ad personam ~nalt Române[ti, aproape 200 de ani.
Preasfin]itului P\rinte dr. Nifon, Târgovi[tea este un loc `nc\rcat
Arhiepiscopul Târgovi[tei. de istorie, unde fiecare piatr\ d\
Lansarea edi]iei jubiliare a m\rturie de istoria plin\ de spi-
Liturghierului lui Macarie, pri- ritualitate a acestor meleaguri.
ma carte tip\rit\ pe teritoriul ]\- Promovarea spiritualit\]ii orto-
rii noastre, `ntr-un moment ani- doxe, ca [i aducerea aminte de
versar deosebit, reprezint\ o marile evenimente care au mar-
m\rturie a actualit\]ii misiunii cat decisiv istoria noastr\ na]io-
spirituale [i culturale a Bisericii nal\ este o datorie de con[tiin]\
Ortodoxe Române. Aceast\ ma- bisericeasc\, cultural\ [i de iubi- Sute de credincio[i din Târgovi[te au participat
nifestare impresionant\ repre- re de neam [i de ]ar\ (...). Prin la Sfânta Liturghie, cu ocazia lans\rii
zint\, deopotriv\, recunoa[terea aniversarea a 500 de ani de la ti- edi]iei jubiliare a Liturghierului lui Macarie
Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne Ziua V : Mic dejun. Ierihon, A[ez\mântul românesc [i Dudul lui Za-
cheu, M\n\stirea Carantania, construit\ pe Muntele Ispitirii. Centrul
Ahava, pentru cei care doresc s\ cumpere cosmetice; ]\rmul M\rii
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Moarte. Vizit\m apoi M\n\stirea „Sfântul Gherasim“. Ajungem apoi la
Yardenit - loc amenajat pentru a intra `n apa râului Iordan. Cazare [i
25-31 octombrie (7 zile/6 nop]i) cin\ - Tiberias sau Nazaret.
Ziua VI: Mic dejun. Cana Galileei, unde se viziteaz\ Biserica Minu-
nii transform\rii apei `n vin. Nazareth (vizitarea Bisericii ortodoxe „Sf.
Ziua I: ~ntâlnire pe aeroportul Henri Coand\ - Otopeni la orele 06:00.
Gavriil“, a Bisericii catolice „Buna Vestire“). Capernaum: se viziteaz\
Decolare ora 9:00 - EL AL - sosire pe aeroportul Ben Gurion, la ora ruinele sinagogii din calcar alb -locul `n care Iisus a predicat, ruinele ca-
11:30. Plec\m spre Ein Karem, unde vom vizita Biserica „Na[terii sei soacrei Sfântului Petru, Tabgha, biserica ce aminte[te de hr\nirea a
Sfântului Ioan Botez\torul“ [i Izvorul unde Sf. Fecioar\ s-a `ntâlnit cu 5.000 de oameni cu 5 pâini [i 2 pe[ti. Op]ional, `n func]ie de timp, plim-
Elisabeta, Biserica Vizit\rii. Tur `n jurul Cet\]ii Sfinte. Cin\ [i cazare bare cu o copie a B\rcii lui Iisus, pe apele M\rii Galileii. Cazare [i cin\
la hotel 4*, `n Ierusalim sau `n Bethleem. - Tiberias sau Nazaret.
Ziua II: Mic dejun. Betleem. Vom vizita : Biserica „Na[terii Domnu- Ziua VII: Muntele Tabor, pentru a vizita Biserica Ortodox\ „Schim-
lui Iisus Hristos“, Biserica catolic\ „Sf. Ecaterina“. Apoi, vom vizita barea la Fa]\“. Haifa: vom vizita Biserica Stella Maris (Pe[tera Sf=ntu-
Grota Laptelui - pe locul unde Pruncul Sfânt a fost al\ptat. Op]ional (10 lui Prooroc Ilie), Gr\dinile persane terasate [i Templul Bahai. Cezare-
euro) - c\l\torie `n de[ert, cu minibuse, la M\n\stirea „Sf. Sava“ [i „Sf. ea, tur de ora[ cu autocarul. Oprire la Apeduct. Tel Aviv, vom merge
Teodosie“. Cin\ [i cazare la hotelul din prima sear\. spre aeroport. Decolare - la ora 21:00 - ELAL.
Ziua III: Mic dejun. Muntele M\slinilor, unde vom vizita: Biserica
„~n\l]\rii“; M\n\stirea Pater Noster (Tat\l nostru), unde Iisus i-a `nv\- PRE}: 770 de euro / grup de 40 de persoane
]at pe ucenici cum s\ se roage, M\n\stirea „Domnius Flevit“ (Domnul a
plâns) - unde Iisus a plâns destinul tragic al Ierusalimului, Gr\dina Servicii incluse `n pre]:
Ghetsimani [i Biserica Na]iunilor, locul mult iubit de Domnul, acolo - bilet de avion curs\ Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti; taxele de aero-
unde obi[nuia s\ se roage [i unde a fost prins. Mormântul Maicii Dom- port;
nului [i Grota Tr\d\rii. Intr\m `n Cetatea Ierusalimului pe poarta Sfân- - 6 nop]i cazare hoteluri 3*** superior (clasificare local\ 4*), `n regim
tul {tefan [i vom vizita casa `n care a locuit Maria, `n Cetatea Antonia; de demipensiune;
parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale lui Iisus, - transfer aeroport-hotel-aeroport; transport autocar cu aer
ajungând la Biserica „Sfintei ~nvieri“ (cu Golgota; Piatra Ungerii; Sfân- condi]ionat;
tul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta Cruce). Cazare [i cin\. - intr\ri la obiectivele men]ionate `n program; asigurare de s\n\tate;
Ziua IV : Mic dejun. Muntele Sionului; vom vizita apoi: Foi[orul Cina - ghid vorbitor de limb\ român\ [i preot `nso]itor.
cea de Tain\; Mormântul Proorocului David [i Biserica „Adormirii Maicii Nu sunt incluse `n pre]:
Domnului“. Zidul Pl=ngerii. Biserica rom=neasc\ de la Ierusalim. La ce- - tips (30 de euro), ce se pl\te[te `n aeroport reprezentantului agen-
rere, vizit\ la Yad Vasen, muzeul holocaustului. Cin\ [i cazare. ]iei; alte intr\ri/deplas\ri op]ionale.
CM
YK
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Echilibristica social\ 13 iulie 2008
Nr. 28 (142) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
[i echilibrul harului
1,50 LEI exemplarul
De la viziunea psihologic\, 5 LEI abonamentul
aproape tragic\, despre omul lunar - cu taxele po[tale incluse
„dresat social“, trecând prin
cea aristotelic\, oarecum ne- www.ziarullumina.ro
utr\, simplu constatativ\, pâ- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
n\ la cea cre[tin\ este o dis-
tan]\ destul de mare. Depar-
te de a fi imaginat doar ca un
fir de praf purtat de vânt, o-
mul are - `n gândirea Sfin]ilor
Sfântul Niceta de De la medicin\
P\rin]i - o valoare inestima-
Remesiana, apostolul alternativ\, la

PAGINA 12
PAGINA 10
bil\, valoare oferit\ de eveni-
mentul extraordinar al `ntru-
p\rii Fiului lui Dumnezeu. daco-romanilor medicin\ integrat\
PAGINA 3

Istoria `nsângerat\
a primului stat cre[tin
a Armenii se mândresc cu faptul c\ `n ]ara lor a p\truns cre[tinismul `nc\ din perioada apostolic\,
acolo propov\duind [i primind moarte martiric\ Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, [i Sfântul
Apostol Bartolomeu a Biserica local\ pune accent pe aceast\ propov\duire, spre a-[i justifica
originea, trecut\, de altfel, [i `n titulatura oficial\: „Biserica Ortodox\ [i Apostolic\ Armean\“ a Un
alt motiv de mândrie este c\ regatul din zona Caucazului a fost primul stat, conform istoricilor, care
a adoptat cre[tinismul, `nc\ din anul 301 a ~nconjurat\ de vecini musulmani [i adesea invadat\ de
ace[tia, Armenia a avut foarte scurte perioade de independen]\ a Cre[tinismul a fost cel care i-a
p\strat pe armeni uni]i, chiar dac\ Biserica local\ a pierdut contactul cu Biserica Ortodox\ a Pentru
p\strarea credin]ei [i pentru dobândirea libert\]ii, ei au fost, de-a lungul timpului, persecuta]i [i chiar
Rânduial\ uci[i f\r\ mil\ a Urmele suferin]elor se p\streaz\ [i ast\zi: refugia]ii armeni alc\tuiesc una dintre
`n minte, cele mai numeroase [i mai bine organizate Biserici din diaspora, pe plan mondial a PAGINILE 8-9
rânduial\ `n via]\
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Universul lui
Galilei, o vedere
incomplet\
PAGINILE 6-7

Mântuirea
de nefiresc
PAGINA 5

Criza adev\rului
PAGINA 3

Ateismul nu neag\ decât o ideologie, un sistem, o specula]ie, de care omul, „

„ cel mai adesea, a abuzat, nicidecum o realitate divin\, care nu se descoper\
decât prin credin]\.
Paul Evdokimov
CM
YK
2 Duminic\, 13 iulie 2008

„O sfin]ire «de pomin\», `n zona F\lticenilor, a r\mas cea de la Sasca Mare, din 30
Opinii august 1980. Mitropolitul Teoctist a venit, [i de data aceasta, `nso]it de un oaspete
drag: arhimandritul Cleopa Ilie. Acesta cuno[tea bine zona [i pe unii clerici [i
credincio[i, `ntrucât fusese câ]iva ani stare] la m\n\stirea Slatina. La sfâr[itul slujbei,
mitropolitul l-a poftit s\ vorbeasc\. A vorbit un ceas.“

PORTRETE ~N LUMIN| le f\cea prin eparhie, trecând

Amintirile ]inutului F\lticenilor despre patriarhul Teoctist
de arhim. Timotei
AIOANEI
Dintre to]i patriarhii Ro-
mâniei, cel mai mult a `ndr\git
]inutul F\lticenilor fericitul `n-
tru adormire Teoctist Ar\pa[u,
al V-lea `ntâist\t\tor al Biseri-
cii Ortodoxe Române. Printre
marii ierarhi ai veacurilor tre-
cute, lega]i de acest ]inut, se
num\r\ Sfin]ii Ierarhi Do-
softei de la Probota [i Ioan de
la Râ[ca, logodi]i cu `ngerescul
chip `n aceste m\n\stiri, dar [i
marele mitropolit al Moldovei
Veniamin Costachi, care [i-a
tr\it ultimii patru ani de via]\
`n M\n\stirea Slatina, unde a
[i fost `ngropat `n decembrie
1846.
O binecuvântare
pentru tot ]inutul
Leg\tura patriarhului Teo-
ctist cu F\lticeniul este veche,
din tinere]ea lui. Ca arhiman-
drit la Ia[i, i-a fost `ncredin-
]at\ conducerea procesiunii cu
moa[tele Sfintei Parascheva
prin Moldova, procesiune care
a ajuns, pentru câteva zile, [i
`n ]inutul F\lticenilor. Mai
`ntâi a fost `ntâmpinarea lor
la bariera Tâmpe[ti, cu pre-
zen]a a numero[i preo]i [i cre-
dincio[i, convoca]i de protoie-
reul Iacob Chiticaru.
Moa[tele Sfintei Parascheva
au r\mas peste noapte la Bise-
rica „Adormirea“, continuân-
du-[i a doua zi itinerariul du-
hovnicesc prin Baia, islazul
satului R\d\[eni, M\lini, Dr\-
ceni [i m\n\stirea Slatina.
A fost o binecuvântare pen-
tru tot ]inutul, `ncercat, `n
vara fierbinte a anului 1947,
de o cumplit\ secet\. Dup\
ani [i ani, patriarhul Teoctist
`[i amintea de oameni [i lo-
curi, cunoscute lui `nc\ din
1947. Fiecare `[i avea locul
lui. Nimeni nu era uitat, nici
chiar am\nuntele aparent ne-
semnificative.
Plecat de „amar de vreme“
din Moldova, a revenit `n
1977, ca mitropolit. Prima
sfin]ire oficiat\ `n aceast\ ca-
litate a fost `n protoieria F\lti-
ceni, la Biserica „Sfin]ii Ar-
hangheli“ de la F\lticenii-
vechi, unde slujea un preot
admirabil, Ilie Ilisei. N-a venit
singur la sfin]ire, ci `nso]it de
doi arhimandri]i de la Munte-
le Athos. Era un eveniment `n
vremea aceea! A slujit frumos,
cum nu mai v\zusem [i m-a
onorat cu „cinstea“ de a-i fi
anagnost. {i soarele i-a zâm-
bit `n acea zi târzie de toam-
n\, la 13 noiembrie 1977.
Un an mai târziu, tot `n no-
iembrie, revenea la F\lticeni s\
sfin]easc\ o biseric\ nou\, ridi-
cat\ la }arna Mare de c\tre ne-
obositul p\rinte Zenovie Ghi-
descu. Atunci, `n noiembrie
1978, a fost frig, dar s-a slujit
afar\, datorit\ mul]imii nemai-
`ntâlnite. A venit [i de data a-
ceasta `nso]it de oaspe]i de la
Consiliul Mondial al Bisericilor.
Amfitrion binevoitor, mitropoli-
tul le-a vorbit despre locurile
sadoveniene [i despre evlavia
credincio[ilor care `nfruntaser\
frigul mai mult de patru cea-
suri, cât a durat slujba.
Aproape `n fiecare an venea
[i la hramul m\n\stirii Slati-
na, voievodala ctitorie a lui A-
lexandru L\pu[neanu, vestit\
„Academie duhovniceasc\“, cu
profesori renumi]i, ca iero-
schimonahul Paisie Olaru, ar-
himandritul Cleopa Ilie sau
Petroniu T\nase, Arsenie Pa-
pacioc, Andrei Scrima [i atâ]ia
al]ii. Venirea mitropolitului
Teoctist la Slatina era un eve-
niment pentru `ntregul ]inut.
Poposea `n m\n\stire [i a do-
ua zi, la pomenirea ctitorilor,
vorbea cu preo]ii, f\cea vizite
la parohiile `nvecinate [i chiar
la protoierie. Cuno[tea bine
zona [i-l `ndruma singur pe
[ofer s\ mearg\ `ntr-o anumi-
t\ direc]ie, pentru a ajunge cu
bine la destina]ie.
Sfin]iri „de pomin\“
Ca mitropolit al Moldovei [i
Sucevei a continuat lucr\rile
de consolidare [i restaurare
de la M\n\stirea Râ[ca. Alo-
ca, anual, sume importante
de bani din bugetul Arhiepis-
copiei [i dorea s\ vad\ termi-
nate aceste lucr\ri, care par-
c\ nu se mai `ncheiau. L-am
auzit, odat\, plângându-se de
starea precar\ `n care se g\-
sea m\n\stirea [i ob[tea ei,
vorbind de un blestem care
pusese st\pânire peste acest
loc. Cu toate acestea, mitropo-
litul a venit de multe ori la
Râ[ca, impulsionând ritmul
`ncet al lucr\rilor [i cerând
autorit\]ilor de la Suceava
ajutor [i `n]elegere.
Mai la deal de Râ[ca, mitro-
politul [i patriarhul Teoctist a
l\sat o important\ ctitorie,
biserica parohial\ de la Sl\-
tioara. Gândindu-m\, acum,
la dimensiunile acestei zidiri,
la casa parohial\, la clopotni-
]\ [i la toate celelalte con-
struc]ii `n anii aceia, realizez
cât a fost de greu s\ fac\
atunci, `n anii sfâr[itului dic-
taturii, asemenea realiz\ri.
Bun\voin]ei lui, fondurilor de
la centrul eparhial, i s-au aso-
ciat [i râvna rar `ntâlnit\ a
p\rintelui Vasile Bostan, cti-
tor, al\turi de patriarh, al
„complexului“ de la Sl\tioara.
O sfin]ire „de pomin\“ `n
zona F\lticenilor a r\mas cea
de la Sasca Mare, din 30 au-
gust 1980. Mitropolitul Teoc-
tist a venit, [i de data aceasta,
`nso]it de un oaspete drag: ar-
himandritul Cleopa Ilie. Aces-
ta cuno[tea bine zona [i pe unii
clerici [i credincio[i, `ntrucât
fusese câ]iva ani stare] la
m\n\stirea Slatina. La sfâr[i-
tul slujbei, mitropolitul l-a pof-
tit s\ vorbeasc\. A vorbit un
ceas. Era lini[te perfect\. A
fost subiectul-istorioar\ cu ini-
ma de mam\. Ce mai, a fost un
eveniment, neuitat dup\ trece-
rea vremii! Autorit\]ile s-au
alertat, dar sfin]irea trecuse [i
comunitatea credincio[ilor era
`nt\rit\ duhovnice[te. A fost
ziua aceea prilejul `ntâlnirii
mitropolitului [i a unui mare
duhovnic cu mul]imea credin-
cio[ilor de pe valea pârâului
Suha, de sub poalele Stâni[oa-
rei, ]inut de basm [i vechi loc
sih\stresc `n acest „col] de rai“.
~n aceea[i zon\ mirific\,
mitropolitul Teoctist [i-a legat
numele de zidirea unei biserici
impun\toare, care a avut ca
arhitect [i paroh un preot de
legend\, Petru Ciobanu. Este
biserica construit\ `n satul
Herla, peste ap\ de Dr\ceni,
`n aceia[i ani de `ncerc\ri [i
restric]ii. Preotul Petru Cio-
banu a trecut prin multe umi-
lin]e, a fost amendat, obligat
s\ opreasc\ lucr\rile de con-
struc]ie, dar nu s-a l\sat. Mi-
tropolitul `l sus]inea, aseme-
nea [i `n]eleapta lui preoteas\,
Angela, putând, pân\ la urm\,
s\ ajung\ la liman. La sfin]i-
rea bisericii, `n haine albe, a
venit `nsu[i patriarhul, `nso]it
de arhierei, arhimandri]i [i
preo]i mul]i, iar norod, cât\
frunz\ [i iarb\.
Tot la o resfin]ire de biseri-
c\, la „Adormirea“, `n F\lti-
ceni, a poposit din nou mitro-
politul Teoctist, cu pu]in timp
`nainte de a deveni patriarh al
României. A r\spuns atunci
invita]iei p\rintelui Gheorghe
Baltag, venerabil slujitor, fost
protoiereu de F\lticeni, pe
care-l cuno[tea [i-l aprecia de
mult\ vreme. De altfel, `n casa
preotului Baltag a poposit de
multe ori, `n drumurile pe care
de la Neam] spre Suceava ori
Boto[ani.
Mari patriarhi, oaspe]ii
F\lticeniului
Ca mitropolit sau patriarh,
vrednicul de pomenire Teoctist
Ar\pa[u a f\cut posibil\ vizita
`n protoieria F\lticeni a trei
mari patriarhi ai lumii orto-
doxe. Este vorba de vizita pa-
triarhului Diodor I al Ierusali-
mului (1982), Pimen al Mosco-
vei [i a toat\ Rusia (1983) [i
Dimitrios I al Constantinopo-
lului (1987). Aceste delega]ii
au fost `ntâmpinate la Biserica
„Adormirea“ din F\lticeni de
credincio[i chema]i de preotul
Gheorghe Baltag [i au vizitat
apoi frumoasa biseric\ din
Boroaia.
Au fost acestea evenimente
istorice care-[i leag\ numele de
marele patriarh Teoctist, care
a fost un prieten, p\rinte [i
arhip\stor al acestui ]inut.
Desigur, astfel de leg\turi su-
flete[ti au existat `ntre fericitul
patriarh [i cu alte zone ale
]\rii. ~nclin s\ cred, f\r\ s\ fiu
subiectiv, c\ ]inutul F\lticeni-
lor a avut un loc special `n su-
fletul mare al patriarhului
Teoctist. Aceast\ afirma]ie
este probat\ de numeroasele
vizite canonice f\cute ca mitro-
polit [i patriarh, de sfin]irile de
biserici `n anii grei ai regimu-
lui comunist, de oaspe]ii im-
portan]i pe care i-a adus `ntot-
deauna, `n zon\, [i de multele
amintiri pe care le p\stra `n
inim\ despre oamenii [i zidi-
rile acestui loc.
Primit\ s\ fie smerita mea
m\rturie c\, adeseori, ferici-
tul patriarh Teoctist povestea
cu bucurie `ntâmpl\ri petre-
cute cu jum\tate de veac `n
urm\. Numele [i locurile nu
erau uitate. ~[i g\siser\ loc
definitiv `n inima p\storului
cel bun.
* ARHIM. TIMOTEI AIOANEI, EXARH CULTURAL AL
ARHIEPISCOPIEI BUCURE[TILOR

~NTRE ALFA {I OMEGA covâr[itoare `n fiecare strategie misionar\ a-

Genera]ia „util, frumos [i profitabil“
social\. O parte esen-
]ial\ a acestei cercet\ri
de Ionu] BURSUC
a constituit-o atitudinea
Deschi[i fa]\ de op- tinerilor germani fa]\ de
]iuni multiple, pragma- religie [i Biseric\.
tici, flexibili [i interesa]i La studiul-pilot au
de tot ce le-ar putea fi participat 132 de tineri,
util. Acestea sunt princi- grupa]i `n trei categorii
palele tr\s\turi care ca- de vârst\: tineri (14-19
racterizeaz\ orient\rile ani), tineri adul]i (20-27
valorice ale tinerilor de ani) [i, pentru prima
germani, conform unui oar\, copii (9-13 ani).
amplu studiu sociologic, ~n urma acestui stu-
ale c\rui rezultate au diu-pilot s-a constatat
fost publicate recent. c\ tinerii pot fi `mp\r]i]i
La ini]iativa Asocia- `n func]ie de mediul de
]iei Tinerilor Catolici provenien]\ socio-cultu-
Germani (B Bund der
ral\: tradi]ional, urban,
Deutschen Katholischen consumist-materialist ,
Jugend - BDKJ) [i a or- post-materialist, hedo-
ganiza]iei de caritate nist, performeri sau ac-
Misereor, Institutul Si- tivi[ti moderni [i experi-
nus din Heidelberg a or- mentali[ti. ~n func]ie de
ganizat o cercetare so- apartenen]a la aceste
ciologic\ `n scopul explo- medii socio-culturale, s-a
r\rii vie]ii [i preocup\- constatat c\ stilurile de
rilor tinerilor din Ger- via]\, gusturile, prefe-
mania. Studiul a urm\- rin]ele muzicale, uti-
rit stilurile de via]\ ale lizarea mijloacelor me-
tinerilor, orient\rile lor dia, planurile de viitor [i
valorice, aspira]iile, pro- aspira]iile difer\ foarte
iectele de viitor, atitu- mult.
dinile cu privire la co- ~n ceea ce prive[te ra-
munitate [i implicare portarea tinerilor la valo-
rile religioase, s-a cons-
tatat c\ marea majorita-
te a acestora sunt `n c\u-
tarea „autenticit\]ii [i
adev\rului“, manifes-
tând interes [i deschide-
re fa]\ de spiritualitate,
`n general. Biserica Ro-
mano-Catolic\ [i organi-
za]iile din cadrul aceste-
ia reu[esc s\ `[i fac\
sim]it\ prezen]a cu
prec\dere `n trei medii
socio-culturale: tradi]io-
nal, urban [i post-mate-
rialist. ~n aceste trei me-
dii se consider\ c\ se
`ncadreaz\ un sfert din
totalul tinerilor germani.
~n ceea ce prive[te cele
dou\ medii sociale de-
osebit de influente, a ac-
tivi[tilor [i a experimen-
tali[tilor, organiza]iile
catolice au, `n general,
doar contacte sporadice
sau foarte rare. Cercet\-
torii de la Institutul Si-
nus consider\ c\ acestor
dou\ medii socio-cultu-
rale apar]in aproximativ
39% din `ntreaga popula-
]ie tân\r\ din Germania.
Cercet\torii interpre-
teaz\ rezultatele studiu-
lui subliniind, printre
altele, faptul c\ „prag-
matismul, afinitatea
pentru tehnologie [i me-
dia [i, `n ansamblu, via-
]a responsabil\ [i boga-
t\ `n evenimente a tine-
rilor ridic\ o serie de a[-
tept\ri `n raport cu Bi-
serica, a[tept\ri pe care
aceast\ institu]ie, `n
prezent, nu le `ndepli-
ne[te“. Mai mult decât
atât, „cei mai mul]i din-
tre tinerii intervieva]i
nu au o imagine clar\ a-
supra avantajelor [i uti-
lit\]ii pentru ei `n[i[i a
implic\rii Bisericii `n ce
ceea prive[te activit\]ile
cu tineretul“.
De[i delimit\rile `ntre
mediile sociale de prove-
nien]\ sunt clare, studiul
amintit a identificat [i o
serie de similitudini `ntre
acestea. Atitudinea tine-
rilor cu privire la internet
[i utilizarea acestuia ca
factor de socializare este
un punct comun [i o preo-
cupare cu o amploare
din mediile de provenien-
]\ amintite. ~n special
pentru tinerii apar]inând
acelor medii sociale cu o
puternic\ orientare spre
via]a activ\, mobilitatea,
flexibilitatea [i posibilit\-
]ile de comunicare virtua-
l\ de]in o importan]\
deosebit\. De asemenea,
rezultatele cercet\rii au
eviden]iat c\ estetica,
faptul de a ar\ta bine [i
de a fi apreciat joac\ un
rol determinant `n fieca-
re din mediile sociale
enumerate. Frumuse]ea
este totul, `nf\]i[area,
outfit-ul sunt lucruri a
c\ror valoare, `n opinia
tinerilor participan]i la
studiu, cu greu poate fi
egalat\.
Ini]iatorii acestei cer-
cet\ri `[i motiveaz\ pro-
iectul f\când referire la
dinamica permanent\ a
societ\]ii [i necesitatea
unui r\spuns misionar
adecvat din partea Bise-
ricii. Oficialii BDKJ in-
voc\, astfel, necesitatea
unui instrument de a-
naliz\ [i a unei diagnoze
socio-pastorale, `n baza
c\reia s\ se contureze
un mod de lucru [i o
decvat\ tuturor catego-
riilor de vârst\ din rân-
dul credincio[ilor.
Fundamentul metodei
utilizate de Institutul Si-
nus o reprezint\ studie-
rea a[a-numitelor medii
de via]\. Ea porne[te de
la premisa c\ doar cu-
noscând interesele, pre-
ocup\rile [i modul de
gândire al popula]iei a-
par]inând acestor medii,
se pot proiecta metode e-
fective de comunicare [i
abordare a acestora.
De[i reprezint\ mai
degrab\ apanajul mo-
dernit\]ii, utilizarea u-
nor astfel de metode de
cercetare poate oferi in-
forma]ii deosebit de uti-
le `n ceea ce prive[te o
structurare adecvat\ a
mijloacelor de pastora]i-
e, `n prezent. F\r\ a se
baza pe o tradi]ie mile-
nar\, aceste instrumen-
te de lucru pot fi `nca-
drate `n categoria meto-
delor moderne de pasto-
ra]ie care, `n]elept folo-
site, pot oferi un auxiliar
pastoral folositor [i cât
se poate de benefic `n
via]a [i activitatea Bise-
ricii. a
 Duminic\, 13 iulie 2008
Opinii
LUMINA DIN CUV+NT
Rânduial\ `n minte, rânduial\ `n via]\
Omul este fiin]a care gân-
de[te. Aceasta este una din
defini]iile omului. Un filosof
zicea: „Cuget, deci exist“.
Exist, deci cuget. Omul este
fiin]a care gânde[te de când
se pomene[te gândind, adic\
din clipa `n care cineva `[i d\
seama c\ gânde[te, de fapt [i
gânde[te, [i toat\ via]a o-
mului se desf\[oar\ [i pe
planul gândirii, [i mai ales
pe planul gândirii. Cu gân-
durile `ncepem [i cu gân-
durile sfâr[im. ~n Filocalie
se spune c\ mintea omului
este ca o moar\ mi[cat\ de
ap\, care nu se poate opri
cât\ vreme nu se opre[te apa
care mi[c\ moara, [i c\
moara macin\ ceea ce bagi
pe moar\. A[a e mintea o-
INVITATUL S|PT|M+NII
Criza adev\rului
de pr. lect. dr.
Gheorghe HOLBEA
Noua constela]ie politic\
post-modern\, o lume poli-
centric\, din ce `n ce mai
strâns legat\ prin conexiu-
nile f\cute de plasa mon-
dial\ tot mai deas\ a tehno-
logiilor de comunica]ie mo-
derne, provoac\ o stare de
nelini[te `n care oamenii se
simt mai pu]in elibera]i [i
mai mult amenin]a]i de o
[tiin]\ care nu cunoa[te limi-
te de responsabilitate; de o
mare tehnologie [i tehno-
cra]ie care domin\ pe om `n
loc s\-i slujeasc\; de o indus-
trie care, `ntr-un mare pro-
cent, distruge lumea; de o de-
mocra]ie pur formal\ [i ju-
ridic\ ce nu poate realiza
dreptatea social\.
„Ce ]i-ai dori
s\ crezi?“
Moderni[tii au presupus
c\ mintea omului reprezint\
o oglind\ a naturii, adic\
percep]iile noastre asupra
realit\]ii corespund de fapt
lumii a[a cum este. Din a-
ceast\ presupunere, [i-au
format propria lor viziune
despre progres, supraesti-
mând descoperirile tehnolo-
gice [i controlul omului asu-
pra naturii. Postmoderni[tii
afirm\ c\ ra]ionalismul mo-
dern [i proliferarea tehno-
logic\ ne-au adus `n pragul
dezastrului global. Mitul
„progresului modern“ se sfâr-
[e[te `ntr-un co[mar de vi-
olen]\ atât pentru cei pe care
`i marginalizeaz\, cât [i pen-
tru `ntreg p\mântul. Respin-
gerea de c\tre modernism a
transcendentului a anihilat
orice norm\ `n moralitate [i
orice `ncredere `n valorile u-
mane. Postmodernismul re-
prezint\ consecin]a fireasc\
a gândirii moderniste, pen-
tru c\ dezv\luie lipsa de fi-
nalitate a gândirii omene[ti
„autonome“. Puterea retoric\
a unor termeni precum „tole-
ran]\“, „deschidere“ [i „inte-
grare“, mascheaz\ eficace un
obiectiv mai insidios, [i anu-
me, distrugerea oric\rui re-
per stabil sau absolut. Des-
chiderea fa]\ de spirituali-
tate a postmodernismului ar
putea p\rea c\ este o `nde-
p\rtare de naturalismul mo-
dernist, `ns\ este inerent an-
ti-cre[tin, deoarece consider\
mesajul cre[tin (precum [i
alte concep]ii despre lume [i
via]\) ca fiind „adev\rate“
doar pentru aceia care [i-l
`nsu[esc ca atare.
mului, nu exist\ nici o clip\
din via]a omului `n care
omul s\ nu gândeasc\.
Chiar [i când vrea s\-[i
opreasc\ gândurile, chiar [i
când vrea s\ nu se gân-
deasc\ la nimic, tot se
gânde[te la faptul c\ nu se
gânde[te, [i tot se gânde[te.
Nu po]i ie[i niciodat\ din lu-
crarea aceasta a gândirii. De
aceea, p\rin]ii cei duhovni-
ce[ti au `n]eles c\ cel dintâi
lucru pe care trebuie s\-l
aib\ `n vedere cineva care
vrea s\-[i cur\]easc\ mintea
[i inima este s\-[i lumineze
mintea cu gânduri bune [i s\
`nl\ture gândurile cele rele.
Cei care citi]i Noul Tes-
tament [ti]i c\, de multe
ori, Domnul Hristos S-a
Singura `ntrebare care
conteaz\ `n „lumea postmo-
dernist\“ este: „ce ]i-ai dori
s\ crezi?“, iar preferin]a a de-
venit mai important\ decât
con]inutul. De aceea, oa-
menii r\mân, `n general, ne-
p\s\tori atunci când li se
eviden]iaz\ c\ unele credin]e
sau religii sunt absolut con-
tradictorii. ~n prezent, oa-
menii sunt mai mult confuzi
decât convin[i de propriile
lor crezuri, au o idee vag\ de-
spre felul `n care propriile
crezuri le influen]eaz\ via]a,
`ntr-un mod concret.
Ast\zi, cre[tinii se g\sesc
la o distan]\ mai mare de
lumea cu care comunicau `n
urm\ cu câteva decenii.
Atunci, chiar [i cei care res-
pingeau cre[tinismul, erau
preg\ti]i s\ discute dac\
dovezile `n favoarea adev\-
rului cre[tin erau conving\-
toare sau nu. Ast\zi, situa]ia
este cu totul alta: `nainte de
a deschide discu]ia cu un
contemporan [i de a `ntreba
dac\ Evanghelia sau Sfânta
Tradi]ie sunt adev\rate sau
nu, trebuie s\ determin\m
dac\ acesta crede c\ exist\
ceva adev\rat, `ntrucât ideo-
logia postmodernist\ `nseam-
n\ moartea oric\rui adev\r.
Pe frontispiciul unei aseme-
nea ideologii, s-ar potrivi
foarte mult o replic\ din me-
dalionul satanei: „totul e
minciun\ [i minciun\... |s-
ta-i adev\rul!“.
„Am `ncercat
cre[tinismul, dar la
mine nu a mers!“
Postmoderni[tii resping
orice termeni descriptivi
pentru adev\r [i realitate, `n
favoarea unor expresii litera-
re precum nara]iune sau re-
latare. Pretinsa lor realitate
este numai o interpretare,
nu adev\rul. Pentru ei, afir-
ma]iile adev\rate nu sunt, `n
realitate, decât propagand\
menit\ s\ elimine celelalte
idei, numindu-le supersti]ii
sau nonsensuri. ~n loc de a-i
domina pe al]ii cu versiunea
lor asupra realit\]ii, post-
moderni[tii ne solicit\ s\ re-
cunoa[tem c\ toate ideile [i
crezurile sunt, deopotriv\,
egale [i valabile . ~n loc de a
afirma existen]a unui singur
adev\r, ei spun c\ ar trebui
s\ recunoa[tem c\ exist\ o
multitudine de adev\ruri.
A[a cum afirma un tân\r
ziarist, „r\d\cinile par s\
dispar\ sau s\ fie ascunse.
Orice conflict anterior trebu-
ie s\ dispar\ din con[tiin]a
omului nou. Omul nou trebu-
ie s\ se gândeasc\ la ma[ini,
fotbal, internet, confort per-
„Respingerea de c\tre modernism a transcendentului a anihilat orice norm\
`n moralitate [i orice `ncredere `n valorile umane. Postmodernismul reprezint\
consecin]a fireasc\ a gândirii moderniste, pentru c\ dezv\luie lipsa de finalitate
a gândirii omene[ti «autonome». Puterea retoric\ a unor termeni, precum
«toleran]\», «deschidere» [i «integrare», mascheaz\ eficace un obiectiv mai
insidios, [i anume, distrugerea oric\rui reper stabil sau absolut.“
referit la gândurile oame-
nilor neexprimate, near\-
tate `n cuvânt. „Cunoscând
gândurile lor, le-a zis“ -
sunt mai multe locuri de
felul acesta `n Sfânta E-
vanghelie, când Domnul
Hristos a luat `n seam\ gân-
durile [i a dat r\spunsuri la
gânduri neexprimate, pen-
tru c\ Domnul Hristos, fiind
Fiu al lui Dumnezeu [i
Dumnezeu, cunoa[te gându-
rile omului. De aceea, este
de mare importan]\ s\ fim
cu luare aminte la gânduri,
mai ales când vrem s\ ne
cur\]im sufletul.
~n Sfânta Evanghelie de
la Luca a r\mas o pild\ care
se nume[te pilda omului
c\ruia i-a rodit ]arina cu
sonal etc. El nu are treab\ cu
istoria, iar trecutul nu-l inte-
reseaz\ [i nu-l impresionea-
z\ cu nimic. ~n fond, omul
nou este un amnezic des\-
vâr[it. El tr\ie[te la intensi-
tate maxim\ clipa, cultura
[i-o face din inscrip]iile de pe
capace de bere, iar [coala,
din logo-urile reclamelor
stradale. Nu e la mod\ s\ ]ii
minte ceva“.
Acest tip de gândire a de-
venit baza istoriei revizionis-
te [i a numeroaselor concepte
populare ale multiculturalis-
mului. Subiectivismul post-
modernist produce, `n acela[i
timp, [i o inhibare a convin-
gerilor personale ale omului,
din momentul `n care se
crede c\ o credin]\ este de-
terminat\ de chestiunea per-
sonal\ a gesturilor [i a expe-
rien]elor, majoritatea tin-
zând s\ `mbr\]i[eze [i s\ a-
bandoneze credin]a `n func-
]ie de cererile momentului.
~ntrucât se crede c\ ade-
v\rul este o crea]ie perso-
nal\ [i nu ceva independent
de noi `n[ine, `nseamn\ c\ se
poate trece la un „alt adev\r“
ori de câte ori ni se pare po-
trivit sau este de folos. ~n
lumea postmodernist\, pu-
tem auzi m\rturii de genul:
„am `ncercat cre[tinismul
pentru o vreme, dar pur [i
simplu la mine nu a mers!“
Popoarele,
transformate
`n mase de indivizi
A[a cum remarca un tâ-
n\r teolog contemporan, „`n-
tr-o asemenea lume, viteza
de comunicare dintre compu-
tere, anularea distan]elor ge-
ografice ([i apari]ia unui spa-
]iu cultural ubicuu), accesul
liber la orice informa]ie `l
transform\ pe omul de cul-
tur\ `ntr-un specialist al in-
gineriei culturale, iar cre-
ativitatea lui se va restrânge
la zona produc]iei de soft.
Profesorul va anima, de la
distan]\, un terminal ab-
stract, cititorul va fi un oare-
care consumator de semne,
iar erudi]ia se va reduce la
corectarea unor cli[ee pe un
CD-ROM enciclopedic“.
Era computerului [i a
mediilor de informare `n
mas\ a redimensionat spa-
]iul public [i spa]iul privat.
Printre serviciile propuse pe
Internet au ap\rut [i un
„confesional electronic“: „cli-
chezi“ pentru a-]i declina
apartenen]a religioas\, `]i re-
cuno[ti p\catele `ntr-o list\
de mii de p\cate, dup\ care
prime[ti un canon pe m\-
sur\. Mai dificil\ este dezle-
garea, `ntrucât „duhovnicul
digital“ are o identitate fic-
tiv\. Un teolog contemporan
`[i punea urm\toarele `ntre-
b\ri: „Ce urmeaz\? Ne vom
ruga `n biserici virtuale? Ne
vom `mp\rt\[i `n comunit\]i
bel[ug. ~n pilda aceasta, se
arat\ c\ un om [i-a dat
seama c\, `ntr-un an, ]arina
lui a rodit `mbel[ugat [i nu
avea unde s\-[i pun\ mul]i-
mea roadelor, recolta de pe
]arina lui. {i, atunci, [i-a pro-
pus s\ fac\ ceva: s\-[i d\râ-
me magaziile [i s\ zideasc\
altele. {i a zis `n cugetul s\u:
„Voi d\râma jitni]ele mele [i
mai mari le voi zidi [i voi
aduna acolo toate roadele
mele [i voi zice sufletului
meu: Suflete, ai multe
bog\]ii puse spre mul]i ani,
m\nânc\, bea, vesele[te-te“.
{i Dumnezeu i-a zis: „Nebu-
ne, `ntru aceast\ noapte vor
cere de la tine sufletul t\u,
iar cele ce le-ai adunat ale
cui vor fi?“ (Luca 12, 16-20).
Pr. dr. Gheorghe
Holbea, lector la
catedra de Dogm\
[i Spiritualitate
a Facult\]ii de
Teologie Ortodox\
din Bucure[ti
imaginare, formate din «se-
meni» care frecventeaz\ ace-
lea[i servere informatice?
Vom computeriza cre[tinis-
mul sau ne vom evangheliza
PC-urile... Cum vor reac]io-
na, pe de alt\ parte, Biserici-
le Ortodoxe?“. Dup\ cum ve-
dem, realitatea virtual\ `[i
construie[te, [i ea, o seduc\-
toare «tradi]ie».
Un teolog ortodox grec,
analizând lumea postmoder-
nist\ [i globalizarea promo-
vat\ de noua ordine mon-
dial\, remarca: „~n timp ce
pare c\ `i une[te pe oameni,
`n exterior, sau c\ favorizea-
z\ apropierea reciproc\ a
acestora, c\ elimin\ bariere-
le desp\r]itoare dintre ei [i
faciliteaz\ comunicarea, `n
realitate `i aduce la transfor-
marea popoarelor `n mase de
indivizi, la nivelarea cul-
turilor, la amestecul religi-
ilor, la omogenizarea `nf\-
]i[\rii [i comportamentului
oamenilor, la americanizarea
modului de via]\.
Punctul culminant al a-
cestui proces negativ este
anihilarea omului ca per-
soan\ [i chiar a adev\rului
`nsu[i despre persoan\. Ace-
la[i teolog ar\ta c\ solu]ia
pentru ie[ire din acest impas
este redescoperirea adev\ru-
lui persoanei [i valorificarea
acestui adev\r `n interiorul
Bisericii prin raportare la di-
namica societ\]ii contempo-
rane. A[adar, rena[terea cre[-
tin\ nu-[i fixeaz\ centrul de
greutate sau punctul de spri-
jin `n sisteme [i metode, ci `n
persoana uman\ care trebuie
s\ simt\ prezen]a lui Dum-
nezeu `n sânul Bisericii. a
Pilda aceasta arat\ c\
gândurile au o mare `n-
semn\tate `n via]a omului,
pentru c\ omul acela [i-a
zis, `n cugetul s\u, c\
urmeaz\ s\-[i d\râme ma-
gaziile [i urmeaz\ s\ fac\
altele; toate câte sunt
cuprinse `n pilda aceasta
omul le-a zis numai `n gând
[i nu le-a spus la ar\tare, [i
cu toate acestea Dumnezeu
i-a zis omului: „Nebune,
`ntru aceast\ noapte vor
cere de la tine sufletul t\u“.
Dumnezeu l-a numit pe
omul acela „nebun“, pentru
gândurile lui. De aici, ve-
dem c\ Dumnezeu ia amin-
te la gânduri [i c\ gânduri-
le au mare `nsemn\tate, c\
trebuie s\ le lu\m [i noi cu
seriozitatea cuvenit\ [i s\
ne facem rânduial\ `n min-
te, ca s\ putem avea rându-
ial\ `n via]\. a
EDITORIAL
Echilibristica social\
[i echilibrul harului
de diac. Nicolae
PASCAL
„Suntem ceea ce s\-
vâr[im `n mod repetat“,
constata, acum aproape
2.400 de ani, Aristotel.
Evident, afirma]ia filoso-
fului antic nu se refer\ la
gesturile care `ntre]in
via]a biologic\ (respira-
]ie, alimenta]ie etc.) sau
la cele care presupun un
nivel sc\zut de implicare
con[tient\ (cum ar fi, de
pild\, deplasarea), ci la
acele fapte care, m\car la
`nceput, au fost pl\nuite,
s\vâr[ite `n urma unei
deliber\ri lucide [i au de-
venit obi[nuin]e.
Psihologia propune [i
ea explica]ii dintre cele
mai variate cu privire la
modul `n care se formea-
z\ personalitatea uman\,
de la cele mai simple, cum
sunt teoriile din secolul al
XIX-lea, `n care individul
era explicat, pur [i sim-
plu, ca un „produs al so-
ciet\]ii“, pân\ la cele con-
temporane, care iau `n
calcul o multitudine de
factori ce interac]ioneaz\
cu persoana uman\, [le-
fuind-o (sau poate mu-
tilând-o!), dându-i, `n fi-
nal, o form\ specific\, un
contur cât de cât stabil.
Confirmând, `n mare,
viziunea antropologic\ a
clasicilor, p\rin]ii Biseri-
cii au propus o paradig-
m\ de abordare a per-
soanei umane care, prin
profunzimea ei, nu `nce-
teaz\ s\-i frapeze pe cei
care o analizeaz\.
Dup\ p\rerea lor -
p\rere `ntotdeauna sus-
]inut\ [i de experien]a
fiec\ruia dintre noi - su-
fletul dispune de trei fa-
cult\]i sau puteri: ra]iu-
ne, sim]ire [i voin]\. Fie-
care dintre acestea sunt
„instrumente“ ce trebuie
s\ se afle `ntr-o stare de
echilibru pentru a p\stra
sufletul s\n\tos sau, cu
alte cuvinte, a p\stra
persoana `n sfera unei
specificit\]i umane. Da-
c\ puterile sufletului
tind s\ se echilibreze, de-
ja putem vorbi despre
sfin]enie. La cap\tul o-
pus, excesul de ra]iune
glacial\, senzualitatea e-
xacerbat\ ori voin]a ego-
ist\ conduc `ntotdeauna
la monstruozit\]i, care
se pot manifesta fie la ni-
3
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus -
jude]ul Bra[ov
vel interior, sufletesc, fie
la nivel exterior, social.
C\ veni vorba de echi-
libru: ce `nseamn\ s\ fii
un om echilibrat? ~n ca-
zul nostru, ce ar trebui
s\ faci pentru a men]ine
echilibrul dintre ra]iune,
sim]ire [i voin]\? O fi-
nsemnând, oare, c\ orele
fiec\rei zile, pe care le
parcurgem `n stare de
veghe, trebuie petrecute,
`n mod egal, gândind,
sim]ind [i dorindu-ne di-
ferite lucruri?
Ideea de echilibru pre-
supune o raportare la
ceva, presupune reperul.
Dar care este reperul?
De la viziunea psi-
hologic\, aproape tragi-
c\, despre omul „dresat
social“, trecând prin cea
aristotelic\, oarecum
neutr\, simplu constata-
tiv\, pân\ la cea cre[tin\
este o distan]\ destul de
mare. Departe de a fi
imaginat doar ca un fir
de praf purtat de vânt,
omul are - `n gândirea
Sfin]ilor P\rin]i - o va-
loare inestimabil\, va-
loare oferit\ de eveni-
mentul extraordinar al
`ntrup\rii Fiului lui
Dumnezeu.
Taina ~ntrup\rii a
f\cut ca Omul perfect s\
nu mai fie doar o pro-
iec]ie idealist\, ci o tul-
bur\toare realitate, o
chemare pentru noi, re-
perul absolut al oric\rei
existen]e care-[i caut\
echilibrul.
~ncheind tot cu ideea
lui Aristotel, `n]elegem
c\ obi[nuin]a `i d\ omu-
lui o anumit\ constant\
sufleteasc\, pe care, la
un moment dat, cu greu
o mai poate p\r\si - când
e vorba de obi[nuin]a
rea, sau nu-[i mai poate
imagina via]a altfel -
când e vorba de deprin-
derea bun\, de `n]elege-
rea superioar\.
Pentru cre[tin, de-
prinderea bun\ nu este
simpl\ jonglerie sau `n-
tâmplare, ci implic\ vo-
in]\, discern\mânt [i
dragoste perpetu\. Iar
atunci când, peste toat\
truda noastr\, se a[eaz\
harul lui Hristos vin
imediat [i pacea, [i bucu-
ria [i… echilibrul. ~ns\,
acest har nu „cade“ de
undeva de sus, nu vine
pur [i simplu, ci trebuie
c\utat de fiecare dintre
noi. Cu `nver[unare. a
4 Duminic\, 13 iulie 2008

„~ndat\ ce vine vorba despre sfin]enie, se produce un blocaj psihologic. Gândul se

Cuv=nt `ndreapt\ spre uria[ii de odinioar\, eremi]i [i stâlpnici, unii ascun[i prin pe[teri, ceilal]i
ag\]a]i pe stâlp, pân\ la nivelul la care ace[ti «ilumina]i», «egali cu `ngerii», s\ par\ c\
de `n]elepciune nu mai apar]in acestei lumi. Sfin]enia pare perimat\, ea apar]inea unui trecut devenit
deja str\in, inadaptabil formelor discontinue, `n ritmul sincopat al vie]ii moderne.“

„Arat\-m
mi omul din tine [i eu ]i-L
L voi
ar\ta pe Dumnezeu din mine“
Spre deosebire de persecu]ia
f\]i[\, indiferen]a pare a fi un
adversar mult mai redutabil
pentru credin]a [i tr\irea cre[tin\.
Dac\ secole `ntregi de persecu]ii
nu au fost suficiente pentru a
reduce cre[tinismul la t\cere,
indiferen]a, laxismul [i plictiseala
sunt doar câteva dintre armele
cu care modernitatea amenin]\
tr\irea religioas\ ast\zi. ~n acest
context, teologul ortodox Paul
Evdokimov nu consider\ ateismul
drept marea problem\ a secolului
`n care tr\im. Dimpotriv\, `l vede
ca pe un factor de igien\
spiritual\ [i un imbold spre
normalitate. Efervescen]a,
naturale]ea, entuziasmul
cre[tinului pentru sfin]enie sunt
valorile pe care teologul rus [i-ar
dori s\ le vad\ mai consistent
reprezentate, atât `n rândul
clerului, cât [i al credincio[ilor.
Nu atât defini]iile de manual sau
ritualurile aparent f\r\ cusur sunt
cheia unei vie]i autentic cre[tine,
ci fiorul sacru [i spontaneitatea
care ~l caut\ pe Dumnezeu
oricând, oriunde, pretutindeni.

Deasupra vacarmului tate divin\, care nu se des- afinit\]i [i similitudini;

din lume, dac\ [tim s\
ascult\m, sensul lucruri-
lor ne pune `ntreb\ri.
Mai mult ca oricând, exis-
ten]a uman\ comport\
exigen]a unei inevitabile
limpezimi, pune unica `n-
trebare serioas\ care ar
putea fi adresat\ oric\rui
om. Dincolo de toat\ lite-
ratura catehetic\ sau de
propagand\, la nivelul
con[tiin]ei dezbr\cate de
orice prejudecat\, omul
credincios al veacului al
XX-lea este invitat s\
spun\ ce este Dumnezeu,
iar omul ateu, cel care
neag\, s\ precizeze care
este obiectul nega]iei sale.
~ntrebarea surprinde
[i, dac\ r\spunsul `ntâr-
zie s\ vin\, t\cerea este
revigorant\. Aceast\ `n-
trebare este revelatoare
[i, pentru omul `nsu[i,
este un mod de a i se
spune [i lui: cine e[ti tu?
Cel care ar spune: Dum-
nezeu este Creator, Provi-
den]\, Mântuitor nu face
decât s\ reia capitolele u-
nui manual sau m\rturi-
se[te o specula]ie, o distan-
]\ dialectic\ `ntre Dumne-
zeu [i el. ~n aceast\ situa-
]ie, Dumnezeu nu este To-
tul, sesizat cu pasiune [i
spontaneitate, `ntr-un dat
nemijlocit al revela]iei Sa-
le. Unul dintre cei mai se-
veri asce]i, Sfântul Ioan
Sc\rarul, spunea c\ trebu-
ie s\-L iubim pe Dumne-
zeu cum `[i iube[te logod-
nicul iubita. Un `ndr\gos-
tit, un pasionat de ceva, ar
spune: „Pentru mine, ea
este totul!... este via]a
mea!... ~n afara ei, nu exis-
t\ nimic!... restul nu con-
teaz\, este inexistent“.
Sfântul Grigorie de Nyssa,
`n culmea uimirii sale, la-
s\ s\-i scape acest suspin:
„Tu, Cel pe Care sufletul
meu ~l iube[te...“.
„Ce e mai minunat
`ntre Dumnezeu [i
sufletul omului
este faptul de a iubi
[i de a fi iubit“
Ateismul nu neag\
decât o ideologie, un sis-
tem, o specula]ie, de care
omul, cel mai adesea, a
abuzat, nicidecum o reali-
coper\ decât prin credin-
]\.
Tradi]ia patristic\ re-
nun]\ la orice defini]ie,
fiindc\ Dumnezeu se afl\
dincolo de orice cuvânt o-
menesc: „Conceptele cre-
eaz\ imagini false ale lui
Dumnezeu, doar uimirea
poate sesiza ceva“, m\rtu-
rise[te Sfântul Grigorie.
„Cuvântul Dumnezeu, pen-
tru P\rin]i, este un vocativ
care se adreseaz\ Celui de
negr\it“. Dificultatea nu
este mai mic\ nici `n cazul
omului. Ea `l face pe Teofil
al Antiohiei s\ spun\:
„Arat\-mi omul din tine [i
eu ]i-L voi ar\ta pe Dum-
nezeu din mine“. Taina Di-
vinit\]ii se reflect\ `n o-
glinda care este omul. Sfân-
tul Apostol Petru vorbe[te
de homo cordis abscondi-
tus, omul cel tainic al ini-
mii.
Deus absconditus, Dum-
nezeu ascuns, acoperit, a
creat un „fa]\ c\tre fa]\“,
un alter ego: homo abscon-
ditus, omul tainic.
Via]a spiritual\ izvo-
r\[te `n „p\[unile inimii“,
`n spa]iile libere, atunci
când aceste dou\ fiin]e
tainice, Dumnezeu [i o-
mul, se `ntâlnesc aici.
„Ce e mai minunat `ntre
Dumnezeu [i sufletul o-
mului este faptul de a iubi
[i de a fi iubit“, afirm\ ma-
rii `nduhovnici]i.
„Nimeni nu vede pe
Dumnezeu [i s\ r\mân\
viu.“ Acest, avertisment
biblic `nseamn\ pentru
p\rin]i: nu se poate vedea
Dumnezeu cu lumina ra-
]iunii noastre, nu se poa-
te defini niciodat\ Dum-
nezeu, fiindc\ orice defi-
ni]ie este o limitare. {i to-
tu[i, „El ne este mai intim
decât noi `n[ine“. Tocmai
la acest nivel de profunzi-
me, de uimitoare apropie-
re fa]\ de noi, Dumnezeu
~[i `ntoarce fa]a c\tre om
[i-i spune: „Eu sunt sfânt“.
El alege dintre numirile
Lui exact pe cea care `l
voaleaz\ cel mai mult. El
este chiar „`ntreit sfânt“,
a[a cum strig\ `ngerii `n
Trisaghion, punând astfel
`n relief caracterul incom-
parabil, absolut unic, al
sfin]eniei divine. ~n]elep-
ciunea, puterea, chiar iu-
birea pot s\ `ntâlneasc\
sfin]enia, dimpotriv\, nu
are nici o analogie aici, pe
p\mânt: nu poate fi m\-
surat\, nici comparat\ cu
vreo realitate din aceast\
lume. ~n fa]a rugului a-
prins, `n fa]a focului mis-
tuitor al „Celui Singur
Sfânt“ orice element ome-
nesc nu este decât „p\-
mânt [i cenu[\“. De ace-
ea, din clipa `n care sfin-
]enia lui Dumnezeu se
arat\ aceast\ hagiofanie,
ar\tare sfânt\, provoac\
imediat acel „mysterium
tremendum“, fiorul sacru,
sentimentul irezistibil fa-
]\ de „ceea ce este cu to-
tul altceva“. Aceast\ sta-
re nu v\de[te nicidecum
teama de necunoscut, ci o
`nfrico[are mistic\, foarte
caracteristic\ [i care `n-
so]e[te orice manifestare
a ceva ce poart\ `n sine
„un nume“. „Eu voi trimi-
te groaza `naintea ta“, zi-
ce Dumnezeu sau: „Scoa-
te `nc\l]\mintea din pi-
cioarele tale, c\ci locul pe
care stai este sfânt“.
„Un sfânt nu
mai este, azi, decât
un fel de yogi“
Delimitând astfel adân-
curile de netrecut, Dum-
nezeu descoper\ totodat\
conformitatea lor tainic\:
„adâncul cheam\ adân-
cul“, „cum fa]a `ntâmpin\
`n ap\ fa]a“. Dumnezeu
Iubitorul de oameni tran-
scende propria-I transcen-
den]\, `ndreptându-Se
spre om, `l smulge din ne-
ant [i-l cheam\ s\ dep\-
[easc\, la rândul s\u, pro-
pria-i imanen]\ c\tre Cel
Sfânt. Omul poate s\ fac\
acest lucru, fiindc\ Cel
Sfânt a binevoit s\ ia chi-
pul s\u. Ba, mai mult, „O-
mul durerilor“ face s\ se
vad\ „Omul doririlor“: Iu-
birea ve[nic\, cea care
na[te orice iubire, se stre-
coar\ `n noi cu scopul ca
noi s\ putem re`nvia `n El.
Dumnezeu spune oric\rui
suflet: „A[eaz\-M\ ca o pe-
cete pe inima ta, ca pe un
sigiliu pe mâna ta, c\ci iu-
birea este tare ca moartea,
fl\c\rile ei sunt fl\c\ri ale
focului mistuitor al lui
Iahve“. De aceea, Scriptu-
ra ne face s\ auzim: „Fi]i
sfin]i precum Eu ~nsumi
sunt sfânt“; [i când Sfân-
tul Petru vrea s\ defi-
neasc\ scopul vie]ii cre[ti-
ne, el vorbe[te de partici-
parea la sfin]enia lui Dum-
nezeu; la fel, Sfântul A-
postol Pavel, vorbind cre[-
tinilor, se adreseaz\ „sfin-
]ilor“ din Roma sau din
Corint. S-ar mai adresa el
oare [i ast\zi „sfin]ilor“
din Paris sau Londra, [i
cre[tinul modern s-ar mai
recunoa[te `n aceast\ a-
dresare?
~ndat\ ce vine vorba
despre sfin]enie, se pro-
duce un blocaj psihologic.
Gândul se `ndreapt\ spre
uria[ii de odinioar\, ere-
mi]i [i stâlpnici, unii as-
cun[i prin pe[teri, ceilal]i
ag\]a]i pe stâlp, pân\ la
nivelul la care ace[ti „ilu-
mina]i“, „egali cu `ngerii“,
s\ par\ c\ nu mai apar]in
acestei lumi. Sfin]enia pa-
re perimat\, ea apar]inea
unui trecut devenit deja
str\in, inadaptabil forme-
lor discontinue, `n ritmul
sincopat al vie]ii moder-
ne. Un stâlpnic azi nici
m\car nu mai treze[te cu-
riozitate, ci doar provoac\
`ntrebarea: la ce folose[-
te? Un sfânt nu mai este,
azi, decât un fel de yogi
sau, [i mai r\u, un bol-
nav, un neadaptat, `n tot
cazul, o fiin]\ inutil\.
„A fi, azi, inteligent
`nseamn\ s\ `n]elegi
orice [i s\ nu crezi
nimic“
Lumea se desacrali-
zeaz\ sub ochii no[tri,
f\r\ m\car s\ `ntâlneas-
c\ vreo rezisten]\. Sacrul
era, odinioar\, un semn
material, din lumea a-
ceasta, cu referin]\ la „lu-
mea cealalt\“, traducând
aceast\ lume, m\rturi-
sind-o. Dar cealalt\ lume
mai vorbe[te omului as-
t\zi? Transcenden]a, pen-
tru el, nu mai transcende
nimic, a pierdut orice co-
responden]\ cu realul, es-
te inexistent\. Cât de
simptomatic\ este `n ra-
port cu aceast\ constata-
re brutal\ apari]ia recen-
t\ a unei forme de ateism
organic [i normal! Depar-
te de a ap\rea ca o nevro-
z\ a civiliza]iei, el pare
mai degrab\ s\ ignore ori-
ce sfin]enie, o stare psihi-
c\ lipsit\ de orice ne-
lini[te metafizic\, a unui
om preocupat doar de
via]a acestei lumi, insen-
sibil la religiozitate. O a-
semenea „desacralizare“,
un astfel de scepticism
surâz\tor [i dezabuzat nu
combate nimic, dar nici
nu mai pune vreo `ntre-
bare despre Dumnezeu. A
fi, azi, inteligent `nseam-
n\ s\ `n]elegi orice [i s\
nu crezi nimic.
~n cel mai bun caz, a-
ceast\ atitudine expedia-
z\ politicos sfin]enia `n
m\n\stiri, departe de lu-
mea oamenilor, ceea ce
vrea s\ spun\ c\ via]a
spiritual\ nu mai intere-
seaz\ pe omul modern, o
consider\ ca pe ceva ne-
folositor, care-l incomo-
deaz\ [i este bun\ de a[e-
zat `n podul istoriei.
Dar mai exist\ `nc\
ceva: chiar, [i poate mai
cu seam\, `n mediile con-
formiste ale religiozit\]ii
stabilite, religiosul pro-
voac\ `ntr-un suflet sincer
un reflex imediat de plic-
tiseal\. Plictiseala unor
slujbe oficiale `ntr-o limb\
arhaic\, sau cântece pue-
rile, a c\ror bucurie zgo-
motoas\ cade `n gol, plic-
tiseala unui simbolism ca-
re dezorienteaz\ prin ca-
racterul lui ermetic [i a
c\rui cheie pare pierdut\
pentru totdeauna.
De asemenea, lumea
religioas\ este cea a cleri-
cilor `n ras\ neagr\, inte-
gri[ti sau progresi[ti, sin-
ceri sau ridicoli, este sti-
lul pios al canoanelor [i al
opreli[tilor care apas\
greu, prin sobrietatea lor
ne`n]eleas\. Este, de ase-
menea, mediocritatea „ce-
lor ce gândesc bine“, care
se iau `n serios, `[i impun
mentalitatea prin discur-
suri edificatoare [i prin
predici ale c\ror formule
goale se etaleaz\ `n mij-
locul unei infla]ii verbale
universale... O via]\ reli-
gioas\ domestic\, socia-
lizat\, democratizat\, ca-
re secreteaz\ aparen]ele
cele mai pu]in atr\g\toa-
re. Con]inutul ei intelec-
tual se situeaz\ foarte
jos, la nivelul simplist al
manualelor perimate, al
ideilor necuprinz\toare [i
al unei apologetice inefi-
cace. La scar\ mondial\,
acesta este un obstacol
social enorm, care d\ ap\
la moar\ ideologiilor do-
minante ostile sau indi-
ferente fa]\ de religie. {i
totu[i, `n fa]a Revela]iei
nu este vorba doar de om,
[i minunea judec\]ii ima-
nente se produce mereu.
~n lumina unei analize
serioase, se descoper\ re-
pede c\, apropia]i prin in-
suficien]a funciar\, prin
insatisfac]ia metafizic\ a
viziunilor, religiosul peri-
mat [i ireligiosul avansat
se reg\sesc, `nghesui]i
spate `n spate, `ntr-o ima-
nen]\ `ncol\cit\ `n jurul
ei `ns\[i. (Texte selectate
din Paul Evdokimov, Vârss-
tele viie]iii spiiriituale, Ed.
Christiana, 2003)
Pagin\ coordonat\
de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 13 iulie 2008 5
„Mântuitorul vedea, zi de zi, situa]ia umilitoare la care cona]ionalii S\i
Evanghelia dup\ trup erau supu[i de jugul str\in, cunoscând prea bine [i a[teptarea
arz\toare a iudeilor `n leg\tur\ cu venirea unui eliberator politic, b\nuit

de duminic\ de ei a fi chiar `n persoana Lui. Dup\ logica omeneasc\, ne-am fi

a[teptat ca El s\ reac]ioneze cu totul altfel decât a f\cut-o atunci când
suta[ul L-a rugat s\-i vindece sluga.“

Mântuirea de nefiresc
Evanghelia
duminicii a IV-a dup\ Rusalii
(Vindecarea slugii suta[ului)
Matei 8, 5-1
13
5. Pe când intra `n Capernaum, s-a
apropiat de El un suta[, rugându-L,
6. {i zicând: Doamne, sluga mea
zace `n cas\, sl\b\nog, chinuindu-se
cumplit.
7. {i i-a zis Iisus: Venind, `l voi
vindeca.
8. Dar suta[ul, r\spunzând, I-a
zis: Doamne, nu sunt vrednic s\ in-
tri sub acoperi[ul meu, ci numai zi
cu cuvântul [i se va vindeca sluga
mea.
9. C\ [i eu sunt om sub st\pâni-
rea altora [i am sub mine osta[i [i-i
spun acestuia: Du-te, [i se duce; [i
celuilalt: Vino, [i vine; [i slugii mele:
F\ aceasta, [i face.
10. Auzind, Iisus S-a minunat [i a
zis celor ce veneau dup\ El: Adev\-
rat gr\iesc vou\: la nimeni, `n Isra-
el, n-am g\sit atâta credin]\.
11. {i zic vou\ c\ mul]i de la r\s\-
rit [i de la apus vor veni [i vor sta la
mas\ cu Avraam, cu Isaac [i cu Ia-
cov `n `mp\r\]ia cerurilor.
12. Iar fiii `mp\r\]iei vor fi arun-
ca]i `n `ntunericul cel mai din afar\;
acolo va fi plângerea [i scrâ[nirea
din]ilor.
13. {i a zis Iisus suta[ului: Du-te,
fie ]ie dup\ cum ai crezut. {i s-a `n-
s\n\to[it sluga lui `n ceasul acela.

poporul iudeu se g\sea rea jertfelnic\, iubire ca-

de pr. prof. univ. dr. sub st\pânirea deloc co-
Vasile GORDON mod\ a romanilor, de a-
proape 100 de ani (`n a-
Capitolul al VIII-lea nul 63 `. Hr. generalul
din Sfânta Evanghelie Pompei cucerise Palesti-
dup\ Matei, din care se na, cucerire favorizat\
cite[te `n aceast\ dumi- de interminabilele r\z-
nic\ episodul vindec\rii boaie fratricide iudaice).
slugii suta[ului, con]ine Pe vremea propov\dui-
mai multe minuni, `ntre rii Mântuitorului, }ara
care cele mai multe sunt Sfânt\ era condus\ de
t\m\duiri. Astfel, Mân- regi locali, supu[i `ntru
tuitorul vindec\ un le- totul `mp\ratului de la
pros, pe soacra lui Pe- Roma, care rânduise [i
tru, doi demoniza]i [i prezen]\ militar\ per-
al]i bolnavi, spre plini- manent\, spre a `n\bu[i
rea prorociei lui Isaia orice tentativ\ de elibe-
care zice: „Acesta nepu- rare. A[a se explic\ exis-
tin]ele noastre a luat [i ten]a unui centurion `n
bolile noastre le-a pur- Capernaum, comandant
tat“ (53, 4). Ca [i `n ca- peste 100 de osta[i, unde
zul altor vindec\ri, nu are loc minunea din E-
trebuie s\ vedem doar vanghelia de ast\zi.
faptul izolat, ca pe o mi-
nune de moment: toate De vorb\ cu
vindec\rile s\vâr[ite de
Mântuitorul prevestesc, ocupantul roman
de fapt, marea vindeca- Mântuitorul vedea, zi
re, mântuirea neamului de zi, desigur, situa]ia u-
omenesc. Vom `ncerca, militoare la care cona-
`n cele ce urmeaz\, s\ ]ionalii S\i dup\ trup e-
p\trundem `n]elesul rau supu[i de jugul str\-
mântuitor al marii vin- in, cunoscând prea bine
dec\ri, f\când o leg\tu- [i a[teptarea arz\toare
r\ cu via]a noastr\, din a iudeilor `n leg\tur\ cu
acest, atât de zbuciumat, venirea unui eliberator
`nceput de veac XXI. politic, b\nuit de ei a fi
chiar `n persoana Lui.
Hristos, vindec\torul Dup\ logica omeneasc\,
ne-am fi a[teptat ca El
lumii `ntregi
s\ reac]ioneze cam a[a,
~nainte de a intra `n atunci când suta[ul L-a
subiectul propriu-zis, so- rugat s\-i vindece sluga:
cotim, `ns\, necesar s\ „Cum `ndr\zne[ti dum-
observ\m c\ Mântuito- neata, un asupritor, s\-
rul n-a f\cut vindec\ri Mi ceri o favoare, atâta
numai pentru bolnavii timp cât accep]i s\ fii
din sânul poporului Is- pl\tit ca s\-Mi ]ii `n jug
rael, ci [i din rândul al- poporul c\ruia apar-
tor neamuri. Avem ca e- ]in?“. Precum bine [tim,
xemplu pe fiica femeii nici vorb\ de asemenea
cananeene (Matei 20, atitudine. Dimpotriv\,
21-28) sau chiar cazul de f\r\ s\-i adreseze vreo
ast\zi, slujitorul suta[u- `ntrebare, i-a spus sim-
lui roman. Aceste fapte, plu: „Venind, `l voi vin-
dimpreun\ cu altele din deca!“ De ce? Pentru c\
Noul Testament, ne ara- El a procedat dup\ logi-
t\ universalitatea mân- ca Sa dumnezeiasc\,
tuirii: nu doar poporul a- vrând s\ ne spun\ tutu-
les a fost chemat spre ror: „N-am venit `n lume
dobândirea `mp\r\]iei ca un eliberator politic,
cerurilor, ci toate nea- ci ca un Mântuitor. N-
murile. „Mul]i de la R\- am venit numai pentru
s\rit [i de la Apus vor poporul israel, ci pentru
veni [i vor sta la mas\ `ntreg neamul omenesc.
cu Avraam, cu Isaac [i Cu puterea Mea dumne-
cu Iacov...“, `n `mp\r\]ia zeiasc\ a[ fi putut, desi-
cerurilor. Un alt aspect gur, s\-i alung pe ro-
preliminar, pe care este mani, dar n-am f\cut-o,
bine s\-l observ\m, este spre a-i face [i pe ei p\r-
atitudinea Mântuitoru- ta[i patimilor, mor]ii [i
lui fa]\ de ocupan]ii ro- `nvierii Mele. Arma Mea
mani. S\ ne amintim c\ nu a fost sabia, ci iubi-
re, la urm\ i-a cuprins [i
pe ei. Nu osta[ii romani
au r\spândit, al\turi de
apostolii Mei, Evanghe-
lia `n cele mai `ndep\r-
tate locuri?...“.
~ntr-adev\r, cerce-
tând istoria, afl\m rolul
osta[ilor romani `ncre[-
tina]i la vestirea Evan-
gheliei, fapt descris [i `n
cunoscutele romane pi-
oase Fabiola, Martirii,
C\ma[a lui Hristos, Ben
Hur, Quo Vadis etc.
S\ ne amintim c\ [i pe
teritoriul Daciei, dup\
cucerire, romanii au adus
din Palestina Legiunea
V-a Macedonica, instala-
t\ mai `ntâi `n Dobrogea,
apoi la Potaissa (Turda),
`n care au fost, desigur, [i
mul]i osta[i `ncre[tina]i,
care le vor fi vorbit str\-
mo[ilor no[tri despre Ii-
sus [i Evanghelia Sa. Ia-
t\ adâncul `n]elepciunii
lucr\rii Sale!
Atitudinea Mântuito-
rului fa]\ de romani tre-
buie s\ fie o lec]ie [i pen-
tru noi vizavi de str\inii
care [i-au g\sit s\la[ `n-
tre grani]ele României:
nu alungându-i sau ar\-
tându-le sabia sau pisto-
lul, ci obligându-i, prin
comportamentul nostru
cre[tin, prin tact [i `n]e-
lepciune, s\ respecte le-
gea cre[tin\ [i tradi]iile
noastre, chiar dac\ ei nu Centurion roman
sunt cu to]ii cre[tini.
P\catele sunt, desigur, F\r\ `ndoial\ n-ar fi de De aceea, ori de câte
Forme ale nenum\rate, ca [i bolile acord cu ele. De ce? ori sim]im c\ suntem a-
(de altfel, `ntre p\cat [i Pentru c\ ]in de anor- menin]a]i, noi sau cineva
anormalit\]ii boal\ exist\ o leg\tur\ mal, nefiresc. Repet\m, din casa noastr\, de vre-
Aceste preciz\ri lega- direct\, ca `ntre cauz\ [i sunt multe p\cate `n lu- una dintre bolile anor-
te de faptul c\ Mântui- efect), dar toate intr\ me, multe boli, dar toate malit\]ii, s\ alerg\m la
torul a vindecat [i pe cei sub numele general de pot fi cuprinse sub nu- Mântuitorul Iisus Hris-
de alte neamuri [i a avut p\cat al anormalit\]ii. mele generic de anorma- tos, a[a cum ne-a dat e-
o atitudine pedagogic\ Anormalitatea [i-a f\cut litate. Ei bine, Mântui- xemplu suta[ul din E-
divin\ fa]\ de ocupantul loc tot mai accentuat [i torul a venit `n lume s\ vanghelie. Vom alerga,
roman, ne ajut\ acum `n societatea noastr\, ne izb\veasc\ de anor- a[adar, la Sfânta Biseri-
s\ `n]elegem mai bine sub felurite forme, fie c\ malitate, sub toate for- c\, dar vom solicita [i di-
tema pe care ne-am pro- e vorba despre avort, mele ei. A venit s\ ne a-
jute a fi oameni normali, aloguri particulare cu
pus s-o aducem `n aten- contracep]ie, eutanasie, preo]ii, la spovedanie,
]ie: prevestirea mântui- clonare etc., chiar dac\ s\n\to[i fizic, dar mai a-
les suflete[te. Ce `n- sau chiar `n cadrul unor
rii prin vindec\rile s\- multe dintre acestea se
vâr[ite, mântuire numi- seamn\ cuvântul „nor- simple convorbiri, spre a
afl\ abia la nivelul dez- nu l\sa loc dilemelor, ni-
t\ de noi marea vindeca- mal“? Ne spune, par]ial,
baterii publice. ci a lua vreodat\, Doam-
re. Mai apropiat de gân- DEX-ul: normal - care
dul nostru este a vedea, este cum trebuie s\ fie, ne fere[te, „anormalul“
`n actul mântuirii, o vin- Revenirea potrivit cu starea fireas- drept „normal“.
decare a bolilor p\catu- la normalitate c\... Desigur, defini]ia La `ncheiere, s\ ne
lui, o revenire la „starea nu este complet\, fiind rug\m Domnului s\ ne
cea dintâi“, adic\ la s\- Dac\ dorim s\ ne dat\ de autori forma]i ajute s\ fim oameni nor-
n\tatea trupeasc\ [i su- mântuim ([i dorim, nu-i `n epoca atee. Comple- mali, pentru a contri-
fleteasc\ pe care Adam a[a?), trebuie s\ `ncer- t\m noi: normal este o- bui, fiecare dup\ pute-
a avut-o `nainte de c\de- c\m a intui care ar fi a- mul care vie]uie[te con- re, pricepere [i râvn\, la
re, cu alte cuvinte, o re- titudinea Mântuitorului form legilor firii date de rezidirea unei societ\]i
venire la normalitate. fa]\ de aceste probleme. Dumnezeu. române[ti normale. a
6 Duminic\, 13 iulie 2008
Interviu
Universul lui Galilei, o vedere incomplet\
Pentru omul antic [i cel medieval,
Universul purta amprenta unui
simbolism. Galileo Galilei a schimbat
aceast\ paradigm\, studiind legile
P\mântului din perpectiv\ exclusiv
mecanicist\. Despre Galilei [i impactul
pe care l-a avut `n cercetarea [tiin]ific\
Se poate spune c\
odat\ cu Galilei `ncepe
conflictul aparent `ntre
religie [i [tiin]\, `n
Occident ?
Con[tiin]a public\ a fost
obi[nuit\, de-a lungul tim-
pului, cu faptul c\ „aface-
rea Galilei“ - cum a fost
numit\ - reprezint\ un
punct de cotitur\ `n ceea
ce prive[te rela]ia dintre
teologie [i [tiin]\, respectiv
`ntre Biseric\ [i comuni-
tatea [tiin]ific\.
Pozi]ia lui Galilei a fost
mult ideologizat\. Galileo
ne este prezentat ca un sa-
vant, erou `n lupta pentru
identificarea adev\rului pe
o cale [tiin]ific\, socotit o
victim\ a obscurantismului
religios, exponentul obscu-
rantismului fiind, la acea
vreme, Biserica Romano-
Catolic\. Aceasta este o po-
zi]ie ideologizat\. Dac\ stu-
diem cu aten]ie documen-
tele vremii [i pozi]iile care
au existat, vom descoperi
nuan]e importante. F\r\
`ndoial\, Galilei reprezint\
un moment de r\scruce `n
gândirea [tiin]ific\. El este
asociat, practic, cu debutul
[tiin]ei moderne, iar gândi-
rea lui a avut un impact cu
totul deosebit `n ceea ce
`nseamn\ cercetarea de tip
[tiin]ific.
Galilei, un orgolios cu
temperament dificil
Care este pozi]ia pe
care fizicianul italian o
adopt\ `n demersul
s\u [tiin]ific?
Practic, odat\ cu Galilei
ni se propune un alt mod
de a face [tiin]\, o alt\
manier\ de cercetare. Gali-
lei ne propune un adev\r
combativ, `n care argumen-
ta]ia, de multe ori, se pre-
zint\ ca o ridiculizare a in-
terlocutorului; el utilizeaz\
o capacitate de ironie care
jigne[te [i intimideaz\ in-
terlocutorul. Cred c\ se
Galileo Galilei (1564-1642)
din vremea sa, precum [i despre
disputa dintre fizicianul din Pisa [i
Biserica Romano-Catolic\, `ntr-un
interviu cu Adrian Lemeni, conferen]iar
doctor la catedra de Teologie
Dogmatic\ [i Fundamental\ a Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti.
pune mult accentul pe per-
soana savantului implicat
`n cercetarea [tiin]ific\ [i
nu atât pe puterea anoni-
matului specific unei tra-
di]ii. Trecerea fundamen-
tal\ de la cercetarea [tiin-
]ific\ anterioar\ lui Galilei
[i cea care va fi dup\ el este
tocmai muta]ia de la calita-
tiv la cantitativ.
Universul antic sau cel
medieval, inclusiv din
perspectiva lui de repre-
zentare, dinspre [tiin]\,
purta amprenta unei ca-
lit\]i, a unui simbolism.
Acest simbolism este
diminuat, pân\ la eludare,
`n cazul lui Galilei. El
folose[te din plin experi-
mentul [tiin]ific. Tot el
este cel care va matema-
tiza foarte mult legile fizi-
cii. Matematica lui Galilei
este una care pierde din
puterea simbolului, este
una lipsit\ de semantic\,
nefiind aceea[i matemati-
c\ cu cea a lui Keppler,
unde `ntâlnim o semnifica-
]ie marcat\ de simbolism.
Galilei se desprinde de a-
ceast\ perspectiv\, mate-
matica lui fiind una care
cuantific\ rigid legile din
fizic\.
Accentul pus pe per-
soan\, `n cazul nostru pe
persoana savantului ita-
lian, se manifest\ `ntr-un
anumit tip de mentalitate.
Galilei, plecând de la ex-
perimentele pe care le face
privind legile mi[c\rii, are
impresia c\ este inventa-
torul acestor legi [i nu cel
care descoper\ legile na-
turii l\sate de Dumnezeu.
Se cunoa[te c\ Galilei avea
un orgoliu deosebit, un
temperament dificil [i toa-
te acestea au contribuit la
anumite dispute. Galilei
nu a fost un astronom a[a
de mare precum a fost
Keppler ori Copernic. El
nu avea geniul de sintez\
pe care l-a avut Newton,
care a f\cut o sintez\ `ntre
fizic\ [i astronomie.
Galileo este, `n primul
rând, un fizician. El nu a
fost dintru `nceput adeptul
ideii lui Copernic. El a pre-
luat ideile lui Copernic ca
pretext pentru a-[i impune
realismul fizic `n cerce-
tarea Universului, bazat
pe experiment empiric.
Observ\m aici r\stur-
narea major\ de perspec-
tiv\, care era specific\ ma-
nierei de a cunoa[te lumea
`n vremea aceea. ~ntr-o
cercetare ancorat\ `n per-
pectiva tradi]iei, primeaz\
pozi]ia ilustrat\ de Platon
`n filozofie, [i anume: ade-
v\rata cunoa[tere este cea
a realit\]ilor nev\zute
care structureaz\ v\zutul,
a ideilor care structureaz\
realitatea sensibil\. Aceas-
ta este cunoa[terea sigur\,
autentic\, iar cunoa[terea
realit\]ilor sensibile, pal-
pabile, este aproximativ\,
incert\.
Universul mut
Cum se reflect\, `n
scrierile lui Galilei,
concep]ia sa privind
experimentul [tiin]ific?
Odat\ cu Galilei se in-
verseaz\ aceast\ perspec-
tiv\ cu primatul experi-
mentului empiric, cuantifi-
cat matematic, `n care cu-
noa[terea sigur\ este cea a
lucrurilor palpabile, con-
crete. Cunoa[terea a ceea
ce nu se vede, a realit\]ilor
inteligibile este una apro-
ximativ\. Galilei, când a e-
laborat legea mi[c\rii uni-
form accelerate, a folosit
un plan `nclinat, un arte-
fact de laborator, un in-
strument prin care lumea
este studiat\. Isabelle
Stengers, `n cartea Inven-
tarea [tiin]elor moderne,
vorbe[te despre puterea fic-
]iunii [i arat\ cum Galilei,
prin aceast\ putere a fic-
]iunii, impune o nou\ vizi-
une `n cercetarea [tiin]ific\
asupra lumii. Galilei ne
propune o interoga]ie asu-
pra lumii prin prisma unui
artefact [i nu doar ne prop-
une acest lucru, ci maniera
lui de abordare este unica
prin care lumea poate fi in-
vestigat\. Avem aici un ex-
clusivism, un absolutism.
Galilei este foarte inge-
nios. Pentru a reduce la
t\cere adversarul, se re-
trage `n spatele instru-
mentului [i planul `nclinat
este cel care `l reduce la
t\cere pe reprezentantul
„obscurantismului“, pe
Simplicius, `n dialogul s\u
Il Sagiatore.
~n aceast\ lucrare, sunt
prezente trei personaje;
purt\torul de cuvânt al lui
Galilei este Salviati, iar
Sagredo este cel deschis
spre nout\]ile [tiin]ei, cel
receptiv la aceste nout\]i [i
capabil s\ le primeasc\ [i
s\ le `n]eleag\, [i Simpli-
cius, care, pornind de la
nume, `i reprezint\ pe obs-
curanti[ti, pe cei `nchista]i
[i limita]i `n cunoa[tere.
Atunci când Sagredo `[i
N\scut `n 1971, la Cugir, `n jude]ul la Bossey, Elve]ia, [i a studiilor post-doc-
Alba, Adrian Lemeni a absolvit mai `nt`i torale la Institutul Catolic din Paris,
Liceul de Matematic\-Fizic\ din ora[ul Adrian Lemeni pred\, din 1999, Teologia
natal. dogmatic\ [i fundamental\ la Facultatea
Instruc]ia `n domeniul tehnic, care s- de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti.
a `ncheiat `n 1995, cu ob]inerea licen]ei Participant la granturi interna]ionale
`n specializarea Ingineria sistemelor de `n cadrul Academiei Române, autor a [ase
produc]ie, i-a dat posibilitatea cunoa[- c\r]i, coordonator [i autor de manuale de
terii aprofundate `n domeniul [tiin]elor religie, cu câteva zeci de articole teologice
exacte. La aceasta s-a ad\ugat o publicate, cu o activitate remarcabil\ `n
preg\tire teologic\ solid\. dialogul dintre religie [i [tiin]\, con-
Doctor `n teologie, din 2002, cu teza feren]iarul Lemeni este unul dintre profe-
„Sensul eshatologic al crea]iei“, beneficiar sorii cei mai aprecia]i de c\tre studen]ii
al unor stagii de preg\tire la Institutul de Facult\]ii de Teologie din Bucure[ti.
prezint\ o pozi]ie sceptic\ ]ionalitate. Galilei ne pro- tur\ ne ajut\ pe calea efor-
fa]\ de legea mi[c\rii acce- pune un univers mut, care tului dobândirii mântuirii.
lerate `n urma acestui ex- nu ne mai vorbe[te pentru Ni se d\ un mesaj clar,
periment cu planul `ncli- c\ este dezgolit de aceast\ plecând de la Revela]ie, de-
nat, Salviati, sub care se semnifica]ie simbolic\, un spre cum ar trebui s\ fim [i
ascunde persoana lui Gali- univers ale c\rui taine pot fi ce anume ar trebui s\ facem
lei, se retrage `n spatele ex- smulse cu ajutorul telesco- pe aceast\ cale a mântuirii,
perimentului [i spune: pului, al lunetei. din punct de vedere duhov-
„Iat\, experimentul f\cut nicesc. ~n toate tradi]iile re-
de mine ne oblig\ s\ ac- ligioase ale lumii, se vor-
cept\m aceast\ ecua]ie“ [i,
P\mântul, locul unde be[te despre un centralism
plecând de la acest artefact S-a `ntrupat st\pânul al P\mântului, o pozi]ie
de laborator, Galilei cons- central\ a acestuia, dar din
truie[te cu mult\ combati-
Universului perspectiv\ religioas\.
vitate o pozi]ie `n care in- Marele istoric al religi-
terlocutorul este obligat s\ Ce spune Sfânta Scrip- ilor, Mircea Eliade, dez-
tur\: Soarele se `nvâr-
asume varianta propus\ de volt\ foarte bine aceast\
te `n jurul P\mântului, perspectiv\ a simbolismu-
fizician. Mai mult decât sau invers?
atât, el ne for]eaz\ s\ lui centrului lumii, P\-
intr\m `n aceast\ logic\, `n Sfânta Scriptur\ nu are mântul v\zut ca un «axis
rolul de a confirma sau de a
care ceea ce este emina- mundi», care structureaz\
mente [tiin]ific trebuie s\ infirma o anumit\ teorie, `ntreaga existen]\. Pozi]ia
fie ea numit\ [tiin]ific\.
urmeze metodologia experi- central\ a P\mântului nu
mentului, a matematiz\rii. Rostul Scripturii este cu to- este una care exprim\ aro-
tul altul. ~n cazul pozi]iei
Lucrurile acestea au in- gan]\, ci pleac\ tocmai de
fluen]at demersul [tiin]ific P\mântului `n raport cu la importan]a cadrului dat
Soarele [i nu numai, P\-
pân\ `n ziua de ast\zi, `n care noi tr\im pentru a
când orice lucru este [tiin- mântul are o pozi]ie privi- dobândi des\vâr[irea din
legiat\ `n Univers. Trebuie
]ific doar dac\ se valideaz\ punct de vedere religios.
de experiment. Marea pier- s\ fim foarte aten]i aici, Din perspectiv\ cre[ti-
pentru a nu ajunge la fel de
dere pe care a suferit-o n\, plecând de la ~ntru-
lumea, `ncepând cu noua fel de interpret\ri rigide parea Fiului lui Dumne-
sau fundamentaliste. {i `n
manier\ de cercetare, este zeu, a Dumnezeului `ntre-
distrugerea acestui sim- Sfânta Scriptur\, [i `n alte gului Univers, Care S-a
bolism al Universului. tradi]ii religioase, omul nu `ntrupat pe acest p\mânt,
Cosmosul, `n lumea an- era interesat de detaliile relevan]a P\mântului este
tic\, sau pentru medievali, fizice, pe care nu le socotea una cu totul special\ `n
era unul ierarhizat, unul esen]iale. Ceea ce apare `n Univers. Abordând `n felul
plin de simboluri. Ceea ce Biblie nu intereseaz\ din acesta cercetarea, P\mân-
conta nu era atât faptul `n punctul de vedere al realis- tul nu mai este o planet\
sine, ci semnifica]ia lucrului mului fizic. Sfânta Scrip- oarecare, aflat\ `ntr-un
respectiv. Lumea era o car-
te plin\ de semne, de inten- Pagini realizate de Augustin P|UNOIU
 Duminic\, 13 iulie 2008 7
„Din perspectiv\ cre[tin\, plecând de la ~ntruparea Fiului lui Dumnezeu, a
Dumnezeului `ntregului Univers, Care S-a `ntrupat pe acest p\mânt, relevan]a
P\mântului este una cu totul special\ `n Univers. Abordând `n felul acesta
cercetarea, P\mântul nu mai este o planet\ oarecare, aflat\ `ntr-un sistem
solar, ce se g\se[te la periferia unei galaxii.“

sistem solar, ce se g\se[te Cardinalul Robert Bel-

la periferia unei galaxii.
Nu viziunea fizicist\
este cea care intereseaz\
atunci când avem `n vedere
perspectiva religioas\.
Biserica nu valideaz\
teorii [tiin]ifice
Biserica Romano-C Cato-
lic\ [i-a
a asumat, `n vre-
mea lui Galilei, un rol de
cenzor. A fost o gre[eal\
monopolul pe care ea l-a a
pus asupra [tiin]elor `n
Evul Mediu?
Este prea mult spus rolul
de cenzor. F\r\ `ndoial\ a
existat aceast\ tendin]\ `n
sânul Bisericii Romano-
Catolice, de a avea un mo-
nopol asupra cercet\rilor,
inclusiv dinspre [tiin]\ [i o
anumit\ for]are a unui ade-
v\r de tip [tiin]ific, plecân-
du-se de la pozi]ii filosofice
sau religioase.
~nc\ din perioada scolas-
tic\ a existat aceast\ ten-
din]\, datorit\ influen]ei
filosofiei aristotelice. Ga-
lilei, se cunoa[te, nu a avut
parte de la `nceput de o
reac]ie ostil\ dinspre Bi-
seric\. Se [tie c\ el a stu-
diat chiar la o [coal\ a ie-
zui]ilor, a fost apreciat [i
sus]inut de prela]ii Biseri-
cii Catolice, chiar de cel
care va fi mai târziu papa
Urban al VIII-lea. Conflic-
tele au ap\rut atunci când
Galilei a vrut s\ impun\
Bisericii o anumit\ manie-
r\ de abordare a lucrurilor.
~n 1613, marea duces\
Cristina `l invita la mas\,
al\turi de omul de [tiin]\
italian, pe p\rintele Cas-
telli, un profesor iezuit de
matematic\ de la Univer-
sitatea din Pisa, unde fu-
sese [i Galileo. La cin\ era
prezent [i un filosof, Bos-
caglia, care se ar\t\ scep-
tic fa]\ de pozi]iile lui Ga-
lilei [i `n general fa]\ de
ipotezele presupuse `n teo-
ria lui Copernic. Galilei
reac]ioneaz\ [i scrie dou\
scrisori c\tre marea duce-
s\ [i c\tre p\rintele Cas-
telli. ~n aceste epistole, Ga-
lilei cere Bisericii s\ vin\
cu o demonstra]ie de tip
[tiin]ific, prin care s\ in-
firme pozi]ia lui Copernic.
Aici Galilei cere Bisericii
un lucru care nu este spe-
cific voca]iei ei. Biserica nu
are menirea s\ demon-
streze sau s\ infirme o
teorie [tiin]ific\ sau de
orice natur\.
larmin, recunoscut ca cel
mai mare teolog al Apusu-
lui `n acea vreme, era gene-
ralul ordinului iezuit, con-
ducea Sfântul Oficiu. Aces-
ta `i trimite o scrisoare con-
ceput\ cu tact, `n care, cu
mult\ inteligen]\ [i cu
mult\ discre]ie, `i cere fie
s\ demonstreze valabili-
tatea teoriei lui Copernic,
fie s\-i recunoasc\ statutul
ei ipotetic. Galilei, `n stilul
s\u arogant, recurge la un
truc [i, neavând demon-
stra]ia solid\ a teoriei co-
pernicane, spune: „Am de-
monstra]ia, dar nu pot s\ o
expun pentru c\ oricum nu
a]i `n]elege-o“.
„~n tradi]ia ortodox\,
competen]ele
specifice s-au p\strat
`n mod firesc“
F\r\ a veni cu o demon-
stra]ie, el for]eaz\ mâna
reprezentan]ilor Bisericii.
Dac\ studiem cu aten]ie,
f\r\ prejudec\]i, documen-
tele vremii observ\m c\ lu-
crurile sunt nuan]ate. Nu
a[ vrea s\ minimalizez e-
fortul lui Galilei `ntr-o a-
numit\ investiga]ie a lu-
mii din perspectiva lui, a-
ceea a realismului fizicist,
perspectiv\ care s-a impus
`n [tiin]a veacurilor urm\-
toare, [i nici s\ nu sem-
nal\m anumite tendin]e `n
cadrul Bisericii Romano-
Catolice de a se considera
purt\toarea de cuvânt a
adev\rului `n toate dome-
niile de activitate. Dar nu
cred c\ Biserica Romano-
Catolic\ poate fi consid-
erat\ ca exponenta unui
obscurantism religios. E
clar, au existat gre[eli de
abordare `n Occident, lucru
care nu s-a `ntâmplat `n
spa]iul r\s\ritean ortodox
unde nu a fost cazul unor
conflicte de acest tip. ~n
Apus au ap\rut divergen]e
din cauza tendin]elor exa-
gerate din ambele p\r]i, a-
tât ale oamenilor de [tiin]\,
cât [i din partea Bisericii.
~n cazul tradi]iei orto-
doxe, competen]ele speci-
fice s-au p\strat `n mod
firesc [i de c\tre Biseric\ [i
de autoritatea [tiin]ific\.
Biserica [i-a asumat [i a
[tiut s\-[i manifeste pro-
pria voca]ie. Lucrurile a-
cestea s-au sim]it, inclusiv
de c\tre oamenii angaja]i Coperta c\r]ii „Dialogo sui due Massimi Sistemi del Mondo“,
`n cercetarea [tiin]ific\. a ap\rut\ `n 1632, la opt ani dup\ moartea lui Galilei

Galileo Galilei, un spirit incomod pentru veacul s\u
Galileo Galilei s-a n\s- tur\ pentru investigarea
cut la Pisa pe 15 februarie legilor [i proceselor ei,
1564. Dup\ ce a f\cut mai cercet\torul era constrâns
`ntâi studii de logic\ [i li- de autoritatea lui Aristo-
teratur\, la un colegiu tel - socotit autoritatea ul-
iezuit `n Floren]a, a intrat tim\ `n materie de fizic\,
`n 1581 la Universitatea s\ urmeze teoria lui
din Pisa, pentru a studia Ptolemeu. Din aceast\
medicina. Nu este atras cauz\, s-au ivit multe con-
de aceasta, [i `ncepe s\ cluzii eronate.
frecventeze cursurile de Preocup\rile lui Galileo
fizic\ [i de matematic\. ~n privind logica [i literatura
1585 p\r\se[te Universi- l-au ajutat s\ ridiculizeze
tatea, iar patru ani mai [i s\ exaspereze pe adver-
târziu prime[te postul de sari, prin talentul [i acidi-
profesor de matematic\ la tatea scrisului s\u. De[i
Pisa, iar mai apoi la `n con[tiin]a popular\
Padova, unde va r\mâne Galilei a r\mas mai ales
pân\ `n 1610. Galilei a ca astronom, el nu a adus
ar\tat la `nceput pu]in in- contribu]ii substan]iale `n
teres fa]\ de astronomie. acest domeniu, ci mai de-
grab\ `n sfera mecanicii,
Galileo „Arhimede“ `n special `n dinamic\,
[tiin]a care `i datoreaz\
Galilei, combinând ex- existen]a.
perimentul cu calculul ~nainte de a `mplini
matematic, s-a opus siste- dou\zeci de ani, pe când
mului dominant `n epoca se afla `n biserica din
lui, conform c\ruia, `n loc Pisa, a observat balansul
s\ se mearg\ direct la na- candelabrelor, lucru care
l-a condus la descoperirea
legii mi[c\rii pendulului.
Aceast\ teorie a fost uti-
lizat\ cincizeci de ani mai
târziu la construirea cea-
sului astronomic.
~n 1588, tratatul privind
centrul de gravita]ie al
solidelor `i aducea lui
Galilei renumele de „Arhi-
mede“ al timpului s\u, asi-
gurându-i postul de lector
la Universitatea din Pisa.
~n anii ce au urmat, fizi-
cianul italian a reu[it fun-
damentarea legii c\derii
corpurilor, care demon-
streaz\ falsitatea teoriei
din acea vreme, conform
c\reia viteza la coborâre
este propor]ional\ cu greu-
tatea [i nu cu `n\l]imea de
la care cad corpurile.
Aceast\ descoperire a
dus la o avalan[\ de critici
din partea aristotelicilor,
care nu acceptau nici un
experiment contrar `nv\-
]\turii maestrului s\u.
Galilei a demonstrat
legea arunc\rii corpurilor,
fundamentând teoria ba-
listic\ [i a anticipat legea
mi[c\rii, finalizat\ de
Newton.
Campionul
copernicanismului
~n 1609, aflând c\ un
optician olandez, numit
Lippershey, a realizat un
instrument care m\rea
aparent dimensiunile obi-
ectelor privite cu acest a-
parat, Galilei a furat in-
ven]ia, a aflat principiul
dup\ care era construit
telescopul [i, dup\ o noap-
te de cercetare intens\, a
reu[it, aplicând legile re-
frac]iei, s\ creeze un tele-
scop care m\rea la `nce-
put de trei ori dimensiu-
nile celor privite. Mai
târziu, a `mbun\t\]it per-
forman]ele lui, ajungând
ca telescopul `mbun\t\]it
s\ m\reasc\ de 32 de ori.
Cu acest telescop, Galilei
a descoperit c\ Luna nu
era a[a cum se credea, o
suprafa]\ perfect sferic\,
cu o constitu]ie diferit\ de
cea a Terrei, ci dimpotriv\
a observat c\ relieful era
similar celui de pe P\-
mânt cu cratere, v\i [i
mun]i. Cu telescopul, Ga-
lilei a observat c\ planeta
Venus prezenta mai mul-
te faze, pe care el le in-
tuise mai demult. Razele
Soarelui care c\deau `n
mod diferit asupra P\-
mântului, de-a lungul u-
nui an, au fost, de aseme-
nea, observate de Galilei,
care [i-a dat seama c\
aceasta este dovada rota-
]iei astrelor.
De fapt, el renun]ase
`nc\ `nainte de aceste des-
coperiri la teoria lui Pto-
lemeu, `n favoarea celei
copernicane. Dar, a[a cum
`i m\rturisea lui Kepller
`ntr-o scrisoare, s-a ab]i-
nut a fi propriul s\u avo-
cat, a[a cum f\cuse Coper-
nic care se acoperise de
ru[ine. Dar descoperirile
sale f\cute cu telescopul l-
au f\cut s\ lase deoparte
orice rezerv\ [i s\ se afi[e-
ze drept campionul ener-
gic al copernicanismului.
Reabilitat dup\ 350
de ani de la moarte
Pentru c\ Biserica Ro-
mano-Catolic\ `[i `nsu[ise
teoria lui Aristotel, con-
form c\reia `ntreaga bolt\
cereasc\ cu toate astrele
este nemi[cat\ [i „nimic
nou nu poate ap\rea vreo-
dat\ acolo“, lucru de care
fizicianul italian se `ndoia
(el observase c\ mai multe
corpuri cere[ti din diverse
constela]ii dispar dup\ o
perioad\ mai lung\ de
timp), au `nceput s\ se
nasc\ divergen]e majore
`ntre cele pozi]ii, cea `nsu-
[it\ de Biseric\ [i Galileo
Galilei, care au culminat
cu procesul lui din 1633.
Fizicianul italian a murit
orb, la 8 ianuarie 1642.
~n 1992, Biserica Ro-
mano-Catolic\ a recunos-
cut juste]ea observa]iilor
lui Galilei, absolvindu-l de
acuza]ia de erezie.
 CM
YK

8 Duminic\, 13 iulie 2008

Documentar

Istoria `nsângerat\ a primului stat cre[tin

Armenii se mândresc cu faptul c\ `n ]ara lor a p\truns
cre[tinismul `nc\ din perioada apostolic\, acolo
propov\duind [i primind moarte martiric\ Sfântul
Apostol Iuda, ruda Domnului, [i Sfântul Apostol
Bartolomeu. Biserica local\ pune accent pe aceast\
propov\duire, spre a-[i justifica originea, trecut\ de
altfel, [i `n titulatura oficial\: „Biserica Ortodox\ [i
Apostolic\ Armean\“. Un alt motiv de mândrie este c\
regatul din zona Caucazului a fost primul stat, conform
istoricilor, care a adoptat cre[tinismul, `nc\ din anul
301. ~nconjurat\ de vecini musulmani [i adesea invadat\
de ace[tia, Armenia a avut foarte scurte perioade de
independen]\. Cre[tinismul a fost cel care i-a p\strat pe
armeni uni]i, chiar dac\ Biserica local\ a pierdut
contactul cu Biserica Ortodox\. Pentru p\strarea
credin]ei [i pentru dobândirea libert\]ii, ei au fost, de-a
lungul timpului, persecuta]i [i chiar uci[i f\r\ mil\.
Urmele suferin]elor se p\streaz\ [i ast\zi: refugia]ii
armeni alc\tuiesc una dintre cele mai numeroase [i mai
bine organizate Biserici din diaspora, pe plan mondial.

O tradi]ie pioas\ armea-
n\, bazat\ pe scrierile lui
Eusebiu de Cezareea [i ale
lui Movses Horenatzi, vor-
be[te despre un contact
foarte timpuriu cu `nv\]\-
tura cre[tin\. Se afirm\ c\
regele Avgar al V-lea (4
`.Hr.-50 d.Hr.) ar fi luat
leg\tura cu Mântuitorul
Hristos, dorind s\ afle mai
multe despre cre[tinism,
dar [i s\ fie vindecat de o
boal\ incurabil\ (lepr\),
invitându-L `n capitala E-
desa. Mântuitorul i-ar fi
r\spuns printr-o epistol\,
scris\ de Sfântul Apostol
Toma, c\ trebuie s\ `nde-
plineasc\ „`ns\rcinarea
pentru care S-a `ntrupat“,
dar c\ `l va trimite pe unul
dintre ucenicii S\i spre a-l
vindeca, „dup\ ce va pleca“
(dup\ ~n\l]are). Mai de-
parte, `n legend\, este con-
fundat Sfântul Apostol
Iuda, ruda Domnului, cu
Sfântul Tadeu, unul dintre
cei [aptezeci de ucenici tri-
mi[i de Mântuitorul la pro-
pov\duire, spunându-se c\
Sfântul Apostol a fost cel
care ar fi `mplinit cuvinte-
le din scrisoare, punând,
astfel, bazele cre[tinismu-
lui armean.
Istoriile „lumin\rii“
Armeniei
Se [tie c\ numele Sfân-
tului Apostol Iuda apare `n
Sfânta Scriptur\ `n mod
diferit: „Levi, ce se zice Ta-
deu“ (Matei 10, 3), „Tadeu“
(Marcu 3, 18), „Iuda, nu Is-
carioteanul“ (Ioan 14, 22),
[i „Iuda al lui Iacov“ (Fap-
tele Apostolilor 1, 13), spre
a fi diferen]iat de vânz\to-
rul Domnului. Printre cei
[aptezeci de ucenici s-a a-
flat [i Tadeu, originar din
Edesa, care a propov\duit
`n localitatea natal\, vin-
decându-l [i botezându-l pe
regele Avgar. Istoricul bi-
sericesc Nichifor Calist
spune despre Sfântul Apos-
tol: „Dumnezeiescul Iuda,
nu Iscarioteanul, ci altul,
care avea `ndoit\ numire,
Tadeu [i Levi, fiul lui Iosif
[i fratele lui Iacov (...) mai
pe urm\ a mers `n Edesa,
cetatea lui Avgar, unde
mai `nainte cel\lalt Tadeu
- unul din cei [aptezeci - a
propov\duit pe Hristos.
Acolo, de nu ajungea ceva
din slujba celuilalt, a `m-
plinit el bine“.
Tradi]ia mai afirm\ c\
trimisul Mântuitorului ar
fi adus cu el [i suli]a cu ca-
re a fost `mpuns Acesta pe
Cruce, suli]\ care este ex-
pus\ [i ast\zi, `n
Catedrala Echmiadzin.
Tradi]ia ortodox\ com-
pleteaz\ altfel aceast\ po-
vestire pioas\: ca r\spuns
la cererea lui Avgar, Dom-
nul Hristos i-a trimis aces-
tuia o pânz\ pe care se afla
imprimat chipul S\u. Acea
icoan\ l-ar fi vindecat pe
regele armean [i, mai
mult, `n urma a[ez\rii ei
pe peretele unei biserici,
chipul s-ar fi imprimat [i
pe zid. Ambele icoane, des-
pre care s-a vorbit la Sino-
dul al VII-lea Ecumenic, fi-
ind men]ionate [i de Sfân-
tul Ioan Damaschin, au
fost duse la Constantino-
pol `n secolul al X-lea, de
unde au disp\rut f\r\ ur-
m\ `n timpul cuceririi ca-
pitalei Bizan]ului de c\tre
o[tile celei de-a patra Cru-
ciade (1202-1204).
Sfântul Apostol Bartolo-
meu a propov\duit [i el `n
Armenia, unde se spune c\
ar fi adus prima icoan\
pictat\ de mân\ omeneas-
c\: icoana Preasfintei Fe-
cioare Maria, realizat\ de
Sfântul Evanghelist Luca.
A primit moarte martiric\,
asemenea Sfântului Apos-
tol Iuda, `n timpul perse-
cu]iei declan[ate de Sana-
truc Apostatul, fiul regelui
cre[tinat Avgar. Armenii le
acord\ o cinstire deosebit\
celor doi propov\duitori,
pe care `i numesc „primii
Lumin\tori“.
„Lumin\torul“ Armeni-
ei este considerat Sfântul
Grigorie, cel care a reu[it,
`n ciuda suferin]elor prici-
nuite de necredincio[i, s\ `l
cre[tineze pe regele Tirida-
tes (238-314). Cre[tinismul
a devenit religie oficial\ de
stat `n anul 301, cu un-
sprezece ani `nainte de E-
dictul de la Milan. Tot
Sfântului Grigorie i se da-
toreaz\ [i organizarea Bi-
sericii Armene, dar [i adu-
cerea moa[telor Sfântului
Ioan Botez\torul.
Cum au „ratat“
armenii Ortodoxia
Prima denumire a Ar-
meniei a fost Hayq, prove-
nit\, dup\ explica]iile unei
legende, de la numele unui
str\nepot al lui Noe, Haik.
Denumirea actual\ provi-
ne, conform aceleia[i le-
gende, de la Armenak (sau
Aram), un alt urma[ al lui
Noe. Nu trebuie s\ ne mire
leg\tura cu patriarhul bi-
blic, deoarece Muntele
Ararat, unde se consider\
c\ s-ar afla r\m\[i]ele
Arcei care i-a g\zduit pe
supravie]uitorii Potopului
(Facere 6-8), a f\cut mult
timp parte din teritoriul
a[a-numitei Armenii Mari.
Ast\zi, pe teritoriu tur-
cesc, culmile muntoase
`nz\pezite sunt vizibile cu
u[urin]\ de pe p\mânt
armean [i constituie un
simbol [i o mândrie pentru
locuitorii statului caucaz-
ian, simbol reg\sit [i pe
stema ]\rii, exact `n mijloc.
~n anul 428, o parte din
regatul Armeniei a fost cu-
cerit\ de per[ii sasanizi. A-
ce[tia au `ncercat s\ `[i im-
pun\ [i religia, zoroastris-
mul, bazat\ pe principiul
dualist al binelui [i r\ului,
a[a cum o f\cuser\, cu suc-
ces, [i `n alte state ocupate,
dar armenii [i-au ap\rat
cu `ndârjire, pân\ la mar-
tiriu, credin]a. Pe 26 mai
451 ei au `nceput o lupt\
inegal\ cu o[tile cotropi-
toare, ob]inând, `n ciuda
`nfrângerii, o victorie mo-
ral\ deosebit\: `ncetarea
persecu]iilor [i dreptul de
a fi `n continuare, f\r\ tea-
m\, cre[tini.
Ziua de 26 mai este,
pentru armeni, o s\rb\toa-
re na]ional\ [i bisericeasc\
deosebit\, dar revolta lor a
adus [i un dezavantaj con-
siderabil Ortodoxiei: din
cauza luptelor, Biserica
Armeniei nu a reu[it s\ tri-
mit\ o delega]ie bine pre-
g\tit\ la Sinodul Ecumenic
de la Calcedon (451). Prin
urmare, abia `n anul 506,
la sinodul local de la Dvin, ~n urma propov\duirii Sfântului Grigorie
au fost discutate probleme-
le legate de eutihianism, „Lumin\torul“, cre[tinismul a fost adoptat ca
hot\rându-se respingerea religie oficial\ `n Armenia, `n anul 301
formulei ortodoxe (c\ au e-
xistat dou\ firi des\vâr[ite tea, una, ap\rut\ `n seco- salveze sufletele oamenilor
`n Persoana Mântuitorului lul al VII-lea, a fost pe cale din lumea creat\ de Dum-
Hristos, unite „`n mod ne- s\ schimbe definitiv nu doar nezeul „cel r\u“ al Vechiu-
amestecat, neschimbat, ne- istoria Bisericii armene, ci lui Testament.
desp\r]it [i ne`mp\r]it“), [i pe cea a Bisericii univer- Ortodoxia se confrunta
dar [i respingerea ereziei sale: pavlicianismul (pau- cu o reluare, sub alt\ for-
lui Eutihie (care sus]inea lismul). Intrând `n contact m\, a gnosticismului ma-
c\ firea uman\ a Mântui- cu zoroastrismul persan, niheist al primelor veacuri
torului ar fi fost complet unii „teologi“ au fost atra[i cre[tine, care afirma, `n
absorbit\ de firea Sa divi- de ideile dualiste, `ncer- esen]\, c\ la baza existen-
n\, El având, a[adar, o sin- când s\ le integreze `n doc- ]ei stau dou\ principii:
gur\ fire), adoptându-se o trina cre[tin\. Astfel, ei au unul bun [i unul r\u. F\r\
form\ de monofizitism „de- afirmat c\ ar exista Dum- a mai insista asupra „doc-
ghizat“ (conform c\reia nezeul Vechiului Testa- trinei“ pavliciene, vom a-
Mântuitorul ar fi avut o ment (Cel drept) [i Dum- minti doar c\ adep]ii
singur\ fire, divin\ [i uma- nezeul Noului Testament ereziei au fost alunga]i, `n
n\). Pozi]ia necalcedonia- (Cel bun), respingându-L urma deciziilor comune ale
n\ a Bisericii Armene a a- pe primul, cerând elimina- autorit\]ilor biserice[ti
tras separarea acesteia de rea din canonul biblic a bizantine [i armene, unii
Patriarhia de la Constan- textelor vechi-testamenta- dintre ei stabilindu-se `n
tinopol, dar [i o r\cire ac- re [i renun]area la Sfin]ii preajma Antiohiei. Se con-
centuat\ a rela]iilor cu Im- P\rin]i biserice[ti care [i- sider\ c\ ideologia lor
periul Bizantin. au `ntemeiat `nv\]\tura pe eretic\ a fost continuat\,
acestea. Mai mult, consi- prin filiera bogomil\, de
Pavlicianismul derau ca inspirate doar e- catari [i albigenzi. De
pistolele Sfântului Apostol asemenea, sunt destule
Izolarea politic\ [i reli- Pavel, ai c\rui urma[i se voci care acuz\ pav-
gioas\ a Armeniei a dus [i socoteau (de aici [i numele licianismul [i dezvoltarea
la acceptarea cu prea mare de pavlicieni), afirmând c\ sa, sub o form\ mult mai
u[urin]\ a unor idei [i Mântuitorul Hristos a fost grav\, de bogomilism, c\
practici locale. Dintre aces- doar un `nger trimis s\ ar fi r\spândit nu doar o

Biserica Armean\ Lumin\torul ar fi visat `n-

~n prezent, `n jur de 94%
dintre armeni apar]in de
Biserica Apostolic\ Armea-
n\, `ntr-o ]ar\ cu 3.230.000
de locuitori. Diaspora ar-
mean\ este format\ din
aproximativ 3.000.000 de
persoane, r\spândite `n
`ntreaga lume.
Cel mai cunoscut l\ca[
de cult armean este Cate-
drala Echmiadzin (Unul
N\scut, Fiul lui Dumne-
zeu), aflat\ `n incinta m\-
n\stirii cu acela[i nume,
care mai g\zduie[te Scau-
nul Patriarhal (Catolicos)
Catedrala Echmiadzin, situat\ la 20 de km vest de Erevan, al Armeniei, seminarul te-
ologic, biblioteca, muzeul,
este considerat\ a fi cea mai veche catedral\ din lume, tipografia [i alte cl\diri
existând indicii c\ a fost ridicat\ `n anul 303, auxiliare. Tradi]ia local\
de Sfântul Grigorie „Lumin\torul“ [i regele Drtad al III-lea afirm\ c\ Sfântul Grigorie
CM
YK
tr-o noapte `n ce fel avea s\
arate catedrala, care ar fi
fost construit\ `n anul 303.
Al\turi de aceasta, exist\
[i alte monumente istorice
biserice[ti, aflate `n patri-
moniul UNESCO: comple-
xul m\n\stiresc Haghpat,
unde s-a aflat una dintre
cele mai mari biblioteci din
Armenia medieval\; com-
plexul m\n\stiresc Sana-
hin, `n cadrul c\ruia se a-
fl\ trei biserici, o academie
[i o bibliotec\, [i complexul
m\n\stiresc Geghart, con-
struit `ntr-o vale stâncoa-
s\, al\turi de str\vechi
chilii s\pate `n stânc\, de
unde [i numele Ayrivank
(m\n\stirea pe[terilor).
Ast\zi, Biserica Apostolic\
Armean\ face parte din
grupul Bisericilor Ortodo-
xe Orientale, al\turi de Bi-
serica Ortodox\ Copt\ din
Egipt, Biserica Antiohian\
Ortodox\ din Siria, Biseri-
ca Ortodox\ Malabar din
India [i Biserica Ortodox\
Tewahedo din Etiopia.
Chiar dac\ mai sunt des-
tule diferen]e care fac ne-
cesar\ g\sirea unui punct
de vedere comun, exist\ un
dialog deschis `ntre Biseri-
ca Ortodox\ [i Bisericile
Ortodoxe Orientale, totu[i
exist\ speran]a c\, `n
curând, acestea vor reveni,
de facto [i de jure, `n marea
familie a Ortodoxiei.
Documentar
realizat de pr.
Alexandru PRIPON

Duminic\, 13 iulie 2008
doctrin\ necre[tin\, ci
chiar satanist\, potrivit
c\reia lumea fizic\ i-ar
apar]ine diavolului.
Valuri de invadatori
Invazia arabilor musul-
mani a dus la cucerirea
multor state [i la impune-
rea islamismului ca religie
oficial\, dar armenii au
luptat cu mult curaj, `n
ciuda diviz\rii statale, r\z-
boiul `ncheindu-se prin-
tr-un tratat care `i avan-
taja: entit\]ile lor teritori-
ale r\mâneau independen-
te. Chiar dac\, `n multe
rânduri, s-a `ncercat con-
vertirea for]at\ a armeni-
lor la mahomedanism, au
preferat chinurile [i moar-
tea unei lep\d\ri de cre[-
tinism.
~n 1064, Armenia a fost
invadat\ de turcii selgiu-
cizi, dup\ ce, pentru mult
timp, a luptat pe dou\
fronturi: contra acestora [i
contra bizantinilor. Terito-
riul cucerit a fost `mp\r]it
`ntre mai multe c\petenii
turce [i popula]ia a avut de
suferit cumplite persecu]ii,
p\strându-[i, totu[i, iden-
titatea cultural\ [i religi-
oas\. Nici n\v\lirea mon-
golilor, care au ucis, potri-
vit istoricilor, numai `n
China 18.000.000 de per-
soane [i care i-au `ngropat
de vii pe ap\r\torii cet\]ii
Sivas (str\vechea Sevastie
armean\), nu i-a `ngenun-
cheat pe locuitorii Armeni-
ei. Unii dintre ei au prefe-
rat s\ se refugieze `n alte
regiuni, inclusiv `n Tran-
silvania [i `n actuala Repu-
blic\ Moldova, punându-se,
asfel, bazele vestitelor co-
munit\]i armene din dias-
pora.
Mongolii au fost urma]i
de turkmeni [i ace[tia, `n
secolul al XVI-lea, de turcii
otomani, n\v\liri care au
adus distrugere [i jefuire, o
bun\ parte din istoria cre[-
tinismului armean fiind
`ngropat\ sub ruine. Cu
toate acestea, dup\ cum
remarca francezul Ber-
trand Bareilles, „`n Biseri-
c\, unde s-au refugiat, ar-
menii nu au g\sit doar un
dup\ retragerea apelor diluviului. ~n plan apropiat, se poate vedea M\n\stirea Khor Viap
Bucure[ti - Muntenia - 95,30 Mhz; Vaslui - 106,70 Mhz; Moine[ti - 99,80 Mhz; Bac\u - 96,80 Mhz; Bicaz - Toaca - 93,30 Mhz;
Radio TRINITAS
Zal\u - 93,10 Mhz; Bârlad - 93,70 Mhz; Piatra Neam] - 91,20 Mhz; Ia[i - 92,70 Mhz; Hârl\u - 92, 20 Mhz; Boto[ani - 88,90 Mhz;
Ha]eg - 100,20 Mhz; Moldova Nou\ - 104,30 Mhz; Harghita - Gheorghieni - 93,00 Mhz; Târgu Neam] - 106,80 Mhz; Gura Humorului - 92,80 Mhz;
R\d\u]i - 97,80 Mhz; Sibiu - 93,30 Mhz; Baia Mare - Mogo[a - 94,30 Mhz; Dur\u - 91,80 Mhz; Gala]i - 96,50 Mhz.
loc de reunire, ci [i o arc\,
`n care au fost p\strate
toate obiceiurile, limba [i
literatura, tot ce este legat
de trecutul Armeniei“.
Izbucnirea
carnagiului
Sub st\pânire otoman\,
armenii au fost izola]i de
celelalte state cre[tine, ne-
izbutind s\ ob]in\ nici `n
secolul al XIX-lea, când
alte popoare `[i câ[tigau
independen]a, mai mult
decât o seam\ de drepturi
suplimentare. Armenia de
Est ajunsese sub ocupa]ie
rus\, `n timp ce, `n Arme-
nia de Vest, otomanii au
`ncurajat venirea kurzilor
[i ocuparea prin for]\ de
c\tre ace[tia a multor pro-
priet\]i armene. Marile
puteri europene remarcau,
`n tratatul de la Berlin (7
septembrie 1880), c\ „hao-
sul [i impunerea de biruri
[i de taxe vor duce, foarte
posibil, la anihilarea po-
pula]iei cre[tine“. ~n 1894,
`n Sasoun, popula]ia ar-
mean\ s-a ridicat la lupt\
`mpotriva kurzilor. Arma-
ta otoman\ a intervenit `n
for]\ [i 3.500 de armeni au
fost uci[i. Au avut loc am-
Muntele Ararat, locul unde a r\mas a[ezat\ arca lui Noe,
One[ti - 88,40 Mhz; Topli]a - 90,10 Mhz; Putna - 94,80 Mhz; Suceava - 106,90 Mhz; Darabani - 95,60 Mhz;
„Locuitorii din regiunea estic\ a fostului regat armean, actuala Republic\
Armenia, au avut mult de suferit atât `n urma confrunt\rilor ruso-turce, cât [i
`n urma apari]iei Uniunii Sovietice. Biserica Apostolic\ Armean\ a avut de
`nfruntat noi persecu]ii, `n special `n perioada stalinist\. Se afirm\ c\ regimul
de teroare impus de Stalin a dus la uciderea a zeci de mii de armeni.“
ple proteste, `n\bu[ite `n
sânge. Se estimeaz\ c\, `n
perioada 1894-1896, au
murit 150.000 de persoane
de etnie armean\, dintre
care 110.000 au fost masa-
crate de trupele otomane [i
40.000 au fost r\puse de
frig [i de foamete `n lo-
calit\]ile pustiite `n urma
luptelor. ~n plus, se afirm\
c\ 40.000 de persoane au
fost convertite cu for]a la
islamism. {i acesta a fost
doar `nceputul.
Martirii armeni
~n Armenia de Vest pu-
tea izbucni oricând o revol-
t\ care s\ duc\ la unirea
acesteia cu Armenia de
Est, aflat\ sub st\pânire
]arist\. Mul]i voluntari ar-
meni s-au `nrolat `n arma-
ta rus\. Autorit\]ile oto-
mane au gândit c\ singura
solu]ie de stingere a con-
flictului din zon\ era de-
popularea regiunii de ar-
meni, adic\ de aproxima-
tiv 2.000.000 de persoane.
Câteva sute de mii au re-
u[it s\ se refugieze `n alte
state, supravie]uind, ast-
fel, cumplitului masacru
cunoscut sub numele de
Genocidul Armean.
CM
YK
Liturghie `n ritul armean
Pe 24 aprilie 1915, 250
de intelectuali [i lideri de
opinie din Armenia vestic\
au fost aresta]i. La scurt
timp, `n urma „legii tempo-
rare de deportare“ - Tehcir
(urmat\ de o „lege tempo-
rar\ de expropriere [i con-
fiscare“ a propriet\]ilor „a-
bandonate“), to]i armenii
din regiune au fost for]a]i
s\ `[i p\r\seasc\ locuin]e-
le [i s\ porneasc\ `ntr-un
mar[ f\r\ speran]\ prin
Anatolia, spre de[ertul si-
rian. Pe parcurs, militarii
otomani, mul]i apar]inând
unei „organiza]ii speciale“,
alc\tuit\ din criminali eli-
bera]i din `nchisoare `n a-
cest scop, au supravegheat
convoiul mor]ii, interve-
nind doar `n cazul vreunei
tentative de evadare, nu [i
când acesta era atacat. Su-
pravie]uitorii au povestit
c\ solda]ii puneau pariuri
`n privin]a sexului unui
prunc aflat `n pântecele
mamei sale, apoi spintecau
femeia gravid\, pentru a
vedea cine a câ[tigat. B\r-
ba]i, femei [i copii au m\r-
[\luit, f\r\ ap\ [i hran\,
spre taberele de concentra-
re (asem\n\toare cu lag\-
rele naziste) aflate, `n nu-
m\r de 25, la actuala gra-
ni]\ a Turciei cu Siria [i
CM
YK
Irak. Acolo a continuat ex-
terminarea armenilor, ei
fiind fie ar[i de vii, fie otr\-
vi]i sau `neca]i.
Masacrul nu a fost nicio-
dat\ recunoscut oficial nici
de autorit\]ile otomane,
nici de autorit\]ile turce de
ast\zi. Termenul de „geno-
cid“ este [i el neoficial, ne-
existând suficiente dovezi
pentru condamnarea sta-
tului turc. Cu toate aces-
tea, 22 de state ale lumii,
printre care [i SUA, au re-
cunoscut existen]a geno-
cidului armean. ~n fiecare
an, pe 24 aprilie, de Ziua
Se estimeaz\ c\, `n Genocidul armean,
[i-au pierdut via]a 1.500.000 de persoane
9
Martirilor Armeni, sunt co-
memorate cele aproximativ
1.500.000 de victime.
Un secol de sacrificii
Locuitorii din regiunea
estic\ a fostului regat ar-
mean, actuala Republic\
Armenia, au avut mult de
suferit atât `n urma con-
frunt\rilor ruso-turce, cât
[i `n urma apari]iei Uniu-
nii Sovietice. Biserica A-
postolic\ Armean\ a avut
de `nfruntat noi persecu]ii,
`n special `n perioada stali-
nist\. Se afirm\ c\ regi-
mul de teroare impus de
Stalin a dus la uciderea a
zeci de mii de armeni.
~ntre 1988-1994 au avut
loc lupte violente `ntre Ar-
menia [i Azerbaidjan pen-
tru stabilirea autorit\]ii a-
supra enclavei azere Na-
gorno-Karabakh, unde tr\-
ie[te o important\ comuni-
tate majoritar\ armean\.
Cele dou\ ]\ri s-au acuzat
reciproc de epur\ri etnice,
grani]ele dintre ele r\mâ-
nând `nchise. Tot `n urma
acestui conflict (oficial), au
fost `nchise [i grani]ele
dintre Turcia [i Armenia.
Blocada instituit\, astfel,
din dou\ p\r]i, a dus, `n
scurt timp, la s\r\cie [i la
foamete, dar colaborarea
dintre autorit\]ile statu-
lui, organiza]iile interna-
]ionale [i Biseric\ a dus la
`mbun\t\]irea considera-
bil\ a situa]iei. a
Radio TRINITAS
10 Duminic\, 13 iulie 2008

„~ns\, efectul produs de evanghelizarea neobosit\ a lui Niceta e admirabil. ~n locul ferocit\]ii,
Documentar al s\lb\ticiei, al inculturii, a introdus blânde]ea, bun\tatea, cultura cre[tin\ [i cea roman\.
Ascunzi[urile r\uf\c\torilor au devenit locuri de `nchinare, v\ile [i mun]ii aveau s\ r\sune de
glasul cuvio[ilor, care [i-au `nchinat via]a lui Hristos. Ca un omagiu memoriei lui Niceta,
cre[tin\torul principal al str\mo[ilor no[tri daco-romani, mai amintim c\ de el [tiu nu numai
`nv\]a]ii neamului, ci amintirea lui se p\streaz\ [i `n tradi]ia popular\.“

Sfântul Niceta de Remesiana, apostolul daco-romanilor

Sfântul Niceta s-a n\scut `n
Peninsula Balcanic\, ajungând
episcop de Remesiana, `n
Iugoslavia, [i p\storind `ntre 367-
414. Numele de Niceta deriv\ din
substantivul grecesc niketej
(niketes), a[a cum „patriarcha“
deriv\ din patriaryhj (patriarches).
Manuscrisele l-au p\strat sub
forma Nicaesus, Niceas, Nicetas,
Nicetus [i Nicetius, fiind uneori
de Iuliana ONOFREI
De via]a Sf=ntului Nice-
ta s-a ocupat pentru prima
dat\ un preot iezuit din
Cluj, Josef Fekete. Acesta,
`n 1750, cu prilejul acord\-
rii titlului de doctor unor
tineri de la Universitatea
Iezui]ilor din Cluj, publica
o mic\ lucrare despre Sfân-
tul Niceta, episcopul daci-
lor, pe care avea s\-l soco-
teasc\ drept str\mo[ al
ungurilor.
Adun=nd informa]ii din
mai multe surse, Josef Fe-
kete trateaz\ `n 11 capito-
le scurte via]a [i faptele
Sfântului Niceta. Deose-
be[te foarte corect `ntre
Sfântul Niceta al nostru [i
`ntre Nichita, „gotul [i
martirul“ de pe vremea lui
Atanaric, ceea ce n-au f\-
cut-o mul]i dintre istorio-
grafii de mai târziu.
Nu e acela[i cu Sf.
Niceta „gotul [i
martirul“
Dintre istoriografi, cel
dintâi, pe cât [tim, care a
remarcat `n mod deosebit
persoana Sfântului Niceta
al Remesianei a fost istori-
cul [i teologul Gheorghe
{incai. ~n „Cronica“ sa, la
anul 397, se ocupa pe scurt,
dar foarte judicios, de via]a
[i de personalitatea aces-
tuia. Spre deosebire de al]i
istoriografi, meritul lui
Gheorghe {incai const\ `n
faptul c\ a [tiut a deosebi
clar pe Sfântul Niceta Re-
mesianul de Sf=ntul Nice-
ta „gotul [i martirul“, cel
care a p\timit `ntre go]i.
confundat cu Nicetas de Aquileea
sau cu Nicetas de Trier. Discu]iile
`n jurul numelui [i al operelor
Sfântului Niceta, purtate `n
secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea, au
fost rezumate de `nv\]atul A. E.
Burn, care a publicat, `n anul 1905,
un studiu cuprinz\tor, sub form\
de Introducere la prima edi]ie
complet\ a operelor episcopului
de Remesiana.
Potrivit lui Gheorghe
{incai, Sfântul Niceta s-a
n\scut `n Remesiana - drept
urmare, neao[ rom=n - [i a
fost un om foarte `nv\]at.
~n lucrarea „Dacia“, is-
toricul Vasile Pârvan `l nu-
me[te „apostolul carpato-
danubienilor, care a fost cu
`nceperea din anul 380“.
Tot el `l men]ioneaz\ [i `n
lucrarea „Contribu]ii epi-
grafice la istoria cre[tinis-
mului daco-roman“, enun-
]ând ipoteza unui aposto-
lat al Sfântului Niceta, e-
piscop al Remesianei `ntre
daco-romanii de la nordul
Dun\rii. Aceast\ afirma]i-
e, sprijinit\, de altfel pe in-
teresante considera]ii ling-
vistice [i arheologice, de-
vine ulterior, o adev\rat\
tez\ pe deplin dovedit\
pentru istorici.
Cercetând am\nun]it
m\rturia izvoarelor, pre-
cum [i terminologia noas-
tr\ cre[tin\, Vasile P=rvan
ajunge la concluzia c\ cre[-
tinismul nostru daco-ro-
man, de origine latin\, s-a
format `n Dacia Traian\,
`ntre anii 375-450, chiar
când se desf\[oar\ [i acti-
vitatea apostolic\ `n acele
regiuni ale Sfântului Nice-
ta, Episcopul Remesianei.
~n concluzie, pare fireasc\
afirma]ia potrivit c\reia a-
cest mare episcop ar putea
fi considerat ca adev\rat
apostol [i `ncre[tin\tor al
nostru.
A `nt\rit cre[tinismul
pe teritoriul romanilor
N. Lascu sus]ine un a-
postolat al Sfântului Ni-
chita [i la nordul Dun\rii,
`n Dacica Traian\, baz=n-
du-se pe motivul c\ pe
Sfântul Niceta nu-l vedem
luând parte la nici un si-
nod din timpurile sale, do-
vad\ c\ era ocupat cu pre-
dicarea Evangheliei `ntre
daco-romanii din Dacia
Traian\. Dup\ N. Lascu,
Sf. Niceta nu e apostolul
românilor `n sensul c\ el
ar fi `ncre[tinat singur pe
români, ci „trebuie numit
apostol al românilor `n acel
sens c\ a `nt\rit cre[tinis-
mul pe teritoriul romani-
lor, care nu era `nc\ destul
de r\spândit“.
Paulin de Nola, prietenul
s\u, spune c\ predica lui
Niceta era ascultat\ de
„uterque Dacus“, cei din Da-
cia, de la nordul [i de la su-
dul Dun\rii. A[adar, el a
predicat la noi, `n Valahia
[i `n Moldova.
Tot Paulin ne spune c\
Niceta a predicat [i la sci]i,
[i la go]i, [i la bessi, pe ca-
re, zice el, trebuie s\-i c\-
ut\m tot `n Dacia Traian\,
c\ci `n Sci]ia Minor\ predi-
ca, tot pe atunci, [i Sfântul
Teotim de Tomis.
Fundament=du-se pe
faptul c\ Sf. Niceta lipsea
de la sinoadele din vremea
sa, G. M. Ionescu confirm\
ceea ce sus]ine N. Lascu,
adic\ apostolatul acestuia
la nordul Dun\rii. Intere-
sant\ este observa]ia lui G.
M. Ionescu, c\ un atare a-
postolat al lui Niceta prin-
tre daco-romanii din nordul
Dun\rii s-a f\cut cu [tirea
[i autoriza]ia Papei de la
Roma. {i aceasta pentru c\
nordul Dun\rii s-a aflat,
p=n\ `n secolele VIII-IXlea,
sub jurisdisc]ia Romei.
De asemenea, Nicolae
Dobrescu, fost profesor de
istorie bisericeasc\ la Fa-
cultatea de Teologie Orto-
dox\ din Bucure[ti, `ntr-o
conferin]\ ]inut\ `n anul
1909 la cursurile din V\-
lenii de Munte, „Despre in-
troducerea cre[tinismului
la români, despre Sfântul
Niceta al Remesianei“ afir-
ma: „De pe vremea st\pâni-
rii hunilor `n p\r]ile noas-
tre, se cunosc chiar [i ni[te
misionari cre[tini, cari [i-au
câ[tigat merite pentru r\s-
pândirea cre[tinismului `n
p\r]ile dun\rene. Astfel es-
te Sfântul Niceta de Reme-
siana“.
Argumente din
tradi]ia popular\
Despre Sfântul Niceta
de Remesiana avem pu]ine
m\rturii istorice, dar cu
atât mai pre]ioase. Din ca-
uza invaziilor barbare, ca-
re au nimicit multe arhive
dun\rene [i apusene, ne-
au mai r\mas prea pu]ine
din operele lui.
~ns\, efectul produs de
evanghelizarea neobosit\
a lui Niceta e admirabil. ~n
locul ferocit\]ii, al s\lb\ti-
ciei, al inculturii, a intro-
dus blânde]ea, bun\tatea,
cultura cre[tin\ [i roman\.
Ascunzi[urile r\uf\c\tori-
lor au devenit locuri de `n-
chinare, v\ile [i mun]ii a-
veau s\ r\sune de glasul
cuvio[ilor, care [i-au `nchi-
nat via]a lui Hristos.
Ca un omagiu memoriei
lui Niceta, cre[tin\torul
principal al str\mo[ilor no-
[tri daco-romani, mai am-
intim c\ de el [tiu nu nu-
mai `nv\]a]ii neamului, ci
amintirea lui se p\streaz\
[i `n tradi]ia popular\. Ast-
cas\... de cu sear\ pân\ la la cânt\tori pân\ la zori,
fel, `n Cântarea Domnului
Iisus Hristos, culeas\ `n cina cea mare, de la cina cea p\ze[te, str\juie[te, pe di-
mare pân\ la cânt\tori, de avoli `i gone[te. a
comuna Ti[eu] (Suceava) [i
publicat\ de Simion Florea
Marian `n „Legendele Mai-
cii Domnului“, citim urm\-
toarele:
Programul
„Deasupra Gararaului,
Sus, `n `naltul cerului,
Este o biseric\ alb\
misionar nicetan
Cu altar Teolog de o larg\ in- „Despre credin]\“ [i „De-
De m\rg\ritar, forma]ie, ]inând seama spre simbolul credin]ei“.
Cu pafturile de cear\, de literatura cre[tin\ din Sfântul Niceta `nva]\
Cu u[ile de al\mâie, R\s\rit [i din Apust, tr\- c\ Fiul s-a n\scut din
itor autentic al `nv\]\tu- veci din Tat\l, este Fiu
Cu pragurile de t\mâie.
~n mijlocul bisericii rii cre[tine, organizator adev\rat, Unul n\scut,
al vie]ii monahale, Sfân- a[a cum a fost stabilit de
Este un scaun de aur,
tul Niceta a desf\[urat o c\tre Sfin]ii P\rin]i la
Cu picioarele de argint
{ade `nfipt `n p\mânt. bogat\ activitate misio- Sinodul I Ecumenic de la
nar\, devenind „p\rinte“ Niceea, pe baza Sfintei
Dar pe scaun cine [ade?
`ntru Evanghelie al mul- Scripturi.
{ade Sfântul Nichita,
Cu c\ma[a scurt\, tor neamuri. Sfântul Niceta accen-
~nvierea mor]ilor, dog- tueaz\ consecin]ele prac-
Cu sabia smuls\,
~n mâna dreapt\ ma fundamental\ a Bise- tice ale numelor lui Hris-
ricii [i ]elul suprem al tos, exprimând astfel
}ine carte alb\,
~n mâna stâng\ vie]ii cre[tine devine pro- sensul ecumenic al pre-
gram de misiune al Sfân- zen]ei Logosului `n lu-
Cu f\clia-aprins\.
{ade [i cite[te tului Niceta. Sfântul Ni- me. Logosul particip\ la
ceta pune la `ndemâna re`nnoirea omului [i a
{i cetind gr\ie[te:
«- Sfin]ilor, P\rin]ilor, credinciosului numeroa- lumii. „El lumineaz\, `n-
se texte din Isaia, Ioan, t\re[te, conduce, d\ o-
Sta]i locului, sta]i
{i asculta]i! Matei, Pavel: „Când omul dihn\, aduce pacea [i
Sfinte Niculai, iese din via]\, nu sufletul stinge v\paia patimilor,
Sfinte Archanghele Mihai, este cel ce moare, ci nu- prin Crucea Sa.
Sfinte Grigore, Sfinte mai trupul, prin retra- Sfântul Niceta de Re-
Vasile, gerea sufletului din el. mesiana subliniaz\, de
N-a]i v\zut, n-a]i auzit Trupul putreze[te `n p\- asemenea, un alt aspect
De Fiul Mariei, Maicii mânt, dar sufletul se al lucr\rii ecumenice a
duce, potrivit faptelor Sfântului Duh: conlu-
Precistii,
Domnul cerului [i al sale, sau `n loc luminat crare cu celelalte dou\
sau `n loc `ntunecat. Cei persoane ale Sfintei Trei-
p\mântului?
De v\zut nu L-am v\zut, care au tr\it `n aceast\ mi, nu numai `n Taina
lume potrivit `nv\]\turii Botezului, ci „`n toate
De auzit, am auzit,
C\ Jidovii L-au luat [i drept\]ii Lui Iisus celelalte chipuri“, dup\
Hristos, vor vie]ui cu El cum atest\ tradi]ia dum-
{i-nchintaie c\ L-au dat »...“.
`n cer“. nezeiasc\.
O alt\ urm\ `n tradi]ia po- Sfântul Niceta afirm\, „De ce dar, credincio[ii
pular\ despre Sfântul Ni- `n repetate rânduri, c\ s\ nu cinsteasc\ `n
ceta“, este semnalat\ de T. Dumnezeu-Tat\l este `ntregime Treimea spre
Dumitrescu, `n cartea sa apropiat de oameni, de care m\rturisesc ei c\
„~nceputul cre[tin\rii româ- f\pturile sale. Tat\l este tind `n numele C\reia
nilor“ (Bucure[ti, 1906). Pe o bun, dup\ cum m\rturi- cred c\ s-au ren\scut [i
fil\ alb\, legat\ `mpreun\ cu se[te Fiul `n Evanghelie cu numele C\reia se
tip\ritura „Divanul sau gâl- zicând „Nimeni nu este sl\vesc c\ sunt numi]i?
ceava“, de Dimitrie Cantemir bun ca Unul Dumnezeu“. Dup\ cum, de la numele
(Ia[i, 1898), este scris\ o ~ntre Dumnezeu-Tat\l, lui Dumnezeu-Tat\l, oa-
„Rug\ciune a vechilor români Creatorul cerului [i al menii se numesc ai Lui
din Dacia“, unde citim: p\mântului, adic\ al lu- Dumnezeu, dup\ cum
„{ade Sfântul Neceta `n mii v\zute [i nev\zute, [i Timotei a fost numit de
creaturile Sale exist\ o Pavel omul lui Dumne-
leg\tur\ intim\. M\rtu- zeu, tot a[a de la Hristos

„Casa“ Sf=ntului Niceta vedere bisericesc, `n vremea Sfân-

Ora[ul Remesiana se afla pe
marele drum militar care traversa
centrul Iliricului, legând Europa
apusean\ de Constantinopol. Ora-
[ul a fost `ntemeiat de `mp\ratul
Traian (98-117), iar numele s\u era
Respublica Ulpianorum. Ast\zi, pe
vatra vechii cet\]i romane se afl\
satul sârbesc Bela Pelanka (cunos-
cut [i sub numele turcesc de Musta-
fa Pa[a Palanca). Cetatea Remesia-
na era a[ezat\ la aproximativ 30 de
kilometri, `n partea de r\s\rit a
ora[ului Naissus (Ni[), la o altitudi-
ne de circa 630 de metri, `n apropie-
re de râul Ni[ava. Din punct de ve-
dere administrativ, Remesiana f\-
cea parte din Dacia Mediteranean\
(Interioar\), a[ezat\ `ntre Dacia Ri-
pensis [i Dardania, iar din punct de
tului Niceta, ]inea de Mitropolia din
Tesalonic.
risirea credin]ei `n Dom-
nul Iisus Hristos vine i-
mediat dup\ m\rturisi-
Men]ion\m c\, la 8 martie 2008, rea credin]ei `n Dumne-
`n localitatea Malaini]a, din Serbia zeu-Tat\l. Iisus Hristos
este Fiul lui Dumnezeu.
de ast\zi, unde comunitatea româ- Aceasta este ideea cen-
neasc\ este bine reprezentat\, la a- tral\ a hristologiei nice-
proximativ 15 km de ora[ul Negotin, tane pe care o dezvolt\ [i
s-a sfin]it piatra de temelie a unicei o ap\r\ cu talentul, cu
biserici ortodoxe române[ti din zon\, râvna [i cu dragostea sa,
aceasta fiind `nchinat\ Sfântului mai ales `n lucr\rile „De-
Niceta de Remesiana. spre diferitele numiri“,
sunt numi]i cre[tini [i tot
a[a chiar de la Duhul se
numesc duhovnice[ti.
Prin urmare, dac\ vei fi
numit omul lui Dumne-
zeu [i nu vei fi cre[tin,
nimic nu e[ti. La fel, dac\
e[ti numit cre[tin [i nu
vei fi duhovnicesc, s\ nu
ai prea mare `ncredere `n
tine cu privire la mân-
tuire“, ne `nva]\ Sfântul
Niceta de Remesiana.
 Duminic\, 13 iulie 2008
Pagina
de istorie
Pactul Briand-Kellog, un necontestat spor de securitate
Prima mare conflagra]ie mondial\ a produs numeroase
muta]ii `n rela]iile interna]ionale. Dup\ capitularea
Germaniei [i a alia]ilor ei, era natural ca Puterile
`nving\toare s\ fie preocupate, `n primul r=nd, de
organizarea securit\]ii lor, spre a evita, `n viitor, un r\zboi.
~n acest context istoric, `n g=ndirea politic\, s-a impus
idealismul, av=nd ca principal\ preocupare studierea
fenomenelor p\cii [i ale r\zboiului, stabilirea cauzelor
care determin\ conflictele, precum [i a modalit\]ilor de a
realiza un climat interna]ional care s\ previn\ asemenea
disfunc]ii pe plan interna]ional.
de prof. univ. dr. C\t\lin
TURLIUC
~n abordarea idealist\, r\zbo-
iul era considerat ca o `ntrerupere
a comunic\rii ra]ionale, iar princi-
pala responsabilitate pentru de-
clan[area acestuia revenea guver-
nelor. Politica alian]elor cu efecte-
le ei, de multe ori destabilizatoa-
re, trebuia `nlocuit\ cu un alt mo-
del, al securit\]ii colective, a c\rei
ra]iune de a fi era g\sirea instru-
mentelor necesare pentru ca, `n
ansamblul ei, comunitatea inter-
na]ional\ s\ `mpiedice folosirea
for]ei. Mijlocul pentru a realiza
asemenea obiectiv s-a considerat
a fi Liga Na]iunilor. Se spera c\
prin `nl\turarea cauzelor de ordin
na]ional al conflictelor interna]io-
nale s\ se poat\ realiza un sistem
de securitate interna]ional\ `n ca-
re s\ fie dep\[ite acele interese
care amenin]au pacea.
Societatea Na]iunilor [i
garantarea p\cii
Societatea Na]iunilor era me-
nit\ s\ fie un instrument solid
pentru garantarea p\cii, res-
pectarea [i executarea tratatelor
de pace. ~n art. 10 al Pactului So-
ciet\]ii Na]iunilor, membrii `[i
garanteaz\ reciproc integritatea
teritorial\ [i independen]a poli-
tic\ prezent\. ~ns\, trebuie re-
cunoscut faptul c\ o bun\ parte
din valoarea acestui angajament
interna]ional a fost anulat\ `nc\
de la `nceput, prin refuzul Sena-
tului SUA de a ratifica Tratatul
de la Versailles, deci [i a Pactului
Societ\]ii Na]iunilor. ~n acest re-
fuz, un mare rol l-a avut tocmai
art. 10, care con]inea angajamen-
te considerate ca exorbitante.
Consecin]a a fost c\ mul]i mem-
bri [i-au pierdut `ncrederea `n
for]a Societ\]ii Na]iunilor.
Dezarmarea general\, elimi-
narea conflictelor pe cale pa[nic\
Pentru activitatea sa,
Aristide Briand a fost
recompensat, `n 1926, cu
Premiul Nobel pentru Pace
„Pelerinul p\cii, care ]inuse un discurs despre proiectul s\u de uniune european\ `nc\
din 1919, pe 5 septembrie, `n Adunarea Societ\]ii Na]iunilor, a inserat acest proiect `n
memorandumul adresat la 17 mai 1930 celor 27 de state membre ale organiza]iei
interna]ionale. Ideea acestuia era urm\toarea: `n momentul `n care criza devine
amenin]\toare, [i pentru a face fa]\ «unor `mprejur\ri grave, dac\ acestea `[i fac
apari]ia», este necesar ca Europa s\ se uneasc\ `ntr-un «fel de leg\tur\ federal\».“
[i scoaterea r\zboiului `n afara
legii au devenit principale teme
ale dezbaterilor `n mediile diplo-
matice [i academice.
~n 1927, Adunarea a VIII-a a
Societ\]ii, a c\rei activitate a fost
dintre cele mai fecunde pentru
dezvoltarea conceptului de securi-
tate, `nregistreaz\ la activul ei [i
prima punere `n afara legii a
r\zboiului - declara]ia celebr\ a
condamn\rii r\zboiului adoptat\
cu aclama]ii, la 24 septembrie
1927. Textul, simplu [i scurt, are o
semnifica]ie special\, el reprezen-
t=nd un moment culminant `n
evolu]ia concep]iei Societ\]ii Na-
]iunilor asupra problemei r\zbo-
iului. Principiul afirmat anterior
`n Proiectul de asisten]\ mutual\
(29 septembrie 1923) [i `n Proto-
colul de la Geneva este preluat [i,
de aceast\ dat\, adoptat de Adu-
narea Societ\]ii Na]iunilor. Pro-
gresul fa]\ de Pactul Societ\]ii
Na]iunilor este prevederea `n mod
explicit a califica]iei „crim\“ pen-
tru r\zboi. Calea era deschis\,
precedentul era creat pentru re-
alizarea Pactului Briand-Kellog.
Rezolvarea disputelor pe
cale pa[nic\
~n decursul deceniului al III-lea,
se remarc\ Fran]a, care duce o
politic\ de conciliere, mai ales
prin eforturile lui Aristide Briand,
premier [i ministru de Externe,
care au dus la realizarea Tratatu-
lui de la Locarno (1925) [i a Pactu-
lui Briand-Kellog. ~n realitate `n-
s\, Tratatul de la Locarno nu a
garantat dec=t grani]ele apusene
ale Germaniei, l\s=nd deschis\
problema revizuirii lor spre r\s\-
rit. Principalul efect pozitiv al a-
cestei perioade a reconcilierii a
fost acceptarea, `n 1926, a intr\rii
Germaniei `n Liga Na]iunilor.
Absen]a SUA din Societatea
Na]iunilor era una dintre marile
probleme diplomatice, iar Paul
Boncour afirma c\ „nu este posi-
bil\ securitatea f\r\ colaborarea
american\“. R\spunsurile la a-
ceast\ problem\ le-au dat trata-
tivele franco-americane din anul
1927, dintre ministrul de Exter-
ne francez [i secretarul de stat al
Afacerilor Externe al SUA,
Frank B. Kellog.
Ideea unui tratat de neagresi-
une a fost pus\ `n practic\ de Bri-
and, cu ocazia anivers\rii a zece
ani de la intrarea Statelor Unite
`n r\zboi, c=nd a prezentat proiec-
tul acestui tratat la Washington,
`n care cele dou\ guverne denun-
]au ideea r\zboiului `ntre ele [i
c\deau de acord s\-[i rezolve dis-
putele pe cale pa[nic\. Kellog, e-
fectiv, nu a [tiut ce reac]ie s\ a-
dopte `n fa]a unui document prin
care se renun]a la ceva de care nu
se temea nimeni [i care oferea ce-
va sub`n]eles de toat\ lumea. A-
propierea anului electoral, 1928,
l-a ajutat pe secretarul de stat s\
ia o decizie; „pacea“ era un con-
cept popular, iar proiectul de
tratat al lui Briand avea avanta-
jul c\ nu putea declan[a nici un
fel de consecin]e practice.
La `nceputul anului 1928, Kel-
log a pus cap\t t\cerii [i a accep-
tat proiectul de tratat. ~ns\, el a
mers `naintea lui Briand, propu-
n=nd transformarea pactului bi-
lateral `ntr-un tratat multilate-
ral care s\ includ\ c=t mai multe
na]iuni cu putin]\. Guvernul
SUA voia, de fapt, s\ profite de
propunerea lui Briand spre a co-
interesa toate marile puteri ma-
ritime - era plin conflict naval
(Conferin]a naval\ de la Geneva
din iunie-august neav=nd suc-
ces), iar Fran]a, `n constanta-i
dorin]\ de a-[i ad\uga un spor de
securitate, ]inea, `n urma l\rgirii
cadrului, la propunerea america-
n\, s\ cointereseze [i puterile lo-
carniene.
Americanii manifest\
Pact deschis pentru rezerve asupra pactului
adeziunea tuturor puterilor
Oferta lui Kellog s-a dovedit pe
c=t de lipsit\ de con]inut, pe at=t
de irezistibil\. La 28 august 1928,
a fost semnat la Paris, cu surle [i
tr=mbi]e, pactul prin care se de-
nun]a r\zboiul ca instrument al
politicii na]ionale de c\tre 15 na-
]iuni: Germania, Belgia, Marea
Brianie - [i dominourile sale -, I-
talia, Japonia, Ceho-Slovacia.
Dup\ c=teva zile, au aderat peste
30 de state, printre care: URSS,
Bulgaria, Liberia, Peru, Bolivia,
Spania, Norvegia, Grecia, Cuba.
Rom=nia, unul dintre sus]in\torii
fideli ai principiilor securit\]ii co-
lective [i al elimin\rii r\zboiului,
ca mijloc al rela]iilor dintre state,
a aderat la pact la 4 septembrie
1928. Acest tratat, din momentul
`n care intra `n vigoare r\m=nea
deschis c=t timp cu putin]\ pen-
tru adeziunea tuturor celorlalte
puteri din lume. Fiecare act care
stabilea adeziunea unei puteri se
depunea la Washington, iar tra-
tatul, imediat dup\ aceast\ depu-
nere, intra `n vigoare `ntre pute-
rea care `[i da, astfel, adeziunea [i
celelalte puteri contractante.
Elaborat `n afar\ de Societatea
Na]iunilor, Pactul Briand-Kellog
s-ar fi putut `ncheia desigur [i
sub auspiciile ei, dat fiind c\ orice
conven]ie universal\, relativ\ la
`nse[i fundamentele dreptului
p\cii [i ale r\zboiului, o intere-
seaz\ direct [i `n mod vital.
Instrument diplomatic
care obliga renun]area
la r\zboi
Pactul constituie un instru-
ment diplomatic av=nd caracter
universal, care nu mai reprezint\
o simpl\ tendin]\, ca rezolu]ia A-
dun\rii din 24 septembrie 1927, ci
o obliga]ie juridic\ pentru statele
semnatare; ele renun]\ de a mai
recurge la r\zboi, ca instrument
de politic\ na]ional\, `n rela]iile
lor mutuale. Contractarea acestui
angajament prezint\ o `ndoit\
consecin]\: o cre[tere a securit\]ii
statelor [i o dezvoltare a arbitraju-
lui [i o revolu]ionare a unui `ntreg
capitol al dreptului interna]ional,
`n sensul c\, suprim=ndu-se recur-
gerea la r\zboi, orice tratat care
ar fi fost `ncheiat drept consecin]\
a unui conflict armat, este lovit de
nulitate.
R\zboiul de agresiune formea-
z\, `n special, obiectul unui tratat.
Cu toat\ `nchiderea cercului p\-
cii, pe care o urm\re[te, r\m=n to-
tu[i posibile, sub regimul noului
pact, unele r\zboaie, care pot fi
grupate `n trei categorii: a) r\z-
boiul dintre un semnatar [i un ne-
semnatar; b) r\zboiul de ap\rare,
dar numai contra unei agresiuni
reale, pentru c\ dreptul unui stat
de a se ap\ra contra unui atac ex-
terior pe care el nu l-a provocat
este inerent suveranit\]ii tuturor
statelor; c) de asemenea, este le-
gal [i r\zboiul `n care un stat ar fi
antrenat prin aplicarea unui tra-
tat ca Pactul Societ\]ii Na]iunilor,
acordurile de la Locarno sau orice
tratat `nregistrat de Societatea
Na]iunilor; `n aceast\ categorie
intr\ [i r\zboiul colectiv de sanc-
]iuni (art. 16 din Pactul Societ\]ii
Na]iunilor) [i acelea `n virtutea
rezervei tratatelor anterioare.
Briand afirma: „R\zboiul con-
siderat odinioar\ ca o institu]ie
de drept divin [i r\mas `n etica
interna]ional\ ca o prerogativ\ a
suveranit\]ii este destituit juridi-
ce[te `n ceea ce constituia cel mai
grav pericol al s\u: legitimarea“.
~ntr-adev\r, pactul reprezint\
un necontestat spor de securita-
te, pentru c\ remediaz\ o sl\bi-
ciune a Societ\]ii Na]iunilor -
lipsa Statelor Unite [i a URSS de
la Geneva.
Abia se semnase Pactul Bri-
and-Kellog [i politicienii din lume
au `nceput s\ cad\ pe g=nduri.
Fran]a a adus modific\ri la pro-
punerea ini]ial\, introduc=nd cla-
uza de legalizare a r\zboaielor de
autoap\rare [i a celor duse pen-
tru onorarea obliga]iilor impuse
de Statutul Societ\]ii, de Tratatul
de la Locarno [i de toate alian]ele
`ncheiate cu Fran]a. Aceast\ ini-
]iativ\ a readus lucrurile aproape
de punctul zero, deoarece aceste
excep]ii acopereau practic toate
cazurile ce puteau fi concepute.
Marea Britanie a insistat [i ea
pentru libertatea de ac]iune, do-
rind s\-[i poat\ ap\ra propriul
imperiu. Animat\ de viziunea re-
alist\, SUA [i-au exprimat cele
mai mari rezerve asupra pactu-
lui, invoc=nd „doctrina Monroe“,
dreptul de autoap\rare sau legi-
tim\ ap\rare, precum [i prevedea
c\ fiecare na]iune trebuia s\ fie
singurul judec\tor al cerin]elor pe
care le reclama legitima ap\rare.
Men]ion=nd aceste puncte slabe
ale tratatului, SUA au respins, pe
de alt\ parte, participarea la ori-
ce activitate de constr=ngere.
C=teva luni mai t=rziu, F. B.
Kellog a prezentat `n fa]a Comi-
siei pentru Rela]ii Externe a Se-
natului teoria c\ SUA nu erau o-
bligate de prevederile pactului
s\ ajute victimele agresiunilor,
`ntruc=t o asemenea agresiune
ar fi demonstrat c\ pactul fusese
deja abrogat.
Astfel, Tratatul de la Paris a
fost redus la o simpl\ tautologie:
el ajut\ la men]inerea p\cii at=t
timp c=t pacea era men]inut\.
R\zboiul era interzis `n toate `m-
prejur\rile, cu excep]ia celor ca-
re nu puteau fi prev\zute.
Act moral, f\r\ un
mecanism de sanc]ionare
real\
O grav\ lacun\ a Pactului
Briand-Kellog a fost, din p\cate,
faptul c\ nu se prevedea nici un
mecanism de sanc]ionare real\,
efectiv\ a celui care recurgea la
metoda r\zboiului; sanc]iunile
morale, de[i `[i au importan]a lor,
sunt totu[i lipsite de eficacitate. S-
a semnalat faptul c\ autorii au
`n]eles s\ r\m=n\ `n picioare stip-
ula]iiile `n materie, ale Pactului
Societ\]ii Na]iunilor - art. 16.
Importan]a practic\ a Pactului
Briand-Kellog a fost minim\, el a
fost un act pur moral [i nu a avut
o influen]\ major\ `n derularea
rela]iilor diplomatice din anii ur-
m\tori. Ce a urmat se [tie: peste
c=]iva ani, omenirea intra `n zodi-
a nefast\ a celui de-al II-lea R\z-
boi Mondial.
Pacea interna]ional\ [i securi-
tatea statelor nu poate fi asigu-
rat\ numai prin mijloacele diplo-
ma]iei, prin tratate [i prin organi-
zarea jurisdic]iilor arbitrale, este
nevoie de dezvoltarea con[tiin]ei
de solidaritate a statelor.
~n aceast\ perioad\, rena[te i-
deea uniunii europene [i au loc o
serie de evenimente care intr\,
prin natura lor, `n seria procese-
lor de integrare vest-european\.
A avut loc o `nflorire a asocia]iilor
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar, cercet\tor
[tiin]ific gradul I la Institutul
de Istorie „A. D. Xenopol“ - Ia[i
[i a comitetelor, cum ar fi mi[ca-
rea paneuropean\ a contelui Cou-
denhove-Kalergi, Comitetul Fe-
deral de Cooperare European\ al
lui Emile Borel, Uniunea Vama-
l\, prezidat\ de Yves de Troquer
etc. Aceste organiza]ii care, de[i
au avut un num\r mic de mem-
bri, nu au fost lipsite de influen]\.
Realizarea Statelor Unite ale Eu-
ropei a devenit o necesitate vital\
`n momentul `n care, dup\ per-
turb\rile unui r\zboi care era s\
arunce Europa `n haos [i barba-
rie, se profileaz\ un dublu pericol
- bol[evismul [i americanismul,
care amenin]au identitatea aces-
teia.
Aristide Briand, aflat atunci
la apogeul gloriei sale interna-
]ionale, urm\re[te cu simpatie
ac]iunea militant\ acestor prop-
agatori ai ideii europene. Din
1926, el `ncurajeaz\ cu c\ldur\
ini]iativele lui Coudenhove-
Kalergi [i, `n 1927, devine chiar
pre[edintele de onoare al Uniu-
nii Paneuropene. Briand vede `n
aceast\ mi[care o prelungire a
eforturilor sale `n vederea in-
staur\rii `n Europa a unui sis-
tem durabil de securitate colec-
tiv\ [i, `n acela[i timp, de a lega
Germania de partenerii s\i eu-
ropeni [i de a lega aceast\ put-
ere cu ambi]ii economice exce-
sive `ntr-un ansamblu transna-
]ional, este drept, nu prea bine
conturat `n spiritul s\u.
Pelerinul p\cii, care ]inuse un
discurs despre proiectul s\u de
uniune european\ `nc\ din 1919,
pe 5 septembrie, `n Adunarea So-
ciet\]ii Na]iunilor, a inserat acest
proiect `n memorandumul adresat
la 17 mai 1930 celor 27 de state
membre ale organiza]iei interna-
]ionale. Ideea acestuia era urm\-
toarea: `n momentul `n care criza
devine amenin]\toare [i pentru a
face fa]\ „unor `mprejur\ri grave
dac\ acestea `[i fac apari]ia“, este
necesar ca Europa s\ se uneasc\
`ntr-un „fel de leg\tur\ federal\“.
Dar nu spune nimic mai mult [i
nu precizeaz\ de ce natur\ s\ fie
aceast\ leg\tur\. Cel mult, el su-
bliniaz\ c\ ar trebui „s\ se `ncea-
p\ cu leg\turile economice [i apoi
s\ creeze leg\turile politice“ - ca-
re, `n nici `ntr-un caz, nu trebuie
s\ prejudicieze suveranitatea na-
]ional\.
R\spunsurile guvernelor la a-
cest document au fost prudente,
iar `n unele cazuri, chiar negative.
Cu toate mesajele sale ge-
neroase, idealismul a e[uat `n a-
cel prim deceniu interbelic. Du-
p\ reformul\ri teoretice [i doc-
trinare, aceast\ paradigm\ a re-
venit `n for]\ dup\ 1989, resusci-
tat\ fiind mai ales de tema in-
tegr\rii [i cea a globaliz\rii. Se
arat\ un viitor degajat, `n care
se va putea construi cu `n]elep-
ciune ceea ce s-a visat cu entuzi-
asm [i suferin]\. a
12 Duminic\, 13 iulie 2008

„Dispre]uite, la `nceput, fiind considerate mai aproape de [arlatanie, decât de medicin\, metodele de
Por]ia medicin\ alternativ\ au ajuns `n aten]ia medicilor [i din cauza presiunii publicului. De aceea, `ncepând
cu mijlocul anilor ’90, la vestita Universitate Harvard, din SUA, a luat na[tere un «Centru Na]ional de
Studiu al Medicinei Complementare [i Alternative», cu un buget de aproximativ 100 de milioane de euro.
de s\n\tate Cu acest buget, sunt `n curs de realizare studii [tiin]ifice serioase, care au ca scop evaluarea eficacit\]ii
metodelor alternative, cu aceea[i rigoare cu care se fac studiile clinice pentru medicamente noi.“

De la medicin\ alternativ\, la medicin\ integrat\

a Centrele de terapie a durerii din spitale colaboreaz\, `n ultima vreme, din ce `n ce mai mult cu practicieni
de medicin\ alternativ\ a Este interesant cum a[a-numita medicin\ conven]ional\ este completat\ continuu cu alte metode
alternative, cum ar fi tehnicile de relaxare, osteopatia, acupunctura sau auriculoterapia a
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
~ntr-un raport realizat
`n 2005 `n Fran]a, de c\-
tre Misiunea Interminis-
terial\ de Vigilen]\, se
arat\ c\ `n 4 ani num\-
rul metodelor de medici-
n\ „paralel\“ a crescut
de la 89 la 200. ~n Fran-
]a, Ordinul Na]ional al
Medicilor recunoa[te nu-
mai acupunctura [i ho-
meopatia. Aceste metode
alternative, care `ncear-
c\ s\ se cristalizeze `n
conceptul de medicin\
integrat\, concept care
ia `n considerare pacien-
tul ca un `ntreg, se `m-
part `n metode „energe-
tice“ (acupunctur\, auri-
culoterapie), metode „verzi“
(aromoterapie, fitotera-
pie) sau metode manuale
(osteopatia, chiropraxia
[i altele). La aceste me-
tode, care se g\sesc deja
publicate `n ghiduri, se
adaug\ [i altele, mai ciu-
date, cum ar fi gelotera-
pia (terapia prin râs) [i i-
ridologia (metod\ `n care
diagnosticul se bazeaz\
pe examinarea irisului).
Dispre]uite la `nceput,
fiind considerate mai a-
proape de [arlatanie, de-
cât de medicin\, aceste
metode au ajuns `n aten-
]ia medicilor [i din cauza
presiunii publicului. Din
aceast\ cauz\, `ncepând
de la mijlocul anilor ’90,
la vestita Universitate
Harvard din SUA a luat
na[tere un „Centru Na]io-
nal de Studiu al Medici-
nei Complementare [i Al-
ternative“, cu un buget de
aproximativ 100 de mili-
oane de euro. Cu acest
buget, sunt `n curs de re-
alizare studii [tiin]ifice
serioase, care au ca scop
evaluarea eficacit\]ii me-
todelor alternative, cu a-
ceea[i rigoare cu care se
fac studiile clinice pentru
medicamente noi.
Misterele
acupuncturii
Este bine cunoscut fap-
tul c\ dac\ plas\m trei
degete pe marginea ex-
tern\ a antebra]ului, dea-
supra pumnului, putem
sim]i pulsa]iile arterei ra-
diale. Pentru acupuncto-
rii chinezi, acest lucru are
un rol foarte important,
deoarece, presând progre-
siv aceast\ arter\, ei pot
distinge 28 de forme dife-
rite de puls, pe care le cla-
sific\ `n func]ie de for]\,
de vitez\, de ritm [i de
form\. Aceste informa]ii,
coroborate cu un examen
general [i cu inspec]ia
limbii, permit acupuncto-
rului s\ pun\ un diagnos-
tic pe baza c\ruia s\ de-
duc\ `n ce zone trebuie s\
plaseze acele.
Acupunctura, acest\
disciplin\ a medicinii chi-
neze, p\streaz\ `nc\ un
grad de mister. Ea se ba-
zeaz\ pe ideea c\ orga-
nismul uman este par-
curs de o duzin\ de meri-
diane, „c\i“ pe care circu-
l\ energia numit\ „Qi“.
Deocamdat\, nimeni nu a
reu[it s\ eviden]ieze a-
ceste linii [i nici s\ expli-
ce mecanismul exact prin
care ac]ioneaz\ acele ce
se plaseaz\ pentru apro-
ximativ 20 de minute `n
unul sau mai multe din
cele 361 de puncte de acu-
punctur\ descrise tradi-
]ional. ~n acest univers de
incertitudine, câteva e-
chipe [tiin]ifice au `ncer-
cat s\ eviden]ieze modifi-
c\ri fiziologice care s-ar
putea lega de practica a-
cupuncturii. ~ntrucât
s-au putut identifica fon-
duri pentru sus]inerea a-
cestor cercet\ri, s-a tre-
cut la m\surarea diame-
trului vaselor [i vitezei de
curgere a sângelui cu un
aparat modern numit e-
cho-doppler. Autorii fran-
cezi au folosit un aparat
extrem de sofisticat (an-
giometru de `nalt\ rezo-
lu]ie), care poate m\sura
varia]iile diametrului ar-
terei radiale cu o precizie
de un micrometru (a un
miliona parte dintr-un me-
tru). Cu acest aparat, cer-
cet\torii au fost capabili
s\ arate c\ dac\ acele
sunt plasate `n locurile
cunoscute, la bolnavi, se
`nregistreaz\ o largire a
arterei radiale de 7%. In-
teresant c\ acest studiu,
când a fost f\cut la oame-
nii s\n\to[i nu a ar\tat
nici o modificare. Pentru
a explica acesta, s-a emis
ideea c\ dilatarea arterei
`n primul studiu era dato-
rat\ expunerii prealabile
la acupunctur\. Ref\când
studiul pe bolnavi cu mi-
grene, s-a constatat din
nou dilatarea semnificati-
v\ a arterei radiale, con-
comitent cu sc\derea in-
tensit\]ii durerii migre-
noase. Cercet\rile conti-
nu\, `n profunzime, deoa-
rece se consider\ c\, `n
timpul acupuncturii, une-
le celule, cum sunt fibro-
blastele [i neuronii, pot e-
mite semnale care sunt la
originea secre]iei de en-
dorfine (morfine endoge-
ne) [i a altor neuromedia-
tori, ceea ce ar putea ex-
plica dilatarea arterelor
[i calmarea durerii.
Auriculoterapia
De la `nceput, trebuie
precizat c\ auriculotera-
pia este o metoda de acu-
punctur\ limitat\ doar la
nivelul urechii. Un cunos-
cut auriculo-acupunctor
francez, dr. David Alimi,
obi[nuie[te s\ spun\ c\
urechea este un fel de pi-
an al corpului, unde fieca-
re p\rticic\ din suprafa]a
sa rezoneaz\ la nivelul
`ntregului organism. Teh-
nica este derivat\ din a-
cupunctur\ [i se bazeaz\
pe stimularea unor punc-
te reflexe, care corespund
fiecare reprezent\rii unei
p\r]i a corpului la nivel
cerebral. Se descriu 196
de astfel de puncte la ni-
velul urechii. Interesant
e faptul c\ auriculotera-
pia provenit\ din antichi-
tatea chinez\ a fost re-
descoperit\ de francezi la
mijlocul secolului trecut
[i recunoscut\ de Organi-
za]ia Mondial\ a S\n\t\-
]ii (OMS) `n 1987. Ea este
chiar obiect de studiu u-
niversitar `n unele facul-
t\]i de medicin\. Ca teh-
nic\, aceasta const\ din
aplicarea de ace fine, ste-
rile [i de unic\ folosin]\ [i
de implanturi metalice.
Acele sunt retrase la sfâr-
[itul [edin]ei, `n timp ce
implanturile r\mân pe
loc, cam dou\ s\pt\mâni,
fiind eliminate spontan.
Cu astfel de tehnic\, ca-
re, de regul\, se aplic\ a-
tunci când tratamentele
conven]ionale au e[uat,
se `ncearc\ tratarea du-
rerii canceroase, cea a
membrelor „fantom\“, a
anxiet\]ii, a dificult\]ilor
de degluti]ie, a gre]urilor
[.a. Autorii vorbesc desre
o eficacitate de 70% dup\
2-3 [edin]e. Folosindu-se
de o metod\ modern\ (re-
zonan]a magnetic\ func-
]ional\), cercet\torul fran-
cez susmen]ionat a de-
monstrat la un lot de vo-
luntari c\ stimularea
punctelor din ureche de-
termin\ stimularea unor
zone specifice de pe scoar-
]a cerebral\. Astfel, s-a
observat c\ se poate ob]i-
ne stimularea aceleia[i
zone din creier dac\ se a-
plic\ ace la nivelul dege-
tului mare sau `n punctul
de pe ureche care cores-
punde acestui deget. A-
ceast\ validare [tiin]ific\
a f\cut ca auriculoterapia
s\ fie considerat\ ca par-
te a neuro[tiin]elor.
Chiropraxia
[i osteopatia
~n lumea occidental\, e-
xist\ dou\ discipline ma-
nuale numite chiropraxie
(chiropractic\) [i osteopa-
tie. Chiropraxia este o
disciplin\ centrat\ pe co-
loana vertebral\. Cei care
o practic\ consider\ c\
toate tulbur\rile se dato-
reaz\ deplas\rii uneia
sau mai multor vertebre.
Aceste deplas\ri, pe care
chiropracticienii le nu-
mesc subluxa]ii, ar fi la o-
riginea multor dureri sau
maladii f\r\ cauz\ orga-
nic\. Acest\ ipotez\ este
foarte controversat\; ad-
versarii ei subliniaz\ ab-
sen]a unor date [tiin]ifice
prin care s\ demonstreze
`n ce mod aceste subluxa-
]ii invizibile radiologic ar
putea influen]a organele
interne.
Disciplina aceasta a lu-
at na[tere la sfâr[itul se-
colului al XIX-lea, când un
vindec\tor american, Da-
niel Palmer, a redat auzul
unui surd ca urmare a u-
nei manipul\ri vertebra-
le. Aceasta este tehnica
Prof. univ. dr. Ostin
C. Mungiu, [eful
disciplinei de
Farmacologie-
Toxicologie-
Algeziologie din
cadrul UMF Ia[i
chiropracticienilor, care
numesc ajust\ri astfel de
manipul\ri. Deoarece pa-
cien]ii li se adreseaz\ pen-
tru afec]iuni dureroase,
cum ar fi sciatic\, lumba-
go, torticolis, dar [i pentru
alte afec]iuni, cum ar fi
depresia, insomnia, cefa-
lee, aceast\ metod\ este
destul de r\spândit\ mai
ales `n SUA [i Fran]a.
Trebuie s\ preciz\m c\ ea
nu e practicat\ de medici,
ci de speciali[ti forma]i pe
o perioad\ de [ase ani `n
[colile din SUA.
Metoda nu e lipsit\ de
riscuri, deoarece `ntr-un
procent foarte mic pot
produce accidente vascu-
lare cerebrale, ca urmare
a posibilei lez\ri a arterei
vertebrale. ~n ianuarie
2006, Academia de Medi-
cin\ Francez\ a emis un
raport critic `n leg\tur\
cu aceast\ practic\.
~n ceea ce prive[te os-
teopatia, ea este mai cu-
prinz\toare deoarece, `n
afar\ de coloana verte-
bral\, cuprinde [i mobili-
zarea prin palpare a di-
verselor ]esuturi care `n-
conjur\ viscerele [i oasele
craniene. Osteopatia se
bazeaz\ pe axioma „struc-
tura guverneaz\ func]ia“,
fapt care se traduce prin
aceea c\ majoritatea tul-
bur\rilor func]ionale ale
organismului depind de
modific\ri la nivelul struc-
turilor. De[i nu exist\
studii standardizate `n
domeniu, formarea unui
osteopat variaz\ de la câ-
teva weekend-uri pân\ la
[ase ani. ~n Fran]a, exis-
t\ aproximativ [apte mii
de practicieni care acord\
20 de milioane de con-
sulta]ii pe an. Interesant
e faptul c\ osteopatia este
practicat\ atât de medic,
cât mai ales de persoane
f\r\ preg\tire medical\. a

DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR-{EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
diac. Nicolae PASCAL-H
HULPOI
CONSILIER PATRIARHAL:
pr. Constantin STURZU
„Ziarul Lumina“ este parte integrant\
a Centrului de Pres\ BASILICA
al Patriarhiei Ortodoxe Rom=ne
ISSN 1841-141X
www.ziarullumina.ro
Redac]ia: George ANICULOAIE, Otilia B|LINI{TEANU,
Narcisa BALABAN, Ciprian B+RA, Bogdan CRON}, Silviu
DASC|LU, Bogdan DEDU,
{tefan M|RCULE}, Oana NISTOR,
Narcis POHOA}|, Oana RUSU, Cristina STURZU,
Dan TEODORESCU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto : „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Constantin MATEI
Corectura : Carmen CRE}U, Nicoleta OLARU, Dana-
Georgiana ORELE}CHI
Departament distribu]ie:
Jic\ AIONOAIE (pentru MOLDOVA)
Cosmin OLINICI (pentru MUNTENIA)
Departament economic: Roxana GRIGORIU
Consilier juridic : Ana MANEA
ADRESA: BUCURE{TI - Institutul Biblic [i de Misiune al BOR,
Intrarea Miron Cristea nr.6, Tel./FAX 0314.100.125 - secretariat;
0314.100.180 - redac]ia;
IA{I - Str. Talpalari nr. 12, etaj 1, telefon 0232/406.224, fax:
0232/406.225;
e-m
mail: info@ziarullumina.ro, ziarullumina@yahoo.com
„Ziarul Lumina“ figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19318
Abonamentele din zona Moldova se pot contracta la sediul redac]iei
Ia[i (persoan\ de contact Jic\ AIONOAIE) sau prin factorii po[tali
p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Abonamentele pentru Bucure[ti [i jude]ele Ilfov [i Prahova se pot
contracta la sediul redac]iei Bucure[ti (persoan\ de contact Cosmin
OLINICI) sau prin factorii po[tali p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs
pentru luna urm\toare.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la IA{I (T
Tipografia LUMINA, str. Petru Movil\ 69)

„Ziarul Lumina“ utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia Na]ional\ de Pres\ ROMPRES [i de MEDIAFAX
 Duminic\, 13 iulie 2008
Por]ia
de s\n\tate
Dieta copilului cu intoleran]\ la gluten
a Celiachia reprezint\ o intoleran]\ permanent\ la gluten, care asociaz\ diareea cronic\
cu m\rirea `n volum a abdomenului [i starea de malnutri]ie, ca fenomene secundare
ale sindromului de malabsorb]ie, produs de leziuni caracteristice ale mucoasei intestinale a
de dr. Doina
DUMITRIU
Criteriile care definesc
intoleran]a la gluten
sunt: existen]a sindromu-
lui de malabsorb]ie, remi-
siunea clinic\ [i histolo-
gic\ dup\ respectarea u-
nei diete glutenoprive
timp de 1-2 ani, rec\de-
rea histologic\ dup\ rein-
troducerea glutenului `n
alimenta]ie, la un inter-
val variabil de timp.
Al\turi de fibroza chis-
tic\, celiachia reprezint\
cea mai frecvent\ cauz\
de malabsorb]ie la sugar
[i copil. V=rsta la care a-
pare celiachia este legat\
`ntotdeauna de introdu-
cerea glutenului `n ali-
menta]ia copilului (f\ina
de gr=u, orezul, secara, o-
v\zul), iar primele semne
ale bolii apar dup\ un in-
terval liber de c=teva
luni, de obicei spre sf=r[i-
tul primului an de via]\.
Inciden]a bolii este va-
riabil\, `n rela]ie cu dis-
tribu]ia geografic\ [i e-
xisten]a unor factori ere-
ditari. Celiachia este mai
frecvent\ `n Europa [i
Canada [i mai pu]in `n-
t=lnit\ `n SUA, la negri
africani [i la orientali.
F\ina cu 75% extrac]ie
con]ine proteine `n pro-
por]ie de 11,8%, gr\simi
1,4%, amidon 72% [i fibre.
Glutenul este o compo-
nent\ proteic\ din f\ina
de gr=u, orez, ov\z, seca-
r\, care con]ine dou\ frac-
]iuni: gliodina (solubil\ `n
alcool) [i glutenina (inso-
lubil\ `n alcool), prima a-
v=nd efecte toxice asupra
mucoasei intestinale la
bolnavul de celiachie.
Debut [i simptome
`n celiachie
Debutul bolii apare, `n
mod obi[nuit, `ntre 8-24
de luni, odat\ cu introdu-
cerea alimentelor solide
(lapte cu f\inos). Aspec-
tul general al copilului
vitamina A (dermatoze, distrofia firului de p\r), de vitamina K (echimoze, epistaxis, uneori
chiar hemoragii intestinale), are denti]ie `nt=rziat\, gene lungi. Pe m\sur\ ce boala evolueaz\,
`[i schimb\ comportamentul, devine mai apatic, mai irascibil, este retras, nemul]umit, refuz\
care manifest\ o astfel de
intoleran]\ este frapant.
Hipotrofia este accentua-
t\, `n\l]imea este sub cea
corespunz\toare v=rstei,
abdomenul este destins,
contrast=nd cu starea de
sl\bire mai accentuat\ pe
membre [i fese, fa]a este
rotund\, iar dac\ sugarul
este `mbr\cat, nu se b\-
nuie[te gradul de sl\bire
dup\ aspectul fe]ei.
~n 80% dintre cazuri se
manifest\ diaree cronic\,
care, `mpreun\ cu abdo-
menul m\rit `n volum [i
malnutri]ia, realizeaz\
„sindromul celiac“. Sunt
[i cazuri `n care celiachia
evolueaz\ f\r\ diaree, a-
ceasta fiind `nlocuit\ cu
constipa]ie, la care se aso-
ciaz\ v\rs\turile [i dure-
rile abdominale.
Un semn constant, pre-
zent la 75% dintre bolna-
vii de celiachie, este ano-
rexia. Abdomenul este
destins, cu hipotonie
muscular\ [i hipomotili-
tate intestinal\, cu acu-
mulare de lichide [i gaze
`n intestin. Uneori, prin
sub]ierea peretelui intes-
tinal, se `ntrev\d ansele
intestinale dilatate.
~n 75% dintre cazuri se
constat\ oprirea procesu-
lui de cre[tere, manifes-
tat prin hipotrofia statu-
ro-ponderal\, aceasta re-
prezent=nd o consecin]\ a
aportului alimentar sc\-
zut, a malabsorb]iei [i a
pierderilor intestinale.
Apare, de asemenea,
`nt=rzierea v=rstei osoase
[i osteoporoza, ca o conse-
cin]\ a hipocalcemiei [i
hipovitaminozei D, cu a-
pari]ia de fracturi sponta-
ne la oasele lungi. Apar a-
poi edemele periferice, ca
o expresie a pierderilor
proteice, fiind localizate
la extremit\]ile distale a-
le membrelor.
Copilul este palid, pre-
zint\ semne de caren]\
de vitamina A (dermato-
ze, distrofia firului de
p\r), de vitamina K (echi-
moze, epistaxis, uneori
chiar hemoragii intesti-
„Copilul care sufer\ de intoleran]\ la gluten este palid, prezint\ semne de caren]\ de
rela]iile cu al]i copii [i cu membrii familiei, este nep\s\tor la ce se petrece `n jur.“
nale), are denti]ie `nt=rzi-
at\, gene lungi.
Pe m\sur\ ce boala e-
volueaz\, copilul `[i
schimb\ comportamentul,
devine mai apatic, mai
irascibil, este retras, ne-
mul]umit, refuz\ rela]iile
cu al]i copii [i cu membrii
familiei, este nep\s\tor la
ce se petrece `n jur.
Suprimarea
alimenta]iei
cu gluten, singurul
tratament valabil
Complica]iile celiachiei
sunt legate, `n general, de
malabsorb]ie: cauza celia-
c\ - care poate pune `n
pericol via]a copilului, hi-
pomenoree [i amenoree,
hepatita toxic\, maligni-
tate, ulcera]ii intestinale,
neuropatii periferice.
Tratamentul `n celia-
chie are la baz\ suprima-
rea produselor alimentare
care con]in gluten (f\in\
de gr=u, orez, secar\).
Tratamentul dietetic se
face prin respectarea ur-
m\toarelor principii: a-
portul cantitativ este limi-
tat la `nceput, `n rela]ie cu
dorin]a manifestat\ de
copil de a primi alimen-
ta]ia; excluderea diza-
haridelor (cel pu]in a la-
ctozei) din alimenta]ie, `n
primele 1-2 s\pt\m=ni, [i
aceasta din cauza depri-
m\rii accentuate a acti-
vit\]ii enzimelor specifice
prin leziuni profunde. De
multe ori, laptele [i za-
h\rul sunt suprimate pen-
tru o perioad\ de timp, iar
reintroducerea lor se face
prin tatonare.
Biscu]i [i p=ine din
f\in\ f\r\ gluten
~n aceste condi]ii, regi-
mul alimentar cuprinde
proteine din carne, br=n-
z\ de vaci, ou\, lipide sub
form\ de uleiuri vegetale,
glucide sub form\ de glu-
coz\ [i amidon de orez, f\-
in\ de porumb, legume
fierte. Alimentele trebuie
preg\tite [i prezentate
sub form\ atr\g\toare, cu
at=t mai mult cu c=t sunt
eliminate unele produse
f\inoase agreate de copii.
Fabricarea f\inii f\r\
gluten a permis prepara-
rea culinar\ [i industria-
l\ a unor produse specia-
le (biscui]i, p=ine), folosi-
te de c\tre bolnavii cu
celiachie.
Educa]ia pacien]ilor
trebuie f\cut\ `n sensul
con[tientiz\rii, de la v=rs-
te c=t mai mici, a nevoii
de discriminare a alimen-
telor permise [i interzise.
E[ecul dietei gluteno-
prive apare din nerespec-
tarea riguroas\ a regimu-
lui. P\rin]ii se las\ greu
convin[i de valoarea die-
tei respective permanen-
te. Pe de alt\ parte, coo-
perarea cu copiii de v=rs-
t\ mic\ este dificil\, sen-
timentul de frustare pe
care `l tr\iesc la interzi-
cerea p=inii [i pr\jiturilor
constituind un impuls de
a consuma tocmai aceste
alimente.
Tratamentul antibacte-
rian este recomandat nu-
mai `n cazul asocierii unei
cauze infec]ioase. Se reco-
mand\ corectarea defici-
tului `n vitaminele A, D,
K, C (acid folic), corecta-
rea anemiei, iar `n cazuri-
le asocierii cu insuficien]a
pancreatic\ se aplic\ tra-
tament substitutiv de fer-
men]i pancreatici.
Alimente interzise
[i alimente permise
`n dieta copiilor
cu celiachie
Din alimenta]ia copii-
lor cu intoleran]\ la glu-
ten trebuie excluse defi-
nitiv carnea preparat\ cu
f\in\ de gr=u, orz, seca-
r\, br=nzeturile care con-
]in gum\ de ov\z, pastele
f\inoase, piureurile de le-
gume din comer], legume-
le `n sos, preparatele [i
semipreparatele [i unele
salate de legume din co-
mer], sosurile din fructe,
13
Dr. Doina Dumitriu
este medic primar
medicina de familie
umpluturile pentru pr\ji-
turi, p=inea din gr=u, orz,
ov\z, secar\, snacks-urile
pe baz\ de gr=u, orz, ov\z
sau secar\, sosurile pen-
tru salate din comer], toa-
te pr\jiturile comerciali-
zate pe pia]\, bomboane-
le. Restric]iile `n ceea ce
prive[te alimentele co-
mercializate `n magazine
vin ca urmare a faptului
c\, `n prepararea aces-
tora, se folosesc aditivi
care con]in gluten.
Dieta celor care sufer\
de celiachie include toate
tipurile de lactate [i car-
ne, ou\ crude sau prepa-
rate termic, cartofi, orez,
paste f\inoase f\r\ glu-
ten, toate sortimentele de
legume [i fructe, produse
de panifica]ie pe baz\ de
porumb [i orez, floricele
de porumb, napolitane
din orez, unt, margarin\,
uleiuri vegetale, nuci, unt
de arahide, maionez\, [i
supe [i ciorbe preparate
`n cas\, utiliz=nd numai
ingredientele permise,
pr\jituri, fursecuri, bu-
dinci [i `nghe]ate prepa-
rate `n acela[i mod, gem,
miere, ciocolat\, nuc\ de
cocos, past\ de tomate,
m\sline, mur\turi. a
Pagini realizate de
Otilia B|LINI{TEANU
14
Pagina
agricultorului
170 de milioane de copii sufer\ anual de foame
a Guvernul francez a organizat, `n colaborare cu Parlamentul European, o conferin]\ menit\ s\ g\seasc\ r\spunsuri la criza alimentar\
ce bântuie tot mai multe state din lume, nu doar cele s\race a Investi]iile, comer]ul liber, anularea subven]iilor [i schimbarea direc]iei
`n privin]a combustibililor biologici au fost solu]iile propuse, `n contextul `n care pre]ul orezului [i al porumbului a `nregistrat o
cre[tere de 70% `ntr-un singur an a Statisticile arat\ o lume tot mai `nfometat\: 850 de milioane de oameni, dintre care 170 de milioane
de copii, sufer\ de foame sau malnutri]ie, iar, `n fiecare an, 5,6 milioane de copii mor din cauza malnutri]iei a
Lipsurile alimentare [i
cre[terea tot mai accentu-
at\ a pre]urilor `i deter-
min\ pe europeni, latino-
americani [i africani deo-
potriv\ s\ ini]ieze protes-
te de amploare, care, de
cele mai multe ori degene-
reaz\ `n lupte de strad\.
Se sus]ine eliminarea
birocra]iei `n domeniul
subven]iilor din agricul-
tur\, dar [i cre[terea pro-
ductivit\]ii prin interme-
diul investi]iilor. ~n acest
sens, pre[edintele Comi-
siei pentru Dezvoltare,
Josep Borrell (Grupul So-
cialist din Parlamentul
European, Spania), a re-
marcat faptul c\ `n urm\
cu 30 de ani, 17% din fon-
durile pentru dezvoltare
erau dedicate agricultu-
rii, fa]\ de numai 4% cât
este `n prezent.
OMG-urile, o posibil\
solu]ie pentru
`ndep\rtarea crizei
Conform comisarului
european pentru agricul-
tur\, Mariann Fischer
Boel, Uniunea Europea-
n\ a abolit deja taxele de
import pentru multe bu-
nuri, a abolit schema prin
care fermierii erau obli-
ga]i s\ „pun\ deoparte“
un procentaj din terenu-
rile cultivabile [i a `ncu-
Mâncarea a devenit un lux pentru tot mai mul]i oameni ai Terrei
rajat produc]ia de lapte.
Comisarul Boel nu exclu-
de posibilitatea ca or-
ganismele modificate ge-
netic s\ joace un rol `n
g\sirea de solu]ii: 80%
din soia importat\ `n UE
este modificat\ genetic.
De asemenea, comisarul
european pentru dezvol-
tare, Louis Michel, a afir-
mat c\ va propune Consi-
liului [i Parlamentului E-
uropean ca fondurile ne-
cheltuite `n 2008, ca sub-
ven]ii externe s\ fie folo-
site pentru „a `mpiedica
lipsa securit\]ii `n dome-
niul alimentar - care ar
putea duce `n viitor la in-
securitatea general\“.
Num\rul muritorilor
de foame, tot mai
mare
O solu]ie viabil\ o re-
prezint\ sus]inerea tine-
rilor fermieri, dat fiind
faptul c\ ace[tia practic\
o agricultur\ bazat\ pe
principii importante, pre-
cum calitatea, inovarea [i
dezvoltarea pie]elor loca-
le, doar acest mod de lu-
cru va duce la cre[terea
productivit\]ii. Directo-
rul General al Organiza-
]iei pentru Hran\ [i Agri-
cultur\ din cadrul ONU,
Jacques Diouf, a declarat
c\ num\rul oamenilor ca-
Suprafa]a agricol\ din România cultivat\ `n sistem ecologic ar putea
dep\[i 20% pân\ `n 2015, `n condi]iile `n care Ministerul Agriculturii
va subven]iona agricultura bio, a declarat pre[edintele Asocia]iei
Operatorilor din Agricultura Ecologic\-Bio România, Marian Cioceanu.
~n prezent, agricultura ecologic\ reprezint\ doar 1% din suprafa]a
Cea mai mare parte a fermierilor lumii practic\ o agricultur\ la scar\ mic\; investi]iile mari, ca
re sufer\ de foame a cres-
cut cu 50 de milioane `n
2007, din cauza cre[terii
pre]urilor la alimente.
De altfel, aproximativ
450 de milioane de fermi-
eri de]in mai pu]in de 2
hectare de p\mânt fieca-
re, [i, `mpreun\ cu famili-
Duminic\, 13 iulie 2008
total\ de aproximativ nou\ milioane de hectare din România.
[i produc]iile rezultate, se ob]in `ns\ `n urma asocierii
ile lor, reprezint\ aproa- Tot mai multe protest fa]\ de pre]urile
pe o treime din popula]ia mari la benzin\ [i motori-
mondial\. Economia mul- proteste de strad\ n\. Camionagii din Fran-
tor ]\ri se bazeaz\ exclu- Cre[terea continu\ a ]a, Spania, Italia [i Portu-
siv pe agricultur\, de e- pre]urilor la alimente a galia au cerut subven]ii
xemplu `n Africa de Vest, provocat proteste `n 37 de pentru motorin\. {oferii
60% din popula]ie locuie[- state din lume, din Came- profesioni[ti, dar [i pesca-
te `n zone rurale, tr\ind run [i Haiti, pân\ `n Egipt rii sau fermierii au tot ie-
doar din agricultur\. [i Niger, sporind temerile [it `n strad\ `n semn de
c\ tot mai mul]i oameni protest fa]\ de cre[terea
Biocombustibilii, vor suferi de foame. pre]ului la alimente. Gre-
~n Argentina, un pro- cii s-au al\turat [i ei valu-
principalii vinova]i test organizat de fermieri lui de proteste din Euro-
ai crizei alimentare a degenerat rapid `n cioc- pa, fa]\ de sc\derea nive-
niri cu for]ele de ordine. lului de trai `n raport cu o
Un raport pus la secret cre[tere alarmant\ a pre-
de Banca Mondial\ arat\ Fermierii au ie[it `n stra-
d\ pentru a cere anularea ]urilor.
c\ biocombustibilii au Grecii `i acuz\ pe gu-
dus la cre[terea pre]ului deciziei guvernului de a
m\ri taxele pentru expor- vernan]i c\ au e[uat `n
la alimente cu 75%, mult men]inerea unui echili-
peste estim\ri, dup\ cum tul de soia. For]ele de or-
dine au intervenit prompt, bru `ntre standardul de
sus]ine publica]ia „The via]\ [i explozia pre]uri-
Guardian“. Raportul con- dup\ ce protestatarii au
blocat una dintre rutele lor. Ei se plâng c\ `n Gre-
trazice spusele guvernu-
care face leg\tura `ntre cia, alimentele de baz\
lui american, care sus]i-
ne c\ biocarburan]ii au Argentina, Brazilia [i sunt printre cele mai
determinat cre[terea pre- Chile. {i `n Europa, sute scumpe din Europa, `n
]urilor la alimente cu de camionagii au blocat a- timp ce salariile r\mân
doar 3%. Documentul utostr\zile `n semn de foarte mici. a
constat\ o cre[tere cu
140% a costului „co[ului
zilnic“ din 2002 pân\ `n
februarie 2008.
„F\r\ o recurgere cres-
când\ la folosirea biocar-
buran]ilor, stocurile mon-
diale de grâu [i de po-
rumb nu s-ar fi redus atât
de mult [i cre[terile de
pre]uri provocate de al]i
factori ar fi fost mai mo-
derate“, se arat\ `n ra-
port. Potrivit analizei e-
fectuate de economi[tii
B\ncii Mondiale, produc-
]ia de combustibil biologic
a destabilizat pia]a ali-
mentar\ `n trei moduri:
prima fiind alocarea unei
cantit\]i enorme de cere-
ale pentru produc]ia de
biocombustibil, a doua ca-
uz\ o reprezint\ motiva-
rea fermierilor pentru a
cultiva plante destinate
produc]iei de biocombus- 850 de milioane de oameni sufer\ de foame
tibil [i al treilea motiv es- sau malnutri]ie, iar, `n fiecare an, 5,6 milioane
te strâns legat de specu-
lan]ii de pe pia]a cereale- de copii mor din cauza malnutri]iei
lor, care au crescut ime-
diat pre]urile. Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
 Duminic\, 13 iulie 2008 15
RECORD FIREFOX 3.0: Guinness World Records a confirmat oficial c\ Mozilla a dobor=t

IT
recordul mondial pentru cel mai mare num\r de desc\rc\ri de soft `ntr-o singur\ zi. Recordul a
fost dobor=t `n iunie, c\nd s-au `nregistrat 8.002.530 de desc\rc\ri pentru browser-ul Firefox
3.0. Cifra oficial\ a fost confirmat\ dup\ ce au fost verificate toate download-urile, astfel `nc=t s\
fie excluse desc\rc\rile multiple sau nefinalizate. O alt\ realizare a browserului este dep\[irea
cotei de pia]\ de 19%, ceea ce face din Firefox num\rul doi pe pia]\, dup\ Internet Explorer.

Revolu]ia domeniilor web Ce este ICANN?

ICANN este prescur- ca tehnic\ necesar\ pen-
a Dup\ noile reglement\ri, ce vor putea fi „practice“ de anul viitor, tarea firmei americane tru `ndeplinirea acestui
Internet Corporation for scop se nume[te func]iu-
orice [ir de litere, oric=t de lung, `n orice alfabet, va constitui un domeniu web valid [i Assigned Names and nea IANA. Restul atribu-
`nregistrabil, cu condi]ia ca numele s\ nu contravin\ moralei Numbers, cu sediul `n ]iilor lui ICANN se
California, SUA. Firma concretizeaz\ `n sta-
[i ordinei publice a Astfel, va deveni un lucru firesc apari]ia unor domenii nonprofit s-a constituit bilirea de reguli (policies)
la 18 septembrie 1998,
precum .nyc (New York) sau .ldn (London), .ionescu, .dragoste, .bucure[ti, .ia[i sau cu scopul de a suprave-
pentru func]ionarea In-
ternetului.
.ziarullumina a Potrivit „Le Monde“, `n acest moment, exist\ aproximativ ghea activit\]ile legate La 29 septembrie 2006,
de internet.
250 de extensii, iar `n urma acestei decizii istorice, num\rul va cre[te enorm a {i pre]ul Sarcinile lui ICANN ICANN a semnat un nou
includ stabilirea reguli- contract cu Ministerul
domeniilor va fi unul pe m\sur\, foarte mul]i „speculan]i“ urm\rind s\-[i achizi]ioneze c=t Comer]ului din America
lor de atribuire de nume
mai multe „propriet\]i“, pentru ca apoi s\ le rev=nd\ la pre]uri mult mai mari a de domenii Internet [i de (Department of Commer-
adrese IP. O mare parte ce sau DOC), acest lucru
Organiza]ia care re- ]ile sper=nd c\ va putea dintre sarcinile actuale o reprezent=nd un mare
glementeaz\ numele fi p\strat `n cadrul limi- constituie introducerea pas spre realizarea unui
domeniilor de internet, telor de 6 cifre, cump\- unor a[a-numite Top-Le- control deplin [i centrali-
ICANN, a votat `n una- rarea unui domeniu ab- vel Domains sau TLDs zat asupra tuturor identi-
nimitate pentru libera- solut personalizat pe in- de tip generic, nou. Mun- ficatorilor din Internet.
lizarea domeniilor web. ternet fiind cotat chiar
Acest lucru `nseamn\ [i la un milion de dolari. zenta obiectul unor lici- et\]i“ ce vor trece `n
c\ domeniile de genul Speciali[tii sus]in faptul ta]ii publice. Site-urile m=na celor care se vor
.com sau .ro, nu vor mai c\ majorarea costurilor cu con]inut pornografic gr\bi s\ le adjudece.
fi limitate la doar c=te- este str=ns legat\ de su- vor avea alocat dome- „Efectul va fi acela[i ca
va variante cum se `n- mele costisitoare, de p=- niul .xxx, astfel de site- `n momentul `n care te-
t=mpl\ `n prezent, ci n\ `n 20 de milioane de uri fiind mai u[or de fil- leviziunile au trecut de
vor fi la libera alegere a dolari, investite `n cam- trat [i de „banat“ pen-
celor ce vor dori s\-[i la c=teva canale la c=te-
pania de liberalizare a tru protejarea copiilor. va sute“, a sus]inut Two-
cumpere un astfel de domeniilor. Sistemul va fi imple-
domeniu. The Internet mey. C=t despre costuri-
mentat `n 2009 iar pri- le deschiderii unui do-
Corporation for Assig-
ned Names and Num- Domenii scoase mele site-uri cu astfel meniu, ele vor varia, de
de domenii vor fi vizibi- la o mare companie, ca-
bers (ICANN), ins- la licita]ie le la sf=r[itul aceluia[i
titu]ia care face reguli- re ar putea fi nevoit\ s\
~ntruc=t primii ve- an. pl\teasc\ chiar [i sute
le pe net, supervizeaz\
numele de domenii [i ni]i, `n spe]\ marile de mii de euro, p=n\ la
lucreaz\ pentru „des- companii, vor pl\ti mai C=t va costa un persoanele fizice, care
chiderea“ adreselor de Num\rul extensiilor pe internet va „exploda“ mult pentru un dome- domeniu pe internet? vor putea achizi]iona
trei ani. De asemenea, anul viitor, c=nd vor fi aplicate noile norme niu web, au ap\rut [i propriet\]i cu c=teva
companiile `[i vor putea privind `nregistrarea domeniilor de internet nemul]umirile. De e- Caracterizat\ ca fi- sute sau mii de dolari.
transforma propriile xemplu, pentru o com- ind cea mai mare din is- ~n acest moment, dome-
nume `n adrese de web, menii cu litere chirilice, riza]i cu scrierea latin\, panie de produse far- toria internetului, libe- nii cu extensii „.ro“ cos-
iar persoanele fizice pot folosite `n multe dintre fa]\ de patru miliarde [i maceutice, costurile ralizarea domeniilor pe t\, `n medie, 30 de euro,
face acela[i lucru cu nu- ]\rile Europei de Est [i jum\tate de oameni pentru cump\rarea de internet „va fi percepu- iar o extensie „.eu“ cost\
mele proprii. `n Rusia. Una dintre care folosesc cu totul domenii aferente fiec\- t\ `n mod diferit pe aproximativ 20 de euro,
Revolu]ia declan[at\ consecin]ele acestei de- alte sisteme de scriere. rui tip de produs care a- Glob, `ns\ va permite f\r\ TVA, sau chiar mai
de ICANN este cu at=t cizii se va reflecta, spun Apari]ia de noi dome- pare se pot ridica la su- grupurilor, comunit\]i- pu]in. Nu toate do-
mai mare cu c=t a fost speciali[tii, `n num\rul nii peste noapte va fi te de mii de euro. O al- lor [i companiilor s\-[i meniile tr\znite vor pu-
permis\ utilizarea do- de oameni care vor ac- cenzurat\ `ns\ din t\ problem\ este legat\ exprime identit\]ile on- tea fi `nregistrate, cele
meniilor scrise `n limbi cesa internetul, num\r punct de vedere financi- de domeniile generice line“. Reprezentantul I- care vor deranja pe mo-
asiatice sau ar\be[ti, `n ce va cre[te sim]itor. ar, costurile pentru im- care nu pot fi revendi- CANN, Paul Twomey, tive de moralitate sau
acest sens, organiza]ia Raportul este `ntre un punerea unui nou do- cate prin drepturi de a- a sus]inut c\, practic, ordine public\ vor putea
subliniind c\ a fost deja miliard jum\tate de oa- meniu find, ini]ial, des- utor, .news, .film sau internetul se va extinde fi respinse de c\tre Co-
contactat\ pentru do- meni care sunt familia- tul de ridicat, autorit\- .sport, [i care vor repre- mult, vor fi noi „propri- misia de arbitrare. a

Domeniile care vor deranja, din anumite motive, nu vor putea fi `nregistrate

16
Pagina
copiilor
Adev\ratul Sfânt Procopie [i „Precupul“ popular
~n prezent, Sfântul Procopie este
cinstit pe data de 8 iulie, ziua `n care
a primit cununa muceniciei, mai ales
de c\tre oamenii credincio[i, care
cerceteaz\ vie]ile sfin]ilor, `n care
afl\ modele de sfin]enie [i bun\
purtare. Dar, la sate, ziua Sfântului
Procopie este [i ast\zi s\rb\torit\ de
to]i. De ce? Pentru c\ oamenii se tem
de mânia sfântului, pe care `l
consider\ protectorul recoltelor.
Din Sinaxar, afl\m
c\ Sfântul Procopie a
tr\it pe vremea `mp\-
ratului Diocle]ian. Ta-
t\l lui era cre[tin, ma-
ma, p\gân\. Ea l-a dus
s\ fie soldat al `mp\rat-
ului Diocle]ian. Pentru
inteligen]a, `nv\]\tura
[i destoinicia lui, a fost
f\cut dreg\tor la Ale-
xandria [i trimis acolo,
cu porunca de a-i chinui
pe cre[tini. Dar, pe cale,
i s-a `ntâmplat o min-
une. A v\zut fulgere, a
auzit tunete [i un glas
din cer l-a strigat pe nu-
mele s\u, care atunci
era Neania. Sfântul s-a
rugat s\-L vad\ mai bi-
ne pe cel care `l chema
[i a v\zut o cruce de
cristal, iar vocea i-a
spus: „Eu sunt Iisus Cel
r\stignit, Fiul lui Dum-
nezeu“. A devenit cre[-
tin [i a pus s\ i se fac\
o cruce de aur [i de ar-
gint, dup\ modelul cru-
cii care i se ar\tase.
Dar pe cruce s-au ar\-
tat trei icoane, una pe
care era scris „Emanu-
el“, alta - „Mihail“ [i pe
a treia - „Gavriil“.
Procopie a t\inuit o
perioad\ noua sa cre-
din]\, timp `n care a f\-
cut multe fapte vite-
je[ti. Dar, când mama
sa l-a pus s\ aduc\
jertfe idolilor, a refuzat
[i [i-a ar\tat iubirea
pentru Iisus Hristos. A-
Joac\-te [i ghice[te!
1. Imaginile `]i arat\
lucrurile de care se
`ngrije[te Sfântul Pro-
copie; `ntre ele s-a stre-
curat o imagine neade-
v\rat\; marcheaz\ cu
un X c\su]a de sub ea.
2. Dou\ dintre imag-
ini `]i arat\ r\spun-
CM
YK
Duminic\, 13 iulie 2008
„Pentru ]\rani, este foarte important s\ ob]in\ o recolt\ bun\ de cereale. Grâul, porumbul,
meiul [i ov\zul asigur\ hrana pentru oameni, dar [i pentru animalele din gospod\rie: vaci, cai,
p\s\ri, porci. De aceea, oamenii de la ]ar\ nu vor s\-i supere pe sfin]ii care sunt pomeni]i `n
calendar, tocmai când se coc grânele. Ei consider\ c\ grindina, ar[i]a prea mare, seceta sau
furtunile sunt trimise ca pedeaps\ pentru p\catele lor de c\tre sfin]ii lunilor de var\.“
{tia]i c\…
a Credin]a `n pu-
terea Sfântului Pro-
copie se reg\se[te [i
`n zone de munte, un-
de oamenii nu cultiv\
cereale? De exemplu,
mo]ii din Mun]ii Apu-
seni ]in ziua Sfântu-
lui Procopie, pentru
c\ ei cred c\ acesta
st\pâne[te vânturile.
Pe `n\l]imi, vânturile
pot fi foarte primej-
dioase, c\ci ridic\ oa-
meni [i animale,
smulg acoperi[urile
caselor, dezr\d\ci-
neaz\ brazii.
tunci, mama lui l-a pâ- a „R\spunz\tor“
de ar[i]\ nu este nu-
rât `mp\ratului Diocle- mai Sfântul Proco-
]ian, care a trimis po- pie? ~n multe sate,
runc\ s\ fie cercetat. A oamenii cred c\ [i
fost supus la chinuri, Sfântul Foca (23 iuli-
dar Domnul i s-a ar\tat e) `i pedepse[te pe oa-
`n `nchisoare, l-a `nt\rit menii p\c\to[i cu ar-
[i l-a numit Procopie `n [i]\ mare, care le
loc de Neania. A fost usuc\ gr\dinile [i vii-
dus la templul p\gân, le.
dar, prin puterea rug\- Numele de Foca
ciunii, a surpat idolii. `nseamn\, `n greac\,
V\zând aceast\ min- „foc\“ [i, la greci,
une, [i mama sa, [i alte Sfântul Foca este
considerat un sfânt al
dou\sprezece femei, [i apei, care `i fere[te de
osta[ii care erau de fa]\
rele pe marinari. La
au crezut `n Hristos. noi, pentru c\ nume-
To]i au primit moarte
le se apropie de cu-
de mucenici. vântul „foc“, oamenii
simpli, f\r\ mult\
Sfântul Procopie [tiin]\ de carte, l-au
considerat un sfânt al
[i recoltele focului, care d\ ar-
[i]\.
Pentru ]\rani, este
foarte important s\ ob-
]in\ o recolt\ bun\ de Astfel, ei cred c\
cereale. Grâul, porum- Sfântul Procopie ajut\
bul, meiul [i ov\zul asi- la coacerea grânelor. Afl\ mai
gur\ hrana pentru oa- Dac\ `l superi [i nu `i
meni, dar [i pentru ani- respec]i s\rb\toarea, mult!
malele din gospod\rie: d\ ar[i]\ mare, care VÂNTUL: Vara este
vaci, cai, p\s\ri, porci. usuc\ grânele `nainte foarte cald, pentru c\
De aceea, oamenii de la de dezvoltarea boabe- P\mântul se afl\ mai
]ar\ nu vor s\-i supere lor. Paiele se `ng\lbe- aproape de Soare. Soa-
pe sfin]ii care sunt rele `nc\lze[te aerul de
nesc, dar boabele r\- la suprafa]a solului, ca-
pomeni]i `n calendar,
tocmai când se coc mân mici [i crude. S\r- re se ridic\, fiind mai u-
b\toarea, `n calendarul [or decât aerul rece. A-
grânele. Ei consider\ c\
popular, se nume[te ceast\ mi[care a aerului tire, pân\ la ~n\l]area vin primejdio[i, oamenii
grindina, ar[i]a prea se nume[te vânt. Cu cât la cer [i la Pogorârea din satele de la munte
mare, seceta sau furtu- „Precup“, „Pricop“, „Pri-
cope“ sau chiar „Proco- a fost mai cald `nainte, Duhului Sfânt. Unele `nc\ se roag\ Sfântului
nile sunt trimise ca pe- cu atât vântul este mai s\rb\tori au dat\ fix\, Andrei, Sfântului Petru
deaps\ pentru p\catele pie“, de la sat la sat, toa- puternic. {i, atunci când altele, care sunt legate sau Sfântului Filip, ca
lor de c\tre sfin]ii luni- te denumirile venind de se `ntâlnesc dou\ mase de s\rb\toarea Pa[tilor, s\-i apere de lupi. Pri-
lor de var\. la numele Sfântului. a de aer, una mai rece, cu au dat\ variabil\. m\vara, se roag\ Sfân-
una mai cald\, se pro- tului Gheorghe, s\ `n-
duce vântul. CALENDARUL PO- verzeasc\ natura [i s\
PULAR: Oamenii de la p\zeasc\ rodul vii-
CALENDARUL OR- ]ar\ aveau nevoie s\ ]i- toarelor recolte. Vara,
TODOX: Fiecare zi este n\ minte când e cel mai se tem de fulgere, grin-
s\rb\toare, fiind dedi- bun moment pentru se- din\, secet\ [i ar[i]\ [i
cat\ mai multor sfin]i. m\nat, secerat, pentru de aceea se roag\ mai
Pentru cre[tini, nu exis- `nmul]irea animalelor, mult sfin]ilor din acest
t\ zile lipsite de sfin]e- culesul viei sau culege- anotimp.
nie! Sfin]ii sunt pu[i `n rea plantelor de leac. De
calendar, `n general, `n aceea unele zile se nu- Fiecare regiune, ba
func]ie de ziua `n care mesc, `n calendarul po- chiar fiecare sat avea
au murit pentru lumea pular: „Nunta Urzicilor“ calendarul lui popular,
noastr\ [i s-au n\scut (e ziua când `nfloresc `n func]ie de clim\; vre-
`ntru ve[nicie. Unele zi- urzicile [i nu mai sunt mea `ntr-un sat de
le se ]in `n amintirea bune de mâncat), „Ziua munte nu este la fel cu
unor evenimente impor- Cucului“ (când `ncepe cea de la câmpie sau din
tante din via]a lor. De s\ cânte cucul), „Ziua delt\, nu-i a[a? Fiecare
exemplu, o zi pomene[te Ursului“, „Joia Furnici- ocupa]ie important\ a-
na[terea Sfântului Ioan lor“ etc. Dar ei le ]ineau vea [i ea activit\]ile sa-
surile la cele dou\ ghici- B. Soarele-l sore[te, le, trecute `n calendar;
tori de mai jos; pune A [i Vântu-l r\core[te, Botez\torul, alta - t\ie- minte mai u[or dac\ le
rea capului s\u, altele - legau de s\rb\tori reli- de aceea avem, de fapt,
B `n c\su]ele de sub G\ina-l `nghi]e[te mai multe calendare po-
aflarea capului s\u. gioase. A[a, sfin]ii au
imaginile corespunz\- {i se pr\p\de[te. pulare: unul al agricul-
(porumbul) Multe zile sunt dedicate devenit r\spunz\tori de
toare. evenimentelor din via]a tot ce este important `n torului, unul al p\storu-
Domnului nostru Iisus via]a ]\ranului. De ace- lui, al viticultorului sau
A. De aici [i pân' la Hristos, de la Buna Ves- ea iarna, când lupii de- al pescarului.
(alese din Artur Goro-
munte
vei, Cimiliturile români-
Tot paturi a[ternute.
(lanuri de grâu) lor, Editura Tineretului,
1959) Pagin\ realizat\ de Ana PASCU
CM
YK
 CM
YK

Luni, 14 iulie 2008 1 LEU exemplarul

Nr. 160 (1061) Anul IV - SERIE NA}IONAL| www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro 15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse

DOCUMENTAR PAGINA ECONOMIC

AGRICULTORULUI
Orice fermier Guvernul a alocat
„~nv\]a]i, mai fonduri pentru
`ntâi de toate, se poate `nscrie
`n Camerele programul
graiul iubirii“ antigrindin\
Agricole
PAGINA 16 PAGINA 6 PAGINA 11

„Eu zic c\ tr\im a doua

modernizare a României“
„Prin toat\ orientarea societ\]ii române[ti, atât `nainte, cât [i dup\
Primul R\zboi Mondial, România a f\cut cunoscut\ aspira]ia ei de a
Important
se integra `n ceea ce era partea cea mai civilizat\ a Europei. pentru cititori!
Cunoa[tem din nou un flux orientat `n aceea[i direc]ie. Eu zic c\ P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
tr\im a doua modernizare a României. A doua, pentru c\ rezultatele abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
primei au fost nimicite. {i ne este h\r\zit s\ relu\m totul de la 2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
cap\t“. „Dac\ este s\ privesc genera]ia mea, ea nu este nici pe bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
departe la `n\l]imea predecesorilor. Cât despre tinerii care cresc sub nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
ochii no[tri, aici, speran]ele sunt `ng\duite, dar `ndrept\]irea valorii din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
lor se bizuie pe cazuri destul de r\zle]e. Mul]i dintre ei, din cei care Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
pleac\ `n str\in\tate [i `nva]\ acolo carte foarte bine, g\sesc c\ e tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
mai comod s\ r\mân\ acolo. Lipsa lor se simte aici“. Interviu cu t=rziere (aceast\ situa]ie este una
istoricul Andrei Pippidi. Citi]i `n paginile 8-9 provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.

RELIGIOS
ADUNAREA EPARHIAL| {I CONSILIUL
EPARHIAL ALE ARHIEPISCOPIEI
IA{ILOR S-AU ~NT+LNIT ~N {EDIN}|
DE LUCRU: Pe ordinea de zi a
Adun\rii Eparhiale s-au `nscris u-
nele aspecte ce decurg din aplicarea
prevederilor noului Statut, cum ar
fi desemnarea membrilor care vor
reprezenta Arhiepiscopia Ia[ilor `n
Consistoriul mitropolitan al
Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
sau modificarea denumirilor
comisiilor Adun\rii Eparhiale, `n
conformitate cu noile prevederi
statutare.
Pagina 5

POZA ZILEI
Papa Benedict al XVI-lea, citind
„Osservatore Romano“, la bordul
avionului s\u. Papa a sosit, ieri,
`n ora[ul australian Sydney, unde
va participa la cea de a 23-a edi]ie
a Zilei Mondiale a Tineretului,
al\turi de peste jum\tate de mi-
lion de catolici. Ziua Mondial\ a
Tineretului este un eveniment
ini]iat, `n 1986, de c\tre papa
Ioan Paul al II-lea. a
REGIONAL
EXTREMISMUL DIN JURUL SPORTU-
LUI IA AMPLOARE ~N ROM+NIA:
„Fenomenul extremismului pe
lâng\ sport [i, `n special, pe lâng\
fotbal, ia amploare, dar nu numai
la nivel vizibil. ~n spatele acestui
fenomen `ncepe s\ apar\ umbra
unor nuclee bine consolidate, care,
cu siguran]\, urmeaz\ s\ se mani-
feste [i `n alte zone“, a declarat di-
rectorul adjunct al Institutului
Baz\ de date, la nivel european, cu amprentele rromilor pentru Politici Publice, Adrian
Moraru. Reprezentantul IPP con-
Ministrul de Externe italian, Franco prentele [i datele ADN ale tu- sider\ c\ lipsa for]ei de munc\ din
Frattini (foto, st=nga), consider\ nece- turor acestor copii, pentru ca România va genera imigra]ia unor
sar\ o baz\ de date la nivelul Uniunii via]a lor s\ devin\ mai sigur\“. grupuri din Asia, din fostele ]\ri
Europene, care s\ cuprind\ amprentele ~n acela[i interviu, Frattini mai sovietice, iar acest fenomen ar
digitale [i datele ADN ale copiilor rromi afirm\ c\, „dac\ UE nu va a- putea duce la apari]ia „xenofobiei
ce tr\iesc `n taberele de nomazi. ~ntr-un dopta aceast\ solu]ie, a ampren- fa]\ de nou-veni]i“.
interviu acordat edi]iei de duminic\ a telor, a ADN-ului“, care, potrivit
cotidianului „Il Messaggero“, Frattini [efului diploma]iei italiene, pare Pagina 10
sus]ine c\ „prima modalitate de a pro- a fi „singura posibil\“, Italia „o
teja ace[ti copii este s\ li se dea o iden- va adopta oricum“. Declara]iile ~NV|}|M+NT
titate [i un document (de identitate), fostului comisar european pen-
f\r\ de care ace[tia nu au dreptul la tru Justi]ie vin dup\ o avalan[\ PESTE 98% LICEN}IA}I, LA
asisten]\ sanitar\ [i la educa]ie“. ~n de critici primite de Executivul
plus, „f\r\ o identitate, ace[ti copii nu italian din partea Parlamentului UNIVERSITATEA „CUZA“ DIN IA{I:
pot fi sustra[i din mâinile pedofililor [i European privind m\sura „dis- Studen]ii Universit\]ii „Alexandru
ale trafican]ilor“, mai explic\ ministrul criminatorie“ de amprentare a Ioan Cuza“ din Ia[i, care au ab-
italian. Frattini consider\ necesar\ „o rromilor [i a copiilor minori ai solvit anul patru `n acest an, au
baz\ de date european\ cu numele, am- acestora. a reu[it s\ ob]in\ note de trecere la
examenul de licen]\ `n propor]ie de
98%, `n timp ce absolven]ii primei
Alegerile parlamentare ar putea avea loc pe 23 noiembrie serii de studii de trei ani, de tip
Bologna, au ob]inut licen]a `n pro-
Guvernul a luat `n discu]ie, curi, opinia c\ data de 30 no- alegerilor legislative este 23 no- legislative nu pot fi organizate, por]ie de 99%, conform celor pre-
`n [edin]a de miercuri, zilele de iembrie este prea apropiat\ de iembrie. Datele respective fuse- potrivit Constitu]iei, decât pe cizate de rectorul Vasile I[an.
23 [i 30 noiembrie ca posibile Ziua Na]ional\, 1 Decembrie, zi ser\ avansate, la `nceputul s\p- 23 sau pe 30 noiembrie. Potrivit
date pentru organizarea alege- liber\ prin lege [i `n care, `n t\mânii trecute, [i de c\tre legii, pe 20 iulie expir\ ter- Pagina 13
rilor parlamentare, au declarat, mod tradi]ional, au loc manifes- pre[edintele Camerei Deputa]i- menul pentru trasarea circum-
pentru Rompres, surse minis- t\ri de celebrare a acesteia. lor, Bogdan Olteanu, coordona- scrip]iilor electorale, iar Execu-
teriale. Potrivit acestor surse, Prin urmare, mini[trii respec- torul politic al campaniei libera- tivul ar putea adopta o hot\râre
mai mul]i membri ai Cabinetu- tivi au sus]inut c\ data cea mai lilor pentru alegerile parlamen- pentru delimitarea colegiilor
lui [i-au exprimat `ns\, mier- potrivit\ pentru organizarea tare, care a sus]inut c\ alegerile uninominale. a

CM
YK
2 Luni, 14 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului
al VII-lea
„Maic\ te-ai cunoscut mai
presus de fire, N\sc\toare de
Dumnezeu, dar ai r\mas
fecioar\, mai presus de cuvânt
[i cuget. {i minunea na[terii
tale nu poate limba a o tâlcui;
c\ neobi[nuit\ fiind z\mislirea,
curat\, necuprins de minte este
chipul na[terii tale. C\ unde
vrea Dumnezeu, se biruie[te
rânduiala firii. Pentru aceasta,
pe tine [tiindu-te to]i Maic\ a
lui Dumnezeu, ne rug\m ]ie cu
osârdie: Roag\-te s\ se mântu-
iasc\ sufletele noastre!“
(Dogmatica glasului al VII-lea,
slujba Vecerniei de sâmb\t\
seara)
***
Cunoa[terea lui Dumnezeu [i a
sfin]ilor S\i este, a[a cum ne
spune Sfântul Ioan Damaschin,
cântând, `n chip apofatic, z\mis-
lirea [i na[terea mai presus de
fire a Mântuitorului, un dar al
lui Dumnezeu, rezervat celor
care cred c\ „limba nu poate
tâlcui minunea“. Z\mislirea ne-
obi[nuit\ [i na[terea petrecut\
`ntr-un mod de necuprins cu
mintea omeneasc\ `l fac pe im-
nograf s\ m\rturiseasc\ r\spi-
cat c\ „unde vrea Dumnezeu, se
biruie[te rânduiala firii“. Cu si-
guran]\ c\, atunci când a f\cut
aceast\ m\rturisire, Sfântul
Ioan Damaschin a fost inspirat
de cuvintele Sfintei Scripturi.
„Este, oare, ceva cu neputin]\
la Dumnezeu?“, Se `ntreba
Dumnezeu ar\tat `n chipul ce-
lor trei `ngeri, lâng\ stejarul
din Mamvri, atunci când Sarra
[i Avraam nu credeau c\ vor a-
vea copii (Facerea 18, 14). „{tiu
c\ po]i s\ faci orice [i c\ nu este
nici un gând care s\ nu ajung\
pentru Tine fapt\“, `i spunea
Iov Domnului, chiar `nainte s\-l
a[eze „`n starea de la `nceput“
[i s\-i `ntoarc\ „`ndoit ce avea
mai `nainte“ (Iov 42, 2, 10). „O,
Doamne, Tu ai cerul [i p\mân-
tul, cu puterea Ta cea mare [i
cu bra] `nalt, [i pentru Tine ni-
mic nu este cu neputin]\“ [i „ce-
ea ce ai zis Tu, aceea se [i `m-
pline[te“, exclama inspirat pro-
orocul Ieremia (Ieremia 32, 17,
24). Dumnezeu ~nsu[i spune,
prin glasul proorocului Zaharia:
„Dac\ acest lucru se va p\rea
greu de f\cut `naintea ochilor
restului acestui popor `n zilele
acelea, oare, va fi [i `naintea
ochilor Mei cu neputin]\?“ (Za-
haria 8, 6). Mântuitorul Iisus
Hristos, r\spunzând ucenicilor
la `ntrebarea: „Cine poate s\ se
mântuiasc\?“, dup\ ce tân\rul
bogat a plecat neputându-[i
dezlipi sufletul de bog\]iile sale,
spune c\: „La oameni, aceasta e
cu neputin]\, la Dumnezeu `n-
s\ toate sunt cu putin]\“ (Matei
19, 26). C\ „la Dumnezeu nimic
nu este cu neputin]\“, `i spune
[i Arhanghelul Gavriil Fecioarei
Maria, `n momentul Bunei Ves-
tiri (Luca 1, 37). Iar Apostolul
Pavel le scria romanilor despre
Avraam, care, iubind pe Dum-
nezeu [i crezând `n El, era „`n-
credin]at c\ ceea ce i-a f\g\duit
are putere s\ [i fac\“ (Romani
4, 21). A[adar, cu adev\rat,
„unde vrea Dumnezeu, se biru-
ie[te rânduiala firii“! (pr. asist.
Silviu TUDOSE, Catedra de
Teologie Practic\ a Facult\]ii
de Teologie din Bucure[ti)
14 IULIE 1582 - A ap\rut „Palia de la Or\[tie“ - prima traducere româneasc\ a
c\r]ilor biblice vechi-testamentare Geneza [i Exodul, tip\rit\ la Or\[tie de me[terul-
tipograf {erban, fiul diaconului Coresi, [i diaconul Marian. Este un pre]ios document
lingvistic, mai ales datorit\ `ncerc\rilor de unificare a limbii prin evitarea
regionalismelor. Traducerea, chiar par]ial\ a Bibliei, demonstra posibilit\]ile de
expresie ale limbii române [i capacitatea ei de a fi limb\ de cultur\.
EVANGHELIA ZILEI
Cre[tinul, dator s\ fac\ binele
`n orice situa]ie
„{i trecând Iisus de acolo, a venit t\ zi era p\zit\ cu str\[nicie. Fari-
`n sinagoga lor. {i iat\ un om având seii, `n dorin]a lor de a nu gre[i [i de
mâna uscat\. {i L-au `ntrebat, zi- a nu sup\ra pe Dumnezeu, nu ad-
când: «Cade-se, oare, a vindeca sâm- miteau sâmb\ta nici un fel de activi-
b\ta»? Ca s\-L `nvinuiasc\. El le-a tate, nici chiar s\ faci un bine. ~n
zis: «Cine va fi `ntre voi omul care va mod viclean, ei ~l `ntreab\ pe
avea o oaie [i, de va c\dea ea sâm- Mântuitorul dac\ se cuvine s\ vin-
b\ta `n groap\, nu o va apuca [i o va dece un paralitic `n zi de sâmb\t\.
scoate? Cu cât se deosebe[te omul de
oaie! De aceea se cade a face bine
R\spunsul Mântuitorului este indi-
rect [i `i `ndeamn\ la un ra]ionament
sâmb\ta». Atunci i-a zis omului: «~n- simplu. Dac\ `n ziua sâmbetei cineva
tinde mâna ta». El a `ntins-o [i s-a f\- scoate o oaie din groap\, oare Fiul lui
cut s\n\toas\ ca [i cealalt\.“ (Matei Dumnezeu nu poate scoate vindeca o
12, 9-13) f\ptur\ a lui Dumnezeu? Un caz
excep]ional cere o rezolvare excep]io-
nal\! Noi nu facem excep]ie de la
***
regul\. {tim c\ avem datoria de a
Fragmentul evanghelic de ast\zi face binele `n orice situa]ie, indifer-
continu\ discu]ia Domnului Iisus ent de or\, zi sau circumstan]e.
Hristos cu fariseii `n leg\tur\ cu Minunea vindec\rii paraliticului, `n
ceea ce po]i [i ceea ce nu este permis loc s\-i lumineze pe farisei, i-a
s\ faci `ntr-o zi de sâmb\t\. Sâmb\- `nvârto[at [i mai tare. Mâna era vin-
ta, a[a cum bine [tim, este ziua de decat\, `ns\ inimile fariseilor au r\-
odihn\ a evreilor, care le aminte[te mas reci [i `mpietrite. (pr. Dumitru
de ie[irea din robia egiptean\. Aceas- P|DURARU, Radio Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI
Gândul de a te [ti `mp\cat cu to]i este cea mai mare pace
„Bucura]i-v\ cu cei ce se cei sup\ra]i, putem g\si so- cei pe care `i cuno[ti, gândul
bucur\; plânge]i cu cei ce lu]ia `mp\c\rii, nu este greu c\ nu ai nimic r\u `mpotriva
plâng. Cugeta]i acela[i lucru pentru un om a lui Dumne- altuia [i nimeni nu `]i vrea
unii pentru al]ii; nu cugeta]i zeu s\ aduc\ pace. r\ul este cea mai mare pace,
la cele `nalte, ci l\sa]i-v\ du[i Un p\rinte din „Pateric“, este bucuria ce ne d\ lini[te,
de spre cele smerite. Nu v\ so- avva Isaac, ori de câte ori se ce ne d\ siguran]\, o siguran-
coti]i voi `n[iv\ `n]elep]i. Nu desp\r]ea de cineva, `nainte ]\ ce parc\ ne cam lipse[te.
r\spl\ti]i nim\nui r\ul cu de a-[i lua r\mas bun, se {i astfel p\rintele Isaac era
r\u. Purta]i grij\ de cele bune gândea dac\ nu cumva l-a pl\cut lui Dumnezeu, dar era
`naintea tuturor oamenilor. sup\rat, la mâhnit cu ceva. pl\cut [i oamenilor, aseme-
Dac\ se poate, pe cât st\ `n Nu se gândea numai la el, ci nea sfin]ilor c\rora nu avem
puterea voastr\, tr\i]i `n bu- `n primul rând la al]ii. Oare nimic s\ le repro[\m, [i dac\
n\ pace cu to]i oamenii. Nu v\ câ]i dintre noi, `nainte de in- vreun gând iscoditor i-ar ju-
r\zbuna]i singuri, iubi]ilor, ci tra `n cas\ ne punem `ntre- deca pu]in, parc\ imediat
l\sa]i loc mâniei (lui Dumne- barea dac\ am mâhnit pe ci- sfântul vine [i `[i cere iertare.
zeu), c\ci scris este: «A Mea neva? Pu]ini. De ce? Pentru Nu mai este printre noi cu
este r\zbunarea; Eu voi r\s- c\ nu mai avem timp de a[a trupul, dar chipul de pe icoa-
pl\ti», zice Domnul. Deci, da- *** posibil s\ nu te culci mâhnit. ceva. Ne gândim, e drept, la n\ sau gândul din rug\ciune
c\ vr\jma[ul t\u este fl\- Sup\r\m [i am fost sup\ra]i, sup\r\rile pricinuite de al]ii, nu ne las\ s\ avem gând r\u
mând, d\-i de mâncare; dac\ Sfântul Pavel ne d\ `n a- se `ntâmpl\ destul de des, dar nu cu dorin]a de a-i ierta, `mpotriva lor. Cum au ajuns
`i este sete, d\-i s\ bea, c\ci, ceast\ pericop\ apostolic\ dar important este s\ nu te ci cu gând de r\zbunare. A- sfin]ii a[a? Sfântul Pavel ne
f\când acestea, vei gr\m\di câteva sfaturi care privesc re- despar]i de persoana mâhni- cest gând de r\zbunare care spune `n apostolul de ast\zi:
c\rbuni de foc pe capul lui. Nu la]ia nostr\ cu semenii. Cum t\ pân\ nu te `mpaci. Nu tre- ne face via]a din chilia sufle- „Nu te l\sa biruit de r\u, ci
te l\sa biruit de r\u, ci biru- ar fi s\ ne propunem ca de buie s\ l\s\m ca timpul s\ tului, din chilia unde locuim, biruie[te r\ul cu binele.“
ie[te r\ul cu binele.“ (Romani ast\zi s\ nu mai sup\r\m pe amplifice acea mânie. {i tulburat\ [i zbuciumat\. Gân- (Ciprian OLINICI, Radio
12, 15-21) nimeni? Nu cred c\ este im- chiar dac\ poate am fost noi dul de a te [ti `mp\cat cu to]i Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
Sfântul Apostol
Acvila 41 de ani de la moartea
lui Tudor Arghezi
~n cartea Faptele Aposto-
lilor, Sfântul Apostol [i Evan- Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucu-
ghelist Luca a scris cuvinte re[ti - d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor
de laud\ despre Sfântul român cunoscut pentru contribu]ia sa la
Acvila, care a fost ucenic [i dezvoltarea poeziei [i a literaturii pentru
gazd\ a Sfântului Apostol copii. Numele s\u adev\rat este Ion N.
Pavel, de la care a `nv\]at `n- Theodorescu, iar pseudonimul s\u, Arghe-
v\]\tura cre[tin\. P\r\sind zi, provine, explic\ `nsu[i poetul, din Arge-
credin]a lui Veliar, Acvila s-a sis - vechiul nume al Arge[ului.
convertit la cre[tinism, a fost La vârsta de 16 ani, debuteaz\ `n „Liga
hirotonit preot [i a murit ca ortodox\“ a lui Alexandru Macedonski, sub
mucenic. sem\n\tura Ion Theo. Pân\ `n 1910 - când
Tot ast\zi, Biserica face a `nceput s\ conduc\ sau s\ editeze el `n-
pomenirea Sfântului Muce- su[i reviste [i ziare, precum: „Cronica“, „Cu-
nic Just; a Sfântului Cuvios get rom=nesc“, „Na]iunea“, „Bilete de papa-
Onisim, f\c\torul de minuni; gal“ -, public\ la mai multe periodice ale
a Sfin]ilor Mucenici Acvila [i vremii: „Revista modern\“, „Via]a nou\“,
Ilarie; a Sfântului Mucenic „Facla“, „Via]a rom=neasc\“ etc.
Petru cel Nou; a Sfântului Pentru activitatea sa remarcabil\ `n
Mucenic Iraclie [i a Sfântului literatur\ prime[te, prima oar\ `n 1936, ex
Cuvios Nicodim Aghioritul. aequo cu George Bacovia, [i a doua oar\ `n
Mâine, Biserica face po- anul 1946, Premiul Na]ional de poezie. ~n
menirea Sfin]ilor Mucenici anul 1955, este ales membru al Academiei
Chiric [i Iulita. Române, e distins cu numeroase titluri [i der“; este s\rb\torit cu prilejul zilelor de
premii; `n anul 1965, prime[te Premiul na[tere la 80 [i, respectiv, 85 de ani, ca poet
Interna]ional „Johann Gottfried von Her- na]ional. (pr. Paul LEHACI)
~n ziua de 14 iulie,
istoria consemneaz\: na Barbera“. Al\turi de Jo- Pascal Ventura), actor fran- cu Ion Mihalache, vicepre[e-
a 1700 - a fost semnat seph Barbera, a dominat in- cez de origine italian\ (m. 22 dinte, Nicolae Penescu, secre-
Tratatul de pace de la dustria desenelor animate, fi- octombrie 1987); tar general, [i Nicolae Caran-
Constantinopol `ntre Rusia [i ind creatorul simpaticelor per- a 1933 - `n Germania, dino, director la ziarul „Drep-
Turcia, prin care Marea Azov sonaje Tom [i Jerry, Scooby toate partidele politice, cu ex- tatea“, a fost arestat pe ae-
a fost atribuit\ Rusiei; Doo sau familia Flintstone (m. cep]ia celui nazist, au fost roportul din T\m\d\u, la 46
a 1910 - s-a n\scut Willi- 23 martie 2001); scoase `n afara legii; km de Bucure[ti, sub acuza-
am Hanna, co-pre[edinte [i co- a 1919 - s-a n\scut Lino a 1947 - un grup de zece ]ia de „fug\ `ntr-o ]ar\
fondator al studiourilor „Han- Ventura (Angiolino Joseph conduc\tori ai PN}, `n frunte str\in\“. a
 Luni, 14 iulie 2008 3
„Pentru a nu fi confundat cu ceea ce a creat [i pentru a-i oferi posibilitatea m=ntuirii,
Agenda Dumnezeu S-a descoperit `n mod direct omului, spre a fi cunoscut , spre a-I cunoa[te voia
[i spre a intra `n comuniune cu El. Pentru c\ Dumnezeu este Duh [i Se afl\ `n «lumina
neapropiat\» (I Timotei 6, 16), El nu S-a descoperit oricui [i nu oricum. Dumnezeu S-a
cre[tinului f\cut cunoscut pe cale supranatural\, comunic=nd direct voia Sa unor oameni ale[i.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

Cel ce crede `n vise este asemenea celui ce alearg\ dup\ umbra sa
Este p\cat s\ cread\ cre[tinii
`n vise [i vedenii?
Spune Sf=ntul Ioan Sc\rarul c\
„cel ce crede `n vise este asemenea ce-
lui ce alearg\ dup\ umbra sa [i `n-
cearc\ s-o prind\“. Tot el spune, c\
„diavolii slavei de[arte sunt, `n visuri,
prooroci. Ei `nchipuiesc, ca ni[te vi-
cleni, cele viitoare [i ni le vestesc mai
`nainte. Iar dac\ se `mplinesc vedeni-
ile, ne minun\m [i ne m=ndrim cu
g=ndul, ca [i cum am avea darul `na-
intevederii (proorociei). Cei ce ascult\
pe diavolul s-au f\cut adeseori proo-
roci mincino[i.“ {i mai departe zice:
„Diavolii nu [tiu nimic din cele vi-
itoare, dintr-o cuno[tin]\ de mai
`nainte, c\ci [i doctorii pot s\ spun\
moartea de mai `nainte“. Apoi
`ncheie, zic=nd: „C=nd `ncepem s\
credem `n visele diavolilor, ei `[i bat
joc de noi, chiar c=nd suntem treji.
Cel ce crede visurilor [i n\lucirilor
din somn este cu totul necercat. Iar
cel ce nu crede nici unora este filosof“
(Filocalia, vol. IX, Cuv=ntul 3).
Deci, este p\cat s\ credem `n vise [i
vedenii, c\ prin acestea ne am\gesc
CRE{TINISMULUI
(MXVII)
foarte u[or diavolii [i ne arunc\ `n
p\catul cel cumplit al m=ndriei [i al
slavei de[arte, c=nd omul se `ncrede `n
sine mai mult dec=t `n cuv=ntul lui
Dumnezeu. Cu acest me[te[ug ispiti-
tor, diavolul a am\git pe mul]i cre[tini
[i c\lug\ri, arunc=ndu-i apoi `n pr\-
pastia pierz\rii.
Iar dac\ cineva are totu[i `ndoial\
de visul sau de vedenia sa, s\ se spo-
vedeasc\ la duhovnic [i s\-i cear\ sfa-
tul lui, c\ prin duhovnic gr\ie[te
Dumnezeu. (Nee vorbee[tee p\rinteelee
Cleeopa, vol. 4)

MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS

Dumnezeu S-a a f\cut cunoscut oamenilor
`n mod deplin prin M=ntuitorul
Pentru a nu fi confundat cu ceea ce
a creat [i pentru a-i oferi posibilitatea
m=ntuirii, Dumnezeu S-a descoperit `n
mod direct omului, spre a fi cunoscut,
spre a-I cunoa[te voia [i spre a intra `n
comuniune cu El. Pentru c\ Dumnezeu
este Duh [i Se afl\ `n „lumina neapro-
piat\“ (I Timotei 6, 16), El nu S-a des-
coperit oricui [i nu oricum. Dumnezeu
S-a f\cut cunoscut pe cale supranat-
ural\, comunic=nd direct voia Sa unor
oameni ale[i.
Revela]ia supranatural\ s-a f\cut
treptat, `n trei etape principale. Prima
etap\ a avut loc `nainte de c\derea omu-
lui `n p\catul neascult\rii, c=nd Dumne-
zeu S-a descoperit omului, a comunicat cu
el `n mod direct, „fa]\ c\tre fa]\“. ~nv\]\-
turile dob=ndite `n aceast\ period\ au
fost p\strate de urma[ii lui Adam p=n\ la
Avraam. A doua perioad\ a fost dup\ c\-
derea omului `n p\cat p=n\ la venirea
M=ntuitorului. Dumnezeu S-a descoperit
BIBLIA - VERSET CU VERSET
prin Lege [i prin prooroci. Legea a comu-
nicat voia lui Dumnezeu, l-a ]inut pe om
`n apropierea sa [i l-a preg\tit pentru pri-
mirea unui Izb\vitor. Proorocii au f\cut
cunoscut\ voia lui Dumnezeu, atunci
c=nd cei care au primit Legea Lui se de-
p\rtau de El, [i planul pe care s\-l urme-
ze pentru a fi izb\vi]i din robia ap\s\-
toare a p\catului. Prin profe]i, Dumnezeu
a descoperit chiar [i timpul c=nd urma s\
vin\ M=ntuitorul.
Partea a treia este descoperirea Fiu-
lui lui Dumnezeu `ntrupat. Ea este o
descoperire dumnezeiasc\ deplin\ [i di-
rect\, fiindc\ Fiul este Dumnezeu ade-
v\rat [i Om adev\rat. Ca Dumnezeu, a
descoperit adev\rul deplin despre Sf=n-
ta Treime [i modul de a intra `n comuni-
une cu Ea, iar ca Om, a comunicat acest
adev\r sub o form\ `n care to]i `l pot pri-
mi [i `n]elege. De aceea se spune c\ Re-
vela]ia Fiului lui Dumnezeu este des\-
v=r[it\. (pr. Gheorghe MIH|IL|)
a ad=nc: termen indic=nd pro-
funzimea, ceea ce este contrariu
fa]\ de sus, deasupra, `nalt. Cu-
v=ntul este folosit `n sens propriu
[i `n sens figurat. ~n primul sens,
se `nt=lnesc expresii ca: p\m=nt
ad=nc (Matei 13, 56; Marcu 4, 5)
sau ad=ncul apei, sau c=nd Iisus `i
spune lui Petru s\ m=ne corabia la
ad=nc [i s\ lase mrejele pentru
pescuit (Luca 5, 4). ~n alte cazuri,
este `ntrebuin]at `n sens figurat,
`n leg\tur\ cu: (a), dragostea omu-
lui fa]\ de Dumnezeu; [i (b) a Lui,
fa]\ de lume.
a) Vorbind de dragostea datora-
t\ de cre[tini lui Dumnezeu [i lui
Hristos-R\scump\r\torul, Sf=ntul
Apostol Pavel exclam\: „Cine ne
va desp\r]i pe noi de iubirea lui
Hristos? Nici moartea, nici via]a,
nici `n\l]imea, nici ad=ncul (a-
d=ncimea) nu ne va putea desp\r-
]i de dragostea lui Dumnezeu cea
`n Iisus Hristos...“ (Rom. 8, 35, 39).
Dragostea a pornit de sus [i, re-
v\rs=ndu-se `n inimile noastre
„prin Duhul“ (Rom. 5, 5), se `n-
toarce ca r\spuns al nostru la
dragostea Lui fa]\ de noi. Prin a-
d=ncul care ar fi obstacol `n calea
iubirii noastre c\tre Hristos se
poate `n]elege „puterea `ntuneri-
cului“ sau, cum zice Domnul,
„por]ile iadului“ (Matei 16, 18), cu
toate mijloacele de atac - direct
sau indirect - ale satanei.
b) ~n alt loc, Apostolul, uimit
de planul iconomiei m=ntuirii
noastre, exclam\: „O, ad=ncul bo-
g\]iei [i al `n]elepciunii [i al [tiin-
]ei lui Dumnezeu! C=t sunt de ne-
cercetate judec\]ile Lui [i c=t de
nep\trunse c\ile Lui!“ (Rom. 11,
33). Ad=ncurile (tainele bog\]iei)
lui Dumnezeu, numai Duhul le
cerceteaz\ [i le descoper\ (I Cor.
2, 10). Alte texte arat\ toate di-
rec]iile `n care lucreaz\ dragostea
lui Dumnezeu: „Hristos s\ se s\-
l\[luiasc\ `n inimile voastre prin
credin]\ - zice Apostolul - a[a `n-
c=t, `nr\d\cina]i [i `ntemeia]i fi-
ind `n iubire, s\ pute]i `n]elege
`mpreun\ cu to]i sfin]ii care este
l\rgimea, [i lungimea, [i ad=nci-
mea, [i `n\l]imea“ (Efes. 3, 17-18).
Adic\ m\rimea iubirii de oameni
a lui Dumnezeu, care se `ntinde
`n toate spa]iile [i laturile, `mp\-
c=nd cu El, prin Hristos, pe cei
doi `ntr-una, omor=nd vrajba
(Efes. 2, 14, 16), [i cele de pe p\-
m=nt cu cele cere[ti (Col. 1, 20);
„pentru ca `n numele lui Iisus s\
se plece tot genunchiul, al celor
cere[ti [i al celor p\m=nte[ti [i al
celor ele dedesubt“ (Filip. 5, 10).
Se vorbe[te [i de s\r\cia „ad=n-
c\“ (mare) a cre[tinilor din Co-
rint, contrast=nd cu bog\]ia d\r-
niciei lor (II Cor. 8, 2). (Dicc]ioonar
al Nooului Teestameent, pr. dr. Ioan
Mircea, EIBMBOR, 1995)
Nicodim
Munteanu (1939-
1948), patriarhul
Bisericii Ortodoxe
Române (VII)
La 18 februarie 1912, Nico-
dim Munteanu a fost ales
episcop de Hu[i, unde va
p\stori pân\ la sfâr[itul
anului 1923. ~n perioada
1918-1929, a condus, `n ca-
litate de loc]iitor, Arhiepis-
copia Basarabiei. Vestea a-
legerii sale la Hu[i [i de-
spre erudi]ia noului episcop
de Hu[i a fost reflectat\ `n
„Revista Teologic\“ din Si-
biu astfel: „Cel mai bun
c\rturar din corpul vl\di-
cesc, ce a scris o mul]ime de
opere, mai ales traduceri [i
prelucr\ri din ruse[te“.
Printre primele preocup\ri
de la Hu[i s-a num\rat [i
aceea de a renova atât Re-
[edin]a episcopal\, cât [i E-
piscopia. Aici, ca [i la Epis-
copia de Gala]i sau Mitro-
polia din Ia[i, s-a remarcat
ca un foarte bun slujitor,
predicator [i cânt\re]. A `n-
frumuse]at parcul [i gr\di-
na Re[edin]ei episcopale, a
introdus ordinea [i discipli-
na `n cler, instituind confe-
rin]e culturale `n toate pro-
toieriile, lucru neobi[nuit `n
vremea aceea. ~ns\, noul e-
piscop de Hu[i nu s-a ocu-
pat doar de administra]ie.
Astfel, `n 1913, a alc\tuit,
`n colaborare cu al]i autori,

De[i a putut alege ve[nicia, Adam a ales moartea
Facerea 3, 22: „unul dintre Noi“ ridic\ cel
pu]in dou\ mari semne de
„{i a zis Domnul `ntrebare: Care „Noi“? [i Cum
Dumnezeu: «Iat\ s\ devin\ Adam „Dumnezeu“?
Cheia dezleg\rii ideii acestui
Adam s-a f\cut ca verset se afl\ cu siguran]\ `n
unul dintre Noi, scrierile Sfin]ilor P\rin]i care,
afla]i sub c\l\uzirea Duhului
cunosc=nd binele [i Sf=nt, au scris comentarii le-
r\ul. {i acum nu gate de Sf=nta Scriptur\.
„Spun=nd aceasta, Dumnezeu
cumva s\-[i `ntind\ `l `nf\]i[eaz\ pe Adam dup\
m=na [i s\ ia roade c\lcarea poruncii, c\ci adaug\
din pomul vie]ii, s\ imediat «cunosc=nd binele [i
r\ul». Deodat\, adic\ cu `n-
m\n=nce [i s\ demnul ce i l-a dat, diavolul
tr\iasc\ `n veci!...»“ l-a `nv\]at pe om [i politeis-
mul, spun=ndu-i: «~n ziua `n
Acest verset poate contra- care ve]i m=nca din el, vi se
ria pe mul]i. Ideea c\ Adam, `n vor deschide ochii [i ve]i fi ca
urma unui p\cat, a devenit Dumnezeu, cunosc=nd binele
a ISTORII CU T+LC a
Despre paza sim]urilor
Avva Isidor s-a dus la au zis: „Cum, au fost nimici]i
avva Teofil, arhiepiscopul A- cu to]ii, avva?“. El a r\s-
lexandriei, [i când s-a `ntors puns: „Nu, dar nu m-a biruit
la Sketis, fra]ii l-au `ntrebat: gândul s\ m\ uit la vreu-
„Cum e ora[ul?“. El a r\s- nul“. Auzind acestea, ei s-au
puns. „Fra]ilor, drept s\ v\ minunat [i s-au `nt\rit `n
spun, n-am v\zut nici un hot\rârea de a-[i p\zi ochii
om, `n afar\ de arhiepiscop“. de priviri `mpr\[tiate. (Pa-
Auzind, fra]ii s-au speriat [i teericc, edi]ia Polirom, 2005)
[i r\ul». De aceea, Dumnezeu
`ntrebuin]eaz\ `n chip ironic [i
os=nditor pluralul: «S-a f\cut
ca unul dintre Noi», care cores-
punde cu ideea despre Dumne-
zeu, s\dit\ `n Adam de am\gi-
rea [arpelui, ca s\ mustre pe o-
mul care a ascultat de diavo-
lul. {i ca s\ nu-[i `nchipuie ci-
neva c\ felul de vorbire ironic\
este str\in obiceiului Scriptu-
rii, s\ asculte cum vorbe[te
Scriptura `n numele lui Dum-
nezeu c\tre Israel: «Dac\ ve]i
umbla `mpotriva mea cu vicle-
nie [i Eu voi umbla `mpotriva
voastr\ cu viclenie» (Levitic
26, 27-28). ~ntru nimic `ns\ nu
se deosebe[te viclenia de iro-
nie. Scriptura urm\re[te a[a-
dar s\-l am\geasc\ pe Adam
c=nd `nf\]i[eaz\ pe Dumnezeu
zic=nd despre el c\ «s-a f\cut
ca unul dintre Noi». Ea ~l ara-
t\ pe Dumnezeu ca [i c=nd
{i-ar `nsu[i p\timirea lui A-
dam, sau mustr\ pe Adam, fi-
indc\ a ascultat de sfatul [ar-
pelui, f\c=ndu-l s\-[i dea sea-
ma de nebunia politeist\, s\di-
t\ `n el prin nebunia Satanei“,
spune Sf=ntul Maxim M\rtu-
risitorul.
De asemenea, expresia „u-
nul dintre Noi“ este `n]eleas\
de Origen ca av=nd sensul de
„unul printre noi [i interpre-
tat ca referindu-se la Satan,
care apar]inuse lumii cere[ti,
dar care a c\zut prin neas-
cultare. Adam repet\ c\derea
lui Satan.“
Un soi de mister p\streaz\
Scriptura `n jurul pomului
vie]ii. Din cartea p\rintelui
Ioan Sorin Usca, referitoare
la cartea Facerea, afl\m c\
„acel pom avea capacitatea de
a d\rui via]\ ve[nic\. Pomul
vie]ii are, conform textului de
aici, capacitatea de a re`nnoi
for]a vital\ a omului [i de a-l
feri astfel de moarte. Povesti-
torul biblic vrea `n acela[i
timp s\ redea ideea c\ Dum-
nezeu a g=ndit ini]ial pentru
om nu numai o via]\ lipsit\
de suferin]ele [i poverile vie]ii
p\m=nte[ti, ci [i lipsit\ de
teama de moarte. Textul nu
spune dac\ prin aceasta a fost
g=ndit\ o via]\ ve[nic\ `n Pa-
radis, sau c\ omul ar fi fost ri-
dicat `n sfera unei vie]i cere[ti
f\r\ teama de moarte“.
(Lucian APOPEI)
„Mica Biblie“, dând la `nde-
mâna credincio[ilor cuvân-
tul Evangheliei `n ve[mân-
tul curat al limbii române.
Pe plan cultural, la Hu[i va
continua ceea ce `ncepuse
`nc\ din 1896 - traducerea
Bibliei, `n colaborare cu pr.
Grigorie Pi[culescu [i cu pr.
Vasile Radu, care va ap\-
rea `n 1936. ~n timpul Pri-
mului R\zboi Mondial, a
reprezentat Biserica Orto-
dox\ Român\ la Marele
Sobor al Bisericii Ruse, `n-
trunit la Moscova, `n 1917,
care a hot\rât re`nfiin]area
Patriarhiei Ruse. La `ntoar-
cere, la 26 septembrie 1917,
a prezentat un raport `n fa-
]a Sfântului Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Române. Du-
p\ revenirea Basarabiei la
patria-mam\, i s-a `ncre-
din]at, `n iunie 1918, `n ca-
litate de loc]iitor de arhie-
piscop al Chi[in\ului [i Ho-
tinului, conducerea [i reor-
ganizarea Bisericii Ortodo-
xe din aceast\ provincie. ~n
aceast\ perioad\, vl\dica
Nicodim a pus ordine `n ce-
ea ce prive[te conducerea [i
activitatea Bisericii de aici,
care a fost tulburat\ de at-
mosfera revolu]ionar\, [i a
introdus româna ca limb\
de slujire a cultului divin.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 Luni, 14 iulie 2008

TAB|R| RELIGIOAS|, LA BISOCA: ~n localitatea Bisoca, jude]ul Buz\u, va avea loc, `ncepând cu data de 28

Actualitatea iulie 2008, o tab\r\ de var\ cu subiect religios, la care vor participa elevi din toate jude]ele ]\rii. Timp de o
s\pt\mân\, copiii vor asista la Sfânta Liturghie, care se va oficia `n fiecare zi, [i la slujba Vecerniei. Elevii vor
participa [i la un program de cântece [i jocuri tradi]ionale, oferit de ansamblul folcloric „Mugurel de Vla[ca“,

religioas\ cu sprijinul Episcopiei Giurgiului, informeaz\ Agen]ia de {tiri BASILICA. Elevii vor face, de asemenea, drume]ii la
locuri istorice [i la bisericile din `mprejurimi [i se vor bucura, `n acela[i timp, de diverse activit\]i recreative.

~nc\ trei sfin]i rom=ni Sf=ntul Ciprian de

Printre hot\r=rile Sf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Cartagina, pomenit
Rom=ne, `ntrunit la Re[edin]a patriarhal\ din `n calendarul rom=nesc
Bucure[ti, `n zilele de 8-9 iulie 2008, se num\r\ Biseric\ Ortodox\ Rom=n\ `l cesc, din cauza faptului c\, `n data
canonizarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul va s\rb\tori pe Sf=ntul Ciprian, de 14 septembrie, Biserica a r=n-
episcop de Cartagina, pe 13 sep- duit praznicul `mp\r\tesc al
mitropolit al }\rii Române[ti (cu ziua de pr\znuire la 28 tembrie. Hot\r=rea ca Sf=ntul ~n\l]\ii Sf. Cruci. Or, c=nd avem
Sfin]it Mucenic Ciprian de Carta- un praznic `mp\r\tesc, nu mai
octombrie), a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, gina s\ fie trecut cu zi de pr\znu- sunt pomeni]i sfin]ii. Sf=ntul
p\rintele erei cre[tine [i al dreptului bisericesc (cu ire [i `n calendarul Bisericii noas- Ciprian, `n data de 13 septembrie,
tre a fost luat\ de Sf=ntul Sinod al a fost arestat, anchetat [i con-
data de pomenire 1 septembrie) [i a Sfântului Voievod Bisericii Ortodoxe Rom=ne, s\pt\- damnat la moarte prin decapitare,
m=na trecut\. iar moartea propriu-zis\ a sur-
Neagoe Basarab, domnitorul }\rii Române[ti, om de Sf=ntul Ciprian de Cartagina a venit a doua zi, de diminea]\, `n
cultur\ isihast\ [i prin] al p\cii (pomenit la 26 primit moarte muceniceasc\ `n data de 14 septembrie. Un argu-
data de 14 septembrie. Preasfin]i- ment `n plus pentru aceast\ dat\
septembrie). De asemenea, Sf=ntul Sinod a hot\r=t tul Ciprian C=mpineanul, Vicar de 13 septembrie este faptul c\ 13
pr\znuirea Sfântului Sfin]it Mucenic Ciprian, episcopul Patriarhal, a explicat de ce nu se septembrie, dup\ calendarul nou,
face pr\znuirea la aceast\ dat\: coincide cu 31 august dup\ calen- Neagoe Basarab
Cartaginei, `n ziua de 13 septembrie. „Din nefericire, pe Sf. Ciprian, darul pe stil vechi, ceea ce este autorul uneia
episcopul Cartaginei, care a fost `nseamn\ c\, `n aceea[i zi, dar la dintre cele mai vechi
martirizat la 14 septembrie 258, date diferite, Sf. Ciprian va fi cin-
Domn al }\rii Române[ti `ntre Neagoe Vod\ Basarab a crescut nu `l reg\sim `n calendarul stit de c\tre toate Bisericile capodopere ale literaturii
anii 1512 [i 1521, Neagoe Basarab din r\d\cin\ domneasc\, hr\nit\ cu Bisericii noastre [i nici `n cel gre- Ortodoxe surori“. române[ti, „~nv\]\turile
ocup\ un loc `nsemnat `n galeria `nv\]\tura cea mai `nalt\ [i cuprin- lui Neagoe Basarab
personalit\]ilor istorice ale poporu- z\toare, `n duhul isihast athonit, de c\tre fiul s\u, Teodosie“
lui român. A fost ucenicul patriarhu- la sfâr[itul secolului al XV-lea [i Din Dobrogea, fericitul Dionisie, Sfântului Ioan Botez\torul“, „Poc\in-
lui Nifon al II-lea al Constantinopo- `nceputul secolului al XVI-lea. Pe supranumit [i „Romanul“, a mers `n ]a minunat\ a Sfintei Taisia“ [i „Via]a
Sfântului Pahomie“. p\stor al Bisericii lui Hristos din
lului, ceea ce i-a adus un folos neb\- lâng\ renov\ri, daruri de obiecte de }ara Sf=nt\, apoi s-a stabilit la o }ara Rom=nesc\ [i Dobrogea, unite
nuit. Este autorul uneia dintre cele cult [i zidiri f\cute `n Muntele A- m\n\stire din Constantinopol. Era A mai scris [i un florilegiu de sub conducerea aceluia[i voievod.
mai vechi capodopere ale literaturii thos, se adaug\ danii anuale aproa- un teolog ortodox des\vâr[it [i cu- texte patristice dogmatice, extrese Ca p\stor [i p\rinte sufletesc al
române[ti, „~nv\]\turile lui Neagoe pe tuturor chinoviile monahale: no[tea perfect limbile greac\ [i din operele mai multor Sfin]i P\rin]i tuturor rom=nilor dintre Dun\re [i
Basarab c\tre fiul s\u, Teodosie“. Cutlumu[, 10.000 aspri; Zografu, latin\. ~n anul 496, Cuviosul Dio- din R\s\rit, Apus [i Africa, intitulat
Carpa]i, mitropolitul Iachint a hiro-
Marele domnitor Neagoe a parti- 3.000 aspri; Xenofon, 2.000 aspri; nisie ajunge la Roma. Aici a intrat `n „Exempla Sanctorum Patrum“.
cipat la tip\rirea primului Litur- Rusicon, 4.000 aspri; Vatoped, 200 Fiind [i un bun cunosc\tor al as- tonit preo]i pentru toate satele, a
M\n\stirea „Sfânta Anastasia“ [i a `ntemeiat noi a[ez\ri m\n\stire[ti [i
ghier `n limba slavon\, `n anul 1508, taleri; Iviron, 200 taleri; Hilandar, ajuns traduc\tor renumit din greac\ tronomiei, [tiin]\ ce o `nv\]ase la
a Octoihului, `n 1510, [i a Tetraevan- 7.000 aspri anual; Marea Lavr\ etc. Alexandria, centrul astronomiei an- a `nt\rit leg\turile duhovnice[ti cu
`n latin\, pred=nd mul]i ani dialec- Patriarhia de Constantinopol. Ca
ghelului, `n 1512, preg\tite cu mi- Nu mai prejos s-a ar\tat mila lui tica, cu prietenul s\u Casiodor, la tice, Dionisie cel Smerit a conceput [i
gal\ [i erudi]ie de `nv\]atul Macarie Neagoe pentru Patriarhia din Con- numerotarea anilor, `ncepând de la „exarh al plaiurilor“, mitropolitul Ia-
Universitatea Vivarium din sudul chint se `ngrijea [i de credincio[ii
la M\n\stirea Bistri]a [i M\n\stirea stantinopol, Ierusalimul [i Muntele Italiei - Calabria, care `l caracteriza na[terea Mântuitorului Iisus Hris-
Dealu, unde s-au [i tip\rit. Sinai, Meteorele de pe stânca Tesa- tos, numerotare care s-a r\spândit `n ortodoc[i din p\r]ile vecine, `ndeo-
ca fiind „`n]elept [i simplu, `nv\]at [i sebi din Transilvania, c\rora le tri-
liei sau Ascalon, `n Siria. `ntreaga lume prin intermediul cal-
smerit, cu vorb\ pu]in\, feciorelnic, mitea preo]i [i c\lug\ri misionari.
Grija pentru blând, plângând când auzea vorbe endarelor iulian [i gregorian.
Ajutat de domnul ]\rii, Vladislav I
casele lui Hristos Dionisie Exiguul, de veselie nepotrivite, postitor, f\r\ Pentru sfin]enia vie]ii lui, pentru
(1364-1377), Iachint de Vicina a `ncu-
gândirea [i scrierile sale profund
teolog ortodox des\vâr[it s\ osândeasc\ pe cei care mâncau“.
ortodoxe, Cuviosul Dionisie cel Mic, rajat [i sus]inut monahismul ro-
C=nd a fost chemat la domnia m=nesc. A adus de la Muntele Athos
}\rii Române[ti, a [i `nceput zidirea Al doilea mare teolog, cunoscut numit [i „Romanul“, este cinstit,
M\n\stirii Arge[ului, `ntre anii traduc\tor de scrieri patristice [i A conceput atât `n R\s\rit, cât [i `n Apus, ca un pe Sf=ntul Nicodim de la Tismana,
1512-1517 - monument de culme din c\lug\r plin de dragostea lui Hristos, numerotarea anilor c\lug\r des\vâr[it, filolog [i ctitor pentru a organiza c=teva m\n\stiri-
via]a p\mânteasc\ a str\lucitului pe care ni l-a dat Dacia Pontic\, dup\ al erei cre[tine, ascet [i teolog de lavre dup\ model athonit. A trimis
domnitor Neagoe Basarab -, [i a Sfântul Ioan Casian, a fost Cuviosul La Roma, Cuviosul Dionisie Exi- renume. A trecut la cele ve[nice `n numero[i c\lug\ri „vlahi“ la M\n\s-
ispr\vit de zidit M\n\stirea Dealu, Dionisie cel Mic, adic\ „Smeritul“, iar guul a tr\it [i a scris sub zece papi, de anul 545. tirea Cutlumu[ - Athos, unde au a-
`nceput\ de Radu cel Mare, iar bi- `n limba latin\ - „Exiguul“. la Anastasie al II-lea pân\ la Vigiliu. juns c\lug\ri vesti]i. ~n ]ar\, a orga-
serica mitropoliei din Târgovi[te S-a n\scut `n Sci]ia Mic\, pe la a- A tradus din greac\ `n latin\ scrieri nizat mai multe m\n\stiri la: Tisma-
avea s\ fie `nc\ o `mplinire a ctitorii- nul 470, [i s-a c\lug\rit din tinere]e la ale Sfin]ilor Grigorie de Nyssa, Chiril
Iachint de Vicina, na, Curtea de Arge[, C=mpulung-
lor sale. De asemenea, `n }ara una din renumitele m\n\stiri ale E- al Alexandriei [i Proclu, a tradus primul mitropolit Muscel, Cozia, Snagov, T=rgovi[te,
Rom=neasc\, grija lui veghea [i parhiei Tomisului, care au dat, `n se- canoanele primelor patru Sinoade ec- al }\rii Rom=ne[ti Bolintinul din Deal [i din Vale, Tan-
asupra ctitoriile domne[ti de la colele IV-VII, numero[i „c\lug\ri sci]i“, umenice, `n dou\ edi]ii; a editat ganu, Cotmeana [i altele. A avut o
Tismana, Cotmeana, Vi[ina, Cozia, cunoscu]i `n `ntreg imperiul ca teo- „Decretele pontificale“ [i a tradus vie]i Iachint de Vicina este ultimul p\storire rodnic\. A trecut la Domnul
Dobru[a, Nucet, Ostrov sau Snagov. logi, asce]i [i ap\r\tori ai Ortodoxiei. de sfin]i ca: „Descoperirea capului mitropolit al Vicinei [i cel dint=i `n anul 1372. (Narcisa BALABAN)

Pelerini la Catedrala episcopal\ din Roman

a Cu prilejul `mplinirii, `n 2008, a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului, credincio[ii din localitatea
M\n\stirea Ca[in, jude]ul Bac\u, au mers `n pelerinaj la Catedrala episcopal\ a Ace[tia au d\ruit Episcopiei din Roman
o impresionant\ lucrare ]esut\ din l=n\, reprezent=ndu-l pe voievodul Alexandru cel Bun a
S=mb\t\, 12 iulie, `ntr-un auto- Dar pentru Episcopie de 12 iulie, au `nceput manifest\rile vedea inima spiritual\ a episcopiei tan]a pastoral-misionar\ a actului
car [i dou\ microbuze, peste 100 de cultural-religioase prilejuite de noastre. O mare bucurie a credincio- de pelerinaj, cunoscut fiind faptul c\
credincio[i, al\turi de preotul Ioan Ospitalieri [i genero[i din fire, `mplinirea a 600 de ani de la [ilor a fost [i `nt=lnirea cu Preasfin- acel credincios care s-a `nchinat la
B=rg\oanu, au venit s\ se `nchine [i m\n\stirenii n-au venit cu m=na `nfiin]area Episcopiei Romanului. ]itul Arhiereu Ioachim B\c\uanul, locurile sfinte din ]ar\ sau str\-
s\ se roage la Catedrala episcopal\ goal\. ~n semn de pre]uire pentru Rug\m pe bunul Dumnezeu s\ v\ care a venit de at=tea ori `n mijlocul in\tate aduce o lumin\ `n parohia [i
„Sf. Parascheva“ din Roman. Preasfin]itul Episcop Eftimie [i pen- numere pa[ii pe care i-a]i f\cut p=n\ nostru, [i c\ruia i-am promis c\ vom `n familia sa“, ne-a declarat preotul
La primele ore ale dimine]ii, tru Preasfin]itul Ioachim B\- aici, s\ v\ binecuvinteze pe dum- veni, [i noi, la r=ndul nostru, la Ro- Ioan B=rg\oanu. (pr. Constantin
erau cu to]ii preg\ti]i de s\rb\- c\uanul, ace[tia au d\ruit Episco- neavoastr\ [i pe to]i cei care ar fi man. Suntem con[tien]i de impor- GHERASIM)
toare. Credincio[ii s-au `nchinat la piei din Roman o impresionant\ lu- dorit s\ fie ast\zi cu noi, dar nu au
icoane, apoi la felonul Sf=ntului crare ]esut\ din l=n\, reprezen- putut ajunge“, a spus arhiereul-
Ioan Gur\ de Aur, d\ruit lui t=ndu-l pe voievodul Alexandru cel vicar de la Roman.
Alexandru cel Bun de c\tre unul Bun, pe rama c\reia au gravat cu-
dintre `mp\ra]ii Bizan]ului, la vintele „600 de ani de atestare is- Importan]a pastoral-
`nceputului veacului al XV-lea, [i toric\ a Episcopiei Romanului, paro-
expus `ntr-o racl\ de lemn `n interi- hia «Buna Vestire» – M\n\stirea misionar\ a actului
orul sf=ntului l\ca[. Ca[in, 12 iulie 2008“. de pelerinaj
Pelerinii au putut participa la Emo]ionatul gest l-a f\cut pe
Sf=nta Liturghie arhiereasc\, oficia- Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul s\ La finalul ceremoniei religioase,
t\ de Preasfin]itul Ioachim B\c\ua- le vorbeasc\ tuturor celor prezen]i pentru ca bucuria s\ fie deplin\,
nul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei despre importan]a acestui voievod Preasfin]itul Ioachim le-a citit tu-
Romanului, `mpreun\ cu un sobor pentru Eparhia Romanului, despre turor rug\ciuni arhiere[ti de dezle-
de preo]i [i diaconi. faptul c\, `n toat\ istoria, M\n\sti- gare, oferindu-le [i c=te o iconi]\.
B\tr=ni [i tineri, unii dintre rea Ca[in, de[i se afl\ la extremi- Despre acest pelerinaj [i impor-
credincio[i nu [i-au ascuns lacrimile tatea vestic\ a Bac\ului, a f\cut tan]a lui pentru comunitate, este
de bucurie pentru c\ le-a fost dat s\ dintotdeauna parte din aceast\ con[tient [i p\rintele paroh Ioan
ajung\, pentru prima oar\, la cate- Episcopie, despre cei 600 de ani de B=rg\oanu, cel care a ini]iat aceast\
drala din Roman. „Am fost `n peleri- istorie pe care Episcopia Romanului ac]iune. „~n parohia noastr\ este o
naj la multe m\n\stiri din Moldova `i serbeaz\ anul acesta, dar [i despre tradi]ie, aceea de a merge `n peleri-
[i din alte zone ale ]\rii, dar n-am a- faptul c\ Bunul Dumnezeu ne-a naje la m\n\stirile [i bisericile din
pucat s\ ajung niciodat\, p=n\ azi, `nvrednicit s\ fim genera]ia care tre- Moldova, dar [i din celelalte regiuni
[i la Roman. Nu credeam s\ `nt=l- buie s\ serb\m a[a cum se cuvine ale ]\rii. Acum, am venit la Ca-
nesc o atmosfer\ at=t de familiar\ [i cele peste [ase secole de istorie orto- tedrala episcopal\, la dorin]a credin-
o biseric\ at=t de frumoas\. M\ dox\ `n aceast\ parte a Moldovei. cio[ilor no[tri care [tiu c\ `n acest an Credincio[ii din M\n\stirea Ca[in au d\ruit
simt la episcopie ca la noi acas\“, a „V\ mul]umim c\ a]i venit ast\zi, se `mplinesc 600 de ani de atestare Episcopiei din Roman o lucrare ]esut\ din l=n\,
m\rturisit Maria Iordache. aici, [i consider\m c\ `n aceast\ zi documentar\, dar [i din dorin]a de a reprezent=ndu-l pe voievodul Alexandru cel Bun

Actualitatea
religioas\
„S\ folosim cuvântul pentru a `nt\ri
comuniunea oamenilor cu Dumnezeu“
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, Preafericitul
P\rinte Daniel, a vorbit ieri
despre teologia bolii [i a vin-
dec\rii, a mântuirii, ar\tând
milostivirea, smerenia [i cre-
din]a suta[ului care i-a cerut
Mântuitorului Hristos s\-i
vindece sluga. Cuv=ntul de
`nv\]\tur\ a fost ]inut `n
Paraclisul patriarhal, la fi-
nalul Sfintei Liturghii, la
care Preafericirea Sa a par-
ticipat. Referindu-se la mi-
nunea s\v=r[it\ de Hristos,
vindec=nd sluga suta[ului,
P\rintele Patriarh a explicat
c\ aceast\ minune s-a f\cut
ca s\ se arate deodat\ iubirea
Lui fa]\ de oamenii `n sufe-
rin]\, dar s\ arate [i credin]a
care poate exista acolo unde
poporul evreu nu vedea decât
`ntuneric. „Mântuitorul Iisus
Hristos vrea s\ ne arate c\
adev\rata credin]\ poate fi
descoperit\ atunci când El,
Hristos Dumnezeu-Omul,
Adunarea Eparhial\ [i Consiliul Eparhial ale
Arhiepiscopiei Ia[ilor s-au `nt=lnit `n [edin]\ de lucru
a ~n deschiderea [edin]ei, a fost evocat\ lucrarea plin\ de roade binecuv=ntate
pe care Arhiepiscopia Ia[ilor a desf\[urat-o sub arhip\storirea actualului Patriarh al Bisericii noastre,
Daniel, ca Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei a S=mb\t\, Adunarea Eparhial\ a decis
asupra modalit\]ilor de operare a rectific\rilor bugetare ale Centrului Eparhial Ia[i a
~n sala „Iustin Moisescu“ a
Centrului Eparhial Ia[i, s-au
`ntrunit, s=mb\t\ 12 iulie, `n
[edin]\ de lucru, Adunarea E-
parhial\ [i Consiliul Eparhial
ale Arhiepiscopiei Ia[ilor. E-
venimentul a fost precedat de
o slujb\ de Te-Deum, oficiat\
`ncep=nd cu ora 12:30, `n
Biserica „Sf. Mare Mc. Gheor-
ghe“ - vechea Catedral\ mit-
ropolitan\.
Aceast\ [edin]\ de lucru a
Adun\rii Eparhiale a fost
convocat\ de ~nalt Preasfin-
]itul P\rinte Teofan, Arhie-
piscop al Ia[ilor [i Mitropolit
al Moldovei [i Bucovinei, `n
temeiul articolului 88, litera
e, din Statutul de organizare
[i func]ionare al Bisericii Or-
todoxe Rom=ne. „Pe ordinea
de zi a Adun\rii Eparhiale s-
au `nscris unele aspecte ce
decurg din aplicarea preved-
erilor noului Statut, cum ar fi
desemnarea membrilor care
vor reprezenta Arhiepiscopia
Ia[ilor `n Consistoriul mi-
tropolitan al Mitropoliei Mol-
dovei [i Bucovinei sau modifi-
carea denumirilor comisiilor
Adun\rii Eparhiale, `n con-
formitate cu noile prevederi
statutare. De asemenea, Adu-
narea Eparhial\ a decis asu-
pra modalit\]ilor de operare
a rectific\rilor bugetare ale
Centrului Eparhial Ia[i.
Activitatea Episcopiei Dun\rii de Jos, evaluat\ de Consiliul Eparhial
Pe 11 iulie 2008, la Cen-
trul Eparhial din Gala]i, s-au
desf\[urat lucr\rile Consi-
liului Eparhial al Dun\rii de
Jos. Lucr\rile au fost prece-
date de `ntrunirea membrilor
Permanen]ei Consiliului E-
parhial cu protoiereii [i res-
ponsabilii activit\]ii misio-
nare, la nivelul celor opt pro-
topopiate din eparhie, in-
formeaz\ Biroul de Pres\ al
Episcopiei Dun\rii de Jos.
~n cadrul [edin]ei Consi-
liului Eparhial, prezidat de
Preasfin]itul Episcop Casian,
s-a analizat [i s-a luat act de
Luni, 14 iulie 2008
NOU ATAC ~MPOTRIVA CRE{TINILOR: Un nou atac `mpotriva cre[tinilor din Orissa, stat din India oriental\, `n
care tr\iesc aproximativ un milion de cre[tini, a avut loc, recent, din partea grupului radical hinduist Sabgh
Paryar. Episcopul de Cuttack-Bhubaneshwar, mons. Raphael Cheenath, citat de Radio Vatican, a declarat c\
for]ele fanatice ale Hindudya vor s\ elimine cre[tinii din Orissa [i, `n special, din acest district, Kandhamal,
afirm=nd c\ ceea ce `i irit\ este munca de promovare [i de dezvoltare pe care Biserica o desf\[oar\ fa]\ de
persoanele din p\tura Dalit [i tribali. ~n urm\ cu circa [ase luni, un alt atac al unor grupuri na]ionaliste
vine printre oameni [i chea-
m\ tainic [i `n mod direct, u-
neori, pe oameni la mân-
tuire“, a spus ~ntâist\t\torul
Bisericii noastre.
Subliniind c\ suta[ul este
un exponent al oamenilor
Pe ordinea de zi a Consiliu-
lui Eparhial s-au aflat unele
probleme specifice, care ]in de
competen]a acestui organism,
`n conformitate cu prevederile
articolului 98 din Statutul Bi-
sericii noastre“, informeaz\
un comunicat de pres\, remis
de Secretariatul Centrului E-
parhial Ia[i.
Cu prilejul convoc\rii, pen-
tru prima dat\, `n calitatea sa
de arhip\stor `n Arhiepiscopia
Ia[ilor, a Adun\rii Eparhiale,
evoc=nd bogata activitate, pe
toate planurile, a eparhiei,
IPS Mitropolit Teofan a trans-
mis, `n numele membrilor
Adun\rii Eparhiale, o scri-
„Recuno[tin]a [i profundul respect pentru
jertfelnica slujire a Preafericirii Voastre `n Moldova“
a Mesajul de recuno[tin]\ al Adun\rii Eparhiale a Arhiepiscopiei Ia[ilor
c\tre PF Patriarh Daniel a
Cu fr\]easc\ dragoste,
V\ aducem la cuno[tin]\ c\
`n data de 12 iulie 2008, `n
Sala „Iustin Moisescu“ a
Centrului Eparhial Ia[i, s-a
`ntrunit `n [edin]\ de lucru
Adunarea Eparhial\ a
Arhiepiscopiei Ia[ilor.
~n deschiderea [edin]ei a
fost evocat\ lucrarea plin\
de roade binecuv=ntate pe
care Arhiepiscopia Ia[ilor a
activitatea administrativ-
bisericeasc\, liturgic\, pasto-
ral-misionar\, catehetic\ [i e-
ducativ\, patrimonial\, fi-
lantropic\ [i de construc]ii
desf\[urat\ `n primul semes-
tru al acestui an de c\tre sub-
unit\]ile eparhiei. S-au evi-
den]iat, cu acest prilej, cele
peste 750 de slujbe [i vizite cu
caracter misionar desf\[u-
rate de c\tre preo]ii din ju-
de]ele Gala]i [i Br\ila, ac-
tivit\]ile din cadrul [colilor
teologice [i eforturile depuse
de profesorii de religie,
`nfiin]area cursului de mas-
hinduiste a devastat districtul, pentru c\ acestea nu voiau s\ se s\rb\toreasc\ Na[terea Domnului.
care, de[i aveau o credin]\
politeist\, auzind de mi-
nunile [i de `nv\]\tura a-
dânc\ a lui Hristos, au fost
receptivi, deschi[i spre `nv\-
]\tura [i persoana Fiului lui
Dumnezeu ~ntrupat, Patriar-
soare de recuno[tin]\ Preafe-
ricitului P\rinte Daniel, Patri-
desf\[urat-o sub `n]eleapta
arhip\storire a Preafericirii
Voastre, ca Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei.
Ne-am exprimat, de ase-
menea, speran]a c\ Dumne-
zeu ne va `nt\ri [i ajuta pen-
tru a continua activit\]ile
bogate, `n plan misionar,
pastoral, cultural sau social-
filantropic.
ter `n teologie de la Faculta-
tea de Istorie, Filosofie [i Teo-
logie din Gala]i, situa]ia celor
335 de [antiere de la biserici
[i m\n\stiri, activit\]ile so-
cial-filantropice de care au
beneficiat 11.875 persoane
aflate `n dificultate, cu un
buget total de peste 1.220.000
lei [i, nu `n ultimul rând, a
fost apreciat\ lucrarea du-
hovniceasc\ [i economic-gos-
pod\reasc\ din cele 10 ob[ti
monahale ale eparhiei.
Dintre hot\rârile mai im-
portante luate `n cadrul [e-
din]ei Consiliului Eparhial
hul nostru a remarcat c\ su-
ta[ul din Evanghelia din du-
minica a IV-a de dup\ Rusalii
pre`nchipuie neamurile care
vor veni la Hristos, care vor
crede `n El [i se vor mântui.
P\rintele Patriarh a ar\-
tat c\ Mântuitorul Iisus Hris-
tos scoate `n eviden]\ mai
multe virtu]i ale acestui suta[
de neam p\gân. Purtarea de
grij\ a suta[ului este evi-
dent\, pentru c\ de[i acesta
„este st\pân peste 100 de
solda]i [i `i poate schimba pe
unul cu cel\lalt atunci când
unul se `mboln\ve[te, totu[i
el este preocupat de sluga sa
credincioas\, atunci când
aceasta devine bolnav\“.
Predica P\rintelui Patriarh
ne arat\ c\, `n dialogul cu
Mântuitorul Hristos, suta[ul
se face pentru câteva mo-
mente vocea celui care nu
mai are voce [i exprim\ sufe-
rin]a celui care nu-[i mai
poate spune el, direct, sufe-
arhul Bisericii Ortodoxe Ro-
m=ne, care, timp de 18 ani, a
Membrii Adun\rii Epar-
hiale au dorit s\ exprime,
prin intermediul acestui
mesaj, recuno[tin]a [i pro-
fundul respect pentru jert-
felnica slujire a Preafericirii
Voastre `n Moldova [i s\ V\
transmit\, `n numele cleri-
cilor [i credincio[ilor de pe
cuprinsul Eparhiei Ia[ilor,
cele mai sincere ur\ri de
s\n\tate, zile `ndelungate,
men]ion\m necesitatea res-
pect\rii rânduielilor cano-
nice, liturgice [i omiletice de
c\tre fiecare slujitor al e-
parhiei; intensificarea misiu-
nii `n rândul credincio[ilor, `n
special `n comunit\]ile afec-
tate de imigrarea `n str\in\-
tate, abandonul [colar sau
starea economic\ precar\; e-
valuarea, protejarea [i pune-
rea `n valoare a obiectelor de
patrimoniu (c\r]i de cult,
icoane, sfinte vase, ve[minte,
catapetesme etc.) de]inute de
parohiile [i m\n\stirile din
eparhie.
rin]a c\tre Mântuitorul. Su-
ta[ul este, prin urmare, un
om bun la suflet, un om mi-
los, care comp\time[te pe cel
suferind. „Suta[ul ne arat\
c\, dincolo de ranguri diferi-
te, de func]ii diferite, `n soci-
etate, ceea ce conteaz\, `n
primul rând, este demnitatea
uman\, valoarea fiec\rui om
`n fa]a Lui Dumnezeu [i `n
fa]a oamenilor, chiar [i atunci
când nu mai poate fi efi-
cient\, nu mai poate fi pro-
ductiv\, când nu mai poate fi
activ\“.
~n continuare, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române a
ar\tat c\ suta[ul crede `n pu-
terea mobilizatoare a cuvân-
tului, dar a recunoscut `n fa]a
Mântuitorului Hristos c\ el
nu are puterea vindec\toare a
cuvântului asupra trupului.
~n finalul cuv=ntului, PF
Patriarh Daniel a ar\tat c\
„Evanghelia de ast\zi ne
cheam\ s\ folosim cuvântul
pentru a vindeca, pentru a
ridica, pentru a pre]ui, pentru
a `nt\ri comuniunea oame-
nilor cu Dumnezeu, spre slava
Sfintei Treimi [i a noastr\
mântuire“. (Ciprian BÂRA)
fost Arhiepiscop al Ia[ilor [i
Mitropolit `n Moldova. a
cu bucurii [i mult ajutor `n
lucrarea arhip\storeasc\ pe
care o desf\[ura]i spre slava
Preasfintei Treimi [i spre
binele Bisericii Ortodoxe
Rom=ne.
Cu fr\]eeascc\ `ntru Hristoos
`mbr\]i[[aree, Pree[edinteelee
Adun\rii Eparhialee,
† Teeofan, Mitroopoolitul
Mooldoovei [i Buccovineei
De asemenea, `n consens
cu hot\rârile Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române din 8-9 iulie a.c., s-a
subliniat necesitatea inten-
sific\rii colabor\rii dintre
Biseric\, {coal\ [i Familie,
pentru educa]ia [i cate-
hizarea copiilor [i a tinerilor
(`nfiin]area de noi gr\dini]e
parohiale, organizarea unor
tabere pentru tineret, peleri-
naje etc.) [i a continu\rii
proiectului eparhial, ini]iat
`n toamna anului 2006, de
`ntrajutorare a parohiilor
aflate `n dificultate. a
5
PE SCURT
Biserici,
`n haine noi
~nalt Preafin]itul Teofan,
Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, `nconjurat de un
sobor de preo]i [i diaconi, a
oficiat ieri slujba de sfin]ire a
paraclisului M\n\stirii Petru
Vod\, din jude]ul Neam]. De
asemenea, PS Ioachim
B\c\uanul, Arhiereu Vicar al
Episcopiei Romanului, a res-
fin]it ieri biserica parohiei
P=nge[ti, din jude]ul Bac\u.
Aceast\ biseric\ a fost con-
struit\ `ntre anii 1892-1908,
fiind consolidat\ `n ultimii
ani din temelie, informeaz\
Agen]ia de {tiri BASILICA.
Pictura interioar\ a l\ca[ului
a fost restaurat\, realiz=ndu-
se pictur\ [i la exterior. De e-
xisten]a Bisericii „Adormirea
Maicii Domnului“ din satul
P=nge[ti se leag\ numele fos-
tului episcop al Romanului [i
academicianului Melchisedec
{tef\nescu. Acesta a pus pia-
tra de temelie a bisericii,
`naintea mor]ii sale, `n 1892,
dup\ aceea contin=nu-se
lucr\rile, pentru ca `n 1908,
fratele s\u, Valerian
{tef\nescu, s\ sfin]easc\
aceast\ biseric\. {i `n jude]ul
Vaslui, la Gâl]e[ti, parohia
Iezer, a fost sfin]it\ ieri o bis-
eric\. Slujba de sfin]ire a fost
oficiat\ de PS Corneliu
B=rl\deanul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Hu[ilor, `ncon-
jurat de un sobor de preo]i [i
diaconi. Aceast\ biseric\ a
fost construit\ `ntre anii
2000-2008, cu sprijinul
locuitorilor satului. De
asemenea, ~nalt Preasfin]itul
Nifon, Arhiepiscopul [i
Mitropolitul Târgovi[tei, a
oficiat, s=mb\t\ dup\
amiaz\, slujba punerii pietrei
de temelie a complexului
monahal cu hramul „Izvorul
T\m\duirii“ din comuna
Crângurile, sat P\troaia,
jude]ul Dâmbovi]a, moment
spiritual deosebit de impor-
tant pentru credincio[ii din
Arhiepiscopia Târgovi[tei.
A IV-a edi]ie a
taberei cre[tine
„Dragoste [i
prietenie“
100 de copii din T=rgu L\pu[
vor participa, `n perioada 15-
25 iulie 2008, la cea de-a IV-
a edi]ie a taberei cre[tine
„Dragoste [i prietenie“, din
Mun]ii Tible[ului. Tab\ra
este organizat\ de parohia
„In\l]area Domnului“ din
T=rgu L\pu[, cu
binecuv=ntarea Episcopiei
Maramure[ului [i S\tmaru-
lui. Participan]ii sunt elevi ai
Liceului Teoretic „Petru
Rare[“ [i ai Grupului {colar
din acela[i ora[. Preotul
Florin Stan, parohul bisericii
organizatoare, a vorbit, la
Radio TRINITAS, despre
scopul acestei tabere: „Scopul
taberei noastre este acela de
a ne aprofunda cuno[tin]ele
religioase `n raport cu tema
propus\, iar anul acesta
avem ca [i tem\ «Libertatea
[i responsabilitatea `n con-
cep]ia cre[tin\». De aseme-
nea, dorim s\ `nt\rim comu-
niunea din Biseric\, s\-i
con[tientiz\m pe participan]i
de identitatea lor cre[tin\,
s\-i responsabilizam [i s\
oferim momente agreabile `n
spiritul credintei cre[tine.
Vom avea program de
rug\ciune, lectur\ din Sf=nta
Scriptur\, concursuri,
drume]ii, foc de tab\r\ [i alte
activit\]i practice“. a
6 Luni, 14 iulie 2008
Pagina
agricultorului
PE SCURT
Ministerul Agriculturii
vrea reluarea
Programului
„Fermierul“
Programul Fermierul ar putea fi
reluat cel mai t=rziu `n luna au-
gust, a anun]at ministrul Agri-
culturii [i Dezvolt\rii Rurale,
Dacian Ciolo[. Pentru cre[terea
capacit\]ii de stocare a cerealelor
`n ferme, o parte din sumele alo-
cate prin program ar putea fi
destinate investi]iilor `n con-
struc]ia [i modernizarea silozuri-
lor, at=t pentru investi]ii indivi-
duale, c=t [i pentru investi]ii
propuse de forme asociative cu
caracter economic ale fermierilor.
Prin Programul „Fermierul“ se
dore[te sprijinirea celor care
doresc s\ acceseze fonduri eu-
ropene. Fondurile trebuie s\ con-
tribuie la modernizarea agricul-
turii, `n a[a fel `nc=t aceasta s\
devin\ competitiv\. O pondere
mare a cheltuielilor din agricul-
tur\ trebuie s\ mearg\ pe in-
vesti]ii [i nu pe subven]ii, pentru
c\ o abordare cum a fost cea de
p=n\ `n anul 2005, bazat\ pre-
ponderent pe subven]ii, nu per-
mitea realizarea de investi]ii.
Prin aceast\ alocare, cei in-
teresa]i vor avea la dispozi]ie
fondurile necesare pentru partea
de cofinan]are sau de acoperire a
costurilor legate de `ntocmirea
documenta]iilor tehnico-econom-
ice necesare acord\rii de credite
sau granturi pentru programele
agricole.
Controale
la distribuitorii
de cereale
Serviciile europene din dome-
niul concuren]ei au efectuat o
serie de inspec]ii-surpriz\ la
mai mul]i distribuitori de cerea-
le, b\nui]i de `n]elegeri care ar
fi putut avea un impact asupra
pre]urilor, a anun]at Comisia E-
uropean\, transmite AFP. Nu-
mele societ\]ilor vizate de aces-
te inspec]ii nu au fost dezv\lui-
te. Comisia Europen\ sus]ine c\
a avut motive s\ cread\ c\ gru-
purile vizate ar fi `nc\lcat regu-
lile europene `n materie de `n]e-
legeri anticoncuren]iale. ~n ulti-
mele luni, Comisia European\ a
`nt\rit supravegherea pre]urilor
alimentare, `n condi]iile `n care
infla]ia `n zona euro a atins un
nivel record, de patru procente
`n luna iunie, pe fondul cre[terii
explozive a pre]urilor la energie
[i produse alimentare.
Agricultura
tradi]ional\,
„reinventat\“
de africani
Odat\ cu accentuarea crizei ali-
mentelor pe plan mondial, auto-
rit\]ile din Africa de Sud se re-
`ntorc la o veche solu]ie, cred ei,
[i anume la agricultura tradi]io-
nal\, bazat\ pe culturile speci-
fice acestei zone, `n paralel cu
reducerea importului de ali-
mente, informeaz\ National Ge-
ografic. „O parte semnificativ\
din suprafa]a ]\rii const\ `n zo-
ne rurale `nconjurate de sate.
Putem investi orice sum\ de
bani necesar\ relu\rii practi-
cilor agricole, care s\-i ajute pe
fermierii s\raci s\-[i produc\
m\car propriile alimente nece-
sare traiului de zi cu zi“, a de-
clarat Trevor Manuel, ministrul
de Finan]e al Africii de Sud.
Pre]ul alimentelor a crescut, `n
ultimele 12 luni, cu peste 15,3%
pentru alimentele de baz\, `n
timp ce pre]urile pentru carne
[i uleiuri naturale s-au ridicat
cu 52%. „Uleiul pentru g\tit a
crescut, `ntr-un singur an, de la
1,70 dolari litrul, la 5,30 do-
lari“, confirm\ ministrul Trevor
Manuel. a
BULGARIA POATE EXPORTA CARNE DE PORC ~N }|RILE EUROPENE: Uniunea European\
a permis companiilor produc\toare de carne de porc din Bulgaria exportul c\tre ]\rile
comunitare, precum [i c\tre cele ter]e. Decizia a fost luat\ de Comitetul Parlamentului
European pentru Alimenta]ie [i Siguran]\ Veterinar\. Exportul de carne de porc a fost
interzis `n noiembrie 2007, dup\ izbucnirea unor focare de pest\ porcin\ clasic\.
Novacul, cel mai ieftin pe[te din Rom=nia
a Autorit\]ile rom=ne au lansat Programul Opera]ional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013, prin
intermediul c\ruia se vor derula 307 milioane de euro pentru proiecte de piscicultur\ [i acvacultur\ a Sume
importante vor fi cheltuite [i pentru determinarea popula]iei s\ consume mai mult pe[te, datorit\ beneficiilor
importante asupra organismului a Potrivit pre[edintelui Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\
(ANPA), Gheorghe {tefan, pe[tele este mai scump pe pia]a rom=neasc\, din cauza furajelor importate a
Agen]ia Na]ional\ pentru Pescuit [i Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA), Gheor-
Acvacultur\ a lansat, la finele s\pt\- ghe {tefan.
m=nii trecute, Programul Opera]ional {eful ANPA a afirmat c\ viitoarele
pentru Pescuit 2007-2013, prin interme- ac]iuni de publicitate [i reclam\ vor
diul c\ruia, p=n\ `n anul 2013, sectorul urm\ri s\ schimbe comportamentul con-
pesc\resc din Rom=nia va beneficia de sumatorului, cu argumente legate de o
307 milioane de euro fonduri publice ne- alimenta]ie s\n\toas\, astfel `nc=t
rambursabile, din care 230 de milioane acesta s\ cumpere `n mod constant pro-
sunt fonduri europene, iar 77 de milioane duse piscicole. Oficialul rom=n a admis
reprezint\ contribu]ia na]ional\. c\ p\str\vul, de exemplu, e mai scump
~n prima etap\, vor fi lansate patru `n Rom=nia, fa]\ de celelalte ]\ri ale U-
m\suri privind investi]ia productiv\ `n niunii Europene, `ntruc=t nu avem mate-
acvacultur\, prelucrarea [i comercializa- rial genetic autohton, fiind nevoi]i s\
rea produselor pesc\re[ti [i de acvacultu- import\m larve embrionare din A-
r\, investi]ii la bordul navelor de pescuit ustralia. ~n plus, potrivit lui {tefan,
[i selectivitate [i compens\ri socio-eco- p\str\vul trebuie hr\nit `ntr-un mod
nomice acordate pescarilor. „Sectorul aparte, cu furaje tot din import. „Novacul
piscicol din Rom=nia va beneficia, p=n\ este cel mai ieftin pe[te din Rom=nia, de-
`n anul 2013, de 307 milioane de euro din oarece nu consum\ furaje“, a explicat ofi-
fonduri publice nerambursabile, din care cialul ANPA. Gheorghe {tefan a men-
[ase milioane de euro vor fi cheltui]e ]ionat c\ inten]ioneaz\ s\ organizeze, `n
pentru `ncurajarea consumului de pe[te toamn\, la Bucure[ti, un „Festival al Un festival al pe[telui - parte a unui program amplu
de c\tre popula]ie“, a declarat, vineri, pe[telui“, `n care, printre altele, o vedet\ de con[tientizare a popula]iei
pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru s\ g\teasc\ [i s\ m\n=nce pe[te. a privind beneficiile aduse de consumul de pe[te
Orice fermier se poate `nscrie `n Camerele Agricole
a Patru departamente din subordinea Ministerului Agriculturii vor fi restructurate,
pentru `nfiin]area Camerelor Agricole din Rom=nia, potrivit unui proiect de lege
privind `nfiin]area Camerelor Agricole, aflat `n lucru la MADR a Constituirea lor
va demara la `nceputul anului 2009, potrivit ministrului Agriculturii, Dacian Ciolo[ a
Agen]ia Na]ional\ de cioare. Ele nu au dreptul pozitul pe terenul agricol le-ar putea atrage pentru Ciolo[, Camerele vor fi for-
Consultan]\ Agricol\ (AN s\ acceseze fonduri euro- [i forestier. comunitate. „Camerele A- mate din 35 de repre-
CA) cu oficiile jude]ene se pene pentru consultan]\, Principalul rol al Ca- gricole `[i propun s\ fac\ zentan]i ai agricultorilor,
vor restructura integral, deoarece sunt institu]ii de merelor Agricole, dup\ acele asocia]ii, acele gru- având ca p\r]i compo-
iar direc]iile jude]ene pen- stat“, a spus Ciolo[. Din cum a precizat consilierul puri de produc\tori, pen- nente o „`nc\pere“ a ale[i-
tru agricultur\, unit\]ile ministrului, Sorin Chel- tru a putea ie[i pe pia]a e- lor, format\ din Adunarea
camerele agricole va pu-
fitosanitare jude]ene [i AN tea face parte orice per- mu, este acela de „princi- uropean\“, a subliniat General\, Colegiul de
ARZ vor fi modificate par- pal partener de dialog al
soan\ fizic\ din spa]iul Chelmu. Conducere [i Comisia de
]ial. Cei care activeaz\ `n rural, care deruleaz\ acti- autorit\]ii publice centra- Cenzori, [i o „`nc\pere“ a
domeniile agriculturii [i vit\]i cu specific agricol le, cu competen]e `n dome- 35 de reprezentan]i speciali[tilor. Potrivit pro-
cele conexe vor fi reprezen- sau asimilat. Finan]area niile agriculturii [i cone- iectului de lege, Camerele
ta]i `n Camerele Agricole. xe“. Sorin Chelmu a expli- ai agricultorilor Agricole sunt organiza]ii
Ministrul agriculturii, Da- Camerei Agricole, conform cat c\ `nfiin]area Camere-
proiectului, va fi asigura- Camerele Agricole vor neguvernamentale, de uti-
cian Ciolo[, a subliniat c\ lor Agricole Jude]ene nu litate public\, nonprofit,
`nfiin]area acestor struc- t\ din aloc\ri de la buge- presupune mic[orarea nu- fi organizate la nivel jude-
tul de stat pentru cofinan- ]ean, vor fi compuse din cu personalitate juridic\,
turi este o necesitate, „`n m\rului de locuri de mun- `nfiin]ate `n scopul de a
]area investi]iilor [i a sa- c\ din domeniu, ci, din reprezentan]i ai agriculto-
condi]iile `n care vor fi a-
lariilor personalului anga- rilor [i vor avea rolul de a reprezenta [i promova in-
cordate fonduri europene contra, presupune angaja-
pentru consultan]\, dar ca- jat, dar [i din aloc\ri din rea a `nc\ 3.000-4.000 de acorda fermierilor consul- teresele popula]iei care
deruleaz\ activit\]i `n do-
re nu vor putea fi accesate bugetele jude]ene sau din speciali[ti. ~n plus, salarii- tan]\ specializat\ [i de a
de institu]iile publice“. prest\ri de servicii, la ca- le acestora ar putea chiar reprezenta interesele a- meniile agriculturii [i co-
„OJCA sunt, `n prezent, re se adaug\ 2% din impo- s\ creasc\ `n func]ie de cestora pe lâng\ adminis- nexe, cum ar fi agricultu-
legate de mâini [i de pi- zitul pe profit sau din im- fondurile pe care fiecare tra]ia public\ local\. lui r\ [i produc]ie alimenta-
r\, pescuit, silvicultur\
sau `mbun\t\]iri funcia-
re. Camera Agricol\ Jude-
]ean\ va fi format\ din 35
de reprezentan]i ai agri-
cultorilor, din care 19 re-
prezentan]i - ale[i dintre
cei propu[i de asocia]iile
de profil. Dou\ locuri vor fi
ocupate de agricultorii
propu[i de patronate, dou\
- de c\tre cei propu[i de
sindicate [i dou\ - de c\tre
fermierii independen]i.
Dou\ locuri vor fi ocupa-
te de reprezentan]ii coope-
rativelor agricole, trei - de
c\tre tinerii fermieri, dou\
- de c\tre reprezentan]ii
consiliilor locale [i câte u-
nul - de c\tre reprezentan-
]ii proprietarilor de p\duri,
sta]iunilor de cercetare [i
ai medicilor veterinari.
Fiind organizate sec]ii
de votare `n func]ie de nu-
m\rul de electori, Camere-
le Agricole se constituie `n
urma alegerilor organizate
la nivelul fiec\rei unit\]i
administrativ-teritoriale
locale. Fiecare sec]ie de vo-
tare are aronda]i cel pu]in
Agricultorii vor fi reprezenta]i `n Camerele Agricole, 500 de electori, dar nu mai
iar problemele lor vor fi transmise autorit\]ilor prin intermediul acestora mul]i de 2.000. a

Actualitate
Afganistan:
Atentat
sinuciga[ cu
zeci de mor]i
Cel pu]in 15 persoane au
fost ucise, iar alte 30 r\nite, du-
minic\, `ntr-un atentat sinuci-
ga[ cu ma[in\-capcan\ `n sudul
Afganistanului. Atentatul a
vizat un convoi al for]elor de se-
curitate afgane, `n districtul
Deh Rewud, `n provincia Uruz-
gan (sud), a declarat [eful poli-
]iei provinciei, Juma Gul He-
mat. „Este vorba de un atentat
sinuciga[ cu ma[in\-capcan\.
Primul bilan] este de 15 mor]i [i
peste 30 de r\ni]i, `ns\ num\-
rul victimelor ar putea s\ creas-
c\“, a ad\ugat el. Potrivit Reu-
ters, atentatul a avut loc `n-
tr-un bazar din Deh Rawud [i
s-a soldat cu 21 de mor]i, 17
civili [i 4 poli]i[ti. Al]i 37 de
civili [i 5 poli]i[ti ar fi fost r\ni]i
`n acest atentat atribuit taliba-
nilor. Cele mai multe dintre vic-
timele civile ar fi copii. ~n ace-
la[i timp, trei bombe plasate pe
marginea unor drumuri au
ucis, duminic\, cel pu]in 5 per-
soane [i `n Irak, printre care 3
poli]i[ti `n Fallujah. Poli]i[tii au
fost uci[i `n explozia a dou\
bombe `n apropierea casei unui
c\pitan de poli]ie din Fallujah,
`n provincia Anbar, unde vio-
len]ele au sc\zut `n intensitate
de la sfâr[itul lui 2006. a
Kosovo va primi 1,3 miliarde de dolari pentru reconstruc]ie
a UE [i SUA doneaz\ sume consistente pentru refacerea Kosovo
a Statele bogate sunt `ngrijorate `ns\ de renumele de „rai al corup]iei“ pe care `l are zona
a Exper]ii estimeaz\ c\ sunt necesare alte 10 miliarde de dolari pentru stabilizarea regiunii a
De[i ruperea sa de Serbia
pare ireversibil\, Kosovo are
de luptat acum cu probleme
`nc\ [i mai mari. Regiunea
este una dintre cele mai
s\race din Europa, iar stabili-
tatea sa nu poate fi asigurat\
decât printr-un masiv ajutor
extern. Con[tien]i de acest lu-
cru, cele dou\ mari puteri im-
plicate `n aceast\ provincie,
Uniunea European\ [i Sta-
tele Unite, s-au hot\rât s\ o-
fere sume consistente au-
torit\]ilor de la Pristina.
Bani pentru Kosovo
Donatorii interna]ionali,
reuni]i la Bruxelles, au promis
provinciei Kosovo 1, 2 mi-
liarde de euro pentru recon-
struc]ia regiunii. Uniunea
European\ a donat 500 de
milioane de euro, iar Statele
Unite 250 de milioane. Comi-
sarul european pentru extin-
dere, Ollie Rehn, a declarat c\
banii da]i de Uniunea
European\ sunt un angaja-
ment pentru stabilitatea din
Kosovo. „Sunt sigur c\ au-
torit\]ile din Kosovo [tiu c\
promisiunile pe care le-au f\-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DIACONESCU ~NCEAR-
C| RECONCILIEREA CU
GRUPAREA DÂNCU: Vicepre-
[edintele PSD, Cristian Diaco-
nescu, noul coordonator al or-
ganiza]iei din Cluj, a declarat,
sâmb\t\, c\ este posibil ca Va-
sile Dâncu, Ioan Rus [i Vasile
Pu[ca[ s\ candideze pentru
Parlament [i a precizat c\ vrea
s\-i recupereze pe cei trei
,punând pe picioare un proiect
de reorganizare a filialei. ~n-
trebat dac\ pleac\ la Cluj cu
gândul de a-i recupera pe cei
trei [i, mai ales, prin ce moda-
Luni, 14 iulie 2008
S\racii lumii, sc\pa]i de foamete cu 6 miliarde de dolari
}\rile s\race vor avea
nevoie de ajutoare alimen-
tare `n valoare de circa 6
miliarde de dolari, `n fiecare
an, `n situa]ia `n care
pre]urile alimentelor [i en-
ergiei vor r\mâne ridicate, a
estimat, la o conferin]\ orga-
niza]\ de Guvernul olandez
- pre[edintele B\ncii Mon-
diale, Robert Zoellick. El a
precizat c\ banca `ncearc\
s\ ob]in\ miliarde de dolari
Dup\ independen]\, kosovarii trebuie s\ treac\ la munc\
cut trebuie materializate pen-
tru to]i kosovarii [i s\ fie sig-
ure c\ fiecare euro va fi bine
folosit“ a spus Olli Rehn.
Reprezentan]ii Uniunii Euro-
pene au mai spus c\ sunt
preg\ti]i s\ foloseasc\ toate
mijloacele ca s\ ajute Kosovo
s\ devin\ un stat european.
litate, Diaconescu a r\spuns:
„Categoric! Pur [i simplu
punând pe picioare un proiect
de reorganizare“. Vicepre[e-
dintele PSD a ad\ugat c\ are
o rela]ie bun\ cu cei de la Cluj,
cu care se „mândre[te“, [i „cu
cei trei `n mod special“, cu care
a lucrat bine `n Guvern. „Am
curajul, cel pu]in `n rela]ie cu
proiectul de la Capital\ (candi-
datura la Prim\ria General\),
s\ spun c\ acolo baza e mult
mai solid\ pentru a pune un
proiect pozitiv `n mi[care, iar,
din punctul meu de vedere, le-
EGIPT - DESCOPERIREA UNEI ASCUNZ|TORI TERORISTE: Poli]ia egiptean\ a
descoperit 250 kg de explozibil, `ntr-o ascunz\toare subteran\ la Nagaa
Shabanah, un sat situat `n de[ertul Sinai, la câ]iva kilometri de punctul de
trecere Rafah, `ntre Egipt [i Fâ[ia Gaza. Beduinii care lucreaz\ pentru autorit\]i
au descoperit accidental ascunz\toarea `n care se mai aflau [i câteva mine
antitanc. Explozibilele urmau s\ fie introduse clandestin `n Fâ[ia Gaza.
suplimentari pentru a fi-
nan]a fonduri de investi]ii
destinate s\ ajute ]\rile `n
curs de dezvoltare s\ lupte
`mpotriva `nc\lzirii globale
[i s\ faciliteze transferul
tehnologiilor provenite din
]\ri industrializate.
Potrivit avizului s\u, 10
miliarde de dolari ar fi ne-
cesari, `n acest an, pentru a
face fa]\ crizei alimentare,
dintre care 3,5 miliarde de
Kosovo [i-a declarat inde-
penden]a fa]\ de Serbia `n
februarie anul acesta, dup\ 9
ani de administrare din par-
tea Na]iunilor Unite. Regi-
unea are `ns\ o imagine de
adev\rat rai al corup]iei, `ns\
premierul Hashim Thaci le-a
am [i spus, un proiect pozitiv
este singurul care, cred eu,
conteaz\ pentru PSD `n Tran-
silvania [i nu o referin]\ per-
sonal\“, a afirmat Diaconescu.
Plafonul de performan]\ sta-
bilit de PSD „poate fi consid-
erat cam radical“, iar `n ceea
ce prive[te organiza]ia de la
Cluj, „se pare c\ lucrurile sunt
la limit\“, a ad\ugat Diaco-
nescu. Organiza]ia de la Cluj
a fost sanc]ionat\, `n cadrul
[edin]ei CEx de la Mamaia,
pentru rezultate slabe la ale-
gerile locale, iar liderii aces-
Pre]ul la alimente, un co[mar pentru Africa
dolari pentru ajutoare pe
termen scurt `n peste 50 de
]\ri, precum [i pentru asigu-
rarea dejunurilor `n unit\]i
[colare. Programul alimen-
tar mondial, care furnizeaz\
alimente popula]iilor con-
fruntate cu foametea, ar
avea nevoie de 6 miliarde de
dolari, anual, ca baz\ per-
manent\, a ad\ugat el.
„Potrivit estim\rilor noas-
tre, pre]urile alimentelor vor
promis ]\rilor care au dat
bani c\ nu vor fi dezam\gite.
Autorit\]ile
promit s\ nu fure
~ngrijorarea donatorilor
interna]ionali pentru soarta
teia, Vasile Dâncu, Ioan Rus [i
Vasile Pu[ca[, au demisionat
din func]iile de]inute `n PSD.
a UDREA RENUN}| LA
FUNC}II ~N PDL, DAC| NU
AJUNGE PARLAMENTAR:
Fostul consilier preziden]ial,
Elena Udrea, a anun]at c\ va
demisiona din func]ia de se-
cretar executiv al PDL, dac\
nu va ob]ine un loc de parla-
mentar. Declara]ia a fost f\-
cut\ `ntr-un interviu acordat
ziarului „Evenimentul Zilei“.
„Personal, dac\ voi pierde [i
nu voi fi parlamentar de Bu-
r\mâne superioare niveluri-
lor din 2004 pân\ `n 2012 cel
pu]in“ , a declarat Zoellick
ziari[tilor, ad\ugând c\ pre-
]urile energiei vor r\mâne,
de asemenea, ridicate. El a
precizat c\ a primit angaja-
mente de 6 miliarde de
dolari pentru fonduri nece-
sare efectelor schimb\rii cli-
matice `n cursul summit-u-
lui G8, `n aceast\ s\pt\mâ-
n\, `n Japonia. a
banilor dirija]i spre Pristina,
determin\ autorit\]ile al-
baneze s\ dea asigur\ri su-
plimentare `n acest sens.
„Kosovo este un stat nou `n
Europa. Pentru noi [i pentru
comunitatea interna]ional\
este o poveste de succes [i
vrem s\ fie un succes [i din
punct de vedere economic“,
spune premierul Hasim Thaci.
„Guvernul din Kosovo, pe care
`l conduc, vrea s\ aplice
legea [i s\ lupte `mpotriva
corup]iei [i crimei organi-
zate. Conferin]a donatorilor
reprezint\ `nceputul unei noi
faze de dezvoltare pentru
Kosovo“, a ad\ugat el.
O parte important\ din
suma donat\ de statele boga-
te este destinat\ acoperirii
datoriilor provinciei, acumu-
late `n perioada existen]ei
Iugoslaviei, pe care provincia
le-a mo[tenit de la Serbia, `n
momentul `n care [i-a de-
clarat independen]a. Co-
responden]ii BBC spun c\ `n
ultimii 10 ani, peste 5 miliar-
de de dolari au ajuns `n
Kosovo [i se estimeaz\ c\
mai sunt nevoie de al]i 10 ani
pentru ca provincia s\
devin\ un stat viabil. a
cure[ti, `mi voi da demisia
din func]ia de secretar execu-
tiv. Sunt un om care a f\cut
politic\ asumat pân\ acum [i
voi continua la fel“, a de-
clarat Udrea. Aceasta mai
precizeaz\ c\ se simte ex-
trem de stresat\ de alegerile
din toamn\ [i a[teapt\ s\ fie
evaluat\ de c\tre aleg\tori,
astfel `ncât s\ [tie exact cât
valoreaz\ la finalul alege-
rilor. Udrea recunoa[te c\ se
afl\ `n politic\ la `nceput,
dar este `ncrez\toare c\ are
timp s\ `nve]e. a
7
LUMEA PE SCURT
Acord diplomatic
istoric `ntre
Liban [i Siria
Siria [i Libanul au decis s\ aib\
rela]ii diplomatice, dup\ zeci de
ani de conflicte. Siria va deschide
o ambasad\ la Beirut, iar Libanul
va avea ambasad\ la Damasc.
Anun]ul istoric a fost f\cut la
Paris, unde pre[edin]ii celor dou\
]\ri particip\ la un summit im-
portant, g\zduit de Fran]a.
Speciali[tii consider\ c\ ini]ierea
contactelor diplomatice `ntre Siria
[i Liban este o mare reu[it\ a
politicii externe franceze. Cele
dou\ ]\ri nu au avut niciodat\
leg\turi diplomatice din cauza
conflictelor permanente. De altfel,
Guvernul sirian este acuzat de
c\tre politicienii libanezi c\ ar fi
pus la cale atentatul cu bomb\ `n
care a murit, `n 2005, fostul pre-
mier al Libanului, Rafik Hariri.
Dup\ atentat, pre[edintele sirian,
Bashar al Assad, a fost declarat
persoana non grata la reuniunile
interna]ionale. Summitul de la
Paris l-a readus pe scena politicii
interna]ionale. „Trebuie s\ spun
c\ e un pas istoric pentru Fran]a
c\ pre[edintele sirian Bashar al
Assad a decis s\ deschid\ o
reprezentan]\ diplomatic\ `n
Liban [i c\ Libanul va deschide o
reprezentan]\ `n Siria“, a de-
clarat pre[edintele francez,
Nicolas Sarkozy.
China a executat
doi islami[ti,
pentru terorism
Doi musulmani, acuza]i de tero-
rism [i de activit\]i separatiste de
regimul de la Beijing, au fost exe-
cuta]i, iar alte 15 persoane au fost
condamnate la `nchisoare pe
diferite termene pentru crime
similare, `n regiunea Xinjuang
(nord-vestul Chinei). Cei doi
b\rba]i au fost executa]i `n ora[ul
Kachgar, `n 9 iulie, dup\ ce fu-
seser\ deferi]i unui tribunal, `n
noiembrie 2007. Celelalte 15 per-
soane au fost condamnate la
pedepse cu `nchisoarea pe
termene `ntre 10 ani [i deten]ie pe
via]\. Autorit\]ile chineze
anun]aser\ joi c\ au fost aresta]i
82 de presupu[i terori[ti de la
`nceputul anului, `n regiunea
musulman\ Xinjiang, asigurând
c\ ace[tia preg\teau atentate pen-
tru a perturba Jocurile olimpice.
Responsabilii chinezi avanseaz\,
pentru prima oar\, o cifr\ global\
a arest\rilor, dup\ ce au anun]at,
`n ultimele luni, c\ au dejucat mai
multe comploturi vizând destabi-
lizarea Jocurilor olimpice de la
Beijing (8-24 august).
Venezuela:
Ample demonstra]ii
anti-Chavez
Mii de venezueleni au manifes-
tat, sâmb\t\, `n capitala ]\rii,
Caracas, cer=nd Cur]ii supreme
s\ anuleze o „list\ neagr\“ care
interzice câtorva sute de oponen]i
regimului Chavez s\ candideze la
viitoarele alegeri `mpotriva par-
tidului de guvern\mânt. Agitând
drapele ale Venezuelei, manifes-
tan]ii au m\r[\luit spre sediul
Cur]ii, unde au cerut
magistra]ilor s\ declare nul\
lista. Num\rul participan]ilor la
mar[ a fost estimat de ziari[tii
prezen]i la circa 10.000,
autorit\]ile necomunicând un
num\r `n mod oficial. Lista, a
c\rei existen]\ a fost dezv\luit\
`n luna februarie de responsabilul
na]ional al luptei `mpotriva co-
rup]iei, interzice celor 272 de
politicieni nominaliza]i (`n cea
mai mare parte, membri ai opozi-
]iei) s\ participe la alegerile le-
gislative [i municipale din luna
noiembrie. R\spunzând criticilor,
generalul Clodosbaldo Russian,
un apropiat al pre[edintelui Cha-
vez, a afirmat c\ legea venezue-
lean\ autorizeaz\ impunerea
unor restric]ii poten]ialilor can-
dida]i suspecta]i de corup]ie. a
 CM
YK

8 Luni, 14 iulie 2008

Interviu

„Eu zic c\ tr\im a doua modernizare a României“

a „Prin toat\ orientarea societ\]ii române[ti, atât `nainte, cât [i dup\ Primul R\zboi Mondial, România a f\cut cunoscut\ aspira]ia ei de
a se integra `n ceea ce era partea cea mai civilizat\ a Europei. Cunoa[tem din nou un flux orientat `n aceea[i direc]ie. Eu zic c\ tr\im a
doua modernizare a României. A doua, pentru c\ rezultatele primei au fost nimicite. {i ne este h\r\zit s\ relu\m totul de la cap\t“ a
„Dac\ este s\ privesc genera]ia mea, ea nu este nici pe departe la `n\l]imea predecesorilor. Cât despre tinerii care cresc sub ochii
no[tri, aici, speran]ele sunt `ng\duite, dar `ndrept\]irea valorii lor se bizuie pe cazuri destul de r\zle]e. Mul]i dintre ei, dintre cei care
pleac\ `n str\in\tate [i `nva]\ acolo carte foarte bine, g\sesc c\ e mai comod s\ r\mân\ acolo. Lipsa lor se simte aici“ a
Domnule profesor, Nu. A primit `n dar de la „Am fost elevul lui exagereaz\ `n aceast\ direc]ie,
da]i-mi voie s\ `ncep de admiratori, de la cititori, ma- `mprumutat\, de altfel, din
la observa]ia c\ sunte]i nuscrise [i documente care, `n Mihai Berza [i m-am Occident. Când avem de spul-
mo[tenitorul de sânge timpul vie]ii lui, erau p\stra-
al lui Nicolae Iorga. specializat `n istoria berat idei false despre trecutul
te la institutul pe care l-a `n- nostru, trebuie s-o facem pen-
Da, mama mea era una temeiat acum 70 de ani. La Europei Apusene `n tru exager\rile comise `n anii
dintre fiicele lui. `nceputul anilor ’50, au fost Evul Mediu“ 1970-1980. Este cu totul inutil
Referindu-v\ la mo[te- transferate la Biblioteca Aca- s\ ne r\zboim cu ceea ce a fost
nirea cultural\, a[ demiei. Faptul c\ avea aceast\ [coala romantic\ `n istoriogra-
vrea s\ afl\m ce teme ascenden]\ l-a f\cut s\ fia noastr\. Dar, atrag aten]ia
v-a]i ales dvs. din ceea Una dintre fiicele lui se aplece mai mult c\ Nicolae Iorga, al\turi de
ce s-ar numi „mo[teni- Iorga a tr\it `n exil `n spre zona bizantin\?
Italia. Cum a ajuns la
prietenii s\i Ion Bogdan [i Di-
rea Iorga“? Cum a]i f\- Nu... Dvs. crede]i, ca [i de- mitrie Onciul, a fost tocmai
cut alegerea? exil tocmai fiica lui Ior-
ga? spre mine, c\ istoricii `[i aleg purt\torul de cuvânt [i c\l\u-
L\sa]i-m\ s\ v\ spun c\ n- subiectele din motive persona- za pentru acei istorici care se
am f\cut niciodat\ o alegere. Nu a fost exil... E vorba de
le... E vorba, pur [i simplu, de ridicau `mpotriva romantis-
Pur [i simplu au venit de la si- m\tu[a mea Magda, care a
interesul lecturilor [i de `m- mului reprezentat de Vasile
ne c\tre mine anumite subiec- fost pictori]\ [i care [i-a urmat prejur\rile care `]i pun `nain- Alexandrescu Urechia sau
te. Ele erau, `n primul rând, so]ul `n Italia, `n 1947, av=nd te anumite c\r]i, anumite do- chiar de marele Ha[deu. Ei ve-
determinate de documentele [ase copii [i 22 de nepo]i. cumente. ~ncepusem s\ spun neau cu deprinderea unei eru-
pe care le g\seam. A[a am `n- Mai sunt [i alte rami- c\ ceea ce m-a interesat `ntot- di]ii riguroase, deprindere c\-
ceput [i a[a am de gând s\ con- fica]ii ale mo[tenito- deauna a fost s\-mi `mbog\- p\tat\ `n [colile istorice occi-
tinuu pân\ la cap\t, c\utând rilor de sânge ai lui ]esc cuno[tin]ele mele [i ale al- dentale. Ace[ti oameni `nv\]a-
izvoare noi. Am avut norocul Iorga? tora, c\rora le adresam mesa- ser\ to]i `n Germania de la
s\ le g\sesc din bel[ug, cum A mai existat o sor\ a ma- jul scrierilor mele. Aceast\ sfâr[itul secolului al XIX-lea,
cred c\ le-ar g\si oricine, dac\ mei, mezina, care s-a c\s\torit `mbog\]ire se face numai prin care era patria istoriografiei
l-ar interesa urm\rirea lor. cu un diplomat argentinian cu descoperirea altor surse decât celei mai con[tiincioase, scrupu-
care a avut trei copii. Ea a mu- cele cunoscute. A[ spune c\ m- loase fa]\ de adev\r.
„Biblioteca bunicului rit la Buenos Aires, `n 1979. {i am `ndreptat, la `nceput, c\-
Acolo a fost [i leag\nul
exist\, din prima c\s\torie a tre sec. XVII-XVIII, mai târ-
meu a fost l\sat\ bunicului meu, vara mea pri- ziu, [i al XVI-lea din istoria ro-
idealismului [i al ro-
mantismului, gen de
Statului“ mar\, doamna Ioachim, care mâneasc\, `n leg\tur\ cu ori- romantism pe care l-am Nepot al lui Nicolae Iorga, Andrei Pippidi (n\scut `n
are un fiu. Deci exist\ [i `n Ro- zontul balcanic, cu situa]ia importat [i noi, ceva 1948, la Bucure[ti) este istoric [i doctor al
A]i mo[tenit anumite mânia o alt\ ramur\... cultural\ [i politic\ a sud-es- mai târziu decât mari- Universit\]ilor din Cluj [i Oxford. Ca specialist `n
documente, vreo arhi- tului european, `n care noi le culturi ...
v\? V-a transmis cum- Ramura Nicolae Iorga eram, atunci, integra]i. istoria Evului Mediu [i a epocii moderne, a publicat
Romantismul la noi a fost
va familia Iorga ceva ce vechime are?
francez... numeroase c\r]i [i studii [i a participat la elaborarea
de mare importan]\? Ajunge la 1774, data unei Iorga s-a ocupat [i el de manualelor de istorie. Este profesor la Universitatea
icoane pe care o p\strez [i care zona asta medieval\... Asta nu se poate
Nu... ~n afar\ de faptul c\ A]i dus mai departe un din Bucure[ti, a fost pre[edinte al Comisiei
a fost a unui str\mo[, venit la spune despre Emines-
am crescut `ntr-o cas\ plin\ front de cercetare? cu, care era impregnat Na]ionale a Monumentelor Istorice [i director al
de c\r]i, [i multe din ele erau Boto[ani la mijlocul sec. al ~ntr-un caz, da... A[ putea Institutului Român de Istorie Recent\
de cultura german\,
de Nicolae Iorga, mai trebuie XVIII-lea. B\nuim c\ venea spune c\ a doua mea carte, nordic\. El nu prea l-a
[tiut totu[i c\ biblioteca buni- din Levant, pentru c\ acest atât de memorabil\, cum partea cea mai civilizat\ a Eu-
„Tradi]ia politic\ bizantin\ `n evocat pe Rousseau. o f\cea Iorga... S-a gân-
cului meu a fost l\sat\ Statu- str\mo[ avea porecla Galiongi- Dar s\ revenim, a gre- ropei de atunci. Cunoa[tem
}\rile Române“, continu\ [i dit vreodat\ Iorga c\
lui. Ea se g\se[te ast\zi, `n ul, ceea ce `nsemna marinar [it undeva Iorga, `n din nou un flux orientat `n
revizuie[te o carte vestit\ a lui România se afl\ `ntr-un
cea mai mare parte, la Institu- din flota sultanului pe un gali- previziunile sale legate aceea[i direc]ie. Eu zic c\ tr\-
Nicolae Iorga, din 1935, care declin al istoriei, chiar
tul „Nicolae Iorga“ din Bucu- on. {i asemenea echipaje erau de România? im a doua modernizare a Ro-
se cheam\ „Bizan] dup\ Bi- `n timpul vie]ii lui?
re[ti. Nu s-a pierdut nimic. formate din greci sau balca- Nu v\d... Dar nici nu sunt mâniei. A doua, pentru c\ re-
zan]“. ~n ceea ce prive[te pri- El a trecut prin mai multe
Despre biblioteca sa, Nicolae nici. Inscrip]ia de pe icoan\ e eu acela care s\ trâmbi]eze: zultatele primei au fost nimi-
ma mea carte, care era despre momente dificile ale istoriei cite. {i ne este h\r\zit s\ relu-
Iorga spunea, la un moment `n grece[te. Bunicul meu a vor- prizonierii de r\zboi din R\z- „N-a gre[it niciodat\!“ M\ o- noastre, dac\ v\ gândi]i c\ era
dat, c\ avea 40 de mii de volu- bit chiar de origini bizantine, presc, atunci când r\sfoiesc \m totul de la cap\t.
boiul de 100 de Ani, era un su- n\scut `nainte de câ[tigarea
me. La sfâr[itul vie]ii lui, `n imperiale, pentru c\ mama lui biect de istorie occidental\. La c\r]ile lui, la acele pasaje care independen]ei [i a murit `n Iorga a impus [i un
1940, avea vreo 60 de mii. Pe se tr\gea din familia Arghiro- facultate, eu am fost elevul lui mi se pare c\ s-au adeverit. {i momentul `n care se pr\bu[ea model de om cultural
l=ng\ acestea, `nc\ o mie de pol, venit\ `n Moldova `n sec. Mihai Berza [i m-am speciali- acestea-s multe. Zilele trecu- statul creat `n 1918. ~ntre foarte interesant. El a
volume, biblioteca lui de al XVIII-lea, care a avut dre- zat `n istoria Europei apusene te, am g\sit observa]ia c\ U- timp, mai exact, `n 1931, c=nd `ncercat s\-[i aplice,
campanie; au r\mas `n casa g\tori fanario]i. A[a c\ aportul `n Evul Mediu. Este ceea ce niunea Sovietic\, dac\ va c\- era prim-ministru, i-a fost dat `ntr-un fel, viziunile,
lui de la V\leni, acum - cas\ grecesc `n familia mea este am predat, din 1991, la Bucu- dea, nu va fi din cauza vreu- s\ spun\ c\ asta este o ]ar\ intrând `n politic\. N-a
memorial\. Eu de]in doar o mare, mai ales dac\ socotim re[ti, atunci când am putut nui r\zboi sau a vreunei revol- fost numai un manda-
care se creeaz\, o na]iune `n rin cultural. Este el un
parte din coresponden]a pri- c\, din partea tat\lui, suntem p\trunde `n facultatea care, te, ci va fi, pur [i simplu, prin curs de `nchegare. {i `ntreba-
mit\ de el. `mburghezire. Nu mai spun, caz fericit, singular?
din insula Chios, unde, pe la pân\ atunci mi-a fost interzi- rea este dac\ am ajuns la punc-
1800, cei cu numele meu erau s\, eu nevrând s\ fiu membru ceea ce se [tie foarte bine, c\, El a sim]it c\ este datoria
Dar Iorga n-a achizi]io- tul final al acestui proces?...
printre frunta[ii satului lor, fi- de partid. de la apari]ia pe scena politic\ Eu zic c\ nu, n-am ajuns. lui de istoric, de om mai `nv\-
nat [i documente origi-
nale de mare valoare? ind [i ei donatori de icoane. a lui Hitler, a prev\zut c\ se ]at decât al]ii `n privin]a tra-
va merge spre declan[area di]iei, s\ caute s\ orienteze
„Eu nu sunt dintre cei unui r\zboi nimicitor. „Rom=nia nu [i-a societatea `n acest sens. A
care [i-au luat ca Dar a prev\zut [i a- c\p\tat conturul avut elevi, a format con[tiin-
]e. Iar `n politic\, el a urmat
sarcin\ demitizarea cest tandem Rusia- definitiv“ `ntru totul ideile pe care [i le
SUA, care va domina
trecutului na]ional“ lumea 50 de ani? Ame- formase ca istoric. Cu cât suc-
rica a fost marea pute- Merge]i pe ideea c\ ces - asta se poate discuta. Eu
Nicolae Iorga a avut o re câ[tig\toare, `nce- România, a[a cum a v\- cred c\, pe termen scurt, mai
voce profetic\. A gre[it pând cu 1918, [i el era zut-o Iorga, `nc\ nu s-a mult, mai bine. Mai pu]in pe
undeva `n profe]iile re- `n via]\... A [i vizitat coagulat ca na]iune?...
termen lung, pentru c\ aici au
feritoare la istoria noas- America... Nu [i-a c\p\tat conturul intervenit cataclisme, dezas-
tr\? Sau a gre[it „um- Tocmai... Rezultatul aces- definitiv. tre de propor]ii inimaginabile,
flând“ o anumit\ mito- tei vizite din 1930 a fost c\ a
logie a istoriei noastre Conjunctura care este? care pu]in au lipsit s\ fac\ s\
devenit un admirator al felu- Ne-am deplasat c\tre dispar\ statul român. ~n orice
vechi? De exemplu, mi- lui `n care aceast\ societate
tul lui Mihai Viteazul Occident, c\tre o zon\ caz, l-au mutilat cum nu se
american\ `[i construie[te [i- mai stabil\ fa]\ de zona
sau al lui {tefan cel Ma- mai `ntâmplase niciodat\ `n
re... [i protejeaz\ cultura. Iar fa]\ Rusiei... Care este con-
de structura politic\ democra- junctura actual\? {i pe lunga lui istorie. {i lui i-a fost
Ierta]i-m\, eu nu sunt din- vremea lui Iorga, noi ne dat s\ fie chiar martorul aces-
tre cei care [i-au luat ca sarci- tic\ din Statele Unite a avut
cuvinte de pre]uire... deplasasem, prin regii tui dezastru. Dar de acest de-
n\ demitizarea trecutului na- României, c\tre zona ma- zastru nu era vinovat el.
]ional... Care ar fi fost orizontul rilor puteri europene...
pe care-l propunea Ior- Moartea lui a fost un
Dar exist\ o asemenea Nu numai prin schimbare efect al acestor cata-
ga pentru viitorul Ro- dinastic\, ci prin toat\ orien-
orientare, de dat\ re- mâniei? Ne afl\m iar clisme sau a fost [i un
cent\, printre istoricii `ntr-un moment foarte tarea societ\]ii române[ti, efect direct al felului de
„La sfâr[itul vie]ii lui, `n 1940, Iorga avea vreo 60 serio[i? atât `nainte, cât [i dup\ Pri-
greu, când nu ni se pre- a fi [i de a se comporta
de mii de c\r]i. Pe l=ng\ acestea, `nc\ o mie de Exist\, este [coala colegu- cizeaz\ orizontul... Isto- mul R\zboi Mondial, România al lui, ca om de cultur\
volume, biblioteca lui de campanie; au r\mas `n lui meu Lucian Boia. Nu v\ as- ricii actuali spun ceva, a f\cut cunoscut\ aspira]ia ei idealist, s-ar putea spu-
casa lui de la V\leni (foto), acum - cas\ memorial\“ cund c\, dup\ p\rerea mea, se dar nu spun cu voce de a se integra `n ceea ce era ne, `n politic\?
Radio Trinitas

Radio Trinitas

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a
90,10 Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70
Mhz; H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam]
106,80 Mhz; Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Luni, 14 iulie 2008 9

„Dup\ p\rerea mea, se exagereaz\ `n aceast\ direc]ie, a demitiz\rii trecutului na]ional, `mprumutat\, de altfel, din
Occident. Când avem de spulberat idei false despre trecutul nostru, trebuie s-o facem pentru exager\rile comise `n anii
1970-1980. Este cu totul inutil s\ ne r\zboim cu ceea ce a fost [coala romantic\ `n istoriografia noastr\. Dar, atrag aten]ia
c\ Nicolae Iorga, al\turi de prietenii s\i Ion Bogdan [i Dimitrie Onciul, a fost tocmai purt\tor de cuvânt [i c\l\uz\ pentru
acei istorici care se ridicau `mpotriva romantismului reprezentat de Vasile Alexandrescu Urechia sau chiar de marele
Ha[deu. Ei veneau cu deprinderea unei erudi]ii riguroase, deprindere c\p\tat\ `n [colile istorice occidentale.“

„Politica demen]ial\ a lui Ceau[escu

a distrus aproape o treime din vechiul centru“
S\ trecem la cealalt\ tem\ a
noastr\... Cum trebuia s\ fie
Bucure[tiul, cum `l vedea
Iorga? ~n anii ’30, au ap\rut
foarte multe c\r]i despre
felul cum ar trebui s\ arate
Bucure[tiul...
Da, lumea era preocupat\ [i
atunci, cum se preocup\ [i acum, de
identitatea Capitalei. Atunci, peri-
colul pentru Bucure[tiul tradi]ional,
istoric, era mai mic. Au ap\rut
artere largi [i monumente publice
impun\toare `n deceniul lui Carol
al II-lea, dar ele nu au distrus ves-
tigii pre]ioase din istoria Capitalei.
Noi venim, acum, dup\ ce politica
demen]ial\ a lui Ceau[escu a dis-
trus aproape o treime din vechiul
centru. E bine s\ [tim c\ amenin]a
s\ duc\ mai departe aceste dis-
trugeri. Noi st\m de vorb\ acum pe
Bulevardul „Lasc\r Catargiu“, care
se numea atunci „Ana Ip\tescu“ [i a
c\rui nimicire era preg\tit\.
Ceau[escu ne f\g\duise c\, pân\ la
anul 2000, 95% dintre bucure[teni
vor tr\i `n case noi. V\ da]i seama
ce `nsemna asta. Iorga avea nostal-
gia unui ora[ de case individuale,
desigur, nu de blocuri... Le v\zuse
`n Occident, dar nici nu-i pl\ceau,
nici nu considera c\ se potrivesc firii
românului, considerat, de c\tre el,
individualist. Oricum ar fi, realita-
tea zilelor noastre impune acest tip
de conlocuire, de stup cu multe al-
bine, locuin]ele colective. Ar fi foarte
bine s\ le `mpingem spre margine.
Adic\ centrul trebuie cru]at, s\ i se
p\streze identitatea mo[tenit\. {i
mo[tenit\ dintr-un trecut nu prea
`ndep\rtat. Spun asta, fiindc\ au
d\râmat [i al]ii `naintea noastr\.
Cl\dirile cele mai vechi pe care le
mai avem acum sunt cl\diri de seco-
lul al XIX-lea, chiar din sec. al XIX-
lea târziu.
Cum au disp\rut conacele
boiere[ti din Bucure[ti, care
erau evocate de Iorga? Bucu-
re[tiul era v\zut, de c\tre
str\inii de dinaintea sec. al
XIX-lea, ca un ora[ plin de
verdea]\, cu case boiere[ti
foarte bine f\cute...
Idealul lui Iorga cred c\ nu fuse-
se niciodat\ Bucure[tii, ci Boto[anii,
pe care care-i cuno[tea din copil\ria
lui, la 1880. Este [i ceea ce am putut
eu vedea, prin 1965, case boiere[ti
`nconjurate de gr\dini mari, cu
str\zi largi, nu cu ulicioare `ntor-
tocheate, cum ar putea crede cineva.
Dar era un alt tip de civiliza]ie... Nu
pot decât s\ regret c\ nici la Boto-
[ani nu se mai vede a[a ceva.
Ar fi bine s\ [tim c\ [i
cl\dirile f\cute dup\ Carol I,
pe la 1870, au fost construite
pe locul altor vestigii mai
vechi. ~n locul acestora, mul-
te cl\diri de mare valoare au
fost `n\l]ate... Sunt cl\diri
neoclasice, care aduc o rup-
tur\. Ele sunt f\cute dup\
stilul cl\dirilor din perioada
lui Napoleon al III-lea, cl\-
diri destinate institu]iilor
moderne... Atunci, nu s-a
distrus tot a[a de mult?
Da, s-au distrus chiar biserici...
M\ gândesc chiar la dou\ biserici
situate `n zona C\ii Victoriei, Bise-
rica S\rindar [i „Sfântul Ioan Gre-
cesc“, ca s\ apar\ cl\diri pe care,
tot a[a, tradi]ionali[tii le-au privit
cu nepl\cere, cum este CEC-ul sau
ceea ce e ast\zi Muzeul Na]ional. A
ap\rut acum un album foarte in-
teresant, `ngrijit de inginerul Ni-
colae Noica, fost ministru al Lucr\-
rilor Publice, care prezint\ edificiile
publice din epoca lui Carol I. E[ti
uimit s\ vezi câte au fost, cât de im-
pun\toare [i de rezistente, c\ci a
trecut peste un ele un secol care a
r\v\[it Capitala, iar ele sunt tot `n
picioare. Chiar dac\ [i-au schimbat
destina]ia...
„Legisla]ie exist\, dar nu
se aplic\“
{i `n Fran]a s-au `ntâmplat
mari schimb\ri arhitectu-
rale, pe timpul lui Napoleon
I, apoi, pe timpul lui Na-
poleon al III-lea. Noi am im-
portat imaginea Parisului
din secolul al XIX-lea, neo-
clasic.
Asta era imaginea pe care con-
temporanii lui Carol I voiau s-o im-
porte. S-o vad\ imitat\ aici, [i au
reu[it. Iar, o sut\ de ani mai târziu,
o alt\ genera]ie [i alt regim au
schimbat regulile jocului. Ce pot s\
spun este c\ specula de terenuri de
azi face ca investitorii s\ caute cu
tot dinadinsul s\ cumpere cl\diri
vechi pentru a le demola [i pentru a
construi blocuri-turn. Iar aceste
cl\diri vechi sunt `n centru, pentru
c\ aici o asemenea investi]ie ar fi
cea mai rentabil\. A[a s-a `ntâm-
plat [i `n Grecia, `n anii ’50, cu
rezultatul c\ nu a mai r\mas nimic
din ora[ul vechi. Nu vorbesc doar
de Atena, ci [i de provincie. La
Salonic sau Castoria, au l\sat nu-
mai bisericile. Moscheile nu le-au
l\sat.
Foamea imobiliar\ va dis-
truge `n continuare Bucu-
re[tiul, ca `n perioada lui
Ceau[escu?
Mai r\u decât `n perioada lui
Ceau[escu, pentru c\, pe vremea
aceea, el reprezenta singurul peri-
col. Cum trecea el cu ma[ina [i `[i
alegea „victimele“, ca s\ zic a[a, se
`ntâmpl\ [i ast\zi. Acum suntem ca
sub bombardament. ~n toate col]u-
rile centrului, r\sare câte o cl\dire
nou\, dispre]uind concret `mpre-
jurimile. Sau sunt ]inute `n para-
gin\ casele vechi, ca s\ se pr\bu-
[easc\ singure, iar `n locul ruinei s\
se ridice un imobil de raport.
Care ar fi solu]ia? S\ vin\ o
legisla]ie dur\?
Legisla]ie exist\, dar nu se
aplic\. Se cer o mul]ime de apro-
b\ri, `ns\ aceste aprob\ri se dau,
poate c\, nu pe gratis. Rezultatul e
c\ ne trezim c\ a disp\rut peste
noapte o cas\ pe care o cuno[team.
Dar, `n afar\ de stilul neo-
clasic, care caracterizeaz\
centrul Bucure[tiului, ce se
mai distinge cu autentici-
tate, `n amestecul lui?
Nimic. Repet, fizionomia ora[ului,
cel pu]in `n centru, data din aceast\
epoc\; Trebuie s\ adaug c\ [i o alt\
perioad\ a sem\nat aici anumite
cl\diri interesante, care merit\
ap\rate; e vorba de anii ’30. E vorba
de tendin]a spre modern, arhitectura
cubist\... E bine s\ cru]\m [i exem-
plele care au mai r\mas din aceast\
mod\. A fost o mod\, e una din
vârstele ora[ului. Preferin]a mea
personal\ merge `ns\ spre casele de
dinainte de Primul R\zboi Mondial.
La un moment dat, au fost chiar
foarte multe... Ultimii ani din dom-
nia lui Carol I [i cei doi ani ai neu-
tralit\]ii, 1914-1916, care au fost
foarte rodnici pentru România, au
permis acumularea rapid\ de capi-
tal. Au f\cut s\ apar\ o mul]ime de
case construite dup\ stilul eclectic,
care, `n mare m\sur\, ca [i `n
vechiul Belgrad, era influen]at de
Fran]a celui de-al doilea Imperiu. Un
arhitect la mod\ atunci [i foarte ac-
tiv era Ion Berindei. Dar, spre deose-
bire de Berindei, care era un imitator
al arhitec]ilor francezi, am avut [i
noi arhitec]i români care au c\utat
s\ compun\ un stil original. Asta
este [coala Mincu sau Socolescu...
Au r\mas destule cl\diri `n
acest stil?
Da, dar sunt `ntr-un hal f\r\ de
hal... Sunt dispre]uite chiar de veci-
nii lor, care le las\ s\ se d\r\p\-
neze.
Vede]i ren\scând acest stil?
Nu, dar, a[a cum a murit, tre-
buie p\strat...
„Timpul statuilor
istorice a trecut“
Ce crede]i despre statuile
din Bucure[ti? {tiu c\ a]i
scris mai multe studii pe a-
ceast\ tem\. Avem repre-
zentare `n istoria modern\,
dar `n istoria contemporan\,
cu stilul adecvat, mai pu]in...
Timpul statuilor istorice a trecut.
Spiritul modern [i educa]ia din zilele
noastre nu creeaz\ o reculegere sin-
cer\ `n fa]a imaginii eroului str\-
mo[esc. Pute]i s\-mi pune]i `n fa]\
20 de Mihai Viteazul, c\lare sau pe
jos, nu-mi spune nimic. Cuza, la fel...
Nu mai vorbesc de Traian [i Decebal.
Da]i exemplu de o statuie
care v\ convine...
Da, pot s\ v\ spun [i am mai
spus-o... Sunt cele trei statui, care
sunt o cinste pentru Bucure[ti... ~n
primul rând, statuia lui Ion Br\-
tianu, de Mestrovici, care e o capo-
doper\ [i dintre cele mai m\iestre
care au ie[it din mâna acestui
sculptor. Este, apoi, Monumentul
Aviatorilor, datorat Lydiei Kotze-
bue, [i una din statuile lui Anghel.
Dar aici nu a[ alege pe Eminescu,
din fa]a Ateneului, care e mai con-
ven]ional, a[ alege „C\rturarul“,
care e, de fapt, un portret al Monse-
niorului Vladimir Ghika, [i care a
fost, `n anii trecu]i, a[ezat\ `n fa]a
Bisericii „Saint Vincent de Paul“,
lâng\ sanatoriul c\lug\ri]elor cato-
lice din Fran]a, pe care el le aduse-
se `n Bucure[ti.
A fost adus\ [i vechea statuie
a lui Carol I, `n fa]a Biblio-
tecii Centrale Universitare...
Nu e vechea statuie, e o imita-
]ie, o pasti[\... Nu, ea se datoreaz\
unui sculptor român contemporan,
care a f\cut ceva `n stilul lui Mes-
trovici. A[a cum ar fi trebuit s\
fie... Nu, din p\cate, statuia aceea
a fost distrus\, cum a fost distrus\
[i statuia regelui Ferdinand, care
se afla la primul rond al {oselei
Kiseleff. Acolo a fost pus\ statuia
unui vechi poet persan. Ce are el
cu Bucure[tiul, `ntreb, Doamne,
iart\-m\? De ce a fost pus\ statuia
lui acolo? Acestea sunt negocieri
`ntre ministerele de Externe, prob-
abil c\, pe undeva, a fost pus un
Eminescu, [i noi trebuie s\-l
pl\tim cu poetul persan.

Mie mi se pare limpede c\
este o victim\ a `mprejur\rilor
cu totul extraordinare, iar `n
ceea ce prive[te comportarea
lui personal\, a dovedit o in-
transigen]\ care-i face cinste.
„Sunt vorbe de clac\
astea cu «elita»,
«turnul de filde[»“
Modelul lui poate fi re-
activat? Intelectualul
român are un mod de a
intra `n politic\ [i a ac-
tiva. Comunismul a a-
gravat modelul manda-
rinului, al omului `n tur-
nul de filde[, mai mult
sau mai pu]in cinic.
Sunt vorbe de clac\ astea
cu „elita“, „turnul de filde[“,
„mandarinatul“... N-am avut
niciodat\ „mandarini“, pentru
c\ `mprejur\rile `n care am
tr\it, ca [i p\rin]ii sau bunicii
no[tri, nu au favorizat aseme-
nea izolare. Eu n-o v\d nic\-
ieri... Dac\ v\ gândi]i, pur [i
simplu, la faptul c\ mul]i in-
telectuali nu se simt ast\zi
chema]i s\ intre `n politic\,
v\ r\spund c\ locurile s-au
ocupat din primul ceas de `m-
bulzeala unor oameni cu totul
nepotrivi]i acestui rol. Iar a
ne da coate cu ei nu poate s\
ne atrag\...
Pe vremea lui Iorga nu
era tot a[a?
Ar trebui s\ [ti]i c\ nu era
a[a... Pentru c\ acei care luau
parte la via]a politic\ erau
preg\ti]i pentru asta de gene-
ra]ii `naintea lor [i erau oa-
meni cultiva]i, civiliza]i, [lefu-
i]i, `n orice caz, [i de o perfec-
t\ onestitate moral\, `ncât nu
era o ru[ine s\ te a[ezi lâng\
ei. Dimpotriv\...
Exista [i un conflict
`ntre omul practic, in-
ginerul, economistul [i
omul mai pu]in prag-
matic prin studiile de
baz\... Vulc\nescu iro-
niza mereu meseria de
inginer, inginerii din
guvernele Br\tienilor,
care ei `n[i[i s-au dove-
dit a fi oameni de ac]i-
une... Exist\ aceast\
temere a umanistului
de a nu sta cot la cot cu
unul care este econo-
mist, inginer... {i, to-
tu[i, Vulc\nescu a fost
ministru de Finan]e.
Nu-i adev\rat... Mircea
Vulc\nescu era economist [i
un foarte bun finan]ist, dar n-
a fost mai mult dec=t un `nalt
func]ionar `n acest minister.
Ministrul era un general, pri-
eten cu Ion Antonescu.
~n aceea[i ordine de
idei, l-a[ numi pe Petre
}u]ea...
}u]ea nu era bun de nimic.
Asta trebuie spus r\spicat.
Era un chefliu de cafenea care
delira singur. La sfâr[it, deli-
ra `n fa]a unor tineri care-l
admirau. Dar asta nu-l face
un exemplu de comportare
civic\. Vulc\nescu, da, este -
`n toat\ comportarea lui, de-a
lungul unei vie]i care s-a
sfâr[it cumplit, a[a cum [ti]i -
un cet\]ean, un om foarte
con[tient de datoriile lui...
Au fost [i cazuri con-
troversate. Goga a a-
vut multe probleme...
V\ rog, dvs. admira]i pe
Goga ca poet sau ca ministru?
Vorbeam de ches-
tiunea intelectualului
intrat `n politic\.
Da, [i eu v\ spun c\ politi-
ca lui Goga a fost ceva lamen-
tabil. {i nu numai `n momen-
tul `n care ajunge prim-minis-
tru, ci [i `n momentul `n care,
ministru de Interne fiind,
pleac\ de la Minister prin
demisia `ntregului guvern din
care f\cea parte, [i a doua zi
nu se mai g\se[te nimic `n
fondurile personale puse la
dispozi]ia ministrului de
Interne. Iar alegerile pe care
le-a organizat au r\mas de
pomin\ pentru brutalitate [i
abuzuri.
{i atunci, ce trebuie s\
mo[teneasc\ intelectu-
alul care ar trebui s\
intre `n politic\?
De ce trebuie s\ mo[te-
neasc\ tot timpul ceva?... Poa-
te c\ e timpul s\ gândeasc\ cu
capul lui [i a[a cum i-o dicteaz\
con[tiin]a. Vede]i, vorbim de
tradi]ie, foarte bine. Al\turi de
tradi]ie, trebuie s\ stea onoa-
rea, despre care nu se spune
CM
YK
niciodat\ nici un cuvânt. Aces-
ta este `ndreptarul adev\rat.
Este o problem\ cunos-
cut\, iat\, aceea c\ inte-
lectualul cam tr\dea-
z\... Nu prea are onoare.
Astea sunt prostii... V\
gândi]i la cartea pe care eu o
iubesc foarte mult, a lui Julien
Benda, la care eu am scris in-
troducerea. Citi]i cartea [i o s\
vede]i c\ exist\ o critic\ din ce
`n ce mai accentuat\, `n dece-
niul dinaintea izbucnirii celui
de-al Doilea R\zboi Mondial,
c\tre na]ionalism [i milita-
rism, [i, fa]\ de un asemenea
na]ionalism vânjos [i com-
bativ, Benda avea, bine`n]e-
les, o repulsie, pe care a expri-
mat-o `ntro form\ deosebit de
elegant\ `n aceast\ carte. De
la afacerea Dreyfus, intelectu-
alii francezi s-au `mp\r]it: o
minoritate a r\mas de st=nga,
[i majoritatea a trecut la
dreapta. Nu de alt\ tr\dare e
vorba. Dup\ al Doilea R\zboi,
raportul s-a inversat.
„Câ]i adev\ra]i
intelectuali avem noi
`n ]ara asta?“
Problema intelectu-
alului român `n politi-
c\ nu este rezolvat\,
mai ales dup\ expe-
rien]a din comunism...
Câ]i adev\ra]i intelectuali
avem noi `n ]ara asta? Intelec-
tualitatea sau „intelighen]ia“,
dac\ vre]i, pe care o avea Ro-
mânia interbelic\ a fost, pur
[i simplu, exterminat\. Privi-
legiul [i fericirea anilor mei
de copil\rie [i tinere]e au fost
c\ am `ntâlnit supravie]uito-
rii, care, ast\zi, nu mai sunt
cu noi. Dac\ este s\ privesc
genera]ia mea, ea nu este nici
pe departe la `n\l]imea prede-
cesorilor. Cât despre tinerii
care cresc sub ochii no[tri [i
care sunt chiar ucenicii no[tri,
aici speran]ele sunt `ng\-
duite, dar `ndrept\]irea valo-
rii lor se bizuie pe cazuri des-
tul de r\zle]e. Mul]i dintre ei,
din cei care pleac\ `n str\in\-
tate [i `nva]\ acolo carte foar-
te bine, g\sesc c\ e mai comod
s\ r\mân\ acolo. Lipsa lor se
simte aici.
Este o anomalie a-
„~n 1931, c=nd era prim-
ministru, lui Iorga i-a
ceast\ lips\ a senti-
mentului de patrie, de fost dat s\ spun\ c\
apartenen]\ la ]ara na- asta este o ]ar\ care se
tal\?
creeaz\, o na]iune `n
Nu, pur [i simplu, `n `n-
curs de `nchegare“
treaga Europ\, a[ zice c\ edu-
ca]ia a pornit pe alte drumuri. majoritatea elevilor pe care
{i, pe urm\, este [i contrastul eu `i consider dintre cei mai
a[a de v\dit `ntre condi]iile de buni ai mei sunt aici. Dar e un
via]\ din Occident [i cele de sacrificiu. A fost un sacrificiu
aici, `ncât pl\tim o vam\. O [i pentru noi, a celor care au,
parte deloc ne`nsemnat\ din- ca mine, azi, 60 de ani, c\ nu
tre tinerii pe care-i preg\tim s-au gândit s\ plece `n str\-
se transplanteaz\ `n Occi- in\tate pe o cale sau alta [i c\
dent. Nu `nseamn\ c\ lipsesc au hot\rât c\ e nevoie de ei
cu totul ceilal]i, cei care aici, cu sacrificii. Orice gene-
r\mân implanta]i aici, nu. E ra]ie trebuie s\ accepte, la un
bucuria mea s\ pot spune c\ moment dat, sacrificiile... a
Interviu realizat de Constantin IFTIME
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
Casa Albastr\ din
Sibiu va fi renovat\
Ministerul Culturii [i Culte-
lor a alocat 800 de mii de eu-
ro pentru restaurarea Casei
Albastre, ce face parte din
complexul Muzeului Na]ional
Brukenthal. ~n acest imobil
va fi amenajat\, `n cursul a-
nului viitor, o galerie de art\
româneasc\, a anun]at minis-
trul Culturii, Adrian Iorgu-
lescu. Potrivit oficialului gu-
vernamental, lucr\rile vor `n-
cepe pe 21 iulie [i vor dura
circa 10 luni. ~n prezent, Ca-
sa Albastr\ g\zduie[te atelie-
rele de restaurare, unele din-
tre cele mai apreciate din
România. Ministrul Culturii a
anun]at c\ a decis ca, din 25
august, s\ `nceap\ toate de-
mersurile pentru a `nfiin]a o
nou\ sec]ie a Muzeului Na]io-
nal Brukenthal, dedicat\ lo-
comotivelor [i vagoanelor de
epoc\, garate momentan `n
depoul CFR din localitate. A-
drian Iorgulescu a precizat c\
nu vor fi renovate doar spa]ii
ce apar]in muzeului Bruken-
thal, ci [i parcul baroc [i re[e-
din]a fostului guvernator im-
perial al Transilvaniei, Samu-
el baron von Brukenthal, din
ora[ul sibian Avrig.
Tab\r\ pentru copii
nevoia[i
Un num\r de 200 de copii, ca-
re provin din familii s\race
din jude]ul Boto[ani, benefici-
az\ de o vacan]\ gratuit\, `n
tab\ra de elevi „Codrii de a-
ram\“, din localitatea Agaf-
ton. Tab\ra, care cost\ peste
30 de mii de lei, este oferit\
de filiala jude]ean\ a Crucii
Ro[ii, `n parteneriat cu Ins-
pectoratul {colar Jude]ean [i
Protopopiatul Boto[ani, iar
banii sunt asigura]i din spon-
soriz\ri [i din parteneriate
`ncheiate cu filiala Crucii Ro-
[ii din Elve]ia. Potrivit orga-
nizatorilor, aproximativ 80%
dintre copiii care vor benefi-
cia de aceast\ tab\r\ provin
din mediul rural, pe conside-
rentul c\ „s\r\cia `n localit\-
]ile rurale este mai mare“.
„Au fost invita]i `n tab\r\ [i
copii care nu frecventeaz\
[coala, din varii motive, deoa-
rece am considerat c\, prin a-
cest gest, vom reu[i s\-i fa-
cem s\ nu se simt\ margina-
liza]i [i, totodat\, s\-i deter-
min\m s\ vin\ sau, dup\ caz,
s\ revin\ la [coal\. Ei au fost
identifica]i cu sprijinul celor
de la Protopopiat [i vor merge
`n tab\r\ `nso]i]i de preotul
paroh din localitate. Ceilal]i
copii cu o situa]ie material\
precar\ au fost identifica]i cu
sprijinul Inspectoratului {co-
lar“, a declarat directorul fi-
lialei din Boto[ani a Crucii
Ro[ii, Eduard M\ciuc\. a
Vremea `n ]ar\:
Luni, 14 iulie
~n vestul [i nord-vestul
]\rii vremea se va r\ci u-
[or, `nnor\rile se vor accen-
tua [i dup\-amiaz\ vor fi a-
verse, desc\rc\ri electrice
[i intensific\ri de scurt\
durat\ ale v=ntului ce pot
lua aspect de vijelie. Vor fi
condi]ii de grindin\ [i, izo-
lat, cantit\]ile de ap\ pot fi
mai `nsemnate. ~n restul
teritoriului, vremea va fi
calduroas\, cu un cer varia-
bil. Temperaturile maxime
se vor situa `ntre 27 [i 36
de grade, cu cele mai ridi-
cate valori `n Oltenia.
sursa: www.intellicast.com
Luni, 14 iulie 2008
UN IE{EAN I-A CERUT PREFECTULUI S|-L APERE DE VR|JITOARE {I UNDE LASER: Un
ie[ean vrea ca autorit\]ile s\-l scape de aparatele electrice cu unde laser invizibile,
care „`i afecteaz\ [i pe conduc\torii Statului“. ~ntr-o scrisoare trimis\ Prefecturii,
b\rbatul sus]ine c\ „for]e nev\zute, ajutate de trei vr\jitoare, ac]ioneaz\ prin
intermediul aparatelor electronice `nc\rcate cu energie cu laser invizibil, pentru a ataca
omenirea, `n scopul bloc\rii propriului sistem de trai, dar [i conducerea României“.
Sta]iune balneoclimateric\ de interes interna]ional, la Sl\nic
a „Pentru a ob]ine statutul de sta]iune balneoclimateric\ interna]ional\,
ora[ul va beneficia de reabilitarea infrastructurii rutiere, a re]elei de ap\ [i extinderea celei de canalizare,
introducerea re]elei de gaze, precum [i realizarea unei sta]ii de epurare
[i chiar introducerea energiei neconven]ionale“, a declarat pre[edintele CJ Prahova, Mircea Cosma a
~n Sl\nic se va derula un amplu Investi]ii de 25 de milioane de euro gaze, precum [i realizarea unei sta]ii din Mina „Unirea“ [i Mina „Mihai“, a-
program de investi]ii, ce are ca obiec- ~n cursul acestei s\pt\mâni, a avut loc de epurare [i chiar introducerea ener- flate la o adâncime de peste 200 de
tiv final transformarea ora[ului, `n ur- o `ntrevedere `ntre autorit\]ile locale [i giei neconven]ionale“, a declarat pre- metri. ~n muzeu se afl\ busturile lui
m\torii doi ani, `n sta]iune balneocli- jude]ene, ce a avut ca scop conturarea [edintele CJ Prahova, Mircea Cosma. Burebista [i Traian, realizate din sa-
materic\ de interes interna]ional, sus- programului „Sl\nic - ora[ european [i Toate investi]iile incluse `n ambi]iosul re de sculptori locali, precum [i bustul
]ine Mircea Cosma, pre[edintele Con- sta]iune balneoclimateric\ interna]io- program de dezvoltare a Sl\nicului lui Mihai Eminescu [i o fresc\ `n care
siliului Jude]ean Prahova. Primarul nal\“. Direc]ia de Integrare European\ sunt evaluate la aproximativ 25 mili- este reprezentat Mihai Viteazul pe
localit\]ii, Costea Danelu[, a declarat [i cea de Logistic\ [i Patrimoniu din oane de euro. cal. O alt\ atrac]ie a localit\]ii o re-
c\, `n prezent, sunt `n derulare dou\ Consiliul Jude]ean se vor ocupa de de- Sarea „de Sl\nic“ se extr\gea `nc\ prezint\ cele trei lacuri naturale cu
investi]ii din fonduri europene. Prima, taliile programului pe care urmeaz\ din vremea dacilor. Sl\nicul este cu- ap\ s\rat\ Baia Verde, Baia Baciului
din fonduri Sapard, este destinat\ in- s\-l prezinte, `ntr-o prim\ form\, pe noscut, `nc\ din vremea regelui Bure- [i Baia Ro[ie, unde se trateaz\ [i
troducerii canaliz\rii [i se va finaliza data de 15 iulie. „Pentru a ob]ine statu- bista, ca o localitate din care se extr\- reumatismul. Cel mai mare dintre
`n acest an. Cea de a doua este o in- tul de sta]iune balneoclimateric\ inter- gea sarea. {i `n prezent, aici exist\ u- lacuri, ce atrage anual mii de turi[ti,
vesti]ie `n turism, sus]inut\ din fon- na]ional\, ora[ul va beneficia de reabi- na dintre cele mai mari saline din Eu- este Baia Baciului, care mai are ca
duri Phare, `n valoare de aproximativ litarea infrastructurii rutiere, reabili- ropa. O alt\ salin\, `n care nu se mai punct de atrac]ie [i muntele de sare,
patru milioane euro, care vizeaz\ dez- tarea re]elei de ap\ [i extinderea celei exploateaz\ sarea, a fost transforma- cunoscut sub numele de „Grota Mi-
voltarea zonei turistice Baia Verde. de canalizare, introducerea re]elei de t\ `ntr-un complex muzeal, compus resei“, dup\ o legend\ local\. a
Extremismul din jurul sportului la H\d\reni, unde, `n
1993, `n urma unui conflict
`ntre români [i rromi, pa-
tru persoane au murit [i
ia amploare `n Rom=nia mai multe case ale rromi-
lor au fost incendiate, s-a
ajuns la forme mult mai
a „Fenomenul extremismului pe lâng\ sport [i, `n special, pe lâng\ fotbal, „sofisticate [i mai greu de
ia amploare, dar nu numai la nivel vizibil a ~n spatele acestui fenomen `ncepe s\ apar\ comb\tut“, precum explo-
zia intoleran]ei pe inter-
umbra unor nuclee bine consolidate, care, cu siguran]\, urmeaz\ s\ se net. Adrian Moraru a su-
manifeste [i `n alte zone“, a declarat directorul adjunct al Institutului pentru Politici bliniat totu[i c\, `n ultima
perioad\, România a deve-
Publice, Adrian Moraru a Reprezentantul IPP consider\ c\ lipsa for]ei de munc\ nit un exemplu `n ce pri-
din România va genera imigra]ia unor grupuri din Asia, din fostele ]\ri sovietice, ve[te tratarea comunit\]ii
iar acest fenomen ar putea duce la apari]ia „xenofobiei fa]\ de nou-veni]i“ a maghiare sau reprezenta-
rea parlamentar\ a mino-
Fenomenul extremis- rit\]ilor [i participarea lor
mului din jurul sportului, la deciziile politice. Pe de
mai ales al fotbalului, dar alt\ parte, directorul ad-
[i discriminarea pe Inter- junct al IPP a apreciat c\
net sunt dou\ dintre ten- lipsa for]ei de munc\ din
din]ele cele mai recente, România va genera imigra-
care necesit\ metode de ]ia unor grupuri din Asia,
combatere mai sofisticate din fostele ]\ri sovietice,
iar acest fenomen ar putea
decât manifest\rile de in-
toleran]\ `ntâlnite pân\ duce la apari]ia „xenofobiei
acum, a declarat direc- fa]\ de noii veni]i“.
torul adjunct al Institutu-
lui pentru Politici Publice Studii comparative,
(IPP), Adrian Moraru .
realizate `n România,
„Fenomenul extremismu-
lui pe lâng\ sport [i, `n Republica Moldova
[i Ucraina
special, pe lâng\ fotbal, ia
amploare, dar nu numai Dezbaterea „Abord\ri
la nivel vizibil. ~n spatele institu]ionale `n combate-
acestui fenomen `ncepe s\ rea extremismului [i into-
apar\ umbra unor nuclee Sunt necesare men. „Am r\mas cu jandar- Explozia intoleran]ei,
mii care combat, mai de- leran]ei“, organizat\ de
bine consolidate, care, cu structuri specializate, grab\, forma final\ acestor pe internet Institutul pentru Politici
siguran]\, urmeaz\ s\ se `n cadrul unit\]ilor manifest\ri, atunci când Publice, s-a desf\[urat, `n
manifeste [i `n alte zone. Prezentând concluzii
de poli]ie apar violen]ele fizice. Pro- preliminare ale unui stu- perioada 11-12 iulie, la
Am v\zut la paradele mi- blema este `n ce m\sur\ se Sighi[oara, ora[ cu un pu-
norit\]ilor sexuale din ul- Reprezentantul Institu- diu realizat de IPP, Adrian
pot alc\tui structuri, `n ternic trecut intercultu-
timii ani c\ grupurile cele tului pentru Politici Publice Moraru a apreciat c\ Ro- ral. ~n cadrul dezbaterii
cadrul unit\]ilor de poli]ie, mânia a `nregistrat, `n ul-
mai violente de manifes- a apreciat c\ fenomenul ex- au fost prezentate conclu-
reduse din punct de vedere
tan]i `mpotriva acestor tremismului de pe stadioa- numeric, dar specializate `n timii 20 de ani, progrese ziile preliminare ale unor
minorit\]i au devenit, de mari `n ce prive[te comba-
ne va cunoa[te o intensifi- `n]elegerea fenomenului, `n studii comparative, reali-
fapt, aceste galerii. Deci care, `n ciuda faptului c\ a identificarea [i analizarea terea intoleran]ei. ~ns\, de zate `n România, Republi-
iat\ c\ ele au `nceput s\ fost adoptat un cadru legis- corect\ a num\rului mem- la evenimentele violente de ca Moldova [i Ucraina,
`[i extind\ aria de interes lativ mai restrictiv `n do- brilor acestor grup\ri, a la Târgu Mure[, unde, `n unde colective de exper]i
[i de influen]\ [i spre alte meniu. ~n acest sens, direc- fondurilor de care dispun, a 1990, cinci oameni au mu- au analizat institu]ii, gru-
zone, pentru a c\p\ta o torul adjunct al IPP a re- felului `n care sunt alimen- rit [i peste 200 au fost r\- puri vulnerabile, compor-
vizibilitate cât mai lar- marcat c\ nu exist\ struc- tate sau a dinamicii aparte- ni]i, `n urma unui conflict tamente [i evolu]ii pe te-
g\“ , a subliniat Adrian turi specializate pentru nen]ei la aceste grupuri“, a interetnic izbucnit `ntre ma extremismului [i into-
Moraru. combaterea acestui feno- explicat Adrian Moraru. români [i maghiari, sau de leran]ei. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROBLEME ~N PRIVATIZA- niile care opereaz\ pe pia]a transpor- 33,33% din ac]iunile societ\]ii. Con- ie[ire din ]ar\, a fost depistat\ o per-
REA AEROPORTULUI ARAD: Priva- tului aerian. „Astfel, se poate conside- form raportului de evaluare, valoarea soan\ ce c\l\torea ca pasager `ntr-un
tizarea Aeroportului Interna]ional A-
ra c\ privatizarea con]ine elemente final\ estimat\ a SC Aeroportul Arad autoturism, care a prezentat la con-
discriminatorii, fiind necesar\ ana- SA va fi de 45,8 milioane lei (circa 12,7 trolul de frontier\ un pa[aport elibe-
rad `ntâmpin\ probleme, ac]ionarul lizarea compatibilit\]ii acestei m\suri rat de autorit\]ile din România. ~n
majoritar, Consiliul Jude]ean, fiind milioane euro).
nevoit s\ modifice metoda de privati-
de c\tre Comisia European\“, se arat\ a A PL|TIT 3 MII DE EURO urma verific\rilor efectuate de poli-
`n motiva]ia Consiliului Concuren]ei. PENTRU UN PA{APORT ROM+- ]i[ti, a rezultat c\ t=n\rul se nume[te
zare. Modificarea hot\rârii CJ a fost ~n urma major\rii capitalului social, Anatolie V., are 25 de ani [i este cet\-
cauzat\ de aten]ion\rile transmise de NESC FALS: Poli]i[tii de frontier\ a- ]ean al Republicii Moldova, el intrând
investitorul strategic va de]ine o trei-
Consiliul Concuren]ei, privitoare la me din capitalul social al SC Aeropor- r\deni au re]inut o persoan\ din Re- legal `n România `n urm\ cu dou\ zi-
metoda de privatizare, mai precis de tul Arad SA. Conducerea aeroportului publica Moldova care, la ie[irea din le. ~n cursul anchetei preliminare, t=-
faptul c\ la majorarea de capital de la ar\dean inten]ioneaz\ s\ realizeze in- ]ar\, a prezentat un pa[aport turistic n\rul a declarat c\ a ob]inut pa[apor-
SC Aeroport Arad SA au fost acceptate vesti]ii de modernizare [i dezvoltare, românesc falsificat, pentru care sus]i- tul românesc falsificat de la o persoa-
doar companii aeriene. Consiliul Con- constând `n construirea unei noi aero- ne c\ a pl\tit 3 mii de euro. Dup\ n\ ale c\rei date de identitate nu le
curen]ei a considerat c\ CJ intervine g\ri [i a unui turn de control. Sursele cum se precizeaz\ `n comunicatul cunoa[te, pl\tind suma de 3 mii de e-
`n opera]iunea de pia]\, prin restrân- de finan]are vor fi ob]inute prin apor- Inspectoratului Jude]ean al Poli]iei uro. El a mai precizat c\ inten]iona
gerea dreptului de subscriere la majo- tul `n numerar al unor investitori stra- de Frontier\ Arad, la Punctul de Tre- s\ ajung\ `n Italia, unde spera c\ `[i
rarea capitalului social doar la compa- tegici, care s\ preia un pachet de cere a Frontierei Turnu, pe sensul de va g\si un loc de munc\. a
 Luni, 14 iulie 2008 11
UN MILION {I JUM|TATE DE ROM+NI ~{I PETREC CONCEDIUL ~N STR|IN|TATE: Un milion
Economic [i jum\tate de români `[i vor petrece vacan]a `n str\in\tate anul acesta, iar num\rul celor
care aleg oferte turistice peste hotare cre[te, `n medie, cu pân\ la 30% pe an, potrivit
Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism. Reprezentan]ii agen]iilor de turism spun c\
românii prefer\ s\ se relaxeze `n alte ]\ri, datorit\ calit\]ii superioare a serviciilor [i a
pachetelor turistice all-inclusive, care, `n România, se g\sesc destul de greu.

Pre]ul gr=ului va cre[te spre toamn\, sus]in speciali[tii PE SCURT

a „Pre]urile care se practic\ acum pe pia]a de cereale sunt nemotivante. Cu toate acestea, produc\torii agricoli nu au cui s\ O]el\rie ultramodern\,
vând\, mai ales grâul. Condi]ia principal\ este ca oamenii s\ aib\ locuri potrivite unde s\ depoziteze cerealele, pentru a nu le
la Constan]a
deteriora calitatea“, a spus secretarul Asocia]iei Produc\torilor de Cereale [i Plante Tehnice Timi[, economistul Nicolae Oprea a
Compania austriac\ Voestalpine
Produc\torii agricoli timi- pia]a de cereale sunt nemoti- de 25 de lei lunar, pe tona de ce- fa]\ de anul precedent, de la mei boabe (de la 35 de hectare,
a semnat un contract cu dezvolta-
[eni sunt sf\tui]i de speciali[ti vante. Cu toate acestea, pro- reale, cu 25% mai mic decât ta- 141 de mii de hectare, la 126 la 371 hectare). Au r\mas pe
s\ nu vând\ imediat p\ioasele duc\torii agricoli nu au cui s\ de mii de hectare. Aceea[i ten- suprafe]e relativ constante cul-
torul imobiliar din zona Constan-
rifele practicate de celelalte fir-
din noua recolt\ la pre]uri mici, vând\, mai ales grâul. Condi]ia din]\ s-a `nregistrat [i la orz, turile de secar\ (113 hectare),
]a-Agigea, companiile ARCA East
me. ~n ceea ce prive[te recolta, Invest [i Chayton Capital. Con-
ci s\ mai a[tepte pân\ spre fi- principal\ este ca oamenii s\ Nicolae Oprea estimeaz\ c\ unde suprafa]a cultivat\ a sc\- ov\z (13 mii de hectare) [i
nele lunii august, când vor pu- aib\ locuri potrivite unde s\ de- zut de la 16.800 de hectare `n mu[tar (506 hectare). Campa- tractul are `n vedere achizi]iona-
anul acesta va fi unul foarte rea unui teren `n suprafa]\ de 96
tea primi un pre] mai bun. Se- poziteze cerealele, pentru a nu bun, ob]inându-se una din cele 2007, la 13 mii, `n acest an. ~n nia de recoltare la orz s-a `n-
cretarul Asocia]iei Produc\to- le deteriora calitatea“, a spus schimb, au crescut ariile culti- cheiat, `n timp ce, la grâu, pro- de hectare, pentru asigurarea u-
mai mari produc]ii de cereale la nui amplasament, `n cazul `n care
rilor de Cereale [i Plante Teh- Nicolae Oprea. Potrivit repre- hectar. vate cu orzoaic\ (de la 15 mii centul de recoltare este de
nice Timi[, economistul Nicolae zentantului asocia]iei produc\- de hectare, la 18.900 de hec- peste 50%, la fel ca [i la or- Voestalpine alege România ca lo-
Oprea, a declarat c\ pia]a ofer\ torilor de cereale, `n aceast\ tare), porumb boabe (de la 117 zoaic\ [i rapi]\. ~n primul se- ca]ie pentru o nou\ o]el\rie, se a-
acum 0,4-0,5 lei pentru kilogra- s\pt\mân\ s-a `ncheiat un par- Modific\rile mii de hectare, la 140 de mii de mestru al acestui an, din to- rat\ `ntr-un comunicat al compa-
mul de grâu, orz [i orzoaic\, teneriat cu o societate de profil, suprafe]elor cultivate cu hectare), orez (de la 320 de talul agricol al jude]ului, de niei austriece. „Voestalpine evalu-
dar, `n august, se va ajunge la care dispune de 19 baze de re- hectare, la 400 de hectare), 700 de mii de hectare, au fost eaz\, `n prezent, construc]ia unei
cereale, `n jude]ul Timi[ o]el\rii la Marea Neagr\ [i a
0,7 lei kilogramul, la fel ca `n cep]ie a cerealelor, unde grâul floarea soarelui (de la 31 de scoase din circuitul agricol 270
celelalte ]\ri europene. „Pre]u- poate fi depozitat `n condi]ii op- ~n acest an, suprafa]a culti- mii ha, la 35.900 ha), rapi]\ de hectare din intravilan [i `nceput asigurarea unei loca]ii po-
rile care se practic\ acum pe time. Costul de depozitare este vat\ cu grâu a sc\zut `n Timi[, (de la 6.300 ha, la 7.400 ha) [i 14,5 hectare, din extravilan. a ten]iale pentru posibila o]el\rie `n
Constan]a/Agigea, prin op]iuni de
cump\rare. Cei mai mari proprie-
Hotel Saturn, prima
unitate de 5 stele Guvernul a alocat fonduri tari de teren din zon\, ARCA East
Invest [i Chayton Capital, au ac-
ceptat s\ vând\ cele 96 de hectare
de p\mânt catre Voestalpine, `n
cu etichet\ ecologic\
Hotel Saturn, unitate clasificat\
la cinci stele, situat `n sta]iunea cu
pentru programul antigrindin\ cadrul licita]iei publice lansate de
noi la sfâr[itul lunii iunie“, spun
reprezentan]ii companiei. Voestal-
acela[i nume, a primit eticheta eco- a Pentru finan]area programului, au fost alocate de la bugetul de stat 21 de milioane pine evalueaz\, `n prezent, posi-
logic\ din partea Ministerului Me- de lei a Aceast\ a opta etap\ a programului de realizare a sistemului na]ional bilitatea construirii unei o]el\rii
diului [i Dezvolt\rii Durabile (M `n zona M\rii Negre, iar, din cele
MDD). ~n data de 7 iulie, Comisia antigrindin\ [i de stimulare a precipita]iilor prevede aloc\ri de fonduri, asisten]\ tehnic\, dou\sprezece loca]ii luate, ini]ial,
Na]ional\ pentru Acordarea Etiche- ob]inerea avizelor [i alte formalit\]i necesare pentru unit\]ile de combatere a c\derilor `n considerare `n Bulgaria, Ro-
tei Ecologice a constatat c\ sunt `n- mânia, Turcia [i Ucraina, se exa-
deplinite toate cele 37 de criterii o- de grindin\ din Mure[, Timi[, Prahova, Moldova 1 Ia[i, Moldova 2 Vrancea a mineaz\, `n detaliu, câte o loca]ie
bligatorii, precum [i alte 21 de crite- ~n ultima [edin]\ de Gu- antigrindin\ [i de stimulare `n fiecare ]ar\. Reprezentan]ii
rii op]ionale, pentru acordarea eti- vern, au fost aprobate obiec- a precipita]iilor. companiei spun c\ decizia final\,
chetei ecologice serviciilor de cazare tivele etapei a IX-a 2008, cu care depinde de studiul de fezabil-
turistic\ oferite de c\tre Hotel Sa- privire la programului de re- itate [i de disponibilitatea terenu-
turn. „A avea etichet\ ecologic\ `n- alizare a sistemului na]ional
Finan]area programului lui, ar putea fi luat\ pân\ la sfâr-
seamn\ c\ societatea care adminis- antigrindin\ [i de stimulare este asigurat\ de [itul acestui an. Noua fabric\ va
treaz\ hotelul, precum [i personalul avea o capacitate de produc]ie de
acestuia, se preocup\ ca, pe lâng\
a precipita]iilor. Pentru fi- Ministerul Agriculturii
nan]area acestui program, cinci milioane de tone de o]el pe
asigurarea confortului [i serviciilor Finan]area obiectivelor an [i va crea circa 5 mii de locuri
specifice clasific\rii de cinci stele, au fost alocate de la bugetul
de stat 21 de milioane de lei. cuprinse `n etapa a IX-a de munc\ `n mod direct [i alte câ-
s\ aib\ [i o atitudine prietenoas\ 2008 a programului de rea- teva mii `n zon\. Compania aus-
fa]\ de mediu“, a declarat ma- Aceast\ a opta etap\ a pro-
gramului prevede exploa- lizare a sistemului na]ional triac\ de]ine, `n ora[ul Linz, cea
nagerul unit\]ii, Aurel Stan. M\su- antigrindin\ [i de stimulare mai eficient\ o]el\rie din Europa,
rile vizeaz\ minimizarea cantit\]ii tarea opera]ional\, cu 11
de de[euri, reducerea consumurilor puncte de lansare, a uni- a precipita]iilor este asigu- din punct de vedere energetic.
de utilit\]i, achizi]ionarea cu priori- t\]ii-pilot de combatere a rat\ din fondurile alocate,
c\derilor de grindin\ Pra- cu aceast\ destina]ie, din
tate a produselor etichetate ecolo-
hova. Potrivit Hot\r=rii de bugetul pentru anul 2008 al ~ntreruperi `n
gic, selectarea furnizorilor pe cri-
terii de mediu, precum [i alte m\- Guvern, se vor finaliza, toto- Ministerului Agriculturii [i alimentarea cu
dat\, investi]ia, omologarea Dezvolt\rii Rurale. Progra-
suri, menite sa `mbun\t\]easc\
continuu performan]a de mediu. [i punerea `n func]iune a mul de realizare a siste- energie electric\
Certificatul pentru acordarea eti- centrului zonal de coordona- mului na]ional antigrindin\ Alimentarea cu energie electric\
chetei ecologice, emis de Ministerul re Moldova [i a unit\]ii de Dispozitiv de lansare a rachetelor antigrindin\ [i de stimulare a precipita]i- pentru consumatorii din anumite
Mediului [i Dezvolt\rii Durabile, combatere a c\derilor de ilor a parcurs 8 etape anua- zone din Bucure[ti va fi `ntrerup-
este valabil pân\ la data expir\rii grindin\ Moldova 1 Ia[i. ten]\ tehnic\, taxe, avize [i avize, pentru unitatea de le de dezvoltare. Acest pro-
execu]ie par]ial\ pentru combatere a c\derilor de
t\, ast\zi, ca urmare a lucr\rilor
criteriilor ecologice pentru serviciile Programul prevede [i execu- gram are scopul de a proteja
centrul zonal de coordonare grindin\ Timi[, vor fi execu- popula]ia [i bunurile aces-
planificate de repara]ii tehnice [i
de cazare turistic\ [i se poate pre- ]ia de lucr\ri [i dot\ri par]i- de moderniz\ri `n re]eaua de
lungi `n func]ie de modificarea a- ale pentru unitatea de com- Transilvania [i unitatea de tate, testate [i fabricate mij- teia de c\derile de grindin\
combatere a c\derilor de loacele tehnice de combatere prin m\suri active de inter- distribu]ie. Potrivit unui comuni-
cestora. Hotel Saturn a fost con- batere a c\derilor de grin-
din\ Moldova 2 Vrancea, grindin\ Mure[. Vor mai fi a grindinei la altitudini joa- ven]ie, precum [i asigurarea cat al Electrica Muntenia Sud, `n
struit `n anul 2007 [i are 68 de municipiul Bucure[ti, se va `ntre-
camere [i patru apartamente. a precum [i realizarea unor finan]ate [i proiecte tehnice, se, urmând s\ aib\ loc [i au- resurselor de ap\, comple-
rupe curentul electric luni, `ntre
proiecte tehnice, de asis- de asisten]\ tehnic\, taxe [i ditarea sistemului na]ional mentar iriga]iilor. a
orele 8:00 [i 14:00, `n perimetrul
Splaiul Unirii, `ntre str\zile
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a T\b\cari [i podul Timpuri Noi,
Comunicat de pres\ str\zile Avalan[ei, Petre Liciu,
a PROIECT PENTRU ~M- cuprinse `ntre 20 [i 200 de mii de Aristi]a Romanescu, Verzi[ori. De
BUN|T|}IREA SITUA}IEI euro. Termenele limit\ pentru de- asemenea, `ntre orele 8:00 [i
punerea ofertelor sunt 18 august 15:00, nu vor avea curent con-
RROMILOR: Secretariatul Ge-
neral al Guvernului (SGG) a lan-
2008, pentru componentele de
Preg\tire Voca]ional\ [i Activi- Iuliu
us Mall d\ startu ul sumatorii din perimetrul Calea
Rahovei, `ntre strada Sirenelor [i
sat, la finele s\pt\m=nii trecute, t\]i Generatoare de Venit [i S\- strada Uranus, str\zile Petru
Schema de grant din cadrul Pro-
iectului PHARE 2006 „Accelera-
n\tate, respectiv 17 septembrie proomoo]iiloor estivale Maior, Comana, Costache
2008, pentru componenta Infra- Marinescu, Valea Merilor, Eugen
rea Implement\rii Strategiei Na- structur\ [i Locuire.
]ionale de ~mbun\t\]ire a Situa-
Lovinescu, Ialomicioarei,
]iei Rromilor“, `n valoare de 18
a JUM|TATE DINTRE RO- ~n peeriooada 11- 277 iuliee, c\ldura verii „toopee[tee“ pree]urilee la Iulius Mall, astfel Bahluiului, Octav Coc\r\scu,
milioane de euro. Prin interme- M+NI RECLAM| LIPSA C|L- c\ `mp\timi]ii de shopping pot face cump\r\turi cu pân\ la 70% mai accesibile decât George Bari]iu, Stoica Ludescu,
diul acestor fonduri, din care [ase DURII: Peste 52% dintre gospo- `n restul anului. Campania `ncepe la data de 11 iulie [i va aduce multe premii [i sur- Pecinisca, Lugoj, Radu Popescu,
milioane reprezint\ cofinan]are d\riile din România au reclamat, prize cump\r\torilor fideli. Astfel, zilnic, timp de dou\ s\pt\mâni, primele 600 de Zaharia, Abrud, {oim\re[tilor,
din partea Guvernului României, anul trecut, existen]a unor prob- persoane care fac cump\r\turi de 50 de RON de la magazinele Iulius Mall, vor primi Radu Greceanu, Zilot Romanul,
se urm\re[te `mbun\t\]irea ca- leme ale locuin]elor, iar aproape diverse cadouri [i surprize, constând `n b\uturi r\coritoare, `nghe]at\ [i produse cos- Micul Samuil, Ing. Zablovschi, Te-
lit\]ii vie]ii membrilor comunit\- jum\tate din acestea duc lipsa metice. odosie Rudeanu. ~ntre orele 8:00
]ilor rrome [i se vor finan]a pro- unei `nc\lziri adecvate, potrivit Pân\ spre sfâr[itul lunii iulie, majoritatea produselor de la magazinele din Iulius [i 16:00, alimentarea cu energie
iecte `n domeniile locuin]e [i mic\ Anchetei asupra calit\]ii vie]ii Mall vor `nregistra cele mai mici pre]uri din acest an. „Vedetele reducerilor“ sunt va fi `ntrerupt\ `n [oseaua Chiti-
infrastructur\, s\n\tate, preg\ti- pentru anul 2007 (ACAV), rea- produsele de la Leonardo, House of Art, Il Passo, Ravioli, Kids, Louise [i Minibrand, lei, str\zile Minervei, Rena[terii,
re voca]ional\ [i activit\]i genera- lizat\ de Institutului Na]ional de unde pre]urile sunt mai mici cu pân\ la 70%, astfel c\ pasiona]ii de shopping `[i pot Triumfului, Str\buna, Surorilor,
toare de venit, conceptul de baz\ Statistic\ (INS). ~n mediul urban, `mbog\]i vestimenta]ia cu noi articole, la pre]uri foarte mici [i pot face nenum\rate ~nfr\]irii, Bacului, Crinului, Nu-
fiind cel de dezvoltare comuni- lipsa unei `nc\lziri adecvate este surprize celor dragi. velei, Crusov\], Leandrului, Sf.
tar\. Beneficiarii finali ai acestui suportat\ de 52% din gospod\rii, Nici accesoriile [i parfumurile nu fac excep]ie de la sezonul reducerilor, astfel c\ Constantin [i Elena, Delta Dun\-
program sunt comunit\]ile de rro- iar, `n mediul rural, de 48% din Folli Follie ofer\ accesorii cu pre]uri `ntre 25-30% mai mici, iar pentru cei care rii, Neamului, Razelor, Vestei,
mi. ~n cadrul Proiectului PHARE acestea. Problema luminii insufi- pl\nuiesc s\ se c\s\toreasc\, magazinul FiresQ ofer\ o reducere de 5% la verighete. Amforei, Poetului, Peluzei, Baia
2006, vor putea solicita finan]are ciente `n locuin]e este resim]it\ Magazinele de cosmetice [i parfumuri sunt `n tendin]ele acestei veri [i ofer\ reduc- de Cri[, Pavlov. ~n jude]ul Ilfov, `n
institu]ii publice locale, `n parte- de 21% din gospod\riile din me- eri cuprinse `ntre 10% [i 50%. intervalul orar 9,00 - 16,00, nu
neriat cu ONG-uri sau `n asociere diul urban [i de 15,5%, din mediul La fiecare trei articole achizi]ionate, magazinul Be You, amplasat la etajul unu al vor avea curent electric consuma-
cu grupurile de ini]iativ\ ale rural. ~n ciuda acestor probleme, mallului, va oferi fiec\ruia, gratuit, cel de-al treilea produs cump\rat. „Majoritatea torii din comuna Clinceni, `n zona
rromilor, sau ONG-uri rrome, `n majoritatea gospod\riilor, `n pro- magazinelor de la Iulius Mall au practicat `n fiecare an reduceri consistente de str\zilor Principal\, Sabarului, [i
parteneriat cu autorit\]i ale ad- por]ie de 91%, sunt mul]umite de pre]uri. Ne a[tept\m la o cre[tere substan]ial\ a vânz\rilor [i la un trafic de vizita- din Chitila, `n zona Chitila Carti-
ministra]iei publice locale. Valoa- locuin]a pe care o de]in. Potrivit tori foarte ridicat. Politica reducerilor de sezon este o strategie benefic\ atât pentru er `n totalitate. a
rea finan]\rii solicitate variaz\ anchetei INS, printre cei mai cump\r\tori, cât [i pentru retaileri, care au ocazia de a cre[te cifra vânz\rilor `ntr-o
`ntre 5 [i 50 de mii de euro, pen- nemul]umi]i români de locuin]a perioad\ scurt\ de timp“, au declarat reprezentan]i ai Iulius Mall Ia[i.
tru proiectele `n domeniile „Pre- pe care o de]in se num\r\ cei din Reducerile promo]ionale nu vor fi aplicate doar articolelor vestimentare, accesoriilor
Cursul valutar
g\tire voca]ional\ [i Activit\]i locuin]ele al c\ror cap de gos- [i produselor cosmetice. Articolele de decora]iuni interioare vor putea fi achizi]ionate cu pentru 14.07.2008
Generatoare de Venit“ [i „S\n\- pod\rie este [omer sau care au `n reduceri `ntre 10%-50%, produsele de papet\rie - cu reduceri `ntre 10%-50%, iar arti-
tate“, `n timp ce, pentru „Infra- componen]\ doi adul]i, cu trei [i colele sportive vor avea reduceri cuprinse `ntre 10% [i 75% (Stone Creek). Dolar SUA 2,2676
structur\ [i Locuire“, sumele sunt mai mul]i copii. a Euro 3,5829
12
Por]ia
de s\n\tate
Vanilia [i nuc[oara, „medicamentele“ exotice
a Pu]ini [tiu c\ vanilia [i nuc[oara, dou\ condimente at=t de c\utate `n lumea `ntreag\, au [i multiple utiliz\ri medicale
a ~n terapia medical\, vanilia a dovedit propriet\]i antiseptice, excitante, stimulatoare [i afrodisiace, `n timp ce nuc[oara
reduce con]inutul de colesterol nociv (LDL) [i depozitele grase din jurul ficatului, inimii [i aortei a
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Sub denumirea [tiin]ific\ de
Vanilla planifolia, exist\ o orhi-
dee care cre[te `n form\ de lian\
c\]\r\toare, cu o lungime ce poa-
te atinge 100 de metri. Planta
este originar\ din p\durile tropi-
cale umede, de pe coasta estic\ a
Mexicului. A fost extins\ `n cul-
tur\ `n diferite ]\ri tropicale (in-
sulele Reunion, Madagascar,
Comore, Tahiti, Seychelles, pân\
`n Indonezia, Filipine, India).
Vanilia a fost adus\ `n Europa
de c\tre conchistadorul spaniol
Fernando Cortez, `n secolul al
XVI-lea, fiind foarte c\utat\ la
cur]ile regale ale Spaniei [i Fran-
]ei ca aromatizant pentru cio-
colat\ [i tutun. Prezint\ nume-
roase r\d\cini aeriene, cu care se
aga]\ de diferi]i arbori, cu rol de
suport vegetal, f\r\ a ac]iona ca
plant\ parazit\. Anatomia florii
nu permite o polenizare natural\
[i de aceea se intervine cu pol-
enizare artificial\, prin aportul
unei viespi sau f\cut\ de c\tre
persoane specializate.
Dup\ descoperirea fecund\rii
manuale, francezii au aclimati-
zat vanilia `n insulele Reunion [i
Madagascar sub numele de «Va-
nilia Bourbon».
Fructele au form\ de p\st\i su-
culente, lungi de 15-20 de cm [i la-
te de 2 cm. Se recolteaz\ `nainte
de a ajunge la maturitate, la 6-8
luni dup\ polenizarea artificial\.
Dup\ uscarea lent\, pe o perioad\
de 5-6 luni, p\st\ile devin fle-
xibile [i cap\t\ culoarea brun-`n-
chis\, cu miros puternic. Acestea
sunt batoanele de vanilie, mult
c\utate `n toat\ lumea datorit\
aromei care se formeaz\ printr-un
proces fermentativ [i enzimatic,
`n care substan]a coniferina se
scindeaz\ `n vanilin\ [i glucoz\.
~n fructul uscat, substan]a do-
minant\ este vanilina, care se a-
cumuleaz\ sub form\ de cristale,
pe suprafa]a p\st\ilor, fiind exu-
dat\ prin expunere intermitent\
la ac]iunea luminii solare. Acest
procedeu de prelucrare era utili-
Fructele au form\ de p\st\i suculente, lungi de 15-20 cm [i late de 2 cm
Pagin\ realizat\
de Otilia
B|LINI{TEANU
otilia_balinisteanu@yahoo.com
afrodisiace. Un rol important `l are `n `nt\rirea capacit\]ii de ap\rare a organismului `mpotriva
micozelor. Pentru aceasta, se prepar\ un extract de vanilie aplicat extern, cu efect fungicid [i
antimicrobian `n distrugerea ciupercilor de pe piele. Nuc[oara are efecte antiinflamatoare `n
dureri articulare [i musculare, leziuni musculare, reumatism [i tendinit\ (uleiul eteric - 3
zat de b\[tina[ii mexicani cu
mult `nainte de descoperirea A-
mericii, iar aromele p\st\ii erau
folosite la ob]inerea unei b\uturi
de cacao. Aceast\ b\utur\ con-
stituia monede de schimb [i de
plat\ a impozitelor. Dup\ sinte-
z\, vanilina prezint\ un miros
balsamic, foarte pl\cut, [i gust
delicat [i dulceag.
~n uleiul natural de vanilie, `n
afar\ de vanilin\, exist\ circa
180 de compu[i chimici care dau
calitatea mirosului [i a aromei.
Produc]ia mondial\ de vanilie
natural\ este de 2.500 de tone
anual, care se valorific\ cu 25-35
de euro/kg, ocupând locul II `n
topul condimentelor scumpe,
dup\ [ofran. Dup\ fabricarea
vanilinei sintetice din coniferin\,
de c\tre W. Haarman (1876), [i
apoi din eugenol, s-a ajuns la o
produc]ie global\ de 12.000 de
tone anual, valorificate la un pre]
mediu de 11 euro/kg.
Efecte antiseptice dovedite Utiliz\ri `n parfumerie
~n terapia medical\, vanilia a [i cosmetic\
dovedit propriet\]i antiseptice, ex-
citante, stimulatoare [i afrodisia-
ce. Un rol important are `n `nt\ri-
rea capacit\]ii de ap\rare a orga-
nismului `mpotriva micozelor.
Pentru aceasta se prepar\ un ex-
tract de vanilie aplicat extern, cu
efect fungicid [i antimicrobian `n
distrugerea ciupercilor de pe piele.
Tinctura de vanilie, `n concen-
tra]ie de 10%, se realizeaz\ prin
macerarea p\st\ilor zdrobite, `n
alcool de 700, timp de dou\ s\p-
t\mâni. Se folose[te de c\tre fu-
m\torii bolnavi de afec]iuni pul-
monare. Efectul terapeutic cre[te
dac\ se folose[te amestecul de
tincturi (15 g tinctur\ de vanilie,
3 g tinctur\ de iarb\ mare, 2 g
tinctur\ de [ofran, 150 ml de vin,
50 ml de sirop simplu).
~n alimenta]ie, datorit\ unor
calit\]i olfactive [i gustative su-
perioare, vanilia intr\ `n aroma-
tizarea multor produse de buc\-
t\rie, de patiserie [i cofet\rie,
(dulciuri, budinci, creme pentru
pr\jituri, `nghe]ate), produse lac-
tate (iaurturi), b\uturi alcoolice
(lichioruri, creme) [i b\uturi ne-
alcoolice.
Pulberea de vanilie intr\ `n
compozi]ia unor preparate ca za-
h\rul vanilat, tincturi [i siropuri.
~n cantit\]i foarte mici se ames-
tec\ cu zah\r, lapte [i ou\.
Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup
de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora.
~n terapia medical\, vanilia a dovedit propriet\]i antiseptice, excitante, stimulatoare [i
pic\turi - se pune `n 50 ml de ulei vegetal [i se aplic\ pe zona afectat\ de 3 ori pe zi).
Nuc[oara favorizeaz\ digestia, combate diareea,
grea]a, crampele [i lipsa poftei de mâncare [i
`mpiedic\ fermenta]iile intestinale
~n parfumerie [i cosmetic\, va-
nilia a fost utilizat\ din a doua
jum\tate a secolului al XIX-lea,
ca materie prim\ de baz\ pentru
introducerea unor note dulci,
ambrate, orientale [i florale.
Primele parfumuri devenite cele-
bre au fost „Parfum á la Mare-
chale“ [i „Jicky“, realizate prin
combinarea vaniliei cu cumarina.
Ulterior, au fost elaborate zeci de
noi combina]ii efectuate de renu-
mite firme mondiale, prin asocie-
re cu alte arome naturale (cui[oa-
re, scor]i[oar\, nuc[oar\, ghim-
bir, piper negru, cardamon, mosc,
ambr\, vetiver, patchuli).
De remarcat c\ vanilia nu se
folose[te la parfumarea s\punu-
rilor deoarece, `n mediu alcalin,
polimerizeaz\ [i `[i modific\ pro-
priet\]ile odorante.
Arborele de nuc[oar\,
ve[nic verde
Este un arbore exotic, ve[nic
verde, originar din India de sud.
Cre[te `n zonele tropicale din
Indonezia, Sumatra, Sri Lanka [i
introdus `n cultur\ `n Brazilia,
Granada [i insulele Antile din
Marea Caraibelor.
Denumirea [tiin]ific\ este My-
ristica fragrans [i M. moschata.
~n\]imea arborilor atinge 8-20 de
metri, dar `n cultur\ se fasonea-
z\ la `n\l]imea de 2-3 metri, pen-
tru a se u[ura recoltarea. Frunze-
le sunt persistente, groase, lu-
cioase, de culoare verde-`nchis.
Florile galbene [i foarte deli-
cate apar la arborii `n vârst\ de
peste 7 ani. Din acestea se for-
meaz\ fructe c\rnoase, oleagi-
noase numite nuc[oare, care se
culeg `n lunile iulie-august. S\-
mân]a din interior are o arom\
puternic\ [i un gust caracteris-
tic, picant [i u[or am\rui, datori-
t\ con]inutului ridicat `n ulei ete-
ric (8-15%, `n medie 12%) [i un u-
lei gras aromatic (untul de nuc-
[oar\), format din triglicerida a-
cidului miristic.
Luni, 14 iulie 2008
Produc]ia mondial\ de ulei e-
teric este de circa 200 de tone a-
nual, care se valorific\ la pre]ul
de 22 euro/kg. Con]inutul chimic
const\ din ulei eteric, ulei gras,
pectine [i substan]e colorante.
Propriet\]ile terapeutice sunt
multiple datorate componentelor
chimice existente: excitante, sti-
mulente, digestive, carminative
(combate balon\rile), vermifuge,
tonice, antiseptice, bactericide,
narcotice, antinevralgice, antire-
umatismale, antiinflamatoare,
antioxidante, afrodisiace.
Efecte terapeutice
- favorizeaz\ digestia, combate
diareea, grea]a, crampele [i lipsa
poftei de mâncare [i `mpiedic\
fermenta]iile intestinale;
- combate stenozarea [i rigidi-
zarea arterelor, asigurând fluidi-
zarea circula]iei sanguine;
- reduce con]inutul de coleste-
rol nociv (LDL) [i depozitele grase
din jurul ficatului, inimii [i aortei;
- inhib\ formarea de cheaguri
`n sânge;
- calmeaz\ sistemul nervos, e-
vitând st\rile de stres, ame]eli,
Vanilla planifolia este o orhidee care cre[te `n form\ de
lian\ c\]\r\toare, cu o lungime ce poate atinge 100 de metri
dureri de cap, oboseal\, anxieta-
te [i r\u de mare;
- stimuleaz\ sistemul imuni-
tar - cre[te rezisten]a organismu-
lui la infec]ii virale [i bacteriene.
~n uz extern, are efecte antiin-
flamatoare `n dureri articulare [i
musculare, leziuni musculare,
reumatism [i tendinit\ (uleiul e-
teric - 3 pic\turi- se pune `n 50
de ml de ulei vegetal [i se aplic\
pe zona afectat\ de 3 ori pe zi).
Observa]ii: `n doze de exces, d\
o senza]ie de be]ie, cu delir [i con-
vulsii, `ntrucât miristicina este to-
xic\, iar extern poate irita pielea.
Este contraindicat\ femeilor `n-
s\rcinate [i celor care al\pteaz\.
Se utilizeaz\ sub form\ de e-
sen]\, tinctur\, pulbere [i unt fo-
losit la prepararea alifiilor, po-
mezilor [i `n balsamul Nerval.
Condiment esen]ial
`n preparate din carne
~n alimenta]ie, este folosit cu
rol condimentar `n preparate cu-
linare mai greu digestibile, cum
ar fi mezeluri, carne tocat\, con-
serve din carne [i legume, supe
concentrate cu carne, sosuri, pre-
parate calde cu ca[caval, pr\ji-
turi, dulciuri, budinci, produse de
patiserie [i panifica]ie, b\uturi
alcoolice [i nealcoolice.
~n parfumerie, realizeaz\ com-
pozi]ii de tip picant, foujere [i
chypre, mai ales `n combina]ii cu
ulei de lavand\, violete, bay [i
balsam de Peru. Pentru compozi-
]ii feminine, constituie baza par-
fumurilor Canoe, Blue Grass,
Loulou, Panthere [i Sybaris.
~n preparatele farmaceutice, a-
re ac]iuni tonice [i analgezice dar
[i rol odorant [i modificator de
gust.
~n domeniul industrial, este o
materie prim\ pentru fabricarea
de s\punuri fine, after-shave, cre-
me, paste de din]i [i detergen]i.
* CONSTANTIN I. MILIC| ESTE PROFESOR
UNIVERSITAR LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E
AGRICOLE [I MEDICIN| VETERINAR| (USAMV)
DIN IA{I. ESTE SPECIALIZAT `N FITOTERAPIE
[I TRATEAZ| ANUAL SUTE DE PERSOANE DIN TOATE COL}URILE
}|RII, PRESCRIIND PENTRU ORICE BOAL| PREPARATE COMPLEXE
DIN PLANTE PE CARE CEL MAI ADESEA LE IGNOR|M. A SALVAT
OAMENI C|RORA NU LI SE MAI D|DEAU [ANSE DE SUPRA-
VIE}UIRE, PREPARATELE FIIND REALIZATE `N LABORATOR,
DUP| METODE [TIIN}IFICE [I DUP| ATENTA ANALIZ|
A FIEC|REI AFEC}IUNI `N PARTE
Scrie]i-ne pe adresa:
„Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
cod 700036, Ia[i
sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com
 Luni, 14 iulie 2008 13
LOCUL AL II-LEA ~N LUME LA „IMAGINE CUP“: Cosmin Viorel Ilie, student `n anul I la
Educa]ie Masteratul de Contabilitate [i Informatic\ de Gestiune, Facultatea de Economie [i Administrarea
Afacerilor, din cadrul Universit\]ii ,,Al. I. Cuza“ din Ia[i, a ob]inut locul al doilea `n lume la cea
de-a [aptea edi]ie a concursului „Imagine Cup“, categoria IT. Concursul, organizat de compania
[i cultur\ Microsoft, s-a desf\[urat `n perioada 3-8 iulie, la Paris. La aceast\ competi]ie, s-au `nscris
peste 200.000 de studen]i din 100 de ]\ri, dintre care s-au ales 370 de finali[ti.

Turismul cultural, promovat la grani]a rom=no-u

a Institutul de Cercet\ri Eco-Muzeale (ICEM) din Tulcea a finalizat proiectul
de promovare a turismului arheologic transfrontalier, „Arhetur“ a
Proiectul, care a `nceput s\ se
deruleze din octombrie 2007, a a-
vut drept obiectiv `mbun\t\]irea
rela]iilor româno-ucrainene prin
intermediul culturii, punerea `n
valoare a siturilor arheologice din
regiunile de grani]\ Tulcea - Ro-
mânia, [i Odessa - Ucraina, fiind
unul dintre scopurile acestui
proiect. „Constat cu bucurie c\
deja nu se mai face turism `n
aceast\ parte a ]\rii doar pentru a
se admira mirifica Delt\. E
adev\rat c\ suntem la `nceput,
dar `ncepe s\ se contureze [i inte-
resul pentru turismul cultural.
Vin aici oameni cu preg\tire, care
ucrainean\
doresc s\ vad\ altceva decât
canale, pe[ti [i pelicani, pentru c\
jude]ul nostru, la fel ca zona
vecin\ Odessa - Ucraina, este de-
pozitarul unui patrimoniu de ex-
cep]ie“, a spus directorul ICEM,
Florin Topoleanu, conform Rom-
pres. El a mai spus c\ profesorii [i
elevii din 300 de [coli generale din
România [i Ucraina [i to]i cei in-
teresa]i vor primi pliante de pro-
movare pentru patru trasee tu-
ristice de turism arheologic (Juri-
lovca-Enisala-Babadag-Cetatea
Alb\, Garv\n-Luncavi]a-Isaccea-
Orlovka, Teli]a-Niculi]el-Novo-
selskoe II [i Murighiol-Be[tepe-
Nuf\ru-Tulcea). Proiectul „Ar-
hetur“ s-a `ncheiat vineri cu sim-
pozionul „Turismul cultural, fac-
tor de dezvoltare durabil\ trans-
frontalier\“, la care au participat
peste 50 de persoane, repre-
zentan]i ai institu]iilor muzeale
din ]ar\, precum [i autorit\]i lo-
cale [i jude]ene. Valoarea total\ a
proiectului „Arhetur“ a fost de
48.198,15 euro, din care
43.198,15 euro a reprezentat fi-
nan]area nerambursabil\ alocat\
de Uniunea European\ prin pro-
gramul „Cooperare transfon-
talier\ România-Ucraina“, iar
5.000 de euro a reprezentat cofi-
nan]area acordat\ de Consiliul
Jude]ean Tulcea. a
PE SCURT
Locuin]e vechi de
8.000 de ani, descoperite
`n jude]ul Buz\u
Arheologii buzoieni au descoperit, `n
satul Co]atcu, comuna Podgoria, un
ansamblu de locuit din mileniile V-VI
`. Hr., precum [i vase [i fragmente
ceramice apar]inând Culturii
Cucuteni, conform Mediafax. Potrivit
arheologului Lauren]iu Grigora[ de la
Muzeul Jude]ean Buz\u, descoperi-
rea a fost f\cut\ pe o ridic\tur\, `n
punctul cunoscut sub numele de
Cet\]uia. Au fost descoperite urme de
locuire tip Cultura Cri[, Cultura
Stoicani-Aldeni, vase [i fragmente ce-
ramice apar]inând Culturii Cucuteni.
„Avem aici, `n tell-ul de la Co]atcu,
m\rturii de la `nceputul Neoliticului-

Peste 98% licen]ia]i, la

Cultura Cri[, pân\ la ceea ce se cu-
19 elevi nu au noa[te drept aspectul cultural Stoi-
cani-Aldeni. Descoperirea este una
prins un loc la important\ pentru Neoliticul euro-

liceu, dup\
repartizarea
computerizat\
Dup\ cea de-a doua etap\ a
repartiz\rii computerizate a e-
levilor `n licee [i [coli de arte [i
meserii de stat, care s-a `nche-
iat vineri, au r\mas libere, la
nivel na]ional, 1.634 de locuri
la liceu [i 28.448 de locuri la
[colile de arte [i meserii.
~n aceast\ etap\, au fost re-
partiza]i 2.611 elevi, reprezen-
tând un procent de 99,28% din
totalul celor 2.630 de candida]i
`nscri[i, conform Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Ti-
neretului. 176 dintre ei au fost
repartiza]i la licee, iar 2.435 `n
[colile de arte [i meserii. Un
num\r de 19 candida]i (0,72%)
nu au fost repartiza]i, deoarece
nu [i-au exprimat suficiente
op]iuni. 2.281 de candida]i
(87,36%) au fost admi[i la pri-
ma op]iune exprimat\. ~n in-
tervalul 1-10 septembrie, va a-
vea loc o ultim\ repartizare, `n
[edin]e publice, a absolven]ilor
clasei a VIII-a care nu au par-
ticipat, nu au fost repartiza]i
`n etapele precedente, care nu
s-au `nscris `n perioada prev\-
zut\ de metodologie sau care
[i-au `ncheiat situa]ia [colar\
ulterior etapelor anterioare.
~nscrierea `n licee sau `n
[coli de arte [i meserii de stat
se face f\r\ examen, pe baza
mediei de admitere, compus\
din media general\ ob]inut\ la
tezele cu subiect unic (sau la e-
xamenul de capacitate, pentru
absolven]ii de pân\ `n anul
2003 inclusiv, ori la testele na-
]ionale, pentru absolven]ii din
promo]iile 2004-2007) [i media
general\ de absolvire a clase-
lor V-VIII. Ambele au o ponde-
re de 50% fiecare. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CAMPANIE PEN-
TRU VOLUNTARIAT, A-
DRESAT| TINERILOR: A-
socia]ia Tinerilor din Româ-
nia pentru Cultur\ [i Nor-
malitate (ATRCN), `n cola-
borare cu Teatrul Metropo-
lis, lanseaz\ campania pen-
tru promovarea voluntaria-
tului `n Bucure[ti, adresat\
tinerilor cu vârste cuprinse
`ntre 17 [i 28 de ani. Cam-
pania, desf\[urat\ sub slo-
ganul „Fii schimbarea pe
care o a[tep]i de la ceilal]i“,
`ncepe ast\zi [i se va
`ncheia sâmb\t\, la ora
19.00, printr-un spectacol
realizat `ntr-o manier\
Universitatea „Cuza“ din Ia[i pean, `ntrucât face referire la
evolu]ia cronologic\ a acestei pe-
rioade“, a spus arheologul Lauren]iu
Grigora[. Arheologii au mai descope-
a Studen]ii Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, care au absolvit anul patru rit statuete zoomorfe [i vetre de locu-
`n acest an, au reu[it s\ ob]in\ note de trecere la examenul de licen]\ `n propor]ie de in]e.
98%, `n timp ce absolven]ii primei serii de studii de trei ani, de tip Bologna, au
Libr\rie C\rture[ti, la
ob]inut licen]a `n propor]ie de 99%, conform celor precizate de c\tre rectorul
Vasile I[an a Pentru anul universitar 2008-2009, Universitatea „Alexandru Muzeul }\ranului Român
O nou\ libr\rie C\rture[ti, amplasat\
Ioan Cuza“ pune 11.499 de locuri la dispozi]ia absolven]ilor de liceu, din care 3.300 -
`n cadrul Muzeului }\ranului Român
f\r\ tax\ [i 8.110 - cu tax\, 29 de locuri f\r\ tax\ - pentru candida]ii (MTR), a fost inaugurat\ sâmb\t\.
din Republica Moldova [i 30 de locuri la buget - pentru candida]ii de etnie rrom\ a Spa]iul `n care se plaseaz\ noua libr\-
rie se afl\ `n acela[i corp de cl\dire ca-
~n acest an, la Universitatea re g\zduie[te evenimente importante
„Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) au ale muzeului, precum Târgul de M\r]i-
sus]inut examenul de Licen]\ do- [or, Târgul de Florii sau Târgul de
u\ genera]ii de absolven]i. Sfântul Nicolae. Libr\ria din cadrul
MTR va avea 7.000 de titluri, iar ac-
Dintr-un total de 5670 de stu- centul va fi pus pe c\r]i din domeniul
den]i `nmatricula]i `n anul al IV- antropologiei [i sociologiei, pe albume-
lea, 4119 au sus]inut examenul de le care pun `n eviden]\ cultura româ-
licen]\, iar 4070 l-au promovat. ~n neasc\, arhitectura tradi]ional\, arhi-
anul al treilea, prima genera]ie de tectura ecologic\, albumele de pictur\,
absolven]i pe sistem Bologna, din fotografie [i pe muzica tradi]ional\.
5566 de studen]i `nmatricula]i, Me[terii populari, colaboratori ai mu-
3905 au sus]inut examenul de li- zeului, `[i vor putea expune lucr\rile
cen]\, iar 3876 dintre ace[tia l-au `n cadrul libr\riei. Dezvoltarea libr\ri-
promovat. ilor C\rture[ti va continua `n Bucu-
~n cazul studen]ilor `nmatricu- re[ti, cu extinderea C\rture[ti-Verona
la]i la o form\ de `nv\]\mânt la `n spa]iul cl\dirii `nvecinate, a libr\ri-
ei din Ia[i [i cu lansarea altor trei li-
distan]\, din 2223 de candida]i, permit unui student s\ ocupe un ca Moldova [i 30 de locuri la buget br\rii `n Constan]a, Sibiu [i Suceava.
din anul al patrulea de studii, loc finan]at de la buget imediat pentru candida]ii de etnie rrom\.
2172 sunt acum licen]ia]i, iar din dup\ admitere, dup\ un semestru Alte 8.865 de locuri sunt puse la
anul al treilea, din 601 `nscri[i, au de [coal\ studen]ii vor fi ierarhi- dispozi]ia absolven]ilor de studii Festival Interna]ional de
promovat examenul de licen]\ 577 za]i `n func]ie de rezultatele din superioare care doresc s\ urmeze Folclor, `n B\r\gan
de studen]i. sesiune, astfel c\ notele de la exa- studii de masterat [i studii apro-
Referitor la calitatea absolven- mene `i vor plasa pe locurile fi- fundate. Din cele 8.865 doar 2.710 Cea de-a XI-a edi]ie a Festivalului In-
]ilor, precum [i la modalitatea de sunt la buget, dintre care 1860 terna]ional de Folclor „Floare de pe
nan]ate de la buget. B\r\gan“ va avea loc `n perioada 17-
admitere la universitatea ie[ean\, pentru candida]ii care au studiat
rectorul Vasile I[an a remarcat 20 iulie, `n municipiul Slobozia, dar [i
Admiterea la „Cuza“ `n sistemul Bologna, restul de 860 `n alte localit\]i ale jude]ului. Oaspe-
faptul c\ „Selec]ia se face dup\ fiind pentru cei care au studiat ]ii din acest an sunt ansamblurile fol-
principiul junimi[tilor: «intr\ cine Anul acesta, cei care vor dori s\ patru ani. De asemenea, alte clorice „Gea - Alexander The Great“
vrea, r\mâne cine poate», `ntru- devin\ studen]i ai Universit\]ii 5.206 locuri sunt pentru studiile din Grecia, „Krakus“ din Polonia,
cât Bacalaureatul nu este un exa- „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i se cu tax\, iar 949 pentru cele cu ta- „Kole Nedelkovski“ din Macedonia [i
men serios de selec]ie, pentru c\ vor putea `nscrie la concursul de x\ la `nv\]\mânt la distan]\ sau ansamblul folcloric „Makamliicheta“
are defec]iunile sale. ~n fond, se- admitere `ntre 14 [i 20 iulie. Can- f\r\ frecven]\. din Bulgaria. Al\turi de acestea va
lec]ia se face pe parcurs“. Astfel, dida]ii `[i vor putea depune dosa- Anul acesta, candida]ii din Re- participa [i ansamblul folcloric „Doina
studen]ii admi[i la facult\]ile uni- rele zilnic `ntre orele 8.00 [i 17.00. publica Moldova, care se vor `n- B\r\ganului“ al Centrului Jude]ean
versit\]ii ie[ene se pot remarca `n Pentru anul universitar 2008- scrie la concursul de Admitere, `[i pentru Conservarea [i Promovarea
timpul facult\]ii, datorit\ faptu- 2009, Universitatea „Alexandru I- vor putea depune dosarul direct la Culturii Tradi]ionale Ialomi]a, pre-
lui c\ ei pot trece la de la studiile oan Cuza“ pune 11.499 de locuri Universitatea ie[ean\, spre deose- cum [i forma]ii, grupuri [i ansambluri
`n regim de tax\ la cele finan]ate la dispozi]ia absolven]ilor de liceu, bire de anii trecu]i, `n care dosa- folclorice din jude]. Ansamblurile `[i
vor prezenta spectacolele `n mai mul-
de la buget, de la un semestru la dintre care 3.300 f\r\ tax\ [i rul de candidatur\ trebuia depus
la Ministerul Educa]iei, Cercet\- te localit\]i ale jude]ului. Festivalul
altul. Astfel, chiar dac\ mediile 8.110 cu tax\, 29 de locuri f\r\ ta- se desf\[oar\ sub egida Consiliului
din liceu [i de la bacalaureat nu `i x\ pentru candida]ii din Republi- rii [i Tineretului. a Interna]ional al Organiza]iilor Festi-
valurilor de Folclor [i Art\ Tradi]io-
nal\ - CIOFF - UNESCO. a
modern\, de tinerii din zeci de tulceni iubitori de toriale a UAP, Viorel Poia- dou\ administra]ii publice
ATRCN pentru tineri. art\. Expozi]ia, g\zduit\ de t\, conform Rompres. La din România [i Fran]a vi- Condurache Cristian Francisc
„Avioane, trenuri [i oameni galeriile de art\ ale Uniunii tab\ra interna]ional\ de zeaz\ ini]ierea [i imple- de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
`n vitez\“ este un spectacol Arti[tilor Plastici (UAP), crea]ie „Balcic“, din luna iu- mentarea unor programe
reune[te lucr\ri semnate
distrofie muscular\ progresiv\,
care are ca tem\ de dez- nie, au participat 12 arti[ti privind educa]ia, tineretul,
batere lipsa de comunicare de arti[tii plastici Valeriu din jude]ele Constan]a [i protec]ia copilului, patrimo-
care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
dintre oameni, pentru c\ {altev ( Balcic), Luiza Cala Tulcea, din Balcic, precum precum [i organele interne. Pentru
niul cultural. Spectacolul
voluntariatul `nseamn\ nu (Mangalia), Maria Pelmu[ [i din Slovacia, Croa]ia, de la Talpa este realizat a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
doar distrac]ie, ci [ansa de [i Viorel Poiat\ (Tulcea). Serbia [i Rusia.
„Cei patru semnatari ai lu-
prin cooperare cu arti[ti de necesare dispozitive de fixare
a rela]iona veridic cu se- a PROIECT ROM+- teatru din Fran]a, obiecti- pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
menii no[tri. cr\rilor de pe simeze au
NO-FRANCEZ „SCENE vul principal fiind implica-
financiar\ precar\ din familie nu
a „BALCIC-DOBRO- participat, datorit\ Luizei
RURALE“: Primul specta- rea direct\ a locuitorilor
GEA-BALCIC“, EXPOZI- Cala, la tab\ra de crea]ie permite achizi]ionarea acestor
interna]ional\ Balcic, orga- col din cadrul proiectului din mediul rural `n activi-
}IE VERNISAT| LA TUL- nizat\ de Valeriu {altev, româno-francez „Scene ru- t\]ile culturale. Pe par- dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
CEA: Vernisajul expozi]iei iar aceast\ expozi]ie vrem rale“ a avut loc duminic\ cursul acestei s\pt\m=ni, suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
„Balcic-Dobrogea-Balcic“ a s\ fie un `nceput al unei bu- seara, la c\minul cultural se vor mai organiza astfel raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
avut loc sâmb\t\ dup\-a- ne rela]ii `ntre Tulcea [i din comuna Talpa, jude]ul de spectacole, `n localit\]ile
Saelele [i Islaz, din Teleor-
copil, pot face dona]ii `n contul:
miaz\, `n prezen]a autori- Balcic“, dup\ cum a preci- Teleorman, conform Rom-
t\]ilor locale [i jude]ene [i a zat pre[edintele filialei teri- pres. Acordul dintre cele man. a RO87BRDE240SV94771102400

Sport
PE SCURT
Ronaldinho,
aproape de Milan
Gruparea AC Milan este pe
punctul de a-l transfera pe
fotbalistul brazilian Ronal-
dinho de la FC Barcelona,
club cu care ar fi ajuns la un
acord `n acest sens, a anun-
]at, sâmb\t\, cotidianul „Gaz-
zetta dello Sport“. Potrivit ju-
rnalului italian, vicepre-
[edintele AC Milan, Adriano
Galliani, [i pre[edintele FC
Barcelona, Joan Laporta, s-
au `n]eles ca Ronaldinho s\
fie transferat `n schimbul su-
mei de 15 milioane de euro.
Ronaldinho ar urma s\ sem-
neze un contract pe doi ani [i
s\ aib\ un salariu anual de
6,5 milioane de euro. AC Mi-
lan dorea achizi]ionarea lui
Ronaldinho de un an, `ns\
FC Barcelona nu voia s\ `l
cedeze pe fotbalist pentru
mai pu]in de 35 de milioane
de euro. Brazilianul a marcat
70 de goluri `n cele 149 de
meciuri disputate la FC
Barcelona [i a ajutat forma]ia
catalan\ s\ câ[tige Liga
Campionilor `n 2006.
Kiri]\ a plecat
de la Ankaragucu
Fotbalistul Giani Kiri]\ [i-a
reziliat contractul cu Ankara-
gucu, de comun acord cu con-
ducerea grup\rii turce, infor-
meaz\ site-ul oficial al clubu-
lui din Ankara. „Am petrecut
zile foarte frumoase la Anka-
ragucu. Acum negociez cu o
echip\ din România“, a decla-
rat Kiri]\, care s-a transferat
la Ankaragucu `n 2007, dup\
dou\ sezoane petrecute la
Gaziantepspor. Potrivit site-
ului grup\rii Ankaragucu,
conducerea acestui club a fost
anun]at\ ini]ial prin interme-
diul impresarului lui Kiri]\
c\ fotbalistul vrea s\ renun]e
la contract. Dup\ o discu]ie
cu juc\torul român, oficialii
grup\rii au acceptat rezilie-
rea acordului. Potrivit ajans-
spor.com, Kiri]\ ar fi pe punc-
tul de a ajunge la un acord cu
clubul Kocaelispor, iar dac\
aceast\ `n]elegere nu se va
realiza, el va negocia cu
gruparea Konyaspor.
Van der Vaart
neag\ tratativele
cu Real Madrid
Interna]ionalul olandez Rafa-
el van der Vaart a declarat c\
nu a discutat cu nici un ofi-
cial de la Real Madrid, ne-
gând astfel informa]iile ap\-
rute `n presa spaniol\, [i a
precizat c\ va r\mâne la SV
Hamburg. „~n perioada de
transferuri, apar, de obicei,
astfel de zvonuri. Ieri era A-
tletico, azi Real... Sunt dou\
cluburi frumoase, dar eu nu
am avut nici un contact cu
Real. Am auzit vorbindu-se
despre acest lucru pentru pri-
ma dat\ joi“, a explicat Van
der Vaart pe site-ul oficial al
SV Hamburg. Cotidianul
„Marca“ a notat c\ gruparea
Real Madrid ar fi ajuns la un
acord cu olandezul, care ar
urma s\ semneze un contract
pe cinci ani. „Nu este adev\-
rat. Dac\ ar fi fost ceva, a[ fi
spus“, a asigurat Rafael van
der Vaart. „Am spus mereu
c\ m\ simt bine la Hamburg,
c\ iubesc acest ora[ [i c\ port
cu mult\ pl\cere acest echi-
pament. Pornesc de la prin-
cipiul c\ voi r\mâne aici“, a
ad\ugat el. Rafael van der
Vaart a ajuns la Hamburg `n
2005 [i a evoluat `n 74 de
partide `n Bundesliga, `nscri-
ind de 29 de ori. a
Luni, 14 iulie 2008 14
VASLUIENII VOR JUCA CU AZERII, ~N INTERTOTO: FC Vaslui va `ntâlni forma]ia
azer\ Neftci Baku, `n turul III al Cupei Intertoto la fotbal, dup\ ce forma]ia din Baku
a eliminat echipa belgian\ Germinal Beerschot, `n urma victoriei de sâmb\t\ seara,
cu scorul de 1-0, pe teren propriu. ~n tur, scorul fusese egal, 1-1. La Baku, `n fa]a a
24.000 de spectatori, golul calific\rii a fost marcat de c\tre Allahverdiev (’56).
Brazilianul Arthuro a ales Steaua pentru a juca `n Champions League
Atacantul brazilian Arthur Bern- [i-ar dori s\ evolueze `n cea mai bun\ cerca s\ profit cât mai mult de aceas-
hardt „Arthuro“ (foto) a declarat, sâm- competi]ie. De asemenea, Steaua este ta“, a punctat atacantul stelist.
b\t\, `ntr-o conferin]\ de pres\ sus]i- un club mare, ceea ce m-a determinat Arthuro a recunoscut c\, `nainte de
nut\ la Flachau (Austria) c\ venirea sa s\ vin aici f\r\ s\ ezit. Sper s\ avem a veni la Steaua, nu [tia prea multe
la Steaua este un pas mare f\cut `n ca- un sezon bun, `n care s\ ne lupt\m despre fotbalul românesc, `ns\ crede
rier\, mai ales c\ ar putea avea [ansa pentru titlu [i s\ avem un parcurs c\ va `nv\]a suficient dup\ `nceperea
s\ evolueze `n Liga Campionilor, dac\ bun `n UEFA Champions League, da- sezonului. „~nainte s\ vin aici, v\zu-
Steaua va trece de turul III preliminar. c\ ne calific\m“, a spus Arthuro, citat sem doar meciurile Stelei cu Real Ma-
„Steaua mi-a f\cut o impresie foar- de site-ul oficial al FC Steaua. drid, din UEFA Champions League.
te bun\. Aici am g\sit un grup foarte Fotbalistul brazilian nu a dorit s\ Despre campionatul intern nu [tiam
unit, cu oameni buni [i m\ simt con- nominalizeze un adversar pe care l-ar mare lucru, dar, odat\ cu `nceperea
fortabil. M\ antrenez pentru a fi `n prefera `n al treilea tur preliminar al noului sezon, voi afla mai multe. Am
form\ cât mai repede [i pentru a juca. Ligii Campionilor. „Nu `]i po]i alege vorbit cu colegii [i cu prietenii, care
Avem o [ans\ mare de a evolua `n adversarii, dar consider c\ orice echi- mi-au spus despre marile rivale ale
UEFA Champions League [i sper s\ p\ care evolueaz\ `n UEFA Champi- Stelei, Dinamo [i Rapid, precum [i de-
ne calific\m `n aceast\ competi]ie. Bi- ons League este mare. Ai [ansa de a spre CFR Cluj, care a cucerit titlul a-
ne`n]eles c\ UEFA Champions League juca la un nivel `nalt [i de a ar\ta un nul trecut. S-a dovedit c\ este un cam-
a fost unul dintre motivele pentru ca- fotbal de calitate, ceea ce sper\m s\ pionat puternic, datorit\ particip\rii
re am semnat cu Steaua. Este un ma- facem [i noi. Cred c\ este o mare opor- multor echipe `n competi]iile europe-
re pas `n cariera mea. Cred c\ oricine tunitate s\ joc pentru Steaua [i voi `n- ne“, a declarat Arthuro. a
ar fi aproape de o desp\r]i-
Mutu, confirmat la Fiorentina re de Fiorentina [i de un
transfer la AS Roma.
Francesco Totti a vorbit
a Oficialii clubului toscan sus]in c\ Adrian Mutu va semna prelungirea [i despre transferurile lui
Riise [i Loria: „Sunt dou\
contractului `n aceast\ s\pt\m=n\ a transferuri mari. Riise este
Directorul sportiv al clu- clarat, `ntr-un interviu pen- un juc\tor de nivel inter-
bului Fiorentina, Pantaleo tru Sky Sports, c\ vicecam- na]ional, care a câ[tigat Li-
Corvino, a declarat, sâm- pioana Italiei are nevoie de ga Campionilor, a câ[tigat
b\t\, pentru postul de tele- un atacant care s\ fac\ dife- aproape tot. Loria este u-
viziune Sky, c\ atacantul ren]a [i consider\ c\ juc\to- nul dintre cei mai puter-
Adrian Mutu (foto) va r\- rul cel mai indicat pentru nici juc\tori din Italia pe
mâne „sut\ la sut\“ la Fio- un transfer ar fi Adrian Mu- postul lui“.
rentina, fapt ce i-a fost con- tu, de la Fiorentina, infor- Francesco Totti a subli-
firmat chiar de agentul fot- meaz\ presa italian\. niat c\ recuperarea sa du-
balistului, informeaz\ site- „Sper s\ aducem un ata- p\ opera]ia la genunchi de-
ul violanews.com. cant mare, un juc\tor care curge bine. „M\ simt bine,
„Procuratorul lui Mutu s\ fac\ diferen]a. Mutu es- iar controlul la genunchi a
ne-a spus deja c\ juc\torul te peste to]i, pentru c\ a ar\tat c\ m\ refac conform
va accepta oferta noastr\ demonstrat c\ este un ju- estim\rilor. Dac\ toate vor
(n.r. - o m\rire de salariu c\tor mare, care poate face merge bine, voi fi `n teren
de 150.000 de euro [i con- diferen]a, care place tutu- `n 24 august, cu Inter“, `n
tract pân\ `n 2012). Dac\ ror echipelor. Dac\ ar pu- Supercupa Italiei, a punc-
Mutu ar vrea s\ plece [i ar tea veni, s-ar `ncadra bine“, tat Totti.
avea o ofert\ important\, a spus Totti, care a negat ~ntrebat dac\ s-a gândit
la o posibil\ revenire `n na-
ne putem a[eza la mas\ c\ i-ar fi telefonat lui Mutu
pentru a discuta. Dar nu pentru a-l convinge s\ vin\ ]ionala Italiei, dup\ reveni-
este nevoie, pentru c\ lip- la AS Roma: „Nu am nu- rea lui Marcello Lippi `n lo-
sesc [i dorin]a juc\torului m\rul lui de telefon“. cul lui Roberto Donadoni,
de a pleca, [i clubul care s\ Adrian Mutu nu a sem- Totti a r\spuns: „Nu am
vrea s\-l cumpere. AS Ro- nat, deocamdat\, prelungi- mai discutat cu Lippi. El a
ma nu a f\cut o ofert\. Su- rea contractului cu Fioren- spus c\ respect\ decizia
t\ la sut\, Mutu va r\mâ- tina, de[i clubul toscan i-a mea de a m\ retrage [i a f\-
ne [i a[tept\m s\ spun\ [i tien Frey a semnat deja Francesco Totti f\cut o ofert\ pentru un a- cut bine. Ne stim\m reci-
el acela[i lucru la reveni- prelungirea contractului cu `l vrea pe Mutu cord valabil pân\ `n 2012, proc. Acum, c\ a revenit la
rea din vacan]\“, a decla- Fiorentina, club care ast\zi care include [i o m\rire de na]ional\, vom vedea dac\
va oficializa [i transferul la AS Roma se va `ntâmpla ceva. Acum
rat Corvino. salariu. ~n aceast\ var\,
Site-ul violanews.com portarului Storari, `mpru- C\pitanul echipei AS Ro- presa italian\ a scris, `n m\ gândesc doar la recupe-
sus]ine c\ portarul Sebas- mutat de la AC Milan. ma, Francesco Totti, a de- repetate rânduri, c\ Mutu rare“. a
Hagi: „Goian merit\ un TVA-ul `ngreuneaz\ transferul
transfer `n Premier League“
Tehnicianul Gheorghe vorbit [i despre num\rul
lui Goian `n Premier League
Hagi a declarat, sâmb\t\, mare de juc\tori str\ini Pre[edintele CA al FC Steaua, Valeriu Arg\- fapt, recupereaz\ TVA-ul de la statul român,
`n glum\, c\ juc\torii ro- din Liga I. „E normal ca [i seal\, a declarat c\ transferul funda[ului Dorin atunci de ce s\ le cer TVA dac\ tot `l iau `na-
mâni vor ajunge s\ plece `n `n campionatul nostru s\ Goian (foto) la Sunderland a intrat `n impas, poi? ~n cazul Stelei, statul român are de pier-
str\in\tate pe sume mai vin\ juc\tori str\ini. Sun- deoarece englezii „s-au speriat când au auzit c\ dut. Steaua are de recuperat TVA, astfel c\
mari de 10 milioane de eu- tem [i noi `n Uniunea Eu- trebuie s\ pl\teasc\ TVA“ pentru juc\tor. statul pierde 800.000 de euro. Cu Dic\ a fost
ro când el va deveni pre[e- ropean\ [i suntem [i noi a- „Ne-am `n]eles pentru transferul lui Go- altceva: cei de la Catania au luat leg\tura cu
dinte, ad\ugând apoi c\ a- fecta]i de globalizare. Im- ian pentru o sum\ de 4 milioane de euro. En- Lazio [i le-au explicat cum e cu TVA-ul. Pân\
cest lucru depinde de per- portant este ca ace[ti juc\- glezii s-au speriat când au auzit c\ trebuie la urm\, vom accepta alt\ ofert\ pentru Go-
forman]ele realizate de clu- tori str\ini care vin la noi s\ pl\teasc\ TVA-ul. Nu au `n]eles de ce tre- ian“, a declarat Becali.
buri [i de echipa na]ional\. s\ fie valoro[i [i s\ ridice buie s\ pl\teasc\ 800.000 de euro TVA. Cei Agentul Victor Becali, care se ocup\ de
„E greu de spus când nivelul campionatului in- de la Sunderland o s\ se `ntâlneasc\ luni transferul lui Dorin Goian de la Steaua, a de-
vom putea vorbi de transfe- tern, pentru c\, altfel, ei o- (n.r. -ast\zi) [i o s\ decid\ ce se va `ntâmpla clarat c\ FC Steaua va primi la `nceputul a-
rurile juc\torilor români la cup\ locul unor tineri juc\- cu Goian“, a declarat Arg\seal\. cestei s\pt\mâni un r\spuns definitiv din par-
echipe din str\in\tate pe tori români, talenta]i, care Finan]atorul Gigi Becali a vorbit [i el la tea celor de la Sunderland. Vineri, presa en-
sume mari. Deocamdat\, nu se mai pot afirma“, a ex- Sport.ro despre faptul c\ transferul lui Goian glez\ a notat c\ `n cursa pentru achizi]ionarea
a]i v\zut c\ vorbim de câte- plicat Hagi. la Sunderland a intrat `n impas. „Doar `n Ro- funda[ului central al Stelei a intrat [i grupa-
va milioane de euro. Juc\- Fostul interna]ional ro- mânia se practic\ TVA la transferurile de ju- rea West Bromwich Albion, nou promovat\ `n
torii români vor pleca `n mân, care `n sezonul prece- c\tori, iar englezii nu au `n]eles asta. Ei, de Premier League. a
str\in\tate pe sume mai dent a preg\tit Steaua timp
mari de 10 milioane de eu- de trei luni, a men]ionat c\
ro când voi fi eu pre[edinte. funda[ul stelist Dorin Go-
Glumesc, v\ da]i seama. ian, aproape de un transfer
Probabil c\, `n momentul `n `n Anglia, merit\ s\ plece
care vom face performan]\ `ntr-un campionat puternic:
la nivel de echipe de club [i „Goian este un juc\tor im-
echip\ na]ional\, de-abia portant al echipei na]ionale
atunci fotbali[tii din cam- [i cred c\ ar putea face fa]\
pionatul intern vor pleca cu brio la orice echip\ mare
pe sume de ordinul zecilor din Europa. Este unul din-
de milioane de euro“, a de- tre cei mai buni funda[i
clarat Gheorghe Hagi. centrali din Europa [i cred
Prezent la Ia[i cu ocazia c\ merit\ s\ fac\ pasul `n
celei de-a cincea edi]ii a se- fotbalul de afar\. Pe lâng\
lec]iilor na]ionale de tinere faptul c\ este un juc\tor
talente la fotbal, sub titlul foarte bun, Goian este [i un
„Descoper\ `nving\torii de mare caracter, un om extra-
mâine“, Gheorghe Hagi a ordinar“. a
 Luni, 14 iulie 2008 15
NADAL A DEVENIT ASTEROID: Din stea a tenisului mondial, Rafael Nadal a devenit un asteroid cu diametrul
Sport de 4 km, situat `ntre planetele Marte [i Jupiter, a anun]at, sâmb\t\, „Observatorul astronomic“ din Mallorca.
Observatorul, situat `n Insulele Baleare, de unde este originar Rafael Nadal, a decis s\ boteze cu numele
recentului `nving\tor de la Wimbledon asteroidul cu nr. 128.036, ce fusese descoperit `n 2003. Astronomii
din Mallorca au vrut s\-i aduc\ un omagiu `n acest fel unuia dintre cei mai buni juc\tori din toate timpurile,
botezând cu numele lui Nadal un asteroid ce se deplaseaz\ `n spa]iu cu viteza de 20 km pe secund\.

Dinamo Bucure[ti va evolua `n Liga Campionilor la rugby `n 7 PE SCURT

Echipa Dinamo Bucure[ti va dova sau Belgia. Dinamo va evolua Dinamo va juca la Moscova 6 parti-
participa la Liga Campionilor la `n grup\ cu spaniolii de la CR Ma- de `n Liga Campionilor. Lavric [i Perie, aur
rugby `n 7, competi]ie programat\ drid, sârbii de la Pobednik [i dane- Iat\ componen]a grupelor: Grupa mondial la junioare
`n zilele de 26 [i 27 iulie, pe sta- zii de la Aarhus. Echipa bucure[- A: Bournemouth RFC, Nada Split, C
dionul „Moskvici“ din Moscova. tean\ pare a fi una dintre favo- F Belenses, YUG Krasnodar; Grupa La Campionatele Mondiale de atle-
De[i a pierdut anul acesta Cam- ritele la primele locuri, al\turi de B: VVA Podmoskovie, RC Vairas/Si- tism pentru juniori ce se desf\[oa-
pionatul Na]ional de rugby `n 7, `n francezii de la Bayonne, englezii de auliai, Enkoping RC, Celik; Grupa r\ `n ora[ul polonez Bydcoszcz,
favoarea Stelei, Dinamo a fost in- la Bournemouth [i cele dou\ echipe C: Bayonne, SC 1880 Frankfurt, RC sportiva românc\ Elena Mirela
vitat\ la competi]ie `n calitate de ruse[ti, YUG Krasnodar [i VVA Miesnieke, Hermance Region RC; Lavric a devenit campioan\ a lu-
câ[tig\toare a titlului na]ional `n Podmoskovie. Fiecare echipa va a- Grupa D: Usefs Blumarine, Obolon mii la 800 m, dup\ o victorie elec-
2007. La turneul de la Moscova vor vea parte de 3 meciuri `n grupe, a- University, RC Leuven, NSA Sofia; trizant\ `ntr-o curs\ care s-a `n-
participa cluburi din 19 ]\ri, `ntre poi un play-off, pentru a se stabili Grupa E: DINAMO BUCURE{TI, C cheiat cu un nou record al compe-
care Fran]a, Spania, Portugalia, cum se joac\ `n semifinale. Urmea- RC Madrid, RC Pobednik, Aarhus R ti]iei – 2:00.06 min. Medalia de ar-
Anglia, Germania, Republica Mol- z\ semifinalele [i finala, astfel c\ K. (D. TEODORESCU) gint a revenit marii favorite, tur-
coaica Merve Aydin, cu 2:00.92
tley (Australia) 6-4, 6-3; min, iar bronzul a fost adjudecat
R\zvan Sab\u s-a r\zg=ndit! Maciej Rajski (Polonia) –
Tudorel Sandu 6-4, 6-1;
de la clubul organizator
CFR Ia[i) 6-0, 6-1; Lau-
ren]iu Basarab –Ciprian
de olandeza Anna Machteld Mul-
der – 2:02.05 min. La actualele
campionate mondiale pentru juni-
Turneul de tenis }iriac acum ne anun]\ c\ nu Valentin Palas (11), To- Andrei-Gra]ian Onciu – Florescu 6-0, 6-2; Mihai
ori, aceasta este a doua medalie de
Trophy de la baza sporti- mai poate veni. Cred c\ a- mer Hodorov (Israel – 12). Sebastian P\dure 6-3, 6- Ciulea – Drago[-Ioan Ghi- aur pentru România, dup\ cea cu-
v\ CFR Ia[i a debutat cu re unele probleme, poate Au mai stat `n primul tur 2; Dino Salopek (Croa]ia) oc 1-6, 6-4, 6-2; Adnan Al cerit\ de Bianca Perie, la arunca-
meciurile din turneul de medicale sau poate de al- Constantin Lefter [i Cos- –R\zvan Friptu 6-4, 6-0; Mahmoud – Ion Doibani rea ciocanului, cu un nou record al
precalific\ri, la care au t\ natur\. Poate [i de na- tel Raul Rusu. Turneul de Zachary Van Min (Aus- 7-5, 6-1; Clive Wright (A- competi]iei, de 67,95 metri. Perie,
participat un juc\tor ori- tur\ psihic\!“, ne-a decla- calific\ri are loc `n perioa- tralia) – Alessio Scivetti ustralia) – Victor-Tiberiu campioan\ european\ [i mondial\
ginar din C=mpina, Ma- (Australia) 6-1, 6-3; Benea 6-3, 6-3; Marius de juniori, le-a dep\[it `n clasa-
rat de la fa]a locului vice- da 12-14 iulie, iar juc\to- Dr\goi-Runceanu – Septi- ment pe Katerina Safrankova (Ce-
rius Petcu, restul de [ase Sebastian Chylinski
pre[edintele FR Tenis de rii vor evolua `n meciurile (Polonia) – {tefan Carja miu Fr\]il\ 7-6 (2), 7-6 hia) – 63.13 metri [i pe unguroaica
fiind ie[eni. Au consem- C=mp, Alexe Bardan. Pe oficiale [i vor face antre- Jenny Ozorai - 60,80 metri. (D. T.)
nat urm\toarele rezulta- 6-1, 6-0; Laurentiu-Ady (3); E. Autran-Niedbalski
tabloul de „64“ al calific\- namente pe dou\ baze de Gavril\ - Sandu Ciorap 6- (Chile) – Ilie Babinciuc
te: turul I: Ciprian Flores- rilor, cei 12 capi de serie, tenis, CFR [i Coreco, pen-
cu – Alexandru Tudura- care au liber `n primul tru fluidizarea partidelor
0, 6-1; Francesco Vilardo (Rep. Moldova) 7-5, 7-5. S-au stabilit seriile
che (doar 17 ani, repre- (Italia) – Beka Komakhi- „Supervisorii“ turneu- Diviziei Na]ionale
tur, sunt: Paul-Mihai programate pe durata a 3 dze (Rusia) 5-7, 6-0, 6-3; lui ie[ean sunt Mihaela
zentantul gazdelor de la C Pu[ca[u (nr. 1), Robert zile. Primii opt din califi- de rugby `n 15
FR Ia[i) 6-3, 6-0; Marius Jason Holland (SUA) – Testiban (Rom=nia) [i An-
Coman (2), Vasil Mlade- c\ri vor intra apoi pe ta- Marius-Alexandru Petcu na Wagner (Polonia). ~n
Petcu – Lucian Ursu 6-4, nov (Bulgaria – 3), Guilla- bloul principal al probei Sezonul 2008/2009 al Diviziei Na-
7-6; Constantin Lefter – 7-6 (2), 2-6, 6-0; Danail aceast\ sear\, de la ora ]ionale de rugby `n 15 va `ncepe
ume Rufin (Fran]a – 4), de simplu masculin. Tarpov (Bulgaria) – R\z- 18:00, la baza sportiv\ CF `n data de 20 septembrie, FRR
Sandu Ciorap 6-0, 6-1. A Laurent Vigne (Fran]a – S=mb\t\, `n primul van Lazarenco (Italia) 6- R Ia[i va avea loc trage- stabilind recent [i componen]a ce-
stat din lips\ de adversar 5), Roman Tudoreanu tur al calific\rilor, com- 2, 6-1; Kacper Mularczyk rea la sor]i pentru tablou- lor dou\ serii din prima faz\ a
{tefan Carja; turul al II- (Republica Moldova – 6), peti]ie dotat\ cu Trofeul rile principale de simplu campionatului. ~n Seria I vor evo-
lea: {tefan Carja – Cipri- (Polonia) – Lawrence Jea-
Marko Pazman (Croa]ia – „Funda]ia Tenisului Ie- vons (Australia) 6-0, 6-1; [i dublu, ale c\ror dispute lua Dinamo Gaz Sud Bucure[ti
an Florescu 6-3, 6-3; Ma- 7), Alin Constantin (8), [ean“, am consemnat re- Krishananth Balakrish- sunt programate `n inter- (campioana na]ional\ en-titre),
rius Petcu – Constantin C\t\lin Nedelescu (9), A- zultatele: Mircea Dimofte nan (Australia) – Alexan- valul 15-20 iulie 2008. RCJ Farul Constan]a, Universita-
Lefter 6-3, 1-6, 6-3. xel Michon (Fran]a – 10), (Rom=nia) – Sean Whea- dru Tudurache (17 ani, (Dan TEODORESCU) tea Cluj, CSM Olimpia Bucure[ti,
~n urma acestor rezul- CSM Bucovina Suceava [i CFR
tate, Carja [i Petcu au Bra[ov, prezen]a grup\rii de sub
promovat pe tabloul de T=mpa `n viitorul campionat nefi-
„64“ al calific\rilor, dar ind `ns\ confirmat\ p=n\ acum.
Seria a II-a va fi format\ din e-
p=n\ la urm\ majoritatea chipele Steaua Bucure[ti, CSM
tinerilor juc\tori din pre- „U“ Baia Mare, RCM Timi[oara,
calific\ri au urcat pe ta- Poli Agro Unirea Ia[i, RC Bârlad
bloul de calific\ri, `n ur- [i nou promovat\ Constructorul
ma unor abandonuri de Cleopatra Constan]a. Primele trei
ultim\ or\ a celorlal]i clasate din fiecare serie se califi-
competitori. Mai mult, ca `n play-off, iar urm\toarele `n
chiar binecunoscutul play-out. Dup\ disputarea parti-
R\zvan Sab\u (foto) (care delor din play-off, `n sistem
tur-retur, primele patru
urma s\ primeasc\ un forma]ii merg `n semifinale [i
wild-card din partea or- apoi `n cele dou\ finale, pentru
ganizatorilor pentru a locurile 3-4 [i 1-2. (D.T.)
participa direct pe tabloul
principal) a informat tele-
fonic `n seara zilei de 11 Victorie rom=neasc\
iulie c\ nu mai poate veni `n al treilea joc
la turneul de la Ia[i, din Selec]ionata feminin\ de handbal
motive medicale, de acest a României a `nvins Norvegia, vi-
lucru profit=nd t=n\rul cecampioana mondial\ [i campi-
ie[ean {tefan Leonte (fra- oana european\, cu scorul de 28-
tele lui Bogdan Leonte – 22 (15-11), sâmb\t\, la Cluj, `ntr-
cap de serie nr. 3) care a un meci din cadrul preg\tirii pen-
primit wild-card-ul lui tru JO de la Beijing (8-24 august).
Sab\u. „De[i R\zvan Sa- Partida a fost echilibrat\ `n pri-
b\u ne-a rugat s\-l pri- mele aproximativ 10 minute, du-
mim la turneul de la Ia[i, p\ care forma]ia noastr\ s-a dis-
tan]at pe tabel\, f\când cel mai
bun meci din tripla cu Norvegia.
Boxul rom=nesc [i-a
a desemnat campionii `n Sala Polivalent\ ie[ean\ Echipa lui Tadici a avut pe rând
avantaj de trei (8-5), patru (9-5),
Timp de cinci zile, Sala Polivalen- final\ a fost cea de la cat. 75 kg, care galia) b. ab. repr. 4 pe Drago[ Timof- cinci (12-7) [i chiar [ase goluri
t\ ie[ean\ a g\zduit Campionatele a durat doar 3 secunde (!!!), Radu te (CSM Muscelul); Cat. 75 kg: Radu (14-8). Finalul a fost mai bun pen-
Na]ionale de box pentru seniori, cu Zarif (CSM Bac\u/Gladiatorul Ia[i) Zarif (CSM Bac\u-Gladiatorul Ia[i) tru oaspete, care au mai redus
participarea majorit\]ii cluburilor devenind campion dup\ ce Alexan- b. ab. repr. 1 pe Alexandru Cristofor diferen]a, pân\ la trei goluri (14-
de profil din ]ar\. S=mb\t\ a avut dru Cristofor (BC Arad) a fost aban- (BC Arad); Cat. 81 kg: Ionu] Bodilcu 11), dar scorul a fost 15-11 la pau-
loc ultima gal\, cea final\, `n care s- donat de antrenorul s\u, la primul (Farul Constan]a) b. p. pe Tiberiu z\. La reluare, România a ref\cut
au desemnat campionii na]ionali la contact cu adversarul, el av=nd pro- Porcoi (Petrolul Ploie[ti); Cat. 91 kg: avantajul din prima repriz\ [i a
cele 11 categorii de greutate. bleme medicale la m=na dreapt\. Constantin Bejenaru (CSM Bac\u) ajuns chiar s\ conduc\ la 7 go-
Singurul campion na]ional din Rezultatele complete au fost ur- b. p. pe Petri[or G\n\n\u (Pandurii luri, 19-12, portarul Tereza Pâsla-
„col]ul ro[u“ a fost Elvis Suliman, de m\toarele: Cat. 48 kg: Marius Hon- Tg. Jiu); Cat. ^91 kg: R\zvan Coja- ru f\când un meci foarte bun. Di-
la Alutus Mangalia, ceilal]i zece daru (Metrorex Bucure[ti) bate la nu (Dinamo) b. p. pe Cristian Ciocan feren]a s-a men]inut pân\ la sfâr-
campioni pornind ostilit\]ile din puncte (decizie 30-19) pe Benone (BC Bute Gala]i). [itul partidei, scorul final fiind de
„col]ul albastru“! Printre campionii Marcu (CFR Ia[i); Cat. 51 kg: Iulius Printre personalit\]ile sportive 28-22. Sub conducerea antrenoru-
na]ionali din acest an s-au num\rat Poczo (Dinamo Bucure[ti) b. RSC prezente la gala final\ au fost Rudel lui Gheorghe Tadici, Rom=nia a
[i pugili[tii Georgian Popescu (Pe- repr. 2 pe Mihai Baboi (Dinamo Bu- Obreja – pre[edintele FR Box, Nico- evoluat `n urm\toarea alc\tuire:
trolul Ploie[ti) [i Ionu] Gheorghe cure[ti); Cat. 54 kg: Ciprian Apod\- lae Constantinescu – secretarul ge- Tereza Pâslaru, Lumini]a Dinu -
(Farul Constan]a), care vor repre- resei (Dinamo) b. RSC repr. 3 pe A- neral al FR Box, Nicolae Iancu – Adriana Olteanu (1 gol), Raluca
zenta Rom=nia la J.O. de la Beijing, drian Luca (O]elul Târgovi[te); Cat. pre[edintele Colegiului Central al Ivan, Ramona Maier (4), Mihaela
dar ultimul s-a impus cu greutate `n 57 kg: Vasile Sandu (Petrom Petro- Arbitrilor din cadrul FRB, al\turi de Ani-Senocico (1), Narcisa Lecu[a-
fa]a localnicului Traian Lupu (CSM- lul Ploie[ti) b. p. pe Veronel Tar\u ie[enii Vasile C=tea – vicepre[edin- nu (4), Ionela Stanca (6), Carmen
Gladiatorul Ia[i), care a primit `n fi- (Pandurii Tg Jiu); Cat. 60 kg: Geor- tele FR Box, Ion Bucu – directorul D Lungu (7), Aurelia Br\deanu, Va-
nal [i o cup\ ca cel mai tehnic boxer gian Popescu (Petrolul Ploie[ti) b. SJ Ia[i [i Radu Pipa – pre[edintele C leria Be[e, Cristina Neagu (2),
din partea vicepre[edintelui FRB, ab. repr. 3 pe Daniel B\dulescu (Di- S CFR Ia[i. La finalul competi]iei, Valentina Ardean (2), Camelia
Vasile C=tea, chiar dac\ a cucerit Constantin Bejenaru (CSM Bac\u) namo); Cat. 64 kg: Ionu] Gheorghe cel mai titrat boxer rom=n la ora ac- Balint (1). ~n primul meci, la Cluj,
doar medalia de argint a categoriei s-a impus la numai 1 punct diferen- (Farul Constan]a) b. p. pe Traian tual\, Ionu] Gheorghe, ne-a declarat România [i Norvegia au terminat
64 kg. Cea mai echilibrat\ partid\ a ]\ `n fa]a lui Petri[or G\n\n\u Lupu (CSM-Gladiatorul Ia[i); Cat. c\ dup\ J.O. din China va trece la la egalitate, 24-24, iar apoi scan-
fost cea de la cat. 91 kg, acolo unde (Pandurii Tg. Jiu). Cea mai scurt\ 69 kg: Elvis Suliman (Alutus Man- profesionism. (Dan T.) dinavele au câ[tigat cu 28-25, la
Bistri]a. (D.T.)

16
Documentar
„~nv\]a]i, mai `ntâi de toate, graiul iubirii“
~n vremuri de indiferen]\ fa]\ de
via]a cre[tin\, când credin]a scade
`n sufletul cre[tinilor, Hristos nu
las\ Biserica s\ se pr\bu[easc\, ci,
~ntr-un sat s\r\c\cios din
gubernia Arhanghelsk, ce ofe-
rea celor ce vie]uiau aici un trai
extrem de modest, s-a n\scut
„cel ce avea s\ se fac\ cunoscut
[i respectat `n `ntreaga lume
ortodox\ ca protoiereul Ioan de
Kronstadt“.
Sfântul Ioan de Kronstadt a
v\zut lumina zilei la 18 octom-
brie 1829, `n ziua de pr\znuire a
Preacuviosului Ioan de Rila, al
c\rui nume avea s\-l poarte, [i,
fiind slab [i pl\pând, a fost bo-
tezat foarte curând. Pronia di-
vin\ a rânduit s\-[i petreac\
primii ani `ntr-un spa]iu care a-
vea s\-i marcheze `ntrega via]\:
satul de o s\r\cie lucie, ce l-a
preg\tit pe viitorul preot spre
con[tientizarea sl\biciunii ome-
ne[ti, `nconjurat `ns\ de dealuri
seme]e [i de un peisaj ce trimi-
tea cu gândul la m\re]ia Zidito-
rului `ntregului Univers.
„Aici este Domnul!“
Tat\l s\u, dasc\l la biserica
din sat, `l lua adesea cu el la
slujbe, iar mama era o pild\ de
devotament [i rug\ciune stator-
nic\ [i fierbinte. Astfel c\, de
mic, i s-a s\dit `n suflet dragos-
tea fa]\ de cele ale lui Dumne-
zeu, aceast\ predispozi]ie fa]\
de cele duhovnice[ti având toto-
dat\ [i r\d\cini mai adânci: bu-
nicul s\u f\cea parte dintr-un
lung [ir de preo]i, ce se `ntindea
pe durata a 350 de ani.
„Nu cred c\ v\ pute]i `nchi-
pui cât de mult am iubit Biseri-
ca: am iubit-o ca pe o mam\, am
iubit-o a[a cum ne iubim ]ara `n
care ne-am n\scut [i cum ~l iu-
bim pe Dumnezeu. O iubeam cu
o iubire care era `ns\[i via]a [i
sufletul nostru. Biserica era
ceva mai mult decât un loc
sfânt: era izvor de frumuse]e, de
bucurii alese; ne oferea tot ceea
ce aveam nevoie, nu duceam
lips\ de nimic altceva“, m\rtu-
risea Ioan de Kronstadt. Copil
lini[tit [i interiorizat, el a fost
fascinat `ndeosebi de natur\,
mai ales de plante: „Fiecare firi-
cel de iarb\, fiecare floare parc\
ne-ar spune `n [oapt\: «Aici este
Domnul! Uita]i-v\! Vede]i cu
cât\ `n]elepciune sunt alc\tuite
Catedrala din Kronstadt
Documentar realizat de Augustin P|UNOIU
prin ale[ii S\i, reaprinde `n inimile
oamenilor dragostea de Dumnezeu
[i n\dejdea `n mila Lui. Sfântul
Ioan de Kronstadt a fost, a[a cum i
plantele [i ~l ve]i recunoa[te `n
ele pe Dumnezeu!»“
~n primii ani de [coal\, difi-
cult\]ile pe care le `ntâmpina la
`nv\]\tur\ nu le-a putut dep\[i
decât printr-o puternic\ rug\-
ciune, prin care mintea i s-a lu-
minat dintr-odat\, [i a `nceput
s\ ob]in\ rezultate din ce `n ce mai
bune. A absolvit mai apoi Semi-
narul Teologic primul din clas\.
~nsetat de cunoa[tere
Ivan Serghiev a intrat apoi la
Academia Teologic\ din Sankt
Petersburg `n 1851, unde i s-a
propus un post de copist, deoa-
rece, murindu-i tat\l chiar `n a-
cela[i an, familia r\m\sese `n
grija sa. Era un student sârgu-
incios; se ruga mult [i `[i petre-
cea timpul citind Sfânta Scrip-
tur\ [i scrierile Sfin]ilor P\-
rin]i, fiind atras `ndeosebi de
scrierile Sfântului Ioan Gur\ de
Aur. ~nsetat de `ntâlnirea cu
Dumnezeu, `ncerca totodat\ s\-
[i potoleasc\ [i setea de cuno[-
tin]e: „Am o mul]ime de c\r]i, le
citesc [i le recitesc, dar ele nu
m\ satur\: mai jinduiesc cu
duhul dup\ cunoa[tere, inima
mea nu-[i afl\ `nc\ mul]umire,
nu `nceteaz\ s\ fl\mânzeasc\“.
Dup\ absolvirea Academiei,
o cunoscut-o pe Elisaveta Kon-
stantinova, fiica protoiereului
Nesvi]ki din Kronstadt, cu care
s-a c\s\torit `n curând. A fost
apoi hirotonit `n locul socrului
s\u, pe seama parohiei „Sfântul
Andrei“ din aceea[i localitate.
Acuzat c\,
prin milostenie,
`ncurajeaz\ lenea
Dup\ hirotonie, p\rintele s-a
d\ruit total slujirii lui Dum-
nezeu [i semenilor. S\vâr[ea
slujbele, ]inea predici [i st\tea
de vorb\ cu credincio[ii, le pur-
ta de grij\ celor afla]i `n lipsuri
[i suferin]e.
Dup\ câ]iva ani, `ncepe s\
s\vâr[easc\ zilnic Liturghia, ca
o necesitate a sufletului s\u.
„~n primii ani, nu s\vâr[eam
Sfânta Liturghie `n fiecare“, zi-
scrie p\rintele Ioan. „De aceea
CM
YK
Luni, 14 iulie 2008
„Nu cred c\ v\ pute]i `nchipui cât de mult am iubit Biserica: am
iubit-o ca pe o mam\, am iubit-o a[a cum ne iubim ]ara `n care ne-am
n\scut [i cum ~l iubim pe Dumnezeu. O iubeam cu o iubire care era
`ns\[i via]a [i sufletul nostru. Biserica era ceva mai mult decât un loc
sfânt: era izvor de frumuse]e, de bucurii alese; ne oferea tot ceea ce
aveam nevoie, nu duceam lips\ de nimic altceva.“
s-a prezis, stâlpul care a sprijinit
Biserica cre[tin\ din Rusia, `nainte
de marea tragedie care a `nceput
odat\ cu Revolu]ia din 1917.
m\ [i sim]eam slab duhovnice[- vilor cuno[tin]e clare, pe `n]e-
te! Apoi, am `nceput s\ m\ `m- les, pe cât posibil complete [i
p\rt\[esc zilnic!“. rodnice“.
Ajutorul pe care `l acorda ce- Centrul vie]ii sale `l consti-
lor s\raci a f\cut s\ devin\ ]in- tuia Sfânta Liturghie, „lumina
ta unor numeroase atacuri ale sufletului nostru, n\dejdea [i
celor care `l `nvinuiau c\, dân- t\ria noastr\,“ cum spunea p\s-
du-le milostenie, `i `ncuraja s\ torul din Kronstadt, din care iz-
nu munceasc\. Con[tient c\ vor\[te „for]a `mpotriva puter-
doar eforturile sale nu pot face nicilor no[tri vr\jma[i“, la care,
fa]\ nevoilor celor s\rmani, el a primind Preacuratul Trup [i
propus `ntregii comunit\]i, fe]e- Sânge al Domnului, dobândim
lor biserice[ti, militarilor, func- veselia inimii, „lacrimi de umi-
]ionarilor, comercian]ilor, or\- lin]\, evlavie recuno[tin]\, `m-
[enilor de toate st\rile s\ se b\rb\tare pentru jertfelnicie [i
constituie `ntr-o epitropie sau o pentru nevoin]a dragostei, bu-
curie cu n\dejdea `nvierii [i a
asocia]ie, dup\ exemplul celor
existente `n unele ora[e, inclusiv vie]ii ve[nice“.
Atunci când oficia Sfânta
`n Sankt Petersburg, pentru ca,
prin eforturi comune, s\ poat\ Liturghie, la Proscomidia s\-
vâr[it\ de Sfântul Ioan se adu-
asigura un ad\post pentru s\-
raci, un atelier cu diferite profi- nau pân\ la 5.000 de prescuri.
Pomenea mii de nume ce ajun-
luri [i o [coal\ de meserii. Este
`nsufle]it de ideea de a organiza o geau la el prin nenum\ratele
scrisori ce veneau din `ntreaga
„Cas\ a dragostei de munc\“,
prin care `ntrez\rea posibilitatea Rusie [i, de cele mai multe ori,
neizbutind s\ le citeasc\ pe Sfântul Ioan de Kronstadt
regener\rii morale a multora.
toate, se ruga zicând: „Pome-
z\ [i pân\ la 2 noaptea. Fa]\ de ajutorul rug\ciunilor sale, fie `n
ne[te, Doamne, pe to]i cei care
Graiul iubirii m-au rugat s\ m\ rog pentru to]i peniten]ii ar\ta o blânde]e prezen]a, fie `n absen]a sa, [i
ei!“ ~n timpul s\vâr[irii ei, le [i o bun\tate dumnezeiasc\, v\r- mai ales dup\ spovedire [i `m-
P\rintele Ioan a desf\[urat spunea preo]ilor `mpreun\ cu sând adeseori lacrimi `mpreu- p\rt\[irea cu Sfintele Taine,
[i o `ndelungat\ activitate pe- care slujea: „Ce bune sunt toate n\ cu ei. astfel c\ faima sa de rug\tor-ta-
dagogic\. A predat, din 1857, la la noi, p\rinte! Mare lucru e a- Deoarece num\rul celor ce umaturg s-a r\spândit `nc\ din
[coala jude]ean\ din Kronstadt, ceast\ Proscomidie! O `ntreag\ veneau s\ se spovedeasc\ ajun- vremea vie]ii sale.
iar din 1862, vreme de 27 de lume e pe Sfântul Disc! Dar la gea zilnic la 150-300 de persoa- A trecut la Domnul la 20 de-
ani, la liceul din Kronstadt. ~[i al]ii (n.r. cre[tini) nu e nimic a- ne, iar `n Postul Mare acest nu- cembrie 1908, `ncredin]ându-[i
educa elevii `n spiritul dragos- sem\n\tor. Ei n-au Proscomi- m\r cre[tea [i mai mult, p\rin- duhul `n mâinile Domnului `n
tei de Dumnezeu [i de oameni: die! Privi]i, p\rin]ilor! Iat\-L tele Ioan a primit, la cererea sa, al optzecilea an al vie]ii sale.
„~nv\]a]i, mai `ntâi de toate, pe Hristos! E aici, `ntre noi, [i permisiunea Sfântului Sinod de Prin slujirea sa plin\ de râv-
graiul iubirii, care este cel mai noi lâng\ El, ca Apostolii!“ a recurge la spovedania publi- n\, prin rug\ciunea sincer\ [i
viu [i mai expresiv. F\r\ el, cu- c\, al\turi de cea particular\, evlavioas\, prin deschiderea
noa[terea limbilor str\ine nu pentru cei ce aveau de m\rtu- fa]\ de nevoile oamenilor, ale
v\ va aduce nimic esen]ial“. ~mp\rt\[ea zilnic risit lucruri deosebite. c\ror inimi le `ntorcea spre bi-
Pentru el, cultul divin era cel 300-500 de credincio[i Zilnic se `mp\rt\[eau `ntre ne, Sfântul Ioan a dat m\rtu-
mai sigur [i mai conving\tor 300-500 de credincio[i, iar `n rie, prin cuvânt [i prin fapt\,
mijloc de educare a sufletului Mul]imea tot mai mare de Postul Mare se `mp\rt\[eau nu dar mai ales prin `ntreaga sa
cre[tinului. cre[tini care participau la Sfân- mai pu]in de 3.000 de suflete. via]\ de sfin]enie, despre `n-
Era con[tient de necesitatea ta Liturghie [i doreau s\ se `m- El scotea cinci agne]e mari de semn\tatea preo]iei [i de lucra-
asum\rii cu responsabilitate a p\rt\[easc\ `l punea `n imposi- câte cinci kilograme fiecare [i rea de c\petenie pe care o s\-
rolului de dasc\l. Iat\ ce spune bilitatea de a-i spovedi `n par- patru sau cinci potire mari, tot vâr[e[te preotul spre sfin]irea
referitor la nevoia unei temei- ticular pe to]i. Mii de pelerini de câte cinci litri fiecare, pe ca- celor c\rora le sluje[te: Taina
nice preg\tiri a celui care `nva- veneau din cele mai `ndep\r- re le binecuvânta `n acela[i Sfintei Euharistii.
]\ pe ceilal]i: „Atunci când `i `n- tate col]uri ale Rusiei ca s\-[i timp. ~n Postul Mare, se aflau Pilda vie]uirii sale ne arat\
ve]i pe propriii t\i copii sau pe descopere `naintea p\rintelui pe Sfânta Mas\ `n jur de 12 c\, pentru cei ce-[i deschid su-
copiii altora, f\ din aceast\ lu- Ioan sufletele [i s\ dobândeas- potire. fletele lucr\rii Duhului Sfânt,
crare o slujire dumnezeiasc\, c\ iertare [i u[urare. P\rintele Glasurile celor ce l-au cunos- calea spre sfin]enie, spre unirea
`nv\]ându-i cu osârdie, [i gân- Ioan citea rug\ciuni de poc\in- cut dau m\rturie de puterea ru- `ntru dragoste, care st\ la te-
de[te-te mai `ntâi ce mijloace ]\ [i m\rturisea aproape ne`n- g\ciunii marelui nevoitor: multe melia Bisericii, este deschis\
vei folosi pentru a le preda ele- trerupt de la ora 1 dup\-amia- erau vindec\rile ce aveau loc cu tuturor. a
Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Rom=ne oprire va fi la Qumran, la Marea Moart\. Scurt\ oprire la magazinul cu
produse cosmetice. Deplasare la Hozeva, pentru vizitarea M\n\stirii
„Sf. Gheorghe“ [i a pe[terii Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul (moa[tele Sf.
PELERINAJ ISRAEL - IORDANIA Ioan Iacob Românul) sau, `n cazul `n care accesul nu este posibil, intrare
`n ora[ul Ierihon - vizit\ la „dudul lui Zaheu“ [i la biserica româneasc\.
Cin\ [i cazare Ierusalim, hotel 4*.
27 oct.-4 nov. Ziua 7 Mic dejun. Deplasare la Bethleem. Vizitarea bisericii orto-
doxe ridicate pe locul unde S-a n\scut Domnul, apoi a bisericii catolice
Ziua 1 ~nt=lnire la Aeroportul „Henry Coand\“ ora 8:00, decolare ora [i a grotei celor 14.000 de prunci uci[i. Ierusalim - intrare prin Poarta
11:15, cursa EL-AL LY574. Sosire pe Aeroportul „Ben Gurion“, ora „Sf. {tefan“, parcurgerea pe jos a Drumului Crucii pân\ la Sfântul
13:50. Deplasare pe coasta Mediteranei la Haifa, ora[ la poalele Munte- Mormânt. Urcare pe Golgota, Piatra ungerii, vizitarea paracliselor sfin-
lui Carmel. Vizitarea M\n\stirii Stela Maris, [i vom privi „Gr\dinile te din Biserica Sf. Mormânt. Cin\ [i cazare `n Ierusalim, hotel 4*.
suspendate“ . P\r\sim Haifa [i ne `ndreptam spre Tiberias. Cazare [i ci- Ziua 8 Mic dejun. Muntele M\slinilor - se vor vizita: Biserica Pater
n\ `n Tiberias, hotel 4*. Noster (Tat\l Nostru), Biserica Dominus Flevit (Domnul a plâns), Gr\-
Ziua 2 Mic dejun. Deplasare la Muntele Tabor. Vizitarea bisericii or- dina Ghetsimani cu Biserica Na]iunilor, Mormântul Maicii Domnului [i
todoxe ridicate pe locul unde s-a petrecut Schimbarea la Fa]\. Cana Ga- Pe[tera Ghetsimani. Urc\m apoi pe Muntele Sion - Biserica Adormirii
lileii - vizitarea bisericii unde a avut loc prima minune a Domnului - Maicii Domnului, Foi[orul „Cina cea de Tain\“, Mormântul psalmistu-
transformarea apei `n vin. Nazaret, vizitarea Bisericii catolice „Buna lui David [i Zidul Plângerii. Cin\ [i cazare `n Ierusalim - hotel 4*.
Vestire“, ridicat\ pe locul casei Sf. Ioachim [i Ana, [i a Bisericii ortodoxe Ziua 9 Mic dejun. Deplasare la Ein Karem - patria Sf. Ioan Botez\-
„Sf. Gavriil“, ridicat\ pe locul izvorului Mariei. Op]ional, mas\ pesc\- torul, unde vom vizita Biserica „Sf. Ioan“, ridicat\ pe locul na[terii Sf.
reasc\ [i plimbare cu o copie a „b\rcii lui Iisus“, pe apele M\rii Galileii. Ioan Botez\torul [i Fântâna Fecioarei Maria. Vom continua drumul
Cin\ [i cazare `n Tiberias. nostru spre Lida, unde vom vizita Biserica „Sf. Gheorghe“ [i apoi ne vom
Ziua 3 Mic dejun. Deplasare la Capernaum - supranumit „Ora[ul deplasa la Aeroportul „Ben Gurion“, decolare ora 17:10 cursa LY571,
Domnului“, Tabgha unde Iisus a s\vâr[it minunea `nmul]irii pâinilor [i aterizare 20:05.
a pe[tilor, Muntele Fericirilor - locul unde Mântuitorul a rostit Fericiri-
le, Râul Iordan. TARIF: 940 EURO/PERSOAN|, grup de 40 persoane
Ora 16:00 - Deplasare la Ben She“an (Decapolis), trecând din Israel
`n Iordania. Vom trece pe lâng\ Castelul de la Ajlun [i ne vom `ndrepta SERVICII INCLUSE:
spre Aman, capitala Iordaniei, numit\ `n Antichitate Philadelphia. * Bilet de avion Bucure[ti-Tel Aviv-Bucure[ti, taxe de aeroport
Cin\ [i cazare `n hotel 3*. * Cazare hoteluri 4 de stele `n camer\ dubl\ (3 stele, `n Aman),
Ziua 4 Mic dejun. Deplasare la Petra. Vizitarea extraordinarei capi- demipensiune (bufet suedez).
tale a Nabateenilor. Ne vom opri `n special pentru a vizita Tezaurul Al * Transport cu autocar modern, cu aer condi]ionat
Khazanek [i Amfiteatrul. Petra a fost inclus\, prin vot universal, `n anul * Taxe de intrare la obiective, tax\ de viz\ israelian\, tax\ de viz\
2007, `n rândul celor 7 minuni ale lumi antice [i moderne. P\r\sim Petra Iordania, asigurare medical\
[i, trecând peste Valea lui Moise, revenim la Aman. Cin\ [i cazare. * Asisten]\ religioas\ (preot) [i ghid vorbitor de limba român\ `n
Ziua 5 Mic dejun. Deplasare la Jerash (anticul Gerasa), important Israel (englez\, `n Iordania).
ora[ din perioada roman\. Vizitarea vechiului ora[ - Forumul Oval, * ~nso]itor de grup din partea Patriarhiei (vorbitor de limb\ englez\)
templul lui Zeus [i Artemis, b\i [i teatre. Continu\m la Mabada - ora[ul
mozaicurilor, pentru a vizita Biserica ortodox\ „Sf. Gheorghe“, cuprin- NU SUNT INCLUSE:
zând un mare mozaic cu cea mai veche hart\ a }\rii Sfinte cu centrul - Tipsul de 30 de euro, care se va achita `nso]itorului de grup la aeroport
la Ierusalim. Apoi, vom vizita Muntele Nebo, de unde Moise a v\zut P\- - B\uturi, mese op]ionale sau alte intr\ri, care nu sunt incluse `n
mântul F\g\duin]ei. Tur panoramic al ora[ului Aman cu Citadela, Am- program
fiteatrul roman cu 6.000 de locuri, zonele noi, moderne [i vizit\ `n ora[ul
vechi. Cin\ [i cazare `n Aman. - ~n func]ie de m\surile de securitate, programul poate fi modificat,
Ziua 6 Mic dejun. Deplasare spre valea Iordanului [i vom vizita locul ca ordine de desf\[urare sau se pot `nlocui unele obiective [i hoteluri.
Botezului lui Iisus, apoi ne vom `ndrepta spre grani]\ [i vom trece `n NOTA: ~N PRE} SUNT INCLUSE {I INTR|RILE LA OBIECTIVE
Israel `n dreptul ora[ului Ierihon - cel mai vechi ora[ din lume. Prima CARE DEP|{ESC 50$.
CM
YK

Mar]i, 15 iulie 2008
Nr. 161 (1062) Anul IV - SERIE NA}IONAL|
REPORTAJ
„Fac bine pe
lumea asta, ca s\
m\ pot bucura pe
lumea cealalt\“
PAGINA 16
„Ctitorul-ssalvator“ al bisericilor
nedorite de comuni[ti
Multe biserici au fost demolate în timpul dictaturii comuniste, pentru
c\ st\teau în calea „marilor construc]ii socialiste“. Inginerul Eugeniu
Iord\chescu a fost un deschiz\tor de drumuri în domeniul
construc]iilor din ]ara noastr\. Datorit\ lui, Biserica Ortodox\
Român\ a primit în dar 11 biserici care, altfel, ar fi fost transformate
în mormane de moloz. Despre fiecare dintre ele î[i aminte[te cu
pl\cere [i afirm\ cu t\rie c\, dac\ ar fi putut, ar mai fi salvat [i altele.
Presa din România imediat a f\cut glume pe seama bisericii mutate.
Se g\seau titluri de o [chioap\: „Aten]ie, biserica trece strada!“ sau
„Trec bisericile!“. Afla]i cum a fost salvat\ Biserica Schitul Maicilor,
prin mutarea ei la 245 m de locul ini]ial. Citi]i `n paginile 8-9
POZA ZILEI Ast\zi, intr\ `n vigoare noua list\ de medicamente compensate
Noua list\ de medicamente de
care beneficiaz\ asigura]ii, cu sau
f\r\ contribu]ie personal\, pe baz\
de prescrip]ie medical\, `n siste-
mul de asigur\ri sociale de s\n\-
tate intr\ `n vigoare ast\zi. Minis-
trul S\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu,
a declarat, ieri, c\, prin revizuirea
listei, a urm\rit cre[terea accesu-
lui echitabil al pacien]ilor, cu sau
f\r\ contribu]ie personal\, la me-
dicamente, monitorizarea mai
eficient\ a prescrip]iilor medicale
prin introducerea de protocoale
terapeutice pentru afec]iunile cu
impact major asupra st\rii de s\-
n\tate a popula]iei, c=t [i cre[terea
calit\]ii tratamentului [i sc\derea
costurilor aferente spitaliz\rii. Lis-
O japonez\ p\r\se[te o parcare
supraetajat\ pentru biciclete `n
Tokyo. Furturile de biciclete au Cod galben de averse av=nd caracter toren]ial [i vijelii
crescut `n unele zone din Japo- Un num\r de 16 jude]e din
nia, `n timp ce furturile de ma- nordul [i vestul Moldovei, Mara-
[ini au sc\zut, ca efect al cre[te- mure[ [i Transilvania vor fi afec-
rii pre]ului la combustibil. ~n re- tate, ast\zi, de averse, av=nd
caracter toren]ial, desc\rc\ri
giunea Hokkaido, num\rul bici- electrice, intensific\ri ale v=ntu-
cletelor furate a crescut cu 31%, lui ce vor lua, trec\tor, aspect de
fa]\ de aprilie 2007. a vijelie [i condi]ii de grindin\,
CM
YK
www.ziarullumina.ro, info@ziarullumina.ro
ta cuprinde 1.000 de denumiri
comerciale interna]ionale [i este
alc\tuit\ din sublistele A, B [i C.
Potrivit ministrului S\n\t\]ii,
aceast\ nou\ list\ aduce pre]uri
mai mici cu 5-12%. Pe noua list\
de compensate apar medicamente
folosite `n Programul Na]ional de
Transplant de organe, ]esuturi [i
celule de origine uman\. De ase-
menea, produse noi apar [i pentru
afec]iunile sistemului digestiv, car-
diovascular, respirator, muscular,
nervos sau urogenital. Compensa-
rea pre]ului medicamentelor pre-
supune un efort financiar bugetar
de trei miliarde de lei, dintre care
un miliard din bugetul Ministeru-
lui S\n\t\]ii. a
potrivit unei aten]ion\ri meteo
Cod galben emis\, ieri, de
Administra]ia Na]ional\ de
Meteorologie (ANM). Jude]ele
aten]ionate sunt Boto[ani, Su-
ceava, Neam], Bac\u, Harghita,
Covasna, Maramure[, Mure[,
Bra[ov, Sibiu, Satu Mare, S\laj,
CM
YK
ROMÂNIA ~N UE
{ase proiecte
m\re]e
pentru zona
mediteranean\
PAGINA 6
Cluj, Alba [i Hunedoara. Canti-
t\]ile de ap\ vor dep\[i 25 de
litri/metrul p\trat [i, izolat, `n-
deosebi la munte, 40-45 de li-
tri/metrul p\trat. Aten]ionarea
meteo este valabil\ p=n\ ast\zi
la ora 21:00. Codul galben anun-
]\ fenomene meteorologice de tip
15 LEI abonamentul lunar - cu taxele po[tale incluse
averse, desc\rc\ri electrice, in-
tensific\ri de v=nt, temperaturi
ridicate, care sunt obi[nuite pen-
tru o anumit\ zon\, dar care,
temporar, pot deveni periculoase
pentru anumite activit\]i. De a-
semenea, exist\ risc de cre[teri
de debite [i niveluri. a
1 LEU exemplarul
ECONOMIC
Comercian]ii de
fructe [i legume
proaspete vor fi
inclu[i `ntr-o
baz\ de date
PAGINA 11
Important
pentru cititori!
P=n\ pe 20 iulie 2008, cititorii se pot
abona, prin intermediul Po[tei Rom=ne,
la „Ziarul Lumina“ pentru luna august
2008 (economisi]i, astfel, c=te 43 de
bani la fiecare exemplar de 1 leu con-
tractat prin abonament) [i la s\pt\m=-
nalul „Lumina de Duminic\“. Cititorii
din Bucure[ti [i din jude]ele Ilfov, Pra-
hova, Ia[i, Neam], Boto[ani, Suceava,
Vaslui, Bac\u [i Vrancea vor primi co-
tidianul `n ziua apari]iei, iar cititorii
din celelalte jude]e din ]ar\ cu o zi `n-
t=rziere (aceast\ situa]ie este una
provizorie [i se va rezolva `n momentul
`n care publica]ia va fi tip\rit\ `n Bucu-
re[ti [i `ntr-u
un ora[ din Transilvania).
Pre]ul unui pachet trimestrial
la „Ziarul Lumina“
[i „Lumina de Duminic\“:
60 lei (RON) cu toate
taxele po[tale incluse.
RELIGIOS
BISERICA - LEG|TURA DINTRE SA-
TELE HORPAZ {I DANCA{: Aflat\
pe dealul dintre Horpaz [i Dan-
ca[, vizibil\ doar dinspre Iez\-
reni, Biserica „Sfântul Mare Mu-
cenic Dimitrie, Izvorâtorul de
mir“ a fost construit\ `ntre cele
dou\ r\zboaie mondiale. Starea
avansat\ de degradare [i faptul
c\ era amplasat\ `n afara locali-
t\]ii i-au determinat pe localnici
s\ se gândeasc\ la ridicarea al-
tei biserici, `n centrul satului
Horpaz.
Pagina 5
REGIONAL
LICEENII REALIZEAZ| PROIECTE
PENTRU DEZVOLTAREA DURABIL|
A BUCURE{TIULUI: Stabilirea unor
trasee cultural-turistice `n Capi-
tal\, propuneri de reamenajare a
parcului Izvor, decongestionarea
traficului din nordul ora[ului [i
reabilitarea zonelor dezafectate
din Capital\ sunt proiecte la care
lucreaz\ 40 de liceeni bucure[-
teni, pe durata vacan]ei de var\.
Eforturile tinerilor sunt coordo-
nate de Asocia]ia Goodartofnoon,
iar ini]iativa face parte dintr-un
proiect mai amplu, `n care s-a `n-
scris [i lansarea, `n luna mai a a-
cestui an, a H\r]ii Verzi a Bucu-
re[tiului, a declarat pre[edintele
asocia]iei, Ruxandra Soare.
Pagina 10
~NV|}|M+NT
MINISTERUL EDUCA}IEI A STA-
BILIT STRUCTURA NOULUI AN {CO-
LAR: Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a sta-
bilit, prin ordinul ministrului nr.
4.721/9 iulie 2008, structura anu-
lui [colar 2008-2009. Astfel,
cursurile vor `ncepe luni, 15 sep-
tembrie 2008, [i se vor `ncheia
sâmb\t\, 13 iunie 2009, `nsu-
mând 35 de s\pt\mâni de [coal\
(172 de zile lucr\toare).
Pagina 13
2 Mar]i, 15 iulie 2008
Calendarul
zilei
C+NT|RILE
ORTODOXIEI
Dogmatica glasului
al VIII-lea
„~mp\ratul cerurilor, pentru iu-
birea de oameni, pe p\mânt S-a
ar\tat [i cu oamenii a vie]uit; c\
din Fecioar\ curat\ trup luând
[i dintr-`nsa ie[ind cu ad\ugirea
firii omene[ti: un Fiu este,
`ndoit `n fire, dar nu `n fe]e.
Pentru aceasta, propov\-
duindu-L pe El Dumnezeu
des\vâr[it [i om des\vâr[it cu
adev\rat, m\rturisim pe
Hristos, Dumnezeul nostru. Pe
Care, roag\-L, Maic\ nenuntit\,
s\ se miluiasc\ sufletele noas-
tre.“ (Dogmatica glasului al
VIII-lea, slujba Vecerniei de
sâmb\t\ seara)
***
Multe din alc\tuirile Sf. Ioan
Damaschin sunt parc\ identice
cu hot\rârile Sinodului de la
Calcedon (451), când s-a formulat
dogma unirii ipostatice. Teandria
Mântuitorului Iisus Hristos este
cântat\ doxologic [i `n Dogmatica
glasului al VIII-lea. Hristos este
„~mp\ratul cerurilor“, Care a
vie]uit cu oamenii. S-a n\scut din
Fecioara Maria, luând trup ome-
nesc, ad\ugând firii Sale dumne-
zeie[ti pe cea omeneasc\, `n mod
neamestecat [i neschimbat, ne-
`mp\r]it [i nedesp\r]it. Acum
dou\ zile, `n a IV-a Duminic\
dup\ Rusalii, i-am pomenit pe
Sfin]ii P\rin]i care au formulat
poate cea mai cunoscut\ dintre
defini]iile sinoadelor ecumenice [i
care este, `n acela[i timp, [i cea
mai explicit\. Ne `ntreb\m une-
ori dac\ nu cumva ceea ce p\rin-
]ii au hot\rât nu reprezint\ decât
ni[te cuvinte frumoase, care nu
se „`ntrupeaz\“, adic\ nu prind
via]\. Mai ales pentru cre[tinul
neinstruit `ntr-ale teologiei [i
care de multe ori e considerat
mai pu]in capabil s\ `n]eleag\
cum firea dumnezeiasc\ [i cea
omeneasc\ se `ntâlnesc `ntr-o
singur\ persoan\ [i `ntr-un sin-
gur ipostas, Mântuitorul Hristos.
Am convingerea c\ nu este a[a.
Este adev\rat c\ nu orice cre[tin
poate exprima aceste adev\ruri.
A[a i s-a `ntâmplat pân\ [i Sf.
Chiril al Alexandriei, fapt pentru
care a fost de foarte multe ori
acuzat [i r\st\lm\cit. Cu toate
acestea `ns\, `n cultul Bisericii,
cre[tinul `[i exprim\ „adeziunea“
la ceea ce Sfin]ii P\rin]i au
hot\rât `n sec. al V-lea. Trecând
peste nenum\ratele cânt\ri, cum
este [i cea de ast\zi, care doxolo-
gesc unirea firii dumnezeie[ti cu
cea omeneasc\ `n Hristos-Dom-
nul, s\ ne gândim la ce simte
cre[tinul când se afl\ `naintea
unei icoane a Mântuitorului.
Simte c\ acolo este Dumnezeu
adev\rat [i Om adev\rat, c\ este
~nsu[i Dumnezeu, Care S-a f\cut
Om [i se reveleaz\ fiec\ruia din-
tre noi. ~n icoana pictat\ dup\
rânduial\, nu este reprezentat\
dumnezeirea nedescriptibil\ a lui
Dumnezeu, nici numai firea uma-
n\ a Sa, ci Persoana Mântui-
torului Hristos, Dumnezeu [i
Om. De aceea, icoana este poate
cea mai bun\ ilustrare din câte
exist\ a unirii ipostatice. Iar
cre[tinul `n]elege aceste lucruri
chiar dac\, a[a cum spuneam, le
exprim\ mai greu. (pr. asist.
Silviu TUDOSE, Catedra de
Teologie Practic\ a Facult\]ii de
Teologie din Bucure[ti)
15 iulie 1858: Apare prima marc\ po[tal\ emis\ `n sud-estul
Europei de c\tre Principatul Moldovei, aceast\ dat\ devenind Ziua
M\rcii Po[tale Române[ti, fiind marcat\, `n fiecare an, prin lansarea
unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filateli[ti.
EVANGHELIA ZILEI
~n inima ta s\l\[luie[te Dumnezeu?
„{i ie[ind, fariseii s-au sf\tuit zeu. Cum poate cineva s\ intre `n casa
`mpotriva lui Iisus cum s\-L piard\. celui tare [i s\-i jefuiasc\ lucrurile,
Iisus `ns\, cunoscându-i, S-a dus de dac\ nu va lega `ntâi pe cel tare [i pe
acolo. {i mul]i au venit dup\ El [i i-a urm\ s\-i prade casa? Cine nu este cu
vindecat pe to]i. Dar le-a poruncit ca Mine este `mpotriva Mea [i cine nu
s\ nu-L dea `n vileag. Atunci au adus adun\ cu Mine risipe[te».“ (Matei 12,
la El pe un demonizat, orb [i mut, [i l- 14-16; 22-30)
a vindecat, `ncât cel orb [i mut vorbea
[i vedea. Mul]imile toate se mirau ***
zicând: «Nu este, oare, Acesta, Fiul lui
David?». Fariseii `ns\, auzind, ziceau: Fragmentul evanghelic de ast\zi [i,
«Acesta nu scoate pe demoni decât cu poate, toat\ `nv\]\tura Domnului
Beelzebul, c\petenia demonilor». Cu- Iisus, pot fi sintetizate prin cuvintele
noscând gândurile lor, Iisus le-a zis: lui Iisus: „Cine nu este cu Mine este
«Orice `mp\r\]ie care se dezbin\ `n `mpotriva Mea [i cine nu adun\ cu
sine se pustie[te, orice cetate sau cas\ Mine risipe[te“. Dac\ privim `n jurul
care se dezbin\ `n sine nu va d\i- nostru, vedem c\ mul]i sunt `mpotriva
nui. Dac\ satana scoate pe satana, s-a Mântuitorului, care, de[i se declar\
dezbinat `n sine; dar atunci cum va cre[tini, duc o via]\ lipsit\ de valori
d\inui `mp\r\]ia lui? {i dac\ Eu scot cre[tine. Pentru ace[tia, a fi cre[tin
pe demoni cu Beelzebul, feciorii vo[tri `nseamn\ o spovedanie superficial\, o rioare, ci este doar `n inima omului. faptele sale. Oare nu a[a ne `nva]\
cu cine `i scot? De aceea ei v\ vor fi intrare `n biseric\ la o `nmormântare A[a este, dar dac\ inima ta poate face Iisus: un pom bun face roade bune, iar
judec\tori. Iar dac\ Eu cu Duhul lui sau la o cununie, o rug\ciune fugitiv\ doar atât, oare cu adev\rat Dumnezeu un pom r\u face roade rele? Inima ta
Dumnezeu scot pe demoni, iat\ a [i doar la necaz. Unii chiar afirm\ c\ s\l\[luie[te `n inima ta? Cine iube[te ce fel de roade face? (pr. Dumitru
ajuns la voi `mp\r\]ia lui Dumne- Dumnezeu nu st\ `n lucrurile exte- pe Dumnezeu va ar\ta acest lucru prin P|DURARU, Radio Trinitas)
APOSTOLUL ZILEI
Nu te po]i preface c\ e[ti credincios
„C\ dac\ tr\im, pentru Domnul cu mâncarea ta, pe acela pentru care a Hristos, el ~l reprezint\ [i ~l prezint\
tr\im, [i dac\ murim, pentru Domnul murit Hristos. Nu l\sa]i ca bunul lumii pe Mântuitorul Hristos. Iat\ de
murim. Deci [i dac\ tr\im, [i dac\ mu- vostru s\ fie def\imat. C\ci `mp\r\]ia ce gestul cre[tinului este interpretat ca
rim, ai Domnului suntem. C\ci pentru lui Dumnezeu nu este mâncare [i b\u- fiind gestul „omului lui Dumnezeu“. S-
aceasta a murit [i a `nviat Hristos, ca tur\, ci dreptate [i pace [i bucurie `n a spus, `n secolul al II-lea, c\ „sângele
s\ st\pâneasc\ [i peste mor]i [i peste Duhul Sfânt. Iar cel ce sluje[te lui martirilor este s\mân]a cre[tinis-
vii. Dar tu, de ce judeci pe fratele t\u? Hristos, `n aceasta este pl\cut lui mului“, adic\ jertfa lor pentru credin]\
Sau [i tu, de ce dispre]uie[ti pe fratele Dumnezeu [i cinstit de oameni. Drept a mi[cat suflete, a schimbat vie]i, a
t\u? C\ci to]i ne vom `nf\]i[a `naintea aceea s\ urm\rim cele ale p\cii [i cele influen]at mai mult decât `nv\]\tura.
judec\]ii lui Dumnezeu. C\ci scris ale zidirii unuia de c\tre altul.“ Mântuitorul Hristos nu a predicat pur
este: „Viu sunt Eu! - zice Domnul - Tot (Romani 14, 8-19) [i simplu Evanghelia, ci a `nso]it cu-
genunchiul s\ Mi se plece [i toat\ vântul cu fapta, predica cu jertfa. Cre-
limba s\ dea slav\ lui Dumne- dinciosul, prin atitudinile sale, poate [i
zeu“. Deci, dar, fiecare din voi va da
*** sminti, poate dep\rta pe cineva de la
seama despre sine lui Dumnezeu. Deci Sfântul Apostol Pavel ne `ndemn\ credin]\. Omul nu mai dore[te ast\zi
s\ nu ne mai judec\m unii pe al]ii, ci s\ nu d\m semenilor no[tri prilej de s\ aud\ multe vorbe, este o infla]ie de
mai degrab\ judeca]i aceasta: S\ nu poticnire. Spunem de multe ori: nu cuvinte, iar din acest motiv observ\
da]i fratelui prilej de poticnire sau de mai u[or exemplul, fapta, modul con-
conteaz\ ce zice lume, eu fac ce vreau.
sminteal\. {tiu [i sunt `ncredin]at `n ~nainte de a fi personal\, fapta noastr\ cret de via]\. Cre[tinul poate fi mi-
Domnul Iisus c\ nimic nu este `ntinat este comunitar\, ea afecteaz\ rela]ii cu sionar `n primul rând prin exemplul
prin sine, decât numai pentru cel care cei din jurul nostru. Cre[tinismul spu- vie]ii [i numai apoi cuvântul lui este
gânde[te c\ e ceva `ntinat; pentru a- ne c\ este important [i ce zice lumea, ascultat. Credin]a este cea mai sensi-
cela `ntinat este. Dar dac\, pentru trebuie s\ fim aten]i [i la ce crede bil\ component\ a vie]ii umane, iar ca, aparen]a. Nu te po]i preface c\ e[ti
mâncare, fratele t\u se mâhne[te, nu vecinul despre mine. De ce? Pentru c\ din acest motiv omul care caut\ cu sin- credincios, credin]a o ai sau nu o ai.
mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, fiecare cre[tin este un purt\tor de ceritate credin]a sesizeaz\ falsul, mas- (Ciprian OLINICI, Radio Trinitas)
a MEMORIA DE IERI A ZILEI DE AZI a
402 ani de la ~n ciuda faptului c\ spre
sfâr[itul vie]ii a fost chinuit
na[terea lui de multe griji [i de s\r\cie,
Rembrandt Rembrandt nu a fost geniul
solitar [i ne`n]eles al epocii
Rembrandt Harmens- sale. ~n atelierul s\u a pic-
zoon van Rijn (n. 15 iulie tat numeroase tablouri, al
1606, Leiden - d. 4 octom- c\ror stil este preluat de ti-
brie 1669, Amsterdam), pic- nerii pictori care studiaz\
tor olandez din secolul al acolo. Elevii s\i `nva]au arta
XVII-lea, considerat unul picturii copiind operele ma-
din cei mai mari pictori din estrului, ceea ce face ca `n
istoria artei, celebru [i pen- comer]ul de art\ s\ p\-
tru desenele [i gravurile trund\ „Rembrandt-uri fal-
sale. A tr\it `n epoca ce s-a se“. ~n cadrul unui program
numit vârsta de aur olan-
tal sunt peste 50 de tablouri de cercetare, ini]iat [i con-
dez\, timp `n care cultura, [i `nc\ mai multe desene [i dus de speciali[ti olandezi,
[tiin]a, comer]ul [i influen]a gravuri. Pe primul dintre a- s-a constatat c\, dac\ la
politic\ a Olandei au atins cestea l-a pictat `n 1625, `nceputul secolului al XX-
apogeul. Rembrandt este când nu `mplinise `nc\ lea erau atribuite lui Rem-
autorul a 600 picturi, 300 dou\zeci de ani, [i continu\ brandt circa o mie de lu-
gravuri [i peste 2.000 de- aceast\ tradi]ie `n tot cur- cr\ri, ast\zi sunt conside-
sene. Maestru al tehnicei de sul vie]ii, pân\ la moarte. rate ca fiind opere autentice
clar-obscur, Rembrandt a Cercetând autoportretele ceva mai mult de o treime
Sfin]ii Mucenici lonicului; a Sfântului Vladi- fost „singurul pictor care [i- lui Rembrandt, putem fi din acestea. Printre dis-
mir, lumin\torul Rusiei, [i a a putut permite s\ ameste- martorii evolu]iei sale artis- cipolii lui Rembrandt sunt
Chiric [i Iulita Sfântului Mucenic Lolian. ce noroiul cu str\lucirea tice. Materialul pictural, ne- de men]ionat: Gerrit Dou
Originar\ din Iconia, ochilor, focul cu cenu[a, sau ted la `nceput, se `ngroa[\ 1613-1675, Govaert Flink
Sfânta Iulita a tr\it `n tim- Mâine, Biserica face po- s\ fac\ culorile s\ str\lu- mai târziu, factura devine 1615-1660 [i mai ales Carel
pul `mp\ratului Diocle]ian menirea Sfântului Ierarh [i ceasc\ proasp\t, ca o floare, tot mai bogat\. ~n seria sa Fabritius 1622-1654 din
(284-305). Din cauza prigo- Mucenic Atinoghen, `mpreu- pe giulgiul mortuar roz sau de autoportrete, Rembrandt Delft, f\r\ `ndoial\ cel mai
n\ cu cei zece ucenici ai s\i. bleu deschis“ (Élie Faure). dovede[te ne`ncetat c\ e talentat dintre elevii s\i,
nirii cre[tinilor, Sfânta Iulita
a luat pe fiul s\u, Chiric, `n Rembrandt a pictat foar- pictor [i c\ tr\ie[te numai mort de tân\r `ntr-un acci-
te multe autoportrete: `n to- prin pictur\. dent. (pr. Paul LEHACI)
vârst\ de trei ani, [i a fugit ~n ziua de 15 iulie,
`n Seleucia, apoi `n Tarsul istoria consemneaz\:
Ciliciei. Dar [i aici cre[tinii al Moldovei (1875-1902); `n a 1824: a murit Radu a 1904: a murit Anton
au fost prigoni]i, iar Iulita [i a 1818 - S-a n\scut `n timpul p\storirii lui s-a con- Tempea, protopop al Bra[o- Cehov medic, ziarist, dra-
Chiric au fost uci[i din po- R\z\l\i-Soroca Iosif Nanies- struit Catedrala mitropoli- vului, director al [colilor orto- maturg [i prozator rus (n.
runca dreg\torului Alexan- cu, viitor egumen la c=teva tan\ din Ia[i (1881-1887); doxe române[ti din Transil- 1860);
dru. m\n\stiri din }ara Rom=- membru de onoare al vania (n. 1768); a 1919: a murit Hermann
Tot `n aceast\ zi, Biserica neasc\, profesor de religie `n Academiei Rom=ne (1888). A a 1857: a murit Carl Emil Fischer, chimist ger-
face pomenirea Sfântului Cu- Bucure[ti, episcop de Arge[ murit `n Ia[i la 26 ianuarie Czerny, muzician, pedagog [i man, laureat al Premiului
vios Iosif, arhiepiscopul Tesa- (1873-1875), apoi mitropolit 1902; pianist austriac (n. 1791); Nobel (n. 1852). a
 Mar]i, 15 iulie 2008 3
„Cel mai important dar pentru sf=ntul altar este `ns\[i prezen]a credincio[ilor, cu
Agenda credin]\ [i evlavie, la Sf=nta Liturghie [i la toate celelalte slujbe care se fac `n casa
Domnului. Iar dintre darurile liturgice, necesare cultului divin, sunt: prescurile, de obicei
c=te cinci buc\]i, din care se scot p\rticele; apoi, vin curat pentru Liturghie; t\m=ie curat\,
cre[tinului dac\ este; lum=n\ri de cear\ pentru sf=ntul altar [i untdelemn pentru candele.“

R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI ISTORIA

CRE{TINISMULUI
Cel mai important dar pentru Biseric\ este prezen]a credincio[ilor (MXVIII)
Ce daruri pot aduce fie din ajun, fie diminea]a, `n sf=nta mas\ [i iconostas, pro-
credincio[ii la biseric\, duminici [i s\rb\tori, ca s\ soape pentru [ters icoanele,
mai ales la Sf=nta poat\ scoate preotul p\rticele [tergare la iconostas, cum
Liturghie? la timp. Cei ce aduc daruri [i este obiceiul `n Ardeal, co-
Cel mai important dar pen- pomelnice mai t=rziu vor fi voare pentru a[ternut `n bi-
tru sf=ntul altar este `ns\[i pomeni]i la Sf=nta Liturghie seric\, clopote [i alte daruri,
prezen]a credincio[ilor, cu cre- `n ziua urm\toare. Iar s\racii, ca [i prinoase pentru sufletele
din]\ [i evlavie, la Sf=nta Li- bolnavii, v\duvele [i cei ce nu celor r\posa]i. Toate trebuie
turghie [i la toate celelalte pot s\ dea daruri [i slujbe la date preotului ca s\ le sfin-
slujbe care se fac `n casa Dom- biseric\ trebuie s\ fie pomeni]i ]easc\ [i s\ le dea cuvenita
nului. Iar dintre darurile litur- gratuit de preo]i, dup\ cuv=n- `ntrebuin]are. Darurile care
gice, necesare cultului divin, tul M=ntuitorului care zice: se aduc la biseric\ trebuie s\
sunt: prescurile, de obicei c=te „~n dar a]i luat, `n dar s\ da]i fie curate - mai ales vinul,
cinci buc\]i, din care se scot (Matei 10, 8). De aceea, preo]ii prescurile [i untdelemnul - [i
p\rticele; apoi, vin curat pen- care pun pre] pe slujbe [i nu din osteneala proprie, iar nu
tru Liturghie; t\m=ie curat\, pomenesc dec=t pe cei ce aduc din furat. Apoi s\ fie date din
dac\ este; lum=n\ri de cear\ daruri la altar fac p\cat de dragoste [i evlavie pentru
pentru sf=ntul altar [i unt- moarte [i sunt vrednici de casa Domnului, iar nu din
delemn pentru candele. Aceste os=nd\. busuioc pentru Sf=nta Cruce metal ales pentru slujb\, ve[- m=ndrie, ca s\ fie v\zu]i [i
daruri sunt benevole [i se aduc Alte daruri pentru Sf=nta [i pentru aghiazm\, f\in\ cu- minte pentru preo]i, perdele l\uda]i de oameni. (C\l\uz\
`mpreun\ cu pomelnicul de vii Biseric\ sunt cele cunoscute: rat\ de gr=u pentru prescuri, pentru icoana Maicii Dom- Ortoodoox\ `n Biseericc\, arshim.
[i de mor]i al fiec\rei familii, flori pentru sfintele icoane, icoane pictate, sfinte vase din nului, acoper\minte pentru Ioanichie B|LAN) Nicodim
Munteanu (1939-
MICUL CATEHISM VOCABULAR RELIGIOS 1948), patriarhul
Bisericii Ortodoxe
Dumnezeu, raportul dintre a adorare [i a adora: a
aduce un cult fiin]ei supreme.
Române (VIII)
Dup\ revenirea Basarabiei
~n Noul Testament, este vor-
revela]ia [i inspira]ia divin\ ba `ntotdeauna de adorarea
sau de `nchinarea datorat\ a-
la patria-mam\, episcopului
de Hu[i, Nicodim
Sf. Scriptur\ ne asigur\ c\ „Dumnezeu itorul sf=nt de a nu gre[i atunci c=nd comu- dev\ratului Dumnezeu; afar\ Munteanu, i s-a `ncredin]at,
voie[te ca to]i oamenii s\ se m=ntuiasc\ [i nica un adev\r de credin]\ spre m=ntuirea de Rom. 1, 25, unde cultul sau la iunie 1918, `n calitate de
la cuno[tin]a adev\rului s\ vin\“. A ajunge oamenilor. Pe de alt\ parte, Duhul Sf=nt i-a adorarea este adus\ creaturii loc]iitor de arhiepiscop al
la cuno[tin]a adev\rului `nseamn\ a-L ridicat sufletul la un nivel duhovnicesc su- (Jacquier). Aceast\ adorare Chi[in\ului [i Hotinului,
cunoa[te pe Dumnezeu a[a cum este, iar perior celorlal]i oameni, pentru a putea are ca act central jertfa, `nso- conducerea [i reorganizarea
aceste `nv\]\turi nu le-ar fi putut afla omul primi [i comunica adev\rul descoperit, la ]it\ de post [i rug\ciuni, c=n- Bisericii Ortodoxe din
dac\ nu le-ar fi descoperit Dumnezeu. care el nu ar fi putut ajunge singur. Apoi, aceast\ provincie. ~n
t\ri, citiri din sfintele c\r]i, aceast\ perioad\, vl\dica
~n perioada Vechiului Testament, Dumne- sf=ntul autor a transmis adev\rul de- t\m=ieri, lum=n\ri [i candele
zeu i-a ales pe profe]i pentru a face cunoscut\ scoperit, potrivit capacit\]ii sale intelec- Nicodim a pus ordine `n
aprinse, precum [i anumite ceea ce prive[te conducerea
voia Sa. C\r]ile profetice p\streaz\ peste tot tuale, culturale, potrivit originalit\]ii [i a gesturi exterioare, ca: `nge-
con[tiin]a profetului c\ este chemat de modului personal de exprimare. Doar astfel [i activitatea Bisericii de
nuncheri, `nclinarea capului aici, care a fost tulburat\ de
Dumnezeu spre a `ndeplini o misiune sf=nt\, putem explica faptul c\ stilul de a scris sau chiar metanii; s\rutarea iar de dou\ ori, cu sensul de
c\ ceea ce el comunica nu sunt cuvintele sale, difer\ de la o carte la alta a Sfintei Scrip- „slujire lui Dumnezeu“ (Evr. atmosfera revolu]ionar\, [i
obiectelor sfinte din casa Dom- a introdus româna ca limb\
ci descoperirea lui Dumnezeu, Cuv=ntul lui turi, iar informa]iile prezentate nu se con- nului [i `nsemnarea cu sem- 9, 1. 6). De asemenea, [i ver-
Dumnezeu. Profetul sim]ea c\ este ridicat cu trazic `ntre ele. (pr. Gheorghe MIH|IL|) bul folosit de dou\zeci de ori: de slujire a cultului divin.
nul Sfintei Cruci. ~n cre[tinis- Pentru mai buna
duhul la o stare superioar\, care nu este co- mul ortodox, centrul cultului de patru ori `n sensul de „`n-
mun\ oamenilor [i la care nu poate ajunge desf\[urare a activit\]ii bi-
este jertfa euharistic\ nes=n- chinare lui Dumnezeu» (Fap- serice[ti, episcopul Nicodim
orice om, ci numai cei chema]i `n mod special geroas\ [i „`nchinarea `n duh te 24, 14; Rom. 1, 9; Evr. 9, 9),
de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, acei cu care a propus doi episcopi-vicari:
[i `n adev\r“ (Ioan 4, 24), pre- ca o adorare pl\cut\: „S\-I a- pe arhimandritul Gurie
Dumnezeu comunica au fost preg\ti]i ca s\ ducem lui Dumnezeu `nchi-
poat\ primi comunicarea [i, mai departe, au cum [i dreapta `nv\]\tur\. Grosu [i pe stare]ul de la
„{i st\ruiau (cre[tinii) `n `n- nare pl\cut\, cu evlavie [i cu Suruceni, Dionisie Erhan.
fost f\cu]i capabili c\ sa poat\ transmite des- sfial\“ (Evr. 12, 28), nu numai
v\]\tura Apostolilor, `n `m- Dup\ alegerea lui Gurie
coperirea lui Dumnezeu. Dac\ numim comu- exterioar\. Celelalte texte Grosu ca mitropolit al
nicarea lui Dumnezeu revela]ie, preg\tirea p\rt\[irea (cu Trupul [i S=n-
gele lui Hristos), `n fr=ngerea (16) sunt redate cu sensul de Basarabiei, `n decembrie
omului pentru a putea primi [i transmite 1919, Nicodim a revenit la
aceasta comunicare o numim inspira]ie di- p=inii [i `n rug\ciuni“ (Fapte „a-I sluji lui Dumnezeu“ (Ma-
2, 42). Ca substantiv, terme- tei 4, 10; Luca 1, 79; 2,-37, 4, Hu[i, unde a luat m\suri
vin\. Revela]ia nu s-a putut face deci f\r\ in- pentru eliminarea
spira]ie. Acela[i Duh al lui Dumnezeu care nul de adorare este folosit de 8; Fapte 7, 7, 24, 14; 26, 7, 23;
cinci ori: de trei ori cu sensul Rom. 1, 25; Filip. 3, 3; II Tim. urm\rilor r\zboiului. Pe
gr\ie[te prin prooroci, insufl\ preg\tirea de a temeiul operei sale
primi [i posibilitatea de a comunica. F\r\ de „`nchinare (adorare) lui 1, 3; Evr. 8, 5; 9, 14, 10, 2; A-
Dumnezeu“ (Ioan 6, 2 ; Rom. poc. 7, 15, 22, 3). „Avem altar, c\rtur\re[ti, recunoscându-
preg\tire din partea lui Dumnezeu, des- i-se contribu]ia pe t\râmul
coperirea nu ar fi posibil\. Altfel spus, re- 9, 4), „~nf\]i[a]i trupurile de la care nu au dreptul s\
m\n=nce cei ce slujesc cortu- literaturii biserice[ti, la 15
vela]ia nu este posibil\ f\r\ Inspira]ie. ~ntre voastre ca pe o jertf\ vie, octombrie 1918, Nicodim
revela]ie [i inspira]ie a fost o lucrare siner- sf=nt\, binepl\cut\ lui Dum- lui“ (Evr. 13, 10). (Dicc]ioonar al Munteanu a fost ales mem-
gic\. Duhul Sf=nt a p\zit [i a ferit pe scri- nezeu, `n `nchinarea voastr\ Nooului Teestameent, pr. dr. Ioan bru de onoare al Academiei
duhovniceasc\“ (Rom. 12, 1); Mircea, EIBMBOR, 1995) Române, al\turi de al]i
mari ierarhi ai Bisericii
Ortodoxe Române ({aguna,
BIBLIA - VERSET CU VERSET Romano, {tef\nescu,
Naniescu [.a.). De aseme-
Raiul se `nchide `n sufletul fiec\rui om, dac\ nu exist\ poc\in]\ nea, i-a fost conferit titlul
de Doctor Honoris Causa al
Universit\]ii din Cern\u]i.
Facerea 3, 23: raiul cel preg\tit lor de Dum- blestemat pe el Dumnezeu. Ci zeu prin ruperea leg\turii de la r\zboirea naturii `mpotriva
nezeu. Sf=ntul Macarie Egip- pentru c\ e tipul vie]ii viitoa- comuniune cu El; producerea omului [i la robire, apoi la Din motive r\mase ne-
„De aceea l-a scos teanul spune c\ e firesc ca ra- re [i chipul ve[nicei `mp\r\]ii unei tulbur\ri [i sl\birea firii nerecunoa[terea omului ca cunoscute, la 25 decembrie
1923, vl\dica Nicodim s-a
Domnul Dumnezeu iul s\ se `nchid\ `n sufletul a cerurilor“, spune Sf=ntul Si- umane care, dup\ pr. Dumi- st\p=n al ei. (Lucian APOPEI)
retras la m\n\stirea sa de
fiec\rui om, dac\ nu exist\ meon Noul Teolog. Nealeg=nd tru St\niloae, a dus la modi-
din gr\dina cea din poc\in]\, iar Adam [i Eva nu via]a cereasc\, spiritual\, `n fic\ri ontologice grave, firea metanie, M\n\stirea
Eden, ca s\ lucreze Neam]. Aici, Nicodim a fost
s-au c\it deloc dup\ `nc\lca- ascultare fa]\ de Dumnezeu, pref\c=ndu-se `n ceva ur=t. ales stare] al m\n\stirii,
p\m=ntul, din care rea poruncii. Ei au fost sco[i omul s-a `nclinat spre cele Mai mult dec=t at=t, firea a d\ruindu-se timp de 11 ani
din rai, nu pentru a fi „rea- materiale, pl\cute la vedere, intrat `ntr-un continuu re- slujirii altarului, trudei
fusese luat.“ du[i iar\[i, dup\ refacerea produse ale roadelor p\m=n- gres, pentru c\ „omul f\r\ c\rtur\re[ti [i chivernisirii
Dup\ c\derea `n p\cat [i lor, `n acela[i rai supus sim- tului. ~ntocmai de aceea, el har nu e capabil s\ nu fac\ acestui sfânt l\ca[ din
pedeapsa primit\ pentru fap- ]urilor [i material. Nu `n acest prime[te ca pedeaps\ lu- r\ul“; o alt\ consecin]\ este Moldova. St\re]ia
ta s\v=r[it\, protop\rin]ii o- scop a fost p\strat el p=n\ a- crarea acestuia, „a p\m=ntu- pierderea armoniei l\untrice Neam]ului n-a fost pentru
menirii sunt `ndep\rta]i de cum; nu pentru aceasta l-a lui din care fusese luat“. `ntre spirit [i sim]ualitate, Nicodim o degradare, ci,
P\rintele Dumitru St\ni- care se caracterizeaz\ prin dimpotriv\, a fost cea mai
loae a f\cut o analiz\ a schim- neputin]a omului de a-[i ]ine rodnic\ perioad\ din punct
a ISTORII CU T+LC a b\rilor profunde ap\rute `n sim]ualitatea `n subordinea de vedere cultural.
via]a omului c\zut, at=t `n sa; tot datorit\ acestei urm\- M\n\stirea Neam], prin
Voia lui Dumnezeu plan fizic, c=t [i metafizic. ~n
prima categorie intr\ `mbr\-
ri, spune Sf=ntul Grigorie de
Nyssa, Dumnezeu a schimbat
a[ezarea sa deosebit\, prin
atmosfera de rug\ciune [i
Odat\, au venit la avva Isaac, ca s\-l fac\ preot. Aflând carea omului `n haine de [i modul de `nmul]ire al omu- de cultur\, l-a f\cut pe
el de una ca asta, a fugit `n Egipt, pe un câmp, [i s-a as- piele, care constituie materi- lui `n unul asem\n\tor ani- vl\dica Nicodim s\ reali-
cuns `ntr-o c\pi]\ de fân. P\rin]ii s-au dus dup\ el, s\-l alitatea grosier\, capabil\ de malelor; are loc totodat\ zeze `ntr-un timp scurt nu-
prind\. Ajungând la câmpul acela, s-au oprit s\ se odih- a p\c\tui [i moartea. ~n al transformarea iubirii jertfel- meroase traduceri din limba
neasc\, pentru c\ era noapte, [i au dat drumul m\garului doilea r=nd, particularit\]ile nice `n iubire de sine, `ntoars\ rus\. ~ns\ activitatea
s\ pasc\. M\garul s-a dep\rtat [i s-a oprit chiar `n locul spirituale ale firii c\zute a `ntotdeauna spre sine [i spre stare]ului Nicodim nu se
unde st\tea ascuns b\trânul. A doua zi diminea]\, când omului sunt mai variate [i satisfacerea sinelui; [i `n ul- rezum\ doar la traduceri, ci
au vrut s\ aduc\ m\garul, l-au g\sit [i pe avva Isaac [i s- complexe. Dup\ cei mai mul]i timul r=nd, ceea ce pare s\ ea este una foarte com-
au minunat. Au dat s\-l lege, dar el nu i-a l\sat, zicându- teologi, acestea sunt: pierde- sublinieze [i versetul de mai plex\, dup\ cum ve]i putea
le: „Nu mai fug, c\ci este voia lui Dumnezeu; oriunde a[ rea harului sau autonomi- sus, este alipirea de lume [i afla din episodul de mâine
fugi dau peste ea“. (Pateericc, edi]ia Polirom, 2005) zarea omului fa]\ de Dumne- dependen]a de ea, care a dus al Istoriei cre[tinismului.
(pr. Cezar }|BÂRN|)
4 Mar]i, 15 iulie 2008
Opinii
PIC|TURA DE ~N}ELEPCIUNE
Omul - ca iarba,
zilele lui - ca
floarea c=mpului
a A[a-i [i pe drumul cerului a
Ai trimis o metanie, o lacrim\,
ai trimis o rug\ciune, o
milostenie, o facere de bine, o
r\bdare cu mul]umit\ `n boal\
`n fa]a lui Dumnezeu, ai trimis o
spovedanie curat\, ai trimis
citirea unor c\r]i sfinte a
Ia s\-mi spune]i mie unde era]i voi cu 100 de
ani `n urm\? S\-mi spune]i acum, repede! S\ ve-
dem. Dar unde o s\ fi]i peste 100 de ani? {ti]i?
Vede]i c\ nu [ti]i nici unde era]i, nici unde
merge]i? Ce-a spus M=ntuitorul, Apostolilor?
„Voi nu [ti]i de unde veni]i [i unde merge]i. Eu
[tiu de unde vin. Eu vin de la Tat\l [i merg la
Tat\l.“
„Deci, b\ga]i de seam\, noi suntem c\l\tori
[i str\ini. A]i v\zut la Psaltire? „C\ nemernic
sunt eu pe p\m=nt [i str\in ca to]i p\rin]ii mei.“
Vezi c\ a r\s\rit soarele? {i [tii c\ n-are
`ncotro, merge la apus. A[a [i noi: `ndat\ ce-
am r\s\rit prin na[tere, mergem `n fiecare
clip\ spre groap\. Ziua na[terii d\ m=na, `nc\
de la na[tere, cu ziua mor]ii. Ne-am n\scut ca
s\ murim. ~n]elege]i? Lege ve[nic\ pus\ de
Dumnezeu `ntre oameni.
Dac\ noi, `n c\l\toria asta a noastr\, facem
ceva bun, ne ducem la o bucurie [i la o fericire
f\r\ margini. Dac\ `n c\l\toria asta ne leg\m
cu lucrurile lumii [i facem r\u [i murim ne-
spovedi]i `n p\cate, ne ducem la o munc\ care
n-are sf=r[it. Dumnezeu ne-a adus `n via]\ toc-
mai pentru asta, ca s\ avem c=nd ne preg\ti `n
pu]ina via]\ pe care o avem pe p\m=nt.
Ce ne r\m=ne pe p\m=nt? Bog\]ia? Cin-
stea? Via]a? Tinere]ea? Bucuriile lumii? Ce
este care nu-i vis [i umbr\?
Nu [tii c\, mai deun\zi, erai un copila[? Nu
vezi un copila[ care acum a r\s\rit? A]i v\zut
ce spune Scriptura? „Omul - ca iarba, zilele lui
- ca floarea c=mpului, a[a va `nflori“. Apoi ga-
ta, se m\rit\, se `nsoar\, nu mai apare toam-
na pe cap. ~ncepe a i se `n\lbi barba, p\rul.
Gata! Patru anotimpuri are via]a noastr\.
Prim\vara este copil\ria, vara este tinere]ea,
toamna este b\tr=ne]ea. {i iarna, gata, este
sf=r[itul aproape!
Deci a[a, g=ndindu-ne noi c\ suntem
trec\tori [i str\ini, `n fiecare zi s\ facem ceva
bun. M=ntuitorul spune `n Evanghelie: „Nici
pentru un pahar de ap\ rece dat `n numele
Domnului nu-]i vei pierde plata ta“.
{i ce facem r\u, [i ce facem bine, le trimitem
`nainte. Auzi ce spune Evanghelia? „Face]i-v\,
vou\, comori unde furii nu le fur\ [i rugina nu
le stric\, [i molia nu le roade; c\ unde va fi co-
moara voastr\, acolo va fi [i inima voastr\.“
Vezi c=nd mergi la un drum departe? Poate
ai s\ c\l\tore[ti 100-200 km, femeia `]i pune
`n rucsac, de acas\, cele ce-]i trebuie de drum:
„M\i, omule, ]i-am pus schimburi, poate tran-
spiri; ]i-am pus m=ncare, ]i-am pus un cu]it,
]i-am pus o sticl\ de vin sau de ap\, ]i-am pus
o lantern\, ]i-am pus o lum=nare, ]i-am pus
un chibrit, ]i-am pus acolo s\ ai un ban de
cheltuial\…!“.
{i c=nd stai la popas, ce g\se[ti `n rucsac?
Nu g\se[ti ce-ai pus? Mult, pu]in. Poate ]i-ar
mai trebui multe: „m\i, dar prost am fost! De
ce n-am pus eu tot ce-mi trebuia de acas\?
Aici n-am de unde s\ mai iau. Aici nu-i so]ia,
nu-i casa, nu-i averea, nu-i nimic“.
A[a-i [i pe drumul cerului. Ai trimis o me-
tanie, o lacrim\, ai trimis o rug\ciune, o miloste-
nie, o facere de bine, o r\bdare cu mul]umit\ `n
boal\ `n fa]a lui Dumnezeu, ai trimis o spove-
danie curat\, ai trimis citirea unor c\r]i sfinte.
Ce-ai f\cut tu pentru suflet, acolo le g\se[ti.
C=nd te duci la v\mi, ai s\ `ntrebi: „M\-, de
unde [tie \sta?“ Pentru c\ cel r\u `[i noteaz\
tot. Dosare, c\ \sta-i contabil grozav. Scrie
tot. Nu po]i zice nimic. Ai v\zut Sf=nta
Teodora, c=nd trecea prin v\mi: „M\ minu-
nam foarte c=nd am ajuns la vama be]iei, c\
dracii `mi aduceau aminte de toate paharele
de rachiu [i de vin pe care le b\usem `n via]a
mea. ~n ce zi, unde [i cu cine“.
Ei, dac\ am [ti ce contabili avem cu noi!
Vai de mine! Nu r\m=ne nimic nescris. Da,
mam\… (Nee vorbee[tee p\rinteelee Cleeopa, vol. 8)
„Dezorientarea, [ov\iala tineretului duc la o atragere spre str\ine idealuri,
str\ine de spiritualitate, de valoare, de via]\. Rolul tân\rului, [i `n special al
intelectualului, de preot al spiritului ar trebui adus `n discu]ie de c\tre cei care
se intereseaz\ de itinerarul lor. Ca [i atunci, [i azi, calitatea de intelectual a
ajuns s\ se confunde cu aceea de posesor al unei diplome de licen]\.“
EDUCA}IE {I VIA}|
Cu ho]ul la tribunal
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
M\ trezesc cu o cita]ie la cutia
po[tal\. C\ peste vreo dou\ luni,
la data de, ora de, trebuie s\ fiu
la judec\torie `n nu [tiu ce sal\,
`n calitate de parte la un furt
calificat. ~ntr-un prim moment,
`n]eleg c\ eu a[ fi `mpricinatul [i
m\ [i imaginez cum un judec\tor
`mi d\ câ]iva ani de pu[c\rie…
Apoi, totu[i, reac]ionez `n felul
meu, `mi spun c\ nu se poate,
este o gre[eal\, nu am nici o
treab\ cu chestia asta; [i alt\
dat\ am mai fost confundat cu
alte persoane, deh, pot fi adrese
gre[ite, nume identice, se mai
r\t\cesc scrisorile etc. etc.
Fiic\-mea, [i mai ferm, m\
treze[te la realitate: „P\i, tata,
nu-]i mai aduci aminte, e acela
IDEEA CRE{TIN|
Intelectualul, „preot al spiritului“
de Monica PATRICHE
Amfiteatrul de la etajul unu
al Facult\]ii de Matematic\, U-
niversitatea din Bucure[ti, poar-
t\ un nume mare: numele mate-
maticianului Simion Stoilow.
Scara `n spiral\, amfiteatrele [i
s\lile facult\]ii, atmosfera miste-
rioas\, cumva rece [i auster\,
dar tocmai de aceea incitant\ `n
a-i descoperi via]a, vor stimula
nevoia studentului pentru cu-
noa[terea intelectual\. ~i va r\-
mâne mereu, probabil, `n memo-
rie, emo]ia urc\rii, pentru prima
dat\, a sc\rii `n spiral\ [i a par-
ticip\rii la primul curs, `ntr-un
amfiteatru cu nume mare.
Prezen]a acestor mari mate-
maticieni oblig\. Pentru c\ ei
sunt prezen]i prin numele lor.
Mai spune ast\zi ceva numele
lui Simion Stoilow?
~ntre 1887-1891, `l reg\sim
student `n matematici la Sor-
care ne-a spart casa la ]ar\ [i ne-
a furat mai multe lucruri!“.
Uitasem complet de povestea
asta, mai ales c\ de la `ntâmplare
se scurseser\ vreo trei ani. {i, ui-
te a[a, m\ `ntorc un pic `n trecut.
Urc cu ma[ina, cu luare amin-
te, prin decembrie, spre casa de
la ]ar\. Troiene mari de-a dreap-
ta [i de-a stânga drumului, am
grij\ s\ nu derapez, ajung cu
chiu, cu vai acolo unde trebuia.
Deschid u[a [i m\ `ntâmpin\ o
priveli[te ca de co[mar: haine
zvârlite care `ncotro, valize golite
[i `ntoarse pe dos, u[i for]ate [i
geamuri sparte. Nu se poate, nu
poate fi adev\rat, `mi zic `n
gând. Dar realitatea m\ contra-
zice. Dau telefon la 112, vine po-
li]ia, vin criminali[tii, `ncepe an-
cheta, dau detalii, se recolteaz\
probe, se identific\ traseul ho]u-
lui (prin pa[ii l\sa]i pe z\pad\),
se fac poze, se pr\fuiesc cu sub-
stan]\ galben\ [i neagr\ diverse
lucruri `n c\utarea amprentelor,
pierd juma de zi, hai la poli]ie,
d\-i cu subsemnatul, ce mai,
treab\ grea.
{i dup\ toate astea, cad pe
gânduri. Nu c\ mi s-au sustras
câteva saco[e de haine [i pantofi,
bona, apoi `[i continu\ acolo stu-
diile de doctorat. ~ntors `n ]ar\,
ob]ine pe rând toate gradele uni-
versitare, `ntre 1944-1946 este
rector al Universit\]ii din Bucu-
re[ti, este ales membru al Aca-
demiei Române.
Al. Rosetti `l caracteriza ast-
fel: „Era o creatur\ de elit\, din
acele z\mislite de avara natur\,
la câte un secol odat\… ‹‹Poe-
tul››, a[a `l poreclise maestrul
Sadoveanu la una din [edin]ele
Academiei, c\ci cugetarea lui
Stoilow se ridica deseori pân\ la
sferele `n care matematica se
confunda cu poezia“.
Ca rector al Universit\]ii din
Bucure[ti, imediat dup\ r\zboi, a
pus unele probleme care mi se
par foarte actuale, `ntre care
problema intelectualului. El a
adoptat defini]ia pe care Julien
Benda a dat-o intelectualului:
aceea de preot al spiritului. A
con[tientiza tân\rul student de
rolul [i misiunea sa `n via]\ mi se
plus un calculator vechi, dar c\
cineva neinvitat `mi intrase `ntr-
un loc unde nu avea ce c\uta. E
un sentiment ciudat s\ realizezi
c\ un intrus `]i violeaz\ intimi-
tatea ta, perimetrul t\u privat,
grani]ele fiin]ei tale. Cu acest
prilej, `]i dai seama cât de impor-
tant\ este proprietatea, avutul
t\u, bunul t\u - mare sau mic,
cum o fi. Un gust amar al insecu-
rit\]ii [i al dezn\dejdii intr\ `n
tine. Sim]i c\ nimic nu mai are
valoare, totul e zadarnic, nimic
nu mai are importan]\. Oricum,
mi-a trebuit mult timp s\ `mi
revin. {i acum, când dorm `n
casa cu pricina, m\ baricadez cu
dou\ rânduri de u[i `ncuiate s\
nu m\ trezesc cu cineva nepoftit
deasupra mea.
La un interval de exact un an,
sunt anun]at de poli]ie c\ ho]ul a
fost prins. Pofti]i la reconsti-
tuire. Grea `ncercare! S\ cuno[ti
f\pta[ul. S\-l prive[ti `n ochi.
S\-l cercetezi [i s\ cau]i s\-
n]elegi un alt mod de-a fi. S\-l
aju]i s\-[i aduc\ aminte pe unde
a intrat, ce a f\cut, ce a furat.
Am avut acest curaj. S\ discut cu
el [i s\-l `ntreb de ce a f\cut tot
ceea ce-a f\cut. O discu]ie aproa-
pe normal\, ra]ional\, calm\, ca
de la om la om. ~ncerc s\-l
`n]eleg, s\-i descop\r motiva]ia,
s\-i aflu fiin]a. M\ uit la el: un
sfrijit de tân\r, cu c\tu[e la
pare foarte potrivit din partea
unui rector. El vedea, desigur,
demarca]iile dintre intelectuali
`n ceea ce prive[te posibilit\]ile
lor de ac]iune, dar [i aspira]iile.
Fapta trebuie s\ aib\ la baz\ as-
pira]ii `nalte, o spiritualitate pro-
fund\, spre a nu fi stearp\ sau,
mai r\u, d\un\toare. Stoilow
vedea lipsa acelui timp ca fiind,
mai mult ca oricând, un surplus
de suflet. Se `ntreba dac\ `n
aceasta este numai vina intelec-
tualilor [i socotea c\ ar fi nedrept
s\ li se repro[eze doar lor.
Iat\ c\ rectorul matematician
vorbea despre suflet. Imaginea
matematicianului rigid, care
tr\ie[te `n lumea lui de abstrac]ii
trebuie schimbat\. Marii mate-
maticieni pot fi [i mari oameni.
R\zboiul l\sase urme adânci.
Privind `n urm\, dar [i `nainte,
`ntr-un timp istoric când era ne-
cesar\ o reconstruc]ie - atât mate-
rial\, dar mai ales spiritual\ -,
Stoilow afirma c\ „rolul intelectu-
mâini, cu picioare tremurânde.
{i-mi zic `n gând: e om [i el, chiar
dac\ s-a purtat ca un neom, ce
Dumnezeu s\ pretind de la el,
\sta este, asta poate. {i-l iert `n
sinea mea. Dar cu legea nu te
pui. Legea este dincolo de noi.
De aceea sunt chemat la
judec\torie. S\ ajut justi]ia. S\
primeasc\ pedeapsa. Nu de la
mine, ci de la al]ii, de la societate.
Nu [tiu exact ce va fi [i cum va
fi. Nu am mai fost pus `n fa]a
unei situa]ii similare. {tiu c\ in-
tru `ntr-un mecanism foarte com-
plicat al jurispruden]ei `n care to-
tul este posibil. ~n care se poate
demonstra c\ albul e negru [i ne-
grul, alb. ~n care un viciu de pro-
cedur\ te poate sc\pa basma cu-
rat\ sau te face mare infractor.
~n ce m\ prive[te, voi face tot ce-
mi st\ `n putin]\, ca eventuala
pedeaps\ s\-i fie mic[orat\ sau
anulat\ prin interven]ia mea.
Dar m\-ntreb: oare legea va fi
atent\ cu ceea ce vreau sau simt
eu? Oare este bine s\ procedez
astfel? E `n spiritul justi]iei di-
vine? Voi `ncerca s\ aflu. Peste
dou\ luni, la data de, ora de [i nu
mai [tiu ce sal\.
PS. Nu pot s\ trec peste un
am\nunt ciudat. Numele per-
soanei ce urmeaz\ a fi condam-
nat\ este G\in\ V. Iar pe mine
m\ cheam\ cum m\ cheam\. a
alului va consta mâine, ca [i azi,
`n a ajuta cu toate for]ele sale la
reconstruc]ia unei lumi, la a c\rei
distrugere el a contribuit atât. {i,
mai presus de toate, el va fi che-
mat s\ descopere, `n gre[elile tre-
cutului, formulele viitorului“.
Cum poate un intelectual s\
contribuie la distrugerea unei
lumi, c\ doar el nu arunc\ bom-
be [i nu ucide oameni? Dar idei-
le, gândurile, viziunea despre lu-
me, aspira]iile, motiva]iile [i tot
ceea ce premerge faptei, `i revin
lui. E de ajuns apoi s\ se nasc\
acei oameni cu posibilit\]i mari
de ac]iune, care s\ pun\ `n prac-
tic\ gândurile.
Are Holderlin un vers frumos:
„vine, oare, ca fulgerul care vine
din nori, pârguit\, din spirit [i
cugete, fapta?“.
Cugetul frumos, cugetul bun,
cugetul plin de iubire care pre-
merge faptei - acestea `i revin in-
telectualului. {i cine altul, mai
mult decât el, e mai capabil de
reflexie, de a privi gre[elile [i de
a proiecta viitorul?
La 15 ianuarie 1945, se des-
chidea anul universitar [i g\sesc
c\ este foarte actual\ cuvânta-
rea, de atunci, a rectorului. Se
adresa tineretului care `[i c\uta
un drum, atunci, ca [i acum, ast-
fel: „{i azi, un tineret dezaxat,
dezorientat `[i caut\, [ov\ind, un
drum printre idealuri distruse,
printre idoli sf\râma]i… Meni-
rea voastr\ apare deci funda-
mental\. Profesorul, medicul, ju-
dec\torul, `nv\]atul sau artistul,
fiecare `ndeplinindu-[i rolul con-
[tiincios `n cadrul [i `n rostul
s\u, creeaz\ valori civilizatoare
modeste sau m\re]e“.
Dezorientarea, [ov\iala tine-
retului duc la o atragere spre
str\ine idealuri, str\ine de spiri-
tualitate, de valoare, de via]\.
Rolul tân\rului, [i `n special al
intelectualului, de preot al spiri-
tului ar trebui adus `n discu]ie
de c\tre cei care se intereseaz\
de itinerarul lor. Ca [i atunci, [i
azi, calitatea de intelectual a
ajuns s\ se confunde cu aceea de
posesor al unei diplome de licen-
]\. Exist\ un respect exagerat fa-
]\ de patalama [i r\mâne pe din-
afar\ ceea ce este mai important,
rolul formator pe care ar trebui
s\ `l aib\ intelectualul `n socie-
tate, capacitatea lui de a contri-
bui `n mod real la reconstruc]ia
spiritual\ a unei lumi.
* MONICA PATRICHE ESTE DOCTORAND, FACULTATEA
DE MATEMATIC|, UNIVERSITATEA BUCURE{TI
 Mar]i, 15 iulie 2008
Actualitatea
religioas\
Papa va conduce, la Sydney, manifest\rile tinerilor
La Sydney, `n Australia, vor avea
loc, `ntre 15 [i 20 iulie 2008, o serie
de manifest\ri menite s\ marcheze
cea de-a XXIII-a edi]ie a Zilei
Mondiale a Tineretului (ZMT) din
Biserica Catolic\. Evenimentul va
transforma metropola australian\
`ntr-o capital\ a tineretului, a[tep-
t=ndu-se peste 125.000 de persoane
din `ntreaga lume, mai mul]i dec=t
tinerii participan]i la Jocurile
Olimpice, organizate, `n ora[ul
amintit, `n 2000. Papa Benedict al
XVI-lea va fi prezent la eveniment
joi, 17 iulie, sosind cu vasul „Sydney
2000“ `n portul din Bangaroo, unde
va fi primit de zecile de mii de tineri
cre[tini din `ntreaga lume. „A fost
VIA}A PAROHIILOR
Biserica - leg\tura dintre satele Horpaz [i Danca[
a Aflat\ pe dealul dintre Horpaz [i Danca[, vizibil\ doar dinspre Iez\reni, Biserica „Sfântul Mare Mucenic
Dimitrie, Izvorâtorul de mir“ a fost construit\ `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale
a Starea avansat\ de degradare [i faptul c\ era amplasat\ `n afara localit\]ii i-au determinat pe localnici
s\ se gândeasc\ la ridicarea altei biserici, `n centrul satului Horpaz a
de Constantin CIOFU
Pe locul bisericii actuale s-a
aflat cândva o biseric\ din lemn,
care s-a ruinat, iar, din acest mo-
tiv, `n anii ’30 ai secolului trecut,
nu se mai slujea. Cele mai vechi
pietre de mormânt din cimitirul
Horpazului dateaz\ de la 1814.
~ntruc=t biserica `ncepuse s\ se
fisureze, mai ales `n zona altaru-
lui, `n anul 2003 s-au realizat
lucr\ri de renovare [i restau-
rare. Din cauza structurii insta-
bile, l\ca[ul de cult nu a putut fi
pictat.
Dou\ noi biserici,
un singur preot
Enoria[ii din Horpaz inten]io-
neaz\ s\ construiasc\ o biseric\
nou\, mai mare, mai rezistent\,
corespunz\toare m\rimii satului
[i mai u[or accesibil\, iar `n
Danca[, locul viitoarei biserici
este deja sfin]it. „~n luna martie
a acestui an am primit 1750 de
mp de teren de la Prim\rie, `n
centrul satului, sub forma
retroced\rii doar a unei p\r]i din
terenul agricol care mai trebuie
retrocedat bisericii. Credincio[ii
din Horpaz vor s\ constriasc\, pe
lâng\ noua biseric\, o cas\ paro-
hial\. {i la Danca[ am primit o
buc\]ic\ de teren pentru bi-
seric\, iar construc]ia va demara
când vor fi gata formele legale“,
mai spune p\rintele Adrian
Amazili]ei.
„Eu dau doar sugestia [i
oamenii ac]ioneaz\“
~n plan social-filantropic,
parohia Horpaz desf\[oar\
ac]iuni pe parcursul `ntregului
an, la marile s\rb\tori, la hra-
mul bisericii [i ori de c=te ori
este nevoie. „Cu ocazia hramului
Sat atestat la 1772
Satul Horpaz apar]ine co-
munei Miroslava [i se afl\ la 1,5
km de la ie[irea din Ia[i spre
Ciurea. Majoritatea localnicilor
de aici [i-au construit case dup\
1990, dar exist\ [i o vatr\ a sa-
tului, atestat documentar la
1772, `n timpul unei ocupa]ii
ruse[ti. Biserica „Sfântul Mare
Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul
de Mir“ a fost construit\ `n 1935,
EPISCOPII DIN KAZAHSTAN SPER| ~NTR-O LEGE A CULTELOR MAI BUN|: Episcopii catolici din
Kazahstan au adresat un apel pentru ca noua lege a cultelor s\ recunoasc\ [i s\ apere libertatea
fundamental\ a credincio[ilor, informeaz\ Agen]ia de [tiri Catholica. Legislatorii din Kazahstan dezbat
acum o lege a cultelor revizuit\, pe care pre[edintele Nursultan Narzabev ar urma s\ o aprobe pân\ la
sfâr[itul acestui an. Legisla]ia aflat\ acum `n studiu reprezint\ o `mbun\t\]ire fa]\ de cea anterioar\,
dar episcopii avertizeaz\ c\ ea `nc\ impune restric]ii serioase comunit\]ilor religioase.
un act de credin]\ [i de curaj din
partea Cardinalului George Pell [i a
Bisericii din Australia s\-i invite pe
tinerii din lumea `ntreag\ la Sydney
[i a fost un act de credin]\ [i de cu-
raj din partea papei s\ accepte“, a
declarat, recent, purt\torul de
cuv=nt al Vaticanului, pr. Federico
Lombardi. Papa Benedict al XVI-lea
a sosit `n Australia `nc\ de du-
minic\, 13 iulie a.c., nu `nainte de a
trimite, prin intermediul media, un
mesaj tuturor tinerilor care vor sosi
`n aceast\ s\pt\m=n\ la Sydney,
ar\t=nd c\ „tinerii sunt chema]i s\
fie instrumente ale re`nnoirii, comu-
nicând celor de vârsta lor bucuria pe
care au tr\it-o `n a-L cunoa[te [i
bisericii [i a Pa[tilor avem ac-
tivit\]i bazate, mai `ntâi, pe
cunoa[terea celor nevoia[i de
c\tre cei care au o stare mate-
rial\ mai bun\. Atunci când
afl\m c\ `ntr-o familie nevoia[\
se va na[te un copil sau c\ este
bolnav un b\trân, apel\m ime-
diat la persoanele care pot s\ a-
jute cu medicamente, `mbr\c\-
minte, hran\. Categoriile fa]\ de
care exist\ un interes deosebit
sunt b\trânii [i copiii. Sunt
familii care au nevoie de lapte
praf pentru nou-n\scu]i, hainu]e
etc. De asemenea, sunt sprijini]i
financiar, din dona]iile credin-
cio[ilor, studen]i sau elevi care
au posibilit\]i materiale limi-
tate“, explic\ p\rintele.
Aceste probleme din parohie
sunt identificate `n timpul celor
patru vizite pastorale de peste an
la ini]iativa primul `nv\]\tor din
Horpaz, Adrian Ciocan, `m-
preun\ cu un membru al fami-
liei Jelescu. Este ctitoria credin-
cio[ilor din Horpaz [i Danca[,
fapt ce explic\ de ce biserica este
amplasat\ `ntre cele dou\ sate.
Cel mai `n vârst\ credincios
al Bisericii „Sfântul Mare
Mucenic Dimitrie“ este un vete-
ran din Danca[, care, de[i are
urma pe Hristos, [i `mp\rt\[ind cu
al]ii iubirea pe care Duhul Sfânt o
revars\ `n inimile lor“.
Calea Crucii, la Sydney
Ziua Mondial\ a Tineretului din
Biserica Catolic\ este un eveniment
care se organizeaz\ periodic, ultima
edi]ie fiind `n 2005, la Köln, `n
Germania, c=nd s-a stabilit [i loca]ia
din acest an. ~ntâlnirea mondial\
din acest an are ca tem\ f\g\duin]a
lui Iisus: „Ve]i primi puterea
Duhului Sfânt care va cobor` asupra
voastr\ [i `mi ve]i fi Mie martori“
(Faptele Apostolilor 1, 8).
ale parohului. Familiile care s-au
mutat `n Horpaz dup\ 1990 sunt
sensibile la apelul p\rintelui
paroh, chiar dac\ `nc\ nu s-au in-
tegrat `n comunitate. „De exem-
plu, le spun c\ pe strada cutare
este o b\trân\ care are probleme.
Dup\ aceea primesc mul]umiri.
De ce?Pentru c\ eu dau doar su-
gestia [i oamenii ac]ioneaz\. Asta
m\ impresioneaz\ foarte mult.
Chiar dac\ frecven]a lor la bise-
ric\ este redus\, vorbesc faptele
lor“, m\rtuise[te p\rintele.
Parohia „Sfântul Mare Muce-
nic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“
organizeaz\, de asemenea, la
fiecare Cr\ciun o serbare, unde
se cânt\ colinde, dup\ care se
`mpart aproximativ 200 de pa-
chete copiilor [i b\trânilor, cu
posibilit\]i materiale precare, ce
con]in, `n primul rând c\r]i reli-
88 de ani, nu lipse[te niciodat\
de la Sfânta Liturghie, indife-
rent de starea vremii. ~n fiecare
an, de „~n\l]area Domnului“,
când este [i „Ziua Eroilor“, vete-
ranii de r\zboi din Horpaz [i
Danca[ povestesc credincio[ilor,
dup\ Sfânta Liturghie, din
`ntâmpl\rile lor, petrecute `n
timpul r\zboiului.
~n zilele de s\rb\toare, biseri-
ca din dealul Horpazului se bu-
cur\ atât de prezen]a b\trânilor,
cât [i de cea a tinerilor.
Pe l=ng\ ceremonii religioase, au
loc, `n aceast\ s\pt\m=n\, zile de
catehez\ `n diferite loca]ii din ora[ul
australian. Vineri, 18 iulie, se va ce-
lebra Calea Crucii `n locurile simbol-
ice ale ora[ului, purtând Crucea
Zilelor Mondiale ale Tineretului,
care ajunge la Sydney dup\ un lung
pelerinaj pe toate continentele [i
dup\ ce a fost dus\ `n pelerinaj pe
`ntregul teritoriu australian. Sâmb\-
t\, 19 iulie a.c., va avea loc „veghea
de rug\ciune“ a tinerilor cu partici-
parea papei, pe hipodromul din
Randwick, iar duminic\, 20 iulie a.c.,
papa va celebra Sfânta Liturghie de
`ncheiere a manifest\rilor prilejuite
de Ziua Mondial\ a Tineretului. a
gioase [i icoane, dar [i alimente [i
dulciuri.
Comunitatea,
al\turi de paroh
Unul dintre cei care sunt me-
reu al\turi de preotul paroh `n
toate ac]iunile parohiei este epi-
tropul bisericii. Radu Constantin
face parte dintr-o familie cu ini-
]iative misionare. Este a treia ge-
nera]ie de epitropi `n familia res-
pectiv\. Bunicul [i tat\l s\u au
fost, la rândul lor, mâna dreapt\
a preo]ilor care au slujit la Hor-
paz. „Experien]a bisericeasc\ de-
osebit\ a epitropului m-a ajutat
foarte mult. Sunt multe familii
misionare care au ini]iative. De
curând, s-a mutat `n satul nostru
o profesoar\ de religie care se
al\tur\ activit\]ii Bisericii“, a
men]ionat p\rintele.
Activitatea misionar\ a preotu-
lui paroh Adrian Amazili]ei nu se
rezum\ doar la ajutorarea celor
nevoia[i; el se str\duie[te s\ inte-
greze noile familii din Horpaz `n
comunitatea de credin]\, pentru a
nu fi simpli localnici. „Este destul
de greu, pentru c\ lucr\m cu su-
fletul omenesc, lucru care nu se
vede [i care e mai important decât
cel ce se vede“, a ad\ugat parohul
de la Horpaz. Cu toate acestea,
p\rintele se „laud\“ c\ a `ntâlnit
mult\ bun\voin]\ din partea
credincio[ilor. a
5
PE SCURT
Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei a vizitat
Protopopiatul Ceahl\u
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
~nalt Preasfin]itul Teofan s-a aflat,
ieri, `n mijlocul preo]ilor din
Protopopiatul Ceahl\u, din jude]ul
Neam], unde a participat la [edin]a
lunar\ a acestora. {edin]a a fost
precedat\ de Sf=nta Liturghie, ofi-
ciat\ `n Biserica M\n\stirii
Dur\u, de `nt=ist\t\torul Bisericii
din Moldova, `nconjurat de to]i
preo]ii din protopopiatul amintit.
„Dup\ Sf=nta Liturghie, am mers
la sediul protopopiatului din
apropiere, unde a avut loc [edin]a
lunar\ cu preo]ii. Aici s-a prezentat
o istorie a protopopiatului, s-au
prezentat preo]ii, situa]ia din pro-
topopiat `n ceea ce prive[te con-
struc]iile [i picturile de biserici,
construc]iile de case parohiale,
bugetul protopopiatului [i apoi
situa]ia terenurilor care au
apar]inut parohiilor, cu posibili-
tatea recuper\rii unora dintre
acestea. Dup\ aceasta, s-a luat `n
discu]ie posibilitatea ca imobilul `n
care ne desf\[ur\m activitatea s\
ne fie dat pe un num\r mai mare
de ani ca sediu al protopopiatului,
pentru a se putea face ni[te in-
vesti]ii, pentru a fi amenajat [i
pentru a fi centru al preo]ilor de pe
Valea Bistri]ei“, a explicat pro-
toiereul Protopopiatului Ceahl\u,
pr. Mihai Damian.
Tab\r\ de crea]ie:
„Dun\rea [i Dobrogea
cre[tin\“
P=n\ pe 30 iulie, la M\n\stirea
Dervent din jude]ul Constan]a, se
desf\[oar\ a treia edi]ie a Taberei
interna]ionale de crea]ie „Dun\rea
[i Dobrogea cre[tin\“, informeaz\
Agen]ia de [tiri BASILICA.
Tab\ra, care a debutat pe 10 iulie
a.c., reune[te arti[ti plastici din
]ar\ [i din str\in\tate, grupa]i pe
dou\ sec]iuni, pictur\ [i sculp-
tur\, care `[i propun promovarea
artei contemporane cu mesaj
cre[tin. La sfâr[itul evenimentu-
lui, pe 31 iulie, va avea loc
vernisajul unei expozi]ii care va
reuni lucr\rile realizate `n
aceast\ perioad\. La manifestare
va participa [i ~nalt Preasfin]itul
Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului. Tab\ra interna]ional\
de crea]ie „Dun\rea [i Dobrogea
cre[tin\“ este organizat\ de c\tre
Arhiepiscopia Tomisului,
M\n\stirea Dervent, Consiliul
Jude]ean Constan]a, Muzeul
Dun\rii de Jos, Filiala Constan]a
I a Uniunii Arti[tilor Plastici [i
Ministerul Culturii [i Cultelor.
De]inu]i, `n vizit\
la m\n\stire
Societatea Na]ional\ Ortodox\ a
Femeilor Române (SNOFR) - fi-
liala Craiova deruleaz\ mai multe
activit\]i care au drept scop
p\strarea leg\turii minorilor [i
tinerilor de]inu]i cu comunitatea
[i apropierea acestora de valorile
cre[tin-ortodoxe. ~n acest context,
20 de de]inu]i de la Penitenciarul
de minori [i tineri din Craiova au
vizitat, s\pt\m=na trecut\,
M\n\stirea Jitianu, de lâng\
Craiova. Ace[tia s-au `nchinat [i
s-au rugat la sfintele icoane, au
aflat informa]ii despre m\n\stire,
despre via]a monahal\ [i despre
credin]a cre[tin-ortodox\. Cu acest
prilej, tinerii au participat [i la o
ac]iune de `ntre]inere a cimitirului
situat `n incinta m\n\stirii. Pre-
[edintele filialei Craiova a SNOFR,
Adriana Bursuc, a eviden]iat fap-
tul c\ aceast\ activitate urmeaz\
`ndemnul Mântuitorului care ne
cere s\-i vizit\m pe cei afla]i `n
temni]\. De asemenea, ea a atras
aten]ia c\ tinerii de]inu]i sunt o
responsabilitate pentru noi, ca
membri ai unei societ\]i, care con-
tribuie la gre[elile pe care ado-
lescen]ii le fac. a
6 Mar]i, 15 iulie 2008
Rom=nia
`n UE
PE SCURT
Gazprom vrea
pe pia]a de retail
din Marea Britanie
Gigantul rus controlat de stat Gaz-
prom analizeaz\ posibilitatea de a
intra pe pia]a de retail a gazului na-
tural din Marea Britanie, a anun]at,
duminic\, un purt\tor de cuv=nt al
companiei, transmite Reuters. Cel
mai mare produc\tor de gaze natu-
rale din lume are, deja, o mic\ afa-
cere, const=nd `n v=nzarea en gros
de gaz natural. ~n mod tradi]ional,
un exportator de gaz natural desti-
nat marilor companii europene de
utilit\]i, Gazprom, inten]ioneaz\, `n
prezent, s\ controleze `ntregul lan]
p=n\ la consumatorul final. Politici-
enii europeni se tem c\ Gazprom
[i-ar putea folosi controlul pe care `l
are asupra conductelor europene [i
a re]elelor de distribu]ie pentru a fa-
ce politica Kremlinului. Gazprom a
negat `ns\ aceste afirma]ii [i a ar\-
tat c\ amenin]\rile anterioare refe-
ritoare la oprirea livr\rilor c\tre sta-
tele vecine, precum Ucraina, au fost
cauzate de probleme de afaceri mai
degrab\ dec=t de dispute politice.
Executivul britanic,
criticat pe motive
de mediu
Eforturile Guvernului britanic de a
reduce emisiile de gaze cu efect de
ser\ au fost „extrem de ne`nsemna-
te“, se arat\ `ntr-un raport realizat
de mai mul]i politicieni din Marea
Britanie. „Guvernul trebuie s\ `[i
demonstreze rolul de lider, printr-o
serie de progrese rapide“, se arat\
`n acest raport, care observ\ c\ o
problem\ notabil\ a Marii Britanii
este consumul ridicat de electricita-
te, din cauza utiliz\rii tot mai frec-
vente a computerelor. Raportul ci-
teaz\ cifre ale Comisiei pentru dez-
voltare durabil\, care arat\ c\ Exe-
cutivul britanic are drept obiectiv
reducerea emisiilor de carbon cu
12,5% p=n\ `n 2011, la 2.000 de ni-
veluri. „Pentru a realiza acest obiec-
tiv, de a deveni ]ar\ neutr\ din punct
de vedere al emisiilor de carbon, `n-
cep=nd cu 2012 este important ca
Executivul s\ fac\ tot posibilul pen-
tru a reduce mai degrab\ propriile
emisii, dec=t s\ se bazeze pe cum-
p\rarea unor substitu]i ai carbonu-
lui“, potrivit raportului. Eforturile
guvernului de a produce electricita-
te din surse alternative au fost „ex-
trem de dezam\gitoare“, mai indic\
raportul, coordonat de Tim Yeo,
membru al Partidului Conservator.
Solu]ionarea
problemelor
institu]ionale `n cadrul
UE, o prioritate major\
Cei 27 de mini[tri `ns\rcina]i cu
Afaceri Europene din cadrul UE
au estimat s=mb\t\, la Brest, `n
vestul Fran]ei, c\ trebuie s\
ajung\ la o „clarificare a prob-
lemelor institu]ionale“, dup\ resp-
ingerea Tratatului de la Lisabona
de c\tre Irlanda „`nainte de sf=r-
[itul anului, pentru a se [ti dac\
Tratatul de la Lisabona poate fi
adoptat sau nu“, a declarat Jean-
Pierre Jouyet, secretar de stat al
Afacerilor Europene francez, citat
de AFP. Mini[trii au avertizat `m-
potriva unei eventuale „concomi-
ten]e `ntre problemele legate de
tratat `nc\ nerezolvate [i alegeri-
le“ europene prev\zute pentru iu-
nie 2009. „Exist\ riscul de se ve-
dea `n alegerile europene un al
patrulea referendum, `mpreun\
cu ceea ce aceasta poate antrena
`n termenii populismului [i ai eu-
roscepticismului“, a observat Jou-
yet. Dup\ ce irlandezii au respins
tratatul prin referendum, `n 12 iu-
nie, „nimeni nu a vrut s\ drama-
tizeze situa]ia“, a ad\ugat minis-
trul francez, rezum=nd starea de
spirit a celor 27 de mini[tri [i sec-
retari de stat reuni]i cu ocazia S\r-
b\torilor Maritime Brest 2008. a
OBAMA, PREFERATUL BRITANICILOR: Democratul Barack Obama este preferatul britanicilor ca viitor
pre[edinte al SUA, relev\ un sondaj publicat `n edi]ia de ieri a cotidianului „The Guardian“, citat de EFE.
Potrivit sondajului, Obama este de aproape cinci ori mai popular dec=t rivalul s\u, republicanul John McCain:
dac\ primul este creditat cu 53% din inten]iile de vot, c\tre al doilea s-au orientat doar 11% dintre cei
intervieva]i. Obama va vizita Marea Britanie pe 25 sau 26 iulie, cu prilejul turneului s\u `n Europa, Orientul
Mijlociu [i Asia, care va cuprinde Irakul, Afganistanul, Israelul, Iordania, Germania, Fran]a [i Marea Britanie.
Berlusconi vrea stabilirea unui pre] maxim pentru petrol
a Prim-ministrul italian, Silvio Berlusconi, a declarat c\ ]\rile consumatoare de petrol ar trebui
s\ se `nt=lneasc\ pentru a fixa un pre] maxim pe care ele ar fi preg\tite s\ `l pl\teasc\ pentru petrol
sau ar trebui s\ investeasc\ masiv `n energia nuclear\, relateaz\ Reuters a
{eful Executivului italian, Silvio trebuie s\ se `nt=lneasc\ c=t mai ra- probarea prim-ministrului brita-
Berlusconi, a denun]at o a[a-numit\ pid posibil, probabil la Londra, pen- nic, Gordon Brown. Edi]iile ziare-
deplasare „injust\“ a prosperit\]ii tru a ajunge la un acord asupra unui lor britanice de ieri au relatatat c\
de la ]\rile consumatoare la cele pro- pre] maxim pentru petrol, ce nu va
Brown vrea ca cel pu]in opt noi cen-
duc\toare de petrol [i cre[terea „ex- putea fi `nc\lcat“, a mai declarat trale nucleare s\ intre `n func]iune
ponen]ial\“ a pre]urilor. „Ast\zi, ne Berlusconi.
afl\m `ntr-o situa]ie de urgen]\ [i Italia a oprit programul s\u de `n urm\torii 15 ani. Brown a sus]i-
cred c\ st\p=nirea acestei amenin- energie nuclear\ dup\ dezastrul nut c\ o „rena[tere“ a energiei nu-
]\ri ar trebui s\ conduc\ la o sc\de- din 1986, de la Cernob=l. Berlusco- cleare este unul dintre elementele-
re a pre]ului petrolului“, a declarat ni a precizat c\ propunerea sa pen- cheie ale strategiei guvernamenta-
Berlusconi. „}\rile consumatoare tru o `nt=lnire `n acest sens are a- le de `nlocuire a petrolului. a
{ase proiecte m\re]e
cercetare, cu un sistem de
schimb de studen]i, o for-
m\ de „Erasmus euro-me-
diteranean“, potrivit pre-
pentru zona mediteranean\ [edintelui Sarkozy.
Summitul,
a 44 de ]\ri de pe trei continente au lansat, la Paris, proiectul destinat consolid\rii un real succes
rela]iilor de cooperare `ntre UE [i statele din bazinul mediteranean [i promov\rii
Ini]iativa mediteranea-
dialogului `ntre statele arabe din regiune a „A fost un moment emo]ionant [i foarte n\ de dezvoltare a `ntre-
prinderilor a fost sus]inu-
important pentru mine. Uniunea pentru Mediterana a fost un vis care, iat\, a devenit t\ de Spania cu sprijinul
realitate“, a declarat pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, `n `ncheierea summitului Italiei. Este o ini]iativ\ la
care ]\rile vor contribui
de la Paris a Nicolas Sarkozy i-a adus, cu aceast\ ocazie, la masa negocierilor „pe baz\ de voluntariat“
pe reprezentan]ii celor 27 de state membre ale UE [i pe cei ai 17 state din Africa [i va completa ac]iunea
de Nord, Orientul Apropiat [i Europa de Sud-Est a Pre[edintele francez organismelor care lucrea-
z\ deja `n acest sens.
a militat pentru mai mult\ stabilitate [i cooperare `n bazinul mediteranean a Mul]umit de rezultate-
le `ntrevederii s-a ar\tat
~n cadrul summitului de `ncrederea c\ „stabilita- me regulate pentru trans- generabile promi]\toare
[i cancelarul german, An-
lansare a Uniunii pentru tea va atrage investi]iile portul de m\rfuri `ntre din regiune. Secretariatul
gela Merkel: „Conferin]a
Mediterana (UPM) au fost necesare“. Unul dintre pro- principalele porturi [i ur- UPM, care va fi stabilit la este un bun punct de por-
aprobate [ase proiecte de iectele aprobate la summit meaz\ a fi completat de a- reuniunea mini[trilor de
nire pentru o nou\ etap\
cooperare, pentru care tre- este depoluarea Meditera- utostr\zi pe linia de coas- Externe de la `nceputul a cooper\rii cu ]\rile de la
buie s\ se g\seasc\ surse nei, care porne[te de la re- t\ a malului sudic al Me- lunii noiembrie de la Mar- Marea Mediteran\. Pro-
de finan]are, `n special fon- cunoa[terea faptului c\ diteranei [i modernizarea silia, va avea sarcina de a cesul de la Barcelona pri-
duri private, noteaz\ agen- mediul m\rii a fost grav leg\turii feroviare care preciza `ntinderea acestui me[te un nou impuls. Eu-
]ia spaniol\ EFE. afectat `n ultima vreme. traverseaz\ Maghrebul. plan. Un program comun ropa coopereaz\ cu toate
Concretizarea acestor Proiectul vizeaz\ zonele Toat\ aceast\ re]ea de c\i de protec]ie civil\ este
statele riverane M\rii
proiecte, potrivit declara- de coast\ [i zonele prote- de comunicare va permite prev\zut `n contextul `n Mediterane, iar acesta es-
]iei finale a summitului, cre[terea fluxului [i liber- care, `n zona Mediteranei,
jate, `n special `n ceea ce te principalul semnal al a-
va trebui s\ ]in\ cont de prive[te tratarea apei [i a tatea de circula]ie a per- efectele schimb\rilor cli- cestei zile“.
poten]ialul de a promova reziduurilor, `n ideea c\ soanelor, potrivit declara- matice sunt, deja, eviden- Totodat\, pre[edintele
o dezvoltare „echilibrat\ acest lucru va fi benefic ]iei finale. Planul pentru te. Se are `n vedere preve- Sarkozy sper\ ca, prin no-
[i sustenabil\“ [i de a con- pentru condi]iile de via]\. valorificarea energiei so- nirea catastrofelor [i reac- ul acord, s\ dea un nou
tribui la integrarea [i coe- lare mediteraneene este, ]ia `mpotriva acestora, `n impuls procesului de pace
ziunea regiunii meditera- probabil, potrivit EFE, cel parteneriat cu mecanis- `n Orientul Mijlociu. ~n
neene. „Nu exist\ proble-
Plan pentru mai ambi]ios din punct de mul de protec]ie civil\ al preambului summitului,
me de finan]are, ceea ce valorificarea vedere economic [i `ncear- Uniunii Europene. Uni- au fost deja `nregistrate
lipse[te este `ncrederea“, energiei solare c\ s\ r\spund\ unei cres- versitatea euro-meditera- primele succese, pentru
a fost de p\rere copre[e- mediteraneene c=nde cereri energetice a nean\, cu sediul `n Slove- prima oar\ dup\ 40 de
dintele UPM, [eful statu- ]\rilor de pe malul sudic nia, va contribui la coope- ani, Siria [i Libanul a-
lui egiptean, Hosni Muba- Un alt proiect vizeaz\ al Mediteranei, recurg=nd rarea `n domeniul `nv\]\- nun]=nd reluarea rela]ii-
rak. Acesta [i-a exprimat crearea unor linii mariti- la una dintre energiile re- m=ntului superior [i `n lor diplomatice. a
Nicolas Sarkozy, mul]umit de rezultatele summitului de la Paris
 Mar]i, 15 iulie 2008 7
ISRAEL - PRIZONIERUL SHALIT VA FI ELIBERAT M+INE: Guvernul israelian
Actualitate a anun]at c\ schimbul de prizonieri pl\nuit cu gruparea [iit\ libanez\
Hezbollah va avea loc m=ine. Serviciul penitenciar al Israelului a precizat c\
va elibera cinci lupt\tori libanezi `n schimbul a doi solda]i israelieni
captura]i de Hezbollah `n urm\ cu doi ani, printre care [i celebrul caporal
Shalit. Despre cei doi militari se credea c\ nu mai sunt `n via]\.

Beijingul, poluat, dar preg\tit pentru `nceperea Olimpiadei LUMEA PE SCURT

Noul stadion olimpic, cu 100.000 de locuri
Comitetul Interna]ional Olim-
pic s-a reunit la Beijing pentru o
verificare final\ `naintea olimpia-
dei de luna viitoare. Concluzia
este c\ ora[ul s-a achitat excelent
de preg\tirea olimpiadei, chiar
dac\ mai sunt câteva detalii care
trebuie puse la punct. Nu este
nici un dubiu c\ stadioanele olim-
pice ale Beijingului sunt gata.
Multe dintre ele au fost finalizate
cu mai multe luni `n urm\.
Situa]ia este cu totul diferit\ fa]\
de cea de la Atena, de acum patru
ani, când au existat temeri seri-
oase c\ unele arene nu vor putea
g\zdui evenimentele programate.
China a schimbat [i fa]a capitalei
sale, oferind o imagine proasp\t\.
A fost inaugurat un terminal
modern al aeroportului, s-au des-
chis linii noi de metrou [i s-au
`n\l]at zgârie-nori. Nu a fost ui-
tat\ nici popula]ia obi[nuit\.
Oficialii locali fac, de mai mul]i
ani, eforturi pentru a se asigura
c\ [i chinezii de rând sunt gata s\
intre `n spiritul olimpic. Li s-a
spus s\ stea politico[i la coad\ [i
s\ nu se uite fix la spectatorii [i
sportivii str\ini. R\mâne `ns\ o
problem\ serioas\, [i anume cea
a polu\rii. Edilii au luat m\suri
de urgen]\ pentru cur\]area ae-
rului, `ns\ acestea ar putea s\ nu
aib\ efect `n timpul scontat. Un
e[ec la acest capitol ar face ca
jocurile olimpice de la Beijing s\
r\mân\ `n memorie pentru smog,
[i nu pentru sport. a
PKK [antajeaz\
Germania cu ostatici
Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (PKK), care a luat osta-
tici 3 cet\]eni germani, a declarat,
duminic\, c\ este destul de puter-
nic pentru a lovi interesele eco-
nomice germane, informeaz\ surse
din cadrul unei agen]ii de [tiri
prokurde. PKK a cerut Berlinului
s\ `nceteze cu politica ostil\ fa]\
de acest partid, `n caz c\ dore[te
eliberarea celor 3 ostatici, r\pi]i
miercuri pe muntele Ararat. Co-
municatul PKK, difuzat de agen]ia
Firat, afirma c\ luarea de ostatici
vizeaz\ Guvernul Merkel [i nicide-
cum poporul german, pentru c\,
dac\ acesta ar fi fost scopul, PKK
„ar fi putut produce pagube mult
mai mari intereselor economice

Afganistan:
9 solda]i
NATO, uci[i
de rebeli
Nou\ solda]i ai
NATO au fost uci[i,
duminic\, `n lupte vio-
lente cu insurgen]i `n
Afganistan care au a-
tacat postul lor `n a-
propierea frontierei
pakistaneze, a anun-
]at For]a Interna]io-
nal\ de Asisten]\ a
Securit\]ii (ISAF) a
NATO. „Nou\ solda]i
ai ISAF au fost uci[i `n
lupte `n nord-estul Af-
ganistanului, lâng\
frontiera pakistanez\.
Cincisprezece solda]i
ai ISAF [i patru sol-
da]i afgani au fost de
asemenea r\ni]i“, a
indicat ISAF `ntr-un
comunicat. „Luptele
au `nceput `n primele
ore ale zilei [i au con-
tinuat toat\ ziua“, a
precizat ISAF, esti-
mând c\ „insurgen]ii
probabil c\ au suferit
pierderi grele“. ISAF,
care cuprinde solda]i
din 40 de ]\ri, nu a
dezv\luit nici identi-
tatea victimelor [i nici
na]ionalitatea lor. Ea
las\ sistematic aceas-
t\ sarcin\ autorit\]i-
lor ]\rii de origine.
Majoritatea solda]ilor
desf\[ura]i `n provin-
cia Kunar sunt `ns\
americani. Ziua de du-
minic\ a fost cea mai
sângeroas\ pentru
for]ele interna]ionale,
de la `nceputul anului
2008, cu 9 solda]i ai
ISAF uci[i `n acest a-
tac [i un soldat al coa-
li]iei interna]ionale
sub comandament a-
merican care a murit
`ntr-un atentat `n
sudul ]\rii. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PDL VREA ELIMINA-
REA IMUNIT|}II PARLA-
MENTARE: Emil Boc are o
serie de propuneri `n cazul
mini[trilor ancheta]i de c\tre
DNA. Boc sus]ine c\ legisla-
]ia actual\ ofer\ parlamen-
tarilor care ajung mini[tri
ocazia de a se afla deasupra
legii prin amendamentele `n
vigoare. „PDL propune, ca [i
pentru parlamentarul obi[-
nuit, dar [i pentru parlamen-
tarul care ajunge ministru,
s\ se asigure acela[i registru
legislativ. Noi solicit\m ca
orice parlamentar s\ poat\ fi
CE critic\ Parlamentul
pentru blocarea anticorup]iei
a Comisia European\ (CE) reia criticile la adresa României pentru situa]ia din Justi]ie
a Institu]iile vizate de viitorul raport al CE sunt Parlamentul [i CSM a Autorit\]ile
de la Bruxelles sunt `ngrijorate de corup]ia generalizat\ din s\n\tate [i din `nv\]\mânt a
Raportul Comisiei Eu-
ropene (CE), care va fi pub-
licat la 23 iulie, laud\ acti-
vitatea Direc]iei Na]ionale
Anticorup]ie (DNA) [i a
Ministerului Public [i cri-
tic\ Parlamentul pentru
blocarea dosarelor de mare
corup]ie, au confirmat pen-
tru NewsIn mai multe sur-
se europene. Astfel, este de
a[teptat ca acest document
s\ stârneasc\ o nou\ fur-
tun\ politic\ `n România
`ntre Cotroceni [i Palatul
Parlamentului.
Laude pentru DNA
DNA [i Ministerul Pu-
blic sunt „campionii luptei
anticorup]ie“, potrivit pro-
iectului de raport elaborat
de Comisia European\, `n
timp ce Parlamentul este
criticat pentru c\ a blocat
investigarea cazurilor de
corup]ie la nivel `nalt ins-
trumentate de procurori [i
pentru c\ a fost la un pas
de a vota amendamentele
la Codul de procedur\ pe-
nal\, criticate [i `n rapor-
tul din luna februarie. Da-
c\ aceste amendamente ar
fi intrat `n vigoare, rapor-
tul ar fi fost „mult, mult,
mult mai negativ“, spun
sursele citate. Raportul re-
]ine de asemenea faptul c\,
dac\ aceste amendamente
nu au fost votate, nu `n-
seamn\ automat c\ s-a re-
nun]at la ele, acestea a-
flându-se `n continuare `n
dezbaterea Parlamentului.
urm\rit penal, f\r\ acordul
Camerei din care face parte“,
a declarat, duminic\, Emil
Boc. Legat de strategia de
guvernare lansat\ de PSD,
Emil Boc consider\ c\ Mir-
cea Geoan\ uit\ c\ PSD a
sus]inut mereu Guvernul T\-
riceanu. „Strategia PSD-ului
de guvernare [i modul `n ca-
re [i-au desf\[urat congresul,
`mi aduce aminte cu triste]e
de marile [edin]e din perioa-
da stalinist\ [i de pove[tile
nemuritoare din basmele
turce[ti“, a spus Emil Boc. La
final, Emil Boc a vorbit [i de-
spre raportul lui Oprescu [i
La fel ca `n februarie,
Comisia European\ nu
constat\ destule progrese
la nici unul dintre cele pa-
tru obiective de referin]\
pe care România trebuia
s\ le `ndeplineasc\ `n re-
forma Justi]iei [i lupta an-
ticorup]ie. Mecanismul de
cooperare [i verificare, `n
cadrul c\ruia sunt elabo-
rate aceste rapoarte bia-
nuale, va fi men]inut `nc\
cel pu]in un an, au spus
sursele citate.
Critici dure pentru CSM
Criticat este [i Consiliul
Superior al Magistraturii,
despre modul `n care a func-
]ionat prim\ria `n perioada
lui Videanu. „}in s\-i amin-
tesc domnului Oprescu c\ o-
ra[ul Bucure[ti este auditat
`nc\ din 2004 de c\tre Stan-
dard and Poors, de la care a
primit statutul de ora[ cu o
administra]ie stabil\ din
2007“, a `ncheiat Emil Boc.
a OPRESCU DEMOLEA-
Z| CONSTRUC}IILE ILE-
GALE DIN HER|STR|U:
Prim\ria General\ a Capita-
lei a `nceput s\ demoleze, de
luni, mai multe construc]ii
din Her\str\u, amplasate
Justi]ia - o catastrof\ de nivel european
care, potrivit primului o-
biectiv de referin]\, trebu-
ie s\ asigure „eficien]a [i
transparen]a“ sistemului
judiciar, inclusiv prin orga-
nizarea transparent\ de
concursuri de ocupare a
posturilor de conducere, `n
prezent existând o anchet\
DNA `n ce prive[te unul
dintre acele concursuri. ~n
ceea ce prive[te practica
recrut\rii rapide a magis-
tra]ilor pe c\i excep]ionale,
raportul pune sub semnul
`ntreb\rii profesionalismul
acestora, pentru c\ au fost
examina]i superficial sau
deloc. Similar cu raportul
din iunie 2007, Comisia
ilegal pe teritoriul parcului.
Reprezentan]ii prim\riei sus-
]in c\ amplasamentele nu au
autoriza]ie de func]ionare [i
c\ proprietarii acestor loca]ii
sunt soma]i de 2 ani de zile
s\-[i demoleze construc]iile.
Potrivit legii, Parcul Her\s-
tr\u este un parc istoric, pro-
tejat de lege [i pe suprafa]a
acestui parc nu ar trebui s\
existe niciun fel de construc-
]ie. O femeie, proprietara u-
nei terase, a fost ridicat\ de
jandarmi pentru c\ s-a `mpo-
trivit demol\rii [i pentru c\
i-a amenin]at pe cei care lu-
crau la demolare. Femeia a
European\ critic\ [i acum
`nclina]ia judec\torilor de
a da pedepse minime [i cu
suspendare `n cazurile de
corup]ie, semn c\ nu `n]e-
leg rolul lor `n lupta anti-
corup]ie [i necesitatea ca
aceste pedepse s\ fie des-
curajante. La ultimul o-
biectiv de referin]\, com-
baterea corup]iei la nivelul
administra]iei locale [i `n
teritoriu, CE men]ioneaz\
strategia elaborat\ de
Guvern `n luna iunie, dar
[i faptul c\ exist\ semnale
privind corup]ia generali-
zat\ `n diferite sectoare ale
societ\]ii, cum ar fi s\n\-
tatea [i `nv\]\mântul. a
fost dus\ la sec]ia de poli]ie,
unde a fost amendat\ pentru
tulburarea lini[tii publice. O-
pera]iunile de demolare a te-
raselor [i construc]iilor din
Her\str\u va dura circa 4 zi-
le, iar costul acestor opera-
]iuni vor fi recuperate `n ins-
tan]\ de la proprietari. Pân\
`n prezent, s-au cheltuit
aproximativ 50.000 de lei.
Un oficial din cadrul pri-
m\riei a declarat, pentru
Realitatea TV, c\ to]i propri-
etarii au fost soma]i din timp
[i c\ opera]iunea desf\[urat\
de prim\rie este perfect le-
gal\. a
germane `n Turcia.. dat fiind fap-
tul c\ PKK este destul de puternic
pentru a produce astfel de pagu-
be“. PKK a ar\tat c\ nu va elibera
ostaticii p=n\ c=nd Berlinul nu va
`nceta represiunea `ndreptat\ con-
tra membrilor s\i [i simpatizan-
]ilor din Germania. Num\rul tur-
cilor care tr\iesc `n Germania este
estimat la aproximativ 2,4 mil-
ioane, dintre care 600.000 de orig-
ine kurd\. Angela Merkel a cerut,
`ntr-un interviu publicat du-
minic\, eliberarea imediat\ a osta-
ticilor, declar=nd c\ Guvernul ger-
man nu va accepta nici un fel de
[antaj. Trupe de comando turce au
`nceput imediat o opera]iune de
salvare a alpini[tilor r\pi]i.
Pre[edintele Poloniei
s-a r\zg=ndit cu
privire la Tratatul UE
Polonia nu va constitui „un obsta-
col `n calea ratific\rii Tratatului
de la Lisabona“, a precizat pre[e-
dintele polonez Lech Kaczynski,
ieri, dup\ o `nt=lnire cu omologul
s\u francez Nicolas Sarkozy.
„~nt=lnirea a decurs foarte bine.
I-am spus domnului Sarkozy c\
Polonia nu se va opune semn\rii
Tratatului“, a declarat liderul de
la Var[ovia. ~n decursul aceleia[i
`ntrevederi, cei doi au pus „bazele
unui plan comun, ce va fi f\cut
public la momentul oportun“.
Documentul se bazeaz\ pe c=teva
angajamente reciproce care, „sunt
convins, c\ vor fi respectate“, a
ad\ugat el, citat de AFP. Tratatul
de reform\ va fi semnat de Var[o-
via `n c=teva s\pt\m=ni, Kaczyn-
ski d=nd asigur\ri c\ [i irlandezii
`l vor ratifica, dup\ un nou refer-
endum. Preciz\rile survin dup\ ce,
`n data de 3 iulie, pre[edintele
polonez sus]inea c\ nu va ratifica
tratatul european de la Lisabona
dec=t dac\ Irlanda `l aprob\ `ntr-
un nou referendum. Tratatul este
amenin]at, dup\ ce majoritatea
aleg\torilor irlandezi l-a respins
`ntr-un referendum la 12 iunie.
Irlanda este obligat\, prin con-
stitu]ia sa, s\ supun\ textul unui
vot popular.
Spania: ~nc\ un partid
vrea independen]a
Cataluniei
Partidul catalan CDC, principala
component\ a marii federa]ii
na]ionaliste Convergencia i Unio
(CiU), a devenit oficial un partid
suveranist. Decizia a fost adoptat\
la congresul CDC, desf\[urat la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, la
Barcelona. CDC, care se prezenta
drept o forma]iune na]ionalist\
moderat\, `[i propune de acum ca
provincia Catalunia „s\ devin\ o
na]iune liber\ [i suveran\ `n
Europa secolului al XXI-lea“. De
asemenea, partidul se declar\ fa-
vorabil „exercit\rii adev\ratului
drept la autodeterminare“ [i
promite s\ promoveze dreptul de
decizie al catalanilor. Promotor,
`mpreun\ cu Partidul Socialist
spaniol, al noului statut de au-
tonomie l\rgit\ pentru Catalunia,
adoptat `n 2006, CDC se limita
p=n\ acum s\ cear\ recunoa[terea
deplin\ de c\tre Madrid a „na]iu-
nii catalane“ [i era favorabil unei
„suveranit\]i partajate“. a
 CM
YK

8 Mar]i, 15 iulie 2008

Reportaj

„Ctitorul-salvator“ al bisericilor nedorite de comuni[ti

Multe biserici au fost demolate `n
timpul dictaturii comuniste, pentru
c\ st\teau `n calea „marilor
construc]ii socialiste“. Inginerul
Eugeniu Iord\chescu a fost un
deschiz\tor de drumuri `n
domeniul construc]iilor din ]ara
noastr\. Datorit\ lui, Biserica
Ortodox\ Român\ a primit `n dar
11 biserici, care, altfel, ar fi fost
transformate `n mormane de
moloz. Despre fiecare dintre ele `[i
aminte[te cu pl\cere [i afirm\ cu
t\rie c\, dac\ ar fi putut, ar mai fi
salvat [i altele. Afla]i `n continuare
cum a fost salvat\ Biserica Schitul
Maicilor, prin mutarea ei la 245 m
de locul ini]ial.

veau nevoie de un pod rulant rector tehnic, inginerul con-

pentru a trece dintr-un cap\t
de George `n altul. De pe acest pod, `[i
ANICULOAIE „etalau“ cuno[tin]ele de arhi-
tectur\, descompletând ma-
Cutremurul din 1977 a l\- cheta de monumente istorice
sat r\ni adânci pe harta Bu- [i, `n special, de biserici, care
cure[tiului. Dar [i mai multe „trebuiau“ s\ dispar\ de pe
a l\sat cuplul preziden]ial co- harta Bucure[tiului.
munist, `n dorin]a de a-[i sa-
tisface setea megaloman\,
construind una dintre cele „O oaz\
mai mari cl\diri din lume, de o frumuse]e rar\“
Casa Poporului.
Pân\ [i macheta centrului Departamentul care s-a o-
politico-administrativ era i- cupat cu marile ansambluri
mens\, se `ntindea pe 400 m de locuin]e, a fost Proiect Bu-
p\tra]i. Cei doi dictatori a- cure[ti. La acea vreme, era di-
Schitul Maicilor, `nainte de a fi mutat
structor Eugeniu Iord\ches-
cu. Ca orice om care `[i face cu
seriozitate munca, a plecat pe
teren s\ vad\ ce va fi demolat.
Dup\ ce a inspectat mai multe
cl\diri, a intrat pe poarta Schi-
tului Maicilor. {i acum, la 26
de ani de atunci, domnul ingi-
ner `[i aminte[te cu emo]ie ce
a g\sit: „O oaz\ de o frumuse]e
rar\, o bijuterie, o bisericu]\
mic\, cu o curte `mbr\cat\ `n
verdea]\ se afla la poalele dea-
lului. Era un loc superb, de o
cur\]enie exemplar\, spa]iu
verde, totul tuns, aranjat,
brazi [i plante frumoase. Cl\-
dirile din jurul bisericii toc-
mai fuseser\ restaurate de
patriarhul Justinian [i date
`n folosin]\ atelierelor Patri-
arhiei. Mi-am spus c\ e ab-
surd s\ nu intervenim s\ o
salv\m“.
Se gândea [i prin
somn la salvarea
bisericii
Dar cum s\ o salveze, c\
pân\ atunci nu s-a pus pro-
blema mut\rii unei construc-
]ii; dac\ nu mai era bun\, se
demola [i se ridica alta. Timp
de câteva zile, nu a mai avut
somn. Se `ntindea seara `n
pat [i se gândea [i prin somn
la un plan de salvare a biseri-
cii. Nici m\car so]iei nu i-a
spus, `i era ru[ine. Dac\ nu
reu[ea? {i-a luat inima `n din]i
[i a mers la vicepre[edintele
Consiliului Popular Munici-
pal Bucure[ti, inginerul Ior-
dache Nicolae, care f\cea le-
g\tura `ntre Proiect Bucure[ti
[i Stat. „Am `ndr\znit s\ `i
spun c\ eu a[ vrea s\ `ncerc
s\ salvez biserica de la Schi-
tul Maicilor. «Dar tu crezi c\
Inginerul Iord\chescu, descriind modul
`n care a reu[it s\ mute Biserica Schitul Maicilor
po]i s\ faci asta?», m-a `ntre- „Inimaginabila c\l\torie a noa[te domnul inginer Iord\-
bat el. «Tovar\[e, da]i-mi po- unei construc]ii“, a[a cum a chescu, Dumnezeu i-a f\cut
sibilitatea», i-am spus. «{tii numit academicianul Panaite planul `n minte.
c\ nu depinde de mine». «~n- Maziliu translatarea, era ceva
dr\zni]i [i face]i propunerea». nerealizat `nc\ `n ]ara noas- „Decât s\
Ce a f\cut nu [tiu, dar am pri- tr\. Mai mult, nici m\car nu
mit aprobarea.“ existau studii sau proiecte de- o pierdem, mai bine
Era [i o conjuctur\ mai de- spre acest proces. Inginerul s-o avem a[a“
licat\. Presa str\in\ aflase de Eugeniu Iord\chescu a reu[it
s\ g\seasc\ câteva reviste din Preasfin]itul Roman Ialo-
planul distrug\tor al condu- str\in\tate, dar cu mare gre-
c\torilor statului, iar câ]iva mi]eanul era `mpotriva mut\-
utate. Mare lucru nu a aflat rii ei. Patriarhul de atunci al
oameni politici [i de cultur\ din acestea, doar c\ opera]iu- Bisericii Ortodoxe Române,
din ]ar\ [i-au ar\tat dezacor- nea mai fusese f\cut\ `n Ru- Iustin Moisescu, a fost cel ca-
dul. ~ns\, „Dumnezeu m-a a- sia, Fran]a etc. Apoi, nu i-au re a mediat discu]ia dintre in-
jutat, am fost `ndrumat de El. dat voie s\ importe nici un u- giner [i episcopul-vicar. „Ne-a
Nu mi-a fost fric\, aveam o tilaj. Dar, dup\ cum recu- invitat pe amândoi la el [i pa-
convingere c\ pot s\ realizez
acest obiectiv. To]i se mirau
c\ ne reu[ea, de parc\ am fi
f\cut de cine [tie câte ori lu-
crarea asta. Atunci nu eram
a[a sigur, dar acum, cred c\ a
fost mâna lui Dumnezeu, care
prin mine a salvat bisericile
acestea“.
„Ai v\zut
c\ au reu[it!“
Cuplul preziden]ial spera
ca tân\rul inginer s\ nu reu-
[easc\. Dar nu mic\ le-a fost
surprinderea când au v\zut bi-
serica „mergând“. Atunci, Ele-
na Ceau[e[cu s-a `ntors c\tre
so] [i i-a spus cam printre din]i:
„Ai v\zut c\ au reu[it!“

„Via]a ne-a
a `ndârjit“
Inginerul Eugeniu Iord\chescu pro-
vine dintr-o familie numeroas\, cu pa-
tru b\ie]i [i dou\ fete. Nu este din Bu-
cure[ti, ci din Br\ila, fiind al patrulea
copil. Tat\l a fost muncitor electrician,
dar a murit când tân\rul Eugeniu a in-
trat la faculatate. Un frate mai mare a
fost luat `n armat\ [i trimis la r\zboi,
iar `n 1942, a murit `n Germania. Au
`nceput grijile pentru cei cinci copii r\-
ma[i doar cu mama. „Fiecare ne-am
luptat [i am f\cut cursuri superioare. A
fost o via]\ foarte dur\, grea, traiul `n
c\mine. Via]a ne-a `ndârjit [i ne-a for-
mat ca s\ lupt\m cu toate greut\]ile.“
A f\cut Institutul de Construc]ii din
Bucure[ti, pe care l-a absolvit `n 1953.
„Am terminat foarte bine facultatea,
am fost repartizat la un institut de
proiectare [i, dup\ aceea, prin munc\ [i
prin realiz\ri personale, am reu[it s\
`naintez. A fost [i credin]a, unit\ cu
speran]a c\ dac\ e[ti cinstit, serios, co-
rect `n via]\, po]i s\ promovezi, s\ te
descurci. Dup\ ce am devenit inginer,
am ajutat eu familia.“
Radio Trinitas
„O carte se scrie
`n 10-15 ani“
A lucrat [i `n `nv\]\mânt, ca lector,
la Institutul de Construc]ii, apoi la cel
de Petrol [i Gaze din Bucure[ti. Dup\
ce s-a mutat Institutul la Ploie[ti, s-a
`ntors la Institul de Construc]ii, dar din
cauza unor conjuncturi, a renun]at de
tot la catedr\. Ca profesor, a sus]inut
teoria c\ o carte se scrie `ntr-un inter-
val de 10-15 ani, pentru c\ toate se mo-
dernizeaz\ foarte rapid. Toate proble-
mele pe care le discuta cu studen]ii e-
rau legate de o activitate practic\, nu e-
ra numai teoria. A scris [i o carte cu
profesorul s\u, academicianul Panaite
Mazilu, „Culegere de probleme despre
rezisten]a materialelor“.
„~n facultate nici nu s-a pomenit de
translare, nici m\car ca idee. Nici acum
nu se vorbe[te, r\mân chestiuni mult
prea teoretice“, spune nemul]umit cel
care are trei brevete de inven]ie, dintre
care unul dintre ele este lucrat `mpreu-
n\ cu fiul s\u, Adrian, doctor inginer [i
conferen]iar la Universitatea de Arhi-
tectur\. Au brevetat protec]ia antiseis-
mic\ a cl\dirilor, care are la baz\ tot
principiile cu care a reu[it s\ translate-
ze bisericile.
Director la Proiect Bucure[ti
Inginerul Iord\chescu `i explic\ patriarhului
A fost una dintre societ\]ile de pro- Iustin Moisescu procedeul mut\rii bisericii
iectare care se ocupa de sistematizarea
ora[ului [i de toate nevoile pe care le a-
vea din punct de vedere urbanistic. ~n
aceast\ func]ie la prins cutremurul din
1977. Dup\ datele existente atunci, s-au
pr\bu[it 31 de cl\diri [i alte sute au
fost avariate. „~mpreun\ cu echipele de
ingineri, am f\cut un inventar al cl\di-
rilor. Le-am `mp\r]it `n urgen]a I [i
urgen]a a II-a. Aceast\ analiz\ a fost o
baz\ a programului de repara]ii. Dup\
câteva luni, ni s-a interzis s\ mai fa-
cem consolid\rile, ci s\ repar\m doar
fa]adele cl\dirilor. Asta din cauza
hot\rârii partidului de a realiza cen-
trul politico-administrativ din zona
Dealului «Mihai Vod\». Fondurile nu
mai mergeau la consolidarea cl\diri-
lor, ci la noul program“, spune cu p\-
rere de r\u inginerul, care se gânde[te
la siguran]a ora[ului.

Radio Trinitas

Bucure[ti Muntenia 95,30 Mhz; Vaslui 106,70 Mhz; Moine[ti 99,80 Mhz; Bac\u 96,80 Mhz; Bicaz Toaca 93,30 Mhz; One[ti 88,40 Mhz; Topli]a
90,10 Mhz; Putna 94,80 Mhz; Suceava 106,90 Mhz; Darabani 95,60 Mhz; Zal\u 93,10 Mhz; B=rlad 93,70 Mhz; Piatra Neam] 91,20 Mhz; Ia[i 92,70
Mhz; H=rl\u 92, 20 Mhz; Boto[ani 88,90 Mhz; Ha]eg 100,20 Mhz; Moldova Nou\ 104,30 Mhz; Harghita Gheorghieni 93,00 Mhz; T=rgu Neam]
106,80 Mhz; Gura Humorului 92,80 Mhz; R\d\u]i 97,80 Mhz; Sibiu 93,30 Mhz; Baia Mare Mogo[a 94,30 Mhz; Dur\u 91,80 Mhz; Gala]i 96,50 Mhz.
CM
YK
 CM
YK

Mar]i, 15 iulie 2008 9

„Viteza cu care se deplasa era mic\, de câ]iva metri pe or\. A fost mutat\ 245 de metri, o
construc]ie cu o greutate de 700 de tone. «Am f\cut cinci mi[c\ri `n spa]iu cu ea, am rotit-o cu
36 de grade, am ridicat-o 1,67 cm [i apoi am coborât-o 25 de centimetri», spune primul inginer
român care a translatat o cl\dire. Presa din România imediat a f\cut glume pe seama bisericii.
Se g\seau titluri de o [chioap\: «Aten]ie, biserica trece strada!» sau «Trec bisericile!».“

Ca multe alte biserici din Bucure[ti, Biserica Schitul Maicilor este, `n

triarhul `i spune: «M\i Ro-
man, tu crezi c\ „\sta“, f\r\
s\-i spun\ pe nume lui Ceau-
[escu, o s\ fie de acord s\ l\-
s\m noi bisericu]a acolo? Nu e
mai bine s\ fac\ tovar\[ul Ior-
d\chescu mutarea ei?». Prea-
sfin]itul Roman a renun]at cu
greu, dar `n final, a acceptat
propunerea, spunând c\
«decât s\ o pierdem, mai bine
s-o avem»“, `[i aminte[te in-
ginerul, regretând c\ nu a fost
l\sat s\ mute [i construc]iile
din jurul bisericii. ~n com-
pensa]ie pentru pierderea
avut\, statul comunist a dat
Patriarhiei terenul din Po-
pe[ti-Leordeni, pentru a con-
strui alte ateliere patriarhale.
„Aten]ie, biserica
trece strada!“
Mecanismul prin care a
mutat biserica nu era atât de
complex, pe cât de ingenios.
Biserica n-a fost ridicat\, „to]i
m\ `ntreab\ cum le-am ridi-
cat, dar nu aveai cum s\ ridici
atâtea tone“, ci a construit o
platform\ de sus]inere sub ea.
Dup\ ce biserica era bine an-
corat\ pe aceast\ platform\,
era tras\ pe [ine. Viteza cu
care se deplasa era mic\, de
câ]iva metri pe or\. A fost mu-
tat\ 245 de metri, o con-
struc]ie cu o greutate de 700
de tone. „Am f\cut cinci mi[-
c\ri `n spa]iu cu ea, am rotit-
o cu 36 de grade, am ridicat-o
1,67 m [i apoi am coborât-o 25
de centimetri“, spune primul
inginer român care a trans-
latat o cl\dire.
Presa din România imediat
a f\cut glume pe seama bise-
ricii. Se g\seau titluri de o
[chioap\, „Aten]ie, biserica
Inginerul-salvator,
prezent, `ngr\m\dit\ `ntre blocuri
trece strada!“ sau „Trec biseri-
cile!“.
29 de cl\diri mutate
Inginerul Iord\chescu a
translatat 10 biserici `n Bucu-
re[ti [i 2 `n afara lui, 16 blo-
curi [i statuia Domni]a B\-
la[a, `n total 29 de cl\diri mu-
tate. Printre cele din Bucu-
re[ti, mai amintim Biserica
„Sf. Ilie“ Rahova, care are pic-
tur\ de T\t\r\scu, Biserica
Olari de pe Calea Mo[ilor, Bi-
serica „Sfântul Ioan Nou“,
Palatul Sinodal de la M\n\s-
tirea Antim, Biserica Cuibul
cu Barz\. A reu[it s\ ridice [i
Biserica M\n\stirii Râme] cu
2,08 m, pentru a nu mai intra
apa `n ea.
V\zând conducerea ]\rii
de atunci c\ a reu[it cu biseri-
cile, l-au pus s\ mute [i alte
cl\diri. Printre acestea este [i
Spitalul din Craiova, Banca
Na]ional\ din Miercurea
Ciuc, mutat\ 142 m, ca s\
fac\ loc „Casei Albe“, a[a cum
se numeau sediile de partid;
Casa lui Anton Pann din
Râmnicu Vâlcea, pentru a se
construi [oseaua c\tre Ol\-
ne[ti, dar [i un bloc de pe Bu-
levardul Republicii, dou\ pe
{oseaua {tefan cel Mare, vis-
a-vis de Stadionul Dinamo,
pentru a face loc metroului. {i
`n Alba Iulia a desp\r]it `n
dou\ un bloc cu patru sc\ri.
Era exact `n mijlocul bulevar-
dului care duce `n pia]a din
fa]a catedralei. Le-a dep\rtat
la 45 de metri, o jum\tate a
„pus-o“ `ntr-o parte [i cealalt\
dincolo, precum Moise cu Ma-
rea Ro[ie. De fiecare cl\dire
`[i aminte[te cu bucurie, [i
este mândru de ceea ce a
reu[it s\ fac\.
Vizit\ de partid, `n
blocul mi[c\tor
~n timp ce muta dou\ blo-
curi `n acela[i timp, unul de 4
nivele [i altul de 7, a venit `n
vizit\ Suzana Gâdea, pre[e-
Biserica Schitul Maicilor, `n timpul mut\rii, `n iunie 1982
dinta Consiliului Na]ional de
Cultur\ [i Educa]ie Socialist\, nimic. Ei nu-i era sete, a luat nezeu, `n realizarea acestor am desf\[urat-o, s\ cultiv re-
profesor universitar [i inginer, paharul [i m\ `ntreab\, «Acum mut\ri. A plecat capul smerit, spectul fa]\ de credin]\, de
`mpreun\ cu Ion Iliescu. „Mi-a mergem?», «Da, mergem», [i se nu mai spunea nimic, ci doar apropia]i [i ca faptele pe care
spus c\ vrea s\ intre `ntr-un a- uit\ la pahar s\ vad\ dac\ are se juca cu un creion pe un col] le fac s\ nu fie potrivnice a-
partament, `n timp ce blocul se vreo vibra]ie. Dar nu avea“, de hârtie. Probabil desena u- proapelui. Consider c\ aceas-
mi[ca. Am trecut peste [an]ul spune, mândru de iscusin]a sa, na dintre multele schi]e care ta este minima mea compor-
care delimita blocul de trotuar inginerul. `nc\ mai stau ascunse `n min- tare corect\, pentru a putea
[i am intrat `n lift. Nu `i venea tea sa. ~ntr-un târziu, a reu[it s\ fiu aproape de Dumnezeu.“
s\ cread\ c\ liftul merge. Am s\ `mi spun\ c\ l-a ajutat (~n s\pt\mânile viitoare,
mers pân\ la etajul [ase [i a in- Bunicii i-au vorbit foarte mult credin]a `nv\]at\ `mpreun\ cu domnul inginer
trat `ntr-un apartament. Le-a despre Dumnezeu de la bunici [i p\rin]i. „Am Eugeniu Iord\chescu, v\ vom
cerut celor care locuiau acolo avut `ntotdeauna `n vedere ca, povesti [i despre alte biserici
un pahar cu ap\. Mie mi s-a L-am `ntrebat pe minuna- prin comportare, prin modul salvate, prin ingeniozitate in-
p\rut nepotrivit gestul ei, dar tul me[ter [i c=t de impor- de gândire, de instruire [i mai ginereasc\, de furia [i incon-
cum era var\, cald, nu am zis tant\ a fost credin]a `n Dum- târziu, prin activitatea pe care [tien]a comuni[tilor.)
Schitul Maicilor a stat 265 de ani pe Dealul Spirii
Schitul Maicilor este un ansamblu De-a lungul acelor ani, ctitorii aces- chard Lieblich [i inginerul Dumitru Io-
m\n\stiresc construit `n secolul al tei frumoase m\n\stiri au `nzestrat-o nescu au condus lucr\rile.
XVIII-lea, la poalele Dealului Spirii. cu mai multe propriet\]i, iar `n biseric\ Cl\dirile din jurul bisericii, desti-
Ast\zi, din ansamblul monahal nu a au fost aduse fragmente din moa[tele nate atunci par]ial Institutului Biblic,
mai r\mas decât o bisericu]\, ascuns\ Sfin]ilor Nicolae [i Haralambie, ce se s-au ref\cut `ntr-o arhitectur\ de inspi-
`n spatele construc]iilor colosale ale p\streaz\ pân\ ast\zi `n piciorul sfin- ratie brâncoveneasc\, având etaj cu
Ministerelor - Sediul Serviciului Român tei mese. foi[or [i parter cu logii, ce reluau ele-
de Informa]ii, SRI - din bulevardul mente folosite la M\n\stirile Comana,
Libert\]ii. Aceasta a fost adus\ aici, `n Hurez [i la pridvorul bisericu]ei.
luna iunie a anului 1982, pentru a fi sal- Restaurat\ prin grija Dup\ mutare [i rea[ezare, biserica a
vat\ de la distrugere. Schitul Maicilor s- patriarhului Justinian func]ionat timp de o lun\, dup\ care a
a aflat timp de 265 de ani `n locul r\mas fost oprit\ oficierea slujbelor de c\tre
~n anul 1896, biserica este reparat\
ast\zi pe col]ul de S-E al incintei actu- regimul comunist, monumentul fiind
alului Palat al Parlamentului. de Vasile Ion [i so]ia sa Elena, `n zilele `nchis. Unele lucr\ri de repara]ii s-au
A fost cladit\ `ntre 27 iulie [i 1 oc- regelui Carol I [i ale mitropolitului pri- mai efectuat `n interior, pe ascuns.
tombrie 1726, `n vremea Voievodului mat Ghenadie Petrescu. Atunci s-au Abia `n anul 1995, prin grija p\rintelui
Nicolae Mavrocordat, având drept cti- desfiin]at coloanele [i arcada ce desp\r- Adrian Isac, au fost g\site fonduri pen-
tor\ pe Tatiana Hagi Dina - nume pur- ]ea pronaosul de naos, fiind repictat\, tru restaurarea picturii de c\tre pic-
tat [i de schit - calug\rit\ sub numele peste fresca original\, de c\tre Ghi]\ torul Claudiu Moldoveanu.
de Timotheia Monahia, sau Kiriaki Ionescu din Pite[ti [i de G. Stoenescu. Schitul Maicilor s-a resfin]it la data
Schimonahia. Dup\ cutremurul din anul 1940, de 19 noiembrie 1995 de c\tre PS Epis-
Doamna Tatiana Hagi Dina, care Schitul Maicilor a fost consolidat. cop Teofan, actualul Mitropolit al Moldo-
fusese `n robie la otomani, eliber=ndu- Ansamblul a fost restaurat `ntre anii vei [i Bucovinei, prezen]i fiind [i arhi-
se, a vrut s\-i mul]umeasc\ lui Dum- 1955-1958, de c\tre Serviciul Tehnic al mandritul Sofian Boghiu [i p\rintele
nezeu, construind acest schit. Ca arhi- Patriarhiei, prin grija personal\ a pa- Constantin Galeriu. Lucr\rile de repara-
tectur\ apar]ine stilului brâncovenesc, triarhului Justinian, `ntr-o forma ar- re, amenajare [i restaurare odat\ fina-
iar ca hram a fost aleas\ s\rb\toarea
Bunei Vestiri.
monioas\ [i unitar\. Arhitec]ii Dumi-
tru Ionescu-Berechet (1896-1969), Ri-
lizate au permis ca pe data de 17 noiem-
brie 1996, biserica s\ fie redat\ cultului.

membru `n echipa
TRINITAS TV, Televiziunea Patriarhiei Române
pentru construirea Televiziunea TRINITAS poate fi recep]ionat\ `n re]eaua
RCS&RDS, pe platformele digitale Digi, Dolce [i Boom, precum [i
Catedralei Mântuirii de sute de re]ele de dimensiuni medii [i mici de pe `ntreg cuprinsul
]\rii. TRINITAS TV emite [i pe satelitul Amos 2, frecven]a de re-
cep]ie 11649,75 MHz.
Noua Catedral\ a Mântuirii Neamului va fi construit\ Dac\ sunte]i abonat al unei re]ele de cablu care nu retransmite
pe Dealul Spirii, de unde domnul Iord\chescu a translatat televiziunea TRINITAS TV, pute]i solicita preluarea postului nos-
cele dou\ biserici, Schitul Maicilor [i Biserica Mihai Vod\. tru tv direct la casieria operatorului de cablu.
Astfel catedrala va fi continuatoarea celor dou\ l\ca[uri de Cine dore[te s\ ajute acest post tv atât de necesar ast\zi, este ru-
`nchinare [i a celorlalte demolate din `mprejurimi. gat s\ depun\ dona]ia sa, cu men]iunea „Pentru Televiziunea TRINI-
Pentru „ctitorul-salvator“ al bisericilor nedorite de co- TAS TV“, `n urm\toarele conturi deschise la BCR sector 4, Bucure[ti:
muni[ti, includerea sa `n echipa care se ocup\ de con- Cont `n lei:
RO58RNCB0075004895030116
struc]ia catedralei a fost o surpriz\. „Cu ajutorul Bunului Cont `n euro:
Dumnezeu am demarat `ntr-o lun\ de zile, de când sunt RO42RNCB0075004895030113
aici, câteva lucr\ri importante, am pornit cur\]irea terenu- Cont `n USD:
lui [i defri[area buruienilor care au crescut acolo.“ RO69RNCB0075004895030112
Inginerul Iord\chescu sper\ ca ridicarea noii catedrale s\ Detalii despre identitatea, scopurile [i sursele de finan]are ale tele-
dureze doar 5-6 ani, iar finisarea ei s\ se fac\ `n patru ani. viziunii Patriarhiei Române pute]i g\si pe pagina www.patriarhia.ro.

CM
YK
10
Actualitatea
regional\
PE SCURT
S-a reluat traficul
fluvial `ntre
Rom=nia [i Serbia
Traficul fluvial transfrontalier
`ntre porturile Drobeta-Turnu
Severin [i Kladovo (Serbia) a
fost reluat, la finele s\pt\mânii
trecute, cu nava sub pavilion
sârbesc „Djerdap“. C\pitanul
Portului Drobeta-Turnu Severin,
Marinic\ Genovu, a declarat c\
transportul naval turistic a fost
suspendat `n anul 1996, odat\
cu instituirea asupra Serbiei, de
organismele interna]ionale, a
embargoului care a paralizat
turismul dun\rean. „Deocam-
dat\, nava s=rbeasc\ va efectua
câte dou\ curse pe zi, `n peri-
oada weekendului. Am `n]eles de
la tur-operatorii sârbi c\, dac\
exist\ interes [i transportul va fi
rentabil, aceast\ nav\, cu o ca-
pacitate de 174 de locuri, va
efectua curse zilnice“, a precizat
Marinic\ Genovu. Potrivit c\pi-
tanului portului Drobeta-Turnu
Severin, frontiera este tran-
zitat\ zilnic, `n medie, de c\tre
250 de localnici, care prefer\ s\
mearg\ `n Serbia pentru a-[i
cump\ra alimente [i aparatur\
de uz caznic, la pre]uri cu circa
20% mai mici decât `n România.
Tombol\ pentru
un zbor gratuit
Cu prilejul Zilei For]elor Aeriene
Române, entuzia[tii zborului au
posibilitatea de a câ[tiga un zbor
de agrement, gratuit, la bordul
unei aeronave militare de trans-
port, sâmb\t\, 19 iulie, `nce-
pând cu ora 9:00. Potrivit unui
comunicat al Ministerului Ap\-
r\rii, cei interesa]i pot câ[tiga
un bilet la unul dintre zborurile
cu aeronave militare, dac\ par-
ticip\ la concursul organizat pe
site-ul Ministerului Ap\r\rii,
www.mapn.ro, sau la tombolele
organizate, `ntre 14 [i 17 iulie,
cu prilejul Zilei For]elor Aeriene,
la Muzeul Avia]iei [i la Cercul
Militar. Potrivit MApN, to]i vizi-
tatorii Muzeului Avia]iei [i ai
expozi]iei organizate la Cercul
Militar Na]ional pot participa la
tombolele speciale, ce au ca pre-
mii bilete pentru un zbor gratuit
cu o aeronava militar\. Aerona-
vele C-130 Hercules sau AN-26,
apar]inând Bazei 90 de Trans-
port Aerian, `i a[teapt\, sâmb\-
t\, pe câ[tig\torii concursului [i
pe noroco[ii tombolelor, la sediul
Bazei Aeriene din Otopeni, str.
Zborului nr. 1. ~n fiecare an, la
20 iulie, de Sfântul Prooroc Ilie
Tesviteanul, aviatorii militari
s\rb\toresc Ziua For]elor Aerie-
ne Române. Toate unit\]ile din
subordinea Statului Major al
For]elor Aeriene vor celebra eve-
nimentul prin ceremoniale mili-
tare [i religioase, zboruri demon-
strative, concursuri sportive,
simpozioane [i activit\]i specifi-
ce tradi]iei militare. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 15 iulie
Vremea va continua s\ se
r\ceasc\ u[or `ndeosebi `n ves-
tul [i centrul ]\rii, dar va fi [i,
`n general, instabil\. Cerul va
fi mai mult noros [i, pe arii re-
lativ extinse, vor fi averse, des-
c\rc\ri electrice, intensific\ri
ale v=ntului [i condi]ii de grin-
din\. Local, `ndeosebi la mun-
te, `n sud-est [i nord-vest, can-
tit\]ile de ap\ vor fi `nsemnate.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 22 [i 34 de grade.
Indicele de confort termic,
temperatur\-umezeal\ (ITU)
va putea atinge [i dep\[i u[or
pragul critic de 80, local, `n
Muntenia.
sursa: www.intellicast.com
Mar]i, 15 iulie 2008
SALVAMARII INTR| ~N GREV| JAPONEZ|: Salvamarii de pe litoral, cu excep]ia celor din sta]iunea
Mamaia, au anun]at c\ vor intra, `ncep=nd de ast\zi, `n grev\ japonez\, nemul]umi]i de faptul c\ nu
[i-au primit banii pentru salarii, datora]i de Guvern. Pe timpul grevei japoneze, ei vor asigura
serviciul de salvare, `ns\ vor purta o banderol\ alb\ pe bra] [i vor cobor` pavilioanele `n bern\. Dac\
problema nu se va rezolva p=n\ s=mb\t\, salvamarii au anun]at c\ vor intra `n grev\ general\.
Potrivit normelor `n vigoare, acest lucru ar determina [i interzicerea accesului turi[tilor pe plaj\.
Din cauza datoriilor, locuitorii din Foc[ani r\m=n f\r\ ap\ cald\
a {efii societ\]ii de termoficare sunt con[tien]i c\ aceast\ m\sur\ `i va afecta [i pe foc[\nenii care nu au
restan]e la facturile de la ap\ cald\ a „~ntr-adev\r, oamenii care sunt cu plata facturilor la zi sunt revolta]i.
Printre ace[tia, m\ num\r [i eu. Am sperat c\ va cre[te nivelul de educa]ie civic\, dar m-am `n[elat. Unii
foc[\neni pl\tesc doar atunci când au chef. La mul]i dintre ei nu se pune problema c\ nu au bani, ci, pur
[i simplu, nu au chef“, a declarat directorul general al societ\]ii ENET, Valter Popescu a
Locuitorii din Foc[ani, ale c\ror aproximativ 25% dintre clien]ii no[- Plata datoriilor c\tre fiind c\ nu doar municipiul Foc[ani
apartamente sunt racordate la siste- tri, ori ei au cam 50% din datorii. ~n a r\mas f\r\ ap\ cald\. ~n cadrul
mul centralizat de termoficare, au aceste condi]ii, suntem nevoi]i s\ `n- Distrigaz s-ar putea rezolva `nt=lnirii pe care a avut-o, s\pt\-
r\mas f\r\ ap\ cald\, `ncepând de trerupem alimentarea cu ap\ cald\, cu un `mprumut din banc\ m=na trecut\, cu ministrul Finan-
ieri. M\sura a fost luat\ de c\tre so- pentru c\ nu vrem s\ prelungim ]elor, edilul foc[\nean a propus mo-
cietatea de termoficare ENET, din agonia“, a declarat directorul ENET, Societatea de termoficare are de dificarea legisla]iei din domeniu,
`ncasat de la popula]ie opt milioane
cauza datoriilor mari pe care le are Valter Popescu. {efii societ\]ii de dat fiind c\ societatea de termofica-
popula]ia. Directorul societ\]ii locale termoficare sunt con[tien]i c\ aceas- de lei, iar de la bugetul de stat, `n re este nevoit\ s\ pl\teasc\ penali-
contul subven]iei agentului termic,
de termoficare, Valter Popescu, a de- t\ m\sur\ `i va afecta [i pe foc[\ne- t\]i foarte mari `n cazul `n care `n-
clarat c\ nu `ncaseaz\ „mai nimic“ alte trei milioane de lei. De aseme-
nii care nu au restan]e la facturile nea, ENET are de recuperat de la târzie cu plata facturilor la gaze.
de la consumatori, pentru a putea
pl\ti facturile restante c\tre Distri- de ap\ cald\. „~ntr-adev\r, oamenii Electrica suma de 500 de mii de lei, „Mai bine ne-am `mprumuta la
care sunt cu plata facturilor la zi banc\, deoarece am ie[i mai ieftin.
gaz, cele mai mari restan]e avându- a precizat directorul societ\]ii. Pri-
le asocia]iile de proprietari, de[i, `n sunt revolta]i. Printre ace[tia m\ marul municipiului Foc[ani, Dece- La Distrigaz trebuie s\ pl\tim,
num\r [i eu. Am sperat c\ va cre[te pentru fiecare zi de `nt=rziere, pe-
majoritatea cazurilor, facturarea a- bal Bacinschi, a declarat c\ va mer-
gentului termic se face individual. nivelul de educa]ie civic\, dar m-am ge, m=ine, la sediul Ministerului nalit\]i de 0,01 lei. ~n schimb, la
`n[elat. Unii foc[\neni pl\tesc doar banc\, dobânda este mai mic\. Toc-
„Vrem s\ `ncas\m restan]ele, pen- Internelor [i Reformei Administra-
tru a putea pl\ti facturile la Dis- atunci când au chef. La mul]i dintre tive, pentru a discuta problema da- mai de aceea am propus modifica-
ei, nu se pune problema c\ nu au rea legisla]iei, pentru ca penalit\]i-
trigaz. Problema este c\ st\m mai toriilor la Distrigaz. La aceast\ `n-
prost ca `nainte cu `ncas\rile. A- bani, ci, pur [i simplu, nu au chef“, a tâlnire, va participa un num\r de le s\ nu mai fie a[a de mari“, a spus
socia]iile de proprietari reprezint\ subliniat directorul ENET. 30 de primari din `ntreaga ]ar\, dat primarul Decebal Bacinschi. a
lor locale. Totodat\, pro-
Liceenii realizeaz\ proiecte pentru iectele celor cinci echipe
vor beneficia, cu ajutorul
Asocia]iei Goodartofnoon,
dezvoltarea durabil\ a Bucure[tiului de o campanie de promova-
re, elevii fiind implica]i di-
rect `n realizarea acesteia.
a Stabilirea unor trasee cultural-turistice `n Capital\, propuneri de reamenajare Componenta educa]ional\
a parcului Izvor, decongestionarea traficului din nordul ora[ului [i reabilitarea zonelor a proiectului Harta Verde,
ce are ca scop realizarea de
dezafectate din Capital\ sunt proiecte la care lucreaz\ 40 de liceeni bucure[teni, h\r]i tematice specifice cu
pe durata vacan]ei de var\ a Eforturile tinerilor sunt coordonate de Asocia]ia elevii, a fost ini]iat\, `n Ro-
mânia, prin intermediul u-
Goodartofnoon, iar ini]iativa face parte dintr-un proiect mai amplu, `n care s-a nui parteneriat cu revista
`nscris [i lansarea, `n luna mai a acestui an, a H\r]ii Verzi a Bucure[tiului,
„National Geographic“. Cei
a declarat pre[edintele asocia]iei, Ruxandra Soare a 40 de elevii studiaz\ la Co-
legiile „Sfântul Sava“ [i
Una dintre cele cinci e- „Gheorghe Laz\r“, din Ca-
chipe de liceeni [i-a pro- pital\, dar [i la Colegiul
pus s\ identifice obiective- „Ion C. Br\tianu“, din Pi-
le cultural-turistice din te[ti. Coordonatorii pro-
zona central\ a Bucure[- iectului au precizat c\
tiului, `n baza c\rora va fi tinerii au fost selecta]i
realizat\ o hart\ a trasee- dintr-un num\r ini]ial de
lor cultural-turistice pie- 120 de candida]i. ~n ved-
tonale. Din propunerile pe erea preg\tirii pentru pro-
care elevii le vor avansa iectele pe care le reali-
face parte marcarea pro- zeaz\, au urmat cursuri
priu-zis\ a acestor trasee GIS (operare pe calculator
pe teren, dar [i amplasa- `n vederea `ntocmirii de
rea unor h\r]i cu informa- h\r]i). Harta verde a Bu-
]ii despre mijloacele de cure[tiului a fost lansat\
transport `n comun reco- `n luna mai, materialul
mandate. Alte dou\ echi- con]inând informa]ii de-
pe realizeaz\ o analiz\ a spre: monumente istorice,
resurselor durabile din muzee, teatre, biserici,
parcurile Ci[migiu [i Iz- parcuri, sedii ale unor
vor. Scopul este contura- ONG-uri, centre comu-
rea unor propuneri pentru nitare, cantine sociale,
reabilitarea parcului Iz- cabinete medicale sociale,
vor, plecând de la necesi- intr\ `n ora[, pe durata zi- p\ s-a axat pe identifica- Propunerile elevilor pie]e, arbori ocroti]i, dar [i
t\]ile comunit\]ii, având lei, f\r\ s\ aib\ domiciliu rea zonelor dezafectate zone care se confrunt\ cu
`n vedere faptul c\ Ci[mi- `n Bucure[ti. Elevii vor s\ din Capital\ [i avansarea vor fi analizate de valori ridicate ale polu\rii.
giul este foarte aglomerat. propun\ crearea de locuri unor propuneri pentru fo- autorit\]ile locale Asocia]ia cultural\ Good-
Obiectivul celei de-a patra de parcare pentru ma[ini- losirea acestora, `n func]ie artofnoon dore[te s\ in-
echipe de liceeni este mo- le acestora, dar [i folosirea de situa]ia juridic\ [i de Organizatorii acestei troduc\ [i „pe teren“ sim-
nitorizarea traficului din re]elei de c\i ferate deza- proprietate `n care se afl\, campanii au precizat c\, `n bolurile `nscrise pe hart\,
nordul Capitalei, urm\- fectate, pentru trenuri ca- `n concordan]\ cu sugesti- luna septembrie, propune- astfel `ncât locurile mar-
rindu-se, `n special, nu- re s\ permit\ accesul `n o- ile [i nevoile oamenilor ca- rile elevilor vor fi `nainta- cate s\ poat\ fi g\site cu
m\rul persoanelor care ra[. Cea de-a cincea echi- re locuiesc `n zon\. te, spre analiz\, autorit\]i- mai mare u[urin]\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a FONDURI PENTRU REABI- de mii de lei vor fi investite `n reabi- de reabilitare la Colegiul Na]ional pas\re, care a cuib\rit `ntr-un trans-
LITAREA {COLILOR DIN F|LTI- litarea grupurilor sociale“, a precizat „Nicu Gane“. formator electric, provocând un scurt-
CENI: {colile din municipiul F\lti- primarul municipiului F\lticeni, Va- a INCENDIERI PROVOCATE circuit, ce a generat un incendiu `n
sile Tofan. Totodat\, vor fi executate INTEN}IONAT: Aproape 100 de care au fost mistuite peste 10 hec-
ceni vor beneficia, `n aceast\ var\, lucr\ri de repara]ii curente, `n va- tare de lanuri de grâu. Potrivit ISU
de finan]are de la bugetul local, `n hectare de teren extravilan au ars `n
loare de 30 de mii de lei, la {coala ultima s\pt\mân\, `n jude]ul Timi[, Banat, celelalte suprafe]e indivi-
valoare de peste 400 de mii de lei, „Alexandru Ioan Cuza“ [i lucr\ri `n duale incendiate au fost mai mici [i
pentru lucr\ri de repara]ii curente, cea mai mare parte reprezent=nd in-
valoare de 80 de mii de lei la {coala cendiile provocate inten]ionat. Pur- au fost provocate inten]ionat. Pompi-
reabilit\ri [i `ntocmirea unor studii „Ion Irimescu“. La {coala „Gheorghe erii atrag aten]ia c\ astfel de incen-
t\torul de cuvânt al Inspectoratului
de fezabilitate. „80 de mii de lei vor fi Gafencu“, din suburbia {old\ne[ti, pentru Situa]ii de Urgen]\ Banat, dii pot deveni periculoase, deoarece
alocate, pentru repara]ii curente, la municipalitatea va investi 60 de mii Diana Sindia-Vlaia, a precizat c\, `n fl\c\rile nesupravegheate se `ntind
grupurile sanitare ale Colegiului Na- de lei, `ntr-un grup sanitar modern, localitatea Becicherecu Mic, a ars o rapid [i pot ajunge pân\ la [osele sau
]ional „Nicu Gane“, iar cu 20 de mii iar la {coala „Mihail Sadoveanu“ se suprafa]\ compact\ de 50 de hectare localit\]i. De asemenea, autorit\]ile
de lei, la acela[i colegiu, va fi achizi- va realiza, cu 5 mii de lei, studiul de de miri[ti, proprietarii terenului con- de mediu au atras aten]ia asupra po-
]ionat un sistem de supraveghere vi- fezabilitate pentru reabilitarea cl\- siderând c\ aceasta este metoda „cea lu\rii care se produce prin astfel de
deo. La Colegiul Tehnic „Mihai B\- dirii. ~n paralel, se deruleaz\ [i in- mai eficient\ [i gratuit\“ de a cur\]a metode de cur\]ire a paji[tilor. Cu
cescu“ se preg\te[te studiul de feza- vesti]ii de peste 2 milioane de lei, p\mântul dup\ seceri[ul grâului. toate acestea, doar dou\ persoane au
bilitate pentru reabilitarea cl\dirii, provenite din fonduri guvernamen- Potrivit reprezentantului ISU, pagu- fost prinse `n flagrant declict [i
`n valoare de 5 mii de lei, iar alte 60 tale, pentru continuarea lucr\rilor bele cele mai mari le-a creat `ns\ o amendate cu câte 2 mii de lei. a
 Mar]i, 15 iulie 2008 11
CINCI CERERI PENTRU O LOCUIN}| DISPONIBIL| ~N BUCURE{TI: Raportul dintre cerere
Economic [i ofert\ pe pia]a reziden]ial\ este, `n continuare, dezechilibrat, existând, `n medie, cinci
cereri pentru o locuin]\ disponibil\ `n Capital\, reiese dintr-un studiu al companiei
imobiliare Regatta. Speciali[tii din domeniul imobiliar consider\ c\, `n urm\torii trei-cinci
ani, num\rul total de unit\]i locative, care vor fi livrate pe segmentul apartamentelor noi,
se va ridica la aproximativ 65 de mii de locuin]e, `ns\ nici acestea nu vor acoperi cererea.

Comisia European\ a adoptat o nou\ schem\ de distribuire a laptelui `n [coli PE SCURT

a Finan]area din partea Uniunii Europene va acoperi o gam\ mai larg\ de produse lactate, de la laptele de b\ut
tradi]ional la brânzeturi, inclusiv anumite produse din lapte fermentat, simple sau cu fructe, cum ar fi iaurtul, laptele Pre]urile alimentelor
b\tut [i chefirul a Totodat\, de noua schem\ va beneficia un num\r mai mare de copii, având `n vedere faptul se vor men]ine
c\ vor avea acces la program nu numai gr\dini]ele [i [colile primare, ci [i [colile gimnaziale a ridicate
Comisia European\ a adoptat, vi- Boel. Oficialul european a ad\ugat c\ produse din lapte fermentat, simple sau se va aplica `ncep=nd din luna august, se Pre[edintele B\ncii Mondiale,
neri, o nou\ versiune a schemei de dis- se a[teapt\ ca aceast\ schem\ s\ atra- cu fructe, cum ar fi iaurtul, laptele b\tut bucur\ de o aten]ie special\ din partea Robert Zoellick, consider\ c\
tribu]ie a laptelui `n [colile din spa]iul g\ un num\r mai mare de [coli, inclusiv [i chefirul. Statele membre au posibilita- Comisiei, care dore[te s\ `ncurajeze ali- pre]urile alimentelor se va men-
UE, cu reguli de implementare ce au ca [coli gimnaziale, deoarece acum exist\ tea de a alege produsele pe care doresc s\ menta]ia s\n\toas\ [i obiceiurile nutri- ]ine la un nivel ridicat, peste cel
scop s\ permit\ furnizarea unei game reguli simple [i produse mai atractive. le distribuie. Mai mult, de noua schem\ ]ionale corecte ale copiilor. Sprijinul fi- `nregistrat `n 2004, pân\ cel
mai variate de produse lactate s\n\toa- va beneficia un num\r mai mare de copii, nanciar din partea Uniunii Europene pu]in `n 2012, iar costul ener-
se, c\tre un num\r mai mare de copii. S-au extins at=t gama de având `n vedere faptul c\ vor avea acces pentru distribuirea laptelui `n [coli a fost giei va fi, `n continuare, mare [i
„Schema de distribuire a laptelui `n la program nu numai gr\dini]ele [i [coli- introdus `n urm\ cu peste 30 de ani, su- instabil. Robert Zoellick a subli-
[coli are atât o latur\ nutri]ional\, cât produse, c=t [i num\rul le primare, ci [i [colile gimnaziale. Noua ferind diverse modific\ri de-a lungul tim- niat c\ pre]urile alimentelor [i
[i una educa]ional\, contribuind la de beneficiari versiune este un r\spuns la solicit\rile pului. Potrivit datelor prezentate de ofici- energiei se afl\ `ntr-o „zon\ de
combaterea obezit\]ii [i furnizând, `n a- formulate de statele membre [i de Parla- alii UE, `n anul [colar 2006/2007, `n [coli-
le din 22 de state membre s-a distribuit
pericol“, fiind necesare fonduri
cela[i timp, elemente esen]iale pentru Finan]area din partea Uniunii Euro- mentul European. Al\turi de propunerea
cre[terea [i s\n\tatea copiilor“, a afir- privind schema de distribuire a fructelor echivalentul a 305 mii de tone de lapte, de aproximativ zece miliarde de
pene va acoperi o gam\ mai larg\ de pro-
mat comisarul pentru Agricultur\ [i duse lactate, de la laptele de b\ut tradi- `n [coli, prezentat\ la 8 iulie, noua sche- Comunitatea sprijinind aceast\ opera]i- dolari, pentru sprijinirea celor
Dezvoltare Rural\, Mariann Fischer ]ional la brânzeturi, inclusiv anumite m\ de distribuire a laptelui `n [coli, care une cu peste 50 de milioane de euro. a mai s\race state ale lumii. Ma-
jorarea pre]urilor petrolului [i
alimentelor a dus la accelerarea
fructe. „~n vechea lege existau vicii cu
Comercian]ii de fructe [i legume proaspete privire la condi]iile de calitate a fructe-
lor [i legumelor, motiv pentru care pe
infla]iei `n `ntreaga lume, `n
condi]iile `n care ritmul de dez-
voltare `ncetine[te. La `ncepu-
vor fi inclu[i `ntr-o baz\ de date pia]\ mai sc\pau produse de o calitate
`ndoielnic\. Noul ordin reglementeaz\
clar condi]iile [i normele pentru aceas-
tul acestei s\pt\mâni, liderii
celor mai industrializate state
ale lumii, membre ale G8, au
a Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, publicat, vineri, `n „Monitorul Oficial“, t\ pia]\“, a declarat Gheorghe Albu. La
rândul s\u, pre[edintele patronatului c\zut de acord c\ este nevoie s\
comercian]ii de legume [i fructe proaspete vor fi inclu[i `ntr-o baz\ de date, realizat\ de Inspec]ia de Stat fie rezolvat\ problema infla]iei,
pentru Controlul Tehnic `n Producerea [i Valorificarea Legumelor [i Fructelor a ~n baza de date nu vor fi Romconserv, Aurel T\nase, a spus c\
este `ncrez\tor `n punerea `n practic\ `n special cea privind cre[terea
`nregistrate persoanele fizice sau juridice ale c\ror activit\]i `n sectorul legumelor [i fructelor sunt limitate fie a noii legi, care stabile[te norme mai pre]urilor petrolului [i alimen-
la transportul m\rfurilor, fie la vânzarea cu am\nuntul a unor cantit\]i reduse de astfel de produse a clare pentru acest sector. „Pân\ acum, telor. „Sigur c\ declara]ia refe-
produsele circulau necontrolat, iar In- ritoare la securitatea alimenta-
Comercian]ii de legume [i fructe r\ este una binevenit\, dar pro-
proaspete vor fi inclu[i `ntr-o baz\ de spec]ia are misiunea s\ fac\ ordine `n
pia]a pentru produsele proaspete [i blema o reprezint\ ac]iunea
date, realizat\ de Inspec]ia de Stat concret\“, a subliniat pre[edin-
pentru Controlul Tehnic `n Producerea conservate, astfel `ncât normele de ca-
litate [i de etichetare s\ fie respectate“, tele B\ncii Mondiale. Robert
[i Valorificarea Legumelor [i Fructelor, Zoellick a precizat c\ mai multe
potrivit unui ordin al Ministerului A- a precizat Aurel T\nase.
]\ri au oferit contribu]ii impor-
griculturii [i Dezvolt\rii Rurale, publi- tante, pentru a se ajunge la su-
cat vineri, `n „Monitorul Oficial“. Baza Cel mai aspru vor fi ma necesar\ pentru sprijinirea
de date nu va include produsele trans- verifica]i comercian]ii care statelor s\race, de zece miliar-
portate de produc\tor pentru uzul per- de de dolari, dar a aten]ionat c\
sonal, produsele cultivate `ntr-o regiu- condi]ioneaz\ [i ambaleaz\ aceste contribu]ii trebuie „s\
ne [i vândute tot `n regiunea respecti- produsele r\m=n\ la un nivel constant“ `n
v\ pentru consumul local, sau produse- urm\torii ani.
le vândute de produc\tor c\tre unit\]i- Inspec]ia de Stat pentru Controlul
le de condi]ionare sau de depozitare. Tehnic `n Producerea [i Valorificarea
De asemenea, din baza de date nu vor Legumelor [i Fructelor va controla Turi[tii str\ini
face parte persoanele fizice sau juridi- conformitatea produselor cu standar- prefer\ sta]iunile
ce, ale c\ror activit\]i `n sectorul legu- dele de calitate men]ionate, iar verifi-
melor [i fructelor sunt limitate fie la localizarea pe filiera de comercializare, tele proaspete trebuie s\ fie curate, f\- c\rile vizeaz\ atât produsele comerci- montane
transportul m\rfurilor, fie la vânzarea precum [i alte informa]ii constatate `n r\ umezeal\ extern\ anormal\ [i f\r\ alizate pe pia]a intern\, cât [i cele des-
cu am\nuntul a unor cantit\]i reduse timpul controalelor efectuate de in- mirosuri sau gusturi str\ine. tinate exportului sau cele de import. Sta]iunile montane din Româ-
de astfel de produse. ~n schimb, `n ba- spectori, cu privire la standardele de Potrivit ordinului men]ionat, comer- nia au atras cel mai mare nu-
za de date vor fi inclu[i comercian]ii ca- conformitate. Printre legumele [i fructele cian]ii care condi]ioneaz\ [i ambalea- m\r de turi[ti str\ini `n pri-
re nu au domiciliul stabil `n România, destinate consumului `n stare proas- „Pe pia]\ mai sc\pau z\ legumele [i fructele, mai ales `n zo- mele trei luni ale acestui an.
dar `[i desf\[oar\ activitatea `n ]ar\. p\t\, care se supun standardelor de co- produse de o calitate na de produc]ie, vor fi cel mai des veri- Potrivit Institutului Na]ional
mercializare, se afl\ castrave]ii, ceapa, fica]i. Controlul de conformitate va fi de Statistic\ (INS), aproape 15
Ce con]ine baza de date maz\rea, fasolea p\st\i, pepenele gal- `ndoielnic\“ realizat prin sondaj [i se stabile[te `n mii de turi[ti str\ini au vizitat
ben [i ro[u, spanacul, usturoiul, varza, func]ie de o analiz\ a riscului, ce are `n sta]iunile montane, iar al]i
Potrivit ordinului Ministerului A- caisele, c\p[unile, cire[ele sau andive- Potrivit secretarului de stat `n Mi- vedere, printre altele, volumul de m\r- 4.300 s-au orientat c\tre sta]i-
griculturii, baza de date va con]ine, le. Lista acestor produse este publicat\ nisterul Agriculturii, Gheorghe Albu, furi derulat de comerciant, amplasa- unile balneare. Potrivit datelor
pentru fiecare comerciant `n parte, nu- integral `ntr-o anex\ la ordinul men]io- acest ordin re`nnoie[te legisla]ia româ- rea acestuia pe filiera de comercializa- prezentate de INS, Delta Du-
mele, adresa, importan]a [i informa]ii- nat. Potrivit normelor impuse de Mi- neasc\ [i o aliniaz\ la normele europe- re [i constat\rile efectuate `n timpul n\rii a atras, `n intervalul
le necesare clasific\rii sale, `n special nisterul Agriculturii, legumele [i fruc- ne cu privire la sectorul de legume [i controalelor anterioare. a men]ionat, un num\r de 798
de turi[ti str\ini. ~n Capital\,
au sosit, `n primul trimestru
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a al acestui an, peste 224 de mii
Comunicat de pres\ de turi[ti. ~n ceea ce prive[te
a PRODUC}IA INDUSTRIA- petrol, a recurs la rezervele de pe- num\rul de turi[ti români ca-
L| CRE{TE ~N ROM+NIA: Ro- trol ale statului, precum [i la ali- za]i `n structurile de primire
mânia, Bulgaria [i Irlanda sunt sin- mentarea cu ]i]ei printr-o conduct\ turistic\, datele INS arat\ c\
gurele state din Uniunea Europea-
n\ `n care produc]ia industrial\ a
alternativ\, dup\ ce Rusia a redus
livr\rile c\tre statul ceh prin oleo-
Iuliu
us Mall d\ startu ul acesta a dep\[it 1,28 de mili-
oane de persoane, ceea ce re-
crescut, `n luna mai, fa]\ de aprilie.
Potrivit datelor Biroului de Statisti-
dcutul Drujba, justificând m\sura
prin apari]ia unor „probleme tehni- proomoo]iiloor estivale prezint\ 78,5% din totalul de
sosiri. Comparativ cu perioada
c\ al Comisiei Europene, Eurostat, ce“. Oficiali cehi au anun]at c\ este similar\ a anului trecut, nu-
indicatorul statistic pentru acest posibil ca livr\rile de petrol din Ru- m\rul turi[tilor români a cres-
segment a `nregistrat un declin de sia s\ scad\ la jum\tate, ceea ce ar ~n peeriooada 11-227 iuliee, c\ldura verii „toopee[tee“ pree]urilee la Iulius Mall, astfel cut cu 5,7%, iar cel al turi[tilor
1,4%, la nivelul blocului comunitar. putea tensiona mai mult leg\turile c\ `mp\timi]ii de shopping pot face cump\r\turi cu pân\ la 70% mai accesibile decât str\ini cu 8,1%. Potrivit con-
Avansul produc]iei industriale `n dintre cele dou\ p\r]i. Rela]iile ce- `n restul anului. Campania `ncepe la data de 11 iulie [i va aduce multe premii [i sur-
România a fost de 0,5%, comparativ sultan]ilor `n domeniu, turis-
lor dou\ ]\ri au fost afectate de ho- prize cump\r\torilor fideli. Astfel, zilnic, timp de dou\ s\pt\mâni, primele 600 de mul românesc are nevoie de o
cu aprilie 2008, `n timp ce Irlanda a t\rârea statului ceh de a semna, persoane care fac cump\r\turi de 50 de lei de la magazinele Iulius Mall, vor primi
consemnat o cre[tere de 13,3%, iar nou\ imagine care s\-l repre-
s\pt\mâna trecut\, un acord cu diverse cadouri [i surprize, constând `n b\uturi r\coritoare, `nghe]at\ [i produse cos- zinte. ~n acest scop, speciali[tii
`n Bulgaria s-a raportat o apreciere SUA, privind amplasarea unei sta- metice.
de 3,3%. La polul opus s-au situat propun trei variante: fie o des-
]ii radar pentru scutul american an- Pân\ spre sfâr[itul lunii iulie, majoritatea produselor de la magazinele din Iulius tina]ie turistic\ de mas\, fie
Lituania (-7,5%), Olanda (-6%), Por- Mall vor `nregistra cele mai mici pre]uri din acest an. „Vedetele reducerilor“ sunt
tugalia (-5,7%) [i Letonia (-5,6%). ~n tirachet\. Cehia a respins specula- una de ni[\ sau o destina]ie
]iile conform c\rora reducerea li- produsele de la Leonardo, House of Art, Il Passo, Ravioli, Kids, Louise [i Minibrand,
ceea ce prive[te datele actualizate a-
unde pre]urile sunt mai mici cu pân\ la 70%, astfel c\ pasiona]ii de shopping `[i pot
specializat\. Direc]ia General\
nual, România s-a plasat pe pozi]ia vr\rilor este motivat\ politic, iar U- de Promovare a Turismului,
a [asea `ntre statele membre care nipetrol a explicat c\ acest fapt este `mbog\]i vestimenta]ia cu noi articole, la pre]uri foarte mici [i pot face nenum\rate
surprize celor dragi. din cadrul Ministerului pentru
au raportat informa]ii privind pro- rezultatul problemelor tehnice din ~ntreprinderi Mici [i Mijlocii,
duc]ia industrial\, cu un avans de Rusia. Ivan Ottis, membru `n con- Nici accesoriile [i parfumurile nu fac excep]ie de la sezonul reducerilor, astfel c\
Folli Follie ofer\ accesorii cu pre]uri `ntre 25-30% mai mici, iar pentru cei care Comer], Turism [i Profesii Li-
4,1% fa]\ de luna mai 2007. Cele ducerea rafin\riei, a declarat c\ nu berale, va aloca 75 de milioane
mai importante avansuri anuale va exista un deficit de carburan]i [i pl\nuiesc s\ se c\s\toreasc\, magazinul FiresQ ofer\ o reducere de 5% la verighete.
Magazinele de cosmetice [i parfumuri sunt `n tendin]ele acestei veri [i ofer\ reduc- de euro, din fonduri structura-
s-au consemnat `n Irlanda (9,2%), nu vor avea loc major\ri de pre]uri.
Bulgaria (8,6%) [i Danemarca (7,4%), eri cuprinse `ntre 10% [i 50%. le europene, pentru realizarea
Majoritatea importurilor de petrol proiectului „Brandul de turism
`n timp ce Letonia (-8,1%), Estonia ale Cehiei provin din Rusia, dar La fiecare trei articole achizi]ionate, magazinul Be You, amplasat la etajul unu al
(-6,7%) [i Grecia (-6,6%) au raportat mallului, va oferi fiec\ruia, gratuit, cel de-al treilea produs cump\rat. „Majoritatea al României“.Potrivit repre-
partea ceh\ are [i o rut\ alternati-
cele mai severe sc\deri. La nivelul magazinelor de la Iulius Mall au practicat `n fiecare an reduceri consistente de zentan]ilor direc]iei, ac]iunea
v\ de aprovizionare cu petrol, din-
blocului comunitar s-a `nregistrat pre]uri. Ne a[tept\m la o cre[tere substan]ial\ a vânz\rilor [i la un trafic de vizita- va demara `n aceast\ toamn\
spre Ingolstadt, `n Germania. Sta-
un declin mediu al produc]iei indus- tori foarte ridicat. Politica reducerilor de sezon este o strategie benefic\ atât pentru [i se va `ncheia `n 2012. a
tul ceh de]ine rezerve de petrol care
triale de 0,5%, fa]\ de aceea[i pe- cump\r\tori, cât [i pentru retaileri, care au ocazia de a cre[te cifra vânz\rilor `ntr-o
acoper\ necesarul de consum pen- perioad\ scurt\ de timp“, au declarat reprezentan]i ai Iulius Mall Ia[i.
rioad\ a anului trecut. Cursul valutar
tru 90 de zile. Conducta Drujba por-
a CEHII SUNT NEVOI}I S| ne[te din Rusia [i, prin cele dou\
Reducerile promo]ionale nu vor fi aplicate doar articolelor vestimentare, accesoriilor
RECURG| LA REZERVELE tronsoane ale sale, alimenteaz\
[i produselor cosmetice. Articolele de decora]iuni interioare vor putea fi achizi]ionate cu pentru 15.07.2008
reduceri `ntre 10%-50%, produsele de papet\rie - cu reduceri `ntre 10%-50%, iar arti-
STRATEGICE DE PETROL: Cea Belarus, Ucraina, Germania, Slova- colele sportive vor avea reduceri cuprinse `ntre 10% [i 75% (Stone Creek). Dolar SUA 2,2563
mai mare rafin\rie din Cehia, Uni- cia, Ungaria [i Cehia. a Euro 3,5794
12 Mar]i, 15 iulie 2008

STUDIU: Potrivit unui studiu realizat de c\tre cercet\torii britanici, foarte multe dintre
Por]ia cazurile de autism sunt declan[ate de o serie de muta]ii genetice. Astfel, un set de [ase
gene implicate `n procesul de dezvoltare a creierului, `n primul an de via]\, prezint\ o serie
de muta]ii care le fac inactive la foarte mul]i copii cu autism. Descoperirea propune
de s\n\tate perspectiva activ\rii acestor gene prin mijloace medicamentoase sau prin terapii
comportamentale [i educa]ionale, astfel `ncât creierul lor s\ se dezvolte normal.

ANALIZE MEDICALE
Anti-H
HCV, testul care
depisteaz\ hepatita C
Anti-HCV este un test spe-
cific de depistare `n s=nge a
anticorpilor antivirus hepati-
ta C. Anticorpii nu sunt sufici-
en]i pentru a oferi imunitate
organismului [i testul nu poa-
te face distinc]ia `ntre infec]ia
acut\ [i cea cronic\. Dac\ tes-
tul este pozitiv, se recomand\
repetarea sa, pentru elimina-
rea erorilor de laborator.
Anticorpii pot lipsi `n pri-
mele patru s\pt\m=ni dup\
infectare la aproximativ 30%
DIC}IONAR MEDICAL
hipoglicemiant: substan]\
capabil\ s\ diminueze nivelul
de glucoz\ din s=nge (glicemie).
Efectul hipoglicemiant este a-
desea un efect nedorit al unei
substan]e (`n principal, alcoo-
lul). ~n schimb, medicamentele
hipoglicemiante, ca insulina [i
antidiabeticele orale, sunt utili-
zate pentru tratarea diabetului
(boal\ `n care glicemia este
crescut\);
hipoglicemie: diminuare
anormal\ [i important\ a glice-
miei (nivelul glucozei sangvine)
sub 2,4 milimoli, adic\ 0,45 gra-
me la litru;
hipokaliemiant: substan-
]\ capabil\ s\ diminueze kalie-
mia (sau potasemia, adic\ nive-
lul de potasiu din s=nge). Hipo-
kaliemiantele servesc la trata-
rea hiperkaliemiilor (cre[terea
nivelului de potasiu din s=nge).
Sinonim: hipopotasemiant;
hipolipemiant: medica-
ment capabil s\ mic[oreze o hi-
perlipidemie (cre[terea nivelu-
lui de lipide `n s=nge). Sinoni-
me: hipocolesterolemiant, hipo-
lipidemiant, normolipemiant;
dintre persoane. Dup\ trei
luni de la infectare, anticorpii
sunt detecta]i la 90% dintre
persoanele infectate. Doar
biopsia hepatic\ poate apoi
identifica tipul [i gradul
leziunilor hepatice [i deter-
mina severitatea bolii, aces-
tea fiind necesare pentru
evaluarea `nceperii tratamen-
tului. (Rubric\ realizat\ cu
sprijinul laboratorului Focus
Lab Plus Bucure[ti - www.fo-
cuslab.ro)
hipoplazie: dezvoltare in-
suficient\ a unui ]esut sau a u-
nui organ. Hipoplazia, adesea
de origine congenital\, se tra-
duce mai ales prin diminuarea
greut\]ii [i volumului unui or-
gan, ca `n cazul hipoplaziei re-
nale, care poate afecta ambii ri-
nichi. Sinonim: hipoplastie;
hiposemnal RMN: ima-
gistica prin rezonan]\ magneti-
c\ (IRM sau RMN) este o tehni-
c\ neinvaziv\, ce permite sca-
narea corpului uman prin intro-
ducerea sa `n interiorul unui
magnet. Tehnica IRM este o
metod\ imagistic\ ce nu folose[-
te radia]ia X, ci propriet\]ile
protonilor de hidrogen din cor-
pul omenesc, care este format `n
propor]ie de peste 90% din ap\;
hiposialie: diminuare a
producerii de saliv\;
hiposmie: diminuare a
sim]ului olfactiv (mirosului);
hiposodat: cu un con]inut
redus de sare;
hipotermie: sc\dere a
temperaturii corpului sub 35°C.
Se deosebesc hipotermiile mo-
derate (de la 35 la 32°C), grave
Din nou, despre ceai, argint [i opiu
A[a cum v-am obi[nuit `n ultimele dou\ articole, vom continua periplul prin istoria
ceaiului, argintului [i a opiului Ast\zi ne vom opri, cu prec\dere, asupra opiului
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Fumatul opiului `n Chi-
na, la `nceputul secolului
al XIX-lea, `ncepea s\ de-
vin\ un fenomen de mas\,
fiind practicat de aproxi-
mativ un milion de oa-
meni. Din cauza importu-
rilor exagerat de mari, ba-
lan]a comercial\ a Chinei,
`n 1804, era deja negativ\.
Iat\ cum, prin metode nu
tocmai corecte, britanicii
au inversat balan]a `n ra-
port cu Imperiul chinez.
Este destul s\ ne uit\m la
cre[terea exportului de o-
piu c\tre China ca s\ rea-
liz\m cum a fost posibil a-
cest lucru. Astfel, `n 1729
se exportau `n China 200
de l\zi de opiu, `n 1773 se
ajunge la 1.000 de l\zi, iar
`n 1800 peste 4.500, pre]ul
fiind p\strat tot timpul la
un nivel ridicat.
Ciudat era faptul c\,
pân\ la edictul din 1796,
de[i consumul de opiu era
interzis, importul era tole-
rat, iar produsul era supus
tax\rii, ca medicament. A-
bia `n 1799, un edict al `m-
care a crescut continuu, a-
jungând la 96.000 de l\zi
`n 1873. ~n aceast\ perioa-
d\, la licita]iile de la Cal-
cutta se vindeau cel pu]in
trei categorii mari de pro-
dus negustorilor chinezi,
care pl\teau marfa `n ar-
gint [i o exportau pe riscul
lor `n China. ~n felul aces-
ta, o cantitate din ce `n ce
mai mare de argint a p\-
r\sit China, determinân-
du-i un deficit comercial
periculos. Pentru a face fa-
]\ crizei, `mp\ratul a nu-
mit un comisar incorupti-
bil - Lin Zexu. Acesta [i
partizanii s\i au plecat de
la convingerea c\ „opiul
este o otrav\ mortal\“, ca-
re „ruineaz\ cu totul min-
]ile [i moravurile oameni-
lor“, drept pentru care tre-
buie luate m\suri drastice
de stopare a importurilor.
Prin proclama]ii repetate,
se cere `nv\]\torilor,
profesorilor [i studen]ilor
s\ raporteze orice caz de
fumat sau de trafic de
opiu, precum [i mari-
narilor de pe vasele de
coast\ de patrulare s\ blo-
cheze sau s\ confi[te opiul
de contraband\. Au urmat
mii de arest\ri [i confisca-
rea unor cantit\]i de opiu.
Acela[i personaj men]io-
nat mai sus adreseaz\
scrisori reginei Angliei,
prin care i se cere s\ st\-
vileasc\ traficul de opiu.
Concomitent, activitatea
lor [i nedrept\]ii“. De[i nu
s-a declarat nici un r\zboi
oficial, totu[i, Parlamentul
britanic a autorizat trimi-
terea unei flote `n China,
flot\ care a ajuns la Can-
ton `n iunie 1840, dup\ ce
primele lupte se declan[a-
ser\ deja `n septembrie
1839. Confrunt\rile au
fost multiple [i cu `nsem-
nate pierderi de partea
chinez\ [i din cauza faptu-
lui c\ `n luptele importan-
te trupele chineze au fost
conduse de un opioman (!).
A urmat apoi un tratat de
pace `n care opiul nu era
men]ionat `n nici un fel!
Ca urmare a Tratatului
de Nanjing, Marea Brita-
nie ob]ine Hong Kong-ul,
f\r\ ca problema opiului
s\ fie prev\zut\ `n tratat.
Chinezii s-au opus presiu-
nilor britanice care cereau
legalizarea comer]ului cu
opiu, legalizare care va ve-
ni, totu[i, 13 ani mai târ-
ziu, `n urma unui al doilea
r\zboi. Decriminalizarea
comer]ului cu opiu [i a
consumului [i impunerea
unei taxe relativ mici pen-
tru fiecare lad\ importat\,
au contribuit major la
cre[terea dramatic\ a im-
porturilor. La patru ani
dup\ `ncheierea celui de-
al doilea r\zboi (1856-
1860), [apte optimi din `n-
tregul comer] al Chinei e-
ra cu Marea Britanie, iar
`n cadrul acesteia ponde-
1870) o de]inea opiul. La
rândul ei, Marea Britanie
`[i dobândea a [aptea par-
te din veniturile comercia-
le tot din comer]ul cu opiu.
Legalizarea opiului `n
China a `nsemnat sporirea
importurilor la peste
100.000 de l\zi anual, la
care se adaug\ opiul ob]i-
nut din produc]ia indige-
n\. Acest\ alarmant\ dez-
voltare a dus la estim\ri
dintre cele mai sumbre cu
privire la num\rul consu-
matorilor: „The Times“
considera, `n decembrie
1888, c\, `n China, [apte
zecimi din popula]ia
adult\ fuma opiu. Aceast\
situa]ie a ajuns `n aten]ia
opiniei publice interna]io-
nale [i a impus realizarea
unei comisii, care, reunit\
la Shanghai, a emis o serie
de recomand\ri, f\r\ s\
ob]in\ prea multe rezulta-
te. Statul comunist a reu-
[it `ns\ s\ pun\ cap\t, du-
p\ 1949, istoriei opiului,
dup\ o sum\ de m\suri
radicale [i `ncununate de
succes, `ns\ b\t\lia Chi-
nei cu drogurile nu s-a ter-
minat, deoarece [i acum se
men]ioneaz\ capturarea
unor cantit\]i de droguri
care se introduc `n China
prin contraband\. ~n felul
acesta, povestea opiului
continu\.
* PROF. UNIV. DR.
OSTIN C. MUNGIU ESTE SPE-
FARMACOLOGIE-TOXICOLOGIE-
CIALIST ~N

hipomanie: stare de ex-
cita]ie trec\toare sau durabil\,
care se manifest\ printr-o hi-
peractivitate, printr-o stare de
spirit exuberant\ [i printr-o
mul]ime de cuvinte. Hipomania
poate reprezenta o form\ ate-
nuat\ a fazei de m=nie `n psiho-
za maniaco-depresiv\. Poate,
de asemenea, s\ fie cauzat\ de
unele intoxica]ii (alcool, psiho-
stimulante, corticosteroizi);
hipoparatiroidie: afec]iu-
ne caracterizat\ printr-un defi-
cit `n parathormon (hormonul
secretat de glandele paratiroide
[i care cre[te nivelul sangvin al
calciului, favoriz=nd absorb]ia
lui intestinal\);
(de la 32 la 26°C) [i majore (sub
26°C). Hipotermia rezult\ din-
tr-o pr\bu[ire a sistemelor fizi-
ologice de lupt\ `mpotriva fri-
gului la subiec]ii fragili (copii,
b\tr=ni care tr\iesc `n case
prost `nc\lzite) sau din expune-
rea prelungit\ la frig p=n\ la e-
puizarea mecanismelor de ap\-
rare (naufragiu, `nec, subiec]i
f\r\ domiciliu iarna). Mai este
`nt=lnit\ [i la persoanele intoxi-
cate (barbiturice sau alcool), in-
toxica]ia inhib=nd mecanismul
de ap\rare `mpotriva frigului.
~n timpul unei infec]ii, o hipo-
termie poate uneori s\ se suc-
cead\ unei hipertermii acute
sau chiar s\ o `nlocuiasc\.
p\ratului a interzis cu de-
s\vâr[ire importurile, mo-
tivându-se c\ „viciul dis-
trug\tor [i `n[el\tor“ a cu-
prins din ce `n ce mai mult
]ara, spre „cele mai temei-
nice profituri [i avantaje“
pentru str\ini. A urmat a-
poi o perioad\ de `nflorire
a contrabandei sub contro-
lul discret al britanicilor,
care, formal, condamnau
utilizarea opiului. Cu toa-
te legile destinate s\ con-
damne importul [i utiliza-
rea opiului, la 1832, peste
20.000 de l\zi se exportau
anual c\tre China, cifr\
reziden]ilor britanici din rea cea mai mare (43% `n
ALGEZIOLOGIE, PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI DE
ALGEZIOLOGIE DIN ROM+NIA
Canton, ora[ul destinat
pentru schimburi comerci-
ale cu China, este blocat\
pân\ când ace[tia predau
autorit\]ilor chineze 20.000
de l\zi de opiu. Ca rezultat
al acestei blocade, brita-
nicii reac]ionez\ prin mi-
nistrul de Externe, Pal-
merston, care, `n termeni
duri, afirm\ direct c\ regi-
na nu este `n favoarea
vânz\rii de opiu, dar c\
„nu va permite ca supu[ii
ei, reziden]i `n str\in\ta-
te, s\ fie trata]i cu violen-
]\ [i s\ fie supu[i insulte-

CENTRUL DE CONSILIERE {I REABILITARE A

PERSOANELOR DEPENDENTE DE ALCOOL {I DROGURI
Sub deviza: Centrul Medical „Providen]a“
FII TARE, F|R| T|RIE!
Oferim gratuit urm\toarele servicii:
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
consiliere [i terapie individual\ [i de grup strict confiden]ial\; ofer\: Electroencefalograme (EEG);
evaluare psihologic\; Spirometrii;
informa]ii utile [i sfat profesionist; I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n majori- Oscilometrii;
integrare în grupurile Alcoolicilor Anonimi [i Al-Anon; tatea specialit\]ilor medicale [i chirurgicale). Rectoscopii.
literatur\ de specialitate;
consiliere spiritual\, sprijin moral [i duhovnicesc; II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i mic\
tabere terapeutice.
Analize de laborator (biochimie, hematologie, chirurgie), cu internare de zi.
Întrucât alcoolismul este o boal\ bio-psiho-socio-spiritual\, folosim imunologie, microbiologie);
metode care se bazeaz\ pe Credin]\, Medicin\, Psihologie [i {tiin]e so- Radiografii (toate tipurile);
ciale. Scopul nostru este s\-i ajut\m pe cei afecta]i de alcool [i alte droguri
Mamografii; IV. Alte servicii medicale [i programe:
s\-[i reg\seasc\ s\n\tatea fizic\, mental\, emo]ional\ [i spiritual\.
Desf\[ur\m activit\]i educative cu caracter de prevenire în [coli [i licee, Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal, s=n); Servicii complete de medicina muncii;
spitale, parohii, penitenciare, case de copii [i oriunde suntem solicita]i. Colposcopii (cu videocolposcop); Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\t\]ii de
Oferim, de asemenea, servicii de consiliere pentru membrii familiei Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); prevenire a cancerului de s=n;
afectate de consumul de alcool al cuiva. Electrocardiograme (EKG); Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru conduc\torii auto.
Acest proiect este derulat în cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Spe-
ran]\“ în parteneriat cu structurile de asisten]\ social\ din cadrul Pri-
m\riei Ia[i. Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.
La num\rul de tel: 0232-220548 int. 107, v\ a[teapt\ un consilier în
adic]ie preg\tit s\ stea de vorb\ cu dumneavoastr\. Confiden]ialitatea Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
este regula de aur a Centrului nostru. Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)
Adresa: Str. Costachi Negri nr. 48; mail: centrulsfnicolae@yahoo.com

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa:

de Otilia „Ziarul Lumina“, C.P. 4, O.P. 1,
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup cod 700036, Ia[i
B|LINI{TEANU sau pe adresa de e-mail:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com

Educa]ie
[i cultur\
Vacan]\ activ\ [i jocuri, la Muzeul Satului
Muzeul Na]ional al Satului „Di-
mitrie Gusti“ a fost luat cu asalt,
ieri, de 400 de copii, `nso]i]i de bu-
nici, bone sau p\rin]i, pentru a par-
ticipa la tab\ra de crea]ie „Vara pe
uli]\“, unde se vor ini]ia, timp de
patru s\pt\mâni, `n me[te[ugul o-
l\ritului, vor `nv\]a s\ `ncondeieze
ou\, s\ picteze icoane, s\ sculpteze
`n lemn, s\ `mpleteasc\ [i chiar s\
]eas\, conform Rompres. Micu]ii au
fost `ntâmpina]i, `n prima zi a tabe-
rei, de actori „coco]a]i“ pe catalige,
care le-au `mp\r]it bomboane, `n
timp ce Pinguinul Pipo s-a oferit s\
fac\ fotografii cu ei [i le-a promis
Au `nceput
`nscrierile
pentru
bacalaureatul
de toamn\
Elevii care au promovat
ultima clas\ de liceu dup\
sus]inerea corigen]elor [i cei
care nu au luat note de tre-
cere la una sau mai multe
probe ale examenului orga-
nizat `n sesiunile anterioare
se pot `nscrie, `n perioada
14-18 iulie, la a doua sesiune
a bacalaureatului. A doua
sesiune a examenului de ba-
calaureat din acest an este
programat\ `ntre 18 august
[i 1 septembrie. Examenul
de bacalaureat `ncepe cu
probele orale, `n 18 august
fiind programat\ examina-
rea la Limba [i literatura ro-
mân\, `n 19 august - la Lim-
ba [i literatura matern\, iar
`n 20 august - la Limba [i
literatura modern\.
~n 21 august `ncep exa-
menele scrise, prima prob\
fiind Limba [i literatura ro-
mân\. ~n 22 august va fi sus-
]inut\ proba la Limba [i li-
teratura matern\, `n 25 au-
gust - proba obligatorie a
profilului, `n 26 august - o
prob\ la alegere din aria cu-
rricular\ corespunz\toare
specializ\rii (scris\ sau
practic\), iar `n 27 august -
ultima zi de examen - o pro-
b\ la alegere dintre discipli-
nele din celelalte arii curri-
culare (scris\ sau practic\).
Rezultatele la probele scrise
vor fi afi[ate `n 29 august
(pân\ la ora 16:00), iar con-
testa]iile vor fi depuse `n a-
ceea[i zi, `ntre orele 16:00 [i
20:00. ~n perioada 30-31 au-
gust, vor fi rezolvate contes-
ta]iile, iar `n 1 septembrie vor
fi afi[ate rezultatele finale.
La probele orale [i practi-
ce nu se admit contesta]ii,
cu excep]ia probei de dicteu
melodic [i armonic, de la pro-
filul artistic de muzic\. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CANTIN| MODER-
N|, LA UNIVERSITATEA
„CUZA“: Studen]ii Uni-
versit\]ii „Alexandru Ioan
Cuza“ din Ia[i vor beneficia
din nou, `ncepând cu luna
octombrie, de serviciile ofe-
rite de cantina „Gaudea-
mus“, din campusul stu-
den]esc „Titu Maiorescu“.
Cantina a fost `nchis\ `nce-
pând cu anul universitar
2006-2007, pentru efectua-
rea unor lucr\ri de consoli-
dare [i modernizare a cl\di-
rii. S-au realizat investi]ii
la nivelul instala]iei elec-
trice, care a fost `nlocuit\,
s-a introdus un sistem cen-
tralizat de aer condi]ionat,
`nc\lzire [i ventila]ie. Pân\
`n toamn\, se va lucra la
modernizarea spa]iului in-
terior cantinei [i la extin-
derea spa]iului destinat s\-
Mar]i, 15 iulie 2008 13
AU ~NCEPUT ~NSCRIERILE LA FACULT|}I: La cele mai multe dintre universit\]ile de stat au `nceput
`nscrierile de ieri [i se vor `ncheia `n 20 iulie. Universit\]ile `[i vor putea selecta viitorii studen]i fie
`n func]ie de media de la bacalaureat, fie de rezultatele testelor tip gril\ sau ale examenelor orale.
Pentru anul 2008-2009, sunt finan]ate de Stat aproximativ 62.000 de locuri, la care se adaug\
peste 160.000 de locuri cu tax\ [i locurile oferite de universit\]ile particulare, num\rul total
dep\[ind cu mult 172.750 de candida]i care au promovat bacalaureatul `n sesiunea iunie-iulie.
de momente de divertisment [i de
socializare, sus]inute cu ajutorul u- PE SCURT
nor cunoscu]i actori ai Teatrului
surprize pe parcursul lunii de de peste 60 de me[teri populari. Mi-
crea]ie. Directorul Muzeului, Pauli- cu]ii au afirmat c\ vor s\ `nve]e s\
„Masca“, interpre]i de muzic\ popu- Expozi]ie despre p\duri,
lar\ sau speciali[ti ai muzeului.
na Popoiu, i-a asigurat pe copii c\ fac\ ulcele [i s\ picteze, dar, `ntre- Pentru cei mai mici, jocul, de altfel la Muzeul Na]ional
vor avea parte de mult\ veselie, dar ba]i dac\ vor s\-[i fac\ o meserie
[i de munc\. „Me[terii populari se din aceste ocupa]ii, ei s-au ar\tat
lucrul cel mai serios al copil\riei, va de Geologie
vor transforma `n profesori, care v\ reticen]i. Cum copiii `ntre 6 [i 9 ani ocupa un loc foarte important.
Tab\ra se va `ncheia cu o expozi]ie Muzeul Na]ional de Geologie organizea-
vor da [i note, mai blânde, ce-i sunt accepta]i doar cu `nso]itori, z\, `n perioada 18 iulie-20 septembrie,
drept, iar eu voi fi dirigintele cla- mul]i bunici f\ceau schimb de im- final\ cu genericul „Vara pe uli]\“,
organizat\ duminic\, 10 august, expozi]ia „P\durea verde, p\durea nea-
sei“, i-a avertizat ea pe micu]i, dup\ presii. Bunica Iuliei M\r\[escu, de gr\. Cum vrei s\ fie planeta ta?“, care `[i
care le-a mul]umit p\rin]ilor c\ au 7 ani, a afirmat c\ [i-a adus [i anul care va cuprinde cele mai reu[ite lu-
cr\ri realizate de copii, uneori [i cu propune s\ sensibilizeze opinia public\
ales s\-i aduc\ la tab\ra organiza- trecut nepo]ica `n tab\r\ [i a recu- asupra fragilit\]ii patrimoniului vegetal
t\ de Muzeul Satului, unde vor `n- noscut c\ a tras [i ea cu ochiul la ajutorul cadrelor didactice, `n tim-
al planetei. Expozi]ia prezint\, `ntr-o
v\]a „s\ pre]uiasc\ tradi]ia [i s\ tehnicile de `ncondeiat ou\, iar la e- pul atelierelor. Taxa de participare manier\ original\, lumea vegetal\ la
tr\iasc\ `ntr-o comunitate mai ma- di]ia din acest an se vor ini]ia a- este de 150 de lei pentru un par- frontiera dintre [tiin]\ [i art\, invitând
re“. Copiii vor fi `mp\r]i]i `n 16 ate- mândou\ `n pictatul icoanelor pe ticipant, iar pentru grupuri de copii publicul vizitator s\ descopere p\durea
liere, fiind coordona]i, `n munca lor, lemn. Programul taberei mai inclu- s-au perceput taxe mai mici. a verde - frumuse]ea, diversitatea [i o
`ndelungat\ istorie evolutiv\ -, dar [i
Ministerul Educa]iei a stabilit p\durea neagr\ - cicatricele provocate
de om. Schimb\rile climatice, desp\duri-
rile, exploat\rile masive pun `n pericol
patrimoniul vegetal al planetei noastre.
structura noului an [colar
Vegetalele au un rol determinant pentru
om [i pentru planeta noastr\, având `n
vedere cre[terea gazelor nocive `n atmos-
fer\. ~n func]ie de natura sa, cuvertura
a Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului a stabilit, prin ordinul vegetal\, tot ceea ce `nseamn\ p\duri,
câmpuri agricole, stocheaz\ o mare par-
ministrului nr. 4.721/9 iulie 2008, structura anului [colar 2008-2009 a Astfel, te din c\ldura, apa [i dioxidul de carbon
cursurile vor `ncepe luni, 15 septembrie 2008, [i se vor `ncheia sâmb\t\, 13 de la suprafa]a Terrei.
iunie 2009, `nsumând 35 de s\pt\mâni de [coal\ (172 de zile lucr\toare) a Filme de Mungiu
Anul [colar 2008-2009 este or- [i Porumboiu, la Festivalul
ganizat `n dou\ semestre, dup\
cum urmeaz\: semestrul I (luni, Filmului Românesc
15 septembrie 2008 - vineri, 30 din Fran]a
ianuarie 2009), `ntrerupt de va-
can]a de iarn\ (sâmb\t\, 20 de- Peliculele „Occident“ [i „Corul pompieri-
lor“, de Cristian Mungiu, [i „A fost sau
cembrie 2008 - duminic\, 4 ianu- n-a fost“ [i „C\l\torie la ora[“, de Corne-
arie 2009), [i semestrul al II-lea liu Porumboiu, se num\r\ printre cele
(luni, 9 februarie 2009 - vineri, 12 ce vor rula `n cadrul EUROFEST: Festi-
iunie 2009). ~n primul semestru, valul de Film Românesc din Aquitaine.
`n perioada 27 octombrie - 2 no- Festivalul se deruleaz\ `n perioada 17-
iembrie 2008, clasele din `nv\]\- 27 iulie, iar din filmele care urmeaz\ s\
mântul primar [i grupele din `n- fie proiectate la evenimentul din
v\]\mântul pre[colar sunt `n va- Aquitaine sunt cele semnate de Nae
Caranfil, Radu Muntean, Cristi Puiu,
can]\, iar `n intervalul 31 ianua- Cristian Nemescu, C\t\lin Mitulescu,
rie - 8 februarie 2009 este progra- Marian Cri[an. Regizorul Nae Caranfil,
mat\ vacan]a intersemestrial\. actri]a Dorotheea Petre, regizoarea Ru-
Cursurile semestrului al II- munc\. Orele prev\zute pentru a- de 19 decembrie 2008, iar `n se- xandra Zenide [i criticul de film Irina-
lea vor `ncepe luni, 9 februarie ceast\ s\pt\mân\ vor fi planifica- mestrul al II-lea, pân\ la data de Margareta Nistor sunt invita]ii speciali
2008 [i vor dura pân\ vineri, 12 ai festivalului din Fran]a. EUROFEST
te de fiecare unitate de `nv\]\- 15 mai 2009. are ca obiective atât integrarea comuni-
iunie 2009. Din data de sâmb\- mânt, `n parte, `n func]ie de pre- ~n situa]ii deosebite, bine fun-
t\, 11 aprilie [i pân\ `n data de t\]ilor est-europene `n spa]iul occidental,
vederile contractului/conven]iei damentate, `n func]ie de condi]ii- cât [i promovarea filmului românesc.
luni, 20 aprilie 2009, elevii vor fi de colaborare cu partenerii sociali. le climaterice locale speciale [i de Festivalul dore[te s\ fac\, astfel, cunos-
`n vacan]a de prim\var\. Vacan- Pentru clasa a XI-a - anul de specificul [colii, inspectoratele cut „noul val cinematografic“ românesc.
]a de var\ va `ncepe sâmb\t\, 13 completare, pentru clasa a XI-a [colare pot aproba, la cererea
iunie [i se va termina duminic\, de liceu - filiera tehnologic\, ruta conducerii [colilor, modific\ri ale
13 septembrie 2009. Prin deroga- direct\ de calificare [i pentru structurii anului [colar. Aproba-
Festival de muzic\ veche,
re de la prevederile acestui or- clasa a XII-a de liceu - filiera teh- rea modific\rii structurii anului la Miercurea Ciuc
din, au fost stabilite [i excep]ii. [colar se acord\ `n condi]iile asi-
nologic\, ruta progresiv\ de cali- Peste 150 de arti[ti din România [i din
Astfel, pentru clasele a IX-a [i ficare, durata cursurilor este de gur\rii num\rului de 175 de zile str\in\tate evolueaz\ la Festivalul de
a X-a de la [coala de arte [i mese- 37 de s\pt\mâni, totalizând 182 de cursuri, precum [i a posibilit\- Muzic\ Veche de la Miercurea Ciuc, u-
rii, pentru clasa a XII-a de liceu - de zile. Ultimele dou\ s\pt\- ]ii ca to]i elevii s\ participe, f\r\ nul dintre cele mai importante eveni-
filiera tehnologic\, ruta direct\ mâni de cursuri pentru aceste restric]ii, la examenele de baca- mente culturale din Transilvania. Festi-
de calificare [i pentru clasa a clase, 15-26 iunie 2009, sunt laureat [i de absolvire. Calenda- valul are loc pe parcursul a opt zile, timp
XIII-a de liceu - filiera tehnologi- s\pt\mâni de practic\. rul examenului na]ional de ba- `n care sunt programate 21 de concerte
c\, ruta progresiv\ de calificare, Pentru `nv\]\mântul postlice- calaureat, al examenelor de ab- [i produc]ii teatrale, unele din ele puse
durata cursurilor este de 36 s\p- al ([coala postliceal\ [i [coala de solvire, respectiv de certificare a `n scen\ `n premier\. Cei aproape 170
t\mâni (177 de zile lucr\toare). competen]elor profesionale, pre- de arti[ti care vor evolua sunt atât din
mai[tri), durata cursurilor este România cât [i din Ungaria, Austria,
A 36-a s\pt\mân\ prev\zut\ stabilit\ prin planurile de `nv\- cum [i calendarul admiterii `n Marea Britanie, Germania [i Elve]ia.
`n planul-cadru va fi alocat\ in- ]\mânt `n vigoare. clasa a IX-a se aprob\ prin ordine Festivalul de la Miercurea Ciuc este u-
struirii practice pentru dobândi- ~n semestrul I, tezele se vor distincte ale ministrului Edu- nic `n ]ar\, atât `n ceea ce prive[te am-
rea experien]ei `n condi]ii reale de sus]ine, de regul\, pân\ la data ca]iei, Cercet\rii [i Tineretului. a ploarea cât [i profesionalismul celor care
evolueaz\. Spectacolele [i concertele vor
avea loc `n curtea Cet\]ii Mikó, pe scena
Teatrului Csíki Játékszín, dar [i `n mai
multe biserici catolice [i reformate din
lilor de protocol. Capacita- de 4 zile, via]a studen]eas- dat [i s-au format remarca- curs op]ional de istoria mi- municipiu, precum [i `n Castelul de la
tea cantinei „Gaudeamus“ c\ din Germania. Primilor bile personalit\]i ale [tiin]ei norit\]ilor. Managerul de L\zarea. Pentru prima dat\, `n cadrul
este de aproximativ 5.000 1.558 de studen]i europeni [i ale culturii române[ti, ca- proiect, Maria Koreck, a festivalului se organizeaz\ [i Universita-
care se vor `nscrie pentru re s-au bucurat de o larg\
de persoane. ~ncepând cu spus c\ la atelierul de lucru tea de Var\ de Muzic\ Veche. a
anul universitar 2008- acest program, le vor fi su- recunoa[tere [i apreciere in- particip\ reprezentan]ii u-
portate costurile [ederii, in- terna]ional\, `n domenii de
2009, studen]ii pot lua ma- nui num\r de 11 minorit\]i
clusiv intrarea la toate con- interes fundamental pentru
sa `n regim de restaurant. na]ionale recunoscute, din Condurache Cristian Francisc
a 1.558 DE STU- certele din program. Infor- [tiin]\. Un num\r de 1.500 România, profesori de isto-
ma]ii suplimentare pot fi de cadre didactice (32 dintre de 12 ani, din Ia[i, sufer\ de
DEN}I EUROPENI, INVI- rie [i reprezentan]i ai Minis-
g\site pe site-ul manifest\- acestea - academicieni sau terului Educa]iei, Cercet\rii distrofie muscular\ progresiv\,
TA}I LA ANIVERSAREA rii: www.4dip.eu. membri coresponden]i ai [i Tineretului, precum [i ai care-i afecteaz\ m=inile, picioarele,
UNIVERSIT|}II DIN JE- a UNIVERSITATEA Academiei Române) predau Departamentului pentru precum [i organele interne. Pentru
NA: ~ntre 28 [i 31 august, DIN BUCURE{TI S|RB|- celor peste 35.000 de stu- Rela]ii Interetnice (DRI):
den]i care `nva]\ `n cele 19 a stopa evolu]ia acestei boli, sunt
Universitatea „Friedrich TORE{TE 144 DE ANI: U- „Atelierul este organizat de
Schiller“ din Jena, Ger- facult\]i ale Universit\]ii. Centrul Regional al Project necesare dispozitive de fixare
niversitatea din Bucure[ti,
mania, organizeaz\ un fe- succesoare a structurilor de a DEZBATERI PEN- on Ethnic Relations (PER) pentru echilibru [i mi[care. Situa]ia
stival studen]esc cu ocazia `nv\]\mânt superior ale A- TRU UN MANUAL DE IS- `n colaborare cu Departa- financiar\ precar\ din familie nu
celei de-a 450-a anivers\ri. cademiei Domne[ti (1694), TORIA MINORIT|}ILOR: mentul pentru Rela]ii Inter-
Printre ac]iunile din pro- etnice [i continu\ seria de
permite achizi]ionarea acestor
va `mplini, m=ine, 144 de ~n comuna mure[ean\ Da-
gramul „4 zile `n paradis“, ani de la `nfiin]area sa prin ne[ se desf\[oar\ o `ntâlnire dezbateri intitulate «Rolul dispozitive. De aceea, cre[tinii cu
se num\r\ concerte live [i Decretul nr. 756 din 4/16 iu- a reprezentan]ilor minorit\- cercet\rii [i pred\rii istoriei suflet mare, care doresc s\ aduc\ o
evenimente cu caracter [ti- lie 1864 al domnitorului Ale- ]ilor na]ionale, dedicat\ ela- `n rela]iile interetnice», pro- raz\ de speran]\ `n sufletul acestui
in]ific, cultural sau sportiv. xandru Ioan Cuza. ~n cei 144 bor\rii unui material auxili- gram derulat cu sprijinul copil, pot face dona]ii `n contul:
Participan]ii vor putea, ast- ani de existen]\, `n Univer- ar pentru profesorii de isto- DRI [i al Ministerului Edu-
fel, s\ experimenteze, timp sitatea bucure[tean\ au pre- rie care vor s\ predea un ca]iei `ncepând din 2006“. a RO87BRDE240SV94771102400
14 Mar]i, 15 iulie 2008
SONAT| DE TOAMN|: Dup\ ce mult\ vreme `[i neglijase copiii, celebra pianist\ Charlotte Andergast o
Timp liber viziteaz\ pe Eva, u